Conferina de Prezentare A Sistemului Sanitar Din Spania

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete
n oameni! FEDERAIA SOLIDARITATEA SANITAR DIN ROMNIA
Conferina de prezentare a sistemului sanitar din Spania
Activitatea: Schimb de experien Conferina de prezentare a sistemului sanitar din Spania Programul conferinei: 09.00-09.15 09.15-09.30 09.30-11.15 11.15-11.30 11.30-13.30 13.30-14.30 14.30-16.30 16.30-16.45 16.45-18.45 18.45-19.00 nscrierea participanilor Discursurile invitailor Prezentarea organizrii sistemului sanitar din Spania Coffee break Modalitatea de organizare a unui spital n Spania Lunch Situaia asistenilor medicali n Spania Coffee break Condiiile de munc i relaiile contractuale Concluzii
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni! FEDERAIA SOLIDARITATEA SANITAR DIN ROMNIA
Cuprins
1. Date generale despre Spania. 2. Civa indicatori de sntate. Aspecte sociale. 3. Sistemul european de sntate. 4. Spania: sistemul naional de sntate. 5. Organizarea si funcionarea spitalelor. 6. Forme noi de gestiune. 7. Personalul sanitar. 8. Medici si asistente. Caracteristici. 9. Consilierea vieii profesionale si personale. 10. Funcionarea sindicatelor. 11. Dialogul social. 12. Sntatea i securitatea n munc
Autoare Esther Reyes Diez
1.DATE GENERALE DESPRE SPANIA SUPRAFATA: 500.000KM2 POPULATIA: 44.000.000 LOCUITORI DENSITATEA POPULATIEI: 75 LOCUITORI km2 ORGANIZARE TERITIRIALA: 17 comuniti autonome i CEUTA i VENIT PE CAP DE LOCUITOR : 30.000$ PE AN REGIM POLITIC: MONARHIE PARLAMENTARA
MELILLA
2.CATIVA INDICATORI DE SNTATE. ASPECTE SOCIALE ASPECTE SOCIALE SPERANTA DE VIATA LA NASTERE: 78 ANI BARBATII 83 ANI FEMEILE MORTALITATEA INFANTILA: 4/1000 NASTERI PRINCIPALELE CAUZE ALE MORTALITATII: accidentele cardiovasculare, cancerul si accidentele rutiere SEDENTARISM: 50% OBEZITATE: 14% CHELTUIALA SANITARA PIB: TOTAL 8,1% (n Romnia 3%) Din care: PUBLIC: 6,5% PRIVAT: 1,5% ASPECTE SOCIALE Schimbri n structura familiei Creterea semnificativ a divorurilor Schimbarea rolului social al femeii Creterea ponderii populaiei btrne Scderea natalitii Creterea spectaculoas a migraiei Concentrarea urban 3.SISTEMUL EUROPEAN DE SANATATE SNTATEA este stlpul de baza al unei societati. Cetenii sntoi conduc la: Dezvoltarea societii Creterea productivitii Bogie Cultur Progres Protecia i tutela societii este un drept de baz al cetenilor - Sntatea este un bun protejat juridic. - Conform Organizaiei Mondiale a Sntii Sntatea este o stare complet de bunstare fizica, mentala i sociala, ce nu const numai in lipsa de afeciuni si mbolnviri. Bucuria gradului maxim de sntate care se poate obine este unul din drepturile fundamentale al tuturor oamenilor fara distincie. Traditia European: - Intervenia statului - Prestaia asistentei n incinta sanitar - Istoric: muncitorii calificai
- SECURITATE SOCIAL. DEFINTIE: Sistemul de acoperire al riscurilor care se aplica atunci cnd aceste riscuri provoac o lipsa de venituri (singurtate, omaj, incapacitate), sau cnd provoac un exces de cheltuieli (sntate). Domeniul prestaiei asistentei medicale variaz n fiecare ar n ceea ce privete prestaiile i cetenii asigurai. In Europa sntatea ca serviciu tine de doua principii de baz: - UNIVERSALITATE cuprinde toi cetenii. - EGALITATE: condiiile de egalitate pentru accesul la prestaiile sanitare. Intervenia public n sntate este necesar pentru: 1. Imbuntirea bunstrii colectivitii 2. Imbunttirea bunstrii sociale: egalitatea oportunitilor Este necesar intervenia statului n tutela i protecia sntii MODELE ADOPTATE IN EUROPA - Sisteme publice: acord asisten pe baza asigurrilor de sntate, acestea aparinnd securitii sociale. (Frana, Germania, Belgia, Elveia, Austria). - Sisteme Naionale de sntate: asigur finanare aproape totala pe baza impozitelor. Caracter universal. Gestiune publica descentralizata. (Regatul Unit, Irlanda, Italia i Spania) - Sisteme mixte: statul garanteaz ngrijiri acolo unde Securitatea Sociala nu reuete.(Olanda, Luxemburg) CONCLUZII - Uniunea Europeana s-a limitat la fixarea unor obiective de baza. - U.E .cuprinde in Tratatul Uniunii Europene un articol care prevede contribuia U.E. la obinerea unui alt nivel de protecie a sanatatii. - In principal cooperarea internaionala urmrete armonizarea politicilor sanitare si contribuie la imbunatatirea calitii vieii si sanatatii tuturor cetenilor. 4. SPANIA:SISTEMUL NATIONAL DE SANATATE CONSTITUTIA SPANIEI:1978 LEGEA GENERALA DE SANATATE:1986 LEGEA DE COEZIUNE SI CALITATE A SNS: 2003 LEGEA ORDONARII PROFESIILOR SANITARE: 2003 LEGEA STATUTULUI CADRU AL SNS: 2003 LEGISLATIA SANITARA A REGIUNILOR SPANIOLE. CONSTITUTIA SPANIEI:1978 Spania a adoptat Constituia din 1978 si a dezvoltat-o prin Legea Generala a Sanatatii Constituia Spaniola art.43: - recunoate dreptul de protecie a sntii; - puterilor publice le revin organizarea si ngrijirea sanatatii publice prin mijloace preventive, prin prestaiile si serviciile necesare; - legea stabilete drepturile si obligaiile cu privire la toate relaiile; - puterile publice trebuie sa promoveze educaia pentru sntate Legea Generala a Sanatatii (14 aprilie 1986) Definiie: este un set de Servicii de Sntate ale Administraiei Statului si cuprinde Serviciile de Sntate ale Comunitilor Autonome, n condiiile prevzute n aceast lege.
-CARACTERISTICI Sistemul naional de sntate Finanare public din PGE Este universal, public i gratuit Permite accesul egal la servicii Are dou nivele de asisten ngrijirile primare de sntate (centre de sntate) ngrijirile spitaliceti (spitalele) ngrijire integral: prevenire, promovare, vindecare i reabilitare Asigur sntatea ocupaional sau aciunile de ngrijire a mediului Prestaii AE, AP, farmacie, transport, asigurarea ortoprotezelor Documentul utilizat: cardul de sntate Organizarea teritorial: 17 servicii de sntate Diviziunile teritoriale constituie domenii ale sntii - PORTOFOLIUL SERVICIILOR COMUNE ALE S.N.S. 1. SCOP: Garanteaz EGALITATEA SI ACCESIBILITATEA la o ngrijire sanitara adecvata in S.N.S. 2. OBIECTIVE: 1. Stabilete CONTINUTUL PORTOFOLIULUI DE SERVICII COMUNE n: prestaiile de sntate publica, ngrijire primar i specializat, de urgenta, prestaia farmaceutica, de livrare a ortoprotezelor, produse dietetice si transport sanitar. 2. Fixeaza bazele procedurilor de actualizare a portofoliului de servicii comune a S.N.S 3. ACCES: - INDICAIE CLINICA SI SANITARA in condiii de egalitate efectiva -SERVICIILE DE SANATATE canalizeaz si trimit utilizatorii ctre centre sau servicii unde acestea asigur facilitile tehnice, tehnologia, procedurile de care au nevoie. -GARANTAREA ACCESULUI, indiferent de locaie,: - unde utilizatorii au reedina. - unde utilizatorii se afla 4. CONTINUT: Serviciile de BAZA SI COMUNE necesare pentru a realiza o ngrijire adecvata, integrala si continua. Sanatatea publica CONTINUT Persoana a treia care plateste
Ingrijirea primara Ingrijire specializata Transportul pacientilor Produsele dietetice Produsele farmaceutice ortoprotezele
Ingrijire de urgenta
PORTOFOLIUL SERVICIILOR COMUNE ALE S.N.S Sntatea publica DUBLA ORIENTARE o Designul si implementarea politicilor de sntate o Orientat ctre cetean CONTINUTURI o Informarea si supravegherea epidemiologica o Protecia sanatatii o Promovarea sanatatii si prevenirea bolilor si deficientelor o Protecia si promovarea sanatatii la locul de munca o Promovarea siguranei alimentare Prestaia ortoprotezica Coninuturi Implanturi chirurgicale terapeutice (implanturi osteointegrate si diagnostice) Proteze externe Scaune rulante Orteze Ortoproteze speciale Prestaia transportului sanitar Tipuri: Transporturi care nu sunt asistate Transporturi asistate Coninuturi Transferul pacienilor intre comunitatea autonome Pacienii aflai in tratament periodic (RHB, dializa) Pacieni care au primit asistenta urgenta in alta comunitate si au fost transferai in localitatea de rezidenta (cine finaneaz?). Prestaia farmaceutica Coninuturi Acoperirea a 60% din preul medicamentelor. Conformarea cu reeta medicala Excepii: o Pacienii spitalizai o Grupuri specifice (pensionari, handicapai ,persoane care au suferit accidente de munca. Produsele dietetice Coninuturi: Tulburri congenitale Patologii n mod expres incluse n legislaia existenta. Taxa suplimentar Coninuturi - Serviciile de sntate publica vor pretinde unei a treia persoane s plteasc suma de ngrijire sau beneficii de sntate furnizare direct persoanelor fizice - de exemplu n cazul accidentelor rutiere. ngrijiri primare I Coninuturi:
- Asistenta sanitara: consultaii, servicii, centre de sntate, domiciliu. - Prescripii, analize si moduri de diagnostic - Vaccinare, examene de sntate -Tratamente paradentale, cure si chirurgie minora - Sntate dental - Controlul vezicii urinare si cel nasogastric - Dirijarea pacienilor la serviciile de specialitate -Tratamente de baz pentru reabilitare - Ingrijiri primare de urgen ngrijiri primare II CONINUTURI SPECIFICE - Ingrijirea femeii: pregatirea si ngrijirea la natere, detectarea cancerului ginecologic si mamar, tratament de menopauza. - Ingrijirea copilului (pana la 14 ani): educaie sanitara, vaccinri, controale, msuri preventive de sntate dentara - Ingrijirea adulilor si btrnilor: vaccinare, ngrijirea bolilor cronice, pacienii imobilizai si stri terminale. ngrijire specializata Coninuturi: - La indicaia medicului de ngrijire primara - Consulturi in ambulatoriu si specializate in spitale de zi. - Ingrijire in regim de spitalizare(medic specialist) - Ingrijire a sntii mentale si asistenta psihiatrica - Altele: diagnostic si tratament a infertilitii, radiologie generala, mamografie, anatomie patologica, imunologie, microbiologie, planificare familiala, radiologie intervenionista, radioterapie, transplanturi. ngrijire si servicii de Urgenta Spitalizata Coninuturi: - Acces prin trimitere de la medic sau asistenta medicala primara de specialitate sau din motive de urgenta. - Se presteaz timp de 24 de ore - Accidente de munca ori mbolnvire profesionala: tratamentul chirurgical si medical al leziunilor, furnizarea si nlocuirea aparatelor protetice si ortopedice, crucioare pentru invalizi, chirurgie plastica si de rapel. Prestatori: - Ministerul Muncii si Afacerilor Sociale si Comunitarilor Autonome: asistenta sociala si socio-sanitara. -EXCLUDERI de finanare: - Psihanaliza si hipnoza - Chirurgia de schimbare de sex - Tratamente n staiuni balneare si cure de odihna - Chirurgia plastica ce nu este legat de accidente, boli si malformaii congenitale. -Ingrijire dentara (incluznd doar proceduri de curatare a dintilor si educaia igienica) ORGANE DE CONTROL A PRESTATIILOR: - Agenia de Evaluare a Noilor Tehnologii: evalueaz noile tehnologii medicale, eficena si eficacitatea lor.
