Logica Computationala CursII

1 Sintaxa limbajului
Vocabularul limbajului este V L S, unde

2 Sistemul deduct iei naturale (Gentzen)
Denit ia 1.6.1. Se numeste secvent o pereche de mult imi de formule (H, )
n care apar numai conective din mult imea L . Prima componenta
a perechii se numeste antecedent, respectiv cea de a doua component a se
numeste succedent. Convent ional secventul (H, ) este reprezentat H =.
Denit ia 1.6.2. Secventul H = este secvent axiom a, daca
H ,= .
Denit ia 1.6.3. Secventul H = este secvent ncheiat daca mult imile
componente cont in numai propozit ii elementare; H V.
Sistemul deduct iei naturale este construit pe baza mult imii regulilor de
inferent a Gentzen.
Denit ia 1.6.4. Regulile de inferent a Gentzen sunt:
G1.
H =
H () =
, (regula negat ie stanga)
G2.
H , =
H ( ) =
, (regula conjunct ie stanga)
G3.
H = , H =
H ( ) =
, (regula disjunct ie stanga)
G4.
H = , H =
H ( ) =
, (regula implicat ie stanga)
G5.
H =
H = ()
, (regula negat ie dreapta)
G6.
H = , H =
H = ( )
, (regula conjunct ie dreapta)
G7.
H = ,
H = ( )
, (regula disjunct ie dreapta)
G8.
H =
H = ( )
, (regula implicat ie dreapta) ,
unde H, sunt mult imi arbitrare de formule; , FORM.
Observat ie Regulile Gentzen denesc modalitat ile de descompunere n
formule de adancime mai mica a formulelor selectate din mult imile
antecedent/succedent. Se observa, ca pentru o formul a selectata, regula
Gentzen aplicabila exista si este unica si anume este denita de conectiva
principala corespunzatoare formulei si de provenient a ei (antecedent respectiv
1
succedent).

In continuare, regulile G1, G2, G5, G7, G8 vor referite ca reguli
de tipul 1, respectiv regulile G3, G4, G6 sunt reguli de tipul 2.
Exemplul 1.6.1. Presupunem ca formula selectata este
= ((( ) (() )) ( )) si
S = H = . Atunci regula Gentzen aplicabila este G4 si rezulta
S
1
,S
2
S
, unde S
1
= H ( ) =,
S
2
= H = (( ) (() )).
Pentru S = H = , daca este formula selectata, atunci regula
Gentzen aplicabila este G8 si rezulta
S
1
S
unde
S
1
= H (( ) (() )) = ( ) .
Denit ia 1.6.4 Arborele T = (V (T) , E (T)) binar, cu rad acina si varfurile
etichetate cu secvent i este un arbore de deduct ie, daca pentru orice n
V (T) , notand cu (n) secventul etichet a corespunzator varfului n,
) daca od (n) = 1 si n
1
este unicul succesor al lui n, atunci
(n
1
)
(n)
este
regula Gentzen;
) daca od (n) = 2 si n
1
, n
2
sunt succesorii varfului n, atunci
(n
1
), (n
2
)
(n)
este regula Gentzen.
Denit ia 1.6.5 Arborele de deduct ie T este un arbore de demonstrat ie
pentru secventul eticheta a varfului radacin a, daca orice varf terminal are ca
etichet a un secvent axioma.
Denit ia 1.6.6 Arborele de deduct ie T este un arbore ncheiat, daca toate
varfurile terminale au etichete secvent i ncheiat i.
Denit ia 1.6.7 Arborele de deduct ie T este un arbore contraexemplu,
daca exista n V (T) astfel nc at (n) este secvent ncheiat si nu este
secvent axioma.
Denit ia 1.6.8 Secventul S este demonstrabil, notat S, daca
exista T arbore de demonstrat ie cu S eticheta a radacinii.
Exemplul 1.6.2 Fie secventul
S = ( ) , (() ) =( ) .
Arborele T reprezentat n Figura 1.6.1. este un arbore de deduct ie cu S
etichet a a radacinii. Deoarece varfurile terminale sunt n
5
, n
7
, n
10
, n
11
si au
etichetele secvent i axioma, rezulta S .
2
n
7
n
5
n
6
n
10
n
11

n
3
n
4
n
8
n
9

n
1
n
2
r
Figura 1.6.1.
Secvent ii etichete ale varfurilor arborelui T sunt : (r) = S,
(n
1
) = , (() ) =( ) ,
(n
2
) = (() ) =, ( ) ,
(n
3
) = , =( ) ,
(n
4
) = =() , ( ) ,
(n
5
) = , =, ,
(n
6
) = , =( ) ,
(n
7
) = , =, ,
(n
8
) = =, ( ) ,
(n
9
) = =() , , ( ) ,
(n
10
) = =, , ,
(n
11
) = =, ( ) .
Tentativa de construct ie a unui arbore de demonstrat ie pentru un secvent
dat S poate realizata pe baza unei tehnici de expandare a arborelui curent
generat. Fie T = (V (T) , E (T)) arborele curent.
Init ial, V (T) = r , (r) = S, E (T) = .
Pasul de expandare consta n efectuarea urmatoarelor operat ii:
P1. Selecteaza un varf n aat pe frontiera arborelui curent, astfel ncat
(n) nu este secvent ncheiat si (n) nu este secvent axioma.
P2. Selecteaza o formul a / V din antecedentul/succedentul secventului
(n) .
P3. Identic a regula Gentzen aplicabila formulei :
) Daca regula este de tipul 1, e aceasta
S
1
(n)
, atunci extinde T;
T (V (T) n
1
, E (T) nn
1
) ,
unde n
1
/ V (T) , (n
1
) = S
1
.
3
) Daca regula este de tipul 2, e aceasta
S
1
,S
2
(n)
, atunci extinde T;
T (V (T) n
1
, n
2
, E (T) nn
1
, nn
2
) ,
unde n
1
, n
2
/ V (T) , (n
1
) = S
1
, (n
2
) = S
2
.
Condit ia de oprire a procesului de expandare: pentru efectuarea pasului
P1 este necesara vericarea etichetelor varfurilor aate pe frontiera arborelui
curent generat. Daca exista cel put in un secvent ncheiat si care nu este
axioma atunci se decide terminarea procesului de expandare cu decizia S nu
este demonstrabil. Daca toate varfurile aate pe frontiera arborelui curent
generat au ca etichete secvent i axioma, atunci arborele curent generat este
un arbore de demonstrat ie pentru S si n acest caz procesul de expandare se
ncheie cu decizia S este secvent demonstrabil.
Pentru ilustrarea metodei descrise vom relua exemplul 1.6.2; notam cu
T frontiera arborelui T.
Init ial T = (r , ) , (r) = ( ) , (() ) =( ) ;
1. T = r , n = r; formula selectata ( ) ; regula G4 ;
T :
n
1
n
2
r
(n
1
) = , (() ) =( ) , (n
2
) = (() )
=, ( ) .
2. T = n
1
, n
2
; n = n
1
; formula selectata (() ) ; regula G4;
T :
n
3
n
4
n
1
n
2
r
(n
3
) = , =( ) , (n
4
) = =() , ( ) .
3. T = n
3
, n
4
, n
2
; n = n
3
; formula selectata ( ) ; regula G7;
T :
n
5
n
3
n
4
n
1
n
2
r
4
(n
5
) = , =, este secvent axioma.
4. T = n
5
, n
4
, n
2
; n = n
4
; formula selectata () ; regula G5;
T :
n
5
n
6

n
3
n
4
n
1
n
2
r
(n
6
) = , =( ) .
5. T = n
5
, n
6
, n
2
; n = n
6
T :
n
7
n
5
n
6

n
3
n
4
n
1
n
2
r
(n
7
) = , =, este secvent axioma.
6. T = n
5
, n
7
, n
2
; n = n
2
; formula selectata (() ) ;
regula selectata G4;
T :
n
7
n
5
n
6

n
3
n
4
n
8
n
9

n
1
n
2
r
(n
8
) = =, ( ) , (n
9
) = =() , , ( ) .
5
7. T = n
5
, n
7
, n
8
, n
9
; n = n
8
T :
n
7
n
5
n
6
n
10

n
3
n
4
n
8
n
9

n
1
n
2
r
(n
10
) = =, , este secvent axioma.
8. T = n
5
, n
7
, n
10
, n
9
; n = n
9
; formula selectata () ; regula G5;
T :
n
7
n
5
n
6
n
10
n
11

n
3
n
4
n
8
n
9

n
1
n
2
r
(n
11
) = =, ( ) este secvent axioma.
9. T = n
5
, n
7
, n
10
, n
11
; toate varfurile aate pe frontiera arborelui
curent generat au ca etichete secvent i axioma, deci procesul de ex-
pandare se ncheie cu decizia S este secvent demonstrabil.
3 Semantica limbajului calculului cu propozit ii
Consideram mult imea T, F, elementele ei av and semnicat iile T = adev arat,
respectiv F = fals. Pe mult imea T, F denim operat iile logice:
: T, F T, F (negat ie)
: T, F
2
T, F (conjunct ie)
: T, F
2
T, F (disjunct ie)
: T, F
2
T, F (implicact ie)
: T, F
2
T, F (echivalent a)
prin tabelele:
6
T F
F T
,
T F
T T F
F F F
,
T F
T T T
F T F
,
T F
T T F
F T T
,
T F
T T F
F F T
.
Numim funct ie de adevar orice funct ie h : V T, F .
Lema 1.7.1. Fie h o funct ie de adevar. Atunci exista si este unica
I (h) : FORM T, F , astfel ncat urmatoarele cerint e sa e
ndeplinite:
1. pentru orice V, I (h) () = h() ;
2. pentru orice , FORM,
2.1 I (h) (()) = I (h) () ;
2.2 I (h) (( )) = I (h) () I (h) () ;
2.3 I (h) (( )) = I (h) () I (h) () ;
2.4 I (h) (( )) = I (h) () I (h) () ;
2.5 I (h) (( )) = I (h) () I (h) () .
7
Demonstrat ie
Denim I (h) : FORM T, F prin: FORM,
I (h) () =
_
_
h() , daca V
I (h) () , daca = ()
I (h) () I (h) () , daca = ( )
I (h) () I (h) () , daca = ( )
I (h) () I (h) () , daca = ( )
I (h) () I (h) () , daca = ( )
Deoarece orice FORMV este de unul si numai de unul din tipurile:
= () sau = () cu L , rezulta ca funct ia I (h) este
bine denita si veric a proprietat ile 1, 2.1 2.5. Presupunem ca funct ia I :
FORM T, F verica proprietat ile din enunt . Demonstram prin induct ie
asupra nivelului de adancime ca I = I (h). Evident, orice FORM cu
() = 0, rezulta V, deci I () = h() = I (h) () . Presupunem ca
I () = I (h) () pentru orice FORM cu () k. Fie FORM,
astfel ncat () = k + 1. Daca = () , atunci () = k si conform
ipotezei inductive I () = I (h) () deci I () = I (h) () . Un argument
similar conduce evident la concluzia
I () = I (h) () pentru ecare din cazurile = () cu L .
Numim interpretare orice funct ie I : FORM T, F care verica
proprietat ile din enunt ul Lemei 1.7.1. Extensia I (h) a funct iei de adevar h la
mult imea formulelor este interpretarea indus a de h. Daca I () = T, atunci
spunem ca interpretarea I valideaza formula , sau echivalent, I este model
pentru . Notam cu () mult imea modelelor formulei . Daca I () = F,
atunci spunem ca I falsica . Notam cu mult imea tuturor interpretarilor.
Observat ie Daca I : FORM T, F verica cerint ele din enunt ul
Lemei 1.7.1, atunci exista si este unica funct ia de adevar h, astfel ncat
I = I (h).

Intr-adev ar, utilizand rezultatul stabilit de Lema 1.7.1, pentru
restrict ia
h = I [
FORM
, obt inem concluzia I = I (h) .
Denit ia 1.7.1. Formula este validabil a, daca () ,= . Daca () = ,
atunci este invalidabila. Termenii, frecvent utilizat i, sinonimi cu invalid-
abil, sunt insatisabil, nerealizabil, respectiv logic fals.
Denit ia 1.7.2. Formula este tautologie, daca () = .
Denit ia 1.7.3. Fie H FORM si I . Spunem ca I este model pentru
H, daca pentru orice H, I () = T. Notam cu (H) mult imea modelelor
mult imii H. Daca (H) ,= , atunci spunem ca H este consistenta (valid-
abila), respectiv, daca (H) = , atunci H este inconsistent a (invalidabila).
8
Observat ie Din Denit ia 1.7.3 rezulta imediat (H) =
H
() . De
asemenea, daca H, FORM, atunci (H ) = (H) () ,
(H ) (H) () .
Lema 1.7.2. Fie H FORM nita, H =
1
, ...,
n
.
Atunci, (H) = (
n
) , unde
1
=
1
,
k
= (
k1

k
) , 2 k n, adica
(H) =
_
n
_
i=1
i
_
.
Demonstrat ie Demonstram proprietatea armata n enunt prin induct ie
asupra cardinalului mult imii H. Evident proprietatea este vericat a pentru
mult imi de cardinal egal cu 1.
Fie H =
1
,
2
, deci
2
= (
1

2
) = (
1

2
) .
Demonstram ca (
1
,
2
) = ((
1

2
)) .
Intr-adevar, pentru orice I , I ((

1

2
)) = I (
1
) I (
2
) ,
deci I ((
1

2
)) = T, daca si numai daca I (
1
) = I (
2
) = T, adica
((
1

2
)) = (
1
) (
1
) = (
1
,
2
) .
Presupunem proprietatea adevarata pentru orice mult ime H de cardinal
cel mult egal cu k.
Fie H =
1
, ...,
k
,
k+1
.
Utilizand observat ia precedent a si ipoteza inductiva obt inem
(H) = (
1
, ...,
k

k+1
) = (
1
, ...,
k
) (
k+1
)
= (
k
) (
k+1
) = ((
k

k+1
))
= (
k+1
) = (
i
) .
Observat ie Deoarece pentru orice FORM, si I ,
I (()) = I () , rezulta I () = T, daca si numai daca
I (()) = F, deci (()) = () .
Lema 1.7.3. Daca
1
=
1
,
k
= (
k1

k
) , 2 k n, unde
1
, ...,
n
FORM, atunci (
n
) =
n
k=1
(
k
) .
Demonstrat ie Demonstram proprietatea armata n enunt prin induct ie
asupra cardinalului mult imii.
Evident proprietatea este adevarat a pentru n = 1.
Pentru n = 2,
2
= (
1

