Sunteți pe pagina 1din 2

Pe la becurile no-name, tuburile crapa adesea primele.

Tubul inegrit arata uzura sau uneori un regim prea dur (curent mare). Daca gasiti continuitate la filamente, nu inseamna ca tubul e neaparat bun; eu am intalnit si tuburi cu filamentele continui care nu se aprindeau (si unele nu aveau nici semne de uzura). Am testat fie electronica pe alt tub, fie am alimentat tubul de la alta electronica buna. Unele tuburi se mai aprind, insa dau o lumina palida sau palid-violeta. In serie cu filamentele se afla un condensator de 1,5-6,8 nF, la minim 630 volti; acesta e foarte solicitat la aprindere, pe el aparand varfuri de tensiune de peste 1kV, mai ales la tuburi/becuri de putere mai mare. Adesea l-am gasit strapuns (sarma). In majoritatea cazurilor electronica supravietuieste (banuiesc si ca becul nu e lasat sub tensiune mult, daca nu se aprinde). Dupa inlocuire, functioneaza. O alta categorie de defecte sunt mai problematic de reparat (unele nu-mi pun problema sa le repar) Condensatorul de filtraj, un electrolitic de 1-10 microfarazi /400-450v (proportional cu puterea si cu calitatea becului!) Unele constructii au 2 condensatori inseriati, la cate 250 volti; acestia au o topologie semipunte, ca sursele de calculator. Condensatorii pot fi intrerupti, in general umflati; am gasit si unul explodat. Mai puteti gasi cate 2 diode din punte scurtcircuitate, situatie in care pocneste fuzibilul sau rezistenta fuzibila serie cu alimentarea; sunt sanse sa functioneze dupa inlocuirea diodelor si fuzibilului ars. Am lasat mai la urma tranzistoarele defecte. Acestea pot fi crapate sau de-a dreptul explodate, dar se pot si intrerupe cu discretie. Majoritatea au cate o rezistenta in emitor, pentru stabilitate termica; aceasta poate fi arsa vizibil sau doar intrerupta (testarea ei e simpla si clara, avand 0,22-4,7 ohm), defectarea uneia sau a amindoua semnifica intotdeauna si defectarea tranzistorilor. Rar (o dat sau de doua ori in cele circa 100 de CFL-uri disecate), unul din tranzistori mai e bun; aveti sanse sa va functioneze dupa inlocuirea celui defect si a rezistorului din emitor. Eu am recuperat pe la 10% din functionalitatea CFL-urilor; peste 50% din balasturi (electronica) am recuperat-o functional (cateva le-am pus sa aprinda tuburi clasice, drepte, de 18/20 si 36/40; mai recent am aprins niste tubulete de 8W, insa astea nu au functionat inca decat cateva minute). Desigur e bine sa fie o diferenta cat mai mica intre puterea tubului si cea trecta pe CFL-ul "donator"; un balast mai mic (de ex 15W) poate aprinde un tub mai mare (adica 18/20W), insa lumina va fi mai slaba si nu stiu daca va rezista, chiar daca va fi mult mai bine racit. Un balast mai mare aprinde tubul puternic si mi-au "murit" cam repede tuburi de 20W alimentate din balasturi de 22W. Ultima remarca: se pot recupera tuburi cu filament/filamente intrerupte; se scurtcircuiteaza electrozii si tubul se aprinde de obicei si fara preincalzirea filamentului. Totusi exista unele "riscuri": un bec repus in functiune i-a bubuit electronica dupa catva timp, insa am cateva tuburi de 40W si de 20W care "muncesc" asa fara alte comentarii. Posibil sa se aprinda mai greu la frig (sau sa nu se mai aprinda deloc, cum am patit cu un CFL ieftin care iarna, in podul neizolat nu se mai aprindea, insa la incalzirea vremii si-a reluat functionarea. Atentie la tensiunea de retea, uneori, chiar daca tubul nu s-a aprins, condensatorul de filtraj ramane incarcat cateva secunde si va poate scutura, bla-bla. Spor!

Recunosc, am neglijat acest aspect: CFL-urile "de marca" (Philips-urile sunt printre cele mai raspandite dar mai sunt si Osram....si nu-mi mai "vine" acuma altu'!), au carcasele mai "stranse", adesea cu un punct de lipire; daca nu cedeaza, le fac un "amorsaj" cu bomfaierul, un pic mai jos de linia vizibila, apoi aplic forta cu lama unei surubelnite mai mari. Am prelucrat doar becuri date defecte; e adevarat ca aspectul se strica, insa e mai bine decat sa spargeti tubul. Am intalnit tuburi defecte fara probleme de aspect (inegrire) sau de filamente intrerupte. Prefer sa testez in aceasta ordine: inspectie vizuala (tranzistoare crapate, rezistoare carbonizate, electrolitici umflati, alte piese si forme de distrugere), continuitatea filamentelor, integritatea condensatorului de aprindere (atentie, unele becuri au filamentele legate in cruce, fiecare inseriat cu cate un condensator, probabil in ideea ca daca se intrerupe unul din filamente sa poata totusi sa se aprinda cu unul singur). Apoi deconectez cele 4 fire ale tubului si cele 2 spre dulie, din placuta de cablaj (in general e bine sa poata fi reutilizata, desi mi s-a intamplat destul de rar!). Cuplez un tub corespunzator (8W pentru CFL de la 11W in jos, 18W pentru CFL de 13-25-30W (ce depaseste 20W va aprinde puternic tubul, insa e doar pentru test; e bine sa privim cu o oarecare circumspectie puterea declarata, watii "chinezesti" sunt uneori mai mititei, balastul declarat 23W la Philips are 13003 si un miez "sanatos" la bobina si va aprinde onorabil si tubul de 36W, in timp ce un no-name chinez de 30W are abia 13001, o bobina rahitica si un filtraj cu 2,2uF...si tubul ala de 18W nu are nici pe departe stralucirea de la un balast ca cel de la Philips! Rareori se gasesc CFL-uri peste 32W, capabile sa energizeze tuburi de 36-40W... Am cumparat cateva balasturi pentru asemenea tuburi, insa pretul a tot crescut, de la 9,5 la 10 si acum au ajuns la 11ron; si mai au o problema: chinezul le-a echipat cu 2 condensatori inseriati pe filtraj (cu o punte si 2 diode lipsa merg la 110V), insa nu si cu rezistoarele de echilibrare - necesare la 220V care sa impiedice depasirea tensiunii pe condensatorul care ar avea valoarea mai mica... Majoritatea balasturilor care nu prezinta piese vizibil bubuite sau condensator de aprindere strapuns (asta devine doar "zero ohm", fara nimic vizibil), aprind tubul de test. Putine s-au dovedit a avea totusi tranzistor/tranzistoare si rezistoare de emitor parlite fara semne vizibile. Unul singur (exceptia exceptiilor!) avea bobina de limitare intrerupta! Daca tubul arata bine si am gasit defect pe electronica, incerc sa-l aprind cu alt balast, verificat (iar, putere apropiata) Cateva tuburi le-am gasit bune; voi "construi" un corp de iluminat pentru uz mai rustic (garaj, atelier, magazie) unde nu voi leza simtul estetic feminin (nu, nu sunt misogin, insa cateodata imi mai pierd rabdarea...) Altele m-au tentat sa le pastrez avand o nuanta calda. Recunosc ca am sterpelit si din "tomberoanele" pentru reciclare (unde le-am returnat tuburile continand toxicele miligrame de Hg) si CFL-uri cu acele tuburi sparte de neglijenta unuia dintre cei care le-au manipulat; astea nu mai au ce recicla...(in afara electronicii, bua-ha-ha) Mai nou, am auzit ca producatorii utilizeaza amalgam in locul mercurului pur, aliajul facand "captiv" mercurul si deci mult mai putin toxic... Spor!

S-ar putea să vă placă și