ANALIZA DE DEZVOLTARE REGIUNII BUCURESTIILFOV

Teritoriu i populaie Regiunea Bucureti-Ilfov este localizat n partea de sud-est a Romniei, n Cmpia Vlsiei i se suprapune n ntregime unor subuniti ale acesteia: Cmpia Snagov, Cmpia Moviliei, Cmpia Bucuretiului, Cmpia Clnicului i lunca Arge - Sabar, la aproximativ 100 km sud de Munii Carpai, 200 km de Marea Neagr i 60 km de Fluviul Dunrea.

Capitala Romniei, Bucureti, se afl la 390 km distan de Sofia, 630 km distan de Belgrad i 900 km distan de Budapesta. n tabelul 1 de mai jos, sunt prezentate cteva date de baz privind populaia i teritoriul regiunii Bucureti-Ilfov. Populaia regiunii Bucureti-Ilfov se ridic la 2.206.479 locuitori, din care 1.929.615 n Bucureti i Bucureti Suprafaa (km ) 238 Populaia 1.929.615 Densitatea populaiei 8.107,6 Populaie, evoluii 2003 fa de 2000 -4% Rata de dependen total5 0,36 % din populaia care locuiete n zonele urbane 100% % din populaia care locuiete n zonele rurale 0% Ilfov 1.583 276.864 174,9 +0,5% 0,45 10,8% 89,2% Bucureti-Ilfov 1.821 2.206.479 1211,7 -3,5% 0,37 88,8% 11,2%

276.864 n Ilfov (1.7.2003).

Organizarea administrativa a teritoriului regiunii Bucuresti-Ilfov, la 31 decembrie 2008 Municipiul Bucuresti Judeul Ilfov Regiunea Bucuresti-Ilfov Suprafaa totala 1821 238 1583 (km2) Numarul oraelor i 9 1 8 al municipiilor din care: municipii 1 1 Numarul comunelor 32 32 Numarul satelor 91 91

Potrivit datelor Directie Regionale de Statistica Bucuresti-Ilfov, populatia regiunii era de 2.248.026 locuitori n anul 2008, cu mentiunea ca, in contextul existentei unor oportuniti economico-sociale deosebite, numarul real al populaiei care locuieste n regiune este, in realitate, mai ridicat decat cel inregistrat oficial.

Regiunea Bucuresti-Ilfov se remarca prin gradul cel mai ridicat de urbanizare pe ansamblul tarii: 92,2%. Municipiul Bucuresti, capitala tarii, este cea mai mare aglomerare urbana din Romania, populatia sa fiind de 1.943.981 (o densitate de aproximativ 8.168 locuitori/km2.), ceea ce reprezinta circa 9% din populatia total a Romaniei si peste 16% din populaia urbana a arii. Bucurestiul, este urmat, in cadrul regiunii, de Buftea (circa 20.000 locuitori) i Otopeni (peste 10.000 locuitori). Populatia rurala a regiunii este localizata exclusiv in Judetul Ilfov, insumand de 175.198 de persoane in anul 2008, respectiv 58 % din populatia totala a judetului Ilfov. Privite in dinamica, datele din tabelul anexa nr. 1 indica o crestere mai rapida, dupa anul 2006, a populatiei din Judetul Ilfov, generata mai ales de relocarea unor activitati dinspre Municipiul Bucuresti. Peste 49% din populatia regiunii este de sex feminin 11,9 milioane de persoane la 1 iulie 2008, aceeasi proportie inregistrandu-se, practic, si in Judetul Ilfov. Este demna de mentionat, sub aspectul structurii populatiei pe grupe de varsta, in contextul obiectivelor proiectului, ponderea ridicata 68% la 1 iulie 2008 a populatiei in varsta de 20-64 ani, care asigura majoritatea covarsitoare a populatiei active.

Fora de munc La nivelul anului 2008, in regiunea Bucuresti-Ilfov populatia ocupata numara 1032 mii persoane, iar numarul somerilor BIM era de 36 mii persoane, cu urmatoarele precizari metodologice:

Populaia ocupat cuprinde, conform metodologiei Cercetrii statistice asupra forei de munc n gospodrii, toate persoanele de 15 ani i peste, care au desfurat o activitate economic productoare de bunuri sau servicii de cel puin o or, n scopul obinerii unor venituri sub form de salarii, plat n natur sau alte beneficii. omerii BIM, conform criteriilor Biroului Internaional al Muncii (BIM) sunt persoanele de 15-74 ani, care n perioada de referin ndeplinesc simultan urmtoarele condiii: - nu au loc de munc i nu desfoar o activitate n scopul obinerii unor venituri; - sunt n cutarea unui loc de munc utiliznd n ultimele 4 sptmni diferite metode active pentru a-l gsi (nscrierea la agenii de ocupare a forei de munc sau la agenii particulare de plasare, aciuni pentru nceperea unei activiti pe cont propriu, publicarea de anunuri, apel la prieteni, rude, colegi, sindicate etc.); - sunt disponibile s nceap lucrul n urmtoarele 2 saptmni, dac s-ar gsi imediat un loc de munc.

Dupa nivelul de instruire a populatiei ocupate, absolventii de liceu reprezinta 38%, iar cei cu studii superioare cca 32%. Cererea de for de munc calificat a fost mai mare pentru regiunea BucuretiIlfov, astfel nct, corelat cu oportunitile oferite de capital nivelul de via citadin, ct i prestigiul populaia ocupat (n care predomin populaia capitalei) are un nivel mai ridicat de instruire i calificare.

Rata omajului pe ansamblul regiunii a fost, in anul 2008, de numai 3.4%, sub media pe tara (cca. 6% in anul respectiv), ceea ce sugereaza ca posibilitatea de a gasi un loc de munc este reala. Cu toate acestea, somajul de lung durat este foarte intens, iar cel al tinerilor (sub 25 de ani) are o pondere ridicat peste 22%. Desigur, datele problemei s-au schimbat intre timp, in sensul cresterii ratei somajului: potrivit datelor publicate pe site-ul ANOFM, la sfritul lunii septembrie 2010, rata omajului nregistrat la nivel naional a fost de 7,35%, (mai mic decat in ianuarie 2010, cand a inregistrat 8,1 %). Chiar si asa, raportul intre media pe tara si Regiunea Bucuresti Ilfov se pastreaza. Conform informatiilor furnizate de site-ul ziare.com in ziua de 27 octombrie a.c., Bucuresti si Judetul Ilfov sunt printre regiunile din Uniunea Europeana cu cea mai mica rata a somajului. Potrivit datelor Eurostat, doar Praga a avut o performanta mai buna in Europa de Est. Astfel, Bucurestiul si Judetul Ilfov au avut in 2009 o rata a somajului de4%, in timp ce media europeana a fost de 8,9%. Capitala

se afla astfel pe locul 15 intr-un clasament cu 271 de regiuni europene, in care doar 28 au avut un somaj mai mic de 4,4%. Rate ale somajului mai mici decat in Bucuresti si judetul Ilfov s-au inregistrat in noua regiuni olandeze, doua regiuni din nordul Italiei, doua regiuni din vestul Austriei si o regiune din nordul Scotiei. Regiunea Bucuresti-Ilfov sta si mai bine cand e vorba de somajul in randul femeilor: cu 3,6%, se afla pe locul 10 in UE, in timp ce la somajul in randul tinerilor, Bucuresti-Ilfov are 16,9%, iar media europeana in 2009 a fost de 19,9%. Pe de alta parte, nivelul real al somajului este mascat de emigratia externa si, in acelasi timp, asa cum arata si datele tabelului anexa nr. 3, majoritatea omerilor nregistrai in aceasta zona se caracterizeaz prin nivele sczute de educaie, deci Regiunea Bucureti-Ilfov se confrunt cu o cerere de for de munc calificat.

3. Economia regional Economia Regiunii este dominat n cea mai mare parte de funciile capitalei, aceasta fiind zona economica cea mai puternica si mai dinamica a tarii, fapt ce se reflecta si in valoarea Produsului Intern Brut (PIB), indicatorul economic cel mai sintetic. La nivelul anului 2007 (ultimul an pentru care exista date statistice oficiale ale Directiei Rregionale de Statistica Bucuresti Ilfov), regiunea Bucuresti-Ilfov a inregistrat un PIB total de aproape 96 miliarde lei (preturi curente),respectiv de cca 43mii lei / locuitor, adica peste 10.000 euro / locuitor, de peste doua ori mai mult decat media pe tara. Eurostat a dat publicitii (in iunie 2009) un tabel conform caruia PIB/ locuitor al Romaniei in anul 2008 reprezenta 46% din media UE. Aceasta inseamna caindicatorul PIB/ locuitor realizat in regiunea Bucuresti-Ilfov se situa, practic, la nivelul mediei UE. Produsul intern brut regional (PIBR) milioane lei preuri curente Municipiul Bucureti Regiunea Bucureti-Ilfov 31274,4 2002 28559,9 40326,8 2003 36613,0 50573,1 2004 45447,8 65307,1 2005 58791,6 77710,5 2006 69013,9 95798,2 2007 85707,2 Judeul Ilfov 2714,5 3713,8 5125,3 6515,5 8696,6 10091,0

Analiza in structura pe surse de realizare arata ca, in acelasi an, pricipalele activitati generatoare de PIB au fost cele de tranzacii imobiliare, nchirieri i activiti de servicii prestate n principal ntreprinderilor (16,0 mld. lei) si industria (15, 3 mld. lei), urmate indeaproape de activitatile de transport, depozitare, comunicatii (peste 15,0 mld.), comert (12,8 mld. lei ) si constructii ( 10,5 mld. lei) Tabel nr. 3 Produsul intern brut regional, pe categorii de resurse 2005 2006 2007 milioane lei preuri curente 2003 Agricultur, 266,6 372,8 397,0 263,5 vntoare i silvicultur Pescuit i 1,0 1,8 2,0 4,2 piscicultur Industrie1) 7826,1 11270,4 13220,5 15309,2 Construcii 2465,5 5762,6 6891,6 10466,2 Comer 4777,0 8466,5 10419,7 12814,6 Hoteluri i restaurante Transport, depozitare si comunicatii Intermedieri 760,1 5901,6 1228,4 9951,7 1679,2 11731,1 1983,4 15042,9

1756,5

2784,6

3414,0

4163,6

financiare Tranzacii imobiliare, nchirieri i activiti de servicii prestate n principal ntreprinderilor Administraie public i aprare Invmnt Sanatate si asistenta sociala Produsul intern brut regional (PIBR) total Produsul intern brut regional pe locuitor lei

7189,2

10900,5

13398,4

16034,5

3157,3

3929,5

4254,5

4949,5

840,3 742,1 40326,8

1459,2 1251,3 65307,1

1617,7 1407,8 77710,5

1874,6 1686,0 95798,2

18276,5

29572,6

35012,1

43037,3

Mediul economic al regiunii Bucuresti-Ilfov este deosebit de atractiv, datorit structurii instituionale existente, a forei de munc calificate i a sistemului de comunicaii mai dezvoltat dect n alte regiuni ale rii, astfel incat si volumul investitiilor straine directe atrase reprezinta aproape doua treimi din totalul investiiilor strine directe la nivel naional. Potenialul i structurile economice sunt difereniate ntre jude i municipiu: economia Capitalei este caracterizat de dezvoltarea sectoarelor deservicii (80%) i industrie (20%) in vreme ce agricultura are prezenta dominanta in economia judetului Ilfov. De curnd, Comisia Naional de Prognoz i Institutul Naional de Statistic au realizat un material privind Decalajele regionale la orizontul anului 2010. Regiunea Bucuresti-Ilfov, cu cei 1.821 kmp (0,8% din suprafata totala a Romaniei), este cea mai mica, dar cea mai moderna, mai prospera si mai productiva din tara. De asemenea, raportul specific faptul c aceasta regiune este atipica avand o structura diferita de dezvoltare. In alcutuirea PIB-ului sau, agricultura are o pondere de numai 1%, urmata de industrie (20%), construcii (7%), servicii (peste 60%). Este demn de remarcat ca Regiunea Bucuresti - Ilfov dispune si de o infrastructura bine dezvoltata. Municipiul Bucuresti, cel mai important nod de transport rutier-feroviar-aerian national si international al tarii, se caracterizeaza printr-un nalt grad de accesibilitate. Densitatea drumurilor publice/100 kmp pe ansamblul regiunii atingea n anul 2005 valoarea de 47,9km/100 kmp, mai ridicata n judeul Ilfov (49,4km/100 kmp) fata de Bucureti (37,8km/100 kmp), dar cu mentiunea ca in Judetul Ilfov exista un numar mai mare de drumuri publice nemodernizate. De asemenea, Regiunea Bucuresti-Ilfov reprezinta cel mai important centru educational din Romania si concentreaza cea mai mare parte a serviciilor de sanatate (chiar daca, in ultimii ani, scaderea activitatilor sanitare a fost evidenta, att din punct de vedere al cheltuielilor alocate ct i al calitii serviciilor furnizate), precum si a celorlalte servicii sociale. II. JUDETUL ILFOV Pentru caracterizarea dezvoltarii socio economice a judetului Ilfov, analiza s-a realizat pe serii de date referitoare la aceeasi perioada 2003 2008 si au ca sursa principala statisticile judetene publicate pe site - ul Directiei Judetene de Statistica Ilfov, dar si pe site- urile Oficiului National al Registrului Comertului, (ONRC), Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), precum si alte informatii publice. In ce priveste zona rurala a judetului Ilfov, informatiile oficiale au fost completate cu datele referitoare la fiecare din cele 32 de comune, publicate in Monografia judetului Ilfov, realizata, de asemenea, de DJS Ilfov. La acestea s-au adaugat informatiile cantitative si calitativeo btinute prin cercetarea speciala efectuata pe teren, pe baza chestionarelor adresate celor 32 de primarii din judet. 1. Caracteristici geografice si demografice ale judetului Ilfov

