Sunteți pe pagina 1din 6

RELAIILE INTERNAIONALE LA HOTARUL SECOLELOR XIX-XX Situaia politic a Europei la nceputul anilor 70.

Rzboiul franco-prusian din 1870-1871, n care Frana este nfrnta, deschide un nou capitol n istoria relaiilor internaionale. Pe harta politic a Europei, ce era fracturata pana la acea perioada in mici statulete feudale, apare puternicul Imperiu German, care, cu un imens potentia industrial n continua cretere, chiar din momentul apariiei s-a manifestat ca un stat cu intenii agresive. Impunndu-i Franei condiii grele de pace, cercurile diriguitoare ale Germaniei urzeau planuri de a o supune. Condiiile umilitoare ale pcii de la Francfurt au dat nastere n Frana o dorinta apriga de revan. Anexarea de ctre Germania Alsaciei i Lorenei a transformat pacea ntr-un simplu armistiiu pn la momentul, cnd Frana, ntrindu-se, va putea cere teritoriile pierdute napoi. Un alt rezultat al acestui rzboi a fost ncheierea unificrii Italiei, care a devenit rivala Franei n bazinul mediteranean. Rzboiul franco-prusian s-a rsfrnt i asupra relaiilor Germaniei cu AustroUngaria. Cercurile guvernante ale acestei ri s-au dezis de ideea revanei i iau cursul spre apropiere de Germania, decizie influenat i de contradiciile austroruse cu privire la Balcani. Fora economic a Germaniei este in continua crestere, ea extinzndu-i tentaculele de influen asupra altor ri, ceea ce a dus la agravarea contradiciilor anglo-germane. Avand un rol dominant pe pieele internaionale, englezii nu puteau admite s fie detronati de Germania. Dup rzboiul franco-prusian i crearea Imperiului German, forele n Europa sau regrupat dand nastere la puternice disensiuni pe plan international. Inelegnd c Frana va adera la orice bloc antigerman, Bismarck i-a pus drept scop izolarea ei politica pe arena internaional, pentru a o zdrobi definitiv. Ca s-o lipseasc de posibilii aliati, el a susinut ideea solidaritii monarhice: n anul 1873 a fost creat Aliana celor trei mprai (german, rus i austro-ungar). Totusi, n realitate, aceasta nu era o alian. Rusia a continuat s susin Frana, pentru c, n caz contrar, putea s se pomeneasc de una singur n faa Germaniei i Austro-Ungariei. Anglia, promovnd politica echilibrului european de fore, a fost contra stabilirii hegemoniei unei puteri (Germaniei) n Europa de Vest. Cnd Germania, n 1875, a ncercat s distrug a doua oar Frana, Anglia i Rusia au intervenit i Bismarck este nevoit s se retrag.

Problema oriental i rezolvarea ei. O dat cu rscoala popoarelor slave din Balcani (1875), apar si contradiciile ntre marile puteri (Anglia-Rusia, Austria-Rusia), care aveau interese n aceast regiune. Bismarck face tot posibilul pentru a atrage Rusia n rzboi contra Turciei. Succesele coaliiei antiturceti au schimbat situaia in Peninsula Balcanic: apare un nou stat - Bulgaria; Romnia i Serbia obin independena, ns n aprarea Turciei s-au ridicat Anglia i Austro-Ungaria, susinute de Germania. Congresul de la Berlin (1878) a demonstrat netemeinicia Alianei celor trei mprai i a ndeprtat Rusia de Germania i Austro-Ungaria. n schimb, folosinduse de contradiciile austro-ruse, Bismarck a atras definitiv Austro-Ungaria de partea sa. Crearea blocurilor militaro-politice n Europa

Bismarck, privea la Austria ca la un stat, care i va deschide un cap de pod spre Orientul Apropiat. Bismarck pleac la Viena pentru a alcatui o alianta, unde, n 1879, a semnat un tratat secret austro-german ndreptat contra Rusiei. Bismarck dorea ca tratatul s aib o orientare antifrancez, dar austriecii nu accepta. Eforturile lui Bismarck duc la crearea Triplei Aliane, n 1882, acceptnd preteniile Italiei fa de Tunis i, totodat, instignd Frana s-i ocupe, el a atras Italia n tabra sa. Noua coaliie era ndreptat mpotriva Franei i Rusiei. S-a produs o apropiere ntre Frana i Rusia, ntre aceste dou ri, n prin cipiu, nu existau contradicii, securitatea lor fiind ameninat de acelai inamic - Ger mania, mbuntirea relaiilor franco-ruse se datoreaz i nspririi raporturilor ntre Anglia i Rusia, Anglia i Frana din cauza coloniilor. ntre Germania i Rusia incepe un rzboi economic. Deoarece Germania a refuzat s acorde Rusiei credite, aceasta s-a adresat dup ajutor Franei. n anii 1891-1893 Rusia i Frana ncheie o alian militaro-politic. Anglia deocamdat nu aderase la nici un bloc. Germania stramtoreaza tot mai mult Anglia pe pieele internaionale timp in care construieste o puternic flot militar. Contradiciile anglo-germane n Orientul Apropiat i n Africa de Sud degenereaza. Toate acestea duc la schimbarea cursului politicii externe a Angliei. Pierznd pozitia fruntasa industrial, Anglia nu mai putea prelungi politica sa de izolare, care punea n pericol interesele ei imperiale. Cercurile conductoare engleze s-au convins c pentru asigurarea intereselor lor majore, care erau ameninate de Germania, era nevoie de a gsi aliai pe continent. n 1904 a fost semnat nelegerea anglo-francez ("Antanta cordial"), iar n

1907 - anglo-rus. Astfel a fost creat al doilea bloc - Antanta.

Rzboaiele balcanice. Concurena ntre cele dou blocuri antagoniste i-a gsit reflectare i n cele dou rzboaie balcanice din 1912-1913. Primul rzboi a nceput n octombrie 1912. Trupele srbe, bulgare, greceti i ale Muntenegrului au zdrobit armata turc i au eliberat teritoriile lor naionale. Dup terminarea rzboiului, s-au acutizat relaiile srbo-bulgare din cauza Macedoniei. Astfel ncepe, la 30 iunie 1913, al doilea rzboi balcanic, prin nvlirea Bulgariei asupra Serbiei. Contra Bulgariei au intrat n lupt Romnia, Turcia, Grecia. Bulgaria a suferit o nfrngere total i a pierdut o mare parte din teritoriu. Aceasta a determinat aderarea definitiv a Bulgariei la aliana austro-german. Situaia internaional din ajunul primului rzboi mondial. La nceputul anului 1914 goana narmrilor n ambele tabere a atins apogeul. Rolul de lider i revenea Germaniei. Depind dup ritmul de dezvoltare economic alte mari puteri europene, ea s-a pregtit mai bine de rzboi, nelegnd c coraportul de fore creat n 1914 era n favoarea sa, Germania caut motivul pentru declanarea rzboiului. La 28 iunie n oraul Sarajevo a fost asasinat motenitorul tronului austroungar Franz Ferdinand. La 28 iulie Austro-Ungaria declar rzboi Serbiei, n aprarea ei s-a pronunat Rusia, anunnd la 31 iulie mobilizarea total. Cernd ultimativ ca ea s fie oprit, la l august 1914 Germania i-a declarat rzboi Rusiei, iar la 3 august -Franei. Totodat, nemii au nclcat suveranitatea Belgiei i la 4 august Anglia i-a declarat rzboi Germaniei. Rzboiul mondial pentru remprirea lumii a nceput.

Conferina de pace de la Paris( 1919- 1920) Victoria Antantei in primul rzboi mondial a prefigurat schimbri importante in Europa si in lume: - dispar patru mari imperii:arist, german, austro - ungar si otoman; - se constituie noi state iar altele i desvresc unitatea naionala: Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Iugoslavia, Romnia si Cehoslovacia.

La baza deciziilor Conferinei a stat documentul "Cele 14 puncte" elaborate de preedintele american Thomas Woodrow Wilson. Acesta introducea noi principii in dreptul internaional: - dreptul popoarelor la autodeterminare; - respectarea dorinelor naiunilor in trasarea frontierelor; - nfinarea unei organizai internaionale care sa supravegheze respectarea tratatelor si sa apere pacea. Lucrrile Conferinei au nceput in ianuarie 1919 la ele participnd delegaiile a 32 de state. Deciziile cele mai importante au fost luate de Consiliul celor 4 alctuit din: - primul ministru francez: George Clemenceau; - primul ministru britanic: David Lloyd Orlando; - primul ministrul italian: Victor Emanuel Orlando; - preedintele american: Thomas Woodrow Wilson; La aceasta conferin au fost semnate urmtoarele tratate: - cu Germania la Versailles la 28 Iunie 1919; - cu Austria la Saint Germain la 10 Septembrie 1919; - cu Bulgaria la Neuilly la 27 Noiembrie 1919; - cu Ungaria la Trianon la 4 Iunie 1920; - cu Turcia la Sevres la 10 August 1920 (singurul tratat care nu a fost aplicat); Toate acestea constituie Sistemul Versailles. Principalele prevederi ale sistemului Versailles: - Germania pierdea o septime din teritoriu; - Alsacia si Lorena reveneau Franei si coloniile care intrau sub mandate britanice si franceze; - ea era obligata sa plteasc reparaii de rzboi in valoare de 132 miliarde mrci aur; - i se interzicea serviciu militar obligatoriu; - i se limita armata la 100000 oameni si i se interzicea deinerea unei flote militare; - Austria era redusa la graniele etnice si i se limita armata la 30000 oameni; 1. Regimuri democratice Sfritul primului rzboi mondial nu a nsemnat numai victoria militara a Antantei asupra Germaniei si Austro-Ungariei ci si o victorie a democraiei. Anul 1918 a reprezentat apogeul ideii naionale, noile state se constituie adoptnd regimuri democratice: Cehoslovacia, Iugoslavia, Romnia, etc. Consolidarea acestor regimuri democratice s-a realizat prin: - adoptarea unor reforme agrare; - acordarea votului universal extins in 1918 in Anglia, 1920 in SUA, 1938 in Romnia si in cazul femeilor. Regimurile democratice din Marea Britanie, Frana si SUA se menin si se consolideaz fiind in continuare caracterizate prin: - separarea puterilor in stat; - suveranitatea naional;

- pluralism politic; - garantarea drepturilor si libertilor ceteneti. Marea criza economica (1929- 1933) scderea nivelului de trai si instabilitatea guvernamentala au dus la afirmarea unor ideologii totalitare precum: comunismul, fascismul si nazismul. 2. Regimuri totalitare a) Comunismul a fost instaurat in Rusia de ctre Lenin in urma revoluiei Bolevice din 25 octombrie 1917. Ideologia comunista avea la baza principiile MarxistLeniniste precum: - lupta de clasa; - egalitalismul. Prin urmare, inta finala a comunismului era construirea unei societi comuniste, etapa in care att sfatul cat si clasele sociale urmau sa dispar. Vectorul de putere era partidul comunist (partidul Unic) si conductorul suprem care guverna in numele unei singure clase sociale: proletariatul (muncitorimea). Strategia economica a regimului comunist viza: - desfintarea proprietii private in favoarea celei colective; - industrializarea forata si colectivizarea agriculturii; b) Fascismul - a fost instaurat in Italia de ctre Benito Mussolini in urma marului asupra Romei din octombrie 1922. Fascismul neaga valorile liberale considerate vinovate pentru declinul statului si pentru divizarea sociala. Mussolini, supranumit "Il Duce" se dorea conductorul unui stat atotputernic cu un control absolut asupra societii. El desfiineaz sindicatele si organizeaz tara dup sistemul corporatist. c) Nazismul A fost instaurat in Germania de Adolf Hitler in 1933 cnd obine funcia de cancelar al Germaniei. Conceptul in jurul cruia gravita nazismul era acela al rasei superioare- rasa ariana care avea nevoie de "spaiul vital" pentru a se dezvolta rezultnd politica expansionista a Germaniei. Elementele impure, decadente care puteau vicia puritatea rasei superioare trebuiau eliminate, in 1942 Germania adopta soluia finala mpotriva evreilor, iganilor si slavilor. Cauzele celui de-al doilea rzboi mondial Sunt n general considerate invazia germano-ruso a Poloniei i tacul japonez asupra Chinei, Statelor Unite ale Americii i asupra coloniilor Regatului Unit i Olandei. Printre cauzele rzboiului mondial s-au numrat creterea naionalismului, a militarismului i prezena a mult prea numeroase probleme teritoriale rmase nerezolvate dup ncheierea primului rzboi mondial. Micrile fasciste au aprut i s-au dezvoltat n Italia i Germania n timpul perioadei de instabilitate economic global din timpul deceniilor al treilea i al celui de-al patrulea ai Marii Crize Economice. n Germania, resentimentele aprute n urma n nfrngerii din primul rzboi mondial i a semnrii Pcii de la Versailles, (n mod special

a Articolului 231, aa-numita "Clauz de vinovie"), credina n teoria loviturii de cuit aplicate pe la spate i declanarea Marii Crize Economice au fost elementele care au propulasat la putere Partidul Nazist condus de Adolf Hitler. n acest timp, Tratatul de pace a nceput s nu mai fie aplicat cu foarte mult rigoare, din dorina de a avita izbucnirea unui nou rzboi. Eecul politicii franco-britanice de mpciuire cu Hitler, (politic care urmrea evitarea unui nou rzboi, dar care l-a ncurajat pe dictatorul german s devin mai ndrzne i i-a permis s renarmeze ara), s-a aflat n strns legtur cu semnarea Pactului MolotovRibbentrop, (care a eliberat Germania de orice temere a vreunei reacii din partea URSS-ului n cazul invadrii Poloniei). Liga Naiunilor, n ciuda eforturilor diplomatice fcute pentru evitarea rzboiului, se baza pe Marile Puteri pentru impunerea rezoluiilor sale i, n lipsa voinei politice a acestora, nu a putut face nimic concret. Japonia era condus n deceniul al patrulea de o clic militarist care viza s transforme Imperiul Nipon ntr-o putere mondial.Japonia a invadat China pentru a suplini lipsa acut de resurse naturale de materii prime ale arhipelagului nipon. SUA i Marea Britanie au reacionat asigurnd mprumuturi importante Chinei, oferind ajutor militar nedeclarat i instaurnd un embargo din ce n ce mai strict mpotriva Japoniei. Acest embargo ar fi trebuit s oblige Japonia s renune la teritoriile cucerite n China, deoarece Imperiului Nipon i lipseau resursele de combustibil necesare alimentrii uriaei sale maini de rzboi. Japonia a trebuit s fac fa alternativelor retragerii din China sau cuceririi unor cmpuri petroliere. A ales a doua variant, a cuceririi Indiile Olandeze de Est i a intrrii n conflict cu SUA. Europa ruinat Varovia distrus de forele germane. La sfritul rzboiului, milioane de refugiai din ntreaga Europ nu mai aveau niciun fel de locuin, economia era n criz profund, iar o bun parte a infrastructurii industriale a continentului era distrus. Uniunea Sovietic a fost puternic afectat, aproximativ o treime din economia sa fiind distrus. Raidurile executate de Luftwaffe n 1939 asupra oraelor Frampol, Wielu i Varovia au instituit practica bombardrii intelor pur civile. Regatul Unit s-a aflat la sfritul rzboiului n tabra nvingtorilor, dar economia rii era sectuit de eforturile de rzboi. Guvernul de coaliie din timpul rzboiului a fost dizolvat. La primele alegeri parlamentare de dup ncheierea rzboiului, Winston Churchill a fost nvins de laburitii condui de Clement Attlee. n 1947, Secretarul de Stat american George Marshall a lansat Programul European de Refacere (Planul Marshall), care s-a desfurat n anii 1948 - 1952. SUA au alocat 13 miliarde de dolari pentru reconstrucia Europei de Vest.