1.Obiectul de studiu al DE.

DE de baza si reprez lor principali Disciplina DE are ca obiect de studiu analiza curentelor economice in calitate de teorii care au fost sustinute, promovate si reflectate in cadrul unui sau altui tip de politica economica. In perioadele respective aceste teorii au orientat dezvoltarea economica la nivelul unei intreprinderi, ramuri, economii nationale sau la nivelul sistemului ec. International DE baza: -liberalism (c fiziocrata; liberalismul ec clasic; neoclasicismul; neoliberalismul) Adam Smith,M.Friedman -dirijism (mercantilism; keynesism;neokeynesism;sinteza neoclasica;postkeynesism) Jean Baptiste Colbert, John Maynard Kaynes,Whiliam Petty -socialism (soc. Utopic; s mic burghez; s sovietic;s de piata) Karl Marx, Saint Simon, -institutionalism (nationalismul ec;sc istorica germana;institut. Pozitivist, neoinstitutionalism) Fredrich List 2.Doctrina elitei in operele lui Platon si Aristotel. Doctrina justitiei sociale a SF. Toma DAquino. Platon Pentru Platon viaa social trebuie supus regulilor justiiei. Preocupat de ideea creari unui stat ideal, preciza implicarea acestuia in procesul de repartitie si consum.S-a preocupat de diviziunea muncii,rolul si importanta sa economica, de schimb si rolul banilor. Era impotriva imbogatirii . Aristotel Este primul ginditor care a incercat sa faca din economie o forma a cunoasterii stiintifice.Pentru el economia este "arta de a obtine bogatii sub forma" bunurilor materiale. Considera ca fiind normal imprirea societii in dou clase sociale: - oamenii liberi; - sclavii. Chsematistica constituie un element deosebit de economie aceasta reprezentind arta de a obtine bogatia sub forma baneasca ea intemeindu-se pe schimb. Toma dAquino si-a expus conceptiile teologice, politice si economice in asa numitele sume, reunite in Suma teologica. Considera ca averea nu contine nimic reprobabil in ea, iar fiecare om trebuie sa dispuna de bogatie potrivit cu situatia pe care o ocupa in societate. El intareste caracterul divin al proprietatii, iar stratificarea societatii in clase, grupuri si stari are la baza impartirea muncii in munca fizica si munca intelectuala. T.d'Aquino s-a preocupat de teoria "Pretul just" si teoria nominala a banilor. Pretul marfurilor este just daca este determinat de cheltuielile facute pentru producerea marfii.

3.Mercantelismul ca teorie si politica ec.Particularitatile nationale ate mercantilismului. Termenul de mercantilism ii are originea in limba francez, se identific cu noiunea de negustoresc. Curentul de gindire mercantilist este specific secolelor XVI-XVII .Se considera c doctrina economic mercantilist se intemeiaz pe trei idei caracteristice:1.forma ideal sau esenial a bogiei sunt banii, respectiv metalele preioase din care erau confecionai acetia, preocupindu-se de acumularea unei cantiti cit mai mari de aur i argint;2. scopul oricrei activiti lucrative, inclusiv al comerului, il reprezint profitul care apare in procesul circulaiei mrfurilor ca rezultat al diferenei dintre preul de vinzare i cumprare al bunurilor.3. cea mai profitabil sfer de activitate era, dup prerea lor, comerul.In dezvoltarea lui istoric, mercantilismul a parcurs doua etape: mercant timpuriu ,mercantilismul dezvoltat.

6. Sistemul economic al lui A Smith Adam Smith realizeaz o structur de clas clar, a societii din timpul su: muncitori,capitaliti i proprietari funciari. Potrivit structurii de clas, A. Smith apreciaz c valoareamrfurilor se compune din salariu, profit i rent, adic el confund valoarea mrfurilor cuveniturile diferitelor clase sociale.Teza fu ndamentala a lui Smith este libertatea economica, cu conditia ca exista concurenta.Aceasta este singurul mecanism care asigura realizarea interesului personal si cel gene ral,. 7.Ideile ec optimiste ale lui J.B. Say si Frederic Bastiat Jean-Baptiste Say Atrage atentia asupra problemelor productiei schimbului , repartitiei si consumului. Este cunoscut prin legea debuseelor, conformcareia produsele se schimba contra produselor, deci nici o criza de supraproductie nu poate ficompleta, caci toate produsele isi gasesc cumparatorii sai. Aceasta presupune ca in mod permanent cererea globala este egala cu oferta globala. El introdce in teoria economicaconceptul de intreprinzator ca principal agent al productiei. Elaboreaza teoria celor 3 factori de productie: natura;munca capitalul . 8.Ideile ec ale liberalilor pesimisti D. Ricardo si T. Malthus David Ricardo Conceptiile lui constituie largirea si dezvoltarea ideilor fiziocratilor, precum si ale lui Adam Smith. Principalele componente ale gindirii lui sunt :1. teoria valoare munca 2. teoria rentei funciare; 3. teoria repartitiei; 4. Toria costurilor comparative 5. teoria cantitativa a banilor. Thomas Maltus Folosind exemplul SUA abordeaza ideea ca populatia creste mai repede intr-o proportie geometrica decit producerea bunurilor si serv care evolueaza in proportie artimetica. Saracia e rezultatul suprapopulatiei. Propaga razboaie, cataclisme, foame, boli infectioase.

4.Conceptiile de baza ale fiziocratilor. Tabloul economic al lui Fr. Quesnay 1.Teoria produsului net izvorul avutiei trebuie cautat numai in agr. unde se obtine un surplus de bunuri materiale, produs net. 2.Teoria despre capital- (1 data) Quesnay a divizat capitalul in agricultura in :-avansurile initialeavansurile anuale. 3.Teoria ordinii naturale a fiziocrailor se bazeaz pe 3 forme de proprietatepersonala - mobiliara - funciara .Quesnay vede o asemanare in circ singelui si AE, rolul inimii revenindui agriculturii. Iar singele economiei este produsul net, care se misca bub forma de zig-zag. In tablou gasim expuse toate componentele sistemului ec. Fiziocratic : produsul net, capitalul ,clasele sociale.Ca rezultat al circulatiei marfurilor si a banilor de la o clasa la alta la sfirsitul anului se stabileste situatia de la inceputul anului respectiv. Anul urmator procesul de productie poate sa reinceapa in aceleasi proporti. 5.Caracteristica generala a doctrinei liberalismului ec clasic. Au activat izolati unul de altul .Multe din ideile liberale fusesera descoperite mult mai devreme, clasicii insa au avut intelepciunea sa le sistematizeze, sa le completeze si sa creeze un sistem de cunoastinte integru ,care este recunoascut drept o opera comuna. Valorile supreme ale liberalilor clasici sunt: libertatile economice,individualismul,noninterventi onismul.

9.Continutul si importanta doctrinei protectionismului ec a lui Fr. List Protectionismul este conceptia si sistemul de idei in care comertul si industria uneinatiuni sunt aparate de concurenta straina prin masuri de ordin vamal si nevamal adoptate destat.. List defineste ca principal obiectiv al politicii economice cresterea puterii productive astatului prin folosirea protectionismului vamal. Protectionismul lui List are caracter temporar sieste folosit doar in anumite circumstante cu scop educativ. Instrument al politicii protect. Este considerat tariful vamal care trebuie aplicat doar la prod. Industriale in perioada de trecere de lafaza agrara la agrar-manufacturiera 10.Caracteristicele protectionismului nord-american Economistul Carey considera ca diviziunea internationala a muncii rezulta in urma aplicariiprincipiilor liber-schimbiste ar duce la impartirea tarilor lumii in 2 mari categorii tari dezvoltate(industriale) si tari slab dezvoltate (agrare) ceea ce distruge armonia internationala. In schimb aplicarea unor politici ec protectioniste ar favoriza dezvolt productiva camplexa a fiecarei tari. 11.Evolutia ideilor socialiste.Caracteristica generala a DE socialiste.Socialismul utopic si mic burghez. Esenta: condamnarea proprietatii private si inlocuirea ei cu cea colectivaSocialismul chema la inlocuirea liberii initiative private prin actiunea colectivului sau astatului. Principalii reprezentanti ai socialismului utopic sunt H de Saint-Simon considera ca viitoarea societate se va intemeia pe marea industrie, care va fi strins unita cu stiinta si se va dezvolta in mod planificat. ; Ch. Fourier milita pt inlocuirea capitalismului cu o noua societate formata din asociatii de producatori si intemeiata pe principiile justitiei sociale. El critica proprietatea privata mare,care, potrivit opiniei lui se afla la temelia inegalitatilor sociale. Principalii reprezentanti ai socialismului mic burghez sunt Piere Joseph Proudon Proprietatea este un furt, cauza tuturor nedreptatilor. Considerind ce proprietatea estede origine naturala si deci trebuie sa ramina comunaProprietatea este libertate devine factor al dezvoltarii societatii numai atunci cind proprietarul utilizeaza personal mijloacele ce-i apartin.

12. Ideile principale ale DE a lui Karl Marx. Leinisismul Karl Marx considera ca fenomenele ec trebuiesc supuse unei analize globale a societatii a evolutiei ei. Marx analizeaza fenom ec in dinamica in miscare. Foloseste o noua metoda de cercetatre care o numeste dialectica materialista care cuprinde pe linga abstractiile stiintifice. Lenin a fost primul economist care a argumentat necesitatea aplicarii doctrinei ec marxiste la realitatea tarilor necapitaliste si a tarilor slab dezvoltate.Potrivit teorii lenisiste statul trebuie sa dirijeze nu numai procesele politice ci si cele ec. Salariul,preturile, dobinda si alte marimi ec vor fi fixate de catre stat. 13. Caracteristica generala a doctrinei neoclasice si principalele scoli marginaliste In 1870 au aparut 3 mari scoli: austriaca, elvetiana si de la Cambridge care au fondat doctrinaneoclasica. Fondatorii sunt Jevons, A.Marshall, Leon Walras si Karl Menger.Ei au descoperit paralel si in acelasi timp asa-numitul fenomen al utilitatii marginale denumit principiul diminuarii utilitatii marginale.Savantii dati afirma ca valoarea depinde de combinarea dintreraritate si utilitate. Ea este determinata de utilitatea marginala adica de utilitatea unitatii celmai putin utile care face obiectul unei cereri. 14. Scoala psihologica austriaca. K. Menger si E. Bohm-Bawerk Ei s-au preocupat de elaborarea teoriei valorii bazate pe utilitatea finala. Ei considera ca preturile marfurilor de consum sunt determinate numai de aprecierile subiective exprimate dediferiti indivizi luati separat cu privire la utilitatea finala a ultimii unitati dintr-o marfa oarecare. Dupa Menger valoarea bunului respectiv rezulta din raportul dintre cantitatea nevoilor individului si nu e aferenta marfurilor insasi.Dupa Bohm-Bowerk pt formarea valorii e nevoie ca utilitatea sa fie unita cu cantitatea.Raritatea in viziunea lui e o marime relativa si apare numai in concordanta cu gradul de necesitate de a poseda un lucru sau altul. 15. Scoala matem elvetiana. L. Walras L. Walras elaboreaza teoria echilibrului general. In viziunea lui in anumite conditii trebuie sa se stabileasca un anumit echilibru intre:1. pretul produsului2. factorii de producere3. cantitatile de produse.In viziunea lui echilibru se realizeaza in cadrul presupunerii ca ec. e perfect concurentiala si rata profitului este 0

16.trasaturile comune si deosebirile dintre doctrinele clasice si neoclasice. A. Marshall- autorul concilierii clasicilor cu neoclasicii Trasaturi comune: 1.Recunaosterea existentei unei ordini naturale careia ii este supusa viata economica.2.nedmiterea amestecului stat ului in.economie.3.considerarea profitulu i drept motor al dezvoltarii 4.calificarea concurentei ca factor al progresului. Deosebiri: . 1. In baza sistemului ec. Clasic sta teoria valoare-munca. In baza teoriei marginaliste sta teoria subiectiva a utilitatii marginale . 2. Marginalistii introduc in circcuitul stiintific un sir de termeni noi. In loc de notiuneamarfa utilizeaza termenul bun. Bunurile le impart in economice si libere 3. Clasicii determina pretul prin cantitatea de munca necesara producerii marfurilor. Neoclasicii- prin utilitatea finala/marginala a bunului respectiv 17. Scoala istorica germana. Esenta si etapele dezvoltarii Scoala istorica germana savirseste o revolutie metodologica prin respingerea metodei deductive folosote de liberali si propunind inlocuirea acesteia cu metoda inductiva si metoda istorica a comparatiilor. coala istoric german a cuprins dou mari etape succesive de dezvoltare:vechea coal istoric german ntre 1850-1890 si noua coal istoric ntre 1890-1930. 18. Conceptele fundamentale ale institutionalismului.Etapele dezvoltarii Trasaturii definitorii ale institut. : atitudine critica fata de un sir de aspecte negative ale capitalismului.;.justificarea amestecului statului in economie cu scopul evitarii crizelor, somajului si obtinerii veniturilor nelegitime .Principalul reprezentant este Simode de Sismonde care argumenteaza necesitatea de a studia institutiile publice. Apare ca o reactie impotriva monopolizarii excesive a ec. Se dezvolta in 3 etape: 1.Istitutionalismul negativist 2. INST.pozitivist 3Neoinstitutio.4. sc sociologica franceza 19.Institutionalismul protestatar si pozitivist (Th. Veblen, J.M Clarc, A.A Berle) Veblen Teoria clasei inactiveSustine ca intreprinzatorul nu este motivat doar de profitul maxim ci si de un sir de instincte.Respinge notiunea de legi economice eterne. In viziunea lui clasa fara ocupatiie ste una din principalele institutii daunatoare societatii capitaliste. Teoria suveranitatiiconsumatorului consumatorul nu e suveran in alegerea sa, ci este supus anumitor presiuni,care-l impun in cazul alegerii marfurilor si serviciilor.

20.Neoinstitutionalismul si scoala sociologica franceza. (Fr. Perroux, J. k Galbraith) Neoinstitutionalismul : J.K.Galbraith Noul stat industrial Respinge teza neoclasica cu privire la rolul determinant al pietii in viata ec. Si fundamentarea teoriei despre rolul decisiv al marilor intreprinderi si al statului in programarea evolutiei economice. El considera ca statul trebuie sa-si asume functia deplanificare a economiei. Scoala sociologica franceza: Fr. Peroux Teoria economiei dominante (Considera cafenomenul dominatiei este una din principalele trasaturi caracteristice ec. contemporane. El defineste dominatia ca o influenta disimetrica si ireversibila pe care o firma o exercita altor unitati mai putin puternice. Aceste relatii se stabilesc in urma unei aprigi lupte de concurenta. 21. Caracteristica generala a doctrinei keynisiste. Modelul keynisist Keynisismul a aparut la inceputul sec xx si ca premise a aparitiei a avut urmatoarele conditii:1. Piata nu este complet libera predomina concurenta imperfecta apar monopolurile.2. pe masura cresterii gradului de complexitate a vietii economice statul devine nu un factor econ. Efectiv necesar cu urmatoarele functii:a) organizator al vietii economiceb) subiect active si direct in economie(statul devine un neofactor de productie) 4. inceputul sec xx este caracterizat prin mari disfunctii economice(somaj, inflatie, crize 22. politica ec a statului preconizata de J.M Keynes Keynes afirma ca dezechilibrele ec. nu pot disparea de la sine, fiind necesara interventia statului.Statul trebuie sa intervina anume atunci cind agentii ec individuali isi micsoraza investitiile, promovind o politica de cheltuieli., pt stimularea investitiilor si consumului.Keynes considera ca banii trebuie folositi ca instrument important de dirijare, dereglementare a ec. Un scop principal al politicii monetare este mentinerea ratei dobinzii la celmai scazut nivel posibil.

23. Geneza neokeynismului. Teoria cresterii ec si teoria ciclurilor ec. Neokeynisimul urmareste scopul asigurarii unor ritmuri stabilite de cresteri ec.Ei se preocupa de analiza productiei care asigura cresterea venitului national. Teoria cresterii ec Roy Harrod,el si adeptii sai au elaborat un sir de politici de stabilizare, si stimulare a crest ec.Au propus elaborarea unor bugete pe termen de 10 ani,astfel incit excendentele de proprietate sa acopere anii de criza. Teoria ciclurilor ec-Alvin Hansen Distinge 4 forme de cicluri,la temelia ciclurilor se afla neregularitatea cu care se fac investitii in capital fix. 24. Sinteza neoklasica de P. Samuelson A efectuat o sinteza a keynesismului si a neoclasicismului expusa in lucrarea sa Economisc.El considera ca statul trebuie sa intervina direct in asa domenii ca invatamintul,octrotirea sanatatii,industria de prelucrare a deseurilor. 25. Postkeyneisismul. Juan Robinson Postkeyneisismul afirma ca ritmurile cresterii economice depind de felul in care se repartizeaza venitul national: raportul intre salariu si profit. Joan Robinson demonstreaza ca salariile mari faciliteaza realizarea produselor si a serviciilor,reprezinta unii din principalii factori stimulanti ai cresterii ec. 26. Neoliberalismul si deosebirile lui de liberalismul ec clasic Neoliberalii recunosc conceptul de ordine naturala, plaseaza in centrul doctrinei lor notiuneade individualism ec , acorda o deosebita atentie analizei pretului si a pietei. Principii:1. respectarea ordinii naturale, dar nu absolutizata 2. libertatea economica si responsabilitatea intreprinzatorului3. concurenta fara monopoluri4. libertatea formarii preturilor 27. Scoala de la Freiburg. Teoria tipurilor ideale de ec. Modelul ec de piata sociale. Scoala austriaca ultraliberala. Teoria ordinii spontane. Neoliberalismul german e numit si ordoliberalismul.Principalii reprez sunt Walter Eucken,Wilhelm Ropke. teoria tipurilor ideale-Walter Eucken spune ca exista 2 tipuri de orinduire: Economia libera pe piata si ec centralizata.

28.Scoala monetarista de la Chicago. coala de la Chicago a avut o contribuie esenial n renvierea interesului lumii academice pentru libertatea economic. Libertatea oamenilor de a participa la schimburi pe pia, conform dorinelor lor, este crucial pentru meninerea unei societi libere. Dei muli intelectuali tind s dispreuiasc aspectele materiale ale vieii n favoarea unor valori pretins mai nalte, pentru muli oameni, libertatea economic este o parte semnificativ a libertii lor. 29. Teoria ec ofertei. Oferta cheia avutiei. Keynes considera ca cele mai multe probleme ec,cum ar fi somajulsi crizele ec, pot fi rezolvate prin stimularea cererii.In modelul keynesist oferta era neglijata,fiin considerata un fenomen secundar.Autorii ec ofertei au cu totul alta convingere ,ei afirma ca nu consumatorul ,ci intreprinzatorul adika oferta constitue punctul de plecare al oricarei dezvoltari ec. 30.Particularitatile formarii si dezvoltarii gindirii ec rominesti. In centrul atentiei carturarilor si oamenilor de stat romini nu sau aflat problemele legate de sporirea avutiei nationale, ci chestiunile legate de apararea independentei nationale si unirea intr-un singur stat al tuturor rominilor.Una dintre cele mai imp particularitati a gindirii ec rominestieste imbinarea problemelor pur ec cu idealurile luptei de eliberare nationala. 31.Conceptul avutiei la mercantelisti , fiziocrati si liberalii clasici

32.particularitatile neoinstitutionalismului ec J.K.Galbraith Noul stat industrial Stiinta economica si interesul public Respinge teza neoclasica cu privire la rolul determinant al pietii in viata ec. Si fundamentarea teoriei despre rolul decisiv al marilor intreprinderi si al statului in programarea evolutiei economice. El considera ca statul trebuie sa-si asume functia deplanificare a economiei. Tehnostructura-o noua institutie cheie . 33Teoriacostul tranzactiilor si drepturilor de proprietate de R. Coase Coase afirma ca costul tranzactiei nu este nemijlocit legat de procesul de productie. Acesta este costul efectuarii unui schimb, adica chelt legate de studierea pietei, de desfasurarea negocierilor. Dreptul de proprietate se subintelege totalitatea normelor care reglementeaza accesul la resurse rare.Ideea principala a acestei teorii consta in faptul ca identificarea clara si respectarea stricta a acestor drepturi reduc costul tranzactiilor. 34.Teoria alegerii publice de J. Buchanan. Interpretarea neoinstitutionala a istoriei ec de Douglas North Teoria alegerii publice- J. Buchanan si Gordon Tullock au incercat sa integreze intr-o singura abordare teoretica stiinta ec si cea politica.Aceasta teorie are la baza sa ipoteza existentei, in conditiile democratiei, a unei pieti politice , similare pietei bunurilor si serviciilor. Douglas North considera ca aparitia statului este cea mai mare realizare a lumii Antice.El sustinea ca orice institutie odata ce mai exista , este utila si ca anume institutiile joaca rolul determinant in asigurarea progresului ec.

35.Particularitatile gindirii ec contempor. Teoria capitalului uman de G. Beker si teoria anticiparilor rationale de R Lucas Gindirea ec contemporana este in cautarea unui nou sistem de gindire, in viitor ar putea fi studiate asemenea calitati ca intuitia,anticiparea viitorului, imaginatia creativa. Teoria capitalului uman- Gary Becker esenta acestei teorii consta in examinarea individului nu doar in calitate de simplu consumator de bunuri si servicii ci ca pe o forma specifica a capitalului,investitiile in individ fiind asemanate cu investitiile in capitalul fix. Teoria anticiparii rationale sau noua scoala clasica- trasatura distincta a adeptilor acestei scoli este apararea virtutiilor liberalismului rc si respingerea interventiei statului in activ ec.A dat lumii cel mai mare nr de laureati ai premiului Nobel.