UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA Facultatea de Mecanica Sectia: Autovehicule Rutiere Disciplina: Fabricarea si Repararea Autovehiculelor

Proiectarea tehnologiei de fabricare si reconditionare a starii tehnice al arborelui cu came de la autoturismul Renault Megane 1.4

Indrumator Proiect: Drd. Ing. Teodora Chira

Student Grupa: 2541 AR

2007-2008

Cuprins
Cap.1. Proiectarea tehnologiei de fabricare a reperului 1.1. Analiza constructiv functionala a reperului 1.2. Intocmirea itinerariului tehnologic de fabricatie 1.2.1. Stabilirea conditiilor tehnice 1.2.2. Materiale 1.2.3. Alegerea semifabricatului 1.3. Tehnologia de prelucrare mecanica a reperului 1.3.1. Aspecte particulare si etapele principale ale procesului tehnologic de prelucrare 1.3.2. Alegerea bazelor tehnologice 1.3.3. Calculul adaosului de prelucrare 1.3.4. Calculul regimului de lucru pentru o operatie 1.3.5. Normarea tehnica a unei operatii 1.4. Intocmirea documentatiei tehnologice 1.4.1. Intocmirea fisei tehnologice si a planului de operatii 1.5. Realizarea modelului geometric 3D 1.6. Intocmirea programului de fabricare asistata a reperului Cap.2. Proiectarea tehnologiei de restabilire a starii tehnice a reperului 2.1. Constatarea starii tehnice a reperului - Desen de constatare - Tabel cu date privind starea tehnica 2.2. Proiectarea tehnologiei de reconditionare a reperului 2.3. Proiectarea tehnologiei de asamblare a reperului 2.3.1. Desen de ansamblu a subansamblului din care face parte reperul (cote gabarit si legaturi principale) 2.3.2. Conditii tehnice de asamblare Cap. 3. Norme de protectia muncii si PSI

Cap.1. Proiectarea tehnologiei de fabricare a elementelor mecanismului de distribuţie ce echipează autoturismul Dacia Logan 1.4 MPI
1.1. Analiza constructivă şi funcţională a mecanismului de distribuţie
Arborele cu came, sau arborele de distribuţie este piesa principală care antrenează mecanismul de distribuţie, de corectitudinea distribuţiei depinzand corectitudinea poziţiei şi durata fazelor de de admisie şi evacuare din ciclul motor. Principalele parţi ale arborelui cu came sunt: camele de evacuare şi admisie, având profilul, numarul şi poziţia vîrfului corespunzator duratei şi poziţiei fazelor respective în cadrul ciclului motor; fusurile paliere, al căror numar depinde de lungimea motorului, dar există cel puţin două paliere care înconjoară o pereche de came; cama circulară, execntricul de antrenare al pompei de benzină, în cazul motoarelor cu aprindere prin scânteie, dotate cu pompe de alimentare acţionate mecanic; pinionul pentru antrenarea pompei de ulei şi, eventual, alte pinioane pentru antrenarea unor organe ale motorului. Având în vedere numărul mare de lagăre de sprijin, arborele cu came nu are o solicitare mecanică importantă şi este o piesă static nedeterminată. Pentru o mai bună utilizare a materialului arborelui şi pentru reducerea greutaţii proprii, unii arbori de distribuţie se confecţionează de formă cilindrică, obţinută fie prin găurirea pe toată lungimea a arborelui (operaţie dificilă din cauza lungimii mari necesare burghiului), fie prin turnarea semifabricatului sub forma tubulară. Principala solicitare a arborelui cu came este solicitarea la uzură, având valori importante atât pentru suprafeţele fusurilor paliere cât mai ales pentru suprafeţele de lucru ale camelor.

01. în cazul automobilului Logan fiind elimat sistemul cu tije împingătoare.06 mm.. înălţimea de ridicare a tachetului asigurată de vârful camei trebuie să fie respectatăcu abateri de maximum 0..2 μm. Aceasta ar duce la efecte catastrofale pentru motor. iar duritatea aceloraşi suprafeţe se înscrie în valorile 54-52 HRC.01.2..0. admiţânduse abateri de la perpendicularitatea suprafeţei frontale pe axa de simetrie a alezajului de aprox 0... În cazul roţii de curea precizia dimensională a diametrelor alezajului precum şi precizia lăţimii roţii se înscrie în calitatea 8 ISO. Rugozitatea fusurilor paliere şi a suprafeţelor de lucru ale canalelor trebuie să fie de circa Ra= 0.0.. avand o parte în contact cu cama iar cealaltă în contact cu supapa. Stabilirea condiţilor tehnice de fabricare Condiţiile tehnice principale la fabricarea arborelui cu came privesc precizia de execuţie a fusurilor şi a camelor.02 mm. nemaifiind respectate momentele de deschidere a supapelor.02.04. Precizia dimensională a fusurilor paliere se înscrie ăm standardul de calitate 6 ISO. Se foloseste curea şi roată dinţate deoarece nu este permisă patinarea curelei pe roata de curea.04 mm.2. Precizia formei geometrice şi a poziţiei suprafeţelor este relativ ridicată.. ca şi duritatea lor superficială.0.04.6.0. rezultand coliziuni ale supapelor cu cilindri. cu conicitate şi ovalitate admise de 0..04 pe porţiunea activă de ridicare a profilului.0.2.05 mm pe porţiunea cilindrică şi 0. iar abaterea maximă admisă de la concentricitatea axelor fusurilor paliere se admite de 0.. Precizia lor dimensională trebuie să se incadreze în toleranţe de 0. De la camele situate pe arborele cu came până la supape mişcarea se transmite prin intermediul culbutorilor care sunt fixati pe axul culbutorilor. Itinerariul tehnologic de fabricare a mecanismului de distribuţie 1.0. 1.La capătul arborelui cu came este montată o roată de curea dinţată.. Acestia sunt susţinuti de axulu culbutorilor şi sunt asemănători unor pârghii...012 mm. Duritatea superficială a danturii şi a alezajului . Aceasta va prelua mişcare şi energie de la arborele cotit al motorului prin intermediul curelei dinţate.. Poziţia unghiulară a vârfului camelor trebuie să se respecte cu toleranţe de 1°.2°.. Culbutorii acţionează direct pe supapă.