2
) = (
1

2
) . Conform denit iei, pentru
orice I , I ((
1

2
)) = I (
1
) I (
2
), deci
I ((
1

2
)) = T, daca si numai daca I (
1
) = T sau I (
2
) = T.
Rezulta (
2
) =
2
k=1
(
k
) .
Presupunem proprietatea adevarat a pentru orice
1
, ...,
k
FORM, 2 k n.
9
Fie
1
, ...,
n+1
FORM;
n+1
= (
n

n+1
) . Utilizand ipoteza in-
ductiva, obt inem
(
n+1
) = (
n
) (
n+1
) =
n
_
k=1
(
k
) (
n+1
) =
n+1
_
k=1
(
k
) .
Denit ia 1.7.4. Spunem ca formulele , sunt semantic echivalente (no-
tat ), daca () = () .
Observat ie Relat ia de echivalent a semantic a este o relat ie de echivalent a
pe mult imea FORM.
Lema 1.7.4. Pentru orice , , FORM,
1. ( ) , ( ) ,
2. (()) ,
3. ( ) (() ) , ( ) (( ) ( )) ,
4. (( )) (() ()) , (( )) (() ()) ,
5. ( ( )) (( ) ( )) ,
( ( )) (( ) ( )) ,
6. ( ) (() ) , ( ) (( ())) .
Demonstrat ie
Justicarea este imediata si rezulta direct pe baza denit iilor.
Observat ie Din proprietat ile (3) si (6) rezulta ca mult imea de conective
, este completa din punct de vedere semantic, n sensul ca pentru orice
formul a exista formula
, astfel nc at
si singurele simboluri de tip

conectiva din structura simbolica
sunt , .
Lema 1.7.5 Daca si ,atunci
1. () () ,
2. () () pentru orice L .
Demonstrat ie Justicarea este imediata si rezulta direct pe baza denit iilor.
Teorema 1.7.1 (Teorema de consistent a a calculului cu propozit ii)
Orice teorema este tautologie.
Demonstrat ie Justicarea armat iei rezulta imediat prin induct ie asupra
lungimii demonstrat iei formale, daca demonstram ca orice
exemplu de axioma este tautologie.
Fie , , FORM arbitrare, = [ a, [ b, [ c . Pentru I
arbitrara, utilizand observat iile precedente, obt inem
1. Axioma
1
:
I (
1
) = I (( ( ))) = I () (I () I ())
= I () I () I () = T
10
2. Axioma
2
:
I (
2
) = I ((( ( )) ( )))
= I (( ( ))) I ( )
= (I () I () I ()) (I () I ())
= (I () I ()) (I () I ())
= (I () I ()) (I () I ())
= (I () I () I ()) (I () I () I ()) = T.
3. Axioma
3
:
I (
3
) = I ((( ) (( ) ( ))))
= I (( )) (I (( )) I (( )))
= (I () I ()) ((I () I ()) (I () I ()))
= (I () I ()) ((I () I ()) (I () I ()))
= (I () I ()) ((I () I () I ())
(I () I () I ()))
= (I () I ()) ((I () I () I ()) T)
= (I () I ()) (I () I () I ())
= (I () I () I () I ())
(I () I () I () I ())
= T T = T
4. Axioma
4
:
I (
4
) = I ((( ) ( )))
= I (( )) I (( ))
= (I (( )) I (( ))) I (( ))
= I (( )) I (( )) I (( )) = T
5. Axioma
5
:
I (
5
) = I ((( ) ( )))
= I (( )) I (( ))
= (I (( )) I (( ))) I (( ))
= I (( )) I (( )) I (( )) = T
11
6. Axioma
6
:
I (
6
) = I ((( ) (( ) ( ))))
= I (( )) (I (( )) I (( )))
= I (( )) (I (( ))
(I (( )) I (( ))))
= I (( )) ((I (( )) I (( )))
(I (( )) I (( ))))
= I (( )) ((I (( )) I (( ))) T)
= I (( )) (I (( )) I (( ))) = T
7. Axioma
7
:
I (
7
) = I (((() ()) ( )))
= I ((() ())) I (( ))
= (I (()) I (())) (I () I ())
= (I () I ()) (I () I ())
= (I () I ()) (I () I ())
= (I () I () I ()) (I () I () I ())
= T T = T
8. Axioma
8
:
I (
8
) = I ((( ) (() )))
= I ((( ) (() )))
I (((() ) ( )))
= (I (( )) I ((() )))
(I ((() )) I (( )))
= (I (( )) (I (()) I ()))
((I (()) I ()) I (( )))
= (I (( )) (I () I ()))
((I () I ()) I (( )))
= (I (( )) I (( )))
(I (( )) I (( )))
= T
12
9. Axioma
9
:
I (
9
) = I ((( ) ((() ()))))
= I ((( ) ((() ()))))
I ((((() ())) ( )))
= (I (( )) I (((() ()))))
(I (((() ()))) I (( )))
= (I (( )) (I (()) I (())))
((I (()) I (())) I (( )))
= (I (( )) (I () I ()))
((I () I ()) I (( )))
= (I (( )) (I () I ()))
((I () I ()) I (( )))
= (I (( )) I (( )))
(I (( )) I (( )))
= T T = T
In concluzie, orice exemplu de axioma este tautologie.

Sa observam ca pentru orice formule , ,
() (( )) () .
Intr-adevar, daca I ()(( )) , atunci I ((( ))) = I () =

T, si
I ((( ))) = I ((() )) = I () I ()
= F I () = I () ,
deci I () .
Demonstram prin induct ie asupra lungimii demonstrat iei formale ca orice
T
h
este tautologie.
Daca admite o demonstrat ie formala de lungime 1, atunci este exemplu
de axioma, deci este tautologie. Presupunem ca orice formul a demonstra-
bila ce admite o demonstrat ie formala de lungime mai mica sau egala cu n
este tautologie.
Fie
1
, ...,
n
,
n+1
= demonstrat ie formala. Evident, pentru orice k,
1 k n,
1
, ...,
k
este demonstrat ie formala, deci, conform ipotezei in-
ductive, formulele
k
, k = 1, ..., n sunt tautologii.
13
Daca
n+1
este exemplu de axioma, atunci este tautologie. Daca exista
1 i, j n, astfel nc at
j
= (
i

n+1
) , atunci
(
i
) ((
i

n+1
)) (
n+1
) .
Deoarece
i
,
j
sunt tautologii,
(
i
) = ((
i

n+1
)) = , ceea ce implica (
n+1
) = , deci este
tautologie.
Corolarul 1.7.1
1. T
h
,= FORM
2. Pentru orice FORM cel mult una din formulele , () este
teorema.
3. Daca T
h
, atunci () / T
h
.
4. Daca este formula logic falsa, atunci () = .
Demonstrat ie

Intr-adevar, pentru orice V , () ,= , deci
T
h
V = .
Pentru orice I , si orice FORM, I () = I (()) , deci cel mult
una din formulele , () este demonstrabila.
Daca T
h
, atunci pentru orice I , I (()) = F, deci
() / T
h
.
In particular obt inem ca daca este formula logic falsa, atunci () = .
In continuare vom stabili proprietatea de completitudine a limbajului

calculului cu propozit ii, reciproca a proprietat ii stabilite de Teorema 1.7.1.
Denit ia 1.7.5. Mult imea compatibila de formule H este un sistem de-
ductiv, daca T (H) = H.
Observat ii
1. Din Denit ia 1.7.5. rezulta ca o mult ime compatibila de formule H este
un sistem deductiv, daca si numai daca H este punct x al operatorului
de deductibilitate.
2. Deoarece T (T (H)) = T (H) , rezulta ca, daca H este o mult ime compa-
tibila de formule, atunci T (H) este sistem deductiv.
3. Deoarece T
h
,= FORM si T (T
h
) = T
h
, rezulta ca T
h
este sistem deduc-
tiv, deci mult imea sistemelor deductive este nevida. In plus, deoarece
pentru orice H FORM, T
h
T (H), rezulta ca T
h
este cel mai
mic punct x al operatorului de deductibilitate n mult imea sistemelor
deductive.
14
In continuare notam cu T mult imea sistemelor deductive.

Lema 1.7.7. Mult imea compatibila de formule H este sistem deductiv,
daca si numai daca ndeplineste urmatoarele condit ii:
) T
h
H,
) H este stabila modus ponens, n sensul ca, pentru orice
, FORM,daca , ( ) H, atunci H.
Demonstrat ie Presupunem ca mult imea compatibila Hndeplineste condit iile
din enunt . Demonstram incluziunea T (H) H prin induct ie asupra H
secvent ei deductive.
Daca este o H secvent a deductiva, atunci T
h
H = H adica
H. Presupunem ca pentru orice formul a care admite o H secvent a
deductiva de lungime mai mica sau cel mult egala cu n, rezulta H. Fie
1
, ...,
n
, o H secvent a deductiva de lungime n + 1. Evident, ipoteza
inductiva este aplicabila pentru orice j, 1 j n, deci
1
, ...,
n
H.
Concluzia H rezulta imediat, daca T
h
H. Daca exista i, j, 1
i, j n si
j
= (
i
) , atunci
i
,
j
H deci, utilizand () , rezulta
H.
Orice sistem deductiv H ndeplineste condit ia () din enunt , deoarece
T
h
T (H) = H.
Demonstram ca H este stabila modus ponens.
Fie H, ( ) H. Evident , ( ) , este o H secvent a
deductiva, deci T (H) = H.
Observat ie Pentru orice mult ime nevida de indici I, daca D
T pentru
orice I, atunci
I
D
T.
Lema 1.7.8. Mult imea sistemelor deductive T este inductiv ordonata de
relat ia de incluziune.
Demonstrat ie Fie (D
)
I
mult ime de sisteme deductive total ordonata de
relat ia de incluziune, unde I este o mult ime nevida de indici. Demonstram
ca D =
I
D
este sistem deductiv. Evident, deoarece I ,= , T

h
D. Daca
D, ( ) D, e
1
,
2
I, astfel nc at D
1
, ( ) D
2
. Fie

1
,
2
astfel ncat D
j
D
, j = 1, 2.
Utilizand Lema 1.7.7., obt inem D
D, deci D este stabila modus

ponens.
Daca D este mult ime incompatibila, atunci D . Deoarece deductibi-
litatea este o proprietate de caracter nit, exista mult imea nita de formule
1
, ...,
n
D, astfel nc at
1
, ...,
n
, deci exista
j
I, astfel nc at
j
D
j
, j = 1, ..., n.
15
Pentru
1
, ...,
n
, astfel nc at D
j
D
, j = 1, ..., n rezulta D

ceea ce este evident o contradict ie. Rezulta D mult ime compatibila deci,
conform concluziei stabilite de Lema 1.7.7., rezulta n nal D T.
Corolarul 1.7.2 Mult imea sistemelor deductive maximale T
max
este nevida.
Concluzia este o consecint a imediata a Lemei Zorn si a rezultatului sta-
bilit de Lema 1.7.8.
Teorema 1.7.2 (Teorema Lindenbaum Tarski). Orice sistem deductiv este
inclus ntr-un sistem deductiv maximal.
Demonstrat ie Fie D T. Evident, mult imea
T(D) = D
[ D
T, D D
este inductiv ordonata fat a de relat ia de incluziune, deci exista elemente max-
imale n mult imea T(D). Pentru D element maximal n T(D) demonstram
ca D T
max
.
Daca D / T
max
, e T, astfel ncat D . Evident obt inem
T(D) , deci D nu este element maximal n T(D).
Rezulta D D T
max
.
Denit ia 1.7.6. Sistemul deductiv D este complet, daca pentru orice
FORM, D sau () D.
Observat ie Din considerat iile precedente a rezultat T (T
h
) = T
h
. Pentru
orice propozit ie elementar a p, p / T
h
si (p) / T
h
, deci T
h
este sistem
deductiv, dar nu este sistem deductiv complet.
Lema 1.7.9. Orice sistem deductiv este maximal, daca si numai daca este
sistem deductiv complet.
Demonstrat ie Fie D T. Presupunem D T
max
. Deoarece D este
mult ime compatibila, pentru orice formula , cel put in una din mult imile
D ,
D () este compatibila.
Daca D este compatibila, atunci T (D ) T. Rezulta
D D T (D )
D T
T (D ) T
_
_
_
D = T (D ) ,
deci D.
Analog, daca D () este compatibila, rezulta () D, deci D este
sistem deductiv complet.
Presupunem ca D este sistem deductiv complet. Daca D / T
max
, uti-
lizand concluzia stabilita de Teorema 1.7.2, exista T
max
, astfel nc at
D . Pentru D, deoarece D este sistem deductiv complet obt inem
16
() D. Obt inem , () , deci nu este mult ime compatibila.
Rezulta ca daca D este sistem deductiv complet, atunci D T
max
.
Lema 1.7.10. Orice sistem deductiv este intersect ia sistemelor deductive
maximale n care este inclus.
Demonstrat ie Fie D T. Notam
T
max
(D) = D
[ D
T
max
, D D
si e =
D
max
D
. Evident, T si D . Fie arbitrar. Deoarece

D este mult ime compatibila, cel put in una din mult imile D , D ()
este compatibila.
Daca D () este compatibila, atunci T (D ()) T si e
T
max
, astfel nc at T (D ()) .
Rezulta , () ceea ce contrazice proprietatea de compatibilitate
a mult imii . Obt inem astfel ca D () este incompatibila, deci
T (D ()) . Aplicand teorema deduct iei, rezulta D (() ) .
Fie D secvent a deductiva
1
= (() ) T (D)
2
= ((() ) (( ) )) T
h
3
= (( ) ) ,

1
,
2
3
MP
4
= ( ) T
h
5
= ,

4
,
3
5
MP.
Rezulta T (D) = D, deci D.
In concluzie = D ceea ce demonstreaza proprietatea armata n enunt .

Lema 1.7.11. Fie D T
max
. Pentru orice formule , sunt ndeplinite
proprietat ile:
1. D, daca si numai daca () / D.
2. ( ) D, daca si numai daca / D sau D.
3. ( ) D, daca si numai daca D sau D.
4. ( ) D, daca si numai daca D si D.
5. ( ) D, daca si numai daca , D sau , D = .
17
Demonstrat ie Fie D T si , FORM.
1. Daca D, cum D este mult ime compatibila, rezulta () / D.
Reciproc, daca () / D, deoarece D este sistem deductiv complet, rezulta
D.
2. Presupunem ( ) D.
Daca D, cum D este stabila modus ponens, rezulta D. Rezulta
ca daca ( ) D, atunci / D sau D.
Presupunem / D, deci cum D este sistem deductiv complet, rezulta
() D.
Consideram D secvent a deductiva,
1
= (() ( )) T
h
2
= () D
3
= ( ) ,

2
,
1
3
MP
deci ( ) T (D) = D.
Daca D, atunci e D secvent a deductiva
1
= ( ( )) T
h
2
= D
3
= ( ) ,

2
,
1
3
MP,
deci ( ) T (D) = D.
3. Presupunem ( ) D. Din D secvent a deductiva
1
= ( ) D
2
= (( ) (() )) T
h
3
= (() ) ,

1
,
2
3
MP,
rezulta (() ) T (D) = D. Utilizand proprietat ile (1) si (2) , obt inem
n continuare () / D sau D, adica D sau D.
Daca D, atunci consideram D secvent a deductiva,
, ( ( )) , ( ) , respectiv daca D, atunci consideram D
secvent a deductiva , ( ( )) , ( ) .
In ambele cazuri rezulta ( ) T (D) = D.

4.Daca ( ) D, atunci evident
( ) , (( ) ) , , (( ) ) ,
este o D secvent a deductiva, deci , T (D) = D.
18
Presupunem , D. Deoarece
( ( ( ))) T
h
(aplicat ia 1.4.13.) ,
secvent a , , ( ( ( ))) , ( ( )) , ( ) este o
D secvent a deductiva, deci ( ) T (D) = D.
5. Presupunem ( ) D. Deoarece (( ) ( )) T
h
si
(( ) ( )) T
h
, rezulta ( ) D si ( ) D.
Daca D, cum D este stabila modus ponens, rezulta
T (D) = D, deci , D.
Daca / D, atunci aplicand proprietatea (2) , din ( ) D, rezulta
/ D, deci , D = .
Reciproc, sa presupunem ca , D sau , D = .
Daca , D, atunci e D secvent a deductiva
1
= ( ( )) T
h
2
= D
3
= ( ) ,

2
,
1
3
MP
4
= ( ( )) T
h
5
= D
6
= ( ) ,

5
,
4
6
MP
7
= ( ) ,

3
,
6
7
IE.
Rezulta ( ) , ( ) , ( ) D, deci ( ) T (D) = D.
Daca , D = , deoarece D este sistem deductiv complet, rezulta
() , () D. Pe baza rezultatului precedent, obt inem
(() ()) , (() ()) , (() ()) D.
Deoarece D este stabila modus ponens si
((() ()) ( )) T
h
respectiv
((() ()) ( )) T
h
,
rezulta ( ) , ( ) D, deci ( ) T (D) = D.