Judetul Ilfov se afla chiar n centrul Campiei Romane, in parte de sud-est a tarii, iconjurand, practic, capitala tarii, Municipiul Bucureti. Coordonatele sale goegrafice sunt 4417 4446 latitudine nordica i 2552 2627 longitudine estica. In prezent, Ilfov se nvecineaz cu judetele Prahova (N), Dambovita (V), Giurgiu (S-V), respectiv Ialomita si Calarasi (E). In monografia Romniei din 1972 sunt menionate, ca vecine ale Judetului Ilfov, judetele Ialomita la est, Buzau, Prahova i Dambovita la nord, Giurgiu la vest i Calarai la sud. Noua ani mai tarziu, al cincilea judet al Romaniei ca suprafata a fost dezmembrat n avantajul judetelor limitrofe i micsorat la o unitate teritorial-administrativa care nconjura zona capitalei, sub numele de Sectorul Agricol Ilfov. In1997, legea nr. 50/97 a schimbat denumirea de Sectorul Agricol Ilfov n Judetul Ilfov, revenind deci la denumirea veche, dar nu la dimensiunile de dinainte de 1972. Clima este temperat-continentala cu o medie anuala a precipitatiilor de 460-500 mm. Hidrografia este reprezentata in principal de rauri alohtone care doar tranziteaza judetul: Arges, Dambovita, Ialomita, Colentina, Sabar dar si rauri care isi au obarsia pe teritoriul judetului cum ar fi Mostistea, Calnau, Ilfov, Vlasia. Lacurile sunt fie limane fluviatile fie lacuri artificiale. Cele mai importante sunt: Buftea, Snagov, Caldarusani, Mogosoaia, Chitila, Pantelimon, Scrovistea, Ciolpani Urme ale existentei umane descoperite pe raza judetului Ilfov, mai ales in zona Caldarusani, Glina si Chiajna, langa Bucuresti, dateaza din paloelitic si neolitic. Trebiue de asemenea mentionate vestigiile dacice scoase la lumina in zona Pantelimon, Snagov, Magurele si Bragadiru. Inca de la sfarsitul secolului al XIV-lea, sub domnia lui Basarab I, multe asezari si orasele au prins viata pana in secolul al XVI-lea: Snagov, Chitila, Afumati si Tancabesti au supravietuit pana in zilele noastre. Numele de Ilfov este pentru prima data mentionat intr-un act de donatie din 1482 scris de Domnitorul Vlad Calugarul catre Manastirea Snagov. Judetul Ilfov, cu resedinta in Municipiul Bucuresti, are o suprafata de 1583 kmp., eprezentand cca 0,7% din totalul suprafetei Romaniei cel mai mic judet al tarii, ca suprafata. Potrivit datelor publicate pe site-ul Institutiei Prefectului Ilfov (sectiunea Date de contact primarii Ilfov), pe teritoriul judetului se afla: 8 orase: Bragadiru, Buftea, Chitila, Mgurele, Otopeni, Pantelimon, Popeti Leordeni i Voluntari; 32 comune: 1 Decembrie, Afumati, Balotesti, Berceni, Branesti, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Ciorogarla, Clinceni, Corbeanca, Copaceni, Cornetu, Dascalu, Darasti-Ilfov, Dobroiesti, Domnesti, Dragomiresti, Ganeasa Glina, Gradistea, Gruiu, Jilava, Moara Vlasiei, Mogosoaia, Nuci, Peris, Petrachioaia, Snagov, Stefanestii de Jos, Tunari, Vidra. Un tablou sintetic al principalilor indicatori de caracterizare a dezvoltarii socio-economice a judetului Ilfov se regaseste in tabelul anexa nr 4. Populatia judetului Ilfov numara putin peste 312 mii locuitori la 1 iulie 2009 (1,4% din totalul pe tara), cu o densitate medie de 197.3 locuitori/ km.p. (de 2,2 ori mai mare decat media pe tara, de 90 locuitori/km.p.). Judetul Ilfov dispune de un potential uman remarcabil, avand in vedere ca peste 209 mii locuitori (67% din total), sunt cuprinsi in grupa de varsta 15 59 de ani. Apreciabil este si faptul ca, fata de anul 2003, populatia din aceasta grupa de varsta a crescut mult mai rapid decat populatia totala (cu 18%, fata de 11% pe total judet). Tabel nr. 5 Populatia Regiunii Bucuresti-Ilfov, pe grupe de varsta, la 1 iulie numar persoane Judetul Total Pe grupe de varsta Ilfov 0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani si peste 2003 276864 45637 176840 54387 2004 280037 43768 181820 54449 2005 283409 42251 186669 54489 2006 288296 42401 191082 54813 2007 294094 42590 195986 55518 2008 304045 43738 204008 56299 2009 312317 45451 209093 57773 structura pe medii a populatiei arata ca 132 de mii de persoane, adica peste 57% din total, locuiesc in mediul rural. 2. Forta de munca

Resursele umane din judetul Ilfov sunt evidentiate de faptul ca, la momentul 2008, populatia ocupata insumeaza 160 de mii persoane, respectiv 53% din totalul populatiei, cu o crestere importanta, de peste 50 de mii de persoane (+ 48%) fata de anul 2003. Asa cum se constata din datele tabelului nr.7, in perioada 2003 2008, cresterile cele mai importante ale populatiei ocupate din judet au avut loc in comert (20 mii persoane), industria prelucratoare (+10 mii persoane) si constructii (+ 6 mii persoane) situatie ce reflecta si transferul unor activitati dinspre Bucuresti catre localitatile sale limitrofe apartinand, administrativ, de Judetul Ilfov. In acelasi timp, insa, populatia ocupata in agricultura, vanatoare si silvicultura a scazut constant, de la 40 mii persoane, la 34 mii persoane. Tabel nr. 7 Populatia ocupata civila a judetului Ilfov, pe activitati ale economiei nationale (la sfarsitul anului) 2003 2005 2007 2008 mii persoane Judeul Ilfov Total 107,7 130,2 149,4 159,6 economie Agricultur, 39,9 37,9 34,2 33,9 vntoare i silvicultur Pescuit i 0 0 0,1 0 piscicultur Industrie total- 26,0 30,7 35,4 36,7 din care: Industrie 0,2 0,1 0,5 0,3 extractiv Judeul Ilfov 2003 2005 2007 2008 Industrie 25,1 29,5 33,9 35,7 prelucrtoare Energie 0,7 1,1 1,0 0,7 electric i termic, gaze si ap Construcii 2,4 4,9 7,2 8,4 Comer 11,2 23,3 31,2 31,5 Hoteluri i 1,4 2,7 3,5 4,0 restaurante Transport, 7,0 9,4 11,4 11,5 depozitare i comunicatii Intermedieri 0,2 0,3 0,6 0,9 financiare Tranzacii 7,5 7,7 11,1 13,9 imobiliare i alte servicii Administraie 2,8 2,9 3,2 4,1 public i aprare Invmnt 3,5 3,5 3,4 3,5 Sntate i 4,0 4,1 4,5 4,6 asisten social Celelalte 1,8 2,8 3,6 6,6 activiti ale economiei naionale Si de aceasta data trebuie spus ca situatia reflecta si realitatea ca multe din societatile comerciale care functionau in Municipiul Bucuresti (din industrie, transporturi, comert etc.) si-au mutat sediile si/sau activitatile principale catre localitatile apropiate, preferand sa-si angajeze personal din aceste zone. De asemenea, multe firme cu capital strain au ales sa se stabileasca de la bun inceput in

