Uniunea European i educaia

1.

Transformarea Europei prin Educaie

n 1977 este publicat la Bruxelles un raport intitulat Accomplir lEurope par leducation et la formation, care evidenia rolul strategic al educaiei i al formrii pentru dezvoltarea, n Europa, a coeziunii sociale, a ceteniei active, a dezvoltrii economice si productive. Acest raport a fostul unul dintre cele mai importante acte normative care au pus bazele unei strategii menite s imbunteasc educaia n Uniunea Europeana i in statele ei membre. Politicienii, la nivel european au recunoscut c educaia i instruirea sunt eseniale dezvoltrii societii de astzi, iar rile care fac parte din Uniunea Europeana au dezvoltat diferite prghii pentru a lucra impreuna la acest lucru. Politicile prezente la nivel european in momentul de fa, recunosc c educaia primar, secundara, superioar, vocaional i instruirea de inalta calitate sunt fundamentale in pstrarea succesului Uniunii europene. Dar totusi, intr-o lume care este n continu schimbare, nvarea pe tot parcursul vieii (lifelong learning) trebuie s fie o prioritate, deoarece este cheia angajabilitii, a succesului economic si a posibilitii indivizilor de a participa in mod complet n societate. Cu fiecare stat membru, responsabil pentru propriile sisteme de educatie si instruire, politice la nivel de Uniune sunt create pentru a oferi suport initiativelor nationale si a preveni anumite probleme/problematici precum: societati timpurii, deficiti de abilitati in forta de munca, competitia globala. 2.

Obiectivele oficiale ale Uniunii Europene cu privire la educatie includ: Instruirea pe termeng lung si mobilitatea in cadrul Uniunii sa devina o realitate; Imbunatatirea calitatii si a eficientei educatiei si a instruirii; Promovarea egalitatii, a coeziunii sociale si a cetateniei active; Promovarea creativitatii si a inovatiei, inclusiv antreprenoriatul, la toate nivelurile de Instruirea pe tot parcursul vietii

educatie si instruire. 3. Invatarea pe tot parcursul vietii ia diverse forme, ea desfasurandu-se atat in, cat si in afara sistemelor traditionale de educatie si formare. Punctul forte al programelor de invatare permanenta este faptul ca plaseaza responsabilitatea individului in centrul procesului de invatare. Lucru valabil si pentru educatia nonformala, care se regaseste ca metoda de formare in cadrul unor activitati ale programelor europene de invatare pe tot parcursul vietii. De altfel, cele

trei concepte formal, informal si nonformal se completeaza reciproc in cadrul programelor de invatare continua. Pe scurt, daca educatia formala, oficiala, are loc intr-o institutie de invatamant - scoala, facultate, etc, iar educatia informalareprezinta influentele spontane sau neorganizate din mediu, familie, grup de prieteni, mass media etc. asupra individului, educatia nonformala vine sa personalizeze si sa dezvolte, acasa, la locul de munca, in comunitate, si, uneori, chiar la scoala, in afara curriculei oficiale, acele competente, aptitudini, cunostinte pe care fiecare le simte mai aproape de suflet. Altfel spus, educatia formala creeaza baza, dupa care aceasta poate fi personalizata prin educatia non-formala, in timp ce educatia informala este mult mai prezenta decat ambele. Principalele proiecte desfasurate sub egida Lifelong Learning Programs sunt urmatoarele: Comenius: Comenius este prima componenta a Programului de Invatare pe Tot Parcursul Vietii. Se adreseaza institutiilor de invatamant preuniversitar de stat si private (de la gradinite la scoli postliceale) si tuturor celor care isi desfasoara activitatea in acest sector: elevilor, tuturor categoriilor de personal didactic, precum si autoritatilor locale, asociatiilor de parinti sau ONGurilor care activeaza in domeniul educational. Comenius sprijina financiar realizarea de parteneriate scolare, proiecte de formare a personalului didactic, retele de parteneriat scolar, precum si participarea la stagii de formare initiala si continua pentru cresterea calitatii si consolidarii dimensiunii europene in educatie. Erasmus: Programul Erasmus este destinat invatamantului superior si are printre obiectivele cheie cresterea calitatii si volumului mobilitatilor studentilor si a cadrelor didactice in Europa, cooperarea multilaterala intre institutiile de invatamant superior din Europa, precum si marirea gradului de transparenta si compatibilitate intre invatamantul superior si calificarile profesionale obtinute in Europa. Leonardo da Vinci: Programul Leonardo da Vinci vizeaza cooperarea transnationala in domeniul formarii profesionale a fortei de munca. Scopul sau este acela de a creste calitatea sistemelor si practicilor de formare profesionala, de a asigura instrumente moderne si noi abordari in formarea profesionala pe parcursul vietii.

Grundtvig: programul Grundtvig isi propune sa ofere alternative educationale si sa imbunatateasca accesul celor care, indiferent de varsta, doresc sa dobandeasca noi competente prin forme de educatia adultilor. Grundtvig vine in intampinarea nevoilor de predare/invatare ale adultilor si se adreseaza institutiilor sau organizatiilor care asigura sau faciliteaza educatia acestora. Orice organizatie din domeniul educatiei adultilor, din sistemul formal, nonformal sau informal poate sa participe la programul Grundtvig. Adultul, in sensul programului Grundtvig, este o persoana de peste 25 de ani, sau un tanar sub aceasta varsta, care nu mai este cuprins in sistemul formal de educatie. 4. Creterea constant a mobilitii de studiu in cadrul Uniunii Europene Peste 60% din totalul bugetului LLP sprijin mobilitatea transnaional. Cele mai mari sume sunt alocate nvmntului superior n cadrul Erasmus n anul universitar 2008/2009, aproximativ 200 000 de studeni au plecat n strintate pentru studii sau stagii, aceast cifr reprezentnd o cretere de 15,5% comparativ cu anul universitar 2006/2007. Stagiile n ntreprinderi s-au bucurat de un succes din ce n ce mai mare n anul 2008/2009, peste 30 000 de studeni Erasmus au fost plasai n ntreprinderi, o cretere de la an la an de peste 50%. Evaluarea intermediar a subliniat relevana deosebit a stagiilor Leonardo da Vinci pentru capacitatea de inserie profesional i competenele antreprenoriale ale participanilor. Peste 67 000 de stagiari, ucenici, persoane aflate n cutarea unui loc de munc, formatori i cadre didactice din sistemul de educaie i formare profesional au beneficiat de astfel de stagii n 2009. Implicarea IMM-urilor a fost considerabil n acest sens 80% dintre stagiarii din cadrul programului Leonardo da Vinci fiind plasai n ntreprinderi cu mai puin de 250 de angajai. Mobilitatea a fost accelerat i n cadrul programului Grundtvig pentru educaia adulilor fr scop profesional. n 2009, au fost atribuite cu peste 41% mai multe subvenii pentru mobilitatea personalului comparativ cu anul anterior, datorit introducerii noului program de vizite, schimburi i stagii de asistent pentru personalul din domeniul educaiei pentru aduli. n scopul mbuntirii calitii nvmntului primar i secundar, n cadrul Comenius au fost acordate n 2009 aproximativ 10 600 de subvenii individuale de mobilitate pentru formarea cadrelor didactice i 1 170 de stagii de asisten pentru viitoarele cadre didactice,

ceea ce nseamn creteri de 22 i, respectiv, 6,5% fa de 2007. O nou aciune de mobilitate Comenius mobilitatea individual a elevilor a fost lansat n 2009, primii 700 de elevi studiind n strintate n 2010. 5. Cererea puternic de parteneriate, proiecte i reele pe educaie in Europa Cea de-a doua parte ca mrime din bugetul LLP este destinat parteneriatelor i reelelor i proiectelor de cooperare. eTwinning (e-nfrire) pune la dispoziie infrastructura tehnic i sprijinul pedagogic pentru cadre didactice i coli n vederea crerii de reele i desfurrii unor proiecte proprii de cooperare ntre colile europene. ncepnd din 2007, au fost nregistrate peste 17 500 de proiecte n care au fost implicate aproximativ 50 000 de coli. Pe platforma eTwinning sunt nregistrate peste 125 000 de cadre didactice. O nou aciune de parteneriat Comenius Regio, avnd ca scop sprijinirea implicrii autoritilor locale i regionale n educaia colar, a fost lansat n 2008, n 2009 fiind acordate 280 de subvenii. Proiectele de cooperare Leonardo da Vinci au venit n sprijinul reformei naionale generate de procesul Copenhaga. Prile interesate din domeniul EFP au testat i au integrat instrumentele europene precum CEC, EQAVET i ECVET la nivel naional. n cadrul programului Grundtvig/educaie pentru aduli, cooperarea s-a axat n special pe grupurile dezavantajate i pe voluntarii din cadrul noilor proiecte de voluntariat dedicate persoanelor n vrst, finanate ncepnd cu anul 2009. n cadrul LLP, s-a acordat o atenie deosebit promovrii nvrii limbilor strine i utilizrii TIC n educaie i formare. Aceasta s-a reflectat n perioada 2007-2009 n sprijinul acordat unui numr de 85, respectiv, 65 de reele i proiecte la scar larg. Cererea pentru diferite activiti oferite de program este mult mai ridicat dect fondurile disponibile. Prin urmare, n medie, mai puin de jumtate din cererile din cele patru programe sectoriale au fost selectate pentru finanare n perioada 2007-2009.

Bibliografie:
1. Raport Al Comisiei Ctre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic i Social

European i Comitetul Regiunilor, 2011

2. http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-policy/indicators10_en.htm 3. http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles

%7CdisplayArticle/articleID_19159/Educatie.html
4. http://educatie.inmures.ro/educatie-traditionala/promovarea-dimensiunii-europene-a-

educatiei-prin-proiectele-scolare-comenius.html 5.