UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA Facultatea de Mecanica Sectia: Autovehicule Rutiere Disciplina: Fabricarea si Repararea Autovehiculelor

Proiectarea tehnologiei de fabricare si reconditionare a starii tehnice al arborelui cu came de la autoturismul Renault Megane 1.4

Indrumator Proiect: Drd. Ing. Teodora Chira

Student Grupa: 2541 AR

2007-2008

Cuprins
Cap.1. Proiectarea tehnologiei de fabricare a reperului 1.1. Analiza constructiv functionala a reperului 1.2. Intocmirea itinerariului tehnologic de fabricatie 1.2.1. Stabilirea conditiilor tehnice 1.2.2. Materiale 1.2.3. Alegerea semifabricatului 1.3. Tehnologia de prelucrare mecanica a reperului 1.3.1. Aspecte particulare si etapele principale ale procesului tehnologic de prelucrare 1.3.2. Alegerea bazelor tehnologice 1.3.3. Calculul adaosului de prelucrare 1.3.4. Calculul regimului de lucru pentru o operatie 1.3.5. Normarea tehnica a unei operatii 1.4. Intocmirea documentatiei tehnologice 1.4.1. Intocmirea fisei tehnologice si a planului de operatii 1.5. Realizarea modelului geometric 3D 1.6. Intocmirea programului de fabricare asistata a reperului Cap.2. Proiectarea tehnologiei de restabilire a starii tehnice a reperului 2.1. Constatarea starii tehnice a reperului - Desen de constatare - Tabel cu date privind starea tehnica 2.2. Proiectarea tehnologiei de reconditionare a reperului 2.3. Proiectarea tehnologiei de asamblare a reperului 2.3.1. Desen de ansamblu a subansamblului din care face parte reperul (cote gabarit si legaturi principale) 2.3.2. Conditii tehnice de asamblare Cap. 3. Norme de protectia muncii si PSI

Cap.1. Proiectarea tehnologiei de fabricare a elementelor mecanismului de distribuţie ce echipează autoturismul Dacia Logan 1.4 MPI
1.1. Analiza constructivă şi funcţională a mecanismului de distribuţie
Arborele cu came, sau arborele de distribuţie este piesa principală care antrenează mecanismul de distribuţie, de corectitudinea distribuţiei depinzand corectitudinea poziţiei şi durata fazelor de de admisie şi evacuare din ciclul motor. Principalele parţi ale arborelui cu came sunt: camele de evacuare şi admisie, având profilul, numarul şi poziţia vîrfului corespunzator duratei şi poziţiei fazelor respective în cadrul ciclului motor; fusurile paliere, al căror numar depinde de lungimea motorului, dar există cel puţin două paliere care înconjoară o pereche de came; cama circulară, execntricul de antrenare al pompei de benzină, în cazul motoarelor cu aprindere prin scânteie, dotate cu pompe de alimentare acţionate mecanic; pinionul pentru antrenarea pompei de ulei şi, eventual, alte pinioane pentru antrenarea unor organe ale motorului. Având în vedere numărul mare de lagăre de sprijin, arborele cu came nu are o solicitare mecanică importantă şi este o piesă static nedeterminată. Pentru o mai bună utilizare a materialului arborelui şi pentru reducerea greutaţii proprii, unii arbori de distribuţie se confecţionează de formă cilindrică, obţinută fie prin găurirea pe toată lungimea a arborelui (operaţie dificilă din cauza lungimii mari necesare burghiului), fie prin turnarea semifabricatului sub forma tubulară. Principala solicitare a arborelui cu came este solicitarea la uzură, având valori importante atât pentru suprafeţele fusurilor paliere cât mai ales pentru suprafeţele de lucru ale camelor.

...012 mm.05 mm pe porţiunea cilindrică şi 0.2. nemaifiind respectate momentele de deschidere a supapelor.0. ca şi duritatea lor superficială.04.2°.. admiţânduse abateri de la perpendicularitatea suprafeţei frontale pe axa de simetrie a alezajului de aprox 0.. cu conicitate şi ovalitate admise de 0.0.. Acestia sunt susţinuti de axulu culbutorilor şi sunt asemănători unor pârghii...2. Stabilirea condiţilor tehnice de fabricare Condiţiile tehnice principale la fabricarea arborelui cu came privesc precizia de execuţie a fusurilor şi a camelor.La capătul arborelui cu came este montată o roată de curea dinţată. Rugozitatea fusurilor paliere şi a suprafeţelor de lucru ale canalelor trebuie să fie de circa Ra= 0. În cazul roţii de curea precizia dimensională a diametrelor alezajului precum şi precizia lăţimii roţii se înscrie în calitatea 8 ISO.0.. Duritatea superficială a danturii şi a alezajului . Aceasta ar duce la efecte catastrofale pentru motor. în cazul automobilului Logan fiind elimat sistemul cu tije împingătoare.0.0. iar duritatea aceloraşi suprafeţe se înscrie în valorile 54-52 HRC.04 mm. Se foloseste curea şi roată dinţate deoarece nu este permisă patinarea curelei pe roata de curea. rezultand coliziuni ale supapelor cu cilindri. iar abaterea maximă admisă de la concentricitatea axelor fusurilor paliere se admite de 0. Itinerariul tehnologic de fabricare a mecanismului de distribuţie 1..0.01.04 pe porţiunea activă de ridicare a profilului..2. Precizia dimensională a fusurilor paliere se înscrie ăm standardul de calitate 6 ISO.06 mm.02. Culbutorii acţionează direct pe supapă. Precizia formei geometrice şi a poziţiei suprafeţelor este relativ ridicată. 1. Poziţia unghiulară a vârfului camelor trebuie să se respecte cu toleranţe de 1°. Aceasta va prelua mişcare şi energie de la arborele cotit al motorului prin intermediul curelei dinţate. înălţimea de ridicare a tachetului asigurată de vârful camei trebuie să fie respectatăcu abateri de maximum 0...02 mm.2 μm.6.. Precizia lor dimensională trebuie să se incadreze în toleranţe de 0.01. De la camele situate pe arborele cu came până la supape mişcarea se transmite prin intermediul culbutorilor care sunt fixati pe axul culbutorilor.04. avand o parte în contact cu cama iar cealaltă în contact cu supapa.