Judetul Ilfov, in principal pentru ca aici au gasit mai usor (si mai ieftin) terenuri libere, dar si impozite locale mai reduse, sau alte conditii mai avantajoase. Cu toate acestea, si in judetul Ilfov, situatia ocuparii fortei de munca in mediul rural este, in general, mai dificila decat n mediul urban. Majoritatea populatiei ocupate din mediul rural desfasoara fie activitati agricole, fie in sectorul public (educatie, ocrotirea sanatatii, cultura, asistenta sociala), dar cu o pondere destul de modesta in structura ocuparii din mediul rural. Practic, populatia economic activa din mediul rural este pusa in situatia sa aleaga intre doua oportunitati: ori sa accepte o munca pentru un venit modest, in conditii nefavorabile, fiind sortita, de multe ori, la o viaa in saracie, ori sa aleaga calea emigrarii in mediul urban sau a plecarii peste hotare in cautarea unui loc de munca mai bun, cu un venit care sa le asigure pentru intreinerea individuala si a familiilor. Potrivit ziarului Financiarul din 22.09.2010, in ultimii zece ani, rata de angajare n Romnia s-a aflat pe o pant descendent, de la 64,2 la sut n 1998, la 58,6 la sut la sfritul lui 2009, n timp ce n Europa a crescut, n aceeai perioad, de la 61,2 la sut la 64,6 la sut. Asa cum precizeaz Euractiv, piata muncii din Romania a pierdut in ultimii cativa ani cca 2 milioane de persoane, pentru ca acestia au ales sa lucreze n strainatate, formand comunitati importante in Spania si in Italia. Femeile, tinerii si persoanele cu varsta de peste 45 de ani din Romania au n continuare probleme in gasirea unui loc de munca.Totusi, mai scrie sursa citata, exista o zona din piata muncii din Romania care nu este luata n calcul atunci cand se socoteste rata de ocupare a fortei de munca, aceea a micilor gospodarii agricole. In aceast categorie, s-ar incadra in jur de 30 % din fortade munca, incluzandu-i aici si pe acei romani care se concentreaza pe obtinerea unei productii suficiente pentru a-si hrni familiile (agricultura de subzistenta). Conform site-ului www.fonduri-structurale-europene.ro, rata de participare din zonele rurale depaseste cu 5-10% nivelul din zonele urbane in perioada 2002-2009, desi se inscrie pe o curba descendenta. Convergenta dintre ratele de participare rurala si urbana a fost o consecinta a imbatranirii constante a populatiei rurale si a atractivitatii crescute a pietei muncii din spatiul urban. Pe de alta parte, in loc sa reflecte existenta unor ocazii de angajare mai bune, rata de ocupare relativ ridicata din zona rurala indica in fapt o ocupare insuficienta a fortei de munca din aceasta zona, daca se are in vedere ca majoritatea locuitorilor din spatiul rural lucreaza pe cont propriu, in agricultura de subzistenta, unde productivitatea si veniturile medii continua sa ramana scazute. 3. Economia judetului Analiza de ansamblu Judeul Ilfov beneficiaz de multe avantaje datorate proximitii Capitalei, distanndu-se de alte judee prin dinamica economic a tuturor sectoarelor de activitate, prin nivelul superior al PIB-ului pe cap de locuitor i printr-o structur social i profesional cu un standard mai ridicat. Mediul economic este atractiv, datorit oportunitilor de investiii private in domeniul afacerilor imobiliare (cldiri de birouri, parcuri logistice, cartiere rezideniale), dar i posibilitilor mai interesante de implementare a unor activiti industriale si de servicii cu nalt valoare adugat. De asemenea, dezvoltarea ntreprinderilor Mici si Mijlocii, este o potenial surs de cretere economic i creare de locuri de munc, iar intrarea in Uniunea Europeanainflueneaz pozitiv atragerea investiiilor strine directe i determin creterea alocrii finanrilor nerambursabile.

1 DECEMBRIE 2003 2005 Denumire indicator TERITORIU, LOCUINTE, UTILITATI PUBLICE Suprafata totala 2961 2966 ha Locuinte 3391 2333 existente total numar Locuinte in 89 63 proprietate majoritara de stat - numar Locuinte in 3302 2270 proprietate majoritar privata numar Suprafata 147988 103461 locuibila total mp Suprafata 2273 1187 locuibila prop. Majoritara de stat- mp Suprafata 145715 102274 locuibila prop.majoritar privata mp Lung. simpla a 5,3 5,3 retelei de distrib a apei potabile km Capacitatea 153 instalatiilor de producere a apei potabilemc/zi Investete n oameni! nva s fii antreprenor 69/194 Denumire indicator Cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilortotal- mii mc 2003 2005

2007

2008

1520 2443

1520 2518

55

41

2388

2477

114542

121942

921

108

113621

121834

14,0

14,0

1221

1221

2007

2008

55

23

30

Cantitatea de apa potabila distribuita consumatoriloruz casnic- mii mc Lungimea simpla a retelei de canalizare km Lung. simpla a cond..de dist. Gazelor naturale km. Gaze naturale distribuite-totalmii mc Gaze naturale distribuite-uz casnic- mii mc Debitul statiilor in functiune pentru epurarea apei reziduale-mc/zi POPULATIA Populatia totala la 1 iulie (stabila) Populatia la 1 iulie - femei Populatia cu domiciliul in localitate la 1 iulie Populatia totala la 1 ianuarie (stabila) Populatia la 1 ianuarie femei Nascuti vii Nascuti morti Decedati total Decedati sub un an Casatorii Divorturi Stabiliri de domiciliu in localitate (incl.

55

20

26

4,2

4,2

4,2

4,2

41

35,7

36,8

18,5

829

2872

2074

2014

213

1501

1394

1349

8488

6216

6378

6493

4447 8508

3256 6246

3348 6400

3410 6515

8438

8898

6352

6472

4424

4647

3345

3394

96 83 51 7 291

84 83 52 3 196

107 68 1 51 9 323

84 78 2 40 17 349

Migratia externa) Plecari cu domiciliul din localitate (incl. Migratia externa) Stabiliri de resedinta in localitate la 1 ianuarie (pana in 2000 la 1 iulie) Plecari cu resedinta din localitate la 1 ianuarie (pana in 2000 la 1 iulie) Emigranti Imigranti INVATAMANT Unitati de invatamint total 70/194 Denumire indicator Gradinite de copii Scoli din invatamintul primar si gimnazial Copii inscrisi in gradinite Elevi inscrisi total Elevi inscrisi in invatamint primar si gimnazial Elevi inscrisi in invatamint primar Elevi inscrisi in invatamint gimnazial Personal

98

177

254

243

16

13

13

21

50

38

26

1 1

1 1

2003

2005

2007

2008

1 1

163 1010 1010

182 757 757

120 674 674

120 677 677

474

353

305

323

536

404

369

354

65

48

41

40

didactic - total Personal 6 didactic in invatamint prescolar Personal 59 didactic in invat. Primar si gimnazial Personal 23 didactic in invatamint primar Personal 36 didactic in invatamint gimnazial Sali de clasa 26 si cabinete scolare Laboratoare scolare PC total CULTURA SI ARTA Biblioteci 3 total numar Biblioteci 1 publice numar TELECOMUNICATII Abonamente 2839 la radio numar Abonamente 2841 la televiziune numar Abonamente 193 telefonice (telefonie fixa) numar SANATATE Medici 4 sector public persoane din total: 4 Medici de familie-sector publicpersoane Medici sector privat

41

37

36

17

12

12

24

25

24

18

17

17

3 1

1 19 2 1

1 19 2 1

1945

1946

224

persoane Stomatologi sector public persoane Stomatologi sector privat persoane Farmacisti sector privat persoane Personal mediu sanitar sector public persoane Personal sanitar mediu sector privat persoane 71/194 Denumire indicator Dispensare medicale sector public Cabinete medicale individuale(de familie)-sector public Cabinete medicale sector privat Cabinete medicale de specialitatesector privat Cabinete stomatologice sector privat Laboratoare medicale sector privat Farmacii sector privat AGRICULTURA Suprafata agricola dupa modul de folosinta ha

2003

2005

2007

2008

2180

2180

1077

1072

Suprafata arabila ha Suprafata livezi si pepiniere pomicole ha Suprafata vii si pepiniere viticole ha Suprafata pasuni ha Suprafata cultivata cu griu si secara ha Productia totala de griu si secara tone Suprafata cultivata cu porumb boabe ha Productia totala la porumb boabe tone Suprafata cultivata cu cartofi ha Productia totala de cartofi tone Suprafata cultivata cu floarea soarelui ha Productia totala la floarea soarelui tone Suprafata cultivata cu legume ha Productia totala la legume tone Productia de struguri total tone Productia de fructe total tone

2127 15

2127 15

1074 2

1069 2

12

12

26 405

26 -

767

547

2169

60

840

150

270

444

8810

90

348

Bovine total la sfirsitul anului capete Bovine in gospodariile populatiei la sfirsitul anului Porcine total la sfirsitul anului capete Porcine in gospodariile populatiei la sfirsitul anului Ovine total-la sfirsitul anuluicapete Ovine in gospodariile populatiei capete- la sfirsitul anului 72/194 Denumire indicator Pasari total la sfirsitul anului capete Pasari in gospodariile populatiei la sfirsitul anului Productia de carne (sacrificari) total tone gr.vie Productia de lapte de vaca si bivolita total hl.fizic Productia de lina kg. Fizic Productia de oua mii buc. CONSTRUCTII Locuinte terminate total numar

150

150

1050

1050

28

28

2003

2005

2007

2008

12500

12500

611

8000

30 1796

18

21

76

75

Locuinte terminate din fonduri private numar Locuinte terminate din fondurile populatiei numar Autorizatii de constr.elib.pt.cl adiri rezidential(excl .pt.colectivitati) -nr Autorizatii de construire eliberate pentru alte cladiri nr Autorizatii de constr.elib.pt.cl adiri rezidential(excl .pt.colectivitati) -mp Autorizatii de construire eliberate pentru alte cladiri mp Denumire indicator Cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilortotal- mii mc Cantitatea de apa potabila distribuita consumatoriloruz casnic- mii mc Lung. simpla a cond. de dist. gazelor naturale Gaze naturale

18

21

76

75

18

21

76

75

22

22

72

158

3815

3400

11975

22513

727

1464

2003 17

2005 35

2007 100

2008 124

17

24

94

118

11,0

28,0

946

1762

distribuite - total - mii mc gaze naturale distribuite - uz casnic- mii mc POPULATIE Populatia totala - la 1iulie (stabila) Populatia la 1 iulie - femei Populatia cu domiciliul in localitate la 1 iulie Populatia totala - la 1 ianuarie (stabila) Populatia la 1 ianuarie - femei Nascuti vii Nascuti morti Decedati - total Decedati sub un an Casatorii Divorturi Stabiliri de domiciliu in localitate (incl. migratia externa) Plecari cu domiciliul din localitate (incl. migratia externa) Stabiliri de resedinta in localitate la 1 ianuarie (pana in 2000 la 1 iulie) Plecari cu resedinta din localitate la 1 ianuarie (pana in 2000 la 1 iulie) Emigranti Imigranti

215

769

6025

6155

6448

6632

3079 6032

3145 6176

3308 6428

3407 6611

6032

6131

6374

6519

3082 41 82 46 1 121

3137 62 1 65 51 6 146

3256 92 1 108 2 71 9 225

3340 99 1 100 65 5 270

75

58

67

90

16

37

32

34

23

15

2 3

INVATAMANT Unitati de invatamint total Gradinite de copii Scoli din invatamintul primar si gimnazial Copii inscrisi in gradinite 74/194 Denumire indicator Elevi inscrisi total Elevi inscrisi in invatamint primar si gimnazial Elevi inscrisi in invatamint primar Elevi inscrisi in invatamint gimnazial Personal didactic - total Personal didactic in invatamint prescolar Personal didactic in invat. primar si gimnazial Personal didactic in invatamint primar Personal didactic in invatamint gimnazial Sali de clasa si cabinete scolare Laboratoare

1 1

174

152

132

141

2003

2005

2007

2008

580 580

575 575

595 595

564 564

294

319

328

305

286

256

267

259

30 7

37 7

35 7

36 7

23

30

28

29

11

11

10

20

19

17

19

11

14

18

scolare Terenuri de sport - total PC - total CULTURA SI ARTA Biblioteci - total 2 - numar Biblioteci 1 publice numar TELECOMUNICATII Abonamente la 1785 radio - numar Abonamente la 1786 televiziune numar Abonamente 809 telefonice (telefonie fixa) - numar SANATATE Medici - sector 3 public persoane din total: 3 Medici de familie-sector publicpersoane Stomatologi 1 sector public persoane Stomatologi sector privat persoane Farmacisti 1 sector privat persoane Personal 5 mediu sanitar sector public persoane Dispensare medicale sector public Cabinete 3 medicale individuale(de familie)-sector public Cabinete 1

2 1

26 2 1

1 26 2 1

1762 1767

1280

134

141

stomatologice (individuale)sector public Cabinete stomatologice sector privat 75/194 Denumire indicator Laboratoare de tehnica dentara - sector privat Farmacii sector privat Puncte farmaceutice sector privat AGRICULTURA Suprafata agricola dupa modul de folosinta - ha Suprafata arabila - ha Suprafata livezi si pepiniere pomicole - ha Suprafata - vii si pepiniere viticole - ha Suprafata pasuni - ha Suprafata cultivata cu griu si secara ha Productia totala de griu si secara - tone Suprafata cultivata cu porumb boabe - ha Productia totala la porumb boabe - tone Suprafata

2003

2005

2007

2008

1 -

4 -

3 -

3 -

5236

5204

5120

5071

4851 284

4922 181

4820 181

4789 181

97

97

97

97

4 1116

4 -

4 -

4 -

484

1493

4730

15

cultivata cu cartofi - ha Productia totala de cartofi - tone Suprafata cultivata cu floarea soarelui - ha Productia totala la floarea soarelui - tone Suprafata cultivata cu legume - ha Productia totala la legume - tone Productia de struguri - total tone Productia de fructe - total tone Bovine - total la sfirsitul anului - capete Bovine in gospodariile populatiei - la sfirsitul anului Porcine - total la sfirsitul anului - capete Porcine in gospodariile populatiei - la sfirsitul anului Ovine - total-la sfirsitul anuluicapete Ovine in gospodariile populatiei capete- la sfirsitul anului Pasari - total la sfirsitul anului - capete Pasari in gospodariile

175

1314

1120

81

1213

1456

680

1354

383

919

829

56

56

11450

11450

populatiei - la sfirsitul anului Productia de carne (sacrificari) total - tone gr.vie Productia de lapte de vaca si bivolita - total hl.fizic 76/194 Denumire indicator Productia de lina - kg. fizic Productia de oua - mii buc. CONSTRUCTII Locuinte terminate - total - numar Locuinte terminate din fonduri private numar Locuinte terminate din fondurile populatiei numar Autorizatii de constr.elib.pt.cl adiri rezidential(excl. pt.colectivitati)nr Autorizatii de construire eliberate pentru cladiri administrative nr Autorizatii de construire eliberate pentru alte cladiri - nr Autorizatii de constr.elib.pt.cl

798

40999

2003

2005

2007

2008

300 1447

25

26

127

25

26

127

25

26

127

49

54

125

141

26

25

34

21

8497

8358

20288

24908

adiri rezidential(excl. pt.colectivitati)mp Autorizatii de construire eliberate pentru cladiri administrative mp Autorizatii de construire eliberate pentru alte cladiri - mp TURISM Unitati de cazare - (total) numar Locuri in unitati de cazare (total) numar Pensiuni turistice rurale numar Locuri in pensiuni turistice rurale numar

84

12035

50227

18695

148947

10

10

10

10

10

10

Desi a avut mult de suferit de-a lungul timpului, invazii, incendii, inundatii, cutremure, furia unui dictator dement si mai nou, dar poate cel mai grav indiferenta tuturor, Bucurestiul are ce sa arate vizitatorului fie ca acesta vine din provincie sau din strainatate. Ar fi o pierdere sa treceti prin Bucuresti fara sa vedeti macar o parte din ce va propun in continuare. Ateneul Roman C. Esarcu, V.A Ureche si N. Kretulescu au infiintat in 1865 institutia Ateneul Roman cu scopul "inzestrarii poporului cu cunostinte folositoare". Pentru a strange banii necesari pentru constructia cladirii s-a apelat la colecta publica avand motto-ul "Dati un leu pentru Ateneu". In 1886 a inceput constructia dupa planurile arhitectului francez Albert Galleron si a fost inaugurata la 14 februarie 1888. Aici isi are sediul Filarmonica "G. Enescu" si tot aici au evoluat unii dintre cei mai de seama dirijori si solisti interpreti ai veacului XX: Erich Kleiber, Sergiu Celibidache, Ionel Perlea, Herbert von Karajan, Dinu Lipatti, Arthur Rubinstein, Pablo Casals, Yehudi Menuhin. Opera Desi in Romania manifestari ale genului liric dateaza inca din secolul XIX cladirea Operei Romane este o constructie relativ noua (1953) ridicata dupa planurile arhitectului Octav Doicescu. Are o capacitate de 2200 locuri, deasemenea gazduieste la ultimul etaj Muzeul Operei in care sunt expuse documente, fotografii, costume ilustrand dezvoltarea acestui gen artistic in Romania. In fata cladirii se afla statuia marelui muzician George Enescu, o sculptura in bronz de Ion Jalea.

Parcul Cismigiu Pe locul actualului parc pe vremea lui Alexandru Ipsilanti se gasea o mare balta, numita balta lui Dura negutatorul. Numele actual l-a capatat de la mai marele peste cismele (cismigiu) care isi avea casa in apropiere. In 1847 sub indrumarea peisagistului vienez Carl F.W.Meyer au inceput lucrarile de amenajare, iar in anul 1854 a avut loc inaugurarea oficiala. Gradina impresioneaza si astazi prin aranjamentele florale, colectia deosebita de material dendrologic, aici gasindu-se unele exemplare declarate arbori ocrotiti. Cismigiul nu este niciodata pustiu, vara fiind cautat pentru racoare, vegetatie si lacul sau intesat cu barci si care iarna devine un patinoar natural.

Cercul Militar National Cladirea Cercului Militar National a fost construita in anul 1912 dupa planurile arhitectilor D. Maimarolu, V. Stefanescu si E. Doneaud, fiind tributara stilului neoclasic francez. Are interioare somptuoase care au gazduit de-a lungul timpului baluri, reuniuni si, in zilele noastre, expozitii de pictura, sculptura lansari de carte, etc. Desi locul acesta are o istorie

interesanta putina lume o cunoaste. Primul indiciu este fantana din fata Cercului Militar National care se numeste Sarindar, dupa numele bisericii ctitorita probabil de Matei Basarab, mult mai tarziu, pe la sfarsitul secolului XVIII-lea era vestita pentru icoana Fecioarei, facatoare de minuni. Reconstruita de mai multe ori, biserica a fost afectata grav de cutremurul de la 1838, ruinanduse apoi incet, incet.

Casa de Economii si Consemnatiuni CEC-ul ca institutie a fost infiintat in anul 1864 printr-o lege initiata de catre Alexandru Ioan Cuza. La inceput a functionat in diverse imobile, dupa care in anul 1875 s-a inceput construirea unui sediu propriu. Pe locul in care se afla azi CEC-ul se gasea atunci biserica Sf. Ioan cel Mare care a fost demolata pentru a face loc primei constructii. CEC-ul se dezvolta rapid astfel incat vechiul sediu devine neincapator, astfel se hotareste demolarea vechiului sediu si pe acelasi loc s-a inceput constructia actualului sediu, dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Inceputul lucrarilor a fost marcat printr-o ceremonie care a avut loc la 8 iunie 1897 printre participanti numarandu-se familia regala, membri ai guvernului, membri din consiliul de administratie CEC, arh. Paul Gottereau. Constructia a fost terminata in anul 1900 si de atunci CEC-ul a functionat in aceasta cladire fara a se face alte modificari notabile.

Biserica Stavropoleos Ascunsa printre cladiri mai inalte, biserica Stavropoleos se afla in spatele fostului Palat al Postelor (actualul Muzeu National de Istorie). Biserica mica si foarte frumoasa, a fost construita de un calugar grec pripasit pe meleagurile noastre, pe nume Ioanichie. Este un lacas cu cele mai reprezentative si excelente influente ale artei brincovenesti tirzii. Coloanele de piatra, piedestalele, capitelurile, pridvorul cu balustrada incinta ochiul prin mestesugul sculpturilor cu motive vegetale sau animale. Cutremurele de-a lungul anilor, dar mai ales "cel mare" din 1802 si apoi cel din 1838 ii provoaca mari stricaciuni, darimindu-i chiar turla de deasupra naosului. Restaurarea incepe abia pe la 1900, sub conducerea arhitectului Ion Mincu, el lucrind cu sarg pina in anul mortii sale 1912; finalizarea lucrarii o face un elev de-al sau arh. Alexandru Zagoritz.

Curtea Veche Curtea-Veche, astazi un complex de ruine de fortificatii, incaperi si fundatii medievale aflate intre Calea Victorieisi strada Halelor si bulevardul I.C. Bratianu este probabil unul din cele mai importante si mai vechi monumente din Bucuresti. Adesea ignorate datorita starii de paragina si abandonare de care sufera de altfel intreg

centrul istoric al Bucurestiului si al dificultatii gasirii sale, ruinele de la Curtea-Veche au fost pentru mult timp neglijate cu exceptia catorva cercetari arheologice. In prezent insa, aceasta situatie incepe sa se amelioreze odata cu demararea proiectelor de renovare si reabilitare a vechiului Bucuresti, iar vizitarea Curtii-Vechi redevine treptat o calatorie fascinanta in trecutul intortocheat si ascuns al Bucurestiului.

Catredala patriarhala Construirea bisericii Patriarhiei o incepe voievodul Constantin Serban Basarab in anul 1656, dar va fi terminata mult mai tirziu de un urmas al sau, Radu Leon, abia in 1668 si poarta hramul "Sf. Imparati Constantin si Elena". Dupa acest an, voievodul o ridica la rangul de Mitropolie a tarii, iar colinei pe care este amplasata bucurestenii ii vor spune Dealul Mitropoliei. Din asezamintele minastiresti ridicate odata cu biserica, n-a mai ramas decit o frumoasa si impunatoare clopotnita, zidita de Constantin Brincoveanu la inceputul domniei sale, in anul 1698. Mitropolia fiind o copie mai mare a bisericii lui Neagoe Basarab de la Curtea de Arges, are o nota de simplitate, robustete, echilibru. Arcadele coloanelor fatadei se sprijina pe un briu gros de piatra ce armonizeaza placut cu cele oarbe laterale; deasupra, turlele nu prea inalte dau aer impozant salasului de rugaciune.

Palatul Parlamentului (Casa Poporului) Casa Poporului s-a construit pe fostul Dealul Spirii (dupa numele unui renumit doctor din zona) in anii `80, cind a inceput "urbanizarea " intregului cartier, la "indicatiile ctitorului de geniu". Ridicata pe o colina artificiala, Casa Poporului are o inaltime de 84m, (cuprinde 12 etaje) are o nota dominanta, impunatoare, iar cu suprafata sa de 330.000 de metri patrati, devine a doua cladire din lume dupa Pentagon. Aici a dorit Ceausescu sa fie resedinta presidentiei, a comitetului central al partidului comunist si al unor ministere. In forma de piramida fara virf (au fost probate citeva cupole, idee la care s-a renuntat) palatul cuprinde vaste holuri, coridoare lungi, nenumarate sali imense, iar cea mai mare se numeste Sala Unirii, cu o inaltime de 16 m si o suprafata de 2200 metrii patrati, aici aflandu-se cel mai mare candelabru din cladire, cu o greutate de trei tone si 7000 de becuri.

Arcul de triumf Arcul de triumf a fost inaltat in anul 1922 din lemn si stuc, in cinstea proclamarii Unirii, dupa izbinda armatelor romane in primul razboi mondial, arc ce va fi inlocuit cu unul de piatra, opera arhitectului Petre Antonescu, intre anii 1935-1936. Fatada sudica este frumos impodobita cu doua medalioane in bronz, ce infatiseaza chipurile regelui Ferdinand si al reginei Maria,

care le inlocuiesc pe cele originale, distruse de regimul comunist, dupa anii `80. In locul lor au fost aplicate doua mari flori de piatra, care au fost date jos, dupa 1989, iar chipurile regale si-au reluat locul.

Muzeul Satului In primavara anului 1936 ia fiinta Muzeul Satului Romanesc, creatie colectiva a Scolii Sociologice Romane, infiintata si condusa de profesorul Dimitrie Gusti. Cel care s-a gindit prima oara la constituirea unei colectii de arta populara, a tipurilor de gospodarii taranesti si-a prezentarii lor in expozitii, a fost scriitorul Al. Odobescu cu mult timp in urma. La deschiderea sa, muzeul cuprindea o suprafata de 5 ha si doar 30 de case taranesti, caracteristice diferitelor zone din tara. La amplasarea lor, au luat parte oameni de cultura, specialisti, 1100 de muncitori de diferite meserii si 130 de mesteri populari din satele locuintelor selectate. De-a lungul anilor, suprafata muzeului a crescut pina la circa 15 ha, iar numarul de constructii amplasate depaseste cifra de 300;din acestea peste 4 ha sint dotate cu tot necesarul unei gospodarii taranesti (ateliere, constructii anexe, biserici, etc).

Transport Bucuresti-Ilfov Regiunea Bucuresti-Ilfov, prin municipiul Bucuresti, cel mai important nod de transport rutierferoviar-aerian national si international al tarii, se caracterizeaza printr-un inalt grad de accesibilitate, fiind situata pe cele doua coridoare multi-modale europene: Axa Prioritara Europeana nr. 7 (Nadlac-Constanta) si Axa Prioritara Europeana Giurgiu-Albita planificate a fi construite in perioada imediat urmatoare, precum si in proximitatea Dunarii (Axa Prioritara Europeana Nr. 18). Densitatea drumurilor publice/100 km2 in Regiunea Bucuresti-Ilfov atingea in anul 2005 valoarea de 47,9km/100 km2, mai ridicata in judetul Ilfov (49,4km/100 km2) decat in Bucuresti (37,8km/100 km2), existand insa un numar mare de drumuri publice nemodernizate in judetul Ilfov (52,8%). Pentru Municipiul Bucuresti procentul de strazi orasenesti nemodernizate (53,2% in anul 2005) este foarte mare pentru o capitala europeana si afecteaza desfasurarea in bune conditii a traficului rutier. Regiunea Bucuresti-Ilfov prezinta cea mai mare densitate de cai ferate la 1.000 km2 de teritoriu (165,3 km/1000 km2), ceea ce inseamna de aproape 4 ori media nationala (45,9 km/1000 km2). Aceasta cifra se ridica la 504,2 km/1000 km2 pentru municipiul Bucuresti, ceea ce inseamna de 10 ori media nationala, municipiul Bucuresti fiind punctul de plecare al celor 8 magistrale feroviare ce fac legatura cu celelalte regiuni ale tarii. Accesibilitatea aeriana si multi-modala este asigurata de doua aeroporturi internationale: Henri Coanda (Otopeni) cel mai mare aeroport international din Romania (70% din transportul total aerian de pasageri din Romania) si Aurel Vlaicu (Baneasa). In anul 2005, infrastructura de distributie a apei potabile in regiunea Bucuresti-Ilfov insuma 2.408 km (221 km in judetul Ilfov la care erau conectate toate cele 8 orase, precum si alte 11 localitati). De asemenea, aceste asezari sunt conectate si la retele de canalizare (in 2005, retelele de

canalizare publica a regiunii insumau, 2.127 km de conducta, din care 277 de km in judetul Ilfov). Educaie Regiunea Bucureti-Ilfov reprezint cel mai important centru educaional din Romnia. n 2005 dispunea de 252 grdinie, 370 uniti colare din nvmntul pre-universitar i 34 instituii de nvmnt superior. Totui, un numr nsemnat din unitile colare i precolare de la periferie i judeul Ilfov nu ndeplinesc condiiile pentru acordarea autorizaiei de funcionare, neavnd ap curent i canalizare. Prin cele 34 instituii de nvmnt superior, Regiunea Bucureti-Ilfov are cel mai dezvoltat mediu universitar din Romnia i concentreaz cel mai mare numr de studeni nregistrai n sistemul de nvmnt superior dintre regiunile Romniei: 253.247 dintr-un total de 716.464, reprezentnd 35,3% din numrul total al studenilor. Accesul redus al populaiei rurale i a grupurilor dezavantajate la educaie, n general i la studii superioare, n particular, dotarea insuficient a instituiilor de nvmnt superior i coli TVET constituie nc puncte slabe ale sistemului de educaie din Regiunea BucuretiIlfov. Sntate n ultimii ani scderea activitilor sanitare a fost evident, nregistrnd regrese att din punct de vedere al cheltuielilor alocate ct i al calitii serviciilor furnizate. Infrastructura sanitar a Regiunii Bucureti-Ilfov se afl n mare parte ntr-o stare de degradare avansat i cu o lips acut de echipamente moderne generate de resursele financiare insuficiente alocate sistemului de sntate. Sperana de via este cea mai ridicat din ar 73,84 ani, principala cauza a mortalitii fiind tumorile 217,5 decedai/100.000 locuitori (2003). n acest context, infrastructura de sntate este inegal distribuit n Bucureti i judeul Ilfov. n anul 2005 erau 52 spitale n Bucureti (2,7 spitale la 100.000 locuitori pe o suprafa de 238 ha), n timp ce judeul Ilfov avea 6 spitale (2,1 spitale la 100.000 locuitori, la o suprafa de 158.300 ha). Numrul i gradul de satisfacere a populaiei cu personal sanitar a fost n scdere n ultimii ani. n anul 2005, asistena medical era asigurat de 11.522 medici (1 medic la 192 persoane), 2.267 stomatologi (1 stomatolog la 974 persoane) i 19.030 personal mediu sanitar. n acelai timp, n 2004, media consultrilor medicale a fost de 4,4 consultri/locuitor. Oras: Chitila CHITILA Oraul Chitila aparine de judeul Ilfov i este situat la nord-vest fa de Bucureti. Poziia sa este una extreme de favorabil, fiind limitrof Capitalei, la numai 200 de metri de hotarul cu aceasta. Chitila se nvecineaz la est cu Municipiul Bucuresti, la nord cu oraul Mogooaia, la sud cu oraul Dragomireti Vale i Chiajna, iar la nord-vest cu Oraul Buftea i Pdurea Rioasa. Oraul Chitila este situat pe DN 7. n ora se afl o staie de cale ferat, aceasta fiind unul dintre cele mai importante noduri feroviare, ntruct aici se ntlnesc rutele dinspre Bucureti, Roiori, Constana, Piteti i Ploieti.

nceputurile acestei aezri nu se cunosc precis, dar pot fi situate n vremurile cnd aici se ntindea renumitul Codru al Vlsiei, aproximativ prin sec. XV. Existena satului Chitila este atestat documentar abia n 1892, cnd fcea parte din comuna Bucoveni. n timpul celui de-al doilea rzboi mondial n zon se pun bazele Societii de Confecii Metalice. Chitila ar mai putea fi numit leagnul aviaiei romneti, deoarece aici s-a nfiinat n 1909 Complexul Aeronautic unde au fost brevetai primii piloi militari romni. Numele de Chitila vine de la expresia "a se chiti", care nseamn a se ascunde. Se presupune c n Codrii Vlsiei, pe teritoriul actualului ora i gsiser loc de refugiu rzvrtiii mpotriva stpnirii de atunci. Cu timpul, "chiteala" s-a transformat n Chitila, nume pe care oraul l poart i n zilele noastre. Teritoriul oraului a fcut parte din moiile familiilor Brncoveanu i, mai trziu, Bibescu. n prezent, Chitila are puin peste 12.000 de locuitori, care au la dispoziie patru grdinie i patru coli, iar din punct de vedere administrativ oraul are n componen i satul Rudeni.Astfel, suprafaa total a oraului Chitila este de 1254 hectare, din care 292 n intravilan i 793 n extravilan. Apropierea de Bucureti a adus multe avantaje oraului Chitila, care s-a dezvoltat rapid. Dezvoltatorii imobiliari nu au stat pe gnduri, aa c anul acesta vor fi date n folosin locuinele din ansamblurile rezideniale Lac de Nuferi i Chitila Residenz. Acestea cuprind apartamente cu una, dou sau trei camere, iar preurile pornesc de la 73.000 de euro. i n locul unde a fost fabrica Romceram se vor ridica blocuri. Este vorba despre o investiie a firmei Parcul Banatului SRL, care va construi un modern cartier de blocuri, cu 500 de locuine. O investiie important, de aproximativ 35 de milioane de euro, o reprezint i Bucharest Logistic Center, a trustului belgian Liebrecht & Wood, care vizeaz construcia a 80.000 mp de spaii de depozitare i 5.000 mp de spaii pentru birouri. Dei nu este un loc deschis vizitatorilor, merit s aruncai o privire ctre fortul Kitila, primul construit din centura de fortificaii care nconjura Capitala la sfritul secolului XIX. Fortul Kitila a fost dezarmat n 1916 i n prezent funcioneaz ca depozit de vinuri. AFUMATI LOCALIZARE Comuna Afumai, din judeul Ilfov, este situat la nord-est de Bucureti, la o distan de 16 km fa de acesta, fiind strbtut de DN 2. Comuna se nvecineaz la nord cu Dasclu, la vest cu tefneti, la est cu Petrchioaia i Gneasa, iar la sud cu Voluntari i Dobroeti. ISTORIC Prima atestare documentar a comunei dateaz din anul 1510, fiind legat de numele lui Radu de la Afumai, despre care nu se cunosc prea multe lucruri. Fiu nelegitim al lui Radu cel Mare, Radu de la Afumai se pare c avea curtea n satul Afumai de pe balta Pasrea, lng Bucureti. El a fost domnitor al rii Romneti n perioadele ianuarie - aprilie, iunie - august, octombrie 1521 - aprilie 1529.

ADMINISTRAIE I ECONOMIE Comuna Afumai are suprafaa total de 6.325 hectare, dintre care aproape 500 hectare sunt n intravilan. Populaia, care depete 6.500 de locuitori, are la dispoziie trei grdinie i patru coli. Principalele activiti economice ale zonei sunt agricultura i comerul. n comuna Afumai populaia beneficiaz de electricitate, ap curent, gaze naturale i, parial, de canalizare. De aceea, printre proiectele de investiii care au prioritate se numr terminarea reelei de canalizare, dar i asfaltarea strzilor i extinderea reelei de ap potabil. Printre cele mai importante obiective turistice din comun se numr zidurile cetii lui Radu de la Afumai, dar i biserica "Adormirea Maicii Domnului", ctitorie a a domnitorului Cantacuzino. PROIECTE IMOBILIARE N ZON Datorit apropierii de Capital, dezvoltatorii imobiliari au intuit repede potenialul comunei, iar proiectele rezideniale nu au ntrziat s apar. Printre acestea se numr ansamblul rezidenial Domnia Ralu, format din 16 vile, dar i un proiect al companiei Viblok, care va investi circa 14 milioane de euro pentru a ridica 117 vile pe un teren de 6,4 hectare.

ANALIZA SWOT ZUNA BUCURESTI-ILFOV

PUNCTE TARI Bucureti-Ilfov un pol naional al creterii economice i crerii de locuri de munc Cel mai mare volum al investiiilor strine directe din Romnia (56% din total n anul 2004) O structur economic n care domin sectorul servicii (63,4%), precum i un important sector al industriei prelucrtoare Cel mai mare numr de IMM la nivel naional

PUNCTE SLABE Niveluri sczute de participare la activitatea economic, ctiguri i venituri relativ sczute, precum i productivitatea muncii sczut Niveluri relativ ridicate ale omajului n rndul tinerilor (sub 25 de ani) 21,2% Trenduri demografice negative (rat de dependen demografic ridicat, ponderea sczut a populaiei n vrst de 0-20 ani n total populaie) Grad de modernizare sczut al drumurilor publice (52,4%), trafic intens n zona urban (circa 1.500.000 maini circul zilnic n Municipiul Bucureti) care determin blocarea arterelor principale oseaua de centur din jurul Bucuretiului nefinalizat Majoritatea infrastructurii de sntate i educaie necesit reabilitri/mbuntiri Investiii insuficiente n cercetare i dezvoltare tehnologic

Regiunea este lider naional n ceea ce privete capacitatea de inovare Nivel ridicat de calificare a forei de munc i cel mai ridicat nivel de salarizare din ar Cel mai important nod de transport din Romnia, aflat n inima a dou coridoare de transport paneuropene (coridoarele multi-modale IV i IX) Concentrare mare de ntreprinderi active n sectorul telecomunicaiilor Pondere mare a persoanelor cu studii superioare, precum i a facilitilor de cercetare Existena unei oferte turistice (n special de afaceri, dar i culturale, recreaionale i sportive)

Pondere mare a populaiei rurale n judeul Ilfov cu acces sczut la serviciile de baz Degradare social i excluziune, mai ales n zonele urbane afectate de o masiv restructurare economic Cartiere mrginae cu condiii precare de locuit Infrastructur de mediu inadecvat, care nu sprijin

OPORTUNITI Investiiile private concentrate n domeniul afacerilor imobiliare (cldiri de birouri, spaii de depozitare) Dezvoltarea industriilor indigene, mai ales n sectoarele cu nalt valoare adugat i nie de pia Dezvoltarea sectorului IMM o potenial surs de cretere economic i creare de locuri de munc Noi calificri, produse i procese derivate din cooperarea dintre universiti, institutele de cercetare i mediul de afaceri Noi activiti bazate pe tehnologia informaional Creterea alocrilor financiare UE pentru infrastructura de transport i mediu

dezvoltarea economic i social Degradarea patrimoniului cultural-turistic AMENINRI Migrarea forei de munc calificate/educate

Creterea costurilor serviciilor publice pentru populaie i ageni economici Abandonarea activitilor agricole din cauza veniturilor sczute i excluziunii sociale din mediul rural Creterea numrului problemelor medicale ca urmare a procesului de mbtrnire a populaiei i condiiilor precare de mediu Riscul nchiderii multor ntreprinderi din cauza intrrii n UE