PREZENTAREA GENERALA A COMUNEI DRAGALINA.

ISTORIC. Comuna Dragalina a cuprins patru sate: satul General Dragalina, Constantin Brancoveanu, Drajna si Dropia. In prezent comuna cuprinde doar satul Drajna si Brancoveanu. Inaintea infiintari acestor asezari, teritoriul actual al comunei era slab populat si pamantul nu era cultivat in intregime, chiar daca campul era stapanit de diferiti boieri. In anul 1925, pe timpul guvernarii maresalului Averescu, comunei i sa impus numele celui care guverna tara, acest amanunt aflandu-se abia in anul 1928 de catre locuitori, cu ocazia venirii la putere a Partidului National Taranesc. Dupa data de 27 iulie, in noua vatra de sat a inceput construirea de locuinte. Primul improprietarit care si-a construit un bordel, caci acestea erau posibilitatile taranilor, a fost Pavel Rotaru. Majoritatea taranilor improprietariti provenea din zonele montane, unde nu era pamant suficient pentru a face agricultura. Prin decret regal, toti cei care au luptat in primul razboi mondial au fost improprietariti. Si cum cei mai multi au luptat sub comanda generalului Dragalina, prin eforturile primarului s-a renuntat la numele artificial impus localitatii, Averescu, comuna fiind botezata definitiv Dragalina. ASEZAREA. Asezata la intretaierea paralelei de 44 si 26 latitudine nordica cu cea meridiana de 27 si 19 longitudine vestica, Dragalina se afla in sud-estul Romaniei, in partea sudica a Baraganului din Campia Romana, pe platforma cuprinsa intre Lunca Dunarii la sud si Lunca Ialomitei la nord. Vatra comunei se gaseste la intersectia liniilor de cale ferata Bucuresti- Constanta si Calarasi Slobozia si a arterelor rutiere Bucuresti Fetesti si Calarasi Slobozia. Din informatii mai vechi, pe teritoriul comunei treceau doua drumuri vestite. Drumul Balanului, folosit de ciobanii ce coborau de la munte catre baltile Dunarii, in sudul asezarii, si Drumul Subtire cu directia sa generala V E. Teritoriul comunei se afla in partea de N E a municipiului Calarasi si se invecineaza cu teritoriul asezarilor Constantin Brancoveanu, Ciulnita si
1

Poiana de langa Slobozia, in partea de nord cu teritoriul fostei comune Ogoarele din fostul raion Fetesti, la est, cu teritoriul comunelor Stefan Voda si Cuza Voda la sud, cu teritoriul comunelor Crucea (Valcelele) si Dragos Voda, la vest. RELIEFUL. Comuna Dragalina se gaseste in mijlocul unui camp, reperezentat printr-un interfluviu larg, cuprins intre valea Dunarii la S E, valea Ialomitei la N si valea Mosistei la V, nefragmentat cu altitudine ce se mentine in juril a 43 m pe teritoriul comunei. Subdiviziunea la care ne referim face parte din Baragan. Aceasta subdiviziune se inalta cu 17m 31 m deasupra luncii inundabile a Dunarii si cu 17 m 20 m deasupra luncii inundabile a Ialomitei, avand un aspect tabular care o individualizeaza fata de restul Baraganului. Din punctul de vedere geologic , sub depozitele cuaternare asezate la suprafata se gasesc depozite mezozoice suprapuse pe cristalin. Campul s-a format prin acumulare de aluviuni si depozite lacustrare vechi, deasupra carora s-au asezat depozite de eoliene. Partea de N a teritoriului comunei patrunde in zona dunelor de pe malul drept al Ialomitei. Datorita reliefului si lipsei de acoperiri naturale, vitezele vanturilor sunt destul de mari. Teritoriul comunei este asezat in zona cea mai secetoasa a Baraganului. FLORA SI FAUNA. Baraganul de sud s-a umanizat mai ales dupa cel de-al doilea razboi mondial. Locul fitocenozei primare l-a luat fitocenoza antropogena si, pe alocuri, pe marginea drumurilor, a cailor ferate, pe vetre nelocuite, apare o fitocenoza secundata, ruderalizata. Omul a raspandit formele cultivate si le-a redus pe cele naturale. Datorita particularitatilor ecologice deosebite, covorul vegetal primar local era alcatuit din plante diferite, arbusti si mai ales ierburi. Pe campul de la Dragalina nu a existat nici o padure. Dintre ierburi se pot determina inca multe plante din flora primara: traista ciobanului, urzica moarta, papadia, musetelul si pelinul. Din lista lunga a florei nu poate lipsi, desigur, ciulinul care forma paduri in juril garii Ciulnita. Sa mai enumeram totusi coada soricelului, laurul, masclarita, matraguna, patlagina, mazarichea, nalba mica, troscotul, stirul si pirul.

Campul a fost si este inca salas al animalelor. Cartita si orbetele duc o viata complet subterana. Sapa galerii foarte complicate si se hranesc cu larve, rame si insecte. Ariciul este mai putin raspandit. Pana inaintea celui de-al II lea razboi mondial s-a putut vedea aici dropia, care a disparut din cauza braconajului practicat pe vreme de polei, a vanatorii nerationale din timpul razboiului si a lucrarilor agricole. Un alt vanat gustot in constituia pitpalacul sau prepelita. Dintre ciconoforme, barza alba sau cocostarcul se afla in pasaj. Tot in pasaj erau, primavara si toamna, unele auzeriforme, precum gasca salbatica si rata salbatica. Falconiformele erau reprezentate de uliu, sorecarul comun si cucuveaua. Prin livezi si plantatii traieste turturica, cucul, ciocanitoarea, progoria, pitigoiul, vrabia de camp, ciocarlia si ciara. Dintre reptile, soparla. POPULATIA. Anul 1924 este unul de referinta in ceea ce priveste popularea Baraganului si implicit a arealului Dragalina. Prin decret regal, toti taranii participanti la primul razboi mondial, care nu aveau pamant, au primit pasmant in aceasta zona nepopulata. Conform datelor existente in documente, populatia din comuna Dragalina este de peste 9.000 locuitori. Din totalul populatiei 4235 erau persoane de sex feminin. In structura etnica a populatiei predomina cetatenii cu nationalitate romana, apoi rromi si un numar neglijabil de alte nationalitati. Studiul miscarii polulatiei evidentiaza o tendinta de crestere a iesirilor fata de intrari. ASPECTE ECONOMICE. Aflata la rascruce de drumuri si intr-un nod important de cale ferata, Dragalina a avut si are perspective reale de dezvoltare pe toate planurile. Pentru agricultura, sa luam drept punct de referinta anul 1976. Existau aici 16. 280 ha de pamant arabil, 18 ha de pasuni, 36 ha de vii si pomi si 618 ha de teren pentru constructii. Din totalul arabilului, 13. 177 ha erau irigate. In structura culturilor, ponderea o detineau cerealele. Comuna Dragalina avea functii economice complexe: industriala, comunicatii feroviare, rutiere , de depozitare si aprovizionare de materii prime agricole, comerciala, agricola si zootehnica. Functia economica industriala era reprezentata de existenta in comuna a Uzinei de Reparatii Ciulnita, a Fabricii de furaje concentrate, a centrelor de reparatii din cadrul celor tei IAS- uri si IMA. Fabrica de furaje concentrate functiaona cu doua
3

silozuri, doua mori, instalatii si utilaje necesare prepararii furajelor concentrate. Forta de munca era asigurata de mediul local si de navetisti, in majoritatea lor din Calarasi, numarul salariatilor permanenti apropiindu-se de 450. Un alt punct economic era Uzina de Reparatii Ciulnita, unde lucrau aproape 350 persoane. IAS-urile si CAP-urile erau si ele unitati de referinta, cu zootehnie puternica. Fostul TCIF a adus si el un aer de revigorare comunei. Reteaua comerciala era formata din 25 unitati si o brutarie. Dupa 1989, o serie de unitati se desfiinteaza ori isi schimba profilul. Renumita Statiune de Mecanizare a Agriculturii dispare in 1994. UMAIA isi desfiinteaza si ea activitatea, in locul acesteia luand fiinta un centru de reparatii pentru masinile de pompieri. Lucrurile insa tind sa intre in normalitate, activitatea economica putandu-se revigora prin forta privatizarii, prin initiativa proprie. Exista un IAS si un FNC deja privatizate si inca un IAS si un FNC in faza de privatizare. Sectorul privat detine 9.434 ha teren agricol. GARA CIULNITA. Vorbind despre Dragalina, putem spune ca aici, la inceput a fost Gara Ciulnita, proiectata cu mult inaintea infiintarii comunei. Potentialul agricol al Baraganului reclama construirea de drumuri si de cai ferate apte sa asigure transportul cerealelor produse aici. Gratie unui decret regal, Administratia CFR construieste intre anii 1866 1867 linia ferata ce face legatura intre Bucuresti si Constanta, cu ramurile Ciulnita Calarasi Port, Ciulnita Slobozia, Fetesti Faurei, adevarate colectoare de cereale din Campia Romana. Dupa 1989, odata cu desfiintarea sistemului centralizat de planificare economica, Gara Ciulnita coboara economic. In anul 1994, Triajul este dezafectat, pierderile economice fiind foarte mari. In 2001, traficul trenurilor de marfa s-a redus la aproximativ o patrime. La trenurile de calatori, se formeaza aproximativ 153 de vagoane in 24 de ore. Se spera ca relansarea economica a unitatilor producatoare sa aduca din nou in atentie utilizarea la capacitatea maxima a potentialului Garii Ciulnita.

COOPERATIVA DE CREDIT RECORD. Cooperativa de Credit Record Dragalina, cu sediul in comuna Dragalina dateaza din anul 1940, cand s-a produs fuziunea Cooperativei Record si a Cooperativei Regele Mihai, ambele cu sediul in aceiasi comuna. Aprobarea fuziunii s-a dat de catre Institutul National al Cooperatiei, statutul fiindu-i autentificat la Judecatoria Mixta Slobozia care a eliberat certificatul de functionare. Banca era afiliata la Institutul National al Cooperatiei si la Federala Borcea Calarasi si avea drept scop acordarea de imprumuturi membrilor asociati din fondul social, primirea spre fructificare a economiilor banesti ale acestora, efectuand si operatiunui de mandat. La aceasta cooperativa s-au depus primele economii ale taranilor, realizate din activitatii agrozootehnice. Din anul1972 si pana in 1989, activitatea Cooperativei de Credit Record inregistreaza cresterii la toti indicatorii economici. In prezent unitatea functioneaza dupa prevederile legii si este afiliata la reteaua Creditcoop. Activitatea de baza o constituie imprumuturile acordate in baza legii. In cadrul resurselor atrase, ponderea cea mai insemnata o reprezinta depunerile pe termen, rolul acestora inregistrand de la an la an cresterii importante. BISERICA. Locuitorii Dragalinei au avut parte destul de tarziu de biserica lor. Zidirea bisericii s-a inceput in anul 1938 de catre enoriasii condusi de preotul A. Constantinescu, dar lucrarea terminandu-se abia in anul 1978, cand preot paroh era Mihail Iacob. Astfel, in ziua de 3 iunie 1979 s-a aprobat de P.F. Parinte Patriarh Justin ca slujba de Tarnasire sa fie oficiata de P.F. Episcop Roman Ialomiteanu. Biserica poarte haramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil. Pictura a fost inceputa in 1987 si terminata in 1990. Prin grija preotului paroh Dumitru Paun, s-a ridicat bustul generalului Ion Dragalina. La festivitatea din 6 iulie 1996, au participat reprezentanti ai armatei, slujba oficiindu-se de un sobor de preoti, in frunte cu P.S. Nifon. Actual, biserica din Dragalina este pastorita de preotul paroh Bogdan Onea si preotul Popescu Ionut. Tot in Dragalina exista si Biserica Adventista de Ziau a saptea, a carei temelie a fost pusa prin anii 1940. Biserica Penticostala, tot din satul Dragalina, a aparut in iarna anilor 1998, in febroarie, sufletul acestei organizatii spirituale fiind dl. Nastase Ion.
5

SCOALA. Prima sala de clasa a functionat intr-o cladire a CFR-ului. Initiativa construirii primei Sali de clasa a apartinut colonelului Georgescu Ion. Prin contributia cetatenilor, in Dragalina se inalta primul local de scoala in 1935, cu doua sali de clasa. In perioada 1942 1944, corpul cladirii a capatat alt contur, avand patru Sali de clasa, un hol si doua dependinte. In anii 1951 1955, scoala mai dobandeste doua clase, totalizand sase Sali, dupa priceperea meseriasilor de la CAP, scoala ce avea un coridor fara lumina naturala, ceea ce a condus, in final, la renuntarea acestui spatiu. Intre 1960 -1962, scoala Dragalina avea 8 sali de clasa, laborator, cancelarie, secretariat. Dar spatiul a devenit insuficient si intre anii 1970 -1971 apar in componenta scolii 12 salii de clasa, doua laboratoare, un atelier si o sala de sport. In prezenta, scoala dispune de 19 Sali de clasa, 2 laboratoare, un cabinet de informatica, o sala de sport, atelier si biblioteca insumand peste 10.000 volume. LICEUL. Dragalina dispune si de un liceu Grup scolar Agricol - infiintat in 1950. Cladirea are doua etaje, dispune de centrala termica, 17 Sali de clasa, 7 cabinete de specialitate, 7 ateliere, 3 laboratoare. Liceul dispunea si de un camin cu cantina dar care nu mai exista de ani buni. Biblioteca detine 20.000 volume. Instruirea este asigurata de 29 de profesori de specialitate si 5 maistri instructori. Anual sunt scolarizati 500 de elevi. In anul 2008 liceul a fost redenumit purtand numele de Grup Scolar Duiliu Zamfirescu. GRADINITA. Gradinita cu Program Normal Dragalina a luat fiinta in anul 1948, la initiativele inspectoratului Scolar, desfasurand activitatea in casa nationalizata Donciu, cu un numar de 15 20 copii ai caror parinti erau salariati. Dupa anul 1959, cand s-a facut cooperativizarea, numarul de copii s-a marit datorita faptului ca programul era prelungit, copii erau supraveghiati, mancau, dormeau, primeau educatie. Astfel, in anul 1962 numarul copiilor era de 120.
6

Numarul mare de copii care frecventau gradinita, a facut ca, in anul 1978, doua Sali de grupa sa fie despartite printr-un perete iar colectivul de cadre sa-si mareasca efectivul, ajungandu-se astazi, 2012, la un numar de 8 cadre si un ingrijitor si un numar de 150 copii care invata in doua schimburi din lipsa spatiului. Colectivul de copii era unul mult mai mare, dar conform legii invatamantului a fost introdusa clasa zero iar grupa pregatitoare a fost preluata de catre scoala generala. In anul 2006, la gradinita s-au efectuat unele lucrari de imbunatatiri a spatiului de invatamant: geamuri P.V.C. si usi P.V.C., lambriu in salile de grupa,gresie pe holuri, grupa sanitar in interior, mobilier nou, calculator, internet. ACTIVITATEA CULTURALA. Caminul cultural din Dragalina, cladire spatioasa, a fost o prezenta remarcabila in viata spirituala a judetului, dar si a tarii. Dupa 1989 insa, ca mai in toate domeniile, s-a asezat linistea in acest spatiu. In 1968 exista o statie de radioficare, exista un cinema. Si tot atunci functiona si un centru cultural cu o biblioteca destul de animata. Erau doua grupuri vocale, 3 brigazi artistice, 20 de solisti vocali. Nici viata sportiva nu era inerta. Dupa 1989, preocuparile culturale si de divertisment au fost invaluite de tacere, cu exceptia zgomotoaselor discoteci. DISPENSARUL MEDICAL. Asistenta medicala in Dragalina s-a infiintat aproape in paralel cu infiintarea comunei. Dispensarul a fost prima constructie cu destinatie sociala, comunitara. Construirea dispensarului, ca si dotarea acestuia, s-au datorat doctorului Gheorghe Banu, secretar general la Ministerul Sanatatii intre anii 1928 1929. Ca medic la acest dispensar a fost numit Bala Mateevici care efectua serviciul in sat trei zile pe saptamana. De doua trei ori pe luna venea de la Bucuresti o caravana de studenti si medici care efectuau vizite la domiciliu, acordau medicamente gratuite, iar cazurile ce necesitau spitalizare erau internate in Capitala. In dispensarul respectiv s-au facut chiar operatii de apendicita si una de hernie de catre doctorul Nicolae Taralunga. Intre timp, dispensarul devenise unul de referinta in zona, aici functionand Casa de nastere si un cabinet medical stomatologic la care
7

veneau pacineti nu numai din comuna, ci si din judet. Functionau aici 10 cadre medico-sanitare, pe raza comunei fiind si alte cabinete ori puncte sanitare. In prezent Dragalina dispune de patru medici de familie. Afectiunile frecvente sunt: T.B.C., boli cardiovasculare, boli hepatice. Alcoolismul in randul populatiei adulte, dar si in randul tineretului, este o problema grava, lipsa unui loc de munca determinand comportamente devinate. ALTE SERVICII COMUNITARE . Posta. Inainte de 1989, era unificata cu telefonia publica. Dupa 1989, Posta si-a diversificat serviciile: Prioripost (posta rapida), F.M.S. (servicii de posta internationale), Post (posta fara adresa), Post raspuns (fara timbru), Post afis (reclame luminoase), Post stamp (reclame, stampile) distributii de cupoane, certificate de actionar. C.E.C. In comuna functioneaza si o unitate C.E.C. Politia. Postul de politie dispune de patru subofiteri, condusi de agantul sef Gabriel Ciupitu. CAP 1. CRESTEREA ECONOMICA. 1.1. Situatia activitatilor economice. Activitatea predominanta in comuna Dragalina este agricultura urmata de comert, panificatie, fabricarea de mobila si alte activitati. In Comuna Dragalina sunt 120 de firme: A.M.P. GRUP SRL Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor) ADVIDOCA SRL Cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase. AGRICOLA CIULNITA SA Cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase.
8

AGRODRAGSERV SRL. Cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase. AGROMAG SRL Cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase. AGROSEIMEANU SRL Cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase. ALESSIA ANDRA SRL Comert cu amanuntul al imbracamintei, in magazine specializate. ALEX IMPEX COM 2004 SRL Activitati auxiliare pentru productia vegetala. ALEX SERV SRL Fabricarea painii, fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie. ALEXNEL SRL Restaurante. ALONSO COMPANY SRL Cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase. AMA SRL Comert cu amanuntul in magazinele nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. ANAXOR SRL Comert cu amanuntul in magazinele nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun ANDRA FLORENTINA SRL Comert cu amanuntul prin standuri, chioscuri si piete al altor produse. ANIRA DONATO SRL Comert cu amanuntul in magazinele nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. APISOL SRL Cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase si a pantelor producatoare de seminte oleaginoase. ASA MICO FARM SRL Comert cu amanuntul al produselor farmaceutice, in magazine specializate. BEJGANEANU I. GEANINA FLORENTINA Intreprindere individuala BETA TRUST SRL
9

Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. BISERICA PENTICOSTALA MARANATA DRAGALINA BOBE CRISTIAN MARIUS Intreprindere individuala. BOBE N. CONSTANTIN Persoana fizica autorizata BOENIA SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. BROTHER SRL Baruri si alte activitati de servire a bauturilor BRUSTUR TEODOR MADALIN Persoana fizica autorizata BUDU F. MARIA ANDREEA Persoana fizica autorizata CEREAL CONSTRUCT SRL Cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase CHADRA TRADING SRL Cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase CHELBAN V. DINU Persoana fizica autorizata CHIVU I. NICOLAE FLORIAN Persoana fizica autorizata CLORED COMPANY SRL Activitati auxiliare pentru productia vegetala COMBCIULNITA SA Producerea nutreturilor combinate pe categorii si specii de animale cu specializare in nutreturi combinate pentru cresterea pasarilor de selectie CONSTANTIN F. MIRCEA Intreprindere individuala . CRISELEN TRANS SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. DAMIAN ANDRA ROXANA Intreprindere individuala DAMIAN R. GHEORGHE Intreprindere individuala.
10

DAN POP SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun DARIUS COM SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. DEN MAT CONSTRUCT SRL Comert cu ridicata al materialului lemnos si al materialelor de constructii si echipamentelor sanitare. DIFERCOM SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. BORDEA BOGDAN VALENTIN Intreprindere individuala. DRAGHICI GHE. MIHAI LIVIU Persoana fizica autorizata. DUMITRASCU P. E.VASILE Intreprindere autorizata. DUMITRU STEFAN CRISTIAN Persoana fizica autorizata. DUO SAT SILVA SRL Activitati de difuzare a programelor de radio. EGALITE INTER BRANT SRL EMISOR COM SRL Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale. EUPHORICA DESIGN SRL Fabricarea de mobila. EUROAVI SRL Prelucrarea si conservarea carnii de pasare. EUROPLAID EXPUS SA URZICENI Punct de lucru depozit cereale siloz Dragalina FARGO TEXTIL SRL Fabricarea altor articole de imbracaminte. FELIX CONSTRUCT SRL Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale. FOSFOREANU SRL FORNITURE DESIGN SRL Fabricarea de mobila . GABY HOUSE CONSTRUCT SRL
11

Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale. GAMA TRUST SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. GAMAN COM SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. GHITA V. NICOLAE Persoana fizica autorizata. GUGUTA SRL Comert cu ridicata a materialului lemnos si al materialelor de constructii si echipamentelor sanitare. GYNO STAR SRL Comert cu ridicata a deseurilor si resturilor. IMPERIAL SRL Cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase IONELI COM SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. IONICRIS SRL Comert cu ridicata a cerealelor, semintelor, jurajelor si tutunului neprelucrat. IONITA I. L. IOANA Persoana fizica autorizata IONITA V. VIOREL. Persoana fizica autorizata IORDAN SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. IULIA LUMINITA SRL Dezvoltare imobiliara. JAK ELECTRO SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. LAUR COM SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. LEFTER D. AUREL Persoana fizica autorizata. LEO CONSTRUCT SRL.
12

Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale. LUK TRANS SRL Transporturi rutiere de marfuri. MANOLE V. EUGENIA AURELIA. Persoana fizica autorizata. MARES A. IOANA Intreprindere individuala. MARIA FIELDS SRL Cresterea pasarilor. MEDIA TRANS INTERNATIONAL SRL Transporturi rutiere de marfuri. MIELUS SRL Baruri si alte activitati de servire a bauturilor. MIVANY EDIL SRL Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale. MONDOCAR SERVICE AUTO VICTOR SRL. Intretinerea si repararea autovehiculelor. NEAGU N. LAURENTIU LEONTIN Persoana fizica autorizata NEMRAC SRL. Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. NIFLAN IMPEX SRL Cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase. NIFORT SRL. Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. OANA DON SRL Baruri si alte activitati de servire a bauturilor. PAMBLICA SRL. Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. PANONIA SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun PATI SIMONA SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun.

13

PERSICO SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. PETRE EXIM SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. PETRICA CONSTRUCT SRL Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale. PARJA SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. POP SPA CRIS SRL Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale. PROD SEED COM SRL Activitati auxiliare pentru productia vegetala. PROSPER CIULNITA GARA SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. RASAI SRL Restaurante. RENOCONSTRUCT TRANS SRL Lucrari de vopsitorie, zugraveli si montari de geamuri. RIGASOL SRL Cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase. SC PRIMA NOVA SRL CALARASI PUNCT DE LUCRU DRAGALINA SANDA IMPEX COM SRL Activitati auxiliare pentru productia vegetala. SARAMINIS CONSTRUCT SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. SEIMEANU IONUT FLORIAN Intreprindere individuala. SEIMEANU SRL Cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase. SELM COM SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun
14

SELY SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun SOCIATATE COOPERATIVA CONSUMCOOP DRAGALINA Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. STARS CEREAL TRANS SRL Transporturi rutiere de marfuri STEAUA G.B. Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale. STEFPOMPSERV SRL Activitati de editare a cartilor. STELU TOADER BKL SRL Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale. TOADER BEKALY SRL Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale. TRANSDAV SRL Transporturi rutiere de marfuri. TRINEL SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. TUDORACHE I. ADRIAN Intreprindere familiala. URSU ALIM SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. VASILIEF NEAGU Intreprindere individuala. VOICU I. TEODORA Intreprindere individuala.

15

1.2. Evolutia executiilor bugetare. VENITURILE BUGETULUI LOCAL AL COMUNEI DRAGALINA PE ANUL 2012.
NR CRT. 1. 2. 3. DENUMIRE INDICATOR Impozit pe venit. Impozitul pe venit din transf. Proprietate. Cote si sume defalcate din imp. pe venit. Cote defalcate din impozitul pe venit. Sume alocate de la C.J. pt echilibrarea bugetului. Impozite si taxe pe proprietate. Impozit cladiri persoane fizice. Impozit cladiri persoane juridice. Impozit teren persoane fizice. Impozit pe teren persoane juridice. Impozit teren extravilan Sume defalcate din T.V.A. Sume defalcate din T.V.A pt. invatamant. Sume defalcate din T.V.A pt. descentralizate. Sume defalcate din t.V.A pt drumuri. Taxa pentru utilizarea bunurilor sau active. Impozit mijloace de transport persoane fizice. Impozit mijloace de transport persoane juridice. Alte impozite si taxe. Alte impozite si taxe. Venituri din proprietate. Alte venituri. Venituri din prestari servicii si alte acvtivitati. Venituri din recuperarea chelt. de judecata. Venituri din taxe administrative. Alte venituri din taxe. Amenzi, penalitati, confiscari. Venituri din amenzi si alte sanctiuni. Diverse venituri. Taxe speciale. Subventii de la bugetul de stat. Subventii pt. Finantarea sanatatii. TOTAL VENITURI COD 03.02 03.02.18 04.02 04.02.01 04.02.04 07.02 07.02.01.01 07.02.01.02 07.02.02.01 07.02.02.02 07.02.02.03 11.02 11.02.02 11.02.06 11.02.05 16.02 16.02.02.01 16.02.02.02 18.02 18.02.50 30.02 30.02.50 33.02 33.02.28 34.02 34.02.50 35.02 35.02.01 36.06 36.02.06 42.02 42.02.41 8.103.000 LEI SUMA 46.000 46.000 1.116.000 794.000 322.000 1.709.000 36.000 782.000 140.000 119.000 632.000 4.816.000 4.161.000 611.000 44.000 185.000 53.000 132.000 88.000 88.000 54.000 54.000 1.000 1.000 15.000 15.000 58.000 58.000 1.000 1.000 14.000 14.000

4.

5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

16

CHELTUIELILE BUGETULUI LOCAL AL COMUNEI DRAGALINA PE ANUL 2012

NR CRT. 1. DENUMIRE INDICATOR CAP 51.02.03 AUTORITATI PUBLICE. Art.10. cheltuieli de personal. Art. 20. bunuri si servicii. Art 70. cheltuieli de capital. CAP. 52.02.05 FOND DE REZERVA BUGETARA. Art. 50.04 fond de rezerva la disp. Autoritatilor locale. CAP.65.02 - INVATAMANT . Art.10.- cheltuieli de personal. Art. 20. bunuri si servicii . Art. 59. burse. Art. 70. cheltuieli de capital. CAP. 66.02.08 SANATATE. Art.10. cheltuieli de personal. Art. 20. bunuri si servicii. CAP. 67.02.05.01 SPORT. Art.10. cheltuieli de personal. Art. 20. bunuri si servicii. Art. 70. cheltuieli de capital. CAP. 68.02.15.01 ASISTENTI PERSONALI. Art. 57. ajutore sociale in numerar. CAP. 68.02.15.01 AJUTOR SOCIAL. Art. 57. ajutore sociale (ajutoare incalzire). CAP. 68.02.50 ALTE CHELTUIELI. Art. 57. asistenta sociala (aj. urgenta). CAP. 70.02.05.01 ALIMENTARE CU APA. Art.10. cheltuieli de personal. Art. 20. bunuri si servicii. Art. 70. cheltuieli de capital CAP. 70.02.06 ILUMINAT PUBLIC. Art. 20. bunuri si servicii. Art. 70. cheltuieli de capital. CAP. 70.02.50 ALTE SERVICII. Art. 70. cheltuieli de capital. CAP. 74.02.05 PROTECTIA MEDIULUI. Art. 20. bunuri si servicii. Art. 70. cheltuieli de capital. CAP. 84.02.03.01 DRUMURI. Art. 20. bunuri si servicii pietruire si asfaltare. Art. 70. cheltuieli de capital. TOTAL CHELTUIELI. SUMA 1.210.000 355.000 405.000 450.000 35.000 35.000 4.517.000 3.615.000 650.000 39.000 213.000 16.000 14.000 2.000 56.000 8.000 43.000 5.000 234.000 234.000 11.000 11.000 20.000 20.000 841.000 269.000 572.000 50.000 165.000 115.000 50.000 50.000 50.000 224.000 124.000 100.000 724.000 124.000 600.000 8.103.000 LEI

2. 3.

4. 5.

6. 7. 8. 9.

10. 11. 12. 13.

17

1.3. Agricultura. Suprafata construita a comunei Dragalina este de 9.87 ha, iar suprafata agricola este de 18.071 ha din care 16.587 ha reprezinta terenul arabil. Activitatea de baza este agricultura, la care se adauga comertul practicat de unitati inregistrate ca organizatii familiale. Solul din arealul Dragalina este bogat in humus de mare fertilitate, care poate fi cultivat fara aplicarea masurilor de prevenire a degradarilor, singura problema in aceasta zona fiin cea a deficitului de umiditate din perioada vara-toamna. Apele subterane din depozitele cuaternare ale campiei sunt in general clorurate si bicarbonate, avand minerlizatia totala si rezidiu fix scazute. Nivelul apei freatice este influentat de regimul pluviometric, directia de scurgere a fluxului subteran fiind SV-NE. Activitatile agrozootehnice, circulatia rutiera si sursele de combustie sunt principalii poluanti specifici ai factorului de mediu cu monoxid de carbon, dioxid de carbon, oxizi de azot,oxizi de sulf, substante organice volatile, praf si pulberi in suspensie. 1.4. Analiza SWOT PUNCTE TARI - se afla in partea de N-E a municipiului Calarasi la o distanta de 30.5 Km. - este asezata langa un important nod de cale ferata. - numeroase activitati desfasurate in comuna. PUNCTE SLABE - criza economico-financiara din ultimul timp a dus la cresterea numarului de someri. activitatile agrozootehnice, circulatia rutiera si sursele de combustie sunt principalii poluanti specifici ai factorului de mediu. din cauza incompetentei arhitectului venit pentru reabilitarea primariei aceasta s-a daramat, sediul fiind mutat in aceiasi cladire cu dispensarul. - datorita ploilor abundente nivelul apelor din panza freatica creste provocand inundatii.

- in comuna este asigurata curatenia datorita ridicari deseurilor si a resturilor menajere de catre o firma specializata. - productii mari de cereale, plante - nu dispune de apa potabila in tehnice, carne si lapte. permanenta.
18

1.5. PLAN DE MASURI. Privind in ansamblu asupra activitatilor desfasurate am putea spune penru a imbunatati imaginea comunei ne-ar trebui un plan bine stabilit. Unele aspecte la care ar trebui sa se lucreze penru o viata mai prospera si pentru un trai decent vazute din perspectiva noastra ar fi: - crearea de locuri de munca - construirea unei cladiri proprii a primariei - amenajarea de locuri de agrement - apa potabila in permanenta - construirea de canalizari - asfaltarea de drumuri secundare - atragerea de investitori CAP. 2 ASIGURAREA SERVICIILOR PUBLICE DE INTERES LOCAL 2.1. Servicii de utilitati publice. Comuna Dragalina dispune de urmatoarele servicii publice: - serviciul public de alimentare cu apa. - serviciul public de salubrizare. - serviciul de iluminat public. - serviciul public de alimentare cu energie electrica - serviciul de transport persoane. - televiziune prin cablu, internet 2.2. Servicii pentru situatii de urgenta. Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta. Este forma necesara pentru cresterea nivelului de securitate al cetatenilor si bunurilor. Activiatile de prevenire desfasurate de I.G.S.U. si de structurile din subordine reprezinta o componenta principala a sistemului integrat de masuri tehnice si organizatorice precum si de actiuni specifice planificate si realizate potrivit legislatiei, in scopul preintampinarii, reducerii sau eliminarii riscurilor de producere a situatiilor de urgenta si a consecintelor acestora, protectiei populatiilor, mediului, bunurilor si valorilor de patrimoniu prin mijloace de masuri specifice.
19

Comuna Dragalina dispune de un sediu pentru situatii de urgenta si totodata o baza de reparatii a tehnicii de interventie. Baza de reparatii a tehnicii de interventie Dragalina. Principalele atributii: Organizeaza si executa activitati de mentenanta in limita capacitatilor tehnologice si a fortei de munca disponibila, la principalele categorii de mijloace tehnice din dotarea I.G.S.U. si a unitatilor subordonate acestuia (autospeciale de interventie cu apa si spuma, autospeciale de salvare la inaltime etc); la cerere, confectioneaza pentru unitatile subordonate I.G.S.U., componente necesare repararii autospecialelor de interventie. 2.3. Asigurarea ordinii si sigurantei publice. Politia comunei Dragalina este mereu in slujba cetatenilor pentru mentinerea unui climat de ordine civica. Institutia este condusa de catre agent sef Gabriel Ciupitu. 2.4. Servicii de asistenta sociala. In comuna persoanele fara locuri de munca sunt ajutate de stat prin aprobarea de ajutoare sociale. La sfarsitul lunii noiembrie 2012 se numara 197 de dosare incluzand atat familii cat si persoane singure. Pensionarii cu pensii mai mici de 400 lei beneficiaza de ajutoare in alimente. Persoanele care beneficiaza de aceste ajutoare sunt in numar de 348. Persoanele cu handicap neinstitutionalizate de gradul I si II beneficiaza de asistenta sociala. 205 persoane sunt inscrie ca persoane cu handicap. Pe langa acestia mai fac parte si somerii. Privind statistica din lunile iunie-iulie anul curent, 65 somerii primesc indemnizatie. 2.5. Servicii culturale. Din pacate in aceasta privinta nu s-a mai facut nimic de decenii. Comuna nu dispune de nici un camin cultural. In prezent singurele activitiati culturale sunt acelea organizate de primarie cu ocazia unor zile importante. 2.6. Servicii medicale. Asistenta medicala in comuna Dragalina este asigurata de dispensarul medical, la construirea si dotarea careia a contribuit medicul Gheorghe Banu, secretar general in ministerul sanatatii in perioada 1928-1929.
20

In prezent asistenta medicala este asigurata de 3 medici si 3 asistenti medicali. Pe langa dispensar comuna beneficiaza si de un cabinet stomatologic deschis anul acesta. 2.7. Invatamantul obligatoriu. Sistemul educational este reprezentat din 4 gradinite, 3 scoli generale si Grupul Scolar Duiliu Zamfirescu, unitati de invatamant care asigura pregatirea tinerilor pentru integrarea in societate. Primul local de scoala din comuna a fost construit in anul 1935 in contributia cetatenilor, avand 2 sali de clasa. In prezent, scoala generala dispune de 19 sali de clasa, 2 laboratoare (fizica si biologie), un cabinet de informatica, o sala de sport, un atelier si o biblioteca, insumand peste 10.000 de volume. Grupul Scolar Duiliu Zamfirescu a fost infiintat in anul 1953 ca scoala profesionala de baieti. Din 1991, scoala functioneaza intr-o cladire cu 16 sali de clasa, 3 laboratoare (fizica, chimie si biologie), biblioteca, o sala de sport, ulterior amenajandu-se 3 cabinete de informatica. Instruirea practica se desfasoara in ateliere mecanice, lacatusarie, sudura, tinichigerie, vopsitorie auto. Profilul initial al liceului a fost cel mecanic, diversificandu-se apoi prin constructii si lucrari publice, resurse naturale si protectia mediului, alimentatie publica si turism, servicii. 2.8. Analiza SWOT. PUNCTE TARI - dotari in sistemul de invatamant - personal bine calificat in sistemul de invatamant - contracte cu restaurante pentru asigurarea sesiunii de practica pentru elevii de la profilul Alimentatie publica si turism - iluminarea strazilor principale si secundare - siguranta publica asigurata de catre patrulele de politie PUNCTE SLABE - lipsa canalizarii - lipsa serviciilor culturale - numar prea mic de cadre medicale

- din lipsa salilor de clasa, in gradinita se invata in doua schimburi - lipsa energiei termice

21

2.9. PLAN DE MASURI. Pe langa dotarile din sistemul de invatamant comuna sufera de multe alte lucruri care ar schimba imaginea comunei radical. Reintroducerea serviciilor culturale ar destinde viata cetatenilor. Marirea numarului de cadre medicale ar micsora riscul deceselor sau a agravarii bolilor persoanelor aflate la nevoie. Gradinita ar trebui reabilitata marind efectivul de clase pentru a micsora programul de invatamant . Lipsa canalizarii face pentru comuna un punct slab. Copii ar fi mult mai bucurosi daca s-ar dezvolta locurile de agrement. In comuna exista un astfel de loc dar nu suficient de amenajat. La aceste lucruri ar trebui luate imediat masuri. CAP. 3 DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILE. 3.1. Actori ai societatii civile. Principalul actor al comunei este primarul,urmat de viceprimar si consiliul local. Pe langa acestia, mai sunt si alte personalitati care participa intens la activitatile comunei. Acestia sunt ingineri de o personalitate deosebita, contribuind cu donatii pentru activitatile intracomunitare cat si implicandu-se moral. In comuna mai sunt si doi actori spirituali care se ocupa cu purificarea sufletelor celor pacatosi. 3.2. Asocieri si proiecte de dezvoltare intercomunitara. Pana in prezent comuna a avut decat un singur proiect intercomunitar la acesta participand echipa de fotbal a comunei Unirea Dragalina, aceasta deplasandu-se intr-un turneu in Franta in perioada 27 octombrie-6 noiembrie. Cei 12 mici fotbalisti au participat la un turneu de 6 echipe organizat de echipa similar CSAME Amiens, unde s-au clasat pe un onorant loc 2, dup 3 victorii, 2 egaluri si o nfrangere. Deplasarea echipei din Dragalina la acest turneu a fost o reciprocitate, dup ce n luna iulie echipa din Franta a fost invitata la Calarasi tot pentru o ssptamana, in baza unui proiect de parteneriat incheiat n 2006 de catre Directia pentru Sport cu asociatia MOCAPI.

22

3.3. Comunicarea in spatiul public. Comunicarea in spatiul public, cel mai adesea, se realizeaza prin intermediul consilierilor locali dar si din vorba in vorba. 3.4. Analiza SWOT. PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - implicarea cetatenilor in viata - comunicarea in spatiul public nu se sociala realizeaza de prea multe ori - implicarea primarului in diverse - numar redus proiecte de reabilitare intercomunitare - evolutia echipei de fotbal a comunei 3.5. PLAN DE MASURI. Neimplicarea in proiecte de dezvoltare intercomunitara face din comuna un dezavantaj. Actorii societatii ar trebui sa se implice mai intens in activitatile intercomunitare pentru dezvoltarea imaginii comunei. CAP. 4 DEZVOLTAREA TURISTICA DURABILA. 4.1. Potentialul turistic. Potentialul turistic este vanatul. Prin imprejurimile comunei varietatea de pasari si animale atrage atat vanatori locali cat si pe cei straini. Straini italieni sunt cei mai des intalnit pe aceste meleaguri pentru vanatoarea de prepelite, porci mistreti, caprioare, iepuri. Mai putem mentiona aici restaurantele Drumetu, Rustic si Aldis aflate pe teritoriul satului Drajna care atat pe timpul verii cat si pe timpul iernii atrag multi turisti datorita amplasamentului favorabil. de proiecte

23

4.2. Infrastructura turistica. Din pacate comuna nu dispune de prea multe atractii turistice. Vanatul este sigurul lucru care face din comuna un potential turistic. Istoria ar trebui descoperita si pe baza ei s-ar putea crea noi atractii . Mosia Ciulnitei a fost prezentata de Duiliu Zamfirescu in romanul Viata la tara. In apropierea garii se afla o cladire in patrimoniul national in care pe vremuri Duiliu Zamfirescu a locuit o perioada. Dupa plecarea sa locul a fost dat pentru construirea unei scolii la cererea acestuia. In prezent pe acest teren este construit liceul care ii poarta numele scriitorului. 4.3. Directii de actiune. In aceasta directie lucrurile nu stau chiar bine. Nu ne putem mandri cu privire la ceea ce inseamna turism. Descoperirea lui si punerea in valoare inseamna bani si timp. Asteptam ca pe viitor conducerea comunei sa faca ceva in aceasta privinta. Padurile din apropiere, varietatea de pasari si animale, trecutul glorios al comunei, ar putea conduce la idei de dezvoltare. In comuna din pacate nu avem nici o balta cum au privilegiul alte comune din judet pentru a constitui o atractie turistica si pentru a descoperii altele noi. 4.4. Analiza SWOT. PUNCTE TARI - potential turistic vanatul. - varietate de pasari si animale. -cladiri in patrimoniul national. 4.5. PLAN DE MASURI. Este o parte la care nu s-a gandit multa lume. Cea a dezvoltarii turismului. Aceea de a face comuna sa fie privita cu alti ochii. Delasarea si neimplicarea pe acest plan nu duce comuna printre cele mai cunoscute. Nedescoperirea locurilor pe care ar trebui pusa amprenta oamenilor pentru a ridica la un alt nivel viziunea asupra mediului rural este una din greseli la care ar trebui sa se lucreze. Potential exista, vointa este cea care ar trebui sa apara. Ca o opinie a noastra, unul din potential ar putea constitui un muzeu
24

PUNCTE SLABE -turism slab dezvoltat. - putine lucruri care ar putea constitui atractii turistice. - nedescoperirea trecutului.

istoric in care sa fie puse in valoare istoria desfasurata pe acest teritoriu si traditia acesteia. CAP. 5 VIZIUNEA DEZVOLTARII COMUNEI Dezvoltarea durabila a comunei Dragalina reprezinta o prioritate pentru autoritatile locale in conditiile schimbarii regimului politic din Romania, exigentelor impuse de economia de piata, competitia pe piata muncii si raportarea la o scara de valori specifica unei societati democratice deschise. Reperele fundamentale ale dezvoltarii durabile evidentiaza interdependenta dintre local si global, utilizarea eficienta a resurselor si protectia mediului inconjurator, imbunatatirea continua a calitatii, promovarea spiritului democratic in procesul integrat de colaborare si luare a deciziilor, distribuirea corecta a costurilor si a beneficiilor dezvoltarii. In strategia de dezvoltare durabila a comunei, autoritatile locale si-au propus ca tinte principale dezvoltarea infrastructurii, protectia mediului ambiant si diminuarea saraciei. Realizarea obiectivelor generale este posibila prin aplicarea unui management eficient care se bazeaza pe respectarea urmatoarelor principii: - intarirea capacitatii institutionale ; - identificarea nevoilor si a prioritatilor comunitatii locale; - evaluarea cerintelor familiilor sarace; - protectia mediului inconjurator; - realizarea programului si a proiectelor fie de catre sectorul public, fie prin parteneriat public-privat; - asigurarea transparentei informatiilor cu impac pe investitii. Pe termen mediu, se urmareste ca localitatea Dragalina sa devina o destinatie preferata a agentilor economici, interesati in dezvoltarea activitatilor din sectorul agroindustrial, cu un impac deosebit asupra calificarii fortei de munca si ridicarea standardului de viata pentru rezidenti.

25

BIBLIOGRAFIE:

1. FISA LOCALITATII DRAGALINA 2. MONOGRAFIA COMUNEI 3. BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI AL COMUNEI IN ANUL 2012.

26