P. 1
GHID-Pomicultura-Ecologica.pdf

GHID-Pomicultura-Ecologica.pdf

|Views: 132|Likes:
Published by 501ea

More info:

Published by: 501ea on Jan 29, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/29/2013

pdf

text

original

Pomicultură Ecologică ACARIENI Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor.

Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare, atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi, adică devastatorii, endofite sau nu, care se hrănesc cu frunze (exemplu afide, acarieni). Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare, parazitoide. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. Mămăruţele, chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte, dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. Afidele, enrouleuses, fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic, acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare. Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte, programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi. Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată, produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 1. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. 2. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată. 3. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi, polen, nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide. 4. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă.

Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide)

Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu, tetranyque roşie a mărului, tetranyque cu două puncte)

Stadiu de prădare Nimfă, adult

Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale,acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. Prezenţi pe scoarţa şi frunze,se remarcă mai ales primăvara.

Corp în formă de lacrimă, clar sau translucid, cu pete brune pe spate (câteodată); se deplasează foarte rapid (0,3 mm).

Zetzellia (stigmeide)

mali

Corp în romb, galben viu pătăt cu portocaliu (0,5 mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Balaustium spp(Eritreide)

Mare,de culoare roşu închis până la roşu deschis,cu aspect de velură;se delasează rapid(1mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Nume Prădători ai afidelor Cecidomide

Descrierea

Pradă sau gazdă preferată Afide

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Găsim larvele în coloniile de afide. Când sunt mai multe afide, ele nu omoară mai multe decât mănâncă. Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile. Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. Larve se găsesc pe frunze. Sunt prezente de la

Larve: mici (<1,5 mm), apode, au culoare portocaliu aprins. Adulţi: muşte mărunte, imposibil de descris şi greu de observat. Larve: apode, asemănătoare cu melcii, brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele, capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm). Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire, cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). Larve: tăiate, punctate cu verde sau gri, prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). Ouă: albe, pe lungile codiţe foarte fine.

Sirfide sau muşte de flori

Afide

Larvă

Crizoperlide Hemerobide

şi

Afide; acarieni

Larvă, adult

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. Mămăruţele sunt active tot sezonul. Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere.

Mămăruţe

Adulţi: ovoide, portocalii, marcate cu puncte negre (3-4 mm). Ouăle: galbene în formă de butoi, reunite în ciorchine. Larvele: corp alungit, cu pete clare, prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm).

Afide, acarieni şi cochinile

Larvă, adult

Prădători generali Antocoride

Ploşniţe (Miride)

de

molenă

Adulţi: mici (3-4 mm), negri cu pată albă în formă de romb pe aripi. Nimfele: minuscule, rapide, brun sau portocaliu strălucitor. Nimfele: foarte mici (1-2 mm), verzi cu ochi roşii, Descrierea

Afide, acarieni

Nimfă, adult

Nume

Pradă sau

Stadiu de

Loc şi perioadă

foarte active. Adulţii: cenuşiu, ovoide (3 mm lungime).

gazdă preferată Acarieni, afide

prădare Nimfă, adult

de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe tinerele mlădiţe. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie. Pe scoarţă şi frunzele arborilor.

Ploşmiţe de casă

Carabes

Adulţi: mari, bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. Abdomen care merge sub aripi. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm), strălucitore sau mate, aplatizate puţin în lateral.

Afide, acarieni, larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale, dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului, fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. Larve de fluturi nocturni dăunătoare

Nimfă, adult

Adult

Nocturne, se găsesc în gazon, deasupra resturilor solului, pietre. În frunziş, pe ramuri şi trunchi.

Păianjeni

De talie şi culoare variabile după specie, 8 picioare.

Imatur, adult

Nume Parazitoide Tricogramele

Descrierea

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc

Viespi minuscule (<0,7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte.

Alte viespi (Braconide Icneumonide)

parazite şi

Viespi cu corp subţire (0,5-3,6 cm), negre, brune, portocalii sau galbene. Femele dotate cu un lung ovipozitor.

Larvă

Pholetesor (Branonide)

ornigis

Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi, ovoide, care seamănă cu comprimatele. Descrierea

Mineuse mărmurită mărului (MMP)

Larvă a

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Chalcis (Calcide)

Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit.

MMP şi alte larve de fluturi.

Larvă

în interiorul galeriilor de MMP. Adulţii sunt activi la înflorire. Larvele şi pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi.

Adalia bipunctata prădător împotriva afidelor Adalia bipunctata este un prădător indigen a afidelor. Larvele sunt utilizate ca şi auxiliari în lupta împotriva afidelor devastatoare a culturilor ornamentale, fructifere şi de zarzavaturi. Adalia bipunctata este foarte lacomă şi poate fi utilizată împotriva numeroaselor specii de afide în toate felurile de culturi. Ea poate fi utilizată în combinaţie cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. Adultul Adalia bipunctata depune între 20 şi 50 de ouă pe zi. Ouăle sunt alungite, ovale şi de culoare galben portocaliu. Cu toate că durata de spargere a ouălelor este dependentă de condiţiile climatice, ea este adesea cuprinsă între 4 şi 8 zile. După ieşirea din ouă, larvele caută activ afidele. Şansele de supravieţuire a acestor larve sunt legate de prezenţa unui număr suficient de afide în apropierea locului lor de naştere. Larva se transformă în trei reprize. Durata vieţii larvare depinde de condiţiile climatice şi de abundenţa hrănii. Ea atinge 20 de zile la temperaturi apropiate de 20oC. Condiţionare: Adaliile sunt livrate la stadiul larvar, ambalate câte 50 sau 100 de larve dispuse pe seminţele de popcorn permiţându-le astfel să se hrănească în timpul transportului. Sfaturi şi observaţii: - Să se introducă larvele în mijlocul locurilor unde traiesc afidele înainte ca aceste să fie prea multe; - Să se introducă larvele imediat după primirea lor. Să se conserve maximum una sau două zile la rece (810oC); - Să se plaseze mămăruţa pe frunzele atacate de afide. Larvele care rămân în cutie vor putea fi uşor dispersate cu ajutorul unei pensule (tip pensulă acoarele); - Pentru o introducere mai rapidă, larvele pot fi distribuite omogen în BIOBOX care sunt foarte uşor de agăţat pe plante şi arbuşti. - Cantitatea de larve introduse depinde de importanţa atacului şi dezvoltării culturii. Să se controleze în fiecare zi şi să se repete introducerea dacă este necesară. De exemplu: să se introducă 3-5 larve pe trandafir la începutul infestării; 10 larve la o intervenţie precoce pe bazele tulpinilor în arboricultura fructiferă.

Greierul părului (Psylla pyri) Ramuri negre din care picură lent un lichid lipicios şi în sfârşit pere negre murdărite de lichid; un coşmar pentru mulţi din cultivatorii de peri. Aceasta este cauzată de o insectă mică, greierul părului. Acest parazit devine activ foarte devreme. Înaintea şi în timpul înfloririi frunzele şi florile sunt infestate. Nu există practic stricăciuni directe, dar lichidul murdăreşte fructele, crengile şi inevitabilul fumagin colorează totul în negru. Soluţia este de a utiliza produse care respectă auxiliarii. O altă soluţie este Anthocaris nemoralis, un prădător care se hrăneşte cu aceste insecte. Biologia: Anthocoris nemoralis Acest prădător hibernează în afara plantaţiilor de gard viu şi alte vegetale. Primăvara devine din nou activ şi prima foamete este stăpânită de seminţele de polen şi de micile insecte precum greieraşul, afidele, etc. Totuşi doar după înflorire sunt atrse în număr mare de lichidul lipicios care este secretat de prima generaţie de vară a greieraşului de păr. În condiţii normale, şi insectle utile zboară pe această parcelă. Acestea încep să se

Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. Avertisment Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle de punaises prădătoare sunt prezente. La fel şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. 1000-1500 adulţi pe ha se recomandă. Pe timp uscat. Şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. Se sfătuieşte să se aleagă mai multe locuri unde să se dea drumul la aceste insecte. decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură.hrănească şi între timp femelele îşi depun ouăle care vor fi uşor de găsit datorită decolorării roşii a frunzei în jurul oului. O dată ce larvele au ieşit nu mai putem intervenii cu amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. deci înainte ca imigraţia naturală să înceapă. sau pe timp uscat vărsând punaises prădătoare într-un loc curat sub arbori. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensive pentru insectele adulte. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. Se poate da drumul la un număr limitat de Anthocoris chiar înaintea înfloririi perilor. este posibil să s obţină deja la un stadiu foarte devreme un echilibru natural între psylle şi punaises prădătoare. O a doua introducere mai mare se poate face la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează. cu un minim de 5. Aphidoletes aphidimyza . Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această punaises utilă. lupta naturală este puternic stimulată şi atunci se pot preveni deteriorările. O primă introducere cu un număr limitat de Anthocoris poate să se facă chiar înaintea înfloririi perilor. Pe parcelele problematice. dar pot manifesta o funcţionare toxică asupra larvelor. Anthocoris – System Introducerea artificială Biobest a reuşit să reproducă în masă aceste punaises prădătoare utile pentru a putea oferi o soluţie cazurilor problematice. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot să fie încă toxice pentru Anthocoris. Apoi se poate da drumul la un număr mai mare la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează puternic. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot fi încă toxice pentru Anthocoris. Aceste punaises adulte sunt mai rezistente. Introducând punaises prădătoare adulte devreme. O dată ce larvele au ieşit din ouă. vărsând punaises prădătoare pe un loc curat sub arbori. esteri fosforici organici şi endosulfanul. nu mai putem interveni cu Amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. În cea mai mare parte a cazurilor se folosesc 1000 de punaises prădătoare pe ha. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care depun ouă este scăzut. Introducere artificială Introducând punaises prădătoare adulte devreme. sau pe timp uscat. Introducerile se pot produce vărsând punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. Acestea sunt mai rezistente împotriva circumstanţelor climatice precum gerul sau ploile importante decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. deci înainte ca imigrarea naturală să înceapă. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensivi pentru insectele adulte. organo-fosfore şi endosulphan. Avertizare Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle punaises prădătoare sunt prezente. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această insectă. se poate intervenii printrun mod chimic: amitraz. Introducându-le în parcelele care au fost atinse de psylle părului. dacă primele larve ale greierului părului sunt în dezvoltare. dacă primele larve ale psylle părului sunt în curs de dezvoltare. punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul aproape imediat în căutarea prăzii. în ciuda circumstanţelor climatice extreme precum îngheţul sau ploile împortante. Se recomandă să se aleagă mai multe locuri pe ha. putem interveni printrun mod chimic: Amitraz. În cea mai mare parte a cazurilor se pun 1000 de punaises prădătoare pe ha. Pe timp uscat punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul imediat în căutarea prăzii. Larvele se hrănesc cu ouăle şi larvele greierilor. se recomandă 1000-1500 adulţi pe ha. Pe parcelele problematice. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care ies este mai mic. Lăsările se pot produce vărsând prudent punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. dar pot arăta o funcţionare toxică pentru larve. este posibil să se obţină un echilibru natural între greiere şi punaises prădătoare.

Nu poate fi considerat independent de acesta. aceasta depinyând de cultura şi specia de afide. Pe de altă parte se ştie că o biocenoză va fi cu atât mai stabilă cu cât ea va conţine un număr mai mare de specii şi nu de indivizi. larvele nu au loc să se transforme şi mor.Aplicare Marele avantaj al Aphidoletes aphidimyza este că ea poate fi introdusă pe mai multe culturi pe orice apecie de afide. • Luptă curativă a focarelor de afide. Se împart în două mari categorii. Artropodele din livadă Câmpul cultivat este un mediu deschis care interferează cu environmentul său vegetal. • Omoară mai multe afide decât este necesar. • Detritivorele şi fongivorele. care se dezvoltă începând cu plantele gazdă. Avantaje • Aplicabil pe mai multe culturi. putem introduce Aphidoletes. Fiabilitatea funcţionării ecosistemului creşte cu creşterea biodiversităţii diferitelor grupuri funcţionale adică fitofagi. prădători. larvele pot să se transforme în pupă în sol şi pot urma mai multe generaţii. se disting prădătorii de protecţie care menţin depunerea ouălelor unui devastator de partea pragului de vătămare şi prădătorii de curăţenie care sosesc prea târziu pe fitofag dar prezintă interesul de a prinde releul unui eventual tratament fitosanitar. În culturile care nu sunt pe sol. Printe prădători. Aphidoletes este mai degrabă un mijloc temporar de a lupta împotriva focarelor de afide în dezvoltare. prădătorii şi parazitoidele. Aphidoletes – System Aphidoletes aphidimyza este livrată la 1000 de pupe. De îndată ce se observă primele focare de afide sau primele afide care zboară pe panourile adezive galbene. etc. un ecosistem fragil predispus la fenomene explozive din dinamica populaţiilor sale animale. Sunt auxiliari. Pentru a lupta împotriva infestărilor mai mari. Este vorba de o metodă care constă în a arunca într-un reptabil artropodele prezente pe vegetal. Prin definiţie este un mediu cu o uşoară diversitate vegetală. o metodă alternativă de introducere preventivă este creşterea pe plantele cu afide a gramineelor. În fiecare săptămână se introduce 0. • Consumatorii secundari care se dezvoltă începând cu consumatorii primari. În culturile pe sol. • Luptă împotriva fiecărei specii de afide. De altfel. În combinaţie cu o viespe parazită a afidelor cecidomia poate fi introdusă în mod preventiv în 0. . putem folosi Harmonia axyridis în focare. Problema este evidentă în regiunea cu monocultură unde numărul plantelor gazde sunt reduse. • Excelentă capacitate de căutare.5-2 Aphidoletes/m 2. Aceste metode de introducere cresc şansa pentru ca masculii şi femelele să se întâlnească pentru împerechere. În plus copulaţia este prosperă. în arboricultura fructiferă. în afară de mărăcinii monospecifici tradiţionali a anumitor conifere a căror influenţă asupra faunei este limitată. Se recomandă asupra focarelor să se introducă hebdomadere de 5-10 cecidomii/m2. Clasarea faunei artropodelor în livada de peri şi în mărăciniş Metoda eşantionajului adaptată pentru observaţii este cea utilizată în mod obişnuit pentru studiul faunei devastatorilor şi auxiliarilor: treieratul.1 Aphidoletes/m2. Devastatorii culturilor la fel ca şi câţiva auxiliari la diferite stadii din dezvoltarea lor de exemplu sirfidele adulte sunt floricole atunci când larvele sunt prădătoare. detritivore. în plus densitatea de cecidomii prădătoare va fi stabilită repede. amestecată cu vermiculită. mărăcini variaţi sau compuşi sunt plantaţi curent pentru a servi ca şi rezervor de auxiliari şi pentru a consolida protecţia livezilor. sau pesticidul Pirimor. • Consumatorii terţiari care se dezvoltă începând cu consumatorii secundari. Rolul pe care îl joacă environmentul în arboricultură în lupta împotriva fitofagilor este esenţial. ceea ce are ca şi efect înfrânarea dezvoltării anumitor auxiliari care au nevoie de diferite specii pentru a-şi împlini ciclul. Incidenţa mărăcinelui asupra entomofaunei livezii Totalitatea organismelor vii (biocenoza) dintr-un loc dat (biotop) poate fi clasată după cum urmează: • Consumatorii primari. Este motivul pentru care este imposibil să se obţină aici un echilibru biologic cu afide cum este cazul viespilor parazite. Cea mai bună introducere se face deschizând sticla de plastic şi plasând-o pe colonia de afide sau pulverizând conţinutul în găleată unde insectele pot să copuleze.

Este motivul pentru care insectele sunt atrase spre grădină. Bineînţeles. formaţiune vegetală nesupusă la tratamente fitosanitare poate fi văzut ca un mediu neperturbat. deci cu o fază nimfală între larvă şi adult (Holo-metabol).tulpinile şi frunzişul grădinii nu sunt disponibile insectelor într-un mediu natural precum câmpurile.Pământul de diatomee este o altă metodă ecologică pentru a îndepărta insectele dăunătoare.Ei revin la metodele de represie mai organice şi la o tehnică numită „lupta integrată împotriva inmicilor culturilor”. Este un nume tehnic pentru a desemna o metodă utilizată de agricultori mai mult de un secol.Teoria de evaluare ne permite să clasăm fauna artropodelor prezentă în livada de peri şi în mărăciniş după categoriile.cum sunt păsările. sau grupurile funcţionale următoare: • Prima ordine sau totalitate de fitofagi colectaţi. • Clasa celor medii conţin insectele cu metamorfoză incompletă. Insectele utile.liliecii.mămăruţele şi albinele sunt foarte benefice pentru grădină.O plantă sănătoasă rezistă mult mai bine la insecta şi boli.Capcanele colante din hârtie adezivă galbenă sunt eficace pentru a prinde muştele albe.şi câteodată chiar deloc. ADALIA BIPUNCTATA Produs 125 larve de mămăruţă în amestec cu seminţe de sarrasin. În interiorul acestor două ordini simplificate s-a realizat un al doilea clasament: • Clasa inferiorilor adică păianjenii şi acarienii care sunt dintre artropode cele mai vechi.există mai multe produse chimice pe piaţă. Cum să atragem prădătorii utili în grădină Grădina oferă o seducţie imensă mai multor insecte de toate genurile. Lucrare realizată pe mărăcinele compozit Plantele cultivate sunt adesea supuse la pertuebări provocate de tratamentele fitosanitare sau de practicile culturale.Melcii şi larvele de fluturi pot fi îndepărtaţi cu mâna şi puşi într-o cutie metalică umplută cu apă cu săpun. Estze vorba despre un indice care permite deci dezvăluirea perturbării unui mediu.Un tub de carton băgat sub pământ în jurul tulpinii va îndepărta viermii gri.Iată cum trebuie procedat: Păsările se hrănesc cu o mare cantitate de insecte şi viermi din grădină.şerpii. Mai multe creaturi.broaştele râioase.Puteţi de asemenea să adăugaţi arbori sau arbuşti preferaţi pentru a ameliora locuinţa păsărilor.5 biocenoza este bine echilibrată. Ţinta Toate speciile de afide. Auxiliarul preferă condiţiile exterioare. Nivelul de aport . • Clasa superiorilor conţin insectele cu metamorfoză completă.decât în ultimă instanţă. Indicele aracno-entomologic (raportul efectivelor de acarieni prădători plus păianjenii pe totalitatea faunei auxiliarilor) caracterizează biocenoza sub unghiul acestor prădători. Mărăcinele.Evitaţi să utilizaţi insecticide chimice pentru îndepărtarea insectelor dăunătoare în prezenţa unei populaţii impozante de insecte utile în grădină.dispozitivele protectoare şi culesul manual al fructelor reprezintă toate mijloace bune pentru reducerea numărului de insecte dăunătoare.Instalaţi mai multe case de păsări pentru a atrage mai multe specii. Livada beneficiază din plin de fauna de artropode prezentă în mărăciniş cu atât mai mult cu cât ea nu este perturbată de tratamentele chimice.Nu uitaţi să hrăniţi păsările pe timpul iernii. Marea majoritate a agricultorilor folosesc mai puţin produsele chimice astăzi decât acum 10 ani.Mulţi dintre grădinari preferă să nu folosească aceste produse.Chiar şi pe timpul iernii.ele reduc cantitatea de lareve hibernante şi a ouălelor de iarnă care se găsecs pe scoarţa arborilor şi arbuştilor. adică totalitatea prădătorilor şi parazitoidelor. Pulverizaţiile chimice vor fi poate necesare dacă una sau toate metodele menţionate mai sus eşuează. Atunci.aricii. Metodele manuale.Plantele rezistente oferă o altă soluţie penrtu reducerea pagubei din grădină.Presăraţi pe sol în jurul plantelor şi particulele sale abrazive vor tăia corpul melcilor sau insectelor.pentru a le distruge în cele din urmă.Rădăcinile delicate.Aceasta înseamnă că agricultorii profită de prădătorii utili pentru a opri prădătorii dăunători evitând astfel înlocuirea produselor antiparazitare care pot fi nocive pentru prădătorii utili.cum sunt păianjenii.cel mai bun mod de a începe lupta integrată împotriva inamicilor culturilor este de a încuraja prezenţa prădătorilor utili în grădină. Se consideră că peste 0.Unele dintre aceste produse sunt mai puţin nocive pentru utilizator şi mediu decât altele. • A doua ordine sau consumator secundar sau şi mai simplu auxiliari. trec direct de la stadiul de larvă la stadiul de adult (Hemi-metabol).insectele utile şi alte specii ale faunei pot juca un rol important în lupta integrată împotriva inamicilor culturilor pe peluză şi în grădină.cum sunt capcanele.

În alte cazuri. Doar o scădere a populaţiei tripşilor după mai mult de o lună după aport este o garanţie de eficacitate. Poate fi necesar să se dea drumul de mai multe ori la 125 de larve. Acest parazit este în combinaţie cu Aphidoletes. care sunt mici acarieni de culoare deschisă. Nu trebuie mărită gaura de ieşire. ferit de lumină ascuns în vegetaţie. ardei iute). Săculeţii sunt găuriţi. trebuie determinat devastatorul. Ţinta Două specii de tripşi sunt controlate cu acest prădător. Să se lase flaconul câtva timp în plantă pentru ca ultimele Amblyseius să poată ieşi. Indice de activitate Două săptămâni după aport. Indice de activitate Prezenţa Amblyseius în coloniile de acarieni. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă. Este vorba în principal de tripşii de legume (vinete. AMBLYSEIUS CUCUMERIS (în săculeţ) Produs 25 de săculeţe care conţin tărâţe şi auxuliari. şi vărsaţi conţinutul flaconului în interior. Nu trebuie mărită gaura de ieşire.Cele 125 de larve pot consuma în total 5000-10000 de afide. Un nou auxiliar va ieşi din această mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. APHIDIUS COLEMANI Produs 125 nimfe de afide parazitate în amestec cu rumeguş într-un flacon. Amblyseius nu consumă decât larvele de tripşi. Pentru arbori se dispune conţinutul flaconului la bifurcarea ramurilor. Un secret: folosiţi foi de hârtie sugativă în formă de mănuşă de toaletă. Indicele de activitate Larvele consumă foarte rapid afidele şi populaţia acestora scade. Săculeţii sunt găuriţi. dar ferit de ploaie. Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. Ţinta Câteva specii de afide dintre care afida verde a piersicului şi afida neagră a curcubitaceelor. printre altele. Ţinta Toate speciile de tetranide. castravete. Văzuţi prin lupă aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. afidele vor deveni globuloase şi bronzate. Mod de utilizare Agăţaţi săculeţul în plantă. Să se reînnoiască la 6 săptămâni. cu pete negre pe coastă. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. în apropierea afidelor. Foarte rapid n-o să mai existe acarieni vii. Nivelul de aport Să se pună un săculeţ la o plantă sau un săculeţ pe m2 dacă plantele se ating. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor. Vă puteţi folosi de o pensulă pentru a trece larvele de pe o plantă pe alta. AMBLYSEIUS CALIFORNICUS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxiliarii. . Nivel de aport Flaconul permite tratarea aproximativ a 10-20 m2. Puteţi agăţa uşor aceste poşete în arbori. Lăsaţi săculeţul două luni. Să se distribuie pe locurile unde sunt acarieni pe plantele contaminate. Furnicile îngreunează activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. Amblyseius supravieţuiesc în absenţa prăzilor. Indice de activitate Dificil de evaluat. Ele sunt parazitate. Mod de folosire Se varsă conţinutul flaconului pe frunze.

După ieşirea din ou. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului pe sol la picioarele plantelor. Ţinta Câteva specii de afide din care afida mare verde a roşiei şi afida care deformează ardeiul iute. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. Acest prădător se combină cu Aphidius adecvat. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. Acest parazit se combină Aphidoletes. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. Produsul este omologat asupra roşiei. Furnicile vor îngreuna activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. Este preferabil să se trateze seara şi în afara riscului de ploaie. făinoase şi flocoase. Indice de activitate Două săptămâni după aport. Ţinta Toate speciile de larve de fluturi defoliatoare. Mod de utilizare . Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor. Indice de activitate 10 zile după aport. CRYPTOLAEMUS MONTROUZIERI Produs 12 mămăruţe într-un flacon. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele sunt detectate. afidele vor deveni globuloase şi bronzate. adultul reperează coloniile de afide pentru a-şi depune acolo ouăle mici portocalii.5-10 grame pentru 10 litrii pentru 100 m 2 pulverizate. APHIDOLETES APHIDIMYZA Produs 125 de nimfe amestecate cu vermiculită. Mod de utilizare BACTURA este utilizat în doze de 7. Acestea dau naştere după câteva zile la larve portocalii care pradă afidele.APHIDIUS ERVI Produs 50 de nimfe de afide parazitate în amestec cu confeti într-un flacon. viţei de vie şi arboricultură. iar apoi o diminuare a populaţiilor devastatorului. Se recomandă să se combine cu unul din numeroşii paraziţi specifici. Acesta este eficace asupra larvelor de lepidoptere cum sunt larvele de fluturi. prezenţa larvelor portocalii este observată în coloniile de afide. dar ferit de ploaie. Ele sunt deci parazitate. Aphidoletes nu este activ decât de la 16oC temperatura de noapte. Nivelul de aport Să se pună aproximativ 3 indivizi pe colonia de larve. BACTURA Produs Produsul se numeşte BACTURA. Marea capacitate de prospecţie a adultului de Aphidoletes este unul din atuurile sale. larvele de fluturi mor. Ţinta Toate speciile de afide. Ţinta Aproape toate speciile de larve de fluturi. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thuringiensis var. Kurstaki. Un nou auxiliar va ieşi din acestă mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Trebuie determinată larva. Este necesar să se dea drumul de 2 ori la un interval de o săptămână.

Nivel de aport Un flacon permite tratarea a aproximativ 100 m2. Nivel de aport Să se trateze solul odată ce larvele de otiorrhynques sunt prezente. ENCARSIA FORMOSA + ERETMOCERUS EREMICUS Produs 10 cartonaşe din care vor ieşi himenopterele parazite. deci o utilizare exclusivă în interior şi în sera tropicală. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene palntelor. Indice de activitate La 2 săptămâni după aport. Franklinothrips este mult mai mare şi larva sa este de culoare roză. Spectrul său de eficacitate este limitat. Trebuie reînnoit aportul după eficacitate. Mod de utilizare Să se pună Diglyphus dimineaţa sau seara între frunzele atinse de mineuses. atacul devastatorului este oprit. trebuie determinată specia tripsului dacă nu este instalat pe planta potajeră. Două aporturi la interval de 14 zile sunt necesare. larvele de aleurode îşi vor schimba culoarea. Indice de activitate Prezenţa adulţilor câtva timp. Temperatura solului trebuie să depăşească 13oC. Mod de utilizare Să se separe cartonaşele. Este necesar să se efectueze 2 aporturi la un interval de 7 sau 14 zile. în coloniile de larve. altele vor deveni galbene. Indice de activitate Foarte greu de evaluat. parazitate de Eretmocerus. Indice de activitate Prezenţa Franklinothrips. Un săculeţ cu 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. Larvele de mineuses moarte pot fi observate. Ţinta Larvele de otiorrhynques din sol. HETERORHABDITIS BACTERIOPHORA Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ. Ţinta Auxiliarul parazitează larvele de mineuses care se găsesc pe frunze. Mod de utilizare . Mod de utilizare Franklinothrips vor depuşi în mijlocul populaţiilor de tripşi. dar după mai mult de o lună de la lăsare.Se recomandă să se depună mămăruţele dimineaţa sau seara. Ţinta Franklinothrips este trips prădător al tripşilor devastatori. să se suspende în plantele atinse evitând soarele direct. Nivel de aport O bandă permite tratarea a 25-100 m2. DIGLYPHUS ISAE Produs 50 de adulţi de Diglyphus într-un flacon. în absenţşa luminii puternice. Unele vor deveni negre. FRANKLINOTHRIPS VESPIFORMIS Produs Flacon care conţine 8 tripşi. larvă şi adult. El solicită o temperatură superioară lui 20oC. După 15 zile apar larvele de mămăruţe. Ţinta Larvele de aleurode de sere. Nivel de aport 8 Franklinothrips permit tratarea a câtorva m2. Franklinothrips va dispărea în absenţa hrănii. Cartonaşele pot fi retrase la 2 săptămâni. Diminuarea populaţiilor de tripşi. Aceste larve par a se confunda cu larvele de fluturi. parazitate de Encarsia. Este normal ca învelitorile auxiliarilor să rămână prinse pe carton.

Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. Temperatura solului trebuie să depăşească 15oC. Carabe dore . apoi să se verse pe compost cu stropitoarea. Acesta este eficace asupra coleopterelor. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thurengiensis var. Să nu se dea decât pe plantele contaminate. NOVODOR: B. Phytoseiulus nu supravieţuieşte decât în prezenţa prăzilor. şi nici asupra acarianului coniferelor. Produsul acţionează prin ingestia asupra larvelor de doriforă. Să se folosească tot într-o oră. Epeirele diademă distrug mai mult de 2 Kg de insecte pe Ha! Nevăstuica Chiar dacă ele fac pagube în coteţele de păsări. Indice de activitate Foarte rapid larvele de sciaride mor la suprafaţa compostului. PHYTOSEIULUS PERSIMILIS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxuliarii. Păianjenul Lăsaţi-i în pace! Ei devorează o cantitate incredibilă de muşte şi larve de tot felul. Mod de utilizare NOVODOR este utilizat în doză de 50 ml sau 50 cc sau 50 cm 3 în 10 L pentru 100 m2 pulverizat. var tenebrionis Produs Produsul se numeşte NOVODOR. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele au fost detectate. tenebrionis. Phytoseiulus nu este eficace asupra acarianului roşu a arborilor fructiferi. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a aproximativ 10-20 m2. cu pete negre pe coaste. STEINERNEMA FELTIAE Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ. larvele de otiorrhynques mor în sol. Un săculeţ de 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. Să se las eflaconul câtva timp pe plantă pentru ca ultimii Phytoseiulus să poată ieşi. Auxiliarii grădinii Avem tendinţa să neglijăm ajutorul adus de insectele şi animalele care sunt veritabili auxiliari ai grădinarului. Văzuţi prin lupă. Se preferă tratarea seara şi în afara riscului de ploaie. Ţinta Toate speciile de tetranide. Indice de activitate Prezenţa Phytoseiulus în coloniile de acarieni. larvele de dorifore mor. Rapid. Nivel de aport Să se trateze solul după semănare sau punerea butaşilor în compost. Ţinta Larvele de muşte a composturilor din sol. nu mai sunt acarieni vii. Să se amestece bine. ele distrug mulţi şobolani şi şoareci. Să se amestece bine apoi să se verse pe teren cu stropitoarea. aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. Ţinta Acest produs este omologat asupra cartofului şi vinetei pentru controlul doriforelor. Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. Să se folosească totul într-o oră.t. Mod de utilizare Să se verse tot conţinutul din săculeţ într-o stropitoare de 10 L.Să se verse conţinutul unui săculeţ într-o stropitoare de 10 litri. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene plantelor. Indice de activitate După 10 zile.

rândunicile. Liliacul Prostia şi ignoranţa au făcut mult rău acestui mamifer nocturn în afara faptului că sunt veritabili saci cu păduchi. melcii şi larvele insectelor acvatice. Viespea parazită Ele se aseamănă cu redutabila lor verişoară. Un piţigoi mănâncă aproape greutatea sa pe zi de insecte. Engoulevent Această pasăre seamămă cu sturzul. lor le este încă frică de dumneavoastră. Sunt mari prădători ai şoarecilor şi şobolanilor. mierlele. El se hrăneşte cu insecte. Syrphes Seamănă cu mici viespi foarte fine şi silenţioase.Aceste mici insecte sunt de culoare bronzului sau verde aurit pe spate şi se hrănesc cu larve şi larve de fluturi. Dacă aveţi o năpârcă în grădina dumneavoastră. O femelă prin depunerea de ouă ajunge să paraziteze mai mult de 500 de afide sau larve de fluturi în timpul sezonului. nu ştiţi ce noroc aveţi. anumite larve de fluturi şi psylles. viermi albi şi mulots. Şi ele mănâncă! Muşte. muştele. Acestea sunt păsările insectivore precum piţigoii. Ei vor mânca noaptea numeroase insecte. • mierlele în ciuda prelevărilor pe care le fac în grădina de zarzavaturi şi în livadă ele devorează numeroase insecte şi larvele lor şi miriapodele • un cuplu de piţigoi ajung să mănânce 30 Kg pe an • ciocănitoarele sunt preţioase pentru a căuta insectele şi larvele sub scoarţe arborilor Păsări de pradă Aţi văzut ereţi şi mici şoimi care scormonesc solul să caute şoareci şi alte mici mamifere. Mai sunt şi păsările care vânează noaptea precum buvniţele. Broasca-râioasă Este unul din cei mai buni auxiliari ai grădinii. Atenţie şi la îngheţurile târzii. chiar şi vrăbiile sunt utile.. coada este mai scurtă decât corpul şi capul este foarte subţire. Larvele lor devorează multe afide în timpul ciclului lor. Acest animal este carnivor şi nu atinge niciodată fructele şi legumele. melcii şi multe insecte vor trebui să plece în altă parte. Şopârla De câte ori vara nu aţi văzut aceste şopârle mici gri încălzindu-se la soare pe pereţii de piatră. dar sunt mai fine şi mai negre. Păsări diverse Numeroase păsări sunt ajutoare preţioase în grădina chiar dacă din când în când mănâncă cireşe. cucuvelele. Năpârca Năpârcile sunt inofensive. Ele distrug melcii. lăcuste şi multe insecte. Musaraigne Acesta este mult mai mic decât şoarecele. dar distrug insectele.. căpşuni sau mazăre. Punaises Acestea devorează acarienii. dar mai ales fluturi crepusculari. Putem cumpăra prin corespondenţă sau din anumite grădini larve de mămăruţe. lăstunul. tariere este mai lungă. . ei nu se vor prinde niciodată în părul dumneavoastră şi nu vă vor suge sângele.. Crysope Sunt mici insecte alungite de culoare verde cu aripi lungi. Rezultatul nu este garantat pentru grădinile mici dacă mămăruţelor nu le place acolo. Broasca Dacă posedaţi un teren rece şi umed veţi vedea poate brotăcei verzi din timp în timp. ei nu se ating niciodată de culturi. Larvele ajung să devoreze 250-500 de afide în timpul dezvoltării lor care durează trei săptămâni. ele nu supravieţuiesc. larvele de fluturi şi larvele în general. penele sunt de culoare gri brun. Nu-i omorâţi. ele vor merge şi vor devora afidele vecinilor. Ele distrug multe insecte şi mai ales şoareci care sunt adevărate răni pentru grădina de zarzavat. botul este ascuţit. În interior putem pune diferiţi auxiliari. Mămăruţă Ele pot mînca mai mult de 100 de afide pe zi. Bio –box Bio –box de Biobest este o cutie de carton care poate fi uşor agăţată în cultură. Le vedem adeea stând pe flori. cărăbuşi şi alte insecte.. Ariciul Dacă aveţi unul în grădina dumneavoastră. Ele vânează la apus şi mănâncă fluturi de noapte.

Bioshower este un produs natural eficace împotriva insectelor cele mai curente cum sunt afidele. răspândirea auxiliarilor nu se face direct pe cultură. dar după 24 de ore putem să-l introducem din nou. CULTURI DE LEGUME ŞI ORNAMENTALE Denumirea latină Denumirea comună Agrotis exclamationis Agrotis ipsilon Agrotis segetum Autographa gamma Cacoecimorpha pronubana Chysodeixis chalcites Capcane recomandate T–M T–M T–M T T T . O dată ce insecteleutile se găsesc în Bio –box. Bio –box este un sistem eficace şi uşor de folosit pentru introducerea auxiliarilor în cultură. Bioshower Un săpun 100% biodegradabil de Biobest În general Bioshower pentru plante este un produs biodegradabil pe bază de acizi graşi cu calitate înaltă. Bioshower are un efect secundar asupra auxiliarilor. Aphidius colemani şi mulţi alţi inamici naturali. Folosirea lui evită ca mulţi auxiliari să cadă la sol atunci când sunt introduşi. Lista feromonilor disponibili LIVEZI Denumirea latină Adoxophyxes orana Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Arqyrotaenia pulchellana Ceratitis capitata Cossus cossus Cydia fagiglandana Cydia funebrana Cydia molesta Cydia pomonella Cydia splendana Leucoptera scitella Orgyia antiqua Pandemis heparana Phyllonocorycter blancardella Prays citri Spilonota ocellana Synanthedon myopaeformis Zeuzera pyrina Denumirea comună T T T T–M T T ML T T T CT T T T T T T T T MLS Capcane recomandate MARI CULTURI. Aplicare Datorită lui Bio –box. funzele plantei trebuie să fie complet stropite pe ambele faţe. Bio –box are avantajul că introduce auxiliarii chiar acolo unde problemele cer o soluţie urgentă. Bioshower este deci un mijloc de corecţie folosit pentru controlarea devastatorilor în lupta integrată în culturile fructifere. muştele albe. cicadelle şi punaises. Bioshower acţionează prin contact.Bio –box este deci o unealtă practică pentru difuzarea auxiliarilor în cultură. tripşii. Folosirea este deci practică supra focarelor de insecte dăunătoare. Bio –box este foarte adaptat mai ales pentru introducerile de Orius. Folosire Pentru a obţine un rezultat maxim. Datorită acestor avantaje. Macrolophus. Eretmocerus. Acizii graşi fac să slăbească rezistenţa devastatorilor şi asigură un control eficace al acestora. legumiere şi horticultură. Encarsia. ele ies din cutie şi încep să caute insectele dăunătoare pe plante. O doză de 1-2% de Bioshower în apa uşor mineralizată dă un excelent rezultat.

Cydia nigricana Epichoristodes acerbella Heliotis armigera Lacanobia oleracea Mamestra brassicae Mythimna unipuncta Ostrinia nubilalis Phthorimaea operculella Plutella xylostella Sesamia nonagrioides Spodoptera exigua Spodoptera littoralis Trichoplusia ni MĂRFURI STOCATE Denumirea latină Ephestia kuehniella Plodia interpunctella Sitotroga cerealella OLEICULTURĂ Denumirea latină Dacus (Batrocera) oleae Prays oleae VITICULTURĂ Denumirea latină Eupoecilia ambiguella Lobesia botrana Sparganothis pilleriana T T T–M T–M T–M T-M T T T T T–M T–M T–M Denumirea comună T-M T T –M Capcane recomandate Denumirea comună Musca măslinei Tenia măslinei Capcane recomandate T – DT T Denumirea comună T T T Capcane recomandate SILVICULTURĂ Denumirea latină Gypsonoma aceriana Lymantria dispar Lymantria monacha Operophtera brumata Paranthrene tabaniformis Rhyacionia buoliana Thaumetopoea pityocampa Tortrix viridana Zeiraphera diania Denumirea comună T T T M T T ML T T Capcane recomandate Legendă: T: TRAPTEST M: MASTRAP ML: MASTRAP L MLS: MASTRAP L fără aripioare CT: CARPOTRAP DT: DACOTRAP Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele. formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite. Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido). . REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup. termen ştiinţific pentru fluturi.

care atacă ouăle sau larvele. rădăcini. câteodată primul. aflăm că buruienile joacă şi roluri foarte pozitive în raport cu agricultura. Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile. METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle. seminţele. sunt câteva care se utilizează în lupta biologică. sau Heterocere. parazite sau prădătoare. Heliotis armigera (cucuveaua roşiei). Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu. Diseminarea lor pe fermă poate fi sursa supărării pentru practicant. Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni. pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale. Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb). Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp. frunzele. Printre cele care ne supără. Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie). Fiecare plantă trăieşte şi joacă un rol care nu este nici bun nici rău dar participă la marele elan al vieţii.. Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor). plantelor şi recoltelor. larvele sau adulţii. BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens. Iată câteva baze ale unei strategii bune: . Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. mai ales în sistemele cerealiere fără creştere.Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte. Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei). sau Rhopalocere. speciile vivace au un loc ales. Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture. sucul fructelor sau seva plantelor. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. Familia de Pieridae. Ea poate ataca tulpinile. ciuperci). Lupta cu insecte utile În natură. aparţine de Rhopalocere. vedem adesea cum să ne debarasăm de ele fără mijloace chimice. Printre insectele utile. Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. păsări.. Dar dacă observăm şi analizăm atent acest efect depresiv. fructele. Combaterea şi eliminarea lor sistematic este epuizant pentru agricultor şi distrugător pentru natură sau ambele în acelaşi timp. în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. florile. Agricultorul trebuie să cunoască şi să respecte anumite mecanisme naturale. Plante vivace în agricultura biologică Metode de luptă În natură noţiunea de buruieni nu are sens. Buruienile sunt un subiect supărător pentru mulţi care practică cultura biologică.. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma). respectiv pierderea. Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia).. În general nimfa este protejată într-un cocon. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi. Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor. Ele constituie „ îngrăşământul verde al Bunului Dumnezeu” şi ele sunt „plantele bune ale solurilor rele”. ceea ce antrenează deprecierea.. Mamestra brassicae (cucuveaua verzei). Capacitatea lor de a coloniza terenul prin seminţe. rănile pot favoriza instalarea ciupercilor. Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. Efectul depresiv pe care flora spontană îl exersează asupra culturilor noastre este dificil de contestat. cu pierida verzei Pieris brassicae. rhizome este adesea impresionantă şi atunci când există. Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă. În plus. Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului). Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor). şi fluturi de noapte. cât şi pe mărfile stocate..

Acesta poate supravieţui mai mult timp fără hrană sau se poate hrăni cu polen. chir şi în cazul unei prezenţe mai puţine. ne arată importanţa atacului şi ajută cultivatorul să determine momentul propice pentru a le distruge. • Să se reducă stocurile de seminţe. În cazul atacurilor mai împortante. introduceţi 6 indivizi/m2. • Să se practice semănări false juducioase. introduceţi totuşi Phytoseiulus persimilis şi Feltiella-System. • Să se folosească raţional ustensilele culturale şi să se folosească unplivitor pentru vivace. Dezvoltarea lui Amblyseius californicus nu depinde de temperatură. reăetaţi la 2-3 săptămâni. • Amblyseius californicus nu luptă doar împotriva tetranidei tisserand dar şi împotriva tarsonemes. Efecte secundare Pentru moment.Să se evite mai bine creşterea seminţelor prin cosit. • Să se evite suprapăşunatul preriilor şi să se alterneze pe cât este posibil cositul şi nutreţul. va exista tot timpul o populaţie de Amblyseius californicus în cultură şi trebuie deci să se repete mai rar introducerea. deoarece primul nu se dezvoltă repede la început. Avantaje În viitor Amblyseius californicus va lua un loc important în lupta biologică împotriva păianjenilor din motivele următoare: • Contrar lui Phytoseiulus persimilis. • Să se lucreze pământul nici prea mult nici prea puţin.. dar şi Phytoseiulus persimilis la 6 indivizi/m2. se recomandă să se introducă Amblyseius californicus. • Să se adopte o rotaţie judicioasă: alternanţa culturilor de iarnă şi de primăvară. Californicus – System Amblyseius californicus este livrat câte 2000 de indivizi la stadiile de nimfă şi adult. reiese că Nissorun. • Să se aleagă culturi şi îngrăşăminte verzi. • O populaţie de Amblyseius californicus poate să se dezvolte pe un regim de polen. • Să se practice dacă este posibil mijloacele culturale inversate. Capcane cu feromoni În culturile de zarzavaturi. demaraţi devreme introducerea preventivă a 1-2 indivizi/m2. Amplyseius californicus se va dezvolta mai bine decât Phytoseiulus persimilis. Lannate şi majoritatea celorlalte insecticide care au o lungă persistenţă. smulgere. • Să se fie foarte atent să se obţină şi să se menţină o structură bună a terenului. la momentul potrivit. • • • • • Atunci când s-au detectat primii tarsonemes dăunători. Torque şi Apollo pot fi aplicate fără risc. În culturile unde este foarte greu să se observe primii păianjeni. ca şă cea mai mare parte a fongicidelor. se poate introduce Amblyseius californicus prevenriv înaintea sosirii primilor păianjeni.. . în tuburi cu vermiculită. dacă este posibil. • Dat fiind faptul că Amblyseius californicus poate supravieţui mult timp fără hrană. Schema de luptă • Primăvara. Capcana cu feromoni este un instrument util folosit pentru detectarea fluturilor devastatori. Amblyseius californicus Aplicare Amplyseius californicus poate fi utilizat în diferite culturi de zarzavaturi. Biobest execută numeroase teste pentru a cunoaşte efectele secundare a pesticidelor asupra lui Amblyseius californicus. loc suficient pentru culturile de primăvară târzii. larvele de fluturi devastatori pot cauza pagube considerabile. fructifere şi horticole. Este activ între 8-350C şi poate atunci să fie folosit pe câmp deschis. pot încetini dezvoltarea populaţiei. măcinare. fructifere şi ornamentale pentru a lupta împotriva diferitelor specii de păianjeni. Amblyseius californicus poate fi utilizat preventiv şi acest auxiliar nu este canibal. să se îndepărteze compactajele. Când soseşte şi tetranida tisserand. Din testele practice. inversarea florelor adventices. Mai ales în culturile unde temperatura şi/sau umezeala relativă variază mult.

observaţiile sunt simplificate datorită capcanelor cu feromoni. Masculii. Capsule cu feromoni • • • • Capsulele cu feromoni sunt ambalate câte două. Cossus ronge-bois Tipuri Nume ştiinţific Acrolepia assectella Adoxophyes orana Agrotis ipsilon Agrotis segetum Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Argyrotaenia pulchellana Autographa (Plusia) gamma Busseola fusca Cacoecimorpha pronubana Ceratitis capitata Chilo suppressalis Choristoneura fumiferana Chrysodeixis chalcites Clepsis spectrana Cossus cossus . Conservaţi-le la frigider sau la congelator. devastatorii pot fi identificaţi. Capsula. Capua Fluturele de noapte ypsilon Fluturele de noapte al recoltelor Petite mineuse du pêcher Fluturele cojii. capcanele cu feromoni sunt de assemenea folosite pentru detectarea speciilor de devastatori (mai ales Lobesia botrana).. sesie mărului (Synanthedon myopaeformis) şi mineuse marbue (Phyllonorycter blancardella).Feromonii sunt semnale schimbate între indivizii unei specii şi care influenţează comportamentul lor. Capcanele sunt agăţate la înălţimea unui om în mijlocul parcelei. Cultura fructiferă şi viticultura În diferitele culturi fructifere. Nume Molia prazului Fluturele cojii. Eulia Lettre grecque. fluturele de noapte al anghinării Fluturele ciclamenei Cossus gâte-bois. Durata activităţii unui feromon depinde de compoziţie. Controlând acest fund. se situează între acoperiş şi fundul lipicios. Cu capcana cu feromoni. carpocapsei (Cydia pomonelle). concentraţie. În mijlocul acoperişului este o agăţătoare pentru a agăţa capcana. Această capcană se compune dintr-un fund lipicios şi un acoperiş din material durabil rezistent la apă. Există feromoni sexuali care atrag fluturii masculi situaţi la o distanţă mare de fluturii femele. atraşi de feromonii femelelor sunt prinşi şi rămân fixaţi pe fundul lipicios. lupta este declanşată în funcţie de pragul pagubei. lupta trebuie realizată. Feromonii sunt specifici pentru fiecare fluture devastator. Se recomandă să se folosească cele două capsule imediat după ce s-a deschis ambalajul. care conţine feromoni. fluture de noapte gamma Fluturele european al garoafei Musca fructelor Pyrale orezului Virme auriu. sau spălaţi-vă bine pe mâini înainte de a atinge capsulele unei alte specii. Numărându-i ne putem face o idee de importanţa populaţiei lor şi de distribuţia lor. climat. Evitaţi să agăţaţi capsulele a două specii diferite succesiv. . număr. Pentru fiecare cultură. Astăzi sunt folosite pentru detectarea Capua (Adoxophyes orana). se profită de acest fenomen pentru a atrage insectele devastatoare. Avantaje • Simple • Ieftine • Foarte eficace • Ecologice • Puţin timp de lucru. În viticultură. Marile culturi O mare gamă de capcane cu feromoni este disponibilă pentru marile culturi. Podana Fluturele mugurilor Fluturele cojii. De la un anumit număr de masculi prinşi.. Tipul de capcană care dă cele mai bune rezultate în practică este capcana Delta.

Varié de gris Ver rose des capsules du cotonnier Teigne de la pomme de terre Mineuse marbrée des feuilles Teigne des fruits secs Lettre grecque. Lambda Teigne des crucifères. Gamma.zie Laconobia Musca domestica Orgyia pseudotsugata Ostrinia nubilalis Pammene argyrana Pammene rhediella Pandemis heparana Panolis flammea Paralobesia viteana Pectinophora gossypiella Phthorimaea operculella Phyllonorycter blancardella Plodia interpunctella Plusia (voir Autographa) Plutella xylostella (ou P. Teigne de la grappe Pyrale des crucifères Carpocapse des prunes. maculipennis) Porthetria dispar (voir Lymantria) Prays citri Carpocapse de l'aubépine Carpocapse des pommes et des poires Mouche de l'olive Chenille épineuse du cotton Pyrale des amandes Pyrale du Tabac Teigne de la farine Cochylis de roset. Noctuelle défoliatrice Noctuelle de la salade Tordeuse des pois Carpocapse des pommes et des poires Mineuse cerclée Mineuse marbrée des feuilles Tordeuse de la grappe. Bombyx moine Noctuelle du chou. Pandemis Noctuelle du pin. Spongieuse Teigne des citrus . Moine.zie Laspeyresia Dacus oleae Earias insulana Earias vitella Ephestia cautella Ephestia elutella Ephestia kuhniella Eupoecilia ambiguella Evergestis forficalis Grapholitha funebrana Grapholitha molesta Gypsonoma aceriana Hedya dimidioalba Hedya nubiferana Helicoverpa (Heliothis) armigera Helicoverpa (Heliothis) virescens Helicoverpa (Heliothis) zea Lacanobia oleracea Laspeyresia nigricana Laspeyresia (Cydia pomonella) Leucoptera scitella Lithocolletis blancardella . Brassicaire Noctuelle potagère Mouche domestique Pyrale du maïs Tordeuse des jeunes fruits Tordeuse de la pelure. Tortrix des prunes Tordeuse orientale du pêcher Tordeuse verte des bourgeons Noctuelle de la tomate.Cydia janthiana Cydia pomonella .zie Phyllonorycter blancardella Lobesia botrana Lymantria dispar Lymantria monacha Mamestra brassicae Mamestra configurata Mamestra oleracea . Eudemis de la vigne Bombyx disparate Nonne. Teigne du colza Bombyx disparate. Disparate.

Principiul: plasarea difuzorilor în livadă înaintea primelor zboruri a fluturilor. Teigne des grains Tordeuse rouge des bourgeons Noctuelle de la betterave Noctuelle Sésie du pommier Sésie du groseillier. Este nevoie de două intervenţii în tratarea acestor boli. Teigne des blés. Astăzi tehnicile de luptă obişnuită arată limitele lor. comercializate de Isagro. Sésie tipule. pentru a atrage masculul. Utilizată cu succes în marile culturi (porumb). Typhlodromes pentru controlarea acarienilor Primele ieşiri din ouă au loc în 24 aprilie. în consecinţă oatul şi viermii din mere sunt reduşi. este limitată. Împotriva acestor devastatori nu se intervine în situaţia controlată de typhlodromes. TMTD. Rapănul şi făinarea mărului sub supraveghere Rapănul nu a exersat o puternică presiune doar în situaţia laxistă când atacurile au fost constatate. . În faţa apariţiei rezistenţelor la produsele fitosanitare. tehnica este de mai mulţi ani testată pe meri. zinebe. Confuzia sexuală împotriva carpocapsei Lupta chimică împotriva principalului devastator al mărului devine dificilă. cuplarea insectelor este limitată. lupta prin confuzie sexuală apare ca şi o alternativă interesantă. una sau trei intervenţii sunt necesare.Prays oleae Quadrospidiotus perniciosus Rhagoletis cerasi Sesamia inferens Sitotroga cerealella Spilonota ocellana Spodoptera exempta Spodoptera exigua Spodoptera frugiperda Spodoptera littoralis Spodoptera litura Synanthedon (Sesia) myopaeformis Synanthedon pictipes Synanthedon tipuliformis Syndemis musculana Thaumetopoea pityocampa Trichoplusia ni Yponomeuta malinella Zeuzera pyrina Teigne de l'olivier Pou de San Jose Mouche des cerises Alucitedes céréales. cu această dată corespunde şi instalarea primelor colonii de typhlodromes autohtone. Zeuzère du Maronnier Zborul carpocapsei Utilizarea specialităţilor anti-parazitare omologate dar negative vis a vis de fauna auxiliară. Nu se sfătuieşte utilizarea specialităţilor pe bază de piretrinoidă. în viticultură şi la piersici. Rezultatele sunt foarte încurajatoare şi confuzia a fost omologată în 2000 pe meri. Două produse sunt astăzi disponibile: Isomate C a societăţii Sumi Agro France şi Ecopom de Biotop. mancozebe. Aceşti difuzori degajă acelaşi feromon sexual (codlemon) ca şi cel emis de femela carpocapsă. În cazul invers. Zborul carpocapsei cu intensitate variabilă Carpocapsa necesită unnumăr de intervenţii superior anilor precedenţi. Acesta este perturbat de multiplele mesaje pe care le primeşte şi nu îşi găseşte femela. Ciclul biologic al devastatorului este întrerupt înainte de stadiul de dăunător. Făinarea a exersat o presiune în anumite livezi. este repusă în cauză: la insectă apare un fenomen de rezistenţă la anumite produse chimice. Lupta chimică clasică care se sprijină pe modelele matematice care integrează biologia carpocapsei şi datele meteorologice. manebe. Astfel. Zeuzère. Sésie tipuliforme Processionnaire du pin Chenille arpenteuse du chou Hyponomeute du pommier Coquette. Carpocapsa (Cydia pomonella) poate distruge recolte întregi de meri. Zborul este eşalonat din 7 mai până în 9 august cu o intensitate foarte variabilă. Principiul confuziei sexuale datează de la începutul anilor 1990.

Apoi va controla în mod regular parcelele. apropierea de stocajele de lemn sau de palux care adăpostesc focare de carpocapsă.a mărfurilor stocate . Capcanele pentru împiedicarea masivă.a pădurilor . nuc.a livezilor. Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului. Mediul zonei care se tratează trebuie luat şi el în considerare. Metoda este preventivă. . fie 20 de fructe pe grup de 50 de arbori. Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii.Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: . Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă. din mai până în august. agricultorul va dispune deci difuzorii în arbori înaintea primelor zboruri a carpocapsei.În livada comercială. sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor. Potenţialul de infestaţie nu este întotdeauna uşor de estimat. Feromonul este foarte selectiv şi nu vizează decât ţinta sa. pagube la sfârşitul primei generaţii (sfârşitul lui iunie) inferioare lui 0. A se evita: livezile vecine puternic infestate. mediu sănătos. de preferinţă pe parcelele unde bate vântul şi nu prea tinere (densitate frunzişului tinerei livezi pare insuficientă pentru conservarea aerului ambiant impregnat de feromon).pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane. Nu mai există reproducere. se recomandă dispunerea unei capcane sexuale pe parcelă. Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă.5 cm. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. Va fi utilizat ca un semnal de alarmă. cel puţin în primul an pentru a asana situaţia. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri. abandonate sau care au specii cu risc (păr. Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela. Parcela nu este deci protejată de devastatorii secundari (fluture de noapte şi fluturele de coajă). Se consideră că confuzia nu este eficace decât în cazul presiunii uşoare: pagube a anului precedent inferioare lui 1%. Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat. Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator. După prinderea a doi sau trei fluturi trebuie idetificate controalele fructelor. gutui). dar şi pentru alţi devastatori.caisului şi a altor arbori fructiferi.Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C. compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii. la o medie de 8-10 zile. Capcanele sexuale există pentru lepidoptere.Tinerele larve se hrănesc cu frunze . în fiecare an utilizarea tehnicii trebuie să fie gândită în funcţie de nivelul riscului. Cécile Vuchot Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. După context.Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2. respectiv aplicat un insecticid chimic dacă este necesar. Protocolu de control trebuie să fie bine respectat: să se observe 1000 de fructe pe parcelă (mai ales pe cele din vârful arborilor).Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate. În completarea observaţiilor vizuale indispensabile.Confuzia sexuală va fi eficace pe o suprafaţă minimală de 3 ha. confuzia poate fi înlocuită singură sau împreună cu lupta chimică. iluminările nocturne care atrag fluturii. După aproximativ o lună . precum anumite diptere. Din aceste diverse motive un complement chimic este adesea recomandat. nici naşterea larvelor devastatoare. De altfel: tratamentul nu împiedică femelele fecundate din afara zonei confuze să vină să îşi depună ouăle în livadă.dar intră rapid în fricte.părului. În sfârşit. Observarea în livadă este indispensabilă Reuşita tehnicii se datorează serioaselor observaţii în livezi. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor.5%.larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol.

După Van Leeuwen(1948).În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane.Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor.se lasă la uscat câteva zile. Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă.Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive. .6C atunci când carpocapsele sunt inactive.deoarece ele stimulează depunera ouălelor.reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă. Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30. • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete.Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii.o săpăligă sau o broşă de 25 mm.Alte capcane posibile includ uleiul de lin. Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi.5 ml acid valeric.mai ales violet şi albastru.tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare.de zahăr sau de siropul în fermentaţie.În livada standard.capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie). Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă.amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.trebuie bineînţeles prinsă. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă.2 bujie/pieds.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite.Aceste capcane. Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă. Capcane cu feromoni Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă.Se pot elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor.dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul. Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime.în formă deltoidă sau pâlnie.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii.se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie .trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi.carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare.Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui.0.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0. • Din două surse luminoase cu spectre diferite.carpocapsa o alege pe cea mai intensă.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump.Pentru a evita captura albinalor.săpunul .Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor.pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15. Tipuri de lămpi:În livadă.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase.se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă.

Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială. Zonele neplantate trebuie să fie de asemenea protejate.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul. Trebuie totuşi reunit un anumit număr de condiţii pentru ca această tehnică să da satisfacţii.sarasinul sau compuşi de tipul margaretă. Pentru ECOPOM firma preconizează sistematic un tratament chimic la instalarea difuzorilor. Dacă instalarea se face după zbor atunci ea trebuie însoţită de un tratament chimic. o suprafaţă mai mare de 4 ha. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară.roten sau ryania. criteriile de alegere a parcelelor sunt aceleaşi: Parcelele trebuie să fie mari. Fiecare parcelă trebuie să fie considerată ca şi un caz particular.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere. adică la începutul zborului. Această tehnică permite o mai bună gestiune a fenomenelor de rezistenţă. Confuzia sexuală Carpocapsa Dificutăţile întâlnite în lupta împotriva carpocapsei merilor face din confuzia sexuală o alternativă interesantă. precum şi o reducere a efectelor protecţiei faunei auxiliare şi mediului. Să se regrupeze parcelele vecine pentru a avea o suprafaţă compactă cea mai mare posibilă. .ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor. Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse. Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa.dar nu populaţii mari. Capsulele ECOPOM sunt prevăzute pentru a acoperi o generaţie.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie. folosirea confuziei în locuri inadaptate ar risca în plus să discrediteze această metodă nouă. şi GINKO. Într-un context de producţie biologică.Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru. Punerea trebuie realizată înaintea împerecherii generaţiei vizate.carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite.din iunie până înainte cu o lună de recoltă. se foloseşte confuzia sexuală. Condiţii care trebuiesc respectate Pentru cele două tipuri de difuzori.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna.muştarul. De la acest nivel de atac. în timp ce difuzorii ISOMAT-C protejează împotriva celor două generaţii. Punerea difuzorilor Cele două tipuri de difuzori prezintă mari diferenţe de concepţie. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme. Confuzia nu trebuie să fie preconizată pe parcelele care au fost atacate anul trecut: vom reţine pragul de 1% de pagube la fructe la recoltare. Se dispune astăzi de difuzori ECOPOM. ISOMATE-C. Primul an de confuzie sexuală sau pe parcelele care au fost atacuri ale recoltei situată între 1 şi 2% se recomandă să se protejeze pic ieşirii din ouă a primei generaţii cu un produs eficace.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control. Trebuie evitate parcelele strâmte. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra. Trebuie evitate benzile cu o lărgime mai mică de 60 metri.dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă. În situaţiile unui mediu nefavorabil este mai bine să se renunţe la folosirea confuziei.

Lupta chimică acţionează asupra stadiului de plimbător al tinerei larve la fel ca şi asupra ouălelor. o singură generaţie. • Larva trece prin 5 stadii larvare în fruct în timpul a 40-45 zile. în timpul a aproximativ 15 zile după ultima recoltă. În zona tampon. Spargerea ouălelor are loc la 10-15 zile după depunere. Lupta împotriva acestor devastatori se organizează puţin câte puţin. Dacă aceste precauţii au fost luate. O urmărire serioasă este indispensabilă. Trebuie reţinute mai multe puncte din ciclul său biologic pentru a aprofunda mai bine strategia tratamentului care trebuie adoptat. un hibernaculum în sol Carpocapsa castanului aparţine familiei de Tortricide. trebuie plasate refugii adaptate în jurul parcelei. faceţi de asemenea un control precis la 1000 de fructe minim pe hectar. o porţiune din ramură. Carpocapsa este principalul parazit al castanelor urmat de balanin (Balaninus elephas). Inconvenientul acestei metode este că soluţia trebuie să se schimbe frecvent deoarece sunt atrase multe insecte. de la urtgenţa primilor fluturi. Larva ţese un cocon (hibernaculum) şi intră atunci în diapauză pentru a se metamorfoza vara următoare. larve şi putregaiuri. bântuie în livezile de castani. capcanele sau o cuşcă de urgenţă permit cunoaşterea începutului zborului fluturilor. putem reţine un prag de 0. Costul acestor protecţii este foarte variabil. • Stadiul de plimbător: larva accedă direct la cupă lungind peţiolul frunzei. la fel ca şi a balanins. Capcana alimentară este o metodă veche mai eficace. Cydia splendana.5 mm diametru) şi se adânceşte în sol între 5 şi 10 cm adâncime. situate în apropierea cupelor. • zborul fluturilor. de la începutul lui august până la sfârşitul lui septembrie. Difuzorii trebuie să fie plasaţi suficient de sus pentru a se adapta la comportamentul carpocapsei. apoi penduculul cupei în care ea penetrează urmărind de preferinţă vasele conducătoare de sevă până în interiorul castanei.în jurul parcelei. În cazul în care se depăşeşete acest prag se intervine cu un insecticid eficace. care conţin o soluţie compusă din 10% suc de măr şi 90% apă. Să se supravegheze mai ales marginile. Această tehnică aduce o îmbunătăţire a imaginii arboriculturii . Se recomandă să se dispună o capcană sexuală pe parcelă. ţinându-se cont de arborii de pe margine unde se vor instala cei mai mulţi difuzori. La sfârşitul creşterii sale. De la ieşirea din ouă a carpocapsei să se realizeze o numărare la 10 zile pe 500 de fructe minim pe hectar. cel puţin 5 într-o livadă. Pentru a şti datele de tratament şi alegerea produselor care trebuiesc aplicate. Capcanele cu feromoni sunt la ora actuală sunt testate. apoi să se dispună în locul fructelor o cuşcă etanş pentru fluturi. larva perforează coaja castanei în perioada de maturitate (gaură de 1. observaţiile pot începe: la 2 zile aplicarea unui insecticid cu o bombă aerosol permite prelevarea şi numărarea carpocapselor. Nu protejează în nici un caz împotriva altor devastatori. La recoltă pagubele fructelor sunt de ordinul a 30% datorită unor cauze confuze. Urmărirea parcelelor în confuzie Difuzorii nu sunt în nici un caz insecticide. O generaţie. Metoda constă în dispunerea în frunziş a recipientelor. Acest mijloc de luptă nu trebuie neglijat. aproximativ 60 pe femelă. Vara următoare.Înainte de instalare trebuie stabilit un plan. Repartizarea difuzorilor trebuie să fie omogenă. în funcţie de caracteristicile parcelelor care influenţează numărul difuzorilor în zona tampon şi dificultatea instalării. sunt depuse în lungul nervurilor pe fiecare faţă a frunzelor. stocarea lor pe sol sau sub un pat de nisip/turbă. Confuzia sexuală nu protejează împotriva lepidopterelor. Înaintea recoltei sau la recoltă. o recoltă totală şi rapidă se sfătuieşte pentru a împiedica larvele să intre în sol şi astfel se reduce populaţia anului următor rupând ciclul devastatorilor. Această numărătoare va permite definirea strategiei adoptate la a doua generaţei. Carpocapsa Carpocapsa. La sfârşitul primei generaţii să se numere 1000 de fructe pe hectar. ECOPOM Confuzie sexuală: carpocapsă! . • Ouăle. Lupta se organizeză Lupta biologică: liliecii pot să reducă eficace populaţia de carpocapsă consumând fluturii. indivizi fecundaţi care provin din mediul parcelei sau locuri care au permis întâlnirea sexelor care depun ouă şi provoacă creşteri ale populaţiilor periculoase.5% de fructe înţepate. Măsură preventivă În profilaxie. o zonă tampon de 30 metri va fi protejată cu o densitate normală de difuzori. O cuşcă de urgenţă poate însoţi sistemul de prindere: ea constă în recoltarea castanelor cu viermi în timpul recoltei. să se dubleze punerea la 4m înălţime în cazul mărăcinilor şi arborilor înalţi.

nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. împiedicând împerecherile. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici. întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul. biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. şi mai ales suprimând. Putem să le observăm în voie şi să le studiem comportamentul. Trebuie evitată . Biotop propune Ecopom. Reducând. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni. Biotop se poziţionează în Franţa. Prin amenajări şi plantaţii adecvate. Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară. nu vor mai exista larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice obişnuite. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă. Astfel. în cazurile în care se va dovedi necesar. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor. ceea ce maschează semnalele emise de femele. Mai mult decât un simplu produs. şi permite facilitarea valorificării producţiilor. punerea este rapidă (2 ore pe ha). diversificaţi hrana. Principiul confuziei sexuale La fluturi. În sfârşit. Hrănirea iarna Iarna este o perioadă dificilă pentru păsări. trebuie hrănite păsările. Să se favorizeze prazenţa păsărilor Păsările animă peisajul prin cântecele lor. suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe. putem să le atragem în apropierea noastră imediat. De aceea. Cydia pomonella. Produsul omologat în mai 2000 se prezintă sub formă de difuzori celulozici. fie doar pentru a doua generaţie. Se poate astfel reduce nivelul de infestare a carpocapsei dar şi alţi devastatori. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi. Mere stricate tăiate în două. fie de două ori. este posibilă utilizarea Ecopom. întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare. bucăţi de slănină grasă nesărată. Datorită acestui fapt. bule de grăsime special concepute. Pentru a distinge mai multe specii. Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei. ca şi un actor major în lupta prin confuzie sexuală şi mai general în domeniul feromonilor sexuali la fel ca şi cu distribuţia capcanelor pentru detecţie şi/sau prinderea în masă a devastatorilor culturilor. Astfel. folosirea acestei metode originale are o incidenţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor. Datorită difuziei sale eficace în timpul a 60 de zile. Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice. Produsul este biodegradabil şi nu se spală. Mai întâi. situaţii în care confuzia sexuală poate fi pusă în practică. În arbuştii mai apropiaţi puteţi agăţa la 2 m înălţime. Metoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe Ha în cursul ultimelor două campanii. biodegradabili şi uşor de agăţat pe crengi. masculii nu mai pot conta decât pe hazard pentru a-şi găsi o parteneră şi să se reproducă. etc.Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi perilor. difuzorii Ecopom permit asociere eficacităţii durabile şi respectul mediului înconjurător. tehnica nu este adaptată în toate situaţiile. cartofi fierţi nesăraţi şi seminţe vor fi depuse pe sol pe câţiva metri pătraţi. un produs ieşit din cercetările Isagro. Apoi fiind biodegradabili şi nelavabili. după ce s-a folosit confuzia sexuală şi se poate diminua tratamentele insecticide asupra fructelor înaintea recoltei.împiedicând împerecherile. prima generaţie fiind stăpânită printr-o protecţie chimică. puneşi seminţe de floarea soarelui. Ecopom poate fi utilizat. Cu Ecopom. Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confuzie sexuală. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele. şi dezvoltat în Franţa de către Biotop. Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine. Principiul său se referă la un element cheie al reproducerii: feromonii. Biotop propune şi folosirea tehnicii. În tăviţa plasată la 2 m de sol. De altfel sunt rare animalele care frecventă liber grădinile noastre. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă. Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru a se folosi confuzia sexuală. substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul. În condiţii de îngheţ. metodă de luptă prin confuzie sexuală. frumuseţea lor şi prin utilitatea lor. împotriva celor două generaţii ale carpocapsei. Ecopom prezintă avantaje reale atât la niveluu mediului înconjurător cât şi la nivelul calităţii producţiei. De fapt. stăpânire şi vigilenţă. confuzia sexuală permite să facă faţă la problema rezistenţei carpocapsei la insecticidele chimice. se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale. Cydia pomonelle. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate. respectiv în anumite cazuri. utilizarea pesticidelor clasice. ceea ce mascheză semnalele emise de femele. Hrăniţi dacă este posibil la oră fixă o dată sau de două ori pe zi în funcţie de meteo. Ecopom răspunde astfel la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară şi permite o mai bună valorificare a produselor.

Cu cât spaţiul este mai mare cu atât veţi avea mai multe posibilităţi. Arbuştii spinoşi atrag mai multe specii care îşi fas cuib. .carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex. mediile umede. este singurul produs omologat în Franţa.33% Jonagored. Dacă practicaţi cultura integrată în grădina dumneavoastră. mierla neagră. fructifere şi ornamentle împotriva diferitelor specii de afide.Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui.protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă.42% Florina 0. dar distrugerea anumitor medii pentru păsări este mult mai prejudiciabilă aproape iremediabilă. Chrysopa carnea mănâncă şi tripşi. Fiecare specie participă la echilibrul natural. 2. piţigoiul carbonifer. În aceste cazuri o reţea de cuiburi este necesară şi utilă.7% Earlygold 0. păianjeni roşii. cintezoiul şi cioara neagră. etc. . livezile.este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori . ele trebuie să fie capabile să îşi atingă prada parcurgând cea mai scură distanţă.67% Gala. păsările insectivore vor fi preţioşi auxiliari. Să ştiţi că pisicile pot fi redutabili prădători.95% Chrysopa carnea Domeniu de aplicare Putem introduce Chrysopa carnea în diferitele culturi de legume.parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha . piţigoiul albastru. În culturile unde temperatura sau/şi umezeala relativă pot varia puternic.25% Media 2. larvele pot parcurge 4-5 km înainte de adolescenţă. păsările vor veni cu plăcere să se adape. Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului).5% Jonathan Jonagold 3. • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: . Amenajaţi o mlaştină. Puteţi pune stinghii la 2-5 m înălţime pentru răpitorii diurni şi nocturni. arborii bătrâni.8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9. De aceea este important să se introducă larvele aproape de afide. . În orice caz. ouă de fluturi şi fluturi făinoşi. • Protecţia cu virusul granulozei . Câteva păsări care mor iarna nu pun în pericol supravieţuirea speciei. larve mici de fluturi.mâncarea sărată.82% Media 11. scatiul. şi crearea unei livezi înconjurată de garduri vii va fi un loc foarte râvnit de rasa înaripată. dar cel mai important pentru o specie sensibilă este de a menţine anumite biotopuri fragile precum mărăcinii. Păsările cele mai comune văzute sunt: vrabia domestică. Aceştia vor contribui la bunul echilibru al locului prin eliminarea rozătoarelor. Amenajamente şi plantaţii specifice Plantaţi mărăcini care conţin esenţe indigene care vor furniza o hrană variată iarna şi vor face ca păsările să fie fidele locului.absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului . În plus.numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12.este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică. Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri. muşte. Deoarece larvele nu pot zbura. Când tăiaţi lăsaţi ramurile grămadă într-un colţ retras căci vor fi benefice pentru păsări. Chrysopa carnea nu are dificultăţi. Să se hrănească păsările când condiţiile climatice sunt penibile. fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală.poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1.83% Jerseymac 1. Ozargold. Golden 7.

Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. Larvele sunt active de la 12 0C până la 350C şi pot deci să fie introduse în aer. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor. Întoarceşi multicelula şi scuturaţi de câteva ori uşor astfel încât larvele să cadă pe plantele care trebuie tratate. Când adulţii au ieşit din ouă ei părăsesc adesea sera. perilor. inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre. ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace. când afidele sunt prezente tot mai mult. de lepidoptere. ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări). de himenoptere. COLEOPTERE Astăzi. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul. cunoaştem mai bine şi atacurile. de diptere. Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură. numite comunităţi. putem crea o populaţie. cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic. Aceste specii formează sisteme complexe. 3. trebuie introduse de 2 ori 40 de exemplare/m2 în timpul unei perioade de 8-0 zile. ceea ce. • Cu sistemul MC-500. dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. introducerea este uşoară. Avantajele lui MC-500 System • Deoarece aceste insecte sunt canibale şi se hrănesc una cu alta în timpul transportului. Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie. trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi. O larvă mănâncă în jur de 50 de afide pe zi. În plus. Este vorba de coleoptere. Când luptăm mai repede împotriva acestora. Din 27 ordine cunoscute. Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: . Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid. • Chrysopa carnea nu depinde de temperatură şi umiditate. se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. Aceste celule formează împreună un fagure. larvele sunt ambalate separat în celule mici. există un pericol mai mic de infestare a întregii culturi. Schema de luptă • Primăvara. Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 2. Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”. colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat.bruche fasolei .ceutorhynques . • Deschideţi multicelula cât de departe doriţi.Avantajul utilizării larvelor este că ele lucrează foarte repede.altise cruciferelor . aleurode. de hemiptere. Că chrysopele prădătoare. Este dăunător mai ales merilor. altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor. prunilor. este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar. putem distinge tratamentul focarelor de afide. caişilor. O multicelulă (MC) conţine 500 de larve.bruche mazării . vespere. Pentru a lupta împotriva acestui devastator. introduceţi la 5 săptămâni larve/m2 (repetaţi de 2 ori la 2 săptămâni). Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 1. • În focare. tripşi. şi biologia agresorilor. • Deoarece sunt insecte primitive.sitone mazărei . • Larvele sunt foarte agresive şi lucrează eficace în focare. de neuroptere şi de tisanoptere.crioceres sparanghelului . care în condiţiile naturale sunt echilibrate. suntem siguri de o calitate în plus. rezistenşa împotriva pesticideloa este destul de mare. • Chrysopa carnea este un prădător care nu mănâncă alte insecte decât păianjeni roşi. 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor.

gramineele. fixată pe 3 ani. Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele.Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. frasin. Se disting 2 categorii de auxiliari: . Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: .arborii şi arbuştii (pin.roşiile .mazărea . frunzele sunt distruse de hispine. cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj. adică vis-a-vis de un complex de specii. Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri. Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale.florile ornamentale . Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare. Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate. tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia). deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele. Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere Monocotiledonatele. Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide. Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri. mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot. a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă . un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor.verzele . Un pesticid „Bio” Purinul de urzică. au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote.paraziţii sau parazitoidele. gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice. Conversia livezii Faza de conversie. prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim.cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse. Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor.trandafirii . ulm.nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus. ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori). Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă.prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor. acarieni şi psile. Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână. Combaterea afidelor Mămăruţa.mentei . Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea. practicile culturale sunt profund modificate. . Dimpotrivă. Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: .garoafelor de inde . altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: .4.fasolea . . Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ. Să se pulverizeze pe zonele atinse. stejar. corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia.sarriette .

acarieni păr: afidă. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi. aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora. acarieni piersic: Monilia. Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă. Analiza chimică a solului. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă. afide cireş: Cylindrosoprioză cais: Monilia Pregătirea conversiei Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. Analize foliare. Solurile foarte poussants. mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui. analize de sol Muncă mecanică. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune. Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. concurenţa ierbacee va fi mai importantă. Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi. termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Gestoiunea rangului şi interrangului Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor împotriva Fungicide. Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi. curative după reţelele de observaţie şi avertizare *** ** * * . Atacurile afidelor. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului. Conversia practică Post Fertilizare Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral.Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi. Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice. Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. o fertilizare excesivă. Analize foliare Dezierbare chimică. Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%. Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afide. acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer.

Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună. regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală. Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare. manuală în măr Rărirrea manuală * *** * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii. ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna dacă acesta este limitat în perioadele foarte reci. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în livadă. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor. Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii. etc. vom găsi doar 4-5 specii de păsări. nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici). cuibarele nu ajung. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. collemboles) şi microorganismelor(bacterii. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. Conversia „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri. Reproducerea piţigoilor în livezi de exemplu este la fel de bună ca şi cea din mediul natural. Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie.) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi. Multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară). Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici.. Pentru atragerea faunei în livezise poate recurge la amplasarea de cuiburi în livezi. De alfel. dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele. ciuperci). etc. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale. . Profilul solului este o etapă importantă. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor. Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu. Acestea fiind spuse. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator. planuri de apă. dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii.Regularea incărcăturii Rărirea chimică..) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor. căci dacă depăşeşte cantitatea minimă există riscul de dependenţă. Utilizarea pasarilor ca si auxiliari Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu este o abordare utopică. Există o teritorialitate la fiecare cuplu. magneziu . Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa. Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri. Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică.

lavanda.Fiberplast pe baza de amidon si copoliester realizat de societatea Ulice-Limagrain. CULTURI ASOCIATE Culturi associate de arbori cu usturoi ♦ La ciboullete si usturoiul daca se panteaza intre randurile de pomi au proprietatea de a indeparta insectele daunatoare din plantatii. cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv ♦ se pot realiza preparate din ardei iute. Oamnii au tendinta de a considera ca si buruieni acele plante care concureaza cu plantele de cultura. A incerca sa le distrugi in totalitate este obositor pentru agricultor si distrugator pentru natura sau pentru ambele in acelasi timp. Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale.Dincolo de rolul strict de auxiliar. ciboulklete si usturoi pentru a indeparta insectele Buruienile In natura notiunea de buruiana nu are nici un sens. aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini. Societatea Sequana lucreaza pentru obtinerea unui produs "Sequana long life" care sa fie mai rezistent decat produsul "Sequana normal". Un demers corect in agricultura ecologica pentru a putea controla buruienile ar consta in: -evitarea fructificarii buruienilor -adoptarea unei rotatii adecvate -mentinerea unei bune structuri a terenului -mobilizarea echilibrata a solului: o mobilizare deasa duce la epuizarea acestuia. . ♦ bioplasticuri pe baza de amidon si co-poliester . Efectul distrugator al florei salbatice asupra culturilor este evident.Biopolyane realizat de societatea Prosyn Polyane realizat pe baza de co-polyester. cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv . o mobilizare rara duce la instalarea de radacini puternice si de rizomi -alegerea de culturi de ingrasaminte veri concurentiale -reducerea stocului de seminte -practicarea semanatului fals -utilizarea tesalei de buruieni MULCI biodegradabil ♦ Mulci organic din hartie pe baza de celuloza (plus aditivi) Societatea AHLSTROM ARJO Sequana (mulci negru) Biocell (mulci bej/negru) Degradarea lor este foarte rapida (in mai putin de 3 saptamani) si nu este interesanta pentru culturile cu crestere lenta sau in zoonele cu vanturi puternice. Fiecare planta joaca un rol care nu este neaparatnumai bun sa neaparat numai rau. ♦ Capucina cu parfumul sau de piper ajuta la fel la indepartarea daunatorilor din plantatii ♦ Rozmarinul. Degradarea lui se realizeaza dupa 7 zile de la fixarea pe sol . Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii. Dar daca s-ar efectua o analiza mai atenta a rolului negativ pe care aceste plante il realizeaza putem sa ne dam seama ca in acelasi timp buruienile joaca si un rol pozitiv in agricultura. A accepta sau chiar a incerca sa sa aduci o flora diversa de o maniera discreta constituie o abordare mai realista.

Mugurii apar şi se dezvoltă începând cu al treilea stadiu. Ordre: Heteroptera . Ouăle: Ciclul Aceste hemiptere sunt heterometabolice. realizat dintr-un amestec de amidon si de poliester realizat de catre societatile Novamont. . nervură). Ouăle (0. sub frunze şi resturile vegetale care acoperă solul. cuneus neted în hemelytre. Adulţii: aceste hemiptere adulte se caracterizează prin: ochi mari roşii proeminenţi. prezenţa ocelilor pe cap.Deltalene. îşi reiau activitatea. Barbier. Din prima primăvară. sub scoarţă. ornamentat sau colorat în mod caracteristic. se reproduc şi ovodepunerea începe la 2-3 zile mai târziu. Hyplast Compozitie Co-poliester Amidon plus copoliester Amidon plus coploiester Societatea Prosyn Polyane Ulice Limagrain Novamont (producator) cu societati colaboratoare: Deltalene Hyplast Barbier Guerin Azcos Denumirea Biopolyane Fiberplast Maer bi cu variantele: Biolene Hytimulch tip 1 şi 3 Biofilm Guerin Biotello 15 B Culori Negru Negru Maro/negru Verde/negru Verde/negru/maro Verde negru Indicele de degradare a mulciului (GRAB 2002) Degradare rapida intermediara lenta Mulci Hytimulch Tipul 3 (verde si negru) precum si tipul 1 (verde) Biolene (maro) Biofilm (negru) Hytimulch tip 1 (negru) Biopolyane (negru) Biotello (negru) 40 zile (z) 4 1 2 1 1 2 60 z 5 3 2 1 1 2 80 z 5 4 4 2 3 2 100 z 5 4 4 2 3 2 ♦ Culoare Produsele sunt fie transparente.. verde deschis sau inchis maro sau negre. Aceste heteroptere trec prin cinci stadii larvare a căror formă este asemănătoare cu cea a adultului. o gură triarticulată dispusă sub faţa ventrală a capului. au o formă de banană cu un opercul care poate fi conformat. adulţii ies de la hibernare. Larvele: o femelă Orius depune aproximativ 1-3 ouă pe zi în ţesutul vegetal pe tulpini sau pe nervuri pe partea inferioară a frunzei (limb foliar.Mater-bi. Azcos. Guerin. ♦Grosimea: 15-20 de microni Ploşniţele -ANTHOCORIDES Orius sp.Famille: Anthocoridae Descriere Orius sunt punaises mici (2-3 mm) de formă lunguiaţă şi de culoare brună neagră.4mm) incolore sau albe. Antocoridele îşi petrec iarna la stadiul de adult în trunchiurile copacilor crepate. au metamorfoze incomplete.

Trebuie aleasă o amplasare puţin în pantă de preferinţă un teren plat pentru favorizarea scurgerii solului şi circulaţiei aerului. Este important să se urmărească ca loams şi loams argiloase să aibă o structură adecvată. Prăzi atacate Orius sunt în acelaşi timp prădători şi fitofagi. Câteodată ele omoară mai multe prăzi decât au nevoie pentru a se hrăni. microclimatul solului are o mare importanţă în reuşita culturii fructifere.multiplicarea şi folosirea speciilor cele mai active (O. acest prădător prezintă un răspuns numeric agregativ acolo unde densitatea prăzilor este mai mare. este cazul texturii (nisip. ploşniţe înţeapă prada şi aspiră hemolimfa. Insidiosus) . Preferinţele speciei. Orius fac parte din insectele rare capabile să consume Eriophiidae. argilă). La fel ca şi mămăruţele. Menţinerea unui echilibru între aer şi apă constituie una din cele mai mari provocări a gestiunii solurilor. dar în general insuficientă la stadiul de adult. Totuşi în diferite cazuri colonizarea lor a culturii trebuie să fie consolidată de către diferite mijloace: . Polenul poate constitui o sursă nutritivă. În general aceste ploşniţe prezintă 2-3 generaţii anuale şi adultul trăieşte 3-4 săptămâni. dar o aptitudine de a supravieţui cu prăzi variate şi chiar cu hrană vegetală. pare să aibă un loc mare. influenţele factorilor de mediu (climat. Le găsim şi în mărăcinii de arin. Aceste ploşniţe sunt capabile să consume zilnic până la 100 de acarieni. sălcii şi favorizează înierbarea în interlinie. în timp ce al 5-lea stadiu nimfal durează 4-5 zile. nămol. o ţin cu picioarele anterioare şi cu formaţiunile bucale transformate în stileţi. Proprietăţile fizice ale solului Solul este constituit din elemente solide şi poroase. tripşi. fluturi la fel ca şi cu polenul şi nectarul mai multor specii vegetale. deoarece câmpul lor de viziune nu depăşeşte capătul antenelor lor. Circulaţia apei în profilul pedologic depinde de tipul solului şi de conţinutul său în naterie organică. Condiţiile climatice şi pedologice sunt factori care trebuiesc luaţi în considerare cu grijă în alegerea amplasării. Eliminate în general de către tratamentele insecticide repetate. heteropterele se plasează între prădătorii de protecţie şi de curăţare. ele reapar foarte rapid şi-şi manifestă activitatea odată ce recomandările luptei integrate au fost aplicate. care se hrănesc cu ouă şi larve de lepidoptere. Atracţia florală: aceste hemiptere trăiesc în general pe florile compozitelor.Femelele depun în medie 115-140 ouă şi incubaţia durează aproximativ 5 zile la 24 oC. Continuarea cercetărilor asupra auxiliari discreţi care sunt heteropterele va deschide interesante perspective în ciuda problemelor puse de regimul mixt al unora. dezvoltarea nimfelor durează 15-17 zile: primele 4 stadii larvare durează 2-3 zile fiecare. La această temperatură. disponibilitatea prăzilor. materia organică măreşte talia porilor şi ameliorează infiltraţia şi circulaţia apei. Această operaţie antrenează cheltuieli adiţionale şi poate să devină supărătoare pentru potenţialul randamentului dacă nu este executată cu grijă.creearea în apropierea culturilor care trebuiesc protejate. exteriorului şi profunzimii. Putem sublinia 2 aspecte: Fitofagia: numeroase observaţii arată că aceste insecte înţeapă planta pentru a-şi satisface nevoile de apă şi în anumite cazuri pentru a furniza o alimentare când complementară regimului carnasier când exclusiv pentru tinerele stadii a diverselor specii. Stabilizând agregatele solului. Ele descoperă prada prin atingere. capacitatea lor de căutare pare a fi limitată la contactul pe care îl vor avea cu eventualele prăzi. Totuşi. Putem aceste caracteristici prin nivelarea terenului. Este preferabil să se aleagă o amplasare adecvată de la început decât să se încerce apoi schimbarea proprietăţilor. . Utilizarea în metoda de luptă Cu o voracitate şi o fecunditate medie. pe tei şi pe florile mascule ale sălciilor. pantei. Pe lângă factorii pedologici. un mai bun control al devastatorului atunci când el nu este uniform distribuit. vegetalul. acarieni. sunt de altfel generaliste mari. Gestiunea solurilor din livezi şi podgorii Livezile şi podgoriile sunt exploataţii de lungă durată. Să se evite terenurile joase şi cele care închid zone supuse gerului. Creşterea sau menţinerea conţinutului în materie organică a solului face parte din practicile de gestiune care vizează ameliorarea proprietăţilor fizice ale solului. rosaceaelor şi numeroaselor specii ierbacee. intervenţia umană) vor determina într-un mod complex evoluţia populaţiilor. Temperaturile de iarnă scăzute şi îngheţurile de primăvară pot reduce randamentele. afide. Aceasta permite. Relaţia cu planta Printre elementele mediului care acţionează asupra ecologiei şi biologiei acestor auxiliari. Trebuie deci ales un sol care să răspundă cel mai bine posibil la condiţiile optime. Multe dintre proprietăţile solului sunt permanente. care formează un ac. printre altele. de rezervoare care au un efect temporar de concentraţie precum mărăcinii de arin.

drenarea subterană se dovedeşte benefică pentru culturile fructifere. În alte tipuri de sol. datorită problemelor de compactitate. Cu excepţia paiului de grâu. de oxidare şi de pierdere a materiei organice atribuite acestei ptactici. Prezenţa narmorajelor de culoare ruginie în orizontul B este un indice de drenaj insuficient. În cazurile în care scurgerea naturală şi dezvoltarea rădăcinilor lipsesc.De puţin timp se foloseşte ridichea oleaginoasă ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. Se sfătuieşte a se fertiliza şi a se tunde plantele de acoperire pentru a stimula creşterea vegetativă şi producţia de materie organică. În plus. Ridichea oleaginoasă . în consecinţă. Captând elementele nutritive şi umiditatea la sfârşitul sezonului. la fel ca şi cele provenite din părţile aeriene sau subterane. paiul de grâu necesită un complement de azot pentru ca să se descompună. tot timpul. este câteodată necesar să se pună o linie de drenuri direct sub rândurile de arbori. creşterea viguroasă şi ea prosperă în aproape toate tipurile de sol. fânul de lucernă şi marcul de struguri au un conţinut bogat în azot şi n-ar trebui să fie utilizate decât în doze mici. În ceea ce priveşte eroziunea eoliană. . materia organică generată de plantele de acoperire nu este suficientă pentru compensarea pierderilor de humus. continuă până la 1 iulie pentru livezi şi 1 august pentru podgorii. Sistemul său rădăcinar este dens. Plantele de acoperire repartizează mai uniform greutatea maşinilor agricole şi. În general. reduce compactitatea solului. Plantele de acoperire reduc şi eroziunea. solurile livezilor şi podgoriilor sunt frecvent supuse la eroziunea hidrică. Drenurile trebuie să fie instalate aproape unele de altele pentru a asigura scurgerea excedentului de apă (gravitaţională). ovăzul servesc deja ca şi plante de acoperire. Această gaminee germinează rapid. Anumite amendamente cum sunt gunoiul de pasăre. Piersicii şi cireşii sunt sensibili la asfixierea piciorului. soluri cu drenaj sărac. Nu o putem semăna în amestec cu neghina multifloră. Sistemul său rădăcinar penetrează mai profun în sol decât cel al neghinei multiflore. Plivitul şi plantele de acoperire Plivitul elimină concurenţa pe care o exersează buruienile în podgorii şi livezile de piersici pentru obţinerea apei şi a elementelor nutritive.Se utilizează mult neghina multiflorală ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. Examenul profilului pedelogic permide determinarea scurgerii naturale a solului. În consecinţă. această grosime fiind necesară pentru creşterea rădăcinilor. Este mai rapid să se cosească plantele de acoperire decât să se plivească suprafaţa de cultură. 3. În loams argiloase. Tabel: Doze preconizate de reziduri organice urmate de echivalenţele lor în materie uscată şi în macroelemente fertilizante. Trebuie îngropată în pământ la începutul primăverii pentru a evita problemele de invadare. neghina multifloră prinde rafalele de ninsoare. Trebuie limitat numărul de pliviri la minim. Alte plante precum secara. Din contră. 4. Neghina multiflorală . Ne putem informa la o inteprindere despre drenaj pentru a cunoaşte recomandările şi costurile legate de instalarea drenurilor subterane. este mai de grabă o problemă în solurile denudate sau cu textură grosieră. Nu se sfătuieşte a se lăsa buruienile să invadeze suprafaţa de cultură datorită problemelor de lungă durată pe care le provoacă. Dacă este efectuat prea în profunzime sau prea aproape de arbori. contribuţia lor în materie uscată nu este suficientă pentru a reînnoi materia organică. Practici de gestiune a solurilor din livezi şi podgorii A. Muncile agricole regulate sunt de asemenea facilitate de prezenţa plantelor de acoperire. Plivitul începe primăvara atunci când solul este suficient de uscat. mai mult decât atât buruienile cu înrădăcinare profundă (ca şi păpădia) concurează direct cu rădăcinile arborilor şi viilor. plivitul riscă să deterioreze rădăcinile. ajută la reînnoirea materiei organice. o linie la două rânduri. atunci când umiditatea este insuficientă. dar ele nu convine la fel de mult ca şi neghina multifloră. Dozele sunt bazate pe conţinutul în azot al materialelor. ea rămâne la stadiul de stagnare. Reziduurile plantelor de acoperire.Drenarea Solurile cele mai propice culturii fructifere au o profunzime utilizabilă de cel puţin un metru. Amendamente organice – trebuie reînnoită prin fertilizare toată materia organică pierdută la plivit. 2. dar nu aduce atâta materie organică şi nu repartizează la fel de bine greutatea maşinăriei. Datorită pantelor necesare circulaţiei aerului. Tabelul de mai jos dă exemple de amendamente organice ca şi doze preconizate. În plus. De îndată ce plivitul este terminat se sfătuieşte semănarea plantelor de acoperire. îi ameliorează eficacitatea sistemului de drenaj. Previne de asemenea şi pierderile de elemente nurtitive prin spălare legându-le la componenta organică a solului pe timpul iernii. Un orizont rău definit poate însemna o scurgere rea. ele sunt mai puţin eficace ca şi plante de acoperire decât neghina multifloră. plantele de acoperire favorizează prepararea puieţilor fructiferi în sezonul de iarnă. toate materialele furnizează aceeaşi cantitate de azot. Solurile plivite se încălzesc mai rapid primăvara şi degajă mai uşor căldura în timpul nopţilor geroase. Iată câteva motive care justifică folosirea plantelor de acoperire: 1.

un singur tratament. Neghina vivace Neghina vivace de tip gazon se implntează rapid şi. Plantl de acoperire permanente oferă o protecţie continuă împotriva eroziunii.temperaturile de sub culcuşul de paie sunt mai ridicate . este eficace pentru combaterea vegetaţiei sub ramuri. De alfel. trebuie să se facă dezierbarea chimică pe benzi de 1.puţin contează ca drenajul să fie bun sau sărac. ea ţine nematodele la distanţă. acolo unde se prevede plantarea rândurilor de arbori. doar că ele durează tot anul. Trebuie subliniat că darea de ramuri noi este de dorit deoarece ţine zăpada în loc şi protejează rădăcinile împotriva asprimii iernii. Se elimină de asemenea nevoile de amendamente organice. această graminee cu feunze foarte fine formează o cuvertură vegetală densă. În podgorii.B. Formează o excelentă cuvertură a solului dar exersează mai multă concurenţă pentru umiditate şi elemente nutritive. Fetuca crescută prosperă în cea mai mare parte a solurilor. trebuie înfundat într-un sol necultivat. datorită adaptării ei la timpul răcoros.5 m lăţime. ajunge pentru a distruge vegetaţia din timpul întregului sezon. fetuca crescută este mai groasă. care are avantajul de a nu utiliza nici un produs chimic. Acoperirea cu paie. Dacă rezultatele analizei preconizează aporturi de piatră de calcar.îndepărtarea nematodelor şi insectelor . Pe măsură ce se descompune. Totuşi preţul seminţelor este ridicat. adică înaintea seminţelor.să fie adaptate la umbra parţială . Plante pentru acoperirea solului în amestec Putem semăna mai multe specii în asociere în scopul de a scoate profit din fiecare dintre ele. Cumpărarea anuală de seminţe şi implantarea culturii cu cuvertura nu mai sunt necesare. Creşterea sa este lentă în timpul perioadelor calde şi secetoase şi. Festuca crescută Comparată cu gramineea precedentă. Metoda de luptă cea mai uşoară este utilizarea ierbicidelor remanente. fiind dată creşterea ei lentă şi înflorirea sa tardivă. păr şi prun. Este o plantă a cărei implantaţie esta puţin dificilă şi care o însămânţare puţin profundă. Specii de gazon preferabile Iată proprietăţile plantelor de acoperire ideale: .aă reziste la maşinăria grea di livadă . trebuie limitate plantele de acoperire la un rând din două. toamna. Producătorii vare doresc semănarea plantelor de acoperire odată ce livada a fost plantată ei trebuie să fertilizeze terenul în primăvara precedentă. De exemplu. În plus. putem include o leguminoasă de acest tip in amestecul de graminee pentru a fixa azotul din aer. Dotată cu un sistem rădăcinar dens. unde concurenţa între cele două culturi riscă să fie prea puternică. Se semnalează că acest amestec nu necesită o tunsoare frecventă. trebuie dublată cu vigilenţă pentru a reduce la minim concurenţa exersată de graminee pentru umiditate şi elemente nutritive. elimină buruienile primăvara. în aşa fel încât să satisfacă nevoile în azot a celor două culturi. şi ea se plantează mai uşor decât fetuca roşie târâtoare. deoarece solul nu este niciodată muncit. culcuşul de paie creşte conţinutul în materie organică a solului şi distruge pierderile de umiditate prin evaporaţie. Plantele de acoperire permanente convin culturii de măr. Neghina vivace nu este la fel de persistentă ca şi fetucile. atunci când popularea este adecvată. el aduce solului elemente nutritive precum azotul şi potasiul. Comparativ cu mormalele. amestecul comercial pentru cultura adăpostită compus din 80% neghină vivace Elka şi 20% fetucă roşie târâtoare Ensylva. Se seamănă plantele de acoperire cel mai aproape posibil de suprafaţă şi în exteriorul rândurilor de arbori. Festuca roşie târâtoare O dată implantată. trebuie distrusă toată vegetaţia. Plante de acoperire permanente Avntajele plantelor de acoperire permanente sunt acelea ca şi ale plantelor de acoperire semănate periodic.patru ani mai târziu. Pe lângă reducerea concurenţei lantelor pentru apă şi elemente nutritive.să supravieţuiască la devastatorii de iarnă şi la secetă Speciile care convin mai bine livezilor sunt gramineele sau amestecurile graminee – leguminoase. fetuca roşie târâtoare combate foarte bine buruienile. În general. Deşi longevitatea trifoiului alb este scurtă.să aibă un sistem rădăcinar mai puţin profund . Se sfătuieşte să se facă o analiză a unui eşantion de sol şi să se răspândească îngrăşăminte din zbor. Lupta împotriva gramineelor nedorite Pentru a elimina concurenţa pentru umuditate şi elemente nutritive în solul acoperit de houppier. ea desparte populaţiile de nematode. Terbuie tunse plantele de acoperire pentru reducerea la minim a concurenţei pe care o exersează asupra culturilor fructifere pentru umiditate şi elemente nutritive. Timpul seminţelor şi implantarea plantelor de acoperire a solului Instalarea plantelor de acoperire poate să se facă înaintea plantării livezii sau atunci când arborii produc fructe. Deşi putem să cultivăm şi struguri şi piersici. Dacă se doreşte instalarea plantelor de acoperire în anul înaintea plantării livezii. sau trei . riscurile de stricăciuni la rădăcini sunt îndepărtate şi materia organică se conservă ca şi structura solului. mai vuguroasă şi ea necesită tăieri mai frecvente. Momenrul cel mai propice seminţelor este începutul lui septembrie sau primăvara. făcut primăvara.

introduceţi larvele de Harmonia pe plantele pe care vă aşteptaţi la un atac puternic a afidelor. . Pentru culturile acoperite. Avantaje 1. 2. Isomate-C. În natură. Aceasta este eliberată de difuzor într-un timp de aproximativ 90 zile în funcţie de condiţiile meteorologice. Se întinde culcuşul de paie atunci când solul este umid.10-dodecadien-1-01. Harmonia poate supravieţui la temperaturi foarte scăzute ( până la -100C) şi este activă deja la 90C. Harmonia poate fi utilizată împotriva tuturor speciilor de afide pe ttoate tipurile de culturi. subţire. Atunci când ciclul reproductiv al carpocapsei este perturbat. Harmonia-System Harmonia este livrată la primul şi la al doilea stadiu larvar şi este îmbuteliată câte 100-250 de bucăţi. feromonul serveşte ca şi indice olfactiv pentru carpocapsa mascul şi îi permite să localizeze femela în vederea împerecherii. în ciuda faptului că larvele de Harmonia nu ştiu să zboare. se recomandă să se introducă larvele imediat după primire. Harmonia poate fi uşor regăsită în cultură. trebuie prevăzute capcane şi protectori de trunchi pentru a împiedica pagubele eventuale a devastatorilor. Fiecare difuzor conţine pe toată lungimea sa un fir de aluminiu care îl menţine în loc o dată agăţat pe creangă. Larvele. 3. 2. Printre alte binefaceri ale acestei acoperiri cu paie . Acest feromon este o copie sintetică a feromonului sexual natural care este produs şi emis de carpocapsele femele. care conţine 155 mg din formula de feromon. ceea ce amestecă indiciile naturale utilizate de mascul pentru a găsi femela. ele sunt foarte mobile şi sunt capabile să localizeze şi să distrugă focarele de afide rapid. de preferinţă toamna. preparaţia comercială. Isomate-C nu omoară dăunătorul. Isomate-C acţionează eliberând feromonul sexual sintetic în atmosfera înconjurătoare. nu doar în culturile protejate dar şi în câmp deschis. Să nu se întindă culcuşul pe o rază mai mică de 25-30 cm de la fiecare trunchi. pupele şi adulţii sunt uşor de observat. 4. se numără şi multiplicarea rădăcinilor şi câteodată. pentru a le extermina imediat. Se recomandă să se introducă local în apropierea coloniilor de afide. Fertilizarea arborilor se face pe o bandă trasată în exteriorul zonei reacoperite cu paie. Fânul. ceea ce antrenează o diminuare a sricăciunilor din cultură produse de populaţia larvară ulterioară. Isomate-C (feromonul carpocapsei) De scrierea produsului Materia activă a Isomate-C este feromonul carpocapsei care constă într-un amestec de trei constituanţi activi ( (E. 4. Harmonia poate fi folosită în combinare cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. Difuzorii sunt concepuţi în aşa fel încât să poată fi agăţaţi pe ramurile arborelui. ele sunt folosite în arboricultura fructiferă şi spaţiile verzi. larvele de Harmonia precum şi adulţii pot să mănânce pe individ până la 150 de afide pe zi. putem folosi Harmonia împotriva tuturor speciilor de afide pe mai multe culturi. 2. Efecte secundare Din datele literare şi experienţa practică reiese că Harmonia este un prădător foarte rezistent şi eficace. Folosirea pe câmp nu pune nici o problemă. constă dintr-un difuzor alcătuit dintr-un tub de politilenă de 20 cm lungime. Nu aşteptaţi ca populaţiile de afide să fie prea mari. În prezenţa unui culcuş de paie. numărul de ouă viabile depuse este restrâns. Pe câmp. primele stadii larvare sunt întotdeauna înfometate şi sunt mai puţin mobile. Culcuşul de paie trebuie să fie suficient de gros(cel puţin 15 cm) pentru a împiedica vegetaţia de sub ramuri. 6. paiele şi talajul fac culcuşuri de calitate. 5. 3. Schema de luptă 1. se recomandă să se pună larvele în focarele de afide. Conservaţi-le maximum 1-2 zile la o temperatură de plus minus 100C. cantitatea care trebuie pusă depinde mult de importanţa atacului şi de dezvoltarea culturii. Controlaţi în fiecare zi şi repetaţi dacă este necesar. Contrar insecticidelor tradiţionale. intensificarea activităţii microbiene în sol.iarna şi mai scăzute vara. FEROMONI 1 Harmonia – System Aplicare În principiu. Se sfătuieşte să se introducă 200-300 de larve atunci când sunt colonii de afide pe plante. 1-dodecanol şi 1-tetradecanol). E)-8.

Imigrarea femelelor fecundate poate fi redusă prin tratarea sursei de infestare cu Isomate-C sau cu un insecticid eficace. la 72 de ore după tratament. Protecţia fiinţei umane Toxicitatea Datele furnizate de cumpărător arată că feromonul de calitate tehnică nu prezintă o toxicitate crescută atunci când este luat pe cale orală sau dermică sau prin inhalare – toxicitate orală crescută pentru şobolani: DL50>5000 mg/kg de greutate corporală (p. toxicitate dermică crescută pentru şobolani: DL50>2000 mg/kg de p. Ei sunt agăţaţi pe crengi mai sus de punctul central al arborelui. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate. cireş. coeficientul de împărţire octanol/apă şi tensiunea vaporilor. care necesită adăugarea la preparaţia comercială oxidanţi şi un agent anti-UV pentru a menţine stabilitatea în cursul campaniei de vegetare. Totuşi..26 mg/L au supravieţuit perioadei de observaţie de 14 zile. 4. Diminuarea numărului de larve hibernante şi acoperirea trunchiului arborilor vor contribui de asemenea la consolidarea eficacităţii tratamentului feromonal. Producătorii care se decid să aplice un program de luptă împotriva carpocapsei fondat pe Isomate-C ar trebui să consulte specialiştii în luptă parazitară. Ei ar trebui să fie uniform dispersaţi pe suprafaţa care trebuie tratată. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a ISOMATE-P este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru suprimarea perceur al piersicului. şobolanii expuşi la o concentrare atmosferică de 5. 5. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate cu pagubele provocate în interiorul livezii. Consultaţi consilierul local în producţia fructiferă pentru a determina perioada de aplicare. aplicare: se agaţă difuzorul pe o ramură în centrul arborelui. dar nu duce la reacţia de sensibilizare în studiile asupra cobailor. câte un difuzor pe arbore.c. precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-P previne împerecherea fluturilor. Feromon de confuzie sexuală ISOMATE-P Pentru folosirea la piersici şi caişi Mod de folosire Este foarte important ca ISOMATE-P să fie aplicat după cum este indicat. apă şi aer nu au fost prezentate. la frecvenţa de 1000-2000 difuzori pe hectar. Migrarea femelelor fecundate în livadă poate reduce gradul de stăpânire a devastatorului cu Isomate-C. prun şi cais 2. parazit: perceur piersicului (Synantedon exitiosa) 3. Antecedentele pagubelor indică rezultate sezoniere care pot fi anticipate cu ISOMATE-P. Date despre fototransformarea feromonului în sol. Folosirea Isomate-C este recomandat pentru folosirea în livezile de meri şi peri pentru a lupta împotriva carpocapsei prin confuzie sexuală. Se recomandă o singură folosire a difuzorilor. culturi: piersic.c. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată. gutui şi alţi arbori gazdă. ochii şi-au revenit la normal. nectarin.). peri. Măsurile care se iau sunt următoarele: . Este puţin probabil ca utilizarea lui Isomate-C după modul de folosire să facă loc formării unor reziduri din trei constituenţi de feromon în merele sau perele recoltate din livezile tratate. O singură aplicare va ajunge pentru a asigura suprimarea în timpul sezonului. singura expunere a fructului la produs este datorată unei creşteri uşoare a atrăgătorului în aer. 1. 6. deplasarea acestor femele va reduce nivelul controlului obţinut. Expunerea prin alimentare Cum difuzorii care conţin feromonul sunt tuburi de politilenă. vulgarizatori în horticultură şi reprezentanţii fabricantului preparaţiei comerciale. Rezultatele unui studiu asupra iritaţiei oculare primară la iepurii expuşi relevă o iritaţie conjunctivală mergând de la leger la uşor la moderat.Isomate-C este acceptat de SUA. doza folosită: un minim de 250 difuzori pe hectar. Chile şi Argentina. 3. Protecţia mediului înconjurător Chimia Datele furnizate despre feromonul tehnic erau gradul de solubilitate şi hidroliză în apă. principala materie activă care constituie feromonul este considerată fotodegradarea. Sursele femelelor împerecheate pot fi câmpurile netratate de meri. Feromonul tehnic provoacă o iritare dermică care merge de la uşor la moderat la şobolani. Materia activă a Isomate-C este o copie sintetică a feromonului sexual natural produs şi eliberat de carpocapsa femelă. Un maxim de 625 difuzori pe hectar. Totuşi. Difuzorii trebuie să fie plasaţi în arbori înaintea urgenţei carpocapsei de primăvară. perioadă de folosire: instalaţi difuzorii înaintea pariţiei fluturilor adulţi primăvara. Isomate-C poate combate eficace carpocapsa din livazile de meri şi peri.

a. Nu contaminaţi apa de irigare. Doza folosită: un minim de 250 difuzori la hectar. Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă. 5. Se recomandă o a doua aplicare atunci când perioada de zbor a fluturelui este peste 90 de zile sau în caz de o puternică infestare. cais. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. Evitaţi contacul cu pielea. Aduceţi recipientul. nectarin. Este important să se ia şi să se distrugă toate fructele infestate din arbore şi de pe jos şi să se aplice benzi în jurul trunchiurilor în partea de livadă infestată. Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. Se agaţă un difuzor pe arbore. Pot fi instalate cu ajutorul unei remorci sau a unei prăjini concepută în acest scop. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. 2. 1. Perioadă de folosire: Să se instaleze difuzorii înaintea apariţiei fluturilor primăvara. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a acestui feromon este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru controlul fluturelui oriental al piersicului. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. biologice şi alte mijloace de luptă chimică. măr şi păr. Difuzorii eliberează feromonul în timpul unei perioade de 90 de zile. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace. c. luarea datelor şi care face loc metodelor culturale. 3. Este posibil ca un anumit număr de insecte să aibă o rezistenţă naturală la acest feromon. Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală.7-1 metru de vârf. 4. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. deplasarea acestor femel va reduce nivelul . Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. 4. Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie. Evitaţi să aplicaţi acest feromon mai mult de două ori pe an. 6. d. ochii şi hainele. Precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 pentru controlul fluturelui oriental al piersicului previne împerecherea fluturilor. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. Un maxim de 375 difuzori la hectar. lacurile. Să se ia legătura cu consilierul horticol local sau cu un consultant în producţia fructiferă calificat pentru a obţine detalii cu privire la represia rezistenţei şi/sau recomandări în lupta integrată pentru livadă. Folosirea insecticidelor trebuie să fie bazată pe un program de luptă integrată incluzând depistarea. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate ale pagubelor provocate în interiorul livezii. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide. Să se supravegheze dzvoltarea rezistenţei la populaţiile de insecte tratate. Contat cu ochii: clătiţi cu apă. Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. b. Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. Parazit: fluturele oriental al piersicului (Grapholita molesta). râurile atunci când aruncaţi acest produs. Insectele rezistente pot deveni majoritare în populaţie dacă acest tip de insecticid este utilizat într-un mod frecvent în aceleaşi livezi. Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 Pentru controlul fluturelui oriental al piersicului Mod de folosire Este foarte important ca acest feromon de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 să fie aplicat cum este indicat. Antecedentele pagubelor indică rezultatele sezoniere care pot fi anticipate cu feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 peentru controlul fluturelui oriental al piersicului. să se facă o rotaţie a feromonului cu alte tipuri care controlează aceleaşi insecte dintr-o livadă. aplicare: agăţaţi difuzorul pe o ramură laterală la o distanţă de 0. Culturi: piersic. Difuzorii agăţaţi prea strâmt pot provoca plăgi. Este nociv dacă este ânghiţit. Trebuie implantate măsuri de prevenire pentru a întârzia dezvoltarea rezistenţei: Acolo unde este posibil.

300 ml/ha in 1000 l de apa. o alga marina activa si nutritivva. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. Contat cu ochii: clătiţi cu apă. Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. 1 Caracteristici Tip insecticid Mod de actiune Selectivitate Descriere Granupom este un insecticid ce conţine virus granulozei in lupra inmpotriva carpocapsei la mere şi pere (Cydia pomonella) Prin consumarea fructelor carpocapsa ingereaza şi visusul gralulozei. Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. lacurile. Se recomanda evitarea tratamentelor la temperasturi mai ruidicate de 30 de grade (de preferinta se efectueaza seara). In sistemul digestive virusul se inmulteste foarte repede rezultand miliarde de particule de virus. GRANUPOM Nr crt. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace. Măsurile care se iau sunt următoarele: a. Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. Aduceţi recipientul. Insecticidul nu lasa nici un rezidiu specific putand fi utilizat pana inainte de recolta. Momentul cel mai propuice de efectuare al tratamentului ese in momentul in care primele oua eclozeaza. râurile atunci când aruncaţi acest produs. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. De asemenea el poate fi amestecat si cu alte insecticide. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide.6 %) fiind disponibil imediat pentru plante. Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare.produs realizat de Biobest ce contine un extract de Ascophillum nodosum. Insecticidul se aplica in momentul in care primele oua sunt depuse. In cateva zile carpocapsa inceteaza sa se alimenteze si moare. eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală. Perioada de aplicare Momemtul efectuarii tratamentului Doza Conservare si transport BIOFORCE Nr crt. Daca in finalul sezonului mai apare un zbor al carpocapsei mai trebuie reăpetate tratamentele si in toamna (august-septembrie). .5. Evitaţi contacul cu pielea. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. Aceasta perioada este in general in luna iunie. Se conserva la o temperatura de 5 grade Celsius. Nu contaminaţi apa de irigare.controlului obţinut. Este nociv dacă este ânghiţit. Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă. Tratamenmztele cu Ecopom trebuie effectuate la intervale de 14 zile pana la eclozarea ultimelor oua. Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. ochii şi hainele. Produsul contine 1% bor hidrosolubil şi K2O hidrosolubil (4. Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie. Caracteristi ci Conţinut Descriere . Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. Momentul trebuie determinat exact cu ajutorul capcanelor cu feromoni. c. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. b. In general 4 tratamente sunt suficiente Produsul insecticid se transporta la o temperatura intre 2 si 30 grade Celsius. d.5 si 7. Insecticidul este foarte specific atacand numai Cydia pomonella. P-hul solutiei trebuie sa fie cuprins intre 6.

Utilizare Ambalare Conservare Doza

îngrasamant lichid utilizat ca si nutriment foliar pe baza de "Ascopyllum nodosum" pentru ameliorarea calitatii polenului si a fructificarii in culturile pomicole disponibil in bidoane de 5 l se conserveaza la rece Buton verde (stadiul F) 1,5 l/ha Buton roz (stadiul G) 1,5 l/ha Începutul infloririi pana la terminarea infloririi (stadiul H-I):1,5 l/ha La sfarsitul infloririi (stadiul J): 1,5 l/ha

AUXILIARI 1. Anthocoris nemoralis (împotriva lui Psylla pyri) Nr crt. 1 Caracteristici Biologie Descriere Anthocoris nemoralis hibernează iarna in perdelele forestiere din preajma plantatiilor. Primavara incepe sa atace la aparitia primelor granule de polen consumand afide psyle etc…. Dupa inflorire incepe sa atace psylla mai puternic fiind atrasa de mielatul produs de catre acestea. Larvele de Anthocoris se granesc in egala masura si cu ouale de psyilla Anthocoris este livrat in butelii de plastic ce contin 200 de insecte adulte. In general sunt suficiente 1000 de insecte /ha (5 butelii de 200 de insecte). In parcele puternic afectate trebuie introduse circa 1500 de insecte. Prima lansare trebuie realizata cu un numar redus de insecte cu putin inainte de inflorirea perilor moment in care primele larve de psyilla incep sa se dezvolte. O lansare mai mare trebuie realizata la inceputul lunii mai. Lansarile se pot efectua prin introduserea insectelor intr-o capcana de tip DELTA sa plasandu-e direct pe pomi.

Introducere artificiala

2. Aphidius sistem (Aphidius colemani) Nr crt 1 Daunatori combatuti Myzus persicae Aphis gossypii Momentul introducerii parazitului Ambalare produs Avantaje Caracteristici Diferite specii de himenoptere paraziteaza larvele sau pupele de Aphidius. Himeoperul introduce un ou in larva sau pupa de afide dupa care noul parazit in cateva zile paraseste mumia. Din momentul in care se observa afide pe panourile galbene incleiate (ex. Bug Scan) sev introduc in cultura 1parazit /m2 Mumiile sint distribuite in in bioboxe care se suspenda in cultura. Trebuie introduse 25 de boxe /ha Aphidius colemani este livrat sub forma de mumiii de afide parazitate. Mumiile sunt livrate intr-o sticla de plastic cu rumegus sau vermiculit ca si support. Mumiile trebuie introduse imediat dupa livrare. Poate fi aplicat in diferite culturi Poate fi introdus preventiv Un mare numar de oua pe femela Populatia se mentine si in cazul unei infestari mai reduse

4.

Capcana "McPhail" Combatere Semnalizarea diferitelor specii de diptere :Ceratitis capitata (Musca fructelor)

Ambalare Avertisment

Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator, datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana.

4. Capcana "Pâlnie" Combatere Ambalare Avertisment Captura in masa sau pentrui semnalizarea prezentei lui Zeuzera pyrina Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator, datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana.

5. XenTari WG Preparat Concentratie Solubilitate Ambalare 6. Scutello 2x VP Preparat Bacillus thuringiensis var Kurstaki Concentratie 32 000 germeni/mg Solubilitate Pudra muiabila Ambalare 7. Aphidoletes.System (Aphidoletes aphidimyza) Combatere Livrare Introducere Aphis gossipii, Myzus persicae, Macrosipium rosae Aphidoletes combate peste 70 de specii de afide Se livreaza in butelii de plastic ce contin 1000 de pupe pe un amestec de vermiculit Introducerea se poate realiza fie direct asupra colonii lor de afide fi prin amestecul acestor mumii cu apa urmata de stropirea pomilor cu aceasta solutie. Poate fi introdus in acelasi timp cu Aphidius colemani, Aphidius ervi sau Aphelinus abdominalis la un numar de 1-2 Aphidoletes /m2. Pe focare de infectie trebuie introduse 8-10 Aphidoletes/m2. Poate fi aplicat pe mai multe culturi Are o buna capacitate de cautare a afidelor Este foarte eficient impotriva focarelor de infectie Bacillus thuringiensis var. Aizawai 15000 germeni/mg Granule solubile in apa Saculeti de 500 g

Avantaje

8. BIO - BOX Obiectiv Specii Metoda de alpicare 9. BIOSHOWER Continut Mod de actiune Combatere Sapun biodegradabil pe baza de acizi grasi contact Afide, tripsi in culturi pomicole legumicole si floricole Introducerea auxiliarilor in cultura prin suspendarea intr-o cutie de carton Aphidius colemani Datorita acestor instrumente se evita intoducerea auxiliarilor direct in cultura evitandu-se caderea acestora pe sol

Doza Utilizare 10. BIOSWEET Combatere Continut Doza

1-2 % in apa slab mineralizata (ex. Apa de ploaie) Se face tratamentul pe ambele fete ale frunzelor

Produs atractiv pentru ameliorarea luptei impotriva tripsilor Solutie zaharata ce contine 66% glucoza 0,5 l/ 100 litri solutie de tratament

11. CHRYSOPHA MC 500 System Utilizare Se utilizeaza in pomicultura, legumicultura si plante ornamentale impotriva diferitelor specii de afide. Ea consuma de asemenea tripsi, paianjeni rosii, muste minatoare, oua de fluturi etc…

Lupta biologică în pomicultură În arboricultura fructiferă, termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural, importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive, pentru combaterea unui devastator bine identificat. Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile, viruşii, numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică. Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii, kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică. Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică. Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată. Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase;exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu, în cea mai mare parte a cazurilor, rezultate semnificative. În arboricutura fructiferă, un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire, fie de tip aclimatizare, fie de tip inundabil. Printre cele mai marcante sunt: - creşterile, apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis, pentru limitarea extinderii larvei australiene; - importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor, pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti, două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae; producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi; - exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi, inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus; - operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei, parazit al larvei dudului, Pseudaulacaspis pentagona, au avut de asemenea loc. Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera - Coccinelidae - Staphylinidae Heteroptera - Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera Principalele genuri

Coccinalla, Adalia, Propylea, Harmonia, Scymnus, Chilocorus, Stethorus Oligota, Tachyporus, Staphylinus Orius, Anthocoris Deraeocoris, Phytocoris, Malacocoris, Heterotoma Atractotomus, Himacerus, Nabis

Pilophorus,

Campyloma,

- Chrysopidae - Hemerobidae - Cogniopterygidae Diptera - Syrphidae - Chamaemyiidae - Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida - Phytoseiidae Actinedida - Anystidae - Stigmaeidae - Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera - Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea - Ichneumonidea - Brachonidae - Aphidiidae Chalcidoidea - Trichogrammatidae - Encyrtidae - Aphelinidae - Pteromalidae - Eulophidae Microorganisme patogene

Chrysopa Hemerobius, Micromus Conwentzia Syrphus, Episyrphus, Epistrophe, Scaeva Leucopsis Aphidoletes

Typhlodromus, Amblyseius, Phytoseiulus, Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium, Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare

Pales, Agria, Phryxe Principalele genuri

Itoplectis, Ephialtes Macrocentrus, Apanteles Aphidius, Trioxys, Praon Trichogramma Encryrtus, Ageniaspis Aphelinus, Encarsia, Aphitis Eupteromalus, Asaphes Eolophus, Tetrastichus Ciuperci, bacterii, viruşi

Astăzi, principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis, pentru a limita populaţiile de afide. S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium. Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită, Ampelomyces quisquali, care ar putea fi utilizată. Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului. Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie. Astăzi, lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică. Lupta microbiologică Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii; este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis. În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate, se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor, fluturelui de coajă. Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor. De fapt,aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator. Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice. De exemplu, virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari, dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele. Lupta biotehnică Astăzi, doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt. Lupta biologică în arboricultura biologică

agentul de luptăeste un organism diferit. şi dacă femelele nu acceptă decât o împerechere. plante întregi care opun devastatorilor bariere a priori sau a posteriori sau care tolerează sau compensează foarte repede prădările. Dacă organismul antagonist este un microorganism se vorbeşte de luptă microbiologică. Prădătorii se disting de parazitoide. Suntem în cazul luptei biologice clasice. Lupta biologică Este un mod elegant de a reduce efectivele unui organism animal sau plantă. Metodele culturale: Se referă pe de o parte la folosirea varietăţilor rezistente. lupta biologică se efectuează singură. Cadavrele gazdei eliberează patogeni în mediu.etc. speriatorile. Insectele sunt foarte prezenta în lupta biologică (LB). sunete de alarmă înregistrate. cu dezvoltările lor moderne prin utilizarea capcanelor luminoase dotate cu grilaje de electrocutare. căldura. înlăturarea arborilor stricaţi şi lemnelor culcate propice devastatorilor. Folosirea varietăţilor genetic modificate pentru a rezista la o insectă se adaugă teoretic la această categorie. tricograme pentru a-şi depune ouăle în ouăle fluturelui. etc. o protozoare. Există paraziţi de ouă. câteodată prin emisia unei substanţe toxice. ne aflăm în cazul luptei biologice inundative.ţinta (luptei) este un organism nedorit. Alte metode nechimice Metodele mecanice: bătătorul de muşte. Astăzi se lucrează pentru a se pune la punct utilizarea toxinelor din ciuperci şi bacterii entomopatogene. de nimfe. . auxiliarul devenind un agent eficace şi permanent în represiunea devastatorului. Metodele psihice: Momelile. dar şi barierele şi ambalajul. viruşilor. peria. ultrasunetele.În arboricultura biologică. capcanele. În cazul acimatizării reuşite şi de eficacitate suficientă. Diversificarea metodelor de luptă este esenţială. Are ca şi principiu introducerea într-o populaţie naturală indivizi masculi modificaţi dar cu comportamentul sexual intact. Cuvintele luptei biologice Definiţia oficială spune că lupta biologică este „utilizarea organismelor vii pentru a preveni sau reduce pagubele cauzate de devastatori”. Lupta biologică este bazată pe exploatarea de către om şi în profitul său a unei relaţii naturale între două fiinţe vii: . băţul. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice. Lupta prin confuzie sexuală Principiul . Agentul patogen se multiplică în gazdă şi cauzează moartea sa prin distrugerea ţesuturilor. Dacă sunt de 9 ori mai numeroşi decât cei naturali. parazit. de larve. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”. nematodelor. feromoni de apropiere a sexelor sau de agregare. La frontierele luptei biologice: lupta autocidă sau lupta prin masculi sterili. Agentul patogen auxiliar poate fi o ciupercă.. Este o metodă eficace. etc. 9 femele din 10 nu vor mai avea descendenţă. Metodele fizice: frigul. Este vorba de axploatarea proprietăţilor naturale care rezistă la insectele fitofage care posedă anumite linii de plante. Pentru a lupta împotriva fluturelui de porumb se trimit valuri succesive de milioane de microhimenoptere. fie ca şi substanţe pe care le fabricăm din planta genetic modificată.. fie ca şi materie activă fitofarmaceutică. foarfecele. Dacă organismul antagonist al devastatorului este un animal este vorba de luptă biologică în sens restrâns. dacă este bine aplicată. prin septicemie. Biologiile lor sunt variate şi relaţiile gazdă-parazit sunt foarte complexe. lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză. Dacă organismul antagonist trebuie să fie inoculat de fiecare dată când efectivul devastatorului creşte periculos. cu atractivi alimentari. prădători sau paraziţi. fără a necesita o nouă intervenţie.. Ea constă pe de altă parte în a creea modificări defavorabile în mediu pentru animalele dăunătoare: prin rărire. infrasunetele. o bacterie. uscarea superficială a solului. Împotriva devastatorilor culturilor şi vectorilor de boli s-a recurs la serviciile bacteriilor. peştilor şi mai ales la alte insecte. prădător sau un agent patogen. UV. cel mai adesea un parazit. buruiană. Aceşti masculi manipulaţi vor fi în competiţie cu masculii sălbatici. vorbim despre lupta biologică prin aclimatizare. devastator al unei plante cultivate.. radiaţiile ionizante. etc. Dacă organismul antagonist poate să se dezvolte şi să se menţină pe seama acestei insecte. şi nu afectează mediul înconjurător. De exemplu mămăruţa Rodolia cardinalis a fost luată din Australia şi instalată în California unde citricele se deteriorau sub acţiunea mămăruţei Icerya purchasi. care îl omoară hrănindu-se cu el sau cel puţin limitează dezvoltarea sa. ciupercilor. eliminarea adăposturilor şi restuurilor din cultură. larva acestora omorând astfel devastatorul. devorândul de către unul din inamicii săi naturali. un virus.. lipiciul. micro-undele.

difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor. ramuri.Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere. Fiind dulce. înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden. de obicei pe partea inferioară. Astăzi. tulpini sau rădăcini.Apărută la începutul anilor 90.. Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare. Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării.pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella.O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb. Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor.Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune. Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare. . . Frunzele atacate sunt punctate cu mici pete galbene.prezenţa eventuală a gazdelor secundare. De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare. .Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil.ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori. Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă. ele pot să se usuce sau să se ofilească. Rapănul mărului (Venturia inaequalis) În agricultura biologică. Aceste gogoşi.lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali.Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie. . conţin numeroase afide la toate stadiile de dezvoltare.în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha. care devin adesea brune.. şi făcând acest lucru pot să le transmită boli.masculii ajung să îşi găseacsă femelele. Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare. Numeroase specii de afide produc mari cantităţi de miere.Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate).. . lichid dulce şi vâscos. doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv.Astfel. Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate. heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior.aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii. El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-legare) Lupta eficace împotriva afidelor Semne de infestare şi pagube Afidele cauzează pagube la plante sugând seva dn frunze.Femelele îşi depun ouăle sterile.aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei. În schimb. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des.chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g). Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: . mierea atrage un număr mare de alţi .Dacă populaţia vizată este prea importantă. . Anumite specii de afide provoacă formarea gogoşilor – malformaţii sferice sau fusiforme cauzate de umflarea ţesuturilor plantei. Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)).Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri. Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis. o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie.lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate.dar se observă o puternică extindere a utilizării ei. La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului. Utilizarea acestor feromoni Astăzi. Aceasta se acumulează pe tot ceea ce se găseşte pe plante sau arborii infestaţi.masculii şi femelele nu se vor mai întâlni.Z9dodecenylacetate pentru Cochylis.extinderea culturii. Totuşi.

De exemplu. vărsaţi căteva picături de colorant alimentar galben în vasele cu apă pe care le-aţi pus în apropierea plantelor pe care vreţi să le protejaţi. care sunt de asemenea susceptibile să fie atrase de aceste capcane. Câteodată. Să ştiţi să vă recunoaşteţi prietenii . Prevenire Reparaţi plasele împotriva ţânţarilor şi benzile de etanşeitate în jurul uşilor şi ferestrelor pentru a împiedica adulţii zburători să intre în casă şi să îşi aleagă domiciliul în plantele dumneavoastră interioare. remanenţa nu este suficientă. presăraţi-le în jurul plantelor infestate. În grădinile exterioare se poate pune o bandă adezivă cu feţe duble de culoare galbenă pe marginea vaselor şi la periferia grădinilor pentru a prinde afidele. Această metodă este eficace în jurul grădinilor de zarzavaturi şi a gladiolelor. muştele şi viespile. Anumiţi prădători naturali precum mămăruţele. Metode de luptă Primăvara. afidele vor pieri prin înec. Pulverizaţi un jet puternic de apă pe faţa inferioară a frunzelor pentru a reduce populaţiile de afide. Este esenţial să supravegheaţi atent evoluţia infestaţiilor în timpul sezonului de creştere. De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea. repetaţi tratamentul în fiacare săptămână. Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide. viespile parazitoide pot fi atrase în grădini cu ajutorul unor capcane dulci. Inspectaţi capcanele în fiecare zi şi retrageţi prădătorii care se găsesc acolo pentru a-i instala pe plantele sau arborii infestaţi. Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante. Inspectaţi minuţios toate plantele noi de interior înainte de a le duce acasă şi trataţi toate plantele infestate.. Se recomandă deci să nu se trateze decât o suprafaţă mică şi să se aştepte două zile pentru a observa reacţiile plantei. Deoarece afidele sunt atrase de galben.o soluţie dulce poate fi aplicată cu ajutorul unei pensule pe aracii din lemn sau pe plantele în ghivece care vor fi apoi puse lângă plantele sau arborii infestaţi. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire.. Inspectaţi regulat plantele interioare şi din grădină în timpul sezonului de creştere. Doar această măsură vă va ajuta să preveniţi infestarea în grădină. Procuraţi ouă deshidratate de prădători naturali de la specialişti. este suficient să se fixeze o bandă cu feţe duble la baza aracilor sau a ghivecelor. Hârtie de aluminiu . Tratamentul nu ar trebui repetat mai mult de trei ori. Folosiţi îngrăşăminte cu eliberare lentă şi cu conţinut moderat în azot pentru a împiedica proliferarea afidelor. Acestea din urmă riscă totuşi să atace alte plante care cresc în vecinătate. mierea se acoperă cu un mucegai negru care îi conferă celui care o atinge un aspect murdar şi gri. distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori. Anumite plante pot să îndepărteze afidele. Preveniţi astfel apariţia bolilor şi formarea noilor colonii. pulverizaţi un ulei pentru tratamentul de iarnă pe arborii fructiferi pentru a distruge ouăle afidelor în hibernare. Tăiaţi plantele şi eliminaţi toate frunzele şi mlădiţele infestate.devastatori cum sunt furnicile.. dacă plntaţi lămâiţă sau pelin la periferia grădinii veţi avea în general rezultate bune. La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important. asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0. Eseul conduce în cadrul programului comparat. Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în . Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile. larvele vor ataca afidele. Aplicarea formelor săpunoase poate să dea şi ea rezuştate bune.35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii. Instalarea benzilor de hârtie de aluminiu care rezistă între plante vă va ajuta să îndepărtaţi afidele. Săpunurile pot arde frunzele. Reprimaţi orice infestaţie nouă. Insecte utile Larvele anumitor prădători naturali pot fi utilizate ca şi agenţi de luptă biologică împotriva afidelor... Atrase de galben . altele produc un ulei care îndepărtează afidele. Pentru a prevenii problemele cauzate de furnici. După ce vor ieşi. Unele sunt mirositoare.. Folosiţi o preparaţie comercială de săpun insecticid sau fabricaţi propria dumneavoastră soluţie amestecând 10-25 ml de săpun fără detergent în 4 litri de apă.

Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă. Anumite ierburi mărunte sau plante aromatice au şi ele putere repulsivă pentru a juca acest rol. ele vor proteja şi usturoiul va putea fi consumat toamna. rozmarin şi cimbru vor avea şi ele efecte repulsive comparabile. Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare). Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă. Capucine. Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu). dar este utilizată în terapeutică şi este purtătoare de noroc pentru latino-americani. plantată în locurile care sunt protejate de animalele domestice şi de animalele mici sălbatice. Tendinţa este acuma de a respecta mediul şi de a miza asupra sănătăţii noastre înlocuind cu produse securitare şi metode de cultură care reduc impactul bolilor şi insectelor. Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui. în grădina de zarzavat sau aproape de trandafiri va ajuta la vânarea insectelor dăunătoare.comparaţie cu un martor şi un extract de neem. Pentru a îndepărta insectele dăunătoare. Impactul ecologic al protecţiei livezilor de meri: compararea metodelor chimice şi biologice . Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani. La nevoie. ulei de petrol. putem folosi anumite plante precum plantele însoţitoare. Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu. Aseastă plantă nu este comestibilă. Are flori de culoare galbenă. 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului. cu parfumul său de piper. levănţica. lamă). Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6. Astfel. busuiocul şi muşcata vor îndepărta insectele.4 tratamente pe an. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene. virusul granulozei împotriva fluturelui. va ajuta de asemenea la vânarea insectelor din grădină sau din arborii fructiferi. cuprul împotriva rapănului. Muşcata este recunoscută pentru îndepărtarea insectelor care înţeapă. numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7. Căţeii de usturoi plantaţi aproape de plantele protejate vor îndepărta insectele. Rue. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii.o soluţie bacteriană care distruge larvele de lepidoptere. Aceasta se numeşte luptă integrată. Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză. le va îndepărta prin mirosul său acru. Salvia. aporturile sunt îmbogăţite în calciu. în ceea ce priveşte carpocapsa. dar adesea pagubele produse de insecte vor fi diminuate. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor. Iată câteva exemple: Arpagicul obişnuit sau de usturoi aproape de arborii fructiferi. Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor. La intrarea în casă. Aceasta va atrage şi afidele care vor lăsa atunci celelalte plante în pace.şi rotenonul făcut pe bază de plante care de fapt este un produs natural.8 tratamente pe an. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an). răsadurile de usturoi plantate aproape de trandafiri nu vor afecta estetica. Nu va exista un miracol. Piretrul îndepărtează muştele şi insectele dăunătoare ale plantelor vecine. Culturi asociate Există anumite produse insecticide care sunt naturale şi foarte puţin toxice pentru noi: Bt.

În livezile cu protecţie integrată. apoi protecţia integrată. În sfârşit în cadrul experimentării. unde această regulare naturală este insuficientă primeşte regular o protecţie specifică împotriva păianjenilor roşii. se desprind din compararea acestor diferite metode de luptă: Cercetătorii au studiat populaţiile de păianjeni roşii. la fel ca şi costurile de protecţie. carpovirusina. Mărul cultivat pe propriile sale rădăcini Anumiţi hibrizi pot să de fructe în fiecare an. Numeroase aplicări cu sulf realizate în agricultura biologică pentru a lupta împotriva bolilor. . biodiversitatea este mai redusă şi cortegiul insectelor utile este puternic dominat de himenopterele parazitoide. Substanţa saturează mediul şi masculii devin incapabili să localizeze femelele. apoi protecţia convenţională. Instalarea piţigoiului carbonifer este echivalentă în cele trei modalităţi. Totuşi. Merele atinse trebuie să fie retrase de la vânzare. Această metodă este completată la nevoie de aplicarea unui microorganism parazit al viermelui. La protecţia chimică. ceea ce justifică numeroasele tratamente prin insecticide chimice sau metode de luptă biologică. construit pe baza toxicităţii intrinseci a tuturor produselor utilizate vis-a-vis de diverse specii de animale utile. • O fructificare natural moderată. Confuzia sexuală este principala utilizată: un feromon sexual de sinteză. afide sau de carpocapsă în cazul unei populaţii numeroase pot fi mai ridicate în agricultura biologică. utilizând un indicator sintetic stabilit de o echipă americană şi care ia în considerare şi acţiunea pesticidelor în mediu. Trei ansamble de rezultate. păianjenul dăunător culturii în cazul depunerii ouălelor. caracterizată de prezenţa insectelor prădătoare generaliste. analog ca şi cel pe care îl emit femelele fluturilor pentru a atrage masculii este emis în atmosferă cu ajutorul difuzorilor. • Un singur fruct pe inflorescenţă. Fiecare hibrid posedă o dezvoltare şi un echilibru care îi sunt proprii. piţigoiul albastruz nu se instalează decât în parcelele cu agricultură biologică. foarte utili pentru un diagnostic de practici a priori. doar metodele de luptă biologică sau biotehnice sunt autorizate. Acest indicator clasasează prin toxicitate crescută agricultura biologică. Biodiversitatea insectelor utile prezente în livezi depinde şi ea de modul de protecţie: este mai puternică în agricultura biologică. Paralel. Distorsia clasamentelor obţinute cu acest ultim indicator în raport cu observaţiile biologice arată că indicatorii agroenvironmentali. cercetătorii au pus la punct un indicator de impact al protecţiei. Este deci necesar să se cunoască aceste caracteristici agronomice pentru ai propune distanţe de plantare şi o conduită adaptate. În livezile cu protecţie convenţională.Viermele pe care îl găsim în mere este obsesia producătorilor de fructe. Livezile cu protecţie integată reprezintă o situaţie intermediară. livezile biologice se clasează pe ultima poziţie a faptului de toxicitate şi persistenţă atribuite sulfului. Studiul funcţionării lor a permis descoperirea şi localizarea în arbore a situaţiilor care favorizează autoreglarea fructificării: • O ramificare acrotonă şi o atitudine căzătoare. În livezile cu protecţie integrată prezenţa acarienilor prădători ai păianjenilor roşii permite stoparea dezvoltării. Înrădăcinare puternică Testele de sensibilitate la Phytophthora cactorum efectuate pe zeci de preselecţii au arătat o toleranţă bună a acestor materiale asupra acestui parazit considerat cel mai periculos. confuzia sexuală a masculilor este utilizată şi completată dacă este nevoie prin aplicarea insecticidelor chimice. carpocapsa. Metode de luptă chimică şi biologică sunt utilizate împotriva acestui parazit după trei mari modalităţi: În livezile cu agricultură biologică. fără intervenţia omului. • Prezenţa unei flori terminale precoce şi puternică care poate controla o puternică vigoare. Bilanţul economic al acestei modalităţi este nedisociabil de productivitatea sa redusă şi de valoarea mai mare adăugată produselor biologice. trebuie să fie mai întâi etalonaţi prin observaţii în situaţie reală. procentul de abandonare a cuiburilor cel mai ridicat şi nu se observă o a doua depunere de ouă. privind acarienii. Viermele din măr este larva unui fluture. Eficacitatea protecţiei livezilor împotriva carpocapsei şi a altor agresori ai culturii este similară în livezile cu protecţie integrată şi în modalitatea convenţională. dar pe parcelele cu luptă chimică procentul de depunere a ouălelor este mai redus. lupta chimică este privilegiată cu tratamente aplicate la frecvenţă ridicată în timpul perioadei de reproducere a insectei. Pierderile parazitare legate de bolile arborelui. insectele şi păsările. Livezile cu agricultură biologică sunt foarte puţin atinse comparativ cu celelalte două modalităţi. Reproducerea fluturelui este astfel blocată. Doar livezile convenţionale.

• Plantat pe propriile sale rădăcini. Astfel. mlădiţe deformate care se cangrenează. făcând posibile modurile de irigare şi de fertilizare ecologic satisfăcătoare. Beşicarea: primele frunze sunt umflate. Un tratament de iarnă nu trebuie să fie repetat în timpul înmuguririi. Cireş: boala ciuruirii (pe frunze pete circulare roşii apoi brune lasă perforări. mugurii latenţi şi cei care dispar sunt numeroşi şi provoacă autonomia rămurelelor restante. Faptul că nu se produce decât un fruct pe inflorecenţă favorizează cu siguranţă această perenitate. regulate şi de calitate Foarte adesea. dezvoltarea acestor hibrizi se poate rezuma astfel: Ei pot fi cultivaţi pe propriile lor rădăcini. • Fără rărire chimică şi nici manuală. găunoase. o canalizăm. dar să nu se amestece şi nici să se aplice înaintea insecticidului uleios. edificiul şi arta de a le stabilii contează puţin. Tratamentul în acest caz trebuie repetat după ploile puternice. aceste ramuri se autoreglează şi par să poată produce la nesfârşit.ulei mineral . În general observăm în fiecare an o puternică activitate terminală.ulei de rapiţă. în lume. deformate gălbui apoi roşiatice. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru. Zirame. până ce ele prezintă un aubier perfect curat apoi să se ungă rana cu un produs cicatrizant. Fructificarea este cea care limitează creşterea arborelui îl modelează şi îl reînnoieşte. Planta. Făinarea: muguri deformaţi care rămân atrofiaţi. Prun şi corcoduş: boala buzunăraşelor – fructe în formă de vinete aplatizate. arboricultorul producător de mere nu mai alege un loc unde să pună altoiul pentru a adapta livada la caracteristicile solului dar în plus pentru a folosi strategi culturale în care densităţile de plantare şi înălţimea arborelui sunt bine calculate. Acest pasaj de la o creştere monopodială la una simpodială stimulează fructificarea şi provoacă adesea dezvoltarea uneia sau a două reiteraţii pe trunchi în al patrulea an.La măr locurile unde se pun altoii sunt din ce în ce mai puţin alese pentru a adapta livada la diferitele tipuri de sol În general. pe propriile sale rădăcini şi liberă oferă un produs de cea mai bună calitate S-a arătat că fructele provenite de la arborii care au rădăcini proprii (SPR) sunt mai bine dezvoltate cu o maturitate mai precoce decât cele provenite de la plantele altoite pe M9. • Fără palisaj (sau un pichet de 150 cm deasupra solului). Fructificarea limitează creşterea arborelui În livadă. • . În al patrulea. cupru. • Cu o prospecţie rădăcinară extinsă. Piersic stadiul B-C: mugur umflat. şi mai ales în Europa. Începem în acest an experimentarea anumitor hibrizi cu un proiect cultural destul de îndepărtat de livada convenţională: • Arbore provenit din cultura în vitro sau din butăşire. conceptele de nanism şi de densitate mare sunt prezente ca şi singurele mijloace de a obţine o fructificare precoce şi regulată . prezenţa unei pungi terminale în al treilea an opreşte dezvoltarea vegetativă ortrotopă a axei. Forma. • Pe ramurile fructifere. Se tratează cu Thirame. al cincilea şi al şaselea an. Nu se foloseşte cupru şi nici produs uleios după înmugurire. • Fără talie.insecticid uleios . Lupta împotriva moniliozei şi ulceraţiilor Să se elimine şi să se ardă fructele mumificate rămase pe arbore şi pe jos precum şi lemnele ulcerate. Global. O puternică creştere vegetativă în serviciul unei fructificări precoce. galbene. Produse pe bază de insecticid uleios împotriva insectelor şi pe bază de cupru împotriva bolilor: . • Favorizează datorită aptitudinilor genetice o strategie fitosanitară uşoară. Prun şi cireş – muguri umflaţi. pâslire albă pe mlădiţele şi frunze. înaintea apriţiei primelor flori. Se observă două tendinţe: 800-1000 pomi/ha cu M106 şi 1500-3000 pomi/ha cu M9. Luată în considerare încă de la plantare devine un element indispensabil dezvoltării florii şi fructului. şi ulceraţii pe crengi) şi monilioza. Tratamentele de iarnă se impun atunci când insecte sau o boală au provocat pagube însemnate în 2002. vigoarea nu este opusă fructificării şi datorită acestui fapt nu constitue o problemă care trebuie rezolvată. Să se trateze pe timp frumos. Să se cureţe bine plăgile. întreagă. 24. 25 şi 24 fructe sunt produse. în condiţii favorabile vigorii arborelui. fie şase sau cinci fructe pe cm 2 de secţiune din ramură fără nici o intervenţie. Nu o suprimăm şi nu o înfrânăm.

nivelul secundar constituit de insectele devastatoare (fitofagii provoacă pagube asupra culturilor) şi în sfârşit al treilea nivel al auxiliarilor entomofagi (prădători şi parazitoide ale devastatorilor). Duzii – Murul. De la 20 de specii de vegetale diversitatea auxiliarilor. Vă cerem insistent să renunţaţi la orice plantaţie ornamentală sensibilă la focul bacterian şi să o înlocuiţi cu alta care nu dezvoltă această boală. Plantele bolnave vor fi distruse şi arse. dintre care cel mai importanţi sunt climatul. numeroşi devastaori sunt legaţi de specie sau de un gen vegetal. boala ciuruirii şi făinarea: aceleaşi produse ca şi pentru cireş. amenajările environmentale şi metodele de cultură. . şi fiecare fitofag are preferinţele sale stricte în ceea ce priveşte vegetalele. Dacă sunt afide: Veralin CD 0. Schematic. se disting cele trei niveluri următoare: nivelul primar constituit din arborii fructiferi. precum iedera de exemplu. fie global. la fel ca şi Biopro care necesită temperaturi mai mari de 15 o C pentru ca bacteriile sale să acţioneze. Douăzeci de vegetale diferite furnizează practic maximul de auxiliari prădători. în general se intervine prin limitarea devastatorilor cu ajutorul unor tratamente chimice. Ce vegetale să se implanteze în liziera culturilor? Pentru a interveni eficace pentru protejarea culturii. Este important să se furnizeze un refugiu insectelor în sezonul urât implantând vegetale care au o puternică capacitate de primire în ciuda morfologiei lor. Stadiul după mugurii albi – monilioza. fiecare nivel hrănindu-se în detrimentul nivelului inferior. Studiul corelaţiilor faunistice între diferitele specii vegetale permite determinarea plantelor care găzduiesc cei mia mulţi auxiliari şi mai puţin fitofagi comuni cu culturile şi deci de a alege speciile cele mai bine adaptate la un rol de protecţie. fie local (luptă biologică). Alegerea va duce din contră la vegetalele care permit găzduirea devastatorilor diferiţi de cei ai culturilor şi care permit hrănirea prădătorilor. a căror ţesuturi sunt foarte fragile. Myco-sin aplicat la 5 zile între începutul şi sfârşitul înfloririi nu are decât o eficacitate parţială. Nu există nici un tratament eficace împotriva focului bacterian. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru. la înmugurire. va creşte diversitatea fitofagilor. este bine să se planteze vegetale în lizieră care să nu fie în aceeaşi familie botanică ca şi cultura pentru a limita fitofagii comuni şi a evita ca liziera să constiuie un refugiu pentru aceşti paraziţi. care a atins un nivel ridicat. numai că creşterea diversităţii prădătorilor nu respectă aceeaşi lege: foarte puternică la început. Propagarea sa este facilitată de rănile provocate pe trunchi sau de gridină. Astfel fiecare plantă are fitofagii ei înfeudaţi. este invers: în general sunt mai multe specii de prădători decât specii de devastatori şi de vegetali. nu mai creşte deloc. să nu se aplice după stadiul mugurilor albi. apoi progresează sub scoarţă cu seve. Din contră. mai ales dacă aceştia sunt rari pe plantele cultivate. biomasa merge descrescător de la nivelul cel mai jos la nivelul cel mai ridicat. Există o masă mai importantă de vegetale decât de devastatori şi mai mulţi devastatori decâr prădători. Interacţiuni biocenotice între livezile şi lizierele cu arbori Relaţii ăntre plante şi insecte În sânul unei biocenoze. Ansamblul acestei biocenoze este influenţat de numeroşi factori. în termenul de diversitate. bacteria infestează cel mai frecvent florile. albine. înaintea mugurilor albi.Cais stadiul B-C. Dacă sunt mure roşii: sulf înmuiabil 2%. Este posibil să se intervină şi prin favorizarea auxiliarilor. Pentru a proteja culturile. Numeroasele numărări ale insectelor efectuate la o multitudine de specii vegetale diferite arată că dintrun punct de vedere calitativ. într-o livadă. ea se stabilizează apoi. Coacăz şi Cassis la înmugurire. Boala se transmite prin aer. acest nivel poate să conţină mai multe niveluri superioare (supra-prădători). Exceptând fitofagii cu regim larg. Studiile de teren arată că creşterea diversităţii vegetale prin introducerea lizierelor cu arbori. Dacă sunt afide şi fluturi: insecticid uleios sau ulei mineral. păsări şi om.5%. Totuşi. relaţiile complexe între plante şi insecte sunt structurate în nivele trofice. Acest lucru este datorat îngheţului şi începe cu vârful şi nici odată cu peţiolul. Focul bacterian Focul bacterian se manifestă prin închiderea la culoare a frunzei de la peţiol spre ramură cu o extensie a acestor simptome pe tot asamblu tulpinii.

