Sunteți pe pagina 1din 4

Racirea globala Racire globala a fost o presupunere pe parcursul anilor 1970 de racire iminenta a Pamantului.

Aceasta ipoteza a avut putin sprijin in comunitatea Stiintifica , dar a castigat atentia populatiei, datorita unei combinatii de o tendinta de scadere usoara a temperaturilor de la 1940 si inceputul anilor 1970 si a rapoartelor de presa , vehiculate in acea vreme.In 1970 s-a observat ca temperatura globala a inregistrat o scadere semnificativa incepand cu anul 1945. Ideea de o racire globala ca rezultat al incalzirii globale a fost deja propus in anii 1990. n anul 2003, Biroul de Evaluare net de la Statele Unite Departamentul de Aparare a avut initiative sa produca un studiu cu privire la efectele probabile si potentiale ale unor schimbarilor climatice moderne, in special a inchiderii de circulatie termohaline . Studiile efectuate asupra straturilor sedimentare de pe platformele continentale dar si din adancul oceanelor, la fel ca si dovezile oferite de fosilele preistorice, sustin ciclicitatea erelor glaciare, fiecare dintre acestea durand in medie 100.000 de ani, separate fiind fiind de perioade calde care dureaza maxim 12.000 de ani. Teoria nu este una noua, elemente ale sale fiind prezentate inca din 1842 de catre astronomul si matematicianul francez Joseph Adhemar. Acesta a sustinut ca erele glaciare se afla in stransa legatura cu ciclurile astronomice ale Terrei, cele care sunt cunoscute astazi drept Ciclurile Milankovic, dupa numele savantului sarb cu acelasi nume, Milutin Milankovic (1879 1958). Inca din anii 20, teoria omului de stiinta sarb a ramas in vigoare, el sustinand faptul ca modificarea orbitei Terrei, care are loc o data la 100.000 de ani, precum si schimbarea axei acesteia (eveniment ce se produce la aproximativ 41.000 de ani) influenteaza decisiv cantitatea de radiatii solare ce ajunge pe suprafata Pamantului, determinand ciclicitatea erelor glaciare. Studiile recente ale climatologilor din toata lumea intaresc ideea ca ne apropiem cu pasi repezi de o noua glaciatiune. In ciuda fenomenului incalzirii globale remarcat inca de la mijlocul secolului trecut, iernile, incepand cu cea din anul 2007, tind sa fie din ce in ce mai aspre. Astfel, cantitatea de zapada ce a acoperit emisfera nordica a egalat un record ce dura inca din 1966, si asta in timp ce valorile scazute ale temperaturilor din iarna actuala tind sa depaseasca previziunile in materie. Un alt argument care sustine ca Pamantul este si urmeaza sa parcurga o periada de racire consta in teoria privind schimbarea polilor magnetici ai Soarelui. Pe plan mondial sunt numeroase controverse legate de acest subiect, si de concluziile trase de unii oamnei de stiinta, astfel ca cea mai buna metoda de intelegere este consta in urmarirea cercectarilor, faptelor, dovezilor si evolutia stiintei. Cercetatorii japonezi de la Observatorul Astronomic National si celor de la Institutul Riken au deprins numeroase proiecte pentru observarea si interprettarea activitatii Soarelui, astfel ca indicii clare arata ca polul nord, care ra in emisfera nordica, a trecut in emisfera sudica. Astfel de miscari se produc periodic, cam odata la 11 ani. Din 2001, polul nord al Soarelui a devenit sudic si se estimeaza ca urmatoarea migrare va avea loc incepand cu anul 2013. Datele si observatiile s-au efectuat cu ajuutorul satelitului Hipode, care a transmis informatiii si imagini care sustin ca deplasarea polilor magnetici s-ar fo produs cu un an mai devreme, lucru

neaspteptat. Daca lucrurile vor evolua in acest ritm, schimbarea se va produce mult mai repede si mia devreme. Prin aceasta noua deplasare apolilor, se va crea o structura cu patru poli magnetici pe Soare, cu doi noi poli magnetici in vecinatatea ecuatorului astrului. Potrivit observtasiiolor date publicitatii de cercetatori i Bob Wilson Si David Hathaway de la NASA, sepoate ajunge chiar la o structura de opt poli la nivelul Soarelui, care este capacitatea maxima de contorsionare a campurilor magnetice solare, dupa care se revine la structura initiala. Activitatea petelor solare(vezi fig,1) indica revenirea la o perioada care aminteste de perioada din secolul al17-lea, cand timp de 70 de ani clima terestra s-a racit. Ca urmare, fluviul tamisa, care trece prin Londra a inghetat, iar vestitii ciresi din Kyoto, Japonia, au inflorit mult mai tarziu decat de obicei. Aceasta perioada, intitulata maunder Minimum(mini-Ice Age) a inregistrat temperaturi cu 2.5 grade Celsius mai mici decat in a doua jumatate a secolului trecut.

Fig.1 Cercetarile din cadrul Institutului de meteorologie Danish(Stockholm) au evidentiat ca nivelul temperaturilor din a doua jumatatete a sec.10 depaseste valorile inregistrate in secolul trecut. Mai mult, s-a ajuns la concluzia ca nu numai verile din perioada de incalzire medievala au fost mai calde, ci si verile de acum 2000 de ani, acestea evidentiind o mai mare diferenta de temperatura (fig.2)

Fig.2 Reproducerile s-au facut urmarind densitatea fosilelor de pin pe o perioada de 2000, urmarind datele din timpul verilor, din nordul Scandinaviei si Suediei. Inregistrarile dovedesc o incalzire substantiala in perioada romana si epoca medieval, de mai multa durata si intensitate decat incalzirea din sec.20. Primul secol a fost cel mai calda perioada, cu un gradient termic de aproximativ +0.60 C in comparatie cu anii 1951-1980), cu mai mult de 1 C mai calda decat cel mai rece secol(14), cu temperatura negativa de (0.51 C ). In socolele 14 si 1 temperaturile de vara au variat cu 1.1 C, perioada cea mai rece,respectiv calda din ultimele 2 milenii. Temperaturile au variat cu mai mult de 5 C in randul celor 5 cele mia reci respectiv cald din ultimii 2000 de ani. Meteorologii au facut un pas important in dezvoltarea cercetarilor privind vremea extrema, aratand ca o mica schimbare a unui parametru atmosferic poate duce la importante dezatre naturale si schimbari climatice la nivel global.In zilele noastre, racirea globala se manifesta prin o deterioare a ordinii naturale a anotimpurilor, astfel ca limitele de temperatura in care se incadreaza fiecare dintre acestea s-au modificat. Verile sunt lungi, toride, cu diferente mari de temperatura intre zi si noapte(asemanator climei din desert)dar in acelasi timp se produc furtuni, taifunuri si precipitatii puternice si de lunga durata. China a trecut recent prin cea mai rece iarna din ultimii 100 de ani, in timp ce nord-estul Americii a fost lovita de niveluri record de zapada si Marea Britanie a suferit cea mai rece luna de aprilie din ultimul deceniu. Mai mult, luna August a mai inregistrat un record pentru Marea Britanie: cea mai intunecata luna incepand cu anul 1929, inregistrand doar 105.5 ore de soare din intreaga luna. Media lunii august este de 165 de ore de soare. Aceasta a lasat pe unii oameni de Stiinta sa creada ca exista un risc mai mare de a intra intr-o era glaciara decat suntem fata de o incalzire globala. Temperaturile la nivel global nu au mai crescut din 1998, contrar cu cele sustinute de adeptii incalzirii globale, potrivit unor studii recente, citate de WashingtonExaminer. In plus, tot mai multe dovezi stiintifice indica faptul ca lumea se va confrunta cu o racire globala, care va

dura mai multe decenii. Dr. Don Easterbrook, geolog si profesor emerit la Western Washington University, a prezentat date stiintifice care arata ca Pamantul se va confrunta cu o vreme mai racoroasa si mai umeda pentru urmatorii 25-30 de ani. Intr-un studiu recent, el a afirmat ca, dupa ciclul de racire a temperaturii care a durat pana in 1945, au urmat cateva decenii de incalzire globala, care au luat sfarsit in 1998. In acest moment, temperatura a revenit la un aspect mai racoros, lucru care pune sub semnul intrebarii seriozitatea modelelor folosite de Comisia interguvernamentala a Natiunilor Unite pentru schimbari climatice Aceasta a estimat ca temperaturile globale vor creste cu un grad Fahrenheit pana in 2011 si cu 2 grade Fahrenheit pana in 2038.

S-ar putea să vă placă și