Sunteți pe pagina 1din 7

Asigurarea de bunuri reprezint un sistem de relaii economice specifice, exprimate valoric,

de ntrajutorare i sprijin reciproc ntre asigurai, prin intermediul crora se formeaz, se


repartizeaz i se utilizeaz fondul bnesc necesar compensrii pagubelor provocate bunurilor
proprietate a ntreprinderilor sau personal, distruse de calamiti ale naturii sau de accidente,
precum i pentru finanarea aciunilor de prevenire i combatere a fenomenelor generatoare de
pagube, n vederea meninerii continuitii procesului de producie.
Asigurarea de bunuri acoper o gam larg de riscuri a cror producere poate determina
mari pagube materiale. De la incendiu primul risc pentru care s-a oferit protecia, pn la cele
mai variate evenimente: catastrofe (naturale, tehnologice, ecologice), furt, jaf, revolte, greve,
rzboi. n categoria de bunuri sunt incluse cldiri, platforme petroliere, parcuri de distracii,
porturi, aeroporturi, poduri, maini, utilaje, echipamente, instalaii, opere de art, bani, valori,
animale i altele.
In cadrul asigurarii de bunuri, societatea de asigurari se obliga ca la producerea riscului
asigurat sa plateasca asiguratorului (beneficiarului) o despagubire. Nu este obligatoriu ca
asiguratorul sa plateasca intreaga suma pentru refacerea situatiei financiare a asiguratului care a
suferit o dauna, deoarece in contract pot exista prevederi care limiteaza suma asigurata.
Intr-un contract de asigurare de bunuri, asiguratul trebuie sa aiba un interes patrimonial cu
privire la bunul asigurat. O persoana are un interes patrimonial daca producerea unui eveniment
asigurabil poate cauza o pierdere (prejudiciu) persoanei respective. In cazul in care in contractul
de asigurare este mentionat un beneficiar, altul decat persoana asigurata, acesta trebuie sa aibe un
interes patrimonial fata de bunul asigurat.
O regula generala in asigurarea de bunuri este aceea ca interesul patrimonial sa existe atat
in momentul incheierii asigurarii, cat si in momentul producerii riscului asigurat.
In asigurarea de bunuri, interesul patrimonial decurge, de regula, din statutul de proprietate
al persoanei care doreste sa se asigure. Exista situatii in care si alte persoane decat proprietarul
pot avea interes fata de un bun, cum ar fi proprietate in comun - o persoana care detine un bun in
comun cu una sau mai multe persoane are dreptul de a asigura bunul respectiv la intrega valoare.
Aceasta nu inseamna ca, in caz de distrugere a bunului asigurat, aceasta persoana va fi singura
despagubita, ci va beneficia de despagubire doar in limita dreptului ei de proprietate;
proprietatea ipotecata - in caz de ipoteca, ambele parti au un interes asigurabil: debitorul
ipotecar - in calitate de proprietar, iar societatea ipotecara - in calitate de creditor. In aceste
situatii se incheie un contract de asigurare in numele ambelor parti; proprietatea inchiriata - in
cazul in care chiriasul incheie un contract de asigurare, o face in numele si folosul proprietarului,
deci nu poate pretinde incasarea despagubirii, ci numai restituirea primelor de asigurare de la
proprietar; proprietatea aflata in custodie - custodele are un interes asigurabil, in ceea ce priveste
bunul pe care il detine in custodie, pentru ca, din punct de vedere legal, este responsabil pentru
orice dauna produsa bunului respectiv; persoanele din familia proprietarului - pot beneficia de
utilizarea bunului asigurat, ceea ce determina existenta unui interes asigurabil al acestora fata de
bunul respectiv.
In concluzie, pot fi asigurate bunuri apartinand persoanelor fizice si persoanelor juridice,
bunuri primite in folosinta sau aflate spre pastrare, reparare, prelucrare, vanzare sau pentru a fi
expuse in cadrul muzeelor si expozitiilor si bunuri ce fac obiectul cantractului de inchiriere sau
locatie de gestiune.
In asigurarea de bunuri exista o clasificare a riscurilor in: riscuri civile - asociate cladirilor
care folosesc ca locuinte si birouri si a bunurilor din acestea; riscuri comerciale si industriale -
asociate cladirilor ce folosesc ca unitati de productie si comercializare si bunurile aflate in
acestea.

Suma asigurata Aceasta nu trebuie sa depaseasca valoarea reala a bunurilor in momentul
incheierii contractului de asigurare. Suma la care sunt asigurate bunurile trebuie sa fie in deplina
concordanta cu valoarea reala a acestora. Pentru prevenirea subasigurarii, majoritatea societatilor
de asigurare aplica principiul raspunderii proportionale.
Prima de asigurare
La asigurarea de bunuri, prima de asigurare se determina prin inmultirea sumei asigurate cu
cota de prima tarifara, ce se exprima in procente sau promile.
In cele mai multe cazuri, cotele de prime asigurate sunt diferentiate: pe tipuri de localitati
(municipii, orase, comune); pe grupe de bunuri (locuinte, mobilier, aparatura audio-video).
In cazul unitatilor de productie, a magazinelor si depozitelor, cotele de prima se
diferentiaza in functie de natura produselor folosite in procesul productiei in: produse care nu
sunt combustibile, inflamabile sau explozibile; produse combustibile; produse inflamabile;
produse explozibile.
Determinarea primelor la asigurrile de bunuri

Asigurrile de bunuri acoper o gam larg de riscuri a cror producere poate determina
mari pagube materiale. De la incendiu-primul risc pentru care s-a oferit protecie pn la cele mai
variate evenimente: catastrofe (naturale, tehnologice, ecologice) furt, jaf, revolte, greve, rzboi.
n categoria de bunuri sunt incluse cldiri, platforme petroliere, parcuri de distracii,
porturi, aeroporturi, maini, utilaje, echipamente, instalaii, echipamente electronice, opere de
art, bani, valori, animale etc.
Modul de calcul al primelor la asigurrilor de bunuri
Determinarea nivelului cotei de prim tarifar, pe baza creia se stabilete volumul
primelor de asigurare care vor fi pltite de asigurai, are o importan deosebit n cadrul
activitii de asigurare. Aceast importan rezid n faptul c, fr calcularea nivelului cotei de
prim tarifar pe baza unor criterii tiinifice, nu exist certitudinea c asiguratorii vor putea
realiza un fond de asigurare corespunztor rspunderilor asumate.
n cazul asigurrilor de bunuri, cea mai mare parte din primele ncasate de asigurator se
utilizeaz pentru plata despgubirilor cuvenite asigurailor. Drept urmare, lementul principal n
funcie de care se stabilete nivelul cotei de prim tarifar este mrimea probabil a
despgubirilor pe care asigurtorul le va pltii asigurailor.
Dup cum am vzut, partea din cota de prim tarifar destinat pentru plata
despgubirilor se numete prim net sau cot de baz. Prin adugarea la acestea a suplimentului
(adaosului) destinat acoperirii cheltuielilor privind constituirea i administrarea fondului de
asigurare, finanrii unor msuri de prevenire a pagubelor, constituirii fondului de rezerv i
realizrii de ctre asigurtor a unui anumit beneficiu, obinem cota de prim tarifar sau prim
brut.
n vederea calculrii primei nete se pornete de la indicele de despgubire, care arat ct
reprezint n medie, despgubirile achitate de asigurtor la fiecare 100 de uniti monetare sum
asigurat, pentru o anumit categorie de bunuri. Indicele mediu de despgubire poate fi luat drept
baz pentru calcularea primei nete, deoarece totalul asigurrilor pltite de asigurtor indic
volumul efectiv al rspunderii asumate de acesta ntro perioad trecut. Acest volum ne permite
s stabilim, pe baza unor calcule de probabilitate, nivelul primei nete necesar constituirii unui
fond de asigurare la nivelul rspunderii asigurtorului dintr-o perioad viitoare. Deci, cunoscnd
ct au reprezentat despgubirile la fiecare 100 de uniti monetare sum asigurat, pe o anumit
perioad trecut, la o anumit categorie de bunuri, se poate determina prima net la 100 de
uniti monetare sum asigurat pentru perioada urmtoare.
Indicele de despgubire poate fi calculat pe baza datelor oferite de statistica de asigurare.
Numrul anilor pentru care este necesar s fie calculat indicele de despgubire variaz n funcie
de natura bunurilor i de felul riscurilor cuprinse n asigurare. De regul, cu ct numrul anilor
pentru care se calculeaz indicele de despgubire este mai mare, cu att exist mai mult
siguran c el va permite stabilirea, cu un grad de precizie mai mare a mrimii primei nete.
Pe baza practicii de asigurare s-a ajuns la concluzia c, n cazul asigurrii animalelor,
numrul de ani care ofer sufecient garanie n stabilirea indicelui de despgubire este ntr 5 i
7 la cldiri i la alte construcii pentru unele riscuri- ntre 10 i 15 ani iar pentru altele, cum este,
de exemplu cutremurul, ntre 30 i 40 de ani, la culturile agicole- ntre 15 i 20 etc.
Pentru calcularea indicelui de despgubire anual, se poate folosi formula:

I=
V N
S
*
sau , I=
V
v
N
n
-


n care:
I- indicele de despgubire anual;
S- suma total a despgubirilor pltite de asigurtor;
N- numrul bunurilor obiectelor asigurate;
V- valoare medie a sumei asigurate;
n- numrul bunurilor despgubite
v-valoare medie a despgubirilor acordate pentru bunurile asigurate.

Pe baza acestei formule se procedeaz la calcularea indicelui de despgubire pentru
fiecare an n parte din perioada stabilit. Dup cunoaterea indicilor de despgubire anuali, se
calculeaz indicele mediu de despgubire, ca o medie aritmetic simpl. n continuare, se
compar indicele mediu de despgubire cu indicii de despgubire anuali pentru a vedea dac
ntre acetea exist abateri n plus sau n minus. De regul, se constat existena unor astfel de
abateri, i ca atare, nu se poate admite caprima net unitar s fie egal cu indicele mediu de
despgubire. Dac s-ar admite o astfel de prim net, ar exista posibilitatea ca, n ultimii ani,
ncasrile din primele de asigurare realizate de un asigurtor s nu fie suficiente pentru
acoperirea tuturor pagubelor produse de riscurile asigurate. Pentru a elimina o astfel de
posibilitate, se corecteaz indicele mediu de despgubire cu adaos de risc. Mrime acestui adaos
este influenat de nivelul abaterilor indicilor de despgubire anuali, fa de indicele mediu de
despgubire, i se obine calculnd abatere medie ptratic.
Prin urmare, prima net unitar (p) se obine prin nsumarea indicelui mediu de
despgubire (I) cu abaterea medie ptratic (o ), aceast formul apare astfel:
p=I+o
Abaterea medie ptratic se calculeaz pe baza formulei:
o = ( ) ( ) ( ) { }
f
I
f
I
f
I
n
k
n
k
k
k
i i i
2
1
2
1
1
2
.......... * + + =

=
, iar
n
X
f
k
k
=
unde :
f
k
-reprezint fregvena relativ de realizarea a riscului n anul k

X k
-reprezint numrul bunurilor despgubite n anul k
n -reprezint numrul bunurilor despgubite n ntreaga perioad luat n calcul
i -reprezint valoarea medie a indicelui de despgubire n perioada luat n calcul

I k
-reprezint indicele de despgubire n anul k
Prin urmare, prima net unitar (p) se obine prin nsumarea indicelui mediu de
despgubire (I) cu abaterea medie ptratic (o ). Aceast formul apare astfel:
p=I+o

La prima net astfel obinut se adaug un supliment care servete pentru constituirea
fondului de rezerv, la care se apeleaz n eventualitatea nregistrrii unui indice de despgubire
maimare dect cel avut n vedere calcul; finanarea unor aciuni de prevenire a pagubelor;
acoperirea cheltuielilor privind constituirea i administrarea fondului de asigurare; realizarea de
ctre asigurtor a unui beneficiu anume. Din aceast nsumare, rezult prima brut, care se
noteaz cu P
Prin urmare prima brut se obine pe seama formulei urmtoare:
P=p+a
unde: p-reprezint prima net
a-reprezint adaosul sau suplimentul la prima net
Pentru determinare nivelul cotei necesare constituirii fondului de rezerv, este necesar
efectuarea unei analize tiinifico-matematice. n cadrul acestei analize, trebuie stabilit faptul c,
dac fenomenele care produc pagube bunurilor asigurate au sau nu au o distribuie normal. De
regul, datele statisticii de asigurare ne arat c astfel de fenomene apar ca variabile aleatoare,
care nu prezint o ditribuie normal. n aceste condiii, pentru stabilirea nivelului cotei necesare
constituirii fondului de rezerv, se poate utiliza inegalitatea Bienaym-Cebev, care apare sub
forma:

( )
c
o
c
2
2
1 m X P ,
n care :
X -reprezint variabile alearoare (n cazul nostru
I k
)
m -valoarea medie a valorii aleatoare x (n cazul de fa i )
o
2
-dipersia
Dac n aceast inegalitate facem pe o c k = obinem:
( )
k
k m X P
2
1
1 o ,
unde k poate lua valori de la 2,3.... la n, deoarece pentru k =1 relaia este nesemnificativ.

Asigurarea de raspundere civila auto prin efectul legii a fost reglementata in tara noastra
in forma actuala prin legea nr. 136/1995.
In aceasta asigurare sunt cuprinsi toti detinatorii (persoane fizice si juridice) de
autovehicule inmatriculate si folosite in tara noastra pentru pagube produse prin accidente de
autovehicule pe teritoriul Romaniei.
Persoanele care intra pe teritoriul Romaniei cu autovehicule inmatriculate in strainatare
se considera asigurate daca indeplinesc una din uramtoarele conditii :
a). poseda documente internationale de asigurare valabile pe teritoriul Romaniei;
b). numarul de inmatriculare atesta existenta asigurarii potrivit conventiei bilaterale
incheiate intre Biroul asigurarilor de autovehicule din Romania si Biroul asigurarilor de
autovehicule din tara de origine.
Exceptiile de la aceste prevederi fac persoanele fizice si juridice pe timpul utilizarii
autovehiculelor pentru cursele de intreceri, raliuri sau antrenamente, care se pot asigura facultativ
pentru astfel de riscuri.
Autovehiculele cu o capacitate cilindrica a motorului de 69 cm 3 inclusiv, apartinand
persoanelor fizice si juridice, nu sunt cuprinse in aceasta asigurare.
Sumele asigurate pentru avarierea sau distrugerea de bunuri in unul si acelasi accident,
despagubirea este de la 100.000 de lei pana la 40.000.000 de lei inclusiv.
Primele de asigurare se stabilesc diferentiat in functie de : felul autovehiculului si locul
inmatricularii, respectiv in Romania sau in strainatate.
Acestea se platesc de la data inmatricularii autovehiculului sau la data eliberarii
autorizatiei provizorii de circulatie, societatilor de asigurare, in perioada 1 ian. - 31 dec.
Asiguratii platesc primele de asigurare pana la sfarsitul lunii martie al fiecarui an, pentru
anul in curs.
Daca plata primelor anuale de asigurare se face pana la data de 1 ianuarie anticipat,
asiguratul beneficiaza de o reducere de 1o%.
In caz de neachitare la timp a primelor de asigurare prevazute in tarif, detinatorul
autovehiculului este neasigurat.