Sunteți pe pagina 1din 6

SISTEMUL LIMFATIC Totalitate a ganglionilor i vaselor limfatice, care, pe de o parte, particip la aprarea imunitar a organismului, iar, pe de alt parte,

au un rol circulator (drenarea limfei spre un curent sangvin). Structura - Ganglionii limfatici sunt noduli situai pe traiectul vaselor limfatice. Aceste vase dreneaz esutul interstiial. Un ganglion cuprinde o capsul i numeroase globule albe, sau limfocite, pe care le produce. Exist ganglioni superficiali, ntre care cei mai importani sunt situai n plica inghinal, subaxilar i de fiecare parte a gtului, i ganglionii profunzi, localizai n pelvis, n lungul aortei i n hilurile pulmonare. Provenite din toate prile corpului, vasele limfatice converg spre ganglionii limfatici, apoi se reunesc n vase de calibru din ce n ce mai mare. Ele sunt, n general, vase satelite ale vaselor sangvine. Principalul vas limfatic este canalul toracic care ia natere n abdomen apoi ii urmeaz drumul pn n vrful trunchiului, unde se vars n confluena venoas jugulosubclavie stnga, de la baza gtului. Ganglionii limfatici permit multiplicarea limfocitelor T si B ajunse la maturitate dup formarea lor n mduva osoas i timus. Ei au un important rol de releu n cursul rspunsului imunitar. Vasele limfatice asigur circulaia acestor celule deversndu-le n circulaia venoas. Ele dreneaz, de asemenea, celulele sangvine i proteinele mari recuperate dup ieirea lor din vasele capilare i transporta grsimile absorbite de ctre intestin n cursul digestiei. Examene - Ganglionii superficiali sunt accesibili la palpare. Examenul lor histologic se poate face prin puncionarea cu un ac . Ganglionii profunzi sunt explorai azi prin ecografie i mai ales prin scaner i imagistic prin rezonana magnetic (R.M.N), mult mai rar prin limfografie (radiografia sistemului limfatic dup injectarea unui produs de contrast). Patologie - O crestere in volum a unui ganglion sau adenopatia poate fi de origine infectioasa (ganglioni moi si sensibili) sau tumorala (ganglioni tari, imobili si nedurerosi). invadarea ganglionilor plecand de la un cancer este o forma de metastaza. Vasele limfatice pot fi sediul unei limfangite (inflamatie), care dispare sub tratament cu antibiotice daca la originea sa se afla o infectie bacteriana. Unele vase limfatice pot sa se dilate si sa formeze o limfangiectazie si/sau un limfedem din cauza unui obstacol in calea curgerii limfatice, de origine parazitara sau tumorala.

Drenajul limfatic tratament


Ganglionii limfatici Definitie: formatiune anatomica situata pe traiectul unui vas limfatic, care are un vas aferent si unul eferent si in care este filtrata limfa. Nodulii sau ganglionii limfatici sunt corpusculi de mici dimensiuni, de forma rotunda sau ovala, de consistenta moale, acoperiti la exterior de o capsula formata din tesut conjunctiv. In interiorul ganglionilor au loc procese importante ale imunitatii pentru ca aici se gasesc anumite tipuri de celule ale sistemului imunitar, in special limfocite ce produc anticorpi si macrofage ce distrug germenii patogeni care au patruns in organism. In corp se gasesc in jur de 600 de ganglioni limfatici, unii asezati profund, in jurul unor organe sau vase de sange, altii plasati superficial, imediat sub piele. In mod normal, nici macar cei superficiali nu sunt vizibili sau palpabili, lucru care se intampla doar cand ganglionii sunt umflati si mariti de volum datorita unei afectiuni. Topografia regionala este urmatoarea: occipitali, submaxilari, cervicali, supraclaviculari, mediastinali (intratoracic), axilari, epitrocleeni (regiunea cotului), mezenterici (intrabdominal), iliaci, pelvini, inghinali, poplitei in regiunea posterioara a genunchiului.