18MC10. Pentru piesele unicat se practica forjarea. ceea. 1. cu conicitate şi ovalitate admise de 0.2.2 % C si ca principale elemente de aliere Si.02 mm.01.2..0. OLC55 STAS 880 — 79 sau l5C08.3. 1. Roata de curea şi culbutori se realizează prin turnare din fontă. Rugozitatea danturii trebuie sa fie de aproximativ Ra=1.trebuie sa fie de circa 52-54 HRC.4 μm. ce necesită adaosuri de prelucrare mai mari ca la turnare. OLC 45x. iar duritatea aceloraşi suprafeţe se înscrie în valorile 54-52 HRC. În cazul arborelui cu came ce echipeaza automobilul Dacia Logan se alege OLC 45. Axul culbutorilor va avea precizia dimensională înscrisă în standardul de calitate 6 ISO. Cr. OLC 15.. de ordinul 1. iar abaterea maximă admisă de la concentricitatea se admite de 0. ceea ce reprezinta procedee de precizie .0. Rugozitatea fusurilor paliere şi a suprafeţelor de lucru ale canalelor trebuie să fie de circa Ra= 0.4 μm.. cum ar fi OLC 10.. Precizia lor dimensională trebuie să se incadreze în toleranţe de 0.. Alegerea materialelor Oţelurile folosite pentru fabricarea arborilor cu came sunt oţeluri carbon de calitate sau slab aliate.Alegerea semifabricatelor Semfabricatele de arbori de distributie se confectionează din fontă sau oţel si se pot obtine prin turnare sau matriţare.2..04.04.0.06 mm. acesta realizânduse prin matriţare în mai multe etape.6 Culbutorul va avea pe porţiunile de contact cu cama şi cu supapa rugozitatea Ra=0. Turnarea se face in cochilie sau in coji de bachelită. Mo..2. 31M14 STAS 791-79 si se matritează în mai multe etape realizînduse precizie dimensională în calităţile 12—13 ISO.05 mm pe porţiunile de.5. . Se toarnă arbori cu came din fontă cenuşie sau fontă cu grafit nodular având un continut mediu de 3. Mn. iar duritatea aceloraşi suprafeţe se înscrie în valorile 54-52 HRC.5 mm. Axul culbutorilor se realizează din OLC 15 dintr-un semifabricat laminat. μm.

deci semifabricatul va avea o forma apropiata de forma finită. Se impune. deci. prin intermediul unei linete. în cazul sprijinirii lui între vârfuri. care creeaza pericolul umplerii incomplete (in special in zona virfului camelor) a formei de turnare.ridicată. Prelucrarea prin strunjire eboş.1. antrenarea arborelui se face de la unul din capete prins în universalul maşinii-unelte. Aspecte particulare şi etape principale ale procesului tehnologic de prelucrare În cazul arborelui de distribuţie prelucrarea mecanică este un proces dificil din cauza raportului nefavorabil dintre lungimea şi diametrul. ceea ce usureaza procesul de tratament termic de durificare. primele operaţii sînt prelucrate prin frezare sau strunjire a suprafeţelor frontale şi strunjirea palierului central. prin montare in forma de turnare a unor bare metalice cu rol de răcitoare în dreptul camelor si fusurilor. 1. Principalul dezavantaj al turnări. pe principiul copierii după arbore etalon. Alte avantaje constau in faptul ca se poate turna semifabricat tubular si că. În cazul autovehiculului Logan semifabricatul folosit pentru fabricarea arborelui cu came este din OLC 45 şi se obţine prin matriţare. la care se adaugă suprafaţa suplimentară de rezemare a palierului central. Tehnologia de prelucrare mecanică 1. finisare şi rectificare se face simultan pentru toate palierele şi camele. Pentru a se obţine precizia de formă geometrică impusă. a fusului palier central. Axul culbutorilor se obţine din semifabricat laminat OLC 15. dificultate care decurge din forma complicată a axei cu came. prelucrarile mecanice necesare fiind într-un numar mai redus. se poate obtine o duritate superficiala sporita a lor. Deaceea se practica turnarea simultană prin mai multe orificii de turnare. apoi . rămâne dificultatea mare a procedeului. pe strunguri semiautomate centruirea. Rezulta că principalele suprafeţe de bazare şi fixare sînt două găuri de centrare de tipul cu con de protecţie executate în suprafeţele frontale ale arborelui de distribuţie.3. sprijinirea suplimentară. Semifabricatele confecţionate din oţel se obţin aproape exclusiv prin matriţare în mai multe etape (foarte rar ele se toarnă). Roata de curea şi culbutorii se toarnă din fontă.3.

În general se execută operaţii de strunjire eboş şi finisare şi rareori. Principala bază de aşezare pentru prelucrarea oricărei roţi ce se va monta pe un arbore (cu pană sau caneluri) este alezajul roţii. . dimensional. se execută rectificări. care au o precizie ridicată. Pentru finisarea flancurilor danturii se execută şeveruirea ei. cu ajutorul unui ax cu came etalon. Maşinile de rectificat arbori cu came sînt de construcţie specială. de calitate a suprafeţelor camelor. primul prin bazarea piesei pe suprafeţe brute. găuriri) care asigură precizia formei şi dimensiunilor impuse piesei finite. se practică prelucrarea simultană a tuturor camelor. copierea se face cu portcuţite oscilante. pe principiul copierii: axa etalon şi axa controlată se rotesc sincron şi un set de comparatoare indică abaterile dimensionale ale axului controlat faţă de axul etalon. aceste operaţii nu sînt necesare. La semifabricatele matriţate este necesară o strunjire de degroşare şi finisare a porţiunii cilindrice dintre came şi dintre paliere care se realizează tot simultan pe strunguri multicuţit.multicuţite. Tehnologia de prelucrare mecanică a roţii de curea este formată dintr-o succesiune de operaţii (strunjiri interioare şi exterioare. Controlul final cuprinde controlul de formă. piesa fiind introdusă într-un fel de matriţă foarte precisă şi împreună cu aceasta cufundîndu-se în ulei. Prelucrarea mecanică a arborelui cu came se încheie cu finisarea camelor şi fusurilor prin rectificare şi durificare. El constă dintr-o călire urmată de răcire în ulei. în consecinţă. La camele cu înălţime de ridicare mai mică de 6 mm. iar pentru asigurarea unei răciri uniforme a piesei (ceea ce reduce pericolul apariţiei deformărilor) se practică răcire cu ulei sub presiune sau cu ulei avînd debitul parţial reglat. iar pentru înălţimi de ridicare ce depăşesc 6 mm. El se execută pe o instalaţie specializată. care poate provoca deformări remanente ce vor duce la rebutarea piesei. se practică simultan cu tratamentul termic. Tratamentul termic este o operaţie de mare importanţă. Ca si la operaţiile precedente. Ca bază auxiliară se adoptă o suprafaţă perpendiculară pe axa de simetrie a roţii şi se va prelucra după degroşarea alezajului. La semifabricatele turnate. prelucrarea se face prin copiere la o poziţie unghiulară constantă a cuţitelor. după care se execută danturarea. de duritate superficială şi poziţie reciprocă a axelor de simetrie. numai dacă prin condiţiile tehnice se impun rugozităţi mici ale suprafeţelor. Durificarea se face prin tasare-rulare şi. care se va prelucra. pe principiul copierii după şablon. în general.

