UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA Facultatea de Mecanica Sectia: Autovehicule Rutiere Disciplina: Fabricarea si Repararea Autovehiculelor

Proiectarea tehnologiei de fabricare si reconditionare a starii tehnice al arborelui cu came de la autoturismul Renault Megane 1.4

Indrumator Proiect: Drd. Ing. Teodora Chira

Student Grupa: 2541 AR

2007-2008

Cuprins
Cap.1. Proiectarea tehnologiei de fabricare a reperului 1.1. Analiza constructiv functionala a reperului 1.2. Intocmirea itinerariului tehnologic de fabricatie 1.2.1. Stabilirea conditiilor tehnice 1.2.2. Materiale 1.2.3. Alegerea semifabricatului 1.3. Tehnologia de prelucrare mecanica a reperului 1.3.1. Aspecte particulare si etapele principale ale procesului tehnologic de prelucrare 1.3.2. Alegerea bazelor tehnologice 1.3.3. Calculul adaosului de prelucrare 1.3.4. Calculul regimului de lucru pentru o operatie 1.3.5. Normarea tehnica a unei operatii 1.4. Intocmirea documentatiei tehnologice 1.4.1. Intocmirea fisei tehnologice si a planului de operatii 1.5. Realizarea modelului geometric 3D 1.6. Intocmirea programului de fabricare asistata a reperului Cap.2. Proiectarea tehnologiei de restabilire a starii tehnice a reperului 2.1. Constatarea starii tehnice a reperului - Desen de constatare - Tabel cu date privind starea tehnica 2.2. Proiectarea tehnologiei de reconditionare a reperului 2.3. Proiectarea tehnologiei de asamblare a reperului 2.3.1. Desen de ansamblu a subansamblului din care face parte reperul (cote gabarit si legaturi principale) 2.3.2. Conditii tehnice de asamblare Cap. 3. Norme de protectia muncii si PSI

Cap.1. Proiectarea tehnologiei de fabricare a elementelor mecanismului de distribuţie ce echipează autoturismul Dacia Logan 1.4 MPI
1.1. Analiza constructivă şi funcţională a mecanismului de distribuţie
Arborele cu came, sau arborele de distribuţie este piesa principală care antrenează mecanismul de distribuţie, de corectitudinea distribuţiei depinzand corectitudinea poziţiei şi durata fazelor de de admisie şi evacuare din ciclul motor. Principalele parţi ale arborelui cu came sunt: camele de evacuare şi admisie, având profilul, numarul şi poziţia vîrfului corespunzator duratei şi poziţiei fazelor respective în cadrul ciclului motor; fusurile paliere, al căror numar depinde de lungimea motorului, dar există cel puţin două paliere care înconjoară o pereche de came; cama circulară, execntricul de antrenare al pompei de benzină, în cazul motoarelor cu aprindere prin scânteie, dotate cu pompe de alimentare acţionate mecanic; pinionul pentru antrenarea pompei de ulei şi, eventual, alte pinioane pentru antrenarea unor organe ale motorului. Având în vedere numărul mare de lagăre de sprijin, arborele cu came nu are o solicitare mecanică importantă şi este o piesă static nedeterminată. Pentru o mai bună utilizare a materialului arborelui şi pentru reducerea greutaţii proprii, unii arbori de distribuţie se confecţionează de formă cilindrică, obţinută fie prin găurirea pe toată lungimea a arborelui (operaţie dificilă din cauza lungimii mari necesare burghiului), fie prin turnarea semifabricatului sub forma tubulară. Principala solicitare a arborelui cu came este solicitarea la uzură, având valori importante atât pentru suprafeţele fusurilor paliere cât mai ales pentru suprafeţele de lucru ale camelor.

2°..012 mm.02. în cazul automobilului Logan fiind elimat sistemul cu tije împingătoare. Aceasta va prelua mişcare şi energie de la arborele cotit al motorului prin intermediul curelei dinţate.04 pe porţiunea activă de ridicare a profilului. Duritatea superficială a danturii şi a alezajului . Aceasta ar duce la efecte catastrofale pentru motor. În cazul roţii de curea precizia dimensională a diametrelor alezajului precum şi precizia lăţimii roţii se înscrie în calitatea 8 ISO..01.04.0. rezultand coliziuni ale supapelor cu cilindri. Poziţia unghiulară a vârfului camelor trebuie să se respecte cu toleranţe de 1°..6.0. ca şi duritatea lor superficială. Precizia formei geometrice şi a poziţiei suprafeţelor este relativ ridicată..La capătul arborelui cu came este montată o roată de curea dinţată.01..0.. Acestia sunt susţinuti de axulu culbutorilor şi sunt asemănători unor pârghii. Rugozitatea fusurilor paliere şi a suprafeţelor de lucru ale canalelor trebuie să fie de circa Ra= 0. înălţimea de ridicare a tachetului asigurată de vârful camei trebuie să fie respectatăcu abateri de maximum 0. 1. nemaifiind respectate momentele de deschidere a supapelor.2...2. cu conicitate şi ovalitate admise de 0. Se foloseste curea şi roată dinţate deoarece nu este permisă patinarea curelei pe roata de curea.06 mm... iar duritatea aceloraşi suprafeţe se înscrie în valorile 54-52 HRC. iar abaterea maximă admisă de la concentricitatea axelor fusurilor paliere se admite de 0.04 mm.0. admiţânduse abateri de la perpendicularitatea suprafeţei frontale pe axa de simetrie a alezajului de aprox 0.02 mm. avand o parte în contact cu cama iar cealaltă în contact cu supapa. Culbutorii acţionează direct pe supapă.0. Itinerariul tehnologic de fabricare a mecanismului de distribuţie 1.2 μm..04. Precizia dimensională a fusurilor paliere se înscrie ăm standardul de calitate 6 ISO.2. Stabilirea condiţilor tehnice de fabricare Condiţiile tehnice principale la fabricarea arborelui cu came privesc precizia de execuţie a fusurilor şi a camelor.05 mm pe porţiunea cilindrică şi 0... De la camele situate pe arborele cu came până la supape mişcarea se transmite prin intermediul culbutorilor care sunt fixati pe axul culbutorilor..0. Precizia lor dimensională trebuie să se incadreze în toleranţe de 0.

