Care sunt caracteristicile media dupa Ulrich Saxer?

Pentru Ulrich Saxer termenul de media are 3 mari acceptiuni: canal de transmitere, organizatii complexe si institutii care influenteaza profund practicile comunictionale ale societatii. Clasificarea media dupa Pross: media primare(umane) nu necesita suport tehnic (mimica, gestica, dansul, esprimarea verbala), media secundare (tipografice)- au nevoie de suport tehnic doar la emisie (scrisul presa cartile), media tertiare au nevoie de suport tehnic atat la emisie cat si la receptive ( radioul,tv) si media digitale internetul, noile media Notiunea de communicator- Comunicatorul este cel care lanseaza procesul de comunicare, iar in procesul de com mediatica, are urmattoarele casaracteristici: este usor identificabil sau detine potential de identificare pt receptor, imaginea sa trenuie sa fie in consens cu faptul ca acesta utilizeaza continuturi si forme de comunicare specific, rel sociale ale comunicatorului trebuie sa fie dentificabile, acesta trebuie sa exprime valori, norme. Acestia sunt profesionisti.(def clara a unei profesiuni bazata pe reguli clare). Teorii despre efectele comunicarii. Efect al comunicarii mediatice se considera a fi orice transformare, totala sau partial, care are ca si cauza comunicarea prin intermediul mass-media (bonfadelli 2001). Sau chiar daca partial sau obtinuta prin interactiunea cu alti factori care are ca si cauza com mediatica. In 1973 apare notiunea de atitudine ca spatiu de manifestare al efectelor. Etapele in care apare efectul: etapa pre-com ( set de motive), etapa com efective (atentia, selectivitatea,perceptia si intelegerea) si etapa post-comunicativa. Teoria S-R- se incadreaza in prima faza in cercetarea efectelor, descrisa prin sintagma: omnipotenta media. Pebaza continutului liniar al media se poate obtine aceeasi reactie la toti receptorii, astfel aceasta are capacitatea de a egaliza intreaga societate. S(continuturile distribuite prin media) R(produc efecte imediate).ex:inscenarea celor de la postul Belgian RTBF(13 dec 2006) de a prezenta faptul ca regiunea flamanda a belgiei si-a declarat independenta. Efecte limitate. Modelul SOR. Modelul clasic SR e modificat in sensul in care nu mai poate fi vorba de o cauzalitate directa, liniara intre mass-media si receptor ci de factori intermediari. Efectul nu mai e definit doar la niv al reactiei comportamentale pt ca apare si conceptul de atitudine si de dif intre organism: atentie perceptive personalitate mediu social. S(continuturile distribuite prin)O(receptorul in calitate de O)R(influ la niv al atitudinilor) Modelul psihodinamic(Melvin del fleur)- se bazeaza pe idea ca persuasiunea consta in modificarea structurii psihologice interne a individului. Modelul dependentei(Melvin del fleur)- indivizii depend in chip diferit de mesajele presi in functie de variabilele socio-culturale prin care sunt definite si de gradul in care au nevoie de informatiile furnizate de mass media. Rel trilateral intre media-institutiiile sociale-indivizi.

Fluxul comunicarii in doi pasi- omul e vazut ca fiinta sociala care act in functie de norme sociale si este integrat in grupuri. Mesajul e filtrat de un factor intermediarliderul de opinie:

-utilizeaza media pt inf, are o doza mare de sociabilitate, e constient ca poate inf pe ceilalti, are rol de sursa de inf, de multiplicator de inf, de orientare, e credibil, selct inf si interpreteaza pt a o face mai accesibila si are contacte multiple. Conform teoriei f in 2 pasi, media act pe 2 cai: direct(asupra publicului) si indirect (prin intermediul liderilor de opinie). Teoria decalajelor informationale(Knowledge Gap)- idea esentiala 1970: cresterea volumului inf nu inseamna cresterea gradului de inf a populatiei, diferentele de cunoastere fiind dimpotriva accentuate.(grupul de la Minnesota). Efectele media conform acestei teorii sunt indirect, circulare si reflexive.ipoteza: atunci cand fluxul inf creste intr-un system social, segmentele de pop cu statul socio-economic si/sau nivel de educatie superior tind sa asimile einf mai repede decat segmentele cu statut inferior si/sau cu nivel redus de educatie, in acest fel decalajele inf tind sa se accentueze. TICHENOR:5 factori care influenteaza aparitia dec inf: 1.competenta media (capacitatea de receptare si intelegere a mesajelor e mai ridicata la indivizii cu un niv edc mai ridicat) 2. Cunostintele anterioare(sporesc atentia altor informatii noi cu privire la aceeasi tema si usureaza intelegerea) 3.Contactele sociale (cei cu niv de cunostinte ridicat vor avea mai multe conacte sociale, deci mai multe oportunitati(retele sociale). 4.Atitudinea selective fara de informative(receptia acceptarea si retinerea inf sunt det tot de gradul de ed cat si preferinta pt anumite produse media) 5.Specificul diverselor tipuri media(tipologiile media). 3 modele:Causal Association Modell niv de ed,factor det al motivatiei, Rival Explanation Modell implicarea tematica, Motivation-Contigency-Modell-implicarea motiv puternica. Teoria Cultivarii- eleborata de georg Gerbner anii 70 si se bazeaza pe conceptual de realitatea media.Considera ca tv are o mare imp in socializare si deoarece e disponibil fara mari eforturi financiare sau intelectuale e utilizat in exces. Tv- the central and most pervasive mass medium in American culture. Cultivare=expunerea intense la un mesaj in urma caruia este fixate o anumita conceptie. Inf media e diferentiata de: light viewers/heavy viewrs(scary world). Efecte pe termen mediu si lung. Ideea central: comportamentul este cu atat mai puternic influentat cu cat utilizarea acestui tip de media e mai ridicata. Efectul celei de-a treia personae: Phillips Davison 1983,1996-varianta revizuita. Teoria porneste de la idea ca indivizii nu cunosc indeajuns despre fiecare tema prezenata de media, astfelincat pentru a-si forma o opinie cu privire la respective tema se orienteaza asuora a ceea ce pot afla de la alte persone sau din mediul inconjurator.Acest fapt ii det sa creada ca si altii fac la fel. Ei cred ca ceilalti sunt mai influentatai ca ei insisi. Efectul este unul reflexive si depinde de o serie de variabile: tema, implicarea pers, sursa de inf, varsta niv de educatie, distant sociala. Teoria Agenda Setting- Modelul initial: Mc Combs si Shaw(1976,1978)-efecte media pe termen mediu si indelungat in general si efecte cognitive in particular. Bernard Cohen: The press may not be succesfull much of time in telling people what to think, but it is stunningly successful in telling people what to think about. Ea inf prin intermediul volumului inf cat si prin plasarea informatilor. Agenda Setting=procesul prin care opinia publica si receptorii sunt inf in perceptia mental asupra realitatii de plasare anumitor teme in media si de locul lor in prezentarea media. Agenda Building=procesul prin care anumite teme care sunt de natura dif sunt incluse pe agenda media si chiar se bucura de mediatizare specifica. Inter-media-agenda-setting=procesul prin care anumite tipuri de media sunt inf de oferta tematica a altor tipuri media in construirea

agendei. Modelul agendei util o metodologie complexa si for o rel intre: realitate obiectivarealitate media- realitate sociala. Modele:1. Modelul awareness(notorietatii)- ef media se produce la niv perceptiei receptorului care nu depinde doar de interesul sau pt o tema ci de faptul ca tema e prezentata in media. 2. Modelul Salience(univ. thematic)-cu cat o tema e mai puternic tratata in media cu atata e perceputa a fi mai imp, cu alte cuv se creaza un univ tematic. 3.Modelul Priorities-importanta temelor pt receptor e det de plasare temei intr-o anumita ordine in emisiunile de stiri. Media actioneaza mai intai prin atragerea atentiei apoi prin furnizarea de inormatii. 4. Modelul Rogers-Dearing-are la baza modelul initial dar descrie 3 tipuri de agenda:publica,media si politica. Second level agenda setting- implica factori ca: concurenta intre diverse tipuri media,credibilitatea si tipul de tema. Efectul priming-se intelge faptul ca naumite teme sunt privilegiate de media. Se bazeaza pe ideea vehiculata in psihologia experimental conform careia indivizii, at cand isi formeaza o opine nu realizeaza o cercetare sistematica asupra intregului volum de inf ci utilizeaza in mod selectiv inf de care dispun. Ex:campanile electorale. Framing. =modul in care o stire e prezentata de mass-media inf modul in care aceatsa stire e receptata de consumatori. Radacini-psiho,socio. Prezentari dif ale unor situatii identicepot inf alegerea modului in care indivizii evalueaza o situatie. Avantajul util T F-permite identificarea si analizarea modificarilor in prezentarea mediatica a unor evenimente. Indivizii utilizeaza scheme interpretative, cadre(frame-uri), structure cognitive. Modelul utilizari si recompense-uses and gratifications approach UGA- bazele-1940. Nevoile pe care indivizii le au in diverse situatii sociale si in diverse faze ale dezv lor psihologice constituie punctul de pleacare al acestei teorii. Tipologii de nevoi care se bucura de gratificatii prin util media: 1.nevoi cognitive: nevoia de inf 2.nevoi affective: relaxare,deconcetare 3.nevoi socio-integrative- interactiunea parasociala cu actori media, sub de discutie in com interpers. 4.nevoi habitual-integrative: nevoia de siguranta, un gen de ritualizare. Notiunea de public active e cea mai imp contributie pe care UGA o adduce in cercetarea ef com med. Conceptul de involvement descrie rel dintre produs si consummator(gradul de implicare al consumatorului in achizitionarea unui produs). Analiza receptarii- Studiile cultural britanice SCB- mij sec XX. Demersul stiintific porneste de la o redefinire a culturiiun sisitem de semnificatii,practica sociala, process viu. R.Williamsa whole way of life. SCB urmaresc sa inteleaga si sa descrie dinamica a ceea ce numesc cultura populara. Conceptul essential este cel de audienta active-cea mai imp achizitie a SCB,dincolo de limitele sale. 5 caracteristici fundamentale: 1. Contextualitate radical 2. Character theoretic 3.caracter interventionist 4.interdisciplinare 5.autoreflectare. Receptarea este un process de mediere intre continuturile media si contextual vietii de zi cu zi al utilizatorului.