Sunteți pe pagina 1din 6

Ghid de suport al senectutii

A trai inseamna a construi poduri peste rauri care seaca. G.Benn


Stadiile batranetii sun urmatoare: 55-64 ani: presenescen; 65-74 ani: vrsta a treia; 75-85 ani: vrsta a patra (btrnee medie); Peste 85 ani: vrstnic, btrn (longeviv). Procesul de decristalizare, ce a invadat toate compartimentele vietii actuale, afecteaza si varsta senescentei, acompaniindu-se deopotriva de efecte negative si pozitive. Fenomenul este posibil deoarece prin insasi fibra ei intima de fiintare, senectutea sintetizeaza umbre si lumini, adica deopotriva o regresie in plan bio-psiho-social, dar si un supliment de cunoastere, experienta si raportare axiologica, si uneori chiar mai multa serenitate si intelepciune. Desigur, varsta a treia are propria configuratie. Altfel spus, batranetea este un anotimp firesc al vietii, care poate oferi timpul propice unei surprinzatoare evolutii personale, daca invatam sa o cucerim. In fata varstei a treia se configureaza 4 categorii de personae: - una din categorii este cea care cuprinde persoanele care isi asuma propriile forte si carente, pastrandu-si capacitatea de adaptare si bunele relatii cu familia si prietenii. Acestia fie se reorganizeaza inlocuind activitatile inaccesibile acum cu altele noi, compensatorii, fie isi pastreaza 1 sau 2 activitari si isi asuma un numar mai restrans de responsabilitati, fie renunta la toate angajamentele si apreciaza ca a venit timpul sa intre intr-o prelungita vacanta existentiala. - O alta categorie este a celor care trateaza batranetea ca pe un adversar, nu pun armele jos si se incranceneaza sa pastreze o serie de ocupatii specifice varstei adulte. - O alta categorie este a celor care demisioneaza de la propria lor ingrijire, transferand-o familiei sau unei persoane care ii ingrijeste. - Iar o ultima categorie este a celor care nu se implica in nici un rol, adeseori datorita faptului ca sunt afectati de maladii grave. Efectele varstei a treia incep sa se produca odata cu pensionarea, cand persoana trebuie sa-si reorganizeze toata viata incepand cu sarcinile in familie. Cert este ca o viata activa constituie fermentul indispensabil pentru a conserva bunastarea generala a varstnicului. Statutul de bunic/bunica reconstituie ciclul existentei prin implicarea efectiva in ingrijirea si educatia nepotilor. Tot in aceasta perioada se produce o restructurare de roluri in relatia dintre parinti si copii, acestia din urma fiind mai degraba tratati ca prieteni decat ca subordonati.

Degradarea varstnicilor ii plaseaza, adeseori, in postura de veritabili copii, total dependenti de ingrijirea si afectiunea unui ingrijitor.
In aceasta perioada cel mai mare impact il are institutionalizarea care presupune modificarea resedintei pe fondul altor evenimente dureroase cum ar fi existenta unei probabile maladii, decesul partenerului de cuplu, proximitatea mortii, toate acestea provocand o criza de adaptare, cu multiple consecinte somato-psihologice. Principalele motive pentru care trebuie evitata institutionalizarea sunt : - izolarea de restul lumii ; - ruptura abrupta de locuinta si familia; - sentimentul abandonului ;

convingerea ca este condamnat la moarte.

Locuinta in care el a trait atata vreme semnifica securitate, iubire, amintire, alinandu-i discret solitudinea. Ruperea acestei ancore de stabilitate poate cauza tulburari somato-psihice diverse, accelerand deteriorarea generala a persoanei, ce poate culmina cu o moarte rapida. Intr-un studiu pe care Irina Maris (2001) l-a realizat avand ca subiecti varstnicii institutionalizati vs cei neintitutionalizati s-a constatat faptul ca la cei institutionalizati au aparut modificari in structura de personalitate printre care: amplificarea psihasteniei si a depresiei, rezistenta scazuta la frustrare, bulversarea suplimentara a echilibrului emotional, sporirea emotivitatii, introversiune, deficit al capacitatii de adaptare. Prin urmare, asistenta varstnicilor trebuie orientata spre ingrijirea la domiciliu, integrarea in familii adoptive etc. Senescenta este insotita de un declin al structurilor si functiilor organismului. Concret capacitatea de autoreglare, de refacere si adaptare la provocarile mediului regreseaza treptat incepand sa se instaleze boala. Primele semne ale imbatranirii apar in aspectul fizic prin incaruntirea parului, aparitia ridurilor, diminuarea grasimii sbcutanate, paralele cu scaderea activitatii glandelor sudoripare. Apar deficiente marcante la nivelul vederii, auzul traverseaza un proces regresiv, este perturbat si simtul gustativo-olfactiv iar o diminuare a sensibilitatii tactile apare mai tarziu. In ceea ce priveste sistemul nervos creierul scade in greutate cu aproximativ 17%, neuronii incep sa se degradeze scazand viteza de transmitere a influxului nervos adeseori accelerand dupa varsta de 70-75 ani. Din fericire, exista o imensa capacitate compensatorie, de functionare a creierului uman care poate fi pusa in evidenta printr-un ritm de viata rational, prin prestarea unei activitati intelectuale bogate si sustinute. De aceea le este recamandata persoanelor in varsta miscarea si executarea unor activitati sustinute atat intelectule cat si fizice pentru a preveni degradarea rapida a intregului organism. Tot la aceasta varsta apar sau se agraveaza boli ale sisitemului cardio-vascular, inima creste in volum si isi diminueaza randamentul, pot aparea aritmii, palpitatii, dureri in piept, gat si maini.

Iat cteva sfaturi pentru o viata sanatoasa:


dac nu face nici un fel de exerciiu fizic, sftuii-l s fac, deci s nu diminueze consumul de energie; exerciiul intelectual trebuie stimulat de asemenea; att ct i permite starea fizic, avei grij s-i mrii consumurile i nu s-i diminuai aporturile de energie; (orarul meselor va trebui s fie respectat) atenie la denutriie- adevratul pericol care l pndete este insuficiena hranei prin autocenzur din cauza problemelor dentare sau din cauza unei uoare depresii, la un subiect adesea solitar, uneori din motive economice. btrnul nu recade n copilrie i nu trebuie alimentat cu alimente pentru copii din cauza danturii stricate; (tratamentele stomatologice sunt de prim importan); dezgustul alimentar fa de unele alimente, trebuie corectat prin diversificarea alimentaiei; are nevoie de preparate culinare savuroase, apetisante. In ceea ce priveste un regim normal: gusturile i obiceiurile trebuie respectate. Dac i-a reuit pn n prezent - poate continua.

Cu privire la regimul variat: un regim variat este singurul care duce la acoperirea nevoilor alimentare de baz necesare unei bune snti. Nevoia de fier impune un consum bun de carne, cea de calciu, un aport important de lactate. Celelalte minerale i oligo-elementele vor fi aduse din fructe i legume verzi foarte necesare vrstnicului. Aportul de lichid este n mod deosebit important: batranii sunt mai vulnerabili renal, la lipsa de ap i au un echilibru hidro-electrolic fragil; deci sfatuiti-l s bea cel puin 1,5 l de lichide pe zi. Hrnii-i n loc s le dai suplimente alimentare: (autonomia trebuie ncurajat); Vitamina D, n cazul n care nu a-i reuit s-i convingei s se expun din cnd n cnd soarelui, poate fi necesar;

Sugestii pentru realizarea practic a alimentaiei diabeticului. - cel puin trei mese pe zi cu aport de glucide: - 1/5 dimineaa. - 2/5 la prnz. - 2/5 seara. - gustrile la ora 10, 16 sau 22 sunt uneori necesare n caz de insulinoterapie. - s tii s calculai hidraii de carbon. Pentru 100 g alimente, procentajul de hidrai de carbon este de: - lapte 5%; - pine: 50% (50 g. pine = 3 biscuii); - cartofi, paste, orez fiert: 20%; - legume verzi: 5% (mai puin morcovi, napi, mazre verde, elin, sfecl aproximativ 10%); - fructe: 10% (mai puin bananele, cireele, strugurii aproximativ 20%). Oricare ar fi greutatea corporal, hidraii de carbon trebuie s reprezinte 4550% cel puin, din raportul energetic total.

Sugestii pentru persoanelor cu afectiuni

regimul legate de

circulatie si tensiune oscilanta.


Suprimai (din motive de coninut n sare): - sarea la mas (gtire i condimentare); recomandai pine nesrat, sare pentru gust n mncare (necesar). - condimentele i mirodeniile, mutarul, cartofii prjii, fulgii de cartofi, de utilizat moderat. - brnzeturile (n afar de brnzeturile albe i a iaurturilor (care sunt srate excesiv), pot ficonsumate adaptat (uneori dau constipaie). - mezelurile sunt de utilizat rar, atent. - felurile gtite, ciorbele (supele) din pachete. - conservele de carne sau de legume. - pinea i biscuiii obinuii. - untul srat i margarina obinuit. - produsele de patiserie. - apele gazoase, sucurile, limonadele i sucurile de legume. - sftuii bolnavii s foloseasc: - pinea i biscuiii fr sare. - untul fr sare. - condimentele i mirodeniile fr sare. - ce trebuie spus bolnavului:

atenie la medicamentele care conin sodiu (poiune i sirop), bomboane contra tusei, comprimate efervescente, ape minerale). Analiznd starea de nutritie a persoanelor varstnice, mai frecventa decat obezitatea este denutritia.Riscul si starea de denutritie sunt influentate de relatia cu familia n modul urmator: daca persoana varstnica locuieste cu sotul/sotia si are relatii bune cu familia scade riscul de denutritie prin faptul ca familia se ingrijeste sa aprovizioneze si sa pregateasca hrana persoanei varstnice atunci cand exista un grad de dependenta functionala a acesteia, eliminandu-se astfel situatia de denutritie prin aport Sindroame specifice acestei etape de viata: 1. SINDROAME NUTRITIONALE Obezitatea. Recent s-a sugerat faptul ca obezitatea trebuie tratata, ca o boala fiziologica cronica care necesita terapie medicala pentru a reduce morbiditatea si mortalitatea excesiva asociate cu boala. Pierderea n greutate la indivizi cu vrste mai mari de 85 de ani poate fi motivata de: capacitate senzoriala scazuta (gust, miros, vaz), scaderea conducerii n neurotransmitatorii responsabili de hranire, activitate scazuta a factorilor de satietate(colecistokinina). Deshidratarea. Odata cu imbatranirea, deshidratarea este lenta, cronicizndu-se. Factorii de risc sunt scaderea senzatiei de sete, teama de incontinenta urinara; administrarea diureticelor; anorexia asociata vrstei; scaderea accesului la apa ca rezultat al imobilizarii, scaderii acuitatii vizuale si alterarii statusului mental; boli acute cu pierderi insensibile datorate febrei, varsaturilor sau diareei. 2. SINDROAME DIGESTIVE Constipatia, fecalomul si incontinenta fecala sunt principalele sindroame digestive. Primele doua afectiuni pot avea ca etiologie mobilitatea fizica scazuta si dieta saraca n fibre care determina un timp de tranzit colonic prelungit. 3. SINDROAMELE COGNITIVE Dementa este un sindrom caracterizat printr-o tulburare a doua sau mai multe functii intelectuale sau cognitive n pofida unei stari de constienta intacte. Cele mai obisnuite boli care determina dementa sunt boala Alzheimer si accidentele vasculare cerebrale.Prevalenta dementei n populatia n vrsta de peste 65 de ani din comunitate este cuprinsa ntre 10% si 5 0%. Dementa Alzheimer are un debut lent, este o boala progresiva, degenerativa care afecteaza creierul rezultnd o tulburare a memoriei, gndirii si comportamentului. Ea este cea mai comuna forma de dementa si a patra cauza de deces la adult, dupa bolile cardiace, cancer si AVCO persoana cu acest tip de dementa poate trai de la 3 pna la 20 ani sau mai mult de la debutul bolii. Al doilea rnd de victime ale bolii Alzheimer sunt membrii de familie care pot trece printr-un stres emotional, vinovatie, suparare, oboseala, izolare, conflicte de familie, anxietate si depresie.Cauza bolii Alzheimer nu este cunoscuta pna n prezent, dar este subiect de intense investigatii stiintifice. Desi nu exista tratament medical pentru aceasta boala pna n prezent, o buna planificare si un management medical si social poate usura din povara