Semifabricatul este asezat într-un dispozitiv care se deplasează la cele două posturi prin intermediul masei deplasabile pe ghidaje. prin turnare. Alegerea bazelor tehnologice În cazul arborelui cu came ca baze tehnologice se aleg capetele de arbore unde se vor prelucra gauri de centrare.A2B2.2. porţiunile de capat ale axului. h6.3 prin care se modifică cotele h1. strunjire şi rectificare. Erorile de montare sînt formate din eroarea valorii distanţe dintre axe. Principalele baze de aşezare vor fi. În planul orizontal centrarea se face verificând (cu un vârf montat în arborele pricipal al maşinii). se obţine prin reglarea elementelor de asezare 1.1).3. h4. frzare şi gaurire. Acesta va fi frezat şi gaurit la capete la fel ca şi arborele de distributie. este paralelă cu direcţia de mişcare a sculei. pe masa maşinii. dacă generatoarea A1B1. în plan vertical. la grosimea dintelui şi la dimensiunea pasului.Controlul roţilor dinţate se execută în scopul determinării erorilor de execuţie a danturii. Aceste maşini au în compoziţia lor câte două capete de centruit şi frezat care se rotesc continuu cu turaţiile date de vitezele optime de aschiere (fig. h3. la forma profilului dintelui. 1. . h2. Culbutorii sunt executaţi din fontă. Erorile de execuţie ale danturii sunt formate din ansamblul erorilor la dimensiunile cercului de divizare. abaterea de la paralelism sau abaterea de la valoarea nominală a unghiului dintre axe. mm. Acestea se pot realiza pe strung sau. Ei vor fi supusi unor operaţii de frezare. abaterea de la valoarea jocului în angrenaj. Acesta se execută din semifabricat laminat supus operaţiilor de strunjire. Va avea loc şi o rectificare pentru obţinerea unei bune rugozităţi a suprafetelor pe care vor fi montaţi culbutori. pâna ce linia centrelor este paralelă cu axa maşinii: h01=h02=h03=(h1+h2)/2==(h3+h4)/2=(h5+h6)/2.2. în lungul sculei. h5. Axul culbutorilor va avea un procedeu de fabricaţie relativ simplu. la fel ca în cazul arborelui cu came. la înălţimea vîrfului şi piciorului dintelui. 1. Poziţia corectă a semifabricatului. în cazul producţiei de serie pe maşini specializate. la valoarea unghiului de angrenare.

Gaura de centare pe care o executăm pe arborele cu came de la Dacia Logan 1. la arborele cu came. în consecinţă. La fel ca în cazul arborelui cu came. Verificarea se face prin verificarea poziţiei celor două centre O1 şi O2. prin rotirea piesei cu ajutorul platoului rotativ al mesei maşinii. . corectă pentru arbore. Reglarea.4 MPI este: A 2 STAS 1361-82 cu rugozităţile: Ra=0. Acestea se pot realiza pe strung sau. Acesta se va prelucra prima dată prin bazarea piesei pe suprafeţe brute. primul prin bazarea piesei pe suprafeţe brute. ca baze tehnologice se aleg capetele de arbore unde se vor prelucra gauri de centrare. care se va prelucra.8 Ra=3. Ca bază auxiliară se adoptă o suprafaţă perpendiculară pe axa de simetrie a roţii şi se va prelucra după degroşarea alezajului. găurile de centrare fiind de tipul: A 2 STAS 1361-82 cu rugozităţile: Ra=0.2 Principala bază de aşezare pentru prelucrarea roţi de curea ce se va monta pe arborele cu came este alezajul roţii.8 Ra=3. Se obţine astfel o repartiţie uniformă a adaosului de prelucrare.2 Culbutorii vor avea ca bază de aşezare alezajul principal al acestora. la axul culbutorilor. în cazul producţiei de serie pe maşini specializate. fixarea şi găurirea piesei se face în mod analog tehnologiei descrise mai sus.Înainte de a trasa şi executa găurile de centrare se verifică dacă centrele celor două suprafeţe frontale definesc o axă de rotaţie.

Calculul adaosului de prelucrare . 1.3. Schema unui agregat de frezat suprafeţe centrale şi de centruit. Fig.3.Fig.2. 1.1. Prelucrarea suprafeţelor frontale şi a găurilor de centrare pe maţini de găurit şi frezat orizontale 1.

6(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=0.9mm d. Rectificare ebos Diametrul nominal d=58.8mm dupa strunjirea de finisare Lungimea de rectificare l=18 mm Clasa de precizie asemifabriatului matritat I In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.4 = 58 .9mm dupa strunjirea de derosare Lungimea de rectificare l=18 mm Clasa de precizie asemifabriatului matritat I In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.1.1mm Diametrul palireului inainte de srunjirea de degrosare va fi d sem = d + Ap = 59 . Strunjire de finisare Diametrul nominal d=58.1 = 59 .9 +1.8mm c.4 = 58 .4mm b.4mm Diametrul palireului inainte de rectificare de finisare va fi d sem = d + Ap = 58 .1 = 61mm .1mm Diametrul palireului inainte de srunjirea de finisare va fi d sem = d + Ap = 58 .48(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=1. Strunjire de degrosare Diametrul nominal d=59.48(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=1. Rectificare de finisare Diametrul nominal d=58 mm dupa rectificarea de finisare Lungimea de rectificare l=18 mm In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.4mm dupa rectificarea ebos Lungimea de rectificare l=18 mm In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8. Pentru fusurile paliere a.4 + 0.8 +1.4mm Diametrul palireului inainte de rectificare de finisare va fi d sem = d + Ap = 58 + 0.6(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=0.