In concluzie,
daca , D sau , D = , atunci ( ) D.
Denit ia 1.7.7. Se numeste validare mult imea D
I
= [ I () unde
I este o interpretare.
19
Lema 1.7.12. Orice validare este sistem deductiv complet.
Demonstrat ie Fie D
I
= [ I () validare.
Evident pentru orice FORM, D
I
sau () D
I
.
Din Teorema 1.7.1, pentru orice T
h
, I () , deci D
I
, adica
T
h
D
I
.
Demonstram ca D
I
este stabila modus ponens. Fie , ( ) D
I
, deci
I () = I (( )) = T.
Deoarece I (( )) = I () I () = I () , rezulta I () = T, adica
D
I
.
Din proprietatea de a stabila modus ponens si T
h
D
I
obt inem evident
T (D
I
) = D
I
. Compatibilitatea mult imii D
I
rezulta din argumentul urmator:
deoarece I () = F pentru orice I obt inem / D
I
pentru orice I ,
deci T (D
I
) = D
I
,= FORM. Proprietat ile stabilite justica concluzia ca
pentru orice I , D
I
este sistem deductiv complet. Utilizand concluzia
Lemei 1.7.9., rezulta ca pentru orice I , D
I
este sistem deductiv maximal.
Lema 1.7.13. Orice sistem deductiv complet este validare.
Demonstrat ie Fie D sistem deductiv complet.
Denim I : FORM T, F prin
FORM, I () =
_
T daca D
F daca / D
Deoarece D este sistem deductiv complet, funct ia I este bine denita si
I . Evident, D = D
I
. Din proprietat ile operat iilor logice , , , ,
pe mult imea T, F si concluzia stabilita de Lema 1.7.11. rezulta ca pentru
orice formule , ,
1. I (()) = I () ,
2. I (( )) = I () I () ,
3. I (( )) = I () I () ,
4. I (( )) = I () I () ,
5. I (( )) = I () I () .
Intr-adevar,
1. I (()) = T, daca si numai daca () D, daca si numai daca / D,
daca si numai daca I () = F daca si numai daca I () = T, deci
I (()) = I () .
2. I (( )) = T, daca si numai daca ( ) D, daca si numai daca
/ D sau D, daca si numai daca I () = F sau I () = T, daca si numai
daca I () I () = T, deci
20
I (( )) = I () I () .
D sau D, daca si numai daca I () = T sau I () = T, daca si
numai daca I () I () = T, deci I (( )) = I () I () .
D si D, daca si numai daca I () = T si I () = T, daca si numai
daca I () I () = T, deci I (( )) = I () I () .
, D sau , D = , daca si numai daca I () = I () = T sau
I () = I () = F, daca si numai daca
I () I () = T, deci I (( )) = I () I () .
Teorema 1.7.3 (Teorema de completitudine a limbajului calculului cu
propozit ii)
Orice formula demonstrabila a limbajului calculului cu propozit ii este
tautologie.
Demonstrat ie Justicarea armat iei din enunt rezulta pe baza concluziilor
stabilite de lemele precedente.
Intr-adevar, deoarece T
h
T si T
h
D pentru orice D T, din
Lema 1.7.10. obt inem T
h
=
DD
max
D.
Din Lema 1.7.9. rezulta
DD
max
D =
DD
D complet
D deci, n continuare, pe
baza concluziilor stabilite de Lema 1.7.12. si Lema 1.7.13., obt inem
DD
D complet
D =
DD
D validare
D =
I
D
I
In nal rezulta T
h
=
I
D
I
, deci pentru orice formul a , T
h
, daca si
numai daca I , I () = T deci, daca si numai daca este tautologie.
Corolarul 1.7.3 Pentru orice formule , , ( ) T
h
,daca si numai
daca () () .
Demonstrat ie Presupunem ( ) T
h
deci (( )) = . Pentru
orice I (), obt inem I () = I (( )) = T din care rezulta evident
I () = T, deci I () . Presupunem () () .
Pentru I arbitrara,
I (( )) = I (()) I () = I () I () .
Daca I () = T, atunci I () , deci I () , ceea ce implica evident
I (( )) = T.
Daca I () = F, atunci I () = T, deci I (( )) = T.
21
Rezulta ca ( ) este tautologie, deci ( ) T
h
.
Denit ia 1.7.8. Fie H, FORM. Spunem ca este consecint a seman-
tica a mult imii de formule H (notat H ), daca
(H)
_
() .
Observat ie Daca H este o mult ime inconsistenta de formule, atunci H
pentru orice FORM.
Rezultatul formulat de urmatoarea teorema stabileste corespondent a din-
tre conceptul de ordin sintactic de deductibilitate globala si conceptul de
consecint a semantic a n cazul particular cand ambele mult imi, mult imea
premiselor si mult imea concluzie sunt nite.
Teorema 1.7.4. Daca H =
1
, ...,
n
, =
1
, ...,
m
, atunci H ,
daca si numai daca H .
Demonstrat ie Justicarea armat iei din enunt poate obt inut a n mai
multe moduri. Proprietatea poate demonstrata n cazul general n care
mult imile H, nu sunt n mod necesar nite (Teorema 1.7.7.), utilizand
concluzia Teoremei de compacitate (Teorema 1.7.5.).

In cazul particular
n care ambele mult imi H, sunt nite, armat ia din enunt rezulta din
urmatorul argument:
Din Teorema 1.5.3,
1
, ...,
n

1
, ...,
m
, daca si numai daca
_
n
_
i=1
i
_
m
_
j=1
j
.
De asemenea, din teorema deduct iei,
_
n
_
i=1
i
_
m
_
j=1
j
, daca si numai daca
_
n
_
i=1
i

m
_
j=1
j
_
T
h
.
Conform Corolarului 1.7.3., obt inem H , daca si numai daca
_
n
_
i=1
i
_

_
m
_
j=1
j
_
.
Utilizand rezultatele stabilite de Lema 1.7.2. si Lema 1.7.3., obt inem
(H) =
_
n
_
i=1
i
_
;
_
m
_
j=1
j
_
=
m
j=1
(
j
) , deci H , daca si numai
daca
H .
Corolarul 1.7.4. Daca H =
1
, ...,
n
, =
1
, ...,
m
sunt mult imi
de formule, atunci H , daca si numai daca formula
_
n
i=1
i
_
_
m
j=1
(
j
)
_
22
este invalidabil a.
Demonstrat ie Deoarece ((
j
)) = (
j
) , evident incluziunea
_
n
_
i=1
i
_

_
m
_
j=1
j
_
are loc daca si numai daca
_
n
i=1
i
_
_

_
m
j=1
j
__
= ,
deci daca si numai daca
_
n
i=1
(
i
)
_
_

m
j=1
(
j
)
_
= .
Obt inem n nal concluzia H , daca si numai daca
_
n
i=1
(
i
)
_
_
m
j=1
((
j
))
_
= ,
deci daca si numai daca formula
_
n
_
i=1
i
_
_
m
_
j=1
(
j
)
_
este invalidabila.
Rezultatul stabilit de Corolarul 1.7.4 permite caracterizarea n termeni
semantici a deductibilitat ii globale n cazul particular cand atat mult imea
premiselor, cat si mult imea concluzie sunt mult imi nite si anume,
H , daca si numai daca
_
n
_
i=1
i
_
_
m
_
j=1
(
j
)
_
este invalidabil a.
Cu alte cuvinte, daca H, sunt mult imi nite, atunci proprietatea unei
mult imi de a global deductibila pe baza mult imii de premise H este
echivalenta cu proprietatea ca mult imea concluzie sa e consecint a semantic a
a mult imii
premiselor, respectiv cu proprietatea ca formula rezultata prin conjunct ia
formulelor din mult imea premisa cu conjunct ia negat iilor formulelor din mult imea
concluzie sa e invalidabila.
Corolarul 1.7.5 Mult imea nita H este consistent a, daca si numai daca
este compatibila.
Demonstrat ie Conform unei caracterizari stabilite anterior, H este incom-
patibila, daca si numai daca H . Din Teorema 1.7.4, H , daca si numai
daca H [=, deci cum () = , daca si numai daca (H) = .
In concluzie, H este incompatibila, daca si numai daca H este inconsis-

tent a.
In continuare vom stabili caracterul nit al consistent ei (validabilit at ii)

mult imilor arbitrare de formule. Proprietatea este referita ca teorema de
compacitate a limbajului calculului cu propozit ii.
23
Denit ia 1.7.9 Mult imea de formule H este nit validabil a, daca orice
submult ime nita a ei este consistent a.
Teorema 1.7.5. (Teorema de compacitate a limbajului calculului cu propo-
zit ii). Mult imea de formule H este consistent a, daca si numai daca este nit
validabil a.
Demonstrat ie Daca H este consistent a, atunci pentru orice
H
0
H, ,= (H) (H
0
) , deci H
0
este de asemenea consistenta.
In particular, daca H este consistent a, atunci H este nit validabila.

Demonstram ca orice mult ime de formule este nit validabila, daca si
numai daca este compatibila.
Presupunem ca H este nit validabila. Daca H ar incompatibila, atunci
H si cum deductibilitatea este o proprietate de caracter nit, exista
H
0
H, H
0
nita, astfel ncat H
0
. Utilizand rezultatul stabilit de
Corolarul 1.7.5., obt inem H
0
inconsistenta, ceea ce ar contrazice ipoteza ca
H este nit validabil a. Rezulta ca daca H este nit validabila, atunci H
este mult ime compatibila. Presupunem ca H este compatibila. Orice H
0
submult ime nita a mult imii H este compatibila, deci conform rezultatului
stabilit de Corolarul 1.7.5., H
0
este consistent a. Rezulta ca daca H este
compatibila, atunci H este nit validabil a.
In concluzie, orice mult ime de formule este nit validabil a, daca si numai
daca este compatibila.
Daca H este nit validabil a, atunci T (H) este sistem deductiv. Conform
Teoremei Lindenbaum Tarski, exista D sistem deductiv maximal, astfel ncat
T (H) D. Din rezultatele stabilite de Lema 1.7.9., Lema 1.7.12., Lema
1.7.13., exista I si D = D
I
. Obt inem astfel H T (H) D = D
I
, adica
I (H) , deci H este validabil a.
Observat ie Conform concluziei Teoremei Lindenbaum Tarski, orice sistem
deductiv este inclus ntr-un sistem deductiv maximal. Construct ia efectiva a
unui sistem deductiv maximal care sa includa un sistem deductiv dat poate
realizata pe baza urmatoarei proceduri.
Deoarece FORM este numarabil a, putem considera
1
, ...,
n
, ... o enume-
rare oarecare a mult imii formulelor.
Fie D sistem deductiv. Construim sirul ascendent de mult imi compatibile
(D
n
)
n0
n modul urmator:
D
n
=
_
_
_
D, daca n = 0
D
n1

n
, daca D
n1

n
este compatibila
D
n1
() , daca D
n1

n
este incompatibila.
Deoarece D este sistem deductiv, rezulta D
0
este mult ime compatibila,
deci cel put in una din mult imile D
1
, D(
1
) este compatibila. Pe
24
baza unui argument inductiv, rezulta D
n
mult ime compatibila pentru orice
n 0.
Fie D =
n=0
D
n
.
Daca D ar incompatibila, atunci D . Deoarece deductibilitatea este
proprietate de caracter nit, exista D
0
D, D
0
nita, astfel nc at D
0
.
Deoarece (D
n
)
n0
este sir ascendent, exista m 1, astfel nc at D
0
D
m
, deci
D
m
, ceea ce evident contrazice proprietatea de compatibilitate a mult imii
D
m
. Rezulta D mult ime compatibila. Evident, T
h
D D. Demonstram
ca D este stabila modus ponens.

Intr-adevar, daca , ( ) D, atunci
e n 0 astfel ncat , ( ) D
n
. Daca () D
n
, atunci () ,
, (() ( )) , ( ) , este o D
n
secvent a deductiva, deci ar
rezulta ca D
n
este mult ime incompatibila. Rezulta () / D
n
.
Fie 0 i, j n, astfel ncat D
i
D
i1
, ( ) D
j
D
j1
unde
D
1
= . Presupunem =
k
. Daca D
k
= D
k1
() , atunci
, ( ) , () D
m
,unde m = max n, k.
Evident , ( ) , , () , (() ( )) , ( ) , este
D
m
secvent a deductiva, deci ar rezulta D
m
incompatibila.

In concluzie, la
pasul k al procedurii descrise, D
k
= D
k1
, deci D.
Din concluzia Lemei 1.7.7 rezulta, D sistem deductiv. Evident, pentru
orice formula , D sau () D deci D sistem deductiv complet.
Din Lema 1.7.9., rezulta ca D este sistem deductiv maximal si D D.
Corespondent a dintre conceptele de compatibilitate/incompatibilitate si
consistent a/inconsistent a este stabilita de urmatoarea teorema.
Teorema 1.7.6. Mult imea H FORM este incompatibila, daca si numai
daca este inconsistenta.
Demonstrat ie Daca H este incompatibila, atunci H , deci cum propri-
etatea de deductibilitate este de caracter nit, rezulta ca exista H
0
H, H
0
nita, astfel nc at H
0
, deci H
0
.
Deoarece () = , rezulta (H
0
) = , deci H
0
este inconsistent a.
Evident, (H
0
) (H) , deci (H) = . Daca H este inconsistent a,
conform teoremei de compacitate exista H
0
H, H
0
nita si inconsistent a.
Rezulta ca pentru orice FORM, H
0
.
In particular, pentru = rezulta H

0
deci H
0
.
Obt inem astfel FORM = T (H
0
) T (H) , deci H este incompatibila.
In continuare, putem stabili o caracterizare a deductibilitat ii globale n

termeni semantici.
Teorema 1.7.7. Fie H, mult imi arbitrare de formule. Atunci H ,
daca si numai daca H .
Demonstrat ie Utilizand rezultatele anterior stabilite, obt inem
25
H daca si numai daca H , deci daca si numai daca H
este inconsistenta.
Deoarece
(H ) =
_
H
()
_
(())
_
=
_
H
()
_
( ())
_
=
_
H
()
_
_

_
()
_
,
rezulta
_

H
()
_
()
_
= , adica
_
H
()
_
() .
Rezulta n nal concluzia H este inconsistent a, daca si numai daca
H .
Corolarul 1.7.6. ( ) T
h
daca si numai daca () () .
Demonstrat ie Presupunem ( ) T
h
, deci (( )) = . Pentru
orice I (), obt inem I () = I (( )) = T, din care rezulta evident
I () = T, deci I () .
Presupunem () () . Fie I arbitrara; conform unei observat ii
precedente,
I (( )) = I (()) I () = I () I () .
Daca I () = T, atunci I () , deci I () , ceea ce implica evident
I (( )) = T.
Daca I () = F, atunci I () = T, deci I (( )) = T.
Rezulta ca ( ) este tautologie, deci ( ) T
h
.
Observat ie Daca H este o mult ime inconsistenta de formule, atunci H
pentru orice FORM.
26
4 Semantica sistemului deduct iei naturale
In cadrul acestei sect iuni vor stabilite rezultate relativ la calculul cu secvent i
nit i, majoritatea concluziilor putand ns a extinse la cazul secvent ilor
innit i.
Denit ia 1.8.1. Fie S = H = secvent si I . Valoarea de adevar
I (S) calculata de interpretarea I pentru secventul S este I (S) = T, daca
si numai daca exista H, astfel nc at I () = F sau exista , astfel
ncat I () = T.
Observat ie Din Denit ia 1.8.1 rezulta ca I (S) = F, daca si numai daca
pentru orice H, I () = T si pentru orice , I () = F.
Cu alte cuvinte, I (S) = F, daca si numai daca
I
H
()
_
( ())
_
=
=
H
()
_

_
_
()
__
.
Denit ia 1.8.2. Secventul S este secvent valid (notat [= S) , daca pentru
orice I , I (S) = T. Secventul S este secvent falsicabil daca exista
I , astfel ncat I (S) = F.
Teorema 1.8.1. Fie S = H = secvent arbitrar. Atunci S este secvent
valid, daca si numai daca H .
Demonstrat ie Presupunem ca S este secvent valid. Daca H = , atunci
(H) = . Conform denit iei, n acest caz rezulta ca pentru orice I
exista , astfel nc at I () = T, deci I

() .
Daca H ,= , dar (H) = , atunci (H)

() , deci H .
Daca H ,= si (H) ,= , atunci cum S, rezulta ca pentru orice
I (H) exista , astfel ncat I () = T, deci I

() , ceea ce
evident implica H .
Presupunem H . Fie I arbitrara. Daca I () = T pentru orice
H, atunci I (H) , deci I

() .
Rezulta ca exista , astfel nc at I () , deci conform denit iei
obt inem I (S) = T.
Daca exista H, astfel nc at I () = F, atunci evident se obt ine aceeasi
concluzie. Rezulta astfel ca pentru orice I , I (S) = T, deci S.
In concluzie, S = H = este secvent valid, daca si numai daca

27
(H)

() sau echivalent,
H
()

() .
Teorema 1.8.2. (Teorema de consistent a a sistemului deduct iei
naturale) Orice secvent demonstrabil este secvent valid.
Demonstrat ie Concluzia formulat a n enunt rezulta din urmatoarele ar-
gumente:
1. Orice secvent axioma este secvent valid.
2. Daca
S
1
S
este exemplu de regula Gentzen, atunci pentru orice I ,
I (S
1
) = I (S) .
3. Daca
S
1
,S
2
S
este exemplu de regula Gentzen, atunci pentru orice I ,
I (S
1
) I (S
2
) = I (S) .
4. Demonstram prin induct ie asupra n alt imii arborelui de demonstrat ie
ca orice secvent demonstrabil este secvent valid.
1. Fie S = H secvent axioma, deci H ,= . Fie H. Pentru
I , arbitrar, daca I () = T, cum obt inem I (S) = T, respectiv
daca I () = F, cum H, conform denit iei rezulta de asemenea concluzia
I (S) = T.
Observat ie Justicarea armat iei 1 poate efectuata si astfel: utilizand
concluzia Lemei 1.5.2., daca S = H este secvent axioma, atunci H ,=
si deci H . Rezulta H [= deci S este secvent valid.
2. Vericam ca pentru orice I si orice regula Gentzen de tipul 1,
S
1
S
,
I (S
1
) = I (S) .
Regula G1 : Fie S
1
= H = , S = H () =.
Din Teorema 1.5.4., obt inem H () , daca si numai daca H
.
Utilizand concluzia Teoremei 1.7.4., obt inem H () , daca si
numai daca H () respectiv H daca si numai daca H
.
Rezulta H() , daca si numai daca H sau echivalent,
_

