Sunteți pe pagina 1din 368

1.

2.

Preparatul microscopic

În această lucrare se vor studia: Noțiuni de tehnologia obținerii preparatului microscopic : recoltare, fixare,
În această lucrare se vor studia:
Noțiuni de tehnologia obținerii preparatului
microscopic :
recoltare, fixare, spălare, includere,
secționare, colorare, montare
Tehnici de colorare uzuale (histologice)
Tehnici de colorare uzuale (histologice)
Preparatul microscopic permanent
Preparatul microscopic permanent
 Def. : Reprezintă examinarea unor celule, fragmente de ţesuturi sau organe, cărora li s-au
 Def. : Reprezintă examinarea unor celule,
fragmente de ţesuturi sau organe, cărora li
s-au oprit procesele vitale prin fixare
 Se foloseşte în : anatomia patologică,
medicina legală, cercetare, scop didactic
Timpi de realizare: 1. RECOLTAREA 2. FIXAREA 3. SPĂLAREA 4. INCLUDEREA 5. SECȚIONAREA 6. COLORAREA
Timpi de realizare:
1.
RECOLTAREA
2. FIXAREA
3. SPĂLAREA
4. INCLUDEREA
5. SECȚIONAREA
6. COLORAREA
7. MONTAREA
8. ETICHETAREA

3

RECOLTAREA → ORIENTAREA
RECOLTAREA → ORIENTAREA
 Rezecție chirurgicală  Rezecție endoscopică  Biopsie de organ  Puncție cu ac gros
 Rezecție chirurgicală
 Rezecție endoscopică
 Biopsie de organ
 Puncție cu ac gros
 Puncție cu ac fin
Recoltarea la necropsie

Fixarea și fixatorii

 Definiție:  proces fizic prin care se îngheață procesele biochimice, păstrându-se forma celulei; aceste
 Definiție:
 proces fizic prin care se îngheață procesele biochimice,
păstrându-se forma celulei; aceste condiţii sunt îndeplinite
de substanțe numite generic fixatori
 Mecanismul:
 coagularea proteinelor și parţial polimerizarea lor
(ex. formaldehida se combină cu molecule proteice) -
insolubilizare prin precipitare
 Scopul:
 oprirea evoluţiei celulelor și țesuturilor într-o stare cât mai
apropiată de statusul lor funcţional
 mărirea rezistenței țesuturilor, blocarea reacţiilor
enzimatice și stoparea degenerării autolitice, conservarea
țesutului împotriva putrefacției – toate acestea fiind
consecinţa coagulării proteinelor
 creșterea diferenței optice

Calitățile fixatorului:

Stabilizează structurile pătrunzând în țesuturi
Stabilizează structurile pătrunzând în țesuturi
: Stabilizează structurile pătrunzând în țesuturi        Penetrabilitatea - depinde

Penetrabilitatea - depinde atât de compoziţia chimică a fixatorului, cât și de structura țesutului care
Penetrabilitatea - depinde atât de compoziţia chimică a
fixatorului, cât și de structura țesutului care fixează
Nu deformează țesutul și nu dizolvă constituenții Distruge microorganismele și extrage enzimele autolitice Nu-și
Nu deformează țesutul și nu dizolvă constituenții
Distruge microorganismele și extrage enzimele autolitice
Nu-și modifică compoziția și conferă consistență
Durata fixării variază cu tipul de fixator utilizat
Durata fixării variază cu tipul de fixator utilizat
Produce diferență optică
Produce diferență optică
compoziția și conferă consistență Durata fixării variază cu tipul de fixator utilizat Produce diferență optică 6

6

Regulile generale ale fixării de bună calitate  se va evita uscarea piesei recoltate 

Regulile generale ale fixării de bună calitate

Regulile generale ale fixării de bună calitate  se va evita uscarea piesei recoltate  fixarea
Regulile generale ale fixării de bună calitate  se va evita uscarea piesei recoltate  fixarea
Regulile generale ale fixării de bună calitate  se va evita uscarea piesei recoltate  fixarea
 se va evita uscarea piesei recoltate  fixarea cât mai rapidă, după prelevarea biopsiilor
se va evita uscarea piesei recoltate
 fixarea cât mai rapidă, după prelevarea biopsiilor
pentru evitarea alterărilor autolitice
 fragmentele prelevate pentru examinări de rutină
nu trebuie să depășească 1 cm grosime
 volumul de fixator trebuie să fie suficient,
depăşind de 20 de ori volumul fragmentului de
țesut
Practica fixării  Fixarea uzuală se realizează cu formaldehidă la temperatura camerei  Fixarea în
Practica fixării
 Fixarea uzuală se realizează cu
formaldehidă la temperatura camerei
 Fixarea în formaldehidă permite păstrarea
pieselor pentru perioade îndelungate
Fixatori simpli ● Formolul / formaldehida / formalina - cel mai utilizat fixator - este
Fixatori simpli
● Formolul / formaldehida / formalina
- cel mai utilizat fixator - este o soluţie de 30-40%
formaldehidă; pentru fixarea curentă se folosește
formalina 10%, iar durata fixării este de 24 -72 de ore
- dezavantajul fixării: precipită sub formă de pigment
(artefacte) când țesuturile conţin cantități importante
de eritrocite
● Etanolul
- util în special pentru identificarea glicogenului și pentru
demonstrarea mineralelor (care sunt insolubile în
alcool; ex.: reacţia Perls)
9

Fixatori compuşi

● Fixatorul Bouin - se prepară din 1 parte formol și 3 părți soluţie apoasă
● Fixatorul Bouin
- se prepară din 1 parte formol și 3 părți soluţie apoasă
saturată de acid picric; în momentul utilizării se adăugă acidul
acetic 5 % sau acidul tricloracetic 2%
- permite efectuarea majorității coloraţiilor morfohistochimice
- nu este recomandat pentru studiul organelor hematopoietice
– ac. picric are efect hemolitic
● Fixatorul Carnoy - cel mai bun fixator universal conţine: 60 ml de alcool absolut,
Fixatorul Carnoy
-
cel mai bun fixator universal
conţine: 60 ml de alcool absolut, 30 ml cloroform și 10 ml acid
acetic glacial
-
fixarea curentă durează 1-3 ore
fixarea > 12 ore determină induraţii ireversibile ale pieselor
 
SPĂLAREA
SPĂLAREA
Apă pentru fixatorii solubili în apă Alcool de 70 - 80° pentru cei solubili în
Apă pentru fixatorii solubili în apă
Alcool de 70 - 80° pentru cei solubili în
alcool
INCLUDEREA Scop: crearea condițiilor pentru secționarea în secțiuni subțiri, plane, transparente -
INCLUDEREA
Scop:
crearea condițiilor pentru secționarea în secțiuni subțiri,
plane, transparente
-
Tipuri de mase de incluziune:
Tipuri de mase de incluziune:

 Anhidre: parafina  Apoase: gelatina Etapele includerii: - Deshidratarea în concentrații crescute de alcool
 Anhidre: parafina
 Apoase: gelatina
Etapele includerii:
- Deshidratarea în concentrații crescute de alcool
- Clarificarea în hidrocarburi aromate sau alcool amilic
- Impregnarea = pătrunderea în profunzime a parafinei topite
- Turnarea blocurilor (includerea propriu-zisă)

După solubilitatea în apă:

SECȚIONAREA  Microtom: rotativ sau culisant, manual sau semi - automat  Grosime: 5 -7
SECȚIONAREA
Microtom: rotativ sau
culisant, manual sau
semi - automat
Grosime: 5 -7 μm (pentru
IHC: 3 μm)
Elemente:
- suport pentru cuțite
- port-obiectul
- capul mobil
- micrometru
Elemente: - suport pentru cuțite - port-obiectul - capul mobil - micrometru  Aderarea: cu albumin

Aderarea: cu albumină Meyer

Elemente: - suport pentru cuțite - port-obiectul - capul mobil - micrometru  Aderarea: cu albumin
15
15
16

16

17
17

COLORAREA

Scop: - creșterea contrastului dintre diferitele componente tisulare prin modificarea indicilor de refracție ai
Scop:
- creșterea contrastului dintre diferitele componente
tisulare prin modificarea indicilor de refracție ai
substratului morfologic cu ajutorul coloranților, care se
leagă electrostatic de preparat

Tehnica de colorare depinde de natura fixatorului utilizat și de țesutul pe care dorim să
Tehnica de colorare depinde de natura fixatorului
utilizat și de țesutul pe care dorim să îl examinăm
Substanțele folosite pentru colorare se numesc
coloranți

Mecanism: -
Mecanism:
-

penetrarea celulei și atașarea de componentele celulare pentru diferențierea optică

18

1.

2.

3.

4.

5.

5.

ETAPELE COLORĂRII Deparafinare – se realizează cu solvenți de tipul hidrocarburilor benzenice. Preparatele se trec
ETAPELE COLORĂRII
Deparafinare – se realizează cu solvenți de tipul hidrocarburilor
benzenice.
Preparatele se trec prin 3 băi succesive de 2-5 min.
Hidratare – eliminarea solvenților parafinei făcând posibilă colorarea. Se trece secțiunea prin 3 băi succesive,
Hidratare – eliminarea solvenților parafinei făcând posibilă colorarea.
Se trece secțiunea prin 3 băi succesive, fiecare cu alcool etilic sau metilic,
în concentrații descrescânde.
Colorarea propriu-zisă - se face cu soluții colorante apoase sau
alcoolice
Spălare – dacă secțiunile trebuie să fie montate într-un mediu anhidru,
pentru îndepărtarea excesului de colorant. Se efectuează cu apă distilată
Deshidratare – obligatorie pentru majoritatea coloranților histologici deoarece aceștia sunt diluați fie în apă,
Deshidratare – obligatorie pentru majoritatea coloranților histologici
deoarece aceștia sunt diluați fie în apă, fie în alcool diluat. Se realizează
cu alcool în concentrație crescândă.
Clarificare - necesară pentru îndepărtarea alcoolului. Se realizează cu xilol.
Clarificare - necesară pentru îndepărtarea alcoolului. Se realizează cu
xilol.

19

METODE DE COLORARE  1. Pot fi: a. Vitale - prin folosirea unui colorant vital
METODE DE COLORARE
 1. Pot fi:
a. Vitale - prin folosirea unui colorant vital care este incorporat de
animal in timpul vietii. Substanța colorată încălzită la temperatura
corpului se injecteaza i.v. sau intraperitoneal
b. Permanente – pentru colorarea preparatelor permanente
 2. După nr. de coloranți utilizați :
a. Simple – folosește un singur colorant
b. Combinate (policromă) – se folosesc 2 sau mai mulți coloranți
i. Succesivă
ii. Simultană ex : hemalaun – eozină, van Giesson, Azan

3. După mecanism a. directă – rezultă din simplul contact dintre colorant și substrat b.
3. După mecanism
a. directă – rezultă din simplul contact dintre colorant și substrat
b. indirectă – necesită prezența unui mediator sau mordant, între
colorant și substrat
4. Pot fi: a. progresive – prin încercări succesive sub control microscopic până se ajunge
4. Pot fi:
a. progresive – prin încercări succesive sub control microscopic până
se ajunge la momentul optim de colorare, aceasta oprindu-se prin spălare
b. regresive - prin acțiunea prelungită a colorantului până la obținerea
unei supracolorări, apoi se acționează cu un agent chimic decolorant numit
diferențiator a cărui acțiune este oprită prin spălare în momentul în care au
rămas colorate numai structurile pe care vrem să le evidențiem
5. Poate fi:
a. Ortocromatică – substratul se colorează în aceeași culoare ca și cea
a colorantului
Roșu de Congo – evidențiază amiloidul în roșu
b. Metacromatică - substratul se colorează în altă culoare decât cea a
colorantului
Albastrul de toluidină – evidențiază mastocitele, ale căror granulații
citoplasmice apar de culoare roșie

21

IMPREGNĂRI METALICE
IMPREGNĂRI METALICE

Sub acțiunea unor reductori se produce un fin precipitat de metal care se depune pe
Sub acțiunea unor reductori se produce un fin precipitat de
metal care se depune pe diferitele elemente din țesuturi
putând pune în evidență structuri care în mod obișnuit nu se
colorează cu coloranți
Metalele cele mai folosite sunt : Ag , Au , Os , Hg.
structuri care în mod obișnuit nu se colorează cu coloranți Metalele cele mai folosite sunt :
COLORANTUL HISTOLOGIC  Este o substanță chimică colorată, de obicei de natură organică, care poate
COLORANTUL HISTOLOGIC
 Este o substanță chimică colorată, de obicei de
natură organică, care poate intra în celulă
atașându-se la nivelul componentelor celulare și
permițând astfel diferențierea lor optică
 Nu toate substanțele colorate sunt coloranți
 În molecula unui colorant se pot identifica una
sau mai multe
- grupări cromofore – purtătoare de culoare
- grupări auxocrome – capacitatea de a colora
CLASIFICAREA COLORANȚILOR 1. După natura lor a. Naturali i. vegetali : hematoxilina, safranina, orceina, turnesolul
CLASIFICAREA COLORANȚILOR
1. După natura lor
a. Naturali
i. vegetali : hematoxilina, safranina, orceina, turnesolul
ii. animali : carminul
b. Sintetici : albastru de metil
2. După caracterele chimice
a. Acizi – de obicei săruri de acizi organici, unde gruparea
auxocromă principală este încărcată electric (-).
b. Bazici – gruparea auxocromă principală încărcată electric (+),
deci se va atașa pe un substrat morfologic negativ
c. Neutri – grupări auxocrome principale încărcate electric pozitiv și
negativ, ei fiind soluții apoase de coloranți bazici și acizi într-o anumită
proporție
 eozina - colorează citoplasma în roz-roșu
 hematoxilina - colorează nucleul în albastru închis- violet
24
 Coloraţia cu hematoxilină-eozină (HE) și metodele tricrome (van Gieson, Masson) se utilizează în examinarea
 Coloraţia cu hematoxilină-eozină (HE) și metodele
tricrome (van Gieson, Masson) se utilizează în examinarea
primară a țesuturilor, fiind adaptate pentru studiul nucleilor și
citoplasmelor (coloraţii morfologice)
 Afinitatea tinctorială a substraturilor din materiale biologice
este caracterizată prin câțiva termeni cu semnificaţie
generală:
- acidofilie - substratul se colorează cu reactivi acizi
(ex.eozina)
- bazofilie - substratul se colorează cu reactivi bazici
(ex. hematoxilina)
- metacromazie - este caracteristică reactivilor tiazidici
(ex. albastrul de toluidină)
- ortocromazie
MONTAREA Scop și mecanism:  Protejarea de deteriorări  Conservare și asigurarea unui mediu omogen
MONTAREA
Scop și mecanism:
 Protejarea de deteriorări
 Conservare și asigurarea
unui mediu omogen
Medii de montare:
 Naturale
 Anhidre: balsam de
Canada, colofoniu
 Apoase: glicerina
 Sintetice: entelan, pertex
EXAMINAREA PREPARATULUI MICROSCOPIC
EXAMINAREA PREPARATULUI
MICROSCOPIC
EXAMINAREA PREPARATULUI MICROSCOPIC 27
Tehnici de colorare uzuale (histologice) ș i speciale (histochimice) COLORAŢIA CU HEMATOXILINĂ -EOZIN Ă (HE)

Tehnici de colorare uzuale (histologice) și speciale (histochimice)

colorare uzuale (histologice) ș i speciale (histochimice) COLORAŢIA CU HEMATOXILINĂ -EOZIN Ă (HE) Colora ț ie
colorare uzuale (histologice) ș i speciale (histochimice) COLORAŢIA CU HEMATOXILINĂ -EOZIN Ă (HE) Colora ț ie

COLORAŢIA CU HEMATOXILINĂ-EOZINĂ (HE) Colorație uzuală standard pentru țesuturi

Principiu Presupune colorarea succesivă a secțiunilor histologice:

• cu un colorant bazic - hematoxilina, care evidențiază structurile bazofile

(cromatina nucleară, ribozomii citoplasmatici, granulele de secreţie, etc.) în nuanţe de albastru

• cu un colorant acid eozina - evidențiază substraturile acidofile

(citoplasmele celulelor mature, fibrele colagene, fibrele musculare), care se

colorează în nuanţe de roz pal la roz viu – roșu

Timpii coloraţiei hematoxilină-eozină

• Deparafinare cu xilen, toluen, 3 băi - 2-3 minute fiecare
• Deparafinare cu xilen, toluen, 3 băi - 2-3 minute fiecare

Deshidratare în alcool etilic conc. descrescătoare 96, 80, 70 % - 2-3 minute fiecare Hidratare
Deshidratare în alcool etilic conc. descrescătoare 96, 80, 70 % - 2-3 minute fiecare
Hidratare cu apă distilată (AD) - 2 minute
Colorarea nucleilor cu hematoxilină - 5 minute
Spălare în apă de robinet (AR) până secțiunile devin albastre (de obicei 1 min. este
suficient).
Colorare cu eozină - 1-2 minute
Spălare în AD - 1-2 minute
Deshidratare: în alcool etilic conc. crescătoare (70, 80, 90%) - 2-3 minute fiecare
Clarificare: 3 băi succesive de xilen, toluen - 2-3 minute fiecare
Montare în balsam de Canada

Rezultate:  cromatina nucleară, ribozomii citoplasmatici, granulele de secreţie - se colorează în nuanţe de
Rezultate:
 cromatina nucleară,
ribozomii citoplasmatici,
granulele de secreţie - se
colorează în nuanţe de
albastru
 citoplasma celulelor
mature, fibrele colagene,
fibrele musculare - se
colorează în nuanţe de
roz pal la roz viu-roșu
Colorația van Gieson
Colorația van Gieson

Indicație: Colorație uzuală tricromă pentru țesuturi Folosește trei coloranți : 1. hematoxilină ferică 2.
Indicație:
Colorație uzuală tricromă pentru
țesuturi
Folosește trei coloranți :
1. hematoxilină ferică
2. acidul picric
3. fuxină acidă
Rezultate:
1. Nuclei – negri
2. Citoplasma – galben
3. Fb. de colagen – roșu intens

Colorația Masson

 Indicație: Colorație specială tricromă pentru țesuturi Coloranți: - Hematoxilină ferică - Soluție
 Indicație:
Colorație specială tricromă pentru
țesuturi
Coloranți:
- Hematoxilină ferică
- Soluție colorantă A – fuxină
acidă
- Soluție colorantă B – albastru de
anilină
 Rezultate:
- Nucleul – negru
- Citoplasma – roșu-violet deschis
- Fb. colagen – albastru intens
anilină  Rezultate: - Nucleul – negru - Citoplasma – roșu-violet deschis - Fb. colagen –
Alte colorații pentru țesuturi Coloranți: sol. May Grünwald, sol. Giemsa, acid acetic Rezultate: - nuclei
Alte colorații pentru țesuturi
Coloranți: sol. May
Grünwald, sol. Giemsa, acid
acetic
Rezultate:
- nuclei – roșu violet,
citoplasme policrome (de la
albastru pal la albastru
închis)
- cartilaj albastru
- mucina violet
Utilă pentru detalii
morfologice în țesuturi
limfoide: splină, ganglion
limfatic, măduva osoasă
-
33

Colorația Giemsa

Colorația Mallory fuxină acidă albastru Mallory
Colorația Mallory
fuxină acidă
albastru Mallory

Coloranți:

1.

2.

Rezultate: 1. Nuclei – roșu intens 2. Citoplasma – roșie 3. Fb.de colagen și reticulină
Rezultate:
1.
Nuclei – roșu intens
2. Citoplasma – roșie
3. Fb.de colagen și
reticulină – albastru
4. Țesut muscular neted –
violet
5. Țesut muscular striat –
roșu / portocaliu
și reticulină – albastru 4. Țesut muscular neted – violet 5. Țesut muscular striat – roșu

Colorația Azan Utilă pentru studiul glandelor endocrine Coloranți: azocarmin C, albastru Heidenhein Rezultate: -
Colorația Azan
Utilă pentru studiul
glandelor endocrine
Coloranți: azocarmin C,
albastru Heidenhein
Rezultate:
- nucleu – roșu viu,
- citoplasma - albastru
roșiatică,
- fb. colagen și reticulină –
albastru deschis
- țesut muscular striat –
roșu, orange sau galben
TEHNICI SPECIALE DE EXAMINARE A ȚESUTULUI CONJUNCTIV Pentru colagen: Colorația van Gieson, colorația Masson
TEHNICI SPECIALE DE EXAMINARE A
ȚESUTULUI CONJUNCTIV
Pentru colagen:
Colorația van Gieson, colorația Masson

METODE PENTRU EXAMINAREA FIBRELOR CONJUNCTIVE

Pentru fibrele de reticulină: Impregnare argentică Gömöri - apar colorate în negru
Pentru fibrele de reticulină:
Impregnare argentică Gömöri - apar colorate în negru
Pentru fibre elastice: Rezorcină fucsină bazică Weigert – albastre Orceină – cafeniu roșcate
Pentru fibre elastice:
Rezorcină fucsină bazică Weigert – albastre
Orceină – cafeniu roșcate
Fibre elastice Aorta col. RFW 37
Fibre elastice Aorta col. RFW
37
Fibre elastice - Aorta, col. orceină 38 38
Fibre elastice - Aorta, col. orceină
38
38
Impregnare argentic ă Gömöri - fibrele de reticulin ă : apar colorate în negru 39

Impregnare argentică Gömöri - fibrele de reticulină:

apar colorate în negru

Impregnare argentic ă Gömöri - fibrele de reticulin ă : apar colorate în negru 39
TEHNICI SPECIALE PENTRU EXAMINAREA ȚESUTULUI MUSCULAR METODA HEIDENHEIN - fibra secționată longitudinal - se
TEHNICI SPECIALE PENTRU EXAMINAREA
ȚESUTULUI MUSCULAR
METODA HEIDENHEIN
- fibra secționată longitudinal -
se evidențiază structura
periodică a miofibrilelor - se
remarcă alternanța de zone
clare și întunecate (discuri
clare și întunecate)
 Când fibra este secționată transversal apare ca o formațiune punctiformă de culoare neagră
Când fibra este secționată
transversal apare ca o
formațiune punctiformă de
culoare neagră

TEHNICI SPECIALE PENTRU EXAMINAREA ȚESUTULUI NERVOS

1. Metoda Nissl – este o metoda regresivă, metacromatică și se folosește pentru evidențierea corpusculilor
1. Metoda Nissl – este o metoda regresivă, metacromatică și se folosește
pentru evidențierea corpusculilor Nissl, care apar ca o rețea punctiformă
violetă în toată citoplasma, iar nucleul – negru
Rezultate:
- imagine de ansamblu – albastru deschis
- nuclei – albastru palid cu periferia intens colorată
- nucleol – albastru-violet
2. Impregnarea argentică – este o metodă folosită pentru evidențierea - neurofibrilelor – IMPREGNAREA RAMON
2. Impregnarea argentică – este o metodă folosită pentru evidențierea
- neurofibrilelor – IMPREGNAREA RAMON Y CAJAL
- prelungirile nervoase – IMPREGNAREA ARGENTICA GOLGI
- microglia - IMPREGNAREA ARGENTICA RIO HORTEGA
3. Metoda cu acid osmic – pentru evidențierea tecii de mielină care va apare impregnată
3. Metoda cu acid osmic – pentru evidențierea tecii de mielină care va
apare impregnată în negru
Metoda Nissl 42

Metoda Nissl

Metoda Nissl 42
Metoda Nissl 42
Metoda Nissl 42
Impregnarea argentică a. neurofibrile – IMPREGNAREA RAMON Y CAJAL b. prelungiri nervoase – IMPREGNAREA
Impregnarea argentică
a. neurofibrile –
IMPREGNAREA RAMON Y
CAJAL
b. prelungiri nervoase –
IMPREGNAREA ARGENTICĂ
GOLGI
c. microglia - IMPREGNAREA
ARGENTICĂ RIO HORTEGA

b

c

b. prelungiri nervoase – IMPREGNAREA ARGENTICĂ GOLGI c. microglia - IMPREGNAREA ARGENTICĂ RIO HORTEGA b c
b. prelungiri nervoase – IMPREGNAREA ARGENTICĂ GOLGI c. microglia - IMPREGNAREA ARGENTICĂ RIO HORTEGA b c
b. prelungiri nervoase – IMPREGNAREA ARGENTICĂ GOLGI c. microglia - IMPREGNAREA ARGENTICĂ RIO HORTEGA b c

a

b. prelungiri nervoase – IMPREGNAREA ARGENTICĂ GOLGI c. microglia - IMPREGNAREA ARGENTICĂ RIO HORTEGA b c

b

43

Metoda cu acid osmic – evidențierea tecii de mielină - apare impregnată în negru
Metoda cu acid osmic –
evidențierea tecii de mielină
- apare impregnată în negru
Metoda cu acid osmic – evidențierea tecii de mielină - apare impregnată în negru 44
Metoda cu acid osmic – evidențierea tecii de mielină - apare impregnată în negru 44
TEHNICI DE EXAMINARE A ȚESUTULUI EPITELIAL
TEHNICI DE EXAMINARE A ȚESUTULUI EPITELIAL
TEHNICI DE EXAMINARE A ȚESUTULUI EPITELIAL  IMPREGNAREA ARGENTIC Ă RANVIER Folosit ă pentru eviden ț
TEHNICI DE EXAMINARE A ȚESUTULUI EPITELIAL  IMPREGNAREA ARGENTIC Ă RANVIER Folosit ă pentru eviden ț


IMPREGNAREA ARGENTICĂ RANVIER Folosită pentru evidențierea interstițiului dintre celulele epiteliului din seroase – limitele intercelulare apar net în culoarea neagră

intersti ț iului dintre celulele epiteliului din seroase – limitele intercelulare apar net în culoarea neagr
COLORAȚII CITOLOGICE Sunt utilizate pentru evidențierea anumitor organite celulare  METODA CAJAL DA FANO
COLORAȚII CITOLOGICE
Sunt utilizate pentru evidențierea anumitor organite celulare
 METODA CAJAL DA FANO
Utilizată pentru evidențierea complexului Golgi
Rezultate:
- Nuclei – necolorați
- Aparatul Golgi – rețea perinucleară de culoare neagră
-

Citoplasma – aurie METODA HEMATOXILINĂ FERICĂ REGAUD Folosită pentru evidențierea mitocondriilor Rezultate:

- Nucleu – necolorat - Nucleol – negru - Mitocondrii – ca niște puncte negre
- Nucleu – necolorat
- Nucleol – negru
- Mitocondrii – ca niște puncte negre
 METODA BRACHET:
Coloranți: verde metil pironină
Rezultate:
- ADN – verde
- ARN – roșu

46

Histochimia glucidelor, lipidelor și proteinelor
Histochimia glucidelor, lipidelor și proteinelor
Histochimia glucidelor, lipidelor și proteinelor Histochimia glucidelor Colora ț ia PAS : Coloranți: acid periodic,

Histochimia glucidelor Colorația PAS:

Coloranți: acid periodic, reactiv Schiff Rezultate: glucidele se colorează în roșu viu Carmin amoniacal BEST:
Coloranți: acid periodic, reactiv Schiff
Rezultate: glucidele se colorează în roșu viu
Carmin amoniacal BEST: Glicogen – roșu
- Lipide colorate în roșu-portocaliu Observație: Sunt colorații la gheață, folosindu-se o soluție saturat
- Lipide colorate în roșu-portocaliu
Observație:
Sunt colorații la gheață, folosindu-se o soluție saturat alcoolică
a colorantului
47

Histochimia lipidelor Coloranți: Sudan (III, IV, B), Scharlah Rezultate:

Histochimia lipidelor Coloranți: Sudan III
Histochimia lipidelor
Coloranți: Sudan III
Histochimia lipidelor Coloranți: Sudan III 48
 Colora ț ia PAS 49

Colorația PAS

 Colora ț ia PAS 49
 Colora ț ia PAS 49
HISTOLOGIE
HISTOLOGIE
HISTOLOGIE
HISTOLOGIA 
HISTOLOGIA

Ştiinţa care se ocupă cu studiul structurii microscopice a celulelor, ţesuturilor şi organelor

microscopice a celulelor, ţesuturilor şi organelor ŢESUTURILE  Structuri supracelulare alcătuite din
microscopice a celulelor, ţesuturilor şi organelor ŢESUTURILE  Structuri supracelulare alcătuite din
ŢESUTURILE  Structuri supracelulare alcătuite din celule unite între ele printr -o substanţă intercelulară .
ŢESUTURILE
 Structuri supracelulare alcătuite din celule unite
între ele printr -o substanţă intercelulară .
 4 categorii de ţesuturi: epitelial, conjunctiv,
muscular, nervos
Ţesuturile alcătuiesc ORGANE
ŢESUTURILE EPITELIALE
ŢESUTURILE
EPITELIALE
ŢESUTURILE EPITELIALE
Caracterele generale ale epiteliilor
Caracterele generale ale epiteliilor
Caracterele generale ale epiteliilor
Caracterele generale ale epiteliilor
Clasificarea epiteliilor
Clasificarea epiteliilor
1. Epitelii de acoperire 2. Epitelii glandulare 3. Epitelii senzoriale
1. Epitelii de acoperire
2. Epitelii glandulare
3. Epitelii senzoriale
EPITELIILE DE ACOPERIRE
EPITELIILE
DE
ACOPERIRE
Clasificarea epiteliilor de acoperire
Clasificarea epiteliilor de acoperire

Epiteliul simplu pavimentos

Epiteliul simplu pavimentos
Epiteliul simplu pavimentos
Epiteliul simplu pavimentos

Localizare

Localizare
Localizare
Localizare
Localizare

Epiteliul simplu pavimentos- mezenterul- impregnare argentică

Epiteliul simplu pavimentos- mezenterul- impregnare argentică

Epiteliul simplu cilindric

Epiteliul simplu cilindric
Epiteliul simplu cilindric
Epiteliul simplu cilindric

Localizare

Localizare
Localizare
Localizare
Localizare

Epiteliul simplu cilindric- vilozitatea intestinală HE

Epiteliul simplu cilindric- vilozitatea intestinală HE
Epiteliul simplu cilindric- vilozitatea intestinală HE
Epiteliul simplu cilindric- vilozitatea intestinală HE
Epiteliul stratificat pavimentos
Epiteliul stratificat pavimentos
Localizare
Localizare
Localizare
Localizare
Epiteliul stratificat pavimentos nekeratinizat - mucoasa orală HE
Epiteliul stratificat pavimentos
nekeratinizat - mucoasa orală HE
Epiteliul stratificat pavimentos nekeratinizat - mucoasa orală HE
Epiteliul stratificat pavimentos keratinizat - tegumentul HE
Epiteliul stratificat pavimentos
keratinizat - tegumentul HE
Epiteliul stratificat pavimentos keratinizat - tegumentul HE
Tegumentul subţire HE
Tegumentul subţire HE
Tegumentul subţire HE
Tegumentul gros HE
Tegumentul gros HE
Epiteliul pseudostratificat cilindric
Epiteliul pseudostratificat cilindric
Epiteliul pseudostratificat cilindric
Localizare
Localizare
Epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat- epiteliul respirator HE
Epiteliul pseudostratificat cilindric
ciliat- epiteliul respirator HE
Epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat- epiteliul respirator HE
Epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat- epiteliul respirator HE
Epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat- epiteliul respirator HE
Epiteliul pseudostratificat cilindric
ciliat- epiteliul respirator HE
Epiteliul de tranziţie
Epiteliul de tranziţie
Epiteliul de tranziţie
Epiteliul de tranziţie- uroteliul HE
Epiteliul de tranziţie- uroteliul HE
Epiteliul simplu pavimentos - impregnare argentică Mezoteliul din structura seroasei peritoneale 1- Substanţă de
Epiteliul simplu pavimentos - impregnare argentică Mezoteliul din structura seroasei peritoneale 1- Substanţă de

Epiteliul simplu pavimentos - impregnare argentică

Mezoteliul din structura seroasei peritoneale

1-Substanţă de ciment între celule

Epiteliul simplu cilindric – hematoxilină - eozină Pe suprafaţa vilozităţilor intestinale 1-Epiteliu simplu
Epiteliul simplu cilindric – hematoxilină - eozină Pe suprafaţa vilozităţilor intestinale 1-Epiteliu simplu

Epiteliul simplu cilindric – hematoxilină-eozină

Pe suprafaţa vilozităţilor intestinale

1-Epiteliu simplu cilindric;

2-Ax conjunctivo-vascular;

3-Enterocit;

4-Celulă caliciformă;

5-Platou striat

Epiteliul stratificat pavimentos nekeratinizat – hematoxilină - eozină Epiteliul mucoasei orale 1-Strat bazal;
Epiteliul stratificat pavimentos nekeratinizat – hematoxilină - eozină Epiteliul mucoasei orale 1-Strat bazal;

Epiteliul stratificat pavimentos nekeratinizat – hematoxilină-eozină Epiteliul mucoasei orale 1-Strat bazal; 2-Strat intermediar; 3-Strat superficial

Epiteliul stratificat pavimentos keratinizat – hematoxilină - eozină Epidermul din structura tegumentului 1-Strat
Epiteliul stratificat pavimentos keratinizat – hematoxilină - eozină Epidermul din structura tegumentului 1-Strat

Epiteliul stratificat pavimentos keratinizat – hematoxilină-eozină

Epidermul din structura tegumentului

1-Strat bazal;

2-Strat intermediar;

3-Strat superficial;

4-Keratina

Epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat Epiteliul respirator col. HE 1- celule bazale 2- celule cilindrice ciliate

Epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat Epiteliul respirator col. HE

cilindric ciliat Epiteliul respirator col. HE 1- celule bazale 2- celule cilindrice ciliate 3- celule
1- celule bazale 2- celule cilindrice ciliate 3- celule mucoase 4- cili
1- celule bazale
2- celule cilindrice ciliate
3- celule mucoase
4- cili
cilindric ciliat Epiteliul respirator col. HE 1- celule bazale 2- celule cilindrice ciliate 3- celule mucoase
cilindric ciliat Epiteliul respirator col. HE 1- celule bazale 2- celule cilindrice ciliate 3- celule mucoase
Epiteliul de tranziţie - Uroteliul col. HE 1- celule bazale 2- celule “în rachetă” 3-

Epiteliul de tranziţie- Uroteliul col. HE

Epiteliul de tranziţie - Uroteliul col. HE 1- celule bazale 2- celule “în rachetă” 3- celule
1- celule bazale 2- celule “în rachetă” 3- celule “în umbrelă”
1- celule bazale
2- celule “în rachetă”
3- celule “în umbrelă”
Epiteliul de tranziţie - Uroteliul col. HE 1- celule bazale 2- celule “în rachetă” 3- celule
ŢESUTURILE EPITELIALE 1. Epitelii de acoperire 2. Epitelii glandulare 3. Epitelii senzoriale
ŢESUTURILE
EPITELIALE
1. Epitelii de acoperire
2. Epitelii glandulare
3. Epitelii senzoriale
EPITELIILE GLANDULARE  Formate din celule înalt diferenţiate, specializate pentru funcţia de secreţie. 
EPITELIILE GLANDULARE
 Formate din celule înalt diferenţiate, specializate
pentru funcţia de secreţie.
 Secreţia implică:
1. Sinteza unui anumit produs
2. Stocarea (eventuală)
3. Eliminarea produsului în afara celulei
Secreţie ≠ Elaborare
Clasificarea epiteliilor glandulare După locul unde este eliminat produsul de secreţie:  exocrine  endocrine
Clasificarea epiteliilor
glandulare
După locul unde este eliminat produsul de secreţie:
exocrine
endocrine
paracrine
GLANDELE EXOCRINE  Formate din: - adenomer - ductul excretor  Clasificare: a). După aspectul
GLANDELE EXOCRINE
 Formate din: - adenomer
- ductul excretor
 Clasificare:
a). După aspectul ductului excretor:

simple şi compuse b). După aspectul adenomerului:

tubulare, acinoase şi alveolare c). După modul de eliminare a secreţiei: merocrine, apocrine şi holocrine
tubulare, acinoase şi alveolare
c). După modul de eliminare a secreţiei:
merocrine, apocrine şi holocrine
d). După natura produsului secretat:

seroase, mucoase şi mixte

a secreţiei: merocrine, apocrine şi holocrine d). După natura produsului secretat: seroase, mucoase şi mixte
a). După aspectul ductului excretor: simple şi compuse
a). După aspectul ductului excretor:
simple şi compuse
b). După aspectul adenomerului: tubulare, acinoase şi alveolare
b). După aspectul adenomerului:
tubulare, acinoase şi alveolare
Tipuri de glande
Tipuri de glande
Tipuri de glande
Tipuri de glande
c). După modul de eliminare a secreţiei: merocrine, apocrine şi holocrine
c). După modul de eliminare a secreţiei:
merocrine, apocrine şi holocrine
Glande merocrine, apocrine şi holocrine
Glande merocrine, apocrine şi holocrine
Glande merocrine,
apocrine şi holocrine
Glande merocrine, apocrine şi holocrine
Glande merocrine, apocrine şi holocrine
Glande merocrine, apocrine şi holocrine
d). După natura produsului secretat: seroase, mucoase şi mixte
d). După natura produsului secretat:
seroase, mucoase şi mixte
Glanda simplă tubulară
Glanda simplă tubulară
Glanda simplă tubulară
Glanda simplă tubulară
Glanda simplă tubulară
Glanda simplă tubulară
Glanda simplă tubulară
Glanda simplă tubulară
Glanda Lieberkuhn - jejun HE

Glanda Lieberkuhn - jejun HE

Glanda Lieberkuhn - jejun HE
Glanda Lieberkuhn - jejun HE
Glanda Lieberkuhn - jejun HE
Glanda simplă alveolară
Glanda simplă alveolară
Glanda simplă alveolară
Glanda sebacee HE
Glanda sebacee HE
Glanda sebacee HE
Glanda sebacee HE
Glanda tubulo-acinoasă compusă
Glanda tubulo-acinoasă compusă
Glanda tubulo-acinoasă compusă
Glanda tubulo-acinoasă compusă
Glanda tubulo-acinoasă compusă
Acinul seros
Acinul seros
Acinul seros
Acinul seros
Acinul seros
Acinul mucos
Acinul mucos
Acinul mucos
Acinul mixt
Acinul mixt
Acinul mixt
Glanda salivară seroasă
Glanda salivară seroasă
Glanda salivară mixtă
Glanda salivară mixtă
GLANDELE ENDOCRINE  Celulele endocrine pot fi dispuse: a). sub formă de cordoane b). sub
GLANDELE ENDOCRINE
 Celulele endocrine pot fi dispuse:
a). sub formă de cordoane
b). sub formă de foliculi
GLANDELE ENDOCRINE  Celulele endocrine pot fi dispuse: a). sub formă de cordoane b). sub formă
Epiteliul glandular endocrin cu dispoziţie sub formă de cordoane: suprarenala
Epiteliul glandular endocrin cu dispoziţie
sub formă de cordoane: suprarenala
Suprarenala HE
Suprarenala HE
Suprarenala - zona fasciculată HE

Suprarenala - zona fasciculată HE

Epiteliul glandular endocrin cu dispoziţie sub formă de foliculi: tiroida
Epiteliul glandular endocrin cu dispoziţie
sub formă de foliculi: tiroida
Foliculii tiroidieni HE
Foliculii tiroidieni HE

31

Glanda simplă tubulară Glanda Lieberkuhn din intestinul subţire col. HE 1- vilozitatea intestinală 2- glandele

Glanda simplă tubulară Glanda Lieberkuhn din intestinul subţire col. HE 1- vilozitatea intestinală 2- glandele Lieberkuhn în secţiune transversală şi longitudinală 3- enterocite cu platou striat 4- celule mucoase

glandele Lieberkuhn în secţiune transversală şi longitudinală 3- enterocite cu platou striat 4- celule mucoase
Glanda simplă alveolară Glanda sebacee din tegument col. HE I- adenomerul II- ductul excretor 1-
Glanda simplă alveolară
Glanda sebacee din
tegument
col. HE
I- adenomerul
II- ductul excretor
1- celule bazale
2- sebocite: celule care
conţin vacuole lipidice-
secretă sebum
3- celule degenerate
excretor 1- celule bazale 2- sebocite: celule care conţin vacuole lipidice- secretă sebum 3- celule degenerate
Glanda tubulo- acinoasă compusă Glandele salivare col. HE A- acinul seros B- acinul mucos C-
Glanda tubulo- acinoasă
compusă
Glandele salivare
col. HE
A- acinul seros
B- acinul mucos
C- acinul mixt
D- canalicul excretor
1- celule mioepiteliale
2- semiluna Gianuzzi
HE A- acinul seros B- acinul mucos C- acinul mixt D- canalicul excretor 1- celule mioepiteliale
Glanda endocrină cu dispunere sub formă de cordoane Zona fasciculată din corticosuprarenală col. HE 1-
Glanda endocrină cu
dispunere sub formă
de cordoane
Zona fasciculată din
corticosuprarenală
col. HE
1- cordoane de celule
endocrine
2- capilare sangvine
3- nuclei ai celulelor
endoteliale
corticosuprarenală col. HE 1- cordoane de celule endocrine 2- capilare sangvine 3- nuclei ai celulelor endoteliale
corticosuprarenală col. HE 1- cordoane de celule endocrine 2- capilare sangvine 3- nuclei ai celulelor endoteliale
Glandă endocrină cu dispunere sub formă de foliculi Tiroida col. HE 1- celulele endocrine (epiteliul
Glandă endocrină cu
dispunere sub formă
de foliculi
Tiroida
col. HE
1- celulele endocrine
(epiteliul folicular)
2- cavitatea foliculară cu
coloid
3- capilare sangvine
Tiroida col. HE 1- celulele endocrine (epiteliul folicular) 2- cavitatea foliculară cu coloid 3- capilare sangvine
ŢESUTURILE CONJUNCTIVE
ŢESUTURILE
CONJUNCTIVE
ŢESUTURILE CONJUNCTIVE

Ţesuturile conjunctive

Celule: a) fixate: fibroblaste, fibrocite, celule mezenchimale, pericite, adipocite, mastocite b) tranzitorii:
Celule: a) fixate: fibroblaste, fibrocite, celule mezenchimale,
pericite, adipocite, mastocite
b) tranzitorii: limfocite, plasmocite, PMN, macrofage

Substanţă fundamentală
Substanţă fundamentală

Fibre: - de colagen: tip I : tegument, tendon, os tip II : cartilaj tip
Fibre: - de colagen: tip I : tegument, tendon, os
tip II : cartilaj
tip III : de reticulină
tip IV : lamina bazală

- elastice Substanţa fundamentală şi fibrele formează matricea

tip IV : lamina bazală  - elastice Substanţa fundamentală şi fibrele formează matricea extracelulară

extracelulară

Clasificarea ţesuturilor conjunctive

Ţesuturi conjunctive embrionare ( tranzitorii): 1. ţesutul mezenchimatos 2. ţesutul mucos Ţesuturi conjunctive
Ţesuturi conjunctive embrionare ( tranzitorii):
1. ţesutul mezenchimatos
2. ţesutul mucos
Ţesuturi conjunctive permanente:
1. ţesutul conjunctiv lax
2. ţesuturile conjunctive dense
- neordonat
- ordonat:
a. colagen (tendonul, aponevroza,
ţesutul fibro-lamelar)
b. elastic
Ţesuturi conjunctive specializate:
1. Ţesutul reticular; 2. Ţesutul adipos; 3. Cartilajul; 4 . Osul;
5 . Sângele 6. Ţesutul hematopoietic; 7. Ţesutul limfatic;
Clasificarea ţesuturilor conjunctive
Clasificarea ţesuturilor conjunctive
Ţesuturi conjunctive embrionare (tranzitorii): 1. ţesutul mezenchimatos 2. ţesutul mucos Ţesuturi conjunctive
Ţesuturi conjunctive embrionare (tranzitorii):
1. ţesutul mezenchimatos
2. ţesutul mucos
Ţesuturi conjunctive permanente:
1. ţesutul conjunctiv lax
2. ţesuturile conjunctive dense
- neordonat
- ordonat: a. colagen (tendonul,
aponevroza, ţesutul fibro-lamelar)
b. elastic
Clasificarea ţesuturilor conjunctive
Clasificarea ţesuturilor conjunctive
Ţesuturi conjunctive specializate: 1. Ţesutul reticular 2. Ţesutul adipos 3. Cartilajul 4. Osul 5. Sângele
Ţesuturi conjunctive specializate:
1. Ţesutul reticular
2.
Ţesutul adipos
3.
Cartilajul
4.
Osul
5.
Sângele
6.
Ţesutul hematopoetic
7.
Ţesutul limfatic
Ţesuturile conjunctive embrionare (tranzitorii): Ţesutul mucos – gelatina lui Wharton cordonul ombilical – HE
Ţesuturile conjunctive embrionare (tranzitorii):
Ţesutul mucos – gelatina lui Wharton
cordonul ombilical – HE
Ţesuturile conjunctive embrionare (tranzitorii): Ţesutul mucos – gelatina lui Wharton cordonul ombilical – HE
Ţesuturile conjunctive embrionare (tranzitorii): Ţesutul mucos – gelatina lui Wharton cordonul ombilical – HE
Ţesuturile conjunctive embrionare (tranzitorii): Ţesutul mucos – gelatina lui Wharton cordonul ombilical – HE
Ţesuturile conjunctive permanente : Ţesutul conjunctiv lax (areolar)
Ţesuturile conjunctive permanente :
Ţesutul conjunctiv lax (areolar)
Ţesuturile conjunctive permanente : Ţesutul conjunctiv lax (areolar)

Ţesutul conjunctiv lax (areolar) HE

Ţesutul conjunctiv lax (areolar) HE

Ţesutul conjunctiv dens neordonat dermul HE

Ţesutul conjunctiv dens neordonat dermul HE
Ţesutul conjunctiv dens ordonat colagen – ţesutul tendinos
Ţesutul conjunctiv dens
ordonat colagen – ţesutul tendinos
Ţesutul conjunctiv dens ordonat colagen – ţesutul tendinos
Tendonul – secţiune longitudinală - HE
Tendonul – secţiune longitudinală - HE

Tendonul secţiune longitudinală - HE

Tendonul – secţiune longitudinală - HE
Tendonul – secţiune longitudinală - HE
Tendonul – secţiune longitudinală - HE
Tenocite: nuclei gemeni
Tenocite:
nuclei gemeni
Tendonul – secţiune longitudinală - HE Tenocite: nuclei gemeni
Tendonul ca organ
Tendonul ca organ
Tendonul ca organ
Tendonul ca organ
Tendonul – secţiune transversală - HE
Tendonul – secţiune transversală - HE
Tendonul – secţiune transversală - HE
Tendonul – secţiune transversală - HE
Tendonul – secţiune transversală - HE
Tendonul – secţiune transversală - HE

Tendonul secţiune transversală - HE

Tendonul – secţiune transversală - HE
Ţesutul conjunctiv dens ordonat colagen – Ţesutul fibro - lamelar

Ţesutul conjunctiv dens ordonat colagen Ţesutul fibro - lamelar

Ţesutul conjunctiv dens ordonat colagen – Ţesutul fibro - lamelar

Structura corneei

Structura corneei
Structura corneei
Structura corneei
Ţesutul fibro -lamelar HE
Ţesutul fibro -lamelar HE
Ţesutul fibro -lamelar HE
Ţesutul fibro -lamelar HE
Ţesut ul mucos - coloraţie hematoxilină - eozină Secţiune prin cordonul ombilical 1-Vas ombilical; 2-Celule

Ţesutul mucos - coloraţie hematoxilină-eozină

Secţiune prin cordonul ombilical

1-Vas ombilical;

2-Celule tinere de tip mezenchimal cu prelungiri anastomozate

3- Substanţă fundamentală

Ţesut conjunctiv lax - coloraţie hematoxilină - eozină 1- Substanţă fundamentală; 2-Fibre colagene; 3-Nuclei ai

Ţesut conjunctiv lax - coloraţie hematoxilină- eozină

1-Substanţă fundamentală;

2-Fibre colagene;

3-Nuclei ai fibroblastelor

4-Nuclei ai fibrocitelor

5- Nuclei ai celulelor conjunctive migrate;

6-Capilar sanguin

Ţesut conjunctiv dens neordonat - coloraţie hematoxilină - eozină 1- Substanţă fundamentală; 2- Fibre colagene

Ţesut conjunctiv dens neordonat - coloraţie hematoxilină-eozină

1-Substanţă fundamentală;

2-Fibre colagene dispuse în fascicule groase;

3-Nuclei ai celulelor conjunctive;

4-Capilar sanguin

Ţesut conjunctiv dens ordonat colagen Ţesutul tendinos - secţ longit. - coloraţie hematoxilină - eozină

Ţesut conjunctiv dens ordonat colagen

Ţesutul tendinos- secţ longit. - coloraţie hematoxilină- eozină

1- Fascicule de fibre de colagen; 2- Epitenonium; 3- Peritenonium; 4- Nuclei gemeni ai tenocitelor

Tendonul ca organ secţ transversală - coloraţie hematoxilină - eozină 1- Epitenonium; 2- Peritenonium; 3-

Tendonul ca organ

secţ transversală - coloraţie hematoxilină-eozină

1- Epitenonium;

2- Peritenonium;

3- Endotenonium;

4- Fascicul de fibre de colagen

Ţesut conjunctiv dens ordonat Ţesutul fibro - lamelar - coloraţie hematoxilină - eozină 1- Lamele

Ţesut conjunctiv dens ordonat

Ţesutul fibro-lamelar - coloraţie hematoxilină-eozină

1- Lamele conjunctive paralele;

2- Nucleii celulelor conjunctive (keratocite);

Ţesutul dens ordonat elastic
Ţesutul dens ordonat elastic

Ţesutul elastic ligamentul galben RFW secţ. longitudinală

Ţesutul elastic – ligamentul galben RFW secţ. longitudinală
Ţesutul elastic – ligamentul galben RFW secţ. longitudinală

Lamelele elastice din structura aortei col RFW

Lamelele elastice din structura aortei – col RFW
Lamelele elastice din structura aortei – col RFW

Lamelele elastice din structura aortei col . orceină

Lamelele elastice din structura aortei – col . orceină
Lamelele elastice din structura aortei – col . orceină
Ţesutul reticular
Ţesutul reticular
Ţesutul reticular
Ţesutul reticular
Ţesutul reticular
Ţesutul reticular
Ţesutul reticular

Limfoganglionul

Limfoganglionul
Limfoganglionul - zona medulară HE
Limfoganglionul - zona medulară HE
Ţesutul adipos
Ţesutul adipos
Ţesutul adipos În funcţie de localizare, structură şi culoare se disting două tipuri de ţesut adipos:

În funcţie de localizare, structură şi culoare se disting două tipuri de ţesut adipos:

 ţesut adipos alb-galben, comun, unilocular  ţesut adipos brun, multilocular.
ţesut adipos alb-galben, comun, unilocular
ţesut adipos brun, multilocular.
Ţesutul adipos alb, comun
Ţesutul adipos alb, comun
Ţesutul adipos alb, comun
Ţesutul adipos alb - SEM
Ţesutul adipos alb - SEM
Ţesutul adipos alb - SEM
Celule adipoase uniloculare HE

Celule adipoase uniloculare HE

Celule adipoase uniloculare HE
Celule adipoase uniloculare HE
Celule adipoase uniloculare HE
Ţesutul adipos alb- col HE
Ţesutul adipos alb- col HE
Celule adipoase uniloculare Sudan III şi H

Celule adipoase uniloculare Sudan III şi H

Celule adipoase uniloculare Sudan III şi H
Celule adipoase uniloculare Sudan III şi H
Ţesutul adipos alb- col Sudan III şi H
Ţesutul adipos alb- col Sudan III şi H
Ţesutul adipos brun
Ţesutul adipos brun
Celule adipoase multiloculare HE
Celule adipoase multiloculare HE
Celule adipoase multiloculare HE
Celule adipoase multiloculare HE
Celule adipoase multiloculare HE
Ţesutul adipos brun- col HE
Ţesutul adipos brun- col HE
Ţesutul adipos brun- col HE
Ţesutul adipos brun- col HE
Ţesutul adipos brun- col HE
Ţesutul dens ordonat elastic Ligamentul galben Secţ long Col. RFW 1- fascicule de fibre elastice

Ţesutul dens ordonat elastic Ligamentul galben Secţ long Col. RFW

dens ordonat elastic Ligamentul galben Secţ long Col. RFW 1- fascicule de fibre elastice 2- spaţii
1- fascicule de fibre elastice 2- spaţii ocupate de celule şi subst fundamentală
1- fascicule de fibre elastice
2- spaţii ocupate de celule şi subst
fundamentală
galben Secţ long Col. RFW 1- fascicule de fibre elastice 2- spaţii ocupate de celule şi
galben Secţ long Col. RFW 1- fascicule de fibre elastice 2- spaţii ocupate de celule şi
Ţesutul dens ordonat elastic Media aortei Col orceină 1- lamele elastice fenestrate 2- spaţii ocupate

Ţesutul dens ordonat elastic Media aortei Col orceină

1- lamele elastice fenestrate 2- spaţii ocupate de ţesutul conj de legătură
1- lamele elastice fenestrate
2- spaţii ocupate de ţesutul conj
de legătură
elastic Media aortei Col orceină 1- lamele elastice fenestrate 2- spaţii ocupate de ţesutul conj de
elastic Media aortei Col orceină 1- lamele elastice fenestrate 2- spaţii ocupate de ţesutul conj de
elastic Media aortei Col orceină 1- lamele elastice fenestrate 2- spaţii ocupate de ţesutul conj de
Ţesutul reticular Medulara limfoganglionului Col HE 1- celule reticulare 2- sinusuri limfatice medulare 3- cordoane
Ţesutul reticular Medulara limfoganglionului Col HE 1- celule reticulare 2- sinusuri limfatice medulare 3- cordoane
Ţesutul reticular Medulara limfoganglionului Col HE 1- celule reticulare 2- sinusuri limfatice medulare 3- cordoane

Ţesutul reticular Medulara limfoganglionului Col HE

Ţesutul reticular Medulara limfoganglionului Col HE 1- celule reticulare 2- sinusuri limfatice medulare 3- cordoane de
Ţesutul reticular Medulara limfoganglionului Col HE 1- celule reticulare 2- sinusuri limfatice medulare 3- cordoane de
1- celule reticulare 2- sinusuri limfatice medulare 3- cordoane de limfocite
1- celule reticulare
2- sinusuri limfatice medulare
3- cordoane de limfocite
reticular Medulara limfoganglionului Col HE 1- celule reticulare 2- sinusuri limfatice medulare 3- cordoane de limfocite
Ţesut adipos comun - coloraţie hematoxilină - eozină 1- Celule adipoase uniloculare dispuse în paniculi
Ţesut adipos comun - coloraţie hematoxilină - eozină 1- Celule adipoase uniloculare dispuse în paniculi

Ţesut adipos comun - coloraţie hematoxilină- eozină

1-Celule adipoase uniloculare dispuse în paniculi adipoşi;

2-Capilar sanguin;

3-Sept conjunctiv

Ţesut adipos comun - coloraţie Sudan III şi hematoxilină 1- Celulă adipoasă uniloculară: vacuola lipidică
Ţesut adipos comun - coloraţie Sudan III şi hematoxilină 1- Celulă adipoasă uniloculară: vacuola lipidică

Ţesut adipos comun - coloraţie Sudan III şi hematoxilină

1-Celulă adipoasă uniloculară: vacuola lipidică se colorează în portocaliu;

2-Nucleul celulei adipoase;

3-Sept conjunctiv

Ţesutul adipos brun Col HE 1-Adipocite multiloculare dispuse în cordoane; 2-Capilare; 3- Sept conj

Ţesutul adipos brun

Col HE

1-Adipocite multiloculare dispuse în cordoane;

2-Capilare;

3- Sept conj

ŢESUTURILE CARTILAGINOASE
ŢESUTURILE
CARTILAGINOASE
Clasificarea ţesuturilor conjunctive
Clasificarea ţesuturilor conjunctive
Ţesuturi conjunctive embrionare (tranzitorii): 1. ţesutul mezenchimatos 2. ţesutul mucos Ţesuturi conjunctive
Ţesuturi conjunctive embrionare (tranzitorii):
1. ţesutul mezenchimatos
2. ţesutul mucos
Ţesuturi conjunctive permanente:
1. ţesutul conjunctiv lax
2. ţesuturile conjunctive dense
- neordonat
- ordonat: a. colagen (tendonul,
aponevroza, ţesutul fibro-lamelar)
b. elastic
Clasificarea ţesuturilor conjunctive
Clasificarea ţesuturilor conjunctive
Ţesuturi conjunctive specializate: 1. Ţesutul reticular 2. Ţesutul adipos 3. Cartilajul 4. Osul 5. Sângele
Ţesuturi conjunctive specializate:
1. Ţesutul reticular
2. Ţesutul adipos
3. Cartilajul
4. Osul
5. Sângele
6. Ţesutul hematopoetic
7. Ţesutul limfatic

CARACTERE GENERALE ALE ŢESUTURILOR CARTILAGINOASE

CARACTERE GENERALE ALE ŢESUTURILOR CARTILAGINOASE Sunt ţesuturi conj specializate: conţin cele 3 elemente: celule, SF,
CARACTERE GENERALE ALE ŢESUTURILOR CARTILAGINOASE Sunt ţesuturi conj specializate: conţin cele 3 elemente: celule, SF,

Sunt ţesuturi conj specializate: conţin cele 3 elemente: celule, SF, fibre Celulele : condrogenice

• condroblaste •
• condroblaste

condrocite: se găsesc în cavităţi condroplaste; formează grupe izogene coronare sau axiale Substanţa fundamentală este predominantă, semidură şi elastică rezistenţa şi funcţia de suport. SF bazofilă în ţesuturile tinere; eozinofilă în cele adulte

Fibrele au caracter “mascat”: nu se disting în masa substanţei fundamentale Ansamblul de substanţă fundamentală
Fibrele au caracter “mascat”: nu se disting în masa substanţei fundamentale
Ansamblul de substanţă fundamentală şi fibre formează matricea
cartilaginoasă
Matricea cartilaginoasă este omogenă şi are aspect de “mozaic”:
a) matricea teritorială este bazofilă
b) matricea interteritorială este eozinofilă
Creşterea se face prin apoziţie şi diviziune interstiţială

Nu sunt vascularizate Acoperite de pericondru

Clasificare:  ţesuturi cartilaginoase de tranziţie  ţesuturi cartilaginoase permanente
Clasificare:
 ţesuturi cartilaginoase de tranziţie
 ţesuturi cartilaginoase permanente

de tranziţie  ţesuturi cartilaginoase permanente   În funcţie de natura fibrelor, se disting trei

În funcţie de natura fibrelor, se disting trei tipuri de cartilaj:

de natura fibrelor, se disting trei tipuri de cartilaj:    cartilajul hialin , conţine
de natura fibrelor, se disting trei tipuri de cartilaj:    cartilajul hialin , conţine
  

cartilajul hialin, conţine fibre de colagen tip II;

 cartilajul hialin , conţine fibre de colagen tip II; cartilajul elastic , conţine fibre elastice;
 cartilajul hialin , conţine fibre de colagen tip II; cartilajul elastic , conţine fibre elastice;

cartilajul elastic, conţine fibre elastice;

de colagen tip II; cartilajul elastic , conţine fibre elastice; cartilajul fibros , conţine fibre de
de colagen tip II; cartilajul elastic , conţine fibre elastice; cartilajul fibros , conţine fibre de

cartilajul fibros, conţine fibre de colagen tip I.

Tipurile de cartilaj
Tipurile de cartilaj
Tipurile de cartilaj

Celulele cartilaginoase

Celulele cartilaginoase
Celulele cartilaginoase

Matricea cartilaginoasă

Matricea cartilaginoasă
Matricea cartilaginoasă

Ţesutul cartilaginos hialin HE

Ţesutul ca r tilaginos hialin HE
Ţesutul ca r tilaginos hialin HE
Ţesut cartilaginos hialin - coloraţie hematoxilină - eozină 1- Pericondru; 2- Nuclei ai fibroblastelor; 3-
Ţesut cartilaginos hialin - coloraţie hematoxilină - eozină 1- Pericondru; 2- Nuclei ai fibroblastelor; 3-

Ţesut cartilaginos hialin- coloraţie hematoxilină- eozină

1-Pericondru;

2-Nuclei ai fibroblastelor; 3-Vase sanguine;

4-Condroblaste;

5-Condrocite în condroplaste; 6-Matrice teritorială; 7-Matrice interteritorială

ŢESUTUL CARTILAGINOS ELASTIC col. RFW

ŢESUTUL CARTILAGINOS ELASTIC col. RFW

ŢESUTUL CARTILAGINOS ELASTIC col. RFW
ŢESUTUL CARTILAGINOS ELASTIC col. RFW
ŢESUTUL CARTILAGINOS ELASTIC col. RFW
ŢESUTUL CARTILAGINOS ELASTIC col. RFW

ŢESUTUL CARTILAGINOS ELASTIC col. RFW

ŢESUTUL CARTILAGINOS ELASTIC col. RFW

Ţesut cartilaginos elastic Secţ prin epiglotă Col. RFW

1. Fibrele elastice din pericondru

2. Fibrele elastice din matricea cartilaginoasa

3. Condroplaste

epiglotă Col. RFW 1. Fibrele elastice din pericondru 2. Fibrele elastice din matricea cartilaginoasa 3. Condroplaste
epiglotă Col. RFW 1. Fibrele elastice din pericondru 2. Fibrele elastice din matricea cartilaginoasa 3. Condroplaste
ŢESUTURILE OSOASE
ŢESUTURILE
OSOASE

CARACTERE GENERALE ALE ŢESUTURILOR OSOASE

CARACTERE GENERALE ALE ŢESUTURILOR OSOASE Sunt ţesuturi conj specializate: conţin cele 3 elemente: celule, SF, fibre
CARACTERE GENERALE ALE ŢESUTURILOR OSOASE Sunt ţesuturi conj specializate: conţin cele 3 elemente: celule, SF, fibre

Sunt ţesuturi conj specializate: conţin cele 3 elemente: celule, SF, fibre

specializate: conţin cele 3 elemente: celule, SF, fibre Celulele : 2 tipuri: celule osteoformatoare : celula

Celulele : 2 tipuri: celule osteoformatoare : celula osteoprogenitoare, osteoblastul, osteocitul; celula osteodistrugătoare : osteoclastul

osteocitul ; celula osteodistrug ă toare : osteoclastul S ubstanţ a fundamental ă este predominantă ,
osteocitul ; celula osteodistrug ă toare : osteoclastul S ubstanţ a fundamental ă este predominantă ,

Substanţa fundamentală este predominantă, mineralizată, ceea ce conferă duritate şi rigiditate;

Fibrele: de colagen tip I, au caracter “mascat”: nu se disting în masa substanţei fundamentale
Fibrele: de colagen tip I, au caracter “mascat”: nu se disting în masa
substanţei fundamentale
Ansamblul de substanţă fundamentală şi fibre formează matricea osoasă Matricea osoasă este omogenă şi are
Ansamblul de substanţă fundamentală şi fibre formează matricea osoasă
Matricea osoasă este omogenă şi are aspect eozinofil
Prezintă o structură lamelară
şi are aspect eozinofil Prezintă o structură lamelară C reşterea se face prin apoziţie Sunt vascularizate

Creşterea se face prin apoziţie Sunt vascularizate

Celulele osoase
Celulele osoase
Celulele osoase
Celulele osoase
Celulele osoase
Celulele osoase
Celulele osoase
Celulele osoase
Celulele osoase
Celulele osoase
Celulele osoase
Matricea osoasă
Matricea osoasă

Formată din:

componenta anorganică 65%:

Ca şi P formează cristale de hidroxiapatită bicarbonaţi, citraţi, Mg, K, Na; componenta organică 35%:

colagen tip I

glicoproteine: osteocalcina, osteopontina, sialoproteina osoasă

Există două modalităţi de a studia ţesutul osos:

Componenta anorganică se studiază pe preparatele de os şlefuit.

Componenta organică se studiază pe preparatele de os decalcificat.

studiază pe preparatele de os şlefuit .  Componenta organică se studiază pe preparatele de os
studiază pe preparatele de os şlefuit .  Componenta organică se studiază pe preparatele de os

Lamela osoasă

Lamela osoasă – unitatea morfologică a ţesutului osos

Este constituită din: matrice osoasă şi osteocite situate în osteoplaste, legate între ele prin sistemul canalicular

constituit ă din: matrice osoas ă ş i osteocite situate în osteoplaste, legate între ele prin
constituit ă din: matrice osoas ă ş i osteocite situate în osteoplaste, legate între ele prin

Caractere

Ţes. cartilaginos

Ţes. osos

Celulele

Condrogenice Condroblaste Condrocite în condroplaste, în grupe izogene

Celule osteoprogenitoare Osteoblaste Osteocite în osteoplaste, izolate Osteoclaste

Fibrele

Colagen II, I sau elastice

Colagen I

Matricea

Omogenă, Matricea teritorială bazofilă Matricea interteritorială eozinofilă

Omogenă, eozinofilă

Structura

Compactă

Lamelară

Nutriţia

Pe seama pericondrului, nu este vascularizat

Este vascularizat

Creşterea

Prin apoziţie şi diviziune interstiţială

Prin apoziţie

CLASIFICAREA TESUTURILOR OSOASE
CLASIFICAREA TESUTURILOR OSOASE
CLASIFICAREA TESUTURILOR OSOASE  Ţ esuturile osoase sunt : 1. ţ esuturi osoase imature 2. ţ

Ţesuturile osoase sunt :

1. ţesuturi osoase imature 2. ţesuturi osoase mature spongios compact

 Ţ esuturile osoase sunt : 1. ţ esuturi osoase imature 2. ţ esuturi osoase mature
ŢESUTURILE OSOASE MATURE SPONGIOS COMPACT
ŢESUTURILE OSOASE MATURE
SPONGIOS
COMPACT
ŢESUTURILE OSOASE MATURE SPONGIOS COMPACT
ŢESUTUL OSOS SPONGIOS
ŢESUTUL OSOS SPONGIOS

Macroscopic: aspect buretos, spongios

Structural :

trabecule osoase care

delimitează cavităţi (areole)

 Macroscopic : aspect buretos, spongios  Structural : trabecule osoase care delimitează cavităţi (areole)
 Macroscopic : aspect buretos, spongios  Structural : trabecule osoase care delimitează cavităţi (areole)
 Macroscopic : aspect buretos, spongios  Structural : trabecule osoase care delimitează cavităţi (areole)
ŢESUTUL OSOS SPONGIOS
ŢESUTUL OSOS SPONGIOS

Osul spongios decalcificat - col. HE

Osul spongios decalcificat - col. HE
Osul spongios decalcificat - col. HE
Osul spongios decalcificat - col. HE
Ţesut osos spongios decalcificat - coloraţie hematoxilină - eozină 1-Nuclei ai osteoblastelor în repaus; 2-Nuclei
Ţesut osos spongios decalcificat - coloraţie hematoxilină - eozină 1-Nuclei ai osteoblastelor în repaus; 2-Nuclei

Ţesut osos spongios decalcificat- coloraţie hematoxilină-eozină

1-Nuclei ai osteoblastelor în repaus;

2-Nuclei ai osteoblastelor în activitate;

3-Matrice osoasă;

4-Osteocite în osteoplaste;

5-Areole

ŢESUTUL OSOS COMPACT
ŢESUTUL OSOS COMPACT
ŢESUTUL OSOS COMPACT

ŢESUTUL OSOS COMPACT (secţiune transversală)

ŢESUTUL OSOS COMPACT (sec ţ iune transversal ă )
ŢESUTUL OSOS COMPACT (sec ţ iune transversal ă )
ŢESUTUL OSOS COMPACT (sec ţ iune transversal ă )
OSUL COMPACT şlefuit, montat în balsam de Canada (secţiune transversală)
OSUL COMPACT şlefuit, montat în balsam
de Canada (secţiune transversală)
OSUL COMPACT şlefuit, montat în balsam de Canada (secţiune transversală)
OSUL COMPACT şlefuit, montat în balsam de Canada (secţiune transversală)
OSUL COMPACT şlefuit, montat în balsam de Canada (secţiune transversală)
OSUL COMPACT
şlefuit, montat în balsam de Canada
(secţiune transversală)
montat în balsam de Canada (secţiune transversală) Canal Havers osteoplaste Sistem osteoplasto- canalicular

Canal Havers

osteoplaste

Sistem osteoplasto- canalicular

(secţiune transversală) Canal Havers osteoplaste Sistem osteoplasto- canalicular Canal Volkmann Sistem interhaversian

Canal Volkmann

(secţiune transversală) Canal Havers osteoplaste Sistem osteoplasto- canalicular Canal Volkmann Sistem interhaversian

Sistem interhaversian

Ţesut osos compact şlefuit şi montat în balsam de Canada - secţ transversală 1-Canal Havers;
Ţesut osos compact şlefuit şi montat în balsam de Canada - secţ transversală 1-Canal Havers;

Ţesut osos

compact şlefuit şi montat în balsam de Canada- secţ transversală

1-Canal Havers;

2-Lamele osoase cu osteoplaste;

3-Sistem interhaversian;

4-Osteon sau sistem

haversian

Osul compact decalcificat col. HE (secţiune longitudinală)
Osul compact decalcificat col. HE
(secţiune longitudinală)
Osul compact decalcificat col. HE (secţiune longitudinală)
Osul compact decalcificat col. HE (secţiune longitudinală)
Periostul
Periostul

Periostul

Periostul
Periostul
Ţesut osos compact decalcificat - coloraţie hematoxilină - eozină - secţ longitudinală 1- Matrice osoasă
Ţesut osos compact decalcificat - coloraţie hematoxilină - eozină - secţ longitudinală 1- Matrice osoasă

Ţesut osos compact

decalcificat- coloraţie hematoxilină-eozină- secţ longitudinală

1-Matrice osoasă (fibre colagene şi substanţă fundamentală);

2-Osteocite în osteoplaste;

3-Canal Havers;

4-Canal Volkman

OSIFICAREA ENDOCARTILAGINOASĂ
OSIFICAREA ENDOCARTILAGINOASĂ
OSIFICAREA ENDOCARTILAGINOASĂ
OSIFICAREA ENDOCARTILAGINOASĂ
OSIFICAREA ENDOCARTILAGINOASĂ
OSIFICAREA ENDOCARTILAGINOASĂ
OSIFICAREA ENDOCARTILAGINOASĂ

1.Zona cartilajului de rezervă

2.Zona cartilajului hiperplazic seriat

3.Zona cartilajului hipertrofic şi calcificat

4.Zona

de eroziune

de rezervă 2.Zona cartilajului hiperplazic seriat 3.Zona cartilajului hipertrofic şi calcificat 4.Zona de eroziune
de rezervă 2.Zona cartilajului hiperplazic seriat 3.Zona cartilajului hipertrofic şi calcificat 4.Zona de eroziune

5. Zona de osteoid

6. Zona de ţesut osos

5. Zona de osteoid 6. Zona de ţesut osos
5. Zona de osteoid 6. Zona de ţesut osos

I. Zona de cartilaj de rezervă

II. Zona de cartilaj hiperplazic seriat

III. Zona de cartilaj hiperplazic şi calcificat

IV. Zona de eroziune

V. Zona de osteoid

VI. Zona de ţesut osos

1. Condrocite în condroplaste

2. Matricea cartilaginoasă

3. Condrocite în grupe izogene axiale

4. Condrocite hipertrofiate

5. Matrice cartilaginoasă calcificată

6. Lacune de eroziune

7. Osteoid

8. Nucleii osteoblastelor

9. Travee osoasă cu osteocite în osteoplaste

10. Areole cu elemente medulare

I. Zona de cartilaj de rezervă

II. Zona de cartilaj hiperplazic seriat

III. Zona de cartilaj hipertrofic şi calcificat

IV. Zona de eroziune

V. Zona de osteoid

VI. Zona de ţesut osos

1. Condrocite în condroplaste

2. Matricea cartilaginoasă

3. Condrocite în grupe izogene axiale

4. Condrocite hipertrofiate

5. Matrice cartilaginoasă calcificată

6. Lacune de eroziune

7. Osteoid

8. Nucleii osteoblastelor

9. Travee osoasă cu osteocite în osteoplaste

10. Areole cu elemente medulare

ŢESUTURILE MUSCULARE
ŢESUTURILE
MUSCULARE
ŢESUTURILE MUSCULARE  Sunt formate din celule – fibre musculare adaptate pentru funcţiile de contractilitate
ŢESUTURILE MUSCULARE
 Sunt formate din celule – fibre musculare
adaptate pentru funcţiile de contractilitate şi
conductibilitate.
 Fibrele musculare prezintă organite specifice:
miofibrilele, iar organitele comune şi nucleii
ocupă poziţii caracteristice.
 Elementele structurale au denumiri specifice:
sarcolemă, sarcoplasmă, sarcozomi, reticul
sarcoplasmatic

Tipurile de ţesuturi musculare

 Ţesutul muscular striat cardiac  Ţesutul muscular striat scheletal şi visceral  Ţesutul muscular
 Ţesutul muscular
striat cardiac
 Ţesutul muscular
striat scheletal şi
visceral
 Ţesutul muscular
neted
Ţesutul muscular striat scheletal
Ţesutul muscular striat scheletal
MIOFIBRILELE: dispuse în fascicule longitudinale, formează coloanele Leydig şi câmpurile Conheim
MIOFIBRILELE: dispuse în fascicule longitudinale,
formează coloanele Leydig şi câmpurile Conheim

MIOFIBRILELE: alternanţă regulată de discuri clare, I - izotrope şi monorefringente şi discuri întunecate, A
MIOFIBRILELE: alternanţă regulată de discuri clare, I - izotrope şi
monorefringente şi discuri întunecate, A - anizotrope şi birefringente.
Discurile se dispun la acelaşi nivel în toate miofibrilele unei fibre -
aspect striat caracteristic.
birefringente. Discurile se dispun la acelaşi nivel în toate miofibrilele unei fibre - aspect striat caracteristic.
birefringente. Discurile se dispun la acelaşi nivel în toate miofibrilele unei fibre - aspect striat caracteristic.
birefringente. Discurile se dispun la acelaşi nivel în toate miofibrilele unei fibre - aspect striat caracteristic.

Ţesutul muscular striat scheletal col. HE - secţiune longit.

Ţesutul muscular striat scheletal col. HE - secţiune longit.
Ţesutul muscular striat scheletal col. HFH- secţiune longit.
Ţesutul muscular striat scheletal
col. HFH- secţiune longit.
Ţesutul muscular striat scheletal col. HFH
Ţesutul muscular striat scheletal
col. HFH
Muşchiul ca organ
Muşchiul ca organ
Muşchiul ca organ
Muşchiul ca organ
Muşchiul ca organ
Mu ş chiul ca organ - sec ţ iune transversal ă col. HE

Muşchiul ca organ - secţiune transversală col. HE

Mu ş chiul ca organ - sec ţ iune transversal ă col. HE
Mu ş chiul ca organ - sec ţ iune transversal ă col. HE
Ţesutul muscular striat cardiac
Ţesutul muscular striat cardiac
Ţesutul muscular striat cardiac
Ţesutul muscular striat cardiac
Ţesutul muscular striat cardiac
Ţesutul muscular striat cardiac col. HE
Ţesutul muscular striat cardiac col. HE
Ţesutul muscular striat cardiac col. HE
Ţesutul muscular striat cardiac col. HE
Ţesutul muscular striat cardiac col. HE
Ţesutul muscular striat cardiac col. HE
Ţesutul muscular striat cardiac col. HE
Ţesutul muscular striat cardiac col. HFH
Ţesutul muscular striat cardiac col. HFH
Ţesutul muscular neted
Ţesutul muscular neted
24
24
26
26
Ţesutul muscular striat scheletal col. HE - secţiune longit.
Ţesutul muscular striat
scheletal col. HE - secţiune longit.
1 3 – fibre musculare striate scheletale; 2 – nuclei; – disc clar; 4 –
1
3
– fibre musculare striate scheletale; 2 – nuclei;
– disc clar; 4 – disc întunecat; 5 – endomisium
Ţesut muscular striat scheletal - coloraţie hematoxilină-ferică Heidenheim
Ţesut muscular striat scheletal - coloraţie
hematoxilină-ferică Heidenheim

1-Nuclei ai fibrelor musculare;

2-Sarcoplasma cu striaţii date de prezenţa miofibrilelor

Muşchi striat scheletal, ca organ - coloraţie HE sec ț. transversală 1-Epimisium; 2-Perimisium; 3-Fibre musculare
Muşchi striat scheletal, ca organ - coloraţie HE sec ț. transversală 1-Epimisium; 2-Perimisium; 3-Fibre musculare

Muşchi striat scheletal, ca organ - coloraţie HE secț. transversală

ca organ - coloraţie HE sec ț. transversală 1-Epimisium; 2-Perimisium; 3-Fibre musculare striate în

1-Epimisium;

2-Perimisium;

3-Fibre musculare striate în secţiune transversală;

4-Endomisium

Ţesutul muscular striat cardiac col. HE - secţiune longit. şi transv.
Ţesutul muscular striat
cardiac col. HE - secţiune longit. şi transv.
1 3 6 – fibre musculare striate cardiace; 2 – nucleu; – fus sarcoplasmic axial;
1
3
6
– fibre musculare striate cardiace; 2 – nucleu;
– fus sarcoplasmic axial; 4 – disc clar; 5 – disc întunecat
– discuri intercalare; 7 – endomisium; 8 – capilar
Ţesutul muscular striat cardiac col. HFH - secţiune longit.
Ţesutul muscular striat
cardiac col. HFH - secţiune longit.
1 3 6 – fibre musculare striate cardiace; 2 – nucleu; – fus sarcoplasmic axial;
1
3
6
– fibre musculare striate cardiace; 2 – nucleu;
– fus sarcoplasmic axial; 4 – disc clar; 5 – disc întunecat
– discuri intercalare; 7 – endomisium
Ţesut muscular neted HE
Ţesut muscular neted HE
Ţesut muscular neted HE 32
SISTEMUL HEMOIMUN
SISTEMUL
HEMOIMUN
SISTEMUL HEMOIMUN
SISTEMUL HEMOIMUN
 Cuprinde 3 compartimente: 1.
 Cuprinde 3 compartimente:
1.

Ccompartimentul central: măduva hematogenă și organele în care se formează celulele imunocompetente (timus şi echivalentele Bursei lui Fabricius) Compartimentul circulant: sângele Compartimentul periferic: ţesuturile unde celulele mieloide și imunocompetente își îndeplinesc funcțiile

periferic: ţesuturile unde celulele mieloide ș i imunocompetente î ș i îndeplinesc func ț iile 2.
2. 3.
2.
3.
SISTEMUL HEMOIMUN  Cuprinde 3 populaţii celulare: 1. Celulele mieloide: hematii, granulocite şi megacariocite-
SISTEMUL HEMOIMUN
 Cuprinde 3 populaţii celulare:
1. Celulele mieloide: hematii, granulocite şi
megacariocite- trombocite, cu originea în
măduva hematogenă
2. Celulele imunocompetente: limfocitele T şi B,
cu originea în timus şi echivalentele Bursei lui
Fabricius
3. Monocitele: devin macrofage la nivelul
ţesuturilor
Organele hemato- şi limfopoietice Sunt organe parenchimatoase, formate din capsulă, stromă şi parenchim. 
Organele hemato- şi limfopoietice
Sunt organe parenchimatoase, formate din capsulă,
stromă şi parenchim.
 Capsula: ţesut conj dens, trimite septe, travee în
interiorul organului
 Stroma: ţesut reticular, exc timusul
 Parenchimul este format din:
 Ţesut hematopoietic, mieloid: MRH
 Ţesut limfopoietic, limfoid: organele limfoide
centrale: timusul, echivalentele Bursei lui Fabricius şi
periferice: limfoganglionii, splina, amigdalele

Clasificarea ţesuturilor conjunctive

Ţesuturi conjunctive embrionare (tranzitorii): 1. ţesutul mezenchimatos 2. ţesutul mucos Ţesuturi conjunctive
Ţesuturi conjunctive embrionare (tranzitorii):
1. ţesutul mezenchimatos
2. ţesutul mucos
Ţesuturi conjunctive permanente:
1. ţesutul conjunctiv lax
2. ţesuturile conjunctive dense
- neordonat
- ordonat:
a. colagen (tendonul, aponevroza,
ţesutul fibro-lamelar)
b. elastic
Ţesuturi conjunctive specializate:
1. Ţesutul reticular; 2. Ţesutul adipos; 3. Cartilajul; 4. Osul;
5. Sângele 6. Ţesutul hematopoietic; 7. Ţesutul limfopoietic;
MĂDUVA ROŞIE HEMATOGENĂ  Localizată la nivelul cavităţilor osoase  Organ parenchimatos, format din: 1.
MĂDUVA ROŞIE HEMATOGENĂ
 Localizată la nivelul
cavităţilor osoase
 Organ parenchimatos,
format din:
1. Capsulă - endostul
2. Stromă – ţesutul conjunctiv reticular
3. Parenchim – reprezentat de două categorii

de celule: I) nehematopoietice II) hematopoietice

Capsula: endostul
Capsula: endostul
Capsula: endostul
Stroma: ţesut reticular
Stroma: ţesut reticular
Stroma: ţesut reticular
Stroma: ţesut reticular
Stroma: ţesut reticular
Capilarele sinusoide
Capilarele sinusoide
Capilarele sinusoide
Capilarele sinusoide
Parenchimul: celulele nehematopoietice  Celulele reticulare nefagocitare  Celulele reticulare fagocitare
Parenchimul: celulele
nehematopoietice
 Celulele reticulare
nefagocitare
 Celulele reticulare
fagocitare
(macrofagele)
 Mastocitele
Celulele adipoase

Parenchimul: celulele hematopoietice

Parenchimul : celulele hematopoietice

Parenchimul: celulele hematopoietice

Parenchimul : celulele hematopoietice
Parenchimul: celulele hematopoietice
Parenchimul: celulele
Parenchimul:
celulele

hematopoietice

Parenchimul: celulele hematopoietice
Parenchimul: celulele hematopoietice
MĂDUVA ROŞIE HEMATOGENĂ –col HE
MĂDUVA ROŞIE HEMATOGENĂ –col HE
MĂDUVA ROŞIE HEMATOGENĂ –col HE
MĂDUVA ROŞIE HEMATOGENĂ –col HE
Megakariocitul
Megakariocitul
Megakariocitul
Megakariocitul

1.

2.

3.

TIMUSUL Localizat la nivelul mediastinului Organ parenchimatos format din: Capsulă: ţesut conjunctiv fibros → septe
TIMUSUL
Localizat la nivelul mediastinului
Organ parenchimatos format din:
Capsulă: ţesut conjunctiv fibros → septe
Stromă: celule reticulo-epiteliale
Parenchim: limfocite T
- este organizat sub formă de lobuli timici, care
prezintă două zone: 1). corticala
2). medulara
Capsula: ţesut conjunctiv fibros → septe

Capsula: ţesut conjunctiv fibros → septe

Capsula: ţesut conjunctiv fibros → septe
Capsula: ţesut conjunctiv fibros → septe

Stroma: celulele reticulo-epiteliale

Stroma: celulele reticulo-epiteliale
Stroma: celulele reticulo-epiteliale
Stroma: celulele reticulo-epiteliale

Parenchimul: limfocite T

Parenchimul : limfocite T
Parenchimul : limfocite T

Parenchimul: limfocite T

Parenchimul : limfocite T

Lobulul timic

Lobulul timic
Corticala
Corticala
Medulara
Medulara
Timus- corpuscul Hassal
Timus- corpuscul
Hassal
Timus- corpuscul Hassal
Timus- corpuscul Hassal
Timusul – col. HE
Timusul – col. HE

Măduva hematogenă Col. HE

Măduva hematogenă Col. HE 1. Endost 2. Insule de celule hematopoietice 3. Megakariocit 4. Vase 5.

1. Endost

2. Insule de celule hematopoietice

3. Megakariocit

4. Vase

5. Celule adipoase (nehematopoietice)

Timusul col HE

Timusul col HE 1. Capsula 2. Septe conjunctive 3. Lobul timic 4. Corticala 5. Medulara 6.

1. Capsula

2. Septe conjunctive

3. Lobul timic

4. Corticala

5. Medulara

6. Vase

7. Corpuscul Hassal

8. Nuclei ai celulelor reticulo-epiteliale

SISTEMUL

CARDIO-VASCULAR

SISTEMUL CARDIO-VASCULAR

Reprezentat de:

inimă

vasele sanguine

vasele limfatice

Vasele sanguine reprezintă un sistem tubular închis, format dintr-o serie de structuri adaptate funcţiei de vehiculare a sângelui: artere, vene, şi capilare

, format dintr-o serie de structuri adaptate funcţiei de vehiculare a sângelui: artere , vene ,

CARACTERE GENERALE ALE VASELOR SANGUINE

- structuri tubulare - au peretele format din trei tunici (cu excepţia capilarelor):
- structuri tubulare
- au peretele format din trei tunici (cu excepţia
capilarelor):
peretele format din trei tunici (cu excepţia capilarelor): INTIMA (ENDARTERA) : endoteliu, MB, strat subendotelial, LEI

INTIMA (ENDARTERA): endoteliu, MB, strat subendotelial, LEI

INTIMA (ENDARTERA) : endoteliu, MB, strat subendotelial, LEI MEDIA : lame elastice/ fibre musc. netede, LEE

MEDIA: lame elastice/ fibre musc. netede, LEE

strat subendotelial, LEI MEDIA : lame elastice/ fibre musc. netede, LEE ADVENTIŢIA : tes. conj. lax

ADVENTIŢIA: tes. conj. lax cu vase şi nervi

Capilarele

Arterele elastice • Ex. : Aorta, a. pulmonară, a. subclavie, a. carotida comună • Peretele
Arterele elastice
• Ex. : Aorta, a. pulmonară, a. subclavie, a. carotida comună
• Peretele arterial este
format din trei tunici:
Intima - 10%
Media - 80%
Adventiţia - 10%.
Aorta col. HE
Aorta col. HE

Aorta col. RFW

Aorta col. RFW

Aorta, col. orceină

14

Arterele musculare

Au peretele alcătuit din trei tunici:

Intima - 5-10% Media - 50% Adventiţia - 40-45%

Venele

Intima - 5% Media - 15% Adventiţia - 80%.

Venele Intima - 5% Media - 15% Adventiţia - 80%.

Diagnostic diferenţial

Arteră musculară Venă

Diagnostic diferen ţial Arteră musculară ≠ V enă

Diagnostic diferenţial

Arteră musculară Venă

Diagnostic diferen ţial Arteră musculară ≠ V enă
Diagnostic diferen ţial Arteră musculară ≠ V enă

Pachetul vasculo-nervos col. HE

Pachetul vasculo-nervos col. HE

Aorta - coloraţie HE

I=10%; M=80%; A=10%

1-Nuclei ai celulelor endoteliale;

2-Fibre colagene din ţesutul de legătură dintre lamelele elastice;

3-Nuclei ai fibrocitelor;

4-Fibre musculare netede din ţesutul de legătură dintre lamelele elastice;

5-Adventiţia, ţesut conjunctiv lax;

6-Vas sanguin (vasa vasorum)

Aorta - coloraţie rezorcină-fuxină Weigert

1-Lamele elastice situate în tunica medie;

2-Fibre elastice din ţesutul conjunctiv lax al adventiţiei

Pachetul vasculo - nervos Arteră musculară - coloraţie HE I=5-10%; M=50%; A=40-45% 1- Nuclei ai

Pachetul vasculo- nervos

Arteră musculară - coloraţie HE

I=5-10%; M=50%;

A=40-45%

1-Nuclei ai celulelor endoteliale;

2-Limitantă elastică internă;

3-Fibre musculare netede;

4-Fibre colagene din ţesutul de legătură dintre fibrele musculare netede;

5-Adventiţia, ţesut conjunctiv lax

Pachetul vasculo - nervos Vena - coloraţie HE I=5%; M=15%; A=80% 1- Intima, cu nuclei

Pachetul vasculo- nervos

Vena - coloraţie HE

I=5%; M=15%; A=80%

1-Intima, cu nuclei ai celulelor endoteliale;

2-Media, fibre musculare netede şi ţesut conjunctiv de legătură;

3-Adventiţia, ţesut conjunctiv lax

ŢESUTUL NERVOS
ŢESUTUL
NERVOS

Ţesutul nervos

 Este alcătuit din: neuroni - celule permanente, cu cel mai înalt grad de diferenţiere;
 Este alcătuit din:
neuroni
- celule permanente, cu cel mai înalt grad
de diferenţiere;
celulele gliale ( nevrogli i) - rol auxiliar.
celulele gliale ( nevrogli i) - rol auxiliar. Substanţa fundamentală - absentă, echivalentul S.F. -

Substanţa fundamentală - absentă, echivalentul S.F. - neuropilul

- absentă, echivalentul S.F. - neuropilul   A lături de ţesutul conjunctiv şi vasele de
- absentă, echivalentul S.F. - neuropilul   A lături de ţesutul conjunctiv şi vasele de

Alături de ţesutul conjunctiv şi vasele de sânge intră în alcătuirea organelor din sistemul nervos central şi periferic

Neuronul
Neuronul

Caracteristici:  Excitabilitatea  Conductibilitatea  Comunicabilitatea
Caracteristici:
 Excitabilitatea
 Conductibilitatea
 Comunicabilitatea

 Conductibilitatea  Comunicabilitatea  Defini ţ ie - unitatea morfo-func ţ ional ă a ţ

Definiţie - unitatea morfo-funcţională a ţesutului nervos

 Conductibilitatea  Comunicabilitatea  Defini ţ ie - unitatea morfo-func ţ ional ă a ţ
 Conductibilitatea  Comunicabilitatea  Defini ţ ie - unitatea morfo-func ţ ional ă a ţ
 Conductibilitatea  Comunicabilitatea  Defini ţ ie - unitatea morfo-func ţ ional ă a ţ
C elul a glială ( nevroglia) După origine, nevroglia se împarte în : 1. Macroglia
C elul a glială ( nevroglia)
După origine, nevroglia se împarte în :
1. Macroglia (de origine neuroectodermică) :
- macroglia centrală - astrocitul (glia) protoplasmatic
- astrocitul fibros (glia fibrilară)
- oligodendrocit
- celulele NG2+
- macroglia periferică – cel Schwann
- cel satelite
- glia ependimară
2. Microglia (de origine mezodermică), aparţine sistemului
macrofagic-mononuclear.

Neuronul

Structura:  Peric arion (corpul celular)  Prelungiri: Dendritele Axonul
Structura:
 Peric arion
(corpul celular)
 Prelungiri:
Dendritele
Axonul
Neuronul Structura:  Peric arion (corpul celular)  Prelungiri: Dendritele Axonul

Peri c arionul

 Neurilemă  Nucleu  Neuroplasmă
 Neurilemă
 Nucleu
 Neuroplasmă

Organitele comune Incluziuni Organitele specifice:

Organitele comune Incluziuni Organitele specifice: Corpusculii Nissl (substanţa tigroidă) Neurofilamentele
Organitele comune Incluziuni Organitele specifice: Corpusculii Nissl (substanţa tigroidă) Neurofilamentele
Organitele comune Incluziuni Organitele specifice: Corpusculii Nissl (substanţa tigroidă) Neurofilamentele