Sunteți pe pagina 1din 82

Nicolae Neega

Hristos in Vechiul Testament

Coperta: Lucian Mihai Dragog

Prof. Dr. Nicolae Neaga

Corectura qi lecttra: Nicoleta Pdlimanr Tehnoredactare: Lucian Mihai Dragog Pr. Eugen Mera

Hristos in Vechiul Testament


Edifieingrijild, prefalad
Si

postfalatii de Pn Conf, Dn loan Chirild

Tipdritd cu binecuvdntarea inalt Prea Sfinfitului Plrinte Bartolomeu Valeriu Anania Arhiepiscopul Vadului, Feleacului gi Clujului

Edihra Renagterea, 2004 PialaAwamIancu,nr. 18


@

Ro-4001 1 7, Cluj-Napoca Tel.: 02641599649 e-mail : renasterea @ personal.ro

ISBN: 973-8248-62-0
Cluj-Napoca

20M

;.

ki

.,

Logos Joghia Vechiului Testament Nota editorului


Crearea lumii prin Logos. Nu se poate vorbi de un discurs explicit despre Logos ln Pentateuh, dar trebuie sI observ[m ci interpretirile Pentateuhului din perspectivd tcmatic-cosmogonicd pleacl cel mai adesea de la dimensiunea logosicl a ipostasurilor crealiei. Ar fi astfel ciudat sd spunem cI Pentateuhulprezinti o teologie absolut strlin[ de revelarea Logosului in m[sura in care tocmai in aceasta Sfinf,i Plrin]i gisesc un fundament al discursului teologic despre Logos.

Lucrarea PC Sale dr N.Neaga este de o importanld deosebitd.pentru lumea Scolilor teologice, de aceea editura noastrd a decis republicarea sa. Dar nu numai, ne-afascinat viala patriarhald a dascdlului N. Neaga, acivia sa, stdruinla cu care l-a cdutat pe Hristos tn Vechiul Tbstament, dar Si tn celelalte religii. Cel mai asiduu cdutdtor al lui Hristos in Yechiul Testament ne-a dat prilejul sd ne cinstim inaintasii, acum dupd trecerea sa la cele veSnice. intru acest act de cinstire am preluat lacrarea PC Sale Jdrd a opera vreo modificare de confinut. Am realizat mici acomoddri de grafie: am inlocait b.o. - cu d. ex. sau am indreptat unele registre onomastice Si numerologice. Pentru a tntregi expozeul exegetic al dascdlului nostru, am circumscris textul propiu-zis al lucrdrii tntre sinteza logosloghieivechitestamentare Si discursul mesianic al apocrifelor. Credem cd nu tmpietdm cu nimic opul pdrintelui, ci doar tntregim orizontul cititorului prin aducerea sa pdnd tn zoii Evangheliilor

in

ceea ce privegte referatul Facerii, hebuie sd observdm

cI

orice interpretare a lui

Lucrarea noastrd se vrea un omagiu adus ,,patriarhutui studiului vechiului


Testament" , un semn de preluire Si considerafie.

Cluj-Napoca

Pr loan Chirild

l0 februarie 2004

intr'o manierd mistici include un discurs despre Logos. Chiar gi in mistica iudaici cosmogonia capitd conotaliile unui discurs teologic despre Logos. Odat6 ce Filon a preluat conceptul stoic de Logos, orice discurs cosmogonic iudaic integreaz[ acest concept. La nivelul crealiei lumii, Logosul se regdsegte in mistica iudaicd atAt in cadrul conceptului de Rafiune, c6t gi in cet de inlelepciune, care getercazd uea\ia, cit 9i la nivelul cuvdntului ca act de sivdrgire al acestei opere. Bineinfeles, in mistica iudaicd integrarea conceptului de Logos intr'un discurs cosmogonic se va face f-ard o afirmare a personalitlfii Logosului. Teoriile cosmogonice cabalistice oscileazi intre a considera, in mod filonian, Logosul ca funclie a Persoanei Tatdtui gi a considera Logosul inlelepciune ca prim punct creat, exterior divinitdlii, prin care se dezvoltii creafia. Cabala afirm[ astfel cI: ,,punctul de plecare al itinerarului cosmogonic se numegte Punct Suprem. El se afli in in{elepciunea divini, in Gdndire: <Cdnd Misterul tuturor misterelor a vrut sA se ma.nifeste, el a creat int6i un punct care a fost gdndirea divinb>"l. Considerind gindirea divin[ ca punct de plecare al crea]iei ,,Iatd etapele pe care ni le putem reprezenta bizuindu-ne pe textul Fucerii: de la gdndire la suJlu, de la suflu la cuvdnt, de la cuvdnt la lumind, de la tumind la aer, de la aer la apd, tn sJiirSit de la apd la materia solidd'L. Conceptul de Logos este agadar uzitat in mod fragmentar 9i divizat in cosmogonia cabalisticl. El apare uneori concretizat ca gflndire, ra{iune, iar alteori ca gi cuvAnt propriu zis. Meritul cosmogoniei cabalistice fundamentate pe Pentateuh este acela de a ancora creatia in Logos: ,, Cuv6ntul rerril, inceputul, desemneazd inlelepciunea care aprezidat la crearea lumii dar acest cuvint semnificl Si <<verb>>.
' Ibidem, pag. 309. 2Ibidem, pag. 309.

Nicolae NEAGA

Hristos ln Vechiul Tbstament


paradigme divine. Logosul ca Persoanl reprezinti caracteristica ,,fiin{ei pentru altul" a este chipul sau modul de exprimare in exterior a Persoanei Tatilui, El exprim[, aqadar, raliunea de a fi a Tatilui gi manifestl in exterior modul de a fi al

BereSit bara Elohim,prinYerb a creat Dumnezeu cerurile gi pimdntul. Verbul este numit <<inceput>> - afirmd Zoharul - c[ci el <<era la inceputul creasiei>f . Insuficienja cosmogoniilor iudaice este aceea care considerd ca punct generator al

divinitifii, deci divinitdlii, de

crealiei un element creat, pentru cd gdndirea care e inleleasi ca Punct Suprem este
vdzutd ca prim element creat. Astfel, se ajunge la o tautologie a afirmdrii originii creafiei

in crealie.

aceea, daci se vorbegte despre un plan paradigmatic in Dumnezeu de croare a lumii, trebuie s6 inlelegem ci acest plan este exteriorizat prin Logos. Depdqind

Aceastl insuficiengd a cosmogoniei mozaice provine din faptul

ci

Ra{iunea

generatoare a crealiei nu este personalizati qi implicit etemizatd. Aceasti insuficienld a

unui sistem monopersonalist va fi depdqiti prin tripersonalismul religiei cregtine. Astfel, intr'o cosmogonie eminamente cregtind, daci Logosul este Persoand dumnezeiascl vegnici, gi crealia igi are originea in El, crealia este astfel cauzatl de Dumnezeu gi nu de ea insdEi. Degi referatul Facerii nu prezintd o cosmogonie evident realizatd prin Logos deductibilitatea acestei realit[1i, pornind de la acest referat ca premisd, este posibill in virtutea exprim[rii reahzdii actelor creatoare prin cuvdnl (,,A zis Dumnezeu s[ fie"). Crea{ia se face, astfel, prin rostire. Iar aceastd premisi scripturisticd, coroboratl cu exprimiri cosmogonice, de genul celei din Ioan 1,3 (,,Toate prin El s'au fEcut..."), permite dezvoltarea unui sistem cosmogonic, in care creafia si fie vdzuti ca operi a TatSlui sdvArgit6 prin Logos. Aceast[ teorie a credrii lumii prin Logos este exprimati de Sfhntul Grigore de Nazianz prin cuvintele: ,,Cuvintul se ingroa96"a. Aceastl ingrogare a CuvAntului este vizutd ca o exteriorizare a persoanei sale, ca manifestare a alteritdfi persoanei sale prin cuv6nt rostit. Teofil al Antiohiei dezvoltd in aceastd dimensiune cosmogonici teza Logosului entiatetos (imanent), care in crea{ie devine Logos prosforicos. Aceastl exteriorizare a Logosului intr'un act creator se face frri vreo diminuare a Persoanei sale. Exteriorizarea CuvAntului trebuie neaplrat sd aibi ca efect o plasticizare a sa in nihilo: ,,Cdci CuvAntul lui Dumnezeu, dupi cum spune Filaret al Moscovei, nu este asemenea cuvintelor omenegti care odatd ce ies de pe buze, se sf6rgesc Ai se risipesc in aer"s, ci trebuie s[ infelegem ci efectul nu epuizeazE gi nu diminueazd cauza, deci Logosul rimdne persoand divina deplini chiar dacd crealia se face prin Sine. Neepuizarea Persoanei Logosului in creafie, degi aceasta poartd amprenta sa (,,Lumea e o lume de inlelesuripentru cd ea poartdpecetea Cuvdntului lui Dumnezeu")6, este explicatd de citre Sfin(ii PSrinti prin avansarea conceptului d,e logoi seminali sau
I Ibidem, pag. 310-31
{
5

insuficienla cosmogoniei mozaice privind crearea unei g6ndiri ca structurd paradigmaticl de creare a lumii in Dumnezeu, teologia bizantind afirmd: ,,Deoarece nimic nu se poate crea in Dumnezeu, gdndurile sau ideile despre lume sunt expresii necreate ale vielii dumnezeieSti care reprezintd potenlialitatea nelimitatd a libertdyii dumnezeieSti"l . Logosul, avdnd ca principali funclie aceea de a revela, de a exterioriza ralitnea cxistenfei divine, exteiorizeazdin actul crealiei aceste idei, dar nu se identificd cu ele

nici la nivel personal, nici Ia nivel fiinfial. ,,in gdndirea Pdrinlilor greci, ideile divine au un carqcter mai dinamic, intenlional. Ele nu-gi au locul tn fiinld, ci in ceea ce este dupd fiinyd, in energiile divine, caci ideile se identificd cu voinla sau cu voinlele (lelemata) care determind modurile felurite dupd care fiinlele cteate participd la energiile creatoare"s. ,,Pentru aceea, paradoxal, fipturile sunt in Logosul cel Unul care este tnsd ,supraJiinlial" Si mai presus de participare. Astfel, raliunile (loqot), dupd Sfdntul Maxim nu sunt identice cufiinla lui Dumnezeu, nici cu existenla lucrurilor din lumea creatd"e. Agadar, paradigmele divine ale crealiei igi au sediul in energiile divine fiind expresia modului de existenld al divinitdlii. Ele sunt exteriorizate prin Logos, crealia ca atare fiind un act de plasticizare al lor prin rostire. ,,Lucrurile ca plasticizdri ale chipurilor raliunilor divine sunt create prin cuvinlele poruncitoare ale Logosului divin, care dd

acestor chipuri plasticizate caracterul unor unitdli ralionale gdndite, proprii


obiectivelor "to. Crealia lumii
prin Logos. $i dacd acest principiu teologic fundamental este voalat exprimat in Pentateuh, afirma{ia ioan eicil: ,,lainceput era Cuvantuf' -rezolvd' trangant obscura problemi a inceputurilor. Logosul este obArgia existentei, este Rafiunea
se face agadar

crealiei gi a creaturilorrr. Crearea omului dupd chipul Logosului. Crealia, care este un act liber al voinlei gi nu o rev[rsare naturall ca iradierea energiilor divine, este lucrarea unui Dumnezeu
John Meyendorff, Teologia Bizantind, EIBMBOR, 1996, pag. 176. a Bisericii de Rdsdrit, Ed. Bonifaciu 1998, pag. 84. e John Meyend orff, kologia Bizantind, EIBMBOR, 1996, pag. 177 . vol. 2, Bucureqti '0 Preot prof. dr. Dumitru Stiniloae, Teologia Dogmaticd Ortodoxd, EIBMBOR,
7 6

Apud. Sffintul Maxim, Ambigua. Vladimir Lossky, Teologia Misticd a Bisericii de Rdsorit, Ed. Bonifaciu, 1998, pag 94. 6 Preot prof. dr Dumltru Stiniloae, kologia Dognnticd Ortodoxa, EIBMBOR, vol. 2, Bucuregti
1997, pag. 51.

Vladimir Los sky. Teologia Misticd

1997 ,pag.7. 'rIbidem, pag.9.

Nicolae NEAGA
personal' a Treimii care are o voinfd comund ce apar(ine firii qi care lucreazi potrivit deciziei gdndirii Sale, acesta este ceea ce se nume$te: ,,sfotur cer vesnic si cu neputitfid de schimbat al lui Dumnezeu"12. Crealia este un act liber al vointei Sale gi ea este singurul fundament al fiin{elor. Orice creaturd iEi are punctul s5u de contact cu dumnezeirea, totul este conlinut in Logos. Logosul, Dumnezeu Cuvantul, care se prezinti ca un centru divin, focar din care pomesc razele creatoare, logoi-iparticulari ai fEpturilor, centru spre care tind, la rdndul loq fiingele create, ca spre finta lor ultimi. creatd pentru a fi indumnezeitd, lumea este dinamicd, tinzind cdtre scopul ei ultim, de mai inainte hotirat in ideile-vointe. Acestea din urmd igi au centrul in cuv6nt, inlelepciune ipostatic[ a Tatilui, care se manifesti in toate qi care aduce toate in Duhur sfint ra unirea cu I)umnezeu. in Dumnezeu nu existd nimic care sd inceteze, nimic care si aib[ un sfir$it. Cuv6ntul siu se nagte, dar nu trece. El n'a creat pentru un trmp oarecare, ci pentru vegnicie; El a adus laptura la fiinla prin Cuvdntul Sdu creator: ,,Cdci tot ceea ce aqost cr"at de Dumnezeu in diversele natui se reuneste in om ca intr'un creuzet, pentru aforma in er o de,tdvdrsire .fird pereche, ca o armonie compusd din elurite sunete,,t3. A$adar, omul a fost frcut cel din urm

Hristos tn Vechiul Testament


lbul
de mai tnainte Si l-a creat pe Adam

cu acest Prototip viitor. Prin urmare, Adam a fost creat dupd Chipul Cuvdntului Care avea sd-gi asume in timp, ca Hristos, firea omeneascd Si sd Se arate ca om desd

potrivit

arhetipald a crea]iei Trebuie slinlelegem, totugi, c[ omul osul lui Dumnezeu, ffilc doar in umanitatea indumnezeitl a lui pontru cd, in ultimd instant6, chiar 9i aceast[ umanitate este indumnezeit?l de Logos

dup[ modelul conlinut in Sine. ,,Chipul lui Dumnezeu" din Facere l, 26 tu este umanitatea indumnezeitd, ci rceallta este dupd ,,Chipul lui Dumnezeu', Care este Logosul. Hristos este Arhetip al Omului gi model de des6vArgire al acestuia, pentru cd este identic cu Logosul. intreaga orea[ie este flcutlprin plasticizarea ra]iunilor divine de cltre Logos(,,totul este conlinut ln Logos, Cea de-a doua Persoand a Sfintei Treimi, gare este pimul principiu 9i linta Ultimd a tuturor celor creale")|7. Astfel, ,,Orice creaturd tSi are punctul de conlact cu DUmnezeirea: aceasta este ideea, rafiunea sa, Logosul Sdu, Care este in acelasi timp cdtre care tinde. Ideile lucrurilor individuale sunt confinute in idei mai inalte gi

llnla

ilui generale, precum sunt speciile

tn

genuri'\\-

palatul slu ,,ca un profet gi ca un preot,'r4. voin{a lui Dumnezeu, aceasta este origine

plinitatea vietii dumnezeiegti, aceasta fiind in libeftate aceaste unire, in acordul liber
Dumnezeu. _ Un aspect important al cosmogoniei este crearea omurui dupa chipul lui Dumnezeu.

capdtd irq.i.r*i profund hristologice: ,,Pentru sfdntul Apostol paue7, <chrp kikon) ar Dumnezeurui cerui ,evdzut> (Col. 1,15) este Hristos. Iar omul este, precu,m ro^

Dacd intregul referat al creafiei, cu evidentele imprica{ii voalate ale unui discurs hristologic, devine profund logosic in lumina Noului rlstament, interpretarea termenului de chip al lui Dumneley, in lumina teologiei pauline,

Dar e cu de <

r"d"o, rl,iip al Chipului eic <cuvdnt (logos) al lui Dumnezeu> t, dacd nu identic ca semndicalie cu
neydzuttt',ts.

Hristos reprezintd, agadar, Arhetipul gi rhelosur existenlei umane: ,, sfdntur lrineu de Llton spune cd <Hristos Cel istoric a prototipul pe care L-a avurt fost Dumnezeu in minte atunci cdnd a creat primur ont, care or"o ,i se arate pe pdmdnt. Facdtorul a
r2vladimirLossky,korogiaMisticdaBisericiideRdsdrit,Ed.Anastasia,
Ir Ibidem, pag. 135. I{ Ibidem, pag. 138.
15

Omul, ca element creat, nu-gi poate regdsi obdrgla dec6t tot in Logos: ,,in mod ttpecial, El este Prototipul omului care este tn sine cuvintele ce-l exprimd pe el Si toate Cy care std in legdturd, ca unele ce vin, 5i ele, din Cuvdntul Suprem. Cuvdntul creator tuturor, ale unora ca subiecte de cuvinte, Sl suslindtor are in Sine cuvintele sau raliunile conlinutul persoanelor subiecte ale cuvintelor, ale altora ca Si conlinut al lor deosebit de dar destinat sd devind al lor"te. Crearea omului dup[ Chipul lui Dumnezeu se reflectd in insugirile acestuia. Astfel, dac[ acest Chip al lui Dumnezeu este identificat cu Logosul, iar Logosul este gindit ca Pcrsoand, este necesar ca gi omul sd fie persoanl - subiect de comuniune: ,,Subiectul uman e rafiunea personald gdnditoare, creatd intr'o corespondenld cu lucrurile gdndite de Logosul Dumnezeiesc dinainte de a le crea. Logosul nu creeazd numai niSte subiecte gdndite, ci Si niste subiecte aduse la existenld dupd Chipul Sdu, ca subiecte pe care sd le gdndeascd intr'un dialog caEl "20. De asemenea, dac[ Logosul este cugetat ca Persoand Care ipostaziazii o fiinld, atunci gi omul trebuie sd respecte aceeagi structurE. De aceea, ,,Omul este in acelasi timp persoand Si naturd sau, mai exact, persoand care concretizeazd
Apud P.S. Irineu Sl[tineanul, Iisus Hristos sau Logosul inomenit, Ed. Romdnia cregtinl, 1998,

16

1990,pag,r25.

pag. 6. i, vludi-ir Lor sky, Teologia Misticd a Bisericii de Rd.sdrit,Ed. Bonifaciu, 1998, pag.87.
r8 re

Ibidem, pag. 87. Preot prof. dr. Dumitru Stiiniloae, Teologia Dogmaticd Ortodoxd, vol' 2, EIBMBOR, Bucureqti Ibidem, pag. 8.

Panayotis Nellas, Omul

animal indunutezeit, Ed.Deisis, I 99g, pag. 65.

1997,pa9.49.
20

t
10
Si

Nicolae NEAGA

Hristos fn Vechiul Testament


llr

11

reveleazd natura, pentru cd el este Chip al Fiului, care reprezintd un ipostas personal distinct al Fiinlei Unice Si indivizibile, comwtd Tatdlui, Fiului Si Sfintului Duh"2t. Omul se conformeazdArhetipului sdu nu doar la nivelul structurii sale ontologice, ci 9i la nivelul oglindirii esenlei Sale (nu a reproducerii ei). Astfel, un om creat dupe chipul Rafiunii trebuie si fie cu necesitate rafional qi chemat la pirtEgie in aceastd

Rafiune: ,,Din moment ce reprezintd un chip al atotinlelepciunii Creatorului, inlelepciunea (sophia) omului are putinla Si datoria de a se ridica Si ea la
atotinfelepciune. SfdntulAtanasie cel Mare spune <dar, pentru ca ele nu doar sd existe, ci sd existe tn Sine, a binevoit Dumnezeu ca inpelepciunea Lui sd Se pogoare la creaturi, ca sd aseze o tntipdrire oarecare Si o pecete a Chipului Lui in toate, pentru ca cele /dcute sd se arate in\elepte Si vrednice de Dumnezeu. ASa cum cuvdntul nostru este chip

omul se deosebegte de toate fEpturile p6mdntegti, frind insd legat de ele dupd cum ilto legat gi de lumea curat spirituald. ,,Omul este o minune dacd privim mica picdturd de,rdmdntrd din care derivd Si care produce oase Si carne tntocmite dupd chip"z'. Logosul sau CuvAntul insugi s'a frcut om pentru a schimba qi a readuce la El [tsrnul omenesc. Omul este agadar o fiin]6 ra]ionalI, alcituiti din suflet gi trup, este u6irea gi unitatea acestor douL Dumnezeu a chemat la viald pi la inviere intreg ansamblul, rdicl pe om, nu doar o parte a lui. in Cartea Facerii 1,26: ,,$i a zis Dumnezeu: Sdfacem on dupd chipul Si asemdnarea Noastrd"zl , folosirea unor imagini gi simboluri pentru 6Xprimarea acestui adevdr de credinli este determinati de nevoia de exprimare qi de
lnfelegere omeneascS. Omul posed[, prin insigi natura sa, rafiunea de a ajunge la adevdr. Numai Logosul, fuliunea suprem[, putea sdJ protejeze pe om, reprezentantul Siu cel mai calificat in

este Fiul lui Dumnezeu, a$a Si inlelepciunea Lui, in care (inlelepciunea creatd) avdnd putinla de a cunoaste Si a cugeta, ne facem primitori ai inSelepciunii Creatoare. Omul este inleles de Pdrinli in mod ontologic numai ca Jiinld teologicd. Ontologia lui este ioaneicdt'42. Rafionalitatea omului se regdsegte atit Ia nivelul capacitalii sale de cugetare, cdt gi la nivelul potenfialitd|ii sale de a fi o fiin!5 cuvdntdtoare: ,,Arfi corect sd inlelegem c:d omul este ralional-cuvdntdtori pentru cd a fosl zidit dupd Chipul lui Hristos, care e Rafiunea-cuvdntul ipostatic al Tatdlui. Sfintul Atanasie cel Mare, care cerceteazd in special aceastd temd, o formuleazd cu claritate; <Dupd insuSi Chipul Sdu i-a ficut pe ei ddndu-le Si puterea Cuvdntului-Rafiunii Lui; ca avdnd-o in ei ca un fel de umbrd a Cuvdntului-Rafiunii Si Jdcdndu-se rafionali, sd poatd rdmine tn fericiret"2t. Ca persoanl creati dupl modelul Logosului, omul reprezinti un subiect de comuniure, care poate intra intr'o rela{ie dialogici cu Dumnezeu, iar ca persoani ralionali el poate conlucra cu Divinitatea: ,,in acest mod, putem inlelege c[ omul e creator (demiourgos) pentru cI e Chipul Cuvdntului-Rafiune creator prin excelenld,: <$i in aceastd privinfd, omul este ficut chip al lui Dumnezeu, intrucdt cq om conlucreazd (sinergoi) lafacerea omului (cf,. Clement Alexandrinul)>"2a. ,,Devine astfel limpede cd esenla omului nu se aJld in materia din care a fost creat, ci tn Arhetipul (modelul) pe baza cdruia a fost pldsmuit qi spre care tinde. ASa cum adevdrul icoqnei se afld in persoqna zugrdvitd pe ea, tot a;a gi adevdrul omului se afld in modelul lui'2s. Ultima dintre fEpturile lui Dumnezeu gi totodat5 cea mai de seami dintre ele este
omul, cu care Dumnezeu incheie gi incoroneazd,intreagacreafie. Prin natura gi demnitatea
2r
22

al Cuvdntului care

hijlocul naturii,
Gontribulia Logosului se v[degte mai ales in crearea ra]iunii: ,,care lumineazl mintea 9i lntemeiazd judecata"28, in timp ce Sfintul Duh inzestreaz[ inima cu darul virtulilor, precum gi cu cdldura iubirii divine. Rolul raliunii sau al Logosului este impus de cdutarea adev[rului ideal: ,,S[min!a Logosului"2eeste plantatd sau innlscuti intregului neath omenesc. Raliunea innlscutd tUturor oamenilor nu poate si nu afecteze activitatea gi istoria uman[. Acliunea raliunii ln istorie o conduce pe aceasta spre Raliunea suprem[, spre Logosul llristos, Fiul lui Dumnezeu, prin ceea ce s'ar putea numi o revelafie universali fiindci ,Jofi acei ctre au tr[it gi triiesc cu Logosul sunt cregtini"]o. Aceasta este perspectiva hristici a existen{ei, asupra clreia nu putem stlrui, dar constituie miezul credinlei cregtine. Cici aceasta inseamni a fi creqtin, a crede cd: care ,,Cuvdntul trup s'a f5cut gi noi am v5zut slava"3t, Sicd: ,, at6t a iubit Dumnezeu lumea, cd u lrimis pe insusi Fiul Sdu, ca cei ce cred in El sd nu piard, ci sd aibd viayd veSnicd"32. Logosul lui Dumnezeu insugi s'a fEcut obiectul ra{iunii (al gnndirii) qi al migcdrii fiin{ei ulnano, puadnd-o total in acord cu raliunea gi cu migcarea Sa divin[ plini de iubire gi
ItrcAnd-o sd se miqte in virtutea creafiei insegi.

Panayotis Nellas, op. cit., pag.70.

Apud, ibidem, pag.76. 2r Apud, ibidem, pag.69. 2a Ibidem, pag.69. 25 Ibidem, pag.75.

Preotprof. dr. L G. Coman,,,Elemente de antropologle ", in Studii Teologice, an XX, nr. 311968, pag.64. 17 Preot prof. dr. Dumitru Ra&t, indrumdri misionare, EIBMBOR, Bucuregti 1986,pag. 179. 7H Nichifor Crainic,,,Conceplia noastyd despreviald",in Studii Teologice, seria a II-a, an XLV, nr. 1-4l1993,pag, 35. re Preot prof. dr. I. G. Coman, Elemente de antropologie, pag.70. ro lbidem, pag.71. rl Mircea Vulcinescu, Zogos Eros, Ed. Paideia, Bucurepti l99l,pag.49. Si 12 Ibidem, pag. 50.
rd

l2

Nicolae NEAGA

Hristos fn Vechiul Testament

13

Prin aceste inaintlri, Dumnezeu iese din Sine insugi prin lucririle Sale bineficitoare, nu numai in crearea lucrurilor, ci qi a persoanelor, care sunt chipurile subiectului insugi al Logosului. cregtinii sunt,,copiii adevdrului'a3,pentru cd,viata lor este dupi adevir.

Adevirul care defineEte pe om participd deci simultan Ia rafiune gi la Dumnezeu; la raliune, pentru ci oamenii au fost creafi de Ia inceput ca fiinfe rafionale gi capabile de inteligenld, la Dumnezeu pentru cI El este fundamentul raliunii ca inteligenfd sau Rafiune vegnicd. Prin aceastl intrupare, Dumnezeu-Logosul intrl ontologic in istorie, o cuprinde de la un capdt la altul gi o conduce. Devenind om,,,Logosul impdrtagegtevia,ta"la, suferinla, dilemele, ntrdejdile gi aspirafiile tuturor oamenilor. intruparea acestei Raliuni in om i-a dat acestuia congtiinfa ci el este solidar cu cosmosul in care el trebuie sS,realizeze deplinul echilibru ontologic Ai moral al fiinlei sale. Omul nu poate deveni st[p6nul cosmosului decAt pitrunzdndu-l incet gi laborios cu spiritul siu. ,,Rafiunea insdsi este identicd, se contope$te cu raliunea obiectivd si universald, .fiind Si ea emanalie a aceluiasi <<foc Jdurar>"3s. Logosul e cel ce a provocat evolulia lumii prezidatr de un Neo-Logos, care nu e alrul decAt Logosul total. Omul este iubit de Dumnezeu, participarea omului intreg la vialI 9i chiar la viala vegnicd fiind expresia acestei iubiri divine. intruparea Logosului gi activitatea acestuia in cadrul istoric gi cosmic au {Ecut sI coboare dragostea insigi in inimile oamenilor. ,, omul <crestint dd mdrturie acestui adevdr prin propria sa viald"i6. intruparea Logosului a creat realismul teandric Ai euharistic, prin intruparea sa in om. Logosul l-a ridicat pe om la o cinste coviqitoare. Dumnezeu l-a creat pe Adam nici nemuritor, nici muritor, ci capabil de ambele silualii, inzestrat cu puterea de a voi gi a putea toate, adicr gi binele 9i rrul. De laAdam 9i pdnd astizi nimeni n'a fost mAntuit prin puterea naturii, ci prin Harul Sfintului Duh in credinta numelui lui Iisus ,,pentru cd n'a fost dat oamenilor de sub cer alt nume in care se cuvine sd ne mdntuim decdt numele lui lisus Hristos (F A4,12)"31 . Arma decisivd a omului este libertatea sa. Omul are o libertate de voinfi unicI, nu at6t ca ipostas unic, pe cdt natuii unicd. Voinla omului sau a firii umane nu poate deci deriva din firea sa divind. Omul-Duru:lezeu confine in El pe fiecare individ. Fiecare om este virtual un adevdrat frate al lui Iisus Hristos, un moment al creaturii participante la personalitatea universall sau simfonicd a lui Iisus Hristos. Numai in Hristos gi cu Hristos omul capdtd personalitate. ,,omul este in sine impersonal, fiecare om este un Hristos virtual"38.
Preot prof. dr. I.G.Coman, Elemente de antropologie, pag.13. Ibidem, pag.74. r5 Preot Sebastian chiril6, Logos si Ethos, in studii reotogice, nr. 3-411970,an 36 Preot prof. dr. I. G. Coman, Elemente de antropologie, pag.74.
ra
17
13

Firea umanl e participarea la Logos, iar via{a e o devenire spre Hristos in Hristos. Logos s'a fEcut mu{imea lucrurilor, Logosul e prin toate pentru cd ,,cei care au Prin Duhul lui Dumnezeu sunt conduSi la Cuvdnt, adicd la Fiul Si Fiul ii ia Si ii oferd Tatdlui, anterioar[ facerii lumii, deci etern6, El Tatdl le dd nestricdciunea"re. Consubstanlialitatea tllntre Logos, Dumnezeu 9i Sfhntul Duh, rolul cosmologic in crealia Universului 9i rolul lOtcriologic in mdntuirea omului ni-L prezinti pe un Dumneze\ cate se afl[ acasi in lcsst cosmos. fost trimis de Dumnezeu oamenilor, a$a cum un rege trimite pe fiul sdu, prin convingere. Prin intrupare ,,Logosul a recapitulat ln El intreaga fire uman5"ao. Aga cum primul Adam a fost nlscut din p[mAnt de citre LOgosul lui Dumnezeu, se cuvenea ca acest Logos, recapituldnd El insuqi pe Adam, sd flc ndscut 9i El la fel cu Adad. ,,Cuvintul, la plinirea vremii, S'a Jdcut om, pentru a

Logosul

lgge pentru oameni, spre a-i mdntui

fCcapitula totul in Sine"at. Cdnd Cuvintul asum[ firea omeneasc[ se stabilegte

ggmuniunea dinfue Dumnezeu gi omenire. Logosul L-a prezentat pe Dumnezeu oamenilor, Ct ace$tia s[ aib[ spre ce progresa. ,,Prezen[a lui Hristos tn crealie, prin puterea Duhului, este singtrul mijloc prin 1Ure lumea afost deschisd Si prin care se poate deschide din nou cdtre Dumnezeu"a2.

Qmul este prefuit gi indlfat, el este,,Chipul lui Dumnezev"ol, egal in cinste, drepturi 9i dstorii cu toli semenii sai. Omul e menit sd creascd pdnd la dimensiunile staturii lui Hristos; omul este o fiinfl social6, el nu poate trli astfel izolat, ci in comunitatea celorla[i. incd de la inceput, adicd de la facerea lumii, se observd impreund lucrarea

Porumbelului divin gi a CuvAnfului, datoritl cdruia toate s'au zidit, lucrare care se C6ntinud in veacul veacwilor. Din aceasti perspectivd, se poate afirma c[ Logosul a lmprimat creafiei caracterul de ralionalitate, qeand raliunile lucrurilor, modele exemplare mu arhetipuri dupl care a zidit universul sensibil. Cuvintul a devenit ipostasul acestui
trup, astfel incdt natura umanl 9i cea divin[ au primit un centru unic. Crealia in sine (natura gi omul) nu ne poate comunica viala veqnici a lui Dumnezeu, dUpi ce noi am pierdut-o priu cldere. ,,De aceea S'a intrupat Dumnezeu ca om, pentru cu lnsuSi Dumnezeu izvorul vielii veqnice sd ni se facd prin mijlocirea umani Si prin natura legatd de om, mijloc de comunicare al acestei viefi"a. Cuvdntul devenit trup n'a

XXII,

pag.257

Irineu Bistri1eanul,.yii,1 tul lrineu de Lyon, Ed. Cartimpex, Cluj-Napoca 1998, pag. 48' lbidem, pag. 56. 'o {r lbidem, pag. 58. ir Preot prof. dr. Dumitru Popescu, Hristos - Bisericd - Societate, EIBMBOR, Bucuregti 1998,
ru

P.S.

Ibidem,.fi cuvdntul trup S'a/dcut,Ed. Mitropoliei Banatului


Ibidem, pag.43.

gi

rimigoarei, 1993,pag.43.

'8

pag. 19. Preot prof. ttr. I. G. Coman, ,,Actualitatea gdndirii ( )lteniei, an XXVII, w. 9-l0ll97 5, pag. 81 .
ar

patristice",in Studii Teologice, Mitropolia

{{

Nichifor Crairic, op. cit., p.65.

L4

Nicolae NEAGA

Hristos tn Vechiul Testament

l5

refEcut chipul gi aseminarea, deoarece El insugi a devenit ceea ce existi deja dupi Chipul SIu, gravdnd in profunzime asemdnarea, fEcinduJ pe om, prin vdzutul Cuvintului, asemenea Tatllui celui nevizut. Altfel spus, primul Adam a fost creat dupl Chipul qi Asemdnarea Iui Hristos, NoulAdam, El insugi ,,Chip vdzut al Tatilui". Cosmosul gi natura umand intim legatl de cosmos sunt imprimate cu o rafionalitate, omul, creaturi al lui Dumnezeu'b e dotat in plus cu o raliune capabili de cunoagtere ,,iar congtientd a ra{ionaliti}ii cosmosului gi a propriei sale naturi, Acest fapt face posibil dialogul persoanelor umane cu Logosul divin din lumea lucrurilor create: ,,Ascunzdndu-Se pe Sine pentru noi in chip negrdit tn raliunile lucrurilor, se face cunoscut in chip proporlional prinfiecare din cele vdzute'46. Crealia produce o ramificare a raliunilor din unitatea lor in Logosul divin, iar migcarea produce readunarea lor in aceasti unitate. Logosul intrupat, Dumnezeu, se folosegte nu numai de fipturi, ci chiar de imprejurlrile concrete ale vietii: ,,El vorbeSte Si lucreazd continuu prin noi, prin care cheamd pe fiecare om la implinirea datoriilor sale fald de El Si de semenii sdi'47, rdspunzdnd la apelurile omului in fiecare clipd. Lucrurile gi imprejur{rile acestea sunt tot atfltea gdnduri (rafiuni) manifestate ale lui Dumnezeu, deci tot atdtea cuvinte plasticizate. Datoritii acestei structuri ralionale a crea[iei. care este un reflex al Ra]iunii divine manifestate in Persoana Logosului divin, Dumnezeu nu se confundl cu creafia, nici nu se separl de creafie, ci pistreazl o relalie internl cu intreg universul, cu toate lucrurile v5zute gi nevdzute, prin Duhul Sfint. Acest lucru ni se face evident prin actul unic, nerepetabil al intrupnrii Logosului divin, care pune ,,un fundament nou gi etern comuniunii pan-umane"o8, ca reflex al comuniunii treimice. Un pas mai departe l-a constituit afirmarea posibilitdfii ca DumnezeuCuvdntul sd poat[ fi gi lucra in trupul omenesc ca parle a crea{iei. Se descoperd prin aceasta conformitatea ce existi intre persoana umanl gi Logosul care se intrupeazd gi se afirm6 astfeT: ,, Cuvdntul Totdlui iSi pregdteSte El insusi in Fecioara trupul ca templu Si gi-l face

lnleleasd Jdrd Logosul ipostatic"sr, adicd cuvAntul vielii, Cuvintul lui Dumnezeu care loorganrzeazd lumea intr'o nou[ comuniune personald cu Creatorul.

Prin urmare, ralionalitatea cosmosului se descoperd ca un fundament spiritual lmprimat crealiei de Tatdl, prin Fiul, in Duhul Sfhnt. Omul este chipul Fiului qi caatarc tte ,,dupl chipul Tatalui"51. Ca gi chip al Cuvintului lui Dumnezeu, omul subiect al lgcrurilor sau impreund-subiect cu semenii sdi, avdnd rlspunderea de a vedea in lucruri hfiunile divine ale lor, gi prin ele, pe Logosul insugi ca subiect suprem al lor, are menirea td dczvolte comuniunea cu semenii sdi, ca impreun[-subiecfi ai lucrurilor, dupd chipul
Logosului divin. Omul este flcut dupd chipul lui Dumnezeu pentru c[, avdnd un suflet inrudit cu Dumnezeu din principiul de via|[ produs in om prin suflarea lui Dumnezeu, tinde spre Dumnezeu gi se afl[, intr'o relalie vie cu Dumnezeu. lat prin aceast[ rela]ie de viafi, omul menline nesllbitd inrudirea sa cu Dumnezeu. Relalia dintre om gi Dumnezeu este posibilS datoriti faptului ci Dumnezeu l-a fEcut pe om de la inceput inrudit cu Sine. F[c6ndu-l dupd Chipul Sdu, Dumnezeu l-a pus pe om chiar de la inceput in relalie congtientd gi liberd cu Sine. Exprimirile antropomorfice ale lui Moise despre lucrlrile dumnezeieqti ne evidenliazi in chip minunat deosebirea tipurilor de lucrdri manifestate de Creator ,,cdci descriind creafia, marele prooroc observd cd pe toate celelalte creaturi Dumnezeu le-a produs prin cuvdnt"53, iar pe om l-a fbcut cu mAinile Sale. Omul a fost adus la existenld ln urma tuturor creaturilor pentru cI el reprezint[ o intregire a acestora qi pentru c[
unegte

in sine lumea materiall cu

cea spirituald.

propriu ca pe o unealtd, Jdcdndu-se cunoscut Si locuind tn el"ae. Prin aceasta se confirm6 menirea trupului de a deveni ,,casi", <templu al lui
Dumnezeu-Cuyantub)s $i in acelagi timp organ prin care Dumnezeu cel intrupat vorbegte qi lucreazi. Astfel, intruparea ne reyeleaz[ cd ,,structura ralionald a crealiei nu poateJi

a5 a6

Preot $tefan Buchiu, intrupare Si uniture,Ed. Libra, Bucuregti, 1991 , pag. 37

Ibidenr, pag.37. a7 Ibidem, pag.37. a8 Ibidem, pag.37 . ae P.S. dr. Irineu Slitineanttl,Iisus Hristos sau Logosul inomenit, Ed. Romdnia cregtind, Bucuregti,
1998, pag. 9. 5o Preot $tefan Buchiu, op. cit. pag. 19.

Putem concluziona astfel ci numai actul divin al intruplrii Logosului care ne Une$te cu Dumnezeu garatteazd, mdnfuirea. ,,Ceea ce e Jdcut odinioard prin Cuvdntul lui Dumnezeu continud mereu sd Jie ficut prin acelasi Cuvdnt: <cdci Cuvdntul Tdu, o [)oamne, subzistd mereu in ceruri; pe de altd parte, Cuvdntul lui Dumnezeu este lotdeauna acliune, prin Cuvdntul Sdu se fac cerurile>"s. Prin urmare, lumea a existat dintotdeauna, deoarece bun[tatea lui Dumnezeu a uvut mereu trebuin{[ de obiect. Agadar, crea(ia omului dupi Chipul lui Dumnezeu care l-a plEsmuit, s'a fEcut dintru'nceput pentru ca El (Hristos) sI poat[ cuprinde c6ndva Arhetipul. intruparea Logosului care e ,, Chipul" sa:u ,,Icoana" desdvdrgitd gi unicd a ,,Tatdlui" gi astfel, omul, enipostaziatin Logos, se poatA fi iniltat 9i el la ,,chip", sd se arate gi el ,,icoand" sau ,,chip al lui Dumnezeu". ,,Chipul lui Dumnezeu in om reprezintd
rr rr

Ibidem, pag. 19.

r) Preot prof. dr.

Dumitru

Ra d:u,

indrumdri misionare, op. cit. pag' 219.

Ibidem, pag.2l9 ra Alexandru $afra4 Cabala, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureqti, 1999, pag.3l.

t6

Nicolae NEAGA

Hristos fn Vechiul Testament


De aceea, considerim nimerit s[ intreprindem o anarizd dlductico-poetice, in aceeagi manierd de neaccentu are a
a

t7
problemei Logosului rn

cu Thtil ceresc.

un dar si fu acelasi rimp un scop, o bogdyie dar qi un destin. omur isi gdseste conrinutur ontologic tn Arhetip "ss, Persoana divino-umand a rui Hristos ne aratr cat se poate de evident ci omul nu a fost creat pentru autonomie, ci pentru co Dumnezeu adevirat gi Om adevira! El c Treime, prin care Duhul se pogoarl in lume

di Etou[iei Vlrut ca
nlvcl

Logosului gi de observare a dimensiunilor tipologicJogosice a acestor scrieri. La acest o reiterare a discursului cosmologic al ,

caracterului personarist al

Facerii.

Prin urmare, natura umani a rui Hristos este desdvdrEitd, insr ceea ce rucreazd ca ,,persoand" in om, rucreazd ca $ ,,Cuvd,n/" in Hristos, a cirui p"..oura este divin.. Umanitatea insumatI de aceasta din urmd are, astfer, o anume asum,*e cu cea a lui Adam inainte de picat. Dar chenoza Cuvdntului est supuse, prin voinla de riscumpirare a M6n condifii fald de care nu trebuie sd rea
Pe de alta parte, dacd voinfa care devine voinld a Cavilntului,'s6este v

proprie rezidd intreaga taind a mintuirii no

4i ,,toate cu infelepciune le-ai fEcut',).

viziunii despre Logos. Dac6 am vorbit despre creatia tumii prin Logos, am ttltat cd lumea apare ca expresie a plasticizirii Logosului-Raliune 9i tretuie sd artrttrm cd in cr4ile didactico-poetice aceastr Raliune capitE insuqirii" ird6;.ii (ps. r03,
nu_anfiri ale

prin duhul gurii Lui loard puterea lor,). Fdrr sd reludm intreaga cosmogonie a crealiei prin cuvdnt (explicatd in capitorul Iofcritor la Logosur in pentateuh), trebuie sr observdm ce, u nivetuicd4ilor didactico_ po.trce, funclia instrumental[ a Logosului in cosmogonie conferi poribilitutra

il'au tntdrit cerurile Si

reeazi (ps. 32, 6: ,, prin Cuvdntul Domnulul

ln AiO*ti"o_fo"ii.., Logosul

,ro,

ogie igi glsegte rezolvarea in hristologie, lui Dumnezeu,,dupi care este creat omul.

Logosu
nici in cazul c
despre Logos.

ercare de explicare a originilor, finalitdfilor lune antropogenetic ioaneicd'

semantica conceptelor firndamentale ale ac ancorare a lor intr-o dimensiune logosi


a spus dumnezeiescul

Nu se poa personal

psalmistul
/i,r"-ri^^ -

roste$te cu

$i iarasi <a trimis Cuvdnal Lui Si i_a vin

din aceste cdrli pare si acorde ur inedit David <inveci, Doamn

uill !-l'a:*l despre care vorbeste , rmpersonal, ci doar unul personal.


exte, o teologie a unui Logos eminamente

adevirul
5s

exp,icati

l'"T"T:;:::l::iHnT:.:,;il,.:TIJ::,:fl:
apotemd rnterpretabild.

toL/ladimrr

Panayotis Nellas, Omul, animal indumnezeil. Lossky, Introducere in Teorogia ortodoxd,Ed.

r-Sebastianchiild,,,,LogossiElftos",inStudiireologice,seriaall-a,anulXXII,nr.3-4/1970,pag.
Encicropedicd, Bucuregti, 1997 pag.

'N

Preot Prof. Dr. Nicolae Ne aga, Hristos

in Vechiul Testament,sibiu, 1944, pag. 6g.

l8

Nicolae NEAGA

Hristos in Vechiul Tbstament

19

ierarhie valoric[, ci doar de o recunoagtere a participaliei acestei ierarhii la Persoani la nivelul clrfilor didactice ale Vechiului Testament. Origen stabilegte o legdturl indisolubila intre Logosul-inlelepciune qi in{elegere ca gi capacitate a umanului de accedere la sensul teleologic al creatiei, pornind de la carfile didactice veterotestamentare. Astfel, pentru el, ,,infelepciunea este Cuvdntul lui Dumnezeu prin aceea cd deschide tuturor celorlalte fiinYe, adicd intregii creaturi, puterea de inlelegere a tainelor Si necunoscutelor, cupriltse toate tn in;elepciunea lui Dumnezeu; de aceea e Si numit Fiul-Cuvdnt, iar la rdndul Lui, Acesta e ca un tdlmaci al tainelor minlii"5e. ,,Iar intrucdt inlelepciunea reproduce in Ea insdsi ceea ce vrea sd descopere altora, pentru ca de acum incolo sd cunoascd si sa in1eleagd pe Dumnezeu, Ea poate fi numitd cu adevdrat <chipul fiinlei lui Dumnezeu>"n. La nivel gnoseologic, existenfa Logosului e doveditd 9i in mod negativ in c54ile didactico-poetice prin accentuarea incapacitdlii omului de cunoagtere a sensului existenfei datoratl nerelevirii Logosului-Rafiune. Cartea Iov, reprezinti, in ansamblu, o elegie existenliali menita sd releve sensul suferinlei gi implicit, al existenlei. Epilogul cdrfii reprezintl o descoperire a incapacitdlii umanului de infelegere a existenfei datoratd necunoagterii (ca dovadd a acestei necunoa$teri, Dumnezeu ii prezinti lui Iov elemente ale creatului care-i sunt strdine: leviatanul etc.). Dar, dacd vorbim despre o necunoagtere a sensului existenfei gi facem apel la teoriile gnoseologice ale lui D. D. Rogca privind incapacitatea cunoagterii lumii create, infelegem, prin opozi]ie, ci inlelepciunea nu vine din cunoa$terea lumii (discursul despre leviatan reprezentend doar un pretext de demonstrare a incapacitilii gnoselogice), ci din cunoa$terea Raliunii, a Logosului. Dumnezeu ii spune lui lov cE el nu poate infelege lumea pentru c[ nu o cunoagte nici pe ea, 9i nici Raliunea care ii dd sens. Astfel, Dumnezeu ii relevd indirect lui Iov existenla Logosului Personal, a cirui nerelevare explicit personalf, in Vechiul Testament induce incapacitatea raliunii umane de cunoagtere. Dumnezeu ii spune lui Iov ci inlelepciunea trebuie sd vini dintr'o participa{ie a ra{iunii umane la Ra}iunea divin[. Am putea considera cartea lov ca un pasaj revelafional inedit in care nu Fiul descoperd existenfa Tatilui, ci Tatdl descoperd existenfa Logosului sdu. Printr'o dialectici destul de interesantl, pornind de la un text din inlelepciunea lui

ftptele Si

lnlrucdt ea e lumina ve$nicd; in modul acesta, inYelepciunea e in acelasi timp Si a1 llrdlucirea veS nicd, si strdlucirea v esniciei' . ,,Totu|i, nimeni sd nu creadd cd am vorbi despre cineva care nu ar fi de sine lldtdton atunci cdnd il numim inyelepciunea lui Dumnezeu. ASadar, trebuie sd credem ar puteafi conceputd Ad lnlelepciunea s'a ndscut tnainte de orice inceput in orice chip in aceastdfiinld de sine stdtdtoare a Inyelepciunii se cuprindeau virtual toate eeeil,sta. toate tiparele crealiilor viitoare, fie cd avem in vedere fiinlele primare, fie

lntrinsecd unui discurs triadologic metaforic specific

cIrlilor didactice.

cdnd pe amdndoud laolaltd; fetele din lerusalim sunt sufletele care asteaptd miresei s osirea mirelui "il. ln la
GT

la

uSa

Solomon

7,25 refeitor la inlelepciunea lui Dumnezeu: ,,Ea

e sufletul puterii lui

personajul principal, a Cdrui prezenld conduce intreaga miScare a acestui ne rllnsul> prin excelenld, <Hristosul>, adi mireasmd: <Miresmele Tale-s balsam mi
,fecioarele Te iubesc> (Cdntarea Cdntdrilor
6r
62

Dumnezeu, ea e curatd revdrsare a slavei Celui Atotputernic in strdlucirea luminii Lui celei veSnice;i oglindaJdrd patd a lucrdrii lui Dumnezeu Si chipul bunatdlii Sale", Origen deduce caracterul personal al acestei infelepciuni. ,,intr'adevd6 inYelepciune este strdlucirea luminii Lui (Dumnezeu) nu numai tn calitatea ei de a fi lumind, ci Si
se

l,

21"0s-

Origen,,,Despre

principii",in

Scrieri alese, p

III-a, P.S.B., vol 8, EIBMBOR, Bucuresti I 982,

pag.57. 60 Ibidem, pag.62.

lbidem, pag.67. Ibidem, pag.56. ntSffintul Ioan Damaschinul, op. cit-,pa9.27. 0{ preot prof. &. I. G. Coman, Origen despre Logos, Bisericd Si suflet tn comentariul sdu la Cdntarea Cdntdrilor in S.T., seria a II-a anul XXV, nr. 34ll973,pag' 165' ('' lbidem, pag. 165.

;
20 Nicolae NEAGA

Hristos in Vechiul Tbstament

2t

Dacd nu se poate gisi in CAntarea C6nt[nlor o rafiune sau o motiva[ie suficientl pentru exegeza ontologicd care s6-L identifice pe Mire cu Fiul lui Dumnezeu,

demonstrAnd consubstanlialitatea Lor (exegez[ posibi16, mai degrab6, la nivelul psalmilor mesianici; exemplu: ,,Zis-a Domnul, Domnului Meu" sau ,,Fiul Meu egti Tu, Eu astdzi Te-am niscut"), C6ntarea CAntlrilor relevl func{ia dialogic[ a persoanei Logosului. Aceastd poezie eroticl a Vechiului Testament poartl numele de ,,Cdntarea Cdntdrilor" nu doar pentru cireptezintil capodopera poeziei ebraice, ci gi pentru ci ea ni-L descoperd pe Fiul lui Dumnezeu in cea mai proprie func{ie a Sa, aceea de revelatoq de cuvdntitor prin excelenti. Logosul din Cintarea Cintirilor e vdzut in aceeagi dimensiune a exteriorizdrii Sale prin rostire, specificl intregului Vechi Testament. Crearea lumii e flcutd prin Cuv6nt-rostire in Cartea Facerii, re-crearea mesianic[ soteriologic[ e vlzttltot ca un act de rostire (exteriorizare specificl Logosului) in c[(ile profetice, iar in CAntarea Cdntlrilor cigtigarea Bisericii (relafionare cu natura restauratd) e plasatd in dimensiunea cuceririi erotice ficutE tot prin Cuvdnt-rostire. Mirele, in Pentateuh, roste$te pentru a crea, in ProfeJi rostegte pentru a recrea, iar in didactico-poetice, intr'o temporalitate eclesiall, rostegte pentru a converti soteriologic Biserica (sufletul). Dacd in Pentateuh 9i Profeli funcfia dialogici a Logosului e plasatl intr'o dimensiune macro sociald, Cintarea Cintlrilor relevi valentele potenlialitAfi restrictiv dialogice ale Persoanei Logosului. in aceastd carte, comunicarea iese din sfera unui dinamism indefinit macrocosmic, cap6tind valenlele unei apropieri personale conferite de rostirea fald cdtre fa[i. Dialogicul CAntdrii CAntirilor capdti conotagiile unei comuniuni cu relevanla la nivel personal pentru fiecare suflet-mireas5. Aceastl comuniune dintre Mire gi mireasd are valenfele mistice ale exacerbirii dialogului omului cu divinitatea prin faphrl ci Mirele, Cdntireful, prin excelen[6, este rostitor, adic[ Logos, expresie a Ra{iunii divine. Logosul, ,,Cuvdntul lui Dumnezeu exprimd gdndirea Lui. Logosul implicd, astfel, Si ideea de gdndire sau de raliune. in acelasi timp, cei ce yorbesc sunt persoane-persoane care comunicd. Logosul include, deci, Si ideea de
comuniune. de dialog viu"6. Un dialog viu, care sd fie considerat dialogul prin excelenfd (adicI Cintarea CAntirilor), nu poate ft realizat dec6t prin (gi de cdtre) un Logos viu, Persoand prin excelen{[. Agadar, o exegezd mistico-alegoricd a Cdntdrii CAnt5rilor, trebuie sI inducd ideea c[ Mirele, chiar dacl nu in mod necesar consubstan{ial cu Tatdl, este Logos prin excelen![, iar dialogul cu acest Logos, care nu poate fi decAt al Tatdlui, reprezintd fundamentul existenfei umaniti]ii: ,,Membrii Bisericii nufac nimic /drd Logos. Biserica e frumoasd Si-Si pdstreazdfrumuselea numai unitd cu cuvdntul lui Dumnezeu. De aceea, ea e tndemnatd de Mire sd fie foarte aproape de El, sd nu se indepdrteze de El'41 .
66 67

Degi Cintarea Cint[rilor e considerati lirica prin excelen{i aVechiului Testament, I le poate atribui gi o pdngogic de ciutare.

tErnlci tipologiilor. S ,teasa vinulul " din c

lt care e invdydtura Legii Si a Profeyilor Si prin care el va llltmal nou ci Si vechi Si dulce, pllnt la sine pe Dumnezeu-Logosul, Care la inceput era la Dumnezeu (Ioan 1,1) Zogos q1fe nu e permanent cu sufletul, intrucdtuneori tl pdrdseSte, ca acesta sd-L doreascd Si

pedagogice LegimAntul ui Celui viu

ilal mult"68

do cxemplu in Proverbe 9, 5, unde osp[ful comuniunii dialogice e vdzut tot intr'o dlmensiune euharisticl: ,,Venili Si mdncali din pdinea Mea Si beli vinul pe care l-ant

nl rafiunii umane ci, in ultim[ instan![, un elogiu al Logosului'

fn concluzie, putem afirma cd intreg corpusul cdrlilor didactico-poetice

ale

Vcchiului Testament reprezintd o Dreapt[ de revelare a Logosului, Care face czLegea Vcche s[ fie gradat, o scari revela(ionald, un,,pedagog c6tre Hristos" (Ga 3, 23). l,ogosul in Profefi. Expresie a atotgtiinfei divine, cu subtile conotalii deterministe. lzvordt dintr'o atemporalitate gnoseologicd absolutd a Divinitdlii, dar susceptibil de

Sebastian Chirili, op. cit.,pag.263. Preot prof. dr. L G .Coman, op. cit., pag. I68.

or

lbidem, pag. 172.

))

Nicolae NEAGA

Hristos in Vechiul kstament


Prolbtismul este un eveniment istoric
Ai

23

predestinafionism, oscildnd intre clarviziune 9i supozilie logicd, profetismul in ale teologiei. S'a incercat deseori o definilie a profetismului printr'o manieri de autonomizare i acestuia fali de revelalie. intr'o asemenea optici, profetismul capitr conotaliile une simple speculalii mai mult sau mai pulin logice. Un asemenea profetism ar putea fundamentat pe raliune gi ar putea fi redus la un simplu determinism material. Lapla avanseazd ideea cr o cunoagtere exhaustivi a intregii realitdli existente intr'un temporal dat, precum gi a tuturor fenomenelor posibile care sI schimbe aceastl stare fapt, coroboratr cu o lege entropici a legdturii dintre cauzi gi efect, ar putea permite prevedere exactd a stdrii realitifii in momentul imediat urmitor. O asenienea prevede ar reprezenta nu o premoni{ie, ci o concluzie logicd rafionald. Determinismul lui Laplace devine, insd, imposibil prin prisma cunoa'terii mdrgini a creafiei avansate de D. D. Rogca. Acest determinism de facturd ra]ional[ care far profelia posibilr din punct de vedere logic se dovedegte, insd, de-a dreptul perima atuncr cdnd in crealie se resimte influenfa unei for,te iegite din comun. Nici un aspect realitSfii create nu poate permite o profefire a intewenliei lui Dumnezeu in creati pentru cd Dumnezeu este exterior acesteia. Astfel spus, determinismul lui Laplace nu ar putea justifica niciodati o pro

rimine una dintre cele mai controversate teme subsidiare

revela{ional fundamental al existentei lui

dar qi al existenlei celorlalte popoare. <Profetismul aduce in lume cuvintele pline EUhUI Sfdnt gi infloritoare de han>6e, care sunt cuvintele lui Dumnezeu gi mai putin lntelc omului. Cdnd au vorbit despre Dumnezeu gi lucrurile divine, profelii au fost

dc Duhul S{hnt care s'a folosit de ei ca de nigte flurere. lnceputul profetismului se situeazI in capitolul trei al cirlii Facerii: ,,s[ facem pe dupl chipul gi asem[narea Noastri" (Fac. 1, 26), observind aici c6 protoevanghelia Uduce inirealie dimensiunea profeticd a vorbirii divine. in cadrul profetismului, cel Vgrbe$te este Creatorul Cel necreat. Pe lingi aceasta trebuie remarcat faptul cd 0a mesager al voii divine gi-a conformat voinfa personali cu voinla divind. Transcendenla invlf[furilor prezentate oral sau ocular a ficut ca in cele mai multe Actul profetic sI produci o mutafie fundamentald, mai intdi in persoana profetului Hli apoi, pe mdsura asumdrii mesajului de cltre auditoriu, putem afirma cI mesajul
ilfotic cste un mesaj al restaurarii prin faptul

ci detennini o iegire din plmAntul plcdtuirii 0 lntrare in p[mdntul flgdduinlei, al aseminirii cu cel dintii. Din aceastd cauzd

lui Mesia. Totugi, varietatea elementelorprofe i diversitatea acestora (iudei gi neiudei - Valaam) gi extensiunea lor temporald indelungati, dovedegte ci profe(iile scripturistice nu sunt o operd de manipulare a nici unui autor.

mesianici, acesta fiind oricum principalul aspect al profefiilor scripturistice. Tre deci si infelegem ci profeliile ies din sfera ra(ionalului. se poate vorbi despre profefie ca despre un act rafional de manipulare a unei societifi 9i a viitorului acesteia. Profetul poate fi considerat un om care incearci si inducd ascultltorilor sii o anumitl mentalitate. El poate profeli pentru ca urmagii s6i s6 viefuiascd intr'un mod tributar spuselor lui. mentalitatea colectivl a unui popor este evidenti in cazul in agteptarea

profetismului in suita actelor naturale este pur metodologici, el fiind eminamente ural, pentru c[ este o,,comunicare frcutd omului prin Duhul SfEnt"'o. lncadrarea profetismului in istoria crea{iei, dincolo de aspectul metodologic enun}at, olbr[ posibilitatea inlelegerii sensului transcendent al evenimentului revelalional. !0 A6larta face ca profetismul se ocupe, la nivelul revelaliei vechi-testamentare, Iocul l6itral, culmea maximi a apropierii umanului de divin. Profetismul ocup[ locul central,

fft6 nucleul religios din care iradiazdrevelaliatranscendentd, avind o unici semnificalie, Htlsurarea agapicd a creafiei. in acest sens, simbolul profelilor este o formi plasticd de ilprimare a sensului transcendent al crealiei, iar raliunea de a fi a profetismului este
l1enai
,,

Deci, in cadrul omenirii post-diluviene.existi profetismul ca manifestare flvola[ional6 nu numai in s6nul grupdrii descendente din Avraam, ci gi in sdnul celorlalte ea putem afirma c5 inceputul popollre unde se bucurd de o cu chemarea sa la demnitatea ifrrtbtismului este anterior lui cu func{ie tipica prefigurativl be cliberator gi legiuitor se de B ltrol'etului Hristos. in acest sens, Amos scrie: ,,Domnul n'a Jdcut nimic fird sd fi dettttperit taina Sa profeSiloa sluiitorii Sdi''2

extensiunea in istorie a Celui metaistoric in forme accesibile inlelegerii umane pdrtdsia la findul Siu extern".ll Nnlru ca aceasta sd dobdndeascd

fE

profeliei trebuie c6utati intr'un act de revelalie divind.

lrrcot conf. dr. Ioan rr'lhidem, pag. 18.


rl lhitlcrn, pag. 19.

