P. 1
Proces tehnologic de fabricare a unui arbore cu came

Proces tehnologic de fabricare a unui arbore cu came

|Views: 1,152|Likes:
Published by leull
Fra, Transporturi, Arbore cu came, Fabricare, UPB
Fra, Transporturi, Arbore cu came, Fabricare, UPB

More info:

Published by: leull on Jan 28, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/11/2014

pdf

text

original

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA Facultatea de Mecanica Sectia: Autovehicule Rutiere Disciplina: Fabricarea si Repararea Autovehiculelor

Proiectarea tehnologiei de fabricare si reconditionare a starii tehnice al arborelui cu came de la autoturismul Renault Megane 1.4

Indrumator Proiect: Drd. Ing. Teodora Chira

Student Grupa: 2541 AR

2007-2008

Cuprins
Cap.1. Proiectarea tehnologiei de fabricare a reperului 1.1. Analiza constructiv functionala a reperului 1.2. Intocmirea itinerariului tehnologic de fabricatie 1.2.1. Stabilirea conditiilor tehnice 1.2.2. Materiale 1.2.3. Alegerea semifabricatului 1.3. Tehnologia de prelucrare mecanica a reperului 1.3.1. Aspecte particulare si etapele principale ale procesului tehnologic de prelucrare 1.3.2. Alegerea bazelor tehnologice 1.3.3. Calculul adaosului de prelucrare 1.3.4. Calculul regimului de lucru pentru o operatie 1.3.5. Normarea tehnica a unei operatii 1.4. Intocmirea documentatiei tehnologice 1.4.1. Intocmirea fisei tehnologice si a planului de operatii 1.5. Realizarea modelului geometric 3D 1.6. Intocmirea programului de fabricare asistata a reperului Cap.2. Proiectarea tehnologiei de restabilire a starii tehnice a reperului 2.1. Constatarea starii tehnice a reperului - Desen de constatare - Tabel cu date privind starea tehnica 2.2. Proiectarea tehnologiei de reconditionare a reperului 2.3. Proiectarea tehnologiei de asamblare a reperului 2.3.1. Desen de ansamblu a subansamblului din care face parte reperul (cote gabarit si legaturi principale) 2.3.2. Conditii tehnice de asamblare Cap. 3. Norme de protectia muncii si PSI

Cap.1. Proiectarea tehnologiei de fabricare a elementelor mecanismului de distribuţie ce echipează autoturismul Dacia Logan 1.4 MPI
1.1. Analiza constructivă şi funcţională a mecanismului de distribuţie
Arborele cu came, sau arborele de distribuţie este piesa principală care antrenează mecanismul de distribuţie, de corectitudinea distribuţiei depinzand corectitudinea poziţiei şi durata fazelor de de admisie şi evacuare din ciclul motor. Principalele parţi ale arborelui cu came sunt: camele de evacuare şi admisie, având profilul, numarul şi poziţia vîrfului corespunzator duratei şi poziţiei fazelor respective în cadrul ciclului motor; fusurile paliere, al căror numar depinde de lungimea motorului, dar există cel puţin două paliere care înconjoară o pereche de came; cama circulară, execntricul de antrenare al pompei de benzină, în cazul motoarelor cu aprindere prin scânteie, dotate cu pompe de alimentare acţionate mecanic; pinionul pentru antrenarea pompei de ulei şi, eventual, alte pinioane pentru antrenarea unor organe ale motorului. Având în vedere numărul mare de lagăre de sprijin, arborele cu came nu are o solicitare mecanică importantă şi este o piesă static nedeterminată. Pentru o mai bună utilizare a materialului arborelui şi pentru reducerea greutaţii proprii, unii arbori de distribuţie se confecţionează de formă cilindrică, obţinută fie prin găurirea pe toată lungimea a arborelui (operaţie dificilă din cauza lungimii mari necesare burghiului), fie prin turnarea semifabricatului sub forma tubulară. Principala solicitare a arborelui cu came este solicitarea la uzură, având valori importante atât pentru suprafeţele fusurilor paliere cât mai ales pentru suprafeţele de lucru ale camelor.

Aceasta va prelua mişcare şi energie de la arborele cotit al motorului prin intermediul curelei dinţate. Aceasta ar duce la efecte catastrofale pentru motor. Itinerariul tehnologic de fabricare a mecanismului de distribuţie 1.01. Stabilirea condiţilor tehnice de fabricare Condiţiile tehnice principale la fabricarea arborelui cu came privesc precizia de execuţie a fusurilor şi a camelor.0... în cazul automobilului Logan fiind elimat sistemul cu tije împingătoare. înălţimea de ridicare a tachetului asigurată de vârful camei trebuie să fie respectatăcu abateri de maximum 0. Duritatea superficială a danturii şi a alezajului ..04 pe porţiunea activă de ridicare a profilului.0.2.0.2 μm.2°..04 mm. Precizia lor dimensională trebuie să se incadreze în toleranţe de 0.0.La capătul arborelui cu came este montată o roată de curea dinţată. nemaifiind respectate momentele de deschidere a supapelor.0.6.04...2. rezultand coliziuni ale supapelor cu cilindri. 1. ca şi duritatea lor superficială. Precizia dimensională a fusurilor paliere se înscrie ăm standardul de calitate 6 ISO.02 mm... Se foloseste curea şi roată dinţate deoarece nu este permisă patinarea curelei pe roata de curea. iar duritatea aceloraşi suprafeţe se înscrie în valorile 54-52 HRC. De la camele situate pe arborele cu came până la supape mişcarea se transmite prin intermediul culbutorilor care sunt fixati pe axul culbutorilor.012 mm.04. Poziţia unghiulară a vârfului camelor trebuie să se respecte cu toleranţe de 1°. Acestia sunt susţinuti de axulu culbutorilor şi sunt asemănători unor pârghii...01. avand o parte în contact cu cama iar cealaltă în contact cu supapa.0.05 mm pe porţiunea cilindrică şi 0.02. Culbutorii acţionează direct pe supapă. iar abaterea maximă admisă de la concentricitatea axelor fusurilor paliere se admite de 0. admiţânduse abateri de la perpendicularitatea suprafeţei frontale pe axa de simetrie a alezajului de aprox 0.. Rugozitatea fusurilor paliere şi a suprafeţelor de lucru ale canalelor trebuie să fie de circa Ra= 0.. În cazul roţii de curea precizia dimensională a diametrelor alezajului precum şi precizia lăţimii roţii se înscrie în calitatea 8 ISO..06 mm. cu conicitate şi ovalitate admise de 0. Precizia formei geometrice şi a poziţiei suprafeţelor este relativ ridicată.2..

0. 31M14 STAS 791-79 si se matritează în mai multe etape realizînduse precizie dimensională în calităţile 12—13 ISO. ceea ce reprezinta procedee de precizie . Cr.02 mm.0. cum ar fi OLC 10.. ceea. 18MC10.6 Culbutorul va avea pe porţiunile de contact cu cama şi cu supapa rugozitatea Ra=0. μm.2. OLC 15.. OLC55 STAS 880 — 79 sau l5C08.2..3. iar duritatea aceloraşi suprafeţe se înscrie în valorile 54-52 HRC.05 mm pe porţiunile de.06 mm. Axul culbutorilor va avea precizia dimensională înscrisă în standardul de calitate 6 ISO. 1. Pentru piesele unicat se practica forjarea. iar duritatea aceloraşi suprafeţe se înscrie în valorile 54-52 HRC.01.2..5.2 % C si ca principale elemente de aliere Si. Axul culbutorilor se realizează din OLC 15 dintr-un semifabricat laminat..04. ce necesită adaosuri de prelucrare mai mari ca la turnare.2. 1. Mn. . Mo. Precizia lor dimensională trebuie să se incadreze în toleranţe de 0.Alegerea semifabricatelor Semfabricatele de arbori de distributie se confectionează din fontă sau oţel si se pot obtine prin turnare sau matriţare. OLC 45x. Alegerea materialelor Oţelurile folosite pentru fabricarea arborilor cu came sunt oţeluri carbon de calitate sau slab aliate.4 μm. Rugozitatea fusurilor paliere şi a suprafeţelor de lucru ale canalelor trebuie să fie de circa Ra= 0. Roata de curea şi culbutori se realizează prin turnare din fontă. Rugozitatea danturii trebuie sa fie de aproximativ Ra=1. În cazul arborelui cu came ce echipeaza automobilul Dacia Logan se alege OLC 45.trebuie sa fie de circa 52-54 HRC.0. Se toarnă arbori cu came din fontă cenuşie sau fontă cu grafit nodular având un continut mediu de 3. iar abaterea maximă admisă de la concentricitatea se admite de 0.4 μm.5 mm. de ordinul 1. acesta realizânduse prin matriţare în mai multe etape.04. cu conicitate şi ovalitate admise de 0... Turnarea se face in cochilie sau in coji de bachelită.

prin intermediul unei linete. în cazul sprijinirii lui între vârfuri. Principalul dezavantaj al turnări.3. la care se adaugă suprafaţa suplimentară de rezemare a palierului central. ceea ce usureaza procesul de tratament termic de durificare. apoi . rămâne dificultatea mare a procedeului. prin montare in forma de turnare a unor bare metalice cu rol de răcitoare în dreptul camelor si fusurilor. antrenarea arborelui se face de la unul din capete prins în universalul maşinii-unelte. Roata de curea şi culbutorii se toarnă din fontă. Tehnologia de prelucrare mecanică 1. Semifabricatele confecţionate din oţel se obţin aproape exclusiv prin matriţare în mai multe etape (foarte rar ele se toarnă). prelucrarile mecanice necesare fiind într-un numar mai redus. 1.1. deci. Rezulta că principalele suprafeţe de bazare şi fixare sînt două găuri de centrare de tipul cu con de protecţie executate în suprafeţele frontale ale arborelui de distribuţie. pe strunguri semiautomate centruirea. Prelucrarea prin strunjire eboş. se poate obtine o duritate superficiala sporita a lor.ridicată. deci semifabricatul va avea o forma apropiata de forma finită. sprijinirea suplimentară. Deaceea se practica turnarea simultană prin mai multe orificii de turnare. În cazul autovehiculului Logan semifabricatul folosit pentru fabricarea arborelui cu came este din OLC 45 şi se obţine prin matriţare. Se impune. Alte avantaje constau in faptul ca se poate turna semifabricat tubular si că. pe principiul copierii după arbore etalon. Pentru a se obţine precizia de formă geometrică impusă. Axul culbutorilor se obţine din semifabricat laminat OLC 15. finisare şi rectificare se face simultan pentru toate palierele şi camele. Aspecte particulare şi etape principale ale procesului tehnologic de prelucrare În cazul arborelui de distribuţie prelucrarea mecanică este un proces dificil din cauza raportului nefavorabil dintre lungimea şi diametrul. primele operaţii sînt prelucrate prin frezare sau strunjire a suprafeţelor frontale şi strunjirea palierului central. a fusului palier central. care creeaza pericolul umplerii incomplete (in special in zona virfului camelor) a formei de turnare.3. dificultate care decurge din forma complicată a axei cu came.

se practică simultan cu tratamentul termic. primul prin bazarea piesei pe suprafeţe brute. care poate provoca deformări remanente ce vor duce la rebutarea piesei. pe principiul copierii după şablon. Pentru finisarea flancurilor danturii se execută şeveruirea ei. dimensional. La semifabricatele matriţate este necesară o strunjire de degroşare şi finisare a porţiunii cilindrice dintre came şi dintre paliere care se realizează tot simultan pe strunguri multicuţit. În general se execută operaţii de strunjire eboş şi finisare şi rareori. numai dacă prin condiţiile tehnice se impun rugozităţi mici ale suprafeţelor. în general. cu ajutorul unui ax cu came etalon. Tehnologia de prelucrare mecanică a roţii de curea este formată dintr-o succesiune de operaţii (strunjiri interioare şi exterioare. de duritate superficială şi poziţie reciprocă a axelor de simetrie. La semifabricatele turnate. pe principiul copierii: axa etalon şi axa controlată se rotesc sincron şi un set de comparatoare indică abaterile dimensionale ale axului controlat faţă de axul etalon. după care se execută danturarea. se execută rectificări. prelucrarea se face prin copiere la o poziţie unghiulară constantă a cuţitelor. Maşinile de rectificat arbori cu came sînt de construcţie specială. . La camele cu înălţime de ridicare mai mică de 6 mm. Prelucrarea mecanică a arborelui cu came se încheie cu finisarea camelor şi fusurilor prin rectificare şi durificare. găuriri) care asigură precizia formei şi dimensiunilor impuse piesei finite. iar pentru asigurarea unei răciri uniforme a piesei (ceea ce reduce pericolul apariţiei deformărilor) se practică răcire cu ulei sub presiune sau cu ulei avînd debitul parţial reglat. piesa fiind introdusă într-un fel de matriţă foarte precisă şi împreună cu aceasta cufundîndu-se în ulei. care au o precizie ridicată. Ca bază auxiliară se adoptă o suprafaţă perpendiculară pe axa de simetrie a roţii şi se va prelucra după degroşarea alezajului. de calitate a suprafeţelor camelor. El constă dintr-o călire urmată de răcire în ulei. Controlul final cuprinde controlul de formă. Tratamentul termic este o operaţie de mare importanţă. iar pentru înălţimi de ridicare ce depăşesc 6 mm. în consecinţă. copierea se face cu portcuţite oscilante. Ca si la operaţiile precedente. aceste operaţii nu sînt necesare. El se execută pe o instalaţie specializată. se practică prelucrarea simultană a tuturor camelor. Principala bază de aşezare pentru prelucrarea oricărei roţi ce se va monta pe un arbore (cu pană sau caneluri) este alezajul roţii. care se va prelucra.multicuţite. Durificarea se face prin tasare-rulare şi.

3 prin care se modifică cotele h1. la înălţimea vîrfului şi piciorului dintelui. frzare şi gaurire. porţiunile de capat ale axului. Erorile de execuţie ale danturii sunt formate din ansamblul erorilor la dimensiunile cercului de divizare. abaterea de la valoarea jocului în angrenaj. dacă generatoarea A1B1. . Ei vor fi supusi unor operaţii de frezare. h5. pâna ce linia centrelor este paralelă cu axa maşinii: h01=h02=h03=(h1+h2)/2==(h3+h4)/2=(h5+h6)/2. în cazul producţiei de serie pe maşini specializate.A2B2. Acesta se execută din semifabricat laminat supus operaţiilor de strunjire. Poziţia corectă a semifabricatului. 1. Acesta va fi frezat şi gaurit la capete la fel ca şi arborele de distributie. mm. pe masa maşinii. strunjire şi rectificare. Aceste maşini au în compoziţia lor câte două capete de centruit şi frezat care se rotesc continuu cu turaţiile date de vitezele optime de aschiere (fig.2. Va avea loc şi o rectificare pentru obţinerea unei bune rugozităţi a suprafetelor pe care vor fi montaţi culbutori. 1.3.2. Alegerea bazelor tehnologice În cazul arborelui cu came ca baze tehnologice se aleg capetele de arbore unde se vor prelucra gauri de centrare.1).Controlul roţilor dinţate se execută în scopul determinării erorilor de execuţie a danturii. Culbutorii sunt executaţi din fontă. la fel ca în cazul arborelui cu came. h3. Principalele baze de aşezare vor fi. la forma profilului dintelui. la grosimea dintelui şi la dimensiunea pasului. la valoarea unghiului de angrenare. În planul orizontal centrarea se face verificând (cu un vârf montat în arborele pricipal al maşinii). h2. în plan vertical. se obţine prin reglarea elementelor de asezare 1. Erorile de montare sînt formate din eroarea valorii distanţe dintre axe. în lungul sculei. Acestea se pot realiza pe strung sau. Axul culbutorilor va avea un procedeu de fabricaţie relativ simplu. h6. Semifabricatul este asezat într-un dispozitiv care se deplasează la cele două posturi prin intermediul masei deplasabile pe ghidaje. este paralelă cu direcţia de mişcare a sculei. h4. abaterea de la paralelism sau abaterea de la valoarea nominală a unghiului dintre axe. prin turnare.

fixarea şi găurirea piesei se face în mod analog tehnologiei descrise mai sus. primul prin bazarea piesei pe suprafeţe brute. La fel ca în cazul arborelui cu came.8 Ra=3. în cazul producţiei de serie pe maşini specializate. găurile de centrare fiind de tipul: A 2 STAS 1361-82 cu rugozităţile: Ra=0.Înainte de a trasa şi executa găurile de centrare se verifică dacă centrele celor două suprafeţe frontale definesc o axă de rotaţie.4 MPI este: A 2 STAS 1361-82 cu rugozităţile: Ra=0. . ca baze tehnologice se aleg capetele de arbore unde se vor prelucra gauri de centrare. Verificarea se face prin verificarea poziţiei celor două centre O1 şi O2. corectă pentru arbore.2 Culbutorii vor avea ca bază de aşezare alezajul principal al acestora. care se va prelucra.8 Ra=3. Reglarea.2 Principala bază de aşezare pentru prelucrarea roţi de curea ce se va monta pe arborele cu came este alezajul roţii. Se obţine astfel o repartiţie uniformă a adaosului de prelucrare. Ca bază auxiliară se adoptă o suprafaţă perpendiculară pe axa de simetrie a roţii şi se va prelucra după degroşarea alezajului. Acestea se pot realiza pe strung sau. prin rotirea piesei cu ajutorul platoului rotativ al mesei maşinii. Acesta se va prelucra prima dată prin bazarea piesei pe suprafeţe brute. la axul culbutorilor. la arborele cu came. în consecinţă. Gaura de centare pe care o executăm pe arborele cu came de la Dacia Logan 1.

Prelucrarea suprafeţelor frontale şi a găurilor de centrare pe maţini de găurit şi frezat orizontale 1.3.3.Fig. Fig. 1.2. 1. Schema unui agregat de frezat suprafeţe centrale şi de centruit. Calculul adaosului de prelucrare .1.

4mm b.1.8mm dupa strunjirea de finisare Lungimea de rectificare l=18 mm Clasa de precizie asemifabriatului matritat I In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8. Pentru fusurile paliere a.9mm dupa strunjirea de derosare Lungimea de rectificare l=18 mm Clasa de precizie asemifabriatului matritat I In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.9 +1.6(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=0.1mm Diametrul palireului inainte de srunjirea de degrosare va fi d sem = d + Ap = 59 .9mm d.4 + 0.48(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=1.4mm Diametrul palireului inainte de rectificare de finisare va fi d sem = d + Ap = 58 + 0.8 +1.4mm Diametrul palireului inainte de rectificare de finisare va fi d sem = d + Ap = 58 .4mm dupa rectificarea ebos Lungimea de rectificare l=18 mm In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.1 = 59 .48(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=1.1 = 61mm .4 = 58 . Rectificare de finisare Diametrul nominal d=58 mm dupa rectificarea de finisare Lungimea de rectificare l=18 mm In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.8mm c. Strunjire de finisare Diametrul nominal d=58. Strunjire de degrosare Diametrul nominal d=59.1mm Diametrul palireului inainte de srunjirea de finisare va fi d sem = d + Ap = 58 .6(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=0.4 = 58 . Rectificare ebos Diametrul nominal d=58.

35 mm 2.35mm Diametrul intervalelor dintre came inainte de rectificare de finisare va fi d sem = d + Ap = 41 .6(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=0.9 = 61 . Strunjire de finisare Diametrul nominal d=37.25mm pentru dimensiunea piesei si precizia matritariidi tab 8.25 − 0. Pentru forjare Se recomanda un adaos de 1.35 = 37 . Rectificare ebos Diametrul nominal d=37.e.7 +1.35 = 37 . Pentru intervalele dintre came a.6(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=0.23 cu abatere pediametru de 0.9 mm Din matritare piesa va avea diametrul maxim d max = d sem +1. Rectificare de finisare Diametrul nominal d=37mm dupa rectificarea de finisare Lungimea de rectificare l=15mm In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.0mm Diametrul intervalelor dintre came inainte de srunjirea de finisare va fi d sem = d + Ap = 37 .7 mm d.7 mm c.35mm dupa rectificarea de ebos Lungimea de rectificare l=15mm In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.35 mm b.7mm dupa strunjirea de derosare . Strunjire de degrosare Diametrul nominal d=38.9 = 63 .48(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=1.35mm Diametrul intervalelor dintre came inainte de rectificare de finisare va fi d sem = d + Ap = 41 + 0.35 + 0.15 mm Iar diametrul minimva fi d min = d sem +1.25 + 0.7mm dupa strunjirea de finisare Lungimea de rectificare l=15mm Clasa de precizie asemifabriatului matritat I In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.0 = 38 .

0 = 39 .23 Lungimea arborelui va fi • • Lmax = 524 + 2 ⋅1 + 4 + 3 = 533 mm Lmin = 524 + 2 ⋅ 1 + 8 − 2 = 532 mm 1.0mm pentru dimensiunea piesei si precizia matritariidi tab 8.0mm pe o parte si se recomanda pentru lungimea piesei la matritare adaos total de 4 +3 mm −2 tabelul 8.0 + 0. Pentru forjare Se recomanda un adaos de 1. .1(Vlase) se recomanda adaosul de prelucrare de 1.5 = 41 .0 − 0. Stabilirea adaosului de prelucrare + 1 Din tabelul 8.3mm Iar diametrul minimva fi d min = d sem +1.5 mm.7 mm e.4 Calculul regimului de lucru pentru o operatie Calculul regimului de lucru pentru operatia de frezare frontala 1.48(Vlase)adaosul de prelucrare Ap=1. Pentru lungimea arborelui (suprafetele frontale) Pentru frezare frontala Diametrul suprafetei din fata D1=58 mm Diametrul suprafetei din spate D2=34 mm Lungimea piesei este 524 mm Pentru aceste dimensiuni in tab 8.0mm Diametrul intervalelor dintre came inainte de srunjirea de degrosare va fi d sem = d + Ap = 38 .Lungimea de rectificare l=15mm Clasa de precizie asemifabriatului matritat I In functie de aceste doua elemente se ia din tabelul 8.3.5 = 40 .23 se alege adaosu lde prelucrare total 4 −0.2mm 3.5 mm Din matritare piesa va avea diametrul maxim d max = d sem +1.23 cu abatere pediametru de 0.7 +1.

4 KW Din caracteristicile masinii-unealta se aleg tab 10.9. n2=600rot/min 6.2 se allege o freza cilindo frontala cu dinti demontabili cu placute din carburi metalice in functie de adancimea de aschiere se da diametrul de 75-90 mm Din STAS 6308 o freza cilindro frontala cu dinti demontabili cu placute din carburi P20 cu diamerul de 80mm grosimea h=30mm nr dinti n=10 3.Din tabelul 8. pentru degrosare t1=Ap-af=3-1=2mm. Stabilirea durabilitatii economice Pentruaceasta scula se recomanda durabilitatea economica Tec=180min (tab.1 Vs1=150mm/min. iar pentru finisare t2=af=1mm 4.26) 5. Ne=6. Stabilirea viezei de aschiere Pentru degrosare: v1=п∙D∙n1/1000=119.7m/min 7.13 se aleguratoarele valori pentru degrosare: n=475rot/min. n1=475rot/min Din tabelu 11. Stabilirea viteze de avans si aturatiei frezei Din tabelu 11. Verificarea puterii consummate prin aschiere . Vs=175mm/min. Stabilirea adancimii de aschiere Adaosul de prelucrare pe o parte Ap=4/2+1=3mm total iar de finisar af=2/2=1mm.1 Vs2=118mm/min. Vs=140mm/min Din caracteristicile masinii-unealta se aleg tab 10.13 se aleguratoarele valori pentru finisare: n=640rot/min.1 se alege adaosul de prelucrare itermediar pentru frezarea de finisare 2 mm 2.3m/min Pentru finisare: v2=п∙D∙n2/1000=150. Alegerea sculei aschietoare Din tab 9.

viteza de aschiere v1=119.5 Centruirea se face pe masina de centruit a) Adaosul de prelucrare A p = d / 2 = 2. viteza de avans Vs1=150mm/min.25 mm b) Alegerea sculei aschietoare Din STAS 1114-82 se allege un burghiu combinat de centruire cu con de protectie la 120`avand diametrul de 2.3 m/min • Frezarea de finisare: adancimea de aschiere t2=1mm.4 KW se allege di tab10.1 puterea masinii Nme=7. turatia frezei n2=600rot/min. serecomanda s = 0.25 mm Avansul de aschiere se stabileste in functie de burghiul de centruit d=2. viteza de avans Vs2=118mm/min.025 mm / rot ( tab 9. turatia frezei n1=475rot/min.109 − Vlase ) .5 Normarea tehnica a opratiei de centruire Volumul productiei este : Semifabricatul este din otel matritat Diametrul gaurii de centrare este de d=2.In functie de Ne=6.5 / 2 = 1.5. viteza de aschiere v2=150.5 / 2 = 1.3.5 KW deci Ne<Nme In concluzie operaria are urmatorii parametrii ai regimului de lucru\ • Frezarea de degrosate: adancimea de aschiere t1=2mm.5 c) Regimul de aschiere • • Adancimea de aschiere este data de adaosul de prelucrare pe raza t = A p = d / 2 = 2.7 m/min 1.

5 ⋅ 2300 / 1000 = 18 .109 − Vlase ) Se determina in continuare turatia sculei aschietoare n = 1000 ⋅ v /( π ⋅ d ) = 1000 ⋅18 /( 3.8 ⋅ 8 / 100 = 0.064 + 0.1m/min Turatia nr=2300rot/min Stabilirea normei tehnice de timp Top = 0.064 min Timpul de operatie pentru o gaura de cetrare va fi: Tn = Top + Td + Ton + Tpi / 1 = 0.064 min Timpul de odihna si necesitati firesti Ton = Top ⋅ 8 / 100 = 0.064 + 8 / 1 = 8.8 + 0.14 ⋅ 2.81(Vlase) se aleg urmatorii timpi: • • • Timpul de pregatire incheiere Tpi = 4 + 4 = 8 min Timpul de deservire Td = Top ⋅ 8 / 100 = 0.• Viteza de aschiere este recomandata in functie de diametrul burghiului de centruit v = 18 m / min( tab 9.25mm Avansul s=0.8 ⋅ 8 / 100 = 0.14 ⋅ 2.53(Vlase) se alege timpul operativ in functie de diametrul sculei Din tabelul11.025mm/rot Viteza de aschiere vr=18.5) = 2293 rot / min Din caracteristicile masinii unealta se allege n = 2300 rot / min Se calculeaza viteza de aschiere reala v r = π ⋅ d ⋅ n r / 1000 = 3.1m / min • Puterea motorului nu are sens sa se calculeze pentru ca ea nu se atinge in cazul acestor operatii Rezulta ca pentru obtinerea acestor gauri de centrare s-a folosit masina de centruire cu urmatorii parametrii ai regimului de aschiere: • • • • d) Adancimea de aschiere t=1.93 min Timpul normat de operatie pentru un arbore va fi: .8 m in Din tabelul 11.

4 Intocmirea documentatiei tehnologice 1.Tnt = Tn ⋅ 2 = 8.Frezare-Centruire -Frzare simultana la ambele capete -Centruire simultana la ambele capete Pozitia tehnologica Masina unealta Masina de frezat si centruit 2.Strunjirea celor Strung automat .4.93 ⋅ 2 = 17 .86 min 1.1 Intocmirea fisei tehnologice si a planului de operatii Denumirea operatiei 1.

Strunjirea fusului la unul din capete Strung automat multicutit 4.Strunjire de finisare a fusului palier din mijloc Strung .Strunjire simultana a tuturor camelor -ebos -finisare Gaura de orientare executata pentru orientarea unghiulara a axelor in vederea prelucrarii camelor Masina de gaurit Strung copier semiautomat multicutite 7.Srtrunjirea simultana a tuturor intervalelor dintre came in doua faze Strung normal 5.Executarea unei gauri de orientare a camelor 6.patru fusuri paliere multicutit 3.

Executarea gaurii de ungere 10.Strunjire de finisare a celor doua fusuri paliere Strung 9.Rectificare paliere de si Axa cu came se prinde intre varfuri Masina indreptat de Asezare si prindere pe prisme Masina frezat Masina rectificat rotund de de finisare a fusurilor .8.Frezarea locasului de pana 15.Control interoperational redresare 14.Rectificare de degrosare a camelor Gaura de ungere se executa la fusurile paliere Masina de gaurit Masina de rectificat 11.Tratamet termic Calire prin CIF adancimea stratului 2-5 mm Instalatie speciala de calire prin CIF 13.Rectificare de degrosare a fusurilor paliere Masina rectificat de 12.

16. Spalare Se spala cu petrol. Controlul final Se controleaza toate cotele functionale 1. se pregatesc Baie axele cu came pentru controlul final si instalatie de aer Aparatura control de 18. se usca cu aer.Rectificare finisare a camelor de Masina rectificat copiere de prin 17.5 Realizarea modelului geometric 3D .

CAP II. Realizarea tehnologiei de restabilire a stării tehnice a arborelui cu came .

rectificare si tratament termic In urma unei astfel de constatari daca sunt defectiuni se continua cu dezasamblarea arborelui pentru a putea examina piesa prin masurare si prin alte metode optice. Rigiditate insuficientă arbore . • • Constatarea stării tehnice a arborelui cu came Starea tehnica a arborelui cu came se poate constata in doua metode: Prin constatarea simptomelor din functionarea in ansamblu Prin examinarea arborelui demontat Pentru constatarea starii tehnice din functionarea in ansamblu se dau in tabelul urmatorunele defecte cauzele consecintele si posibilitatile de remediere: Defecţiuni Uzura pronunţată a fusurilor Cauze Calitatea suprafeţelor fusurilor Montaj greşit arbore. Filtrare necorespunzătoare Consecinţe Funcţionarea motorlui Posibilităţi de evitare Exploatarea motorului Remediere Recondiţionare şi aplicare tratament termic adecvat necorespunzătoare a neuniforma a raţională a fusuri Lipsă şi ulei de Jocuri prea mari la Funcţionare montaj neuniformă cilindrilor Montaj a corect Reglare optimă mecanisme auxiliare exploatare corespunzătoare coaxialitate paralelism în funcţionare Uzura pronuntata a camelor • Material necorespunzator Functionare defectoasa motorului a Metalizare.1. In figura 2.1 se reprezinta zonele in care pot aparea defecte .2.

1. pete de oxizi si diferente de rugozitate fata de cea nominala.2 Zona 1.Zona de asamblare a arborelui cu came cu roata de distributie Deteriorarea canalului de pana Defecte posibile Uzura capatului de arbore Metode de constatare Masurare cu micrometrul de exterior Examinarea cu ochiul liber si/sau msurarea cu icrometrul de 2. Innegrirea fusurilor=>deteriorarea Uzura fusului Masurare cu micrometrul de exterior si stratului tratat.2 sunt redate defectele care pot aparea si metodele de determinare a acestora.Zone in care pot aparea defecte. Zgarieturi sau caale circulare. 1 4 2 3 2 2 3 2 Fig. Tabelul 2.Fusurile paliere Zgarierea sau oxidarea fusurilor interior Examinarea cu uchiul liber si prin determinarea rugozitatii Aspecte constatate Diametrul mai mic al arborelui Lovituri sau ciupituri pe circumferinta canaluluil si o marire a acestuia. Diametru mai mic decat cel nominal .2.iar in tabelul 2.

pete de oxizi si diferente de rugozitate fata de cea nominala.Zona de etansarea semeringului Zgarierea sau oxidarea arborelui Uzura arborelui Un canal circuar de diametru mai mic in zona de etansare Zgarieturi sau canale circulare. Uzura camei Masurare cu micrometrul de exterior Masurare cu ceasul comparator intre centreele axei de simetrie a camelor Examinare cu ochiul liber simasurare cu sublerul de exterior Examinarea cu uchiul liber si prin determinarea rugozitatii Ovalizarea sau uzaura neuniforma a camei 4. Valori diferite. Diametru mai mic decat cel nominal Deformarea profilului camei. Pentru constatarea defectelor seface urmatorl tabel . Innegrirea fusurilor=>deteriorarea stratului tratat.Camele Zgarierea sau oxidarea camelor Masurare cu ceasul comparator intre centrele axei de simetrie a arborilor Examinarea cu uchiul liber si prin determinarea rugozitatii Forma ovala a fusului. Innegrirea camelor=>deteriorarea stratului tratat.Ovalizarea sau uzaura neuniforma a fusurilor 3. Valori diferite alediametrului pe lungimea fusului Zgarieturi sau canale circulare. pete de oxizi si diferente de rugozitate fata de cea nominala.

Tabelul 2.75 +0.01 0 8 0 OBS Dimensiune a(defectul) masurata 2.006 −0 005 58 +0.009 −0 025 34 0 0.2 Proiectarea tehnologiei de recondiţionare arborelui cu came ...016 − 34 +0.006 −0 007 6 + ..006 −0 007 57 ..3 Zona Modul de determinare Cotele de verificare Dimensiu nea iniţială 1 Masurare cu micrometrul de 2 interior Masurare cu micrometrul de exterior si Masurare cu ceasul 3 comparator Masurare cu micrometrul de exterior si Masurare cu ceasul 4 comparator Masurare cu micrometrul de 5 exterior Masurare cu micrometrul de 6 exterior Examinare cu ochiul liber M16 42 −0.006 −0 007 57 ..5 +0.

.carterele curelei de distribuţie.brida de întindere curea alternator.suportul jojei de ulei. . .1. aliniind reperul de pe pinionul arborelui cotit L cu reperul fix M (reperul L de pe pinionul arborelui cu came fiind în poziţie verticală ca . Se demontează: .suportul compresorului şi/sau pompei de direcţie asistată. Demontarea Se goleşte uleiul din motor. .fulia sau fuliile arborelui cotit.cablajul de pe motor.alternatorul şi cureaua acestuia.compresorul şi/sau pompa direcţie asistată (pentru automobilele echipate cu instalaţie de aer condiţionat şi/sau direcţie asistată). Se aduce motorul la punctul de calaj.butucul fuliei. Se blochează volantul motor cu ajutorul dispozitivului MOT 582. . Se demontează: . . .

care numai se slăbeşte. . . în afară de cel cu bucşa de centrare.capacul de chiulasă .colectorul de admisie şi colectorul de evacuare. apoi se demontează cureaua de distribuţie.şuruburile de chiulasă.în desenul de mai jos).se roteşte chiulasa în jurul şurubului rămas nedemontat prin batere uşoară cu . . Se demontează: . Se desface piuliţa (O) a galetului de întindere.

simeringul arborelui cu came.2) 3. 1335. . .arcurile supapelor. .suportul termostatului.arborele cu came. .ajutorul unui ciocan din cauciuc. . Pregatirea pentru rconditionare consta in urmatoarele etape: • • • • Curatare de impuritati si reziduri de uleiuri si alte corpuri sraine Spalare cu diluanti si apoi cu apa Suflarea cu aer la presiune inalta pentru uscare siindepartare de alte impuritati Infundarea cu dopuri de lemn sau plastic a canalelor de ungere din arbore . Pregătirea pentru recondiţionare.bujiile. .01).pinionul arborelui cu came (se imobilizează cu dispozitivul MOT 799 . .supapele. . Se curăţă chiulasa de garnitura rămasă lipită. 2.simeringurile supapelor.se montează dispozitivul de menţinere cămăşi MOT 484 sau bridele MOT 588. Constatarea defectelor si notarea acestora in tabelul de constatatre (tab. . .se demontează chiulasa. 2.brida arborelui cu came. utilizând cleştele MOT.

Echilibrarea dinamica Dupa orice operatie de reconditionare se va recurge la o echilibrare dinamica pe masina de echilbrat in doua plane echilibrarea facanduse prin eliminare de material nu se vor adauga alte corpui.3. Pentru fiecare parte a arborelui cu came se va proceda in felul urmator a) Pentru fusurile paliere si manetoane • In cazul in care in urma constatarii se observa ca dimensiunea minima pe lungimea fusului nu este mai mica decat cota de reparatie minima se va recurge la rectificarea fusurilor pana la cota de reparatie mai mica decat cea mai mica dimensiune de pe lungimea fusului prin rectificare pemasina de rectificat rotund pentru fusurile paliere si masina de rectificat prin copiere sau prin dezaxarea arborelui pe masina de rectificat rotund pentru fusurile manetoane • In caz contrar se va recurge la metalizarea sau incarcarea cu arc electric a fusurilor (avand in vedere ca stratul depus sa nu depaseasca grosimeade 3 mm) dupa care se recurge la rectificarea in aceasi metode ca in cazul precedent b) Pentru zona de etansare a semeringului in cazul constatarii uzurii pronuntate a cesteia se va incarca dimetrul prin metalizare sau cu arc electric dupa care se va strunjii pe strung normal pana la cota nominala 5. 2.Spalarea si curatarea piesei si inlaturarea de orice resturi de metal dupa care se vor scoate dopurile din gaurile de ungere si se va sufla cu aer subpresiune 6.4. Proiectarea tehnologiei de asamblare a reperului Pentru ca asamblarea sa se poata face in figura 2.2 aste prezentat ansamblul motoruluidin care faceparte arborele cu came . Recondiţionare reperului.

.2.2.Fig.Ansamblul motorului de Dacia Logan Conditii tehnice de asamblare Montarea arborilor necesită trei faze importante: pregătirea. montarea propriu-zisă şi verificarea montării.

06mm şi 0. urmată de finisare cu piatră abrazivă. fie cu pastă abrazovă. verificarea acestora. zgârieturile. lovituri sau urme de coroziune. . însă ele se recomandă şi la montare. În general.Pregătirea montării necesită studierea desenului şi schema de montaj.01. care trebuie să fie netede. aceste verificări sunt efectuate la recepţia arborilor. • • . Se montează arborele cu came şi brida acestuia. loviturile se elimină prin pilire fină. în special a fusurilor şi a părţilor de calare. în cazul în care acesta nu corespunde. Petele de rugină sunt curăţate fie cu pânză abrazivă. Bavurile. Se verifică jocul axial al arborelui cu came care trebuie să fie cuprins între 0.015mm. fără zgârieturi.garnitura de etanşare a arborelui cu came cu ajutorul dispozitivul MOT 1127. se va verifica brida şi arborele cu came. Montarea propriu-zisă constă din executarea următoarelor operaţii: • • • • Se unge arborele cu came cu ulei de motor.

Se montează arborele cu came şi brida acestuia.01 şi se strânge la un cuplu de 4.015mm. Capitolul 3 . • • • Se unge arborele cu came cu ulei de motor. în cazul în care acesta nu corespunde.06mm şi 0. se va verifica brida şi arborele cu came.5 daNm şurubul de fixare al acestuia (se va unge filetul şi capul şurubului cu ulei de motor). Se verifică jocul axial al arborelui cu came care trebuie să fie cuprins între 0.• Se blochează pinionul arborelui cu came cu ajutorul dispozitivului MOT 799 .

In timpul lucrului la masinile de prelucrat metale la rece se pot produce accidenta datorita producerii aschiilor metalice. 232/1974 si 400/1982. in intreprinderile constructoare de automobile se iau in vedere dispozitiile Decretului nr. pe langa posibilitatea cresterii productivitatii muncii si conditiile de securitate a muncii. mai ales. cat si masurile pentru stingerea acestora. Elemente de tehnica securitatii muncii in sectiile de prelucrari mecanice din intreprinderile constructoare de automobile. In intreprinderile constructoare de asini se aplica Normativul de protectia muncii in industria constructiilor de masini. mecanismelor de actionare. organelor de transmisie. asupra securitatii muncii. la a caror protectie trebuie sa vegheze toti oamenii muncii. Pe baza acestei legi au fost elaborate normative de protectia muncii specifice tuturor sectoarelor de activitate. iluminatul necorespunzator a locului de munca.Norme de Protectia muncii. particulelor care sar din sculele aschietoare. Desi sectiile de prelucrari prin aschiere in care se desfasoara procese tehnologice ce formeaza obiectul manualului nu sunt de tip foc continuu. amplasarea defectoasa a utilajelor principale si auxiliare. Generalitati Prevederile cu privire la protecti si securitatii muncii sunt legiferate prin Legea Nr. Organizarea rationala a locului de munca asigura. Dimpotriva. dispozitivelor de actionare a pieselor sau a sculelor. in intreprinderile respective sunt incluse si sectii cu periculozitate ridicata. cat. editat de MICM in 1973.6/1965 care stabileste cadrul general de masuri si responsabilitati in intrepriderile de stat pentru a se asigura eliminarea riscului de accidentare a personalului muncitor. multe prevederi a Decretului 400/1982 sunt valabile si in aceste locuri de munca. . ingramadirea de piese si deseuri pe caile de acces au o influenta negativa atat asupra productivitatii muncii. In plus. Referitor la normele de prevenire si stingerea incendiilor. Prevenirea si Stingerea Incendiilor in interprinderile constructoare de automobile. care reglementeaza atat cadrul general in care trebuie sa se inscrie orice activitate pentru evitarea producerii incendiilor. deseurilor.

sa nu existe posibilitatea accidentarii muncitorilor de catre piesele in miscare ale masinii proprii sau alte masini.La prelucrarea pieselor metalice cu ajutorul masinilor unelte se pot produce urmatoarele tipuri de traumatisme: mecanie (loviri. De asemenea se produc accidente datorita nefixarii corespunzatoare in dispozitivele de prindere a pieselor care se prelucreaza. Evitarea acestor accidente este posibila printr-o buna organizare a activitatii in sectia respectiva. prin instruirea temeinica a fiecarui om al muncii asupra masurilor pe care trebuie sa le respecte si prin controlul periodic.. raniri). Distanta minima dintre masinile unelte si pereti este de 1000. riguros din partea factorilor responsabili asupra modului cum se respecta normele tehnice a securitatii muncii. Electrocutarea se poate produce prin atingerea directa a conductorilor electrici sau prin atingerea carcasei masinii care a intrat in mod accidental sub tensiune datorita deteriorarii izolatiei si care nu a fost legata la pamant. datorita actiunii curentului electric asupra organismului omenesc: socuri electrice (elecrocutare) si arsuri. si a caror muchii sunt foarte ascutite. care provoaca arsuri la atingerea partilor descoperiteale corpului. provocate de aschiile care se detaseaza sub forma de panglica continua.1200mm. iar caile de acces din interiorul atelierelor se marcheaza cu doua linii albe paralele trasate pe . roti cu frictiune etc. de piesele de prelucrat sau de scule. amplasarea masinilor trebuie facuta conform fluxului tehnologic sau pe grupe de masini. muncitorii sa nu execute miscari de prisos. curele. tinandu-se seama de urmatoarele conditii: trecerile si usile sa nu fie blocate. din cauza temperaturii ridicate a aschiilor si a pieselor. in cazul lucrului simultan la mai multe masini se recomanda ca acestea sa fie amplasate in asa fel incat muncitorul sa poata urmari functionarea lor in bune conditii. termice (arsuri). Astfel.. avand posibilitatea sa se miste liberi la locul de munca. de transmisiile din roti dintate. taieri.

pe pereti. prezenta deseurilor pe podeaua atelierului (bucati de sarma.pardoseala. . O dusumea murdara poate cauza alunecarea muncitorilor si accidentarea acestora. purtarea si ridicarea maselor nu va depasi urmatoarele valori: adulti: barbati 50 kg. etc. Sculele si dispozitivele folosite la montaj trebuie sa fie sigure (sa nu se rupa sau deformeze). arsen. In atelirele in care se produce praf. Asemenea panouri se vor folosi si in cazul in care se vor efectua reparatii.) . femei 20 kg. podea. Montarea masinilor-unelte pentru prelucrarea metalelor la rece se face pe postamente. daca poseda calificarea corespunzatoare si l-i sau stabilit sarcini de serviciu in acest sens. Curatenia la locul de munca ocupa un loc important in cazul masurilor de igiena la locul de munca. Asemenea reparatii se vor face numai de muncitori calificati in specialitatea respectiva. acesta se ridica in aer. span etc. Pentru oamenii muncii care depun efort fizic cu intreruperi. utilajele sau instalatiile sa remedieze defectiunile acestora. pentru prevenirea cuplarii sau punerii in functiune a utilajelor la care se lucreaza. sa se poata curatii usor. Se interzice persoanelor care deservesc masinile.) poate duce la ranirea picioarelor. Acest lucru este periculos mai ales ca acolo unde este vorba de praful care contine bioxid de siliciu liber sau praf toxic (plumb. sa nu prezinte muchii acutite. Prin curatenie se indeparteaza deseurile rezultate din activitatea de productie si cea personala a muncitorului. mobilier. Daca praful nu este indepartat la timp. etc. Locurile periculoase trebuie semnalizate prin panouri indicatoare de securitate. conform prevederilor din cartea masinii respective. mangan. La sectiile de montaj normele de tehnica securitatii muncii se refera la utilizarea unor dispozitive adecvate pentru ridicarea si transportarea pieselor. Ea contribuie la prevenirea imbolnavirilor profesionale si accidentelor de munca. adolescenti (intre 16 si 18 ani) fete 12 kg si baieti 20 kg. acesta se depune pe suprafetele utilajelor. Remedierea defectiunilor poate fi efectuata si de persoanele care deservesc masinile-unelte. Dimensiunile acestor cai sunt normatizate si au in vedere atat specificul masinilor-unelte cat si sistemul de transportat adoptat. ridicand concentratia de praf in atmosfera. fundatii rezistente sau placi.

muncitori din locul de munca respectiv. In timpul programului de lucru. ventilatiei si a transportului . Este stric interzisa maturarea uscata a atelierelor. membrii echipei de stingere a incendiilor supravegheaza respectarea normelor de prevenire a incendiilor la locurile de munca. maistri. de orice fel. Se vor depozita in cutii metalice. vor fi distruse prin ardere in locuri special amenajate. fiecare sector de activitate (sectii. de diversitatea si cantitatea utilajelor.. in functie de marimea sectorului de munca. aparaturii si a instalatiilor si a materialelor de interventie pentru stingerea incendiilor. verificand existenta si starea de functionare a utilajelor si materialelor de stingerea incendiilor. care vor fi evacuate din atelier. electrice. etc. laboratoare. Norme de prevenire si stingere a incendiilor in intreprinderile constructoare de automobile In vederea unei interventii prompte in caz de incendiu. pericolul de izbucnire. Carpele imbibate cu ulei. actioneaza energic pentru localizarea si lichidarea incendiului izbucnit la locul de munca. unsori. formate din ingineri.) se organizeaza una sau mai multe echipe pentru stingerea incendiilor. accesul la ele fiind permis numai electricianului de serviciu precum si organeleor de control si verificare. in asa fel incat sa nu se imprastie in atmosfera. Deseurile combustibile (uleiuri. Praful se indeparteaza cu dispozitive de aspirare.Curatirea incaperii si a utilajului trebuie sa se faca imediat dupa incetarea lucrului. Se intezice folosirea in stare defecta a intalatiilor electrice si consumatorilor de energie electrica. Aceste echipe au urmatoarele sarcini in caz de incendiu: alarmarea formatiei civile de pompieri si a sefilor ierarhici. cu carpe sau perii umede. posibilitatile de acces la toate aceste mijloace si cai de evacuare. precum si a celor uzate sau improvizate. unguenti. ateliere de proiectare.) vor fi colectate in vase special acoperite cu capac. aplicand prevederile instructiunilor de lucru si folosind mijloace de prima interventie pentru stingerea incendiului. In cazul in care aceste materiale nu mai pot fi utilizate sau valorificate. etc. intreruperea instalatiilor pneumatic. pericolul de izbucnire si dezvoltare a incendiilor etc. etc. Tablourile generale de distributie vor fi inchise in permanenta cu cheia. care la sfarsitul zile de lucru vor fi evacuate in locuri stabilite si amenajate in acest scop.

vase cu apa sau lazi cu nisip pentru stingerea resturilor de tigari si a betelor de chibrit. etc.Este strict interzis fumatul in locurile de munca unde exista pericol de incendiu sau de explozie. BIBLIOGRAFIE . In sectiile de vopsit piese ale autovehiculelor sau la vopsitoria finala se impune ventilarea fortata si luatea unor masuri severe de eliminare a riscului de aparitie a incendiilor. magazii. depozite. In aceste locuri se vor afisa vizibil anunturi referitoare la interzicerea fumatului si se vor indica locurile special amenajate pentru fumat. dotare cu scrumiere. Pentru prevenirea incendiilor este necesara studierea atenta a fiecarui loc de munca pentru a evidentia fenomenele sau sau procesele care pot genera incendii. in incaperile cu aglomerari de persaone.

 Calculul adaosurilor de prelucrare şi a regimurilor de aşchiere. EDPBucuresti-1983 1. Radulescu. Bucureşti. Vlase A.1974 2. Bucureşti.  Regimuri de aşchiere adaosuri de prelucrare şi norme tehnice de timp. 1983 .Fabricarea pieselor auto si masurari mecanice. ş. Editura Tehnică. Sturzu A. Editura Tehnică. Picoş C. a..1.. R.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->