Pomicultură Ecologică ACARIENI Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor.

Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare, atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi, adică devastatorii, endofite sau nu, care se hrănesc cu frunze (exemplu afide, acarieni). Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare, parazitoide. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. Mămăruţele, chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte, dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. Afidele, enrouleuses, fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic, acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare. Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte, programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi. Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată, produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 1. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. 2. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată. 3. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi, polen, nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide. 4. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă.

Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide)

Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu, tetranyque roşie a mărului, tetranyque cu două puncte)

Stadiu de prădare Nimfă, adult

Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale,acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. Prezenţi pe scoarţa şi frunze,se remarcă mai ales primăvara.

Corp în formă de lacrimă, clar sau translucid, cu pete brune pe spate (câteodată); se deplasează foarte rapid (0,3 mm).

Zetzellia (stigmeide)

mali

Corp în romb, galben viu pătăt cu portocaliu (0,5 mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Balaustium spp(Eritreide)

Mare,de culoare roşu închis până la roşu deschis,cu aspect de velură;se delasează rapid(1mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Nume Prădători ai afidelor Cecidomide

Descrierea

Pradă sau gazdă preferată Afide

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Găsim larvele în coloniile de afide. Când sunt mai multe afide, ele nu omoară mai multe decât mănâncă. Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile. Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. Larve se găsesc pe frunze. Sunt prezente de la

Larve: mici (<1,5 mm), apode, au culoare portocaliu aprins. Adulţi: muşte mărunte, imposibil de descris şi greu de observat. Larve: apode, asemănătoare cu melcii, brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele, capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm). Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire, cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). Larve: tăiate, punctate cu verde sau gri, prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). Ouă: albe, pe lungile codiţe foarte fine.

Sirfide sau muşte de flori

Afide

Larvă

Crizoperlide Hemerobide

şi

Afide; acarieni

Larvă, adult

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. Mămăruţele sunt active tot sezonul. Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere.

Mămăruţe

Adulţi: ovoide, portocalii, marcate cu puncte negre (3-4 mm). Ouăle: galbene în formă de butoi, reunite în ciorchine. Larvele: corp alungit, cu pete clare, prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm).

Afide, acarieni şi cochinile

Larvă, adult

Prădători generali Antocoride

Ploşniţe (Miride)

de

molenă

Adulţi: mici (3-4 mm), negri cu pată albă în formă de romb pe aripi. Nimfele: minuscule, rapide, brun sau portocaliu strălucitor. Nimfele: foarte mici (1-2 mm), verzi cu ochi roşii, Descrierea

Afide, acarieni

Nimfă, adult

Nume

Pradă sau

Stadiu de

Loc şi perioadă

foarte active. Adulţii: cenuşiu, ovoide (3 mm lungime).

gazdă preferată Acarieni, afide

prădare Nimfă, adult

de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe tinerele mlădiţe. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie. Pe scoarţă şi frunzele arborilor.

Ploşmiţe de casă

Carabes

Adulţi: mari, bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. Abdomen care merge sub aripi. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm), strălucitore sau mate, aplatizate puţin în lateral.

Afide, acarieni, larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale, dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului, fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. Larve de fluturi nocturni dăunătoare

Nimfă, adult

Adult

Nocturne, se găsesc în gazon, deasupra resturilor solului, pietre. În frunziş, pe ramuri şi trunchi.

Păianjeni

De talie şi culoare variabile după specie, 8 picioare.

Imatur, adult

Nume Parazitoide Tricogramele

Descrierea

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc

Viespi minuscule (<0,7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte.

Alte viespi (Braconide Icneumonide)

parazite şi

Viespi cu corp subţire (0,5-3,6 cm), negre, brune, portocalii sau galbene. Femele dotate cu un lung ovipozitor.

Larvă

Pholetesor (Branonide)

ornigis

Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi, ovoide, care seamănă cu comprimatele. Descrierea

Mineuse mărmurită mărului (MMP)

Larvă a

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Chalcis (Calcide)

Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit.

MMP şi alte larve de fluturi.

Larvă

în interiorul galeriilor de MMP. Adulţii sunt activi la înflorire. Larvele şi pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi.

Adalia bipunctata prădător împotriva afidelor Adalia bipunctata este un prădător indigen a afidelor. Larvele sunt utilizate ca şi auxiliari în lupta împotriva afidelor devastatoare a culturilor ornamentale, fructifere şi de zarzavaturi. Adalia bipunctata este foarte lacomă şi poate fi utilizată împotriva numeroaselor specii de afide în toate felurile de culturi. Ea poate fi utilizată în combinaţie cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. Adultul Adalia bipunctata depune între 20 şi 50 de ouă pe zi. Ouăle sunt alungite, ovale şi de culoare galben portocaliu. Cu toate că durata de spargere a ouălelor este dependentă de condiţiile climatice, ea este adesea cuprinsă între 4 şi 8 zile. După ieşirea din ouă, larvele caută activ afidele. Şansele de supravieţuire a acestor larve sunt legate de prezenţa unui număr suficient de afide în apropierea locului lor de naştere. Larva se transformă în trei reprize. Durata vieţii larvare depinde de condiţiile climatice şi de abundenţa hrănii. Ea atinge 20 de zile la temperaturi apropiate de 20oC. Condiţionare: Adaliile sunt livrate la stadiul larvar, ambalate câte 50 sau 100 de larve dispuse pe seminţele de popcorn permiţându-le astfel să se hrănească în timpul transportului. Sfaturi şi observaţii: - Să se introducă larvele în mijlocul locurilor unde traiesc afidele înainte ca aceste să fie prea multe; - Să se introducă larvele imediat după primirea lor. Să se conserve maximum una sau două zile la rece (810oC); - Să se plaseze mămăruţa pe frunzele atacate de afide. Larvele care rămân în cutie vor putea fi uşor dispersate cu ajutorul unei pensule (tip pensulă acoarele); - Pentru o introducere mai rapidă, larvele pot fi distribuite omogen în BIOBOX care sunt foarte uşor de agăţat pe plante şi arbuşti. - Cantitatea de larve introduse depinde de importanţa atacului şi dezvoltării culturii. Să se controleze în fiecare zi şi să se repete introducerea dacă este necesară. De exemplu: să se introducă 3-5 larve pe trandafir la începutul infestării; 10 larve la o intervenţie precoce pe bazele tulpinilor în arboricultura fructiferă.

Greierul părului (Psylla pyri) Ramuri negre din care picură lent un lichid lipicios şi în sfârşit pere negre murdărite de lichid; un coşmar pentru mulţi din cultivatorii de peri. Aceasta este cauzată de o insectă mică, greierul părului. Acest parazit devine activ foarte devreme. Înaintea şi în timpul înfloririi frunzele şi florile sunt infestate. Nu există practic stricăciuni directe, dar lichidul murdăreşte fructele, crengile şi inevitabilul fumagin colorează totul în negru. Soluţia este de a utiliza produse care respectă auxiliarii. O altă soluţie este Anthocaris nemoralis, un prădător care se hrăneşte cu aceste insecte. Biologia: Anthocoris nemoralis Acest prădător hibernează în afara plantaţiilor de gard viu şi alte vegetale. Primăvara devine din nou activ şi prima foamete este stăpânită de seminţele de polen şi de micile insecte precum greieraşul, afidele, etc. Totuşi doar după înflorire sunt atrse în număr mare de lichidul lipicios care este secretat de prima generaţie de vară a greieraşului de păr. În condiţii normale, şi insectle utile zboară pe această parcelă. Acestea încep să se

Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. Avertisment Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle de punaises prădătoare sunt prezente. Se sfătuieşte să se aleagă mai multe locuri unde să se dea drumul la aceste insecte. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot să fie încă toxice pentru Anthocoris. În cea mai mare parte a cazurilor se pun 1000 de punaises prădătoare pe ha. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care depun ouă este scăzut. dacă primele larve ale greierului părului sunt în dezvoltare. deci înainte ca imigrarea naturală să înceapă. putem interveni printrun mod chimic: Amitraz. Aceste punaises adulte sunt mai rezistente. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care ies este mai mic. este posibil să se obţină un echilibru natural între greiere şi punaises prădătoare. Aphidoletes aphidimyza . dar pot manifesta o funcţionare toxică asupra larvelor. sau pe timp uscat vărsând punaises prădătoare într-un loc curat sub arbori. Anthocoris – System Introducerea artificială Biobest a reuşit să reproducă în masă aceste punaises prădătoare utile pentru a putea oferi o soluţie cazurilor problematice. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. La fel şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. organo-fosfore şi endosulphan. Introducerile se pot produce vărsând punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. Acestea sunt mai rezistente împotriva circumstanţelor climatice precum gerul sau ploile importante decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. Larvele se hrănesc cu ouăle şi larvele greierilor. Pe parcelele problematice. Pe timp uscat punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul imediat în căutarea prăzii.hrănească şi între timp femelele îşi depun ouăle care vor fi uşor de găsit datorită decolorării roşii a frunzei în jurul oului. sau pe timp uscat. În cea mai mare parte a cazurilor se folosesc 1000 de punaises prădătoare pe ha. lupta naturală este puternic stimulată şi atunci se pot preveni deteriorările. Şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. dacă primele larve ale psylle părului sunt în curs de dezvoltare. se recomandă 1000-1500 adulţi pe ha. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensive pentru insectele adulte. Avertizare Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle punaises prădătoare sunt prezente. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această insectă. Se poate da drumul la un număr limitat de Anthocoris chiar înaintea înfloririi perilor. O primă introducere cu un număr limitat de Anthocoris poate să se facă chiar înaintea înfloririi perilor. Introducere artificială Introducând punaises prădătoare adulte devreme. Lăsările se pot produce vărsând prudent punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. O dată ce larvele au ieşit din ouă. Pe parcelele problematice. O a doua introducere mai mare se poate face la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează. 1000-1500 adulţi pe ha se recomandă. Apoi se poate da drumul la un număr mai mare la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează puternic. Introducându-le în parcelele care au fost atinse de psylle părului. punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul aproape imediat în căutarea prăzii. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensivi pentru insectele adulte. dar pot arăta o funcţionare toxică pentru larve. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot fi încă toxice pentru Anthocoris. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. O dată ce larvele au ieşit nu mai putem intervenii cu amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. esteri fosforici organici şi endosulfanul. Introducând punaises prădătoare adulte devreme. deci înainte ca imigraţia naturală să înceapă. nu mai putem interveni cu Amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. se poate intervenii printrun mod chimic: amitraz. Pe timp uscat. cu un minim de 5. este posibil să s obţină deja la un stadiu foarte devreme un echilibru natural între psylle şi punaises prădătoare. în ciuda circumstanţelor climatice extreme precum îngheţul sau ploile împortante. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această punaises utilă. Se recomandă să se aleagă mai multe locuri pe ha. vărsând punaises prădătoare pe un loc curat sub arbori.

Este vorba de o metodă care constă în a arunca într-un reptabil artropodele prezente pe vegetal. larvele nu au loc să se transforme şi mor. un ecosistem fragil predispus la fenomene explozive din dinamica populaţiilor sale animale. se disting prădătorii de protecţie care menţin depunerea ouălelor unui devastator de partea pragului de vătămare şi prădătorii de curăţenie care sosesc prea târziu pe fitofag dar prezintă interesul de a prinde releul unui eventual tratament fitosanitar. Avantaje • Aplicabil pe mai multe culturi. Pe de altă parte se ştie că o biocenoză va fi cu atât mai stabilă cu cât ea va conţine un număr mai mare de specii şi nu de indivizi. Printe prădători. În culturile care nu sunt pe sol. Rolul pe care îl joacă environmentul în arboricultură în lupta împotriva fitofagilor este esenţial. De altfel. putem folosi Harmonia axyridis în focare. Incidenţa mărăcinelui asupra entomofaunei livezii Totalitatea organismelor vii (biocenoza) dintr-un loc dat (biotop) poate fi clasată după cum urmează: • Consumatorii primari. sau pesticidul Pirimor. în arboricultura fructiferă. Se recomandă asupra focarelor să se introducă hebdomadere de 5-10 cecidomii/m2. în afară de mărăcinii monospecifici tradiţionali a anumitor conifere a căror influenţă asupra faunei este limitată. Cea mai bună introducere se face deschizând sticla de plastic şi plasând-o pe colonia de afide sau pulverizând conţinutul în găleată unde insectele pot să copuleze. • Consumatorii terţiari care se dezvoltă începând cu consumatorii secundari. ceea ce are ca şi efect înfrânarea dezvoltării anumitor auxiliari care au nevoie de diferite specii pentru a-şi împlini ciclul.1 Aphidoletes/m2. Aceste metode de introducere cresc şansa pentru ca masculii şi femelele să se întâlnească pentru împerechere. În fiecare săptămână se introduce 0. Fiabilitatea funcţionării ecosistemului creşte cu creşterea biodiversităţii diferitelor grupuri funcţionale adică fitofagi.5-2 Aphidoletes/m 2. putem introduce Aphidoletes. • Luptă împotriva fiecărei specii de afide. Clasarea faunei artropodelor în livada de peri şi în mărăciniş Metoda eşantionajului adaptată pentru observaţii este cea utilizată în mod obişnuit pentru studiul faunei devastatorilor şi auxiliarilor: treieratul. • Luptă curativă a focarelor de afide. în plus densitatea de cecidomii prădătoare va fi stabilită repede. mărăcini variaţi sau compuşi sunt plantaţi curent pentru a servi ca şi rezervor de auxiliari şi pentru a consolida protecţia livezilor. Prin definiţie este un mediu cu o uşoară diversitate vegetală. • Consumatorii secundari care se dezvoltă începând cu consumatorii primari. Problema este evidentă în regiunea cu monocultură unde numărul plantelor gazde sunt reduse. Artropodele din livadă Câmpul cultivat este un mediu deschis care interferează cu environmentul său vegetal. care se dezvoltă începând cu plantele gazdă. În plus copulaţia este prosperă. Nu poate fi considerat independent de acesta. • Detritivorele şi fongivorele.Aplicare Marele avantaj al Aphidoletes aphidimyza este că ea poate fi introdusă pe mai multe culturi pe orice apecie de afide. Pentru a lupta împotriva infestărilor mai mari. o metodă alternativă de introducere preventivă este creşterea pe plantele cu afide a gramineelor. Este motivul pentru care este imposibil să se obţină aici un echilibru biologic cu afide cum este cazul viespilor parazite. Aphidoletes este mai degrabă un mijloc temporar de a lupta împotriva focarelor de afide în dezvoltare. În culturile pe sol. De îndată ce se observă primele focare de afide sau primele afide care zboară pe panourile adezive galbene. În combinaţie cu o viespe parazită a afidelor cecidomia poate fi introdusă în mod preventiv în 0. amestecată cu vermiculită. Se împart în două mari categorii. etc. larvele pot să se transforme în pupă în sol şi pot urma mai multe generaţii. prădătorii şi parazitoidele. prădători. • Omoară mai multe afide decât este necesar. • Excelentă capacitate de căutare. Aphidoletes – System Aphidoletes aphidimyza este livrată la 1000 de pupe. Sunt auxiliari. detritivore. Devastatorii culturilor la fel ca şi câţiva auxiliari la diferite stadii din dezvoltarea lor de exemplu sirfidele adulte sunt floricole atunci când larvele sunt prădătoare. . aceasta depinyând de cultura şi specia de afide.

tulpinile şi frunzişul grădinii nu sunt disponibile insectelor într-un mediu natural precum câmpurile. Pulverizaţiile chimice vor fi poate necesare dacă una sau toate metodele menţionate mai sus eşuează. Mai multe creaturi.Teoria de evaluare ne permite să clasăm fauna artropodelor prezentă în livada de peri şi în mărăciniş după categoriile. Lucrare realizată pe mărăcinele compozit Plantele cultivate sunt adesea supuse la pertuebări provocate de tratamentele fitosanitare sau de practicile culturale.Mulţi dintre grădinari preferă să nu folosească aceste produse. Auxiliarul preferă condiţiile exterioare.şerpii. sau grupurile funcţionale următoare: • Prima ordine sau totalitate de fitofagi colectaţi.liliecii. Nivelul de aport . trec direct de la stadiul de larvă la stadiul de adult (Hemi-metabol). Atunci. Cum să atragem prădătorii utili în grădină Grădina oferă o seducţie imensă mai multor insecte de toate genurile. Marea majoritate a agricultorilor folosesc mai puţin produsele chimice astăzi decât acum 10 ani.Ei revin la metodele de represie mai organice şi la o tehnică numită „lupta integrată împotriva inmicilor culturilor”. Indicele aracno-entomologic (raportul efectivelor de acarieni prădători plus păianjenii pe totalitatea faunei auxiliarilor) caracterizează biocenoza sub unghiul acestor prădători.ele reduc cantitatea de lareve hibernante şi a ouălelor de iarnă care se găsecs pe scoarţa arborilor şi arbuştilor.Un tub de carton băgat sub pământ în jurul tulpinii va îndepărta viermii gri.cel mai bun mod de a începe lupta integrată împotriva inamicilor culturilor este de a încuraja prezenţa prădătorilor utili în grădină.Presăraţi pe sol în jurul plantelor şi particulele sale abrazive vor tăia corpul melcilor sau insectelor. adică totalitatea prădătorilor şi parazitoidelor.există mai multe produse chimice pe piaţă.Puteţi de asemenea să adăugaţi arbori sau arbuşti preferaţi pentru a ameliora locuinţa păsărilor.cum sunt capcanele. Livada beneficiază din plin de fauna de artropode prezentă în mărăciniş cu atât mai mult cu cât ea nu este perturbată de tratamentele chimice. Este un nume tehnic pentru a desemna o metodă utilizată de agricultori mai mult de un secol.Instalaţi mai multe case de păsări pentru a atrage mai multe specii.Aceasta înseamnă că agricultorii profită de prădătorii utili pentru a opri prădătorii dăunători evitând astfel înlocuirea produselor antiparazitare care pot fi nocive pentru prădătorii utili. În interiorul acestor două ordini simplificate s-a realizat un al doilea clasament: • Clasa inferiorilor adică păianjenii şi acarienii care sunt dintre artropode cele mai vechi.Este motivul pentru care insectele sunt atrase spre grădină.O plantă sănătoasă rezistă mult mai bine la insecta şi boli.Nu uitaţi să hrăniţi păsările pe timpul iernii.mămăruţele şi albinele sunt foarte benefice pentru grădină. Metodele manuale.pentru a le distruge în cele din urmă. Bineînţeles.Unele dintre aceste produse sunt mai puţin nocive pentru utilizator şi mediu decât altele. • Clasa superiorilor conţin insectele cu metamorfoză completă.aricii. Ţinta Toate speciile de afide.Rădăcinile delicate.broaştele râioase.Evitaţi să utilizaţi insecticide chimice pentru îndepărtarea insectelor dăunătoare în prezenţa unei populaţii impozante de insecte utile în grădină.cum sunt păsările. • Clasa celor medii conţin insectele cu metamorfoză incompletă. Se consideră că peste 0. • A doua ordine sau consumator secundar sau şi mai simplu auxiliari. deci cu o fază nimfală între larvă şi adult (Holo-metabol).Chiar şi pe timpul iernii.5 biocenoza este bine echilibrată.cum sunt păianjenii. Insectele utile. Mărăcinele.dispozitivele protectoare şi culesul manual al fructelor reprezintă toate mijloace bune pentru reducerea numărului de insecte dăunătoare. ADALIA BIPUNCTATA Produs 125 larve de mămăruţă în amestec cu seminţe de sarrasin.Iată cum trebuie procedat: Păsările se hrănesc cu o mare cantitate de insecte şi viermi din grădină.Plantele rezistente oferă o altă soluţie penrtu reducerea pagubei din grădină. formaţiune vegetală nesupusă la tratamente fitosanitare poate fi văzut ca un mediu neperturbat.insectele utile şi alte specii ale faunei pot juca un rol important în lupta integrată împotriva inamicilor culturilor pe peluză şi în grădină.Capcanele colante din hârtie adezivă galbenă sunt eficace pentru a prinde muştele albe.şi câteodată chiar deloc. Estze vorba despre un indice care permite deci dezvăluirea perturbării unui mediu.Pământul de diatomee este o altă metodă ecologică pentru a îndepărta insectele dăunătoare.decât în ultimă instanţă.Melcii şi larvele de fluturi pot fi îndepărtaţi cu mâna şi puşi într-o cutie metalică umplută cu apă cu săpun.

Indice de activitate Prezenţa Amblyseius în coloniile de acarieni. cu pete negre pe coastă. Indice de activitate Două săptămâni după aport. Indice de activitate Dificil de evaluat. Să se reînnoiască la 6 săptămâni. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. AMBLYSEIUS CALIFORNICUS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxiliarii. Furnicile îngreunează activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. Doar o scădere a populaţiei tripşilor după mai mult de o lună după aport este o garanţie de eficacitate. Un nou auxiliar va ieşi din această mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. APHIDIUS COLEMANI Produs 125 nimfe de afide parazitate în amestec cu rumeguş într-un flacon. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. Poate fi necesar să se dea drumul de mai multe ori la 125 de larve. Săculeţii sunt găuriţi. Mod de utilizare Agăţaţi săculeţul în plantă. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor. Amblyseius nu consumă decât larvele de tripşi. Foarte rapid n-o să mai existe acarieni vii. în apropierea afidelor. printre altele. Ţinta Două specii de tripşi sunt controlate cu acest prădător. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. Nu trebuie mărită gaura de ieşire. Indicele de activitate Larvele consumă foarte rapid afidele şi populaţia acestora scade. Nivel de aport Flaconul permite tratarea aproximativ a 10-20 m2. Puteţi agăţa uşor aceste poşete în arbori. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă. Vă puteţi folosi de o pensulă pentru a trece larvele de pe o plantă pe alta. Ţinta Câteva specii de afide dintre care afida verde a piersicului şi afida neagră a curcubitaceelor. . dar ferit de ploaie. castravete. trebuie determinat devastatorul. Ele sunt parazitate. ardei iute). Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. care sunt mici acarieni de culoare deschisă. Nu trebuie mărită gaura de ieşire. ferit de lumină ascuns în vegetaţie. Nivelul de aport Să se pună un săculeţ la o plantă sau un săculeţ pe m2 dacă plantele se ating. şi vărsaţi conţinutul flaconului în interior. Mod de folosire Se varsă conţinutul flaconului pe frunze. Amblyseius supravieţuiesc în absenţa prăzilor. Este vorba în principal de tripşii de legume (vinete. AMBLYSEIUS CUCUMERIS (în săculeţ) Produs 25 de săculeţe care conţin tărâţe şi auxuliari. Un secret: folosiţi foi de hârtie sugativă în formă de mănuşă de toaletă. Lăsaţi săculeţul două luni. Ţinta Toate speciile de tetranide. Acest parazit este în combinaţie cu Aphidoletes. Săculeţii sunt găuriţi. În alte cazuri. Pentru arbori se dispune conţinutul flaconului la bifurcarea ramurilor. afidele vor deveni globuloase şi bronzate. Să se lase flaconul câtva timp în plantă pentru ca ultimele Amblyseius să poată ieşi. Văzuţi prin lupă aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. Să se distribuie pe locurile unde sunt acarieni pe plantele contaminate.Cele 125 de larve pot consuma în total 5000-10000 de afide.

Nivelul de aport Să se pună aproximativ 3 indivizi pe colonia de larve. Este necesar să se dea drumul de 2 ori la un interval de o săptămână. Un nou auxiliar va ieşi din acestă mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. iar apoi o diminuare a populaţiilor devastatorului. Se recomandă să se combine cu unul din numeroşii paraziţi specifici. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thuringiensis var. viţei de vie şi arboricultură. Indice de activitate 10 zile după aport. Aphidoletes nu este activ decât de la 16oC temperatura de noapte. Acesta este eficace asupra larvelor de lepidoptere cum sunt larvele de fluturi. După ieşirea din ou. afidele vor deveni globuloase şi bronzate. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor. Acest parazit se combină Aphidoletes. larvele de fluturi mor. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. Este preferabil să se trateze seara şi în afara riscului de ploaie.APHIDIUS ERVI Produs 50 de nimfe de afide parazitate în amestec cu confeti într-un flacon. Ţinta Câteva specii de afide din care afida mare verde a roşiei şi afida care deformează ardeiul iute. Furnicile vor îngreuna activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Acestea dau naştere după câteva zile la larve portocalii care pradă afidele. Trebuie determinată larva. Ele sunt deci parazitate. dar ferit de ploaie. Ţinta Toate speciile de afide. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului pe sol la picioarele plantelor. Acest prădător se combină cu Aphidius adecvat. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele sunt detectate. Ţinta Aproape toate speciile de larve de fluturi. Marea capacitate de prospecţie a adultului de Aphidoletes este unul din atuurile sale. Indice de activitate Două săptămâni după aport. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. făinoase şi flocoase. prezenţa larvelor portocalii este observată în coloniile de afide. APHIDOLETES APHIDIMYZA Produs 125 de nimfe amestecate cu vermiculită. Ţinta Toate speciile de larve de fluturi defoliatoare. Kurstaki. BACTURA Produs Produsul se numeşte BACTURA. CRYPTOLAEMUS MONTROUZIERI Produs 12 mămăruţe într-un flacon. adultul reperează coloniile de afide pentru a-şi depune acolo ouăle mici portocalii. Mod de utilizare .5-10 grame pentru 10 litrii pentru 100 m 2 pulverizate. Mod de utilizare BACTURA este utilizat în doze de 7. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. Produsul este omologat asupra roşiei.

Nivel de aport O bandă permite tratarea a 25-100 m2. Ţinta Franklinothrips este trips prădător al tripşilor devastatori. în absenţşa luminii puternice. Unele vor deveni negre. Indice de activitate Foarte greu de evaluat. Trebuie reînnoit aportul după eficacitate. Indice de activitate La 2 săptămâni după aport. După 15 zile apar larvele de mămăruţe. Indice de activitate Prezenţa Franklinothrips. Ţinta Auxiliarul parazitează larvele de mineuses care se găsesc pe frunze. DIGLYPHUS ISAE Produs 50 de adulţi de Diglyphus într-un flacon. atacul devastatorului este oprit. larvă şi adult. Este normal ca învelitorile auxiliarilor să rămână prinse pe carton. Franklinothrips este mult mai mare şi larva sa este de culoare roză. Două aporturi la interval de 14 zile sunt necesare. Un săculeţ cu 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. în coloniile de larve. trebuie determinată specia tripsului dacă nu este instalat pe planta potajeră. Mod de utilizare Să se pună Diglyphus dimineaţa sau seara între frunzele atinse de mineuses. parazitate de Encarsia. Temperatura solului trebuie să depăşească 13oC.Se recomandă să se depună mămăruţele dimineaţa sau seara. Franklinothrips va dispărea în absenţa hrănii. parazitate de Eretmocerus. deci o utilizare exclusivă în interior şi în sera tropicală. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene palntelor. Indice de activitate Prezenţa adulţilor câtva timp. Mod de utilizare Să se separe cartonaşele. Cartonaşele pot fi retrase la 2 săptămâni. altele vor deveni galbene. să se suspende în plantele atinse evitând soarele direct. larvele de aleurode îşi vor schimba culoarea. Larvele de mineuses moarte pot fi observate. Nivel de aport 8 Franklinothrips permit tratarea a câtorva m2. Mod de utilizare Franklinothrips vor depuşi în mijlocul populaţiilor de tripşi. Nivel de aport Un flacon permite tratarea a aproximativ 100 m2. Diminuarea populaţiilor de tripşi. Ţinta Larvele de otiorrhynques din sol. dar după mai mult de o lună de la lăsare. Este necesar să se efectueze 2 aporturi la un interval de 7 sau 14 zile. Aceste larve par a se confunda cu larvele de fluturi. El solicită o temperatură superioară lui 20oC. Ţinta Larvele de aleurode de sere. Nivel de aport Să se trateze solul odată ce larvele de otiorrhynques sunt prezente. HETERORHABDITIS BACTERIOPHORA Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ. Mod de utilizare . FRANKLINOTHRIPS VESPIFORMIS Produs Flacon care conţine 8 tripşi. Spectrul său de eficacitate este limitat. ENCARSIA FORMOSA + ERETMOCERUS EREMICUS Produs 10 cartonaşe din care vor ieşi himenopterele parazite.

Să se folosească totul într-o oră. Păianjenul Lăsaţi-i în pace! Ei devorează o cantitate incredibilă de muşte şi larve de tot felul. Mod de utilizare NOVODOR este utilizat în doză de 50 ml sau 50 cc sau 50 cm 3 în 10 L pentru 100 m2 pulverizat. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene plantelor. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thurengiensis var. PHYTOSEIULUS PERSIMILIS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxuliarii. Să nu se dea decât pe plantele contaminate. Phytoseiulus nu supravieţuieşte decât în prezenţa prăzilor. apoi să se verse pe compost cu stropitoarea. Auxiliarii grădinii Avem tendinţa să neglijăm ajutorul adus de insectele şi animalele care sunt veritabili auxiliari ai grădinarului. Acesta este eficace asupra coleopterelor. Se preferă tratarea seara şi în afara riscului de ploaie. larvele de dorifore mor. aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii.t. Produsul acţionează prin ingestia asupra larvelor de doriforă. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. var tenebrionis Produs Produsul se numeşte NOVODOR. NOVODOR: B. Un săculeţ de 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. Indice de activitate Prezenţa Phytoseiulus în coloniile de acarieni. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele au fost detectate. şi nici asupra acarianului coniferelor. Să se las eflaconul câtva timp pe plantă pentru ca ultimii Phytoseiulus să poată ieşi. nu mai sunt acarieni vii. Văzuţi prin lupă. cu pete negre pe coaste. larvele de otiorrhynques mor în sol. Să se folosească tot într-o oră. Să se amestece bine. tenebrionis. Temperatura solului trebuie să depăşească 15oC. STEINERNEMA FELTIAE Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ. Carabe dore . Indice de activitate Foarte rapid larvele de sciaride mor la suprafaţa compostului. Phytoseiulus nu este eficace asupra acarianului roşu a arborilor fructiferi. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. Ţinta Larvele de muşte a composturilor din sol.Să se verse conţinutul unui săculeţ într-o stropitoare de 10 litri. Mod de utilizare Să se verse tot conţinutul din săculeţ într-o stropitoare de 10 L. Ţinta Toate speciile de tetranide. Ţinta Acest produs este omologat asupra cartofului şi vinetei pentru controlul doriforelor. Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. Nivel de aport Să se trateze solul după semănare sau punerea butaşilor în compost. Rapid. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a aproximativ 10-20 m2. Să se amestece bine apoi să se verse pe teren cu stropitoarea. ele distrug mulţi şobolani şi şoareci. Epeirele diademă distrug mai mult de 2 Kg de insecte pe Ha! Nevăstuica Chiar dacă ele fac pagube în coteţele de păsări. Indice de activitate După 10 zile.

căpşuni sau mazăre. Şi ele mănâncă! Muşte.. lăcuste şi multe insecte. Ele distrug multe insecte şi mai ales şoareci care sunt adevărate răni pentru grădina de zarzavat. cărăbuşi şi alte insecte. penele sunt de culoare gri brun. muştele. Crysope Sunt mici insecte alungite de culoare verde cu aripi lungi. Viespea parazită Ele se aseamănă cu redutabila lor verişoară. ei nu se vor prinde niciodată în părul dumneavoastră şi nu vă vor suge sângele. .. cucuvelele. nu ştiţi ce noroc aveţi. Năpârca Năpârcile sunt inofensive. dar distrug insectele. chiar şi vrăbiile sunt utile. Engoulevent Această pasăre seamămă cu sturzul. Şopârla De câte ori vara nu aţi văzut aceste şopârle mici gri încălzindu-se la soare pe pereţii de piatră. melcii şi larvele insectelor acvatice. Larvele lor devorează multe afide în timpul ciclului lor. Nu-i omorâţi. Musaraigne Acesta este mult mai mic decât şoarecele. Ei vor mânca noaptea numeroase insecte. dar sunt mai fine şi mai negre. În interior putem pune diferiţi auxiliari. botul este ascuţit. Larvele ajung să devoreze 250-500 de afide în timpul dezvoltării lor care durează trei săptămâni. viermi albi şi mulots. rândunicile. Punaises Acestea devorează acarienii. Le vedem adeea stând pe flori. Liliacul Prostia şi ignoranţa au făcut mult rău acestui mamifer nocturn în afara faptului că sunt veritabili saci cu păduchi. Ariciul Dacă aveţi unul în grădina dumneavoastră. larvele de fluturi şi larvele în general. ele nu supravieţuiesc. O femelă prin depunerea de ouă ajunge să paraziteze mai mult de 500 de afide sau larve de fluturi în timpul sezonului.. mierlele. lor le este încă frică de dumneavoastră.Aceste mici insecte sunt de culoare bronzului sau verde aurit pe spate şi se hrănesc cu larve şi larve de fluturi. Broasca Dacă posedaţi un teren rece şi umed veţi vedea poate brotăcei verzi din timp în timp. dar mai ales fluturi crepusculari. melcii şi multe insecte vor trebui să plece în altă parte. lăstunul. • mierlele în ciuda prelevărilor pe care le fac în grădina de zarzavaturi şi în livadă ele devorează numeroase insecte şi larvele lor şi miriapodele • un cuplu de piţigoi ajung să mănânce 30 Kg pe an • ciocănitoarele sunt preţioase pentru a căuta insectele şi larvele sub scoarţe arborilor Păsări de pradă Aţi văzut ereţi şi mici şoimi care scormonesc solul să caute şoareci şi alte mici mamifere. Broasca-râioasă Este unul din cei mai buni auxiliari ai grădinii. Păsări diverse Numeroase păsări sunt ajutoare preţioase în grădina chiar dacă din când în când mănâncă cireşe. El se hrăneşte cu insecte. tariere este mai lungă. Dacă aveţi o năpârcă în grădina dumneavoastră. Acestea sunt păsările insectivore precum piţigoii. anumite larve de fluturi şi psylles. Putem cumpăra prin corespondenţă sau din anumite grădini larve de mămăruţe. Syrphes Seamănă cu mici viespi foarte fine şi silenţioase.. ele vor merge şi vor devora afidele vecinilor. Ele vânează la apus şi mănâncă fluturi de noapte. Ele distrug melcii. Atenţie şi la îngheţurile târzii. ei nu se ating niciodată de culturi. Un piţigoi mănâncă aproape greutatea sa pe zi de insecte. Bio –box Bio –box de Biobest este o cutie de carton care poate fi uşor agăţată în cultură. Rezultatul nu este garantat pentru grădinile mici dacă mămăruţelor nu le place acolo. Acest animal este carnivor şi nu atinge niciodată fructele şi legumele. Sunt mari prădători ai şoarecilor şi şobolanilor. coada este mai scurtă decât corpul şi capul este foarte subţire. Mai sunt şi păsările care vânează noaptea precum buvniţele. Mămăruţă Ele pot mînca mai mult de 100 de afide pe zi.

funzele plantei trebuie să fie complet stropite pe ambele faţe. O doză de 1-2% de Bioshower în apa uşor mineralizată dă un excelent rezultat. dar după 24 de ore putem să-l introducem din nou. Aphidius colemani şi mulţi alţi inamici naturali. Eretmocerus. CULTURI DE LEGUME ŞI ORNAMENTALE Denumirea latină Denumirea comună Agrotis exclamationis Agrotis ipsilon Agrotis segetum Autographa gamma Cacoecimorpha pronubana Chysodeixis chalcites Capcane recomandate T–M T–M T–M T T T . Folosire Pentru a obţine un rezultat maxim. Aplicare Datorită lui Bio –box. cicadelle şi punaises. muştele albe. Lista feromonilor disponibili LIVEZI Denumirea latină Adoxophyxes orana Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Arqyrotaenia pulchellana Ceratitis capitata Cossus cossus Cydia fagiglandana Cydia funebrana Cydia molesta Cydia pomonella Cydia splendana Leucoptera scitella Orgyia antiqua Pandemis heparana Phyllonocorycter blancardella Prays citri Spilonota ocellana Synanthedon myopaeformis Zeuzera pyrina Denumirea comună T T T T–M T T ML T T T CT T T T T T T T T MLS Capcane recomandate MARI CULTURI. ele ies din cutie şi încep să caute insectele dăunătoare pe plante. Bioshower Un săpun 100% biodegradabil de Biobest În general Bioshower pentru plante este un produs biodegradabil pe bază de acizi graşi cu calitate înaltă. Bio –box are avantajul că introduce auxiliarii chiar acolo unde problemele cer o soluţie urgentă. Folosirea lui evită ca mulţi auxiliari să cadă la sol atunci când sunt introduşi. legumiere şi horticultură. Bio –box este foarte adaptat mai ales pentru introducerile de Orius. Acizii graşi fac să slăbească rezistenţa devastatorilor şi asigură un control eficace al acestora. Folosirea este deci practică supra focarelor de insecte dăunătoare. Bioshower este un produs natural eficace împotriva insectelor cele mai curente cum sunt afidele. Datorită acestor avantaje. Bio –box este un sistem eficace şi uşor de folosit pentru introducerea auxiliarilor în cultură. Encarsia. Bioshower are un efect secundar asupra auxiliarilor. Bioshower acţionează prin contact. răspândirea auxiliarilor nu se face direct pe cultură. O dată ce insecteleutile se găsesc în Bio –box. Macrolophus. tripşii.Bio –box este deci o unealtă practică pentru difuzarea auxiliarilor în cultură. Bioshower este deci un mijloc de corecţie folosit pentru controlarea devastatorilor în lupta integrată în culturile fructifere.

. Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido). REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup.Cydia nigricana Epichoristodes acerbella Heliotis armigera Lacanobia oleracea Mamestra brassicae Mythimna unipuncta Ostrinia nubilalis Phthorimaea operculella Plutella xylostella Sesamia nonagrioides Spodoptera exigua Spodoptera littoralis Trichoplusia ni MĂRFURI STOCATE Denumirea latină Ephestia kuehniella Plodia interpunctella Sitotroga cerealella OLEICULTURĂ Denumirea latină Dacus (Batrocera) oleae Prays oleae VITICULTURĂ Denumirea latină Eupoecilia ambiguella Lobesia botrana Sparganothis pilleriana T T T–M T–M T–M T-M T T T T T–M T–M T–M Denumirea comună T-M T T –M Capcane recomandate Denumirea comună Musca măslinei Tenia măslinei Capcane recomandate T – DT T Denumirea comună T T T Capcane recomandate SILVICULTURĂ Denumirea latină Gypsonoma aceriana Lymantria dispar Lymantria monacha Operophtera brumata Paranthrene tabaniformis Rhyacionia buoliana Thaumetopoea pityocampa Tortrix viridana Zeiraphera diania Denumirea comună T T T M T T ML T T Capcane recomandate Legendă: T: TRAPTEST M: MASTRAP ML: MASTRAP L MLS: MASTRAP L fără aripioare CT: CARPOTRAP DT: DACOTRAP Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele. termen ştiinţific pentru fluturi. formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite.

sunt câteva care se utilizează în lupta biologică. În plus. rhizome este adesea impresionantă şi atunci când există. fructele. mai ales în sistemele cerealiere fără creştere. Combaterea şi eliminarea lor sistematic este epuizant pentru agricultor şi distrugător pentru natură sau ambele în acelaşi timp. rădăcini. cu pierida verzei Pieris brassicae. ceea ce antrenează deprecierea. speciile vivace au un loc ales. Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor. florile. METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle. Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture. Diseminarea lor pe fermă poate fi sursa supărării pentru practicant. aparţine de Rhopalocere. plantelor şi recoltelor. seminţele. Ele constituie „ îngrăşământul verde al Bunului Dumnezeu” şi ele sunt „plantele bune ale solurilor rele”. Efectul depresiv pe care flora spontană îl exersează asupra culturilor noastre este dificil de contestat. Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile.Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. şi fluturi de noapte. Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie). Ea poate ataca tulpinile... Heliotis armigera (cucuveaua roşiei). Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului). Agricultorul trebuie să cunoască şi să respecte anumite mecanisme naturale. Buruienile sunt un subiect supărător pentru mulţi care practică cultura biologică. Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia). Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb). aflăm că buruienile joacă şi roluri foarte pozitive în raport cu agricultura. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi. păsări. sau Rhopalocere. în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens. rănile pot favoriza instalarea ciupercilor. În general nimfa este protejată într-un cocon. Capacitatea lor de a coloniza terenul prin seminţe. Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni. Printre insectele utile. ciuperci). Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă. numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte. vedem adesea cum să ne debarasăm de ele fără mijloace chimice. sau Heterocere. Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. Lupta cu insecte utile În natură. Dar dacă observăm şi analizăm atent acest efect depresiv. cât şi pe mărfile stocate. Iată câteva baze ale unei strategii bune: ... Mamestra brassicae (cucuveaua verzei). Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor). Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. care atacă ouăle sau larvele. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma).. pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale. Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp. Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor). şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. Printre cele care ne supără. Familia de Pieridae. parazite sau prădătoare. larvele sau adulţii. câteodată primul. sucul fructelor sau seva plantelor. frunzele.. respectiv pierderea. Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei). Plante vivace în agricultura biologică Metode de luptă În natură noţiunea de buruieni nu are sens. Fiecare plantă trăieşte şi joacă un rol care nu este nici bun nici rău dar participă la marele elan al vieţii. S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu.

• Să se practice semănări false juducioase. Dezvoltarea lui Amblyseius californicus nu depinde de temperatură. Din testele practice. măcinare. dacă este posibil. la momentul potrivit. • • • • • Atunci când s-au detectat primii tarsonemes dăunători. • Dat fiind faptul că Amblyseius californicus poate supravieţui mult timp fără hrană. • Să se practice dacă este posibil mijloacele culturale inversate. se poate introduce Amblyseius californicus prevenriv înaintea sosirii primilor păianjeni. chir şi în cazul unei prezenţe mai puţine. Torque şi Apollo pot fi aplicate fără risc. va exista tot timpul o populaţie de Amblyseius californicus în cultură şi trebuie deci să se repete mai rar introducerea. introduceţi totuşi Phytoseiulus persimilis şi Feltiella-System. • Să se reducă stocurile de seminţe. Amblyseius californicus Aplicare Amplyseius californicus poate fi utilizat în diferite culturi de zarzavaturi. smulgere. să se îndepărteze compactajele. introduceţi 6 indivizi/m2. În culturile unde este foarte greu să se observe primii păianjeni. • O populaţie de Amblyseius californicus poate să se dezvolte pe un regim de polen.. . Biobest execută numeroase teste pentru a cunoaşte efectele secundare a pesticidelor asupra lui Amblyseius californicus. loc suficient pentru culturile de primăvară târzii. Efecte secundare Pentru moment. reăetaţi la 2-3 săptămâni. Este activ între 8-350C şi poate atunci să fie folosit pe câmp deschis. Lannate şi majoritatea celorlalte insecticide care au o lungă persistenţă.Să se evite mai bine creşterea seminţelor prin cosit. Capcana cu feromoni este un instrument util folosit pentru detectarea fluturilor devastatori. larvele de fluturi devastatori pot cauza pagube considerabile. fructifere şi horticole. Mai ales în culturile unde temperatura şi/sau umezeala relativă variază mult. pot încetini dezvoltarea populaţiei. inversarea florelor adventices. Californicus – System Amblyseius californicus este livrat câte 2000 de indivizi la stadiile de nimfă şi adult. deoarece primul nu se dezvoltă repede la început. Acesta poate supravieţui mai mult timp fără hrană sau se poate hrăni cu polen. Amblyseius californicus poate fi utilizat preventiv şi acest auxiliar nu este canibal. Capcane cu feromoni În culturile de zarzavaturi. • Să se evite suprapăşunatul preriilor şi să se alterneze pe cât este posibil cositul şi nutreţul. • Amblyseius californicus nu luptă doar împotriva tetranidei tisserand dar şi împotriva tarsonemes. • Să se folosească raţional ustensilele culturale şi să se folosească unplivitor pentru vivace. Amplyseius californicus se va dezvolta mai bine decât Phytoseiulus persimilis. demaraţi devreme introducerea preventivă a 1-2 indivizi/m2. dar şi Phytoseiulus persimilis la 6 indivizi/m2. Avantaje În viitor Amblyseius californicus va lua un loc important în lupta biologică împotriva păianjenilor din motivele următoare: • Contrar lui Phytoseiulus persimilis. • Să se adopte o rotaţie judicioasă: alternanţa culturilor de iarnă şi de primăvară. • Să se fie foarte atent să se obţină şi să se menţină o structură bună a terenului.. în tuburi cu vermiculită. ca şă cea mai mare parte a fongicidelor. Schema de luptă • Primăvara. se recomandă să se introducă Amblyseius californicus. • Să se lucreze pământul nici prea mult nici prea puţin. reiese că Nissorun. fructifere şi ornamentale pentru a lupta împotriva diferitelor specii de păianjeni. ne arată importanţa atacului şi ajută cultivatorul să determine momentul propice pentru a le distruge. • Să se aleagă culturi şi îngrăşăminte verzi. În cazul atacurilor mai împortante. Când soseşte şi tetranida tisserand.

carpocapsei (Cydia pomonelle). Eulia Lettre grecque. Feromonii sunt specifici pentru fiecare fluture devastator. sesie mărului (Synanthedon myopaeformis) şi mineuse marbue (Phyllonorycter blancardella).Feromonii sunt semnale schimbate între indivizii unei specii şi care influenţează comportamentul lor. Se recomandă să se folosească cele două capsule imediat după ce s-a deschis ambalajul. Capua Fluturele de noapte ypsilon Fluturele de noapte al recoltelor Petite mineuse du pêcher Fluturele cojii. Podana Fluturele mugurilor Fluturele cojii. atraşi de feromonii femelelor sunt prinşi şi rămân fixaţi pe fundul lipicios. fluturele de noapte al anghinării Fluturele ciclamenei Cossus gâte-bois. observaţiile sunt simplificate datorită capcanelor cu feromoni. se profită de acest fenomen pentru a atrage insectele devastatoare. lupta trebuie realizată. Marile culturi O mare gamă de capcane cu feromoni este disponibilă pentru marile culturi. care conţine feromoni. Pentru fiecare cultură. se situează între acoperiş şi fundul lipicios. Masculii.. concentraţie. Controlând acest fund. Durata activităţii unui feromon depinde de compoziţie. De la un anumit număr de masculi prinşi. Tipul de capcană care dă cele mai bune rezultate în practică este capcana Delta. Astăzi sunt folosite pentru detectarea Capua (Adoxophyes orana). Există feromoni sexuali care atrag fluturii masculi situaţi la o distanţă mare de fluturii femele. În mijlocul acoperişului este o agăţătoare pentru a agăţa capcana. În viticultură. Capsula. Cu capcana cu feromoni. Nume Molia prazului Fluturele cojii. lupta este declanşată în funcţie de pragul pagubei. devastatorii pot fi identificaţi.. Evitaţi să agăţaţi capsulele a două specii diferite succesiv. fluture de noapte gamma Fluturele european al garoafei Musca fructelor Pyrale orezului Virme auriu. sau spălaţi-vă bine pe mâini înainte de a atinge capsulele unei alte specii. număr. . Capcanele sunt agăţate la înălţimea unui om în mijlocul parcelei. climat. Conservaţi-le la frigider sau la congelator. Cossus ronge-bois Tipuri Nume ştiinţific Acrolepia assectella Adoxophyes orana Agrotis ipsilon Agrotis segetum Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Argyrotaenia pulchellana Autographa (Plusia) gamma Busseola fusca Cacoecimorpha pronubana Ceratitis capitata Chilo suppressalis Choristoneura fumiferana Chrysodeixis chalcites Clepsis spectrana Cossus cossus . Capsule cu feromoni • • • • Capsulele cu feromoni sunt ambalate câte două. Avantaje • Simple • Ieftine • Foarte eficace • Ecologice • Puţin timp de lucru. Această capcană se compune dintr-un fund lipicios şi un acoperiş din material durabil rezistent la apă. Cultura fructiferă şi viticultura În diferitele culturi fructifere. Numărându-i ne putem face o idee de importanţa populaţiei lor şi de distribuţia lor. capcanele cu feromoni sunt de assemenea folosite pentru detectarea speciilor de devastatori (mai ales Lobesia botrana).

Spongieuse Teigne des citrus . Noctuelle défoliatrice Noctuelle de la salade Tordeuse des pois Carpocapse des pommes et des poires Mineuse cerclée Mineuse marbrée des feuilles Tordeuse de la grappe.zie Laspeyresia Dacus oleae Earias insulana Earias vitella Ephestia cautella Ephestia elutella Ephestia kuhniella Eupoecilia ambiguella Evergestis forficalis Grapholitha funebrana Grapholitha molesta Gypsonoma aceriana Hedya dimidioalba Hedya nubiferana Helicoverpa (Heliothis) armigera Helicoverpa (Heliothis) virescens Helicoverpa (Heliothis) zea Lacanobia oleracea Laspeyresia nigricana Laspeyresia (Cydia pomonella) Leucoptera scitella Lithocolletis blancardella . maculipennis) Porthetria dispar (voir Lymantria) Prays citri Carpocapse de l'aubépine Carpocapse des pommes et des poires Mouche de l'olive Chenille épineuse du cotton Pyrale des amandes Pyrale du Tabac Teigne de la farine Cochylis de roset. Varié de gris Ver rose des capsules du cotonnier Teigne de la pomme de terre Mineuse marbrée des feuilles Teigne des fruits secs Lettre grecque. Lambda Teigne des crucifères. Disparate.zie Phyllonorycter blancardella Lobesia botrana Lymantria dispar Lymantria monacha Mamestra brassicae Mamestra configurata Mamestra oleracea .zie Laconobia Musca domestica Orgyia pseudotsugata Ostrinia nubilalis Pammene argyrana Pammene rhediella Pandemis heparana Panolis flammea Paralobesia viteana Pectinophora gossypiella Phthorimaea operculella Phyllonorycter blancardella Plodia interpunctella Plusia (voir Autographa) Plutella xylostella (ou P. Tortrix des prunes Tordeuse orientale du pêcher Tordeuse verte des bourgeons Noctuelle de la tomate. Pandemis Noctuelle du pin.Cydia janthiana Cydia pomonella . Teigne du colza Bombyx disparate. Eudemis de la vigne Bombyx disparate Nonne. Gamma. Bombyx moine Noctuelle du chou. Brassicaire Noctuelle potagère Mouche domestique Pyrale du maïs Tordeuse des jeunes fruits Tordeuse de la pelure. Teigne de la grappe Pyrale des crucifères Carpocapse des prunes. Moine.

Principiul confuziei sexuale datează de la începutul anilor 1990. este repusă în cauză: la insectă apare un fenomen de rezistenţă la anumite produse chimice. În cazul invers. una sau trei intervenţii sunt necesare. În faţa apariţiei rezistenţelor la produsele fitosanitare. Două produse sunt astăzi disponibile: Isomate C a societăţii Sumi Agro France şi Ecopom de Biotop. Zborul carpocapsei cu intensitate variabilă Carpocapsa necesită unnumăr de intervenţii superior anilor precedenţi. zinebe. Făinarea a exersat o presiune în anumite livezi. Teigne des blés. TMTD. mancozebe. Typhlodromes pentru controlarea acarienilor Primele ieşiri din ouă au loc în 24 aprilie. în consecinţă oatul şi viermii din mere sunt reduşi. lupta prin confuzie sexuală apare ca şi o alternativă interesantă. Astăzi tehnicile de luptă obişnuită arată limitele lor. Rapănul şi făinarea mărului sub supraveghere Rapănul nu a exersat o puternică presiune doar în situaţia laxistă când atacurile au fost constatate. manebe. Aceşti difuzori degajă acelaşi feromon sexual (codlemon) ca şi cel emis de femela carpocapsă. cuplarea insectelor este limitată. Sésie tipuliforme Processionnaire du pin Chenille arpenteuse du chou Hyponomeute du pommier Coquette. în viticultură şi la piersici. Ciclul biologic al devastatorului este întrerupt înainte de stadiul de dăunător. cu această dată corespunde şi instalarea primelor colonii de typhlodromes autohtone. Rezultatele sunt foarte încurajatoare şi confuzia a fost omologată în 2000 pe meri. Confuzia sexuală împotriva carpocapsei Lupta chimică împotriva principalului devastator al mărului devine dificilă. Astfel. Carpocapsa (Cydia pomonella) poate distruge recolte întregi de meri. Nu se sfătuieşte utilizarea specialităţilor pe bază de piretrinoidă. Principiul: plasarea difuzorilor în livadă înaintea primelor zboruri a fluturilor. Zeuzère. Sésie tipule. comercializate de Isagro. Lupta chimică clasică care se sprijină pe modelele matematice care integrează biologia carpocapsei şi datele meteorologice. Teigne des grains Tordeuse rouge des bourgeons Noctuelle de la betterave Noctuelle Sésie du pommier Sésie du groseillier. tehnica este de mai mulţi ani testată pe meri. Zeuzère du Maronnier Zborul carpocapsei Utilizarea specialităţilor anti-parazitare omologate dar negative vis a vis de fauna auxiliară. Împotriva acestor devastatori nu se intervine în situaţia controlată de typhlodromes. Este nevoie de două intervenţii în tratarea acestor boli. este limitată. . pentru a atrage masculul. Utilizată cu succes în marile culturi (porumb).Prays oleae Quadrospidiotus perniciosus Rhagoletis cerasi Sesamia inferens Sitotroga cerealella Spilonota ocellana Spodoptera exempta Spodoptera exigua Spodoptera frugiperda Spodoptera littoralis Spodoptera litura Synanthedon (Sesia) myopaeformis Synanthedon pictipes Synanthedon tipuliformis Syndemis musculana Thaumetopoea pityocampa Trichoplusia ni Yponomeuta malinella Zeuzera pyrina Teigne de l'olivier Pou de San Jose Mouche des cerises Alucitedes céréales. Zborul este eşalonat din 7 mai până în 9 august cu o intensitate foarte variabilă. Acesta este perturbat de multiplele mesaje pe care le primeşte şi nu îşi găseşte femela.

În sfârşit. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. Observarea în livadă este indispensabilă Reuşita tehnicii se datorează serioaselor observaţii în livezi. Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului.5%.Confuzia sexuală va fi eficace pe o suprafaţă minimală de 3 ha. la o medie de 8-10 zile. Mediul zonei care se tratează trebuie luat şi el în considerare. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri.caisului şi a altor arbori fructiferi.Tinerele larve se hrănesc cu frunze . Capcanele sexuale există pentru lepidoptere.pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane. Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă. mediu sănătos. După prinderea a doi sau trei fluturi trebuie idetificate controalele fructelor.Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C.a pădurilor . fie 20 de fructe pe grup de 50 de arbori. . nuc. apropierea de stocajele de lemn sau de palux care adăpostesc focare de carpocapsă. Va fi utilizat ca un semnal de alarmă. Potenţialul de infestaţie nu este întotdeauna uşor de estimat. respectiv aplicat un insecticid chimic dacă este necesar. Cécile Vuchot Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. Capcanele pentru împiedicarea masivă. Protocolu de control trebuie să fie bine respectat: să se observe 1000 de fructe pe parcelă (mai ales pe cele din vârful arborilor). de preferinţă pe parcelele unde bate vântul şi nu prea tinere (densitate frunzişului tinerei livezi pare insuficientă pentru conservarea aerului ambiant impregnat de feromon). Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela. dar şi pentru alţi devastatori. Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate. După context. agricultorul va dispune deci difuzorii în arbori înaintea primelor zboruri a carpocapsei. în fiecare an utilizarea tehnicii trebuie să fie gândită în funcţie de nivelul riscului. În completarea observaţiilor vizuale indispensabile. iluminările nocturne care atrag fluturii.În livada comercială. Se consideră că confuzia nu este eficace decât în cazul presiunii uşoare: pagube a anului precedent inferioare lui 1%. gutui). cel puţin în primul an pentru a asana situaţia. se recomandă dispunerea unei capcane sexuale pe parcelă. Metoda este preventivă. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: . De altfel: tratamentul nu împiedică femelele fecundate din afara zonei confuze să vină să îşi depună ouăle în livadă. sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor. Apoi va controla în mod regular parcelele.5 cm. Feromonul este foarte selectiv şi nu vizează decât ţinta sa.Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor. Parcela nu este deci protejată de devastatorii secundari (fluture de noapte şi fluturele de coajă).a mărfurilor stocate . pagube la sfârşitul primei generaţii (sfârşitul lui iunie) inferioare lui 0. din mai până în august. abandonate sau care au specii cu risc (păr. compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii. Din aceste diverse motive un complement chimic este adesea recomandat. nici naşterea larvelor devastatoare.părului. Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat. confuzia poate fi înlocuită singură sau împreună cu lupta chimică.Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C.a livezilor. Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă. Nu mai există reproducere.dar intră rapid în fricte. După aproximativ o lună . precum anumite diptere. Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii.larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol. A se evita: livezile vecine puternic infestate.

trebuie bineînţeles prinsă.săpunul . Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui.pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase.2 bujie/pieds.Pentru a evita captura albinalor.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii. Capcane cu feromoni Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor.o săpăligă sau o broşă de 25 mm. Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă.După Van Leeuwen(1948).Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă. Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.carpocapsa o alege pe cea mai intensă.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite. Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş. Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30.de zahăr sau de siropul în fermentaţie.se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece.se lasă la uscat câteva zile. Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă.6C atunci când carpocapsele sunt inactive.amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.deoarece ele stimulează depunera ouălelor. Tipuri de lămpi:În livadă.în formă deltoidă sau pâlnie.Alte capcane posibile includ uleiul de lin.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0.tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare.În livada standard.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15.1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi.Se pot elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot.recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge.5 ml acid valeric.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă.carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare.dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul.mai ales violet şi albastru. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie .Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive.Aceste capcane.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime.se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă. • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete. .capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie).Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii.reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută.se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul.Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor.0. • Din două surse luminoase cu spectre diferite.

Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse. Dacă instalarea se face după zbor atunci ea trebuie însoţită de un tratament chimic.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control. Pentru ECOPOM firma preconizează sistematic un tratament chimic la instalarea difuzorilor.din iunie până înainte cu o lună de recoltă. . Trebuie evitate parcelele strâmte. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra.dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă.carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie. se foloseşte confuzia sexuală. Trebuie totuşi reunit un anumit număr de condiţii pentru ca această tehnică să da satisfacţii.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei. în timp ce difuzorii ISOMAT-C protejează împotriva celor două generaţii.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul. şi GINKO.roten sau ryania. Fiecare parcelă trebuie să fie considerată ca şi un caz particular. De la acest nivel de atac. Punerea trebuie realizată înaintea împerecherii generaţiei vizate. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme. Capsulele ECOPOM sunt prevăzute pentru a acoperi o generaţie. Punerea difuzorilor Cele două tipuri de difuzori prezintă mari diferenţe de concepţie.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor. În situaţiile unui mediu nefavorabil este mai bine să se renunţe la folosirea confuziei. Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa. folosirea confuziei în locuri inadaptate ar risca în plus să discrediteze această metodă nouă.ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat.muştarul.Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru. Trebuie evitate benzile cu o lărgime mai mică de 60 metri. Această tehnică permite o mai bună gestiune a fenomenelor de rezistenţă. adică la începutul zborului. o suprafaţă mai mare de 4 ha.dar nu populaţii mari. Confuzia sexuală Carpocapsa Dificutăţile întâlnite în lupta împotriva carpocapsei merilor face din confuzia sexuală o alternativă interesantă. Se dispune astăzi de difuzori ECOPOM. Să se regrupeze parcelele vecine pentru a avea o suprafaţă compactă cea mai mare posibilă. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară. precum şi o reducere a efectelor protecţiei faunei auxiliare şi mediului. Condiţii care trebuiesc respectate Pentru cele două tipuri de difuzori. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială. Primul an de confuzie sexuală sau pe parcelele care au fost atacuri ale recoltei situată între 1 şi 2% se recomandă să se protejeze pic ieşirii din ouă a primei generaţii cu un produs eficace. criteriile de alegere a parcelelor sunt aceleaşi: Parcelele trebuie să fie mari. ISOMATE-C.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere.sarasinul sau compuşi de tipul margaretă. Zonele neplantate trebuie să fie de asemenea protejate. Confuzia nu trebuie să fie preconizată pe parcelele care au fost atacate anul trecut: vom reţine pragul de 1% de pagube la fructe la recoltare. Într-un context de producţie biologică.

Repartizarea difuzorilor trebuie să fie omogenă. Lupta împotriva acestor devastatori se organizează puţin câte puţin. Vara următoare. La recoltă pagubele fructelor sunt de ordinul a 30% datorită unor cauze confuze.Înainte de instalare trebuie stabilit un plan. Dacă aceste precauţii au fost luate. Carpocapsa este principalul parazit al castanelor urmat de balanin (Balaninus elephas). O urmărire serioasă este indispensabilă. Carpocapsa Carpocapsa. Larva ţese un cocon (hibernaculum) şi intră atunci în diapauză pentru a se metamorfoza vara următoare. apoi să se dispună în locul fructelor o cuşcă etanş pentru fluturi. Cydia splendana. Această tehnică aduce o îmbunătăţire a imaginii arboriculturii . Să se supravegheze mai ales marginile. Urmărirea parcelelor în confuzie Difuzorii nu sunt în nici un caz insecticide. de la urtgenţa primilor fluturi. bântuie în livezile de castani. De la ieşirea din ouă a carpocapsei să se realizeze o numărare la 10 zile pe 500 de fructe minim pe hectar. de la începutul lui august până la sfârşitul lui septembrie. în timpul a aproximativ 15 zile după ultima recoltă. la fel ca şi a balanins. putem reţine un prag de 0. Inconvenientul acestei metode este că soluţia trebuie să se schimbe frecvent deoarece sunt atrase multe insecte. capcanele sau o cuşcă de urgenţă permit cunoaşterea începutului zborului fluturilor. trebuie plasate refugii adaptate în jurul parcelei. un hibernaculum în sol Carpocapsa castanului aparţine familiei de Tortricide. larve şi putregaiuri. o recoltă totală şi rapidă se sfătuieşte pentru a împiedica larvele să intre în sol şi astfel se reduce populaţia anului următor rupând ciclul devastatorilor. Înaintea recoltei sau la recoltă. aproximativ 60 pe femelă. Această numărătoare va permite definirea strategiei adoptate la a doua generaţei. Pentru a şti datele de tratament şi alegerea produselor care trebuiesc aplicate. • Stadiul de plimbător: larva accedă direct la cupă lungind peţiolul frunzei. Acest mijloc de luptă nu trebuie neglijat. cel puţin 5 într-o livadă. observaţiile pot începe: la 2 zile aplicarea unui insecticid cu o bombă aerosol permite prelevarea şi numărarea carpocapselor. • zborul fluturilor. faceţi de asemenea un control precis la 1000 de fructe minim pe hectar. Costul acestor protecţii este foarte variabil. Lupta chimică acţionează asupra stadiului de plimbător al tinerei larve la fel ca şi asupra ouălelor. Metoda constă în dispunerea în frunziş a recipientelor. o porţiune din ramură. Lupta se organizeză Lupta biologică: liliecii pot să reducă eficace populaţia de carpocapsă consumând fluturii. situate în apropierea cupelor. Capcanele cu feromoni sunt la ora actuală sunt testate. La sfârşitul creşterii sale. Difuzorii trebuie să fie plasaţi suficient de sus pentru a se adapta la comportamentul carpocapsei. o zonă tampon de 30 metri va fi protejată cu o densitate normală de difuzori. O cuşcă de urgenţă poate însoţi sistemul de prindere: ea constă în recoltarea castanelor cu viermi în timpul recoltei.5% de fructe înţepate. • Ouăle. Nu protejează în nici un caz împotriva altor devastatori. În zona tampon. sunt depuse în lungul nervurilor pe fiecare faţă a frunzelor.în jurul parcelei. apoi penduculul cupei în care ea penetrează urmărind de preferinţă vasele conducătoare de sevă până în interiorul castanei. ECOPOM Confuzie sexuală: carpocapsă! . • Larva trece prin 5 stadii larvare în fruct în timpul a 40-45 zile.5 mm diametru) şi se adânceşte în sol între 5 şi 10 cm adâncime. în funcţie de caracteristicile parcelelor care influenţează numărul difuzorilor în zona tampon şi dificultatea instalării. indivizi fecundaţi care provin din mediul parcelei sau locuri care au permis întâlnirea sexelor care depun ouă şi provoacă creşteri ale populaţiilor periculoase. La sfârşitul primei generaţii să se numere 1000 de fructe pe hectar. Spargerea ouălelor are loc la 10-15 zile după depunere. Măsură preventivă În profilaxie. ţinându-se cont de arborii de pe margine unde se vor instala cei mai mulţi difuzori. În cazul în care se depăşeşete acest prag se intervine cu un insecticid eficace. care conţin o soluţie compusă din 10% suc de măr şi 90% apă. Trebuie reţinute mai multe puncte din ciclul său biologic pentru a aprofunda mai bine strategia tratamentului care trebuie adoptat. stocarea lor pe sol sau sub un pat de nisip/turbă. o singură generaţie. O generaţie. Capcana alimentară este o metodă veche mai eficace. Se recomandă să se dispună o capcană sexuală pe parcelă. să se dubleze punerea la 4m înălţime în cazul mărăcinilor şi arborilor înalţi. Confuzia sexuală nu protejează împotriva lepidopterelor. larva perforează coaja castanei în perioada de maturitate (gaură de 1.

Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confuzie sexuală. Principiul confuziei sexuale La fluturi. metodă de luptă prin confuzie sexuală. Produsul este biodegradabil şi nu se spală. Astfel. tehnica nu este adaptată în toate situaţiile. un produs ieşit din cercetările Isagro. biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. Putem să le observăm în voie şi să le studiem comportamentul. şi dezvoltat în Franţa de către Biotop. prima generaţie fiind stăpânită printr-o protecţie chimică. împiedicând împerecherile. Datorită acestui fapt. biodegradabili şi uşor de agăţat pe crengi. Cydia pomonelle. Prin amenajări şi plantaţii adecvate. întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare. De altfel sunt rare animalele care frecventă liber grădinile noastre. în cazurile în care se va dovedi necesar. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate. împotriva celor două generaţii ale carpocapsei. etc. Cu Ecopom. Mai întâi. Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine. De aceea. bule de grăsime special concepute. Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară. ceea ce mascheză semnalele emise de femele. Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru a se folosi confuzia sexuală. puneşi seminţe de floarea soarelui.împiedicând împerecherile. Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice. În tăviţa plasată la 2 m de sol. Ecopom răspunde astfel la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară şi permite o mai bună valorificare a produselor. şi permite facilitarea valorificării producţiilor. stăpânire şi vigilenţă. ceea ce maschează semnalele emise de femele. Datorită difuziei sale eficace în timpul a 60 de zile. Ecopom prezintă avantaje reale atât la niveluu mediului înconjurător cât şi la nivelul calităţii producţiei. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici. Mai mult decât un simplu produs. cartofi fierţi nesăraţi şi seminţe vor fi depuse pe sol pe câţiva metri pătraţi. este posibilă utilizarea Ecopom. respectiv în anumite cazuri. substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul. Reducând. utilizarea pesticidelor clasice. situaţii în care confuzia sexuală poate fi pusă în practică. după ce s-a folosit confuzia sexuală şi se poate diminua tratamentele insecticide asupra fructelor înaintea recoltei. punerea este rapidă (2 ore pe ha). Hrănirea iarna Iarna este o perioadă dificilă pentru păsări.Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi perilor. În sfârşit. În arbuştii mai apropiaţi puteţi agăţa la 2 m înălţime. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele. frumuseţea lor şi prin utilitatea lor. Astfel. difuzorii Ecopom permit asociere eficacităţii durabile şi respectul mediului înconjurător. Hrăniţi dacă este posibil la oră fixă o dată sau de două ori pe zi în funcţie de meteo. Principiul său se referă la un element cheie al reproducerii: feromonii. diversificaţi hrana. masculii nu mai pot conta decât pe hazard pentru a-şi găsi o parteneră şi să se reproducă. nu vor mai exista larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice obişnuite. Cydia pomonella. nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. şi mai ales suprimând. confuzia sexuală permite să facă faţă la problema rezistenţei carpocapsei la insecticidele chimice. folosirea acestei metode originale are o incidenţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor. Biotop se poziţionează în Franţa. Trebuie evitată . Biotop propune şi folosirea tehnicii. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi. fie de două ori. Pentru a distinge mai multe specii. se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale. Ecopom poate fi utilizat. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă. Metoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe Ha în cursul ultimelor două campanii. De fapt. fie doar pentru a doua generaţie. suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe. bucăţi de slănină grasă nesărată. trebuie hrănite păsările. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă. Produsul omologat în mai 2000 se prezintă sub formă de difuzori celulozici. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor. Se poate astfel reduce nivelul de infestare a carpocapsei dar şi alţi devastatori. Apoi fiind biodegradabili şi nelavabili. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni. Mere stricate tăiate în două. întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul. ca şi un actor major în lupta prin confuzie sexuală şi mai general în domeniul feromonilor sexuali la fel ca şi cu distribuţia capcanelor pentru detecţie şi/sau prinderea în masă a devastatorilor culturilor. Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei. În condiţii de îngheţ. Să se favorizeze prazenţa păsărilor Păsările animă peisajul prin cântecele lor. putem să le atragem în apropierea noastră imediat. Biotop propune Ecopom.

Păsările cele mai comune văzute sunt: vrabia domestică. mediile umede.8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9. Puteţi pune stinghii la 2-5 m înălţime pentru răpitorii diurni şi nocturni. Deoarece larvele nu pot zbura. arborii bătrâni.95% Chrysopa carnea Domeniu de aplicare Putem introduce Chrysopa carnea în diferitele culturi de legume. ele trebuie să fie capabile să îşi atingă prada parcurgând cea mai scură distanţă. • Protecţia cu virusul granulozei . Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului).42% Florina 0. dar cel mai important pentru o specie sensibilă este de a menţine anumite biotopuri fragile precum mărăcinii. Golden 7. larve mici de fluturi.7% Earlygold 0.83% Jerseymac 1. păsările insectivore vor fi preţioşi auxiliari.protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă. În orice caz. . etc.Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui. este singurul produs omologat în Franţa. dar distrugerea anumitor medii pentru păsări este mult mai prejudiciabilă aproape iremediabilă.este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică. muşte.poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1. . Amenajaţi o mlaştină. . Chrysopa carnea nu are dificultăţi. Aceştia vor contribui la bunul echilibru al locului prin eliminarea rozătoarelor. Cu cât spaţiul este mai mare cu atât veţi avea mai multe posibilităţi.parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha . Dacă practicaţi cultura integrată în grădina dumneavoastră. Să se hrănească păsările când condiţiile climatice sunt penibile. • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: . fructifere şi ornamentle împotriva diferitelor specii de afide.5% Jonathan Jonagold 3.mâncarea sărată. 2. Câteva păsări care mor iarna nu pun în pericol supravieţuirea speciei.absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului . larvele pot parcurge 4-5 km înainte de adolescenţă. Să ştiţi că pisicile pot fi redutabili prădători.numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12.carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex. De aceea este important să se introducă larvele aproape de afide. Amenajamente şi plantaţii specifice Plantaţi mărăcini care conţin esenţe indigene care vor furniza o hrană variată iarna şi vor face ca păsările să fie fidele locului.33% Jonagored. piţigoiul carbonifer. În culturile unde temperatura sau/şi umezeala relativă pot varia puternic. fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală. piţigoiul albastru. Când tăiaţi lăsaţi ramurile grămadă într-un colţ retras căci vor fi benefice pentru păsări. Ozargold. Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri.82% Media 11. mierla neagră.este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori . În plus. În aceste cazuri o reţea de cuiburi este necesară şi utilă.67% Gala. Fiecare specie participă la echilibrul natural. scatiul. păsările vor veni cu plăcere să se adape. cintezoiul şi cioara neagră. păianjeni roşii. livezile.25% Media 2. şi crearea unei livezi înconjurată de garduri vii va fi un loc foarte râvnit de rasa înaripată. Chrysopa carnea mănâncă şi tripşi. ouă de fluturi şi fluturi făinoşi. Arbuştii spinoşi atrag mai multe specii care îşi fas cuib.

• Cu sistemul MC-500.ceutorhynques . vespere. aleurode. Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 1.bruche fasolei . O larvă mănâncă în jur de 50 de afide pe zi. Când adulţii au ieşit din ouă ei părăsesc adesea sera. putem crea o populaţie.altise cruciferelor . suntem siguri de o calitate în plus. când afidele sunt prezente tot mai mult. • Chrysopa carnea nu depinde de temperatură şi umiditate. inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre. Este dăunător mai ales merilor. Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. de himenoptere. Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie. numite comunităţi. introducerea este uşoară. Pentru a lupta împotriva acestui devastator. se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul. există un pericol mai mic de infestare a întregii culturi. trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi. altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie. şi biologia agresorilor. • Larvele sunt foarte agresive şi lucrează eficace în focare. Este vorba de coleoptere. • În focare. dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. de diptere. Schema de luptă • Primăvara. Întoarceşi multicelula şi scuturaţi de câteva ori uşor astfel încât larvele să cadă pe plantele care trebuie tratate. prunilor. cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic. În plus. COLEOPTERE Astăzi. de lepidoptere. • Deschideţi multicelula cât de departe doriţi. Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură. • Chrysopa carnea este un prădător care nu mănâncă alte insecte decât păianjeni roşi. Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. introduceţi la 5 săptămâni larve/m2 (repetaţi de 2 ori la 2 săptămâni). Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid. Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. 3. care în condiţiile naturale sunt echilibrate. Aceste celule formează împreună un fagure. în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. • Deoarece sunt insecte primitive. perilor. Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”. Din 27 ordine cunoscute. colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat.bruche mazării . Larvele sunt active de la 12 0C până la 350C şi pot deci să fie introduse în aer. larvele sunt ambalate separat în celule mici. tripşi. de neuroptere şi de tisanoptere. ceea ce. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor. Aceste specii formează sisteme complexe.crioceres sparanghelului . putem distinge tratamentul focarelor de afide. caişilor. trebuie introduse de 2 ori 40 de exemplare/m2 în timpul unei perioade de 8-0 zile. Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 2. Avantajele lui MC-500 System • Deoarece aceste insecte sunt canibale şi se hrănesc una cu alta în timpul transportului. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor. Când luptăm mai repede împotriva acestora. rezistenşa împotriva pesticideloa este destul de mare. O multicelulă (MC) conţine 500 de larve. de hemiptere. 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor. ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări). este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar. ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace.sitone mazărei .Avantajul utilizării larvelor este că ele lucrează foarte repede. Că chrysopele prădătoare. Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: . cunoaştem mai bine şi atacurile.

Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: . . Conversia livezii Faza de conversie. au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote. cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj.roşiile .paraziţii sau parazitoidele.cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse.garoafelor de inde .arborii şi arbuştii (pin. acarieni şi psile. adică vis-a-vis de un complex de specii. Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere Monocotiledonatele. Dimpotrivă. Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ. deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele. Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale. Un pesticid „Bio” Purinul de urzică. tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia). mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot.prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor. gramineele. Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate. Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide.Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. practicile culturale sunt profund modificate.fasolea . Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: . Să se pulverizeze pe zonele atinse. prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim. un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor. fixată pe 3 ani. Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor. Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână.nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus. ulm. frasin. corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia.verzele . .mentei . Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea. Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele.trandafirii . ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori). stejar. Combaterea afidelor Mămăruţa. frunzele sunt distruse de hispine.florile ornamentale . Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă. gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice.sarriette . Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri.mazărea . Se disting 2 categorii de auxiliari: . Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri. Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare. altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: .4. a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă .

Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă. aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi. acarieni piersic: Monilia. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi. termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Gestoiunea rangului şi interrangului Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor împotriva Fungicide. Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă. Analize foliare Dezierbare chimică. analize de sol Muncă mecanică. trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului. Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. Solurile foarte poussants. Analiza chimică a solului. curative după reţelele de observaţie şi avertizare *** ** * * .Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi. Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. o fertilizare excesivă. Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%. acarieni păr: afidă. acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice. afide cireş: Cylindrosoprioză cais: Monilia Pregătirea conversiei Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi. concurenţa ierbacee va fi mai importantă. Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. Analize foliare. Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. Atacurile afidelor. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. Conversia practică Post Fertilizare Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral. Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afide. mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui.

) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi. Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii. Reproducerea piţigoilor în livezi de exemplu este la fel de bună ca şi cea din mediul natural. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri. Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. . Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. ciuperci). Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară). Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an. cuibarele nu ajung. planuri de apă. vom găsi doar 4-5 specii de păsări. adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală. ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna dacă acesta este limitat în perioadele foarte reci. magneziu . Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică. Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună.. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor.. după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare. Profilul solului este o etapă importantă. Există o teritorialitate la fiecare cuplu. Acestea fiind spuse. Multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată. manuală în măr Rărirrea manuală * *** * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii. căci dacă depăşeşte cantitatea minimă există riscul de dependenţă.Regularea incărcăturii Rărirea chimică.) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor. nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici). Pentru atragerea faunei în livezise poate recurge la amplasarea de cuiburi în livezi. collemboles) şi microorganismelor(bacterii. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică. etc. Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri. Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie. dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în livadă. dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale. regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. Conversia „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa. etc. De alfel. angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. Utilizarea pasarilor ca si auxiliari Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu este o abordare utopică. Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici.

Oamnii au tendinta de a considera ca si buruieni acele plante care concureaza cu plantele de cultura. cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv ♦ se pot realiza preparate din ardei iute. Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii. CULTURI ASOCIATE Culturi associate de arbori cu usturoi ♦ La ciboullete si usturoiul daca se panteaza intre randurile de pomi au proprietatea de a indeparta insectele daunatoare din plantatii. . aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini.Dincolo de rolul strict de auxiliar. A accepta sau chiar a incerca sa sa aduci o flora diversa de o maniera discreta constituie o abordare mai realista. Degradarea lui se realizeaza dupa 7 zile de la fixarea pe sol . o mobilizare rara duce la instalarea de radacini puternice si de rizomi -alegerea de culturi de ingrasaminte veri concurentiale -reducerea stocului de seminte -practicarea semanatului fals -utilizarea tesalei de buruieni MULCI biodegradabil ♦ Mulci organic din hartie pe baza de celuloza (plus aditivi) Societatea AHLSTROM ARJO Sequana (mulci negru) Biocell (mulci bej/negru) Degradarea lor este foarte rapida (in mai putin de 3 saptamani) si nu este interesanta pentru culturile cu crestere lenta sau in zoonele cu vanturi puternice. Fiecare planta joaca un rol care nu este neaparatnumai bun sa neaparat numai rau. ♦ Capucina cu parfumul sau de piper ajuta la fel la indepartarea daunatorilor din plantatii ♦ Rozmarinul. Societatea Sequana lucreaza pentru obtinerea unui produs "Sequana long life" care sa fie mai rezistent decat produsul "Sequana normal". A incerca sa le distrugi in totalitate este obositor pentru agricultor si distrugator pentru natura sau pentru ambele in acelasi timp. ♦ bioplasticuri pe baza de amidon si co-poliester .Fiberplast pe baza de amidon si copoliester realizat de societatea Ulice-Limagrain. Dar daca s-ar efectua o analiza mai atenta a rolului negativ pe care aceste plante il realizeaza putem sa ne dam seama ca in acelasi timp buruienile joaca si un rol pozitiv in agricultura. Efectul distrugator al florei salbatice asupra culturilor este evident. cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv .Biopolyane realizat de societatea Prosyn Polyane realizat pe baza de co-polyester. lavanda. ciboulklete si usturoi pentru a indeparta insectele Buruienile In natura notiunea de buruiana nu are nici un sens. Un demers corect in agricultura ecologica pentru a putea controla buruienile ar consta in: -evitarea fructificarii buruienilor -adoptarea unei rotatii adecvate -mentinerea unei bune structuri a terenului -mobilizarea echilibrata a solului: o mobilizare deasa duce la epuizarea acestuia. Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale.

cuneus neted în hemelytre. Ouăle: Ciclul Aceste hemiptere sunt heterometabolice.Mater-bi. realizat dintr-un amestec de amidon si de poliester realizat de catre societatile Novamont. Ouăle (0. ornamentat sau colorat în mod caracteristic.4mm) incolore sau albe. o gură triarticulată dispusă sub faţa ventrală a capului. Mugurii apar şi se dezvoltă începând cu al treilea stadiu. Ordre: Heteroptera . sub frunze şi resturile vegetale care acoperă solul. Aceste heteroptere trec prin cinci stadii larvare a căror formă este asemănătoare cu cea a adultului. adulţii ies de la hibernare. au metamorfoze incomplete. Barbier. . Azcos. nervură).Deltalene. se reproduc şi ovodepunerea începe la 2-3 zile mai târziu. prezenţa ocelilor pe cap. ♦Grosimea: 15-20 de microni Ploşniţele -ANTHOCORIDES Orius sp. Adulţii: aceste hemiptere adulte se caracterizează prin: ochi mari roşii proeminenţi. verde deschis sau inchis maro sau negre. Guerin. Antocoridele îşi petrec iarna la stadiul de adult în trunchiurile copacilor crepate. îşi reiau activitatea.Famille: Anthocoridae Descriere Orius sunt punaises mici (2-3 mm) de formă lunguiaţă şi de culoare brună neagră. Din prima primăvară. au o formă de banană cu un opercul care poate fi conformat. sub scoarţă. Hyplast Compozitie Co-poliester Amidon plus copoliester Amidon plus coploiester Societatea Prosyn Polyane Ulice Limagrain Novamont (producator) cu societati colaboratoare: Deltalene Hyplast Barbier Guerin Azcos Denumirea Biopolyane Fiberplast Maer bi cu variantele: Biolene Hytimulch tip 1 şi 3 Biofilm Guerin Biotello 15 B Culori Negru Negru Maro/negru Verde/negru Verde/negru/maro Verde negru Indicele de degradare a mulciului (GRAB 2002) Degradare rapida intermediara lenta Mulci Hytimulch Tipul 3 (verde si negru) precum si tipul 1 (verde) Biolene (maro) Biofilm (negru) Hytimulch tip 1 (negru) Biopolyane (negru) Biotello (negru) 40 zile (z) 4 1 2 1 1 2 60 z 5 3 2 1 1 2 80 z 5 4 4 2 3 2 100 z 5 4 4 2 3 2 ♦ Culoare Produsele sunt fie transparente. Larvele: o femelă Orius depune aproximativ 1-3 ouă pe zi în ţesutul vegetal pe tulpini sau pe nervuri pe partea inferioară a frunzei (limb foliar..

Femelele depun în medie 115-140 ouă şi incubaţia durează aproximativ 5 zile la 24 oC. Polenul poate constitui o sursă nutritivă. Multe dintre proprietăţile solului sunt permanente. influenţele factorilor de mediu (climat. este cazul texturii (nisip. deoarece câmpul lor de viziune nu depăşeşte capătul antenelor lor. dar în general insuficientă la stadiul de adult. rosaceaelor şi numeroaselor specii ierbacee. Continuarea cercetărilor asupra auxiliari discreţi care sunt heteropterele va deschide interesante perspective în ciuda problemelor puse de regimul mixt al unora. Ele descoperă prada prin atingere. o ţin cu picioarele anterioare şi cu formaţiunile bucale transformate în stileţi. Această operaţie antrenează cheltuieli adiţionale şi poate să devină supărătoare pentru potenţialul randamentului dacă nu este executată cu grijă. Este preferabil să se aleagă o amplasare adecvată de la început decât să se încerce apoi schimbarea proprietăţilor. care se hrănesc cu ouă şi larve de lepidoptere. pe tei şi pe florile mascule ale sălciilor. Preferinţele speciei. nămol. disponibilitatea prăzilor. capacitatea lor de căutare pare a fi limitată la contactul pe care îl vor avea cu eventualele prăzi. Putem sublinia 2 aspecte: Fitofagia: numeroase observaţii arată că aceste insecte înţeapă planta pentru a-şi satisface nevoile de apă şi în anumite cazuri pentru a furniza o alimentare când complementară regimului carnasier când exclusiv pentru tinerele stadii a diverselor specii. Menţinerea unui echilibru între aer şi apă constituie una din cele mai mari provocări a gestiunii solurilor. sălcii şi favorizează înierbarea în interlinie. heteropterele se plasează între prădătorii de protecţie şi de curăţare. Totuşi în diferite cazuri colonizarea lor a culturii trebuie să fie consolidată de către diferite mijloace: . Totuşi. ploşniţe înţeapă prada şi aspiră hemolimfa. dar o aptitudine de a supravieţui cu prăzi variate şi chiar cu hrană vegetală. Le găsim şi în mărăcinii de arin. în timp ce al 5-lea stadiu nimfal durează 4-5 zile. Insidiosus) . Câteodată ele omoară mai multe prăzi decât au nevoie pentru a se hrăni. Orius fac parte din insectele rare capabile să consume Eriophiidae. Trebuie deci ales un sol care să răspundă cel mai bine posibil la condiţiile optime. Este important să se urmărească ca loams şi loams argiloase să aibă o structură adecvată. sunt de altfel generaliste mari. La această temperatură. . intervenţia umană) vor determina într-un mod complex evoluţia populaţiilor. fluturi la fel ca şi cu polenul şi nectarul mai multor specii vegetale. Prăzi atacate Orius sunt în acelaşi timp prădători şi fitofagi. pantei. La fel ca şi mămăruţele. microclimatul solului are o mare importanţă în reuşita culturii fructifere. Putem aceste caracteristici prin nivelarea terenului. Temperaturile de iarnă scăzute şi îngheţurile de primăvară pot reduce randamentele. care formează un ac. Gestiunea solurilor din livezi şi podgorii Livezile şi podgoriile sunt exploataţii de lungă durată. În general aceste ploşniţe prezintă 2-3 generaţii anuale şi adultul trăieşte 3-4 săptămâni. Atracţia florală: aceste hemiptere trăiesc în general pe florile compozitelor. Aceasta permite. Stabilizând agregatele solului. Relaţia cu planta Printre elementele mediului care acţionează asupra ecologiei şi biologiei acestor auxiliari. de rezervoare care au un efect temporar de concentraţie precum mărăcinii de arin. exteriorului şi profunzimii. Să se evite terenurile joase şi cele care închid zone supuse gerului. Proprietăţile fizice ale solului Solul este constituit din elemente solide şi poroase.creearea în apropierea culturilor care trebuiesc protejate. Utilizarea în metoda de luptă Cu o voracitate şi o fecunditate medie. printre altele.multiplicarea şi folosirea speciilor cele mai active (O. acest prădător prezintă un răspuns numeric agregativ acolo unde densitatea prăzilor este mai mare. Trebuie aleasă o amplasare puţin în pantă de preferinţă un teren plat pentru favorizarea scurgerii solului şi circulaţiei aerului. ele reapar foarte rapid şi-şi manifestă activitatea odată ce recomandările luptei integrate au fost aplicate. materia organică măreşte talia porilor şi ameliorează infiltraţia şi circulaţia apei. Creşterea sau menţinerea conţinutului în materie organică a solului face parte din practicile de gestiune care vizează ameliorarea proprietăţilor fizice ale solului. dezvoltarea nimfelor durează 15-17 zile: primele 4 stadii larvare durează 2-3 zile fiecare. acarieni. afide. tripşi. Condiţiile climatice şi pedologice sunt factori care trebuiesc luaţi în considerare cu grijă în alegerea amplasării. argilă). Eliminate în general de către tratamentele insecticide repetate. Circulaţia apei în profilul pedologic depinde de tipul solului şi de conţinutul său în naterie organică. Aceste ploşniţe sunt capabile să consume zilnic până la 100 de acarieni. pare să aibă un loc mare. Pe lângă factorii pedologici. vegetalul. un mai bun control al devastatorului atunci când el nu este uniform distribuit.

ajută la reînnoirea materiei organice. plivitul riscă să deterioreze rădăcinile. ele sunt mai puţin eficace ca şi plante de acoperire decât neghina multifloră. la fel ca şi cele provenite din părţile aeriene sau subterane. 4. În plus. Plantele de acoperire repartizează mai uniform greutatea maşinilor agricole şi. . În general. Muncile agricole regulate sunt de asemenea facilitate de prezenţa plantelor de acoperire. Alte plante precum secara. În loams argiloase.Drenarea Solurile cele mai propice culturii fructifere au o profunzime utilizabilă de cel puţin un metru. Reziduurile plantelor de acoperire. creşterea viguroasă şi ea prosperă în aproape toate tipurile de sol.Se utilizează mult neghina multiflorală ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. de oxidare şi de pierdere a materiei organice atribuite acestei ptactici. Dacă este efectuat prea în profunzime sau prea aproape de arbori. dar nu aduce atâta materie organică şi nu repartizează la fel de bine greutatea maşinăriei. o linie la două rânduri. îi ameliorează eficacitatea sistemului de drenaj. Se sfătuieşte a se fertiliza şi a se tunde plantele de acoperire pentru a stimula creşterea vegetativă şi producţia de materie organică. este câteodată necesar să se pună o linie de drenuri direct sub rândurile de arbori. Plivitul începe primăvara atunci când solul este suficient de uscat. Examenul profilului pedelogic permide determinarea scurgerii naturale a solului. Este mai rapid să se cosească plantele de acoperire decât să se plivească suprafaţa de cultură. Neghina multiflorală . Solurile plivite se încălzesc mai rapid primăvara şi degajă mai uşor căldura în timpul nopţilor geroase. soluri cu drenaj sărac. De îndată ce plivitul este terminat se sfătuieşte semănarea plantelor de acoperire. 2. mai mult decât atât buruienile cu înrădăcinare profundă (ca şi păpădia) concurează direct cu rădăcinile arborilor şi viilor. este mai de grabă o problemă în solurile denudate sau cu textură grosieră. 3. În alte tipuri de sol. Ridichea oleaginoasă . Iată câteva motive care justifică folosirea plantelor de acoperire: 1. ea rămâne la stadiul de stagnare. În cazurile în care scurgerea naturală şi dezvoltarea rădăcinilor lipsesc.De puţin timp se foloseşte ridichea oleaginoasă ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. solurile livezilor şi podgoriilor sunt frecvent supuse la eroziunea hidrică. Piersicii şi cireşii sunt sensibili la asfixierea piciorului. În plus. Sistemul său rădăcinar penetrează mai profun în sol decât cel al neghinei multiflore. Cu excepţia paiului de grâu. Plivitul şi plantele de acoperire Plivitul elimină concurenţa pe care o exersează buruienile în podgorii şi livezile de piersici pentru obţinerea apei şi a elementelor nutritive. Plantele de acoperire reduc şi eroziunea. Din contră. în consecinţă. Tabel: Doze preconizate de reziduri organice urmate de echivalenţele lor în materie uscată şi în macroelemente fertilizante. această grosime fiind necesară pentru creşterea rădăcinilor. Prezenţa narmorajelor de culoare ruginie în orizontul B este un indice de drenaj insuficient. dar ele nu convine la fel de mult ca şi neghina multifloră. Trebuie îngropată în pământ la începutul primăverii pentru a evita problemele de invadare. Dozele sunt bazate pe conţinutul în azot al materialelor. Nu o putem semăna în amestec cu neghina multifloră. Practici de gestiune a solurilor din livezi şi podgorii A. continuă până la 1 iulie pentru livezi şi 1 august pentru podgorii. fânul de lucernă şi marcul de struguri au un conţinut bogat în azot şi n-ar trebui să fie utilizate decât în doze mici. toate materialele furnizează aceeaşi cantitate de azot. Tabelul de mai jos dă exemple de amendamente organice ca şi doze preconizate. În consecinţă. Drenurile trebuie să fie instalate aproape unele de altele pentru a asigura scurgerea excedentului de apă (gravitaţională).drenarea subterană se dovedeşte benefică pentru culturile fructifere. neghina multifloră prinde rafalele de ninsoare. Anumite amendamente cum sunt gunoiul de pasăre. Amendamente organice – trebuie reînnoită prin fertilizare toată materia organică pierdută la plivit. ovăzul servesc deja ca şi plante de acoperire. plantele de acoperire favorizează prepararea puieţilor fructiferi în sezonul de iarnă. Datorită pantelor necesare circulaţiei aerului. reduce compactitatea solului. datorită problemelor de compactitate. Nu se sfătuieşte a se lăsa buruienile să invadeze suprafaţa de cultură datorită problemelor de lungă durată pe care le provoacă. tot timpul. Un orizont rău definit poate însemna o scurgere rea. În ceea ce priveşte eroziunea eoliană. Ne putem informa la o inteprindere despre drenaj pentru a cunoaşte recomandările şi costurile legate de instalarea drenurilor subterane. paiul de grâu necesită un complement de azot pentru ca să se descompună. atunci când umiditatea este insuficientă. materia organică generată de plantele de acoperire nu este suficientă pentru compensarea pierderilor de humus. Trebuie limitat numărul de pliviri la minim. Sistemul său rădăcinar este dens. contribuţia lor în materie uscată nu este suficientă pentru a reînnoi materia organică. Captând elementele nutritive şi umiditatea la sfârşitul sezonului. Această gaminee germinează rapid. Previne de asemenea şi pierderile de elemente nurtitive prin spălare legându-le la componenta organică a solului pe timpul iernii.

el aduce solului elemente nutritive precum azotul şi potasiul. putem include o leguminoasă de acest tip in amestecul de graminee pentru a fixa azotul din aer. amestecul comercial pentru cultura adăpostită compus din 80% neghină vivace Elka şi 20% fetucă roşie târâtoare Ensylva. Este o plantă a cărei implantaţie esta puţin dificilă şi care o însămânţare puţin profundă. Creşterea sa este lentă în timpul perioadelor calde şi secetoase şi. atunci când popularea este adecvată. Festuca roşie târâtoare O dată implantată. Pe măsură ce se descompune. Deşi putem să cultivăm şi struguri şi piersici. Dotată cu un sistem rădăcinar dens. Formează o excelentă cuvertură a solului dar exersează mai multă concurenţă pentru umiditate şi elemente nutritive. Deşi longevitatea trifoiului alb este scurtă. fetuca roşie târâtoare combate foarte bine buruienile. Metoda de luptă cea mai uşoară este utilizarea ierbicidelor remanente. Terbuie tunse plantele de acoperire pentru reducerea la minim a concurenţei pe care o exersează asupra culturilor fructifere pentru umiditate şi elemente nutritive. Dacă se doreşte instalarea plantelor de acoperire în anul înaintea plantării livezii.să aibă un sistem rădăcinar mai puţin profund . ajunge pentru a distruge vegetaţia din timpul întregului sezon. toamna. Neghina vivace Neghina vivace de tip gazon se implntează rapid şi.să fie adaptate la umbra parţială . Totuşi preţul seminţelor este ridicat. ea desparte populaţiile de nematode. Plante de acoperire permanente Avntajele plantelor de acoperire permanente sunt acelea ca şi ale plantelor de acoperire semănate periodic. fiind dată creşterea ei lentă şi înflorirea sa tardivă. riscurile de stricăciuni la rădăcini sunt îndepărtate şi materia organică se conservă ca şi structura solului. acolo unde se prevede plantarea rândurilor de arbori. Plante pentru acoperirea solului în amestec Putem semăna mai multe specii în asociere în scopul de a scoate profit din fiecare dintre ele. Timpul seminţelor şi implantarea plantelor de acoperire a solului Instalarea plantelor de acoperire poate să se facă înaintea plantării livezii sau atunci când arborii produc fructe. Neghina vivace nu este la fel de persistentă ca şi fetucile. această graminee cu feunze foarte fine formează o cuvertură vegetală densă. păr şi prun. În plus. ea ţine nematodele la distanţă. Se seamănă plantele de acoperire cel mai aproape posibil de suprafaţă şi în exteriorul rândurilor de arbori. Comparativ cu mormalele. un singur tratament. şi ea se plantează mai uşor decât fetuca roşie târâtoare. adică înaintea seminţelor. În podgorii. De exemplu. Trebuie subliniat că darea de ramuri noi este de dorit deoarece ţine zăpada în loc şi protejează rădăcinile împotriva asprimii iernii.temperaturile de sub culcuşul de paie sunt mai ridicate . În general. Acoperirea cu paie. Specii de gazon preferabile Iată proprietăţile plantelor de acoperire ideale: . Producătorii vare doresc semănarea plantelor de acoperire odată ce livada a fost plantată ei trebuie să fertilizeze terenul în primăvara precedentă. Fetuca crescută prosperă în cea mai mare parte a solurilor.aă reziste la maşinăria grea di livadă . Momenrul cel mai propice seminţelor este începutul lui septembrie sau primăvara. elimină buruienile primăvara. Plantele de acoperire permanente convin culturii de măr. Se elimină de asemenea nevoile de amendamente organice.B. Se semnalează că acest amestec nu necesită o tunsoare frecventă. trebuie limitate plantele de acoperire la un rând din două. în aşa fel încât să satisfacă nevoile în azot a celor două culturi. sau trei . unde concurenţa între cele două culturi riscă să fie prea puternică. este eficace pentru combaterea vegetaţiei sub ramuri.puţin contează ca drenajul să fie bun sau sărac. trebuie distrusă toată vegetaţia. trebuie înfundat într-un sol necultivat. De alfel. fetuca crescută este mai groasă. doar că ele durează tot anul. făcut primăvara.5 m lăţime. culcuşul de paie creşte conţinutul în materie organică a solului şi distruge pierderile de umiditate prin evaporaţie. trebuie să se facă dezierbarea chimică pe benzi de 1.îndepărtarea nematodelor şi insectelor . datorită adaptării ei la timpul răcoros. mai vuguroasă şi ea necesită tăieri mai frecvente.să supravieţuiască la devastatorii de iarnă şi la secetă Speciile care convin mai bine livezilor sunt gramineele sau amestecurile graminee – leguminoase. Lupta împotriva gramineelor nedorite Pentru a elimina concurenţa pentru umuditate şi elemente nutritive în solul acoperit de houppier. Dacă rezultatele analizei preconizează aporturi de piatră de calcar. trebuie dublată cu vigilenţă pentru a reduce la minim concurenţa exersată de graminee pentru umiditate şi elemente nutritive. Plantl de acoperire permanente oferă o protecţie continuă împotriva eroziunii. Pe lângă reducerea concurenţei lantelor pentru apă şi elemente nutritive. Cumpărarea anuală de seminţe şi implantarea culturii cu cuvertura nu mai sunt necesare.patru ani mai târziu. Se sfătuieşte să se facă o analiză a unui eşantion de sol şi să se răspândească îngrăşăminte din zbor. Festuca crescută Comparată cu gramineea precedentă. care are avantajul de a nu utiliza nici un produs chimic. deoarece solul nu este niciodată muncit.

3. 4. Acest feromon este o copie sintetică a feromonului sexual natural care este produs şi emis de carpocapsele femele. putem folosi Harmonia împotriva tuturor speciilor de afide pe mai multe culturi. numărul de ouă viabile depuse este restrâns. E)-8. Contrar insecticidelor tradiţionale. Se recomandă să se introducă local în apropierea coloniilor de afide. Pentru culturile acoperite. de preferinţă toamna. Printre alte binefaceri ale acestei acoperiri cu paie . care conţine 155 mg din formula de feromon. Efecte secundare Din datele literare şi experienţa practică reiese că Harmonia este un prădător foarte rezistent şi eficace.iarna şi mai scăzute vara. Controlaţi în fiecare zi şi repetaţi dacă este necesar. Fânul. 6. în ciuda faptului că larvele de Harmonia nu ştiu să zboare. preparaţia comercială. 5. paiele şi talajul fac culcuşuri de calitate. cantitatea care trebuie pusă depinde mult de importanţa atacului şi de dezvoltarea culturii. nu doar în culturile protejate dar şi în câmp deschis. subţire. În natură. 3. pupele şi adulţii sunt uşor de observat. Să nu se întindă culcuşul pe o rază mai mică de 25-30 cm de la fiecare trunchi. Culcuşul de paie trebuie să fie suficient de gros(cel puţin 15 cm) pentru a împiedica vegetaţia de sub ramuri. Harmonia poate supravieţui la temperaturi foarte scăzute ( până la -100C) şi este activă deja la 90C. 2. Se întinde culcuşul de paie atunci când solul este umid. trebuie prevăzute capcane şi protectori de trunchi pentru a împiedica pagubele eventuale a devastatorilor. Atunci când ciclul reproductiv al carpocapsei este perturbat. se numără şi multiplicarea rădăcinilor şi câteodată. Isomate-C nu omoară dăunătorul. Isomate-C. Conservaţi-le maximum 1-2 zile la o temperatură de plus minus 100C. Harmonia poate fi uşor regăsită în cultură. Fertilizarea arborilor se face pe o bandă trasată în exteriorul zonei reacoperite cu paie. ceea ce amestecă indiciile naturale utilizate de mascul pentru a găsi femela. FEROMONI 1 Harmonia – System Aplicare În principiu. ele sunt folosite în arboricultura fructiferă şi spaţiile verzi. se recomandă să se pună larvele în focarele de afide. introduceţi larvele de Harmonia pe plantele pe care vă aşteptaţi la un atac puternic a afidelor. Harmonia poate fi folosită în combinare cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. feromonul serveşte ca şi indice olfactiv pentru carpocapsa mascul şi îi permite să localizeze femela în vederea împerecherii. ele sunt foarte mobile şi sunt capabile să localizeze şi să distrugă focarele de afide rapid. constă dintr-un difuzor alcătuit dintr-un tub de politilenă de 20 cm lungime. Isomate-C acţionează eliberând feromonul sexual sintetic în atmosfera înconjurătoare.10-dodecadien-1-01. Larvele. Nu aşteptaţi ca populaţiile de afide să fie prea mari. 1-dodecanol şi 1-tetradecanol). pentru a le extermina imediat. primele stadii larvare sunt întotdeauna înfometate şi sunt mai puţin mobile. Harmonia-System Harmonia este livrată la primul şi la al doilea stadiu larvar şi este îmbuteliată câte 100-250 de bucăţi. Schema de luptă 1. . 2. intensificarea activităţii microbiene în sol. Difuzorii sunt concepuţi în aşa fel încât să poată fi agăţaţi pe ramurile arborelui. 4. Aceasta este eliberată de difuzor într-un timp de aproximativ 90 zile în funcţie de condiţiile meteorologice. larvele de Harmonia precum şi adulţii pot să mănânce pe individ până la 150 de afide pe zi. Pe câmp. Harmonia poate fi utilizată împotriva tuturor speciilor de afide pe ttoate tipurile de culturi. Se sfătuieşte să se introducă 200-300 de larve atunci când sunt colonii de afide pe plante. Avantaje 1. Folosirea pe câmp nu pune nici o problemă. În prezenţa unui culcuş de paie. se recomandă să se introducă larvele imediat după primire. ceea ce antrenează o diminuare a sricăciunilor din cultură produse de populaţia larvară ulterioară. Fiecare difuzor conţine pe toată lungimea sa un fir de aluminiu care îl menţine în loc o dată agăţat pe creangă. 2. Isomate-C (feromonul carpocapsei) De scrierea produsului Materia activă a Isomate-C este feromonul carpocapsei care constă într-un amestec de trei constituanţi activi ( (E.

Măsurile care se iau sunt următoarele: . 1. Protecţia fiinţei umane Toxicitatea Datele furnizate de cumpărător arată că feromonul de calitate tehnică nu prezintă o toxicitate crescută atunci când este luat pe cale orală sau dermică sau prin inhalare – toxicitate orală crescută pentru şobolani: DL50>5000 mg/kg de greutate corporală (p.. 6. dar nu duce la reacţia de sensibilizare în studiile asupra cobailor. Totuşi. Expunerea prin alimentare Cum difuzorii care conţin feromonul sunt tuburi de politilenă. Ei sunt agăţaţi pe crengi mai sus de punctul central al arborelui. Feromon de confuzie sexuală ISOMATE-P Pentru folosirea la piersici şi caişi Mod de folosire Este foarte important ca ISOMATE-P să fie aplicat după cum este indicat. parazit: perceur piersicului (Synantedon exitiosa) 3. Ei ar trebui să fie uniform dispersaţi pe suprafaţa care trebuie tratată. Producătorii care se decid să aplice un program de luptă împotriva carpocapsei fondat pe Isomate-C ar trebui să consulte specialiştii în luptă parazitară. deplasarea acestor femele va reduce nivelul controlului obţinut. Se recomandă o singură folosire a difuzorilor. ochii şi-au revenit la normal. Materia activă a Isomate-C este o copie sintetică a feromonului sexual natural produs şi eliberat de carpocapsa femelă. doza folosită: un minim de 250 difuzori pe hectar. 3. aplicare: se agaţă difuzorul pe o ramură în centrul arborelui. Diminuarea numărului de larve hibernante şi acoperirea trunchiului arborilor vor contribui de asemenea la consolidarea eficacităţii tratamentului feromonal. Feromonul tehnic provoacă o iritare dermică care merge de la uşor la moderat la şobolani. câte un difuzor pe arbore. Consultaţi consilierul local în producţia fructiferă pentru a determina perioada de aplicare. la frecvenţa de 1000-2000 difuzori pe hectar. Protecţia mediului înconjurător Chimia Datele furnizate despre feromonul tehnic erau gradul de solubilitate şi hidroliză în apă. nectarin. singura expunere a fructului la produs este datorată unei creşteri uşoare a atrăgătorului în aer. 5.c. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate cu pagubele provocate în interiorul livezii. principala materie activă care constituie feromonul este considerată fotodegradarea. gutui şi alţi arbori gazdă.). Date despre fototransformarea feromonului în sol. cireş.c. Rezultatele unui studiu asupra iritaţiei oculare primară la iepurii expuşi relevă o iritaţie conjunctivală mergând de la leger la uşor la moderat. precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-P previne împerecherea fluturilor. Totuşi. Migrarea femelelor fecundate în livadă poate reduce gradul de stăpânire a devastatorului cu Isomate-C. Este puţin probabil ca utilizarea lui Isomate-C după modul de folosire să facă loc formării unor reziduri din trei constituenţi de feromon în merele sau perele recoltate din livezile tratate. prun şi cais 2. perioadă de folosire: instalaţi difuzorii înaintea pariţiei fluturilor adulţi primăvara. apă şi aer nu au fost prezentate. toxicitate dermică crescută pentru şobolani: DL50>2000 mg/kg de p. la 72 de ore după tratament. Isomate-C poate combate eficace carpocapsa din livazile de meri şi peri. culturi: piersic. Antecedentele pagubelor indică rezultate sezoniere care pot fi anticipate cu ISOMATE-P. Sursele femelelor împerecheate pot fi câmpurile netratate de meri. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate. coeficientul de împărţire octanol/apă şi tensiunea vaporilor. vulgarizatori în horticultură şi reprezentanţii fabricantului preparaţiei comerciale. şobolanii expuşi la o concentrare atmosferică de 5.26 mg/L au supravieţuit perioadei de observaţie de 14 zile. Folosirea Isomate-C este recomandat pentru folosirea în livezile de meri şi peri pentru a lupta împotriva carpocapsei prin confuzie sexuală. O singură aplicare va ajunge pentru a asigura suprimarea în timpul sezonului. 4. Difuzorii trebuie să fie plasaţi în arbori înaintea urgenţei carpocapsei de primăvară. Un maxim de 625 difuzori pe hectar. peri. Imigrarea femelelor fecundate poate fi redusă prin tratarea sursei de infestare cu Isomate-C sau cu un insecticid eficace.Isomate-C este acceptat de SUA. Chile şi Argentina. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a ISOMATE-P este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru suprimarea perceur al piersicului. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată. care necesită adăugarea la preparaţia comercială oxidanţi şi un agent anti-UV pentru a menţine stabilitatea în cursul campaniei de vegetare.

Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. 2. aplicare: agăţaţi difuzorul pe o ramură laterală la o distanţă de 0. biologice şi alte mijloace de luptă chimică. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate ale pagubelor provocate în interiorul livezii. Să se ia legătura cu consilierul horticol local sau cu un consultant în producţia fructiferă calificat pentru a obţine detalii cu privire la represia rezistenţei şi/sau recomandări în lupta integrată pentru livadă. ochii şi hainele. Un maxim de 375 difuzori la hectar. Insectele rezistente pot deveni majoritare în populaţie dacă acest tip de insecticid este utilizat într-un mod frecvent în aceleaşi livezi. deplasarea acestor femel va reduce nivelul . Difuzorii eliberează feromonul în timpul unei perioade de 90 de zile. Difuzorii agăţaţi prea strâmt pot provoca plăgi. b. Parazit: fluturele oriental al piersicului (Grapholita molesta). Se agaţă un difuzor pe arbore. Precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 pentru controlul fluturelui oriental al piersicului previne împerecherea fluturilor. Este important să se ia şi să se distrugă toate fructele infestate din arbore şi de pe jos şi să se aplice benzi în jurul trunchiurilor în partea de livadă infestată. Se recomandă o a doua aplicare atunci când perioada de zbor a fluturelui este peste 90 de zile sau în caz de o puternică infestare. Trebuie implantate măsuri de prevenire pentru a întârzia dezvoltarea rezistenţei: Acolo unde este posibil. Contat cu ochii: clătiţi cu apă. 5. Perioadă de folosire: Să se instaleze difuzorii înaintea apariţiei fluturilor primăvara. 4. Doza folosită: un minim de 250 difuzori la hectar. Este posibil ca un anumit număr de insecte să aibă o rezistenţă naturală la acest feromon. Folosirea insecticidelor trebuie să fie bazată pe un program de luptă integrată incluzând depistarea. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace. Culturi: piersic.7-1 metru de vârf. Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. să se facă o rotaţie a feromonului cu alte tipuri care controlează aceleaşi insecte dintr-o livadă. Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. Antecedentele pagubelor indică rezultatele sezoniere care pot fi anticipate cu feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 peentru controlul fluturelui oriental al piersicului. Este nociv dacă este ânghiţit. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. Aduceţi recipientul. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. lacurile. c. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. nectarin. 6. d. Evitaţi să aplicaţi acest feromon mai mult de două ori pe an. Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. Pot fi instalate cu ajutorul unei remorci sau a unei prăjini concepută în acest scop. 4. Să se supravegheze dzvoltarea rezistenţei la populaţiile de insecte tratate. Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide. râurile atunci când aruncaţi acest produs. eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală. Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 Pentru controlul fluturelui oriental al piersicului Mod de folosire Este foarte important ca acest feromon de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 să fie aplicat cum este indicat. cais. Evitaţi contacul cu pielea. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate. măr şi păr. 3. Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie. luarea datelor şi care face loc metodelor culturale. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. Nu contaminaţi apa de irigare. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. 1. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a acestui feromon este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru controlul fluturelui oriental al piersicului.a.

eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală. Se recomanda evitarea tratamentelor la temperasturi mai ruidicate de 30 de grade (de preferinta se efectueaza seara).controlului obţinut. ochii şi hainele. Aduceţi recipientul. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. Insecticidul nu lasa nici un rezidiu specific putand fi utilizat pana inainte de recolta. Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie.5 si 7. Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. Produsul contine 1% bor hidrosolubil şi K2O hidrosolubil (4. Contat cu ochii: clătiţi cu apă. Se conserva la o temperatura de 5 grade Celsius. Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. In sistemul digestive virusul se inmulteste foarte repede rezultand miliarde de particule de virus. b. Nu contaminaţi apa de irigare. Caracteristi ci Conţinut Descriere . Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. Momentul cel mai propuice de efectuare al tratamentului ese in momentul in care primele oua eclozeaza. Momentul trebuie determinat exact cu ajutorul capcanelor cu feromoni. Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide. Perioada de aplicare Momemtul efectuarii tratamentului Doza Conservare si transport BIOFORCE Nr crt. Tratamenmztele cu Ecopom trebuie effectuate la intervale de 14 zile pana la eclozarea ultimelor oua. Daca in finalul sezonului mai apare un zbor al carpocapsei mai trebuie reăpetate tratamentele si in toamna (august-septembrie). Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. Evitaţi contacul cu pielea. o alga marina activa si nutritivva. .produs realizat de Biobest ce contine un extract de Ascophillum nodosum. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. In general 4 tratamente sunt suficiente Produsul insecticid se transporta la o temperatura intre 2 si 30 grade Celsius. Este nociv dacă este ânghiţit. Aceasta perioada este in general in luna iunie. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. c. 300 ml/ha in 1000 l de apa. De asemenea el poate fi amestecat si cu alte insecticide. Măsurile care se iau sunt următoarele: a.5.6 %) fiind disponibil imediat pentru plante. P-hul solutiei trebuie sa fie cuprins intre 6. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. Insecticidul este foarte specific atacand numai Cydia pomonella. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. Insecticidul se aplica in momentul in care primele oua sunt depuse. lacurile. 1 Caracteristici Tip insecticid Mod de actiune Selectivitate Descriere Granupom este un insecticid ce conţine virus granulozei in lupra inmpotriva carpocapsei la mere şi pere (Cydia pomonella) Prin consumarea fructelor carpocapsa ingereaza şi visusul gralulozei. Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă. In cateva zile carpocapsa inceteaza sa se alimenteze si moare. râurile atunci când aruncaţi acest produs. d. GRANUPOM Nr crt. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace.

Utilizare Ambalare Conservare Doza

îngrasamant lichid utilizat ca si nutriment foliar pe baza de "Ascopyllum nodosum" pentru ameliorarea calitatii polenului si a fructificarii in culturile pomicole disponibil in bidoane de 5 l se conserveaza la rece Buton verde (stadiul F) 1,5 l/ha Buton roz (stadiul G) 1,5 l/ha Începutul infloririi pana la terminarea infloririi (stadiul H-I):1,5 l/ha La sfarsitul infloririi (stadiul J): 1,5 l/ha

AUXILIARI 1. Anthocoris nemoralis (împotriva lui Psylla pyri) Nr crt. 1 Caracteristici Biologie Descriere Anthocoris nemoralis hibernează iarna in perdelele forestiere din preajma plantatiilor. Primavara incepe sa atace la aparitia primelor granule de polen consumand afide psyle etc…. Dupa inflorire incepe sa atace psylla mai puternic fiind atrasa de mielatul produs de catre acestea. Larvele de Anthocoris se granesc in egala masura si cu ouale de psyilla Anthocoris este livrat in butelii de plastic ce contin 200 de insecte adulte. In general sunt suficiente 1000 de insecte /ha (5 butelii de 200 de insecte). In parcele puternic afectate trebuie introduse circa 1500 de insecte. Prima lansare trebuie realizata cu un numar redus de insecte cu putin inainte de inflorirea perilor moment in care primele larve de psyilla incep sa se dezvolte. O lansare mai mare trebuie realizata la inceputul lunii mai. Lansarile se pot efectua prin introduserea insectelor intr-o capcana de tip DELTA sa plasandu-e direct pe pomi.

Introducere artificiala

2. Aphidius sistem (Aphidius colemani) Nr crt 1 Daunatori combatuti Myzus persicae Aphis gossypii Momentul introducerii parazitului Ambalare produs Avantaje Caracteristici Diferite specii de himenoptere paraziteaza larvele sau pupele de Aphidius. Himeoperul introduce un ou in larva sau pupa de afide dupa care noul parazit in cateva zile paraseste mumia. Din momentul in care se observa afide pe panourile galbene incleiate (ex. Bug Scan) sev introduc in cultura 1parazit /m2 Mumiile sint distribuite in in bioboxe care se suspenda in cultura. Trebuie introduse 25 de boxe /ha Aphidius colemani este livrat sub forma de mumiii de afide parazitate. Mumiile sunt livrate intr-o sticla de plastic cu rumegus sau vermiculit ca si support. Mumiile trebuie introduse imediat dupa livrare. Poate fi aplicat in diferite culturi Poate fi introdus preventiv Un mare numar de oua pe femela Populatia se mentine si in cazul unei infestari mai reduse

4.

Capcana "McPhail" Combatere Semnalizarea diferitelor specii de diptere :Ceratitis capitata (Musca fructelor)

Ambalare Avertisment

Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator, datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana.

4. Capcana "Pâlnie" Combatere Ambalare Avertisment Captura in masa sau pentrui semnalizarea prezentei lui Zeuzera pyrina Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator, datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana.

5. XenTari WG Preparat Concentratie Solubilitate Ambalare 6. Scutello 2x VP Preparat Bacillus thuringiensis var Kurstaki Concentratie 32 000 germeni/mg Solubilitate Pudra muiabila Ambalare 7. Aphidoletes.System (Aphidoletes aphidimyza) Combatere Livrare Introducere Aphis gossipii, Myzus persicae, Macrosipium rosae Aphidoletes combate peste 70 de specii de afide Se livreaza in butelii de plastic ce contin 1000 de pupe pe un amestec de vermiculit Introducerea se poate realiza fie direct asupra colonii lor de afide fi prin amestecul acestor mumii cu apa urmata de stropirea pomilor cu aceasta solutie. Poate fi introdus in acelasi timp cu Aphidius colemani, Aphidius ervi sau Aphelinus abdominalis la un numar de 1-2 Aphidoletes /m2. Pe focare de infectie trebuie introduse 8-10 Aphidoletes/m2. Poate fi aplicat pe mai multe culturi Are o buna capacitate de cautare a afidelor Este foarte eficient impotriva focarelor de infectie Bacillus thuringiensis var. Aizawai 15000 germeni/mg Granule solubile in apa Saculeti de 500 g

Avantaje

8. BIO - BOX Obiectiv Specii Metoda de alpicare 9. BIOSHOWER Continut Mod de actiune Combatere Sapun biodegradabil pe baza de acizi grasi contact Afide, tripsi in culturi pomicole legumicole si floricole Introducerea auxiliarilor in cultura prin suspendarea intr-o cutie de carton Aphidius colemani Datorita acestor instrumente se evita intoducerea auxiliarilor direct in cultura evitandu-se caderea acestora pe sol

Doza Utilizare 10. BIOSWEET Combatere Continut Doza

1-2 % in apa slab mineralizata (ex. Apa de ploaie) Se face tratamentul pe ambele fete ale frunzelor

Produs atractiv pentru ameliorarea luptei impotriva tripsilor Solutie zaharata ce contine 66% glucoza 0,5 l/ 100 litri solutie de tratament

11. CHRYSOPHA MC 500 System Utilizare Se utilizeaza in pomicultura, legumicultura si plante ornamentale impotriva diferitelor specii de afide. Ea consuma de asemenea tripsi, paianjeni rosii, muste minatoare, oua de fluturi etc…

Lupta biologică în pomicultură În arboricultura fructiferă, termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural, importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive, pentru combaterea unui devastator bine identificat. Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile, viruşii, numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică. Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii, kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică. Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică. Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată. Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase;exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu, în cea mai mare parte a cazurilor, rezultate semnificative. În arboricutura fructiferă, un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire, fie de tip aclimatizare, fie de tip inundabil. Printre cele mai marcante sunt: - creşterile, apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis, pentru limitarea extinderii larvei australiene; - importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor, pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti, două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae; producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi; - exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi, inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus; - operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei, parazit al larvei dudului, Pseudaulacaspis pentagona, au avut de asemenea loc. Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera - Coccinelidae - Staphylinidae Heteroptera - Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera Principalele genuri

Coccinalla, Adalia, Propylea, Harmonia, Scymnus, Chilocorus, Stethorus Oligota, Tachyporus, Staphylinus Orius, Anthocoris Deraeocoris, Phytocoris, Malacocoris, Heterotoma Atractotomus, Himacerus, Nabis

Pilophorus,

Campyloma,

- Chrysopidae - Hemerobidae - Cogniopterygidae Diptera - Syrphidae - Chamaemyiidae - Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida - Phytoseiidae Actinedida - Anystidae - Stigmaeidae - Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera - Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea - Ichneumonidea - Brachonidae - Aphidiidae Chalcidoidea - Trichogrammatidae - Encyrtidae - Aphelinidae - Pteromalidae - Eulophidae Microorganisme patogene

Chrysopa Hemerobius, Micromus Conwentzia Syrphus, Episyrphus, Epistrophe, Scaeva Leucopsis Aphidoletes

Typhlodromus, Amblyseius, Phytoseiulus, Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium, Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare

Pales, Agria, Phryxe Principalele genuri

Itoplectis, Ephialtes Macrocentrus, Apanteles Aphidius, Trioxys, Praon Trichogramma Encryrtus, Ageniaspis Aphelinus, Encarsia, Aphitis Eupteromalus, Asaphes Eolophus, Tetrastichus Ciuperci, bacterii, viruşi

Astăzi, principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis, pentru a limita populaţiile de afide. S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium. Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită, Ampelomyces quisquali, care ar putea fi utilizată. Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului. Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie. Astăzi, lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică. Lupta microbiologică Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii; este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis. În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate, se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor, fluturelui de coajă. Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor. De fapt,aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator. Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice. De exemplu, virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari, dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele. Lupta biotehnică Astăzi, doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt. Lupta biologică în arboricultura biologică

UV. Are ca şi principiu introducerea într-o populaţie naturală indivizi masculi modificaţi dar cu comportamentul sexual intact. auxiliarul devenind un agent eficace şi permanent în represiunea devastatorului. etc. de nimfe. etc. Cuvintele luptei biologice Definiţia oficială spune că lupta biologică este „utilizarea organismelor vii pentru a preveni sau reduce pagubele cauzate de devastatori”. Lupta biologică Este un mod elegant de a reduce efectivele unui organism animal sau plantă. Aceşti masculi manipulaţi vor fi în competiţie cu masculii sălbatici. 9 femele din 10 nu vor mai avea descendenţă. căldura. cu dezvoltările lor moderne prin utilizarea capcanelor luminoase dotate cu grilaje de electrocutare. Dacă organismul antagonist poate să se dezvolte şi să se menţină pe seama acestei insecte. În cazul acimatizării reuşite şi de eficacitate suficientă. cel mai adesea un parazit. un virus. uscarea superficială a solului.În arboricultura biologică. ultrasunetele. Folosirea varietăţilor genetic modificate pentru a rezista la o insectă se adaugă teoretic la această categorie. Este vorba de axploatarea proprietăţilor naturale care rezistă la insectele fitofage care posedă anumite linii de plante. fie ca şi materie activă fitofarmaceutică. Pentru a lupta împotriva fluturelui de porumb se trimit valuri succesive de milioane de microhimenoptere. Metodele culturale: Se referă pe de o parte la folosirea varietăţilor rezistente. Dacă sunt de 9 ori mai numeroşi decât cei naturali. ciupercilor. care îl omoară hrănindu-se cu el sau cel puţin limitează dezvoltarea sa. capcanele. vorbim despre lupta biologică prin aclimatizare..agentul de luptăeste un organism diferit. Insectele sunt foarte prezenta în lupta biologică (LB). devastator al unei plante cultivate. Dacă organismul antagonist trebuie să fie inoculat de fiecare dată când efectivul devastatorului creşte periculos. foarfecele. Diversificarea metodelor de luptă este esenţială. Alte metode nechimice Metodele mecanice: bătătorul de muşte. etc. lupta biologică se efectuează singură. viruşilor.. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”. înlăturarea arborilor stricaţi şi lemnelor culcate propice devastatorilor. prin septicemie. plante întregi care opun devastatorilor bariere a priori sau a posteriori sau care tolerează sau compensează foarte repede prădările. peştilor şi mai ales la alte insecte. De exemplu mămăruţa Rodolia cardinalis a fost luată din Australia şi instalată în California unde citricele se deteriorau sub acţiunea mămăruţei Icerya purchasi. Astăzi se lucrează pentru a se pune la punct utilizarea toxinelor din ciuperci şi bacterii entomopatogene. Agentul patogen auxiliar poate fi o ciupercă. fie ca şi substanţe pe care le fabricăm din planta genetic modificată. buruiană. dacă este bine aplicată. Lupta biologică este bazată pe exploatarea de către om şi în profitul său a unei relaţii naturale între două fiinţe vii: . Agentul patogen se multiplică în gazdă şi cauzează moartea sa prin distrugerea ţesuturilor. eliminarea adăposturilor şi restuurilor din cultură. Prădătorii se disting de parazitoide. Dacă organismul antagonist al devastatorului este un animal este vorba de luptă biologică în sens restrâns. micro-undele. tricograme pentru a-şi depune ouăle în ouăle fluturelui. câteodată prin emisia unei substanţe toxice. larva acestora omorând astfel devastatorul. Metodele psihice: Momelile.ţinta (luptei) este un organism nedorit. Lupta prin confuzie sexuală Principiul . infrasunetele. Dacă organismul antagonist este un microorganism se vorbeşte de luptă microbiologică. prădători sau paraziţi. radiaţiile ionizante. La frontierele luptei biologice: lupta autocidă sau lupta prin masculi sterili. sunete de alarmă înregistrate.. cu atractivi alimentari.. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice. lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză. Împotriva devastatorilor culturilor şi vectorilor de boli s-a recurs la serviciile bacteriilor. şi dacă femelele nu acceptă decât o împerechere. feromoni de apropiere a sexelor sau de agregare.etc. fără a necesita o nouă intervenţie. nematodelor. speriatorile.. lipiciul. Biologiile lor sunt variate şi relaţiile gazdă-parazit sunt foarte complexe. prădător sau un agent patogen. parazit. ne aflăm în cazul luptei biologice inundative. peria. Metodele fizice: frigul. de larve. Există paraziţi de ouă. Cadavrele gazdei eliberează patogeni în mediu. dar şi barierele şi ambalajul. o protozoare. o bacterie. devorândul de către unul din inamicii săi naturali. băţul. . şi nu afectează mediul înconjurător. Ea constă pe de altă parte în a creea modificări defavorabile în mediu pentru animalele dăunătoare: prin rărire. Este o metodă eficace. Suntem în cazul luptei biologice clasice.

aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei.Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie.lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate.Apărută la începutul anilor 90.difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor. tulpini sau rădăcini.Femelele îşi depun ouăle sterile. Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis. Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor. Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate.O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb. Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării.Z9dodecenylacetate pentru Cochylis.. Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare. .masculii ajung să îşi găseacsă femelele.. Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare.masculii şi femelele nu se vor mai întâlni.pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella. heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior. lichid dulce şi vâscos.Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri. De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des.ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori.aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii. Frunzele atacate sunt punctate cu mici pete galbene.lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali.Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate). doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv.extinderea culturii. El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-legare) Lupta eficace împotriva afidelor Semne de infestare şi pagube Afidele cauzează pagube la plante sugând seva dn frunze. . înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden. Aceste gogoşi. .prezenţa eventuală a gazdelor secundare. .. de obicei pe partea inferioară. şi făcând acest lucru pot să le transmită boli. mierea atrage un număr mare de alţi .chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g).dar se observă o puternică extindere a utilizării ei. Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare. Fiind dulce. La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului. Numeroase specii de afide produc mari cantităţi de miere.Astfel. Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: .Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune. Aceasta se acumulează pe tot ceea ce se găseşte pe plante sau arborii infestaţi. Utilizarea acestor feromoni Astăzi. care devin adesea brune. . ele pot să se usuce sau să se ofilească. Totuşi. În schimb. conţin numeroase afide la toate stadiile de dezvoltare. . Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă. Astăzi. Rapănul mărului (Venturia inaequalis) În agricultura biologică. Anumite specii de afide provoacă formarea gogoşilor – malformaţii sferice sau fusiforme cauzate de umflarea ţesuturilor plantei.Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil.în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha. ramuri.Dacă populaţia vizată este prea importantă. Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)). o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie.Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere.

viespile parazitoide pot fi atrase în grădini cu ajutorul unor capcane dulci. Tratamentul nu ar trebui repetat mai mult de trei ori. Doar această măsură vă va ajuta să preveniţi infestarea în grădină.. Unele sunt mirositoare. remanenţa nu este suficientă. Deoarece afidele sunt atrase de galben.35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii. După ce vor ieşi. Să ştiţi să vă recunoaşteţi prietenii . Reprimaţi orice infestaţie nouă. Preveniţi astfel apariţia bolilor şi formarea noilor colonii. Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide. Este esenţial să supravegheaţi atent evoluţia infestaţiilor în timpul sezonului de creştere. Procuraţi ouă deshidratate de prădători naturali de la specialişti.. Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante. De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea. muştele şi viespile. Inspectaţi regulat plantele interioare şi din grădină în timpul sezonului de creştere. care sunt de asemenea susceptibile să fie atrase de aceste capcane. altele produc un ulei care îndepărtează afidele. Pentru a prevenii problemele cauzate de furnici.o soluţie dulce poate fi aplicată cu ajutorul unei pensule pe aracii din lemn sau pe plantele în ghivece care vor fi apoi puse lângă plantele sau arborii infestaţi. afidele vor pieri prin înec.. Prevenire Reparaţi plasele împotriva ţânţarilor şi benzile de etanşeitate în jurul uşilor şi ferestrelor pentru a împiedica adulţii zburători să intre în casă şi să îşi aleagă domiciliul în plantele dumneavoastră interioare. Folosiţi o preparaţie comercială de săpun insecticid sau fabricaţi propria dumneavoastră soluţie amestecând 10-25 ml de săpun fără detergent în 4 litri de apă. Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile. asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0. Anumiţi prădători naturali precum mămăruţele. Săpunurile pot arde frunzele. Hârtie de aluminiu . presăraţi-le în jurul plantelor infestate. repetaţi tratamentul în fiacare săptămână. vărsaţi căteva picături de colorant alimentar galben în vasele cu apă pe care le-aţi pus în apropierea plantelor pe care vreţi să le protejaţi. Aplicarea formelor săpunoase poate să dea şi ea rezuştate bune. Atrase de galben . Instalarea benzilor de hârtie de aluminiu care rezistă între plante vă va ajuta să îndepărtaţi afidele. Folosiţi îngrăşăminte cu eliberare lentă şi cu conţinut moderat în azot pentru a împiedica proliferarea afidelor. Această metodă este eficace în jurul grădinilor de zarzavaturi şi a gladiolelor. larvele vor ataca afidele. Metode de luptă Primăvara. Pulverizaţi un jet puternic de apă pe faţa inferioară a frunzelor pentru a reduce populaţiile de afide. este suficient să se fixeze o bandă cu feţe duble la baza aracilor sau a ghivecelor. Acestea din urmă riscă totuşi să atace alte plante care cresc în vecinătate. Tăiaţi plantele şi eliminaţi toate frunzele şi mlădiţele infestate... distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori. dacă plntaţi lămâiţă sau pelin la periferia grădinii veţi avea în general rezultate bune. De exemplu. Câteodată. În grădinile exterioare se poate pune o bandă adezivă cu feţe duble de culoare galbenă pe marginea vaselor şi la periferia grădinilor pentru a prinde afidele.devastatori cum sunt furnicile. Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în . mierea se acoperă cu un mucegai negru care îi conferă celui care o atinge un aspect murdar şi gri.. Inspectaţi capcanele în fiecare zi şi retrageţi prădătorii care se găsesc acolo pentru a-i instala pe plantele sau arborii infestaţi. pulverizaţi un ulei pentru tratamentul de iarnă pe arborii fructiferi pentru a distruge ouăle afidelor în hibernare. Inspectaţi minuţios toate plantele noi de interior înainte de a le duce acasă şi trataţi toate plantele infestate. Anumite plante pot să îndepărteze afidele. Insecte utile Larvele anumitor prădători naturali pot fi utilizate ca şi agenţi de luptă biologică împotriva afidelor. La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important. Eseul conduce în cadrul programului comparat. Se recomandă deci să nu se trateze decât o suprafaţă mică şi să se aştepte două zile pentru a observa reacţiile plantei. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire.

Nu va exista un miracol. Salvia. în ceea ce priveşte carpocapsa. Anumite ierburi mărunte sau plante aromatice au şi ele putere repulsivă pentru a juca acest rol. ulei de petrol. rozmarin şi cimbru vor avea şi ele efecte repulsive comparabile. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani. Căţeii de usturoi plantaţi aproape de plantele protejate vor îndepărta insectele. dar este utilizată în terapeutică şi este purtătoare de noroc pentru latino-americani. Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu. Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui. ele vor proteja şi usturoiul va putea fi consumat toamna. Pentru a îndepărta insectele dăunătoare. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu). Capucine. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an). Iată câteva exemple: Arpagicul obişnuit sau de usturoi aproape de arborii fructiferi. plantată în locurile care sunt protejate de animalele domestice şi de animalele mici sălbatice. va ajuta de asemenea la vânarea insectelor din grădină sau din arborii fructiferi. Aceasta se numeşte luptă integrată. Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare). cuprul împotriva rapănului. lamă). cu parfumul său de piper. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă. La nevoie. Culturi asociate Există anumite produse insecticide care sunt naturale şi foarte puţin toxice pentru noi: Bt. Aseastă plantă nu este comestibilă. Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6. Rue. Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2. 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene. Aceasta va atrage şi afidele care vor lăsa atunci celelalte plante în pace. putem folosi anumite plante precum plantele însoţitoare. în grădina de zarzavat sau aproape de trandafiri va ajuta la vânarea insectelor dăunătoare. Are flori de culoare galbenă. aporturile sunt îmbogăţite în calciu.o soluţie bacteriană care distruge larvele de lepidoptere.şi rotenonul făcut pe bază de plante care de fapt este un produs natural. La intrarea în casă. virusul granulozei împotriva fluturelui. numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7. răsadurile de usturoi plantate aproape de trandafiri nu vor afecta estetica. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. Impactul ecologic al protecţiei livezilor de meri: compararea metodelor chimice şi biologice . dar adesea pagubele produse de insecte vor fi diminuate. Piretrul îndepărtează muştele şi insectele dăunătoare ale plantelor vecine. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii. Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante.4 tratamente pe an.comparaţie cu un martor şi un extract de neem. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor. le va îndepărta prin mirosul său acru. levănţica. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă. Muşcata este recunoscută pentru îndepărtarea insectelor care înţeapă. Astfel.8 tratamente pe an. Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză. Tendinţa este acuma de a respecta mediul şi de a miza asupra sănătăţii noastre înlocuind cu produse securitare şi metode de cultură care reduc impactul bolilor şi insectelor. busuiocul şi muşcata vor îndepărta insectele.

• O fructificare natural moderată. În sfârşit în cadrul experimentării. La protecţia chimică. insectele şi păsările. Viermele din măr este larva unui fluture. doar metodele de luptă biologică sau biotehnice sunt autorizate. Reproducerea fluturelui este astfel blocată. trebuie să fie mai întâi etalonaţi prin observaţii în situaţie reală. . Paralel. În livezile cu protecţie convenţională. procentul de abandonare a cuiburilor cel mai ridicat şi nu se observă o a doua depunere de ouă. În livezile cu protecţie integrată prezenţa acarienilor prădători ai păianjenilor roşii permite stoparea dezvoltării. Instalarea piţigoiului carbonifer este echivalentă în cele trei modalităţi. Confuzia sexuală este principala utilizată: un feromon sexual de sinteză. Înrădăcinare puternică Testele de sensibilitate la Phytophthora cactorum efectuate pe zeci de preselecţii au arătat o toleranţă bună a acestor materiale asupra acestui parazit considerat cel mai periculos. se desprind din compararea acestor diferite metode de luptă: Cercetătorii au studiat populaţiile de păianjeni roşii. privind acarienii. apoi protecţia convenţională. • Prezenţa unei flori terminale precoce şi puternică care poate controla o puternică vigoare. apoi protecţia integrată. carpocapsa. • Un singur fruct pe inflorescenţă. Acest indicator clasasează prin toxicitate crescută agricultura biologică. Substanţa saturează mediul şi masculii devin incapabili să localizeze femelele. Livezile cu protecţie integată reprezintă o situaţie intermediară. biodiversitatea este mai redusă şi cortegiul insectelor utile este puternic dominat de himenopterele parazitoide. cercetătorii au pus la punct un indicator de impact al protecţiei. Studiul funcţionării lor a permis descoperirea şi localizarea în arbore a situaţiilor care favorizează autoreglarea fructificării: • O ramificare acrotonă şi o atitudine căzătoare. Eficacitatea protecţiei livezilor împotriva carpocapsei şi a altor agresori ai culturii este similară în livezile cu protecţie integrată şi în modalitatea convenţională. unde această regulare naturală este insuficientă primeşte regular o protecţie specifică împotriva păianjenilor roşii. Bilanţul economic al acestei modalităţi este nedisociabil de productivitatea sa redusă şi de valoarea mai mare adăugată produselor biologice. carpovirusina. Livezile cu agricultură biologică sunt foarte puţin atinse comparativ cu celelalte două modalităţi. fără intervenţia omului. Doar livezile convenţionale. confuzia sexuală a masculilor este utilizată şi completată dacă este nevoie prin aplicarea insecticidelor chimice. construit pe baza toxicităţii intrinseci a tuturor produselor utilizate vis-a-vis de diverse specii de animale utile. ceea ce justifică numeroasele tratamente prin insecticide chimice sau metode de luptă biologică. dar pe parcelele cu luptă chimică procentul de depunere a ouălelor este mai redus. Această metodă este completată la nevoie de aplicarea unui microorganism parazit al viermelui. Distorsia clasamentelor obţinute cu acest ultim indicator în raport cu observaţiile biologice arată că indicatorii agroenvironmentali. Fiecare hibrid posedă o dezvoltare şi un echilibru care îi sunt proprii. lupta chimică este privilegiată cu tratamente aplicate la frecvenţă ridicată în timpul perioadei de reproducere a insectei. la fel ca şi costurile de protecţie. În livezile cu protecţie integrată. piţigoiul albastruz nu se instalează decât în parcelele cu agricultură biologică. Metode de luptă chimică şi biologică sunt utilizate împotriva acestui parazit după trei mari modalităţi: În livezile cu agricultură biologică. analog ca şi cel pe care îl emit femelele fluturilor pentru a atrage masculii este emis în atmosferă cu ajutorul difuzorilor. livezile biologice se clasează pe ultima poziţie a faptului de toxicitate şi persistenţă atribuite sulfului. Este deci necesar să se cunoască aceste caracteristici agronomice pentru ai propune distanţe de plantare şi o conduită adaptate. Biodiversitatea insectelor utile prezente în livezi depinde şi ea de modul de protecţie: este mai puternică în agricultura biologică. Merele atinse trebuie să fie retrase de la vânzare. afide sau de carpocapsă în cazul unei populaţii numeroase pot fi mai ridicate în agricultura biologică. Trei ansamble de rezultate. caracterizată de prezenţa insectelor prădătoare generaliste. Pierderile parazitare legate de bolile arborelui. foarte utili pentru un diagnostic de practici a priori. Totuşi. Mărul cultivat pe propriile sale rădăcini Anumiţi hibrizi pot să de fructe în fiecare an. păianjenul dăunător culturii în cazul depunerii ouălelor. utilizând un indicator sintetic stabilit de o echipă americană şi care ia în considerare şi acţiunea pesticidelor în mediu.Viermele pe care îl găsim în mere este obsesia producătorilor de fructe. Numeroase aplicări cu sulf realizate în agricultura biologică pentru a lupta împotriva bolilor.

conceptele de nanism şi de densitate mare sunt prezente ca şi singurele mijloace de a obţine o fructificare precoce şi regulată . Să se cureţe bine plăgile. până ce ele prezintă un aubier perfect curat apoi să se ungă rana cu un produs cicatrizant. făcând posibile modurile de irigare şi de fertilizare ecologic satisfăcătoare. înaintea apriţiei primelor flori. şi ulceraţii pe crengi) şi monilioza. Astfel. Nu se foloseşte cupru şi nici produs uleios după înmugurire. Cireş: boala ciuruirii (pe frunze pete circulare roşii apoi brune lasă perforări. în condiţii favorabile vigorii arborelui. prezenţa unei pungi terminale în al treilea an opreşte dezvoltarea vegetativă ortrotopă a axei. În al patrulea. • Pe ramurile fructifere. Produse pe bază de insecticid uleios împotriva insectelor şi pe bază de cupru împotriva bolilor: . Un tratament de iarnă nu trebuie să fie repetat în timpul înmuguririi. întreagă. • Fără talie. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru. Beşicarea: primele frunze sunt umflate. Începem în acest an experimentarea anumitor hibrizi cu un proiect cultural destul de îndepărtat de livada convenţională: • Arbore provenit din cultura în vitro sau din butăşire.ulei de rapiţă.insecticid uleios . dar să nu se amestece şi nici să se aplice înaintea insecticidului uleios. Să se trateze pe timp frumos. o canalizăm. Prun şi corcoduş: boala buzunăraşelor – fructe în formă de vinete aplatizate. Se observă două tendinţe: 800-1000 pomi/ha cu M106 şi 1500-3000 pomi/ha cu M9. Lupta împotriva moniliozei şi ulceraţiilor Să se elimine şi să se ardă fructele mumificate rămase pe arbore şi pe jos precum şi lemnele ulcerate. găunoase. 25 şi 24 fructe sunt produse.ulei mineral . galbene. • Plantat pe propriile sale rădăcini. cupru. vigoarea nu este opusă fructificării şi datorită acestui fapt nu constitue o problemă care trebuie rezolvată. Fructificarea este cea care limitează creşterea arborelui îl modelează şi îl reînnoieşte. pâslire albă pe mlădiţele şi frunze. arboricultorul producător de mere nu mai alege un loc unde să pună altoiul pentru a adapta livada la caracteristicile solului dar în plus pentru a folosi strategi culturale în care densităţile de plantare şi înălţimea arborelui sunt bine calculate. Luată în considerare încă de la plantare devine un element indispensabil dezvoltării florii şi fructului. şi mai ales în Europa. Tratamentele de iarnă se impun atunci când insecte sau o boală au provocat pagube însemnate în 2002. dezvoltarea acestor hibrizi se poate rezuma astfel: Ei pot fi cultivaţi pe propriile lor rădăcini. Tratamentul în acest caz trebuie repetat după ploile puternice. • . al cincilea şi al şaselea an. • Favorizează datorită aptitudinilor genetice o strategie fitosanitară uşoară. Forma. Fructificarea limitează creşterea arborelui În livadă. • Fără palisaj (sau un pichet de 150 cm deasupra solului). O puternică creştere vegetativă în serviciul unei fructificări precoce. Acest pasaj de la o creştere monopodială la una simpodială stimulează fructificarea şi provoacă adesea dezvoltarea uneia sau a două reiteraţii pe trunchi în al patrulea an. deformate gălbui apoi roşiatice. Piersic stadiul B-C: mugur umflat. • Fără rărire chimică şi nici manuală. Se tratează cu Thirame. Prun şi cireş – muguri umflaţi. mugurii latenţi şi cei care dispar sunt numeroşi şi provoacă autonomia rămurelelor restante. pe propriile sale rădăcini şi liberă oferă un produs de cea mai bună calitate S-a arătat că fructele provenite de la arborii care au rădăcini proprii (SPR) sunt mai bine dezvoltate cu o maturitate mai precoce decât cele provenite de la plantele altoite pe M9. Făinarea: muguri deformaţi care rămân atrofiaţi. Planta. mlădiţe deformate care se cangrenează. Zirame. Faptul că nu se produce decât un fruct pe inflorecenţă favorizează cu siguranţă această perenitate. în lume. Global. • Cu o prospecţie rădăcinară extinsă. fie şase sau cinci fructe pe cm 2 de secţiune din ramură fără nici o intervenţie. edificiul şi arta de a le stabilii contează puţin. regulate şi de calitate Foarte adesea. aceste ramuri se autoreglează şi par să poată produce la nesfârşit.La măr locurile unde se pun altoii sunt din ce în ce mai puţin alese pentru a adapta livada la diferitele tipuri de sol În general. Nu o suprimăm şi nu o înfrânăm. 24. În general observăm în fiecare an o puternică activitate terminală.

să nu se aplice după stadiul mugurilor albi. numeroşi devastaori sunt legaţi de specie sau de un gen vegetal. bacteria infestează cel mai frecvent florile. Exceptând fitofagii cu regim larg. Coacăz şi Cassis la înmugurire. în termenul de diversitate. Nu există nici un tratament eficace împotriva focului bacterian. boala ciuruirii şi făinarea: aceleaşi produse ca şi pentru cireş. Propagarea sa este facilitată de rănile provocate pe trunchi sau de gridină. amenajările environmentale şi metodele de cultură. numai că creşterea diversităţii prădătorilor nu respectă aceeaşi lege: foarte puternică la început. va creşte diversitatea fitofagilor. albine. Totuşi. Din contră. ea se stabilizează apoi. şi fiecare fitofag are preferinţele sale stricte în ceea ce priveşte vegetalele. păsări şi om. Myco-sin aplicat la 5 zile între începutul şi sfârşitul înfloririi nu are decât o eficacitate parţială. fie global. Plantele bolnave vor fi distruse şi arse. relaţiile complexe între plante şi insecte sunt structurate în nivele trofice. De la 20 de specii de vegetale diversitatea auxiliarilor. Dacă sunt afide şi fluturi: insecticid uleios sau ulei mineral. într-o livadă. fiecare nivel hrănindu-se în detrimentul nivelului inferior. Studiile de teren arată că creşterea diversităţii vegetale prin introducerea lizierelor cu arbori. Dacă sunt mure roşii: sulf înmuiabil 2%. Focul bacterian Focul bacterian se manifestă prin închiderea la culoare a frunzei de la peţiol spre ramură cu o extensie a acestor simptome pe tot asamblu tulpinii. Douăzeci de vegetale diferite furnizează practic maximul de auxiliari prădători. nu mai creşte deloc. se disting cele trei niveluri următoare: nivelul primar constituit din arborii fructiferi. a căror ţesuturi sunt foarte fragile. Acest lucru este datorat îngheţului şi începe cu vârful şi nici odată cu peţiolul. . Dacă sunt afide: Veralin CD 0. este bine să se planteze vegetale în lizieră care să nu fie în aceeaşi familie botanică ca şi cultura pentru a limita fitofagii comuni şi a evita ca liziera să constiuie un refugiu pentru aceşti paraziţi. Studiul corelaţiilor faunistice între diferitele specii vegetale permite determinarea plantelor care găzduiesc cei mia mulţi auxiliari şi mai puţin fitofagi comuni cu culturile şi deci de a alege speciile cele mai bine adaptate la un rol de protecţie. Este important să se furnizeze un refugiu insectelor în sezonul urât implantând vegetale care au o puternică capacitate de primire în ciuda morfologiei lor. dintre care cel mai importanţi sunt climatul. Duzii – Murul. Numeroasele numărări ale insectelor efectuate la o multitudine de specii vegetale diferite arată că dintrun punct de vedere calitativ. Există o masă mai importantă de vegetale decât de devastatori şi mai mulţi devastatori decâr prădători.Cais stadiul B-C. precum iedera de exemplu. biomasa merge descrescător de la nivelul cel mai jos la nivelul cel mai ridicat. la înmugurire.5%. Vă cerem insistent să renunţaţi la orice plantaţie ornamentală sensibilă la focul bacterian şi să o înlocuiţi cu alta care nu dezvoltă această boală. apoi progresează sub scoarţă cu seve. înaintea mugurilor albi. mai ales dacă aceştia sunt rari pe plantele cultivate. în general se intervine prin limitarea devastatorilor cu ajutorul unor tratamente chimice. este invers: în general sunt mai multe specii de prădători decât specii de devastatori şi de vegetali. fie local (luptă biologică). Schematic. Ce vegetale să se implanteze în liziera culturilor? Pentru a interveni eficace pentru protejarea culturii. Boala se transmite prin aer. Astfel fiecare plantă are fitofagii ei înfeudaţi. nivelul secundar constituit de insectele devastatoare (fitofagii provoacă pagube asupra culturilor) şi în sfârşit al treilea nivel al auxiliarilor entomofagi (prădători şi parazitoide ale devastatorilor). Este posibil să se intervină şi prin favorizarea auxiliarilor. Alegerea va duce din contră la vegetalele care permit găzduirea devastatorilor diferiţi de cei ai culturilor şi care permit hrănirea prădătorilor. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru. Stadiul după mugurii albi – monilioza. Ansamblul acestei biocenoze este influenţat de numeroşi factori. Interacţiuni biocenotice între livezile şi lizierele cu arbori Relaţii ăntre plante şi insecte În sânul unei biocenoze. la fel ca şi Biopro care necesită temperaturi mai mari de 15 o C pentru ca bacteriile sale să acţioneze. acest nivel poate să conţină mai multe niveluri superioare (supra-prădători). Pentru a proteja culturile. care a atins un nivel ridicat.

Concluzie Studiul interacţiunilor culturii-lizierei cu arbori nu este decât la început şi ar merita eforturi crescute de cercetare. Exemplu de mărăcine. şi un Psylle. Trioza alacris. Conectivitatea mărăcinilor este foarte importantă pentru a permite circulaţia insectelor. burare intermediară şi jet înalt). chiar dacă vegetalele n-au fost selecţionate foarte precis. Laurul nobil (Laurus nobilis) Laurul găzduieşte o psylle specifică. caracteristice monoculturilor intensive. care deformează frunzele în gogoşi. regulării apei. Psylla alaterni. Inconvenientele pot fi tendinţa sa de adomina arborii care îi stau aproape. În plus plantele ierbacee intercalate culturilor pot juca un rol asupra acestui echilibru. ţelini şi să echilibreze biocenoza. Interesul acestui plop este de realiza o structură de perdea de arbori care creşte rapid. fauna sălbatică şi interesul cinegetic. Lungimea mărăcinilor care se implantează pe unitatea de suprafaţă a culturii depinde de tipul de cultură. ei permit să lege între ei diferite elemente complementare a unui peisaj: culturi. Ele par să convină unei apropieri a interrelaţiilor culturilor cu formaţiunile naturale sau administrate de om precum zonele forestiere sau agroforestiere sau ţelinele pentru a evalua impactul controversat astăzi.). Cu rosaceaele prunate alaterne este printre vegetalele care oferă prin înflorirea lor unul din prrimele popasuri de post hibernare auxiliarilor care ies din refugiile lor. Prunul negru alaterne (Rhamnus alaternus) Acest arbust cu frunze persistente găzduieşte populaţii ale unei psylle specifice. Este vorba de a creşte complexitatea şi capacitatea regulării mediului natural pentru a limita tratamentele chimice violente. Înflorirea sa precoce (martie) este foarte trecătoare pentru auxiliarii care îl vizitează atunci cănd pragul lor termic de activitate este atins (aproximativ 10oC). Incovenientul iederei este că jenează crşterea tinerilor arbori. În acestea stă iarna Anthocoris nemoralis. Câteodată apare o infestare cu plomb (Stereum purpureum). asupra multiplelor repercusiuni asupra microcilmatului. ciupercă la care este sensibil mai ales mărul. Metodele de studiu aplicate interacţiunilor faunistice între speciile vegetale de la nivelul plantei par a fi transpozabile pe scară superioară a spaţiului ecologic. Totuşi ea găzduieşte o Cicadelle lassidae specifică şi cortegiul său de parazitoide. Afida constituie ultimele prăzi a diverselor mămăruţe. o punaise prădătoare foarte eficace în reglarea înmulţirii psylle părului. Florile oferă în acest sezon resurse . Iedera comună (Hedera helix) Această specie are o înflorire târzie (septembrie-octombrie) foarte atrăgătoare pentru punaises prădătoare Anthocoridae (Orius subsp.Experienţa arată că echilibrul care se stabilleşte între mărăcine şi cultură este relativ robust şi efectul gglobal este pozitiv. Este posibil să fie atacat de cossus (un fitofag al trunchiurilor). Rolul atractiv al iederei se completează cu o funcţionare importantă adăpostului (frunziş persistent. Astfel de măsuri de amenajare a mediului înconjurător a culturilor prin creearea unei reţele de mărăcini compoziţi şi benzi înierbate cu compoziţie vegetală par inserabile într-o agricultură mai extensivă şi mai puţin poluantă. Ea este gazda potenţială a multro alte specii de psylle a rhamnaceaelor. dar ale cărei locuri de hibernare sunt mai puţin cunoscute. Ea găzduieşte coloniile unei afide specifice pe tinerele sale mlădiţe şi toamna pe inflorescenţe. Folosirea acestuia implică un schimb de comportament în materie agriculturală. împletituri ale tulpinilor) astfel încât auxiliarii care şi-au luat hrana înaintea hibernării merg în număr mare să locuiască acolo pentru hibernare. Crysopes şi Hemerobes adulte. Să adăgăm aici şi rolul important pe care îl joacă mărăcinii de la marginea căilor de comunicaţie. Înfloririle precoce favorizează punaises Anthocoridae care ies din hibernare şi care găsesc o hrană bogată pe care o înţeapă cu antenele. compoziţie şi funcţii Plop hibrid (Populus x euramericana male) Această clonă are o faună relativ săracă. Trebuie concepute mărăcinii ca şi coridoare care permit insectelor să se deplaseze între diverse medii în funcţie de sezoane. Aceasta este colonizată foarte devreme (februarie) de către Anthocoris nemoralis care îşi depune primele ouă. Cum se implantează vegetalele? Reiese din experienţă că un mprpcine trebuie să fie des pentru a fi eficace şi că trebuie să cuprindă toate straturile vegetale (ierburi. Ar fi interesant să se studieze influenţa ţelinei asupra echilibrului faunistic al culturilor adiacente. lemn. Cu o dispunere a parcelelor de 5 Ha este posibilă instalarea mărăcinilor eficace pe margine aparceelelor care acoperă o parte din sol de 10%. Amenajarea environmentului culturilor lassă să se prevadă şi un important impact peisagistic. Un mărăcine întrerupt este mai puţin eficace decât unul continuu. cea a peisajului. la fel şi pentru syrphes.