Înflorirea sa precoce (martie) este foarte trecătoare pentru auxiliarii care îl vizitează atunci cănd pragul lor termic de activitate este atins (aproximativ 10oC). caracteristice monoculturilor intensive. regulării apei. Inconvenientele pot fi tendinţa sa de adomina arborii care îi stau aproape. Laurul nobil (Laurus nobilis) Laurul găzduieşte o psylle specifică. o punaise prădătoare foarte eficace în reglarea înmulţirii psylle părului. Incovenientul iederei este că jenează crşterea tinerilor arbori. lemn. burare intermediară şi jet înalt). asupra multiplelor repercusiuni asupra microcilmatului. dar ale cărei locuri de hibernare sunt mai puţin cunoscute. Astfel de măsuri de amenajare a mediului înconjurător a culturilor prin creearea unei reţele de mărăcini compoziţi şi benzi înierbate cu compoziţie vegetală par inserabile într-o agricultură mai extensivă şi mai puţin poluantă. În acestea stă iarna Anthocoris nemoralis. la fel şi pentru syrphes. ciupercă la care este sensibil mai ales mărul. Conectivitatea mărăcinilor este foarte importantă pentru a permite circulaţia insectelor. cea a peisajului.Experienţa arată că echilibrul care se stabilleşte între mărăcine şi cultură este relativ robust şi efectul gglobal este pozitiv. Exemplu de mărăcine. Totuşi ea găzduieşte o Cicadelle lassidae specifică şi cortegiul său de parazitoide. Cu rosaceaele prunate alaterne este printre vegetalele care oferă prin înflorirea lor unul din prrimele popasuri de post hibernare auxiliarilor care ies din refugiile lor. Trioza alacris. Metodele de studiu aplicate interacţiunilor faunistice între speciile vegetale de la nivelul plantei par a fi transpozabile pe scară superioară a spaţiului ecologic. Ea găzduieşte coloniile unei afide specifice pe tinerele sale mlădiţe şi toamna pe inflorescenţe. Florile oferă în acest sezon resurse . compoziţie şi funcţii Plop hibrid (Populus x euramericana male) Această clonă are o faună relativ săracă. Prunul negru alaterne (Rhamnus alaternus) Acest arbust cu frunze persistente găzduieşte populaţii ale unei psylle specifice. În plus plantele ierbacee intercalate culturilor pot juca un rol asupra acestui echilibru. Ele par să convină unei apropieri a interrelaţiilor culturilor cu formaţiunile naturale sau administrate de om precum zonele forestiere sau agroforestiere sau ţelinele pentru a evalua impactul controversat astăzi.). chiar dacă vegetalele n-au fost selecţionate foarte precis. Este posibil să fie atacat de cossus (un fitofag al trunchiurilor). Cum se implantează vegetalele? Reiese din experienţă că un mprpcine trebuie să fie des pentru a fi eficace şi că trebuie să cuprindă toate straturile vegetale (ierburi. Concluzie Studiul interacţiunilor culturii-lizierei cu arbori nu este decât la început şi ar merita eforturi crescute de cercetare. Crysopes şi Hemerobes adulte. Trebuie concepute mărăcinii ca şi coridoare care permit insectelor să se deplaseze între diverse medii în funcţie de sezoane. Este vorba de a creşte complexitatea şi capacitatea regulării mediului natural pentru a limita tratamentele chimice violente. Să adăgăm aici şi rolul important pe care îl joacă mărăcinii de la marginea căilor de comunicaţie. şi un Psylle. împletituri ale tulpinilor) astfel încât auxiliarii care şi-au luat hrana înaintea hibernării merg în număr mare să locuiască acolo pentru hibernare. Aceasta este colonizată foarte devreme (februarie) de către Anthocoris nemoralis care îşi depune primele ouă. Ar fi interesant să se studieze influenţa ţelinei asupra echilibrului faunistic al culturilor adiacente. Folosirea acestuia implică un schimb de comportament în materie agriculturală. Iedera comună (Hedera helix) Această specie are o înflorire târzie (septembrie-octombrie) foarte atrăgătoare pentru punaises prădătoare Anthocoridae (Orius subsp. Rolul atractiv al iederei se completează cu o funcţionare importantă adăpostului (frunziş persistent. fauna sălbatică şi interesul cinegetic. Un mărăcine întrerupt este mai puţin eficace decât unul continuu. Câteodată apare o infestare cu plomb (Stereum purpureum). care deformează frunzele în gogoşi. Înfloririle precoce favorizează punaises Anthocoridae care ies din hibernare şi care găsesc o hrană bogată pe care o înţeapă cu antenele. Amenajarea environmentului culturilor lassă să se prevadă şi un important impact peisagistic. Lungimea mărăcinilor care se implantează pe unitatea de suprafaţă a culturii depinde de tipul de cultură. ţelini şi să echilibreze biocenoza. Interesul acestui plop este de realiza o structură de perdea de arbori care creşte rapid. Psylla alaterni. Afida constituie ultimele prăzi a diverselor mămăruţe. Ea este gazda potenţială a multro alte specii de psylle a rhamnaceaelor. Cu o dispunere a parcelelor de 5 Ha este posibilă instalarea mărăcinilor eficace pe margine aparceelelor care acoperă o parte din sol de 10%. ei permit să lege între ei diferite elemente complementare a unui peisaj: culturi.

Găzduieşte din prima primăvară colonii de afide care favorizează instalarea auxiliarilor. Arborele din Iudeea (Cercis siliquastrum) Această specie este bogat populată primăvara. Este printre primele vizitate de anumite syrphes care hibernează la stadiul de adult cum este Scaeva pyrasti. multiplică o bogată faună de entomofagi. Psyllopsis fraxini precum şi o cecidomyie specifică şi cortegiul său parazitar. găzduiesc o faună bogată. Alunul (Corylus avellana) Această esenţă găyduieşte trecători în timpul primăverii populaţii de afide şi dierşi fitofagi care favorizează înmulţirea unui număr mare de specii auxiliare legate de homoptere în general şi de punaises Miridae. fără risc pentru cultură care poate să dezvolte colonii dense pe tinerele mlădiţe în creştere. Plante de acoperire a solului în cultura zmeurului . Alunul înfloreşte în ianuarie oferind resurse de polen exploatabile pentru anumiţi auxiliari foarte activi mai devreme. adesea printr-un factor de ordinul 5-10 să se favorizeze plecarea auxiliarilor spre păr prin specii care găzduiesc resurse temporare dispărând acolo unde se manifestă riscul în livada de peri sau înmulţiri sezoniere ale afidelor. Funcţiile sale sunt următoarele: să atragă auxiliarii toamna şi să le furnizeze hrana (rolul iederei prin înflorirea sa) să se amenajeze refugiile iernale datorită iederei şi altor foioase cu frunze persistente să se prevadă o hrană post-hibernare datorită înfloririlor precoce a căror efect este de a mări longevitatea şi fecunditatea auxiliarilor care ies din hibernare dezvoltarea populaţiilor gazdă sau prăzilor precoce pentru entomofagi care îşi vor putea efectua înmulţirea în prima generaţie. prin caracteristicile frunzelor sale. Este cunoscută pentru că favorizează o hrană precoce punaise Anthocorides care vizitează mâţişorii. Populaţiile larvare sunt foarte numeroase în aprilie-mai. cu o compoziţie asemănătoare cu cea cercetată în livada de păr. Ea măreşte capacitatea de refugiu hibernal a mărăcinelui. în aşa fel încât să nu concureze cu polenizarea sa. mai ales prădătorii de homoptere şi de psylles. Laurul tin (Viburnum tinus) Acest arbust cu frunze păroase şi persistente. o faună mai bogată. excludând esenţele care înfloresc în acelaşi timp cu părul. Permite înmulţirea precoce a unui coretgiu diversificat de auxiliari. pulchella este o specie migrantă care îşi părăseşte arborele gazdă pentru locurile de hibernare atunci când atinge stadiul de adult. Frasin (Fraxinus angustifolia) Această specie mediteraneană înmugureşte foarte devreme (februarie-martie) şi oferă populaţii de prăzi foarte precoce. Înflorirea este foarte precoce. Arborele este gol la sfârşitul lui mai începutul lui iunie constrângând auxiliarii care şi-au mărit efectivul să schimbe vegetalul gazdă: procedeul este avantajos deoarece survine la o epocă care coincide cu creşterea riscului de înmulţire a psylle comune pe părul cultivat: acest vegetal efectuează într-un fel înmulţirea şi lăsarea automatică a auxiliarilor sau favorizează o succesiune naturală a populării sale. Acestea găzduiesc în principal syrphes. Frasinul găzduieşte o Psylle. Soc (Sambucus nigra) Socul este gazda unei afide specifice. Chrysopes şi mămăruţe în mai-iunie. P. Popularea frasinului este corelată cu cea a părului. Aphis sambuci. Ea este gazda specifică a unei psylle Psylla pulchella.alimentare pentru numeroşi entomofagi cărora le măreşte longevitatea şi fecunditatea înainte ca populaţiile prăzilor lor să fie exploatabile. El găyduieşte mai devreme acarienii Tydaeidae care favorizează instalarrea acrienilor prădători. Salcia marsault (Salix caprea) Cu dimensiuni modeste. Acest asortiment vegetal este calculat pentru a facvoriza auxiliari cei mai utili în livada de peri. Această compoziţie vegetală ţine seama şi de rolul polenizatorilor. mai ales în antagoniste de afidee şi în acarieni prădători. această salcie are.

El nici nu creşte în pădure. Trinka şi Prittis au observat şi ei un număr mare de tulpini produse cu o pătură de paie decât tratamentele ierbicide sau grăpatul pentru o plantaţie făcută începând de la răsaduri micropropagate. dar preferă în general răcoarea acceselor de pădure. În acest mediu.48 Plastic alb 91. dar o diminuare a numărului de tulpini care sunt acoperite cu paie. Efectul păturii de paie asupra numărului de tulpini a produs câteodată rezultate contradictorii. Good şi Hyrcyz au observat o creştere a înălţimii tulpinilor.8 31. Efectul asupra rădăcinilor Pătura de paie afectează rădăcinile mai mult decât orice altă parte a zmeurului. Ar părea că aceste rezultate diferite sunt atribuite tipului de paie folosite. Efectul asupra supravieţuirii răsadurilor Supravieţuirea răsadurilor este afectată negativ şi pozitiv totodată de către pătura de paie.4 6. Acoperirea cu paie poate păstra umiditatea. înălţimea tulpinilor. controla buruienile şi să crească randamentele. Totuşi aceasta întârzie maturitatea fructelor şi în cazul materialelor cu un aport mare C/N. Childs (1941) a constatat o mai mare producţie de lemn cu paie în timp ce Clark (1939) a observat tulpini mai puternice. mai lungi şi mai puternice. Pe de altă parte. Nu trebuie pierdut din vedere că descompunerea unei pături de paie cu materiale organice va priva răsadurile de o parte a umezelii. pădurii de paie şiierbicidelor asupra lungimii şi densităţii tulpinelor zmeurilor la sfârşitul sezonului de stabilire penrtu zmeurii ieşiţi din micropropagare.5 m2) Martor 59.3 6. Unii autori nu sfătuiesc să se folosească plivitul în locul păturii de paie lăsând să se descompună paiele pentru ca apoi să se înlăture. mărimea fructelor.69 Simazine 80. Lungimea tulpinilor Densitatea tulpinilor Randament în al 2-lea an (cm) (număr pe 0. cu toate că se acţiona înainte cu ierbicide. deşi zmeurul are totuşi rădăcini care provoacă în profunzime. Darrow şi Magness au observat un număr mare de tulpini în parcelele cu pături de paie decât în cele plivite.3 36.4 27. Diferenţa era apreciabilă. Alte dezavantaje posibile ale acoperirii cu paie este costul său. şi în cazul paielor.66 Plastic negru 96. Mulciul de paie permite conservarea echivalentului a 5 cm de precipitaţii în timpul sezonului de creştere.44 Plivit cu mâna 71. Efectul păturii de paie asupra solului Efectul asupra umidităţii Păturile de paie sunt benefice pentru conservarea umidităţii solului. reduce fluctuaţiile de temperatură în sol.0 45. Mai multe studii au demonstrat avantajele aceste practici în cultura zmeurului. De altfel. puţini producători practică această acoperire cu paie a zmeurului.1 74. faptul că ele conţin în mod obişnuit seminţe de buruieni.54 Napropamide 77.11 Efectul asupra tulpinilor Acoperirea cu paie duce adesea la o creştere a producţiei de lemn a zmeurului: mai multe tulpini. un aport azotat suplimentar este necesar. dezvoltarea sistemului rădăcinar superficial se poate dovedi o problemă în timp a secetei prelungite. Tulpinile care mor contribuie şi ele la formarea unei pături la picioarele zmeurilor. rădăcinile aflate sub pătura de paie se concentrează mai mult la suprafaţă decât la plivit când ele sunt abandonate la mai mult de 30 cm profunzime. Efectul paielor asupra zmeurului Efectul asupra fructelor Tabel – efectul comparat al plivitului.7 32.3 5. Clark. zmeurul beneficiază de o pătură de paie naturală în permanenţă.4 11.5 m2) (kg/4. pătura de paie are tendinţa să întârzie maturizarea fructelor. îşi găseşte puţină umbră precum o pătură de paie din frunze care provin din arborii înconjurători. zmeurul. Acest fenomen de creştere târzie va fi mai important când lunile de august şi septembrie sunt foarte umede.5 9. pătura de paie permite diminuarea înlăturării răsadurilor atinse de îngheţul iernal. numărul tulpinilor şi supravieţuirea plantelor.Zmeurul nu este o plante care stă la soare. Într-un sol care reţine puţină apă.4 6.92 Paie 105. În zilele noastre. Pe deoparte. Aceasta ar produce mai multe rădăcini groase şi drepte şi puţine ramuri în timp ce plivitul ar produce multe rădăcini mici. fertilizării. Generalizarea nu este deci posibilă. Efectul asupra temperaturii . Astfel un număr mare de rădăcini vor fi distruse. Se pare că în nişa sa ecologică.2 5.2 6. cu rădăcinile sale mai mult superficiale.

Paiul inhibă germinarea seminţelor de zmeur. anumite tulpini mai slabe pot să aibă dificultăţi în penetrarea mulciului. În exterior. Dispunem de 10-15 cm de grosime la picioarele plantelor. Se poate aplica şi toamna. Există un pericol de a deteriora rădăcinile atunci când trecem de la un sistem cu mulci la un sistem de plivire deoarece rădăcinile sunt superficiale. Un alt incovenient al paielor este că ele sunt alelopatice. Este de preferat să se îndepărteze. Compost. Se va acţiona atunci ca şi pentru alt material cu paie cu excepţia că va fi preferabil să se aplice foarte devreme primăvara astfel încât să se evita ca mineralizarea târzie să nu dăuneze maturităţii. care iubeşte mult azotul sub formă de nitraţi. Compuşi fenolici extraşi din aceste paie au inhibat puternic creşterea rădăcinară a răsadurilor de zmeuri în laborator. Anumiţi practicieni adaugă puţină piatră de calcar sau cenuşă de lemn cu frunze pentru a bloca aciditatea acestora din urmă. O metodă recomandată de Riotte (1979) pentru a evita acestă problemă constă în a înmuia paiele 2 sau 3 săptămâni înainte de utilizare pentru a face să germineze seminţele. Când se foloseşte paie. rumeguj şi lemn fragmentat Talajul din lemn parţial compostat este un excelent mulci. acest element fiind uşor eliberat de paie. Good şi Hyrycz (1968) au constatat că nivelurile de azot în solul parcelelor cu paie era mai scăzut decât cele fără paie până la adăncimea de 60 cm. se observă chiar o creştere a potasiului din frunzele zmeurilor. Probabil că acest efect izolant este responsabil pentru întârzierea maturizării fructelor. Adică ele pot inhiba creşterea zmeurului sau germinarea seminţelor sale. Talaj. mai ales a frunzelor de fagi. Alte materiale provenite din arbori pot fi folosite. Nivelurile de fosfor şi potasiu erau totuşi superioare. graminee furajere şi de cereale care riscă să germineze la contact cu solul. simptome tipice unei carenţe de azot. Folosirea gunoiului prea paios trebuie luată în considerare. Frunzele de arţar au tendinţa să formeze o masă compactă. şi deci nevoia lor în apă şi evaporarea creşteau. Inconvenientele posibile a unei grosimi prea mari de materiale sunt: costul pentru o suprafaţă mare. gunoi şi alte fertilizante organice Composturile şi gunoaiele nu controlează buruienile şi riscă să furnizeze pre mult azot. deci trebuie folosite mai puţin. Când răsadurile deveneau mai mari. Un incovenient a utilizării paielor şi a fânului este prezenţa seminţelor de buruieni. Cercetători spanioli au obţinut un control a buruienilor la fel de bun ca şi cu ierbicidele folosind un amestec de ace de pin în cultura de zmeur. Fertilitatea Zmeurul este o plantă nitrofilă. Alte precauţii care trebuie respectate sunt să nu se folosească niciodată acest conţinut de paie pe un sol rău drenat şi să nu se ardă niciodată. Lemnul tragmentat este utilizat cu succes de producătorii de zmeuri biologici. Paiele Paiele sunt materialele cele mai utilizate. Materiale pentru pătura de paie Frunzele Frunzele sunt fără îndoială materialul cel mai potrivit pentru a fi pus la baza zmeurilor. Jobidon şi alţii (1989) au folosit un mulci făcut din talaj de plop. având grijă să adăugăm echivalentul de aproximativ 25 kg de azot pe tona de frunze. Utilizarea unei pături organice cu un raport mare de C/N necesită deci adăugarea unui îngrăşământ azotat pentru evitarea unei carenţe în acest element al zmeurului. Grosimea cuverturii de paie Pentru materialele organice 10-15 cm de material este în general suficient pentru a împiedica buruienile să crească permiţând astfel apei provenite din ploile slabe să atingă solul. Jobidon şi alţii (1989) au folosit mulciul de paie de grâu. plasticul negru devenea dăunător deoarece împiedica penetrarea apei. Anumiţi producători biologici americani folosesc cu succes mulciuri mai groase până la 25 cm. Prezenţa scoarţei anumiţi arbori ar putea dăuna. Fertilizarea . este preferabil să continuăm acest lucru până la sfârşitul plantaţiei.Pătura creează un efect izolant şi deci se observă mai puţine variaţii de temperatură în sol de la o zi la alta. care nu conţinea nici o scoarţă. mai ales în cazul paielor de ovăz. Plastic şi geotextil Paiele plastice negre sau albe au dat randamente inferioare. de orz şi de ovăz pentru a controla creşterea zmeurilor sălbatici din plantaţiile forestiere. ploaia penetrează mai greu în sol. Treder şi alţii (1993) au notat un efect pozitiv asupra randamantelor cu un plastic negru doar în primii ani de producţie a unei plantaţii. Clark (1939) a notat că răsadurile nefertilizate aveau frunze verzi palide şi mai mici. diferenţele între efectul diferitelor paie nu erau vizibile. Un tratament cu pătură de talaj de plop nu a imhibat răsadurile în comparaţie cu paiele de cereale. Acoperirea cu paie în practică Atunci când începem să acoperim cu paie o cultură de zmeuri.

cuvertura de paie şi plantele de acoperire a solului apar ca şi tehnici interesante pentru producţia biologică a zmeurilor. după ploaie sau după ce a fost irigat. Arborii sunt adulţi la 20-40 ani. Dacă solul este uscat. Aplicarea mulciului în anul de plantare Pentru o implantare primăvăratică cu plante ordinare. se recomandă să se adauge echivalentul a 6. îi revine fiecărei intreprinderi să adapteze aceste tehnici după timpul şi mijloacele disponibile. argilos. se aplică mulciul imediat după implantare. şi nu mai târziu pentru a nu stimula noi răsaduri.În producţia convenţională.5 kg de azot pe tona de material în funţie de acesta. Avantajul unei plante de acoperire a solului la sfârşitul verii este de a reduce creşterea tulpinilor şi de a favoriza maturizarea zmeurilor printr-un fenomen d competiţie. Se poate atunci la un sistem cu mulci. bine drenat. Acperirea solului va contola şi buruienile şi va preveni eroziunea şi levigarea nitraţilor. • Să se furnizeze mai mult azot. Pentru ca aceasta să nu dăuneze maturităţii. Plante de acoperire a solului – graminee O acoperire permanentă a solului cu graminee nu este cea mai bună soluţie în cultura biologică. O parte din azotul fixat de trifoiul alb este folosită şi de zmeuri. să se implanteze o cuvertură permanentă. este posibilă înlăturarea sau se poate tasa la sfârşitul lui august pentru a accelera maturizarea. dacă pământul este prea uscat sau prea umed el nu se poate dezvolta. privând astfel planta de azot. este posibil să se implanteze o cuvertură din ovăz la mijlocul verii. suportă calcarul şi creşte la lumină. apoi se instalează mulciul spre mijlocul lui octombrie. Ca întotdeuna. producând astfel un mulci aproape de răsaduri pentru anul următor. uvertura ar putea impiedica apa precipitaţiilor să atingă răsadurile. pe plantaţie. fenomen care se produce atunci când microorganismele descompunătoare folosesc azotul disponibil pentru a ataca mulciul. Ar fi interesant să se încerce crucifere care ar creşte mai mult timp decât cerealele sau sarrasin . Mugurii sunt foarte sensibili la îngheţuri. • Se pliveşte până la începutul lui august. În cazul răsadurilor micropropagate. Dacă se ia în considerare o acoperire a solului cu mei sau cu alte graminee. Plante de acoperire a solului Dacă cuvertura de paie asigură acoperirea solului aproape de răsaduri.6-8. În orice caz. Aceasta are ca scop evitarea uei foamete în azot. . • Se pliveşte aproape de răsaduri la început decâteva ori. bogat. sunt posibile următoarele acţiuni: • Se pune mulciul la început. trebuie: • Să se cosească regulat la 5 cm. ocupă la sol o suprafaţă de 80-120 m2. Concluzie În ciuda câtorva inconveniente potenţiale. S-a dovedit că trifoiul roşu are acelaşi efect. Nucul este un arbore mare care atinge 20-25 m înălţime. Sunt posibile aici trei alegeri: să se păstreze solul gol. trebuie plasată cuvertura de paie înainte de căldurile mari. rolul plantelor care acoperă solul este de a face acelaşi lucru între rândurile de zmeuri. Nucul iubeşte terenul adânc. Materialele mai lemnoase precum talajul cer mai mult azot decât cuvertura de paie de exemplu. iar recoltarea se face toamna. mulciul trebuie instalat imediat. Sarrasin este folosit câteodată ca şi cuvertură sezonieră. dar îi trebuie o amplasare ferită de vânturile puternice. Nucul creşte până la 1000m altitudine în zona temperată. • Să se irigheze pentru a contra balansa competiţia pentru apă. Ovăzul va creşte şi va muri la primele îngheţuri. Nucul (Juglans regia) Numele de nuc vine de la „Ghinda lui Jupiter”. Pentru o implantaţie de toamnă. oferă o calitate bună a solului şi minimalizează competiţia cu zmeurii. apoi se pune mulciul în iunie. solul trebuie să fie menţinut gol prin grăpare sau alte mijloace mecanice. pot da fructe până la 70 de ani şi trăiesc până la 300 de ani. Aportul azotat ar trebui să fie adăugat după raportul C/N al materialelor. deoarece plivitul afectează stabilizarea. Nucul se înmulţeşte prin seminţe. În primul an. Aceasta reprezintă o încărcare suplimentară a muncii şi se riscă creşterea buruienilor aproape de răsaduri. Plante de acoperire a solului permanente Plante de acoperire a solului leguminoase Trifoiul alb oferă cel mai bun compromis. Aplicarea mulciului în anii subsecvenţi Este preferabil să se instaleze cuvertura de paie primăvara sau toamna când solul este umed. să se implanteze cuverturi anuale. Argumentul cel mai frecvent care înaintează spre utilizarea plantelor de acoperire a solului este că ele concurează cu cultura şi riscă să reducă recolta de fructe. Acoperiri ale solului sezoniere Înainte de implantarea unei acoperiri a solului sezoniere. apoi sunt altoiţi la vârsta de 6 ani.

înflorire precoce. productivitate bună de 5-6 tone pe hectar la 8 ani în solurile bune. Din nucă se poate obţine ulei de nucă care este folosit în bucătărie pentru salatele compuse. formă ovoidă. rezistenţă bună la bacterioză. miez foarte parfumat. păr. Nuca este compusă din trei părţi: . Coaja lemnoasă poate fi utilizată ca şi combustibil. calitate excelentă. miez mic.Miezul Coaja verde a nucii serveşte ca şi vopsea pentru lemn. maturitate la mijlocul lui octombrie. fructificare rapidă. Juglans cinerea este nucul cenuşiu. rustic şi productiv când este adult. productiv. foarte fertil. lunguieţ cu baza aplatizată. productiv. etc. oval. maturitate precoce (5-6 zile înaintea Franquette). un miez de o calitate bună. cu coaja lemnoasă mică. maturitate în octombrie. coaja lemnoasă dură.Coaja verde care corespunde cu pulpa fructului . Juglans regia (sau nucul din Caucaz) este folosit pentru fructe şi lemn. coaja lemnoasă dură şi bine sudată. Fernette Serveşte ca şi polenizator pentru Chandler. Caryas. apariţia fructelor este foarte rapidă şi are o productivitate ridicată. Evitaţi să vă odihniţi prea mult timp la umbra nucului. polenizat prin franquette. Lara. maturitate între 10 şi 20 octombrie. Maturitate tardivă după mijlocul lui octombrie. folosit la masă pentru prăjituri sau ulei. Din mâţişori se poate face vin. haine. cu vine. mai puţin la bacterioză. necesită un sol răcoros bogat în humus. Careme Fruct de talie medie. fructificare rapidă şi productivitate bună. Franquette Fruct mare. arbore viguros care poate creşte pe terenuri nisipoase. Couturas Să se vadă Corne du perigord Ferjean Utilizat pentru producţia de miez. fructificare rapidă. Frunzele pot servi la îndepărtarea insectelor cum sunt furnicile. polenizator. Hartley Nucă mare (34-36 mm). târzie. cu fructe precoce.Coaja lemnoasă . Fernor Nucă de talie medie sau mare. Scoarţa nucului cenuşie se va ffolosi ca şi laxativ. miez uşor de extras şi foarte parfumat. fructificare rapidă. productiv (1700 kg/ha la 10 ani). înflorire târzie (adaptat regiunilor cu primăveri reci). rezistă la bacterioză. Grosjean sau Grandjean Fruct mare. fructificare rapidă. mai puţin la antracnoză. . se poate folosi crud sau uscat. se foloseşte pentru mobilă. Rădăcinile nucilor sunt utilizate sub numele de „mărăcine de nuc”. maturitate în octombrie. Lara (R) pieral Nucă mare rotundă (30-38 mm). coajă lemnoasă fină. o societate japoneză o utilizează ca şi abraziv. arbore viguros. Juglans nigra (sau nucul negru din America) este folosit pentru lemn. ascuţită. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. miez alb şi cu calitate gustativă bună. originar din America de Nord produce un lemn cunoscut sub numele de Hickory şi nuca de pecan. Fernor. arbore viguros şu o fructificare precoce. arbore viguros. fiind şi greu de extras. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. conservare bună a fructului. arbore viguros şi rustic în toate regiunile. muştele şi punaises sau se poate face vin de nuc. randament la spargere în jur de 50%. uşor de extras. Lemnul de nuc este dulce. Chandler Nuci mari. Corne du perigord Fruct de talie medie. arborele este viguros. Lista varietăţilor de nuc pe care le putem găsi în pepiniere Bijou Fruct foarte mare. sensibil la antracnoză. se conservă bine. sensibil la bacterioză. Chaberte Se acomodează la un sol sărac. înflorire precoce. miez alb.Nucul se plantează şi pentru lemnul său care este dur şi este căutat şi pentru fructele sale.

Vina: fruct ascuţit. Thomas Black. Ronde de Montignac Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette şi Fernor. Jardin de la Saint-jean. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. aplatizat la masă ceea ce îi permite să stea în picioare. foarte productiv. productiv. fruct cu talie medie care are o coajă lemnoasă mică. Bolile: Cerneala şi pourridie. Varietăţi Americane (distribuite în Franţa) Amigo: fruct rotund în ciorchină Chico: fruct mic rotund Hartley: a se vedea descrierea mai sus Payne Pedro: productiv Serr: a se vedea descrierea mai sus Tehama: înflorire foarte precoce. Serr Nucă de calibru mediu (30-34 mm). coaja lemnoasă mică. necesită un polenizator. arbore viguros. Fruct mare. boală rădăcinară. Parisiene Fruct foarte mare de formă rotundă. sensibil la frigurile de primăvară şi la boli. fructificare rapidă. se conservă rău. înfloreşte şi se coace 8 zile înaintea Franquette. polenizat prin franquette. Bacterioza provoacă căderea fructelor. Molia nucului provoacă o înrulare şi o uscare a frunzelor. miez cu gust foarte fin. maturitate după 15 octombrie. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. arbore foarte viguros cu o fructificare precoce. rezistă la antracnoză şi bacterioză. are tendinţa să se deschidă de unde şi o conservare dificilă. decupează marginea frunzelor. Mayette Această varietate este de origine italiană. arbore viguros şi rustic. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. maturitate târzie după mijlocul lui octombrie. formă ascuţită. coaja lemnoasă este semidură şi mică. intră rapid în producţie.Lassingne Marbot Fruct mediu-mare. miez alb cu vine şi foarte parfumat. coaja lemnoasă mică şi fragilă. mai greu de uscat. miezul se extrage uşor. Soleze (R) Arbore viguros. fructificare lentă. Alte varietăţi necomercializate Gautheron. Chaberete. miez galben deschi cu gust foarte fin. rotund. polenizator Franquette. Verdelet Fruct cu talie medie. ea formează o pată neagră înconjurată de o aureolă galbenă. maturitate târzie. arbore viguros. arbore mediu viguros. Pleureur Quenouille Fruct mic. arbore puţin viguros. Mărul (Malus communis) Lista merilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Există aproximativ 6000 de varietăţi de mări. maturitate precoce spre sfârşitul lui septembrie. maturitate precoce la sfârşitul lui septembrie-începutul lui octombrie. excelent pentru deserturi. maturitate târzie. . productiv. iată aici câteva pe care le putem găsi încă la pepienierişti. miezul este de calitate bună şi uşor de extras. Meylanaise Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette. puţin sensubil la bacterioză. nu tolerează marile friguri iernale. fructificare rapidă. Charancon decupează marginea frunzelor. Noix rouge Miezul nucii este de culoare roşie. Mayette rouge. sensibil la bacterioză mai puţin la antracnoză. Saint Martial Fruct mic.

vegetaţie târzie 19Belle fille Normande: fruct de talie medie.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Adam Akane Alfred jolibois Alkmène: maturitate semiprecoce Ananas rouge Anizier Anna Apez zagarra Api Api d'Orange Api double rose ou Api rouge Api étoilé Api gros (ou Api double rose) Api jaune Api noir Api rose Apion: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Ard Cairn russet Arboisine Arlet Astrakan blanc: maturitate precoce Astrakan rouge: fruct mediu. roşu purpuriu la soare. măr foarte bun. pulpa sa estre fermă. are o pulpă acidulată şi dulce. se comportă bine la altitudine. pulpa sa este albă. puţin aplatizat. galben. dulce şi acidulat. calitate gustativă excelentă 9Belgoden (R) ou goldensheen 10Belle de Boskoop rouge: roşu închis. maturitate în octombrie . maturitate târzie (decembrie – aprilie) Aziza 0Baie 1Bailleul ou Gros hôpital 2Barbe ou Courbis 3Baron de Berlepsch 4Beaurichard 5Beausoleil 6Beauté de l'Ohio 7Bec d'Oie: fruct mare cu aspect conic are o pulpă fermă şi crocantă 8Belchard (R) ou chanteclerc: fruct cu talie medie de culoare galbenă cu pigment. Assumptia Astrakan A troche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Avignone Avrolles ou averolles Azéroly anisé: parfum de anason. dulce şi zemoasă. maturitate în decembrie 11Belle de boskoop schmit husch 12Belle de Broizat 13Belle de Fumée 14Belle de pontoise: fruct mare aplatizat. fină. vigoare medie. la boli. pulpă albă. maturitate iulie – august. dulce şi acidulată. maturitate în ianuarie . foarte productiv.martie 15Belle fille de l'Indre: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 16Belle fille de la creuse 17Belle fille de la Manche 18Belle fille des salins: varietate foarte rezistentă la frig. arbore viguros. dulce şi zemoasă.

maturitate în decembrie – aprilie . măr bun. rezistent la boli 23Belle fleur Jaune: fruct mare. 43Blanche precoce Blaze 44Bolnapfel ou Bohnapfel: măr bun 45Bon père: fruct de talie medie şi de culoare galben auriu. pulpă crocantă. gust acidulat. pielea sa este verde. maturitate în august – septembrie 54Bossard: fruct de talie medie şi de culoare verde. zemos. mediu. se comportă bine la altitudine. acidulată şi parfumată.septembrie 69Calville blanc d'hiver : coajă galbenă.20Belle fleur de Brabant 21Belle fleur d'Eté: maturitate semiprecoce 22Belle fleur double: roşu. maturitate în noiembrie – decembrie 24Belle fleur Moyeuvre: maturitate la începutul toamnei 25Belle fleur rouge 26Belle fleur verte 27Belle josephine: fruct foarte mare. galbenă şi roşie. arbore sănătos şi viguros. piele verde cu puncte negre. se conservă bine. devine galben la maturitate. fină aproape moale cu savoare dulce. maturitate în ianuarie – martie 48Bondon: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 49Bonne Hotture: fruct de talie medie. maturitate în decembrie 33Beraud 34Bertanne (R) 35Besse 36Bismarck 37Black john 38Blackstayman: maturitate târzie (decembrie – aprilie). foarte crocant. pulpă fină cu savoare acidulată. parfumată 66Cabassou 67Cabusse 68Calville blanc d'août: fruct mare cu coaja galben închis roză la soare. galben. 39Blanc sur 40Blanche champagne 41Blanche de la flaugere 42Blanche d'Espagne ou Coquette: galben. maturitate târzie (decembrie – aprilie) 50Bonne ménagère 51Bonnet carré: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 52Bordes 53Borowitski: fruct mediu cu pielea verzuie combinată cu roşu. maturitate semiprecoce (octombrie – decembrie) 46Bon père gris 47Bon pommier: destul de mare de culoare roşie şi verde. maturitate în august . acidulată. maturitate iarnă 28Belle Lourounaise 29Belle rivet 30Belrene (R) 31Ben Davis: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 32Bénédictin: galben – roşu. fruct mare. maturitate noiembrie – decembrie 55Boucasse de Brès 56Bougie ou Kandil Sinap 57Boulonnex 58Bouquepreuve 59Bourniquette 60Bouscasse de bres 61Braeburn 62Bramley'seedling: fruct foarte mare utilizat mai degrabă pentru compot 63Brie 64Brownless Russet 65Cabaret: viguros.

Chretienne . savoare bună parfumată. mărul are o lungă conservare. Colapuy . pulpă moale Chaux. Claque pépin: fruct de talie medie. Coquette (voir blanche d'espagne) Court durade Court pendu Court pendu doré Court pendu gris . varietate vigurosă şi rezistentă la boli Châtaignier du Mesnil: fruct mare. coaja este galbenă şi răşie. arbore viguros 84Calville royale 85Calville saint sauveur: maturitate toamna 86Camoise 87Canelle Blanche 88Canine des clots 89Carabille: fruct de talie medie – mic. când mărul este copt seminţele se detaşează din loja lor. are o pulpă fină şi zemoasă.Conchine . Cinq cotes . coajă roşie închis. acidulată. maturitate în decembrie 83Calville rouge du mont d'or: fruct foarte mare cu coajă galbenă şi roşie. maturitate în ianuarie – martie Chataignier tendre: fruct de talie medie. se comportă bine la altitudine. se consumă din ianuarie până în mai Cloche Ardennaise . pulpă albă moale. bună. Coeur de Boeuf . Citron d'Hiver . se consumă din decembrie până în martie. spălat cu roşu. aplatizat.Coestress .Cherry cox . maturitate în octombrie 96Champ gaillard 97Chantecler 98Charles Ross: maturitate semi-precoce Chataignier: fruct destul de mare. Coing . mărul este foarte bun fiert.70Calville d'Angleterre 71Calleville de Dantzig 72Calville d'Espagne 73Calville de Mleiv 74Calville des Femmes 75Calville des prairies 76Calville d'Oullins 77Calville du roi 78Calville rayé 79Calville rouge d'automne 80Calville rouge de Savignac 81Calville rouge d'été: maturitate precoce 82Calville rouge d'hiver : coajă galbenă roşie. varietate rustică. Clermontoise Cloche: măr foarte bun. Citron suisse . culoare galben verde cu roşu. galben verzui cu striaţii de culoare roşie. pulpa sa este albă şi are o savoare dulce. se conservă bine. se comportă bine la altitudine 90Cardinal: fruct mare gălbui. Christkindel (voir saint-nicolas) . maturitate precoce 91Carre d'hiver 92Cassou: maturitate târzie 93Cassou d'Hortez 94Centrou 95Chailleux: coajă galbenă striată cu roşu. Choureau. pulpă crocantă zemoasă. parfumată.

galben. coaja are culoarea verde şi răşie. pulpă fermă. Double bon pommier: fruct mare. fruct de talie medie. Du Ronduraut Earlygold (R)snygold Early redone (R) erovan cov Eclat: fruct de talie medie. Dorée de Grimes . se consumă din octombrie până în noiembrie. maturitate la începutul toamnei. uşor acidulat. dulce. De l'estre De Lin. Doux argent Drap d'or: fruct mare. Docteur Lesage: măr crocant şi zemos. Demoiselle. dar se poate conserva până în martie Eden frusty Einshomer Elisa Raetke: măr plângător. crocant. Double rose de l'ain . în octombrie este unul din ultimii arbori care îşi păstrează frunzele verzi. De risoul . arborele are bună productivitate. pulpă albă moale. maturitate în octombrie şi se conservă până în ianuarie. zemoasă. maturitate la începutul toamnei Elista (R) Daliest cov Ellison orange Eri zagarra Elstar Durette . acidulată. Double rose . maturitate târzie. Cravert: maturitate târzie Cravet rouge Criterion Croix baron Croquet belle fleur Croquet noir Croquet rouge Curadou Cusset blanc Cwastresse double D'Adam D'Ile De Behier De Bonde De beurre De Casse (voir Cassou) De Curé De deux ansDe feu de Fer: fruct de talie medie. Discovery . maturitate în decembrie – martie Dunn's seedling . pulpa este foarte fermă. Cramoisie de Croncels: maturitate la începutul toamnei Cramoisie de Gascogne: fruct mare de culoare galben palid. înflorirea este foarte târzie. parfumată.Court pendu rouge Court pendu rouge du lot et garonne Court pendu violet: maturitate târzie Courtin Court pendu gris du Limousin Coutras Cox's orange: culoare galbenă portocalie. zemoasă. şi fructul se conservă câteodată până în luna august anul următor. maturitate în noiembrie. savoare acidulată. zemos şi foarte dulce. varietate excelentă. aproape crocantă.

Franc roseau: se comportă bine la altitudine. dulce şi parfumată. conservare bună. maturitate în octombrie Gora Gorge de pigeon . maturitate în octombrie. moale. pulpa sa este fină. poate fi şi uscat Framboise d'Oberland: fruct mare de culoare galbenă şi carmin cu striaţii roşii.Epice d'hiver Faro Fenouillet gris Fenouillet roux Fraise: bun pentru patiserie. maturitate din octombrie până în noiembrie. fructul se ţine mult timp pe arbore. Gala Galantine Galardon Galeuse ou pigeonnet d'Armor Garus Garden Sun Red (R): măr pitic Géante de l'exposition Gelade Gendreville: maturitate târzie George cave Glace Gloire de Pontchartrain Gloster Gold john Gold smith Golden delicious: coajă galbenă. Franc roseau du vallais Fremy: maturitate târzie. Fuji: fruct mare roşu spălăcit. zemos şi foarte dulce. maturitate târzie.

pulpă fină moale. maturitate în septembrie – octombrie. Grand mère Granny smith: coajă verde. maturitate la sfârşitul lui octombrie. coajă roşie. Imperiale winesap Improved blackstaymann . dulce şi puţin parfumată. maturitate în ianuarie Grassland: măr pentru fiert Gravenstein: bun.Goutte d'or Grain d'Or des Charentes Grand Alexandre: fruct foarte mare de culoare galben verzui spălat cu roşu carmin. maturitate la sfârşitul verii Grenadier Grimes golden Grise de chambery Grive rouge Gros croquet Gros jaune Gros Locard Gros museau de lièvre blanc Grosse madeleine Grosse piquette Groseille: maturitate târzie Grosse saint clement Gueule de Mouton Harold red Henri Dumont Hollande rouge Hume Idajon Idared: fruct mare.

maturitate în octombrie. Jean Collin Jeanne Hardy Jerseymac Jolibois Jonagold: galben striat cu roşu. Jonared Jonathan Jonnee hiljon Joseph Mush Josephine Juliette tardive Jules Labitte Kandil Sinap voir Bougie Kansas queen Karminj Kid orange red KristKindle Kools La clermontoise La nationale La paix La rose . savoare bună.Isabelle Luizet Jacques Lebel: bun. excelent pentru compoturi şi prăjituri Jacquet Jaune de Lias d'Armagnac Jaune et rouge de Cussey: varietate bună James Grieve: fruct mare. striat cu roşu. galben. se culege la sfârşitul lui august. pulpă zemoasă.

mărul se fierbe. maturitate în decembrie Melrouge Ménagère : foarte mare.Lachaudon Lambron Lancashire Laurier Lavigne Laxton Lion d'été ou pomme des moissons Locard blanc Locard jaune Locard vert Lord lambourne Lysgolden (R) goldenir Mac Intoch (ou macintosh ?) Madeleine blanche 99Marie Madeleine Martel Martranche (ou maltranche ?) Melon Melrose: coajă roză-roşie. matirotate vara Mercier Merigold (R) Mignonne de Bedford Mildose Mooren's jonagored (R) Mountagnarde Muscade . coajă de culoare verde gălbui.

fructe mici. este un măr bun pentru fiert. fragil. Alternanţa producţiei. pulpa sa crocantă este zemoasă. Oregon Orleans Ozark gold Paradis Pâris Parmentiere Passe pomme d'été: maturitate precoce Passerose douce Passerose vraie Pastellier Patte de loup: fructe de talie medie. culoare gri. pulpă de culoare crem. maturitate de la mijlocul lui octombrie până la mijlocul lui decembrie. Orange suisse: varietate bună. dulce şi foarte parfumată. foarte parfumat. Pay bou Peasgood Peau de boute Pépin de Bourgueil Pépin Meunier Periga . maturitate din ianuarie până în aprilie.Museau de boeuf Museau de Porc Museau de Lievre rouge Museau de montsec Mutsu Nationale Newton wonder Nouvelle europe Nutaris Ontario: recomandat pentru patiserie.

Permain dore Petit croquet Petit franc roseau Pierre rouge Pigeonnet blanc Pigeonnet de jérusalem Pigeonnet rouge Pineau Pitmaston Pomme a cotes Pomme blanche Pomme cloche: măr cu conservare lungă. Pomme coing Pomme d'adam Pomme d'Amour Pomme d'Aure Pomme d'ile Pomme de Fer Pomme de noel Pomme de Mansle 100Pomme des champs Pomme des moissons ou Lion d'été Pomme du 15 Août Pomme fraise Pomme Lavigne Pomme orange Pomme poire: fructul nu este un măr. nici o pară. Pomme raisin . dar gustul său este delicios.

Pomme Titard Ponsard Pouzac Précoce de Wirwignes: cuajă galbenă cu o parte portocalie. galben alb. striat cu carmin. zemoasă. pulpă albă. roşu la soare. pulpă albă crocantă. Président Roulin Priam Prieuré Professeur legrenier Provençale rouge d'hiver Querina Raisin ordinaire Raisin rouge Radoux Rambault Rambour d'Alsace: fruct foarte mare. varietate bună. Rambour d'Automne Rambour d'été: fruct mare. maturitate din decembrie până în martie. Rambour mortier Rambour Papeleu Rambour rayée Rambour rouge: varietate bună Ravaillac Reau Red delicious Red giant Red june . pulpă semi-moale şi savoaredulce. dulce. de culoare galbenă şi roz. recomandat pentru patiserie. dulce. arbore productiv Rambour d'hiver: fruct mare galben verzui. maturitate din noiembrie şi până în decembrie.

Red spur Red spur delicious Reine des reinettes: galben striat cu roşu. se comportă bine la altitudine. maturitate în ianuarie Reinette de Champagne: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Châtellerault ou Pomme Blanche Reinette de Chesnée Reinette de Coulon Reinette de Cuzy: maturitate târzie (decembrie – aprilie) . Reinette Blenheim Reinette clochard : măr excellent. maturitate în ianuarie Reinette de Blenheim Reinette de Brive Reinette de Caux: fruct mare. varietate bună polenizatoare. se conservă până în decembrie. Reinette blanche champagne: maturitate toamna. maturitate toamna. pulpă fermă. Reinette blanche d'Espagne : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette blanche du canada : alb gălbui. maturitate în decembrie. pulpă fermă. maturitate în decembrie – martie. pulpa sa este zemoasă şi dulce. Redondelle ou Blandureau Reinette à côte Reinette Abri Reinette ananas Reinette ananas rouge Reinette baumann : se comportă bine la altitudine. bun. se comportă bine la altitudine. rezistă la îngheţurile de primăvară. maturitate în septembrie. Reinette Cul creux: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette d'amboulne Reinette d'angleterre Reinette d'anjou Reinette d'août Reinette d'armorique : fruct mediu. galben. culoare galbenă.

Reinette de France: pulpă galbenă. varietate bună. se comportă bine la altitudine. Reinette de Servin : varietate bună Reinette des Carmes : varietate bună Reinette des Chênées Reinette des Vergers Reinette dorée ou d'or : savoare excelentă Reinette dorée de Versailles Reinette d'Orléans Reinette dubuisson Reinette du gapeau Reinette du grand faye spur Reinette du grand faye Reinette du Mans: galben deschis. dulce. bine acidulată Reinette de Freyberg Reinette de Hollande Reinette de grandville Reinette de langsberg Reinette de la reine Reinette de Lithuanie Reinette de Neubourg Reinette de Parmentier : varietate bună Reinette de Provence Reinette de Rouen : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Ruffec Reinette de Savoie: înflorire târzie. maturitate în ianuarie Reinette du Vigan: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette etoilée Reinette franche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) .

Reinette grand'mere Reinette grise Comtoise : varietate bună Reinette grise de Bretagne Reinette grise de chamberry Reinette grise de saintonge: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette grise du canada: coajă gri. ruginie. maturitate în decembrie Reinette grise Parmentier Reinette jaune musquée Reinette Jules Labitte Reinette marbrée : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette marbrée de la Creuse Reinette martin Reinette parmentier Reinette rouge de bretagne Reinette Saint Sauveur : fruct excelent Reinette verte de mende Reinette vignat Reinette Zuccalmaglio Rever Reverend wilk Rialette Ribson pippin Richared : coajă roşie. maturitate în decembrie Rivière: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Rome beauty Rose acide Rose aigre Rose d'aizac .

pulpă fină şi zemoasă. se comportăbine la altitudine Rose de bordeaux 101Rose de miel Rose de Saint-Florian Rose de Touraine Rose double Rose douce Rose plate Roter stern rezinette Rouge d'hiver Rouge de bretagne Rouge de la javie Rouge de montmaur Rouge de paul Rouge de plaugiers Rouge de senentille Rouge des cévennes Rouget de born Rougeur de Pêche Rousseau Royale d'Angleterre Saint Didier en Mont d'Or Saint jacques Saint jean Saint Louis Saint michel Saint Nicolas : măr roşu pe cere îl agăţăm în brazii de Crăciun Sang de boeuf .Rose de berne: bun.

rezistent la boli. cu pulpă fină moale. pulpă crocantă şi foarte dulce. maturitate în septembrie – noiembrie. fertil. albă. iulie – august. pulpa este fină. gust acidulat. moale. zemoasă cu o savoare acidulată şi parfumată. şi zemoasă. bun pentru patiserie. de culoare galbenă. maturitate în august Très tardive Triomphe du luxembourg Tydeman Early Vauriasse Vedette du Béarn Verdalet Verdasse . Transparente de croncels : excelent. nu se conservă. fruct mare alb. cu savoare acidulată şi parfumată. Serveau ou Pointue de trescléoux Signe tillish ou Sing tillich : maturitate la sfârşitul verii Spartan Spinjon Stark earliest Stark jumbo Starking delicious Stark Erlist Starkimson Suntan Surprise Tardirene Tardive stuani Teint frais Tiuffat Topred Transparente blanche: fruct mare. arbore viguros. maturitate vara. arbore foarte productiv.Sanguine Sans Pareille de Peasgood: fruct mare. coaja de culoarea chihlimbarului. cu striaţii roşii. măr bun.

decembrie Fréquin rouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Glénon Gros locard vert . galben şi roz la soare. maturitate în decembrie Yvette Clasamentul merilor pe arome Meri pentru băuturi Antoinette : maturitate la sfârşitul lui octombrie Avrolles. plis parcurge fructul de sus în jos.Vertot : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Vierge du Pilat Villefort Villefranquesse Violette Vista bella Wandin pride Winesap: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winston: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winter banana: mare. maturitate în noiembrie Barré Bedan : maturitate la sfârşitul lui noiembrie Binet Rouge : maturitate la începutul lui noiembrie Binet Violet Bisquet : maturitate la sfârşitul lui octombrie Boué Cartigny : maturitate la sfârşitul lui octombrie Clos Renaux : maturitate la sfârşitul lui octombrie Closette Clozeau Diot roux Domaine Domaine du Calvados Douce Coët Ligné : maturitate la sfârşitul lui octombrie Dous Moën : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux amer Doux de Mouen Doux joseph : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux Ligon Doux Veret de Carrouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Fréquin audièvre : maturitate noiembrie . are puţin gust de banană.

gust amar Rouget Duret Saint Martin Sebin Vendue Lévêque Vérollot Vice Président des Cours Măr pitic Garden Sun Red Alte varietăţi Belle fleur double: fruct mare bicolor. galben striat cu roşu. Reinette de Fugélan : se foloseşte fiert. bun pentru compot. mai viguros decât MM106. rezistă bine la secetă dar se teme de umezeala din iarnă M111. pulpă crocantă. loc pentru altoi semi-nanificant. polivalent. fructificare rapidă.Joliote Judor : maturitate la începutul lui noiembrie Kermerrien : maturitate în octombrie Locard blanc Locard vert : maturitate la începutul lui noiembrie Marie Manard : maturitate la sfârşitul lui octombrie Médaille d'or : maturitate la sfârşitul lui octombrie Mettais : maturitate la sfârşitul lui octombrie Moulin à Vent Muscadet de Dieppe Nez de chat Nez plat Noel Deschamp Normandie blanc Peau de Vache : maturitate la sfârşitul lui noiembrie – decembrie. foarte viguros. Cox's rouge des flandres: fruct mic. pentru suc Roquet-Vert: măr pentru băutură. loc pentru altoi semi-nanificant. rezistă bine la secetă. dulce Pépins d'or Petit jaune : maturitate la începutul lui noiembrie Pomme de Moi Pommate de Bucey Président delcourt Rambault René Martin Rouge Bruyère Rouget de Dol Rouge de Trèves : maturitate în noiembrie. Dello : măr pentru băutură. pentru soluri sănătoase şi bine drenate. fructificare mai puţin rapidă decât EM9 sau MM106 . EM7. coajă roşie. calibru mare. vigoare medie. puţin sensibil la asfixiere M7. dulce. zemoasă şi parfumată. Sains Richaumont Locul unde se fixează altoiul mărului • • • • • MM106 (Malling-Merton 106). bogat în zahăr. loc pentru altoi semi-nanificant M109.

se cultivă la munte. Beurré Hardy: fruct mare. Andre Desportes: fruct de talie medie. Părul Lista perilor vechi şi curenţi care se mai comercealizează Abbe Fetel ou Abbate Fetel Acka Alexandrine Douillard: fruct de talie medie de culoare galbenă. cu savoare dulce şi parfumată. Beurre Rocca Beurré Sichette Beurre six Beurré superfin: fruct mediu. dezvoltare slabă. pulpă foarte zemoasă. roşiatic. maturitate precoce. cu pulpă albă. Beau present Belle de Bruxelle: fruct de talie medie. rotund. Beurré Le Brun Beurre Moretini Beurré Naghin Beurre Oswego Beurre précoce Morettini: fruct mare parfumat. pulpă zemoasă. dezvoltare slabă Paradis. până la 1000m. de culoare galbenă. rotunjit care nu are sâmbure. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. Beurré Vauban Bois Napoléon Bon chrétien d'été Bon chrétien d'hiver . dulce. puţin granuloasă dar fină. fructificare lentă Doucin. culoare galben palid. maturitate precoce (iulie). maturitate la sfârşitul lui octombrie Beurre Capiaumont Beurre Chastel Beurré clairgeau: fruct foarte mare de culoare galbenă. Beurré d'Apremont (voir beurré Bosc) Beure Bachelier Beurre blanc doyenne Beurre bosc: pulpă albă. foarte productiv. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. Beurre de Monluçon Beurre de Naghin Beurre de Nantes Beurre de Paris Beurré Diel Beurre Dumortier Beurré Giffard: mărime medie. excelent. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. maturitate în septembrie-octombrie. fină. puţin zemoasă. Beurre d'Anjou ou Nec plus ultra Meuris Beurre d'Aremberg ou d'Hardenpont Beurre de Bollwiller Beurre de l'Assomption: fruct foarte mare cu pulpă parfumată. pulpă parfumată şi zemoasă. Bellissime d'Automne Bergamotte Esperen: fruct de talie medie. maturitate în noiembriedecembrie. da arbori foarte viguroşi. Beurre d'amanlis: fruct mare de culoare verde închis. parfum subtil. pulpa sa este dulce. productiv. viguros. cu coajă groasă de culoare galbenă. verde şi gri. coaje galbenă verzuie. foarte zemoasă. pulpă galbuie. maturitate în septembrie octombrie Ananas de Courtay: fruct de talie medie şi de culoare galben închis. pentru livada palisată Pajam1 şi Pajam2 Franc. acidulată. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate în septembrie-octombrie.• • • • • EM9. cu o parte roză. maturitate august septembrie.

Bon Gustave Bonne d'Ezée Bonneserre Saint Denis Brignolles Bronzée d'Enghein Cailhou rosat Calebasse Van Marum Campanette Canal red Capdelaine Capiaumont (voir Beurré Capiaumont) Cardinal Georges d'Amboise Catillac Cauvin Cerrai Certeau Chapland Chaptal Charles Cognee Charles ernest Chat brule Chayton Chretien Citron des Carmes: formă sferică. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. productiv. maturitate vara. pulpă dulce. culoare galbenă. de culoare galbenă ca lămâia. Conseiller à la cour Constant Lesueur Coscia CouCourdanne CourCou rouge Covert Cremesine Cremesine d'espagne Cuisse de Dame Curé: maturitate în decembrie . culoare verde şi ruginie. Clapps favourite: fruct mare galben. zemos şi parfumat. Colonel Marchand Colorée de Juillet: fruct mic. maturitate la mijlocul lui august. maturitate în octombtie – noiembrie. maturitate în octombrie. Colette: fruct de culoare galben. maturitate la sfârşitul lui iulie. spălat cu roşu. Doyenne d'hiver doucce Doyenné du Comice: fruct mare gallben şi roşu. pulpa este zemoasă şi parfumată. bronzat. De Binse De Montvernon Decana del Friuli Directuer Hardy Docteur Jules Guyot: fruct mare. coajă galbenă şi verde. maturitate în noiembrie – decembrie. Doyenne gris d'automne Doyenné Perrault Doyénné Sieulle Duc de Bordeaux: fruct de talie medie. maturitate în noiembrie. pulpă moale şi fină. pulpă zemoasă şi dulce. Duchesse de Mouchy . Conférence: fruct alungit. Comtesse de Paris: fruct de talie medie. galben verde. alungit. Duc de Nemours Duchesse Bererd Duchesse d'Angoulème: fruct mare de culoare galbenă. Claude Blanchet: fruct mic. maturitate vara. Doyenne Doyenne d'Alençon Doyenné de Juillet: verde galben.ianuarie. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate în octombrie – noiembrie. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie.

pulpă albă. maturitate în noiembrie. cu coaja verde colorată la soare. duce şi zemoasă.ianuarie. maturitate în octombrie. Madernassa Magness Margueritte Marillat Martin sec ou Capelan ou Chapelan: maturitate în decembrie . coajă galbenă la maturitate. zemoasă. Legipon Lehou Grignon Louise bonne d'Avranches: mărime medie. dulce. Madame Ballet Madame Dupuis Madeleine: fruct mic. maturitate la mijlocul lui august. Messounet Morettini 64 Mustapha Bey Notaire Lepin Old home Olivier de Serres Onondaga Pakam's triumph Paron professeur Lagerberg Passe Crassane Passe Crassanne rouge . fină. Mathilde Recq Melbouche Merveille de Chine Merveille Ribet Meski Messire jean: maturitate în noiembrie.Elzette Epargne ou Cuisse Madame Epremint Epice Epine du Mas (voir Duc de Bordeaux) Farinière Ferdinand Gaillard Fondante fougère Fondante Thiriot Francisée Fulva Garden Gern (R): păr pitic. Garus Général Koenig Général Leclerc Gitol Goutte d'OR Gralhouse Grand Champion Graveleuse Grise poule Grosse verte Hartmann Higland Hoyerswerder Illinois Impériale feuille de Chêne Jacques Jeanne d'arc Joséphine de Mallines Jules d'Airolles Kaiser Alexander Laxton record Le Lectier : fruct mare. Garden Pearl (R): păr pitic.

Altoit pe gutui. Président Heron Président Olivier Président Mas Professeur Lemoine Red Hardy Redonne Remi Chatenay Rene Rene Dunan Roman Ronde d'hiver Rousselet de Reims Rouzette Royale Royale d'hiver Saint Germain d'hiver Saint jacques Saint Jean: fruct mic. gust bun.Perus muscat Perou d'argent Pierre Corneill Poire à deux tête Poire de meched Poire de Naux Poire réserve Poire royale Précoce de Trévoux: fruct mare şi parfumat. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. zemoasă. maturitate la sfârşitul lui iunie. pulpă verde. pulpa sa este parfumată. părul va avea o dezvoltare mai redusă. Trompe pastre blanc Turki Verdale Verte d'hiver Verte dure Virgouleuse Williams' William's blanche William's bronze William's duchesse William's Mengo William's rouge Locul unde se pune altoiul • • Pentru avea un arbore mare trebuie altoit pe franc. forma adaptată a acestuia este tulpina înaltă. maturitate la începutul lui august. Saint jean vert Sanguine d'Italie Sanguine de France Satin vert Soldat laboureur Souvenir de Jules Guindon Souvenir de Leroux Durand Sucrée d'Aix Sucré de Montluçon ou verte sucrée Sucre vert Sulmerland Suprême de Quimper Swiss Barlet Triomphe de Jodoigne Triomphe de Vienne: fruct mare alungit. îi va da atunci o formă de spalie sau de tulpină joasă. . de culoare galbenă. arbore productiv. gust bun.

Musqué. patiserie şi la confecţionarea prunelor uscate. de Tours. ovală Seamănă cu o mirabelle Mare Roşu şi galben Auriu Portocaliuroşu la maturitate Verde – galbenă Gust de caisă şi ananas Bună. Prunul (Prunus domestica) Marile familii de prune - Questches au un procent mare de zahăr şi conţine puţină apă deci pot fi uscate.• Dacă varietatea este mai puţin viguroasp îi putem mări vigurozitatea altoind-o pe franc. rotunzi. rugină şi prin lăstari înflorire tolerează precoce la monolioză sfârşitul lui martie 20 iulie Iulie august Blue free Albastră Bonne de Bry Mic (autre nom : Belle de paris. prăjituri. Se reproduc de la sâmburi. Damas de Medie Violet Bună August Septembre neagră -septembrie . Sunt adesea folosite adesea pentru prăjituri. sunt utilizate şi în preparaţii (compoturi. au mărimea unei cireşe. bune pentru masă şi în prăjitură. Mirabelles. zemoasă. Lista prunilor vechi şi curenţi care se mai comercializează Mărimea Medie Culoarea cojii Albastru Pulpa Galben Verzui Calitatea gustativă Foarte bună PolenizatoMaturi-tate rul Autofertil Începutul lui septembrie Iulie Boală Pământul - Varietatea Abricotine Anna Spath Apex Plumecot Ariel Arbore viguros Mare Belle de Thuin Berudge Mare. foarte parfumată. conserve …). de Septembre. guteaus bry) California Medie blue Cirette Violet negră Galben verzui.zemoasă acidulată Fruct bun pentru masă. conservă. creşte pe arbuşti spinoşi. Rouge de Biondeck) cresc pe toate terenurile şi sunt câteodată folosite ca şi altoi. adesea foarte dulce. rustică Verde Foarte bună Începutul lui septembrie Mijlocul lui august Începutul lui septembrie Reine claude 15 iulie Sensibil la Se multiplică dorée. Reine-Claude. fruct mic. Violet. au un gust fin. mai mari decât Mirabelles. moale. dulce parfumată Bună Coe's golden drop (voir goute d'or) Conducta (voir reine claude d'althan) Coeur de Enormă Savoare de Septembrie Boeuf caisă Les Damas (Noir. pulpă fermă şi dulce. puţin fragil parfumată. Prunelles. se lipeşte de sâmbure Violetă Foarte bună. brynska.

dulci arborele este viguros şi productiv. zemoasă. fruct polivalent pentru masă. Galbenă cu Pulpă arbore pete roşii fermă. fructul este mai dulce şi puţin mai mare. dulce. prăjituri. bun polenizator pentru alte P707 la varietăţi. patiserie şi prune uscate Sfârşitul lui iulie august Utilizat pentru confecţionarea prunelor uscate fleuris de Tours Damas Royal Damas violet De Lawrence Mare Gage De Kirke Des Bejonnières Moale. conserve. Autofertil. viguros parfumată Medie. maturitate la sfârşitul lui august – P303 începutul lui polenizează septembrie. foarte parfumată Mare. fermă. torturi şi prune uscată Double robe Drap d'or Early favorite Medie Early Laxton Medie Engle Bert Medie Ente ou prune d'Agen Negricioasă Galbenă Purpurie Rosă Galbenă Dulce şi parfumată Bună Autofertil Foarte bună Există 2 clone. dulce Calitate inferioară prunei sainte catherine. neagră zemoasă. recolta este mai grupată şi mai Mijlocul lui iulie 10 iulie 20 august . viguros. P707 produce fructe mari. P303 are o maturitate mai târzie decât P707 (septembrie). pentru prăjitură. arbore dulce. P 707 şi P 303.Damas de Tours Mică – medie Prună mare. destul de foarte rezistent la parfumată. zemoasă. zemoasă. acidulată. frig dulce cu savore de cais Sfârşitul lui iulie august Mijlocul lui august Bună Începutul lui septembrie Începutul lui august Fruct puţin infectat de viermi foarte bună. Purpuriu Foarte ovală.

foarte parfumată. ovoidă Bună Aurită Galbenă bună Lohr Madame Bonnard Medie Medie Marcelle Chasset Matin Methley Medie Galbenă cu Pulpă fină. îşi pierde valoarea în regiunile cu climat cald La mirabelle de Nancy are un sâmbure gros a cărui suprafaţă este ridată spre vârf Autofertil Mirabelle de Medie Flotow Mirabelle de Mică Metz Începutul lui iulie Sfârşitul lui iulie Mirabelle de Mică Nancy Galben portocalie Galbenă Reine claude Mijlocul lui dorée. gust de miere. sensibil la rugină Mirabelle Maturitate . zemoasă Gălbuie Galbenă Foarte bună Albastră Galbenă. Foarte bună foarte parfumată. posedă un sâmbure mic ale căror feţe laterale sunt netede Mai mare decât mirabelle de Metz. d'Oullins. dulce. se utilizează în patiserie. pete carmin dulce. crocantă. Quetsch d'alsace Rezistentă la monolioză. bună Zemoasă şi Methley dulce Mijlocul lui agust Mijlocul lui Sensilă la iulie monolioză la uceraţia bacteriană Sfârşitul lui septembrie Goutte d'Or Foarte ou mare Coe's golden drop Grand prix Hackman Mare Jefferson Mare Galbenă. foarte parfumată.Ferbleue (R) Medie albastră Galbenă Golden japan Mare Galben viu importantă fermă. foarte bună. dulce Violetă Galbenă Foarte bună Sfârşitul lui august Mijlocul lui august 20 august Începutul lui septembrie Mijlocul lui septembrie Mare Violetă Galbenă Roşie Bună delicioasă. august d'althan.

pentru nu se lipeşte de sâmbure Prune d'Agen. Autofertil. care merge dulce. dulce. partea arbore viguros însorită . arbore viguros Galbenă. albastră zemoasă. nu se lipeşte de sâmbure Zemoasă. rustică galbenă Bună Sfârşitul lui septembrie După mijlocul lui august Mijlocul lui iulie Începutul lui septembrie Medie. hatif arbore viguros Monsieur jaune Noberte Alungită roz violet pe fond albastru mergând spre purpuriu când este coaptă Galbenă rotuindă. spre roşu în acidulată. Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Ardennes Oneyda Perdrigonne Mică Albastru violetă Président Foarte mare Albastru -violet verde Prince Englebert Mare fină. uscat parfumată. Delicioasă în prăjituri Foarte bună şi foarte dulce se usucă pentru a face prune uscate numite pistoles sau se foloseşte pentru prăjituri şi ţuică. zemoasă Necesită Începutul polinizatori lui august dulce. Se utilizează ca fină. se utilizează parfumată. Reine-claude de Bavay târzie septembrie Mijlocul lui august dulce. purpurie neagră Prune Abricot Mare alungită Prune Bonjour Prune Caprane Enormă Roşie Albastră Fruct oval. fruct de masă şi acidulată. dulce. mai mult puţin dulce dacă este calitate polenizat gustativă medie. Necesită dulce. La altitudine. pulpă tare de dar produce culoare verde. savoare polenizator bună.parfumée de septembre Monsieur Medie. ovală Portocaliu Portocalie Zemoasă.

foarte productiv Mijlocul lui septembrie septembrie Quetsch de Buhl Quetsch d'Italie ou Clone Richard's early ou Fallenberg ou altesse double ou bleue Mare Roşu albastru Galben verzui Foarte bună Sfârşitul lui august . brună acidulată cu înflorire precoce dar rezistent la îngheţurile târzi Galbenă – Are gust de portocalie cais puţin roşie Verde Gălbuie Bună Autofertil Mijlocul lui august Sfârşitul lui august Sfârşitul lui iulie August -septembrie Mijlocul lui august Albastru închis Zemoasă. verde. rotundă Prune d'Axat Ovală Prune de Vars Mică Prune Pêche Prune de Mică. dulce şi acidulată Prune Saint. se pot liber face şi prune uscate. arbore rustic. Autofertil acidulată. Autofertil acoperită cu zemoasă.Mică şi Jean ovală Portocalie Productiv şi Înflorire rustic. puţin Pentru prăjituri. se cultivă în regiunile nu pre calde sau la altitudine Pulpă tare Arbore viguros. şi dulce.Prune de chien Mică. excelent pentru sâmbure prăjituri. se precoce utilizează crud sau pentru prăjituri Puţin viguros Uşor autofertil Pruneau de Mare Bale ou Clone Rinklin Pruneau rouge de Touraine Pruneau rouge de tours Roşu albastru Galben Foarte bună portocaliu Autofertil Foarte precoce. Saint-Antonin rotundă violetă. bună. după mijlocul lui iunie Sfârşitul lui septembrie Voir Damas de tours Voir Damas de tours Quetsch Alungită d'Alsace ou Altesse simple Violetă Galbenă Quetsch blanche de letricourt Alungită Galben palid Dulce.

calitate d'Oullins ou gustativă foarte Mirabelle de bună. acidulată. una Nancy dintre cele mai bune prune. aurie. arbore foarte viguros Foarte bună. pulpă tare.d'italie Quetsche Minot Quetsch Medie précoce de Zimmer Reine claude Mare d'Althan ou Conducta ou Rouge du Comte Hetan Reine claude Mare de Bavay ou Reine claude Monot Reine claude Mediu de Moissac Albastru Galbenă Foarte bună August Septembrie Mijlocul lui august Reine claude Mijlocul lui dorée. parfumată. pentru conservă şi prăjitură. arbore Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Galben verde Verde Începutul lui august Reine-claude de Vars Reine claude Mare. se poate folosi pentru conservesau pentru prune uscate Epiderma verde Necesită un devine apoi polenizator. arbore viguros Bună. august d'Oullins. uşor Galben Galben diaphane aplatizat pătat cu roz hative translucid Reine claude Medie dorée Verde apoi Galbenă aurită la maturitate Reine claude Mare Oullins Galben Verzuiaurie cu Galben tentă de roz Bună. foarte de Bavay ou dulce. zemoasă. Sunt produse două clone. utilizat mai ales ca şi polenizator Începutul lui august Mijlocul lui august Sfârşitul lui iulie începutul lui august . moale. foarte dulce. fină. nu foarte Autofertil dulce. Autofertil foarte dulce. Violette Roză violetă Galbenă Foarte bună Verde Galben verzui Foarte bună. cea mai interesantă este 1119. pulpa nu se lipeşte de sâmbure. Pulpa Reine claude tare. Autofertil înflorire precoce. pulpă tare.

Montauban alungită arbore ou grosse productiv şi rouge d'août vigurosş fructificare rapidă Sainte Medie – Galbenă Se foloseşte Catherine mare pătată cu pentru prune roşu uscate şi prăjituri Medie Violetă Mijlocul lui august Mijlocul lui august Necesită un Sfârşitul lui polenizator iulie Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Santa Clara Stanley Mare Mare Violetă Violetă Galben roză Verde galbenă Thames Cross Mare Ovală. puţin Violetă Galbenă Zemoasă. autofertil Gust de miere Autofertil Valor Verdane Rotrundă Verde la maturitate. violetă Tare şi Arbore Carcassonne oval zemoasă. productiv un pic acidulată Royale de Mare. arbore cu vigoare medie Sfârşitul lui august Începutul lui septembrie Reine-claude Mijlocul lui septembrie Foarte rezistent la monilia . arbore viguros Medie. cu pete roze mai mult Foarte dulce Dulce.Reine claude précoce ou Léon Hisse Reine claude tardive chambourcy Reine claude verte Reine claude Violette Reine Victoria Mediu Verde Bună Autofertil 20 iulie Medie Aurie Verde Foarte bună Mijlocul lui septembrie Verde Foarte bună gălbuie Mare Roşu palid Dulce şi cu un fond parfumată galben Royale de Fruct mare.

Blanche Ananas: fruct de talie medie. foarte parfumată (gustul seamănă cu ananasul). Belrubi: creeat în 1962. maturitate după mijlocul lui iunie. semi-precoce. culoare alb roză palidă. mlădiţele se deteriorează mai mult sau mai puţin în anul următor datorită unei inelări a ochiurilor provocată de prezenţa micilor ulceraţii. recomandată pentru prăjituri. untoasă. Berbi: regiunea de origine Dordogne.Myrobolan.sau mai puţin închise Locul unde se pune altoiul prunului . Fructele sunt mici. calitate bună gustativă. • La varietatea Doyenne du comice după 1-2 ani. fructul având tendinţa să se întoarcă. dar nu în plin soare. delicioasă având savoarea căpşunei de pădure cu un gust lejer de zmeură. Expoziţia: Tradiţia vrea să se rezerve coastele cele mai bine expuse la soare pentru pruni şi versanţii mai reci fructelor cu sâmburi. Simptome: • La varietatea William’s. căpşună mică cu gust acidulat.Saint Julien A et Brompton permitdeţinerea unor arbori de dimensiuni mai reduse. Agathe: varietate foarte precoce şi semi-urcătoare. productivatate bună. căpşuna de pădure preferă să fie la semi-umbră. Vigoarea varietăţii Comice este redusă mai mult de 50% şi producţia este nulă. rezistă la secetă.climatul: temperat şi mai degrabă cald . Camarosa: originară din SUA Cambridge: fruct de talie medie. Capron blanc framboise: căpşună de colecţie. Confuzie posibilă: Simptomele la William’s se pot confunda cu accidentele legate de o lipsă în magneziu. Doar câteva ramuri noi se dezvoltă şi la rândul lor vor avea inelări anul următor. CĂPŞUNA ŞI CĂPŞUNELE Habitatul căpşunului: .solul: iubeşte solurile umede dar bine drenate . varietate rustică. Mod de depistare: Prin indexajul celor două varietăţi. se adaptează la orice tip de sol. . La Doyenne du comice. Trebuie culese căpşunile dimineaţa sau seara. culoarea sa este roză foarte pală. Comice bud drop Regrupare de simptome transmisibile al cărei agent infecţios este necunoscut.Jaspi (R). căpşună mică de culoare roză. Două tipuri de căpşuni: cei care nu urcă şi cei care urcă. . Brighton: ferm şi parfumat. Ananas: să se vadă Ananas alb. Esle afectează doar varietatea de păr William’s şi Doyenne du Comice. cu formă bizară. fructe mari (20-40g) roşu coacăz. frunze frumoase lucitoare. simptomele se confundă cu o carenţă în bor. strângeţi căpşuna cu guleraşul verde şi cu coada.Mariana GF 8-1. cel mai folosit tolerează seceta şi calcarul. pulpă foarte parfumată. ancorare bună. Are particularitatea că are frunze caduce. dulce. dulce. Pear bark=Pear canker (ulceraţia părului) Sinonime: William’s bark necrosis.expoziţia: în plin soare. Doar mlădiţele din acel an nu au simptome. Bogota: viguroasă. . rezistă la asfixierea radiculară. La cules. . fără legătură aparentă între ei. alungite. pulpa sa este albă. boala se exprimă prin ulceraţii care apar la 2-3 ani. productiv. fruct roz. fondantă. maturitate de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. Incidenţa economică: Vigoarea varietăţii William’s este redusă de la 15 la 30% şi producţia de la 40 la 50%. Trebuie schimbat locul la 3-4 ani. zemoasă. Aceste ulceraţii converg spre a da o acoarţă groasă şi aspră. Cei care nu urcă: Abricot: Căpşună de colecţie. dă arbori foarte viguroşi. foarte ferm. precoce.

productiv. fruct de calibru mediu-mare. căpşună mare (10-15 g) suportă bine congelarea. Golden Alpine: căpşună mică de culoare galben palid. Maturitate timpurie. productivitate foarte bună. savoare dulce. foarte parfumată. Gariguette: INRA. fruct alungit roşu viu strălucitor. Chandler: originar din SUA. Urcătoare: Anabelle: produce un fruct cu o bună calitate gustativă. calitate gustativă bună. precoce. pentru orice folosire crud pentru prăjitură. Darselect: DARBONNE Docteur Morere: varietate veche (1867). are gust de căpşună de pădure. Ciloe: CIREF Cireine: CIREF Colossale: fruct mare. verde închis. pulpă foarte fină. de culoare închisă. parfumat. Mamie: fruct mare în formă de con. fără întrerupere a producţiei. zemos. culoare roşie strălucitoare. roşu aprins. zemoasă. culoarea sa este roşu puţin închis şi strălucitor. fruct mic. Versailllaise: varietate de căpşună veche. Pajaro: originar din SUA. pulpă dulce. parfumată. varietate rustică a cărui vigoare este mediocră. dulce. dulce. Mount Omer: fruct mare alb. Madame Spanske J: asemănător cu căpşunul capron. Maraline: fruct alungit. zemos. lichior. cultură uşoară. viguroasă şi prductivă. Gento: fruct foarte mare (12-15g). maturitate la sfârşitul lui iunie începutulu lui iulie. bine parfumat. productiv. recoltă grupată. dulce. recolta de la mijlocul lui iunie până la începutul lui iulie. cu parfum foarte delicat. Fraise de bois: parfum incomparabil. Red Gauntlet: târziu (10-12g). calitate gustativă bună. calitate gustativă excelentă. Gorella: căpşună foarte mare (15-20g). parfumată. fruct de formă iregulată. vine din toate regiunile. .Capron Royal: varietate veche. formă conică. rustic. foarte dulce. mult parfum. productiv. fruct mic. miros şi parfum excepţional. de culoare roşie-portocalie. rustic şi productiv. fructe mici medii. viguros. dulce. suportă congelarea. productiv. semi-precoce. foarte parfumată. este o căpşună excelentă care are o calitate gustativă excepţională. Madame Moutot sau căpşuna Tomate sau La France sau Madame Kooi: varietate veche creată în Franţa în 1906 de Charles Moutot. Elsanta: originară din Ţările de Jos. dulce. zemoasă şi parfumată. se utilizează şi pentru prăjituri. varietate viguroasă. în formă de inimă. Sannie: fruct de talie medie. productiv. originară din Alpi. dar nu suportă solurile calcaroase. maturitate precoce. pulpă fermă. Cirafine: fruct alungit. căpşună mare (până la 15g). dar are pulpa roză. Eros Favette: INRA. parfumat şi calitate gustativă bună cu un gust de căpşună de pădure. frumoasă prezentare a fructului. precoce. Marjolaine: fruct mare uşor de cules. Ciflorette: CIREF Cigaline: CIREF Cigoulette: CIREF. varietate rustică şi productivă. frunze largi. Majoral: parfumat şi productiv. pulpa este fondantă. calibru mediu-mare. maturitate precoce. roşu aprins şi strălucitor. maturitate la mijlocul sezonului. calitate bună gustativă. rezistentă la boli. dulce şi zemoasă. târziu. Talisman: semi-urcător. calitate gustativă bună. Cilady: CIREF. Galante: nouă varietate de sezon. răsad productiv care rezistă la căldură. suportă congelarea. parfumat. fruct mare foare dulce. patiserie. parfumat. pulpă untoasă albă. varietate locală din Aveyron denumită şi căpşuna Saint-Geniez d’Olt. Blanche de bois: căpşună care are multe asemănări cu Reine des vallees. foarte productiv. se cultivă puţin în tunel. precoce. recolta din 15 mai până în 15 iunie. maturitate precoce. etc. albă. Marquise: fruct conic ferm. fruct alungit de culoare chihlimbarului. se conservă bine. se cultivă în pământ sau în tunel. Maxim: fruct foarte mare. Segaline: originar din Lot. producţie de la mijlocul lui iulie până la îngheţuri. fruct mare conic. culoare închisă. Vicomtesse Hericart de Thury: varietate veche (1849). recolta din 15 iunie până în 15 iulie. Valeta: originar din Ţările de Jos. conic. parfum de căpşună de pădure. Senga Sangana: fruct mare. răsadul eset viguros. Cirano: fruct uşor alungit. introdusă pe piaţă în 1929. recoltă de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. Surprise des halles: varietate creată în 1925 de Guyot. poate rezista la secetă.