- Direcia Generala a Farmaciei a Ministerului Sanatatii si Consumului: face ca farmaciile sa fie co-finantate din bugetul statului. - Agenia Medicamentelor: evalueaz efectivitatea clinica a noilor marci autorizate de registrul comercial . STRUCTURA ORGANIZATIONALA GUVERNUL CENTRAL (MINISTERUL SANATATII): - Coordoneaza general i legislational bazele sanitare. - Finanteaz sistemul i regleaz aspectele financiare ale Securitii Sociale. - Definete catalogul prestaiilor pentru Sistemul Naional de Sntate. - Sanatatea internaionala. - Politica farmaceutica. - Formare universitara de grad si postgrad. - Politica de resurse umane a personalului functionar netransferabil. STRUCTURA ORGANIZATORIC COMUNITATI AUTONOME: -Responsabilitatea Administraiei Centrale in materie de Asistenta sanitara este transferat Comunitilor Autonome. - Responsabilitatile fiecarei Comunitatea Autonome: Organizate in zone functionale si geografice. Status legal, economic si financiar. - Organizare: Zone de sntate, zone de baza de sntate, Management Primar de ngrijire, Management de ngrijire specializata. -Consiliul Inter Teritorial de Sntate: coordoneaz Comunitile Autonome i Administraia de Stat. FINANTARE - Din 1999: Cotizaii sociale (angajatori si lucratori) si contributiile de stat. - Azi: finanarea din fonduri publice prin intermediul impozitelor (Bugetul de Stat) - Finanarea regiunii: pe criteriul populaia protejat. - Cheltuieli actuale: 8% din PIB = 6.5% public + 1.5% privat - Factorii creterii cheltuielilor: - Creterea demografica a populatiei. - Inovaia tehnologica. - Presiunile industriei farmaceutice. - Obiective: - Finanare viabila si durabila. - Raionalizarea cheltuielii farmaceutice. - Adaptarea la noile necesitai ale populaiei - ncorporarea noilor necesitai. - mbuntirea eficentei.
5. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA SPITALELOR 5.1. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA SPITALELOR 5.2. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA UNITATII DE MEDICINA INTERNA. 5.3. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA U.C.I. 5.4. SI ALTE PROBE TESTARE. 5.1.ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA SPITALELOR - Spitalul ataat la o Zon de Sntate. - Zon de Sntate la fiecare 250.000 de locuitori. - Spital de referin n una din specialiti (acoper mai multe domenii de sntate) - Spitalul deine autonomia n gestiunea si utilizarea resurselor . Funciile spitalului: - Prestaia asistentei specializate. - De promovare a sanatatii. - De prevenire a mbolnvirilor, investigare si nvmnt - Coordonare cu ngrijirea Primara. Accesul Pacienilor la Spital: -Pentru furnizarea de asistenta medicala primara. - Pentru Urgente. -Structura de management si organele de conducere in spital Conducerea Direcia medicala Directori adjunci
Administratie
Direcia infirmerie
Directori adjunci
Direcia managementului si serviciile centrale
Directori adjunci
MANAGEMENTUL - Managerul trebuie sa fie autorizat (nu este obligatoriu s fie medic) - S exercite reprezentarea spitalului i autoritatea superioar i responsabilitatea prin aceeai persoan - Numirea sa se publica in Buletinul Oficial din regiunea sa. - Este nsrcinat cu libera numire Zonele de activitate aflate in administrarea direct a spitalului: a) ngrijirea pacientului. b) Controlul gestiunii.
c) Informatica. d) Aspectele juridice e) Primirea pacienilor si primirea informatiilor f) Politica personalului g)Analiza si planificarea Diviziunea medicala - Directorul medical numit n urma procedurii de liber desemnare - Funcii: - Conducerea, supravegherea, coordonarea si evaluarea funcionarii serviciilor medicale - Propunerea conducerii medicii necesari pentru o mai bun funcionare a acestor servicii - Dirijarea, coordonarea si evaluarea calitii asistentei, invatamantului si cercetrii, - Substituirea managementului n absenta sa. Sunt atribuite diviziunii medicale a spitalului serviciile si unitile care includ urmtoarele arii de activitate: a) medicina b) chirurgia c) ginecologie obstetrica d) pediatrie e) servicii centrale f) documentarea si arhivarea clinica g) spitalizarea in timpul zilei h) spitalizarea la domiciliu i) orice alt domeniu de activitate unde se dezvolta funciile de ngrijire medicala Diviziunea ngrijirii: Directorul de ngrijiri (asistentul ef) - asistent numit n urma procedurilor de liber numire Funcii: - dirijarea, coordonarea si evaluarea funcionarii unittiilor si serviciilor diviziunii ngrijirii si activittiilor personalului integrat in acelai compartiment; - promovarea si evaluarea calitii activitatiilor de ngrijire medicala, a profesorilor si cercettorilor care pregtesc personalul de infirmerie; - funciile care exprima delegarea managementului spitalului. Sunt atribuite diviziunii medicale a spitalului serviciile si unitile care includ urmtoarele arii de activitate: a) slile de spitalizare, b) slile de operaie c) unitile speciale d) consultaiile externe e) urgentele f) orice alt domeniu de ngrijire al infirmeriei care rezulta de la sine. Diviziunea managementului i serviciilor generale Directorul Administraiei i serviciilor generale trebuie s dein un certificat universitar in domeniile Economic, Juridic, al afacerilor sau unele similare. - numit n urma procedurii de liber desemnare Funcii: - dirijarea, coordonarea si evaluarea funcionarii unitatilor si serviciilor precum si activitilor personalului integrat n acelai loc
10
- asigur proporionarea suportului administrativ si tehnic specific pentru restul diviziunilor spitalului (medicina si infirmerie), - asumarea funciilor cu caracter non-asistential care delegate de management. Sunt atribuite diviziunii managementului si serviciilor generale urmtoarele domenii de activitate: a) administrare economica, bugetara si financiara b) gestiunea administrativa in general si politica personalului c) gradinile d) ospitalitatea e) ordinea interioara si securitatea f) infrastructura si ntreinerea. Directorii adjunci - Cele trei direcii numesc adjuncii in funcie de necesitatile sale. - Directorii atribuie sarcinile necesare fiecrui adjunct - Substituirea directorului in absenta sa. 5.2 Organizarea si funcionarea unitatii de medicina interna Caracteristicile unitilor: - Unitile de spitalizare presteaz servicii excelente de ngrijire a pacienilor spitalizai att independent cat si in munca in echipa cu ali profesioniti din sntate. - Culoarea unitilor este galbena. Structura fizica Unitile de ngrijire conin 36 de paturi repartizate in 18 camere , 6 situate in partea stanga, 6 in partea dreapta si 6 in fata controlului infirmeriei . Fiecare camera conine: DENUMIRE Ecranul de aer si cortina pentru separarea paturilor Patul din spitale are 90 cm. CANTITATE 1 2
Cabine de dus galbene , bare de suspendare a perfuziilor si ancorele 1 Mesele albastre sau gri ale spitalului, cu inaltime reglabila si roti cu 2 frne Scaune negre pentru vizitatori cu brae de sprijin 2 Scaun albastru de companie cu trei plane articulate, nclinabil napoi 2 cu suport pentru picioare extensibil, cotiere pliabile si roti Sprijin necondiionat pe baza de soluie hidroalcolica 1 Suport pentru aer cu dou crlige, nlime reglabila si clema pe ina Bara pe sine de sprijin a altor elemente Bara susinere a elementelor din partea inferioara Transportul de oxigen Debitul de oxigen dublu ndeprtarea vidului central 1 1 2 2 2
11
Cabinete divizate prin perei Tavan cu iluminare ,prize de curent si doua tonuri de apel Toalete Telefon (privat) Televiziune(privata)
1 1 2 2 1
Controlul Este nucleul central al unitatii si in el se gsesc arhivele clinice ale pacienilor internai i mpartiti in activi si pasivi, ale manualelor de proceduri si tehnici, nregistrarea pacienilor internai, a analizelor si studiilor, foile de consultaie, registrele si planurile de ngrijire medicala, cosimtamintele medicilor informatori, comenzile de tratament si alte comezi ale farmaciei, ntoarcerea trimiterilor pentru dieta, trimiterile pentru transfuzii de snge si hemoderivat, sistemele de comunicaie si informatie (telefonul, tub pneumatic, baza de intercomunicare, imprimanta, calculator) si alte documente necesare. Spaiul de control: - Camera de medicaie - Camera de deeuri - ngrijirile - Depozitarea lenjeriilor - Depozitarea medicamentelor - Camera de diete - Spaiul de supraveghere - Sala de mese pentru pacieni - Toaleta pentru personal - Biroul Componena echipei: - 11 asistente,10 infirmiere si o persoana pentru supraveghere. In tura de dimineaa fiecare unitate numete un paznic,o menajera si personal administrativ Distribuirea personalului Personal Diminei DupaNopti amiezi Supraveghetor 1 Asistente Infirmiere 3/2* 4#/3/2& 2 2 2 1
* final de saptamana si concedii # cu excepia zilelor de luni si mari cnd sunt programri in exces & concedii in zilele de miercuri ,joi si vineri Alocarea pacienilor Tura de dimineaa:
12
- In partea dreapta o asistent i o infirmier. - In partea din fata o asistent si o infirmiera la ore fixe ale dimineii. - In partea stnga o asistent i o infirmier. - Smbetele, duminicile si concediile asistentelor se repartizeaz pentru 50% - Cnd sunt 4 infirmiere de dimineaa se repartizeaz una de la 101 la 105, alta la 106, 107, 112 si 113, alta de la 108 la 111 si alta de la 114 la 118. Tura de dup-amiaza - Se repartizeaz unitar pana la 50% att asistentele ct i infirmierele. Tura de noapte - asistentele se repartizeaz pe unitate pana la 50%. - infirmiera are in grija100% din unitate ngrijirea pacientului si a familiei sale - Triptic de informaii la primirea pacientului. Sunt prezentate la internarea pacientului. - Ghiduri de folosire (trebuie sa fie vizibile in toate saloanele din unitate). - Disponibilitatea pentru informarea pacientului si a familiei este ceruta ntotdeauna - Prezentarea personalului la internare. - Grija fa de urmtoarele aspecte: - Rni chirurgicale - Sonda urinara - Ulcere cu presiune Jurnalul cronologic al activitatiilor de asistenta medicala al echipei de asistente Orar Activitatea Efectueaz Asistente si 8:00-9:30 nregistrarea incidentelor pacienilor si din unitate infirmiere Pregtirea, administrarea si evidenta medicamentelor pe cale orala Asistente si parenteral Msurarea glicemiei si ajustarea tratamentului cu insulina Asistente Evidenta semnelor vitale(TA. si puls) Asistente Luarea temperaturi Ajutoare Distribuirea paturilor si realizarea cererilor de lenjerie Ajutoare Pregtirea pacienilor care trebuie sa ias din unitate pentru Ajutoare explorare sau reabilitare Repartizarea micului dejun in funcie de fiecare plan de dieta . Ajutoare Ajutarea pacienilor, care au nevoie, de a manca Asistente nregistrarea intr-un tabel a constatrilor si a controalelor Asistente Administrarea alimentaiei Asistente Controlul igienei bolnavilor Asistente Testarea si plasarea rezultatelor analizelor urgente in arhive Asistente 9:30Schimbarea lenjeriei de pat Ajutoare 11:00 Efectuarea de electrocardiograme Asistente Colectarea tvilor Ajutoare Vizite medicale Asistente Asistente i Masuri de prevenire a escarelor de decubit infirmiere Igiena bolnavilor la pat si mobilizarea pacienilor Asistente i
13
11:12:00
ngrijirea rnilor deschise si altor tipuri de rani Verificarea si nlocuirea slilor (prosoape, soluie hidroalcoolica, etc.) Strngerea micului dejun Revizuirea si ngrijirea pe cale intra venoasa Curarea rnilor si drenajelor Pregtirea si administrarea medicamentelor si aerosolilor prevzute pentru ora 12:00 Revizuirea tratamentelor si a reetelor si trimiterea comenzilor la farmacie Determinarea glicemiei Pregtirea, administrarea si nregistrarea medicamentelor prescrise Administrarea alimentaiei integrale in funcie de procedura Realizarea planurilor de dieta si trimiterea reetelor Repartizarea tvilor cu mncare dup fiecare dieta si hrnirea pacienilor speciali Evaluarea ngrijitorilor si rezultatelor sale si planificarea activitiilor necesare Realizarea controalelor de admisie si ieire a lichidelor Comandarea lenjeriilor \medicamentelor Pregtirea documentelor pentru superiori si completarea formularelor de informare pentru superiorii din infirmerie Repunerea materialului fungibil si serurilor Schimbarea posturala si a scutecelor Notarea incidentelor pentru tura urmtoare
infirmiere Asistente Ajutoare Ajutoare Asistente Asistente Asistente Asistente Asistente Asistente Asistente Asistente Asistente Asistente ajutoare ajutoare Asistente ajutoare ajutoare Infirmiere ajutoare ajutoare
12:0013:00
14:0015:00
si
14:0015:00
Stabilirea bolnavilor neajutorai Evaluarea ngrijitorilor si rezultatelor sale si planificarea activitatiilor Asistente necesare Realizarea controalelor de admisie si ieire a lichidelor (diureza) ajutoare Comandarea lenjeriilor \medicamentelor Pregtirea documentelor pentru superiori si completarea formularelor de informare pentru superiorii din infirmerie Repunerea materialului fungibil si serurilor Schimbarea posturala si a scutecelor Notarea incidentelor pentru tura urmtoare ajutoare Asistente
15:0017:00 16:00
ajutoare ajutoare ajutoare Infirmiere Stabilirea numrului bolnavilor care nu se pot deplasa. ajutoare Ajutoare Inregistrarea complicatiilor care apar la pacieni. infirmiere Curatarea prin clisme. Ajutoare Pregatirea pacienilor si informarea pentru pregtirea slilor de Asistente
si si
14
operaie si a testelor speciale in conformitate cu protocoalele sale. Plasarea crucioarelor cu haine. Trezirea pacienilor, schimbarea lenjeriilor si a schimburilor. Pregtirea si repartizarea medicamentelor prescrise in conformitate cu masa (dieta) Repartizarea gustrilor dup fiecare plan de dieta, ajutndu-i pe pacieni care au nevoie. Primirea internrilor; realizarea PAE si primirea gazdelor . 18:00 Colectarea tvilor. Pregtirea si administrarea medicamentelor programate. Primirea pacienilor programai, realizarea PAE.
Ajutoare Ajutoare Asistente Ajutoare Infirmiere ajutoare Ajutoare Asistente Infirmiere ajutoare Ajutoare si
si
20:00
20:00
22:0024:00
Luarea temperaturii si controlul creterilor de temperatura. ntinderea (odihnirea) pacienilor, schimbarea lenjeriilor si a Ajutoare schimburilor. Pregtirea si repartizarea medicamentelor prescrise pentru cina. Asistente Repartizarea cinei in conformitate cu dietele, ajutarea pacienilor Ajutoare care au nevoie. Ajutoare Pregtirea containerelor (colectare hainelor murdare) si a tuburilor infirmiere nregistrarea ingrijirilor realizate si planificarea activitilor care se Asistente impun. Colectarea materialului de sterilizare Ajutoare nlocuirea materialelor de unica folosina. Ajutoare nlocuirea tvilor Ajutoare Infirmiere Notare incidentelor pentru tura urmtoare ajutoare Infirmiere Controlul diurezei si a fluidelor. nregistrarea soldurilor ajutoare Ajutoare nregistrarea complicaiilor care apar la pacieni infirmiere Informarea si livrarea containerelor si tuburilor pentru prevalarea de Ajutoare probe si analize pentru dimineaa. Schimbarea lenjeriilor si a schimburilor. Ajutoare Pregtirea si administrarea medicamentelor prescrise; schimbarea Asistente echipamentului de perfuzie Asistente Servirea cinei si strngerea mesei. infirmiere Controlul constantelor si a temperaturilor pacienilor care sunt Asistente imobilizai. infirmiere Revizia ordonarea si repoziionarea documentelor care compun Asistente arhiva clinicii Pregtirea si administrarea medicamentelor prescrise. Asistente Schimbarea lenjeriilor si a schimburilor Ajutoare
si
si si si
22:0024:00
i i
2:00 4:00 6:00-8:00
15
Pregtirea si administrarea medicamentelor prescrise. Controlul si nregistrarea diurezei si a drenajelor. Golirea si curarea prin aspirare. Realizarea extractelor pentru analize. nregistrarea ngrijirilor si planificarea activitilor care se impun . Repunerea materialului si a serurilor Notarea incidentelor pentru tura viitoare
Asistente Ajutoare Ajutoare Asistente Asistente Ajutoare Asistente infirmiere
Programul zilnic al echipei de ngrijire medicala In toate turele se efectueaz toate acele activitati derivate din problemele de sntate concrete ale fiecrui pacient si care nu sunt incluse in schema programului. Tonurile de apel ale pacienilor vor fi in atenia asistentelor i infirmierelor. Configurarea arhivei clinice Unitati medicale: - Graficul - Istoria clinicii - documentele evolutiei in timp - analize complementare - ECG - analizele - interconsultari - obligatii - autocolante PAE si planul de sprijin al asistenilor medicali. In toate unitile exista personal calificat pentru aceasta. Instalarea si revizia materialelor si a zonelor de lucru. Calendarul. pentru ture Curatarea cu aspiratorul Repoziionarea materialului Contrabalansarea
Realizarea cumparaturilor in funcie de dietele pacienilor Sterilizarea instrumentelor Birourile Colectarea crucioarelor cu haine murdare Reaezarea lenjeriilor SAPTAMANAL Curirea spatiilor murdare - Marti Aducerea tratamentului (medicamentelor) in fiecare camera - Miercuri Strngerea lenjeriei in containere - Vineri Baie asistata pentru bolnavii care nu pot merge - Joi Curatenia in camere - Luni Conditionarea tuburi pneumatice. zilnic
16
LUNAR
- Frigider; curatarea zonei de birouri - Ultima zi a lunii n cadrul turei de noapte de la 6 la 8 ore are loc deconectarea si puse in trecerea de dimineaa. - Revizuirea si pregtirea de cutii de medicamente, in prima jumtate a lunii (in funcie de distribuie personalizata) - Camera de medicamente - n a doua jumtate a lunii (in funcie de distribuie personalizata)
CALENDARUL REVIZIILOR DE SIGURANTA Oprirea aparatelor: Revizuirea in conformitate cu protocolul saptamanal; Duminica dup amiaza are loc schimbarea. Stupefiantele: Revizuirea si dozajul pe saptamana. Se realizeaz prin monitorizarea unitatii. Expirarea medicamentelor: In fiecare luna. Distribuia de cutii individualizate in cabinetele medicale si in rafturile de depozitare. LISTA DE MANUALE CARE SE POT CONSULTA IN UNITATE - Manualul de protocoale si procedurile de planuri. - Cile clinice - Planul de ngrijire - Manualul de prelevare a monstrelor microbiologice - Portofoliul de servicii. - Echivalente terapeutice de farmacie - Manual de transfuzii. - Linii directoare pentru prevenirea si tratarea escarelor de decubit - Procedura a 13-a de gestionare a deseurilor. CALENDARUL DE SESIUNI AL ECHIPELOR Calendarul de reuniuni: - Obiective. - Vacantele si sarbatorile - Cazurile clinice de asistenta - Intotdeauna cnd se precizeaza orice tip de informatie personalului unitatii; 5.3.ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA UCI -CARACTERISTICILE UNITATII Unitatea de asistenta medicala este pentru pacienii care prin boala pe care o au nevoie de internare in aceasta unitate. STRUCTURA FIZICA Deine un total de 9 paturi in unitate repartizate in 9 camere. Fiecare camera este formata din: - un pat reglabil cu motor - un dulap cu rafturi pe ambele fete
17
- un monitor - 8 tuburi de oxigen - 4 tuburi goale - 4 tuburi de aer medicinal - 3 pompe de perfuzie intravenoasa - o pompa de alimentare parenterala . - dou sertare pentru material - o chiuveta - o masa auxiliara Pe partea dreapta se gsesc urmtoarele dependente: - Depozitele de deeuri si locurile de curatare pentru materiale. - Camera dedicata barbatilor si locul unde se gsesc carucioare curate - Comunicare interna cu secretara unitatii - Camera celui care este de paza - Comunicarea cu sectia chirurgicala de la al doilea etaj. - Sala destinata stimulatoarelor - Pastrarea serurilor - Pastrarea lenjeriei - Spatiul asistenilor medical - Spatiul supraveghetorului unitatii - Spatiul Sefului de Serviciu - Biroul unde sunt amplasate calculatoarele - Spatiul medicului de garda -Vestiarul medicului. In partea stanga a coridorului sunt: -Usa care permite accesul la un coridor in care sunt:vestiare pentru femei(2), grupuri sanitare personale, bucatarie, camera de familie, camera de primire si informatii medicale membrilor familiei, in aceasta ordine. - Magazin materiale - Intrarea in zona camerelor - Magazie de colectare a echipamentelor murdare - Sala de odihna personala. - Intrarea in zona camerelor. - Sala de depozitare a materialelor. - Magazie de colectare a echipamentelor murdare. - Intrarea in zona camerelor. ALCATUIREA ECHIPELOR Echipa unitatii se compune dintr-un personal de 16 asistente medicale 10 infirmiere si o persoana care supravegheaz
-DISTRIBUIREA PERSONALULUI:
18
PERSONAL
DIMINEATA DUPA- NOAPTEA AMIAZA SUPRAVEGHETOR 1 ASISTENTE AJUTOARE ASISTENTA 4*/3 DE 3/2* 3 2 3 2
*Marti si joi #Luni si marti. ALOCAREA PACIENTILOR Camerele sunt distribuite in mod uniform pe baza de ocupare a unitatii si in funcie de boala pacienilor, ntre componentele echipei de asistenta medicala, asigurand astfel ca fiecare pacient are o trimitere la o asistenta si la un ajutor de asistent n mod concret, obinnd si avnd asigurate ngrijiri personalizate si cuprinztoare. INGRIJIREA PACIENTULUI SI FAMILIEI ORAR SI REGULI DE VIZITA Pentru a accesa unitatea de nsoire trebuie sa respecte normele unitatii si indicatiile personalului madical. Dimineaa de la 11 la 11:30 Dup amiaza de la 18 la 18:30 -20.00-20:00 Orarul de vizita poate fi modificat din motive clinice, care vor fi comunicate Pot veni la unitate dou persoane de pacient, care pot realiza schimburi cu ali membri ai familiei in timpul vizitei. INFORMATII - Vom avea nevoie de informatii medicale din partea familiei - Mai trziu se vor vedea o data pe zi, iar apoi se va incheia vizita de 11 ore cu excepia situatiilor exceptionale. - Nu se dau informatii prin telefon - Familia dispune de 2 telefoane la intrarea in sala de asteptare. - Familiile au propus un telefon unde pot fi anuntati in caz de necesitate. - O data adui in unitate li se vor cere familiilor actele personale, semnatura de predare si de primire. Programul zilnic de activitate al echipei de ngrijire medicala Orar Sarcinile asistentei Sarcinile ajutorului de asistent SCHIMBUL DE DIMINEATA 8:00 -Schimb de tura - Schimb de tura -Transmiterea de informatii despre -Transmiterea orala a informailor in starea si evolutia pacienilor camera unde se tine evidenta incidentelor pacienilor - Verificarea starii pacienilor la schimbarea de tura. 8:10-8:30 - Verificarea strii pacienilor la - Pregtirea materialelor pentru igiena schimbare de tura pacienilor - Revizuirea istoriei clinice si
19
tratament - Efectuarea ECG la pacienii care au afeciuni coronariene - Inregistrarea semnelor vitale si a altor parametrii n funcie de patologie si comenzi medicale. 8:30-9:30 - Colaborarea asupra igienei - Splare completa a pacienilor si generale a pacienilor in stare critica. hidratarea pielii - Igiena gurii, a ochilor si a narilor - Colaborarea in fizioterapie respiratorie si pacienilor in stare critica. schimburi posturale. Fizioterapie respiratorie si - Luarea temperaturii schimbri posturale pentru pacienii - Schimbul de mic dejun in functie de care au o anumita boala. dependenta de ajutor - ngrijirea pacienilor care respira - Facilitarea igienei orale, folosirea apei de prin tuburi gura dup fiecare masa. 9:30-11:00 ngrijirea dispozitivelor Realizarea cererilor de lenjerie. Curatarea intravenoase, a rnilor chirurgicale, materialelor. Programul obinuit de ngrijire drenaje, etc. a salilor. Realizarea fiecrui program din Vizita medicala. spatiile distincte ale unitatii. 11:00 - Vizita familiilor. Efectuarea vizitelor la unitatea medicala. 11:30 Cererea de paturi pentru aduli. Efectuarea nregistrrilor de control a pacienilor internai. 11:30Revizuirea tratamentelor medicale Procurarea medicamentelor. 12:00 (cereri, analize, transplanturi). Administrarea medicamentelor pe cale Colaborarea cu medicul in cazul orala revizuite de asistentele medicale. tratamentelor intravenoase Administrarea nutriionala integrala prevzuta de revizuirea asistentelor. 12:00Administrarea medicamentelor Colectarea medicamentelor trimise de 13:00 prescrise. ctre farmacie spitalului. Realizarea si trimiterea planurilor de Colectarea cererilor destinate dieta. cumprturilor. Repartizarea meselor. Igiena bucala. 13:00Controlul si urmarea dietelor Colaborarea pentru fizioterapie si 13:45 prescrise, schimbarea de tura, schimbarea turei. fizioterapia respiratorie pentru Repoziionarea materialelor din cutii. pacienii in cauza. nlocuirea materialului din cutii Eliminarea, dezinfectarea si depozitarea dispozitivelor scoase din tratament. Tura de dupa amiaza 15:00 Schimbarea turei. Comunicarea Schimbarea turei strii si evoluiei pacienilor Comunicarea strii si evoluiei pacienilor 15:00Testarea strii pacienilor la Testarea strii pacienilor la schimbul de 16:00 schimbul de tura. Evaluarea tura. tratamentelor si a ngrijirilor acordate
20
16:0017:00
17:0018:00
20:3021:00 21:0022:00
pacientilor. Transferarea pacienilor in alte unitati Initierea tratamentelor si a ingrijirii Initierea ngrijirilor comune cu asistenta. acordate pacientilor. Inregistrarea Administrarea medicamentelor pe cale constantelor vitale. Igiena bucala, a orala, revizuite de infirmerie. ochilor pentru pacienii aflai in stare Colaborarea pentru fizioterapie si schimbul critic. Ingrijirea cailor respiratorii de tura. .Fizioterapia si schimbul de tura . Revizuirea dietelor Revizuirea dietelor. Repartizarea gustarilor .Inlocuirea serurilor in sali si a cutiilor de medicamente. Vizita familiilor Primirea de vizite in unitate Controlul si urmrirea dietelor. nlocuirea materialelor in cutii. Schimbarea Schimbarea lenjeriilor, hidratarea lenjeriilor, hidratarea pielii. Colaborarea pielii. Fizioterapia respiratorie, pentru fizioterapia respiratorie si schimbarea posturilor. Realizarea si schimbarea turei. Repartizarea cinei si trimiterea planurilor de dieta facilitarea igienei bucale. Vizitele familiilor Primirea vizitelor la unitate
Revizuirea mainilor utilizate in Revizuirea mainilor utilizate in tura timpul turei (schimbului). Realizarea trecuta. Administrarea medicamentelor bilanului apei. Acoperirea P.A.E. In pentru diureza, S.N.G., drenaje, etc. observaiile asistenilor medicali se Realizarea documentelor de sprijin a consemneaz starea pacienilor planului de ngrijire. Tura de noapte 22:00 Schimbarea turei. Comunicarea Schimbarea turei. Comunicarea strii si evoluiei pacienilor complicaiilor aprute la pacieni. 22:10Evaluarea strii pacientului Verificarea strii pacientului. Pregatira 24:00 Evaluarea tratamentelor si a ngrijirii controlului analizelor .Initierea ngrijirii medicale. comune cu infirmeria. Colaborarea pentru Realizarea graficelor pentru ziua fizioterapie si schimbarea posturala. urmatoare. Ridicarea tuburilor de Verificarea existentei condiiilor care analiza pentru extragerea 7H-ului. favorizeaz odihna pacientului. Igiena bucala si a ochilor pentru pacienii in stare critica. ngrijirea cailor respiratorii. Fizioterapia si schimbarea posturala. Verificarea existentei condiiilor care favorizeaza odihna pacienilor. 24:00-4:00 Administrarea tratamentelor si a Administrarea medicamentelor si oferirea ngrijirilor necesare. Fizioterapia si fiecrei ngrijiri necesare. Colaborarea schimbarea posturala a pacienilor pentru fizioterapie respiratorie si care au nevoie . schimbarea posturala. 4:00-7:00 Fizioterapia si schimbarea posturala Colaborarea pentru fizioterapie respiratorie a pacienilor in cauza. si schimbarea posturala . Colectarea
21
analizelor. Administrarea diurezei, S.N.G., drenajelor etc. 7:00-8:00 Recoltarea analizelor. Echilibrarea Colectarea analizelor. Administrarea acumulrii de apa. Administrarea medicamentelor diuretice, S.N.G., drenaje tratamentelor si a ngrijirilor etc. Procurarea medicamentelor. necesare. Notarea incidentelor Acoperirea planului de ngrijire prin privind evoluia si activitile de consemnarea documentelor de sprijin al ngrijire medicala acestuia. Repozitionarea materialelor din cutii. Administrarea medicamentelor si acordarea ngrijirilor dup necesitai. Activitatile generale in toate turele - Existena permanent n unitate a jumtate din personal. - Luarea la cunotina a diagnosticului si a evoluiei restului pacienilor. -Mentinerea unui bun control al mediului (sunet, lumina, alarme etc.). - Revizuirea mainilor conform fiecrui protocol. - Protejarea drepturilor pacienilor, confidentialitea, intimitatea etc. - Comunicarea cu medicul de garda in privina oricrei schimbri care apare in starea pacienilor. - Ingrijirea pacienilor contieni. - Realizarea cererilor pentru analize si alte teste cerute, solicitri, avizul medicului; - Transmiterea informaiilor despre aparatele care au fost avariate in biroul de supraveghere. -Transmiterea constantelor privind funcionarea aparatelor in biroul de supraveghere. - ndeplinirea fiecrui protocol. Repartizarea sarcinilor la internarea pacientului Asistente/DUE - Prima asistent se ocupa cu sala n care este internat pacientul, se ocup de curatarea cilor respiratorii, extragerea de snge si iniiaz terapia cu fluide si cu medicamentele prescrise. - A doua asistent se ocupa de monitorizare si inregistraza toi parametrii pe care i cere starea pacientului, comunic cu prima asistent, daca este necesar, n curarea cailor, terapia cu fluide si administrarea urgenta de medicamente. - A treia asistent va ncepe registrele de infirmerie. Ajutoarele de asistente (infirmierele) - Primul ajutor este responsabil de pacient , va realiza sarcini precum: - conectarea aparatelor de respirat, oprirea mainilor etc. - mprirea materialului necesar pentru inserarea sondelor, curatarea cailor, marcarea drenajelor etc. - Al doilea ajutor se va ocupa de restul unitatii,. Configurarea istoriei clinice - Documentele din caseta pacientului: - istoria clinic - hartiile de inregistrare a analizelor - formularul zilnic al pacientului - ECG. - testele complementare - documentele care nregistreaz ngrijirea medical acordat de asistente si personal medical auxiliar.
22
- Autocolantele si telefoanele pacienilor si/ ale familiei . - Restul istoriei clinice se gsete n spaiul medical Relaiile si cererile in cadrul serviciilor centrale Cardiologie In ceea ce privete testele urgente acestea se trimit de Ergometrie mana prin paznicul de la unitate care transport direct foaia de Trimiteri consultaie . RX, ecografii si restul de Inceea ce privete testele cu caracter urgent, acestea se trimit probe de diagnosticare de mana prin paznicul de la unitate care transporta direct foaia prin imagine. de consultaie. Laboratorul Analizele urgente: se trimite cererea si mostra de laborator de urgenta in tuburi identificate cu datele pacienilor fara sa se lipeasca autocolante pe tuburi. Datele sunt printate la imprimanta unitatii si sunt accesibile in interiorul spitalului. Analizele periodice: gardianul unitatii duce cererile si mostrele in sala de extractii. Rezultatele vor fi printate la unitate si sunt accesibile in interiorul spitalului Depozitul de snge Cererile urgente se trimit perfect identificate cu tuburi de mostre pentru teste ncruciate (mov=EDTA si rosu-ser). Se anun prin telefon. Microbiologia De luni pana sambata de la 8h la15h: sunt destinate laboratorului de microbiologie. Turul de dup amiaza si noapte: in timpul srbtorilor si a duminicilor se trimit de urgenta mostre pentru analize. Ridicarea mostrelor cat mai devreme posibil Anatomia patologic Se trimit cereri si mostre la laboratorul de anatomie patologica. In turele de dup amiaza, noapte, smbta ,duminica si in timpul srbtorilor se urmrete depozitarea perfect identificata in frigider, pn la prima zi lucrtoare pana se trimite la laboratorul de anatomie. Lenjeria La prima ora se face bonul de cerere, se pleac cu coul de lenjerie. Pana la 11:00 gardianul va pleca pentru a ncrca coul de schimb. Farmacia La prima ora se va face cererea ctre farmacie ca i cele pentru stupefiante si substane psihotrope. Marea si joia se prepara serurile. Dietele Trimiterea planurilor de dieta, nainte de ora 14.00 in tura de dimineaa nainte de ora 20.00 n turul de dupa amiaza. Anuntarea schimbrii pacienilor in alte unitati. Notarea internrilor cat mai devreme posibil. Reabilitarea Consultare reciproca cu secretariatul de reabilitare. Serviciul de reabilitare va afia ziua si ora la care va ncepe reabilitarea. In cea mai mare parte a spitalizrii pacientului se urmrete cu precizie reabilitarea si se va informa autoritatea de supraveghere sa urmreasc ntrzierile Sterilizarea Timpul de livrare al materialului: -Diminetile de luni pana duminica: orele 8-9
23
Ora de colectare a materialului - dimineile de luni pana duminica: orele13-15 Dupa amiezile exceptnd duminicile si zilele festive: orele 20-21 Zona de recepie/prezentarea trebuie sa fie pronunat. Echipamentul trebuie sa fie curat, uscat bine si pus n saci Fiecare prezentare va fi nsoita de o foaie autocopiativ, coninnd materialele livrate, serviciul, numrul de saci, data si persoana care l prezint. .Pe aceeasi pagina se trece solicitarea de mbracminte, prosoape, foi, halate etc. Livrarea de material este nregistrat ntr-un registru. Endoscopie Fiind teste urgente sunt trimise prin intermediul unitatii de paza de mana, ceea ce conduce la consultarea directa. Serviciul stabilete prin nelegere, momentul realizrii investigaiei i completeaz hrtiile la realizarea testului. Proba se realizeaz in camera pacienilor. Rezultatul este afiat la unitate Bronhoscopia Fiind teste urgente sunt trimise prin intermediul unitatii de paza de mana, ceea ce conduce la consultarea directa. Serviciul de pneumologie stabilete, prin nelegere, momentul realizrii probei. Analizele se realizeaz in camera pacienilor. Rezultatul se afieaz la unitate Electroencefalogame Fiind analize urgente sunt trimise prin intermediul unitatii de /Electromialogame paza (manual) ceea ce conduce la consultarea directa. HEMODIALIZA Daca este necesar realizarea hemodializei va avea loc in unitate, fiind necesara plasarea pacientului saloanele 1 sau 2. ADMITEREA Pentru probele complementare care nu se realizeaz in spital, se trimite documentarea serviciului de admitere centrala. Alte lucruri se comunica prin telefon ,la sfarsitul diminetii sunt acordate paturi de admitere; iar pacienii trebuie s plece dup ora 16.00 daca este necesar. INTRETINEREA Imposibilitatea de a trimite o parte din casuta postala la parter.In cazul in care exista material se aduce la atelier APROVIZIONARE UCI a fost de acord s se fac la doua zile; n cazul necesitii suplimentrii formularul de cerere de aprovizionare este trimis la magazie. Arhivele si evidenta clinicii Elaborarea evidentei clinicii (care sa ateste istoric activitile spitalului).Trimiterea de cereri pentru aceste documente ale arhivei. Reprografia Pentru a cere fotocopii trebuie sa se trimita dup tuburi penumatice identificate sau coborand jos la parter, pe holul principal. Siguranta Se localizeaza prin cautarea 5900/5901 Curatenia Menajera de garda in tura de dup amiaza sau seara prin cautarea nr.5909
24
Portarii Secretariatele Preotul Necropsia
Transferul decedailor
Portarii din tura de dup amiaza sau noapte vor fi identificai prin cutare (va fi facilitata in fiecare unitate) Secretariatul este situat la intrarea in unitate si este desprit de sala de operaie. Se anuna prin telefon Solicitarea este facultativa. Consimtamantul informrii prin examinare post-mortem este semnat de familie si martori. Urmeaza trimiterea cererii cu actul doveditor la anatomia patologic. Comunicarea decesului serviciului de primire .Avizarea poliitilor prin completarea a trei formulare autocolante n care se constat data i ora decesului. Identificarea nainte de a-l cobor la mortuar.
Consultaiile interclinice Fiecare consult n serviciile clinice ale spitalului este transmis direct pentru ca adjunctul trebuie sa trimit hrtia de administrare prin gardian . CALENDARUL REVIZIILOR SI CURENIEI n fiecare Dimineaa: tur Reactualizarea si repoziionarea cutiilor Aranjarea elementelor de asigurare a igienei Aranjarea crucioarelor auxiliare Colectare medicamentelor de la farmacie. Arajarea lenjeriei. Aranjarea si ordonarea ariilor care trebuie curatate. Pregatirea trimiterea si inregistrarea materialului de sterilizare. Miercurea se colecteaza cererile pentru masa de pranz Dupa amiaza: Pregatirea si aranjarea cutiilor asa cum trebuie . Repozitionarea serurilor pana la tura de seara. Pregatirea si ordonarea ariilor de curatat dupa reguli . Pregtirea, trimiterea si nregistrarea materialului de sterilizare. Noaptea: Pregtirea si poziionarea cutiilor dup indicaii. Pregtirea si ordonarea ariilor care trebuie curatate. Pregtirea materialelor care trebuie sterilizate pentru a fi trimise dimineaa. Zilnic - Salile ocupate - Programele de cure - Instrumentele - Birourile - Zonele care trebuie curatate - Colectarea medicamentelor si a serurilor - Trimiterea si nregistrarea sterilizarilor - Colectarea cosurilor cu haine - Aranjarea lenjeriei
25
Sptmnal - Oprirea aparatelor - Vitrinele - Pregatirea lenjeriilor (aranjarea lenjeriilor) - Rafturi de seruri si farmaceutice. - Pregatirea de tuburi pneumatice Lunar - Frigidere; curatarea birourilor(alternativ) - Rafturile pentru aparatele mici, biblioteca - Depozitul de tuburi de oxigen - Camera de stimulatoare cardiace. CALENDARUL REVIZIILOR DE SECURITATE Oprirea aparatelor: Revizuirea aranjarea in fiecare saptamana conform manualului i ntotdeauna cnd se utilizeaz. Narcotice: Revizuirea si dozajul in funcie de necesitati. Este realizat de supraveghetorul unitatii; in cazul absentei acestuia se realizeaz de ctre restul personalului Expirarea medicaiei: In ultima sptmn a fiecrei luni se retrage medicamentul expirat si se face o analiza generala cuprinztoare care se realizeaz in ultimul trimestru al anului. Tuburile respiratorii: Dup fiecare utilizare si verificare se realizeaz un ciclu de testare. MANUALELE CARE SE POT CONSULTA IN UNITATE: - Manualul procedurilor de asistenta a spitalului. - Regulile vechi ale spitalului; - Cartea de proceduri si planuri de ngrijire. - Proceduri si tehnici de asistenta medicala de editii ROL. - Ghid de tratament antimicrobian. - Manual de Medicina Intensiva.Mosby. - Manual de medicina clinica. - Program de echivalri terapeutice. - Ghid de S.Microbiologie. - Manualul de transfuzii al spitalului. - Ghid de prevenire si tratare a escarelor de decubit. Junta CYL. - Ghidul consimmntului informat a CYL. - Ghid practic de Anestezie si de Reanimare. - Medicina practica clinica. Sedare si anestezie a pacienilor in stare grava. - Progrese in urgente si resuscitri. -Ghid de aciune n caz de urgente. - Manualul de utilizare a tuburilor respiratorii. - Procedura P-13 de gestionare a reziduurilor. CALENDARUL DE SESIUNI AL ECHIPELOR Calendar de reuniuni: - Obiective. - Vacante si concediu. - Cazuri clinice de asistenta. - Intotdeauna cnd trebuie sa se precizeze un anume tip de informatie personalului Unitatii.
5.4 PROBE COMPLEMENTARE SI CONSULTAII INTERCLNICE
26
RELATII SI SOLICITRI INTRE SERVICIILE CENTRALE Registru: Testele si consultaiile interclinice trebuie sa fie inregistrate in graficul pacientului indicand data in care s-au cerut si, in continuare, data la care s-a realizat. In cazul in care pacientul cere un anumit tip de pregatire, aceasta trebuie indicata in formularul de tratament al pacientului. Serviciile centrale vor anunta testele luand ca referinta sursa pacientului in momentul solicitrii, trebuind sa verifice locatia pacientului prin sistemul de informare din momentul initierii acesteia. In nici un caz nu se va face vreun test fara sa se cunoasca locatia pacientului in spital. Teste complementare Ecocardiografie/Erg Ridicarea cererilor pentru consultaii cardiologice . ometrie/Holter Consultatiile pentru externari au loc la parter. In timpul sfritului de saptamana si srbtorilor se pot cere daca e necesar sa se realizeze deplasarea HOLTER-ului din unitatea de infirmerie; in acest caz se vor trimite in prima zi lucrtoare rezultatele consultaiilor cardiologice atand un autocolant cu datele de identitate ale pacienilor si datele de colectare si de rdetaare a rezultatelor. Spirometria Laboratorul cu funcii de testare a respiraiei, consultaiile externe . Se anuna telefonic spirometrele care indica datele pacientului si patul . O data terminat momentul testului acesta se va trimite pacientului mpreuna cu cererea de consultaie. Pacienii nu pot parasi patul. O data terminat testul personalul de la consultaii l cauta pe pacient in unitate atand rezultatul testului. Raze X, ecografii, Primul etaj holul posterior. Se trimit cererile n tuburi si fiecare unitate TAC, si alte teste care se ocupa cu diagnosticarea cu ajutorul imaginii anuna data de diagnosticare realizrii si condiiile de pregtire a eprubetelor. Testele urgente se prin imagine transmit direct prin personalul din fiecare sala de diagnosticare prin imagine . Pacientul este trezit de gardianul de la radiologie. Pacientul poate fi ajutat sa se ridice din pat. LABORATORUL Se trimite cererea si mostra la laborator de urgenta prin tuburi,identificate cu datele pacientului fara sa se ataeze autocolante pe tuburi. Rezultatele vor fi printate la unitate si sunt accesibile in interiorul spitalelor. Analizele periodice : gardianul unitatii duce cererea si mostra de extracii (primul etaj, la consultaii externe). Rezultatele vor fi imprimate la unitate si vor fi disponibile doar in spital. MICROBIOLOGIA De luni pana smbta de la ora 8 pana la ora 15 se va lucra in laboratorul de microbiologie. In turele de dup amiaza si noaptesrbtorile si duminicile se vor trimite mostrele la laborator de urgenta. Ridicarea mostrelor cat mai devreme posibil. Anatomia Se trimit cereri si mostre la laboratorul de anatomie patologica . patologic In tura de dup amiaza, noaptea, smbta, duminica si n timpul srbtorilor se urmrete depozitarea perfect identificata in frigider, de la prima zi lucrtoare pana se trimite la laboratorul de anatomie. Lenjeria La prima or se face bonul de cerere se pleac cu coul de lenjerie. Pana la 11:30 gardianul va pleca pentru a ncrca coul de schimb. Farmacia La prima ora se trimit ordinele de cerere din timpul dup amiezii si noptii. Daca e posibil nainte de ora 12 se trimit toate cererile de medicamente. Dup amiaza se vor trimite cererile de medicamente.
27
Dietele
DIGESTIV ENDOCRIN GINECOLOGIE GERIATRIE HEMATOLOGIE UCI
MEDICINA INTERNA MEDICINA INTERNA NEUROLOGIE PNEUMOLOGIE NEUROLOGIE OFTALMOLOGIE ONCOLOGIE O.R.L. PSIHIATRIE TRAUMATOLOGIE UROLOGIE
Daca e medicamentul prescris se trimit si cererile. Trimiterea planurilor de dieta, nainte de ora14 in tura de dimineaa nainte de ora 20 in turul de dup amiaza. Anuntarea schimbrii pacienilor in alte unitati. Notarea internrilor cat mai devreme posibil. Endoscopie, al doilea etaj Se gsete la 5.950 La etajul 3 C, Se gsete la 5.950 la consultri de geriatrie .Etajul de baza, consultaii de geriatrie. Etajul de baza, consultaii externe. Laborator de Hematologie, la al treilea etaj. Stimulatoare cardiace, se cheama UCIC-aile centrale. Se trimite la UCI foie de interconsultatie, se da consimtamantul prin informare in funcie de sangerarile recente (ale pacienilor) Stimulatoare cardiace, se cheama UCIC-aile centrale. Se trimite la UCI foie de interconsultatie ,se da consimtamantul prin informare in funcie de sangerarile recente (ale pacienilor) Dispercerat de urgenta M.I 5.906/5.907
Dialize:al doilea etaj A treia A Urgentele cauta Pneumologii 5973 A treia A- Urgentele cauta Neurologii 5974 Consultri oftalmologice, al doilea etaj .Consultaii externe. Consultul oncologic; al doilea etaj .Consultaii externe. Consultul O.R.L.; al doilea etaj .Consultaii externe Venirea in spitalul de psihiatrie ,camera 13.Cautarea 5993. A doua A-Urgentele. Cautarea traumatologiei. A treia B-Urgentele cauta Urologia 5975. Se trimite la unitate pe paliere, tubul 13 . cautarea nr.5988.
Unitatea de ngrijire pe paliere Munca sociala Delimitarea spatiului de lucru cu oamenii la parter sau cutand 5953. Spitalizarea la Spaiul de spitalizare la primul etaj. domiciliu De asemenea se poate localiza prin telefon . Nu se trimite istoricul clinic al pacientului. O data veniti in unitate, pacienii sunt condusi in spatiul de spitalizare. Cererile Se cheama prin telefon. Se cer trimiteri pentru consultaii sau teste pentur pacienii internai. Preotul Se anuna prin telefon Acceptarea (teste Pentru testele complementare care nu se realizeaz in spital, se trimit externe) documentele serviciului central de acceptare (a cererilor pentru teste) ACCEPTAREA Creterile si modificrile vor fi notate la admisie pin telefon atta timp (MODIFICARI DE cat se va lua cunotina de ele. In plus, se vor trimite intre orele 13 si14
28
RECENSAMANT)
in format HB-53 cu datele pacientului si in mod facultativ sunt descrcate. TRANSPORTUL Se trimit cereri la serviciul de admisie centrala (de la 8 la 14:30 sunt ore PRIN AMBULANTA lucrtoare) sau admisia la urgente. Ei vor transporta pacientul si personalul daca este necesar. TERAPIA CU Se trimite documentarea (rezultatele testelor) la terapia prin oxigen OXIGEN .(Ultimul birou de pe holul cu personal ,la parter ;exista o pancarta Plati pentru facturi. LOGOPEDIA Consulturile interclinice sunt dirijate direct la unitatea de logopedie primind un telefon de la pacient; logopedul va intra in contact cu pacienii pentru a le indica data intalniri INGRIJIREA Trimiterea rezultatelor testelor la unitatea de ngrijire a pacientului PACIENTULUI (biroul de la parter lng cel de Admisie centrala). Se trimit opiniile medicului de familie si a centrului de sntate pentru a se realiza consultaii interclinice. INTRETINEREA Se trimit o parte din rezultatele analizelor prin cutia potal de la parter. Daca este vorba de materiale trebuie duse la atelier ARHIVELE SI Redarea documentelor clinicii, chemarea are loc prin telefon. DOCUMENTELE Trimiterea cererilor de consemnare in arhive. CLINICII MATERIALELE Fiecare unitate are o zi destinata cererilor de acord. Cererile din exterior sunt realizate de supraveghetor. Foaia de cerere se trimite prin gardian . REPROGRAFIA Pentru a cere fotocopii trebuie sa se trimit dup tuburi pneumatice identificate sau cobornd jos la parter, pe holul principal. MEDICII DE Medici de garda prezeni se localizeaz prin cutarea corespunztoare GARDA fiecrei specializri. Medicii de garda se localizeaz si cu ajutorul centralistei. SECURITATEA Se localizeaza prin cautarea 5900/5901 Menajerele de garda in turul de dup - amiaza /noapte prin cautarea CURATENIA 5909 GARDIENII Gardienii din tura de Dup amiaza/N prin cutare (va fi facilitata in fiecare unitate) Daca nu e posibil sa se contacteze serviciul /unitatea unde trebuie sa se confirme numrul cu centralista. SECRETARIATELE - Informeaza medicii din fiecare specializare care trimit documentele clinice la secretariat. - Secretariatul de la primul etaj: - Medicina interna - Cardiologie - Neurologie - Paliativele - Psihiatrie - Secretariatul de la etajul 2:
29
- Chirurgie - Traumatologie - Digestie - Oftalmologie - Geriatrie - Oncologie - Secretariatul de la etajul 3: - Ginecologie - Urologie - Hematologie - Nefrologie - ORL - Pediatrie - Dermatologie - Reumatologie - Pneumologie - Endocrinologie 6. NOI FORME DE GESTIUNE Legea fundaiilor 30/1994, din 24 noiembrie . Crearea si reglementarea juridica a Fundaiilor in general, ca organizaii de interes general. Decretul regal Legea 10/1996 ,17 iunie. Crearea unei atestri a noilor forme de gestiune in Institutul Naional de Sntate. Luarea in considerare a posibilitatilor de gestiune indirecta prin entitatile publice, subiecte ale dreptului privat, de exemplu Fundatiile (Alcorcon, Manacor). Incepnd cu transferurile sanitare ctre Comunitile Autonome in 2002, se creeaza in anumite comuniti o noua forma de gestiune a noilor spitale. Aceasta consta in semnarea de ctre o firma privata a unui acord pentru construirea unei cladiri a spitalului, cu dotrile din interior (aparate, paturi etc.) complete intr-un timp limitat (in mod normal 3-4 ani). Odat terminat spitalul, se preda Serviciului de Sntate, in schimbul unei chirii pe o perioada mare de ani(30-35 de ani) si gestiunea este realizata de firma privata pentru anumite servicii (bucatarie, curatenie, informatica, cafenea etc.) care nu sunt medicale. 7. PERSONALUL SANITAR (MUNCITORII SANITARI) - Majoritatea angajatilor sanitari sunt Angajati Publici.(de stat) - Forma de obtinere a unui post fix - se face prin concurs. - Prima intrare in cadrul lucrtorilor din sectorul sanitar se face in urma semnarii unui contract de inlocuire (boala, concediu, pensionare etc.) - Sistemul Naional de Sntate are propria sa legislatie. - Exista un Statut Cadru (ultimul in decembrie 2003) care abordeaza in general condiiile de munca ale lucrtorului sanitar. STATUT CADRU. PRINCIPALELE CONTINUTURI 1.)Categorii Profesionale: Personal cu formare universitara: - Licentiati - Absolventi Personal cu formare profesionala:
30
- Tehnice Superioare - Tehnice. Alt Personal: - Portarii - Curattorii - Personalul care lucreaza la bucatarie - etc. 2.) Drepturile si obligaiile lucrtorului sanitar. 3.) Sistemul de Selectare a Personalului: - Concurs. - Promovarea interna: - Fixa - Temporala 4.)Voluntariat: -Transferuri prin toata tara. 5.) Cariera profesionala: - 4 niveluri, cu merite curiculare in fiecare nivel si redistribuirea economica. 6.) Remuneraii de baza egale in toate Serviciile de Sntate: - Salariu de baza. - Sporuri - doua bonusuri extraordinare 7.) Remuneratii Suplimentare: - Supliment in funcie de locaie - Supliment specific - Supliment in funcie de productie. - Supliment in funcie de ngrijire continua. - Supliment in funcie de gradul profesional. 8.) Ora de lucru, permise si licene - Se stabilesc minimele,dup care fiecare unitate Autonom poate sa faca imbunatatiri. 9.) Regimul de disciplina Trei tipuri de greseli: - Uoara. - Grava. - Foarte grava. 10.) Incompatibilitatea - Nu se poate lucra in mai mult de un centru public simultan. 8. MEDICI SI ASISTENTE MEDICALE.CARACTERISTICI MEDICII - Sunt licentiati in Medicina (6 ani de universitate) - Sunt specialiti conform MIR, Rezideniatul in Medicina Interna se face timp de 4 ani . - Pentru ngrijirea Primara este obligatorie Specializarea de Medicina de Familie si Comunitara. - In Spital este obligatoriu sa aib specializare Medicala Corespunzatoare; de exemplu: Trautomologie, Chirurgie, Medicina Interna, Radiologie etc. - In Serviciile Medicale de Sntate la locul de Munca, trebuie sa fie Specialiti in Medicina muncii. ASISTENTELE - Sunt absolvente de Universitati in Asistenta (3 ani de universitate) - Aceste asistente lucreaza in ngrijiri generale.
31
- Pot face o Specializare in EIR, Rezideniatul in Asistenta Interna dureaz doi ani. - Exist 7 Specializari in Asistenta: - Obstretic-Ginecologice - Santate Mental - Geriatrie. - Sntate ocupationala. - ngrijire Medicala-Ghirurgicala. - Medicin de Familie si Comunitate. - Pediatrie. STATISTICI - Asistente Profesioniste: 230.000 - Medici Profesionisti: 160000 - Asistente la locul de munca: 150.000 - Medici la locul de munca: 130.000 - Raport pe asistenta/populatia spaniola: 5/1000. - Raport pe medic/populatia spaniola: 4/1000 - Raport pe asistenta/populaia UE. (IN MEDIE)8/1000 - Raport pe medic/populaia UE (IN MEDIE)2-3/1000 - Dotarea Globala conform RRHH: 500.000 lucrtori (profesionisti sanitari si cei care nu lucreaza in domeniul sanitar) PROFILUL PROFESIONAL AL ASISTENTEI IN SISTEMUL NATIONAL DE SANATATE - Sexul :Femei 85%,barbati 15%. - Varsta Medie: 45 de ani. - Starea civila casatorit i- 55% - Fara copii, cu unul sau mai multi - 50% - Locul de munca:70% in spital, 30% in ngrijirea Primara - Functii: - Asistenta 85% - Gestiune, nvmnt si investigaie 15%. 9.CONCILIEREA VIETII MUNCII SI PROFESIONALE - Directive Distincte ale Consiliului European au recunoscut protecia maternitii, permisul parental si lipsa locului de munc ca motive de fora majora pentru concilierea vieii profesionale si familiale, i egalitatea intre barbati si femei. - A patra Conferinta mondiala asupra femeilor, din Pekin, in 1995, consider ca obiectiv strategic promovarea unei armonii ntre responsabilitatile muncitoreti si familiale intre barbati si femei. - Aceasta declaratie a fost aprobata de 189 State Membre, inclusiv Spania. - In 1999 se crea Legea 39/1999,5 din noiembrie, pentru promovarea consilierii vieii de familie cu viaa profesional a persoanelor lucrtoare. Aceasta lege prevede concediul pltit pentru: - Alaptarea materna, pana la 9 luni, o ora zilnic. - Detinerea in grija a unui minor sub 6 ani , cu dificultati fizice sau psihice; reducerea la jumtate de norma ,care atrage reducerea respectivului salariu. - Ingrijirea unei familii, pana la gradul 2 de rudenie, care nu se poate ingriji de una singura si nu desfasoara activitati platite, are dreptul la reducerea volumului de lucru ca in cazul anterior. - Concediu de maternitate,16 saptamani - Concediu de paternitate,15 zile.
32
- Concediu pentru ngrijirea familiei: pana la 3 ani pentru ngrijirea copiilor. In primul an are dreptul sa-si rezerve locul de munca apoi va ramane rezervarea care se refera la un loc de munca din acelasi grup profesional sau dintr-o categorie echivalenta. - pana la un an pentru ngrijirea familiei de pana la al doilea grad de rudenie care nu se poate ingriji de una singura. - Perioada de concediu va fi acordata in funcie de vechime . - Exista subvenii economice pentru toate aceste cazuri, care depind de Comunitatea Autonoma. 10. FUNCTIONAREA ORGANIZATIILOR SINDICALE - In Constituia Spaniola din 1978, articolul 28.1, se menioneaz dreptul la libertatea sindicala ca fiind un drept fundamental . - Legea organica11/1985,din 2 august a LIBERTATII SINDICALE : In conformitate cu aceasta lege,prin libertatea sindicala se intelege : o -Dreptul de a intemeia sindicate fara autorizatie prealabila, sau de a le suspenda sau de a le extinde prin proceduri democratice. o Dreptul angajatului de a se afilia la un sindicat prin alegere si sa renunte prin cerere proprie . o Dreptul afiliatilor de a-si alege liber reprezentantii in fiecare sindicat. o Dreptul la activitate sindicala. Sindicatele sunt reglementate de propriile statute, care vor fi depozitate la biroul public infiintat in acest efecto.18. REPREZENTATIVITATEA SINDICATELOR - Aceasta lege prevede cele mai reprezentative sindicate sunt cele la nivel naional: Sunt considerate reprezentative sindicatele care obin cel puin 10% sau mai mult din totalul personalului delegat dintre cadrul Comitetelor de Intreprindere i din organismele guvernamentale corespondente din cadrul Administraiei Publice (acum sunt doar doua sindicate reprezentative la nivel naional). - La nivel de regiune se obine reprezentativitatea pentru Comunitatea Autonom Sunt reprezentative la acest nivel sindicatele care au cel putin 15% din delegai din cadrul Personalului, reprezentanii Comitetelor de ntreprindere sau ai Administraie publice care au ntotdeauna un minim de 1.500 de delegati si nu apartin unei federaii sindicale la nivel statal. Numrul de Delegati Sindicali: Firmele care au mai mult de 250 de angajati, au dreptul de a detine sectiuni sindicale cu respectivii delegati sindicali, care sunt alei din rndul membrilor sincatului n aceast societate(firma). Numrul de reprezentanti va fi conform cu urmatorul tabel: - De la 250 la 750 de angajati: un delegat; - De la 750 la 2000: doi delegati; - De la 2001 la 5000 angajati: trei delegati; - De la 5001 si mai multi: patru angajati. Pentru ca un sindicat sa isi poata constitui o sectie sindicala intr-o firma, acesta trebuie sa fi obtinut cel putin 10% din voturi in alegerile sindicale din cadrul firmei sau pentru organul de reprezentare a administratiei publice . Acele sindicate care in cadrul alegerilor sindicale nu au obtinut10% vor avea dreptul la un delegat sindical .
33
Sindicatele publice
Sindicatele profesionale
Angajatii tuturor serviciilor publice
Angajatii unui singur sector public
Sanatatea detine +/-8% Sanatatea detine 60
Sidicatele publice au organele interne grupate in sectoare majore. Sindicatele profesionale au lideri din profesia pe care o reprezinta, impartindu-se in trei nivele: - statal - regional - provincial 11.DIALOGUL SOCIAL La nivelul guvernului: Se negociaza Sindicatele reprezentative la nivel de stat si al guvernului natiunii. Exista doua sindicate :CCOO si UGT. ANGAJATII PUBLICI: Reprezentarea este reglementata prin legea nr. 9/1987 din 12 iunie, fiind alctuit de organe de reprezentare, participare i negociere in grup pentru determinarea condiiilor sale de lucru. Pentru a sti cum se distribuie reprezentativitatea sindicala, se realizeaz alegeri sindicale la fiecare 4 ani in centrele de lucru in care voteaz toi angajatii. Organul care grupeaza reprezentantii alesi se numeste Uniunea de Personal. In sntate exist o uniune de personal pentru fiecare arie de sntate (250.000 locuitori). Numrul de reprezentanti la alegeri depinde de numrul de angajati inscrisi in domeniul sanitar. Numrul total de reprezentanti alei pentru fiecare sindicat servete la estimarea procentului de reprezentativitate pe care l are fiecare sindicat. Dup fiecare perioada de alegeri, la fiecare 4 ani, au loc tratate de negociere care se numesc Masa de negociere. Exista o Masa Generala a administraiei pubice la nivel statal, unde sunt inclusi toi functionarii care nu sunt transferai la nivel de regiune. Exista o Masa Generala a Functionarilor in fiecare Comunitate Autonoma din care fac parte toi functionarii din toate sectoarele Comunitatii Autonome. Exista Mese Sectoriale in fiecare Comunitate Autonoma pentru functionarii transferai la un sector, cum e cel al educatiei sau al sanatatii . In fiecare spital se negociaza condiiile particulare cu sindicatele care au reprezentanti in uniunea corespunzatoare.
34
SNTATEA LA LOCUL DE MUNC LEGISLATIE Sntatea la locul de munca se ocupa in mod fundamental de sntatea muncitorilor si principalul sau obiectiv este sa evite sau sa minimalizeze pe cat posibil consecinele muncii asupra sanatatii muncitorilor. ncearc sa evite accidentele si sa previn posibilele boli profesionale sau boli provenite din munca. A.-LEGISLATIA EUROPEANA DIRECTIVE COMUNITARE: CEA MAI IMPORTANTA DIRECTIVA 2 MARCO:LA 89/391/CEE PRIVIND SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA (12.6.1989) B.-LEGISLATIA SPANIOLA - CONSTITUTIA SPANIOLA - STATUTUL MUNCITORILOR - LEGI DE PREVENIRE A PERICOLELOR la locul de munc - DECRETE REALE POSTERIOARE -LEGISLATIA EUROPEANA-Directive - Legislatia europeana este o norma juridica cu caracter obligatoriu, adica obligatorie pentru fiecare stat membru care face parte din statele membre ale comunitatii europene. Nu se pot alpaca in mod direct in fiecare stat. Transpunerea acestei directive consta in a o transforma intr-un standard juridic al tarii membre, aprobata de puterea legislativa din fiecare tara. Tipuri de directive: A. DIRECTIVE PRIVIND SIGURANTA SI SANATATE IN MUNCA B. DIRECTIVE PRIVIND SIGURANTA PRODUSULUI A. - LEGISLATIA EUROPEANA CEA MAI IMPORTANTA IN SECURITATE SI SANATATE la locul de munc - ESTE DIRECTIVA PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA 89/391/CEE (Directiva Consiliului European din 12 iunie 1989 privind aplicarea de masuri pentru a promova cea mai buna securitate si sanatate a muncitorilor la locul la munca). Este denumit CADRU DIRECTIV DE SECURITATE. - LEGISLATIA EUROPEANA PRIVIND GARANTII SPECIFICE IN SECURITATE SI SANATATE LA LOCUL DE MUNCA SE POT CLASIFICA IN MAI MULTE GRUPURI IN FUNCTIE DE CONTINUT CA DE EXEMPLU CELE CARE REGLEMENTEAZA: GRUPE SPECIALE DE MUNCITORI, ca femeile insarcinate, minorii, temporari etc. LOCURI DE MUNCA AGENTI POLUANTI ETC. A.-ALTE DIRECTIVE IMPORTANTE PRIVIND SIGURANTA SI SANATATEA IN MUNCA DESPRE ECHIPE DE LUCRU DESPRE ECRANE DE VIZUALIZARE DESPRE MUNCITORI CARE OCUPA FUNCTII DESPRE EPIS (ECHIPE DE PROTECTIE INDIVIDUALA) OBLIGATORII, etc. B. ORGANE DE CONDUCERE CARE SE OCUPA DE SIGURANTA PRODUSULUI
35
Servesc pentru ca toate produsele care se comercializeaz in C.E. sa fie sigure pentru sntatea persoanelor. Se reglementeaz in articolul 100 din tratatul Comunitii Europene manifestnd cerinele de sigurana care trebuiesc fi ndeplinite de toate produsele pentru a se putea comercializa. B.ORGANE DE CONDUCERE PRIVIND SIGURANTA PRODUSULUIMarca C.E. este un fel de garanie a produsului sigur si in unelte si producii ale muncii, este o aprobare a produsului. REGLEMENTARI SPANIOLECONSTITUTIA SPANIOLA. ART.40.2 Autoritile publice au datoria de a supraveghea sigurana si igiena in munca. STATUTUL MUNCITORILOR Muncitorii au dreptul la integritatea fizica si la o politica adecvata de sigurana si igiena in desfurarea activitii. Art.4.2.a. Muncitorul trebuie sa-si respecte obligaiile si regulile concrete de sigurana si igiena la locul de munca.Art.5.a. LEGI DE PREVENIRE A RISCURILOR LA LOCUL DE MUNCA. Decrete reale posterioare in curs de desfurare LEGI DE PREVENIRE A RISCURILOR MUNCIISe ocupa cu prevenirea si sanatatea echipelor multidisciplinare ale serviciilor de prevenire cu tehnici superioare in domeniul prevenirii in 4 domenii: ERGONOMIE SI PSIHOSOCIOLOGIE IGIENA INDUSTRIALA SIGURANTA MUNCII SUPRAVEGHEREA SANATATII - ZONA DE SUPRAVEGHERE A SANATATIICompuse din unitati de baza ale sanatatii muncii care constau in: UN MEDIC SPECIALIST IN MEDICINA MUNCII UN/O ASISTENT(A) DE FIRMA. PANA LA INTRAREA IN VIGOARE A DECRETULUI DE NOI SPECIALIZARI IN INGRIJIRE CARE VA FI O ASISTENTA A MUNCII SI SANATATEA MUNCII. (mayo2.005) STRUCTURA L.P.R.L. SE ARTICULEAZA IN 7 CAPITOLE VORBESTE DESPRE DREPTURILE MUNCITORILOR SA FIE INFORMATI SI FORMATI IN DOMENIUL PREVENTIEI SA FIE CONSULTATI SI SA PARTICIPE LA TEME RELATIONATE CU PREVENIREA, etc. SPECIFICA OBLIGATIILE ANTREPRENORULUI CEA DE A GARANTA SIGURANTA SI SANATATEA MUNCITORILOR LA LOCUL DE MUNCA SUB TOATE ASPECTELE CARE AU LEGATURA CU MUNCA. STABILESTE DREPTURILE MUNCITORILOR SUPRAVEGAND IN MASURA POSIBILITATILOR ASUPRA SIGURANTEI SI SANATATII STABILESTE INFRACTIUNILE USOARE, GRAVE SI FOARTE GRAVE. CAPITOLUL V DIN L.P.R.L. DELEGATII PREVENTIEI
36
Art. 35.1 Delegatii prevenirii sunt representaii muncitorilor cu functii specifice in materie de prevenirea riscurilor la locul de munca. Numarul lor variaza in functie de numarul muncitorilor: De la 6 la 49= 1 delegat De la 50 la 100=2 delegati, etc. COMITETUL DE SIGURANTA SI SANATATE N MUNC - Este organul comun de participare destinat consultarii regulate si periodice a actiunilor firmei cu privire la preventia riscurilor la locul de munca. - Este obligatoriu sa fie infiintat in toate firmele cu mai mult de 50 de muncitori. - Este format din: - Delegatii prevenirii pe de o parte. - Antreprenorul sau reprezentantii sai pe de alta parte. - Este obligatoriu sa se reuneasca macar o data la 3 luni. - Competentele lor sunt multiple ca de exemplu: - Sa participe la elaborarea si punerea in practica a unor planuri si programe de prevenire a riscurilor in firma. - Principiile lor sunt stabilite in norme ca de exemplu: - Sa cunoasca si sa analizeze daunele produse in sanatatea sau in integritatea fizica a muncitorilor, cunoasterea, informarea si programarea anuala a serviciului de prevenire etc. - REGLEMENTARI PUBLICATEADEVARATELE DECRETE DIN TRECUTUL L.P.R.L.-ului DE MARE RELEVANTA SUNT: REGLEMENTARI ALE : - SERVICIILOR DE PREVENIRE - LOCURILE DE MUNCA - ECHIPELOR DE MUNCA SUPRAVEGHEREA SANATATIIReprezinta observarea conditiilor de munca si sanatatea muncitorilor prin colectarea si analizarea datelor privind factorii de risc si sanatatea, care trebuie sa fie realizata printr-un mod sistematic si continuu, si al carei obiectiv este planificarea si evaluarea programelor de prevenire a riscurilor la locurile de munca. SIGURANTA SANATATII II Familiara este activitatea care consta n cunoaterea in fiecare moment a strii sanatatii muncitorilor, tiindu-se care sunt riscurile la care au fost, sunt si vor fi expui, in timpul muncii si daunele care i-ar putea afecta sau i-au afectat cu scopul de a aplica masurile preventive. CE TREBUIE LUAT IN SEAMA INTR-UN PROGRAM DE SUPRAVEGHERE A SANATATII OBSERVAREA FACTORILOR DE RISC SI A SANATATII MUNCITORILOR IDENTIFICAREA PROBLEMELOR PRINTR-UN SISTEM DE INFORMARE PLANIFICAREA APLICAEA PROGRAMELOR DE PREVENIRE A RISCURILOR MUNCII EVALUAREA PROGRAMELOR OBIECTIVELE SUPRAVEGHERII SANATATII MUNCITORILOR GENERALE: - Sa se cunoasca starea de sanatate a muncitorilor pentru a preveni daunele. SPECIFICE: - Sa se evite expunerea muncitorilor care prin caracteristicile lor sunt sensibili la unele riscuri.
37
Sa se detecteze efectele asupra sanatatii muncitorilor produse de factorii de risc la care sunt expusi la locul de munca, de preferinta, inainte de a se produce daune. TIPURI DE ACTIVITATI IN SUPRAVEGHEREA SANATATII- Activitatea fundamentala este practica recunoasterii medico- muncitoresti si evaluarea factorilor de risc de la locul de munca. - Supravegherea individuala. - Aceste examene de sanatate nu sunt la fel pentru toti muncitorii, se realizeaza in functie de riscul la care sunt supusi. TIPURI DE EVALUARI A STARII DE SANATATE A MUNCITORULUI: - INITIAL. Dupa incorporarea in munca sau dupa numirea in sarcina respectiva. - DUPA O ABSENTA INDELUNGATA: Pentru a descoperi eventuale origini profesionale. - PERIODICE: In mod normal o data pe an cu exceptia aparitiei unor riscuri specifice. - OBLIGATORII: Cand pentru motive specifice postul cere. Ex: pilitura, etc. -PUNCTELE EVALUARII STARII DE SANATATE O PARTE A MUNCII: Cu antecedentele muncii si situatia actuala a muncii. O PARTE CLINICA: Cu antecedente clinice si starea actuala de sanatate. PROTOCOALE DE SUPRAVEGHERE SANITARA SPECIFICASupravegherea sanitara a starii de sanatate se realizeaza in conformitate cu protocoalele de supraveghere specifica, adica exista protocoale de probe pentru muncitorii care isi realizeaza indatoririle cu ecrane, cu stilou, cu manevrare manuala de incarcaturi. CUM SUNT RAPOARTELE EXAMENELOR DE SANATATE-MUNCITOR APT PENTRU POSTUL SAU DE MUNCA. -MUNCITOR APT CONDITIONAT. -MUNCITOR INAPT REZULTATUL MULTUMITOR Este obligatoriu sa se dea raportul cu rezultate muncitorului. Patronului i se va da doar rezultatul cu numele, data si semntura medicului care consulta pacientul. Se rein datele muncitorilor timp de cel puin 40 ani in caz de e necesar sau cerut de inspecia sanitara. - CAPACITATEA DE A ACTIVA IN SUPRAVEGHEREA SANATATII- Legea de prevenire a R. Muncitoresti, stabileste ca va fi personal sanitar cu competenta tehnica, pregatire si capacitate acreditata. - Regulamentul serviciilor de prevenire stabileste sa fie realizata: - O unitate de baza a sanatatii in munca compusa din un: - Medic specializat in medicina muncii. - O asistenta de companie, care dupa noul decret de specialitati de ingrijire, vor fi asistente cu specializarea in sanatatea muncii. - Alti profesionisti in domeniul sanitar cu competenta tehnica, pregatire si capacitate acreditata.
38

Conferina de Prezentare A Sistemului Sanitar Din Spania

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conferina de Prezentare A Sistemului Sanitar Din Spania

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete

n oameni! FEDERAIA SOLIDARITATEA SANITAR DIN ROMNIA

Conferina de prezentare a sistemului sanitar din Spania

Autoare Esther Reyes Diez

Direcia managementului si serviciile centrale

2:00 4:00 6:00-8:00

Asistente Ajutoare Ajutoare Asistente Asistente Ajutoare Asistente infirmiere

Portarii Secretariatele Preotul Necropsia

5.4 PROBE COMPLEMENTARE SI CONSULTAII INTERCLNICE

DIGESTIV ENDOCRIN GINECOLOGIE GERIATRIE HEMATOLOGIE UCI

Angajatii tuturor serviciilor publice

Angajatii unui singur sector public

Sanatatea detine +/-8% Sanatatea detine 60

S-ar putea să vă placă și