Sunteți pe pagina 1din 12

Caracterizarea lui Hamlet

Hamlet este personajul principal al tragediei cu acelas nume,scrisa de .Personajul este print al Danemarcei,fiu al raposatului rege si al reginei Gertrude. Hamlet a fascinat cititorii si auditorii timp de secole si primul lucru care trebuie mentionat este faptul k personajul este enigmatic. El are intotdeauna ceva de ascuns,ceva ce nu pot descoperi nici macar celelalte personaje ale tragediei ; chiar si cel mai atent si istet cititor nu pot afla tot ce este de aflat despre print. Chiar Hamlet afirma ca el are cevaceva ce nu se poate vedea cu ochiiceva dincolo de aparente. Cand el vorbeste, iti da impresia ca exista un lucru important pe care Hamlet omite sal mentioneze , poate chiar un lucru de care nici macar el nu este constient. Abilitatea lui Shakespeare de a scrie monologuri si dialoguri este poate cea mai mare realizare a sa. Printul Danemercei este student la universitate, ale carui studii sunt intrerupte de moartea tatalui sau. Hamlet este foarte contemplativ si are o gandire extrem de psihologica. El este interesat de intrebari la care nu se poate gasi un raspuns clar. Pus in fata dovezilor faptului ca unchiul sau , Claudius , ia omorat tatal , dovezi pe care orice alt personaj al tragediei lear crede , Hamlet devine obsedat sa dovedeasca vinovatia unchiului sau inainte de a actiona. Faptul ca uncgiul sau este cel vinovat este pur si simplu inacceptabil pe el. El este de asemenea pasionat de intrabari ce vizeaza viata dupa moarte , sinuciderile , ce se intampla cu corpul dupa ce murim si lista poate continua. Hamlet actioneaza cu graba si este impulsiv. Cand acesta actioneaza , cu premeditare sau fara , reuseste chiar sal nimereasca pe Polonius, care se afla dupa o perdea , cu o sabie fara nici macar sa se uite daca este sau nu cineva acolo. Printul tinde sa paseasca foarte repede spre rolul de om rau actionand irational si suparand celelalte personaje cu discursurile sale salbatice. Este foarte important de spus ca Hamlet este extrem de melancolic si nemultumit de situatia din Danemarca si din propria familie si chiar de intreaga lume. Nu este deloc de acord cu mama sa , Gertrude , in privinta

casatoriei cu Claudius. O reneaga pe Ophelia , femeia pe care odata spunea ca o iubeste din toata inima . Cuvintele personajului indica disgust si neincredere in femeie in general. La un anumit moment din piesa , Hamlet ajunge chiar sasi imagineze propria si nu exclude nici posibilitatea unei sinucideri. Dar, in ciuda tuturor faptelor care provoaca dezaprobare , fapte facute de print , este remarcabil ca acesta si urmasul aparent al Danemarcei se gandesc la aceste lucruri personale numai in termeni psihologici. Hamlet petrece relativ putin timp gandinduse la amenintarile care vin din afara tarii si au in vizor securitatea natinala a Danemarcei , dar si la amenintarile care provin din interiorul statului ( si printul ajuta la construirea acestora tocmai prin nepasarea lui ). Evolutia sa de la fiinta echilibrata, iubitoare de adevar si dreptate , dornic de viata in armonie cu ceilalti si totodata intro fireasca armonie interioara la peronajul dornic de razbunare , necrutatorsi cuprins de o furie oarba , se petrece pe fundalul descoperirii raului si viciului din lume si mai ales din Curtea Regala , loc in care isi traieste propria drama. Sovaielile si taraganarile lui inainte de asi razbuna tatal au fost investite de autor cu valori simbolice. Ele sunt proprii fiintei umane , ca si zbuciumul interior de altfel. Constiinta propriei drame este data de constiinta ca aceasta e drama lumii in general , iar omul , vorba cronicarului se afla supt vremi

Scribd Hamlet este compus din V acte, iar aciunea se petrece in Danemarca. Actul I ii prezint pe Bernardo si Francisco dialognd pe o terasa din castel. Acetia vorbeau despre apariia unei misterioase fantome ce aprea dup miezul noptii si sema-na cu chipul regelui rposat. Horatio vede si el fantoma siii spune prietenului sau Hamlet despre aceasta. Hamlet si cu ceilalti stau intr-o noapte pe terasa in as-teptarea misterioasei Fantome. Deodata aceasta isi fcea aparitia. Vznd asemanarea acesteia cu tatal sau,Hamlet ourmeaza,singur,pana intr-un loc mai retras al castelului. Re-gele-Fantoma ii marturiseste fiului sau ca moartea sa nu afost una naturala,asa cum se crede, ci a fost asasinat chiar defratele sau,prezentu rege al Danemarcei Claudius.Pe langaacestea Fatoma ii mai spune ca regina,Gertruda, a fost sedu-sa de acest viclean iar moartea fostului rege nu a fost produsade

muscatura unui sarpe in timp ce acesta statea in gradinacastelului,ci fratele sau l-a otravit,turnandu-I otrava in ureche,in timp ce acesta dormea, rapindu-i viata, sceptrul si regina.Auzind acest scenariu ingrozitor, Hamlet jura ca din acelmoment sa-si razbune tatal.Atat Hamlet cat si Fantoma ii o-bliga pe Horatio sip e strajeri sa nu spuna nimic despre eve-nimentul petrecut pe terasa castelului sfatuita de fratele sau, Laertes, apoi de tatal sau, sa-si infrane-ze orice sentiment de dragoste fata de Hamlet si sa respingaorice declaratie de dragoste a acestuia.Regele si regina, intruniti intr-o incapere a castelului,cer Curtenilor Rozencrantz si Guildenstern sa iscodeasca pe Hamlet pentru a afla motivul acestuia.Discutand cu cei doi trimisi de regi, Hamlet intelege sco-pul lor si rezista tentatiei de marturisire.Pentru a-l inveseli pe Hamlet, la curtea regeasca este trimis un grup de actori.Totodata Hamlet ii marturiseste lui Po-lonius dragostea sa pentru Ophelia.Hamlet le cere actorilor sajoace piesa Uciderea lui Gonzalo dar cu cateva modificari deversuri impuse de print.Actorii accepta.Dupa ce toti curtenii ies din sala, Hamlet declara in mono-logul sau intentia de a demasca pe ucigasul tatalui sau, un-chiul-rege Claudius:Desi lipsindu-i limba,crisma totusi/ Gra-ieste-n chipul cel mai nefiresc/ Actorii acestia vor juca in fata/lui unchi-meu o piesa foarte-asemeni/ Cu moartea tatii si atuncice drum s-apuc.Stafia/se poate sa fi fost doar Necuratul/SiNecuratul intotdeauna poate/Sa-si dea un chip aromitor.Amalt temei,mai sigur:piesa-I lat/In care pot pe rege sa-l inhat.Actul IIICurtenii Rozencrantz si Guildenstern raporteaza regilor ca n-au izbutit sa dezvaluie taina lui Hamlet dar un grup de actori i-asporit interesul tanarului print. Regele, afland de invitatia luiHamlet de a participa la vizionarea unei piese de teatru, acceptaFara sa cunoasca intentiile printului.Dar inainte de acestea,regele,Regina si Polonius se intreaba daca taina printului are vreo legatu-Ra cu sentimental de dragoste pentru Opheli. Ophelia se ofera vo-luntara in aflarea acestei taine iar regii se ascund intr-o camera dealaturi pentru a auzi discutia dintre cei doi indragostiti.In discutia aceasta Hamlet,fiind orbit de gandul ca mama sa,regina,si-a tradat sotul, o intreaba pe mult-indragita sa Ophelia da-ca se considera frumoasa si cinstita si afirma ca puterea frumusetii va preschimba cinstea ei, devenind desfranata decat ca cinstea, cavaloare,sase asemene cu frumusetea.Intr-un moment de nebunie, Hamlet ii declara Opheliei ca nu aiubit-o si o sfatuieste sa se duca la o manastire pentru a se mantuide viitoarele ei pacate.Auzind acestea, Ophelia, dezamagita de spusele lui Hamlet,crede ca acesta s-a smintit. Dup ace Hamlet pleaca, regale, socat,isi face aparitia considerand ca vorbele si gandirea tanarului printnu ii

reprezinta sminteala,ci altceva, mai adanc si mai dureros as-cuns in suflet.Actul IVA doua zi, dup ace a pus totul la punct cu actorii, Hamlet ii ce-re prietenului sau Horatio sa studieze expresia fetei regelui in mo-mentul piesei.Incepe piesa.Aceasta prezinta un rege si o regina ce par indra-gostiti.Regele se intinde si adoarme pe un strat de flori iar ea il pa-raseste.Un alt personaj ii scoate coroana de pe cap, o saruta si dupace picura otrava in urechea regelui,pleaca.Regina se intoarce, ga-sestet pe rege mort si se preface a fi trista. Otravitorul coplesesteperegina cu daruri; initial ea pare scarbita dar in cele din urma ea iiprimeste marturisirea dragostei.In momentul in care apare scena otravirii regale Claudius, cu-prins de remuscari,ordona incetarea piesei de teatru, prilej pentruHamlet de a i se adeveri vorbele Fantomei.Dupa piesa, regina ilcheama,indurerata, in iatacul ei, sa-I vorbeasca.Regele hotaraste ca Hamlet sa plece in Anglia, pentru a-si in-departa namicul.Ramanand singur,regale se gandeste la crimasavarsita si este macinat de constiinta, de fapta savarsita.Intra siHamlet si vazandu-l ingenuncheat se gandeste sa-l omoare dar seautostapaneste caci singura pedeapsa pentru acest ucigas este sa-ldemascheze.Ajuns in iatacul reginei, Hamlet se comporta indifferent cumama sa,acuzand-o de moartea tatalui sau, regele raposat.Crezandca Hamlet a innebunit si ca vrea sa o omoare, regina striga dupa ajutor. Vrand sa o salveze, Polonius care statea ascuns dupa operdea este ucis de print. Dupa numeroase acuzari dureroase adre-sate mamei sale, in iatac isi face aparitia Fantoma regelui. Reginanu il vede ins ape regale-Fantoma cu care Hamlet vorbeste,crezandu-l nebun. Hamlet ia corpul neinsufletit al lui Polonius si ilingroapa intr-un loc ascuns.Regele Claudius ordona ca mai apoi sa fie asasinat. Hamlet seintalneste cu capitanul printului norvegian Fortinbras care venisecu oastea sa pentru a cuceri o parte din Polonia.Intre timp Laertes,fiul raposatului Polonius se intoarce din Franta, aduna o oaste sipleaca spre castelul regelui Danemarcei cu gand de razbunare si depreluare a tronului. Horatio primeste de la niste marinari o scrisoa-re de la Hamlet in care i se spune ca a fost atacat de un grup depirati dar a scapat cu viata. Laertes, dornic de razbunarea mortiitatalui sau, este convins de viclanul rege sa-si foloseasca talentulde spadasin sis a-l omoare pe Hamlet. In timp ce acestia pun la caleacestplan diabolic, Ophelia moare inecandu-se.Actul VEste prezentata imaginea tragica a inmormantarii Opheliei, lacare participa doi clovni gropari.La inmormantare sunt prezentiHamlet si prietenul sau, Horatio, care vorbesc cu unul din clovniigropari.Acest clovn avea o viziune macabra dar si ironica despremoartea oamenilor sip area total dezinteresat de respectful fata deosemintele mortilor.Dupa un timp apare si cortegiul funerar: cada-vrul Opheliei, regele, regina, Laertes, preotul si curtenii. Hamlet iispune lui Horatio ca a descoperit o scrisoare in care se vorbeadespre planul asasinarii sale, comandat de rege, in drum spre An-glia.Osric, unul dintre

curteni, ii adduce lui Hamlet vestea ca afost invitat sa participle la un duel contra lui Laertes in schimbuloferirii, in cazul unei victorii, a unor lucruri pretioase. Hamletaccepta provocarea cu toate ca este avertizat de pericol de catreHoratio. In timpul duelului, regina bea din greseala dintr-unul dinpaharele cu vin otravit si moare. Intr-un moment de neatentie Laertes si Hamlet fac schimb desabii iar Laertes este ranit de propria sa sabie otravita.Inainte de amuri, regina ii spune fiului sau, Hamlet ca bautura este otravita. Deasemenea Laertes ii divulga lui Hamlet planul secret de a-l omori.Auzind aceste uneltiri, Hamlet il strapunge pe rege, omorandu-l cupropria otrava. Hamlet bea dintr-un pahar otrava sinucigandu-se intimp ce Fortinbras se apropie victorios de palat.Vazand maceluldin castel, printul norvegian, la indemnul lui Horatio, il inmorman-teaza pe Hamlet ca pe un erou.

Identitatea lui Hamlet


CORNELIU ENCHEA Dincolo de valoarea celei mai jucate dar i a celei mai frumoase i profunde piese de teatru din repertoriul clasic universal, personajul lui Shakespeare, Hamlet, prin al Danemarcei, reprezint o original sintez ntre un obinuit erou scandinav care ar fi trit ntre secolele al VI-lea i al IX-lea i una dintre figurile istorice care au marcat epoca elisabetan: Robert Devereux, conte de Essex. Hamlet apare mai nti n paginile Eddei n proz, oper aparinnd poetului danez din secolul al IX-lea Snaebjrn i apoi cronicile lui Saxo Grammaticus (sfritul secolului al XII-lea). El este cunoscut n grafia scandinav ca Amlothi sau sub forma latinizat Amlethus i a fost n realitate fiu al guvernatorului Jutlandei, Horwendill, sub domnia regelui Danemarcei Hrrek. Povestea este simpl. Fratele lui Horwendill, Fengo(n), rvnind puterea n Jutlanda i mna soiei lui Horwendill, Geirthruda, pune la cale uciderea guvernatorului, asumndu-i apoi guvernarea provinciei. El obine confirmarea din partea regelui Hrrek i a urmaului acestuia, Vigleik, calomniindu-l pe rposatul su frate, prin lansarea unor acuzaii care o priveau direct pe Geirthruda. Regii Danemarcei l cred, poporul l crede, dar nepotul su, Amleth, fiul celui ucis, se ndoiete de cinstea unchiului su. i astfel, lund masca unui nebun, i pregtete rzbunarea. Ea se va nfptui n timpul unui osp, n cursul cruia curtenii complici ai lui Fengo sunt mistuii de flcri, iar uzurpatorul piere de spada lui Amleth.

Dar regele Vigleik nu poate tolera o astfel de ntmplare ntr-una din provinciile regatului su. Rzbunarea lui Amleth ia n ochii regelui su forma unei rebeliuni. Odat ajuns guvernator i acuzat de suveranul su c luase cu de la sine putere stpnirea asupra Jutlandei, Amleth are de ales ntre a prefera exilul drept pedeaps sau a nfrunta oastea regelui Vigleik. Se decide pentru ultima opiune i cade curajos pe cmpul de lupt. Un ecou al acestui fapt l constituie n piesa lui Shakespeare sosirea n Danemarca, din rzboiul cu Polonia, a prinului Norvegiei, Fortinbras (al crui tat fusese nvins de tatl lui Hamlet). Norvegianul nu mai are de fcut dect s se ncoroneze singur ca rege, dup mcelul cruia i-a czut victim o ntreag dinastie, n frunte cu tnrul prin motenitor. Dar ce personaj contemporan Marelui Will i-a furnizat dramaturgului datele necesare conturrii unui personaj att de complex ca Hamlet? Un prin al unei Renateri crepusculare Mai nti, Shakespeare deplaseaz aciunea n epoca lui, n acel frmntat sfrit de secol XVI. De aceea i ecranizrile cele mai celebre i mai reuite ale tragediei, n care strlucesc genii ca Lawrence Olivier, Inokenti Smoktunovski sau Derek Jacobi ne prezint o Danemarc n costum elisabetan. Aceasta nu nseamn c alte viziuni precum cele cu Kenneth Branagh sau Mel Gibson sunt mai prejos ca valoare artistic. Pentru identificarea cadrului temporal al piesei cu secolul al XVI-lea pledeaz cteva elemente verbale i de recuzit. Hamlet studiaz la Wittemberg, oraul de unde a pornit Reforma religioas a lui Martin Luther. Salvele de tun indic o arm necunoscut danezilor dintre secolele VI-IX. Floretele folosite de Hamlet i Laertes, fratele Ofeliei, n duelul din final (arbitrat de Osric, curteanul preios de la Curtea regelui Claudius), ca i scrima, ca art i sport practicat n mediul aulic, au aprut trziu. Piesa montat de Hamlet la Curtea uzurpatorului su unchi ilustrnd uciderea ducelui Gonzago al Vienei de ctre Lucianus este inspirat de un fapt real uciderea n 1538 a ducelui de Urbino (prin turnarea de otrav n ureche) de ctre Luigi Gonzaga, nepotul soiei sale Eleonora Gonzaga. n sfrit, numele celor doi tineri curteni Rosencrantz i Guildenstern, prietenii farnici ai lui Hamlet, erau frecvente la Curtea regilor danezi Frederic al II-lea i Christian al IV-lea, contemporanii Elisabetei, n timp ce n ultima decad a secolului al XVIlea Londra a gzduit o solie danez condus de doi nobili cumnai purtnd aceste nume. i exemplele ar putea continua. Apoi Hamlet, prin structura sa mental, prin frmntrile luntrice privind natura uman (reflectate n monologurile sale), prin aspiraiile nobile direcionate spre o monarhie de tip umanist este departe de rzboinicul viking din Edda i din cronicile lui Grammaticus. n piesa lui Shakespeare el ilustreaz antropocentrismul, curent

propriu Renaterii, dar al unei Renateri trzii ameninate de un orizont politic ntunecat, violent i sngeros. Cam n aceste nuane se prezenta i orizontul Angliei elisabetane de sfrit de secol XVI... i nu numai al Angliei. ntreaga Europ apusean rsuna de ecourile unor drame i crime princiare menite s nece n snge nobilele aspiraii umaniste cu care se hrniser un Pico della Mirandola, un Erasmus sau un Baldassare Castiglione. Curtea nu mai era cadrul idilic imaginat de ultimul n cartea sa Il Cortigiano (Curteanul), ci o lume plin de cele mai perfide capcane. Ali dramaturgi, contemporani cu Shakespeare, au fost mai ndrznei. Ei nu au mbrcat n decor strin realitile crude ale timpului lor. Un autor anonim (muli afirm c este vorba despre Shakespeare) a nfiat pe scen o dram pasional a timpului: iubirea adulterin dintre Mosbie i Alice i uciderea soului femeii, gentilomul Arden din Feversham, de ctre cei doi amani complici. Chapman prin tragedia politic Bussy dAmboise evoca figura celebrului spadasin francez care d i numele piesei (Louis de Clermont, senior de Bussy dAmboise), ucis mielete n 1579, de ctre oamenii contelui de Montsoreau, n urma descoperirii idilei dintre erou i soia contelui, Franoise de Chambes (la Dumas, Diane de Meridor). Regele Franei Henric al III-lea i fratele su, ducele Franois de Anjou, se pare c nu erau strini de asasinat. Webster, maestrul tragediei sngeroase, readuce prin piesa Diavolul Alb sau Vittoria Corombona o dram aparinnd aceluiai final de secol: iubirea vinovat dintre Paolo Giordano Orsini, duce de Bracciano i Vittoria Accorombona (sau Accoramboni), finalizat cu uciderea soului protagonistei, Felice Peretti (Camillo, n pies). Ce s mai spunem despre Marlowe care renvie pe scen figura ducelui Henric de Guise, conductorul masacrului hughenoilor din Paris, n Noaptea Sfntului Bartolomeu (24 august 1572)? Hamlet ar putea fi contemporan cu toate aceste crime princiare. Mimnd nebunia, pentru a-i rzbuna tatl (ucis mielete de fratele su, Claudius), el joac de fapt nebunia lumii n care tria... o nchisoare ca i Danemarca, aa cum o caracterizeaz chiar el. Nebunia prinului se materializeaz n devierea de la elul iniial al demersului su: uciderea printr-o eroare a ambelanului Polonius, crim care declaneaz un lan de tragedii (rtcirea i moartea Ofeliei, fiica btrnului curtean, ntoarcerea din Frana a lui Laertes (fratele tinerei i fiul lui Polonius), care declaneaz o revolt popular, duelul fatal dintre Hamlet i Laertes (sub forma unei partide de scrim), soldat cu uciderea reciproc a celor doi adversari, moartea accidental prin otrvire a Gertrudei i mplinirea rzbunrii prinului prin uciderea lui Claudius, chiar cu spada otrvit pregtit de tiran lui Hamlet... arma cu care prinul fusese rnit mortal de Laertes.

Un conte orfan i o... fals Ofelie? Un asemenea final sngeros, chiar n incinta palatului regal ar fi putut avea loc n Londra acelui timp, dac celebra conjuraie a lui Essex ar fi reuit, dac tnrul favorit al reginei Elisabeta ar fi ptruns la Whitehall, pentru a o elibera pe regin de curtenii vicleni i intrigani. Biografia lui Essex este n linii mari identic celei a prinului danez Hamlet. Nscut n anul 1567, ca fiu al contelui de Essex, Robert Devereux a rmas orfan de tat la vrsta de numai nou ani. Mama sa, lady Lettice Knollys, va deveni suspect de repede soia favoritului reginei Elisabeta, Robert Dudley, conte de Leicester (dup cum regina Gertruda, mama lui Hamlet, se mrit cu Claudius, uzurpatorul tronului danez, dup uciderea soului ei). Aa cum Hamlet fusese ndeprtat de la Curtea danez i trimis la studii n Wittemberg, de unde l va aduce doar moartea tatlui su, Essex va petrece muli ani ca student la Trinity College din Cambridge, crescnd apoi sub tutela lui William Cecil, lord Burleigh, secretar de stat i ministru de finane. Acesta, cu toat onestitatea care l-a caracterizat o via ntreag, nu este exclus s fi jucat pe lng tnr rolul de spion i paznic nimit de regin i de favoritul acesteia, tatl lui vitreg. Din acest motiv muli comentatori ai operei lui Shakespeare l-au considerat model pentru personajul Polonius, servilul curtean al regelui Claudius, umbra lui Hamlet, destinat s cad sub spada prinului. n lucrarea sa despre celebrul personaj, intitulat Hamlet sau ispita posibilului, marele om de teatru Ion Omesco remarc, plasnd foarte inspirat personajele elisabetane sub mtile eroilor Marelui Will: Privindu-l cu ochii notri astzi, senzualul Leicester, curtean abil, ne poate duce cu gndul la Claudius. Wittembergul n care Essex i face studiile se numete Cambridge. Anticipndu-l pe Hamlet, adolescentul va rmne acolo ani ndelungai, prea muli pentru ca aceast deprtare s nu fie programatic. Apoi viaa eroului i cea a dublului su real se despart. Dar caracterele lor i pstreaz asemnrile. n momentele sale decisive, Essex i pstreaz un profil hamletian. n ce fel... vom vedea. Odat introdus la Curtea Elisabetei, Essex nu-i va pune ntrebri, asemeni lui Hamlet, cu privire la moartea tatlui su. Ba mai mult, l va nsoi pe tatl su vitreg, contele de Leicester, n rile de Jos, pentru a lupta alturi de rebelii flamanzi i olandezi mpotriva trupelor spaniole conduse de Alessandro Farnese, prin de Parma, generalul lui Filip al II-lea. Primete botezul focului n lupta de la Zutphen, unde cade poetul sir Philip Sidney, admiratorul surorii tnrului conte, lady Penelope, pe care o cntase sub numele literar Stella. Vduva lui Sidney, lady Frances, fiica renumitului Cerber al reginei Elisabeta, sir Francis Walsingham, nu va rmne mult timp neconsolat. Cel care i va deveni so va fi chiar tnrul Robert Devereux. Dar figura lady-ei Essex rmne nvluit n mister. Nimic care s ne determine s identificm

n ea ceva din profilul Ofeliei (simbol al puritii i al inocenei), iubita prinului danez, folosit cu monstruozitate ca instrument politic de Claudius i de tatl ei Polonius, mpotriva lui Hamlet. Am putea bnui doar, tiind a cui fiic era. Dar nici Walsingham nu mai era cel de la nceputul domniei Elisabetei, mbtrnit i cu un picior n groap. Aa cum arat Lytton Strachey, biograful lui Essex i al Elisabetei, figur nvluit n cea, micndu-se ndoielnic pe acea scen scnteietor luminat, Frances Walsingham ne rmne complet necunoscut. Putem doar bnui, dup cum ne ajut imaginaia, o frumusee rar, un farmec nentrecut i nc ceva: o mbelugat vitalitate. Cci doi ani mai trziu, vduva lui Sidney i a lui Essex s-a cstorit a treia oar cu contele Clanricarde. i cu aceasta figura ei dispare. Dac i-a iubit cu adevrat soul, nimic nu ne-ar mpiedica s bnuim c, nainte ca Essex (vinovat de complot mpotriva reginei Elisabeta) s urce treptele eafodului, s cugete asemenea Ofeliei, n faa nebuniei jucate de Hamlet: El ochi i grai i spad totodat, / Curtean i crturar i-osta. Ndejdea / i floarea-acestei mndre ri. Oglinda / i pilda frumuseii-n chip i port. / El, pilda tuturor, s-a prbuit!(trad. Ion Vinea) Ultimul dintre cavaleri Nici c se putea o caracterizare mai fidel a lui Essex care, aa cum l definea Lytton Strachey, a fcut s strluceasc stindardul unui cavalerism desuet i al curteniei din vremuri apuse. Dovezile lui de bravur sunt remarcabile. n Frana, ca aliat i auxiliar al lui Henric al IV-lea, mpotriva Ligii catolice a ducelui de Mayenne i a spaniolilor prinului de Parma, l provoac la duel pe guvernatorul oraului Rouen, susintorul lui Mayenne, iar nainte de a prsi pmntul francez, srut lama spadei de care se slujise n lupte. Uurina cu care a primit provocrile la duel din partea lui Walter Raleigh, comandantul grzii Elisabetei i din partea lui Charles Blount, lord Mountjoy (cu care chiar a ncruciat spada la Marylebone, fiind rnit uor) ne amintete de uurina i senintatea cu care Hamlet (nu ns i cruat de sumbre presimiri) primete provocarea lui Laertes. Spre deosebire de Hamlet, Essex a avut prilejul s se remarce i pe cmpul de lupt. Cariera lui militar a pendulat ntre succese i eecuri. Ambele i-au adus deservicii. Succesele i-au creat dumani invidioi... iar nfrngerile i-au pecetluit prestigiul, aducndu-i dizgraia suveranei... fapt care l-a mpins spre gestul disperat despre care va fi vorba imediat. Dup un succes rsuntor, n 1596, cu ocazia cuceririi portului spaniol Cadiz, unde l-a umilit pe guvernatorul Andaluziei, don Alonso de Guzman, duce de Medina-Sidonia (ghinionistul comandant perdant al Felicissimei sau Invincibilei Armada), este la rndul lui umilit n Irlanda de rebelul conte de Tyrone, eec care i va aduce arestul sau consemnarea la domiciliu

(Essex House), n custodia lordului Pstrtor al Sigiliului, Egerton. La ntoarcerea din expediia mpotriva Cadizului, cu ocazia jefuirii oraului Faro, contele nu uit s-i pun n valoare pasiunea de bibliofil... rezervndu-i manuscrisele lui Hieronymus Osorius. S ne amintim c i Hamlet era pasionat de lectur, cum este surprins de Polonius. Iertat de Elisabeta, Essex nu se va mpca uor cu ascensiunea unor tineri curteni ca Robert Cecil, fiul lui Burleigh, inferior lui ca personalitate militar i ca maestru al seduciei, dar superior n arta intrigii de Curte. Cecil l-ar anticipa pe Laertes, deoarece, aa cum arat Ion Omescu, sfaturile primite din partea tatlui su, pe cnd se afla student la Paris, seamn izbitor cu sfaturile date de Polonius lui Laertes. mpotriva acestui curtean, poate un model i al servilului i preiosului Osric, va ese contele de Essex complotul su. Dac, nsoit de prietenii si (care agitau spadele pe strzile Londrei, instignd cetenii la rscoal), Robert Devereux ar fi reuit s ptrund n incinta palatului regal, Curtea ar fi fost poate martor la un mcel de proporiile celui din ultimul act al tragediei lui Hamlet. Ca i prinul Danemarcei, Essex i pregtise lovitura printr-o reprezentaie teatral cu piesa lui Shakespeare Richard al II-lea, nu pentru a demasca o crim (asemenea lui Hamlet) ci pentru a induce n sufletele i minile londonezilor necesitatea unei schimbri de dinastie. Dezinteresatul i iresponsabilul rege Richard, nconjurat de camarila sa de curteni (Bushy, Bagot i Green), aducea cu btrna Elisabeta (o marionet dup prerea lui Essex n minile unor curteni ca Robert Cecil, Nottingham i Walter Raleigh). Sosirea izbvitorului Henry Bolingbroke era o aluzie la ateptata sosire a regelui Scoiei Iacob Stuart, succesorul Elisabetei sub numele de Iacob I. Paralelismele care pot fi stabilite cu tragedia prinului danez pot continua: Maniera comic n care Essex i trateaz pe consilierii reginei (Egerton, sir William Knollys, contele de Worcester i lordul preedinte al naltei Curi de Justiie), venii s-l ndemne la supunere, amintete de ridiculizarea de ctre Hamlet a prietenilor si Rosencrantz i Guildenstern (nsrcinai de Claudius s-l gseasc pe prin, dup uciderea lui Polonius). Ne amintim cum prinul danez i alearg pe culoarele de la Elsinore, nainte de a-i sorti clului... n Anglia. Contele se mulumete s-i nchid la Essex House. Dac revolta lui ar fi reuit... poate c cele patru nobile capete ar fi czut asemeni capetelor celor doi danezi. Dar zilele lui Essex erau numrate. Dup retragerea n faa unui baraj organizat de sir John Leveson i de episcopul Londrei, n fruntea ctorva soldai zeloi, Essex se baricadeaz n casa sa, unde, nconjurat i somat de trupele lordului amiral, se pred grzilor reginei. Odat cu el este arestat i prietenul su, Henry Wriothesley, conte de Southampton, model poate al

calculatului i filosofului Horatio, prietenul lui Hamlet. Ca i Horatio lui Hamlet, el i va supravieui lui Essex. O moarte pioas i... o schimbare de dinastie nainte de a-i ncredina trupul clului, Essex i va pregti sufletul. El adreseaz ngerilor rugmintea de a-i primi sufletul dup execuie (care are loc pe 25 februarie 1601). Pe bun dreptate, Ion Omesco observ: Rostindu-i ultima rugciune-spovedanie pe eafod, Essex vorbete despre sine n maniera monologurilor hamletiene. Mrturiete c e mndru, ambiios, un suflet plin de patimi; i s-a scurs tinereea sub semnul plcerii i al desfrului. Apoi i ncredineaz sufletul n minile Domnului. Horatio i va aminti de aceast ncheiere i, lundu-i rmas bun de la prin, va lansa un apel similar ctre divinitate. Pentru a ncheia retroactiv analogia, Southampton, fidelul prieten al condamnatului ar fi trebuit s pronune ultimele cuvinte pe scena istoriei. Dar patronul lui Shakespeare zcea n Turn, scpat ca prin urechile acului de ghilotin. O mare inim se frnge-acum. / O, noapte bun, blnde prin. S cnte / Un stol de ngeri spre odihna ta (trad. Ion Vinea). Astfel i prezint Horatio oraia funebr, n clipa morii lui Hamlet, rnit de spada otrvit a lui Laertes. Moartea prinului poate fi privit i ca o eliberare din nchisoarea virtual care este Danemarca (dup caracterizarea prinului danez). Moartea lui Essex... o eliberare dintr-o temni adevrat. Pentru Essex, adeptul libertii de aciune, Anglia nu fusese o nchisoare. Curajul lui, atitudinea oscilant, infatuarea (ameninarea reginei cu spada... atunci cnd aceasta, ntr-un acces de furie, l lovise n consiliu cu palma peste ureche, duelurile i expediiile militare hazardate, lipsite de calcul i finalitate) concur n egal msur la creionarea unui portret hamletian. J. Dover Wilson, citat de Ion Omesco, pretindea c Hamlet n-ar fi Essex propriu-zis, ci efortul lui Shakespeare de a-l nelege pe contele care i fusese gazd i protector, trecnd n revist toate calitile pe care favoritul Elisabetei le mprtea cu Hamlet: Curtoazia, condescendena fa de subordonai, virtuile intelectuale, pasiunea pentru teatru, interesul pentru spiritualism, natura deschis i generoas, nobleea comportamentului, pietatea, bravura, disponibilitatea pentru prietenie, mintea sclipitoare, plcerea exerciiilor n aer liber, vntoarea cu oimi i clria. Pe de alt parte, profundele sale crize de melancolie, latura lui morbid, periculoasa pripeal, desele aluzii la sinucidere, grosolnia, rceala i brutalitatea fa de femei, cruzimea fa de cei pe care nu-i mai avea la inim, histrionismul i, pe deasupra, lipsa lui total de consecven n aciuni. n ce privete finalul tragediei lui Shakespeare... sosirea i ncoronarea lui Fortinbras, prinul Norvegiei, nu ne lmurete dac Danemarca va avea regele generos visat de Hamlet... sau va

asista neputincioas la nlocuirea unei tiranii cu alta. Dei norvegianul, ntors victorios din rzboiul cu Polonia, intr n mar rzboinic, nsoit de trompete i salve de artilerie... Hamlet se pronun pentru el, nainte de a nchide ochii, rostind celebra replic Restul e tcere. Se pronun pentru Fortinbras, aa cum Essex se declarase pentru Iacob Stuart. Hamlet a fost scris n 1600. Elisabeta nu-i va supravieui mult timp lui Essex. Iar cel care i va urma la tron va fi regele Scoiei, Iacob Stuart, care, asemeni lui Fortinbras (al crui tat fusese ucis n lupt de tatl lui Hamlet), ocup tronul Angliei... tronul rposatei regine Elisabeta, care i arestase i condamnase la moarte rivala, pe regina scoian Maria Stuart... mama lui Iacob. S fi fost oare Essex i Hamlet artizanii reconcilierii a dou naiuni dezbinate de secularele conflicte ntre suveranii lor? Putem doar bnui. Spiritul profetic al lui Shakespeare i spunea poate cuvntul... dar, prin soluia Fortinbras, Marele Will i manifesta i ndoielile cu privire la beneficiile unei schimbri de dinastie. n fond, ce a nsemnat domnia Stuarilor pentru Anglia... dac nu o venic pendulare ntre tradiiile parlamentariste ale regatului britanic i tradiiile absolutiste ale suveranilor scoieni? Pendulare care a trt Anglia ntr-un rzboi civil sfrit cu un regicid (executarea lui Carol I Stuart prin sentina lui Oliver Cromwell), o dictatur militar sub masca Protectoratului, o epoc a Restauraiei... i o Revoluie Glorioas care, la sfritul secolului al XVII-lea, avea s fac din Marea Britanie campioana democraiei europene. Finalul fericit al unui drum sinuos pe care nici Shakespeare i, cu att mai puin, nici Essex, nici Hamlet... nu l-au mai prins. Insert: Hamlet la feminin Rolul Hamlet a fost interpretat i de actrie. Printre cele mai cunoscute i care au avut i succes cu acest rol, se numr: Sarah Siddons (sfritul sec. XVIII), Sarah Bernhardt (sfritul sec. XIX), Frances de la Tour (1979), Angela Winkler (2000). Tat i fii Junius Brutus Booth (1796 1852) a fost un cunoscut actor britanic, stabilit n SUA, ce a interpretat cu succes i roluri n piesele lui Shakespeare. El a avut doi fii celebri: Edwin Booth (1833 1893), actor, considerat de muli drept cel mai mare interpret (american) al lui Hamlet i John Wilkes Booth (1838 1865), tot actor, cel care l-a asasinat pe preedintele Abraham Lincoln.