Chiril[, Cartea Profetului Osea,Ed. Limes, Cluj-Napoca, 1999,pzg. 19.

" lhidcm, pag.2l.

24

Nicolae NEAGA

Hristos in Vechiul kstament

25

in acelaqi timp, receptat din acest unghi analitic, profetismul oferd exegetului o panoplie completf, a mentalititii umanitdlii pi a mersului convergent sau divergent al acesteia spre plinirea vremii. Persoana Divini prin care se rcalizeazd acest act poate fi identificatd dacd se iau in considerare gi funcfiile didactice ale cirtilor profetice. Dac[ se analizeazd. intreaga
iconomie a Divinit6{ii, se observd ci func1ia de didascdl, de revelator al Treimii gi deci, de invdldtor al umanitl1ii revine Logosului. Agadar, Logosul trebuie sa fie Cel Care ii invafi pe profefi, gi implicit, Cel Care face profefia posibild. Numit in Noul Testament ,,Rabi" (inv[1trtorul), Logosul intrupat se descoperi gi profefilorca invd!6tor, de aceea este numit de acegtia,,inv6{dtorulNeprihdnirii" (Avacum

1,5). Identitatea dintre ,,invdydtorul Neprihdnirii" qi Logos este evidentd: ,,Din comentariul qumranit la Avacum t, 5 rezultd cd invdldtorul Neprihdnirii era inzestrat cu darul unei exegeze revelate a cuvinlelor profelilor. $i despre Mdntuitorul ni se spune in Evanghelie cd dddea o interprelare revelald a Vechiului Testament"ll . De
asemenea,

Nle ereatoare squ restauratoare: ,,Prin Logosul Divin s'au re-creat toate, innoindu-se fulerltd iubirii divine. Kenoza indumnezeitoare a urmat kenozei creatoare datoritd Btlelusi iubirinesfdrSite'45. Sepoate spune, astfel, caprofe{ii, degi nu-L numesc explicit p Mcsia Logos, v[d misiunea Sa ca un act specific Logosului. ln aceeagi dimensiune a mesianitifii ca act de cuvAntare restauratoare a Logosului, Itofotul Ieremia inlelege cI daci mintuirea este un act sivdrgit de cdtre Logos, EUvlnt6torut prin excelen|5, atunci gi irnpropierea acesteia trebuie sd se facd la un nivel fo Oxcclenld, de aceea, numegte tegamdntul incheiat de Mesia cu ucenicii Sdi, legdmdnt Bttlordinar inscris in inimile lor (Ieremia 31, 31-33). De asemenea, deduclia poate fi 9i FVemibild. Daca legimdntul lui Ieremia este leg[mflntul prin excelenli inscris in inimile ilor, atunci gi Cel Care incheie acest leglmdnt trebuie sI fie CuvAnt prin excelen]d.
Dimensiunea logosici a profejiilor mesianice dovedegte faptul cI descoperitorul finlltl1ilor vlitoare in fa]aprofefilor este insugi Logosul: ,,Ei staufald tnfald cu Persoana Eera le adreseazd cuvintele Si le anunfdfaptele Sale. Intrd tntr'o relalie directd cu El 'tfll I'er,yoand, dar incd nu ca Persoand tntrupatd; cobordtd ontologic in rdndul 'Emanilor. Persoana Cuvdntului rdmdne incd deasupra oamenilor: deSi isiface puternic dfilhd calitatea de Persoand. Si interesul pe care-l are pentru persoanele umane si Ittlula Sa cu ele".16

in

aceeagi tipologie

lexicali, Mesia este identificat in Isaia 55, 10 cu

,,Semdndtorul Cuvdntului": ,,Nu e cozul sd se individualizeze .sensul in persoana lui Mesia. Doar indirect, expresia <semdndtorul cuvdntului poate incadra Si pe Hristos>"1a. intr-adevlr, ,,semdndtor al cuvdntului" poate fi orice invdlItor, dar Semlndtorul prin excelenli al Cuvdntului nu poate fi decAt insugi Cuvdntul. De asemenea, dacd se ia in considerare cd Isaia identificd pe ,,semdndtorul cuvantului" cl ,,robul Domnului" (Ebed Yahwe), titlu generic acordat de profeli Logosului intrupat, identitatea dintre acegtia ne apare ca evidenti. Putem spune cI Logosul se descoperl profefilor nu at6t in calitatea Sa de Fiu al lui Dumnezeu (mult mai evidentd Ia nivelul psalmilor), ci in calitatea Sa de CuvAnt intrupat. Cuvdntul intrupat vestit de cdtre profeli Se manifest[, in viziunea acestora, Logos Care Se exteriorizeaz5, Care rostegte. Unul din aspectele fundamentale ale misiunii, lui Mesia in viziune profeticd este acela de ,,vestitor". Textul din Isaia 6l,l-2: ,,Duhul Domnului esle peste Mine Si M'a trimis sd binevestesc... sd vestesc..." ne relevd o dimensiune a mintuirii, care se realizeazdintr'o manieri logosicd. Dacd in Pentateuh crealia e vizut[ ca un act ficut prin rostire, adicl prin afirmarea alteritdfii Personale a Logosului, prin iegirea din sine a Lui, adicd tot prin iegirea din sine a Logosului gi, de aceea, activitatea lui Hristos reprezinti un act de re-creare a lumii. Iubirea fiinlei Divine se manifest[ la nivetul Dumnezeirii prin nagterea din vegnicie a Fiului-Logos, iar la nivelul iconomiei, tot prin Logos gi prin exteriorizarea acestuia in

Ffbuic sI in{elegem

DacI Vechiul Testament este conceput ca ,,pedagog cdlre Hristos " (Gal. 3, 23), ci Logosul Se reveleazi in Vechiul Testament voalat gi fteptat:

yUumnezeu-Cuvdntul $i-aJdcut prezenla 0i acliunea mai clare Si mai eficiente in Vechiul

futlamunt prin cuvinte directe Soptite in inimile proorocilor Si prin fapte care se Tktlngeau in chip mai vddit ca fapte ale Sale decdt evenimentele Si tmprejurdrile

lglurule"ll

Potrivit rolului de mijlocitori intre Dumnezeu gi poporul S[u, toti profelii au fost thomali Ia misiunea lor de cdtre Dumnezeu. Cu alte cuvinte, ei au perceput in chip f,lnic, vocea lui Dumnezeu, de aceea profelii igi incep cuvintirile, de reguli, prin
Suvlntele: ,,CuvAntul Domnului a fost cdtre mine"78(exemplu, Ieremia I,2). in felul l0oltu, solia divin6, asimilatd personal era transmisd in chip obignuit prin cuvdntdri.

lf trorrt
f

'r
7r

dr. Alexandru Joi16, ,,I ogos Si Theosis ", in Studii Teologice, seria a II-a , an XXVII, nr. 7-8l pag. 546. 1975, lftoot prof. dr. Dumitru St[niloae, Teologia Dogmaticd Ortodoxd, EIBMBOR, vol2,Bnc., 1997,
I 3.

pas

M. Iancu, Persoana Mdntuitorului

tt

lumina manuscriselor de la Marea Moartd,

in

Sfudii

Teologice, seria a II-a, an Xl, 3 - 4 I | 9 59, pa g. I 4 4. 7a Preot Prof. dr. Nicolae Neaga, Hristos tn Vechiul Testamenl, pag.75.

lhldcnr, pag. 13. lr l,rcot prof. dr. Nicolae Nea


Otlrxf

11

ga,

Studiul Vechiului Testament,Mautalpentm Facultdlile de Teologie

ox[, EIBMBOR, Bucuregti, 1955, pag. 125.

26

Nicolae NEAGA

Hristos in Vechiul Testament


,,P-iul Omului " din Daniel

27

Profelii au fost la inceput cuv6ntdtori: ,,Venili sd ne suim la muntele Domnului, Casa Dumnezeului lui lacob, si el ne va invdsa cdile sale, Si vor merge pe cdrdrile cdci din Sion va ieSi Legea Si Cuvdntul Domnului din lerusalim"le. Dumnezeu a desc omului urechi ca el sd nu dea inapoi gi sd se impotriveasc[ (Isaia 50), ci si audi cdte a gr[it Domnul gi sd Ie facd 9i sI le urmeze"8o(Ex. 24). Cuvdntul lui Dumnezeu legea moral6 revelati; el nu e supus trecerii, nici cei alaSali ,,cuvdntului". La Profetul lezechiel glsim o nuanfare pronunlatd a CuvAntului prin ex

7,13 a jwat un rol important in exegez6. Cuvintul lui hmnez", a luat firea omeneascl intreagd, adici trup gi suflet clci in <Hristos era suflet suflet complet, nu numai elementul iralional al sufletului ci gi cel ralional, lc nume$te minte>r87. intre Hristos gi Cuvdntul, Proorocul Isaia gi Sfhntul Apostol f,1,O disting pe Hristos de Dumnezeu nu prin tiglduirea unitd,tii lor, ci deosebind pe
eo sllagluieqte de

Cel in care slldgluiegte (Cuvdntul) prin intelesul firilor.

,,Fiul omului"sr . Aceasti expresie este tipic adamitic[ (ebr. ben-6ddm), indeobgte un membru al omenirii gi, ca o circumlofiune , are practic acelagi infeles cu de om. Profetul Iezechiel este numit de 93 de ori in cartea ce-I poartd numele ,,Fiu Omului"t2. Este vorba de un fel eusfatic ai solemn de a spune ,,Om(ule)". ,,Fiul este
Tatdl, aSa cum frumuselea imaginii existd in forma arhetip (...) Tatdl este in Fiul, cum frumuselea-arhetip sdldsluieSte tn imaginea sa"83. Prin Cuvintul trimis luiAdam gi descendenlilor sdi prin Duhul Sfarfi ,,care a grdi prin prooroci",pin diverse teofanii gi in cele din urmi, prin intruparea Cuvdntu atunci cdnd vremurile s'au implinit gi prin pogorArea Sfhntului Duh la Cincizecime, ce doud iconomii - a CuvAntului gi a SfEntului Duh - nu numai cd nu exclud vizibili (9i deci descriptibilitatea), ci dimpotrivl, mai ales in ceea ce privegte Logosul, fac la aceasta ca element principal al Revela{iei: ,,Cdci prin Fiul Care ni S'a ardtat intrupare), noi il cunoastem pe Tatdl, cunoa;terea Tatdlui este manifestarea Fiului (... Tatdl este invizibilul din Fiul, fu timp ce Fiul este vizibilul din Tatdl"Ea. in condifiile date, trebuie s6 ne mullumim cu o sintagmi apofaticd 9i sd

Agadar, <Cuvintul> adevdrat, care iese dintr'o minte sdnltoase, este simplu gi de

rlngur fel gi grdiegte totdeauna despre aceleagi lucruri; dar <cuvintub felurit gi it este foade intortocheat gi lucrat cu grij6, iar nenumirate forme gi drumun
Ite, schimbAndu-se aXlsten\d Si

dup[ gustul ascult6torilor. <Cel ce ne-a acordatparticiparea


Si

viald ne-a dat

Logosul, ca unul care voia ca Si noi sdfim ,,logici" Si sd

hineft.
Aceasti revelalie inceputl fragmentar, imediat dupd c[derea in pEcat devine totall lntruparea Logosului in persoana istorici a Mdntuitorului Iisus Hristos. Lumea

ic[ din secolul VII i. Hr. cunoaqte figura unui Imn Primordial, conceput
|U

ca pentru

alti pilo, prototipul intregii omeniri. Istorisirile ,,sacerdotale" referitoare laAdarir, Omul
pcrsonaj regal. El era, pe de o parte, o schild a trlsiturilor lui Dumnezeu, iar pe de

,,persoana semnificd ireductibilitatea omului la natura sa <Ireductibilitatea> 5i <ceva ireductibil> sau <ceva careface omul ireductibil la nalura sa>85. Cuvdntul creat pe om dupd propriul chip Si dupd propria qsemdnare <dupd chipul> spiritul Si libertatea, iar <dupd asemdnarea> insemndttd cd omul este capabil semene, prin virtulile sale, lui Dumnezeu"86. Acelagi termen ii este aplicat apoi 9i I Daniel (8, l7), pdrAnd sd aibd un infeles identic cu cel din Iezechiel, insi ap[ruse dej cu un alt sens in Daniel 7, 13 unde se refere la un personaj ceresc (asemuit unui ,, orz ")
lbidem, Ilristos inVechiul Testament, SeriaTeologicS, Sibiu, 1944, pag.51-52. Ibidem, pag.64. ttDan Slugannske,DicSionarul enciclopedic al Bibliei,Ed. Humanitas, Bucurepti 1998,pag.247. 8: Ibidem, pag.247 n3 Preot Nicolai Ozolin, Chipul lui Dumnezeu, Chipul omului,Ed'. Anastasia, 1998, pag. 17. s Ibidem, pag.247. s5VladimirLossky,kologiamisticd.aBisericiideRdsdrit,Ed Bonifaciu,Bucureqti, 1998,pag. 86 PreotNicolai Ozolin, op. cit.,pag. 53.
7e

fulmordial al tradiliei biblice, se inspird din aceastl conceplie (Fc 1, 27), iar profetul Iergohiel vede in Omul din Eden un personaj regesc ai ceresc al c[rui destin el il pslecteazl asupra cerului principelui Tyrului (Ie2.28, l2). Infelesul colectiv al expresiei ,,Fiu al Omului", vine astfel in continuarea celui lndlvidual, Fiul Omului fiind totodat[ cipetenia purt[torului de cuvint qi modelul tflnfilor Celui Preainalt. Ajungem astfel la ceea ce nu putem numi decdt ,,taina persoanei Aill,r.e$li"Ee, tainl pe care o discernem in virtutea relafiei neobignuite gi unice care lllrt[ intre persoana umanE gi Dumnezeu , Carc a creat-o ,,dupd chipul Sdu" , aflat al CmEvArgire ireductibil 9i inalienabil in fiecare om. Tocmai pentru a ne face slpresimlim fl il infelegem dorinla din veci a lui Dumnezeu de a deveni Om, ,,harul inndscut afost lfrpll<:at chiar tn actul crealiei omului"%,de aici rezult6nd dimensiunea iconomici qi potonf i alitatea asemlndrii omului cu Dumnezeu.

so

r'[f root prof. I.G.Coman,,,Si Cuvdntul trup 1'lttrigoarei, 1993, pag. 393. tr lbidcm,,,Acnalitatea gdndirii

S'a/dcut",in Studii Teologice, Mitropolia Banatului

9i

patristice",in studii Teologice, Mitropolia Olteniei, an XXIX,

nr.

ff lfreot Nicolai Ozolin, op. cit.,pag.67. xlPreot conf. dr. Ioan Chirild, Cartea Profetului Osea,pag.39.

llt"l2ll99'l , pa1.34.

2E

Nicolae NEAGA

Hristos tn V'echiil Testament

29

Dumnezeu a pus in inima omului dorul dupl Dumnezeu 9i aceasta pentru cI poart[ in el o anumitd mdsur6 a cunoagterii lui Dumnezeu. De aceea, taina resta smului cdzttla statura sa inifald nu sti in om, ci in relalia sa cu inslgi Fiin[a care

Ittgrici 5i creatiei in totalitatea ei. Osea este profetul care nu r.ede de departe, ci din I]untnereu pe Durnnezeu gi din lucrul mdinilor Lui r-egnica Lui gi slar'5. qi dumnezeire.
d0 uucca el este profetul

<Fiinfa virtulii, Cuvdntul cel unic al lui Dumnezeu))er. Eshatologia lui Osea ne aSazl in cadrul religiei ,,Cuvdntului". Religia este precedati de o triplS lepEdare: lepddare de aur gi argint, lepidare de cai 9i de cdl gi lepddarea de inchinarea la ,,lucrul miinilor noastre"e2. Aceastd tripli lepddare perceputd ca intoarcere la unitatea dintre cuvAnt gi faptp. Spiritualizarea cultului stii directi relalie cu dispozifia l[untrici a sdv6rgitorului, adici existd o continuitate intre cultul extem gi tr6irea lluntricd a omului. Sensul adeviratei credinle este unde adorarea este impreunatd cu o dispozilie interioard corespunz[toare. Relalionind acest tip de gindire cu modul lui Dumnezeu de a vorbi despre Si observlm cI El se intoarce in fafa {iridelegii in El insugi, dar nu oricum, ci se intoarce Sine prin Fiul care nu inceteazi sl-gi manifeste discursul verbalitdtii Sale citre C Sa, pe care o cuprinde in El prin participa{ia Sa la /ogoiul fiecdrei existen}e ,,Cuvdntul Dumnezeu este vocativul prin care-L chemdm pe cel negrdil"e3 ' Ca expresie a congtiinlei unitdtii Dumnezeirii gi a unit5lii neamului omenesc, constituie unul din temeiurile biblice ale mdntuirii prin slujirea Fiului. Acest adevlr revelat de Osea prin folosirea vorbirii directe a lui Dumnezeu citre popor, profetul fii doar gura Sa citre lume. Nu recurge la antropopatie 9i nici la exprimarea indi introduse de cuvintele ,,fost-a cuvintul Domnului cltre ..."eaei ni-L dezv[luie Dumnezeu ca persoand vie, dialogicd, disponibili conlucrlrii 9i veqnic temdtoare
iubitoare. Osea ne vorbegte gi despre cunoagterea lui Dumnezeu din revelalia natu ralionalitatea ei este convergentd spre Rafiune supreml. Logosul din naturl 9i Scri este o treaptd ascendentl gi necesari spre desdvdrqire. Aceastd cale afirmativl a lui Dumnezeu este adoptat[ de Osea din dorinla de a prezenta dinamismul vielii prin care omul se integreazd plinetnlii viefii divine gi experierii tainice qi relaliei de iubire gi infelegere eu-tu, Dumnezeu-om. Omul este trup gi suflet, o unitate dihotomicd inseparabili, iar Dumnezeu, ca ti

lui <Dumnezeu-Eu-persoan6>>e5, tltc din iubire vorbitol cu chipul SEu din crealie.

a Dumnezeului nespus care

El este teologhisitor al nddejdii qi care totugi frind din neamul cel ales exclamd: clrar Ji cinevo h(eiept ca sd priceapi! Ce sd priceapd? Sd priceapd cd qcestil este ,0, hltcputul Cuvdntultti lui Dunmezeli"'6sd priceapd perenitatea lui gi deplina lui Ftuulitate. sa priceapl cd el, adeviru] lui Dumnezeu, cere sd fie cur.6nt ai brzelor
AotBtrc.

unitllii ii

este creator gi mdntuitor. Punctul de intdlnire restauratoare a omului Dumnezeu este cultul ca revelalie prin care chemaret Sa se adreseazl continuu

Cuvintul perceput ca o definitie succinti este expresia clarl a unei prezente in ceea valoare, adicd in manitestarea sa fiinlial5. Teza esen{iald a gdndirii conformi intru tolul c:uteza gdndirii gi experienlei creytine, este cd Dumlezeu ,ElBierrc, ll cunoscut nu in fiinla Sa, ci in lucririle Sale, intrucAt orice lucrare a Sa este legati lLrbil de fiinla Sa. Astfel, Apocalipsa lui Osea are gi ea centralitatea hristicS, de aceea se t'eresc de utiiizarea cuvintului ,,Davar", pentru ci ei este oonexat imediat cu Logosului. Trimigii lui Dumnezeu sunt gum Lui, care vorbegte oamenilor: ,,ril /u vtrbi ar El gi vei pute ctnintele in gtu'a lui, iar Eu voi Ji in ajutonil gurii tale Si ht go'ii lui Si vd voi tnvdga pe voi ceea ce trebuie sdfaceyi'Di (Ig 4, 15). l)roorocul Isaia atribuie cartea sa lui Dumnezeu, aldturi de toatl Scripnua: ,,Cercetali Donrnului gi o citili, cd nimic din toate acestea nu lipse;te, cdci gura Dornnului a cit gi suflarea Lui le-a adunat"es(Isaia 3-t, 16). Se poate obsen,a c[ Profelii ne Itcsc misiunea lor divind; Profelii. din porunca dumnezeiasci, trebuie s[ vesteascl I lui Dumnezetr fre pl6cut. fie nepllcut: ,,Cdtd auzipi cuvintele Pro"tepilor ca cle o persoand, sd ntt gdndiyi cd sunt spuse de cei ce le zic, ci de Logasul divin, l-u inclenunt".",,Foarle bine gtim ci Scripturile sunt desdr-ir'gite spuse de CuvAnrul Dttnrnezeu yi de Duhul Lui:lM C[4ile profetice pot fi considerate ca o u]tirni treapt[ a reveldrii Logosului inaintea I'up[rii Sale. intreg Vechiu] Testament reprezinti o plegdtire a umanitdfii pentru ;rtrrc, pregdtire perfectatS gi incheiati de cdtre profefi: ,,Despre prezen1a Si hrcrarea Efit'ittlul,ui ln k'echiul Testantent ca prcgdtire a venirii Sale in trtrp, Sfdntul Maxint
Boeusta are mar de

ti lhlrlurrr. pa,g.23)
et

S{hntul Maxim Mirturisitorul,Ambigua, in P.S.B., vol 8, Ed. IBMBOR, Bucuregti, 1983, pag. e2 Pr. conf. dr. Ioan Chiril[, op. cil. (Osea), pag. 215.
er
ea

t lltklcrn, pag, 233.


li lrtorrl l)ro1. dr. Nicolae fl lhilcrrr, pag. 29.
Nea ga,

Studiil L'echiultti

Testunteni, pag. 29.

Ibidem, pa9.216. lbidem, paq.233.

lhitlcnt, pag.31
1

'rr' lhlrl,.rnr, pag,3

F'
30 Nicolae NEAGA

Mdrturisitorul spune cd <inainte de venirea vdzutd Si in lrup, Cuvdntul lui Dumnezeu venea in mod spiritual la patriarhi Si prooroci, preinchipuind tainele venirii Lub)
<Cuvintele Legii Si ale proorocilot Jiind tnainle-mergdtoarele venirii Lui in trup, cdlduzeau su/letele la Hristo" >t"t,t. Astfel, profetismul vetero-testamentar igi are originea intl'o revelalie slvfirgit[ citre Logos qi prezinti misiunea lui Hristos ca un act de restaura{ie intr'o dimensiune

Introducere

logosici a creafiei.

.nl{ristos in \iechiul Testament" tu'putea sa pard tm titlu nepotrir-it sintezei de fa{d, c[, in mod obignuit. noi il numim ]kistos pe lisus, iar penfu epoca dinaintea natterii Mitntuitorului a$teptat I se zice N'Iesia. Dar, etiuiologic, identitatea intre NIesia ;i unsul, de la este u$or de constatat, numai cAt numirea IVIesia (de la ,,magiah"

i. Mesia, re spectiv Hristos, este o titulaturA care se aplicl in Vechiul Testament plofi (Ler.4, 3), profefi, regi (l Sam 12, 3), iarintrucAtMAntuitorul aqteptat era concepul hdeplinindtoateacestetreimisiuni,numireaseaplic6maialeslaEl(cflISam2, 10,Dan

" = a r.rnge) o intiitnim in textul original al Vechiului Testament. iar taducerea Hristos - unsul (de Ia pi(ro : a unge) o intrebuinleaza texrul grecesc al

Ps2,2;Is61,1).Cuscopuldeaiseprecizarostulgipenirucasdlinilumeapelinia
i, sosir-ea acestui rege ideal este viu propovdduiti de profetii misionari ai Vechiului lment. Nenumdrate sunt textele care exprimd clar speranla c[ r'a veni omul trimis de pentru a aduce cu sine o cu tonrl altd conceplie despre lume 9i despre via1l. liste o eroale a se crede c6 mesianismuli ar fi creatia lui Israel. Ideea mesianicdi este rnai I'eche decdt aparilia lui Israel pe arena istoriei. Ideea, care a existat in suEt echiul , a reluat-o iioar Ar raam gi prin ei descendenlii s[i direcgi - din momenrul autonzirii desflr iirqirea operei de pregatue a lumii pentru lenire'a lui Hristos. ldeea mesianic[ ia nagtere odatd cu inceputul neamului omenesc. Ceea ee a pro\:ocat ina clespre refonnatorul sufletuiui omenesc a tbst necesitatea unei reacJii radicale triya factorilor care au produs o atat de accentuatd suferint6 socialE. Inllturarea Itestui rdu este justiticata gi teologic: care ar fi fost prestigiul Creatorului dac6 n'ar fi de la inceput ivirea unor z6ri senine pe seama omului impotmolit in faga unui

Pf3gltir bbltucot insunrrontabil? Cu spiritul 1or putemic de scriitori inspirali, autorii cb4ilor Vfclriului Testament se fac ecoul voinlei divine gi vestesc keptat cI omul va ie;i din acea iters de barbarie. Nici o indoiall in privinla aceasta, nici cu privire la structura fffinscendenrali a Mdntuitorului si mai aies in ce privegte superioritatea vielii spiriruale fuln ae cea trupeascd. Astfel, de la intdia carte a Yechiului Testament, persoana MAptuitorului promis se r-ede anuntata ca un fir ro;u de-a lungul istoriei pAnd ce se al'ata lutrrii ca Fiu al lui Dumnezeu. Mai aies ideea mesianice este ceea ce leagl inneolalti cele d6ilfi 'Iestamente. Biogratia MAntuitorului nu se face numai dupE modelul evangheligtilor,
r0r

Preot prof. dr. Dumitru Stiniloae, Teologia Dogmaticd Ortodoxd, EIBMBOR, vol. 2,

Pt,irr

mesianisminleiegelu: a;tcptar-a unui rege ideal,I\'lesia, care va fi reprezentantul lui Dumnezeu

1997, pag. 14.

;l

prirr care se r a realiza m'inmirea oarnenilor.

32

Nicolae NEAGA

Hristos tn Vechiul Tbstament

33

ci gi dupl acea minunatE schili trasatii de Duhul, care a gr5it prin profeli. Toatii descoperirea

cea din urmd este cuprins6 in Legea cea dintAi, de la atomul abia creat 9i pdnd la misionarismul lui Hristos, pentru cE Vechiul Testament este intdia expresie a revelaliei scrise gi. prin urmate, izvorul prim al tuturor dogmelor dumnezeiegti, pe care nu numai le anticipeazd,ci contribuie mult la pStrunderea lor, Astfel incAt vorba: Novum Tbstamentum in Vetere latet, Velus in Novo patet se potrivegte de minune tocmai in aceast[ legatur[ de
idei. Aceasta este concepfia adevdrati despre mesianismul Vechiului Testament gi nu cum cred unii dinhe teologii confesiunilor protestante, ci el este un produs natural al socotin{elor omenegti, un imprumut literar de la babilonieni sau o intercalare ulterioarE in textul biblic. Din menliunile critice ce se fac pe marginea textelol se va vedea cd susfinerile acestora r[min doar ip oteze izolate ale unora care impart Biblia intr'o parte utilizabild gi una scoas6 din uz. Adev[rat c[ mesianismul nu este un apanaj propriu numai Vechiului Testament; idei
mesianice gisim in literaturile religioase sau profane ale multor popoare.

l,a Chinezi au aflat unii enuntatd ideea unui sfhnt care avea sd stabileasci armonia dlitro cer $i p[mdnt.

'

Se

citeaz[ de obicei cuvintele lui Confucius (mort la 479 i. Hr.), profetul lor: ,,... c[ in ilc apusene ar fi un sfhnt, care ar cwma neordnduielile, f6ri de a st[pflni; ar s6di firl multf, vorb6. Nu este muritor care i-ar putea spune numele, dar eu... auzit-am

dAnsul ar f,r adevdratul sfdnt"s Asemenea profefii glsim in Tibet, Cochinchina, Tonchin, Siam, Ceylon, Japonia, : ,, agteptarea unui sfint al sfin{ilor, o fiinlE umand minunat6, cereasc[ care va zdrobi I dcmonilor, va pune toate in bund r6nduialS gi va restaura timpurile fericite care erau lnceputul 1umii"6.

$i tot dupi mdntuire tind gi budigtii Indiei gi ai altor popoare mari, care gdsesc
iere in promisiunea unui

r5scumpiritoq

unui sfhnt mare, fiul fecioarei care se va

in casa unui cioban"7.


La egiptenis se agtepta victoria
; acesta va

luminii asupra intunericului, a vietii asupra morfii.

La Greci, agteptarea timpurilor mai fericite este exprimate in nenum[rate ocazii. Sd ne gdndim numai la icoana ideal[ despre omul cel drept pe care ne-o di Platon in s sdu ideal. Paralele izbitoare ne oferb literahua romantr. In Eglo gaafY-a(2249), poetul M anticipeaz[ nagterea unui prunc minunat, trimis din cer, care inaugwe azd o etl de este regele acelei epoci de aur, indeplinegte condilii divine, zddlmicegte crimele, i fiarele, distruge plantele veninoase...2
De aceste timpuri este pasionat 9i scrisul lui Cicero (l l7-37 i. Hr.), pentru c6,,a nu va fi alt6 lege la Roma qi la Atena; alta azi, alta miine, ci in toatii vremea pe neamurile le va povdfui o lege, vegnicl gi nemuritoare; 9i toli vor avea invEldtor 9i pe Dumnezeu"r.

La pergie, dupi Zendavesta, omului

ii va veni un ajutor printr'un prunc ndscut din h[r[zi morlilor invierea, va r6spl6ti pe cei buni Ei va pedepsi sever pe

pIcIto9i. Samaritenii gtiau cd o sI vini Mesia, care se cheam[ Hristos, iar venind acela le va
i lor toate tainele

vielii
sE

sufl etegti. DupE presupunerile samaritenilor (cf. In 4, 25),

iu avea sd f,re o personalitate cu

totul deosebiti de altele.

$i apusenii aqteptau

vadi visul strlmogilor devenit realitate. Astfel, in oragele vechii

Charlres, Chalons sur Mame, Autum, Dijon s'au descoperit altare purt6nd inscripfii ca ,,Fecioarei care va nagte druizii"; ,,Ir4aicii viitoare ndscltoare de Dumnezeu"lo.

La Babilonieni se agtepta din zi in zi yremea mdntuirii 9i a fericirii generale.


inceput, salvarea se atribuia zeului Marduc, iar mai pe urm[ s'a trecut aceastd perspecti
succesiv asupra diferifilor regia. La leaginul M6ntuitorului cei trei crai de la Raslrit (Magii) sunt conduqi de o credinla aceasta va fi fost bine popularizatAin poporul babilonian, cici numai aga explicl orientarea dupl ea a Magilor.

tJniversitatea din Leipzig publicl sub direclia profesorului Hans Haas un atlas in i in care erudilia contemporani intregegte istoria pe baza motivelor din istoria artei. din religia germanilor pigAni urmdtorul exemplu (p. 5): in apropierea unei biserici (iosforth, in Anglia, s'a aflat o piatr[ in care sculptura reprezintl pe zeul ,,Thor" ind dupd,,garpele cel vechiu"rr, ,,care va fi invins abia dupi venirea omului p6cii

I E, llougaud,,4 kereszfdn;t)g es korunk,Narydrad, 1883 tom III, Uinvariable Milieu ch. p, l(10, cit. dupa Gruia, op. cit., R.T,, p.421.

XXXIL

l(ltrriu, rp. cit.. p.421 (R.T.).


2

L. Dennefeld, Le Messianisme,Paris, 1929, p. 283.

t Cicero, De Republica,llbr.Ill, cit. dupd G ruia, Spicuiri mesianice din cdrlile invdlalilor greci,Rev. Teol., red. Dr. N. Bllan, an VII, nr. 14-16, 15aug.-15 sept', Sibiu, l9l3' p. 420. a Dr. I Ddller, Die Messiosertvartung in A.7., Miinster i.W., 1921, p. 5.

I lhltlem, p.421. tt, Ktlllig, OZ messianischen Weissagungen des Alten Tbstamenls, Stuttgart, 1925, ed.3 9i 4, p. 3l I D(tllcr, op. cit., p.4. ll (lrrrin, op. cit., p. 422. || I l, I laas, B ild eratlas zur Reli gions ges chic hte, Leipzig, I 924, l, p. 5.

34

NicolaeI'IEAGA

(Siegfried), care zdrobegte garpele cel viclean gi readuce comoara pierduti a epocii
aur"l2.

Astfel, mesianismul este zestre spirituald a tuturor popoarelor, doar c[ cele


vechi profefii le afldm in Vechiul Testament. Ele incep cu cartea Facerii qi se succed la profetul care formeaz6 puntea de trecere intre cele dou4 Testamente, pdnf, la Botez[torul. Nu ne vom ocupa, in studiul de fa1i, de toate profe,tiile, dar nu vor fi cu vederea cele mai de seam[ dintre ele. Interpretarea lor se va face in lumrna t de credinfd ale Bisericii noastre: Sf6nta Scripturi gi, mai ales, Sfrnta Tradifie. Ag dori sI se vadtr gi din acest comentariu practic cdt de mult a influenlat Vechi Testament ideile mari gi sdnltoase ale popoarelor, fdrl caprin aceasta s[ se suprime ce este specific nafional gi propriu. Dar mai ales ag wea sE se gtie cI Noul Testament o prelungire fireascl a celui Vechitr.

I. Profefii mesianice in clrfile istorice

1.

Intflia veste bunl


(Facere 3,

l5)

In fruntea textelor mesianice ale vechiului restament stau celebrele cuvinte:


ie voi pune intre tine gi femeie, intre sdmdnta ta gi sdmdnfa ei; Acela va slErdma
I ldu 9i

tu ii vei infepa c[lcAiul Lui". Aceasta este cea mai veche profelie mesianici. Prioritatea cronologicd ii este ta de unii, iar caracterul mesianic al textului trecut cu vederea de altii. Dar mcsianica ia fiin16 deodatr cu cdderea omului. Aceastd viziune clard a adevErului omul de la inceput. Dumnezeu, in care credea Adam, ar fi rrmas fErr prestigiu daci cu prtrbugirea lui, nu i-ar fi sddit omului in sufet gi n5dejdea intr,un ajutor.

bucurieilanagtereaintiiuluicopil(Fc4,1)mdrturisegteclproropdrinfiis,au
0u g0ndul la Omul pi in gAndul lui

lZgdduit de Dumnezeu. Congtiin{a clard a unei ,,vita nova,, este Lameh, care, ,,niscdnd prunc", zise: ,yA.cesta ne va mAng6ia de pi de truda mdinilor noasffe, pricinuite de p6mAntul pe care l-a blestemat " (Fc 5, 29).

se pune intre ,.tine gi femeie". Pronumele,,tine" se referE la garpe, cel mai dintre toate vietdlile cAmpului (3, 1). Articolul ,,ha" care premerge cuv6.ntul ", garpe, aratd cd, Biblia se gdndegte la un anumit garpe, la un $arpe giret gi l, pe care capitolul 3 il pune intr'un raport de egalitate cu bErbatul gi in unul de ,ritrte intelectual[ fali de femeie. ln Vechiul restament garpele de aici este numit diavol (de ex. inlelepciunea lui Solomon 2,24);inNoul Testament,,garpele cel $e nume$te ,,satana", ,,diavol", ,,balaurul cel mare" care ingeal[ pe toat6 lumea 12,9;20,2). l)lrr comentariile Sfintului Ioan llrisostomra, Fericitului Augustinl5, procopie deGaza16, g. a., reiese cd tradilia vede in $arpe un instrument. In ca(ile lor gdsegti adevdrate late ulc inv[fdturii despre ingerul rebel din Facere 3. Semnificative sunt spusele lui ltt: ccoa ce se zice despre garpe se refbrl la acela care a lucrat prin garpe (,,quod

Vrljmtrgia

Dr. A. Schulte, Die messianischen l(eissagungen des A.7., Paderborn, 1908, p.22. rr Regret c6, din motive tehnice, trebuind sd transcriu cu litere latine cuvintele evreiegti, am nevoit sI trec cu vederea multe subtilitili de ordin gtiinfific.
r2

lEldurl,uu o 6rdpol"og tov 'A6ap, In Gen., VII M. Gr. tom. 54, col. 612. n nutem significat diabolum", ln Gen. libr. Il, cap. XlV, M.L., tom. 34, col. 206. [0v o$v o,6pctov Doipovo dpdtro pooti(ei ilTlytl td & ogilpevov dgyovov, In Gen. M. Gr
17, r'o1.201.

36

Nicolae NEAGA
0

Hristos tn Vechiul Tbstament

37

selpenti dicitur, ad eum qui per serpentem operatus est referetur"). Un altul. cate a a inrdurire in formularea concepfiei despre diavol ca autor al picatului este Teodoret, memorabilele salevorbe: .,"Ogyclvov fiv autog toO rfu otr"rpeic6 x$poO"r?. Dintre teologi, cei mai mulli urmeaza linia trasata de ace$ti sfinli 9i scriitori. ExistAnd aceste premize, Lagrange are dreptate cAnd scrie (in: Revue biblique, Tot aqa 1 897, p. 336): ,,$arpele care a sedus pe om nu-i decdt un ,porteparole"... justificatS este interpretarea lui E. Kdnig. Acesta admite acea concepfie care poate

grcutate ni se prezint6 la locul acesta in verbul ,,guf ': ,,a sfirAma". L-am tradus 0u ,,tr sIdralrra", a doua oari cu.,a mugca". Nu numai pentru cd acest dublu in{eles V:tbului exprimdL mai potrivit pozilia intre cei doi vrijmagi, ci pentnt cd aceasta este

numitii concret reprezentativlru.


Rezult6 cd Sorpele afr'st real, dar a reprezentat pe diavr-.,I. Cine este ferneia din versetul 15? Femeia este Eva, iar sdmdnfa ei sunt urmagii omenirea intreagE. Unii v1d aici o femeie a viitorului, pe Maria, iar prin simdnla ei in un om al viitorului, pe lisus, fiul Mariei. Aga. Murillo scrie (in Geneza sa, 1914, p. 306): mujer del v. l5 es Maria". Mulli ar voi ca femeia sI fie Eva gi Maria totodate. Eva, in sens literal, Maria in

versctului; garpele poate mu$ca numai partea inferioarl a corpului omenesc, l, muqcdturd care nu e totdeauna mortald, cum e cazul cu sftrdmarea capului. capului indic6 agadar nimicirea totald a vrdjmagului, cdtd vreme mulcarea ui indici numai un succes parlial. Aici este de acord Ei Vulgata: ,,ipsa conteret t(rum, et ti insidiaberis calcaneo eius". l)in ccle expuse rezultd clar structura profeticl a versetului. Convingerea despre lui 3, I 5 o avea gi Sfrntul Pavel, c6ruia textul ii servegte de bazi la Romani 1 6,
loc dc ,,s[min1a femeii", Sfintul Pavel are ,,domnul pdcii", titlu pe care-l poartd lu Isaia 9, 6. Privitprin Epistola c[tre Romani, versetul 3, l5 primegte urmitoarea lfa: Urmagul femeii este de origine divin[, garpele indicdpe satan, iar r[zboiul iniliat ll tl'Argegte cu o victorie total6 in favoarea ilustrului urmaq al femeii, ('g accst in(eles a trecut gi in Sfdnta Tradilie, dupd cum se poate constata inc[ in ul doilea la Irineu: ,,s6mdn[a care avea si zdrobeascf, capul Earpelui este fiul

spiritual,
Contextul nu admite s[ ne gdndim decit la Eva. Cuvintul ,,i;ah" este folosit in 2, 3;3,1,2,4,6,12,13,16 pentru a determina pe intaia femeie, deci natural, nupoate fi acelaSi caz gi in 3,15. ,/eru" (s6m6nfa) expriml descenden{a femeii. insernnarea col o pretinde 3, 16, unde expresia ,,sEm6n{a" este ldmuriti prin pluralul copii. Prin acea interpretare, Mintuitorul fEg[duit nu-i deloc exclus, el este doar unul din mullimea
urmagi ai femeii Eva.

,,Samdnla garpelui" sunt gerpii, ca urmaqi ai acestei reptile, care reprezinta colectiv rlul din lume, iar individual pe diavol. in partea a douaafrazei,obiect de disculie este pronumele ,,acela". In textul ori avem ,"hu". Eweiescul ,,Zeta" are insemnare colectiv[, pronumele ar trebui sE plural (cum este cazul in Facere 15, l3; 17, 8). in textul nostru pronumele e la sin atunci determin[ pe un individ (ca in Fac ere 4,25). Septuaginta raduce uot\, dov LXX s'a gdndit la unbirbat al viitorului; dacd s'ar fi referit la,,sdmdnld", ar fi traducf, cu un neutru, crr)td, iar dacl s'ar fi gdndit Ia ,,femeie"' ar fi trebuit s6 critil. Numai Vulgata a tradus cu ,,ipsa" gil refer[ la femeie. Se vorbegte insd aqa de de acele exemplare ale textului latin care aveau,,ipse". Astfel, se afirmi ca Itala ,,ipse", cu toate c[ premerge neutrul ,,semen". Pronumele ,,hu" se referd la s6mdn![, nu la femeie (in Facere, pronumele ,,hu"=,,el", ,,acela", se folosegte gi pentru femininul ,,ea", ,,aceea"). Traducerea lui cu ,,ipsa" este gregit[.
Acela, (garpele) a fost instrument dugrnanului adev[rului (diavolului), In Gen. cap. 32, M.Gr., tom. 87, col. 201. rB E. Kiinig, Die messianischen Weissagungen, p. 84
r7

Abiu rnai tArziu de tot con{inutul mesianic al versetului a fost contestat de unii. oomentatorilor admit ins6 sensul profetic. Rezultatul celor spuse este deci urmdtorul: in decursul vieyii ei, omenirea are de t'tt [\dul, sub toaleformele lui, in sfdrSit, printr'un celebru urmas al ei va ieSi din lupta in care Vrdjmasul Satana. agresorul permanent al omului, iSi

tu inddrjire s.fera su de interese. Artlbt, avem in aceast[ sentinle divind ceea ce cu tot dreptul se numegte
vurrghelia, adicd intdia veste bunA.
2. Binecuv6ntarea lui Noe

(Facere9.25-26)

llrr nlt tcxt mesianic il alc6tuiesc cuvintele rostite de Noe: ,,Blestetnat s5 fie Canaan, V1 li lialitor sii; Binecuvdntat sI fie Domnul Dumnezeul lui Sem 9i Canaan sd fie ltti; lrirgeascd Dumnezeu pe lafet Si sd l.,cuia.scd in ldcaqurile lui Sem Si Canaan iltryd lui". t'R1uun este blestemat si he rob. Fratele lui Sem gi Iafet nu a fost Canaan, ci Ham, Etttli irr blestem figureazd nepotul lui Noe. Pentru ce? Mulli comentatori citeazdpe 'u, cilre amintegte o tradilie mai veche, dupl care Canaan ar fi fost primul mafior
'()nlra Haereses,

III, tflv
l't\,v, M.G.,

Ill,23, M. Gr. tom.7,col.96'7. tom. 12. col. 108.

38

Nicolae NEAGA

Hristos tn Vechiul Testament

39

ocular al scenei din versetul 21 gi, prin urmare, intiiul vinovat. Acesta a chemat apoi gi Ham la faga locului2r. Alfii suslin cd in timpul lui David Canaanilii au ajuns sub jurisdiclia intrucdt Canaani{ii se aduc in leg5rurd cu Ham, cdci in Facerea 10, 6 Cataan este cel tAndr copil al lui Ham, s'ainlocuit Ham cu Canaan22. Eu cred mai degrab[ cI chiar in textul original a figurat de la inceput numele Canaan pentru urmdtoarele douE motive: l. in Facerea 9, l, Ham a fost binecuv6 deci cu greu putea sd cad[ blestem asupra lui. Aceasta este 9i teza Sf6ntului Hrisostom23. Noe rostegte blestem asupra lui Canaan pentru ca tofi sd ia aminte la

lui Procopie de Gaza, n'am avea o binecuvAntare, ci cu tot dreptul un blestem


I

srael.

scop politic nu are nicidecum textul, cum pretinde Gunkel26. Acest text este contrastant; poate, cu timpul se vor lf,muri toate problemele ce se pun in cadrul lui lucru este sigur, cuvintele lui Noe anunli marele adevdr cd pdcatul 'se pedepseSte

lln

l0r virtutea se rdspldteSte mullumitor.


3.

Flglduinfa lui Avraam


(Facere 12,2-3)

fScut pdrintilor gi blestemul pdrintesc are urmdri dezastruoase pentru descende Adev6rat ci Canaan este incadrat intr'un text cu fra{ii Sem 9i Iafet, dar evreiescul , (frate) aplicat la Canaan are infelesul mai larg de rudenie. 2. Sem este binecu Binecuvdntarea sa este de conlinut spiritual. Dumnezeu este numit: ,,Dumnezeul Sem", numire semnificativ[ gi plind de nidejdi. Pentru a se specifica raportul Dumnezeu gi Alraam s'a numit Dumnezeu: ,,Dumnezeul lui Avraam, D p[rinlilor" (Rugdciunea lui Manase l, l), iar mai tArziu Hristos il agriiegte pe Cel de
cu vorbele: ,,Dumnezeul meu! Dumnezeul meu!". Aplicat[ la Dumnezeu, are sensul de lfludat si fie Domnul (pentru binefacerile Sale). in conformitate cu

tn istoria mesianismului, ldgdduinlele fEcute lui Awaam ocupd un loc cu totul Cluvintele profetice sunt urm[toarele: ,,Voi face din line un popor mare, le voi ltl1lvdnta Si voi binecuvdnta pe cel ce le binecuvinteazd Si pe cel ce te blestemd il hleilema, si se vor binecuvdnta intru tine todte neamurile pdmdntuhri " (cf. 9i 28,
14,4l 26, 4;28, 14:32,13). A luco din Avraam plrintele unui popor numeros este cea mai neagteptat[ promlslune patriarhul inaintat in v6rst[ gi lipsit de copii. Flglduinta avea si devind realitate, c[ de ea este condilionatA atat fericirea popoarelor, cit gi renumele patriarhului. il binecuvinteazd,adicitii diruiegte tot felul de bunuri materiale gi spirituale. t,nume mare" prevestegte celebritatea legat6 de acest prieten al lui Dumnezeu. 'itatea fald de Avraam qi bunuriie juruite lui depinde mAntuirea. Cel care este icul acestei unelte a credinlei igi in6buge singur izbAnda in viala omeneascE gi r,lu totul pe cea viitoare, cici Awaam este mijlocitorul universal in aceastd privinld Noul Testament incepe cu ,,Cartea neamului Iui Iisus Hristos, hul lui Avraam...". nc dovedegte Avraam strdbun al Mdntuitorului.

lui Noe, Sem avea si devind favoritul Domnului, organ al revelaliei dumnezeiegti.
lafet primegte o binecuvdntare materialS, care-i promite intinderi teritoriale gi i

inmullirea ca num6r (scil. a urmagilor). Perspectiva de a lua parte la binecuvdntarea spirituald a lui Sem se deduce cuvintele: ,,s[ locuiascl in lEcagurile lui Sem". Unii comentatori iau ca subiect la
locuiascd..." pe Dumnezeu, nu pe Iafet. Subiectul este Iafet, cdtre care se adreseazl Fraza ,,sllocuiasc6..." nu se inlelege cE Iafet se ldrgegte atdt de mult incdt ar a Semili din agez6rile lor, cum presupunea inctr in secolul VI Procopie de Gaza2a, ci preteaz[ intr'un ,,sens istoric culrural, referindu-se la prozelilii care, din mijlocul indo-germane, se vor asocia la elita religios-istorici a lui Sem"25. Dacd s'ar inl

iar Acesta descendent

al

Rellizarea fEglduinlei o vf,degte qi Ioan 4, 22 (m6ntuirea vine prin iudei). Sllrrlii Pirinli admit caracterul mesianic al textului 9i apreciaz6 mai ales conlinutul al flgdduin(ei ftcute acestui,.atlet" al credinlei, cum il numeqte Sfdntul Ioan
tr27

pe

2l

patriarhul Avraam.

Cf. Lange, 1.P., Die Genesis (Bibelwerk),Leipzig,1977 ,p. 1877 9i Fillion, La Sainte Bible, (La Genese), Paris, 1929, ed. 9, tom I, p. 50. 22 Dr. P. Heinisch, Das Buch Genesis (Die H, Schrift des Ahen Testaments gerausgegeben Feldmonn, Dr. H. herkenne Bd. l), Bonn, 1930, p. 186. Acesta are Ham in text, pe Canaan il

l,ll., I ,ie lJrgeschichle und die Fatriarchen,

das erste Buch Moses, Gdltingcn, 191 1, p

in paranteza.
23

Adyoo eig d1v Elod6ov, M.G., tom. 53, col.269. 2a ,,Acest loc prezice c[ Imperiul roman invadeazd agezdrile Iui Sem", Comentarii la M.G., tom 87, col. 307. :5 Kdnig E., r,p. cit., p.92.

nk,lisrnul stabilit de SfAntul loan Hrisostom aduce o contributie interesantl la ltmurirea lFxt, l:$tc ca gi injocurile olimpice, zice Hrisostotn, pentru aderenlii sdi, Avraam este ceea nlle tu l.jocurilor olimpice pentru admiratori. ,,Nu numai atletul care obline cununa victoriei, I eci care trudesc ai asudi, ci gi admiratorii invingdtorilor se impdrtdqesc de fertctrea , I r Ltvida et Saule H,'mil Il, M.G., tom. 54. col. 687

40

Nicolae NEAGA
Teologii care nu admit sensul mesianic al acestui text
se

Hristos tn Vechiul Testament


pot impdrfi in doud

4t

grupe:

Scnsul religios al versetului este copiii sufleteSti ai patriarhului se vor inmulpi, vor.fi adevdralii stdpdni ai pdmdntului, iar printr'un urmag celebru al lor se va fcri c ire a tutu ro r o am eni I or.
5.

l. Sunt mai intdi aceia care nu dau nici o importanlS textului, cum face Kautzsch colaboratorii in ,,Die heilige Schrift des Alten Tbstaments'28 2. Grupul doi sunt aceia care iau atitudini wdjmage fa15 de textul mesianic, cum face de exemplq E. Reuss, care susline cl,,interpretareamesianicl sebazeatipe greqitl a Grecilor" (Romuri 4,l3)2e . insd ftglduin+e ca cea din Romani 4, 13 sunt atagate gi altor personalitdli ,J'librekhu" din versetul 3 este un Nifal, fie cd l-am redaprintr'o forml reflexivi (se binecuvinta), fie cE l-am traduce chiar cu pasivul, Avraam rdmdne totugi mijlocitor real universal intre binecuvAntarea dumnezeiascd gi omenire.
4. Urmaqul celebru

Profefia lui Iacov despre implciuitorul


(Facere49,10)

CupitLclul49 dinFacere conline o cuv6ntare apaftiartrului Iacov,

rostitiinfala copiilor s6i. profeticl a cuvSntirir rezult2i din aprecierea vorbitorului care, chemAndu-gi copiii, le

(Facere22,l7)
Suntin carteaFacerii cdteva texte (22,1'l;26,4:28,4; 48,4) inrudite ideologic. Ele pot rezuma in cuvintele: ,,Voi inmulli sdmdnla ta ca stelele cerului, da-voi tale tot pdmdntul acestq Si se vor binecuvdnta intru sdmdnla ta toate

pamdntului".
Promisiunea aceasta a fost determinatd de vrednicia lui Avraam, care a,,ascultat Domnul gi ap[zit orinduielile, poruncile, legile 9i invlfdturile sale". Fondul acestei fbg6duinle e ste similar celei din 12, 3. Avem aici in plus cu,,stelele cerului", ,,pulberea plm6ntului" (28,1 ),,,nisipul mdrii", care sunt sinonime indicd posteritatea numeroas[ a cuiva. ,,SdmAnta" sunt urmagii cuiva (cf. Facere 3, I Descendenlii sunt intei cei dup[ trup, apoi cei dupd credinfd oi dx nioreroq,, cum preci Pavel in Galateni 3, 7. Izvorul binecuv0ntErii este,,sdm6nta", adici un descendent al Avraam, Issac, Iacov; obiectul binecuvdntfuii sunt popoarele plmdntului intreg nicidecum numai locuitorii Canaanului, cum interpreteazl uniia. in aceste texte se adev[ratii campanie in jurul verbului ,,barak"= a binecuv6nta, care vine atdt la Ni (Facere 12,3;18, I 8; 28, l4), cdt Ei la Hitpael (Facere 22, 18;26, 4) gi pe care unii il cu pasivul, ,,vor fi binecuv6ntate", allii cu reflexivul, !,se vor binecuvdnta". acceptabile ambele forme, cdci ideologic textul nu se schimb[ foarte mult. Mesi interpretat acest textlsus, fiul lui Sirah 44,20-23 qi Noul Testament, dupi cum rezulttr spusele Apostolilor Petru 9i Pavel (Fapte 3, 25; Galateni 3, l6).
1

1). Profefiaculmineazdincelebrulverset 10: ludq, nici toiag de cdrmuire din mijlocul picioarelor pdnd cdnd vine $iloh Si de el vor asculta popoarele". Autcnticitatea textului a fost contestat6 din pricina structurii sale hristologice, cdci ia cregtinl a inserat acest verset intotdeauna printre cele mai sublime preziceri ico. Orice pretext in incercarea de a acomoda gustului nostru structura versetului ll r[stoarnd nemuritorii interpre(i ai Sfintei Scripturi, dintre care este de ajuns sd citez tul Ioan Hrisostom3r, Teodoret de CyC2, Procopie din Gazaat, Damiansr (secolul Fulbertusrs (secolul XII). Iuda se aseamlnl cu un leu, din pricina rolului important pe tlofine in decursul istoriei acel trib. Cluvintul ,,sceptru" este traducerea grecescului oxflntpov. Riddcina ideografici t dat nagtere la mai multe cuvinte, dintre care ne intereseaz[: oxrlr]norv= baston,

h vederec6,,anunfi cevafiinviitof'(verset

dc leu luda... Nu va lipsi sceptru din

a se sprijini gi oxqntpov b5{ pentru sprijin. Evreiescul corespunzitor este , iar ,,toiagul de cdrmuire" este un sinonim. in Vechiul Testament sceptrul este

cu care pIrinlii ating copiii neastdmplra(i (Proverbe 13,24),,,toiagul mAniei", cum ,lce (Proverbe22,8).,,Toiag" poartd pdstorul (Miheia 7, l4) 9i regele (lsaia 14, 5). I cste deci imaginea celui care conduce gi are dreptul gi puterea de a pedepsi pe
: stdpdn,

rege, irnpdrat.

28
2e

Ed. a treia, Bd. Tiibingen, 1909,p.23.


E. Rzuss, Dre heilige Geschichte und das Gesetz: Pentateuh und losua,Braunschweig, 1893, p.

Htirustorn zice: ,,Naliunea iudaicl cu geful ei propriu va exista pind cAnd vine acela care este popoarelor pentru mdntuirea lor". in Gen. omil. LXVII, M.G., tom 51, col. 574. n aici un indiciu clar despre venirea Domnului... imp6ratul vegnic Egiduit de Domnul", in lAve Xl,lX Gen. omil LXVII, M.G., tom 80, col,2l7. l,llrlritt,s cste dupd trup din sarndn(a gi rid[cina lui lacob, precum a prezis acesta...", in Gen, I , lorrr 87,, col. 499. ,,Cel de-al doilea Iuda este Hristos, care dupd trup s'a ndscut din tribul lui col 49tl Fptrrropul Damian (sec. XI) combate pe iudeii care n'au primit pe Hristos cunoscut in Vechiul t sub numele de ,,sceptru", Antil. ,,Contra ludaeos", M.L. tom. CXLY col. 42-68.

lflrttl[

T l"rrlhcrtus(sec.XII),,,TractatuscontraIudaes": infrunteaacesteilucrdri punecamotto4g.


;l r:x;rlicl apoi
ctr

ro

Cf. Dr. l. Dtiller, op. cit.,p.22.

,,doritul neamurilor

venit", M.L., tom. CXLI, 305-3

I 8.

42
Sceptrul

Nicolae NEAGA il

Hristos in Vechiul Testament

43

lineau domnitorii de obicei intre picioarele lor. ,,Aga se poate vedea monumentele din Persepolis"36. Agadar, neamul lui luda va fi acela care furni poporului pe conducdtorii 1or. Aceasti intaietate va p6stra-o Iuda,,pin6 c6nd vine $i Atunci regalitatea trece asupra lui $iloh, care este tocmai domnul dorit gi acceptat de

prin intervenlia sa energicd, pe Iosif de la moarte (Facere 31 ,26), reprezintd in fialii s6i (Facere 44, 18), dar Moise este apoidin seminfia lui Levi, iarlosua din cea El'rnirn. DupE epoca lui Iosua cregte din ce in ce preponderenla lui luda. Mai departe
pc

CuvAutul ,,$iloh" a fost obiectul unor indelungate discutii. Dupf, principa

interpretlri,,,$iloh" ar fi :

l,

Nou-ndscutul31,

2. Salem= oragul 3. $ela, 5.

Ierusalinf8,

fiul lui

Iudase,

4. $ilo, oragul cu acest numeao,

epocajudecdtorilor nu putem merge cu referirea Ia $ilo-orag, clci Iuda ;i-a lIcut de lntrarcain $ilo, aajuns, iarprofelia s'arfi epurzat. Punctele 5 pi 7 se sprijina pe LXX qiVulgata (LXX are td o'7to)ilrEw, Vulgata,,cui 'rux (a;er) 9i r) est"), pentru cd consider[ ,,$iloh" un ,,compositum" din o (l), : acela care, c[ruia i se cuvine (scil. Domnia). Aceastl interpretare, admisd * $ul ($ilo) Bt'igcna., Hrisostomas. Teodoreta6 etc. este in deplin[ armonie cu contextul, ca 9i : lgUerca lui ,,$iloh" de la verbul n)iu a trdi in pace, substantivizat; Impiciuitorul,
este un,.apax legomenon". Dar in aceasta constd secretul profe(iei. Este un nou nume ce se dI lui Mesia; meritul lui Iacov, care a ini[iat titulatura. ,,PAna cAnd" (,,ad ki") nu indic[ sfhrgitul domniei, clci aceasta este continuatl de I

Adev6ratul domnitolr,

plcii (Isaia 9. 5) Eiprvoiolq, Fridrich. ,,$iloh"

6. imp6ciuitorula2,

cIruia i se cuvine (domnia)a3. Punctul I cade, neavdndjustificare gramaticali gi dogmatic[; asemdnarea lui cu oragul Salem (Ierusalim) nu este indreptifitd, iar nepotul $ela era prezent gi nu chestiune de viitor ca sd se gAndeascl unij comentatori la el. impotriva identificarii oragul $ilo, din seminlia lui Efraim, avem argumente filologice. Numirea localitafii $ este scrisd diferit de cea din 49, 10. De cele mai multe ori ortografia este urmatoarea: i
7. Acela

(Iosua18,1;18,91 19,51;21.2;Judecltori 18,31;21, l2;1 Samuel 1,3;2,14;3,21 4, 4;14,3;1 Regi 2, 27;14,2; Ieremia 26, 6), alteori se scrie r).ur (Ieremia 7, 12; Judecdtori 2 1 ) sau scurt tlo (Judecdtori 21, 19, 1 Samuel 7, 24, leremia 7, I 4, Ieremia 26, 9; psalmul 60), niciodati n)'o (cu hirek gadol, adici,,scripto plena"). $i istoria este impotriva identificlrii lui giloh cu oragul gilo, din seminlia lui E Iuda gi seminfia sa n'au axut rdganr/, s[ joace un rol at6t de preponderent in ti
primare ale istoriei, ci abia mai tarziu. Dac6 s'ar referi la oragul $ilo. la o epocr deci poporul.inc[ nu era organizat, ce rost ar avea cuvintele: ,,nu va lipsi domn...,', cdnd nici era intemeiatS regalitatea? Iuda, al patrulea copil al lui Iacov, are merite pentru familia
16

r7

Y. Zapletal, Alttestamentlicftes, Freiburg, 1903, p 33. Interpretare amintita de H. Schmidt, Der Mithos v. wiederkommenden K6nig in Alr

Tt

Giessen, 1925, p. 8.
38 3e

Mesia este urmag din Iuda, in care prioritatea acestuia igi ajunge culmea, 9i flrd a Bc continuA in sens spiritual. Un paralelism lSmuritor pentru ,,panA cand" este Matei : nu a cgnoscut-o niciodatd. HobergaT 9i | ,,$i el nu o cunoscu pdnd cdnd ea n[scu" iai crteazd spre acest scop Facerea 28, I 5: ,,cdci nu te voi plrisi pand cdnd nu vol : 0oca ce !i-am promis" nu te voi pdrlsi niciodata. Conform 9i Apocalipsei 5, 5, unde nunlc$te pe intemeietorul imp[rdfiei spirituale: ,,Leul din Iuda". Astfel, impdciuitorul ar fi personalitatea in care presfigtul lui Iuda igi atinge culmea. Senzul i ar fi deci urmdtorul: ,,in tr,.,t decarsul timpului, ce'nducerea puhlica nu va fi cedatd lui h[csia, leul din luda Si ndddjduitorul universal pentnt mdnluire"ae. Accasta este interpretarea tradilionald a textului, citd vreme unii teologi protestanli ii con[inutul mesianic. Astfel, Hugo Gressmann, in monumentala sa lucrare ,,Der ius"50, susline c[ domnitorulvizat aici este David, iar imnul a luat fiin!6 in epoca i rcge. Este o dedicagie fbcut[ domnitorului gi cititE sau cAntat[ in fala lui. Protocolul rhrrnnitoare pretindea caprin;ului sE i se ureze o domnie veqnic6. lnccrc^rea aceasta este inadmisibil[, deoarece Binecuv6ntarea lui luda (49,8-12) purte dinff'un lung gir de binecuvdntdri ale capitolului 49. Lipsa versetelor 8'12 ar icgiltura dintre 7 gi 13. Apoi, n'ar fi at6t de m6gulitoare pentru regele David dedicalia
(istr. r)rni[. XVII, M.G., tom. 12, coi. 258'

Admisi de Reinke, 1., Geschichte des Volkes Israel,1876,p. 55. Acceptatd de W. H. Bennet (in Genesa sa p. 437), citat dupl Zeitschrift fiir die alttestament

Wissenschaft, 1909, p. 194. a0 Propusi de mai mul1i, admisd de Fr. Delitzsch, Neuer Kommenlar ilter die Genesis.
1887, p. 520.
ar

0nlr,XL.lX,omil.LXVll,M.G.,tom.54,col.574:><o.i.xcLfgdrcvEroqdvE),rlqrigndxerto.r
blnr'zice': ,,pdnd cind vine ccl cdruia i se cuvine.'."). ( icn., cap XLIV, M.G., tom. 80, col' 277. r1g, C., Die Genesis, Freiburg in Breisgau' 1908, p. 443. ',lti,Y., Genezo. Inlroducere Si comentarii, Cerndu(i, 1909, comentarii la 49, l0' popoarele". At,t,,trtli i{ee rczultd gi din continuarea versetului ,,de el vor asculta toate tlflttirrp,crr, \930, p. 222.

I. Brihmer, Dos erste Buch Moses.1905, p. 1 19, ,,bis der erchte Herrscher kommt',. Sustinator insuflelit E. K6nig, Die mess. Weissagungen, op. cit., p. 9g gi L. Cl. Fillion, d'Israel, tom l, 1927, p. 122:,,LePacifique".
a2

ar

Mai rnulti adercnli amintesc pe

zapletal,Alttestamentliches,Freiburg (Schu,eiz), 19(

44

NicolaeNEAGA

Hristos in Vechiul kstament

45

care are in vedere o epocd ce aparfine viitorului indep6rtat. C[ in vremea regelui David va fi cdntat in auzul regelui acast fragment din Facere, nu este exclus; unii i-au putut chiar interpretarea gregitl propusl 9i de Gressmann'
6. Steaua

l)cntlu ca, incl din secolul al III-lea, Origen s6 se fi putut exprima atdt de mult ca de (,,De nimic nu vorbe"te profepia aceasta atht de mult ca de Hristos... pe care-L ntr pentru acum, ci pentru plinirea vremii, cdnd Dumnezeu a trimis pe Fiul; ,,steaua"

dinlacov

(Numeri24,17)
Un alt text de caracter mesianic ar fi Numeri 24, 17. Sunt cuvintele rostite de vrlji moabit Valaam: ,, il vad, insd nu acum" il privesc, dar nu este aproape! O stea vq din lacov Si un toiag se va ridica din Israil Si va zdrobi tdmplele Moabului Si pe toqi lui Set ti va dobori la pdmdnt". Verbul ,,erenu" este la imperfect, se traduce cu prezentul, idee susfinuti de 96 frazei gi de celelalte forme verbale din text, deci ,il v5d"; ,darak" este perfect, eveni aparfineviitorului, deci:,,var5s5ri"',,Steaua" este aiciimaginearurui omde seam( dc sau rege, du@ cum rezulti din ansamblul verseurlui. conpamfia se repetl in vechiul Te La Daniel 12, 3 oamenii virtuogi sunt tot atatea ,,stele stralucitoare", in Facere 37, 9 Iosif sunt,,11 stele", la 15, 5 Si26,4urmagii lui Awaam 9i Isaac sunt stele m[runte, i
Apocalipsa 22, I 6 }kistos

un indiciu despre divinitate, iar ,,toiagul" unul despre natura omeneasci a i"56) asupra caracterului eshatologic al profepiei, trebuie sd fi existat o tradipie cu bine fixate, pebaza clreia acest Parinte al criticii literare sd fi putut conchide. oeful rlscoalei iudaice, sub impdratul Turgumim aplicd profepia la Mesia, iar
primi numele Bar-Kochba = fiul stelei, pentru ci l-au crezut Mesia cel prezissT

ilunrcri 24,11

(ienFacerea4g, 10). ,,Fiii lui Sef'sunt edomifii;

numegte , ,stea sffilucitoare". , ,Toiaguf' este simbolul domnitr aga interpreteazS $i sephraginta (uiot)g qi Vulgata, degi eweiescul ,,$eth" are 9i insemn[tatea de ,,tumult de r[zboi", de aceea, teologi - caW. Geseniuslr, E. Kiinigs2, P. Heinisch53-presupun clestevorba depieirear cu sentimente rizboinice gi traduc vorbele ,,bne $eth" cu ,,prietenii vuietului de
se

,,copiii ruietului de rlzboi" etc. in cazul acesta, sensul mesianic al textului este qi mai evident. Valaam stribate timpurile pdn6 departe in epoca Aceluia pe care il vede ndscAnt ca descendent al lui Iacov. Este steaua dup[ care s'au orientat Magii (Matei 2, 2),

Aceastl tradipie se menpine in cursul timpului, dovadd ci tdrziu in secolul XI, Damian combate, in Antilogul sdu, pe Iudeii care n'au primit pe Hristos, lor in Vechiul Testament sub numirea ,,Steaua lui Iacov"s8. Itt conformitate cuaceastdprezicereMesiavafiwtviteazde seami, carevareduce pe cei mai temupi du'mani ai sdi. oi Clu toate acestea, mai sunt unii care se rostesc importiva mesianism ului. ,,Steaua oi nici vreo personalitate de I cure nimice"te pe Edomipi "i Moabipi nu-i nici Mesia oi pe unii 'i pe alpii". Aceastd u viitorului, ci este regele David care a subjugat rc tlui Mowinckel5e ad:ucein discupie alte probleme, in legdturi cu Pentateuhul, dacir le poate suspine sau nu critica modemd nu discutdm aici. in tot cazul, pentru ru udmis caracterul supranatural al textelor precedente nu este nici o dificultate a "i rnesianismul acestui loc@, mai ales cE ideea unui mAntuitor nu este strdind lui. Fapa de celelalte texte, Numeri 24, 17 adtce ceva nou, informeazd ci, ideea existd din vremi strdvechi "i tn mijlocul popoarelor pdgdne.
7.

r6slrit?". Marele astronom Kepler constatl cE aceast6 stea extraordinard, dupl care condus Magii p6n6 la Betleem, la leaganul Mantuitorului, a aparut la R6sirit, $i-a cursul spre Apus gi a displrut apoi pe horizontul Palestineisa. Disparilia stelei Orig
motiveaza astfel: steaua a aparut deasupra locului unde era pruncul 9i a stat, a Hristos, nu s'a mai v6ztJt, ca gi Duhul Sftnt, care a venit in chip de porumbel 9i r[mas in Domnulss. in Handwr)rterbuch, ed'. 14 (Buhl), p. 792. s2 in Die messianischen Weissagungen, ed. 2, p. 114.
s1

sosind in lerusalim, intrebarfi: ,,Unde este Nou-n[scuful,

clci noi am vlzut

steaua

Profetul cel Mare

(Deuteronom 18, l5)


[.lnrr <lintre
:uL

multele profepii atribuite lui Moise este "i Deuteronom 18, 15:. ,,Profet tdu, ditt mijloculfrapilor tdi, ca mine, va ridica pie Domnul Dumnezeul tdu, sd-l ascultapi"
cit., col.'717 "i'776.

rtp.

in Das Buch Numeri (DieHl. Schr. Des Alten Testaments, publicat Faldmann-Herkenne, 1), Bonn, 1936, p.98. sa Dr. Gheorghin, Sfdnta Evanghelie dupd Matei, Cemfu{i I' 1925, p' 118. 5s Origen, In Numeri Hom.,XYlI, M.G., tom. 72, col- 717 .
s3

CXLY col. 42-58,5'7-68 Mtrwinckel, Der (lrsprmtg der Bileamsage, Giessen, 1930 (in Zeitschrift fur die rtliche Wissenschaft..., ) 930, Heft 4, p.248.
gri slcuua a rflmas in vorbirea figuratd imaginea omului, de aceea steaua care inchipuie pe pilc cAt se poate de luminoasi nu numai in Vechiul Testament, ci "i in vorbirea rom6nilor:

llcld, op. cit., p. 35. Antilog contra iudaeos, M.G., tom.

46

Nicolae NEAGA

Hristos tn Vechiul kstament


p

47

Nabi (de la xl (naba) = a comrrnica o gtire, a vesti cu insufle{ire) este un vestitor voii lui Dumnezeu, un profet de seam5 9i adev[rat. Cdnd este vorba de un profet fals determina mai de aproape noliunea sau persoana, de exemplu, ,profelii lui Baal", de-ai Agerei" I Regi 18, 1 9. Aici nu este cazul, deci ,,nabi" este un profet al Domnu
unul care exceleaz[ prin grandoarea lui, c6ci altcum nu era necesard prevestirea a lui gi compararea cu Moise. De altfel, gi cuvintele ,,va ridica Domnul" exclud posibili aplicirii acestei preziceri Ia un profet oarecare. Adevirat cd, dintr'un punct de vedere, nu Moise, ci Isaia sau alfii sunt profeli Aga cE titlul de comparalie pare potrivit. insi, avindu-se in vedere caracteristica lui Moise - legEmintul gi noile directive spirituale pe care le d[ omenirii - el rlmdne celebru intre profe{i, iar profetul pe care il are in vedere textul se aseaminf, cu Moise Ceea ce Moise este esential - un legdmdnt nou 9i o indrumare noui pe seama omentrtt.
acest sens, Moise este tipul viitorului profet. Coranul6r aplica realizarea unei astfel de profelii la ,,trimisul lui Dumnezeu" li it scopul trimiterii: ,,ca s[ cur[1easc[, s[ invele Scriptura 9i inlelepciunea" (III, 158). in 2, Moise este considerat trimis al Domnului, dar lui i-au urmat alli ,,trimigi", dintre Coranul pomene$te pe ,,Iisus, fiul Mariei", ciruia in Sura IV, 169 i se zice: ,,Mesia, Ii

textul nostru. Iudeii agteptau pe Mesia ca profet (Ioan 1 , 21), d'e aceea cu mai lle ocazii bdrba{ii Noului Testament identihcar6 pe Iisus cu profetul anticipat de eronom I 8, I 5 (conform Ioan 6,14;7 ,40). Se vede cd ceea ce spune Procopie din estc tbarte adevdrat: ,,Moise este profet ca gi Hristos. c6ci Moise a eliberat poporul llgipt, iar Hristos lumea intreag5 din ghearele diavolului"62
i 8.

CAntareaAnei

(1 Samuel 2,10)

lui Samuel intdhim, in capitolul 2, 1- 10 un imn religios pe care Ana, r lui Sarnuel, il rostegte in fala altarului. in istoria biblicd imnul este cunoscut sub de CAfietrea Anei. Imnul culmineazd cu cuvintele: ,,Domnulvajudeca marginile i Si va da putere regelui sdu Si va indl;a cornul Unsultti sdu". l)c judecata divini se face caz deseori in Sfdnta Scripturd. Verbul ,judeci" este lui ,,iadin", de la,,diin" = a face dreptate, gi exprimd acfiunea in urma c6reia Irrczcu pedepsegte exemplar pe vinovat gi rdspl[tegte mulfumitor pe cel drept;
ln cart.u intai
a
'gi n i le

fiul Mariei trimis adevlrat al lui Dumnezeu". Pronumele ,,tdu" se refer[ la Israil, din care se na$te Profetul. Omul este liber si asculte pe cine vrea, dar numai profetul trimis de Du aduce dreptate gi-i dI fericirea. in acest sens, se zice: ,,s6-l ascultali". Vechii iuclei au crezut cI acest mare urmal al lui Moise estc Iosua, Ieremia oricare alt profet, dar neepuizdndu-se in persoana acestora profefia din Deu agteptau pe adevlratul profet. Astfel, la vederea lui Ioan Botezdtorul fariseii oare este el Profetul? (Ioan I , 2 I ). Un argument in favoarea mesianismului il constituie tradilia samariteanS. Samaritenilor consti numai din cdr{ile lui Moise, iar Deuteronom I 8, l5 constituie, ei, cea mai celebrl profelie mesianic[. Sd se confrunte in privinfa aceasta Ioan 4, 25. Caracterul mesianic al locului il garanteazd Noul Testament prin Faptele 3, 22: ,,Moise a scris in adev6r: Dumnezeu va ridica un prooroc". $i Evanghelistul asigur[ c6 prinmijlocirea lui Moise au a$teptatpe Hristos, iar cuvintele Mintui ,,Dacd nu credeEi Scripturilor lui Moise, cum ve{i crede cuvintelor Mele?", pot avea
ne
,,steaua, steaua lui Hristos, streluce$te prea frumos". Credinfa cd atatea stele-s c6!i oameni, cl omul are o stea, a aceluia stea-i mai frumoasi 9i mai mare care nu este pic5tos, cI atunci cAnd o stca, moare un om, a iniliaro Vcchiul Tedtament (vczi mai pe larg lucrarea mea,,N'am
6r

pdmAntului" este un sinonim penhu,,toate neamurile pdmdntului" : metonimie, (pdmAntul) pentru conlinut (popoarele). Dhorme63 anage luarea aminte ci expresia mai ales inpsalmii mesianici gi citeazdPs. 2,8;Ps.72,8. Uste obiceiul Sfurtei Scriprwi, constati SfEntulVasile cel Mare, de apune 1ucruri1e uiste celor bune, pentru cd numai atunci poate sI existe o bucurie adevEratd pe urma celor , cind mai inaintea 1or am ar.rrt de suferit cele dureroase. Astf-el. se zice 9i aici in I 2,6: ,,Eu voi ucide gi tot Eu voi face sf, invieze", deci binefacerea Yine in rdndul al . Aici, in CAntarea Alei, Dumnezeu este cel care judeci qi tot El cel care d[ putere.

,,Cornul" este simbolul puterii. Citdnd Psalmul 75, 1 l, Sfintul Ioan Hrisostom ctr mai indicd 9i glorie qi renume (ti1v 6tvaptv, cilv 66(cv replgovsrqv,)u'. De , ircesta este simbolismul ,,cornului" in Vechiul Testament. in Psalmul 75,17, cle celor p5c6togi" sunt forfele gi fala acelora. Dumnezeu va rupe coarnele ii va reduce adic[ la neputinfa; dirnpotrivd, ,,coarnele drepfilor" (Ps 75, I 1) rc, respectiv puterea acestora se mdregte. DupI plrerea Sfdntului Vasile, ismul acesta este imprumutat de la rinocer, care are un singur corn $1 care este

stric Legea". Sibiu, 1940, p.216). in romAnegte de Dr. S. O. Isopescu, Ccmduli, 1912.

trrcopie din Gaza, Cont. itr Deuteronom, M.G., tom. 8'1, l; col' 9'1 . l)lttrrme, P.,Les livres de Samuel, Paris, 1912, p. 29, Hll Vrrsile cel Mare, Comentariu la Psalmi,trad de Pr. Dr. 01. N. CdciulS (Izvoarele Ortodoxiei, ff ,l), lluctrre$tr, 1939,p. 129-130. x l)c Arrna, Sermo IV,M.G., tom. 54, col. 663.
lf

48

Nicolae NEAGA

Hristos in l/echiul Testament

19

,,un animal neinvins in ceea ce privegte puterea, gi un animal care nu se lasi supus
oameni"66.

,,Uns" (,,Magiah", ,,Xprot6q") se numegte cel miruit cu untdelemn. Se ungeau Cron 16,22)de citrepreoli sauprofeli (l Rg 1,39), preolii (Lev4,5), arhiereii (Lev 4, Patriarhii nu se ungeau, se numesc totugi uneori ,,unqi" (Ps 105, 15) pentru ci ei sunt gi preolii familiei lor. Pentru a face inofensiv pe purtrtorul scutului se ungea gi acesta Sam I , 2l ). Prin ungere li se implrtiEea domnitorilor o putere nevlzutS.

(l

,,Miruirea" mai este gi semnul bucuriei, in acest inleles se ungeau barba gi oaspelilor cu untdelemn amestecat cu plante aromatizante. Astfel a fost miruit cu mir mare prel Hristos de cdtre o femeie din Betania (Mt26,7). in cazul acesta mai exist[ expresia stimei, a venerafiei. in unele cazuri ungerea mai este simbol al Duhului Sfhnt Pt l, 20-21, I loan 2, 20). Degi ungi li se zicea, in Vechiul Testament, mai ales la inceput regilor, incetul incetul expresia incepe sE se aplice la Mdntuitorul fbglduit (de ex. Dan9,24). Acela lucrupare arezulta din Lc 1,69-70'.,,Domnul Dumnezeu ne-aridicat corn de mdntuire, casa lui David, precum a grlit prin gura profefilor din vechime".
Sensul versetului este deci urm[toru]: Existd o judecatd universald. suprem este Dumnezeu, care,fiind atotdrept, vajudeca dupd dreptale. Toate

ldecrr de nernurire, consider6ndu-se moartea ca o simp16 trecele dincolo. la srimogi, qi l0lrtinuarea unei astl-el de lie1r. ,,SimAn!a", (cf. Fc 3, 15), adicd urmagul. este din neamul lui Darid, Se pregdteyte :l o irr-rpdrlfie nou[, dar remarcabild, cdci in acest sens, se zice (i'. 13): ,,Acela va zidi rtunrclui rueu Si eu voi intdri pentru t,ecie tronul intpdrdliei sale". ,,Acela", adicd legele impdr[liei viitoare, va zidi un ader,6,rat templu de inchinare lui nczeu, iar fionul irnperial va dura pentru totdeauna. 'l'eologii Buclde, Lrjhr, Smith, Nou'ack, Wellhausends ;i Kittel'1e au oarecare idprivitoriar.ersetul 13.Eiartl bucurogis[fiescosdinue 12gi 1.1.P.Dhotme-i

versetul I3 in parantez.d Si adefi prin aceasta la concluzia lui S'ellhausen cE tul 13 este o intregire ulterioara la text"7|. Dc fapt, nu existio antitez[intre 12 ;i 5 ttuu I 3 gi 14, ideea este insl prea avansatA pentru cei care nu admit prot-elii mesianice ltucst capitol ai cdrlii.
ldcologic, acest verset este continuat de cel urmdtor (1:[):

,.[u ii voi fi tata qi el va fi fiu] meu. gi eu il r.oi pedepsi )sc 5i cu rini de-ale fiilor oarnenilor''.

dacd r a face rEu, cu toiag

cele bune de sus coboard, astfel Si puterea pe care o delin regii pdmdntului o numai mulsumitd Celui de Sus. Mesia, regele prin excelensd, octiveazd in Celui Preainalt. Mullumitd ajutorului ceresc, regele Mesia atinge culmi de gl
nebdnuite.

f. imptrrifiavegnictr
(2Sam7,12)
Ideea mesianici ia un avdnt deosebit pe timpul regilor David gi Solomon. Avem

textclacarenereferim: l.lmpdrdliaveSnicd(2Sam7,12,16);2.LegdmdntulveSnic
Sam 23, 5) Si 3. Tronul veSnic (l Rg 9, 5). I. Din int6iul grup de texte face parte2 Sam 7, 12:

Ilaportul dintre Dumnezeu gt regele viitorului este cel dintre tat[ yi copil; o iubire lurgini este caracteristica atitudinii 1or. Aceast6 atirudine se bazeazd pe legile dreptatii utc, care prevdd pentru thpta r[splatd pi pedeapsd penuu gregeald. ,,'l'oiagul" gi ,,rana" indicd pedeapsa cuvenit[ c4lciitorului de lege. Acesta este sensul general gi apropiat al versetului. i.-i se f'ac insa aici 9i rrricf,ri care privesc ader druri de credinld din cele mai impoltante, astfel nu este rril versetului insinuarea privitoare Ia nristerul Sfintei Treimi. ..Ci Mesia este l-rul lui nczc'u", aceasta este rdd[cina -edndirii chiar 5i dupi pdrelea lui R. Kittel'2, care lllrtrirruse versetnl l3 din te,xtul biblic (poate pentru ideile prea avansate ale lui), Kittel ftur: irplopiere intre 1J 5i Ps 2 pe de-o parte, gi 14 9i Is I l, 1 pe de altd parte. iar prir itot lA tn,rsianismul Ps 2 gi Is I 1, 1 n'are nici o indoial[ renumirul teolog 9i critic'-:. l)in contextul mesianic face pane gi versetul 15: ,,Iar ruila mca nu o voi indep[rta de
lH

,,givafi dupd

ce se

vor

cl,

p,

c.un, am indep6rtat-o

de la Saul, cel care a tbst inaintea

lui".

zilele tale, Si tu vei dctrmi cu pdrinlii tdi, voi ridica dupd line sdmdnla ta, care va din pdntecele ldu Si voi intdri impdrasia lui'67. ,,A plini zilele" inseamnl a-fi trdi viala, a epuiza epoca de timp determinatl lumegti. ,,A dormi cu pirinlii " este un fel de vorbire despre cei mo(i. Nofiunea cr
66 67

s'( I l) l)liorme, Lcs /it'res de Sattruel. Paris, 1912, p. -12S. 6' / i/r.:rr eire Etrch Santuel tinLie heilige Schrift des.TltTEstament ltet'trtrsgegete]ivor) C. Kautsch
'l-trbingen, 1909. p. 430. Hrl lr,
lt'

!r

' lt
f

L'it. p. 329.

Sf. Vasile. op. cit.,p. lll. Cf. 1 Cronici 17, 10-14 9i Ps. 88, 30-38

t' l, ,'i,, p. .130.


'i
l

lltrlrnc. .;p cit.,p. 329.

'l

conrentariu la acest \ et'set ne dd ;i Ps. 89,

-3 1 .

50

Nicolae NEAGA

Hristos in Vechiul Testament

51

,,Mila" are aici inlelesul larg de dragoste, afecfiune. in LXX lipsegre (fhraj Saul, iar partea din urmd a versetului are un inples general, referindu-se la toli cei de Dumnezeu. Criticii supun gi acest vcrset diferitelor modificdri. Ei se orienteazd mai dupE I Cron 17 ,23, cbruiaii dau prioritate. A;a judecl P. Dhorme?a gi R KittelTs. La o examinare mai apropiat[, versetul este de fapt pasibil de mici modi filologice; din punct de vedere al fondului, obiectul lui 2 Sam 7, 15 9i I Cron 17, rimdne acelagi. Acest ciclu de profefii sfhrgegte cu versetul l6: ,,f,i credincioasd va fi casa ta impdrdlia ta in veci, inaintea mea lronul tdu va fi inldrit pentru totdeauna " . Accen se pune aici pe,yegnicie", caracteristica imp5r[{iei care se va infiin}a. Aplicarea prezi la o imp[rd{ie materialS nu epuizeazd sensul gdndirii. in Noul Testament (cf. Lc 1,32in locuri care par a fi un ecou al versetului nostru, ,,casa lui Hristos" este Biseri cregtinii, (Evr 3, 6). Astfel, TeodoretT6 in secolul V, are dreptate cdnd spune ci aceste se potrivesc nu atdt regilor obignuifi, c6t mai vdrtos lui Hristos, c6ci ,,Solomon n'a o viafl mai lung[ decit alli oameni, nici micar virsta tatf,lui s[u n'a intrecut-o". II. Al doilea text este 2 Samuel 23, 5: ,,Cdci nu a$d este casq mea inaintea Dumnezeu, cdci legdmdnt veSnic a incheiat cu mine, tare in toate Si sigur; cdci mdntuirea mea Si tootd pldcerea mea nu el le-a fdcut sd odrdsleascd? " ,,Nu aga', adici nu ca alte case, de care cea davidic[ se deosebegte. Cu famil
(,,casa") davidic6 s'a incheiat un angajament din care recurg atAtea binefaceri ca: mdntuire fericirea, plEcerea de via1d.

r egnicia ei este garantari,. Iata clnil progreseazri gdnclirea ntesianicd: In Fc 3, J t 'o rpus doar c,i Ltn unllas al Jbmeii va fi'dnge aciversitatea sarpeiti, in Fc 9 J 'a sp?.s j1, rtt:cl voinic celebnt esie senit, dm-fanilia pro-fiod rcligioasd ct lui Avrant (Fc l2,

viteani trib al lui fuda (Fc 49, I0)

Si,

in sfdrSit, cd printr'tut determinisru dorit de

eterne, Regele cel ninwtat este un descendent inntdit trupe;te ctr inpeleptul Si ctt viteaml David. in Noul Testament aceast[ frgdduintd se lea-qi in aga tel de evenimentele descrise l.c I .12-43, incAt se vede cd este vorba despre realizarea ,,irnp5ldliei care nu se poate lrgrnipolitic-"'e. Astfel, David 5i Solomon. acegti soli de vepti bune, care nu cunoiteau
ttinreni mai mare decAt pe Dumnezeu, aduc gtirea c[ se apropie epoca pentrufdw'irea

i visate din moSi-stdntoSi.

,,Chefe!" trebuie citit ,,khefti". Propunerea lui DhormeTT de a se lega ,,khefti" de ,,k nu schimbd sensul cE versetul este pasibil intregirii accepttr gi Kittel78. III. Al treilea text din grupul,,Impdr6fia vegnici" este I Rg 9, 5: ,,Voi intdri impdrdliei tale peste Israel in veac, precum am vorbit cdtre David, tatdl ldu, cdnd zis: nu va lipsi niciodatd bdrbat de pe tronul lui Dqvid". ,,Scaunul", adicd tronul impirdfiei, va fi totdeauna ocupat. Flgdduinla s'a altldati lui David, aici avem o reinnoire a promisiunii cltre Solomon. Textul se numai formal de cel anterior. in conformitate cu aceste prcziceri,nu va lipsi niciodatf, domnitor din vila regalS lui David. DacI David Ei Solomon sunt trecdtori, dinastia lor este etem6, cum etern[ gi impdr5lia intemeiatd de ei. implrilia aceasta va dlinui de-a pururi, cdci printr'un

1a 7s

Op. cit., p. 329. Op. cit., p. 430. B' Bcq. i:got.2l c. 7 M.G., tom. 80, col. 618 'u Eq "rlv 71 Op. cit , p. 433. 18 Biblia ebraica, ed. II, Stuttgart , 1913, p. 454.

cEtr l)rLrtolipul

"('l

l)r. I.Olariu, Evangheliileciztpa.llatei, llarar;iLuca,Cztatsebeg, 189'1,p.428.(',Israel omenirii care se adund in imp[rirlia lui \Iesia")

52

Nicolae NEAGA

Hristos tn Vechiul Tbstament

s3

II. Profefii mesianicein cartea lov

III. Profe{ii

mesianice in Psalmi

Nldejdea in Mintuitorul (Iov 19,25)


Prin doctrina sa, cartea Iov de{ine un fel de primat spiritual intre scrierile bibli invierea din mor{i, judecata de pe urmI, doctrina despre ingeri gi lumea transcenden nu sunt singurele rubrici prefioase. Avem aici gi texte in care Iov descoper[ referitoare la Mesia. Iatd unul: ,,Eu Stiu bine cd Mdntuitorul meu este viu Si cd el cel urmd se va ridica pe pdmdnt". ,,Goali" (Septuaginta are d 6x),uerv pt, iar Vulgata,,redemptores meus") are primitiv de rudenie apropiatd, care are obligalii, de exemplu, dacl o rudeme a sa a ucisd, trebuia s[ intreprindd rf,zbunarea; sau are obliga{ii in cazul unei cdsltorii de levi Acest participiu Kal indic[ totodati pe un mdntuitor in genere, (deci, ,,Goali" : M6ntui meu)*o. Aici Iov se gdndegte la Mdntuitorul sufletului siu, la Dumnezeu. Iov igi inchi cobor6rea lui Dumnezeu pe pdmint gi ap[rarea cauzei sale. ,,Este viu" pare un sinonim al verbului,,exist6" gi are inlelesul de existen{a. Iov gti bine, adici are convigerea cEDumnezeu este o realitate vie, nu o ficliune, cum este cu zeii p6gdnilor. ,,Cel din urmd", adictr,,in sfhrgit va veni Mdntuitorul", dar ca ultimul aceastd calitate. Unii comentatori iau cuvdnhrl ,,acharon" in infelesul de ,,in vremea di urm6" gi se orienteaz[ dupd Vulgata, care are ,,in novissimo die"Er. Sensul ar fi totugi urmdtorul: Dumnezeu coboar[ cu siguran]I in lume, iar cu ven

Psalmii mesianici sunt destul de numerogi. Doresc


Itd Psalmul 2 carepoate fi intitulat:
1.

s[

stErui insd numai asupra

dintre ei. Acegtia sunt: 2,8,16,18,22,34,38,40,50,72,89,102,110, 118. in fruntea

VrIjmagii Domnului
(2,1_3)

,, Pentru ce se zbuciumd pdgdnii Si popoarele pldnuiesc cele deSarte? Se rdscoald pdmdnlului Si cdpeteniile lor Sin sfaturi impreund, tmpotriva Domnului Si a Unsului ' Sd rupem legdturile lor Si sd arancdm de la noi funiile lor? ". Eweiescul ,,lamah" (pentru ce), compus din prepozifia ,,1e" gi pronumele interogativ

", nu este o simpld intrebare, ci un strigdt de mirare sinonim cu ,,la ce bun?". ,,Goim" nurnai pdgdnii, cdtl vreme cuvdntul ,,popoarele" cuprinde gi pe evrei. ,,Se zbucium[" ", perf. Kal) exprim6 nervozitatea celor care urzesc revolugia, a eweilor gi a pdganilor. fnc un plan degert. Versetul2 aratd. cI in hora celor turba(i se las[ pringi gi regii qi alte rulcnii ale plmdntului, ca oameni cu vazl, principi etc. ,,Unsul" (vezi gi 1 Sam 2, l0) este

tul lui Dumnezeu pe p6m6nt. Scopul complotului il indic[ versetul 3: ruperea cu Dumnezeu, prin lepEdarea credinlei gi a obligaliilor impuse de ea. Prinqr in i qi funii sunt supugi, robii, vitele. O robie grea considerd necredinciogii gi ascultarea
bund voie de Dumnezeu.

Lui

se

incepe opera de m6ntuire a omului82.

Unii comentatori, mai ales Sfinlii P[rin(i, de exemplu Origen83, Teodoretta, Sfintul Altrnasie8s, Fericitul AugustinE6 explicd acest textprinprisma FA4,27. in cazul acesta, fghclii sunt Irod, Pilat gi asocialii lor, care au creirut cd,,nu este cazul sd li se impunl religia
BFc$tina"87.

It( )rigcn: ,,Rcgii pdmdnhrlui qi principii sunt Irod gi Pilat gi conducitorii poporului iudeu, ceea ce lllenlioreazd de altfel Pctru, cel inspirat dc Dumnezeu in Fapteie Apostolilor", Etg Yocrl, M.G..
Isopescu, O. traduce cu ,,r[scumpiritor" qi pare ci sc gdndegte'la acfiunea Sa dejudecltor vremea de apoi, vezi cartea Iov, introd. gi comentarii, 1903, p. 55. stDhorme, P., Le livre de lob, Paris, 1926, p.256. 82 in literatura Sfinlilor Pirinli, locul este interpretat mesianic, cf. H. Les6tre, Le livre de Paris, 1911, p. 126-128.
80

l'
It

Ionr, 12, col. 11101. I'codoret, EiE t. Yool,, M.G., torn. 80, col. 875,

S l lintul Atanasie, Expositio in ps., II, M.G., tom. 2'1, col. 63. s l'sr Augustin, Enarratio in Ps, II, M.L.. tom. 36, col. 69. lrlrcr, Augustin, op. cit., tom. 36, col. 70.

54

Nicolae NEAGA

Hristos in Vechiul kstament

55

2. Nagterea

din veci (2,6-9)

3.

Coroana creaturilor (8,4)

Ideea versetelor 1,2,3 aflf, continuare in cele urmdtoare gi culmineaztr in 6-9. Iati textul: ,,Eu am pus pe regele meu peste Sion, muntele meu cel sf6nt, a zis Domnul: Fiul Meu eSti Tu, Eu astdzi Tb-am ndscut, cere de la Mine gi-f; voi da neamurile mogteni
gi stipAnirea ta marginile p6mAntului. Cu toiag de fier

ii vei zdrobi,

ca vasele

olarului ii vei

,.Ce este omul cd-li aduci aminte de el Eifiul omului cd-l iei in seamd? Cu pulinmai decdt ingerii, cu slavd Si cu cinste incununat, stdpdn peste lucrul mdinilor tale". ,,Omul"din intrebarea,,ce este omul?" este traducerea lui ,,enog". Acest substantiv .dorivd de la un radical (,,anag") care inseamnd slab, moale, fragil, pulin gi caracterizeazd ca hinfi hecdtoare. O paralela izbitoare avem in Ps 103, 15: ,,Omul? ...zilele lui sunt ;re om
S1l1:

sparge".

Ctiarba...".
Verbul ,,zakar" inseamnl mai mult dec6t a-ti amrnti, a te gdndi la cineva. Verbul se frlosegte in legtrturi cu grija pe care o poart[ Dumnezeu omului. Dumnezeu igi amintegte d0 om cu un scop bun, ca s[-1 sprijineascS. Aga gi-a adus aminte de Noe, dupl potop (Fc
apele, de Avraam gi a scos pe Lot din mijlocul pericolului (Fc 19, 29). ,,Fiul omului" este traducerea lui ,,ben adam", originalul ebraic spune mai mult: Adum derivd de la ,,adama" : p[mdnt; deci pimdnteanul, fiu al pdmAntului- Expresia icb il aduce pe om in leg6turl cu cele trecdtoare, din care este alcltuit6 fiinfa sa. ,,Meelohim" se poate traduce cu ,,decdt Dumnezeu". intrucAt Septuaginta are trcp'oyy6X.ouq, s'a acceptat in genere aceastd interpretare. De altfel, nici asemlnarea ui cu Dumnezeu nu este str[in6 Scriprurii (conf. Fc 1,26-27). Versetul 7 favoizeazl plima traducere gi nu pe a Septuagintei. Nu ingerii, ci Dumnezeu este stdpdn. Omul este 0leut nu dup[ chipul ingerilor. ci,,dupd chipul gi asemlnarea lui Dumnezeu". Mai pulin Dumnezeu este omul prin moarte, aceast6 comparafie se potrivegte gi cu ingerii, lltf'el de exemplu Teodoret{ zice: ,,prin moarte omul este f6cut mai mic decdt ingerii". ,,Lucrul mdinilor" sunt fipturile. indicate in versetul 8 $i 9, pe care omul le stdpdnegte
ln chip regal.

Subiectul ftazelor din aceste trei versete este Dumnezeu, care veste$te regelui Mesia in Sion. Sionul este o culme in centrul oragului Ierusalim. Aici era numit Moria, unde a jertfit Avraam, acolo se afla cetatea lui David gi apoi templul I Solomon. Prin zidirea templului Sionul devine centru religios, loc sfrnt. Sionul, lerusalimul, va deveni capitala impiTifiei viitoare. $eful impdr{iei spirituale va fi cel instituit cu voia lui Dumnezeu. intre Dumnezeu gi rege existd raportul dintre pdrinte fiu. Cuvdntul ,,astdzi" este sinonim cu etem, vegnic, clci la Dumnezeu nu se apli noliunea de timp. Timpul este limitat, are un inceput gi sfhrgit gi dacd Fiul ar fi n[scut
timp, ar fi lipsit de via16 vegnicd. Nagterea in timp se aplic5 numai la cea dupd trup, dar fru al lui Dumnezeu, Regele s'a ndscut din veci, cum precizeazd Sfdntul Pavel: ieri 9i azi acelagi in veci" (Ew 1 3, 8; Rm l, 4). ,,Fiu dumnezeiesc" se numegte in Vechiul Testament poporul ales (l;4,22; Dt 14, I

l, l) oprind

Os 11, l). Adopliunea aceasta s'a acceptat in urma rolului spiritual ce-l avea Israel lume. ,,Copii ai lui Dumnezeu" se mai numesc oamenii virtuogi (Fc 6, 2), iar in cregtind sfin[ii sunt mldulare din trupul lui Hristos. Expresiile ,,eu... te-am nlscut" indic[ divinitatea pruncului regal. Pentn acestei afirmlri Teodoret8s se referd la Ps 110, 3 (,,mai'nainte de luceafhr te-am ,,Marginile pEmdnhrlui" nu sunt granilele Palestinei, cum interpreteazl unii. Dacd ar vorba despre hotarele Palestinei, s'ar determina mai de aproape expresia, cum face exemplu Zaharia 9, 10, care, prin marginile plmAnhrlui inlelege litoralul Mdrii Medi
din fa{a Palestinei. Hiperbola ,,marginile pamdntului" cuprinde inheg uscatul de pe terestru. ,,Toiagul de fier", adic6 mdna tare, se indreaptd impotriva pdcltogilor,
interpreteazE Sfintul Vasile8e.

l, 0-A;, fXptura in care se intiilnegte desivdrgirea


iluca Origenet.
4.

Aceastdmare idee despre demnitatea omului, Sflntul Pavel o aplicd la Hristos (Ev omeneascd in cel mai inalt grad, cum

invierea din morfi


(15, l0)

Dintre textele de conlinut mesianic face parte gi Ps 15, 10:

,,Cdci nu vei ldsa suJletul meu iadului, nici nu vei da pe cuviosul tdtt sd vadd llilcdciune " .
rr rr

88

Teodoret, op. cit., M.G., tom. 80, col. 808. 8e Comentarii la Psalmi, trad. de O Clciula, p. 22.

'li:odoret. op. cit., (in Ps. 8), M.G., tom. 80, col. 917 {)rigen, op. cit., (in Ps. 8), M.G., tom. 12, col. 1185.

56

NicolaeNEAGA
la verbul iiJ!: care ,,Sufletul" este traducerea lui ,,nefe9", acest cuvdnt deriv[ de

Hristos ln Vechiul kstament

57

a inseamn6 a sufla, substantivizat in suflare, duh. Sufletul nu este parte constitutivE in lumea de dincolo sufletul f,rinfei corporale, ci locatarulprincipat al corpului omenesc.

ideal trAiegte independent de corp. De moarte 9i urmdrile ei nimeni nu scapd. Credinciosul


doregte ca sufletul lui sd aib[ o soarti diferit[ de a altor muritori' dupa moarte. Iadul ,,seol,' iad (LXX uprlg) indica una dintre cele dou[ st[ri de

locul de nefericire, locuinla de dup6 moarte a celor

r[i,

,,focul vegnic", cum

ii

zice

Mdntuitorul. Ce este geolul (iadul) ne-o spune Ecclesiastul 9. 10: ,,locul unde ne se nici o fapt6, nici punere la cale, nici gtiin1[, nici inlelepciune". Cu timpul, no]iunea sd
pdcdtogi. precizeazd;astfel, in Noul Testament (Mt 1 6, 1 8; FA 2, 27) este impirdfla morfilor temut. Cuvintul romdnesc ,,iad" iadul are po4i zdvorAte, chei la po4ile sale 9i stipin

lRvocarea in limba aramaicE, produce o micd deosebire formal[ intre texte, evreiescul xBZuh" corespunzAnd in aramaicd lui ,,sabac". ,,Toli cei ce md vdd md batjocoresc, strdmbd din buze, clatind din cap Si zic: Si-a pUt nddejdea in Domnul. scape-L, mdntuiascd-L, dacd-I este d*9". ,,A strdmba din buze" gi,,a clf,tina din cap" sunt expresii de disprel gi mil6 neloialS. ,,$i-a pus nddejdea in Domnul" este un rispuns ce-l dau vr6jmagii celui care invocd ,ljuhr pnn strigitul ,,81i, Eli. ..". Reprezentantul unei vie{i morale inalte, aunei idei mari gi adevdrate are totdeauna curajul de a-gi sigila, prin martiraj chiar, convingerile. De i, ura dugmanului amulegte in fafa mormdntului, cdnd se d[ dreptate mortului, alta inse atitudinea fafi de Cuviosul din Ps 2l : -impart supravegmdntul Meu intre ei, ;i c[maga Mea arunci sor]i", ,,Imi strlpung mdinile gi picioarele", v. I 7- I 8. irea ce se dE invelitoarei de pat, pdturei, plapumei (l Sam 19, 13; I Regi l, l). Din p6tur[ se confecfiona gi haina de deasupra omului, adicd p6tura pEtratl se punea umeri invelindu-se corpul. Ea fiind mare, era potrivit5 ca acoperitoare noaptea, de

(zeul deriva de la grecescul qtprlG: intunecos, nev[2t; in Iliada este imperiul lui Pluton mormflnt' iadului), adicd lumea cea de sub p[mdnt, locuin]amo4ilor, prin analogie: moarte, ,,Hasid",6otoq,,,sfantul",,,cucemicul", ,,cel cuvios", ,,alesul" indic[partea art din om. Preocuplrile acestui psalmprivesc viala de dincolo. Cu privire la ea, profetul componentele fiin.tei umane. Pltruns de credinld, mai ;ti( nofiuni precise, ca gi referitor la
ea cd dincolo de orice experienll exista o lume nou[, mdntuitoare de trup 9i sutlet; de (FA 2, 25) 9i Sfhntul Pavel vor invrednici numai alegii lui Dumnezeu. Prin Sfantul Petru

Supravegmdntul este traducerea evreiescului ,,beged", (ipdoov). ,,Beged" este

13,25),NoulTestamentreferlpsalmul la Hristos, caprecizare anestriclciunii de care s'a invrednicit, dupd cum arat[ 9i Teodorete2.
5. Vaietele celui

9i a

nevinovat

dispunea legea ca ludndu-se de citre creditor ca amanet, ea si-i fie restituiti lrului, inainte de apusul soarelui, pentru ca omul sdrac sd poatd intrebuin{a,,beged" Ittculplapumei. ,,Beged" se mai folosea pentru transportarea obiectelor care trebuiau cu grijd ca sd nu se deterioreze. Se mai transportau pe ,,beged" seminfe, grAu, orz, strflngdndu-se cele patru colfuri gi punindu-se pe umeri. Uneori purtau doi sau inpi cele conlinute in,,beged". ,,C[maga" este traducerea evreiescului ,,lebug", era haina obignuit6 pentru to{i, de care nu se puteau lipsi decdt doar oropsitii societetii: ,,care cutreier[ goi gi fEra

(21,1)

.." ([ov24,7).
,,Lebug" f,rind haina cea mai simpld se confecfiona din material ordinar. Aceastd scurtl nu prezenta cine gtie ce valoare pentru cel care ar fi mogtenit-o, cu at6t mai tlaci s'ar fi tliatin patru, cum a fost cazul cu cea de aici, de aceea se atribuia celui lu so4i. Dupd dreptul roman, ostagii insircina{i cu paza celor osdndili la moarte primeau ca ie hainele celor ostndifi. in ce m[surd s'au realizat cele prezise de Psalmul 21, se poate vedea in Noul rrcnt la Mt 27, 35; Mc 15,24;Lc23.34:In19,23-24. Astfel, avem aici uu program al
Ittilor Domnului, 6. Os nu va fi frAnt (33, l8-19)

meu, Dumnezeul meu, pentru ce M'ai pdrdsit? Departe de ajutorul meu cuvi stt.igdrii melel ". Repetifia numelui lui Dumnezeu indicl pericolul mare in care se afl6 in suferinp gi precizeazdnecesitatea grabnicd a intervenliei. Particula,pentru ce" expri dorul dupl Dumnezeu gi nu neincredere sau disperare. Invocarea prin care se stabilegte leg[tura cu Dumnezeu, devine un instrument ridicare moral6 pentru cel cucemic ai astfel psalmul insinueazi invElltura cI lumea, ori avantaje i-ar promite, nu poate oferi un ajutor m6ntuitor' Aceast[ invocare (din versetul 2 a) o mai intalnim laMatet27 ,46 9i Ia Marcu 15, sunt cuvintele rostite de MAntuitorul in calvarul suferinjelor Sale. Mdntuitorul,

inhe psalmii mesianici se socotegte 9i al 2l-lea. Dupi cum indic[ titlul din ({r*p fiq ovtrplprpecoq ciq eroOrvitg se invocd aici ajutorul grabnic de stts: ,pumt

e2

Op. cit., M.G., tom. 80, col. 963.

,,Multe sunt necazurile dreptului, dar din toate txtsele lui, nici unul dintre ele nu se va zdrobi."

il

mdntuie Domnul. El pdzeSle

58

NicolaeNEAGA

Hristos in Vechiul Testament

59

Problema suferin{ei omului gi mai ales a suferintei omului drept este discutatl in cdffle Iov gi Ecclesiast, de unde putem deduce c[ uneori le merge r6u oamenilor firi ca noi se putem inplege, in toate caztnle, ce sens are nedreptatea ce cred cE Ii s'ar Psalmul acesta insinueazl cd este aspr[ calea virtulii, prin multd r[bdare se mdntuirea; dreptul agteaptl insd cu incredere ceea ce are s[ fie in viitor. ,,Dreptul" nu muri ca al{ii, ci triiegte mereu in aceastl speran}d. Pentru a se areta cdt sprijin gEsesc Dumnezeu drep{ii, Psalmistul spune: ,,P6zegte Domnul toate oasele lui", adiclnici o lovi nu va primi flrd aprobarea Lui, cdci Dumnezeu se intereseaz5 in particular de starea
care din

dqerldciuni Si urzind zilnic vicleSuguri. Iar eu sunl ca un surd care n'aude Si ca un


-frlltl c'ore nu

grdieSte".

,,lubi!ii" nu sunt numai gil"ot, cum interpreteazd.LXXgi Vulgata,,amici", cuvdntul l,tthuvai" este mai cuprinzdtor, sunt tofi cei pdtrungi de-o iubire vdditi fafi de eroul din Frulm. Aici ,,cunoscu[ii" 9i chiar rudele au aceeagi atitudine fald de cel in suferin]l ca gi ulubilii". Ei sunt, dupd interpretarea Sfrntului Atanasiee8 israelilii in genere, Absalom gi
Achitofel in special. La acegtia se gdndegte gi Teodoretee, doar Fericitul Augustin privegte fiai departe vizAnd in ei pe iudei gi pe Apostolii Domnului, care ,,steteau deoparte ca nu lEmva sd sufere gi ei impreunl cu Hristos"rm. ,,Cei ce se silesc" sunt dugmanii, care neavdnd capete de acuzare accelereazd, cl pre[, punerea in aplicare a planului 1or. Agadar, psalmul descrie situagia tragicd in se afld ,,cel ce pune pe umerii lui toati rdspunderea grea": plrdsit de tofi, prieteni, dorenli, cunosculi gi rude, care temdndu-se de dugmani nu intervin pentru indulcirea brlii celui in suferinld. Dugmdnia oamenilor iqi urmeazl pe tf,cute cursul. Nimeni nu-i de grij6, nimeni nu-i voiegte binele. Ba se g6sesc cot la cot p[cdtogii intovir[9i(i, ru a scmta denunfuri gi lovituri. Umil gi ticut, ,,Cel cucemic" agteaptl sd fie judecat gi nu se intimideaz[ de mizeria i se face nici nu se pl6nge cuiva.
8.

este pentru

ffiirea in Domnul i9i fac un titlu de glorie, sau ceea ce zice Sfrntul Vasile: drepfii Sei ceea ce este generalul pentru ostagii coplegili de vrIjmagi"e3, Pe wemea lui Hristos cei condamnali la moarte prin r6stignire trebuiau

in aceeagi zi. Pentru a se grdbi sfhrgihrl, celui condamnat i se zdrobeau fluierele pici De la aplicarea acestei urgii a fost exclus Mdntuitorul (In 19, 33), moartea hi constatat[ gi altfel. SE f,r cugetat Psalmistul la aceastll minunatE excepfie? Nu este exc dacd Dumnezeu a vorbit prin gura sa, mai ales intrucit Sfinlii Pdrinli au atribuit un inleles mai inalt acestui psalm. Astfel, dupd Origen oasele sunt,puterile sufletegti", care menfin viafa sufletu

in interpretarea lui Augustin, ,,oasele" sunt bolta de sprijin a credinciogilor, este despre tlria in credin![ gi despre oasele cele dinduntru, care nu pot h fiAnte. Feri
Augustin nu exclude nici sensul mesianic al textului, dimpotrivE, profefia afl6 re alizare Domnul, dovadtr In 19, 33e5. La un sens spiritual adera 9i Sf6ntul Atanasie cel Mare. vorba despre oasele virtufii: dreptate, rtrbdare, evlavie%; clci ,precum prin oase se in echilibru corpul, tot astfel prin cugetele cele bune sufletul rodegte mdntuirea",
ceva mai tdrziu TeodoreteT.
7.

Jertfirea de sine
(39, 9-11)

,,Jertfa de sdnge Si prinosul n'ai voit, urechile mele le-ai deschis (7), ardere de jerlfd pentru pdcat nu ai cerut (8) , atunci am zis: Iatd viu, in sulul cdrlii e.ste scris Si
.fac voia ta ... " . ,,Jertfa de sAnge" (,,zebah") consti din animale admise de lege (vite cornute, oi, ) sau din pdsdri (porumbei, turturele). Animalele aduse trebuiau s[ fie sdnltoase gi Ite de defecte fizice. Slnu fie mai tinere de 9 zile. La unele sacrificii se puneau condifii ln privinla genului gi a culorii, astfel la sacrificiul ,,vacii rogii" se cerea ,,o junincd rogie", Irt ,,arderea de tot" se cerea un junc. Important este la aducerea jertfelor nu materialul ci intenfia care insolea darunle. Mai ales importantd este valoarea simbolici a liciilor sAngeroase. Victima substituie pe pdcltos. Cel ce aduce, pe sine se aduce, ind pdcatului, omor6ndu-se omul cel vechi gi niscAndu-se din nou ca om integru. ,,Prinosul" (,,mincha") este jertfa sangeroasE. Ea consta din produse agricole lichide ttntdelemn) gi solide (pdine, turte, fEind, spice, gr6un(e). Acestea sunt daruri aduse

mine(9), ca

sd

Rlbdare

9i

resemnare

(37,11-14)

,,Iubifii mei Si cunosculii mei slau deoparte Si la o parle sunl ntdele mele, necazul meu. $i se silesc cei ce tmi doresc pieirea: inventdnd la mine rele,
e3

,,Ceci dupi cum un general instruit cu mf,iestrie in ceea ce privegte arta armelor, este totdeauna sI ajute pErfii aceleia care este coplegitl de vrijmagi, tot asemenea gi Dumnezeu alaturi de oricare cauti sE lupte impotriva r5;,tlli" op. cit.,p.235. ea Origen, Sel. inPs 33, M.G., tom. 12, col. 1309. e5 Augustin, Enarratio in Ps, M.L., tom. 36, col.320-321. e6 Atanasie, Expos. In Ps 33, M.G., tom.27, col. 169. e7 Teodoret, 'Epp. eig t. YoX.., M.G., tom. 80, col. 1108.

Alrrrrasie, op. cit., (Ps. 37). M.G., tom. 2'7. col. 186. 'l0rxlrrrct, op. cit.. (Ps. 37), M.G.. tom. 80, col. 1142. Atrlrrrstin. op. cit., M.L., tom. 36, col.406.

60

NicolaeNEAGA

Hristos in Vechiul Tbstamenl

6t

9. Yenirea

Domnului

(49,34)
care le urgisegte Domnul'

pentru cI se arde in foc materialul ,,Arierea de tot, (,,olah") se nume$te astfel jertfitorul se predd, spre sfinlirea fiinler sale' cu totul ca jertfb. ,,,{rderea" inseamni ci luiDumnezeu. c[ prin ea se urm're$te gtergerea ,,Jertfa pentru pdcat" se nume$te a$a pentru vinei ca urmare icrtarea pecatelor. Legea veche nu este indestulStoare pentru expierea omul nu se mai aflI in stare de plcatului. Prin aducerea sacrificiilor de mai sus
de aceea nevoia de a sejertfi pe sine.

Expresiile,,iatdvin"impunsacrificareaeuluicorporal,',candsuntinjoci
credinlei mAntuitoare" (Teodoret)r0l. sefer"',,Meghilah" ,,Srlol .A4ii" este traducerea eweiescului,,meghilat filele scrise in jurul unui sul. volum, sul, rulou, carte, de la obiceiul de a se infrgura i citire se dezveleau filele, iar dup[ citire se infbgurau la loc 9i se legau cu un fir de ptpl.tou (,,in capul c5r!ii"), este u$or s[ ne gandtm Fiindca in LXX st6 6v xerpcr2,.i6r aduce pe si Pentateuh, capul sfintelor c[r[i, unde este scris despre (,,mine"), cel ce se

,,Dumnezeul nostru va veni Si nu va tdcea, inaintea Lui merge foc mistuitor Si lmprejurul Lui vifor puternic." Teofaniile sunt imprejmuite intotdeauna de ceva misterios. Dumnezeu apare in gon[[, nori, inconjurat de fum sau foc. CAnd s'a ar[tat la Sinai, st5lucea ca soarele, iar din preajma Lui iegea foc pAlpAitor (Deut 33, 2). Lui lsaia ii era impiedecat[ vederea lSmuritd I lui Dumnezeu de norii de fum care umpluri spaliul (Is 6, 4). ,,Dumnezeu yine" - ,,Dumnezeul nostru, Dumnezeu adevtrrat", cum precizeazd trgustin'07, clci nu in zadar s'a vorbit in acest sens sau pentru ca nu mai poate rtrbda f plcatele. Aparilia Lui se va face in chip vdzut, ,,in carne vine Hristos", zice Origenros. Citind acest verset, timpurile mesianice par apropiate, dar risfoind comentariile la Ptaltire, constati cI foarte pujini admit mesianismul textului. Aceast[ teofanie se aduce llrui degrabi in legituri cu judecata pdcdtogilor. Chiar gi Sfantul Ioan Hrisostom vorbegte doopre a doua venire, clci ,,intAia datd a venit pe tdcute, incdt nici fralii Lui (ai Domnului)
ntuu crezut

intr'insul"r@.
10. Regele

jertfr.
care

Mesia qi implrlfia Sa
gi descrie o faimoas6

Origenro2 se gandegte la intreaga Sfinta Scripturd, preziceriieferitoare la Hristos; doar Augustinros singur cugetl la Psaltire, 9i anume

in anumite p[r!i

Psalmul
loxtul:

I face portretul unui rege

implritie a viitorului. IatI

psalmul

1 al

ei.
este

Ilristos care declarl nul6 valabilitatea sacrifici Vechiului Testament gi se substituie pe sine jertld sdngeroasE' pe acelagi text neotestamentar se sprijind 9i origenrM in susfinerea Dup[ Evrei 10, vorbitorul
mesianice
a locului. comun Dup[ unii, se introduce aici in vorbire Hristos, care adresandu-se Tatdlui,

ci lui Dumnezeu nu-I trebuiesc sacrificii

dupf, rdnduiala veche, aga Atanasieros; 9i pierit desigur, fiind desfiinl adevdr, zice Fericitul Augustin, unde sunt acele sacrificii? Au le mai aduce, nu te vadegti MeritE oare ele dispreful acesta? Da, in sensul cd, voind a inritmul wemii gi al credinfei'm
r0r

l. ,,Dumnezeule, dd regelui judecdyile Tale Si fiului regelui dreptatea Ta!" ,,Regele" cere ca atdt ac(iuneajudecltoreascS, cdt gi sentinla s[-i fie incredintate' lRegele" gi,,fiul regelui" este una gi aceeagi persoani: ,,regele Hristos, Fiul lui Dumnezeu", Eum interpreteaz6 Origenrro, Atanasierrr gi Teodoretrr2. De fapt, in Noul Testament, Mdnfuitorul spune ci ,,Dumnezeu nu judec[ pe nimeni, cici toatd judecata a dat-o Fiului" (ln 5,221.Acest loc evanghelic este textul de la care pleac6 Fer. Augustinrr3 in comentariul
ilu
la

versetul I din Psalmul Tl.

Teodoret, op. cit., (Ps. 39), M.G', tom. 80, col' ll55 102 Origen, op. cit-, (Ps' 39), M.G., tom' 12' col' 1409' r03 Augustin, op. cit., (Ps. 39), M.G', tom. 36, col' 443' ts Origen, op. cit., (Ps. 39), M.G., tom. 12, col' L4O9 '
r05

Augustin, op. cit., (Ps 50), M.L., tom. 36, col. 569. lH{)rigen, op. cit., (Ps 49), M.G., tom. 12,col. 1449.
l' lrr

(f.

llr Origen,

Ioan Hrisostom, 'Etg t. Ycr2r. (Com. la Ps 49), M.G., tom. 5-5, col- 242. op. cit., (Ps 71), M.C., tom. 12, col. 1525:,Booil\ Xprotog... @eoi

r-ri\".

lll Atanasie, op. cit., M.G., tom. 27,col.324: ,,o0t{,6e eociv Xptot[..."
llr'1'.n6o."r, op. cit., (Ps 71), M.G., tom. 80, col. 1429. lrf Augustin, op. cit., M.L., tom. 36 (Ps 71), col. 902.

rffi Augustin, op.

Atanasie, op. cit., (Ps 39), M.G., tom. 2'l , col' 192' cit., (Ps 39), M.G., tom. 36' col.442'

62

NicolaeNEAGA
Si

Hristos in Vechiul Tbstament


pe cei in suferinld

63

2.,,Spre aiudeca poporul Sdu dupd dreptate, judecatd. "

pdmtintului. "
fl

8. ,,$i va stdpdni de la mare pdnd la mare Si de la rdu pdna la marginea

Norma de conducere s[ f,re dreptatea, cea dumnezeiascd, care dA fiecEruia ceea merita. Judec[{ile s[ fie perfecte, ca ele si nu poatl fi apelate, pentru ca astfel ,,rege ideal sd poatd aduce la expresie adevlrul pur. ,,Poporul" sunt credinciogii, ,,cei in suferi
pentru credinla lor", cum precizeazd Origenrra. 3- ,,Atunci vor rodi munlii pace pentru popor Si colinele dreptate"'

Cele doud mlri indici marginile pamantului. ,,Mul" este dupd Fericitul Augustintts 'Icodorettte Iordanul sau Eufratul, care adesea se ia ca limitd de hotar indepdrtat (Fc I 5,

16l

los. 1, 4). Expresiile din partea ultimd

hlli,

Este vorba despre to(i oamenii din toate pdr[ile

versetului sunt sinonime cu cele din partea p6mdntului. implrfl1ia Regelui va fi

parte intima 9i ,,Atunci" virtulile nu mai constituie o excepfie, ci devin nedespi(it de lume. vorba ,,Muntii qi colinele" constituie o figur[ literar6, o sinecdoca, este anticipeaz[ opera s[v6r9itd de inrreaga far[. Ieronim sus]ine c[, in acest verset, se

,,Predicatorii evanghelici ai p[cii"rrs. 4. ,,Va judeca drept pe obijduilii poporului, va mdnlui copiii celor sdraci si

zdrohi pe asuprilori. cetre totl ,,Regele', este judec6torul a c[rui nep[rtinire se indreapt[

lll'livcrsal[. 9, ,,inchina-se-vor inaintea lui locuitorii uscotului Si duSmanii lui prafvor linge." intre textul masoretic gi cel grecesc existd aici o deosebire. in loc de,,locuitorii Watului" L)O(are: Etiopienii (tr'ls de la'j = locuitoralpustiului, aluscatului, al p6mAnnrlui). vcde cE LXX a aplicat cuvdntul acesta la Etiopieni, intr'adevlr locuitori ai degertului, inlelesul frazei este mult mai larg, este vorba despre tofi oamenii care vin la Hristos, spunea Origen'2o. Nici in cazul Septuagintei nu se pierde sensul mesianic al textului, atunci trebuie s6 admitem impreun[ cu Fericitul Augustin, cd ,,Aethiopes, a parte
omnes gentes signifi cavit"r2r.
,,A linge" este o expresie deumilinlEce sepoate adresaunuineprieten. Pentrrrdulpe care llicut garpele din Fc 3, 14 este blestemat amAnca pulbere, adicl a fi obiect de dispre!. 10. ,,Regii TarSiSului Si cei din insule daruri vor aduce, regii din $eba Si cei din

in Dreptatea sa devine dreptate universalS, dar se interese azdirrparticttlar de cei invincibil al Judecdtorului' Cine vrea s[ se impotriveascd, va cadea lovit de braful celor s6raci" sunt sdracii, precum copiii oamenilor sunt oamenii in general' n 5. ,,Teamd le vafi de Tine cdt soarele Si atdta vreme cAt luna, dinneamtn se va putea vedea pe intinsul c Pdnd cand soarele va exista gi pini cind luna

tribut vor da".


first

i for,ta diriguitoare in lume s6 fie Dumnezeu. Dorinla aceasta ;i-o exprim[ regele anterioare 9i are sensul de ve$t Expresia -din neam in neam" este sinonim[ asemf,nf,rii 6. ,,Cobori-va ca ploaia pe cosire, ca roua care adapd pamdntul'"

potrivitl in ,,Gez" inseamn[ tunsoare, l-am redat cu ,,cosire", expresie mai asemenea ploii care zil teg5tul de idei. Binefacerile unei astfel de domnii sunt viala pe p[mdnt. ,,Roua" nu-i cea a diminefii, ci cea de dupd ploaie, care cupnnde

spaliul gi menline un climat prielnic natuni. ^ ce nu va moifi 7 .' ,,in/tori-va in zilele lui cel drept Si vafi belsug de pace pdnd in timpul regelui idea|16. Epoca, visata de mogi-strlmogi, va fi inauguratf, gvusrerv^ prupall' lal Jlarludruur vrelrr ururor omul cural $r noDu omul curat Ei nobil va propdgi, iar standardul vie{ii morale se va des6v6rgirr?. se va ,,strica luna", inc6t inseamnd nimicire, stricare. Starea ideall va dura pdni cdnd
va mai fi spre a lumina, adicd va dura in veci.

LXX gcrpoig) este oragul Tartessus din Spania dejos, localitate spre care indrumatl corabia ce ducea pe profetul Iona (Ional, 3). Acest orag din sudul insorit Spaniei era vestit centru comercial. in psalmi localitatea este imaginea celei mai rtate regiuni occidentale. $eba (x:o) este o regiune in Arabia (LXX o identificl cu tr^rv' Aprbp<ov; Vu lgata spune,,reges Arabum"). Seba (Saba) este o provincie in Etiopia. ,,Insulele" sunt cele din Marea MediteranE. regiunile acestea erau vestite pentru bogifia lor. 11. ,,1 se vor inchina toli regii, toate popoarele vor sluji Lui." Domnitorul viitorului va izbuti s[ supund ascultirii sale pe to!i. Teodorett22 vede
Targiq (in
un ecou din Fc 49, 10.
Si se

,,Numele luiva trditeSnic, cdt soarele va ddinui numele Lui El toate neamurile pdmdntului Si-l vor ferici. " lntru

vor binecuvdnta

rraOrigen, op. cit., (Ps


Ir5

7l), M.G', tom. l2' col.

1525.

Versetele 12, 13, 14 sunt inrudite ideologic cu versetele 2 9i 4. in i 5 9i I 6 se ingird brlqugul de binefaceri ce serevarsd asupra aderen{ilorregali. Profe{ia culmineazdin 17. Ale i cste discutat[ provenien]a lui i':', probabil vine de lai:, imperfect kal. ,,inen", LXX
f

Ieronim, Liber psalmorum (Ps71), M.L., tom. 29, col' 250, nota 5' rro chiril, Erg toi5 YaI. M.G., tom. 70, col. ll80: ,,in zilele lui Hristos dreptatea va inflori, urmare a convertirii sincere 1a credinla in Dumnezeu". Mdntui r17 Teodoret, op. cit., M.G., tom. 80, col. 1134: ,,dupi intruparea Dumnezeului 9i etc.). nostru, rlzboaiele vor inceta..." (Se gdndeqte la cele macabeice, cu grecii 9i romanii

lr Ar,g,ustin op.
f

cit., M,L., tom. 36, col. 909.

llr i:1xloret, op. cit., M.G., tom. 80, col. 1434. lil ()r'igcn, op. cit., M.G., tom.l2, col. 1524.
lfl Arrgustin, op. cit., M.L., tom.36, col. 909. Itr'l'eodoret, op. cit., M.G.. tom. 80, col. 1436.

64

Nicolae NEAGA
fi eternl' sfin{ii PIri

Hristos in Vechiul Testament

o5

amintirea lui va are 6ropeue[. soarele este aici imagineavegniciei: c[ profelia aceasta s'a fbcut patriarhilorr]r' au dreptate afirmdnd

E aici o piofelie, una dintre cele mai sublime din cdte con{ine aplicate unui eshatologice gi nu cum se afirmS cd st6m aici in fala unor ,,no1iuni

Nan[al

cE avem

oarecare de rdnd"lz.

caracterul mesianic al acestui psalm, dar nu $i scriitorii Bisericii catolice admit (L. Cl. Filimont2s) vld in Psalmul sunt de acord c6nd este vorba a se fixa detaliile. Unii Meignanl26) una indirect mesianicE' in cazul o profelie direct mesiani"!, "Ui.ff"fgt. israelit, care este luat ca tip al regelui Mesia 9i urmd subiectul apropiat ar'fi un rege implrd{iei Saie.
'

Onciul se gindegte, intre al[ii, la Sedechia, care fiind de numai32 de ani, a fost orbit chaldei) gi dus in Babilonia, unde cu siguranfd a murit curdndr3o. Aceastd p[rere a r Teodoretr3r mai int6i (sec. V). Agadar, in ce privegte acest text, teologii nu prea aderd la sensul mesianic al lui in, ale c6rui opinii le red[m in rezumat; este unul dintre putinii apologeli ai unui indirect. El zice:,,Regii din Iudeea erau congtienli despre frgiduinla tronului Se credea la inceput cE David ar fi faimosul rege prevlzut in profegii; vdzdndu-se la Solomon atata intelepciune, s'a crezut ce in el se plinegte lEgdduinfa, dar a murit gi a rdmas ca altul s6 he ,,cel agteptat"r32. Astfel, ar h un reflex in acest verset al mesianismului, care se menlinea treaz in
iinfa regilor gi a mullimii.
12.

11.

Moartein floarea viefii


(88 qi 101)

Regalitatea qi preo{ia lui Mesia (109,14)

ce se d5 ,'Regelui'l Sunt cdteva texte, nu prea numeroase, care anun{6 lovitura l0l'24-25 ' floarea viegii salc. Astfel de locuri sunt Psalmul 88,43-44 $ ai scurtat de strdlucirea sa Si tronul lui la pdmdnt l-ai aruncal' ,,L-ai lipsit tinerelii lui Si t-ai acoperit cu ocard'" pe care n'o mai poartd pe cap' "T ,,Strdlucirea" se ieferd la coroana regalf,,

Psalmul descrie investirea lui Mesia cu cele dou6 prerogative: regalitatea qi preolia. Domnul Domnului meu: Sezi de-a dreapta Mea pdnd ce voi pune pe vrdjmasii tdi picioarelor tale" (cf. Evr 1,7). Iahve (Cel ce este) se adreseaz6 lui Adonai

."u,oulcelinaltgipomposestesimbolulregalitblii.,,Gloriagimdrelialorle-a
(Dumnezeu) tapim6nt", cuminterpreteazl SfrntulAtanasig]]?.' - - , ----- ): (sau a murit?) ftrr[ de weme' din ,,.t scurta zilele. . ." inseamna ce a imbatranit suferinfelor. vreme unii il Acest psalm pare a avea un bogat confinut mesianic; cdt[ Delitzsch scria ci sensul in vederea, allii il relalioneaz[ cu un reg" out."ut". Astfel, n'a murit inainte de vreme' ne face s[ ne gandim la regele davidic (Roboam), care Imperiul s'a dezn imbatrAnit de iimpuriu, din-pricirra certurilor pentru succesiune. in loc de onoare' a iar egiptenii gi ceitatli vecini ameninlau 9i restul, a$a ce ocara' Kautzsch ii .ri_u'oi coroa,ei regale '2s. Unii teologi s'au gdndit la regele David. b6 cI vorbirea de aici nu se refera Ia David, care a trdit p6n[ la adanci
spundnd poporult2e avem aici o imagine a suferinfelor pe care le va indura
Ir3

nul, Ktpro6). Psalmistul zice: ,,Domnului meu", pentru a specifica distanfa intre gi Domnul s[u, deosebire care nu exjsti intre Iahve gi Adonai, acegtia avdnd gi naturi. Egalitatea lor rezultd din cuvintele: ,,gezi de-a dreapta", adicl stai pe I uceleiaqi impdra{ii (Sfhntul Ioan Hrisostomr33), ia parte la onoarea Mea, la puterea ut[p6negte, guverneazd ca 9i Mine! Sfin{ii Plrin[i afl[ aici un motiv dogmatic: ,,Se Fiul gezdnd de-a dreapta Tatdlui", spune Augustinrsa, 9i astfel ,,iese la iveal5 " lui Mesia, cum comenteazd Teodoretl35. A pune pe w[jmagi agternut picioarelor lui este un fel de vorbire rezultat din obiceiul vechi la incheierea pdcii. Cel invins se infr{iga inaintea invingltorului s5u, indeplinind acfiune simbolicS: se prosterna cu fala la pimdnt, in semn de supunere if ionatS; invingdtorul, ridicdnd piciorul drept, il ageza pe grumazul celui invins. e poruncit Iosua ofiferilor lui: ,,Apropiafi-vi qi pune]i picioarele voastre pe grumajii
regi invingi"

tza

cit" M'G" tom' 80' col' 1439 Augustin, op. cit.,M.L.. tom. 36, col' 913; Teodoret' op' Paris, 1929, p' 97 ' L. Dennefel d, I'e Messianisrre, t1s La Sainte Bible. com. tom' lV' ed. 9, Paris, p' 215' t26 David, roi, psalmiste, prophite, Paris' 1898, p' 425' III, De titulis psalmorum (Ps 88)' M'G" Lom'2'7 ' col' 1033' '27 Atanasie, E-regetica Psalmen, (ed' 5), Leipzig, 1894, p' 582' Delitzsch, Fr., Die
'28

unv,

l)c onciul , cartea Psalmilor, trad. gi expl., redactat[ de E. Voiutschi, cem6u(i, 1898, p.

AUgrrstin, op.

cit., (Ps 88), M.L., tom. 37, col.

ll35'

Hflr,,rt.,*, op. cit., (Ps 109), M.G., tom. 55, col. 268.
in, op. cit,, M.L., tom. 37, col. 1452.

r2eKautzsch,K.,DasBuchder'Psalmen,(r,,Dieheiligeschr'DesAltenTestamentB'

tcl, op. cit., M.G., tom. 80, col. i767.

Ttibingen, 1910, P. 196.

66

Nicolae NEAGA

Hristos in Vechiul Tbstament

67

qi in genere. Sensul pr< ,,vrajmagii " reprezintd pe diavol (dupd Teodoretrr6) rlul Mesia se va impdrtagi de puterea dumnezeiascd (Sfentul Atanasier3T este urmdtorul: total din lume' ,,de gloria Pirintelui Sdu'), pdnd ce rdul va fi stirpit (conf. Mt DupS cum rezulti din interpretarea pe care Mantuitorul o d6 psalmistului 4't-46),prerogativele regale indicate le-a putut anticipa psalmistul. Sflntul Petru const

13.

Piatra din caPul unghiului


(117,22)

psalmul I09 o clardvedereinainteprivitorlaina[arealaceraDomnului (cf. FA2,3 ). ,,sceptrul puterii tale i\i va trimite Domnul din Sion; stdpdneSte in m

vrdj maS ilor t di. " (v. 2). ,,Sceptrul" este imaginea puterii, de aceea grecii puneau sceptrul in m6na primar; la igipteni faraonii sunt reprezentali lin6nd in mdnd sccptrul 9i biciul (dreptul religiogi a stdpAni li iovi). Aceeaqi semnificafie o are sceptrul purtat de gefii politici 9i

Ultimul psalm mesianic este 117, 22. Sunt celebrele cuvinte: ,,Piatra pe care au -o ziditorii s'afdcut cap al unghiului". Piatra care nu are nici o intrebuilare, este firtr valoare, omul o calc[ in picioare. ce este agezat[ intre doul mogii, ca piatrd de hotar sau indat[ ce este pus[ la
lia unei cl6diri, piatra cregte in importanfd, pentnl clpe ease intemeiazi dreptul de ietate sau se sprijind un intreg edificiu. ,,Piatra" este, in rdndul intAi, imaginea lui cel neluat in seamf,, dar a c5rui faim[ cregte apoi. in cazul acesta ,,ziditorii" sunt ii. in rdndul al doilea,,piatra" este Mesia, cdci 9i la Isaia 28,16, unde avem un text cu acesta, piatra este Mesia, de aceea se zice acolo: ,,Cel ce se bizuie pe ea nu se ina" (Is 26,16).La Matei 27,42piatraeste Hristos. Psalmishrl il va fi numit,piatra cupul unghiului", pentru cf, el avea sf, uneasci at6t pe iudei, cAt qi popoarele pdgdne,

Vechiul Testament. Sionul (culmea ,,Puterea,,o primegte Domnul (Mesia) de la Domnul @umnezeu). acest nume din Ierusalim, lerusalimul insugi) este considerat aici ca locul de tronare al Dumnezeu, cenfru de unde binefacerile mAntuitoare ale religiei radiazd in toate d pdmdntului. sensul este c6 st6p6nirea, cu toate prerogativele ei, I se va da de sus lui Alte indicalii privind persoana lui Mesia ni se dau in versetul4: ,,Juratu-s',a Dr

rdnduiala lui Melchisedec" ( Si nu-i va pdrea rdu; tu eSti preot in veac dupd celorlalte versete ne sunt cunoscute)' irevocabild, ea ,,Juratu-s'a" inseamna cd hotlrarea luat5 de Dumnezeu este

caracterul depermanen!5. DupdsmntulAtanasier38,,jurlmtnnrlDomnului este cuvintul preolia care asigur[ cd tot ceea ce El vestegte se realizeazd intocmai". Decizia are in vedere este, in Vechiul Testament, trimisul lui Dumnezeu 9i reprezentantul voii S Mesia. Preotul intre oameni, mijlocitor intre cer gi pamint. Preofia lui nu este tranzitorie, ea are ci preogiei lui Melchisedec. Melchisedec, regele din Salem, apare ,'ex abnrpto" in
Testament. El vine in numele

mari p6(i constitutive ale omenirii privite din punct de vedere pw religios, o unici zidire mare a lui Dumnezeu, intr'o bisericd"14. Acelagi inleles il are ,,piatra" 9i rostul Noului Testament (Mc 12,10 FA 4, 11; I Pt2,7). Sfdntul Ioan Hrisostom pleaci de la Matei 2l , 42 SiLuca 20, I 7 pentru a justifica tul mesianic al psalmuluirat, iar Sfantul Atanasiera2 de la Ef 2,15.DacI cuprivire la i psalmi exist[ oarecare indoialtr, convingerea despre mesianismul psalmului 1 17 este
I dou6
I

raspdndita. Citlm pe Origenl'3, Augustinra, Teodoretra5, Damianra6 (sec. XI). Sfinfii inti diferi intre ei doar in mici detalii. Mai plin de am[nunte este Teodoret; elfrxeazd, te, pe care mulli le trec cu vederea. Astfel, ,,piatra cea din capul unghiului" este

regalitifii

rege 9t 9i aduce lui Avraam damri preo]eqh. Este

tipul vegniciei, clci n'are indicaqii genealogrce in Biblie: ,'FdrE nume de de mami", cum zice Sfantul Apostol Pavel. $i numele lui este tipic, rege ( f[rd nume pace (galom, salem), rege al p5ci, preot prin excelen{i.
Melchisedec este

o laturl a unghiului reprezintl pe ludei, alta pe p6g6ni, ziditorii sunt fariseii, ii, preofii gi c6rturarii'47, Astfel, se vede ca un fir rogu purtAndu-se deasupra psalmilor Regele excep{ional 9i 1ia lui cea frr[ de sfrrgit.

Concepfia despre Mesia ,,preot-rege" nu se bazeazd' pe faptul c[ la cei demnitatea de rege apare uneori impreunat[ cu cea preoleasclr3e, ci naqterea ideii Mesia ,,preot-rege" au prilejuit-o profe(iile, care pun clar in vedere ci regele cel prer
locul cel mai de frunte.
116

va fi nu numai un domnitor, ci gi preot. intre astfel de texte mesianice Psalmul I 09, 4

l$ l)r. v. Gheorghiu, op. cit., p.612. lfl ;,,,,n r,'.oraom, op. cir., (Ps ll7), M.G" tom. 55' coI.335. Atunasie, op. cit., M.G., tom.27,col.48O.

L. c.
Atanasie, op. cit., (Ps 109), M.G., tomL.C
2'1

r37

, col- 463.

,38
r3e

Schmidt, 1., Der Ewigkeitsbegriff im Aben Testaments, Miinster, 1940, p. 168

lrr()rigen, op.cit., (Psll7),M.G.,tom. 12,col. 1584:,;arceastdfrazd(111,22)sereferlla Htittos" ld ArJgustin, op. cit., (Ps 117), M.L', tom. 37, col.l499: ,,Piatra este omul cel nou"' lf!'l'codoret, In ps. 117, M.G., torr' 80, col. 1816. lff l)urn an, Anil. Contra iudaeos, M.L., tom. 145, col. 42, 57 , 62, (combate pe iudeii care n'au pf lrrrir pe Hristos cunoscut lor in Vechiul Testame nt sub numirea de ,,Piatra din capul unghiului"). lil l,'.xloret. op. cit., M.C . tom. 80, col. 1816.

68

NicolaeNEAGA

Hristos in Vechiul Tbstament

69

IV. Profefii mesianice in clrfile profefilor

Iacov odinioartr lflcov" este templul din Ierusalim. Acelui Dumnezeu ciruia I s'a inchinat vor pleca genunchii popoarele in viitor. Partea ultimi a versetului indicd scopul pelerinajului. Din Ierusalim se veste$te (torah), care invali poporul sd facd voia lui Dumnezeu. ,,Torah" (,,legea") inseamnl 1). Mai ales data de parinli copiilor (Prov 1, 8), indrum[ri date de in]elepli (Prov 3,
este inv[!6tura comunicati lui Dumnezeu"a (ex' Is 1, 10)' pmfefi oamenilor, manifestare a voii

Isaia Crainicul

insi semnificafia religioasE a ,,torei", astfel ,,legea

implrifiei lui Dumnezeupe

pdmdnt a fostprofetul Isaia, Au contemp

2.

al{ii acea realizare, dar nimeni n'a fost atat de clarvlzdtor ca acest genial
Providenfei. Pentru aceast[ clar[ vedere a viitorului mesianic, Isaia poartl cu tot epitetul de,,Evanghelistul Noului Testament". Primul loc mesianic il intAlnim in capitolul 2.

implrlfiaptrcii
(2,4)

l.Ierusalimul, loc de inchinare


(2.2-3)

,,inzilele cele de apoi, munlele caseiDomnuluivafi mai ridicat decdl toate munlilor, Si se va indlla mai sus decdt dealurile, Si vrtr veni la el toate neamurile." ,,Zlle\e" se referd la un eveniment ce aparline viitorului, care Ia Dumnezeu hot6rAt sd se implineasci negreqit (Av l, 3). Expresia apare des (Fc 49, 1; Nm 24, 1; 4, 1)) in Vechiul Testament; ea anticipeazd de obicei epoca mesianicd(Dat2,26). Domnului" este cel pe care s'a zidit templul Domnului (din Ierusalim), Sionul, cum i se spune dupi o culme a lui. Acestui munte i se va deschide un orizont larg, inc6t va fi vlzut din mari depdrtlri. Agadar, in lerusaLim se va petrece un eveniment at6t de i incAt nu numai cl nu vor putea sd r[mdnd strf,ine de el popoarele globului, ci di ele se vor indrepta ndvalnic la fafa locului: ,,Mdnate de Evanghelia care se va la toatl lumea", cum precizeazl Sffintul Vasile cel Mare'.
,,$i vor veni neamuri multe spre ei gi vor zice: Venili sd ne suim la munlele la casa Dumnezeului lui lacov Si el ne va invdla cdile sale Si vom merge pe sale, cdci din Sion va ieSi legea Si cuvdntul Domnului din lerusalim" (3)2. Nici o rezervd nu-gi mai fac popoarele. EIe se revarsd ca un potop spre Ierusali Strdnse laolalti in vederea aceluiagi scop, se indeamnd om pe om spre locul sfhnt' ,,

voinlei Sale prin asentimentul ce-l d6 acf;unilor morale, ca 9i prin dezaprobarea irilor. Izgonind plcatul prin virtute, omul nu va mai r[spunde la lovitura cu lovitura,
,erea

vor face ,,$i va judeca neamurile Si multor popoare va da poruncile Sale' Si lor cosoare. Nu va mai ridicq nici un neam sabia e'lor fiare de plug si ldncile altui neam Si nu vor mai invdsa a se bate." Cel ce ,judec6" este Domnul. Nu este vorba despre judecata din urm6, ci despre

O societate care s[ nu mai cunoasca grozlviile rtrzboiului nu este un extaz inar, ci o fbgdduinldpe care Dumnezeu o vrea implinitE' R[zboiul ie organizeazd in vederea distrugerii din care renilt,' atitea nenorociri, rezulte, pentru se intemeiazl in vederea construirii. Isaia intrezlregte fericirea ce

tr[i in-implraliu tui Du.o"r.u

inseamna pace 9i armonie in adevaratul sens al

prin inlocuirea energiei rlzboiului cu o energie a muncii creatoare 9i constructives' ar fi o intercalare lsta este sensul general al versetului, care dupl p[rerea lui D. Guthe pe noi ne intereseazd sensul, 9i nu locul pe care-l ocupd oard in textul lui Isaia6. insl
,

Yrsctul in cronologia

biblicl'
3.

Copilul Fecioarei

(7,r4)
chema numele lui Imanuel." ,,Iatd, Fecioaraya lua in pdntece si va nasteJiu si vor originar are ,,almah", de la,,alam", a ascunde' a se face Pentru ,,fecioara", textul nevlzu! pentru cl fecioarele triiau izolate de lume'
I lluscbiu de Evanghelie, care strdnge multe popoare la un

Sf. Vasile, 'Epp. eig

tdv

'?,,Evanghelia de acolo

npo<p. 'Ho. M.G., tom. 30, col.236. (din Ierusalim) se veste$te lumii", Sf' Vasile, op' cit.,M-G., tom. 30,

al Cezareei:,,Este vorba

loc", Eiq tdv

240,24t.

I Adici ,,Biserica cregtin[, prefiguratd prin muntele Domnului", cum interpreteazh Ch


Alexandriei, Eig tdv npo<p. 'Ho., M.G., tom. 70, col. 69.

t'

*d

toate popoarele vor

fi stdp6nite

de Hristos' care este c'r 73

:1::ll1Ti,':i,ifi,?l;li,hli';ll

70

NicolaeNEAGA

Hristos in Vechiul Tbstament

7l

Numirea,,almah" se mai int6lnegte in Vechiul Testament@c24,43; I; 2, 8; Ps 68, CAnt I , 3; 6, 8; Prov 30, l9) qi are sensul de fecioarl de vdrsta m6ritigului, care n'a m6ritatd gi n'a avut leglturd cu vreun bdrbat. Isaia 7, 14 este singurul caz in Testament cAnd mama unui prunc se numegte fecioard, pentru cd ,,almah"se referl maici cu totul excep{ional6. C[ este vorba despre o anumitd fecioard rezultd gi articularea substantivului (ha almah). Noul Testament rela(ioneaz6 fecioara cu Domnului (cf. Mt l, 23 pi comentariul lui Prof. Dr. V. Gheorghiu: Sfflnta Evanghelie lVlatei, Cernduli, 1925,pp. 103-108). Tradilia cregtinl ap[r[ acest punct de vedere pentru c[ Sffintul Vasile?, in comentariul slu la Isaia, scria cd; ,,intdiul Adam a luat fii fEr[ impreunarea dintre bdrbat gi femeie gi tot aga noul Adam se naqte pe cale neobi ci pentru cd este punctul de vedere corect. Pe l6ngd argumentele filologice, istorice dogmatice. avem contribulii insemnate qi din partea artei cregtine. Intr'un momdnt dateazd din epoca apostolicd, Maica Domnului este reprezentatl gezAnd gi purtdnd brale pruncul lisus. La dreapta femeii st[ in picioare un b[rbat care line intr'o carte, iar cu altaaratd spre steaua aare se aflf, desupra capetelor lor. B6rbatul, din pi
aceasta, este profetul Isaia8. Mulfumit6 acestei picturi vechi putem aftrma c[ despre ,,almah", ca Maic6 a Domnului, este tot aga de veche ca gi Evanghelia dup6
dacd nu chiar mai veche.

'hiril al Alexandrieit2). $i tot aga, dupd Eusebiu al Cezareei, numele acesta este un semn nldejdii ci Dumnezeu va fi cdndva cu oamenii"r3. Nu tofi interpreteazd mesianic textul, mai ales gcoaia ralionalist6 este impotrivd. Gheorghiuta menlioneazl cu tot dreptul ca adversari ai acestei idei pe Grotius, Pluschke, Hetzel,Gesenius, Hitzig,Knobel, Bauer, Olshausen 9i Diestel. S'a cE,,fecioara" este solia regelui Ahaz. Ipoteza aceasta este veche: este menfionat[ in al V-lea de Chiril al Alexandriei, care o combate ca fiind inadmisibilIts. Profetul se
lui Ahaz, regele necredincios gi pulin evlavios, pentru aJ convinge c[ Durnnezeu ine in calitate de mAntuitor. MAntuitor este copilul care se va na$te din fecroari. lui Ahaz (Abi) nu putea fi numitd fecioarl, cdci era mama unui copil de 9 ani in profeliei gi apoi nic6ieri Abi nu poart[ acest nume' Nici so$a lui Isaia nu poate fi fecioara din text. Niclieri nu se spune despre ea c[ ar nlscut pe cale extraordinar[. in momentul profefiei, alEturi de lsaia se afla 9i copilul s6u Dupd cum copilul lui Ahaz nu poate fi numit Imanuelt6, tot a9a nu se potrivegte rea aceasta copiilor lui Isaia, mai ales cd in capitolul 9, 5 pruncul de la Is 7, 14 se

,,Dumnezeu" gi domn alPdcii.


Ca peste tot, panbabilonigtii

afli

qi

in cazul acesta un motiv de inspiralie strdinl

fecioara ,,a luat", are deja in pdntece gi anunld astfel ceva s[ aibdprunc gi mai ales o fecioar[ care aparfine vii Poate fi vorba deci despre conceperea din veci. Dacd profetul ar fi zis: ,,va lua qi va n'ar fi anunlat nimic deosebit, cdci era foarte natural ca o fecioard, dup5 ce Isaia spune

ci

cici

este nenatural ca o fecioar6

insircinat[, sI

Imanuel (de la ,,im" : cu, ,,nu" : noi, ,,e1" : Dumnezeu) inseamn[ ,,cu nol Dumnezeu". A9a explic[ gi Evanghelistul Matei. ,,Karath" este o formi feminintr, se traduce cu: ,,ea il va numi". Dupd unii, numele lmanuel are cuprins profetic, contine i convertirii neamurilor, dup6Ieronimlo, iar Teodoret vede incadrat[ aici intreaga operl mintuire. ,,Se numegte Imanuel pentru cI Dumnezeu va fi cu noi, Dumnezeu se va face canoi gi astfel chipul dumnezeirii gi al robului se va cunoagte inpersoana Fiului,.."rr. ,, chema numele lui Imanuel", adic[ vei mirhrrisi pe Dumnezeu ar6tat in chip
?

nasc6e.

la Blhtiei... Astfel, orientalistul Ieremias pomene$te de existenla a ceva asemdndtot nagterea sa regele Solomon se pronunfd astfel: ,,Mama mea a bfbilonieni, unde despre fu;t o vestal6, tatdl meu un om de rAnd, ndscutu-m'a mama mea, vestal6, in ascuns"rT' Dup6 cum se vede nu este vorba aici despre o nagtere din fecioar6. Mai mult, acest este profan. Gressmann face observalia cl 7,14 nu este autentic' Aceasti
dgcument

(Domnul a zis ,,c[tre Isaia", 7, 3, 9i BbScrvare o motiveazS cu vorbirea la persoana a treia rdmane pur formala; in afarl hu ,,c[tre mine," cum este cazul in 8, l). Aceastd observafie toate acestea, de aceasta, Gressman se combate pe sine cdnd tot el afirmd ci ,,cu nu trebuie negati cu totul" (,,Trotz dem braucht man ihre Glaubwurdigkeit Vcrosimilitatea ei
hlcht zu leugnen").
Pe noi tocmai

fondul acesta ne intereseaz[, pe care Gressmannil numelte,,Kern" gi Fdtnite cd aparline lui Isaiars' (jhiril, op. cit., M.G., tom. 70, col.2O4. op. cit., (III, cap. 72), M.G., tom.24, col, tt 0p. cit., p. lo5. lt (lhiril, op. cit., M.G., tom. 70, col. 204.
tr

tom. 30, col.465. B E. Mangenot, Al.mah(Diclionnaire de la Bibie, publi6 par F. Vigouroux, tom. 1, premidre Paris, col. 394. e 132. I. Popescu-Mdlae$ti, Sludii Si comentarii, proorocia lui Isaia,IV, Bucureqti, 1927, Sf. Vasile, op.

cit., ('E#)M.G.,

lr lirrsebiu,

136'

i0

Ieronim, Commentariutn in Isaiam prophetant, lib.

lII, M.L , tom. 42, col. 112: ,,

loorigen, Invis. Is.,M.G.,tom 13,col.224,combatepecei careref.profelialaAhzzgifamilia


tll,

vocationem". rr Teodoret, Eiq tdv 'Ho., M.G., tom. 81, col.277

rrlcrcmias, A.,DasAlteTbstamentsintLichtedesahenOrients,(ed.2),Leipzig'1906'p
t^

410'

l)er Messias. ., p.236.

72

Nicolae NEAGA

Hristos tn Vechiul kstament

73

4.Lumina lumii
(9,

l)

5.

Prunculluminat (e,s6)

peste cei care ,,Poporul care umbld in intuneric va vedea lumind mare, " lara umbrelor morfii, lumind va rdsdri'

poporul este cel din Galileea. intunericul este imaginea nenorocirii 9i mizeriei l6), dar 9i a lipsei de prevedere, a lipsei de inlelepciune(F,c12,14);,,lumina"' inchipuie belgug, noroc ai fericire (Iov 22,28; Ps 97, 11)' criza social[ prin care a ffecut poporul (cf. Is 8, 2l-22) I'a distrus. A r6mas mic rest, apropiat gi el de pieire. Aceast[ rdmagifd umbl[, incoace 9i incolo, unui r[tdcit, negtiind incotro s'o apuce. De aceea, despre cei instrainafi de Dumnet se afla la c6 umbll in intuneric, zac in umbra morfii. Tocmai c6nd poporul
se spune

nivel moral atdt de inferior, i se pregategte o noud via|6, Acel val de noutate rev[rsa asupra poporului posomorat, asemenea unui soare strdlucitor peste
intunericului.

se

,,Prunc s'a ndscut noud, copil s'a dat noud Si vafi pe umdrul lui stdpdnirea Si i dal numele: Minune, Sfetnic, Dumnezeu tare, TaldveSnic, Principe al pdcii. $i mare sfarSit. ,ll f mpdrdlia lui, iar pacea lui va fi fird de o determinare mai de aproape a pruncului din 1 , 14. SfAntul Vasile2a Aici avem g, 5-6 o continuare alui7,14. La titulatura de Imanuel se adaugS cele din cap. Toodoret din Cir vede in numirile de aici un comentariu la numele Imanuel2s. lrnanuel este un copil deosebit de allii, un copil minune, clci pe umerii lui apas[ rdspunderea indatoririlor unui suveran dintr'o impdraliede propo4ii universale. ljste semnihcativS vorbirea la trecut: ,,ndscut", ,,dat". in mintea sa luminatd de rtlczeu, profetul vede realizat evenimentul, copilul deja ndscut' Cinci sunt numirile i se dau. intaia este ,,minune". Fiul care se va naqte va fi intru totul excep{ional, c[ci
i

lumina popoarelor (Is ,,Lumina" o aplicS vechiul Testament la Mesia, care este in Is 49, 6; ls 60, 1-3); astt-el, ,,lumina" este imagineamflntuirii 9i aMAntuitorului' aceasti ti Testament sunt numeroase locurile in care ',lumina" este Hristos. Uneori gi-o aplicl singur, alteori i-o aplic[ Apostolii qi prietenii Sdi. Ele culmineaza cu expret lumina lumii" (In 1, l2). Referire direct[ la textul nostru face Matei 4, I

o minune constituie o exceplie. Excepfional va

fi

ce1 aqtcptat

prin nagtere, prin felul

,,su

urm[toarele, gi astfel activitatea Mantuitorului, in Galileea, se aflh in prevederile juste ale profetului Isaia. ^ in Sfhnta Trad(ie, locul Is 9, I deservegte interesele impdrafiei spirituale' Sfinlilor Plrinli cadreaz|cu aprecierile biblice, ei neinterpretand niciodat[ in sens Eus' textul. ,,intunericul" este p[cahrl (Ieronimre), ,,lumina" Hristos (Sfdntul vasile20,
al Cezareei2r,

r*t

vlaf[, prin modul cum sfdrgeqte, prin rostul 9i menirea sa. 2. ,,Sfetnic,' este cel care povlfuie$te, coopereazl la o conducere qi indrumi pe itc cdi, ,pe cdile cele bune" (Mih 4, 2). 3. ,,Dumnezeu tare" (,,E1 gibbor" inseamnS Dumnezeu uriag). Spre deosebite de zei,
ncp

utincioase ficfiuni,,,Fiul" are naturd dumnezeiasc[)' 4. ,,Tattr vegnic". Noflunea de tat[ implicl ideea de bun[tate, dragoste qi mil6' virtuli sunt netrecitoare la Imanuel: mereu bun, totdeauna iubitor 9i plin de . Califrcatirul ,,vegnic" se referd la Imanuel. Expresia precizeazdatitoriginea, cAt
5.

flln1a acestuia.

Chiril

al Alexandriei22), sau darurile sale, Evanghelia (Teodoret2r).

pruncului este ,,Domn al pacii". Prin aceast6 numire se c[ Imanuel este nobil duptr origine 9i va h delinltorul unei demnit[1i' lnceputul versetului 6 precizeazi,exitdereaimpirlfiei lui Imanuel. Adjectivul,,mare" interpretat de Chiril al Alexandriei la superlativ 9i incadreaztr in imp6rdfie toate uirile de stat de pe p[mdnt26. Am avea, in cazul acesta, 9i o indicafieprivind structura

Ultimul nume ce i

se dd

1 Ieronim: ,,in umbra mo4ii sunt cei care pacdtuiesc", op. cit.,lib. 1II, M.L., tom. 42, col. adevan 20 SfAntul Vasile: ,,Domnul a adus (scil. Poporul) de la intunericul negtiinlei la lumina op. cit., (Com. Ia cap. 9), M'G., tom. 30, col. 508' 2i Eusebiu: ..in Galileea a vestit Hristos mai intdi lumina Sa". Eusebiu menlioneaza min tom. 24, col. cana, int6ia mdrturie a puterii Sale dumnezei esti., op. cir., (co. la cap. 6), M.G., M'G', tom' 70' col' I 22 Chiril:,,Lumina este Hristos gi Evanghelia"...,op. cit',lib' I, orat' Y pe 2r Teodoret: ,,in intuneric au fost popoarele care n'au fost in posesia luminii strdlucitoare prin Evangheli e", op. cit., (com. la cap. 9), M'G', tom' 81, col' 293' o trimite Hristos

re

I a implrlliei

veqnice.

de mare sfat.'.", Sfdntul ,,Mni inainte s'a numit Immanuel, aici se nume$te lnger
Irrrr, la cap. 9),

!asl\e, op' cit',

M.G., tom. 30, col. 512.

este Dumnezeu", aici ,,Dumnezeu tare", ceea ,,lrrrunuel din textul anterior s'a interpretat,,cu noi ci nu va fi subordonat puterii altuia, ci va domni singur peste to!l",Teodoret, op' cit'' hgcamnd

la cap. 9),

M.G., tom. 81, col. 296.

('hiril, op. cit., M.G., tom, 70, cot.257.

74

Nicolae NEAGA

Hristos in Vechiul Tbstament

75

6.

Vlistarul din lesei


(11,1-2)

Darul al doilea este inlelepciunea (,,hocmah", oo<pia ). Acesta este darul deosebit p[rrunde in enigmele vie]ii gi a indica drumul care duce Ia fericirea individuald (cf' Mt I
54).

va primejduirea existenlei. Oin aezasrul in care l-au 1y.1t c1ryle' 11 1dr3"l:":l:Ti uscat inc6 toate r6d[cinile vielii: ,, si va iesi un vtdstar i s,au tulpina lui lesei Si din rdddcina lui odrasld se va ridi.ca"27 . ---t: --^-: ^: ..,,+^*:^: , ^- regi (Fz I puternici, pe roni (Ez in vorbirea figurata vlastarul inchipuie pe oamenii mari 9i cu pieirea (Iov 14,1-9)' 3), iar trunchiul este omul imbdtrdnit sau sl[bit 9i ameninfat qi de alt[ datl n'a supraviefuit decdt trunchiul rddl falnic[

profetul compune acest capitol intr'o vreme cdndpoporul s5u era subjugatpdnl

sfatului" este insugirea de indrumare potrivita; ,duhul puterii" este darul de a trli Stsi lndatn gi lntotdeauna o

,,in1.l"g"."u"
sfatului.

este partea practic6 a inlelepciunii. ,,Duhul

ffi;;;;;;i,ina,'o,

'

Din ,,padurea"28 mAniei Sale i-a ars fala ,,de sus Securea qi iierestrdul Domnului au mistuit-o, iar focul care cu poc6in[6 s'a pentm acea jos". Doiordrea n'a fost hotlrdtd 9i ',r6m['i!d" este familia lui lesei. Iesei este fiul lui Obed Ei tatll cel Atotputernic. Acest trunchi

"

o conlin : daruri ale Apocalipsei, totugi este sigur cf, cel pulin ideea de plenitudine

mai ales a celor ce ,,Duhul cunogtinfei" este darul pdtrunderii tuturor lucrurilor 9i lui Dumnezeu. ,,Duhul temerii" reprezintd partea practicd a cuno$tmlei' ale Numdrul gapte este simbolic ai sffint, el indic[ plenitudinea. Persoana care te cele gapte calitl1i ingirate aici este intr'adevlr un om desavdrgit. Mulfi tac ideoloeic[ intre Is I 1, 2 gi rd 6rto nve6patu din Apocalipsa Sfhntului Ioan (1, 5, 6). Cu toate ca pdnl azi nu s'a produs un comentariu definitiv la cele

3,l;4.5;

David (Rut4,22). ale intocmai cum dintr,un trunchi sau r[d[cin6, prin acliunile binefrcatoare va ies mlSdile proaspete, iar copacul se reface' asttel se solare gi ale undelor de apd cele mai din pllpanda familie a lui tesei un baibat de care se leagd T:ii yd"r.1i lui Dumnezeu, duhul inlelepciunii 9i al inlelegerii, vldstar este dlruit cu,,Duhul (verset' 2)' sfatului gi al puterii, duhul cunogtin{ei 9i al temerii de Domnul" pentru a este o putere care dE omului toatl stinlenia' ,,Duhui lui Dumnezeu" comenteazl Teodoret deCir' primesc fiecare in cu succes pe teren moral. Profef,i, intr'un astfel de blrbat darwi in baza c1rorasiligluiegie intr'ingii o fo4i divin[2e. idealului. Sub tnfluenla acestui duh stau toJi erou poate stinge niciodati naca.u 16, I 3)' ,,in Mesia se realizeaza ins[ in t icf. rud 6,i4; 11,29; 13, 15: 14,6;1 Sam pe ,,nuah" (a se od mai des[virgit coborarea duhului lui Dumnezeu. Isaia trimite al duhului, la cel din urm[ 9i cel mai celebru det acel rotcrpaivetv 9i pdvetv la Iordan,_era plin, davidic,,I. Despre lisus se scrie (Lc 4,14) c[ ,,intorcdndu-se de in vrem Duhul Sf6nt,'; intrand in sinagoga din Nazaret, citea din sfanta scripturd, Lui (Lc 4, 18)' Urmeaz[ o serie de trei nvel5pcr rupiou era deasup.u
acelaqi

l(:cle texte. Dr. K. Schlutz a studiat Is 11, 2 in primele patru secole ale erei cregtine 9i constatS Hipolit'', lCriitorul sirian Aphraatrr, apoi Efrem Siru131, Iustin Martirul3r, Tertulian3', gapte daruri se tmont AlexanarinuP' si Origin3r leagd darurile lui Isaia de Mesia: ,,Cele in misura vrednicrer tc in toati plenihrdinea la Hristos, care le trimite credinciogilor, ia,,. Sffintul IoanHrisostom32 intemeiazainvdlatura sa despre natura divino-umand Grigorie de Nyssa3r, MAntuitorului pe Is 11, l -3. Acelaqi interes mesianic il aratS Sfrntul

lAtanasiess, Sfdntul Irineurs, Fericitul Ieronim33 9i ceila[i' este in Dacd teologii de azi nu dau importanla traditionaltr lui Is I 1 , l-3, totuqi bdrbat care numai intr'un e admis ci darurile descrise de profet se intdlnesc deplin mult pe semenii sdi3a.
7.

infrtrfirea
(1

cea

mare

l,6-9)

daruri pentru a constitui in total gapte daruri'

! : - ----^r-.: (copilul) cel abia inldrcat intinde mdna. /^^-;1.,t\ ^-t ^A;^ iatitnal intinie mAnn si tr Toyo ochiilor sticlosi ai sarpelui vor maiface nici un rdu..." (cf. 9i Is 65,25).

,,Atuncivorslaimpreundlupulcumielulsileopardull6ngdiedsevaodihnisi sejoacd la vizuina I puiul de leu (Si boul) qi un copilas le va paste' Iar copilul
Si

din neamul lui David", op' cit', ( 27 Sf. \.asile: ,,verseful acesta ne anuntanagterea lui Hristos la cap. Xl), M,G., tom' 30, col. r i ,r,or 2r p[durea este in vechiul Testament, imaginea oamenilor numerogi, a poporului (Is 32, 19)' 2e Teodoret, op. cit., (com' la cap. 11), M'G , tom' 81, col' 313' den ersten vier chr' J 30 Dr. K. Schliitz, Isaias 11, 2, Die sieben Gaben des h. Geistes in (in Alttest. Abh., Breslau, XI' 4), Mtinster i' W', 1932' p' 5'

Comparalia se face (in verset. 6) intre dou[ conmste' Cuvdntul ,,meri'- !"U.ou-') n5e.A; intaia dat6 in Fc 49, in text, clci altereazd aceastz ordine. in Biblie, ,,lupul" este amintit
Sehltitz, op. cit., p. 36, 38, 46, 58,

553'

,.

68,77'

98.

llehltitz, op. cit., p. lO6. l)y. t'ir., p. I 17. l2l , 65, 144.
,,f1t,.,

a", gew.hnliche

meschliche Mass hinausgehen", cf. Guthe, op. Cit.,

p.569.

76

Nicolae NEAGA
17),trliegteinpustie

Hristos in Vechiul kstament

77

2T.Elestenumit,rdpitof',cecidimineajasugrumigipradl(Fc49,

6) 9i este gaa in orice clipd slverse s6nge qi sdpiardlvieli (Ez 22,27),cdciestefoate iute, ales lupul cel de sear[ (Av 1, 8). Figurat lupul este tipul omului crud.

,,Ivlielul", carereprezintradtdetipic animalele domestice, esteimagineabhndetii. semnificalie o are gi iedul gi in parte vitelul. Leopardul este, ca gi lupul, tipul cruzimii, rupepe oricine ii iese in cale (Ier5,6). Este o fiardvestitiprin iutimea gi siguranJapasului ei l, 8).,teul" estetipul forleipe carenimeninuindr5zregte s'oprui laincercare (Nm24,9), ar risca sd piari in ghearele celui care ,,stii la pdndi gata si sard" (Pl 3, 10). ,,$arpele", mai vipera, care in toatl vremea are venin sub limbi (Ps 140, 4), prezinti un pericol de moarte om, clci impotiva ei nu este'vraj[ gi nicivindecare (Ier 8, 17). Groaza de moarte pe care o inspird trdirea in apropierea fiarelor va trece in irealului atunci cdnd ochii sticlogi ai viperei vor fi obiect de distrac(ie pentru copii. Sfin1ii Pdrinfi nu interpreteazd literal. Chiril alegorizeazdls,Ieronimatribuie un

practica; ,,deah" indicd uneori in{elepciunea gi priceperea de a trdi dupa vota cea t[ a lui Dumnezeu (Ier 3, l5). Obiectul cunoagterii este Dumnezeu' r+dz (,,ladath") La Avacum cunoa;terea este teoretici, gtiinlifictr, cdci infinitiwl contr. (,,kabod"): ,,m[rire, onoare". Cunoaqterea teoreticd, care ,,inundd ca 0U obiect.TiD , accentul brcnt p6m6ntuf (chidl44), premerge celei practice, de aceea Eusebiu pune
Una

(lonjunc{ia ,,caci" motiveazl lipsa rdului. ,,Pdmantul" (metonimie, vasul pentru rrrt) Lste tot spatiul locuit de oameni,6),n ti oixoul.rlvrl cum intetpreteazdEusebiu rurcei{2, sau 11 r&ocr rl {lnoipcr,vdv, cum t6lcuiegte Chiril al Alexandrieiar. CuvAntul ,,plin" trebuie interpretat cantitativ 9i calitativ. Cunoaqterea lui Dumnezeu

Ouv0ntul lvf,rorgtt.

Scnsul celor doui texte este urmdtorul: ;tiin1ific, Dumnezeu va fi cunoscut, iar ic voia Lui se va face pe intreg pdmdntul. Idealul este condilionat, la Avacum, de rgerea imperiului chaldean, la Isaia este o consecirlld a tealizdrilor din Is 1 I 9i

spiritual textuluis, pentru Teodoret ferocitatea animalelor reprezint[ variatele de oameni cu moravurile lor37; asemenea gi dupd Eusebiu al Cezareei3s gi ceilalp. Pentru frumuselea ei, aceast6 sublim[ paginl biblicn a fost obiecrul celor st[ruitoare disculii. O citeaziTheocrit]e, Virgiliu3e 9i Horafiu]e. Se susfine cd sub in acestei profe{ii a conceput Virgiliu acea,,aurea aetas"a0, cAnd ,,se va nagte un copil... va aduce pacea in lume. Toate crimele dispaq turmele de vite n'au a se mai teme $erpii gi toate plantele otrf,vite vor pieri"at.
8.

9.

Steagintrt popoare
(11,10)

Desiv6rgirea credinfei (l l, e)

Avem in Vechiul Testament doud texte, unul la Isaia I I , 9, altul Ia Avacum 2, 14,

privire la deslvdrqirea credinlei exprimd aceeagi g6ndire: ,,Cdci plin vafi pdmd cunoa$tereq lui Dumnezeu, precum apele acoperdfundul mdrii"
cu
r5
16

Chiril, ,,Vipera este imaginea celui r6u...", op. cit., (1, ID, M.G., tom.70, col. 525. Ieronim, op. cit., (I, IV, com. la cap. ll), M.L., tom. 40, col. l5l: ,tup a fost gi Pavel,

persecutat Biserica". r7 Teodoret: ,,Prin ferocitatea animalelor sunt inchipuili oamenii cu moravurile lor: lupul este acaparator, iedul indicd simplitate gi nevinov6lie, leul mindrie gi fo(i, taurul (boul) i in Hristos se infrAfesc toate categoriile de oame ni..)', op. cir., (com. la cap. 11), M.G.. tom.8l,

prin care poporul ,,Nes" inseamn[ semn (minune), semnul de pe o culme de deal, acceptat traducerea ,,steag"aS, degi tot a9a de alarmat intr'un caz de rf,zboi. Am este redarea cuvdntului ,,nes" cu ,,minune" pentru cd gi-a inhpt ,,RIddcina" este puterea de via15 a cuiva. Un neam este tare mai este icoana originii cuiva: Iisus trimite ,lt" io pa-aot (2 itegi 19, 30). ,,Rdd5cina" rl sd strige cu glas ridicat ci Domnul s6u este ,,rddicina lui David" (Apoc. 22,16). popoare el st[ ca ..Vl[starul', (urma$ul) va iegi din r[ddcina (neamul) lui Iesei. Intre in mijlocul mulfimii. El este obrectul pltul uriag in mijlocul viei sau ca un steaga6 ci generale, cum este cazul cu un lucru mai rar, un om celebru de exemplu' unde siligluieqte ,,Menuha" este loc de odihn[, salag, tron, patrie, probabil locul cinstirea pe care i-o este inleleasl de unii Shnfi Pdrinli ca lui lesei.

vttr ,,in ziua aceea, rdddcina lui lesei std ca un sleqg intre popoare, neamttrile odihnd va fi plin de mdrire" idui in ddnsul, iar locul tui de

,,Mlrirea,,

3l 5.
rl Eusebiu: ,,Animalele indicd cele rnai variate naturi omenegti...", ap. cit., (com. la cap. I l), tom.24, col. 172. re lleignant, Les prophites d'Israbl et le Messie, Paris, 1893, p. 316. a0 Fr. Delitzsch , Kom. Uber das Buch lesaia, (Bibl. Keil. U. Del.), Leipzig, 1889, p. 194. or L. Dcnnefeld, Le Messianisme, Paris, 1929, p.284.

ll Iirrscbiu, op. cit., M.G., tom. 24, col. 173. lr('lriril, 'E(rn. etg tbv 'App. M.G., tom. 71. col. 884' il ('lriril, op. cit., M.G., tom.7l, col. 884'
liuscbiu, - l,cntru c[ op. cit., M.G., tom.traducere la noi, de exemplu, in Biblia Fundafiilor Regale din 1938 t mai exist[ aceastd
ff

24, col. 173

;l lrrl.lropescu-Mdlnegti, op.cit.,p.2 l0,giaqvreasEsccreezeunfeldecontinuitateincelebune

78
diruiesc credinciogii, dupa

Nicolae NEAGA
moarteaT 9i

Hristos tn Vechiul Testament

79

indllate, evenimente care determinl pe mai m cum interpreteaz6 TeodoreC8' i aduce inchinare dumnezeiasci,
10.