Varietate de căpşuni pentru care nu s-a găsit încă producătorul: Empereur de Maroc Fertilite: era cultivat în împrejurimile Parisului şi în Bretania. productiv. Puteţi adăuga şi câteva picături de lămâie. Hercule: creat în 1946. Marastil: foarte parfumat. puţin sensibil la boli. produs din iunie până la îngheţuri. Ydun: origine daneză Înmulţire: Căpşunii emit stoloni (un fel de tulpină orizontală) pe care cresc mici răsaduri de căpşuni. . Reine de Carpentras Reine des precoces Reine de tardive Saint Claude Sharpless Sieger Souvenir de Charles Machiroux: căpşună mare Supermontrueuse hative: căpşună precoce. foarte dulce. La Brillante Ladette: precoce Louis Gautier: căpşună albă. Surprise du Vaucluse Tardive de Leopold Triomphe de Thiange Ville de Caen: căpşună mare. parfumat cu un gust de căpşună de pădure la maturitate. este suficient să le răsădeşti. Cum se degustează o căpşună: Pentru a nu pierde parfumul căpşunei. pulpa sa este foarte fină. emit rădăcini. acesta consolidează gustul şi sterilizează fructul. evitaţi să le stropiţi cu jet de apă care le-ar înlătura gustul. Noble Precoce Musquee: gust şi miros musc. precoce. Penelopa Rabunda: căpşună mare (12-15g). producţie din mai până la îngheţuri. precoce. puţin sensibil la paraziţi. atunci când sunt în contact cu solul. fruct mare. producţie de la sfârşitul lui iunie până la îngheţuri. Seascape: varietate de origine americană. răsad robust. Ostara: fruct de talie medie (8-10g). nu este sufucient de productiv. parfumat. sensibil la făinare. producşie din iunie până la îngheţuri. Profusion Record Regal: parfumat.Mara des bois: foarte produsctiv. se spală cu tot cu coadă şi apoi se pune într-o sită şi se trece pe sub apă. Vivarosa: căpşună de talie medie. varietate productivă. semsibil la boli. varietatea nu produce stolon. acidă. Madame Poincarre Muscade: nu este atât de productiv. răsad viguros. florile sale sunt roze şi parfumate. productiv. precocitate medie. parfum excelent. Sans rivale: căpşună de talie medie acidulată. Rupeţi coada înainte de a mâna căpşuna. Revada: căpşună mare (10-15g). calitate gustativă bună. maturitate precoce Ville de Paris: productivitate slabă. Umigento: căpşună mare dulce. rezistă la boli. Căţărătoare: Mount everest: căpşun căţărător (până la 1. productivă. parfumat. Reine des Vallees: căpşună de pădure care produce fructe mici cu mult parfum. General de Gaulle: introdus pe piaţă în 1947. era cultivat în împrejurimile Brest. dulce.5m) putând fi palisat.

acidulată. foarte dulce. productiv. foarte bună. dulce. miezul nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. parfumat. dulce. floare sensibilă la îngheţ. pieliţă groasă. dulce şi parfumată. Nectarină: epidermă netedă. Snowqueen Violet: fruct de talie medie. miezul se lipeşte de sâmbure. înflorire târzie dar sensibil la îngheţuri în timpul înfloririi. Rose de septembre: pieliţă violacee. pulpă albă. Belle imperiale: fruct mare spre foarte mare. puţin sensibil la beşicare. Chambal Chapuis: fruct foarte bun. foarte parfumat. Belle imperatrice: fruct foarte bun. zemoasă. maturitate la începutul lui septembrie. maturitate la mijlocul lui august. Amsden: arbore viguros. arbore productiv. rezistent la beşicare. pulpa sa este dulce. pulpă puţin zemoasă. arbore viguros şi fertil. Bon ouvrier: maturitate septembrie – octombrie. maturitate în iulie. rezistent la beşicare şi la molinia. tardiv. calitate gustativă bună. rezistent la friguri. Olympio Silver Lode: fruct mare . Fantasia: maturitate spre 15 septembrie. producţie regulară. sensibil la beşicare. Baltet: maturitate septembrie – octombrie. Cu pulpa galbenă Caisul: calibru mediu. maturitate la sfârşitul lui septembrie. maturitate la mijlocul lui septembrie. maturitate după mijlocul lui iulie. maturitate la începutul lui august. maturitate la sfârşitul lui iulie – începutul lui august. Dina Felligni: fruct mediu. Flaming gold: foarte bun. foarte bun. Independance Nectared 4 Nectared 6: foarte dulce. se teme de terenurile şi climaturile umede care provoacă căderea prematură a fructelor. maturitate la mijlocul lui septembrie. sensibil la monilia. maturitate la mijlocul lui august. Lista piersicilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Nectarine şi Brugnons Cu pulpa albă Cerise: varietate veche (1600). pielea păroasă de culoare roşu închis. maturitate la sfârşitul lui august. rezistent la boli. destul de rezistent la beşicare. roz sub piele. bună. Pavie: epidermă păroasă. pielea are culoarea roşu închis. maturitate la mijlocul sezonului. maturitate august – septembrie. albă şi zemoasă. este un fruct cu o calitate bună. Benoni: fruct bun. acidulată. foarte parfumat. Piesici şi Pavies Cu pulpa albă Alberge: varietate veche. Belle des croix rouges: fruct mare. Brugnon: epidermă netedă. maturitate la începutul lui septembrie. rezistent la beşicare. foarte parfumat. Precoce de Croncels: maturitate după mijlocul lui iulie. Gros violet: maturitate august septembrie. fruct mare. maturitate la mijlocul lui august. parfumată şi zemoasă. Early Sungrand Fairlane: maturitate spre sfârşitul lui septembrie. Carman: viguros. Nectarose: fruct de talie medie cu pielea de culoare roşie şi galbenă. foarte zemos. miezul se lipeşte de sâmbure. pulpa nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate se eşalonează pe o perioadă destul de scurtă de la sfârşitul lui iunie până la începutul lui iulie. foarte dulce. rustic. strălucitoare. . rustică.Piersicul (Prunus persica) Piersica: epiderma păroasă. pieliţa sa este de culoare galbenă pală şi roşie spre violet la soare. fruct alungit. Arbore productiv. pulpă alb verzuie. Morton: foarte bun. floare sensibilă la îngheţ. pulpa sa este roză lângă sâmbure. Gold mine: bun. maturitate la mijlocul lui august. are o culoare roşie strălucitoare. pulpă galbenă portocalie. Belle Bausse: pulpă foarte zemoasă şi fină. rezistent la beşicare. fructificarerapidă. Blanche teton: arbore productiv. cu pielea galbenă deschis şi pulpa de culoare alb gălbui.

productivitate bună. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate la mijlocul lui iulie. foarte dulce. uşor acidă. Pitaval: fruct foarte bun. foarte bun. Docteur Aribeau: fruct destul de bun. Incomparable Guilloux: fruct bun. maturitate la sfârşitul lui iulie. Gaillard: fruct foarte bun. maturitate la mijlocul lui august. Peche de Nelly: calitate foarte bună rezistă bine la beşicare. Precoce de Hale: fruct mare roşu. maturitate la începutul lui iunie. Entre de Chanas: fruct mare. puţin rezistent la beşicare. se poate conserva bine. destul de sensibil la beşicare. de talie medie. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. maturitate la începutul lui iulie. productivitate bună. maturitate la mijlocul lui septembrie. bine colorat. dulce. maturitate la mijlocul lui iulie. Dugelay: fruct bun. foarte bun. parfumată. rezistent şi fertil. Madeleine blanche: fruct foarte bun. sensibil la beşicare şi la făinare. fruct bun. fără aciditate. Pavie porcelaine teton: frunze cere seamană cu frunzele de migdal. Veraud: arbore viguros. maturitate la 22 de zile după May Flower. arbore viguros. puţin rezistent la beşicare. rustic. parfumată. Colombine: fruct rotund. puţin rezistent la beşicare. Madame Girerd: fruct mare. foarte zemoasă. Madame Guilloux: fruct foarte bun. rezistent la beşicare. rezistent la beşicare. fruct foarte bun. de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. puţin rezistent la beşicare. savoare dulce. pulpă de culoarea porţelanului. Michelini Noire blanche Pavie de Touraine: fruct mare. maturitate la sfârşitul lui august. sensibil la beşicare. fină. sâmbure gros. Tardive du Mont d’Or Tetons de Venus: fruct foarte mare. fruct destul de bun. maturitate în primele 15 zile din august. roză în jurul sâmburelui. maturitate la mijlocul lui august. maturitate la începutul lui iulie.Charles Ingouf: fruct mare. maturitate la mijlocul lui iulie. rezistent la beşicare. pulpa alb verzui. Grosse Mignonne: fruct foarte bun. maturitate la sfârşitul lui iulie. Guilloux elegante: fruct excelent. productiv şi rustic. Henri Moulin: fruct mare. foarte bun. zemoasă. rustic. maturitate de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. zemoasă. arbore viguros. pulpă albă. sâmbure liber. maturitate la sfârşitul lui iunie. Veloute de Champagne: maturitate în iunie – iulie. sensibil la beşicare. maturitate după mijlocul lui august. pieliţa roşu închis cu reflecte violacee. May Flower: rezistent la beşicare. rezistă la monilia. Tardive de Septembre: fruct mare. rezistent la beşicare. Geradix: fruct mare parfumat. maturitate la începutul lui septembrie. maturitate la sfârşitul lui august. Robin: foarte bun. dulce. maturitate la mijlocul lui septembrie. Madeleine rouge: fruct destul de bun. Ribet: arbore viguros. Merveille des marches: să se vadă Entre de Chanas. fruct foarte bun. puţin sensibil la îngheţurile târzii. roşie în jurul sâmburelui. rezistent la beşicare şi la alte boli. fruct mare roşu. maturitate la sfârşitul lui septembrie. foarte dulce. zemoasă. foarte dulce. pulpa se lipeşte de sâmbure. Red Robin Redwing: fără aciditate. savoare dulce. foarte rezistent la beşicare. Henri Adenot: arbore viguros. nu se lipeşte de sâmbure. pielea albă. fosrte fertil. maturitate la mijlocul lui iunie. rezistent la beşicare. maturitate la începutul lui septembrie. maturitate la mijlocul lui august. maturitate în august. acidulată. floare rustică. maturitate la începutul lui septembrie. maturitate de la începutul până la mijlocul lui august. maturitate după mijlocul lui august. pulpă albă. Galande: fruct destul de mare. piele galbenă spălată cu roz carmin. cu sămânţă fină. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate de la mijlocul lui iulie până la începutul lui august. Tournier: fruct foarte bun. . rezistent la beşicare. fruct bun. Reine des vergers: fructul poate deveni mare. maturitate la sfârşitul lui septembrie. maturitate în primele 15 zile din august. pulpă fină. Cu pulpă galbenă Arp beauty: pulpă moale. sensibil la făinarea coryneum. Charles roux: arbore viguros. pulpă albă verzuie. o foarte bună rezistenţă la monilia. Rouge de Coursons Rouge julien: fruct destul de bun rezistent la beşicare. fertil şi rustic. varietate foarte veche. foarte rezistent la beşicare. Royale de Barzac Senateur Cazeneuve Springtine Surpasse Amsden: să se vadă Entre de Chanas. foarte precoce.

Sanguine Saint-Laurent: pulpă roşie cu vine. H. floarea rezistă la îngheţ. sensibil la beşicare. Sanguine de Touraine: fruct mare. maturitate la mijlocul lui august. Roussane royale: identic cu cel dinainte dar mai dulce şi mai puţin sensibil la beşicare. maturitate la mijlocul lui septembrie. maturitate la sfârşitul lui iulie. sensibil la beşicare. maturitate la începutul lui octombrie. Early Elberta: destul de bun. Sanguine tardive: fruct mare. Sunhaven Velvet: rezistă la beşicare. se utilizează pentru torturi şi conserve. pe un fond galben. Semis de Roussanne Springcrest Sancrest: fruct mare cu pieliţă galbenă. pulpă roşie. gust de miere. păroasă. fruct mare. flori rezistente la îngheţ. bună. rustic. piele roşie. savoare bună. seminţa semiliberă. Merill Franciscan Plate chine jalousia Redcal Redhaven: fruct bun. moale. maturitate la sfârşitul lui septembrie. maturitate la sfârşitul lui august. puţin productiv. Hale: fruct foarte mare (câteodată 500g. maturitate la începutul lui septembrie. Fayette Flavorcrest: foarte bun. Sanguine de Juillet Sanguine de Manos Sanguine de Mauves Sanguine de Savoie: fruct cu pieliţă roşie închisă. bun pentru pus la borcan. fructificare precoce şi abundentă. Piersici pitici Amber Crimson Diamond Piesici de vigne Cu pulpa albă Piesic de vigne de august Piesic de vigne alb Piesic de vigne jouve Piesic de vigne Pradines Cu pulpă roşie Ider Sanguine de Besseas Sanguine d'été: fruct mare rustic. zemoasă. Redtop Roussane de Monein: fruct galben pătat cu roşu. foarte bun. foarte bun. pulpă dulce.). Sanguine Vineuse . Jaune miel: arbore viguros. fertil. parfumat şi dulce. acidulată. parfumată. sensibil la beşicare. maturitate în iulie. maturitate la începutul lui septembrie. maturitate de la mijlocul până la sfârşitul lui august. maturitate la sfârşitul lui iulie. foarte dulce. maturitate la mijlocul lui septembrie. maturitate după 15 august. maturitate la mijlocul lui august. sensibil la beşicare.Cardinal: bun. Loring: foarte bun. Sanguine Marcilly Sanguine Peyrins Sanguine précoce: fruct foarte zemos. rustic. pulpă densă. roşie. zemos. maturitate după 15 august. Harken: foarte bun. maturitate la începutul lui august. Mas Grans Maxime: fruct mare galben. sensibil la beşicare. pulpă densă. J. Diamond princess Dixired: fruct mare. maturitate după mijlocul lui august. să se consume crud. maturitate după 15 august. maturitate la începutul lui august. se decolorează în jurul sâmburelui. Rubidoux: foarte bun. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. maturitate la mijlocul lui septembrie. maturitate după 15 iulie. pieliţă puţin păroasă. Early Redhaven Fairhaven: foarte bun. productivitate foarte bună.

Royalty: varietate de origine americană. Schoenemann: fruct roşu închis. tulpină subţire. Sweet cap: piersică mare albă. Willamette: origine americană. viguros. ascuţit. productiv. parfumată. Puyallup: fruct parfumat. Mésembrine: nectarină cu pulpă galbenă. fruct dulce. precoce. fruct mare violet purpuriu. adaptat la altitudine. pentru solurile calcaroase. Malling augusta: fruct roşu deschis. tulpini destul de drepte. maturitate precoce. rezistă la secetă. viguros. parfumat. Eliva: originar din Elveţia. Tulameen: originar din Canada. gust diferit. produs de la mijlocu lui iunie până la mijlocul lui iulie. Să li se schimbe locul la 7 ani. producţie din iunie pânâ în prima săptămână din iulie. Ordigan: piesică galbenă. fruct mare. Rouge de Sauron: varietate veche. zemos. viguros. viguros. maturitate după mijlocul lui august. precoce. producţie grupată în timp. maturitate la mijlocul lui august. productivă. Glen Prosen Gradina: fruct conic. cules uşor. Autumn Bliss: calitate gustativă bună. savoare bună. Malling Leo: fruct conic. rezistă la amestec. Neurcătoare Capitou: foarte rustic. Flavi: calitate gustativă foarte bună. precoce. viguros şi productiv. foarte parfumat. Malling promose: fruct mare.foarte parfumat. Oriola: nectarină galbenă. produs de la mijlocul lui iunie până la sfârşitul lui iulie. productivitate slabă. Llyod George: roşu. pentru regiunile mediteraneene. se foloseşte crud sau transformat. fruct de culoare zmeurie închisă. fruct foarte mare. Baron de Wavre: fruct mare. recolta grupată din iunie până în prima săptămână din iulie. productiv. Ornella: piesică galbenă. Faro: viguros. viguros. fără spin. Sucre de Metz: varietate veche. gust acidulat.Piersică plată sau pentoo aceste varietăţi sunt toate autofertile Saturne: piesică albă cu o calitate gustativă bună. originar din Iugoslavia. maturitate la mijlocul sezonului. Glen glova: varietate veche. rezistent la boli. Malling exploit: fruct foarte mare. Glen lion: fără spini. Eva 2: pentru regiunile muntoase. parfumat. fruct roz. zemoasă. . productiv. recolta din 15 august până la mijlocul lui octombrie. Violette: precoce. una din cele mai precoce. productivă. Zmeurul În general sunt puţin exigente asupra calităţii solului. Rose de cote d’or: fruct mic. se poate cultiva în regiunea mediteraneană. maturitate după 15 iulie. recoltă iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. maturitate la începutul lui august. Oriane: piersică galbenă. precoce. Meeker: fruct de talie medie. viguros. parfumat de culoare galben auriu. se adaptează la terenurile uscate. tardiv. fruct puţin moale. tulpini puţin fragile care pot să se rupă dacă sunt expuse la vânt puternic. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. productiv. maturitate precoce. uşor de cultivat. Glen Ample: originar din Scoţia. produs din iunie pânăla mijlocul lui iulie. foarte parfumat. Urcătoare: Augustred: fruct fragil şi aromatic. parfumat. precoce. recoltă tardvivă de la mijlocul lui septembrie până la îngheţuri. recoltă timp de o lună. maturitate la sfârşitul lui iulie. foarte parfumat. calitate gustativă bună. rustic. zemos. precoce. roşu purpuriu. rezistent la transport. roşu. fruct de talie medie. producţia durează 2 săptămâni. maturitate la mijlocul sezonului. maturitatea la mijlocul sezonului. Radboud: fruct alungit. maturitate la mijlocul sezonului. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. roşu închis. fruct puţin colorat. produs de la sfârşitul lui iunie începutul lui august. teren uscat. Wawi: rustic. maturitate la sfârşitul primei săptămâni din august. Bois blanc: rustic. maturitate la mijlocul sezonului. Galante: fruct mare parfumat. pieliţă de culoare închisă. Frida: viguros şi puţin înţepător. foarte productiv. maturitate în primele 15 zile din iulie. Meco: producţia durează mai mult de o lună. Haida: pentru soluri uşoare şi reci.

de vârsta arborilor. Apar în general din al doilea an prin prezenţa bubelor mici proeminente care la mijlocul anului şi anilor următori. rezistent la boli. viguros şi productiv. Zmeure galbene Fallgod: fruct galben palid. În cele mai multe cazuri fructele sunt mici. urcătoare şi tardivă. Prin electroforeza pe gelul de policrilamidă. Înflorirea rămâne abundentă dar florile sunt de proastă calitate ceea ce duce la căderea fructelor. Aceşti arbori pot vegeta mulţi ani (pear slow decline). Incidenţa economică: În absenţa simptomelor. Purple Royalty: fruct zemos. rustic. puţin moale. Summo: fruct foarte mare. Se exprimă doar după indexaj pe indicator. înmugurirea acestor arbori este lentă. dar foarte puţine livezi comerciale sunt atinse. În alte cazuri arborii slăbesc dintr-o dată în luna lui august fără semne înainte. gust bogat. de lupta împotriva psylles. tardiv. Observând punctul de unire dintre altoi şi varietate se observă o zonă necrozată ( linie brună). bun pentru patiserii. Arborii se deteriorează după al 8-lea an. dar care poate contamina şi Cydonia. recolta iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. cu gust foarte bun. Pear decline (slăbirea părului) Sinonime: Pear slow decline. Pear blister canker viroid (ulceraţia buboasă a părului) Sinonime: Pear bark measle. fără spini. precoce. târziu. se despică formând ulceraţii longitudinale sau rotunjite. Confuzie posibilă: . parfumat. productiv. viguros. vigoarea părului poate fi redusă de la 15 la 50% şi producţia de la 20 la 40%. Ruby September: fruct mare. zemos. viguros. Simptome În general simptomele nu se manifestă la varietăţile cultivate contaminate. urcător. roşu. parfumat. Primăvara următoare. maturitate tardivă de la mijlocul lui iulie. foarte rustică. Zeva: fruct mare roşu închis parfumat. Numeroase varietăţi vechi sunt contaminate. Mod de depistare: Prin indexaj la Pyrus A20. Golden west: fruct mare pentru patiserie. Moria Această boală provocată de o fitoplasmă afectează Pyrus şi mai uşor Cydonia. Simptome: Se prezintă sub mai multe forme şi depind de sensibilitatea altoiului. dar ferm. Joan squire: fruct mare. Chaenomeles şi Pyronia. tardiv. Prima manifestare a bolii este o înroşire precoce a frunzelor în luna lui august însoţită sau nu de o cădere prematură a frunzelor. Polana: tulpini drepte. recoltă da la mijlocul lui august sfârşitul lui octombrie. Surprise d’automne: varietate veche. Pear quick decline. Jewel: fruct gustos. Cumberland: fruct mare savuros.Heritage: rustic. pear rough bark Boală care afectează Pyrus. Sorbus. de practicile culturale. producţie importantă. Este posibil să infecteze artificial anumiţi Malus. uşor de cultivat. Creşterea este redusă. Lemnul ia o culoare portocalie. de sensibilitatea varietală. recolta de la mijlocul lui august până în septembrie. Summit: fruct rotund. tare şi parfumat. creşte rapid. parfumat şi dulce. Golden queen: fruct galben de la mediu la mare. fruct ferm. Lord Lambourne: galben. Confuzia posibilă: Rapănul provoacă pe lemn simptome foarte asemănătoare cu cele ale blister canker. necesită puţin palisaj. Zmeure negre (disponibile doar în Canada) Allen: gust dulce.

Pear vein yellow virus ( îngălbenirea nervurilor părului) Sinonime: Pear red mottle. în absenţa Gravelle. Cireşele roşii ale cafelei emit semnale chimice sau mirosuri care atrag devastatorul: scolyte. Mod de depistare: Prin indexajul asociaţiilor de varietate-altoi sensibile. .. plasată în culturi. Adulţii sunt atraşi de mirosul emis de rănile făcute în palmieri. Atracticidul: o capcană fulgerătoare Feromonul este în acest caz amestecat cu un insecticid. Prin teste cu imunoflorescenţă de tipul DAPI care cere observarea a numeroase eşantioane. Pear stony pit sau gravelle Agentul în cauză nu este identificat. Poate afecta doar câteva fructe din arbore. La început doar nervurile mici terţiare se decolorează apoi cele secundare şi principale. totuşi depresiile sunt mai plate şi nodulii pietroşi sunt localizaţi imediat pe epidermă. masculi şi femei. Prinderea în masă: o capcană mortală Prin mijlocul indirect a unui atractiv prin sinteză. mirosul sintetic. Insecte devastatoare prinse în capcane . Această capcană. o colorare roşie înlocuieşte decolorarea (pear red mottle). Astfel. Mod de depistare: Prin indexajul indicatorilor. La sfârşitul lui august. Quince souty ring spot.o capcană pentru a evalua infestarea Feromonul natural secretat de femelă este copiat prin sinteză. Cercetătorii copiază acest miros prin sinteză pentru a captura un maxim de devastatori din primul val colonizator. Simptoma apare pe fructele tinere prin depresii care vor evolua de-a lungul creşterii fructului. el va atrage masculii care vor fi şi ei capturaţi. în acest caz sunt foarte apropiate de Apple stem pitting virus. Producţia perelor este redusă. Tăind fructele se observă în pulpă grămezi pietroase înconjurate cu o zonă spongioasă amară. şoricei de pământ. mai competitiv decăt cel al cerises este difuzat în capcanele culturilor arborilor de cafea. pagube ale rozătoarelor. Arborii slăbiţi sunt neproductivi şi rămân foarte plăpânzi. Se manifestă încă din pepinieră pe frunzele adulte a numeroaselor varietăţi. vigoarea mărului nu este afectată decât de la 0 la 10%. Pe frunzele de gutui se formează o pigmentare neagră de-a lungul decoloraţiilor ( Quince sooty ring spot). în acest caz nodulii sunt spongioşi. Această boală este foarte răspândită la păr şi incidenţa sa este foarte împortantă. adică spre lun lui iunie.. Anumite varietăţi virulente produc simptome la fructe cunoscut sub denumirea de Gravelle. incompatibilitatea între varietate şi altoi... mai puţin de 20%. Confuzie posibilă: Simptoma frucului poate fi confundată cu atacurile punaises. această metodă este în plină dezvoltare. Masculii emit un feromon care atrage semenii. Acest feromon acţionează într-o sinergie foarte puternică cu mirosul emis de palmierii răniţi. Simptome: Sunt în general localizate pe frunze. Astăzi. Incidenţă economică: Devine foarte împortantă în anumite zone de producţie datorită mortalităţii arborilor din al 3-lea an.Simptomele sunt aproape de cele provocate de numeroase accidente susceptibile de a împiedica alimentaţia arborilor: asfixiere rădăcinară. obiectivul este de a captura şi de a distruge un număr mare de insecte devastatoare culturilor. de la 30 la peste 50%. Avetizarea agricolă: . Incidenţa economică: Această boală reduce vigoarea varietăţilor de păr de la 10 la 15 %. Această metodă este specifică şi respectă mediul înconjurător. Prinderea zilnică dă o estimare a prezenţei populaţiei care permite tratarea chimică la momentul potrivit. Anumite varietăţi pot contamina merii. Plasat într-o capcană. Procentul de transmitere este foarte slab. Se poate face confuzia cu o carenţă în bor sau calciu. Cea a merilor de la 10 la 30%. Atractivi care asociază feromonul şi mirosul palmierilor răniţi sunt sintetizaţi de INRA şi sunt folosiţi astăzi pentru prinderea în masă a charancons. Această simptomă este foarte importantă atunci când primăvara este frig. Simptomele debutează cu o decolorare a nervurilor mai mult sau mai puţin intensă. atrage masculii şi îi fulgeră de îndată ce aceştia intră în contact.

Plantele de acoperire a solului Este vorba de a cultiva prin înlocuirea plantelor de acoperire obişnuite de graminee prin culturi sau vivace cum sunt sarrasin.timp de înforire: trebuie evitate plantele care înfloresc devreme deorece ele pot devia atenţia polenizatorilor florilor de meri.repeta seminţele de plante anuale astfel încât să fie tot timpul înflorite.alege specii a căror înflorire se etalează pe o perioadă lungă. Această apropiere permite atragerea insectelor benefice acolo unde trebuie conservând asrfel plantele de acoperire a solului stabilite deja. 20 g/l înainte de înmugurire la sfârşitul iernii. Se preferă plantele a căror înflorire se etalează pe o lungă perioadă sau o serie de plante a căror timpi de înflorire se succed. O bună cunoaştere a ciclului de viaţă a devastatorilor şi a unei depistări atente sunt în acest caz atuuri importante. Mămăruţele se hrănesc cu polenul mai multor specii vegetale cum ar fi păpădia. Regăsim în această categorie ombeliferele şi compozite. Gestiunea plantelor Pentru a avea flori cel mai mult posibil în sezon se poate: . Criterii de alegere a plantelor care se utilizează O mare de diversitate de plante sălbatice sau cultivate pot fi utilizate pentru încurajarea paraziţilor şi prădătorilor. Trebuie alese după anumite criterii: . Avantajul este că insectele benefice vor fi răspândite uniform în livadă ceea ce permite un control uniform. phacelie. un fel de „centrală de insecte” în centrul livezii. Tipuri de amenajări Sunt trei moduri principale de a amenaja livada pentru a furniza flori auxiliarilor. Polenul este şi el o sursă de hrană pentru sirfe şi acarienii prădători. . muştarul sau leguminoase precum trifoiul ladino. Florile ca şi sursă de hrană Florile sunt esenţiale ca şi surse de hrană pentru numeroşi prădători şi paraziţi care atacă devastatorii livezilor. Inconvenientul este munca şi costurile implicate în stabilirea acestor plante de acoperire a solului şi întreţinerea lor. în concentraţie de 6.implanta specii diferite a căror înfloriri se vor succede. . Astfel în cazul plantelor de acoperire a solului diversificate de leguminoase şi alte plante. Trebuie de asemenea să le asigurăm surse de hrană altele decât prăzile lor fie pentru că ele le solicită la un moment dat sau pentru a putea supravieţui în perioadele în care populaţiile de devastatori sunt puţine. Aceste zone pot fi stabilite în locul unui arbore mort recent. Plante însoţitoare şi acoperiri ale solului florale Controlul biologic a devastatorilor poate implica un număr mare de organisme vii cum sunt păsările insectivore. în lungul drumurilor de fermă. Larvele anumitor specii de chrysope se hrănesc cu nectarul scaetului vulgar.Boala Boala cea mai curentă a piersicului este beşicarea. Prădătorii generali pot fi atraşi indirect de către cuvertura de flori datorită abundenţei de prăzi alternative pe care pot să le găsească. microorganismele şi insectele benefice. Pentru a încuraja insectele şi acarienii benefici care sunt prădătorii sau paraziţii devastatorilor din livadă. poate fi interesantă cosirea în perioadele critice pentru încurajarea prădătorilor generali să atace prăzile din arbori şi nu prăzile prezente în plantele de acoperire. trebuie mai întâi să le permitem să-şi facă cuiburi în timpul sezonului sau înafara sezonului. Zona florală Este vorba de a stabili zone protejate unde se va cultiva o diversitate de plante cu flori atrăgătoare. afidele şi tetranidele. . Mai multe studii au demonstrat că pentru un număr mare de auxiliari.5 g/l la căderea frunzelor. Planta însoţitoare Este vorba de a cultiva fie sub arbore fie la nivelul periferiei ramurilor plante cel mai adesea perene sau bianuale. Cosirea plantelor poate fi mai mult dcât un mod de a administra înflorirea. Mai multe viespi parazitare se hrănesc cu nectarul morcovului sălbatic. Pentru a o evita faceţi două tratamente preventive cu Bouillie bordelaise. Nu trataţi niciodată frunzele cu Bouillie bordelaise pentru aceasta utilizaţi un produs anti-beşicare. aproape de apărătorile de vânt sau de clădiri. la periferia unei livezi. . Principala limită a zonei florale este că anumite insecte benefice care nu au o rază de acţiune foarte mare nu vor vizita părţile livezii îndepărtate de zonele florale. Devastatorii cei mai susceptibili de a fi controlaţi încurajând auxiliarii sunt fluturii de noapte. Se poate de asemenea crea o zonă mai mare fără arbori. nectarul şi polenul florilor constituie surse de hrană necesare. Avantajul său este că gestiunea plantelor atrăgătoare este mult simplificată deoarece ele sunt restrânse la unul sau câteva locuri în livadă.cosi plantele înainte ca ele să formeze fructul astfel încât să înflorească din nou.

Una dintre problemele majore asociate utilizării plantelor leguminoase de acoperire a solului este încurajarea populaţiilor de punaises ternes şi alte punaises care pot provoca defornarea fructelor atunci când se hrănesc pe flori primăvara. Atrage în mod particular sirfidele prădătoare ai afidelor la fel şi carabele. Crucifere Leius (1960) consideră muştarul sălbatic ca şi una din sursele preferate de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor. Ea mai atrage şi specii de muşte benefice. Trifoiul poate şi el atrage cerese buffle. vergerettes şi verge-de aur care înfloresc toamna sunt surse de hrană pentru ichneumonide. Florile compozitelor servesc ca sursă de glucide pentru larvele de chrysope. un parazit important al carpocapsei. Asclepia şi rochiţa-rândunicii (Convolvulus arvensis) sunt surse de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor. este cazul ombeliferelor. S-a arătat de asemenea că phacelia poate creşte abundenţa Aphelinus mali care controlează afida mărului şi ameliorează eficacitatea tricogramelor. Aceasta este adevărată pentru sulfina galbenă. Poligonacee (sarrasin) Sarasinul atrage sirfidele care au tendinţa să fie în activitate primăvara.capacitatea de atracţie a auxiliarilor: grandoarea. Ea infloreşte aproximativ 30 de zile şi efectele sale se resimt la 10-15 m distanţă. În ciuda eficacităţii sale. forma. .facilitatea de gestiune şi rezistenţă: plantele alese trebuie să poată îndura traficul din livadă şi nu trebuie să crească greutatea muncii.capacitatea de atracţie a devastatorilor: plantele alese nu trebuie să încurajeze populaţiile de devastatori. trifoiul roşu şi lucernă. Va fi uşor să se cosească florile înainte ca ele să producă seminţe. Tabel: Specii vegetale a căror flori favorizează auxiliarii Denumirea Denumirea latină Utilizare Înflorire . Margaretele albe (Chrysanthemum leucanthemum) şi galbene (Rudbeckia hirta) la fel ca şi coada-şoricelului (Achillea millefolium) sunt favorabile auxiliarilor.. Alte plante Molena (Verbascum thapsus) atrage punaise molenei. un prădător care atacă tetranidele şi afidele. O cruciferă ornamentală. acest prădător poate ataca merii. Compozite Asters. O putem planta în interiorul sau în jurul livezii. s-a dovedit planta cea mai promiţătoare în experienţele lui Chaney (1992) în California. care atacă larvele carpocapsei mărului. Singurele insecte devastatoare atrase de sarasin în timpul infloririi sunt punaise terne şi coleoptera. Ombeliferele Plantele din familia ombeliferelor sunt atrăgătoare pentru un număr mare de auxiliari. Agripaume (Leonorus cardiaca) este o plantă iubită de bondari. Masculii acestei specii sunt capricioşi deoarece nu-i găsim decât pe florile de ombelifere în raport cu femelele care vizitează florile plantelor altor familii precum leguminoasele sau cariofilaceele. rădăcinile vor produce flori în acelaşi an. atrage un număr mare de diverse specii de mămăruţe. culoarea şi producerea nectarului a inflorescenţelor sunt factori care influenţează atragerea auxiliarilor. Într-un alt studiu asupra viespii parazitare Itoplectis conquisitor. Labiacee Menta (Mentha spicata) poate atrage mai mulţi auxiliari deşi că ea poate deveni o cuvertură invadatoare. putând să atragă mai mult de 200 insecte benefice. Plantele recomandate fac parte mai ales din ombelifere şi compozite deşi că reprezentanţi din alte familii prezintă de asemenea un potenţial interesant. Phacelia suportă trecerea tractorului chir şi în timpul înfloririi. Molena iubeşte toate tipurile de sol. şi de polenizatori eficace chiar şi pe timp de vânt puternic. . Phacelia Phacelia este o plantă foarte atrăgătoare pentru un număr mare de insecte benefice. Leius (1962) a observat că insecta prefera păstârnacul sălbatic ca şi sursă de nectar. Morcovul sălbatic este pe locul doi. Tanacita (Tanacetum vulgare) deşi este o plantă invadatoare. Specii vegetale pentru utilizare Tabelul de la sfârşitul acestui document prezintă diferite specii vegetale care pot fi utilizate pentru atragerea insectelor auxiliare. În cazul plantelor bianuale. rapid şi puţin costisitor de a stabilii ombeliferele într-o livadă este de a procura morcovi şi păstârnaci şi de a planta câţiva în sol la nivelul periferiei ramurilor. Leguminoasele Leguminoasele pot atrage mai mulţi auxiliari datorită perioadei lor de înflorire foarte lungă . Un mod simplu. alysse (Lobularia maritima sau Alyssum maritimum). Mai multe specii de vespi parazitare au părţi bucale scurte şi nu pot decât să atingă glandele nectarifere bine expuse. Antemisul (Anthemis tinctoria) s-a dovedit favorabil viespilor şi muştelor parazitare în timp ce cosmos (Cosmos bipinnatus) s-au arătat atrăgătoare pentru prădători în general şi în particular pentru păianjeni.

cs Zf. pc Zf.eliberarea târzie de N . pc Zf. cs Zf Zf.diminuarea vegeraţiei .instalarea rozătoarelor şi păianjenilor galbeni . cs Cs. pc Zf. zf Cs. cs Zf. solul gol lucrat sau nelucrat nu se mai practică.probleme cu anumite buruieni . Layia platyglossa Agrostemma githago Silene spp. Tehnici de întreţinere a solului în arboricultura fructiferă Interlinia Îngazonarea permanentă a interliniei este regulă. cs Zf. Avantaje: .concurenţa hidrică şi în elemente nutritive. Helinathus tuberosus Aster ptarmicoides Solidago spp. Achillea spp. cs Zf Zf.îmbogăţirea solului cu materie organică . pc Zf.văratic văratic primăvăratic . Trifolium repens Lupinus perennes Brassica kaber Lobularia maritima Fagopyron esculentum Phacelia tanacetifolium Mentha spicata Nemophilia sp. Lychnis spp.diminuarea randamentului . pc Zf. cs Zf.tomnal văratic Rudbeckia hirta Chrysanthemum leucanthemum Coreopsis spp. pc Cs Cs Zf. pc Zf. cs = plante de acoperire a solului. pc Zf.penetrarea apei şi îngrăşămintelor .Ombelifere Panais Morcov cultivat Morcov sălbatic Mărar Aneth Coriandru Angelică Anason Carvi Cairefulon Composite Margareta balbenă Margareta albă Floarea soarelui Floarea soarelui tuberoasă Aster faux-ptarmica Verge –de aur Coada şoricelului Carofilacee Tăciunele grâului Silena Licnis Ceraistes Leguminoase Trifoiul ladino Lupin Crucifere Muştarul sălbatic Alysse maritimă Alte plante Sarasin Phacelia Menta Nemofila Pastinaca sativa Daucus carota Daucus carota Foeniculum vulgare Anethum graveolens Coriandrum sativum Angelica archangelica Erzngium campestre Carum carvi Zf.o mai bună conservare a fructelor Inconveniente . pc văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic .diminuarea căderii fructelor .acţiunea împotriva anumitor buruieni .diminuarea levigării . pc Zf.protecţia eficace împotriva eroziunii . cs Zf. pc Zf.ameliorarea structurii solului . cs. Cerastium spp.creşterea riscurilor la îngheţul de primăvară (evapotranspiraţie puternică) . zf Zf.văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic Zf = zonă florală. pc = plantă însoţitoare. cs Zf.tomnal văratic . pc Zf. pc Zf Zf. pc Zf. văratic primăvăratic .

.eventualitatea unei carenţe determinată în N.Precauţii –incompatibilităţi . .risc de eroziune pe terenul în pantă.control bun a buruienilor prin aplicarea produselor foliare. Precauţii – incompatibilităţi . . .riscul de eroziune pe terenul în pantă. Inconveniente .durată limitată (1-2 ani) pentru paiele de rapiţă.aport mai mult sau mai puţin important în materie organică. .rădăcini superficiale nedeteriorate.să se adapteze îngrăşământul şi stropirile .pentru paiele de rapiţă şi iarbă.să se supravegheze rozătoarele . . Precauţii – incompatibilităţi . . material greu de găsit. . .să se menţină o bandă dezierbată suficient de largă (60-80 cm) Linia de arbori sau arbuşti Solul gol lucrat Avantaje control bun al buruienilor.tasarea solului (asfixiere).să se cosească frecvent .nu există concurenţă hidrică şi nutritivă. .să se aleagă un amestec de seminţe şi mulci cu creştere lentă . atenţie la bolile criptogamice.control bun al buruienilor anuale (3-4 ani).structură bună a solului.pericol de a afecta rădăcinile mai ales în solul superficial.rădăcinile superficiale nu sunt deteriorate. concurenţă hidrică şi nutritivă puţină sau chiar deloc.control posibil al lastarilor cu anumite produse.nu există concurenţă hidrică şi nutritivă.creşterea eventuală a umidităţii.nu este indicat decât pe terenurile puţin profunde şi uşoare.dezierbare câteodată necesară la limita paielor.crestarea solului -> schimbul aer-apă se face greu. să se stropească în perioadele secetoase pentru a evita focul. . aeraţie bună a solului.utilizarea ierbicidelor redusă puternic. control bun al lăstarilor (zmeur). . Acoperirea solului cu deşeuri organice Avantaje . .efect favorabil asupra dezvoltării tinerelor plante în situaţia de secetă.utilizarea prudentă a ierbicidelor în pepinieră şi în primul an de plantaţie.trebuie pusă multă materie organică pentru ca ea să fie eficace (cel puţin 5-20 cm.distrugerea accelerată a materiei organice.riscul formării unei talpe de arătură .costul şi disponibilitatea materialului. Precauţii – incompatibilităţi . . . . .lucrări culturale făcute greu pe terenul moale. Inconveniente . Solul gol nelucrat sau dezierbare chimică Avantaje .cere multe ierbicide. Inconveniente . . . . .risc de eliberare. .).

Aplicare Aplicaţi: . . pruni.este posibil să se pună îngrăşământ pe linie. Conservaţi Pollimax la rece şi în locuri uscate. .punerea şi înlăturarea nu sunt întotdeauna evidente. calibrul.anumite materii sunt permeabile în apă.în volume suficiente de apă.când puţine albine yboară atunci când condiţiile climatice sunt marginale şi reci. atenţie. .creşte randamentul global . în zilele când previziile meteorologice sunt moderate sau între orele 10. activitate greu de controlat sub plastic.eficacitate ierbicidă de 100% (mai puţin în jurul trunchiurilor). . .şi mai ales când o înflorire mai atractivă din mediul înconjurător favorizează retragerea albinelor. Avantaje . Inconveniente .tinerele culturi localizează greu îngrăşământul.să se supravegheze rozătoarele. . . Pollimax se aplică la : peri.creşte numărul de seminţe şi fructe . . Amestecaţi Pollimax doar cu apă. . afini. . .creşte numărul de albine cu miere .când îngheţul diminuează sau ameninţă numărul de flori disponibile pentru polenizare şi volumul potenţial al recoltei. .costul şi durata materialului. căpşuni. .00 şi 16. Precauţii – incompatibilităţi . forma fructelor .creşte numărul de flori vizitate .00 în zilele când vântul adie puţin şi temperaturile sunt peste 130C. Rapănul (Venturia inequalis) . . Paie plastice Avantaje .dezierbarea găurilor de plantare cu mâna să nu se neglijeze.devreme dimineaţa înainte ca albinele să înceapă să zboare. peri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei.ajută la prinderea tinerelor culturi în situaţii de secetă. Pollimax Pollimax atrage albinele pe plantele cu flori. Doza recomandată este de 250 ml Pollimax/ha. Se foloseşte Pollimax pentru a maximaliza activitatea albinelor: .când culturile nu sunt atractive prin natura lor.creşte profitul. meri.1-2 zile după instalarea stupilor. .- - să se suravegheze rozătoarele.între 40% şi înflorire plină în funcţie de culturi: meri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei. cireşi. Pollimax poate fi stocat mai mulţi ani.folosiţi un pulverizator convenţional.rehumectarea iregulată pe linie după udare sau precipitaţii. .nu există concurenţă hidrică şi nutritivă. paiele pot îmbogăţii solul în K2O (aproximativ 100 u/ha la aplicare).dezierbarea chimică pe margini se recomandă.creşte calitatea. pentru a stropi florile şi frunzele. etc. .când un timp cald şi uscat grăbeşte înflorirea.

Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor . Luptă preventivă .aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. orientarea randurilor. Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare. iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn. amplasarea livezii. Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului. iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant. Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie.Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor. Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor. Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie. Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor. fan .

♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara.după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl Biofungicide Giliver (1947) a testat 1915 specii de plante care au efect asupra germinarii conidiilor de Venturia inequalis şi a gasit 440 de specii care au oprit germinatia. Cele mai folosite sunt frunzele de mesteacan si coada calului sub forma de purin sau decoct. Toate speciile din familie Primulaceae au efect fungicid impotruva rapanului. In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj. Tableau 3 . Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl. Zeama sulfocalcica (29 % sulf) Cupru: ♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza. Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral.Plantes sauvages et cultivées du Québec pouvant servir au contrôle de la tavelure Nom français Nom latin Présence ou culture Dilution efficace Durée d'efficacité . -inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf .

♦ Tratamente cu lapte nepasteurizat nediluat care contine acizi cu proprietati antiseptice ♦ Fertilizarea:Jadigh şi Gupta (1986) au constatat ca utilizarea de ingrasaminte cu concentratie ridicata in potasiu au crescut rezistenta pomilor la rapan.Lierre Scrofulaire lancéolée Souci d'eau (populage) Primevère Arroche hastée Ficaire Lupuline Radis sauvage Marguerite Morelle douce-amère Saule cultivé Sariette Oignon Anémone Symphorine blanche Hedera helix Scrophularia nodosa Caltha palustris Prima vulgaris Atriplex patula Ranunculus ficaria (inclusiv radacina) Medicago lupulina partout Raphanus raphanistrum plus fréquent dans les Maritimes Chrysanthemum adventice segetum Solanum dulcamara adventice rare Salix purpurea partout Satureja vulgaris partout Allium cepa partout Anemone nemorosa cultivable? Symphoricarpos alba partout au Québec région de Montréal région de Montréal abondant dans le nord rare mais cultivable rivages du fleuve(golfe) région de Montréal sèche 1/128 1/32 1/16 1/16 1/4 1/2 1/1 1/1 1/1 1/1 1/2 1/2 1/2 1/32 1/1 3 mois 8 mois 2 mois 2 semaines 3 mois 2 mois 2 jours à 2 semaines Efectuarea tratamentelor Se realizeaza un decoct de coada calului sau alta planta cu actiune fungicida si se conserva 14 zile intr-un recipient de lut sau lemn dupa care se amesteca (o parte balega de bovine. Pasta rezultata se utilizeaza prin badijonarea arborilor si a ramurilor ca si tratament peventiv sau se dilueaza pentru efectuarea de tratamente curative generalizate asupra arborilor .şi 10 % solutie fungicida vegetala). Se poate de asemenea utiliza ciboullete in cultura asociata cu plantatia pomicola. Produse organice: ♦Uleiul de soia sau canola care actioneaza ca si antitranspiranti: 1 % ulei la 7-10 zile interval. 3 parti argila. ♦ Tratamente cu uree 2% sau urină diluata pana la ½ asupra frunzelor cazute : se reduce productia de ascospori şi amelioreaza descompunerea frunzelor ♦ fertilizare cu turte de ricin sau purin de urzica asupra frunzelor pentru accelerarea descompunerii frunzelor cazute sau asupra frunzelor in vegetatie in cazul urzicii Lupta biologica: Cel mai cunoscut antagonist al lui Venturia inequalis este Chaetomium globosum. .

fond R R R R J R V J V V R V Nova 3 Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Murray Novamac d10-m10 1 . Tableau 4 . Granger (1988) Lodi Northern Spy Monroe Burgundy Tydeman Wayne Jonamac Paulared Idared Twenty-ounce Golden Delicious Red Delicious Jonathan Milton Wealthy Spartan MODEREMENT RESISTANTE SUSCEPTIBLE Cortland McIntosh Julyred Spygold Niagara Jerseymac Jonagold Stayman Macoun Empire Rome Beauty Mutsu (Crispin) Tableau 5 .Caractéristiques des variétés résistantes à la tavelure Variété Résistance à rouille feu du mildiou bactérien cèdre Redfree Prima Liberty Freedom Priscilla 3 2 4 3 3 4 1 4 3 4 4 1 2 1 4 2 3 4 1 1 3 3 4 4 4 4 4 2 2 4 2 3 4 3 Arbre Date de cueillette Rusticité Productivité Vigueur f08-d09 m09 f09-d10 f09-d10 f09-d10 d10 d10 d10 f09 f09 f08 m09 1 2 1 2 1 2 3 3 3 2 2 1 2 3 2-3 1 2 2 2 3 2 2 2 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 2 R J J R R R V R R V V V Fruit Qualité 2 1 2 2 2 1 Couleur Couleur dom.De asemenea tratamentele cu Athelia bombacina asupra frunzeloc cazutte controleaza in totalitate formarea periteciilor.Résistance des variétés de pomme à la tavelure RESISTANTE Red Free Prima Liberty Freedom Priscilla Nova Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Murray Novamac Priam Richelieu Rouville Trent Sources: Wilcox (1987).

1982. rapport de recherche #2036. Gupta. M.. Proceedings of the Annual Meeting of the Massachusetts Fruit Growers Association Inc. Agriculture Canada. L. Control of apple scab and powdery mildew with plant oils. 1990.D. La prédiction de l'infection primaire des pommiers par Venturia inaequaliset lutte biologique. Biol. 1983. Bennett. et M. Royaume-Uni.] Erwersobstbau. 16(2):123135. Ann. 1989. A.Priam Richelieu Rouville Trent 3 3 1 2 f09 m09 m08 2 3 3 2 3 2 2 2 3 2 1 1 R R R J V V d10-m10 3 3 2 2 R V Bibliographie Auger. 23(10):22-23. Fruit pest and disease control:the organic way. Bosshard. Frère. Groupe de Recherche en Agriculture Biologique. Brown. An overview of the best scab-resistant cultivars from New York. D. Neumann. K. GRAB. Conseil des recherches en pêche et agro-alimentaire du Québec. A. [Alternative cultivation of apples and vegetables.5 ha of bio-dynamically grown orchards at the Closterman operation. J. Presses de l'université de Montréal. Indian Journal of Mycology and Plant Pathology. 1987. 2e édition. U. G.E. 1927. 1991.K. et W. 1988. Lamb.Welder et G. 25(10):246-255. printemps 1982:21-27. Paris. Northover. A model to estimate the maturity of ascospores of Venturia inaequalis. Dominion of Canada Department of Agriculture. Gonnaud. 1968.. International Journal of Tropical Plant Diseases. 1990. Bio-dynamics. Traité d'arboriculture fruitière: principes généraux d'arboriculture et d'hygiène véétale. 1990. Studies in fruit diseases:apple scab. R. 1987. K. D. 1988. Kolbe. 96:75-78. J. 4 . Kennel.. Keipert. 1984. 1982:32-34. Rapport final. MacHardy. et G. 1988.N. Hills. Qasba. 1986. Coventry. Dhar. Field and laboratory studies of the effect of urea on ascopores production of Venturia inaequalis. R. 59 pages. Appl.] Schriftenreibe der Landwirtschaftskammer Rheinland. Science and Culture. E.F. Gilliver. Jagdish. 1947. P. Gadoury. no 142. 5(1):93-97.Gupta. Biol. Appl. Zeitschrift für Planfzenkrankheiten und Planfzenschutz. station de recherche Vineland. Miedtke. G. Résultats de 8 ans d'expérimentation à la ferme expérimentale d'Agriculture Canada à Frelighsburg. Hockey. Henry Doublday Research Association. Siegfried. Flore laurentienne. Y.Overbeck. Athelia bombacinaand Chaetomium globosumas antagonists of the perfect stage of the apple scab (Venturia inaequalis) under field conditions. Essai comparatif de différents traitements contre la tavelure sur pommiers et poiriers. A. nº17.N. OMAF. Protégez vos arbres grâce à la prèle. 364 pages. Ontario Ministry of Agriculture and Food. 1988.M. Concepts and methods in biological control of diseases in apple orchards. 1964. pamphlet n82. 1990. 72 (7):904-910. Pesticides. Pest management section. 34:136-143. Cultivars résistants à la tavelure. J. Maine Organic Farmer and Gardener. 97(1):24-32. Phytopathology. McHardy. 1982. Bulletin OEPP. H. Lower Rhein. Les arbres fruitiers. 1982. Montréal. [Effects of different pruning systems and chemical retardants compared with no pruning on apple trees on yield fruit quality and disease incidence in the long term trial at Höfchen (1959-1982).T. 66:195. 1988. Plant industry branch. Orchard management:New Hampshire 1981... 1(2):1-2. Pre-leaf fall spray of chemeicals and cow urine in suppression of ascospores. Granger. 17(6):1. St-Arnaud. Courrier du livre. 1990. Screening of some plant extractives for antifungal activity against Venturia inaequalis.E. 33(3):74-76. et G. mars/avril 1988: 7-9. Burchill. 925 pages.] Besseres Obst. Ottawa. Influence of host response and climatic factors on the development of conidial stage of apple scab fungus (Venturia inaequalis). Marie-Victorin. W. Investigations on the effect of urea and fungicides in suppressing the ascigerous stage of apple scab pathogen. S. 1983. The effect of plant extracts on the germination of the conidia of Venturia inaequalis.prévenir plutôt que guérir. K. Louis. Northeast LISA Apple Production Newsletter. 1990. Gupta. Humus.K. Ann. non-fungicidal techniques to aid in the management of apple scab. Wesel-Bislich. Denis Culley:organic orchardist. Integrated pest management for apple orchards in Ontario. et W. W.L. New. 62:297-307. 17(4):655-663./déc. 50(6):209. Les Quatre Saisons du jardinage. [1. Hoffmann. 1990. Schüepp et W. nov. in Amélioration des techniques de l'agriculture biologique. G.K.

W. domaine de Gotheron. La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA. Collection Les Quatre Saisons du Jardinage. 1990. 1987. n116. Healthy orchards.60 m. 243 pages. 1982. J. Thorez. Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone. Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet. juillet-août 1982:31-39. Malacocoris. W. Chilocorus. Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus).A. Schmid. Stethorus Oligota. [Preliminary results on control of apple scab by extracts from composted organic materials. Shaffer. Rosenberger. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial.H. Gillespie et B.T. et R.A. Proceedings of the organic and low-spray fruit production conference. 53(2a):359-362. Nabis Chrysopa . Himacerus. biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică. 1994. Pilophorus. D. Tachyporus. 1988.J. ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera .H. Blackburn. Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha). 1985.Coccinellidae . Editions Terre Vivante. Polymer films:a new approach to control apple scab.Staphylinidae Heteroptera . Phytocoris. Apple diseases:their biology and management in NOFA. automne 1975:19-23. Henggeler. Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene. 1987. Adonia. feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica. Prediction of apple scab:reduction of spraying.. Harmonia. Les Quatre Saisons du Jardinage. W. Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica. Phytopathology. Tränkner. Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase. Apple disease management pages 40-45 in USDA.] Mededelingen van de Faculteit Landbouwwetenschappen Rijksuniversiteit Gent.fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator. n 15.J. 1988. Contre les maladies des plantes:le cuivre et le soufre. Wilcox. et S. Scymnus. D.Anthocoridae . Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1.asso.P. 1990.Proctor. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune. Greenhouse studies.Miridae . Management guide for lowinput sustainable apple production. Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica. 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta. Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct. 6(3):7-9. Atractotomus. Rasmussen.Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha. J.E. Campyloma. Natural Organic Farmers Association.Nabidae Genuri Coccinella. 1975. Highlights. United States Department of Agriculture Northeast Low-Input Sustainable Agriculture Apple Production Project 33-49. T. Bio-Dynamics. I. 75:966. White. New York. A. Kirchner-Bierschenk. Staphylinus Orius. Ravageurs et maladies au jardin:les solutions biologiques. et J. Cele 3 notiuni de lupta (biologica. Adalia. Anthocoris Deraeocoris. 1983. MacNeil. O. Propylea. Paris. În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta. Heterotoma.

Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma . Phytoseiulus.Pteromalidae Eulophus .Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor. bacterii. mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene. 1994. . Apanteles .Syrphidae . Phryxe .Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana. . Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus.Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic . -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) . capocapsa (Cydia pomonella). Aceasta specie este polifaga.Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea ltoplectis.Trombidiidae Hemerobius.Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata. Allothrombium Insecte parazitoide Diptera Pales. Encarsia.Stigmaeidae . Amblyseius. Praon .Nevroptera . Aphitis .Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci.Chrysopidae .Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan .Hemerobidae . Trioxys.Tetrastichus .Brachonidae Aphidius. virusuri D'après Reboulet. ACTA point n°1 . Agria.Icheumonidae Macrocentrus.Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida .Phytoseiidae Actinedida : . Epistrophe.Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) .Trichogrammatidae Encryrtus. Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium.Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) . Asaphes . Ageniaspis .Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic .Aphelinidae Eupteromalus. Episyrphus.Chamaemyiidae .Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului . Ephialtes .Cogniopterygidae Diptera .Encyrtidae Aphelinus. Micromus Conwentzia Syrphus. lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic.Anystidae .

01.84.95 AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali). Golden 7. Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari. INRA. Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0.42 Starkimson 9. 1998. Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare. « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique.5 Jonathan Jonagold 3.33 Jonagored. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique. GRAB.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa. 1998. GRAB. ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha. Ozargold 2.67 Gala.70 / Fax : 04.37 TRATAMENTE cu produse din plante Plante Metodă Efecte . CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % Golden 12.7 Florina 0.90. 83 Jerseymac 1.Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile.82 Media 11.84.Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei .90. Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie. : 04. GRAB. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale. Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul. 25 2.Carpovirusin (denumirea preparatului francez) . documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél. Agribiodrôme. ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona.00. piretru si ulei vegetal).8 Earlygold 0. 1998. Synthèse 1994-98. Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique.

INSECTICIDE furnici Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Îngrăşăminte Specia/preparat urzică urtica urens Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare RÉPULSIV TOTAL Afide. INSECTICID: afide. Se diluează 1/20 pentru aplicare. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun. după care se filtrează INSECTICID. Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează. furnici. viermele zmeurului INSECTICID afide INSECTICID afide INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă fierbinte. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin busuioc ocimum basilicum infuzie coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc sambucus infuzie menthe mentha infuzie revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează. melci. tanacetum vulgare fierbinte. INSECTICIDE TOTAL Afide. furnici. după care se filtrează. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore. păianjeni . carpocapsa. păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute. 1kg la 10 l de apă. Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte. INSECTICID afide. FUNGICID: afide. Afide. Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. carpocapsa. după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament. FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni.usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat INSECTICID.

putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor .adulti de syrfide . infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore.adulti de crhysope .larve de syrfide . Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă.purin tătăneasă symphitum officinale purin Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile. Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte.-viespi parazite Nom Description Proie ou hôte préféré Stade de prédation Lieu et période d'activité .Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide .Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana.larve de chrysope .larve de coccinele . Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte.larve de cecidomelide .paianjeni (Angiope) .

de rouge foncé à rouge clair. Acariens phytophages Nymphe. long et élancé et aux ailes aussi acariens fortement nervurées (2 cm de long). Adultes : mouches ressemblant à des abeilles. Devient plus actif dans la frondaison après la floraison. jaune vif tacheté d'orangé (0. ex. au corps Pucerons. orangés. Présents sur l'écorce et les feuilles. On peut souvent observer les adultes en train de butiner des fleurs. capables de voler sur place en plein ciel (5-10 mm). Larves : fuselées. Les larves se trouvent dans le feuillage. Larve Chrysopes (Chrysoperlidés et Hémérobiidés) Adultes : verts ou bruns. Pucerons apodes. Acariens phytophages Nymphe. pourvues de longues mandibules en faucilles (7-8 mm). se déplace rapidement (1 mm). d'un orangé vif. adulte L'adulte passe l'hiver à l'abri sous l'écorce et à la base des arbres. se déplace très rapidement (0. impossibles à décrire précisément et rarement observées. semblables à des Pucerons limaces. sur de longs pédoncules très fins. là où se nourrissent les acariens phytophages. adulte Coccinelles (Coccinellidés) Larve. On trouve les larves dans les colonies de pucerons durant toute la saison de croissance. marqués de taches noires (3Pucerons. adulte . vert moucheté ou gris moucheté.5 mm). elles en tuent plus qu'elles n'en mangent. Lorsqu'il y a abondance de pucerons. Zetzellia mali (Stigméidés) Corps en losange. Oeufs : blancs.3 mm). tétranyque rouge du pommier. à l'aspect de velours. Se trouvent sur la face inférieure des feuilles le long de la nervure principale. avec parfois des taches brunes sur le dos. Actif dans la végétation au sol au début de la saison. Larve On trouve les larves dans les colonies de pucerons.5 mm). Les oeufs sont déposés sur les feuilles et les branches. Acariens phytophages (p. Adultes : ovoïdes. se remarquent surtout au printemps. Présence du début du printemps jusqu'à la fin de l'été.. clair ou translucide. adulte Prédateurs des pucerons Cécidomyies (Cécidomyiidés) Larves : petites (<1. Adultes : mouches menues. aussi acariens Larve.Acariens prédateurs Amblyseius fallacis (Phytoséiidés) Corps en forme de larme. tétranyque à deux points) Nymphe. adulte Balaustium spp (Érythréidés) Gros. brun moucheté et/ou vertes (1-2 cm). Les adultes passent l'hiver à l'abri dans Syrphes ou mouches des fleurs (Syrphidés) Larves : apodes.

Acariens. les débris au pied des arbres et des haies. pourvu de pattes bien formées (5-6 mm). Nymphe. Punaises de la molène (Miridés) Nymphes : très petites (1-2 mm). Oeufs du Larve carpocapse de la pomme. Nymphes : semblables aux adultes mais plus petites et aptères. les pierres et les rondins. de tordeuses et de la tordeuse orientale du pêcher Chenilles de papillons nocturnes Larve Les adultes sont actifs dans la frondaison. rapides.6 cm). brun ou orangé luisant. Immature. Actives de la fin mai à octobre. adulte chenilles et autres insectes à corps mou De nombreux insectes à corps mou.5parasites (Braconidés 3. Les . Prédateurs généraux Anthocorides ou punaises des fleurs (Anthocoridés) Adultes : petits (3-4 mm). à longues assassines pattes (20 mm) et à long bec (Réduviidés) incurvé. Autres guêpes Guêpes au corps élancé (0. Abdomen fuyant sous les ailes. en forme et cochenilles de tonneau.4 mm). Adultes et larves sont actifs partout dans l'arbre à proximité des proies. orangées et Ichneumonidés) ou jaunes. luisants ou mats. brunes. très actives. adulte Dans la frondaison. dont les larves du carpocapse de la pomme dans les fruits tombés La plupart des insectes arboricoles Adulte Nocturnes. ovoïdes (3 mm de long). se trouvent dans le gazon. réunis en grappes. Parasitoïdes Trichogrammes Guêpes minuscules (Trichogrammatidés) (< 0. vertes aux yeux rouges. légèrement aplatis latéralement. pucerons Nymphe. Sur l'écorce et le feuillage des arbres ainsi que dans la végétation. Nymphes : minuscules. Femelles munies d'un Les adultes sont actifs dans la frondaison. Réduves ou punaises Adultes : gros. Les larves se trouvent à l'intérieur des oeufs des espèces hôtes. Pucerons. acariens Nymphe. Oeufs : jaunes. Carabes (Carabidés) Gros insectes noirs ou bruns (320 mm).7 mm) qui parasitent les oeufs des papillons nocturnes. adulte Sur les feuilles et surtout sur les grappes de fruits ou dans les jeunes pousses enroulées. bruns. sur les branches et le tronc. acariens. foncé avec taches claires. d'enrouleuses. Adultes : vert grisâtre. Les coccinelles sont actives toute la saison. adulte Sur les feuilles pendant toute la saison de croissance. Pucerons. noires. Araignées De taille et de couleur variables selon l'espèce. noirs avec tache blanche en forme de losange sur les ailes. huit pattes. sous les débris au sol. Larves : corps allongé.

Jonica .Jubile .long ovipositeur.Fuji . Larve Les adultes sont actifs dans la frondaison peu après chaque vol de la MMP.Kent . Pholetesor ornigis (Branonidés) Petites guêpes noires (5 mm) pourvues de longues antennes et marquées d'une petite tache noire sur chacune des ailes antérieures. Mineuse marbrée du pommier (MMP) Chalcis (Chalcidés) Petites guêpes luisantes pourvues de courtes antennes et d'un abdomen pointu.Reine de Reinettes .Gloster .Canada Gris . . Les larves se nourrissent à l'intérieur des larves de la MMP. Les larves et les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries de MMP et sur différentes autres espèces de chenilles.Clochard. Les adultes sont actifs dans la frondaison.Idared . Les pupes se trouvent à l'intérieur de cocons blancs.Elstar Pere • • • Comice Conférence William Căpşuni • • • • Chandler Eros Gariguette Cigaline .Belle de Boskoop .Granny .Falstaff . ressemblant à des comprimés. ovoïdes. nuisibles larves se nourrissent à l'intérieur des chenilles. Les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries des MMP.Melrose .Golden . Mineuse marbrée du pommier (MMP) et autres chenilles Larve SOIURI Mere .

fără conservanţi. Ulei de hibernare şi ulei de vară În trecut. . Adunarea pectinelor naturale de mere ajută la îngheţare.• Carona Kiwi • Howard O staţie de condiţionare Un echipament şi o atmosferă controlată recentă. Prăjituri şi îngheţate Cu fructele proaspăt culese. uleiul de hibernare desemna un ulei greu în timp ce uleiul de vară desemna uleiuri uşoare utilizate mai ales ca şi solvenţi sau adjuvanţi pentru pesticide.370 gr • Îngheţată de Cassis . Din contră utilizarea lor este restrânsă în perioada de hibernare. Zahărul folosit este zahărul de trestie roşie nerafinată biologică. o măsură a impurităţii a unui ulei horticol este cantitatea sa de UR (reziduuri nesulfonate). Prima etapă constă în separarea petrolului brut în diferite fracţiuni la temperaturi ridicate. După purificarea uleiului. oţetul din suc de mere este învechit în butoi de stejar.370gr • Prăjitură de căpşuni . se trece la hidrogenizarea sa pentru a reduce riscurile de fitotoxicitate. Este vorba de acelaşi ulei care se aplică primăvara sau vara.50 şi 25cl. Nepasteurizat el posedă calităţi dietetice recunoscute şi relevă toate condimentările unde parfumul său şi gustul său dulce sunt apreciate. fără conservanţi - Api Bul' Cassis 8% de cassis: fără zahăr. uleiul obţinut conţine impurităţicare sunt responsabile în mare parte de fitotoxicitate. Suc de mere şi Api Bul’ Cassis Suc de mere – 100% suc de fructe Api Bul' Aoi Bul'Cassis – Suc de mere 100% suc de fructe cu bule: fără zahăr. Uleiurile horticole sunt acceptate de caietele de sarcini din agricultura biologică numai dacă ele au o acţiune fizică asupra insectelor şi nu o acţiune chimică. După hidrogenizare. uleiul conţine încă multă ceară care trebuie să fie eliminată pentru ca să nu îngheţe la frig. Ultima etapă constă într-o altă distilare pentru separarea uleiului în diferite fracţiuni. cu fructe selecţionate pentru a obţine cea mai bună aromă. Deoarece aceste impurităţi reacţionează la acidul sulfuric. Fabricarea Uleiurile horticule pe care le cumpărăm din comerţ sunt rezultatul unei serii de transformări începând de la petrolul brut. prăjiturile şi îngheţate sunt compuse din fructe întregi şi sunt fierte într-un sistem de fierbere sub cerul liber. permit o mai bună conservare a prospeţimii şi aromei fructelor a căror vânzare se face din august până în mai. Oţet din suc de mere În cantităţi de 75. fără alcool. Hidrogenizarea elimină părţile din ulei care ar putea reacţiona cu oxigenul formând compuşi dăunători plantelor. fără alcool. Apoi urmează rafinarea prin distilare pentru obţinerea uleiului horticol brut. Ceara este înlăturată cu ajutorul unui solvent după care uleiul este rafinat pentru înlăturarea compuşilor de sulf şi azot care ar putea rămâne. Acum nu mai există diferenţe în ceea ce priveşte tipul de ulei.370gr Uleiuri insecticide Uleiurile sunt printre cele mai vechi pesticide utilizate. După rafinare. 2 game: Biologic – fabricare artizanală • Prăjitură de caise.

lipsesc datele despre efectul uleiurilor asupra insectelor şi acarienilor utili şi asupra fitotoxicităţii.fitotoxicitate posibilă în sezon. dar şi împotriva anumitor psilide. Alte criterii sunt temperatura la care 50% din distilare este realizată. vâscozitatea şi punctul de lichefiere. Concentraţiile utilizate sunt de 1% ulei şi 1% săpun (un litru de ulei şi un litru de săpun în 100 litri apă). Ele pot de asemenea să fie dăunătoare organismelor care trăiesc pe suprafaţa cursurilor de apă.mai puţin dăunătoare insectelor utile decât pesticidele cu acţiune reziduală. Ele pot asfixia şi sufoca rapid insecta sau acarianul. Să se evite perioadele cu secetă. uleiurile horticole au o slabă activitate reziduală. Aplicarea de toamnă nu este recomandată deoarece ar putea cauza moartea noilor mlădiţe primăvara.uşor biodegradabile. acarienii şi fluturii sunt adesea sedentari în timpul sezonului. . Nu afectează insectele şi acarienii utili neatinşi de aplicare.aprobate de caietele de sarcină biologică. Are de asemenea un efect repulsiv care descurajează ouatul printre altele la aleurode. Săpunul are tendinţa să usuce insecta în timp ce uleiul o sufocă.active împotriva majorităţii acarienilor şi cochenilles. temperaturi ridicate şi vânturi puternice. mai ales în cazul plantelor slabe. Ele pot deasemenea reacţiona cu acizii graşi din corpul insectei.etichetele nu dau suficiente detalii asupra devastatoriilor afectaţi şi asupra utilizării uleiurilor. gravitatea. O mai mare concentraţie nu mai este eficace şi poate fi fitotoxică. .afectează acarienii şi insectele utile atinse de aplicare. . Dezavantaje . aleurode. puţin costisitoare şi netoxic pentru aplicator. Uleiul înăbuşeşte ouăle. În orice caz. Uleiurile horticole nu afectează aproape deloc prădătorii ci punaise bimaculee (Perillus bioculatus). . interfera cu metabolismul său şi pot acţiona ca şi otravă. Utilizări Mod de utilizare Concentraţii şi adjuvanţi Concentraţia recomandată pentru toate uleiurile este de 2% (2 litri de ulei în 100 litri apă). Etichetele nu afişează decât unul sau două criterii. Se sfătuieşte să se poarte echipamentul obişnuit de pulverizare.nu persistă. . Un prim tratament poate deci să adune populaţiile la niveluri tolerabile. Uleiurile pot însă să omoare embrionii păsărilor dacă ele acoperă oul. Uleiurile sunt emulsificate cu un săpun fără de care uleiul s-ar strânge pe suprafaţa apei în scurt timp. Precauţii Expunerea la uleiurile horticole poate fi iritantă pentru ochi. afidele. . . bolnave sau stresate. La 3%. Mod de acţiune Uleiurile horticole pot omorâ în mai multe feluri. El permite deci ca populaţiile de devastatori să ajungă la nivele la care inamicii naturali pot acţiona eficace. mamifere şi păsări.active şi împotriva ouălelor de acarieni.puţină sau deloc rezistenţă a devastatorilor. Avantaje . Este important să se acopere bine tot frunzişul printr-o pulverizare fină şi uniformă incluzând şi dedesuptul frunzelor şi până la punctul de scurgere. La pulverizatorii de mână trebuie să se amestece în timpul aplicării. Uleiul se disipează prin evaporare după aplicare. . blocând astfel intrarea aerului.Proprietăţi şi compoziţie Mai multe criterii servesc la evaluarea şi descrierea uleiurilor horticole. afide şi câţiva fluturi de noapte. .uşor de aplicat. În livadă acarienii prădători sunt afectaţi dar nu eliminaţi de aplicările cu ulei.datorită acţiunii lor fizice uleiurile nu afectează decâz devastatorii atinşi. . S-a arătat că o concentraţie de 2% omoară totalitatea afidelor şi acarienilor în mai puţin de 24 de ore şi 75% din fluturi. piele şi plămâni. scara de temperatură la care uleiul se distilează. uleiul omoară 90% din fluturi şi o a doua aplicare omoară restul. şi procentul de ulei activ. cicadelles şi tinerelor larve. fie procentul de reziduuri nesulfonate (UR). În timpul verii este mai bine să se lase două săptămâni între aplicări. care trebuie să fie de 95% sau mai mult pentru evitarea fitotoxicităţii. Efectul asupra inamicilor naturali şi asupra altora Contrar miticidelor şi insecticidelor reziduale adesea folosite. Acesta face ca uleiul să fie mai toxic. Unii recomandă adăugarea unui săpun pentru ca uleiul să acţioneze mai rapid. . Agitaţia trebuie să fie constantă în pulverizator altfel uleiul va ieşi mai concentrat la sfârşit şi va avea efecte fitotoxice. Toxicitatea uleiurilor horticole este foarte scăzută pentru mamifere. .