Ganglionii superficiali sunt concentrati in anumite zone ale organismului: la nivelul capului si gatului (in jurul pavilionului urechii, sub mandibula, laterocervicali, supraclaviculari etc), in axile, in regiunea inghinala. Sunt uniti intre ei printr-o retea de vase limfatice si au drept scop filtrarea sangelui si supravegherea imunologica a regiunilor respective. Marirea de volum al unui ganglion poarta numele de adenopatie si exista numeroase cauze pentru care un ganglion se poate mari. Numeroase infectii virale si bacteriene. Cand antigenele ajung in ganglion, numarul de celule limfatice creste, generand adenopatia. De aceea, marirea ganglionilor este de multe ori un indicator pentru diverse infectii: de la otite, sinuzite, rinite si pana la infectia cu HIV, mononucleoza infectioasa, TBC, herpes zoster, infectii cu adenovirusuri, cu toxoplasma sau cu fungi. Adenopatiile se intalnesc si in lupus eritematos diseminat, poliartrita reumatoida, dermatomiozita. Dar nu numai virusurile si bacteriile dau

adenopatie. Pentru marirea ganglionilor limfatici exista si cauze neoplazice. In bolile neoplazice, ganglionii au o consistenta dura si sunt nedurerosi. In infectii, acestia au o consistenta mai moale si sunt in general durerosi. Orice modificare a formei si dimensiunii unui ganglion necesita prezentarea la medicul specialist. Tratamentul lor este tratamentul afectiunii care le determina marirea si dezvoltarea, precum si tratamentul de stimulare imunitara.

In ce consta procedura de drenaj limfatic Procedura consta ntr-un preso-masaj, prin care se actioneaza asupra lantului de ganglioni limfatici. Este o terapie ce propune eliminarea tuturor toxinelor neasimilate de organism n timpul procesului de sinteza celulara. Pentru a optimiza drenajul limfatic este necesar ca muschii sa se contracte, tesutul conjunctiv sa fie ferm, oferind un grad ridicat de compresie. Efectele masajului de drenare limfatica se vor face imediat simtite prin: ntarirea sistemului imunitar datorita stimularii ganglionilor limfatici, dinamizarea circulatiei limfei n spatiile intercelulare, accelerarea curentului limfatic si eliminarea rapida a reziduurilor toxice, antrenarea toxinelor care blocheaza procesele fiziologice, intensificarea schimburilor nutritive si eliminarea toxinelor din corp, usurarea transportului acizilor grasi si al colesterolului, intensificarea, prin masaj, a curentului limfatic, de pna la 10-15 ori !

Ce este drenajul limfatic?


Despre Drenaj Limfatic Circulatia limfatica are n organism rolul de transportator al reziduurilor. Lipsa de exercitiu determina, de asemenea, ngreunarea circulatiei limfatice, slaba circulatie a sngelui si n particular drenajul limfatic defectuos. Importanta unui drenaj limfatic corespunzator merge mult peste rolul sau de eliminare a reziduurilor. Limfa actioneaza de asemeni ca un filtru al tesuturilor: distruge bacteriile si toxinele cu ajutorul globulelor albe localizate n ganglionii limfatici. De aceea sistemul limfatic este considerat un fel de gardian al sanatatii corpului. Ca metod de tratament, drenajul limfatic a fost utilizat din cele mai vechi timpuri Este vorba de un complex de tehnici manuale, utilizate pentru facilitarea eliminrii lichidelor n exces, pe care limfa le adun i purific, odat cu traversarea ganglionilor, nainte de a intra n circuitul sanguin. In secolul al XVII-lea, in scoala europeana, francezul Jean Pecquet si danezul Thomas Bartholin au aprofundat studiile stiintifice asupra sistemului limfatic, a raportului intre sistemul limfatic si cel sangvin si al rolului limfei in organism. Dar contributia semnificativa o are danezul Emil Vodder, expert fizioterapeut, care a pus la punct metoda eficace - drenaj limfatic manual. In zilele noastre, in Europa de Vest drenajul limfatic este o metoda impusa nu numai in cimpul estetic dar si in tratamentul unor afectiuni: reumatismale, circulatorii,

traumatologice, ulcer varicos, escare, rani dupa interventii chirurgicale, arsuri, sinuzite, amigdalita, faringita etc. . Limfa reprezint un lichid transparent, care hrnete celulele i esuturile. Este "conductorul" substanei nutritive i "colectorul" celulelor moarte,a reziduurilor, viruilor, bacteriilor, a apei i a grsimilor. Sistemul limfatic joac un rol important n funcionarea organismului, aprndu-l de infecii. Drenajul limfatic este considerat un "mecanism", prin care se elimin lichidele i grsimile. Cum se efectueaza drenajul limfatic? Comparativ cu aparatul circulator unde se gsete o pomp dubl: ventriculul stng i drept, sistemul limfatic nu prezint pompa, ns, i are baza n capilare, terminndu-se n deget de mnu. Mecanismul drenajului limfatic este unul simplu; vasele limfatice posed mai multe valve cu un singur sens, astfel, limfa trece dintr-o valv n alta fr a reveni. n plus, exist o valv pentru fiecare loc de vrsare a celor dou ducte limfatice, mpiedicnd ptrunderea sngelui n sistemul limfatic. Pereii vaselor limfatice sunt foarte subiri, fapt pentru care beneficiaz n totalitate de micrile esuturilor din jur. Medicii recomand micarea tot mai mult, ca mijloc de prevenire a edemelor membrelor inferioare. Explicaia este urmtoarea: limfa de la nivelul gleznei urc pn la cisterna cili, vasul limfatic este captat de contraciile muchilor gambei i apoi ai coapsei. Drenajul limfatic este indicat 100% n procesul de slbire. Rolul acestuia este de a aciona asupra lanurilor de ganglioni limfatici, reducnd depunerile de grsime, celulita, detoxifierea i stimuleaz sistemul imunitar.

Care sunt efectele drenajului limfatic? INDICAII: Drenajul limfatic prezint numeroase efecte pozitive, cele mai importante sunt: 1. Anti-edematos; edemele (stagnarea sngelui n vene sau prezena unei cantiti mari de clorur de sodiu i ap n snge) sunt eliminate . 2.Edeme-cicatrizant; celulele constructoare se mresc, ducnd la eliminarea zonei afectate a substanelor iritante i implicit la vindecare. 3. Imunizant i regenerant; masajul limfatic stimuleaz limfocitele sa produca anticorpii i reface pielea uscat. 4. Relaxant. Efectul drenajului limfatic se simte nu numai la nivelul musculaturii, ci i la microcirculaie, precum i la prevenirea celulitei.

CONTRAINDICAII: Drenajul limfatic are si contraindicatii, motiv pentru care este important sa se consulte un medic inainte de a se apela la aceasta procedura: astm bronsic (si in orice inflamatie acuta cauzata de bacterii, virusi sau alergeni, deoarece exista riscul ca aceste substante otravitoare sa fie raspindite in organism), eczeme, insuficienta cardiaca, hipertiroidism, tuberculoza, tumori maligne (din teama de a nu se raspindi cancerul), probleme cardiace majore, tromboza si flebita (prin masaj pot fi eliberate cheagurile de singe). Drenajul limfatic NU este recomandat persoanelor cu implanturi metalice, boli de piele, epilepsie, stimulator cardiac, sterilet metalic, ciclu menstrual i femeilor nsrcinate. Cine practica drenajul limfatic trebuie sa cunoasca anatomia si fiziologia sistemului limfatic, sa respecte cu rigurozitate zonele in care se poate interveni; sa fie relaxat si rabdator si sa se adapteze la problemele de personalitate ale pacientului pentru a putea transmite energia pozitiva. In drenaj, miscarile sint lente, delicate si armonioase. Specialistul trebuie sa respecte ritmul cardiac (pasul pisicii sau filfiitul aripilor unei pasari), masajul incepind totdeauna cu gitul, unde este punctul de intilnire al sistemului sangvin si al limfei. Se recomanda serii de minimum 10 sedinte (de doua ori pe saptamina). O sedinta de drenaj limfatic dureaza 50-60 de min. Stiati ca...

Fara sistemul limfatic, organismul nostru s-ar umfla aidoma unui balon? Zilnic, sistemul limfatic filtreaza intre 2 si 4 litri de limfa ? Prin masaj se stimuleaza fluxul limfei de... 20 de ori ?