H
()
_
(())

() .
Deoarece (()) = (),
_

H
()
_
(())

() este indeplinita, daca si numai daca
H
()
_
()
_
().
28
Din denit ie rezulta I (S
1
) = F, daca si numai daca
I
_
H
()
_
_

__
_
()
_
()
__
=
_
H
()
_
_

_
_
()
__
( ())
=
__
H
()
_
(())
_
_

_
_
()
__
,
respectiv I (S) = F, daca si numai daca
I
__
H
()
_
(())
_
_

_
_
()
__
.
Rezulta I (S
1
) = F, daca si numai daca I (S) = F, deci
I (S
1
) = I (S) .
Regula G2 : Fie S
1
= H , =, S = H ( ) =.
Utilizand un argument similar celui considerat la cazul precedent, obt inem
caracterizarile,
H , , daca si numai daca H ( ) ,
H , , daca si numai daca H , ,
H ( ) , daca si numai daca H ( ) .
Obt inem astfel H , , daca si numai daca
H ( ) adica, daca si numai daca
_
H
()
_
() ()

() .
Evident, deoarece (( )) = () () , rezulta n continuare, ca
incluziunea
_
H
()
_
() ()

() are loc, daca si numai

daca
_
H
()
_
(( ))

() .
Rezulta I (S
1
I
__
H
()
_
() ()
_
_

_
()
_
=
=
_
H
()
_
(( ))
_

_
()
_
,
29
deci daca si numai daca I (S) = F. Obt inem astfel, I (S
1
) = I (S).
Regula G5 : Fie S
1
= H =, S = H = () .
Justicarea relat iei I (S
1
) = I (S) poate realizata pe baza unui argu-
ment analog argumentului considerat pentru stabilirea concluziei relativ la
regula G1.
Regula G7 : Fie S
1
= H = , , S = H = ( ) .
Din Teorema 1.5.4., H , , daca si numai daca
H ( ) .
Din Teorema 1.7.4. rezulta H , , daca si numai daca
H , deci, daca si numai daca
H
()

() () () .
Deoarece () () = (( )) , relat ia
H
()

() () ()
este echivalent a cu
H
()

() (( )) .
Obt inem I (S
1
I
_
H
()
_
_

_
_
() () ()
__
=
=
_
H
()
_
_

_
_
() (( ))
__
,
daca si numai daca I (S) = F , ceea ce evident implica I (S
1
) = I (S) .
Regula G8 : Fie S
1
= H = ,
S = H = ( ) .
Procedand n mod similar, rezulta I (S) = F, daca si numai daca
I
_
H
()
_
_

_
_
() (( ))
__
Deoarece (( )) = ( ()) () , obt inem
_
H
()
_
_

_
() (( ))
__
=
=
_
H
()
_
()
_

()
_
( ()) =
=
_
H
() ()
_
_

_
() ()
__
.
30
Analog, I (S
1
I
_
H
() ()
_
_

_
_
() ()
__
,
deci I (S) = F, daca si numai daca I (S
1
) = F, ceea ce implica evident
I (S) = I (S
1
) .
3. Veric am ca pentru orice I si orice exemplu de regula Gentzen de
al doilea tip
S
1
,S
2
S
, I (S
1
) I (S
2
) = I (S) .
Regula G3 : Fie S
1
= H =, S
2
= H =,
S = H ( ) =.
Pe baza unei tehnici de demonstrat ie similare celei utilizate n cazurile
precedente obt inem H ( ) , daca si numai daca H si
H .
De asemenea, H ( ) , daca si numai daca
H ( ) , adica
_
H
()
_
(( ))

() .
Deoarece (( )) = () () , rezulta evident,
_
H
()
_
(( ))
_

_
()
__
=
=
_
_
H
()
_
()
_

_
()
___
_
_
H
()
_
()
_

_
()
___
.
Obt inem I (S) = F, daca si numai daca
I
__
H
()
_
(( ))
_
_

_
()
_
,
deci I
_
H
()
_
()
_

_
()
__
sau
I
_
H
()
_
()
_

_
_
()
__
.
Analog, I (S
1
_
H
()
_
()
_

_
_
()
__
=
31
si respectiv I (S
2
_
H
()
_
()
_

_
_
()
__
= .
Obt inem astfel, I (S) = F daca si numai daca I (S
1
) = F sau I (S
2
) = F,
deci I (S) = I (S
1
) I (S
2
) .
Regula G4 : Fie S
1
= H =, S
2
= H = ,
S = H ( ) =.
Procedandntr-o maniera aseman atoare, obt inem H( ) , daca si
numai daca H si H , sau echivalent, H( ) ,
daca si numai daca H si H .
I (S) = F, daca si numai daca
I
__
H
()
_
(( ))
_
_

_
()
_
.
Din proprietat ile anterior stabilite rezulta
(( )) = ((() )) = (()) ()
= ( ()) ()
deci I (S) = F, daca si numai daca
I
_
H
()
_
( ())
_

_
()
_
=
_
H
()
_
_

_
()
_
()
__
sau
I
_
H
()
_
()
_

_
()
_
.
Evident nsa, I (S
1
I
_
H
()
_
()
_

_
()
_
respectiv I (S
2
I
_
H
()
_
_

_
()
_
()
__
.
32
Rezulta I (S) = F, daca si numai daca I (S
1
) = F sau I (S
2
) = F, deci
I (S) = I (S
1
) I (S
2
) .
Regula G6 : Fie S
1
= H = , S
2
= H = ,
S = H = ( ) .
Aplicand aceeasi tehnica de demonstrat ie, obt inem I (S) = F, daca si
numai daca
I
_
H
()
_
_

_
(( ))
_
()
__
.
Evident,
_
H
()
_
_

_
(( ))

()
__
=
=
_
_
H
()
_
_

_
()

()
___
_
_
H
()
_
_

_
()

()
___
.
De asemenea, I (S
1
I
_
H
()
_
_

_
()
_
()
__
,
respectiv I (S
2
I
__
H
()
_
_

_
()
_
()
___
.
Rezulta astfel I (S) = F, daca si numai daca I (S
1
) = F sau I (S
2
) = F,
deci I (S) = I (S
1
) I (S
2
) .
4. Demonstram prin induct ie asupra n alt imii arborelui de demonstrat ie
ca orice secvent demonstrabil este secvent valid.
Pentru T (S) arbore de demonstrat ie, notam cu r varful rad acina si re-
spectiv cu h(T (S)) n alt imea lui.
Fie S secvent demonstrabil, astfel nc at h(T (S)) = 1. Pe baza denit iei,
rezulta ca S este secvent axioma, deci S este secvent valid.
Presupunem ca orice secvent care admite un arbore de demonstrat ie de
nalt ime mai mica sau egala cu n este secvent valid. Fie S secvent, astfel
ncat h(T (S)) = n + 1.
33
a) Daca od (r) = 1, e n
1
unicul u al radacinii si (n
1
) = S
1
.
Evident T
1
= (V (T) r , E (T) r n
1
) este de asemenea un arbore
de demonstrat ie, T
1
= T (S
1
) si h(T (S
1
)) = n. Pe baza ipotezei induc-
tive obt inem ca S
1
este secvent valid. Deoarece
S
1
S
este exemplu de regula
Gentzen, pentru orice I , I (S) = I (S
1
) = T, deci S este secvent valid.
b) Daca od (r) = 2, e n
1
, n
2
ii varfului radacina; (n
i
) = S
i
, i = 1, 2.
Evident, arborii T
i
= (V (T) r , E (T) r n
i
) , i = 1, 2 sunt arbori de
demonstrat ie, T
i
= T (S
i
) si h(T (S
i
)) n, i = 1, 2. Din ipoteza inductiva
rezulta ca S
i
, i = 1, 2 sunt secvent i valizi.
Deoarece
S
1
,S
2
S
este exemplu de regula Gentzen, pentru orice I ,
I (S) = I (S
1
) I (S
2
) = T, deci S este secvent valid.
Observat ie Daca
H
1
=
1
H=
este un exemplu de regula Gentzen de primul
tip, atunci H [= daca si numai daca H
1
[=
1
.
Daca
H
1
=
1
,H
2
=
2
H=
este un exemplu de regula Gentzen de al doilea tip,
atunci H [= , daca si numai daca H
i
[=
i
, i = 1, 2.
Observat ie Fie S = H secvent ncheiat si nu este secvent axioma,
deci H = , H V . Consideram funct ia de adevar : V T, F
denita prin,
p V, (p) =
_
T, daca p V
F, altfel
Evident, H, I () () = T si , I () () = F, deci
I () (S) = F.
Cu alte cuvinte, orice secvent ncheiat si care nu este secvent axioma este
falsicabil (nu este secvent valid).
Teorema 1.8.3. (Teorema de completitudine a sistemului deduct iei natu-
rale) Orice secvent valid este secvent demonstrabil .
Demonstrat ie Fie S secvent valid si T (S) arbore de deduct ie ncheiat
pentru S. Daca toate etichetele varfurilor terminale ale arborelui T (S) sunt
secvent i axioma, atunci T (S) este arbore de demonstrat ie pentru S, deci S
este secvent demonstrabil. Presupunem ca exista cel put in un varf terminal
a carui etichet a S
1
nu este secvent axioma; e acesta n
1
. Conform observat iei
precedente, exista cel put in o interpretare I, astfel nc at I (S
1
) = F. Fie
n
1
, n
2
, ..., n
p
= r drumul de la varful n
1
la radacina arborelui; (n
k
) = S
k
,
k = 1, ..., p. Utilizand proprietat ile stabilite in demonstrat ia Teoremei 1.8.2.,
rezulta I (S
k
) = F, k = 1, ..., p, deci I (S) = F, ceea ce evident contrazice
ipoteza ca S este secvent valid.
In concluzie, arborele ncheiat T (S) este arbore de demonstrat ie pentru

S.
34
5 Vericarea automata a validabilitat ii for-
mulelor
Fie H, mult imi de formule. Procedura este o procedura de demonstrare
automata daca decide H cu alternativa H . Convenim sa numim
solut ie calculata de procedura de demonstrare automata secvent a de etape
intermediare ale evolut iei determinate de procedura.

In aplicat ii de interes
practic, mult imile H, sunt nite, caz n care rezultatele stabilite n cadrul
sect iunilor precedente permit reducerea problemei vericarii, daca H la
vericarea
validabilit at ii/invalidabilitat ii unei singure formule.

Intr-adev ar, daca H =
1
, ...,
n
, =
1
, ...,
m
, atunci conform rezultatului stabilit de Teorema
1.5.3., H , daca si numai daca
_
n
_
i=1
i

m
_
j=1
j
_
este tautologie. De asemenea, o caracterizare echivalenta
este H , daca si numai daca
_
n
_
i=1
i
_
_
m
_
j=1
(
j
)
_
este invalidabil a.
In consecint a, procedurile de demonstrare automata pot gandite ca pro-

ceduri pentru vericarea validabilit at ii/invalidabilit at ii unei singure formule.
In esent a, o procedura de demonstrare automata este o metoda de cautare

sistematica a unui model pentru o formul a data. O tehnica de demonstrare
automata care veric a
1
, ...,
n

1
, ...,
m
procedand la vericarea invalidabilit at ii formulei
_
n
_
i=1
i
_
_
m
_
j=1
(
j
)
_
se numeste metoda de respingere.
O procedura de vericare a validabilitat ii/invalidabilit at ii unei formule
date este imediata si anume, revine la generarea a 2
n
funct ii de adevar,
unde n este numarul propozit iilor elementare care apar n structura simbolica
. Daca valoarea calculata pentru este T pentru toate interpret arile induse
de funct iile de adevar astfel generate, atunci este tautologie. Daca cel
put in o astfel de interpretare calculeaza T, atunci este validabila, respectiv
daca n toate cele 2
n
interpretari valoarea calculata este F, atunci este
invalidabil a.
Exemplul 1.9.1. Fie a, b V , = (a (b (a b))). Deoarece n = 2
35
vor generate 2
2
funct ii de adevar.
(a) (b) I () (a b) I ()
_
b
(a b)
_
I ()
_
a
(b (a b))
_
T T T T T
T F F T T
F T F F T
F F F T T
Rezulta = (a (b (a b))) este tautologie, deci T
h
.
5.1 1.9.1. Normalizarea CNF a formulelor limbajului
calculului cu propozit ii.
Denit ia 1.9.1.1. Un literal este o propozit ie elementar a sau negat ia unei
propozit ii elementare. Mult imea literalilor este notata V V .
Daca p V atunci literalii p, (p)se numesc literali complementari. Lit-
eralii din V se numesc literali pozitivi respectiv literalii din V se numesc
literali negativi.
Denit ia 1.9.1.2. Se numeste clauza o structura simbolica k =
n
_
i=1
L
i
de tip
disjunctiv pentru o mult ime de literali L
1
, ..., L
n
. Clauza corespunzatoare
mult imii vide de literali se numeste clauza vida si este notata 2.
Observat ie Pentru k ,= 2, mult imea modelelor clauzei k =
n
_
i=1
L
i
; n
1 este evident (k) =
n
i=1
(L
i
) . Conform convent iilor Bourbaki, calculul
mult imii (2) revine la reuniune dupa mult imea vida de indici, deci (2) =
. Cu alte cuvinte, clauza vida este invalidabil a.
Denit ia 1.9.1.3. Se numeste formul a normalizata CNF (Conjunctive
Normal Form) o structura simbolica de tip conjunctiv =
n
_
i=1
k
i
, unde
k
1
, ..., k
n
este o mult ime de clauze. Mult imea clauzelor
S () = k
1
, ..., k
n
se numeste reprezentare clauzala pentru formula .
Formula CNF corespunzatoare mult imii vide de clauze se numeste formula
vida si este notata .
Observat ie Daca =
n
_
i=1
k
i
; n 1, atunci () = (S ()) =
n
i=1
(k
i
) .
Conform convent iilor Bourbaki, calculul mult imii () revine la intersect ie
dupa mult ime vida de indici, deci () = . Cu alte cuvinte, formula vida
este tautologie.
36
Rezultatul stabilit de urmatoarea teorema exprima faptul ca, din punct de
vedere semantic, se poate presupunentotdeauna ca se dispune de reprezent ari
normalizate CNF pentru formulele limbajului calculului cu propozit ii.
Denit ia 1.9.1.4. Fie , FORM. Spunem ca este o subformula a
formulei , daca este o component a a unui SGF de lungime minima pentru
.
Exemplul 1.9.1.1. Fie a, b V , = (a (b (a b))).
Evident, secvent a
a, b, (a b) , (b (a b)) , (a (b (a b))) =
este un SGF de lungime minima pentru .
Rezulta ca mult imea subformulelor lui este
a, b, (a b) , (b (a b)) , (a (b (a b))) .
Observat ie Orice subformul a a unei formule este o formul a. Formula
este subformul a a formulei , daca si numai daca este o componenta a
oricarui SGF pentru .
Teorema 1.9.1.1. Pentru orice FORM exista
formula normalizata
CNF si
.
Demonstrat ie Aplicam succesiv subformulelor formulei
urmatoarele transformari:
T1. Eliminarea conectivei : Fiecare subformula de tipul ( ) se
substituie cu (( ) ( )) ;
( ) (( ) ( )) .
T2. Eliminarea conectivei : Fiecare subformula de tipul ( ) se
substituie cu (() ) ;
( ) (() ) .
T3. Se aduc negat iile n fat a literalilor:
) Fiecare subformul a de tipul (( )) se substituie cu
(() ()) ;
(( )) (() ()) .
) Fiecare subformul a de tipul (( )) se substituie cu
(() ()) ;
(( )) (() ()) .
37
T4. Eliminarea negat iilor multiple: Fiecare subformul a de tipul (())
se substituie cu ;
(()) .
T5. Obt inerea structurii CNF: Fiecare subformula de tipul
( ( )) se substituie prin (( ) ( )) ;
( ( )) (( ) ( )) ,
respectiv (( ) ) se substituie prin (( ) ( )) ;
(( ) ) (( ) ( )) .
Deoarece aplicarea ecarei transformari determina substituirea unei sub-
formule cu o subformul a semantic echivalent a cu ea, la ecare etapa se
obt ine o formula semantic echivalent a cu formula init ial a. Rezulta n nal o
reprezentare normalizata CNF semantic echivalenta cu formula init iala.
Exemplul 1.9.1.2. Fie a, b V , = (((b) (a)) (a b)) .
Mult imea subformulelor formulei este
F
0
= a, b, (a) , (b) , (a b) , (((b) (a)) (a b)) .
Aplicarea transformarii T1 determina substituirea subformulei
(((b) (a)) (a b))
prin
((((b) (a)) (a b)) ((a b) ((b) (a)))) .
Rezulta
1
= ((((b) (a)) (a b)) ((a b) ((b) (a)))) .
Aplicarea transformarii T2 determina substituirea subformulelor:
(((b) (a)) (a b)) prin ((((b) (a))) (a b))
((a b) ((b) (a))) prin (((a b)) ((b) (a)))
(a b) prin ((a) b)
((b) (a)) prin (((b)) (a)) .
Rezulta
2
=
_
(((((b)) (a))) ((a) b))
((((a) b)) (((b)) (a)))
_
.
38
((((b)) (a))) prin ((((b))) ((a)))
(((a) b)) prin (((a)) (b)) .
Rezulta
3
=
_
(((((b))) ((a))) ((a) b))
((((a)) (b)) (((b)) (a)))
_
.
((b)) prin b
((a)) prin a.
Rezulta
4
= ((((b) a) ((a) b)) ((a (b)) (b (a)))) .
(((b) a) ((a) b)) prin (((b) ((a) b)) (a ((a) b)))
((a (b)) (b (a))) prin ((a (b (a))) ((b) (b (a)))) .
Rezulta reprezentarea normalizata CNF pentru formula ,
=
_
(((b) ((a) b)) (a ((a) b)))
((a (b (a))) ((b) (b (a))))
_
si
.
Reprezentarea clauzala este
S () =
_
k
1
= ((b) ((a) b)) , k
2
= (a ((a) b)) ,
k
3
= (a (b (a))) , k
4
= ((b) (b (a)))
_
.
Exemplul 1.9.1.3. Fie m, p, o, c, i V, = ((m p) i)
H =
1
= (p (o (c))) ,
2
= ((m (c)) i) .
Conform rezultatelor stabiliten sect iunile precedente, vericarea deductibi-
litat ii formulei sub familia de ipoteze H, corespunde veric arii proprietat ii
de a tautologie a formulei ((
1

2
) ) sau echivalent la demonstrarea
invalidabilit at ii formulei
= ((
1

2
) ()) .
39
Deoarece numarul propozit iilor elementare n = 5, veric arile pot efectuate
dupa modelul din Exemplul 1.9.1. pe baza generarii a 2
5
funct ii de adevar.
Data ind structura de tip conjunctiv, o reprezentare normalizata CNF a
formulei este
=
_
(
2
) ()
_
, unde
1
,
2
, ()
sunt reprezent ari

normalizate CNF corespunzatoare respectiv formulelor
1
,
2
, () . De aseme-
nea, S () = S (
1
) S (
2
) S (()) este o reprezentare clauzala pentru
, unde S (
1
) , S (
2
) , S (()) sunt reprezent ari clauzale respectiv pentru
1
,
2
, () .
Aplicand construct ia descrisa n demonstrat ia Teoremei 1.9.1.1., rezulta
1
= (p (o (c))) ((p) (o (c)))
(((p) o) ((p) (c)))
deci
S (
1
) = k
1
= ((p) o) , k
2
= ((p) (c)) .
2
= ((m (c)) i) (((m (c))) i)
(((m) ((c))) i) (((m) c) i)
deci
S (
2
) = k
3
= (((m) c) i) .
() = (((m p) i)) ((m p)) ((((m p)) i))
(((m p))) (i) ((m p) (i))
deci
S (()) = k
4
= m, k
5
= p, k
6
= (i) .
Pentru formula rezulta reprezentarea clauzala
S () = k
1
, k
2
, k
3
, k
4
, k
5
, k
6
.
Observat ie Deoarece pentru orice formula , ( ) ,
( ) , obt inem urmatoarele reguli de simplicare:
1. Prin eliminarea duplicatelor literalilor din clauza k rezulta clauza k
si
(k) = (k
) .
2. Prin eliminarea duplicatelor clauzelorntr-o reprezentare clauzala S ()
rezulta reprezentarea clauzala S
() si
() = (S ()) = (S
()) .
De asemenea, deoarece pentru orice formule , , ( ) ( ) ,
( ) ( ) , rezulta
40
3. Daca =
n
_
i=1
k
i
; n 1 este o reprezentare normalizata CNF, atunci
pentru orice permutare a mult imii 1, 2, ..., n ,
, unde
=
n
_
i=1
k
(i)
.
4. Fie clauza k =
n
_
i=1
L
i
; n 1. Pentru orice permutare a mult imii
1, 2, ..., n , k k
, unde k
=
n
_
i=1
L
(i)
.
Bazat pe aceste observat ii, n continuare vom presupune ca nu exista
duplicate ale literalilor n clauze si nici duplicate ale aceleiasi clauze ntr-o
reprezentare clauzala. De asemenea, putem permuta arbitrar literalii unei
clauze, respectiv clauzele ntr-o reprezentare normalizata CNF. Pentru sim-
plicarea notat iilor convenim sa eliminam parantezele n expresiile clauzelor,
cu except ia reprezent arilor literalilor negativi.
Lema 1.9.1.1
1) Clauza k =
n
_
i=1
L
i
; n 1 este tautologie, daca si numai daca
exista cel put in o pereche de literali complementari n mult imea L
1
, ..., L
n
.
2) Daca S () este o reprezentare clauzala, k S () si k este
tautologie, atunci (S ()) = (S () k) .
Demonstrat ie
1) Presupunem ca p, (p) L
1
, ..., L
n
, p V.
Rezulta n 2. Fie o permutare a mult imii 1, 2, ..., n , astfel nc at L
(1)
=
p, L
(2)
= (p) .
Conform observat iei precedente, k k
, unde
k
=
n
_
i=1
L
(i)
= L
(1)
L
(2)
k
, k
=
n
_
i=3
L
(i)
.
Pentru orice I obt inem
I (k) = I (k
) = I (p) I ((p)) I (k
) = T, deci k este tautologie. Daca

nu exista literali complementari n mult imea L
1
, ..., L
n
, e p
1
, ..., p
k
si
(q
1
) , ..., (q
r
) submult imile literalilor pozitivi si respectiv negativi;
p
1
, ..., p
k
(q
1
) , ..., (q
r
) = L
1
, ..., L
n
Denim funct ia de adevar : V T, F , s V,

(s) =
_
F, daca s p
1
, ..., p
k
T, daca s V p
1
, ..., p
k
.
41
Evident, I () (L
i
) = F, 1 i n deci I () (k) = F. Rezulta ca pentru
orice clauza tautologie k =
n
_
i=1
L
i
; n 1, exista cel put in o pereche de literali
complementari n mult imea L
1
, ..., L
n
.
2) Fie S () = k
1
, ..., k
n
reprezentare clauzala, astfel ncat exista k
clauza tautologie, k S (). Deoarece (k) = , rezulta
(S ()) =
S()
(k
) = (k)
_

k
S()\{k}
(k
)
_
=
S()\{k}
(k
) = (S () k) .
Observat ie Concluziile stabilite de Lema 1.9.1.1. permit detectarea si eli-
minarea clauzelor tautologii dintr-o reprezentare clauzala, ceea ce n par-
ticular ofera posibilitatea presupunerii, far a restrangerea generalitat ii, ca
reprezent arile clauzale nu cont in tautologii. O reprezentare clauzala care nu
cont ine tautologii este referita ca reprezentare clauzala libera de tautologii.
Obt inerea unei reprezent ari clauzale corespunzatoare unei formule date
poate realizata prin aplicarea procedurii descrise n sect iunea 1.6 pentru
construirea unui arbore de deduct ie ncheiat pentru secventul
S = .
Teorema 1.9.1.2. Fie T = (V (T) , E (T)) arbore ncheiat pentru
S = si e T = n
1
, ..., n
p
mult imea varfurilor terminale din
T (frontiera arborelui). Pentru ecare varf n
i
T, 1 i p, consideram
clauza
k
i
=
l
i
_
j=1
_
s
(i)
j
_
r
i
_
j=1
d
(i)
j
, unde
(n
i
) =
_
s
(i)
1
, ..., s
(i)
l
i
_
_
d
(i)
1
, ..., d
(i)
r
i
_
este secventul etichet a a varfului n
i
, 1 i p.
Mult imea S () = k
1
, ..., k
p
este o reprezentare clauzala pentru si
(S ()) = ().
Demonstrat ie Daca T este arbore de demonstrat ie, atunci (n
i
) , 1 i
p sunt secvent i axioma, deci din Lema 1.9.1.1. rezulta ca toate clauzele
k
i
, 1 i p sunt tautologii, deci (S ()) = .
Din Teorema 1.8.2. rezulta S este secvent valid, deci (S) = .

In con-
tinuare, utilizand rezultatul stabilit de Teorema 1.8.1 obt inem [= , deci
[= , adica () = .

In concluzie, daca T este arbore de demonstrat ie
atunci (S ()) = () = . Daca T nu este arbore de demonstrat ie, atunci
T este arbore contraexemplu.
Din argumentele utilizate n demonstrat iile Teoremei 1.8.2. si
42
Teoremei 1.8.3. rezulta n particular ca orice interpretare, care falsica
secventul eticheta a unui varf terminal, falsica secventul etichet a a rad acinii
si reciproc orice interpretare, care falsica secventul etichet a a radacinii, fal-
sica cel put in un secvent eticheta a unui varf terminal. Cu alte cuvinte,
rezulta (S) =
p
i=1
((n
i
)) .
Deoarece pentru orice I , I ((n
i
)) = T, daca si numai daca exista j,
1 j l
i
si I
_
s
(i)
j
_
= F sau exista j, 1 j r
i
si I
_
d
(i)
j
_
= T rezulta,
I ((n
i
)) = T, daca si numai daca I (k
i
) = T.
Obt inem astfel, (S ()) =
p
i=1
((n
i
)) , deci (S) = (S ()).
Utilizand un argument similar obt inem, (S) = ( ) = () ,
deci n nal rezulta (S ()) = () .
Corolarul 1.9.1.1 Utilizand rezultatul stabilit de Lema 1.9.1.1 rezulta ca,
daca T = n
1
, ..., n
p
este frontiera unui arbore ncheiat pentru secventul
S = si
_
n
i
1
, ..., n
i
q
_
sunt varfurile din T ale caror etichete
nu sunt secvent i axioma, atunci S
() =
_
k
i
1
, ..., k
i
q
_
este o reprezentare
clauzala libera de tautologii pentru formula .
Exemplul 1.9.1.3. Fie a, b, c V si formula
= (((a b) ((a) c)) (b c)) .
In Figura 1.9.1. este reprezentat un arbore ncheiat pentru secventul

S = .
T = (r, n
1
, ..., n
12
, E (T))
n
11
n
6
n
7
n
12
n
10

n
4
n
5
n
8
n
9

n
2
n
3
n
1
r
Figura 1.9.1.
unde
(r) = (((a b) ((a) c)) (b c))
43
(n
1
) = ((a b) ((a) c)) (b c)
(n
2
) = (a b) (b c)
(n
3
) = ((a) c) (b c)
(n
4
) = b (b c)
(n
5
) = a, (b c)
(n
6
) = b b, c (secvent axioma)
(n
7
) = a, b, c
(n
8
) = c (b c)
(n
9
) = (a) , (b c)
(n
10
) = a (b c)
(n
11
) = a b, c
(n
12
) = c b, c (secvent axioma) .
Mult imea frontiera este T = n
6
, n
7
, n
11
, n
12
, deci
S () = k
1
, k
2
, k
3
, k
4
, S
() = k
2
, k
3
unde,
k
1
= (b) b c (clauza tautologie) asociata varfului n
6
k
2
= a b casociata varfului n
7
k
3
= (a) b casociata varfului n
11
k
4
= (c) b c (clauza tautologie) asociata varfului n
12
.
Cu alte cuvinte, = (((a b) ((a) c)) (b c))
,unde
= (((a b) c) (((a) b) c)) este forma normala conjunctiva.

Rezulta () = (((a b) c)) ((((a) b) c)) = ((b c)) .
5.2 1.9.2 Metoda Davis-Putnam pentru vericarea
validabilitat ii formulelor limbajului calculului cu
propozit ii.
Demonstratorul de teoreme Davis-Putnam este un sistem de vericare a val-
idabilitat ii formulelor bazat pe tehnica de respingere. Prelucrarea init iat a
de metoda Davis-Putnam este efectuata asupra reprezentarii clauzale core-
spunzatoare formulei testate.
Daca este o structura simbolica si un simbol, convenim sa notam
) , daca apare printre simbolurile din , respectiv ) cazul contrar.
Denit ia 1.9.2.1 Fie k clauza care nu este tautologie si p V . Clauza k
este p-pozitiva, daca k p) , p-negativa, daca k (p)) respectiv este p-neutra,
daca k )(p) si k )p .
Pentru k clauza -pozitiva, notam k clauza rezultata prin eliminarea
literalului din .
Observat ie Fie = (p) , p V. Convenim sa acceptam () ca literal si
anume () reprezinta literalul propozit ie elementar a p. Justicarea acestei
convent ii rezida din proprietatea ((p)) p.
44
Pentru k clauza si literal, notam k clauza rezultata prin eliminarea
literalului din .
Denit ia 1.9.2.2 Fie S () o reprezentare clauzala libera de tautologii si
literal. Fie submult imile de clauze
= k [ k S () , k )
= k [ k S () , k ())
= k [ k S () , k ) , k )()
POS
() =
0
_
k [ k
+
_
NEG
() =
0
_
k () [ k
_
.
Observat ie Evident,
+
()
,
=
+
()
,
0
=
0
()
. Deoarece S ()
este reprezentare clauzala libera de tautologii, pentru orice literal ,
+
este o partit ie a mult imii S () .

De asemenea,
+
()
,
=
+
()
,
0
=
0
()
.
Exemplul 1.9.2.1 Fie S () = k
1
, k
2
, k
3
, k
4
, k
5
, k
6
, unde k
1
= (p) o,
k
2
= (p) (c), k
3
= (m) c i, k
4
= m, k
5
= p, k
6
= (i) .
Pentru = (p) ,
= (p) o, (p) (c)
= p
= (m) c i, m, (i)
POS
() = (m) c i, m, (i) o, (c)

NEG
() = (m) c i, m, (i) 2 .
Observat ie Daca S () este o reprezentare clauzala libera de tautologii,
atunci pentru orice literal , POS
() , NEG
() sunt de asemenea reprezentari

clauzale libere de tautologii. Literalul nu apare n clauzele reprezent arilor
clauzale POS
() , NEG
() .
literal. Spunem ca este literal pur, daca
= . Clauza k =
n
_
i=1
L
i
este
clauza unitara, daca n = 1.
Teorema 1.9.2.1 (Teorema de separare Davis-Putnam). Fie S () o reprezen-
tare clauzala libera de tautologii. Daca S () este validabil a, atunci pentru
orice literal , cel put in una dintre mult imile de clauze POS
() , NEG
()
este validabil a. Daca exista un literal , astfel nc at cel put in una dintre
mult imile de clauze POS
() , NEG
() este validabil a, atunci S () este

validabil a.
Demonstrat ie Presupunem ca S () este validabil a si e I (S ())
arbitrara. Demonstram ca pentru orice literal, daca I () = T, atunci
45
I (NEG
()) = T, respectiv daca I () = F, atunci I (POS
()) = T.
Presupunem I () = T. Fie k NEG
() arbitrara.
a) daca k
0
, cum
0
S () si I (S ()) = T, rezulta I (k) = T

b) daca k
_
k
() [ k
_
, e k
, astfel nc at
k = k
() , deci k
= k () .
Deoarece k
S () , rezulta I (k
) = T, deci
I (k
) = I (k) I (()) = I (k) .

Obt inem astfel, I

kNEG
()
(k) = (NEG
()) .
Un argument similar conduce la concluzia I (POS
()) n cazul n
care I () = F.
Presupunem ca exista un literal , astfel nc at cel put in una dintre mult imile
de clauze POS
() , NEG
() este validabil a.
Presupunem ca POS
() este validabil a si e I (POS
()) .
Denim funct ia de adevar : V T, F astfel,
a) daca V, atunci p V, (p) =
_
I (p) , daca p ,=
F, daca p =
b) daca V, atunci p V, (p) =
_
I (p) , daca (p) ,=
T, daca (p) =
Evident, rezulta I () () = F si pentru orice k clauza, astfel nc at k )
si k )() , I () (k) = I (k) .
Fie k S () arbitrara.
a) daca k
0
, atunci I () (k) = I (k) si cum

0
POS
() rezulta
I (k) = T, deci I () (k) = T;
b) daca k
, atunci k k
1
() , deci
I () (k) = I () (k
1
) I () (()) = I () (k
1
) T = T;
c) daca k
+
, atunci k POS
() , deci I (k ) = T.
Deoarece S () este reprezentare clauzala libera de tautologii
(k ) ) si (k ) )(), deci I () (k ) = I (k ) .
Rezulta I () (k ) = T. Evident, k (k ) , deci
I () (k) = I () (k ) I () () = T I () () = T.
Obt inem n nal, I ()

kS()
(k) = (S ()) , deci S () este valid-
abila.
Un argument similar conduce la aceeasi concluzie n ipoteza ca NEG
()
este validabila.
Corolarul 1.9.2.1. Daca S () este o reprezentare clauzala libera de tau-
tologii, atunci (S ())

V V
((NEG
()) (POS
())) .
Justicarea relat iei este imediata si rezulta din demonstrat ia Teoremei
1.9.2.1.
46
Corolarul 1.9.2.2. (Regula clauzei unitare) Fie S () reprezentare clauzala
libera de tautologii. Daca este clauza unitara, atunci S () este validabil a,
daca si numai daca NEG
() este validabila.
Demonstrat ie Deoarece este clauza unitara,
+
. Rezulta
= 2 POS
() , deci cum clauza vida este invalidabila, rezulta

POS
() invalidabil a. Daca S () este validabila, utilizand rezultatul sta-

bilit de Teorema 1.9.2.1., rezulta
NEG
() este validabila. Reciproc, daca NEG
() este validabila,
atunci din Teorema 1.9.2.1 obt inem ca S () este validabila.
Corolarul 1.9.2.3 (Regula literalilor puri) Fie S () reprezentare clauzala
libera de tautologii. Daca este literal pur, atunci S () este validabil a, daca
si numai daca NEG
Demonstrat ie Deoarece este literal pur,
= deci
NEG
() =
0
POS
() . Obt inem
(POS
()) =
kPOS
()
(k)
kNEG
()
(k) = (NEG
()) .
Daca S () este validabil a si I este astfel nc at I (S ()) = T, atunci
din Corolarul 1.9.2.1 obt inem I (POS
()) = T sau
I (NEG
()) = T.
Deoarece (POS
()) (NEG
()) , rezulta I (NEG
()) = T, deci
NEG
() este validabila.
Daca NEG
() este validabil a, atunci din Teorema 1.9.2.1 obt inem di-

rect concluzia S () validabila.
Rezultatul stabilit de teorema de separare Davis-Putnam constituie su-
portul pentru dezvoltarea unei tehnici de cautare sistematica a unui model
pentru o reprezentare clauzala data.
Fie S () reprezentare clauzala libera de tautologii si
1
, ...,
n
literalii
care apar n clauzele din S () . Fie reprezentarile clauzale
i
1
...i
k
[ i
1
, ..., i
k
0, 1 , 1 k n, rezultate astfel,
0
= NEG
1
() ,
1
= POS
1
() ,
i
1
...i
k1
0
=
= NEG
k
_
i
1
...i
k1
_
,
i
1
...i
k1
1
= POS
k
_
i
1
...i
k1
_
, k = 2, ..., n.
Deoarece n clauzele reprezent arii clauzale
i
1
...i
k
nu mai apar literalii
1
, ...,
k
, obt inem ca toate reprezent arile clauzale
i
1
...i
n
, i
1
, ..., i
n
0, 1 cont in numai clauze far a literali. Rezulta ca pen-
tru orice
i
1
, ..., i
n
0, 1 ,
i
1
...i
n
2 , .
47
Daca
i
1
...i
n
= 2 pentru tot i i
1
, ..., i
n
0, 1 , atunci pe baza concluziei
stabilite de Teorema 1.9.2.1, toate reprezent arile clauzale
i
1
...i
n1
rezulta in-
validabile. Iterand acelasi argument, obt inem ca toate reprezentarile clauzale
i
1
...i
k
, i
1
, ..., i
k
0, 1 , 1 k n sunt invalidabile, deci n nal S ()
rezulta invalidabila. Daca exista i
1
, ..., i
n
0, 1 , astfel ncat
i
1
...i
n
= ,
atunci din Teorema 1.9.2.1,
i
1
...i
n1
rezulta validabil a. Iterand acelasi ar-
gument, obt inem ca toate reprezentarile clauzale
i
1
...i
k
, 1 k n sunt
validabile, deci n nal S () rezulta validabil a.
Metoda descrisa corespunde generarii unui arbore binar complet cu varfurile
etichetate cu reprezent arile clauzale
i
1
...i
k
, i
1
, ..., i
k
0, 1 , 1 k
n si radacina etichetat a cu S () . Orice varf intermediar corespunde unei
act iuni de separare a reprezent arii clauzale asociate ca etichet a a varfului n
partea pozitiva (POS) si partea negativa (NEG) n raport cu un anume
literal. Utilizand rezultatele stabilite de Corolarul 1.9.2.2 si Corolarul
1.9.2.3, obt inem ca, n cazul n care reprezentarea clauzala corespunzatoare
unui varf, e cont ine o clauza unitara, e exista un literal pur, nu mai este
necesara generarea ambilor i ai varfului, pentru varful respectiv ind su-
cient a generarea unui singur u.

Intr-adevar, daca reprezentarea clauzala
corespunzatoare varfului cont ine o clauza unitara , atunci POS
() este
invalidabil a, deci toate varfurile din subarborele de rad acina etichetat a prin
reprezentarea clauzala POS
() vor avea ca etichete reprezentari clauzale

invalidabile. Daca n reprezentarea clauzala corespunzatoare varfului ex-
ista un literal pur atunci ntreaga informat ie relativ la validabilitatea
reprezent arii este cont inuta de subarborele de rad acina etichetat a NEG
().
De asemenea, daca reprezentarea clauzala, eticheta a unui varf este for-
mula vida, atunci S () rezulta validabil a, deci nu mai este necesara ex-
tinderea n continuare a arborelui. Daca reprezentarea clauzala etichet a a
unui varf cont ine clauza vida, atunci toate reprezent arile clauzale etichete
ale varfurilor din subarborele de rad acina acel varf vor invalidabile, deci
devine inutila extinderea arborelui n direct ia acelui varf.
Descrierea metodei de demonstrare automata rezultata pe baza aces-
tor considerat ii este prezentata n continuare. Simularea generarii arborelui
etichetat cu reprezentari clauzale este realizata prin ment inerea unei stive T
n care sunt ret inute varfurile arborelui generate, dar nc a neprelucrate.
48
procedure DvP;
Intrare: Structura de date pentru stocarea reprezent arii clauzale S ()
EliminaTautologii(S ()) ;
S () ; T ; sw false;
repeat
if = then
write (
validabil a
) ;
swtrue
else
if 2 then
if T = then
write (
invalidabil a
) ;
swtrue
else
TOP (T) ;
POP (T) ;
endif
else
if (exist a clauza unitara) or
(exist a literal pur )
then
NEG
()
else
alege( literal) ;
NEG
() ;
PUSH (T, POS
())
endif
endif
endif
until sw
end
Observat ie Apelul EliminaTautologii(S ()) realizeaza detectarea si eli-
minarea clauzelor tautologii din reprezentarea clauzala S () . Apelul este
necesar doar la momentul init ial, deoarece daca S () este o reprezentare
clauzala libera de tautologii, atunci toate reprezentarile clauzale generate pe
durata caut arii init iate de procedura DvP sunt reprezent ari clauzale libere
de tautologii. Apelul alege( literal) efectueaza selectarea unui literal pentru
aplicarea operat iei de separare reprezentarii clauzale curente.
Exemplul 1.9.2.2. Evolut ia determinata de procedura DvP pentru datele
49
de intrare S () = k
1
, k
2
, k
3
, k
4
, k
5
, k
6
, unde
k
1
= (p) o, k
2
= (p) (c) , k
3
= (m) c i,
k
4
= m, k
5
= p, k
6
= (i)
este :
Init ializari: (p) o, (p) (c) , (m) c i, m, p, (i) ;
sw false; T
Iterat ia 1: = m clauza unitara
NEG
m
() = (p) o, (p) (c) , c i, p, (i)
Iterat ia 2 : = p clauza unitara
NEG
p
() = o, (c) , c i, (i)
Iterat ia 3 : = o clauza unitara (literalul o este si literal pur)
NEG
o
() = (c) , c i, (i)
Iterat ia 4 : = (c) clauza unitara
NEG
(c)
() = i, (i)
Iterat ia 5 : = i clauza unitara
NEG
i
() = 2
Iterat ia 6 :2 si T = write (
invalidabil a
) , swtrue
stop
Observat ie Deoarece algoritmul decide ca reprezentarea clauzala S ()
este invalidabil a, rezulta H , unde
= ((m p) i) ,
H =
1
= (p (o (c))) ,
2
= ((m (c)) i)
(Exemplul 1.9.1.3)
Exemplul 1.9.2.3 .Evolut ia determinata de procedura DvP pentru datele
de intrare S () = k
1
, k
2
, k
3
, k
4
, unde
k
1
= a (b) c, k
2
= (a) (c) , k
3
= (c) b, k
4
= (b) a
este :
Init ializari: a (b) c, (a) (c) , (c) b, (b) a ;
sw false; T
Iterat ia 1: Nu exista clauza unitara si nici literal pur;
apelul alege( literal) selecteaza = a
NEG
a
() = (c) , (c) b
T POS
a
() = (b) c, (c) b, (b)
Iterat ia 2 : = (c) clauza unitara (literalul (c) este si literal pur)
50
NEG
(c)
() =
Iterat ia 3 : = decizia terminala validabil a
5.3 1.9.3 Metoda bazata pe principiul rezolut iei pen-
tru vericarea validabilitat ii formulelor limbajului
calculului cu propozit ii.
Rezolut ia a fost introdusa ca regula de inferent a de catre J.A.Robinson n
1965 si constituie sistemul deductiv cel mai frecvent utilizat n demonstrarea
automata.
Reamintim ca rezolut ia este o regula de inferent a derivat a, reprezentat a
convent ional prin
(),(())
()
REZ (Aplicat ia 1.4.9).
Observat ie Deoarece (( ) ((() ) ( ))) T
h
, aplicand
teorema deduct iei obt inem ( ) , (() ) ( ) sau echivalent
( ) , (() ) ( ) si care din punct de vedere semantic
revine la ( ) , (() ) ( ) ,
adica (( )) ((() )) (( )) .
Deoarece (( )) = ( ()) () = (()) () =
((() )) si
((() )) = ( (())) () = () () = (( ))
obt inem,
((() )) (( )) (( )) ,
adica (() ) , ( ) ( ) ,
ceea ce este echivalent cu (() ) , ( ) ( ) .
Denit ia 1.9.3.1 Fie k
1
, k
2
clauze si literal. Clauzele k
1
, k
2
sunt rezolubile,
daca k
1
) si k
2
()). Clauza rez
(k
1
, k
2
) = (k
1
) (k
2
()) este
rezolventa perechii de clauze (k
1
, k
2
). Clauzele k
1
, k
2
se numesc clauze
parentale ale rezolventei.
Observat ie

In particular, pentru = , = (k
2
()) ,
= (k
1
) , din observat ia precedent a rezulta k
1
, k
2
rez
(k
1
, k
2
)
sau echivalent, (k
1
) (k
2
) (rez
(k
1
, k
2
)) . Evident, daca nici una din
clauzele k
1
, k
2
nu este tautologie, atunci rez
(k
1
, k
2
)) si
rez
(k
1
, k
2
)) () .
Exemplul 1.9.3.1 Fie k
1
= a (b) c, k
2
= (a) (c),
k
3
= (b) (a) .
Clauzele k
1
, k
2
sunt arezolubile si crezolubile.
rez
a
(k
1
, k
2
) = (b) c (c)
rez
c
(k
1
, k
2
) = a (b) (a)
Clauzele k
1
, k
3
sunt arezolubile
51
rez
a
(k
1
, k
3
) = (b) c (b) c (b)
Clauzele k
2
, k
3
nu sunt rezolubile
Din exemplele considerate rezulta ca este posibil ca rezolventa a doua
clauze sa e clauza tautologie n condit iile n care ambele clauze parentale
nu sunt tautologii. De asemenea, este posibil ca n rezolventa unei perechi
de clauze sa e generate duplicate ale unuia sau mai mult i literali.
literal. Rezolut ia REZ
() n raport cu literalul este reprezentarea

clauzala,
REZ
() =
0
_
rez
(k
1
, k
2
) [ k
1

+
, k
2

_
Exemplul 1.9.3.2 Daca
S () = (p) o, (p) (c) , (m) c i, m, p, (i) ,
atunci,
REZ
p
() = (m) c i, m, (i) , o, (c)
REZ
c
(REZ
p
()) = (m) i, m, (i) , o
REZ
i
(REZ
c
(REZ
p
())) = (m) , m, o
REZ
m
(REZ
i
(REZ
c
(REZ
p
()))) = 2, o .
Teorema 1.9.3.1 (Teorema de baza a rezolut iei). Fie S () o reprezentare
clauzala.
Daca S () este validabil a, atunci pentru orice literal , REZ
() este
validabil a. Daca exista un literal , astfel nc at REZ
() este validabil a,
atunci S () este validabil a.
Demonstrat ie Presupunem ca S () este validabila si e literal arbitrar.
Fie I (S ()) arbitrara, deci I

kS()
(k).
Pentru orice k REZ
() obt inem
a) daca k
0
, deoarece
0
S () rezulta I (k) = T;
b) daca k = rez
(k
1
, k
2
) pentru anume k
1

+
, k
2

, atunci, cum
k
1
, k
2
rez
(k
1
, k
2
) , rezulta I (k) = T.
Obt inem astfel I

kREZ
()
(k) = (REZ
()) , deci REZ
() este
validabil a.

In particular, deoarece pentru orice I (S ()) a rezultat
I (REZ
()) , obt inem (S ()) (REZ
()) .
Presupunem ca exista literal, astfel nc at REZ
() este validabil a si
e I (REZ
()) arbitrara.
Daca I (POS
()) , atunci, utilizand rezultatul stabilit de

Teorema 1.9.2.1, rezulta S () validabila. Daca I / (POS
()) , atunci
exista k POS
() , astfel ncat I (k) = F. In acest caz, deoarece
REZ
(), obt inem k = k

1
pentru anume k
1

+
.
Fie k
NEG
() arbitrara.
52
a) daca k
REZ
() , atunci I (k
) = T;
b) daca k
= k
2
() pentru anume k
2

, atunci k
1
, k
2
sunt rezolubile
si rez
(k
1
, k
2
) REZ
() deci I (rez
(k
1
, k
2
)) = T.
Obt inem
I (rez
(k
1
, k
2
)) = I ((k
1
) (k
2
())) =
= I ((k
1
)) I ((k
2
())) = I (k) I (k
) = F I (k
) = I (k
) ,
deci I (k
) = T.
Rezulta I

k
NEG
()
(k
) = (NEG
()) , deci NEG
() este vali-
dabila. Utilizand rezultatul stabilit de Teorema 1.9.2.1, rezulta S () valid-
abila.
In particular, a rezultat ca pentru orice I (REZ
()) , I (POS
())
sau I (NEG
()) , deci
(REZ
()) (POS
()) (NEG
()) .
Corolarul 1.9.3.1 Daca S () este o reprezentare clauzala, atunci
(S ())
V V
(REZ
())
V V
((NEG
()) (POS
())) .
Demonstrat ie Din argumentele utilizaten demonstrat ia Teoremei 1.9.3.1
a rezultat ca pentru orice literal,
(S ()) (REZ
()) , deci (S ())

V V
(REZ
()) .
De asemenea, pentru ecare literal, a rezultat relat ia
(REZ
()) (POS
()) (NEG
()) , deci
V V
(REZ
())
V V
((NEG
()) (POS
())) .
Denit ia 1.9.3.3 Fie S () o reprezentare clauzala libera de tautologii.
Secvent a de clauze k
1
, ..., k
n
este o S () derivare rezolutiva daca pentru
orice i, 1 i n, este ndeplinita una din condit iile:
) k
i
S () ;
) exista 1 j, p i si exista literal, astfel nc at k
i
= rez
(k
j
, k
p
) .
S () derivarea rezolutiva k
1
, ..., k
n
este o S () respingere rezolutiva,
daca k
n
= 2.
Teorema 1.9.3.2 (Teorema de completitudine a rezolut iei). Fie S () o
reprezentare clauzala. Atunci S () este invalidabil a, daca si numai daca
53
exista o S () respingere rezolutiva.
Demonstrat ie Demonstram ca pentru orice S () derivare rezolutiva
k
1
, ..., k
n
, S () [= k
i
, 1 i n.
Evident, k
1
S () , deci cum (S ()) =
kS()
(k) (k
1
), rezulta
S () [= k
1
.
Presupunem S () [= k
i
, i, 1 i j n 1.
Daca k
j+1
S () , atunci din (S ()) =
kS()
(k) (k
j+1
) obt inem
S () [= k
1
.
Daca exista i, p, 1 i, p j si literal, astfel nc at
k
j+1
= rez
(k
i
, k
p
), utilizand ipoteza inductiva,obt inem
(S ()) (k
i
) (k
p
) (rez
(k
i
, k
p
)) deci S () [= k
j+1
.
Presupunem ca exista o S () derivare rezolutiva k
1
, ..., k
n
= 2.
Din (S ()) (2) = obt inem evident (S ()) = , deci S () este
invalidabil a.
Reciproc, presupunem ca S () este invalidabil a. Far a restrangerea generali-
tat ii, putem presupune ca S () este libera de tautologii.
Fie
1
, ...,
n
literalii care au ocurent e n clauzele mult imii S () . Con-
sideram secvent a de reprezentari clauzale S
0
() = S () ,
S
i
() = REZ
i
(S
i1
()) , i = 1, ..., n.
Presupunem de asemenea ca S
i
() , i = 1, ..., n sunt libere de tautologii.
Rezulta ca pentru ecare i = 1, ..., n, literalii
1
, ...,
i
nu au ocurent e n
clauzele mult imii S
i
(), deci S
n
() = sau
S
n
() = 2 .
Daca S
n
() = , atunci S
n1
Din Teorema 1.9.3.1 rezulta S
i
() validabila, i = 0, ..., n, deci S () este
validabil a.
Analog, daca S
n
() = 2 , atunci S
n1
() este invalidabila, deci iterand
acelasi argument, obt inem S
i
() invalidabila, i = 0, ..., n.
In ipoteza ca S () este invalidabila rezulta S

n
() = 2 .
Daca S
i
() =
1
i
, ...,
m
i
i
. i = 0, ..., n , unde m
n
= 1 si
1
n
= 2, atunci
1
1
, ...,
m
1
1
,
1
2
, ...,
m
2
2
, ...,
1
n1
, ...,
m
n1
n1
,
1
n
este o
S () derivare rezolutiva.
Deoarece
1
n
= 2 , obt inem n nal ca
1
1
, ...,
m
1
1
,
1
2
, ...,
m
2
2
, ...,
1
n1
, ...,
m
n1
n1
,
1
n
= 2
este o S () respingere rezolutiva.
Rezultatul stabilit de Teorema 1.9.3.2 constituie suportul unui sistem
de demonstrare automata pentru vericarea validabilit at ii reprezentarilor
clauzale.

In esent a, metoda revine la tentativa de obt inere a unei respingeri
rezolutive prin substituirea reprezent arii clauzale curente printr-o reprezentare
54
clauzala cu num ar de literali strict mai mic, dar posibil cu mai multe clauze.
Deoarece prin luarea rezolventelor este posibila generarea de clauze tau-
tologii, n scopul ment inerii reprezent arilor clauzale libere de tautologii este
necesar ca la ecare etapa sa e aplicat un test pentru detectarea si elim-
inarea rezolventelor tautologii nou generate. Spre deosebire de tehnica Davis-
Putnam, implementarea demonstratorului rezolutiv nu necesita ment inerea
unei structuri de date suplimentare. Similar metodei Davis-Putnam, apli-
carea prioritara a regulilor literalilor puri si, respectiv, a clauzei unitare este
o modalitate de prevenire a cresterii excesive a num arului de clauze.
Descrierea algoritmului de demonstrare automata rezolutiv este:
procedure DemRez;
Intrare: Structura de date pentru stocarea reprezent arii clauzale S () ;
EliminaTautologii(S ()) ;
EliminaDuplicate(S ()) ;
S () ; sw false;
repeat
if = then
write (
validabil a
) ;
swtrue
else
if 2 then
write (
invalidabil a
) ;
swtrue
else
if (exist a clauza unitara) or
(exist a literal pur )
then
NEG
()
else
alege( literal) ;
REZ
() ;
EliminaTautologii() ;
EliminaDuplicate() ;
endif
endif
endif
until sw
end
Observat ie Similar algoritmului DvP, apelul EliminaTautologii() de-
tecteaza si elimina clauzele tautologii din reprezentarea clauzala curent a
55
(init ial = S ()) . Apelul este necesar la ecare etapan care noua reprezen-
tare clauzala este calculata ca rezolut ie a reprezentarii clauzale curente.
Apelul EliminaDuplicate() detecteaza si elimina duplicatele literalilor din
ecare clauza a reprezentarii clauzale curente. Apelul alege( literal) efectueaza
selectarea unui literal pentru aplicarea rezolut iei.
Exemplul 1.9.3.3 Procedura DemRez aplicata reprezent arii clauzale
S () = (a) (c) b, (b) c, (c) a, a (b) (c) ,
determina urmatoarea evolut ie:
Init ializare: S () , sw false.
Iterat ia 1: Nu exista clauze unitare si nici literali puri.
Apelul alege( literal) = a
REZ
a
() = (b) c, (c) b (c) , (c) b (b) (c)
Apelul EliminaTautologii() elimina clauza tautologie
(c) b (b) (c)
(b) c, (c) b (c)
Apelul EliminaDuplicate() elimina duplicatul literalului (c) din
(c) b (c)
(b) c, (c) b .
Iterat ia 2: Nu exista clauze unitare si nici literali puri.
Apelul alege( literal) = b
REZ
b
() = c (c)
Apelul EliminaTautologii() elimina clauza tautologie c (c)

Apelul EliminaDuplicate() nu determina modicari.
Iterat ia 3: = write (
validabil a
) , swtrue stop.
5.4 1.9.4 Demonstratorul Gentzen pentru vericarea
propozit ii.
Principalul dezavantaj comun metodei Davis-Putnam si metodei bazate pe
rezolut ie n vericarea unei deduct ii H , unde H =
1
, ...,
n
, =
1
, ...,
m
rezida din necesitatea preprocesarii formulei =
n
_
i=1
m
_
j=1
(
j
)
pentru obt inerea reprezentarii clauzale S (). Conform rezultatelor stabilite
n sect iunile precedente, problema veric arii H este echivalenta cu H
56
si revine la vericarea validabilit at ii formulei =
n
_
i=1
i

m
_
j=1
(
j
) . Din
prezentarea efectuata n sect iunea 1.6, calculul cu secvent i este aplicabil nu-
mai n cazul n care formulele din mult imile antecedent si succedent cont in
n exclusivitate conective din mult imea L , n timp ce formulele din
H pot eventual sa cont in a si conectiva .
Aplicand formulelor din H, transformarea constandn substituirea cons-
truct iilor de tipul ( ) subformule ale formulelor din H respectiv prin
construct iile semantic echivalente
(( ) ( )), rezulta mult imile H
1
,
1
.
Evident (H) = (H
1
) si () = (
1
) , deci H , daca si numai daca
H
1

1
.
Deoarece H , daca si numai daca H , rezulta H , daca si numai
daca H
1

1
.
Concluzia Teoremei 1.8.1 permite reformularea problemei H n ter-
menii validitat ii secventului S = H , respectiv concluziile
Teoremelor 1.8.2 si 1.8.3 stabilind corespondent a dintre proprietat ile de
validitate si demonstrabilitate ale unui secvent nit.
Concluzionand, obt inem ca
1
, ...,
n

1
, ...,
m
daca si numai daca
secventul S =
1
, ...,
n

1
, ...,
m
este secvent demonstrabil si ca
atare, problema vericarii
1
, ...,
n

1
, ...,
m
poate rezolvat a pe
baza unei tentative de construct ie a unui arbore de demonstrat ie pentru
secventul S.
Tentativa de construct ie a unui arbore de demonstratie T (S) pentru un
secvent dat S este realizata prin expandari succesive aplicate varfurilor ter-
minale etichetate cu secvent i care nu sunt ncheiat i din arborele de deduct ie
curent T. La momentul init ial, arborele de deduct ie are numai varful rad acina
etichetat cu S. Pasul de expandare este aplicat varfului n
1
selectat de pe
frontiera T a arborelui curent generat T si consta n selectarea unei formule
/ V din antecedentul sau succedentul secventului eticheta S
1
a varfului si
identicarea regulei Gentzen asociate. Daca regula Gentzen este de primul
tip, e aceasta
S
2
S
1
, atunci arborele T este extins prin adaugarea unui varf nou
n
2
ca u al varfului n
1
cu eticheta (n
2
) = S
2
. Daca S
2
este secvent ncheiat
si nu este axioma, atunci noul arbore este un arbore contraexemplu pentru
S, deci S nu este secvent valid si n consecint a,
1
, ...,
n

1
, ...,
m
.
Daca regula Gentzen este de al doilea tip, e aceasta
S
2
,S
3
S
1
, atunci ar-
borele T este extins prin adaugarea noilor varfuri n
2
, n
3
ca i ai varfului n
1
,
etichetele noilor varfuri ind (n
2
) = S
2
si respectiv (n
3
) = S
3
. Daca cel
put in unul dintre secvent ii S
2
, S
3
este secvent ncheiat si nu este axioma,
atunci noul arbore este arbore contraexemplu pentru S, deci
1
, ...,
n

1
, ...,
m
.
57
Selectarea varfului pentru aplicarea pasului de expandare este efectuata
astfel:
) Daca toate varfurile din T au etichete secvent i axioma, atunci T este
un arbore de demonstrat ie pentru S, deci
1
, ...,
n

1
, ...,
m
si se
decide terminarea procesului de expandare.
)

In caz contrar, selecteaza pentru aplicarea pasului de expandare unul
din varfurile din T a carui eticheta nu este secvent axioma.
Observat ie Presupunem ca tentativa de construct ie a unui arbore de
demonstrat ie pentru secventul S determina n nal un arbore contraexemplu
T. Daca n este varful generat astfel nc at (n) este secvent ncheiat si nu este
axioma, atunci pentru orice interpretare I astfel nc at I ((n)) = F, rezulta
I (S) = F. Cu alte cuvinte, interpretarea I demonstreaza
1
, ...,
n

1
, ...,
m
, deci invalideaza (falsica) armat ia
1
, ...,
n

1
, ...,
m
.
Exemplul 1.9.4.1 Fie H , unde p, q, r, s, t V,
H = (p (q)) , (p q) , (t r) , (p s) , = t .
Aplicarea demonstratorului Gentzen secventului S = H determina
urmatoarea evolut ie:
Init ializare: T : r, (r) = S.
P1: T = r , r varf selectat, (p (q))formula selectata, regula G2
T :
n
1
r
(n
1
) = p, (q) , (p q) , (t r) , (p s) t
P2: T = n
1
, n
1
varf selectat,(q)formula selectata, regula G1
T :
n
2
n
1
r
(n
2
) = p, (p q) , (t r) , (p s) q, t
P3: T = n
1
, n
2
varf selectat,(p q)formula selectata, regula G4
T :
n
3
n
4
n
2
n
1
r
(n
3
) = p, q, (t r) , (p s) q, t
(n
4
) = p, (t r) , (p s) p, q, t
58
P4: T = n
3
, n
4
Ambele varfuri au etichete secvent i axioma,deci T arbore
de demonstrat ie pentru S.
Exemplul 1.9.4.2 Fie H , unde p, q, r, s V,
H = (((p) q) ((r) s)) , = .
Aplicarea demonstratorului Gentzen secventului S = H determina
urmatoarea evolut ie:
Init ializare: T : r, (r) = (((p) q) ((r) s)) .
P1: T = r , r varf selectat, (((p) q) ((r) s)) formula selec-
tata, regula G4
T :
n
1
n
2
r
(n
1
) = ((r) s)
(n
2
) = ((p) q)
P2: T = n
1
, n
2
, n
1
varf selectat, ((r) s) formul a selectata,
regula G4
T :
n
3
n
4
n
1
n
2
r
(n
3
) = s
(n
4
) = (r) .
Varful nou generat n
3
are eticheta secvent ncheiat si care nu este axioma,
deci
T este arbore contraexemplu (((p) q) ((r) s)) .
5.5 1.9.5 Metoda arborilor semantici pentru vericarea
propozit ii.
Metoda arborilor semantici este un algoritm relativ ecient pentru vericarea
validabilit at ii formulelor limbajului calculului cu propozit ii. Similar metode-
lor precendente, metoda init iaz a cautarea sistematica a unui model pentru
formula careia i este aplicata. Ideea care sta la baza metodei este simpla si
intuitiv a si anume este bazata pe observat ia ca o mult ime nita de literali
59
este invalidabila, daca si numai daca mult imea cont ine cel put in o pereche
de literali complementari. Deoarece orice structura simbolica de tipul for-
mul a cont ine un numar nit de literali, vericarea validabilit at ii unei formule
revine n ultima instant a la o tehnica de construct ie a uneia sau mai multe
mult imi de literali corelate semantic cu formula considerata.
De exemplu, e formula
= (p ((q) (p))) .
Pentru I arbitrara, I () = T, daca si numai daca I (p) = T
si I (((q) (p))) = T. Deoarece I (((q) (p))) = T, daca si numai
daca I ((q)) = T sau I ((p)) = T. Rezulta I () = T, daca si nu-
mai daca I (p) = T si I ((q)) = T deci () = (p, (q)).

In acest
mod, validabilitatea formulei corespunde validabilit at ii mult imii de liter-
ali p, (q), care este evident validabila. Deci este validabil a si () =
I [ I , I (p) = T, I (q) = F.
Procedand n mod similar pentru formula
= ((p q) ((p) (q))) ,
pentru I arbitrara obt inem, I () = T daca si numai daca I ((p q)) =
T si I (((p) (q))) = T. Rezulta I () = T, daca si numai daca este
indeplinita cel put in una din condit iile,
a) I (p) = I ((p)) = I ((q)) = T,
b) I (q) = I ((p)) = I ((q)) = T,
adica daca si numai daca cel put in una din mult imile
p, (p) , (q) , q, (p) , (q) este validabila.
Evident, ambele mult imi cont in cate o pereche de literali complementari,
deci sunt invalidabile, ceea ce n nal implica, invalidabil a.
Implementarea unei metode de cautare sistematica este facilitata de uti-
lizarea unor reprezent ari tabelare si/sau grace.

In cele ce urmeaza, opt iunea
este pentru structuri de reprezentare de tip arborescent etichetate, sistemul
de etichete ind gestionat astfel: radacina arborelui este etichetata cu for-
mula data, varfurile interioare sunt etichetate cu formulele generate pe durata
procesului de cautare respectiv varfurile terminale au ca etichete mult imi de
literali a caror validabilitate este testata. Varfurile terminale cu etichete
mult imi invalidabile sunt marcate (varf nchis), respectiv varfurile ter-
minale cu etichete mult imi validabile sunt marcate _ (varf deschis). Ar-
borele etichetat rezultat se numeste arbore semantic.
Denit ia 1.9.5.1. Un arbore semantic este complet, daca toate varfurile
terminale sunt marcate sau _. Un arbore semantic complet este
nchis, daca toate varfurile terminale sunt marcate . Daca cel put in
60
un varf terminal al unui arbore semantic complet este marcat _, atunci
arborele este deschis.
Exemplul 1.9.5.1
(p ((q) (p)))
p, ((q) (p))
p, (q) p, (p)
_
Figura 1.9.5.1. Arbore semantic pentru = (p ((q) (p))) .
((p q) ((p) (q)))
(p q) , ((p) (q))
(p q) , (p) , (q)
p, (p) , (q) q, (p) , (q)

Figura 1.9.5.2. Arbore semantic pentru = ((p q) ((p) (q))) .
Denit ia 1.9.5.2. Fie FORM. Spunem ca este o formul a, daca
este ndeplinit a una din condit iile:
) exista FORM, astfel ncat = (())
) exista , FORM, astfel nc at = ( )
) exista , FORM, astfel ncat = (( ))
) exista , FORM, astfel nc at = (( ))
) exista , FORM, astfel ncat = ( ) .
Denit ia 1.9.5.3. Fie FORM. Spunem ca este o formul a, daca
este ndeplinit a una din condit iile:
) exista , FORM , astfel ncat = ( )
) exista , FORM, astfel nc at = (( ))
) exista , FORM, astfel ncat = ( )
) exista , FORM, astfel nc at = (( )) .
Generarea unui tablou semantic este bazata pe urmatoarele doua tipuri
de reguli:
61
1. reguli (Reguli pentru formule)

1

2
(())
( )
(( )) () ()
(( )) ()
( ) ( ) ( )
2. reguli (Reguli pentru formule)

1

2
( )
(( )) () ()
( ) ()
(( )) (( )) (( ))
Observat ie Mult imea FORM este partajata n mult imea -formulelor
si respectiv mult imea -formulelor. Pentru orice formula, regula aplicabila
exista si este unica.
Procedura pentru construct ia unui arbore semantic
complet.
Fie formula a carei validabilitate este testata.
Init ializare: T arbore cu un singur varf (rad acina) etichetat
Condit ia de terminare C : toate varfurile terminale ale arborelui T sunt
marcate sau _
P1. Selecteaza un varf terminal neetichetat n. Fie U (n) eticheta varfului n.
P2. Daca toate formulele din U (n) sunt literali, atunci, daca exista cel put in
o pereche de literali complementari n U (n) , marcheaz a varful n cu
, altfel marcheaz a cu _
P3. Daca exista cel put in o formul a n U (n) care nu este literal, atunci
selecteaza o formul a care nu este literal.
a) Daca este o -formula, atunci extinde arborele T adaug and un
nou varf n
1
ca u al varfului n. Eticheteaza varful n
1
:
U (n
1
) (U (n) )
1
daca = ((
1
))
U (n
1
) (U (n) )
1
,
2
unde
1
,
2
rezulta prin aplicarea
regulei asociate formulei .
b) Daca este o -formula, atunci extinde arborele T adaugand doua
62
noi varfuri n
1
, n
2
ca i ai varfului n. Eticheteaza varfurile n
1
, n
2
:
U (n
1
) (U (n) )
1
U (n
2
) (U (n) )
2
,
unde
1
,
2
rezulta prin aplicarea -regulei asociate formulei .
Observat ie Procedura descrisa este un algoritm. Justicarea este imediata
si rezulta din faptul ca mult imea subformulelor unei formule este nita.
Teorema 1.9.5.1 (Teoremele de consistent a-completitudine pentru metoda
arborilor semantici)
Fie T un arbore semantic complet pentru formula . Formula este
invalidabil a, daca si numai daca T este arbore nchis.
Demonstrat ie.
Teorema de consistent a: Daca arborele semantic complet T pentru for-
mula este arbore nchis, atunci este invalidabil a.
Demonstram ca daca arborele T construit pentru formula este arbore
nchis, atunci este invalidabila.
Demonstram prin induct ie asupra n alt imii h(n) a subarborelui T (n) de
rad acina varful n din arborele T ca, daca T (n) este nchis, atunci U (n) este
invalidabil a.
Daca h(n) = 0, atunci n este varf terminal si cum T (n) este subarbore
nchis, exista o pereche de literali complementari n U (n), deci U (n) este
invalidabil a. Daca h(n) 1, atunci etichetele succesorilor varfului n sunt
generate prin aplicarea unei reguli sau a unei reguli.
Cazul 1: Daca la nivelul varfului a fost aplicata o regul a, atunci
U (n) = U
0
(
1

2
) , unde U
0
este o mult ime, posibil vida, de literali,
U (n
) = U
0

1
,
2
.
n : U (n) = U
0
(
1

2
)
: U (n
) = U
0

1
,
2
Figura 1.9.5.2 (a)

Deoarece h(n
) = h(n) 1, din ipoteza inductiva rezulta U (n
) invalid-
abila. Pentru I arbitrara, e
U (n
), I (
) = F. Atunci
exista
0
U
0
U (n
) si I (
0
) = F, sau
I (
1
) = F sau I (
2
) = F deci I ((
1

2
)) = F.
In ecare caz rezulta ca exista U (n) si I () = F, deci U (n) este

invalidabil a.
Cazul 2: Daca la nivelul varfului a fost aplicata o regula, atunci
U (n) = U
0
(
1

2
) unde U
0
este o mult ime, posibil vida, de literali,
63
U (n
) = U
0

1
; U (n
) = U
0

2
n : U (n) = U
0
(
1

2
)
: U (n
) = U
0

1
n
: U (n
) = U
0

2
Figura 1.9.5.2 (b)

Deoarece h(n
) h(n) 1, h(n
) h(n) 1, din ipoteza inductiva

rezulta ca ambele mult imi U (n
),U (n
) sunt invalidabile. Fie I arbi-

trara.
Atunci,
exista
0
U
0
U (n
) U (n
) si I (
0
) = F, sau
I (
0
) = T pentru orice
0
U
0
, caz n care deoarece U (n
),U (n
)
sunt invalidabile, rezulta I (
1
) = I (
2
) = F deci I ((
1

2
)) = F, ceea ce
evident implica U (n) mult ime invalidabila.
Teorema de completitudine: Daca formula este invalidabil a, atunci
arborele semantic complet T pentru formula este arbore nchis.
Demonstrat ie
Din construct ie rezulta evident ca, daca la P3 procedura a aplicat fomulei
selectate o formul a, atunci (U (n)) = (U (n
1
)) . Daca formulei selec-
tate i-a fost aplicata o formul a,atunci (U (n)) = (U (n
1
))(U (n
2
)) .
Presupunem ca frontiera T a arborelui semantic complet T corespunzator
formulei cont ine cel put in un varf deschis n
1
. Fie P : n
1
, ..., n
k
= r drumul
de la varful terminal n
1
la radacina r n arborele T. Deoarece (U (n
1
)) ,= ,
pentru orice I (U (n
1
)) , utilizand observat ia precedent a, rezulta I
(U (n
i
)) , i = 1, ..., k deci I () ,= , adica este validabil a. Obt inem astfel
ca daca este invalidabil a, atunci prin aplicarea procedurii descrise rezulta
arborele semantic complet T cu toate varfurile terminale nchise, deci T este
arbore nchis.
Corolarul 1.9.5.1 Formula este validabil a, daca si numai daca arborele
semantic complet construit prin aplicarea procedurii descrise este deschis.
Corolarul 1.9.5.2 Formula este valida, daca si numai daca arborele
semantic complet construit pentru () este nchis.
Intr-adevar, este valid a, daca si numai daca () este invalidabil a, daca

si numai daca arborele semantic complet construit pentru () este nchis.
Corolarul 1.9.5.3 Procedura descrisa este o procedura de decizie pentru
vericarea validit at ii n limbajul calculului cu propozit ii.
Observat ie Pentru n
1
T varf deschis, construct ia unei interpret ari
I (U (n
1
)) este imediata si anume:daca
U (n
1
) = p
1
, ..., p
k
, (q
1
) , ..., (q
s
), p
1
, ..., p
k
, q
1
, ..., q
s
V,
64
atunci pentru orice funct ie de adevar : V T, F, astfel nc at
(p
i
) = T, i = 1, ..., k, (q
j
) = F, j = 1, ..., s, obt inem I () (U (n
1
)) .
Cu alte cuvinte, construct ia din demonstrat ia teoremei precedente de-
neste numai part ial o interpretare model pentru formula n sensul ca
valorile pentru anumit i literali pot eventual sa ram ana neprecizate.
De exemplu, pentru formula = (p (q (q))) arborele semantic com-
plet este
(p (q (q)))
p (q (q))
_
q, (q)
Figura 1.9.5.3
deci orice interpretare I astfel nc at I (p) = T este model pentru indiferent
de valoarea I (q) .
Convenim sa numim drum deschis un drum de la radacin a la un varf
terminal deschis ntr-un arbore semantic complet.
In continuare vom demonstra ca orice drum deschis deneste complet

valorile unei funct ii de adevar pe mult imea literalilor care au ocurent e n for-
mula considerata.

In acest scop este necesar calculul reuniunii mult imilor de
formule etichete corespunzatoare varfurilor unui drum deschis. Urmatoarea
denit ie caracterizeaza o astfel de mult ime de formule.
Denit ia 1.9.5.4 Mult imea de formule U este o mult ime Hintikka daca
ndeplineste urmatoarele condit ii:
1. Pentru orice p V, p/ U sau (p) / U.
2. Daca U si = (
1

2
) ,atunci
1
U si
2
U.
3. Daca U si = (
1

2
) , atunci
1
U sau
2
U.
Din punct de vedere intuitiv, cerint ele impuse n
Denit ia 1.9.5.4 asigura absent a contradict iilor si de asemenea, ntr-o
mult ime Hintikka sa existe suciente formule pentru ca valorile de adevar
asociate propozit iilor elementare sa induca o interpretare n care toate for-
mulele mult imii sa rezulte valide.
Pentru exemplul din Figura 1.9.5.3 mult imea
U = p, (p (q (q)))
este o mult ime Hintikka.
65
Teorema 1.9.5.2 Fie T un arbore (tablou) semantic complet. Daca P :
n
1
, ..., n
k
= r este drumul de la varful terminal deschis n
1
la radacina r n
arborele T, atunci U =
k
i=1
U (n
i
) este o mult ime Hintikka.
Demonstrat ie Fie m U literal. Fie n
j
cel mai apropiat varf de rad acin a
pe drumul P, astfel ncat m U (n
j
). Deoarece nu exista reguli de descom-
punere pentru literali, rezulta m U (n
p
) , p = j, j 1..., 1 deci m U (n
1
) .
Cu alte cuvinte tot i literalii din U apart in mult imii U (n
1
) . Deoarece n
1
este
varf deschis, U (n
1
) nu cont ine literali complementari deci condit ia 1 din
Denit ia 1.9.5.4 este ndeplinit a.
Presupunem U si = (
1

2
) . Deoarece T este arbore semantic
complet, exista j, 2 j k, astfel nc at la nivelul varfului n
j
formula
a fost prelucrata prin aplicarea unei reguli. Rezulta od
T
(n
j
) = 1 si
deci n
j1
este unicul succesor al varfului n
j
n arborele T, ceea ce implica
1
,
2
U (n
j1
) U. Analog, daca U si = (
1

2
) si n
j
este varful
la nivelul caruia a fost prelucrata formula prin aplicarea unei reguli ,
atunci od
T
(n
j
) = 2. Deoarece n
j1
este succesor al varfului n
j
n arborele
T, rezulta
1
U (n
j1
) sau
2
U (n
j1
) , deci
1
U sau
2
U. Rezulta
U =
k
i=1
U (n
i
) este mult ime Hintikka.
Rezultatul stabilit de urmatoarea teorema permite construirea unui model
pentru o formula data pe baza mult imii Hintikka reuniunea mult imilor de
formule etichete ale varfurilor dintr-un drum deschis al unui arbore semantic
complet.
Teorema 1.9.5.3 (Teorema Hintikka pentru limbajul calculului cu propozit ii)
Orice U mult ime Hintikka este validabila.
Demonstrat ie Fie A = p
1
, ..., p
m
submult imea propozit iilor
elementare care au ocurent e n formulele mult imii U. Fie funct ia de adevar
: V T, F, denita prin:
(p) =
_
_
_
T, daca p U sau (p) / U
F, daca (p) U
arbitrar , altfel.
Asa cum este ilustrat n exemplul de mai sus, este posibil ca o propozit ie
elementar a q sa aiba ocurent e n formulele din U, dar nici q si nici (q) sa
nu apart ina mult imii U. Pentru aceste propozit ii elementare, ca si pentru
propozit iile elementare care nu au ocurent e n formulele din U, valoarea
funct iei este arbitrara.
Deoarece U este mult ime Hintikka, ecare variabil a propozit ional a care
are ocurent e n formulele mult imii U are asociata o valoare de adevar, deci
funct ia este bine denita.
66
Demonstram prin induct ie structurala ca pentru orice U,
I () () = T, unde I () este interpretarea indusa de .
Proprietatea este evident a pentru propozit ie elementar a.
Pentru = (p) , p V, deoarece U este mult ime Hintikka, rezulta p / U
deci (p) = F, ceea ce evident implica I () () = T.
Daca = (
1

2
) , atunci
1
U,
2
U. Din ipoteza inductiva,
I () (
1
) = I () (
2
) = T, deci I () () = T.
Daca = (
1

2
) , atunci
1
U sau
2
U. Din ipoteza inductiva,
I () (
1
) = T sau I () (
2
) = T, deci I () () = T.
In concluzie I () (U) , deci U este validabila.

Observat ie Proprietatea de completitudine a metodei arborilor semantici
pentru calculul cu propozit ii este o consecint a imediata a Teoremei 1.9.5.3.
Intr-adevar, daca arborele semantic complet T pentru formula este

deschis si P : n
1
, ..., n
k
= r este drum deschis de la varful terminal n
1
la
rad acina r, atunci U =
k
i=1
U (n
i
) este o mult ime Hintikka, deci este validabila,
ceea ce evident implica validabila.
Observat ie Construct ia efectiva a unui arbore (tablou) semantic poate
simplicata pe baza urmatoarelor observat ii:
1. Daca la nivelul unui varf intermediar n, exista FORM, astfel
ncat , () U (n), atunci toate drumurile terminal-rad acina rezul-
tate prin extinderea drumului de la radacin a la varful n vor drumuri
nchise.

In consecint a, daca n este varful selectat si exista , astfel ncat
, () U (n) , atunci nu mai este necesara extinderea arborelui seman-
tic prin expandarea varfului n.
2. Implementarea procedurii de generare a unui arbore semantic complet
poate substant ial ecientizat a, daca etichetele varfurilor arborelui sunt
reprezentate printr-un sistem de pointeri catre locat iile de memorie unde
sunt stocate formulele componente.
3. Procedura de generare a unui arbore semantic complet poate accele-
rata, daca opt iunile asupra varfului respectiv asupra formulei, ce urmeaza sa
e procesate la pasul urmator, sunt efectuate utilizand informat ie euristica.
De exemplu, pentru prevenirea aparit iilor duplicatelor unor formule se poate
opta pentru aplicarea preferent iala a regulilor.
Justicarea corectitudinii simplicarilor propuse rezulta far a dicultate
din considerat iile teoretice efectuate n cadrul acestei sect iuni.
67

Logica Computationala CursII

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Logica Computationala CursII

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 Sintaxa limbajului

Vocabularul limbajului este V L S, unde

Intr-adevar, pentru orice I , I ((

si singurele simboluri de tip

In concluzie, orice exemplu de axioma este tautologie.

Intr-adevar, daca I ()(( )) , atunci I ((( ))) = I () =

In particular obt inem ca daca este formula logic falsa, atunci () = .

In continuare vom stabili proprietatea de completitudine a limbajului

In continuare notam cu T mult imea sistemelor deductive.

este sistem deductiv. Evident, deoarece I ,= , T

D, deci D este stabila modus

. Evident, T si D . Fie arbitrar. Deoarece

In concluzie = D ceea ce demonstreaza proprietatea armata n enunt .

In ambele cazuri rezulta ( ) T (D) = D.

In concluzie, H este incompatibila, daca si numai daca H este inconsis-

In continuare vom stabili caracterul nit al consistent ei (validabilit at ii)

In particular, daca H este consistent a, atunci H este nit validabila.

In particular, pentru = rezulta H

In continuare, putem stabili o caracterizare a deductibilitat ii globale n

In concluzie, S = H = este secvent valid, daca si numai daca

() este indeplinita, daca si numai daca

() are loc, daca si numai

In concluzie, arborele ncheiat T (S) este arbore de demonstrat ie pentru

In consecint a, procedurile de demonstrare automata pot gandite ca pro-

In esent a, o procedura de demonstrare automata este o metoda de cautare

sunt reprezent ari

) = T, deci k este tautologie. Daca

Denim funct ia de adevar : V T, F , s V,

In Figura 1.9.1. este reprezentat un arbore ncheiat pentru secventul

= (((a b) c) (((a) b) c)) este forma normala conjunctiva.

este o partit ie a mult imii S () .

= (p) o, (p) (c)

() = (m) c i, m, (i) o, (c)

() sunt de asemenea reprezentari

() este validabil a, atunci S () este

()) = T, respectiv daca I () = F, atunci I (POS

S () si I (S ()) = T, rezulta I (k) = T

) = I (k) I (()) = I (k) .

() este validabil a si e I (POS

, atunci I () (k) = I (k) si cum

() , deci cum clauza vida este invalidabila, rezulta

() invalidabil a. Daca S () este validabila, utilizand rezultatul sta-

() este validabila. Reciproc, daca NEG

()) , rezulta I (NEG

() este validabil a, atunci din Teorema 1.9.2.1 obt inem di-

() vor avea ca etichete reprezentari clauzale

() n raport cu literalul este reprezentarea

()) , deci REZ

()) , obt inem (S ()) (REZ

()) , atunci, utilizand rezultatul stabilit de

() , astfel ncat I (k) = F. In acest caz, deoarece

(), obt inem k = k

()) , deci NEG

In particular, a rezultat ca pentru orice I (REZ

()) , deci (S ())

In ipoteza ca S () este invalidabila rezulta S

p, (p) , (q) q, (p) , (q)

Figura 1.9.5.2 (a)

) = h(n) 1, din ipoteza inductiva rezulta U (n

In ecare caz rezulta ca exista U (n) si I () = F, deci U (n) este

Figura 1.9.5.2 (b)

) h(n) 1, din ipoteza inductiva

) sunt invalidabile. Fie I arbi-