Sunteți pe pagina 1din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tehnici de obtinere a unui colorant alimentar din sfecla de zahar prin extractie cu solventi

PARTEA I CERCETARE OBTINEREA UNUI COLORANT ALIMENTAR DIN SFECLA ROSIE (BETA VULGARIS) PRIN EXTRACTIE CU SOLVENTI

1.1.Introducere

In categoria colorantilor intra acele substante ce se introduc in produsele alimentare pentru a restabili culoarea produsului alimentar care a fost afectata prin prelucrare, depozitare, ambalare si distributie sau care se introduc in produsele alimentare pentru ca cel ce consuma produsul alimentar sa identifice mai bine aroma produsului, respectiv pentru a colora un produs lipsit de culoare. Colorantii sunt combinatii organice, naturale sau sintetice, ele insele colorante, dar care au si proprietatea de a colora. Pentru ca o combinatie chimica organica coloranta sa fie si materie coloranta, ea trebuie sa indeplineasca anumite conditii de solubilitate, de stabilitate la lumina sau alti agenti fizici sau chimici. Un colorant alimentar ideal trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa nu fie toxic si sa nu fie cancerogenic la diferite niveluri de utilizare; sa nu contina impuritati toxice; pentru a putea fi folosit, colorantul trebuie sa aiba dispersabilitate si/sau solubilitate adaptate la incorporarea sa in faza apoasa si/sau in faza lipidica din produsul alimentar; sa nu altereze proprietatile organoleptice ale produsului alimentar in care se introduce; sa fie stabil la lumina sub forma stabilizata;

Pagina 1 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

sa nu fie afectat de temperaturile la care se face tratamentul termic al produsului (pasteurizare, fierbere, sterilizare); sa fie stabil in timpul depozitarii; sa nu reactioneze cu urmele de metale si nici cu agentii oxidanti sau reducatori; caracteristicile sa fie reproductibile; sa poata fi pus in evidenta in produsul alimentar prin tehnici analitice adecvate; sa fie disponibil si relativ economic sub aspectul pretului; sa fie aprobat prin legislatia sanitara in vigoare. In conformitate cu datele existente in literatura de specialitate, sub denimirea de coloranti alimentari se inteleg acele substante colorate care se gasesc in mod natural in produsele comestibile, din care se obtin prin extractie, respectiv se obtin prin sinteza chimica (ex: carotenoidele, clorofile, antocianele, riboflavina, betainele etc.). [1] Deoarece numarul colorantilor sintetici este limitat iar siguranta utilizarii unora este pusa sub semnul intrebarii, obtinerea si studierea unor pigmenti naturali pentru produse alimentare este de mare actualitate. 1.2. Colorantul rosu din sfecla rosie Sfecla rosie (Beta vulgaris L. var. Bikores monogerm) este o sursa foarte buna de pigmenti betalainici. Desi pigmentii similari pot fi intalniti si in alte plante, doar sfecla este cea care contine acest grup de pigmenti. Datorita concentratiei ridicate de pigment si a acceptarii pulberii de sfecla din 1960 drept colorant alimentar, pigmentii din sfecla prezinta un interes deosebit. [2] 1.2.1. Structura chimica a betalainelor Betalainele, un termen introdus de Mabry si Dreiding (1968), se refera la pigmentii rosii (betacianine) si galbeni (betaxantine) din sfecla rosie. Principalul pigment rosu, betanina, este cel mai important pigment care ar putea fi considerat colorant alimentar, continand aproximativ 75 95% din continutul betacianinei din sfecla rosie (Dreiding 1961; von Elbe 1972)[3]. Structura betaninei a fost elucidata de Wilcox si este ilustrata in figura 1.

Pagina 2 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fig. 1.1. Structura moleculara a betaninei, principalul pigment rosu din sfecla rosie Betanina, componentul major al betacianinelor din sfecla a fost cristalizata de Wyler si Dreiding (1957) si simultan de Schmidt si Schoenleben (1957). Structura detaliata a betaninei a fost stabilita de Wyler si colaboratori (1963). Alte betacianine din sfecla sunt: izobetanina, izobetanidina, prebetanina si izoprebetanina. Structura izobetaninei este de C 15 epimer a betanidinei. Piatelli si colaboratorii (1964) si Wilcox si colaboratorii (1965) au aratat ca betanina si izobetanina sunt 5 O - - glicozidele betanidinei si respectiv izobetanidinei. Prebetanina si izoprebetanina sunt esterii monosulfat ai betaninei respectiv izobetaninei. Degradarea alcalina a betanidinei produce acid 5,6 dihidroxiindol 2 carboxilic, acid 4 metil piridin 2,6 dicarboxilic si ammoniac [4].

(1)

(2)

O cantitate mica de pigmenti galbeni (3) si (4) este de asemenea prezenta in colorantul alimentar. (3) (4)

Metodele de determinare a concentratiei de pigmenti cuprind masuratori spectrofotometrice fie prin masurarea modificarii relative a absorbantei la lungimea de unda max. sau prin separarea si eluarea pigmentilor si calcularea concentratiei folosind coeficienti de repartitie. Metoda spectrofotometrica elaborata de Nilsson (1970)[3] permite determinarea directa a betacianinelor si betaxantinelor fara separarea lor prealabila. Betanina are o A max la 535 540 nm dar absoarbe si la Amax a vulgaxantinei I (476 478 nm), betaxantina majora din sfecla. Deoarece absorbanta variaza cu concentratia, calcularea raportului A538/A476 conduce la determinarea concentratiei de betanina.

Pagina 3 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vulgaxantina I nu absoarbe la Amax a betaninei, astfel ca absorbanta amestecului la aceasta lungime de unda se datoreaza doar betaninei. Rezultatele se exprima sub forma concentratiei de betacianine si betaxantine. Drept colorant alimentar se poate utiliza atat extractul concentrat cat si pasta sau pulberea obtinuta prin atomizare. Ambele preparate au un continut pigmentar relativ scazut, de aceea pentru a obtine culoarea dorita sunt necesare mari cantitati. Din valorile absorbantelor se remarca faptul ca betalainele sunt egale si/sau mai bune in puterea de colorare decat colorantii artificiali. Puterea tinctoriala a betaninei pure este aproximativ dubla fata de colorantii artificiali. Aplicarea comerciala a betalainelor este conditionata de tehnologiile de obtinere a unor preparate cu un continut cat mai mare de colorant la un pret acceptabil. [5] 1.2.2. Proprietati La folosirea colorantilor naturali trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele proprietati functionale: solubilitatea si activitatea apei mediului; puterea coloranta; sensibilitatea la pH; sensibilitatea termica. Toate betalainele sunt solubile in apa si de aceea prepararea extractelor de pigment este bazata in principiu pe solubilitate. Principalul neajuns al pigmentului rosu din sfecla il constituie instabilitatea sa termica si la modificari ale pH-ului. La incalzire, betalainele (betacianine si betaxantine) se scindeaza cu eliberarea de acid betalamic (fig.1.2)[1]. Atunci cand colorantul se afla in solutie, la racirea acesteia dupa incalzire, are loc o revenire a culorii, dar nuanta se modifica spre violet purpur, deoarece proportia de vulgaxantina de culoare galbena se diminueaza. Este cunoscut faptul ca o serie de factori din etapele de preparare, procesare si depozitare afecteaza stabilitatea culorii. Acesti factori includ: temperatura, pH-ul, lumina, prezenta sau absenta oxigenului, metalelor sau a altor substante chimice. Culoarea taiteilor de sfecla sufera modificari, dar aceasta este in general acceptabila datorita continutului pigmentar ridicat, care este sufucient de mare pentru a contracara pierderea ce apare pe parcursul taierii.
Pagina 4 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fig. 1.2. Degradarea termica a betaninei 1.2.2.1. Factorii ce afecteaza stabilitatea betaninelor 1.2.2.1.1. Efectul pH-ului Studiile de literatura [2,5] realizate pe suc, respectiv pe piure de sfecla, pe un domeniu de pH cuprins intre 2.0 si 9.0 au aratat ca spectrele solutiilor cu pH cuprins intre 4.0 si 7.0 sunt identice. Sub pH 4.0 (pentru solutii cu pH = 2) se constata o usoara deplasare a maximului spre mai mici (535 nm fata de 537 nm) iar intensitatea culorii scade. Spectrul se largeste in domeniul 575 650 nm si culoarea se modifica de la rosu la rosu violet. Peste pH = 7.0 absorbanta se deplaseaza spre lumgimi de unda mai mari iar intensitatea scade si in acest caz. Cresterea absorbantei apare la 575 650 nm si 400 450, modificarile spectrale datorandu-se modificarii culorii de la rosu la violet. Peste pH 10.0 intensitatea absorbantei in domeniul de 540 550 nm continua sa scada iar absorbanta in domeniul 400 460 nm creste, cu o rapida schimbare a culorii in galben (Nilsson 1970; von Elbe 1974). Modificarile de culoare s-au masurat pentru solutii preparate din 1 ml solutie betanina (concentratie 0.4 mg/100 ml) si 4 ml solutie tampon prin citirea absorbantei in domeniul 400 650 nm la temperatura de 40C. S-a urmarit de asemenea si influenta concomitenta a timpului de depozitare. S-a constatat ca in cazul probelor depozitate 7 zile nu se remarca modificari in domeniul de pH = 3 7 dar absorbanta scade la valori de pH < 3 si pH > 7. Stabilitatea culorii este remarcabila in domeniul de pH = 4 5. (tabel 1.1.) Tabel 1.1. Influenta pH-ului asupra stabilitatii culorii solutiilor de betanina Valoarea pH-ului 2.0 3.0 4.0 5.0 6.0 Timp de depozitare 0 zile Absorbanta 0.01 0.47 0.51 0.53 0.54 0.53 7 zile Absorbanta 0.01 0.34 0.47 0.52 0.53 0.51

Amax 1 (nm) 535 535 537 537 537


Pagina 5 din 64

Amax 1 (nm) 534 534 537 537 537

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

7.0 8.0 9.0

0.52 0.49 0.49

537 538 544

0.47 0.37 0.34

537 538 544

1.2.2.1.2. Efectul temperaturii [2] Solutiile de betanina incalzite pe intervale variabile de timp sufera o degradare graduala a culorii rosii si aparitia culorii maro deschis. Modificarea de culoare s-a studiat prin calculul descresterii continutului de betanina si a procentului ramas dupa tratamentul termic cu relatia: %R = [mg betanina la timpul x / mg betanina la = 0 (initial)] * 100 R se reprezinta functie de timp intr-o diagrama semilogaritmica. Dependenta liniara obtinuta indica faptul ca degradarea termica a betaninei decurge conform unei cinetici de ordinul 1. Pentru timpul de injumatatire a pigmentului s-a stabilit relatia: T1 =
2

0.6 3 9 k

k = constanta de viteza, obtinuta prin multiplicarea pantei dreptelor cu -2.303. Datele de literatura obtinute sunt prezentate in tabelul 1.2. Acestea indica faptul ca stabilitatea betaninei este mai mare intre pH 4 si 5.0. Stabilitatea betaninei din sucul de sfecla in domeniul de pH 3 7 este similara stabilitatii solutiilor de betanina. Cu toate acestea la pH 5 stabilitatea sucului este mai mare, ceea ce indica un efect protector al componentilor sucului. CE = eroarea maxima calculata. Tabelul 1.2. Viteza de degradare a solutiei de betanina si suc de sfecla functie de pH la 100 ( 10C: pH 0.05 3.0 4.0 5.0 6.0 7.0 Suc de sfecla 3.0 5.0 7.0 94 51 48 79 118 79 24 135 7.4 1 13.6 2 14.5 2 8.1 1 5.9 1 8.8 1 28.6 3 5.1 1 k (min)-1*10-3 T1/2 (min) CE

Pagina 6 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Datele de literatura referitoare la viteza de degradare in timp sunt prezente in tabelul 1.3. Tabelul 1.3. Viteze de degradare a solutiei de betanina functie de temperatura si pH: Temperatura 25 1 50 1 75 1 pH 0.05 5.0 7.0 5.0 7.0 5.0 7.0 k (min)-1*10-3 0.61 6.2 2.2 13.8 7.8 35 T1/2 (min) CE 1150 100 110 10 310 30 50 5 90 10 20 2

Tabelul 1.4. Procentul mediu de betanina continut in piureul de sfecla: Timp (min) 30 45 60 102 83 57 46 Temperatura 110 68 37 31 C 1 116 62 35 16
0

129 52 -

Studiile efectuate asupra piureului de sfecla indica faptul ca viteza de degradare este similara in ambele cazuri, valorile constantei de viteza k fiind la 1000C aproape identice 0.02 respectiv 0.024. Acest lucru exprima efectul protector a componentilor la pH-ul natural (4.9). In consecinta, betanina pura nu poate fi utilizata ca un colorant alimentar datorita labilitatii sale termice. Desi exista un efect protector natural in sucul respectiv piureul de sfecla, utilizarea acestora este limitata la procese care nu necesita prelucrare termica sau aceasta este de foarte scurta durata 1.2.2.1.3. Influenta luminii si/sau aerului asupra culorii [2] Cercetarile privind influenta luminii/aerului, realizate prin depozitarea solutiei de betanina pH = 7 in aer sau N2 cu sau fara expunere la lumina timp de 6 zile la 150C au evidentiat faptul ca prezenta aerului, respective luminii creste viteza de degradare, efectele celor 2 factori fiind cumulative. Acest lucru impune evitarea expunerii indelungate la lumina si aer a produselor cu continut de betanina. 1.2.2.1.4. Efectul activitatii apei [6] Unul din factorii ce afecteaza stabilitatea betaninei este si umiditatea.