6(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=0.25mm pentru dimensiunea piesei si precizia matritariidi tab 8. Strunjire de degrosare Diametrul nominal d=38.9 = 63 .35mm dupa rectificarea de ebos Lungimea de rectificare l=15mm In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.9 = 61 . Strunjire de finisare Diametrul nominal d=37.15 mm Iar diametrul minimva fi d min = d sem +1. Rectificare ebos Diametrul nominal d=37.35 mm b.35mm Diametrul intervalelor dintre came inainte de rectificare de finisare va fi d sem = d + Ap = 41 .48(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=1.7 mm d.35 = 37 .e.9 mm Din matritare piesa va avea diametrul maxim d max = d sem +1.25 + 0.35 mm 2.7mm dupa strunjirea de finisare Lungimea de rectificare l=15mm Clasa de precizie asemifabriatului matritat I In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8. Pentru intervalele dintre came a.7mm dupa strunjirea de derosare .35mm Diametrul intervalelor dintre came inainte de rectificare de finisare va fi d sem = d + Ap = 41 + 0.6(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=0.23 cu abatere pediametru de 0. Rectificare de finisare Diametrul nominal d=37mm dupa rectificarea de finisare Lungimea de rectificare l=15mm In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8. Pentru forjare Se recomanda un adaos de 1.0mm Diametrul intervalelor dintre came inainte de srunjirea de finisare va fi d sem = d + Ap = 37 .35 + 0.25 − 0.35 = 37 .0 = 38 .7 +1.7 mm c.

48(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=1.1(Vlase) se recomanda adaosul de prelucrare de 1. Pentru lungimea arborelui (suprafetele frontale) Pentru frezare frontala Diametrul suprafetei din fata D1=58 mm Diametrul suprafetei din spate D2=34 mm Lungimea piesei este 524 mm Pentru aceste dimensiuni in tab 8.23 cu abatere pediametru de 0.23 se alege adaosu lde prelucrare total 4 −0.0mm Diametrul intervalelor dintre came inainte de srunjirea de degrosare va fi d sem = d + Ap = 38 .0 − 0.0 + 0.5 mm Din matritare piesa va avea diametrul maxim d max = d sem +1. Stabilirea adaosului de prelucrare + 1 Din tabelul 8.0mm pentru dimensiunea piesei si precizia matritariidi tab 8.3mm Iar diametrul minimva fi d min = d sem +1.0mm pe o parte si se recomanda pentru lungimea piesei la matritare adaos total de 4 +3 mm −2 tabelul 8.7 +1.7 mm e.5 mm.2mm 3. Pentru forjare Se recomanda un adaos de 1.Lungimea de rectificare l=15mm Clasa de precizie asemifabriatului matritat I In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.5 = 40 .23 Lungimea arborelui va fi • • Lmax = 524 + 2 ⋅1 + 4 + 3 = 533 mm Lmin = 524 + 2 ⋅ 1 + 8 − 2 = 532 mm 1. .5 = 41 .0 = 39 .4 Calculul regimului de lucru pentru o operatie Calculul regimului de lucru pentru operatia de frezare frontala 1.3.

Din tabelul 8.26) 5.13 se aleguratoarele valori pentru finisare: n=640rot/min.1 Vs1=150mm/min. Vs=175mm/min. n2=600rot/min 6. Alegerea sculei aschietoare Din tab 9.3m/min Pentru finisare: v2=п∙D∙n2/1000=150. pentru degrosare t1=Ap-af=3-1=2mm. Stabilirea viteze de avans si aturatiei frezei Din tabelu 11. Stabilirea adancimii de aschiere Adaosul de prelucrare pe o parte Ap=4/2+1=3mm total iar de finisar af=2/2=1mm.7m/min 7. Vs=140mm/min Din caracteristicile masinii-unealta se aleg tab 10. Verificarea puterii consummate prin aschiere .13 se aleguratoarele valori pentru degrosare: n=475rot/min. Ne=6.1 Vs2=118mm/min.9. iar pentru finisare t2=af=1mm 4.1 se alege adaosul de prelucrare itermediar pentru frezarea de finisare 2 mm 2. Stabilirea viezei de aschiere Pentru degrosare: v1=п∙D∙n1/1000=119. Stabilirea durabilitatii economice Pentruaceasta scula se recomanda durabilitatea economica Tec=180min (tab.2 se allege o freza cilindo frontala cu dinti demontabili cu placute din carburi metalice in functie de adancimea de aschiere se da diametrul de 75-90 mm Din STAS 6308 o freza cilindro frontala cu dinti demontabili cu placute din carburi P20 cu diamerul de 80mm grosimea h=30mm nr dinti n=10 3.4 KW Din caracteristicile masinii-unealta se aleg tab 10. n1=475rot/min Din tabelu 11.

4 KW se allege di tab10. viteza de avans Vs2=118mm/min.025 mm / rot ( tab 9.25 mm Avansul de aschiere se stabileste in functie de burghiul de centruit d=2.25 mm b) Alegerea sculei aschietoare Din STAS 1114-82 se allege un burghiu combinat de centruire cu con de protectie la 120`avand diametrul de 2. viteza de aschiere v1=119.5 KW deci Ne<Nme In concluzie operaria are urmatorii parametrii ai regimului de lucru\ • Frezarea de degrosate: adancimea de aschiere t1=2mm. turatia frezei n1=475rot/min.In functie de Ne=6.3 m/min • Frezarea de finisare: adancimea de aschiere t2=1mm.1 puterea masinii Nme=7. viteza de aschiere v2=150. serecomanda s = 0.5 Centruirea se face pe masina de centruit a) Adaosul de prelucrare A p = d / 2 = 2.109 − Vlase ) . viteza de avans Vs1=150mm/min.5 Normarea tehnica a opratiei de centruire Volumul productiei este : Semifabricatul este din otel matritat Diametrul gaurii de centrare este de d=2. turatia frezei n2=600rot/min.5 c) Regimul de aschiere • • Adancimea de aschiere este data de adaosul de prelucrare pe raza t = A p = d / 2 = 2.7 m/min 1.3.5.5 / 2 = 1.5 / 2 = 1.

