Politici financiare i bugetare n serviciile publice

DIRECIA POLIIA COMUNITAR BRAOV

Consideraii generale privind administraia public

Administratia publica este dependent de regimul politic existent ntr-o ar, dar, se separ de politic pentru a exercita propriile sale funcii: elaborarea i aplicarea actelor normative, realizarea raporturilor directe dintre autoriti publice i ceteni, pstrarea ordinii publice, prestarea de servicii ctre populaie. Serviciile administratiei publice se desfasoara in interesul cetateanului si servesc societatea. Administratia publica poate fi privita ca o activitate publica realizata de autoritati publice sau de catre alte entitati delegate de autoritati publice. Administratia publica poate fi privita si ca un sistem de structuri care cuprinde administratia locala ( prefectul) si administratia centrala (presedinti, guvern).

Serviciile publice
Serviciul public reprezinta o activitate de interes general, prestat exclusiv de persoane publice. Prof. Lon Duguit definea serviciul public ca fiind activitatea pe care guvernanii sunt obligai s o presteze n interesul celor guvernai.
Serviciul public poate fi privit ca o organizatie publica sau privata care exercita o activitate ce satisface un interes public, sau ca o activitate desfasurata de organizatia respective.

Managementul serviciilor publice

Managementul serviciilor publice poate fi definit ca un ansamblu de metode i procese de definire a obiectivelor de organizare, alocare de resurse, antrenare i control ale unei organizaii publice. El este chemat s scoat n eviden urmtoarele elemente: - capacitatea strategic de a face alegeri i de definire a prioritilor; - creterea flexibilitii; - organizarea descentralizat a serviciilor publice n funcie de necesitile i resursele locale; - responsabilizarea autoritilor locale i a funcionarilor publici; - creterea potenialului de inovare i creativitate adaptate noilor condiii etc.

II. Studiu de caz

DIRECIA POLIIA COMUNITAR BRAOV Poliia Braov este instituie public de interes local si municipal, cu personalitate juridic, finanat de stat din bugetul public Misiune: Asigurarea ordinii i linitii publice, a pazei obiectivelor de interes public i privat la nivelul municipiului Braov Obiectiv general: dezvoltarea capacitii de aciune a structurilor poliiei locale n vederea creterii gradului de siguran al comunitii. Intreaga activitate a Politiei brasovene, in anul 2009, a fost focalizata pe indeplinirea obiectivelor stabilite in Programul de guvernare pentru perioada 20092012: -siguranta cetateanului -descentralizarea -aderarea la spatiul Schengen in anul 2011

STRUCTURA ORGANIZATORIC
Inspectoratul de Politie al Judetului Brasov are in structura organizatorica:
4 politii municipale: Politia Municipiului Brasov, resedinta de judet, Politia Municipiului Fagaras, Politia Municipiului Sacele si Politia Municipiului Codlea 5 politii orasenesti: Zamesti, Victoria, Rupea, Rasnov si Ghimbav 3 politii statiune: Predeal, Bran si Poiana Brasov 4 politii comunale: Moeciu, Tarlungeni, Feldioara si Prejmer 43 posturi de politie comunala.

La 31.12.2009, la nivelul unitatii existau 1506,5 functii, din care: 329 ofiteri, 1092 agenti si 85,5 personal contractual. Inspectoratul are un deficit de 168,5 cadre, respectiv 35 ofiteri, 125 agenti si 8,5 personal contractual. Rezulta un procent de incadrare a statului de organizare de 89,32 % (89,36 % Ia ofiteri, 88,55% Ia agenti si 90,05% Ia personal contractual). Media de varsta a politistilor brasoveni este de 37, 5 ani. Situatia pe corpuri se prezinta astfel: 37,3 ani Ia ofiteri, 36,8 ani Ia agenti si 47,2 ani Ia personalul contractual. Procentul de ocupare a posturilor, din inspectorat cu femei politist este de 11,11 %, asigurandu-se astfel incadrarea In standardul european de 8-12%

Echipa:
Directia Politia Comunitara Brasov este organizata astfel: Directia Politia Comunitara Brasov este condusa de un director executiv, numit n conditiile legii. n exercitarea atributiilor, directorul executiv are n subordine urmatoarele birouri si compartimente:

Biroul de Ordine Publica nr.1 zona Centrul Vechi Biroul de Ordine Publica nr.2 zona Bartolomeu Biroul de Ordine Publica nr.3 zona Tractorul/ Triaj Biroul de Ordine Publica nr.4 zona Racadau/Noua Biroul de Ordine Publica nr.5 zona Carfil/Astra Serviciul Cabinet - Dispecerat Compartiment Investigatii Biroul Contabilitate Buget-Finante Compartiment Achizitii Serviciul Administrativ Protectia Muncii si P.S.I. Biroul Resurse Umane Compartiment Juridic Compartiment Audit

ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI: nfiinarea Poliiei Comunitare elaborarea Planului de Paz i Ordine Public existena unui dispecerat i a patrulelor de intervenie Stadiul avansat al implementrii conceptului poliiei de proximitate care a contribuit la schimbarea atitudinii poliitilor i modului de abordare a problemelor comunitii. media de vrst tnr a cadrelor Experiena pe linie de ordine public a echipelor manageriale de la toate nivelele instituiei. PUNCTE SLABE: insuficienta colaborare ntre instituiile abilitate cu asigurarea ordinii i linitii publice, Poliie, Jandarmerie, Poliie Comunitar lipsa unui cadru legislativ care sa delimiteze clar competenele celor trei instituii menionate anterior nivel sczut de pregtire a personalului

suport logistic insuficient pentru desfurarea activitii

inexistena unui Statut al Poliistului Comunitar deficit de personal atitudinea refractar a societilor comerciale cu privire la protejarea patrimoniului propriu

OPORTUNITI: angreanarea societii civile n activitatea de socio-prevenire programe de instruire care s asigure crearea unei conduite profesionale moderne n randul personalului de specialitate disponibilitatea reprezentanilor municipalitii de a se implica n realizarea siguranei comunitare AMENINRI: insuficiena resurselor alocate pentru exercitarea corespunztoare a atribuiilor de siguran public creterea ratei infracionalitii ca urmare a crizei economice mondiale inexistena unor programe de cooperare cu societatea civil pentru reducerea faptelor de violen comise la nivelul gtilor de cartier i integrarea lor ntr-un climat familiar normal. Tendina mass media de a responsabiliza Poliia pentru aspecte sociale negative ce in de competena de soluionare a altor instituii sau sunt generate de lipsa de implicare a instituiilor abilitate, ce face ca gradul de ncredere a populaiei n poliie s fie mai sczut dect n alte ri europene. Existena unei tendine de cretere a manifestrilor de violen de toate genurile(verbal, fizic, atitudinal) la nivelul ntregii societi romneti, generate n principal de lacune legislative.

III. EVALUAREA ACTIVITATILOR DESFASURATE DE POLITIA BRASOV IN ANII 2008-2009

VALORILE CRIMINALITATII INREGISTRATE IN 2008-2009 In 2009, la nivelul judetului Brasov au fost sesizate 18.258 infractiuni, fata de 17.004 In 2008, rezultand un plus de 1.254 infractiuni. Din totalul infractiunilor sesizate, 9.614 sunt de natura judiciadi (+703). In functie de numarul total al infractiunilor sesizate, volumul criminalitatii, raportat la 100.000 de locuitori, situeaza IPJ Brasov pe locul 22 (19 in 2008) pe tara. Situatia infractiunilor sesizate la nivelul IPJ Brasov, din care la municipiul resedinta de judet:

Activitatea de constatare a inregistrat o crestere cu 1.046 infractiuni. Astfel, In 2009, la nivelul judetului Braov au fost constatate 10.912 infractiuni, fata de 9.866 infractiuni constatate in 2008. Din totalul acestor infractiuni, 5.987 au fost de natura judiciara (+872), 2.522 fiind descoperite informativ (+312). La infractiunile economico- financiare constatate s-a inregistrat, de asemena, o crestere, de la 2.790 in 2008, la 2.973 in 2009 (+ 183). Situatia infractiunilor constatate la nivelul IPJ Brasov, inclusiv al municipiului resedinta de judet:

Referitor la activitatea de solutionare, n 2009, politistii brasoveni au solutionat 8.353 infractiuni, cu 1.072 mai multe decat n 2008. Din totalul acestora, 3.223 au fost de natura judiciara (+469) si 1.292 au fost flagrante (+455). Situatia infractiunilor solutionate la nivelul IPJ Brasov si Politia mun Brasov:

INFRACTIONALITATEA GRAVA COMISA CU VIOLENTA

Faptele indreptate impotriva vietii, integritatii si sanatatii persoanei au cunoscut o scadere la infractiunile de omor, in anul 2009 fiind inregistrate 6 astfel de fapte, fata de 10 in anul 2008, acelasi trend descendent inregistrandu-se si la infractiunile de viol (- 13 fapte). Situatia operativa pe linia infracfiunilor cu violenta - sesizate - in anul 2009 comparativ anul 2008
TO-tentativa de omor LCM- lovituri cauzatoare de moarte VCG- vatamare corporala grava

In anul 2009, se inregistreaza un trend ascendent la infractiunile de tentativa omor ( + 5 ), L.C.M. ( + 4 ), pruncucidere ( + 1 ), VCG ( + 34 ) si santaj ( + 6 ).

INFRACTIONALITATEA CONTRA PATRIMONIULUI

Pe linia infractiunilor de talharie, ca infractiuni sesizate, in anul 2008 s-au inregistrat 159 fapte, iar in anul 2009, 187 fapte, rezultand un plus de +28 talharii, in 2009. Pe linia furturilor din locuinte, ca infractiuni sesizate, in 2008 s-au inregistrat 589 fapte, iar in 2009, 783 fapte, rezultand un plus de 194 furturi . Pe linia furturilor din societati comerciale, ca infractiuni sesizate, in 2008 s-au inregistrat 983 fapte, iar in 2009, 928 fapte, rezultand o scadere de 55 furturi . Pe linia futiurilor din buzunare, genti, posete, ca infractiuni sesizate, in 2008 s-au inregistrat 86 fapte, iar in 2009, 105 fapte . Pe linia traficului si furturilor de auto, ca infractiuni sesizate, in anu1 2008 s-au inregistrat 103 fapte, iar in anul 2009, 195 fapte, rezultand o diferenta in plus de 92 furturi . Pe linia furturilor din auto, ca infractiuni sesizate, in anul 2008 s-au inregistrat 914 fapte, iar in anul 2009, 976 fapte, rezultand o diferenta in plus de 62 furturi.

FERMITATE IN APLICAREA LEGII

In anul 2009, au fost introduse in arestul IPJ Brasov 663 persoane, fata de 390 persoane incarcerate in 2008, rezultand o diferenta pozitiva de 273 persoane:
ordonanta de retinere mandat de arestare mandat de executare cu mandat european - 455 (+213) -54 (+11) - 141 (+44) - 13 (+5).

Din totalul persoanelor incarcerate, 32 (+2) au fost minori si 25 (+4) femei.

CRIMINALITATEA ECONOMICO FINANCIARA

Politistii au constatat 2258 infractiuni (+ 165 infractiuni, respectiv o crestere de 8% fata de 2008), fiind cercetate 900 persoane (+206, respectiv o crestere de 30% fata de anul 2008) in dosarele cu Urmarirea penala inceputa. Din analiza datelor statistice se observa cresteri la constatarea infractiunilor de inselaciune de natura econotnica (382 fata de 259 in 2008, +47%), delapidare (58 fata de 50 in 2008, + 16%), Legea cec-ului (171 fata de 83 in 2008,+ 106%), Legea privind societatile comerciale (102 fata de 54 in 2008, +89%), Legea dreptului de autor (56 fata de 12 in 2008,+367%), Legea privind marcile si indicatiile geografice (102 fata de 87 in 2008,+ 17%), Evaziunea fiscala (359 fata de 205 in 2008,+75%). Scaderi se remarca la infractiunile de fals (630 fata de 921 in 2008,- 32%), iar cu privire la infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul, semnalam o anumita constanta (149 fata de 142 in 2008,+5%), cu mentiunea ca desi infractiunile cu privire Ia abuzul in serviciu au scazut (63 fata de I 07 in 2008), a crescut numarul infractiunilor de coruptie constatate (73 fata de 22 in 2008,+232% ).

 Cu privire Ia activitatea de solutionare, au fost solutionate 1680 infractiuni (+35% fata de anul 2008).
In ceea ce privesc infractiunile de coruptie, au fost solutionate 72 infractiuni (cu 51 mai multe decat in 2008, + 243%). De asemenea, numarul persoanelor cercetate pentru fapte de coruptie a crescut Ia 71, fata de 24 in 2008,+ 1.96o/o. In perioada analizata, au fost solutionate 42 dosare penale complexe (cu 5 mai mult ca in 2008,+ 11%), in special in domeniul evaziunii fiscale si fraudelor bancare.

CRIMINALITATEA STRADALA
Analiza situatiei operative pe anul 2009 a relevat faptul ca, in pofida activitatilor desfasurate de efectivele de politie, infractionalitatea cu impact asupra sigurantei cetatenilor se mentine la un nivel ridicat. In perioada analizata au fost comise pe segmentul stradal 1.560 infractiuni, cu 164 mai multe 2008, cresterea fiind de 12%. Din totalul acestea, 1.474 infractiuni stradale au fost savar ite in mediul urban (94,19%) si 86 in mediul rural (5,81%). Comparativ cu anul 2008, in 2009 numarul infractiunilor stradale constatate in flagrant a crescut de Ia 37 Ia 68, cu 31 mai multe infractiuni, ceea ce reprezinta o crestere de 84%. Din totalul de 68 infractiuni flagrante, 36 au fost constatate de efectivele de ordine publica, 24 de efectivele de investigatii criminale, 7 de alte structuri de politie si 7 de alte structuri ( 6 efectivele de jandarmi si 1 politia comunitara). Talhariile stradale au inregistrat o crestere de Ia 78 in 2008, la 83 in 2009 (+6 %).

Cel mai mare segment al fenomenului infractional stradal il reprezinta infractiunile de furt, care in perioada analizata au inregistrat o crestere de la 1298 in 2008 la 1.456 in 2009 ( + 12%), din care 1.378 in urban si 73 in rural, majoritatea fiind comise pe timp de noapte - 1.196.

CRIMINALITATEA IN MEDIUL RURAL

Criminalitatea in mediul rural cunoaste o crestere cu 16,31 /o Ia infracfionalitatea sesizata (de la 2871 in anul 2008 la 3339 in aceeasi perioada 2009, + 468 fapte), crestere Ia infractionalitatea constatata cu 24,01 % (de la 1395 la 1730 in anul 2009, + 335 fapte) si o scadere cu 3,17 % la infractionalitatea solutionata (de la 1801 in 2008 la 1744 in 2009).

OBIECTIVE SI PRIORITATI DE ACTIUNE PENTRU ANUL 2010

Sporirea capitalului de incredere a populatiei in institutia Politiei brasovene prin cresterea autoritatii manifestata in aplicarea cu fermitate a legii in scopul imbunatatirii imaginii si increderii populatiei in politie;
Abordarea intr-o maniera pragmatica a activitatii de prevenire in noul context socio-economic, generator de probleme sociale cu impact asupra evolutiei criminalitatii; Dezvoltarea si sustenabilitatea sistemului de management si analiza informatiilor, in scopul cresterii capacitatii de planificare si dezvoltare strategica si tactica a Politiei; Operationalizarea bazelor de date criminalistice si implementarea solutiilor tehnice moderne, pentru asigurarea compatibilitatii si permiterea interconectarii cu bazele de date din tarile membre ale Uniunii Europene, in vederea schimbului automat de date cu Uniunea Europeana; Dezvoltarea capacitatii de actiune in sistem integrat a structurilor politienesti care asigura probatiunea activitatilor infractionale; Asigurarea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare pentru dezvoltarea capacitatii de cooperare a personalului in domeniul Schengen; Identificarea de noi oportunitati de finantare europeana nerambursabila prin transmiterea de propuneri de proiecte in cadrul exercitiului de programare pentru 2010; Dezvoltarea si sustenabilitatea sistemului de management si analiza informatiilor, in scopul cresterii capacitatii de planificare si dezvoltare strategica si tactica a Politiei; Identificarea si documentarea activitatii grupurilor infractionale nedestructurate; Dezvoltarea unei puternice culturi organizationale in randul personalului.

Concluzii:
Poliia Braov este instituie public de interes local si municipal, cu personalitate juridic, finanat de stat din bugetul public. Este o organizaie public care exercit activiti ce satisfac interesul public. Poliia Braov aplic principiile de marketing: - se concentreaz asupra clientului(ceteanului) pentru a-i garanta sigurana; - segmenteaz piaa i alege pieele int n funcie de variabilele demografice,geografice; - identific concurena ( infractorii); - urmrete activitatea i face ajustri ( obiective i prioriti pentru anul urmator). Poliia Braov aplic funciile marketingului: - funcia de previziune: sunt determinate obiectivele, se contureaz modalitile de realizare,se stabilesc resursele necesare si se precizeaza termenele; - funcia de organizare coordonare: proiecteaz procesele necesare realizrii obiectivelor stabilite; - funcia de motivare: avansarea n funcie, utilizarea recompenselor bneti, conferirea unor responsabiliti speciale sau onorifice - funcia de administrare: gestioneaz resursele materiale, financiare, umane i informaionale n vederea realizrii obiectivelor. - funcia de control evaluare: compararea rezultatelor obinute cu obiectivele previzionate; se identific modaliti de mbuntire a activitii desfurate.

Proiect realizat de: Istoc Ramona-Ioana Indrumator: Prof. univ. dr. Lupu Neculai