Istorie

In anul 1956 una dintre sectiile institutiei Teploenergoproiect din Kiev a elaborat un proiect tehnic al retelelor termice din orasul Chisinau. Proiectul tehnic a fost aprobat de catre Consiliul Economiei Nationale al RSSM la data de 26 august 1957. In conformitate cu Hotarirea CC al PC al Moldovei si a Consiliului de Ministri al RSSM Cu privire la dezvoltarea constructiei de locuinte in RSS Moldoveneasca, volumul de baza al constructiei locative era transferat in zona Riscani, situata la o distanta de 2 km de la CET. In 1958 in acest sector se concentrase aproape 80% din intregul volum de constructii locative din oras. In legatura cu aceasta si in baza deciziei consiliului tehnic din 16 mai 1958, Consiliul Economiei Nationale a Moldovei si Ministerul Centralelor Electrice au inaintat o noua sarcina de plan in vederea refacerii proiectului tehnic aprobat, cu referinta la volumul sarcinilor proiectate. Astfel, pina in 1965 se presupunea dezvoltarea sarcinilor termice, neatingind cota de 158 Gcal/ora la agentul termic (temperatura maxima 140 grade) si 60 tone/ora la aburi. In conformitate cu aceasta sarcina, de la CET magistrala principala trebuia sa fie instalata pe strada nr. 41 in directia zonei Riscani, pentru ca mai apoi sa-si schimbe directia initiala - spre strada A. Doga, in partea centrala a Chisinaului. Dezvoltarea alimentarii centralizate cu caldura a fost fixata in Schema termoficarii orasului Chisinau in perioada anilor 1964-1970, luindu-se in calcul perspectivele de dezvoltare pina in anul 1980.Aceasta a fost elaborata de una dintre sectiile Institutului Unional de Stat de Proiectari Promenergoproiect din Kiev, in iunie 1964. Institutul respectiv indeplinea astfel misiunea Directiei principale pentru energetica si electrificare de pe linga Consiliul de Ministri al RSS Moldovenesti din 6 septembrie 1963. In anul 1977 a fost data in exploatare CET-2 si reteaua termica cu diametrul de 1000 mm, ce unea CET-1 si CET-2 cu statia de pompare nr. 8 a conductei retur. CET-2 asigura posibilitatea functionarii in paralel a acestor doua surse printr-o retea termica, in perioada sezonului de incalzire, si, totodata, facea posibila functionarea retelelor termice in timpul verii, ce asigura apa calda menajera. Complexitatea de relief a terenului si, in legatura cu aceasta, divizarea retelelor termice in zone hidraulice independente a conditionat constructia a 22 de statii de pompare pentru conductele de alimentare si conductele retur ale retelelor termice magistrale, statiile fiind dotate cu agregate de pompare ce posedau o capacitate de productie de pina la 6400 metri cubi / ora. Incepind cu anul 1990 S.A. Termocom exploateaza gospodaria termica (centrale termice si retele termice de distributie) din localitatile zonei suburbane ale municipiului Chisinau. Aceasta are in componenta sa 18 centrale termice cu o capacitate de productie de la 1,2 pina la 34,4 Gcal/ ora, iar din anul 1999, odata cu anexarea S.A. Rapdet, Termocom-ul si-a asumat raspunderea pentru inca trei centrale termice de incalzire a apei: de Sud, de Vest si de Est, a caror productivitate ating cota de 320-400 Gcal/ora. Reglementarea livrarii agentului termic in apa calda menajera de la CET se efectueaza centralizat, prin schimbarea temperaturii apei din reteaua de termoficare in conducta de alimentare a retelelor termice, in functie de temperatura aerului inconjurator, in cazul consumului permanent de apa in sistemul retelelor termice. Parametrii aprobati ai agentului termic: - Pentru incalzire si ventilare, conform graficului de caldura 130/70 C; - Pentru alimentarea cu apa fierbinte 60 C. In calitate de combustibili se utilizeaza gaz natural, mazut, carbune.

Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

Istoria termoficarii Chisinaului Data 1 septembrie 1951 Eveniment S-a dat in exploatare catre CET-1 Chisinau prima turbina cu capacitatea de 4 MVt. A inceput asigurarea centralizata cu agent termic a or.Chisinau, cind CET chisinaueana contribuie la termoficarea oraselului energeticienilor. S-a furnizat energie termica combinatului de sere. Sint acordati aburi sectiei olane pentru necesitatile tehnologice de la fabrica de caramizi nr.2 Functioneaza conducta magistrala de aburi CET fabrica de piele cu un diametru de 300 mm si cu o lungime de 0,8 km. Incepe exploatarea conductei de aburi CET fabrica de piese din beton armat, cu diametrul de 300 mm. S-a construit si s-a dat in exploatare magistrala de termoficare cu diametrul de 600 mm si cu lungimea de 2,2 km, pornind de la CET1 spre sectorul locativ Riscanii de Jos, magistrala prin care apa calda menajera a fost utilizata pentru necesitatile de incalzire si de alimentare. S-a dat in exploatare magistrala din directia Casa Guvernului, cu lungimea de 4,57 km. S-a dat in exploatare statia de pompare nr.1 (pentru anul 1966), ce asigura cu agent termic zona centrala a orasului. S-a dat in exploatare statia de pompare nr.2 pentru asigurarea cu agent termic a zonei Riscani.

1955

1956 1958

1959

Martie 1961

Aprilie-decembrie 1961

1962

1965

1966

Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

1 Martie 1966

In cadrul sistemului Moldavglavenergo s-a creat intreprinderea de stat Directia retelelor termice ale orasului Chisinau. S-au dat in exploatare statiile de pompare nr. 4, 5, 7 pentru a asigura alimentarea cu agent termic o parte de blocuri locative din s. Botanica. S-au dat in exploatare statiile de pompare nr. 18 si 19 pentru conductele magistrale ale conturului de alimentare cu agent termic de la Centrala Termica de Sud. S-au dat in exploatare statiile de pompare nr. 9 si 10 pentru conductele magistrale in directia sectorului Buiucanii de Sus. S-a dat in exploatare blocul energetic al CET-2 din Chisinau. S-a dat in exploatare statia de pompare nr. 8, cu productivitatea de 6400 metri cubi/ ora si care asigura functionarea comuna, in paralel a CET-1 si CET-2, prin conductele cu diametrul de 1000 mm spre reteaua termica unica. S-a creat posibilitatea de a functiona in perioada de vara doar CET-2. S-a creat Intreprinderea de Stat Communteploseti (prin urmare, S.A. Termocom) in structura Asociatiei republicane Termocomenergo, care deservea punctele termice centrale si individuale, retelele termice de incalzire si de alimentare cu apa calda menajera din interiorul cvartalelor, ansamblurile de elevatoare si blocurile de comanda. Retelele termice magistrale si de distributie, statiile de pompare s-au transmis de la balanta Companiei de Stat Moldenergo catre balanta S.A. Termocom. S-a creat unica organizatie pentru transportul, distribuirea si comercializarea energiei termice. S.A. Rapdet a fost inclusa in componenta S.A. Termocom. S-a transmis proprietatea de stat din capitalul statutar al S.A. Termocom in administrarea primariei orasului. S-a creat o organizatie unica pentru producerea, transportul si distribuirea energiei termice din apa calda menajera si aburi in componenta Centralelor Termice Est, Vest si Sud, a 18 statii termice suburbane,

1968,1970,1976

1969,1970

1977,1981

1977 1978

Octombrie 1984

Mai 1995

1 octombrie 1999

Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

a 1500 km de retele termice magistrale, de distributie si din interiorul cvartalelor pentru apa calda menajera , a 14 km de conducte cu abur, a 500 de PTC si a 3800 blocuri de elevator. 29 noiembrie 2001 Conform hotaririi Judecatoriei Economice a Republicii Moldova in calitate de Administrator al Termocom S.A. in procedura planului a fost numit Dionisie Antocel S-au micsorat pierderile in retelele de distribuire a agentului termic - de la 593,3 mii Gcal, in 2001, pina la 400,5 mii Gcal in 2005, sau de la 35,66%, din totalul volumului livrat in 2001, pina la 19,17 % in 2005.Economia anuala - circa 78,6 mln lei fata de 2001. SATermocom si-a marit livrarile in retea - de la 1663,7 mii Gcal in 2001 pina la 2031,6 mii Gcal in 2005. S-a micsorat consumul apei de adaos in retele de distribuire a agentului termic - de la 654,1 metri cub/ora - in 2001 pina la 207,9 metri cub/ora - in 2005, normativul fiind 250 metri cub/ora. Economia a constituit 41,3 mln lei fata de 2001. S-a redus numarul personalului - de la 2205 angajati in 2001 pina la 1801 in 2005 sau cu 404 angajati mai putin. Efectul economic este economisirea a cca 13,4 mln lei. S-a redus costul real de producere a unei Gcal - de la 379,6 lei in 2001 pina la 320,8 lei in 2005 pe fundalul majorarii preturilor la componentele de cost cu cca 30%. S-a marit procentul achitarii pentru energia termica livrata catre consumatori - de la 62,66 % energia termica livrata in 2001 pina 98,12 % in anul 2005, desi in 2004 procentul achitarilor era de 103,3 %. S-a marit procentul de achitarii cu principalii furnizori - de la 18% din totalul consumurilor de resurse energetice in 2001 pina la 55,4% in 2005.

Anii 2001-2005 Realizari esentiale efectuate pe parcursul Planului de reorganizare

Caracteristica intreprinderii Societatea pe Actiuni Termocom este o intreprindere de productie subordonata Primariei Municipiului Chisinau si Consiliului municipal al capitalei Republicii Moldova. Obiectul activitatii intreprinderii il constituie producerea, transportarea si distribuirea energiei termice (apa calda menajera si incalzire) consumatorilor: organizatiilor fondului locativ ale municipiului, institutiilor de stat, organizatiilor bugetare, social-culturale, agentilor economici din domeniul privat si de stat etc. Ca sistem de termificare a municipiului Chisinau, S.A. Termocom are o experienta in domeniu de peste 50 de ani si reprezinta un ansamblu de instalatii termico-energetice bine definit, fiind singura organizatie in ceea ce priveste transportarea centralizata la distanta a energiei termice, care asigura: incalzirea a circa 200 mii de apartamente, 120 gradinite de copii, 157 scoli, 21 de spitale, 53
Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

institutii superioare de invatamint, 44 policlinici, precum si majoritatea blocurilor administrative si sediilor diferitor intreprinderi, institutii si organizatii; alimentarea cu apa calda menajera: din 3,5 mii blocuri de locuit, 2,4 mii sunt dotate cu sisteme centralizate de alimentare cu apa calda. - Capacitatile disponibile pentru furnizarea energiei termice: 2,5 mil. Gcal. - Furnizarile reale de energie termica in ultimii cinci ani: 1,2 1,4 mil. Gcal. SA Termocom presteaza urmatoarele tipuri de servicii: Calcularea sarcinilor termice; Intocmirea documentatiei termico-tehnica in baza documentatiei de proiect; Consultatii in problemele tehnice si generale in domeniu, eliberarea conditiilor tehnice; Inspectarea, la cererea consumatorilor, a obiectelor functionale ale retelelor termice; Eliberarea informatiei statistice consumatorilor; Eliberarea copiilor (duplicatelor) documentatiei; Servicii de transport; Servicii ale laboratorului chimic; Servicii de reparatie a traseelor termice; Servicii privind cautarea locurilor de scurgere a agentului termic; Deservirea nodurilor termice ale consumatorilor; Montarea aparatelor de evidenta etc. Pina in anul 1998 S.A Termocom era o intreprindere solvabila din punct de vedere financiar. Prin Hotarirea Guvernului RM N 651 din 09.07.99 S.A. Termocom a fost transmisa in proprietatea organelor administratiei publice locale ale mun. Chisinau. Drept documente fundamentale, care determina dezvoltarea sistemului de alimentare cu caldura a mun. Chisinau, sunt Hotarirea Guvernului RM N 360 din 11 aprilie 2000 Cu privire la aprobarea strategiei energetice a Republicii Moldova pina in anul 2010 , care prevede reconstructia retelelor termice magistrale in baza mijloacelor organelor publice locale, precum si Conceptia de dezvoltare a sistemului de alimentare cu caldura a municipiului Chisinau, adoptata prin decizia Consiliului municipal Chisinau din 24 decembrie 2002 N7/3, care determina directiile de baza ale lucrarilor de mentinere in stare functionala si dezvoltarii sistemului de alimentare cu caldura a mun. Chisinau. Principalele directii tehnice in acest sens sunt: pastrarea si dezvoltarea sistemului centralizat de alimentare cu caldura in zona cuprinsa de sursele de energie termica; dezvoltarea in baza argumentarilor tehnico-economice a sistemelor descentralizate si autonome de alimentare cu caldura; modernizarea retelelor termice magistrale si de distributie; automatizarea sistemelor de alimentare cu caldura. Producere S.A. Termocom produce energie termica in cadrul surselor sale: Centrala Termica de Vest si Centrala Termica de Sud. Aceasta calitate presupune aprovizionarea cu incalzire si apa calda menajera, in paralel cu transportarea agentului termic de la principalele surse CET - 1 si CET 2. In perioada intersezoniera aprovizionarea cu apa calda menajera este asigurata de sursele principale CET-1 si CET-2, fiind totodata posibila punerea in functie a surselor mentionate anterior, aflate la balanta S.A. Termocom. Actualmente, sistemul centralizat de incalzire asigura aprovizionarea cu agent termic 2348 de

Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

abonati ce incorporeaza 7070 obiecte. In privinta optimizarii cheltuielilor de producere in decursul a patru ani a fost efectuat un complex de masuri, care i-au permis comisiei guvernamentale interdepartamentale, examinind situatia Termocom S.A. in septembrie 2005, sa ajunga la urmatoarele concluzii: - nivelul pierderilor de energie termica in retele corespunde celor normative; - consumul specific de combustibil, apa, energie, termica a fost adus pina la cel normativ, stabilit pentru utilajul nou sau pina la datele lui din pasaport; Principalele directii ale lucrarilor de functionare si dezvoltare a sistemului de alimentare cu agent termic in mun. Chisinau: - Dezvoltarea si pastrarea sistemului de alimentare centralizata cu energie termica in zona de acoperire de catre sursele de baza de energie termica; - Modernizarea retelelor termice magistrale si de distributie; - Automatizarea sistemului de alimentare cu caldura; - Modernizarea statiilor de pompare ale retelelor termice magistrale. Se prevede transferarea alimentarii cu energie electrica a noua statii de pompare ale retelelor termice magistrale de la sursa proprie de alimentare cu energie electrica in baza instalatiilor motoarelor cu ardere interna; instalarea a 22 convertoare cu frecventa de conducere a motoarelor electrice a pompelor la 14 statii; -Instalarea armaturii de inchidere pe retelele termice magistrale si de cartier. Se prevede inlocuirea a 2620 unitati de armatura de inchidere de diametre diferite, ceea ce va permite excluderea pierderilor neproductive de apa in retea la efectuarea reparatiilor planificate si de avarie; la fel, va asigura fiabilitatea alimentarii cu caldura a consumatorilor; - Modernizarea surselor de alimentare cu caldura a zonei suburbane. Se prevede constructia centralei electrotermice in comuna Stauceni si a centralelor termice de incalzire a apei in com. Singera, Ghidighici si Gratiesti, ceea ce va permite cresterea eficientei si calitatii alimentarii cu caldura in zonele indicate; - Modernizarea reteleor termice de cartier. Se prevede lichidarea sistemului de alimentare cu caldura in patru tevi de la punctele termice centrale pina la blocurile locative si instalarea punctelor termice individuale pentru alimentarea cu apa calda menajera a fiecarui bloc; - Automatizarea sistemului de alimentare cu energie termica. Se prevede crearea sistemului automatizat si conducere a proceselor tehnologice de distribuire si consum a energiei termice la nivelul statiei de pompare - punct termic central bloc locativ. La 1 ianuarie 2006, lungimea totala a retelelor termice magistrale si de distributie, calculata in conducta dubla, constituia 233, 471 km, inclusiv in varianta de pozare aeriana 46,431 km. Variatia conductelor date in exploatare este in limita diametrelor conventionale 50 - 1200 mm. Acestea sint montate cu pozare aeriana si subterana. In calitate de termoizolant se utilizeaza vata minerala si poliuretanul expandat, cu o raspindire tot mai mare datorita calitatilor tehnice performante. In dependenta de diametru, lungimile totale ale conductelor se distribuie in felul urmator: - DN = 1200 mm 3,070 km (in rezerva) - DN = 1000 mm 7, 445 km - DN = 900 mm 0,255 km - DN = 800 mm 21,538 km - DN = 700 mm 10,205 km - DN = 600 mm 16, 75 km - DN = 500 mm 31,836 km - DN = 400 mm 22,150 km - DN = 350 mm 0,77 km - DN = 300 mm - 15,992 km

Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

- DN = 250 mm 23,118 km - DN = 200 mm 24,023 km - DN = 50 - 150 mm 52,273 km In sistemul de retele sint instalate 17 statii de pompare refulare, 491de puncte termice centrale, 487,625 km de retele termice intercartier, 3774 elevatoare hidraulice si noduri de dirijare, 1731 compensatoare, inclusiv 264 de tip silfonic, 12,1 mii unitati de armatura si alt utilaj. S.A. Termocom este proprietara a 20 Centrale Termice din zona suburbana a municipiului Chisinau. In octombrie 1999 Termocom S.A. intra in posesia a inca trei Centrale Termice: de Est, de Vest si de Sud, care functioneaza in sistemul centralizat de aprovizionare cu agent termic. Intreaga suprafata a loturilor, pe care sint amplasate Centralele Termice, constituie 24,86 ha, inclusiv zona suburbana 7,878 ha. Functionarea centralelor termice Centrala Termica de Vest: este amplasata in partea de vest a orasului pe o suprafata de 2,77 ha in lunca riului Bic. Capacitatea stabilita este de 410 Gcal. In anul 2005 au fost produse 248,8 mii Gcal. Este asigurata cu gaze naturale de la o gazoconducta de presiune medie, apeduct potabil, sistem de canalizare. Cosul de fum are o inaltime de 100 m. Instalatiile de pacura poseda capacitatea de 2000*3 si 4000*1 metri cubi; cale ferata de acces; Centrala Termica de Sud : este amplasata in partea de Sud a orasului pe o suprafata de 3,0 ha. Capacitatea stabilita este de 300 Gcal/ora, iar in anul 2005 s-au produs 189,7 mii Gcal. Centrala Termica de Sud este asigurata cu gaze naturale de la o gazoconducta de presiune medie, apeduct potabil, sistem de canalizare. Cosul de fum are o inaltime de 90 m. Instalatiile de pacura au o capacitate de 1000*2 metri cubi; cai auto de acces; Centrala Termica de Est (in rezerva): este amplasata in partea de Est a orasului pe o suprafata de 12,9 ha in lunca riului Bic. Capacitatea stabilita e de 380 Gcal/ora. Este exclusa din circuitul tehnologic din anul 1999. CT Est este alimentata cu gaze naturale de la conducta magistrala de gaze cu presiunea de 9 atm., apeduct tehnic, sistem de canalizare. Cosul de fum are inaltimea de 180 m. Instalatiile de pacura poseda capacitatea de 50

Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

Repararea utilajului electric

Tehnologia reparrii unei maini electrice aflate n exploatare cuprinde urmtoarele faze importante: -izolarea ei electric de restul instalaiei,prin deschiderea ntreruptorului(automat sau manual)i scoaterea patroanelor siguranelor din tabloul de for,cu luare a tuturor msurilor de protecie a muncii. -desfacerea legturilor electrice de la bornele mainii -desfacerea legturilor de transmisie la utilajul antrenat -desfacerea piuliilor de pe prezoanele de pe fundaie -ridicarea cu macaraua i depunerea motorului i platforma cruciorului de transport. -transportare lui la atelierul de reparaie. -demontarea motorului. -reparaia prilor componente defectate -ncercri -reinstalarea motorului pe fundaie. -refacerea legturilor electrice i mecanice -ridicarea izolri

Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

CARACTERISTICA UTILAJULUI ELECTRIC Utilajul folosit la satiile de pompare este foarte variat. Este folosit atat utilaj nou, performant cat si utilaj mai vechi. Exemplu: Statia de pompare N. 12
1.

motoare electrice asincrone.

P = 500kw n = 1500rot/min Cos = 0,88

Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

2. aparate de masura

Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

10

3. panouri de comanda

4. transformatoare Cu ulei, uscate 10kv-4kv

Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

11

Reparatia unui motor electric

Statia de pompare N. 6 ( RISCANI) \

Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

12

1. 3 motoare electrice

P=1250 kw U=0,4kv N=1500rot/min

2. transformatoare 6kv-0.4kv 3. stabilizatoare de tensiune 4. panouri electrice 5. aparate de masurat 6. convertizor de fregventa

Statia de pompare N. 13 (Ciocana) 1. 4 motoare electrice 2. panouri de distributie 3. Transformatoare 10-6kv 4. camera de comanda . 5. scimbatoare de caldura P= 500kw N=1500rot/min Cos=0,89

Statia de pompare N. 4 (Botanica)

1. 4 motoare electrice

P= 500kw N=1500rot/min Cos=0,89 U=6kv M= 2630 kg

2. panouri de distributie 3. camera de comanda 4. Transformatoare 10-6kv 5. relee de protectie

Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

13

6.

scimbatoare de caldura

Schema de alimentare cu E.E. a statiei de pompare N. 1

Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

14

 - 409
. 30 . 9 0,4 1 15 (370+135) +(390+150) (370+135) +(390+150) 0,4 2 15

- 1
20 600/5 0,4 1 0,4 1 I 0,4 kV 0,4 I 0,4 1 0,4 1 3791 - 2 20 400/5 - 2 20 400 /5 0,4 II 0,4 0,4 2 0,4 2 3791 20 600/5 0,4 1 0,4 1 II 0,4 kV

1 103 -4 =200 kW I=357 A

1 67 kVar

2 67 kVar

2 102-4 =160 kW I=297 A

Schema de alimentare cu E.E. a statiei de pompare N. 12

Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

15

1 I V 1 0k 3 10 B1

10

II V 8 1 0k

1 0B C

1 0B2

1 0B2T

1 0 0 /5 W h; varh

1 0 0 /5 W h ; varh

-10 3 x2 40 L = 10 00 m

1T
1600 V A k 1 0/6 k V

1T C H
-6 3

15 -6
T H Ic -I I I -6 k V 1 10

A C -1 0 (3 * 2 4 0 + 3 * 1 8 5 ) L = 24 00 m

-10 3 x2 40 L= 6 0 m

12
TH -Ic 1 k V -0,4 5 3

2T C H
T M 0/0,4 k V -1 1 0 0k V A

2T
1600 V A k 1 0/6 k V

8 2 /51 0

7/5 8 I -6 k V 1 1 9

3 8/3 7 8 6

2 0,4 k V 4

TK 0 -2 10 0/5

BA In=2 0 0 A 2

62

63

6 2

61

6B C

T -1 0 1 5 0 /5

1T H

1T H k V -6 -6

-2-6,3-1 5 0 =1 2,9 F In=1 5A

T -10 1 5 0 /5

6 2

2T H

2T H k V -6 -6

61

6 1

Schema de comanda a motorului electric. Statia de pompare N. 22

Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

16

-22

1 (2)
1 (2) O 1 B O I. 5 (II. 5) 33 1 (2) B I. 7 (II. 7) 3728 I. 7 (II. 7) 1 2 3 1 A4

1 3 4

3
3 O 1 B III. 5 33 O 3 B III . 7 3728 III. 7 1 2 3 1 A4 III 10

1 5 6

4
O 1 B IV. 5 33 O B IV. 7 3728 2 1 3 1 A4 IV 10

1 7 8

Schema de protectie a Motoarelor electrice. Statia de pompare N. 22

Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

17

2 4 1 1 2 2 4 2 1 1

1PT -IV A411 IV 30 B411 IV 31 C411 IV 32 2 8

5PT -IV A 6PT -IV 7PT -IV

2PT -IV 2 8

2 4 1 1 2

3PT -IV 2 8

4PT -IV IV 33 2 8 1 2 3 4

2 4 1 1 2 1

IV 35

IV 36

AB PH -IV

AB

IV-1

IV-25

PH -IV 1 3

R 39 k 11

1 P-IV 12

3 104 O 15 B IV-9 13 4 9 10 5 4B IV-23 7 4 6 4 8 IV-20 1 27 IV-22 1 2 4 2 4 27 6 26 26 3 V-37

2 AB

1 1.03 V .1 I 2 1.05 V .2 I V .4 I 1 V .3 I 1

V
1 P 1.07 2 VI .5 11 12 1 1.02

2 P 2 11

2 12

KD

Msuri i mijloace de protecie a muncii i securitatea antiincendiar la ntreprindere. 1.1.Legile fundamentale cu privire la protecia muncii
Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

18

1.1.Drept norm fundamental n protecia muncii servete Legea Republicii Moldova ,,Cu privire la protecia munciiintrat in viguare prin Hotrrea Parlamentului Republicii Moldova nr.626-XII din 2 iulie 1991 precum i Codul de legi cu privirea la munc,actele legislative a Republicii Moldova,standarde,normative,regulamente,instrucii,actele normative internaionale ratificate de Republica Moldova i toate prevznd cerinele de securitate i igien n organizarea muncii,fa de mijloacele de producere,produsele tehnologice,locuri de munc.Legile,standardele,normele formele de instruire n protecia muncii snt obligatorii pentru toate ntreprinderile funcionrii i lucrtorii lor. Legilor cu privire la protecia muncii snt supui toi lucrtorii care sunt la munc cu ntrepriderile i instituiile de diferite forme de proprietate i gospodrii precum i studenii din sistemul de nvmnt superior i elevii colilor profesionale,colilor medii speciaslizate i colilor de nvmnt public general care se afl n momentul corespunztor la practic precum i ali participani la diferite forme de munc. 1.2.Contractul de munc,orele de lucru,orele de odihn. Protecia muncii femeilor i minorilor. Fiecare persoan,care se angajeaz la ntrepridere este obligat s semneze contract de munc.Acest angajament ntre lucrtor i ntreprindere la care lucrtorul i asum obligaia de a ndeplini munca corespunztoare unei specialiti calificate cu supunere unui regim intern de lucru prevede ca ntreprinderea s remunereze munca lucrtorului dar i s asigure n mod obligatoriu condiiile de munc prevzute de legislaia cu privire la munc printr-un contract colectiv cu angajri din ambele pri. Contractele de munc se semneaz: a)pentru termen nelimitat. b)pentru termene determinate dar nu mai mult de trei ani. c)pentru termene ce prevd executarea unor lucrri determinate. Contractul de munc semnat pentru termen nelimitat,precum i contractul de munc pentru termen limitat poate fi ntrerupt de administraie nainte de expirarea termenului n cazurile cnd: a)ntreprinderea este lichidat,se reduce numrul de state al lucrtorilor sau numrul de lucrtori; b)lucrtorul nu corespunde cerinelor funcionale sau de specialitate n urma lipsei de calificaie sau din cauza strii sntii ce obstaculeaz lucrrile date. c)lucrtorul nu execut funciile sale obligatorii asumate n faa colectivului de munc sau prevzute de regulamentul intern de munc i o face n mod ne motivat i sistematic i dac fa de el singur au fost aplicate i alte sanciuni disciplinare sau de influen social; d)lucrtorul sipsete de la serviciu mai mult de 4 luni la rnd din cauza pierderii capacitii de munc cu excepia cazurilor de concedii de maternitate;lucrtorul care i pierde capacitatea de munc n rezultatul traumelor n timpul lucrului sau a bolilor profesionale i pstreaz locul de munc pn la refacerea capacitii de munc sau pn la stabilirea oficial a invaliditii; e)lucrtorul lipsete de la serviciu(iclusiv mai mult de trei ore n decursul unei zile de lucru)din cauze nemotivate. f)este restituit la serviciu persoana care execut anterior aceast funcie. g)nu se permite concedierea lucrtorului din iniiativa administraiei n timpul pierderii capacitii de munc sau n perioada concediului. n caz de nclcare a legilor de protecie a muncii din partea corpului administrativ i fiind acest fapt confirmat de ctre organele de control i supraveghere,lucrtorul poate s cear s fie concediat cu respectivele indemnizaii. Limita orelor de lucru se stabilete prin legea sau n acord cu legea i se consider ca atare,,ore de lucrun timpul crora lucrtorul este obligat s execute lucrul de care este nsrcinat. Norma numrului de ore de lucru pentru lucrtori cuprinde 40 ore pe sptmn cu opt ore de lucru pe zi.Excepiile de la norm privind numrul de ore de lucru snt:

Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

19

a)numr redus de ore de lucru; b)zi de munc incomplet; Numrul redus de ore de munc se stabilete pentru categorii de lucrtori: a)pentru persoanele n vrsta de la 16 pn la 18 ani-36 ore pe sptmn(7 ore pe zi) b)pentru persoanele care execut lucrri n condiii nocive pentru sntate nu mai mult de 36 ore pe sptmn. Pin acord ntre lucrtor i administraie att n momentul angajrii ct i pe parcursul muncii poate fi stabilit sau modificat numrul de ore de lucru pe zi sau pe sptmna de munc.Remunerarea lucrtorilor se nfpuete n aceste cazuri proporional cu numrul de ore acumulat la munc sau n dependen de produs. Drept ,,ntreruperese nelege timpul stabilit n cadrul regimului de munc n decursul creia lucrtorul este liber de obligaiile salr de munc i poate folosi acest timp dup buna sa voin.Zilele de odihn snt-smbt i duminic. Legislaia muncii prevede o serie de nlesniri pentru femeile care lucreaz. La cele menionate se mai refer urmtoarele: a)se interzice aplicarea muncii femeilor la lucrri grele i nocive.De exemplu se interzice aplicarea femeilor ca sudori,ncrctori de bitum,foschist sau mainist la cazangerie,lctui la tehnica sanitar i instalator de ap,lemnar,zidar precum i n interiorul oricrui recipiente sau puuri; b)se interzice ducerea sau ridicarea cu braele pentru a disloca greuti dup cum urmeaz: -10kg greutate cu o singur ridicare; -7kg greutate dac ncrctura cu bucata este micat pe orizontal,iar n decurs de o tur nu se permite de a transporta mai mult de 1750kgm pe schimb iar de pe podea-875kgm pe schimb. Pentru domnioarele de la 16 pn la 18 ani norma de greutate dus o dat,nu mai mult de 2kg,pentru domnioarele de pn la 14+16 ani transportarea greutilor cu braele este interzis; c)se limiteaz lucrul femeilor la operaiuni de ncrcare i descrcare. d)se interzice lucrul n turnele de noapte i n afara orelor de lucru precum i trimiterea n deplasare a femeilor gravide,mamelor cu prunci sugaci i afemeilor cu copii de pn la 8 ani; e)femeile gravide se transfer la lucrri mai uoare,de asemenea mamele cu sugaci i femeile avnd copii de pn la un an; f)se prevede concediu de maternitate; g)la concediul de maternitate se adaug concediul anual; h)se ofer concediu suplimentar fr remunerare pentru mamele care au copii de pn la trei ani; i)se ofer garanie pentru angajarea la serviciu i se interzice concedierea cu dezangajare a femeilor gravide,a mamelor cu sugaci i a femeilor care au copii cu vrsta de pn la un an .a. Persoanele care snt sub vrsta de 18 ani de asemenea se folosesc unele nlesniri: a)se interzice angajarea la serviciu a persoanelor sub vrsta de 16 ani,numai n form de excepie i cu acordarea comitetului sindical pot fi acceptate persoanele ajunse le vrsta de 15 ani; b)se interzice nsrcinarea persoanelor sub vrsta de 18 ani cu lucrri grele i lucrri nocive;se interzice transportarea sau dislocarea greutilor cu braele pentru tinerii lucrtori-dac depete 2kg(minorii-brbai)i dac depete 2kg (minorele-domnioare).Transportarea sau dislocarea greutilor de tot felul este interzis pentru persoanele sub vrsta de 16 ani; c)se interzice angajarea sau nsrcinarea lucrtorilor sub vrsta de 18 ani la lucrrile nocturne sau supra orele de lucru percum i la lucrrile din zilele de odihn sau festive; d)concediul li se ofer numai nb decursul verii cu termenul de pn la 30zile calendaristice. 1.3Regulamentul disciplinei de munc i regimul intern de munc. Lucrtorii ntreprinderii snt obligai: a)s lucreze cinstit i contiincios;

Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

20

b)s respecte disciplina de munc,s se prezinte la timp la serviciu,s respecte durata orelor stabilite pentru munc,s execute la timp i precis dispoziiile administraiei,s sporeasc productivitatea muncii,s obin o producie de nalt calitate,o nalt calitate n lucrul ndeplinit i nalt cultir a producerii; c)s respecte disciplina tehnologic; d)s studieze i s nsueasc practic precum i s respecte cerinele normelor,regulilor i a altor acte normative cu privire la protecia muncii,igienei de producere,securitii contra incendiilor; e)s nceap lucrul fiind n astfel de aptitudine pentru munc ca s nu se expun pericolului el nsui i s nu prezinte acest pericol pentru ali colaboratori; f)s pstreze n ordine i curenie locul su de munc,s respecte igiena n ncperi i pe teritoriu. Pentru nclcarea disciplinei de munc i a cerinelor regimului intern de munc lucrtorul poate fi supus urmtoarelor sanciuni: a)observaie; b)mustrare; c)mustrare aspr; d)transferare la un serviciu cu remunerare inferioar pu un termen de pn la 3 luni sau trecerea la mun post inferior pe acelai termen; e)concediere; Pentru participarea activ n lucrul de protecie a muncii colectivele de munc i lucrtorii luai aparte snt posibili de a fi stimulai. 1.4.Garantarea lucrtorilor contra staionrii nevoite n caz de a refuza s lucreze cnd lipsesc condiiile de asigurare a muncii. Pentru timpul de ntrerupere a lucrului la ntreprindere,n secii,la locurile de lucru din cauza unor nclcri a legislaiei cu privire la protecia muncii comise fr vina lucrtorului,pentru lucrtor se pstreaz locul de lucru,postul ce ocup i remunerare salarial n mediu.Refuzul lucrtorului de a executa un lucru pentru care nu s-au asigurat condiiile de protecie a muncii i persist pericolul de a se aduce prejudicii sntii sau nsi vieii lucrtorului se consider drept motivat cu plin temei i nu poate avea nici o consecin de responsabilitate pentru acest lucrtor. 2.Regulament de comportare a lucrtorilor pe teritoriul ntreprinderilor,n ncperile de producere i cele auxiliare. Aflndu-se pe teritoriul ntreprinderii,n ncperile de producere i cele auxiliare este strict necesar de a respecta urmtoarele cerine: a)a fi prudent i cu maxim atenie,a merge numai pe trotuare speciale sau locuri semnalate; b)a se pzi de camioanele n micare i de alt transport aflat n micare; c)trecnd pe lng automobile sau alt transport a fi atent i a nu traversa naintea transportului care se mic; d)a nu trece i a nu sta sub ncrcturi ridicate,care se afl n suspensie sau micate de maini ncrctoare; e)a nu trece pe sub schelrii i anu sta sub schelele de construcie sau locuri de unde pot cdea diferite obiecte; f)a se trece n secii i sectoare numai pe pasajele cu aceas destinaie. g)a nu se umbla prin secii,sectoare i alte ncperi fr necesitate; h)a nu se atinge de cabluri i fire conductoare electrice,de instalaii i utilaje electrice; i)pe teritoriul i n ncperi s se respecte strict regimul contra incendiilor;a nu se folosi de foc deschis i a se fuma numai n locurile indicate pentru aceasta;

Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

21

j)a nu se bloca cu ngrmdiri pasajele,trecerile,utilajele de distribuire a curentului electric,nici mijloacele contra incendiului; k)a nu se arunca hrtii,gunoi,crpe i alte mijloace de splat,ters i curit,ultimele a fi depozitate n cutii i urne speciale; l)pentru a bea ap trebuie s se foloseasc instalaii speciale de saturare,vase cu ap fiart. m)a nu se folosi aparate electrice n poziie conectat,a nu lsa lumina aprins,a deconecta condiionerele i alt aparataj electric cnd se prsete ncperea. 3.Principalii factori de pericol si nocivi n mediul de producere.Metodele i mijloacele de prentmpinare a accidentelor de munc i bolilor profesionale.Mijloace de protecie colectiv.Semne de securitate.Traumatismul electric. 3.1.Principalii factori ai traumatismului snt: a)utilajul de producere; b)instalaiile electrice i conductorii electrici; c)cderile d)cderile obiectelor de la nlime; e)precipitare construciilor; f)expozia ncperilor cu nivel de praf ridicat; g)intoxicarea sau asficia n urma eliminrii gazelor; h)incendii; n seciile de producere pot exista urmtorii factori de pericol nocivi care au influene asupra organismului uman: 1)Fizici a)mainile i mecanismele mobile; b)prile mobile ale utilajului de producere; c)temperaturile ridicate ale suprafeelor utilajului,materialelor,apei,vaporilor d)temperatura ridicat a aerului n zona de lucru; e)umeditatea ridicat a aerului; f) nivelul ridicat de zgomot g) lipsa de lumina necesar n zona de lucru h) nivelul ridicat de concentraie a electricitaii statice i) ridicare tensiunii curentului n circuitele electrice, scurtcircuit cruia poate fi supus i organizmul uman j) aflarea locului de munca la nalime 2. Chimici: a) gaze intoxicante b) alte influene nocive 3. Metodele de prevenire a accidentelor i boleleor profesionale sunt urmtoarele: a) Instruirea lucratorilor n domeniul proteciei muncii b) Respectarea cerinelor normelor i regulelor de protecie a muncii c) Aplicarea mijloacelor individuale de protecie e) Respectarea strict a disciplinei de munc i tehnologiei de producere g) respectarea regimului de lucru i odihn 3.3 energia electrica este principala sursa pentru alimentarea utilajului tehnologic i de lumina.De aceia pentru lucratori este pericol sporit de a fi lezionai de curentul electric. Pentru evitarea traumatizmului se cere:

Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

22

a) Montajul, deservirea i folosirea utilajului electric, dispozitivelor i a conductorilor electrici trebuie sa corespunda cerinelor b) Personalul cu calificare electrotehnica, care deservete instalaiile electrice trebuie sa fie instruit cu calificarea II IV categorie n domeniul proteciei electrice. c) Lucratorii care efectueaza operaii la executarea crora pot aparea pericolele lezarii cu curentul electric trebuie sa fie instruii cu capacitatea la categoria I in domeniul proteciei electrice d) A se folosi de dispozitive i instrumente electrice numai chind ele sunt in stare buna e) A se insemna semne de securitate cu inscripii de prevenire i explicaii pe utilajul electric f) A se controla constant i neaparat nainte de a incepe lucrul, existena i starea prizei de legare la pamint sau la conductorul neutru pentru tot felul de utilaje, aparataj, piloni metalici i alte elemente superioare de iluminaie, parile metalice a construciilor g) n timpul lucrului la utilajul sau instalaiilor electrice a se folosi de mijloacele de protecie h) A nu se atinge de cabluri goale pentru a nu intra in contact cu conductoarele de curent electric ale utilajului electric 4. Pemizele i cauzele ce provoac accidente, avarii sau incendii n sfera de producere Accidentele au loc la ntreprinderi unde nu se respecta cerinele privind protecia muncii. mprejurarile i cauzele accidentelor sunt diferite, printre care cele mai curente i specifice sunt urmatoarele: a) folosirea de utilaj ce nu corespund normelor de stare tehnica buna. b) Lucru la utilaje i mecanisme ce nu sunt dotate cu dispozitive de protecie sau acestea sunt deteriorate. c) ncalcarea regulelor de protecie a muncii, incalcarea instruciunilor pentru folosirea instalaiilor. d) Lipsa de atenie i prudena e) Ignorarea procedeelor i metodelor protectoare n timpul lucrului f) Organizarea ne satisfacatoare a locului de lucru g) Controlul insuficient asupra comportarii lucratorilor i respectrii din partea lor a prescripiilor cu privire la protecia muncii h) Instruirea insuficienta lucratorilor n domeniul proteciei muncii i) 5.Tehnica securitii la montarea i exploatarea pompei electrice La montarea i exploatarea pompelor electrice trebuie s se admit tehnicieni i lctui calificai, care cunosc construcia pompelor electrice, avnd practic n exploatare, servire i reparaie a pompelor electrice ermetice, susinnd examene la dreptul de montare i servire a utilajului pompelor electrice i fcnd cunotin cu paaportul dat. Nerespectnd cerinele paaportului dat, poate duce la ieirea din funcie nainte de termen a pompei electrice, poate duce la un accident. pompele electrice trebuie s fie montate n conformitate cu drepturile i normele de construcie. Regulile aranjrii i instalrii electrice (). n timpul montrii i exploatrii pompelor electrice, care pompeaz ap trebuie de condus dup normativele tehnicii securitii pentru pompele electrice centrifugale, care pompeaz ap.
Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

23

n timpul lucrrilor duse asupra servirii tehnice pompele electrice trebuie s fie complet deconectate de la sursele de energie electric. Lubrifierea de pe prile frontale a flanei, corpusului, capacului cutiei de borne s nu fie nlturat. nainte de demontarea pompei electrice lichidele pompate duntoare, inflamabile i uor inflamabile trebuie s se fac splarea cavitii pompei electrice cu lichid de neutralizare pn la nlturarea deplin a resturilor lichidului pompat.

Pornirea pompei electrice cnd este nchis clapeta la pompare, cnd nu este umplut pe deplin cavitatea interioar a pompei electrice cu lichid care trebuie pompat, cnd se afl n cavitatea interioar aer, gaz, vapori. Efectuarea primei porniri a pompei electrice dup montare ori reparaie fr controlul rezistenei izolaiei nfurrii statorului referit ca corpus, care trebuie s ie nu mai puin de 1M n stare rece. Exploatare a pompei electrice fr aranjarea aparatelor de control i blocare, aa cum n caz de distrugere a inelelor de rezin. De lsat lichidul care este pompat n pompei electrice deconectat, dac i pot schimba starea la temperatura mediului nconjurtor. Aasigurarea explozibil a pompei electrice se asigur ntrebuinnd dou feluri de aprare explozibil: cu nveli etan; special. Conform STAS 22782.681 i STAS 22788.377 aprarea cu nveli etan a statorului i a cutiei de borne rezist presiunea exploziei i mpreun cu aprarea electric exclud transmisia exploziei n mediul nconjurtor explozibil. Rezistena fiecrui nveli etanat se verific prin fabricarea ncercrilor ghidraulice cu ajutorul presiunilor artate n desenele de lucru cu ndelungarea nu mai puin de un minut. Suprafaa aprtorilor explozibile este artat de uzur cu ajutorul uleiului costisitor. Aprarea cablurilor de explozie se efectueaz nvelindu-l cu inele din cauciuc special, care sunt artate diametrul minimal i maximal al cablului.

Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

24

Capurile butoanelor, cnd strng capacul cutiei de borne snt cufundate n inele de aprare buloanele, care strng capacul cutiei de borne, corpusul cutiei la borne, panoul i clema exterioar a legturii cu pmntul cu aib Grover pentru prentmpinarea de descuiere sine stttoare. Se efectueaz aprarea explozibil de sine stttoare, conform urmtoarelor cerine: Pornirea pompei electrice, numai cnd cavitatea pompei este plin cu lichidul care trebuie pompat. n timpul acesta din cavitate este exclus aerul, vapori i gaze. Presiunea la intrarea n pomp mai sus, se ndestuleaz cu aparate pentru control i blocare. Semnalizatorul nivelului lichidului, aparat de msurarea puterii de presiune, relee de curent maximal. n timpul exploatrii pompei electrice i instalrii aparatelor de control i blocare. Despachetarea pompei electrice se recomand numai la locul de montare aa cum la transportare fr mpachetare pompei electrice poate fi defectat. De controlat complectivitatea utilajului. Cavitatea interioar a pompei electrice dup categoria A, dup material se conserveaz la ntreprindere. Fabricanta cu soluie ngroat mecanic cu nitrat de natriu dup STAS 19906 Aa pompei electrice nainte de montare e necesar de desconservat dup STAS 901478. De controlat uurina rotaiei rotorului. Dac rotorul se rotete cu nclinare sau nu se rotete de fel, ceea ce poate nclca cerinele transportrii. De verificat rezistena izolaiei nfurrii statorului referitor la corpus pentru care: Scoatei capacul cutiei de borne cu tot cu garnitr. Verificai duritatea prizoanelor de conductibilitatea curentului. Msurai cu megaohmetru la 1000V rezistena izolaiei nfurrii statorului, care trebuie s fie nu mai puin de 1M n stare rece. ndestularea aprrii explozibile n timpul montrii. Montarea pompei electrice i tragerea sursei de energie de efectuat n conformitate cu paaportul dat. nainte de montare a pompei electrice trebuie s fie verificat: dac nu e defectat nveliul; totalitatea tuturor elementelor de strngere (buloanelor, aibelor, piulielor) .a.

Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

25

dac corespunde aprarea explozibil a pompei electrice cu exploatarea; totalitatea i starea prizoanelor i semnelor legturii cu pmntul; dac este nveliul cablului; Starea suprafeei aprrii explozibile (julituri, crpturi i alte defecte nu se admit). Alimentarea cu energie a pompei electrice cu energie se efectueaz cu cablu de diametrul exterior nu mai puin de 42 mm. nainte de conectarea cablului verificai dac este tensiune n sursa de alimentare. Dup conectarea cablului, capacul cutiei cu borne, de pus la loc. Limea crpturii dintre capac i cutia de borne nu trebuie s depeasc 0,15 mm. nveliul cablului trebuie s fie fcut foarte amnunit, fiindc de acesta depinde aprarea de explozie a instalaiei de intrare. Pentru aceasta inelul de cauciuc, dup tietura care o are de lrgit dup diametrul exterior al cablului. Controlul strii nveliului cablului de intrare trebuie de efectuat cnd cablul este deconectat de la reea n felul de control prinderii lui n lanul nfurrii, n timpul unui aa control, cablul nu trebuie s se smulg, s se suceasc n ansamblul garniturii dup instalarea cuplajului. Legtura cu pmntul a pompei electrice. Pentru legtura cu pmntul snt prizoane speciale n cutia de borne, pe cutie, pe suportul carcasei. Locul de conectare a conductorului exterior pentru legtura cu carcasa sau cu cutia de borne amnunit i dup conectare de vopsit. Aprecierea pericolului de zgomot ntr-un ir de cazuri la proiectarea optimal se poate de inclus un efect economic la consumator, micorarea nivelului de zgomot. Nivelul ridicat de zgomot duce la mrirea pierderilor a timpului de lucru, n rezultat, parial scade capacitatea de lucru, micorarea productivitii de lucru a lucrtorilor i nrutirea calitii produciei. Este stabilit, c cu mrirea zgomotului cu 1dB, duce la micorarea fondului timpului de lucru cu 0,5%, care corespunde micorrii adaosului anual (lei) n calcul pentru un muncitor. Micorarea nivelului zgomotului se efectueaz cu un ir de construcii tehnologice, aplicarea lor n conformitate se poate de preuit pe baza metodicii proiectrii optimale. Calculul arat aproximativ, c cu micorarea nivelului zgomotului cu 1dB n comparaie cu execuia seriei de baz mrete costul motorului cu 2...3%. Pentru asta n majoritatea cazurilor e raional s avem modificaii speciale a motoarelor puin-zgomotoase. n aa motoare sunt sczute sarcinile electrice i magnetice, este mrit ntrefierul ntre stator i rotor, este mrit

Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

26

nclinarea crestturilor, este aplicat n unele maini nfurarea statoric n dou straturi n loc de un strat, este micorat diametrul exterior al ventilatorului de rcire exterioar. Pentru ca s primim exactitate mare a ntrefierului, este aplicat o preluare mecanic a suprafeei interioare a statorului. Acestea sunt unele metode de micorare a zgomotului, care ne prezint multe neplceri. 6. Protecia contra incendiilor. Metodele i mijloacele de prevenire a incendiilor, exploziilor i avariilor. Aciunile personalului n cazul producerii lor. 5.1 Incendiul poate sa se produc din urmatoarele cauze: a) din efectele termice a curentului electric b) de la descarcarile electricitaii statice c) de la scntete de proveniena mecanica d) de la nclzirea rulmenilor i a corpurilor e) din cauza folosirii focului deschis f) din cauza fumatului in afara locurilor destinate g) de la descarcarile electrice n timp de furtun 5.2 Spre evitarea incendiilor i avariilor se cere a observa strictregimul contra incendiului, instruciunile de protecie contra incendiului, instruciunile tehnologice i cele de utilizare a utilajelor, mainelor i mecanismelor. 5.3 Mijloacele de stingere a incendiilor de care dispune ntreprinderea: a) extinctoare chimice cu spuma OHP -10 b) extinctoare carbonice i pulverulente c) hidrante de incendiu cuplate cu furtunuri de incendiu d) butoae cu apa i galei e) lazi cu nisip i lopei f) topoare cngi i rngi g) produse din asbest. 5.4 n caz de producere a incendiului lucratorul este obligat sa: a) a ridica alarma contra incendiului b) a comunica prin telefon despre incendiu (tel. 901; 38-81-01)

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

Coala
Mod

Coala Nr. Document Semnat Data

27