pentru pacient si familie.Medicatia simptomatica amelioreaza agitatia, anxietatea, comportamentul, mbunatateste somnul si rezolva depresia. Sunt importante exercitiul fizic si activitatea sociala, ca si o nutritie potrivita si mentinerea unei stari bune de sanatate. Calmul, ambientul bine organizat si un anume stil de viata poate ajuta persoana sa-si mentina ct mai mult timp posibil independenta si demnitatea. Evolutia este caracterizata de caderi graduale si un declin cognitiv continuu. Alte tipuri de dementa sunt: de tip vascular, de alte cauze medicale precum infectia cu HIV, traumatism cranian, boala Parkinson, boala Huntington, boala Pick, boala JakobCreutzfeldt, hidrocefalia cu presiune normala, hipotiroidism, tumori craniene, deficitul de vitamina B12, iradieri intracraniene, indusa de alcool, inhalanti, sedative, hipnotice, anxiolitice, si de etiologie multipla: Alzheimer/ vasculara; vasculara/ alcoolica; traumatism cranian/ alcool. Delirul. Este caracterizat prin tulburare cognitiva globala, tulburarea atentiei, reducerea nivelului constiintei, reducerea sau cresterea activitatii psihomotorii, dezorganizarea ciclului veghe-somn, debut brusc, evolutie fluctuanta si durata relativ scurta. Delirul apare la 15% pna la 55% dintre vrstnicii spitalizati, de peste 70 ani. 4. SINDROAMELE AFECTIVE Anxietatea este definita prin persistenta mai mult de 6 luni a urmatoarelor simptome: tensiune motorie(cutremurare, nervozitate, tremor, incapacitate de relaxare); hiperactivitate autonoma (transpiratii,palpitatii, gura uscata, ameteli, mictiuni frecvente, diaree); teama (ngrijorare constanta sau anticiparea unei nenorociri personale sau familiale); precautie (distragere, concentrare precara, insomnie).Complicatii ale anxietatii includ: abuzul de alcool, insomnia, cresterea mortalitatii prin boli cardiovasculare, depresie, suicid Depresia este vazuta cel mai bine ca o permanentizare a anxietatii si delirului. Prevalenta depresiei variaza ntre 25% si 30% n rndul vrstnicilor spitalizati, 20% n rndul vrstnicilor din casele de ngrijire si 5% la indivizii care traiesc n comunitate (Ham, 2006; Krauss, 1985). Suicidul. Cei mai multi vrstnici care comit un suicid, n lunile precedente au exprimat simptome de anxietate si depresie. Paranoia este o stare n care exista deziluzii sistematice sau sentimentul de persecutie si este adesea asociata cu sexul feminin, izolarea sociala si un istoric de interactiuni sociale dificile. Halucinatiile. Debutul de halucinatii apare cel mai frecvent la pacientii vrstnici care prezinta delir si dementa, anxietate si depresie, pierderea acuitatii vizuale si auditive, la vrste extrem de naintate si n caz de izolare sociala.Comportamentul contradictoriu include: comportament fizic tulburat (lovire, abuzul fizic fata de altii, comportament autodestructiv, aruncarea obiectelor n camera, agitatie); rezistenta la restrictii (scoaterea cateterului, plecarea din casa, patrunderea n camera altuia); rezistenta la ngrijirea fizica (scuipa sau refuza medicatia, scuipa mncarea, se mpotriveste asistentei pentru activitatile cotidiene); comportament verbal tulburat (strigate, tipete, abuz verbal sau amenintari, vocalize repetate); comportament social tulburat (urinatul sau defecatie n locuri nepotrivite, nsusirea lucrurilor care apartin altcuiva, adunatul de lucruri diverse, comportament sexual nepotrivit).

5. SINDROAMELE DE MOTILITATE Caderile constituie o problema pentru vrstnici si determina cresterea morbiditatii si a mortalitatii, ele fiind una dintre primele cauze geriatrice de spitalizare. Desi cele mai multe caderi nu sunt asociate cu fracturi, peste 90% dintre fracturile de sold sunt rezultatul unei fracturi si teama de cadere face ca ma imult de 50% dintre persoanele vrstnice sa-si limiteze activitatea. Cei mai comuni factori asociati cu caderile ca si cauza de fractura de sold includ diagnostice de boala Parkinson, accidente cerebrovasculare, tulburari de vedere, disfunctii ale membrelor inferioare, medicatie de tip barbituric cu actiune de lunga durata, antidepresive, o nutritie care determina o masa corporala scazuta.Factorii de risc predispozanti ai caderilor sunt senzoriali (vederea de aproape si la distanta,adaptarea la ntuneric; auzul), vestibulari (medicatie, infectii anterioare, chirurgie, vertij pozitional benign), proprioceptivi (nervi periferici; sira spinarii; cervical artrite, spondiloza), ai sistemului nervos central (orice afectiune a sistemului nervos central care mpiedica rezolvarea problemelor si judecata), musculoscheletali (artrite, n special la extremitatile inferioare; slabiciune musculara; contracturi; afectiuni ale picioarelor: monturi, asperitati, deformitati), boli sistemice (hipotensiune posturala, boli cardiace, respiratorii, metabolice), depresie, medicatie sedativa, mediul nconjurator, ambientul. trebuie inteleasa ca fiind orientata catre implicarea pacientului n actiuni de autoingrijire, acest lucru insemnand scaderea gradului de dependenta functionala si mai putin catre oferta de servicii care sa nu implice deloc pacientul, familia fiind tentata de cele mai multe ori sa cumpere ct mai multe servicii in ideea realizarii unui confort al pacientului. Pe termen scurt, acest confort este perceput de persoana varstnica ca o calitate a vietii imbunatatita, dar pe termen mediu, confortul induce o crestere a gradului de dependenta functionala si implicit o scadere a calitatii vietii.

Activitatea echipei de ingrijire