trebuie sa fie de circa 52-54 HRC. Rugozitatea fusurilor paliere şi a suprafeţelor de lucru ale canalelor trebuie să fie de circa Ra= 0. ceea ce reprezinta procedee de precizie . Alegerea materialelor Oţelurile folosite pentru fabricarea arborilor cu came sunt oţeluri carbon de calitate sau slab aliate.3. acesta realizânduse prin matriţare în mai multe etape..4 μm. Axul culbutorilor va avea precizia dimensională înscrisă în standardul de calitate 6 ISO.2. Cr.. Precizia lor dimensională trebuie să se incadreze în toleranţe de 0. iar abaterea maximă admisă de la concentricitatea se admite de 0. Roata de curea şi culbutori se realizează prin turnare din fontă. Se toarnă arbori cu came din fontă cenuşie sau fontă cu grafit nodular având un continut mediu de 3..06 mm.5 mm. OLC 15.Alegerea semifabricatelor Semfabricatele de arbori de distributie se confectionează din fontă sau oţel si se pot obtine prin turnare sau matriţare.0. Mo. În cazul arborelui cu came ce echipeaza automobilul Dacia Logan se alege OLC 45. μm.04.5.04. Axul culbutorilor se realizează din OLC 15 dintr-un semifabricat laminat. iar duritatea aceloraşi suprafeţe se înscrie în valorile 54-52 HRC.02 mm.01. iar duritatea aceloraşi suprafeţe se înscrie în valorile 54-52 HRC. ce necesită adaosuri de prelucrare mai mari ca la turnare. Pentru piesele unicat se practica forjarea.05 mm pe porţiunile de. 31M14 STAS 791-79 si se matritează în mai multe etape realizînduse precizie dimensională în calităţile 12—13 ISO. Mn..2 % C si ca principale elemente de aliere Si. OLC 45x.0. cu conicitate şi ovalitate admise de 0. Rugozitatea danturii trebuie sa fie de aproximativ Ra=1..6 Culbutorul va avea pe porţiunile de contact cu cama şi cu supapa rugozitatea Ra=0. 1.2.. ceea.2. Turnarea se face in cochilie sau in coji de bachelită. . 18MC10. 1.. cum ar fi OLC 10. de ordinul 1. OLC55 STAS 880 — 79 sau l5C08.2.4 μm.0.

Roata de curea şi culbutorii se toarnă din fontă. deci semifabricatul va avea o forma apropiata de forma finită. Aspecte particulare şi etape principale ale procesului tehnologic de prelucrare În cazul arborelui de distribuţie prelucrarea mecanică este un proces dificil din cauza raportului nefavorabil dintre lungimea şi diametrul. Rezulta că principalele suprafeţe de bazare şi fixare sînt două găuri de centrare de tipul cu con de protecţie executate în suprafeţele frontale ale arborelui de distribuţie. ceea ce usureaza procesul de tratament termic de durificare. dificultate care decurge din forma complicată a axei cu came. rămâne dificultatea mare a procedeului. apoi . Axul culbutorilor se obţine din semifabricat laminat OLC 15. se poate obtine o duritate superficiala sporita a lor. Principalul dezavantaj al turnări. în cazul sprijinirii lui între vârfuri. Semifabricatele confecţionate din oţel se obţin aproape exclusiv prin matriţare în mai multe etape (foarte rar ele se toarnă). primele operaţii sînt prelucrate prin frezare sau strunjire a suprafeţelor frontale şi strunjirea palierului central. În cazul autovehiculului Logan semifabricatul folosit pentru fabricarea arborelui cu came este din OLC 45 şi se obţine prin matriţare. pe principiul copierii după arbore etalon. Alte avantaje constau in faptul ca se poate turna semifabricat tubular si că.ridicată.3.3. deci. pe strunguri semiautomate centruirea. Pentru a se obţine precizia de formă geometrică impusă. 1. care creeaza pericolul umplerii incomplete (in special in zona virfului camelor) a formei de turnare. prelucrarile mecanice necesare fiind într-un numar mai redus. prin intermediul unei linete. sprijinirea suplimentară. Tehnologia de prelucrare mecanică 1. Se impune. finisare şi rectificare se face simultan pentru toate palierele şi camele. Deaceea se practica turnarea simultană prin mai multe orificii de turnare. antrenarea arborelui se face de la unul din capete prins în universalul maşinii-unelte.1. prin montare in forma de turnare a unor bare metalice cu rol de răcitoare în dreptul camelor si fusurilor. a fusului palier central. Prelucrarea prin strunjire eboş. la care se adaugă suprafaţa suplimentară de rezemare a palierului central.

după care se execută danturarea. Tehnologia de prelucrare mecanică a roţii de curea este formată dintr-o succesiune de operaţii (strunjiri interioare şi exterioare. care se va prelucra. Durificarea se face prin tasare-rulare şi. de duritate superficială şi poziţie reciprocă a axelor de simetrie. aceste operaţii nu sînt necesare. dimensional. pe principiul copierii: axa etalon şi axa controlată se rotesc sincron şi un set de comparatoare indică abaterile dimensionale ale axului controlat faţă de axul etalon. Ca bază auxiliară se adoptă o suprafaţă perpendiculară pe axa de simetrie a roţii şi se va prelucra după degroşarea alezajului. de calitate a suprafeţelor camelor. găuriri) care asigură precizia formei şi dimensiunilor impuse piesei finite. La semifabricatele matriţate este necesară o strunjire de degroşare şi finisare a porţiunii cilindrice dintre came şi dintre paliere care se realizează tot simultan pe strunguri multicuţit. În general se execută operaţii de strunjire eboş şi finisare şi rareori. se practică prelucrarea simultană a tuturor camelor. iar pentru asigurarea unei răciri uniforme a piesei (ceea ce reduce pericolul apariţiei deformărilor) se practică răcire cu ulei sub presiune sau cu ulei avînd debitul parţial reglat. Tratamentul termic este o operaţie de mare importanţă. . copierea se face cu portcuţite oscilante. iar pentru înălţimi de ridicare ce depăşesc 6 mm. prelucrarea se face prin copiere la o poziţie unghiulară constantă a cuţitelor. în consecinţă. în general. Prelucrarea mecanică a arborelui cu came se încheie cu finisarea camelor şi fusurilor prin rectificare şi durificare. Controlul final cuprinde controlul de formă. La semifabricatele turnate. piesa fiind introdusă într-un fel de matriţă foarte precisă şi împreună cu aceasta cufundîndu-se în ulei. cu ajutorul unui ax cu came etalon. care au o precizie ridicată. primul prin bazarea piesei pe suprafeţe brute.multicuţite. numai dacă prin condiţiile tehnice se impun rugozităţi mici ale suprafeţelor. El se execută pe o instalaţie specializată. Ca si la operaţiile precedente. care poate provoca deformări remanente ce vor duce la rebutarea piesei. se execută rectificări. Pentru finisarea flancurilor danturii se execută şeveruirea ei. El constă dintr-o călire urmată de răcire în ulei. pe principiul copierii după şablon. Maşinile de rectificat arbori cu came sînt de construcţie specială. La camele cu înălţime de ridicare mai mică de 6 mm. se practică simultan cu tratamentul termic. Principala bază de aşezare pentru prelucrarea oricărei roţi ce se va monta pe un arbore (cu pană sau caneluri) este alezajul roţii.

3. h6. Semifabricatul este asezat într-un dispozitiv care se deplasează la cele două posturi prin intermediul masei deplasabile pe ghidaje. la valoarea unghiului de angrenare. Ei vor fi supusi unor operaţii de frezare. în cazul producţiei de serie pe maşini specializate. în lungul sculei. la forma profilului dintelui. abaterea de la paralelism sau abaterea de la valoarea nominală a unghiului dintre axe. mm. Acesta se execută din semifabricat laminat supus operaţiilor de strunjire. dacă generatoarea A1B1. este paralelă cu direcţia de mişcare a sculei. la fel ca în cazul arborelui cu came. Erorile de execuţie ale danturii sunt formate din ansamblul erorilor la dimensiunile cercului de divizare. Axul culbutorilor va avea un procedeu de fabricaţie relativ simplu. Erorile de montare sînt formate din eroarea valorii distanţe dintre axe.3 prin care se modifică cotele h1. Va avea loc şi o rectificare pentru obţinerea unei bune rugozităţi a suprafetelor pe care vor fi montaţi culbutori.Controlul roţilor dinţate se execută în scopul determinării erorilor de execuţie a danturii. Aceste maşini au în compoziţia lor câte două capete de centruit şi frezat care se rotesc continuu cu turaţiile date de vitezele optime de aschiere (fig. h2. se obţine prin reglarea elementelor de asezare 1. Acestea se pot realiza pe strung sau. pe masa maşinii. 1. h3. la înălţimea vîrfului şi piciorului dintelui. h4. h5. la grosimea dintelui şi la dimensiunea pasului.A2B2. prin turnare. Poziţia corectă a semifabricatului.2. pâna ce linia centrelor este paralelă cu axa maşinii: h01=h02=h03=(h1+h2)/2==(h3+h4)/2=(h5+h6)/2. frzare şi gaurire. Culbutorii sunt executaţi din fontă. Alegerea bazelor tehnologice În cazul arborelui cu came ca baze tehnologice se aleg capetele de arbore unde se vor prelucra gauri de centrare. Acesta va fi frezat şi gaurit la capete la fel ca şi arborele de distributie. porţiunile de capat ale axului. .1). În planul orizontal centrarea se face verificând (cu un vârf montat în arborele pricipal al maşinii). în plan vertical. 1. abaterea de la valoarea jocului în angrenaj.2. strunjire şi rectificare. Principalele baze de aşezare vor fi.

ca baze tehnologice se aleg capetele de arbore unde se vor prelucra gauri de centrare. în cazul producţiei de serie pe maşini specializate.2 Culbutorii vor avea ca bază de aşezare alezajul principal al acestora. Reglarea. Acestea se pot realiza pe strung sau. Ca bază auxiliară se adoptă o suprafaţă perpendiculară pe axa de simetrie a roţii şi se va prelucra după degroşarea alezajului.4 MPI este: A 2 STAS 1361-82 cu rugozităţile: Ra=0. prin rotirea piesei cu ajutorul platoului rotativ al mesei maşinii. Se obţine astfel o repartiţie uniformă a adaosului de prelucrare. primul prin bazarea piesei pe suprafeţe brute. la axul culbutorilor.Înainte de a trasa şi executa găurile de centrare se verifică dacă centrele celor două suprafeţe frontale definesc o axă de rotaţie.2 Principala bază de aşezare pentru prelucrarea roţi de curea ce se va monta pe arborele cu came este alezajul roţii. . care se va prelucra. Gaura de centare pe care o executăm pe arborele cu came de la Dacia Logan 1. în consecinţă. La fel ca în cazul arborelui cu came. Verificarea se face prin verificarea poziţiei celor două centre O1 şi O2. corectă pentru arbore. Acesta se va prelucra prima dată prin bazarea piesei pe suprafeţe brute. fixarea şi găurirea piesei se face în mod analog tehnologiei descrise mai sus.8 Ra=3.8 Ra=3. găurile de centrare fiind de tipul: A 2 STAS 1361-82 cu rugozităţile: Ra=0. la arborele cu came.

3. Fig. 1.Fig.1.3. 1. Schema unui agregat de frezat suprafeţe centrale şi de centruit. Calculul adaosului de prelucrare .2. Prelucrarea suprafeţelor frontale şi a găurilor de centrare pe maţini de găurit şi frezat orizontale 1.

4mm b.1 = 61mm .8mm dupa strunjirea de finisare Lungimea de rectificare l=18 mm Clasa de precizie asemifabriatului matritat I In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.9mm d. Pentru fusurile paliere a.4 + 0.4mm dupa rectificarea ebos Lungimea de rectificare l=18 mm In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.4mm Diametrul palireului inainte de rectificare de finisare va fi d sem = d + Ap = 58 + 0.8 +1.1mm Diametrul palireului inainte de srunjirea de finisare va fi d sem = d + Ap = 58 .9 +1. Rectificare ebos Diametrul nominal d=58.4 = 58 .4 = 58 .8mm c.48(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=1. Strunjire de degrosare Diametrul nominal d=59.4mm Diametrul palireului inainte de rectificare de finisare va fi d sem = d + Ap = 58 .1 = 59 .48(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=1. Rectificare de finisare Diametrul nominal d=58 mm dupa rectificarea de finisare Lungimea de rectificare l=18 mm In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.1mm Diametrul palireului inainte de srunjirea de degrosare va fi d sem = d + Ap = 59 . Strunjire de finisare Diametrul nominal d=58.1.9mm dupa strunjirea de derosare Lungimea de rectificare l=18 mm Clasa de precizie asemifabriatului matritat I In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.6(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=0.6(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=0.

Strunjire de finisare Diametrul nominal d=37.35 = 37 . Rectificare ebos Diametrul nominal d=37.48(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=1.6(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=0.25 + 0.25 − 0.7mm dupa strunjirea de finisare Lungimea de rectificare l=15mm Clasa de precizie asemifabriatului matritat I In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.23 cu abatere pediametru de 0.7 mm d.e. Pentru forjare Se recomanda un adaos de 1. Strunjire de degrosare Diametrul nominal d=38.25mm pentru dimensiunea piesei si precizia matritariidi tab 8.35 mm b.0 = 38 .35 = 37 .7 +1.15 mm Iar diametrul minimva fi d min = d sem +1.0mm Diametrul intervalelor dintre came inainte de srunjirea de finisare va fi d sem = d + Ap = 37 .35mm Diametrul intervalelor dintre came inainte de rectificare de finisare va fi d sem = d + Ap = 41 .9 mm Din matritare piesa va avea diametrul maxim d max = d sem +1. Rectificare de finisare Diametrul nominal d=37mm dupa rectificarea de finisare Lungimea de rectificare l=15mm In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.35mm Diametrul intervalelor dintre came inainte de rectificare de finisare va fi d sem = d + Ap = 41 + 0.9 = 61 . Pentru intervalele dintre came a.6(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=0.35mm dupa rectificarea de ebos Lungimea de rectificare l=15mm In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.9 = 63 .7 mm c.35 mm 2.7mm dupa strunjirea de derosare .35 + 0.

23 cu abatere pediametru de 0.1(Vlase) se recomanda adaosul de prelucrare de 1. .0 = 39 .2mm 3.3mm Iar diametrul minimva fi d min = d sem +1.48(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=1.Lungimea de rectificare l=15mm Clasa de precizie asemifabriatului matritat I In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8. Pentru lungimea arborelui (suprafetele frontale) Pentru frezare frontala Diametrul suprafetei din fata D1=58 mm Diametrul suprafetei din spate D2=34 mm Lungimea piesei este 524 mm Pentru aceste dimensiuni in tab 8.23 Lungimea arborelui va fi • • Lmax = 524 + 2 ⋅1 + 4 + 3 = 533 mm Lmin = 524 + 2 ⋅ 1 + 8 − 2 = 532 mm 1.0 − 0.7 +1.0mm Diametrul intervalelor dintre came inainte de srunjirea de degrosare va fi d sem = d + Ap = 38 .0mm pe o parte si se recomanda pentru lungimea piesei la matritare adaos total de 4 +3 mm −2 tabelul 8.3. Stabilirea adaosului de prelucrare + 1 Din tabelul 8.5 mm Din matritare piesa va avea diametrul maxim d max = d sem +1.5 mm.4 Calculul regimului de lucru pentru o operatie Calculul regimului de lucru pentru operatia de frezare frontala 1. Pentru forjare Se recomanda un adaos de 1.5 = 41 .5 = 40 .0 + 0.23 se alege adaosu lde prelucrare total 4 −0.0mm pentru dimensiunea piesei si precizia matritariidi tab 8.7 mm e.

26) 5. Stabilirea adancimii de aschiere Adaosul de prelucrare pe o parte Ap=4/2+1=3mm total iar de finisar af=2/2=1mm. Verificarea puterii consummate prin aschiere . Vs=140mm/min Din caracteristicile masinii-unealta se aleg tab 10.1 se alege adaosul de prelucrare itermediar pentru frezarea de finisare 2 mm 2. Alegerea sculei aschietoare Din tab 9. Stabilirea viezei de aschiere Pentru degrosare: v1=п∙D∙n1/1000=119. n1=475rot/min Din tabelu 11. Ne=6.13 se aleguratoarele valori pentru degrosare: n=475rot/min. pentru degrosare t1=Ap-af=3-1=2mm.9.4 KW Din caracteristicile masinii-unealta se aleg tab 10.2 se allege o freza cilindo frontala cu dinti demontabili cu placute din carburi metalice in functie de adancimea de aschiere se da diametrul de 75-90 mm Din STAS 6308 o freza cilindro frontala cu dinti demontabili cu placute din carburi P20 cu diamerul de 80mm grosimea h=30mm nr dinti n=10 3.13 se aleguratoarele valori pentru finisare: n=640rot/min.3m/min Pentru finisare: v2=п∙D∙n2/1000=150.Din tabelul 8. Stabilirea viteze de avans si aturatiei frezei Din tabelu 11.7m/min 7.1 Vs1=150mm/min. Stabilirea durabilitatii economice Pentruaceasta scula se recomanda durabilitatea economica Tec=180min (tab.1 Vs2=118mm/min. Vs=175mm/min. n2=600rot/min 6. iar pentru finisare t2=af=1mm 4.

turatia frezei n2=600rot/min. viteza de avans Vs2=118mm/min.3 m/min • Frezarea de finisare: adancimea de aschiere t2=1mm. viteza de aschiere v1=119.25 mm b) Alegerea sculei aschietoare Din STAS 1114-82 se allege un burghiu combinat de centruire cu con de protectie la 120`avand diametrul de 2.5 c) Regimul de aschiere • • Adancimea de aschiere este data de adaosul de prelucrare pe raza t = A p = d / 2 = 2.3. serecomanda s = 0.1 puterea masinii Nme=7.025 mm / rot ( tab 9.5 Centruirea se face pe masina de centruit a) Adaosul de prelucrare A p = d / 2 = 2. viteza de avans Vs1=150mm/min.109 − Vlase ) .7 m/min 1.5 KW deci Ne<Nme In concluzie operaria are urmatorii parametrii ai regimului de lucru\ • Frezarea de degrosate: adancimea de aschiere t1=2mm.4 KW se allege di tab10.5.5 Normarea tehnica a opratiei de centruire Volumul productiei este : Semifabricatul este din otel matritat Diametrul gaurii de centrare este de d=2.25 mm Avansul de aschiere se stabileste in functie de burghiul de centruit d=2.5 / 2 = 1. viteza de aschiere v2=150.In functie de Ne=6. turatia frezei n1=475rot/min.5 / 2 = 1.