Pagina 7 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Activitatea apei este definita ca raportul dintre presiunea de vapori a apei intr-un sistem specific si presiunea de vapori a apei pure la aceeasi temperatura. Activitatea apei se noteaza cu aH2O. Studiul de literatura indica o crestere a stabilitatii betaninei la 750C o data cu descresterea activitatii apei de la 1.0 la 0.37. Timpul de injumatatire T1/2 a betaninei este de cca. 4 ori mai mare la a = 0.37 decat in cazul in care a = 1. (tabel 1.5). Aceasta stabilitate crescuta explica utilizarea cu succes a betaninei la colorarea deserturilor gelatinoase si sugereaza si alte domenii de utilizare in alimente cu umiditate joasa sau moderata.

Tabel 1.5. Timpul de injumatatire functie de aH2O la 750C: aH2O 1.00 0.95 0.87 0.74 0.63 0.47 0.37 T1/2 (min) 33 37 43 57 71 100 124

1.2.2.1.5. Efectul radiatiilor asupra stabilitatii betalainelor [7] Expunerea pigmentilor rosu intens si galben la radiatiile gama si ultraviolete conduc la o pierdere in culoare. Iradierea gama de 50 100 krad a cauzat o scadere a absorbtiei in spectrul vizibil la lungimea de unda maxima. Dozari in exces de 100 krad au dus la pierderi totale de culoare. Efectul protector a componentilor sucului si piureului precum si a unor componenti ai produselor alimentare ce contin betanina ca pigment indica faptul ca in anumite conditii acesti compusi pot fi utilizati in industria alimentara. 1.2.3.Tehnologia de obtinere Colorantul rosu de sfecla se poate obtine atat prin presarea taiteilor de sfecla si stabilizarea sucului obtinut prin fermentatie cat si prin extractie cu solventi 1.2.3.1. Obtinerea sucului de sfecla [8]

Pagina 8 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Colorantul alimentar a fost obtinut prin zdrobirea sfeclelor rosii (Beta vulgaris) si presarea materiei crude, scotand sucul prin acidifiere si fierbere la presiune scazuta. Pentru a preveni oxidarea colorantului si pentru a creste calitatea acestuia procesarea se realizeaza in atmosfera de gaz inert (azot). Evaporarea sucului are loc la presiune scazuta, timp de 1 2 h, in atmosfera de azot. Pentru a preveni activarea enzimelor oxido-reducatoare, procesul de zdrobire si presare se realizeaza la temperatura de 5 100C. Sucul este acidifiat cu ajutorul solutiei de acid citric 0.1 1.0%, respectiv solutie de HCl 1.0 1.5%. [9] O alta metoda de obtinere a sucului de sfecla consta in zdrobirea si presarea sfeclelor pentru obtinerea sucului si fermentarea acestuia cu Saccharomyces oviformis (cultivat pe must de struguri) la pH = 4.8 5.0. Astfel, prin presarea sucului in timpul fermentarii cu Saccharomyces oviformis la temperatura de 300C si pH 4.8 pentru 24 h se inregistreaza pierderi ale pigmentului de numai 13 14%. Dupa incheierea fermentatiei biomasa este separata si folosita ca aditiv alimentar. Sucul obtinut a fost concentrat la temperatura de 50 550C, rezultand un colorant concentrat care poate fi depozitat la 0 40C pentru cateva luni. [8,9] 1.2.3.2. Obtinerea betalainelor prin extractie cu solventi Pentru extractia pigmentilor betalainici din sfecla se aplica extractia cu diversi solventi: apa, solutie HCl, solutie acid citric, solutie acid ascorbic, amestec de acid citric si acid ascorbic, alcool etilic, amestec de acid citric si alcool etilic, amestec HCl si alcool etilic [10]. Indiferent de diferentele dintre materia prima sau compozitia pigmentilor extrasi, este bine sa se combine mai multe metode de extractie, intrucat deocamdata lipsesc informatiile comparative despre influenta tipului de solvent asupra extractiei pigmentilor din taiteii din sfecla si nu sunt stabiliti parametrii optimi ai procesului de extractie. Procedeele de extractie au fost realizate atat prin contactare simpla cat si diferentiala, utilizandu-se un extractor tubular prevazut cu un transportor elicoidal. 1.2.4. Purificarea produsului brut

Pagina 9 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

80% din substanta uscata din sucul de sfecla contine carbohidrati fermentabili si azot, iar o fermentare cu drojdii pare o solutie rezonabila de descrestere a solidelor totale si crestere a betacianinei concentrate pe un mediu solid [12]. Fermentarea sucului de sfecla rosie ultrafiltrat cu Candida utilis in conditii partial anaerobe, a determinat reducerea substantiala a substantelor uscate, rezultand o crestere de 5 7 parti a betacianinei raportata la substanta uscata. A fost obtinut un continut de 6 8% betacianina in produsul final uscat. Carbohidratii fermentabili, azotul aminic si 80% din azotul Kjeldahl au fost asimilati de Candida utilis dupa 6, 5 ore de fermentatie prin mentinerea pH-ului la 5.0 cu solutie de NaOH si HCl. Dupa uscare, produsului ii lipsesc caracteristicile si aroma fainii de sfecla si este solubil in apa. In urma acestor experimente, Adams (1974) a concluzionat urmatoarele: utilizarea NH3 pentru a mentine valoarea pH-ului dorita, a scazut utilizarea azotului in timpul fermentatiei; un tratament cu pectinaza inaintea fermentarii ar reduce solidele totale dupa fermentare; enzimele proteolitice nu au crescut utilizarea proteinelor; tratamentele cu hidrolizate enzimatice in conditii anaerobe inainte de fermentare au produs pierderi substantiale de betacianine; sfeclele cu continut ridicat de betacianina au crescut pe medii solide. Sucul de sfecla rosie este filtrat, supus schimbului anionic cu solutie de NaCl, iar produsul ultrafiltrat si concentrat contine betanina si vulgaxantina I. Astfel, 108.0 l suc de sfecla (16.8 g betanina, 16.0 g vulgaxantina) este trecut prin Duolite A 171 P (forma Cl-) coloana schimbatoare de anioni la 25 l/h cu solutie NaCl, pentru a obtine 286 mg betanina si 289 mg vulgaxantina/l (randament 85%). Dintr-o solutie (50 l) continand 5% NaCl, 800 mg betanina si 550 mg vulgaxantina/l, a fost ontinut un concentrat prin ultrafiltrare cu o membrana DDS 865 la 45 atm si 8 l/min. Acest concentrat a fost redus la 12 l continand 5% NaCl, 7817 mg betanina si 5246 mg vulgaxantina/l [13]. Purificarea si separarea pigmentilor poate fi realizata prin tehnici cromatografice si/sau elecroforeza [3,14]. 1.2.5. Domenii de utilizare Utilizarea betaninei drept colorant alimentar natural este admisa de FAO cu restrictii: arsen maxim 5 mg/kg si plumb 20 mg/kg, sub forma extractului brut. [15]
Pagina 10 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Rosul de sfecla se utilizeaza la fabricarea bauturilor nealcoolice, produselor de patiserie si panificatie, deserturilor pe baza de gelatina, budincilor, supelor, amestecurilor pulbere. Fiind sensibil la caldura si la pH, nu da rezultate satisfacatoare la utilizare in preparatele din carne. [1,4,14] Poate fi utilizat drept colorant pentru carnea tocata in amestec cu derivate proteice texturate, destinate obtinerii de perisoare, chiftele, hamburger, la care se cere culoarea rosie pentru amestecul ca atare, dar care se poate brunifica in timpul tratamentului termic (ceea ce este de dorit).

1.3. Extractia lichid solid [16] Prin spalare extractiva se intelege procesul de solubilizare preferentiala a unuia sau mai multor componenti ai amestecului de constituenti aflat in solidul supus contactarii cu un mediu lichid adecvat. Extractia lichid solid, cunoscuta si sub denumirea de spalare extractiva sau lixiviatie, este un procedeu larg utilizat in variate domenii industriale, de la industria alimentara (obtinerea in unele cazuri a uleiurilor vegetale si animale, turte sau deseuri de origine animala sau vegetala, a zaharului din sfecla si trestie de zahar, a cofeinei din cafea, a uleiurilor eterice din plante etc.) la industria metalurgica sau biotehnologie. 1.3.1. Principii fundamentale in extractia lichid solid Principiul extractiei unui component itul solid (solut) aflat intr-o masa solida consta in dizolvarea treptata a acestuia incepand de le suprafata particulei, creand o structura poroasa in interiorul solidului, urmata de patrunderea solventului in interiorul particulei, dizolvarea solutului si saturarea sa in apropierea frontului de dizolvare, urmata de difuzia de solut prin porii umpluti cu solvent spre suprafata particulei solide, apoi difuzia in masa exterioara de solvent, formand extractul. 1.3.2. Factorii specifici extractiei lichid solid Eficacitatea procedeului extractiv este influentata de o serie de factori care depind de: natura fazei solide;
Pagina 11 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

natura solventului utilizat pentru extractie si echipamentul de lucru; conditii de operare si geometri utilajului. Natura si proprietatile solidului supus extractiei determina mersul procedeului extractiv. Structura solidului in functie de natura sa, poate fi poroasa, compacta sau celulara. Dimensiunea particulelor poate influenta viteza de extractie in mai multe moduri. Cu cat dimensiunea va fi mai mica, cu atat parcursul difuzional intern va fi mai mic iar suprafata de contact dintre cele doua faze (lichida si solida) va fi mai mare si, in consecinta, si viteza de transfer de masa va creste. Prin utilizarea insa, de particule de dimensiuni foarte mici, poate apare pericolul ingreunarii separarii fazelor, respectiv al drenarii reziduului. Daca solidul supus extractiei are o structura celulara (cazul materialelor vegetale sau animale) ce inglobeaza solutul intracelular, viteza de extractie va fi semnificativ diminuata de rezistenta peretelui celular prin care solutul va trece osmotic. Pentru acest tip de materiale, maruntirea este necesara pentru a favoriza patrunderea solventului pana la nivel celular. Natura solventului utilizat in operatiile de extractie, determina nu numai conditiile tehnologice de realizare a procesului, dar si economicitatea acestuia. In alegerea solventului trebuie sa se tina seama de urmatoarele aspecte: selectivitate ridicata fata de solut; temperatura de fierbere, proprietati calorice si presiune de vapori corespunzatoare pentru a permite o separareusoara de solut si a evita pierderile de solvent prin vaporizare; densitate relativa si vascozitate scazuta pentru a permite o mai buna penetrare in structura solida si sa faciliteze circulatia fazei lichide in utilajul de extractie; toxicitate si pericol de inflamabilitate cat mai reduse; sa fie necoroziv; recuperare usoara, atat din extract cat si din reziduu, si de reutilizare; sa fie accesibil si la un pret de cost cat mai scazut. De regula, alegerea solventului se face, pentru fiecare caz in parte, prin acceptarea unui compromis intre criteriile mai sus mentionate. In ceea ce priveste conditiile de operare un rol esential il are temperatura la care se realizeaza extractia. In mod obisnuit este de dorit ca extractia sa se realizeze la temperatura maxima posibila deoarece solubilitatea materialului ce urmeaza a fi extras creste cu temperatura, permitand obtinerea unor solutii concentrate. Concomitent creste si valoarea coeficientului de difuzie, ceea ce determina o crestere a vitezei de extractie. Temperatura de lucru este limitata, insa, din considerente tehnologice (evitarea unor reactii chimice

Pagina 12 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ireversibile dintre solut si solvent, evitarea extractiei unor specii nedorite) sau economice (pierderi de solvent prin evaporare). Conditiile hidrodinamice din utilajul de extractie sunt, de asemenea, importante, deoarece conduc la intensificarea etapei de difizie externa si la prevenirea sedimentarii particulelor solide, in cazul operarii discontinue in recipiente cu amestecare. In ceea ce priveste modul de operare si echipamentul de lucru extractia lichid solid se poate realiza in regim discontinuu sau semicontinuu, cand operarea este discontinua, respectiv in regim continuu. Alegerea metodei de extractie este determinata de natura si concentratia de solut, de distributia sa in faza solida, precum si de marimea particulelor acesteia. [16].

PARTEA a II - a - PROIECTARE

Tema de proiectare Sa se proiecteze o instalatie de obtinere a acidului lactic prin fermentatia glucozei avand o capacitate de 2000 kg/sarja. 2.2. Date de literatura privind fabricarea acidului lactic; alegerea procedeului 2.2.1. Istoric Acidul lactic (acid 2 hidroxipropionic, acid hidroxipropionic), CH3CH(OH)COOH este cel mai simplu acid carboxilic, continand un atom de carbon asimetric. Poate fi gasit atat ca amestec racemic cat si in doua forme optic active. Acidul lactic este un compus cu o larga raspandire in natura; se gaseste in lapte si produsele lactate, in muschi, in multe fructe, in vin, in varza acra, si alte alimente murate. Un continut anormal de acid lactic a fost observat in sangele uman in cazuri de pneumonie, tuberculoza si insuficienta cardiaca, jucand un rol important in biochimie. Scheele a descoperit acidul lactic in laptele fermentat in 1780. Multi chimisti, cum ar fi: Liebig, Berzelius, Wurtz, Kekule, Stricker si Wislicenus au contribuit la dezvoltarea cunostintelor despre acid lactic.

Pagina 13 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Prima fabrica de acid lactic a fost fondata in 1881 de catre Charles E. Avery. Interesul crescut pentru obtinerea acidului lactic in cantitati importante se justifica prin diversitatea domeniilor sale de utilizare, fie ca atare, fie sub forma de compusi. Acidul lactic pur este un lichid incolor, indoor, care se foloseste cu precadere in industria alimentara, datorita gustului sau acru placut si a proprietatilor sale conservante, la prepararea bauturilor nealcoolice (sucuri de fructe, siropuri, nectaruri), la prepararea esentelor, extractelor, precum si la fabricarea conservelor de legume, fructe, peste. Solutia de acid lactic 80% este un lichid incolor, indor, higroscopic, care poate contine doar in urme dextrine, amidon si glicerina si trebuie sa fie lipsita de ioni de metale grele si alcalino-pamantoase, de ioni de Cl- respectiv SO42-. Pana in 1963 acidul lactic era fabricat in Statele Unite doar prin fermentatie.

2.2.2. Proprietati fizice Acidul lactic, acidul hidroxipropionic, CH3-CHOH-COOH, contine in molecula un atom de C asimetric. Prin urmare, pot exista: un izomer levogir (1), unul dextrogir (2) si o forma racemica. COOH ( HO C H ( CH3 L (+) acid lactic (2) Acidul lactic se prezinta sub forma unui lichid siropos, limpede, incolor, higroscopic. Acidul ( ) lactic, greu de purificat din cauza usurintei cu care pierde apa, se obtine prin distilare intr-un vid inaintat (sub 1 mm), sub forma de cristale cu punctual de topire 180. Acidul lactic se amesteca, in orice proportie cu apa, alcoolul, eterul si glicerina, si este insolubil in benzen si cloroform. Acidul lactic destinat industriei alimentare are 50 80% substanta pura si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: un continut in acizi grasi nedecelabil; calciu 0,05%; COOH ( H C - OH ( CH3 D (-) acid lactic

Pagina 14 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

sulfati (exprimati CaSO4) < 0,05%; cloruri (exprimate in Cl- ) < 0,02%; cenusa sulfatata 0,2%; fier < 20 mg/kg; bariu nedecelabil; acid oxalic < 0,15%; ferocianuri nedecelabile; substante reducatoare lipsa prin reactia cu solutia Fehling. Punctul de topire a izomerilor optici puri este cuprins intre 52,7 52,8 0C. Punctul de fierbere a acidului lactic anhidru este cuprins intre 125 1400C la 27 KPa. Pentru o solutie apoasa de 20% acid lactic, rotatia optica [(]d25 a fost determinate de +2,530, in timp ce pentru solutia de 80% valoarea este de +5,100, rotatia optica a cidului lactic fiind dependenta de natura solventului folosit. Densitatea, vascozitatea, indicele de refractie si conductivitatea solutiei apoase de acid lactic in functie de concentratie sunt date in tabelul 3.2.1. Tabel 3.2.1. Concentratie 6,29 25,02 54,94 88,60 Densitate, g/ml 10,115 10,570 11,302 12,006 Vacozitate 1,042 1,725 4,68 36,9 Indice de refractie 13,390 13,586 13,909 14,244 Conductivitate 3,670 3,823 1,530 0,0567

Constanta de disociere K a acidului lactic este 1,38 * 10-4 la 250C care corespunde unui pK de 3,86. pH solutiei apoase de acid lactic de 10% este de 1,76. 2.2.3. Proprietati chimice Reactii chimice 1. Esterificarea interna Prin incalzirea acidului lactic in solutie de 18% se formeaza acidul lactolactic. Prin hidroliza acizilor polilactici se formeaza monomeri. Dimerul se poate condensa intramolecular, formandu-se o dilactona ciclica. Acidul lactic distilat la presiune normala se descompune; prin incalzire la 1301400C se transforma in anhidrida lactica. 2. Eliminarea de apa

Pagina 15 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Acidul lactic se transforma, prin distilareinceata sub presiune in ester ciclic numit lactida. CH3 CH OH Acid lactic 3. Supus pirolizei (la temperatura joasa, presiune) In prezenta acizilor minerali, acidul lactic se descompune in acetaldehida, monoxid de carbon si apa. CH3CHOHCOOH CH3CH(OOCCH3)COOH proprie formand esteri al acidului polilactic. H+ n CH3CHOHCOOR HO[CH(CH3)COO]nR + (n 1) ROH CH3CHO + CO + H2O CH3CHO + CO + CH3COOH + OC HOOC CH3 CH O CO lactida CH CH3

COOH HO CH CH3

In prezenta acizilor minerali drept catalizatori, esterii acidului lactic sufera o alcooliza

Diesterii acidului lactic supusi pirolizei se comporta diferit de acidul lactic. 5500C CH3CH(OOCCH3)COOR 4. Oxidarea Oxidarea acidului lactic da diferiti produsi de reactie potrivit conditiilor de reactie si metodelor de oxidare. Apa oxigenata in prezenta sulfatului de fier II, oxideaza acidul lactic la acid piruvic. Oxidarea acidului lactic cu peroxid de plumb ducxe la acetaldehida. Oxidarea cu acid cronic produce insa o rupere a catenei: CH3 CHOH COOH CH3 CH OH COO + HBr acid lactic CH3 CO COOH CH3CHO + CO2 Prin tratare cu hidracizsi concentrati la cald, grupa hidroxil se inlocuieste cu halogen: CH3 CHBr COOH + H2O acid - bromopropionic CH3 = CHCOOR + CH3COOH

Cu pentaclorura de fosfor reactioneaza atat carboxilul, cat si grupa alcoolica. Clorurile acizilor halogenati astfel formate, trec prin tratare cu apa in acizi halogenati. CH3 CHOH COOH + 2 PCl5 CH3 CHCl COCl + 2 POCl3 + 2 HCl

Pagina 16 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

5. Reducerea Acidul iodhidric reduce acidul lactic la acid propionic. Reducerea catalitica cu renium negru da propilen glycol (84%) si dilactida (16%) la 26 Mpa la 1500C. Deoarece acidul lactic contine atat gruparea functionala hidroxil cat si gruparea carboxil, poate sa sufere o esterificare proprie formand poliesteri liniari, atunci cand este concentrat prin evaporare. Primul produs esterificat este dimerul acid lactilactic. 2CH3CHOHCOOH = CH3CHOH COOCH(CH3)COOH + H2O Alaturi de poliesterii liniari se pot forma si poliesteri ciclici (lactide). Supus pirolizei (la temperatura joasa, presiune si in prezenta acizilor minerali) acidul lactic se descompune in acetaldehida, monoxid de carbon si apa. CH3CHOHCOOH CH3CH(OOCCH3)COOH proprie formand esteri ai acidului polilactic. H+ n CH3CHOHCOOR 5500C CH3CH(OOCCH3)OOR CH2=CHCOOR + CH3COOH Acidul lactic poate fi esterificat cu acizi organici, anhidride si HCl sau poate fi alchilat cu agenti de alchilare ca diazometanul si dimetilsulfat. In reactia cu aldehidele si cetonele, acidul lactic formeaza un tip de acetol ciclic: CH3CH CO OCH(R) O HO[CH(CH3)COO]nR + (n 1) ROH Diesterii acidului lactic supusi pirolizei se comporta diferit de acidul lactic: CH3CHO + CO + H2O CH3CHO + CO + CH3COOH

In prezenta acizilor minerali drept catalizatori, esterii acidul lactic sufera o alcooliza

2.2.4. Metode de obtinere a acidul lactic la nivel industrtial 2.2.4.1. Pe cale chimica Reactia de baza in sinteza chimica o constituie transformarea lactonitrilului in acid lactic: CH3CHOHCN + 2H2O + H + CH3CHOHCOOH + NH4+

Pagina 17 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In urma acestei reactii rezulta o solutie apoasa de acid lactic brut, care este apoi concentrata prin evaporare la 50 sau 88% solutie acid lactic avand o stabilitate sporita la caldura. Alte metode chimice de sinteza a acidul lactic include degradarea zaharurilor cu baze, cum ar fi: varul sau NaOH, interactiunea acetaldehidei cu monoxidul de carbon la temperaturi si presiuni ridicate, si hidroliza acidului cloropropionic. 2.2.4.2. Pe cale fermentativa Acidul lactic se fabrica fie din zerul rezultat de la fabricarea branzeturilor, fie prin fermentarea plamezilor amidonoase (porumb, cartofi) zaharificate in prealabil cu malt, fie din melasa rezultata de la fabricarea zaharului. Bacteriile utilizate variaza in functie de temperatura la care se face fermentarea. In general, se utilizeaza lactobacili foarte rezistenti la aciditate si foarte activi in producerea acidului, pentru a scurta, pe cat posibil, durata fermentatiei. Pentru fermantarea laptului si a zerului din lapte se folosesc: Lactobacillus bulgaricus, L. casei si Streptococcus lactis. Cele mai bune rezultate le da Lactobacillus bulgaricus. Pentru fermentarea produselor care contin glucoza sau maltoza se intrebuinteaza doar bacterii lactice homofermentative, cu precadere Lactobacillus delbrueckii, Lactobacillus bulgaricus, Lactobacillus leichmanii, apartinand Lactobacilaceaelor, bacterii gram pozitive, care formeaza prin fermentatie ca produs principal acidul D() lactic. Tulpinile utilizate trebuie sa produca repede si intens, sa formeze produsi secundari in proportie cat mai mica si sa suporte temperaturi cat mai ridicate de fermentatie pentru a inlatura bacteriile butirice, care reprezinta principala sursa de infectie. Lactobacillus delbrueckii si Lactobacillus leichmanii folosite pe substraturi de glucoza, maltoza sau zaharoza, suporta temperaturi de fermentatie de 50 520C. In fermentatiile ce utilizeaza Lactobacillus bulgaricus pe substrat de zer, procesul se conduce la 40 450C, in timp ce in cazul Lactobacillus casei si Streptococcus lactis, fermentatiile se conduc la 30 350C. 2.2.5. Obtinerea acidului lactic prin fermentatia lactica Fermentatia lactica este un proces anaerob prin care glucidele fermentescibile sunt metabolizate sub actiunea echipamentului enzimatic al microorganismelor in acid lactic ca

Pagina 18 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

produs principal, si produse secundare, cum ar fi: diacetil, acetoina, acid acetic, alcool etilic si CO2. Calea metabolica de producere a acidului lactic este frecvent intalnita in lumea microbiana, in schimb randamente superioare de convertire a glucidelor in acid lactic sunt intalnite la bacterii si mucegaiuri. 2.2.5.1. Fermenti lactici Bacteriile care produc acid lactic sunt foarte numeroase; ele pot fi rotunde (coci), sau alungite. Drojdiile si mucegaiurile nu produc in general decat mici cantitati de acid lactic si deci nu pot fi considerate ca fermenti lactici. Totusi, printre mucegaiuri exista cateva specii care, in anumite conditii, pot produce cantitati mari de acid lactic (genul Penicillium, Aspergillus, Mucor, Rhizopus). Bacteriile lactice tipice nu fac spori si din aceasta cauza sunt foarte putin rezistente; prin pasteurizare la 70 750C sunt distruse in cateva minute. Majoritatea lor se por acomoda atat vietii aerobe, cat si celei anaerobe; exista si unele specii strict aerobe. Dupa optimul de temperatura, se deosebesc mai multe categorii, si anume pentru 20 220C; 32 380C; 42 500C. Majoritatea lor au optimul de temperatura cuprins intre 38 480C. Orla Jensen imparte bacteriile lactice in bacterii lactice adevarate, care produc aproape numai acid lactic (90 100% din zaharul consumat) si pseudofermenti lactici, care transforma numai o parte din zahar in acid lactic, restul fiind transformat in alte produse. Bacteriile lactice adevarate ataca zaharurile si alcoolii superiori, utilizeaza pentru nutritie azotul din peptone, sunt gram-pozitive, immobile si asporulate. Bacteriile lactice sunt foarte raspandite in natura in diferite biotipuri: aparatul foliar al plantelor, microbiota intestinala (in primii ani de viata sau cand in alimentatie predomina laptele), cavitatea bucala, suprafata pielii. Dintre sursele alimentare permanent asociate cu bacteriile lactice amintim laptele in care bacteriile lactice prezente pe canalele galactofere sunt antrenate in mulgere, si legumele (varza, castraveti etc). Bacteriile lactice fermenteaza, in general, urmatoarele zaharuri: glucoza, fructoza, galactoza, manoza, dintre hexoze; ramnoza, arabinoza si xiloza, dintre pentoze; biozele si triozele. Lactoza, maltoza, zaharoza, rafinoza sunt fermentate dupa desfacerea in zaharuri simple, numai de catre bacteriile care poseda enzimele pentru producerea hidrolizei.

Pagina 19 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Produsul principal care ia nastere in fermentatia lactica este acidul - hidroxipropionic sau etiliden-lactic [CH3 CH(OH)COOH], denumit din aceasta cauza acid lactic de fermentatie. Ca produse secundare, alaturi de acidul lactic iau nastere urmatoarele: acetona, alcool etilic, acid acetic, acid propionic, acid formic, acid succinic, acetil-metil-carbinol, butan diol (2,3), dioxid de carbon si hidrogen. Bacteriile lactice adevarate produc foarte putine produse secundare si nu produc gaze (CO2 si H2). Acidul lactic este un antiseptic fata de care bacteriile sunt foarte sensibile. Bacteriile lactice, care il produc, il suporta mai usor, dar numai pana la o anumita limita. De aceea, pentru ca o fermentatie lactica sa se desfasoare nestingherita, trebuie ca in mediul de fermentatie sa se adauge carbonat de calciu sau de zinc. Natura enzimatica a fermentatiei lactice a fost pusa in evidenta de Herzog in 1903, care a aratat ca celulele de Bacterium acidi lactici, distruse cu alcool metilic si eter, si uscate, pot provoca o fermentatie lactica. Buchner si Meisenheimir au facut aceeasi experienta, dar cu Bacterium Delbrucki, pe care l-au distrus cu acetona, reusind apoi sa provoace cu pulberea uscata o fermentatie lactica. Ca surse de azot, bacteriile lactice prefera aminoacizi, peptide si amide, fara sa poata folosi saruri aminoacale. Bacteriile lactice au enzyme proteolitice intracelulare, care pot avea un rol pozitiv la maturarea branzeturilor, dupa eliberarea lor din celulele autolizate. Bacteriile lactice, in general, si cele termofile in special, necesita prezenta in mediu a unor factori de crestere (vitamina B2 si B6, biotina, acidul para-amino-benzoic, acidul folic, acidul pantotenic). Bacteriile lactice sunt acidotolerante, valorile minime de pH la care are loc cresterea fiind de 3.8 4.4 pentru lactobacili, cu valori optime in domeniul de pH = 4 6. 2.2.5.2. Mecanismul chimic al fermentatiei lactice Fermentatia lactica se produce in mai multe etape. In cursul fermentatiei lactice au fost identificate multe substante intermediare care se formeaza si in fermentatia alcoolica. Formarea si degradarea hexozofosfatilor au fost puse in evidenta si in aceasta fermentatie. Fermentatia lactica propriu-zisa (datorita bacteriilor lactice adevarate) produce degradarea zaharului in acelasi mod ca si fermentatia alcoolica, dand nastere, in primul rand, la hexozodifosfati si apoi la acid piruvic.

Pagina 20 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Acidul piruvic reactioneaza cu acidul fosfogliceric printr-un proces de oxidoreducere, dand nastere la acid lactic si acid 3 fosfo-gliceric. COOH 2C=O CH3 Acid piruvic -fosforic CH2OH + H2O + CH OH CH2OPO3H2 CH3 Acid (-gliceroCOOH 2 CH OH Acid lactic + CH2OPO3H2 Acid 3-fosfo-gliceric COOH CHOH

In general, mecanismul fermentatiei lactice poate fi considerat, in linii mari, ca un process de dehidrogenare a unei trioze in acid piruvic si hidrogenarea acidului piruvic in acid lactic, cu ajutorul altei molecule de trioza. 2.2.5.3. Biochimismul fermentatiei lactice Biochimismul formarii produsilor de fermentatie difera in functie de echipamentul enzimatic al bacteriilor lactice si de sursele de carbon fermentabile. Bacteriile lactice homofermentative produc fermentarea anaerobe a hexozelor pe calea Embden-Mayerhof-Parnas (E M P) pana la formarea acidului piruvic, apoi fiind lipsite de enzima piruvat decarboxilaza, reduc acidul piruvic, obtinandu-se acid lactic sub actiunea a doua lactatdehidrogenaze, care necesita NAD+/ NADP+ in calitate de coenzime: L - Lactatdehidrogenaza L (+) lactat + NAD+ D Lactatdehidrogenaza D (-) lactat + NAD+ Piruvat + NADH + H+ In fermentatia homolactica, forma predominanta a acidului lactic este dependenta de stereospecificitatea lactatdehidrogenazei [lactococii formeaza L (+) lactat si lactobacilii D (-) lactat], dar si de prezenta lactat racemazei care, atunci cand este activa in celula microbiana, rezulta, prin fermentatie, amestecul racemic (D, L lactat) conform reactiei: L (+) lactat C6H12O6 + 2 ADP + 2 Pi D (-) lactat 2 CH3CH(OH)COOH + 2 ATP + 75 KJ Ecuatia globala a fermentatiei homolactice este urmatoarea: Glucoza este metabolizata direct pe calea EMP. In fermentatia homolactica se pot forma, in cantitati mici, substante de aroma, diacetil si acetoina, fie prin metabolizarea glucidelor, fie a citratilor care asigura o sursa suplimentara de acid piruvic. Piruvat + NADH + H+

Pagina 21 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.2.5.4. Aplicatiile fermentatiei lactice Fermentatia lactica dirijata este folosita in industrializarea laptelui, unde se folosesc culturi pure selectionate de bacterii lactice la obtinerea produselor lactate acide (lapte acru, sana, chefir, lapte acidofil, iaurt, smantana fermentata), a untului si la fabricarea branzeturilor. In cazul conservarii prin murare a produselor vegetale sunt create conditii pentru activitatea fermentativa a bacteriilor lactice din microbiota epifita a plantelor, cu formarea de acid lactic, la murarea verzei, tomatelor, castravetilor, maslinelor si la insilozarea furajelor verzi. Fermentatia lactica intervine spontan la fermentarea boabelor de cacao si cafea, cu rol pozitiv in obtinerea unor produse de calitate. In industria panificatiei, activitatea fermentative a bacteriilor lactice din microbiota fainii sau a culturilor selectionate contribuie, alaturi de cea a drojdiei de panificatie, la formarea aromei si la cresterea in volum a painii. Activitatea excesiva a bacteriiloe lactice poate conduce la deprecierea calitatii si la alterarea unor produse (acrirea berii, borsirea vinului) sau la pierderi de zaharoza, la difuzie, in industria zaharului. 2.2.5.5. Cinetica procesului de fermentare Cinetica dezvoltarii populatiei microbiene Viteza de dezvoltare a populatiei microbiene din mediul de fermentare se exprima prin ecuatia:

d X = X d t , in care:
X concentratia de celule microbiene din mediu; t timp de dezvoltare; - viteza specifica de dezvoltare. Viteza specifica de dezvoltare a populatiei microbiene se modifica in cursul procesului de fermentare si depinde de concentratia substratului limitator, de concentratia produsului inhibitor, concentratia oxigenului dizolvat, acumulare de biomasa din mediu si de o serie de parametric termodinamici si fizici (pH, eH, temperatura, presiune, caracteristicile geometrice ale fermentatorului, caracteristicile de barbotaj, etc.). Ecuatia lui Monod:

Pagina 22 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

= m *

S KS +S

m = viteza specifica; S = concentratia substratului limitator; KS = constanta lui Monod. Ecuatia lui Jerusalimsky tine cont de inhibarea cresterii microorganismelor datorita produselor de fermentare:

= m *

KP KP +P

P = concentratia produsului; KP = constanta. Ecuatia Monod Jerusalimsky prezinta atat influenta concentratiei, cat si a produsului.

= m *
k = constanta

KP S * KS +S KP +P

Ecuatia lui Edward prezinta inhibarea cresterii microorganismelor la concentratii mari de substrat:

= m *

S K * K S + S K + S0 S

Cinetica obtinerii produselor de metabolism Formarea produsului poate fi influentata de: constituentii mediului (precursori, inductori, represori, inhibitori); viteza de dezvoltare a microorganismelor; morfologice; concentratia in oxigen sau dioxid de carbon; temperatura; pH; viteza de asimilare a substratului; formarea de subproduse, precum si de alti factori. Ecuatiile ce descriu matematic viteza de obtinere a produselor de metabolism arata dependenta acesteia de viteza de dezvoltare a microorganismelor, de concentratia de microorganisme din mediul de fermentare sau de o combinatie a acestor variabile. Viteza de obtinere a produsului este proportionala cu concentratia de biomasa si nu este legata de cresterea culturii.

Pagina 23 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

dP = b0 * X dt , unde b0 este o constanta. dP dX = b1 * dt dt , in care:


P = concentratia produsului de metabolism; t = timpul; X = concentratia de celule microbiene; b1 = constanta. Viteza de obtinere a produsului este proportionala cu concentratia de biomasa si nu este legata de cresterea culturii.

dP = b0 * X dt , unde b0 este o constanta.


Viteza de obtinere a produsului depinde de concentratia de biomasa si de viteza de dezvoltare a microorganismelor.

dP dX = b0 * X + b1 * dt dt dP dX = b0 * X + b2 * dt dt , unde b2 = constanta
Cinetica consumului de substrat Caile de asimilare de catre celula a substantelor nutritive sunt diferite, dar in final sensul de consum al substratului se exprima in cresterea masei microbiene, in mentinerea activitatii vitale a celulei si in formarea produselor de metabolism.
2

dS dX = k 2 * X k1 * dt dt
Ecuatia descrie consumul de substrat pentru obtinerea de biomasa. Semnul minus arata ca substratul se consuma pentru cresterea masei microbiene si pentru mentinerea activitatii vitale a celulei. k1 si k2 = constante Ecuatia pentru descrierea matematica a proceselor de obtinere a produselor de metabolism la fermentarea cu celule microbiene.

Pagina 24 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

dS dX dP = k 2 * X k1 * k3 dt dt dt , unde k3 = constanta.
2.2.6. Utilizarea acidului lactic Acidul lactic are larga intrebuintare in industriile: alimentara, farmaceutica si chimica. In industria alimentara acidul lactic alimentar se foloseste la acidifierea produselor de cofetarie, a sucurilor si esentelor de fructe, a limonadelor si siropurilor. Acidul lactic se foloseste de asemenea la conservarea carnii, pestelui si legumelor (varza si castraveti murati). Se mai foloseste si la conservarea maslinelor verzi. In industria spirtului si a drojdiei presate se foloseste ca antiseptic. Se foloseste de asemenea la prepararea serbetului si dulcetilor. In industria chimica, acidul lactic se foloseste ca mordant in colorarea matasii si a altor produse textile. Se intrebuinteaza de asemenea in inmdustria pielariei si la fabricarea materialelor plastice. Sarurile si esterii acidului lactic au de asemenea o larga utilizare in industria chimica.

Pagina 25 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.3. Descrierea procesului tehnologic pe faze de fabricatie 2.3.1. Prepararea si sterilizarea substratului Importanta sursei de carbon in fermentatia lactica provine din faptul ca in functie de natura si puritatea acesteia are loc prelucrarea produsului, cu alte cuvinte se allege procedeul de separare si purificare. Desi multe materii prime sunt asimilabile de catre bacteriile lactice, nu toate pot fi utilizate datorita faptului ca prelucrarea produsului este greoaie sau chiar imposibila. In cazul sterilizarii glucozei, concentratia sursei de carbon se fixeaza la 10%. Sursa de azot este asigurata de hidrolizate proteice in completarea carora in substrat pot fi adaugate saruri de amoniu. Extractul de porumb reprezinta produsul secundar rezultat la obtinerea amidonului din porumb, care se utilizeaza in mod frecvent ca sursa de azot in mediile de cultura industriale. Contine amino-acizi esentiali, vitamine si saruri minerale. Compozitia produselor comerciale de extract de porumb este data in tabelul 3.3.1. Tabel 2.3.1. Compozitiz substratului de porumb: Component [g/100 g extract] Substanta uscata Cenusa Azot total pH Zahar total Acid lactic Aciditatea [ml 0,1 N NaOH/10 g extract] Acizi volatili [ml 0,1 N NaOH/10 g extract] Fe P Ca Zn K SO2 solide sedimentabile Domenii de valori 46,8 49,6 8,04 10,43 3,33 3,67 4,00 4,70 0,74 4,39 11,6 19,3 108 144 0,1 1,1 0,009 0,027 1,5 1,9 0,02 0,07 0,005 0,012,0 2,0 2,5 urme 0,02 38,4 52,9

Dezavantajul extractului de porumb consta in variatia mare a compozitiei, calitatea fiind dependenta de gradul si puterea de germinare a porumbului si de tehnologia de obtinere a extractului.
Pagina 26 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Extractul de drojdie este un produs ce se utilizeaza frecvent ca sursa de azot in medii de cultura. Extractul este bogat in proteine, amino-acizi si vitamine. Extractul de drojdie se obtine din drojdia de bere sau de panificatie Saccharomyces cerevisiae, iar compozitia sa depinde de tipul de drojdie utilizat, asa cum reiese din tabelul 3.3.2. Tabel 2.3.2. Compozitia extractului de drojdie: Component [%] Umiditate Cenusa Cenusa solubila in acizi Fosfor ca P2O5 Azot total Extract de : Drojdie de panificatie 30 8,35 0,26 1,98 9,97 Drojdie de bere 30 10 0,13 4,0 7,6

Caracteristicile unor produse comerciale sunt prezentate in tabelul 3.3.3. Tabel 2.3.3. Caracteristicile unor extracte de drojdie (Ohly GmS-H) Caracteristici Umiditate, % Cenusa, % Azot total, % raportat la substanta uscata Azot aminic, % raportat la substanta uscata Glucoza, % Fe, % Ca, % K, % Zn, % Fosfor, % NaCl, % pH Aciditate, [ml solutie 0,1 N NaOH/10 g extract] Valori 32,6 40,84 10,19 17,7 8,54 9,19 2,84 4,57 1,7 2,7 0,002 0,014 0,06 0,09 1,32 1,4 0,001 0,011 0,82 14,54 5,3 5,0 5,2 49,0 66,0

Un rol important il are prezenta ionilor de fosfat, a vitaminelor si a factorilor de crestere ca acid folic, riboflavina, acid lipoic, acid nicotinic, etc. Prezenta acizilor grasi intensifica cresterea microorganismelor, mecanismul lor de actiune insa, nu a fost inca elucidat. Sterilizarea are drept scop distrugerea tuturor microorganismelor, atat a formelor vegetative cat si a celor sporulate. In industria alimentara se numeste in general sterilizare, distrugerea microorganismelor in stare sa se dezvolte in produsul considerat in conditii diferite de depozitare.

Pagina 27 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Utilajele pentru sterilizare discontinua poarta denumirea generica de autoclave. Ele prezinta avantajul ca se pot utiliza pentru diferite marimi de recipiente si pot fi folosite pentru diferite regimuri de temperatura timp, dar consumul de abur este mare. Autoclava verticala este un vas cilindric confectionat din tabla de otel, cu fund bombat, prevazut cu fund rabatabil. Capacul este prins de corpul autoclavei cu balamale si strans pentru asigurarea inchiderii cu buloane rabatabile, legate de corp si stranse cu piulite tip fluture. Etanseitatea dintre capac si corpul autoclavei este asigurata printr-o garnitura de azbest sau bumbas, imbibata in ulei. La partea inferioara a vasului este montat un barbotor prin care se adduce aburul in autoclava. La fundul autoclavei se gaseste racordul pentru scurgerea apei, care este in legatura cu conducta de preaplin, de la partea superioara. La partea inferioara a capacului se gaseste o serpentina perforata pentru alimentarea cu apa, legata la retea printr-un furtun de cauciuc. Autoclava mai este prevazuta cu ventil de aerisire si supapa de siguranta montate pe capac, si buzunar, montat pe corpul autoclavei in care se introduce termometrul. 2.3.2. Racirea substratului Se realizeaza intr-un schimbator de caldura multitubular, cu o singura trecere, de geometrie A = 9,3 m2, Dn = 300 mm, 109 tevi x 20 x 2 x 1500, substratul avand o temperatura de 1200C ce ajunge la 550C.

Pagina 28 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.3.3. Fermentarea Fermentatorul de regim trebuie inoculat cu o cantitate mare de bacterii, provenite dintr-o cultura pura, pentru ca fermentatia sa decurga rapid. Inoculul folosit pentru fermentatorul de regim se obtine din culturi pure successive. Inoculul de Lactobacillus delbrueckii se obtine astfel: 10 ml substrat de germeni de malt se inoculeaza cu cultura pura de bacterie si se mentine 25 h la 450C, dupa care microscopic se verifica puritatea culturii; cultura obtinuta se transvazeaza pe 100 ml substrat in care se adauga Ca(OH) 2 pentru a neutraliza eventualele cantitati de acid lactic format, care chiar si in cantitati de 1 2% conduc la distrugerea culturii. Cultura se mentine 2 zile la 49 500C; se transvazeaza cultura pe un substrat de 1 2 l si se mentine 2 zile la 49 50 0C; pentru a inocula fermentatorul de inocul de 200 l sunt necesare circa 10 portii, care se adauga pe un substrat similar cu cel din fermentatorul de regim; continutul fermentatorului de 200 l se transvazeaza in fermentatoare de 500, respective 1000 l, unde cresterea se continua alte 2 zile la 49 500C. Cultura astfel obtinuta poate fi utilizata la inocularea fermentatorului de regim. Procesul de fermentare decurge in conditii mai bune intr-un mediu cu aciditate mica. In acest scop, plamada dulce este inaclzita la 800C pentru a distruge sau a reduce vitalitatea diferitilor germeni, dupa care se trateaza cu praf de creta foarte fin, pana la realizarea pH-ului de 5,0 5,5. Pentru neutralizarea plamezii si mentinerea pH-ului la un nivel constant se poate utiliza si amoniac. Plamada fierbinte este racita apoi la 500C si insamantata cu Bacterium delbrueckii (cultura pura). Pentru neutralizarea acidului pe masura formarii lui, se foloseste Ca(OH)2, care se poate adauga in mediu fie la inceputul fermentatiei, fie treptat in timpul fermentatiei. In tot timpul fermentatiei, temperatura se mentine intre 45 500C. O temperatura prea scazuta prezinta inconvenientul la favorizeaza dezvoltarea bacteriilor butirice. Fermentatia dureaza 4 zile. In cazul fermentatiilor care dureaza mai mult de 2 zile, fermentatia este mai lenta, iar caldura degajata nu este suficienta pentru a asigura regimul termic de 500C, astfel ca este necesara furnizarea de energie prin suprafete de transfer.

Pagina 29 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.3.4. Decantarea si filtrarea Dupa fermentare, plamada este defecata cu lapte de var. Dupa depunerea precipitatului, lichidul este decantat, iar sedimentul este trecut prin filtru-presa. Caracteristica principala a acestor filtre este concentrarea unei mari suprafete de filtrare intr-un aparat de dimensiuni reduse. Denumirea lor provine de la faptul ca etansarea elementelor filtrante se realizeaza prin presare mecanica, hidraulica sau mecanico-hidraulica. Alte avantaje ale filtrelor presa sunt: grosimea mare a stratului de precipitat, care poate fi colectat chiar sub forma de turte cu servire relativ usoara din punct de vedere tehnologic, posibilitatea folosirii de presiuni de lucru relativ mari (3 12 bar). Dezavantajele filtrelor presa sunt: periodicitate in functionare, manopare multa pentru demontarea si remontarea elementelor filtrante dupa fiecare ciclu de filtrare, consum mare de panze sau cartoane filtrante. Un filtru presa are urmatoarele patri componente: un postament rezistent, prevazut cu doua bare orizontale, paralele, pentru sustinerea elementelor filtrante; elementele filtrante sustinute pe umerii lor pe barele postamentului; un filtru presa poate avea pana la 100 de elemente filtrante; un dispozitiv (surub sau presa hidraulica) pentru strangerea elementelor filtrante intrun bloc etans. 2.3.5. Concentrarea prin evaporare I Este operatia in care se mareste continutul in substanta uscata prin indepartarea partiala a apei cu asigurarea energiei termice necesare. Astfel, vaporizarea este o operatie de transfer termic care presupune aducerea lichidului in stare de vapori, indepartarea si condensarea vaporilor formati. Concentrarea prin vaporizare simpla consta in fieberea solutiei diluate pana la atingerea concentratiei finale. Vaporii secundari rezultati sunt dirijati intr-un condensator. Agentul termic este aburul primar. Concentrarea prin evaporare I presupune concentrarea solutiei de lactat de calciu de la o concentratie de 11% la o concentratie de 65%. Acesta se realizeaza in evaporator, executat din otel inoxidabil.

Pagina 30 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.3.6. Acidularea Lactatul de calciu obtinut in urma concentrarii se trateaza cu H 2SO4 98% pana la pH 1,8 in vederea elibararii acidului lactic. Nu se lucreaza cu exces de acid sulfuric pentru a se evita degradarea acidului lactic. 2.3.7. Filtrarea II In urma acidularii lactatului de calciu cu H2SO4, se formeaza CaSO4 care se supune filtrarii cu ajutorul filtrului Radium (Seitz). Acesta este un filtru cu destinatie speciala, fiind prevazut cu manta dubla pentru incalzire sau racire. Pachetul de placi formate din elemente filtrante orizontale este asamblat cu ajutorul unor culoare lungi, intr-o constructie compacta de forma unei tobe, ce se gaseste in interiorul unei cuve cilindrice verticale cu funduri bombate si capac rabatabil. Lichidul supus filtrarii intra printr-un capac central, din care se distribuie deasupra fiecarui elemente filtrant, iar filtrul este colectat la periferia cuvei si evacuat printr-un racord la partea inferioara a cuvei. Filtrul se construieste in mai multe variante, si anume: cu placi cu diametrul de 300 mm si suprafata filtranta totala de 0,42 1,62 m2, cu spatiul maxim pentru sediment de 18 l. cu placi de diametrul de 600 mm si suprafata filtranta totala de 1,75 8,0 m 2, cu spatial maxim pentru sediment de 105 l. 2.3.8. Concentrarea prin evaporare II Dupa filtrarea CaSO4 format, solutia diluata de acid lactic este concentrata, la presiune scazuta, pana la concentratia de 80% acid lactic, intr-un evaporator placat cu titan, eliminandu-se in acest fel si compusii secundari volatili (acid acetic, acid propionic). 2.3.9. Decolorare si filtrare Compusii colorati din materia prima, cum ar fi compusii de fier sau cupru, se elimina prin absorbtie pe carbune activ. Alte saruri prezente se indeparteaza prin trecerea solutiei

Pagina 31 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

concentrate de acid lactic peste schimbatori de ioni, obtinandu-se in final un produs purificat cu o concentratie de 80% acid lactic. 2.4. Bilant de materiale 2.4.1. Deducerea productiei de sarja 2.4.1.1. Bilantul timpilor tehnologici Duratele operatiilor fluxului tehnologic Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Preparare si sterilizare substrat Racire Fermentare si decantare Filtrare I Evaporare I Acidulare Filtrare II Evaporare II Decolorare Filtrare III 2.4.1.2. Determinarea capacitatii unei sarje Timpul disponibil anual este : Td=Tc -TRC ; in care: Td timpul disponidil anual,zile; Tc-timpul calendaristic; TRC-timpul pentru reparatii capitale ; Tc=365 zile; TRC=15 zile; Td =365-15 =350 zile=8400 ore; Numarul de sarje realizate anual este: 0.5 24 100 1 9 0.5 1 3 1 1 Operatia Durata,ore

NS

Td 8400 = D 140 = 60 sarje/an;

unde D durata sarjei,ore;

Pagina 32 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Capacitatea unei sarje este:

C an ; NS C=
S

in care: Can-capacitatea anuala a instalatiei, Can=120000Kg/an CS=120000/60=2000Kg/sarja. 2.4.2. Precalcul 2.4.2.1. Prepararea si sterilizarea substratului Subtratul pe baza de glucoza utilizat in cazul fermentatiei homolactice are urmatoarea compozitie: Substanta Glucoza K2PO4 Extract de drojdie Extract de porumb Apa Concentratie [g/l] 100 2,5 20 10 867,5

Sterilizarea mediului de cultura se face in vasul de preparare substrat, cu abur viu. Cantitatea de abur necesar se determina din ecuatiile bilantului de materiale si termic. G = G1 + D G * Cp (ts ti) = D * r + D * Cpa (ta ts)

G * Cp * (t s ti ) r + Cp a * (ta t s ) , unde: D=
G = cantitatea de mediu ce trebuie obtinut, kg; G1 = cantitatea de substrat ce se sterilizeaza, kg; D = cantitatea de abur necesar sterilizarii, kg; Cp, Cpa = caldura specifica a mediului de cultura, respective a apei, J/kg*grd; r = caldura latenta de vaporizare, J/kg; ta, ts, ti = temperatura aburului, cea de sterilizare, respective temperatura initiala a mediului, grd. G = 29451,23 kg substrat sterilizat ts = 1200C ta = 1400C

Pagina 33 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ti = 200C Caldura specifica a mediului de cultura se calculeaza folosind regula aditivitatii, la temperatura: t = ts - ti = 120 20 = 1000C Cpm = 0,1*4813,5 + 0,0025*4211 + 0,002*4211 + 0,01*4211 + 0,86*4211 = 4239,66 J/kg*grd Caldura specifica a pei se ia la temperatura: ta ts = 140 120 = 200C Cpa = 4179 J/kg*grd r = 509,6 kcal/kg*grd = 2133185,6 J/kg*grd 29451 ,23 * 4239 ,66 * (120 20 ) = 5632 ,67 2133185 ,6 + 4179 * (140 120 ) D= kg abur viu G1 = G D = 29451,23 5632,67 = 23818,55 kg a = cantitatea de glucoza din substrat, kg. a = 100/1000 * G1 = 0,1 * 23818,55 = 2381,85 kg b = cantitatea de KH2PO4 din substrat, kg. b = 2,5/1000 * G1 = 59,54 kg KH2PO4 c = cantitatea de extract de drojdie din substrat, kg. c = 20/1000 * G1 = 476,36 kg extract de drojdie d = cantitatea de extract de porumb din substrat, kg. d = 10/1000 * G1 = 238,18 kg extract de porumb e = cantitatea de apa din substrat, kg. a = 867,5/1000 * G1 = 20662,59 kg apa 2.4.2.2. Fermentatie si decantare substrat sterilizat

Strat dens Lactat de calciu 11% Avand in vedere ca inoculul reprezinta 10% din substrat, iar conversia glucozei este 97% si Ca(OH)2 se introduce sub forma de suspensie 30%, rezulta: g = 10/100 * G = 0,1 * 29451,23 = 2945,123 kg inocul

Pagina 34 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

h=

M Ca (OH )2 * f 100 * = 2197,9 M C6 H12O6 30

kg Ca(OH)2 suspensie 30%

G = f + 0,1/100 * f g f + I G = 29451,23 kg substrat sterilizat

2.4.2.3. Filtrarea stratului dens

i = j + k + 3/100 *(j + k) Cantitatea de masa celulara reprezinta cantitatea de inocul inmultita de 5 ori. j = 5 * g = 5 * 2945,123 = 14725,615 kg masa celulara k = 659,38 kg strat limpede i = 14725,615 + 659,38 + 3/100 * 15384,99 = 16322,7 kg strat dens 2.4.2.4. Concentrarea prin evaporare I

Se supune evaporarii solutia de lactat de calciu 11% pentru a obtine o solutie de lactat de calciu 65%. Aplicand bilantul total de materiale si bilantul partial pentru lactatul de calciu, se calculeaza cantitatea de abur, respective cantitatea de lactat de calciu 11%. l = 2973,55 kI = W1 + l + P3 11/100 * kI = W1 * 0 + l * 65/100 + P3, unde: kI = cantitatea de solutie lactat de calciu 11%; l = cantitatea de solutie lactat de calciu 65%; W1 = cantitatea de abur. Rezolvand sistemul de doua ecuatii cu doua necunoscute se obtine: kI = 17658,82 kg lactat de calciu 11% W1 = 14597,42 kg abur

Pagina 35 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.4.2.5. Acidularea Acidularea se realizeaza cu solutie H2SO4 98% pentru descompunerea lactatului de calciu.

l * M Ca ( OH ) 2
o = M lactatdeca lciu

= 1254 ,85kgCaSO 4

n = 3886,62 kg suspensie l = n + 0,2/100 (n + m) m


l * M Ca ( OH ) 2

m = M lactatdeca

lciu

100 = 922 ,68 kgH 2 SO 4 98 % 97

l = 2973,55 kg lactat de calciu 65%

Pagina 36 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.4.2.6. Filtrare

n = p + 5/100 (p + o) o p = 2555,13 kg acid lactic 65% o = 1254,85 kg CaSO4 n = 3886,62 kg suspensie 2.4.2.7. Concentrarea prin evaporare II Se concentreaza o solutie de acid lactic de la o concentratie de p = r + W2 + P6 P6 = 0,5/100 *(r + W2) r = 2065,72 kg acid lactic 65% 2.4.2.8. Decolorare D = 100 kg carbune activ r = t + 0,2/100 * (t + s) s r = 2065,72 kg acid lactic 80% t = 2161,202 kg suspensie 2.4.2.9. Filtrare u = 100,2 kg carbune epuizat v = 2000 kg acid lactic solutie 80% t = v + 3/100 * (v + u) + u 2.4.3. Bilant de materiale pe faze tehnologice p = 2555,13 kg acid lactic 65% 65/100 * p= W2 * 0 + 80/100 * r + P6 W2 = 476,69 kg abur

Pagina 37 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Bilant de materiale se intocmeste pe baza precalculului efectuat la subcapitolul 3.4.2. Cantitatile de materii prime, materiale intermediare si produs finit vor fi calculate pentru 2000Kg acid lactic, capacitatea unei sarje si se prezinta in tabelul. Tabel . Bilant de materiale pe faze tehnologic e Nr. Crt. 1 Preparare si sterilizare substrat Extract drojdie Extract porumb H2O Abur Total Substrat sterilizat Inocul Ca(OH)2 Total Strat dens Total Strat limpede 476,36 238,18 20662,59 5632,67 29451,23 29451,23 2945,123 2197,9 34594,25 16322,7 16322,7 17658,82 Glucoza KH2PO4 2381,85 59,54 Substrat sterilizat 29451,23 Etapele procesului tehnologic Materiale intrate Cantitate kg/sarja Materiale iesite Cantitate kg/sarja

Fermentatie + Decantare Filtrare

Concentrare prin evaporare

Total Strat dens Lactat pur Pierderi Total Masa celulara Strat epuizat Pierderi Total Solutie lactat de calciu 65% Abur Pierderi Total Acid lactic H2O CaSO4 Total Filtrat CaSO4 Pierderi Total Solutie acid lactic 80% Abur Pierderi

29451,23 16322,7 1942,47 612,73 34594,25 14725,615 659,38 937,71 16322,7 2973,55 14597,42 87,85 17658,82 1710,65 921,123 1254,85 3896,23 2555,13 1217,20 114,13 3886,63 2065,722 476,69 12,71

Acidulare

Total Solutie lactat 65% H2SO4 Total Acid lactic Apa CaSO4 Total Solutie acid lactic 65%

17658,82 2973,55 922,68 3896,23 1710,65 921,123 1254,85 3886,63 2555,13

Filtrare

Concentrare prin evaporare

Pagina 38 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Decolorare

Total Solutie acid lactic 80% Carbune activ Total Suspensie

2555.13 2065,722 100 2165,722 2161,202

Total Suspensie Pierderi Total Carbune epuizat Solutie acid lactic 80% Pierderi Total

2555,13 2161,202 4,52 2165,722 100,2 2000 61,002 2161,202

Filtrare

Total

2161,202

2.5. Bilantul termic al utilajelor de transfer termic 2.5.1. Bilantul termic al instalatiei de sterilizare Sterilizarea mediului de cultura se face in vasul de preparare substrat, cu abur viu. Cantitatea de abur necesar se determina din ecuatia bilantului termic. Q = G * Cp (ts ti) = D * r + D * Cpa (ta ts)

G * Cp * (t s ti ) r + Cp a * (ta t s ) , unde: D=
Q = fluxul termic, W; G = cantitatea de mediu ce trebuie obtinut, kg; G1 = cantitatea de substrat ce se sterilizeaza, kg; D = cantitatea de abur necesar sterilizarii, kg; Cp, Cpa = caldura specifica a mediului de cultura, respective a apei, J/kg*grd; r = caldura latenta de vaporizare, J/kg; ta, ts, ti = temperatura aburului, cea de sterilizare, respective temperatura initiala a mediului, grd. G = 29451,23 kg substrat sterilizat ts = 1200C ta = 1400C ti = 200C Caldura specifica a mediului de cultura se calculeaza folosind regula aditivitatii, la temperatura:

Pagina 39 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

t = ts - ti = 120 20 = 1000C Cpm = 0,1*4813,5 + 0,0025*4211 + 0,002*4211 + 0,01*4211 + 0,86*4211 = 4239,66 J/kg*grd Caldura specifica apei se ia la temperatura: ta ts = 140 120 = 200C Cpa = 4179 J/kg*grd r = 509,6 kcal/kg*grd = 2133185,6 J/kg*grd 29451 ,23 * 4239 ,66 * (120 20 ) = 5632 ,67 2133185 ,6 + 4179 * (140 120 ) D= kg abur viu Q =29451,23*4321,64*(120-20) = 1272776136.72W 2.5.2.Bilantul termic al schimbatorului de caldura Se utilizeaza relatia: Q = G1c1 (t1I t1II) = G2c2 (t2II t2I) , in care: Q = fluxul termic, W; G1 = debitul de substrat sterilizat, kg/s; G2 = debitul de apa de racire, kg/s; c1 = caldura specifica a substratului la temperatura medie tm,1, J/kg*grd; c2 = caldura specifica a apei la temperatura medie tm,2, J/kg*grd; t1I = temperatura de intrare substrat, 0C; t1II = temperatura de iesire substrat, 0C; t2I = temperatura de intrare a apei de racire, 0C; t2II = temperatura de iesire a apei de racire, 0C; Gv1 = debitul volumetric al substratului, m3/s; Gv2 = debitul volumetric al apei, m3/s. Pentru solutii in diferiti solventi, caldurile specifice cs se calculeaza in baza regulii de aditivitate, cu relatia: cs =

x
i

, i

* ci
, in care:

ci este caldura specifica a componentului I, in J/kg*grd (sau kcal/kg*grd)

xi, - fractia masica a componentului i.


Daca se tine cont de compozitia substratului se obtine:

Pagina 40 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

c1 = 1,31*4186*0,1 + 4200*0,0025 + 0,02*4200 + 0,01*4200 + 0,86*4200 = 4321,64 J/kg*grd. c2 se ia din anexa XIV la temperatura tm,2. c2 = 4175 J/kg*grd Rezulta cantitatea de caldura transmisa in unitatea de timp: Q = G1c1 (t1I t1II) = 0,34 * 4321,64 *(120 55) = 95190 W , si debitul de apa de racire necesar:

G1 c1 t1I t1II 0,34 * 4321,64 * (120 55) * II = = 1,52 kg / s c 2 t 2 t1I 0,997 * (35 20) G2 = apa
Q = 95190 W 2.5.3. Bilantul termic al evaporatorului I Evaporatorul este destinat concentrarii solutiei de lactat de calciu de la o concentratie de 11% la o concentratie de 65%. Necesarul de caldura Q (in W) este determinat de: caldura consumata pentru incalzirea solutiei initiale Qinc, caldura consumata pentru evaporarea solventului Qev si caldura pierduta in mediul inconjurator Qp. Q = Qinc + Qev + Qp = Ab1 * r Caldura consumata pentru incalzirea solutiei initiale: Qinc = min * cin (tfierbere tin), unde: min = debitul de masa al solutiei initiale, kg/s; cin este caldura specifica a solutiei initiale, J/kg*K; tfierbere este temperatura de fierbere a solutiei in evaporator, 0C; tin este temperatura solutiei initiale la intrarea in evaporator, 0C. Pentru calculul continutului termic al unor sisteme bicomponente diluate (x < 0,2) se poate utiliza relatia aproximativa: c = 4190 * (1 - x), unde 4190 J/kg*K este caldura specifica a apei; x este concentratia substantei dizolvate, fractie de masa. cin = 4190 (1 0,11) = 3729,1 J/kg*K Pentru concentratii foarte mici M < 0,5 mol/l, cresterea temperaturii de fierbere la presiune normala este data de:

Pagina 41 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

tc = C * M, in care: tc = tf tf o este cresterea de temperatura datorita concentratiei, grd; tf o este temperatura de fierbere a dizolvantului pur, 0C; c este o constanta ce depinde de natura dizolvantului, grd*l/mol (pentru apa = 0,511) 1 = densitatea solutiei de lactat de calciu 11%; 1 = 1,04 g/ml = 1,04 kg/l; n = numar de moli de lactat de calciu 11%. n=m/M Mlactat de calciu = 218 min lactat = 17658,82 kg lactat de calciu 11% n = 17658,82 / 218 = 81,0037 kmol

m V * M lactat M=
m 17658,82 = = 16979634,62l 1,04 *10 3 V=
17658,82 = 0,00477 *10 3 kmol / l = 0,00477 mol / l M = 16979634 ,62 * 216 M = 0,00477 mol/l lactat de calciu 11% tc = 0,511* 0,00477 = 0,0024 grd tfierbere = tc + tf o = 100 + 0,0024 = 100,00240C Qinc = 0,545 * 3729,1 * (100,0024 20) = 162593,63 W min = 17658,82 kg/9h = 0,545 kg/s Caldura consumata pentru evaporarea solventului: Qev = W * (hII - csolv * tfierbere), unde: hII este entalpia vaporilor secundari, J/kg; csolv este caldura specifica a solventului, J/kg*K. Cu aproximatie, se poate considera ca vaporii secundari sunt saturati si caldura de evaporare se poate lua ca si pentru solventul pur (apa); hII - csolv* tfierbere r, unde r este caldura latenta a vaporilor formati (in J/kg). r = 2260 * 103 J/kg W = debitul masic de solvent evaporat xin, xconc = concentratia substantei dizolvate in solutia initiala si finala, % masa;

Pagina 42 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

x 1 in xconc W = min

11 = 0,5451 = 0,45kg / s 65

Qev = 0,45 * 2260 * 103 = 1017000 W Caldura necesara pentru compensarea pierderilor in mediul inconjurator Qp, la calculul evaporatoarelor poate fi admisa ca o fractiune 3 5% din suma (Qinc + Qev) Qp = 3/100 * (Qinc + Qev) = 0,03 (162593,63 + 1017000) Qp = 353887,808 W Necesarul de caldura: Q = 162593,63 + 1017000 + 35387,808 = 1214981,43 W Q = 1214981,43 W Ab1 = Q1 / r = 1214981,43 / 2151*10-3 = 0,56 kg/s 2.5.4. Bilantul termic al evaporatorului II Evaporatorul este destinat concentrarii solutiei de lactat de calciu de la o concentratie de 65% la o concentratie de 80%. min = 2555,13 kg/3h = 0,236 kg/s xin = 65% xconc = 80% W = 0,236 * (1 65/80) = 0,044 kg/s Pentru solutii apoase bicomponente concentrate, (x > 0,2), calculul se face cu relatia: c = 4190 * (1 x) + c1 * x unde c1 este caldura specifica a substantei anhidre, J/kg*K Caldura specifica se calculeaza cu relatia: M * c1 = n1 * C1 + n2 * C2 + n3 * C3 , unde: M este masa molara a compusului; C1, C2, C3 - caldurile atomice, J/atom*kg*K; n1, n2, n3 numarul atomilor fiecarui element din formula compusului. Masa moleculara a C3H6O3 este 90 kmol/kg. 3 * 7,5 + 6 * 9,6 + 3 *16 ,8 =1450 90 C1 = J/kg*K C = 4190 (1 0,65) + 14560 * 0,65 = 2409 J/kg*K t0 = M * C

Pagina 43 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

m M = V * M ac .lactic

2555,13 = 2158048,986 1,184 *10 3 V= m3

2555,13 = 0,000013155 kmol / l = 0,013mol / l 2158048986 * 90 , M=


tc = 0,013 * 0,511 = 0,0066 grd tfierbere = tc + tf o = 0,0066 + 100 = 100,00660C Qinc = 0,236 * 2409 (100,0066 20) = 45485,67 W Qev = 0,044 * 2260 * 103 = 99440 W Qp = 0,03 (45485,67 + 99440) = 4347,77 W Q = 45485,67 + 99448 + 4347,77 = 149273,44 W Q = Ab2 * r Ab2 = Q2 / r = 149273,44 / 2150*103 = 0,068 kg/s Ab2 - debitul de abur primar care circula printre tevi [kg/s]

Pagina 44 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.6. Proiectarea tehnologica a utilajelor principale 2.6.1. Predimensionarea schimbatorului de caldura Schimbatorul de caldura este destinat racirii substratului dupa sterilizare, care se va alimenta in fermentator. Pentru racirea unui debit de 2,72 kg/s substratul sterilizat de la temperatura de 1200C la 550C am ales un schimbator de caldura tubular. Ca agent de racire se va utiliza apa recirculata, tur-retur, de la turnurile de racire cu aer prin convectie naturala, a carei temperatura medie de tur este 200C, iar de retur 450C. Intrucat substatul sterilizat are un factor de murdarie mai mare decat a apei de racire, aceasta va circula prin tevi, fluidul 1, iar apa de racire va circula in contracurent in spatial intertubular (manta), fluidul 2. La schimbatoarele de caldura in contracurent, cele doua fluide curg in sensuri opuse, variatia temperaturilor fiind redata in figura 1. Fig. 1. Variatia temperaturilor in lungul unui schimbator de caldura in contracurent:

t1I + t1II 120 + 55 = = 87 ,50 C 2 2 tm,1 =

t 2I + t 2II 20 + 35 = = 27,5 0 C 2 2 tm,2 =

Diferenta medie de temperatura tm se calculeaza cu relatia:

tm =

t I t II t I ln t II

t m =

(120 35) (55 20 ) = 56,17 grd 120 35 ln 55 20


Pagina 45 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Din ecuatia:

