MINISTERE Sunt organe de specialitate ale adm publ centrale in anuminte dom de activ.

Temeiul constitutional al org ministerului il constit disp art 116 al 1 din constitutieministerele se org numai in subord guvernului. Conducerea ministerului se realizeaza de un ministru numit prin decret al presedintelui rom,pe baza vol de incredere acordat de parlament. In exercitarea atrib sale,ministrul: - emite ordine si instructiuni. - Numeste si elibereaza din functie conducerea organelor de specialitate din subord ministerului In active de conducerea ministerului ,min este ajutat de 1 sau m multi secretari de stat numiiti si eliberati din functie prin decizie a prim-min.ei exercita atrib delegate de ministri. In cadrul ministerelor instit publice si altor organe de specialitate ale adm publ centralepoate fi utilizata si functia de subsecretar de stat. Fiecare minister are un secretar general care este functionar public de cariera si face parte din categoria inaltilor functionari publici,numit pe baza de concurs sau exercitiu,pe criterii de professionalism. Fiecare minister are o anumita structura organizatorica fiind format din departamente,directii generale,servicii,birouri. Pe langa ministru,functioneaza ca organ consultative colegiul ministerului,competenta acestuia se aproba prin ordini ale ministrilor. In cadrul fiecaruiminister este organizat cabinetul demnitarului,cu personal propriu,caruia nu I se aplica prevederile statutului functionarului public. Pers din cabinetul militarului este numit sau eliberat din functie numai la propunerea demnitarului in subord caruia functioneaza ,functiile fiind exceptate de la regula ocuparii prin concurs sau exercitiu. Ministerele pot avea in subors lor servicii publice deconcentrate care functioneaza in unitati adm teritoriale. Deconcentrarea are in vedere desf la nivel local a acelor activ care repr atributul statului pt ca ele exprima un interes general la care acesta nu poate renunta. Majoritatea ministerelor au organizat servicii fie la nivel judetean,fie la nivelul celorlalte unitati admn teritoriale. Infiintarea sau desfiintarea serviciilor publice deconcentrate se aproba prin ordini ale ministrilor,resp ale organelor de specialitate in subord caruia aceste servicii sau organe isi desf activitatea. Guvernul si ministerele cu avizul curtii de conturi,pot infiinta organizatii de specialitate in subordinea lor numai daca legea le recunosc aceasta competenta. Aceste organe de specialitate ,altele decat ministerele isi desf activitatea,pe intreg terit tarii,fiind prin aceasta organe centrale. Pe langa denumirea generica de alte organe centrale de specialitate ale adm publ ele au si o calif proprie,dupa caz: -agentie nationala -autoritate nationala -oficiu de stat -istitut

-comisie. Conducatorii acestor organe de specialitate ,in exercit atrib care le revinau competenta de a emite ordine si instructiuni. Acesti conducatori sun numiti si elib din functie prin decizia prim min. In subord guvernului mai functioneaza si unele instit publice cum ar fi: -oficiul registrului national al informatiilor secrete de stat(care se afla in coord directa a prim min) -agentia nationala a reglementarilor in comunicatii. Organe de specialitate se pot org si in subord ministerelor cu avizul prealabil al curtii de conturi .denumirea acestor organizatii este diversa: -ag nationala -oficiu -birou -inspectorat -inspectie de stat Numirea si eliberarea din functie a conducatorilor acestor organizatii sunt in competenta ministrilor ,cu exceptia cazului in care prin actul normative se prevede ca acestea sa faca prim-min. Autoritati administrative autonome Potrivit art 116,117 din constitutie,administratia centrala de specialitatese realiz de catre ministere,autoritati administrative autonome.aceste aut desi prin natura lor jurid si a active pe care le realiz sunt autoritati administrative ,ele nu se subord nici guvernului,nici ministerelor sau alte organe centrale de specialitate ale adm publ. Unele din aceste autoritati sunt prevazute de disp constit: Avocatul poporului Curtea constitutionala Curtea de conturi Curtea suprema de aparare a tarii Consiliul economic si social Altele insa nu sunt nominalizateprin constitutie ci sunt infiintate prin lege organica: Consiliul national al audiovizualului Serviciul roman de informatii Serviciul de informatii externe Comisia nationala a valorilor mobliare Consiliul concurentei Actele juridice emiste de aceste autoritati administrativ autonome in principiu ,cele care au o structura colegiala ,adopta hot,decizii,iar cele cu o conducere unipersonala,emit ordine si instructiuni. Toate aut adm autonome eu pers juridice,iar conditia lor le repr in raport cu celelalte aut publice si personae fizice sau juridice. In principiu,prin constitutie si legile proprii de organizare si functionare este stabilita una potrivit careia aud adm autonome se afla sub controlul exclusiv al parlamentului carui a ii prezinta periodic rapoarte de activitate. Administratia publica locala

In constitutia romaniie,art 3 al 1 se prevede ca teritoriul este organizat sub spect administrative in commune,orase,judete.in conditiile legii,unle orase sunt declarate municipii. Legea administratiei stabileste ca orasele ,comunele si judetele sunt personae juridice de drept public care au patrimoniu propriu si capacitate juridical deplina.. Art 120 din constitutie administratia publica din unitatile adm teritoriale se intemeiaza pe principiul descentralizarii autonomiei locale si descentralizarii serv publice. Legea 215/2001 a adaugat inca 3 principii: Principiul eligibilitatii autoritatilor adm publ locale Principiul legalitatii Principiul consultarii cetatenilor in solutionarea probl locale de interes deosebit. Aplicarea acestor principii nu poate adduce atingerea caract de stat national,unitary,indivizibil al romaniei. Potrivit legii 215/2001 autoritatea adm publ prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase sunt consiliile locale ca acelor deliberative si primarii ca autorit executive.la nivel judetean aut deliberative e repr de consiliul judetean ,iar autoritatea executive de presedintele cons judetean. Consiliile locale.. Sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal,egal,direct si liber exprimat. Numarul de consilieri care compun cons locale se stabilesc prin ordin al prefectului. Potrivit legii,mandatul de consilier este de 4 ani. Potrivit legii 67/2004,pentru alegerea autorit adm publ locale,au dreptul de a fi alesiconsilierii,cetateni care indeplinesc cumulative urm conditii: -au drept de vot -au indeplinit pana in ziua alegerilor varsta de cel putin 23 de ani -nu le este interzisa asocierea in partied politice potr art 40 al 3 din constitutie -au domiciliul pe teritoriul unitatii adm teritoriale in care urmeaza sa fie ales. In sectoarele municipiului bucuresti pot candida si pot fi alese persoanele care au domiciliul in bucuresti. Organizarea si desfasurarea alegerilor pentru consiliile locale si primar. O persoana nu poate accepta candidature decat pt o singura circumscriptie electorala cu exceptia cazului in care candidature se depune atta pt cons locale,cat si pt cons judetene. O persoana poate candida pentru un sg consiliu local si un singur consiliu judetean si numai pt osg functie de primar. O persoana poate candida in acelasi timp pentru functia de consilier local,judetean si de primar.Nu se admit liste de candidate independenti. Candidatii alesi atat in functia de consilier local,cat si judetean,sunt obligate ca in termen de 10 zile de la data ultimei validari sa opteze pentru una din cele 2 calitati. Aceeasi obligatie revine si membrilor consiliului general al mun bucuresti,care nu pot fi in acelasi timp si membri ai cons locale ale sectoarelor mun bucuresti.

Dupa alegerea nr de consilieri prev de lege pt consiliul local respectiv judetean si eliberarea certificatului doveditor al alegerii fiecarui consilier, urmeaza sa se constituie consiliul local format din toti consilierii alesi. Constituirea consiliului local se face in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor..sedinta e legal constituita daca sunt prezenti consilieri in proportie de 2/3 . Pt desfasurarea lucrarilor consiliilor locale e necesar sa se procedeze validarea manadatelor cons alesi.consilierii ale caror mandate au fost validate depun in fata consiliului local juramant in limba romana. Consiliile care refuza sa depuna juramant sunt consilierii demise de drept. Dupa constituirea consiliului local allege viceprimarul si isi org comisii de specialitate pe principalul domeniului de activitate. Atributiile consiliilor locale: Atrib privind organizarea interna a aparatului propriu alconsiliului local si al serv publice ale comunei,orasului; Atrib referitoare la active ec financiare,comerciale si social culturale; Atrib refertoare la validarea titlurilor de onoare si la stabilirea relatiilor de colaborare si cooperare cu localitatile din tara si strainatate. Consiliul local se intruneste lunar in sedinte ordinare,extraordinare la cererea primarului,a cel putin 1/3 din nr total al membrilor consiliului.dezbaterile din sedintele consiliului local precum si modulin care si a exercitat votul fiecare consilier se consemneaza intr un process desemnat de cons care conduce sedinta si de secretarul unitatii administrative teritoriale. In exercitarea atributiilor sale,consiliul local adopta hotarari,cu votul majoritar membrilor prezentati pot avea character normative/individual. Secretarul unitatii adm teritoriale are oblige sa comunice de indata primarului si prefectului hotararile adoptate de cons local ,dar nu mai tarziu de 3 zile de la data adoptarii. Legea 215/2001 reglementeaza institutia suspendarii de dreptsi cea a incetarii de dr a mandatului de consiliul local.suspendarea de drept intervine numai in cazul in care continutul a fost arestat preventive.masura arestarii se comunica de indata de catre parchet/instanta de judecata,dupa cazul prefectului care prin ordin constata arestarea. Cat priveste incetarea de drept a mandatului de consilier local,aceasta intalnim un urm situatii: -demisie -schmb de domiciliu in alta unitate adm teritoriala -imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive,cu exceptia cazului in care consilierul e arestat preventive -constatarea dupa validarea mandatului ca alegerea s a facut prin frauda electorala. -condamnarea prin hotarare judecatoresca ramasa definita prin privare de libertate. -punerea sub interdictie judecatoreasca -pierderea drepturilor electorale -lipsa nemotivata de la 3 sedinte consecutive ale consiliului local -decesul. Legea adm publ locale prevede posibilitatea dizolvarii consiliului local daca a adoptat intr un interval de cel mult 6 luni cel putin 3 hotarari care au fost anulate de instanta de contencios administrative printr o hot judecatoreasca definitive,irevocabila.

Dizolvarea consiliuluilocal se face prin hotarare a guvernului la propunerea motivate a prefectului bazate pe hot judecatoreasca ce ramase definitive si irevocabile. Legea reglementarii si situatia dizolvarii de drept a consiliului local in urm situatii: -cons local nu se intalneste timp de 3 luni consecutive -cons local nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive nicio hotarare -cand se reduce nr consilierilor sub jumatate +1 si acesta nu se poate completa prin supleanti. Aceasta situatie se comunica de primar,viceprimar/in absenta acestuia de secretar,prefectului care are ordin sa ia act de situatia de drept a cons local si propune guvernuli organizarea de noi alegeri. Fiecare comuna ,oras,municipiu are un primar,iar mun bucuresti are un primar general. Primarul Primarii se aleg pe baza scrotivului uninominalsi nu pe baza secretarului de lista asa cum se aleg Cons local si judetean. Candidaturile pt functia de primar se propun de partidele politice,aliantele politice/electorale,de catre organizatia cetatenilor apartinand minoritatilor nationale,dar pot fi depuse si candidature independente. Este declarat primar candidatul care a intrunit majoritatea voturilorvalabil expertului:jumatate + 1 din cei care s au prezentat la vot. Primarul reprezinta comuna/orasul in relatie cu alt autor public,cu pers fizica/juridical,romane/straine precum si in justitie.nu exercita atributii in nume propriu,ci in numele colectivitatii care l a ales in numele statului. Atributii: -atributii privind organizarea aparatului propriu de specialitate si a unitatilor din subordinea consiliului local -prin organizarea si executarea actelor normative -prin administrarea domeniului public+privat+financiar -Atributii de ordin edilitar,gospodaresc,socil -Atributii care privesc asigurarea ordinii si linistei publice. Primarul emite dispozitii .acestea pot avea character normative/individual.mandatul este de 4 ani si se exercita pana in momentul depunerii juramantului de catre primarul nou ales.mandatul poate fi prelungit prin lege organica in caz de razboi/catastrofa. Incetarea de drept a mandatului primarului intervine in : -demisie -schimbarea domiciliului in altalocalitate -imposibilitatea de a si exercita mandatul pe o perioada de 6 luni consecutive,cu exceptia cazului in care primarul e arestat preventiv. -cand se constata dupa validarea mandatului ca alegerea s a facut prin frauda electorala -cand primarul a fost condamnat prin hotarare judecatoreasca definitive la o pedeapsa privative de libertate -Cand este pus sub interdictie judecatoreasca

-cand a emis 3 dispozitii cu character normative intr un interval de 3 luni care au fost anulate de instanta de contencios administrativprin hot judecatoreasca definitive+irevocabila(dispozitie cu character normative) -decesul. Exista si suspendarea de drept care intalnita ca si la consilii ,numai in cazul in care acesta a fost arestat preventive. Mandatul inceteaza inainte de termen ca urmare a rezultatului unui referendum local organizat in conditiile legii. In caz de vacanta a functiei de primar,precum si in caz de suspendare din functie,atributiile vor fi exercitate de viceprimar. Atat consiliul local cat si primariile functioneaza ca autoritati adm locale autonome,deci nu exista intre elescop de subordonare.Raporturile dintre ele sunt raporturi de colaborare. Atributiile de a ataca hotararile adoptate de cons local revine numai prefectului,iar primarul are doar posibilitatea de a l sesiza pe prefect in termen de 3 zile de la adoptarea hot cons local. Prefectul Art 123 din constitutie guvernul numeste un prefect in fiecare judet si in mun bucuresti -este reprezentatntul guvernului pe plan local si numeste conducatorii serv publice deconcentrate ale ministerelor -este ajutatde un subprefect la nivel de judet,iar la mun bucuresti de 2 subprefecti Numirea si eliberarea din functie a prefectului se face prin hot a guvernului ,iar a subprefectilor prin decizie a primului ministru. Pt a fi prefect persoana respective trebuie sa aiba studii superioare de lunga durata,iar subpref de scurta durata. Atributii: -poate ataca in fata instantei de contencios adm actele adm publice locale sau jud daca le considera nelegale -el nu poate anula actele acestor autoritati -prefectul adopta ordine cu character normative sau individual -are un aparat propriude specialitate pe care il conduce -conducerea operativa a acestui aparatse asigura de secretarul general .acesta face parte din inaltii functionary publici si are studii juridice sau administrative de lunga durata,absolvite cu diploma de licenta. Numirea secretarului general se face de ministrul administratiei publice. Administratia publica locala a mun bucuresti Potrivit legii 215/2001 mun bucuresti e impartit in 6 diviziuni adm tertoriale numite sectoare ,care au cate un primar si un viceprimar,iar mun bucuresti are un primar general si 2 viceprimari.

Autoritatile adm publice locale din bucuresti,cons locale ale sectoarelor ca autoritati deliberative,primarul general si 2 viceprimari,primarii sectoarelor publice ca autoritati executive,cons general. Consiliul judetean: -consilieri alesi prin vot universal Presedintele consiliului judetean: -ales prin vot universal. Secretarul Fiecare comuna,oras,judet,sector are un secretar general(Buc) Secretarul comunei,orasului,sect este functionarul public de conducere iar secretarul general al judetului+ al mun bucuresti fac parte din cateoria inaltilor funct publici.ei se bucura de stabilitate in functie. Secretarul comunei,orasului,sectorului nu poate fi sot/sotie/ruda de gradul I cu primarul/viceprimarul.la acest nivel functia de secretar se ocupa pe baza de concurs/examen,iar numirea se face de prefect. Secretarul general al judetului+ al mun bucuresti,deoarece face parte din categ inaltilor functionary publici sunt numiti+ eliberati din functie de ministrul administratie publice.

Functia publica.functionarul public. Functia publica si functionarul public sunt institutii juridice ale dreptului public in general si ale dreptului adm in particular. Un ansamblu de norme care reglementeaza o anumita relatie sociala. Dublarul unei functii publice este de regula un funcitionar public. Regl functiilor publice s a facut in principal prin statut general.denumirea de statur provinede la cuv latin statutum si repr un ansamblu de norme juridice care reglementeaza o anumita categorie de relatii sociale sau in institutii juridice. Primul statut al angajatilor civili ai statului a fost adoptat in intalia in anul 1908. In Germania a existat din anul 1806 un cod cubanez al functiilor publice,iar prima codificare gen s a adoptat in anul 1937. In franta,desi traditiile referitoare la functia publica sunt anterioare revolutiei de la 1789,primul statut al functiilor publice a fost adoptat in anul 1941. Denumirea de statut al functionarilor publici a fost utilizata in Romania pentru prima data in art 8 al constitutiei 1923.prin acest articol au fost stabilite 2 principii fundamentale: 1-numai romanii erau admisi in functie si demnitatile publice 2-necesitatea adoptarii unor legi speciale privind statutul functionarilor publici. Prima lege speciala in materie a fost adoptata in 19 iunie 1923 si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1924. Reglementari similare gasim si in legea contenciosului administrative adoptat in 1925.

Statutul din 1923 a reprezentat dreptul comun pt functionarii publici in absenta unor regl speciale. Statutul s a aplicat pana la 8 iunie,data la care a fost promulgat codul functionarilor publici. Codul cuprinde 2 parti: 1- avea dispozitii aplicabile functionarilor din toate serviciile 2- se referee doar la functiile administrative si functiile de specialitate,cu exceptia unor categorii expres prevazute ,ca de exemplu corpul judecatoresc,corpul didactic,avocatii,medicii,preotii. Codul functionarilor publici a fost modificat de mai multe ori,iar in 1944 a fost abrogate. In 1946 s a adoptat o noua lege privind atatutul functionarilor publici,abrogate dupa 3 ani. In perioada 1949-1989 functionarilor publici li s au aplicat prevderile codului munctii. In ceea ce priveste constitutionalitatea functiei publice in tarile din U.E. care au constitutii scrise ,seregasesc principii ale functiei publice. Statutul functionarilor publici sau dreptul comun al functiei publice poate fi definit ca un ansamblu de reguli referitoare la situatia juridical a functionarului public. Statutul functionarilor publici este in principiu aplicabil tuturor agentilor permanenti. Aceasta situatie o regasim in belgia,grecia,spania,olanda,portugalia. In Germania si Luxemburg se face distinctie intre functionarii supusi unui statut de drept public unilateral si angajatii pe baza de contract. In franta se distinge functia publica propriu zisa de militari si magistrate care se supun unor reglementari speciale. In tarile europene ,anumite tipuri de functii sunt exercitatete in cadrul unor reglementari statutare particulare.Este vorba despre o conditie care este supusa unei ierarhii speciale.acestia beneficiaza de garantii de independenta speciale si inamovibilitate. Ca trasatura dominanta in statele occidentale se constata tendinta de apropiere a statutuluide functionary publici de cel al agentilor din sectorul privat. In Romania,bazele constituante ale functionarului public se regasesc in art 16 alin 3 din constitutie si art 73 alin 3 litera j. Legea privind statutul functionarilor publici a fost adoptata in sedinta comuna a camerelor in urma angajarii commune a guvernului in fata parlamentului. Scopul acestei legi il constituie asigurarea unui serviciu public stabil,compromise,transparent,efficient si impartial,in interesul cetatenilor precum si al autoritatilor din institutiile publice. In ceea ce priveste conceptual de raport de serviciu acesta se deosebeste de raportul de munca din dreptul muncii printr un raport specific de drept administrative. Calitatea de functionar izvoraste din actul de numire in functie care este un act administrative de drept administrative de autoritate si nu de dreptul muncii. In baza actului de numire in functie ia nastere un raport de serviciu care este un raport de drept public,avand ca obiectiv realizarea puterii publice. Principiile care stau la baza executarii functiei publice: Legalitatea Impartialitatea si obiectivitatea Transparenta Eficienta si eficacitatea Responsabilitatea

Orientarea catre cetateni Subordonarea ierarhica.

Legea 188/1999defineste functionarul public ca fiind persoana numita intr o functie publica + totatlitatea functionarilor publici din autoritatile si institutiile publice din adm publica centrala si locala constituie corpul functionarilor publici. Dispozitiile legii se aplica tuturor functionarilo publici din cadrul aut si instit centrale sau locale cat si celor care beneficiaza de statute proprii aprobate de legi speciale daca nu se dispune altfel. Pot beneficia de statute specialefunctionarii punblici care isi desfasoara activitatea in cadrul urm servicii publice: -structurile de specialitate ale parl romaniei - structurile de specialitate ale consiliului legislative -servicii diplomatice si consulare -autoritatea vamala -politia -si alte structure din ministerul internelor. Legea 188 prevede expres categoriile de personal carora nu li se aplica dispozitiile sale,si anume: -personalul salariat din aparatul propriu al aut publice ce desfasoara activitatea de secretariat,administratie,de protocol,gospodarie,servire. Presonalul salariat incadrat pe baza increderii personale la cabinetul demnitarului. Corpul magistratilor nu se aplica nici cadrelor didactice,persoanelor alese in functia de demnitate publica,nu se aplica parlamentarilor. Accesul la functia publica se face in statele UE in conformitate cu 2 principii complementare: -principiul egalitatii -principiul meritului. Primul principiu isi are originea in europa,in restrangerea privilegiilor ca urmare a revolutiei franceze.acest principiu se regaseste in toate constitutiile scrise ale statelor membre UE cu exceptia danemarcei si a irlandei,tari in care este consacrat prin lege. Principiul meritului s a generalizat din marea britanie in sec XIX. Legea188 prevede urmatoarele conditii pt luarea unei functii publice de catre o persoana fizica sau publica: -cetatean roman si domiciliu in Romania -cunoasterea limbii romane scris si vorbit -varstaminima de 18 ani impliniti -capacitatea deplina de exercitiu -indeplinirea conditiilor de studii prevazute de lege pentru functia publica -indeplinirea conditiilor specifice pentru ocuparea functiei publice -sa nu fi fostcondamnata pt savarsirea unei infractiuni contra umanitatii,contra statului sau contra autoritatii de serviciu -sa nu fi fost destituita dintr o functie publica in ult 7 ani

-sa nu fi desfasurat activitati de politie politica. Clasificarea functiilor publice 1.Dupa natura atributiilor: -functii publice generale -functii publice specifice 2.Dupa nivelul studiilor: -clasa I,functii publice pt a caror ocupare se cer studii superioare de lunga durata absolvite cu diploma de licenta -clasa II,functii publice pt a caror ocupare se cer studii superioare de scurta durata absolvite cu diploma. -clasa III,functii publice pt a caror ocupare se cer studii medii,liceale,absolvite cu diploma sau echivalent. In ceea ce priveste categriile de functionary publici identificarea acestora se face in functie de nivelul atributiilor si exista: -categoria inaltilor functionary publici -categoria functionarilor publici de executie In ceea ce priveste gradele exista 4 grade profesionale in ordinea descrescatoare: -superior -principal -asistent -debutant. Cu privire la recrutarea functionarilor publici legea prevede ca ocuparea functiei publice vacante se poate face prin promovare,transfer,redistribuire siconcurs. Dupa verificarea conditiilor generale si a celor specialede acces la functia publica urmeaza investiture prin procedura numirii. Numirea este un act administrative individual emis de conditiile autoritatii publice fiind o manifestare de vointa exclusive si unilaterala provenita de la acea parte a raportului juridic care incredinteazafunctia spre exercitare. In toate czurile actul administrative de numire are forma scrisa si trebuie sa contina temeiul legal al numirii,numele functionarului public,denumirea functiei publice,data de la care urmeaza sa exercite functia publica,drepturi salariale,precum si locul de desfasurare a activitatii. La intrarea in corpul functionarilor publici,punctionarul public depune juramant de credinta in termen de 3 zile de la emiterea actului de numire in functia publica. Statutul general al functionarilor publici cuprinde si modalitati de promovare a functionarilor publici si de evaluare a performantelor profesionale ale acestora. In ceea ce priveste promovarea ,a fost instituit prin legea 161/2003 principiul potrivit caruia promovarea intr o functie publicasuperioara,vacanta se face prin concurs sau examen. In ceea ce priveste evaluarea performantelor profesionale,aceasta se face annual iar in urma evaluarii functionarului public I se poate acorda unuldintre urmatoarele calificative: -exceptional

-foarte bun -bun -satisfacator -nesatisfacator. Pentru gestionarea functiei publice a fost infiintata agetia nationala a functionailor publici,organ de specialitate al administratiei publice centrale,cu personalitati juridice,aflat in subordinea ministerului administratiei si internelor. ANFP este condusa de un presedinte,numit de catre prim ministru la propunerea ministrului de resort. Indatoririle functionarilor publici Raspunderea juridical a functionarilor publici Statutul f publici reglementeaza raspunderea disciplinara,contraventionala,civila si penala. Raspunderea disciplinara a functionarilor publici este incarcarea cu vinovatie de catre functionarii publici a indatoririlor corespunzatoare functionarilor publici detinuta si a normelor de conduita profesionala si civila prevazuta de llege. Raspunderea disciplinara exista independent de celelalte forme ale raspunderii juridice.aceasta trebuie sa rezulte din lege in sensul ca legea stabileste actiunile,inactiunile si imprejurarile de timp si spatiu in care acestea trebuie sa se produca pt a fi calificate drept abateri disciplinare.de asemenea tot legea trebuie sa stabileasca autoritatile competente sa constate abaterile disciplinare pe cele competente sa aplice sanctiunile sis a resolve contestatiile,sa precizeze sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate. Abaterea disciplinara este constituita din urmatoarele elemente: -subiect -obiect -latura obiectiva -latura subiectiva -sanctiune. SUBIECTUL este in toate cazurile un functionar public,inclusive delegate sau detasat.in cazul celui delegate constatarea abaterii si aplicarii sanctiunii sunt de competenta institutionala unde functionarul este incadrat.Detasat-competenta apartine autoritatii la care a fost detasat cu exceptia aplicarii sanctiunii destituirii din functia care nu poate fi aplicata decat de institutiile care l a detasat. OBIECTUL il constituie valoarea sociala lezata prin actiunile sau inactiunile functionarului public.in latura obiectiva se precizeaza actiunile sau inactiunile appreciate ca abateri disciplinare cat si cei abilitatisa le constate s sa le sanctioneze.pe planul latura subiectiva abaterea disciplinara se savarseste cu vinovatie. Trasaturile abaterii disciplinare: -este o raspundere de drept public spre deosebire de raspunderea disciplinara din dreptul muncii care este de drept privat -intervine numai in cazul savarsirii unei abateri disciplinare -subiectul este un functionar public

-abaterile si sanctiunile disciplinare sunt prevazute prin norme cu putere de lege. Princeipalele abateri disciplinare: -intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor -neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor -absente nemotivate de la serviciu -nerespectarea programului de lucru -interventiile pentru solutionarea unor cereri in afara cadrului legal -manifestari care aduc atingere prestigiului institutiilor publici -desfasurarea in timpul programului a unor activitati cu character politic -refuzul dea indeplini atributiile de serviciu -incalcarea prevederilor legale referitoare la indatoriri,incompatibilitati,conflicte de interese -stabilirea de catrefunctionarii publici de executie de rel directe cu petentii in vederea solutionarii cererilor acestora. Sanctiunile aplicabile functionarilor publici: -diminuarea drepturilor salariale cu 5-20 % pe o perioada de pana la 3 luni -suspendarea dreptului de avansare in grad,de salarizarea sau dua caz de promovare in functia public ape o perioada de 1-3 ani -trecerea intr o functie inferioara pe o perioada de pana la 1 an cu diminuare corespunzatoare a salariului -destituirea din functie. Sanctiunile disciplinare sunt stabilite intr un system ierarhic care areun character normative in sensul ca se poate aplica o sancctiune mai severa. Acestea au character personal.se aplica printr un act administrative d autritate cu character individual trimis de autoritatea publica abilitata sa aplice sanctiunea respective.actul trebuie sa aiba in toate cazurile forma scrisa. Unele sanctiuni disciplinare au un character,altele material,sau si moral si material. Acestea se aplica in termen de cel mult 6 luni.ele se aplica numai dupa cercetarea prealabila a faptei savarsite si dupa audierea functionarului public. In fiecare institutie publica se constituie comisii de disciplina formate dintr un nr egal de reprezentanti desemnati de conducatorul instit publice si de rezultatul semnif al functionarilor publici.. Aceste comisii au atributii in ceea ce priveste cercetareaabaterilor disciplinare,propunerea aplicarii unei anumite sanctiuni disciplinare. Actul administrative de sanctiune emis de pers competenta trebuie adoptat in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la data primirii raportului de disciplina si se comunica functionarului public in termen de 15 zile lucratoare de la data emiterii. Functionarul public sanctionat,daca este nemultumit poate face contestatie la conducatorul funct publice respective,care sesizeaza comisia de disciplina asupra legalitatii sanctiunii.comisia poate sa propuna in urma verificarii mentinerea modificarii sau anularea sanctiunii disciplinare aplicate. Agentia nationala a funct publici este abilitata sa elibereze czier administrative,act care cuprinde sanctiunile disciplinare aplicate funct public si care nu au fost radiate in conditiile legii. In statutul functionarului public a fost creaza institutia radierii de drept.

Abaterea si raspunderea contraventionala. Initial ,ilicitul contraventional a fost de natura penala,fiind consacrat in legislatia penala in cadrul impartirii tripartite a ilicitului penal in crime,delicate si contraventii. Aceasta impartire a fost statuata mai intai in dreptul francez,mentionata in codul penal francez din 1810 care a servit mai multor legi europene. Codul penal rom(1865) preia acest modul si il pastreaza pana in anul 1954.din dispozitiile codului in material contraventiilor se pot retine urm trasaturi: -contrav in principal fapte neintentionate -persoanele morale nu puteau constitui subiectii carora Sali se aplice amenda intrucat aceasta era o pedeapsa. In legea interbelica s au urmat aceleasi linii,in C.P. mentinandu se acelasi regim juridic privat contraventiile in 1954 s a considerat ca atat contrav cat si sanctiunile contraventionale nu mkai puteau fi considerate infractiuni fiind trecute in categ abaterilor administrative. Pe plan legislative,acest lucru s a realizat prin decretul nr 184 din 1954 care a abrogate din C.P. si din legile speciale referitoare la stabilirea si sanctin faptelor care constituie contraventii sau abateri. Prin acest decret s au stability reguli procedurale de baza ale constatarii faptei,aplicarii sanctiunii servind drept baza viitoarelorlegi nr 32 din 1968. In perioada post decembrista s au adoptat numeroase acte normative care stabileu si sanctioneaza contraventii. Legea 32/1968 precum si alte regl in domeniu au fost abrogateprin ordonanta guvernului nr 2 din 2001 care constituia cadrul juridic general al contrventiilor. Notiunea si trasaturile contraventiei Raspunderea contraventionala este o forma a raspunderii juridice care este fundamentata de existenta unui raport de drept administrative.contraventia si rasp contraventionala sunt institutii de drept adm care privesc atat activitatea persoanelor fizice,cat si active pe care o desfasoara autoritatile administratiei publice,celelalte autoritati,agentii ec si institutiile publice indifferent daca au character statal sau nestatal. Ordonanta guvernului nr 2 /2001 aprobata sau modificata prin legea nr 180 din 2001,,defineste astfel contraventia : Fapta savarsita cu vinovatiestabilita sau sanctionata prin lege,ordonanta,hot a guvernului ori prin hotarare a consiliului locala comunei,orasului,municipiului sau sectoruluimun bucuresti,a cons judetean ori a cons gen a mun bucuresti. Trasaturi : Pt ca o fapta sa fie calificata contraventie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -sa existe o fapta -fapta sa fie savarsita cu vinovatie -fapta sa fie prevazuta si sanctionata prin norma juridical -norma juridical care reglemteaza fapta safie adoptata de o autoritate publica competenta.

In sens larg,prin fapta se intelege o actiune sau inactiune care produce un rezultat social periculos. Referitor la vinovatia faptasului,arata starea sub autoritatea faptei ilicte in momentul incalcarii ordinului de drept. Vinovatia in material dreptului administrative imbraca 2 firme:-intentia -culpa. Asadar se considera ca exista vinovatie atunci cand fapta care prezinta pericol social este savarsita cu intentie sau din culpa. In materie contraventionala spre deosebire de ilicitul penal contraventional se sanctioneaza inidferent de forma vinovatiei. -prevederea faptei de catre actul normative. O persoana poate fit rasa la raspundere contraventionala numai daca exista o fapta prevazuta si sanctionata intr un act normative,emis de o autoritate publica.acesta este principiul legalitatii,incriminarii si sanctiunii contraventiilor. Actele normative care prevad faptele cu carcter contraventional trebuie sa cuprinda in primul rand descrierea acestora adicalatura obiectiva a contraventiei. Cu privire la autoritatea publica mentionam ca parlamentul si guvernul ca autoritate publica cu competenta materiala si teritoriala generala pot emite norme juridice de stabilire a contraventiei pe intreg teritoriul. Nu au dreptul de a emite reglementari in materie contraventionala ministerele si celelalte autoritati publice centrale. Ordonanta guvernului nr 2 constine dispozitii speciale pentru consiliile locale ale sect mun bucuresti limitand sfera acestora doar la activitati edilitar gospodaresti. Subiectul contraventiei din punct de vedere al faptei ilicite identifia un subiect active reprezentat de autorul faptei faptei ilicite si un subiect pasiv a persoanei fizice sau juridice asupra careia se rasfrange urmarea materialacreata prin savarsirea faptei. Referitor la persoana fizica raspunderea contraventionala este tipicapt pers fizica. Conditii -varsta de cel putin 14 ani -responsabilitatea Libertatea de hotarare si actiune -uneori persoana trebuie sa aibao anumita calitate -o contraventie poate fi comisa demai multe pers in participatie. Referitor la persoana juridical subiectul activ al contraventiei poate fi sipers juridical. Ord nr 2 /2001 prevede acelasi regim juridic si pt persoana juridical pe planul raspunderii contraventionale .astfel se prevedeca sanctiunea contraventionala se aplica oricarui contravenient persoana fizica sau juridical. Cauzele care inlatura raspunderea contraventionala Ordonanta guvernului nr 2 prevede cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptelor ilicite: -legitima aparare

-starea de necessitate.potrivit CP se considere in stare de necesitatea acela care savarseste fapta pt a salva de la un pericol imminent viata altuia ,a sa sau un bun important al sau sau al altuia. -constrangerea fizica sau morala.lipsa vointei. Consta in interventia unui eveniment ce nu putea fi prevazut sau inlaturat si care determina prudecerea rezultatului social mente periculos,imprej conduite pot avea dif cause(fen ale naturii,accidente tehnice,starea sanatatii) - iresponsabilitatea(rept incapacitatea unei personae de a intelege natura si rezultatul faptelor sale.ea poate fi permanenta sau temporara) - infirmitatea.este o cauza necunoscuta in legislatia penala,deci ea nu ezonereaza de raspundere o persoana infirma care comite o infractiune . in materie contraventionala insa infirmitatea poate constitui o cauza de inlaturare a rasp pe o fapta ilicita,savarsita in legalitate cu respective incriminare. - Betia involuntara completa.este considerate cauza de inlaturare a raspunderii contraventionale pt ca nu exista vointa faptuitorului,si implicit,nu exista vinovatie. - Eroarea de fapt.ea reprezinta necunoasterea in totalitate a unei imprejurari ireale sau cunoasterea ei inexacta inaintea comiterii contraventiei. - Minoritatea faptuitorului.sub 14 ani nu raspunde contraventional iar peste 14 ani rasp la jumatate. Sanctiuni contraventionale: Ord de govern nr 2 /2001 prevede 2 categorii de sanctiuni: -principale -complementare Pricipale prevazutede art 5 alin 2 asa cum au fost modificate prinordonanta de urgenta a guvernului nr 108/2003 privind infiintarea inchisorii contraventionale sunt urm : -avertisment -amenda -prestarea unei active in folosul comunitatii Complementare: -confiscarea bunurilor distincte,folosite sau reuzultate din contraventie -suspendarea sau anularea ,dupa caz,avizului ,acordului sau autorizatiei de executare a unor activitati -inchiderea unitatii -suspendarea activitatii agentului economic -restrangerea activitatii sau chiar retragerea licentei pt anumite activitati de comert extern -desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului in starea initiala. Prin ord de urgenta nr 108/2003 a fost desfiintata sanctiunea principala a inchisorii contraventionaleca urmare a faptului ca prin legea de revizuire a constitutiei s a stability ca sanctiunea privative de libertate nu poate fi decat de natura penala. Ord guvernului nr 2 /2001 prevede ca sanctiunea stabilita trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei saarsite,ca sanctiiunea complementara se aplica in functie de gravitatea faptei si ca pt una si aceeasi contraventie se poate aplica numai o sanctiune contraventionala principala si una sau mai multe sanctiuni complementare.