Pomicultură Ecologică ACARIENI Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor.

Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare, atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi, adică devastatorii, endofite sau nu, care se hrănesc cu frunze (exemplu afide, acarieni). Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare, parazitoide. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. Mămăruţele, chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte, dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. Afidele, enrouleuses, fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic, acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare. Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte, programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi. Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată, produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 1. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. 2. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată. 3. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi, polen, nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide. 4. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă.

Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide)

Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu, tetranyque roşie a mărului, tetranyque cu două puncte)

Stadiu de prădare Nimfă, adult

Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale,acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. Prezenţi pe scoarţa şi frunze,se remarcă mai ales primăvara.

Corp în formă de lacrimă, clar sau translucid, cu pete brune pe spate (câteodată); se deplasează foarte rapid (0,3 mm).

Zetzellia (stigmeide)

mali

Corp în romb, galben viu pătăt cu portocaliu (0,5 mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Balaustium spp(Eritreide)

Mare,de culoare roşu închis până la roşu deschis,cu aspect de velură;se delasează rapid(1mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Nume Prădători ai afidelor Cecidomide

Descrierea

Pradă sau gazdă preferată Afide

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Găsim larvele în coloniile de afide. Când sunt mai multe afide, ele nu omoară mai multe decât mănâncă. Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile. Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. Larve se găsesc pe frunze. Sunt prezente de la

Larve: mici (<1,5 mm), apode, au culoare portocaliu aprins. Adulţi: muşte mărunte, imposibil de descris şi greu de observat. Larve: apode, asemănătoare cu melcii, brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele, capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm). Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire, cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). Larve: tăiate, punctate cu verde sau gri, prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). Ouă: albe, pe lungile codiţe foarte fine.

Sirfide sau muşte de flori

Afide

Larvă

Crizoperlide Hemerobide

şi

Afide; acarieni

Larvă, adult

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. Mămăruţele sunt active tot sezonul. Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere.

Mămăruţe

Adulţi: ovoide, portocalii, marcate cu puncte negre (3-4 mm). Ouăle: galbene în formă de butoi, reunite în ciorchine. Larvele: corp alungit, cu pete clare, prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm).

Afide, acarieni şi cochinile

Larvă, adult

Prădători generali Antocoride

Ploşniţe (Miride)

de

molenă

Adulţi: mici (3-4 mm), negri cu pată albă în formă de romb pe aripi. Nimfele: minuscule, rapide, brun sau portocaliu strălucitor. Nimfele: foarte mici (1-2 mm), verzi cu ochi roşii, Descrierea

Afide, acarieni

Nimfă, adult

Nume

Pradă sau

Stadiu de

Loc şi perioadă

foarte active. Adulţii: cenuşiu, ovoide (3 mm lungime).

gazdă preferată Acarieni, afide

prădare Nimfă, adult

de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe tinerele mlădiţe. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie. Pe scoarţă şi frunzele arborilor.

Ploşmiţe de casă

Carabes

Adulţi: mari, bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. Abdomen care merge sub aripi. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm), strălucitore sau mate, aplatizate puţin în lateral.

Afide, acarieni, larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale, dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului, fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. Larve de fluturi nocturni dăunătoare

Nimfă, adult

Adult

Nocturne, se găsesc în gazon, deasupra resturilor solului, pietre. În frunziş, pe ramuri şi trunchi.

Păianjeni

De talie şi culoare variabile după specie, 8 picioare.

Imatur, adult

Nume Parazitoide Tricogramele

Descrierea

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc

Viespi minuscule (<0,7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte.

Alte viespi (Braconide Icneumonide)

parazite şi

Viespi cu corp subţire (0,5-3,6 cm), negre, brune, portocalii sau galbene. Femele dotate cu un lung ovipozitor.

Larvă

Pholetesor (Branonide)

ornigis

Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi, ovoide, care seamănă cu comprimatele. Descrierea

Mineuse mărmurită mărului (MMP)

Larvă a

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Chalcis (Calcide)

Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit.

MMP şi alte larve de fluturi.

Larvă

în interiorul galeriilor de MMP. Adulţii sunt activi la înflorire. Larvele şi pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi.

Adalia bipunctata prădător împotriva afidelor Adalia bipunctata este un prădător indigen a afidelor. Larvele sunt utilizate ca şi auxiliari în lupta împotriva afidelor devastatoare a culturilor ornamentale, fructifere şi de zarzavaturi. Adalia bipunctata este foarte lacomă şi poate fi utilizată împotriva numeroaselor specii de afide în toate felurile de culturi. Ea poate fi utilizată în combinaţie cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. Adultul Adalia bipunctata depune între 20 şi 50 de ouă pe zi. Ouăle sunt alungite, ovale şi de culoare galben portocaliu. Cu toate că durata de spargere a ouălelor este dependentă de condiţiile climatice, ea este adesea cuprinsă între 4 şi 8 zile. După ieşirea din ouă, larvele caută activ afidele. Şansele de supravieţuire a acestor larve sunt legate de prezenţa unui număr suficient de afide în apropierea locului lor de naştere. Larva se transformă în trei reprize. Durata vieţii larvare depinde de condiţiile climatice şi de abundenţa hrănii. Ea atinge 20 de zile la temperaturi apropiate de 20oC. Condiţionare: Adaliile sunt livrate la stadiul larvar, ambalate câte 50 sau 100 de larve dispuse pe seminţele de popcorn permiţându-le astfel să se hrănească în timpul transportului. Sfaturi şi observaţii: - Să se introducă larvele în mijlocul locurilor unde traiesc afidele înainte ca aceste să fie prea multe; - