Sunteți pe pagina 1din 14

IDENTIFICAREA INDICATORILOR I A PRINCIPALELOR PROBLEME N ELABORAREA STUDIILOR DE PLANIFICARE TERITORIAL

STUDIU DE CAZ

MUNICIPIUL BUZU

Leca Rafaela Elena Grupa 113 Planificare teritoriala

Cuprins Aezarea geografic a municipiului Buzu. 2. Coninutul sumar al planului de amenajare teritoriala. 3. Verificarea respectrii nsuirilor prevzute de Carta European a Amenajrii teritoriului. 4. Verificarea respectrii principiilor directoare privind dezvoltarea teritorial aprobate de UE n 2001. 5. Utilizarea metodei SWOT pentru cele 3 componente eseniale ale municipiului Buzu (teritoriu, populaie i activiti socialeconomice).
1.

Asezarea geografica a municipiului Buzu Municipiul Buzu (coordonate: 4509" latitudine nordic i 255" longitudine estic) este reedina i cel mai mare ora al judeului Buzu, din regiunea istoric Muntenia, Romnia. Municipiul Buzu este situat n zona central a judeului, la 120 km de Bucureti, n sud-estul Romniei, ocup o suprafa total de 81,3 km2 si are 134.227 locuitori la recensmntul din 2002, fiind al optsprezecelea ora ca populaie din Romnia. Este localizat la cotul Carpailor de curbur, la confluena drumurilor ntre trei mari provincii romneti: Muntenia, Transilvania i Moldova. Rul Buzu, pe al crui mal drept se afl, formeaz limita nordic a oraului. Forma oraului este alungit, oraul fiind mai mare de-a lungul rului. Buzul are altitudini de la 101 metri n nord-vest, n apropierea dealurilor pn la 88 metri n apropierea rului, media fiind de 95 de metri (ct este i altitudinea n centrul oraului, n piaa Dacia).Astfel, Buzu este un ora aflat ntr-un relief plat, cu o diferen de altitudine de 10 metri de-a lungul unei linii de 4 km.

Pozitia orasului in cadrul judetului (sursa: Wikipedia.org)

Continut sumar al planului de urbanism (amenajare teritoriala) al municipiului Buzau


POPULAIE Populaia municipiului in anul 2008 conform datelor furnizate de Direcia Judeean de Statistic se prezint astfel: Total - 134.619 din care: - sex masculin - 64.456 - sex feminin - 70.163

TERITORIU Perimetrul municipiului are o lungime de 60.050 km i in baza schiei generale a hotarelor teritoriului administrativ realizat prin firme specializate de cadastru, geodezie i cartografie rezult c la sfaritul anului 2008 situaia se prezint astfel: -suprafaa total a municipiului 8.128 ha din care: -suprafaa extravilanului 5.267 ha -suprafata intravilanului 2.861 ha -suprafaa agricol pe categorii de folosin: a) terenuri agricole 5.504 ha din care: -terenuri arabile 4.542 ha -puni 807 ha -fanee 5 ha -vii i pepiniere viticole 64 ha -livezi i pepiniere pomicole 86 ha Riscuri naturale Teritoriul judetului Buzau, si implicit si al municipiului Buzau este amplasat sub influenta celei mai active zone seismice din tara noastra. Rspndirea focarelor de cutremure pune in evidenta doua zone: - prima: trunchiul Vrancioaia-Tulnici-Soveja, unde se produc cutremure la adancimi intre 80-160 km, legat de curbura arcului carpatic - a doua: in regiunea de campie, intre Ramnicu Sarat, Marasesti si Tecuci aceasta zona influentand si judetul Calarasi. Seismele cu epicentru in Vrancea au origine tectonica, fiind provocate de deplasarile blocurilor scoartei sau alte parti superioare ale invelisului, in lungul unor falii formate anterior sau in lungul unora foarte adanci. In secolul al XX-lea cele mai semnificative evenimente au avut loc la 25 mai 1925, 10 noiembrie 1940 cu magnitudinea de 7,2 grade, 30 august 1986 cu magnitutinea de 7 grade, 30 si 31 mai 1990 cu magnitudinea de 6,9 grade , respectiv 6,4 grade. Economia judeului Buzu Din punct de vedere istoric, activitatea economic din jude are la baz comerul deoarece Buzul a aprut i s-a dezvoltat ca trg la ntretierea cilor comerciale care fac legtura ntre Dobrogea, Muntenia, Moldova i Transilvania. Exceptnd intrarea n municipiul Buzu prin bariera Brilei, unde au fost amplasate in special obiective industriale, toate celelalte intrri s-au dezvoltat n principal pe segmentul comercial. n prezent, cea mai mare companie cu sediul n Buzu este holdingul Romet, cu capital integral romnesc, compus din mai multe firme care produc izolaii pentru conductele de ap i gaze, filtre de ap, stingtoare de incendii i alte produse. Compania a avut succes n anii 1990, comercializnd filtrul de ap Aquator. n 1999, acest grup de firme a achiziionat i firma Aromet S.A., succesoarea fabricii Metalurgica, fondat n 1928. Alte companii din Buzu au fost privatizate prin programe vizate de Banca Mondial. Apcarom S.A., unic productor n Romnia de aparate de cale ferat, a fost achiziionat de compania austriac VAE, i are n anul 2008 un capital social de 7,38 milioane lei. Ductil S.A., una din cele mai mari societi economice din Buzu, a fost privatizat n 1999 i divizat n perioada 1999-2000 de noul acionar majoritar, FRO Spa, acesta pstrnd doar secia de electrozi i echipamente de sudur i vnznd celelalte secii. Secia care produce srm, produse din srm, plas sudat, beton i feronerie a

devenit Ductil Steel S.A. i a trecut n portofoliul companiei italiene Sidersipe. Secia de pulberi feroase a devenit Ductil Iron Powder. n 2007, FRO Spa a cedat i pachetul majoritar al Ductil S.A. companiei ruseti Mechel, pentru 90 de milioane de euro. Zahrul S.A., productorul de zahr din ora, a fost achiziionat de grupul Agrana Romnia, cu capital austriac, grup care deine alte fabrici de zahr la Roman i landrei. Industria de morrit este n continuare o component a economiei locale, cel mai mare productor local pe aceast pia fiind Boromir Prod, al crei acionar majoritar este grupul vlcean Boromir Ind. Industrie Dup naionalizarea din 1948, i n mod special ncepnd cu anii '60 Buzul a fost industrializat intens, adeseori n mod forat. S-au dezvoltat astfel industria metalurgic, industria construciilor de maini, industria echipamentelor electrotehnice, producia de produse mecanice de asamblare i de garnituri de frn i de etanare, producia de aparate i echipamente pentru calea ferat, de filtre de ap i ulei pentru autovehicule, industria sticlei, industria lemnului, producia de fire textile, confecii textile i de tricotaje, producia de panouri din beton i de produse ceramice, producia de zahr, ulei, bere, carne i produse din carne, producia obiectelor din mase plastice. Alturi de aceste produse care i gsesc corespondent i pn n 1990, au aprut altele noi, cum sunt: producia de nclminte, de pulberi metalice pentru fabricarea electrozilor de sudur, de filtre i sisteme complexe pentru purificarea apei, aparate de purificare a aerului, de piese din pulberi metalice, mobil i mic mobilier, tmplrie din aluminiu i plastic etc. Principalele uniti industriale au fost nfiinate n perioada 1965 -1975 i erau concentrate n zona sudic a municipiului Buzu. Dup 1989, majoritatea societilor cu profil industrial i-au restructurat activitatea, astfel nct au aprut societi industriale noi care au continuat activitatea coloilor industriali de pe platforma industrial buzoian i care au introdus noi ramuri industriale in circuitul economic al judeului. Revigorarea activitii industriale locale poate fi atribuit i investitorilor strini, care au facilitat infuzia de capital necesar pentru retehnologizare i restructurare. Afluxul investitorilor strini a nceput n 1995, perioad n care, pe plan local, apar i companiile multinaionale. La jumtatea anului 2004 n Buzu funcionau 570 de firme strine sau mixte, doi ani mai trziu numrul lor crescnd la 633. Cele mai multe sunt investiiile italiene (179 de firme), urmate de 79 de firme turceti, 52 germane, 30 chinezeti, 25 englezeti, 24 franuzeti i 23 de reprezentane din Moldova, Siria, Cipru i Belgia. Pentru cteva produse industriale judeul Buzu este singurul productor din Romnia: - aparate de cale ferat, tirfoane de cale ferat, traverse metalice S.C. VAE APCAROM SA; -garnituri de frn i elemente de etanare pentru autovehicule S.C. FERMIT SA Rm. Srat; -cord metalic pentru armarea cauciucurilor S.C. CORD SA; -pulbere metalic pentru compoziia electrozilor de sudur, ct i pentru sinterizarea unor piese mecanice sau pentru recondiionarea de piese uzate HOEGANAES CORPORATION EUROPE SA; -filtre i sisteme complexe de purificare a apei, precum i a altor fluide alimentare, marca AQUATOR, care nglobeaz cartue filtrante sau filtrant-absorbante n combinaie cu alte tehnologii de filtrare (dionizare, oxidare cu lumin ultraviolet, ultrafiltrare) GRUP ROMET SA; Pentru alte cteva produse Buzul ocup un loc important n economia naional: -electrozi de sudur, - DUCTIL S.A.; -srm tras cu coninut sczut de carbon, srm zincat, plase sudate, plase mpletite - DUCTIL STEEL SA; -parbrize pentru autovehicule - GEROM SA; -filtre de aer i de ulei pentru autovehicule - ROMCARBON SA; Diversitatea produselor industriei buzoiene este completat cu: geamuri de diverse tipuri, folii termocontractabile, produse injectate i sinterizate din polietilen, produse termoformate din poliester,

produse din mase plastice pentru construcii, panouri termoizolante, tmplrie PVC, tmplrie din oel i aluminiu, confecii metalice, saci i pungi din diferite materiale plastice, cazane de abur, cazane de ap fierbinte, fitinguri din oel carbon, compensatori metalici de dilataie, geam termopan, utilaj tehnologic pentru economia naional, piese de schimb, relee electrice si termice, contactoare, panouri electrice, produse din sticl pentru uz casnic, obiecte decorative de sticl, cherestea, mobil, fire acrilice, fire simple sau rsucite, produse ceramice, zahr, ulei, vinuri, buturi alcoolice, carne i produse din carne, pine i produse finoase. Un produs reprezentativ este galle-ul, industria local cumulnd peste 85% dintre firmele de profil care activeaz pe teritoriul Romniei. La Buzu a fost nfiinat unica asociaie a productorilor de galle-uri din ar. n totalitate, produciile de galle-uri sunt exportate, pieele de destinaie fiind Orientul Extrem Japonia, SUA, Canada, Uniunea European). Comert Apariia show-room-urilor i reprezentanelor diferitelor firme (multinaionale sau romneti) a constituit un alt pas nainte. Poziia geo strategic n cadrul teritoriului naional a atras multe firme de distribuie naintea altor zone. Autoritile locale s-au implicat n modernizarea activitilor de comer prin construirea sau renovarea pieelor de legume i fructe; n municipiul Buzu a fost dat n folosin o pia de mrfuri industriale i s-a modernizat zona comercial a Bazarului, i n zona Unirii-Frsinet, spre podul Mrcineni unde exist mai multe supermarket-uri i mall-uri. n anul 2006, n Buzu funcionau peste 5.000 de firme avnd ca activitate principal comerul. Servicii Piaa serviciilor locale se mparte n dou categorii: tradiionale i postdecembriste. Societile URBIS, Piee Trguri i Oboare, RAM (desprinse din fosta Gospodrie Local), Pota i Romtelecom au constituit infrastructura tradiional a fostelor servicii concentrate care a rmas tributare mentalitilor nvechite pentru care investiiile, n sensul eficientizrii activitilor i a ridicrii standardelor de calitate nu au reprezentat o prioritate. Acesta este motivul pentru care piaa serviciilor publice buzoiene a nregistrat muli ani deficiene n asigurarea apei potabile, apei menajere, a agentului termic ori a serviciilor de ap-canal. Sectorul particular are o reprezentare elevat doar la nivelul serviciilor de post prin prezena firmelor de profil multinaionale si naionale. Serviciile utilitare de energie electric, gaze, ap-canal sunt reprezentate pe piaa particular de opt firme, iar la nivelul salubrizrii acestea sunt concesionate sau in administrarea primriilor teritoriale. Telecomunicaiile sunt sectorul cel mai dezvoltat, dou firme naionale asigurnd servicii de telefonie fix, internet si cablu TV. Piaa serviciilor de comunicaie modern este completat de firme specializate pe internet, receptoare digitale si de toi operatorii de telefonie mobil cu acoperire naional. n Buzu sunt prezente 19 bnci comerciale cu 21 de sucursale, la care se adaug trezoreria statului i Direcia Judeean a Finanelor Publice. CEC deine agenii n aproape toate comunele, iar alte cinci sucursalele bancare au agenii i n teritoriu. Alimentare cu ap i canalizare Reeaua hidrografic a judeului Buzu cuprinde patru mari bazine: - bazinul hidrografic Buzu, cu rul Buzu ca i curs principal de ap, cu afluenii Bsca, Bsca Chiojdului, Blneasa i Slnic. n acest bazin hidrografic se regsesc lacurile artificiale Siriu i Cndeti i lacurile naturale Balta Alb i Amara; - bazinul hidrografic Rm. Srat, cu rul Rm. Srat ca i curs principal de ap; n acest bazin afluenii sunt de mic importan; - bazinul hidrografic Clmui, cu rul Clmui ca i curs principal de ap; - bazinul hidrografic Srata, cu rul Srata ca i curs principal de ap.

Alimentarea cu ap potabil prin instalaii centralizate se realiza n anul 2008 n 46 (5 orae i 41 de comune) din cele 87 de localiti ale judeului. Furnizorii de ap potabil din judeul Buzu sunt SC COMPANIA DE AP SA Buzu (fosta RAM BUZU), SC IGO-SERV SA Berca i SC ACVATERM SA Rm. Srat, acetia asigurnd serviciile de furnizare a apei potabile i colectare a apelor uzate pentru municipiul Buzu, dou orae i 20 de comune. Principalul operator de servicii din jude este COMPANIA DE AP Buzu, care deservete municipiul Buzu si comunele nvecinate. Reelele de alimentare cu ap potabil se caracterizeaz prin vechime i grad avansat de uzur, cu implicaii majore n asigurarea necesarului i calitatea apei potabile destinat consumului populaiei. Programul de reabilitare, modernizare i construcie a sistemelor de colectare i a staiilor de epurare are 31 decembrie 2018 termen final de realizare n toate localitile judeului. Turism Chiar dac s-au efectuat pai mai mici n comparaie cu celelalte domenii de activitate, turismul buzoian cunoate n ultimii ani o evoluie favorabil n ceea ce privete att oferta de cazare, ct i numrul de turiti ce au vizitat atraciile turistice ale judeului Buzu. O concluzie important este aceea c turismul judeului Buzu se caracterizeaz n primul rnd prin sezonalitate. n cele trei luni de var - iunie, iulie, august - se nregistreaz valori semnificative n numrul sosirilor turistice. Segmentele turismului prezente n mod permanent - adic cele capabile s elimine caracterul de sezonalitate - sunt turismul de afaceri i cel de conferin - care sunt capabile de a determina un numr nsemnat de turiti s rmn n zon cteva zile. Dezavantajul lor const n faptul c doar marile orae pot asigura locaii, cldiri i sli corespunztoare pentru primirea unui numr semnificativ de persoane, astfel oportunitile dezvoltrii turismului de conferin sunt implementabile doar prin dezvoltrile realizate n oraele mai mari, excluznd localitile mai mici. CIRCULATIE SI TRANSPORTURI Circulatia rutiera Legturile municipiului cu teritoriul su de influen se realizeaz prin urmtoarele drumuri care strbat teritoriul administrativ al municipiului Buzu i care n intravilan au rol de strzi: DN2 - E85 - Urziceni - Buzu - Rmnicu-Srat; DN1B -Ploieti - Buzu ( DN2 ); DN2B - Urziceni (DN2 ) - Buzu - Brila; DN10 - Buzu ( DN2 ) Pogoanele; DJ 203 D - Buzu (DN2 ) Pogoanele;. DC 15 Buzu - V. Paii ( DJ 203 K ) Circulatia feroviara Municipiul Buzau este un nod important de cale ferata pentru transportul de marfuri si calatori avand asigurate legaturile cu toate zonele tarii, prin linie dubla, electrificata (Buzau-Bucuresti; Buzau-Braila; Buzau-Suceava), iar in interiorul judetului pana la Nehoiu cu linie simpla. Aceste transporturi sunt facilitate de cele 3 statii existente, gara Centrala, gara Buzau-Sud si gara BuzauNord. Intersectiile dintre liniile ferate si strazile sau drumurile nationale de pe teritoriul municipiului, in toate cazurile sunt denivelate (pasaje superioare sau inferioare). Pe teritoriul municipiului calea ferata are o lungime de peste 20 km. Circulatia aeriana Municipiul Buzau dispune de un aeroport militar amplasat in zona sud-vestica pe care pot ateriza si avioane sau helicoptere ale aviatiei sanitare.

Educa ie i cultur n 1868, s-a deschis prima librrie la Buzu, a lui Al. Georgescu, iar n 1873 a luat fiin noua tipografie Alexandru Georgescu, prima tipografie laic, deschiznd drumul publicisticii buzoiene. n 1895, s-a constituit prima colecie public de piese arheologice, antropologice i istorice ntr-o sal a Gimnaziului Tudor Vladimirescu. Colegiul Naional B. P. Hasdeu este cea mai prestigioas instituie de nvmnt a oraului. El a luat fiin n 1867. n secolul al XX-lea se nfiineaz noi coli liceale, cea mai important fiind coala secundar de fete gr II. (devenit ulterior Colegiul Naional Mihai Eminescu), deschis n 1919. ncepnd cu anul 1990 se desfoar anual Concursul naional de creaie literar V. Voiculescu, un concurs pe dou seciuni: poezie i proz scurt. n 1992 se nfiineaz Colegiul Universitar Economic Buzu, care aparine de structura Academiei de Studii Economice Bucureti, prima instituie de nvmnt superior din ora. Primul teatru din Buzu de dup 1989, teatrul George Ciprian s-a nfiinat n 1996. Din 2003, anual, la Buzu se desfoar festivalul de teatru Gala noilor generaii - Capul de Regizor, un festival structurat pe cinci seciuni i conceput pentru promovarea tinerilor regizori. Principalul muzeu din ora este Muzeul Judeean de Istorie. Acesta gestioneaz att expoziia de la sediul su, ct i colecia de etnografie i art popular Casa Vergu-Mnil, Casa MemorialVasile Voiculescu din Prscov, Muzeul chihlimbarului de la Coli, precum i Tabra de sculptur de la Mgura. Sport n Sala Sporturilor, care poart numele fostului arbitru de handbal Romeo Iamandi, se desfoar competiii i ntlniri de handbal, baschet, volei sau tenis de mas. Lng Sala Sporturilor se afl i un bazin olimpic de not, construit n aceeai perioad cu sala i cu amenajarea Parcului Tineretului. Patinoarul din Buzu se afl n partea de sud-est i a fost construit n anii 1980. Din cauza dificultilor economice ale perioadei urmtoare, patinoarul a fost abandonat i a rmas mai muli ani n paragin, pn n 2007 cnd primria, n parteneriat cu dealerul local de automobile ElcarGid, a demarat un proiect de reabilitare, finalizat cu deschiderea patinoarului la 17 noiembrie 2007. Acesta a fost denumit IceMagic i a gzduit nc din primul an de la redeschidere Cupa Romniei la patinaj artistic. El are i o baz sportiv unde s-a nfiinat o echip de hochei pe ghea de juniori. PROTECTIA SI CONSERVAREA MEDIULUI Printre problemele create de factorii mediului prezente in zona municipiului Buzau sunt urmatoarele: - relieful - vulnerabilitatea cladirilor la cutremure; - potentialul climatic - temperaturi extreme; - vanturi puternice, viscoliri de zapada; - inversiune de temperatura, calm atmosferic; - nebulozitate si ceata prelungita; - ploi torentiale cu perturbarea sistemului de canalizare; - brume tarzii, grindina; - seceta prelungita, valuri de caldura - umezela relativ redusa; - vanturi turbioane; - resurse de apa - apa potabila dura; - restrictie de alimentare cu apa; - scaderea adancimii panzei freatice din subteran; - vegetatia - dezvoltarea unor specii ierboase fara valoare - uscarea arborilor si arbustilor; - solurile - exstenta in zona sudica a extravilanului a solurilor saraturate.

In natura sunt considerate generatoare de poluare latenta naturala: inundatiile, vanturile puternice, inversiunile de temperatura si ceata, temperaturile maxime si generatoare de poluare a sectoarelor problema - industria chimica, petrochimica, metalurgica, agricultura cu ingrasamintele chimice, transporturile. In aglomerarea urbana a municipiului Buzau intalnim cateva generatoare de poluare a aerului, apei si solului, atat in zonele industriale, cat si in cele rezidentiale. Aceste surse de impurificare sunt produse n special de unitati din zona industriala sud. Agentul de poluare se prezinta sub forma de fum, pulberi, zgura, cenusa, funingine, care se aseaza pe sol; oxizi de fier; bioxid de carbon, bioxid de sulf, oxizi de sulf, care se raspandesc in atmosfera; de asemeni diverse substante organice, uleiuri, pesticide, ingrasaminte chimice, care polueaza solul si apele de orice natura.Zonele de disconfort urban se intalnesc in lungul principalelor artere cu regim inalt, in intersectii principale, in zonele industriale. Zona industriala Sud este bine amplasata in teritoriu fiind in majoritate sub influenta vantului N-NE, dar nu putem spune ca nu exista o poluare a cartierelor adiacente. De asemenea, zona industriala Nord se resimte pe teritoriul orasului datorita vanturilor de NV-N, care conduc noxele chiar pana in zona centrala a municipiului. Principalele surse de poluare a solului n municipiul Buzau sunt: - agricultura prin utilizarea excesiva a ngrmintelor chimice prin care se produce, din cauza fenomenului de splare a componentelor nutritive din i de pe sol de ctre apele de irigaie sau ploi infiltrarea acestora n sol si in apele freatice, contribuind la accentuarea procesului de eutrofizare a cursurilor de ap; utilizarea substanelor fitosanitare in care sunt incluse substanele chimice utilizate pentru combaterea buruienilor erbicidele, pentru combaterea insectelor duntoare insecticidele i pentru combaterea diferitelor boli criptogamice fungicidele, bactericidele i virucidele; - industria si centralele termice prin pierderile de materiale pe/n sol/subsol i prin poluantii cu efect acidifiant de tipul amoniac, oxizi de azot i oxizi de sulf care, prin intermediul precipitatiilor si prin pulberile in suspensie care sunt dispersate in mod similar, se depun pe sol; - colectarea apelor uzate de tip menajer i/sau industrial datorit neetaneitilor unor conducte, chesoane sau cmine de vizitare, depozitarea necontrolata de deeuri de orice tip. Pentru oraul Buzu exist un depozit ecologic la Tbrti - Glbinai, singurul depozit de deeuri menajere autorizat n jude. Depozitul este prevzut cu ramp pentru cntrire. Deeurile sunt selectate conform legilor n vigoare. Vechiul depozit al municipiului in suprafata de 10 ha, care nu este amenajat conform legislaiei n vigoare, a fost inchis conform normelor i terenurile au fost nierbate. Zone critice sub aspectul degradrii solurilor - la nivelul judetului Buzau si a municipiului Buzau Suprafee importante sunt afectate de balastiere care adncesc albia raului Buzau, producnd scaderea nivelului apei freatice. Depozitarea necontrolata a deeurilor industriale i urbane n interiorul sau la periferia localitilor constituie zone insalubre, afectnd estetica urban i sntatea, fiind adevrate focare generatoare de boli. Efectelele slabei gestionri a deeurilor asupra strii de sntate este indirect prin cei trei factori de mediu apa, aer si sol asupra carora impactul depozitarii neconforme cu legislatia in vigoare este semnificativ.

Carta Europeana a Amenajarii Teritoriului1 constituie un document care defineste pe plan european obiectivele fundamentale ale amenajarii teritoriale. Rezolutia nr.2, privind
1

Carta de la Torremolinos - Adoptat la 20 mai 1983 la Torremolinos, Spania

Carta Europeana pentru amenajarea teritoriului spatiala, stipuleaza ca aceasta trebuie sa fie conforma cu urmatoarele 4 principii:
1. Democratic trebuie condus ntr-un mod care s asigure participarea locuitorilor implicai i ai reprezentanilor lor politici, 2. Cuprinztoare (Globala) trebuie s asigure coordonarea diferitelor politici sectoriale i s le integreze ntr-o abordare global, 3. Funcional trebuie s in cont de contiina regional bazat pe valori, cultur i interese comune care uneori depesc hotarele administrative i teritoriale, innd n acelai timp cont de nelegerile instituionale 4. Orientat pe termen lung (Prospectiva) trebuie s analizeze i s ia n considerare tendinele pe termen lung i evoluia fenomenelor i interveniilor din domeniul social, cultural, ecologic i al mediului. Planul Urbanistic General este necesar sa fie elaborat in deplina concordanta cu acest document. Unul dintre principiile directoare pentru dezvoltarea durabil a continentului european este acela de a promova mbuntirea relaiilor dintre mediul urban i cel rural. Parteneriatele urban - rural tind s joace un rol din ce n ce mai important n procesul de echilibrare a structurii urbane, al dezvoltrii reelelor de transporturi publice, al revitalizrii i diversificrii economiei zonelor rurale, al creterii productivitii infrastructurilor, al dezvoltrii spaiilor de agrement pentru populaiile urbane, al proteciei i valorificrii patrimoniului natural i cultural. Planul de amenajare teritoriala al municipiului Buzau respecta, intr-o oarecare masura, principiile directoare2 : 1. Promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltri socio- economice echilibrate i prin creterea competitivitii : conditiile necesare sunt existenta colectivitatilor teritoriale legitimate de democratie, standard ridicat al practicilor administrative si al politicii aplicate, o intarire a implicarii in procesul de amenajare a cetatenilor si a grupurilor societatii. 2. Promovarea unor condiii de accesibilitate mai bune : o politica mai echilibrata din punct de vedere regional, care sa asigure o interconexiune mai buna a oraselor mici si mijlocii, dar si a spatiilor rurale, la principalele axe si centre de transport (cai ferate, autostrazi, porturi, aeroporturi). Un impact mai mic asupra mediului il au caile ferate (precum si caile fluviale si transportul maritim, insa nu este cazul in municipiul Buzau). 3. Promovarea incurajarii dezvoltarii generate de functiuni urbane si de imbunatatirea relatiilor dintre orase si sate : importanta mare au parteneriatele oras-sat. Exista piete agroalimentare in Buzau, cu produse legumicole din localitatile Glodeanu-Sarat, GlodeanuSilistea, Pogoanele etc. 4. Facilitarea accesului la informatie si cunoastere : imbunatatire a retelelor de telecomunicatii. In acest sens, telecomunicaiile sunt sectorul cel mai dezvoltat in Buzau, dou
Documentul Principii Directoare pentru Dezvoltarea teritoriala durabila a continentului european (CEMAT Conferinta Europeana a Ministrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriala, 7-8 septembrie 2000, Hanovra)
2

firme naionale asigurnd servicii de telefonie fix, internet si cablu TV. Piaa serviciilor de comunicaie modern este completat de firme specializate pe internet, receptoare digitale si de toi operatorii de telefonie mobil cu acoperire naional. 5. Reducerea degradarii mediului : practici agricole si silvicole mai putin distrugatoare, sistem de transport si de energie favorabile pentru mediu, regenerarea zonelor urbane degradate si reabilitarea acestora, controlul sub-urbanizarii. 6. Valorificarea si protectia resurselor si patrimoniului cultural : protectia apelor de suprafata si a celor subterane, controlul activitatilor agricole (irigatii, fertilizare), tratamentul apelor uzate, reconstituirea retelelor ecologice (identificarea elementelor ecologice : zone de proximitate naturala, resurse de apa, climate terapeutice). Buzau dispune de statie de epurare si tratare a apelor uzate. 7. Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare : conservarea si respectarea unui patrimoniu specific cultural ; se doreste cresterea atractivitatii regionale si locale pentru investitori, turism si populatie. Buzaul a cunoscut o crestere a interesului investitorilor in zona de nord. De asemenea, exista potential turistic si agroturistic. 8. Dezvoltarea resurselor energetice in mentinerea securitatii: in viitor, organizarea de retele de transport al energiei (petrol si gaz). 9. Promovarea unui turism de calitate si durabil: rol deosebit il au politicile de dezvoltare teritoriala si urbana; e nevoie de o cunoastere amanuntita a ecosistemelor si locurilor cu potential turistic. Buzau nu este suficient promovat din punct de vedere turistic. Nu exista un Centru de Informare Turistica/ Oficiu Turistic Judetean, nu avem indicatoare rutiere/ semne de directionare in alte limbi de circulatie internationala, nuumarul de hoteluri este mic raportat la numarul de locuitori, nu exista ghizi calificati pentru prezentarea atractiilor turistice locale. 10. Limitarea preventiva a efectelor catastrofelor naturale : ne referim aici la cutremure, inundatii, alunecari de teren s.a. ; sunt necesare masuri preventive care sa limiteze amploarea pagubelor (acestea privesc, de exemplu, destinatia terenurilor si a constructiilor). In municipiul Buzau lipsesc rigolele de scurgere a apei (sistem rutier necorespunzator).

Analiza S.W.O.T.
I. Dezvoltare urbana si infrastructura de transport PUNCTE TARI Au fost reabilitate locuri de parcare in centrul orasului; Transport public cu autobuze si maxi-taxi; Cartierul rezidential Orizont; Piete agroalimentare (Piata Centrala, Piata Micro XIV, Piata Micro V, Piata Crang etc); Cea mai moderna maternitate din tara; Siguranta cetateanului: rata infractionalitatii scazuta fata de alte judete.

PUNCTE SLABE Drumuri asfaltate necorespunzator; Lipsa rigolelor de scurgere a apei (sistem rutier necorespunzator); Iluminat public partial (unele blocuri din cartierul Brosteni nu beneficiaza de iluminat stradal). OPORTUNITATI Crearea unor parcari supraetajate; Buna relationare institutionala: Consiliul Judetean, Primarie, Prefectura. II. Mediu si energie

PUNCTE TARI Colectionarea selectionata a deseurilor, in vederea reciclarii, refolosirii, recuperarii, valorificarii lor; Alimentare cu apa; Sistem de canalizare; Statie de epurare si tratare a apelor uzate; Retea de electricitate modernizata; Sistem de incalzire centralizat. PUNCTE SLABE Educatie ecologica superficiala; Poluarea aerului (Zona industriala Sud); Rampa de gunoi nu corespunde din punct de vedere tehnologic si ecologic cerintelor unui municipiu resedinta de judet. AMENINTARI Mentalitatea de indiferenta a populatiei fata de protectia mediului; Amplasarea intreprinderii Romcarbon S.A. in nord-estul orasului, fara a se tine cont de vanturile predominante. III. Dezvoltare economica

PUNCTE TARI Posibilitatea finantarii afacerilor personale prin fonduri europene; Fabrica de bere URSUS a devenit cel mai mare producator de bere din tara; O gama larga de festivaluri in oras, dar si in mediul rural. PUNCTE SLABE Promovarea insuficienta a potentialului turistic; Inexistenta unor ghizi calificati pentru prezentarea atractiilor turistice locale; Lipsa unui Centru de informare turistica; Numarul mic de hoteluri raportat la numarul de locuitori. OPORTUNITATI Cresterea interesului investitorilor pentru zona de N a municipiului; Atragerea investitiilor duce la crearea de noi locuri de munca; Interes crescut pentru turism din partea ONG-urilor locale.

AMENINTARI Cresterea muncii la negru are efecte asupra economiei locale; Nivelul scazut de trai al unei parti din populatie; Vecinatatea/ concurenta judetelor cu potential turistic dezvoltat si valorificat: Prahova, Brasov, Covasna, Vrancea). IV. Resurse umane

PUNCTE TARI Infrastructa sociala (formare profesionala continua): licee, scoli, gradinite etc; Centru Social pentru persoanele fara adapost ; Camin pentru varstnici; PUNCTE SLABE Lipsa locurilor de munca pentru absolventi; Rata somajului aproximativ 2% Lipsa unui sanatoriu pentru persoanele cu afectiuni psihice; Marginalizarea copiilor rromi; Modalitati de petrecere a timpului liber intalnite doar partial (cinematografe, terenuri de sport, cluburi etc.). OPORTUNITATI Cultura: Vila Albatros si Complexul Marghiloman, viitor centru cultural; AMENINTARI Poluare culturala (amploarea fenomenului kitch); Cresterea muncii la negru; Cresterea somajului.

Bibliografie :
Album monografic (Doina Ciobanu, Doina Filatti, Alex Oproescu, Constanta Tanase) Buzau Ghid Turistic (Lazar Baciucu, Valentin Georgian, Aurelian Pitu) Geografie Economica Teritoriala a Romaniei (Coordonator stiintific: Prof.Univ.Dr. Florina Bran) Raport Consiliul Judetean Buzau

www.primariabuzau.ro