Ameliorarea animalelor Ameliorarea sau selectia este procesul de obtinere a noilor soiuri de plante, a noilor rase de animale si a noilor

suse de microorganisme sau de perfectionare a celor existente. In procesul de ameliorare, soiul, rasa sau susa reprezinta o populatie de organisme care se obtine artificial de catre om si se caracterizeaza prin anumite particularitati ereditare(rezistente la boli, calitatea produsului, productivitatea sporita). In acest caz, e absolut necesara cunoasterea legilor geneticii privind mostenirea caracterelor la descendenti. Anume genetica reprezinta baza stiintifica a ameliorarii. Orice rasa, soi sau susa isi poate exprima proprietatile doar in anumite conditii. Daca sint modificate conditiile de intretinere, nutritie sau ele sint valorificate in alte regiuni geografice, aceste proprietati pot fi diminuate. Eficacitatea ameliorarii organismelor depinde de un sir de factori, printre care: -valorificarea materialului initial eterogen; -cunoasterea legitatilor ereditare de mostenire a caracterelor valorificate; -crearea unui spectru larg de variatii ereditare ce pot fi implicate in programele de ameliorare; -cunoasterea si valorificarea rolului mediului in fixarea caracterelor ereditare selectate -elaborarea unor noi metode(netraditionale) de ameliorare etc. In procesul ameliorarii se utilizeaza doua metode de baza: 1. Incrucisarea: -dirijeaza variabilitatea combinativa; -este de mai multe tipuri: 1.1. incrucisarea apropiata(imbrinding-ul) -se manifesta atenuarea unor caractere ca urmare a homozigotizarii; -se asigura formarea unor linii pure; -nu se exclude complet heterogenitatea; -sporeste capacitatea fixarii caracterelor selectate; 1.2. incrucisarea indepartata(autbriding-ul) -se asigura combinarea de noi gene in cadrul unui hibrid; -se extinde spectrul de variabilitate; -formele parentale provin din populatii diferite; -necesita metode ulterioare de selectie. 2. Selectia: -asigura rezistenta formelor productive; -este de mai multe tipuri: 2.1. selectia in masa: -se realizeaza prin analiza caracterelor externe sau fenotip(culoare, greutate, forma); -este eficienta pentru populatiile heterogene; -decurge, de regula, destul de lent; 2.2 selectia individuala: -se realizeaza prin analiza productivitatii sau a genotipului; -se utilizeaza incrucisarea apropiata; -asigura valorificarea anumitor caractere ale indivizilor. Particularitatile ameliorarii animalelor *Alegerea formelor parentale In procesul alegerii formelor parentale pentru ameliorarea animalelor se tine cont de: -numarul indivizilor implicati in procesul de ameliorare, care este relativ mic; -reproducerea indivizilor valorosi, care este asigurata pe cale sexuata; -genealogia bine determinata si complexa a producatorului;

-particularitatile aspectului animalelor(totalitatea caracterelor fenotipice). Totalitatea trasaturilor fizice ale animalului, conformatia lui corporala, dimensiunile anumitor parti ale corpului coreleaza cu diverse caractere economice valoroase. *Utilizarea metodelor de incrucisare: 1.incrucisarea inrudita-se utilizeaza pentru obtinerea liniilor pure(homozigote) si evidentierea caracterelor determinate de genele recesive. In cazul incrucisarii inrudite(consangvinizarii) se poate manifesta atenuarea unor caractere. Din aceste considerente, forma data de incrucisare se utilizeaza cu precautie. 2.incrucisarea neinrudita-se utilizeaza pentru transmiterea unor caractere de la animalele ce participa la formarea hibridului. Incrucisarea neinrudita se utilizeaza pentru a imbina intr-un organism animal(bovine,porcine,ovine etc.) trasaturile valoroase ale unor rase, specii sau genuri diverse. P. F. Ivanov a incrucisat o rasa ucraineana de porci(rezistenta la conditiile locale de trai) cu o rasa engleza(cu o productivitate inalta). Ca urmare, el a creat o noua rasa de porci cu calitati productive sporite si o rezistenta deosebita la conditiile de trai. Pentru obtinerea raselor de animale rezistente se practica incrucisarea indepartata cu animale salbatice. La incrucisarea oilor cu lina fina cu berbecul de munte(berbecul arhar) s-a obtinut o noua rasa de oi cu lina fina si rezistente la conditiile mediului de trai-arharomerinos. Hibridul dintre iacul salbatic si bovine(hainic) se caracterizeaza prin calitatile superioare ale carnii si laptelui, dar si printr-o rezistenta sporita la conditiile mediului. *Aprecierea producatorului dupa descendenta Aceasta apreciere presupune existenta unui program special de incrucisare si selectie. Reproducatorii analizeaza caracterele selective (cantitatea de oua la gaini, masa porcinelor, cantitatea de grasime in lapte etc.). *Utilizarea dirijata a factorilor selectivi Calitatile avantajoase ale raseor de animale pot fi conservate doar daca sint mentinute conditiile optime de intretinere(cantitatea si calitatea nutretilor, conditiile de ingrijire etc.). *Utilizarea metodelor avansate de ameliorare Pe linga metodele clasice de ameliorare (incrucisarea si selectia), se pot utiliza si alte metode, printre care: -crioconservarea (congelarea) gametilor si/sau a embrionilor producatorilor, pentru protectia genofondului animalelor domestice; -fecundatia artificiala, pentru obtinerea in serie a animalelor de elita etc. Embrionii bovinelor de elita pot fi conservati in azot lichid la o temperatura de-196C. In prezenta substantelor speciale(crioprotectori), temperatura se scade treptat, cu 0.3-2grC pe minut. In aceste conditii, apa nu se cristalizeaza, dar se elimina treptat din embrioni. Metodele avansate de ameliorare permit crioconservarea embrionilor bovinelor de elita si transplantarea lor ulterioara in uterul vacilor obisnuite. Aceasta transplantare permite obtinerea unei descendente mult mai numeroase. Femelelor de bovine li se pot administra preparate hormonale care stimuleaza maturarea si separarea mai multor ovule care pot deveni, in perspectiva, embrioni de valoare. Metodele bazate pe crioconservare, fecundatie artificiala si trasplantare a embrionilor pot servi de cca 40 de ori randamentul ameliorarii animalelor.