Arboricultura Cincizeci de plante şi arbori ornamentali în perioada de creştere au fost trataţi cu ulei. uleiul serveşte împotriva stadiului de ouă a tetranidelor şi lepidopterelor la hibernare şi la sfârşitul hibernării. Utilizarea cu Bt şi altele Uleiul a fost utilizat cu succes în amestec cu Bt împotriva ouălelor şi larvelor galeruque ulmului. 5 specii de fluturi şi 5 specii de acarieni cu aplicări de ulei de 3% în sezonul de creştere pe o cincime din plantele ornamentale. Tabel: Plante de seră la care poate fi folosit uleiul horticol . acarieni şi fluturi Uleiul este eficace împotriva tuturor speciilor de afide. În amestec cu bicarbonatul de sodă activitatea fongicidă a uleiul este mai marcantă. În seră. Spectru de acţiune Afide. împiedicând sporii să germineze. tigres şi mineuses. Utilizări după tipul de cultură Utilizarea uleiului în perioada de hibernare nu prezintă probleme pentru vegetale. uleiul permite protejarea florilor şi plantelor cu frunze de afide. Frunzele afectate pot cădea. pete mai închise acolo unde uleiul a stat mai mult timp. Fongicidele nu sunt compatibile cu uleiul. Simptome de fitotoxicitate Nu este uşor să se distingă simptomele de fitotoxicitate datorate utilizării uleiului din alte cauze cum sunt bolile. uleiul poate cauza pagube la mugurii florali. Sericultura În seră. de anumite larve. Ar fi eficace împotriva manei trandafirului şi ruginei. Simptomele posibile sunt: îngălbenirea frunzişului. Baxendale şi Johnson raportează o eficacitate împotriva tisseuses şi tordeuses. este de fapt deficitul de umiditate al plantei care poate face uleiul mai fitotoxic. tenthrede pinului silvestru şi tisseuse. Aceste pete pot părea umflate cu apă. Odată trecut stadiul de preînmugurire roză a merilor. Plantele care au pilozităţi pe frunze au tendinţa să absoarbă uleiul. Uleiul este utilizat şi împotriva sciaridelor. În livadă. Uleiul are tendinţa să intensifice culoarea frunzişului plantelor ornamentale. dimineaţa sau seara. Totuşi câteva plante nu vor fi afectate de ulei dacă temperatura este ridicată şi dacă este secetă. Utilizarea împotriva bolilor Se observă adesea mai puţine probleme legate de bolile din pepiniere care utilizează uleiul horticol. Baxendale şi Johnson (1988) au obţinut un control pe care îl califică de la bun la excelent împotriva a 15 specii de afide. fluturi şi acarieni. punaise du fevier. Singurele specii care au arătat semne de fitotoxicitate datorită tratamentelor cu ulei sunt anumiţi decidus care produc nuci. O precauţie elementară este de a nu trata plantele deja afectate fie de secetă sau de alte stresuri. poluarea saz deriva pesticidelor. Stejarul roşu (Quercus rubra) şi anumite varietăţi de arţar roşu (Acer rubrum) şi arţarul de zahăr (Acer saccharum) arată simptome moderate de fitotoxicitate. obţinând un control complet în două săptămâni după aplicare. Avantajul de a utiliza uleiul horticol în seră este toxicitatea sa scăzută pentru utilizatori. Deşi etichetele de diferite mărci de ulei nu sfătuiesc aplicarea când temperatura depăşeşte 32º C. O activitate insecticidă este raportată pentru alte insecte: psilida merişorului.Condiţii climatice în timpul aplicării Ideal pentru aplicările exterioare este un timp răcoros (<27º C) şi uscat. mai ales la extremităţi sau pe marginile frunzelor. tetranide şi aleurode imature. Printre numeroasele specii la care se poate folosi uleiul fără probleme se poate găsi varietăţi care vor arăta simptome de fitotoxicitate. Anumite conifere sunt şi ele sensibile la tratamentele cu ulei. la multe specii apar borduri negre. Un timp foarte umed poate provoca fitotoxicitatea deoarece uleiul se usucă atunci mai încet. şi mai puţin eficace împotriva botrytis. aleurodele adulte au fost respinse pe o perioadă de 11 zile după un tratament cu ulei de 2% pe crizanteme. Caryers şi castanii nu erau sensibili la ulei în timp ce diferite varietăţi de nuc negru (Juglans nigra) erau puţin sensibile. devin mov închis apoi brune. Cea mai bună apropiere constă în a încerca uleiul pe o plantă din acelaşi grup de plante sau pe o parte din arbore înainte de a trata în întregime. printre altele nucul cenuşiu (Juglans cinerea) şi nucul japonez (Juglans ailanthifolia). Eficacitatea împotriva altor insecte Uleiul horticol este toxic şi descurajează alimentarea mai multor specii de larve şi diprioni. Uleiul pare să crească eficacitatea Bt-ului protejând toxina fotodegradării. Uleiul ar avea o acţiune fizică împotriva bolilor fongice. Concentraţia de ulei cea mai eficace era de 2%. Uleiul poate acţiona ca şi sinergist cu alte insecticide facilitând penetrarea lor în cuticula insectei. fluturi. Uleiul acţionează împotriva diprionului de fevier şi nu a celui de fag.

printre care şi uleiul de nim (Azadirachta indica). În ciuda acestor calităţi. Concluzii Uleiurile horticole. Utilizate raţional. uleiul horticol trebuie să fie folosit cu precauţie deoarece anumite specii şi varietăţi de plante pot arăta simptome de fitotoxicitate în urma aplicării.Ivory. . Preţul uleiului mineral este jumătate din preţul uleiului horticol. cât şi în exterior şi nu în seră. Produsele testate erau: uleiuri de porumb. Uleiuri vegetale S-au testat mai multe tipuri de uleiuri vegetale în combinaţie cu diferite mărci de săpun împotriva devastatorilor curenţi ai plantelor din grădina de zarzavat.dovlecii. lăptuci şi bumbac. Săpunul era adăugat în cantitatea de 15 ml pentru 237 ml de ulei şi amestecul rezultat era adăugat în cantitatea de 5-12. Uleiul nu este fitotoxic pe vinete. dipioni şi alte insecte.să se adauge săpunul în ulei 5 ml pe litru (0.5%) . Efectul pesticid al uleiului mineral este totuşi mai scăzut decât cel al uleiurilor horticole.Ardei iute . uleiurile riscă să rămână încă mult timp ca şi unelte eficace pentru protecţia culturilor. Uleiurile vegetale pot fi folosite şi ca fongicide. Uleiul din seminţe de bumbac a redus până la 91% numărul larvelor de viermi legionari. cu atât fitotoxicitatea este aparentă. Uleiurile diferă în funcţie de punctul de fierbere. de nuci de cocos.amestecul de ulei şi săpun a permis controlarea tetranidelor şi aleurodelor dar nu şi a afidelor de varză. castravetele şi boabele nu au arătat semne de fitotoxicitate. de formare şi mai ales în funcţie de preţ. Bractees dure nu ar trebui să fie afectate Specii comestibile . Uleiurile extrase din plante cu proprietăţi insecticide ar trebui să aibe importanţă pe viitor. . Ele sunt foarte eficace împotriva afidelor. Cu cât concentraţia de ulei este mai mare. uleiurile se inserează într-un program de luptă ecologică. Dove. . Tetranidele au fost semnificariv reduse în timpul a 7 zile. Produsul rezultat era pulverizat cu fine picături pe frunzele plantelor.Ridiche. de arahide şi soia în combinaţie cu săpunuri marca Dawn. Cum ele nu pun probleme de rezistenţă.diferitele amestecuri aveau o eficacitate asemănătoare. ALTE TIPURI DE ULEIURI Ulei mineral O alternativă bună de ulei horicol este uleiul mineral USP. Joy şi Palmolive. Uleiurile vegetale pot fi fitotoxice pentru dovleci şi crucifere. de palmier. ardeii iuţi. Aplicările prea numeroase vor afecta şi fauna auxiliară.5 ml în 237 ml apă. de floarea soarelui.Specii ornamentale Azalee Begonia Camelia Crizantemă Coroană de ghimpi Diffenbachia Ferigă Gardenia Muşcată Palmieri Filodendron Poinsettia Portulaca Zinnia Comentarii Poate cauza pete pe frunzele varietăţilor cerate Poate fi fitotoxic pentru flori Mai puţin părul lui Venus Poate fi toxic pentru flori Mai puţin cocotierii Să se încerce mai întâi. Trebuie adăugat un emulsificator precum săpunul de vase în uleiul mineral înainte de al utiliza. deşi sunt derivate din petrol. Rezultatele indică că: .Feves de lima . Uleiul mineral este şi el derivat din petrol. Populaţiile de afide erau cu 86% mai puţinepe verze.să se adauge uleiul mineral în apă 10-20 ml pe litru (1-2%) . varza şi varza roşie au arătat semne de fitotoxicitate în urma aplicării uleiurilor vegetale. Davidson (1991) sugerează următoarea reţetă pentru tratamente: . Aplicările trebuiau repetate la 7-10 zile. Ele se pot dovedi utile împotriva anumitor larve.să se verifice dacă este fitotoxicitate înaintea utilizării tratând doar o parte din frunze. aleurodelor şi acarienilor.pepenii galbeni. Utilisarea uleiului pare adaptat pentru protecţia culturilor ornamentale. . fluturilor. sunt produse relativ puţin costisitoare pe care le putem considera slabe pentru mediu. Dovlecii. varza trandafirie şi brocoli erau foarte sensibile.

să se adune fructele căzute înainte de maturitate. dar fatal pentru insectele auxiliare .să se evite îngrăşămintele prea azotate . Fără pericol pentru albine.să nu se evite. urechelniţe. castani. Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi. Pear ring pattern mosaic. sunt adesea cu viermi . Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele. face ravagii în meri. Pe arbori tineri. Ea afectează merii. Aceasta fiind spusă. dar putem să le găsim şi în peri.să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ. cu bactospeină.pudrarea cu o pudră de rocă micronizată . Musca cireşei Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc. de la începutul lui mai. iarna. pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin .să se trateze de două ori.Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi. Simptome CLSV este o boală în general latentă la măr dar nu şi la păr. cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu. . să se interpună o bandă protectoare de carton. remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor.să se planteze varietăţi precoce .să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele . să se taie părţile din frunzele atinse. Platycarpa dwarf.dacă este necesar. este adesea necesar să se îngrijească arborii vara. Este o boală provocată de un virus identificat clasat în grupul tricovirus. Ce trebuie făcut: . pruni. perii.pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone.să se aducă bor. Apple chlorotic leaf spot virus (Pete clorotice ale mărului) Sinonime: Apple russet ring. biodegradabil şi utilizabil până la recoltă.să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările . se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive. Simptomele sunt vizibile pe frunze şi fructe. Quince stunt. prunii şi numeroase plante ornamentale.să se planteze varietăţi rezistente. Ce trebuie făcut: . Este o boală endemică a mărului şi a părului. să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie . Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă. de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie. nuci. Ce trebuie făcut: .să se pulverizeze purin de urzici diluat . Pătarea Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară.să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil .să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii. un produs selectiv specific pentru larve .larvele de chrysope. Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă.să nu se pună lipici direct pe scoarţă.să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu .punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor.să se suprimeze funzele beşicate.să se pună cuiburi pentru piţigoi. Ce trebuie făcut: . Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală . Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie. a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii . gutuii. Ce trebuie făcut: .

Apple rough skin. Perioada de consumare: octombrie-martie. Pulpa: fină. Producţia este redusă pentru păr de la 10 la 40% şi de la 10 la 30% pentru măr. o bună ţinută la conservarea la rece. dulce pe acidulată cu o aromă agreabil pronunţată. Pyrus A20. varietate sensibilă la focul bacterian după inoculaţiile mlădiţelor. Vara aceste zone decolorate pot necroza. Florile sunt puţin sensibile la îngheţul de primăvară şi rărirea fructelor nu este necesară datorită bunei repartiţii a fructelor în arbore. gutui C7-1. Atunci când boala se manifestă asupra fructelor pierderea atracţie reduce producţia comercializabilă. Cuveta: strâmtă şi destul de profundă. Aprecieri generale Arbore uşor de crescut. Polenizatori: Conference. culoare verde Floare: mărime medie cu pedicelă scurtă. Apple green crinckle – Star crack (Gropiţă verde – fisură în formă de stea a mărului) Sinonime: Apple green mottle. Fructul are o perioadă de consumare posibilă la maturitate la 190. Pedunculul:destul de scurt. câteodată neregulată. Cuveta: evazată. prezenţa a 2-3 fructe pe corimb nu reduce calibrul. Angelys este şi un bun polenizator pentru alte varietăţi. Făinarea provoacă şi ea câteodată reticule aspre. această boală provoacă o diminuare a vigorii la păr de 10-50%. Fructul Calibru: destul de mare Culoare: bronzat cu faţa care stă la soare uşor portocalie.Pe frunze se manifestă prin arabescuri sau inele gălbui care pot lua o culoare roşiatică fie după o perioadă rece fie la sfârşitul sezonului. Williams. groasă. de la 7 la 20 de zile după ieşirea din frig. Perioada de înflorire: în acelaşi timp cu cea a Conference. Eşalonarea maturităţii: slabă Aptitudine la manipulări: foarte bună Aptitudine la conservare: bună la 0-10C în atmosferă normală. cu întrenoduri de lungime medie. rezervate doar pentru depistarea începând cu mărul în afara perioadelor calde. de culoare brun deschis Frunza: lungime medie. mai puţin importantă la măr 5-10%. Forma: ovoidă scurtă. zemoasă. până în martie. • . ornată cu lenticule concentrice. Înmulţirea clonei de origine este asigurată de pepinierişti membri ai Centrului de Experimentare a Pepinierelor. Recolta şi conservarea Perioada culesului: sfârşitul lui septembrie – începutul lui octombrie. Ochiul: mediu şi deschis. În primăverile reci fructele pot prezenta porţiuni aspre mai mult sau mai puţin regulate. Fructul prezintă un bun calibru comercial. Doyenne du Comice. El se echilibrează rapid cu o fructificare rapidă. Mod de depistare: Prin indexajul asupra Malus ornamentale. Incidenţă economică: Deşi latentă şi în absenţa simptomelor asupra fructelor. gros. Anumite produse de tratament lasă urme aspre inelare spre cuveta oculară. Apple green dimple. Prin teste ELISA. Confuzia posibilă: Confuzia este posibilă cu rugozitatea naturală varietală sau provocată de pagubele îngheţului asupra florilor. Epiderma: puţin aspră ceea ce o face rezistentă la manipulaţii. puţin profundă. Caractere agronomice Fructificare: destul de rapidă Productivitate: bună Alternanţă: slabă Sensibilitate: această varietate nu a arătat o prea mare sensibilitate la bolile criptogamice în rapor cu marile varietăţi comerciabile. în ciuda unei uşoare vestejiri la sfârşitul conservării. Deşi nu este rezistent la focul bacterian Angelys se plasează într-o perspectivă de înlocuire a marilor varietăţi. Angelys Arborele Vigoare: medie Ramuri: destul de lungi. • Pe fructe simptomul se manifestă prin inele aspre mai mult sau mai puţin deschise.

Simptomele apar pe câţiva arbori izolaţi. însoţite de anumite varietăţi de decolorări ale nervurilor. Diseminarea sa ar fi asigurată de cicadelles fitofage şi neînfeudate livezilor. Simptome: Nu se exprimă uniform pe ansamblul arborelui şi sunt adesea localizate pe o parte a arborelui. rar pe ansamblul de fructe al arborelui. • Mici pete galbene crem răspândite ici şi colo pe câteva frunze. Mod de depistare: Indexaj în seră sau pepinieră asupra varietăţilor sensibile. • Pete galbene crem albui cu contururi neregulate răspândite pe regiuni mai mult sau mai puţin importante. • Dacă temperaturile sunt foarte scăzute fructele vo manifesta simptome Apple star crack. Confuzie posibilă: Anumite ierbicide provoacă mozaicuri sau arsuri foarte apropiate de Apple mosaic mai ales cele pe bază de sare de amoniu sau de aminotriazol. . Fructele sunt puternic deformate şi fondul depresiilor este puternic necrozat cu fisuri ale epidermei. Pe varietăţile mai sensibile. mugurii de flori sunt de proastă calitate şi se observă o puternică pată. Incidenţa economică: Ansamblul fructelor care prezintă simptome nu este comercializabil. Simptomele se pot prezenta sub forma: • Regiuni mari de culoare galben deschis care necrozează apoi. Simptome: Sunt localizate pe frunze şi apar atunci când temperatura este mai scăzută de 180C. Adesea la stadiul latent boala se exprimă după şocuri de vegetaţie. Apple proliferation (proliferarea mărului) Sinonime: Apple wiches broom. • Dacă temperaturile sunt scăzute. după o puternică expresie a simptomelor.Boală a cărui agent este necunoscut care afectează mărul. Mod de depistare: Indexajul în pepinieră asupra varietăţilor sensibile ca şi Golden. Simptome: Sunt localizate la fructe. Confuzie posibilă: Nu există riscuri de confuzie dacă nu sunt carenţe în bor. Varietăţile cultivate cele mai sensibile sunt: Golden delicious. Ea este adesea în starea de endemică în zonele de producţie. mătură de vrăjitoare. trandafiraş Această boală este provocată de o fitoplasmă. În funcţie de condiţiile climatice şi de condiţiile de cultură se poate observa o remisie a simptomelor mai mult sau mai puţin durabilă. fructele vor fi puţin deformate cu o rugozitate puternică pe regiuni mici (simptome Apple rough skin). însoţită de o reducere al calibrului fructelor şi de o maturitate a recoltei mai târzie în ciuda unei colorări precoce. Apple mosaic virus (Mozaicul mărului) Sinonime: nici unul Boala cu virus care afectează mărul. De la această temperatură simptomele sunt mascate. Se exprimă atunci când temperaturile sunt reci în primele luni a creşterii fructelor. Exprimarea simptomelor este mai frecventă în zonele cu climat continental. De altfel toate simptomele descrise nu se exprimă întotdeauna împreună. Vigoarea arborilor este redusă de la 10 la 15%. Incidenţa economică: În funcţie de varietăţi şi în prezenţa simptomelor vigoarea arborilor este diminuată de la 10 la 40% şi la producţie de la 20 la 50%. • Dacă temperaturile sunt puţin scăzute. Primele simptome sunt vizibile prin căderea petalelor şi debutează prin mici depresii care vor evolua în funcţie de temperaturi. blastomanie. prunii. trandafirul. În acest caz fodul depresiilor nu este necrozat dar are o culoare verde mai închisă. fructele vor manifesta simptome Apple green crinkle. În anii fără expresie a simptomelor. Mai aleatoriu pe platntele ierbacee sau prin teste sereologice de tipul ELISA. Gala şi mutanţii săi. producţia poate fi diminuată de la 20 la 30%. Simptoma Apple rough skin poate fi totuşi confundată cu dezastrele produse de îngheţ. alunul şi alte specii. Se poate face confuzie şi cu himerele clorofiline.

Această boală afectează mărul. care a dat numele bolii. Incidenţă economică: În absenţa simptomelor vigoarea merilor şi perilor este redusă de la 10 la 20 %. denticulaţiile lor sunt neregulate. perii şi gutuii. Prin teste cu fluorescenţă dar acestea cer un număr mare de eşantioane care trebuiesc observate. Două tipuri de simptome se exteriorizează pe lemn.Simptoma care a dat numele bolii este un debut anticipat a mugurilor axilari în partea superioară a mlădiţelor. Simptome: Se exprimă asupra varietăţilor cultivate. Producţia este nulă. dar bolile provocate nu par să aparţină de aceşti agenţi infecţioşi. Arborii cu simptome produc puţin şi fructe mici adesea deformate. apoi ca şi xylemlimited bacterial. Confuzie posibilă: Nici una. La baza peţiolului stipulii sunt foarte dezvoltaţi. Câteodată frunzele de la extremităţile mlădiţelor iau o culoare roşiatică. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor mărului. La nivelul rădăcinilor se observă prezenţa părului rădăcinar şi absenţa rădăcinilor groase. Swollen shoot Boală a cărui agent infecţios nu este cunoscut. o sfrijire a plntelor şi o decolorare gălbuie a frunzelor. Simptome: Ele afectează fructele şi sunt de două tipuri: • Cele mai răspândite se manifestă când fructul a ajuns la mărimea unei nuci. El a fost identificat ca şi fitoplasmă. din contră este redusă de la 15 la 20 % şi o parte din acestea nu sunt comercializabile. Agentul acesteia nu este identificat. Apple rubberz wood (lemn cauciucat al mărului) Sinonime: Apple flat limb. • Cealaltă manifestare. Câteodată se observă pe charpentieres nişte umflături (swollen shoot). În absenţa simptomelor vigoarea este redusă de la 10 la 20%. Aceste simptome nu afectează toate fructele arborelui şi sunt uşor influenţate de condiţiile climatice ale anului. Pe gutui se observă o necroză pe scoarţă. Se prezintă sub forma unor pete brune cu prezenţa unei rigurozităţi în centru şi a unei descuamări a epidermei pe margine. Mlădiţele sunt foarte sensibile la făinare. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor sensibile. în funcţie de varietăţile contaminate. Pierderea producţiei este de la 20 la 50%. Simptoma care a dat numele acestei boli se manifestă printr-o supleţe anormală a lemnului legată de o proastă lemnificare (apple rubbery wood). Apple ring spot (pata inelară a mărului) Sinonime: nici unul Boala foarte puţin răspândită afectează mărul. Indice economic: Vigoarea arborilor nu este afectată. La alte varietăţi simptoma se manifestă prin grosimi inegale. Quince yellow blotch. este prezenţa inelelor concentrice brune. Incidenţa economică: În prezenţa simptomelor scăderea vigorii variază de la 15 la 30%. Confuzie posibilă: Simptoma măturii poate să se confunde cu debutul anormal al mugurilor legat de anularea mugurului terminal. . Aceşti muguri dau ramuri foarte strânse cu un unghi de inserţie foarte închis (mătură de vrăjitoare). Confuzie posibilă: Nici una. totul este franjuri la sfârşitul sezonului. Frunzele sunt în general mici. Fructele sunt de calibru mic şi au o calitate gustativă mediocră. Producţia merilor şi perilor este mai mică de 10-30% decât cea a perilor 15-50%. dar care este cea mai puţin frecventă. Fructele sunt aplatizate şi sunt mici. Colorarea terminală a frunzelor mlădiţelor poate să se facă datorită lipsei de Zn. Este posibil să se facă un indexaj şi pe cireşul F12-1 care reacţioneată prin necroză în jurul inoculului. depresii legate de oprirea creşterii anumitor celule (apple flat limb). Mod de depistare: Prin indexaj asupra varietăţilor sensibile care au un procent de transmitere foarte aleatoriu şi adesea foarte slab.

Vuveta oculară este decolorată. Două tipuri de simptome descriu această boală. Simptoma se intensifică cu prinderea culorii. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţii Golden şi Cox’s orange pippin. Apple stem pitting virus (lemn striat la măr) Sinonime: Apple spy epinasty and decline Această boală a cărui agent infecţios este un virus afectează mătrul şi căteva specii de păr. Dacă varietăţile nu exprimă simptome reducerea vigorii este de aproximativ 15% şi scăderea producţiei variază de la 10 la 20%. Incidenţa economică: Deşi latentă. această boală provoacă o pierdere a vigorii de 5-10%. Incidenţa economică: Reducerea foarte importantă a vigorii din pepinieră 40-50%. Producţia este afectată de la 30 la 70% şi fructele rămase sunt necomercializabile. Această afecţiune este puţin frecventă şi afectează doar mărul. sunt deformate. disimetrice şu inele galbene al cărui centru este necrozat. Apple scar skin viroid – Dapple apple ( epidermă cicatrizată – măr pătat) Sinonime: nici unul Boală a cărui agent responsabil este un viroid care afectează merii. La Spy 227 se obsercă o răsucire a frunzelor în jos (epinasty) şi necroze importante a lemnului. Confuzie posibilă: Se poate confunda cu pişcăturile de punaises care provoacă negi dar nu au ţesuturi necrozate superficiale. Confuzie posibilă: La Spy 227 simptoma aminteşte de atacurile afidelor. O depistare este posibilă şi prin hibridizarea moleculară începând cu extrase de frunze şi scoarţă. Din contră.Apple russet wart (măr verucos) Sinonime: nici unul Boala este provocată de un agent infecţios neidentificat. Este o afecţiune foarte răspândită care nu se manifestă la varietăţile cultivate. scăderea producţiei poate atinge 30-50%. Simptome: Se manifestă pe frunze şi fructe. Arborii contaminaţi au puţine fructe. Fructele. Incidenţa economică: Toate fructele sunt necomerializabile. la începutul sezonului. Confuzie posibilă: Pot exista riscuri de confuzie cu pagubele provocate de îngheţ (scar skin) sau proiectări de plivit de tipul paraquate (Dapple apple). • Pe alte varietăţi cu epidermă bi-coloră sau galbenă fructele prezintă cicatrici aspre (Apple scar skin) care afectează mai rapid partea oculară a fructelor dar poate să se răspândească şi pe obraji. pete circulare (Apple dapple apple) de culoare deschisă apar pe obrajii fructelor. În cursul creşterii fructului se dezvoltă pe punctuaţii negi a căror parte superioară este acoperită de un ţesut necrozat superficial. Mod de depistare: Indexaj în pepinieră a varietăţilor sensibile. • Pe fructe în general cu epidermă roţie de la mijlocul lui iulie. Frunzele trandafiraşilor. . crispate. Fructele au o maturiate precoce şi sunt deformate. Simptome: Simptomele sunt observate asupra Malus indicatori ca şi Virginia crab sau Spy 227. Fructele sunt adesea mici şi deformate. Mod de depistare: Prin indexaj la Mlus orientali sensibili. manifestă punctuaţii negre în relief. La Virginia crab boala se manifestă prin striaţii longitudinale mai mult sau mai puţin profunde vizibile în lemn înlăturând scoarţa. Simptome: Sunt localizate la fructe. În al doilea an după inoculaţie răsadurile mor (decline). şi doar aceste frunze.

se recomandă efectuarea unor analize clasice asupra solului pentru elementele principale şi pH. . perii şi mai ales perii orientali fără să prezinte simptome. tasare. Alegerea soiurilor . un frunziş galben şi mortalitate mai mult sau mai puţin rapidă. Aceste rezultate se explică prin : . 2.… . Reine-Claude pentru prune etc… 3. micro-aspersiune). . MM 106 şi sol umed pentru mană . . Boala se exprimă la Virginia crab printr-o creştere redusă. respectiv rezistente. Alegerea densităţii şi a formei . Este inportantă o redresare foarte progresivă . ceea ce permite şi obligă la o lărgire a raţionamentului. în caz contrar trebuie realizate culturi intermediare .alegerea unor sisteme de irigare. agricultorul alege ecosistemul şi mai ales marja « de eroare » pe care şi-o va îngădui. Confuzie posibilă: Nici una. specii de piersici târzii datorită moniliozei . Cercetarea unui echilibru este cu atât mai mult indispensabilă cu cât posibilităţile de intervenţie sunt mai limitate. Solul nu mai este un suport inert ci redevine un actor principal. Principii : 1. Mod de depistare: Prin indexajul Virginia crab dar şi a Spy 227 sau Pyronia veitchii. ştiind că o rusticitate globală este mai interesantă decât o rezistenţă doar la anumiţi factori: Reinette gri de Canada.trebuie favorizată aerisirea precum şi păstrarea livezii accesibile ceea ce duce la preferarea speciilor de mică înălţime.se vor evita speciile hipersensibile în raport cu clima şi solul. Simptome Această boală este latentă şi nu provoacă nici o simptomă asupra varietăţilor cultivate. ceea ce poate duce la obţinerea unor randamente medii de 2 până la 3 ori mai mici pentru anumite specii. Apple stem grooving virus (lemn raiat la măr) Sinonime: Apple brow line. udând o suprafaţă maximă a solului (aspersiune. Apple top working disease. Este de preferat practicarea unor densităţi mici pentru a evita o vegetaţie densă care poate să . evitănd un sistem de irigare picătură cu picătură. Incidenţa economică: Prezenţa acestei afecţiuni provoacă o pierdere a vigorii de 10-15% la peri şi de 5-15% la meri. Principii de intretinere a unei livezi O livadă este un agroecosistem.sunt necesare analize mai detaliate a materiilor organice pentru a putea alege tipul de fertilizare sau amendamentele organice de folosit . Favorizarea nutriţiei livezii pe un volum maxim de sol activ şi sănătos .Fructele sunt în general mai russetes şi arborii mai sensibili cu ulceraţii.se vor efectua profile de sol pentru a cunoaşte problemele principale de rezolvat (hidromorfie. Agentul responsabil de această boală este determinat şi face parte din capilovirus. Virginia crab decline. Melrose şi Florina pentru măr. Apple jonction necrotic pitting. Toate formele de aport au o trecere direct determinată de activitatea solului. Producţia este redusă pentru meri şi peri de la 10 la 30%. Echilibrul sau dezechilibrul acestui sistem este rezultatul relaţiilor complexe între diferiţi factori cunoscuţi sau necunoscuţi. Câteva exemple de evitat: cireş pe Edabriz datorită afidelor .ca şi culturi anterioare nu se recomandă non arbuştii (atenţie mai ales la păşunile permanente). În momentul creării livezii proprii.sunt preferate speciile rustice. Diferenţele între o livadă convenţională şi o livadă ecologică pot fi foarte mari. -dacă este necesar se vor utiliza îngrăşăminte verzi în scopul ameliorării sau corectării solului : anumite crucifere sunt în acelaşi timp şi anti-nematozi iar lucerna are o înrădăcinare foarte adâncă. trecând lupta contra paraziţilor pe planul doi şi aducând în prim plan principiul profilaxiei.o limitare a mijloacelor de luptă directă simplă şi eficace contra numeroşilor paraziţi. El afectează merii. . .o reducere a mijloacelor de nutriţie directă a plantei. Aceste simptome sunt datorate prezenţei unei necroze la nivelul altoiului care se manifestă din al doilea an după altoire şi inoculaţie.…) .

LLUPTĂ DIRECTĂ (1) PRODUCŢIE •cantitate (2) •calitate •regularitate CONDUCEREA CULTURII (7) ACTIVITATEA BIOLOGICĂ A SOLULUI STARE VEGETATIVĂ factor cheie (6) Apă Aerare pH T° Materii organice . alegerea unei diversităţi maxime de specii autohtone. .pună mari probleme vis a vis de boli şi dăunători. Planificarea perdelelor de protecţie şi a zonelor florale a.pregătirea şi întreţinerea perdelei de protecţie ca şi livadă încî din faza de început. nuc pentru carpocapsă. prun pentru sharka etc… b. având în vedere că vigoarea mai slabă asigură o aerisire mai bună. . excluzând speciile care adăpostesc dăunători şi boli ale livezii: aubepine pentru foc bacterian. În acelaşi timp.prevederea amplasamentelor pentru zonele florale. Agrosistemul simplificat al unei livezi ecologice CLIMAT MEDIU • • • Microclimat şi concurenţă AUXILIARI DĂUNĂTORI ŞI BOLI (3) (5) (4) înierbare perdele de protecţie zone florale 4. densităţile nu sunt prea diferite de cele din agricultura convenţională.

alegerea principiului de întreţinere a spaţiului dintre rânduri.crearea sau implantarea unor zone şi adăposturi favorabile auxiliarilor vertebraţi şi nevertebraţi.întreţinerea răndurilor de pomi : Alegerea principiului de întreţinere şi a materialului influenţează foarte mult activitatea solului şi implicit alimentaţia arborelui : utilajele rotative care permit încorporarea în sol a îngrăşămintelor verzi şi a îngrăşămintelor organice. deoarece mineralizarea este adesea excesivă toamna.reglarea încărcării . .o densitatea mică a vegetaţiei poate favoriza aerarea şi optimizarea eficacităţii produselor utilizabile: aerarea este un mijloc de luptă eficace contra majoritatea bolilor criptogramice.perdele de protecţie în jurul livezii: se lasă vegetaţia spontană să se dezvolte la baza perdelei atâta timp cât nu o afectează .o vegetaţie ierboasă pe cale naturală diversificată dacă este posibil : Perioada de primăvară este în special vizată de atacurile păduchilor. Alternanţa de rodire provoacă dezechilibre de vegetaţie: . care vor fi distruse prin lucrările efectuate asupra solului odată ce devin deranjante.pneuri cu presiune mică (dezumflate) .realizarea unei talii care să nu provoace creşteri viguroase. . Este vorba despre zonele necosite pe pacursul mai multor ani.(1) Risc mare (2) Potenţial de producţie redus (3) Determinant (4) Puţin selectivă (5) Limitată (6) Punerea la dispoziţie a elementelor dificil de controlat (7) Respectarea fiziologiei pomului Este necesară înlocuirea reflexului “o problemă = o soluţie” cu următorul raţionament: « o problemă = cauze de identificat şi de înlăturat » 5. sau în livadă. . utilizarea unui îngrăşământ organic „rapid” înainte de coacere este adesea indispensabilă. favorizează aerisirea. . • Lupta directă . chenopodium.zone florale (neperturbate în timpul sezonului) în jurul livezii. pot fi montate cuiburi pentru piţigoi şi pentru răpitori. De exemplu. Gestiunea solului Principiul de bază constă în favorizarea unei activităţi biologice care va pune la dispoziţie elemente nutritive pentru un sistem radicular dezvoltat şi în profunzime. În plus. scaiul şi rumexul pot fi utilizate de către păduchii ca sursă de hrană .calcularea aporturilor organice trebuie făcută ţinând cont de potenţialului solului şi de natura aportului.utilizarea utilajelor de decompactare adânci dacă este necesar (subsolaj) . încălzirea solului şi în consecinţă accelerează mineralizarea. adăposturi pentru lilieci şi diverse locuri pentru hibernarea buburuzelor. Dificultatea constă adesea în a echilibra în fiecare anotimp disponibilităţile solului cu nevoile culturii. . Speciile purtătoare de păduchi şi/sau cu înfloriri precoce sunt cele mai susceptibile de a fi afectate. Modul de conducere al livezii Principiul: găsirea punctului de echilibru între un randament bun şi un nivel parazitar scăzut: . Se preferă pe cât posibil o înierbare permanentă sau cel puţin utilizarea de îngrăşăminte verzi. . care condiţionează rapiditatea. Amenajarea livezii Principiu : Corectarea monospecificităţii culturii printr-o biodiversitate vegetală care va permite o biodivesitate faunistică : . .materiale care nu compactează . . Mijloacele de intervenţie sunt următoarele : . .este necesară o înălţime redusă care să permită intervenţii manuale mai frecvente. . perioada de eliberare şi cantităţile puse la dispoziţie: pe soluri cu o încălzire lentă. Scopul este de a avea o floră variată asigurând o etalare maximă a înfloririi .utilizarea de amendamente (compost sau altele) şi (sau) îngrăşăminte organice adaptate solului: sunt preferate composturile proaspete pe solurile cu slabă activitate biologică. 6.

EMA şi Sydo. Conference. specie foarte productivă. Soiuri . Nici un fruct nu trebuie să rămână în livadă după recoltat (păduchele ţestos. .Conference: sensibilitate mică la rapăn. tendinţă puternică de drajonare. Existenţa unui singur factor dintre aceştia poate să ducă câteodată la eşecul plantaţiei în agricultură ecologică. foarte viguros. fără alternanţă.BA 29 (gutui de Provence): Nivelul vigorii 7/9. productiv. . Gutui EMC: Nivelul vigorii 4/9.8/9 . . se conservă perioade mari de timp. climat blând) şi speciilor fără probleme de compatibilitate. gutui de Angers: Nivelul vigorii 5/9.nivel al vigorii mai mare decât BA 29 dar mai mică decât a francul provenit din semănat. . Modul de acţiune al produselor existente obligă preferarea tratamentelor preventive: aplicarea de sulf împotriva rapănului în funcţie de previziunile meteorologice şi de apariţia ascosporilor. Rezultate bune au fost obţinute cu Williams. gutui de Angers: Nivelul vigorii 6/9. provin din butaşi deci au o înrădăcinare mai bine conturată decât francul de semănat. bună calitate a fructelor . bună calitate gustativă. BA 29 este cel mai bine adaptat pe când gutuiul de Angers şi EMC este bine să fie evitate.Kirchensaller: franc provenit din semănat.lupta directă (tratamente) utilizată în agricultură ecologică nu este eficientă decât asupra unor niveluri de atac reduse. Problemele de compatibilitate pot fi rezolvate prin utilizarea unei specii intermediare compatibile.Specii autoînrădăcinate: foarte utilizate în Italia. monilioză etc…).Harrow Swet: rezistent la atacurile bacteriene. perioada juvenilă mai lungă şi stadiul de adult atins mult mai târziu. În aceste condiţii pedo-climatice. dar sensibilă la Pseudomonas syringae şi la căderea frunzelor. Francii au o multiplicare globală mai dificilă decât gutuiul.President Heron: foarte puţin sensibil la rapăn. . dar acestea nu modifică în mod fundamental exigenţele pedo-climatice ale gutuiului.Williams: sensibil la rapăn. specie cu dublă destinaţie.Principiu: Completarea măsurilor preventive: . producţie precoce. în zonele unde asupra gutuiului se manifestă cloroza. Este imperativ necesar de a ţinti cu exactitate stadiul sensibil: ouă în curs de eclozare şi diferite stadii ale păduchilor. . . necalcaroase. mărime corespunzătoare. dar arămie. productivitate bună. foarte productivă. Părul în agricultură biologică  Materialul vegetal Port-altoiul :Gutuiul Gutuiul rezistă bine la asfixiere dar este puţin adaptat la soluri uscate şi calcaroase. epidermă la fel de sensibilă ca şi cea a Comice la maturitate. Abbe Fetel iar rezultate proaste cu Comice. . conservare până în decembrie. Cel mai compatibil dintre gutui. consumată atât în stare proaspătă şi folosită şi în industrie.OHF 87 = DAYTOR (Farold ® 87) şi OHF 40 = DAYGON (Farold ® 40) fac parte dintr-o serie de franci clonaţi la sfârşit de experimentare .Adams 332. Incompatibilitatea poate fi exacerbată prin condiţiile pedo-climatice neadaptate gutuiului. • Tipurile franc Soiurile păr sunt cu mult mai sensibile la calcar şi la secetă decât gutuii: . foarte mare şi regulată. sensibilitate la Stemphylium. precum şi la climatele calde. Beurre Bosc. . bună ancorare. Se pretează situaţiilor ideale pentru gutui (soluri umede. proastă afinitate cu gutuiul.profilaxia trebuie să fie considerată ca şi un mijloc de luptă directă în agricultură ecologică fiind vorba de „igiena” livezii.metodă abandonată în favoarea francului clonat. induce un comportament heterogen. . respectiv înspre speciile pe propiile lor rădăcini. este plantată mult în nordul Europei şi în Italia. având în vedere că întreţinerea livezii este mai dificilă. . bună calitate gustativă.Doctor Jules Guyot: comportament bun la tehnologia din agricultură ecologică.Prinderea după plantare este întâmplătoare.

merişor.. Forma are puţină importanţă.Contarinia pyrivora Foarte rar atacă dar este problematică în agricultură ecologică. . . foarte bună afinitate cu BA 29. potasică şi ferică. După această perioadă populaţiile scad în majoritatea cazurilor (sosirea auxiliarilor. vigoare medie. sensibil la sulf şi la cupru. Structurile puternice şi verticale sunt adesea sinonime cu dezechilibrul şi desfrunzirea în livezile mature.. .5–3 m în funcţie de soluri pentru Williams pe rădăcini proprii sau OHF 87 sau 40. cuiburi. prin dezechilibrul vegetativ pe care îl provoacă. dar formarea arborelui trebuie să reducă tăierile la minimum şi să favorizeze arcuirea şi înclinarea. În sezon.Angelys: specie promiţătoare de înaltă calitate gustativă şi conservare îndelungată în timp. Această tehnică este eficientă dar nu rezolvă problema alimentării azotoase. foarte sensibilă la Stemphylium.5 m pentru Conference pe gutui CEM şi 4–5m x 2. Se observă o ieşire grupată a adulţilor la sfârşit de martie: zbor de 1 până la 2 săptămâni maxim.Doyenne du Comice: sensibilitate la rapăn în funcţie de livadă. Acest aport de primăvară vine să completeze aportul unui compost sau al unui îngrăşământ organic mai complet de toamnă. umiditate şi materii organice bune în condiţii corecte de pH şi fără prea mult cupru. În plus. Aceasta duce la densităţi ce pot să varieze între 4 x 1. epidermă fragilă.. . Este vorba de fapt de a asigura celei mai mari părţi a solului o aeraţie suficientă. Larva este un asticot fără picioare şi de culoare crem. producţie slabă. Primele plantaţii sunt în curs de desfăşurare în agricultură ecologică în Franţa.realizarea unei perdele de protecţie complexe: Anumite esenţe sunt recomandate de către Inra d’Avignon pentru a favoriza o perdea funcţională: iederă. Dar părul este foarte sensibil la lipsa de azot în perioadele dinaintea înfloririi (frunziş foarte palid) şi în special în cazul altoirii pe gutui . Atacurile sunt adesea repetate pe aceleaşi parcele. afinitate medie cu BA 29. În schimb. După căderea petalelor. este de preferat să se repartizeze orizontal volumul arborelui pentru a putea evita creşterea la mare înălţime a arborelui. Protecţia fitosanitară 1. Aceste intervenţii vor fi surse de fluctuaţii în producţie şi de sensibilităţi parazitare. 2.Abbe Fetel: calitate gustativă slabă. Este cu atât mai mult important acest aspect cu căt interveţiile manuale sunt importante în agricultură ecologică iar produsele utilizate sunt doar de contact.Tehnica cea mai clasică rămâne aportul unui îngrăşământ de tip guano pe linia de plantare. Pontele se depun începând din stadiul D3-E (apariţia mugurului roz) urmate apoi de dezvoltarea larvelor în fructele tinere pe parcursul a 4-6 săptămâni. o perioadă critică poate exista (sfârşit de mai-iunie) şi trebuie să poată fi controlată prin tratamente asupra mielatului cu Heliosol (2l/ha) sau cu săpun potasic. fructele atacate se dezvoltă mai rapid şi se deformează (pere decalibrate). Modul de conducere Densitatea va fi aleasă de aşa manieră încât combinaţia sistem radicular/ soi în funcţie de sol şi de practicile agricole să poate ocupa un volum suficient pentru a evita intervenţiile severe asupra livezii adulte. . oprirea creşterii vramurilor). alun. Pagubele se diferenţiază de cele ale viespilor (Hoplocampa) prin prezenţa mai multor larve în fruct. Gestiunea solului şi fertilizarea Doar o activitate biologică (faună şi floră) intensă este o garanţie de nutriţie corectă a pomului. Amenajarea livezii de peri Bazele raţionamentului pentru a amenaja o livadă de peri ecologică constau în dezvoltarea unei biodiversităţi maximale prin diverse amenajări: .. Înierbarea ameliorează nutriţia fosforică.. Sosirea precoce a auxiliarilor este facilitată prin neutilizarea după înflorire a insecticidelor. poate pune probleme pe perioada reconversie la agricultuă ecologică pănă la stabilirea unui echilibru între populaţiile de insecte. de lemne. Alegerea tipului de fertilizant trebuie să fie efectuată după observaţiile anuale asupra solului şi asupra pomului şi prin analize complexe asupra solului odată la 5 ani. controlul vigorii.realizarea unui strat ierbos: supravegherea instalării unei vegetaţii ierboase ce înfloreşte evităndu-se cosirile joase şi frecvente. tei. lauretc. specie viguroasă cu producţie sensibilă la alternanţă.realizarea unor adăposturi pentru auxiliari: grămezi de pietre. Cacopsylla pyri Insecta provoacă puţine pagube în livada ecologică. urmat de efectuarea unei lucrări de încorporare în sol şi aceasta cu o lună înainte de perioada înfloririi. Strategia de luptă cea mai eficientă este înainte de toate.

Viermele merelor şi perelor (Cydia pomonella) Având în vedere importanţa sa (în special în livezile de meri). se tratează preventiv cu cupru (stadiul de înflorire) apoi cu sulf (după înflorire). Păduchele violet al părului: Dysaphis pyri Specia este mai puţin periculoasă decât păduchele cenuşiul al mărului. Lupta se bazează pe aceleaşi principii ca şi în cazul păduchelui cenuşiu. După transformarea în nimfă. Gărgăriţa florilor: Anthonomus pyri Insecta este problematică şi constituie marea problemă a unui pomicultor în agricultură ecologică. Atâta timp cât riscul există. unde larva va găuri fructul fără să facă o galerie circulară. albă cu capul maroniu. Importanţa atacului este definită prin:  sensibilitatea speciei şi stadiul de cultură. 4. Două hymenoptere pot să paraziteze hoplocampa părului. obligă la tratarea pe toată perioada de vegetaţie. Atacurile sunt în mod regulat întâlnite în livezile în conversie la agricultură ecologică. Adultul. o fişă tehnică specială i-a fost consacrată.  o umiditate ridicată poate antrena o contaminare în funcţie de temperatură. Dacă există resturi din anul precedent. Ouăle eclozează în timpul iernii. femela depune ouă translucide în mugurii florali pregătiţi să se deschidă. Azadirachtina este eficientă dar este foarte fitotoxică asupra soiurilor: Conference. O luptă profilactică poate fi avută în vedere prin distrugerea perelor tinere atacate. 7.Fructele se coc înainte de a cădea pe sol.  prezenţa cancerului pe lemn. În faza următoare. Larva sapă o galerie circulară subepidermică. Apare o singură generaţie pe an. adulţii ies din mugur efectuând o perforaţie foarte vizibilă în solzii uscaţi apoi intră în diapauză estivală pe diverşi arbori.Folosirea de capcane pe scară largă este tehnica de preferat şi se dovedeşte eficientă dacă capcane albe acoperite sunt puse cu 10 zile înainte de înflorire (nu trebuie să mai existe adulţi în timpul înfloririi). 5. Gărgăriţa este puţin parazitată de unele himenoptere. foarte arcuită. Ieşirea grupată a adulţilor într-un stadiu bine precizat face ca speciile cu înfloriri timpurii sau târzii să fie mai puţin sensibile. Larva este un asticot ce prezintă până la 7 perechi de picioare false abdominale. 3. 6. Nici un fel de toxicitate nu este cunoscută asupra lui Harrow Sweet şi Wiliams.Această insectă este dificil de controlat deoarece reîntoarcerea adulţilor pe peri la sfârşit de vară şi la început de toamnă este foarte eşalonată. cap gri-deschis şi corp alb-gălbui. în caz de prezenţă pe lemn protecţia devine problematică. larva abandonează fructul pentru a ţese un cocon în sol în care să-şi petreacă iarna. . Totuşi. Adulţii apar la sfârşitul verii şi depun ouăle în interiorul mugurilor fructiferi până la primele temperaturi scăzute.Viespea părului: Hoplocampa brevis Adultul seamănă cum o mică viespe. Rapănul ( Venturia pirina) Rapănul părului se manifestă în special prin pete asupra fructului care fac dificilă comercializarea. se intervine în stadiul C3 până la D asupra adulţilor înainte de pontă cu un insecticid natural (pyretru. Transformarea în nimfă a larvelor are loc în sol la 5 cm adâncime. Comice. foarte uşor de identificat. trecănd mai departe într-un alt fruct. mugurii fructiferi nu se deschid şi conţin o larvă de 5 până la 7 mm. primăvara. Guyot. este o gărgăriţă brun-roşcată de 4 până la 5 mm. apoi intră în fructul tânăr.  cantitatea de innocul. Nu trebuie trecută în conversie o parcelă cu probleme mari de păianjeni. Primăvara. Boala este foarte asemănătoare cu rapănul la măr. rotenonă). în crăpăturile scoarţei în mod special.Acarieni roşii ( Panonychus ulmi) Păianjenii roşii nu pun probleme îngeneral în livezile ecologice. Ea este observabilă prin „scuturarea” bobocilor la sfârşitul verii.

Randamentul optim a unei livezi biologice echilibrate se situează în jur la 2 T /ha de nuci uscate cu variaţii mari în funcţie de întreţinere şi potenţialul solului. Alţi port-altoi sunt în curs de experimentare. Densitatea de plantare Distanţele de plantare recomandate sunt de:10m x 10m sau 11m x 11m. 3. în momentul dezmuguririi). devine deci importantă supravegherea reîntoarcerii lor în sol (fărâmiţare şi încorporare în sol la căderea pe pământ pentru solurile lucrate). Ronde de Montignac). dacă tipul de sol şi fertilizarea o permite. Toate produsele sunt utilizabile în agricultură ecologică conform Legii 38/2001 pot fi folosite fără contraindicaţii speciale. Acest obiectiv. tehnicile de plivire mecanică sau termică necesită utilaje specifice şi deci utilizarea presupune o atenţie particulară. 1. Aporturile trebuie modificate în fiecare an în funcţie de producţia de nuci (creşterea exporturilor) şi de rezultatul de observaţie a stării vegetative a nucului. Controlul buruienilor Pe rând.  Fernor este recomandată solurilor bogate în substanţe minerale. Aporturile de toamnă nu sunt de recomandat datorită concentrării resurselor agricultorului pentru efectuarea recoltei.  Soiurile polenizatoare se recomandă a fi cultivate în afara zonelor tradiţionale de producţie ( Meylannaise. Cantităţile recomandate sunt de ordinul a 20 până la 40 tone de îngrăşământ animal sau de la 10 până la 15 tone de compost. Conducerea culturii Nucul este un arbore cu creşteri mari pe timpul verii. Înafara compensării „ exporturilor” aporturile vizează înainte de toate o activitate biologică optimă a solului. Producţia ecologică pune probleme specifice: întreţinerea solului (gestiunea înierbării şi concurenţa alimentară) şi fertilizarea. Aporturile trebuie realizate iarna sau primăvara (din februarie până în aprilie) în funcţie de compoziţia produselor. Aporturile de îngrăşământ organic poate completa aportul de materii organice structurante la sfârşit de iarnă (îngrăşământ animal. Soiuri  Franquette este preconizat în marea majoritate a cazurilor pentru rusticitatea sa. Marbot). Este un arbore foarte sensibil la asfixia radiculară şi preferă solurile uşor calcaroase. 4. va ghida alegerea materiilor organice. este singurul port-altoi utilizat în prezent. Gestiunea fertilizării Pentru un hectar de Franquette în agricultură convenţională în plină producţie. compost).Nucul în Agricultură Biologică Consumul european de nuci este circa de 300 g/locuitor pe an. . Port-altoii Juglans regia L. Produse utilizabile. Toate excesele de aport de azot se vor traduce prin exporturi mai importante şi va duce la creşterea costurilor de fertilizare ca şi a riscurilor de levigare înspre apele subterane. Înierbarea livezii influenţează asupra fluxurilor producând materie organică şi consumând o parte din elemente. bogate în materii organice. Nevoile livezii tinere sunt mici în primii ani (20 până la 40 unităţi de N/ha). Este necesar să se stimuleze activitatea microbiană la început de ciclu (început de mai. cu spinul dat de către analizele şi observaţiile asupra solului. Se cercetează vigoarea şi rezistenţa la CLRV (Cherry Leaf Roll Virus). exporturile azotoase sunt estimate la 172 kg/ha. Îngrăşământul de origine ovină pare a răspunde cel mai bine nevoilor nucului.5m) pentru ca la termen să se scoată 1 pom din 2.  Grandjean este interesantă pentru calitatea inelelor sale anuale. Frunzele exportă şi restituie o mare parte din elementele majore. Cele mai mari nevoi de azot ale nucului sunt din mai până în iulie pentru formarea creşterilor vegetative şi creşterea fructelor. se poate intensifica plantaţia (11m x 6. contrar celei mai mari părţi a pomilor fructiferi care dau creşteri în special primăvara. (Parisienn. creşterea rapidă a fructelor şi nucile sale de calitate. 2. Primii 10 ani fiind mai puţin productivi (2 tone de nuci în total).

scoarţă. perioadă de creştere a fructului şi a formării inelului anual de creştere. În această situaţie. 3 până la 5 tratamente sunt suficiente pentru a controla carpocapsa. Buruienile trebuie să aibă un stadiu de dezvoltare puţin avansat ceea ce implică adesea un mare număr de treceri. Difuzorii trebuind să fie aşezaţi pe partea superioară a pomului. din mai multe puncte de vedere. Înierbarea. -Experienţa din legumicultură asupra dezburuienării termice uşurează adaptarea acestei tehnici în pomicultură. În general. Alegerea unei flore diversificate şi adaptată la tehnologia avută în vedere poate avea mai multe influenţe pozitive asupra culturii. Speciile cu dezmugurire precoce şi fructificare laterală sunt mai sensibile. Anthracnoza (Gnomonia leptostyla) Această boală se dezvoltă rapid în cazul primăverilor umede. tocarea resturilor vegetale pentru a accelera descompunerea lor. În acest caz. Cele mai mari nevoi sunt din iunie până în august. Lupta prin intermediul virusului granulozei şi a confuziei sexuale este posibilă şi eficientă în cazul unor populaţii slabe până la medii. Irigarea se poate face în diferite moduri. covor pe bază de paie) pentru a controla stratul ierbos într-o manieră eficientă. -Mulcirea se poate realiza cu materiale anorganice (material plastic. Se recomandă evitarea udării frunzişului prin irigare. recoltarea mecanică nu este încă posibilă. va fi necesară creşterea intensităţii irigării şi fertilizării pentru a putea compensa concurenţa înierbării. limitând în acelaşi timp evaporarea solului. În caz de imposibilitate de irigare. -Înierbarea totală a solurilor bogate. în livezi. o bună aerare în interiorul arborelui. Metoda de luptă prin confuzie sexuală necesită un timp de aşezare a difuzorilor important (7 până la 10 ore/ha). dar un interes deosebit prezintă micro-aspersiunea. . Speciile cu talie mică şi care nu formează tufe (pentru recoltarea mecanică) sunt de preferat în cazul acestei tehnici de dezburuienare. Ştiind că această concurenţă cu înierbarea este limitată la azot şi apă. Bacterioza Bacteria iernează în şi la suprafaţa mugurilor şi se multiplică primăvara în prezenţa unei umidităţi ridicate însoţită de temperaturi cuprinse între 16 şi 29º C. Ciuperca iernează pe frunze. este cel mai des prezentă între rânduri pentru a uşura trecerea tractorului evitănduse tasarea solului. „bandajarea” trunchiurilor pentru a limita răspândirea acestor boli. Repunerea mulciului trebuie să se realizeze într-un interval de timp cuprins între 1 până la 5 ani în funcţie de gradul lor de degradare. se pot realiza lucrări ale solului pentru a limita concurenţa înierbării până la sfârşit de iunie.-Dezburuienarea mecanică este puţin compatibilă cu recoltarea mecanică care impune existenţa unui sol bine nivelat. Auxiliarii (buburuzele) se instalează suficient de repede pentru a „regla” populaţiile de afide. Ca şi măsuri profilactice se recomandă tăierea şi îndepărtarea ramurilor uscate. Protecţia fitosanitară Carpocapsa (Cydia pomonella) Carpocapsa este principalul dăunător al livezii de nuci. Este vorba de un lepidopter întâlnit şi în livezile de meri şi peri. Condiţiile de utilizare a acestor tehnici sunt. Se va evita orice insecticid pentru a păstra auxiliarii asupra acarienilor (Euseius finlandicus). utilizarea unei leguminoase într-o livadă irigată ar fi poate o soluţie. Dar nici o soluţie probată şi satisfăcătoare nu există până astăzi. provocând căderea lor. Irigarea Irigarea este o operaţie indispensabilă în livezile înierbate sau în zonele climatice cu pluviometrie slabă. similare celor preconizate pentru lupta împotriva acestor dăunători în livezile de meri şi peri. Ea provoacă apariţia unor pete (pe frunze şi fructe) precum şi căderea fructelor. material textil) sau cu materiale organice (paie. pentru a lăsa timpul necesar reînierbării pănă recoltarea mecanică. Principalul inconvenient al acestei tehnici este costul său destul de ridicat. Afide Nici o combatere nu este realizată în agricultură ecologică împotriva acestor dăunători şi pagubele sunt în general mici. Primăvara provoacă necroze poligonale pe frunze mai mari decât în cazul bacteriozelor. La ora actuală. nu există difuzori omologaţi pentru această cultură.

într-o stare bună de sănătate cu o protecţie fitosanitară minimă. O livadă de nuci condusă în agricultură ecologică produce în medie cu 20 până la 30 % mai puţine nuci decât în agricultură convenţională (1 până la 2 T faţă de 2-3 T) cu un procentaj de nuci de mărime mică superior. profilaxia şi dezvoltarea unei faune auxiliare trebuie să fie măsuri aplicate cu prioritate. Controlul bolilor piersicului în agricultura ecologică În timpul perioadei de conversie la agricultura ecologică. . 20% dintre fructe putrezesc în livadă. Printre agenţii criptogamici prezenţi într-o cultură de piersic se numără Botrytis. este adesea necesar să se intervină cu mijloace de intervenţie fitosanitară. Penicillium. În ciuda atenţiei deosebite acordate arborelui şi mediului său înconjurător.  Livezile trebuie să fie curate. se recomandă măsurile utilizarea de măsuri preventive: . alegerea varietăţilor trebuie să ia în calcul utilizarea de soiuri puţin sensibile la dăunători şi la boli. Cunoaşterea dăunătorilor specifici acestei culturi va putea face ca intervenţiile să aibă o eficacitate maximă. formând zone concentrice în jurul punctului de infecţie şi nu afectează florile. această cifră fiind mai mare pentru speciile târzii. 5. Pentru a avea nuci de calitate este necesară recoltarea odată la 4 zile. oprirea tratamentelor pe bază de produse fitofarmaceutice va modifica populaţia parazitară a livezii cu o recrudescenţă a dăunătorilor şi a bolilor. Odată recoltate nucile trebuie curăţate şi aşezate în uscătoare pentru a ajunge în 24 ore la o umiditate de 8 până la 12 %. ceea ce presupune un ecosistem echilibrat. La înfiinţarea livezii. Bolile piersicului Bolile sunt unul dintre principalele obstacole în calea reuşitei unei culturi în agricultură ecologică a acestei culturi . . este vorba în peste 90% dintre cazuri de monilioză: -Monilia laxa se manifestă sub forma unor mici perniţe de culoare gri închis. În prezent. Un tratament împotriva căderii frunzelor este justificat în livezile tinere pentru a putea limita pătrunderea bacteriilor prin cicatricile foliare. În general.Monilia fructicola a fost recent identificată în mai multe regiuni din Europa simptomele fiind asemănătoare cu cele ale ciupercii Monilia laxa.Monilia fructigena are perniţe mai mari. nu există o metodă satisfăcătoare pentru a lupta împotriva necrozei apicale. Recoltarea Investiţiile într-un utilaj de recoltare este rentabilă pentru livezile cu suprafeţe de producţie mai mari de 15 hectare. Înainte de atacul pe fructe se observă o uscare a florilor care se întinde spre ramurile de rod cu formarea cancerului şi scurgeri de clei. Pe fruct. Distrugerea epidermei sau atacurile de insecte sunt favorabile instalării acestor boli. o creştere regulată. Efectul cuprului asupra anthracnozei este mai scăzut dar poate fi suficient în situaţiile cu risc moderat. Rhysophus sau Alternaria.o schemă de plantare mai aerisită. brun roşcat .Produsele cuprice pe bază de sulfat de cupru şi hidroxid de cupru sunt eficiente în lupta preventivă. fiind paraziţi ai rănilor . 4. Unele suşe sunt rezistente la cupru. Pulverizările se fac cu prioritate primăvara ( 2 sau 3 tratamente). Recolta se eşalonează de la jumătatea lui septembrie până la jumătatea lui octombrie. Înainte de utilizarea oricărei metode de luptă directă al cărui efect nu va fi decât parţial. datorită mijloacelor limitate de combatere . Atacul este favorizat de: •Alternanţa perioadelor ploioase cu cele uscate ce induce fructificarea ciupercilor. Conversia la agricultură ecologică  Pierderile de randament vor fi vizibile după ultimul an de conversie. .

•Evitarea producerii de soiuri cu fructe de mari dimensiuni. •Precipitaţii peste 10 mm în 24 de ore: În livadă . •Protecţia trebuie continuată pănă în stadiul primelor frunze etalate (la 3 săptămăni după deschiderea mugurelui) cu zeamă bordeleză în cantitate e 6. tăieri în verde. Combatere Există o importantă variaţie a sensibilităţii între diferitele specii. Perioada de intervenţie •Căderea frunzelor ( acţiune asupra băşicării. Alte tehnici de luptă şi-au arătat eficacitatea (Trichoderma). •Fertilizare: evitaţi excesul de azot sau cantităţi mari la o singură fertilizare. După recoltare. coada calului. Piersicile şi nectarinele cu miez galben sunt în general mai sensibile decât varietăţile târzii. eliminarea fructelor care se ating.1 %. Fructele sunt sensibile pe toată perioada creşterii. cupru .5 kg/ha + ulei alb la o concetraţie de 0. •Reducerea gradului de infestare prin: eliminarea frucelor mumificate şi a ramurilor înnegrite odată cu tăierile de iarnă şi a culesului. De asemenea se poate utiliza şi zeama sulfocalcică (zeama nanteză) care uscă şi contaminează contaminările. conservare la temperaturi scăzute. cancerului. provoacă deformarea şi decolorarea organelor atacate : culoarea frunzelor variază de la alb gălbui la roz roşiatic. •La apariţia primelor frunzuliţe după umflarea mugurilor:tratament cupric pe bază de hidroxid. contaminările au loc chiar şi la o cantitate mai mare de rouă. Miceliul se conservă sub formă de spori în scoarţa arborilor şi a ramurilor. Condiţii de infestare •Temperatura minimă zilnică de peste 8 grade Celsius: Germinarea este stopată peste 30 grade Celsius. Supravieţuirea sporilor este favorizată de către ierni blânde şi umede. presortare în livadă. se pot aplica îngrăşăminte foliare pe bază de zinc •În perioada umflării mugurilor se pot efectua tratamente pe bază de cupru (zeamă bordeleză. magneziu. Termoterapia post recoltare este o tehnică experimentată de către GRAB Avignon de câţiva ani. forma arborelui. orientarea parcelei. Uscarea şi deformarea frunzelor la piersic ( Taphrina deformans) Agent patogen propriu piersicului. Sfârşitul perioadei de mare sensibilitate se termină odată cu creşterea frunzelor ( 6-7 săptămâni începând cu începerea creşterii mugurului) . Cuprul nu mai acţionează din .•O umiditate peste 90% timp de câteva ore sau o ploaie care declanşează germinarea conidiilor la temperaturi de peste 10 – 15 grade Celsius). şi bacteriozele): 2. Apariţia pagubelor la începutul primăverii ( la 2-3 săptămâni după contaminare) reduce în mod drastic dezvoltarea arborelui. Aceasta poate provenii din precocitatea speciei sau din caracterele sale genetice. •Irigarea: evitarea aportului de apă înainte de recoltare ( celule turgescente . Anumite produse sau elemente pot să aibă un efect protector ca îngrăşămintele foliare pe bază de alge marine. Împotriva lui Monilia fructigena (atac pe flori ). primele rezultate a unei utilizări pe scară largă arată o ameliorare notabilă a conservării fructelor. sulfat sau oxiclorură. se tratează preventiv cu cupru sau cu sulf înainte de înflorire. hidroxid). crăpături). fructe deformate. Frunzele bolnave sunt mai sensibile la atacul de făinare şi la atacul purecilor. recoltarea fructelor putrezite. Combaterea este preventivă şi este în general eficace atăta timp căt cantităţile de cupru nu sunt limitate. •Odată cu plantarea să se aibă în vedere rezistenţa soiurilor la ciuperci. menţinerea unui covor erbaceu scurt în jurul arborelui . Lupta împotriva bolilor Masuri profilactice: •Favorizarea circulaţiei aerului pentru a evita perioadele umede lungi prin : distanţa de plantare mai mare. care este privat de capacitatea sa d fotosintezinantă.3 tratamente pe bază de cupru cu doză redusă. tăieri după recoltare. •Recoltarea în bune condiţii: manipulare . tăierea ramurilor prea joase. silice. frunze mai groase şi deformate. calciu. În zonele cu riscuri . în solzii mugurilor sau la suprafaţa solului. trebuie să se evite plantarea varietăţilor care se vor coace mai repede de 10 august. transport.

Tratamentele se pot continua pănă la recoltare dacă este cazul pentru soiurile mai sensibile. Combatere -pe cale profilactică:tăierea şi arderea ramurilor atinse. Sulful sup formă de pref are o acţiune mai bună decăt sulful muiabil care poate prezenta probleme de fitoxicitate în cazul utilizării în perioade foarte calde. Boala se dezvoltă iarna în condiţii de temperaturi negative. Visusul (Plum Pox Potyvirus) este vehiculat de către afide şi de către materialul vegetal. Coryneum beijerinschii Frunzele şi ramurile sunt acoperite de pete roşietice în timpul verii. Sibelle.H. Hale).momentul în care miceliul penetrează în frunză. . . căderea frunzelor). de alternanţa dintre perioadele cu vănt şi umede cu perioadele uscate. Combatere Protecţia plantei împotriva bolii se realizează prin efectuarea a 2-3 tratamente cu 25 –50 g/hl de cupru metalic. Apoi aceste pete se necrozează şi reultă perforaţii de 3-4 mm pe frunze.utilizarea de material genetic însoţit de un paşaport fitosanitar european. Cele mai sensibile soiuri sunt :O’Henry. Combatere În funcţie de sensibilitatea soiurilor utilizate trebuie efectuate tratamente pe bază de sulf din momentul căderii petalelor cu o cantitate de 10-25 kg/ha la o temperatură mai mare de 6 grade Celsius. Rich Lady Summer. extracte din plante. sunt susceptibile de a fi atacate de către această boală. Pe fructe atacul este vizibil din luna iunie şi sunt caracterizate prin depresiuni circulare de culoare brună cu o producere eventuală de clei. ramuri deformate şi acoperite de un strat alb. Tratamentele trebuie evitate în perioadele reci şi cu vănt puternic.arderea lemnului rezultat în urma tăierilor. Boala se manifestă prin înegrirea mugurilor şi a ramurilor tinere. Prezenţa bolii nu se manifestă întotdeauna prin apariţia stricîciunilor. aminoacizi).Dezvoltarea bolii este favorizată de o temperatură şi umiditate ridicată. Riscurile de fitotoxicitate fiind importante. Arborii atacaţi trebuie să fie scoşi cel tărziu la 3 zile după ce a fost diagnosticată boala. Îndepărtănd scoarţa se poate observa progresia infecţiei. . Snow King. Pe frunze apar pete de culoare roşie înconjurate de un halou tranlucid. Dezvoltarea bolii depinde de evoluţia temperaturii. Temperaturile reduse din timpul primăverii (vănturi reci) provoacă o prire a sevei urmată de atacuri puternice de făinare. Făinarea Făinarea se caracterizează prin apariţia de zone făinoase pe faţa inferioară a frunzelor. -utilizarea de amente pe bază de calciu şi de materii organice sunt mijloace eficiente pe termen lung. Pe fructe se observă acelaşi tip de pete însoţite de cantităţi mare de clei. Cancerul (Fusicoccum amygdali) . Contaminarea se realizează prin intermediul rănilor (tăieri. Pseudomonas sp. de decolorări caracteristice de-a lungul nervurilor frunzelor precum şi a unor zone concentrice clorotice pe fructe. Rich. Uneori se observă o cădere parţială a frunzelor ca urmare a apariţiei a unor pete care sunt mai întăi localizate pe marginea frunzelor sau de-a lungul nervurilor. Se va evita confundarea simtomelor prezentate cu cele ale fitoxicităţii date de excesul de cupru. Lady. . Elegant.dezinfectarea instrumentelor cu care se efectuează tăierile. În timpul iernii următoare vor apărea pete canceroase cu exudat de clei. Un lichid de culoare roşiatică se scurge pe sol din trunchiul arborelui.aplicarea a 2-3 tratamente cuprice după recoltare şi în momentul căderii frunzelor -utilizarea de soiuri rezistente (Red Haven. Acţiunea sa poate fi ameliorată prin adăugarea de agenţi muianţi sau oligoelemente. se rocomandă utilizarea de adjuvanţi (oligoelemente. dezinfectarea cu alcool a foarfecilor. Valley Sweet. Anumite soiuri locale sunt foarte rezistente (July Alberta) Sharka Sharka este o boală virală care se manifestă prin apariţia de striuri violacee pe petalele florilor de piersic. Michelini) şi evitarea celor sensibile (J. Xantomonas arboricola Toate genurile de Prunus spp. Big Top. Combatere -supravegherea prezenţei simtomelor în livezile apropiate de zonele deja contaminate. Bacteria rezistă în timpul iernii adăpostindu-se în muguri şi în scoarţa arborilor. efectuarea de tratamente pe bază de cupru în momentul căderii frunzelor.

Controlul populaţiilor trebuie să ţină cont de faptul că: -nu trebuie efectuate tratamente după înflorire deoarece produsele de tratament au o eficacitate scăzută şi există riscul de toxicitate asupra auxiliarilor. dar nu are decăt un efect moderat asupra creşterii ciupercii şi un efect nul asupra germinării sporilor. Combatere Orice plagă necicatrizată în toamnă (căderea frunzelor) şi în primăvară (deschiderea mugurilor. . Baujade. . Boskoop. foarte prejudiciabilă mai ales în cazul pomilor tineri în primii ani după înfinţarea livezii.) în Agicultură Biologică În livezile de meri biologice. evitănd dispersia sporilor. Ploile din toamnă şi de primăvară favorizează diseminarea în timp ce condiţiile de timp uscat şi cal favorizează înmulţirea.Specii mediu sensibile: Reinette Grise.  aplicarea unor tratamente precise.Specii foarte sensibile: Granny Smith. Alegerea soiului În agricultură ecologică. Idared. Cuprul este un bun cicatrizant. Pe fructe: -Deformare a fructelor ca urmare a împunsăturilor timpurii. bine delimitată (confuzie posibilă cu monilioza). Confuzia cu ouăle altor specii de afide este posibilă (păduchele verde de exemplu). Melrose. 1 – Simptome şi pagube Pe lăstari şi frunze: -Răsucire puternică a frunzelor şi îngălbenirea acestora. Elstar. .  favorizarea entomofaunei utile. păduchele cenuşiu este cel mai periculos dintre păduchi împreună cu păduchele lănos (Eriosoma lanigerum). Gala. Goldrush. Pe ansamblu. 5 – Modalităţile de control ale Păduchelui cenuşiu A.Temperatura optimă de dezbvoltare este de 28 grade Celsius. Controlul Păduchelui cenuşiu (Dysaphis plantaginea P. Identificarea larvelor este posibilă prin efectuarea de controale asupra mugurilor cei mai dezvoltaţi. Braeburn. . Necroza este de formă ovală . fertilizare). -trebuie efectuate tratamente sistematice înainte de înflorire. Prezenţa sa timpurie în cultură face dificilă acţiunea auxiliarilor iar fecunditatea sa mare antrenează pagube care se pot dovedi foarte grave. Trebuie în acelaşi timp să fie arse ramurile atacate începănd cu luna iunie.Specii sensibile: Reine des Reinettes. 4 – Controlul populaţiilor Observarea ouălor în timpul iernii este destul de dificilă. acoperit de o pulverulenţă albă până la gri (cu excepţia indivizilor care tocmai au năpârlit). căderea petalelor) este o cale de penetrare a ciupercii. Tinănd cont de marile cantităţi de cupru care ar fi necesare se recomandă efectuarea unei bune profilaxii şi alegerea de soiuri rezistente. Pe frunze necrozele formează un „V” pe nervuri si provoacă căderea prematură a acestora. -Exsudat de mielat urmată de atac de fumagină (frunza acoperită cu un praf negricios). -Deformare accentuată a lăstarilor. Golden. Protecţia împotriva dăunătorilor în agricultura ecologică se face printr-o serie de tehnici:  adaptarea conducerii culturii (specie. Profilaxie 1. Belchard. Delbard Estivale.1 până la 2.Parazitul penetrează în ramuri sau în buchetul de mai prin plăgile peţiolare în toamnă şi induce pete de culoare brună asupra mugurilor. 2 – Descriere Insecta are mărimea de 2. Topaz. Criteriul de sensibilitate la păduchiul cenuşiu este determinant. -Diminuarea procentului de flori legate în caz de atac foarte puternic. Partea atacată a fructelor este de culoare brună înspre gri şi este acoperită cu puncte de culoare neagră.4 mm de culoare verde măslinie sau roşu vişiniu. este esenţial să se caute o rusticitate globală a soiurilor. Există diferenţe semnificative de sensibilitate: .Specii puţin sensibile: Florina. rezultă o diminuare a vigorii livezii. talie. Sulful muiabil are o anumită eficacitate.

Rezistenţa la Păduchele cenuşiu este unul din criteriile importante de selecţie a soiurilor în agricultură ecologică. 2. Stabilirea şi apoi menţinerea unui bun echilibru al arborelui. primăvara: nu se recomandă împrăştierea de cantităţi mari de îngrăşăminteorganice deoarece aceasta poate avea ca efect eliberări mari de azot în primăvară (aport masiv de gunoi animal, guano, ricin.  toamna: se vor evita vigorile excesive la sfârşit de sezon, provocate de o mineralizare târzie a azotului. Este adesea cazul aporturilor de materie organică de tipul compostului cu eliberare târzie, mai ales în cazul solurilor cu încălzire lentă (soluri grele, reci. Numărul de ouă depuse toamna (inoculul) este proporţional cu vigoarea pomului toamna. - se vor evita arborii prea puţin viguroşi sau cei cu carenţe; - tăierile vor fi realizate în aşa fel încăt să se evite formarea de creşteri lacome;

3. Amenajarea parcelei Se recomandă favorizarea auxiliarilor prezenţi în mod natural în plantaţii. Sirfide: Adulţii se hrănesc cu polen sau nectar ale căror cantităţi influenţează numărul de ouă. Ponta este depusă în apropierea focarului de păduchi. Larva este o carnivoră foarte vorace (400 până la 700 păduchi consumaţi în 10 zile) . Prezenţa plantelor cu înfloririe timpurie în interiorul livezii favorizează instalarea şi dezvoltarea sirfidelor. Buburuze: Cele mai cunoscute coccinele ca şi auxiliari sunt buburuza cu 2, 14 şi 7 puncte. Larvele şi adulţii consumă de la 30 până la 60 de păduchi pe zi. Crisofe: Se constată o activitate prădătoare a larvelor, mai ales în peioadă estivală. Iernarea adulţilor are loc în afara livezii (în hambare sau remize). Cecidomelide: S-a observat o activitate prădătoare a larvelor, mai cu seamă pe timpul verii şi toamnei. Favorizarea biodiversităţii vegetale din jurul livezii (garduri vii, benzi (straturi) florale, înierbare divesificată) este o măsură recomandată pentru a putea permite sosirea cât mai rapidă a auxiliarilor şi instalarea lor. O floră diverificată este un factor indispensabil al acestei biodiversităţi. O pajişte variată, cosită mai rar este foarte favorabilă prezenţei auxiliarilor. Benzile florale Utilizarea de plante selecţionate are la bază următoarele criterii:  o înflorire eşalonată care să ofere hrană (polen şi nectar) pentru auxiliari (sirfide);  specii care să poată adăpostească şi alţi păduchi în timpul verii când păduchii cenuşii nu sunt prezenţi în livada de meri;  capacitate mare de acoperire a solului care să ofere adăpost pentru auxiliari. Semănarea speciilor selecţionate în amestec, se poate realiza pe benzi de lăţimi cuprinse între 50 cm şi 1 m între răndurile de meri (tot la 30 m) şi pe marginea primului şi ultimului rând. Întreţinerea trebuie redusă la minim (fără tăiere). Înfiinţarea benzilor se realizează pe cale naturală de la un an la altul. Rezultate foarte interesante pot fi obţinute primăvara (creşterea numărului de auxiliari şi diminuarea numărului de păduchi) şi toamna (creşterea numărului des păianjeni şi punerea în evidenţă a rolului lor asupra diminuării de inocul prin capturarea păduchilor înaripaţi). B. Intervenţii de început de vegetaţie Tratamentele înainte de înflorire trebuie să fie efectuate riguros pentru că este singura metodă de luptă directă eficientă. În continuare auxiliarii îşi intră în rol. Tratamente cu uleiuri minerale (uleiuri albe) sau vegetale (în curs de experimentare) la doza de 1 până la 1,5 l/hl de apă. Uleiurile albe omologate nu prezintă diferenţe semnificative de eficacitate. Se va evita efectuarea vreunui tratament dacă o perioadă de îngheţ este anunţată (risc de fitotoxicitate). Este recomandată tratarea cu soluţii puternic diluate pentru a atinge un maxim de ouă şi de larve, mărind volumul per ha la1500 l.

Eficacitatea uleiurilor creşte cu temperatura şi ca atare se recomandă efectuarea tratamentului la temperaturi mai mari de 10º C adaptăndu-se doza la temperatură. Tratamente cu piretru şi rotenonă. Sunt produse puţin remanente (24 până la 48h), care acţionează prin contact. Efectul lor este vizibil pe termen scurt pentru piretru (acţiune şoc) şi pe termen mai lung (4 până la 5 zile) pentru rotenonă (acţiune regulatoare a creşterii). Principiile active fiind fotodegradabile, se recomandă efectuarea tratamentelor pe timpul serii. Există mai multe produse comerciale pe bază de piretru sau rotenonă singure sau în amestec. Puţine din aceste produse posedă astăzi o omologare asupra păduchelui cenuşiu al mărului. Aceste produse sunt puţin selective. Utilizarea lor în sezon nu este recomandată (efect nefast asupra auxiliarilor, acţiune insuficientă asupra păduchelui cenuşiu după înflorire). De remarcat că, în funcţie de stadiul lor de aplicare, aceste tratamente au o acţiune secundară altor dăunători ai livezii (păianjeni, viespi, gărgăriţe). Un alt insecticid vegetal, care se testează în prezent este Neem, extras din seminţele arborelui Azadirachta indica (foarte răspândit în India). În Elveţia, unde acest produs este omologat, rezultatele sunt foarte satisfăcătoare cu un singur tratament în stadiul mugure roz. C. Intervenţii după înflorire La această dată, nu se mai poate face nimic; cu excepţia limitării pagubelor. Se poate efectua eventual un tratament cu ulei alb la căderea petalelor, în caz de ecloziune tardivă. Nu se recomandă utilizarea de insecticide vegetale în sezon. Ele nu sunt eficiente împotriva răsucirii (produs acţionând prin contact) şi întârzie apariţia auxiliarilor. Trebuie limitat numărul furnicilor, care favorizează dezvoltarea păduchilor prin aşezarea de benzi adezive în jurul trunchiului sau prăfuirea cu sulf la baza pomului, imediat ce se observă prezenţa auxiliarilor pe pom sau în apropierea acestuia. Principii de bază a combaterii dăunătorului: - controlul stării vegetative a pomului; - crearea sau favorizarea unui mediu propice apariţiei precoce a auxiliarilor şi instalării lor; - cunoaşterea biologiei; - efectuarea de tratamente precise; - asigurarea unei supravegheri permanente în sezon care să permită intervenţii manuale precoce; PRINCIPII DE NUTRŢIE ALE CULTURILOR Concepte şi elemente fertilizante O cultură de fructe poate produce diferite randamente urmărind strategia culturii şi a locului. Randamentul ţintă este randamentul în fructe de primă calitate care trebuie să fie produs într-o cultură de fructe. Începând cu acest randament ţintă se poate evalua cantitatea elementelor fertilizante susceptibile de a părăsi cultura cu recolta. Pentru a parveni la o nutriţie durabilă a culturilor de fructe, este indispensabil să înţelegem relaţiile dintre crşterea vegetală şi bilanţul elementelor fertilizante. De aceea este esenţial să se clarifice termenii utilizaţi şi relaţiile lor. Pe de altă parte elementele fertilizante majore care sunt N, P, K, Ca şi Mg, arborii fructiferi au încă nevoie şi de alte elemente nutritive câteodată în cantităţi mici. Aceste elemente numite oligoelemente sau microelemente nutritive sunt Mn, Fe, Cu, Zn, B, Mo. De altfel Na, Si, Co şi Ni sunt de asemenea elemente utile în creşterea vegetală. Rădăcinile arborilor şi fâneţei, dar şi microorganismele solului permit câteodată accesul la elementele nutritive din sol şi permit facerea lor disponibilă pentru plantele sub formă de microorganisme nutritive. În livezile înierbate nu trebuie să ne temem de nici o situaţie de lipsă în oligoelemente. Prelevarea elementelor fertilizante Prelevarea elementelor fertilizante corespunde cantităţii elementelor fertilizante care părăsesc parcela cu recolta fără rezidurile vegetale. Prelevarea depinde deci de nivelul de randament. Penrtu îngrăşământ, parcela sau exploatarea totală este considerată ca un tot astfel încât elementele fertilizante rămase pe parcelă să nu facă parte din prelevare. Pentru o cultură de fructe în faza de plină producţie, prelevarea corespunde deci elementelor fertilizante conţinute în fructe. În ceea ce priveşte bacele de arbust, el corespunde de asemnea elementelor fertilizante conţinute în compuşii lemnoşi ai tulpinilor. Pentru tinerile culturi în perioadă juvenilă prelevare corespunde elementelor fertilizante care sunt fixate în compuşii lemnoşi. Pentru ca oferta elementelor fertilizante să corespundă nevoi plantelor, îngrăşământul nu poate consista doar în a înlocui prelevarea unui element fertilizant sub forma unui aport unic. Trebuie să ştim penrtu ce organe ale planteii elementul fertilizant trebuie să fie disponibil, în ce moment, în ce cantitate şi sub ce formă.

Repartiţia elementelor fertilizante pe organe Conţinuturile în elemente fertilizante a diferitelor organe ale merilor sunt prezentate în tabelul 1. trebuie ţinut seama de faptul că, cu rapida evoluţie a varietăţilor, a locurilor unde se fixează altoiul şi a formelor de cultură, raportul frunză-fruct are tendinţa de a decala profitul fructelor. Rezultă o creştere a prelevării în cultură de fructe. De-a lungul ultimilor ani această tendinţă a atins şi culturile de cireşi şi pruni unde se utilizează arbori mai puţin viguroşi. Prelevarea corespunde valorii utilizate pentru fructe. Prelevarea permite evaluarea nevoii, apoi nevoia corectată şi în sfârşit cantitatea elementelor fertilizante care trebuie adusă ângrăşământului Tabel 1: prelevarea elementelor fertilizante de către arborii fructiferi (meri) şi repartiţia în diferitele organe. Organe Elemente nutritive în kg/ha N P2O5 K2O Ca Mg Fructe (40t/ha) 20 13 60 3,6 1,8 Frunze 43 6,5 54,5 70,1 16,3 Ramuri, trunchi, 15,5 8,5 15 37,2 2,1 rădăcini Prelevări 10,5 3 15,5 2,9 0,9 diverse (muguri, căderea fructelor) Lemn de tăiat 10 4,4 4 22,9 1,5 Prelevare 98 35 148 136,6 22,6 totală Tabel 2: prelevări de elemente fertilizante pe diverse specii de fructe Specie de Randament Elemente nutritive (kg/ha) fructe t/ha N P2O5 K2O Măr 40 20 10 67 3 Sursa Ca 3 Mg IFA 1992 USDA 1963 Shear & Faust 1980 (Ca, Mg IFA 1992 USDA 1963 Huguet 1980 USDA 1963 USDA 1963 Marangoni & Rombola 1994 Smith şi alţii 1988, USDA 1992 Drawer şi alţii 1970, Souci şi alţii 1977 Drawer şi alţii 1970, Souci şi alţii 1977

Păr Cireş Prun Cais Piersic

40 12 20 20 15

30 26 10 18 15

10 5 5 9 9

70 23 42 71 36

2 2 1 3 1

5 2 2 2 2

Kiwi

20

31

11

54

7

2

Zmeură

15

29

7

26

-

5

Alte bace de arbuşti

20

37

7

47

-

4

Afin

15

21

2

10

-

1

Drawer şi alţii 1970, Souci şi alţii 1977

De la prelevarea elementelor fertilizante la nevoia de îngrăşământ Diferenţa dintre prelevarea elementelor fertilizante a unei culturi de fructe şi nevoia de elemente fertilizante definit prin raportul la randament are mai multe origini.Pentru azotul foarte mobil îngrăşământul nominalizat este întotdeauna superior prelevării,căci azotul disponibil pentru plante nu poate fi absorbit decât o parte de plante.Elementele fertilizante disponibile nu vor fi niciodată toate absorbite de plante.Potenţialul de asimilare specific unei specii vegetale şi disponibilitatea elementelor fertilizante în sol sunt perturbate de antagonisme.Există o concurenţă între diferitele elemente nutritive pentru punctele de schimb ionic a compuşilor argiloşi din sol,cât şi pentru pH-ul solului şi fixarea biologică a elementelor fertilizante pe materia organică. Culturile de fructe pot afişa densităţi foarte diverse(de exemplu 1500-3500 arbori/ha). Potenţialul de randament pe suprafaţă cutivată este în general relativ constant pe un loc,în măsura în care suprafaţa foliară în raport cu suprfaţa cultivată rămâne sensibil egală.Nevoia totală de elemente fertilizante pe suprafaţă rămâne şi ea relativ constantă independent de densitatea plantaţiei.De aceea de vreme ce densitatea plantaţiei variază,iar randamentul ţintă pe suprafaţă rămâne acelaşi,normele rămân neschimbate. Nevoia corectată în elemente fertilizante Nevoia în elemente fertilizante a unei culturi de fructe se bazează pe prelevare.Încercările şi experienţa ne permit să deducem nevoia în elemente fertilizante.Aceasta din urmă este influenţată de starea arborilor în cadrul unei bune practici agricole(pentru azot) sau pentru starea solului(pentru P,K,Mg,Ca).Aceşti factori de influenţă permit determinarea unei norme corectate.Ţinând cont de elementele fertilizante disponibile mobilizate la momentul dat,este posibil apoi să se calculeze cantitatea de îngrăşăminte care se împrăştie. Factorul de corecţie a normei este calculat prin ponderea rezultatelor obţinute prin două metode diferite de extrcţie a solului. Dinamica nevoii de elemente fertilizante şi reaprovizionarea Nevoia unei culturi de fructe în elemente fertilizante depinde de diverse procedee de creştere a lemnului,a mlădiţelor,a rădăcinilor,a frunzelor,a mugurilor şi a fructelor,procedee care variază după anotimpuri.Pentru a putea fertiliza în funcţie de nevoi,este important sa se cunoască procedeul de creştere a arborelui. Omul de teren trebuie să poată aduce suficiente elemente fertilizante la momentul potrivit.Pentru a reaproviziona plantele în elemnte fertilizante şi pentru a compensa prelevarea,dispunem de: -elemente fertilizante care sunt remobilizante începând cu şarpanta -elemente fertilizante ale solului,disponibile pentru plante,care sunt mobilizate începând cu materia organică şi cu compoziţia solului şi sunt absorbite de rădăcini -elemente fertilizante aduse care sunt absorbite fie de rădăcini,fie de frunze -elemente fertilizante prezente în atmosferă care sunt absorbite fie de rădăcini,fie de frunze. Şarpanta,sursă de elemente nutritive pentru creştere Exemlul azotului arată cel mai bine cum se aduce o cantitate suficientă de elemente nutritive la momentul potrivit.Azotul este un element fertilizant esenţial şi este foarte mobil.Lipsa azotului provoacă probleme de creştere şi de calitate,un exces de azot la fel. Într-o cultură de fructe,începutul creşterii primavara a putut să se facă datorită elementelor nutritive remobilizate începând cu şarpanta.Azotul remobilizat este de exemplu stocat mult timp în concentraţie relativ ridicată în frunzele mlădiţelor şi a rămurelelor încoronate,chir şi în plantaţiile fertilizate,până ce îşi piede importanţa începând aprximativ cu luna iunie.Acest fenomen este valabil pentru toate tipurile de arbori fructiferi.Aprovizionarea şarpantei în elemente nutritive nu pune în general nici o problemă. Ea poate fi asigurată de elementele fertilizante rămânând în cultură. Dar de îndată ce arborele este obligat să-şi scoată apa în rezervele şarpantei pentru a-şi asigura creşterea, de exemplu, de îndată ce absorbţia elementelor fertilizante de către rădăcini este foarte redusă, datorită condiţiilor meteorologice trebuie apoi ca şarpante să fi din nou aprovizionată în elemente nutritive, şi aceasta, la momentul potrivit. Poate fi de exemplu prin absorbţia elementelor nutritive ieşite de la descompunerea mulciului sauj printr-o aplicare foliară care trebuie să fie tot timpul luată în considerare în bilanţul elementelor nutritive al ansamblului exploatării. Mobilizarea azotului în sol În urma creşterii temperaturilor primăvara, azotul din sol se mobilizează începând cu materia organică. De-a lungul anului acest azot devine furnizorul principal al arborilor. Asigurarera unei aprovizionări în elemente fertilizante datorită menţinerii tehnicilor de exploatare Elementele nutritive disponibile sunt puse în mod eficace la dispoziţia culturii, atunci când ea are nevoie. Elementele nutritive prezente în mod natural sunt puse în folosinţă şi exploatate. În momentul înfloririi diferitelor organe ale arborelui au şi ele nevoie să fie aprovizionate cu elemente nutritive. O ofertă prea redusă sau prea importantă de elemente fertilizante în această perioadă poate avea consecinţe negative durabile (de

Valoarea fertilizantă a tuturor aporturilor de materie organică trebuie să fie luată în calcul în planul şi bilanţul îngrăşământului. Efectul amendamentelor organice Mineralitarea amendamentelor organice este lentă şi elementele lor fertilizante nu se liberează decât progresiv. Elementele minerale conţinute în materia organică reprezintă o cantitate neneglijabilă care trebuie să fie compatibilă în planul îngrăşământului. mai puţin bogate în elemente fertilizante. Întreţinerea benzii ierboase permite în general prezervarea proprietăţilor sale. dar umiditatea şi schimbul de gaz sunt de asemenea perfecte şi totul este bine stabilizat (efectul tampon) datorită numeroaselor interacţiuni. îngrăşământul verde lignificat. Pe da lată parte microfauna solului are nevoie de suficientă energie sub formă de carbon organic. . Rădăcinile arborilor care preferă în mod normal să se dezvolte la suprafaţă. pierderea elementelor fertilizante prin levigare). stabilizatorii de azot liberi sau asociaţi la leguminoase sunt importanţi pentru culturile de fructe durabile. potasiul şi magneziul pot fi compatibilizaţi în mai mulţi ani (5 ani). Humusul face parte din materia organică şi contribuie la stabilitatea şi calitatea biologică a solului.fertilitatea solului Solul serveşte în acelaşi timp ca şi suport şi ca şi păstrător de hrană pentru plantă. Aprovizionarea în elemente fertilizante începând cu mulci şi îngrăşăminte organice Întreţinerea materiei organice Materia organică se compune din organisme care trăiesc în sol. de îngrăşământ organic astfel încât să se întrţină banda ierboasă. Ea are nevoie şi de un sistem de pori continuu până la suprafaţa solului pentru a asigura schimbul de gaz necesar respiraţiei. Atunci când amendamentul nu este înfundat decât la suprafaţă. Acest azot nu reprezintă de cât o parte din azotul total al amendamentului organic.Rădăcinile schimbă elementele solului în faza lichidă şi într-o mai mică măsură în faza solidă. Solurile profunde. Secarea resureselor de azot interne a arborelui în acest moment trebuie să fie compensată pri punera la dispoziţie a azotului conţinut în îngrăşăminteşi materie organică descompusă. Condiţii constante ale acestui tip evită să pună rădăcinile în situaţie de stres şi permit arborelui să fie aprovizionat cu apă şi cu elemente conform nevoilor psihologice. este recomandat a se răspândi materie organică în mai multe reprize cu caracter de material de acoperire. bogate în humus.Aceste două faze sunt alimentate de îngrăşăminte organice sau minerale aduse sau cultivate pe parcelă cât şi de roca mamă şi elemente retrogradate care reprezintă o cantitate importantă de elemente a căror disponibilitate nu este posibilă decât datorită alterării solului. Pentru amendamente în raport C/N intermediar. profită de culoarele reacoperite cu humus create de viermi şi penetrează astfel în locuri mai dense ale subsolului. Reaprovizionarea cu elemente nutritive în urma alterării solului este în realitate mică în raport cu elementele nutritive mineralizate sau aduse. Acest azot poate fi compatibilizat în trei ani în momentul stabilirii bilanţului îngrăşământului exploatării. Fosforul. Printre numeroasele bacterii care funcţionează şi ele diferit. În acest tip de sol elementele fertilizante nu sunt disponibile doar în cantităţi suficiente.în cantităţi adaptate la necesităţi(lupta împotriva buruienilor în martie şi în aprilie). se constată o creştere lentă a conţinutului în azot mineral al solului. consumă de la început o parte din azotul mineral al solului chiar dacă materiile organice în raport C/N scăzut ca şi îngrăşămintele tinere şi gunoaiele foarte descompuse produc imediat azot mineral. solurile silvestre care prezintă un puternic conţinut în materie organică.exemplu stimularea alternanţei. ca şi gunoiul copt. În populările de leguminoase pure. Efectul îngrăşământului organic asupra nutriţiei azotate depinde de natura amendamentului adus. proasta calitate a fructelor. OFERTA NARURALĂ DE ELEMENTE FERTILIZANTE ŞI FERTILITATEA SOLULUI Reaprovizionarea în elemente nutritive de către sol. resturi vegetale şi humus. Atunci când conţinutul în humus este insuficient. În acest moment nu mai esre necesar aproape de loc sau chiar de loc să se coracteze amendamentul prin aporturi de elemente fertilizante. Elementele nutritive nu sunt eliberate începând cu îngrăşămintele organice sau minerale decât de îndată ce o activitate microbiană intensă garantează mineralizarea acestor elemente sub forme disponibile pentru plante. Ele sunt strâns legate de rădăcini şi alimentează copacul cu fosfor. acoperite de humus se caracterizează printr-o importantă suprafaţă internă. bacteriile nodozităţilor pot îmbogăţi 200400 kg de azot provenit din atmosferă pe ha şi pe an. efectul azotului durează mai puţin timp. Ele lărgesc astfel spaţiul rădăcinar util arborilor. De altfel ciupercile micorize sunt şi ele foarte importante în nutriţia arborilor. repreezintă solurile ideale. De altfel un bilanţ higrometric echilibrat este şi benefic pentru metabolizarea microbiană a elementelor fertilizante şi pentru aprovizionarea arborilor cu apă. Suporturi nutriţionale importante Viermii aduc un ajutor de neînlocuit penrtu formarea porilor grosieri şi penrtu legătura humusului şi a particulelor minerale ale solului. dar creşte şi capacitatea de reţinere a apei. Substanţele sărace în azot în raport C/N ridicat. Solurile care conţin suficiente particule minerale. Un conţinut suficient în humus şi un sol biologic activ prezintă diferite avantaje. Această proprietate oferă nu doar numeroase „puncte de menţinere” pentru elementele fertilizante. granuloase.

În momentul aporturilor de C/N ridicat. substanţa organică din sol provine din resturile vegetale provenite de la arbore cum ar fi frunzele. Depozitul de mulci pe bază de iarbă pe linia arborilor sau pe un rând de plante corespunde la un aport de K care poate să ajungă până la aproximativ 100 kg/ha/an. erodabile şi din zone uscate cu scoarţe sau deşeuri vegetale.În momentul plantaţiei. De aceea trebuie evitat ca masa de mulci să se concentreze doar pe liniile arborilor de-a lungul multor ani mai ales pe locurile care au tendinţa să aibe probleme de cloroze şi de pete amare. procentajul celorlalte elemente nutritive cu excepţia sulfului are o mică importanţă în raport cu alimentarea plantelor. 30 şi 10 kg/ha de suprafaţă înierbată. Şi cuvertura vegetală prezervă liniile arborilor de eroziune. Gunoaiele Este vorba în principal de gunoi de bovine. În toate cazurile. În solurile care eliberează natural puţin azot un aport complementar de 30 kg N/ha/an de acest element se justifică înaintea cuverturii solului. căci fermentaţia în profunzime poate provoca axfisierea tinerilor arbori. Îngazonarea interliniei aduce şi alte avantaje: protecţia împotriva eroziunii. Aportul de azot. mai ales în momentul reconstituirilor. în aşa fel încât să se diminueze concurenţa exersată de buruieni şi să se utilizeze la maxim avantajele ecologice ale îngazonării. îngrăşământ verde… şi de asemenea tunderea stratului de iarbă. 20-40 kg N/ha penetrează în sol din preciăpitaţii. Concentraţia mulciului pe linia arborilor antrenează o creştere a K şi a N furnizat de sol. descompunerea mulciului mobilizaeză o parte a azotului din sol. trebuie să se evite îngroparea prea adâncă în momentul aratului. magneziu. Ele sunt adesea îmbogăţite în elemente fertilizante şi pot permite aplicarea într-un singur pasaj a materiei organice şi a elementelor fertilizante.trebuie deci să se acorde importanţă înierbării. Efectul îngazonării şi întreţinerii solului Într-o livadă cu un sol gol sau lucrat. compostul adus de către arboricultor şi înierbarea livezii (sau îngrăşăminte verzi în cazul unei livezi cu sol arat). Conservă apa solului diminuând evaporaţia. Toate seminţele îngrăşământului verde contribuie la ameliorarea activităţii biologice. lemnul de tăiere.5m aceasta corespunde la aproximativ 70 kg K2O. . de fosfor şi de magneziu se ridică la 80. îngrăşământ organic. Pentru o interlinie de 3. Aporturile de compost verde nu trebuie să depăşească 25 tone/ha la 3 ani. dacă un aport de materie organică se revelează necesar. Aportul de azot de către precipitaţii nu este luat în seamă în bilanţul elementelor fertilizante. un aport de materie organică în desţelenire este exclus. Dar încercările au arătat că în culturile de meri ajunge să se conserve linia arborilor fără înierbarea într-o anumită perioadă. prevenirea compactării solului şi ameliorarea rezistenţei solului la trecere repetată a maşinilor. Surse de materie organică Aport de elemente fertilizante de către mulci răspândit pe liniile arborilor Este practicat în livezile cu soluri superficiale. adusă benzilor de plante sub formă concentrată. Gunoiul de găini nu trebuie adus de cât în cantităţi limitate (max 20 m3/ha la 3-4 ani) datorită bogăţiei în azot şi în substanţe de creştere. Pentru a raţiona fertilizarea livezii în agricultura biologică este necesară această trilogie: substanţa organică restituită de către arbore. deşeurile organice provenite din livadă nu ajung să acopere nevoile în materie organică. Reaprovizionarea în elemente fertilizante provenite din atmosferă În fiecare an. mulci.de aceea este oportun să se îmbunătăţească ocazional această parte a livezii utilizând un distribuitor de îngrăşământ pneumatic în cadrul normei. fier şi mangan. rădăcinile. Menţinerea unei benzi libere de buruieni pe linia arborilor este o măsură pentru a evita concurenţa prea puternică în apă şi în azot pentru tinerele culturi. îngazonarea interliniei şi a deşeurilor vegetale ajung să întreţină procentul materiei organice. de exemplu calciu. De alfel. Composturile verzi (pe bază de deşeuri vegetale) Materialele ieşite din compostarea deşeurilor organice pot fi de o întrebuinţare interesantă atât din punct de vedere al materiei organice cât şi lae elementelor fertilizante. În solurile calcaroase trebuie evitate gunoaiele păioase şi reci: apa de ploaie sau de stropire se încarcă cu gaz carbonic eliberat de gunoi şimpoate forma bicarbonaţi care blochează asimilarea fierului. cal sau găini. şi aporturile făcute de către arboricultor: compost. Conţinuturile prea ridicate în K pun probleme în momentul absorbţiei de elemente fertilizante cu încărcătură pozitivă. Trebuie totuşi precizat că nu este posibilă creşterea veritabilă a conţinutului solului în materie organică cu ajutorul amendamentelor organice. În arboricultura biologică. Amendamentele organice ale comerţului Aceste amendamente conţin cel puţin 50% materie organică.

Aceasta va fi făcută la tulpina arborilor: evitaţi ca rădăcinile arborelui să fie în contact cu substanţa organică. Ea se face în funcţie de analiza solului.Trebuie interzisă generalizarea raţionamentelor de fertilizare în arboricultura biologică. Influenţa fertilizării asupra culturii plantelor a fost pusă în evidenţă de către lucrările lui CHABOUSSOU (1985). În caz de carenţă în fosfor.20 0. dar numai activitatea microbiană şi aerarea solului permite arborelui să-l fixeze. care ameliorează structura solului. Prima trecere de toamnă contribuie la întreţinerea stocului de carbon organic a solului datorită unei substanţe organice bine descompuse. La fiecare parcelă. trebuie aplicate 50 kg de fosfat natural pe tona de compost.20 0. Matur Substanţă uscată /ha 1000 kg 400 kg 800 kg 600 kg K1 0. La replantare. la intrarea în vegetaţie. răspunsul său. Este mai uşor să se corecteze o carenţă printr-un aport decât excesul unui element mineral. randamentul obţinut şi de restituţia elementelor (lemn de tăiere. Să se prevadă dacă este necesar. etc. Adăugarea amendamentelor minerale în funcţie de carenţele arătate de către analize. lungimea lăstarilor. Trebuie încorporat acest . Trebuie aplicate de la 6 la 20 tone pe an şi pe hectar pe toată suprafaţa livezii sau zonal în livezile cu port-altoi de vigoare redusă. Cantităţile care trebuie aplicate sunt de 10-60 tone la hectar în funcţie de tipul de sol (conţinutul şi tipul de argilă. Ea aduce potasiul de origine organică uşor disponibil pentru arbore : dar atenţie. Fertilizarea de fond înainte de plantare Ea este esenţială pentru derularea în continuare a vieţii livezii. se pot estima restituţiile humice prin lemnul de tăiere (tabelul 7-5) şi prin frunze (tabelul 7-6). Fertilizarea de întreţinere Fertilizarea de întreţinere are ca scop menţinerea nivelului de substanţă organică din sol şi hrănirea în mod regulat a arborelui. matur Păr Dr. ea are ca scop îmbogăţirea solului şi hrănirea arborilor prin rădăcini în lunile care urmează după plantare. măzărichea este un «decompactor » extraordinar. La carenţa în potasiu trebuie adăugată melasă de sfeclă de zahăr. să se practice culturi care să însănătoşească solul (cereale) şi fertilizanţi cum ar fi îngrăşămintele verzi. coloraţia frunzelor. matur Păr Williams.20 0. tunderea ierbii. Tabelul 7-5:Aportul de substanţă organică cu lemnul de tăiere. folosind un coeficient K1 de 0. guyot. comportamentul livezii.20 Pomi fructiferi Măr Golden. cu un nivel al substanţei organice foarte ridicat.20 Restituţii humice 100 kg/ha 600 kg/ha 600 kg/ha Tehnica dublului aport este cea mai importantă în livezile biologice. Pentru plantaţiile cu port altoi de vigoare slabă. aplicând un coeficient de K1 de 0. la un an înainte de plantare. potasiul este prezent în cea mai mare parte a bălegarelor şi excesul acestui element sensibilizează arborele la boli.20 Restituţii humice 200 kg/ha 80 kg/ha 160 kg/ha 120 kg/ha Tabelul 7-6 :Aportul de substanţă organică de către frunze. Se poate eventual să se treacă direct la plantare.20 0. Indispensabilă pentru cea mai mare a tipurilor de sol. este foarte important să se treacă terenul în repaus pe o perioadă de minim 3 ani. Calcularea acestora în funcţie de port-altoiul ales şi de „intensificarea” dorită a livezii. adesea prezent în sol. sau 50 kg de sulfat de magneziu (kiésérite) pentru o carenţă în magneziu. Aplicarea unui compost învechit de 3-12 luni toamna şi îngroparea rapidă a acestuia în primele straturi ale solului. dacă este înierbată sau nu. nivelul de substanţă organică).) ca şi în viticultură. Cruciferele aduc substanţă organică proaspătă care hrăneşte micro-organismele. matur Piersic.20 Pomi fructiferi Păr de 5 ani Păr matur Măr Substanţă uscată/ha 500 kg 3000 kg 3000 kg K1 0.20 0. doar în cazul unui sol foarte fertil. fără întoarcere. De exemplu. Parazitismul şi fertilizare sunt în corelare. Relaţia sol/ plantă este primordială. o lucrare profundă a solului (la cca 60 cm) . Alegeţi Patenkali pentru o carenţă de potasiu+magneziu. pregătirea unei fertilizări organice cu azot la sfârşitul iernii. vigoarea arborilor. pentru că acest lucru poate cauza arderea rădăcinilor şi altoiului. Fosforul este un element a cărui dinamică în sol este complexă. mai ales în cazul unui bălegar compostat .

Tot odată.. trebuie avut în vedere : .. Pentru culturile perene corecţiile normei nu se bazează direct pe condiţiile meteorologice. coada calului. de climat.Să se aducă amendamente organice care dau substanţă organică stabilă cum este gunoiul de fermă sau compostul. Să se aereze solul printr-o scarificare uşoară pentru a aduce micro-organismelor din sol EVALUAREA PEISAJULUI Evaluarea culturii solului Criterii de adaptare a îngrăşământului la culturile de fructe specifice Factorii ponderali menţionaţi în suita de documente servesc la adaptarea îngrăşământului necesar situaţiei concrete a unei livezi pentru ca aporturile de îngrăşământ să corespundă nevoii specifice culturii. calciu. Tehnica dublului aport este un răspuns bun. sucul de compost. A doua trecere se face la intrarea în vegetaţie a mugurilor cu o substanţă organică mai bogată în azot care este sub o formă uşor disponibilă. făină de pene. Concluzii despre arboricultură Pentru o politică de întreţinere organică şi de prezervare biologică a solului unei livezi. tătăneasă. Este de ajuns o singură fertilizare. Pentru ansamblu fructe-flori. Părul Strategia este identică cu cea livezii de măr. acestea sunt luate în considerare de-a lungul observaţiei stării . Trebuie aleasă o substanţă organică cu azot cu eliberare lentă şi într-o doză redusă. fertilizarea cu azot din primăvară trebuie calculată în funcţie de parazitismul prezent înainte de înflorire. Mărul Tehnica dublului aport se justifică în livada de meri. În caz contrar riscurile de parazitism şi uscare (mana zmeurului) sunt mari. zinc. Data la care trebuie să se facă fertilizarea este în funcţie de expoziţia parcelei. Atenţie la fertilizarea cu azot de primăvara : aceasta favorizează uneori multiplicarea coloniilor de purici verzi. Se confruntă adesea cu stresuri climatice în dezvoltarea sa vegetativă din timpul şi după perioada de înflorire.gunoi la 5-10 cm printr-o scarificare uşoară cu o unealtă cu dinţi. pudră de oase. nevoia de azot este indispensabilă în momentul dezvoltării ovarului în fruct. . magneziu) va corecta eventualele deficienţe. Trebuie aplicată o substanţă organică cu azot care să fie repede disponibilă pentru arbore. de mineralizarea substanţei organice cu azot aleasă şi de presiunea paraziţilor. Adăugarea oligo-elementelor (fier. Piersicul Piersicul este un arbore care înmugureşte devreme. Arbuşti fructiferi Folosiţi substanţă organică bine descompusă. Azot Condiţiile meteorologice şi condiţiile solului influenţează considerabil procesul de creştere al arborelui ceea ce se repercutează apoi asupra stării culturii de fructe şi deci asupra nevoii de azot. ferigi) trebuie pulverizate în timpul perioadei de înflorire a pomilor fructiferi. Acest lucru este mai evident în regiunile situate în amonte de Loira. Produsele care pot fi folosite sunt îngrăşămintele organice : guano.Să se stimuleze activitatea microbiană prin tunderea stratului erbaceu şi a îngrăşământului verde. Se justifică un singură fertilizare. Nevoia de azot este corectată pe baza observaţiilor relative ale culturii şi a câtorva proprietăţi ale solului. Aceasta trebuie făcută la două luni şi jumătate înainte de înflorire. adesea responsabil pentru o proastă legare a fructelor şi care duce la o scădere a randamentului. extractul din plante (urzici. bor. . Ea nu poate fi singura fertilizare a livezii pentru că aceasta nu corectează carenţele de la nivelul solului. calibrul şi randamentul cerută de la por-altoii de tip 9 cere o fertilizare de primăvară cu azot localizată. de încălzirea solului. Caisul Sunt puţine probleme de parazitism şi de ţinuta fructelor în livezile echilibrate. Eliberarea azotului este prea tardivă în livezi pentru că încălzirea solului intervine adesea după înflorire. turte de ricin Fertilizare foliară vine în completarea fertilizări făcute pe sol. Algele. Prunul Prunul este un arbore cu vigoare puternică. Aspectul prost a fructelor este o problemă majoră pentru această specie.Să se completeze cu un îngrăşământ organic cu azot pentru a răspunde nevoilor de azot a arborilor fructiferi în timpul primăverii. ca de exemplu afidele. Trebuie prevăzute între 20-50 de unităţi de azot. Calitatea. excremente de păsări.

Factorii de ponderare următori sunt luaţi în considerare: .media vigorii generale. care reprezintă volumul exploatat de rădăcini .vigoarea anului (creşterea anuală) care se traduce prin lungimea mlădiţelor şi culoarea frunzişului (starea frunzei) . element foarte mobil. el poate împiedica absorbţia unui alt element cu sarcină pozitivă. în cazul elementelor fertilizante mai puţin mobile care sunt fosforul. potasiul.(Nitrat) NH4+ (Amoniac) H2PO4-. Atunci când un element fertilizant se prezintă sub formă ionică cu sarcina pozitivă.8 0.profunzimea solului . Este vorba aici înainte de tot de a atrage atenţia asupra antagonismelor de absorbţie: punctele de legătură la suprafaţa rădăcinilor fac obiectul concurenţei. Aceasta poate să se producă mai ales când un element fertilizant creşte mult în soluţia solului şi este dsponibil în cantităţi mari. analiza chimică a solului constituie o bază esenţială pentru determinarea îngrăşământului.5-3 2-30 1-12 0.nivelul randamentului . ceea ce face mai ales să se simtă pentru cationi principalele elemente fertilizante (cu sarcină pozitivă). potasiu. calciu Şi pentru aceste elemente fertilizante norma poate fi corectată în funcţie de starea culturii şi a locului: .tendinţa la bolile psihologice care poate reflecta excese sau dezechilibre în fertilizante . Elemnte fertilizante Azot (N) Fosfor (P) Sulf (S) Potasiu (K) Calciu (Ca) Magnesiu (Mg) Sodiu (Na) Fier (Fe) Bor (B) Cobalt (Co) Cupru (Cu) Mangan (Mn) g/kg sol 1-3 0. HPO4--SO4-K+ Ca++ Mg++ Na+ Fe+ B(OH)3 Co++ Cu++ Mn++ . Sinergia constă în a stimula efectul între doi ioni de elemente fertilizante adică a creşte concentrţia unui ion şi absorbţia sa de către plantă sub acţiunea unui alt ion (interacţiune pozitivă a sinergiilor). Se produce atunci ceea ce numim un antgonism între două elemente. magneziul şi calciul.materie organică Contrar azotului. Oferta suplimentară de un cation poate împiedica absorbţia unui alt cation sau absorbţia suplimentară a unui anion poate deasemenea antrena absorbţia unui cation. analiza chimică a solului nu convine să estimeze nevoia de azot.arborilor.volumul ocupat de pietre . Acest antagonism de absorbţie este uşor de înţeles dacă se intenţionează ca raportul dintre ionii absorbiţi cu sarcină pozitivă şi negativă (cationi şi anioni) să rămână totdeauna acelaşi. atunci când oferta unuia dintre aceste două elemente creşte considerabil.2-0. În cazul azotului. magneziu.importanţa recoltei precedente care informează asupra nevoilor trecute . Aceasta poate să se producă între două elemente fertilizante cu sarcină opusă. provocată de tipul locului unde se fixează altoiul în relaţie cu profunzimea utilă a solului.formarea mugurilor de fructe. element de apreciare important nevoilor pentru sezonul următor .conţinutul în materie organică Fosfor. Analiza solului permite definirea factorilor de corecţie pentru îngrăşământul nominalizat astfel încât îngrăşământul necesar adaptat după criteriile menţionate mai sus să fie de asemenea adaptat la oferta elementelro fertilizante specifică solului.5-5 1-10 5-40 10-100 8-80 10-100 500-5000 Formă disponibilă pentru plante NO3.maturitatea lemnului şi formarea ochiului terminal . Antagonisme şi sinergisme Absorbţia elementelor fertilizante sub formă ionică se face la nivelul punctelor de schomb ionic la suprafaţa rădăcinilor. în timp ce un alt element nu există decât în cantitate redusă deşi poate suficientă pentru plantă.volumul ocupat de pietre (fracţiunea solului care poartă particule minerale a căror diametru este mai mare de 2 mm) .

înroşirea mezofilei sau necrozelor (părţi moarte sau brune a mezofilei sau ţesutului fructului) . de exemplu după un îngheţ sau pagube cauzate de către grindină o deteriorarea sistemului radicular în cazul noilor planteţii sau pagubele cauzate de fitofagi la nivelul rădăcinilor o aportul prea mic de azot combinat cu o florescenţă foarte abundentă Măsuri Trebuie mai întâi să se clarifice în ce măsură erorile de exploatare poate să contribuie la amplificarea uneia sau alteia din cauze. o aplicaţie foliară repetată constituie adesea singura posibilitate imediată pentru suprimarea lipsurilor. Irigaţia eventual necesară.antagonisme . Cauze: .5-5 10-300 MoO4 Zn++ Antagonismele pot antrean manifestaţii de creştere în urma uni absorbţii prea uşoară de elemente fertilizante. rădăcinară Păroporţie mare de pietre şi/sau Îngrăşământ verde plurianual şi îngrăşămâmt organic . Atunci când orizonturile sunt compacte. înaintea plantării noilor arbori în cadrul ameliorărilor funciare. Ele pot să fie cauza unui aport prea mic sau prea important a unui element fertilizant. Lipsuri şi tulburări psihologice Lipsurile ţesuturilor vegetale în elemente fertilizante esenţiale şi în oligoelemente sunt tulburări a gesitiunii acestor elemente în ţesuturi care pot de asemenea să fie calificate ca tulburări psihologice. Aceste modificări merg cu cheltuieli relativ ridicate. prea reci au umede o starea de slăbiciune a plantelor. Se poate profita de ocazie pentru a efectua o analiză a subsolului. Plantaţie ţintă.fixarea elementelor nutritive în sol .Molibden (Mo) Zinc (Zn) 0. Cunoştinţele relative despre proprietăţile păturilor profunde ale solului pot deci ajuta la înţelegerea eventualelor dificultăţi ale culturilor. chiar dacă elementul fertilizant corespondent se găseşte în cantitate suficientă în soluţia solului. Proprietăţile solului care limitează culturile de fructe şi măsuri paliative Proprietate Manifestaţia criteriilor: cum le Măsuri restrictivă identificăm? Sol hidromorf Pături compacte.reaprovizionarea insuficientă în elemente nutritive datorită: o absenţei sau reducerii mobilizării elementelor nutritive în sol datorate condiţiilor prea uscate. Urmărind profunzimea solului culturile de fructe se înrădăcinează puţin mai spre profunzime.cloroze (descompunerea clorofilei din mezofilă între nervuri. Îngrăşământul excedentar poate antrena excedente de elemente fertilizante care pertutbă creşterea şi metabolismul. dar pot apărea sub formă de: . arat profund Penetraţia Rădăcinile lipsesc. de culoare Excluderea eventuală a locului pentru cultura de fructe. pete de rugină mai drenaj. Simptome Lipsurile de elemente nutritive în frunze şi fructe nu sunt adesea vizibile cu ochiul liber. ceea ce dă verdele frunzei mai clar şi se traduce printr-o îngălbenare care atacă mai întâi frunzele tinere) . În plus observaţia profilului solului poate ajuta la stimularea proprietăţilor dorite şi la prevenirea evoluţiilor nedorite. În cazul oligoelementelor mai ales.cădrea precoce a frunzelor (lipsa de magneziu mai ales în cazul varietăţii Golden deliciosusi) Simptomele de excedent a unui element nutritiv se manifestă printr-o alterare a culori şi a necrozelor ţesuturilor. sus de 60 cm profunzime Evacuarea apelor de pantă mai sus de plantaţie.pH care face dificilă absorbţia elementelor nutritive disponibile . Evaluarea solului cu ajutorul profilului său Producătorul cunoaşte în general bine proprietăţile pedologice a păturii solului lucrată (0-30 cm). Este posibil să se modifice veritabil proprietăţile unui sol după defrişare. albăstruie. Adesea clorozele pe care le întâlnim de exemplu în culturile de fructe (culoarea gălbuie a frunzelor în urma unei lipse de fier sau de mangan) nu sunt deci cauza unei oferte prea redusă de elemente fertilizante în sol. dr a unui aport excedentar de potasiu.concentraţie mică de elemente nutritive disponibile pentru plante în sol .

Zn. Puţine sau deloc culoare făcute de viermii de pământ. Analiza solului cu un produs de extracţie puternic (AAE 10) şi cu un produs de extracţie mai puţin puternic poate permite înţelegerea dinamicii disponibilităţii elementelor fertilizante: extracţia cu apă permite mai ales sesizarea elementelor fertiliznate disponibile pentru plante. Ele dau indicaţii preţioase asupra aprovizionării cu elemente nutritive şi asupra capacităţii de absorbţie a solului. Ameliorarea seminţelor . Analizele de sol servesc ca şi bază pentru calculul îngrăşământului necesar corectat în fosfor. Reacoperirea liniilor de arbori cu materiale organice. Pătiura superioară a solului compactă. Atunci când un loc prezintă proprietăţi care nu pot fi modificate în decursul a câtorva ani schimbând pur şi simplu tehnica de exploatare sau luând măsuri de asanare. Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. se renunţă la toată analiza chimică a subsolului. Fixarea elementelor fertilizante pe particulele solide ale solului şi transmiterea la soluţia solului şi la plantă sunt procese dinamice care sunt influenţate de proprietăţile elementelor fertilizante ale solului şi plantei. trebuie studiate posibilităţile de a ajunge la o producţie durabilă planificând cultura în funcţie de loc. K. mâl) Analiză granulometrică (argilă< C E . cu excepţia azotului şi a eventulelor aplicaţii foliare a oligoelementelor. de exemplu în cazul lipsurilor. Planta absoarbe elemente nutritive prin soluţia solului. fisuri de eroziune pătură compactă. dificultăţilor culturii şi eventual în momentul ameliorărilor funciare şi a noilor plantaţii. Diminuarea încărcăturilor osiei datorită pneurilor perechi. Arat profund. Mn. Mo Aprecierrea granulometrică (test A E tactilă: argilă. la structură şi la textură. Atunci când orizonturile sunt compacte. Analiza solului Elementele fertilizante conţinute în îngrăşăminte. Circulaţia mai rară pe parcele şi doar dacă solul nu este prea moale. Un loc trebuie evaluat în întregime ţinând cont şi de factorii climatici şi de critriile legate de piaţă (apropierea de pieţe). Şiroirea pământului fin. În general. În schimb conţinuturile în elemente fertilizante. Dar ea poate fi recomandată în cazuri excepţionale. Dispunerea liinlor de arbori de-a latul pantei. Slab conţinut în humus Nici un amestec de orizonturi. Identificabil la culoare. arat profund. sunt răspândite o dată pe an pe parcelă. periodic (P) Pătura superioară a solului: orizont 2-25 cm P şi K (extarct AAE 10) A/B P Mg şi Ca (extract de AAE 10) B P P. potasiu. Aceste proprietăţi trebuiesc deci să fie identificate atunci când este vorba de o evaluare a unui loc pentru prima dată înainte de a planta aici pomii fructiferi. produsul de extracţie puternic permite determinarea tuturor elementelor fertilizante disponibile în sol.inferioară la 50 cm Separarea netă între orizonturile solului până la 50 cm profunzime Batantă. Există diferită metode de a analiza solul. Fe. pentru creşterea conţinutului în humus. Diminuarea încărcăturilor a osiei datorită pneurilor pereche. pH-ul şi conţinutul în materie organică se schimbă continuu şi trebuie să fie controlate periodic. Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. controloarea frecvenţei şi condiţiilor meteorologice. Tabel: Analiza solului în arboricultură (orizont 2-25 cm) Analiza Frecvenţă La început (E). Argila şi matreia organică a solului sunt în măsură să fixeze aceste elemente fertilizante (factor de capacitate) şi să le transmită soluţiei solului pe o lungă durată (factor de intensitate). Evaluarea globală a unui loc Evaluarea solului nu este singurul criteriu care permite să se decidă dacă un loc convine sau nu culturii de fructe. pentr trecerea maşinilor. Frecvenţa şi tipul analizei solului Anumite proprietăţi ale solului pot să fie dificil modificate prin tehnici de exploatare sau nu pot fi deloc modificate. Mg (extract de apă) A/B P Microelemente B. magneziu şi calciu. Structura solului din grăunţe prea fine. Pentru azot nu se utilizează nici un rezultat al analizei chimice pentru a calcula îngrăşământul necesar. În culturile de fructe metoda AAE 10 şi metoda extracţiei apei sunt cele care se impun. eventual C P Cu.

Pentru a evita diferenţele legate de fluctuaţiile sezoniere. Eşantionul este prelevat de la 2 la 25 cm profunzime. Clasa de sol Procentul argilei Aprecierrea procentului de materie organică (%) (<0.1-2.1-18 scăzut. Eşantionul prelevat trebuie să fie reprezentativ parcelei sau sectorului analizat. altfel spus. reprezentativitatea eşantionului de sol devine aleatoriu. mai ales pentru culturile comerciale cu probleme culturale şi de calitate.5 >3.05 mm. altfel spus. cantitatea de îngrăşământ adus va fi superioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să crească în cursul anilor. recomandat mai ales pentru noile instalaţii şi pentru cele cu probleme. ajută la alegerea tipului de analiză şi la interpretarea rezultatelor. Evoluţia conţinuturilor în elemente nutritive a solului nu variază practic de la un anu la altul. test tactil A C A/B C C P E P E E A: standard minimal.002 mm. magneziu şi calciu Pentru solurile supraaprovizionate în elemente nutritive. în general corecţiile se realizează pe an respectiv pe secole ca şi în cazul fosfaţilor în solul greu.3-4.002 mm) (2-28 cm profunzime) Scăzut Satisfăcător Ridicat Sol uşor <10% <1. Fosfor. 30. prelevările vor fi limitate la această zonă. Pe terasele transversale şi în cazul localizării de îngrăşăminte pe banda dezierbată. se sfătuieşte a preleva eşantioanele de pământ în acelaşi timp. Pentru a evita variaţiile legate de heterogenitatea solului este preferabil să se preleveze după aceeaşi schemă pentru aceeaşi parcelă. iarba în suprafaţă de 0 la 2 cm este eliminată. În fiecare an o listă de laboratoare recunoscute este publicată. efectuate la limita între suprafaţa înierbată şi banda dezierbată. Clasificarea solului Tabel: Barem de interpretare a procentelro de materie organică după procentul de argilă din sol în arboricultură.5 1. Înţepăturile sunt distribuite pe diagonala parcelei. >99: baze saturate) Luări de eşantioane din sol când şi cum? Este foarte important să se aibă grijă de prelevarea eşantioanelor de pământ căci de ea depinde calitatea rezultatului. Atunci când îngrăşământul este localizat picătură cu picătură sau la ţepuşa injectorului.5-3. 12.1-99.0. Laboratoare de analiză a solului Eşantionul prelevat însoţit de o foaie de cerere trebuie să fie trimis cel mai rapid posibil la laboratorul recunoscut de PER. Pentru solurile subaprovizionate cu elemente nutritive factorul corector va fi superior lui 1.002-0.0 Conţinutul în materie organică a solului (materie organică = carbon organic x1. Prelevarea este efectuată cu ajutorul unei sonde (tip Pürkhauer sau Eijkelkamp). Mg şi Ca dsponibile pentru plantă în procent a capacităţii de schimb de cationi (<6: extrem de scăzut.7) nu evoluează în general decât foarte lent şi dificil căci depinde de factorii caracteristici ai solului şi de climat care evoluează lent. nisip> 0. . potasiu. cantitea de îngrăşământ adus este inferioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să scadă în cursul anilor. Dacă se ştie că o parcelă posedă caracteristici heterogene este convenabil să se preleve mai multe eşantioane şi să se individualizeze în aşa fel încât să se poată retranscrie rezultatele analizei pe teren. 18. Numărul minimal de înţepături pentru a constitui un eşantion este de 12 (ideal 20). factorul corector va fi inferior lui 1. Mg şi Ca.5 >2.05 mm) Analiza materiei organice Capacitatea de schimb a cationilor (CEC) pH Procentul de saturaţie (ieşit din analiza CEC) Subsol: orizont 25-50cm P. pH.0 >4. K. În culturile perene sfătuim prelevarea eşantioanelor de pământ între august şi noiembrie. În aceste cazuri recomandăm să se dubleze numărul de prelevări care vor fi amestecate în eşantionul global. 6. Corespunde exigenţelor prestaţiilor ecologice cerute (PER) a Confederaţiei valabilă pentr perioada de cultură 2002-2003 B: recomandat la fiecare 5 ani sau mai des dacă este nevoie. C: alte posibilităţi de aniză pentru aprecierrea terenului. mâl 0.1-30: moderat. O fşă de însoţire corect complectată facilitează îndrumarea eşantionului.1 1.5 Sol echilibrat 10-30% <1.5 Sol greu >30% <2.1-12: foarte scăzut. Aceatsă profunzime reprezintă zona cea mai explorată de rădăcinile arborilor fructiferi. Procent de saturaţie (%): rezerve în K.3 2.

valori exprimate în mg pe kg de pământ uscat. cel al extracţiei este uşor disponibil o dată. În cazuri particulare atunci când se analizează subsolul. În caz contrar. Factorul combinat serveşte apoi la corectarea normei de îngrăşământ pentru a obţine norma corectată pentru un nivel de randament specific. vorbind de un sol cu o mare putere de fixare. Bareme de onterpretare pentru toate culturile. valorile analizei celor două pături ale solului pot fi integrate într-o formulă. Rezultate de analiza pământului obţinute prin extracţia AAE 10. Ca după clasele de aprovizionare. Apoi. Dacă rezervele în elemente nutritive sunt ridicate chiar dacă elementele nutritive disponibile pentru plantă sunt scăzute. rezerve puţine şi disponibile ridicate vorbind de un sol cu activitate biologică ridicată. Ponderea factorilor de corecţie obţinuţi prin metode de rezervare şi extragere a apei Diferenţele de conţinuturi între extragerea apei şi extragerea AAE 10 livrează preţioase informaţii asupra solului. Factorul de corecţie al normei provenit din rezervă este ponderat de două ori. Mg.Antagonismele trebuiesc în toate cazurile luate în considerare. De exemplu pentru solurile bogate sau foarte bogat în potasiu aporturile în Mg nu trebuiesc să fie inferioare la 20 kg/ha/an pentru a evita antagonismul K-Mg. . K. Atunci când se obţine o diferenţă superioară la 2 niveluri de aprovizionare între rezervele de elemente şi extrasul de apă este recomandat să se asocieze concursul unui specialist pentru a o intrerpreta. Tabel: Elemente nutritive în extractul AAE10 şi factorul de corecţie a nevoilor în P. corecţii legate de locul unde se fixează altoiul şi de profunzimea utilă a solului la volumul ocupat de pietre şi la conţinutul în materie organică sunt efectuate.

7 0.4 Rezervă D 110 350 160 0.3 Rezervă D 115 370 185 0.1.4 Mediocru B 20 < 60 1000 10 < 40 1.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1.2 Satisfăcător C 50 110 < 50 2000 40 80 50 2000 1.1 Rezervă D 125 405 230 40 000 115 380 390 40 000 105 350 475 40 000 < 1000 10 50 110 100 60 140 140 95 290 275 100 320 300 105 340 325 110 360 350 < 1000 1000 Soluri grele: mai ult de 30% argilă < 10 10 20 30 < 40 40 < 60 60 100 140 < 1000 < 2000 2000 1000 40 70 180 60 100 225 80 230 350 85 255 375 90 280 400 95 300 425 100 320 450 .8 0.2 Rezervă D 120 390 210 0.1 Satisfăcător C 60 140 50 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.5 Rezervă D 105 325 145 0.9 0.0 80 170 60 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 85 90 95 100 200 240 270 300 85 110 120 130 < 20 000 20 000 Soluri medii 10-30% argilă 70 80 85 170 200 230 170 200 225 < 20 000 20 000 65 135 265 70 170 300 < 20 000 75 200 325 20 000 90 260 250 0.5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca < 20 1.3 Mediocru B 40 60 < 2000 25 40 < 50 < 2000 1.

5 11.5 75 28 112.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1.5 37.3 Mediocru B 6 15 6 16.5 40 247.5 56 337. .5 49.5 5 25 14 85 2.5 55 20 82.5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca <4 < 10 <4 <3 <2 < 10 <5 <6 <1 <5 <8 <9 1.4 Mediocru B 4 10 4 3 2 10 5 6 1 5 8 9 1. valori exprimate în mg pe kg pământ uscat.5 35 40 45 13 15 16 52.5 4 4.5 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.5 32.5 20 22.5 0.5 18 112.5 Soluri medii 10-30% argilă 7 8 9 35 40 45 22 25 28 130 150 170 Soluri grele: mai ult de 30% argilă 3.5 7.7 0.5 13 65 40 250 6. Bareme de interpretare pentru toate culturile. Ca după clasele de aprovizionare.5 65 24 97. Rezultatele analizei de pământ obţinute prin extracţia AAE 10.5 17.5 Aceste tabele se aplică la soluri care au până la 5% materie organică.0 10 30 11 45 6 30 18 110 3 15 22 135 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 11 12 13.8 0.9 0.5 27.1 Satisfăcător C 9 25 9 37.Tabel: Elemente nutritive în extractul de apă şi factorul de corecţie a nevoilor în P.5 60 67.5 11 55 34 210 5.5 15 75 46 290 7.5 180 202.5 48 292.5 Rezervă D 16.1 Rezervă D 22. K.5 26 30 33 157.5 12.2 Satisfăcător C 8 20 8 30 4 20 10 60 2 10 15 90 1.5 3 15 7 33 1.3 Rezervă D 19.2 Rezervă D 21 70 26 105 14 70 43 270 7 35 52 315 0.5 0. Mg.5 15 50 18 75 10 50 31 190 5 25 36 225 0.5 1. 1.4 Rezervă D 18 60 22 90 12 60 37 230 6 30 44 270 0.

5-5. Aporturi de CaO care merg până la 100 kg/ha pot fi furnizate de îngrăşămintele compuse.9 200 100 70 35 0 Puţin alcalin 7. pe bază de carbonaţi naturali obţinuşi prin procedeu fizic sau chimic. este de a proscrie.0. Singura indicaţie de conţinut în calciu nu spune nimic despre eficacitatea sa.9. de exemplu un văruit excesiv. Valoarea pH-ului (măsurat în apă) care este favorabilă arboriculturii oscilează între 6. Ei sunt mai ales aplicaţi în vederea creşterii pH-ului şi potenţialului de reacţie a solului. fier.7. pentru afini ea ar trebui să fie inferioară unui pH de 4. Pentru solurile fără calcar şi cu pH între 5.5 35 35 0 0 0 Un amendfament calcaros se sfătuieşte pentru solurile lipsite de CaCO3 şi la un pH inferior de 5.9 şi 6. Văruirea Eventualitatea unei văruiri a solului se bazează pe valoarea pH-ului solului şi pe conţinutul său în Ca.5 pentru bacele între 5. Tabel: Masura aporturilor de piatră de var pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb de cationi ai solului. Măsura cea mai importantă şi cea mai simplă de observare în vederea stăpânirii pH-ului este alegerea cea mai bună a îngrăşământului utilizat. Orice intervenţie care antrenează o variaţie brutală a pH-ului. O scădere a pH-ului este mai dificil de realizat. Utilizarea sistemului de îngrăşăminte cu efect acidificant poate în câţiva ani şi după teren să provoace o scădere a pH-ului. Saturaţia bazică Aport în (kg/CaO/ha) după capacitatea de schimbare a cationilor (în %) Marile culturi şi Pajişti naturale <10 10-15 15-20 >20 pajişti artificiale >60 >50 0 0 0 0 50-60 40-50 730 1250 1550 2000 40-49 30-39 1000 1900 2150 2800 <40 <30 1300 2450 2750 3600 Bor.0.pH (interpretarea adecvaţiei locului) Activitatea solului. veţi găsi cantitea recomandată în tabelul următor.0 şi 7. motiv pentru care măsurile locale oscilează între 0.9 350 200 140 100 35 Puţin acid 6. Diferenţa între îngrăşămointele calcaroase şi îngrăşămintele văruite Un îngrăşământ calcaros permite ameliorarea directă a aprovizionării plantei în calciu.5-5.5 420 390 350 140 70 Acid 5.0 şi 7. Un îngrăşământ văruit este compus din substanţe cu acţiune bazificantă. CaCO3 aplicat pe sacul îngrăşămintelor indică eficacitatea pietrei de var. .0-6. Tabel: Văruire (oxid de Ca în kg CaO/ha şi an) în funcţie de pH şi de Ca rezervat de sol Descrierea pH (H2O) Doză în kg CaO/ha şi an solului A <1000 B 1000-2000 C 2000D 20000E >40000 20000 40000 Foarte acid <5. Mulciul are tendinţa să scadă pH-ul solului. totuşi aceste îngrăşăminte nu ajung şi o văruire poate fi necesară. pe baza unei extracţii AAE 10. aportul de îngrăşăminte de bază care conţin piatră de var ajunge să menţină un pH stabil.5 se utilizează de preferinţă îngrăşăminte calcifiante.4 140 70 35 0 0 Alcalin <7.5 şi 1 unităţi-pH mai scăzut decât cele în suspensie din apă. mangan şi alte microelemente Rădăcinile arborilor şi cuverturii ierboase semănate precum microorganismele solului colonizează solul şi ajung astfel să pună la dispoziţia plantelor materii nutritive în cantităţi suficiente astfel încât culturile de fruct înierbate să nu cunoască situaţii de lipsă de microorganisme. ca şi disponibilitatea celei mai mari părţi de elemente nutritive şi metale grele depinde dee pH. Amendamentul calcaros presupune cantităţi superioare care vor fi determinate pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb a cationilor.4 240 140 100 70 0 Neutru 6. În străinătate măsurile de rutină ale pH-ului se fac adesea în CAL sau KCI.0. În general. O creştere a valorii pH-ului poate fi provocată de aporturi de piatră de var.

Borul este asimilat de plantă sub fomră de acid boric sau borat. în special. creşterea disponibilităţilor poate fi obţinută prin aportul de îngrăşăminte organice. Metoda de producţie va avea şi ea o influenţă semnioficativă asupra conţinuturilor frunzei în elemente nutritive. mangan Mn. sunt un ajutor în acest sens. Analiza foliară fac servicii reale în detecţia lipsurilor latente şi antagonismelor între elemente. Fier şi mangan Fierul este în general disponibil din belşug în sol. de varietate şi de locul unde se fixează altoiul asemănător. În arboricultură nevoile anuale de bor sunt de ordinul a 2 kg/ha. Interpretare Penrtu interpretarea rezultatelor analizei foliare trebuie să dispunem de valori de referinţă care provin din literatură sau din materialul vegetal identic consdierat ca şi sănătos. absorbţia borului de către sol poate fi atât de puternic încât dsiponibilitatea sa pentru plantă este redusă în punctul de a determina simptome de lipsă (pătarea frunzelor. aportul de materie organică şi evitând tasarea şi impermeabilizarea solului. Ea este complementară altor mijloace de investigaţie. Alte elemente. Un pH al solului prea ridicat sau prea scăzut poate împideica disponibilitatea microelementelor pentru plantă. Asimilarea fierului are loc în urma unei reduceri care are loc la suprafaţa rădăcinlor sau de către substanţe secretate de rădăcini în vederea formării de complexe. foarte mici. trebuie prelevate două eşantioane comparabile. Să se aleagă o frunză situată în mijlocul unei mlădiţe anuale a cărei mărime şi înclinare (aprox 30 grade) sunt reprezentative pentru livadă. respectiv ridicate. RAC a creat o bază de date pentru arborii fructiferi. Dacă pentru a înţelege un accident de cultură trebuie prelevat în alt moment. Rezultatele sunt apreciate ca fiind mici. Valorile de referinţă medii pentru câteva specii figurează în tabelul de mai jos. de condiţiile meteorologice şi de alţi factori. Lipsa sa sau excesul său poate să le perturbeze grav. P. Prin influenţa unui pH prea ridicat într-un sol cunifer tasat şi insuficient aerat datorită apei stagnante. Această clasă va permite determinarea aportului necesar de către îngrăşământ. Lipsa ca şi excesul provoacă puternice diminuări de vegetaţie şi de randament. Cu un pH superior lui 7. rădăcinile arborelui văd capacitatea lor de absorbţie şi disponibilitatea diverselor elemente nutritive care variază puternic.Lipsa este rar datorată unei lipse cantitative al acestui element dar adesea disponibiltăţii sale pentru plantă. În sol el este absorbit de particulele de argilă. Ameliorarea activităţii biologice a solului . pot să fie şi ele analizate. Alegerea îngrăşământului de corecţie adaptat va depinde de situaţie. Conţinuturile în N. creşterea înceată mlădiţelor). Ca şi Mg sunt determinate prin analiza de rutină. În scurt timp nu se poate remedia o lipsă în microelemente decât prin îngrăşământ foliar. Analiza solului permite evaluarea rezervei de bor a solului şi definirea pragului de lipsă şi de toxicitate. Analiza solului permite determinarea clasei de aprovizionare cu elemente nutritive la care aparţine. În raport cu valoarea de referinţă rezultatele care se găsesc în interiorul regiunii şi care conţin mai mult sau mai puţin un ecart tip sunt considerate ca şi bune. Directive pentru prelevare A se preleva. Diagnosticul foliar Scop şi posibilităţi de utilizare a analizei foliare Mijloc încă puţin răspândit în practică. la apariţia simptomelor de lipsuri (cloroza frunzelor tinere). Prelevarea poate să se facă deja la stadiul T dacă luăm măsuri în cursul anului. Prelevarea foilor are loc în general între 75-105 zile după înflorire. analiza foliară serveşte la controlarea nivelului nutriţional al plantelor în timpul anotimpului. Bor Borul joacă un rol important în momentul legăturii şi a dezvoltării fructelor. ceea ce poate duce în ciuda unui conţinut ridicat al solului în aceste elemente. Aceasta semnifică că se va furniza la laborator un eşantion săsăntos şi un eşantion bolnav de vârstă. Din 1976. foarte ridicateatunci când se abate de la media de un respectiv două ecart tipuri. promovând exploatarea radiculară. În caz de dubiu trebuie să ne adresăm înaintea prelevării la laborator sau la serviciul de vulgarizare competent. pe zone care se studiază. În caz de suspiciune a lipsei în oligoelemente. . Ea nu poate singură să servească la stabilirea unui plan de fertlizare. Momentul ales pentru luarea eşantionului este determinat căci conţinuturile în elemente nutritive ale frunzei variază în timpul anului. Concentraţia de elemente nutritive în frunză depinde de stadiul de dezvoltare al acesteia. ceea ce face grea interpretarea rezultatelor. fier Fe şi zincul Zn. În general solurile bine aerate care se pretează la arboricultură conţin suficient fier. o sută de frunze cu peţiol. În scurt timp lupta împotriva simptomelor a unei lipse nu se face decât prin îngrăşământ foliar. oligoelementele cum sunt borul B. O analiză a solului permite şi aici determinarea clasei de aprovizionare în fier şi magneziu la care aparţine. disponibilitatea fierului sau manganului diminuează.K. Urmărind regimul hidric şi diversele orizonturi ale profilului.

152 0.64 < 0.202– > 0.46– > 3.212 2.152– > 0.51 0.01 < 0.276 2.83 < 0.57 2.90 < 1.41 1.08 1.394 0.71 Elstar <1.46 1.234 2.48 Păr <1.06– > 2.181 2.67 1.Tabel: Referinţele diagnosticului foliar în arboricultura fructiferă stadiul 75-105 zile după înflorire.31 1.03– > 2.43 1.411 0.85 < 1.94 2.174– > 0.262 2.96– > 2.179 0.216 2. FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Măr <1.30 2.12 2.11– > 2.201– 0.90– > 2.271 < 1.78 < 0.81 2.306– 0.61 1.411– 0.06 < 1.24– > 2.71 < 0.02 2.159– > 0.50 0.180– > 0.12 < 0.31 1.56 Maigold <1.98 < 0.01 < 0.235 < 2.351 > 0.133 0. Specie.438 > 0.375 > 0.40 1.110 0.03– > 2.228– 0.11 2.88 2.352 3.262– 0.224 1.19 2.40– > 1.229 1.315 0.354 > 0.225 2.75 2.86 0.185– > 0.470 > 0.284 0.08– > 3.75 2.238 2.87– > 3.190– > 0.17– > 2.66 < 0.63 0.64 < 0.77 2.69 1.85 < 1.239 0.312 0.248 1.89 1.260 < 2.42 < 1.42 < 0.215 1.487 0.79 1.46 1. N P K Ca Mg var.558 > 0.71 0.13 2.58– > 3.312 > 0.186 2.166 0.238 < 1.57– > 1.26– > 2.55– > 2.70 FS-foarte scăzut FR-foarte ridicat Bun 0.08 1.55 0.238 < 1.149– > 0.45 > 1.93 2.46 Piersic <2.59– > 2.43– > 2.25– > 1.152 0.86 < 0.89 1.40– > 3.07– > 2.13– > 2.190– > 0.88 2.229 < 1.84 3.57 2.05 < 1.338 0.293– 0.242 < 1.18– > 4.92 < 0.10– > 1.171 0.163 0.19 < 1.59 Golden <2.39 < 0.172 0.205 2.229 < 1.20 < 0.347– 0.45 0.92 1.57– > 2.75 < 0.09 Prun <2.14 2.76 < 0.259 > 0.228– 0.80 0.15 Cais <2. valorile sunt exprimate în % a materiei uscate.65– > 2.241– 0.529 FR > 0.63 < 0.74 0.200 2.25 < 0.10 1.236 3.29– > 1.268 < 0.588 .54 Cireş <1.209 3.01 1.

zmeura şi murul.norma va fi mai ridicată decât pentru prelevări.compuşii azotaţi sunt foarte mobili. Măsura punctuală a frunzei este uşor de realizat. Volumul ocupat de pietre poate fi estimat (în procent al volumului solului exploatabil de către rădăcini) în modul următor: dacă în momentul luării unui eşantion trebuie să se răsădească la fiecare a cincea sau a şasea oară. magneziu şi azot în petalele piersicului. întrebarea se pune dacă se ştie că în paralel cu metodele scumpe şi relativ comăplexe există alte posibilităţi de a stabili un diagnostic al stării nutriţionale a plantei pe baza conţinuturilor în elemente nutritive ale frunzelor.ei se găsesc mai ales în organele tinere.va fi adus în funcţie de observaţia vegetalului.Nevoile în azot sunt importante mai ales la începutul anotimpului cu un maxim în momentul înfloririi -legăturii. Aceste experienţe necesită totuşi să fie confirmate înainte de a putea fi puse în aplicaţie în vederea furnizării unui sfat plauzibil la diferitele varietăţi.nevoile nutriţionale a unei culturi fructifere în perioada de plină producţie pot fi acoperite de Norma de îngrăşământ. Tabelele de mai jos stabilesc un sistem cu indicii de corecţie atribuiţi la diferiţi factori respectiv pentru fructele cu seminţe. La nivelul plantei.norma poate fi corectată. mugurelui şi fructului Pentru culturile arboricole a căror sistem floral se dezvoltă înaintea sistemului foliar (de exemplu cireş şi piersic).maturitatea lemnului) garant de producţia regulară de fructe de calitate şi de o bună conservare. Se utilizează un aparat manual practic.diferenţa între normă şi prelevare. Dacă trebuie răsădit mai des. Valorile Norme şi Norme corectate prezentate sunt aplicabile pentru bilanţul global al exploatării.cum sunt procentul de materie organică.hormoni vegetali. Ele nu înlocuiesc nici un îngrăşământ global al culturii care să fie conform terenului şi să corespundă nevoilor nutriţionale ale plantei nici grijile culturale având ca scop echilibrul psihologic. Tulburările psihologice sunt strâns legate de raporturile K/Ca şi N/Ca la fel ca şi alte date de referinţă.Diverşi factori.). analiza tinerelor fructe ar putea furniza indicaţii precoce despre dezvoltarea calitativă a fructului şi dacă e cazul să se ia măsurile care se impun.importanţa şi repartiţia precipitaţiilor la fel ca şi practicile de irigaţie şi de lucrare a solului vor influenţa oferta ţn azot mineral.ca şi cea între reziduurile culturii şi azotul prelevat din atmosferă ajung pentru descoperirea nevoilor pentru creşterea părţilor lemnoase..Azotul joacă un rol plastic(edificarea structurilor celulare) şi psihologic important(enzime. coacăzul şi afinul la fel ca şi kiwi. Ultimele studii arată că raportul K/Ca în tinerele fructe în stadiul T ar putea servi ca şi cifră cheie pentru pronosticuri.Aprecierea se face căutând un echilibru psihologic ideal(raportul frunză/fruct.ÎNGRĂŞĂMINTE Norme şi factori de corecţie în funcţie de nevoi şi de teren În teren fertil în mod normal.. Atunci când dispunem de câteva experienţe asupra valorilor limită a acestor date la momentul recoltei dispunem de puţine rezultate de aanaliză a tinerelor fructe.. Suma acestor indici permite determinarea îngrăşământului azotat anual prevăzut pentru o aplicare pe suprafaţa întreagă a livezii. În sfârşi. partea pietrilor va fi superioară lui 30%. Încercări particulare arată că şi penrtu măr măsura efectuată cu instrumentul citat mai sus este în corelaţie cu gradul nutriţional al frunzei. Azotul Comportamentul azotului în sol şi vegetalul Conţinutul în azot vegetal al volumului de sol explorat de rădăcini depinde de interacţiunea complexă a fenomenelor de mineralizare.de reorganizare şi de spălare. Calculul îngrăşământului azotat şi limitele sale Elementul azot este cel care influenţează cel mai mult vigoarea. analiza florii ar trebui să ofere posibilităţi. Corecţia îngrăşământului azotat permite o modulare maximală a normei mergând de la -54 kg/ha la +30kg/ha în czul mărului. Mugurul ar putea să servească ca şi substrat a unei analize permiţând diagnosticarea stării nutruţionale a culturii. În principiu problemele unei livezi care necesită un aport de azot care depăşeşte 100 kg/ha nu pot . Analiza florii.Dacă condiţtii favorabile de alimentare la nivelul solului şi de echilibru psihologic la nivelul vegetalului sunt realizate.planta este gata să stocheze compuşii azotaţi care vor putea fi mobilizaţi în perioadele critice de alimentare. ÎNGRĂŞĂMÂNT:NORME. permiţând probabil un diagnistic preventiv care detectează situaţiile de lipsuri înainte ca ele să nu fie vizibile cu ochiul liber. Determinarea conţinuturilor în fier. o metodă bazată pe măsura pigmentaţiei verzi a frunzei care trimite la conţinutul în clorofilă şi la gradul nutriţional al plantei. părului şi mărului arată că acestă metodă nu este practicabilă.caracteristicile fizice ale solului.TEHNICI. Aceste ultime măsuri sunt cele care oferă cea mai bună garanţie de a putea trece de la corecţiile scumpe şi în scurt timp de la starea nutriţională a culturii.Din mai multe motive.fructele cu sâmburi. Toate aceste metode pot în cel mai bun caz să servească ca şi bază decizională pentru a corecta în scurt timp un dezechilibru nutriţional al plantei.7 în stadiul T dezvăluiesc o creştere a riscului petelor amare. În culturile mari se utilizaeză ca şi mijloc auxiliar de estimare a nevoilor de azot.În general.pe baza prelevărilor unei culturi particulare a cărei randament este determinat. Valorile K/Ca superioare lui 5. parte de pietre este inferioară lui 30%. Dacă avem dea face cu condiţii particulare de teren sau de creştere.Alte măsuri şi posibilităţi de utilizare Din punct de vedere practic. mangan.

5 1.0 1.să fie rezolvate de îngrăşământul azotat care nu este singurul mijloc de a influenţa echilibrul psihologic al arborelui.5 1.0 1.5 2 2. .5 2 2.6 1. întreţinerea solului).7 2.8 1.5 2 2. practicile de irigaţie sau de întreţinere a souli pot condiţiona întro mare măsură expresia vegetativă a arborelui.5 2 2.5 2 2. În aceste cazuri este posibilă evitarea consecinţelor negative care ar fi fost asupra creşterii plantei şi calităţii fructelor datorită aporturilor prea ridicate de azot.2 1. structurii solului defavorabile sau încă într-o alegere de material vegetal inadaptat la condiţiile de sol şi climat. cauza trebuie să fie căutată în altă parte. Cultura Randament N P2O5 K2O Mg (kg/m2) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) Mar.5 1.5 2 40 50 60 70 80 40 60 80 40 60 80 45 60 75 45 60 75 40 50 65 30 45 60 75 40 55 70 60 85 110 50 70 90 40 60 80 30 35 40 10 15 20 25 30 15 20 30 10 15 20 20 25 30 10 15 20 10 15 20 20 30 40 50 25 35 45 30 45 60 30 40 50 25 35 45 20 25 30 40 60 75 90 110 40 50 65 35 50 65 60 75 90 45 55 70 60 75 90 45 60 80 90 45 65 85 90 120 150 85 120 155 60 80 110 50 60 70 5 10 10 15 20 5 10 15 5 5 10 5 10 15 5 10 15 5 5 10 10 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 10 15 20 Cires Prun Cais Piersic Kiwi Fragi Mur Coacăz ciorchine Cassia cu Agriş Afin Orice aport în element nutritiv culturii prin mobilizarea materiei organice sau prin îngrăşământ foliar trebuie să fie sustras. de exemplu la nivelul practicilor culturale inadecvate (irigaţie. În caz de vegetaţie insuficientă cu dozele maximale recomandate.5 1.5 2 2. Severitatea tăierii şi rărirea fructelor. par 2 3 4 5 6 0.5 1 1.5 1.5 2.5 2 2. mai ales în cazurile în care cantităţi importante de materii nutritive supuse la dispoziţia arborelui.5 1. Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu seminţe în faza de plină producţie (valori corective în kg/ha).2 1 1.2 1.

Creştere anuală/starea Excesiv/ Normal: 0 frunzei bun: –10 2. Locul unde se fixează Adancimea utila a solului altoiul > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Foarte viguros –10 –5 0 Mediu viguros –5 0 0 Slab 0 +5 +10 7. Maturitate Taârziu: –5 Normal: 0 Precoce: +5 3. Boli fongice (Botrytis.) 4. Frecvente: –2 Dydimella.îngheţul de iarnă: Normal: 0 –3 3.. Tendinţa la bolile Da: –5 Normal: 0 Nu: 0 psihologice 6.Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu sâmburi în plină producţie (valoir corective în kg/ha). Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 precedente 5. Conţinut în materi Ridicat–10 Satisfăcător: 0 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra coacăzului şi afinului 1. Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 Puternic: +5 precedente 5.Întreţinerea solului Sol gol: –3 Scăzut/ sărac: +10 Precoce: +5 Puternic5 Puternic5 < 40 cm 0 0 +10 Puternic (> 30%): +5 Scăzut: +10 Scăzut: +11 Precoce: +2 Rare: 0 Scăzut: +1 Ridicat la foarte ridicat (> 30%): +3 Scăzut: +5 Sol înierbat: +10 . Conţinut în materie Ridicat: –5 Satisfăcător: 0 organică 7. Maturitate.căderea Târziu: –5 Normal: 0 frunzelor 3. Conţinut în materie Ridicat: –10 Satisfăcător: 0 Scăzut: +10 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra zmeurului. 1.mur 1. Lăstarea Puternic:-3 Mediu: 0 5. Volumul ocupat de Scăzut(<10%): Mediu pietre –3 (10–30%): 0 6. Volumul ocupat de Scăzut Mediu Puternic pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 (> 30%): +5 8. Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 Puternic: +5 generativi 4.. Locul de fixare a Adancimea utila a solului altoiului > 80 cm 40–80 cm Viguros –10 –5 Mediu viguros –5 0 Scăzut 0 +5 6. creştere anuală/starea Excessiv/bună: –10 Normal: 0 Scăzută/săracă: +10 frunzei 2. Vigoare (Lungimea Excesivve: –11 Normal: 0 tulpinii) 2. Maturitate Tardiv.Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 generativi 4.Volumul ocupat Scăzut Mediu de pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 7.

Tabel: Factorii de corecţie care influenţează îngrăşământul P2O5. Tehnica şi timpul fertilizării Împrăştierea pe linia arborilor sau pe toată suprafaţa Fertilizantele sunt aduse fie prin semănătoare pe toată suprafaţa exploatată fie pe linia arboilor cu mâna sau cu ajutorul unei semănătoare înzestrată cu un dispozitiv de localizare a îngrăşământului. a bacelor de arbuşti şi de kiwi. mangan şi de zinc. În caz de presupunere a lipsei vreunui oligoelement.bace de arbuşti şi kiwi 2.51–2. Adancimea utila a solului > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Fructe cu seminţe şi sâmburi 1. potasiu şi magneziu Contrar azotului pentru care corecţia se exprimă în valori absolute (kg) de elemente nutritive. potasiu şi magneziu sunt corectate în procent. Fructe cu seminţe şi sâmburi Norma îngrăşământului fosfat. normele de fosfor. doar în cazurile foarte particulare. Bace de arbuşti şi kiwi Pentru bacele de arbuşti şi kiwi normele nu sunt corectate pe baza vigorii.0 0 Alte elemente Un îngrăşământ anual cu alte elemente nu este în general necesar în livezi. Îngrăşământul fosfat. K2O şi Mg a fructelor cu seminţe şi sâmburi.Fosfat. Este vorba mai ales de fier. . potasic şi magnezic se bazează pe prelevările estimate ale culturii la nivelul randamentului corespondent.6–1. Tabel: Îngrăşământul anual în bor în funcţie de astarea de fertlitate a solului. În aceste cazuri controlul stării de fertilitate a solului implică prelevarea de eşantioane pe banda fertilizată. Localizarea îngrăşământului pe o linie de arbori este indicată în cazul culturii mici pe locuri unde se fixează altoiul şi în condiţiile sau rădăcinării tuturor şanselor de a rămâne limitată la o mică porşiune a volumului de sol avut la dispoziţie. Coţinutul în materie Ridicat: –10% Satisfăcător: 0 Scăzut: +10% organică Borul În solurile cu riscuri şi în cazul unei stări de fertilitate mediocre. corectat de către apreciaţia vigorii bazată pe materialul vegetal. corecţiile propuse pot aduce un ajutor pe termen lung.6 3 Satisfăcătort 0. Volumul ocupat cu Scăzut Mediu Ridicat la foarte ridicat pietre (< 10%): –10% (10–30%): 0 (> 30%): +10% 3. În cazul fierului . Fructe cu sâmbure Cunoştinţele actuale nu ne permit să spunem dacă noile locuri unde se fixează altoiul indicator de uşoară creştere sunt adaptaţi să asimileze fierul.este convenabil să se facă un control periodic al conţinuturilor în bor. Un îngrăşământ pe toată suprafaţa ocazională are un sens în culturile fructifere cu uşoară creştere în vederea promovării creşterii unei cuverturi ierboase rezistente la tecerea maşinilor. manganul şi borul pe sol alcalin. analiza solului trebuie să fie complectată de o analiză foliară.0 1 Foarte bogat > 2. Locul de fixare a –10% 0% +10% altoiului 0% 0% +20% Mediu la viguros Semi-mic la mic Fructe cu seminţe şi cu sâmburi.50 2 Bogat 1. Clasa de aprovizionare ppm bore1 Îngrăşământ anual în kg/ha Sărac < 0. potasic şi magnezic nu este determinat în funcţie de observaţia vegetalului. analiza solului şi starea de fertlitate a solului definită de analiza pământului. Utilizarea chelaţilor complecşi de fier în îngrăşământul foliar sau la ţepuşa injectoare este considerat ca şi maăsură de urgenţă deoarece fierul nu este transportat de frunzele vechi spre cele tinere. elemente care se aplică pe cale foliară în caz de necesitate. Se sfătuieşte a se corecta norma în funcţie de volumulocupat de pietre şi conţinutul în materie organică.

Aceasta trebuie luată în considerare în momentul stabilirii planului de îngrăşământ al unei culturi fructifere. Un îngrăşământ adaptat la nevoile plantei impune. În acest loc este convenabil ca în momentul calculului a fiecărei fracţii a aportului să se ţină seama de elementele aduse de diversele tehnici culturale precum mulcingul şi lucrul superficial al solului. Aplicarea şi timpul îngrăşământului în fosfor. . pentru un aport recomandat de 65 kg N/ha de livadă. Timpul şi frecvanţa aporturilor de azot Timpul de aplicare poate juca un rol determinant în eficacitatea aporturilor de azot. Aporturi prin răspândire tradiţională foarte târzii (după sfârşitul lui mai începutul lui iunie) sunt proscrise având în vedere riscul prolongării vegetaţiei cu întârziere toamna.o dezactivare opertună a concurenţei buruienilor poate.planta nefiind în stare să asimileze aceste cantităţi. Dimpotrivă. al doilea aport va putea fi efectuat la începutul înfloririi. În cazul aporturilor mai importante trebuie să se fracţioneze. Este convenabil să se excludă aplicaţiile pe sol ingheţat. De obicei îngrăşământul este răspândit local pe linia arborilor în aşa fel încât nutrimentele să se gasească direct la dispoziţia rădăcinilor. cea ce diminuează rezistenţa la ger. adică în calcului nevoilor de elemente nutritive al livezii şi în bilanţul global de exploatare. nevoia globală a plantei de elemente nutritive nu va putea fi acoperită printr-un singur aport. Aporturile nutriţiuonale nu sunt neglijabile. Aporturile de azot la meri vor fi repartizaţi înainte şi după înflorire. aplicarea se va face mai întâi primăvara (începutul jumătăţii lui martie/aprilie după începerea vegetaţiei). Fracţionarea aportului de elemente foarte mobile În general.În caz contrar se observă pagube la arbori şi o scădere a calităţii fructului ca şi pierderi importante de elemente nutritive. ele reprezintă în cazul azotului aproape 5 kg N/ha la fiecare aplicare. pe deoparte cu măsurile destinate să se reguleze advenţiile şi pe de altă parte tehnica mulcingului. De exemplu dacă norma corectată corespunde la 65 kg/N/ha. Linia arborilor reprezintă aporoximativ un sfert din suprafaţa total a livezii. aporturile în elemente nutritive pot fi adaptate în mod mai flexibil la gradul de dezvoltare momentan al culturii. efectuat în vederea stocării rezervelor în lemn nu poate fi recomandat. potasiu şi magneziu Răspândirea îngrăşămintelor fosfate sau potasice poate să se facă sub formă de îngrăşăminte simple sau compuse toamna sau primăvara. În culturişle de fructe cu sâmburi aporturile nutritive trebuie să fie fracţionate în martie (puţin înaite de înflorire) şi în mai.Normele sunt calculate în funcţie de suprafaţa totală a livezii. Aplicarea normei de îngrăşământ doar pe linia arborilor se triplează deci aportul local chiar dacă aportul total pe unitate de suprafaţă a culturii corespunde normei. Îngrăşământul azotat trebuie să se facă în timp oportun şi în conjuncţie cu. să acopere parţial nevoile de moment al arborelui în azot. Deci în cazul localizării îngrăşământului pe linia arborilor. Îngrăşământul foliar trebuie să fie un eventual element constitutiv de îngrijiri ale livezii rezervată arboricultorilor profesionişti. Îngrăşământul foliat poate aduce arborelui cantităţi apreciabile de azot cu cea mai mare eficacitate. În aceste exploatări aportul nutriţional global este în general fracţionat în mai multe aporturi astfel încât punerea la dispoziţie a elementelor nutritive corespunde nevoilor minimalizând pierderile. Dacă dozele recomandate în îngrăşământ fosfat şi potasic sunt slabe şi în măsura în care solul are o capacitate suficientă. este posibil să se prevadă o aplicare la fiecare doi ani dublând aportul recomandat. începutul lui iunie. O aprivizionare optimă în azot nu este numai o chestiune de cantitate răspândită dar mai degrabă de punere la dispoziţie în timp dorit de azot suficient asimilabil. îngrăşământul N pe suprafaţă locală nu trebuie să depăşească dublul normei corectate. Îngrăşământul foliar în toate cazurile se limitează la cazurile în care îngrăşământul de sol nu aduce efecte scontate. În cazul micilor cantităţi (până la 30 max 40 kg/ha). Aporturile de îngrăşământ magnezic se vor face primăvara având în vedere mobilitatea acestui element în sol. K2O şi Mg poate fi aplicată pe bandă. Şi aici această măsură nu va avea sens decât dacă ne temem de dificultăţile aprovizionării pentru anul următor (pericol de alternanţă). În cazul aportului localizat cantităţile de îngrăşământ fosfat. Prin fracţionarea îngrăşământului la sol şi posibilitatea utilizării îngrăşământului foliar. Îngrăşământul tardiv de toamnă sau de post recoltă. Un îngrăşământ foliar adaptat poate să se reveleze foarte eficace prin puţinele pierderi pe care le înregistrează şi prin rezultatele obţinute. potasic şi magnezic recomandate în această publicaţie nu vor fi modificate. Un îngrăşământ post recoltă nu poate aduce acese efecte pozitive decât în anii în care sistemul foliar este sănătos după recolă şi apt să asimileze în timpul unei durate prelungite. totalitatea normei recomandate pentru P2O5. înzăpezit şi înmuiat. Îngrăşământul foliar Aprovizionarea arborilor fructiferi în elemente nutritive are loc prin rădăcini. pentru azot. în anumite cazuri de exemplu. Aporturi limitate primăvara nu sunt indicate decât în cazul solurilor foarte uşoare şi sărace în materie organică. Nu trebuie să se depăşească mai mult de două ori doza prevăzută pentru suprafaţa totală a livazii. Aporturi de azot târzii (iulie) nu sunt recomandate căci coborârea sevei şi maturitatea sunt întârziate. cantitatea răspândită pe linia arborilor va fi de 195 kgN/ha. 2-3 aporturi în timpul perioadei de vegetaţie.

În general îngrăşămintele destinate îngrăşământului foliar nu trebuie să fie amestecate la produsele fitosanitare. .Cauzele de liăsuri puternice pot induce stări de slăbire care nu vor fi imediat percepute de ochi (de exemplu în momentul pagubelor la sistemul radicular cauzate de o infestaţie a insectelor. Îngrăşămintele foliare complecte nu trebuie să fie utilizate decât excepţional până în iunie ce l târziu. un blocaj de asimilare de elemente de către rădăcini datorat condiţiilor meteorologice). Aparatele de aplicare trebuie să fie curăţate cu grijă înaintea preparării terciului.

de preferinţă pe timp acoperit. în consecinţă este iondispensabil să se aplice în mpmentul preparării solului sau să evit ca produsul să intre în contact cu cultura. A se vedea piatra de var Alegerea de ulturi şi varietăţi mai puţin sensibile cu . secetă. Produsul penetrează mai bine atunci când vegetalul este umed. Cantitatea pe aport: 8kg de uree pe 1000 l de terci pe hectar. fructe prea mici Ca C alci Apariţia marcată de Lipsa de azot în cazul unei puternice alternanţă a gerului. fixarea azotului de către mulci cu raport C/N ridicat Îngrăşământ dezechilibrat A se vedea îngrăşământul azotat Pulverizaţii foliare Aplicările trebuie să se facă dimineaţa. sol tasat. 2-4 tratamente la intervale de 1-2 săptămâni pâmă la cel târziu începutul lui iunie..5% din cauza riscului de arsuri. irigaţie excesivă.Tabel: Corecţiile lipsurilor: cauze şi măsuri Element Simb Nu simptome Cauze ol me Măsuri de corecţie Aporturi la sol Aporturile la sol riscă să provoace arsuri culturilor. Pentru Golden Delicious: 5kg uree-1000 l. primul tratament 1 ssăptămână după înflorire. sol hidromorf.pentru formulările comerţului şi pentru amestecurile cu alte materii active să se adreseze la directivele fabricantului. Condiţiile climatice din Valais nu permite să se depăşească 0. conţinut scăzut în matreie organică. ombinată cu alte substanţe de tratament: 3-5 kg de uree1000l. compact. N Az ot Frunze clare. Industria dezvoltă produse care conţin adjuvanţi care ameliorează adeziunea şi penetrarea sărurilor.

Ordinea eficacităţii descreşte astfel: MnEDTA > MnSO4 > MnEDDHA > MnDTPA. Fosfaţi excesivi. În general se utilizează sulfaţi sau chelaţi. de preferinţă seara. O corecţie de smptome de lipsă este posibilă prin aportul de sulfaţi sau de chelaţi pe cale foliară.1% fie 100 g pentru 100l în 6001000l de apă pe hapermit corectarea deficienţelor. Aportul pentru sol nu depăşeşte 10 kg/ha de zinc. Poate atinge necroza. Sol bogat în MO (mai mult de 6%8%). Degradată începând cu nervura. Cantitatea: 10l de clorură de calciu lichid sau 6 kg CaCl2 pur cu înmuietor de ½ doză pe 1000l şi ha Este vorba de cel mai bun mijloc de luptă împotriva lipsei. ultimul tratament a 3-a săptămână înaintea recoltei. A nu se vaporiza pe timp cald. Ordinea efciacităţii descreşte în general în felul următor: MnSO4 > MnO > MnCO3 > MnO2 > MnEDTA.u tulburările psihologice ş aporturi prea ridicate în N şi K. Cloroza tinerelor frunze. Pentru sulf se recomandă: 0.1%. potenţial fructifer de la mediu la ridicat: tratament de 5 şi 3 săptămâni înaintea recoltei. Aporturile de 0. Aporturile de zinc solului se limiteză la folosirea ăngrăşămintelor complete speciale şi dozele de zinc sunt mici. Pulverizarea a cel puţin 1000 l pe ha. Eficacitatea pentru sol a unui chelat EDTA este de 2 – 3 ori superioară faţă de cea a unui sulfat. Mn Ma nga n Frunze decolorate în mod difuz între nervuri. Într-un mod general aportul la sol nu este recomandat căci doza trebuie să fie importantă (20 mai mult de 100 kg/ha) şi în general eficacitatea sa este aleatorie. A nu se combina cu produse de tratamente. Sulfatul de zinc se utilizează 0.1% pe înfrunzire sau 1% după recoltă. Frunze mici. până înainte de . Zn Z inc Creşterea pH-ului. Fongicidele care conţin zinc sunt de asemenea eficace.4-6 aporturi la 10-14 zile. pH neutrualcalin. Ordinea eficacităţii descrescătoare a produselor este următoarea: ZnEDTA > ZnEDDHA > ZnSO4 > ZnDTPA. Aspectul de tufişuri a ramurilor.

Există de asemenea produse preparate de industrie. Sol calcaros. Pentru doze trebuie să ne adresăm directvelor fabricanţilor. O defoliere de la baza ramurilor este adesea observată din luna iulie. Carbonaţii şi oxizii de Mg sunt rezerve pentru solurile acide. Se utilizează sulfatul de Mg hidratat(MgSO4 7H2O) 2% pentru aproape toate culturile. Aport de m. Mg Ma gne ziu Cloroza internevară care evoluează sub formă de necroză. sol uşor şi sol drenant. Ordinea eficacităţii descrescătoare este: FeEDTA > FeDTPA > FeEDDHA FeSO4. Chiar dacă temporar şi superficial eficace.Fe Fier Cloroza tinerelor frunze.08% acid citric. Un îngrăşământ azotat pe bază de azott amoniacal poate de asemenea să provoace o lipsă. Aporturile prin pulverizare foliară sunt curente şi eficiente. Sulfatul de Mg hidratat (MgSO4 7H2O) şi sulfatul de Mg calcinat (MgSO4 H2O) convin în toate circumstanţele. limbul devine palid apoi galben şi brun. Adaptarea culturii. Sol calcaros puternică proporţie de calcar activ.aterie organică nedescompu să. Sărurile care conţin Mg şi îngrăşămintele organice permit să acopetre nevoile plantelor şi să corecteze lipsurile. îngrăşământului la fel ca şi măsurile de asanare fizice sunt în general preferabile. FeEDDHA FeDTPA sunt pentru a rezerva solurile calcaroase chiar dacă FeEDTA convine mai mult solurilor acide. doar nervurile rămân verzi. Formele chelate au o eficacitate superioară sărurilor minerale. Perioada umedă. . pentru chelatul de Fe EDTA doza este de 0. Se poate utiliza chelaţi simpli sau minerali la care se adaugă urea. căderea frunzelor toamna. de exemplu când există un amestec cu alte materii active.15% pentru sulfatul de Fe.4% şi se adaugă 0. aporturile foliare sunt frecvente. sol plin cu apă. Un dezechilibru al fertilzaţiei între K şi Mg este cauza cea mai frecventă a lipsei. Aporturile la sol sunt în general ineficiente. în general ele sunt formulate începând cu sărurile de nitrat sau de sulfat sau de clorură de Mg. ea este de 0. Se poate micşora doza la jumătate atunci când aportul nu este specific. Cloroza afectează mai întâi frunzele învârstă. Aporturile la sol sunt realizatre în funcţie de nevoile culturii şi de rezultatele analizelor de pământ. Zonele afectate sunt delimitate.

Atenţie. Mai multe produse sunt utilizabile fără disitincţie de eficaicitate: acid boric. Sol calcaros. Fructe deformate care preintă plăgi de plută interne. solubor şi acid boric sunt produsele cel mai utilizate. Aporturile foliare de bor sunt curente şi eficiente. sol uşor drenant. Scoarţă zgrunţuroasă . Dozele sunt de 2-4 kg/ha. . Pentru a rezolva acestă problemă sunt posibile două soluţii: utilizarea îngrăşămintelor complete borate sau aplicarea sării de bor prin pulverizare solului. doza cea mai scăzută este recomandată la stadiul F2. Înintea procedării cu acestă tehnică trebuie să ne uităm la compatibilitatea produselor după firma căci anumite combinări îşi pot mări agresivitatea pentru vegetali.1 la 0. căci poate să se practice cu majoritatea tratamentelor antiparazitare. aplicaţiile precoce sunt mai eficiente decât aplicaţiile tardive. Creşterea pH-ului. borax. În acest ultim caz este posibilă efectuarea aportului prin acelaşi tratament ca şi aplicarea de ierbicid. Pentru aporturile foliare. Dozele merg în general de la 0.B Bor Frunze terminale în trandafiraşi şi gofrate. boraţi de Na solubor şi colematită. Aporturile la sol sunt eficiente. Singura dificultate este necesitatea de a respecta doza care este mică. Mlădiţe avortate.25%. În general se repetă aplicaţia de 2 sau 3 ori în cursul vegetării. Este o metodă comodă. sinergisme de eficacitate au fost observate.

Avantajul aportului de azot în irigaţia fertilizantă poate fi foarte variabilă după condiţiile de sol şi climat. prin aportul regulat de apă. Reconstituirea sistemului radicular. Demers de determinare a normei pentru tinerele plantaţii Pentru livada în creştere trebuie determinat randamentul vizat pentru livada în fază de plină producţie. Aceste tehnici nar trebui să fie luate în considerare de îngrăşământul mineral de întreţinere în afara acestor cazuri precise: repartiţia proastă a îngrăşănântului şi posibilitatea de a controla evoluţia stării de fertilitate a solului. În toate cazurile se recunoaşte că irigaţia fertilizantă are efecte pozitive asupra creşterii arborelui şi randamentului asupra solului uşor nisipos sau în regiune secetoasă. Nu se va depăşi în general aporturi de 2530 kg N/ha/an. Sistemul de corecţie complementar ţinându-se cont de nivelul de randament permite nuanţarea planului de îngrăşământ în consecinţe pentru o livadă în faza de creştere. Sistemul radicular al acestor culturi este puţin dezvoltat. Azotul este de exemplu dizolvat în apă sub formă de nitrat de calciu şi aplicat prin pulverizatorul rampei. Tinerele livezi de fructe cu sâmbure care cunosc o creştere mai puternică decât mărului. Aplicarea se efectuează sub formă solidă sau lichidă. Având în vedere că un anumit număr de rădăcini sunt tăiate este indispensabil să se organizeze trecători în aşa fel încât această muncă să nu ducă la prejudiciul culturii. Fertilizarea se va efectua deci sub forme relativ concentrate care nu necesită decât un mic aport de apă. În aceste condiţii de loc şi pe o durată de 6 ani. Pentru bacele de arbuşti ne vom orienta în funcţie de vigoarea creşterii anuale. Aportul poate să se facă pentru ansamblul elementelor prin intermediul îngrăşămintelor simple sau compuse în totalitate solubile. un litru de . Amestecul de îngrăşăminte este dizolvat în apă în soluţie 10% şi injectată în sol prin direcţie verticală a coroanei. ea durează maxim 2-5 ani pentru culturile fructifere moderne. În condiţiile nostre de climat aporturile trebuie să poată fi disociate de irigaţie. Prin noţiunea de ferigaţie se înţelege aportul de îngrăşăminte prin sistemul de irigaţie picătură cu picătură. în urma pagubelor larvelor haneton a fost mai bună. În primul caz se utilizează un fier scobit care permite localizarea îngrăşămintelor la nivelul rădăcinilor. Pentru magneziu perioada favorabilă se situeză de la începutul lui iuniue până la mijlocul lui iulie.Îngrăşămintele lichide şi fertirigaţia Această tehnică este susceptibilă să prezinte un interes esenţial pentru culturile foarte intensive pe locurile unde se fixează altoiul slabe. Tinerele culturi arboricole au. Şocul plantaţiei mai ales pe culturi moderna de cireş poate fi atenuat printr-un aport oportun de azot care să fie suficient şi adaptat la cultură. Îngrăşământul tinerelor plantaţii Nevolie arborilor fructiferi sunt proporţionale cu dezvoltarea coroanei care determină potenţialul de randament. în paralel cu irigaţia fertilizantă: soluţia fertilizantă este aplicată de rampele de tratament sau de difuzori. Sistemele microjet par a fi preferabile (fertlizarea unui volum de sol mai important). Durata fazei de creştere este în funcţie de locul şi randamentul vizat. până la faza de plină producţie. motiv pentru care se recomandă aportul de elemente nutritive pe linia arborilor. o nevoie de nutrimente considerabilă. irigaţia fertilizantă nu a arătat avantaje majore privind dezvoltarea arborelui. Cantităţile de azot sunt determinate după starea vegetativă a culturii. Sistemele picătură cu picătură sau microaspersiunea localizată pot fi luate în considerare. pentru a constitui propria lor biomasă. În timpul fazei de creştere aporturile pot prograseiv crescute de la an la an. aceasta va permite calcularea normei. Avantajul principal al irigaţiei fertilizante consistă în posibilitatea fracţionării elementelor uşor levigabile. randamentul şi calitatea fructelor în raport cu sistemele de răspândire tradiţională pe linie şi sistemul de pulveriazare prin difuzor. adică azotul este într-o oarecare măsură magneziu. Aportul de elemente minerale prin irigaţie fertilizantă nu este autorizat în arboricultura biologică. Răspândirea se face în general în mod localizat. Frecvanţa fertilizării nu ar trebui să coboare sub una sau două aplicaţii hebdomadere. Cealaltă tehnică constă în efectuarea unui îngrăşământ lichid localizat la ţepuşa injectoare. un raport MS mai ridicat şi trebuie să formeze o parte lemnoasă proporţional mai importantă trebuie să fie suficient fertlizată cu azot. fie echivalentul 10-15 g N/arbor/an pentru o densitate de plantaţie de 2500 arbori pe ha. Nu trebuie uitat că pentru arborii în creştere aporturile prea ridicate nu pot să fie asimilate de sistemul radicular în dezvoltare. Interesul său este legat de existenţa sau necesitatea unui sistem de irigaţie localizat pe parcelă. Efectul pozitiv al unei fertilizări prin irigaţie se limitează la anii secetoşi. În urma fazei vegetative se va căuta un echilibru vegetaţie/producţie. O încercare comparativă între irigaţia fertilizantă şi o aplicaţie ucată standard pe lini arborilor s-a desfăşurat la Güttingen cu următoarele rezultate: în primul an arborii suferind o fertilizare prin irigaşie şi prin duş au avut o foarte mare creştere şi o producţie fructiferă mai săracă. Sistemul de duş pentru o soluţie azotată pare să se impună în practică. Îngrăşământul azotat al tinerelor livezi trebuie să fie adaptat la dezvoltarea vegetativă în timpul fazeio de creştere a arborelui. Aport prin îngropare Este indicat în cazuri foarte particulare de exemplu în prezenţa unui subsol foarte sărac în fosfor sau în potasiu atunci când corecţia nu afost efectuată de un îngrăşământ de fond în momentul creării culturii. Cele mai bune rezultate pentru eficacitatea aporturilor de azot prin irigaţie fertilizantă sunt obţinute pentru o perioadă care se întinde de la mijlocul lui aprilie până la începutul lui iulie. Difuzorul permite apprtul azotului în regiunea rădăcinilor. Secvenţa fertlizării trebuie să fie totdeauna urmată de o clătire a apeductelor pentru a evita cristalizarea la nivelul difuzorilor.

În îngrăşământul de creare. . Dozele de răspândire a îngrăşământului mineral sunt în funcţie de starea de fertilitate a solului. a se respecta timpul de aşteptare . minare şi chiar în anumite cazuri o desfundare. Prepararea terenului în momentul creării sau reconstituirii unei livezi oferă o excelentă ocazie pentru a aduce în profunzime elemente minerale. Săpatul în acest caz este cel mai bun lucru. Este convenabil să se bage în pământ îngrăşămintele imediat după răspândirea lor. În general îngrăşământul va fi planificat pe baza analizelor de sol de rutină. Calitatea şi profunzimea subsolului care ne sunt date în momentul aprecierii a unei părţi a profilului indică formula care trebuie aleasă. Solurile livezilor noastre sunt în general aprovizionate cu calciu lăsând de o parte anumite regiuni din Elveţia romandă şi situaţiile acide.5 magnezic Nitrat de 26 15 pH ridicat amoniac calcic Uree 46 N amidic Sulfat de 21 Acidificat 24% sulf amoniac Cinamidă 20 35. adică dezechilibre în aprovizionarea solului cu elemente nutritive. Un amendament nutriţional nu se va aplica decât pe noile plantaţii şi atunci când analiza solului decelează importante deficite. mai ales pe terenul în pantă deoarece se evită şiroirea apelor de suprafaţă. . Ea permite de asemenea amendarea solului cu compuşi care au o acţiune favorabilă asupra structurii fizice şi biologice. În acest caz se impune un amendament calcic. aporturile de azot şi bor nu sunt recomandate datorită monilităţii lor în sol. mai ales în timpul utilizăriim clorurilor.evitarea oricărei vătămări a mediului.5 explozie Nitrat de 27 pH neutru 0. pe un arat profund. minim 50cm. Un aport de calciu poate fi recomandat de un îngrăşământ P sau K.5% bor amoniac boric Nitrat de 2 3 pH neutru amoniac 3. mai puţin de 4-5 săptămâni înaintea plantării.buna încorporare a elementelor în orizonturi de sădire previzibil. săpare. Principalele elemente aduse sunt fosforul. Condiţiile de aplicare sunt dictate de trei exigenţe . minerale şi organice Lista îngrăşămintelor din comerţ Tabel: conţinuturi în fertilizanţi a câtorva îngrăşăminte din comerţ Îngrăşăminte N P2 K2O Mg Ca Obseravţii O5 Îngrăşăminte azotate minerale Nitrat de 2 Rapid disponibil amoniac 7. Observaţie: În cadrul unei plantaţii în care singura linie a arborilor este raportată. Îngrăşământul de creare şi reconstituire Îngrăşământul de creare nu este recomandat decât în cazuri excepţionale. potasiul şi magneziul. arboricultorul poate cumpăra îngrăşăminte prevăzute la acest efect sau poate prepara chiar el soluţii având grijă să nu utilizeze decât îngrăşăminte cristzalizate la 100% solubile în apă.evitarea riscurilor de fitotoxicitate asupra rădăcinilr prin aporturi prea târzii. Tabel: Îngrăşământul de creare Stare de fertlitate Unităţi de adus P2O5 Săracă 80 Mediocră 60 Satisfăcătoare 20 K2O 300 150 75 Mg 40 30 10 Îngrăşăminte ale comerţului.soluţie pe m2. este de preferabil să nu se aducă ângrăşământ de creare decât pe banda lucrată şi în cantitate proporţională. Indicaţiile următoare sunt la bază măsuti de luat şi ele trebuie în orice caz să fie discutate cu un specialist.5 Nitrat de 3 Risucri de incendiu şi amoniac 3. calcică 42 acţiune dezinfectantă.Mineralizare lentă a N.

aport de îngrăşământ foliar 16 10 20% sulf 13% sulf (sare deEpson).5 22 40 30 24 .5 27 2 3.8 0.5% bor 20. efect dezinfectant. 18% sulf Scutit de clor. pH ridicat 14.Îngrăşăminte azotate organice Făină de sănge Pudră de corn Deşeu de corn Tescovină Turte de ricin Îngrăşăminte fosfate Pudră de os degresat Pudră de os degelatinat Superphosphate Supertriple Fosfat natural moale Îngrăşăminte potasice Potasiu 60 Potasiu 40 Korn-Kali Sulfat de potasiu Potasiu magnezic Nitrat de potasiu Îngrăşăminte magnezice Kiesérite Bittersalz.3 0.5 3 3. acţiune rapidă pH ridicat efect pe termen lung pH ridicat. efect pe termen lung 10% materie organică.5 26 6 1 85% materie organică 4 80% materie organică 85% materie organică Îngrăşăminte organice lichide 2 15 31 18 45 33 17 30 20 14 39 45% materie organică 15% materie organică 60 40 40 50 28 13 46 4. efect pe termen lung pH ridicat. piatrăde var deAarberg Borax Solubor 2 7. 18% sulf Acţiune rapidă.3 2. sare de Epson (sulfat de magneziu hidratat) Îngrăşăminte care conţin calciu Clorură de calciu Nitrat de calciu Amendamente calcaroase Piatră de var nestinsă Dolomit Calcar.8 6 Granulat Scutiot de clor.5% bor 50 1 2. aport de îngrăşământ foliar 15 16 20 Aport prin pulverizare Aport prin duş pe linia de arbori Atenţe corozivă. piatră de var Piatră de var din alge marine Ricokalk.

În pământurile reci. aportul de bor nu mai este indispensabil. Clorurile şi sulfaţii sunt de eficacitate egală. Forma sulfată oneroasă nu se justifică decât prin aporturi foarte importante de potasiu în îngrăşământul de font sau în îngrăşământul anual e primăvară la fel ca şi pentru îngrăşământul anual de esneţe sensibile în cloruri. Amendamentele nu trenâbuie să se găsească în contact cu gunoiul. este recomandat să se utilizaze un îngrăşământ compus conţinând bor. afin. Pe de altă parte în solurile sărace în P. S. Fosfaţii solubili sunt în general rezervaţi în solurile alcaline şi formale mai puţin solubile în slourile acide. prun.7% Mg 0. Dacă se utilizaeză dolomit grosier. În solurile calcaroase este indispensabil să se aplice sub o formă uşor solubilă. trebuie aduse forme solubile ale apei mai rapid disponibile penrtu plantă. clor (K.1% P2O5 0. Forma amoniacală este convenabilă pentru solurile uşoare. piatră de var (carbonat de calciu) Piatr de var de alge marine Dolomit (piatră de var magnezică) Piatră de var stinsă Piatră de var nestinsă Ricokalk CaCO3 50 Conţinut semnificativ în alte elemente – Efect Lent CaCO3 CaCO3/ MgCO3 Ca(OH)2 CaO CaCO3 50 50 55 75 32 2–3% Mg 12% Mg Lent Lent Rapid Rapid 30% apă 1. pepinieră şi tinere plantaţii Magneziu (Mg) Mg este prezentat sub 2 forme: sulfaţi sau carbonaţi. un aport de bor de 1-3 kg/ha se sfătuieşte pentru compensarea blocajului eventual al acestui element. Nume de comerţ Formulă chimică Valoarea de refrinţă în % CaO Amendament. Borul poate fi adus sub formă de borax(12-15 kg/an). Potasiu. agreş. Pentru a evita excesele şi repartiţiile necorespunzătoare. utilizarea azotului nitric este justificat. calcar înmuiat. În solurile bogate în P e poate alege forme de fosfaţi mai puţin solubil. Sensibilitate la clor Slabă Medie Puternică Foarte puternică Culturi Păr Măr. îngrăşămintele amoniacale sau superfosfatul pentru că pot provoca o puternică activare a vieţii microbiene. Dacă aportul prevăzut este mic. Cl) Îngrăşămintele din comerţ conţin cloruri. cais Cireş. o tehnică de aplicare simplă consistă în a adăuga borul solubil la terciul ierbecid de primăvară. adică sub formă de sulfat. Piatră de var şi bor (B) Dacă amendamentul calcaros este făcut cu piatră de var stinsă sau cu dolomit fin. piersic.3% N mediu . sulf. Răspândirea trebuie să se facă regulat pe toată suprafaţa solului şi nu concentrată pe plantă. Tabel: Sensibilitatea culturilor fructifere la clor. Tabel: Proprităţile diverselor amendamente calcaroase. mur Căpşn. amoniacală sau amoniaco-nitrică. calcar.Magran Manganin 16 28. Gunoiul conţine şi el bor (4 g/t).5% mangan Alegerea tipului de îngrăşământ mineral Azot (N) Azotul poate fi adus sub formă nitrică. Fosfor (P) Forma care convine cel mai mult depinde de bogăţia solului în fosfor şi de pH. pierderi gazoase de amoniac sau un blocaj de fosfaţi. coacăz cu ciorchini.

5 29.0 2 7 0.5 0.2 0.0 6.0 9.0 3.0% P2O5 26.8 3.0 1. Îngrăşământ TS N tot1 N disp2 P2O5 K2O Mg Ca OS kg/ m3 Dejecţii 120 5.0 1.8 9.0 0.0 5.5 15.0 80. Plan de îngrăşământ pe parcelă Planul de îngrăşământ permite calcularea nevoilor în elemente nutritive a fiecărei parcele şi aporturile fertilizante necesare. Îngrăşăminte Conţinut în fertilizanţi Nitrate de piatră de var Superphosphate Supertriple Hyperphosphate Pudră de os Fosfat natuiral moale Piatră de var de Aarberg 15.0 2.5 / 1.2 5.5 3.0 0.3 3.4 800 / rapiţă (presate) Paie de 860 15.0 185 450 verde Cenuşă de 1000 0 0 30.7 5.Tabel: aportul în calciu a câtorva îngrăşăminte.6 40 1000 nediluat Gunoi în 230 5.4 0.1–4.2–4.0% 19.0 300 750 Marc Compost 450 5.3 155 950 stabulaţie (bovin) Gunoi de 250 7.0% 39.0 300 950 păsări Gunoi de 250 6.5% N 18.5 2.5 4.0% P2O5 28.0% 23% Valoare neutralizantă rapiditatea întreţinerii Mediu la lent Neutru Neutru Mediu la lent Mediu Lent la mediu Îngrăşăminte organice Tabel: conţinut în elemente nutritive a îngrăşămintelopr organice (kg/t: îngrăşăminte solide.0–2.0% P2O5 1.09 1.0 0.9 240 800 cal Paie de 860 7. .2 3.0 3.2 800 100 cereale Paie de 860 7.2–3. Acest echilibru trebuie să fie căutat bine atât la nivelul parcele cât şi exploatării.5 630 / ace de brad Compost de 330 6.6 1.5 0.0 3.3% N Conţinut în Ca 15.6 40 / stabulaţie (porc) Gunoi de 760 26.0% P2O5 46.0 3.63 1.0 0.9 3.7–1.8 0–1.0 16.0% 12.0 38.0% P2O5 30.3 4.3–2.0 1.4 1.0 7.0% 48.3 1.9 3.2 2.0 150 800 grămadă Gunoi de 230 6.8 3.5 230.5 0.8 16.0 6.5 0.0 / / lemn Substrat de 350 7 2–4 5 8 3 / / 500 Ciupercă Echilibru între nevoile nutritive şi îngrăşământ Aporulş de elemente nutritive trebuie să corespundă prelevărilor culturii.0 2.7 Mg 0.2 14.7 2.7 2.4 14.5 1.0% 32.0 2. kg/m 3: îngrăşăminte lichide).5 3.0 4.1% P2O5 0.7 0.5 800 / mazăre Lizieră de 650 7.0 8–12 28.54 1.6 98 1000 lichide complete (bovin) Purin 70 6.

8 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2. 40 mg Mg 1. Corecţia normei 21. 370 mg K 0. 42 mg K 0. 45 mg P 1. Cantitatea de element nutritiv onbţinută pentru norma corectată se exprimă în element nutritiv pur şi trebuie să fie retranscrisă în cantitate de îngrăşământ pentru răspândire. Azot Element pur (kg) pe hectar Creştere Normal 0 Maturitate Tardiv – 5 Formarea mugurilor Normal 0 Ranadamentul anului trecut normal 0 Locul unde se fixează altoiul de creştere >80vm din – medie volum 5 Apariţia tulburărilor psihologice Nu 0 Partea de pietre Scăzut – 5 Materia organică Ridicat 0 Norma de îngrăşământ corectat pentru azot 55 22. A se vedea tabelul Element pur (kg) pe hectar N P2 K2 Mg Ca B O5 O O2 1. Magneziu Factor corector Analiza solului cu extractul AAE10.2 Analiza solului cu extract de apă 0.7 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2.3 Factor corector corecţia (elemente în rezervă ponderate_ 2. Normă de îngrăşământ ţn funcţie de randament 12 70 25 90 15 2 Normă 2.3 Analiza solului cu extractul de apă 30 mg Mg 0. 90 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 70 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşămâmt corctat pentr fosfor 17. nevolie celorlalte elemente sunt date de normale de îngrăşământ în baza rezultatelor analizeo solului şi utilizării factorilor de corecţie. Tabel: Plan de îngrăşământ pentru o cultură de meri Golden Delicios cu un randament de 50 t/ha.Nevoile în azot a fiecărei culturi sunt determinate prin observarea cuşturii anul precedent.6% materie organică.2 Analiza solului cu extract de apă. Potasiu Factor crector Analiza solului cu extractul AAE10. fosfor Factor corector Analiza solului cu extractul AE10. 40 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 20 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşământ corectată pentru potasiu 18 24.5 23. 110 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 90 Noma de îngrăşământ corectat de magneziu 1 3.5 . pe sol semigreu cu 3.

SRVA 2001). Este deci important să fim conştienţi la fiecare operaţie a acestui fenomen de variabilitate sau de imprecizie. Gestiunea globală a elementelor nutritive ia în considerare nevoile tutror culturilor de exploatare. Piatră de var Valoare pH: 6. Bor Fără analiză de sol Norma îngrăşământului corectat pentru toată suprafaţa Norma de azot corectat pentr o răspândire pe linia arborilor 3. ea este obligatorie pentru prestările ecologice recunoscute. Tabel: Variabilitatea diverselor operaţii (± în %) a îngrăşământului după prelevarea eşantionului până la răspândirea îngrăşământului (avizul experţilor). erorile îngrâşământului se limitează la ±50% şi nu corespund la suma erorilor cumulate.9. Precizia calculelor îngrăşământului şi limita sa În practică îngrăşământul este departe de a fi o ştiinţă exactă şi se bazează de asemenea pe datele empirice. calculul aporturilor necesare pe ha şi an 22 200 kg nitrate de amoniac cu piatră de var şi bor 75 kg Superphosphate 200 kg Bittersalz (sulfat de magneziu hidratat) Se renunţă la aducerea de potasiu 100 2 2 55 38 55 17. repetiţia unei prelevări de eşantioni de pământ pe aceeaşi parcelă antrenează ecarturi de rezultate de analiză de ordinul ±30% în raport cu valoarea adevărată. Fructul trebuie să fie din plin dezvoltat şi deci să fi fost hrănit în mod echilibrat fără de care el nu va avea nici o şansă pe piaţă. Gestiunea globală a elementelor nutritive se calculează cu ajutorul unui program informatic (LBL. şi normele corectate vor fi introduse în gestiune globală a elementelor nutritive după Elveţia-Bilanz în calitate de nevoi. De exemplu. CALITATEA FRUCTULUI ŞI ECHILIBRU PSIHOLOGIC Numeroase strudii demonstrează că aprovizionaea arborelui în elemente fertilizante are un efect decisiv asupra calităţii fructului. Tabelul de mai jos se bazează pe avizele experţilor. .25. Văzând că erorile care se fac în cele două sensuri se anulează. Dacă normele ar trebui corectate pentru o cultură fructiferă pe baza locului. Solurile care au o fertilitate deficită vor fi diferenţiate de cele care au fertilitate suficientă sau ridicată. Operaţia Variabilitate Prelevarea eşantionului de sol 30 Prelevarea eşantionului de sol într-un moment 60 inadecvat Stocaj.5 18 1 3. extract AAE10: 1500 mg Ca 26. Astfel un îngrăşământ efectuat după cunoştinţele actuale în materie este cea mai bună condiţie penrtu obţinerea unei recolte satisfăcătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ. prepararea şi extracţia de eşeantioane de sol 10 Determinarea chimică a elemntelor nutritive 5 Interpretarea analizelor de sol (definiţia clasei de 20 fertilitate) Nevoia culturilor de elemente nutritive 20 Oprtunitatea şi precizia factorilor de corecţie 30 Alegerea îngrăşământului adaptat ( de exemplu 20 îngrşământ compus sau organic) pe baza nevoilor în elemente nutritive Răspândirea îngrăşămintelor naturale pe teren 30 Răspândirea îngrăşămintelor organice pe teren 40 Sumă (îngrăşăminte) 50 ÎNGRĂŞĂMÂNT. Nu trebuie totuşi să se aştepte la analize de sol şi recomandări de îngrăşământ care decurg o precizie exagerată. Analiza solului este în măsură să determine elementele nutritive disponibile pentrui plantă în sol.5 180 14 20 55 14 0 0 20 40 20 1 60 1 Gestiunea globală a elementelor nutritive pe exploatare: Elveţia-Bilanţ Suma planurilor de îngrăşământ a parcelelor unei exploataţii furnizează vederea în ansamblu globală a gestiunii elementelor nutritive. Gestiunea globală a elementelor nutritive nu poate deci să ne informeze asupra cantităţii de îngrăşăminte pentru răspândire pe o parcelă sau alta. dar ea ne asigură că fluxurile elementelor nutritive vor fi echilibrate. producţia fertilizanţilor pentru animale şi îngrăşămintele minerale complementare.

2 la 0. Arborii bine aprovizionaţi îşi dezvoltă şi muguri de floare puternici şi de bună calitate. Ele vor fi subiectul diferitelor boli ale tulpinilor. calibru. Solurile livezilor noastre sunt în general suficient prevăzute cu calciu. Chia şi aportul cantităţilor mici de azot în zonă de consumare de lux poate avea consecinţe asupra culorii fructelor. Chiar dacă în soluri acide riscul de a observa lipsuri în calciu este cel mai mare. Totuşi analizele demonstrează apariţia solurilor sărace în calciu. Atunci când aporturile depăşesc nevoile ele nu pot fi asimilate. Mai târziu aprotul de calciu şi bor este limitat având în vedere că aprovizionarea fructului se face după rezervele de floem. Aporturi ridicate şi precoce de azot pot provoca o izbucnire a ciorchinilor de coacăz cu ciorchine. O prea mare disponibilitate a azotului în zona radiculară a zmeurei şi a murului provoacă creşterea tulpinilor lungi şi groase sensibile la apariţia crăpăturilor. Conţinuturi ridicate în fosfor din fruct (minim: 9mg/100g de fruct) cresc probabilitatea că trăinicia fructelor rămâne după recoltă. riscul de pierdere . Asimilarea calciului şi borului este foart limitată în caz de secetă la stadiul T. Tulpinile cu creştere pre viguroasă au potenţiale de randament mai scăzute de cât tulpinile cu vigoare medie care au o uşoară distanţă între noduri. În plus trebuie să ţinem seama de o recrudescenţă de putrezire a fructului. Condiţia este penrtu varietăţile cu o puternică creştere tăierea consecventă fără de care aporturile de azot recomandate de norme sunt acaparate de creşterea vegetativă. Un îngrăşământ conform nevoilor permite arborelui să înmagazineze rezerve în lemn. Normele pentru fructele cu sâmburi permit o formare a coroanei şi opunerea fructului rapidă în culturile fructifere moderne. trebuie moderate aporturile de potasiu şi asigurat un îngrăşământ azotat adaptat. trăinicie. Acest principiu consistă în a reduce la maxim pierderile elementelor care sunt prejudiciabile în acelaşi timp planurilor economic şi ecologic. compuşi. fosfor şi azot În acest context. cantitatea şi momentul aporturilor depinde de tipul de sol. eventual fracţionat sau mai târziu la sfârşitul înfloririi. Aceste elemente putând fi absorbite de complex. adică de procentulş său în argilă şi humus. În primul caz va fi calitatea fructelor din anul următor care va fi ipotecată (risc crescut de rea înflorire şi producţie scăzută. Primăvara nutrimentele mobilizate începând din lemn permit urcarea sevei şi asigură o bună înflorire şi o producţie consecventă. Aporturi prea ridicate favorizează prea puternic creşterea care la rândul ei domină pe inducţia florală. Excese de potasiu pot de asemenea să antreneze o prostă absorbţie a calciului mai ales după legare. Într-un mod general putem afirma că un conţinut ridicat al fructului în calciu îi conferă o mai bună trăinicie (de la 0. Factori legaţi de psihologia plantei influenţează puternic acest fenomen. adică un îngrăşământ care depăşeşte nevoile plantei produce fructe moi. Calciul are o influenţă pozitivă şi asupra altor fructe pri statutul său de element constitutiv al peretelui celular. Calciu. zahăr) în timpul anilor cu randament puternic. risc de tulburări psihollogice). Aporturi pre ridicate pot cauza pagube la nivelul rădăcinilor care sunt foarte sensibile şi importante pentru asimilarea elementelor nutritive. apoi creşterea fructelo şi în sfârşit creştrea mlădiţelor. Se sfătuieşete a se aplica îngrăşăminte după ce s-a controlat fertilitatea solului printr-o anliză de pământ. Aceasta semnifică că intrările în planul de îngrăşământ nu depăşesc nevoile plantelor. calciul are o importnaţă particulară. Pentru elementele care pot fi stocate în sol precum K sau fosfaţii. aportul de azot trebuie să fie intensificat în vederea profitării de potenţialul calitativ (culoare. Pentru menţinerea fertlităţii solului pe termen lung şi reducerea încărcăturilor în mediu trebuie ca ciclul elementelor interne de exploatare să fie închis. În solul prevăzut cu calciu. O bună aprovizionare în calciu este o condiţie inconturabilă pentru obţinerea merilor a căror textură să satisfacă exigenţele pieţei. este convenabil să rămânem atenţi la starea calcică a solului şi să o corectăm în caz de nevoie. Îngrăşământul trebuie să permită dezvoltarea organelor conform nevoilor lor. mugurii vor suferi la început. Pe culturile cu o uşoară alternanţă. Boala petelor amare rezultă dintr-o proastă repartiţie de calciu în plantă. puţin aromate şi urât colorate. Atunci când un aport este necesar trebuie să se ţină seama de nevoile specifice şi momentane a plantei pentru ca elementele să poată fi absorbite. Combinarea conţinut mic în N şi conţinut ridicat în Ca încetineşte diminuarea trăiniciei fructului după maturitatea sa psihologică. Bace de arbust şi fructe mici Un prea puternic îngrăşământ azotat a culturilor de bace de arbust poate produce fructe puţin ferme şi inapte stocajului. culoare. în care aceste elemente sunt imobile. în al doilkea caz calitatea fructului din anul în curs este penalizată (calibru. La nivelul fertilizării. Dacă arborele este rău hrănit. număr puţin de celule ale fructului şi în consecinţă diminuarea trăiniciei). un aport complementar al solului nu permite rezolvarea acestei probleme. ÎNGRĂŞĂMÂNTUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Într-un sistem de nutriţie echilibrată care garantează menţinerea fertilităţii solului este vorba de a valoriza de către plantă elementele aduse sau generate în sol. bor. Alternanţa nu poate să fie eliminată prin aporturi de azot ridicate.Echilibrul psihologic între creştere generativa şi creştere vegetativă este în principal reglată de tăierea şi regularea încărcăturii. O bună cunoaştere a solului şi a elementelor utilizate facilitează alegerea momentului aplicării lor. Şi azotul are aici o importanţă mare. O supraaprovizionare în N. Un element foarte solubil uşor drenat ca şi azotul nitric sau sulfatul de Mg va fi aplicat de preferinţă la începutul vegetaţiei. adică bilanţul să fie echilibrat.5 kg/cm2).

Pentru a obţine acest sol ideal. Un aport punctual de elemente fertilizante în regiunea radiculară a unui arbore fructifer cu tulpina înaltă poat să se realizeze prin ţepuşa injectoare. 0.56 kg K2O şi 0. Viermii de pământ. PARTICULARITĂŢILE ÎNGRĂŞĂMÂNTULUI ÎN ARBORICULTURA BILOGICĂ Principii În arboricultura biologică scopul fertilizării este de a furniza arborilor şi arbuştilor în timp dorit şi în cantităţi adaptate. în principal pe livezile supuse la o limtare de îngrăşământ. Din acest motiv utilizarea produselor cu acţiune rapidă cum este piatra de var nestinsă sau stinsă (Ca0 sau Ca[OH]2) care au un efect iritant asupra faunei solului este proscrisă în producţia bilogică. microorganismele solului cele mai diverse şi micorizele vor servi la promovarea unei aprovizionări a culturii arboricole conform nevoilor. K magnezian şi kainita magneziană n-ar trebui să fie aplicate decât pe baza unei analize a solului (efectuat de un laborator cunoscut în timpul ultimilor 4 ani). 300 kg de piatră de var şi 50 kg de magneziu pe ha şi an. După condiţiile climatice. Aportul poate fi calculat după cum urmează: prepararea unei soluţii apoase (6-8%) cu îngrăşământ compus şi aplicarea unui litru de soluţie pe cm de perimetru din trunchiul arborelui: injectarea prin 2 înţepături pe m2 şi litru.8 kg K2O şi 0. sau: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă 1. solul trebuie să aibă o bună structură şi activitate microbiană importnată. O lipsă într-un element nutritiv particular fie prin lipsa de fertlitate a solului sau prin reaua disponibilitate în sol poate să fie corectată rapid. o alternanţă şi o scădere de calitate. Sulfatul de K. Acestea sunt bazate pe ordonanţa BIO Aport maximal de fertilizante pentru culturile fructifere Aportul maximal în substanţe nutritive corespunde normei de îngrşământ adaptate la condiţiile terenului conform „normelor de îngrăşământ în arboricultură”. Dacă planta este prea hrănită. asimilarea şi vitalitatea sa vor diminua şi nu doar capacitatea de apărare. regularea producţiei şi buruienilor sunt efectuate în acord cu îngrăşământul. Noi recomandă să se urmărească demersul următor: primăvara (februarie-martie) un aport mediu de gunoi 20 t/ha răspândit pe suprafaţa totală. . Pentru un sol în clasa de fertlitate A . în clasa B 50% şi în clasa C 25%. aportul de substanţe nutritive sub formă organică. În producţia biologică buna structură a solului şi vitalitatea microorganismelor sale trebuie să corespundă necesităţii de uttilizare a elementelor nutritive izolate. INGRĂŞĂMÂNTUL LIVEZILOR EXTENSIVE Prelevările culturii înconjurătoare depăşesc de departe pe cele ale arborelui fructifer a livezii extensive. 0.45 kg N.5 kg P 2O5. Îngrăşământul nu este decât un mod de intervenţie în vederea obţinerii de arbori şi arbuşti psihologic echilibraţi şi apţi să producă fructe de cea mai bună calitate. Nevoile totale de elemente totale şi nutritive ale unei livezi extensive pot fi calculate în felul următor: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă nevoile anuale a fiecărui arbore să fie 0. Nevoile totale de elemente nutritive pure reprezintă pentru arborele în producţie şi cultura de deasupra aproximativ: 150 kg de azot. Ultimul aport de purin trebuie să se facă înainte de începutul lui iulie pentru prevenirea maturităţii prea târzii. Acsete cifre sunt recomandări care sunt susceptibile să varieze în funcţie de intensitatea exploatării pajiştii. în măsura posibilului. Aceasta nu este posibilă decât dacă tăierea. Îngrăşământul culturii înconjurătoare se bazează pe GRUDAF. Promoţia şi conservarea unui sol biologic activ şi care are o bună structură presupune. În agricultura biologică prioritatea nutriţiei plantelor este de a atinge şi de a aobserva o stare de fertilitate ridicată a solului. instaurându-se astfel randamente diminuate.15 kg P2O5. Este recomandat să se controleze starea de fertilitate a solului prin analize regulate (la 5 ani). În general se aplică îngrăşăminte de fermă în livezile extensive. 100 kg de P.5 kg N.5% şi să nu scadă cu timpul. doar 75% de nevoi a plantei pot fi răspândite prin intermediul acestor îngrăşăminte. agricultura biologică utilizează îngrăşăminte organice de fermă şi îngrăşăminte verzi.25 kg Mg pe tonă de randament în fructe.diminuează atunci când procentul de argilă a solului creşte. datorată aportului târziu de azot. Pe lângă o fertilitate suficientă şi echilibrată. Parapeţii îngrăşământului bio Îngrăşământul practic decurge din directive şi recomandări publicate de Bio-Elveţia. şi riscurilede îngheţ care survin. 1.08 kg Mg pe arbore şi an. Aportul suficient li oportun de elemente nutritive de îngrăşămintele bio nu va avea loc decât dacă o puternică activitate microbiană mineralizează aceste elemente sub formă asimilabilă de către plantă. Esenţialul este de favoriza viaţa solului Arboricultura biologică dispune de puţine îngrăşăminte rapid asimilabile şi de rare îngrăşăminte foliare. Humus Conţinutul de materie organică a solului trebuie să fie superior lui 2. Fracţionările nu sunt de prefereinţă decât atunci când solul are mai puţin de 10% argilă. 0. vigoarea arborelui şi intensitatea exploatării pajiştii până la 2 împrăştieri de purin (aprox 20 m3 fiecare) pot fi necesare. dar şi calitatea mugurilor vor suferi. o aprovizionare optimală în elemente nutritive în vederea asigurăii performanţelor calitative şi cantitative ridicate.

nisipul de cuarţ codat etc. resturile între 8 şi 10 săptămâni turta de ricin (6% N). Condiţiile de ferrtilitate a solului suboptimale nu pot şi nici nu trebuie să fie compensate de aporturi în fosfor rapid asimilabil. pudra de corn acţionează între 10 şi 14 zile.5%. Aceste îngrăşăminte pot servi mai ales la trecerea stadiului primăvăratic cu deficit în azot.nevoia trebuie să fie adeverită. . Atenţie: un conţinut prea ridicat al solului în potasiu favorizează pericolul pătărilor amare la măr. Îngrăşămintele compuse şi pudra de rocă bogată în K. Îngrăşământul foliar este supus combaterii simptomelor şi trebuie să rămână o măsură de urgenţă. purin.eficacitatea răspândirii îngrăşământului este documentată. Au valoare de demonstraţie: o analiză a solului sau frunzei sau a simptomelor de lipsă vizibile sau cazuri repetate de pătări amare la măr. intensităţii şi formei de lucru a solului va determina disponibiloitatea azotului. produse pe bază de alge. sub formă lichidă sau solidă sunt conform BIO. Utilizarea sulfatului de Mg este supusă prescripţiilor. Azot Îngrăşăminte Alegerea momentului. sulfaţi la fel ca şi clorura de Ca nu pot fi aplicate decât dacă anumite condiţii sunt utilizate cu obligaţia anunţării oficiului de control bio: . purin. fac parte din îngrăşăminte. Oligoelemente. compuşi organici şi numeroase nutrimente microscopice într-o formă uşor asimilabilă care provoacă o reactivare energică a activităţii microorganismelor ale solului şi ale rădăcinilor plantei. Îngrăşămintele minerale autorizate: fosfat natural moale. Răspândirea de gunoi proaspăt trebuie să se facă devreme (februarie-martie).există o parcelă de control separată. . Amendamentele din comerţ Amendamentele destinate ameliorării caracteristicilor solului ca şi anumite pudre de rocă. Anumite îngrăşăminte azotate cu acţiune rapidă. Calciu (Ca) Îngrăşăminte Diferitele îngrăşăminte calcice sunt disponibile şi acţionează în mod mai mult sau mai puţin alaclin. Pentru conţinuturile medii diverse îngrăşăminte de fermă. substanţe organice: a nu se înfunda sau a se înfunda puţin în profunzime. zgură Thomas. Compost. sulfatul de potasiu şi potasiul magnezic. Trebuie menţionat şi: tescovina. Potasiu (K2O) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă. se utilizează îngrăşăminte cu conţinut de materie organică ridicat şi/sau se acoperă solul pe linia arborilor cu trestie de China sau talaj de scoarţă. Îngrăşămintele P şi K sunt aduse pe baza analizelor de sol care dezvăluiesc un deficit evident. grisului şi resturilor de corn (12-14%N). soluţiile de acizi aminici la fel ca şi turtele de tescuire a diverselor seminţe oleaginoase. neiritant aprovizionează rapid în azot şi poate să se facă între aprilie şi mai. Eficacitatea acestor produse este din păcate prea puţin coroborată de rezultatele încercărilor neutre chia şi atunci când se vorbeşte de experienţe practice concludente. manganul. este cazul pudrei.Dacă conţinutul în materie organică este sub 2. produse pe bază de lignit. Aceasta este de-a dreptul imaginabilă de exemplu în cazul produselor pe bază de alge având în vedere că conţin Ca. zincul şi molibdenul sub formă de chelaţi. borul. Îngrăşăminte minerale: a se înfunda mediu în profunzime. Fosfor (P2O5) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă. compost. Îngrăşămintele foliare cum sunt sulfatul de magneziu. Sub formă de îngrăşământ mineral sunt autorizate: sarea de potasiu neclorată. Răspândirea purinului. compost şi gunoi în grămadă: a nu se înfunda prea profund. făina de puf şi pene. . substanţe organice a nu se înfunda sau a se înfunda puţin. Mg şi fortifiante Agricultura biologică aspiră la o nutriţie armonioasă a plantelor prin intermediul unui sol şi a unui sistem radicular sănătoase. îngrăşământ foliar în Ca. gunoi în grămadă. gunoi. Alegerea îngrăşămintelor azotate din comerţ va fi dictată de viteza sa de punere la dispoziţie a elementelor nutritive ale plantei. Îngrşămintele calcice solubile (clorura de calciu) pentru lupta împotriva petelor amare sunt supuse prescripţiilor. fierul. Produsele autorizate sunt repertoriate în lista produselor auxiliare. Magneziu (Mg) Îngrăşăminte Măcinarea rocilor şi produsele de alge.

Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale.se remarcă mai ales primăvara. Afidele.se delasează rapid(1mm). Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. 7.3 mm). Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. care se hrănesc cu frunze (exemplu afide. galben viu pătăt cu portocaliu (0. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 5. parazitoide.de culoare roşu închis până la roşu deschis. Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată. produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. polen. acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide) Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu.acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. Acarieni fitofagi Nimfă. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă. fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. enrouleuses. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare. cu pete brune pe spate (câteodată). se deplasează foarte rapid (0. Mămăruţele. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte. clar sau translucid. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi.5 mm). Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. 6. chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. adult Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. tetranyque cu două puncte) Stadiu de prădare Nimfă. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic. Acarieni fitofagi Nimfă. atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare. endofite sau nu. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată. Prezenţi pe scoarţa şi frunze.adult Nume Descrierea Pradă sau gazdă Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate . Corp în formă de lacrimă. tetranyque roşie a mărului. nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg.Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor. Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire.cu aspect de velură. programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi.adult Balaustium spp(Eritreide) Mare. 8. adică devastatorii. acarieni). Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană. Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare. Zetzellia (stigmeide) mali Corp în romb.

imposibil de descris şi greu de observat. Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele. Adulţii: cenuşiu. Larvele: corp alungit. Nimfele: minuscule. Adulţi: muşte mărunte. cu pete clare. Mămăruţe Adulţi: ovoide. afide Stadiu de prădare Nimfă. Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor.preferată Prădători ai afidelor Cecidomide Larve: mici (<1. acarieni şi cochinile Larvă. brun sau portocaliu strălucitor. adult Nume Pradă sau gazdă preferată Acarieni. prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). Nimfele: foarte mici (1-2 mm). ele nu omoară mai multe decât mănâncă. reunite în ciorchine. Larve se găsesc pe frunze. rapide. verzi cu ochi roşii. Ouă: albe. Larve: tăiate. cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. Când sunt mai multe afide. adult Nume Pradă sau gazdă preferată Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. asemănătoare cu melcii. Larve: apode.5 mm). prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm). Afide. marcate cu puncte negre (3-4 mm). capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm). portocalii. ovoide (3 mm lungime). Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire. brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). Descrierea foarte active. Prădători generali Antocoride Ploşniţe (Miride) de molenă Adulţi: mici (3-4 mm). Ouăle: galbene în formă de butoi. au culoare portocaliu aprins. adult Loc şi perioadă de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe . pe lungile codiţe foarte fine. Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere. adult Afide Larvă Găsim larvele în coloniile de afide. acarieni Nimfă. Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile. Sunt prezente de la Sirfide sau muşte de flori Afide Larvă Crizoperlide Hemerobide şi Afide. Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. apode. Mămăruţele sunt active tot sezonul. Afide. acarieni Larvă. negri cu pată albă în formă de romb pe aripi. punctate cu verde sau gri.

Ploşmiţe de casă

Carabes

Adulţi: mari, bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. Abdomen care merge sub aripi. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm), strălucitore sau mate, aplatizate puţin în lateral.

Afide, acarieni, larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale, dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului, fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. Larve de fluturi nocturni dăunătoare

Nimfă, adult

tinerele mlădiţe. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie. Pe scoarţă şi frunzele arborilor.

Adult

Nocturne, se găsesc în gazon, deasupra resturilor solului, pietre. În frunziş, pe ramuri şi trunchi.

Păianjeni

De talie şi culoare variabile după specie, 8 picioare.

Imatur, adult

Nume Parazitoide Tricogramele

Descrierea

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP. Adulţii sunt activi la înflorire. Larvele şi pupele

Viespi minuscule (<0,7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte.

Alte viespi (Braconide Icneumonide)

parazite şi

Viespi cu corp subţire (0,5-3,6 cm), negre, brune, portocalii sau galbene. Femele dotate cu un lung ovipozitor.

Larvă

Pholetesor (Branonide)

ornigis

Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi, ovoide, care seamănă cu comprimatele. Descrierea

Mineuse mărmurită mărului (MMP)

Larvă a

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Chalcis (Calcide)

Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit.

MMP şi alte larve de fluturi.

Larvă

se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi.

Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele, termen ştiinţific pentru fluturi, formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite. Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido). REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup. Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni. Ea poate ataca tulpinile, frunzele, fructele, florile, seminţele, ceea ce antrenează deprecierea, respectiv pierderea, plantelor şi recoltelor. În plus, rănile pot favoriza instalarea ciupercilor, şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture. În general nimfa este protejată într-un cocon. Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor, sucul fructelor sau seva plantelor. Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi, sau Rhopalocere, şi fluturi de noapte, sau Heterocere. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma), Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia), Heliotis armigera (cucuveaua roşiei), Mamestra brassicae (cucuveaua verzei), Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor)... Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb)...

Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor), Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului), Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei), Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie)... Familia de Pieridae, cu pierida verzei Pieris brassicae, aparţine de Rhopalocere. Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile, cât şi pe mărfile stocate. METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle, larvele sau adulţii. S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu. Lupta cu insecte utile În natură, numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte, păsări, ciuperci). Printre insectele utile, parazite sau prădătoare, care atacă ouăle sau larvele, sunt câteva care se utilizează în lupta biologică. BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens. Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă, în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp, pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale. Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM

Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă. Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă. Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela. Nu mai există reproducere, nici naşterea larvelor devastatoare. Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat. Capcanele sexuale există pentru lepidoptere, dar şi pentru alţi devastatori, precum anumite diptere. Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri. Capcanele pentru împiedicarea masivă, compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii, sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: - a mărfurilor stocate - a pădurilor - a livezilor. Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului,părului,caisului şi a altor arbori fructiferi.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate.Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2,5 cm. Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii.Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C.În livada comercială,pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane.Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C.Tinerele larve se hrănesc cu frunze ,dar intră rapid în fricte. După aproximativ o lună ,larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol. Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută. Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor,de zahăr sau de siropul în fermentaţie.Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie ,dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă.După Van Leeuwen(1948),capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie),0,5 ml acid valeric,1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă.Pentru a evita captura albinalor,trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor.Alte capcane posibile includ uleiul de lin,săpunul ,amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive. Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş;se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece;se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul;se lasă la uscat câteva zile;se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă. Capcane cu feromoni

Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.Aceste capcane,în formă deltoidă sau pâlnie,pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa. Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei. Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită,carpocapsa o alege pe cea mai intensă; • Din două surse luminoase cu spectre diferite,carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare; • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete,mai ales violet şi albastru.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite,deoarece ele stimulează depunera ouălelor. Tipuri de lămpi:În livadă,tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi. Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0,2 bujie/pieds.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15,6C atunci când carpocapsele sunt inactive.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă,trebuie bineînţeles prinsă.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă.Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.În livada standard,reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui. Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă,o săpăligă sau o broşă de 25 mm,recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge.Se pot elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor. Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie,din iunie până înainte cu o lună de recoltă. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară,carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei. Într-un context de producţie biologică,ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul,muştarul,sarasinul sau compuşi de tipul margaretă.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control,dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra,roten sau ryania.

prima generaşie fiind ocrotită de o protecţie chimică. Principiul său se bazează pe un element cheie a reproducerii:feromonii. întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul. metodă de luptă prin confuzie sexuală. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme.fie doar pentru a doua generaţie.împiedicând împerecherea.împiedicând împerecherile.Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confizie sexuală. Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa.dar nu populaţii mari. Matoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe hectare în cursul ultimelor două campanii.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor.Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru folosirea confuziei sexuale.Mai mult decât un simplu produs. punerea este rapidă (2 ore pe ha).folosirea acestei metode originale are o consecinţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă. nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. Astfel. ceea ce mascheză semnalele emise de femele.Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse.situaţii în care confuzia sexuală poate fi demarată. Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice. tehnica nu este adaptată în toate situaţiile.Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei.măiestrie şi vigilenţă. Reuşita acestei metode de luptă solicită tehnicitate. De fapt. Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară.nu mai poate decât din întâmplare să îşi găsească partenera şi să se reproducă.Ecopom răspunde la aţteptările consumatorilor în materie de calitate şi de securitate alimentară şi prmite o mai bună valorificare a producţiilor. şi permite facilitarea valorificării producţiilor. în cazurile în care se va dovedi necesar.întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare. ECOPOM Confuzia sexuală: Celibatul se dezvoltă la carpocapsă! Ecopom este un produs omologat în mai 2000.Apoi.Acest produs se prezintă sub formă de difuzpri celulozici.Astfel.În sfârşit.confuzia sexuală permite să se facă faţă mai bine la problema legată de rezistenţa carpocapsei la insecticidele chimice. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici. biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi.ce maschează semnalele emise de femelă. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă.nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. Ecopom prezintă avantaje reale atât la nivelul mediului cât şi la nivelul calităţii de producţie. respectiv în anumite cazuri.substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul. Coleoptere . Produsul este biodegradabil şi nu se spală. Principiul confuziei sexuale La fluturi. se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale.fiind biodegradabile şi permanente. stăpânire şi vigilenţă. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor.difuzorii Ecopom permit asocierea eficacităţii durabile şirespectul mediului. Biotop propune Ecopom. suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe.În urma acestui fapt.biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri.Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine. Ecopom poate fi utilizat.Mai întâi.fie de două ori pentru ambele generaţii a carpocapsei. Cydia pomonella.

Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: . trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi.paraziţii sau parazitoidele. numite comunităţi. adică vis-a-vis de un complex de specii. dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid. Aceste specii formează sisteme complexe. ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări). Se disting 2 categorii de auxiliari: . un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor. Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale. de hemiptere.sitone mazărei 8.bruche fasolei . Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”. se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. de diptere. frunzele sunt distruse de hispine. Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate. vespere. cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic. Din 27 ordine cunoscute. Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre. Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri. care în condiţiile naturale sunt echilibrate. prunilor. 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor. şi biologia agresorilor. tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia). a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă . Este dăunător mai ales merilor. Pentru a lupta împotriva acestui devastator. gramineele. .crioceres sparanghelului . Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor. Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere Monocotiledonatele. gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice. cunoaştem mai bine şi atacurile. Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie. Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare. altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie. Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. de lepidoptere. este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar. de himenoptere. caişilor. cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj. Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: . Este vorba de coleoptere.Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat. Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide.bruche mazării .prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor. Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor. Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură. acarieni şi psile. ceea ce. Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 5. .nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul. de neuroptere şi de tisanoptere. în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. perilor. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor. au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote. 7.altise cruciferelor . ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace. Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 6.Astăzi.ceutorhynques .

J: Nu doar pe gustul de acum dar este urgent să se ia în considerare biodiversitatea având în vedere eroziunea care acţionează în mediile agricole. nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici).arborii şi arbuştii (pin.verzele . Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: . Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu. Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână.) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi. Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele.roşiile . deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri. RFL: Putem atrage această faună în livezi? M.fasolea . Réussir Fruits & Légumes: Care au fost motivele dumneavoastră pentru aplicarea unui astfel de program? Michel Jay: Am vrut să atragem atenţia asupra faptului că multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată. mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot. aricii şi vulpile.trandafirii . planuri de apă. ulm. altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: . prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim. regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. dihori. RFL: Noţiunea de biodiversitate va fi pe gustul de acum? M. Interviu cu Michel Jay de la Ctifl de Balandran. Cunoaştem regimul alimentar al fiecărei specii şi bibliografia ne este de un ajutor preţios pentru a completa observaţiile de teren. Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. frasin. etc. J: Bineînţeles. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în . dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii. Acestea fiind spuse. vom găsi doar 4-5 specii de păsări. Să se pulverizeze pe zonele atinse. Dar mai sunt şi mustelidele (nevăstuici. Cuibare în livezi Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu relevă utopia. Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ.florile ornamentale . şi de aceea am recurs printre altele la punerea de cuibare. J : Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală.). Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri. Dimpotrivă.sarriette . RFL: Care sunt animalele la care vă referiţi şi regimul lor alimentar este cunoscut? M. etc. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an. ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori). etc. adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală.mentei . Un pesticid „Bio” Purinul de urzică.Combaterea afidelor Mămăruţa. stejar.garoafelor de inde .mazărea . cuibarele nu ajung.cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse. Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa.

Întreţinerea unui arbore fructifer Vă trebuie: . Pulverizaţi bouillie bordelaise la începutul primăverii pentru a preveni bolile. Palisaţi dacă este nevoie ramurile suple în ordinea dezvoltării lor.sacâz cicatrizant .foarfece perfect ascuţit . RFL: Atunci ce perspective putem să ne imaginăm? M. pentru limitarea extinderii larvei australiene. larvelor şi ouălelor care se refugiază sub scoarţa arborelui.îngrăşământ Perioada – tot anul. Lupta biologică în arboricultura fructiferă În arboricultura fructiferă.o perie dură . În arboricutura fructiferă. J: Există o teritorialitate la fiecare cuplu. pentru a evita rănile şi sugrumările.importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor. Iarna Reperaţi eventualele răni de pe trunchiuri şi ramuri. un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire. fie de tip aclimatizare. apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis. Acoperiţi cu paie în primii ani. pulverizaţi un tratament împotriva insectelor.exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit. nici prea strânşi. Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale. căci dacă depăşeşte cantitatea există riscul de dependenţă. Suprimaţi gurmanzii care apar pe trunchi. inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus.livadă. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor. Întreţinerea regulată Primăvara Dezierbaţi piciorul arborilor şi aduceţi un îngrăşământ sărac în azot perpendicular pe ramuri. importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive. Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase. kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică. Tăiaţi. Printre cele mai marcante sunt: . Tăiaţi dacă este nevoie atunci când frunzele sunt căzute. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară). două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae. aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini.creşterile. numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică.exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi. Dincolo de rolul strict de auxiliar. pentru combaterea unui devastator bine identificat. pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti. curăţaţi plăgile cu o perie dură şi ungeţi-le cu sacâz cicatrizator. Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată. Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile. Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică. . ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna? Eu spun că da dacă este limitat în perioadele foarte reci. RFL: Cum se comportă indivizii? M. De alfel. . . producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi. în cea mai mare parte a cazurilor. termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural. Vara Udaţi arborii în primul an (10-15 litri pe arbore şi pe săptămână). Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii. Observaţiile noastre arată că reproducerea piţigoilor în livezi este la fel de bună ca şi cea din mediul natural. Verificaţi ca rândurile araci să nu fie nici prea lăsaţi. rezultate semnificative. viruşii. La sfârşitul iernii. J: Există o parte de etică. fie de tip inundabil. Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii.

care ar putea fi utilizată. Tetrastichus Ciuperci. Anthocoris Deraeocoris.- operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei. Pseudaulacaspis pentagona. Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium. Malacocoris. Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare Pales. Praon Trichogramma Encryrtus. Harmonia. Lupta microbiologică . bacterii. Epistrophe. lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică.Pteromalidae . Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită. principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis. Ephialtes Macrocentrus.Stigmaeidae . pentru a limita populaţiile de afide. Phytoseiulus. Propylea. Micromus Conwentzia Syrphus. Aphitis Eupteromalus.Encyrtidae .Cogniopterygidae Diptera . Trioxys. Scaeva Leucopsis Aphidoletes Pilophorus.Trichogrammatidae .Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera . Himacerus. Encarsia.Hemerobidae .Anystidae .Syrphidae . Heterotoma Atractotomus. Astăzi. parazit al larvei dudului. Amblyseius.Phytoseiidae Actinedida .Aphelinidae .Eulophidae Microorganisme patogene Principalele genuri Coccinalla. Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie. viruşi Astăzi. Nabis Chrysopa Hemerobius. Adalia. Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. Ageniaspis Aphelinus. Apanteles Aphidius. Staphylinus Orius.Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea .Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera . Stethorus Oligota. Scymnus.Chrysopidae .Coccinelidae . S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. au avut de asemenea loc. Campyloma.Ichneumonidea . Asaphes Eolophus. Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Ampelomyces quisquali.Chamaemyiidae . Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului. Episyrphus.Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida . Typhlodromus. Agria. Phryxe Principalele genuri Itoplectis. Tachyporus.Aphidiidae Chalcidoidea . Chilocorus.Brachonidae .Staphylinidae Heteroptera . Phytocoris.

Lupta biotehnică Astăzi. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”.difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt.Astfel. virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari. Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă. .masculii şi femelele nu se vor mai întâlni.Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil.Z9-dodecenylacetate pentru Cochylis. dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele. lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză.aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator.Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii.prezenţa eventuală a gazdelor secundare. De fapt.Femelele îşi depun ouăle sterile.pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella (Fluturele de fruct). Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice.în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha. Astăzi. Diversificarea metodelor de luptă este esenţială.Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)). heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei . doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv.dar se observă o puternică extindere a utilizării ei. Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării.lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali. Lupta biologică în arboricultura biologică În arboricultura biologică..O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb. În agricultura biologică.lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate. Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice. În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate. doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare. o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie.chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g). Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Deşi livezile dromois sunt situate într-o zonă climatică cu primăveri uscate şi calde rapănul rămâne principala boală cryptogamică a livezilor de pomi. Utilizarea acestor feromoni Astăzi.aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii. Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des.. În schimb. făinarea fiind considerată secundară. .. Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare. este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis.Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere. De exemplu.ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori.masculii ajung să îşi găseacsă femelele.aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei.Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor. Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare. Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor.Dacă populaţia vizată este prea importantă. Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: . fluturelui de coajă.extinderea culturii. Lupta prin confuzie sexuală Principiul Apărută la începutul anilor 90. se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor.

67% Gala.8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9.Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie. De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare. fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală. înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden. CONTROLUL PARCELELOR DE REFERINŢĂ Acest control se face pentru a răspunde aşteptărilor profesionale.82% Media 11.parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha . Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului).95% Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante. Ozargold.Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune.Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui. .Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate).5% Jonathan Jonagold 3. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire.25% Media 2.Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri. Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare). La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului. Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide.7% Earlygold 0. Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare. În plus. remanenţa nu este suficientă. • Protecţia cu virusul granulozei . asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0. Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în comparaţie cu un martor şi un extract de neem.35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii. . Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate. . Eseul conduce în cadrul programului comparat. De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea.33% Jonagored. • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: . La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important. distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori. Totuşi. .carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex.protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă.este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică. .numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12.poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1.83% Jerseymac 1.este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori . este singurul produs omologat în Franţa. El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-nouaison) Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri. pentru a şti: . Golden 7. 2. .absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului .42% Florina 0.de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior. Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile.

Şi aici condiţiile climatice condiţionează direct calitatea recoltei. F Loriol (26) starkimson 1000 m2 3x1. producătorii realizează în medie 4-12 tratamente foliare pe an. Împotriva bolilor cryptogamice se observă o medie de 10.2 10.4 Medie 19. A Loriol (26) Golden 400 m2 3.4 11. D Portes les Val. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii.4 tratamente pe an.a se analiza rezultatele în livezile de pomi în funcţie de practicile de practicile realizate . Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării. în ceea ce priveşte carpocapsa. Pagubele provocate de ciupercă privesc până la 78% din fructe la un producător în 1998. În sfârşit. F 20 25 0. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene.a orienta un program experimental începând cu dificultăţile întâlnite pe teren. E Livron (26) Golden 4000 m2 4x1 Mâlos. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani.8 11. cuprul împotriva rapănului. 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului.8 tratamente pe an. Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante. Din contră.9 Prod.5 11.8 11.35 13. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă.6 13. mâlos Prod. argilos Prod. făinarea nu pune în general probleme mari. mâlos (26) Prod. Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor.14 13. argilos Prod. lamă). C 20 71 23 12. aporturile sunt îmbogăţite în calciu.nisipos Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu.8 treceri pe an pe bază de cupru şi sulf.63 12. Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză. Restricţiile utilizării sulfului nupermit întotdeauna o protecţie integrală. Tabel 3. A 30 39 14 12.. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor. pietros (26) Prod.Control agronomic a 6 parcele de meri Randament (T/ha) Zahăr la 20 de fructe 1994 1997 1998 1994 1997 1998 Prod.5 Mâlos. D 25 15 6 12.Descrierea parcelelor de meri Loc Varietate Suprafaţă Plantaţie Sol Prod. ulei de petrol. B Pont d’Isere Golden 2000 m2 3x1 Neutrră. Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6. Tabel 2.8 11.3 Prod. virusul granulozei împotriva fluturelui.67 13. Golden 2000 m2 4x1. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an).9 13.9% de fructe pătate în recoltă. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă. B 22 33 10 12.8 12.5 Calcar.02 13.5x1.3 Prod.6 39. În ceea ce priveşte bolile. numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7.3 Rapănul (Venturia inequalis) .3 Prod. E 54 5 13. O medie globală dă cifra de 8.85 13. C Loriol (26) Golden 3500 m2 3x1 Pietros. La nevoie.5 9.3 Prod. presiunea rapănului provoacă regular o pierdere considerabilă în recoltă. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu). Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2.5 Calcar.

iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant. Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). amplasarea livezii. Luptă preventivă . Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor. ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie. Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare. Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice.aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. orientarea randurilor. Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn. Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie. fan . Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor. Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi. Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor . Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului.Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori.

♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara.

In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj.

Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral. Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl. Zeama sulfocalcica (29 % sulf) Cupru: ♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza; -inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf - după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl

Lupta impotriva pasarilor in livezi si vii Este foarte important de a cunoaste obiceiurile pasarilor pentru a reusi sa le tii la distanta de o plantatie pomicola: ♦ Stolurile mari de pasari sunt mau usor de indepartat decat cele mai mici ♦pagubele produse de pasari nu sunt repartizate uniform in livada ♦ Pasarile sunt daunatori oportunisti care se hranesc cu ceea ce gasesc in calea lor ♦Pasarile aleg teritoriul lor de prada la sfarsitul lunii aprilie si raman pana ce cultura ajunge la maturitate ♦Culturile pomicole situate pe langa paduri sau luciu de apa sunt mai atacate dxe ♦ Pasarile se obisnuies repede la miscari uniforme şi zgomote repetitive ♦ In functie de specie pasarile reactioneaza diferit la diverese metode de indepartare

♦ Putem indeparta pasarile inspre o alta zona situata in vecinatea plantatiei prin metode specifice ♦ Pasarile nu se dau usor batute in fata dificultatilor create de catre om pentru accesul la hrana ♦Pasarile urmeaza tot timpul acelasi traseu pentru a se alimenta ♦ Pasarile incep sa atace din zori de zi pana la apausul soarelui ♦ Anumite specii se deplaseaza in stoluri migratorii iar altele se adapostesc dupa terminarea atacului in padurile din apropiere ♦ Pasarile care ataca livada atrag prin comportamentul lor si alte pasari din imprejurimi ♦ Pasarile pot penetra si prin fileurile textile cu care uneori culturile pomicole sunt protejate. Metode de aparare impotriva pasarilor ♦ Sperietoare acustice ♦ Sperietoare vizuale ♦Protectie fizica ♦ Repulsivi biochimici ♦ Sperietori acustice Sperietorile acustice sunt aparate care produc sunete cu scopul de inspimanta pasarile. Cum pasarile au aceiasi acuitate auditiva ca si oamenii orice sunet perceptibil de urechea omului este perceput la fel de catre pasari. Pasarile nu aud ultrasunetele ca si in cazul rozatoarelor. ◊ Tunuri pe baza de propan. Acest tun produce detonari puternice (115 decibeli) care sperie pasarile. -Detonatiile nu trebuie sa fie regulate si nici la intervale mai mici de 3 minute. - Numarul de detonari trebuie sa fie in jur de 20/ora de dimineata buna pana seara. - Tunurile se programeaza electronic pentru a efectua detonarile la intervalele dorite de om. - Se utilizeaza un aparat pentru 2 ha - Se vor evita in cazul unor locuinte apropiate - Aparatele trebuie mutate periodic pentru a crea efecte surpriza pentru pasari ♦ Utilizarea de difuzoare ce difuzeaza sunete electronice 2 tipuri de difuzoare sunt utilizate frecvent: - difuzoare acustice traditionale: - difuzoare electronice: sunetele electronice sunt modulate acestea interferand cu sistemul senzorial al pasarilor producandule nervozitate si neliniste. Pasarile vor parasi aceste locuri pentru ca nu mai pot comunica unele cu altele - Ultima generatie de difuzoare electroinice este si mai performanta pentru ca ea face apel la tehnologia numerica pentru a putea imita chemarilor de detresse specifica anumitor pasari: Nivelul de decibeli este mai mic decat la cele traditionale. Asocierea dintre tunuri cu propan si difuzoare este foarte buna pentru ca primul produce o stare de iritare iar al doilea le incita sa paraseasca locul. ♦ Cartuse fluieratoare si pirotehnice Cu asutorul unui pistol se pot trage cartuse care produc un sunet strident asemanator unui fluier pe toata traiectoria acestora dupa care explodeaza in cer la nivelul stolurilor pasarilor producand o mare sperietura. Pistoalele pirotehnice care sunt utilizate cu acelasi scop si in aeroporturi. Sunt foarte apreciate de producatori datorita cosului redus si a manipularii usoare si eficiente. ♦ Pusca de vanatoare Aceasta este folosita mai mult pentru a produce zgomot decat pentru a le omorî. Un permis de portarma este obligatoriu. ♦ Sperietori vizuale Sunt mai putin eficiente decat celelalte sperietori. Ar putea deveni mai eficiente daca ar fi mutate periodic. ♦ Baloanele sperietoare

Baloanele sunt de marimea unui balon de plaja pe care sunt desenate figuri de oameni in diferite culori (alb, negru si galben). Culoarea galbena este cea care le inspaimantă cel mai tare. Datorita faptului ca miscarea lor nu este regulata datorita schimbarii frecvente a directiei vantului ele reusesc sa pacaleasca foarte usor pasarile. ♦Banderole, benzi sclipitoare Aceste instrumente din materiale plastice sunt suspendate deasupra culturilor şi indeparteaza pasarile datorita reflectarii razelor soarelui din unghiuri diferite datori miscarii lor permanente cu curentilor de aer. Culorile se aleg in functie de speciii (galbene, rosii, negre etc…). Aceste benzi dau impresia pasarilor ca livada este in miscare ♦ Lumini intermitente şi oglinzi Anumite specii de pasari sunt speriate de lumini intermitente si de oglinzi. Anumiti producatori asociază tunurile pe baza de propan cu aceste lumini intermitente. Protecţia fizica: Fileuri textile Cel mai bun mijloc de protectie impotriva pasarilor este fileuri din materiale textile sau plastice Doua tipuri de fixare a fileului sunt folosite: - derularea directa peste pomi - fixarea pe un sistem de sustinere care inconjoara plantatia

Analiza foliară Analizele de sol au o relevanţă relativa pentru culturiile pomicole datorita faptului ca radacinile patrund foarte adanc in pamant si ca atare este foarte dificil de realiza esantioane reprezentative. |Analiza foliară sau diagnosticul foliar este cel mai bun mijloc de a determina cantitatea si tipul de ingrasaminte ce trebuie furnizat pomilor. Ea permite realizarea unei determinari exacte a macrosi microelementelor existente in planta preczum si echilibrul care exista intre acestia. Esantionarea frunzelor trebuie sa respecte reguli foarte preciuse pentru a fi fezabila ca si metoda. Pentru pomi se preleveaza esantioanele in luna iulie atunci cand frunzele sunt relativ bine dezvoltate.Pentru capsuni se preleveaza in august.Se culeg 100 de frunze de pe un esantion de 10 pomi/ha. Se aleg frunzele situate in mijlocul ramurilor. Tab. Conţinuturi optime în elemente nutritive la pomi (R.A. Cline, Institut de recherches horticoles de l'Ontario, Vineland Station, et Burke McNeill, Direction des productions végétales, MAAO, Vineland Station) N* P K Ca Mg Mn Fe Zn B % MU ppm Delicious 0,152,2-2,7 1,4-2,2 0,8-1,5 0,25-40 20-200 25-200 15-100 20-60 Crispin 0,40 Empire 0,150,252,1-2,6 1,3-2,1 0,7-1,5 20-200 25-200 15-100 20-60 Russet Spy 0,40 0,40 0,150,25McIntosh 2,0-2,4 1,2-2,0 0,8-1,5 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,40 0,150,25Peri 2,0-2,6 1,2-2,0 1,0-2,0 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,50 0,15Piersici 3,4-4,1 2,3-3,5 1,0-2,5 0,3 -0,60 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,150,35Cireşi 2,2-3,0 1,3-2,5 1,0-2,5 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,65 0,150,35Pruni 2,4-3,2 1,5-3,0 1,0-2,5 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,65 CARPOCAPSA Confuzia sexuală: ISOMATE C (1000 difuzoare /ha) ECOPOM (300 difuzoare/ha) Paianjenii rosii Introducere de phytoselide: Neoseiulus californicus Typlhodromus pyri Amblyseius andersoni

Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene. În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune.Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha. Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1,60 m. Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha). Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct. Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase. La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA, domaine de Gotheron, 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta.asso.fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator. Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica. Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone, feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica. Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica. Cele 3 notiuni de lupta (biologica, biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial. Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet, 1994. ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera - Coccinellidae - Staphylinidae Heteroptera - Anthocoridae - Miridae - Nabidae Nevroptera - Chrysopidae - Hemerobidae - Cogniopterygidae Diptera - Syrphidae - Chamaemyiidae - Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida - Phytoseiidae Actinedida : - Anystidae - Stigmaeidae - Trombidiidae Genuri Coccinella, Adalia, Adonia, Propylea, Harmonia, Scymnus, Chilocorus, Stethorus Oligota, Tachyporus, Staphylinus Orius, Anthocoris Deraeocoris, Phytocoris, Malacocoris, Pilophorus, Campyloma, Heterotoma, Atractotomus, Himacerus, Nabis Chrysopa Hemerobius, Micromus Conwentzia Syrphus, Episyrphus, Epistrophe, Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus, Amblyseius, Phytoseiulus, Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium, Allothrombium

Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic . mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene. ACTA point n°1 . Ageniaspis .Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma .Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea ltoplectis. Phryxe . Trioxys.Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) .Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci.Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile. Ephialtes . Encarsia. 1994.Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan .Tetrastichus .Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana.Pteromalidae Eulophus .Trichogrammatidae Encryrtus. virusuri D'après Reboulet. capocapsa (Cydia pomonella).Brachonidae Aphidius. ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha. Asaphes .Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei . Agria. CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % . . Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari. Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare. Apanteles .Carpovirusin (denumirea preparatului francez) .Aphelinidae Eupteromalus.Insecte parazitoide Diptera Pales. .Icheumonidae Macrocentrus.Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor.Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) . Praon . Aphitis . -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) .Encyrtidae Aphelinus.Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului . bacterii. Aceasta specie este polifaga.Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata. lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic. Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie.

84. 1kg la 10 l de apă. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale.37 pulvérisations ! Plante usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat Metodă 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat Efecte INSECTICID. « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique. Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul.90. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin busuioc Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează. după care se filtrează INSECTICID. 1998. melci.Golden Starkimson 12.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa. documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél.42 0.5 3. furnici. Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique. furnici. Synthèse 1994-98. Ozargold Jonathan Jonagold Jonagored. GRAB.67 2. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique.95 Media 11. 25 AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali).00. piretru si ulei vegetal).82 2. ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona. INRA. Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0. GRAB. FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide.7 Earlygold Florina Jerseymac Gala. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute. Golden 0.01. Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. după care se filtrează. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun. 1998. Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. tanacetum vulgare fierbinte. 83 1.8 9. 1998.70 / Fax : 04.84.90.33 7. : 04. viermele zmeurului INSECTICID afide INSECTICID . FUNGICID: afide. Agribiodrôme. Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni. carpocapsa. Se diluează 1/20 pentru aplicare. GRAB. carpocapsa.

păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte.ocimum basilicum fierbinte. Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte. Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte. Afide. INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă fierbinte. Îngrăşăminte Specia/preparat urzică urtica urens purin tătăneasă symphitum officinale purin Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile. după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament. infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore. INSECTICIDE furnici Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă RÉPULSIV TOTAL Afide. INSECTICIDE TOTAL Afide. INSECTICID afide. infuzie afide coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc sambucus infuzie menthe mentha infuzie revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte.Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice . păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore. păianjeni Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă.

un produs selectiv specific pentru larve . nuci. este adesea necesar să se îngrijească arborii vara. iarna.să se evite îngrăşămintele prea azotate . Ce trebuie făcut: . şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară. face ravagii în meri. Aceasta fiind spusă. cu bactospeină. dar putem să le găsim şi în peri. Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă.Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi.să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările .să se adune fructele căzute înainte de maturitate.adulti de crhysope .urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana. să se interpună o bandă protectoare de carton. pruni. dar fatal pentru insectele auxiliare . putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor . de la începutul lui mai. Pe arbori tineri. cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu. sunt adesea cu viermi .larve de cecidomelide .să se trateze de două ori. pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin .adulti de syrfide . Fără pericol pentru albine. Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele.să se pună cuiburi pentru piţigoi.punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor. Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie. urechelniţe. Ce trebuie făcut: .larve de syrfide . biodegradabil şi utilizabil până la recoltă.pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone.pudrarea cu o pudră de rocă micronizată .larvele de chrysope.larve de chrysope . castani. remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor. se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive.să nu se evite.larve de coccinele .să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele . Musca cireşei . Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă.să nu se pună lipici direct pe scoarţă.

să se taie părţile din frunzele atinse.să se pulverizeze purin de urzici diluat .să se aducă bor. mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui. Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă.să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ. trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului. o fertilizare excesivă.să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu . Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea. Solurile foarte poussants. fixată pe 3 ani.dacă este necesar. a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii . acarieni păr: afidă. Ce trebuie făcut: . Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi. Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală . Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi.să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii. corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia. Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri. Ce trebuie făcut: . să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie . de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie. aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora.să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil . Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afidă.să se planteze varietăţi precoce . Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi.să se suprimeze funzele beşicate. Atacurile afidelor. Ce trebuie făcut: . Pătarea Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. afidă cireş: Cylindrosopriose cais: Monilia înflorit Pregătirea conversiunii . acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă. practicile culturale sunt profund modificate.să se planteze varietăţi rezistente. acarieni piersic: Monilia. Este o boală endemică a mărului şi a părului. Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. Conversia livezii Faza de conversie. Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice.Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc.

Conversiunea „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune.Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii.. .) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor. manuală în măr *** ** * * * *** * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii. Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică. Analize foliare. analize de sol Muncă mecanică. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi. termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Rărirrea manuală Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Gestoiunea rangului şi interrangului Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor împotriva Regularea incărcăturii Fongicide. după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor. Profilul solului este o etapă importantă. magneziu . curative după reţelele de observaţie şi avertizare Rărirea chimică. Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă. collemboles) şi microorganismelor(bacterii. Analize foliare Dezierbare chimică. dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale. Analiza chimică a solului. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi. Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. Conversiunea practică Post Fertilizare Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral. ciuperci). Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică.. concurenţa ierbacee va fi mai importantă.

creşterea puterii sistemului de refrigerare pentru evitarea bruştelor creşteri de temperatură. Să se înmoaie pereţii şi planşeul antrepozitului. . Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună. Măsuri de luat . Urme de apă sau umiditate pe anumite produse Cauze probabile .Să se lase dacă este posibil apa de condensare să se scurgă pe planşeu pentru ca să contribuie la umezirea antrepozitului. . . . dispunerea recipientelor în aşa fel încât să se asigure o bună circulaţie a aerului.Spaţiile fără circulaţia aerului.Punerea produselor reci destinate ţinerii pe termen lung în camere diferite de cele în care sunt aduse produse calde la care se caută să se scadă temperatura. această măsură reduce uscarea aerului.Ecartul de presiune a vaporilor prea mare între produsele calde şi umede. Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie. ţinerea produselor la distanţă de pereţii reci. .Produsele sticuite prea sus aproape de serpentinele evaporatorului. Măsuri de luat . . sau ambele.angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator.Să se revadă măsurile propuse la „Îngheţul anumitor produse”. . . condensarea este inevitabilă dacă produsele sunt puse în contact direct cu aerul cald şi umed.reglarea serpentinelor evaporatorului la o temperatură mai ridicată.Instalarea mai multor serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge fructele.Să se instaleze umidificatori capabili să producă o brumă ultrafină sau atomizată.Expunerea produselor reci la căldura şi la umiditatea care provine de la produsele depozitate de puţin timp.Producerea de sistemul de umidificare a picăturilor prea mari.Expunerea produselor la căldura exterioară în timpul retragerii din antrepozit. propice îngheţului. .Umiditate realtivă prea scăzută în antrepozit. instalarea deflectorilor sub serpentine pentru a deturna aerul rece şi să îi permită să se încălzească puţin înainte de a ajunge la produse.Izolarea încăperii. mai ales fundaţiile de beton. instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată.Produsele în apropierea pereţilor glaciali sau în contact cu aceştia. . experienţele au arătat că absorbirea umidităţii poate face să crească cu 10% greutatea recipientelor.Apa care provine din înlăturarea chiciurei de pe serpentinele care picură pe produse. . Măsuri de luat .Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul unui generator de fum.Stăvuirea produselor mai jos. . şi aerul rece şi uscat. .Îngheţul parţial care antrenează zbârcirea anumitor produse precum fructele cu sâmburi.Să se înmoaie recipientele din lemn înainte de a se utiliza pentru antrepunerea pe termen lung. schimbarea amplasării serpentinelor sau creşterea puterii ventilatorului lor. instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari. este dificil de a stabili conţinutul în apă a unui produs uscat. Zbârcirea anumitor produse Cauze probabile . .Să se lase ca temperatura să urce gradual. mai ales în traiectoria directă a aerului scos de ventilatorii evaporatorilor. . . datorate unei rele circulaţii a aerului sau a unui mod prost de a stivui recipientele.contactul produselor cu aerul glacial „greu” care provine din serpentinele evaporatorului.Absorbirea umidităţii în aerul ambiant şi produsele prin recipientele din lemn şi structura antrepozitului. zbârcirea frunzelor cu sâmburi uşor îngheţate nu este atribuabilă la o pierdere de umiditate şi dispare la produsele dezgheţate. - Anomalii Îngheţul anumitor produse Cauze probabile . . Coacerea prematură sau decolorarea produselor sau pierderea de frunze (plante) Cauze probabile .

cartoful.Lipsa dispozitivului care protejează de vapori sau instalarea proastă a acestuia.Prezenţa posibilă a etilenei.Prezenţa în apropierea produselor care emană un miros urât sau un gust rău.Să se scadă temperatura antrepozitului. .Să se răcească produsele după recoltă asigurându-se o răcire rapidă şi uniformă. să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone.Lipsa dispozitivului de apărare de vapori sau proasta instalare a acestuia.. Măsuri de luat . Produse care putrezesc Cauze probabile . piersicile.Creşterea procentului de înlăturare înainte de depozitare.Temperatura prea ridicată a produselor care provoacă respiraţia lor şi coacerea rapidă.Înainte de reconstrucţie.Proasta aerisire a acoperişurilor propice acumulării de aer cald şi umed în acest loc. usturoiul şi salata. ţelina. aceeaşi regulă se aplică şi la orificiile de ventilaţie situate în vârf.Retragerea produselor cum sunt varza. să se evite utilizarea stivuitoarelor a căror gaz de eşapament conţine etilenă. .Ameliorarea izolaţiei pentru a împiedica aerul cald de pe acoperiş să intre în contact cu aerul rece din interiorul antrepozitului. să se aerisească antrepozitele înainte de a se utiliza. Măsuri de luat . . perele.Infiltrarea prin fisurile tavanului a apei de condensare care rezultă din izolarea insuficientă acoperişului.Să se scoate din antrepozit fructele care degajă multă etilenă cum sunt merele. prunele.Să se amelioreze izolaţia pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei. Măsuri de luat . . Putrezirea pereţilor şi tavanului Cauze probabile . . Măsuri de luat . să se vadă de ce umezeala penetrează în antrepozit şi cum să se împiedice intrarea acesteia. Măsuri de luat . caisele şi tomatele.Să se amelioreze la nevoie izolaţia folosind materiale diferite.Temperatura poate să fie prea ridicată. .Penetrarea umezelii în structura şi căptuşala ziddului de lemn. ceapa. . apoi să se cureţe şi să se dezinfecteze căptuşala zidului.Procentul umezelii şi temperaturilor propice proliferării mucegaiurilor.Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibă o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 de suprafaţă de tavan. prea coapte sau de calitate proastă înainte de a le depozita. să se usuce camera. . .Produse stricate. . menţinerea temperaturilor recomandate în timpul perioadei de depozitare. să se facă antrepozitul ami etanş. a nu se conta pe depozitare pentru transformarea unui produs de proastă calitate într-un produs de primă calitate care poate să se conserve mult timp. a se face antrepozitul mai etanş. Apă care picură de pe tavan Cauze probabile . Măsuri de luat . utilitatea dispozitivului de protejare de vapori depinde de vocaţia clădirii.Suprafeţele interioare sunt mai reci decât aerul ambiant care le atinge. Produse care au un miros urât sau un gust rău Cauze probabile . Prezenţa condensării pe pereţi şi tavan Cauze probabile . Măsuri de luat . Mucegaiuri pe pereţi şi tavan Cauze probabile . să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone.Ameliorarea izolaţiei pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei. sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate să asigure cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare 2 minute.

adică în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare.Să se instaleze mai multe serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge produsele. . sau într-un curent de aer rece care iese din serpentine. . Temperatura din interior mai rece decât se doreşte în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . .Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi.Amplsarea proastă a termostatului care captează temperaturile mai ridicate. produselor calde sau becurilor de luminat. sau ambele. este dificil să se stabilească conţinutul în apă a unui produs uscat. sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate asigura cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare două minute.Reduserea ecartului de temperatură de funcţionare a serpentinelor de evaporare.Termostatul de prostă calitate sau defecte. să se evite dispunerea termostaturilor în apropierea pereţilor calzi sau reci.Inundarea podelelor şi să se verifice dacă apa scapă. . . va rezulta probabil o mai puţină capacitate de înlăturare a căldurii.instalarea termostaturilor în traiectoria aerului care corespunde temperaturii medii a camerei. Măsuri de luat . . aceeaşi regulă aplicându-se la orificiile de ventilaţie situate în vârf.Să se folosească un material bun dat fiind faptul că temperatura uniformă este esenţială pentru menţinerea calităţii produselor. .Ventilaţie proastă a acoperişurilor. să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori reci. . Fluctuaţia temperaturilor în interior în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . să se dispună recipientele în aşa fel încât să se asigure o mai bună circulaţie a aerului. mai ales în lungul fundaţiilor de beton.Să se vopsească acoperişul în alb şi să se ventileze suficient deoarece temperatura poate atinge 60 oC dacă acoperişul este închi la culoare. această metodă reduce uscarea aerului.Amplasarea proastă a termostatului care nu captează temperatura medie a camerei. . şi căptuşala acoperişului de culoare închisă.Proasta circulaţie a aerului în antrepozit.Ecart de temperatură prea mare de funcţionare a serpentinelor de evaporare. utilitatea acestui sispozitiv depinde de vocaţia clădirii. să se schimbe amplasamentul serpentinelor de evaporare sau să se mărească puterea ventilaţiei lor. . să se instaleze conducte de aer sau ventilator suplimentari.Zile calde şi însorite. . . . Măsuri de luat . Măsuri de luat . aproape de uşi sau într-un curent de aer rece care iese din serpentinele de evaporare. .Umezeala relativă prea scăzută în antrepozit. . Uscarea podelei chiar dacă este udată Cauze probabile . instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată.Izolaţia insuficientă pentru o utilizare iarna.Să se mărească puterea sistemului de refrigerare.Refrigerare inadecvată. Temperatura în interior mai ridicată decât ar fi dorit-o în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . .- Să se determine amplasarea dispozitivului de apărare de vapori ţinându-se seama de direcţia presiunii vaporilor.Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibe o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 suprafaţă de tavan. adică în traiectoria aerului care se îndreptă spre serpentine. .Să se instaleze termostate în traiectoria aerului care corepunde cu temperatura medie a camerei.Circulaţia aerului neuniformă sau puterea sistemului insuficientă.Izolaţie insuficientă pentru o utilizare vara.Fisuri în podea pe unde apa se scurge. Măsuri de luat .Amplasarea proastă a termostatului care captează temperaturile reci. să se sigileze la nevoie.Să se repereze spaţiile fără circulaţia aerului cu ajutorul unor generatori. . R-24 pe acoperişuri şi R-12 pe fundaţii. uşilor.

Umiditate relativă ridicată în antrepozit. Formarea chiciurei pe serpentinele de evaporare şi şiroirea apei de condensare Cauze probabile . instalarea unui mic ventilator de extracţie care asigură una sau două reîmprospătări ale aerului pe zi. . instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari. Aerul ambiant miroase urât sau este greu de respirat Cauze probabile . .Să se evite formarea culoarelor pe care aerul le împrumută fără a circula în jurul produselor sau recipientelor. să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori calzi sau aproape de uşi sau de aparate de iluminare. Temperatura din interior neuniformă Cauze probabile .Creşterea temperaturii serpentinelor.Împiedicarea circulaţiei aerului care vine spre serpentinele de evaporare datorită unei dispuneri proaste a recipientelor. Măsuri de luat .Circulaţia aerului neuniformă sau puterea insuficientă a sistemului. . rezultate din putrezirea produselor sau din respiraţia lor. .Temperatura funcţionării serpentinelor prea scăzută. . . Măsuri de luat . sau ambele. Creşterea consumului de electricitate Cauze probabile . Măsuri de luat .- Instalarea termostatelor în traiectoria aerului care corespunde cu temperatura medie a camerei. precum CO2 sau etilena. . să se utilizeze un generator cu fum pentru a se asigura că nimic nu împiedică traiectoria aerului. .Funcţionarea proastă a sistemului de înlăturare a chiciurei.Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul generatorilor de fum. . .Să se repare sistemul de înlăturare a chiciurei sau să se înlocuiască. deorece depozitarea mai multor produse agricole cere o umiditate relativă ridicată. adocă în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare. Măsuri de luat .Defectarea aparatelor de refrigerare. dispunerea recipientelor în aşa fel încât să asigure o mai bună circulaţie a aerului. să se instaleze perdele protectoare pe uşile de acces.Să se repereze produsele stricate şi să se elimine.Să se crească puterea sistemului de refrigerare pe măsură ce volumul depozitat creşte. să se mărească potenţialul de răcire a aerului privilegiind traiectoriile sinuoase care forţează aerul să circule peste tot. Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi. . este posibil să se crească puterea serpentinelor de evaporare. . deşi sistemele sunt rar mai puternice este important să se evalueze bine puterea necesară pentru a evita costurile inutile. să se verifice ca aerul să urmărească tot timpul traiectoria cea mai uşoară.Clădire mai puţin etanşă sau deschiderea uşilor mai frecventă.Produse care intră în depozit la o temperatură mai ridicată decât anii anteriori.Antrepozit mai plin decât înainte.Conţinut probabil prea ridicat în gaz.Să se amelioreze etanşeitatea clădirii ţinându-se cont că clădirile au tendinţa să îşi piardă din etanşeitate cu timpul. anumite antrepozituri recente foarte etanşe împiedică ventilaţia naturală să asigure o împrospătare a aerului. .Să se instaleze un sistem de înlăturare a chiciurei mai eficace. . . R-24 pe acoperiş şi R-12 pe fundaţii.Să se efectueze întreţinerea materialului de către un specialist al refrigerării în vederea exigenţelor proprii la depozitarea produselor agricole.Să se ştie că varietăţile mai timpuri şi fluctuaţia condiţiilor climatice pot duce la o creştere a temperaturii produselor cerând astfel o mai mare putere de refrigerare decât înainte.Să se corecteze problemele de umiditate şi să se instaleze un nou izolant mai adaptat la antredepozitele frigorifice.Izolant moale sau insuficient. schimbarea amplasamentului serpentinelor de evaporare sau creşterea puterii ventilatorului lor.

fructe mici: diminuează atacurile fluturilor Fructe cu sâmbure: diminuează atacurile muştei de cireşe Neograd Andermatt Andermatt Clei pentru capcane încleiate Andermatt. Capex. clei) Capcană recalcitrantă penrtu desperecheată Capcane de culoare încleiate Capcane pentru musca de cireaşă Capcană recalcitrantă pentru muştele de cireşe Clei pentru capcanele încleiate Tangle-Trap Capcane benzi (acizi graşi+ răşini naturale) Inel lipicios Raupenleimring LG Respingători Pudră antifurnici Coop. Neograd Leu Andermatt Coop 100% răşini naturale 76% acizi graşi 20% răşini naturale Fructe cu sâmburi şi cu seminţe: cheimatobies Grădinărit amator: furnici Andermatt Hormoni sexuali Viţă de vie: cochylis(prima generaşie. a II-a generaţi) .PRODUSE FITOSANITARE AUTORIZATE Nume comercial Acizi humici Humin Vital WDG 70 Pinolenes Heliosol Clasa toxică 5 Materia activă/concentraţie 96% acizi humici 70% pinolenes Firmă Andermatt Omya Domenii de utilizare/ observaţii Fructe în general: creşterea eficacităţii pentru Madex. produse pe bază de argilă Viţă de vie: creşterea eficacităţii pentru produsele pe bază de argilă. Nu-Film-17 Adjuvanţi Andermatt - 96% pinolenes Metode biotehnice Nume comercial Capcane pe bază de alcool (alcool etilic. Capex Viţă de vie: creşterea eficacităţii pentru sulf dizolvant Fructe în general: creşterea eficacităţii pentru Madex. fructe cu seminţe. Oecoplan Biocontrol Ameisenstreup Tehnici de confuzie cu difuzoare(feromoni) Bocep Viti Firmă Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/ observaţii Andermatt Fructe cu sâmburi.

toxic pentru peşti 4 4.5 g/l) . cochylis Viţă de vie: fluture Materia activă/concentraţie 23% ulei de mărar Domenii de utilizare/observaţii Fructe mici: făinare. mai puţin plantele ornamentale Cartofi: mana frunzelor uscate şi a tuberculilor. toxic pentru peşti 4.Bocep Viti 230 Isomate-C Plus Isomate-CLR Isomate-CTT Isomate-OFM Rosso Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali RAK 1+2 RAK 2 Fungicide Nume comercial Ulei de mărar (Oleum foeniculi) Fenicur Andermatt Andermatt Firmă Hormoni sexuali Hormoni sexuali Clasa toxică Viţă de vie cochylis Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: fluture de mere. beşica piersicului. şancru bacterian al cireşului Fructe mici: uscarea parazitară a ramurilor de zmeur. Neograd Toxic pentru peşti 10% săruri de cupru (17. toxic pentru peşti 50% cupru pur Cupravit albastru Kocide DF Microperl Kocide 2000 Preparat pe bază de calcar şi sulfat de cupru penrtu tratarea viţei de vie Octanat de cupru Cueva Bayer Bayer Andermatt Burri Bayer Landi/fenaco 4. A se vedea hidroxidul de cupru 50 Hoko. Cantitatea maximă pe an: a se vedea mai jos Andermatt. toxic pentru peşti 4. antacnoza coacăzului Domenii de utilizare ca mai sus. rugină Viţă de vie: făinare Cucurbitacee: făinare Plante de ornament în general: mană. antracnoza căpşunului. rugină Fructe cu seminţe: pătare Fructe cu sâmbure: găurirea frunzelor. toxic pentru peşti 35% cupru pur 40% cupru pur 40% cupru pur 35% cupru pur 20% cupru pur Domenii de utilizare ca şi la KupferHiodroxid 50 Hoko. torcător de coajă Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: mici torcători de coajă Fructe cu sâmbure: fluture de prune Viţă de vie: fluture. exceptând plantele ornamentale Andermatt - Hidroxi de cupru Kupferhydroxid 50 Hoko Hoko 4.

dar nu mai mult decât 6 pe an. toxic pentr peşti 4. legume. fructe mici 2. Viţă de vie 4 în medie pe 5 ani (din 2002). (117 g/l) ulei de pin 99% sulf 98% sulf 99% sulf făinarea coacăzului Omya Meoc Landi/fenaco 5S 5S 5S Fructe cu seminţe: . toxic pentr peşti 4. fructe cu sâmburi 4. făinarea Fructe cu sâmburi: făinarea şi pătarea neagră a piersicului. Fungicide(continuare) Nume comercial Firmă Săpun vegetal Biofa Cocana RF Andermatt Clasa toxică Materia activă/concentraţie 29.5. toxic pentr peşti 4.7% săpun moale Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: bolile petelor de ploaie Timp de aşteptare 3 săptămâni Fructe cu seminţe: rapăn. toxic pentr peşti 4. găurirea frunzelor Fructe mici: făinarea căpşunelui Hamei: făinarea Sulf Elosal Supra Microthiol Special Disperss Sulf dizolvant 80 special Netzschwefel LG Soufre 80 S Solfo fluid Solfovit WG Soufrea mouillable Sufralo Thiovit Jet Sulf + ulei de pin Heliosoufre S Sulf pentru pudrare Elosal Schwefel Staubemittel Florfluid Fluidosoufre Alumină (argilă) Omya Landi/fenaco Intertoresa Leu Schneiter Burri Bayer Meoc Siegfried Syngenta Omya 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 52% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf (700 g/l) sulf. cartofi şi plante ornamentale 4. toxic pentru peşti 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko Leu 15% cupru pur (190 g/l) Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko.Oxiclorură tetracuprică Cuprofix Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Hoko Cupru 50 S Oxiclorură de cupru Oxicupru 50 Vitigran 50 Oxisulfat de cupru Cuproxat flussig/liquide LG Maag Intertoresa Leu Hoko Schneiter Meoc Siegfried Omya 4. mai puţin mana frunzelor uscate şi a tuberculilor cartofului Limitele de cantităţi pentru produsele cuprice: Utilizarea produselor de cupru este limitată la cantităţile următoare de cupru pur (kg/ha/an): fructe cu seminţe 1. toxic pentr peşti 4. toxic pentr peşti 4. toxic pentr peşti 4. toxic pentr peşti 4.

afide Acizi graşi (săpun moale) Natural Neudosan nou Siva 50 Coop Oecoplan Biocontrol Insectizid Ulei mineral Ulei alb Omya Ulei spray 7-E Sunspray 7-E Ulei alb S Zofal D Pyrethrine+ ulei de sesam Parexan N Pyrethrum FS Andermatt Neograd Omya Coop - 50% acizi graşi 50% acizi graşi 50% acizi graşi 1% acizi graşi Omya Leu Blaser Schneiter Siegfried Omya Andermatt Toxic pentru peşti 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 5% pyrethrine. făinarea. chimatobies Fructe în general: afide.9% pudră de rocă (din care 24% Oxid de aluminiu.0% pyrethrine. 35. 20% oxid de siliciu.5% sulf dizolvant Fructe cu seminţe: rapăn şi făinarea Ulmasud B - 96. 20% ulei de susan 8.Mycon-Sin Andermatt - 65% argilă sulfurată 0. fără colorado şi fkuturele alb al verzei. numeroaselor varietăţi de peri. uscăciună bacteriană a părului Fructe cu sâmburi: găurirea frunzelor Observaţie: să se combine cu 0. foc bacterian. plus fluturii plantelor ornamentale de Fructe cu seminţe şi sâmburi: afide Extract de quassia Quassan Ulei de colza Andermatt 30% extract quassia .2% extract de coada calului Fructe cu seminţe: rapăn. acarieni. larve. 13% sulf) Alumină(argilă) + sulf Myco-San Andermatt - 50% argilă sulfurată 41% sulf 1% etxtract de coada calului Insecticide şi acaricide Nume comercial Firmă Azadirachtine NeemAzal-T/S Andermatt Clasa toxică 5 Materia activă/concentraţie Azadirachtine A (10 g/l) Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: afide ale mărului.7% ulei de susan Fructe în general: fluturi.3% sulf dizolvant Fructe cu seminţe: rapăn. făinarea Observaţie: Să se combine cu 0. cheimatobies Ca şi Parexan N.3 până la 0. Fructe în general: acarieni.

afide. legume 7 zile Fructe mici: acarieni de dude Sulf Produs Fungicide vezi Spinosad (produs fermenta pe bază de microorganisme din sol) Micro-organisme Nume comercial Bacillus subtilis Bipro Bacillus thringiensis Kurstaki Delfin Baktur var.Genol Plant Telemion Roten Sicid Andermat. phalene. hyponomeutes Arbuşti din afara pădurii: hyponomeute. Firmă Andermatt Clasa toxică - Materia activă/concentraţie Bacillus subtilis Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: foc bacterian Syngenta Omya Bacillus thringiensis var.6% ulei 85% ulei 1. bombyx Timp de aşteptare: viţă de vie 3 săptămâni. păianjen roşu Fructe în general: acarieni.25% roten Fructe în general: afide. Syngenta Omya Siegfried 5. kurstaki Fructe în general: cheimatobies. kurstaki Bacillus thringiensis var. legume 7 zile Beauveria brongniartii Beauveria Schweizer Beauveria Virusul granulosei Capex 2 – Schweizer Andermatt Andermatt Beauveria brongniartii Fructe în cărăbuş general: Carpovirusine Siegfried Meoc Fructe în general: capua Timp de aşteptare: 3 săptămâni A se vedea mai sus. doar meri şi peri . toxic peşti pentru 94. Timp de aşteptare: fructe 3 săptămâni. cheimatobies.

Nematode împotriva otiorincului Larvanem Nematop Nematode. Omya Welte Andermatt Aphelinus abdominalis afide verzi piersicului. Microterys flavus Microterys flavus Andermatt. Heterohabditis sp. Steinernema carpocapsae Carponem Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie Heterorhabditis sp. Aphelinus abdominalis Aphelinus abdominalis Aphi-Pack A abd Himenoptere parazite.Granupom Neu Madex 2 Madex 3 Omya Andermatt Andermatt Fructe: carpocapsă Timp de aşteptare: 3 săptămâni Inamici naturali Nume comercial Nematode. Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe în general: otiorinc brăzdat şi negru Andermatt Welte Landi Reba Andermatt Steinernema carpocapse Fructe în general: otiorinc brăzdat şi negru Himenoptere parazite. ale Microterys flavus lecaniums Produse pentru cicatrizarea rănilor arboricole Nume comercial Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii .

glucose Chrysal R01 Floristen . minerale argiloase. agent adeziv Stammanstrich Radix Scheidler Andermatt Fructe cu seminţe şi fructe cu sâmburi: reducerea riscului deterirării datorită îngheţului Plante ornamentale: a se vedea mai sus Clasa toxică Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii Conservarea florilor tăiate după recoltă şi în timpul transportului Conservarea florilor tăiate în vază Agenţi conservatori pentru florile tăiate Nume comercial Firmă Alumină (argilă) Chrysal RVB Floristen Alumină (argilă). protecţia rănilor Sacâz de Galopp altoire Bitex Sacâz de altoire Gaschell Lac Balsam Acid silicic.Sacâzi arboricoli(soild dau lichid) Arbal Andermatt Arbori fructiferi în general: protecţia rănilor Arbori fructiferi în general: pentru altoire.

tescovină Mătase de proc Pudră de corn Răzuire de corn Răzuire de corn MO % 60 75 66 N % 9 8 9 1 0.5 Biorga Engrasis Azotat granulat Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat în cocoloaşe Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat pudră Hauert 80 1011 1 Haarmehl Pellets 4mm Hornmehl Hornspane Răzuire de corn fină Landor Hauert Renovita Hauert 13 80 85 85 14 14 14 1.5 *) Firma Meoc Hauert Agribort Riddes Compoziţia Gunoi uscat.ÎNGRĂŞĂMINTE ŞI SUBSTRATURI ALE COMERŢULUI AUTORIZAT Îngrăşăminte Nume comercial Azocor 8 *) Azocor BioStickstoffdunger Bio 9-1-0. pudră de corn. pudră de pene.4 0. tescovină Compost/Marc de struguri. pudră de corn. gunoi de găină. pudră de pene. pudră de corn. găinaţ de păsări. malţ. malţ. pudră de pene.2 . pudră de corn. deşeuri de lână Malţ.5 P2O5 % 1 K2O % 0. pudră de pene Compost/Marc de struguri. tescovină Compost/Marc de struguri. malţ.5 Ca % 1 Mg % 0. proteine de porumb Deşeuri de lână.

Fully algă marină încrustată cu calcar ASP 60 Feuerstein Scories Thomas Biophos Agroline Fosfat brut Dolophos Reichmuth Fosfat brut. rocă sedimentară carbonată.Răzuire de corn medie Hornspane SI 1-4mm Hornspane SII fein 4-7mm HumosanHorngriess/ Hornspane Hauert Landor Landor Humosan Răzuire de corn Talaş de corn Talaş de corn Griş şi talaş de corn 85 14 14 14 85 14 Îngrăşăminte bogate în fosfor (P) Nume Firma Compoziţia comercial Agri P15 Agribort Fosfat brut. P7 piatră de calcar de magneziu Îngrăşăminte bogate în potasiu (K) MO % N % P2O5 % 15 K2O % Ca % 36 Mg % Observa 6 33 15 32 39 29 2.8 7 22 2. piatră de calcar de magneziu Granuphos Landor Fosfat brut.8 18 31 1. algă marină încrustată cu calcar Maxiflor Landor Fosfat brut. 18 rocă sedimentară carbonată Litho Timac Fosfat Physalg natural 18 moale.9 .4 4 18 22 4.

malţ. praf de argilă. Kali Kali Kali Kali.2 5 7 4 P2O5 % 2 0.5 Ca % 5 .2 0. tescovină. tescovină potasică MO % 70 80 55 60 N % 2.5 2 1 K2O % 2. Landor Sulfat de K şi Mg Sulfat de K şi Mg Sulaft de K Sulfat de K Sare brută de K Sulfaţi de K şi Mg Sulfat de K 30 30 50 50 11 30 50 6 6 Doar dac lipsa d potasiu este dovedită (anliza solului) Idem Idem Idem Idem 3 6 Idem Idem Idem Îngrăşăminte complexe Nume Firma comercial Agrifum *) Landi/fenac o Agro Biosol Angibio 6 Biorga Engrasis complet Isely Agribort Fully Hauert Compoziţia Gunoi de bovine. compost de deşeuri verzi Biomasă de ciuperci Deşeuri de peşti compostaţi Compost/drojdie de struguri.Alte surse de potasiu: a se vedea „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 comercial % % % Hapa Kali Hauert Sulfat de K (sulfat de K) K2O % 50 Ca % Mg % Observaţ Magnesia Kainite (Patentkali) Patentkali Kali Sulfat de potasiu 50% Kainite magnesienne Patentkali (Potasiu magnezian) Solupotasse Landor Hauert Hauert Landor.

7 3 5 2 3 2 1.9 3 4 5 2.7 2 1.7 3 3 2 15 1 1.81 2 4 5 .7 3 4.81 1.5 2 1.5 4 0. proteine de cartofi Deşeuri de peşte compostate Deşeuri de peşti compostate.2 2.6 2.5 3 3 1 1 0.8 1 3 1 33. compost de grădină Gunoi de bovine Gunoi de bovine compostat Malţ 60 70 65 85 65 65 65 45 33 6 5 2 5 7.5 18 22. enzime Malţ.60. malţ.5 6070 70 2530 65 65 4 4 0.Biorga Engrasis gazon Biorga vegetal Biovin Collit-Standard *) Foodgreen Furnor vert *) Gallina Swiss *) Gallitos *) Guanumus Herbaguano Hauert Hauert Enpro Omya Agrano Bachmann Jud Bernasconi Agribort Fully Agribort Fully Proteine de cartof. tescovină. fosfat brut. tescovină Malţ Marc de struguri Gunoi de găină (granulat) Drojdie Gunoi de găină Gunoi de găină Malţ. gunoi de găină Gunoi de găină Gunoi de bovine.5 3 0.7 3 2 0. dolomit Biomasă de ciuperci fermentată Gunoi de găină Vermicompost. gunoi de găină.5 2. praf de pene. 5 Hexabio Gunoi de găini *) Humixa -B Humotin *) Italpollina *) Gunoi compostat *) Gunoi de bovine cocoloş *) Gunoi de bovine Maltaflor Landor Hauert Farmtech Hauert Reichmuth Hauert Hauert Meoc Landor 6 65 3 3. tescovină.

3 2. 9 3.6 2 2 2 2 0. soia. tescovină.5 1 1 1 1. 8 20 0.5 3 3 1.5 Îngrăşăminte complexe (cu Patentkali şi/sau Sulfat de K) Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agri PK Agribort Fosfat brut. potasiu din tescovină.5 7 0.8 4 1.8.4 1 4 60 5 Rizinusschrot Rizinusschrot Reziduu de ricin Reziduu de ricin Valorga *) Humosan Thurella Landor Meoc Agribort Fully Landor Vivasol 7580 75 75 75 43 5 6 6 6 0. rapiţă.2 7 65 2535 90 3 3 5. scoarţe răşinoase (compostate) Gunoi de găină uscat.20 Fully piatră de Ca % 17 Mg % Remarci .Gunoi de bovină natural *) Okohum BioLangzeitdunge r Optisol Universel *) Hrană organică pentr plante Belflor Bio Oscorna floracorn Phytoperls Reinor *) Optisol Okohum Optisol Bachmann Humosan Landor Hauert Gunoi de bovine. corn. malţ. protein de cartofi Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Gunoi de bovine. borhot Protiene de porumb Malţ.6 3. 5 Vivasol *) 85 4.2 0. gunoi de găină.3 1.5 1.5 3 3 4. marc de struguri Biomasă fungică. cocoloş 60 1.6 5. fosfat brut. dolomit. praf de argilă Gunoi de găină Compost.5 7. produse pe bază de alge Reziduu de ricin.

Vegetale extracte de turbă Biodite Vegetale Bioline Tescovină. 2 1. extract de cimbru. coada calului Biopropol Biloline Tescovină. Patentkali Gunoi de găină. fim atenţi să N % 2. de ferigă Biopropol Biloine Tescovină. extracte de alge Biocorrettore Bioline Tescovină. gunoi de găină. fosfat brut. Nume comercial Firma Compoziţia MO % Bioalgi Vegetali Bioline Tescovină. 2 2.5 2 3 1 1 10 6 0. praf de corn.3 1 Îngrăşăminte lichide Atunci când utilizăm îngrăşămintele lichide. trebuie să nu afecteze produsele coapte.Biosol Oenutri Optisol K+ *) Organos Isely Isely Optisol Hauert calcar din algele marine Biomasă de ciuperci. Patentkali 70 70 60 60 5 5 1.6 . extracte de turbă Bioequi Vegetale Bioline Tescovină. 9 2. Patentkali Biomasă de ciuperci. sulfat de K Maltaflor. 2 2. de pelin. 5 9 0. P2O5 % K 2O % 8 9 9 4 Ca % Mg % 13. Vegetale extract de urzică.5 0.2 7. 2 2.

5 9 6 0. extract de cimbru Tescovină bogată în N Tescovină bogată în K Seminţede struguri Piei de animale hidrolizate Vermicompost.7 65 20 0.3 6 Amendamente calcaroase A e vedea şi rubricile „Îngrăşăminte bogate în P”. enzime Proteină hidrolizată Parte din lichidul compostului în fermentaţie Pei de animale hidrolizate Pei de animale hidrolizate Oase de peşte.5 0. „Produse pe bază de alge” şi „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agro-Dungkalk LandiCarbonat fenaco de Ca CalcisolFuerstein Carbonat Calcosol de Ca Ca % 38 38 Mg % 0. tescovină. algă marină Tescovină Tescovină 1 7 2.7 2. drojdie de cartofi. 7 10 3.6 R .2 0.5 0. 4 14 9 38 3 1 4.4 0.1 Hauert Landor 3.5 1 3 0.Vegetale Biorga N lichid Biorga NK lichid Biovin (lichid) Delfan Humixa -R Liquazor Presswasser aus Kompogasanlage Trapper Traper flussig Îngrăşământ universal Or Brun Vegesan bio Vinasse Hauert Hauert Enpro Optisol Farmtech Landor Kompogas Omya Omya Andermatt propolis. 5 2. 3 5 2. 5 7 2.

gips Carbonat de Ca Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit. argilă.5 S 1.2 0. sare marină 7.M. 3 0.1 0.Calcodol 10 Piatră de calcar pentru presărat I Piatră de calcar pentru presărat III Dolokorn Dolomit Dolosul Hasler Dungkalk Kalk-Steinmehl Kohlensaurer Kalk Magnesiumkalk Dolomit Naturrein piatră de calcar de magneziu Naturrein Îngrăşăminte pentru gazon Fuerstein Holcim Holcim Reichmuth Agroline Reichmuth Landor Ulrich Reichmuth Landor Flora Geissler Flora Geissler Carbonat de Ca.5 11 12 8 Ovo Grit 12 Chaux Aarberg d’ Holcim Ricoter 39 10 1 22 0.6 Vitalsel A.1 8 13 4.1 N 3 . reziduuri apoase de cartofi.3 28 39 30 26 22 22 37 2025 38 21 22 16 6 0.1 0.5 0. praf de argilă. Hedel 30 2. bazalt. dolomit Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit. bacterii Carbonat de Ca Carbonat de Ca ieşit din fabricarea zahărului Algă marină.C.8 1.

5 0. Biplantol. borhot. Opticulite. 3 P2O5 % 0. praf de rocă Paie tocate Pulpe de sfecle.7 0.6 Biohumin Biplantol agrar Pareno Plantosan 55 0.7 K 2O % 0. 3 1.2 . xilit. griş de corn. algă marină. făină de paie de ovăz. 5 0.2 60 0.4 2 1. tescovină Lavă granulată.7 1 1. 0. făină de paie de ovăz. griş de corn.4 0. 5 1. praf de rocă.9 Compost de scoarţă. Biplantol.Alte amendamente Nume comercial Firma Belflor compost de grădină Belflor compost de scoarţă Bihutherm Biodenit Bachmann Bachmann Renovita Rolusa Compoziţia Deşeuri composte vegetale MO % 37 N % 1. microorganisme Gunoi din ciupercărie Compost de gazon şi de deşeuri verzi Compost de gazon şi de deşeuri verzi Deşeuri verzi.1 0.2 Bioplantol terra Plantosan Casibac CP10 Champi-Hum Compost Elite Compost Junior Dunge-Kompost Casanova Kuhn Germanier Germanier Weiherheus 58 36 0. praf de rocă Lavă granulată. deşeuri de cereale. mănunchi de paie de lucernă.8 1. stuf din 75 0. praf de rocă Zeolit. Opticulite. microorganisme Rumeguş. 5 1.

tescovină Gunoi de cal. 3 2 0.7 0. gunoi de găină. gips Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Reziduu de ricin şi de rapiţă.7 0.7 1. melasă. gunoi de cal Gunoi din ciupercărie. 3 0. turbă. microorganisme Deşeuri vegetale şi verzi Deşeuri verzi. bentonit.8 10 0.China E-2001 Sulf elementar Frischkompost Frischkompost Furnor bleu *) Andermatt Schweizerhall Kyrn Weiherhus Bachmann Sirop din frunze de arţar.5 Pământ de ciuperci Gerber Humaform (10mm) Humosan Bodenaktivator Knospen Kompost Gerber Coulette Humosan 20 40 45 0.1 1. praf de rocă.6 0. gunoi de bovine.5 StGBS . pudră de 47 22 5 1 1.3 Gargut aus Kompogasanlage Pământ grădină Compost grădină Geolife pentru de Kompogas 3050 16 40 0.2 0.5 Ricoter Ricoter Bioma 0. praf de rocă. 3 0. melasă Deşeuri verzi.7 0.5 6 1 0. 6 1 1. extract de plante. compost de deşueri din grădină Deşeuri verzi Lapte praf. Enzimix. 8 1. marc de cafea Digestat de instalare de metanizare Pământ vegetal. vitamine.4 0. drojdie. 6 1.2 1. algă marină. marc de struguri. microorganisme.

6 1 . bentonit Sulfat de potasiu. pene Compost. nisip Deşeuri verzi şi deşeuri de legume Deşeuri verzi Sulf.7 2 2.7 1.lignosulfonate Compost. sare marine. corn. marc de cafea. deşeuri verzi. lemn. 3 0.2 PRP Vollenweider Kym Weiherhus Schweizerhal l Ledona Coulette TMCE Bachmann 25 48 0. scoarţă de brad. pudră de corn Argilă.1 40 15 1.3 0.Pământ înrăşat de compost Pământ compost Martor Naturrein ameliorant de sol granulat Optisol Organo *) PRP Sol mineral Pământ îngrăşat de gazon Reifekompost Reifekompost Sferosol Soil Tonic Terraform (25mm) TMS –B amendament mineral Belflor Bio Înlocuitor de turbă de Komposta Vollenweider Meoc Flora Geissler Optisol rocă. 5 1. praf de argilă. 9 1. răzuire de corn.7 1.9 0. 5 0. malţ.6 0.5 80 1.8 0. 8 0. dextrină. gunoi de găină Algă marină. fosfat brut 40 40 75 3. 8 0. dolomit.2 0.7 0. kieserit. oligoelemente Compost. bazalt. bacterii Marc de struguri. extract vegetal apos. lemn.5 1. oligoelemente Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Algă marină. 2 0. pământ vegetal Reziduu de seminţe de struguri Dolomit.5 1.

marc de cafea Vermicompost Gunoi de cal. 5 12 2.7 2. 9 0.7 4 0.2 1.2 2.1 0.4 0.7 0. găină. minerale arigloase.5 0. 7 0.2 0. soia de 94 61 17 28 0.3 0.2 2 5 1.4 0. 2 3.3 0. 9 1.5 0.5 2. feldspaţi Praful rocii Napf Praful rocii Napf Rocă vulcanică Praf de rocă de Diabas Praf de rocă de Diabas MO % 50 64 56 64 28 70 N % P2O5 % 0. 5 3 3.1 1 0. tescovină Gunoi de oaie.4 4 4 0. gips.7 0.3 2.6 1.5 2.2 Ca % 1.8 Napfsteinmehl Praful roci Napf Perlit Pflanze 2000 Ringolit Ulrich Andermatt Bernasconi Holistic Reichmuth 58 58 75 50 42 0.6 Rem 0. 7 7 . 5 2 0.Înlocuitor de turbă Bio-Line Vegethumus *) Vermi Wauwiller ChampignonKompost Ricoter Meoc Andermatt Gassman Compost.4 Prafuri de roci Nume Firma comercial Biloit Landor Clinosoil Edasil G Europerl Fitoclin Praf de rocă Herbsbrucker Klinofeed Eco Renovita Schweizer Eco Reichmuth Unipoint Compoziţia Praf de rocă Diabas Silicat de Aluminiu Praf de bentonit Perlit Microlite Praf de rocă Zeolit.4 K2O % 2. lemn tăiat. 5 12 12 Mg % 2.5 0.

3 1.1 5 8 8 19 1.2 1. nisip. 1 32 32 Mg % 0.9 5. 5 P2O5 % 3 K2O % 20 Ca % 0. ciuperci MBI 600 Andermatt Bazillus subtilis Polyversum Andermatt Phythium oligandrum Tri 002/003 Andermatt Monmorilonit.2 2.8 1.6 Produse pe bază de microorganisme Nume Firma Compoziţia comercial Biofitac Biophyt Pseudomonas PF1 fluorescens EM 1 Bionova Bacterii. microorgnaisme Tri-Ton Triton Argilă expandată.8 O . pudră de rocă cristalină Vukamin Bernasconi Bernasconi Landor Hauert Landor. 7 0.Mykorhiza Produse pe bază de alge Nume comercial Firma Agricol Algada Algamer compact Algamer praf Renovita Kunzle Agribort Fully Agribort Compoziţia Alge marine Alge marine Alge marine Alge MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % Mg % Re 2 MO % 50 N % 1. rem Praf de rocă Praf de rocă Praf de rocă Praful rocii Gothard Praf de rocă vulcanică 20 58 58 56 48 2.4 5.Praf de rocă cu Mg Praf de rocă bogat in Si Praf de rocă bogat in Si Biorga. culturi micoriziene Vaminoa Andermatt VA.

1 0.5 Granulit KR+ Hasolit Kombi granulat Litho KR+ Lithomagnesium Lithothamne granulat Lithothamn T400 Wytor Landor Wytor Timac Wytor Timac 30 35 30 25 30 29 3 3.3 1. 9 30 11 28 0.2 1.5 32 1.8 G .6 3 1.5 0.Algan Algifol Algobrun No1 Algobrun No2 Biorga piatră de alge marine granulată Coralite KR+ Glenactin 290B Goemar GA 14 Granukal Fully Omya Andermatt Landor Landor Hauert Wytor Landor Siegfried Omya. 7 0.3 2. dolomit Alge marine Alge marine.8 3 6.8 1. 2 0.2 2. brune Extract de alge brune Carbonaţi de calciu şi de magneziu proveniţi din depozite de alge Alge marine Alge marine. Renovita marine Extract de alge brune Alge marine Alge brune Alge brune Alge marine Alge marine Alge marine. 6 0.2 2. 5 0. dolomit Alge marine Alge marine 1 4.

amidon de cartof. MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % . drojdii Piatră de calcar de alge. 3 Mg % Obs Rap C/N Decover scoarţă de pin maritim Biorga Terravital Mulch Oecoplan material de acoperire Rindenmulch Terra fit Bachmann Hauret Coop Renovita Okohum 77 0. 2 Rap C/N Rap C/N 90 3 *) *) kg/m Complemente Nume comercial Actilith Algalise L Algalise P Amalgerol verde 2- Firma Timac Agribort Fully Agribort Fully Landor Compoziţia Alge marine. bentonit. drojdii Uleiuri vegetale. 2 0. paie.1 Ca % 0.1 K2O % 0. 3 P2O5 % 0. bentonit.Mulci de acoperire Nume Firma comercial Scoarţă de Ricoter acoperire Belfor Bachmann Cartalit Bernasconi Compoziţia Scoarţe de răşinoase Scoarţe de pin Trestii măcinate şi plante aromatice Soarţe de pin maritim Trestie de China Scoarţe de răşinoase Scoarţe Fibre lemnoase. bentonit. răzuire de corn MO % 67 N % 0. alge marine. drojdii Piatră de calcar de alge.

uleiuri esenţiale. terpene. plante aromatice Microorganisme. praf de rocă Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Microorganisme Microorganisme 60 5 1 3 7 Plantosan Biplantol plus SG Plantosan Casibac CP Casibac P15 Casanova Casanova . alcool Proteine de cartofi. alge marine. alcool Uleiuri vegetale. malţ. melasă Microorganisme Seminţe de struguri. extracte vegetale. extracte vegetale. de cereale. porumb.Amelgo-verde Amelgo Biorga Compostare rapidă Biorott Biosuza Biovin-Compostactivator Biplantol Kompost Biplantol plus Hauert Andermatt Guignard Enpro Plantosan uleiuri esenţiale. terpene. tescovină.

2 1. dorjdie de struguri Uleiuri esenţiale. dolomit. acizi graşi.5 3 8 1.CMCKompostarter 550 Compolit/Tradilit Verora Comptoir Composter *) Hauert Compostol natura Enzymix Socora Farmtech Gartenaktiv KR+ Glenor Kr+ Wytor Wytor Gulle 2000 Hasolit P pulbere Hasorgan lichid HE Confort Kompost 2000 Micro Tonic MC Holistic Landor Landor Wytor Holistic Ledona Pământ. alcool. activatori Praf de rocă Diabas Algă marină Extract de alge brune Piatră de calcar. age praf de rocă de Diabas Sulfat de sodiu. schimbători ionici naturali. 7 . oligoelemente 60 5 1. tescovină. mediu de cultură pentru enzime Alge. malţ.4 2. 2 5 0. extract vegetal apos. alge marine.5 0. melasă de trestie de zahăr Gunoi de pasăre. praf de rocă. de cereale şi de porumb. 7 30 3.3 20 0.4 2.2 1. proteine de cartofi. microorganisme Bacterii. 3 10 3 0. terpene Algă marină.6 3. pene de găini Alge.

microorganisme Carbonat de 7 8 4 16 24 .Microbactor Microbe lift Landor Landor Culturi bacterii Culturi bacterii de de Microsan Agrisan Penergetic –g Penergetic –k Ploscher lisier&purin g- Penergetic Penergetic Huplo Huplo Huplo Marthy Ploscher g. lignosulfonate oligoelemente Sulfat de sodiu. doixid de siliciu. praf de cuarţ Carbonat de calciu Carbonat de calciu Fosfat monocalcic. oligoelemente.extract vegetal apos. tărâţe de grâu Carbonat de calciu. praf de cuarţ Carbonat de calciu. hidraţi de carbon. praf de cuarţ Carbonat de calciu. melasă Melasă.lisier de proc Ploscher kcompost & gunoi Progenia PRP Purin fix PRP Activator de compost lichid Ledona Seso Sojall-Bio-Power Verora Ritter Culturi de bacterii şi de ciuperci. extract de eucalipt Algă marină. sare marină.

Sijall-MicroPower Terra Biosa Ritter Biosa calciu şi magneziu Melasă de Praf Tomin Tradilyse/Fertilyse Andermatt Comptoir Hidraţi de carbon. uleiuri esenţiale. plante aromatice. microorganisme. algă marină. ulei de rapiţă Biplantol Plantosan Nutrimente şi Rose materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi SOS materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi vital materii active în concentraţie homeopatică Crop-Set Schneiter Extract de N % P2O5 % K2O % Ca % Mg % 3 . melasă de trestie de zahăr Stimulatori de apărare naturală a plantelor Nume Firma Compoziţia MO comercial % Bentosan Agrisan Bentonit. algă marină. plante aromatice Biplantol Plantosan Nutrimente şi Contra X2 materii active în concentraţie homeopatică. EM1 Roci bazaltice Bacterii.

1 7 2. 3 0. 2 0. praf de cuarţ Melasă Apă. oligoelemente.înmuita.3 16 16 2. diverse zaharuri Extract de vermicompost Extract de vermicompost Praf de rocă şi de plante Sulfat de potasiu. K. extract vegetal apos Carbonat de calciu. oligoelemente Sulfat de potasiu. oligoelemente. extract vegetal apos Sulfat de potasiu. extract vegetal apos Patentkali 1. 5 0.2 0. acid lacitc. produs fermentat pe bază de Lactobacilus acidophilus Coada calului Derivat de dextroză. extracte vegetale.1 38 38 3.Equisan Flotaforce Agrisan Biflora Humixanormal Humixapolivalentă Microsn –P NaturPur fortificant de sol NaturPur fortificant pentru plante Penergetic – p Penergetic – p (lichid) Apă albastră vegetală Plant Tonic Farmrtech Farmtech Agrisan Mauser Mauser Penergetic Penergetic PRP Ledona yuca. 5 3.1 Plocher pfortificant foliar-Kaleaf Huplo .3 0. oligoelemente. cupru.7 0.

alcool.3 2.9 0. culturi de bacterii Sulfat de potasiu. 8 0.7 2.Plocher pmelasăfoliară Plocher pActiveplanteKaleaf Plocher pfortificant pentru plante Plocher pfortificant pentru plantedolomit Plocher pVitaplante Plocher pVitaplante Kaleaf Plocher pZone Rădăcinoase I Plocher pZone Rădăcinoase II Plocher pZone Rădăcinoase III Proposan 40 MG/ML SojallVitanal Fortificant TMF pentru plante Huplo Huplo Huplo Huplo Melasă Patentkali Carbonat calciu dolomit de Huplo Huplo Huplo Dolomit Patentkali Dolomit Huplo Melasă Huplo patentkali Agrisan Ritter TMCE Propolis. sulfat de magneziu.3 . oligoelemente 5. extract de alge. flavonoide Melasă de zahăr.

C. produs pe bază de Lactobacilus acidophilus urzică Extract de vermicompost. Plus Vitasel Vinea Plus Agrisan Racroc Hedel Hedel Extract de yuca.M. Cu. produs fermentat pe bază de Lactobacillus acidophilus Acizi fulvici Extract de zuca. Zn) şi a Ca şi Mg într-o acţiune rapidă trebuie să satisfacă condiţiile următoare: • Analiza pământului(vechi de maxim 4 ani) a parcelei corespunzătoare • Parcelă marto(fără tratament) • Creşterea eficacităţii oligoelementelor utilizate. oţet Alge argilă marine. li . Mo. Mn. B. 3 3 Îngrăşăminte foliare şi îngrăşăminte pe bază de oligoelememte Utilizarea oligoelementelor(Fe. Utilizarea produselor menţionate este supusă declaraţiei(sd) şi trebuie să fie anunţată la oficiile de certifcare înaintea utilizării lor Tip de îngrăşământ/Nume comercial Bor (B) Borax Bortrac Microbor Firma Compoziţia Ca % Mg % F e % Mn % B % 1 5 1 5 1 5 Mo % Obse Hauert Landor Leu Tetraborat de sodiu Polibor Polibor Sd Sd.Stubble-Aid Schneiter Targanic Turf-Set AJE Schneiter Urtisan Vermi-Sol 1 Vitasel A. li Sd.

Landor. S 32 50 50 Sd Sd. li Sd.Calciu (Ca) Calcumchlorid Chlorcal-220 Stopit Tip Fier (Fe) Aton Fe Schneiter Agribort Fully Landor Leu Optisol Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu de de de de 12 16 12 12 5. N lichid Praf 11 6 6 Magneziu (Mg) Bittersalz Kieserit/Kiserite Mangan (Mn) Sulfat de Mn Mantrac Micro-Mangan Kali Landor Hauert.3 Sd Sd Sd Sd Optifer 11 Optima Optifer Optima Optifer Fe++ Landor Fe complectat cu aminoacizi Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Sulfat de magneziu Sulfat de magneziu Sulfat de Mn Carbonat de Mn Carbonat de Sd. li . Kali Hauert Landor Leu 10 16 Sd. S Sd.

Optima Mn++ Landor magneziu Chelaţi de Mn pe bază de scoarţă de hemlock din India Molibdat de sodiu Sulfat zinc de 6 Molibden (Mo) Molibdat de sodiu Zinc (Zn) Sulfat de zinc Zintrac Hauert Hauert Landor 40 Sd Sd. 23% Sd.compost 3001500.humus de scoarţe.praf de corn.compost 8005000. biologic maltaflor Klasmann Schweizer Turbă 70%.100Presse-Mottes de deşeuri 600 3000 200 verzi. compost 6003000. Turbă 70%. compost 3420 3160 900 Compost Landi/fenaco de deşueri verzi.500KKS Biode deşeuri verzi. praf 1200 6000 800 Potgrond de corn. l Zn 70 Substraturi ale comerţului Complemente pentru substraturi şi înlocuitori de turbă: a se vedea amendamentele Nume Firma Compoziţia NH4NO3P comercial N N mol/l mol/l mol/l Composturi pentru cuburide pământ presate Belflor Bachmann Turbă(60%). dolofos Compost Leureko Turbă 50%. compost 501200.praf 1200 6000 1200 de corn Floragard Floragard.malţ Eco Nieth Turbă(70%).600Grond(Brill) de deşeuri verzi.70- K mol/l 20003000 50007000 3190 25003500 4200- .

praf de corn Turbă 70%. compost. îngrăşăminte organice. Landi/fenaco Turbă 65%. griş de corn 5100 930 590 5060 Patzer 6001200 20004000 500800 20003000 . pământ vegetal Turbă 70%. tescovină Turbă 70%. praf de corn Turbă 70% compost de deşeuri verzi. compost dedeşeuri vezi. praf de corn Turbe albe şi negre 70%. praf de corn. compost. in. tescovină Turbă 65%. compost de scoarţe. bilogice Frux Krautererde Anzuchtusubs Floragard. compost de deşeuri verzi Turba 60%. praf de corn. lemn tăiat. făină de pene. malţ. compost. compost.pentru semănat Okohum-BioPresstopferde Compost pentru pressemotte 142 Statohum Bio-Presstopf Pământ B2 Okohum Ricoter de deşeuri verzi. compost. îngrăşăminte organcie complexe 200 5001000 400800 3400 20003000 16003200 170 200500 5001000 6400 50007000 30006000 Patzer Landi/fenaco Trek EKO 1 GVZ 2350 850 900 1500 Compost pentru plante (proporţie de turbă 5170%) Bio Statohum II Eco (Brill) Start Patzer Nieth Floragard Compost plante aroamtice. nisip Turbă 70%. cocos .

argilă Turbă 50%. surcele de in. tescovină. tescovină. argilă Turbă 45%. îngrăşăminte organice 6001200 2350 30006000 850 500800 800 25003500 1500 GVZ Composturi pentru plante şi vase şi composturi universale (proporţia de turbă 3150%) Belflor Bachmann Eco (Brill) Pot Nieth Floragard Floragard. compost. trestie de China. îngrăşăminte 300600 15003000 100200 20003000 3800 4600 880 6400 Compost horticol Landi/fenaco 3800 4600 880 6400 Trek EKO 5 GVZ 2900 970 950 1700 . surcele de in. fibre de lemn. praf de corn. Landi/fenaco Turbă 40%. compost de scoarţă. compost. praf şi seminţe de corn Turbă 50%. malţ. malţ Turbe albe şi negre 50%. pământ vegetal. răzuire şi pref de corn Turbă 65%. compost de deşeuri verzi. compost de scoarţe. compost de deşeuri verzi. compost. humus de scoarţă. malţ. scoarţe. cocos. trestii.trat Klasmann KKS Bio Traysubstrat Tref EKO 2 Schweizer Turbă 70%.

5% . compst. praf şi fibră de cocos Turbă 25%. turbă. nisip Turbă 25%. fibre de lemn. compost de deşeuri verzi. Landi/fenaco Turbă 30%. pământ vegetal. răzuiri şi praf de corn Turbă 30%. fibre de cânepă. trestie de China.organice complexe Compostpent ru plante şi vase şi Composturi universale (proporţia de turbă 130%) Bio-erde Substrat cu turbă Bio Terre Okohum Biosol compost universal turbă Bachmann cu Coco-Mix Floragard compostunive rsal biologic Klasmann KKS Bio Krautersubstrat Klasmann KKS Bio Topfsubstrat Compost penrtu vase Okohum Floragard. tescovină. trestii. malţ Turbă 25%. de 50%. pierr ponce. compost. argilă. fibres de coocos. corn Turbă compost. malţ. pământ vegetal. pământ turbos. humus de scoarţe Turbă compost. corn praf 30%. humus de scoarţe. surcele de in. compost. de 800 10003000 1900 30005000 20 400600 6700 20003500 6001200 30006000 200400 50006000 0-100 6160 0-100 1670 0-100 220 15002500 6430 Schweizer 8001400 6001200 80300 20005000 30006000 15004200 500800 500800 40110 30005000 25003500 42006400 Schweizer praf Leureko Compost. praf de corn. fibre. lave.

humus de scoarţe. trestii. trestie de China. argilă vulcanică. fibre de lemn. turbă 20% Turbă albă 30%.Compost universal Lignostrat Typ Bio (Archut) Swissfiber 2 Compost universal Leureko Kuras Bachmann Vollenweider Copost. compost. răzuiri şi pudră de corn Turbe 30%. fibre de cânepă. pământ vegetal 30 2300 80 6200 40007000 1) 30150 500020000 Produse de curăţare şi de dezinfectare a suprafeţelor Nume comercial Firma Clasa toxică Diverse substanţe pure Apă. praf de rca Turbă 30. vapor de apă Peroxid de hidrogen (apă oxigenată) Alcool (etanol) Esnţe vegetale naturale Acizi Acid formic Acid acetic Acid lactic Acid oxalic Acid peracetic Acid citric Baze şi săruri alcaline Potasiu caustic Materii active D a 3 3 3 4 2 2 5 2 .

(hidroxid de K) Sodă caustică (hidroxid de Na) Lapte de piatră de calcar (hidroxid de Ca) Carbonat de calciu Produse din comerţ Ewabo aldekol Des 2000 2 4 5 Agro-Hygiene 3 Peroxizi. tensioactivi acizi agenţi Hygrosan 901 Jet 5 Sojall-Desy clean Stall-Aktiv-Forte Kroni Andermatt Ritter kroni 3 Sels minerale. acizi organici Sels minerale. acizi organici Peroxizi. alumină (argilă) D p a d c P D p D p P . alumină (argilă) Peroxizi. organici.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->