Alunul (Corylus avellana) Această esenţă găyduieşte trecători în timpul primăverii populaţii de afide şi dierşi fitofagi care favorizează înmulţirea unui număr mare de specii auxiliare legate de homoptere în general şi de punaises Miridae. Soc (Sambucus nigra) Socul este gazda unei afide specifice. Această compoziţie vegetală ţine seama şi de rolul polenizatorilor. Permite înmulţirea precoce a unui coretgiu diversificat de auxiliari. în aşa fel încât să nu concureze cu polenizarea sa. Aphis sambuci. Psyllopsis fraxini precum şi o cecidomyie specifică şi cortegiul său parazitar. El găyduieşte mai devreme acarienii Tydaeidae care favorizează instalarrea acrienilor prădători. excludând esenţele care înfloresc în acelaşi timp cu părul. pulchella este o specie migrantă care îşi părăseşte arborele gazdă pentru locurile de hibernare atunci când atinge stadiul de adult. Arborele din Iudeea (Cercis siliquastrum) Această specie este bogat populată primăvara. Ea măreşte capacitatea de refugiu hibernal a mărăcinelui. Este cunoscută pentru că favorizează o hrană precoce punaise Anthocorides care vizitează mâţişorii. Găzduieşte din prima primăvară colonii de afide care favorizează instalarea auxiliarilor. această salcie are. Arborele este gol la sfârşitul lui mai începutul lui iunie constrângând auxiliarii care şi-au mărit efectivul să schimbe vegetalul gazdă: procedeul este avantajos deoarece survine la o epocă care coincide cu creşterea riscului de înmulţire a psylle comune pe părul cultivat: acest vegetal efectuează într-un fel înmulţirea şi lăsarea automatică a auxiliarilor sau favorizează o succesiune naturală a populării sale. Este printre primele vizitate de anumite syrphes care hibernează la stadiul de adult cum este Scaeva pyrasti. Frasin (Fraxinus angustifolia) Această specie mediteraneană înmugureşte foarte devreme (februarie-martie) şi oferă populaţii de prăzi foarte precoce. fără risc pentru cultură care poate să dezvolte colonii dense pe tinerele mlădiţe în creştere. cu o compoziţie asemănătoare cu cea cercetată în livada de păr. Popularea frasinului este corelată cu cea a părului. Ea este gazda specifică a unei psylle Psylla pulchella. Acestea găzduiesc în principal syrphes. o faună mai bogată. Frasinul găzduieşte o Psylle. Acest asortiment vegetal este calculat pentru a facvoriza auxiliari cei mai utili în livada de peri. mai ales prădătorii de homoptere şi de psylles. multiplică o bogată faună de entomofagi.alimentare pentru numeroşi entomofagi cărora le măreşte longevitatea şi fecunditatea înainte ca populaţiile prăzilor lor să fie exploatabile. prin caracteristicile frunzelor sale. Alunul înfloreşte în ianuarie oferind resurse de polen exploatabile pentru anumiţi auxiliari foarte activi mai devreme. Chrysopes şi mămăruţe în mai-iunie. P. adesea printr-un factor de ordinul 5-10 să se favorizeze plecarea auxiliarilor spre păr prin specii care găzduiesc resurse temporare dispărând acolo unde se manifestă riscul în livada de peri sau înmulţiri sezoniere ale afidelor. Populaţiile larvare sunt foarte numeroase în aprilie-mai. Înflorirea este foarte precoce. Funcţiile sale sunt următoarele: să atragă auxiliarii toamna şi să le furnizeze hrana (rolul iederei prin înflorirea sa) să se amenajeze refugiile iernale datorită iederei şi altor foioase cu frunze persistente să se prevadă o hrană post-hibernare datorită înfloririlor precoce a căror efect este de a mări longevitatea şi fecunditatea auxiliarilor care ies din hibernare dezvoltarea populaţiilor gazdă sau prăzilor precoce pentru entomofagi care îşi vor putea efectua înmulţirea în prima generaţie. găzduiesc o faună bogată. Salcia marsault (Salix caprea) Cu dimensiuni modeste. mai ales în antagoniste de afidee şi în acarieni prădători. Plante de acoperire a solului în cultura zmeurului . Laurul tin (Viburnum tinus) Acest arbust cu frunze păroase şi persistente.

3 6.0 45. Clark. Childs (1941) a constatat o mai mare producţie de lemn cu paie în timp ce Clark (1939) a observat tulpini mai puternice. Trinka şi Prittis au observat şi ei un număr mare de tulpini produse cu o pătură de paie decât tratamentele ierbicide sau grăpatul pentru o plantaţie făcută începând de la răsaduri micropropagate.4 27.2 6. Efectul asupra rădăcinilor Pătura de paie afectează rădăcinile mai mult decât orice altă parte a zmeurului. zmeurul beneficiază de o pătură de paie naturală în permanenţă. înălţimea tulpinilor.66 Plastic negru 96.3 5. Diferenţa era apreciabilă. puţini producători practică această acoperire cu paie a zmeurului. dar o diminuare a numărului de tulpini care sunt acoperite cu paie.11 Efectul asupra tulpinilor Acoperirea cu paie duce adesea la o creştere a producţiei de lemn a zmeurului: mai multe tulpini. Aceasta ar produce mai multe rădăcini groase şi drepte şi puţine ramuri în timp ce plivitul ar produce multe rădăcini mici.48 Plastic alb 91. faptul că ele conţin în mod obişnuit seminţe de buruieni.92 Paie 105. reduce fluctuaţiile de temperatură în sol. rădăcinile aflate sub pătura de paie se concentrează mai mult la suprafaţă decât la plivit când ele sunt abandonate la mai mult de 30 cm profunzime.3 36.69 Simazine 80.44 Plivit cu mâna 71. Efectul asupra supravieţuirii răsadurilor Supravieţuirea răsadurilor este afectată negativ şi pozitiv totodată de către pătura de paie. Pe de altă parte. Se pare că în nişa sa ecologică.7 32.8 31. Efectul păturii de paie asupra solului Efectul asupra umidităţii Păturile de paie sunt benefice pentru conservarea umidităţii solului. deşi zmeurul are totuşi rădăcini care provoacă în profunzime.4 6. dezvoltarea sistemului rădăcinar superficial se poate dovedi o problemă în timp a secetei prelungite. cu toate că se acţiona înainte cu ierbicide.2 5. Mai multe studii au demonstrat avantajele aceste practici în cultura zmeurului. mărimea fructelor.5 9. zmeurul. În acest mediu.4 11. Darrow şi Magness au observat un număr mare de tulpini în parcelele cu pături de paie decât în cele plivite. Efectul păturii de paie asupra numărului de tulpini a produs câteodată rezultate contradictorii. În zilele noastre. şi în cazul paielor.5 m2) (kg/4. Unii autori nu sfătuiesc să se folosească plivitul în locul păturii de paie lăsând să se descompună paiele pentru ca apoi să se înlăture. cu rădăcinile sale mai mult superficiale. Mulciul de paie permite conservarea echivalentului a 5 cm de precipitaţii în timpul sezonului de creştere. fertilizării.54 Napropamide 77. pădurii de paie şiierbicidelor asupra lungimii şi densităţii tulpinelor zmeurilor la sfârşitul sezonului de stabilire penrtu zmeurii ieşiţi din micropropagare.Zmeurul nu este o plante care stă la soare. dar preferă în general răcoarea acceselor de pădure. Good şi Hyrcyz au observat o creştere a înălţimii tulpinilor. pătura de paie are tendinţa să întârzie maturizarea fructelor. pătura de paie permite diminuarea înlăturării răsadurilor atinse de îngheţul iernal. Acoperirea cu paie poate păstra umiditatea. mai lungi şi mai puternice. Lungimea tulpinilor Densitatea tulpinilor Randament în al 2-lea an (cm) (număr pe 0. îşi găseşte puţină umbră precum o pătură de paie din frunze care provin din arborii înconjurători. Efectul paielor asupra zmeurului Efectul asupra fructelor Tabel – efectul comparat al plivitului. Ar părea că aceste rezultate diferite sunt atribuite tipului de paie folosite. Totuşi aceasta întârzie maturitatea fructelor şi în cazul materialelor cu un aport mare C/N. Generalizarea nu este deci posibilă.5 m2) Martor 59. Nu trebuie pierdut din vedere că descompunerea unei pături de paie cu materiale organice va priva răsadurile de o parte a umezelii. El nici nu creşte în pădure. un aport azotat suplimentar este necesar. Alte dezavantaje posibile ale acoperirii cu paie este costul său. Tulpinile care mor contribuie şi ele la formarea unei pături la picioarele zmeurilor.4 6. Într-un sol care reţine puţină apă. Efectul asupra temperaturii . controla buruienile şi să crească randamentele. Acest fenomen de creştere târzie va fi mai important când lunile de august şi septembrie sunt foarte umede. Pe deoparte. numărul tulpinilor şi supravieţuirea plantelor. De altfel. Astfel un număr mare de rădăcini vor fi distruse.1 74.

Un alt incovenient al paielor este că ele sunt alelopatice. graminee furajere şi de cereale care riscă să germineze la contact cu solul. Se va acţiona atunci ca şi pentru alt material cu paie cu excepţia că va fi preferabil să se aplice foarte devreme primăvara astfel încât să se evita ca mineralizarea târzie să nu dăuneze maturităţii. Folosirea gunoiului prea paios trebuie luată în considerare. Prezenţa scoarţei anumiţi arbori ar putea dăuna. de orz şi de ovăz pentru a controla creşterea zmeurilor sălbatici din plantaţiile forestiere. Fertilizarea . Grosimea cuverturii de paie Pentru materialele organice 10-15 cm de material este în general suficient pentru a împiedica buruienile să crească permiţând astfel apei provenite din ploile slabe să atingă solul. Când răsadurile deveneau mai mari. Anumiţi practicieni adaugă puţină piatră de calcar sau cenuşă de lemn cu frunze pentru a bloca aciditatea acestora din urmă. Lemnul tragmentat este utilizat cu succes de producătorii de zmeuri biologici. mai ales a frunzelor de fagi. având grijă să adăugăm echivalentul de aproximativ 25 kg de azot pe tona de frunze. care nu conţinea nici o scoarţă. Când se foloseşte paie. Clark (1939) a notat că răsadurile nefertilizate aveau frunze verzi palide şi mai mici. care iubeşte mult azotul sub formă de nitraţi. În exterior. mai ales în cazul paielor de ovăz. Paiele Paiele sunt materialele cele mai utilizate. acest element fiind uşor eliberat de paie. Alte precauţii care trebuie respectate sunt să nu se folosească niciodată acest conţinut de paie pe un sol rău drenat şi să nu se ardă niciodată. Paiul inhibă germinarea seminţelor de zmeur. Acoperirea cu paie în practică Atunci când începem să acoperim cu paie o cultură de zmeuri. Frunzele de arţar au tendinţa să formeze o masă compactă. şi deci nevoia lor în apă şi evaporarea creşteau. Adică ele pot inhiba creşterea zmeurului sau germinarea seminţelor sale. Se poate aplica şi toamna. simptome tipice unei carenţe de azot. Există un pericol de a deteriora rădăcinile atunci când trecem de la un sistem cu mulci la un sistem de plivire deoarece rădăcinile sunt superficiale. diferenţele între efectul diferitelor paie nu erau vizibile. Jobidon şi alţii (1989) au folosit mulciul de paie de grâu. se observă chiar o creştere a potasiului din frunzele zmeurilor. Materiale pentru pătura de paie Frunzele Frunzele sunt fără îndoială materialul cel mai potrivit pentru a fi pus la baza zmeurilor. Good şi Hyrycz (1968) au constatat că nivelurile de azot în solul parcelelor cu paie era mai scăzut decât cele fără paie până la adăncimea de 60 cm. Fertilitatea Zmeurul este o plantă nitrofilă. Treder şi alţii (1993) au notat un efect pozitiv asupra randamantelor cu un plastic negru doar în primii ani de producţie a unei plantaţii. ploaia penetrează mai greu în sol.Pătura creează un efect izolant şi deci se observă mai puţine variaţii de temperatură în sol de la o zi la alta. Alte materiale provenite din arbori pot fi folosite. Talaj. rumeguj şi lemn fragmentat Talajul din lemn parţial compostat este un excelent mulci. anumite tulpini mai slabe pot să aibă dificultăţi în penetrarea mulciului. Jobidon şi alţii (1989) au folosit un mulci făcut din talaj de plop. Un incovenient a utilizării paielor şi a fânului este prezenţa seminţelor de buruieni. Un tratament cu pătură de talaj de plop nu a imhibat răsadurile în comparaţie cu paiele de cereale. Anumiţi producători biologici americani folosesc cu succes mulciuri mai groase până la 25 cm. plasticul negru devenea dăunător deoarece împiedica penetrarea apei. deci trebuie folosite mai puţin. Dispunem de 10-15 cm de grosime la picioarele plantelor. Compost. gunoi şi alte fertilizante organice Composturile şi gunoaiele nu controlează buruienile şi riscă să furnizeze pre mult azot. Inconvenientele posibile a unei grosimi prea mari de materiale sunt: costul pentru o suprafaţă mare. este preferabil să continuăm acest lucru până la sfârşitul plantaţiei. Probabil că acest efect izolant este responsabil pentru întârzierea maturizării fructelor. Utilizarea unei pături organice cu un raport mare de C/N necesită deci adăugarea unui îngrăşământ azotat pentru evitarea unei carenţe în acest element al zmeurului. O metodă recomandată de Riotte (1979) pentru a evita acestă problemă constă în a înmuia paiele 2 sau 3 săptămâni înainte de utilizare pentru a face să germineze seminţele. Este de preferat să se îndepărteze. Plastic şi geotextil Paiele plastice negre sau albe au dat randamente inferioare. Cercetători spanioli au obţinut un control a buruienilor la fel de bun ca şi cu ierbicidele folosind un amestec de ace de pin în cultura de zmeur. Nivelurile de fosfor şi potasiu erau totuşi superioare. Compuşi fenolici extraşi din aceste paie au inhibat puternic creşterea rădăcinară a răsadurilor de zmeuri în laborator.

Se poate atunci la un sistem cu mulci. uvertura ar putea impiedica apa precipitaţiilor să atingă răsadurile. după ploaie sau după ce a fost irigat. Plante de acoperire a solului Dacă cuvertura de paie asigură acoperirea solului aproape de răsaduri. mulciul trebuie instalat imediat. Sarrasin este folosit câteodată ca şi cuvertură sezonieră. rolul plantelor care acoperă solul este de a face acelaşi lucru între rândurile de zmeuri. apoi se pune mulciul în iunie. îi revine fiecărei intreprinderi să adapteze aceste tehnici după timpul şi mijloacele disponibile. Dacă se ia în considerare o acoperire a solului cu mei sau cu alte graminee. Pentru ca aceasta să nu dăuneze maturităţii. suportă calcarul şi creşte la lumină. argilos. O parte din azotul fixat de trifoiul alb este folosită şi de zmeuri. • Se pliveşte până la începutul lui august. bogat. Nucul creşte până la 1000m altitudine în zona temperată. Ovăzul va creşte şi va muri la primele îngheţuri. să se implanteze cuverturi anuale. Acperirea solului va contola şi buruienile şi va preveni eroziunea şi levigarea nitraţilor. În cazul răsadurilor micropropagate. Ar fi interesant să se încerce crucifere care ar creşte mai mult timp decât cerealele sau sarrasin . Mugurii sunt foarte sensibili la îngheţuri. . producând astfel un mulci aproape de răsaduri pentru anul următor. cuvertura de paie şi plantele de acoperire a solului apar ca şi tehnici interesante pentru producţia biologică a zmeurilor. pot da fructe până la 70 de ani şi trăiesc până la 300 de ani. Dacă solul este uscat. fenomen care se produce atunci când microorganismele descompunătoare folosesc azotul disponibil pentru a ataca mulciul. sunt posibile următoarele acţiuni: • Se pune mulciul la început. Argumentul cel mai frecvent care înaintează spre utilizarea plantelor de acoperire a solului este că ele concurează cu cultura şi riscă să reducă recolta de fructe. trebuie plasată cuvertura de paie înainte de căldurile mari. • Se pliveşte aproape de răsaduri la început decâteva ori. Aplicarea mulciului în anii subsecvenţi Este preferabil să se instaleze cuvertura de paie primăvara sau toamna când solul este umed. Acoperiri ale solului sezoniere Înainte de implantarea unei acoperiri a solului sezoniere. Avantajul unei plante de acoperire a solului la sfârşitul verii este de a reduce creşterea tulpinilor şi de a favoriza maturizarea zmeurilor printr-un fenomen d competiţie. apoi se instalează mulciul spre mijlocul lui octombrie. apoi sunt altoiţi la vârsta de 6 ani. • Să se irigheze pentru a contra balansa competiţia pentru apă. Aceasta are ca scop evitarea uei foamete în azot. În orice caz. este posibilă înlăturarea sau se poate tasa la sfârşitul lui august pentru a accelera maturizarea. Sunt posibile aici trei alegeri: să se păstreze solul gol. bine drenat. trebuie: • Să se cosească regulat la 5 cm. Nucul este un arbore mare care atinge 20-25 m înălţime. S-a dovedit că trifoiul roşu are acelaşi efect. şi nu mai târziu pentru a nu stimula noi răsaduri. oferă o calitate bună a solului şi minimalizează competiţia cu zmeurii. Aportul azotat ar trebui să fie adăugat după raportul C/N al materialelor. Ca întotdeuna. dar îi trebuie o amplasare ferită de vânturile puternice. Aplicarea mulciului în anul de plantare Pentru o implantare primăvăratică cu plante ordinare. privând astfel planta de azot. ocupă la sol o suprafaţă de 80-120 m2. În primul an. solul trebuie să fie menţinut gol prin grăpare sau alte mijloace mecanice. pe plantaţie. se recomandă să se adauge echivalentul a 6. Aceasta reprezintă o încărcare suplimentară a muncii şi se riscă creşterea buruienilor aproape de răsaduri. Plante de acoperire a solului permanente Plante de acoperire a solului leguminoase Trifoiul alb oferă cel mai bun compromis. iar recoltarea se face toamna. deoarece plivitul afectează stabilizarea. Nucul (Juglans regia) Numele de nuc vine de la „Ghinda lui Jupiter”.5 kg de azot pe tona de material în funţie de acesta. Materialele mai lemnoase precum talajul cer mai mult azot decât cuvertura de paie de exemplu. Nucul iubeşte terenul adânc. Concluzie În ciuda câtorva inconveniente potenţiale. • Să se furnizeze mai mult azot. Nucul se înmulţeşte prin seminţe. Plante de acoperire a solului – graminee O acoperire permanentă a solului cu graminee nu este cea mai bună soluţie în cultura biologică. este posibil să se implanteze o cuvertură din ovăz la mijlocul verii. se aplică mulciul imediat după implantare. Pentru o implantaţie de toamnă. Arborii sunt adulţi la 20-40 ani. să se implanteze o cuvertură permanentă.6-8. dacă pământul este prea uscat sau prea umed el nu se poate dezvolta.În producţia convenţională.

înflorire precoce. coaja lemnoasă dură. ascuţită. se conservă bine. mai puţin la bacterioză. Maturitate tardivă după mijlocul lui octombrie. fiind şi greu de extras. miez uşor de extras şi foarte parfumat. arbore viguros şu o fructificare precoce. apariţia fructelor este foarte rapidă şi are o productivitate ridicată. formă ovoidă. Coaja lemnoasă poate fi utilizată ca şi combustibil. haine. randament la spargere în jur de 50%. sensibil la antracnoză. Careme Fruct de talie medie. polenizator. Juglans nigra (sau nucul negru din America) este folosit pentru lemn. înflorire precoce.Miezul Coaja verde a nucii serveşte ca şi vopsea pentru lemn. arborele este viguros. Grosjean sau Grandjean Fruct mare. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. arbore viguros. Fernette Serveşte ca şi polenizator pentru Chandler. calitate excelentă. mai puţin la antracnoză. arbore viguros care poate creşte pe terenuri nisipoase. Juglans cinerea este nucul cenuşiu. fructificare rapidă. rustic şi productiv când este adult. Rădăcinile nucilor sunt utilizate sub numele de „mărăcine de nuc”. Fernor Nucă de talie medie sau mare. Frunzele pot servi la îndepărtarea insectelor cum sunt furnicile. Couturas Să se vadă Corne du perigord Ferjean Utilizat pentru producţia de miez. Fernor. arbore viguros şi rustic în toate regiunile.Nucul se plantează şi pentru lemnul său care este dur şi este căutat şi pentru fructele sale. Din mâţişori se poate face vin. arbore viguros. târzie. păr. înflorire târzie (adaptat regiunilor cu primăveri reci). productiv. miez alb. polenizat prin franquette. Lara. oval. cu coaja lemnoasă mică. originar din America de Nord produce un lemn cunoscut sub numele de Hickory şi nuca de pecan. maturitate între 10 şi 20 octombrie. Din nucă se poate obţine ulei de nucă care este folosit în bucătărie pentru salatele compuse. conservare bună a fructului. necesită un sol răcoros bogat în humus. Scoarţa nucului cenuşie se va ffolosi ca şi laxativ. coajă lemnoasă fină. rezistă la bacterioză. Hartley Nucă mare (34-36 mm). Chaberte Se acomodează la un sol sărac. productivitate bună de 5-6 tone pe hectar la 8 ani în solurile bune. un miez de o calitate bună. se foloseşte pentru mobilă. sensibil la bacterioză. miez foarte parfumat. Lemnul de nuc este dulce. etc. folosit la masă pentru prăjituri sau ulei. Lara (R) pieral Nucă mare rotundă (30-38 mm). coaja lemnoasă dură şi bine sudată. fructificare rapidă. maturitate la mijlocul lui octombrie. Nuca este compusă din trei părţi: . cu vine.Coaja lemnoasă . cu fructe precoce. Juglans regia (sau nucul din Caucaz) este folosit pentru fructe şi lemn. se poate folosi crud sau uscat. miez alb şi cu calitate gustativă bună. maturitate în octombrie. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. fructificare rapidă şi productivitate bună. Franquette Fruct mare. fructificare rapidă. Chandler Nuci mari. Evitaţi să vă odihniţi prea mult timp la umbra nucului.Coaja verde care corespunde cu pulpa fructului . fructificare rapidă. Caryas. o societate japoneză o utilizează ca şi abraziv. lunguieţ cu baza aplatizată. Lista varietăţilor de nuc pe care le putem găsi în pepiniere Bijou Fruct foarte mare. . productiv. miez mic. foarte fertil. Corne du perigord Fruct de talie medie. productiv (1700 kg/ha la 10 ani). uşor de extras. maturitate precoce (5-6 zile înaintea Franquette). muştele şi punaises sau se poate face vin de nuc. maturitate în octombrie. rezistenţă bună la bacterioză.

maturitate târzie. polenizator Franquette. rezistă la antracnoză şi bacterioză. miezul se extrage uşor. rotund. Mărul (Malus communis) Lista merilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Există aproximativ 6000 de varietăţi de mări. foarte productiv. Serr Nucă de calibru mediu (30-34 mm). nu tolerează marile friguri iernale. maturitate precoce la sfârşitul lui septembrie-începutul lui octombrie. miez alb cu vine şi foarte parfumat. Molia nucului provoacă o înrulare şi o uscare a frunzelor. fructificare rapidă. Parisiene Fruct foarte mare de formă rotundă. fruct cu talie medie care are o coajă lemnoasă mică. fructificare lentă. maturitate precoce spre sfârşitul lui septembrie. intră rapid în producţie. arbore puţin viguros. arbore foarte viguros cu o fructificare precoce. maturitate târzie. Alte varietăţi necomercializate Gautheron. Pleureur Quenouille Fruct mic. boală rădăcinară. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. necesită un polenizator. . arbore mediu viguros. Fruct mare. Noix rouge Miezul nucii este de culoare roşie. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. Meylanaise Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette. Verdelet Fruct cu talie medie. înfloreşte şi se coace 8 zile înaintea Franquette.Lassingne Marbot Fruct mediu-mare. Bolile: Cerneala şi pourridie. ea formează o pată neagră înconjurată de o aureolă galbenă. sensibil la bacterioză mai puţin la antracnoză. Thomas Black. miezul este de calitate bună şi uşor de extras. arbore viguros. Vina: fruct ascuţit. polenizat prin franquette. productiv. Mayette Această varietate este de origine italiană. are tendinţa să se deschidă de unde şi o conservare dificilă. Chaberete. mai greu de uscat. coaja lemnoasă mică. Soleze (R) Arbore viguros. sensibil la frigurile de primăvară şi la boli. se conservă rău. Bacterioza provoacă căderea fructelor. puţin sensubil la bacterioză. aplatizat la masă ceea ce îi permite să stea în picioare. miez cu gust foarte fin. miez galben deschi cu gust foarte fin. fructificare rapidă. formă ascuţită. decupează marginea frunzelor. iată aici câteva pe care le putem găsi încă la pepienierişti. Mayette rouge. Saint Martial Fruct mic. excelent pentru deserturi. Ronde de Montignac Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette şi Fernor. maturitate târzie după mijlocul lui octombrie. Charancon decupează marginea frunzelor. maturitate după 15 octombrie. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. Jardin de la Saint-jean. arbore viguros. Varietăţi Americane (distribuite în Franţa) Amigo: fruct rotund în ciorchină Chico: fruct mic rotund Hartley: a se vedea descrierea mai sus Payne Pedro: productiv Serr: a se vedea descrierea mai sus Tehama: înflorire foarte precoce. coaja lemnoasă este semidură şi mică. productiv. arbore viguros şi rustic. coaja lemnoasă mică şi fragilă.

maturitate iulie – august. puţin aplatizat.martie 15Belle fille de l'Indre: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 16Belle fille de la creuse 17Belle fille de la Manche 18Belle fille des salins: varietate foarte rezistentă la frig.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Adam Akane Alfred jolibois Alkmène: maturitate semiprecoce Ananas rouge Anizier Anna Apez zagarra Api Api d'Orange Api double rose ou Api rouge Api étoilé Api gros (ou Api double rose) Api jaune Api noir Api rose Apion: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Ard Cairn russet Arboisine Arlet Astrakan blanc: maturitate precoce Astrakan rouge: fruct mediu. pulpă albă. pulpa sa estre fermă. pulpa sa este albă. dulce şi acidulată. are o pulpă acidulată şi dulce. la boli. maturitate în octombrie . dulce şi zemoasă. maturitate târzie (decembrie – aprilie) Aziza 0Baie 1Bailleul ou Gros hôpital 2Barbe ou Courbis 3Baron de Berlepsch 4Beaurichard 5Beausoleil 6Beauté de l'Ohio 7Bec d'Oie: fruct mare cu aspect conic are o pulpă fermă şi crocantă 8Belchard (R) ou chanteclerc: fruct cu talie medie de culoare galbenă cu pigment. foarte productiv. galben. se comportă bine la altitudine. calitate gustativă excelentă 9Belgoden (R) ou goldensheen 10Belle de Boskoop rouge: roşu închis. maturitate în ianuarie . dulce şi zemoasă. arbore viguros. măr foarte bun. dulce şi acidulat. vegetaţie târzie 19Belle fille Normande: fruct de talie medie. maturitate în decembrie 11Belle de boskoop schmit husch 12Belle de Broizat 13Belle de Fumée 14Belle de pontoise: fruct mare aplatizat. vigoare medie. Assumptia Astrakan A troche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Avignone Avrolles ou averolles Azéroly anisé: parfum de anason. roşu purpuriu la soare. fină.

pielea sa este verde. galbenă şi roşie. maturitate în august – septembrie 54Bossard: fruct de talie medie şi de culoare verde. acidulată. 43Blanche precoce Blaze 44Bolnapfel ou Bohnapfel: măr bun 45Bon père: fruct de talie medie şi de culoare galben auriu. maturitate iarnă 28Belle Lourounaise 29Belle rivet 30Belrene (R) 31Ben Davis: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 32Bénédictin: galben – roşu. parfumată 66Cabassou 67Cabusse 68Calville blanc d'août: fruct mare cu coaja galben închis roză la soare. foarte crocant. piele verde cu puncte negre. pulpă crocantă. maturitate târzie (decembrie – aprilie) 50Bonne ménagère 51Bonnet carré: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 52Bordes 53Borowitski: fruct mediu cu pielea verzuie combinată cu roşu. se comportă bine la altitudine. arbore sănătos şi viguros. mediu. maturitate semiprecoce (octombrie – decembrie) 46Bon père gris 47Bon pommier: destul de mare de culoare roşie şi verde. gust acidulat. 39Blanc sur 40Blanche champagne 41Blanche de la flaugere 42Blanche d'Espagne ou Coquette: galben. acidulată şi parfumată. zemos.20Belle fleur de Brabant 21Belle fleur d'Eté: maturitate semiprecoce 22Belle fleur double: roşu. se conservă bine. galben. fruct mare. rezistent la boli 23Belle fleur Jaune: fruct mare. maturitate în decembrie – aprilie . maturitate în decembrie 33Beraud 34Bertanne (R) 35Besse 36Bismarck 37Black john 38Blackstayman: maturitate târzie (decembrie – aprilie). maturitate în august . maturitate în ianuarie – martie 48Bondon: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 49Bonne Hotture: fruct de talie medie. devine galben la maturitate.septembrie 69Calville blanc d'hiver : coajă galbenă. maturitate noiembrie – decembrie 55Boucasse de Brès 56Bougie ou Kandil Sinap 57Boulonnex 58Bouquepreuve 59Bourniquette 60Bouscasse de bres 61Braeburn 62Bramley'seedling: fruct foarte mare utilizat mai degrabă pentru compot 63Brie 64Brownless Russet 65Cabaret: viguros. pulpă fină cu savoare acidulată. măr bun. fină aproape moale cu savoare dulce. maturitate în noiembrie – decembrie 24Belle fleur Moyeuvre: maturitate la începutul toamnei 25Belle fleur rouge 26Belle fleur verte 27Belle josephine: fruct foarte mare.

se comportă bine la altitudine. Claque pépin: fruct de talie medie.Cherry cox . culoare galben verde cu roşu. Clermontoise Cloche: măr foarte bun. maturitate precoce 91Carre d'hiver 92Cassou: maturitate târzie 93Cassou d'Hortez 94Centrou 95Chailleux: coajă galbenă striată cu roşu. se consumă din ianuarie până în mai Cloche Ardennaise . bună. Citron d'Hiver . maturitate în ianuarie – martie Chataignier tendre: fruct de talie medie. mărul are o lungă conservare. pulpă albă moale. varietate rustică.70Calville d'Angleterre 71Calleville de Dantzig 72Calville d'Espagne 73Calville de Mleiv 74Calville des Femmes 75Calville des prairies 76Calville d'Oullins 77Calville du roi 78Calville rayé 79Calville rouge d'automne 80Calville rouge de Savignac 81Calville rouge d'été: maturitate precoce 82Calville rouge d'hiver : coajă galbenă roşie. când mărul este copt seminţele se detaşează din loja lor. arbore viguros 84Calville royale 85Calville saint sauveur: maturitate toamna 86Camoise 87Canelle Blanche 88Canine des clots 89Carabille: fruct de talie medie – mic. coaja este galbenă şi răşie. pulpă moale Chaux. pulpa sa este albă şi are o savoare dulce. se conservă bine. Choureau. Cinq cotes . se comportă bine la altitudine 90Cardinal: fruct mare gălbui. pulpă crocantă zemoasă. Coeur de Boeuf . se consumă din decembrie până în martie. Coing . mărul este foarte bun fiert.Coestress . varietate vigurosă şi rezistentă la boli Châtaignier du Mesnil: fruct mare. are o pulpă fină şi zemoasă. maturitate în decembrie 83Calville rouge du mont d'or: fruct foarte mare cu coajă galbenă şi roşie. Christkindel (voir saint-nicolas) . Citron suisse . Coquette (voir blanche d'espagne) Court durade Court pendu Court pendu doré Court pendu gris . maturitate în octombrie 96Champ gaillard 97Chantecler 98Charles Ross: maturitate semi-precoce Chataignier: fruct destul de mare. spălat cu roşu. aplatizat. parfumată. acidulată. savoare bună parfumată. Colapuy . galben verzui cu striaţii de culoare roşie. Chretienne . coajă roşie închis.Conchine .

maturitate în noiembrie. uşor acidulat. Demoiselle. Dorée de Grimes . zemoasă. De l'estre De Lin. Cramoisie de Croncels: maturitate la începutul toamnei Cramoisie de Gascogne: fruct mare de culoare galben palid. aproape crocantă. maturitate în decembrie – martie Dunn's seedling . maturitate la începutul toamnei. fruct de talie medie. zemoasă. Double rose de l'ain . Doux argent Drap d'or: fruct mare. savoare acidulată. Cravert: maturitate târzie Cravet rouge Criterion Croix baron Croquet belle fleur Croquet noir Croquet rouge Curadou Cusset blanc Cwastresse double D'Adam D'Ile De Behier De Bonde De beurre De Casse (voir Cassou) De Curé De deux ansDe feu de Fer: fruct de talie medie. crocant. maturitate târzie. coaja are culoarea verde şi răşie. galben. maturitate în octombrie şi se conservă până în ianuarie. varietate excelentă. parfumată.Court pendu rouge Court pendu rouge du lot et garonne Court pendu violet: maturitate târzie Courtin Court pendu gris du Limousin Coutras Cox's orange: culoare galbenă portocalie. se consumă din octombrie până în noiembrie. acidulată. pulpă albă moale. înflorirea este foarte târzie. De risoul . Docteur Lesage: măr crocant şi zemos. arborele are bună productivitate. pulpa este foarte fermă. zemos şi foarte dulce. şi fructul se conservă câteodată până în luna august anul următor. pulpă fermă. Discovery . dar se poate conserva până în martie Eden frusty Einshomer Elisa Raetke: măr plângător. Du Ronduraut Earlygold (R)snygold Early redone (R) erovan cov Eclat: fruct de talie medie. Double rose . maturitate la începutul toamnei Elista (R) Daliest cov Ellison orange Eri zagarra Elstar Durette . dulce. Double bon pommier: fruct mare. în octombrie este unul din ultimii arbori care îşi păstrează frunzele verzi.

dulce şi parfumată. zemos şi foarte dulce. Franc roseau du vallais Fremy: maturitate târzie. Gala Galantine Galardon Galeuse ou pigeonnet d'Armor Garus Garden Sun Red (R): măr pitic Géante de l'exposition Gelade Gendreville: maturitate târzie George cave Glace Gloire de Pontchartrain Gloster Gold john Gold smith Golden delicious: coajă galbenă. Fuji: fruct mare roşu spălăcit. maturitate în octombrie Gora Gorge de pigeon . maturitate târzie. maturitate în octombrie. pulpa sa este fină. maturitate din octombrie până în noiembrie. moale. poate fi şi uscat Framboise d'Oberland: fruct mare de culoare galbenă şi carmin cu striaţii roşii.Epice d'hiver Faro Fenouillet gris Fenouillet roux Fraise: bun pentru patiserie. Franc roseau: se comportă bine la altitudine. fructul se ţine mult timp pe arbore. conservare bună.

Imperiale winesap Improved blackstaymann . maturitate la sfârşitul verii Grenadier Grimes golden Grise de chambery Grive rouge Gros croquet Gros jaune Gros Locard Gros museau de lièvre blanc Grosse madeleine Grosse piquette Groseille: maturitate târzie Grosse saint clement Gueule de Mouton Harold red Henri Dumont Hollande rouge Hume Idajon Idared: fruct mare. maturitate în septembrie – octombrie. Grand mère Granny smith: coajă verde. coajă roşie. maturitate la sfârşitul lui octombrie. dulce şi puţin parfumată. pulpă fină moale.Goutte d'or Grain d'Or des Charentes Grand Alexandre: fruct foarte mare de culoare galben verzui spălat cu roşu carmin. maturitate în ianuarie Grassland: măr pentru fiert Gravenstein: bun.

Jonared Jonathan Jonnee hiljon Joseph Mush Josephine Juliette tardive Jules Labitte Kandil Sinap voir Bougie Kansas queen Karminj Kid orange red KristKindle Kools La clermontoise La nationale La paix La rose . striat cu roşu. maturitate în octombrie. se culege la sfârşitul lui august. Jean Collin Jeanne Hardy Jerseymac Jolibois Jonagold: galben striat cu roşu.Isabelle Luizet Jacques Lebel: bun. excelent pentru compoturi şi prăjituri Jacquet Jaune de Lias d'Armagnac Jaune et rouge de Cussey: varietate bună James Grieve: fruct mare. pulpă zemoasă. savoare bună. galben.

coajă de culoare verde gălbui. matirotate vara Mercier Merigold (R) Mignonne de Bedford Mildose Mooren's jonagored (R) Mountagnarde Muscade . mărul se fierbe. maturitate în decembrie Melrouge Ménagère : foarte mare.Lachaudon Lambron Lancashire Laurier Lavigne Laxton Lion d'été ou pomme des moissons Locard blanc Locard jaune Locard vert Lord lambourne Lysgolden (R) goldenir Mac Intoch (ou macintosh ?) Madeleine blanche 99Marie Madeleine Martel Martranche (ou maltranche ?) Melon Melrose: coajă roză-roşie.

fragil. Alternanţa producţiei. este un măr bun pentru fiert. Oregon Orleans Ozark gold Paradis Pâris Parmentiere Passe pomme d'été: maturitate precoce Passerose douce Passerose vraie Pastellier Patte de loup: fructe de talie medie. dulce şi foarte parfumată. foarte parfumat. Orange suisse: varietate bună. pulpa sa crocantă este zemoasă.Museau de boeuf Museau de Porc Museau de Lievre rouge Museau de montsec Mutsu Nationale Newton wonder Nouvelle europe Nutaris Ontario: recomandat pentru patiserie. Pay bou Peasgood Peau de boute Pépin de Bourgueil Pépin Meunier Periga . maturitate din ianuarie până în aprilie. pulpă de culoare crem. maturitate de la mijlocul lui octombrie până la mijlocul lui decembrie. culoare gri. fructe mici.

Pomme coing Pomme d'adam Pomme d'Amour Pomme d'Aure Pomme d'ile Pomme de Fer Pomme de noel Pomme de Mansle 100Pomme des champs Pomme des moissons ou Lion d'été Pomme du 15 Août Pomme fraise Pomme Lavigne Pomme orange Pomme poire: fructul nu este un măr. Pomme raisin .Permain dore Petit croquet Petit franc roseau Pierre rouge Pigeonnet blanc Pigeonnet de jérusalem Pigeonnet rouge Pineau Pitmaston Pomme a cotes Pomme blanche Pomme cloche: măr cu conservare lungă. nici o pară. dar gustul său este delicios.

dulce. de culoare galbenă şi roz. zemoasă.Pomme Titard Ponsard Pouzac Précoce de Wirwignes: cuajă galbenă cu o parte portocalie. maturitate din decembrie până în martie. galben alb. Rambour mortier Rambour Papeleu Rambour rayée Rambour rouge: varietate bună Ravaillac Reau Red delicious Red giant Red june . pulpă albă crocantă. Rambour d'Automne Rambour d'été: fruct mare. pulpă semi-moale şi savoaredulce. arbore productiv Rambour d'hiver: fruct mare galben verzui. recomandat pentru patiserie. striat cu carmin. maturitate din noiembrie şi până în decembrie. pulpă albă. dulce. varietate bună. roşu la soare. Président Roulin Priam Prieuré Professeur legrenier Provençale rouge d'hiver Querina Raisin ordinaire Raisin rouge Radoux Rambault Rambour d'Alsace: fruct foarte mare.

Reinette blanche champagne: maturitate toamna.Red spur Red spur delicious Reine des reinettes: galben striat cu roşu. varietate bună polenizatoare. se conservă până în decembrie. Reinette Cul creux: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette d'amboulne Reinette d'angleterre Reinette d'anjou Reinette d'août Reinette d'armorique : fruct mediu. maturitate în septembrie. pulpă fermă. Redondelle ou Blandureau Reinette à côte Reinette Abri Reinette ananas Reinette ananas rouge Reinette baumann : se comportă bine la altitudine. culoare galbenă. maturitate în ianuarie Reinette de Champagne: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Châtellerault ou Pomme Blanche Reinette de Chesnée Reinette de Coulon Reinette de Cuzy: maturitate târzie (decembrie – aprilie) . maturitate în decembrie – martie. pulpă fermă. Reinette Blenheim Reinette clochard : măr excellent. Reinette blanche d'Espagne : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette blanche du canada : alb gălbui. maturitate în ianuarie Reinette de Blenheim Reinette de Brive Reinette de Caux: fruct mare. maturitate în decembrie. bun. se comportă bine la altitudine. galben. pulpa sa este zemoasă şi dulce. se comportă bine la altitudine. maturitate toamna. rezistă la îngheţurile de primăvară.

bine acidulată Reinette de Freyberg Reinette de Hollande Reinette de grandville Reinette de langsberg Reinette de la reine Reinette de Lithuanie Reinette de Neubourg Reinette de Parmentier : varietate bună Reinette de Provence Reinette de Rouen : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Ruffec Reinette de Savoie: înflorire târzie. dulce. maturitate în ianuarie Reinette du Vigan: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette etoilée Reinette franche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) . se comportă bine la altitudine.Reinette de France: pulpă galbenă. varietate bună. Reinette de Servin : varietate bună Reinette des Carmes : varietate bună Reinette des Chênées Reinette des Vergers Reinette dorée ou d'or : savoare excelentă Reinette dorée de Versailles Reinette d'Orléans Reinette dubuisson Reinette du gapeau Reinette du grand faye spur Reinette du grand faye Reinette du Mans: galben deschis.

maturitate în decembrie Reinette grise Parmentier Reinette jaune musquée Reinette Jules Labitte Reinette marbrée : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette marbrée de la Creuse Reinette martin Reinette parmentier Reinette rouge de bretagne Reinette Saint Sauveur : fruct excelent Reinette verte de mende Reinette vignat Reinette Zuccalmaglio Rever Reverend wilk Rialette Ribson pippin Richared : coajă roşie.Reinette grand'mere Reinette grise Comtoise : varietate bună Reinette grise de Bretagne Reinette grise de chamberry Reinette grise de saintonge: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette grise du canada: coajă gri. maturitate în decembrie Rivière: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Rome beauty Rose acide Rose aigre Rose d'aizac . ruginie.

Rose de berne: bun. pulpă fină şi zemoasă. se comportăbine la altitudine Rose de bordeaux 101Rose de miel Rose de Saint-Florian Rose de Touraine Rose double Rose douce Rose plate Roter stern rezinette Rouge d'hiver Rouge de bretagne Rouge de la javie Rouge de montmaur Rouge de paul Rouge de plaugiers Rouge de senentille Rouge des cévennes Rouget de born Rougeur de Pêche Rousseau Royale d'Angleterre Saint Didier en Mont d'Or Saint jacques Saint jean Saint Louis Saint michel Saint Nicolas : măr roşu pe cere îl agăţăm în brazii de Crăciun Sang de boeuf .

iulie – august. maturitate în august Très tardive Triomphe du luxembourg Tydeman Early Vauriasse Vedette du Béarn Verdalet Verdasse . de culoare galbenă. arbore viguros.Sanguine Sans Pareille de Peasgood: fruct mare. maturitate vara. pulpa este fină. Transparente de croncels : excelent. nu se conservă. Serveau ou Pointue de trescléoux Signe tillish ou Sing tillich : maturitate la sfârşitul verii Spartan Spinjon Stark earliest Stark jumbo Starking delicious Stark Erlist Starkimson Suntan Surprise Tardirene Tardive stuani Teint frais Tiuffat Topred Transparente blanche: fruct mare. măr bun. zemoasă cu o savoare acidulată şi parfumată. maturitate în septembrie – noiembrie. cu savoare acidulată şi parfumată. arbore foarte productiv. pulpă crocantă şi foarte dulce. cu pulpă fină moale. gust acidulat. şi zemoasă. coaja de culoarea chihlimbarului. moale. bun pentru patiserie. fruct mare alb. rezistent la boli. cu striaţii roşii. albă. fertil.

plis parcurge fructul de sus în jos.decembrie Fréquin rouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Glénon Gros locard vert . maturitate în noiembrie Barré Bedan : maturitate la sfârşitul lui noiembrie Binet Rouge : maturitate la începutul lui noiembrie Binet Violet Bisquet : maturitate la sfârşitul lui octombrie Boué Cartigny : maturitate la sfârşitul lui octombrie Clos Renaux : maturitate la sfârşitul lui octombrie Closette Clozeau Diot roux Domaine Domaine du Calvados Douce Coët Ligné : maturitate la sfârşitul lui octombrie Dous Moën : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux amer Doux de Mouen Doux joseph : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux Ligon Doux Veret de Carrouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Fréquin audièvre : maturitate noiembrie . maturitate în decembrie Yvette Clasamentul merilor pe arome Meri pentru băuturi Antoinette : maturitate la sfârşitul lui octombrie Avrolles.Vertot : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Vierge du Pilat Villefort Villefranquesse Violette Vista bella Wandin pride Winesap: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winston: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winter banana: mare. galben şi roz la soare. are puţin gust de banană.

pentru suc Roquet-Vert: măr pentru băutură. loc pentru altoi semi-nanificant. vigoare medie. Dello : măr pentru băutură. puţin sensibil la asfixiere M7. rezistă bine la secetă. fructificare rapidă. zemoasă şi parfumată. Reinette de Fugélan : se foloseşte fiert. bogat în zahăr. pentru soluri sănătoase şi bine drenate. loc pentru altoi semi-nanificant M109. galben striat cu roşu. fructificare mai puţin rapidă decât EM9 sau MM106 . pulpă crocantă. loc pentru altoi semi-nanificant. foarte viguros.Joliote Judor : maturitate la începutul lui noiembrie Kermerrien : maturitate în octombrie Locard blanc Locard vert : maturitate la începutul lui noiembrie Marie Manard : maturitate la sfârşitul lui octombrie Médaille d'or : maturitate la sfârşitul lui octombrie Mettais : maturitate la sfârşitul lui octombrie Moulin à Vent Muscadet de Dieppe Nez de chat Nez plat Noel Deschamp Normandie blanc Peau de Vache : maturitate la sfârşitul lui noiembrie – decembrie. mai viguros decât MM106. dulce. dulce Pépins d'or Petit jaune : maturitate la începutul lui noiembrie Pomme de Moi Pommate de Bucey Président delcourt Rambault René Martin Rouge Bruyère Rouget de Dol Rouge de Trèves : maturitate în noiembrie. calibru mare. bun pentru compot. polivalent. Sains Richaumont Locul unde se fixează altoiul mărului • • • • • MM106 (Malling-Merton 106). coajă roşie. rezistă bine la secetă dar se teme de umezeala din iarnă M111. Cox's rouge des flandres: fruct mic. gust amar Rouget Duret Saint Martin Sebin Vendue Lévêque Vérollot Vice Président des Cours Măr pitic Garden Sun Red Alte varietăţi Belle fleur double: fruct mare bicolor. EM7.

de culoare galbenă. puţin zemoasă. parfum subtil. pentru livada palisată Pajam1 şi Pajam2 Franc. rotunjit care nu are sâmbure. viguros. Beurre Rocca Beurré Sichette Beurre six Beurré superfin: fruct mediu. fină. coaje galbenă verzuie. rotund. pulpa sa este dulce. maturitate în septembrie-octombrie. verde şi gri. dezvoltare slabă Paradis. cu coajă groasă de culoare galbenă. maturitate în noiembriedecembrie. dulce. Părul Lista perilor vechi şi curenţi care se mai comercealizează Abbe Fetel ou Abbate Fetel Acka Alexandrine Douillard: fruct de talie medie de culoare galbenă. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. pulpă zemoasă. Beau present Belle de Bruxelle: fruct de talie medie. foarte productiv. maturitate precoce. Andre Desportes: fruct de talie medie. cu o parte roză. până la 1000m. cu savoare dulce şi parfumată. Beurré Le Brun Beurre Moretini Beurré Naghin Beurre Oswego Beurre précoce Morettini: fruct mare parfumat. maturitate în septembrie-octombrie. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. maturitate precoce (iulie). Beurre d'amanlis: fruct mare de culoare verde închis. roşiatic. maturitate în septembrie octombrie Ananas de Courtay: fruct de talie medie şi de culoare galben închis. Beurré Hardy: fruct mare. culoare galben palid. pulpă parfumată şi zemoasă. maturitate la sfârşitul lui iulie. excelent. fructificare lentă Doucin. Bellissime d'Automne Bergamotte Esperen: fruct de talie medie. Beurré Vauban Bois Napoléon Bon chrétien d'été Bon chrétien d'hiver . Beurre de Monluçon Beurre de Naghin Beurre de Nantes Beurre de Paris Beurré Diel Beurre Dumortier Beurré Giffard: mărime medie. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. puţin granuloasă dar fină. cu pulpă albă.• • • • • EM9. foarte zemoasă. pulpă foarte zemoasă. acidulată. dezvoltare slabă. se cultivă la munte. maturitate la sfârşitul lui octombrie Beurre Capiaumont Beurre Chastel Beurré clairgeau: fruct foarte mare de culoare galbenă. productiv. Beurré d'Apremont (voir beurré Bosc) Beure Bachelier Beurre blanc doyenne Beurre bosc: pulpă albă. da arbori foarte viguroşi. pulpă galbuie. Beurre d'Anjou ou Nec plus ultra Meuris Beurre d'Aremberg ou d'Hardenpont Beurre de Bollwiller Beurre de l'Assomption: fruct foarte mare cu pulpă parfumată. maturitate august septembrie.

zemos şi parfumat. Colonel Marchand Colorée de Juillet: fruct mic. Clapps favourite: fruct mare galben. maturitate la sfârşitul lui iulie. Doyenne Doyenne d'Alençon Doyenné de Juillet: verde galben. Colette: fruct de culoare galben.Bon Gustave Bonne d'Ezée Bonneserre Saint Denis Brignolles Bronzée d'Enghein Cailhou rosat Calebasse Van Marum Campanette Canal red Capdelaine Capiaumont (voir Beurré Capiaumont) Cardinal Georges d'Amboise Catillac Cauvin Cerrai Certeau Chapland Chaptal Charles Cognee Charles ernest Chat brule Chayton Chretien Citron des Carmes: formă sferică. maturitate la mijlocul lui august. de culoare galbenă ca lămâia. alungit. maturitate vara. spălat cu roşu. Doyenne gris d'automne Doyenné Perrault Doyénné Sieulle Duc de Bordeaux: fruct de talie medie. pulpa este zemoasă şi parfumată. Duchesse de Mouchy . maturitate în noiembrie – decembrie. pulpă zemoasă şi dulce. Conseiller à la cour Constant Lesueur Coscia CouCourdanne CourCou rouge Covert Cremesine Cremesine d'espagne Cuisse de Dame Curé: maturitate în decembrie . Conférence: fruct alungit. bronzat. productiv. Claude Blanchet: fruct mic. Doyenne d'hiver doucce Doyenné du Comice: fruct mare gallben şi roşu. De Binse De Montvernon Decana del Friuli Directuer Hardy Docteur Jules Guyot: fruct mare. maturitate vara. galben verde. maturitate în octombrie – noiembrie.ianuarie. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. maturitate în noiembrie. culoare verde şi ruginie. culoare galbenă. pulpă moale şi fină. maturitate în octombtie – noiembrie. coajă galbenă şi verde. Comtesse de Paris: fruct de talie medie. maturitate în octombrie. Duc de Nemours Duchesse Bererd Duchesse d'Angoulème: fruct mare de culoare galbenă. pulpă dulce. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. maturitate la sfârşitul lui iulie.

Mathilde Recq Melbouche Merveille de Chine Merveille Ribet Meski Messire jean: maturitate în noiembrie. Legipon Lehou Grignon Louise bonne d'Avranches: mărime medie. maturitate în noiembrie.Elzette Epargne ou Cuisse Madame Epremint Epice Epine du Mas (voir Duc de Bordeaux) Farinière Ferdinand Gaillard Fondante fougère Fondante Thiriot Francisée Fulva Garden Gern (R): păr pitic. coajă galbenă la maturitate. pulpă albă. Madernassa Magness Margueritte Marillat Martin sec ou Capelan ou Chapelan: maturitate în decembrie . zemoasă. cu coaja verde colorată la soare. dulce. maturitate la mijlocul lui august. fină. maturitate în octombrie. duce şi zemoasă. Garden Pearl (R): păr pitic. Messounet Morettini 64 Mustapha Bey Notaire Lepin Old home Olivier de Serres Onondaga Pakam's triumph Paron professeur Lagerberg Passe Crassane Passe Crassanne rouge . Garus Général Koenig Général Leclerc Gitol Goutte d'OR Gralhouse Grand Champion Graveleuse Grise poule Grosse verte Hartmann Higland Hoyerswerder Illinois Impériale feuille de Chêne Jacques Jeanne d'arc Joséphine de Mallines Jules d'Airolles Kaiser Alexander Laxton record Le Lectier : fruct mare. Madame Ballet Madame Dupuis Madeleine: fruct mic.ianuarie.

maturitate la sfârşitul lui iunie. Saint jean vert Sanguine d'Italie Sanguine de France Satin vert Soldat laboureur Souvenir de Jules Guindon Souvenir de Leroux Durand Sucrée d'Aix Sucré de Montluçon ou verte sucrée Sucre vert Sulmerland Suprême de Quimper Swiss Barlet Triomphe de Jodoigne Triomphe de Vienne: fruct mare alungit. de culoare galbenă. zemoasă. gust bun. .Perus muscat Perou d'argent Pierre Corneill Poire à deux tête Poire de meched Poire de Naux Poire réserve Poire royale Précoce de Trévoux: fruct mare şi parfumat. pulpă verde. părul va avea o dezvoltare mai redusă. maturitate la începutul lui august. pulpa sa este parfumată. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. Président Heron Président Olivier Président Mas Professeur Lemoine Red Hardy Redonne Remi Chatenay Rene Rene Dunan Roman Ronde d'hiver Rousselet de Reims Rouzette Royale Royale d'hiver Saint Germain d'hiver Saint jacques Saint Jean: fruct mic. Altoit pe gutui. gust bun. Trompe pastre blanc Turki Verdale Verte d'hiver Verte dure Virgouleuse Williams' William's blanche William's bronze William's duchesse William's Mengo William's rouge Locul unde se pune altoiul • • Pentru avea un arbore mare trebuie altoit pe franc. forma adaptată a acestuia este tulpina înaltă. îi va da atunci o formă de spalie sau de tulpină joasă. arbore productiv.

puţin fragil parfumată. rugină şi prin lăstari înflorire tolerează precoce la monolioză sfârşitul lui martie 20 iulie Iulie august Blue free Albastră Bonne de Bry Mic (autre nom : Belle de paris.• Dacă varietatea este mai puţin viguroasp îi putem mări vigurozitatea altoind-o pe franc. bune pentru masă şi în prăjitură. conserve …). dulce parfumată Bună Coe's golden drop (voir goute d'or) Conducta (voir reine claude d'althan) Coeur de Enormă Savoare de Septembrie Boeuf caisă Les Damas (Noir. rotunzi. au mărimea unei cireşe. Violet. Musqué. Lista prunilor vechi şi curenţi care se mai comercializează Mărimea Medie Culoarea cojii Albastru Pulpa Galben Verzui Calitatea gustativă Foarte bună PolenizatoMaturi-tate rul Autofertil Începutul lui septembrie Iulie Boală Pământul - Varietatea Abricotine Anna Spath Apex Plumecot Ariel Arbore viguros Mare Belle de Thuin Berudge Mare. pulpă fermă şi dulce. de Septembre. Rouge de Biondeck) cresc pe toate terenurile şi sunt câteodată folosite ca şi altoi. Sunt adesea folosite adesea pentru prăjituri. fruct mic. moale. zemoasă. Mirabelles. ovală Seamănă cu o mirabelle Mare Roşu şi galben Auriu Portocaliuroşu la maturitate Verde – galbenă Gust de caisă şi ananas Bună. Se reproduc de la sâmburi. prăjituri. Reine-Claude. adesea foarte dulce. creşte pe arbuşti spinoşi. foarte parfumată. se lipeşte de sâmbure Violetă Foarte bună. brynska. Prunul (Prunus domestica) Marile familii de prune - Questches au un procent mare de zahăr şi conţine puţină apă deci pot fi uscate. Damas de Medie Violet Bună August Septembre neagră -septembrie . sunt utilizate şi în preparaţii (compoturi. de Tours. au un gust fin. Prunelles.zemoasă acidulată Fruct bun pentru masă. mai mari decât Mirabelles. rustică Verde Foarte bună Începutul lui septembrie Mijlocul lui august Începutul lui septembrie Reine claude 15 iulie Sensibil la Se multiplică dorée. guteaus bry) California Medie blue Cirette Violet negră Galben verzui. conservă. patiserie şi la confecţionarea prunelor uscate.

dulci arborele este viguros şi productiv. viguros parfumată Medie. dulce Calitate inferioară prunei sainte catherine. fruct polivalent pentru masă. Autofertil. destul de foarte rezistent la parfumată. viguros. zemoasă. fermă. frig dulce cu savore de cais Sfârşitul lui iulie august Mijlocul lui august Bună Începutul lui septembrie Începutul lui august Fruct puţin infectat de viermi foarte bună. Galbenă cu Pulpă arbore pete roşii fermă. acidulată. bun polenizator pentru alte P707 la varietăţi.Damas de Tours Mică – medie Prună mare. zemoasă. P707 produce fructe mari. prăjituri. maturitate la sfârşitul lui august – P303 începutul lui polenizează septembrie. foarte parfumată Mare. Purpuriu Foarte ovală. dulce. torturi şi prune uscată Double robe Drap d'or Early favorite Medie Early Laxton Medie Engle Bert Medie Ente ou prune d'Agen Negricioasă Galbenă Purpurie Rosă Galbenă Dulce şi parfumată Bună Autofertil Foarte bună Există 2 clone. pentru prăjitură. arbore dulce. conserve. P303 are o maturitate mai târzie decât P707 (septembrie). fructul este mai dulce şi puţin mai mare. patiserie şi prune uscate Sfârşitul lui iulie august Utilizat pentru confecţionarea prunelor uscate fleuris de Tours Damas Royal Damas violet De Lawrence Mare Gage De Kirke Des Bejonnières Moale. neagră zemoasă. recolta este mai grupată şi mai Mijlocul lui iulie 10 iulie 20 august . P 707 şi P 303. zemoasă.

îşi pierde valoarea în regiunile cu climat cald La mirabelle de Nancy are un sâmbure gros a cărui suprafaţă este ridată spre vârf Autofertil Mirabelle de Medie Flotow Mirabelle de Mică Metz Începutul lui iulie Sfârşitul lui iulie Mirabelle de Mică Nancy Galben portocalie Galbenă Reine claude Mijlocul lui dorée. ovoidă Bună Aurită Galbenă bună Lohr Madame Bonnard Medie Medie Marcelle Chasset Matin Methley Medie Galbenă cu Pulpă fină. dulce Violetă Galbenă Foarte bună Sfârşitul lui august Mijlocul lui august 20 august Începutul lui septembrie Mijlocul lui septembrie Mare Violetă Galbenă Roşie Bună delicioasă. gust de miere. august d'althan. se utilizează în patiserie. dulce. Quetsch d'alsace Rezistentă la monolioză. Foarte bună foarte parfumată. sensibil la rugină Mirabelle Maturitate . foarte parfumată. posedă un sâmbure mic ale căror feţe laterale sunt netede Mai mare decât mirabelle de Metz. crocantă. foarte bună. bună Zemoasă şi Methley dulce Mijlocul lui agust Mijlocul lui Sensilă la iulie monolioză la uceraţia bacteriană Sfârşitul lui septembrie Goutte d'Or Foarte ou mare Coe's golden drop Grand prix Hackman Mare Jefferson Mare Galbenă. foarte parfumată.Ferbleue (R) Medie albastră Galbenă Golden japan Mare Galben viu importantă fermă. zemoasă Gălbuie Galbenă Foarte bună Albastră Galbenă. d'Oullins. pete carmin dulce.

savoare polenizator bună. nu se lipeşte de sâmbure Zemoasă. Se utilizează ca fină. zemoasă Necesită Începutul polinizatori lui august dulce. care merge dulce. pulpă tare de dar produce culoare verde. uscat parfumată. Necesită dulce. albastră zemoasă. purpurie neagră Prune Abricot Mare alungită Prune Bonjour Prune Caprane Enormă Roşie Albastră Fruct oval. La altitudine. partea arbore viguros însorită . ovală Portocaliu Portocalie Zemoasă. Reine-claude de Bavay târzie septembrie Mijlocul lui august dulce.parfumée de septembre Monsieur Medie. spre roşu în acidulată. se utilizează parfumată. dulce. mai mult puţin dulce dacă este calitate polenizat gustativă medie. Delicioasă în prăjituri Foarte bună şi foarte dulce se usucă pentru a face prune uscate numite pistoles sau se foloseşte pentru prăjituri şi ţuică. Autofertil. pentru nu se lipeşte de sâmbure Prune d'Agen. rustică galbenă Bună Sfârşitul lui septembrie După mijlocul lui august Mijlocul lui iulie Începutul lui septembrie Medie. hatif arbore viguros Monsieur jaune Noberte Alungită roz violet pe fond albastru mergând spre purpuriu când este coaptă Galbenă rotuindă. arbore viguros Galbenă. fruct de masă şi acidulată. dulce. Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Ardennes Oneyda Perdrigonne Mică Albastru violetă Président Foarte mare Albastru -violet verde Prince Englebert Mare fină.

bună.Prune de chien Mică. verde. arbore rustic. după mijlocul lui iunie Sfârşitul lui septembrie Voir Damas de tours Voir Damas de tours Quetsch Alungită d'Alsace ou Altesse simple Violetă Galbenă Quetsch blanche de letricourt Alungită Galben palid Dulce. Autofertil acoperită cu zemoasă. Saint-Antonin rotundă violetă. Autofertil acidulată. brună acidulată cu înflorire precoce dar rezistent la îngheţurile târzi Galbenă – Are gust de portocalie cais puţin roşie Verde Gălbuie Bună Autofertil Mijlocul lui august Sfârşitul lui august Sfârşitul lui iulie August -septembrie Mijlocul lui august Albastru închis Zemoasă. se precoce utilizează crud sau pentru prăjituri Puţin viguros Uşor autofertil Pruneau de Mare Bale ou Clone Rinklin Pruneau rouge de Touraine Pruneau rouge de tours Roşu albastru Galben Foarte bună portocaliu Autofertil Foarte precoce.Mică şi Jean ovală Portocalie Productiv şi Înflorire rustic. şi dulce. puţin Pentru prăjituri. se cultivă în regiunile nu pre calde sau la altitudine Pulpă tare Arbore viguros. foarte productiv Mijlocul lui septembrie septembrie Quetsch de Buhl Quetsch d'Italie ou Clone Richard's early ou Fallenberg ou altesse double ou bleue Mare Roşu albastru Galben verzui Foarte bună Sfârşitul lui august . se pot liber face şi prune uscate. excelent pentru sâmbure prăjituri. rotundă Prune d'Axat Ovală Prune de Vars Mică Prune Pêche Prune de Mică. dulce şi acidulată Prune Saint.

Pulpa Reine claude tare. uşor Galben Galben diaphane aplatizat pătat cu roz hative translucid Reine claude Medie dorée Verde apoi Galbenă aurită la maturitate Reine claude Mare Oullins Galben Verzuiaurie cu Galben tentă de roz Bună. acidulată. Violette Roză violetă Galbenă Foarte bună Verde Galben verzui Foarte bună. parfumată. moale. Autofertil foarte dulce. arbore Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Galben verde Verde Începutul lui august Reine-claude de Vars Reine claude Mare.d'italie Quetsche Minot Quetsch Medie précoce de Zimmer Reine claude Mare d'Althan ou Conducta ou Rouge du Comte Hetan Reine claude Mare de Bavay ou Reine claude Monot Reine claude Mediu de Moissac Albastru Galbenă Foarte bună August Septembrie Mijlocul lui august Reine claude Mijlocul lui dorée. arbore foarte viguros Foarte bună. calitate d'Oullins ou gustativă foarte Mirabelle de bună. foarte dulce. pulpa nu se lipeşte de sâmbure. nu foarte Autofertil dulce. utilizat mai ales ca şi polenizator Începutul lui august Mijlocul lui august Sfârşitul lui iulie începutul lui august . Autofertil înflorire precoce. una Nancy dintre cele mai bune prune. august d'Oullins. se poate folosi pentru conservesau pentru prune uscate Epiderma verde Necesită un devine apoi polenizator. fină. zemoasă. cea mai interesantă este 1119. aurie. pentru conservă şi prăjitură. Sunt produse două clone. foarte de Bavay ou dulce. arbore viguros Bună. pulpă tare. pulpă tare.

cu pete roze mai mult Foarte dulce Dulce. arbore viguros Medie. arbore cu vigoare medie Sfârşitul lui august Începutul lui septembrie Reine-claude Mijlocul lui septembrie Foarte rezistent la monilia . puţin Violetă Galbenă Zemoasă. Montauban alungită arbore ou grosse productiv şi rouge d'août vigurosş fructificare rapidă Sainte Medie – Galbenă Se foloseşte Catherine mare pătată cu pentru prune roşu uscate şi prăjituri Medie Violetă Mijlocul lui august Mijlocul lui august Necesită un Sfârşitul lui polenizator iulie Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Santa Clara Stanley Mare Mare Violetă Violetă Galben roză Verde galbenă Thames Cross Mare Ovală. autofertil Gust de miere Autofertil Valor Verdane Rotrundă Verde la maturitate. productiv un pic acidulată Royale de Mare. violetă Tare şi Arbore Carcassonne oval zemoasă.Reine claude précoce ou Léon Hisse Reine claude tardive chambourcy Reine claude verte Reine claude Violette Reine Victoria Mediu Verde Bună Autofertil 20 iulie Medie Aurie Verde Foarte bună Mijlocul lui septembrie Verde Foarte bună gălbuie Mare Roşu palid Dulce şi cu un fond parfumată galben Royale de Fruct mare.

dar nu în plin soare. culoarea sa este roză foarte pală. Trebuie culese căpşunile dimineaţa sau seara. • La varietatea Doyenne du comice după 1-2 ani. calitate bună gustativă. fără legătură aparentă între ei. Brighton: ferm şi parfumat. delicioasă având savoarea căpşunei de pădure cu un gust lejer de zmeură. precoce. semi-precoce. zemoasă. Aceste ulceraţii converg spre a da o acoarţă groasă şi aspră. Cei care nu urcă: Abricot: Căpşună de colecţie. fructe mari (20-40g) roşu coacăz. varietate rustică. Simptome: • La varietatea William’s. Agathe: varietate foarte precoce şi semi-urcătoare. boala se exprimă prin ulceraţii care apar la 2-3 ani. productiv. maturitate după mijlocul lui iunie. Incidenţa economică: Vigoarea varietăţii William’s este redusă de la 15 la 30% şi producţia de la 40 la 50%. Bogota: viguroasă.sau mai puţin închise Locul unde se pune altoiul prunului . cel mai folosit tolerează seceta şi calcarul. foarte parfumată (gustul seamănă cu ananasul). .Jaspi (R). căpşună mică de culoare roză. căpşună mică cu gust acidulat. dulce. cu formă bizară.expoziţia: în plin soare. dulce. fructul având tendinţa să se întoarcă. Confuzie posibilă: Simptomele la William’s se pot confunda cu accidentele legate de o lipsă în magneziu. Pear bark=Pear canker (ulceraţia părului) Sinonime: William’s bark necrosis. productivatate bună. fondantă. Esle afectează doar varietatea de păr William’s şi Doyenne du Comice. Comice bud drop Regrupare de simptome transmisibile al cărei agent infecţios este necunoscut. Blanche Ananas: fruct de talie medie.Saint Julien A et Brompton permitdeţinerea unor arbori de dimensiuni mai reduse.solul: iubeşte solurile umede dar bine drenate .climatul: temperat şi mai degrabă cald . Berbi: regiunea de origine Dordogne. Capron blanc framboise: căpşună de colecţie. La cules. foarte ferm. Două tipuri de căpşuni: cei care nu urcă şi cei care urcă. rezistă la asfixierea radiculară. frunze frumoase lucitoare. mlădiţele se deteriorează mai mult sau mai puţin în anul următor datorită unei inelări a ochiurilor provocată de prezenţa micilor ulceraţii. Doar mlădiţele din acel an nu au simptome. culoare alb roză palidă. . fruct roz. ancorare bună. căpşuna de pădure preferă să fie la semi-umbră. maturitate de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. Expoziţia: Tradiţia vrea să se rezerve coastele cele mai bine expuse la soare pentru pruni şi versanţii mai reci fructelor cu sâmburi. CĂPŞUNA ŞI CĂPŞUNELE Habitatul căpşunului: . dă arbori foarte viguroşi. strângeţi căpşuna cu guleraşul verde şi cu coada. Belrubi: creeat în 1962. Camarosa: originară din SUA Cambridge: fruct de talie medie. Are particularitatea că are frunze caduce. Fructele sunt mici. alungite. untoasă. simptomele se confundă cu o carenţă în bor. pulpă foarte parfumată. rezistă la secetă. Mod de depistare: Prin indexajul celor două varietăţi.Myrobolan. . La Doyenne du comice. se adaptează la orice tip de sol. pulpa sa este albă.Mariana GF 8-1. . recomandată pentru prăjituri. Ananas: să se vadă Ananas alb. Vigoarea varietăţii Comice este redusă mai mult de 50% şi producţia este nulă. Doar câteva ramuri noi se dezvoltă şi la rândul lor vor avea inelări anul următor. Trebuie schimbat locul la 3-4 ani.

Galante: nouă varietate de sezon. precoce. suportă congelarea. calitate bună gustativă. Marquise: fruct conic ferm. productivitate foarte bună. varietate viguroasă. Marjolaine: fruct mare uşor de cules. precoce. recolta din 15 mai până în 15 iunie. dulce. dar are pulpa roză. varietate rustică şi productivă.Capron Royal: varietate veche. pulpă untoasă albă. zemos. Segaline: originar din Lot. este o căpşună excelentă care are o calitate gustativă excepţională. pulpă dulce. formă conică. bine parfumat. productiv. fără întrerupere a producţiei. maturitate precoce. Red Gauntlet: târziu (10-12g). calitate gustativă bună. fructe mici medii. zemoasă. zemos. productiv. pentru orice folosire crud pentru prăjitură. calitate gustativă excelentă. parfumat. Maturitate timpurie. etc. fruct alungit de culoare chihlimbarului. Ciflorette: CIREF Cigaline: CIREF Cigoulette: CIREF. foarte parfumată. maturitate precoce. se conservă bine. viguros. zemoasă şi parfumată. parfumat şi calitate gustativă bună cu un gust de căpşună de pădure. se cultivă puţin în tunel. suportă congelarea. Valeta: originar din Ţările de Jos. maturitate precoce. târziu. Darselect: DARBONNE Docteur Morere: varietate veche (1867). Gorella: căpşună foarte mare (15-20g). Cirano: fruct uşor alungit. recoltă de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. culoare închisă. parfumată. originară din Alpi. Blanche de bois: căpşună care are multe asemănări cu Reine des vallees. cu parfum foarte delicat. dulce. foarte parfumată. recoltă grupată. frunze largi. în formă de inimă. Mamie: fruct mare în formă de con. de culoare închisă. are gust de căpşună de pădure. Maraline: fruct alungit. Maxim: fruct foarte mare. Madame Spanske J: asemănător cu căpşunul capron. Pajaro: originar din SUA. verde închis. productiv. Cilady: CIREF. recolta din 15 iunie până în 15 iulie. miros şi parfum excepţional. Eros Favette: INRA. dulce. Golden Alpine: căpşună mică de culoare galben palid. parfumat. vine din toate regiunile. Elsanta: originară din Ţările de Jos. Talisman: semi-urcător. fruct mare conic. se cultivă în pământ sau în tunel. mult parfum. semi-precoce. Versailllaise: varietate de căpşună veche. Mount Omer: fruct mare alb. culoarea sa este roşu puţin închis şi strălucitor. fruct mic. Surprise des halles: varietate creată în 1925 de Guyot. calibru mediu-mare. Ciloe: CIREF Cireine: CIREF Colossale: fruct mare. albă. pulpă fermă. Cirafine: fruct alungit. foarte productiv. se utilizează şi pentru prăjituri. pulpa este fondantă. precoce. Senga Sangana: fruct mare. fruct de calibru mediu-mare. dulce. Majoral: parfumat şi productiv. productiv. cultură uşoară. calitate gustativă bună. fruct alungit roşu viu strălucitor. parfumat. Vicomtesse Hericart de Thury: varietate veche (1849). dulce. dulce şi zemoasă. pulpă foarte fină. foarte dulce. poate rezista la secetă. lichior. recolta de la mijlocul lui iunie până la începutul lui iulie. varietate rustică a cărui vigoare este mediocră. savoare dulce. răsadul eset viguros. căpşună mare (10-15 g) suportă bine congelarea. fruct mare foare dulce. rustic. introdusă pe piaţă în 1929. culoare roşie strălucitoare. parfumată. maturitate la sfârşitul lui iunie începutulu lui iulie. dar nu suportă solurile calcaroase. parfum de căpşună de pădure. . productiv. Sannie: fruct de talie medie. Urcătoare: Anabelle: produce un fruct cu o bună calitate gustativă. maturitate la mijlocul sezonului. viguroasă şi prductivă. producţie de la mijlocul lui iulie până la îngheţuri. Gento: fruct foarte mare (12-15g). frumoasă prezentare a fructului. conic. de culoare roşie-portocalie. fruct de formă iregulată. Madame Moutot sau căpşuna Tomate sau La France sau Madame Kooi: varietate veche creată în Franţa în 1906 de Charles Moutot. varietate locală din Aveyron denumită şi căpşuna Saint-Geniez d’Olt. răsad productiv care rezistă la căldură. fruct mic. Gariguette: INRA. rezistentă la boli. Chandler: originar din SUA. roşu aprins şi strălucitor. căpşună mare (până la 15g). rustic şi productiv. patiserie. Fraise de bois: parfum incomparabil. roşu aprins. calitate gustativă bună.

Ydun: origine daneză Înmulţire: Căpşunii emit stoloni (un fel de tulpină orizontală) pe care cresc mici răsaduri de căpşuni. parfumat. acesta consolidează gustul şi sterilizează fructul. maturitate precoce Ville de Paris: productivitate slabă. Căţărătoare: Mount everest: căpşun căţărător (până la 1. puţin sensibil la paraziţi. Penelopa Rabunda: căpşună mare (12-15g).5m) putând fi palisat. Rupeţi coada înainte de a mâna căpşuna. răsad robust. Seascape: varietate de origine americană.Mara des bois: foarte produsctiv. Vivarosa: căpşună de talie medie. este suficient să le răsădeşti. Noble Precoce Musquee: gust şi miros musc. Puteţi adăuga şi câteva picături de lămâie. productiv. Umigento: căpşună mare dulce. nu este sufucient de productiv. precoce. La Brillante Ladette: precoce Louis Gautier: căpşună albă. producţie din mai până la îngheţuri. varietate productivă. Revada: căpşună mare (10-15g). răsad viguros. precoce. productiv. Ostara: fruct de talie medie (8-10g). fruct mare. varietatea nu produce stolon. emit rădăcini. puţin sensibil la boli. se spală cu tot cu coadă şi apoi se pune într-o sită şi se trece pe sub apă. Reine de Carpentras Reine des precoces Reine de tardive Saint Claude Sharpless Sieger Souvenir de Charles Machiroux: căpşună mare Supermontrueuse hative: căpşună precoce. sensibil la făinare. precocitate medie. producţie de la sfârşitul lui iunie până la îngheţuri. florile sale sunt roze şi parfumate. rezistă la boli. pulpa sa este foarte fină. Hercule: creat în 1946. Sans rivale: căpşună de talie medie acidulată. semsibil la boli. dulce. producşie din iunie până la îngheţuri. atunci când sunt în contact cu solul. acidă. Varietate de căpşuni pentru care nu s-a găsit încă producătorul: Empereur de Maroc Fertilite: era cultivat în împrejurimile Parisului şi în Bretania. produs din iunie până la îngheţuri. era cultivat în împrejurimile Brest. Madame Poincarre Muscade: nu este atât de productiv. parfumat cu un gust de căpşună de pădure la maturitate. parfum excelent. Surprise du Vaucluse Tardive de Leopold Triomphe de Thiange Ville de Caen: căpşună mare. General de Gaulle: introdus pe piaţă în 1947. foarte dulce. parfumat. Cum se degustează o căpşună: Pentru a nu pierde parfumul căpşunei. Marastil: foarte parfumat. evitaţi să le stropiţi cu jet de apă care le-ar înlătura gustul. . productivă. Profusion Record Regal: parfumat. calitate gustativă bună. Reine des Vallees: căpşună de pădure care produce fructe mici cu mult parfum.

arbore viguros şi fertil. roz sub piele. pulpa nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. sensibil la monilia. Dina Felligni: fruct mediu. Bon ouvrier: maturitate septembrie – octombrie. floare sensibilă la îngheţ. maturitate la sfârşitul lui iulie – începutul lui august. maturitate după mijlocul lui iulie. maturitate august – septembrie. are o culoare roşie strălucitoare. Arbore productiv. Benoni: fruct bun. rustic. foarte dulce. fructificarerapidă. fruct mare. producţie regulară. miezul se lipeşte de sâmbure. pulpa sa este dulce. arbore productiv. rezistent la boli. Flaming gold: foarte bun. parfumat. Gold mine: bun. cu pielea galbenă deschis şi pulpa de culoare alb gălbui. Carman: viguros. pulpa sa este roză lângă sâmbure. pulpă galbenă portocalie. pielea păroasă de culoare roşu închis. Brugnon: epidermă netedă. Pavie: epidermă păroasă. foarte bună. Cu pulpa galbenă Caisul: calibru mediu. Snowqueen Violet: fruct de talie medie. Fantasia: maturitate spre 15 septembrie. maturitate la mijlocul lui septembrie. maturitate la sfârşitul lui septembrie. Baltet: maturitate septembrie – octombrie. Olympio Silver Lode: fruct mare . parfumată şi zemoasă. Belle Bausse: pulpă foarte zemoasă şi fină. puţin sensibil la beşicare. pieliţă groasă. destul de rezistent la beşicare. Lista piersicilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Nectarine şi Brugnons Cu pulpa albă Cerise: varietate veche (1600). floare sensibilă la îngheţ. dulce. maturitate la mijlocul lui septembrie. pulpă alb verzuie. Nectarose: fruct de talie medie cu pielea de culoare roşie şi galbenă. bună. Belle imperiale: fruct mare spre foarte mare. Piesici şi Pavies Cu pulpa albă Alberge: varietate veche. miezul se lipeşte de sâmbure. fruct alungit. strălucitoare. se teme de terenurile şi climaturile umede care provoacă căderea prematură a fructelor. foarte dulce. rezistent la beşicare. maturitate la mijlocul lui august. maturitate la mijlocul lui august. sensibil la beşicare. foarte zemos. zemoasă. pieliţa sa este de culoare galbenă pală şi roşie spre violet la soare. Belle imperatrice: fruct foarte bun. Amsden: arbore viguros. maturitate în iulie. dulce. maturitate la sfârşitul lui august. dulce şi parfumată. foarte parfumat. rezistent la beşicare. tardiv. Blanche teton: arbore productiv. albă şi zemoasă. Early Sungrand Fairlane: maturitate spre sfârşitul lui septembrie. maturitate la mijlocul lui august. Nectarină: epidermă netedă. productiv. foarte parfumat. acidulată. Precoce de Croncels: maturitate după mijlocul lui iulie. pulpă albă. Belle des croix rouges: fruct mare. calitate gustativă bună. acidulată. Chambal Chapuis: fruct foarte bun. pielea are culoarea roşu închis. Independance Nectared 4 Nectared 6: foarte dulce. maturitate la sfârşitul lui iulie. miezul nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. înflorire târzie dar sensibil la îngheţuri în timpul înfloririi. rezistent la friguri. maturitate la începutul lui septembrie. maturitate la mijlocul lui august. Gros violet: maturitate august septembrie. maturitate se eşalonează pe o perioadă destul de scurtă de la sfârşitul lui iunie până la începutul lui iulie. maturitate la mijlocul sezonului. Rose de septembre: pieliţă violacee. pulpă puţin zemoasă. foarte bun.Piersicul (Prunus persica) Piersica: epiderma păroasă. rustică. foarte parfumat. rezistent la beşicare şi la molinia. maturitate la începutul lui august. maturitate la începutul lui septembrie. . este un fruct cu o calitate bună. Morton: foarte bun. rezistent la beşicare.

maturitate de la începutul până la mijlocul lui august. maturitate în primele 15 zile din august. fruct mare roşu. rezistent la beşicare. rezistent la beşicare. sensibil la beşicare. Entre de Chanas: fruct mare. maturitate la începutul lui septembrie. fruct destul de bun. zemoasă. maturitate la sfârşitul lui iulie. foarte bun. pulpă albă. Madeleine blanche: fruct foarte bun. Red Robin Redwing: fără aciditate. foarte bun. Pitaval: fruct foarte bun. Tardive de Septembre: fruct mare. sâmbure liber. Docteur Aribeau: fruct destul de bun. rezistent la beşicare şi la alte boli. fruct foarte bun. maturitate la mijlocul lui iulie. zemoasă. Tournier: fruct foarte bun. Henri Adenot: arbore viguros. maturitate de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. Robin: foarte bun. pulpă fină. savoare dulce. May Flower: rezistent la beşicare. foarte bun. productiv şi rustic. floare rustică. o foarte bună rezistenţă la monilia. foarte rezistent la beşicare. foarte precoce. maturitate la începutul lui iulie. puţin rezistent la beşicare. maturitate la mijlocul lui august. pulpă albă verzuie. productivitate bună. foarte dulce. rezistent la beşicare. foarte rezistent la beşicare. pulpă albă. Pavie porcelaine teton: frunze cere seamană cu frunzele de migdal. puţin rezistent la beşicare. maturitate la mijlocul lui septembrie. Reine des vergers: fructul poate deveni mare. maturitate în primele 15 zile din august. de talie medie. sâmbure gros. Veraud: arbore viguros. dulce. rezistent la beşicare. maturitate la sfârşitul lui septembrie. Grosse Mignonne: fruct foarte bun. Rouge de Coursons Rouge julien: fruct destul de bun rezistent la beşicare. Guilloux elegante: fruct excelent. Madame Guilloux: fruct foarte bun. maturitate la sfârşitul lui septembrie. destul de sensibil la beşicare. sensibil la făinarea coryneum. foarte dulce. puţin rezistent la beşicare. maturitate la sfârşitul lui iulie. fără aciditate. pulpă de culoarea porţelanului. Gaillard: fruct foarte bun. maturitate la sfârşitul lui iunie. rezistent şi fertil. pulpa alb verzui. Merveille des marches: să se vadă Entre de Chanas. maturitate la începutul lui septembrie. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. roză în jurul sâmburelui. pieliţa roşu închis cu reflecte violacee. cu sămânţă fină. Cu pulpă galbenă Arp beauty: pulpă moale. maturitate la mijlocul lui august. nu se lipeşte de sâmbure. foarte zemoasă. rustic. puţin sensibil la îngheţurile târzii. Tardive du Mont d’Or Tetons de Venus: fruct foarte mare. rustic. zemoasă. maturitate la mijlocul lui iulie. maturitate la mijlocul lui august. maturitate la începutul lui iunie. Peche de Nelly: calitate foarte bună rezistă bine la beşicare. foarte dulce. pulpa se lipeşte de sâmbure. uşor acidă. maturitate după mijlocul lui august. fosrte fertil. fină. productivitate bună. varietate foarte veche. Veloute de Champagne: maturitate în iunie – iulie. maturitate la începutul lui iulie. sensibil la beşicare. de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. maturitate la mijlocul lui septembrie. pielea albă. maturitate la sfârşitul lui iulie. Galande: fruct destul de mare. Madame Girerd: fruct mare. Charles roux: arbore viguros. parfumată. savoare dulce. . fruct bun. roşie în jurul sâmburelui. rezistent la beşicare. arbore viguros. rezistent la beşicare. acidulată.Charles Ingouf: fruct mare. se poate conserva bine. piele galbenă spălată cu roz carmin. Incomparable Guilloux: fruct bun. Precoce de Hale: fruct mare roşu. rezistă la monilia. sensibil la beşicare şi la făinare. dulce. maturitate de la mijlocul lui iulie până la începutul lui august. fruct foarte bun. maturitate la sfârşitul lui iulie. Madeleine rouge: fruct destul de bun. Dugelay: fruct bun. maturitate la mijlocul lui iunie. parfumată. maturitate la sfârşitul lui august. maturitate la sfârşitul lui august. Royale de Barzac Senateur Cazeneuve Springtine Surpasse Amsden: să se vadă Entre de Chanas. fruct bun. Ribet: arbore viguros. maturitate după mijlocul lui august. bine colorat. Michelini Noire blanche Pavie de Touraine: fruct mare. maturitate la 22 de zile după May Flower. Henri Moulin: fruct mare. maturitate în august. fertil şi rustic. Geradix: fruct mare parfumat. maturitate la începutul lui septembrie. maturitate la mijlocul lui iulie. arbore viguros. puţin rezistent la beşicare. Colombine: fruct rotund.

maturitate la sfârşitul lui iulie. zemos. Early Elberta: destul de bun. sensibil la beşicare. maturitate după 15 august. sensibil la beşicare. fruct mare. pieliţă puţin păroasă. maturitate la începutul lui septembrie. sensibil la beşicare. maturitate la începutul lui octombrie. maturitate după 15 august. moale. Semis de Roussanne Springcrest Sancrest: fruct mare cu pieliţă galbenă. pe un fond galben. maturitate la mijlocul lui septembrie. foarte dulce. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate la sfârşitul lui septembrie. seminţa semiliberă. H. pulpă densă. piele roşie.). Early Redhaven Fairhaven: foarte bun. maturitate la sfârşitul lui august. bun pentru pus la borcan. bună. Fayette Flavorcrest: foarte bun. se utilizează pentru torturi şi conserve. floarea rezistă la îngheţ. Redtop Roussane de Monein: fruct galben pătat cu roşu. se decolorează în jurul sâmburelui. maturitate la mijlocul lui august. puţin productiv. flori rezistente la îngheţ. savoare bună. parfumat şi dulce. zemoasă. Sanguine de Touraine: fruct mare. maturitate după 15 iulie. maturitate la mijlocul lui septembrie. Harken: foarte bun. maturitate la mijlocul lui august. maturitate în iulie. J. gust de miere. fertil. Roussane royale: identic cu cel dinainte dar mai dulce şi mai puţin sensibil la beşicare. Sanguine Vineuse . maturitate la începutul lui august. Piersici pitici Amber Crimson Diamond Piesici de vigne Cu pulpa albă Piesic de vigne de august Piesic de vigne alb Piesic de vigne jouve Piesic de vigne Pradines Cu pulpă roşie Ider Sanguine de Besseas Sanguine d'été: fruct mare rustic. Merill Franciscan Plate chine jalousia Redcal Redhaven: fruct bun. maturitate la începutul lui septembrie. maturitate de la mijlocul până la sfârşitul lui august. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. rustic. Sanguine Saint-Laurent: pulpă roşie cu vine. Loring: foarte bun. acidulată. productivitate foarte bună. Diamond princess Dixired: fruct mare. pulpă densă. Mas Grans Maxime: fruct mare galben. maturitate după 15 august. maturitate la începutul lui august. sensibil la beşicare. roşie. maturitate la mijlocul lui septembrie. pulpă roşie. fructificare precoce şi abundentă. foarte bun. Hale: fruct foarte mare (câteodată 500g. pulpă dulce. rustic. parfumată. sensibil la beşicare. să se consume crud. Jaune miel: arbore viguros. Sanguine Marcilly Sanguine Peyrins Sanguine précoce: fruct foarte zemos. păroasă. Sunhaven Velvet: rezistă la beşicare. maturitate după mijlocul lui august. Rubidoux: foarte bun. Sanguine tardive: fruct mare. foarte bun.Cardinal: bun. Sanguine de Juillet Sanguine de Manos Sanguine de Mauves Sanguine de Savoie: fruct cu pieliţă roşie închisă.

maturitate după mijlocul lui august. savoare bună. productivă. produs de la sfârşitul lui iunie începutul lui august. fruct foarte mare. maturitate la mijlocul sezonului. recolta grupată din iunie până în prima săptămână din iulie. gust diferit. viguros. maturitate în primele 15 zile din iulie. viguros. fruct roz. parfumat. productiv. Baron de Wavre: fruct mare.foarte parfumat. maturitate la mijlocul sezonului. maturitate la sfârşitul primei săptămâni din august. Glen Prosen Gradina: fruct conic. zemoasă. Ordigan: piesică galbenă. Frida: viguros şi puţin înţepător. Glen glova: varietate veche. maturitate precoce. zemos. maturitate la mijlocul sezonului. viguros. Malling augusta: fruct roşu deschis. se foloseşte crud sau transformat. tardiv. productivă. Flavi: calitate gustativă foarte bună. precoce. maturitate după 15 iulie. . viguros. precoce. Malling Leo: fruct conic. Rose de cote d’or: fruct mic. ascuţit. Malling promose: fruct mare. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. maturitate la mijlocul sezonului. Autumn Bliss: calitate gustativă bună. rustic. roşu purpuriu.Piersică plată sau pentoo aceste varietăţi sunt toate autofertile Saturne: piesică albă cu o calitate gustativă bună. Ornella: piesică galbenă. Să li se schimbe locul la 7 ani. originar din Iugoslavia. recoltă iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. fruct mare violet purpuriu. zemos. maturitate la mijlocul lui august. se poate cultiva în regiunea mediteraneană. parfumat. maturitate precoce. productivitate slabă. Schoenemann: fruct roşu închis. Radboud: fruct alungit. Sweet cap: piersică mare albă. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. viguros. parfumată. precoce. fruct dulce. Puyallup: fruct parfumat. foarte productiv. tulpini destul de drepte. recoltă timp de o lună. roşu închis. uşor de cultivat. productiv. Eliva: originar din Elveţia. teren uscat. Mésembrine: nectarină cu pulpă galbenă. roşu. fără spin. Glen lion: fără spini. pentru solurile calcaroase. Eva 2: pentru regiunile muntoase. recoltă tardvivă de la mijlocul lui septembrie până la îngheţuri. viguros. Galante: fruct mare parfumat. recolta din 15 august până la mijlocul lui octombrie. parfumat. Meco: producţia durează mai mult de o lună. Neurcătoare Capitou: foarte rustic. Rouge de Sauron: varietate veche. Sucre de Metz: varietate veche. adaptat la altitudine. foarte parfumat. Haida: pentru soluri uşoare şi reci. una din cele mai precoce. rezistent la transport. producţie din iunie pânâ în prima săptămână din iulie. parfumat de culoare galben auriu. Urcătoare: Augustred: fruct fragil şi aromatic. tulpină subţire. se adaptează la terenurile uscate. pentru regiunile mediteraneene. Faro: viguros. pieliţă de culoare închisă. rezistă la amestec. Zmeurul În general sunt puţin exigente asupra calităţii solului. Glen Ample: originar din Scoţia. Violette: precoce. Bois blanc: rustic. precoce. producţia durează 2 săptămâni. foarte parfumat. Royalty: varietate de origine americană. produs de la mijlocu lui iunie până la mijlocul lui iulie. Llyod George: roşu. maturitatea la mijlocul sezonului. calitate gustativă bună. rezistă la secetă. produs din iunie pânăla mijlocul lui iulie. Oriane: piersică galbenă. Willamette: origine americană. fruct de culoare zmeurie închisă. productiv. Meeker: fruct de talie medie. tulpini puţin fragile care pot să se rupă dacă sunt expuse la vânt puternic. Tulameen: originar din Canada. fruct puţin colorat. maturitate la începutul lui august. producţie grupată în timp. cules uşor. Wawi: rustic. foarte parfumat. productiv. fruct mare. viguros şi productiv. precoce. rezistent la boli. Oriola: nectarină galbenă. Malling exploit: fruct foarte mare. produs de la mijlocul lui iunie până la sfârşitul lui iulie. gust acidulat. fruct puţin moale. precoce. fruct de talie medie. maturitate la sfârşitul lui iulie.

vigoarea părului poate fi redusă de la 15 la 50% şi producţia de la 20 la 40%. Moria Această boală provocată de o fitoplasmă afectează Pyrus şi mai uşor Cydonia. maturitate tardivă de la mijlocul lui iulie. Cumberland: fruct mare savuros. rustic. Primăvara următoare. gust bogat. Este posibil să infecteze artificial anumiţi Malus. foarte rustică. Pear quick decline. de sensibilitatea varietală. viguros şi productiv. de vârsta arborilor. Zmeure negre (disponibile doar în Canada) Allen: gust dulce. Incidenţa economică: În absenţa simptomelor. fără spini. Se exprimă doar după indexaj pe indicator. productiv. Ruby September: fruct mare. Lord Lambourne: galben. Simptome: Se prezintă sub mai multe forme şi depind de sensibilitatea altoiului. pear rough bark Boală care afectează Pyrus. tardiv. înmugurirea acestor arbori este lentă. Zeva: fruct mare roşu închis parfumat. Simptome În general simptomele nu se manifestă la varietăţile cultivate contaminate. bun pentru patiserii. Purple Royalty: fruct zemos. Lemnul ia o culoare portocalie. Aceşti arbori pot vegeta mulţi ani (pear slow decline). Înflorirea rămâne abundentă dar florile sunt de proastă calitate ceea ce duce la căderea fructelor. puţin moale. viguros. Joan squire: fruct mare. Summit: fruct rotund. Chaenomeles şi Pyronia. Mod de depistare: Prin indexaj la Pyrus A20. recoltă da la mijlocul lui august sfârşitul lui octombrie. zemos. dar ferm. uşor de cultivat. parfumat. Surprise d’automne: varietate veche. fruct ferm. Numeroase varietăţi vechi sunt contaminate. Arborii se deteriorează după al 8-lea an. Creşterea este redusă. urcătoare şi tardivă. În alte cazuri arborii slăbesc dintr-o dată în luna lui august fără semne înainte. Confuzie posibilă: . Pear blister canker viroid (ulceraţia buboasă a părului) Sinonime: Pear bark measle. Observând punctul de unire dintre altoi şi varietate se observă o zonă necrozată ( linie brună). Prin electroforeza pe gelul de policrilamidă. târziu. necesită puţin palisaj. parfumat şi dulce. rezistent la boli. Summo: fruct foarte mare. parfumat. urcător. creşte rapid. Polana: tulpini drepte. Apar în general din al doilea an prin prezenţa bubelor mici proeminente care la mijlocul anului şi anilor următori. se despică formând ulceraţii longitudinale sau rotunjite. de practicile culturale. Jewel: fruct gustos.Heritage: rustic. Golden queen: fruct galben de la mediu la mare. precoce. Prima manifestare a bolii este o înroşire precoce a frunzelor în luna lui august însoţită sau nu de o cădere prematură a frunzelor. tare şi parfumat. cu gust foarte bun. recolta iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. Sorbus. tardiv. dar foarte puţine livezi comerciale sunt atinse. Pear decline (slăbirea părului) Sinonime: Pear slow decline. Confuzia posibilă: Rapănul provoacă pe lemn simptome foarte asemănătoare cu cele ale blister canker. viguros. de lupta împotriva psylles. În cele mai multe cazuri fructele sunt mici. roşu. producţie importantă. Golden west: fruct mare pentru patiserie. dar care poate contamina şi Cydonia. recolta de la mijlocul lui august până în septembrie. Zmeure galbene Fallgod: fruct galben palid.

atrage masculii şi îi fulgeră de îndată ce aceştia intră în contact. Cea a merilor de la 10 la 30%. La început doar nervurile mici terţiare se decolorează apoi cele secundare şi principale. vigoarea mărului nu este afectată decât de la 0 la 10%. această metodă este în plină dezvoltare. Procentul de transmitere este foarte slab. Prinderea zilnică dă o estimare a prezenţei populaţiei care permite tratarea chimică la momentul potrivit. Avetizarea agricolă: . incompatibilitatea între varietate şi altoi. o colorare roşie înlocuieşte decolorarea (pear red mottle). şoricei de pământ. Anumite varietăţi pot contamina merii. Incidenţa economică: Această boală reduce vigoarea varietăţilor de păr de la 10 la 15 %. Quince souty ring spot. Cercetătorii copiază acest miros prin sinteză pentru a captura un maxim de devastatori din primul val colonizator. Pe frunzele de gutui se formează o pigmentare neagră de-a lungul decoloraţiilor ( Quince sooty ring spot). Atracticidul: o capcană fulgerătoare Feromonul este în acest caz amestecat cu un insecticid. Prinderea în masă: o capcană mortală Prin mijlocul indirect a unui atractiv prin sinteză. Prin teste cu imunoflorescenţă de tipul DAPI care cere observarea a numeroase eşantioane. Simptoma apare pe fructele tinere prin depresii care vor evolua de-a lungul creşterii fructului.. Arborii slăbiţi sunt neproductivi şi rămân foarte plăpânzi. masculi şi femei. în absenţa Gravelle. totuşi depresiile sunt mai plate şi nodulii pietroşi sunt localizaţi imediat pe epidermă. Simptomele debutează cu o decolorare a nervurilor mai mult sau mai puţin intensă. Pear vein yellow virus ( îngălbenirea nervurilor părului) Sinonime: Pear red mottle. Masculii emit un feromon care atrage semenii. obiectivul este de a captura şi de a distruge un număr mare de insecte devastatoare culturilor. Cireşele roşii ale cafelei emit semnale chimice sau mirosuri care atrag devastatorul: scolyte. în acest caz sunt foarte apropiate de Apple stem pitting virus. Adulţii sunt atraşi de mirosul emis de rănile făcute în palmieri. pagube ale rozătoarelor. Insecte devastatoare prinse în capcane .. Atractivi care asociază feromonul şi mirosul palmierilor răniţi sunt sintetizaţi de INRA şi sunt folosiţi astăzi pentru prinderea în masă a charancons. Se manifestă încă din pepinieră pe frunzele adulte a numeroaselor varietăţi. Incidenţă economică: Devine foarte împortantă în anumite zone de producţie datorită mortalităţii arborilor din al 3-lea an. Această boală este foarte răspândită la păr şi incidenţa sa este foarte împortantă. Anumite varietăţi virulente produc simptome la fructe cunoscut sub denumirea de Gravelle. Confuzie posibilă: Simptoma frucului poate fi confundată cu atacurile punaises. mirosul sintetic. Astfel.o capcană pentru a evalua infestarea Feromonul natural secretat de femelă este copiat prin sinteză. Se poate face confuzia cu o carenţă în bor sau calciu. plasată în culturi. de la 30 la peste 50%. La sfârşitul lui august. mai puţin de 20%. Această capcană. Astăzi. Simptome: Sunt în general localizate pe frunze. Poate afecta doar câteva fructe din arbore. Mod de depistare: Prin indexajul asociaţiilor de varietate-altoi sensibile. Această simptomă este foarte importantă atunci când primăvara este frig. mai competitiv decăt cel al cerises este difuzat în capcanele culturilor arborilor de cafea.. în acest caz nodulii sunt spongioşi. Tăind fructele se observă în pulpă grămezi pietroase înconjurate cu o zonă spongioasă amară. el va atrage masculii care vor fi şi ei capturaţi. . Pear stony pit sau gravelle Agentul în cauză nu este identificat. Acest feromon acţionează într-o sinergie foarte puternică cu mirosul emis de palmierii răniţi. Mod de depistare: Prin indexajul indicatorilor. adică spre lun lui iunie..Simptomele sunt aproape de cele provocate de numeroase accidente susceptibile de a împiedica alimentaţia arborilor: asfixiere rădăcinară. Plasat într-o capcană. Producţia perelor este redusă. Această metodă este specifică şi respectă mediul înconjurător.

20 g/l înainte de înmugurire la sfârşitul iernii. aproape de apărătorile de vânt sau de clădiri. nectarul şi polenul florilor constituie surse de hrană necesare. Regăsim în această categorie ombeliferele şi compozite. Avantajul este că insectele benefice vor fi răspândite uniform în livadă ceea ce permite un control uniform.implanta specii diferite a căror înfloriri se vor succede. trebuie mai întâi să le permitem să-şi facă cuiburi în timpul sezonului sau înafara sezonului. microorganismele şi insectele benefice. O bună cunoaştere a ciclului de viaţă a devastatorilor şi a unei depistări atente sunt în acest caz atuuri importante. phacelie. Pentru a încuraja insectele şi acarienii benefici care sunt prădătorii sau paraziţii devastatorilor din livadă. Inconvenientul este munca şi costurile implicate în stabilirea acestor plante de acoperire a solului şi întreţinerea lor. Trebuie de asemenea să le asigurăm surse de hrană altele decât prăzile lor fie pentru că ele le solicită la un moment dat sau pentru a putea supravieţui în perioadele în care populaţiile de devastatori sunt puţine. Aceste zone pot fi stabilite în locul unui arbore mort recent. Nu trataţi niciodată frunzele cu Bouillie bordelaise pentru aceasta utilizaţi un produs anti-beşicare. Zona florală Este vorba de a stabili zone protejate unde se va cultiva o diversitate de plante cu flori atrăgătoare. Tipuri de amenajări Sunt trei moduri principale de a amenaja livada pentru a furniza flori auxiliarilor. Mămăruţele se hrănesc cu polenul mai multor specii vegetale cum ar fi păpădia. Se preferă plantele a căror înflorire se etalează pe o lungă perioadă sau o serie de plante a căror timpi de înflorire se succed. Astfel în cazul plantelor de acoperire a solului diversificate de leguminoase şi alte plante. Devastatorii cei mai susceptibili de a fi controlaţi încurajând auxiliarii sunt fluturii de noapte.5 g/l la căderea frunzelor. Mai multe studii au demonstrat că pentru un număr mare de auxiliari.alege specii a căror înflorire se etalează pe o perioadă lungă. Polenul este şi el o sursă de hrană pentru sirfe şi acarienii prădători. Această apropiere permite atragerea insectelor benefice acolo unde trebuie conservând asrfel plantele de acoperire a solului stabilite deja. Florile ca şi sursă de hrană Florile sunt esenţiale ca şi surse de hrană pentru numeroşi prădători şi paraziţi care atacă devastatorii livezilor. Pentru a o evita faceţi două tratamente preventive cu Bouillie bordelaise. Criterii de alegere a plantelor care se utilizează O mare de diversitate de plante sălbatice sau cultivate pot fi utilizate pentru încurajarea paraziţilor şi prădătorilor.repeta seminţele de plante anuale astfel încât să fie tot timpul înflorite. Prădătorii generali pot fi atraşi indirect de către cuvertura de flori datorită abundenţei de prăzi alternative pe care pot să le găsească. Principala limită a zonei florale este că anumite insecte benefice care nu au o rază de acţiune foarte mare nu vor vizita părţile livezii îndepărtate de zonele florale.Boala Boala cea mai curentă a piersicului este beşicarea. Avantajul său este că gestiunea plantelor atrăgătoare este mult simplificată deoarece ele sunt restrânse la unul sau câteva locuri în livadă. Gestiunea plantelor Pentru a avea flori cel mai mult posibil în sezon se poate: .timp de înforire: trebuie evitate plantele care înfloresc devreme deorece ele pot devia atenţia polenizatorilor florilor de meri. . Cosirea plantelor poate fi mai mult dcât un mod de a administra înflorirea. . la periferia unei livezi. . Plantele de acoperire a solului Este vorba de a cultiva prin înlocuirea plantelor de acoperire obişnuite de graminee prin culturi sau vivace cum sunt sarrasin. Mai multe viespi parazitare se hrănesc cu nectarul morcovului sălbatic. un fel de „centrală de insecte” în centrul livezii. . muştarul sau leguminoase precum trifoiul ladino. Plante însoţitoare şi acoperiri ale solului florale Controlul biologic a devastatorilor poate implica un număr mare de organisme vii cum sunt păsările insectivore. Larvele anumitor specii de chrysope se hrănesc cu nectarul scaetului vulgar. Planta însoţitoare Este vorba de a cultiva fie sub arbore fie la nivelul periferiei ramurilor plante cel mai adesea perene sau bianuale. în concentraţie de 6. Trebuie alese după anumite criterii: . poate fi interesantă cosirea în perioadele critice pentru încurajarea prădătorilor generali să atace prăzile din arbori şi nu prăzile prezente în plantele de acoperire.cosi plantele înainte ca ele să formeze fructul astfel încât să înflorească din nou. afidele şi tetranidele. în lungul drumurilor de fermă. Se poate de asemenea crea o zonă mai mare fără arbori.

Mai multe specii de vespi parazitare au părţi bucale scurte şi nu pot decât să atingă glandele nectarifere bine expuse. În cazul plantelor bianuale. este cazul ombeliferelor. O cruciferă ornamentală. Specii vegetale pentru utilizare Tabelul de la sfârşitul acestui document prezintă diferite specii vegetale care pot fi utilizate pentru atragerea insectelor auxiliare. . Ombeliferele Plantele din familia ombeliferelor sunt atrăgătoare pentru un număr mare de auxiliari.capacitatea de atracţie a auxiliarilor: grandoarea. Morcovul sălbatic este pe locul doi. Plantele recomandate fac parte mai ales din ombelifere şi compozite deşi că reprezentanţi din alte familii prezintă de asemenea un potenţial interesant. S-a arătat de asemenea că phacelia poate creşte abundenţa Aphelinus mali care controlează afida mărului şi ameliorează eficacitatea tricogramelor. Ea mai atrage şi specii de muşte benefice. putând să atragă mai mult de 200 insecte benefice. Masculii acestei specii sunt capricioşi deoarece nu-i găsim decât pe florile de ombelifere în raport cu femelele care vizitează florile plantelor altor familii precum leguminoasele sau cariofilaceele. Aceasta este adevărată pentru sulfina galbenă. s-a dovedit planta cea mai promiţătoare în experienţele lui Chaney (1992) în California. alysse (Lobularia maritima sau Alyssum maritimum). Trifoiul poate şi el atrage cerese buffle. Leguminoasele Leguminoasele pot atrage mai mulţi auxiliari datorită perioadei lor de înflorire foarte lungă . Va fi uşor să se cosească florile înainte ca ele să producă seminţe. un parazit important al carpocapsei. Compozite Asters. Florile compozitelor servesc ca sursă de glucide pentru larvele de chrysope. În ciuda eficacităţii sale. Tanacita (Tanacetum vulgare) deşi este o plantă invadatoare. Atrage în mod particular sirfidele prădătoare ai afidelor la fel şi carabele. Ea infloreşte aproximativ 30 de zile şi efectele sale se resimt la 10-15 m distanţă. atrage un număr mare de diverse specii de mămăruţe. rapid şi puţin costisitor de a stabilii ombeliferele într-o livadă este de a procura morcovi şi păstârnaci şi de a planta câţiva în sol la nivelul periferiei ramurilor. Crucifere Leius (1960) consideră muştarul sălbatic ca şi una din sursele preferate de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor. un prădător care atacă tetranidele şi afidele.. şi de polenizatori eficace chiar şi pe timp de vânt puternic. Phacelia suportă trecerea tractorului chir şi în timpul înfloririi. rădăcinile vor produce flori în acelaşi an. Leius (1962) a observat că insecta prefera păstârnacul sălbatic ca şi sursă de nectar. trifoiul roşu şi lucernă. Poligonacee (sarrasin) Sarasinul atrage sirfidele care au tendinţa să fie în activitate primăvara. forma. Un mod simplu. O putem planta în interiorul sau în jurul livezii. Una dintre problemele majore asociate utilizării plantelor leguminoase de acoperire a solului este încurajarea populaţiilor de punaises ternes şi alte punaises care pot provoca defornarea fructelor atunci când se hrănesc pe flori primăvara. . Labiacee Menta (Mentha spicata) poate atrage mai mulţi auxiliari deşi că ea poate deveni o cuvertură invadatoare. Alte plante Molena (Verbascum thapsus) atrage punaise molenei. culoarea şi producerea nectarului a inflorescenţelor sunt factori care influenţează atragerea auxiliarilor. Tabel: Specii vegetale a căror flori favorizează auxiliarii Denumirea Denumirea latină Utilizare Înflorire .capacitatea de atracţie a devastatorilor: plantele alese nu trebuie să încurajeze populaţiile de devastatori. Singurele insecte devastatoare atrase de sarasin în timpul infloririi sunt punaise terne şi coleoptera.facilitatea de gestiune şi rezistenţă: plantele alese trebuie să poată îndura traficul din livadă şi nu trebuie să crească greutatea muncii. Molena iubeşte toate tipurile de sol. Agripaume (Leonorus cardiaca) este o plantă iubită de bondari. Într-un alt studiu asupra viespii parazitare Itoplectis conquisitor. acest prădător poate ataca merii. Antemisul (Anthemis tinctoria) s-a dovedit favorabil viespilor şi muştelor parazitare în timp ce cosmos (Cosmos bipinnatus) s-au arătat atrăgătoare pentru prădători în general şi în particular pentru păianjeni. Phacelia Phacelia este o plantă foarte atrăgătoare pentru un număr mare de insecte benefice. care atacă larvele carpocapsei mărului. Asclepia şi rochiţa-rândunicii (Convolvulus arvensis) sunt surse de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor. vergerettes şi verge-de aur care înfloresc toamna sunt surse de hrană pentru ichneumonide. Margaretele albe (Chrysanthemum leucanthemum) şi galbene (Rudbeckia hirta) la fel ca şi coada-şoricelului (Achillea millefolium) sunt favorabile auxiliarilor.

cs Zf. văratic primăvăratic . Cerastium spp. pc Zf.văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic Zf = zonă florală.văratic văratic primăvăratic . pc Zf. Layia platyglossa Agrostemma githago Silene spp.diminuarea căderii fructelor .diminuarea vegeraţiei .instalarea rozătoarelor şi păianjenilor galbeni .ameliorarea structurii solului . pc Zf. pc Zf.tomnal văratic Rudbeckia hirta Chrysanthemum leucanthemum Coreopsis spp. cs Zf.tomnal văratic . pc Zf. Achillea spp.îmbogăţirea solului cu materie organică . pc Zf. cs Zf. pc Zf Zf. cs Zf.acţiunea împotriva anumitor buruieni . pc Zf. Tehnici de întreţinere a solului în arboricultura fructiferă Interlinia Îngazonarea permanentă a interliniei este regulă. cs. pc Cs Cs Zf. Trifolium repens Lupinus perennes Brassica kaber Lobularia maritima Fagopyron esculentum Phacelia tanacetifolium Mentha spicata Nemophilia sp.penetrarea apei şi îngrăşămintelor . cs = plante de acoperire a solului.creşterea riscurilor la îngheţul de primăvară (evapotranspiraţie puternică) . pc Zf. solul gol lucrat sau nelucrat nu se mai practică.o mai bună conservare a fructelor Inconveniente . pc Zf.eliberarea târzie de N .Ombelifere Panais Morcov cultivat Morcov sălbatic Mărar Aneth Coriandru Angelică Anason Carvi Cairefulon Composite Margareta balbenă Margareta albă Floarea soarelui Floarea soarelui tuberoasă Aster faux-ptarmica Verge –de aur Coada şoricelului Carofilacee Tăciunele grâului Silena Licnis Ceraistes Leguminoase Trifoiul ladino Lupin Crucifere Muştarul sălbatic Alysse maritimă Alte plante Sarasin Phacelia Menta Nemofila Pastinaca sativa Daucus carota Daucus carota Foeniculum vulgare Anethum graveolens Coriandrum sativum Angelica archangelica Erzngium campestre Carum carvi Zf. cs Zf Zf.concurenţa hidrică şi în elemente nutritive. cs Zf Zf. Avantaje: . pc = plantă însoţitoare. zf Zf. cs Zf.probleme cu anumite buruieni . pc Zf.diminuarea randamentului . cs Zf.diminuarea levigării .protecţia eficace împotriva eroziunii . Lychnis spp. cs Cs. pc Zf. zf Cs. Helinathus tuberosus Aster ptarmicoides Solidago spp. pc văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic .

.durată limitată (1-2 ani) pentru paiele de rapiţă.control posibil al lastarilor cu anumite produse.utilizarea prudentă a ierbicidelor în pepinieră şi în primul an de plantaţie. să se stropească în perioadele secetoase pentru a evita focul. Precauţii – incompatibilităţi . . aeraţie bună a solului.distrugerea accelerată a materiei organice.costul şi disponibilitatea materialului. .dezierbare câteodată necesară la limita paielor.structură bună a solului.trebuie pusă multă materie organică pentru ca ea să fie eficace (cel puţin 5-20 cm. .risc de eliberare. material greu de găsit.nu există concurenţă hidrică şi nutritivă.).aport mai mult sau mai puţin important în materie organică. . atenţie la bolile criptogamice.rădăcini superficiale nedeteriorate.crestarea solului -> schimbul aer-apă se face greu.să se menţină o bandă dezierbată suficient de largă (60-80 cm) Linia de arbori sau arbuşti Solul gol lucrat Avantaje control bun al buruienilor. .eventualitatea unei carenţe determinată în N.să se cosească frecvent . . .lucrări culturale făcute greu pe terenul moale.pentru paiele de rapiţă şi iarbă.Precauţii –incompatibilităţi . . .nu este indicat decât pe terenurile puţin profunde şi uşoare.efect favorabil asupra dezvoltării tinerelor plante în situaţia de secetă. control bun al lăstarilor (zmeur). . Precauţii – incompatibilităţi .utilizarea ierbicidelor redusă puternic. .control bun a buruienilor prin aplicarea produselor foliare. Inconveniente .risc de eroziune pe terenul în pantă.riscul formării unei talpe de arătură .pericol de a afecta rădăcinile mai ales în solul superficial.să se aleagă un amestec de seminţe şi mulci cu creştere lentă . .creşterea eventuală a umidităţii. .rădăcinile superficiale nu sunt deteriorate. Acoperirea solului cu deşeuri organice Avantaje . .riscul de eroziune pe terenul în pantă. . . . .control bun al buruienilor anuale (3-4 ani).cere multe ierbicide.tasarea solului (asfixiere). Inconveniente . . Inconveniente .să se supravegheze rozătoarele . concurenţă hidrică şi nutritivă puţină sau chiar deloc.să se adapteze îngrăşământul şi stropirile .nu există concurenţă hidrică şi nutritivă. . Precauţii – incompatibilităţi . Solul gol nelucrat sau dezierbare chimică Avantaje . .

anumite materii sunt permeabile în apă. pentru a stropi florile şi frunzele. Avantaje . pruni. .punerea şi înlăturarea nu sunt întotdeauna evidente.să se supravegheze rozătoarele.este posibil să se pună îngrăşământ pe linie. . activitate greu de controlat sub plastic.între 40% şi înflorire plină în funcţie de culturi: meri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei. . meri.tinerele culturi localizează greu îngrăşământul. Pollimax se aplică la : peri. .când culturile nu sunt atractive prin natura lor.creşte numărul de albine cu miere .când îngheţul diminuează sau ameninţă numărul de flori disponibile pentru polenizare şi volumul potenţial al recoltei.şi mai ales când o înflorire mai atractivă din mediul înconjurător favorizează retragerea albinelor. paiele pot îmbogăţii solul în K2O (aproximativ 100 u/ha la aplicare). Paie plastice Avantaje .costul şi durata materialului. .creşte profitul.creşte numărul de seminţe şi fructe .00 în zilele când vântul adie puţin şi temperaturile sunt peste 130C. în zilele când previziile meteorologice sunt moderate sau între orele 10.creşte numărul de flori vizitate .creşte calitatea.1-2 zile după instalarea stupilor. .nu există concurenţă hidrică şi nutritivă. Inconveniente . . peri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei. Se foloseşte Pollimax pentru a maximaliza activitatea albinelor: . afini. Doza recomandată este de 250 ml Pollimax/ha. forma fructelor . Amestecaţi Pollimax doar cu apă. .devreme dimineaţa înainte ca albinele să înceapă să zboare. . etc.rehumectarea iregulată pe linie după udare sau precipitaţii. Conservaţi Pollimax la rece şi în locuri uscate.când un timp cald şi uscat grăbeşte înflorirea.creşte randamentul global . Aplicare Aplicaţi: . .eficacitate ierbicidă de 100% (mai puţin în jurul trunchiurilor). Precauţii – incompatibilităţi . . . Pollimax Pollimax atrage albinele pe plantele cu flori. căpşuni.folosiţi un pulverizator convenţional.când puţine albine yboară atunci când condiţiile climatice sunt marginale şi reci. calibrul. . . . .dezierbarea chimică pe margini se recomandă.- - să se suravegheze rozătoarele. Pollimax poate fi stocat mai mulţi ani. atenţie.00 şi 16. Rapănul (Venturia inequalis) .ajută la prinderea tinerelor culturi în situaţii de secetă.în volume suficiente de apă. . cireşi.dezierbarea găurilor de plantare cu mâna să nu se neglijeze.

♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie. orientarea randurilor. iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant. Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului.Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor. Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor. fan . Luptă preventivă . Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn. Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie. Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare. Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor .aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. amplasarea livezii. iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor.

Tableau 3 .♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara. Toate speciile din familie Primulaceae au efect fungicid impotruva rapanului. Zeama sulfocalcica (29 % sulf) Cupru: ♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza.după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl Biofungicide Giliver (1947) a testat 1915 specii de plante care au efect asupra germinarii conidiilor de Venturia inequalis şi a gasit 440 de specii care au oprit germinatia.Plantes sauvages et cultivées du Québec pouvant servir au contrôle de la tavelure Nom français Nom latin Présence ou culture Dilution efficace Durée d'efficacité . Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl. Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral. -inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf . Cele mai folosite sunt frunzele de mesteacan si coada calului sub forma de purin sau decoct. In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj.

.şi 10 % solutie fungicida vegetala). ♦ Tratamente cu uree 2% sau urină diluata pana la ½ asupra frunzelor cazute : se reduce productia de ascospori şi amelioreaza descompunerea frunzelor ♦ fertilizare cu turte de ricin sau purin de urzica asupra frunzelor pentru accelerarea descompunerii frunzelor cazute sau asupra frunzelor in vegetatie in cazul urzicii Lupta biologica: Cel mai cunoscut antagonist al lui Venturia inequalis este Chaetomium globosum. Pasta rezultata se utilizeaza prin badijonarea arborilor si a ramurilor ca si tratament peventiv sau se dilueaza pentru efectuarea de tratamente curative generalizate asupra arborilor . ♦ Tratamente cu lapte nepasteurizat nediluat care contine acizi cu proprietati antiseptice ♦ Fertilizarea:Jadigh şi Gupta (1986) au constatat ca utilizarea de ingrasaminte cu concentratie ridicata in potasiu au crescut rezistenta pomilor la rapan. Produse organice: ♦Uleiul de soia sau canola care actioneaza ca si antitranspiranti: 1 % ulei la 7-10 zile interval. 3 parti argila.Lierre Scrofulaire lancéolée Souci d'eau (populage) Primevère Arroche hastée Ficaire Lupuline Radis sauvage Marguerite Morelle douce-amère Saule cultivé Sariette Oignon Anémone Symphorine blanche Hedera helix Scrophularia nodosa Caltha palustris Prima vulgaris Atriplex patula Ranunculus ficaria (inclusiv radacina) Medicago lupulina partout Raphanus raphanistrum plus fréquent dans les Maritimes Chrysanthemum adventice segetum Solanum dulcamara adventice rare Salix purpurea partout Satureja vulgaris partout Allium cepa partout Anemone nemorosa cultivable? Symphoricarpos alba partout au Québec région de Montréal région de Montréal abondant dans le nord rare mais cultivable rivages du fleuve(golfe) région de Montréal sèche 1/128 1/32 1/16 1/16 1/4 1/2 1/1 1/1 1/1 1/1 1/2 1/2 1/2 1/32 1/1 3 mois 8 mois 2 mois 2 semaines 3 mois 2 mois 2 jours à 2 semaines Efectuarea tratamentelor Se realizeaza un decoct de coada calului sau alta planta cu actiune fungicida si se conserva 14 zile intr-un recipient de lut sau lemn dupa care se amesteca (o parte balega de bovine. Se poate de asemenea utiliza ciboullete in cultura asociata cu plantatia pomicola.

Granger (1988) Lodi Northern Spy Monroe Burgundy Tydeman Wayne Jonamac Paulared Idared Twenty-ounce Golden Delicious Red Delicious Jonathan Milton Wealthy Spartan MODEREMENT RESISTANTE SUSCEPTIBLE Cortland McIntosh Julyred Spygold Niagara Jerseymac Jonagold Stayman Macoun Empire Rome Beauty Mutsu (Crispin) Tableau 5 .De asemenea tratamentele cu Athelia bombacina asupra frunzeloc cazutte controleaza in totalitate formarea periteciilor. Tableau 4 . fond R R R R J R V J V V R V Nova 3 Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Murray Novamac d10-m10 1 .Caractéristiques des variétés résistantes à la tavelure Variété Résistance à rouille feu du mildiou bactérien cèdre Redfree Prima Liberty Freedom Priscilla 3 2 4 3 3 4 1 4 3 4 4 1 2 1 4 2 3 4 1 1 3 3 4 4 4 4 4 2 2 4 2 3 4 3 Arbre Date de cueillette Rusticité Productivité Vigueur f08-d09 m09 f09-d10 f09-d10 f09-d10 d10 d10 d10 f09 f09 f08 m09 1 2 1 2 1 2 3 3 3 2 2 1 2 3 2-3 1 2 2 2 3 2 2 2 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 2 R J J R R R V R R V V V Fruit Qualité 2 1 2 2 2 1 Couleur Couleur dom.Résistance des variétés de pomme à la tavelure RESISTANTE Red Free Prima Liberty Freedom Priscilla Nova Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Murray Novamac Priam Richelieu Rouville Trent Sources: Wilcox (1987).

] Erwersobstbau. 1988. et M. 50(6):209. A model to estimate the maturity of ascospores of Venturia inaequalis. 1987.prévenir plutôt que guérir. nov. M.K.] Besseres Obst. Les arbres fruitiers. Lower Rhein.T.. Bio-dynamics. 1(2):1-2. [1. Influence of host response and climatic factors on the development of conidial stage of apple scab fungus (Venturia inaequalis). Field and laboratory studies of the effect of urea on ascopores production of Venturia inaequalis. Proceedings of the Annual Meeting of the Massachusetts Fruit Growers Association Inc. Qasba. 1968. Maine Organic Farmer and Gardener.E. U. Integrated pest management for apple orchards in Ontario. Hills.. Gilliver. 97(1):24-32. Bosshard. Bulletin OEPP. non-fungicidal techniques to aid in the management of apple scab. Henry Doublday Research Association. Athelia bombacinaand Chaetomium globosumas antagonists of the perfect stage of the apple scab (Venturia inaequalis) under field conditions. Science and Culture.Overbeck. [Effects of different pruning systems and chemical retardants compared with no pruning on apple trees on yield fruit quality and disease incidence in the long term trial at Höfchen (1959-1982). et W.Priam Richelieu Rouville Trent 3 3 1 2 f09 m09 m08 2 3 3 2 3 2 2 2 3 2 1 1 R R R J V V d10-m10 3 3 2 2 R V Bibliographie Auger. 2e édition. 1988. 1988. 1988. Flore laurentienne.N. Gonnaud. Northeast LISA Apple Production Newsletter. Frère. Hockey. Courrier du livre. 16(2):123135. K. Phytopathology. Northover. Ann. Brown. [Alternative cultivation of apples and vegetables.K. The effect of plant extracts on the germination of the conidia of Venturia inaequalis. 364 pages. Marie-Victorin. 1990. 1990.E. Les Quatre Saisons du jardinage. Burchill. Fruit pest and disease control:the organic way. Agriculture Canada. Hoffmann. Denis Culley:organic orchardist. 59 pages. W. Gupta. 23(10):22-23. G. 66:195. G. 1927. 1982. et G. 1990. Biol. P. pamphlet n82. A.M. J.Gupta. 5(1):93-97. New. Appl. Paris. 34:136-143. Jagdish. Appl. Conseil des recherches en pêche et agro-alimentaire du Québec. Neumann. Dominion of Canada Department of Agriculture.N. 1982. Wesel-Bislich. 1986. Ottawa. Humus. D. Gupta. Screening of some plant extractives for antifungal activity against Venturia inaequalis. 1991. Kolbe. GRAB. rapport de recherche #2036.. Pest management section. 1982:32-34. 25(10):246-255. Siegfried. D. Essai comparatif de différents traitements contre la tavelure sur pommiers et poiriers. Lamb. station de recherche Vineland. Résultats de 8 ans d'expérimentation à la ferme expérimentale d'Agriculture Canada à Frelighsburg. in Amélioration des techniques de l'agriculture biologique. Dhar. Rapport final. St-Arnaud. mars/avril 1988: 7-9. S. MacHardy.D. 1983.F. K. Y. R. OMAF. W. 1990. Schüepp et W. Coventry. no 142. 1983. et W. Investigations on the effect of urea and fungicides in suppressing the ascigerous stage of apple scab pathogen. Kennel. Louis. Plant industry branch. 4 . Granger. Concepts and methods in biological control of diseases in apple orchards. Keipert.5 ha of bio-dynamically grown orchards at the Closterman operation. La prédiction de l'infection primaire des pommiers par Venturia inaequaliset lutte biologique. 1982. McHardy. 1990. Indian Journal of Mycology and Plant Pathology.. Biol. Ann. International Journal of Tropical Plant Diseases. 1964. Ontario Ministry of Agriculture and Food. Royaume-Uni. K. Cultivars résistants à la tavelure. Zeitschrift für Planfzenkrankheiten und Planfzenschutz.K. Pre-leaf fall spray of chemeicals and cow urine in suppression of ascospores. Groupe de Recherche en Agriculture Biologique. A. 1987. 1947. 17(6):1. 1988.Welder et G. 925 pages./déc. Bennett. 62:297-307..] Schriftenreibe der Landwirtschaftskammer Rheinland. printemps 1982:21-27. Gadoury. H. A. 1990. Protégez vos arbres grâce à la prèle. Orchard management:New Hampshire 1981. J. Presses de l'université de Montréal. 17(4):655-663. R. Pesticides. 96:75-78. An overview of the best scab-resistant cultivars from New York. 1989. Miedtke.L. J. E. Traité d'arboriculture fruitière: principes généraux d'arboriculture et d'hygiène véétale. 1990. 1984. nº17. Montréal. et G. 72 (7):904-910. L. G. Control of apple scab and powdery mildew with plant oils. 33(3):74-76. Studies in fruit diseases:apple scab.

Adalia.A. Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet.Anthocoridae . domaine de Gotheron. La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA. Tachyporus. 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta.J. Healthy orchards.Miridae . W. Management guide for lowinput sustainable apple production. United States Department of Agriculture Northeast Low-Input Sustainable Agriculture Apple Production Project 33-49. Rosenberger. Kirchner-Bierschenk. Heterotoma. W. Rasmussen.] Mededelingen van de Faculteit Landbouwwetenschappen Rijksuniversiteit Gent. Les Quatre Saisons du Jardinage. D.Proctor. Adonia. juillet-août 1982:31-39.A. 1983. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune. J.Staphylinidae Heteroptera .Coccinellidae . Schmid. Paris. 1987. Gillespie et B. Staphylinus Orius. feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica.P. ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Editions Terre Vivante.H. Stethorus Oligota. Highlights. 1988. Harmonia. 1987. Apple diseases:their biology and management in NOFA. 75:966. 1985. Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone. 1990. Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1. Polymer films:a new approach to control apple scab.T. Phytocoris. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial. Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase. Himacerus. et J. [Preliminary results on control of apple scab by extracts from composted organic materials. Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica. 243 pages.H. T. În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta. 1975. biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică. 1982. Bio-Dynamics. 1990.fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator. Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene. Tränkner. O. Shaffer. Collection Les Quatre Saisons du Jardinage. Prediction of apple scab:reduction of spraying. J..J. White. 1994. Campyloma. Proceedings of the organic and low-spray fruit production conference. D. n 15. Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica. 53(2a):359-362. Malacocoris. Chilocorus. Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). Greenhouse studies. Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha). Wilcox.E. et R. Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct. 6(3):7-9. Cele 3 notiuni de lupta (biologica. New York. Ravageurs et maladies au jardin:les solutions biologiques. W. 1988. Propylea. Natural Organic Farmers Association. Blackburn. MacNeil. Henggeler. Scymnus.asso. A. automne 1975:19-23. et S. n116.Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha. Apple disease management pages 40-45 in USDA. Atractotomus. Nabis Chrysopa . Anthocoris Deraeocoris.Nabidae Genuri Coccinella. Thorez. Contre les maladies des plantes:le cuivre et le soufre. Pilophorus. Phytopathology. I.60 m.

Trombidiidae Hemerobius. virusuri D'après Reboulet.Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma . -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) .Cogniopterygidae Diptera .Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan .Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului . Asaphes . Allothrombium Insecte parazitoide Diptera Pales.Trichogrammatidae Encryrtus. Apanteles . Micromus Conwentzia Syrphus.Chrysopidae . Aphitis . 1994.Tetrastichus .Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida . lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic. ACTA point n°1 .Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea ltoplectis.Aphelinidae Eupteromalus.Nevroptera . Trioxys.Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic . Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium.Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor.Stigmaeidae .Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic . .Anystidae .Brachonidae Aphidius.Encyrtidae Aphelinus. . Encarsia.Phytoseiidae Actinedida : . Praon .Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana. Aceasta specie este polifaga.Icheumonidae Macrocentrus. Agria. Ageniaspis . Epistrophe.Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata. Episyrphus.Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci. bacterii. Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus. capocapsa (Cydia pomonella). Ephialtes . Amblyseius.Syrphidae .Chamaemyiidae . Phytoseiulus.Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) .Hemerobidae .Pteromalidae Eulophus .Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) . mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene. Phryxe .

Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul. 83 Jerseymac 1. Golden 7.42 Starkimson 9. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale.70 / Fax : 04.5 Jonathan Jonagold 3. Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare. 25 2.84. GRAB. Agribiodrôme. 1998. ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha.90.00.67 Gala. Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari.84. ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona.90. : 04. Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa.Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei .37 TRATAMENTE cu produse din plante Plante Metodă Efecte . « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique.8 Earlygold 0. documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél. INRA. Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie.01.7 Florina 0. piretru si ulei vegetal). GRAB. Ozargold 2. 1998.Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile. GRAB. 1998.82 Media 11.95 AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali). Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique.Carpovirusin (denumirea preparatului francez) . Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique. Synthèse 1994-98. CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % Golden 12.33 Jonagored.

Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun. păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore. păianjeni . Îngrăşăminte Specia/preparat urzică urtica urens Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare RÉPULSIV TOTAL Afide.usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat INSECTICID. viermele zmeurului INSECTICID afide INSECTICID afide INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă fierbinte. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin busuioc ocimum basilicum infuzie coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc sambucus infuzie menthe mentha infuzie revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează. păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. INSECTICID: afide. Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute. carpocapsa. furnici. carpocapsa. INSECTICIDE TOTAL Afide. FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. după care se filtrează INSECTICID. Se diluează 1/20 pentru aplicare. după care se filtrează. INSECTICID afide. Afide. după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament. Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10. 1kg la 10 l de apă. Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte. melci. tanacetum vulgare fierbinte. INSECTICIDE furnici Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează. furnici. FUNGICID: afide.

adulti de syrfide .Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide .larve de cecidomelide .Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana.larve de chrysope . infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore.larve de syrfide .-viespi parazite Nom Description Proie ou hôte préféré Stade de prédation Lieu et période d'activité . putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor . Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte.purin tătăneasă symphitum officinale purin Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile. Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte. Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă.adulti de crhysope .paianjeni (Angiope) .larve de coccinele .

Présents sur l'écorce et les feuilles. Se trouvent sur la face inférieure des feuilles le long de la nervure principale. Zetzellia mali (Stigméidés) Corps en losange. d'un orangé vif. Présence du début du printemps jusqu'à la fin de l'été. marqués de taches noires (3Pucerons. clair ou translucide. Adultes : mouches ressemblant à des abeilles. brun moucheté et/ou vertes (1-2 cm). Pucerons apodes. au corps Pucerons..3 mm). orangés. Oeufs : blancs. Larve Chrysopes (Chrysoperlidés et Hémérobiidés) Adultes : verts ou bruns. vert moucheté ou gris moucheté. tétranyque rouge du pommier. se remarquent surtout au printemps. Les oeufs sont déposés sur les feuilles et les branches. adulte Balaustium spp (Érythréidés) Gros. Les larves se trouvent dans le feuillage. adulte Prédateurs des pucerons Cécidomyies (Cécidomyiidés) Larves : petites (<1. adulte Coccinelles (Coccinellidés) Larve. capables de voler sur place en plein ciel (5-10 mm). Acariens phytophages Nymphe. avec parfois des taches brunes sur le dos. On peut souvent observer les adultes en train de butiner des fleurs. se déplace très rapidement (0. Larve On trouve les larves dans les colonies de pucerons. se déplace rapidement (1 mm).5 mm). tétranyque à deux points) Nymphe. Adultes : ovoïdes. Actif dans la végétation au sol au début de la saison. à l'aspect de velours. Lorsqu'il y a abondance de pucerons. pourvues de longues mandibules en faucilles (7-8 mm).5 mm). adulte L'adulte passe l'hiver à l'abri sous l'écorce et à la base des arbres.Acariens prédateurs Amblyseius fallacis (Phytoséiidés) Corps en forme de larme. de rouge foncé à rouge clair. sur de longs pédoncules très fins. aussi acariens Larve. elles en tuent plus qu'elles n'en mangent. ex. jaune vif tacheté d'orangé (0. Adultes : mouches menues. long et élancé et aux ailes aussi acariens fortement nervurées (2 cm de long). Acariens phytophages (p. semblables à des Pucerons limaces. On trouve les larves dans les colonies de pucerons durant toute la saison de croissance. impossibles à décrire précisément et rarement observées. Les adultes passent l'hiver à l'abri dans Syrphes ou mouches des fleurs (Syrphidés) Larves : apodes. Larves : fuselées. Devient plus actif dans la frondaison après la floraison. Acariens phytophages Nymphe. adulte . là où se nourrissent les acariens phytophages.

Nymphe. Acariens. adulte Sur les feuilles pendant toute la saison de croissance.4 mm). sous les débris au sol. dont les larves du carpocapse de la pomme dans les fruits tombés La plupart des insectes arboricoles Adulte Nocturnes. Larves : corps allongé. rapides. luisants ou mats. brunes. noires. Les .6 cm).5parasites (Braconidés 3. adulte Dans la frondaison. pourvu de pattes bien formées (5-6 mm). Prédateurs généraux Anthocorides ou punaises des fleurs (Anthocoridés) Adultes : petits (3-4 mm). acariens. très actives. en forme et cochenilles de tonneau. Actives de la fin mai à octobre. noirs avec tache blanche en forme de losange sur les ailes. orangées et Ichneumonidés) ou jaunes. acariens Nymphe. les débris au pied des arbres et des haies. Parasitoïdes Trichogrammes Guêpes minuscules (Trichogrammatidés) (< 0. Sur l'écorce et le feuillage des arbres ainsi que dans la végétation. Immature. Pucerons. Réduves ou punaises Adultes : gros. brun ou orangé luisant.7 mm) qui parasitent les oeufs des papillons nocturnes. adulte Sur les feuilles et surtout sur les grappes de fruits ou dans les jeunes pousses enroulées. Pucerons. Adultes : vert grisâtre. Carabes (Carabidés) Gros insectes noirs ou bruns (320 mm). Oeufs : jaunes. Abdomen fuyant sous les ailes. bruns. réunis en grappes. de tordeuses et de la tordeuse orientale du pêcher Chenilles de papillons nocturnes Larve Les adultes sont actifs dans la frondaison. vertes aux yeux rouges. ovoïdes (3 mm de long). Les larves se trouvent à l'intérieur des oeufs des espèces hôtes. Adultes et larves sont actifs partout dans l'arbre à proximité des proies. huit pattes. Femelles munies d'un Les adultes sont actifs dans la frondaison. se trouvent dans le gazon. Oeufs du Larve carpocapse de la pomme. légèrement aplatis latéralement. Nymphes : minuscules. Nymphes : semblables aux adultes mais plus petites et aptères. Autres guêpes Guêpes au corps élancé (0. adulte chenilles et autres insectes à corps mou De nombreux insectes à corps mou. Araignées De taille et de couleur variables selon l'espèce. Punaises de la molène (Miridés) Nymphes : très petites (1-2 mm). Les coccinelles sont actives toute la saison. à longues assassines pattes (20 mm) et à long bec (Réduviidés) incurvé. les pierres et les rondins. sur les branches et le tronc. foncé avec taches claires. pucerons Nymphe. d'enrouleuses.

Mineuse marbrée du pommier (MMP) et autres chenilles Larve SOIURI Mere . Pholetesor ornigis (Branonidés) Petites guêpes noires (5 mm) pourvues de longues antennes et marquées d'une petite tache noire sur chacune des ailes antérieures.Jonica .long ovipositeur.Gloster . ovoïdes. Mineuse marbrée du pommier (MMP) Chalcis (Chalcidés) Petites guêpes luisantes pourvues de courtes antennes et d'un abdomen pointu.Idared . Les larves se nourrissent à l'intérieur des larves de la MMP.Melrose . Les larves et les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries de MMP et sur différentes autres espèces de chenilles.Granny .Elstar Pere • • • Comice Conférence William Căpşuni • • • • Chandler Eros Gariguette Cigaline .Reine de Reinettes . Les adultes sont actifs dans la frondaison.Kent . .Fuji .Belle de Boskoop .Jubile .Golden .Clochard.Falstaff . ressemblant à des comprimés. Les pupes se trouvent à l'intérieur de cocons blancs.Canada Gris . nuisibles larves se nourrissent à l'intérieur des chenilles. Les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries des MMP. Larve Les adultes sont actifs dans la frondaison peu après chaque vol de la MMP.

Acum nu mai există diferenţe în ceea ce priveşte tipul de ulei. prăjiturile şi îngheţate sunt compuse din fructe întregi şi sunt fierte într-un sistem de fierbere sub cerul liber. fără alcool. Zahărul folosit este zahărul de trestie roşie nerafinată biologică. Prăjituri şi îngheţate Cu fructele proaspăt culese. Ultima etapă constă într-o altă distilare pentru separarea uleiului în diferite fracţiuni. După purificarea uleiului. Prima etapă constă în separarea petrolului brut în diferite fracţiuni la temperaturi ridicate. Oţet din suc de mere În cantităţi de 75. Fabricarea Uleiurile horticule pe care le cumpărăm din comerţ sunt rezultatul unei serii de transformări începând de la petrolul brut. Uleiurile horticole sunt acceptate de caietele de sarcini din agricultura biologică numai dacă ele au o acţiune fizică asupra insectelor şi nu o acţiune chimică. uleiul de hibernare desemna un ulei greu în timp ce uleiul de vară desemna uleiuri uşoare utilizate mai ales ca şi solvenţi sau adjuvanţi pentru pesticide. Este vorba de acelaşi ulei care se aplică primăvara sau vara. uleiul conţine încă multă ceară care trebuie să fie eliminată pentru ca să nu îngheţe la frig. Apoi urmează rafinarea prin distilare pentru obţinerea uleiului horticol brut. Hidrogenizarea elimină părţile din ulei care ar putea reacţiona cu oxigenul formând compuşi dăunători plantelor. fără alcool.370 gr • Îngheţată de Cassis . oţetul din suc de mere este învechit în butoi de stejar. se trece la hidrogenizarea sa pentru a reduce riscurile de fitotoxicitate.50 şi 25cl. 2 game: Biologic – fabricare artizanală • Prăjitură de caise. uleiul obţinut conţine impurităţicare sunt responsabile în mare parte de fitotoxicitate. După rafinare. Ulei de hibernare şi ulei de vară În trecut.370gr Uleiuri insecticide Uleiurile sunt printre cele mai vechi pesticide utilizate. o măsură a impurităţii a unui ulei horticol este cantitatea sa de UR (reziduuri nesulfonate). Suc de mere şi Api Bul’ Cassis Suc de mere – 100% suc de fructe Api Bul' Aoi Bul'Cassis – Suc de mere 100% suc de fructe cu bule: fără zahăr. cu fructe selecţionate pentru a obţine cea mai bună aromă. Adunarea pectinelor naturale de mere ajută la îngheţare. Deoarece aceste impurităţi reacţionează la acidul sulfuric. permit o mai bună conservare a prospeţimii şi aromei fructelor a căror vânzare se face din august până în mai. După hidrogenizare. . fără conservanţi. Nepasteurizat el posedă calităţi dietetice recunoscute şi relevă toate condimentările unde parfumul său şi gustul său dulce sunt apreciate.• Carona Kiwi • Howard O staţie de condiţionare Un echipament şi o atmosferă controlată recentă. fără conservanţi - Api Bul' Cassis 8% de cassis: fără zahăr. Ceara este înlăturată cu ajutorul unui solvent după care uleiul este rafinat pentru înlăturarea compuşilor de sulf şi azot care ar putea rămâne. Din contră utilizarea lor este restrânsă în perioada de hibernare.370gr • Prăjitură de căpşuni .

puţin costisitoare şi netoxic pentru aplicator. scara de temperatură la care uleiul se distilează. Să se evite perioadele cu secetă. . În orice caz. . fie procentul de reziduuri nesulfonate (UR). Avantaje . dar şi împotriva anumitor psilide. acarienii şi fluturii sunt adesea sedentari în timpul sezonului. gravitatea. . Uleiul înăbuşeşte ouăle. El permite deci ca populaţiile de devastatori să ajungă la nivele la care inamicii naturali pot acţiona eficace. . temperaturi ridicate şi vânturi puternice. Etichetele nu afişează decât unul sau două criterii. mamifere şi păsări. piele şi plămâni.datorită acţiunii lor fizice uleiurile nu afectează decâz devastatorii atinşi. uleiul omoară 90% din fluturi şi o a doua aplicare omoară restul.uşor de aplicat. Ele pot asfixia şi sufoca rapid insecta sau acarianul.fitotoxicitate posibilă în sezon. Mod de acţiune Uleiurile horticole pot omorâ în mai multe feluri. cicadelles şi tinerelor larve. .etichetele nu dau suficiente detalii asupra devastatoriilor afectaţi şi asupra utilizării uleiurilor. . Ele pot deasemenea reacţiona cu acizii graşi din corpul insectei. Săpunul are tendinţa să usuce insecta în timp ce uleiul o sufocă.active şi împotriva ouălelor de acarieni. şi procentul de ulei activ. Are de asemenea un efect repulsiv care descurajează ouatul printre altele la aleurode. mai ales în cazul plantelor slabe. . În livadă acarienii prădători sunt afectaţi dar nu eliminaţi de aplicările cu ulei. bolnave sau stresate. La pulverizatorii de mână trebuie să se amestece în timpul aplicării. aleurode. Uleiul se disipează prin evaporare după aplicare. Concentraţiile utilizate sunt de 1% ulei şi 1% săpun (un litru de ulei şi un litru de săpun în 100 litri apă). vâscozitatea şi punctul de lichefiere.lipsesc datele despre efectul uleiurilor asupra insectelor şi acarienilor utili şi asupra fitotoxicităţii. Nu afectează insectele şi acarienii utili neatinşi de aplicare.puţină sau deloc rezistenţă a devastatorilor. . Acesta face ca uleiul să fie mai toxic.aprobate de caietele de sarcină biologică. Alte criterii sunt temperatura la care 50% din distilare este realizată. S-a arătat că o concentraţie de 2% omoară totalitatea afidelor şi acarienilor în mai puţin de 24 de ore şi 75% din fluturi. Ele pot de asemenea să fie dăunătoare organismelor care trăiesc pe suprafaţa cursurilor de apă. blocând astfel intrarea aerului.Proprietăţi şi compoziţie Mai multe criterii servesc la evaluarea şi descrierea uleiurilor horticole.nu persistă.mai puţin dăunătoare insectelor utile decât pesticidele cu acţiune reziduală. Uleiurile sunt emulsificate cu un săpun fără de care uleiul s-ar strânge pe suprafaţa apei în scurt timp. care trebuie să fie de 95% sau mai mult pentru evitarea fitotoxicităţii.uşor biodegradabile. La 3%. . Utilizări Mod de utilizare Concentraţii şi adjuvanţi Concentraţia recomandată pentru toate uleiurile este de 2% (2 litri de ulei în 100 litri apă).afectează acarienii şi insectele utile atinse de aplicare. Uleiurile pot însă să omoare embrionii păsărilor dacă ele acoperă oul. Este important să se acopere bine tot frunzişul printr-o pulverizare fină şi uniformă incluzând şi dedesuptul frunzelor şi până la punctul de scurgere. Dezavantaje . . În timpul verii este mai bine să se lase două săptămâni între aplicări.active împotriva majorităţii acarienilor şi cochenilles. Efectul asupra inamicilor naturali şi asupra altora Contrar miticidelor şi insecticidelor reziduale adesea folosite. interfera cu metabolismul său şi pot acţiona ca şi otravă. Se sfătuieşte să se poarte echipamentul obişnuit de pulverizare. Toxicitatea uleiurilor horticole este foarte scăzută pentru mamifere. Precauţii Expunerea la uleiurile horticole poate fi iritantă pentru ochi. . . afide şi câţiva fluturi de noapte. afidele. Uleiurile horticole nu afectează aproape deloc prădătorii ci punaise bimaculee (Perillus bioculatus). uleiurile horticole au o slabă activitate reziduală. O mai mare concentraţie nu mai este eficace şi poate fi fitotoxică. Agitaţia trebuie să fie constantă în pulverizator altfel uleiul va ieşi mai concentrat la sfârşit şi va avea efecte fitotoxice. Unii recomandă adăugarea unui săpun pentru ca uleiul să acţioneze mai rapid. Un prim tratament poate deci să adune populaţiile la niveluri tolerabile. Aplicarea de toamnă nu este recomandată deoarece ar putea cauza moartea noilor mlădiţe primăvara.

Concentraţia de ulei cea mai eficace era de 2%. uleiul serveşte împotriva stadiului de ouă a tetranidelor şi lepidopterelor la hibernare şi la sfârşitul hibernării. Uleiul este utilizat şi împotriva sciaridelor. Eficacitatea împotriva altor insecte Uleiul horticol este toxic şi descurajează alimentarea mai multor specii de larve şi diprioni. Uleiul are tendinţa să intensifice culoarea frunzişului plantelor ornamentale. printre altele nucul cenuşiu (Juglans cinerea) şi nucul japonez (Juglans ailanthifolia). 5 specii de fluturi şi 5 specii de acarieni cu aplicări de ulei de 3% în sezonul de creştere pe o cincime din plantele ornamentale. Odată trecut stadiul de preînmugurire roză a merilor. acarieni şi fluturi Uleiul este eficace împotriva tuturor speciilor de afide. punaise du fevier. Sericultura În seră. uleiul poate cauza pagube la mugurii florali. de anumite larve. Utilizarea cu Bt şi altele Uleiul a fost utilizat cu succes în amestec cu Bt împotriva ouălelor şi larvelor galeruque ulmului. Totuşi câteva plante nu vor fi afectate de ulei dacă temperatura este ridicată şi dacă este secetă. Baxendale şi Johnson (1988) au obţinut un control pe care îl califică de la bun la excelent împotriva a 15 specii de afide. Aceste pete pot părea umflate cu apă. Uleiul pare să crească eficacitatea Bt-ului protejând toxina fotodegradării. poluarea saz deriva pesticidelor. Arboricultura Cincizeci de plante şi arbori ornamentali în perioada de creştere au fost trataţi cu ulei. Deşi etichetele de diferite mărci de ulei nu sfătuiesc aplicarea când temperatura depăşeşte 32º C. O activitate insecticidă este raportată pentru alte insecte: psilida merişorului. Utilizarea împotriva bolilor Se observă adesea mai puţine probleme legate de bolile din pepiniere care utilizează uleiul horticol. În livadă. Cea mai bună apropiere constă în a încerca uleiul pe o plantă din acelaşi grup de plante sau pe o parte din arbore înainte de a trata în întregime. Un timp foarte umed poate provoca fitotoxicitatea deoarece uleiul se usucă atunci mai încet. Simptome de fitotoxicitate Nu este uşor să se distingă simptomele de fitotoxicitate datorate utilizării uleiului din alte cauze cum sunt bolile. devin mov închis apoi brune. obţinând un control complet în două săptămâni după aplicare. Frunzele afectate pot cădea. Spectru de acţiune Afide. Plantele care au pilozităţi pe frunze au tendinţa să absoarbă uleiul. Baxendale şi Johnson raportează o eficacitate împotriva tisseuses şi tordeuses. este de fapt deficitul de umiditate al plantei care poate face uleiul mai fitotoxic. Singurele specii care au arătat semne de fitotoxicitate datorită tratamentelor cu ulei sunt anumiţi decidus care produc nuci.Condiţii climatice în timpul aplicării Ideal pentru aplicările exterioare este un timp răcoros (<27º C) şi uscat. O precauţie elementară este de a nu trata plantele deja afectate fie de secetă sau de alte stresuri. tigres şi mineuses. şi mai puţin eficace împotriva botrytis. fluturi. mai ales la extremităţi sau pe marginile frunzelor. Utilizări după tipul de cultură Utilizarea uleiului în perioada de hibernare nu prezintă probleme pentru vegetale. Uleiul ar avea o acţiune fizică împotriva bolilor fongice. Avantajul de a utiliza uleiul horticol în seră este toxicitatea sa scăzută pentru utilizatori. fluturi şi acarieni. Fongicidele nu sunt compatibile cu uleiul. uleiul permite protejarea florilor şi plantelor cu frunze de afide. tenthrede pinului silvestru şi tisseuse. aleurodele adulte au fost respinse pe o perioadă de 11 zile după un tratament cu ulei de 2% pe crizanteme. Anumite conifere sunt şi ele sensibile la tratamentele cu ulei. Uleiul acţionează împotriva diprionului de fevier şi nu a celui de fag. dimineaţa sau seara. Simptomele posibile sunt: îngălbenirea frunzişului. În seră. Printre numeroasele specii la care se poate folosi uleiul fără probleme se poate găsi varietăţi care vor arăta simptome de fitotoxicitate. pete mai închise acolo unde uleiul a stat mai mult timp. la multe specii apar borduri negre. Tabel: Plante de seră la care poate fi folosit uleiul horticol . Uleiul poate acţiona ca şi sinergist cu alte insecticide facilitând penetrarea lor în cuticula insectei. În amestec cu bicarbonatul de sodă activitatea fongicidă a uleiul este mai marcantă. tetranide şi aleurode imature. Ar fi eficace împotriva manei trandafirului şi ruginei. Stejarul roşu (Quercus rubra) şi anumite varietăţi de arţar roşu (Acer rubrum) şi arţarul de zahăr (Acer saccharum) arată simptome moderate de fitotoxicitate. împiedicând sporii să germineze. Caryers şi castanii nu erau sensibili la ulei în timp ce diferite varietăţi de nuc negru (Juglans nigra) erau puţin sensibile.

Preţul uleiului mineral este jumătate din preţul uleiului horticol. Uleiurile vegetale pot fi folosite şi ca fongicide. de floarea soarelui. uleiurile se inserează într-un program de luptă ecologică. Uleiuri vegetale S-au testat mai multe tipuri de uleiuri vegetale în combinaţie cu diferite mărci de săpun împotriva devastatorilor curenţi ai plantelor din grădina de zarzavat. Tetranidele au fost semnificariv reduse în timpul a 7 zile. Populaţiile de afide erau cu 86% mai puţinepe verze. lăptuci şi bumbac. Uleiurile diferă în funcţie de punctul de fierbere.să se adauge săpunul în ulei 5 ml pe litru (0. uleiul horticol trebuie să fie folosit cu precauţie deoarece anumite specii şi varietăţi de plante pot arăta simptome de fitotoxicitate în urma aplicării. Rezultatele indică că: . Trebuie adăugat un emulsificator precum săpunul de vase în uleiul mineral înainte de al utiliza.Ardei iute .să se verifice dacă este fitotoxicitate înaintea utilizării tratând doar o parte din frunze. Uleiurile extrase din plante cu proprietăţi insecticide ar trebui să aibe importanţă pe viitor. ALTE TIPURI DE ULEIURI Ulei mineral O alternativă bună de ulei horicol este uleiul mineral USP. Ele sunt foarte eficace împotriva afidelor. varza trandafirie şi brocoli erau foarte sensibile. Uleiul din seminţe de bumbac a redus până la 91% numărul larvelor de viermi legionari. Săpunul era adăugat în cantitatea de 15 ml pentru 237 ml de ulei şi amestecul rezultat era adăugat în cantitatea de 5-12. dipioni şi alte insecte. ardeii iuţi. Dove. Ele se pot dovedi utile împotriva anumitor larve. cu atât fitotoxicitatea este aparentă. Uleiurile vegetale pot fi fitotoxice pentru dovleci şi crucifere. Uleiul mineral este şi el derivat din petrol. Cum ele nu pun probleme de rezistenţă. . Aplicările trebuiau repetate la 7-10 zile. uleiurile riscă să rămână încă mult timp ca şi unelte eficace pentru protecţia culturilor. Dovlecii. varza şi varza roşie au arătat semne de fitotoxicitate în urma aplicării uleiurilor vegetale.amestecul de ulei şi săpun a permis controlarea tetranidelor şi aleurodelor dar nu şi a afidelor de varză. de nuci de cocos.să se adauge uleiul mineral în apă 10-20 ml pe litru (1-2%) .pepenii galbeni. sunt produse relativ puţin costisitoare pe care le putem considera slabe pentru mediu. Utilizate raţional. Cu cât concentraţia de ulei este mai mare.diferitele amestecuri aveau o eficacitate asemănătoare. de arahide şi soia în combinaţie cu săpunuri marca Dawn.Ivory. Joy şi Palmolive. Produsele testate erau: uleiuri de porumb.Feves de lima . castravetele şi boabele nu au arătat semne de fitotoxicitate. fluturilor.5%) . . Concluzii Uleiurile horticole. printre care şi uleiul de nim (Azadirachta indica). Aplicările prea numeroase vor afecta şi fauna auxiliară. aleurodelor şi acarienilor. Utilisarea uleiului pare adaptat pentru protecţia culturilor ornamentale. Efectul pesticid al uleiului mineral este totuşi mai scăzut decât cel al uleiurilor horticole. Produsul rezultat era pulverizat cu fine picături pe frunzele plantelor. Uleiul nu este fitotoxic pe vinete. cât şi în exterior şi nu în seră. . deşi sunt derivate din petrol. Bractees dure nu ar trebui să fie afectate Specii comestibile . de formare şi mai ales în funcţie de preţ. de palmier.Specii ornamentale Azalee Begonia Camelia Crizantemă Coroană de ghimpi Diffenbachia Ferigă Gardenia Muşcată Palmieri Filodendron Poinsettia Portulaca Zinnia Comentarii Poate cauza pete pe frunzele varietăţilor cerate Poate fi fitotoxic pentru flori Mai puţin părul lui Venus Poate fi toxic pentru flori Mai puţin cocotierii Să se încerce mai întâi. Davidson (1991) sugerează următoarea reţetă pentru tratamente: .Ridiche.dovlecii. În ciuda acestor calităţi. .5 ml în 237 ml apă.

punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor. Platycarpa dwarf. Fără pericol pentru albine.să se pună cuiburi pentru piţigoi. pruni. remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor.să se trateze de două ori.să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ. urechelniţe. de la începutul lui mai. să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie . cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu. Simptomele sunt vizibile pe frunze şi fructe. biodegradabil şi utilizabil până la recoltă. Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie. se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive.să se evite îngrăşămintele prea azotate . Pear ring pattern mosaic.să se planteze varietăţi precoce .să se suprimeze funzele beşicate. Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală .să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările . sunt adesea cu viermi . Este o boală provocată de un virus identificat clasat în grupul tricovirus. Pe arbori tineri. prunii şi numeroase plante ornamentale.larvele de chrysope. Apple chlorotic leaf spot virus (Pete clorotice ale mărului) Sinonime: Apple russet ring. dar putem să le găsim şi în peri. Musca cireşei Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc. castani. Ea afectează merii.să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele . Ce trebuie făcut: . de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie. Pătarea Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. . Ce trebuie făcut: . un produs selectiv specific pentru larve . Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele.să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii.pudrarea cu o pudră de rocă micronizată . cu bactospeină. Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă.să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu .să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil . gutuii. Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă. Ce trebuie făcut: .să se planteze varietăţi rezistente.să nu se evite. şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară.dacă este necesar. face ravagii în meri. să se taie părţile din frunzele atinse. nuci. iarna. Ce trebuie făcut: . dar fatal pentru insectele auxiliare . a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii . perii.Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi.să se adune fructele căzute înainte de maturitate.pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone. este adesea necesar să se îngrijească arborii vara. Este o boală endemică a mărului şi a părului. să se interpună o bandă protectoare de carton. Simptome CLSV este o boală în general latentă la măr dar nu şi la păr. Aceasta fiind spusă. Ce trebuie făcut: . pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin . Quince stunt. Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi.să se pulverizeze purin de urzici diluat .să nu se pună lipici direct pe scoarţă.să se aducă bor.

groasă. Forma: ovoidă scurtă. gros. gutui C7-1. Polenizatori: Conference. În primăverile reci fructele pot prezenta porţiuni aspre mai mult sau mai puţin regulate.Pe frunze se manifestă prin arabescuri sau inele gălbui care pot lua o culoare roşiatică fie după o perioadă rece fie la sfârşitul sezonului. Angelys Arborele Vigoare: medie Ramuri: destul de lungi. Apple rough skin. Recolta şi conservarea Perioada culesului: sfârşitul lui septembrie – începutul lui octombrie. puţin profundă. Epiderma: puţin aspră ceea ce o face rezistentă la manipulaţii. Cuveta: strâmtă şi destul de profundă. o bună ţinută la conservarea la rece. Fructul prezintă un bun calibru comercial. Florile sunt puţin sensibile la îngheţul de primăvară şi rărirea fructelor nu este necesară datorită bunei repartiţii a fructelor în arbore. câteodată neregulată. Făinarea provoacă şi ea câteodată reticule aspre. • . mai puţin importantă la măr 5-10%. ornată cu lenticule concentrice. varietate sensibilă la focul bacterian după inoculaţiile mlădiţelor. Deşi nu este rezistent la focul bacterian Angelys se plasează într-o perspectivă de înlocuire a marilor varietăţi. Incidenţă economică: Deşi latentă şi în absenţa simptomelor asupra fructelor. El se echilibrează rapid cu o fructificare rapidă. dulce pe acidulată cu o aromă agreabil pronunţată. Apple green crinckle – Star crack (Gropiţă verde – fisură în formă de stea a mărului) Sinonime: Apple green mottle. de la 7 la 20 de zile după ieşirea din frig. Perioada de consumare: octombrie-martie. Vara aceste zone decolorate pot necroza. Anumite produse de tratament lasă urme aspre inelare spre cuveta oculară. prezenţa a 2-3 fructe pe corimb nu reduce calibrul. Producţia este redusă pentru păr de la 10 la 40% şi de la 10 la 30% pentru măr. această boală provoacă o diminuare a vigorii la păr de 10-50%. de culoare brun deschis Frunza: lungime medie. Doyenne du Comice. zemoasă. Aprecieri generale Arbore uşor de crescut. Pedunculul:destul de scurt. Angelys este şi un bun polenizator pentru alte varietăţi. Cuveta: evazată. Caractere agronomice Fructificare: destul de rapidă Productivitate: bună Alternanţă: slabă Sensibilitate: această varietate nu a arătat o prea mare sensibilitate la bolile criptogamice în rapor cu marile varietăţi comerciabile. Confuzia posibilă: Confuzia este posibilă cu rugozitatea naturală varietală sau provocată de pagubele îngheţului asupra florilor. până în martie. Williams. • Pe fructe simptomul se manifestă prin inele aspre mai mult sau mai puţin deschise. Prin teste ELISA. Apple green dimple. Pulpa: fină. Eşalonarea maturităţii: slabă Aptitudine la manipulări: foarte bună Aptitudine la conservare: bună la 0-10C în atmosferă normală. cu întrenoduri de lungime medie. Perioada de înflorire: în acelaşi timp cu cea a Conference. Ochiul: mediu şi deschis. Atunci când boala se manifestă asupra fructelor pierderea atracţie reduce producţia comercializabilă. Fructul Calibru: destul de mare Culoare: bronzat cu faţa care stă la soare uşor portocalie. Înmulţirea clonei de origine este asigurată de pepinierişti membri ai Centrului de Experimentare a Pepinierelor. Pyrus A20. culoare verde Floare: mărime medie cu pedicelă scurtă. Fructul are o perioadă de consumare posibilă la maturitate la 190. Mod de depistare: Prin indexajul asupra Malus ornamentale. în ciuda unei uşoare vestejiri la sfârşitul conservării. rezervate doar pentru depistarea începând cu mărul în afara perioadelor calde.

• Dacă temperaturile sunt scăzute. Simptomele apar pe câţiva arbori izolaţi. Adesea la stadiul latent boala se exprimă după şocuri de vegetaţie. blastomanie. producţia poate fi diminuată de la 20 la 30%. Confuzie posibilă: Anumite ierbicide provoacă mozaicuri sau arsuri foarte apropiate de Apple mosaic mai ales cele pe bază de sare de amoniu sau de aminotriazol. Simptomele se pot prezenta sub forma: • Regiuni mari de culoare galben deschis care necrozează apoi. însoţite de anumite varietăţi de decolorări ale nervurilor. Simptome: Sunt localizate pe frunze şi apar atunci când temperatura este mai scăzută de 180C. . după o puternică expresie a simptomelor. Apple proliferation (proliferarea mărului) Sinonime: Apple wiches broom. • Pete galbene crem albui cu contururi neregulate răspândite pe regiuni mai mult sau mai puţin importante. Incidenţa economică: În funcţie de varietăţi şi în prezenţa simptomelor vigoarea arborilor este diminuată de la 10 la 40% şi la producţie de la 20 la 50%. • Dacă temperaturile sunt foarte scăzute fructele vo manifesta simptome Apple star crack. Se exprimă atunci când temperaturile sunt reci în primele luni a creşterii fructelor. În funcţie de condiţiile climatice şi de condiţiile de cultură se poate observa o remisie a simptomelor mai mult sau mai puţin durabilă. În acest caz fodul depresiilor nu este necrozat dar are o culoare verde mai închisă. Exprimarea simptomelor este mai frecventă în zonele cu climat continental. Fructele sunt puternic deformate şi fondul depresiilor este puternic necrozat cu fisuri ale epidermei. Mod de depistare: Indexajul în pepinieră asupra varietăţilor sensibile ca şi Golden. fructele vor fi puţin deformate cu o rugozitate puternică pe regiuni mici (simptome Apple rough skin). Simptome: Sunt localizate la fructe. Varietăţile cultivate cele mai sensibile sunt: Golden delicious. Diseminarea sa ar fi asigurată de cicadelles fitofage şi neînfeudate livezilor.Boală a cărui agent este necunoscut care afectează mărul. De altfel toate simptomele descrise nu se exprimă întotdeauna împreună. Ea este adesea în starea de endemică în zonele de producţie. • Dacă temperaturile sunt puţin scăzute. mătură de vrăjitoare. Confuzie posibilă: Nu există riscuri de confuzie dacă nu sunt carenţe în bor. însoţită de o reducere al calibrului fructelor şi de o maturitate a recoltei mai târzie în ciuda unei colorări precoce. Gala şi mutanţii săi. mugurii de flori sunt de proastă calitate şi se observă o puternică pată. Simptoma Apple rough skin poate fi totuşi confundată cu dezastrele produse de îngheţ. Primele simptome sunt vizibile prin căderea petalelor şi debutează prin mici depresii care vor evolua în funcţie de temperaturi. De la această temperatură simptomele sunt mascate. Simptome: Nu se exprimă uniform pe ansamblul arborelui şi sunt adesea localizate pe o parte a arborelui. Mai aleatoriu pe platntele ierbacee sau prin teste sereologice de tipul ELISA. rar pe ansamblul de fructe al arborelui. fructele vor manifesta simptome Apple green crinkle. prunii. Mod de depistare: Indexaj în seră sau pepinieră asupra varietăţilor sensibile. alunul şi alte specii. Incidenţa economică: Ansamblul fructelor care prezintă simptome nu este comercializabil. Apple mosaic virus (Mozaicul mărului) Sinonime: nici unul Boala cu virus care afectează mărul. În anii fără expresie a simptomelor. • Mici pete galbene crem răspândite ici şi colo pe câteva frunze. Pe varietăţile mai sensibile. Vigoarea arborilor este redusă de la 10 la 15%. Se poate face confuzie şi cu himerele clorofiline. trandafirul. trandafiraş Această boală este provocată de o fitoplasmă.

Indice economic: Vigoarea arborilor nu este afectată. dar bolile provocate nu par să aparţină de aceşti agenţi infecţioşi. este prezenţa inelelor concentrice brune. denticulaţiile lor sunt neregulate. La alte varietăţi simptoma se manifestă prin grosimi inegale. La nivelul rădăcinilor se observă prezenţa părului rădăcinar şi absenţa rădăcinilor groase. Simptoma care a dat numele acestei boli se manifestă printr-o supleţe anormală a lemnului legată de o proastă lemnificare (apple rubbery wood). La baza peţiolului stipulii sunt foarte dezvoltaţi. El a fost identificat ca şi fitoplasmă. din contră este redusă de la 15 la 20 % şi o parte din acestea nu sunt comercializabile. Câteodată se observă pe charpentieres nişte umflături (swollen shoot). • Cealaltă manifestare. care a dat numele bolii. Apple rubberz wood (lemn cauciucat al mărului) Sinonime: Apple flat limb. Fructele sunt de calibru mic şi au o calitate gustativă mediocră. Prin teste cu fluorescenţă dar acestea cer un număr mare de eşantioane care trebuiesc observate. Pierderea producţiei este de la 20 la 50%. Incidenţă economică: În absenţa simptomelor vigoarea merilor şi perilor este redusă de la 10 la 20 %. Pe gutui se observă o necroză pe scoarţă. În absenţa simptomelor vigoarea este redusă de la 10 la 20%. Agentul acesteia nu este identificat. Arborii cu simptome produc puţin şi fructe mici adesea deformate. Câteodată frunzele de la extremităţile mlădiţelor iau o culoare roşiatică. Aceşti muguri dau ramuri foarte strânse cu un unghi de inserţie foarte închis (mătură de vrăjitoare). Producţia merilor şi perilor este mai mică de 10-30% decât cea a perilor 15-50%. dar care este cea mai puţin frecventă. în funcţie de varietăţile contaminate. Simptome: Ele afectează fructele şi sunt de două tipuri: • Cele mai răspândite se manifestă când fructul a ajuns la mărimea unei nuci. Mod de depistare: Prin indexaj asupra varietăţilor sensibile care au un procent de transmitere foarte aleatoriu şi adesea foarte slab. Apple ring spot (pata inelară a mărului) Sinonime: nici unul Boala foarte puţin răspândită afectează mărul. Această boală afectează mărul. . Fructele sunt aplatizate şi sunt mici. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor sensibile. depresii legate de oprirea creşterii anumitor celule (apple flat limb). Aceste simptome nu afectează toate fructele arborelui şi sunt uşor influenţate de condiţiile climatice ale anului. Confuzie posibilă: Nici una. Două tipuri de simptome se exteriorizează pe lemn. Este posibil să se facă un indexaj şi pe cireşul F12-1 care reacţioneată prin necroză în jurul inoculului. Mlădiţele sunt foarte sensibile la făinare. Simptome: Se exprimă asupra varietăţilor cultivate. perii şi gutuii. Colorarea terminală a frunzelor mlădiţelor poate să se facă datorită lipsei de Zn.Simptoma care a dat numele bolii este un debut anticipat a mugurilor axilari în partea superioară a mlădiţelor. Confuzie posibilă: Simptoma măturii poate să se confunde cu debutul anormal al mugurilor legat de anularea mugurului terminal. o sfrijire a plntelor şi o decolorare gălbuie a frunzelor. apoi ca şi xylemlimited bacterial. Se prezintă sub forma unor pete brune cu prezenţa unei rigurozităţi în centru şi a unei descuamări a epidermei pe margine. Confuzie posibilă: Nici una. Swollen shoot Boală a cărui agent infecţios nu este cunoscut. Producţia este nulă. Frunzele sunt în general mici. totul este franjuri la sfârşitul sezonului. Quince yellow blotch. Incidenţa economică: În prezenţa simptomelor scăderea vigorii variază de la 15 la 30%. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor mărului.

Producţia este afectată de la 30 la 70% şi fructele rămase sunt necomercializabile. Confuzie posibilă: Pot exista riscuri de confuzie cu pagubele provocate de îngheţ (scar skin) sau proiectări de plivit de tipul paraquate (Dapple apple). La Virginia crab boala se manifestă prin striaţii longitudinale mai mult sau mai puţin profunde vizibile în lemn înlăturând scoarţa. Mod de depistare: Indexaj în pepinieră a varietăţilor sensibile. Apple scar skin viroid – Dapple apple ( epidermă cicatrizată – măr pătat) Sinonime: nici unul Boală a cărui agent responsabil este un viroid care afectează merii. În al doilea an după inoculaţie răsadurile mor (decline). Dacă varietăţile nu exprimă simptome reducerea vigorii este de aproximativ 15% şi scăderea producţiei variază de la 10 la 20%. pete circulare (Apple dapple apple) de culoare deschisă apar pe obrajii fructelor. Fructele sunt adesea mici şi deformate. Confuzie posibilă: La Spy 227 simptoma aminteşte de atacurile afidelor. Vuveta oculară este decolorată. Simptoma se intensifică cu prinderea culorii. Două tipuri de simptome descriu această boală. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţii Golden şi Cox’s orange pippin. Mod de depistare: Prin indexaj la Mlus orientali sensibili. În cursul creşterii fructului se dezvoltă pe punctuaţii negi a căror parte superioară este acoperită de un ţesut necrozat superficial. Din contră. Este o afecţiune foarte răspândită care nu se manifestă la varietăţile cultivate. Această afecţiune este puţin frecventă şi afectează doar mărul.Apple russet wart (măr verucos) Sinonime: nici unul Boala este provocată de un agent infecţios neidentificat. Incidenţa economică: Deşi latentă. Incidenţa economică: Reducerea foarte importantă a vigorii din pepinieră 40-50%. crispate. La Spy 227 se obsercă o răsucire a frunzelor în jos (epinasty) şi necroze importante a lemnului. Simptome: Simptomele sunt observate asupra Malus indicatori ca şi Virginia crab sau Spy 227. această boală provoacă o pierdere a vigorii de 5-10%. Simptome: Sunt localizate la fructe. Confuzie posibilă: Se poate confunda cu pişcăturile de punaises care provoacă negi dar nu au ţesuturi necrozate superficiale. • Pe alte varietăţi cu epidermă bi-coloră sau galbenă fructele prezintă cicatrici aspre (Apple scar skin) care afectează mai rapid partea oculară a fructelor dar poate să se răspândească şi pe obraji. Fructele. manifestă punctuaţii negre în relief. Apple stem pitting virus (lemn striat la măr) Sinonime: Apple spy epinasty and decline Această boală a cărui agent infecţios este un virus afectează mătrul şi căteva specii de păr. Simptome: Se manifestă pe frunze şi fructe. şi doar aceste frunze. Fructele au o maturiate precoce şi sunt deformate. sunt deformate. disimetrice şu inele galbene al cărui centru este necrozat. O depistare este posibilă şi prin hibridizarea moleculară începând cu extrase de frunze şi scoarţă. • Pe fructe în general cu epidermă roţie de la mijlocul lui iulie. Incidenţa economică: Toate fructele sunt necomerializabile. Arborii contaminaţi au puţine fructe. Frunzele trandafiraşilor. scăderea producţiei poate atinge 30-50%. la începutul sezonului. .

micro-aspersiune). Aceste simptome sunt datorate prezenţei unei necroze la nivelul altoiului care se manifestă din al doilea an după altoire şi inoculaţie. Favorizarea nutriţiei livezii pe un volum maxim de sol activ şi sănătos . Toate formele de aport au o trecere direct determinată de activitatea solului. tasare. 2. . MM 106 şi sol umed pentru mană . în caz contrar trebuie realizate culturi intermediare . Este inportantă o redresare foarte progresivă . Confuzie posibilă: Nici una. În momentul creării livezii proprii. ceea ce permite şi obligă la o lărgire a raţionamentului. Apple top working disease. Echilibrul sau dezechilibrul acestui sistem este rezultatul relaţiilor complexe între diferiţi factori cunoscuţi sau necunoscuţi. El afectează merii. evitănd un sistem de irigare picătură cu picătură. Producţia este redusă pentru meri şi peri de la 10 la 30%.se vor evita speciile hipersensibile în raport cu clima şi solul. Boala se exprimă la Virginia crab printr-o creştere redusă. Diferenţele între o livadă convenţională şi o livadă ecologică pot fi foarte mari. Agentul responsabil de această boală este determinat şi face parte din capilovirus. Principii de intretinere a unei livezi O livadă este un agroecosistem.alegerea unor sisteme de irigare. trecând lupta contra paraziţilor pe planul doi şi aducând în prim plan principiul profilaxiei. Mod de depistare: Prin indexajul Virginia crab dar şi a Spy 227 sau Pyronia veitchii. udând o suprafaţă maximă a solului (aspersiune.o reducere a mijloacelor de nutriţie directă a plantei.sunt preferate speciile rustice. Incidenţa economică: Prezenţa acestei afecţiuni provoacă o pierdere a vigorii de 10-15% la peri şi de 5-15% la meri. Este de preferat practicarea unor densităţi mici pentru a evita o vegetaţie densă care poate să . Alegerea soiurilor . Cercetarea unui echilibru este cu atât mai mult indispensabilă cu cât posibilităţile de intervenţie sunt mai limitate. Solul nu mai este un suport inert ci redevine un actor principal.… . Alegerea densităţii şi a formei . Principii : 1. . Melrose şi Florina pentru măr. Apple jonction necrotic pitting. -dacă este necesar se vor utiliza îngrăşăminte verzi în scopul ameliorării sau corectării solului : anumite crucifere sunt în acelaşi timp şi anti-nematozi iar lucerna are o înrădăcinare foarte adâncă. Reine-Claude pentru prune etc… 3. perii şi mai ales perii orientali fără să prezinte simptome. Apple stem grooving virus (lemn raiat la măr) Sinonime: Apple brow line. Câteva exemple de evitat: cireş pe Edabriz datorită afidelor .sunt necesare analize mai detaliate a materiilor organice pentru a putea alege tipul de fertilizare sau amendamentele organice de folosit . respectiv rezistente.Fructele sunt în general mai russetes şi arborii mai sensibili cu ulceraţii. un frunziş galben şi mortalitate mai mult sau mai puţin rapidă. specii de piersici târzii datorită moniliozei .se recomandă efectuarea unor analize clasice asupra solului pentru elementele principale şi pH. Aceste rezultate se explică prin : .o limitare a mijloacelor de luptă directă simplă şi eficace contra numeroşilor paraziţi.se vor efectua profile de sol pentru a cunoaşte problemele principale de rezolvat (hidromorfie. Simptome Această boală este latentă şi nu provoacă nici o simptomă asupra varietăţilor cultivate. agricultorul alege ecosistemul şi mai ales marja « de eroare » pe care şi-o va îngădui. ştiind că o rusticitate globală este mai interesantă decât o rezistenţă doar la anumiţi factori: Reinette gri de Canada. . Virginia crab decline.trebuie favorizată aerisirea precum şi păstrarea livezii accesibile ceea ce duce la preferarea speciilor de mică înălţime.…) . . .ca şi culturi anterioare nu se recomandă non arbuştii (atenţie mai ales la păşunile permanente). ceea ce poate duce la obţinerea unor randamente medii de 2 până la 3 ori mai mici pentru anumite specii.

nuc pentru carpocapsă.prevederea amplasamentelor pentru zonele florale. alegerea unei diversităţi maxime de specii autohtone. Agrosistemul simplificat al unei livezi ecologice CLIMAT MEDIU • • • Microclimat şi concurenţă AUXILIARI DĂUNĂTORI ŞI BOLI (3) (5) (4) înierbare perdele de protecţie zone florale 4.pună mari probleme vis a vis de boli şi dăunători. prun pentru sharka etc… b. Planificarea perdelelor de protecţie şi a zonelor florale a.pregătirea şi întreţinerea perdelei de protecţie ca şi livadă încî din faza de început. având în vedere că vigoarea mai slabă asigură o aerisire mai bună. densităţile nu sunt prea diferite de cele din agricultura convenţională. În acelaşi timp. excluzând speciile care adăpostesc dăunători şi boli ale livezii: aubepine pentru foc bacterian. . LLUPTĂ DIRECTĂ (1) PRODUCŢIE •cantitate (2) •calitate •regularitate CONDUCEREA CULTURII (7) ACTIVITATEA BIOLOGICĂ A SOLULUI STARE VEGETATIVĂ factor cheie (6) Apă Aerare pH T° Materii organice . .

o densitatea mică a vegetaţiei poate favoriza aerarea şi optimizarea eficacităţii produselor utilizabile: aerarea este un mijloc de luptă eficace contra majoritatea bolilor criptogramice.calcularea aporturilor organice trebuie făcută ţinând cont de potenţialului solului şi de natura aportului. . În plus.zone florale (neperturbate în timpul sezonului) în jurul livezii. perioada de eliberare şi cantităţile puse la dispoziţie: pe soluri cu o încălzire lentă.utilizarea utilajelor de decompactare adânci dacă este necesar (subsolaj) . . utilizarea unui îngrăşământ organic „rapid” înainte de coacere este adesea indispensabilă.(1) Risc mare (2) Potenţial de producţie redus (3) Determinant (4) Puţin selectivă (5) Limitată (6) Punerea la dispoziţie a elementelor dificil de controlat (7) Respectarea fiziologiei pomului Este necesară înlocuirea reflexului “o problemă = o soluţie” cu următorul raţionament: « o problemă = cauze de identificat şi de înlăturat » 5.o vegetaţie ierboasă pe cale naturală diversificată dacă este posibil : Perioada de primăvară este în special vizată de atacurile păduchilor. 6. care condiţionează rapiditatea. chenopodium. Speciile purtătoare de păduchi şi/sau cu înfloriri precoce sunt cele mai susceptibile de a fi afectate.pneuri cu presiune mică (dezumflate) .crearea sau implantarea unor zone şi adăposturi favorabile auxiliarilor vertebraţi şi nevertebraţi.întreţinerea răndurilor de pomi : Alegerea principiului de întreţinere şi a materialului influenţează foarte mult activitatea solului şi implicit alimentaţia arborelui : utilajele rotative care permit încorporarea în sol a îngrăşămintelor verzi şi a îngrăşămintelor organice. Amenajarea livezii Principiu : Corectarea monospecificităţii culturii printr-o biodiversitate vegetală care va permite o biodivesitate faunistică : .reglarea încărcării .alegerea principiului de întreţinere a spaţiului dintre rânduri. sau în livadă. scaiul şi rumexul pot fi utilizate de către păduchii ca sursă de hrană .materiale care nu compactează . . pot fi montate cuiburi pentru piţigoi şi pentru răpitori.perdele de protecţie în jurul livezii: se lasă vegetaţia spontană să se dezvolte la baza perdelei atâta timp cât nu o afectează . favorizează aerisirea. deoarece mineralizarea este adesea excesivă toamna. . . Se preferă pe cât posibil o înierbare permanentă sau cel puţin utilizarea de îngrăşăminte verzi. Mijloacele de intervenţie sunt următoarele : . • Lupta directă . încălzirea solului şi în consecinţă accelerează mineralizarea. Gestiunea solului Principiul de bază constă în favorizarea unei activităţi biologice care va pune la dispoziţie elemente nutritive pentru un sistem radicular dezvoltat şi în profunzime. Scopul este de a avea o floră variată asigurând o etalare maximă a înfloririi . . adăposturi pentru lilieci şi diverse locuri pentru hibernarea buburuzelor. Modul de conducere al livezii Principiul: găsirea punctului de echilibru între un randament bun şi un nivel parazitar scăzut: . . . care vor fi distruse prin lucrările efectuate asupra solului odată ce devin deranjante. De exemplu. Alternanţa de rodire provoacă dezechilibre de vegetaţie: . . Dificultatea constă adesea în a echilibra în fiecare anotimp disponibilităţile solului cu nevoile culturii.realizarea unei talii care să nu provoace creşteri viguroase. Este vorba despre zonele necosite pe pacursul mai multor ani.este necesară o înălţime redusă care să permită intervenţii manuale mai frecvente. .utilizarea de amendamente (compost sau altele) şi (sau) îngrăşăminte organice adaptate solului: sunt preferate composturile proaspete pe solurile cu slabă activitate biologică.

Francii au o multiplicare globală mai dificilă decât gutuiul. . mărime corespunzătoare. BA 29 este cel mai bine adaptat pe când gutuiul de Angers şi EMC este bine să fie evitate.Harrow Swet: rezistent la atacurile bacteriene.nivel al vigorii mai mare decât BA 29 dar mai mică decât a francul provenit din semănat.OHF 87 = DAYTOR (Farold ® 87) şi OHF 40 = DAYGON (Farold ® 40) fac parte dintr-o serie de franci clonaţi la sfârşit de experimentare .8/9 .Doctor Jules Guyot: comportament bun la tehnologia din agricultură ecologică. .metodă abandonată în favoarea francului clonat. foarte viguros. Existenţa unui singur factor dintre aceştia poate să ducă câteodată la eşecul plantaţiei în agricultură ecologică. bună calitate gustativă. induce un comportament heterogen. Părul în agricultură biologică  Materialul vegetal Port-altoiul :Gutuiul Gutuiul rezistă bine la asfixiere dar este puţin adaptat la soluri uscate şi calcaroase. Nici un fruct nu trebuie să rămână în livadă după recoltat (păduchele ţestos. .Conference: sensibilitate mică la rapăn. provin din butaşi deci au o înrădăcinare mai bine conturată decât francul de semănat. precum şi la climatele calde. • Tipurile franc Soiurile păr sunt cu mult mai sensibile la calcar şi la secetă decât gutuii: . conservare până în decembrie. producţie precoce.Specii autoînrădăcinate: foarte utilizate în Italia. dar arămie.profilaxia trebuie să fie considerată ca şi un mijloc de luptă directă în agricultură ecologică fiind vorba de „igiena” livezii. .Adams 332. specie foarte productivă. în zonele unde asupra gutuiului se manifestă cloroza. productivitate bună. Modul de acţiune al produselor existente obligă preferarea tratamentelor preventive: aplicarea de sulf împotriva rapănului în funcţie de previziunile meteorologice şi de apariţia ascosporilor.Williams: sensibil la rapăn. se conservă perioade mari de timp. epidermă la fel de sensibilă ca şi cea a Comice la maturitate.BA 29 (gutui de Provence): Nivelul vigorii 7/9. Se pretează situaţiilor ideale pentru gutui (soluri umede. Gutui EMC: Nivelul vigorii 4/9. bună ancorare. bună calitate gustativă. . foarte productivă. . dar acestea nu modifică în mod fundamental exigenţele pedo-climatice ale gutuiului. Soiuri . . Rezultate bune au fost obţinute cu Williams. foarte mare şi regulată. necalcaroase. tendinţă puternică de drajonare. sensibilitate la Stemphylium. fără alternanţă. climat blând) şi speciilor fără probleme de compatibilitate.EMA şi Sydo. respectiv înspre speciile pe propiile lor rădăcini. monilioză etc…). având în vedere că întreţinerea livezii este mai dificilă. proastă afinitate cu gutuiul. Incompatibilitatea poate fi exacerbată prin condiţiile pedo-climatice neadaptate gutuiului. Cel mai compatibil dintre gutui. . Beurre Bosc. este plantată mult în nordul Europei şi în Italia.Principiu: Completarea măsurilor preventive: . productiv. . bună calitate a fructelor . Conference. . Abbe Fetel iar rezultate proaste cu Comice. .President Heron: foarte puţin sensibil la rapăn.Kirchensaller: franc provenit din semănat.Prinderea după plantare este întâmplătoare. gutui de Angers: Nivelul vigorii 6/9. perioada juvenilă mai lungă şi stadiul de adult atins mult mai târziu. Problemele de compatibilitate pot fi rezolvate prin utilizarea unei specii intermediare compatibile. gutui de Angers: Nivelul vigorii 5/9. Este imperativ necesar de a ţinti cu exactitate stadiul sensibil: ouă în curs de eclozare şi diferite stadii ale păduchilor. În aceste condiţii pedo-climatice. consumată atât în stare proaspătă şi folosită şi în industrie.lupta directă (tratamente) utilizată în agricultură ecologică nu este eficientă decât asupra unor niveluri de atac reduse. dar sensibilă la Pseudomonas syringae şi la căderea frunzelor. specie cu dublă destinaţie.

realizarea unei perdele de protecţie complexe: Anumite esenţe sunt recomandate de către Inra d’Avignon pentru a favoriza o perdea funcţională: iederă. Această tehnică este eficientă dar nu rezolvă problema alimentării azotoase. 2. foarte sensibilă la Stemphylium. Larva este un asticot fără picioare şi de culoare crem. . este de preferat să se repartizeze orizontal volumul arborelui pentru a putea evita creşterea la mare înălţime a arborelui. Dar părul este foarte sensibil la lipsa de azot în perioadele dinaintea înfloririi (frunziş foarte palid) şi în special în cazul altoirii pe gutui . sensibil la sulf şi la cupru. Primele plantaţii sunt în curs de desfăşurare în agricultură ecologică în Franţa.Tehnica cea mai clasică rămâne aportul unui îngrăşământ de tip guano pe linia de plantare.. potasică şi ferică. Modul de conducere Densitatea va fi aleasă de aşa manieră încât combinaţia sistem radicular/ soi în funcţie de sol şi de practicile agricole să poate ocupa un volum suficient pentru a evita intervenţiile severe asupra livezii adulte. Este cu atât mai mult important acest aspect cu căt interveţiile manuale sunt importante în agricultură ecologică iar produsele utilizate sunt doar de contact.realizarea unui strat ierbos: supravegherea instalării unei vegetaţii ierboase ce înfloreşte evităndu-se cosirile joase şi frecvente.Contarinia pyrivora Foarte rar atacă dar este problematică în agricultură ecologică. specie viguroasă cu producţie sensibilă la alternanţă. Strategia de luptă cea mai eficientă este înainte de toate. Gestiunea solului şi fertilizarea Doar o activitate biologică (faună şi floră) intensă este o garanţie de nutriţie corectă a pomului. După această perioadă populaţiile scad în majoritatea cazurilor (sosirea auxiliarilor. dar formarea arborelui trebuie să reducă tăierile la minimum şi să favorizeze arcuirea şi înclinarea.. Amenajarea livezii de peri Bazele raţionamentului pentru a amenaja o livadă de peri ecologică constau în dezvoltarea unei biodiversităţi maximale prin diverse amenajări: . Cacopsylla pyri Insecta provoacă puţine pagube în livada ecologică. Forma are puţină importanţă. tei. oprirea creşterii vramurilor). Sosirea precoce a auxiliarilor este facilitată prin neutilizarea după înflorire a insecticidelor.5 m pentru Conference pe gutui CEM şi 4–5m x 2. .5–3 m în funcţie de soluri pentru Williams pe rădăcini proprii sau OHF 87 sau 40. Alegerea tipului de fertilizant trebuie să fie efectuată după observaţiile anuale asupra solului şi asupra pomului şi prin analize complexe asupra solului odată la 5 ani. După căderea petalelor. foarte bună afinitate cu BA 29. lauretc. Înierbarea ameliorează nutriţia fosforică.realizarea unor adăposturi pentru auxiliari: grămezi de pietre. producţie slabă. Atacurile sunt adesea repetate pe aceleaşi parcele. În schimb. . . Pagubele se diferenţiază de cele ale viespilor (Hoplocampa) prin prezenţa mai multor larve în fruct. umiditate şi materii organice bune în condiţii corecte de pH şi fără prea mult cupru. de lemne. prin dezechilibrul vegetativ pe care îl provoacă. epidermă fragilă. merişor. . fructele atacate se dezvoltă mai rapid şi se deformează (pere decalibrate). alun..Abbe Fetel: calitate gustativă slabă. Este vorba de fapt de a asigura celei mai mari părţi a solului o aeraţie suficientă. Pontele se depun începând din stadiul D3-E (apariţia mugurului roz) urmate apoi de dezvoltarea larvelor în fructele tinere pe parcursul a 4-6 săptămâni. vigoare medie.Angelys: specie promiţătoare de înaltă calitate gustativă şi conservare îndelungată în timp. În sezon. Se observă o ieşire grupată a adulţilor la sfârşit de martie: zbor de 1 până la 2 săptămâni maxim. urmat de efectuarea unei lucrări de încorporare în sol şi aceasta cu o lună înainte de perioada înfloririi. o perioadă critică poate exista (sfârşit de mai-iunie) şi trebuie să poată fi controlată prin tratamente asupra mielatului cu Heliosol (2l/ha) sau cu săpun potasic. afinitate medie cu BA 29. În plus.Doyenne du Comice: sensibilitate la rapăn în funcţie de livadă. Protecţia fitosanitară 1. Aceasta duce la densităţi ce pot să varieze între 4 x 1.. Acest aport de primăvară vine să completeze aportul unui compost sau al unui îngrăşământ organic mai complet de toamnă. poate pune probleme pe perioada reconversie la agricultuă ecologică pănă la stabilirea unui echilibru între populaţiile de insecte.. Aceste intervenţii vor fi surse de fluctuaţii în producţie şi de sensibilităţi parazitare. Structurile puternice şi verticale sunt adesea sinonime cu dezechilibrul şi desfrunzirea în livezile mature. cuiburi. controlul vigorii.

Dacă există resturi din anul precedent. în caz de prezenţă pe lemn protecţia devine problematică. Atacurile sunt în mod regulat întâlnite în livezile în conversie la agricultură ecologică.Acarieni roşii ( Panonychus ulmi) Păianjenii roşii nu pun probleme îngeneral în livezile ecologice.  o umiditate ridicată poate antrena o contaminare în funcţie de temperatură.Fructele se coc înainte de a cădea pe sol.Viespea părului: Hoplocampa brevis Adultul seamănă cum o mică viespe. mugurii fructiferi nu se deschid şi conţin o larvă de 5 până la 7 mm. Ouăle eclozează în timpul iernii. în crăpăturile scoarţei în mod special. 6. Ieşirea grupată a adulţilor într-un stadiu bine precizat face ca speciile cu înfloriri timpurii sau târzii să fie mai puţin sensibile. 3. o fişă tehnică specială i-a fost consacrată. 4. După transformarea în nimfă. obligă la tratarea pe toată perioada de vegetaţie. adulţii ies din mugur efectuând o perforaţie foarte vizibilă în solzii uscaţi apoi intră în diapauză estivală pe diverşi arbori. Guyot. se intervine în stadiul C3 până la D asupra adulţilor înainte de pontă cu un insecticid natural (pyretru. foarte arcuită. Nici un fel de toxicitate nu este cunoscută asupra lui Harrow Sweet şi Wiliams. Rapănul ( Venturia pirina) Rapănul părului se manifestă în special prin pete asupra fructului care fac dificilă comercializarea. primăvara. Importanţa atacului este definită prin:  sensibilitatea speciei şi stadiul de cultură. unde larva va găuri fructul fără să facă o galerie circulară. 5. Două hymenoptere pot să paraziteze hoplocampa părului. Larva este un asticot ce prezintă până la 7 perechi de picioare false abdominale. albă cu capul maroniu. se tratează preventiv cu cupru (stadiul de înflorire) apoi cu sulf (după înflorire). Nu trebuie trecută în conversie o parcelă cu probleme mari de păianjeni.Folosirea de capcane pe scară largă este tehnica de preferat şi se dovedeşte eficientă dacă capcane albe acoperite sunt puse cu 10 zile înainte de înflorire (nu trebuie să mai existe adulţi în timpul înfloririi). apoi intră în fructul tânăr. Gărgăriţa este puţin parazitată de unele himenoptere. Ea este observabilă prin „scuturarea” bobocilor la sfârşitul verii. Azadirachtina este eficientă dar este foarte fitotoxică asupra soiurilor: Conference. . Larva sapă o galerie circulară subepidermică. femela depune ouă translucide în mugurii florali pregătiţi să se deschidă. rotenonă).  cantitatea de innocul. foarte uşor de identificat. Totuşi. Apare o singură generaţie pe an. În faza următoare. Boala este foarte asemănătoare cu rapănul la măr. Comice. Gărgăriţa florilor: Anthonomus pyri Insecta este problematică şi constituie marea problemă a unui pomicultor în agricultură ecologică. Adulţii apar la sfârşitul verii şi depun ouăle în interiorul mugurilor fructiferi până la primele temperaturi scăzute. larva abandonează fructul pentru a ţese un cocon în sol în care să-şi petreacă iarna. Transformarea în nimfă a larvelor are loc în sol la 5 cm adâncime. Păduchele violet al părului: Dysaphis pyri Specia este mai puţin periculoasă decât păduchele cenuşiul al mărului. Viermele merelor şi perelor (Cydia pomonella) Având în vedere importanţa sa (în special în livezile de meri).  prezenţa cancerului pe lemn. Primăvara. Lupta se bazează pe aceleaşi principii ca şi în cazul păduchelui cenuşiu. O luptă profilactică poate fi avută în vedere prin distrugerea perelor tinere atacate. Adultul. trecănd mai departe într-un alt fruct. cap gri-deschis şi corp alb-gălbui. 7.Această insectă este dificil de controlat deoarece reîntoarcerea adulţilor pe peri la sfârşit de vară şi la început de toamnă este foarte eşalonată. Atâta timp cât riscul există. este o gărgăriţă brun-roşcată de 4 până la 5 mm.

Conducerea culturii Nucul este un arbore cu creşteri mari pe timpul verii. Aporturile trebuie modificate în fiecare an în funcţie de producţia de nuci (creşterea exporturilor) şi de rezultatul de observaţie a stării vegetative a nucului. dacă tipul de sol şi fertilizarea o permite. 3. Primii 10 ani fiind mai puţin productivi (2 tone de nuci în total). va ghida alegerea materiilor organice. exporturile azotoase sunt estimate la 172 kg/ha. Cantităţile recomandate sunt de ordinul a 20 până la 40 tone de îngrăşământ animal sau de la 10 până la 15 tone de compost. Gestiunea fertilizării Pentru un hectar de Franquette în agricultură convenţională în plină producţie. Cele mai mari nevoi de azot ale nucului sunt din mai până în iulie pentru formarea creşterilor vegetative şi creşterea fructelor. Marbot). Soiuri  Franquette este preconizat în marea majoritate a cazurilor pentru rusticitatea sa. Ronde de Montignac). Producţia ecologică pune probleme specifice: întreţinerea solului (gestiunea înierbării şi concurenţa alimentară) şi fertilizarea. Produse utilizabile. Port-altoii Juglans regia L. Nevoile livezii tinere sunt mici în primii ani (20 până la 40 unităţi de N/ha). compost). 4. 1. Frunzele exportă şi restituie o mare parte din elementele majore. Densitatea de plantare Distanţele de plantare recomandate sunt de:10m x 10m sau 11m x 11m.  Fernor este recomandată solurilor bogate în substanţe minerale. . se poate intensifica plantaţia (11m x 6. bogate în materii organice. Este necesar să se stimuleze activitatea microbiană la început de ciclu (început de mai. în momentul dezmuguririi). este singurul port-altoi utilizat în prezent. contrar celei mai mari părţi a pomilor fructiferi care dau creşteri în special primăvara.5m) pentru ca la termen să se scoată 1 pom din 2. Randamentul optim a unei livezi biologice echilibrate se situează în jur la 2 T /ha de nuci uscate cu variaţii mari în funcţie de întreţinere şi potenţialul solului. Înierbarea livezii influenţează asupra fluxurilor producând materie organică şi consumând o parte din elemente. Îngrăşământul de origine ovină pare a răspunde cel mai bine nevoilor nucului. Se cercetează vigoarea şi rezistenţa la CLRV (Cherry Leaf Roll Virus). 2. Aporturile trebuie realizate iarna sau primăvara (din februarie până în aprilie) în funcţie de compoziţia produselor. Controlul buruienilor Pe rând.Nucul în Agricultură Biologică Consumul european de nuci este circa de 300 g/locuitor pe an. devine deci importantă supravegherea reîntoarcerii lor în sol (fărâmiţare şi încorporare în sol la căderea pe pământ pentru solurile lucrate). Toate excesele de aport de azot se vor traduce prin exporturi mai importante şi va duce la creşterea costurilor de fertilizare ca şi a riscurilor de levigare înspre apele subterane.  Grandjean este interesantă pentru calitatea inelelor sale anuale. Înafara compensării „ exporturilor” aporturile vizează înainte de toate o activitate biologică optimă a solului. creşterea rapidă a fructelor şi nucile sale de calitate. Aporturile de îngrăşământ organic poate completa aportul de materii organice structurante la sfârşit de iarnă (îngrăşământ animal. cu spinul dat de către analizele şi observaţiile asupra solului. (Parisienn. tehnicile de plivire mecanică sau termică necesită utilaje specifice şi deci utilizarea presupune o atenţie particulară.  Soiurile polenizatoare se recomandă a fi cultivate în afara zonelor tradiţionale de producţie ( Meylannaise. Alţi port-altoi sunt în curs de experimentare. Toate produsele sunt utilizabile în agricultură ecologică conform Legii 38/2001 pot fi folosite fără contraindicaţii speciale. Aporturile de toamnă nu sunt de recomandat datorită concentrării resurselor agricultorului pentru efectuarea recoltei. Acest obiectiv. Este un arbore foarte sensibil la asfixia radiculară şi preferă solurile uşor calcaroase.

În această situaţie. Ciuperca iernează pe frunze. provocând căderea lor. -Experienţa din legumicultură asupra dezburuienării termice uşurează adaptarea acestei tehnici în pomicultură. utilizarea unei leguminoase într-o livadă irigată ar fi poate o soluţie. În general. Buruienile trebuie să aibă un stadiu de dezvoltare puţin avansat ceea ce implică adesea un mare număr de treceri. Ştiind că această concurenţă cu înierbarea este limitată la azot şi apă. este cel mai des prezentă între rânduri pentru a uşura trecerea tractorului evitănduse tasarea solului. Se va evita orice insecticid pentru a păstra auxiliarii asupra acarienilor (Euseius finlandicus). Alegerea unei flore diversificate şi adaptată la tehnologia avută în vedere poate avea mai multe influenţe pozitive asupra culturii. Irigarea se poate face în diferite moduri. în livezi. Principalul inconvenient al acestei tehnici este costul său destul de ridicat. Afide Nici o combatere nu este realizată în agricultură ecologică împotriva acestor dăunători şi pagubele sunt în general mici. limitând în acelaşi timp evaporarea solului. Repunerea mulciului trebuie să se realizeze într-un interval de timp cuprins între 1 până la 5 ani în funcţie de gradul lor de degradare. similare celor preconizate pentru lupta împotriva acestor dăunători în livezile de meri şi peri. scoarţă. recoltarea mecanică nu este încă posibilă. În acest caz. Auxiliarii (buburuzele) se instalează suficient de repede pentru a „regla” populaţiile de afide. Speciile cu dezmugurire precoce şi fructificare laterală sunt mai sensibile. . Irigarea Irigarea este o operaţie indispensabilă în livezile înierbate sau în zonele climatice cu pluviometrie slabă. Se recomandă evitarea udării frunzişului prin irigare. va fi necesară creşterea intensităţii irigării şi fertilizării pentru a putea compensa concurenţa înierbării. Lupta prin intermediul virusului granulozei şi a confuziei sexuale este posibilă şi eficientă în cazul unor populaţii slabe până la medii. „bandajarea” trunchiurilor pentru a limita răspândirea acestor boli.-Dezburuienarea mecanică este puţin compatibilă cu recoltarea mecanică care impune existenţa unui sol bine nivelat. Înierbarea. din mai multe puncte de vedere. -Înierbarea totală a solurilor bogate. Dar nici o soluţie probată şi satisfăcătoare nu există până astăzi. 3 până la 5 tratamente sunt suficiente pentru a controla carpocapsa. Ca şi măsuri profilactice se recomandă tăierea şi îndepărtarea ramurilor uscate. nu există difuzori omologaţi pentru această cultură. material textil) sau cu materiale organice (paie. Bacterioza Bacteria iernează în şi la suprafaţa mugurilor şi se multiplică primăvara în prezenţa unei umidităţi ridicate însoţită de temperaturi cuprinse între 16 şi 29º C. Protecţia fitosanitară Carpocapsa (Cydia pomonella) Carpocapsa este principalul dăunător al livezii de nuci. În caz de imposibilitate de irigare. Ea provoacă apariţia unor pete (pe frunze şi fructe) precum şi căderea fructelor. Metoda de luptă prin confuzie sexuală necesită un timp de aşezare a difuzorilor important (7 până la 10 ore/ha). La ora actuală. dar un interes deosebit prezintă micro-aspersiunea. perioadă de creştere a fructului şi a formării inelului anual de creştere. -Mulcirea se poate realiza cu materiale anorganice (material plastic. tocarea resturilor vegetale pentru a accelera descompunerea lor. Difuzorii trebuind să fie aşezaţi pe partea superioară a pomului. Anthracnoza (Gnomonia leptostyla) Această boală se dezvoltă rapid în cazul primăverilor umede. Primăvara provoacă necroze poligonale pe frunze mai mari decât în cazul bacteriozelor. Speciile cu talie mică şi care nu formează tufe (pentru recoltarea mecanică) sunt de preferat în cazul acestei tehnici de dezburuienare. Condiţiile de utilizare a acestor tehnici sunt. pentru a lăsa timpul necesar reînierbării pănă recoltarea mecanică. Cele mai mari nevoi sunt din iunie până în august. covor pe bază de paie) pentru a controla stratul ierbos într-o manieră eficientă. Este vorba de un lepidopter întâlnit şi în livezile de meri şi peri. se pot realiza lucrări ale solului pentru a limita concurenţa înierbării până la sfârşit de iunie. o bună aerare în interiorul arborelui.

Monilia fructicola a fost recent identificată în mai multe regiuni din Europa simptomele fiind asemănătoare cu cele ale ciupercii Monilia laxa. Pe fruct. formând zone concentrice în jurul punctului de infecţie şi nu afectează florile. Înainte de utilizarea oricărei metode de luptă directă al cărui efect nu va fi decât parţial. într-o stare bună de sănătate cu o protecţie fitosanitară minimă. Recolta se eşalonează de la jumătatea lui septembrie până la jumătatea lui octombrie. Unele suşe sunt rezistente la cupru.Produsele cuprice pe bază de sulfat de cupru şi hidroxid de cupru sunt eficiente în lupta preventivă. Atacul este favorizat de: •Alternanţa perioadelor ploioase cu cele uscate ce induce fructificarea ciupercilor. Controlul bolilor piersicului în agricultura ecologică În timpul perioadei de conversie la agricultura ecologică. Rhysophus sau Alternaria. este vorba în peste 90% dintre cazuri de monilioză: -Monilia laxa se manifestă sub forma unor mici perniţe de culoare gri închis.  Livezile trebuie să fie curate. această cifră fiind mai mare pentru speciile târzii. Recoltarea Investiţiile într-un utilaj de recoltare este rentabilă pentru livezile cu suprafeţe de producţie mai mari de 15 hectare. Un tratament împotriva căderii frunzelor este justificat în livezile tinere pentru a putea limita pătrunderea bacteriilor prin cicatricile foliare. este adesea necesar să se intervină cu mijloace de intervenţie fitosanitară. În general. se recomandă măsurile utilizarea de măsuri preventive: . Conversia la agricultură ecologică  Pierderile de randament vor fi vizibile după ultimul an de conversie. oprirea tratamentelor pe bază de produse fitofarmaceutice va modifica populaţia parazitară a livezii cu o recrudescenţă a dăunătorilor şi a bolilor. Bolile piersicului Bolile sunt unul dintre principalele obstacole în calea reuşitei unei culturi în agricultură ecologică a acestei culturi . . Penicillium. Înainte de atacul pe fructe se observă o uscare a florilor care se întinde spre ramurile de rod cu formarea cancerului şi scurgeri de clei. La înfiinţarea livezii. Efectul cuprului asupra anthracnozei este mai scăzut dar poate fi suficient în situaţiile cu risc moderat. o creştere regulată.Monilia fructigena are perniţe mai mari. profilaxia şi dezvoltarea unei faune auxiliare trebuie să fie măsuri aplicate cu prioritate. alegerea varietăţilor trebuie să ia în calcul utilizarea de soiuri puţin sensibile la dăunători şi la boli. 4. datorită mijloacelor limitate de combatere . Pulverizările se fac cu prioritate primăvara ( 2 sau 3 tratamente). O livadă de nuci condusă în agricultură ecologică produce în medie cu 20 până la 30 % mai puţine nuci decât în agricultură convenţională (1 până la 2 T faţă de 2-3 T) cu un procentaj de nuci de mărime mică superior. brun roşcat . Distrugerea epidermei sau atacurile de insecte sunt favorabile instalării acestor boli. Cunoaşterea dăunătorilor specifici acestei culturi va putea face ca intervenţiile să aibă o eficacitate maximă. În prezent. Pentru a avea nuci de calitate este necesară recoltarea odată la 4 zile. 20% dintre fructe putrezesc în livadă. Printre agenţii criptogamici prezenţi într-o cultură de piersic se numără Botrytis. În ciuda atenţiei deosebite acordate arborelui şi mediului său înconjurător. ceea ce presupune un ecosistem echilibrat. Odată recoltate nucile trebuie curăţate şi aşezate în uscătoare pentru a ajunge în 24 ore la o umiditate de 8 până la 12 %. fiind paraziţi ai rănilor . nu există o metodă satisfăcătoare pentru a lupta împotriva necrozei apicale. . . 5.o schemă de plantare mai aerisită.

recoltarea fructelor putrezite. fructe deformate. Lupta împotriva bolilor Masuri profilactice: •Favorizarea circulaţiei aerului pentru a evita perioadele umede lungi prin : distanţa de plantare mai mare. crăpături). provoacă deformarea şi decolorarea organelor atacate : culoarea frunzelor variază de la alb gălbui la roz roşiatic. silice. transport. După recoltare. cancerului.•O umiditate peste 90% timp de câteva ore sau o ploaie care declanşează germinarea conidiilor la temperaturi de peste 10 – 15 grade Celsius). De asemenea se poate utiliza şi zeama sulfocalcică (zeama nanteză) care uscă şi contaminează contaminările. hidroxid). se pot aplica îngrăşăminte foliare pe bază de zinc •În perioada umflării mugurilor se pot efectua tratamente pe bază de cupru (zeamă bordeleză. Fructele sunt sensibile pe toată perioada creşterii. menţinerea unui covor erbaceu scurt în jurul arborelui . Aceasta poate provenii din precocitatea speciei sau din caracterele sale genetice. forma arborelui. Perioada de intervenţie •Căderea frunzelor ( acţiune asupra băşicării. Combatere Există o importantă variaţie a sensibilităţii între diferitele specii. •Protecţia trebuie continuată pănă în stadiul primelor frunze etalate (la 3 săptămăni după deschiderea mugurelui) cu zeamă bordeleză în cantitate e 6. Combaterea este preventivă şi este în general eficace atăta timp căt cantităţile de cupru nu sunt limitate. care este privat de capacitatea sa d fotosintezinantă.3 tratamente pe bază de cupru cu doză redusă. •La apariţia primelor frunzuliţe după umflarea mugurilor:tratament cupric pe bază de hidroxid. cupru . Piersicile şi nectarinele cu miez galben sunt în general mai sensibile decât varietăţile târzii. conservare la temperaturi scăzute. •Irigarea: evitarea aportului de apă înainte de recoltare ( celule turgescente . •Odată cu plantarea să se aibă în vedere rezistenţa soiurilor la ciuperci. contaminările au loc chiar şi la o cantitate mai mare de rouă. Frunzele bolnave sunt mai sensibile la atacul de făinare şi la atacul purecilor. Supravieţuirea sporilor este favorizată de către ierni blânde şi umede. Apariţia pagubelor la începutul primăverii ( la 2-3 săptămâni după contaminare) reduce în mod drastic dezvoltarea arborelui. Cuprul nu mai acţionează din . presortare în livadă.1 %. Sfârşitul perioadei de mare sensibilitate se termină odată cu creşterea frunzelor ( 6-7 săptămâni începând cu începerea creşterii mugurului) . Uscarea şi deformarea frunzelor la piersic ( Taphrina deformans) Agent patogen propriu piersicului. coada calului. şi bacteriozele): 2. •Evitarea producerii de soiuri cu fructe de mari dimensiuni. primele rezultate a unei utilizări pe scară largă arată o ameliorare notabilă a conservării fructelor. tăierea ramurilor prea joase. magneziu. calciu. tăieri în verde. eliminarea fructelor care se ating. •Precipitaţii peste 10 mm în 24 de ore: În livadă . Termoterapia post recoltare este o tehnică experimentată de către GRAB Avignon de câţiva ani.5 kg/ha + ulei alb la o concetraţie de 0. frunze mai groase şi deformate. •Reducerea gradului de infestare prin: eliminarea frucelor mumificate şi a ramurilor înnegrite odată cu tăierile de iarnă şi a culesului. orientarea parcelei. Condiţii de infestare •Temperatura minimă zilnică de peste 8 grade Celsius: Germinarea este stopată peste 30 grade Celsius. Miceliul se conservă sub formă de spori în scoarţa arborilor şi a ramurilor. Anumite produse sau elemente pot să aibă un efect protector ca îngrăşămintele foliare pe bază de alge marine. tăieri după recoltare. se tratează preventiv cu cupru sau cu sulf înainte de înflorire. sulfat sau oxiclorură. trebuie să se evite plantarea varietăţilor care se vor coace mai repede de 10 august. •Fertilizare: evitaţi excesul de azot sau cantităţi mari la o singură fertilizare. în solzii mugurilor sau la suprafaţa solului. Împotriva lui Monilia fructigena (atac pe flori ). Alte tehnici de luptă şi-au arătat eficacitatea (Trichoderma). •Recoltarea în bune condiţii: manipulare . În zonele cu riscuri .

Rich Lady Summer. Snow King.utilizarea de material genetic însoţit de un paşaport fitosanitar european. Apoi aceste pete se necrozează şi reultă perforaţii de 3-4 mm pe frunze. Îndepărtănd scoarţa se poate observa progresia infecţiei. -utilizarea de amente pe bază de calciu şi de materii organice sunt mijloace eficiente pe termen lung. Sibelle. dezinfectarea cu alcool a foarfecilor. Tratamentele se pot continua pănă la recoltare dacă este cazul pentru soiurile mai sensibile. Anumite soiuri locale sunt foarte rezistente (July Alberta) Sharka Sharka este o boală virală care se manifestă prin apariţia de striuri violacee pe petalele florilor de piersic. extracte din plante. se rocomandă utilizarea de adjuvanţi (oligoelemente. Boala se manifestă prin înegrirea mugurilor şi a ramurilor tinere. În timpul iernii următoare vor apărea pete canceroase cu exudat de clei. Prezenţa bolii nu se manifestă întotdeauna prin apariţia stricîciunilor. Cancerul (Fusicoccum amygdali) . Se va evita confundarea simtomelor prezentate cu cele ale fitoxicităţii date de excesul de cupru. Hale). Acţiunea sa poate fi ameliorată prin adăugarea de agenţi muianţi sau oligoelemente. . Boala se dezvoltă iarna în condiţii de temperaturi negative.aplicarea a 2-3 tratamente cuprice după recoltare şi în momentul căderii frunzelor -utilizarea de soiuri rezistente (Red Haven. . Pseudomonas sp. Elegant. Un lichid de culoare roşiatică se scurge pe sol din trunchiul arborelui. Făinarea Făinarea se caracterizează prin apariţia de zone făinoase pe faţa inferioară a frunzelor. . Coryneum beijerinschii Frunzele şi ramurile sunt acoperite de pete roşietice în timpul verii. sunt susceptibile de a fi atacate de către această boală. . efectuarea de tratamente pe bază de cupru în momentul căderii frunzelor. Pe fructe atacul este vizibil din luna iunie şi sunt caracterizate prin depresiuni circulare de culoare brună cu o producere eventuală de clei. Pe frunze apar pete de culoare roşie înconjurate de un halou tranlucid. aminoacizi). Cele mai sensibile soiuri sunt :O’Henry. Xantomonas arboricola Toate genurile de Prunus spp.arderea lemnului rezultat în urma tăierilor. Visusul (Plum Pox Potyvirus) este vehiculat de către afide şi de către materialul vegetal. Contaminarea se realizează prin intermediul rănilor (tăieri. Combatere Protecţia plantei împotriva bolii se realizează prin efectuarea a 2-3 tratamente cu 25 –50 g/hl de cupru metalic. Michelini) şi evitarea celor sensibile (J.Dezvoltarea bolii este favorizată de o temperatură şi umiditate ridicată. Dezvoltarea bolii depinde de evoluţia temperaturii. căderea frunzelor).momentul în care miceliul penetrează în frunză. Big Top. de alternanţa dintre perioadele cu vănt şi umede cu perioadele uscate. Temperaturile reduse din timpul primăverii (vănturi reci) provoacă o prire a sevei urmată de atacuri puternice de făinare. Uneori se observă o cădere parţială a frunzelor ca urmare a apariţiei a unor pete care sunt mai întăi localizate pe marginea frunzelor sau de-a lungul nervurilor. ramuri deformate şi acoperite de un strat alb.H. Rich. Combatere -supravegherea prezenţei simtomelor în livezile apropiate de zonele deja contaminate. Lady. de decolorări caracteristice de-a lungul nervurilor frunzelor precum şi a unor zone concentrice clorotice pe fructe. Sulful sup formă de pref are o acţiune mai bună decăt sulful muiabil care poate prezenta probleme de fitoxicitate în cazul utilizării în perioade foarte calde. Riscurile de fitotoxicitate fiind importante. Combatere -pe cale profilactică:tăierea şi arderea ramurilor atinse. Combatere În funcţie de sensibilitatea soiurilor utilizate trebuie efectuate tratamente pe bază de sulf din momentul căderii petalelor cu o cantitate de 10-25 kg/ha la o temperatură mai mare de 6 grade Celsius. Arborii atacaţi trebuie să fie scoşi cel tărziu la 3 zile după ce a fost diagnosticată boala.dezinfectarea instrumentelor cu care se efectuează tăierile. Tratamentele trebuie evitate în perioadele reci şi cu vănt puternic. Pe fructe se observă acelaşi tip de pete însoţite de cantităţi mare de clei. Valley Sweet. Bacteria rezistă în timpul iernii adăpostindu-se în muguri şi în scoarţa arborilor.

Alegerea soiului În agricultură ecologică. Gala. 4 – Controlul populaţiilor Observarea ouălor în timpul iernii este destul de dificilă.Specii puţin sensibile: Florina. Există diferenţe semnificative de sensibilitate: . Protecţia împotriva dăunătorilor în agricultura ecologică se face printr-o serie de tehnici:  adaptarea conducerii culturii (specie. Necroza este de formă ovală .) în Agicultură Biologică În livezile de meri biologice. Melrose. fertilizare). -trebuie efectuate tratamente sistematice înainte de înflorire. rezultă o diminuare a vigorii livezii. Prezenţa sa timpurie în cultură face dificilă acţiunea auxiliarilor iar fecunditatea sa mare antrenează pagube care se pot dovedi foarte grave. Boskoop. Pe frunze necrozele formează un „V” pe nervuri si provoacă căderea prematură a acestora. Controlul populaţiilor trebuie să ţină cont de faptul că: -nu trebuie efectuate tratamente după înflorire deoarece produsele de tratament au o eficacitate scăzută şi există riscul de toxicitate asupra auxiliarilor.Parazitul penetrează în ramuri sau în buchetul de mai prin plăgile peţiolare în toamnă şi induce pete de culoare brună asupra mugurilor. Partea atacată a fructelor este de culoare brună înspre gri şi este acoperită cu puncte de culoare neagră. Goldrush. Pe ansamblu. dar nu are decăt un efect moderat asupra creşterii ciupercii şi un efect nul asupra germinării sporilor.Specii sensibile: Reine des Reinettes.4 mm de culoare verde măslinie sau roşu vişiniu. este esenţial să se caute o rusticitate globală a soiurilor. Elstar.Specii foarte sensibile: Granny Smith. Identificarea larvelor este posibilă prin efectuarea de controale asupra mugurilor cei mai dezvoltaţi. talie. -Diminuarea procentului de flori legate în caz de atac foarte puternic. Criteriul de sensibilitate la păduchiul cenuşiu este determinant. Combatere Orice plagă necicatrizată în toamnă (căderea frunzelor) şi în primăvară (deschiderea mugurilor. acoperit de o pulverulenţă albă până la gri (cu excepţia indivizilor care tocmai au năpârlit).Specii mediu sensibile: Reinette Grise. Sulful muiabil are o anumită eficacitate. căderea petalelor) este o cale de penetrare a ciupercii. Controlul Păduchelui cenuşiu (Dysaphis plantaginea P. Braeburn.1 până la 2.Temperatura optimă de dezbvoltare este de 28 grade Celsius.  favorizarea entomofaunei utile. Pe fructe: -Deformare a fructelor ca urmare a împunsăturilor timpurii. bine delimitată (confuzie posibilă cu monilioza). 1 – Simptome şi pagube Pe lăstari şi frunze: -Răsucire puternică a frunzelor şi îngălbenirea acestora. 5 – Modalităţile de control ale Păduchelui cenuşiu A. evitănd dispersia sporilor. -Exsudat de mielat urmată de atac de fumagină (frunza acoperită cu un praf negricios). Profilaxie 1. Trebuie în acelaşi timp să fie arse ramurile atacate începănd cu luna iunie. foarte prejudiciabilă mai ales în cazul pomilor tineri în primii ani după înfinţarea livezii. păduchele cenuşiu este cel mai periculos dintre păduchi împreună cu păduchele lănos (Eriosoma lanigerum). 2 – Descriere Insecta are mărimea de 2. -Deformare accentuată a lăstarilor. Baujade.  aplicarea unor tratamente precise. Belchard. Topaz. Delbard Estivale. . . Golden. . Tinănd cont de marile cantităţi de cupru care ar fi necesare se recomandă efectuarea unei bune profilaxii şi alegerea de soiuri rezistente. Confuzia cu ouăle altor specii de afide este posibilă (păduchele verde de exemplu). . Cuprul este un bun cicatrizant. Ploile din toamnă şi de primăvară favorizează diseminarea în timp ce condiţiile de timp uscat şi cal favorizează înmulţirea. Idared.

Rezistenţa la Păduchele cenuşiu este unul din criteriile importante de selecţie a soiurilor în agricultură ecologică. 2. Stabilirea şi apoi menţinerea unui bun echilibru al arborelui. primăvara: nu se recomandă împrăştierea de cantităţi mari de îngrăşăminteorganice deoarece aceasta poate avea ca efect eliberări mari de azot în primăvară (aport masiv de gunoi animal, guano, ricin.  toamna: se vor evita vigorile excesive la sfârşit de sezon, provocate de o mineralizare târzie a azotului. Este adesea cazul aporturilor de materie organică de tipul compostului cu eliberare târzie, mai ales în cazul solurilor cu încălzire lentă (soluri grele, reci. Numărul de ouă depuse toamna (inoculul) este proporţional cu vigoarea pomului toamna. - se vor evita arborii prea puţin viguroşi sau cei cu carenţe; - tăierile vor fi realizate în aşa fel încăt să se evite formarea de creşteri lacome;

3. Amenajarea parcelei Se recomandă favorizarea auxiliarilor prezenţi în mod natural în plantaţii. Sirfide: Adulţii se hrănesc cu polen sau nectar ale căror cantităţi influenţează numărul de ouă. Ponta este depusă în apropierea focarului de păduchi. Larva este o carnivoră foarte vorace (400 până la 700 păduchi consumaţi în 10 zile) . Prezenţa plantelor cu înfloririe timpurie în interiorul livezii favorizează instalarea şi dezvoltarea sirfidelor. Buburuze: Cele mai cunoscute coccinele ca şi auxiliari sunt buburuza cu 2, 14 şi 7 puncte. Larvele şi adulţii consumă de la 30 până la 60 de păduchi pe zi. Crisofe: Se constată o activitate prădătoare a larvelor, mai ales în peioadă estivală. Iernarea adulţilor are loc în afara livezii (în hambare sau remize). Cecidomelide: S-a observat o activitate prădătoare a larvelor, mai cu seamă pe timpul verii şi toamnei. Favorizarea biodiversităţii vegetale din jurul livezii (garduri vii, benzi (straturi) florale, înierbare divesificată) este o măsură recomandată pentru a putea permite sosirea cât mai rapidă a auxiliarilor şi instalarea lor. O floră diverificată este un factor indispensabil al acestei biodiversităţi. O pajişte variată, cosită mai rar este foarte favorabilă prezenţei auxiliarilor. Benzile florale Utilizarea de plante selecţionate are la bază următoarele criterii:  o înflorire eşalonată care să ofere hrană (polen şi nectar) pentru auxiliari (sirfide);  specii care să poată adăpostească şi alţi păduchi în timpul verii când păduchii cenuşii nu sunt prezenţi în livada de meri;  capacitate mare de acoperire a solului care să ofere adăpost pentru auxiliari. Semănarea speciilor selecţionate în amestec, se poate realiza pe benzi de lăţimi cuprinse între 50 cm şi 1 m între răndurile de meri (tot la 30 m) şi pe marginea primului şi ultimului rând. Întreţinerea trebuie redusă la minim (fără tăiere). Înfiinţarea benzilor se realizează pe cale naturală de la un an la altul. Rezultate foarte interesante pot fi obţinute primăvara (creşterea numărului de auxiliari şi diminuarea numărului de păduchi) şi toamna (creşterea numărului des păianjeni şi punerea în evidenţă a rolului lor asupra diminuării de inocul prin capturarea păduchilor înaripaţi). B. Intervenţii de început de vegetaţie Tratamentele înainte de înflorire trebuie să fie efectuate riguros pentru că este singura metodă de luptă directă eficientă. În continuare auxiliarii îşi intră în rol. Tratamente cu uleiuri minerale (uleiuri albe) sau vegetale (în curs de experimentare) la doza de 1 până la 1,5 l/hl de apă. Uleiurile albe omologate nu prezintă diferenţe semnificative de eficacitate. Se va evita efectuarea vreunui tratament dacă o perioadă de îngheţ este anunţată (risc de fitotoxicitate). Este recomandată tratarea cu soluţii puternic diluate pentru a atinge un maxim de ouă şi de larve, mărind volumul per ha la1500 l.

Eficacitatea uleiurilor creşte cu temperatura şi ca atare se recomandă efectuarea tratamentului la temperaturi mai mari de 10º C adaptăndu-se doza la temperatură. Tratamente cu piretru şi rotenonă. Sunt produse puţin remanente (24 până la 48h), care acţionează prin contact. Efectul lor este vizibil pe termen scurt pentru piretru (acţiune şoc) şi pe termen mai lung (4 până la 5 zile) pentru rotenonă (acţiune regulatoare a creşterii). Principiile active fiind fotodegradabile, se recomandă efectuarea tratamentelor pe timpul serii. Există mai multe produse comerciale pe bază de piretru sau rotenonă singure sau în amestec. Puţine din aceste produse posedă astăzi o omologare asupra păduchelui cenuşiu al mărului. Aceste produse sunt puţin selective. Utilizarea lor în sezon nu este recomandată (efect nefast asupra auxiliarilor, acţiune insuficientă asupra păduchelui cenuşiu după înflorire). De remarcat că, în funcţie de stadiul lor de aplicare, aceste tratamente au o acţiune secundară altor dăunători ai livezii (păianjeni, viespi, gărgăriţe). Un alt insecticid vegetal, care se testează în prezent este Neem, extras din seminţele arborelui Azadirachta indica (foarte răspândit în India). În Elveţia, unde acest produs este omologat, rezultatele sunt foarte satisfăcătoare cu un singur tratament în stadiul mugure roz. C. Intervenţii după înflorire La această dată, nu se mai poate face nimic; cu excepţia limitării pagubelor. Se poate efectua eventual un tratament cu ulei alb la căderea petalelor, în caz de ecloziune tardivă. Nu se recomandă utilizarea de insecticide vegetale în sezon. Ele nu sunt eficiente împotriva răsucirii (produs acţionând prin contact) şi întârzie apariţia auxiliarilor. Trebuie limitat numărul furnicilor, care favorizează dezvoltarea păduchilor prin aşezarea de benzi adezive în jurul trunchiului sau prăfuirea cu sulf la baza pomului, imediat ce se observă prezenţa auxiliarilor pe pom sau în apropierea acestuia. Principii de bază a combaterii dăunătorului: - controlul stării vegetative a pomului; - crearea sau favorizarea unui mediu propice apariţiei precoce a auxiliarilor şi instalării lor; - cunoaşterea biologiei; - efectuarea de tratamente precise; - asigurarea unei supravegheri permanente în sezon care să permită intervenţii manuale precoce; PRINCIPII DE NUTRŢIE ALE CULTURILOR Concepte şi elemente fertilizante O cultură de fructe poate produce diferite randamente urmărind strategia culturii şi a locului. Randamentul ţintă este randamentul în fructe de primă calitate care trebuie să fie produs într-o cultură de fructe. Începând cu acest randament ţintă se poate evalua cantitatea elementelor fertilizante susceptibile de a părăsi cultura cu recolta. Pentru a parveni la o nutriţie durabilă a culturilor de fructe, este indispensabil să înţelegem relaţiile dintre crşterea vegetală şi bilanţul elementelor fertilizante. De aceea este esenţial să se clarifice termenii utilizaţi şi relaţiile lor. Pe de altă parte elementele fertilizante majore care sunt N, P, K, Ca şi Mg, arborii fructiferi au încă nevoie şi de alte elemente nutritive câteodată în cantităţi mici. Aceste elemente numite oligoelemente sau microelemente nutritive sunt Mn, Fe, Cu, Zn, B, Mo. De altfel Na, Si, Co şi Ni sunt de asemenea elemente utile în creşterea vegetală. Rădăcinile arborilor şi fâneţei, dar şi microorganismele solului permit câteodată accesul la elementele nutritive din sol şi permit facerea lor disponibilă pentru plantele sub formă de microorganisme nutritive. În livezile înierbate nu trebuie să ne temem de nici o situaţie de lipsă în oligoelemente. Prelevarea elementelor fertilizante Prelevarea elementelor fertilizante corespunde cantităţii elementelor fertilizante care părăsesc parcela cu recolta fără rezidurile vegetale. Prelevarea depinde deci de nivelul de randament. Penrtu îngrăşământ, parcela sau exploatarea totală este considerată ca un tot astfel încât elementele fertilizante rămase pe parcelă să nu facă parte din prelevare. Pentru o cultură de fructe în faza de plină producţie, prelevarea corespunde deci elementelor fertilizante conţinute în fructe. În ceea ce priveşte bacele de arbust, el corespunde de asemnea elementelor fertilizante conţinute în compuşii lemnoşi ai tulpinilor. Pentru tinerile culturi în perioadă juvenilă prelevare corespunde elementelor fertilizante care sunt fixate în compuşii lemnoşi. Pentru ca oferta elementelor fertilizante să corespundă nevoi plantelor, îngrăşământul nu poate consista doar în a înlocui prelevarea unui element fertilizant sub forma unui aport unic. Trebuie să ştim penrtu ce organe ale planteii elementul fertilizant trebuie să fie disponibil, în ce moment, în ce cantitate şi sub ce formă.

Repartiţia elementelor fertilizante pe organe Conţinuturile în elemente fertilizante a diferitelor organe ale merilor sunt prezentate în tabelul 1. trebuie ţinut seama de faptul că, cu rapida evoluţie a varietăţilor, a locurilor unde se fixează altoiul şi a formelor de cultură, raportul frunză-fruct are tendinţa de a decala profitul fructelor. Rezultă o creştere a prelevării în cultură de fructe. De-a lungul ultimilor ani această tendinţă a atins şi culturile de cireşi şi pruni unde se utilizează arbori mai puţin viguroşi. Prelevarea corespunde valorii utilizate pentru fructe. Prelevarea permite evaluarea nevoii, apoi nevoia corectată şi în sfârşit cantitatea elementelor fertilizante care trebuie adusă ângrăşământului Tabel 1: prelevarea elementelor fertilizante de către arborii fructiferi (meri) şi repartiţia în diferitele organe. Organe Elemente nutritive în kg/ha N P2O5 K2O Ca Mg Fructe (40t/ha) 20 13 60 3,6 1,8 Frunze 43 6,5 54,5 70,1 16,3 Ramuri, trunchi, 15,5 8,5 15 37,2 2,1 rădăcini Prelevări 10,5 3 15,5 2,9 0,9 diverse (muguri, căderea fructelor) Lemn de tăiat 10 4,4 4 22,9 1,5 Prelevare 98 35 148 136,6 22,6 totală Tabel 2: prelevări de elemente fertilizante pe diverse specii de fructe Specie de Randament Elemente nutritive (kg/ha) fructe t/ha N P2O5 K2O Măr 40 20 10 67 3 Sursa Ca 3 Mg IFA 1992 USDA 1963 Shear & Faust 1980 (Ca, Mg IFA 1992 USDA 1963 Huguet 1980 USDA 1963 USDA 1963 Marangoni & Rombola 1994 Smith şi alţii 1988, USDA 1992 Drawer şi alţii 1970, Souci şi alţii 1977 Drawer şi alţii 1970, Souci şi alţii 1977

Păr Cireş Prun Cais Piersic

40 12 20 20 15

30 26 10 18 15

10 5 5 9 9

70 23 42 71 36

2 2 1 3 1

5 2 2 2 2

Kiwi

20

31

11

54

7

2

Zmeură

15

29

7

26

-

5

Alte bace de arbuşti

20

37

7

47

-

4

Afin

15

21

2

10

-

1

Drawer şi alţii 1970, Souci şi alţii 1977

De la prelevarea elementelor fertilizante la nevoia de îngrăşământ Diferenţa dintre prelevarea elementelor fertilizante a unei culturi de fructe şi nevoia de elemente fertilizante definit prin raportul la randament are mai multe origini.Pentru azotul foarte mobil îngrăşământul nominalizat este întotdeauna superior prelevării,căci azotul disponibil pentru plante nu poate fi absorbit decât o parte de plante.Elementele fertilizante disponibile nu vor fi niciodată toate absorbite de plante.Potenţialul de asimilare specific unei specii vegetale şi disponibilitatea elementelor fertilizante în sol sunt perturbate de antagonisme.Există o concurenţă între diferitele elemente nutritive pentru punctele de schimb ionic a compuşilor argiloşi din sol,cât şi pentru pH-ul solului şi fixarea biologică a elementelor fertilizante pe materia organică. Culturile de fructe pot afişa densităţi foarte diverse(de exemplu 1500-3500 arbori/ha). Potenţialul de randament pe suprafaţă cutivată este în general relativ constant pe un loc,în măsura în care suprafaţa foliară în raport cu suprfaţa cultivată rămâne sensibil egală.Nevoia totală de elemente fertilizante pe suprafaţă rămâne şi ea relativ constantă independent de densitatea plantaţiei.De aceea de vreme ce densitatea plantaţiei variază,iar randamentul ţintă pe suprafaţă rămâne acelaşi,normele rămân neschimbate. Nevoia corectată în elemente fertilizante Nevoia în elemente fertilizante a unei culturi de fructe se bazează pe prelevare.Încercările şi experienţa ne permit să deducem nevoia în elemente fertilizante.Aceasta din urmă este influenţată de starea arborilor în cadrul unei bune practici agricole(pentru azot) sau pentru starea solului(pentru P,K,Mg,Ca).Aceşti factori de influenţă permit determinarea unei norme corectate.Ţinând cont de elementele fertilizante disponibile mobilizate la momentul dat,este posibil apoi să se calculeze cantitatea de îngrăşăminte care se împrăştie. Factorul de corecţie a normei este calculat prin ponderea rezultatelor obţinute prin două metode diferite de extrcţie a solului. Dinamica nevoii de elemente fertilizante şi reaprovizionarea Nevoia unei culturi de fructe în elemente fertilizante depinde de diverse procedee de creştere a lemnului,a mlădiţelor,a rădăcinilor,a frunzelor,a mugurilor şi a fructelor,procedee care variază după anotimpuri.Pentru a putea fertiliza în funcţie de nevoi,este important sa se cunoască procedeul de creştere a arborelui. Omul de teren trebuie să poată aduce suficiente elemente fertilizante la momentul potrivit.Pentru a reaproviziona plantele în elemnte fertilizante şi pentru a compensa prelevarea,dispunem de: -elemente fertilizante care sunt remobilizante începând cu şarpanta -elemente fertilizante ale solului,disponibile pentru plante,care sunt mobilizate începând cu materia organică şi cu compoziţia solului şi sunt absorbite de rădăcini -elemente fertilizante aduse care sunt absorbite fie de rădăcini,fie de frunze -elemente fertilizante prezente în atmosferă care sunt absorbite fie de rădăcini,fie de frunze. Şarpanta,sursă de elemente nutritive pentru creştere Exemlul azotului arată cel mai bine cum se aduce o cantitate suficientă de elemente nutritive la momentul potrivit.Azotul este un element fertilizant esenţial şi este foarte mobil.Lipsa azotului provoacă probleme de creştere şi de calitate,un exces de azot la fel. Într-o cultură de fructe,începutul creşterii primavara a putut să se facă datorită elementelor nutritive remobilizate începând cu şarpanta.Azotul remobilizat este de exemplu stocat mult timp în concentraţie relativ ridicată în frunzele mlădiţelor şi a rămurelelor încoronate,chir şi în plantaţiile fertilizate,până ce îşi piede importanţa începând aprximativ cu luna iunie.Acest fenomen este valabil pentru toate tipurile de arbori fructiferi.Aprovizionarea şarpantei în elemente nutritive nu pune în general nici o problemă. Ea poate fi asigurată de elementele fertilizante rămânând în cultură. Dar de îndată ce arborele este obligat să-şi scoată apa în rezervele şarpantei pentru a-şi asigura creşterea, de exemplu, de îndată ce absorbţia elementelor fertilizante de către rădăcini este foarte redusă, datorită condiţiilor meteorologice trebuie apoi ca şarpante să fi din nou aprovizionată în elemente nutritive, şi aceasta, la momentul potrivit. Poate fi de exemplu prin absorbţia elementelor nutritive ieşite de la descompunerea mulciului sauj printr-o aplicare foliară care trebuie să fie tot timpul luată în considerare în bilanţul elementelor nutritive al ansamblului exploatării. Mobilizarea azotului în sol În urma creşterii temperaturilor primăvara, azotul din sol se mobilizează începând cu materia organică. De-a lungul anului acest azot devine furnizorul principal al arborilor. Asigurarera unei aprovizionări în elemente fertilizante datorită menţinerii tehnicilor de exploatare Elementele nutritive disponibile sunt puse în mod eficace la dispoziţia culturii, atunci când ea are nevoie. Elementele nutritive prezente în mod natural sunt puse în folosinţă şi exploatate. În momentul înfloririi diferitelor organe ale arborelui au şi ele nevoie să fie aprovizionate cu elemente nutritive. O ofertă prea redusă sau prea importantă de elemente fertilizante în această perioadă poate avea consecinţe negative durabile (de

se constată o creştere lentă a conţinutului în azot mineral al solului. mai puţin bogate în elemente fertilizante. dar umiditatea şi schimbul de gaz sunt de asemenea perfecte şi totul este bine stabilizat (efectul tampon) datorită numeroaselor interacţiuni. de îngrăşământ organic astfel încât să se întrţină banda ierboasă. Secarea resureselor de azot interne a arborelui în acest moment trebuie să fie compensată pri punera la dispoziţie a azotului conţinut în îngrăşăminteşi materie organică descompusă.în cantităţi adaptate la necesităţi(lupta împotriva buruienilor în martie şi în aprilie). . Aprovizionarea în elemente fertilizante începând cu mulci şi îngrăşăminte organice Întreţinerea materiei organice Materia organică se compune din organisme care trăiesc în sol. este recomandat a se răspândi materie organică în mai multe reprize cu caracter de material de acoperire.fertilitatea solului Solul serveşte în acelaşi timp ca şi suport şi ca şi păstrător de hrană pentru plantă. Efectul îngrăşământului organic asupra nutriţiei azotate depinde de natura amendamentului adus.Aceste două faze sunt alimentate de îngrăşăminte organice sau minerale aduse sau cultivate pe parcelă cât şi de roca mamă şi elemente retrogradate care reprezintă o cantitate importantă de elemente a căror disponibilitate nu este posibilă decât datorită alterării solului. În populările de leguminoase pure. Acest azot nu reprezintă de cât o parte din azotul total al amendamentului organic. În acest moment nu mai esre necesar aproape de loc sau chiar de loc să se coracteze amendamentul prin aporturi de elemente fertilizante. Valoarea fertilizantă a tuturor aporturilor de materie organică trebuie să fie luată în calcul în planul şi bilanţul îngrăşământului. solurile silvestre care prezintă un puternic conţinut în materie organică. Substanţele sărace în azot în raport C/N ridicat. Această proprietate oferă nu doar numeroase „puncte de menţinere” pentru elementele fertilizante. Reaprovizionarea cu elemente nutritive în urma alterării solului este în realitate mică în raport cu elementele nutritive mineralizate sau aduse. bogate în humus. Atunci când amendamentul nu este înfundat decât la suprafaţă. Ele sunt strâns legate de rădăcini şi alimentează copacul cu fosfor. De altfel ciupercile micorize sunt şi ele foarte importante în nutriţia arborilor. profită de culoarele reacoperite cu humus create de viermi şi penetrează astfel în locuri mai dense ale subsolului. Fosforul. acoperite de humus se caracterizează printr-o importantă suprafaţă internă. Solurile care conţin suficiente particule minerale.Rădăcinile schimbă elementele solului în faza lichidă şi într-o mai mică măsură în faza solidă. Elementele nutritive nu sunt eliberate începând cu îngrăşămintele organice sau minerale decât de îndată ce o activitate microbiană intensă garantează mineralizarea acestor elemente sub forme disponibile pentru plante. Efectul amendamentelor organice Mineralitarea amendamentelor organice este lentă şi elementele lor fertilizante nu se liberează decât progresiv. Acest azot poate fi compatibilizat în trei ani în momentul stabilirii bilanţului îngrăşământului exploatării. potasiul şi magneziul pot fi compatibilizaţi în mai mulţi ani (5 ani). Pentru amendamente în raport C/N intermediar. Un conţinut suficient în humus şi un sol biologic activ prezintă diferite avantaje. resturi vegetale şi humus. îngrăşământul verde lignificat. granuloase. consumă de la început o parte din azotul mineral al solului chiar dacă materiile organice în raport C/N scăzut ca şi îngrăşămintele tinere şi gunoaiele foarte descompuse produc imediat azot mineral. proasta calitate a fructelor. ca şi gunoiul copt. Solurile profunde. Atunci când conţinutul în humus este insuficient. Elementele minerale conţinute în materia organică reprezintă o cantitate neneglijabilă care trebuie să fie compatibilă în planul îngrăşământului. bacteriile nodozităţilor pot îmbogăţi 200400 kg de azot provenit din atmosferă pe ha şi pe an. Întreţinerea benzii ierboase permite în general prezervarea proprietăţilor sale. OFERTA NARURALĂ DE ELEMENTE FERTILIZANTE ŞI FERTILITATEA SOLULUI Reaprovizionarea în elemente nutritive de către sol. efectul azotului durează mai puţin timp. De altfel un bilanţ higrometric echilibrat este şi benefic pentru metabolizarea microbiană a elementelor fertilizante şi pentru aprovizionarea arborilor cu apă. repreezintă solurile ideale. Humusul face parte din materia organică şi contribuie la stabilitatea şi calitatea biologică a solului. Pe da lată parte microfauna solului are nevoie de suficientă energie sub formă de carbon organic. Condiţii constante ale acestui tip evită să pună rădăcinile în situaţie de stres şi permit arborelui să fie aprovizionat cu apă şi cu elemente conform nevoilor psihologice. Ea are nevoie şi de un sistem de pori continuu până la suprafaţa solului pentru a asigura schimbul de gaz necesar respiraţiei. Suporturi nutriţionale importante Viermii aduc un ajutor de neînlocuit penrtu formarea porilor grosieri şi penrtu legătura humusului şi a particulelor minerale ale solului.exemplu stimularea alternanţei. Printre numeroasele bacterii care funcţionează şi ele diferit. Rădăcinile arborilor care preferă în mod normal să se dezvolte la suprafaţă. dar creşte şi capacitatea de reţinere a apei. pierderea elementelor fertilizante prin levigare). Ele lărgesc astfel spaţiul rădăcinar util arborilor. stabilizatorii de azot liberi sau asociaţi la leguminoase sunt importanţi pentru culturile de fructe durabile. În acest tip de sol elementele fertilizante nu sunt disponibile doar în cantităţi suficiente.

De alfel. Gunoiul de găini nu trebuie adus de cât în cantităţi limitate (max 20 m3/ha la 3-4 ani) datorită bogăţiei în azot şi în substanţe de creştere. magneziu. de exemplu calciu. un aport de materie organică în desţelenire este exclus.5m aceasta corespunde la aproximativ 70 kg K2O. Toate seminţele îngrăşământului verde contribuie la ameliorarea activităţii biologice. De aceea trebuie evitat ca masa de mulci să se concentreze doar pe liniile arborilor de-a lungul multor ani mai ales pe locurile care au tendinţa să aibe probleme de cloroze şi de pete amare. trebuie să se evite îngroparea prea adâncă în momentul aratului. Ele sunt adesea îmbogăţite în elemente fertilizante şi pot permite aplicarea într-un singur pasaj a materiei organice şi a elementelor fertilizante. mai ales în momentul reconstituirilor. deşeurile organice provenite din livadă nu ajung să acopere nevoile în materie organică. Composturile verzi (pe bază de deşeuri vegetale) Materialele ieşite din compostarea deşeurilor organice pot fi de o întrebuinţare interesantă atât din punct de vedere al materiei organice cât şi lae elementelor fertilizante. erodabile şi din zone uscate cu scoarţe sau deşeuri vegetale. descompunerea mulciului mobilizaeză o parte a azotului din sol. Îngazonarea interliniei aduce şi alte avantaje: protecţia împotriva eroziunii. Aportul de azot de către precipitaţii nu este luat în seamă în bilanţul elementelor fertilizante. Gunoaiele Este vorba în principal de gunoi de bovine. Dar încercările au arătat că în culturile de meri ajunge să se conserve linia arborilor fără înierbarea într-o anumită perioadă. lemnul de tăiere. Şi cuvertura vegetală prezervă liniile arborilor de eroziune. dacă un aport de materie organică se revelează necesar. îngazonarea interliniei şi a deşeurilor vegetale ajung să întreţină procentul materiei organice. în aşa fel încât să se diminueze concurenţa exersată de buruieni şi să se utilizeze la maxim avantajele ecologice ale îngazonării. Conţinuturile prea ridicate în K pun probleme în momentul absorbţiei de elemente fertilizante cu încărcătură pozitivă.În momentul plantaţiei. Aporturile de compost verde nu trebuie să depăşească 25 tone/ha la 3 ani. îngrăşământ verde… şi de asemenea tunderea stratului de iarbă. adusă benzilor de plante sub formă concentrată. prevenirea compactării solului şi ameliorarea rezistenţei solului la trecere repetată a maşinilor. În momentul aporturilor de C/N ridicat. Depozitul de mulci pe bază de iarbă pe linia arborilor sau pe un rând de plante corespunde la un aport de K care poate să ajungă până la aproximativ 100 kg/ha/an.trebuie deci să se acorde importanţă înierbării. Conservă apa solului diminuând evaporaţia. 30 şi 10 kg/ha de suprafaţă înierbată. În solurile calcaroase trebuie evitate gunoaiele păioase şi reci: apa de ploaie sau de stropire se încarcă cu gaz carbonic eliberat de gunoi şimpoate forma bicarbonaţi care blochează asimilarea fierului. compostul adus de către arboricultor şi înierbarea livezii (sau îngrăşăminte verzi în cazul unei livezi cu sol arat). . În toate cazurile. fier şi mangan. În arboricultura biologică. şi aporturile făcute de către arboricultor: compost. mulci. de fosfor şi de magneziu se ridică la 80. Menţinerea unei benzi libere de buruieni pe linia arborilor este o măsură pentru a evita concurenţa prea puternică în apă şi în azot pentru tinerele culturi. cal sau găini. Pentru a raţiona fertilizarea livezii în agricultura biologică este necesară această trilogie: substanţa organică restituită de către arbore.de aceea este oportun să se îmbunătăţească ocazional această parte a livezii utilizând un distribuitor de îngrăşământ pneumatic în cadrul normei. procentajul celorlalte elemente nutritive cu excepţia sulfului are o mică importanţă în raport cu alimentarea plantelor. Surse de materie organică Aport de elemente fertilizante de către mulci răspândit pe liniile arborilor Este practicat în livezile cu soluri superficiale. căci fermentaţia în profunzime poate provoca axfisierea tinerilor arbori. îngrăşământ organic. Concentraţia mulciului pe linia arborilor antrenează o creştere a K şi a N furnizat de sol. substanţa organică din sol provine din resturile vegetale provenite de la arbore cum ar fi frunzele. 20-40 kg N/ha penetrează în sol din preciăpitaţii. rădăcinile. Efectul îngazonării şi întreţinerii solului Într-o livadă cu un sol gol sau lucrat. Pentru o interlinie de 3. Aportul de azot. Amendamentele organice ale comerţului Aceste amendamente conţin cel puţin 50% materie organică. Trebuie totuşi precizat că nu este posibilă creşterea veritabilă a conţinutului solului în materie organică cu ajutorul amendamentelor organice. În solurile care eliberează natural puţin azot un aport complementar de 30 kg N/ha/an de acest element se justifică înaintea cuverturii solului. Reaprovizionarea în elemente fertilizante provenite din atmosferă În fiecare an.

dacă este înierbată sau nu. În caz de carenţă în fosfor. vigoarea arborilor. mai ales în cazul unui bălegar compostat . Relaţia sol/ plantă este primordială. Prima trecere de toamnă contribuie la întreţinerea stocului de carbon organic a solului datorită unei substanţe organice bine descompuse. Fertilizarea de fond înainte de plantare Ea este esenţială pentru derularea în continuare a vieţii livezii. adesea prezent în sol. pentru că acest lucru poate cauza arderea rădăcinilor şi altoiului. să se practice culturi care să însănătoşească solul (cereale) şi fertilizanţi cum ar fi îngrăşămintele verzi. Ea aduce potasiul de origine organică uşor disponibil pentru arbore : dar atenţie. La carenţa în potasiu trebuie adăugată melasă de sfeclă de zahăr. Aceasta va fi făcută la tulpina arborilor: evitaţi ca rădăcinile arborelui să fie în contact cu substanţa organică. Se poate eventual să se treacă direct la plantare. Ea se face în funcţie de analiza solului. Fosforul este un element a cărui dinamică în sol este complexă. matur Păr Williams. Cantităţile care trebuie aplicate sunt de 10-60 tone la hectar în funcţie de tipul de sol (conţinutul şi tipul de argilă. aplicând un coeficient de K1 de 0.20 0. se pot estima restituţiile humice prin lemnul de tăiere (tabelul 7-5) şi prin frunze (tabelul 7-6).20 Restituţii humice 100 kg/ha 600 kg/ha 600 kg/ha Tehnica dublului aport este cea mai importantă în livezile biologice. Influenţa fertilizării asupra culturii plantelor a fost pusă în evidenţă de către lucrările lui CHABOUSSOU (1985). la un an înainte de plantare. La fiecare parcelă. folosind un coeficient K1 de 0. răspunsul său.20 0. Trebuie aplicate de la 6 la 20 tone pe an şi pe hectar pe toată suprafaţa livezii sau zonal în livezile cu port-altoi de vigoare redusă. matur Piersic. trebuie aplicate 50 kg de fosfat natural pe tona de compost. la intrarea în vegetaţie. tunderea ierbii. ea are ca scop îmbogăţirea solului şi hrănirea arborilor prin rădăcini în lunile care urmează după plantare. este foarte important să se treacă terenul în repaus pe o perioadă de minim 3 ani. Să se prevadă dacă este necesar.20 0. Alegeţi Patenkali pentru o carenţă de potasiu+magneziu.20 Pomi fructiferi Măr Golden. comportamentul livezii. Matur Substanţă uscată /ha 1000 kg 400 kg 800 kg 600 kg K1 0. Aplicarea unui compost învechit de 3-12 luni toamna şi îngroparea rapidă a acestuia în primele straturi ale solului.20 0. La replantare. o lucrare profundă a solului (la cca 60 cm) . sau 50 kg de sulfat de magneziu (kiésérite) pentru o carenţă în magneziu. pregătirea unei fertilizări organice cu azot la sfârşitul iernii.20 Restituţii humice 200 kg/ha 80 kg/ha 160 kg/ha 120 kg/ha Tabelul 7-6 :Aportul de substanţă organică de către frunze. potasiul este prezent în cea mai mare parte a bălegarelor şi excesul acestui element sensibilizează arborele la boli. Cruciferele aduc substanţă organică proaspătă care hrăneşte micro-organismele. Fertilizarea de întreţinere Fertilizarea de întreţinere are ca scop menţinerea nivelului de substanţă organică din sol şi hrănirea în mod regulat a arborelui. Pentru plantaţiile cu port altoi de vigoare slabă. De exemplu. Parazitismul şi fertilizare sunt în corelare. guyot.20 Pomi fructiferi Păr de 5 ani Păr matur Măr Substanţă uscată/ha 500 kg 3000 kg 3000 kg K1 0. doar în cazul unui sol foarte fertil. Indispensabilă pentru cea mai mare a tipurilor de sol. matur Păr Dr. fără întoarcere. măzărichea este un «decompactor » extraordinar. lungimea lăstarilor. Trebuie încorporat acest . Calcularea acestora în funcţie de port-altoiul ales şi de „intensificarea” dorită a livezii.) ca şi în viticultură. coloraţia frunzelor.Trebuie interzisă generalizarea raţionamentelor de fertilizare în arboricultura biologică. care ameliorează structura solului. Este mai uşor să se corecteze o carenţă printr-un aport decât excesul unui element mineral. etc. dar numai activitatea microbiană şi aerarea solului permite arborelui să-l fixeze. Adăugarea amendamentelor minerale în funcţie de carenţele arătate de către analize. randamentul obţinut şi de restituţia elementelor (lemn de tăiere. Tabelul 7-5:Aportul de substanţă organică cu lemnul de tăiere.20 0. cu un nivel al substanţei organice foarte ridicat. nivelul de substanţă organică).

calciu. Tehnica dublului aport este un răspuns bun. Aceasta trebuie făcută la două luni şi jumătate înainte de înflorire. Este de ajuns o singură fertilizare. Arbuşti fructiferi Folosiţi substanţă organică bine descompusă. Prunul Prunul este un arbore cu vigoare puternică. calibrul şi randamentul cerută de la por-altoii de tip 9 cere o fertilizare de primăvară cu azot localizată.gunoi la 5-10 cm printr-o scarificare uşoară cu o unealtă cu dinţi.Să se stimuleze activitatea microbiană prin tunderea stratului erbaceu şi a îngrăşământului verde. bor. făină de pene. acestea sunt luate în considerare de-a lungul observaţiei stării . Ea nu poate fi singura fertilizare a livezii pentru că aceasta nu corectează carenţele de la nivelul solului. de climat. Azot Condiţiile meteorologice şi condiţiile solului influenţează considerabil procesul de creştere al arborelui ceea ce se repercutează apoi asupra stării culturii de fructe şi deci asupra nevoii de azot. În caz contrar riscurile de parazitism şi uscare (mana zmeurului) sunt mari. Caisul Sunt puţine probleme de parazitism şi de ţinuta fructelor în livezile echilibrate. Concluzii despre arboricultură Pentru o politică de întreţinere organică şi de prezervare biologică a solului unei livezi. zinc.Să se completeze cu un îngrăşământ organic cu azot pentru a răspunde nevoilor de azot a arborilor fructiferi în timpul primăverii. Adăugarea oligo-elementelor (fier. magneziu) va corecta eventualele deficienţe. Să se aereze solul printr-o scarificare uşoară pentru a aduce micro-organismelor din sol EVALUAREA PEISAJULUI Evaluarea culturii solului Criterii de adaptare a îngrăşământului la culturile de fructe specifice Factorii ponderali menţionaţi în suita de documente servesc la adaptarea îngrăşământului necesar situaţiei concrete a unei livezi pentru ca aporturile de îngrăşământ să corespundă nevoii specifice culturii. trebuie avut în vedere : . ferigi) trebuie pulverizate în timpul perioadei de înflorire a pomilor fructiferi.Să se aducă amendamente organice care dau substanţă organică stabilă cum este gunoiul de fermă sau compostul. Produsele care pot fi folosite sunt îngrăşămintele organice : guano. Părul Strategia este identică cu cea livezii de măr. Trebuie aplicată o substanţă organică cu azot care să fie repede disponibilă pentru arbore. Pentru ansamblu fructe-flori. turte de ricin Fertilizare foliară vine în completarea fertilizări făcute pe sol. de încălzirea solului. coada calului. tătăneasă. Pentru culturile perene corecţiile normei nu se bazează direct pe condiţiile meteorologice... Mărul Tehnica dublului aport se justifică în livada de meri. extractul din plante (urzici. Algele. . Trebuie prevăzute între 20-50 de unităţi de azot. adesea responsabil pentru o proastă legare a fructelor şi care duce la o scădere a randamentului. Eliberarea azotului este prea tardivă în livezi pentru că încălzirea solului intervine adesea după înflorire. Calitatea. Data la care trebuie să se facă fertilizarea este în funcţie de expoziţia parcelei. Piersicul Piersicul este un arbore care înmugureşte devreme. Se justifică un singură fertilizare. Atenţie la fertilizarea cu azot de primăvara : aceasta favorizează uneori multiplicarea coloniilor de purici verzi. Acest lucru este mai evident în regiunile situate în amonte de Loira. A doua trecere se face la intrarea în vegetaţie a mugurilor cu o substanţă organică mai bogată în azot care este sub o formă uşor disponibilă. ca de exemplu afidele. nevoia de azot este indispensabilă în momentul dezvoltării ovarului în fruct. pudră de oase. fertilizarea cu azot din primăvară trebuie calculată în funcţie de parazitismul prezent înainte de înflorire. excremente de păsări. Aspectul prost a fructelor este o problemă majoră pentru această specie. Tot odată. Nevoia de azot este corectată pe baza observaţiilor relative ale culturii şi a câtorva proprietăţi ale solului. de mineralizarea substanţei organice cu azot aleasă şi de presiunea paraziţilor. Trebuie aleasă o substanţă organică cu azot cu eliberare lentă şi într-o doză redusă. Se confruntă adesea cu stresuri climatice în dezvoltarea sa vegetativă din timpul şi după perioada de înflorire. sucul de compost. .

În cazul azotului. Este vorba aici înainte de tot de a atrage atenţia asupra antagonismelor de absorbţie: punctele de legătură la suprafaţa rădăcinilor fac obiectul concurenţei. analiza chimică a solului nu convine să estimeze nevoia de azot.5-5 1-10 5-40 10-100 8-80 10-100 500-5000 Formă disponibilă pentru plante NO3. Aceasta poate să se producă mai ales când un element fertilizant creşte mult în soluţia solului şi este dsponibil în cantităţi mari.(Nitrat) NH4+ (Amoniac) H2PO4-. element de apreciare important nevoilor pentru sezonul următor . calciu Şi pentru aceste elemente fertilizante norma poate fi corectată în funcţie de starea culturii şi a locului: .volumul ocupat de pietre . provocată de tipul locului unde se fixează altoiul în relaţie cu profunzimea utilă a solului. magneziul şi calciul.2-0.media vigorii generale. Atunci când un element fertilizant se prezintă sub formă ionică cu sarcina pozitivă.vigoarea anului (creşterea anuală) care se traduce prin lungimea mlădiţelor şi culoarea frunzişului (starea frunzei) . HPO4--SO4-K+ Ca++ Mg++ Na+ Fe+ B(OH)3 Co++ Cu++ Mn++ . Antagonisme şi sinergisme Absorbţia elementelor fertilizante sub formă ionică se face la nivelul punctelor de schomb ionic la suprafaţa rădăcinilor.importanţa recoltei precedente care informează asupra nevoilor trecute . magneziu. Acest antagonism de absorbţie este uşor de înţeles dacă se intenţionează ca raportul dintre ionii absorbiţi cu sarcină pozitivă şi negativă (cationi şi anioni) să rămână totdeauna acelaşi. Oferta suplimentară de un cation poate împiedica absorbţia unui alt cation sau absorbţia suplimentară a unui anion poate deasemenea antrena absorbţia unui cation.tendinţa la bolile psihologice care poate reflecta excese sau dezechilibre în fertilizante . element foarte mobil. potasiul.formarea mugurilor de fructe. Analiza solului permite definirea factorilor de corecţie pentru îngrăşământul nominalizat astfel încât îngrăşământul necesar adaptat după criteriile menţionate mai sus să fie de asemenea adaptat la oferta elementelro fertilizante specifică solului. Elemnte fertilizante Azot (N) Fosfor (P) Sulf (S) Potasiu (K) Calciu (Ca) Magnesiu (Mg) Sodiu (Na) Fier (Fe) Bor (B) Cobalt (Co) Cupru (Cu) Mangan (Mn) g/kg sol 1-3 0. Factorii de ponderare următori sunt luaţi în considerare: .arborilor. atunci când oferta unuia dintre aceste două elemente creşte considerabil. Se produce atunci ceea ce numim un antgonism între două elemente.volumul ocupat de pietre (fracţiunea solului care poartă particule minerale a căror diametru este mai mare de 2 mm) . ceea ce face mai ales să se simtă pentru cationi principalele elemente fertilizante (cu sarcină pozitivă).8 0. potasiu.conţinutul în materie organică Fosfor.profunzimea solului .5-3 2-30 1-12 0.nivelul randamentului . care reprezintă volumul exploatat de rădăcini . în cazul elementelor fertilizante mai puţin mobile care sunt fosforul.maturitatea lemnului şi formarea ochiului terminal . în timp ce un alt element nu există decât în cantitate redusă deşi poate suficientă pentru plantă. Aceasta poate să se producă între două elemente fertilizante cu sarcină opusă. el poate împiedica absorbţia unui alt element cu sarcină pozitivă.materie organică Contrar azotului. analiza chimică a solului constituie o bază esenţială pentru determinarea îngrăşământului. Sinergia constă în a stimula efectul între doi ioni de elemente fertilizante adică a creşte concentrţia unui ion şi absorbţia sa de către plantă sub acţiunea unui alt ion (interacţiune pozitivă a sinergiilor).

dr a unui aport excedentar de potasiu. rădăcinară Păroporţie mare de pietre şi/sau Îngrăşământ verde plurianual şi îngrăşămâmt organic . Urmărind profunzimea solului culturile de fructe se înrădăcinează puţin mai spre profunzime.antagonisme .5-5 10-300 MoO4 Zn++ Antagonismele pot antrean manifestaţii de creştere în urma uni absorbţii prea uşoară de elemente fertilizante. Adesea clorozele pe care le întâlnim de exemplu în culturile de fructe (culoarea gălbuie a frunzelor în urma unei lipse de fier sau de mangan) nu sunt deci cauza unei oferte prea redusă de elemente fertilizante în sol. chiar dacă elementul fertilizant corespondent se găseşte în cantitate suficientă în soluţia solului. Irigaţia eventual necesară. sus de 60 cm profunzime Evacuarea apelor de pantă mai sus de plantaţie. arat profund Penetraţia Rădăcinile lipsesc. o aplicaţie foliară repetată constituie adesea singura posibilitate imediată pentru suprimarea lipsurilor. În plus observaţia profilului solului poate ajuta la stimularea proprietăţilor dorite şi la prevenirea evoluţiilor nedorite.fixarea elementelor nutritive în sol . Îngrăşământul excedentar poate antrena excedente de elemente fertilizante care pertutbă creşterea şi metabolismul.reaprovizionarea insuficientă în elemente nutritive datorită: o absenţei sau reducerii mobilizării elementelor nutritive în sol datorate condiţiilor prea uscate. ceea ce dă verdele frunzei mai clar şi se traduce printr-o îngălbenare care atacă mai întâi frunzele tinere) . Simptome Lipsurile de elemente nutritive în frunze şi fructe nu sunt adesea vizibile cu ochiul liber. Ele pot să fie cauza unui aport prea mic sau prea important a unui element fertilizant. de culoare Excluderea eventuală a locului pentru cultura de fructe. prea reci au umede o starea de slăbiciune a plantelor. albăstruie.pH care face dificilă absorbţia elementelor nutritive disponibile . Proprietăţile solului care limitează culturile de fructe şi măsuri paliative Proprietate Manifestaţia criteriilor: cum le Măsuri restrictivă identificăm? Sol hidromorf Pături compacte. Lipsuri şi tulburări psihologice Lipsurile ţesuturilor vegetale în elemente fertilizante esenţiale şi în oligoelemente sunt tulburări a gesitiunii acestor elemente în ţesuturi care pot de asemenea să fie calificate ca tulburări psihologice.concentraţie mică de elemente nutritive disponibile pentru plante în sol . de exemplu după un îngheţ sau pagube cauzate de către grindină o deteriorarea sistemului radicular în cazul noilor planteţii sau pagubele cauzate de fitofagi la nivelul rădăcinilor o aportul prea mic de azot combinat cu o florescenţă foarte abundentă Măsuri Trebuie mai întâi să se clarifice în ce măsură erorile de exploatare poate să contribuie la amplificarea uneia sau alteia din cauze.Molibden (Mo) Zinc (Zn) 0. Cauze: . Este posibil să se modifice veritabil proprietăţile unui sol după defrişare.înroşirea mezofilei sau necrozelor (părţi moarte sau brune a mezofilei sau ţesutului fructului) . Plantaţie ţintă. înaintea plantării noilor arbori în cadrul ameliorărilor funciare. Atunci când orizonturile sunt compacte. Se poate profita de ocazie pentru a efectua o analiză a subsolului.cădrea precoce a frunzelor (lipsa de magneziu mai ales în cazul varietăţii Golden deliciosusi) Simptomele de excedent a unui element nutritiv se manifestă printr-o alterare a culori şi a necrozelor ţesuturilor. În cazul oligoelementelor mai ales. Cunoştinţele relative despre proprietăţile păturilor profunde ale solului pot deci ajuta la înţelegerea eventualelor dificultăţi ale culturilor. pete de rugină mai drenaj. Aceste modificări merg cu cheltuieli relativ ridicate.cloroze (descompunerea clorofilei din mezofilă între nervuri. Evaluarea solului cu ajutorul profilului său Producătorul cunoaşte în general bine proprietăţile pedologice a păturii solului lucrată (0-30 cm). dar pot apărea sub formă de: .

Pătiura superioară a solului compactă. cu excepţia azotului şi a eventulelor aplicaţii foliare a oligoelementelor. Şiroirea pământului fin. Diminuarea încărcăturilor osiei datorită pneurilor perechi. Dispunerea liinlor de arbori de-a latul pantei. pentr trecerea maşinilor. Atunci când un loc prezintă proprietăţi care nu pot fi modificate în decursul a câtorva ani schimbând pur şi simplu tehnica de exploatare sau luând măsuri de asanare. Un loc trebuie evaluat în întregime ţinând cont şi de factorii climatici şi de critriile legate de piaţă (apropierea de pieţe). Există diferită metode de a analiza solul. arat profund. Zn. sunt răspândite o dată pe an pe parcelă. K. Structura solului din grăunţe prea fine. Argila şi matreia organică a solului sunt în măsură să fixeze aceste elemente fertilizante (factor de capacitate) şi să le transmită soluţiei solului pe o lungă durată (factor de intensitate). Tabel: Analiza solului în arboricultură (orizont 2-25 cm) Analiza Frecvenţă La început (E). Puţine sau deloc culoare făcute de viermii de pământ. Reacoperirea liniilor de arbori cu materiale organice. dificultăţilor culturii şi eventual în momentul ameliorărilor funciare şi a noilor plantaţii. Dar ea poate fi recomandată în cazuri excepţionale. magneziu şi calciu. controloarea frecvenţei şi condiţiilor meteorologice. Fe. Identificabil la culoare. Fixarea elementelor fertilizante pe particulele solide ale solului şi transmiterea la soluţia solului şi la plantă sunt procese dinamice care sunt influenţate de proprietăţile elementelor fertilizante ale solului şi plantei. Analiza solului cu un produs de extracţie puternic (AAE 10) şi cu un produs de extracţie mai puţin puternic poate permite înţelegerea dinamicii disponibilităţii elementelor fertilizante: extracţia cu apă permite mai ales sesizarea elementelor fertiliznate disponibile pentru plante. Planta absoarbe elemente nutritive prin soluţia solului. În general. Evaluarea globală a unui loc Evaluarea solului nu este singurul criteriu care permite să se decidă dacă un loc convine sau nu culturii de fructe. În culturile de fructe metoda AAE 10 şi metoda extracţiei apei sunt cele care se impun. Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. pH-ul şi conţinutul în materie organică se schimbă continuu şi trebuie să fie controlate periodic. mâl) Analiză granulometrică (argilă< C E . Analiza solului Elementele fertilizante conţinute în îngrăşăminte. Diminuarea încărcăturilor a osiei datorită pneurilor pereche. Analizele de sol servesc ca şi bază pentru calculul îngrăşământului necesar corectat în fosfor. Pentru azot nu se utilizează nici un rezultat al analizei chimice pentru a calcula îngrăşământul necesar. Mg (extract de apă) A/B P Microelemente B. Aceste proprietăţi trebuiesc deci să fie identificate atunci când este vorba de o evaluare a unui loc pentru prima dată înainte de a planta aici pomii fructiferi. fisuri de eroziune pătură compactă. Ameliorarea seminţelor . Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. Atunci când orizonturile sunt compacte. eventual C P Cu. Slab conţinut în humus Nici un amestec de orizonturi. la structură şi la textură. Frecvenţa şi tipul analizei solului Anumite proprietăţi ale solului pot să fie dificil modificate prin tehnici de exploatare sau nu pot fi deloc modificate. de exemplu în cazul lipsurilor. trebuie studiate posibilităţile de a ajunge la o producţie durabilă planificând cultura în funcţie de loc. periodic (P) Pătura superioară a solului: orizont 2-25 cm P şi K (extarct AAE 10) A/B P Mg şi Ca (extract de AAE 10) B P P. Circulaţia mai rară pe parcele şi doar dacă solul nu este prea moale.inferioară la 50 cm Separarea netă între orizonturile solului până la 50 cm profunzime Batantă. Mo Aprecierrea granulometrică (test A E tactilă: argilă. pentru creşterea conţinutului în humus. Arat profund. potasiu. se renunţă la toată analiza chimică a subsolului. produsul de extracţie puternic permite determinarea tuturor elementelor fertilizante disponibile în sol. Mn. În schimb conţinuturile în elemente fertilizante. Ele dau indicaţii preţioase asupra aprovizionării cu elemente nutritive şi asupra capacităţii de absorbţie a solului.

1-18 scăzut. Laboratoare de analiză a solului Eşantionul prelevat însoţit de o foaie de cerere trebuie să fie trimis cel mai rapid posibil la laboratorul recunoscut de PER.5 >2.1 1. ajută la alegerea tipului de analiză şi la interpretarea rezultatelor.5-3. În aceste cazuri recomandăm să se dubleze numărul de prelevări care vor fi amestecate în eşantionul global. 12. în general corecţiile se realizează pe an respectiv pe secole ca şi în cazul fosfaţilor în solul greu.1-2. C: alte posibilităţi de aniză pentru aprecierrea terenului. mâl 0. Atunci când îngrăşământul este localizat picătură cu picătură sau la ţepuşa injectorului. reprezentativitatea eşantionului de sol devine aleatoriu. recomandat mai ales pentru noile instalaţii şi pentru cele cu probleme. altfel spus.002 mm) (2-28 cm profunzime) Scăzut Satisfăcător Ridicat Sol uşor <10% <1.0 >4. În fiecare an o listă de laboratoare recunoscute este publicată.05 mm.0 Conţinutul în materie organică a solului (materie organică = carbon organic x1. 6. Mg şi Ca. magneziu şi calciu Pentru solurile supraaprovizionate în elemente nutritive. nisip> 0.7) nu evoluează în general decât foarte lent şi dificil căci depinde de factorii caracteristici ai solului şi de climat care evoluează lent. Eşantionul este prelevat de la 2 la 25 cm profunzime. Pentru a evita diferenţele legate de fluctuaţiile sezoniere. se sfătuieşte a preleva eşantioanele de pământ în acelaşi timp.3 2. Clasa de sol Procentul argilei Aprecierrea procentului de materie organică (%) (<0.1-12: foarte scăzut.1-99. pH.5 Sol greu >30% <2. Fosfor. Pe terasele transversale şi în cazul localizării de îngrăşăminte pe banda dezierbată. mai ales pentru culturile comerciale cu probleme culturale şi de calitate. Clasificarea solului Tabel: Barem de interpretare a procentelro de materie organică după procentul de argilă din sol în arboricultură. Procent de saturaţie (%): rezerve în K.5 Sol echilibrat 10-30% <1. Numărul minimal de înţepături pentru a constitui un eşantion este de 12 (ideal 20). În culturile perene sfătuim prelevarea eşantioanelor de pământ între august şi noiembrie. >99: baze saturate) Luări de eşantioane din sol când şi cum? Este foarte important să se aibă grijă de prelevarea eşantioanelor de pământ căci de ea depinde calitatea rezultatului. K. Prelevarea este efectuată cu ajutorul unei sonde (tip Pürkhauer sau Eijkelkamp). Mg şi Ca dsponibile pentru plantă în procent a capacităţii de schimb de cationi (<6: extrem de scăzut. cantitatea de îngrăşământ adus va fi superioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să crească în cursul anilor. Pentru a evita variaţiile legate de heterogenitatea solului este preferabil să se preleveze după aceeaşi schemă pentru aceeaşi parcelă.5 1. 18. Corespunde exigenţelor prestaţiilor ecologice cerute (PER) a Confederaţiei valabilă pentr perioada de cultură 2002-2003 B: recomandat la fiecare 5 ani sau mai des dacă este nevoie.1-30: moderat. Înţepăturile sunt distribuite pe diagonala parcelei.002-0.05 mm) Analiza materiei organice Capacitatea de schimb a cationilor (CEC) pH Procentul de saturaţie (ieşit din analiza CEC) Subsol: orizont 25-50cm P. O fşă de însoţire corect complectată facilitează îndrumarea eşantionului. Evoluţia conţinuturilor în elemente nutritive a solului nu variază practic de la un anu la altul. factorul corector va fi inferior lui 1. cantitea de îngrăşământ adus este inferioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să scadă în cursul anilor.3-4. Pentru solurile subaprovizionate cu elemente nutritive factorul corector va fi superior lui 1.002 mm. Dacă se ştie că o parcelă posedă caracteristici heterogene este convenabil să se preleve mai multe eşantioane şi să se individualizeze în aşa fel încât să se poată retranscrie rezultatele analizei pe teren. 30. prelevările vor fi limitate la această zonă. efectuate la limita între suprafaţa înierbată şi banda dezierbată. Aceatsă profunzime reprezintă zona cea mai explorată de rădăcinile arborilor fructiferi. iarba în suprafaţă de 0 la 2 cm este eliminată. test tactil A C A/B C C P E P E E A: standard minimal. potasiu. .0. Eşantionul prelevat trebuie să fie reprezentativ parcelei sau sectorului analizat.5 >3. altfel spus.

K. De exemplu pentru solurile bogate sau foarte bogat în potasiu aporturile în Mg nu trebuiesc să fie inferioare la 20 kg/ha/an pentru a evita antagonismul K-Mg. cel al extracţiei este uşor disponibil o dată. valorile analizei celor două pături ale solului pot fi integrate într-o formulă. rezerve puţine şi disponibile ridicate vorbind de un sol cu activitate biologică ridicată. Factorul de corecţie al normei provenit din rezervă este ponderat de două ori. valori exprimate în mg pe kg de pământ uscat. .Antagonismele trebuiesc în toate cazurile luate în considerare. Bareme de onterpretare pentru toate culturile. Apoi. Factorul combinat serveşte apoi la corectarea normei de îngrăşământ pentru a obţine norma corectată pentru un nivel de randament specific. Dacă rezervele în elemente nutritive sunt ridicate chiar dacă elementele nutritive disponibile pentru plantă sunt scăzute. Rezultate de analiza pământului obţinute prin extracţia AAE 10. Ca după clasele de aprovizionare. vorbind de un sol cu o mare putere de fixare. Mg. În caz contrar. Ponderea factorilor de corecţie obţinuţi prin metode de rezervare şi extragere a apei Diferenţele de conţinuturi între extragerea apei şi extragerea AAE 10 livrează preţioase informaţii asupra solului. corecţii legate de locul unde se fixează altoiul şi de profunzimea utilă a solului la volumul ocupat de pietre şi la conţinutul în materie organică sunt efectuate. Atunci când se obţine o diferenţă superioară la 2 niveluri de aprovizionare între rezervele de elemente şi extrasul de apă este recomandat să se asocieze concursul unui specialist pentru a o intrerpreta. În cazuri particulare atunci când se analizează subsolul. Tabel: Elemente nutritive în extractul AAE10 şi factorul de corecţie a nevoilor în P.

2 Rezervă D 120 390 210 0.3 Mediocru B 40 60 < 2000 25 40 < 50 < 2000 1.8 0.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1.1 Satisfăcător C 60 140 50 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.0 80 170 60 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 85 90 95 100 200 240 270 300 85 110 120 130 < 20 000 20 000 Soluri medii 10-30% argilă 70 80 85 170 200 230 170 200 225 < 20 000 20 000 65 135 265 70 170 300 < 20 000 75 200 325 20 000 90 260 250 0.5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca < 20 1.1 Rezervă D 125 405 230 40 000 115 380 390 40 000 105 350 475 40 000 < 1000 10 50 110 100 60 140 140 95 290 275 100 320 300 105 340 325 110 360 350 < 1000 1000 Soluri grele: mai ult de 30% argilă < 10 10 20 30 < 40 40 < 60 60 100 140 < 1000 < 2000 2000 1000 40 70 180 60 100 225 80 230 350 85 255 375 90 280 400 95 300 425 100 320 450 .5 Rezervă D 105 325 145 0.9 0.4 Rezervă D 110 350 160 0.4 Mediocru B 20 < 60 1000 10 < 40 1.2 Satisfăcător C 50 110 < 50 2000 40 80 50 2000 1.7 0.1.3 Rezervă D 115 370 185 0.

5 48 292. . Rezultatele analizei de pământ obţinute prin extracţia AAE 10.5 15 75 46 290 7. Ca după clasele de aprovizionare.5 20 22. K.9 0.5 11.3 Rezervă D 19.5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca <4 < 10 <4 <3 <2 < 10 <5 <6 <1 <5 <8 <9 1.5 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.5 Soluri medii 10-30% argilă 7 8 9 35 40 45 22 25 28 130 150 170 Soluri grele: mai ult de 30% argilă 3.5 5 25 14 85 2.5 49.2 Rezervă D 21 70 26 105 14 70 43 270 7 35 52 315 0.5 0. 1.5 17.5 12.5 55 20 82.5 180 202.2 Satisfăcător C 8 20 8 30 4 20 10 60 2 10 15 90 1.0 10 30 11 45 6 30 18 110 3 15 22 135 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 11 12 13. valori exprimate în mg pe kg pământ uscat.5 1.1 Satisfăcător C 9 25 9 37.5 60 67. Mg.5 56 337.5 Aceste tabele se aplică la soluri care au până la 5% materie organică.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1.5 35 40 45 13 15 16 52.1 Rezervă D 22.5 15 50 18 75 10 50 31 190 5 25 36 225 0.5 65 24 97.5 37.5 26 30 33 157.5 Rezervă D 16.5 32.5 3 15 7 33 1.4 Rezervă D 18 60 22 90 12 60 37 230 6 30 44 270 0.5 7.5 0.3 Mediocru B 6 15 6 16.5 40 247.8 0.5 18 112.Tabel: Elemente nutritive în extractul de apă şi factorul de corecţie a nevoilor în P.7 0. Bareme de interpretare pentru toate culturile.5 13 65 40 250 6.5 11 55 34 210 5.5 4 4.4 Mediocru B 4 10 4 3 2 10 5 6 1 5 8 9 1.5 27.5 75 28 112.

7. În general.0.0.5-5.9 200 100 70 35 0 Puţin alcalin 7. Orice intervenţie care antrenează o variaţie brutală a pH-ului.5 şi 1 unităţi-pH mai scăzut decât cele în suspensie din apă. este de a proscrie.5-5. Un îngrăşământ văruit este compus din substanţe cu acţiune bazificantă.0 şi 7. totuşi aceste îngrăşăminte nu ajung şi o văruire poate fi necesară.0-6. fier. O creştere a valorii pH-ului poate fi provocată de aporturi de piatră de var. Singura indicaţie de conţinut în calciu nu spune nimic despre eficacitatea sa.9 şi 6. Diferenţa între îngrăşămointele calcaroase şi îngrăşămintele văruite Un îngrăşământ calcaros permite ameliorarea directă a aprovizionării plantei în calciu.5 pentru bacele între 5.5 420 390 350 140 70 Acid 5. Valoarea pH-ului (măsurat în apă) care este favorabilă arboriculturii oscilează între 6. motiv pentru care măsurile locale oscilează între 0. În străinătate măsurile de rutină ale pH-ului se fac adesea în CAL sau KCI. Pentru solurile fără calcar şi cu pH între 5. Tabel: Văruire (oxid de Ca în kg CaO/ha şi an) în funcţie de pH şi de Ca rezervat de sol Descrierea pH (H2O) Doză în kg CaO/ha şi an solului A <1000 B 1000-2000 C 2000D 20000E >40000 20000 40000 Foarte acid <5. Mulciul are tendinţa să scadă pH-ul solului.pH (interpretarea adecvaţiei locului) Activitatea solului.9. Ei sunt mai ales aplicaţi în vederea creşterii pH-ului şi potenţialului de reacţie a solului. Măsura cea mai importantă şi cea mai simplă de observare în vederea stăpânirii pH-ului este alegerea cea mai bună a îngrăşământului utilizat. . Utilizarea sistemului de îngrăşăminte cu efect acidificant poate în câţiva ani şi după teren să provoace o scădere a pH-ului.5 35 35 0 0 0 Un amendfament calcaros se sfătuieşte pentru solurile lipsite de CaCO3 şi la un pH inferior de 5. Văruirea Eventualitatea unei văruiri a solului se bazează pe valoarea pH-ului solului şi pe conţinutul său în Ca. CaCO3 aplicat pe sacul îngrăşămintelor indică eficacitatea pietrei de var. pe bază de carbonaţi naturali obţinuşi prin procedeu fizic sau chimic. aportul de îngrăşăminte de bază care conţin piatră de var ajunge să menţină un pH stabil. ca şi disponibilitatea celei mai mari părţi de elemente nutritive şi metale grele depinde dee pH. pentru afini ea ar trebui să fie inferioară unui pH de 4.0 şi 7. O scădere a pH-ului este mai dificil de realizat.4 140 70 35 0 0 Alcalin <7. pe baza unei extracţii AAE 10. Saturaţia bazică Aport în (kg/CaO/ha) după capacitatea de schimbare a cationilor (în %) Marile culturi şi Pajişti naturale <10 10-15 15-20 >20 pajişti artificiale >60 >50 0 0 0 0 50-60 40-50 730 1250 1550 2000 40-49 30-39 1000 1900 2150 2800 <40 <30 1300 2450 2750 3600 Bor.5 se utilizează de preferinţă îngrăşăminte calcifiante. de exemplu un văruit excesiv. Aporturi de CaO care merg până la 100 kg/ha pot fi furnizate de îngrăşămintele compuse.9 350 200 140 100 35 Puţin acid 6.4 240 140 100 70 0 Neutru 6. Tabel: Masura aporturilor de piatră de var pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb de cationi ai solului.0. mangan şi alte microelemente Rădăcinile arborilor şi cuverturii ierboase semănate precum microorganismele solului colonizează solul şi ajung astfel să pună la dispoziţia plantelor materii nutritive în cantităţi suficiente astfel încât culturile de fruct înierbate să nu cunoască situaţii de lipsă de microorganisme. Amendamentul calcaros presupune cantităţi superioare care vor fi determinate pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb a cationilor. veţi găsi cantitea recomandată în tabelul următor.

Bor Borul joacă un rol important în momentul legăturii şi a dezvoltării fructelor. Asimilarea fierului are loc în urma unei reduceri care are loc la suprafaţa rădăcinlor sau de către substanţe secretate de rădăcini în vederea formării de complexe. Interpretare Penrtu interpretarea rezultatelor analizei foliare trebuie să dispunem de valori de referinţă care provin din literatură sau din materialul vegetal identic consdierat ca şi sănătos. În arboricultură nevoile anuale de bor sunt de ordinul a 2 kg/ha. Să se aleagă o frunză situată în mijlocul unei mlădiţe anuale a cărei mărime şi înclinare (aprox 30 grade) sunt reprezentative pentru livadă. Ea nu poate singură să servească la stabilirea unui plan de fertlizare. Momentul ales pentru luarea eşantionului este determinat căci conţinuturile în elemente nutritive ale frunzei variază în timpul anului. Prelevarea foilor are loc în general între 75-105 zile după înflorire. fier Fe şi zincul Zn. Lipsa ca şi excesul provoacă puternice diminuări de vegetaţie şi de randament. Lipsa sa sau excesul său poate să le perturbeze grav. în special. . Borul este asimilat de plantă sub fomră de acid boric sau borat. Valorile de referinţă medii pentru câteva specii figurează în tabelul de mai jos. aportul de materie organică şi evitând tasarea şi impermeabilizarea solului. Din 1976.Lipsa este rar datorată unei lipse cantitative al acestui element dar adesea disponibiltăţii sale pentru plantă. Un pH al solului prea ridicat sau prea scăzut poate împideica disponibilitatea microelementelor pentru plantă. În general solurile bine aerate care se pretează la arboricultură conţin suficient fier. O analiză a solului permite şi aici determinarea clasei de aprovizionare în fier şi magneziu la care aparţine. Diagnosticul foliar Scop şi posibilităţi de utilizare a analizei foliare Mijloc încă puţin răspândit în practică. Ameliorarea activităţii biologice a solului . Conţinuturile în N. Analiza foliară fac servicii reale în detecţia lipsurilor latente şi antagonismelor între elemente. Ea este complementară altor mijloace de investigaţie. În sol el este absorbit de particulele de argilă. Analiza solului permite evaluarea rezervei de bor a solului şi definirea pragului de lipsă şi de toxicitate. Alte elemente. Prin influenţa unui pH prea ridicat într-un sol cunifer tasat şi insuficient aerat datorită apei stagnante. oligoelementele cum sunt borul B. analiza foliară serveşte la controlarea nivelului nutriţional al plantelor în timpul anotimpului. sunt un ajutor în acest sens. Fier şi mangan Fierul este în general disponibil din belşug în sol. creşterea disponibilităţilor poate fi obţinută prin aportul de îngrăşăminte organice. la apariţia simptomelor de lipsuri (cloroza frunzelor tinere). În scurt timp nu se poate remedia o lipsă în microelemente decât prin îngrăşământ foliar. Aceasta semnifică că se va furniza la laborator un eşantion săsăntos şi un eşantion bolnav de vârstă. În raport cu valoarea de referinţă rezultatele care se găsesc în interiorul regiunii şi care conţin mai mult sau mai puţin un ecart tip sunt considerate ca şi bune. RAC a creat o bază de date pentru arborii fructiferi. de varietate şi de locul unde se fixează altoiul asemănător. P. promovând exploatarea radiculară. o sută de frunze cu peţiol. Dacă pentru a înţelege un accident de cultură trebuie prelevat în alt moment. În caz de dubiu trebuie să ne adresăm înaintea prelevării la laborator sau la serviciul de vulgarizare competent. ceea ce poate duce în ciuda unui conţinut ridicat al solului în aceste elemente. respectiv ridicate. pot să fie şi ele analizate. absorbţia borului de către sol poate fi atât de puternic încât dsiponibilitatea sa pentru plantă este redusă în punctul de a determina simptome de lipsă (pătarea frunzelor. ceea ce face grea interpretarea rezultatelor. Analiza solului permite determinarea clasei de aprovizionare cu elemente nutritive la care aparţine. de condiţiile meteorologice şi de alţi factori. pe zone care se studiază. foarte ridicateatunci când se abate de la media de un respectiv două ecart tipuri. Urmărind regimul hidric şi diversele orizonturi ale profilului. creşterea înceată mlădiţelor). În caz de suspiciune a lipsei în oligoelemente. În scurt timp lupta împotriva simptomelor a unei lipse nu se face decât prin îngrăşământ foliar. Alegerea îngrăşământului de corecţie adaptat va depinde de situaţie. Rezultatele sunt apreciate ca fiind mici. Ca şi Mg sunt determinate prin analiza de rutină. Directive pentru prelevare A se preleva. mangan Mn. trebuie prelevate două eşantioane comparabile. Metoda de producţie va avea şi ea o influenţă semnioficativă asupra conţinuturilor frunzei în elemente nutritive. Concentraţia de elemente nutritive în frunză depinde de stadiul de dezvoltare al acesteia. rădăcinile arborelui văd capacitatea lor de absorbţie şi disponibilitatea diverselor elemente nutritive care variază puternic. foarte mici. Această clasă va permite determinarea aportului necesar de către îngrăşământ. Prelevarea poate să se facă deja la stadiul T dacă luăm măsuri în cursul anului. disponibilitatea fierului sau manganului diminuează. Cu un pH superior lui 7.K.

08 1.77 2.51 0.43 1.63 < 0.46 1.293– 0.10– > 1.394 0. N P K Ca Mg var.06– > 2.149– > 0.312 0.238 < 1.411 0.209 3.259 > 0.02 2.306– 0.236 3.17– > 2.238 < 1.179 0.39 < 0.01 < 0.89 1.40– > 1.228– 0.235 < 2.98 < 0.25 < 0.239 0.10 1.234 2.262 2.57– > 2.71 0.61 1.71 Elstar <1.56 Maigold <1.50 0.55 0.85 < 1.86 0.241– 0.88 2.200 2.268 < 0.312 > 0.351 > 0.19 < 1.01 < 0.202– > 0.89 1.315 0.15 Cais <2.40– > 3.190– > 0.133 0.59– > 2.30 2.40 1.12 < 0.411– 0.166 0.74 0.46 1.63 0.163 0.276 2.57 2.55– > 2.201– 0.20 < 0.70 FS-foarte scăzut FR-foarte ridicat Bun 0.354 > 0.87– > 3.Tabel: Referinţele diagnosticului foliar în arboricultura fructiferă stadiul 75-105 zile după înflorire.224 1.07– > 2.57– > 1.18– > 4.205 2.271 < 1.171 0.64 < 0.79 1.29– > 1.46 Piersic <2.159– > 0.09 Prun <2.69 1.57 2.262– 0.238 2.152 0.375 > 0.186 2.42 < 0.13– > 2.58– > 3.347– 0.529 FR > 0.67 1.13 2.152– > 0.14 2.242 < 1.03– > 2.83 < 0.08 1.24– > 2.75 2.225 2.45 > 1.96– > 2.152 0.45 0.75 2.352 3.588 .54 Cireş <1.180– > 0.12 2.174– > 0.25– > 1.190– > 0.94 2.76 < 0.229 < 1.11– > 2.92 < 0. Specie.01 1.19 2.80 0. FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Măr <1.229 1.487 0.84 3.64 < 0.11 2.31 1.46– > 3.181 2.284 0.172 0.65– > 2.03– > 2.71 < 0.110 0.229 < 1.338 0.48 Păr <1.248 1.59 Golden <2.05 < 1.08– > 3.260 < 2.42 < 1.185– > 0.90 < 1.26– > 2.88 2.92 1.78 < 0.216 2.470 > 0.41 1.90– > 2.81 2.43– > 2.228– 0.06 < 1.85 < 1.86 < 0.93 2.66 < 0.215 1.438 > 0.212 2.75 < 0.31 1.558 > 0. valorile sunt exprimate în % a materiei uscate.

analiza tinerelor fructe ar putea furniza indicaţii precoce despre dezvoltarea calitativă a fructului şi dacă e cazul să se ia măsurile care se impun. mangan.pe baza prelevărilor unei culturi particulare a cărei randament este determinat..importanţa şi repartiţia precipitaţiilor la fel ca şi practicile de irigaţie şi de lucrare a solului vor influenţa oferta ţn azot mineral. permiţând probabil un diagnistic preventiv care detectează situaţiile de lipsuri înainte ca ele să nu fie vizibile cu ochiul liber. ÎNGRĂŞĂMÂNT:NORME.TEHNICI. Azotul Comportamentul azotului în sol şi vegetalul Conţinutul în azot vegetal al volumului de sol explorat de rădăcini depinde de interacţiunea complexă a fenomenelor de mineralizare.planta este gata să stocheze compuşii azotaţi care vor putea fi mobilizaţi în perioadele critice de alimentare. Volumul ocupat de pietre poate fi estimat (în procent al volumului solului exploatabil de către rădăcini) în modul următor: dacă în momentul luării unui eşantion trebuie să se răsădească la fiecare a cincea sau a şasea oară.nevoile nutriţionale a unei culturi fructifere în perioada de plină producţie pot fi acoperite de Norma de îngrăşământ.ca şi cea între reziduurile culturii şi azotul prelevat din atmosferă ajung pentru descoperirea nevoilor pentru creşterea părţilor lemnoase.. Se utilizează un aparat manual practic.va fi adus în funcţie de observaţia vegetalului.7 în stadiul T dezvăluiesc o creştere a riscului petelor amare. mugurelui şi fructului Pentru culturile arboricole a căror sistem floral se dezvoltă înaintea sistemului foliar (de exemplu cireş şi piersic).Azotul joacă un rol plastic(edificarea structurilor celulare) şi psihologic important(enzime. Aceste experienţe necesită totuşi să fie confirmate înainte de a putea fi puse în aplicaţie în vederea furnizării unui sfat plauzibil la diferitele varietăţi. Aceste ultime măsuri sunt cele care oferă cea mai bună garanţie de a putea trece de la corecţiile scumpe şi în scurt timp de la starea nutriţională a culturii. partea pietrilor va fi superioară lui 30%.norma poate fi corectată. În culturile mari se utilizaeză ca şi mijloc auxiliar de estimare a nevoilor de azot. coacăzul şi afinul la fel ca şi kiwi. Valorile Norme şi Norme corectate prezentate sunt aplicabile pentru bilanţul global al exploatării.Diverşi factori. Corecţia îngrăşământului azotat permite o modulare maximală a normei mergând de la -54 kg/ha la +30kg/ha în czul mărului.diferenţa între normă şi prelevare. o metodă bazată pe măsura pigmentaţiei verzi a frunzei care trimite la conţinutul în clorofilă şi la gradul nutriţional al plantei. Încercări particulare arată că şi penrtu măr măsura efectuată cu instrumentul citat mai sus este în corelaţie cu gradul nutriţional al frunzei. Tabelele de mai jos stabilesc un sistem cu indicii de corecţie atribuiţi la diferiţi factori respectiv pentru fructele cu seminţe. Dacă avem dea face cu condiţii particulare de teren sau de creştere. Măsura punctuală a frunzei este uşor de realizat.caracteristicile fizice ale solului.cum sunt procentul de materie organică.În general.norma va fi mai ridicată decât pentru prelevări. părului şi mărului arată că acestă metodă nu este practicabilă. Dacă trebuie răsădit mai des. Suma acestor indici permite determinarea îngrăşământului azotat anual prevăzut pentru o aplicare pe suprafaţa întreagă a livezii.zmeura şi murul. parte de pietre este inferioară lui 30%. Calculul îngrăşământului azotat şi limitele sale Elementul azot este cel care influenţează cel mai mult vigoarea.Din mai multe motive.de reorganizare şi de spălare.Alte măsuri şi posibilităţi de utilizare Din punct de vedere practic. Tulburările psihologice sunt strâns legate de raporturile K/Ca şi N/Ca la fel ca şi alte date de referinţă. La nivelul plantei. În principiu problemele unei livezi care necesită un aport de azot care depăşeşte 100 kg/ha nu pot . Ele nu înlocuiesc nici un îngrăşământ global al culturii care să fie conform terenului şi să corespundă nevoilor nutriţionale ale plantei nici grijile culturale având ca scop echilibrul psihologic.Dacă condiţtii favorabile de alimentare la nivelul solului şi de echilibru psihologic la nivelul vegetalului sunt realizate.Nevoile în azot sunt importante mai ales la începutul anotimpului cu un maxim în momentul înfloririi -legăturii. întrebarea se pune dacă se ştie că în paralel cu metodele scumpe şi relativ comăplexe există alte posibilităţi de a stabili un diagnostic al stării nutriţionale a plantei pe baza conţinuturilor în elemente nutritive ale frunzelor.compuşii azotaţi sunt foarte mobili. Valorile K/Ca superioare lui 5.ÎNGRĂŞĂMINTE Norme şi factori de corecţie în funcţie de nevoi şi de teren În teren fertil în mod normal.maturitatea lemnului) garant de producţia regulară de fructe de calitate şi de o bună conservare. Ultimele studii arată că raportul K/Ca în tinerele fructe în stadiul T ar putea servi ca şi cifră cheie pentru pronosticuri.)..ei se găsesc mai ales în organele tinere. Determinarea conţinuturilor în fier. Toate aceste metode pot în cel mai bun caz să servească ca şi bază decizională pentru a corecta în scurt timp un dezechilibru nutriţional al plantei.hormoni vegetali. analiza florii ar trebui să ofere posibilităţi. Atunci când dispunem de câteva experienţe asupra valorilor limită a acestor date la momentul recoltei dispunem de puţine rezultate de aanaliză a tinerelor fructe. În sfârşi. Analiza florii.fructele cu sâmburi.Aprecierea se face căutând un echilibru psihologic ideal(raportul frunză/fruct. magneziu şi azot în petalele piersicului. Mugurul ar putea să servească ca şi substrat a unei analize permiţând diagnosticarea stării nutruţionale a culturii.

5 1.5 1.0 1.2 1. întreţinerea solului).5 2 2.5 2 2.5 2 2.5 2 2.5 2 2. practicile de irigaţie sau de întreţinere a souli pot condiţiona întro mare măsură expresia vegetativă a arborelui.8 1.5 2 40 50 60 70 80 40 60 80 40 60 80 45 60 75 45 60 75 40 50 65 30 45 60 75 40 55 70 60 85 110 50 70 90 40 60 80 30 35 40 10 15 20 25 30 15 20 30 10 15 20 20 25 30 10 15 20 10 15 20 20 30 40 50 25 35 45 30 45 60 30 40 50 25 35 45 20 25 30 40 60 75 90 110 40 50 65 35 50 65 60 75 90 45 55 70 60 75 90 45 60 80 90 45 65 85 90 120 150 85 120 155 60 80 110 50 60 70 5 10 10 15 20 5 10 15 5 5 10 5 10 15 5 10 15 5 5 10 10 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 10 15 20 Cires Prun Cais Piersic Kiwi Fragi Mur Coacăz ciorchine Cassia cu Agriş Afin Orice aport în element nutritiv culturii prin mobilizarea materiei organice sau prin îngrăşământ foliar trebuie să fie sustras. cauza trebuie să fie căutată în altă parte.2 1.5 1. de exemplu la nivelul practicilor culturale inadecvate (irigaţie.5 1 1.5 1. În caz de vegetaţie insuficientă cu dozele maximale recomandate. par 2 3 4 5 6 0. Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu seminţe în faza de plină producţie (valori corective în kg/ha).5 1.7 2.5 2.să fie rezolvate de îngrăşământul azotat care nu este singurul mijloc de a influenţa echilibrul psihologic al arborelui.5 2 2.5 1.2 1 1. În aceste cazuri este posibilă evitarea consecinţelor negative care ar fi fost asupra creşterii plantei şi calităţii fructelor datorită aporturilor prea ridicate de azot. structurii solului defavorabile sau încă într-o alegere de material vegetal inadaptat la condiţiile de sol şi climat. mai ales în cazurile în care cantităţi importante de materii nutritive supuse la dispoziţia arborelui. Cultura Randament N P2O5 K2O Mg (kg/m2) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) Mar.5 2 2. . Severitatea tăierii şi rărirea fructelor.0 1.6 1.

.Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 generativi 4.. Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 Puternic: +5 generativi 4. Maturitate Tardiv. Volumul ocupat de Scăzut Mediu Puternic pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 (> 30%): +5 8. Locul unde se fixează Adancimea utila a solului altoiul > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Foarte viguros –10 –5 0 Mediu viguros –5 0 0 Slab 0 +5 +10 7.) 4. Maturitate.căderea Târziu: –5 Normal: 0 frunzelor 3. Lăstarea Puternic:-3 Mediu: 0 5. Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 Puternic: +5 precedente 5.mur 1. Conţinut în materi Ridicat–10 Satisfăcător: 0 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra coacăzului şi afinului 1. Creştere anuală/starea Excesiv/ Normal: 0 frunzei bun: –10 2. Vigoare (Lungimea Excesivve: –11 Normal: 0 tulpinii) 2. Volumul ocupat de Scăzut(<10%): Mediu pietre –3 (10–30%): 0 6. Boli fongice (Botrytis. Frecvente: –2 Dydimella. 1. Conţinut în materie Ridicat: –5 Satisfăcător: 0 organică 7.Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu sâmburi în plină producţie (valoir corective în kg/ha). Locul de fixare a Adancimea utila a solului altoiului > 80 cm 40–80 cm Viguros –10 –5 Mediu viguros –5 0 Scăzut 0 +5 6. creştere anuală/starea Excessiv/bună: –10 Normal: 0 Scăzută/săracă: +10 frunzei 2.Întreţinerea solului Sol gol: –3 Scăzut/ sărac: +10 Precoce: +5 Puternic5 Puternic5 < 40 cm 0 0 +10 Puternic (> 30%): +5 Scăzut: +10 Scăzut: +11 Precoce: +2 Rare: 0 Scăzut: +1 Ridicat la foarte ridicat (> 30%): +3 Scăzut: +5 Sol înierbat: +10 . Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 precedente 5. Maturitate Taârziu: –5 Normal: 0 Precoce: +5 3. Tendinţa la bolile Da: –5 Normal: 0 Nu: 0 psihologice 6.Volumul ocupat Scăzut Mediu de pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 7. Conţinut în materie Ridicat: –10 Satisfăcător: 0 Scăzut: +10 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra zmeurului.îngheţul de iarnă: Normal: 0 –3 3.

0 0 Alte elemente Un îngrăşământ anual cu alte elemente nu este în general necesar în livezi. analiza solului trebuie să fie complectată de o analiză foliară. Un îngrăşământ pe toată suprafaţa ocazională are un sens în culturile fructifere cu uşoară creştere în vederea promovării creşterii unei cuverturi ierboase rezistente la tecerea maşinilor. Se sfătuieşte a se corecta norma în funcţie de volumulocupat de pietre şi conţinutul în materie organică. Fructe cu seminţe şi sâmburi Norma îngrăşământului fosfat.50 2 Bogat 1. corecţiile propuse pot aduce un ajutor pe termen lung. Tabel: Îngrăşământul anual în bor în funcţie de astarea de fertlitate a solului. potasic şi magnezic se bazează pe prelevările estimate ale culturii la nivelul randamentului corespondent.0 1 Foarte bogat > 2.6 3 Satisfăcătort 0.bace de arbuşti şi kiwi 2. mangan şi de zinc. Localizarea îngrăşământului pe o linie de arbori este indicată în cazul culturii mici pe locuri unde se fixează altoiul şi în condiţiile sau rădăcinării tuturor şanselor de a rămâne limitată la o mică porşiune a volumului de sol avut la dispoziţie. Locul de fixare a –10% 0% +10% altoiului 0% 0% +20% Mediu la viguros Semi-mic la mic Fructe cu seminţe şi cu sâmburi. K2O şi Mg a fructelor cu seminţe şi sâmburi. normele de fosfor. Fructe cu sâmbure Cunoştinţele actuale nu ne permit să spunem dacă noile locuri unde se fixează altoiul indicator de uşoară creştere sunt adaptaţi să asimileze fierul. În cazul fierului . analiza solului şi starea de fertlitate a solului definită de analiza pământului. Bace de arbuşti şi kiwi Pentru bacele de arbuşti şi kiwi normele nu sunt corectate pe baza vigorii. .6–1. Tehnica şi timpul fertilizării Împrăştierea pe linia arborilor sau pe toată suprafaţa Fertilizantele sunt aduse fie prin semănătoare pe toată suprafaţa exploatată fie pe linia arboilor cu mâna sau cu ajutorul unei semănătoare înzestrată cu un dispozitiv de localizare a îngrăşământului. Îngrăşământul fosfat. a bacelor de arbuşti şi de kiwi. potasic şi magnezic nu este determinat în funcţie de observaţia vegetalului. manganul şi borul pe sol alcalin. potasiu şi magneziu sunt corectate în procent.51–2. Este vorba mai ales de fier. În caz de presupunere a lipsei vreunui oligoelement.Fosfat. Clasa de aprovizionare ppm bore1 Îngrăşământ anual în kg/ha Sărac < 0. Coţinutul în materie Ridicat: –10% Satisfăcător: 0 Scăzut: +10% organică Borul În solurile cu riscuri şi în cazul unei stări de fertilitate mediocre. doar în cazurile foarte particulare. În aceste cazuri controlul stării de fertilitate a solului implică prelevarea de eşantioane pe banda fertilizată. Utilizarea chelaţilor complecşi de fier în îngrăşământul foliar sau la ţepuşa injectoare este considerat ca şi maăsură de urgenţă deoarece fierul nu este transportat de frunzele vechi spre cele tinere. Adancimea utila a solului > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Fructe cu seminţe şi sâmburi 1. Tabel: Factorii de corecţie care influenţează îngrăşământul P2O5. potasiu şi magneziu Contrar azotului pentru care corecţia se exprimă în valori absolute (kg) de elemente nutritive.este convenabil să se facă un control periodic al conţinuturilor în bor. corectat de către apreciaţia vigorii bazată pe materialul vegetal. elemente care se aplică pe cale foliară în caz de necesitate. Volumul ocupat cu Scăzut Mediu Ridicat la foarte ridicat pietre (< 10%): –10% (10–30%): 0 (> 30%): +10% 3.

cea ce diminuează rezistenţa la ger. Aporturile de îngrăşământ magnezic se vor face primăvara având în vedere mobilitatea acestui element în sol. efectuat în vederea stocării rezervelor în lemn nu poate fi recomandat. Dacă dozele recomandate în îngrăşământ fosfat şi potasic sunt slabe şi în măsura în care solul are o capacitate suficientă. adică în calcului nevoilor de elemente nutritive al livezii şi în bilanţul global de exploatare. Un îngrăşământ foliar adaptat poate să se reveleze foarte eficace prin puţinele pierderi pe care le înregistrează şi prin rezultatele obţinute. totalitatea normei recomandate pentru P2O5. Aplicarea şi timpul îngrăşământului în fosfor.o dezactivare opertună a concurenţei buruienilor poate. al doilea aport va putea fi efectuat la începutul înfloririi. Aporturi prin răspândire tradiţională foarte târzii (după sfârşitul lui mai începutul lui iunie) sunt proscrise având în vedere riscul prolongării vegetaţiei cu întârziere toamna. înzăpezit şi înmuiat. nevoia globală a plantei de elemente nutritive nu va putea fi acoperită printr-un singur aport. să acopere parţial nevoile de moment al arborelui în azot. 2-3 aporturi în timpul perioadei de vegetaţie. îngrăşământul N pe suprafaţă locală nu trebuie să depăşească dublul normei corectate. este posibil să se prevadă o aplicare la fiecare doi ani dublând aportul recomandat. De obicei îngrăşământul este răspândit local pe linia arborilor în aşa fel încât nutrimentele să se gasească direct la dispoziţia rădăcinilor. în anumite cazuri de exemplu. Un îngrăşământ post recoltă nu poate aduce acese efecte pozitive decât în anii în care sistemul foliar este sănătos după recolă şi apt să asimileze în timpul unei durate prelungite. potasic şi magnezic recomandate în această publicaţie nu vor fi modificate. pe deoparte cu măsurile destinate să se reguleze advenţiile şi pe de altă parte tehnica mulcingului. Îngrăşământul foliar Aprovizionarea arborilor fructiferi în elemente nutritive are loc prin rădăcini. Îngrăşământul azotat trebuie să se facă în timp oportun şi în conjuncţie cu. Linia arborilor reprezintă aporoximativ un sfert din suprafaţa total a livezii. În culturişle de fructe cu sâmburi aporturile nutritive trebuie să fie fracţionate în martie (puţin înaite de înflorire) şi în mai. ele reprezintă în cazul azotului aproape 5 kg N/ha la fiecare aplicare. Este convenabil să se excludă aplicaţiile pe sol ingheţat. K2O şi Mg poate fi aplicată pe bandă. În cazul aportului localizat cantităţile de îngrăşământ fosfat. potasiu şi magneziu Răspândirea îngrăşămintelor fosfate sau potasice poate să se facă sub formă de îngrăşăminte simple sau compuse toamna sau primăvara. În cazul micilor cantităţi (până la 30 max 40 kg/ha). Aporturile de azot la meri vor fi repartizaţi înainte şi după înflorire. Şi aici această măsură nu va avea sens decât dacă ne temem de dificultăţile aprovizionării pentru anul următor (pericol de alternanţă). începutul lui iunie. Îngrăşământul foliat poate aduce arborelui cantităţi apreciabile de azot cu cea mai mare eficacitate. cantitatea răspândită pe linia arborilor va fi de 195 kgN/ha. Prin fracţionarea îngrăşământului la sol şi posibilitatea utilizării îngrăşământului foliar. În cazul aporturilor mai importante trebuie să se fracţioneze. Aceasta trebuie luată în considerare în momentul stabilirii planului de îngrăşământ al unei culturi fructifere.Normele sunt calculate în funcţie de suprafaţa totală a livezii. Aporturi limitate primăvara nu sunt indicate decât în cazul solurilor foarte uşoare şi sărace în materie organică. Un îngrăşământ adaptat la nevoile plantei impune. Aplicarea normei de îngrăşământ doar pe linia arborilor se triplează deci aportul local chiar dacă aportul total pe unitate de suprafaţă a culturii corespunde normei. Dimpotrivă. Nu trebuie să se depăşească mai mult de două ori doza prevăzută pentru suprafaţa totală a livazii.planta nefiind în stare să asimileze aceste cantităţi. Timpul şi frecvanţa aporturilor de azot Timpul de aplicare poate juca un rol determinant în eficacitatea aporturilor de azot. În acest loc este convenabil ca în momentul calculului a fiecărei fracţii a aportului să se ţină seama de elementele aduse de diversele tehnici culturale precum mulcingul şi lucrul superficial al solului. Îngrăşământul tardiv de toamnă sau de post recoltă. pentru un aport recomandat de 65 kg N/ha de livadă. Deci în cazul localizării îngrăşământului pe linia arborilor. Fracţionarea aportului de elemente foarte mobile În general. O aprivizionare optimă în azot nu este numai o chestiune de cantitate răspândită dar mai degrabă de punere la dispoziţie în timp dorit de azot suficient asimilabil. . Aporturi de azot târzii (iulie) nu sunt recomandate căci coborârea sevei şi maturitatea sunt întârziate. aporturile în elemente nutritive pot fi adaptate în mod mai flexibil la gradul de dezvoltare momentan al culturii. pentru azot.În caz contrar se observă pagube la arbori şi o scădere a calităţii fructului ca şi pierderi importante de elemente nutritive. aplicarea se va face mai întâi primăvara (începutul jumătăţii lui martie/aprilie după începerea vegetaţiei). Îngrăşământul foliar în toate cazurile se limitează la cazurile în care îngrăşământul de sol nu aduce efecte scontate. Îngrăşământul foliar trebuie să fie un eventual element constitutiv de îngrijiri ale livezii rezervată arboricultorilor profesionişti. Aporturile nutriţiuonale nu sunt neglijabile. În aceste exploatări aportul nutriţional global este în general fracţionat în mai multe aporturi astfel încât punerea la dispoziţie a elementelor nutritive corespunde nevoilor minimalizând pierderile. De exemplu dacă norma corectată corespunde la 65 kg/N/ha.

Aparatele de aplicare trebuie să fie curăţate cu grijă înaintea preparării terciului. În general îngrăşămintele destinate îngrăşământului foliar nu trebuie să fie amestecate la produsele fitosanitare. .Cauzele de liăsuri puternice pot induce stări de slăbire care nu vor fi imediat percepute de ochi (de exemplu în momentul pagubelor la sistemul radicular cauzate de o infestaţie a insectelor. un blocaj de asimilare de elemente de către rădăcini datorat condiţiilor meteorologice). Îngrăşămintele foliare complecte nu trebuie să fie utilizate decât excepţional până în iunie ce l târziu.

de preferinţă pe timp acoperit. Industria dezvoltă produse care conţin adjuvanţi care ameliorează adeziunea şi penetrarea sărurilor.. N Az ot Frunze clare. Pentru Golden Delicious: 5kg uree-1000 l. fixarea azotului de către mulci cu raport C/N ridicat Îngrăşământ dezechilibrat A se vedea îngrăşământul azotat Pulverizaţii foliare Aplicările trebuie să se facă dimineaţa. Cantitatea pe aport: 8kg de uree pe 1000 l de terci pe hectar. ombinată cu alte substanţe de tratament: 3-5 kg de uree1000l. secetă. conţinut scăzut în matreie organică. compact. A se vedea piatra de var Alegerea de ulturi şi varietăţi mai puţin sensibile cu . sol tasat.Tabel: Corecţiile lipsurilor: cauze şi măsuri Element Simb Nu simptome Cauze ol me Măsuri de corecţie Aporturi la sol Aporturile la sol riscă să provoace arsuri culturilor. în consecinţă este iondispensabil să se aplice în mpmentul preparării solului sau să evit ca produsul să intre în contact cu cultura. 2-4 tratamente la intervale de 1-2 săptămâni pâmă la cel târziu începutul lui iunie. Condiţiile climatice din Valais nu permite să se depăşească 0. primul tratament 1 ssăptămână după înflorire.5% din cauza riscului de arsuri. irigaţie excesivă. fructe prea mici Ca C alci Apariţia marcată de Lipsa de azot în cazul unei puternice alternanţă a gerului.pentru formulările comerţului şi pentru amestecurile cu alte materii active să se adreseze la directivele fabricantului. Produsul penetrează mai bine atunci când vegetalul este umed. sol hidromorf.

O corecţie de smptome de lipsă este posibilă prin aportul de sulfaţi sau de chelaţi pe cale foliară. pH neutrualcalin. Aspectul de tufişuri a ramurilor. Eficacitatea pentru sol a unui chelat EDTA este de 2 – 3 ori superioară faţă de cea a unui sulfat. Pulverizarea a cel puţin 1000 l pe ha.1%. Ordinea eficacităţii descreşte astfel: MnEDTA > MnSO4 > MnEDDHA > MnDTPA. potenţial fructifer de la mediu la ridicat: tratament de 5 şi 3 săptămâni înaintea recoltei.u tulburările psihologice ş aporturi prea ridicate în N şi K. Aporturile de zinc solului se limiteză la folosirea ăngrăşămintelor complete speciale şi dozele de zinc sunt mici. Poate atinge necroza.4-6 aporturi la 10-14 zile. de preferinţă seara. A nu se combina cu produse de tratamente. Sulfatul de zinc se utilizează 0. Pentru sulf se recomandă: 0. Într-un mod general aportul la sol nu este recomandat căci doza trebuie să fie importantă (20 mai mult de 100 kg/ha) şi în general eficacitatea sa este aleatorie. Zn Z inc Creşterea pH-ului. până înainte de . Ordinea eficacităţii descrescătoare a produselor este următoarea: ZnEDTA > ZnEDDHA > ZnSO4 > ZnDTPA.1% pe înfrunzire sau 1% după recoltă. În general se utilizează sulfaţi sau chelaţi. Ordinea efciacităţii descreşte în general în felul următor: MnSO4 > MnO > MnCO3 > MnO2 > MnEDTA. Degradată începând cu nervura. Sol bogat în MO (mai mult de 6%8%). Aporturile de 0. Frunze mici. A nu se vaporiza pe timp cald. Mn Ma nga n Frunze decolorate în mod difuz între nervuri. Cloroza tinerelor frunze. Cantitatea: 10l de clorură de calciu lichid sau 6 kg CaCl2 pur cu înmuietor de ½ doză pe 1000l şi ha Este vorba de cel mai bun mijloc de luptă împotriva lipsei.1% fie 100 g pentru 100l în 6001000l de apă pe hapermit corectarea deficienţelor. Fongicidele care conţin zinc sunt de asemenea eficace. Aportul pentru sol nu depăşeşte 10 kg/ha de zinc. ultimul tratament a 3-a săptămână înaintea recoltei. Fosfaţi excesivi.

căderea frunzelor toamna.4% şi se adaugă 0. sol uşor şi sol drenant. Aporturile la sol sunt în general ineficiente.aterie organică nedescompu să. Sărurile care conţin Mg şi îngrăşămintele organice permit să acopetre nevoile plantelor şi să corecteze lipsurile. Carbonaţii şi oxizii de Mg sunt rezerve pentru solurile acide. Cloroza afectează mai întâi frunzele învârstă. îngrăşământului la fel ca şi măsurile de asanare fizice sunt în general preferabile. Mg Ma gne ziu Cloroza internevară care evoluează sub formă de necroză. O defoliere de la baza ramurilor este adesea observată din luna iulie. Adaptarea culturii. limbul devine palid apoi galben şi brun. Zonele afectate sunt delimitate. Ordinea eficacităţii descrescătoare este: FeEDTA > FeDTPA > FeEDDHA FeSO4. doar nervurile rămân verzi. de exemplu când există un amestec cu alte materii active. Sol calcaros. Aporturile prin pulverizare foliară sunt curente şi eficiente. Aport de m. FeEDDHA FeDTPA sunt pentru a rezerva solurile calcaroase chiar dacă FeEDTA convine mai mult solurilor acide.Fe Fier Cloroza tinerelor frunze. Un îngrăşământ azotat pe bază de azott amoniacal poate de asemenea să provoace o lipsă. Se utilizează sulfatul de Mg hidratat(MgSO4 7H2O) 2% pentru aproape toate culturile. Pentru doze trebuie să ne adresăm directvelor fabricanţilor. Aporturile la sol sunt realizatre în funcţie de nevoile culturii şi de rezultatele analizelor de pământ.15% pentru sulfatul de Fe.08% acid citric. sol plin cu apă. pentru chelatul de Fe EDTA doza este de 0. Chiar dacă temporar şi superficial eficace. Sol calcaros puternică proporţie de calcar activ. ea este de 0. . Se poate micşora doza la jumătate atunci când aportul nu este specific. Există de asemenea produse preparate de industrie. Perioada umedă. Se poate utiliza chelaţi simpli sau minerali la care se adaugă urea. Un dezechilibru al fertilzaţiei între K şi Mg este cauza cea mai frecventă a lipsei. în general ele sunt formulate începând cu sărurile de nitrat sau de sulfat sau de clorură de Mg. Formele chelate au o eficacitate superioară sărurilor minerale. Sulfatul de Mg hidratat (MgSO4 7H2O) şi sulfatul de Mg calcinat (MgSO4 H2O) convin în toate circumstanţele. aporturile foliare sunt frecvente.

sinergisme de eficacitate au fost observate. Pentru aporturile foliare.25%. boraţi de Na solubor şi colematită. Sol calcaros. borax. Singura dificultate este necesitatea de a respecta doza care este mică. Este o metodă comodă. În general se repetă aplicaţia de 2 sau 3 ori în cursul vegetării. Mai multe produse sunt utilizabile fără disitincţie de eficaicitate: acid boric. În acest ultim caz este posibilă efectuarea aportului prin acelaşi tratament ca şi aplicarea de ierbicid. aplicaţiile precoce sunt mai eficiente decât aplicaţiile tardive. Aporturile la sol sunt eficiente.1 la 0. Înintea procedării cu acestă tehnică trebuie să ne uităm la compatibilitatea produselor după firma căci anumite combinări îşi pot mări agresivitatea pentru vegetali. . solubor şi acid boric sunt produsele cel mai utilizate. Atenţie. doza cea mai scăzută este recomandată la stadiul F2. Dozele merg în general de la 0. Aporturile foliare de bor sunt curente şi eficiente. Pentru a rezolva acestă problemă sunt posibile două soluţii: utilizarea îngrăşămintelor complete borate sau aplicarea sării de bor prin pulverizare solului. Fructe deformate care preintă plăgi de plută interne. Creşterea pH-ului. căci poate să se practice cu majoritatea tratamentelor antiparazitare. Scoarţă zgrunţuroasă . Mlădiţe avortate. sol uşor drenant.B Bor Frunze terminale în trandafiraşi şi gofrate. Dozele sunt de 2-4 kg/ha.

Aportul de elemente minerale prin irigaţie fertilizantă nu este autorizat în arboricultura biologică. Sistemul de duş pentru o soluţie azotată pare să se impună în practică. un litru de . în urma pagubelor larvelor haneton a fost mai bună. Efectul pozitiv al unei fertilizări prin irigaţie se limitează la anii secetoşi. Cealaltă tehnică constă în efectuarea unui îngrăşământ lichid localizat la ţepuşa injectoare. ea durează maxim 2-5 ani pentru culturile fructifere moderne. Durata fazei de creştere este în funcţie de locul şi randamentul vizat. în paralel cu irigaţia fertilizantă: soluţia fertilizantă este aplicată de rampele de tratament sau de difuzori. Azotul este de exemplu dizolvat în apă sub formă de nitrat de calciu şi aplicat prin pulverizatorul rampei. adică azotul este într-o oarecare măsură magneziu. Nu trebuie uitat că pentru arborii în creştere aporturile prea ridicate nu pot să fie asimilate de sistemul radicular în dezvoltare. Pentru bacele de arbuşti ne vom orienta în funcţie de vigoarea creşterii anuale. fie echivalentul 10-15 g N/arbor/an pentru o densitate de plantaţie de 2500 arbori pe ha. În primul caz se utilizează un fier scobit care permite localizarea îngrăşămintelor la nivelul rădăcinilor. Fertilizarea se va efectua deci sub forme relativ concentrate care nu necesită decât un mic aport de apă. În toate cazurile se recunoaşte că irigaţia fertilizantă are efecte pozitive asupra creşterii arborelui şi randamentului asupra solului uşor nisipos sau în regiune secetoasă. Frecvanţa fertilizării nu ar trebui să coboare sub una sau două aplicaţii hebdomadere. Avantajul aportului de azot în irigaţia fertilizantă poate fi foarte variabilă după condiţiile de sol şi climat. Aport prin îngropare Este indicat în cazuri foarte particulare de exemplu în prezenţa unui subsol foarte sărac în fosfor sau în potasiu atunci când corecţia nu afost efectuată de un îngrăşământ de fond în momentul creării culturii. o nevoie de nutrimente considerabilă. În aceste condiţii de loc şi pe o durată de 6 ani. până la faza de plină producţie. Răspândirea se face în general în mod localizat. Având în vedere că un anumit număr de rădăcini sunt tăiate este indispensabil să se organizeze trecători în aşa fel încât această muncă să nu ducă la prejudiciul culturii. Aportul poate să se facă pentru ansamblul elementelor prin intermediul îngrăşămintelor simple sau compuse în totalitate solubile. Sistemul de corecţie complementar ţinându-se cont de nivelul de randament permite nuanţarea planului de îngrăşământ în consecinţe pentru o livadă în faza de creştere. Amestecul de îngrăşăminte este dizolvat în apă în soluţie 10% şi injectată în sol prin direcţie verticală a coroanei. Tinerele culturi arboricole au. Reconstituirea sistemului radicular. În timpul fazei de creştere aporturile pot prograseiv crescute de la an la an. O încercare comparativă între irigaţia fertilizantă şi o aplicaţie ucată standard pe lini arborilor s-a desfăşurat la Güttingen cu următoarele rezultate: în primul an arborii suferind o fertilizare prin irigaşie şi prin duş au avut o foarte mare creştere şi o producţie fructiferă mai săracă. În condiţiile nostre de climat aporturile trebuie să poată fi disociate de irigaţie. aceasta va permite calcularea normei. Cele mai bune rezultate pentru eficacitatea aporturilor de azot prin irigaţie fertilizantă sunt obţinute pentru o perioadă care se întinde de la mijlocul lui aprilie până la începutul lui iulie. Pentru magneziu perioada favorabilă se situeză de la începutul lui iuniue până la mijlocul lui iulie. Sistemele picătură cu picătură sau microaspersiunea localizată pot fi luate în considerare. irigaţia fertilizantă nu a arătat avantaje majore privind dezvoltarea arborelui.Îngrăşămintele lichide şi fertirigaţia Această tehnică este susceptibilă să prezinte un interes esenţial pentru culturile foarte intensive pe locurile unde se fixează altoiul slabe. prin aportul regulat de apă. În urma fazei vegetative se va căuta un echilibru vegetaţie/producţie. motiv pentru care se recomandă aportul de elemente nutritive pe linia arborilor. Îngrăşământul tinerelor plantaţii Nevolie arborilor fructiferi sunt proporţionale cu dezvoltarea coroanei care determină potenţialul de randament. Aceste tehnici nar trebui să fie luate în considerare de îngrăşământul mineral de întreţinere în afara acestor cazuri precise: repartiţia proastă a îngrăşănântului şi posibilitatea de a controla evoluţia stării de fertilitate a solului. Prin noţiunea de ferigaţie se înţelege aportul de îngrăşăminte prin sistemul de irigaţie picătură cu picătură. Difuzorul permite apprtul azotului în regiunea rădăcinilor. Sistemul radicular al acestor culturi este puţin dezvoltat. pentru a constitui propria lor biomasă. Interesul său este legat de existenţa sau necesitatea unui sistem de irigaţie localizat pe parcelă. Îngrăşământul azotat al tinerelor livezi trebuie să fie adaptat la dezvoltarea vegetativă în timpul fazeio de creştere a arborelui. un raport MS mai ridicat şi trebuie să formeze o parte lemnoasă proporţional mai importantă trebuie să fie suficient fertlizată cu azot. Avantajul principal al irigaţiei fertilizante consistă în posibilitatea fracţionării elementelor uşor levigabile. Aplicarea se efectuează sub formă solidă sau lichidă. Secvenţa fertlizării trebuie să fie totdeauna urmată de o clătire a apeductelor pentru a evita cristalizarea la nivelul difuzorilor. Tinerele livezi de fructe cu sâmbure care cunosc o creştere mai puternică decât mărului. Cantităţile de azot sunt determinate după starea vegetativă a culturii. randamentul şi calitatea fructelor în raport cu sistemele de răspândire tradiţională pe linie şi sistemul de pulveriazare prin difuzor. Demers de determinare a normei pentru tinerele plantaţii Pentru livada în creştere trebuie determinat randamentul vizat pentru livada în fază de plină producţie. Şocul plantaţiei mai ales pe culturi moderna de cireş poate fi atenuat printr-un aport oportun de azot care să fie suficient şi adaptat la cultură. Nu se va depăşi în general aporturi de 2530 kg N/ha/an. Sistemele microjet par a fi preferabile (fertlizarea unui volum de sol mai important).

pe un arat profund. Solurile livezilor noastre sunt în general aprovizionate cu calciu lăsând de o parte anumite regiuni din Elveţia romandă şi situaţiile acide. minerale şi organice Lista îngrăşămintelor din comerţ Tabel: conţinuturi în fertilizanţi a câtorva îngrăşăminte din comerţ Îngrăşăminte N P2 K2O Mg Ca Obseravţii O5 Îngrăşăminte azotate minerale Nitrat de 2 Rapid disponibil amoniac 7. În îngrăşământul de creare. Calitatea şi profunzimea subsolului care ne sunt date în momentul aprecierii a unei părţi a profilului indică formula care trebuie aleasă. este de preferabil să nu se aducă ângrăşământ de creare decât pe banda lucrată şi în cantitate proporţională.5 magnezic Nitrat de 26 15 pH ridicat amoniac calcic Uree 46 N amidic Sulfat de 21 Acidificat 24% sulf amoniac Cinamidă 20 35.evitarea oricărei vătămări a mediului.Mineralizare lentă a N.soluţie pe m2. În acest caz se impune un amendament calcic. Dozele de răspândire a îngrăşământului mineral sunt în funcţie de starea de fertilitate a solului. săpare. Un aport de calciu poate fi recomandat de un îngrăşământ P sau K. arboricultorul poate cumpăra îngrăşăminte prevăzute la acest efect sau poate prepara chiar el soluţii având grijă să nu utilizeze decât îngrăşăminte cristzalizate la 100% solubile în apă. În general îngrăşământul va fi planificat pe baza analizelor de sol de rutină.5 Nitrat de 3 Risucri de incendiu şi amoniac 3. potasiul şi magneziul. minare şi chiar în anumite cazuri o desfundare. Un amendament nutriţional nu se va aplica decât pe noile plantaţii şi atunci când analiza solului decelează importante deficite. a se respecta timpul de aşteptare . . mai ales în timpul utilizăriim clorurilor. Tabel: Îngrăşământul de creare Stare de fertlitate Unităţi de adus P2O5 Săracă 80 Mediocră 60 Satisfăcătoare 20 K2O 300 150 75 Mg 40 30 10 Îngrăşăminte ale comerţului. Condiţiile de aplicare sunt dictate de trei exigenţe . Săpatul în acest caz este cel mai bun lucru. Observaţie: În cadrul unei plantaţii în care singura linie a arborilor este raportată.evitarea riscurilor de fitotoxicitate asupra rădăcinilr prin aporturi prea târzii. Îngrăşământul de creare şi reconstituire Îngrăşământul de creare nu este recomandat decât în cazuri excepţionale. Este convenabil să se bage în pământ îngrăşămintele imediat după răspândirea lor. .buna încorporare a elementelor în orizonturi de sădire previzibil. mai puţin de 4-5 săptămâni înaintea plantării. calcică 42 acţiune dezinfectantă. Indicaţiile următoare sunt la bază măsuti de luat şi ele trebuie în orice caz să fie discutate cu un specialist. adică dezechilibre în aprovizionarea solului cu elemente nutritive. mai ales pe terenul în pantă deoarece se evită şiroirea apelor de suprafaţă. aporturile de azot şi bor nu sunt recomandate datorită monilităţii lor în sol. Principalele elemente aduse sunt fosforul.5% bor amoniac boric Nitrat de 2 3 pH neutru amoniac 3. minim 50cm. Prepararea terenului în momentul creării sau reconstituirii unei livezi oferă o excelentă ocazie pentru a aduce în profunzime elemente minerale.5 explozie Nitrat de 27 pH neutru 0. Ea permite de asemenea amendarea solului cu compuşi care au o acţiune favorabilă asupra structurii fizice şi biologice.

5% bor 20. efect dezinfectant.5 3 3. aport de îngrăşământ foliar 16 10 20% sulf 13% sulf (sare deEpson).5 26 6 1 85% materie organică 4 80% materie organică 85% materie organică Îngrăşăminte organice lichide 2 15 31 18 45 33 17 30 20 14 39 45% materie organică 15% materie organică 60 40 40 50 28 13 46 4. piatrăde var deAarberg Borax Solubor 2 7. efect pe termen lung pH ridicat. aport de îngrăşământ foliar 15 16 20 Aport prin pulverizare Aport prin duş pe linia de arbori Atenţe corozivă. efect pe termen lung 10% materie organică.3 2.3 0. sare de Epson (sulfat de magneziu hidratat) Îngrăşăminte care conţin calciu Clorură de calciu Nitrat de calciu Amendamente calcaroase Piatră de var nestinsă Dolomit Calcar.Îngrăşăminte azotate organice Făină de sănge Pudră de corn Deşeu de corn Tescovină Turte de ricin Îngrăşăminte fosfate Pudră de os degresat Pudră de os degelatinat Superphosphate Supertriple Fosfat natural moale Îngrăşăminte potasice Potasiu 60 Potasiu 40 Korn-Kali Sulfat de potasiu Potasiu magnezic Nitrat de potasiu Îngrăşăminte magnezice Kiesérite Bittersalz. pH ridicat 14. acţiune rapidă pH ridicat efect pe termen lung pH ridicat.5% bor 50 1 2.5 27 2 3. piatră de var Piatră de var din alge marine Ricokalk.8 0.8 6 Granulat Scutiot de clor. 18% sulf Scutit de clor. 18% sulf Acţiune rapidă.5 22 40 30 24 .

În pământurile reci. Forma amoniacală este convenabilă pentru solurile uşoare. piersic. Fosfaţii solubili sunt în general rezervaţi în solurile alcaline şi formale mai puţin solubile în slourile acide. Sensibilitate la clor Slabă Medie Puternică Foarte puternică Culturi Păr Măr. aportul de bor nu mai este indispensabil.3% N mediu . Dacă aportul prevăzut este mic. agreş. Borul poate fi adus sub formă de borax(12-15 kg/an). utilizarea azotului nitric este justificat. un aport de bor de 1-3 kg/ha se sfătuieşte pentru compensarea blocajului eventual al acestui element. trebuie aduse forme solubile ale apei mai rapid disponibile penrtu plantă. clor (K. S. coacăz cu ciorchini. Clorurile şi sulfaţii sunt de eficacitate egală. Pe de altă parte în solurile sărace în P. Gunoiul conţine şi el bor (4 g/t). calcar.5% mangan Alegerea tipului de îngrăşământ mineral Azot (N) Azotul poate fi adus sub formă nitrică. În solurile calcaroase este indispensabil să se aplice sub o formă uşor solubilă. Amendamentele nu trenâbuie să se găsească în contact cu gunoiul. este recomandat să se utilizaze un îngrăşământ compus conţinând bor.1% P2O5 0. piatră de var (carbonat de calciu) Piatr de var de alge marine Dolomit (piatră de var magnezică) Piatră de var stinsă Piatră de var nestinsă Ricokalk CaCO3 50 Conţinut semnificativ în alte elemente – Efect Lent CaCO3 CaCO3/ MgCO3 Ca(OH)2 CaO CaCO3 50 50 55 75 32 2–3% Mg 12% Mg Lent Lent Rapid Rapid 30% apă 1. Tabel: Sensibilitatea culturilor fructifere la clor. mur Căpşn. îngrăşămintele amoniacale sau superfosfatul pentru că pot provoca o puternică activare a vieţii microbiene. cais Cireş. Răspândirea trebuie să se facă regulat pe toată suprafaţa solului şi nu concentrată pe plantă. adică sub formă de sulfat. În solurile bogate în P e poate alege forme de fosfaţi mai puţin solubil. sulf. Dacă se utilizaeză dolomit grosier. pierderi gazoase de amoniac sau un blocaj de fosfaţi. amoniacală sau amoniaco-nitrică. Piatră de var şi bor (B) Dacă amendamentul calcaros este făcut cu piatră de var stinsă sau cu dolomit fin. Nume de comerţ Formulă chimică Valoarea de refrinţă în % CaO Amendament. calcar înmuiat. Cl) Îngrăşămintele din comerţ conţin cloruri. afin. Forma sulfată oneroasă nu se justifică decât prin aporturi foarte importante de potasiu în îngrăşământul de font sau în îngrăşământul anual e primăvară la fel ca şi pentru îngrăşământul anual de esneţe sensibile în cloruri. Fosfor (P) Forma care convine cel mai mult depinde de bogăţia solului în fosfor şi de pH. Pentru a evita excesele şi repartiţiile necorespunzătoare.7% Mg 0. prun. Tabel: Proprităţile diverselor amendamente calcaroase.Magran Manganin 16 28. Potasiu. pepinieră şi tinere plantaţii Magneziu (Mg) Mg este prezentat sub 2 forme: sulfaţi sau carbonaţi. o tehnică de aplicare simplă consistă în a adăuga borul solubil la terciul ierbecid de primăvară.

7 2.0% P2O5 1.8 16.2 5.5 / 1.5 3.0 4.2 0.0 3.63 1.2–3.Tabel: aportul în calciu a câtorva îngrăşăminte.5 4.8 3.2 800 100 cereale Paie de 860 7.6 98 1000 lichide complete (bovin) Purin 70 6.0 2.9 3.2–4.0 6.8 9.3 3.54 1.0 3.7 Mg 0.0% 39. kg/m 3: îngrăşăminte lichide). Îngrăşământ TS N tot1 N disp2 P2O5 K2O Mg Ca OS kg/ m3 Dejecţii 120 5.6 1.0 7.0% 19.0% 32.7 2.5 15.5 230.0 3.4 0.7–1.7 0.2 3.4 1.0% 48.0 300 750 Marc Compost 450 5.5 0.6 40 / stabulaţie (porc) Gunoi de 760 26.0 0.5 800 / mazăre Lizieră de 650 7.5 1.0% P2O5 28.0 16.5 29.7 5.0% 23% Valoare neutralizantă rapiditatea întreţinerii Mediu la lent Neutru Neutru Mediu la lent Mediu Lent la mediu Îngrăşăminte organice Tabel: conţinut în elemente nutritive a îngrăşămintelopr organice (kg/t: îngrăşăminte solide.0 80.2 14.0% P2O5 46.3 4.2 2.5 3.0 2.0 5. .0 150 800 grămadă Gunoi de 230 6.0% P2O5 26.0% P2O5 30.0 0.0 8–12 28.5 630 / ace de brad Compost de 330 6.09 1.0 38.5 2.3 1.0–2.5 0. Plan de îngrăşământ pe parcelă Planul de îngrăşământ permite calcularea nevoilor în elemente nutritive a fiecărei parcele şi aporturile fertilizante necesare.5 0.0 0.0 1.4 14.9 240 800 cal Paie de 860 7.0 185 450 verde Cenuşă de 1000 0 0 30.1% P2O5 0.8 3.0 300 950 păsări Gunoi de 250 6.0 1. Acest echilibru trebuie să fie căutat bine atât la nivelul parcele cât şi exploatării.0 0.5% N 18.0 2.9 3.0 6.0 3.3% N Conţinut în Ca 15.3–2.4 800 / rapiţă (presate) Paie de 860 15. Îngrăşăminte Conţinut în fertilizanţi Nitrate de piatră de var Superphosphate Supertriple Hyperphosphate Pudră de os Fosfat natuiral moale Piatră de var de Aarberg 15.0 9.0 2 7 0.0% 12.5 0.3 155 950 stabulaţie (bovin) Gunoi de 250 7.0 1.8 0–1.1–4.0 / / lemn Substrat de 350 7 2–4 5 8 3 / / 500 Ciupercă Echilibru între nevoile nutritive şi îngrăşământ Aporulş de elemente nutritive trebuie să corespundă prelevărilor culturii.6 40 1000 nediluat Gunoi în 230 5.

A se vedea tabelul Element pur (kg) pe hectar N P2 K2 Mg Ca B O5 O O2 1. 40 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 20 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşământ corectată pentru potasiu 18 24.Nevoile în azot a fiecărei culturi sunt determinate prin observarea cuşturii anul precedent.5 . Normă de îngrăşământ ţn funcţie de randament 12 70 25 90 15 2 Normă 2. 370 mg K 0. Magneziu Factor corector Analiza solului cu extractul AAE10. Azot Element pur (kg) pe hectar Creştere Normal 0 Maturitate Tardiv – 5 Formarea mugurilor Normal 0 Ranadamentul anului trecut normal 0 Locul unde se fixează altoiul de creştere >80vm din – medie volum 5 Apariţia tulburărilor psihologice Nu 0 Partea de pietre Scăzut – 5 Materia organică Ridicat 0 Norma de îngrăşământ corectat pentru azot 55 22.6% materie organică. 42 mg K 0.7 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2.2 Analiza solului cu extract de apă. Tabel: Plan de îngrăşământ pentru o cultură de meri Golden Delicios cu un randament de 50 t/ha.8 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2.3 Analiza solului cu extractul de apă 30 mg Mg 0. Corecţia normei 21.2 Analiza solului cu extract de apă 0. Potasiu Factor crector Analiza solului cu extractul AAE10. 90 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 70 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşămâmt corctat pentr fosfor 17. pe sol semigreu cu 3. 45 mg P 1.3 Factor corector corecţia (elemente în rezervă ponderate_ 2. 110 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 90 Noma de îngrăşământ corectat de magneziu 1 3. fosfor Factor corector Analiza solului cu extractul AE10. nevolie celorlalte elemente sunt date de normale de îngrăşământ în baza rezultatelor analizeo solului şi utilizării factorilor de corecţie. 40 mg Mg 1.5 23. Cantitatea de element nutritiv onbţinută pentru norma corectată se exprimă în element nutritiv pur şi trebuie să fie retranscrisă în cantitate de îngrăşământ pentru răspândire.

Gestiunea globală a elementelor nutritive nu poate deci să ne informeze asupra cantităţii de îngrăşăminte pentru răspândire pe o parcelă sau alta. producţia fertilizanţilor pentru animale şi îngrăşămintele minerale complementare. Tabel: Variabilitatea diverselor operaţii (± în %) a îngrăşământului după prelevarea eşantionului până la răspândirea îngrăşământului (avizul experţilor). SRVA 2001). extract AAE10: 1500 mg Ca 26. repetiţia unei prelevări de eşantioni de pământ pe aceeaşi parcelă antrenează ecarturi de rezultate de analiză de ordinul ±30% în raport cu valoarea adevărată. prepararea şi extracţia de eşeantioane de sol 10 Determinarea chimică a elemntelor nutritive 5 Interpretarea analizelor de sol (definiţia clasei de 20 fertilitate) Nevoia culturilor de elemente nutritive 20 Oprtunitatea şi precizia factorilor de corecţie 30 Alegerea îngrăşământului adaptat ( de exemplu 20 îngrşământ compus sau organic) pe baza nevoilor în elemente nutritive Răspândirea îngrăşămintelor naturale pe teren 30 Răspândirea îngrăşămintelor organice pe teren 40 Sumă (îngrăşăminte) 50 ÎNGRĂŞĂMÂNT. ea este obligatorie pentru prestările ecologice recunoscute. calculul aporturilor necesare pe ha şi an 22 200 kg nitrate de amoniac cu piatră de var şi bor 75 kg Superphosphate 200 kg Bittersalz (sulfat de magneziu hidratat) Se renunţă la aducerea de potasiu 100 2 2 55 38 55 17. Tabelul de mai jos se bazează pe avizele experţilor. şi normele corectate vor fi introduse în gestiune globală a elementelor nutritive după Elveţia-Bilanz în calitate de nevoi. Solurile care au o fertilitate deficită vor fi diferenţiate de cele care au fertilitate suficientă sau ridicată. Văzând că erorile care se fac în cele două sensuri se anulează. Analiza solului este în măsură să determine elementele nutritive disponibile pentrui plantă în sol. Este deci important să fim conştienţi la fiecare operaţie a acestui fenomen de variabilitate sau de imprecizie. Fructul trebuie să fie din plin dezvoltat şi deci să fi fost hrănit în mod echilibrat fără de care el nu va avea nici o şansă pe piaţă. Piatră de var Valoare pH: 6. dar ea ne asigură că fluxurile elementelor nutritive vor fi echilibrate.25. Nu trebuie totuşi să se aştepte la analize de sol şi recomandări de îngrăşământ care decurg o precizie exagerată. Astfel un îngrăşământ efectuat după cunoştinţele actuale în materie este cea mai bună condiţie penrtu obţinerea unei recolte satisfăcătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ. De exemplu. Bor Fără analiză de sol Norma îngrăşământului corectat pentru toată suprafaţa Norma de azot corectat pentr o răspândire pe linia arborilor 3.5 18 1 3. Operaţia Variabilitate Prelevarea eşantionului de sol 30 Prelevarea eşantionului de sol într-un moment 60 inadecvat Stocaj. CALITATEA FRUCTULUI ŞI ECHILIBRU PSIHOLOGIC Numeroase strudii demonstrează că aprovizionaea arborelui în elemente fertilizante are un efect decisiv asupra calităţii fructului.5 180 14 20 55 14 0 0 20 40 20 1 60 1 Gestiunea globală a elementelor nutritive pe exploatare: Elveţia-Bilanţ Suma planurilor de îngrăşământ a parcelelor unei exploataţii furnizează vederea în ansamblu globală a gestiunii elementelor nutritive. Gestiunea globală a elementelor nutritive se calculează cu ajutorul unui program informatic (LBL. Precizia calculelor îngrăşământului şi limita sa În practică îngrăşământul este departe de a fi o ştiinţă exactă şi se bazează de asemenea pe datele empirice.9. erorile îngrâşământului se limitează la ±50% şi nu corespund la suma erorilor cumulate. Dacă normele ar trebui corectate pentru o cultură fructiferă pe baza locului. . Gestiunea globală a elementelor nutritive ia în considerare nevoile tutror culturilor de exploatare.

Normele pentru fructele cu sâmburi permit o formare a coroanei şi opunerea fructului rapidă în culturile fructifere moderne. Calciu. Într-un mod general putem afirma că un conţinut ridicat al fructului în calciu îi conferă o mai bună trăinicie (de la 0. adică un îngrăşământ care depăşeşte nevoile plantei produce fructe moi. adică bilanţul să fie echilibrat. O prea mare disponibilitate a azotului în zona radiculară a zmeurei şi a murului provoacă creşterea tulpinilor lungi şi groase sensibile la apariţia crăpăturilor. Dacă arborele este rău hrănit.2 la 0. Asimilarea calciului şi borului este foart limitată în caz de secetă la stadiul T. Pe culturile cu o uşoară alternanţă. Atunci când aporturile depăşesc nevoile ele nu pot fi asimilate. Şi azotul are aici o importanţă mare. fosfor şi azot În acest context. calibru. zahăr) în timpul anilor cu randament puternic. trăinicie. Bace de arbust şi fructe mici Un prea puternic îngrăşământ azotat a culturilor de bace de arbust poate produce fructe puţin ferme şi inapte stocajului. un aport complementar al solului nu permite rezolvarea acestei probleme. În plus trebuie să ţinem seama de o recrudescenţă de putrezire a fructului. Aporturi pre ridicate pot cauza pagube la nivelul rădăcinilor care sunt foarte sensibile şi importante pentru asimilarea elementelor nutritive. eventual fracţionat sau mai târziu la sfârşitul înfloririi. Primăvara nutrimentele mobilizate începând din lemn permit urcarea sevei şi asigură o bună înflorire şi o producţie consecventă. adică de procentulş său în argilă şi humus. La nivelul fertilizării. Calciul are o influenţă pozitivă şi asupra altor fructe pri statutul său de element constitutiv al peretelui celular. Chiar dacă în soluri acide riscul de a observa lipsuri în calciu este cel mai mare. Pentru elementele care pot fi stocate în sol precum K sau fosfaţii. Aceste elemente putând fi absorbite de complex. Un îngrăşământ conform nevoilor permite arborelui să înmagazineze rezerve în lemn. în al doilkea caz calitatea fructului din anul în curs este penalizată (calibru. O bună cunoaştere a solului şi a elementelor utilizate facilitează alegerea momentului aplicării lor. Pentru menţinerea fertlităţii solului pe termen lung şi reducerea încărcăturilor în mediu trebuie ca ciclul elementelor interne de exploatare să fie închis. calciul are o importnaţă particulară. Acest principiu consistă în a reduce la maxim pierderile elementelor care sunt prejudiciabile în acelaşi timp planurilor economic şi ecologic. Aporturi prea ridicate favorizează prea puternic creşterea care la rândul ei domină pe inducţia florală. Aceasta semnifică că intrările în planul de îngrăşământ nu depăşesc nevoile plantelor. cantitatea şi momentul aporturilor depinde de tipul de sol. aportul de azot trebuie să fie intensificat în vederea profitării de potenţialul calitativ (culoare. Un element foarte solubil uşor drenat ca şi azotul nitric sau sulfatul de Mg va fi aplicat de preferinţă la începutul vegetaţiei. Îngrăşământul trebuie să permită dezvoltarea organelor conform nevoilor lor. mugurii vor suferi la început. Excese de potasiu pot de asemenea să antreneze o prostă absorbţie a calciului mai ales după legare. Boala petelor amare rezultă dintr-o proastă repartiţie de calciu în plantă. Atunci când un aport este necesar trebuie să se ţină seama de nevoile specifice şi momentane a plantei pentru ca elementele să poată fi absorbite. este convenabil să rămânem atenţi la starea calcică a solului şi să o corectăm în caz de nevoie. ÎNGRĂŞĂMÂNTUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Într-un sistem de nutriţie echilibrată care garantează menţinerea fertilităţii solului este vorba de a valoriza de către plantă elementele aduse sau generate în sol. risc de tulburări psihollogice). Se sfătuieşete a se aplica îngrăşăminte după ce s-a controlat fertilitatea solului printr-o anliză de pământ. culoare. Totuşi analizele demonstrează apariţia solurilor sărace în calciu. În solul prevăzut cu calciu. Solurile livezilor noastre sunt în general suficient prevăzute cu calciu. În primul caz va fi calitatea fructelor din anul următor care va fi ipotecată (risc crescut de rea înflorire şi producţie scăzută. riscul de pierdere . Condiţia este penrtu varietăţile cu o puternică creştere tăierea consecventă fără de care aporturile de azot recomandate de norme sunt acaparate de creşterea vegetativă. compuşi. O supraaprovizionare în N. trebuie moderate aporturile de potasiu şi asigurat un îngrăşământ azotat adaptat. Combinarea conţinut mic în N şi conţinut ridicat în Ca încetineşte diminuarea trăiniciei fructului după maturitatea sa psihologică. Chia şi aportul cantităţilor mici de azot în zonă de consumare de lux poate avea consecinţe asupra culorii fructelor. bor. în care aceste elemente sunt imobile. puţin aromate şi urât colorate. Ele vor fi subiectul diferitelor boli ale tulpinilor. Aporturi ridicate şi precoce de azot pot provoca o izbucnire a ciorchinilor de coacăz cu ciorchine. Alternanţa nu poate să fie eliminată prin aporturi de azot ridicate. număr puţin de celule ale fructului şi în consecinţă diminuarea trăiniciei). Factori legaţi de psihologia plantei influenţează puternic acest fenomen. O bună aprovizionare în calciu este o condiţie inconturabilă pentru obţinerea merilor a căror textură să satisfacă exigenţele pieţei. Mai târziu aprotul de calciu şi bor este limitat având în vedere că aprovizionarea fructului se face după rezervele de floem.Echilibrul psihologic între creştere generativa şi creştere vegetativă este în principal reglată de tăierea şi regularea încărcăturii. Tulpinile cu creştere pre viguroasă au potenţiale de randament mai scăzute de cât tulpinile cu vigoare medie care au o uşoară distanţă între noduri. Conţinuturi ridicate în fosfor din fruct (minim: 9mg/100g de fruct) cresc probabilitatea că trăinicia fructelor rămâne după recoltă.5 kg/cm2). apoi creşterea fructelo şi în sfârşit creştrea mlădiţelor. Arborii bine aprovizionaţi îşi dezvoltă şi muguri de floare puternici şi de bună calitate.

K magnezian şi kainita magneziană n-ar trebui să fie aplicate decât pe baza unei analize a solului (efectuat de un laborator cunoscut în timpul ultimilor 4 ani). doar 75% de nevoi a plantei pot fi răspândite prin intermediul acestor îngrăşăminte.diminuează atunci când procentul de argilă a solului creşte. Este recomandat să se controleze starea de fertilitate a solului prin analize regulate (la 5 ani). 0. Fracţionările nu sunt de prefereinţă decât atunci când solul are mai puţin de 10% argilă. Nevoile totale de elemente nutritive pure reprezintă pentru arborele în producţie şi cultura de deasupra aproximativ: 150 kg de azot. După condiţiile climatice. Noi recomandă să se urmărească demersul următor: primăvara (februarie-martie) un aport mediu de gunoi 20 t/ha răspândit pe suprafaţa totală.5% şi să nu scadă cu timpul. Dacă planta este prea hrănită. INGRĂŞĂMÂNTUL LIVEZILOR EXTENSIVE Prelevările culturii înconjurătoare depăşesc de departe pe cele ale arborelui fructifer a livezii extensive.8 kg K2O şi 0. agricultura biologică utilizează îngrăşăminte organice de fermă şi îngrăşăminte verzi. în principal pe livezile supuse la o limtare de îngrăşământ.15 kg P2O5. microorganismele solului cele mai diverse şi micorizele vor servi la promovarea unei aprovizionări a culturii arboricole conform nevoilor. în clasa B 50% şi în clasa C 25%. În agricultura biologică prioritatea nutriţiei plantelor este de a atinge şi de a aobserva o stare de fertilitate ridicată a solului. asimilarea şi vitalitatea sa vor diminua şi nu doar capacitatea de apărare. Aportul poate fi calculat după cum urmează: prepararea unei soluţii apoase (6-8%) cu îngrăşământ compus şi aplicarea unui litru de soluţie pe cm de perimetru din trunchiul arborelui: injectarea prin 2 înţepături pe m2 şi litru. . 0.5 kg N.45 kg N. Acsete cifre sunt recomandări care sunt susceptibile să varieze în funcţie de intensitatea exploatării pajiştii. Aceasta nu este posibilă decât dacă tăierea. Promoţia şi conservarea unui sol biologic activ şi care are o bună structură presupune. o alternanţă şi o scădere de calitate. Esenţialul este de favoriza viaţa solului Arboricultura biologică dispune de puţine îngrăşăminte rapid asimilabile şi de rare îngrăşăminte foliare. Pentru a obţine acest sol ideal. solul trebuie să aibă o bună structură şi activitate microbiană importnată. Pe lângă o fertilitate suficientă şi echilibrată. O lipsă într-un element nutritiv particular fie prin lipsa de fertlitate a solului sau prin reaua disponibilitate în sol poate să fie corectată rapid. şi riscurilede îngheţ care survin.08 kg Mg pe arbore şi an. 300 kg de piatră de var şi 50 kg de magneziu pe ha şi an.25 kg Mg pe tonă de randament în fructe. o aprovizionare optimală în elemente nutritive în vederea asigurăii performanţelor calitative şi cantitative ridicate. Viermii de pământ.56 kg K2O şi 0. Îngrăşământul nu este decât un mod de intervenţie în vederea obţinerii de arbori şi arbuşti psihologic echilibraţi şi apţi să producă fructe de cea mai bună calitate. Îngrăşământul culturii înconjurătoare se bazează pe GRUDAF. 1. Ultimul aport de purin trebuie să se facă înainte de începutul lui iulie pentru prevenirea maturităţii prea târzii. regularea producţiei şi buruienilor sunt efectuate în acord cu îngrăşământul. Humus Conţinutul de materie organică a solului trebuie să fie superior lui 2. Parapeţii îngrăşământului bio Îngrăşământul practic decurge din directive şi recomandări publicate de Bio-Elveţia. sau: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă 1. PARTICULARITĂŢILE ÎNGRĂŞĂMÂNTULUI ÎN ARBORICULTURA BILOGICĂ Principii În arboricultura biologică scopul fertilizării este de a furniza arborilor şi arbuştilor în timp dorit şi în cantităţi adaptate. vigoarea arborelui şi intensitatea exploatării pajiştii până la 2 împrăştieri de purin (aprox 20 m3 fiecare) pot fi necesare. datorată aportului târziu de azot. aportul de substanţe nutritive sub formă organică. În producţia biologică buna structură a solului şi vitalitatea microorganismelor sale trebuie să corespundă necesităţii de uttilizare a elementelor nutritive izolate. 0. În general se aplică îngrăşăminte de fermă în livezile extensive. dar şi calitatea mugurilor vor suferi. Din acest motiv utilizarea produselor cu acţiune rapidă cum este piatra de var nestinsă sau stinsă (Ca0 sau Ca[OH]2) care au un efect iritant asupra faunei solului este proscrisă în producţia bilogică. Un aport punctual de elemente fertilizante în regiunea radiculară a unui arbore fructifer cu tulpina înaltă poat să se realizeze prin ţepuşa injectoare. Sulfatul de K. Pentru un sol în clasa de fertlitate A . în măsura posibilului. instaurându-se astfel randamente diminuate. Acestea sunt bazate pe ordonanţa BIO Aport maximal de fertilizante pentru culturile fructifere Aportul maximal în substanţe nutritive corespunde normei de îngrşământ adaptate la condiţiile terenului conform „normelor de îngrăşământ în arboricultură”.5 kg P 2O5. Aportul suficient li oportun de elemente nutritive de îngrăşămintele bio nu va avea loc decât dacă o puternică activitate microbiană mineralizează aceste elemente sub formă asimilabilă de către plantă. Nevoile totale de elemente totale şi nutritive ale unei livezi extensive pot fi calculate în felul următor: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă nevoile anuale a fiecărui arbore să fie 0. 100 kg de P.

produse pe bază de alge. Utilizarea sulfatului de Mg este supusă prescripţiilor. substanţe organice: a nu se înfunda sau a se înfunda puţin în profunzime. Îngrşămintele calcice solubile (clorura de calciu) pentru lupta împotriva petelor amare sunt supuse prescripţiilor. Îngrăşământul foliar este supus combaterii simptomelor şi trebuie să rămână o măsură de urgenţă. compost şi gunoi în grămadă: a nu se înfunda prea profund. compuşi organici şi numeroase nutrimente microscopice într-o formă uşor asimilabilă care provoacă o reactivare energică a activităţii microorganismelor ale solului şi ale rădăcinilor plantei.există o parcelă de control separată. produse pe bază de lignit. manganul. soluţiile de acizi aminici la fel ca şi turtele de tescuire a diverselor seminţe oleaginoase. Alegerea îngrăşămintelor azotate din comerţ va fi dictată de viteza sa de punere la dispoziţie a elementelor nutritive ale plantei. Aceasta este de-a dreptul imaginabilă de exemplu în cazul produselor pe bază de alge având în vedere că conţin Ca. Produsele autorizate sunt repertoriate în lista produselor auxiliare. Îngrăşămintele P şi K sunt aduse pe baza analizelor de sol care dezvăluiesc un deficit evident. neiritant aprovizionează rapid în azot şi poate să se facă între aprilie şi mai. zgură Thomas. Mg şi fortifiante Agricultura biologică aspiră la o nutriţie armonioasă a plantelor prin intermediul unui sol şi a unui sistem radicular sănătoase. Îngrăşămintele foliare cum sunt sulfatul de magneziu. Îngrăşăminte minerale: a se înfunda mediu în profunzime. . sulfatul de potasiu şi potasiul magnezic. sub formă lichidă sau solidă sunt conform BIO. compost. fac parte din îngrăşăminte. sulfaţi la fel ca şi clorura de Ca nu pot fi aplicate decât dacă anumite condiţii sunt utilizate cu obligaţia anunţării oficiului de control bio: . Pentru conţinuturile medii diverse îngrăşăminte de fermă. zincul şi molibdenul sub formă de chelaţi. Sub formă de îngrăşământ mineral sunt autorizate: sarea de potasiu neclorată. . intensităţii şi formei de lucru a solului va determina disponibiloitatea azotului. borul. Azot Îngrăşăminte Alegerea momentului. Fosfor (P2O5) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă. gunoi în grămadă. Anumite îngrăşăminte azotate cu acţiune rapidă. Eficacitatea acestor produse este din păcate prea puţin coroborată de rezultatele încercărilor neutre chia şi atunci când se vorbeşte de experienţe practice concludente. Condiţiile de ferrtilitate a solului suboptimale nu pot şi nici nu trebuie să fie compensate de aporturi în fosfor rapid asimilabil.Dacă conţinutul în materie organică este sub 2. Potasiu (K2O) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă. purin. resturile între 8 şi 10 săptămâni turta de ricin (6% N). fierul. gunoi. Îngrăşămintele compuse şi pudra de rocă bogată în K. Calciu (Ca) Îngrăşăminte Diferitele îngrăşăminte calcice sunt disponibile şi acţionează în mod mai mult sau mai puţin alaclin. grisului şi resturilor de corn (12-14%N). Au valoare de demonstraţie: o analiză a solului sau frunzei sau a simptomelor de lipsă vizibile sau cazuri repetate de pătări amare la măr. făina de puf şi pene. substanţe organice a nu se înfunda sau a se înfunda puţin. Oligoelemente. pudra de corn acţionează între 10 şi 14 zile. Răspândirea de gunoi proaspăt trebuie să se facă devreme (februarie-martie). Aceste îngrăşăminte pot servi mai ales la trecerea stadiului primăvăratic cu deficit în azot. Magneziu (Mg) Îngrăşăminte Măcinarea rocilor şi produsele de alge. purin. Compost. Îngrăşămintele minerale autorizate: fosfat natural moale. nisipul de cuarţ codat etc. Amendamentele din comerţ Amendamentele destinate ameliorării caracteristicilor solului ca şi anumite pudre de rocă. Răspândirea purinului.eficacitatea răspândirii îngrăşământului este documentată. îngrăşământ foliar în Ca. se utilizează îngrăşăminte cu conţinut de materie organică ridicat şi/sau se acoperă solul pe linia arborilor cu trestie de China sau talaj de scoarţă. este cazul pudrei. . Atenţie: un conţinut prea ridicat al solului în potasiu favorizează pericolul pătărilor amare la măr.nevoia trebuie să fie adeverită. Trebuie menţionat şi: tescovina.5%.

Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire. produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. Prezenţi pe scoarţa şi frunze. 6. tetranyque roşie a mărului.de culoare roşu închis până la roşu deschis.acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. 7. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. Acarieni fitofagi Nimfă. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale. 8. galben viu pătăt cu portocaliu (0. Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. adult Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 5.cu aspect de velură. Corp în formă de lacrimă. acarieni). Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare. adică devastatorii. Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte.se remarcă mai ales primăvara. Acarieni fitofagi Nimfă. nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor.adult Balaustium spp(Eritreide) Mare. Afidele. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic. Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide) Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu. endofite sau nu. polen. Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată. cu pete brune pe spate (câteodată). acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde.Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor. Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare.5 mm). A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. care se hrănesc cu frunze (exemplu afide. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană. atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi. enrouleuses. clar sau translucid. Zetzellia (stigmeide) mali Corp în romb.3 mm). Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă. programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi.adult Nume Descrierea Pradă sau gazdă Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate . se deplasează foarte rapid (0. fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. Mămăruţele. parazitoide. tetranyque cu două puncte) Stadiu de prădare Nimfă. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă.se delasează rapid(1mm).

punctate cu verde sau gri. Larvele: corp alungit. adult Nume Pradă sau gazdă preferată Acarieni. Nimfele: foarte mici (1-2 mm). Ouăle: galbene în formă de butoi. Mămăruţe Adulţi: ovoide. brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). acarieni Larvă. acarieni Nimfă. marcate cu puncte negre (3-4 mm). reunite în ciorchine. Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. Când sunt mai multe afide. Afide. Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. Nimfele: minuscule. prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. Mămăruţele sunt active tot sezonul. Adulţi: muşte mărunte. adult Nume Pradă sau gazdă preferată Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. acarieni şi cochinile Larvă. negri cu pată albă în formă de romb pe aripi. Afide. ovoide (3 mm lungime).5 mm). pe lungile codiţe foarte fine. cu pete clare. Larve se găsesc pe frunze.preferată Prădători ai afidelor Cecidomide Larve: mici (<1. adult Loc şi perioadă de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe . Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. Prădători generali Antocoride Ploşniţe (Miride) de molenă Adulţi: mici (3-4 mm). asemănătoare cu melcii. prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm). Descrierea foarte active. portocalii. brun sau portocaliu strălucitor. cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). apode. Adulţii: cenuşiu. verzi cu ochi roşii. rapide. afide Stadiu de prădare Nimfă. Larve: tăiate. Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere. imposibil de descris şi greu de observat. capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm). au culoare portocaliu aprins. Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire. Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele. Sunt prezente de la Sirfide sau muşte de flori Afide Larvă Crizoperlide Hemerobide şi Afide. Ouă: albe. ele nu omoară mai multe decât mănâncă. adult Afide Larvă Găsim larvele în coloniile de afide. Larve: apode. Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile.

Ploşmiţe de casă

Carabes

Adulţi: mari, bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. Abdomen care merge sub aripi. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm), strălucitore sau mate, aplatizate puţin în lateral.

Afide, acarieni, larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale, dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului, fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. Larve de fluturi nocturni dăunătoare

Nimfă, adult

tinerele mlădiţe. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie. Pe scoarţă şi frunzele arborilor.

Adult

Nocturne, se găsesc în gazon, deasupra resturilor solului, pietre. În frunziş, pe ramuri şi trunchi.

Păianjeni

De talie şi culoare variabile după specie, 8 picioare.

Imatur, adult

Nume Parazitoide Tricogramele

Descrierea

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP. Adulţii sunt activi la înflorire. Larvele şi pupele

Viespi minuscule (<0,7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte.

Alte viespi (Braconide Icneumonide)

parazite şi

Viespi cu corp subţire (0,5-3,6 cm), negre, brune, portocalii sau galbene. Femele dotate cu un lung ovipozitor.

Larvă

Pholetesor (Branonide)

ornigis

Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi, ovoide, care seamănă cu comprimatele. Descrierea

Mineuse mărmurită mărului (MMP)

Larvă a

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Chalcis (Calcide)

Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit.

MMP şi alte larve de fluturi.

Larvă

se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi.

Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele, termen ştiinţific pentru fluturi, formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite. Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido). REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup. Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni. Ea poate ataca tulpinile, frunzele, fructele, florile, seminţele, ceea ce antrenează deprecierea, respectiv pierderea, plantelor şi recoltelor. În plus, rănile pot favoriza instalarea ciupercilor, şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture. În general nimfa este protejată într-un cocon. Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor, sucul fructelor sau seva plantelor. Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi, sau Rhopalocere, şi fluturi de noapte, sau Heterocere. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma), Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia), Heliotis armigera (cucuveaua roşiei), Mamestra brassicae (cucuveaua verzei), Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor)... Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb)...

Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor), Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului), Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei), Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie)... Familia de Pieridae, cu pierida verzei Pieris brassicae, aparţine de Rhopalocere. Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile, cât şi pe mărfile stocate. METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle, larvele sau adulţii. S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu. Lupta cu insecte utile În natură, numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte, păsări, ciuperci). Printre insectele utile, parazite sau prădătoare, care atacă ouăle sau larvele, sunt câteva care se utilizează în lupta biologică. BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens. Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă, în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp, pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale. Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM

Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă. Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă. Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela. Nu mai există reproducere, nici naşterea larvelor devastatoare. Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat. Capcanele sexuale există pentru lepidoptere, dar şi pentru alţi devastatori, precum anumite diptere. Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri. Capcanele pentru împiedicarea masivă, compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii, sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: - a mărfurilor stocate - a pădurilor - a livezilor. Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului,părului,caisului şi a altor arbori fructiferi.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate.Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2,5 cm. Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii.Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C.În livada comercială,pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane.Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C.Tinerele larve se hrănesc cu frunze ,dar intră rapid în fricte. După aproximativ o lună ,larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol. Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută. Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor,de zahăr sau de siropul în fermentaţie.Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie ,dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă.După Van Leeuwen(1948),capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie),0,5 ml acid valeric,1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă.Pentru a evita captura albinalor,trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor.Alte capcane posibile includ uleiul de lin,săpunul ,amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive. Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş;se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece;se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul;se lasă la uscat câteva zile;se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă. Capcane cu feromoni

Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.Aceste capcane,în formă deltoidă sau pâlnie,pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa. Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei. Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită,carpocapsa o alege pe cea mai intensă; • Din două surse luminoase cu spectre diferite,carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare; • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete,mai ales violet şi albastru.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite,deoarece ele stimulează depunera ouălelor. Tipuri de lămpi:În livadă,tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi. Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0,2 bujie/pieds.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15,6C atunci când carpocapsele sunt inactive.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă,trebuie bineînţeles prinsă.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă.Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.În livada standard,reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui. Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă,o săpăligă sau o broşă de 25 mm,recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge.Se pot elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor. Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie,din iunie până înainte cu o lună de recoltă. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară,carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei. Într-un context de producţie biologică,ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul,muştarul,sarasinul sau compuşi de tipul margaretă.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control,dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra,roten sau ryania.

Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confizie sexuală.măiestrie şi vigilenţă. Reuşita acestei metode de luptă solicită tehnicitate.Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru folosirea confuziei sexuale.fie doar pentru a doua generaţie. biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. Produsul este biodegradabil şi nu se spală. tehnica nu este adaptată în toate situaţiile. metodă de luptă prin confuzie sexuală.nu mai poate decât din întâmplare să îşi găsească partenera şi să se reproducă. Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice. întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul.În urma acestui fapt.Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse.Astfel.nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. Coleoptere . Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară. nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă.împiedicând împerecherea.În sfârşit.Acest produs se prezintă sub formă de difuzpri celulozici. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi. Biotop propune Ecopom.Mai mult decât un simplu produs. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele. Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa.Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei.Ecopom răspunde la aţteptările consumatorilor în materie de calitate şi de securitate alimentară şi prmite o mai bună valorificare a producţiilor.Apoi.dar nu populaţii mari.Mai întâi.biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri.confuzia sexuală permite să se facă faţă mai bine la problema legată de rezistenţa carpocapsei la insecticidele chimice.prima generaşie fiind ocrotită de o protecţie chimică. ceea ce mascheză semnalele emise de femele. Ecopom poate fi utilizat. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă. suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe.fiind biodegradabile şi permanente. şi permite facilitarea valorificării producţiilor.Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine. stăpânire şi vigilenţă.întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare.ce maschează semnalele emise de femelă.difuzorii Ecopom permit asocierea eficacităţii durabile şirespectul mediului. Principiul confuziei sexuale La fluturi. punerea este rapidă (2 ore pe ha). Ecopom prezintă avantaje reale atât la nivelul mediului cât şi la nivelul calităţii de producţie. Cydia pomonella. Matoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe hectare în cursul ultimelor două campanii. se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale.folosirea acestei metode originale are o consecinţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor. Principiul său se bazează pe un element cheie a reproducerii:feromonii. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme.împiedicând împerecherile. Astfel. respectiv în anumite cazuri.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor. De fapt.situaţii în care confuzia sexuală poate fi demarată.substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul. ECOPOM Confuzia sexuală: Celibatul se dezvoltă la carpocapsă! Ecopom este un produs omologat în mai 2000. în cazurile în care se va dovedi necesar. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate.fie de două ori pentru ambele generaţii a carpocapsei. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni.

care în condiţiile naturale sunt echilibrate. au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote. caişilor. Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri. tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia). inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor. Aceste specii formează sisteme complexe. Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale. numite comunităţi. ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări). în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. frunzele sunt distruse de hispine. Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 5. cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic.prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor.altise cruciferelor .sitone mazărei 8. .crioceres sparanghelului . acarieni şi psile. cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj. perilor. Este dăunător mai ales merilor. vespere. cunoaştem mai bine şi atacurile. Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare. ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace. Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”.Astăzi. Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. de lepidoptere. Pentru a lupta împotriva acestui devastator. gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice. de diptere. de himenoptere. .nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus.bruche fasolei . ceea ce. Din 27 ordine cunoscute. Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: . trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi. Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid. Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. de neuroptere şi de tisanoptere. dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 6. Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere Monocotiledonatele.Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor. un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor. de hemiptere. colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat. Este vorba de coleoptere. Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor. Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide. adică vis-a-vis de un complex de specii. Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor.bruche mazării .paraziţii sau parazitoidele. Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate. a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă . altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie. Se disting 2 categorii de auxiliari: . este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar. Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură.ceutorhynques . Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: . 7. Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie. prunilor. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor. gramineele. şi biologia agresorilor.

sarriette . Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri. Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână. nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici).garoafelor de inde . aricii şi vulpile. J: Bineînţeles. cuibarele nu ajung. vom găsi doar 4-5 specii de păsări. deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele. Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: . dihori. Cuibare în livezi Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu relevă utopia. şi de aceea am recurs printre altele la punerea de cuibare. frasin. Réussir Fruits & Légumes: Care au fost motivele dumneavoastră pentru aplicarea unui astfel de program? Michel Jay: Am vrut să atragem atenţia asupra faptului că multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată.florile ornamentale . Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele. Un pesticid „Bio” Purinul de urzică. regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu.) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi. etc.mentei . adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală.Combaterea afidelor Mămăruţa. altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: .cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse. dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii.fasolea . etc. mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot. prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim. RFL: Putem atrage această faună în livezi? M. Dar mai sunt şi mustelidele (nevăstuici. Dimpotrivă.). etc. Interviu cu Michel Jay de la Ctifl de Balandran. Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa. Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. stejar.mazărea . ulm.arborii şi arbuştii (pin. RFL: Care sunt animalele la care vă referiţi şi regimul lor alimentar este cunoscut? M. Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an. ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori). Să se pulverizeze pe zonele atinse. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în . Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri. Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. J : Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii. J: Nu doar pe gustul de acum dar este urgent să se ia în considerare biodiversitatea având în vedere eroziunea care acţionează în mediile agricole.verzele . RFL: Noţiunea de biodiversitate va fi pe gustul de acum? M. planuri de apă. Acestea fiind spuse.roşiile .trandafirii . Cunoaştem regimul alimentar al fiecărei specii şi bibliografia ne este de un ajutor preţios pentru a completa observaţiile de teren.

Tăiaţi dacă este nevoie atunci când frunzele sunt căzute. Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale. Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică. La sfârşitul iernii. Palisaţi dacă este nevoie ramurile suple în ordinea dezvoltării lor. producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară). În arboricutura fructiferă. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu. Tăiaţi. apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis. pentru combaterea unui devastator bine identificat. curăţaţi plăgile cu o perie dură şi ungeţi-le cu sacâz cicatrizator.creşterile. Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii.sacâz cicatrizant . căci dacă depăşeşte cantitatea există riscul de dependenţă. Întreţinerea regulată Primăvara Dezierbaţi piciorul arborilor şi aduceţi un îngrăşământ sărac în azot perpendicular pe ramuri.exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit. ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna? Eu spun că da dacă este limitat în perioadele foarte reci. rezultate semnificative. Suprimaţi gurmanzii care apar pe trunchi. Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii. Lupta biologică în arboricultura fructiferă În arboricultura fructiferă.îngrăşământ Perioada – tot anul.exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi. pentru limitarea extinderii larvei australiene. fie de tip aclimatizare. fie de tip inundabil. două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae. larvelor şi ouălelor care se refugiază sub scoarţa arborelui. Pulverizaţi bouillie bordelaise la începutul primăverii pentru a preveni bolile. inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus. viruşii. în cea mai mare parte a cazurilor. un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire. termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural. Acoperiţi cu paie în primii ani. RFL: Cum se comportă indivizii? M. Verificaţi ca rândurile araci să nu fie nici prea lăsaţi. Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile. . importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive. pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti. Observaţiile noastre arată că reproducerea piţigoilor în livezi este la fel de bună ca şi cea din mediul natural. J: Există o teritorialitate la fiecare cuplu. De alfel. Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată.importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor. Iarna Reperaţi eventualele răni de pe trunchiuri şi ramuri.foarfece perfect ascuţit . Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase.o perie dură . Printre cele mai marcante sunt: . numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică. . J: Există o parte de etică. RFL: Atunci ce perspective putem să ne imaginăm? M. kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor. Dincolo de rolul strict de auxiliar. pentru a evita rănile şi sugrumările. aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini. pulverizaţi un tratament împotriva insectelor. Vara Udaţi arborii în primul an (10-15 litri pe arbore şi pe săptămână).livadă. nici prea strânşi. Întreţinerea unui arbore fructifer Vă trebuie: . .

Coccinelidae .Staphylinidae Heteroptera . Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare Pales. Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium. pentru a limita populaţiile de afide.Anystidae . care ar putea fi utilizată. Episyrphus. Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului.Encyrtidae . Astăzi. S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită.Hemerobidae . Trioxys. lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică. Phytoseiulus. viruşi Astăzi.Cogniopterygidae Diptera . Asaphes Eolophus. Apanteles Aphidius. Campyloma. Chilocorus. Agria. Lupta microbiologică . Amblyseius.Chrysopidae . Praon Trichogramma Encryrtus. Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. Tetrastichus Ciuperci. bacterii. Micromus Conwentzia Syrphus.Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera . Tachyporus. Adalia. Phryxe Principalele genuri Itoplectis. Stethorus Oligota. Nabis Chrysopa Hemerobius. Encarsia.Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida .Eulophidae Microorganisme patogene Principalele genuri Coccinalla.Phytoseiidae Actinedida . Ephialtes Macrocentrus.Stigmaeidae . Epistrophe. parazit al larvei dudului. Aphitis Eupteromalus. Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Propylea. Phytocoris.Aphidiidae Chalcidoidea . Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie.Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea . Ampelomyces quisquali. Scymnus. au avut de asemenea loc.Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera . Staphylinus Orius.Brachonidae . Ageniaspis Aphelinus.- operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei.Trichogrammatidae .Ichneumonidea . Anthocoris Deraeocoris. Pseudaulacaspis pentagona.Chamaemyiidae .Aphelinidae . Typhlodromus. Scaeva Leucopsis Aphidoletes Pilophorus.Syrphidae . principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis.Pteromalidae . Heterotoma Atractotomus. Malacocoris. Himacerus. Harmonia.

Utilizarea acestor feromoni Astăzi.Astfel. heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei . fluturelui de coajă.Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor.masculii şi femelele nu se vor mai întâlni. Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Deşi livezile dromois sunt situate într-o zonă climatică cu primăveri uscate şi calde rapănul rămâne principala boală cryptogamică a livezilor de pomi..aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”. . lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt.O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb. Lupta biologică în arboricultura biologică În arboricultura biologică.Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis. Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării.chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g).Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii.în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha. Lupta prin confuzie sexuală Principiul Apărută la începutul anilor 90. De fapt.prezenţa eventuală a gazdelor secundare.masculii ajung să îşi găseacsă femelele.aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii.lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali.difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor.Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)). virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari..pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella (Fluturele de fruct).Dacă populaţia vizată este prea importantă. Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare..Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere. Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: .Z9-dodecenylacetate pentru Cochylis. o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie. Astăzi. În schimb. Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice.Femelele îşi depun ouăle sterile. . Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare. În agricultura biologică. se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor. doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv.extinderea culturii. dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele.aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator. Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă. De exemplu. În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate. este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis. Lupta biotehnică Astăzi.dar se observă o puternică extindere a utilizării ei. doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare.lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate. Diversificarea metodelor de luptă este esenţială.ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori. Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice. făinarea fiind considerată secundară. Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor.

Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie. . Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate.67% Gala.25% Media 2.82% Media 11. Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare).5% Jonathan Jonagold 3. 2. Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în comparaţie cu un martor şi un extract de neem. Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide. La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important. De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea.83% Jerseymac 1. Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile.protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă. remanenţa nu este suficientă.7% Earlygold 0. . înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden.parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha .Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui.absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului . este singurul produs omologat în Franţa. • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: .8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9. Ozargold.este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori . fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală. În plus.42% Florina 0.numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire. CONTROLUL PARCELELOR DE REFERINŢĂ Acest control se face pentru a răspunde aşteptărilor profesionale.de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior.95% Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante. Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului). De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare. .poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1. asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0.Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri. Totuşi. La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului. El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-nouaison) Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri.carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex. .este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică.Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune. .Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate). • Protecţia cu virusul granulozei .33% Jonagored. Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare. . Golden 7. Eseul conduce în cadrul programului comparat. pentru a şti: . distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori.35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii.

La nevoie.3 Rapănul (Venturia inequalis) . Tabel 3.85 13. Împotriva bolilor cryptogamice se observă o medie de 10.6 13.Descrierea parcelelor de meri Loc Varietate Suprafaţă Plantaţie Sol Prod. A Loriol (26) Golden 400 m2 3.35 13. mâlos Prod. argilos Prod.14 13.8 tratamente pe an. numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7. Pagubele provocate de ciupercă privesc până la 78% din fructe la un producător în 1998.5 Calcar. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani.4 Medie 19. presiunea rapănului provoacă regular o pierdere considerabilă în recoltă. E 54 5 13. F 20 25 0.6 39. F Loriol (26) starkimson 1000 m2 3x1. Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză. B 22 33 10 12. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene. A 30 39 14 12. ulei de petrol.5 Mâlos. D 25 15 6 12.02 13. Golden 2000 m2 4x1.8 12. O medie globală dă cifra de 8.5 Calcar. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii. cuprul împotriva rapănului. Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante.63 12. Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2.5 11. mâlos (26) Prod. C 20 71 23 12. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an). Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6. argilos Prod. făinarea nu pune în general probleme mari.3 Prod.3 Prod.a orienta un program experimental începând cu dificultăţile întâlnite pe teren.9 Prod. producătorii realizează în medie 4-12 tratamente foliare pe an.4 11.3 Prod.2 10.a se analiza rezultatele în livezile de pomi în funcţie de practicile de practicile realizate . În sfârşit. lamă).4 tratamente pe an. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor.8 11. 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă. C Loriol (26) Golden 3500 m2 3x1 Pietros. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor. virusul granulozei împotriva fluturelui.8 11.5x1. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă. Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui.9 13. în ceea ce priveşte carpocapsa.8 11. aporturile sunt îmbogăţite în calciu. În ceea ce priveşte bolile. B Pont d’Isere Golden 2000 m2 3x1 Neutrră.nisipos Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu. E Livron (26) Golden 4000 m2 4x1 Mâlos. pietros (26) Prod. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu). D Portes les Val. Şi aici condiţiile climatice condiţionează direct calitatea recoltei. Restricţiile utilizării sulfului nupermit întotdeauna o protecţie integrală.3 Prod. Din contră. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării..9% de fructe pătate în recoltă.Control agronomic a 6 parcele de meri Randament (T/ha) Zahăr la 20 de fructe 1994 1997 1998 1994 1997 1998 Prod. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici.5 9. Tabel 2.67 13.8 treceri pe an pe bază de cupru şi sulf.

Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor . Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor. Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie. Luptă preventivă . Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. amplasarea livezii. fan . Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii. Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. orientarea randurilor. Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor. Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi. iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant. iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor.Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor.aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare. Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului.

♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara.

In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj.

Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral. Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl. Zeama sulfocalcica (29 % sulf) Cupru: ♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza; -inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf - după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl

Lupta impotriva pasarilor in livezi si vii Este foarte important de a cunoaste obiceiurile pasarilor pentru a reusi sa le tii la distanta de o plantatie pomicola: ♦ Stolurile mari de pasari sunt mau usor de indepartat decat cele mai mici ♦pagubele produse de pasari nu sunt repartizate uniform in livada ♦ Pasarile sunt daunatori oportunisti care se hranesc cu ceea ce gasesc in calea lor ♦Pasarile aleg teritoriul lor de prada la sfarsitul lunii aprilie si raman pana ce cultura ajunge la maturitate ♦Culturile pomicole situate pe langa paduri sau luciu de apa sunt mai atacate dxe ♦ Pasarile se obisnuies repede la miscari uniforme şi zgomote repetitive ♦ In functie de specie pasarile reactioneaza diferit la diverese metode de indepartare

♦ Putem indeparta pasarile inspre o alta zona situata in vecinatea plantatiei prin metode specifice ♦ Pasarile nu se dau usor batute in fata dificultatilor create de catre om pentru accesul la hrana ♦Pasarile urmeaza tot timpul acelasi traseu pentru a se alimenta ♦ Pasarile incep sa atace din zori de zi pana la apausul soarelui ♦ Anumite specii se deplaseaza in stoluri migratorii iar altele se adapostesc dupa terminarea atacului in padurile din apropiere ♦ Pasarile care ataca livada atrag prin comportamentul lor si alte pasari din imprejurimi ♦ Pasarile pot penetra si prin fileurile textile cu care uneori culturile pomicole sunt protejate. Metode de aparare impotriva pasarilor ♦ Sperietoare acustice ♦ Sperietoare vizuale ♦Protectie fizica ♦ Repulsivi biochimici ♦ Sperietori acustice Sperietorile acustice sunt aparate care produc sunete cu scopul de inspimanta pasarile. Cum pasarile au aceiasi acuitate auditiva ca si oamenii orice sunet perceptibil de urechea omului este perceput la fel de catre pasari. Pasarile nu aud ultrasunetele ca si in cazul rozatoarelor. ◊ Tunuri pe baza de propan. Acest tun produce detonari puternice (115 decibeli) care sperie pasarile. -Detonatiile nu trebuie sa fie regulate si nici la intervale mai mici de 3 minute. - Numarul de detonari trebuie sa fie in jur de 20/ora de dimineata buna pana seara. - Tunurile se programeaza electronic pentru a efectua detonarile la intervalele dorite de om. - Se utilizeaza un aparat pentru 2 ha - Se vor evita in cazul unor locuinte apropiate - Aparatele trebuie mutate periodic pentru a crea efecte surpriza pentru pasari ♦ Utilizarea de difuzoare ce difuzeaza sunete electronice 2 tipuri de difuzoare sunt utilizate frecvent: - difuzoare acustice traditionale: - difuzoare electronice: sunetele electronice sunt modulate acestea interferand cu sistemul senzorial al pasarilor producandule nervozitate si neliniste. Pasarile vor parasi aceste locuri pentru ca nu mai pot comunica unele cu altele - Ultima generatie de difuzoare electroinice este si mai performanta pentru ca ea face apel la tehnologia numerica pentru a putea imita chemarilor de detresse specifica anumitor pasari: Nivelul de decibeli este mai mic decat la cele traditionale. Asocierea dintre tunuri cu propan si difuzoare este foarte buna pentru ca primul produce o stare de iritare iar al doilea le incita sa paraseasca locul. ♦ Cartuse fluieratoare si pirotehnice Cu asutorul unui pistol se pot trage cartuse care produc un sunet strident asemanator unui fluier pe toata traiectoria acestora dupa care explodeaza in cer la nivelul stolurilor pasarilor producand o mare sperietura. Pistoalele pirotehnice care sunt utilizate cu acelasi scop si in aeroporturi. Sunt foarte apreciate de producatori datorita cosului redus si a manipularii usoare si eficiente. ♦ Pusca de vanatoare Aceasta este folosita mai mult pentru a produce zgomot decat pentru a le omorî. Un permis de portarma este obligatoriu. ♦ Sperietori vizuale Sunt mai putin eficiente decat celelalte sperietori. Ar putea deveni mai eficiente daca ar fi mutate periodic. ♦ Baloanele sperietoare

Baloanele sunt de marimea unui balon de plaja pe care sunt desenate figuri de oameni in diferite culori (alb, negru si galben). Culoarea galbena este cea care le inspaimantă cel mai tare. Datorita faptului ca miscarea lor nu este regulata datorita schimbarii frecvente a directiei vantului ele reusesc sa pacaleasca foarte usor pasarile. ♦Banderole, benzi sclipitoare Aceste instrumente din materiale plastice sunt suspendate deasupra culturilor şi indeparteaza pasarile datorita reflectarii razelor soarelui din unghiuri diferite datori miscarii lor permanente cu curentilor de aer. Culorile se aleg in functie de speciii (galbene, rosii, negre etc…). Aceste benzi dau impresia pasarilor ca livada este in miscare ♦ Lumini intermitente şi oglinzi Anumite specii de pasari sunt speriate de lumini intermitente si de oglinzi. Anumiti producatori asociază tunurile pe baza de propan cu aceste lumini intermitente. Protecţia fizica: Fileuri textile Cel mai bun mijloc de protectie impotriva pasarilor este fileuri din materiale textile sau plastice Doua tipuri de fixare a fileului sunt folosite: - derularea directa peste pomi - fixarea pe un sistem de sustinere care inconjoara plantatia

Analiza foliară Analizele de sol au o relevanţă relativa pentru culturiile pomicole datorita faptului ca radacinile patrund foarte adanc in pamant si ca atare este foarte dificil de realiza esantioane reprezentative. |Analiza foliară sau diagnosticul foliar este cel mai bun mijloc de a determina cantitatea si tipul de ingrasaminte ce trebuie furnizat pomilor. Ea permite realizarea unei determinari exacte a macrosi microelementelor existente in planta preczum si echilibrul care exista intre acestia. Esantionarea frunzelor trebuie sa respecte reguli foarte preciuse pentru a fi fezabila ca si metoda. Pentru pomi se preleveaza esantioanele in luna iulie atunci cand frunzele sunt relativ bine dezvoltate.Pentru capsuni se preleveaza in august.Se culeg 100 de frunze de pe un esantion de 10 pomi/ha. Se aleg frunzele situate in mijlocul ramurilor. Tab. Conţinuturi optime în elemente nutritive la pomi (R.A. Cline, Institut de recherches horticoles de l'Ontario, Vineland Station, et Burke McNeill, Direction des productions végétales, MAAO, Vineland Station) N* P K Ca Mg Mn Fe Zn B % MU ppm Delicious 0,152,2-2,7 1,4-2,2 0,8-1,5 0,25-40 20-200 25-200 15-100 20-60 Crispin 0,40 Empire 0,150,252,1-2,6 1,3-2,1 0,7-1,5 20-200 25-200 15-100 20-60 Russet Spy 0,40 0,40 0,150,25McIntosh 2,0-2,4 1,2-2,0 0,8-1,5 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,40 0,150,25Peri 2,0-2,6 1,2-2,0 1,0-2,0 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,50 0,15Piersici 3,4-4,1 2,3-3,5 1,0-2,5 0,3 -0,60 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,150,35Cireşi 2,2-3,0 1,3-2,5 1,0-2,5 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,65 0,150,35Pruni 2,4-3,2 1,5-3,0 1,0-2,5 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,65 CARPOCAPSA Confuzia sexuală: ISOMATE C (1000 difuzoare /ha) ECOPOM (300 difuzoare/ha) Paianjenii rosii Introducere de phytoselide: Neoseiulus californicus Typlhodromus pyri Amblyseius andersoni

Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene. În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune.Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha. Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1,60 m. Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha). Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct. Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase. La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA, domaine de Gotheron, 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta.asso.fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator. Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica. Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone, feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica. Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica. Cele 3 notiuni de lupta (biologica, biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial. Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet, 1994. ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera - Coccinellidae - Staphylinidae Heteroptera - Anthocoridae - Miridae - Nabidae Nevroptera - Chrysopidae - Hemerobidae - Cogniopterygidae Diptera - Syrphidae - Chamaemyiidae - Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida - Phytoseiidae Actinedida : - Anystidae - Stigmaeidae - Trombidiidae Genuri Coccinella, Adalia, Adonia, Propylea, Harmonia, Scymnus, Chilocorus, Stethorus Oligota, Tachyporus, Staphylinus Orius, Anthocoris Deraeocoris, Phytocoris, Malacocoris, Pilophorus, Campyloma, Heterotoma, Atractotomus, Himacerus, Nabis Chrysopa Hemerobius, Micromus Conwentzia Syrphus, Episyrphus, Epistrophe, Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus, Amblyseius, Phytoseiulus, Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium, Allothrombium

mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene.Tetrastichus .Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului .Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) . -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) . Phryxe .Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci. . Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie. Encarsia.Carpovirusin (denumirea preparatului francez) . 1994. bacterii. Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari.Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic . Trioxys.Aphelinidae Eupteromalus.Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana.Pteromalidae Eulophus .Brachonidae Aphidius. lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic. Agria. ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha.Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan .Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata. capocapsa (Cydia pomonella). Asaphes .Insecte parazitoide Diptera Pales. Aceasta specie este polifaga. Praon . ACTA point n°1 .Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma . Apanteles .Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei .Icheumonidae Macrocentrus. Ageniaspis . Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare.Trichogrammatidae Encryrtus. . Ephialtes . CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % .Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile.Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) .Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor.Encyrtidae Aphelinus.Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea ltoplectis. Aphitis . virusuri D'après Reboulet.

90. tanacetum vulgare fierbinte.33 7. Synthèse 1994-98. melci. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique. Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni. 1998. : 04.42 0. carpocapsa. piretru si ulei vegetal). după care se filtrează INSECTICID.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa. FUNGICID: afide. 83 1.67 2. Ozargold Jonathan Jonagold Jonagored. după care se filtrează.84. 1998.37 pulvérisations ! Plante usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat Metodă 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat Efecte INSECTICID. GRAB. Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique. FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. GRAB. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează. INRA. Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. 1998. furnici.7 Earlygold Florina Jerseymac Gala.5 3. Se diluează 1/20 pentru aplicare. Golden 0. Agribiodrôme.84.70 / Fax : 04. « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique. documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél. 25 AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali).95 Media 11.8 9.01.00.90. carpocapsa. furnici. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute. Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin busuioc Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează. Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0. ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona.Golden Starkimson 12. GRAB. 1kg la 10 l de apă. viermele zmeurului INSECTICID afide INSECTICID .82 2. Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul.

INSECTICIDE TOTAL Afide. INSECTICID afide. păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore. infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore. păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte. după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament. Îngrăşăminte Specia/preparat urzică urtica urens purin tătăneasă symphitum officinale purin Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile. Afide. infuzie afide coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc sambucus infuzie menthe mentha infuzie revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă RÉPULSIV TOTAL Afide. INSECTICIDE furnici Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte. INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă fierbinte.Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice . Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte.ocimum basilicum fierbinte. Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte. păianjeni Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă.

să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele .punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor. un produs selectiv specific pentru larve . Aceasta fiind spusă. pruni.larve de syrfide . pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin . Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă.să se evite îngrăşămintele prea azotate .să se trateze de două ori. dar fatal pentru insectele auxiliare . urechelniţe. Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă.să nu se evite. remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor.adulti de syrfide .larve de chrysope . Fără pericol pentru albine. cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu.să nu se pună lipici direct pe scoarţă.larve de cecidomelide . Ce trebuie făcut: . face ravagii în meri. castani. de la începutul lui mai. nuci.să se pună cuiburi pentru piţigoi. iarna. este adesea necesar să se îngrijească arborii vara. Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele. şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară. sunt adesea cu viermi . să se interpună o bandă protectoare de carton.să se adune fructele căzute înainte de maturitate.să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările . cu bactospeină.pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone. dar putem să le găsim şi în peri.urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana.larve de coccinele . putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor . Musca cireşei .adulti de crhysope .Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi. Pe arbori tineri. Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie. biodegradabil şi utilizabil până la recoltă.pudrarea cu o pudră de rocă micronizată .larvele de chrysope. se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive. Ce trebuie făcut: .

o fertilizare excesivă. Solurile foarte poussants. Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. Conversia livezii Faza de conversie. Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală . practicile culturale sunt profund modificate. Ce trebuie făcut: . Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri. afidă cireş: Cylindrosopriose cais: Monilia înflorit Pregătirea conversiunii . Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă.Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi.să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu . Pătarea Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie . Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora. trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului. de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie. Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afidă.să se aducă bor. Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice. să se taie părţile din frunzele atinse.să se planteze varietăţi precoce . acarieni păr: afidă. Ce trebuie făcut: .să se pulverizeze purin de urzici diluat . Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi. Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea. Atacurile afidelor. corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia.să se planteze varietăţi rezistente. acarieni piersic: Monilia. Este o boală endemică a mărului şi a părului.să se suprimeze funzele beşicate.să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii.să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ. Ce trebuie făcut: . Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă. Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi.dacă este necesar. mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui.să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil . Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii . fixată pe 3 ani.

Analiza chimică a solului. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale. Analize foliare. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital. analize de sol Muncă mecanică... Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi.) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor. Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%. Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici. dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele. Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică. manuală în măr *** ** * * * *** * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. concurenţa ierbacee va fi mai importantă.Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. . magneziu . după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. Conversiunea practică Post Fertilizare Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral. termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Rărirrea manuală Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Gestoiunea rangului şi interrangului Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor împotriva Regularea incărcăturii Fongicide. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă. collemboles) şi microorganismelor(bacterii. Conversiunea „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. ciuperci). curative după reţelele de observaţie şi avertizare Rărirea chimică. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune. Analize foliare Dezierbare chimică. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică. Profilul solului este o etapă importantă. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline.

Expunerea produselor la căldura exterioară în timpul retragerii din antrepozit. - Anomalii Îngheţul anumitor produse Cauze probabile .Absorbirea umidităţii în aerul ambiant şi produsele prin recipientele din lemn şi structura antrepozitului. condensarea este inevitabilă dacă produsele sunt puse în contact direct cu aerul cald şi umed. .Punerea produselor reci destinate ţinerii pe termen lung în camere diferite de cele în care sunt aduse produse calde la care se caută să se scadă temperatura.Apa care provine din înlăturarea chiciurei de pe serpentinele care picură pe produse.Să se instaleze umidificatori capabili să producă o brumă ultrafină sau atomizată. . Urme de apă sau umiditate pe anumite produse Cauze probabile . Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie. instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari.Îngheţul parţial care antrenează zbârcirea anumitor produse precum fructele cu sâmburi. Măsuri de luat . .Instalarea mai multor serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge fructele.Izolarea încăperii. instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată. .Produsele sticuite prea sus aproape de serpentinele evaporatorului. . .Spaţiile fără circulaţia aerului. mai ales în traiectoria directă a aerului scos de ventilatorii evaporatorilor.Să se lase dacă este posibil apa de condensare să se scurgă pe planşeu pentru ca să contribuie la umezirea antrepozitului. schimbarea amplasării serpentinelor sau creşterea puterii ventilatorului lor. . datorate unei rele circulaţii a aerului sau a unui mod prost de a stivui recipientele. Zbârcirea anumitor produse Cauze probabile .Stăvuirea produselor mai jos.Ecartul de presiune a vaporilor prea mare între produsele calde şi umede.angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator. creşterea puterii sistemului de refrigerare pentru evitarea bruştelor creşteri de temperatură. .Expunerea produselor reci la căldura şi la umiditatea care provine de la produsele depozitate de puţin timp. este dificil de a stabili conţinutul în apă a unui produs uscat. experienţele au arătat că absorbirea umidităţii poate face să crească cu 10% greutatea recipientelor. zbârcirea frunzelor cu sâmburi uşor îngheţate nu este atribuabilă la o pierdere de umiditate şi dispare la produsele dezgheţate. şi aerul rece şi uscat. Măsuri de luat .reglarea serpentinelor evaporatorului la o temperatură mai ridicată. dispunerea recipientelor în aşa fel încât să se asigure o bună circulaţie a aerului. .Producerea de sistemul de umidificare a picăturilor prea mari. . această măsură reduce uscarea aerului.Produsele în apropierea pereţilor glaciali sau în contact cu aceştia.Umiditate realtivă prea scăzută în antrepozit. . . Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună.contactul produselor cu aerul glacial „greu” care provine din serpentinele evaporatorului. mai ales fundaţiile de beton.Să se lase ca temperatura să urce gradual. . ţinerea produselor la distanţă de pereţii reci. . Să se înmoaie pereţii şi planşeul antrepozitului. Măsuri de luat . propice îngheţului. Coacerea prematură sau decolorarea produselor sau pierderea de frunze (plante) Cauze probabile . .Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul unui generator de fum. .Să se înmoaie recipientele din lemn înainte de a se utiliza pentru antrepunerea pe termen lung. sau ambele.Să se revadă măsurile propuse la „Îngheţul anumitor produse”. . instalarea deflectorilor sub serpentine pentru a deturna aerul rece şi să îi permită să se încălzească puţin înainte de a ajunge la produse.

Înainte de reconstrucţie.Să se răcească produsele după recoltă asigurându-se o răcire rapidă şi uniformă. prunele. să se evite utilizarea stivuitoarelor a căror gaz de eşapament conţine etilenă. . sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate să asigure cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare 2 minute. .Suprafeţele interioare sunt mai reci decât aerul ambiant care le atinge. . să se vadă de ce umezeala penetrează în antrepozit şi cum să se împiedice intrarea acesteia.Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibă o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 de suprafaţă de tavan. a nu se conta pe depozitare pentru transformarea unui produs de proastă calitate într-un produs de primă calitate care poate să se conserve mult timp.Să se scoate din antrepozit fructele care degajă multă etilenă cum sunt merele. să se usuce camera. ţelina. Prezenţa condensării pe pereţi şi tavan Cauze probabile .Lipsa dispozitivului de apărare de vapori sau proasta instalare a acestuia.Să se scadă temperatura antrepozitului. . menţinerea temperaturilor recomandate în timpul perioadei de depozitare.Temperatura prea ridicată a produselor care provoacă respiraţia lor şi coacerea rapidă. Măsuri de luat .Să se amelioreze la nevoie izolaţia folosind materiale diferite. aceeaşi regulă se aplică şi la orificiile de ventilaţie situate în vârf.Temperatura poate să fie prea ridicată. piersicile. Măsuri de luat . Măsuri de luat . apoi să se cureţe şi să se dezinfecteze căptuşala zidului.Prezenţa posibilă a etilenei. Măsuri de luat . . . să se aerisească antrepozitele înainte de a se utiliza.Ameliorarea izolaţiei pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei. . cartoful.Să se amelioreze izolaţia pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei. Putrezirea pereţilor şi tavanului Cauze probabile . să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone.Infiltrarea prin fisurile tavanului a apei de condensare care rezultă din izolarea insuficientă acoperişului. caisele şi tomatele.Produse stricate. să se facă antrepozitul ami etanş.Lipsa dispozitivului care protejează de vapori sau instalarea proastă a acestuia. prea coapte sau de calitate proastă înainte de a le depozita. Măsuri de luat .Procentul umezelii şi temperaturilor propice proliferării mucegaiurilor. Măsuri de luat . a se face antrepozitul mai etanş. Mucegaiuri pe pereţi şi tavan Cauze probabile . Măsuri de luat . Produse care au un miros urât sau un gust rău Cauze probabile . usturoiul şi salata.Penetrarea umezelii în structura şi căptuşala ziddului de lemn.Prezenţa în apropierea produselor care emană un miros urât sau un gust rău. să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone. . perele.Ameliorarea izolaţiei pentru a împiedica aerul cald de pe acoperiş să intre în contact cu aerul rece din interiorul antrepozitului.Retragerea produselor cum sunt varza.Proasta aerisire a acoperişurilor propice acumulării de aer cald şi umed în acest loc. utilitatea dispozitivului de protejare de vapori depinde de vocaţia clădirii. Apă care picură de pe tavan Cauze probabile . . Produse care putrezesc Cauze probabile .. . ceapa.Creşterea procentului de înlăturare înainte de depozitare.

Fisuri în podea pe unde apa se scurge. instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată. Măsuri de luat . utilitatea acestui sispozitiv depinde de vocaţia clădirii.Să se repereze spaţiile fără circulaţia aerului cu ajutorul unor generatori.- Să se determine amplasarea dispozitivului de apărare de vapori ţinându-se seama de direcţia presiunii vaporilor. . . . Temperatura din interior mai rece decât se doreşte în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori reci. .Reduserea ecartului de temperatură de funcţionare a serpentinelor de evaporare. .Refrigerare inadecvată. mai ales în lungul fundaţiilor de beton. adică în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare. .Inundarea podelelor şi să se verifice dacă apa scapă.Să se instaleze mai multe serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge produsele.Să se mărească puterea sistemului de refrigerare. sau ambele. să se instaleze conducte de aer sau ventilator suplimentari. să se evite dispunerea termostaturilor în apropierea pereţilor calzi sau reci. Măsuri de luat .Umezeala relativă prea scăzută în antrepozit. adică în traiectoria aerului care se îndreptă spre serpentine.Amplasarea proastă a termostatului care captează temperaturile reci.Ecart de temperatură prea mare de funcţionare a serpentinelor de evaporare. .Să se vopsească acoperişul în alb şi să se ventileze suficient deoarece temperatura poate atinge 60 oC dacă acoperişul este închi la culoare. . . aproape de uşi sau într-un curent de aer rece care iese din serpentinele de evaporare. va rezulta probabil o mai puţină capacitate de înlăturare a căldurii. .instalarea termostaturilor în traiectoria aerului care corespunde temperaturii medii a camerei.Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibe o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 suprafaţă de tavan.Amplasarea proastă a termostatului care nu captează temperatura medie a camerei.Proasta circulaţie a aerului în antrepozit.Izolaţia insuficientă pentru o utilizare iarna. produselor calde sau becurilor de luminat. sau într-un curent de aer rece care iese din serpentine. este dificil să se stabilească conţinutul în apă a unui produs uscat. să se dispună recipientele în aşa fel încât să se asigure o mai bună circulaţie a aerului. sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate asigura cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare două minute. să se sigileze la nevoie. Măsuri de luat . . uşilor. Măsuri de luat .Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi. . şi căptuşala acoperişului de culoare închisă.Să se instaleze termostate în traiectoria aerului care corepunde cu temperatura medie a camerei. .Izolaţie insuficientă pentru o utilizare vara. Temperatura în interior mai ridicată decât ar fi dorit-o în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile .Circulaţia aerului neuniformă sau puterea sistemului insuficientă. .Să se folosească un material bun dat fiind faptul că temperatura uniformă este esenţială pentru menţinerea calităţii produselor. . să se schimbe amplasamentul serpentinelor de evaporare sau să se mărească puterea ventilaţiei lor. Fluctuaţia temperaturilor în interior în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . .Termostatul de prostă calitate sau defecte. această metodă reduce uscarea aerului. aceeaşi regulă aplicându-se la orificiile de ventilaţie situate în vârf. .Amplsarea proastă a termostatului care captează temperaturile mai ridicate. R-24 pe acoperişuri şi R-12 pe fundaţii. .Zile calde şi însorite. Uscarea podelei chiar dacă este udată Cauze probabile .Ventilaţie proastă a acoperişurilor.

deorece depozitarea mai multor produse agricole cere o umiditate relativă ridicată. să se instaleze perdele protectoare pe uşile de acces. deşi sistemele sunt rar mai puternice este important să se evalueze bine puterea necesară pentru a evita costurile inutile. . . instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari. sau ambele. .- Instalarea termostatelor în traiectoria aerului care corespunde cu temperatura medie a camerei. să se verifice ca aerul să urmărească tot timpul traiectoria cea mai uşoară. .Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul generatorilor de fum. . dispunerea recipientelor în aşa fel încât să asigure o mai bună circulaţie a aerului. anumite antrepozituri recente foarte etanşe împiedică ventilaţia naturală să asigure o împrospătare a aerului.Conţinut probabil prea ridicat în gaz. .Izolant moale sau insuficient.Umiditate relativă ridicată în antrepozit.Circulaţia aerului neuniformă sau puterea insuficientă a sistemului. adocă în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare.Să se amelioreze etanşeitatea clădirii ţinându-se cont că clădirile au tendinţa să îşi piardă din etanşeitate cu timpul.Să se instaleze un sistem de înlăturare a chiciurei mai eficace. să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori calzi sau aproape de uşi sau de aparate de iluminare.Temperatura funcţionării serpentinelor prea scăzută.Produse care intră în depozit la o temperatură mai ridicată decât anii anteriori. R-24 pe acoperiş şi R-12 pe fundaţii.Să se repereze produsele stricate şi să se elimine. . Aerul ambiant miroase urât sau este greu de respirat Cauze probabile . Măsuri de luat . schimbarea amplasamentului serpentinelor de evaporare sau creşterea puterii ventilatorului lor.Defectarea aparatelor de refrigerare. Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi.Clădire mai puţin etanşă sau deschiderea uşilor mai frecventă. Temperatura din interior neuniformă Cauze probabile . . Formarea chiciurei pe serpentinele de evaporare şi şiroirea apei de condensare Cauze probabile . să se utilizeze un generator cu fum pentru a se asigura că nimic nu împiedică traiectoria aerului.Creşterea temperaturii serpentinelor.Să se corecteze problemele de umiditate şi să se instaleze un nou izolant mai adaptat la antredepozitele frigorifice.Împiedicarea circulaţiei aerului care vine spre serpentinele de evaporare datorită unei dispuneri proaste a recipientelor. Măsuri de luat . .Să se efectueze întreţinerea materialului de către un specialist al refrigerării în vederea exigenţelor proprii la depozitarea produselor agricole. instalarea unui mic ventilator de extracţie care asigură una sau două reîmprospătări ale aerului pe zi.Să se repare sistemul de înlăturare a chiciurei sau să se înlocuiască. .Funcţionarea proastă a sistemului de înlăturare a chiciurei. . . să se mărească potenţialul de răcire a aerului privilegiind traiectoriile sinuoase care forţează aerul să circule peste tot. . . Măsuri de luat . .Să se evite formarea culoarelor pe care aerul le împrumută fără a circula în jurul produselor sau recipientelor.Să se crească puterea sistemului de refrigerare pe măsură ce volumul depozitat creşte. Măsuri de luat .Să se ştie că varietăţile mai timpuri şi fluctuaţia condiţiilor climatice pot duce la o creştere a temperaturii produselor cerând astfel o mai mare putere de refrigerare decât înainte. rezultate din putrezirea produselor sau din respiraţia lor. Creşterea consumului de electricitate Cauze probabile . este posibil să se crească puterea serpentinelor de evaporare.Antrepozit mai plin decât înainte. precum CO2 sau etilena.

Capex Viţă de vie: creşterea eficacităţii pentru sulf dizolvant Fructe în general: creşterea eficacităţii pentru Madex. Nu-Film-17 Adjuvanţi Andermatt - 96% pinolenes Metode biotehnice Nume comercial Capcane pe bază de alcool (alcool etilic. a II-a generaţi) . fructe mici: diminuează atacurile fluturilor Fructe cu sâmbure: diminuează atacurile muştei de cireşe Neograd Andermatt Andermatt Clei pentru capcane încleiate Andermatt. Neograd Leu Andermatt Coop 100% răşini naturale 76% acizi graşi 20% răşini naturale Fructe cu sâmburi şi cu seminţe: cheimatobies Grădinărit amator: furnici Andermatt Hormoni sexuali Viţă de vie: cochylis(prima generaşie. clei) Capcană recalcitrantă penrtu desperecheată Capcane de culoare încleiate Capcane pentru musca de cireaşă Capcană recalcitrantă pentru muştele de cireşe Clei pentru capcanele încleiate Tangle-Trap Capcane benzi (acizi graşi+ răşini naturale) Inel lipicios Raupenleimring LG Respingători Pudră antifurnici Coop. Capex. produse pe bază de argilă Viţă de vie: creşterea eficacităţii pentru produsele pe bază de argilă. Oecoplan Biocontrol Ameisenstreup Tehnici de confuzie cu difuzoare(feromoni) Bocep Viti Firmă Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/ observaţii Andermatt Fructe cu sâmburi. fructe cu seminţe.PRODUSE FITOSANITARE AUTORIZATE Nume comercial Acizi humici Humin Vital WDG 70 Pinolenes Heliosol Clasa toxică 5 Materia activă/concentraţie 96% acizi humici 70% pinolenes Firmă Andermatt Omya Domenii de utilizare/ observaţii Fructe în general: creşterea eficacităţii pentru Madex.

beşica piersicului. rugină Fructe cu seminţe: pătare Fructe cu sâmbure: găurirea frunzelor. A se vedea hidroxidul de cupru 50 Hoko. rugină Viţă de vie: făinare Cucurbitacee: făinare Plante de ornament în general: mană. antacnoza coacăzului Domenii de utilizare ca mai sus. mai puţin plantele ornamentale Cartofi: mana frunzelor uscate şi a tuberculilor. toxic pentru peşti 4. toxic pentru peşti 4 4. şancru bacterian al cireşului Fructe mici: uscarea parazitară a ramurilor de zmeur. torcător de coajă Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: mici torcători de coajă Fructe cu sâmbure: fluture de prune Viţă de vie: fluture. Cantitatea maximă pe an: a se vedea mai jos Andermatt. Neograd Toxic pentru peşti 10% săruri de cupru (17. toxic pentru peşti 50% cupru pur Cupravit albastru Kocide DF Microperl Kocide 2000 Preparat pe bază de calcar şi sulfat de cupru penrtu tratarea viţei de vie Octanat de cupru Cueva Bayer Bayer Andermatt Burri Bayer Landi/fenaco 4. toxic pentru peşti 4.Bocep Viti 230 Isomate-C Plus Isomate-CLR Isomate-CTT Isomate-OFM Rosso Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali RAK 1+2 RAK 2 Fungicide Nume comercial Ulei de mărar (Oleum foeniculi) Fenicur Andermatt Andermatt Firmă Hormoni sexuali Hormoni sexuali Clasa toxică Viţă de vie cochylis Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: fluture de mere. toxic pentru peşti 35% cupru pur 40% cupru pur 40% cupru pur 35% cupru pur 20% cupru pur Domenii de utilizare ca şi la KupferHiodroxid 50 Hoko. cochylis Viţă de vie: fluture Materia activă/concentraţie 23% ulei de mărar Domenii de utilizare/observaţii Fructe mici: făinare. exceptând plantele ornamentale Andermatt - Hidroxi de cupru Kupferhydroxid 50 Hoko Hoko 4.5 g/l) . antracnoza căpşunului.

Oxiclorură tetracuprică Cuprofix Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Hoko Cupru 50 S Oxiclorură de cupru Oxicupru 50 Vitigran 50 Oxisulfat de cupru Cuproxat flussig/liquide LG Maag Intertoresa Leu Hoko Schneiter Meoc Siegfried Omya 4. (117 g/l) ulei de pin 99% sulf 98% sulf 99% sulf făinarea coacăzului Omya Meoc Landi/fenaco 5S 5S 5S Fructe cu seminţe: . toxic pentr peşti 4.5. dar nu mai mult decât 6 pe an. toxic pentr peşti 4. toxic pentr peşti 4. toxic pentru peşti 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko Leu 15% cupru pur (190 g/l) Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko. toxic pentr peşti 4. toxic pentr peşti 4. legume. fructe mici 2. toxic pentr peşti 4. găurirea frunzelor Fructe mici: făinarea căpşunelui Hamei: făinarea Sulf Elosal Supra Microthiol Special Disperss Sulf dizolvant 80 special Netzschwefel LG Soufre 80 S Solfo fluid Solfovit WG Soufrea mouillable Sufralo Thiovit Jet Sulf + ulei de pin Heliosoufre S Sulf pentru pudrare Elosal Schwefel Staubemittel Florfluid Fluidosoufre Alumină (argilă) Omya Landi/fenaco Intertoresa Leu Schneiter Burri Bayer Meoc Siegfried Syngenta Omya 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 52% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf (700 g/l) sulf. Viţă de vie 4 în medie pe 5 ani (din 2002). cartofi şi plante ornamentale 4.7% săpun moale Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: bolile petelor de ploaie Timp de aşteptare 3 săptămâni Fructe cu seminţe: rapăn. Fungicide(continuare) Nume comercial Firmă Săpun vegetal Biofa Cocana RF Andermatt Clasa toxică Materia activă/concentraţie 29. mai puţin mana frunzelor uscate şi a tuberculilor cartofului Limitele de cantităţi pentru produsele cuprice: Utilizarea produselor de cupru este limitată la cantităţile următoare de cupru pur (kg/ha/an): fructe cu seminţe 1. toxic pentr peşti 4. făinarea Fructe cu sâmburi: făinarea şi pătarea neagră a piersicului. toxic pentr peşti 4. fructe cu sâmburi 4.

2% extract de coada calului Fructe cu seminţe: rapăn. afide Acizi graşi (săpun moale) Natural Neudosan nou Siva 50 Coop Oecoplan Biocontrol Insectizid Ulei mineral Ulei alb Omya Ulei spray 7-E Sunspray 7-E Ulei alb S Zofal D Pyrethrine+ ulei de sesam Parexan N Pyrethrum FS Andermatt Neograd Omya Coop - 50% acizi graşi 50% acizi graşi 50% acizi graşi 1% acizi graşi Omya Leu Blaser Schneiter Siegfried Omya Andermatt Toxic pentru peşti 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 5% pyrethrine. chimatobies Fructe în general: afide.3% sulf dizolvant Fructe cu seminţe: rapăn. 20% oxid de siliciu. 13% sulf) Alumină(argilă) + sulf Myco-San Andermatt - 50% argilă sulfurată 41% sulf 1% etxtract de coada calului Insecticide şi acaricide Nume comercial Firmă Azadirachtine NeemAzal-T/S Andermatt Clasa toxică 5 Materia activă/concentraţie Azadirachtine A (10 g/l) Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: afide ale mărului. făinarea. cheimatobies Ca şi Parexan N.5% sulf dizolvant Fructe cu seminţe: rapăn şi făinarea Ulmasud B - 96. plus fluturii plantelor ornamentale de Fructe cu seminţe şi sâmburi: afide Extract de quassia Quassan Ulei de colza Andermatt 30% extract quassia . 35. larve. uscăciună bacteriană a părului Fructe cu sâmburi: găurirea frunzelor Observaţie: să se combine cu 0.3 până la 0. Fructe în general: acarieni.9% pudră de rocă (din care 24% Oxid de aluminiu.7% ulei de susan Fructe în general: fluturi. 20% ulei de susan 8.Mycon-Sin Andermatt - 65% argilă sulfurată 0. fără colorado şi fkuturele alb al verzei. făinarea Observaţie: Să se combine cu 0. foc bacterian. numeroaselor varietăţi de peri. acarieni.0% pyrethrine.

Timp de aşteptare: fructe 3 săptămâni. Syngenta Omya Siegfried 5. afide. Firmă Andermatt Clasa toxică - Materia activă/concentraţie Bacillus subtilis Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: foc bacterian Syngenta Omya Bacillus thringiensis var. legume 7 zile Beauveria brongniartii Beauveria Schweizer Beauveria Virusul granulosei Capex 2 – Schweizer Andermatt Andermatt Beauveria brongniartii Fructe în cărăbuş general: Carpovirusine Siegfried Meoc Fructe în general: capua Timp de aşteptare: 3 săptămâni A se vedea mai sus. toxic peşti pentru 94. păianjen roşu Fructe în general: acarieni. cheimatobies.25% roten Fructe în general: afide. kurstaki Fructe în general: cheimatobies. bombyx Timp de aşteptare: viţă de vie 3 săptămâni. doar meri şi peri .Genol Plant Telemion Roten Sicid Andermat. hyponomeutes Arbuşti din afara pădurii: hyponomeute. kurstaki Bacillus thringiensis var. phalene. legume 7 zile Fructe mici: acarieni de dude Sulf Produs Fungicide vezi Spinosad (produs fermenta pe bază de microorganisme din sol) Micro-organisme Nume comercial Bacillus subtilis Bipro Bacillus thringiensis Kurstaki Delfin Baktur var.6% ulei 85% ulei 1.

Heterohabditis sp. Aphelinus abdominalis Aphelinus abdominalis Aphi-Pack A abd Himenoptere parazite. Omya Welte Andermatt Aphelinus abdominalis afide verzi piersicului. Nematode împotriva otiorincului Larvanem Nematop Nematode. ale Microterys flavus lecaniums Produse pentru cicatrizarea rănilor arboricole Nume comercial Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii .Granupom Neu Madex 2 Madex 3 Omya Andermatt Andermatt Fructe: carpocapsă Timp de aşteptare: 3 săptămâni Inamici naturali Nume comercial Nematode. Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe în general: otiorinc brăzdat şi negru Andermatt Welte Landi Reba Andermatt Steinernema carpocapse Fructe în general: otiorinc brăzdat şi negru Himenoptere parazite. Steinernema carpocapsae Carponem Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie Heterorhabditis sp. Microterys flavus Microterys flavus Andermatt.

protecţia rănilor Sacâz de Galopp altoire Bitex Sacâz de altoire Gaschell Lac Balsam Acid silicic. minerale argiloase.Sacâzi arboricoli(soild dau lichid) Arbal Andermatt Arbori fructiferi în general: protecţia rănilor Arbori fructiferi în general: pentru altoire. agent adeziv Stammanstrich Radix Scheidler Andermatt Fructe cu seminţe şi fructe cu sâmburi: reducerea riscului deterirării datorită îngheţului Plante ornamentale: a se vedea mai sus Clasa toxică Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii Conservarea florilor tăiate după recoltă şi în timpul transportului Conservarea florilor tăiate în vază Agenţi conservatori pentru florile tăiate Nume comercial Firmă Alumină (argilă) Chrysal RVB Floristen Alumină (argilă). glucose Chrysal R01 Floristen .

deşeuri de lână Malţ. malţ.5 *) Firma Meoc Hauert Agribort Riddes Compoziţia Gunoi uscat.4 0. tescovină Compost/Marc de struguri.2 . pudră de pene. pudră de corn.5 Biorga Engrasis Azotat granulat Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat în cocoloaşe Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat pudră Hauert 80 1011 1 Haarmehl Pellets 4mm Hornmehl Hornspane Răzuire de corn fină Landor Hauert Renovita Hauert 13 80 85 85 14 14 14 1. malţ. pudră de corn.5 P2O5 % 1 K2O % 0. proteine de porumb Deşeuri de lână. pudră de pene. pudră de pene Compost/Marc de struguri. malţ. pudră de corn. pudră de corn. gunoi de găină. tescovină Compost/Marc de struguri. găinaţ de păsări.ÎNGRĂŞĂMINTE ŞI SUBSTRATURI ALE COMERŢULUI AUTORIZAT Îngrăşăminte Nume comercial Azocor 8 *) Azocor BioStickstoffdunger Bio 9-1-0. pudră de pene. tescovină Mătase de proc Pudră de corn Răzuire de corn Răzuire de corn MO % 60 75 66 N % 9 8 9 1 0.5 Ca % 1 Mg % 0.

piatră de calcar de magneziu Granuphos Landor Fosfat brut.8 7 22 2. P7 piatră de calcar de magneziu Îngrăşăminte bogate în potasiu (K) MO % N % P2O5 % 15 K2O % Ca % 36 Mg % Observa 6 33 15 32 39 29 2. rocă sedimentară carbonată. 18 rocă sedimentară carbonată Litho Timac Fosfat Physalg natural 18 moale. algă marină încrustată cu calcar Maxiflor Landor Fosfat brut.Răzuire de corn medie Hornspane SI 1-4mm Hornspane SII fein 4-7mm HumosanHorngriess/ Hornspane Hauert Landor Landor Humosan Răzuire de corn Talaş de corn Talaş de corn Griş şi talaş de corn 85 14 14 14 85 14 Îngrăşăminte bogate în fosfor (P) Nume Firma Compoziţia comercial Agri P15 Agribort Fosfat brut.9 . Fully algă marină încrustată cu calcar ASP 60 Feuerstein Scories Thomas Biophos Agroline Fosfat brut Dolophos Reichmuth Fosfat brut.8 18 31 1.4 4 18 22 4.

Landor Sulfat de K şi Mg Sulfat de K şi Mg Sulaft de K Sulfat de K Sare brută de K Sulfaţi de K şi Mg Sulfat de K 30 30 50 50 11 30 50 6 6 Doar dac lipsa d potasiu este dovedită (anliza solului) Idem Idem Idem Idem 3 6 Idem Idem Idem Îngrăşăminte complexe Nume Firma comercial Agrifum *) Landi/fenac o Agro Biosol Angibio 6 Biorga Engrasis complet Isely Agribort Fully Hauert Compoziţia Gunoi de bovine.5 Ca % 5 . tescovină.Alte surse de potasiu: a se vedea „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 comercial % % % Hapa Kali Hauert Sulfat de K (sulfat de K) K2O % 50 Ca % Mg % Observaţ Magnesia Kainite (Patentkali) Patentkali Kali Sulfat de potasiu 50% Kainite magnesienne Patentkali (Potasiu magnezian) Solupotasse Landor Hauert Hauert Landor.2 5 7 4 P2O5 % 2 0.5 2 1 K2O % 2. tescovină potasică MO % 70 80 55 60 N % 2. Kali Kali Kali Kali.2 0. praf de argilă. malţ. compost de deşeuri verzi Biomasă de ciuperci Deşeuri de peşti compostaţi Compost/drojdie de struguri.

81 1. gunoi de găină. tescovină. tescovină Malţ Marc de struguri Gunoi de găină (granulat) Drojdie Gunoi de găină Gunoi de găină Malţ. praf de pene.Biorga Engrasis gazon Biorga vegetal Biovin Collit-Standard *) Foodgreen Furnor vert *) Gallina Swiss *) Gallitos *) Guanumus Herbaguano Hauert Hauert Enpro Omya Agrano Bachmann Jud Bernasconi Agribort Fully Agribort Fully Proteine de cartof.9 3 4 5 2.7 3 3 2 15 1 1. compost de grădină Gunoi de bovine Gunoi de bovine compostat Malţ 60 70 65 85 65 65 65 45 33 6 5 2 5 7.2 2.5 3 3 1 1 0.81 2 4 5 .7 3 5 2 3 2 1. proteine de cartofi Deşeuri de peşte compostate Deşeuri de peşti compostate. gunoi de găină Gunoi de găină Gunoi de bovine.7 3 2 0. malţ.5 4 0.5 6070 70 2530 65 65 4 4 0.6 2. dolomit Biomasă de ciuperci fermentată Gunoi de găină Vermicompost.8 1 3 1 33. tescovină.5 2 1.60.7 2 1.5 18 22.5 3 0. 5 Hexabio Gunoi de găini *) Humixa -B Humotin *) Italpollina *) Gunoi compostat *) Gunoi de bovine cocoloş *) Gunoi de bovine Maltaflor Landor Hauert Farmtech Hauert Reichmuth Hauert Hauert Meoc Landor 6 65 3 3. fosfat brut. enzime Malţ.5 2.7 3 4.

8.5 7 0. produse pe bază de alge Reziduu de ricin. soia. fosfat brut. marc de struguri Biomasă fungică. malţ.6 3. gunoi de găină. cocoloş 60 1.2 7 65 2535 90 3 3 5.2 0. borhot Protiene de porumb Malţ.20 Fully piatră de Ca % 17 Mg % Remarci .3 1.5 Îngrăşăminte complexe (cu Patentkali şi/sau Sulfat de K) Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agri PK Agribort Fosfat brut. rapiţă.Gunoi de bovină natural *) Okohum BioLangzeitdunge r Optisol Universel *) Hrană organică pentr plante Belflor Bio Oscorna floracorn Phytoperls Reinor *) Optisol Okohum Optisol Bachmann Humosan Landor Hauert Gunoi de bovine.5 3 3 4.6 5. tescovină. scoarţe răşinoase (compostate) Gunoi de găină uscat.5 3 3 1. 9 3.4 1 4 60 5 Rizinusschrot Rizinusschrot Reziduu de ricin Reziduu de ricin Valorga *) Humosan Thurella Landor Meoc Agribort Fully Landor Vivasol 7580 75 75 75 43 5 6 6 6 0. 5 Vivasol *) 85 4. 8 20 0. potasiu din tescovină.6 2 2 2 2 0. corn.8 4 1. praf de argilă Gunoi de găină Compost. dolomit.5 1.5 7. protein de cartofi Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Gunoi de bovine.5 1 1 1 1.3 2.

de ferigă Biopropol Biloine Tescovină. sulfat de K Maltaflor. coada calului Biopropol Biloline Tescovină. extracte de alge Biocorrettore Bioline Tescovină. Nume comercial Firma Compoziţia MO % Bioalgi Vegetali Bioline Tescovină. Patentkali Biomasă de ciuperci. 2 2.5 0. extract de cimbru. trebuie să nu afecteze produsele coapte. 2 2. praf de corn. Patentkali 70 70 60 60 5 5 1. Vegetale extracte de turbă Biodite Vegetale Bioline Tescovină. Patentkali Gunoi de găină. de pelin.6 .3 1 Îngrăşăminte lichide Atunci când utilizăm îngrăşămintele lichide. 2 1. Vegetale extract de urzică. extracte de turbă Bioequi Vegetale Bioline Tescovină. fim atenţi să N % 2. 5 9 0. P2O5 % K 2O % 8 9 9 4 Ca % Mg % 13.2 7. 9 2. fosfat brut.5 2 3 1 1 10 6 0. 2 2. gunoi de găină.Biosol Oenutri Optisol K+ *) Organos Isely Isely Optisol Hauert calcar din algele marine Biomasă de ciuperci.

1 Hauert Landor 3.Vegetale Biorga N lichid Biorga NK lichid Biovin (lichid) Delfan Humixa -R Liquazor Presswasser aus Kompogasanlage Trapper Traper flussig Îngrăşământ universal Or Brun Vegesan bio Vinasse Hauert Hauert Enpro Optisol Farmtech Landor Kompogas Omya Omya Andermatt propolis. 3 5 2.2 0. 7 10 3.5 0.4 0.7 2. enzime Proteină hidrolizată Parte din lichidul compostului în fermentaţie Pei de animale hidrolizate Pei de animale hidrolizate Oase de peşte. algă marină Tescovină Tescovină 1 7 2. drojdie de cartofi.5 1 3 0.5 0. tescovină. 5 2. extract de cimbru Tescovină bogată în N Tescovină bogată în K Seminţede struguri Piei de animale hidrolizate Vermicompost. „Produse pe bază de alge” şi „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agro-Dungkalk LandiCarbonat fenaco de Ca CalcisolFuerstein Carbonat Calcosol de Ca Ca % 38 38 Mg % 0.6 R . 5 7 2.7 65 20 0. 5 9 6 0. 4 14 9 38 3 1 4.3 6 Amendamente calcaroase A e vedea şi rubricile „Îngrăşăminte bogate în P”.

1 N 3 .C. bazalt.5 0. 3 0. gips Carbonat de Ca Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit. Hedel 30 2. reziduuri apoase de cartofi.1 8 13 4.1 0. praf de argilă. sare marină 7. argilă.1 0.Calcodol 10 Piatră de calcar pentru presărat I Piatră de calcar pentru presărat III Dolokorn Dolomit Dolosul Hasler Dungkalk Kalk-Steinmehl Kohlensaurer Kalk Magnesiumkalk Dolomit Naturrein piatră de calcar de magneziu Naturrein Îngrăşăminte pentru gazon Fuerstein Holcim Holcim Reichmuth Agroline Reichmuth Landor Ulrich Reichmuth Landor Flora Geissler Flora Geissler Carbonat de Ca.5 S 1.6 Vitalsel A.8 1. dolomit Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit.2 0.M.3 28 39 30 26 22 22 37 2025 38 21 22 16 6 0. bacterii Carbonat de Ca Carbonat de Ca ieşit din fabricarea zahărului Algă marină.5 11 12 8 Ovo Grit 12 Chaux Aarberg d’ Holcim Ricoter 39 10 1 22 0.

3 P2O5 % 0. 5 0. Biplantol.2 Bioplantol terra Plantosan Casibac CP10 Champi-Hum Compost Elite Compost Junior Dunge-Kompost Casanova Kuhn Germanier Germanier Weiherheus 58 36 0. xilit.4 2 1. 5 1.6 Biohumin Biplantol agrar Pareno Plantosan 55 0. praf de rocă. făină de paie de ovăz. 5 0. deşeuri de cereale. făină de paie de ovăz. algă marină. borhot.7 K 2O % 0. Opticulite. 0. tescovină Lavă granulată. microorganisme Rumeguş. praf de rocă Paie tocate Pulpe de sfecle. griş de corn. praf de rocă Zeolit.8 1. 3 1.2 . 5 1.2 60 0. Opticulite.9 Compost de scoarţă. griş de corn.7 0. praf de rocă Lavă granulată. mănunchi de paie de lucernă. stuf din 75 0. microorganisme Gunoi din ciupercărie Compost de gazon şi de deşeuri verzi Compost de gazon şi de deşeuri verzi Deşeuri verzi.1 0. Biplantol.4 0.Alte amendamente Nume comercial Firma Belflor compost de grădină Belflor compost de scoarţă Bihutherm Biodenit Bachmann Bachmann Renovita Rolusa Compoziţia Deşeuri composte vegetale MO % 37 N % 1.7 1 1.

pudră de 47 22 5 1 1.2 0. marc de cafea Digestat de instalare de metanizare Pământ vegetal.3 Gargut aus Kompogasanlage Pământ grădină Compost grădină Geolife pentru de Kompogas 3050 16 40 0.5 StGBS .7 0. marc de struguri. 6 1.7 1.6 0. 3 2 0. gunoi de bovine. praf de rocă.5 Pământ de ciuperci Gerber Humaform (10mm) Humosan Bodenaktivator Knospen Kompost Gerber Coulette Humosan 20 40 45 0.5 Ricoter Ricoter Bioma 0. compost de deşueri din grădină Deşeuri verzi Lapte praf. microorganisme. drojdie. 3 0. turbă. melasă.2 1. gips Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Reziduu de ricin şi de rapiţă. Enzimix. praf de rocă. melasă Deşeuri verzi. extract de plante. 6 1 1.5 6 1 0. 8 1. microorganisme Deşeuri vegetale şi verzi Deşeuri verzi.7 0. bentonit.7 0. vitamine.4 0. gunoi de găină. tescovină Gunoi de cal.8 10 0.China E-2001 Sulf elementar Frischkompost Frischkompost Furnor bleu *) Andermatt Schweizerhall Kyrn Weiherhus Bachmann Sirop din frunze de arţar.1 1. gunoi de cal Gunoi din ciupercărie. algă marină. 3 0.

scoarţă de brad. kieserit. marc de cafea.7 0. 5 0. sare marine.Pământ înrăşat de compost Pământ compost Martor Naturrein ameliorant de sol granulat Optisol Organo *) PRP Sol mineral Pământ îngrăşat de gazon Reifekompost Reifekompost Sferosol Soil Tonic Terraform (25mm) TMS –B amendament mineral Belflor Bio Înlocuitor de turbă de Komposta Vollenweider Meoc Flora Geissler Optisol rocă.5 1.lignosulfonate Compost. 2 0. pene Compost.3 0.5 80 1.1 40 15 1. fosfat brut 40 40 75 3.5 1. dolomit.6 1 .8 0. gunoi de găină Algă marină. bazalt.2 0.7 1. oligoelemente Compost. 5 1. deşeuri verzi.6 0. extract vegetal apos.7 2 2. bentonit Sulfat de potasiu. 8 0. malţ. oligoelemente Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Algă marină. lemn. corn. nisip Deşeuri verzi şi deşeuri de legume Deşeuri verzi Sulf. 3 0. pământ vegetal Reziduu de seminţe de struguri Dolomit. 9 1. dextrină. răzuire de corn.7 1. bacterii Marc de struguri.9 0. praf de argilă. 8 0. lemn. pudră de corn Argilă.2 PRP Vollenweider Kym Weiherhus Schweizerhal l Ledona Coulette TMCE Bachmann 25 48 0.

6 1.2 Ca % 1.6 Rem 0. minerale arigloase.5 0.8 Napfsteinmehl Praful roci Napf Perlit Pflanze 2000 Ringolit Ulrich Andermatt Bernasconi Holistic Reichmuth 58 58 75 50 42 0.5 2.5 0.7 4 0.2 1. lemn tăiat. 5 3 3.7 2. 7 0.4 0. găină.3 0.7 0. gips.5 2. soia de 94 61 17 28 0.7 0.2 0.Înlocuitor de turbă Bio-Line Vegethumus *) Vermi Wauwiller ChampignonKompost Ricoter Meoc Andermatt Gassman Compost. tescovină Gunoi de oaie. 2 3. 9 0. 5 2 0. 5 12 2.4 K2O % 2.2 2. feldspaţi Praful rocii Napf Praful rocii Napf Rocă vulcanică Praf de rocă de Diabas Praf de rocă de Diabas MO % 50 64 56 64 28 70 N % P2O5 % 0.2 2 5 1.4 Prafuri de roci Nume Firma comercial Biloit Landor Clinosoil Edasil G Europerl Fitoclin Praf de rocă Herbsbrucker Klinofeed Eco Renovita Schweizer Eco Reichmuth Unipoint Compoziţia Praf de rocă Diabas Silicat de Aluminiu Praf de bentonit Perlit Microlite Praf de rocă Zeolit.4 4 4 0. 9 1.1 0. 5 12 12 Mg % 2. 7 7 .1 1 0. marc de cafea Vermicompost Gunoi de cal.5 0.4 0.3 0.3 2.

Praf de rocă cu Mg Praf de rocă bogat in Si Praf de rocă bogat in Si Biorga. nisip.2 2. 7 0.Mykorhiza Produse pe bază de alge Nume comercial Firma Agricol Algada Algamer compact Algamer praf Renovita Kunzle Agribort Fully Agribort Compoziţia Alge marine Alge marine Alge marine Alge MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % Mg % Re 2 MO % 50 N % 1.8 O .3 1. microorgnaisme Tri-Ton Triton Argilă expandată. culturi micoriziene Vaminoa Andermatt VA. ciuperci MBI 600 Andermatt Bazillus subtilis Polyversum Andermatt Phythium oligandrum Tri 002/003 Andermatt Monmorilonit. 5 P2O5 % 3 K2O % 20 Ca % 0.6 Produse pe bază de microorganisme Nume Firma Compoziţia comercial Biofitac Biophyt Pseudomonas PF1 fluorescens EM 1 Bionova Bacterii. rem Praf de rocă Praf de rocă Praf de rocă Praful rocii Gothard Praf de rocă vulcanică 20 58 58 56 48 2. pudră de rocă cristalină Vukamin Bernasconi Bernasconi Landor Hauert Landor.4 5.8 1.2 1.1 5 8 8 19 1.9 5. 1 32 32 Mg % 0.

5 0.8 G . 6 0. dolomit Alge marine Alge marine.5 32 1.2 2.6 3 1.3 1.3 2. 7 0.5 0.Algan Algifol Algobrun No1 Algobrun No2 Biorga piatră de alge marine granulată Coralite KR+ Glenactin 290B Goemar GA 14 Granukal Fully Omya Andermatt Landor Landor Hauert Wytor Landor Siegfried Omya.5 Granulit KR+ Hasolit Kombi granulat Litho KR+ Lithomagnesium Lithothamne granulat Lithothamn T400 Wytor Landor Wytor Timac Wytor Timac 30 35 30 25 30 29 3 3.8 3 6. brune Extract de alge brune Carbonaţi de calciu şi de magneziu proveniţi din depozite de alge Alge marine Alge marine.8 1. 9 30 11 28 0.2 1. Renovita marine Extract de alge brune Alge marine Alge brune Alge brune Alge marine Alge marine Alge marine.1 0. dolomit Alge marine Alge marine 1 4. 2 0.2 2.

2 Rap C/N Rap C/N 90 3 *) *) kg/m Complemente Nume comercial Actilith Algalise L Algalise P Amalgerol verde 2- Firma Timac Agribort Fully Agribort Fully Landor Compoziţia Alge marine.1 K2O % 0.1 Ca % 0. bentonit. MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % .Mulci de acoperire Nume Firma comercial Scoarţă de Ricoter acoperire Belfor Bachmann Cartalit Bernasconi Compoziţia Scoarţe de răşinoase Scoarţe de pin Trestii măcinate şi plante aromatice Soarţe de pin maritim Trestie de China Scoarţe de răşinoase Scoarţe Fibre lemnoase. paie. răzuire de corn MO % 67 N % 0. 3 P2O5 % 0. drojdii Piatră de calcar de alge. bentonit. alge marine. drojdii Piatră de calcar de alge. bentonit. 3 Mg % Obs Rap C/N Decover scoarţă de pin maritim Biorga Terravital Mulch Oecoplan material de acoperire Rindenmulch Terra fit Bachmann Hauret Coop Renovita Okohum 77 0. amidon de cartof. drojdii Uleiuri vegetale. 2 0.

alcool Proteine de cartofi. plante aromatice Microorganisme. melasă Microorganisme Seminţe de struguri. uleiuri esenţiale. extracte vegetale. de cereale.Amelgo-verde Amelgo Biorga Compostare rapidă Biorott Biosuza Biovin-Compostactivator Biplantol Kompost Biplantol plus Hauert Andermatt Guignard Enpro Plantosan uleiuri esenţiale. tescovină. terpene. malţ. alcool Uleiuri vegetale. praf de rocă Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Microorganisme Microorganisme 60 5 1 3 7 Plantosan Biplantol plus SG Plantosan Casibac CP Casibac P15 Casanova Casanova . alge marine. terpene. porumb. extracte vegetale.

5 0. mediu de cultură pentru enzime Alge. age praf de rocă de Diabas Sulfat de sodiu.5 3 8 1. proteine de cartofi.2 1.3 20 0.2 1. pene de găini Alge. tescovină. alge marine.4 2. alcool. activatori Praf de rocă Diabas Algă marină Extract de alge brune Piatră de calcar.6 3. 7 . 7 30 3. 3 10 3 0. 2 5 0. dolomit. terpene Algă marină. extract vegetal apos. praf de rocă. malţ.CMCKompostarter 550 Compolit/Tradilit Verora Comptoir Composter *) Hauert Compostol natura Enzymix Socora Farmtech Gartenaktiv KR+ Glenor Kr+ Wytor Wytor Gulle 2000 Hasolit P pulbere Hasorgan lichid HE Confort Kompost 2000 Micro Tonic MC Holistic Landor Landor Wytor Holistic Ledona Pământ. schimbători ionici naturali. melasă de trestie de zahăr Gunoi de pasăre.4 2. dorjdie de struguri Uleiuri esenţiale. acizi graşi. microorganisme Bacterii. de cereale şi de porumb. oligoelemente 60 5 1.

oligoelemente. sare marină. melasă Melasă.lisier de proc Ploscher kcompost & gunoi Progenia PRP Purin fix PRP Activator de compost lichid Ledona Seso Sojall-Bio-Power Verora Ritter Culturi de bacterii şi de ciuperci.Microbactor Microbe lift Landor Landor Culturi bacterii Culturi bacterii de de Microsan Agrisan Penergetic –g Penergetic –k Ploscher lisier&purin g- Penergetic Penergetic Huplo Huplo Huplo Marthy Ploscher g.extract vegetal apos. praf de cuarţ Carbonat de calciu. microorganisme Carbonat de 7 8 4 16 24 . tărâţe de grâu Carbonat de calciu. hidraţi de carbon. praf de cuarţ Carbonat de calciu Carbonat de calciu Fosfat monocalcic. doixid de siliciu. extract de eucalipt Algă marină. lignosulfonate oligoelemente Sulfat de sodiu. praf de cuarţ Carbonat de calciu.

plante aromatice Biplantol Plantosan Nutrimente şi Contra X2 materii active în concentraţie homeopatică. melasă de trestie de zahăr Stimulatori de apărare naturală a plantelor Nume Firma Compoziţia MO comercial % Bentosan Agrisan Bentonit. algă marină.Sijall-MicroPower Terra Biosa Ritter Biosa calciu şi magneziu Melasă de Praf Tomin Tradilyse/Fertilyse Andermatt Comptoir Hidraţi de carbon. EM1 Roci bazaltice Bacterii. ulei de rapiţă Biplantol Plantosan Nutrimente şi Rose materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi SOS materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi vital materii active în concentraţie homeopatică Crop-Set Schneiter Extract de N % P2O5 % K2O % Ca % Mg % 3 . microorganisme. uleiuri esenţiale. plante aromatice. algă marină.

1 7 2.3 16 16 2.1 38 38 3.3 0. extract vegetal apos Carbonat de calciu. 3 0.înmuita. 2 0. oligoelemente. cupru. K.1 Plocher pfortificant foliar-Kaleaf Huplo . 5 0. diverse zaharuri Extract de vermicompost Extract de vermicompost Praf de rocă şi de plante Sulfat de potasiu. oligoelemente Sulfat de potasiu. oligoelemente.7 0. extract vegetal apos Sulfat de potasiu. oligoelemente.2 0.Equisan Flotaforce Agrisan Biflora Humixanormal Humixapolivalentă Microsn –P NaturPur fortificant de sol NaturPur fortificant pentru plante Penergetic – p Penergetic – p (lichid) Apă albastră vegetală Plant Tonic Farmrtech Farmtech Agrisan Mauser Mauser Penergetic Penergetic PRP Ledona yuca. acid lacitc. produs fermentat pe bază de Lactobacilus acidophilus Coada calului Derivat de dextroză. 5 3. extracte vegetale. extract vegetal apos Patentkali 1. praf de cuarţ Melasă Apă.

7 2.9 0. extract de alge.3 . 8 0. oligoelemente 5. culturi de bacterii Sulfat de potasiu. alcool. sulfat de magneziu.Plocher pmelasăfoliară Plocher pActiveplanteKaleaf Plocher pfortificant pentru plante Plocher pfortificant pentru plantedolomit Plocher pVitaplante Plocher pVitaplante Kaleaf Plocher pZone Rădăcinoase I Plocher pZone Rădăcinoase II Plocher pZone Rădăcinoase III Proposan 40 MG/ML SojallVitanal Fortificant TMF pentru plante Huplo Huplo Huplo Huplo Melasă Patentkali Carbonat calciu dolomit de Huplo Huplo Huplo Dolomit Patentkali Dolomit Huplo Melasă Huplo patentkali Agrisan Ritter TMCE Propolis. flavonoide Melasă de zahăr.3 2.

Mo. produs fermentat pe bază de Lactobacillus acidophilus Acizi fulvici Extract de zuca. li Sd.M. Utilizarea produselor menţionate este supusă declaraţiei(sd) şi trebuie să fie anunţată la oficiile de certifcare înaintea utilizării lor Tip de îngrăşământ/Nume comercial Bor (B) Borax Bortrac Microbor Firma Compoziţia Ca % Mg % F e % Mn % B % 1 5 1 5 1 5 Mo % Obse Hauert Landor Leu Tetraborat de sodiu Polibor Polibor Sd Sd. B.Stubble-Aid Schneiter Targanic Turf-Set AJE Schneiter Urtisan Vermi-Sol 1 Vitasel A. li . produs pe bază de Lactobacilus acidophilus urzică Extract de vermicompost. Cu. Plus Vitasel Vinea Plus Agrisan Racroc Hedel Hedel Extract de yuca.C. Mn. 3 3 Îngrăşăminte foliare şi îngrăşăminte pe bază de oligoelememte Utilizarea oligoelementelor(Fe. oţet Alge argilă marine. Zn) şi a Ca şi Mg într-o acţiune rapidă trebuie să satisfacă condiţiile următoare: • Analiza pământului(vechi de maxim 4 ani) a parcelei corespunzătoare • Parcelă marto(fără tratament) • Creşterea eficacităţii oligoelementelor utilizate.

3 Sd Sd Sd Sd Optifer 11 Optima Optifer Optima Optifer Fe++ Landor Fe complectat cu aminoacizi Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Sulfat de magneziu Sulfat de magneziu Sulfat de Mn Carbonat de Mn Carbonat de Sd. li Sd. S 32 50 50 Sd Sd. Landor.Calciu (Ca) Calcumchlorid Chlorcal-220 Stopit Tip Fier (Fe) Aton Fe Schneiter Agribort Fully Landor Leu Optisol Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu de de de de 12 16 12 12 5. S Sd. li . Kali Hauert Landor Leu 10 16 Sd. N lichid Praf 11 6 6 Magneziu (Mg) Bittersalz Kieserit/Kiserite Mangan (Mn) Sulfat de Mn Mantrac Micro-Mangan Kali Landor Hauert.

praf 1200 6000 800 Potgrond de corn.compost 8005000.500KKS Biode deşeuri verzi. compost 3420 3160 900 Compost Landi/fenaco de deşueri verzi.malţ Eco Nieth Turbă(70%).600Grond(Brill) de deşeuri verzi.compost 3001500. Turbă 70%.70- K mol/l 20003000 50007000 3190 25003500 4200- . 23% Sd.Optima Mn++ Landor magneziu Chelaţi de Mn pe bază de scoarţă de hemlock din India Molibdat de sodiu Sulfat zinc de 6 Molibden (Mo) Molibdat de sodiu Zinc (Zn) Sulfat de zinc Zintrac Hauert Hauert Landor 40 Sd Sd.humus de scoarţe. compost 6003000.praf 1200 6000 1200 de corn Floragard Floragard. l Zn 70 Substraturi ale comerţului Complemente pentru substraturi şi înlocuitori de turbă: a se vedea amendamentele Nume Firma Compoziţia NH4NO3P comercial N N mol/l mol/l mol/l Composturi pentru cuburide pământ presate Belflor Bachmann Turbă(60%).praf de corn. dolofos Compost Leureko Turbă 50%.100Presse-Mottes de deşeuri 600 3000 200 verzi. compost 501200. biologic maltaflor Klasmann Schweizer Turbă 70%.

făină de pene. compost. îngrăşăminte organcie complexe 200 5001000 400800 3400 20003000 16003200 170 200500 5001000 6400 50007000 30006000 Patzer Landi/fenaco Trek EKO 1 GVZ 2350 850 900 1500 Compost pentru plante (proporţie de turbă 5170%) Bio Statohum II Eco (Brill) Start Patzer Nieth Floragard Compost plante aroamtice. griş de corn 5100 930 590 5060 Patzer 6001200 20004000 500800 20003000 . praf de corn Turbe albe şi negre 70%. bilogice Frux Krautererde Anzuchtusubs Floragard. tescovină Turbă 65%.pentru semănat Okohum-BioPresstopferde Compost pentru pressemotte 142 Statohum Bio-Presstopf Pământ B2 Okohum Ricoter de deşeuri verzi. praf de corn. compost de deşeuri verzi Turba 60%. compost. tescovină Turbă 70%. lemn tăiat. praf de corn Turbă 70%. compost. îngrăşăminte organice. praf de corn. Landi/fenaco Turbă 65%. compost. nisip Turbă 70%. cocos . malţ. praf de corn Turbă 70% compost de deşeuri verzi. compost. in. pământ vegetal Turbă 70%. compost dedeşeuri vezi. compost de scoarţe.

surcele de in. surcele de in. scoarţe. malţ. îngrăşăminte 300600 15003000 100200 20003000 3800 4600 880 6400 Compost horticol Landi/fenaco 3800 4600 880 6400 Trek EKO 5 GVZ 2900 970 950 1700 . compost de scoarţă. compost. cocos. trestie de China. malţ Turbe albe şi negre 50%. pământ vegetal. tescovină. argilă Turbă 50%. trestii. compost de deşeuri verzi. praf şi seminţe de corn Turbă 50%. fibre de lemn.trat Klasmann KKS Bio Traysubstrat Tref EKO 2 Schweizer Turbă 70%. răzuire şi pref de corn Turbă 65%. argilă Turbă 45%. malţ. îngrăşăminte organice 6001200 2350 30006000 850 500800 800 25003500 1500 GVZ Composturi pentru plante şi vase şi composturi universale (proporţia de turbă 3150%) Belflor Bachmann Eco (Brill) Pot Nieth Floragard Floragard. praf de corn. humus de scoarţă. compost de scoarţe. tescovină. compost de deşeuri verzi. compost. compost. Landi/fenaco Turbă 40%.

humus de scoarţe. fibres de coocos. tescovină. compost de deşeuri verzi. pământ vegetal. compost. de 50%. compost. de 800 10003000 1900 30005000 20 400600 6700 20003500 6001200 30006000 200400 50006000 0-100 6160 0-100 1670 0-100 220 15002500 6430 Schweizer 8001400 6001200 80300 20005000 30006000 15004200 500800 500800 40110 30005000 25003500 42006400 Schweizer praf Leureko Compost. nisip Turbă 25%. lave. praf de corn. compst. praf şi fibră de cocos Turbă 25%. răzuiri şi praf de corn Turbă 30%. corn praf 30%. turbă. pământ turbos. Landi/fenaco Turbă 30%. fibre de cânepă. malţ Turbă 25%. pământ vegetal. argilă. 5% .organice complexe Compostpent ru plante şi vase şi Composturi universale (proporţia de turbă 130%) Bio-erde Substrat cu turbă Bio Terre Okohum Biosol compost universal turbă Bachmann cu Coco-Mix Floragard compostunive rsal biologic Klasmann KKS Bio Krautersubstrat Klasmann KKS Bio Topfsubstrat Compost penrtu vase Okohum Floragard. humus de scoarţe Turbă compost. corn Turbă compost. malţ. fibre de lemn. surcele de in. trestii. pierr ponce. fibre. trestie de China.

praf de rca Turbă 30. trestie de China.Compost universal Lignostrat Typ Bio (Archut) Swissfiber 2 Compost universal Leureko Kuras Bachmann Vollenweider Copost. turbă 20% Turbă albă 30%. compost. vapor de apă Peroxid de hidrogen (apă oxigenată) Alcool (etanol) Esnţe vegetale naturale Acizi Acid formic Acid acetic Acid lactic Acid oxalic Acid peracetic Acid citric Baze şi săruri alcaline Potasiu caustic Materii active D a 3 3 3 4 2 2 5 2 . fibre de lemn. fibre de cânepă. argilă vulcanică. pământ vegetal 30 2300 80 6200 40007000 1) 30150 500020000 Produse de curăţare şi de dezinfectare a suprafeţelor Nume comercial Firma Clasa toxică Diverse substanţe pure Apă. trestii. răzuiri şi pudră de corn Turbe 30%. humus de scoarţe.

acizi organici Peroxizi. tensioactivi acizi agenţi Hygrosan 901 Jet 5 Sojall-Desy clean Stall-Aktiv-Forte Kroni Andermatt Ritter kroni 3 Sels minerale.(hidroxid de K) Sodă caustică (hidroxid de Na) Lapte de piatră de calcar (hidroxid de Ca) Carbonat de calciu Produse din comerţ Ewabo aldekol Des 2000 2 4 5 Agro-Hygiene 3 Peroxizi. alumină (argilă) D p a d c P D p D p P . alumină (argilă) Peroxizi. organici. acizi organici Sels minerale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful