Universitatea din Craiova Facultatea de Agricultur i Horticultur Specializarea M.T.C.

An IV

Planul urbanistic de detaliu PUD

Profesor Studenta Lungu Cristina Gabriela

Craiova 2012

Planul urbanistic de detaliu

Slatina
Introducere
BENEFICIAR:MARINESCU ANDREI ELABORATOR: LUNGU CRISTINA GABRIELA SUPRAFAA STUDIAT prin PUZ: parcela care a generat PUZ are ST = 2443,Omp. proprietate a lui Marinescu Andrei. AMPLASARE, DELIMITARE STUDIU: Zona analizat i reglementat prin PUZ se afl n Slatina, judetul OLT, la intersecia strzii Panselelor cu strada Basarabilor. PREVEDERI PUG/PUZ APROBATE ANTERIOR: Conform PUG amplasamentul se ncadreaz n subzona L2a - locuine individuale i colective mici realizate pe baza unor lotizri urbane anterioare cu P - P+2 niveluri situate n afara zonei protejate. Indicatori urbanistici reglementai: POTmax = 45%; CUTmax = 0,9 pt Hmax = P+I i 1,3 pt Umax = P+2. CERTIFICAT DE URBANISM NR. 872/ 903036 din 15.06.2010.

Incadrarea in zona
Municipiul Slatina se gsete n zona de Vest a Munteniei, pe valea rului Olt pe ultimele cline ale platformei Cotmeana la contactul ei cu cmpia Slatinei. Oraul se circumscrie ca unitate fizico-geografic la extremitatea sud vestic a Platformei Cotmeana pe terasele rului Olt. Din punct de vedere altimetric oraul este dispus ntre 160 si 170m la contactul ntre prima teresa si Platforma Cotmeana si 110-120m n Lunca Oltului.Exist preri mprite cu privire la proveniena numelui oraului. O prim variant sugereaz c numele Slatina este de origine slav, derivnd din cuvintele slam (pmnt) i tina (srat); astfel numele s-ar traduce prin pmnt srat, srtur, ap srat, care se refer la apa rului Olt. Aceast ipotez pare s fie argumentat de toponimia slav a unor zone din ora i din mprejurimi, precum i a unor localiti din apropiere (Obrocari - azi strada Tudor Vladimirescu, Dealul Grditea, Clocociov, Dobrotinet, Milcov, Brebeni, Sopot, Teslui etc.). Tot n favoarea acestei ipoteze vin consemnrile istoricului A.D. Xenopol, care vorbete despre slavi ca populaie migratoare: ntre anii 500-600, slavii locuiau n regiunile nconjuratoare munilor Daciei pe dinafara (se nelege c pna la Slatina sau i mai jos...). O a doua ipotez susine c numele oraului provine din limba latin arhaic: Salaatina, Salatina, Slatina - rezultnd aadar c oraul Slatina poart numele coloniei romane instalat cndva aici. Studiul de fundamentare pentru delimitarea zonelor protejate cu valoare deosebit, cultural, istoric, arhitectural-urbanistic, Oltproiect, 1991 o Studiu de fundamentare consultative si prospective - Evoluia activitilor economice i reconversia forei de munc, CP consult Grup srl, 2009 o Studiu de fundamentare Evoluia socio-demografic, CP consult Grup srl, 2008

o Studiu de fundamentare Cercetare sociologica calitativa - probleme percepute de populatie privind dispersia functiilor/echipamentelor publice n cartiere, zone rezideniale cu probleme o Studiu de fundamentare, Analiza sistemului de transport si a traficului rutier, Urban Trafic srl i AV Transport Planning srl, 2009 o Studiu de fundamentare Peisaj i Potenial turistic, Atelier Foaie Verde, 2009 o Studiu de fundamentare Echipare edilitar, ing. Mariana Dorobanu, ing. Florian Chiperi, ing. Dinu Zaharescu, 2009 o Studii de fundamentare pentru Relaii regionale, judeene i periurbane, UAUIM, CCPEC, 2008 o Studiu de fundamentare privind Extinderea intravilanului, CCPEC, UAUIM, 2008 o Studiu privind cadrul natural, calitatea mediului i msuri de protejare i dezvoltare a patrimoniului natural n municipiul Slatina, CCPEC, UAUIM. o Studiu de fundamentare geotehnic i hidrogeologic CCPEC, UAUIM Studiul geotehnic reprezinta o analiza complexa a conditiilor indeplinite de teren si a capacitatii acestuia de a sustine in conditii de siguranta un obiectiv. In cadrul aceluiasi studiu se fac calcule cu privire la greutatea pe care o suporta terenul si se prezinta solutii de amenajarea a acestuia atat pe locul amplasarii obiectivului cat si in vecinatati. Se iau in considerare un numar mare de factori din diverse domenii ale geologiei si geofizicii (geologie inginereasca, geologie istorica, stratigrafie, seismica, electrometrie etc), matematicii si statisticii, geografiei. La realizarea si construirea oricarui obiectiv studiul geotehnic este necesar pentru a prevenii eventualele degradari in timp ale constructiilor dar si pentru a proteja constructiile invecinate. Studiul geotehnic pentru PUG Slatina 1999, coroborate cu cercetrilenoiefectuatepentrufazaactuala, ce a constatintr-o cartarea ntregiizone vechi de alunecri, a depistriialtoranoi, cat si a unor zone in care terenurilesi-au mritstabilitateadatoritalucrrilorhidredilitaresi de consolidareexecutate (DealulViilor, o parte din faleza la piciorulpantei) cevorfidetaliatemaijos: - alunecri pe panta de racord dintre terasa inferioara si terasa Slatina (zona falezei): aceasta zona se dezvolta intre Stadionul municipal str. George Poteran la N coala de Politie, stadionul acesteia de-a lungul fruntei terasei spre S traverseaz Valea Clocociuv si pana la ieirea din Municipiul spre comuna Milcov, iar la E digul barajului de acumulare hidroenergetica. Panta terenului in aceasta zona are valori cuprinse intre 15 25 %, pe unele zone chiar la verticala. In aceasta zona aparalunecri puternice si continui in zone cu izvoare puternice, care au cea mai mare frecventa. Treapta formata intre cele doua taluze de alunecare este mai lata, iar materialul surpateste puternic frmntat in procesul de alunecare si antreneaz deseori felii din roca de baza, iar pe unele zone pe treapta de alunecare aparblti si mlatini care menin umiditatea foarte avansata a materialului de alunecare. Alunecri foarte puternice (curgeri de material) apar de asemenea in zonele cu izvoare . Memoriu general de urbanism Reactualizare P.U.G. Municipiul Slatina iulie 2011 Slatina ora modern, verde, bogat, vibrant puternice si continui , cantitatea de apa determina nmuierea nu numai a materialului prbuit dar si a sedimentelor pliocene.Aceste sedimente cu aternare si pliocene sunt amestecate intr-o pasta curgtoare care formeaz un con de dejecie local aplatizat (panta morfologica sub 250), iar vrful conuluieste in zona de apariiea izvoarelor.

O astfel de alunecare exista la cca. 300 m in aval de fostul abator. Cu ocazia realizrii zidului de protecie a lacului de pe malul stng al rului Olt, s-a eliminat influenta lacului asupra stabilitii versantului (in sensul stoprii eroziunii apelor rului Olt), iar lucrrile de amenajare a versantului au fost haotice si insuficiente, abandonate dup 1990. Alunecri pe vile praielor ce traverseaz terasa nalta si deverseaz in rul Olt: o Valea Streharet treangului, dezvoltata in nordul localitii, unde apar frecvente alunecri.Pe ambiiversani ai vilor ncepnd de la lacul de acumulare pana in aval de Manastirea Streharet, ele fiind dezvoltate ncepnd de la cornia spre firul vii, unele au aspect semicircular de frecventa mare, altele de frecventa mai redusa de desprindere a stratului deluvial si sunt datorate prezentei pmnturilor cu contracii si umflri a pturii deluviale la nivelul terasei cat si a aciunii fenomenului de nghe si a defririlor. Alunecri mai noi apar pe versantul de vis a vis de Manastirea Streharet cat si in aval de biserica, zona cimitirului, toate marcate pe planul de situaie anexat. o Valea Clocociovului si Urltoarei ncepnd inca din est de la zona de obrie a respective vai, apar alunecri de teren noi, observate cu ocazia cartrii efectuate in zona, in amonte de str. Banului, in zona staiei electrice (taluze la vertical pe cca. 5,0 m), de asemenea pe cei doi versani ai respectivelor vai, cat si in aval de Manastirea Clocociovului, unele din elestabilizate (vis a vis de Manastire unde au fost realizate reele si puuri de drenaj, restul alunecrilor fiind inca active). o Dealul Viilor situate pe panta de record dintre terasa inferioara si terasa superioara, delimitat la S de valea paraului opot, la V str. Strehareti, iar la N si E terasa nalta Terasa Slatina. Primele alunecri active au aprut in zona dup o perioada de ploi abundente si ndelungate in anul 1970, afectnd ntreaga lungime a versantului cat si sectoare adiacente pe poriuni mai restrnse, avariind sau distrugnd case si drumuri (de altfel recent aceste alunecri au reactivat chiar la intrarea dinspre Piteti pe malul drept al rului pe o poriune de 50 m lungime). Lipsa existentei vegetaiei, existent unor crptur adnci (datorate fenomenului de contracie umflare), precum si erodarea treptata a argilei deluviale de la suprafaa de ctre apele de iroire, au favorizat ptrunderea acestora la contactul cu formaiunile pliocene, respective argile marnoase cenuii, care au condus la apariia acestor fenomene de alunecare. Cu ocazia realizrii drumului de centura Proiect ISCAS ISLGC Bucureti, s-a studiat si posibilitatea consolidrii versantului si amenajrii paraului opot, ce au fcut obiectul contractului nr. 3360. Prin lucrrile de consolidare propuse si realizate, respective drenuri, ramforti de beton, inclusive introducerea paraului opot pe o caseta betonata intre bd. Titulescu si Biserica Sf. Ion, versantul (DealulViilor) si-a recapatat parial stabilitatea fiind chiar amplasate unele construcii familiale cu regim de inaltime parter si etaj. o Versantul cuprins intre Valea opot la S siValeaStrahareti la N, prezint o stabilitate labila la limita de declanare a unor fenomene fizico geologice defavorabile, daca se continua defriarea versantului si nu se iau masuri de captare a eventualelor izvoare ce apar la baza versantului, cunoscut fiind faptul ca prezenta unor strate acvifere cu debite ce pot creste in perioadele cu precipitaii bogate pot conduce la creterea procesului de alunecare prin umezirea argilelor din straturi cat si prin antrenarea particulelor fine din stratele de apa in special unde aceste ape afloreaza la zi. o Dealul Grditea apare ca un mamelon (posibil martor de eroziune de forma circulara), situate intre zona de lunca si terasa inferioara, dezvoltat intre cotele 110,00 165,00 m. Panta mare a versantului pe unele zone chiar la verticalasi in general intre 15 300, este acoperit

sporadic de vegetaie pe zona spre Municipiul Slatina, iar spre rul Olt aceasta aproape lipsete in totalitate. Reglementari: (1) Prezentul regulament local de urbanism este un regulament-cadru avnd atat un caracter director ct i de reglementare i reprezint principalul instrument de planificare operaional, constituind baza legal pentru realizarea programelor i aciunilor de dezvoltare. Prevederile sale permit autorizarea direct cu excepia cazurilor n care este precizata obligativitatea elaborarii unor Planuri Urbanistice Zonale sau de Detaliu, pentru determinarea tuturor coditionarilor de reglementare, cazuri specificate n continuare la aliniatul (2), precum i n coninutul regulamentului. (2) Terenurile pentru care se impune realizarea si aprobarea conform legii a unor Planuri Urbanistice Zonale sau de Detaliu sunt cele care prezinta, distinct sau cumulat, urmatoarele caracteristici: i. terenuri cu geometrie neregulata si atipice fata de unitatea teritoriala de referinta din care fac parte ii. terenuri ce nu au fost sistematizate si echipate edilitar si pentru care sunt necesare operatiuni urbanistice de parcelare, reparcelare, trasarea unor noi artere de circulatie, echiparea cu doatri cu caracter public iii. terenuri care sunt in present ocupate cu unitati industriale dezafectate sau in curs de dezafectare, propuse prin PUG spre re-conversie functionala cu activitati apartinand domeniului tertiar (comert, servicii) iv. zonele asupra crora s-a instituit un anumit regim de protecie sau interdicie, care nu pot fi suficient reglementate prin Planul urbanistic general si care sunt evideniate/delimitate n cadrul acestuia n vederea detalierii prin planuri urbanistice zonale.1 (3) Pentru zonele construite protejate, asa cum acestea sunt evidentiate n Planul urbanistic general, vor fi ntocmite Planuri Urbanistice Zonale pentru Zone Construite Protejate (PUZCP), n acord cu metodologia de elaborare a documentatiilor de urbanism pentru astfel de zone. Pna la ntocmirea unor astfel de documentatii urbanistice sunt aplicabile dispozitiile instituite prin prezentul regulament la nivelul unitatii teritoriale de referinta corespunzatoare. Zonificarea functionala propusa pleaca de la principiul modern al deservirii flexibile si diverse a teritoriului unui oras, intarind mixitatea functionala si contiguitatea activitatilor in relatie cu trama stradala, tipologia parcelarului, a fondului construit, cu istoria si vocatia orasului Slatina. Zonificarea propusa respecta urmatoarele principii: - intarirea raportului orasului cu Oltul ca element fondator al acestuia - printr-o organizare functionala care sa permita mai mult accesul si folosinta publica a zonei riverane - pastrarea limitelor zonelor construite protejate si corelarea spatiala si functionala a acestora la nivelul teritoriilor din proximitate - pastrarea in decupajul functional a memoriei orasului cristalizata in natura si tipologia parcelarului, a tramei stradale si a densitatii fondului construit - crearea unei zone centrale viabile si veritabile a orasului prin conectarea multipla a tuturor functiunilor prezente in arealul central al orasului, cu scopul cresterii puterii de focalizare si reprezentare a acesteia - respectarea conformarii altimetrice naturale a teritoriului Slatinei si intarirea functiilor sociale ale spatiilor plantate naturale situate in intravilan

delimitarea cu claritate a zonei centrale a Slatinei prin reconformarea profilelor tramei stradale majore adiacente si prin eliberarea acestui areal de traficul greu de tranzit. - sporirea atractivitatii Slatinei prin specularea si valorificarea calitatilor unor locuri cu valoare deosebita: malul si zona limitrofa Slatioarei, zonele adiacente vailor plantate, punctele de panoramare peisagera, manastirile, Dealul Gradistei, monumentele de arhitectura din zona construita protajata - crearea unei imagini a orasului prin reglementarea corespunzatoare a zonelor de intrare si poarta in oras, situate adiacent principlelor aretere de penetratie si caii ferate. 4.2. Diviziunea teritoriului in zone, subzone si unitati teritoriale de referinta Diviziunea teritoriului in zone functionale a luat in calcul criteriul functiunii dominanteexistente si propuse- in relatie cu strategia generala de dezvoltare a localitatii si cu vocatia afirmata a anumitor zone. Diviziunea teritoriului in subzone functionale a fost determinat de cinci parametri: situarea ntr-o condiie particular de cadru natural (in vecinatatea padurii, mal de apa, vale, promontoriu). situarea n interiorul sau n exteriorul zonei construite protejate funciunile dominante admise cu sau fr condiionri; natura parcelarului pe care se situeaza acele functiuni tipul de tesut urban (constituit slab constituit sau neconstituit/fost agricol) In cadrul fiecarei subzone functionale, acolo unde a fost considerat necesar, teritoriul a fost sub-divizat in unitati teritoriale de referinta, dupa alti doi parametri de diferentiere, care se adauga celor anteriori: pozitia particulara in cadrul zonei/ orasului central/ periferic regimul mediu de inaltime

Situatia existenta
Locuinta este situata pe strada Panselelor avand accesibilitate la strada Basarabilor. Suprafata ocupata este de 7500 de m2, iar vecinii sunt reprezentati de Andreescu Mihai situat in partea partea Nordica, strada Panseelor in partea Vestica, Popescu Adrian in partea Estica, iar in partea Sudica Ignat Nicolae. Suprafata de teren construita este de 360m2, iar suprafata libera este de 7140m2. Destinatia cladirilor este aceea a locuintelor individualesi collective mici, suprafetele ocupate fiind de 2500m2, 3300m2 si respectiv 5700m2. Inaltimea locuintei este de 14 m . Echiparea existenta este urmatoarea un sistem centralizat de alimentare cu apa, alimentarea cu energie electrica este asigurata de retelele de inalta si medie tensiune ce traverseaza teritoriul administrative al orasului si alimentarea cu gaze este asigurata de retelele de distributie a gazului. De asemenea locuinta prezinta echipare cu telefonie, internet si cablu tv. Bilant territorial al orasului slatina. BILANT TERITORIAL PROPUS FUNCTIUNE SUPRAFATA(mp) SUPRAFATA SUPRAFATA (ha) PROCENTUAL LOCUIRE 7454519.00 690.00 13.7% INDUSTRIE 4196987.00 415.00 8.2% GOSPODARIE 291105.00 29.10 0.6% COMUNALA ZONA CENTRALA 1313181.00 130.00 2.6% INTRAVILAN

ZONA SPECIALA SPATII VERZI SI AGREMENT CIRCULATII MIXT APE +PADURI INTRAVILAN TOTAL ARABIL PASUNE/LIVADA/VIE APE PADURE INFRASTRUCTURA EXTRAVILAN TOTAL ADMINISTRATIV

85621.00 1589021.00 244500.00 4608717.00 2432000.00 22215651.00 36976783.00 69756579.00 139222053.00 277130925.00 554176229.00 1106763437.00 50877500.00

9.00 132.00 255.45 447.00 243.20 2350.75 2021.75 136.72 205.79 217.11 155.63 2737.00 5087.75

0.2% 2.6% 5.1% 8.9% 4.8% 46.6% 40.1% 2.7% 4.1% 4.3% 3.1% 54.2% 100%

EXTRAVILAN