Sflntul care vine


(t2,2-6)

qi voi teme, cdci ,,Iatd Dumnezeul mdntuirii mele! in tine md incred nu md Dumnezeu, care va fi mfintuirea mea! " ' veselia mea este Domnul il ros ,,Iat'" este parlicula care veste$te de obicei noutllile cele mari. cuvantul sfhrgit sd se bucure ctrvaaveapa:rte de ceea ce a agteptat' Obi popo*l, care poate in bucuriei este,,Dumnezeu" in calitate de,,mdntuitor"' 2 Ps 1 I 8, 14' ,Zimralh" inseamnd fal6, glorie, lipsind sufixul ,,i", ca 9i in I; 15, 9i cu veselie din izvoarele mdnluirii"' ,,$i voi scoateli apd .,lzvoarele" de apl sunt destul de rare in orient. o fhntand constituie adevdratl avere afamiliei. Pentru cate un izvor de ap6 se pun in migcare triburi Din pricina unui izvor, pe care-l cotropiser[ slugile lui Abimelec, s'a iscat ceartii (Fc 21, 25). Fad Avraam gi rege. Dreptul de proprietate l-a plitit scump patriarhul

Lui Dumnezeu I se cuvine imn de preasldvire, pentru c[ bucuria pdmintenilor va fi Lauda este motivatd de binele care li se face. Nu vor mai fi intrist[ri ca in trecut, rul'erinlele se exclud din viitoarea agezare sociald. ,,Orbii" de ieri, plg6nii, vor vedea limpede efectul invior[tor al ,,apei vii", iar iogii sunt chema{i a fi intotdeauna la culmea indatoririlor sfinte, prin sfat 9i exemplu. ,,Sfhntul' este titulatura ce se dd lui Dunmezeu. El este sf[nt prin Sine, indiferent de ce o are despre El omul. Pitrunzdnd in via{a acestuia, El o sfinleqte (I9 3 1, l3; 20, 8; I; 20,12\. O misiune asem[n[toare indeplinegte qi aici Sfdntul, de aceea Isaia iderd mare lucru cdpoporul a g5sitpe Domnul (12, 4-6)'
11. Cel agteptat

Qs,e)
,,latd, Dumnezeul nostru in care am ndddjduit, Si ne va mdntui pe noi, acesta este tul pe care-L a$teptam; sd ne bucurdm Si sd ne veselim de mdnluireq Lui-" Credinciogii se invrednicesc a-gi vedea intruchipat visul de veacuri. Iat[ cd vine ttrrd de care omul nu poate nimic; Dumnezeu. lnima omului bate ,,atunci" de bucurie, iar cu buzele il rlspldteqte pe ',Cel ce vine" cum poate. Motivul doxologiei este mdntuirea ce vine prin El. Este gi aici o profelie, ionsul celor frcute de Moise gi a1li prooroci (Chiril al Alexandrieisa).
12.

nu va sunt de regula adanc sdpate, astfel cd scoaterea apei obosegte gr.u ln viitor nu prilej de mare bucurie. izvorul de apd fiind icoana feri fi aga. Scoaterea apei va fi

numeite adesea pe Sine apd vie (In 4, 14), de aceea Sfinfii Pdrinfi ( textul la izvoarele Mantuitorului (Chirilae 9i Eusebius), la docfina evanghelicl (Teodorets2) 9i-9i astamp[r[ sufletul (Sfrntul din care scot cu bucurie cei care cred p e Domnul, vestili nume I e Lu i' face'1i ,, $i v e|i zi ce in z iu a aceea ; l htdali este numele Ltti! sd stie tot faptele Lui intre neamuri, preamdrili-L, cdci mare ". (a li 5) cd mare este... Sfdntul lui Israel! Mantuitorul
se

(Levl4,50; 19,20; Is43, l9); laleremia2,l3,,apavie"esteDumnezeu'lnNoul'[esr


Statul ideal
(32, 1-s)

,,Iatd. dupd dreptate va domni regele Si sfetnicii cuiudecatd vor indruma'" ,,lati" serefer[ gi aici la,,vremeaaceea", cAnd dorin{elejuste ale omului vor fi lintaultimi dregStorilor. Regele va fi drept in acliunile sale, iar sfetnicii s5i supugi 9i loiali.
Ilvreiescul ,,legarim" l-am tradus cu,,sfetnicii" (LXXareaplovteq), pentru cI este de una gi aceeagi guvernare, nu de imp[r{ii diferites5. ,,Legarim" este un nominativ ut, contopit cu prepozilia ,,1e" ca in Psalmul I 6, 3. cu ,,Cu judecat[", adicd cu tact 9i cu inlelepciune, Iird a ajunge in antagonism
rcgele.

nT

I, com' la l l)' M'G" tom' 24' ,,Giorificarea dup6 moarte", Eusebiu, op. cit-, (tib. II, tom'

32'7.
a8

cit., (la cap. l1), col. 317: Ieronim vorbegte despre felul mor{ii sale: ,,erat mors gloriosa", op. cit., Qib. IY com . [a cap. 1l), M.L., tom' 42,cot' 752' i' .,Din izvorul mAntuirii, care este Hristos'..", op. cit., M'G', tom' 71, col'344' i0 de aici a se inlelege alegoric, referindu-se Ia izvoarele mintuirii, Ia Hristos"

0p.

'eful

,,$i va fi fiecare ca (un) ascunziS impotriva vdntului Si un addpost tmpotriva ca o revdrsare de ape intr'un pdmdnt uscal Si ca umbra unei stdnci inalte
'un linut secetos".

,,Apa

tom. 24, col. 181.


5I

intelligarnus evangelicam"), op' cit" ,,Este vorba despre doctrina Evangheliei" (,doctrinam IV, com. Ia cap. 12), M.L., tom. 42, col' 156 52 cei care cred sincer" ( ,,Este vorba despre izvoarele mAntuirii, din care scot cu bucurie 156. cap. 12), M.G., tom. 81, col. s1 Op. cit., (com. la cap.72), M.G.' tom' 30, col' 564'

([I, com. la czp.25), M.G., tom' 7I, col. 565. (lhiril al Alexandriei interpreteazi astfel: ,,Va domni peste voi Hristos cel drept gi nevinovat", llt., IlI, M.G., tom.71,col.'704.
tlhiril op. cit.,

80

NicolaeNEAGA
I

Hristos in Vechiul Tbstament


U, 18),

81

Este vorba despre lrecare dintre sfetnrcrt ,,Ig,' trebuie tradus cu ,,fiecare',. poporul in versetul I . Ei sunt scut Ei apErare impofriva tuturor relelor ce ameninld

Ascunzigulofer6unlocsigurdeapdrareimpotrivavdntuluicebdntutelnorient. I 1' 6) giotrdvil gtlij:l* timpul vlrii sufl6 acolo un idnt fierbinte , ,'arzdtor" (Ps'
este in

p6mdnt' de pericol. VAntul trece la aproximativ o jumdtate de metru de jos 9i cu respira[ia::ti'lgsurpringi se culcl in grabd ta pamant cu fafa in mai ivirea vdntului dup6 o cea[6 caracteristic[s6. Crivdful bdntuie locului'prevad tot ce este mai d[rim[ iama li este uneori atdt de puternic incdt dezrld[cineaza 9i adlpostului apare deci evrdent' rezistent. Folosul Pamantulagezatl6ng6apedarodulsiulavremcasa,cdciabsoarbeceletrebu care are sfetnici care puterii de rodire. Aseme-nea^nu poate fi ingrijorat cetSleanul
1

adicl sd-l invingl in discufii gi s[-l denun]e regelui. Dumnezeu este impotriva brici (Ps 55,4), iubegte insd,,limba dulce" care ,,inmoaie (Prov25, l5). Celor virtuogi Dumnezeu le dd limb6 aleas[, ca si gtie s[ vorbeascd (Is 50, 4). Aga sub impulsul inspirafiei in trecut li s'a deschis gura celor greoi la limbd gi au fost i sd yorbeascd (I; 4, l0), in viitor fiecare va vesti deslugit adevdrul. ,,Celui nebun nu i se mai zice cd-i de neam ales Si celui viclean nu i se va mai zice
care au limba ascugitf, caun

c:instit.

"

,,Nebunul" de aici este un om de categoria ultim6, atdt in inlelesul intelectual, cdt 9i ccl etics?. in ziua aceea, cdnd aristocralii virnrlilor gi impdralii s[racilor vor st6pdni, faptelor, gi nu a originii, va h cea prefuitl
13.

apostolat social. reconfortant, mai ales Pentru omul st[ruitor Ia lucru umbra este un adevarat degert lipsit de ad6Posturi. ' (uneori DiX a ffadus ,Jaion" cu Etov, insE ,,!aion" inseamnd aici mal stincos 2 Regi 23 17) ' de piatr[ Ier 3 I, 21 , alteori piatrd funerard, ' radi oferit[ de o stanca este mai rEcoritoare, intrucdt dinspre st6nc5 Umbra
rdcoarea specificd Pietrei.

Mergiitorul inainte
(40, 3-1

l)

celor care aud ,,$i)u vo, mai'fi inchi;i ochii celor care nu vdd Si urechile

ascultdtoore."

pentru cd c)mul care are ochi luminogi gi nu-i deschide vederii largi este orb, este vorba, este orb cu su are gi nu vede,,. in domeniul moral, c6ci despre aceasta iubesc dreptz .el ca." gtie care este binele 9i nu-l face qi cel care ur69te pe cei carc sE se impotriveascl Dumnezeu a deschis omului urechile ca el sd nu dea inapoi 9i fac6 9i si le urmeze" (I; 24' 7) qi s 50, 5), ci sd aud6,,toate cdte a grdit Domnul 9i si le pe omul renlscut' pe omul inspaimante grozav in fala josniciei (Fc 20,8)' Isaia vede (ain)' ,,Tiqenah": impf. pl. f. d. ,, (;in) a (ain) a" ',,5i' grdi USQ nibuni ro judeco sdndtos si limba celor gdngavi va iri*o celoi

,,Glasul eelui ce strigd in pustie: gdtili calea Domnului, drepte faceli cdrdrile eului nostru tn pustie!" Poporul este anunlat, prin organele sale competente, ci in curAnd se va sfdrgi cu aspectul lui nepl[cut, SI ia aminte toli la ceea ce li se spune gi si se conformeze i. Cel care vestegte este un sfetnic oarecare, preot sau profet. ,,Pustiul" este lara Canaanului, care din pncina deselor dezastre, este lipsitd de tori sau este degertul dintre Canaan gi Babilonia, care trebuie amenajat in vederea rcerii in patrie. Asemdnarea este luatl de la necesitatea orientalilor de a preg6ti ile, ori de cAte ori o regiune este vizitatd de rege. Pentru a face cdr[rile practicabile, nivelate ddmburile produse prin acumularea nisipului qi astupate gropile rezultate urma revErsirii apelor. Pentru a merge totul neted, crainicul anun!6 cu mult[ stdruinta
apropiat6.
Degi

""'lfi"orrrii,,

fale de virtul de aici sunt oameni srnatogi trupe$te, dar nepdsdtori uguratici in cazuri grave. Ei vor deveni co ,,lnima" (,,leb") este cugetatl ca ce inima,jndeamnd" (I9 35, 2l),,,vegheazit" minte" (Dt4, 39),,judeca'(Is 32,4) 9i este ,,Limba" apare adesea personifica mincinoasi (prov. 6, 17), ',viclean6" (Sof limbd ucigitoare, c[ci duqmanii lui Ieremi
56

profetul pleacd de la o situalie politici, totugi el vede mult mai departe. Regele este insugi Domnul, care vine personal s[ elibereze din robia suferin]elor vine din ,,pustie", pentru cd 9i teofania de la Sinai a avut loc in imprejurEri

ilare; ,,I s'a g[tit calea celui ce venea din pustie" (Ps 68, 5), ,,Iagar" inseamn[ a h drept, in Piel a face drept. ,,Toatd vqlea sd se umple Si tot muntele Si dealul sd se plece qi fir,pte Si cele colluroase netede."

vorfi cele strdmbe

h Asr lbl, ,,nabal" este in Vechiul Testament bogatul nechibzuit (Ier 1 7, 1 1), omul nesincer (Prov tl), imoral (Ps 39, 9), migel (2 Sam 3, 33), dar mai ales omul care nesocote;te in gdndul sdu cd 17,
htt exista

l. d. Onciul, Arheologia biblicd,Cerndu{i, 1884, p' 59'

Dumnezeu (Ps 14, 1, Ps 53, 3).

82

NicolaeNEAGA
Dup[cuminordineafrzic[suntvicisitudinicaremacindterenulgiinchide

Hristos in Vechiul Tbstament

83

"tl :::l'l "ilil;ili; se aruncala o parte impedimentele, puterea i Dacr #il:rffi;;;;i;il,


,rmireazit drumul

liu qi'"u

t"p

tY1:tttt*111:,'i:

se ugur-e1zli cregte enorm, iar avinrul spre 1int6

"tut#l#;:"i ild;ffip"r*?r'
'

indepartat
realizatin

--:-^+ ^-,,r +rahrrie si fie cor in intampinat, omul trebuie sa.he copil mult' --:.:^: ex aa nrrni a""; .r. irrcru. c6ci pAnd atunci nu mai este I gindea decdt sd dd (vezi Mt 3, 8; ntelor. Sfinlii P[
y.^- ^-.-,.1-+-l^,. alp nfr cuprinzltor cuvintelor; ele depagesc ^enicesc

Expresia ,.toat6 camea" are un inleles mai larg decdt la verset. 5 : tot ce este animal gi om. ,,Iarba" este chipul trecerii grabnice, conf. ls 51. unde omul trece,,ca iarba" gi Ps 103, 15, unde zilele omului sunt iarbf, t, ,,vie!ii" este gi onoarea, titlul, rangul cuiva; se alege praful de ele. $i mai pulin ic6 dec6t iarba este floarea, pe care o adiere ugoar[ de v6nt o doboard Ia plmdnt.
I gi are duh de via1d,

"

este

tipul poporului robit patimilor, care nu poate viefui mult. Lucn:ri, fiinle,

i gi popoare, totul sfdrgegte prin moarte nea$teptatd sau timpurie, ca 9i cdnd viafa lceaste lume n'ar fi dec6t o cildtorie cf,tre moarte.

,,CuvdntulluiDumnezeu"estelegeamoralarevelati(cf.Ps50, 17;1L9,105;Ig34,
cole zece porunci etc); el nu este supus trecerii, nici cei atagali ,,cuvintului", cum leronimn. Interpretarea aceasta a fost admis[ gi de Chiril al Alexandriei65. scriitorjustific6 teza cu Ioan 8, 5 l.

il#l1xi,il,i"iffiffiil;;

;:ffir:1r-.

Ieronim loan, care aflr lui

ffi:,?l;Jffid,:u, ,,i""ni.;Juraul
'Ul'o-C-o*n'l'i cdci gura Domnului a grdit"'

."'d;;;;

atribuie un sens gr mai

n'*11*"1;*:yll': il T'::11ii"j::"',:: ,,v6i" I sub variatere sale forme; cdt despre

suntimagrnea."rorrnoip,rtin.r"aio..rr*pupnchirilgia(ii,glasuldeaicir[mdnet i"""r,i-""irr"*crg[torul ,,Soareluidrept5lii"6l' - .-.,..-.-".t mdntuirea lui tot trupul -A-t,,ivon tr.' Si ,,$i se va oran "'"dno

,,Pe munte inalt suie-te, binevestitor al Sionului, inalyd cu putere glasul tdu, ,rtilor al lerusalimului, inalld glasul tdu Si nu te teme; spune cetdsilor lui luda; I',umnezeulvostru!". ,,Mebaseret", participiu feminin de la ,,bigor" inseamnl a anun(a o veste bund, a fi
de bucurie

(LXX

are 6 ericrTlel.r(6pevoq).

,,Vestitorul" de bine se adreseazi intdi Sionului, adic6

Ierusalimului, capitala, mama

ta16y:1'r:::]:::r'lYll* !'r\auuu "in't"l f" care o idatoreazi coPilul slava ce datoreazd lui Du ,,Kabod" .rt" inalt demnitar sau I, 6); dar gi onoarea ce se este un ebraism credinciopii. ,,fotbasaf ', ioutd **tu, t l: lt?"ir:"rt". lT' j?it;
XJ,ll"r'*",1;

r"n., sefoloseetein Fc6,12;rer25,3r;zah' i" "..iuqi -'' ts4e,26;66,23;roll,r''q'ltiueit"-t'ott'n1t"t"-tt1^:':ll':l11lllli,';-.,,.,,. " il;i"l,ii;i";;,i""" cu ochii, ce"a ce,.greieete Domnul'tste caimplinit,

I::;il;";.

cclelalte cetdli sunt fiicele ei. ,,Solul" binelui este indrumat si urce pe o culme de pentru ca toate privirile s[ fie indreptate spre el. Profetul vrea sd spuni cd este mai Etirea ce se va comunica lumii, incit toli oamenii trebuie sd fie aviza{i in sensul . Fiecare trebuie s[ afle c5,,vine Dumnezeu." ,,latd, Domnul vine cu putere Si bratul Sdu supune tol. Iatd, plata lui este cu El Si

cElipsitdeminciun[estecelcarepromite'cumspuneEusebiu63'Pescurt'omenir' mdntuitd cu adevlrat' ce voi striga?'fo1':'o*!" ,")'1, .Glasul celui ce zice: strigd! $i am zis: [Jscatu-s'a iarba si Jloarea s'a ofi ,"r,a'iaiiT"""iLrii'r, ,arbZ c,mputui. se usucd i ci" adevdrat iarba .1! Duhul Domnutui o t (verset' 6'7

inveci" '8)' f,irci,"tti,r,ea, iar "rua''itd no*nului rdmdne NerI care-l indeamn[ la propovdduire' tnit*'loasl Profetul aude o Ahmci '""t aqteaptl noi comuniclri' coptegit de sffintul entuziasm al infEptuirii'
58
5e

",'i

pi'i"'"i

lollrll'

Eusebiu,

op'

Ieronim se

(com' la cap 40)' M'G'' tom' 24'.col' 365' credincioqilor, op. cif., (libr. xI). gindegte Ia p..r#.",rn.,easce a
ci.t.'

M'L''

lui inaintea Lui!". livreiescul ,,behazak" l-am redat prin ,,cu putere", LXX are peto iop5oq ,,Bra!ul ui" indicd acelagi lucru, putere, for![ irezistibild (Is 53, l), in contrast cu,,bra(ul de 0l omului", care indic[debilitate, sllbiciune (2 Cron 32, 8). A zdrobi bralul cuiva a-l invinge gi a-i nimici puterea (Iov 38, 15). ,,|)lata" privegte pe cei care au s[v6rgit un lucru (mai mult sau mai pu{in vrednic), Cvreiescul ,,qakar" are inlelesul de achitare a unui serviciu prestat, simbrie (Fc 30, pc care a incasat-o Iacov de la Laban..., pe care o iau preofii pentru osteneala lor Itl,3l), cdgtig (prinmunc6, Zah 8, l0). ,,ltlsplata ' se di cuiva pentru o faptd de vrednicie, celorbuni (cei r[i se pedepsesc). ,,(.'a un pdstor pa$te-va turma sa, cu bralul sdu va aduna mieii sdi Si la pieptul ll w purta Si va mdngdia pe cele care aldpteazd."

t, op. cit., (lib. XI, cap. 40), M.L., tom. 42, col. 417, rtp cit, (llb.III la cap. 40), M.G., tom. 71, col. 805.

Hristos in Vechiul
84 Nicolae NEAGA

Tbstament

gs

(ler I 3' l7 ; Zah 1 0' 3 ; Ps 7 8' 52)' iar oile Turma este poporul ales, credincio gii lil""l't"111"1i: indivizii singuratici (Ier 13, 20)' Aceast[vorbire frguratltt::":i iarmieii, duprEusebiu de ( pari"-i"", Hristos (rn 10, 14),

;iilffi;Gffi,
;;il,r*r"

cei nou-ndsculi 9i renbscuii prin Hristos6' Dumrrezeu

":i: primejdie ii ajuti grabnic. Nu Sa, pe cei slabi iiocrotepte, iar pe cei in

l*i"31:::

S:

es

,,Nu va striga Si nu va indlla Si nici nu va ldsa auzit glasul sdu pe ofard." Strig[ pe stradd cei nesocotili, igi fac auzit glasul lor o specie anumitE de oameni, care au pierdut sentimentul modestiei; igi inal15 c6ntecele insofite de chitar6, cei care zilele in veselie (Iov 21 , 12). categoriile de aici pot fi identificate in fariseii care iesc sE se socoteascd a fi mai mult decdt sunt, d6ndu-gi lludirogi in vileag merite le lipsesc sau sunt profefi mincinogi care i9i revendic[ ostentativ roluri pe care nu le Unii ca acegtia favorizeazd in chip gi fel popularizarea curentului bolnav al vie(ii, in loc s[ facl viu, ucide. Vcrsetul exprim[ particularitatea slugii Domnului. Acesta estc tiicut, resemnat, bl6nd , astfel cd gi grandioasa oper[ ce i se incredin[eazd o duce la indeplinire &veu xai rqrft (Chirilrc). 3. ,,Trestiafrinld nu o va zdrobi Sifitilul cefumegd nu-l va stinge, dupd adevdr vo drcptate. "
,,Pigtah" inseamnd inul ce cregte pe cAmp (I; 9, 3l), dar gi fitil (Is 43,l7). ,,'l'restia frdnt5" se rupe la cea mai ugoard adiere a vdntului, tot a$a se poate stinge, tul'lare, htilul care fumegtr. Trestie gi fitil sunt acele specii de oameni a ciror viafi ruinata de pe urma decdderii fizice gi sufletegti in care au ajuns. ,,Sluga Domnului" vine intre oameni ca sd-i serveasc6 pe toli gi sd aibi mili gi de ei. Fiecare om va avea parte nu de dreptatea pe care o poftegte inima sa, ci de cure o prescrie adevdrul.

placulslucavreuncredinciossllsepiard6'cisdaib[partedeviafa'pentrucd iubegte pe toli oamenii in egalS m6sur6'


14. SlugaDomnului

(42,1-6) care este binepldcutd suJletului ,,Iatd sluga mea, pe care o spriiinesc' popo-arele-''r va uui," am pe:ste dansirt duhul meu, dreptate ,",---.^,, EL^.r,, ,l deri Iahve"' este traducerea lui "Ebed" "Ebed slugd, rob. Aldturatlui Iahve, subt .,-.1,,,1 ehcd,, care inseamnl a lucra; substantival ca as6. Astfel, titulatura aceasta se diblrbafllorvirtuogi prihan6"' ca Iov (Iov 1, 8); se numesc drep{i gi far[ de

""''';;;;;;:;ft;;"''"'lui'i6'

Regl profelit,in calitatealor de devotali aiDomnului(2 'Gou qi laZah 3' 8' D i, isl. ,,Sluga" de aici esteMesi4 ca un rost in istoria

g'

ln 1

.l.rri

imp[rdliei Sale, iar expresia ,Be care o sprJ evisti rrn rarmrt de obligafii. ca cel infie p[rinte 9i
vo fec(iuneaDomnului sIu. Domnut rt ntal asrgur4 v4

i
ar

rijinul necesar misiunii sale. in T Y -: r--^ ^1 care E-'.-.-i ^^-^ figureazdinLXXl' Aprecierile acestea si potrivesc 9i lui Iacov 9i Israel' in cazul acesta rezultd din Mt slugii Domnului. Dar ca texLl ebraic are prioritate o interpretare individualist6 9i se idi unde chiar M6ntuitorul d[ versetului nosffu

4, ,,El nu va dezndddjdui Si nu va avea odihnd pdnd cdnd nu va intemeia pe dreplalea, cdci legea lui toate neamurile o aqteaptd." ,,Sluga" nu-gi va incetini activitatea pdnd ce concepfia sa despre viald nu va iegi pintre evangheligti numai Matei (12, l7) merge pe aceeagi linie cu Isaia 42, l-4 gi str scoatd la lumind mdsura in care profetul aprevinttcd,Mesia are sI schimbe
Iui. t,llSu vorbeSte Domnul Dumnezeu: Eu, Domnul, Eu le-am chemat pe tine intnt Si le-am luat de mdnd Si te-am ocrotit Si te-am ficut legdmdnt poporului Si

",,slugudinlsaia.Av6ndaceastacertitudine,uniiSfrnfiPirinlivldaiciunin viitorului, pe Hristos (Teodoret6s)' se brodeazd irfireaga Pe aceastl conceplie despre sluga Domnului cuvintel:.:ltl'" interpretdrii; astfel, Targumut lui Lnatan a inlocuit

i:l^jtli al XVIII-1ea se na$te ce prin cuvintele ,,sluga mea, Mesia"6e' Abia in secolul t] nu se interprete"f::lttjt'i ,,slug6". Dar, a;a cum acest cuvint ":1-"1::,ilt)

ilcumuril.tr"
Dtrtnnezeu cheamd singur pe alegii Sii la propovdduire. Aga a chemat gi trimis pe t'u delegat la Faraon (I; 3, l0), Iosua este r6nduit conducdtor (Ios l, l), Isaia este tl predice (6, 9), Ieremia este r6nduit profet (Ier l, 5) gi tot aga ii incredinleazllui Un rol politic. ,,Slugii" Sale ii vorbegte gi-l cheam6, cu alte cuvinte opera trimisului

unomevlaviosoarecareginiciofigur[mitologicd.SfArgitulversetului(,,dr

sale misionare sunt totr oamenll' defineqte planul de lucru' Obiectul predicErii
66

u'

Eusebiu, op. cit-, M.G.' tom' 24,col'369' Ebed-lahve' O..pr" sluga Domnului, vezi lucrarea Pr' Prof' dr' M' Chialda ' o8 Teodoret, op. cit., M.G', tom' 81, col' 412'
6e

rozultatul cooperlrii intre Dumnezeu gi slugi. Obiectul misionarismului comun ttoa; este chemat pentru dreptate, pentru c[ norma lucr5rii sale in lume este

Dtjller, op. cit., P' 63.

86

NicolaeNEAGA

Hristos tn Vechiul Tbstament

87

dreapta' nici spre stAnga' In dreptatea, de la care nu existi abatere nici spre Prinderea de mini indicar ,".rqir"i, Dumnezeu ii fbgdduiegte tot sprijinul necesar' sluga nu mai este ajutorului divin. in acest caz, sigur in cele mai col a"sociatul ei. Aceasti solidaritate va duce la biruin{a 9i succes

Partea din urmd a versetului informeaz6 ci bunurile sufletegti sunt gratuite tofi dr.eu crpyupiou xoi rrpfrg - (Chiril%), prelul lor fiind doar dorin{a sincerI
cle.

imprejuran.ChirilalAlexandrieiatnbuieonuan}dapologeticltextului.Selegitim profet mincinos' categorie de ,to'gu".u unul randuit de sus, 9i nicidecum ca


binecunoscut6 in trecutTr. intre doud partide cu drepturi 9i ,,LegImintul" este un aranjament solemn prevedea pe de o ,""ip.o..Il"gimdnol incheiat de losua (24, 25) cu poporul pe de alti parte garanta ocl vielii, iar slujirea lui Dumnezeu cu credintA in toate zilele neamurilor" ldmuresc tangenlial 9i caracterul leg6 ;;*" b-;;t*,e ,,lumin[

c6ci,,sluga" este ins[;i,,lumina"


15.

Unii critici gterg (dup[ exemplul LXX) cuvintele ,,leku givm" (,,rnerge!i gi cumpdrafi"), -le o repetilie de prisos. Vcrsetul al doilea llmuregte aceasti inten{ie a autorului. Aici qi in versetul 3, Domnul o societate de oameni care s[ aibd in vedere mai intdi cele desflt[toare de suflet, t de trebuin{ele fizice s[ cad6 pe planul al doilea. lsaia atrage aten]ia asupra itorului adevf,r c6,,ascultarea de Domnul face viu sufletul". ,,Voi incheia cu voi un veSnic, Si popoare pe care nu le cunoStivei chema la tine Si popoare care nu te ilrre line vor alerga, pentru Domnul Dumnezeu" (v. 3). lnccputul acelei lumi noi il indicd,,legdmdntul", care dureaz[ de cAnd lumea. Acest mai apare Ia Isaia gi a fost discutat la expliclrile noashe de mai inainte. Aicr mar
cu

urm[toarele:

Valorile eterne
(5s.1-10)

Momentul esen{ial este vegnicia.

Al doilea punct de vedere principal este ismul, cEci leg[mAnnrl celnouinfrdlegtepopoareleintr'o singurdunitate. Motorul

n'aveli bani veniSi Si ,,Ahl Voi toli cei insetafi, veniyi la apd Si care de platd' vin Si lapte!" mdncafi, mergeli Si cumpdrali fdra bani, fdrd pe care o simte ,'ah!';lipseqte in LXX; ea aratl emolia

Este un strigdt de mt g6ndindu-se la noutatea ce urmeaze a fi dezv[luitd lumii' pe urmele purificarii interioare. \ Isaia iqi exprima bucuria cu care paqegte in "ur" TeodoretT2. De la trebuinte care, nu exclude inovafiile cultice pe care le prevede trece la hrana necesard sul ordin material, lipseau rr,.oii poporului, profetul

trterjecla,,hoi",

ii este credinfain Dumnezeu. 'Ioate angajamentele de felul acestuia graviteazd spre acelagi xarvil 6rar)lxr1. ,,luld, mdrturie l-am pus popoarelo4 domn Si poruncitor peste neamuri" (v.4). l)avid cel ideal se numegte.,mdrturie", pentru c5 va mdrturisi despre adevdr, va fi gi uuzit. Activitatea lui este public6, iar persoana sa este reali gi nicidecum nu este
ic a fanteziei. l)omnia gi celelalte prerogative atagate regalit6lii sale, au caracter universal. ,,luld! Popoare pe care nu le-ai cunoscut vei chema Si naliuni pe care nu le-ai lil line vor veni, pentru Domnul Dumnezeul tdu Si pentru Sfantul lui Israil, care telnte

careliseoferdcredinciogilorpentruepocamesianicd,,,c6crnudesprebunurilec (EusebiuTr)' "Apo"' " ci despre cele spirituale, ale viitorului, este vorba"'" sunt lndrsl ce este esen(ial pentru nutrirea corpului. Ele
,.laptele,' reprezinta ceea

tlT menlinerii vielii fizice. Isaia vorbegte insi de [1a dulolnlceascI' 1I:1 acesta scrie I Petru 2'2 despre laptele du sd faca (Is 25, 6; 65, l3). in sensul de clruia atrage atenfia IeronimTa' Aqa incAt avem aici un fel
u..r",
urrrpru
asemdnarea din Matei S,-0.

rjecfia ,,iat6" lipsegte in LXX, ea apare in Vulgata. Ea dd insl o structurl mai gAndirii. insugi profetul pare surprins de panorama care se desfEgoarl inaintea I sale sufleteqti. ,,Sfhntului" ii datoreazd popoarele unirea cea mare; unele vin prin predicd directE, altele vin mAnate de grija mdntuirii. Ideea monoteistd este

Procopie di,.Gaz{s" 'apa" este duhul cel via{5, iar ,,vinul" 9i ,,laptele" indicd renaqterea misticd'
Chiril, op. cit., M.G., tom- 71, col' 853'

p.ni*

7l
72

sacrificiilor legale ale V'T" op' Teodorei din Cyr crede cd este vorba despre abolirea tom. 81, col. 445. 7r Eusebiu al Cezareei, op. cit., M'G', tom' 24' col' 468' ia Ieronim, op. cit., XV gap. LY M.L., rom.42, col' 549
rs Procopie,

convertirii generale. Mcritul infrIlirii, degi ii revine ,,Sfhnrului", onoarea aceasta se rdsfrdnge 9i asupra Unrc il trimite. LaLuca l, 35 titulatura 6 dyrog (Sfdntul) revine Fiului lui Dumnezeu. ,,r.)fiutafi pe Domnul pdnd it oltoSi, strigali-L pdnd este aproape" (v. 6). Vcrbul ,,darag" este mai bogat in conlinut decit romAnescul ,,a cduta". Se irr[cazi adesea in vorbirea ce are legdturl cu ale credin{ei gi apare de regulS

''Emtopfl

rtl Alex. Op. cit., M.G.,

tom.7l,col. 1220.

tdv

eiq,..'

'Io M G'' tom' 87'

co1'

2549 Si 2552

88

Nicolae NEAGA

Hristos in Vechiul Tbstament

89

(I9 '20,1),,,a c6uta pe Dunu impreun[ cu acuzatiwl: ,,aintreba pe Dumnezeu"

construitindiclpe ceipiogi' "Ciutarea" "I: Tt"' omul."*''-" Ea pomeste de la ralionamentul cd L4 Pvruviuv :ur] l:-c: lta p ^, -- ---,tror.l chrfirii adic6 pe urmarea ce rezu pe rezultatul c6ut[rii' d" ur""u u.".ntul cade aici si fie n:obo:ite,:t Jio dorinla de a trdi in Do'mnul' C[utarea lui Y]tl:1^t:sau grea readucerea Lui ln apropiere devine mai irra"pa.t"ura din suflet, iar incorpore"' cdc imposibil[... IeronimTT se gdndegte la tr[ireareliqio"tn fdll:t-:':
S,

12), ,,a cere rdspuns ae tu

Oumne'eu".(l! ?5'22)' Mai,co11T^t:,*-:"::,Y

ii',*nO"p*ticipiul

plur-al

llil':1'::'l:"'lt;

aceea nu se

prin contrast' mai poate; ga'aitt pe care Teodoret?8 o exprimtr sale Si cel pdcdtos gdndurile-sale si ,,Sd-qi lase cel necredincios cdile
pluralul *11,1

sd,

Domnulsiseyainduradee:lsilaDumnezeulnostrucdvaaveabogatdrdsplatd''

Srngularul,darko" este mai bine si fie redat-cu "clile 1i apelul la poc6in[[ este Cu ,,se va indura" incepe fraza condilionala; OOo\ "JiA. (,fa9a" = omul Ata OuP"l-t]:. llu nu-^: ,{,^; rrine [)omnttl". --Cel necredincios" 4); ,,celpdcdtos"("avon":pdcat'Is l' 13;mlnclu de ca-poruncile Fc 13' 13' revoU*] T:'-t^1.?:1Y: in sens bun' cdt 9i in cel rdu) necurate nu

T:-l

mdncare, a;a este cuvdntul lvleu, care iese din gura Mea, el nu se mai reintoarce lllnefara ispravd, adicd pdnd ce nu se va plini ce am voit" (v. I0). 7,6pada qi ploaia nu se mai ridicl spre inAlfimile de unde au coborAt decdt intr'o noud gi dup[ ce gi-au revdrsat conlinutul binefbc6tor asupra pEmAntului. Tot aga Dumnezeu forlele vitale, acolo unde este prezent prin darurile Sale: face din krtul, din cuvdnt fapt5, din om fiin1d nou[, nobill gi bun[, curat[ 9i des[vdrgit[' Nu este cazul sd se individualizeze sensul in persoana lui Mesia. Doar indirect ia ,,sem6ndtorul cuvdntului" poate incadra qi pe Hristos gi pe ,,frunta9ii iniliafi in invEfdturi" (Chiril).80 Chiril nu exclude nici pe unii, nici pe ceilalfi. El pleacl de la general la special 9i las6 s[ coopereze cu Dumnezeu: conducitori de popoare, invd{afii in cele sfrnte, al{i ri, ca gi toli cei buni; dar aqazd in vArful piramidei pe Hristos, caci ,,nepi uftd | :,,Iegit-a semdndtorul..."
16. Slava cetlfii sfinte (60, 1-s) ,,Stoald-te,lwninerzd-te, cdci ardsdritluminatasislava Domnuluipeste tine s'aardtat!" ,,Ba" (*l) (kal. Perf.) = ,, 3 venit", in cazul de aici este bine sI se traducS cu ,,a

9;

pou).dq d. Foo)"tf Bo61'opot: sfat, atdt

bucuradevredniciadeaaflapeDomnul'Posibilitateaaceastaleestel":Ulll

o ffIite sufleteascE' O rlsplltire care au o mentalitate indrumetoare spre urmarea logica a acestei treiri' gdndurile voastre Si nu sunt cdile ,,Cdci nu sunt gandurile Mele ca Si cdilevoastre, zice Domnul" (v' 8)' de voinla fiind omr r I noate aouca oe c6iie dumnezeiri i, numai wr grdunte de credinlS' Isaia constattr cd aceastd prin actele sale p" Israel, numit pe nedrept cuvint "popor ales"' --: f^ v[ th "*a urAli' Eu iubesc; voi vd rlzboili' Eu rezumd prin contrast sensul versetului: ,yoi aSa de departe sunt cdile de pdmdnt' ,,Cdci cdt de departe "'t" "'il gdndurile Mele de gdndurile voastre" (v' 9)' cdile voastre Si Qomaim" ,nare de resul[ la plural, in romdnegte se potrivegte ins6 singu o*"1 pa"6to' 9i Dumnezeu' intre cer 9i pdm bil; astfel c[ omul plcdtos niciodat6 nu poate

se di

. ,,Zarah" (kal. Imperf.) : ,,a risdrit", dar in aceasti legaturd de idei este mal : ,,s'a ardtat". Aceasti propunere nu este sprijinita de LXX, care are dvat6tol[xev &vo gi t6l,l.rrrr : a risdri, a 16sa sd rdsard soarele) gi Vulgata, ,,orta est", dar se in romAnegte. l,XX are in plus cuvdntul lerusalim, care lipsegte in textul ebraic; Ierusalimul se , astfel cI intregirea este admisibil[ din punct de vedere al fondului. Cetatea cstc indrumatl a imbrdca haind de s6rbdtoare, cdci s'a sfdrgit cu umilin[ele din lcrusalimul, personificat, se ridicd din intunericul umilinlei. De acum va fi luminat, care il lumine azdvafr Insugi Dumnezeu (c[ci ,pomnul este soare gi pavdzd", Ps 2), care .Bentru Sion veni-va ca un mdntuitor" (Is 59, 20). ln interpretdrile Sfinlilor Pirinli locul constituie un text direct mesianic. Lumina este ta Eusebius2 gi Chiril83, de aceea este justificat paralelismul intre Is 60, I 9i It8,12, i[ stabilegte Ieronim8a. Procopie din Gaza85 vede aici gi o justificare a textului l,op. cit., M.G., tom. 1l,col. 1233. ll, op. cit., M.G., tom. 71, col. 1233. op. cir., M.G., tom. 24, col.489. op. cir.,M.G., tom.71, col. 1321. , op. cit.,lib. XVII, cap. 60, M.L., 'Errto;ri1
ei-g

Mt

Dumnezeu.

,;';";;;irrrii, ""
??
TE

zdpada din cer si acolo nu se mai i ,,Cdci precum coboard ploaia Si semdndtortlui t odrd'sleste, il inverzeste si dd sdmdnld

Ieronim, op. cit., M.L., tom' 42, col' 553' col' a frridelegil" op' cit" M'G ' tom' 81' Teodoret: ,,Fugili de pe calea necredinlei, '
Teodoret, op. cit.' M.G., tom' 81, col' 448

tdv

npo<p.

tom 42, col.610. Ho., M.G., tom. 87, 2 col.2611

7e

Hristos tn Vechiul Testament


90
|5,zl,irtbazacdruia

Nicolae NEAGA
mai intdi activitatea misionar[ a MAntuitorului se indreaptl

91

lsrael,plganiineavindincdopregf,tiresufleteasc[necesarf,acceptlriimisiuniiSl bezna popoarele' dar ,,-Cici iatd intunericul acoperd intreg pdmdntul Ei
(v' 2)' tine strdluceSte Domnul Si slava Lui, peste Tine se arald" gisite (Teodoret8g ori iuaeii lleronims'), sau,,in intuneric" au fost Hristos, cum interpreteazi Chiril88, Eusebiuse 9i Procopie{' ochii in ca este imaginea negtiin[ei, de aceea omul inlelept are
d' 1-ttr: nehunul umblI in intuneric, ca unul lipsit de vedere (Ecl 2' 14)' "Arafel" pentru asp Domnului"' cea{6; cel mai potrivit ar ftbem1-intunecoasl este ,,ziua gi Sof 1, I 5). ,,intuneric ai bezn6" este acolo unde lipsegte infncog[tor ltoit z, 2

in cetatea sfAnt6: ele vin aducdnd in bratele lor copiii, pentru ca niment s6 nu de la marele praznic. Teodoret nu uitl nici pe cei din Egipt, Asiria qi alte regiuniea. ,,Atunci vei vedea Si vei strdluci Si va tnlelege qi se va ldrgi inima ta, cdci se vor
la tine bogdliile mdrii Si avuliile popoarelor spre tine vor curge" (60, 5). timpuri, Ierusalimul va fi in culmea gloriei sale. Nu numai c[ ,,atunci" cetatea devcni centrul religios al lumii, dar ea se va face depozitara comorilor terestre. ,,Va ldrgi inima", adic[ va fi cu suflet mare, clci lep[d6ndu-se de egoismul din , va infelege cI este cetatea tuturor. ,,Bogeflile m6rii" sunt produsele apelor, pegti, pre{ioase etc. ,,Avuliile popoarelor" sunt aurul, argintul gi profitul rezultat din averilor mobile gi imobile (dupd cum rezulti din 60, 6). Nu este exclus sensul al versetului, cum a atras luarea aminte Eusebiu al Cezareei: ,,T6ria nafiunilor ln faptele vrednice gi viala innoit6 prin duhul credinfei"es
,e

In acele

Sepoatecaprofetulsafrplecatdelauncazdatgi,,ceidinintuneric,'s5fiebabi popoarele ctnd a

,,fntunericuli'

adevlrului.Aceast[imperfecliunevafiinldturatacandsoareledivinrasare
pdmdnrului 9i inc6lzeqte 9i lumineazd popoarele' in lumina ta Si impdra;ii in razele soatelui ,, S, vor umbla popoarele

17. Doctorul

trupurilor
(61,

gi al

sufletelor

l)

tdu" fu.3).

popoarelor va fi ,,lumina cea de sus"' Durnnezeu va sus ca 9i cei de jos vor interesul omului pentru tumina spiritualS, incAt cei de Eusebiu condi aceasti,,cale netedd regal[,,, cum ii zice Chiril al Alexandrieigl. Norma de conducere
9i
a

aceast6 umblare de anumite vredniciie2'

l'umina zilei;i rdsdritul lunii nu va mai ,,Cdci nuva maifi soarele spte (v' 19)' ci vafi lie Domnul lumind veSnicd" lor' dar mai Soarele qi luna vor continua sd-gi indeplineascd func[iile gAndeqte la lumina cereasc6 ce va r6s6ri omenirii, de aceea Chiril se "lumina aprinsl in inimile credincioqilor de Mdntuitorul universal'83' de departe

,,Duhul Domnului Dumnezeu peste mine penlru aceea m'Q uns Domnul pe mine t,ineveslesc sdracilr,.,ta m'a trimis a vindeca pe cei zdrobili cu inima, sd vestesc nthili liberare Si celor legayi mdnluire. " ,.Duhul" de aici nu este o persoanl a Treimii, ci un dar dumnezeiesc, bimis unora. In calitate, posesorul ,,Duhului" influenleazi mediul apropiat: ,,sfinfegte toati fiiptura ',
prccizdrile lui Chiril al Alexandrieie6.

Vlrbitorul din acest verset este sluga Domnului. Privite prin prisma Noului
cuvintele ,,asttrzis'a implinit Scriptura in auzul nostru" alungd orice indoialS
irc la,,slug[".

ce mullime mare de nat lsaia este provocat sf, roteasci privirile imprejur 9i sd vad6

,,RidicdochiitmpreiurSivezi:tolisestrdnglaolaltdvenindlatine'copiii vin aduse tn brafel: doicilr-'r" (69' 1] Si fiicele tale inseamnd educator' ,,T^d'l: latur[, brale, LXX are umir ripoq,, ,,teamanah"

Slracilor nu le este dati posibilitatea si guste toate pl6cerile lumegti. Aceastd dc inferioritate unii fafl de allii mai pufin slraci sau chiarmai bogafi ii umilegte 9ila disperare. La dobdndirea fericirii nu boglfia este decisivd. Altele sunt criteriile
.

rile bogatului, dar nici nu are ocaziile de c[dere ale acestuia. Omul slrac i;i sufletul mai curat, poate gi de fric6. AdevSrul in privin{a aceasta va iegi pe lt iveal[ abia in timpul evanghelizdrii 6rd Xptotoir Xoptoprirrov (Chidl'?).
lf

Elementele

se

recruteazd mai ales dintre s6raci. Omul s6rac nu beneficiazd

86

Teodoret, op. cit., M.G., tom' 81, col' 464' 8'Ieronim, op. cit', M'L.' tom. 42,col' 611' E8 Chiril, ctp. cit., M.G', tom. 70, col' L324' 8e Eusebiu, op. cit., M-G', tom. 24, col' 489 ' { Procopie, op' cit., M.G., tom'872, col' 2620' eI Chiril, op. cit., M.G., tom' 71, col' 1324'
e2

ilologic, ideile acestea sunt suslinute intocmai. Verbul ,,gabar" inseamni a rupe, a u zdrobi; in legdturd cu inima inseamnd inimi frdntd (de durere) 9i indicd aici pe

nu rlsare pcste ,,Demnitate, credin15... c6ci ,,lumina op. cit.,489. e3 Chiril, op. cit., M'G., tom. 11, col' 7344'

toli' ci numai

peste cei vrednici (

, op. cit., M.G., tom. 81, col. 465. iu, op. cit., M.G., tom. 24, col. 492. rtp. ci.t.,M.G., tom.4l, col. 1549. rll, op. cit., M.G., tom. 77, col. 1352.

92

NicolaeNEAGA

Hristos in Vechiul Tbstament

93

part' pas' de la "9 omul cel in suferin!6, pe care il mdntuie slugaDomnului' "$ebuim"' teg6turi impuse il vizeazdpe cei in suferinla trupeasca 9i sufleteasca. Liber 9i frrI

,,$i vor vedea neamurile dreptalea ta Si impdralii mdrirea la Si te vor numi pe tine nilmc nou, pe care gura Domnului il va holdri."

slrrgapeom;,,asurim",pat.pas.pl.,.asar"inseamnicelcesuferi'"Alega"(cf'Is p, i+6, 7) este un sinonim ui l,ri ,,qubut", LXX are tuq)"oiq ca 9i cdnd ar sta: "orl
Cuvintul.,,pekahkoah,, (d. ,pakah,,) este discutat, mulli il Socot mdntuire, aseam6nd cu ,,tohu vabohui' din Facere), cu insemnarea: dezlegare, catextul este Kittele8, Geseniusee, iarunii (de exemplu, Kautsch) cred
(

un singur cuvant

exemplu,

Naliunile vor vedea ,,dreptatea", care se va vesti in noul Ierusalim, iar faima 6 a cetlfii va pune in uimire gi va insufleli pdn[ gi pe cei mai neplsdtori demnitarj ii. Atat inaintea lui Dumnezeu, cdt gi in fafa oamenilor Ierusalimul va fi altul in acea o cetate patronati de Dumnezeu gi adoratl de oameni. Trebuie sd i se dea un nou", c[ci vechea numire nu mai corespunde imprejuririlor gi avdntului pe care il
luu in

Eusebiuprivegtecaobiectprincipalinversetideea,,evanghelizariisaraci ziua de rdzbunare a ,,Sd vd iestesc anul de iertare al Domnului Si nostru" (v.2). pentru c[ atunci insul i;i ,,Anul de iertare" este epoca facerii de bine'

deror" (an de el libetatea individuali gi material6. Acest an se mai numegte ,,gnat rdsunetul trdmbifei cu sau an jubiliar, de la ,,iob"l" 9i inseamn[ com, trAmbili, 50 de p."r"rr.u evenimentul (Lev 25, 9). Este serbarea ce se prtrznuie;te din 50 in ldsat sdracilor' de la sine era anul jubileu nu se semina nimic, iarrodul care cre$tea in decursul ultimilor 50 de ani revenea vechiului proprietar, iar robii instr[inata fr[fietatea dintre stapdni pe atutul gi persoana proprie. Anul iertarii reabilita nmintea c6 inaintea Creatorului oamenii sunt egali' t'el de in epoca sa, Mesia nu are preferinle faf[ de nimeni' epoca este un din robia suft privilegii pentru to1i. ins6 acei care vor impiedica mdntuirea omului vor fi pedepsili de Domnul.
18.

viitor. Pe baza acestui text nu putem gti care este numirea cea noud a oragului. in i se dau urmltoarele numiri: ,,Noul Ierusalim" (Ap 3, 12), ,,Cununa frumusetii" 2, I 5), ,,Fecioare" (P12,1 3), ,,Bucuria lumii" (Pl 2, I 5), ,,Cetatea cea sffintd" (Mt 4, 5), marelui rege" (Ps 48, 3; Mt 5, 35), ,,Cetatea lui Dumnezeu" (Ps 87, 3), ,,Stema (Is 62, 3), ,,Cea cAntat[" (Is 62, l2), ,,Cea neprihlnit5" (Is 62,12). ,,$i veifi cunund impodobild in mdna Domnului qi o diademd regeascd in mdna

tdu" (v.3).
Clununa este o podoabl pe care o purta regele (Cdnt. 3, I 1). Ea se confecfiona din Ps 2 1 , 4). Zahaia (6, 1 1) pune o cunund dc aur gi argint pe capul arhiereului. O purta

MAntuitorul vine
(62,1-11)

darin cazul acesta confeclionatd din flori, de unde denumirea de,,incununata". trebuie citit,,lanif', de unde ,,{enifmelukah" inseamnl o invelitoare de cap (at6t b6rbafi, cAt gi pentru femei), aici flrind regali se potrivegte traducerea ,,diadem6". " 9i ,,diadem6" sunt imaginea a ceva scump gi prefios. Sensul este urmitorul: in n viefii spirituale a omenirii, Ierusalimul va ocupa un loc scump. ,, Mai mult, nu le vei chema ,,pdrdsitd" Si pdmdntul tdu nu-i va mai zice ,,Pustia", le vei chema ,,bundvoinla mea intru tine" Si pdmdntul tdu ,,cea locuitd", cdci are Domnul de tine Si yara va /i locuitd" (v. 4).
rdmas pustiu pentru cd locuitorii ei au cdzut in mdinile vrljmagilor (Pl printre plgdni (Pl l, 3). Este singur[ 9i plr5siti cetatea,cao vlduv[ (Pl l5). Domnul igi va aminti de ea gi-i va aduce iar acas[ oaspefii ei placuli. Atunci imul nu va mai fi singur, ci ,,mul1imea de credinciogi o va impodobi" (Chiril al

md voi liniqti' pdnd cdn ,,Pentru Sion nu voi tdcea Si pentru lerusalim nu va lumina' rdsdri cu rilrdritul zorilor dreptatua lui Si mdntuirea lui ca o fdclie a pregf,ti terenul vorbitorul de aici este Domnul (cf. Is 64, I1), el nu va inceta viitoare; cand mantuirea fEglduitS. lerusalimul s[ fie deci in agteptarea gloriei sfinte. chiril al Ak dumnezeiasca se va in6[a ca un soare str[lucitor deasupra cet2iiii s'ar promite (in verset' 1 9i 2) mdntuirea prin Biserica"r02
9i susline cI ,,Sion este atat a iudeilor, cdt gi a gtecilorr03.

lerusalimul

f) pi s6ldqluiesc

ieirG).

lJnii gterg din text pe ,,lo ieamer" (,,nu-i va mai zice"), ins[ repetilia ideii intensihcd
l.

Altii

citesc ,,gomema" in loc de ,,gemama".

,,in ce chipfeciorul se logodeSte cufecioora, copiii se logodesc cu tine; precum


WttleSte mirele de mireasd, aSa se veseleSte de tine Dumnezeul tdu" (v.5). l)umnezeu sur6de celor care regret5 lagitdlile trecutului gi se intorc cu sinceritate la pu care L-au pdrasit. CAnd cineva este stipinit de sentimente curate indat[ arc Ai pe

eB

e Handwdrtenbuch,

Biblia ebraica 630.


P. -598.

'u' Op. cit., p.658tom' 24, col' 497 ' "" Eusebiu, op. cit., (com. la Is), M'G', ro'?Chiril, op. cit,M.G., tom. 71, col. 1368'
r0r

Chiril, op. cit,M.G., tom.71, col. 1368'

M.C., tom. 71, col. 1372.

94

Nicolae NEAGA

Hristos in Vechiul Tbstament


lunre, se va intoarce acasd, el vine cu

95

Dumnezeu aldturi de dAnsul ;i-i face dulce 9i fideld tov[rigie. O astfel de mireasd va ajunge s5 fie Ierusalimul. in scrisul de aici al profetului se oglindesc acele zile ,,Pesle zidurile tale, Ierusalime, pus-am pdzitori' toatd ziua Si toata vor tdcea; voi, care vd aduceli aminte de Domnul, sd nu tdceli!" ('' 6)' grdd: ,,$omrim" (part. pl. d. gamar: a pdzi) sunt numifi ciobanii (Ier 3 1, l0)' 2, 15), pidurarii (Ne 2), pindarii (Ier 4, 17), ingrijitorii unei case (Ecl I 2, 3) etc' in figurata Dumnezeu este paznicul, care grijegte de om ca p6storu1 de turma sa (Ier 3

insuflelire

gi

intr'un numdr covArgitor, incAt abia

indpo(ile.
Pentru intrarea in orag, Ierusalimul avea mai multe porli: a olarilor, avdli (2 Cron 26, I gunoiului (Ne 2, 13), a oilor (Ne 3, 1), a cetalii (2Rg23,8), a lui Efrairn (2 Rg 14, l3), flelui (l Cron 9, 18), cea din co[ (2 Rg 14, l3), a pegtilor (2 Cron 33, 14), a izvorului (Ne l5), a cailor (Ier 31,40), poartadepazd(Ne 3, 3l), a lui Veniamim (Ier20,2) etc.. Uneori circulalia in orag se Ibcea numai intre anumite ore. La ftecare poartA era cdte om de strajd (Ne 7, 3). Se vede cd acele por(i erau adevdrate lucr6ri de art[, ceea ce :[ jalea lui Neemia la vederea celor arse de foc (Ne 2, l3). Pentru refacerea lor a it s[ angajeze megteri alegi gi pentru hecare poartd alt me$ter, care mai mult s'au pdn[ ce auaSezatiar la loc porfile gi zlvoarele (Ne 3, 3). Dupi ce drumul spre Noul Ierusalim se va fi ugurat, prin indepdrtarea impedimentelor t0), le, plcate qi riutdfi, imaginate prin gropile gi bolovanii stlzilor (Eusebiu al Cezareei'
ie

,,Pdzitorii"(,,fomrim')dinversetulacestasuntprofe[ii(Is2l,ll;63,6;Zahl,l),in
fi crainicii bunelor vestiri. Ei profeli, vor moraliza societatea gi vor pregdti-o sufleteqte. in partea a doua a Isaia, luind cuvdntul, se las[ patruns de aceasta dragoste pentru oameni 9i i
de Dumnezeu cu incredinlarea

rolului

de a

pe care le-a

ceilal{i profe}i si-gi indeplineascl misiunea lor 9i sZ lind lumea la curent cu ftcutDumnezeu. DupE unii Sfin{i Pdrin{i (,,9omrim"), ,,pIzitorii" de aici sunt ingerii' A9a. Teodoret, care se bazeazd pe psalmul 34, 8 (,,ingerul Domnului sdl[gluiegte...")r05 leronim, ei pot fr nu numai ingerii, ci gi Apostolii 9i invalalii 9i toli cei care ne impotriva r[ului'ffi; sau ,,sfin]ii care intruna vor ltruda pe Domnul"' dupl Gazalol.La ,,ingeri gi sfinli" cugetd 9i Chiril al Alexandrieiro8. ,,$i sd nu-i dali pace pdnd ce nu va zidi si p6nd ce nuvaface lerusalimul de

invitate gi celelaltepopoare (,,steagul" este simbolul

inffilirii), pentru ca sA agtepte

loc surpriza cea mare.

pepdmdnr" (v.7).
mijloceascl necontenit intervenlii la cel de sus, prin inflecarate printr'o via[6 neprihinitS, pentru ca fEri preget sa aibd parte de ceea ce agteapta: un nou 9i spiritual. Atunci Ierusalimul va ajunge la un loc de frunte intre oragele lumii. Cu versetele 8 gi 9 profetul trece in domeniul intereselor lzice ale lui I precizeazlcdpoporul igi va pistra independenla economici gipoliticf,, iar compot Profe[ii
s6

latd, Domnul vesteSte pdnd la marginile pdmdntului. ,,Spunefi Jiicei Sionului: Iatd itorul tdu vine! Iatd plata lui este cu el Si rdsplalirea lui inaintea lui! " (v. ll). Prin mijlocirea profetului, Domnul vestegte, pentru ca intreaga omenire s[ afle cl i [)umnezeu ia parte la opera de mdntuire a omului. Toate fdgdduinlele Domnului ll lmplinite. Despre aceasta dd Isaia asigurarea, introducdndu-ne in profe{ie cu particula 1", ceea ce dovedegte cd inainteaprofetului orizontul viitorului se Iumineazd brusc, ca acest organ ales al lui Dumnezeu s[ vad[ grandioasa realizare: pe Cel a$teptat
,,

t[ str[lucirea Lui.
Pcntru acest sens al versetului este Chiril al Alexandriei. Se prezice. ,,venirea

itorului"rr',
iica Sionului este Ierusalimul, oragul agezat pe coama dealului Sion. Avem aici o imie. Chiril face deosebire intre fiic6 gi Sion. Sionul este Sionul de altddatd, ,,fiica ui" este noua comunitate religioasd, Biserica' 12. ,,$i li se vor zice ,,poporul cel sfdnt", ,,mdntuirea Domnului", qi pe tine le vor ,,ce.a cdutatd", ,,celatea cea nepdrdsitd" (v. l2). lsraelul viitor va purta un nume nou, pe cel de sfdnt. Aceast[ numire rezumi ceva ,,kodeE", riyroq este cel care duce o viall cucernic[ (2 Pt 3, I 1), deslvdrqiti ( I Pt 1 ,
,,F

viitoarei ordini sociale vor fi mai ales: prosperitatea materiald, libertatea 9i pacea' Eusebiu interpreteaza tropic versetele ,,ar fi vorba despre fructele dreptlfii ,,Trecefi, treceli prin porli, gdtili calea poporului, netezili drumul,

pialrd, ridicayi steag peste popoare!" (v. l0). Ca gi cind ar fi ruginat de halul in care se g[se9te Ierusalimul 9i drumurile
spre el, profetul incearca sa-i insufleleascd pe tofi pentru o noua ordine. Poporul,

l,cv I 1,45), omul desdv6rgit. l)e acest fel de viafa este condilionati fericirea, de aceea sfinlenia premerge mdntuirii. imul este centrul careradiazdmdntuirea. Pentru bucuriile pe care le ofer[ cetatea

I05

Teodoret, op. cit., M.G., tom. 81, col. 476.

Ieronim, op. cit., (lib. XVil, cap.62), M'L., tom. 42, col.63O' Procopie, op. cit., M.G., tom. 87, col.2657. r08 Chiril, op. cit., M.G., tom. 7L, col. 1373. I@ Eusebiu, op cit., M.G., tom. 24, col. 500.
lM
r07

$ttrcbiu, op. cit., col. 500. ('lriril, op. cit., M.G., tom. 71, col. 1380, 'lriril, op. cit., M.G., tom. 71, col. 1380.

96

NicolaeNEAGA

Hristos tn Vechiul Tb,stamenl

97

fi abar noi drumuri spre ea' cetate-a nu va mai va fi mereu c6utati. Deschizdndu-se

Agadar, profetul pregdtegte pe omul cel nou gi anticipeazi viitoarea formd de adorare

l)umnezeu.
2.

-,,dinpricina-rr4i*iia"neu"a*croli"(ChirilalAlexandrieilt:)-caurmormAnt c[rlrile' va fi numdrul celor care ii bdtltoresc


m.a a"' ,faryit

leremia
lui Dumnezeu pe p6mAnt este o probl( DupE Ieremia , realizateaimp[rd'tiei juca un rol oarr .egatului mesianic lsrael va viitorului celui mai apropiai iu u.**"" tJruIJr-rii"n f i"t"pdrdliei este un descendent inlelept 9i Capitala imp'ragel "ste din familia davidicd. ele3'23'31'33' Textele mesianice principale sunt in capitol l.Ierusalimul,
loc deintAlnire al popoarelor

Ptrstorul cel bun (23,4-s)

(3,17) va numi "scaunul Domnului" si se vor ,,in vremeo aceea' Ierusalimul se la lerusalim) Si nu vor mai umb in el loate popoarele (i'-nu^'ute Domnului aceea pe urma Poftei inimii lor'" ?- r^^ .r^ ?n ,ramcq ,"eea". LXX are ,in zilele (ippcnq) acelea 9t iyi:f: lip etul ,,in numele Domnului lalerusalim" multd mai esara, textul ebraic prime;te astfel

Capitolul 23 konizeazl,in partea intAi, pe conducdtorii lipsitri de tact gi infelepciune. stdpdnire este organul providenlei in mijlocul unui popor, de aceea este un lucru ca autoiitatea sI vegheze necontenit la bunul mers al treburilor obgtegti. n lipsa unei juste prevederi a diriguitorilor, poporul a devenit victima crudelor i. Pentru a reface societatea spre o viali cu totul noud, Dumnezeu promite c6 va da i care ii vor patte... Si mai mult nu se vor teme, nici nu se vor infricoSa Si nu se nui pierde, grdieste Domnul: iald vin zile, zice Domnul' Si voi ridica lui David dreaptd, un rege care vo domni cu inlelepciune Si vafacejudecatd Si dreptate " (v.4-5). Cuvintele ,,velo ipakedu" din verset. 4 lipsesc in Septuaginta, ele formeazl piramida i gi sunt atdt de justificate la incheierea versetului' ,,Ipakedu" vine de la :pn gi a cduta (ceva pierdut). Verbul este pasibil de criticdrlT, Griitz 9i alli propun liclri in text. in versetul 4 Dumnezeu promite conducdtorii necesari gi dorifi de popor. Avdnduva fl scut gi aparare impotriva tuturor rautdfilor. Dacd Ieremia n'ar fi vdzut prea insd , atunci acei noipeveq ar putea fi Zorobabel, Estera sau Neemia, care r[mdn
umbre palide ale adevlratului pdstor bun.

in rest, versetele textului sunt identice'


,,in vremea

u.""u"

t'i"

toart^e

&.t *tt"blill^'1,:X U^":::]

Ai.i

"po"u "^p;;; t'a h totoa"i'"":l,U:-::1t:::]:::r:: nu numai cd va primi ,,n o'i*t noo, ci rdsdri slava lui Dumnezeu peste cat deveni focar religios, pentru ci in viitor "va fr,locul tp'I: l ). De-'--i-,l r.-, ",u *,, t J.^,mr,. .::,tlp. in ca vorba despre "Ierusalimul celinalt"'

;; ;r"a,t"

"xpresle profelrei' epoca mesianicd' Atunct' ttoplinini

ti'u

;l#;

:Tlf :Xiil:;
"totum

cumz
,,Pofta

creqtin[ ldrgegte infelesul, ref'erindu-l la biserica


intelligendum..."t
t5.

-s[l6qluieete:'"'ry1]*:T:1:l: de general:
in

inimii" indicl

via![ trditd

,i"le ;;
tL3

;,

iil; i.

" ""ft'ttutta

dup6 preferinfele.trup*l]. Ia Ioan 4' in duh' conforma cu normele indicate

titl'

Prezicerile culmineazd in versetul 5. Particula (,,hinnd", i6o0), ,,iat[", atrage atenlia noutllii pe care o anun!tr. ,,Vin zile", adicd altele mai bune. Unii (Keil) vid arct un al profefiiloranterioare (25am7,12; I Cron 17,12)1t1!.,,Odrasladreapt["esteregele promis gi mult agteptat. de aceea Teodoret numegte ,,imprudenli" pe cei care vld in " pe Zorobabel rre. Versiunile mai vechi vizeazlpe Mesia, ca 9i tradi[ia iudaic[, cd ,,odrasli" este un titlu aplicat in Vechiul Testament (Is 4,2; I I , l) lui Mesia. De tcxt isaian este mai apropiat Ieremia 23, 5; de aceea, unii teologi'mai noi, ca L. bld, vld aici un ecou din Isaia 1 l, I gi urmdtoareler2o' A- Condamin il compard ic cu acelagi text isaian, pentru cI ,,versetele 5 9i 6 menlioneazd doud catacteristici
lo ale

regatului mesianic: dreptatea 9i Pocea"tzt

Chiril, op. cit.,

M'G', tom' 71, col 1381'

l)r. P Volz, Studien zumText des leremia,Leipzig,1920, p. 191.

rla

cap' Olimpiodor , Fragnrcnta in leremiam'

,5 Ieronim. Commenrarium'

iri"r"^io^ piph"to^.libr'

M.L.. tom. 24, col. 130-731

"'i:::lll',,;;;:;;i::;trri

I, cap IV' M'L'' tom' 24' in erori" intr'o atmoirera de pace"' nuvor mai st6rui

III' M'L" totn' 93' col'

633'

'ltleremia, p.260.

'Iepeptou,q M.G., tom. 81, col. 628. xlorct, 'Epp4vfro... l)rrnnefeld, Le Messianisme, Paris, p.90. ('ondamin, Le livre de Jeremie, trad et com' ed. III, Paris 1936'p.176.

toi

Hristos tn Vechiul kstament


98
I'{icolae I'{EAGA

99

atribuindu-se unut opera qi calitl1ile lui Mesia' cazul, nu se pot ignora in tot crea' geniu tranzitoriu nu poate de raJceea ce un
3.

Este primul caz in Biblie cdnd se intrebuinleazd numirea ,,berith hada$a", xorvl tfa$txrl. Acesta este numele ce se d6 c[4ilor inspirate ale Noului Testament, ca gi acelei lmportante epoci din istoria spiritual[ a omenirii. Aceastf, numire este creafia lui Ieremia. Mrxlul cum a anticipat realitatea istoric[ de acum 1900 de ani il pune pe profet intre primii ii blrbafi onorali cu presim,tirea tainelor Universulut. Pavel (la Evr 8, 8) reproduce textual pe Ieremia gi vede aici abolirea Legii vechi, a se face locul cuvenit celei noi, ,,Evangheliei", cum ii zicea Olimpiodor al andriei'25. Teodoretr26 face o distinclie clar[ intre Testamentele din versetele 3 1 -3 3 . este cel vechi, altul cel Nou, dar opera aceluiagi autorr27. $i tot aga Ieronim 9i allii in Testamentul de aici pe cel Nou, succesorul celui Vechi'28
4.

Leglmf,ntul

cel

nou

(3 1, 3 1-33)

' ' Y-..^-:^

on'ie

ei

in Iuda si Israel vor participa

afar6 de asta, el nu va mai

ti

v scrrs pe taole utr Pr4tro

Statul ideal
(33,14-17)

(versetul
cu ca

33).

.-

^:

-,^i i-rhoin

1ln

nou legdmdnt cu casct lui e-voi e,,hin zlLe ca z\ onou6 ordi

Mea
ooate reda cu ,,intr'adevar"' "cu aut titi t"" ireaca qi sd vind urt"r"' ""'u -!-'r-': sunt, pe

Ioala

srBuo,i ' --'- -

lume.
in une in

:,iffi"

une

, Orirf"tl . Hioii i.'"'

pdrinlii esre ssr r*o Legdmantul incheiat cu *i Israel ' Dumnezeu nu creeaza fEr6

vilte|9

#*r*

Israel' u'tt ootn"r' pe de alt6 parte pretext c[ apare f subpretextcllpare , sub


1

zile exceplionale"despre

,",,r'li'i'ii,ii*
Existd deoseo interior, celNouPle

*'l)'

T-:-Ti::LPiH,

l:'ffi S:
n

,,latd vin zile, zice Domnul, qi voi plini cuvdntul cel bun, pe cqre l-am vorbit cdtre lui Israel Si cdtre casa lui luda." ..Cuvdntul cel bun" este sinonim cu lucru bun, binecuvdntare, fericire, c6ci, in 28, I-14 binecuv6ntat, adici fericit este cel ce implinegte poruncile Domnului. nla fericirii s'a fEcut lui Israel gi Iuda. ,,in zilele acelea si in vremea aceea, voi odrdsli lui Dqvid odrasld dreaptd, care judecatd $i dreptate pe pdmdnt. " in comparagie cu23,5, pe,,!edaka" l-am citit,,ladik', adica,,dreapti", ginu,,dreptate" ,,odraslI dreapt6")r2e. ,,Cuvdntul bun" se realtzeazd in sensul cd Mesia va face te. Pamdntul este canaanul, iar prin extensiune lumea. in Tradilie, profeiia se tipic la Zorobabel, dar realizarea deplind se infxptuieqte prin Mdntuitorul. A;a
de exemplu, Teodoretr3o. ,,in zilele acelea vafi mdntuit luda si lerusalimul va locui in pace si acesta vafi " , cu care va Ji numit: Domnul, dreptalea noaslrd. Iuda va fi m6ntuit de toate relele. Fdgdduinlele ln timpul realizdriifdgdduinlelor, gt0t de ordin material, cdt gi de ordin spiritual. Nenorocirile sunt cele venite priu tbamete, exil etc.

i'l:^tT:$:l*:'fffl1',ffi

r:.- ^r^-x

r;-

tq leoile vizual Drescrt

*'

'

o",,,,}liJillill"H'ii,"",::':l*lIi'"";;H,1,#ffi
spirituald Pe

1::: rl,"i

il

J.] iJJ

rr d i ni

s u s1 i

* i";': li i, l''r"1:'l-:il

:;;;;ieremian,cioaruzierll::,'"'1";T:lffi[T,:T'"'i,".-.J#..,i in lume sau I in I)umnezeu. Inalta c Dumnezeu. Inalta profetuleste corespundeuniver


celuimai larg ''
I12

*ffi :;xlif ni

l:

;Hll

tdor, op. cit., M.L. tom. 93, col. 689.

. op.

Gbningen' 1929, P' 160. H Gressman n, Der Messias' L:r Volz, op. cit., p.231 . t?4 Le Mess atl'smc, p.94.

up.

cit., M.L tom. 24, col.9l8 cit., p,249.

100

NicolaeNEAGA
1

Hristos tn Vechiul Testament

101

Porecle ca Sodoma, Gomora atribuite cetSlii decazute de cdtre profeli (Is trece in uitare. ,.Cdci aSa zice Domnul: Nu-i va lipsi lui David bdrbat care sd Sadd pe casei lui Israel." Aici avem o profelie despre vegnicia honului davidic. Promisiunea era mai ales dup6 ce Sedechia, ultimul rege din dinastia davidicS, dus fiind in captivi credea ca frrul succesiunii s'a rupt. Bfu'batul din verset este, in sens tipic, cel inr Luca 1,32 giurm.
5.

Preofia vegnici
(33, l8)

,,Poporul acesta" nu sunt caldeii, cum spun unii, ci cdliva evrei mai pulin patrioli. ia nu prefuiesc dup[ cuviin{[ fEgdduinlele divine, alegerea lui Israel gi in genere pregdtit lumii prin ei. ,.Cele dou[ neamuri" sunt Israel gi Iuda, pe care Isaia (8, 14) le numegte ,douI case,,. Ior a apus, igi zic unii pesimigti, care au convingerea eronatil cd Dumnezeu i-a uitat. ,,Asa grdieste Domnul: Pe cdt de adevdrat esle cd am incheiat legdmdnt cu ziuq noaplea si am rdnduit legi pentru cer si pdmdnt, tot asa de adevdrat este cd nu yoi sdmdnla lui lacov Si pe David, robul meu, incdt sd nu iau din sdmdnya lor itori peste wmasii lui Awaam, Isaac Si lacov... " (v. 25).

Lipsa de afecliune ardtatd, poporului ales, Dumnezeu o combate reinnoind


,,Cerul gi pdmdntul" este un ebraism pentru ,,universul", nofiune care lipsegte vechi. RAnduiala universului Dumnezeu a hot6rdt-o. Pomenind pe cei trei patriarhi, face dovada cd cunoagte profefiile mesianice din Facere gi c[ intre diferitele texte
toest gen existd o succesiune logicS.

de tot

,,$i preoyilor levili nu le va lipsi bdrbat inainteafelei Mele, care sd aducd aducd ierrfe in toate zilele' " Si fumul prinosului sd'l inalle Si sd Aici avem figlduin]a despre vegnicia preogiei. Ea va fi eternl printr'un celebru in ale preoliei. Preotul va iegi din tribul Levi. Acesta nu poate fi creqtin,
are succesiune leviticd.
6.

Iezechiel
Alte perspective mesianice (33,2U25) legdmdnlul
Cartea lui Iezechiel este strlbdtuti de un duh al innoirii. Pe ruinele crizei religioase, lpregf,tegte noul aspect religios al omenirii: altfel de cetate sfAntd, alte mijloace de icare, alt om, cu o inim[ imoit[ gi cu un duh nou de viafd.

qi ,,ASa zice Domrutl: Dacd se desface legdmdntul meu cu ziua

noaplea, ca sd nu mai fie zi Si noapte in vremea lori atunci va putea Ji legdmdntul Meu cu David."

'lextele mesianice discutate suntin capitolele2l,32 34,23;36,25;37,26 Si47,l.

intiiul textpoate fi numit:

lui: cdldura, frigul, iarna, vara. viala, moartea, ziua 9i noaptea au fost 9i vor ti' lungi ale polilor nu pot fi inlocuite cu cele din regiunea ecuatorial[, nici des
intocmai cum omul nu poate produce weo schimbare in aceastd privinJa, aga va modifica nici unul din planurile Sale, concepute din veci, in vederea Legamdntul cu David spre aceasta mantuire linte$te, el rdmAne un contract nesupus modihcarii. Ca titlu de comparalie, servegte noaptea cu zlua, care se
alteia dup6 aceeagi r6nduiali.

Omul nu poate schimba ordinea naturii. Legile ei se succed independent de

l. Profe{ie despre Acela clruia I


(2r,32)

se

cuvine domnia

Pentru ideile gi faptele sale pdm6ntegti regele iudeilor este osdndit. Nedreptlfile ll vor dezbr6ca de augusta-i demnitate. Ruin5, grEmadd peste ruin6 se va ridica, doruri, visuri, gloni vor fi gterse. Regalitatea, lflirgegte tragic, nu se va mai reabilita p6n6 cAnd vine Cel cu adevdrat demn de ea. ,, Ruind, ruind, ruind voiface-o, vai de ea, aSa va rdmdnea pdnd cdnd vine Acela I se cuvine $i aceluia ti voi da-o." ,,Ava" (,,ruind", LXX are d,6txio) se referd nu numai la cetatea Ierusalimului care va

,,Precum nu se poate numdra ooslea cerurilor..

aSa

voi inmulsi

David, sluga mea, qi pe levili, care imi sluiesc." ,A$et" sti aici cu inlelesul de .,kaager" = precum' Cuvintele ne amintesc fEgi tEcute patriarhilor. Sensul este urmitorul: cAte stele sunt pe cer, atAlia vor fi spirituali ai iui David gi ai celor care slujesc lui Durnnezeu. ,,$i a.{osr cuvdntul Domnului cdlre leremia, zicdnd: N'ai vdzut cevorbeSte acesta: Cele doud neamuri pe care Domnul le-a ales' le-a lepddat Si ei poporul Meu, cq Si c6nd in ochii lor n'ar mai /i popor. "

ci gi la rege gi imperiul sdu, care vor rdmdne baltE pdnl la venirea,,Aceluia". lui ,,ava" (de trei ori) dtr frazei un inleles superlativ, adich,,ruina" va fi totalS, ,,Acela" c[ruia i se cuvine domnia este regele visat din mogi-strhmogi, Mesia, pe rub focul inspiratiei, Iezechiel il vede prin prisma figlduintei lui Iacov din Facere 49. (uli EiGal3, l9).
rus6, rea

102

Nicolae NEAGA
Ca 9i in Fc 79' 10'fraza ,,Ad" indic[ termenul pAn[ cdnd dureazd,'ruina"'

Hristos in Vechiul Tbstament

103

prin conjuncl ia ,,ad" poate sd aibtr o

semnifi""lt d"bJ1.1",lY":*ttll::

introdusl prin ,,ad", sau ac]i pana tu ,,u0,; inceteaz[ c6nd incepe acliunea frazei acliunea frazei introduse d"scrisa.in frazapdndla,,ad" nu inceteazd cdnd incepe prim, atunci Iezechiel zice "ruina" va inceta c6nd vine "'A'c ,,ad". Dacd admitem cazul urm6torul in!ett:'i"-,'i:T],Tt Nu poate fi corectli aceastl interpretare 9i car-e-ar avea pe-vremea lui Hristos, c[ci prin venirea Lui se ridic[ A.-i."f.t nu mai ddinuiegte cu istoria. Tocmai * blestem. Acest fel de intlrpietare este in contradic(ie T,.T strlind' prin d[rd Hristos existd ruina: prin preluarea tronului de cdffe o dinastie al erei creqtine se produce6i impri oragului Ierusatim gi a temilului. inprimul secol oui""id. pr"u"i".., transmis viitorului limpede in sublimele de la o margine a plt biblice: ,,Dumnezeu te va imprl;tia printre toate neamurile' loc de odihnd aceste ,r.u*rrri nu vei fi linigtit 9i nu vei avea un

:i]

'"iffi,;;;;iort
la cealalt[, intre

Himalelor neastdmp6rate (cf. Mt 25, 32). Sensul versetului 22 este urmitorul., ,,Dumnezeu Judeca la vremea sa pe cei buni si pe cei rdi qi va elibera pe cei buni din suferinld." versetul 23 ne informeazd cd in viitor omenirea va forma o unitate din punct de religios. Penku ,,Plstorul", vezi Is 40 gi Ier 23, 4. Pistorul vine dupd ce Israel se va ilita (cf. Osea 9, 9). El este,,rob" al Domnului, pentru cl lucreazi din ordinul gi in numele lui Dumnezeu pentru ce ,,sluga" va fr inifiatd in opera sa de cdtre Dumnezeu, intocmai ca un ucenic de citre maestrul stru binevoitor. Teodoretrs precizeazd, ci ,,slugi" este dupl omeneasci gi nu dupi demnitatea (d(iuv...) sa. Raban Maurul, in secolul fX, apropie pe,,P6storul" de aici de ,,Cel bun" din Ioan 10). Calificativul ,,David" indic[ originea dupd trup, un ,,David redivivus" prin sa (cf, 2 Sam 7).
3.

talpa picioarelor tale" (Deut 28, - r--: rr-: pe vremea lur Deci nu va inceta dezastrul, ba tocmai i9i ajunge culmea

'

64)'

ApI qi duh (36,25-27)

dacdHristospreiaanumileprerogativecare-isuntrezeryate,cadomnia,le
acestea

venirea lui Hri in sens spiritual i.rri. politic, nu se va reabilita Israel prin convertirii evreilor este pre\ nu i se va recunoagte primatul religios. Surpriza de evrei i Biblie (Apoc l, 7) pentru a doua Yenire a lui Hristos' cind mullimea vor intAmpina cu o deosebit[ afec]iune pe MAntuitorul'
1942).

1909' Heinischt32 1923' Sensul mesianic este in genere admis, (cf' Rothsteinr3r

Un adev[r nou descoperd Iezechiel ceva mai t6rziu in capitolul 36, unde prevestegte &himbare nemaiauzitd in aspectul etic al lumii: ,,Vdvoi stropi pe voi cu apd curatd Si voi curdli de toate necurdliile voastre si de loli idolii vostri vd voi curdli si vd voi da lnimd noud Si un duh nou voi pune inlduntrul vostru Si yoi lua inima ceq de piatrd lrupul vostru Si vd voi da o inimd de carne, Si Duhul Meu yoi insufla in voi, ca sd

2.

Plstorul

cel bun

(34,22-25)
pe care il va trimite Un alt text mesianic este profefia despre plstorul sd nu mai fie pradd"' Si voi judeca intre oaie Si ot veni fn aiutorul oilor mele ca rob'ul Meu' David' Acela le p"rt" ele un singur pdstori care le va

intru voia Mea...". ,,Gillulim" (de la,,gillul"), ,,idoli", reprezintl via{a lipsitI de o concepfie sf,nitoasd, via[6 ptrgdnI. intrucdt ideea aceasta este exprimat[ 9i de ,,tuma" (,,necur6fie", unii ina din text cuvintele ,,$i de idolii vogtri"). Aceastii eliminare este o eroare, clci in
25 ideologia urmeazi un fel de gradalie, prin sinonimul mui

,,gillulim", ideea

se

exprimtr

mult6emfazi.

purc

Eu, Domnul,voifi Dumnezeul lor iarrobul meu Davidvafiimpdratin orice fiard s.dl,ba tncheia cu ele un legdmdnt de pace Si voi indepdrta din lard sunt credinciogii gi in genere oarnenii buni' ,,Oile", tipul animaletorbnnae,

ldste

le

mijlocul

Vechiul Testament impune anumite spll6ri. Este spi.larea mdinilor inainte gi dupi spdlarea picioarelor oaspefilor, spdlarea mo4ilol spdlarea celor necurali, sp6larea ilor etc.. ,,Apa" (ca gi isopul din Ps 50,9) este simbolul curdleniei 9i al shnleniei, o a stropirii viitoare. Spll6rile Vechiului Testament mijlocesc o curlfenie externd, viitoare purificd intern. Este apa pe care Teodoret o numegte,,cwat[ gi innoitoare
viala"r3't.
Cd apa va fi mediul, iar Duhul remediul nngte cineva

mai rzugit daci apoi unele dintie oi sunt imaginea celor rli' Tabl:Yl".1 l] :,T 17, simbolul biblic al celor rdi' ca 9i cu ,,berbecii" 9i ,,fapii" din virsetetul
13t

lll^l

rezulti din cuvintele MAntuitorului ,,de nu din ap[ gi din duh, nu va intra in impEri]ia cerurilor" (In 3, 5).

se

p' 877' D. h. Schr Des A. ?:, Bd. I 3{e Aufl, Ti.ibingen, 1909' Bd Iezechiel (in D. 11. Schr DesA' 11 ' Feldmann & Herkenue' '17 D.8.
Bd' X' 1' Freiburg i' Br'' 1942'

VIll

1' Bonn'

108). 113 Da" B. Ez.echiel,in Hcrders Bibelkom,

I14'

Toodoret,'Epplvfro toi'leq,. M.G., tom.8, col. 1161. lcodoret, 'Efirl#io riE npo,p. toi 'l4extqi,. M.G., tom. 81, col. I184.

104

NicolaeNEAGA
unei

Hristos in Vechiul Testament trlin

105

inrAuregte Verserul 26 arat[ urmlrile renaqterii prin stropirea cu apd curat[: pentru alte {inte, omului, iar cel stropit simte c6 viala trebuie refrcutE din temelie,

alte dorinle sfinte, spirituale 9i des[vArgite'


4.

Legimintul

cel nou

(37,26-2',7)

sufletegti (de exemplu Zah 14,8, dar mai ales ln 4, 13). Timpurile ice sunt izvor de binecuvdntdri: belgug qi mulEumire sufleteascf, celor care inleleg I vremii. Acest duh al vremii, ca un val de ap6 se revarsi asupra sufletelor, iar ;a religioasl este o for[6 lucrdtoare, ea slvArqegte mlnunl. in tot cazul, cei mai mu[i teologi admitprofe{ii mesianice Ia Ezechiel. Astfel, Braliotis Atena numegte epoca din vremea,,bunului plstor" v(o 0eorporio'42, iar prof. V. avschitar admite c[ pd(i din lezechiel (cap. 47) confin o descriere poetici a viitorului

alt6 prevestire tot a$a de celebra este cea din capitolul 37,26.27: ,,Voi Mele pentru totde legdmdnt di prce, legdmdnt veSnic Si vor avea sfintele vafi intre voi"' mijlocul lor Si locaSul Meu a Noului Legdmi Caracteristica epocii mesianice este fr61ietatea, ca urmare unul de cearta 9i razboi ca cel vechi, ci dup6 dorinla er este tuirul de ,,pace", ,,nu Domnul la Ioa n 14.27" (Raban Maurul)136' Specificul legdmdntului este durata

Daniel
in istoria dezvoltdrii spirituale a omenirii, profetul Daniel ocup6 un loc aparte. Pe cdt de pe at6t de clare suntviziunile sale privind viitorul. Trei sunt locurile la care ne oprlm: f . imp[rn]ia p dcii (2, 44); 2. Fiul omului (7, l3);

oaltdsurpriz[aepociimaiesteplasareasanctuaruluiinmijloculpoporulut,,,a pop"u."fof' (Teoioret'"), cf,ci ,"altarele s..f9t1'au.O1Tlt q"lq t"F -$'"-1T1,?l totdeauna in mijloc este Dumnezeu acelora ia gi al acestora"r3E. Templul fiind
10)' Mele" este un sinonim pentru ,,templul Meu" (let 32,49; ls 54' (de Rothsteint39), ,,otam', in,,ittam,' este Corectura propusI versetului 26

Dumnezeuestevizibilpentrutofi.cdcitemplulestesimbolulprezenleiLui.,,S

5.Apaceavie (47,t)
in capitolul 47, Iezechiel are o curioas[viziune' El vede un "izvor sale curg altarul templului, care, m[rindu-gi confinutul, devine fluviu' Undele insln[togind apa 9i mijlocind o produc{ie bogatl in peqte' Pe ar spre marea moart6, maluri ale riului sfdrqi rodul 1or...". unii Shnli P[rin]i atribuie
de apf," i

slptlmAni (9,24-27). ln fruntea textelor cu confinut mesianic stau celebrele cuvinte: ,,In zilele impdralilor se va scula Dumnezeul cerului, o impdrdlie care nu va fi nimicitd in veci, Si ia nu se va ldsa altui popor; sfdrdma-va Si va nimici loate tmpdrdliile, dar ea ddinui inveci" (vezi 9i Dan 2,45). Antecedentele profeliei sunt urmltoarele: imp[ranrl Nabucodonosor al Babiloniei un vis pe care l-a scdpat din memorie. Dorea mult sd-l vadl reconstituit 9i mai ales icat. Daniel indeplinegte aceast[ dorin16. Este visul cu statuia cu cap de aur, piept de int, pAntece de aramd gi picioare de argil6, pe care o stinc[ cobordt[ din indltime o
3. Cele gaptezeci de gi o sfarmd. Cele patru pi(i ale colosului cu picioare de lut reprezint6 patru impArefii: Babilonia, ia, Greco-Macedonia gi Imperiul Roman. Stdnca este imp6rhfia lui Dumnezeu. ar fi sensul general. in ce privegte detaliile, ele sunt inc[ obiect de disculie. De dupa interpretarea lui Daniel, capul de aur nu este direct Babilonia, ci Nabucodonosor

nici sunt,,copaci mul1i... 9l pomi"' a c6ror frunze nu se vor vegteji'


o

insemn6tate simbolica textului. Teodoret spune care slin;eqte simboli iegind din tempiu inseamn6 c[ de la iudei vine mdntuire aloo, apa doctrina Mdntuitoruluilar. poate in tot cazul, nu avem aici un text direct mesianic. Din ansamblul lui se trupegti, este simbolul e urm[toarea invi!5tur[: apa, elementul necesar vie]ii
Rabin Maurul, op. cit , M L., tom. 110, col' 864' Teodoret, op. cit., M.G., tom- 81, col' 1200' rrE Teodoret, op. cit., M.G, tom' 81, col' 1200' t's op. cit., p. 928, ll, p' 808' 9i in Biblia ebraicd a lui Kittel, tao Teodoret, op. cit., M.G., tom. 81, col' 1240'
116

identificdndu-se cu imperiul siu, reprezintd Babilonia (Darr2,38). Celelalte trei ii nu mai sunt reprezentate prin clpeteniile lor. A doua imp[rafie (verset. 39 9i 32) mai pufin importanti decAt prima, precum argintul este inferior aurului; a treia (verset. gi 39) se raporteazl la cele doud anterioare ca arama fa16 de argint 9i de aur; apatra . 33 9i 40) reprezentatd prin fier, nu va desfiinla pe cele anterioare, dar le va ge (cf.2,40,41). A cinceaimpdr[]ie este una spirituali.
,

r37

rrr Raban

Maurul, op. cit., M'L . tom.

ll0, col 105l

trlv fI, Atena, 1937, p.241. Introducere in sfintele cdrli ale Vechiului Testament, Cerniuli, 1928, cf.9i Comely, Introd., [trad. fr.), Paris, 1928, vol. I, p.733
Eiocryrryi1... eig

106

NicolaeNEAGA

Hristos in Vechiul Testament

107

Dar Aceasri r.iitoare implrilie va fi a lui Dumnezeu, a Lui proprie' nu a 1ui ongt i;i incepe Solomon. caracterul ei divin il erprim[ natura 9i originea sa. Ea in pdm6nt, nu insE pe nrincle ceiorpatru regate, ci hinleaza deodatd cu acelea, dar mai a cincea devine ce cele patm i-pata6 scad incet, incet, apoi se sting, imparalia genuir gi rmpte intreg p5mdntul. Ea nu va mai fi desfiingat[ de nimeni' Caracterul
este

universalimul 9i veqnicta'

ei,enimentele
o reactivare a

uneori, in profepile vechiului Testament, imp[rd1ia lui \.{esia se con contemporane ale epocii, insd aici nu este cazul, impiralra cea noul

,,Cel bdtrdn de zile" este Dumnezeu. Profetul anticipeazd dubla naturi a Fiului. in sa, Daniel il vede pe Mesia Dunuezeu gi om totodati. Preexistenta face parte din sa divind. Dupi interpretarea Sfhntului Ioan Hrisostom, Iocul invaf6 c6: l. Fiul este deofiinli (oporLplti) cu Tatll; 2. Fiul vine in lume dupd Tatil (clci Tatiil pade pe tron, in timp ce Fiul vine pe nori); 3. Preexisten(a Fiului (c[ci mai inainte de a veni pe lume, era in nori)ta. Cuvintele,,puterea",,,slava",,,impirfiia Cuvintele ,,puterea", ,,slava", ,,impirfiia" contin ideea trinitar[. Ecfonisul cel mai rugdciunile gi ecteniile este,,CE a Ta este impdr6jia gi Puterea uit )lgnuit cu care se incheie ruedciunile si ecteni

teocraliei r-echi, cSnd regii, locliitori ai regelui ner'62t, igi luau anga niciodata. Ea avand de a domni dup6 voia lui Dumnezeu, dar nu se conformau o concepf i transcendentaia, nimeni nu este autorizat a o conduce. Daniel are astfel mesiamce' a irnpatdliei ar-ansatd despre originea divina gi despre natura spirituala

ilava", in care rugItorul face iici.

o m6rhrrisire de credinla in

Treime gi este inspirat poate

2.Fiulomului
(7, 13) 2, 44 este Capetenia impdraliei prevestite de Daniel in capitolul 2, 34 9i "Fiul prot'etului r Acest moment constihrie ai doilea text mesianic la Daniel. Este vedenia ca urt i1.. .,Ant vdzut in vetlenia noplii ,si iatd cu norii centlui venea urul

7,
I

onniui si

itaintea Lui ajbst adus si I s'a dctt Ltri sa-I sluleascd. slata si impdrdlia, ca toaie popoarele, neatntn'ile si lhttbile Lr.i
a ajtuts pdnd la cel vechi de zile si
'

13,

Celelalte caracteristici ale impdrdliei mesianice (vegnicia, universalismul etc.) nu idei proprii lui Daniel, ele au fost anticipate cu mult inainte, de alti profeli. Chair dac6 este evident con{inutul mesianic al versetului, totugi sunt teologi care ci Daniel nu s'a gdndit la Mesia. Astfel judecl de exemplu, K. Martiras, iar H. nannr( atribuie o origine mitologicitextului. Ideea din Daniel nu este mitologici, cunoscuti Vechiului Testament. in Psalmul 104, 3, Dumnezeu igi,,face car din norii ui 9i umbll pe aripile vdntului". Sensul de aici este figurat: prin urmare, Dumnezeu in sfere opuse materiei. Acest sens se potrivegte in parte gi versetului nostru, ales de cdnd Kdnig E.rai a dovedit cd sunt destule motive gramaticale gi istorice. Un inger nicidecum nu poate fi ,,Fiul Omului", c6ci nicEieri nu se spune in Vechiul cI ingerii conduc o implr[]ie oarecare, fie una materiald sau spiritual[.
3. Cele gaPtezeci de

ri

hiciodatd)" este veSnicd, ee nu Na trece, iar intpdrdlia Lui tllt se t':a sn'ica In versetul 1 3 este b[tatoafe Ia ochi deosebirea intre Septuaginta 9i textul

siPttrmini

in ce ptir,egte prepozilia,.im". Aceast[ prepozise inseamnd.,,ctt"; or, Septuagtnta pe norii prin... care inseamnd.pe" (adicd pe norii cerului)' Numai Dumnezeu vine cu sine o traditie foarte *eche icf. Is t.l, 4) ;i atunciiatd cd Septuaginta acluce dir initatea,.Fiului Omului". C[,,Fiul Omului" este traclucerea cuvintelor (',ke"), ,'bar ena5"' "Ke" inseamn[ este mar adam"' Sensul lui fi ,,bar" are intelesul lui ,..ben"; un sinonim ar ,,ben "bar" adam" (8' I i;i zice ,'ben u tui ,,ben". Oaniel. cfinl se numegte pe sine hu al omului,
J

(9,2+27)
Profefiile danielice igi ating culmea in9,24-27 , in profegia numiti cele gaptezeci de
nl.

,,$aptezeci de sdptdmdni s'au hotdrdt pentru poporul tdu Si pentru cetatea cea penlru cafdrddelegea sd-Si ajungd culmea Si pdcatul sd covdrSea.scd, pentt'u a vina Si a aduce dreptate veqnicd Si a se plini dreptatea Si proorocia Si a se unge

lezechiel 2, 1 se numeqte .,ben adam". Rezulta c[ ,,ben adam" desemneaza 26, 61 c om in genere, iar ,,bar enag" are un inteles mai inalt. Hristos spune la Mt Ca .'bar Ornului, pe care L-a r'f,zut Daniel venind pe nolii cerului, este chiar -EI. pe norii cle rdnd rezult[ din dcscrierea in care este incadlat: ,,coboarl este lur om crlrlprjmotr) 5i-1 dd de sus ,leci, din cer pe pdm6nt. \nmele ,,Fiul Omului" (ur,4 ',rorr este ni MAntuitorul 0a Mt 1 i, 1 9; Mc 8, 3 I ; Lc 9, 5 8; In 8, 28). Asil'ei,,,bar enag"
a$a

pe

SJinlilor" (v.24).
$eptimile sunt redate in Septuaginta prin 6p6opd6eq, aga are 9i Vulgata: ,,ebdomades", inseamn[ sdptimflni. Traducerea ar fi mai corecti daci s'arreda evreiescul ,,gabuim" ,,geptimi". SEptSmAnane trimite la gaptezlle,cdtdweme,,geptimea" ne lasi libertatea l. Hrisostom,'Epplveio eiq tdv Aowil?", M.G., tom. 56,co'l-232. in Kautzsch, Die Schrift des Alten Testament, Tiibingen, 1910, p. 436. Der Messias, Grittingen, 1929,p.343 q. U. I O1t. cit., (D. mes. Weiss), p. 310.
Das Buch Daniel,

(,,Fiul Mesia, gi nu personalitate a imparlgiei sale. Sfin{ii Parinli identificd numele ' ., .*pi.si" ,,Fiul lui Dumnezeu", deducere corecta din punct de inadmisibila insI glamatical.

9i

'edere

108

NicolaeNEAG,

Hristos in Vechiul Testament

r09

de a ne gdndi ;i la qapte s6ptam6ni sau iapte ani. Textui ebraic nu-i impoffiva interpretdri, pentru c6, degi pluralul Ce la,,;abua" este 9i,,;abuot" (cu sufixul ttmi totugi se redd prin ,,qabuim.". Gesenius'+s, Zimmernlar, Buh|r! traduc torugi pe , +e cu,,Siebenheiten". cu,,J ahrsieber6",,,Jxhrrvoche", iar E. Konig gdndesc la geptimi, s[ptamdni de ani. $aptezeci se inmul Cornentatorii se gapte. iar suma rezultatl indica termenul fnal (70x7=49 ani). Pentru acest aduc umrdtoarele argumente: tradilia^ reprezentatd prin Sfinlii Parinli, a interpretat ca t-rind ani. pentru ca,,$eptimea" din Dan 9.24 are le-cdtua ideologici cu cei gapte ani din 9, 2. La cei t,echi era in uz acest i-e1 de a se exprirna. \iano (Gall. Noct. Attic., I c. IX) scrie: jam unclecirn arnorum hebdomadam ingressum esse, et ad eum septuaginta hebdomadas iibrorum conscripsisser5'. Exemple ca acestea sunt qi la Ari (Poiit. \TI, 16; Censorin. De die natali c. 14)rii. Ayem gi algumente biblice Lev 15,2,
r

gtcrge

,,Pentru a ispf,gi", adic6 pentru a se duce o jertfd expiatoare drept[fii dumnezeiegti vina omului. Principiul este pentru faptd gi rlsplat6 gi nlpast6 pentru ndpastd

valabilitate gi in domeniul spiritual.


Expierea culticd exteml nu face cu putinp impdcarea omului cu Dumnezeu; expierea fi de caracterul structural al impir{iei lui Mesia, vegnicd deci. Expresiile ,,A plini ia...proorocia" se referd la viziunile gi profeliile care privesc pe Mesia gi imp[r6]ia
Ele se realizeazd la

,plinirea vremii".

,,Sd se ungd... ". in vechime se ungeau cu undelemn aromat mai ales fruntagii. igi ungeau pdrul gi barba. Unii igi fricfionau tot corpul, ba in semn de stim[ 9i respect fald de

se

ungeau aceluia picioarelels.

2 Cron 36.21;le;4,6. Cartea apocrifi a Jubileelor este intirulat[,, siptlmrinilor de ani". Se citeazd gi cartea 4 Ezra cu acelagi scop. De altfel, la 10,2 Daniel, vorbind de slptlmAna obignuitd. o nume$te geptime de (sdpt[mand). 1bt aga de adevirat este ci spaiul de 490 de zile zLr fi prea rest|dns

26,21,35,43

epuizarea celor prottlite in Dan9.24.

,,Nehtach" (expir+rpq.r,) s'auhotlrdt, s'audecretat, cumredflTeodoretrs2,

in Vechiul Testament se ungeau preolii la instituire (Lev 7 ,35), profelii ( I Rg 16, 16), ;i regii la urcarea lor pe tron (2 Cron 23,11). De aici vine titulatura regilor de ungi ai i, Xprotoq rd Oeoi (l Sam 12, 3). Cu timpul se aplicl la Hristos aceastl numire, cx. I Sam 2, 10 gi Ps 2,2. Ungerea este simbolul bucuriei, al mulfumirii. Neglijarea ii era semn de intristare. Fariseii evitau ungerea pentru a se ardta oamenilor c[ ei posomorifi din pricina postului prea aspru. Sfdnta Scriptur[ osdndegte aceasttr jen16, indemndndlaingrijireapdrului prinmiruire (cf. prov 9, 8; Mt 6, l7). ,,Kodeg kodagim" (,,Sfrntul Sfin{ilor") servegte in eweiegte pentru a exprima ceva

gi s'au tdiat. s'au numdrat, s'au despdrt.it. ,,PoporuI" este cel al profetului, Dumnezeu i l-a incredinlat pentru a-i menline in cretlin![ gi pentru a-l pregiti in vederea mantuirii. ,,Ora;ul" este Ierusalimul, este nt ,.al t[u" nu penflu cd ar t] locul natal al profetului. ci se are in vedere iardgi rolul rnisi
pe care il indeplinegte

mijlocul celor din capitall. Septgaginta are Eubv i1loc de ,,Sfant" este atributul care se pohivegte cel mai bine lerusaiimului, odinioara cultului, mai tArziu capitald religioas[, !,cctatea marelui rege", cum ii zicea Psalmistul 3). iar in epoca cregtind orap sfAnt (Mt.l, 5). ,,Penrni caJdrcidelegea sci-;i aitutgd uilntea Si pdcanl sd covkrSeascdi:'". Raul i a progn'esa pAni ce criza moral6 igi r a a-iunge culmea. [n lumina acestei idealui spilitual apare mai necesir, iar aspiralia cdtre mAntuirea om.enirii se r-ede idmulit. Numai dupd ce cade, omul i$i d[ seama ce inseamnd a fi invingdtor'
?n

Geser-rius, Hebr uttl aranruisches Ilattdit'Artettbriclt iiber das .\. 7., in Yerb. llit Zimmern bcarb. \'. Dr. F. Buhl. ll, .\ut-l. Leipzig, 1905, p. 731. itr E. Kdnig. ott cir.. (l\{. \\.'ei55,r, 316. O. liiiCard. Irtei-enan, Les derniirs proplrctes d'IsrabL, Paris, 189-1, p. 91' i5L Dr. O. Zdcklet, Der Prophet Daniel. ,in Bibelilcrk, Lange, tom. VlI, Leipzig, 18?0, p. I tlTeodoret: 'hopvfrpcr ei6 tcrq dpcroet; toi... Aov. M.G, tom. S1, col. -196. t53 Teodoret zice: ,,Sd ia smr$it pacatul lteioq iripn ri drrapno.), o- c., \I.G., tom. 81. col.

rii\\:.

sfhnt, sfinlenia in gradul cel mai mare, locul cel preasfrnt (Num 18, 10) altarul ierii (Ieg 30, l0), uneltele de Ia sacrificiul,,arderii de tot" (Ieq 30, 29), uneltele de la Legii (Num 4, 4), tdmdia de pe altarul tlmAierii (Ie; 30, 36), p6inile punerii inainte 24, 9), darurile inchinate Domnufui (Lev 27 ,28) 9i prinoasele de lajertfe (Lev 10, 12). onius ( in,,Hebriilsches und Aramdiscehes Handwdrtenbuch" ed.l4,Leipztg, 1905, p. ) susfine c6,,Kodeg-kodagim" din Daniel 9, 24 vizeazdlocul sffint (,,heilige Orte"). in sens, apare la 1 Cron 23,13, unde Aron este indrumat sd serveasci la locul prea . in Ieg 39,27 jertfelnicul (altarul sacrificiilor) este numit loc prea sf6nt, ,,sfhntul . Despre jertfelnic nu poate fi vorba aici. Profetul are in vedere templul ideal, gi caz.ul acesta se gdndegte la intemeierea bisericii cregtine, sau este aici unicul caz cdnd Mesia I se dI numele de ,,Sfhntul sfin1ilor". $i intr'un caz, gi in celilalt textul rlmAne ianic. ins[ Templul este numit ,,kodeg-hakkodagim" (cu articolul ,,ha"), iar aici avem iunea lipsitd de articol. Versetul 25 gi urmltoarele pledeazd pentru interpretarea din La Lc 3, 5 Mariei i se pune in vedere cd dintr'insa se va na$te Sfdntul. Bazat pe realitate, Teodoret susline cd Sfhntul este Hristosrs5. Preciziri in privinfa profe{iei d[ in continuare versetul 25: ,,Sf, gtii gi si in{elegi: de la iegirea cuvdntului ca iar[gi sE

r{'l'arnavschi, Arhcologia, p. 134. rrt'l'codoret, op. cit., M.G., tom. 81, col. 1473.

110
se

NicolaeNEAGA

Hristos tn Vechiul kstament

111

zideasc[ Ierusalimul gi pAn[ la Unsul, principele, sunt $apte $eptimi gi 62 de iar vor f,r zidite 9anlunle gi zidul". Daniel nu era convins in legdturd cu profetia de la 1 1 (,,!ara va fi pustiiti gi poporul rob va fi 70 de ani") qi 29, 1 0 (,,dup[ ce se vor tt de ani in Babilonia, vd voi intoarce acas["). In timp ce frcea calcul ca si afle celor 70 de ani, ingerul i-a comunicat ceva mult mai important. ,,Iegirea cuv6ltului" este o inr.oire care are in vedere permisiunea pentru evrei gi reconstrui cetatea d6ramat[, Ierusalimul. In acest moment, evreii surt popor invi o !ar6 cuceriti. Ei suport[ toate urm6rile impuse de un rdzboi pierdut: nu au voie inarmeze, nu au voie sE fortifice cetalile distruse, cu atet mai pulin capitala prii. timpul, raporturile dintrc ei gi duEmanii lor se indulcesc, urmeazd destinderea intre doud p[(i. Prirr diferite edicte sau decrete, li se fac din ce in ce mai multe concesii. sunt edictele ce li se dau gi care ne privesc in aceastd legdturd de idei. intiiul este cel al lui Cirus. Pulin timp dupd intrarea triumfald in Babilon (539 i. Cirus permite iudeilor s[ se reintoarc[ in patrie. in confotmitate cu concepfiile religioase. Cirus nu numai cd db edictul de eliberare, ci el dispune totodate resti odoarelor sacre rdpite de Nabucodonosor; ddruiegte pe iudei cu aur, argint 5i alte aj materiale gi-i invitd in mod special a lua parte ia zidirea casei Domnului. Cei numhr de aproape 30.000, se dedic6 cu tot sufletul zidirii casei Domnului. Desele i cu samarinenii ingreuneaz[ mult progresul lucrlrilor. Disperarea a ajuns pdnd intr' incit fruntagii poporului renun{6 la a mai contribui cu ajutoare materiale necesa acest timp nu este vorba de o reconstruire a Ier-usalimului. Decretul lui Cirus, c Ezral,l-4,prevede ndirea templului, dar el nu attoizeazdint[rfuea cetefli Ierusali prin netezirea drumurilor gi ridicarea zidurilor ddrdmate. Prin urmare, textul nostru n' vedere edictul regelui Cirus. Al doilea edict este cel al lui Darius Histaspe (cf . Ezra 6, 3), prin care se desdvdrgirea lucrdrilor templului. Prin acest edict, care este o reinnoire a edi precedent, se zdddrnicegte intreruperea mijlociti cu atata ind6rjire de samaritean[. Edictul s'a dat la 520. Iudeii, incuraja]i gi prinpredicile lui Agheu gi reugesc a duce la bun sthrgit clEdirea templului, cdtre finele anului 516. Timpul mai sacrificat gi pentru culrlvarea p[mdntului 9i pentru grija de traiul zilnic, aga c[ in clddirea templului, nu-gi mai putea asuma altl r[spundere. Nici acest decret nu
vedere alte

despre indeplinirea celor ordonate. Ezra mai avea menirea sE ducl din partea itorului diferite daruri, argint 9i aur, pe seama templului gi i se d6, totodata, mdna in vederea orgafizdrli sociale a poporului reintors din imprdgtiere. Cu acest prilej, I anunld o mullime de gratific6ri. Astfel, face cunoscut cE ,,asupra preofilor, , cdnt[re{ilor, portarilor... bir si nu se pun6". Ceea ce s'a spus privitor la cele decrete de mai inainte, se potrivegte gi la aceasta. Nu se vorbegte nici aici despre zidurilor lerusalimului. Prof. V. Gheorghiu, e drept, conchide cI un popor poate primi o organizare solidl de stat IEri sI aibl un centru sigur de gravitate rl[ gi nafionald, iar din cadrul acestei organizafii ar face parte 9i zidirea zidurilor limului, invoire pe care trebuie s'o fi primit Ezra din partea regelui Artaxerxe I manul, ins[, in mod direct, nu se face pomenire despre decret, ci s'ar putea doar

jurul templului. Al treilea edict se d6 prin Artaxerxe I (Longimanul) (cf .Ezral , I -26),

lucrlri afar[

de cele din

care

intre anii 465-424.Pitacesta, dat in anul 457 sau, dup[ calculele prof. univ. V. in 45 8156, ,,imp[ratul impiralilor" d[ voie ca tot cel ce doregte, dintre cetdfenii fiind, preoli sau levi1i din poporul lui Israel, si mearg[ impreun6 cu Ezra Ia Ie Monarhul insdrcineaz6 in mod oficial peEzra sdviziteze pe cei reintorgi in patrie
tt' Anul ziua morlii Domnului, Cernduli, 1928, p. si
11

din Ezra 9, 8. Decret direct se da in privinla aceasta abia in 445 de cltre acelagi rege. B6rba{ii i sosi{i din Susa in capitala Persiei, prezint[ lui Neemia un raport detaliat asupra stiirii ile in care se afl[ cetatea Ierusalim: ,,zidurile sunt dirdmate gi po4ile sunt arse de . Ca unul care a fost pahamicul cu4ii imperiale, Neemia avea mare trecere la implrat. intervine la domnitor in favoarea patriei sale. Rezultatul intervenliei lui Neemia a fost I din 445. Acest firman cuprindea permisiunea lui Neemia de a cdlAtori in Iudeea 9i lua m[surile necesare pentru clldirea cetd]ii plrinfilor. Firmanul prevede totodatl o cdtre Asaf, mai marele pddurilor, care este indrumat a pune la dispozilia lor lemne pentru grinzi qi po(i. Cu acest prilej, Neemia joac[ un rol principal. El combate mullimea de abuzuri in timp inmijloculconafionalilorgialunglpiedicile care s'aupus de-a curmezigul care au imbrl{igat cu entuziasm reabilitarea societSlii dupi exil. Decretul din urm5 dispozilii privitor la edificarea cetSlii Ierusalim, dar, intrucdt este numai o repetare uclui dat la 458, se ia ca punct de plecare in calculul sdpt[mdnilor intdiul edict al lui xen<e I, deci anul 458. Iegirea cuvdntului coincide cu anul 458. in eweiegte ,,magiah nagid" nu este articulat gi astfel traducerea verball ar indica pc un uns oarecare, nu pe Unsul fl6gdduit. De aceea, unii s'au g6ndit la Cirus, pe care imia 4S, I il numegte unsul Domnului. Darnumirea dati lui Cirus este exceplionald, ciiti vrcme pentru Mesia numirea,,Magiah" este proprie. $apte geptimi sunt 7x7 ani= 49 ani, 62 geptimi sunt 62x7 ani:434 ani. Cele7x62 ldunAndu-se, ob[inem 69 : 483 ani. Dupa 483 de ani urmeazi evenimentul profefit. Partea ultim[ a versetului 25 are in vedere lucr[ri in vederea refacerii cetd]ii, care in Urrna intrigilor samaritene, progreseazd cu mari greutifi gi intreruperi. Textriprecizeazd cd oste vorba despre ,,rechob" inepiret26oq,, strade), piali, loc liber 9i,,haru!" @roap6, 9an1). Aici LXX are (n)'otio, stradd) : zidul cel din jur imprejur. Prin ,,haru!", textul masoretic re gdndegte Ia ganfurile care inconjurau cetatea, diguri de apf,rare. Versetul 26 anunf[ ceva nou: ,,dupi cele 62 de geptimi, Unsul va pieri, deqi nu are vinl gi oragul gi templul le va d[rAma poporul unui principe 9i va veni sfhrqitul prin rovdrsare qi pln6 la sfdrgit rdzboiul, pustiirea hot5r6td".

ltz

Nicolae NEAGA

Hristos tn Vechiul Testament

113

Pentru inlelegerea lui, acest text trebuie integit cu vind. ,,$etef', care revlrsare, infelegAndu-se cd un popor se revars[ ca un potop de ape peste cetatea Dnpd 62x7 - 434 ani, va pieri Unsul, Mesia, degi vind nu are. Moartea va dup6 trecerea celor 62, bineinleles plus cele 7 geptimi anterioare. Un alt eveniment este dirdmarea oragului Ierusalim gi ddr6marea templului de acolo. Moartea lui premerge dlrAmarii. Timpurile grele vor dura. Moartea anunlatA in versetul 36 este determinat[ mai indeaproape in versetul geptimea ultimi va in&ieia legEmdntul cel nou, cu credinciogii, cum intregegte Teodr iar in mijlocul geptimii adicd dupdtrei ani pi jumltate, prinjertfirea lui sAngeroas6, Vechiului Testament fiertfe sdngeroase gi prinoasele, adicE ansamblul cultului) abrogate (aducdndu-se mielul nevinovat adevlratajertfE pentru plcatele lumii, Deci, de la 45 8 inainte de Hristos pdn[ la moartea lui Mesia sunt 70x7 ani = sau, mai precis, 486 ani gi jumitate, intrucdt in conformitate cu versetul 27 loc la mijlocul geptimii a70-a, astfel cd din 490 extragem o jumitate de geptime, 3 jumdtate. Astf-el, oblinem anul 29 gi jum[tate al erei cregtine. In interpretarea detaliilor s'au ivit o mullime de diferende, dar in genere se mesianitatea profefiei. in Noul Testament (Mt 24, 1 5 ; Mc 73, 7 4; Lc 27,20) MAn citeazd pe Daniel (9, 27) gi provoacEpe ascultltori sI fie cu bdgare de seamd la profetic al locului. Citindu-se comentariile Sfinfilor P6nnli, se poate vedea aici multd diversi ilrterpretarea textului, fird ins5. ca sd difere prea mult concluziile lor de ansamblu. Odgenrse, ocupdndu-se in comentariul s5u la Matei de textul danielic, aplicd expresia Sfmlilor" la Hristos gitot a6a Fericitul ielonimrm, Teodoreti6l, Clement Alexan&irulr62 al Ierusalimuluir63, Eusebiu deCezareeal6a gi Sfhntul Ioan Hrisostomr65.
TeodoLet, op. cit., M.G., tom. 81, col. 1481. Teodoret, op. cit., M.G., tom. 81, col. 1481. lie Origen, Ka,to Mcrrl. M.G., tom. 13, col. 1658. 160 Ieronim: ,,Niu incape indoiald ci esre vorba despre sosirea lui Hristos, care a venit dupl siptim6ni", Comntentariwn in Danielem, cap. IX, M.L., tom. 25, col.542. t6r Teodoret: ,,Gavriil a anuntat pe Hristos, pdni la care, de la zidirea Ierusalimului, sunt sdptdmAni. in sdptdm6na din urmd a dat credinciogilor Noul Testament", 'Inop.v. eiq tdq Aav. M.C., torn.81, col. 1476 9i 1481. i62 Clement: ,,in 7 s5ptEm6ni s'a zidit ternplul,... in 62 de slpt[mAni au avut linigte,... iar nostru Iisus Hristos venind, s'aplinit,,viziunea" gi,profelia', Struntatele,cartea I, M.G., tom.
156

dcauna a popoarelor, este Mesia, care va


o

locurile pdmantului, capul ei vizibil, investit de Dumneziu cu conducerea pentru

Pe pdmant se va intemeia o nour societate de oameni, imp6r6{ia lui Dumnezeu. Sfia aceasta va fi universalf, gi vegnic5, cuprinzdnd toate popoarele din toate timpurile

fi

fixeazi cu precizie profetul Daniel.

Dumnezeu-om. Data acestui eveniment

Osea

l. rrPruncul iubit', (11, l)


plcdtogii atrage urgia Domnului: vor h dugi in robie pedepsili din pricina 9i vie{ii lor oase. o degteptare spontand de congtiin(i va schimba numaidicdt atitudinea a Strpanului: dac6 se vor intoarce cu adevirat la Domnul, vor gdsi mili gi acolo, iar numrrul copiilor lor va fi ca nisipul mlrii, care nu se numerr. in
ul acestor idei generale, se incadreazi texful: ,,Cd prunc afost Israel qi Eu l-am iubit pe el Si din Egipt am chemat pe fiul Meu,,. LXX are in loc de ,,libni" = ,,fiul Meu", td t6xvo cutoi 1,,nii sai") gi-i refer[ la Israel, vreme textul ebraic referf, pe ,,libni" la Dumnezeu. poate acest fapt a fost un motiv de xe in discutie al caracterului mesianic al locului sau tragerea de concluzii negative. Teodoretr6 nu di nici o importanll mesianicl textului. Citirea ebraicd este sprijiniti
9i de Osea este gi el bogat in perspective mesianice. Destrlbtrlarea celor mari gi amestecul

ts?

Matei 2, 15 (,,libni" = tdv uidv poi). Intre Dumnezeu gi Israel s'a intemeiat raportul dintre tati gi fiu. in urma acestei ii spirituale, Israel avea sd devinE organul voii rui Dumnezeu in mijlocul popoarelor, Dumnezeu protectorul sru plrintesc. cdnd Moise a epuizat toate argumentele lEr in fhvoarea eliberirii din Egipt. a pus in vedere faraonului cd lsrael, copil al lui Du-rereu

856-8-57.
r63

In timpul captivitdlii egiptene, lsrael era un prunc, adici in faza dezvoltdrii sale gi tstf'el este corecti interpretarea lui Teodor de Mopsuestiar6T gi Chiril a[ Alexandrieir6s cE
rM 'l'codoret, 'Epplvaio eig rdv Oo. M.G., tom. 81, col. 1610. rt''lbodorer de Mopsuestia, 'Epprlvoio Oorle roi llpog. M.G., rom. 66. col. lg9. rii('hiril, 'EEiynorg etg rdv eo. M.G., tom. 7t,co|.264.

Chiril: ,,De la zidirea Ierusalimului pdni la Hristos sunt 7+62= 69 sdptEmdni de ani =

Katlisis de Christo carn,Xll, conr., M.G., tom. 33, col. 748. ril Eusebiu: ,,Cea mai limpede inainte vedere a MAntuitorului", 'E;rzt),.'tor. M.G., torn. 20,
an1",
16i

Hrisostom, cf. M.G., tom. 56, col.240.

tt4

Nicolae NEAGA

Hristos in Vechiul Tbstament

115

titulatura de ,,copil" se referl la acea epocd. in eliberarea din Egipt, Osea vede o milei gi dragostei divine gi pdrinteqti. Fiul lui Dumnezeu, in cel mai inalt sens al cuv6t

oxn$rt oycrqtoq
gi

(Teofilactr6e). este Hristos. Evanghelistul Matei face legdtura cu consider[ cuvantul vecbiului Testament o clarl proorocire privitoare la fuga 9i minunat6 din Egipt a pruncului Iisus.

Alexandriei - care vede in bucuria de aici pe cea care ne vine prin Hristos, iar ploaia este lpo vie a botezuluirT0 - cazul al doilea l-am putea exemplifica prin Hugo de S. Victor din I al XII-lea: ,,Invdfdtorul este Hristos, doctorul care inva![ pe oameni"]?r
2. CoborArea

Duhului Sffint

(3,1)

Ioil
Cunoscltor in mare parte al epocii mesianioe este gi Ioil. Cele cdteva c64ii sale con{in idei comune tuturor profefilor, dar iese din sfera acelora, prin sale proprii din2,23: invifltorul dreptdtii; 3, 1: Pogordrea Duhului Sffint; 3, 5: Mi
cer gi pe pdmdnt.
f . invl(itorul

Drumul spre pAcat n'a fost niciodat[ prea lung pentru Israel. Tot alunec6nd inainte s[ cad[. igi pierduse chiar speranta de a-gi mai putea reveni . De atdtea ori profeJii trebuiau si recurgl la amenin!6ri, pe care uneori trebuiau le vad6 frcdndu-se trup: plaga ldcustelor lui Ioil ingrozegte, darr[mdne o umbrlpalid[ pe lingd acea revirsare de mdnie din ziua infricogati ajudecdlii (vezi, Ioil I gi 2). consolarea celor buni profetul curm6 brusc urmarea fireascd a ideii gi vorbegte
acest pov6rnig trebuia o altd temd:
va fi dupd aceea, turna-voi duhul Meu peste toatd carnea Si vor profeyi Jiii i qi.fiicele yoastre, bdkAnii voStri visuri vor visa, tinerii voStri vedenii vor avea Si slugile Mele". Expresia ,,ahare ken" (,,dup[ aceea") se refer[ la 2 ,24,27 . Subiectul lui,,espoc" ( de ,,gafac", a vdrsa, a turna) este ,,ruhei" (,,duhul") care se revars6 ca o ploaie pe pimtnt, n abundenfb deci peste cei alegi... Duhul este, dup6 Sfhnrul Vasile cel Mare, o fo4d din radiazltoatevirtulilelT2. in vremea Vechiului Testament, ,,Duhul lui Dumnezeu" se numai asupraunor alese organe ale Providentei. Astfel a lucrat,,Duhul Domnului" David (2 Sam 23, 2), Moise gi profefi, care au activat inspirali fiind de Duhul (2 Petru in

drepttrfii (2,23)

,,$i

veselili in Domnul Si Dumnezeul vostru, vd va trimite voud ploaie timpurie Si ploaie dd voud pe invdldtorul dreptdsii Si

,,Fii ai Sionului, bucurali-vd

Si va

pentru intdio datd."


Perfecrul ,,natan" se traduce cu prezentul, ,,barigon"; I-am tradus cu,'pentru dati"; unii traduc cu ,,ca altddat6". Mult este discutat cuvintul ,,moreh"' care multe semnificalii: profet, ploaie timpurie gi mai este numele unei localitSli din ap Sichemului. Cazul din urmtr nu poate fr posibil aici. in partea primd a frazei, este redarea cu invafdtor, deoarece acesta este determinat prin atributul ,,dreptate", s'ar potrivi ploii. in partea ultiml a ftazei nu este potrivitl traducerea lui ,,mc invi{ltor, deoarece substantilul se afli intre ploie 9i ploaie t6rzie; lipsea deci ploaia timpurie, care este conlinutl in cuvantul ,,moreh". Aqa inlelege Septuaginta din urm[, doar pe intaiul ,,rnoreh" il traduce cu ffipoto (bucate). ,,Fii ai Sionului" numai cei din lerusalim, ci toti locuitorii terii. ,,invi[itorul dreptilii" se poate inlelege colectiv 9i ar fi orice invdftrtor care voia cea sfhnt[ gi dreaptd a Domnului: profelii il genere, ca 9i oricare alt Providenlei. in aceasti colectivitate este cuprins gi Mesia, in care culmineazl
predica practicarea dreptifii divine.

,21):unorale-adatputere(Jud3,6),altorale-aimpirtdqitcunogtinle(2Cron 18,20-21).
se revarsd asupra tuturor oamenilor. ,,Toat[ carnea" bagar") este un ebraism pentru toat6 suflarea, toatd fdptura: copii, b6trani, tineri, ie[i, fete, stiipdni gi slugi. Expresia este foarte cuprinzltoare. Ea incunogtiinteazd despre

in epoca mesianic6 ,,Duhul"

lmpdrtEgire generald cu puterile inerente Duhului.

Nu sunt cuprinse gi necuvAntltoarele, in expresia ,,kol,bazar", cum susfinea


CrednerlT3 gi nu se referd numai la evrei, cum opineazd MartirTa, ci la orice om.

directivele indicate de Pdrinlii gi scriitorii bisericegti in i textului, este cea alegorici qi cea literalS. Pentru cazul prim am putea cita pe

Dou[ ar

f,r

'6e

Teofilact, 'EEnynotg aig tdv Qo. M.G., tom. 126. col.757.

lr0 Clhiril, 'Epp. eis tdv 'kol}" M.G tom. col. 373. , lrl I lugo de Saint Victor, ln loel,l, Exegetica, M.L., tom. 712, col.352, ,,Alegorice doctor justitiae ('hristus est; doctor, qui docet hominem scientiam". lr/ Sf. Vasile, op. cit., (Psalmii, trad. Pr. Fecioru), p. 150. llr(lf. E. Voiutschi, Profetul loil, ].lrena, 1882, p. 45 9i Fr. Keil, Die zwdlf klehun Propheten,in Iihl. Kom., ed. Dc Keil Delitzsch, IV, Leipzig, 1888, p. 151. 111 l)cr Prophet loel,Kailzsch, op. cit., p. 24 , Ttibingen, 1910.

tl6

Nicolae NEAGA
Despre ,,slugile Domnului" se vorbegte deosebit, sd fie acegtia Apostolii cei

Hristos in Vechiul Testament

117

mod special in slujba StdPdnului? iaptele Apostolilor 2, I 4 constatl cd aceste profe{ii s' au implinit in ziua Acestei constatdri i se atageaz[ gi Teodor de Mopsuestia, care vede m Legea ,,umbra tufuror lucrwilor viitoare"r7s. Teodoret este mai precis, el vizeazi direct evenimentul vorbirii in limbi'76, ,,din Cincizecimii", cum intregegte Chiril al Alexandriei, gandindu-se la aceeaqi epocd
3.

Minuniin cer 9i Pe Ptrmint


(3,3-s)

Un text de naturd eshatologici il constituie in sfbrgit cuvintele: soarele ,,$i va da semne tn cer sus Si pe pamdnt jos, sdnge, foc' nori defum' intttneca, luna...". o ,,Mofet" (pl. moftim) este mai mult decdt un semn, este ceva extraordinar, gi focul" vizeazd tdzboaie crdncene' Alte amanunte ne sunt ,,sdrrgele celelalte profefii mesianice. in genere, sensul este urmf,torul: inainte de ziua Domnului, se vor produce evenimente epocale gi neobi lume. Astrele cele mari, racindu-se gi indepartandu-se una de alta, pierd
lumina gi incilzi cu esenliale modificdri 9i pentru lumea stelelor' Soarele fiind centrul sistemului Planetar, recirea lui are urmdri catastrofale 9i pdmantul locuit de noi, cdci luna gi stelele sunt dependente de soare. Lumina pe il-it. asupra p[mdntului luna este imprumutat6 de la soare, iar soarele, pierzdnd 1 calorica, sldbegte gi in fo(a de atracfie. ca urmare, stelele se desprind din coeziu in care sunt tinUte qi se pr[vdlesc in regiuni necunoscute noud. In acea vreme. produce incendii urmate de cantitali neobignuite de fum, prin ciocnirea plane erupga p[mdntului. vor fi pi revirsari de s6nge in timpul acestor catastrofe. In fi soarele ie va intuneca, iar luna igi va pierde culoarea luminoasa. Mdntuili vor
acei care cred in Dumnezeu. Se pare c5 prin aceasta profefie, Ioil trece de la epoca mesianicd la eveni totuqi cele cdteva ,,timpului din urm6"r78. Cu toate c[ nu are texte direct mesianice,

l5), din cap. 9, aruncI o lumind destul de clard asupra epocii viitoare: ,,Iatd ochii Dumnezeu sunt impotriva regatului pdcdtos Si-l voi Sterge de pe falo i, dar nu voi nimici cu totul casa lui lacov...". Regatul pdcdtos reprezintr pe cele zece triburi, Israel, care va fi distnrs. Familia lui , care are un mare rol de implinit printre reprezentanlii davidici in istoria vielii va fi cru1ati de la pericol. Poporul va fi trimis in exil (v. 9) sau vor muri de sabie ipicdtogii (v. l0), iar onoarea familiei davidice va fi reftcutd, cdci ,,va drege Domnul trturile 9i-i va zidi cele ddrdmate" (v. 1l). indeplinindu-se aceasta Israel va cuceri gi i celelalte popoare (v. 12). Acestor cuceriri vor urrra timpwi de belgug gi prosperitate, ,"rnunlii vorpicura must" (v. l3), iar robie nu va mai cunoagte, ci agezali in adev[rata ie, vor sldi gi vor intemeia". ,,Prin Stergerea pdcatelor, armonia dintre Dumnezeu Si om se va reface. Familiei ii este rezervat un rol defrunte in aceastd privinld."
Pentru interpretarea versetului 8 gi urmtrtoarele din Amos 9 gi ler 30, 1 l. Adevlrat ctr lcremia cadrul profeliei este mult mai larg, ea f6cdnd parte dintr'un grup de capitole (30 3l) remarcabile pentru structura lor mesianicS. Din punctul de vedere al Noului Testament - argument care nu ajunge pentru a gtiinfific mesianitatea acestui text - locul este profetic ai se referI la epoca lui . Apostolullacov citeazd9,lT (veziFA 15, l6)pentru ajustificamisionarismul cii cregtine gi pentru a indreptdli participarea p[ganilor la bucuriile ei. Interpretarea este admisd gi de Teodor de MopsuestiarTe

Obadiarm
1.

MAntuirea

se vestepte

din Ierusalim

(1,2r)
O insemnltate mesianicl are gi cartea lui Obadia. Iatf, cele cdteva perspective: ,,$i in muntele Domnului vafi mdntuirea, el vafi sfint qi casa lui lacob va moSteni

iunileei" (v. l7).


,Muntele Domnului" este Sionul, Ierusalimul. El este locul de ,,gedere al lui Dr-unnezeu '
,,centrul implrdfiei Sale". Penttr unii, acest loc sfint este azil de scdpare, nu pentru tofi, clci nu vor c[lca intr'acolo. ,,Posesiunile", adicl averile materiale insffiinate vor deveni

r7s
r?6

Teodor de Mopsuestia,

'Epp1vfru 'Itoll'

td

r'pup(tou, M'G', tom' 66, col' 232'

Teodoret, 'fupqwlcr eiq toi 'troi1X", M G., torn. 81, col. | 653: ,.Clci dururezeiegtii au grlit in alte limbi gi a rimas acest dar pinl in zilele noastre, cici sunt intre oameni minte clarvizftoare, incdt cunosc multe din ale viitotului Pi le anticipcazi (npo)'dyornv)" chiril al Alexandriei, 'EEiwlqeiq tbv npo<p. 'Iroi1),, M.G., tom.71, col.377, xcttcr tqq,
'?7

stdpAnilor, ba chiar gi cele ale dugmanilor, iar

plginii

vor fl stipanili (v. 20).

trt
,r&

rer"rqxootrt.
Regret

c[

scrierea Profetul

loil,

deProf. univ. Popescu-Mdleeqti nu am putut-o

'lbodor din Mopsuestia, 'Epprpelo 'koi)" td 4up1tou, M.G., tom. 66, col. 304. lrll,a noi au scris despre Obadia: Dr. O. Isopescu, Obadia,trad gi com, CernIuli, 1901. Regret ir:rea prof. univ. Ic. I. Popescu-M6ldegti nu am putut-o consulta.

ci

118

NicolaeNEAGA
muntele ,,$i se vor sui mdnruitori tn
Siott

Hristos in Vechiul Testament


pc

119

spre aiudeca muntele lui Esau Si va

toti $i are mili 9i de animale. Acest duh universalist face din cartea lui Iona o perl6 a llleranrrii biblice.

Miheear82
1. Naqterea

Domnuluiin Betleem
(5'

t)

pieire, r6sPlat[). impi"JY' Ultimele cuvinte ale versetului vorbesc despre "o Numirea sry11fr11 de tt'u fiinp' existentd, c[ci e a ,va fr", uOi,a

i se dI
de

'u Obadia este autorizat pentru cd ,'Domnul" o iniliazl 9i o conduce'

Tt: ili::"i^: ,''ll-il1tt"'"'


sd

fu cc

Degi contemporan cu genialul Isai4 Miheea are originalitatea gi meritul s[u particular privegte precizarea unor detalii din epoca mesianicl. Profetul vorbegte de Betleem, a ii rezervd o surpriz[ nebinuitS: ,,$i tu, Eetleeme Efrata, mic eSti tntre miile lui din tine va ieSi cel care vafi Domnitor tn Israel, iar nasterea Lui este din incepul,

"ot"oi"J,i"""l;ropiere cu torul contrara! pe de o parte, interesele:fl.:1r-::l:r:::l nici o Domnului" cu senindtatea ei' care nu ing[duie alt[parte ,,imp[r[!ia
vleo iiuzorici atitudine de ostilitate' vulgata,"salvatores") Deci,,mdntuitorii" (LXX civ8peg oeo<pop6vor-,

judecdtori' Apostoli' Activitatea at reprerentanlii lui Dumnezeu, profeli' ttoctuliei 9i imagine.:.ltp:t1t1p^'ltl,* concentreazd in Ierusalim, c"nitt impirdliile cete dupi 11Af aU contrarul. centrul pagan 9i reprezintd
Esau" este l'ligt,'iar pe ruina lor va lua Toate aceste alc6tuin ,. "ot (Teodoretr8r)' .Jurul lui Hristos fEcut oamenilor"

fiinlI impirl]ia lui

zilele veSniciei". Particula ,,1i" (,,mie") n'am tradus-o, Unii redau gregit (gi in traducerile romdnegti originalul ebraic) prepozifia,,be" (,,in") din cuvdntul Israel, cu,,peste [srael". Degi o deosebire mic[, in cazul acesta ne spune cu totul altceva ,,be" decAt ,,peste". cu anticipalie, cd Miheea 5, I este un text hristologic qi c[ ,,domnitorul" cI Hristos are aderenli pe toli evreii; daci insd traducem ,,domnitor in Israel" verset este Hristos, dacd traducem cu ,,domnitor peste Israel", inseamnE c[ Hristos intre evrei fbr[ ca acegtia sd-i fie ata5ali prin incregtinare. Istoria sprijinegte traducerea
Betleem (casa pdinii; ,,bet" : cas6; ,,lehem" : pdine) era un sat in regiunea Iuda. in se numea Efrata. Pentru a nu se confunda aceast[ localitate cu o alta care purta gi nume, din finutul Zevulon (cf. Ios I 9, I 5), se precizeazd c[ Betleem este una gi i localitate cu Efrata (c6mpul pdinii) de alta datA. Cele mai importante localitf,li din Palestina erau alcltuite din cdte 1000 de locuitori um 1 , l6; Num 10, 4). intre aceste mici agez6ri omenegti, Betleemul era cea mai pufin Este aga de nebdgat in seam6 acest c6tun, inc6t el lipsegte din recenslmdntul ftrcuse Iosua (Ios l6). Ce-i drept, in LXX apare numirea ebraicl 'Egpcrlo = q{irn }"edp. Lipsa localitIlii (Betleem) in textul ebraic (la Iosua) a dat nagtere la diferite i, printre care c[ evreii ar h gters numele ei pentru a ascunde originea davidicd [isus. Nagterea lui David in Betleem contribuie mult Ia ridicarea prestigiului acestei Iui i uitate de oameni. La renume mondial se ridicl cltunul prinnagterea Domnului. De Teofilact, comentAnd acest verset, numtrri Betleemul intre cetefile ,,de onoarea a nu s'a invrednicit nici un orag de pe ptrm6nt"r83
urm6, iar

LXX

are dv tC, Iop<rrll,.

Iona
nici un text mesianic' Io^t1rj]' t Iona este singurul profet care nu are prin formeaz[ o perl6 a literaturii biblice tocmai in un seni profetic, moral 9i mesianic..Prtn

ffii,;:ff

-^^r^i+a;

ffi prrt

**^ii

1"n." n",

arat6

T"u1*i1::"i::,:'lt
Pr

in oenealosia lui Mesia.

se adeveregte

ci in sangele Mantuitorului

't:

jnfinit hotarele lmpenulul evrertrsu! vd toli vecinii. Venind in lume, el va ldrgi la fi gt1'"19i91"^1: conafionali o nalie A" ao*,ri' iu. Wn-o1"1t : ireptul la mintuire. Iona combate acest spirit

ori nu pul

nt

*I

;::':;'Jd; il#;;;;

nu'ar.

)'::::,:l

ingustqiinvalacanum,,e'eu"sttparit'ttbunaltuturoroamenilor'Elvreas[m6
r8rTeodoret,'rppqvdio eig tdv npup' 'Apior:' M'G" tom' 81' col' 1717'
ltcntru perspectiva mesianic6 de la Miheea 4, l-5, vezi gi Is 2, 1-51. 'lbofilact, 'E(!yr1ot6 eig tdv rpog. Mtloicv, M.G., tom. 126,col. 1132.

Hristos in Vechiul kstament

t2t

t20
2,

NicolaeI{EAGA
Caracterul mesianic al textului
de a fost constatat de la inceput

Noul Testament

ruij'oJ "u"a' :': :6 :: ii::' l:1"11,:1,11;1'";l:lgilt"l binecunoscutd inprt i;ij,';',i"lffii:"i":;;;",ii. u.iu", se vede, o tradirie
5

r).

Laintrebarea

[ceasta este numai in parte justificat5, cdci fraze ca cea urm[toare nu poate fr strlin[ de ideea mesianic6: ,,Bun esle D.,mnul, addpost tn zi de necaz Si cunoaste bine pe cei care ndddjduiesc

aceasta. o".utE*n
qi Teodor de

"rrne Mopsuestt"'+"*

A -^ ;hranrFrcqz:,Teoft Teofil , vegnicia celui niscut. Aga interpreteazd ,,dintru incepuf indicd Ioan 1' 1 justif,rca cu

t-T*,::*:,$*
pl"-T*l

poate

il;;;;crran'ut",
.,r,,,

cum face Teodoret din cvr'E6'

inainte, Pe vremea lui David'

)1i"1'r""ffi;:il;;i"*t

Naeterea din veci

i"'G"

t:u

r*

"',1111.1:i:T:: cu mult' Mesia s'a frcut din veci' adic6


^.^; ^x

*'H r"Htiit

^.'.+:..^"*,utiuain,.-a,autorull.Schmidtfaceurmatoarele t -t : ,16+affii
sensul de veqnlcle' cl lnol

,Jre
l!i..e
ut

ser
qi ru

"

*Xijil,tafli,

,;;';try;em'idetermins:T::.Y:-::i:::t":'":T:H patnt ' (dinrm inceput) determind epoca rur*,""u z, zo. unJ, .,riim. teaem

;*

,-6

",".,i:H;i;H;;;il i' ""iU" feyr,e dinaintea lumii (Oaca poate


lumea exist[ in timp, exist6 inainte d.

, mai de aproape insd cd ,,mikedem,, este determinat trn fi "o un t aceste vorbe n' ar avea in vedere iu-r a pretinde c5 c[ci un timp inainte de crearea lumii' e T)ur IJul

de

tnEl" (t,7). Obiect de discu{ie este aici ,,lemaoz". Nowack gi Kittelrm propun intregirea cu ,,kovav", trecand particula lamed (le) de la cuvdntul anterior, ,,maoz", pentru a reda textul cstfel,,lekova v rnaoz" :,,celor care nddlj duiesc, ad6post". in privinla aceasta, ei sult de acord cu Kautsch, care propune intregirea versetului cu acelagi ,,kovav" (respectiv,,lekovav"); dupd exemplul Pl. 3, 25 qi al Septuagintei de a te ad6uga duptr cuvfintul ,,Domnul" ,,lokovav". Conjuclia,,ve" din ,,iodea" o gtergeler. Desigur, in urma intregirilor de mai sus, conjunclia nu-gi mai are locul in frazi. Deosebirea dintre Septuaginta gi textul masoretic a fost primul imbold la supozilii de felul acesta, ele nu par insa s[ fie indeajuns de justificatete2 gi chiar dacd ar fi, devierea intre textele lrtorice rimdne in cazul de aici numai filologic, fondul nu suferd mult. Pentru credinciogi, I)umnezeu este loc de scdpare, in acest sens, ideea de mAntuire nu-i strdind versetului, mai ales cdnd s'a dovedit, prin E. Sellin, cd,,iom 1aro" (,,Ziua necazului") nu-i timpul de lcstri$te in geuere, ci este ziua Domnului in specialler.

Avacum l. Plinirea profefiilor


(2,3)

"r"uttu nu este atar oe luueParuot@ uv Prvrv' (vegnicie), $i apoi epoca davidici noliunii de vegnicie' el, si fre necesar6 intrebuinlarea
gAndindu-se la

tt"uttu coincizdnd cu to-ii,"inu tempotal ti

l'#i
I

3.

La Avacum avem trei locuri mesianice. Primul este 2, 3, al doilea 3, 3, iar ultimul este Primul spune: ,, Cdci vedenia aparline incd timpului Si ndzuieSte cdtre sfarSit, nu

Naum

l' Dumnezeu este scutul celor intrista{i


(1,7)
arte a lu i Naum' d" Un continut me s i an i c are I i c

i'i'.
:

Ar,f";l;;;;;il6;

sa

"t"n1i1lucrarea

"Le

^::f:i,1t^t"":t: Messianisme" de acest


]]

mincinoasd. Dacd intdrzie, ndddjduieSte-o, cdci va veni vedenia, nu va zdbovi". Conjunc{ia ,,ki", ,,cici" leagl ideologic versetul de cel anterior. Acolo, in versetul 2, imise Avacum ordinul de a fixa in scris profelia. Aici se justificE ordinul dat. ,,Timpul" limitaprofefiei. La sosirea vremii, ,,termenul" (cum fiaduce prof. Prelipceanurea) fxat p6ntru a$teptare se tcrmin6. Verbul ,,apar[ine" se subinlelege, el poate fi redat ca gi cdnd lf ti in text. Verbul exprim[ ideea ,,a fi", care in limba ebraice nu se expriml in scris. Sensul Vcrsetului de pdni aici este c6 profelia aparfine viitorului. Adjectivul verbal ,,ieafeah"
lrr

totuqi,fiindvorbadevaloareaeshatologicdascrierii'trageconcluziinegativerse'Ati
Biblia hebraica, II, p. 874.
llt Dcr prophet Naum.inDie heilige Schr., II, Tiibingen, p. 59. rrr Vczi mai pe larg T. S. Negoila, Profetul Naunr, Bucuregti (fErE datE), p.

l0

$i Studii biblice

lY

Pucuregti, 1940, p. 10. lrr lr cell'n, Das Zwdlfuropheten Buch iiber u. erkl.2-te
"t62.V. l)r.

Hii\te, (Nah - Maleahi), Leipzig,

1930,

Prelipceanv, Profetul Avacum, ttad. introd. qi comentariu, Cem6ufi, 1934,p- 66.

r88

Schmidt, op. cit., pp. I64-165. ,se Paris, 1929, p. 88.

122

NicolaeNEAGA

Hrlstos in Vechiul kstament

123

derivl de la un radical care (,,puah") inseamnd a sufla spre ceva (in foc) sau spre c aninui (cdtre sftrgit). ,,Velo iekazeb" trebuie tradus cu ,,gi nu minte", pentru o mal
infelegere, am tradus liber,,nu este mincinoas[", adic6 profelia. ,,Ieacher" este imperfect de la ,,achar", aintdrzta, azdbovi, a veni in urmd. trebuie interpretat in sensul lui Sellin, ca gi cind ar sta in locul lui: ,,aharit haiamim zilele aceleare5. Partea ultiml a versefului con(ine ideea cd nu este cazul ca ctneva piardd nldejdea gi r[bdarea (iropovil, Teofrlactr%) in profefie. Ecoul pe care il areprofefia inNoul Testament se poate vedeain Ew 10,37

Alexandriei referd profefia la cel care este 6 div, 6 fiv gi 6 epl6pevogre?. Astfel, prof. Prelipceanu are dreptate cAnd afirm[ cl contextul expriml in
rAnd sfhrgitul ordinii actuale in lume, iar in al doilea rdnd versetul poate
mesianicreE.

fi privit

de laoe),,iq = spafiu intre linii, pagin[2m. Unii vidin,,selah" inlelesul de ridicare avocii, a tonului (de ex. Delitzsch2or de la,,salah"). Gesenius susline cE ,,indic[ pauzamtuicaldsi apare la sfbrgitul unui verset sau capitol"202. D. Kassel il considerl pauze sau semn muzica1203, Onciul traduce cu pauzl2c; prof. Prelipceanu il privegte ca o,pauzd"205 intre doutr strofe sau moment de intensificare a cdnt6rii. Cuvtntul ,,selah" care apare mai ales in Psaltire, ar fi deci un punct muzical, indicind ridicarea glasului in vederea incheierii. ,,Strllucirea" gi,,slava" este haina in care se inf6ligeaz[ lumii Dumnezeu, cf. Is 6, 3. Dc altfel, determinarea mai indeaproape o face verset. 4: ,,$i strilucirea ca lumina loarelui...", Aceasti strdlucire se mai poate intdlni gi in alte locuri, Is 9 etc,. Dupi Teofrlact, ,,strilucirea" gi ,,slava" sunt atribute pe care pEmAntul gi cerul le dau Fiului lui Dumnezeu (il cdnti ingerii in cer gi-l laudtr oamenii pe pdmdnt26).

3. 2. Agteptarea

Pentru faptii rlsplatl, nlpasttr pentru ntrpasti

Celui preasllvit

(3,3)

Al doilea text men{i onat este 3, 3 gi urm. :,, Dumnezeu din Teman v a v eni S i C e I muntele Paran (Selah) Strdlucirea Lui accperd cerul Si slava Lui umple pdmdntul." ,,Teman" (.,spre sud", de aceea Vulgata red6 cuvanful cu,,spre miazdzi",,,ab
este o regiune spre sud de Canaan,

in Edom. nu departe de muntele Sinai; cf. Am l, al Alexandriei, Teman este pustiul cel mai de jos al {6rii, care Dupd Chiril localitatea Betleem. O interpretare apropiati acesteia ii d[ Teofilact, de aceea scr comentariul (col. 879) s[u: ,,profetul vede tnainte de vreme, cd din Betleem (care situat in partea sudicd, spre Teman: spre Africa) vine Hristos". ,,Paran" este numele unui munte infre Egipt gi Edom. Spre sud de Paran se afl[ Paran era renumit in frumusefl naflrale, de aceea LXX evitd numele gi zice: ,,munte
(6pou6 xotoor<ioo 6oo6oq). Dup[,,Paran" urmeaz[ cuvdntul ,,selah". Acest cuvAnt este enigmatic. El din LXX pi Vulgata. Origen il transcrie oe).. elimindnd pe ,,he" final, parte neimportantf, pentru cuvdnt, el indiciind doar direc{ia. Teofilact traduce cu 6tu iar unii scriitori mai noi sunt foarte variati in interpretarea cuvdntului. Dalman il
de
res

plduri"

Scopul venirii Domnului il indicd 3, 13, in care culmineaz[ profefia: ,,Tu vii spre tlu, spre mAntuirea Unsului tdu, tu zdrobegti capul celui rlu, golegti lemeliap6nd la grumaz". Verbul ,,iafa" este un perfect profetic, profetul vede evenirhentul realizat. Se traduce cu prezentul sau viitorul, ca gi celelalte perfecte din verset2o7, inseamnd a iegi, a r[sIri (soarele, stelele), dar am tradus ca gi cdnd ar fi in text: ,,ba" ( a veni). infelesul r[m6ne Rcelagi, dar aflu mai potrivitE aceasti formf, de exprimare. Adevdrat c[ aparifia lui Dumnezeu u fost asemf,nat[ mai inainte cu un r[sErit de soare, dar totugi nu este potrivit a se zice ,,a rlsirit Dumnezeu". ,,Iega" = mdntuire, salvare, se consfuiegte cu acuzatiwl, in rom. merge mai bine cu gcnitiwl. Aga are Septuaginta ei6 ooqptav l,od ooi, iar Vulgata ,,populi tui". ,,Poporul Domnului" sunt credinciogii. Condifia m6ntuirii nu este a fi sau a nu fi cvreu, ci alte considerente sunt decisive. Avacum le ingird. Ele sunt dreptatea (1,4), modestia (1, 7), credinla (2 ,4) 9i mai ales eonvertirea sitcerd (2,14). Profetul se g6ndegte la Israel, dar acesta in inlelesul general,
mAntuirea poporului
La Zapletal, Das ,,Sela" in den Psalmen, in ,,Alttestamentliches", p. 146. Die Psalmen, Leipzig. 1894, p. 78. rrrl in dic;ionarul sf,u, ed. 14, 1905, ed. De Buhl, p. 495. ror Hebrllisch deutsches Worterbuch, ed. 4, Breslau, 1889, p. 231. tra Cartea Psalmilor, Cern6uli, 1898, p. 6
Irxr

tttt

re6

Expresie speciald pentru a determina epoca mesianicE, cf. Sellin E., op. cit., p.397 Teofilact. Eiq tdv ... 'Appoxor)p, M.G., tom. 126, col, 852. 'EEinotg eiq tdv np. 'A$., M.G., tom. 71, col. 872. 'e7 Chiril,
le8
tee

V. Prelipcean:u, op. cit., p.66. Teofilact, op. cit., M-G., tom. 126. col.879-880.

Op. cit-, p.85. Teofilact, op. cit., M.G., tom. 126, col. 880. Cf. Prelipce arrtt, op. cit., p. 93. "l'/
ttt\
rlx'

Hristos in Vechiul Testament


L24

NicolaeNEAGA

t25

trup", ci cel c6ci dup6 infelesul special ,,poporul Domnului este nu lsraelul cel dupd popor se refer[ 9i 1a ,,Unsul", care este intdi David 9i nrri,r.o. Ceie spuse despre a doilea r6nd Mesia, in care se realizeazddesIvdrgit profefia. originalul ,,Maiiah",
tradus de Septuaginta cu xptorbg, dupl cum era de agteptat' inVechiul .,Capul', (roq) este un $ef, un rege. Felul de vorbire este obignuit Astfel, lsaia (cap. 7) spune ,,capul Damascului este Rezin, iar capul Samariei

lnchinare a oamenilor, ci avem aici o profelie privind ordnduirea culticl in genere. Pentru lnlelesul acestui verset, cf. gi Mal l, 1 I . Pasibil corecturii ar fi verbul ,;aza" in ,,ieraze". Aqa propun E. Sellin'zlo, Novack2r' ,

l(ittel

gi Rothstein2r2.

vorbind despre regi. Alteori capul, ,,ro9", inseamrd capitall (cf' Is 7, 8)' reprezinti gospoddria regelui, ,,Capul cel r6u" este regele Babiloniei. ,,Casa" sdu, sau familia domnitoare. Zdrobindu-se capul familiei, se deshinleaz[ familia 9i este in pericol im Asemenea unei case dSramate, p6n[ la temelie, va fi soarta Babilonienilor: mdntuiasc aqteapti. DupE Teofilact, versetul 3, 13 indic[ scopul venirii lui Iisus: ,,ca sI
Astfel, Avacum anunla c6 nu este indepSrtatS vremea cdnd se vor realiza privind viitorul mesianic. Abia atunci se vor vSdi toate cdnd cel agteptat, 6 cum ii zice Lxx - va sosi. Aparilia lui pune in migcare natura: cerul 9i p cutremura... Pe cei p6c6togi moartea ii agteapta, cei drepli se veselesc de vemrea Nimicirea celorrdi gi mantuirea celor drepli este, de bund seama, o profelie 9i una dintre cele mai importante dintre profeliile mesianice ale Vechiului Testament' pentru capitolele t gi 2 s'a abandonat de c6tre unii inlelesul mai inalt, cel pulin fa[6 E-t3 .hiu, gi criticii arata indulgenfl, admi!6nd c6 profetul pune in disculie prob rdului, care va afla dezlegare in zilele lui MesiaD'

p[rndntului este cunoscutd de la allii mai vechi decit acesta, elementul nou este cl potrivit inohinare lui Dumnezeu se poate aduce oriunde, nu numai Ierusalimul va fi loc sau inluntru, pe egcstui scop, ci credin{a ;i-o poate mirturisi fiecare la el acas6: afar6 mare sau pe uscat, pe deal sau pe vale, oriunde il mdn[ trebuinla religioasi- Este ceea ce
Tcodor din Mopsuestia numegte ,pniversalismul credin{ei noi 9i apusul pdgAnismului"2r3' (ldeologic inmditin aceastEprivin!6 cu Chiril al Alexandriei2ra). Astfel, Sofonie anticipeazl ci infr6lirea prin religie 9i invall cd esenlialul in ale ctedinlei este nu locul de inchinare, 0xpresia sincerS a sentimentelor.
2. Noua

Profelia

c[ in viitor

se Yor converti la credin]a

in Dumnezeu toate popoarele

ordine sPiritualtr
(3,8-13)

Bogat in perspective eshatologice este cap. 3, care preveste$te: I . Pedepsirea exemplarf, a pdcltolilor (v. 8); 2. Rdspl6tirea celor intrista{i (v. 18); 3. Progresul cultului in direclia spiritualizerii (v. 9);
4. Triumtul adevlrului (v. I 3).

Sofonie
1.

tnfrifirea prin religie

Sofonie este un distins predicator al ',zilei Domnului", ,,2i", care reprezintl mai epoca din urm6, premergItoare judecdlii universale' Un text mai apropiat mesianic at fi2,11: ,,..'Atunci va Sterge Dumnezeu pe toli pdmdntului si se vor inchina Lui neamurile linulurilor celor mai tndepdrtate, fiecare locul Lui''.

PIc[togii vor pieri mistuifi de moarte, care rapune cu atdt mai sigur cu cdt mai pl6p6nd[ este via]a sufleteascI. Drumuri cu totul divergente se deschid ins[ acelora care au fost ,,intrista1i" din pricina cdut{rii lui Dumnezeu (v. l8). in ce mdsur6 intrez6rea profetul o des6v6rgire a vielii morale, vedem din versetul 13: afla in ei viclequg"2'5' ,,atunci nu yor sdvdrgi nedreptate, nu vor grdi minciun[, nu se va incat,,cu buze curate se va ruga" (19)' Atat de sus va fi ridicat omul pe scara sfinfeniei,

i ,,Mimekomo" (din locul lui) este o apozilie la ,,linuturile cele mai regiunile locuite de oameni; ,,mimekomo" nu se refer[ la bisericl ca loc indic[ toate
208

Teofilact, op. cit., M.G., tom' 126, cot.892.


Pentru frumoasele perspective mesianice de la v ' 2, 14, vezi Isaia 11' 9'

'tti Das ZwdWropheten Buch, p. 433 rll La Rittel, Biblia ebraica, ed. 2, 1913. p. 885' )t Der prophet Zepharia,in Kautzsch lI' op cit'. p' 71' )r I Teodor d. M,, 'Eppl#icr lupovioo, M.G., tom' 66, col 464' tr{ Chiril, "EEirfrroq eig tbv Eup. M'G., tom. ?1, col' 980' ,r, Versetul l3 conline,,stravechea nidejde inpacea zilelor de apoi, care uonvertirea", cf. E. Sellin, op. cit-, p.440'

se

va infhptui deodatE cu

2@

126

NicolaeNEAGA
s[i inaintagi, rimdl Sofonie este inferior in unele prir-in1e lui Isaia 5i mar-ilor

Hristos in Vechiul Testament

127

totaqadegenialindegteptareainteresu,luipeno.unouaor.dinespiritualainlume. Agheu216
Faima celui de'al doilea temPlu

culme a faimei este ridicat templul prin Mesia care inft6, se roagi 9i inva[6 intr'insul. nu grandoarea gi frumuselea il fac ilustm, ci pacea care se intemeiaz[ in locul ". Aceastd convingere o are Teodoret, pe aceeagi eiprlvl pune accentul 9i Teodor
Mopsuestia2rs. in sensul acesta avem aici un text indirect mesianic, doar teologii care se bazeazd pe qi Fericitul leronim susfin c6,,Desideratus" este Mesia2le

(2,6-9)

poporului cauzu

';;if;;,;r;.in

pdcateloill 1-lnalfer. templului. Pentru o viald dusd impr neparticipare ta reconst'uirea rodit rodul' au semdnat voinlei lui Dumnezeu, ,,crul s'aincuiat, iar pdmdntul $i-a s'au salffat, s'au imbrlcat' dar nu s'au i dar au cules pufin, au mdncat, dar nu

CartealuiAgheuestealcituitf,dinpatrucuvAntiriprofetice'incaresee:

Z.aharu
LaZahaiaavem o mullime deprofelii mesianice. Dinpricina caracterului a-pocaliptic ctrr{ii lui Zaharia, este gieu sE prindem intotdeauna precis sensul clrfii. in fruntea iilor de genul acesta se afl[ vl5starul trimis de Dumnezeu.
1.
1

..*lt.i

.o*promise'

Ea este ruina

eli:11'l::

frgr"ri[ a. ..t. irta*ptute, proferul ii cucere$te puirl

ff;, ;

cdte puJin pentru :\'or zgudui 1.111 I Domnut a'a zice: ,,peste pulina .hci .;-.-o-u|" 'reme, urnple de popoarelor 9i se va naliunile gi vor veni incoace cele prelioase a1e tutwor p. urmd a casei acesreia mai mare ra fi .a"i-ari..u ..u.1"

*"ir}ri"

Vlilstarul trimis
(3,8)

de

Dumnezeu

;;i;l;;;;...
dintAi".

multtimp' Evenimentele mari sunt cadlu a arut loc teofania de la Sinai, a'a va fi i de pernrrbari in ordinea naturii. in aga L:E .*-x.;;^ *-oianini ce ri judecata rmiversala. EYenimentele ce se pregitesc rnl impdrdlia mesianicd, ca 9i irrdecata tmlYersala' hYerumenlele

inre f5gdduin!5

Pi

realizare nu t'afiece prea

,,Ascultd dar, Iosua, preotule cel mare, tu Si prielenii ldi care Sed inaintea feyei cd bdrbasi minunali sunt ei, cdci iatd aduc pe robul meu Yldstarul, cdci iatd .. qi tntr'o singurd zi vor depdrtafdrddelegea." ,,Sema" (ascult[!) pus in fruntea frazei, are rolul festiv al ,,hinne" din lsaia 7,14,de
preveni ascultitorul privitor la noutatea cea mare care se vestegte. Unii citicizm $terg pe ,,ki" (,,c[ci", dintre cuvintele ,,tale" 9i ,,birbati"). De fapt,

politice' structura statelor' 9i fi'dmdnti neamurile, producdnd zguduiri (de la hemda, poftE, dorire, obiect' Iucru de pre!) s'a tradus qi int ,,Hemdat" qi se poate c[ s'au in diferite feluri. LXX traduce cu td exxl'bxtu, ,,cele a1ese" e popoarelor, cum irrterpret eaz6 de exemplu, vedere to'-)2l;'

pers Ierusalimul

\ulgata are ,,Desider-ius" (,'et I'eniet Desideratus cunctis de vesia, iu1. .r,. agt.ptatul ruturor' Traducerea LXX nu este sprijinit[

gentibus")' Cel
'

care .,.or fi aduse 9i Vulgaiei este arbitrar[. ,,Hemdat" sunt 'alorile materiale cale curg spre Ierusalim, locaqul sf6nt de acolo tocu"tui sf6nt. Din cauza bogiliilor

persiei cirus cu ajutoare inse'rrurate ch in importanlf,. oare nu coniibuie imparatul (Ezra 1,2'll 6, 3-10)? Spre a-;i cAgtiga a tezaurul regal, pe seama templului radicale r' iudeilor. iJumeul Irod contribuie cu tot materialul necesar unei materlale. tn afari de referirea Ia 8 sprijind 'alori ,Je ordin sufletesc. Se in1e1 nevoile materiaie apar adesea in binate cu nebuinla

;ili;;"rJ;i.
:16

ii^.*,

la,,[amah", a strlluci, arlsdri, lat. ,,oriri") inseamnd vlIstar (LXX are Oriens), figurat urrnag, este titlul care se di in Vechiul Testament lui ia, am v[zut la Isaia 11, 1 gi ler23,5.Numele Iosua (evr. ,,Ie;ohua": Domnul este itor, radical de la care deriv[ numele Iisus, LXX are Iisus, Vulgata Iesus) avdnd i semnificagic ca cel al Mdntuitorului, a fost un alt motiv al apropierii de Hristos, mulli scriitori vechi au v6zut un in{eles mai inalthZah.3, 8. Apozilia calificativ6 ,,prcotul cel mare" se referf, la Iosua. Zahaia se adreseazA lui Iosua, arhiereul cu depline puteri politice din epoca de poporul din Babilon dupa exil. Aleturi de Zorobabel Iosua a fost b[rbatul care a condus comunitilii iudaice ie9it6 din ln patri" gi tot el a fost acela care a lucrat pentru refacerea

unctia este de prisos in versete.

,,femah"

( de

(, V:

llr Tcodor d.

r" Chiril, 'Eiirf.r".g eig Tor'

Lanoi

introducere p[ot-' dr' a scris despre -{gheu comeffarn, traducere 9i NI G', tom'

\j' TarnaYschi'

lr0

i"'

co1'

l0'lS'

M., 'Epprlv;cl 'Ayyuiou, M.G., tom. 66, col' 485' Cf. Filon Cl, L., Le livre d'Aggde,in,,La sainte Bible comment6e", ed. 9, tom. 6, Paris, p. 549. lltt 5.,l'n. op. cit., Zwolfprophetenbuch, p. 499.

"\'1y'

128
rob:e (EzJl

Nicolae NEAGA

Hristos in Vechiul Tbstament

t29

2,2 Si 3,2). ,,pr.ierenii,, sunt ceilalti impreund lucrdtori, preoli gi ,,minunati" s,nt pentu rolul ce Ie re'ine. ,,Robul bornnului,, gi ..r{dstarut,, este Z (cf. Ag 2, 23) numai in sens indirect ar putea fl gi Mesia. iste adev5rat ci r Mopsuestia22l se opreqte la Zorobabel, iar Teodoret?22 pleacd de la Zorobi

,,Vl[starului" este atdt de mare, incAt in interiorul implrlfiei Sale orice sdminld a duhului ttu va fi inibugit[. Putereanu i se va lua, ba in vederea misionarismului se unegte spre singur[ voinfi, puterea lumeascl cu puterile atat de vii ale credin]ei225.
3.

-iustifica sensul figurat al textului (Zah 3, 9) Teodoret de cyf2a citeazi ps r 1g. 22: pe care au nesocotit_o ziditorii,,

^ in multe locuri (Ps 118,22; ll7 , 21; Mt 21. 42) Hristos 'ersetul se nume$te ,.piatrd,,.

intreg,egte cu cuvintele ,,din care se trage, dupl rrup, MAntuitorul lumii,,. In sens figurat leagi unii qi .,piatra,, misierioasdr, din 9 la Mesia,

Intrarea triumfali in Ierusalim


(9, e)

Un text binecunoscut nu atAt drnZaharia, ci din Noul Testament este:

2. Mesia,

preot gi rege

,,Bucurd-tefoarle, fiica Sionului, veseleSte-te, fiica lerusalimului: iatd, Regele ldu vine la tine, drept Si mdntuitor, smerit Si cdlare pe asin, pe mdnzul asinei". Ierusalimul a n6ddjduit mult in venirea unor wemuri mai bune, nldejdile lui curate ii dau dreptul de a se bucura, mai ales cdnd idealul visat igi deschide drum limpede spre
rcalizare. ,,Fiica Sionului" gi,,fiica Ierusalimului" sunt sinonime. Este vorba despre acelagi lcrusalim, oragul zidit pe culmea Sionului, de aici gi numirea de Sion. Ierusalimului ii este

(6,12_13)

explicd acfunea simbolicd indeplinit[ mai inainte (6. 9). unde p." arhiereului, pentru a pretigura demnitatea regarE pe
9i

Un alt text prot'etic il constituie cur,intele: ,,Astfel grclie$te Dr'mnul cgtirilor iatd hdrbat nuntele rui vldstar si sttb rdsdri si se va zidi casa Dontnttrui. el va zidi casa Domnurtti ,ri va rua- ptuere $i r"'' vedee pe trcnul sdu si va domni sivafi preot de-a dreapta sivafip)ce intre antd Pentru a se ardta caracterur inspirat ar scrierii piofetul nL introduce in prr cuvintele-,,Domnul (respectiv Iaht,e, de la arhaicul hava, resp, Haia: a fr gi J La .,!ab-ar" ogtire, ingeri. creaturi) Griiegte,,. pentru .,r,ldstar,,, t,ezi Zah 3 , g. I ,,sub el Ya rlsdri" se ret'er[ la urmagii vl6starurui (in sens mesianic. ra frii spirituali exceplional6 a epocii lui. prin sfdrgitut v. 12 qi inceputut verse l1_li?tr.rir"tea frazeie se leagd ideologic, ci,,Jemah,,(,,Vl6starul,,) este un bdrbat rezultd din (pronume pers' masc. p. a III-a, sg.) cu'care incepe \.erset. r3. Aceste dou[ vr
se

lcz.ewatlo surprizdpldcutd,,vaaveaocazia

sE asiste

la o noutate: pe str6zile intortocheate,

Itrdmtc Ai pietroase ale cetl{ii eteme, va trece, bl6nd gi smerit, ,,Regele cel visat de profetl226. Exprimarea este metaforicl, avem aici o metonimie cdnd se ia vasul pentru
confinut, cetatea pentru locuitorii ei.
Regele va hece cdlare pe un m6nz. Fraza ultimE
la

(pe mdnz") este o inhegire ldmuritoare

,,cilare pe asin". Conjuncfia vav din ultima frazd nu trebuie tradusd cu ,,sau", ci cu ,,adic6". Regele intrebuinleazd spre scopul de mai sus un mdnz neinhf,mat incl de nimeni.

lira obiceiul la evrei a se folosi, pentru ocazii rare, animale neinjunghiate. Astfel, se lmpunea ca sacrificiu, in anumite cazuri, o juninci care s[ nu fi fost in jug (Num 19, 2); asemenea chivotul legii s'a transportat de la Filisteni intr'un car tras de doud juninci
nehjugate incd (l Sam 6, 7). Fa{E de cei din trecut, regele de aici are un fel de reputa}ie: este smeritul innf,scut, omul p6cii gi al dreptdlii sociale, mAntuitoruniversal. Natura gi grandoarea imp5r6liei o precizeazdversetul urmfltor: ,,El va vesti popoarelor pacea... 9i imp[r5fia Lui se va intinde pAnI Ia marginile pdmdntuluf ' (9, 10). Astfel, Noul Testament are destule motive sd considere cuvintele profetului Zaharia o prezicere despre intrarea triumfald a Mdntuitorului in lerusalim (cf. Mt 21, S;In 12, 16)2?1.

pure o cununi de

"-qyl s'aziditsubZorobaber, Iosua,dardupdvederile fuizihariazidireaiempluruiprer sosirii lui Mesia, astt-el in mod spirituar poare fi vorba despre ,,cele viitlare,,. Infl

cea preoleascE. Teml

r'

Teodor 'gpprfdig Zayaptott,M.G., tom. 66, col. 525. -" Teodorer, 'epprydo eiq tdv Zo1, M.G., tom. gl, co1. ig96
113

Op. cit.,col,. 1896.

225

va
126 227

Dupd interpretarea lui Teodor de Mopsuestia, ,,gederea de-a fueapta" este sinonim al frazei ,,$i fipace intre amdndoi", op. cit., M.G., tom 66, col. 541.

Teodoret, op. cit., M.G., tom. 81, col. 1921.

Teodor de Mopsuestia leag[ profelia intAi la Zorobabel, apoi la Hristos, ,,1inta profeliilor", op. cit., M.G., tom.66, col.556.

ultimi a tuturor

130

Nicolae NEAGA

Hristos in Vechiul Tbstament

131

4. Cei 30 de

arginfi

(11, l3)

in capitolul I 1 , 13 avem o parabold cu p[stoml cel bun 9i cu pdstorul cel Cel r[u este urgisit de Dorurul, cel bun gi credincios nu este luat in seam[ de Pastorul cel bun igi cere simbria, dar poporul ingrat nu-i d[ dec6t 30 de argin{i. arginli era preful de cumpdrare al unui rob, un pre! de dispre$ deci, constatarea ace rezultl gi din gestul ce-l face cu arginlii (ii aruncd)228. curios este c6 pentru garantarea mesianici a textululi, zah I 1 , 1 3 este citat la 27 , caprovenind de la Ieremia, degi nu se afl6 decAt laZahaia. Unii vdd aicr un memoriae" din partea evanghelistului, allii o eroare a copigtilor. Prof. Univ. D6ller urm[toarea presupunere: SfAntul Matei va fi scris in limba aramaic[,,bejad nebiia" mdnaprofetului), traducdtorul a schimbatpe dalet cure; 9i astfel in loc de,,bejad" a ,,bejar" gi a v6zut in acest cuvdnt o prescurtare a numelui lui Ieremia22e.

lf[rdma stAncile. Domnul nu era in duhul acela..." 3 Regi 19, 1 l Aceeagi deducere rezultii ;i din ,,duhul care se purta deasupra apelor" (Fc 1,2). Duhul lui Dumnezeu se revarsa i peste casa davidica gi peste cetatea Ierusalimului, dar casa davidic[ reprezintl o Frie intreagl de descendenli, culmindnd in cobordtorul celebru: Mesia, iar Ierusalimul Fprezintd pe locuitorii cetS[ii. PArinlii igi iubesc in aceeaqi mlsurd copiii, dar au o oarecare preferinld fa![ de iul lor copil. Tot apa este mai pronunlatE mdhnirea la pierderea acestuia. Vechiul lament favorizeazh,chiar legislativ, pe intdiul nlscut. in afar[ de preofie, pe care se ine cd ar fi mogtenit-o, in afard de o autoritate aproape egal6 cu a tat[lui (Fc 27 , l9), atribuia intdiului nlscut doud ptrrfi mogtenire din averea plrinlilor (Deut 21, 1 7). SfArgitul versetului 10 scoate in eviden!6 fapta lipsit[ de vrednicie a celor ce
uiesc pe,,Iubitul" lor. Schimbul rapid de subiecte (mine, el, ,,m-au strApuns pe mine... pl6ng dup6 el") face sensul frazei. Vorbind la persoana a III-a, Ioan 19, 37 citeaza-pe Zaharia 12,10,

realizarea in Hristos.

5. Mesia va fr

strtrpuns

6. Baterea

ptrstorului

gi

impriqtierea turmei

(12,10)
Cu conlinut mesianic este considerat a fi 9i cap. 12, 70 ,, $i voi vdrsa duhul vor privi Si al milei pesle casa lui David Si peste tot cel ce locuieSte in lerusalim Si se vor mine, pe care l-au strdpuns Ei vor pldnge dupd el, ca dupd cel iubit Si

(13,7)

Corolarul profeliilor mesianice

il

formeazd 13, 7'. ,,Scoald-te sabie impotriva

dupd intdiul ndscut". Ce este Duhul Domnului? Care este natura lui? Noliunea ne-o dI pe scutt Ioan o fo46 pe care o simli din efectele ei ,,sufl6 unde voiegte, dar nu gtii de unde vine 9i
merge". O sintezlbiblicl a duhului ar fi: l. ,,Duhul se revarsE ca o fluiditate de sus in jos; 2. EI r6mdne aceeagi substantS, oricdt s'ar dispersa;
3. El curge intr'o bogatd PlinAtate; 4. El p[trunde toate p[rfile vielii gi toate ramurile vie]ii peste care se rev Gralia gi mila nu sunt derivate ale duhului, duhul insuqi este gralie, mild. Dumnezeu duh, dar duhul lui Dumnezeu nu este una cu fiinta lui Dumnezeu. Vedenia profetul Ilie justifici aceasta: ,,Ilie stltea pe munte gi iat[ Domnul a trecut pe pe$tere gi inaintea Domnului a trecut un duh tare 9i puternic, care desptca
22E

meu... bate-voi Pdstorul Si se vor risipi oile" . Criticaar plaseazd acest verset dupi verset. 1 7 din cap. 1 1 gi-l consider[ ca fEcAnd parte (impreun[ cu 13, 8-9) din capitolul I I . Este cu neputin]a a fixa exact succesiunea in tlmp a proorocirilor lui Zaharia, totugi nu glsim justificat2i aceastd modificare in ordinea lCxtului. Acolo(cap. l1) este vorba despre un pdstor rtru (imaginea unui conductrtor ncvrednic care se va ridica), iar in cap. 1 3, 8 este descris un p[stor bun, care in urma lmprejur[rilor, suferdpe nedrept. Pdstorul din cap. l3 este numit,,tovardg" al Domnului, iste deci unul iubit de Domnul gi nu urgisit ca cel din cap. 11. Deci, ,,R.oi" (,,P6storul : lncu") gi ,*A.mithl' (,,tovar[gul meu") din cap. 13, 8, nu poate f,r identificat cu,,Ros" plstorul din cap. I 1, 16, adic[ un plstor oarecare. Pentru identificarea P6storului din cap. 13 s'a parcurs intreaga istorie de laZahaia Hristos. Unii interpreteazd colectiv: inving[torii ar fi Romanii, cei invingi Iudeii; allii tubstituie iudeilor pe cregtinii persecutali de cezari; ba ,,Plstorul" ar fi Onias Manase,
la

Teodoret vedea aici pe iudei operdnd gi apoi c[indu-se, op. cit., M,G., tom. 81, col. 22e Dr.l.D6l1er, Die Messiasenvartung im A. Z, Miinster in W., 1921' p. 61. 230 Dr. I. Lange, Die propheten Haggai, Zacharia, Mal.,Leipzig' 1816' p.97.

rll Marti, K, Der Prophet hch., la Kautzsch, op. cit., II, p. 94 9i Haller, M', Das ludentum, Gtschichte, Prophetie..., in Die Schr. d. A. T., herausgegeben v. Gressmann, II, Abt- Bd. 3, (l0ttingen, 1914, p. 226; cf . qi Sellin, 8., op. cir., p.567.

L32

Nicolae NEAGA

Hristos in Vechiul Tbstament

133

Iuda Macabeul sau, in sfhrgit, dupl interpretarea Noului Testament (Mt 26, 3 1),

aderenjii cei slabi de inger. In tot cazul, se poate admite urmltorul sens general al versetului: profetul ziTe grele, impovlrate de primejdii pentru viitorul apropiat. Se vor isca rizboaie. Cel celebru indrumltor de popoare va fi invins, frrd a g[si sprijin in supugii sf,i, care se la o parte fErd pic de rezisten!5, ba dimpotrivd", accepttr cu ugurin{I consecin}ele onorabile ale infr6ngerii. Perspectivele mesianice la Zahaia sfir$esc cu o panoram6 a infr6firii totale: barierele trase egoist intre variatele populalii ale globului se sfarmi, dugminia se iar flactrra dragostei cuprinde cercuri din ce in ce mai largi, pdnf, a se contopi neamul omenesc intr'o turm6 ascult5toare qi devotatii unui singur Pastor (cf . Zah 14, Ideea de pace este 9i aici intim legatl de Ierusalim ca centru de gravitate.

un cultuniversal valabil. Noutatea aceasta aparfine viitorului. ,,Muktar" este aici form5 substantival[ din part. pas. gi inseamntr afumare, t5mdiere. ,,Mincha" este darul it unui superior pentru a cdgtiga bunSvointa aceluia, a regelui (1 Sam 10,27), afui (Fc 4, 3); jertfd, sacrificiu de mdncare, dar, prinos de pAine (I-ev 2,1), prinos de

(Lev2,14).
Nu credem c[ a fost in intenlia autorului s[ refere la plgdnii contemporani jertfa gi curatl, aga cd ideea unui monoteism pdgir:2lz se exclude. Nici nu va fi in intenfia lui un numdr covdrgitor de prozelili, atagati cultului lui Iahve. Maleahi vehement asocierea cu p6gdnismul (2, 11), iar istoria este cel mai puternic importiva acestei interpretlri: niciodat[ in decursul vremii nu s'a vldit o a pdginismului spre mozaism sau invers, in afar[ de infri]irea din epoca cre9tin6. aceea, cu mici excep{ii, incepdnd cu invdldtura celor 12 Apostoliz33 9i pdnl in zilele
j:^:234

, ,jertfa" lui Maleahi a indreptat privirile teologilor spre Sfdnta Taind a

Maleahi
Ideea mesianicd este reluatii gi de Maleahi. Trei sunt locurile mai de seamS: curat[; 2. inaintemergdtorul; 3. Soarele dreptn{ii.
1.

Altfel, sensul mai general ar fi urmdtorul:pentru viitor, profetul Maleahi prevede irea jertfelor Vechiului Testament gi introducerea unui cult nou 9i a unei jertfe
versale.

Jertfa curati
(1,11)

2.

Inaintemerg[torul

gi

ingelul legimAntului

(3,l)
in al doilea text mesianic, suntem introduEi prin cuvintele ,,Iatd, Eu timit pe ingerul la templul sdu Domnul, pe gare voi il cdutali Si ingerul legdmdntului pe care il dorili, iatd, vine, zice Domnul". .,IatI" (,,hinne") exprimd siguranla realizlrii .frgiduinfei. inaintea profetului se dau o parte timpurile, iar evenimenhrl ii apare apropiat, il vede chiar cu ochii sufletului s6u, la do aceea conjunc{ia ,,hinne" indic[ in vorbirea profeticd viitorul cel mai apropiat (cf. Fc 20, 3). Cel a$teptat este ,,ingerul". Evreiescul ,,malah" inseamn6 trimis, delegat (Fc32,4),
fiteu Si va pregdti calea inaintea Mea Si in curdnd va veni

Cel dintdi este textul l, 1 - 1 1. Maleahi face aici un fel de rechizitoriu al stlrii in societatea contemporanI. Israel este pasionat de ingratitudini, iar preolii nesi lui sustin fbrd sfiald un tip de cult primejdios. indeletricirea numai pe afar[ cu ce credinlei ucide sufletul, cdci i se ,,inchid ugile" iubirii ceregti (v. 10). Aceastl lucruri se va cruma, cilci: ,,De la rdsdritul soarelui Si pdnd la apusul lui, mare numele Meu intre neamuri Si tn tot locul jertfd se va aduce numelui Meu fntre (v.11). ,,De la rlslritul la apusul soarelui" inseamnl de dimineala pdnl seara, toat?i incontinuu Dumnezeu va fi obiect de laudi gi preamdrire. Eu cred cd profetul spund c[ neamurile toate, de Ia o margine la aha a ptrmdntului, de pe intregul luminat gi incdlzit de soare, cinstesc pe Domnul. In cazul acesta, traducerea trebuie modificati: de larEsdritpAni la apus, adicl p[4ile orientului pAnd in cel mai indep[rtat apus, pe tot spaliul cuprins intre cele puncte cardinale. Deci, nu adverb de timp, ci adverb de loc avem aici. Viitorul, ,j va aduce", red[ mai bine intenfia autorului, cEci pe timpul lui Maleahi nuputea fi

til Un monoteism plgin susline K. Marti, la Kautzsch, op. cit., p. 100.


ril Conf. dr. O S. Isopescul, Profetul Maleahi, Cemiuli, 1911, p. 54. !r{ Acest in}eles il dd Evanghelia lui Ioan 4,21 acestui loc: ,,in curAnd va inceta cultul evreiesc; l)umnezeu nu se va cinsti numai de cetre un popor, ci de toate, atunci raportul dintre Dumnezeu ;i om se ridic6 deasupra locului (cf. Olariu,.Evangh. de la Matei, Caranse beg, 1898, p. 72) 9i astfel Maleahi invafE ci in ale credinlei va fi un progres - eii6c(e tlv rol"rteoopdulv eor)epicv - cum rpunea Teodoret, Eppqvdu eiq tbv Mo,}.. M.G., tom. 81, col. 1988.

134

Nicolae NEAGA

Hristos in llechiul Testamant


legimintului. in intenfia autorului va fi fost
str spun[

Iil
d ,,tllol

mrnfiu, inger (&yyelnq) al Domnului (Ie; 14, l9). Aici are o misiune divin[, este vederea legimAntului celui nou. ,,$i va pregdti calea...". in Orient, unde drumurile

impracticabile, trebuiau luate mlsuri ori de cdte ori vreo inalt5 personalitate vizi regiune. Se astupau gropile c[rdrilor desfundate gi se nivela terenul, deranjat ingrimldirea nisipului. Dup[ ce totul era aranjat mergea cineva inainte, ca sd se i in ce misuri a devenit drumul practicabil. Acest conholor se numea,,inaintemergd in sens figr.rat, preofirl este un inainte mergltor, ca gi profetul. Ei fac pregdtirea in vederea mdntuirii. La intrebarea ,,cine este inaintemergdtorul de aici", a fost i Maleatri gi a[ii, sfrrgindu-se rdndul lor cu Ioan Botezdtorul. Fiecare are cdte un titl glorie, dar uici un nume nu intrece pe al lui Ioan Botezdtod, ,,cel mai mare om niscut femeie", cum ii zicea llristos (Mt 1 I, l0). Cu siguranlE pentru c[ Ioan n'a cunoscut dragoste decitpe cea dumnezeiascd.,n'a avut alt ideal decdt cucerirea cerurilorpe oamenilor gi pentru cL apregitlit at6t de rdbd.[tor mdntuirea prin Hristos. Aceasti interpretare despre ingerul inaintemergitor se intAlnegte gi in patristic[235, dup[ cum reanltl din comentariile lui Teodoret din Cyr236 9i T,
Mopsuestia23?.

lcgdmdntului celui nou. intre versetele 5 9i 6 ale aceluiaqi capitol, Maleahi inf[flgcael un trblou Domnului".

cr vlnc Domnul, dlel lryorul

,,Iatii-o!", zice profetul, pentru c6 sub focul inspiraliei, scriitorul rflnt rupdml distanta spre a ajunge in pragul evenimentului. pentru p[ctrtogi, ,,ziua Eccea, crtc ,,un cuptor care arde" (3, I 9), doar prin efectul credinlei gi al misionarismului SfBntul lllo vor uclpa unii de aceast[ disperare. Altora, celor care cred in Dumnezeu, li se ofertr fericiroa, clci se fondeazE o impir[fie supusI voinlei lui Dumnezeu.

3. Soarele

dreptlfii

(3,20) $i va rdsdri celor care slujesc numele Meu, soarele dreptdyii, aducfind mdnruire Si voi veli ieSi (din mediul celorlal\i) gi veli sdlta ca vileii cei slobozipi din legdturi. "
,,

pe

aripile lui

Ambasadorul Domnului este urmat de Domnul insugi, clci drumul se pentru acesta: Domnul vine la templul din Ierusalim, pentru cI templul din Ierusa considerd ca loc de qedere al lui Dumnezeu. Acolo va fi centrul de revelalie, din izvorSgte gi radiazd apoi invdlltura cea nou6 a lui Dumnezeu238. Deci, Dumnezeu vine" este de-o fiin!6 cu Dumnezeu ,,care tror,eazi in Ierusalim". Sunt insd distincte: unul este cel care trimite, altul este cel care vine. Dumnezeu trimite gi prezent gi El, dar Domnul are rol deosebit. ,jngeruI leglm6ntului" este una 9i aceeapi persoanl cu Domnul sau cu ,

Soarele de aici (,,$emeg {edakah") are un efect mdntuitor, prin dreptatea gi adevdrul
ec

trimite in lume. Rrstrrind,,Soarele" face canedreptatea

sE

dispari, iarinffe oameni si

Meu"? Din construclia frazei, rezu,lti c[ ,,ingerul leg6mdntului" se ,pomnul" care vine, clci dupl ce ,yine Domnul" se zice c[ vine ,,gi ingerul Conjunclia ,,gi" separ[ persoanele intre ele. ,,ingerul legimdntului" se deosebegte ,,ingerul" care pregdtegte calea, cdci primul este preg6titoq al doilea este cel IntrucAt nu sunt doud persqane a$teptatp, ci una singur6, Domnul este una cu i
,,Cu privire la Maleahi, toli p[rinlii Bisericii sunt de acord ci sub acest cuv6nt are s[ se cel mai de pe urml gi cel mai mare profet, inaintemergdtonrl Domnului, Sfhntul Ioan

forfi? Vorbirea de aici este figuratn. Soarele a fostpus in leg[turi cu Dumnezeu, Duhul Sfhnt, Mesia sau la,,efectele mdntuirii"24. celor drepli Dumnezeu adesea le este ,,Soare luminEtor", intrucdt nu mai au trebuinlE de lumina llmpii, a soarelui sau a lunii (Apoc 2 l, 23;22,6; Is 60, I 9), de aceea Teodoret leagf, profefia at6t de venirea dintai a Domnului, cdt gi de a doua venire2ar. Lars 42 Mesia este lumina popoarelor, iar in Noul resiament Hristos este ,,lumina lumii" (,,soarele lumii"), In 8, 12. Nu se aplicE la Duhul Sf6nt asemlnarea de aici, mai
persoand, o

235

Isopescul,op. clr., p. 108.


Teodor, ,,acestea se spune despre Ioan Botezitorul", op. cit., M. G., tom. 81, col. 1977 Teodor, Eppnvdio Mol.c(iou ,o[ ,rpup. M.G., tom. 66, col. 62O. 23t Unii scriitori, de exemplu Teodor de Mopsuestia, v5d in templu natura omeneasc6 a op. cit., M.G., tom. 66, col. 1977.incazul acesta, sensul ar fi urmdtorul: Cuvdntul vine
236
23?

lrotrivita este lui Mesia gi efectelor m6ntuirii. verbul ,pug", care mai apare la Ier 50, l l fi Avac l, 8, se poate traduce cu ,,a galopa" (despre cai) la Avacum, dar la Ieremia gi aici eu,, a sdlta" (despre vilei). Verbul exprimdbucuria gi avdntul celorpringi in hora mAntuirii.

lua trup.

op. cit., M.G., tom. 66, co|.652. (Bibelwerk), op. cit, p. l5l. ilr 'leodoret, op. cit., M.G., tom. 81, col. 1984.
UrrLange

lrf Teodor de Mopsuestia,

136

Nicolae NEAGA
tn lumea

Hristos in Vechiul Testament

137

IV. C6rPilenetanonice

Tobit
Ierusalimul, centru religios
(13, iG18)

Ideile mesianice afld rdsunet'i in c5rpile necanonice. Astfel, cartea Tobit pre oi bucuria Ierusalimului anticipeazi convertirea popoarelor la credinpa cea mdntui oi despre im vorbeote despre inpelepciunea cea necreatd cartea inpelepciunii viitoare, iar 1 Macabei schipaz6 activitatea profetului celui credincios. Asemenea oi conpine "i cartea Baruh, dar alte scrieri din categoria a doua. Din Tobit vine in discupie mai intAi capitolul 13, 10-18. Ierusalimul, de'i atfltor revelapii nemuritoare, este totuoi dezonorat. Pentru cd a fost lipsit de ro
uulllEluur domeniul

spiritual[. ,,Din neam...", adici toate genera]iile neamului omenesc intreg (vor preamlri pe Dumnezeu). Ideea mesianic6 se prelungegte in versetele care urmeazi.In versetul 14 avem un ccou al fdgdduinlelor llcute patriarhilor (,,blestemali vor fi tofi cei care te blesteam5 qi binecuvAntali toli cei care..."), cu deosebirea c[ acolo suntpatriarhii, iar aici ,,oragul sfhnt" oste obiechrl afecfiunii. Fericirea (cf. gi versetului 16: ferice de cei...) este condilionati de ltitudinea amical[ fali de Ierusalim, adici fa]6 de ceea ce reprezint[ aceastii cetate sfrnte in lstoria vielii spirituale. Avem aici o metonimie, vasul pentru confinu! Ierusalimul pentru lnv[f6tura revelati gi vestit[ acolo. Expresia rxotdpcrtor (pl. de la furrotdrpcrog de la 6m rot gi ogiopor), blestemafi, se referl la aceia care stau nepisitori sau iau atitudini vr[jmage fafd de Ierusalim. ln Scriptura sunt blestemali cei care nu cunosc Legea Sffinti, cei care tefuzf, invfiStura revelatii. Printr'o interpretare subiectivtr, rabinii numesc mulfimea inculti ,,Bm haaref", ceea ce inseamnd un popor de fdrani, incult, prost, ordinar, iar pe ei se numesc ,,am kodeg", care inseamnl popor sfrntr. A zice despre cineva sE fie blestemat inseamnl aldori sd se reverse tot rdul asupra lui. tn versetul 15, Ierusalimul este invitat sd se bucure gi l[ se veseleasctr ,,pentru copiii celor drep]i, cdci se vor aduna gi vor binecuvflnta pe
ul dreplilor".

viepii DulrgLU flr va qvwo dureroasa vlgPu sufleteoti, vs avea

surprizi es fie rrv' sI ^rv ,,bdtut" de Domnul.

a"a va fr destinul celor dreppi: ii

va milui Dumnezeu (verset. 10). din situapia aceasta dezastruoasd, vor trebui sd ridice Ca sd se dezrobeascd oi spre cer ca niote copii cuminpi s6ri mdrturiseascd afecpiunea fapd de Plrintele ,,impdratul vecilor". Abia atunci acea uriaod operd de zidire a templului se va desE

minunat, libertatea celor robipi va deveni realitate, iar neamul omenesc idealul s6ureligios (v. 11 "i 12).

fi

va

sfinti personificati va ajunge in situalia pllcutii de a-gi vedea sfintele aspirafii tnplinite. Ea are toatii satisfacf,a cdnd,,ziua aceea" duptr care a suqpinat, devine realitate. Atet de lnare este bucuria inc6t fhrd pic de exces de zel, ea poate trece, legitim, la acte de veselie. Bucuria i-o prilejuiegte expansiunea dreptifii in lume gi strdngerea la un loc a tanfilor acestei virfufi. Fruternizarcacelor drep(i este firegte o uimitoare forf[ de lealizare, ea adapteazdla mediul ei spiritual intreg restul oamenilor, care iau incd numele
Cetatea

Cu versetul 13, perspectiva mesianicd se lirgeote, suntem in plinirealizss' multe vor veni de departe in numele Domnului Dumnezeu, cu daruri tn mdini "i adU daruri tmpdratului cerului; din neam tn neam te vor sldvi...". O putere nevizutd min6 popoarele pimdntului spre Ierusalim, care, sub

in degert. ,,Toate popoarele se vor intoarce cu adevdrat Si se vor teme de Domnul Dumnezeu 1l se vor lepdda de idolii lor Si vor sldvi toate popoarele pe Domnul." Iati cum pregete$te Tobit venirea implrl{iei lui Dumnezeuin lume, iar in privin[a
i Dumnezeu

ldeologicl nu este cu nimic inferioarE scriitorilor din categoria intdi.

religios, devine punct cardinal al globului. Epopeea religioasZ incepe, sub i divinului se suprimd orice distanpi religioasd, pentru ca asemenea unui puhoi de se reverse nesfdfite cdrduri de oameni spre luminosul praznic din sfdntacetate.
,,Darurile" pe care le aduc in mdini (6!po Ev lepotv) sunt Yalori materiale pe entuziasmul lor, le inchind locurilor sfinte, pentru acontribui astfel cu topii la
casei lui Dumnezeu.

lsus, fiul lui Sirah


infelepciunea necreatS
Q4)
gi

vegnicl

oEpcno ) suntrugdciunileoi jertfele cu care oamenii fi rlscumpdr6 abuzurile "i se fac pdrta"i de binecuvintdrile lui Du oi in Vechiut Testament raportul dintre Dumnezeu om se infipioeazd adesea sub oi raportului ce existiintrerege subalternii sdi. Spre deosebire de regele cel Dumnezeu este rege al cerului, ceea ce inseamnl cd domne"te in alti sferi, opusl

,,Darurile" celelalte

(t

Bc,or,r,si

to

ori de cAte ori se discut6mesianismul

in cartea lui Isus, fiul lui Sirah este mai ales unul dintre texte, care nu poate fi evitat biblic. Este cap.24, de unde ne intereseazEmai ales loxtul care introduce ,,infelepciunea" in vorbire:

ll

Olariu, Evanghelia dupd loan, Caransebeg, 1897, p. 133.

138

Nicolae NEAGA
inlelep ciunea... " ;,, Eu din gur a celui Preainalt sm ieSit S i ca o ceald am

Hristos in Vechiul Tbstament

139

,,

pdmdntul" (3).
parte

inlelepciunea, oqpicx, grEiegte precizdndu-gi originea dumn ezeiascd,.Pentru a versetului, Vulgata are ,primogenita ante omnem creahfam", ceea ce indic[ ori din veci a lnlelepciunii celei necreate. ,,Ca o ceald...", cea\a se rdsfiri in largul
a

,,in ldcasul cel sfdnt fnaintea Lui am slujil pi astfel in Sion m'am intdrit." ,,A sluji lui Dumnezeu" inseamnd a fi manifestantul voii Sale, m6rhrrisindu-L prin icd, invifiturd 9i pilda a vielii. Este un rol religios-moral pe care-l indeplinegte
iunea, cEci aoristul 6l,ettor)p1qoa, de la l.ertoupy6o inseamni a administra un public ai religios, a sluji pe Dumnezeu. Ierusalimul fiind centrul cultului, inlelepciunea se manifestd in public acolo. Sion sinonim cu Ierusalim. Versetele 12 gi l3 congin idei cunoscute anterior, v. l4 gi urm[toarele conJin asemdntrri care,,inlelepciunea" este cedru, finic, mlslin, vif[ din care reiese ideea de noblele. in l, ingelepciunea invitd pe toti oamenii s[ se apropie gi s'o guste: ,,gi v6 sdturali din mele, clci sunt mai dulci decdt mierea". in aceste cuvinte ,,inlelepciunea" oferE toate bucuriile, inc6t nici o dulceaf5 a vie[ii mai lipsegte omului, care-gi lasl stdpinit sufletul de infelepciune. ,,Cei care mai iar vor flimAnzi, cei care beau iar vor inseta". Hrana pe care o ofer6 ,,inlelepciunea" este atdt de rard,gi plIcut5, incdt ea mdreqte . frigurile poftei, o doregti mereu gi pentru totdeauna, penku cf, este o hran6 vie. ,,lntelepciunea" este o persoan[ inaltd, de sine stiitdtoare, deosebiti de om, mai

naturii, impdnzind gi cuprinzdnd spaliul, asemenea ce{ii in}elepciunea s'a revr toate pa4ile lumii. Sensul textului de pdnr acum este urm6torul: inlelepciunea este di
iar efectul cobor6rii ei in lume este minunat. ,,Eu tntru cele inalte M'am sdldsluit Si tronul Meu esle in stdlpul de nori." inainte de a exista temporal, inainte de a veni in lume, inlelepciunea s[lrqluia in alte s opuse lumii materiale.

,,Ocolul cerului l-amficut Si tnfundul oceanului am cobordt". ,,inlelepciunea" a sklb6tut distantele cele mai indepdrtate ale Universului. se expriml prin ideea contrastelor. Cerul gi ad6ncul mdrii sunt, in direclie indicatoare de distant[ in gradul superlativ. Prin aceast6 figurE poeticd, scriitorul i atotprezen{a tnlelepciunii (cf. 9i v. 6). Grecescul dpfoorov (de la &puooog inseamni lumea de jos, antonimul cerului) mai cuprinzf,tor dec6t marea, cum traduc unii expresia; cuv6ntul,,ad6ncul" redd cel
bine ideea.

,,Dupd toate acestea, am cdutat odihnd: ca in a cui moStenire aS sdlfului." ,,inlelepciunea" se aseamln[ unui c5l[tor care, trudit de greul drumului es clutarea unui addpost. Dupd ce ,,infelepciunea" str[bate timpul gi spa]iul, o dornicd de odihn6. Grecescul rl,qpovopia (rX"rpo v6pm) inseamnlmogtenire, rezultatE din mogtenire. ,,inlelepciunea" se intreabd a cui proprietate sE devini? c6rui popor sd se stabileascd? Devenit[ proprietate a unui popor nu inseamnd cE universal gi vegnic al ,,infelepciunii" va inceta, dimpotrivE, prin poporul ales ,,Infelepciunii" se va vesti de la o generafie la alta. Rdspunsul decisiv Ia intrebarea de sus il dI Dumnezeu in versetul 8: ,,Atunci rdspuns Fdcdtorul a tadte Si cel ce m'aficut: ... intru lacov locuieEte qi intru
mo$tene$te". ,,Infelepciunea" este n5scutE din Dumnezeu. Dumnezeu creatorul dispune ca Sa, intelepciunea, sA igi aleagl pe Iacov sau Israel in mijlocul cdrora s[ se

de crealie, infailibil4, clci cel ce ia contacl real cu ea ,,nu se rugineazI", nu (v.24). ,,infelepciunea" st[ in raportul cel mai strdns cu Dumnezeu 9i cu Legea Sa revelatd Pentateuh: ,,Toate acested sunt calea legdturii Dumnezeului Celui Preatnalt, lege care ne-a poruncit-o Moise",
iegte

,,Toate acestea" sunt normele care cuprind descoperirea voii lui Dumnezeu.Legea
se afl5 depozitatl in cele cinci cdrfi ale profetului Moise. Aici intilnim gi acele inunate ,,mf,rturisiri" privitor la Cuvdntul care se face trup. Fa{d de cele de mai sus, se pune intrebarea ce reprezintA oog din acest capitol?

Iacov repJezint6 regatul sudic, Iudeea, Israel regatul nordic, Samaria; Iacov gi reprezintd poporul israelit intreg. ,,inainte deveac, din inceputul inceputului m'afdcut pe mine Si in yeac nu sfdrSi." Lumea existl deodatE cu timpul (veacul). inlelepciunea existE mai inainte de Iume. Via{a inlelepciunii supraviefuiegte timpului, trliegte gi dup[ ce sfdrgegte ti
veci. Premiza fiind vegnicia, concluzia este aceeaqi, origine vegnic6, via![vegnicI.

infelept, este unul care in orice imprejurare cunoagte cele mai perfecte mijloace de (spre ceva), oogia este darul deosebit de a pdtrunde marile enigme ale versului gi a indica calea care duce la fericirea insului (Mt 13, 54-55). Aceasta este dcfinilia,,inlelepciunii", dupi vederile Sfintei Scripturi (cf. Lc I 1,49). tngelepciunea este tlristos, pentru cd El este mai inlelept decdt orice om din lume (Mt 12,4243). ,,infelepciunea" din cap. 24 esteinftfigat[ ca o persoan[, o persoani mai presus de
0nmeni. ,,infelepciunea" este de sine stltltoare, dar legatd de Divirutate printr'o unire Itttim6. Eaurgisegte rdul in gradul cel mai mare, dar iubegte nemdsurat de mult virrutea gi ltlruie pentru menlinerea ei intre oameni, cici pentru aceasta venise in lume. inlelepciunea
orte deci o

persoanl divin6.

140

Nicolae NEAGA

l
1.

Macabei

tmpnrn{ia veqnictr

Din I Macabei sunt de relinuturmltoarele texte: cap. 2,57'4,46;14,41. intdiul text este urmdtorul: ,,David prin mila sa, a moStenit tronul tmpdt pentru vecie", ,Mila" este naducerea grecescului )'Mt, de la tb i:}'eog, pdrere de riu, indurare (p nenorocirea sau necazul cuiva). David a fost indurltor fa!5 de semenii sdi, nu teoret practic. A g6ndit qi hdit aceasti virtute. Prin eliminarea oprim6rilor gi gtergerea lacri
regele a devenit uu fel de ficdtor de pace in implr{ia sa. Pentru aceasti wednicie va'l veci, prin tronul pe care va gedea, pentru totdeauna, un ulma$ celebru al familiei salt
2.

Profetul aqtePtat

(lMac4,46)
Al doilea text il constituie versetul 46, din capitolul 4 : ,, $i a pus pielrele in mt casei tn loc siguf pdnd cdnd va veni Profetul care va decide privitor la ele". Iudeii se afl[in rtrzboi cu sirienii. Frafii Macabei, Iuda 9i ceilal$, constatind dir6l
public, iar zidul de la altarul ,,arderilor de t
. Pe de o

parte, considerau profanat acel

rr

lor, pe de altE parte nu indrizneau slJ lepe parte din corpul cl6dirii sfinte. Nu puteau decide nimic sigur cu prir unul ce a fEcut ceea ce vor face. in nedumerirea 1or, au sffdns molozul, alcdtuit mai ales din piatrd ;

ingrlmndit inft'un loc adipostit din preajma templului. Acolo avea sd r[mdnl ,pdtt[ veni Profetul", care va decide in privinla acetrsta' oricare om, luminat de Dumnezeu, putea lua hot6r6ri valide in acest sens, d, presus de toate st[ autoritatea ,,Profetului"' Dup[ I Mac 9, 27, demult nu s'au mai profefi in Israel, ceea ce a fost prilej de mare intristare. Pdn[ Ia Sfand Ioan Botezi n'a mai venit profet public, doar mincinogi, de aceea ne-am putea gdndi ld el. Ioa declind de la sine rSspunderi care ii pot reveni Aceluia pe care el il prevestel apropiindu-se. Ioan este rsrmai crainicul ,,Profetului", iar acesta este cel aqteptat'
3.

Proorocul credincios (t Mac 14,4I)

Ultimul text mesianic este I Mac 14,4l.lata antecedentele: Simeon Macabe


distins atdt de mult prin credinla gi eroismul s[u, incdt poporul

- nimicit in desele rfu

Hristos in Vechiul kstament

143

Discursul mesianic al

Apocrifelor Vechiului Testament

Apocrife de gruparile esenienilor, fariseilor gi de curentul saduchean, numai cd in acestcaz termenii de esenian gi fariseu trebuie privili in sensul lor mai larg gi nu in accepliunea sau descrierea pe care ne-o ofer[ Iosif Flaviu ori Filon din Alexandria. Singurele apocrife despre care gdsim informalii in cadrul descoperirilor de la Qumran sunl Jubileele, Cartea lui Enoh (etiopiand) gi Testamentele patriarhilor. Acestea, plecind de la forma lor arhaicS,

Apocrifele Vechiului Testament constituie un ansamblu heteroclitr. Singurul punct comun generat de referirea la acestea in cadrul scrierilor canonice este acela fi numite pseudoepigrafe, dar acesta nu este un semn distinctiv marcant. De aceea, mai obiectiv mod de abordare analiticd a acestora ar fi cel care pleac[ de la studierea mai intAi in cadrul sectelor care le-au preferat, dar aceasta duce automat la divi comunitiilii iudaice, gi nu numai, din perioada secolelor II i.d. Hr. - II d.Hr., fapt extinde foarte mult sfera dezbaterii, deoarece chestiunea sectelor nu a fost c elucidati. Din acest motiv noi vom adopta maniera de abordare a acestei grupe de din perspectiva tematici, ca gi in cazul de fala cand ne propunem sd relevdm mesianic exprimat in apocrife. Qumranul ne vorbegte intr'o primi structure de ini
despre secta esenienilor, dar cronologia textelor descoperite aici nu este perfect stabi esenianismul insugi avdnd o anume perioadi de evolufie 9i de aceea el ar trebui tt

fi localizate cronologic in perioada esenian[ sau pre-esenian6. Despre celelalte4 nu pot fi ficute supozigii sau abordiri critice decdt plecdnd de la argumente de ordin intem. Studiul nostru a fost determinat, indeosebi, de fapnrl ci in literatura romdneascd de specialitate nu avem incd o struchr[ coerentd formulatd, dar 9i de afirmafii de genul celei realizate de J. Bonsirvens care afirm6 ci ,,noi nu avem despre Mesia sau despre mesianism nici o sentinl5 rabinicd anterioara timpului distrugerii Templului", ori lucrurile nu stau chiar aga. Tema a fost abordatd in teologia occidentali de nume ca: Schuret',
pot

LagrangeT, Bossuet, Gressmann, Billerbeck, Klausners, Moore, Bonsirven, Voltz, Mowinckelegi intr'o serie de Micole de specialitate cuprinse in diclionare, numai cI o bibliografie exhaustivd ar necesita ea ins69i un numlr impresionant de pagini. Chiar in desfrgurarea temei voi fi nevoit sI fiu extrem de sintetic, De aceea, voi focaliza atenfia dOar asupraunor apocrife, cum ar fi: I Enohr0, Psalmii lui Solomonir, Testamentele celor l2 patriarhi'2, IV Ezdrat3, II Baruhra, Apocalipsa lui Avraamts, Oracolele sibiline (C. I[-IV)I6, pe care le voi aborda analitic, atat din perspectivi cronologicd 9i stilisticd, cAt gi din perspectivl exegeticl, pentru a crea conexiuni cu sursele generale ale esenienilor, fariseilor sau saducheilor gi penku a aduce o lumind favorabill exegezei noutestamentare. Vom incerca si vedem ce loc acorde apocrifele celor ffei forme sub care iudaismul il concepe pe Mesia, $i care au prelungiri in gdndirea cregtinl: Mesia-rege, fiul lui David; Mesia-arhiereu, fiu al lui Aaron; Mesia transcendent identificat cu Fiul omului.

diferenliat, potivit notelor majore ale fiecdrei etape de dezvoltare2. Literatura rabil ne oferi cunogtinle despre gruparea fariseilor, dar aceste compilalii sunt tardi materialele anterioare anului 70 d. tlr. sunt rare, studiul critic al traditiilor pdstrate permite s[ ob]inem informalii foarte prefioase, dar evolulia g6ndirii fariseilor expri in persoana lui Ioan Hircan care in fapt a dus la ruina Ierusalimului este greu de recor in detaliur. DepSgind aceste dificultifi de fond, critica tinde sI lege cele mai multe
Atat in accepliunea ortodoxd, cat gi in cea catolicd termenul este aplicat pseudoepigrafelor. discursul teologic biblic romdnesc a fost introdus qi numele de literahud intertestamentard (Prof, Onigor, Prof. A. Pavel) care definegte grupul dinperspectivE cronologici. A-i oferi alte conota[ii ordin exegetic teologic ar fi impropriu. Numirile gi sferele de accep{iune sunt ins[ 9i azi la fel
1

J.H. Charlesworth arealizat o edilie in douivolume a Pseudoepigrafelor Vechiului Testament, New York,1983. t J.B., Le judaisme palestinien au temPs de Jesus-Chrisr, I, Paris, 1934p. 347 . 6 Geschichte des judischen Yolkes,III, ed. a III a, Leipzig I 898.
a

Le messianisme chez les juifs , Paris 1931. The Messianic ldea in Israel, Londra 1956. e He That Comes, Oxford 1956.
't N

diversificate: E. KauEsch- apocrifele 9i pseudoepigrafele; R.H. charles -Idem; P- Riessler vechi iudaice , aitele decit cele canonice; sau: scrieri apocaliptice 9.a. 2 Cu titlu orientativ se poate vedea materialul scris pe aaeast6 tem6 de J. Carmignac in volumul de A. Robert -A .Foutllel,Introduction d la Bible,II, pp. 75-81. 3 O expunere succintaexistl involumul citatanteriorlanota 2, pp.l29-l40 9i semnat deA. Mic Despre fariseism a se vedea 9i : A. Tricot - in acelaqi volum, sau W Beilner, Der Ursprung

Pharisaismus,in Bibl. Zeitschr., N.F- , T'3, 1959, pp. 234-251.

Din J.H. Charlesworth, The Old Tbstament Pseudoepigrapha, vol. I, pp. 3 -223. Ibidem, vol. II, pp. 639-6'll. rr Ibidem, vol.I, pp. 773-829. rr Ibidem, pp.5l7-561. ro Ibidem, pp, 615-681. r5 Ibidem, pp. 681-707. lh Ibidem, pp.3l7-473.
r0

rr

r44

Nicolae NEAGA

Hristos in Vechiul Testament

145

1. Mesia - Rege, fiul lui David. Despre aceastd teml teologicl am mai scris cadrul lucririi Mesianism gi apocalips[ in scrierile de la Qumran. Atunci insi nu
abordat problematica apocrifelor. Tema mesianismului regal are in spatele ei o mulli de fundamente biblice gi se bucurd de o accepliune general[ din partea iudaism numai cI in apocrife nu mai are o reliefare identici. in textete de la Qumran, esenienii, sect[ sacerdotald, subordoneazd pe Mesia-rege, perceput ca gi conducdtor (politic, istoric), lui Mesia-preot (arhiereu) despre care vom vorbi mai incolol7. Rolul care I l-au atribuit era acela de a conduce pe Israel in lupta eshatologicd gi de a eli pe tofi dugmanii lui Dumnezeu gi ai poporului. GAndirea fariseilor, care nu aveau plrere cu privire la superioritatea sacerdoliului fa1[ de laicat, dddea lui Mesia-rege int6i in ,,Israelul viitor"Isgi-gi punea in venirea Lui intreaga sa n[dejde. Putem deci cE opozifia dintre esenieni gi farisei in cadrul migclrii hasmoneiene pleac5 cadrul acestei divergenle de opinii cu privire la Mesia. Primii nu-i recunogteau di hasmoneiene rolul esenlial sacerdotal de fii ai lui Aaron, nici pe cel de continuatori ai Jadoc, care trebuiau sd pregiteasci venirea lui Mesia-preot. In grupul apocrifelor alese spre studiere ftebuie operati o impdrfire in doud in apocrife vechi ( I Enoh, Psalmii lui Solomon., Sibilele III) qi apocrife din era cregti (IY Ezdta,II Baruh, Apocalipsa lui Avraam, Sibile IV). Aceasti imp[r{ire ne va permite observdm evolulia temei de la o grup5 la cealaltS. in scrierea lui Enoh gi in Psalmii lui Solomon (83-90) se face referire la temi prin intermediul unui simbol. Acest simbol este specific terminologiei timpului. mijlocul oilor albe care ii reprezinti pe iudeii credinciogi, fideli, se nagte un vi{el alb taur pentru jertfE). Animalele c6mpului 9i p[sirile cerului il aclamd, dar pAnd in toate acestea vor deveni supuse lui, urm6nd ca ele insele sd devini ,,un miel" rdscumpirare.Alegoria foarte transparenti gi semnificativ5 a fost scrisd in jurul 166-16l i.d. Hr. 9i atestd vigoarea nddejdii cu care poporul il agtepta pe Mesia, pe percepea ca fiind un conduc[tor drept. Acest tip de expresie poate fi determinat de cd in acest secol elementul profetic fundamental a fost cel proferat de Daniel. ln Pildelor numele de Mesia apare de doud ori (I Enoh 48,10;52,4), dar el trebuie apli unui personaj transcendent (Alesul, Fiul Omului) despre care vom vorbi in partea a Conhar acestuia, in cartea aIII-a a Oracolelor se vorbegte despre un Mesia pur Aceasti scriere poate fi datat5 in epoca hircanilor. Regele pe care Dumnezeu il tri din Rlsdrit (din soare) pune capit rizboaielor, restabilegte privilegiite lui Israel

652-662), face fa{d coali.tiei regilor indreptate impotriva Cet[]ii sfinte (v. 663-674), intr'o erd a bunlstirii care este o veritabiH intoarcere in wemile paradisiace (v. 702). Imaginile profetice gi structurile psalmodice din acea vreme abundau de efluorescenle simbolice similare menite sd sust'n[ campania hasmonean[, dar erau clar infuenlate de genul literar grec, nu se depdrtau de rescriptul scripturistic, totugi ele trebuie percepute ca reprezentiri destul de generale ale temei noastre.
conduce O manierd mult mai complex5 gi expresiv6 ne oferd Psalmii lui Solomon. Ei ne pun infaldpunctedesintez6doctrinar[deoforfdexcep]ionald,nebdnuiti(Ps.Sol. 17,23-5 1; 18,6-9). Psalmul 17 poate fi datat cu multd precizie ca fiind scris intre 63 (ocuparea

lerusalimului de cdtre Pompei) 9i 48 (anul mor(ii lui Pompei). Ostil, chiar violent, fa!5 de dinastia hasmoneanE, autorul critic[ regii ugor de mituit ai acesteia gi spune cI au dezonorat tronul lui David (v. 5-8), de aceea Dumnezeu ii va detrona prin omul cel nep[tat (v. 8-12 - este vorba despre Pompei) gi-I va inlocui cu Regele viitorului (ce va sd vinl), adevdratul fiu al lui David. Acesta va hebui sI sflrdme pe tofi conducdtorii nedrepfi, si curefe Ierusalimul de p[gdnii care-l intineazd, sdvdneze pe toli pdcdtoqii doritori de mogtenire qi sd le sfir6me orgoliul (v.2a-26). in ansamblul textului pot fi identificate cu ugurinld sursele biblice, ele fiind luate de cdtre autor din Psalmii lui David gi din profeli'e. Dac[ opera lui ,,Mesia a lui Yahwe" (v.36) are caracter na,tional, in concordanfi deplind cu textele canonice asupra cdrora autorul a meditat, a este fimdamental religioasS, reugind astfel sd plineasci opera eshatologici a lui Dumnezeu, totugi Mesia este privit 0a un pnr instrument. Activitatea sa este prezentatd ca fiind preponderent belicoasi, totugi despre viafa sa se spune ci este fira de patd, cI EI este drept, foarte atagat de Cuvantul lui Dulnnezeu, iar inlelepciunea Sa vine de la Duhul Sfhnt. Aceastd superioritate morald incontestabili nu necesitd nici un complement explicativ pentru a te face si intrevezi in el un personaj transcendent. Cu privire la autorul acestor texte s'au emis doud ipoteze importante: prima ipotezi a dominat inceputul de secol XX 9i afirma ci autorul este un adept al grupdrii fariseilor persecutali de Alexandru Ianeu2o, iar cea de a doua, plecAnd de la cercetirile catalogate de Dupont-Sommer, cI este un reprezentant al grupdrii eseniene2r. Labaza celei de a doua sti gi Comentariul la cartea Habacuc care-l identifica pe Alexandru Ianeu cu preotul cel necurat, persecutor al esenienilor in general gi al inva{dtorului dreptdlii in particular, gi el vede in cucerirea Ierusalimului de cihe Pompei cercetarea cu pedepsirea pe care o

t"Ps.2;72; Is. 1l;31;&0; Mih.5; Iez.34.


t?

K.G. Kuhn, The Two Messiah of Aaron and Israel, in K. Stendahl , The Scrolls and the Testament, N.Y., 1957, pp.54-64.
rs

F.M. Abel, ')o pp. 366-368.


rr

Iis

toire de la Palestine,l, p.232-234; G. Ricciotti, ffis toire

d'lsrael,II, Paris,

1939,

in vol.de cole ctiv, La venue du Messie, Messianisme et Eschatologie,Descl6e, Paris, 1962,p.

Dupont-Sommer, Les icrites esseniens decouverts pris de la mer Morte,Pais, 1959, p. 308,348

t46

Nicolae NEAGA
lui

Hristos in Vechiul Tbstament

147

face invdfatorul slavei dugmanilor sii22. M. J. O'Dell23 crede totuqi cd Psalmii

apar,tin unui reprezentant al fariseilor, unui hasid. Datorita apropierii evidente

conceplia fariseilor vechi 9i a celei specifice Targumului palestinian al Penta credem cI aceasta este cea mai potrivitd opinie. Pentru a constata aceastd apropiere, prezenta cateva secvenle din Thrgumul palestinian, targumul la Fa 49, 10-12. ,,Regii au ferit de lipsuri casa lui Iuda, nici pe scribi, nici pe inv5fatorii Legii, nici pe fiii pdnd ce vine Regele Mesia, cel c5ruia ii apaline regatul qi ciruia I se supun impirdliile. Cdt de frumos este El, cel care trebuie sI rlsard din casa lui Iuda! El va sd bata pe dugmani, 9i el ucide pe regi gi pe potentafi. El rogegte cu sdnge munfii, sAngele celor ucigi...Vegmdntul sdu este imbibat de sdnge ...Cat de frumogi sunt Regelui Mesia, mai curali decit vinul cel mai pur! Fiindc[ el nu privegte cu ei golici nevrednice gi nici virsdrile de sdnge nevinovat"2a. Degi cruzimea regelui este totu$i cealaltE structuri a paralelismului targumic ne dezvdluie un Mesia-rege splendoarea tuturor virtu{ilor. Avem astfel in fafi exprimarea mesianismului tradi,ti iudaic care a devenit mai evident doar dupd anul 70 d.Hr. Dar acest expozeu voie$te surprind[ 9i conexiunile cu Noul Testament. Psalmii lui Solomon ne ajut[ sd in]e mai ugor temele evanghelice referitoare la: mesianismul davidic sau regalitatea lui Ii - bnna vestire (Lc. 1,32); atribuirea numelui de Fiul lui David gi tentativa de a-L rege (In. 6,1 5); mfuturisirea mesianicd a lui Petru, intarea triumfald in Ierusalim, religios gi procesul civil sau intrebareaApostolilor de dup[ inviere: ,,oare in acest ti Tu vei reageza impdrdlia lui Israel?"(FA 1,6). $i nu numai acestea. Textele prezentate apa(indnd primei grupe (apocrife vechi) ne dau posibilitatea si stabilim
discursului eshatologic cu care s'a confruntat Sf. Ap. Pavel la Tesalonic. insd, aga vestit Iisus, Scripturile inc[ nu se impliniser5, deci nu era vorba de un timp prezent, de un timp ce va sd vin6, unde to1i, ca gi El, vom intra prin inviere. Cea de a doua grupd a apocrifelor pe care le propunem este alcEtuiti in special literaturd apocalipticd. in cadrul acestui segment de gdndire este posibil ca de bazd sd fie discursul apocaliptic lansat de profetismul lui Daniel gi de cdtre Psalmii Solomon, la care noi am atagat gi Targumul palestinian. Numai cI acest element inregistat o amrme evolufie 9i s'a imbogSlit cu teme colaterale pe care le-a preluat
a

in Apocalipsa lui Baruh Mesia este prezentat incd ca gi personaj al lumii prezente. El va f,r trimis de Dumnezeu pentru a conduce pe Israel ca gi orice alt conducdtor politic religios. impdrd(ia Sa va constitui un mediu intermediar care va urma celui decadent, invierii gi al lumii ce va s[ vin6. Descrierea aceasta rezulti din c. 29-30 unde faptele sunt prezentate cu multd claritate oferindu-ne explicalii cu privire la sensurile sau infelesurile alegoriilor Cedrului gi a Izvorului (39,7 - 40,3),a Norului gi a Fulgerului (a stalpului de foc) (53,8-10 qi72,4). in locurile amintite imparrlia lui Mesia este prezentatA ca impirdfie pdmAnteascd, fiindcE invierea gi inaugurarea vielii viitoare nu trebuie sI inceap[ decAt dupl venirea lui. Datoritd faptului c6 autorul se folosegte indeosebi de surse profetice in culori mitologice in lucrare apare tema intoarcerii in paradis (29,5-8). Astfel, tema venirii lui Mesia este prezentatd in doui rdnduri ca o ,,revelafie" (29,3 gi 39,7), ceea ce ne las[ sI in]elegem cI el inc6 este ascuns, nevdntt, temd apocaliptici pe care iudaismul nu a ignorat-o niciodatd. prezenla sa in II Baruh, care trebuie s[ fie de origine fariseicd gi poate fi datat[ Ia inceputul secolului ll, ne arati care sunt transform[rile survenite in cadrul discursului apocaliptic in decursul timpului prin intermediul psalmilor regali gi a oracolelor profetice. Lucruri asem[ndtoare gdsim in Apocalipsa lui Avraam (31,1-2), unde Alesul Domnului prezid,eazd, adunarea eshatologici a lui Israel, iar in cartea aY-aaSibilinelor (413-432) Mesia este descris ca ,,un om preafericit venit din ceruri". Dar cel mai bine este sesizatd aceasti schimbare, aceastE evolufie, in cartea rY Ezdra in cadrul celei de a treia viziuni (7,26-28) in care ni se spune cI revelarea lui Mesia gi restaurarea CetS[ii Sfinte vor fi precedate de cataclismul final gi de invierea morfilor. tn viziunea a V a Vulturul gi Leul il simbolizeaz[ pe Mesia, leul din Iuda ndscut din David (12,32; Apoc. 5,5), linut ascuns de Dumnezeu pdni va trebui s[-gi indeplineascd misiunea sa finalE, eliberarea lui Israel gi agteptareajudecdfii finale a lui Dumnezeu (12,3 l-34). in viziunea a $asea, observlm cum imaginea profetismului clasic fi.rzioneazd, ctt cea a discursului danielic, perceput ca fiind mult posterior (sec. II). Accentul este pus pe rdzboiul dus de ,,Sluga Domnului" impotriva
gi

dar care precede pe cel al

infuenfa altor scrieri, de ce nu chiar sub influenla Evangheliilor.

popoarelor coalizate gi sub a cirei conducere exilagii se intorc la Ierusalim, Transformarea amintitd de noi constd in faptul cd in acest segment de literaturd intertestamentard Mesiarege nu mai este strict de pe pdmdnt. ci este un personaj transcendent, de aceea in girul

apocrifelor se lanseaz[ acest tip literar apocaliptic permeabil ideii de transcendent gi


transcendere.
2. Mesia-Arhiereu, Iiul luiAaron.Amintisemmai sus faptul cdin gdndirea esenianl cxistau doi Mesia: unul rege gi celdlalt preot, gi cd cel de al doilea se bucura de preeminen!5. Este, ins5, cunoscut faptul ci atunci cand se shrdiazd comunitatea de la Qumran se face adesea referire la Documentul de la Damasc. in acest document se pare ci deja conceptul mesianic evoluase inspre strucfurile personale manifeste ale unui singur

Comentariu la Habacuc, XI, l-8, Penguin Books 1998, pp.478-486.


22
21
2a

in

G. Vermes, The complete Dead Sea Scrclls in

The Religious Background of the Psalms of Solomon,inRevte de Qumrarq t.3,I961,p.241 Apud P. Grelot, Le Messie dans les Apocriphes de I'A.7., p.21 .

t48

Nicolae NEAGA

Hristos in Vechiul Tbstament

r49

Mesia, o persoan[ care imbinl cele doud demnitdfi gi care este numit,,Mesia luiAaron a lui Israel"2s, degi Regula Comunitilii precizeazd.cu claritate cd se agtepta venirea a Mesia (I QS, 9,11)25. Dintre apocrife cel mai apropiat tematic este Testamentul celor

aceastd fuziune nu s'a realizat desivdrgit in sdnul comunit5fli eseniene, chiar dac6 ea vorbegte cu multd plScere despre invdfItorul dreptafii, care pare a fi intru toate
un personaj

transcendent.

Patriarhi, dar despre textul care ne-a parvenit exist[ multe disculii cu privire autenticitatea sa. Se afirml cu destul de multji claritate cdrecenzia pe care o suferit o acomodare hristologicl determinati de o mind cregtind, ceea ceJ face apropiat de hristologia Noului Testament. De pildd, in Testamentul lui Iosif a interpolat pasajul ,,Mielul lui Dumnezeu care $terge pdcatul lumii, izblvind
neamurile gi pe Israel"27. Pentru a dep[gi aceasti dificultate au fost emise trei ipoteze. R. H. Charles28prezi Testamentul ca fiind firndamental iudaic, tradus dintr'un original ebraic, dar mai acesta a suferit unele interpolafli realizate de o minE cregtind. La inceput

sunt aplicate cu precldere lui Mesia davidic, cel care conservi in sine toate elementele tradilionale. Imaginea Fiului omului apdrand pe norii cerului sau ajungdnd pe acegtia la Cel bitrdn de zlle vrea sd exprime natura sau originarea sa transcendenti, revelat[ de

acestei

lucriri a fost unul de specific levitic menit sI

suslind regalitatea levi

hasmonean5. Descoperirile de la Qumran schimb[ situa]ia efectivl a acestei deoarece esenienii nu erau adepfi ai casei hasmoneilor. Dupont-Sommefe crede cazul textului invocat trebuie sI vedem gi si intelegem pe invdptorul dreptdtii in cd.ruia cele doul concepte eseniene gi-ar g[si expresia finali, iar conceplia mesi s'ar dezvolta inff'un sens eshatologic. M. de Jonge30 gi F.M. Braun3r pleac6 de la i anterioare pe calea analiticd a compositum-ului gi conchid ci avem de a face cu adaptation, dar cd ad fundamentum textul era de facturi mesianici. Chestiunea interpola{iilor cregtine este disputatii qi pentru faptul cd in T lui Levi32 apare o aluzie la botezul Domnului. ,,Cerurile se vor deschide Si din slavei va veni peste El sfinlenia, cu un glas pdrintesc, ca Si cel al lui Avraam cdtre Slava Celui Preainalt se vo a;eza peste El, Si Duhul tnlelepciunii Si al sfinleniei odihni peste El, in apd. " Aceste elemente ne fac sd folosim cu multi precauJie texte deoarece este destul de limpede faptul cd in cadrul esenianismului s'a dezvoltare conceptuali in sensul unirii celor doi Mesia, Mesia lui Levi gi al lui Mesia lui Aaron gi al lui [srael, tntr'o persoand sau personaj eshatologic,
2s

Dumnezeu Pentru a exprima realitatea vremurilor finale ale eliberdrii; dar Fiul Omului ca 9i cel de Mesia sau Fiul lui David. O singurd scriere me: Pildele sauparabolele lui Enoh (I Enoh 37-7|)ii. Ca 9i 12 patriarhi ne gdsim in fala unui subiect viu discutat. Din punctul de vedere al criticii literare gi istorice exegetii nu sunt de acord asupra datdrii, a mediului de origine a scrierii gi nici asupra unitdlii interne a textului. Aceste divergen(e
se

repercuteazi gi asupra studiului doctrinal; originea noliunii de Fiul Omului are oare

o relevan|[ mesianicS, este

aceste interogafii este ie sd Etim, nu dacd imaginea din Dn 7 este dacd titlul de F'iul Omului a fost deja, in iudaism. dat MAntuitorului eshatologic privit sau receptat ca

un importan ap

a rlspunde la

lui in cele patru Evanghelii, in Faptele Apostolilor (7,56), in Apocalipsr (14,4 ; cf . 1,4), relevi un aspect diferit din cadrul cdruia se poate oferi un rdspuns pozitiv sau negativ la inhebdri. in prima faz[ Mdnhritorul asumd un
concept mesianic acceptat de citre iudei, c5ruia

un personaj transcendent. Folosirea

ii

adauga unele elemente noi. De aceea,

in al doilea strat, trebuie sd observdm faptul ca mesianismul noutestamentar este el insugi o creafie originald avAnd ca arierplan substratul danielic. Pentru a incerca sd
ihcem lumind puJin asupra acestei chestiuni, degi se va pdstra pe mai departe ,,status questionis", trebuie sd plecam de la unele aspecte secundare. Expresia o rrog rou qv6ponou

Documentul de la Damasc,in G. Verrnes, Op. Cit.,pp. 125-145. Este vorba dispre CD

14,19;l9,ll;20,1.
26 21

Ibidern, pp.97-125. Testamentul lui losif 19,11. 28 The greek Yersions ofthe Testaments of the Twelve Patriarcfrs, Oxford, 1908. ze Apercus preliminaires sur les manuscits de la mer Morte. Paris, 1950, p.116;Le Testa

in Evanghelii este redarea in greacl a aramaicului bar 'enasa, literal; Fiul umanitrIi, omul3a. in Parabolele lui Enoh, versiunea etiopiand,este prezentd intreaga
care apare

'r

A se vedea: s.B. Frost, old rbstament Apocaliptic, Londra, 1952, pp. 217-230. o bibliografie I.

LeviXWI-XWLIetlasectejuivedel'alliance,inSemitica,t.4, 1951-52,pp.33-35. N Christian Infuence in the Testaments of the Twelve Patriarchs,itNov.Test ,t.4, 1960-61, p. I 3t Les Testaments desXI Patriarches etleproblemedeleurorigine,inRev. Bibl., t.67,1960,p.5 3' lg,6-7.

ttsupra acestei teme se gdseste in J. Coppens, I e Fils d'Homme danielique et les releclures de Dan. 7, I 3 dans les apoctyphes et les ecrits du Nouveau Testament,inEphem. Theol. Lov., t. 37 l96l,pp.
5-5

'{ R H. Charles, The Book of Enoch,

p.86-87.

150

Nicolae NEAGA

Hristos tn Vechiul kstament

151

principal, in text avem trei megalimuri (39-44;45-s7;5g-69), precedate de o in (37) ri urmate de o concluzie (70-7r). Dar analiza textului ne ya revela

fi identifi Filius mulieris (ms. 69,29), Filius prolis matris viventium. Dar R.H. charles a do destul de convingrtor c[ toate acestea se aplicd la singura expresie greaci redatd mai gi care in Septuaginta traduce pe ben'adam sau bar ,enas. critica literard a paraborelor lanseazd, de asemenea, chestiuni spi

game de expresii ce redau aceast[ idee: Filius Hominis, Filius viri, poate

repede artificialitatea acestei imprrfiri. Vom vedea , de pildr, in text un pasaj rr la cdderea ingerilor (39,1-2),mai multe fragmenre noahitice (54,1-55,2;60,1_9

ne-au o multe elemente din scrierea lui Enoh, dar nici un fragment nu atest[ parabolele Acest fapt l-a determinat pe J,T. Milik sr avanseze ipoteza care susfine c6

discontinuitate, cel referitor la indlgarea lui Enoh (70) gi acesta este urmat de viziuni care-l contexttalizeazd, cere din 7l , l -4 gi 7 r ,5-r7 ,pasaje lacunare degi se cd au suferit unele rearanjdri. copistul final a utllizat tehnica lui membra neuitand si influenleze pe alocuri textul. Acest fapt a determinat pe unii exeg vorbeascr chiar gi in cazvr ceror mai stabile fragmente ci provin din cel pulin surse. G, Beer atunci cdnd vorbegte despre Mdntuitorur eshatologic folosegte nominaliziri; cel Ales sauAlesul 9i Fiul omului, acest fapt sugerdnd ci textul pr dm doui surse. Iar R. H. Charles in comentariul sdu incearcd sdizorezecele doul la fel ca gi in cazul Pentateuhului. Fiur omului nu apare decat in una dintre ele, posibil ca aceasta sE fie cea mai recentd, dar are evidente paralele in celelalte ai c0nd se privegte textul din perspectiva generali a temei. Alesul gi Fiul omului ambele nominaliz6ri caracteristice vocabularului mesianic ai de aceea coml aceleagi funcfiuni in discursul mesianic35. cu privire la timpul scrierii existd o div de opinii. Nu le voi expune aici, ci voi da limitele: 94 i.d. Hr. _ 6g d. Hr. Ca originare: gruparea fariseilor36sau cea a esenieniloCT. Descoperirile de la Qumran au oferit un element nou. pegterire

vrzrune drn c.7l,l-4; un fragment echiyoc referitor la tnlelepciune (42). Fot procedeul deplasdrii pericoperor, vom observa cd totugi rimdne un pas

65,1'69,25), mai multe pasaje care ne vorbesc despre secretere sau iainere origi elementelor (a1,3-8; 43,1-2;44; 59;60,10_23) care sunt in deplinE afinitate cu D

scriere aparfine secolului

II

intr'un singur corpus toate scrierile enohite. Dar Dupon-Sommer a combitut

gi ca a fost realizati de un iudeo-cregtin care a

tlespre ,,lumeaprezentd" , ci despre ,,lumea ce va s[ vini". in acest aaz,putem avansa itleea cd intre cele trei tipuri de structuri rnesianice evocate, plan

in

transtemporal,

" tu t'

.ens J. Coppens, art.cit.,p.7g_g0. aztr: R.H. Charles gi J. Kiausner. Hammershaimb.

r0

ttt

ri A se vedea J. Coppens, Lagrange, R.H. Charles. A sc vedea: L. Dequeker, Zes Saints du Tres-Haut en

llt'

That Comes,pp.348-353.

Daniel WI, preluat de

J. Coppens in lucrarea

citati.

ts2

Nicolae NEAGA

existd o relalie organicd determinatd de unicitatea persoanei Mdntuitorului 9i progresiv a fost vdzut6 gi agteptatd ca Izblvitor, in iudaism perspectiva tem nefrind clar intuitl. IatE motivul pentru care trebuie alipit la discursul vechitestamentar hristologia noutestamentard, ca astfel sd avem putinla de a in Hristos toate cele trei demnitdti s'au manifestat in toat[ istoria 9i transistoric. Diversitatea concepliilor mesianice ale iudaismului reflectatE in Apocrife reper exegetic important pentru inlelegerea hristologiei noutestamentare, dar 9i a atitudinale ale iudaismului. Mai mult chiar, dac6 admitem cd in multe dintre Iucrlri avem de a face cu interpolafii cregtine, atunci trebuie sI remarcim 9i autorii acestora priveau relalia iudaism-cregtinism ca pe o relafie de continuitate 9i un raport orgnnis al cdrui sens adanc nu poate fi inleles decat aplicind intregului
canonic Ai necanonic o cheie interpretativd hristologici.

Pr. Ioan

154

Nicolae NEAGA
in cirfile profefilor

Cuprins

155

IV Profefii mesianice
Isaia

1.

Osea Pruncul iubit [os 11,

1]...'...--.'.'...'

"""""

113

invildtorul dreptSlii [Ioil2, 23]'....'...'......'. 2. CoborArea Duhului Sfhnt [Ioil 3, 1] """"""'


f.

Ioil

"""""""""114

l.

Cel agteptat [Is 25,

12. Statulldeal

l] ..........g1 14. Sluga Domnului [Is 42, l-6] .......,......... .................,.....S4 15. Valorile eteme [Is 55, 1-10] .............g6 16. Slava cetalii sfinte [Is 60, l-5] ..........g9 17. Doctorultrupurilor gi al sufletelor [Is 61, l].................... .............91 18. Mdntuitorul se apropie [Is 62, 1-l t].............. .....-...g2
13. Mergitorulinainte [Is 40,3-l

9] [Is 32,1-Sl

3. Minuni in cer gi pe plmdnt [Ioil 3, 3-5]


..............,.........7g

"""""""'

""""""'l 15 """""""""""""'116
"""""""117

..................7g

Obadia
1.

Mintuitorii vin din lerusalim [Ob


lona

1,

2l]""'

l.

Universalismulmantuidi

"""""""""""""'118

Nsum

l. Dumnezeuestescutulcelortntristali[Nauml,7]

"""""""'

""""""'120

t. 23.
Sofonie

..............'.. [Avc 3,3] .'.,""""""""


,31
std pentru

""""""""""""121 """""122 nlpastd [Avc 3, 13]"""""""""""""""""""""'123

l. infrllirea prin religie [Sof2, 2.Noua ordin" spirituall [Sof 3,

21]""""""""" 8-13]""""""" 2,6-9]""""""

""""""""'124 """""""'125

Agheu

l. Faima celui

de al 2-lea templu [Ag

""""""""""""""126

156

Nicolae NEAGA

Maleahi

Tipuul executat la:


S.C. ROPRINT S.R"L.

4".c6
400
27

5 Cluj-Napoca . Sh. Horea nr. 82

Tel./Fa,x 0264432384. roprintcluj@xnet.ro

4...6r
430 315 Baia Maro . Piap Revoluliei nr. 5/1 Tel,/Fax 0262-212290