Introducere

Procesul de educaie a tinerilor specialiti IT simte nevoia plonjrii n aceast realitate. Tehnologia Java, DHTML, tehnologia de scripting (Java Script, VB Script), bazele de date distribuite n Inter-net i accesul la ele, interfeele utilizator flexibile, bazate pe browsere capabile de performane din ce mai apropiate de necesiti, tehnologia componentelor, toate acestea sant necesiti stringente ale tehnologiei IT i, implicit, ale procesului educaional din acest domeniu. Suportul acestei fascinaii st, far ndoial, n geniul i viziunea celor care au fcut din Internet o comunitate. Fundamentul acestei realiti este, nu ncape ndoial, limbajul HTML, cel care a fcut posibil explozia de comunicare actual, cel care a adus aproape oameni, altfel att de diferii: de la cercettori la studeni, de la oameni de tiin la copiii care abia descoper computerul, dar care descoper odat cu el Internetul.

Ce este Internetul?
Internetul -a fost descris ca o colecie larg de reele sau ca o reea de reele. Dei ambele definiii snt corecte, nici una nu surprinde Internetul n totalitatea sa. Pe lng instrumentul care este aceast imens conexiune, Internetul nseamn i mulimea comunitilor celor ce l folosesc, fiecare n scopuri diferite: -comunitatea academic utilizeaz Internetul ca pe cel mai mare, complet i totodat complex instrument de nvare (educaional ) -comunitatea tiinific utilizeaz Internetul ca pe un instrument de cercetare i colaborare; -comunitatea economic utilizeaz Internetul ca pe un mediu de derulare al afacerilor. Internetul nu este o organizaie monolitic, avnd o conducere i un grup de control unice; Internetul este o societate de reele de calculatoare interconectate, independente dar care (din anumite motive) se supun unor protocoale globale. Ce este World Wide Web (WWW, W3) ? World Wide Web (WWW sau W3) este o reea de resurse informaionale de o diversitate extraordinar de mare n ceea ce privete coninutul. Este un sistem interactiv hipermedia (adic un sistem ce conine i suport patru categorii importante de tipuri de informaie: texte, imagini, sunete/audio i imagini video n micare) construit peste Internet.

Pentru a face aceste resurse disponibile (utilizabile) unei audiene cat mai largi, Web-ul se sprijin pe 3 mecanisme fundamentale: 1 -O schem uniform de denumire (de stabilire a numelor, naming scheme) pentru a localiza resursele n Web (de exemplu URI). 2.-Protocoale pentru accesarea resurselor astfel denumite n Web (de exemplu HTTP) 3-Hypertextul pentru navigarea comod de la o resurs la alta (ntre resurse). Elementele fundamentale ale WWW sunt prezentate n figura urmtoare: World Wide Web este cel mai vizibil instrument Internet, transformndu-l (prin capacitile sale de a prezenta informaiile) n cel mai important instrument al zilelor noastre i ntr-o surs de informaii fr egal. Web-ul poate fi utilizat pentru cutarea de informaii despre produse, transferul de software i versiuni noi ale acestuia, pstrarea unor colecii de informaii de orice fel de tip (de exemplu de ziare), n general pentru aflarea unor informaii despre orice tip de informaie imaginabil. Limbajul HTML

Cu ajutorul limbajului HTML (Hyper Text Markup Language) poti construi pagini web nu foarte pretentioase insa reprezinta un inceput pentru realizarea site-urilor profesionale. Sigur ca va trebui sa mai treaca ceva timp pana vei putea realiza pagini web complexe ca cele ale marilor firme, insa asa cum spuneam, invatarea limbajului HTML reprezinta un inceput. HTML este prescurtarea de la Hypertext Markup Language, ceea ce reprezinta de fapt limbajul pe care browserele de internet il inteleg si cu ajutorul lui pot fi afisate paginile web.

1.1 Ce este HTML? HTML este prescurtarea HyperText Markup Language. HTML este cea mai populara limba a web-ului. Pagini i sit-uri web sunt scrise n HTML. Cu HTML i WWW, poi aduce n acelai loc texte, sunete, poze, i link-uri. Documentele HTML pot fi compuse i editate pe orice tip de calculator. Limbajul a fost dezvoltat iniial de oamenii de tiin ca o unealt utilizat la partajarea documentelor (rapoarte de cercetare, documentaii, etc) n ntreaga comunitate tiinific internaional care utiliza (i utilizeaz) Internetul. Pentru a publica informaii care s fie distribuite global n Internet este necesar un limbaj universal de descriere a acestora (o mam a tuturor limbajelor de publicare), limbaj care s fie potenial neles de toate computerele din Internet. Limbajul folosit de World Wide Web este HTML. HTML se aseamn cu modalitile de formatare a textelor de la un procesor de texte uzual n sensul c adaug textului ce se dorete a fi publicat (afiat) informaii de formatare i permite nglobarea i altor tipuri de informaii (imagini, sunete, etc). Toate acestea indic modul de afiare (prezentare) pentru programele capabile s neleag aceste informaii. Ceea ce l deosebete de toate celelalte formate ale procesoarelor de texte este faptul c un document HTML este un document ce conine informaie n format text-pur (numai caractere ASCII), n timp ce procesoarele de texte folosesc formate particulare (proprietare). Astfel, un document HTML poate fi afiat (prezentat) de un numr mare de programe (browsere Web) care ruleaz pe un mare numr de platforme. Documentele HTML pot fi create cu un editor de texte (document salvat ca text only with line breaks) sau cu editoare HTML care permit crearea vizual (WYSIWYG) a documentelor HTML, rezultnd ns tot documente n format text pur. Limbajul HTML d autorilor posibilitatea: -s publice documente cu headere, texte, tabele, liste, fotografii, etc... -s regseasc on-line informaii prin intermediul hiperlink-urilor accesate printr-un simplu click de mouse -s proiecteze formulare pentru realizarea tranzaciilor cu servere aflate la distan, pentru cutri de informaie sau pentru activiti specifice comerului -s includ foi de calcul tabelar, clip-uri video, sunete i alte aplicaii direct n documente. 1.2 Istoria HTML. Nscut n urm cu aproximativ 30 de ani, ntr-o tentativ de a rezolva unele probleme ivite la transportul documentelor ntre diferite computere, limbajul hypertext a evoluat ncet. HTML din prima generaie este neles de primele navigatoare (modul text). Nivelul 1 este obligatoriu pentru toate navigatoarele i nseamn posibilitatea de a interpreta (hyper)text plus imagini. Nivelul 2 (HTML 2.0) a adus o contribuie

deosebit la realizarea unei interactiviti reale prin intermediul formularelor (forms). HTML 3.0 (cunoscut anterior ca HTML+) aduce n plus tabelele, formatarea paragrafelor (alinieri stnga, centru i dreapta), curgerea textului pe lng imagini, tabele, formule matematice, taburi, note i o mulime de alte trsturi n aparen de mai mic importan dar care fac munca cu HTML mult mai plcut. Cele mai importante modificri i mbunatiri sunt aduse ns de HTML 4.0, versiune care mbuntete totodat i conceptele de accesibilitate i structuralitate a limbajului de marcare. Unul din primele elemente fundamentale ale WWW ( World Wide Web ) este HTML ( Hypertext Markup Language ), care descrie formatul primar in care documentele sint distribuite si vazute pe Web. Multe din trasaturile lui, cum ar fi independenta fata de platforma, structurarea formatarii si legaturile hipertext, fac din el un foarte bun format pentru documentele Internet si Web. HTML a fost dezvoltat initial de Tim Berners-Lee la CERN in 1989. HTML a fost vazut ca o posibilitate pentru fizicienii care utilizeaza computere diferite si schimbe intre ei informatie utilizind Internetul Primele specificatiile de baza ale Webului au fost HTML, HTTP si URL. Erau prin urmare necesare citeva trasaturi : independenta de platforma, posibilitati hypertext si structurarea documentelor.Independenta de platforma inseamna ca un document poate fi afisat in mod asemanator de computere diferite ( deci cu fonte, grafica si culori diferite ), lucru vital pentru o audienta atit de variata. Hipertext inseamna ca orice cuvint, fraza, imagine sau alt element al documentului vazut de un utilizator ( client ) poate face referinta la un alt document, ceea ce usureaza mult navigarea intre multiple documente sau chiar in interiorul unui aceluiasi document. sStructurarea riguroasa a documentelor permite convertirea acestora dintr-un format in altul precum si interogarea unor baze de date formate din aceste documente. SGML si HTML Tim Berners-Lee a utilizat ca model SGML ( Standard Generalized Markup Language ), un standard international in plina dezvoltare. SGML avea avantajul unei structurari avansate si al independentei de platforma dar proiectarea lui a avut in vedere mai mult structura semantica a documentului decit modul de formatare. Flexibil, SGML putea fi descris ca o specificare pentru descrierea altor formate. Utilizatorii puteau crea noi formate (DTD, Document Type Definitions) care puteau fi intelese de orice produs soft SGML pur si simplu prin citirea mai intai a definitiilor noilor formate. Informaii despre dezvoltarea HTML se pot prelua de la adresa: http://www.w3.org Limbajul HTML a fost dezvoltat iniial de Tim Berners-Lee la Laboratorul European pentru Fizica Particulelor (CERN) i popularizat de browser-ul Mosaic dezvoltat la NCSA i a beneficiat de explozia Web-ului din anii 90. n aceast perioad HTML-ul s-a dezvoltat n multiple direcii, dar era dependent de autorii paginilor HTML i productorilor de echipamente care, dei foloseau aceleai convenii pentru limbaj, aveau implementri incompatibile. De aceea s-a impus ca o necesitate absolut standardizarea HTML-ului ntr-un efort global al ntregii comuniti a Internetului. i acum HTML este un limbaj marcat de un deosebit

dinamism, standardizarea diverselor versiuni fiind ns deosebit de anevoioas datorit lipsei consensului. 1.3 Versiuni HTML . HTML 2.0 -a fost publicat ca standard (versiune oficial) sub forma Request for Comments RFC 1866 n noiembrie 1995 i reprezint eforturile de codificare i standardizare ale Internet Engineering Task Force. Poate fi preluat de la adresa ftp://ds.internic.net/rfc/rfc1866.txt A urmat apoi propunerea (draft) HTML 3.0 (n septembrie 1995), n mare msur bazat pe HTML+ (aprut n 1993) care, dei nu a fost adoptat ca standard a dus la adoptarea a numeroase mbuntiri. Unul dintre motivele care au condus la neacceptarea draftului a fost mrimea considerat exagerat a acestuia. De aceea urmtoarele versiuni au fost i vor fi introduse ntr-un mod modular. Aceast versiune se poate prelua de la adresa http://www.w3.org/MarkUp/html3/CoverPage. Ea a venit dup ce Netscape ncepuse s introduc o serie de noi taguri i atribute care nu erau complet specificate (versiunea aceasta de HTML fiind cunoscut sub numele de cod Mozilla), conducnd n acest fel la o implementare neuniform n alte browsere. Eforturile grupului de lucru asupra HTML din cadrul World Wide Web Consortium din aceast perioad ndreptate spre eliminarea inconsistenelor ntre specificaiile diverselor firme/browsere au avut ca rezultat apariia standardului (cu numele de cod Wilbur) HTML 3.2, n 11 ianuarie 1997, acestea putnd fi accesate la adresa http://www.w3.org/TR/REC-html32. mpreun cu W3C au lucrat la aceste specificaii IBM, Microsoft, Netscape Communications Corporation, Novell, SoftQuad, Spyglass i Sun Microsystems. Aceast versiune este o aplicaie SGML ce se conformeaz standardului internaional ISO 8879 ale crui specificaii se afl la adresa http://www.iso.ch/cate/d16387.html. Ca aplicaie SGML, sintaxa documentelor este definit de combinaia dintre o declaraie SGML (SGML declaration) i definirea tipului documentului (document type definition - DTD). HTML 4.0 a devenit o recomandare (standard) W3C la 18 decembrie 1997 (avnd numele de cod Cougar) i poate fi accesat la adresa http://www.w3.org/TR/REC-html40. i aceast versiune este o aplicaie SGML ce se conformeaz standardului internaional ISO 8879 ale crui specificaii se afl la adresa http://www.iso.ch/cate/d16387.html. Ca aplicaie SGML, specificaia HTML 4.0 include o declaraie SGML (1 SGML declaration), trei definiii ale tipului documentului (3 document type definition - DTD) i o list de referine la caractere. n momentul apariiei acestui standard, W3C recomand autorilor producerea de documente HTML 4.0, dar pentru motive evidente de compatibilitate cu versiunile anterioare, W3C recomand uneltelor ce interpreteaz i suport 4.0 s continue s suporte i HTML 3.2, precum i HTML 2.0. n ianuarie 1999 exist i propunerea (draftul) HTML 5.0.

1.4 Caracteristicile limbajului HTML. HTML are patru caracteristici principale: 1. Folosete un marcaj descriptiv pentru a indica diversele aciuni (instruciuni) ce trebuie executate. Aceasta nseamn c pri ale documentului descris de HTML snt marcate cu nume descriptive, ca de exemplu <CHAPTER> sau <TITLE> care snt aplicabile oricrei poriuni de date corespunztoare din document. 2. Definete structuri de documente ierarhice i (hyper)legturi intra- i interdocumente. O legtur (sau interconexiune) este o relaie unar ntre dou elemente ale unui document. Structura unui document este nsoit de astfel de legturi ntre elementele sale. 3. Limbajul HTML este guvernat de o descriere formal. HTML are o descriere a tipului documentului (Document Type Definition DTD) care stabilete specificaiile formale ale limbajului. DTD definete sintaxa limbajului, descrie fiecare element individual al unui document scris n limbajul HTML, definete atributele permise pentru fiecare element i descrie modelul datelor coninute n fiecare element (adic stabilete care alt element, dac este vreunul, poate s apar ntr-un element). n corelaie cu informaiile despre elemente, DTD ofer definiii pentru entitile externe ce pot fi referite n HTML (de exemplu, setul de caractere ISO-Latin-1 folosit pentru a reprezenta caracterele pe ecranul unui display). 4. Att specificaiile limbajului ct i limbajul nsui pot fi citite (interpretate) i de om dar i de computer. Datorit faptului c elementele de marcare sunt separate de text prin iruri de delimitare alctuite din caractere tipribile, textul i marcajele pot coexista n pace i nelegere att pentru om, ct i pentru computer.