Q = k * A * tm , unde:

tm este diferenta medie logaritmica calculata pentru circulatia in contracurent, grd; k = coeficientul total de transfer termic, W/m2*grd; A = suprafata de transfer termic, m2. propunandu-se k = 250 W/m2*grd, conform tabelei VIII.2 rezulta: Q 95190 = = 6,77 m 2 k * t m 250 * 56 ,17 A= Din tabelul VIII.5 se alege un schimbator de caldura cu o trecere si fara sicane, de geometrie: A = 9,3 m2 Dn = 300 mm 109 tevi * 20 * 2 * 1500 dechiv. = 44,2 mm. 2.6.1.1. Verificarea schimbatorului de caldura propus 2.6.1.1.1.Alegerea ecuatiei de transfer termic Se calculeaza numarul Reynolds pentru pozitiile terminale ale schimbatorului de caldura. pentru fluidul 1 care circula prin tevi:

w1 * d * 1
Re =

Constantele fizice ale substratului se iau aproximativ egale cu cele ale apei la temperatura tm 1 = 87,50C. 1 = 0,32 cP 1 = 0,67 W/m*grd 1 = 973 kg/m3
G 1 = v G1 0,34 = 0,34 * 10 3 m 3 / s 973

4 * Gv 1 4 * 0,34 * 10 3 = = 1,69 m / s *d2 3,14 * 0,016 2 Dar w1 = , si atunci:

1,69 * 0,016 * 973 = 82218 ,5 0,32 * 10 3 Re =

Pagina 46 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

c1 * 1
Pr1 =

4321 ,64 * 0,32 * 10 3 = 2,04 0,67


regim turbulent

7000 < Re < 106

pentru fluidul 2 care circula printre tevi:

w2 * d echiv * 2 2 Re =
Constantele fizice ale apei se iau din anexa XIV la temperatura tm,2. 2 = 0,74 cP 2 = 0,619 W/m*grd 2 = 996 kg/m3 c2 = 4175 J/kg*grd

Di2 n * d 2 0,3 2 109 * (20 * 10 3 ) 2 = = 0.018 m Di + n * d 0,3 + 109 * 20 * 10 3 dechiv =


* ( Di2 n * d 2 )
Smin =

3,14 0,3 2 109 * ( 20 * 10 3 ) 2 = 0,036 m 4

G 2 1,52 = = 0,0015m 3 / s 996 Gv2 = 2 Gv 2 0,0015 = = 0,041m / s S min 0,036 w2 = , unde:


d diametrul exterior al tevilor din fascicul, m; Di diametrul interior al mantalei, m; dechiv diametrul echivalent al sectiunii extratubulare, m; Smin sectiunea minima de curgere, m; w2 viteza de curgere a apei, m/s.

0,041 * 0,02 * 996 = 1010,75 0,619 Re2 =


Re < 2300 regim laminar

Pagina 47 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.6.1.1.2. Calculul coeficientului partial de transfer termic, 1, prin tevi Re1 = 82218,5 Pentru curgerea in regim turbulent prin tevi se utilizeaza ecuatia: Nu = 0,023 * Re0,8 * Pr0,3 , in care:

Nu =

* d

d = diametrul interior al tevii, (m); = conductivitate termica, (W/m*grd) Nu = 0,023 * (82218,5)0,8 * (2,04)0,3 = 243,55

1 =

Nu * 1 243,55 * 0,67 = = 10198,65W / m 2 * grd d 0,016

2.6.1.1.3. Calculul coeficientului partial de transfer termic, 2, printre tevi Pentru fluidele ce curg in spatial extratubular al schimbatorului de caldura se recomanda pentru calcul, formula lui Donohue:
0,6 0,3 Nu = C * Re * Pr * p
0 ,14

, in care:

Nu =

* d

w* d
Re =

d = diametrul exterior al tevilor din fascicul, (m); = vascozitatea fluidului la temperatura medie; p= vascozitatea fluidului la temperatura peretelui; C = f (dechiv) constanta ce depinde de diametrul echivalent si de constructia geometrica; Di = diametrul interior al mantalei (m); n = numar de tevi; w = viteza fluidului (m/s); Smin = sectiunea minima de curgere (m2). Valorile constantelor fizice se iau la temperatura medie tm,2 (anexa XIV). In cazul unui fascicul de tevi fara sicane: C = 1,16 * dechiv0,6 dechiv = 0,018 m C = 1,16 * (0,018)0,6 = 0,1065
Pagina 48 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Criteriul Reynolds: Re = 1010,75 Criteriul Prandtl:

C 2 * 2
Pr =

4175 * 0,74 * 10 3 = = 5,54 0,619

Inlocuind, se obtine: Nu = 0,1065 * (1010,75)0,6 * (5,54)0,3 * (0,74*10-3)0,14 Nu = 11,89

2 =

Nu * 2 11,89 * 0,619 = = 368 ,26 d 0,02

3.6.1.1.4. Calculul coeficientului total de transfer termic Se utilizeaza relatia: 1 1 1

K=

p + c ,1 + c , 2 ,1 , 2 p c c

, in care:

1, 2 sunt coeficientii partiali de transfer termic ai fluidelor, W/m2*grd; p = grosimea peretelui tevii, m; p = conductivitatea termica a peretelui tevii, W/m*grd; c,1, c,2 = grosimea crustelor depuse pe peretele tevii in interiorul si exteriorul acesteia, m; c,1, c,2 = conductivitatea termica a crustelor, W/m*grd. Din tabelul VIII.1, rezistentele termice ale crustelor sunt: r = 0,00035 + 0,0002 = 0,00055 (W/m2*grd)-1 Rezistenta termica a peretelui (otel cu p = 46,5 W/m*grd):

p = 5.37 *10 5 (W / m 2 K ) 1 p
Intrucat rezistentele termice ale crustelor sunt mult mai mici decat ale celor doua fluide, se poate considera ca temperaturile crustelor sunt egale cu temperaturile celor doua fete ale tevii, tp1 si tp2.
1 1 +5,5 *1 0 1 1 8 ,6 09 5 K=
5

+5,3 *1 7 0

1 + 3 8 ,2 6 6

=2 2 ,6 9 5

Pagina 49 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

K = 292,65 W/m2*grd 2.6.1.1.5. Calculul fortei motrice Utilizandu-se un schimb de caldura in contracurent cu o singura trecere, se recalculeaza diferenta medie de temperatura cu relatia: tmI = F * tm, in care tm = 52,49 grd. In functie de rapoartele P si R, calculate cu relatia VIII.13: t1I t1II 120 55 = =4,33 II I 35 20 t 2 t1 P=
II I t 2 t 2 3 2 5 0 = =0,2 3 I II 1 0 5 2 5 t1 t1 R = , si din figura VIII.3b., rezulta factorul de

corectie: F = 1. tmI = 56,17 * 1= 56,17 grd 2.6.1.1.6. Determinarea suprafetei de transfer termic

Q 95190 = = 5,79 m 2 I 292 ,65 * 56 ,17 A = k * t m


Intrucat Anec = 5,79 m2 < Aprop = 9,3 m2, schimbatorul de caldura propus dispune de o rezerva de circa %. 2.6.1.2. Dimensionarea stuturilor schimbatorului de caldura

d =
pentru apa: Propun w = 1 m/s

4*G v * w

Pentru lichide: 1 < w < 5 m/s Gv H2O = 1,52 / 996 = 1,5 * 10-3 m3

d =

4 *1,52 *10 3 =0,031 m 3,14 * 2

dSTAS = 32 mm wrecalculat = 1,89 m/s pentru amestec: w = 3 m/s Gvamestec = 0,34 / 973 = 0,35 * 10-3 m3

Pagina 50 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

d =

4 * 0,35 *10 3 = 0,021 m 3,14 *1,5

dSTAS = 0,025 mm w = 0,71 m/s

amestec = 973kg / m 3
Gv amestec = d = 0,3408 = 3,5002 *10 4 m 3 973 ,65

4 * 3,5002 *10 4 = 0,0172 m 3,14 *1,5

2.6.1.3. Calculul mecanic sumar al greutatii schimbatorului de caldura G = Gmanta + 2*Gcapac + 109*Gteava + 2*Gplaca tubulara + Glichid
2 2

d d L * ext L * int 2 2 Vteava =


2

20 *10 3 0,016 1,5 * 3,14 1,5 * 3,14 2 2 Vteava =


Vteava = 0,00047 0,0003 = 1,68 * 10-4 m3 Gapa = Glichid = Vint * apa
2 2

D d S * int n * s * ext = 2 2 Vplaca tubulara =


4 * 10
=
3

0,3 0,016 3 * 3,14 109 * 4 * 10 * 3,14 2 2 = 1,92 * 10-4 m3

Gteava = otel * Vteava = 7850 * 1,68 * 10-4 = 1,3188 kg Glichid = apa * n * Vteava = 100 * 109 * 1,68 * 10-4 = 18,31 kg Gplaca = Vplaca * otel = 1,92 * 10-4 * 7850 = 1,5078 kg Gliq manta = apa* (Vmanta 379 * Vteava)

* D2
Vmanta =

*L =

3,14 * 0,3 2 * 1,5 = 0,105 m 3 4

*d2
Vteava =

3,14 * 0,02 2 * 1,5 *L = = 0,00047 m 3 4

Pagina 51 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Gliq manta = 1000 * (0,105 109 * 0,00047) = 53,77 kg Gcapac = 37 kg Gmanta = otel * Vmanta

Vmanta =

(D 4

2 ext

D 2 )L =

(0,34 4

0,3 2 ) * 1,5 = 0,0301 m 3

Gmanta = 0,0301 * 7850 = 236,63 G = 236,63 + 2*37 + 109*1,31 + 2*1,507 + 53,77 = 510,204 kg G = 510,204 * 9,81 * 1/1000 * 1/2 = 2,5025 kN greutatea pe un singur suport 2.6.1.4. Caderea de presiune in rezistente hidraulice locale Caderea de presiune intr-o portiune de conducta dreapta de lungime l si in rezistentele hidraulice locale se calculeaza cu relatia:

w2 l + i , in care p1 = 2 d
p1 este caderea de presiune prin frecare, N/m2; - coeficient de frecare (adimensional); l lungimea conductei; w viteza medie a fluidului, m/s; - densitatea fluidului, kg/m3. d = 0,016 m l = 1,5 m w = 1,69 m/s = 973 kg/m3 Coeficientul de frecare in regim turbulent se calculeaza cu relatia Generaux:

0,16 0,16 = = 0,026 Re 0,16 82218 ,5 0,16

Suma coeficientilor ale rezistentelor locale din schimbatoarele de caldura cu tevi si manta, se calculeaza conform:

= 1,5 + 109 * 1 + 109 * 1 + 1,5 = 221

1,69 2 1,5 p = + 221 * 973 = 310464,76 N / m 2 0,026 * 2 0,016


Caderea de presiune pentru spatial intertubular

Pagina 52 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In spatial intertubular al schimbatorului de caldura circula apa de racire. Pierderea totala de presiune in spatial intertubulat se calculeaza cu relatia.

wapa l p 2 = + i apa 2 d echiv


l = 1,5 m; dechiv = 0,018 m; wapa = 0,0418 m/s; apa = 996 kg/m3; Re = 368,26 Coeficientul de frecare in regim laminar este:

64 64 = = 0,17 Re 368 ,26


i

= 1,5 + 1,5 + 1,5 = 4,5

,5 0,0411 2 p 2 = 0,17 * + 4,5 * * 996 0,018 2 p 2 = 15,70 N / m 2


2.6.2. Predimensionarea vasului de decolorare a acidului lactic Se considera vasul de decolorare de forma cilindrica, si prevazut cu un agitator cu doua brate. Vsuspensie = Msuspensie / suspensie = 2165,722 / 996 = 2,17 m3 Vvas = Vsuspensie / l = 2,17 / 0,7 = 3,1 m2 l = 70% Se alege un diametru D = 1,4 m

4 * 3,1 = 2,01 m 3,14 *1,2 2 H=


Din conditiile de similitudine: D/d=3 hi / d = 0,33 d = D / 3 = 1,4 / 3 = 0,46 m hi = 0,33 * 0,46 = 0,15 m

Se ia Rea = 10000 si se determina turatia agitatorului din relatia:

Re a * 10000 * 34 *10 3 = = 1,33 rot / s d2 * 0,46 2 *1200 n=


Pagina 53 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Din tabelul V.1., pentru un agitator cu doua brate se obtin valorile constantelor c si m: c = 6,8 ; m = 0,2 Puterea de regim rezulta din relatia: N = c * d5 2m * n3 m * 1 m * m = 6,8 * 0,464,6 * 1,332,8 * 12000,8 * (34 * 10-3)0,2 = 62,75 W Pentru puterea de pornire se obtine: Np = 4 * N = 4 * 62,75 = 251 W 2.7. Predimensionarea celorlaltor utilaje din instalatie 2.7.1.Predimensionarea vasului de sterilizare Se considera autoclava de forma cilindrica. Conform bilantului de materiale; cantitatea de substrat ce urmeaza a fi supusa operatiei de sterilizare este de Msubstrat=3459,25. Aproximand densitatea substratului cu cea a apei la temperatura de sterilizare; volumul de substrat va fi: Vsubstrat = Msubstrat /

substrat
=80%,volumul vasului de sterilizare Vaut este:

Vsubstrat = 23818,52 / 996 = 23,91 m3 Propunind un coeficient de umplere Vaut = Vsubstrat/ Vaut = 23,99 / 0,8 = 29,88 Se alege un vas cu D = 2,8 m Inaltimea vasului de sterilizare va fi:

4 * Vaut 4 * 29 ,88 = = 4,85 m 2 3,14 * 2,8 2 H = * D


4 * Vaut 4 * 29 ,88 = = 4,85 m 2 * D 3,14 * 2,8 2 H=
Diametrul agitatorului d rezulta din conditia de similitudine geometrica data in tabelul V.1. pentru agitatoare cu doua brate: D/d=3 hi / d = 0,33 D = diamtrul vasului, m; H = inaltimea vasului ,m;
Pagina 54 din 64

d = D / 3 = 2,8 / 3 = 0,9 m hi = 0,33 * 0,9 = 0,29 m, in care:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

d = diamtrul agitatorului, m; hi = distanta de la agitator la fundul vasului, m. Intrucat vasul de sterilizare are manta exterioara prin care circula agent termic, constructiv se considera ca mantaua reprezinta 20%din diametrul interior D Diametrul exterior al vasului va fi : De=D+0,2*D De=2,8+0,2*2,8=3,36 m; Inaltimea totala a vasului de sterilizare este: Ht=H+0,2*H 2.7.2. Predimensionarea vasului de fermentare Conform bilantului de materiale ,cantitatea de substrat ce urmeaza a fi supusa operatiei de fermentare este de Msubstrat = 3459,25. Aproximand densitatea substratului cu cea a apei la temperatura de fermentare,volumul de substrat va fi: Vsubst. = substrat M substrat = 3459 ,25 = 35 ,01 m 3 988

Propunind un coeficient de umplere de fermentare va fi: Vferm = Vsubst. / 0,8 = 43,76 m3 Se alege un vas cu diametrul D = 3,2 m; Inaltimea vasului este:

=80%,volumul total al vasului de

4 * 43,76 = 5,44 m 3,14 * 3,2 2 H=


Din conditiile de similitudine geometrica(cf.tab....), rezulta: D/d=3 hi / d = 0,33 d = D / 3 = 3,2 / 3 = 1,06 m hi = 0,33 * 1,06 = 0,34 m

D = diamtrul vasului, m; H = inaltimea vasului ,m; d = diamtrul agitatorului, m; hi = distanta de la agitator la fundul vasului, m.

Pagina 55 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Intrucit vasul de fermentare are manta exterioara prin care circula agent termic,constructiv se considera ca mantaua reprezinta 20% din diametrul interior. Diametrul exterior al vasului va fi : De= D+0,2*D De= 3,2+0,2*3,2=3,84m; Inaltimea totala a vasului (tinind cont de manta) este: Ht = H+0,2*H; Ht=5,44+0,2*5,44=6,52 2.7.3. Predimensionarea vasului de acidulare Conform bilantului de materiale ,cantitatea de acid lactic 60% ce urmeaza a fi supusa operatiei de acidulare este de M acid =3459,25. Stiind densitatea acidului lactic , acid =996Kg/m3,volumul acidului lactic este: Vacid = acid

M acid

3896 ,23 =3,91 m 3 996

Propunind un coeficient de umplere

=70%,volumul vasului de acidulare VVA este:

VVA = V acid/ = 3,91 / 0,7 = 5,58 Se alege un vas cu D = 1,6 m Inaltimea vasului de acidulare va fi: Din conditiile de similitudine: D/d=3 hi / d = 0,33 d = D / 3 = 1,4 / 3 = 0,46 m hi = 0,33 * 0,46 = 0,15 m

2.7.4. Predimensionarea vaselor de dozare Glucoza: Vgl = Mgl / gl = 2381,85 / 1430 = 1,66 m3 Vdoz = Vgl / l = 1,66 / 0,75 = 2,22 m3 l = 75% D = 1,2 m H = 4*2,22 / 3,14*1,22 = 1,96 m Extract drojdie:
Pagina 56 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vextract drojdie = Mextract porumb / extract porumb = 476,36 / 1100 = 0,45 m3 Vdozare = Vextract porumb / l = 0,45 / 0,8 = 0,56 m3 l = 80% D = 0,7 m H = 4*0,45 / 3,14*0,72 = 1,16 m Extract porumb: Vextract porumb = Mextract porumb / extract porumb = 238,18 / 1250 = 0,19 m2 Vdoz = 0,19 / 0,7 = 0,27 m3 D = 0,6 m H = 4*0,27 / 3,14*0,62 = 0,95 m l = 70% 2.7.5. Predimensionarea rezervorului de Ca(OH)2 suspensie 30% Vsuspensie = 2197,9 / 1095 = 2,10 m3 Vrez = Vsuspensie / l = 2 / 0,75 = 2,67 m3 l = 75% D = 1,2 m H = 4*2,65 / 3,14*1,22 = 2,36 m 2.7.6. Predimensionarea rezervorului de inocul Vinocul = Minocul / inocul = 2945,123 / 1500 = 1,96 m3 Vrez = Vinocul / l = 1,96 / 0,75 = 2,61 m3 l = 75% D = 1,2 m H = 4*2,61 / 3,14*1,22 = 2,31 m 2.7.7. Predimensionarea vasului de dozare H2SO4 Vacid sulfuric = 922,68 / 1825 = 0,5 m3 l = 0,75 D = 0,8 m H = 4*0,66 / 3,14*0,72 = 1,31 m
Pagina 57 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 58 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.7.8. Predimensionarea vasului de dozare carbune Vcarbune = Mcarbune / carbune = 100 / 1300 = 0,07 m3 Vvas = Vcarbune / l = 0,07 / 0,7 = 0,1 m3 D = 0,45 m H = 4*0,1 / 3,14*0,452 = 0,62 m l = 70% 2.8. Calculul economic Calculul costului unitar Costul produselor industriale reflecta in expresie baneasca cheltuielile materiale si de munca vie legate de realizarea productiei. Costul produselor chimice se calculeaza prin metoda pe faze,folosind gruparea cheltuielilor de productie pe articole de articulatie astfel : I Materii prime si materiale directe (MP) II Materiale auxiliare (MA) III Cheltuieli de transport-aprovizionare (CTA) IV Utilitati (U) V Recuperari (R) ( se scad ) VI Salarii directe (SD) VII Contributii la asigurari sociale si alte taxe aferente dalariilor directe (TSD) VIII Cheltuieli comune ale sectiei (CCS) IX Cheltuieli generale ale intreprinderii (CGI) Din activitatea de proiectare tehnologica ,mecanica si de constructii se cunosc urmatoarele informatii : 1. Capacitatea de productie 120000 Kg/an; 2. Valoarea investitiei directe 10000000000 lei; 3. Structura investitiei pe categorii de mijloace fixe si duratele de serviciu normate sunt prezente in tabelul 3.7.1. 4. Cota de cheltuieli cu intretinerea si reparatiile se considera 60%, respectiv k IR = 0.6;

Pagina 59 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

5.Necesarul de forta de munca pe categorii de personal si salariile medii lunare inclusiv sporurile sunt prezentate in tabelul 3.7.2. 6.Cotele de cheltuieli cu protectia muncii este 8%, respective 0,08%; 7. Cota cheltuielilor generale ale intreprinderii se considera 30%, respective kCGI = 0,33. 8. Consumurile specifice , preturile de livrare ,recuperarile specifice si preturile de valorificare sunt cele din tabelul 3.7.3. Tabel 2.7.1. Structura investitiei se duratele de serviciu normate Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 Denumirea categoriei de mijloace fixe Cladiri Constructii speciale Masini de forta si utilaje energetice Masini, utilaje si instalatii de lucru Aparate de masura, control, reglare Mijloace de transport Unelte, accesorii si inventar gospodaresc % din Id 10 8 9 50 15 5 3 DS n [ani] 70 40 30 20 10 20 5

Tabel 2.7.2. Date privind forta de munca Categoria de personal Muncitori direct productivi Muncitori indirect productivi Personal TESA Numar persoane 15 5 4 Salariul mediu lunar [lei/lunar] 2500000; 83,4 1500000; 50 4000000; 133,4

Tabel 2.7.3. Date privind cheltuielile materiale directe Nr. Crt . I. MATERII PRIME Glucoza KH2PO4 Extract drojdie Extract porumb Inocul Total MATERII AUXILIARE Ca(OH)2 H2SO4 Carbune activ Apa Categoria si elementele UM Consum specific, UM/kg Pret de livrare Cheltuieli unitare

kg kg kg kg kg kg kg kg m

1,47 0,029 0,23 0,12 1,47 1,09 0,46 0,05 27,3

75000 20000 45000 25000 80000 31000 35000 23000 3500

110250 580 10350 3000 117600 241780 33790 16146,9 1150 95550

II.

Pagina 60 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

III.

Total UTILITATI Energie electrica Energie calorica RECUPERARI Condens Carbune epuizat CaSO4 Total

146636,9 GWh Gcal m kg kg 0,25 5,5 20,6 0,05 0,62 11000 15000 35000 20000 32000 2750 82500 85250 72100 1002 19840 92942

IV.

Calculul cheltuielilor materiale directe Pentru cheltuielile provenind de la materii prime ,materiale auxiliare ,utilitati si recuperari calculul consta in inmultirea consumurilor (recuperarilor) specifice cu preturile de livrare (valorificare ) si insumarea rezultatelor astfel obtinute pentru fiecare articol de calculatie in parte . Consumurile specifice si recuperarile specifice sunt cele din documentatia de proiectare ,rezultate din bilanturile de materiale si energetice .Preturile de livrare si cele de valorificare sunt cele din cataloagele de preturi ale firmelor sau preturile uzuale pe piata Pentru luarea in considerare a cheltuielilor de transport si aprovizionare, in conditii de proiectare ,se aplica o cota de 16% asupra cheltuielilor aferente materiilor prime si materialelor auxiliare : MP = 1252863350 MA = 2401711100 U = 3025000 R = 618000 CTA = 0,16 *(1252863350 + 2401711100) = 58262,53 Pentru cheltuielile privind muncitorii direct productivi s-au determinat cheltuielile unitare astfel: - salariile directe,relatia: SD = 15 * 2500000 * 12 / 120000 = 3750 lei/kg - contributiile la asigurarile sociale si alte taxe aferente salariilor directe ,relatia: TSD = 0.41*3750 = 1537,5 Pentru cheltuielile comune ale sectiei s-au determinat,pentru inceput: - cota medie anuala de amortizare : a = 10/70 + 8/40 + 9/30 + 50/20 + 15/10 + 5/20 + 3/5 = 5,5% /an -valoarea fondului anual de amortizare :

Pagina 61 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

5,5 *10 10 = 4583 ,33lei / kg A = 100 *120000 -intretinere si reparatii: IR = 0,6 * 4583,33 = 2750 lei/kg -salariile personalului de sectie :

( 5 *1500000
- SS =

+ 4 * 4000000 120000

)12

= 2350 lei / kg

-contridutii la asigurari sociale si alte taxe aferente salariilor indirecte: TSS = 0,41 * 2350 = 963,5 lei/kg -protectia muncii: PM = 0,08 * 37,50 = 300 lei/kg Prin insumarea celor cinci categorii de cheltuieli se obtin cheltuielile comune ale sectiei: CSS = A + IR + SS + TSS + PM + CCS CCS = 4583,33 + 2750 + 2350 + 963,5 + 300 = 10946,83 lei/kg Pentru cheltuielile generale ale intreprinderii se obtine: CGI = 0,3 *(85250 + 3750 + 1537,5) = 27161,25 Costul de itreprindere determinat este: Cup = MP + MA + CTA + U + R + SD + TSD + CCS + CGI Cup = 482383 lei/kg Fata de aceasta valoare luata drept baza se stabilesc ponderile procentuale ale articolelor de calculatie . 2.8. Protectia muncii,igienizarea instalatiei,prevenirea incendiilor Strins legata de problema productiei,este aplicarea la fiecare loc de munca a unor masuri menite sa asigure conditii corespunzatoare procesului de fabricatie cu deservirea cat mai sigura a utilajelor din punct de vedere al protectiei muncii si al realizarii unui nivel de igiena cat mai inalt in productie .aspecte generale ale problemelor de tehnica securitatii muncii sunt:probleme de constuctii,probleme privind electrica,probleme de ordin mecanic ,probleme de ventilatie si incalzire ,probleme de igiena,folosirea materialelor auxiliare ,probleme de paza contra incendiilor.

Pagina 62 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Igienizarea in industria alimentara trebuie sa asigure : securitatea produselor alimentare din punct de vedere microbiologic; ameliorarea proprietatilor senzoriale si nutritive ale produselor ; prelungirea duratei limita de vanzare (DVL),de consumare (DLC) si de utilizare optima (DLUC); In cazul produselor alimentare ca atare, strategia aplicarii igienei implica: evitarea aportului exterior de microorganisme (grad de infectare redus al materiei prime ); distrugerea microorganismelor pe diferite cai; inhibarea microorganismelor ce nu au putut fi distruse; La igienizarea intreprinderilor de industrie alimentar, este necesar sa se cunoasca: natura substantelor chimice utilizate si proprietatile acetora ; natura impuritatilor ce trebuie eliminate de pe o anumita suprafata ; materialul din care este confectiont ambalajul,utilajul,instalatia, recipientele ,respectiv suprafata ce trebuie curatata; apa utilizata pentru prepararea solutiilor de spalare si pentru clatire natura substantelor folosite pentru spalare . Etapele igienizarii: 1.Pregatirea zonei pentru curatire :se dezasambleaza partile lucrctive ale echipamentului tehnologic si se plaseaza piesele pe o masa sau pe un rastel . 2.Curatirea fizica:se indeparteaza resturile solide si se depoziteaza intr-un recipient. 3.Prespalarea :se spala suprafetele murdare ale utilajelor ,peretilor si,in finalpardoseala cu apa la 50-65 0 C. 4.Spalarea chimica:se realizeaza cu substante chimice in solutie sau sub forma de spuma sau gel . 5.Clatirea se face cu apa la 50-550C. 6.Controlul curatirii se face prin inspectia vizuala a tuturor suprafetelor si retusarea manuala acolo unde este necesar. 7.Dezinfectia se realizeaza prin aplicarea de dezinfectant pe toate suprafetele,in vederea distrugerii bacteriilor. In vederea inceperii lucrului, a doua zi se face o spalare intensa cu apa calda si rece pentru indepartarea dezinfectantului .

Pagina 63 din 64

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 64 din 64