25mm Avansul s=0.8 ⋅ 8 / 100 = 0.064 min Timpul de operatie pentru o gaura de cetrare va fi: Tn = Top + Td + Ton + Tpi / 1 = 0.5 ⋅ 2300 / 1000 = 18 .14 ⋅ 2.109 − Vlase ) Se determina in continuare turatia sculei aschietoare n = 1000 ⋅ v /( π ⋅ d ) = 1000 ⋅18 /( 3.53(Vlase) se alege timpul operativ in functie de diametrul sculei Din tabelul11.• Viteza de aschiere este recomandata in functie de diametrul burghiului de centruit v = 18 m / min( tab 9.93 min Timpul normat de operatie pentru un arbore va fi: .1m/min Turatia nr=2300rot/min Stabilirea normei tehnice de timp Top = 0.8 m in Din tabelul 11.81(Vlase) se aleg urmatorii timpi: • • • Timpul de pregatire incheiere Tpi = 4 + 4 = 8 min Timpul de deservire Td = Top ⋅ 8 / 100 = 0.5) = 2293 rot / min Din caracteristicile masinii unealta se allege n = 2300 rot / min Se calculeaza viteza de aschiere reala v r = π ⋅ d ⋅ n r / 1000 = 3.8 ⋅ 8 / 100 = 0.064 + 0.14 ⋅ 2.8 + 0.025mm/rot Viteza de aschiere vr=18.1m / min • Puterea motorului nu are sens sa se calculeze pentru ca ea nu se atinge in cazul acestor operatii Rezulta ca pentru obtinerea acestor gauri de centrare s-a folosit masina de centruire cu urmatorii parametrii ai regimului de aschiere: • • • • d) Adancimea de aschiere t=1.064 min Timpul de odihna si necesitati firesti Ton = Top ⋅ 8 / 100 = 0.064 + 8 / 1 = 8.

Strunjirea celor Strung automat .4.93 ⋅ 2 = 17 .4 Intocmirea documentatiei tehnologice 1.Tnt = Tn ⋅ 2 = 8.Frezare-Centruire -Frzare simultana la ambele capete -Centruire simultana la ambele capete Pozitia tehnologica Masina unealta Masina de frezat si centruit 2.1 Intocmirea fisei tehnologice si a planului de operatii Denumirea operatiei 1.86 min 1.

Executarea unei gauri de orientare a camelor 6.Strunjirea fusului la unul din capete Strung automat multicutit 4.patru fusuri paliere multicutit 3.Strunjire de finisare a fusului palier din mijloc Strung .Srtrunjirea simultana a tuturor intervalelor dintre came in doua faze Strung normal 5.Strunjire simultana a tuturor camelor -ebos -finisare Gaura de orientare executata pentru orientarea unghiulara a axelor in vederea prelucrarii camelor Masina de gaurit Strung copier semiautomat multicutite 7.

Tratamet termic Calire prin CIF adancimea stratului 2-5 mm Instalatie speciala de calire prin CIF 13.Strunjire de finisare a celor doua fusuri paliere Strung 9.Executarea gaurii de ungere 10.Frezarea locasului de pana 15.Rectificare de degrosare a fusurilor paliere Masina rectificat de 12.8.Control interoperational redresare 14.Rectificare paliere de si Axa cu came se prinde intre varfuri Masina indreptat de Asezare si prindere pe prisme Masina frezat Masina rectificat rotund de de finisare a fusurilor .Rectificare de degrosare a camelor Gaura de ungere se executa la fusurile paliere Masina de gaurit Masina de rectificat 11.

16. Spalare Se spala cu petrol. se usca cu aer.5 Realizarea modelului geometric 3D . Controlul final Se controleaza toate cotele functionale 1. se pregatesc Baie axele cu came pentru controlul final si instalatie de aer Aparatura control de 18.Rectificare finisare a camelor de Masina rectificat copiere de prin 17.

CAP II. Realizarea tehnologiei de restabilire a stării tehnice a arborelui cu came .

1 se reprezinta zonele in care pot aparea defecte .2. rectificare si tratament termic In urma unei astfel de constatari daca sunt defectiuni se continua cu dezasamblarea arborelui pentru a putea examina piesa prin masurare si prin alte metode optice.1. Rigiditate insuficientă arbore . Filtrare necorespunzătoare Consecinţe Funcţionarea motorlui Posibilităţi de evitare Exploatarea motorului Remediere Recondiţionare şi aplicare tratament termic adecvat necorespunzătoare a neuniforma a raţională a fusuri Lipsă şi ulei de Jocuri prea mari la Funcţionare montaj neuniformă cilindrilor Montaj a corect Reglare optimă mecanisme auxiliare exploatare corespunzătoare coaxialitate paralelism în funcţionare Uzura pronuntata a camelor • Material necorespunzator Functionare defectoasa motorului a Metalizare. • • Constatarea stării tehnice a arborelui cu came Starea tehnica a arborelui cu came se poate constata in doua metode: Prin constatarea simptomelor din functionarea in ansamblu Prin examinarea arborelui demontat Pentru constatarea starii tehnice din functionarea in ansamblu se dau in tabelul urmatorunele defecte cauzele consecintele si posibilitatile de remediere: Defecţiuni Uzura pronunţată a fusurilor Cauze Calitatea suprafeţelor fusurilor Montaj greşit arbore. In figura 2.

Tabelul 2. Zgarieturi sau caale circulare.2.1.iar in tabelul 2.Zona de asamblare a arborelui cu came cu roata de distributie Deteriorarea canalului de pana Defecte posibile Uzura capatului de arbore Metode de constatare Masurare cu micrometrul de exterior Examinarea cu ochiul liber si/sau msurarea cu icrometrul de 2.2 Zona 1.2 sunt redate defectele care pot aparea si metodele de determinare a acestora. pete de oxizi si diferente de rugozitate fata de cea nominala. 1 4 2 3 2 2 3 2 Fig.Zone in care pot aparea defecte.Fusurile paliere Zgarierea sau oxidarea fusurilor interior Examinarea cu uchiul liber si prin determinarea rugozitatii Aspecte constatate Diametrul mai mic al arborelui Lovituri sau ciupituri pe circumferinta canaluluil si o marire a acestuia. Diametru mai mic decat cel nominal . Innegrirea fusurilor=>deteriorarea Uzura fusului Masurare cu micrometrul de exterior si stratului tratat.

Ovalizarea sau uzaura neuniforma a fusurilor 3. pete de oxizi si diferente de rugozitate fata de cea nominala. Pentru constatarea defectelor seface urmatorl tabel . Valori diferite. Uzura camei Masurare cu micrometrul de exterior Masurare cu ceasul comparator intre centreele axei de simetrie a camelor Examinare cu ochiul liber simasurare cu sublerul de exterior Examinarea cu uchiul liber si prin determinarea rugozitatii Ovalizarea sau uzaura neuniforma a camei 4. Innegrirea camelor=>deteriorarea stratului tratat. Valori diferite alediametrului pe lungimea fusului Zgarieturi sau canale circulare.Camele Zgarierea sau oxidarea camelor Masurare cu ceasul comparator intre centrele axei de simetrie a arborilor Examinarea cu uchiul liber si prin determinarea rugozitatii Forma ovala a fusului.Zona de etansarea semeringului Zgarierea sau oxidarea arborelui Uzura arborelui Un canal circuar de diametru mai mic in zona de etansare Zgarieturi sau canale circulare. Diametru mai mic decat cel nominal Deformarea profilului camei. pete de oxizi si diferente de rugozitate fata de cea nominala. Innegrirea fusurilor=>deteriorarea stratului tratat.

009 −0 025 34 0 0..75 +0..016 − 34 +0...006 −0 007 57 .006 −0 005 58 +0.3 Zona Modul de determinare Cotele de verificare Dimensiu nea iniţială 1 Masurare cu micrometrul de 2 interior Masurare cu micrometrul de exterior si Masurare cu ceasul 3 comparator Masurare cu micrometrul de exterior si Masurare cu ceasul 4 comparator Masurare cu micrometrul de 5 exterior Masurare cu micrometrul de 6 exterior Examinare cu ochiul liber M16 42 −0.006 −0 007 57 .006 −0 007 6 + .5 +0.01 0 8 0 OBS Dimensiune a(defectul) masurata 2.2 Proiectarea tehnologiei de recondiţionare arborelui cu came .Tabelul 2..

. .fulia sau fuliile arborelui cotit.brida de întindere curea alternator. .alternatorul şi cureaua acestuia. aliniind reperul de pe pinionul arborelui cotit L cu reperul fix M (reperul L de pe pinionul arborelui cu came fiind în poziţie verticală ca .butucul fuliei.carterele curelei de distribuţie. Se demontează: .1. Demontarea Se goleşte uleiul din motor.suportul jojei de ulei. Se blochează volantul motor cu ajutorul dispozitivului MOT 582. . . . .compresorul şi/sau pompa direcţie asistată (pentru automobilele echipate cu instalaţie de aer condiţionat şi/sau direcţie asistată). Se demontează: .suportul compresorului şi/sau pompei de direcţie asistată. Se aduce motorul la punctul de calaj.cablajul de pe motor.

în afară de cel cu bucşa de centrare.colectorul de admisie şi colectorul de evacuare. .în desenul de mai jos).se roteşte chiulasa în jurul şurubului rămas nedemontat prin batere uşoară cu . . . apoi se demontează cureaua de distribuţie. Se demontează: . care numai se slăbeşte. Se desface piuliţa (O) a galetului de întindere.şuruburile de chiulasă.capacul de chiulasă .

arborele cu came. 1335. .supapele.se montează dispozitivul de menţinere cămăşi MOT 484 sau bridele MOT 588.brida arborelui cu came.ajutorul unui ciocan din cauciuc.01). simeringul arborelui cu came.se demontează chiulasa. Pregatirea pentru rconditionare consta in urmatoarele etape: • • • • Curatare de impuritati si reziduri de uleiuri si alte corpuri sraine Spalare cu diluanti si apoi cu apa Suflarea cu aer la presiune inalta pentru uscare siindepartare de alte impuritati Infundarea cu dopuri de lemn sau plastic a canalelor de ungere din arbore . .bujiile. .simeringurile supapelor. Pregătirea pentru recondiţionare. 2.2) 3. 2. .suportul termostatului.arcurile supapelor. Se curăţă chiulasa de garnitura rămasă lipită. . . . utilizând cleştele MOT. . .pinionul arborelui cu came (se imobilizează cu dispozitivul MOT 799 . Constatarea defectelor si notarea acestora in tabelul de constatatre (tab. .

2 aste prezentat ansamblul motoruluidin care faceparte arborele cu came .Spalarea si curatarea piesei si inlaturarea de orice resturi de metal dupa care se vor scoate dopurile din gaurile de ungere si se va sufla cu aer subpresiune 6. Proiectarea tehnologiei de asamblare a reperului Pentru ca asamblarea sa se poata face in figura 2.4. 2. Echilibrarea dinamica Dupa orice operatie de reconditionare se va recurge la o echilibrare dinamica pe masina de echilbrat in doua plane echilibrarea facanduse prin eliminare de material nu se vor adauga alte corpui. Pentru fiecare parte a arborelui cu came se va proceda in felul urmator a) Pentru fusurile paliere si manetoane • In cazul in care in urma constatarii se observa ca dimensiunea minima pe lungimea fusului nu este mai mica decat cota de reparatie minima se va recurge la rectificarea fusurilor pana la cota de reparatie mai mica decat cea mai mica dimensiune de pe lungimea fusului prin rectificare pemasina de rectificat rotund pentru fusurile paliere si masina de rectificat prin copiere sau prin dezaxarea arborelui pe masina de rectificat rotund pentru fusurile manetoane • In caz contrar se va recurge la metalizarea sau incarcarea cu arc electric a fusurilor (avand in vedere ca stratul depus sa nu depaseasca grosimeade 3 mm) dupa care se recurge la rectificarea in aceasi metode ca in cazul precedent b) Pentru zona de etansare a semeringului in cazul constatarii uzurii pronuntate a cesteia se va incarca dimetrul prin metalizare sau cu arc electric dupa care se va strunjii pe strung normal pana la cota nominala 5. Recondiţionare reperului.3.

Fig.2.2.Ansamblul motorului de Dacia Logan Conditii tehnice de asamblare Montarea arborilor necesită trei faze importante: pregătirea. montarea propriu-zisă şi verificarea montării. .

. însă ele se recomandă şi la montare.015mm. Petele de rugină sunt curăţate fie cu pânză abrazivă. Montarea propriu-zisă constă din executarea următoarelor operaţii: • • • • Se unge arborele cu came cu ulei de motor. lovituri sau urme de coroziune.01. Bavurile. se va verifica brida şi arborele cu came. în special a fusurilor şi a părţilor de calare. Se montează arborele cu came şi brida acestuia. care trebuie să fie netede. • • . În general.Pregătirea montării necesită studierea desenului şi schema de montaj. fie cu pastă abrazovă. verificarea acestora. urmată de finisare cu piatră abrazivă. loviturile se elimină prin pilire fină.garnitura de etanşare a arborelui cu came cu ajutorul dispozitivul MOT 1127. Se verifică jocul axial al arborelui cu came care trebuie să fie cuprins între 0. zgârieturile. în cazul în care acesta nu corespunde. fără zgârieturi.06mm şi 0. aceste verificări sunt efectuate la recepţia arborilor.

06mm şi 0. se va verifica brida şi arborele cu came. în cazul în care acesta nu corespunde.5 daNm şurubul de fixare al acestuia (se va unge filetul şi capul şurubului cu ulei de motor).015mm. Se montează arborele cu came şi brida acestuia. • • • Se unge arborele cu came cu ulei de motor. Se verifică jocul axial al arborelui cu came care trebuie să fie cuprins între 0.01 şi se strânge la un cuplu de 4. Capitolul 3 .• Se blochează pinionul arborelui cu came cu ajutorul dispozitivului MOT 799 .

in intreprinderile respective sunt incluse si sectii cu periculozitate ridicata. editat de MICM in 1973. Referitor la normele de prevenire si stingerea incendiilor. Generalitati Prevederile cu privire la protecti si securitatii muncii sunt legiferate prin Legea Nr. Dimpotriva. organelor de transmisie. ingramadirea de piese si deseuri pe caile de acces au o influenta negativa atat asupra productivitatii muncii. In plus. la a caror protectie trebuie sa vegheze toti oamenii muncii. Desi sectiile de prelucrari prin aschiere in care se desfasoara procese tehnologice ce formeaza obiectul manualului nu sunt de tip foc continuu. 232/1974 si 400/1982. mai ales. mecanismelor de actionare. In intreprinderile constructoare de asini se aplica Normativul de protectia muncii in industria constructiilor de masini. . cat si masurile pentru stingerea acestora. multe prevederi a Decretului 400/1982 sunt valabile si in aceste locuri de munca. pe langa posibilitatea cresterii productivitatii muncii si conditiile de securitate a muncii. care reglementeaza atat cadrul general in care trebuie sa se inscrie orice activitate pentru evitarea producerii incendiilor. iluminatul necorespunzator a locului de munca.Norme de Protectia muncii. dispozitivelor de actionare a pieselor sau a sculelor. Pe baza acestei legi au fost elaborate normative de protectia muncii specifice tuturor sectoarelor de activitate. In timpul lucrului la masinile de prelucrat metale la rece se pot produce accidenta datorita producerii aschiilor metalice. asupra securitatii muncii. deseurilor. Elemente de tehnica securitatii muncii in sectiile de prelucrari mecanice din intreprinderile constructoare de automobile. Prevenirea si Stingerea Incendiilor in interprinderile constructoare de automobile. amplasarea defectoasa a utilajelor principale si auxiliare. particulelor care sar din sculele aschietoare. cat. Organizarea rationala a locului de munca asigura.6/1965 care stabileste cadrul general de masuri si responsabilitati in intrepriderile de stat pentru a se asigura eliminarea riscului de accidentare a personalului muncitor. in intreprinderile constructoare de automobile se iau in vedere dispozitiile Decretului nr.

taieri. amplasarea masinilor trebuie facuta conform fluxului tehnologic sau pe grupe de masini. din cauza temperaturii ridicate a aschiilor si a pieselor. avand posibilitatea sa se miste liberi la locul de munca. in cazul lucrului simultan la mai multe masini se recomanda ca acestea sa fie amplasate in asa fel incat muncitorul sa poata urmari functionarea lor in bune conditii. datorita actiunii curentului electric asupra organismului omenesc: socuri electrice (elecrocutare) si arsuri. riguros din partea factorilor responsabili asupra modului cum se respecta normele tehnice a securitatii muncii. termice (arsuri).. de transmisiile din roti dintate. Distanta minima dintre masinile unelte si pereti este de 1000. tinandu-se seama de urmatoarele conditii: trecerile si usile sa nu fie blocate.. De asemenea se produc accidente datorita nefixarii corespunzatoare in dispozitivele de prindere a pieselor care se prelucreaza. iar caile de acces din interiorul atelierelor se marcheaza cu doua linii albe paralele trasate pe . de piesele de prelucrat sau de scule. care provoaca arsuri la atingerea partilor descoperiteale corpului. sa nu existe posibilitatea accidentarii muncitorilor de catre piesele in miscare ale masinii proprii sau alte masini. Electrocutarea se poate produce prin atingerea directa a conductorilor electrici sau prin atingerea carcasei masinii care a intrat in mod accidental sub tensiune datorita deteriorarii izolatiei si care nu a fost legata la pamant.La prelucrarea pieselor metalice cu ajutorul masinilor unelte se pot produce urmatoarele tipuri de traumatisme: mecanie (loviri. roti cu frictiune etc. provocate de aschiile care se detaseaza sub forma de panglica continua. Evitarea acestor accidente este posibila printr-o buna organizare a activitatii in sectia respectiva. muncitorii sa nu execute miscari de prisos. curele. prin instruirea temeinica a fiecarui om al muncii asupra masurilor pe care trebuie sa le respecte si prin controlul periodic. raniri).1200mm. si a caror muchii sunt foarte ascutite. Astfel.

podea. Remedierea defectiunilor poate fi efectuata si de persoanele care deservesc masinile-unelte. mangan. Pentru oamenii muncii care depun efort fizic cu intreruperi. Curatenia la locul de munca ocupa un loc important in cazul masurilor de igiena la locul de munca. Ea contribuie la prevenirea imbolnavirilor profesionale si accidentelor de munca. Prin curatenie se indeparteaza deseurile rezultate din activitatea de productie si cea personala a muncitorului. sa se poata curatii usor. Dimensiunile acestor cai sunt normatizate si au in vedere atat specificul masinilor-unelte cat si sistemul de transportat adoptat. prezenta deseurilor pe podeaua atelierului (bucati de sarma. Montarea masinilor-unelte pentru prelucrarea metalelor la rece se face pe postamente. adolescenti (intre 16 si 18 ani) fete 12 kg si baieti 20 kg. Sculele si dispozitivele folosite la montaj trebuie sa fie sigure (sa nu se rupa sau deformeze). span etc. conform prevederilor din cartea masinii respective. etc. Acest lucru este periculos mai ales ca acolo unde este vorba de praful care contine bioxid de siliciu liber sau praf toxic (plumb. acesta se depune pe suprafetele utilajelor. fundatii rezistente sau placi. femei 20 kg. sa nu prezinte muchii acutite. pentru prevenirea cuplarii sau punerii in functiune a utilajelor la care se lucreaza. daca poseda calificarea corespunzatoare si l-i sau stabilit sarcini de serviciu in acest sens. Daca praful nu este indepartat la timp. arsen. La sectiile de montaj normele de tehnica securitatii muncii se refera la utilizarea unor dispozitive adecvate pentru ridicarea si transportarea pieselor. purtarea si ridicarea maselor nu va depasi urmatoarele valori: adulti: barbati 50 kg. pe pereti. O dusumea murdara poate cauza alunecarea muncitorilor si accidentarea acestora. .pardoseala. etc.) . acesta se ridica in aer. mobilier. ridicand concentratia de praf in atmosfera.) poate duce la ranirea picioarelor. utilajele sau instalatiile sa remedieze defectiunile acestora. In atelirele in care se produce praf. Asemenea reparatii se vor face numai de muncitori calificati in specialitatea respectiva. Asemenea panouri se vor folosi si in cazul in care se vor efectua reparatii. Se interzice persoanelor care deservesc masinile. Locurile periculoase trebuie semnalizate prin panouri indicatoare de securitate.

aparaturii si a instalatiilor si a materialelor de interventie pentru stingerea incendiilor. maistri. membrii echipei de stingere a incendiilor supravegheaza respectarea normelor de prevenire a incendiilor la locurile de munca. pericolul de izbucnire. laboratoare. Norme de prevenire si stingere a incendiilor in intreprinderile constructoare de automobile In vederea unei interventii prompte in caz de incendiu. actioneaza energic pentru localizarea si lichidarea incendiului izbucnit la locul de munca. Praful se indeparteaza cu dispozitive de aspirare.) vor fi colectate in vase special acoperite cu capac. aplicand prevederile instructiunilor de lucru si folosind mijloace de prima interventie pentru stingerea incendiului. Este stric interzisa maturarea uscata a atelierelor. unguenti. fiecare sector de activitate (sectii. etc. Se intezice folosirea in stare defecta a intalatiilor electrice si consumatorilor de energie electrica. de diversitatea si cantitatea utilajelor. etc. pericolul de izbucnire si dezvoltare a incendiilor etc. Aceste echipe au urmatoarele sarcini in caz de incendiu: alarmarea formatiei civile de pompieri si a sefilor ierarhici.. Deseurile combustibile (uleiuri. In cazul in care aceste materiale nu mai pot fi utilizate sau valorificate. ateliere de proiectare. formate din ingineri. posibilitatile de acces la toate aceste mijloace si cai de evacuare. Carpele imbibate cu ulei. intreruperea instalatiilor pneumatic. precum si a celor uzate sau improvizate. in functie de marimea sectorului de munca. vor fi distruse prin ardere in locuri special amenajate. electrice. de orice fel. muncitori din locul de munca respectiv. ventilatiei si a transportului .) se organizeaza una sau mai multe echipe pentru stingerea incendiilor. care la sfarsitul zile de lucru vor fi evacuate in locuri stabilite si amenajate in acest scop. care vor fi evacuate din atelier. Tablourile generale de distributie vor fi inchise in permanenta cu cheia. etc. in asa fel incat sa nu se imprastie in atmosfera. Se vor depozita in cutii metalice. unsori. In timpul programului de lucru. cu carpe sau perii umede. accesul la ele fiind permis numai electricianului de serviciu precum si organeleor de control si verificare.Curatirea incaperii si a utilajului trebuie sa se faca imediat dupa incetarea lucrului. verificand existenta si starea de functionare a utilajelor si materialelor de stingerea incendiilor.

BIBLIOGRAFIE . In sectiile de vopsit piese ale autovehiculelor sau la vopsitoria finala se impune ventilarea fortata si luatea unor masuri severe de eliminare a riscului de aparitie a incendiilor. magazii. in incaperile cu aglomerari de persaone.Este strict interzis fumatul in locurile de munca unde exista pericol de incendiu sau de explozie. depozite. vase cu apa sau lazi cu nisip pentru stingerea resturilor de tigari si a betelor de chibrit. dotare cu scrumiere. In aceste locuri se vor afisa vizibil anunturi referitoare la interzicerea fumatului si se vor indica locurile special amenajate pentru fumat. Pentru prevenirea incendiilor este necesara studierea atenta a fiecarui loc de munca pentru a evidentia fenomenele sau sau procesele care pot genera incendii. etc.

ş. Sturzu A. Vlase A. Picoş C. 1983 ..  Calculul adaosurilor de prelucrare şi a regimurilor de aşchiere. a.1. R.  Regimuri de aşchiere adaosuri de prelucrare şi norme tehnice de timp. Radulescu. Editura Tehnică. Bucureşti. Bucureşti. EDPBucuresti-1983 1. Editura Tehnică.Fabricarea pieselor auto si masurari mecanice.1974 2..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful