Sunteți pe pagina 1din 2

TITU MAIORESCU Titu Maiorescu a avut un rol definitoriu n cadrul societii Junimea, impunndu-se ca adevratul ei conductor, iar n cadrul

epocii, drept ndrumtorul cultural i literar. Domeniile de manifestare ale spiritului critic maiorescian sunt numeroase: limba romn, literatura, cultura, estetica, filozofia. Studiile sale sunt de o importan major pentru literatura romn. n 1867, Maiorescu public studiul O cercetare critic asupra poeziei de la 1867. Din raiuni metodologice, criticul i mparte studiul n dou capitole: Condiiunea material a poeziei i Condiiunea ideal a poeziei. Spre deosebire de tiin, care este chemat s exprime adevrul, poezia este arta de a pune fantezia n micare prin cuvinte, frumosul fiind ideea manifestat n materie sensibil. De aceea, poezia trebuie s aib dou condiiuni: una material realizat prin cuvinte ca organ de comunicare figuri de stil, tropi, licene poetice, expresivitate, poetul trebuind s aleag pentru ndeplinirea condiiunii materiale cuvntul cel mai puin abstract, iar cealalt, ideal, are n vedere sentimente i pasiuni exprimate. Obligaia poetului, spre deosebire de aceea a omului de tiin, care susine adevrul, este de a se expune n faa cititorului, prin intermediul limbajului figurativ. n 1868, apare studiul n contra direciei de astzi n cultura romn, n care este formulat teoria formelor fr fond. Instituiile sunt cele care corecteaz mentalitile este mai bine s nu facem o coal deloc dect s facem o coal rea. Tot n 1868 Maiorescu public studiul Asupra poeziei noastre populare, n care susine culegerea de folclor a lui Alecsandri din 1852. Direcia nou n poezia i proza romneasc, lucrare publicat n 1872, aduce n discuie literatura care se caracterizeaz prin simmntul natural, prin adevr, prin nelegerea ideilor. Studiul din 1885, Comediile d-lui Caragiale, trateaz tema moralitii n art i a nlrii impersonale, pornind de la moralitatea n raport cu opera comic a lui Caragiale: Lucrarea d-lui Caragiale este original; comediile sale pun pe scen cteva tipuri din viaa noastr social de astzi i le dezvolt cu semnele lor caracteristice. Studiul din 1889, Eminescu i poeziile lui, definete totodat profilul geniului n general i personalitatea lui Eminescu: Ce a fost i ce a devenit Eminescu este rezultatul geniului su nnscut. Marele poet a fost un om al timpului modern prin cultura lui de nivel european. Viznd limba romn, teoria formelor fr fond are proiecii n studii precum: Despre scrierea limbei romne (1866), Limba romn n jurnalele din Austria (1868), Beia de cuvinte (1873), Neologismele (1881). Maiorescu susine n aceste studii alfabetul latin i principiul ortografiei fonetice (impuse
1

de Academie n 1881), mbogirea vocabularului cu neologisme, dar fr exagerri, i combate bombasticismele, etimologismele, se manifest mpotriva strictorilor de limb, ridiculizeaz beia de cuvinte. Filosof, critic literar, estetician, Titu Maiorescu a fost una dintre cele mai importante personalitii ale culturii romne.

S-ar putea să vă placă și