iar duritatea aceloraşi suprafeţe se înscrie în valorile 54-52 HRC. Se toarnă arbori cu came din fontă cenuşie sau fontă cu grafit nodular având un continut mediu de 3. Rugozitatea fusurilor paliere şi a suprafeţelor de lucru ale canalelor trebuie să fie de circa Ra= 0.3.4 μm. OLC 45x. ce necesită adaosuri de prelucrare mai mari ca la turnare.05 mm pe porţiunile de.04. cum ar fi OLC 10. iar duritatea aceloraşi suprafeţe se înscrie în valorile 54-52 HRC. Precizia lor dimensională trebuie să se incadreze în toleranţe de 0. μm.2. de ordinul 1. acesta realizânduse prin matriţare în mai multe etape.. Roata de curea şi culbutori se realizează prin turnare din fontă.5...02 mm. 1.5 mm. OLC55 STAS 880 — 79 sau l5C08.. ceea.. Mo. 1.. Turnarea se face in cochilie sau in coji de bachelită. Pentru piesele unicat se practica forjarea. Axul culbutorilor va avea precizia dimensională înscrisă în standardul de calitate 6 ISO. Rugozitatea danturii trebuie sa fie de aproximativ Ra=1.2.6 Culbutorul va avea pe porţiunile de contact cu cama şi cu supapa rugozitatea Ra=0.trebuie sa fie de circa 52-54 HRC. Cr.2 % C si ca principale elemente de aliere Si.0.Alegerea semifabricatelor Semfabricatele de arbori de distributie se confectionează din fontă sau oţel si se pot obtine prin turnare sau matriţare. 31M14 STAS 791-79 si se matritează în mai multe etape realizînduse precizie dimensională în calităţile 12—13 ISO. ceea ce reprezinta procedee de precizie ..2. Mn. OLC 15.0. Axul culbutorilor se realizează din OLC 15 dintr-un semifabricat laminat.2.04.06 mm. iar abaterea maximă admisă de la concentricitatea se admite de 0.01.0.4 μm. . 18MC10. În cazul arborelui cu came ce echipeaza automobilul Dacia Logan se alege OLC 45. Alegerea materialelor Oţelurile folosite pentru fabricarea arborilor cu came sunt oţeluri carbon de calitate sau slab aliate. cu conicitate şi ovalitate admise de 0.

Aspecte particulare şi etape principale ale procesului tehnologic de prelucrare În cazul arborelui de distribuţie prelucrarea mecanică este un proces dificil din cauza raportului nefavorabil dintre lungimea şi diametrul. Se impune. apoi . Semifabricatele confecţionate din oţel se obţin aproape exclusiv prin matriţare în mai multe etape (foarte rar ele se toarnă). Pentru a se obţine precizia de formă geometrică impusă.ridicată. primele operaţii sînt prelucrate prin frezare sau strunjire a suprafeţelor frontale şi strunjirea palierului central.1. Deaceea se practica turnarea simultană prin mai multe orificii de turnare. antrenarea arborelui se face de la unul din capete prins în universalul maşinii-unelte. rămâne dificultatea mare a procedeului. finisare şi rectificare se face simultan pentru toate palierele şi camele. Roata de curea şi culbutorii se toarnă din fontă. prin montare in forma de turnare a unor bare metalice cu rol de răcitoare în dreptul camelor si fusurilor. În cazul autovehiculului Logan semifabricatul folosit pentru fabricarea arborelui cu came este din OLC 45 şi se obţine prin matriţare. sprijinirea suplimentară. a fusului palier central. în cazul sprijinirii lui între vârfuri. prin intermediul unei linete. Principalul dezavantaj al turnări. Alte avantaje constau in faptul ca se poate turna semifabricat tubular si că.3. deci semifabricatul va avea o forma apropiata de forma finită. Prelucrarea prin strunjire eboş. la care se adaugă suprafaţa suplimentară de rezemare a palierului central. 1. care creeaza pericolul umplerii incomplete (in special in zona virfului camelor) a formei de turnare.3. Axul culbutorilor se obţine din semifabricat laminat OLC 15. prelucrarile mecanice necesare fiind într-un numar mai redus. se poate obtine o duritate superficiala sporita a lor. dificultate care decurge din forma complicată a axei cu came. Tehnologia de prelucrare mecanică 1. pe principiul copierii după arbore etalon. deci. pe strunguri semiautomate centruirea. Rezulta că principalele suprafeţe de bazare şi fixare sînt două găuri de centrare de tipul cu con de protecţie executate în suprafeţele frontale ale arborelui de distribuţie. ceea ce usureaza procesul de tratament termic de durificare.

numai dacă prin condiţiile tehnice se impun rugozităţi mici ale suprafeţelor. iar pentru asigurarea unei răciri uniforme a piesei (ceea ce reduce pericolul apariţiei deformărilor) se practică răcire cu ulei sub presiune sau cu ulei avînd debitul parţial reglat. Controlul final cuprinde controlul de formă. se practică simultan cu tratamentul termic. La semifabricatele matriţate este necesară o strunjire de degroşare şi finisare a porţiunii cilindrice dintre came şi dintre paliere care se realizează tot simultan pe strunguri multicuţit. primul prin bazarea piesei pe suprafeţe brute. găuriri) care asigură precizia formei şi dimensiunilor impuse piesei finite. după care se execută danturarea. iar pentru înălţimi de ridicare ce depăşesc 6 mm. El constă dintr-o călire urmată de răcire în ulei. La semifabricatele turnate. Tratamentul termic este o operaţie de mare importanţă. Pentru finisarea flancurilor danturii se execută şeveruirea ei. care se va prelucra. în consecinţă. Prelucrarea mecanică a arborelui cu came se încheie cu finisarea camelor şi fusurilor prin rectificare şi durificare. Principala bază de aşezare pentru prelucrarea oricărei roţi ce se va monta pe un arbore (cu pană sau caneluri) este alezajul roţii. Maşinile de rectificat arbori cu came sînt de construcţie specială. Ca bază auxiliară se adoptă o suprafaţă perpendiculară pe axa de simetrie a roţii şi se va prelucra după degroşarea alezajului. care au o precizie ridicată. aceste operaţii nu sînt necesare. copierea se face cu portcuţite oscilante. dimensional. în general. În general se execută operaţii de strunjire eboş şi finisare şi rareori. Tehnologia de prelucrare mecanică a roţii de curea este formată dintr-o succesiune de operaţii (strunjiri interioare şi exterioare. El se execută pe o instalaţie specializată. pe principiul copierii după şablon. piesa fiind introdusă într-un fel de matriţă foarte precisă şi împreună cu aceasta cufundîndu-se în ulei. . se execută rectificări. prelucrarea se face prin copiere la o poziţie unghiulară constantă a cuţitelor. de calitate a suprafeţelor camelor. Ca si la operaţiile precedente. se practică prelucrarea simultană a tuturor camelor. Durificarea se face prin tasare-rulare şi. de duritate superficială şi poziţie reciprocă a axelor de simetrie. cu ajutorul unui ax cu came etalon. pe principiul copierii: axa etalon şi axa controlată se rotesc sincron şi un set de comparatoare indică abaterile dimensionale ale axului controlat faţă de axul etalon. La camele cu înălţime de ridicare mai mică de 6 mm.multicuţite. care poate provoca deformări remanente ce vor duce la rebutarea piesei.

la grosimea dintelui şi la dimensiunea pasului. Semifabricatul este asezat într-un dispozitiv care se deplasează la cele două posturi prin intermediul masei deplasabile pe ghidaje. Acestea se pot realiza pe strung sau. h4. în lungul sculei.A2B2. Aceste maşini au în compoziţia lor câte două capete de centruit şi frezat care se rotesc continuu cu turaţiile date de vitezele optime de aschiere (fig. Alegerea bazelor tehnologice În cazul arborelui cu came ca baze tehnologice se aleg capetele de arbore unde se vor prelucra gauri de centrare. la forma profilului dintelui. este paralelă cu direcţia de mişcare a sculei.1).Controlul roţilor dinţate se execută în scopul determinării erorilor de execuţie a danturii. porţiunile de capat ale axului. mm. la valoarea unghiului de angrenare. în cazul producţiei de serie pe maşini specializate. abaterea de la valoarea jocului în angrenaj. pe masa maşinii. 1.3 prin care se modifică cotele h1. Acesta se execută din semifabricat laminat supus operaţiilor de strunjire. prin turnare.2. la fel ca în cazul arborelui cu came. în plan vertical. dacă generatoarea A1B1. h2. frzare şi gaurire. Axul culbutorilor va avea un procedeu de fabricaţie relativ simplu. Culbutorii sunt executaţi din fontă. pâna ce linia centrelor este paralelă cu axa maşinii: h01=h02=h03=(h1+h2)/2==(h3+h4)/2=(h5+h6)/2. 1. la înălţimea vîrfului şi piciorului dintelui. . Acesta va fi frezat şi gaurit la capete la fel ca şi arborele de distributie. strunjire şi rectificare. abaterea de la paralelism sau abaterea de la valoarea nominală a unghiului dintre axe. h3. h6. Poziţia corectă a semifabricatului. Ei vor fi supusi unor operaţii de frezare. h5. se obţine prin reglarea elementelor de asezare 1. Principalele baze de aşezare vor fi. Erorile de execuţie ale danturii sunt formate din ansamblul erorilor la dimensiunile cercului de divizare.2.3. În planul orizontal centrarea se face verificând (cu un vârf montat în arborele pricipal al maşinii). Erorile de montare sînt formate din eroarea valorii distanţe dintre axe. Va avea loc şi o rectificare pentru obţinerea unei bune rugozităţi a suprafetelor pe care vor fi montaţi culbutori.

Ca bază auxiliară se adoptă o suprafaţă perpendiculară pe axa de simetrie a roţii şi se va prelucra după degroşarea alezajului. în consecinţă. primul prin bazarea piesei pe suprafeţe brute. ca baze tehnologice se aleg capetele de arbore unde se vor prelucra gauri de centrare. la axul culbutorilor. care se va prelucra. în cazul producţiei de serie pe maşini specializate. Acestea se pot realiza pe strung sau. Reglarea. fixarea şi găurirea piesei se face în mod analog tehnologiei descrise mai sus. la arborele cu came. Gaura de centare pe care o executăm pe arborele cu came de la Dacia Logan 1.2 Culbutorii vor avea ca bază de aşezare alezajul principal al acestora. La fel ca în cazul arborelui cu came.4 MPI este: A 2 STAS 1361-82 cu rugozităţile: Ra=0. prin rotirea piesei cu ajutorul platoului rotativ al mesei maşinii. Verificarea se face prin verificarea poziţiei celor două centre O1 şi O2.Înainte de a trasa şi executa găurile de centrare se verifică dacă centrele celor două suprafeţe frontale definesc o axă de rotaţie. Se obţine astfel o repartiţie uniformă a adaosului de prelucrare.8 Ra=3. Acesta se va prelucra prima dată prin bazarea piesei pe suprafeţe brute. .2 Principala bază de aşezare pentru prelucrarea roţi de curea ce se va monta pe arborele cu came este alezajul roţii.8 Ra=3. corectă pentru arbore. găurile de centrare fiind de tipul: A 2 STAS 1361-82 cu rugozităţile: Ra=0.

2.3. Schema unui agregat de frezat suprafeţe centrale şi de centruit.Fig. Prelucrarea suprafeţelor frontale şi a găurilor de centrare pe maţini de găurit şi frezat orizontale 1. Calculul adaosului de prelucrare . Fig.1. 1.3. 1.

Rectificare ebos Diametrul nominal d=58.1mm Diametrul palireului inainte de srunjirea de degrosare va fi d sem = d + Ap = 59 .1 = 59 .4mm dupa rectificarea ebos Lungimea de rectificare l=18 mm In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.6(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=0.6(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=0.4 = 58 .4mm Diametrul palireului inainte de rectificare de finisare va fi d sem = d + Ap = 58 .9 +1.4 + 0. Strunjire de degrosare Diametrul nominal d=59.48(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=1.1mm Diametrul palireului inainte de srunjirea de finisare va fi d sem = d + Ap = 58 .4mm Diametrul palireului inainte de rectificare de finisare va fi d sem = d + Ap = 58 + 0.8mm dupa strunjirea de finisare Lungimea de rectificare l=18 mm Clasa de precizie asemifabriatului matritat I In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.1.1 = 61mm .9mm d.48(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=1. Rectificare de finisare Diametrul nominal d=58 mm dupa rectificarea de finisare Lungimea de rectificare l=18 mm In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.4 = 58 .9mm dupa strunjirea de derosare Lungimea de rectificare l=18 mm Clasa de precizie asemifabriatului matritat I In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.4mm b.8 +1. Strunjire de finisare Diametrul nominal d=58.8mm c. Pentru fusurile paliere a.

0 = 38 .25 + 0. Strunjire de finisare Diametrul nominal d=37.9 = 63 .25 − 0.25mm pentru dimensiunea piesei si precizia matritariidi tab 8.7mm dupa strunjirea de derosare .7mm dupa strunjirea de finisare Lungimea de rectificare l=15mm Clasa de precizie asemifabriatului matritat I In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.35mm dupa rectificarea de ebos Lungimea de rectificare l=15mm In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.35 mm 2.e.35mm Diametrul intervalelor dintre came inainte de rectificare de finisare va fi d sem = d + Ap = 41 + 0.9 mm Din matritare piesa va avea diametrul maxim d max = d sem +1.9 = 61 .6(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=0.48(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=1.35mm Diametrul intervalelor dintre came inainte de rectificare de finisare va fi d sem = d + Ap = 41 .15 mm Iar diametrul minimva fi d min = d sem +1. Rectificare de finisare Diametrul nominal d=37mm dupa rectificarea de finisare Lungimea de rectificare l=15mm In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.35 = 37 . Strunjire de degrosare Diametrul nominal d=38.7 mm c.6(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=0. Pentru intervalele dintre came a.35 = 37 .0mm Diametrul intervalelor dintre came inainte de srunjirea de finisare va fi d sem = d + Ap = 37 .23 cu abatere pediametru de 0.7 mm d. Rectificare ebos Diametrul nominal d=37. Pentru forjare Se recomanda un adaos de 1.7 +1.35 mm b.35 + 0.

0mm pentru dimensiunea piesei si precizia matritariidi tab 8.7 +1.3.5 = 40 .0mm pe o parte si se recomanda pentru lungimea piesei la matritare adaos total de 4 +3 mm −2 tabelul 8.1(Vlase) se recomanda adaosul de prelucrare de 1.5 = 41 . . Stabilirea adaosului de prelucrare + 1 Din tabelul 8.4 Calculul regimului de lucru pentru o operatie Calculul regimului de lucru pentru operatia de frezare frontala 1.2mm 3. Pentru forjare Se recomanda un adaos de 1.0 + 0.48(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=1.0 − 0.3mm Iar diametrul minimva fi d min = d sem +1.Lungimea de rectificare l=15mm Clasa de precizie asemifabriatului matritat I In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.5 mm Din matritare piesa va avea diametrul maxim d max = d sem +1.0 = 39 .7 mm e.23 cu abatere pediametru de 0. Pentru lungimea arborelui (suprafetele frontale) Pentru frezare frontala Diametrul suprafetei din fata D1=58 mm Diametrul suprafetei din spate D2=34 mm Lungimea piesei este 524 mm Pentru aceste dimensiuni in tab 8.23 se alege adaosu lde prelucrare total 4 −0.23 Lungimea arborelui va fi • • Lmax = 524 + 2 ⋅1 + 4 + 3 = 533 mm Lmin = 524 + 2 ⋅ 1 + 8 − 2 = 532 mm 1.5 mm.0mm Diametrul intervalelor dintre came inainte de srunjirea de degrosare va fi d sem = d + Ap = 38 .

1 se alege adaosul de prelucrare itermediar pentru frezarea de finisare 2 mm 2. Stabilirea durabilitatii economice Pentruaceasta scula se recomanda durabilitatea economica Tec=180min (tab. Ne=6. pentru degrosare t1=Ap-af=3-1=2mm. Stabilirea viezei de aschiere Pentru degrosare: v1=п∙D∙n1/1000=119.9.13 se aleguratoarele valori pentru finisare: n=640rot/min.13 se aleguratoarele valori pentru degrosare: n=475rot/min. Alegerea sculei aschietoare Din tab 9. Vs=140mm/min Din caracteristicile masinii-unealta se aleg tab 10. Stabilirea adancimii de aschiere Adaosul de prelucrare pe o parte Ap=4/2+1=3mm total iar de finisar af=2/2=1mm.2 se allege o freza cilindo frontala cu dinti demontabili cu placute din carburi metalice in functie de adancimea de aschiere se da diametrul de 75-90 mm Din STAS 6308 o freza cilindro frontala cu dinti demontabili cu placute din carburi P20 cu diamerul de 80mm grosimea h=30mm nr dinti n=10 3.3m/min Pentru finisare: v2=п∙D∙n2/1000=150.1 Vs2=118mm/min.7m/min 7.4 KW Din caracteristicile masinii-unealta se aleg tab 10. Verificarea puterii consummate prin aschiere . iar pentru finisare t2=af=1mm 4. Stabilirea viteze de avans si aturatiei frezei Din tabelu 11.1 Vs1=150mm/min. n1=475rot/min Din tabelu 11. n2=600rot/min 6. Vs=175mm/min.26) 5.Din tabelul 8.

viteza de aschiere v1=119.3. serecomanda s = 0. viteza de avans Vs1=150mm/min.1 puterea masinii Nme=7.3 m/min • Frezarea de finisare: adancimea de aschiere t2=1mm. turatia frezei n2=600rot/min. viteza de avans Vs2=118mm/min.5 / 2 = 1. viteza de aschiere v2=150. turatia frezei n1=475rot/min.5 KW deci Ne<Nme In concluzie operaria are urmatorii parametrii ai regimului de lucru\ • Frezarea de degrosate: adancimea de aschiere t1=2mm.5 Centruirea se face pe masina de centruit a) Adaosul de prelucrare A p = d / 2 = 2.In functie de Ne=6.25 mm b) Alegerea sculei aschietoare Din STAS 1114-82 se allege un burghiu combinat de centruire cu con de protectie la 120`avand diametrul de 2.5 Normarea tehnica a opratiei de centruire Volumul productiei este : Semifabricatul este din otel matritat Diametrul gaurii de centrare este de d=2.109 − Vlase ) .25 mm Avansul de aschiere se stabileste in functie de burghiul de centruit d=2.4 KW se allege di tab10.5 c) Regimul de aschiere • • Adancimea de aschiere este data de adaosul de prelucrare pe raza t = A p = d / 2 = 2.7 m/min 1.025 mm / rot ( tab 9.5 / 2 = 1.5.

064 + 8 / 1 = 8.025mm/rot Viteza de aschiere vr=18.064 + 0.8 ⋅ 8 / 100 = 0.14 ⋅ 2.8 + 0.109 − Vlase ) Se determina in continuare turatia sculei aschietoare n = 1000 ⋅ v /( π ⋅ d ) = 1000 ⋅18 /( 3.1m / min • Puterea motorului nu are sens sa se calculeze pentru ca ea nu se atinge in cazul acestor operatii Rezulta ca pentru obtinerea acestor gauri de centrare s-a folosit masina de centruire cu urmatorii parametrii ai regimului de aschiere: • • • • d) Adancimea de aschiere t=1.93 min Timpul normat de operatie pentru un arbore va fi: .8 m in Din tabelul 11.• Viteza de aschiere este recomandata in functie de diametrul burghiului de centruit v = 18 m / min( tab 9.5 ⋅ 2300 / 1000 = 18 .5) = 2293 rot / min Din caracteristicile masinii unealta se allege n = 2300 rot / min Se calculeaza viteza de aschiere reala v r = π ⋅ d ⋅ n r / 1000 = 3.81(Vlase) se aleg urmatorii timpi: • • • Timpul de pregatire incheiere Tpi = 4 + 4 = 8 min Timpul de deservire Td = Top ⋅ 8 / 100 = 0.8 ⋅ 8 / 100 = 0.064 min Timpul de operatie pentru o gaura de cetrare va fi: Tn = Top + Td + Ton + Tpi / 1 = 0.064 min Timpul de odihna si necesitati firesti Ton = Top ⋅ 8 / 100 = 0.53(Vlase) se alege timpul operativ in functie de diametrul sculei Din tabelul11.14 ⋅ 2.1m/min Turatia nr=2300rot/min Stabilirea normei tehnice de timp Top = 0.25mm Avansul s=0.

Strunjirea celor Strung automat .86 min 1.93 ⋅ 2 = 17 .Frezare-Centruire -Frzare simultana la ambele capete -Centruire simultana la ambele capete Pozitia tehnologica Masina unealta Masina de frezat si centruit 2.1 Intocmirea fisei tehnologice si a planului de operatii Denumirea operatiei 1.4 Intocmirea documentatiei tehnologice 1.4.Tnt = Tn ⋅ 2 = 8.

patru fusuri paliere multicutit 3.Strunjire de finisare a fusului palier din mijloc Strung .Strunjirea fusului la unul din capete Strung automat multicutit 4.Srtrunjirea simultana a tuturor intervalelor dintre came in doua faze Strung normal 5.Executarea unei gauri de orientare a camelor 6.Strunjire simultana a tuturor camelor -ebos -finisare Gaura de orientare executata pentru orientarea unghiulara a axelor in vederea prelucrarii camelor Masina de gaurit Strung copier semiautomat multicutite 7.

Executarea gaurii de ungere 10.Rectificare paliere de si Axa cu came se prinde intre varfuri Masina indreptat de Asezare si prindere pe prisme Masina frezat Masina rectificat rotund de de finisare a fusurilor .Strunjire de finisare a celor doua fusuri paliere Strung 9.Control interoperational redresare 14.Rectificare de degrosare a fusurilor paliere Masina rectificat de 12.Tratamet termic Calire prin CIF adancimea stratului 2-5 mm Instalatie speciala de calire prin CIF 13.8.Rectificare de degrosare a camelor Gaura de ungere se executa la fusurile paliere Masina de gaurit Masina de rectificat 11.Frezarea locasului de pana 15.

16.5 Realizarea modelului geometric 3D .Rectificare finisare a camelor de Masina rectificat copiere de prin 17. Spalare Se spala cu petrol. se usca cu aer. se pregatesc Baie axele cu came pentru controlul final si instalatie de aer Aparatura control de 18. Controlul final Se controleaza toate cotele functionale 1.

CAP II. Realizarea tehnologiei de restabilire a stării tehnice a arborelui cu came .

rectificare si tratament termic In urma unei astfel de constatari daca sunt defectiuni se continua cu dezasamblarea arborelui pentru a putea examina piesa prin masurare si prin alte metode optice.1 se reprezinta zonele in care pot aparea defecte .1. In figura 2. Filtrare necorespunzătoare Consecinţe Funcţionarea motorlui Posibilităţi de evitare Exploatarea motorului Remediere Recondiţionare şi aplicare tratament termic adecvat necorespunzătoare a neuniforma a raţională a fusuri Lipsă şi ulei de Jocuri prea mari la Funcţionare montaj neuniformă cilindrilor Montaj a corect Reglare optimă mecanisme auxiliare exploatare corespunzătoare coaxialitate paralelism în funcţionare Uzura pronuntata a camelor • Material necorespunzator Functionare defectoasa motorului a Metalizare. • • Constatarea stării tehnice a arborelui cu came Starea tehnica a arborelui cu came se poate constata in doua metode: Prin constatarea simptomelor din functionarea in ansamblu Prin examinarea arborelui demontat Pentru constatarea starii tehnice din functionarea in ansamblu se dau in tabelul urmatorunele defecte cauzele consecintele si posibilitatile de remediere: Defecţiuni Uzura pronunţată a fusurilor Cauze Calitatea suprafeţelor fusurilor Montaj greşit arbore. Rigiditate insuficientă arbore .2.

1 4 2 3 2 2 3 2 Fig. Zgarieturi sau caale circulare.2 sunt redate defectele care pot aparea si metodele de determinare a acestora.Fusurile paliere Zgarierea sau oxidarea fusurilor interior Examinarea cu uchiul liber si prin determinarea rugozitatii Aspecte constatate Diametrul mai mic al arborelui Lovituri sau ciupituri pe circumferinta canaluluil si o marire a acestuia.2.2 Zona 1. pete de oxizi si diferente de rugozitate fata de cea nominala.Zona de asamblare a arborelui cu came cu roata de distributie Deteriorarea canalului de pana Defecte posibile Uzura capatului de arbore Metode de constatare Masurare cu micrometrul de exterior Examinarea cu ochiul liber si/sau msurarea cu icrometrul de 2.1. Tabelul 2.iar in tabelul 2.Zone in care pot aparea defecte. Innegrirea fusurilor=>deteriorarea Uzura fusului Masurare cu micrometrul de exterior si stratului tratat. Diametru mai mic decat cel nominal .

Innegrirea fusurilor=>deteriorarea stratului tratat.Zona de etansarea semeringului Zgarierea sau oxidarea arborelui Uzura arborelui Un canal circuar de diametru mai mic in zona de etansare Zgarieturi sau canale circulare.Camele Zgarierea sau oxidarea camelor Masurare cu ceasul comparator intre centrele axei de simetrie a arborilor Examinarea cu uchiul liber si prin determinarea rugozitatii Forma ovala a fusului. pete de oxizi si diferente de rugozitate fata de cea nominala. Innegrirea camelor=>deteriorarea stratului tratat. Uzura camei Masurare cu micrometrul de exterior Masurare cu ceasul comparator intre centreele axei de simetrie a camelor Examinare cu ochiul liber simasurare cu sublerul de exterior Examinarea cu uchiul liber si prin determinarea rugozitatii Ovalizarea sau uzaura neuniforma a camei 4. Valori diferite alediametrului pe lungimea fusului Zgarieturi sau canale circulare.Ovalizarea sau uzaura neuniforma a fusurilor 3. Diametru mai mic decat cel nominal Deformarea profilului camei. pete de oxizi si diferente de rugozitate fata de cea nominala. Pentru constatarea defectelor seface urmatorl tabel . Valori diferite.

.2 Proiectarea tehnologiei de recondiţionare arborelui cu came .009 −0 025 34 0 0..006 −0 005 58 +0...75 +0.006 −0 007 57 .006 −0 007 6 + .Tabelul 2.5 +0.3 Zona Modul de determinare Cotele de verificare Dimensiu nea iniţială 1 Masurare cu micrometrul de 2 interior Masurare cu micrometrul de exterior si Masurare cu ceasul 3 comparator Masurare cu micrometrul de exterior si Masurare cu ceasul 4 comparator Masurare cu micrometrul de 5 exterior Masurare cu micrometrul de 6 exterior Examinare cu ochiul liber M16 42 −0..01 0 8 0 OBS Dimensiune a(defectul) masurata 2.006 −0 007 57 .016 − 34 +0.

Se blochează volantul motor cu ajutorul dispozitivului MOT 582.cablajul de pe motor.carterele curelei de distribuţie. Se aduce motorul la punctul de calaj.butucul fuliei.alternatorul şi cureaua acestuia. .compresorul şi/sau pompa direcţie asistată (pentru automobilele echipate cu instalaţie de aer condiţionat şi/sau direcţie asistată).1.fulia sau fuliile arborelui cotit. .brida de întindere curea alternator. .suportul jojei de ulei. . Se demontează: .suportul compresorului şi/sau pompei de direcţie asistată. . aliniind reperul de pe pinionul arborelui cotit L cu reperul fix M (reperul L de pe pinionul arborelui cu came fiind în poziţie verticală ca . Demontarea Se goleşte uleiul din motor. . . Se demontează: .

Se demontează: . .se roteşte chiulasa în jurul şurubului rămas nedemontat prin batere uşoară cu . . . în afară de cel cu bucşa de centrare. care numai se slăbeşte. apoi se demontează cureaua de distribuţie.capacul de chiulasă .colectorul de admisie şi colectorul de evacuare. Se desface piuliţa (O) a galetului de întindere.în desenul de mai jos).şuruburile de chiulasă.

. simeringul arborelui cu came. . 1335.simeringurile supapelor.bujiile. Pregatirea pentru rconditionare consta in urmatoarele etape: • • • • Curatare de impuritati si reziduri de uleiuri si alte corpuri sraine Spalare cu diluanti si apoi cu apa Suflarea cu aer la presiune inalta pentru uscare siindepartare de alte impuritati Infundarea cu dopuri de lemn sau plastic a canalelor de ungere din arbore . . . .01). 2. . Constatarea defectelor si notarea acestora in tabelul de constatatre (tab. utilizând cleştele MOT.arborele cu came.ajutorul unui ciocan din cauciuc.supapele.pinionul arborelui cu came (se imobilizează cu dispozitivul MOT 799 .suportul termostatului. Se curăţă chiulasa de garnitura rămasă lipită. . 2.brida arborelui cu came. . .se demontează chiulasa.se montează dispozitivul de menţinere cămăşi MOT 484 sau bridele MOT 588.arcurile supapelor. .2) 3. Pregătirea pentru recondiţionare.

Echilibrarea dinamica Dupa orice operatie de reconditionare se va recurge la o echilibrare dinamica pe masina de echilbrat in doua plane echilibrarea facanduse prin eliminare de material nu se vor adauga alte corpui.2 aste prezentat ansamblul motoruluidin care faceparte arborele cu came .3. 2. Recondiţionare reperului.4. Proiectarea tehnologiei de asamblare a reperului Pentru ca asamblarea sa se poata face in figura 2. Pentru fiecare parte a arborelui cu came se va proceda in felul urmator a) Pentru fusurile paliere si manetoane • In cazul in care in urma constatarii se observa ca dimensiunea minima pe lungimea fusului nu este mai mica decat cota de reparatie minima se va recurge la rectificarea fusurilor pana la cota de reparatie mai mica decat cea mai mica dimensiune de pe lungimea fusului prin rectificare pemasina de rectificat rotund pentru fusurile paliere si masina de rectificat prin copiere sau prin dezaxarea arborelui pe masina de rectificat rotund pentru fusurile manetoane • In caz contrar se va recurge la metalizarea sau incarcarea cu arc electric a fusurilor (avand in vedere ca stratul depus sa nu depaseasca grosimeade 3 mm) dupa care se recurge la rectificarea in aceasi metode ca in cazul precedent b) Pentru zona de etansare a semeringului in cazul constatarii uzurii pronuntate a cesteia se va incarca dimetrul prin metalizare sau cu arc electric dupa care se va strunjii pe strung normal pana la cota nominala 5.Spalarea si curatarea piesei si inlaturarea de orice resturi de metal dupa care se vor scoate dopurile din gaurile de ungere si se va sufla cu aer subpresiune 6.

2. montarea propriu-zisă şi verificarea montării.Ansamblul motorului de Dacia Logan Conditii tehnice de asamblare Montarea arborilor necesită trei faze importante: pregătirea.2.Fig. .

• • . loviturile se elimină prin pilire fină. urmată de finisare cu piatră abrazivă. care trebuie să fie netede. Se verifică jocul axial al arborelui cu came care trebuie să fie cuprins între 0. însă ele se recomandă şi la montare. În general. în cazul în care acesta nu corespunde. aceste verificări sunt efectuate la recepţia arborilor. în special a fusurilor şi a părţilor de calare.Pregătirea montării necesită studierea desenului şi schema de montaj. fie cu pastă abrazovă. zgârieturile.06mm şi 0. Se montează arborele cu came şi brida acestuia. Montarea propriu-zisă constă din executarea următoarelor operaţii: • • • • Se unge arborele cu came cu ulei de motor. se va verifica brida şi arborele cu came.01. Petele de rugină sunt curăţate fie cu pânză abrazivă. lovituri sau urme de coroziune.015mm. fără zgârieturi. . Bavurile. verificarea acestora.garnitura de etanşare a arborelui cu came cu ajutorul dispozitivul MOT 1127.

01 şi se strânge la un cuplu de 4. se va verifica brida şi arborele cu came.• Se blochează pinionul arborelui cu came cu ajutorul dispozitivului MOT 799 . Capitolul 3 .06mm şi 0.5 daNm şurubul de fixare al acestuia (se va unge filetul şi capul şurubului cu ulei de motor). • • • Se unge arborele cu came cu ulei de motor. Se montează arborele cu came şi brida acestuia. în cazul în care acesta nu corespunde. Se verifică jocul axial al arborelui cu came care trebuie să fie cuprins între 0.015mm.

232/1974 si 400/1982. mai ales. Desi sectiile de prelucrari prin aschiere in care se desfasoara procese tehnologice ce formeaza obiectul manualului nu sunt de tip foc continuu. Pe baza acestei legi au fost elaborate normative de protectia muncii specifice tuturor sectoarelor de activitate. la a caror protectie trebuie sa vegheze toti oamenii muncii. Elemente de tehnica securitatii muncii in sectiile de prelucrari mecanice din intreprinderile constructoare de automobile. in intreprinderile constructoare de automobile se iau in vedere dispozitiile Decretului nr.Norme de Protectia muncii. In intreprinderile constructoare de asini se aplica Normativul de protectia muncii in industria constructiilor de masini. multe prevederi a Decretului 400/1982 sunt valabile si in aceste locuri de munca. Prevenirea si Stingerea Incendiilor in interprinderile constructoare de automobile. Generalitati Prevederile cu privire la protecti si securitatii muncii sunt legiferate prin Legea Nr. cat. Referitor la normele de prevenire si stingerea incendiilor. organelor de transmisie. editat de MICM in 1973. In plus. dispozitivelor de actionare a pieselor sau a sculelor. amplasarea defectoasa a utilajelor principale si auxiliare. pe langa posibilitatea cresterii productivitatii muncii si conditiile de securitate a muncii. asupra securitatii muncii. iluminatul necorespunzator a locului de munca. mecanismelor de actionare. in intreprinderile respective sunt incluse si sectii cu periculozitate ridicata. In timpul lucrului la masinile de prelucrat metale la rece se pot produce accidenta datorita producerii aschiilor metalice. Organizarea rationala a locului de munca asigura.6/1965 care stabileste cadrul general de masuri si responsabilitati in intrepriderile de stat pentru a se asigura eliminarea riscului de accidentare a personalului muncitor. particulelor care sar din sculele aschietoare. cat si masurile pentru stingerea acestora. care reglementeaza atat cadrul general in care trebuie sa se inscrie orice activitate pentru evitarea producerii incendiilor. . ingramadirea de piese si deseuri pe caile de acces au o influenta negativa atat asupra productivitatii muncii. Dimpotriva. deseurilor.

Evitarea acestor accidente este posibila printr-o buna organizare a activitatii in sectia respectiva.La prelucrarea pieselor metalice cu ajutorul masinilor unelte se pot produce urmatoarele tipuri de traumatisme: mecanie (loviri. din cauza temperaturii ridicate a aschiilor si a pieselor. avand posibilitatea sa se miste liberi la locul de munca.. amplasarea masinilor trebuie facuta conform fluxului tehnologic sau pe grupe de masini.. de piesele de prelucrat sau de scule. provocate de aschiile care se detaseaza sub forma de panglica continua. roti cu frictiune etc. Electrocutarea se poate produce prin atingerea directa a conductorilor electrici sau prin atingerea carcasei masinii care a intrat in mod accidental sub tensiune datorita deteriorarii izolatiei si care nu a fost legata la pamant. curele. raniri). Distanta minima dintre masinile unelte si pereti este de 1000. Astfel. muncitorii sa nu execute miscari de prisos. iar caile de acces din interiorul atelierelor se marcheaza cu doua linii albe paralele trasate pe . prin instruirea temeinica a fiecarui om al muncii asupra masurilor pe care trebuie sa le respecte si prin controlul periodic.1200mm. De asemenea se produc accidente datorita nefixarii corespunzatoare in dispozitivele de prindere a pieselor care se prelucreaza. termice (arsuri). care provoaca arsuri la atingerea partilor descoperiteale corpului. de transmisiile din roti dintate. riguros din partea factorilor responsabili asupra modului cum se respecta normele tehnice a securitatii muncii. in cazul lucrului simultan la mai multe masini se recomanda ca acestea sa fie amplasate in asa fel incat muncitorul sa poata urmari functionarea lor in bune conditii. si a caror muchii sunt foarte ascutite. datorita actiunii curentului electric asupra organismului omenesc: socuri electrice (elecrocutare) si arsuri. sa nu existe posibilitatea accidentarii muncitorilor de catre piesele in miscare ale masinii proprii sau alte masini. tinandu-se seama de urmatoarele conditii: trecerile si usile sa nu fie blocate. taieri.

Acest lucru este periculos mai ales ca acolo unde este vorba de praful care contine bioxid de siliciu liber sau praf toxic (plumb. Ea contribuie la prevenirea imbolnavirilor profesionale si accidentelor de munca.) . Montarea masinilor-unelte pentru prelucrarea metalelor la rece se face pe postamente. mangan. podea. arsen. fundatii rezistente sau placi.pardoseala. Pentru oamenii muncii care depun efort fizic cu intreruperi. Locurile periculoase trebuie semnalizate prin panouri indicatoare de securitate. acesta se ridica in aer. Daca praful nu este indepartat la timp. pentru prevenirea cuplarii sau punerii in functiune a utilajelor la care se lucreaza. span etc. sa nu prezinte muchii acutite. Se interzice persoanelor care deservesc masinile. pe pereti. utilajele sau instalatiile sa remedieze defectiunile acestora.) poate duce la ranirea picioarelor. Sculele si dispozitivele folosite la montaj trebuie sa fie sigure (sa nu se rupa sau deformeze). purtarea si ridicarea maselor nu va depasi urmatoarele valori: adulti: barbati 50 kg. prezenta deseurilor pe podeaua atelierului (bucati de sarma. conform prevederilor din cartea masinii respective. etc. sa se poata curatii usor. mobilier. Asemenea reparatii se vor face numai de muncitori calificati in specialitatea respectiva. In atelirele in care se produce praf. adolescenti (intre 16 si 18 ani) fete 12 kg si baieti 20 kg. femei 20 kg. Dimensiunile acestor cai sunt normatizate si au in vedere atat specificul masinilor-unelte cat si sistemul de transportat adoptat. Asemenea panouri se vor folosi si in cazul in care se vor efectua reparatii. etc. . Prin curatenie se indeparteaza deseurile rezultate din activitatea de productie si cea personala a muncitorului. daca poseda calificarea corespunzatoare si l-i sau stabilit sarcini de serviciu in acest sens. Remedierea defectiunilor poate fi efectuata si de persoanele care deservesc masinile-unelte. acesta se depune pe suprafetele utilajelor. ridicand concentratia de praf in atmosfera. La sectiile de montaj normele de tehnica securitatii muncii se refera la utilizarea unor dispozitive adecvate pentru ridicarea si transportarea pieselor. Curatenia la locul de munca ocupa un loc important in cazul masurilor de igiena la locul de munca. O dusumea murdara poate cauza alunecarea muncitorilor si accidentarea acestora.

posibilitatile de acces la toate aceste mijloace si cai de evacuare. precum si a celor uzate sau improvizate. Se vor depozita in cutii metalice. ventilatiei si a transportului . de diversitatea si cantitatea utilajelor. vor fi distruse prin ardere in locuri special amenajate. care la sfarsitul zile de lucru vor fi evacuate in locuri stabilite si amenajate in acest scop. unguenti.) se organizeaza una sau mai multe echipe pentru stingerea incendiilor. In timpul programului de lucru. pericolul de izbucnire. de orice fel. unsori. ateliere de proiectare. Carpele imbibate cu ulei. pericolul de izbucnire si dezvoltare a incendiilor etc. etc. membrii echipei de stingere a incendiilor supravegheaza respectarea normelor de prevenire a incendiilor la locurile de munca. Aceste echipe au urmatoarele sarcini in caz de incendiu: alarmarea formatiei civile de pompieri si a sefilor ierarhici. Deseurile combustibile (uleiuri. Praful se indeparteaza cu dispozitive de aspirare. care vor fi evacuate din atelier. in functie de marimea sectorului de munca. etc. aplicand prevederile instructiunilor de lucru si folosind mijloace de prima interventie pentru stingerea incendiului. laboratoare. formate din ingineri. cu carpe sau perii umede. verificand existenta si starea de functionare a utilajelor si materialelor de stingerea incendiilor. in asa fel incat sa nu se imprastie in atmosfera. intreruperea instalatiilor pneumatic. accesul la ele fiind permis numai electricianului de serviciu precum si organeleor de control si verificare. Este stric interzisa maturarea uscata a atelierelor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor in intreprinderile constructoare de automobile In vederea unei interventii prompte in caz de incendiu.) vor fi colectate in vase special acoperite cu capac. Se intezice folosirea in stare defecta a intalatiilor electrice si consumatorilor de energie electrica. maistri. fiecare sector de activitate (sectii.. electrice. etc. Tablourile generale de distributie vor fi inchise in permanenta cu cheia. aparaturii si a instalatiilor si a materialelor de interventie pentru stingerea incendiilor. In cazul in care aceste materiale nu mai pot fi utilizate sau valorificate.Curatirea incaperii si a utilajului trebuie sa se faca imediat dupa incetarea lucrului. actioneaza energic pentru localizarea si lichidarea incendiului izbucnit la locul de munca. muncitori din locul de munca respectiv.

In sectiile de vopsit piese ale autovehiculelor sau la vopsitoria finala se impune ventilarea fortata si luatea unor masuri severe de eliminare a riscului de aparitie a incendiilor. in incaperile cu aglomerari de persaone. Pentru prevenirea incendiilor este necesara studierea atenta a fiecarui loc de munca pentru a evidentia fenomenele sau sau procesele care pot genera incendii.Este strict interzis fumatul in locurile de munca unde exista pericol de incendiu sau de explozie. In aceste locuri se vor afisa vizibil anunturi referitoare la interzicerea fumatului si se vor indica locurile special amenajate pentru fumat. etc. depozite. vase cu apa sau lazi cu nisip pentru stingerea resturilor de tigari si a betelor de chibrit. dotare cu scrumiere. BIBLIOGRAFIE . magazii.

a.. Bucureşti. Picoş C.. R. Editura Tehnică. ş. 1983 . Bucureşti. EDPBucuresti-1983 1.1. Sturzu A. Radulescu.  Regimuri de aşchiere adaosuri de prelucrare şi norme tehnice de timp. Editura Tehnică.  Calculul adaosurilor de prelucrare şi a regimurilor de aşchiere.1974 2.Fabricarea pieselor auto si masurari mecanice. Vlase A.