064 + 0.8 ⋅ 8 / 100 = 0.025mm/rot Viteza de aschiere vr=18.53(Vlase) se alege timpul operativ in functie de diametrul sculei Din tabelul11.064 min Timpul de operatie pentru o gaura de cetrare va fi: Tn = Top + Td + Ton + Tpi / 1 = 0.064 + 8 / 1 = 8.25mm Avansul s=0.8 + 0.109 − Vlase ) Se determina in continuare turatia sculei aschietoare n = 1000 ⋅ v /( π ⋅ d ) = 1000 ⋅18 /( 3.8 ⋅ 8 / 100 = 0.14 ⋅ 2.1m / min • Puterea motorului nu are sens sa se calculeze pentru ca ea nu se atinge in cazul acestor operatii Rezulta ca pentru obtinerea acestor gauri de centrare s-a folosit masina de centruire cu urmatorii parametrii ai regimului de aschiere: • • • • d) Adancimea de aschiere t=1.81(Vlase) se aleg urmatorii timpi: • • • Timpul de pregatire incheiere Tpi = 4 + 4 = 8 min Timpul de deservire Td = Top ⋅ 8 / 100 = 0.1m/min Turatia nr=2300rot/min Stabilirea normei tehnice de timp Top = 0.064 min Timpul de odihna si necesitati firesti Ton = Top ⋅ 8 / 100 = 0.5) = 2293 rot / min Din caracteristicile masinii unealta se allege n = 2300 rot / min Se calculeaza viteza de aschiere reala v r = π ⋅ d ⋅ n r / 1000 = 3.• Viteza de aschiere este recomandata in functie de diametrul burghiului de centruit v = 18 m / min( tab 9.14 ⋅ 2.8 m in Din tabelul 11.5 ⋅ 2300 / 1000 = 18 .93 min Timpul normat de operatie pentru un arbore va fi: .

4.Tnt = Tn ⋅ 2 = 8.86 min 1.93 ⋅ 2 = 17 .Frezare-Centruire -Frzare simultana la ambele capete -Centruire simultana la ambele capete Pozitia tehnologica Masina unealta Masina de frezat si centruit 2.Strunjirea celor Strung automat .4 Intocmirea documentatiei tehnologice 1.1 Intocmirea fisei tehnologice si a planului de operatii Denumirea operatiei 1.

patru fusuri paliere multicutit 3.Executarea unei gauri de orientare a camelor 6.Strunjire simultana a tuturor camelor -ebos -finisare Gaura de orientare executata pentru orientarea unghiulara a axelor in vederea prelucrarii camelor Masina de gaurit Strung copier semiautomat multicutite 7.Strunjire de finisare a fusului palier din mijloc Strung .Strunjirea fusului la unul din capete Strung automat multicutit 4.Srtrunjirea simultana a tuturor intervalelor dintre came in doua faze Strung normal 5.

Control interoperational redresare 14.Frezarea locasului de pana 15.Executarea gaurii de ungere 10.Rectificare de degrosare a fusurilor paliere Masina rectificat de 12.8.Tratamet termic Calire prin CIF adancimea stratului 2-5 mm Instalatie speciala de calire prin CIF 13.Strunjire de finisare a celor doua fusuri paliere Strung 9.Rectificare paliere de si Axa cu came se prinde intre varfuri Masina indreptat de Asezare si prindere pe prisme Masina frezat Masina rectificat rotund de de finisare a fusurilor .Rectificare de degrosare a camelor Gaura de ungere se executa la fusurile paliere Masina de gaurit Masina de rectificat 11.

se pregatesc Baie axele cu came pentru controlul final si instalatie de aer Aparatura control de 18. Spalare Se spala cu petrol. Controlul final Se controleaza toate cotele functionale 1.16.Rectificare finisare a camelor de Masina rectificat copiere de prin 17.5 Realizarea modelului geometric 3D . se usca cu aer.

CAP II. Realizarea tehnologiei de restabilire a stării tehnice a arborelui cu came .

2. rectificare si tratament termic In urma unei astfel de constatari daca sunt defectiuni se continua cu dezasamblarea arborelui pentru a putea examina piesa prin masurare si prin alte metode optice. • • Constatarea stării tehnice a arborelui cu came Starea tehnica a arborelui cu came se poate constata in doua metode: Prin constatarea simptomelor din functionarea in ansamblu Prin examinarea arborelui demontat Pentru constatarea starii tehnice din functionarea in ansamblu se dau in tabelul urmatorunele defecte cauzele consecintele si posibilitatile de remediere: Defecţiuni Uzura pronunţată a fusurilor Cauze Calitatea suprafeţelor fusurilor Montaj greşit arbore. Filtrare necorespunzătoare Consecinţe Funcţionarea motorlui Posibilităţi de evitare Exploatarea motorului Remediere Recondiţionare şi aplicare tratament termic adecvat necorespunzătoare a neuniforma a raţională a fusuri Lipsă şi ulei de Jocuri prea mari la Funcţionare montaj neuniformă cilindrilor Montaj a corect Reglare optimă mecanisme auxiliare exploatare corespunzătoare coaxialitate paralelism în funcţionare Uzura pronuntata a camelor • Material necorespunzator Functionare defectoasa motorului a Metalizare.1. In figura 2. Rigiditate insuficientă arbore .1 se reprezinta zonele in care pot aparea defecte .

Zgarieturi sau caale circulare.1. Innegrirea fusurilor=>deteriorarea Uzura fusului Masurare cu micrometrul de exterior si stratului tratat.2 Zona 1.iar in tabelul 2.Zone in care pot aparea defecte.Fusurile paliere Zgarierea sau oxidarea fusurilor interior Examinarea cu uchiul liber si prin determinarea rugozitatii Aspecte constatate Diametrul mai mic al arborelui Lovituri sau ciupituri pe circumferinta canaluluil si o marire a acestuia. Diametru mai mic decat cel nominal .Zona de asamblare a arborelui cu came cu roata de distributie Deteriorarea canalului de pana Defecte posibile Uzura capatului de arbore Metode de constatare Masurare cu micrometrul de exterior Examinarea cu ochiul liber si/sau msurarea cu icrometrul de 2.2.2 sunt redate defectele care pot aparea si metodele de determinare a acestora. Tabelul 2. 1 4 2 3 2 2 3 2 Fig. pete de oxizi si diferente de rugozitate fata de cea nominala.

pete de oxizi si diferente de rugozitate fata de cea nominala.Zona de etansarea semeringului Zgarierea sau oxidarea arborelui Uzura arborelui Un canal circuar de diametru mai mic in zona de etansare Zgarieturi sau canale circulare.Ovalizarea sau uzaura neuniforma a fusurilor 3. pete de oxizi si diferente de rugozitate fata de cea nominala. Innegrirea fusurilor=>deteriorarea stratului tratat. Diametru mai mic decat cel nominal Deformarea profilului camei. Valori diferite alediametrului pe lungimea fusului Zgarieturi sau canale circulare. Innegrirea camelor=>deteriorarea stratului tratat. Uzura camei Masurare cu micrometrul de exterior Masurare cu ceasul comparator intre centreele axei de simetrie a camelor Examinare cu ochiul liber simasurare cu sublerul de exterior Examinarea cu uchiul liber si prin determinarea rugozitatii Ovalizarea sau uzaura neuniforma a camei 4. Pentru constatarea defectelor seface urmatorl tabel .Camele Zgarierea sau oxidarea camelor Masurare cu ceasul comparator intre centrele axei de simetrie a arborilor Examinarea cu uchiul liber si prin determinarea rugozitatii Forma ovala a fusului. Valori diferite.

.006 −0 007 57 ..5 +0.3 Zona Modul de determinare Cotele de verificare Dimensiu nea iniţială 1 Masurare cu micrometrul de 2 interior Masurare cu micrometrul de exterior si Masurare cu ceasul 3 comparator Masurare cu micrometrul de exterior si Masurare cu ceasul 4 comparator Masurare cu micrometrul de 5 exterior Masurare cu micrometrul de 6 exterior Examinare cu ochiul liber M16 42 −0.009 −0 025 34 0 0..006 −0 007 57 .2 Proiectarea tehnologiei de recondiţionare arborelui cu came .01 0 8 0 OBS Dimensiune a(defectul) masurata 2.006 −0 007 6 + .006 −0 005 58 +0..75 +0.016 − 34 +0..Tabelul 2.

.carterele curelei de distribuţie.brida de întindere curea alternator. Se aduce motorul la punctul de calaj. .1. aliniind reperul de pe pinionul arborelui cotit L cu reperul fix M (reperul L de pe pinionul arborelui cu came fiind în poziţie verticală ca . Se blochează volantul motor cu ajutorul dispozitivului MOT 582.compresorul şi/sau pompa direcţie asistată (pentru automobilele echipate cu instalaţie de aer condiţionat şi/sau direcţie asistată). . Demontarea Se goleşte uleiul din motor. Se demontează: . .alternatorul şi cureaua acestuia. Se demontează: .suportul jojei de ulei.suportul compresorului şi/sau pompei de direcţie asistată.cablajul de pe motor.butucul fuliei. .fulia sau fuliile arborelui cotit. . .

în afară de cel cu bucşa de centrare.se roteşte chiulasa în jurul şurubului rămas nedemontat prin batere uşoară cu . apoi se demontează cureaua de distribuţie. . . Se desface piuliţa (O) a galetului de întindere.capacul de chiulasă . care numai se slăbeşte.în desenul de mai jos).şuruburile de chiulasă.colectorul de admisie şi colectorul de evacuare. Se demontează: . .

utilizând cleştele MOT. Se curăţă chiulasa de garnitura rămasă lipită.se montează dispozitivul de menţinere cămăşi MOT 484 sau bridele MOT 588. Pregătirea pentru recondiţionare.arborele cu came.bujiile. 1335. .ajutorul unui ciocan din cauciuc. . . simeringul arborelui cu came. Constatarea defectelor si notarea acestora in tabelul de constatatre (tab. .suportul termostatului.simeringurile supapelor. .arcurile supapelor. 2. . .2) 3. .supapele. .se demontează chiulasa. Pregatirea pentru rconditionare consta in urmatoarele etape: • • • • Curatare de impuritati si reziduri de uleiuri si alte corpuri sraine Spalare cu diluanti si apoi cu apa Suflarea cu aer la presiune inalta pentru uscare siindepartare de alte impuritati Infundarea cu dopuri de lemn sau plastic a canalelor de ungere din arbore .pinionul arborelui cu came (se imobilizează cu dispozitivul MOT 799 .brida arborelui cu came.01). 2. .

Echilibrarea dinamica Dupa orice operatie de reconditionare se va recurge la o echilibrare dinamica pe masina de echilbrat in doua plane echilibrarea facanduse prin eliminare de material nu se vor adauga alte corpui. Pentru fiecare parte a arborelui cu came se va proceda in felul urmator a) Pentru fusurile paliere si manetoane • In cazul in care in urma constatarii se observa ca dimensiunea minima pe lungimea fusului nu este mai mica decat cota de reparatie minima se va recurge la rectificarea fusurilor pana la cota de reparatie mai mica decat cea mai mica dimensiune de pe lungimea fusului prin rectificare pemasina de rectificat rotund pentru fusurile paliere si masina de rectificat prin copiere sau prin dezaxarea arborelui pe masina de rectificat rotund pentru fusurile manetoane • In caz contrar se va recurge la metalizarea sau incarcarea cu arc electric a fusurilor (avand in vedere ca stratul depus sa nu depaseasca grosimeade 3 mm) dupa care se recurge la rectificarea in aceasi metode ca in cazul precedent b) Pentru zona de etansare a semeringului in cazul constatarii uzurii pronuntate a cesteia se va incarca dimetrul prin metalizare sau cu arc electric dupa care se va strunjii pe strung normal pana la cota nominala 5.Spalarea si curatarea piesei si inlaturarea de orice resturi de metal dupa care se vor scoate dopurile din gaurile de ungere si se va sufla cu aer subpresiune 6. 2.3. Recondiţionare reperului. Proiectarea tehnologiei de asamblare a reperului Pentru ca asamblarea sa se poata face in figura 2.4.2 aste prezentat ansamblul motoruluidin care faceparte arborele cu came .

Ansamblul motorului de Dacia Logan Conditii tehnice de asamblare Montarea arborilor necesită trei faze importante: pregătirea.2. montarea propriu-zisă şi verificarea montării. .Fig.2.

verificarea acestora. Bavurile. în cazul în care acesta nu corespunde. însă ele se recomandă şi la montare. fie cu pastă abrazovă. Se verifică jocul axial al arborelui cu came care trebuie să fie cuprins între 0. Se montează arborele cu came şi brida acestuia. .garnitura de etanşare a arborelui cu came cu ajutorul dispozitivul MOT 1127. loviturile se elimină prin pilire fină.015mm. în special a fusurilor şi a părţilor de calare. aceste verificări sunt efectuate la recepţia arborilor.Pregătirea montării necesită studierea desenului şi schema de montaj.01. se va verifica brida şi arborele cu came. În general. Montarea propriu-zisă constă din executarea următoarelor operaţii: • • • • Se unge arborele cu came cu ulei de motor. lovituri sau urme de coroziune.06mm şi 0. Petele de rugină sunt curăţate fie cu pânză abrazivă. zgârieturile. fără zgârieturi. urmată de finisare cu piatră abrazivă. • • . care trebuie să fie netede.

• • • Se unge arborele cu came cu ulei de motor. în cazul în care acesta nu corespunde.5 daNm şurubul de fixare al acestuia (se va unge filetul şi capul şurubului cu ulei de motor).015mm.06mm şi 0. Se verifică jocul axial al arborelui cu came care trebuie să fie cuprins între 0. se va verifica brida şi arborele cu came.• Se blochează pinionul arborelui cu came cu ajutorul dispozitivului MOT 799 . Capitolul 3 .01 şi se strânge la un cuplu de 4. Se montează arborele cu came şi brida acestuia.

organelor de transmisie. Desi sectiile de prelucrari prin aschiere in care se desfasoara procese tehnologice ce formeaza obiectul manualului nu sunt de tip foc continuu. Prevenirea si Stingerea Incendiilor in interprinderile constructoare de automobile. iluminatul necorespunzator a locului de munca. amplasarea defectoasa a utilajelor principale si auxiliare. 232/1974 si 400/1982. cat. In plus.Norme de Protectia muncii.6/1965 care stabileste cadrul general de masuri si responsabilitati in intrepriderile de stat pentru a se asigura eliminarea riscului de accidentare a personalului muncitor. care reglementeaza atat cadrul general in care trebuie sa se inscrie orice activitate pentru evitarea producerii incendiilor. in intreprinderile respective sunt incluse si sectii cu periculozitate ridicata. . mecanismelor de actionare. editat de MICM in 1973. in intreprinderile constructoare de automobile se iau in vedere dispozitiile Decretului nr. In timpul lucrului la masinile de prelucrat metale la rece se pot produce accidenta datorita producerii aschiilor metalice. cat si masurile pentru stingerea acestora. deseurilor. asupra securitatii muncii. particulelor care sar din sculele aschietoare. la a caror protectie trebuie sa vegheze toti oamenii muncii. In intreprinderile constructoare de asini se aplica Normativul de protectia muncii in industria constructiilor de masini. mai ales. ingramadirea de piese si deseuri pe caile de acces au o influenta negativa atat asupra productivitatii muncii. pe langa posibilitatea cresterii productivitatii muncii si conditiile de securitate a muncii. Generalitati Prevederile cu privire la protecti si securitatii muncii sunt legiferate prin Legea Nr. dispozitivelor de actionare a pieselor sau a sculelor. multe prevederi a Decretului 400/1982 sunt valabile si in aceste locuri de munca. Dimpotriva. Elemente de tehnica securitatii muncii in sectiile de prelucrari mecanice din intreprinderile constructoare de automobile. Referitor la normele de prevenire si stingerea incendiilor. Organizarea rationala a locului de munca asigura. Pe baza acestei legi au fost elaborate normative de protectia muncii specifice tuturor sectoarelor de activitate.

taieri. iar caile de acces din interiorul atelierelor se marcheaza cu doua linii albe paralele trasate pe . din cauza temperaturii ridicate a aschiilor si a pieselor. prin instruirea temeinica a fiecarui om al muncii asupra masurilor pe care trebuie sa le respecte si prin controlul periodic.La prelucrarea pieselor metalice cu ajutorul masinilor unelte se pot produce urmatoarele tipuri de traumatisme: mecanie (loviri. riguros din partea factorilor responsabili asupra modului cum se respecta normele tehnice a securitatii muncii. si a caror muchii sunt foarte ascutite. datorita actiunii curentului electric asupra organismului omenesc: socuri electrice (elecrocutare) si arsuri. Astfel. termice (arsuri).. Evitarea acestor accidente este posibila printr-o buna organizare a activitatii in sectia respectiva. provocate de aschiile care se detaseaza sub forma de panglica continua. amplasarea masinilor trebuie facuta conform fluxului tehnologic sau pe grupe de masini. De asemenea se produc accidente datorita nefixarii corespunzatoare in dispozitivele de prindere a pieselor care se prelucreaza.. raniri). tinandu-se seama de urmatoarele conditii: trecerile si usile sa nu fie blocate. roti cu frictiune etc. de transmisiile din roti dintate. avand posibilitatea sa se miste liberi la locul de munca. Electrocutarea se poate produce prin atingerea directa a conductorilor electrici sau prin atingerea carcasei masinii care a intrat in mod accidental sub tensiune datorita deteriorarii izolatiei si care nu a fost legata la pamant. de piesele de prelucrat sau de scule.1200mm. curele. care provoaca arsuri la atingerea partilor descoperiteale corpului. sa nu existe posibilitatea accidentarii muncitorilor de catre piesele in miscare ale masinii proprii sau alte masini. muncitorii sa nu execute miscari de prisos. Distanta minima dintre masinile unelte si pereti este de 1000. in cazul lucrului simultan la mai multe masini se recomanda ca acestea sa fie amplasate in asa fel incat muncitorul sa poata urmari functionarea lor in bune conditii.

mobilier. Acest lucru este periculos mai ales ca acolo unde este vorba de praful care contine bioxid de siliciu liber sau praf toxic (plumb.) poate duce la ranirea picioarelor. Asemenea reparatii se vor face numai de muncitori calificati in specialitatea respectiva.pardoseala. Ea contribuie la prevenirea imbolnavirilor profesionale si accidentelor de munca. femei 20 kg. pe pereti. daca poseda calificarea corespunzatoare si l-i sau stabilit sarcini de serviciu in acest sens. Remedierea defectiunilor poate fi efectuata si de persoanele care deservesc masinile-unelte. sa se poata curatii usor. Montarea masinilor-unelte pentru prelucrarea metalelor la rece se face pe postamente. O dusumea murdara poate cauza alunecarea muncitorilor si accidentarea acestora. Sculele si dispozitivele folosite la montaj trebuie sa fie sigure (sa nu se rupa sau deformeze). etc. adolescenti (intre 16 si 18 ani) fete 12 kg si baieti 20 kg. etc. acesta se depune pe suprafetele utilajelor. . La sectiile de montaj normele de tehnica securitatii muncii se refera la utilizarea unor dispozitive adecvate pentru ridicarea si transportarea pieselor. Daca praful nu este indepartat la timp. sa nu prezinte muchii acutite. Dimensiunile acestor cai sunt normatizate si au in vedere atat specificul masinilor-unelte cat si sistemul de transportat adoptat. ridicand concentratia de praf in atmosfera. utilajele sau instalatiile sa remedieze defectiunile acestora. podea. span etc. acesta se ridica in aer. prezenta deseurilor pe podeaua atelierului (bucati de sarma. pentru prevenirea cuplarii sau punerii in functiune a utilajelor la care se lucreaza. conform prevederilor din cartea masinii respective. Pentru oamenii muncii care depun efort fizic cu intreruperi. mangan. purtarea si ridicarea maselor nu va depasi urmatoarele valori: adulti: barbati 50 kg. Se interzice persoanelor care deservesc masinile. Locurile periculoase trebuie semnalizate prin panouri indicatoare de securitate. Curatenia la locul de munca ocupa un loc important in cazul masurilor de igiena la locul de munca.) . In atelirele in care se produce praf. arsen. fundatii rezistente sau placi. Asemenea panouri se vor folosi si in cazul in care se vor efectua reparatii. Prin curatenie se indeparteaza deseurile rezultate din activitatea de productie si cea personala a muncitorului.

vor fi distruse prin ardere in locuri special amenajate. in functie de marimea sectorului de munca. membrii echipei de stingere a incendiilor supravegheaza respectarea normelor de prevenire a incendiilor la locurile de munca. pericolul de izbucnire. maistri. In cazul in care aceste materiale nu mai pot fi utilizate sau valorificate. laboratoare.. de diversitatea si cantitatea utilajelor.) se organizeaza una sau mai multe echipe pentru stingerea incendiilor. in asa fel incat sa nu se imprastie in atmosfera. unguenti. aparaturii si a instalatiilor si a materialelor de interventie pentru stingerea incendiilor. ateliere de proiectare. etc. Se intezice folosirea in stare defecta a intalatiilor electrice si consumatorilor de energie electrica. etc. fiecare sector de activitate (sectii. Deseurile combustibile (uleiuri.Curatirea incaperii si a utilajului trebuie sa se faca imediat dupa incetarea lucrului. care la sfarsitul zile de lucru vor fi evacuate in locuri stabilite si amenajate in acest scop. In timpul programului de lucru. aplicand prevederile instructiunilor de lucru si folosind mijloace de prima interventie pentru stingerea incendiului. verificand existenta si starea de functionare a utilajelor si materialelor de stingerea incendiilor.) vor fi colectate in vase special acoperite cu capac. Se vor depozita in cutii metalice. unsori. ventilatiei si a transportului . Norme de prevenire si stingere a incendiilor in intreprinderile constructoare de automobile In vederea unei interventii prompte in caz de incendiu. precum si a celor uzate sau improvizate. cu carpe sau perii umede. actioneaza energic pentru localizarea si lichidarea incendiului izbucnit la locul de munca. etc. care vor fi evacuate din atelier. posibilitatile de acces la toate aceste mijloace si cai de evacuare. muncitori din locul de munca respectiv. pericolul de izbucnire si dezvoltare a incendiilor etc. Carpele imbibate cu ulei. intreruperea instalatiilor pneumatic. de orice fel. Praful se indeparteaza cu dispozitive de aspirare. Tablourile generale de distributie vor fi inchise in permanenta cu cheia. electrice. accesul la ele fiind permis numai electricianului de serviciu precum si organeleor de control si verificare. formate din ingineri. Este stric interzisa maturarea uscata a atelierelor. Aceste echipe au urmatoarele sarcini in caz de incendiu: alarmarea formatiei civile de pompieri si a sefilor ierarhici.

magazii. Pentru prevenirea incendiilor este necesara studierea atenta a fiecarui loc de munca pentru a evidentia fenomenele sau sau procesele care pot genera incendii. in incaperile cu aglomerari de persaone. vase cu apa sau lazi cu nisip pentru stingerea resturilor de tigari si a betelor de chibrit. In sectiile de vopsit piese ale autovehiculelor sau la vopsitoria finala se impune ventilarea fortata si luatea unor masuri severe de eliminare a riscului de aparitie a incendiilor. dotare cu scrumiere. BIBLIOGRAFIE .Este strict interzis fumatul in locurile de munca unde exista pericol de incendiu sau de explozie. etc. depozite. In aceste locuri se vor afisa vizibil anunturi referitoare la interzicerea fumatului si se vor indica locurile special amenajate pentru fumat.

Editura Tehnică. Editura Tehnică.  Regimuri de aşchiere adaosuri de prelucrare şi norme tehnice de timp. 1983 .. ş.Fabricarea pieselor auto si masurari mecanice. Sturzu A.1.  Calculul adaosurilor de prelucrare şi a regimurilor de aşchiere. Radulescu. R.. EDPBucuresti-1983 1. Picoş C.1974 2. Vlase A. Bucureşti. Bucureşti. a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful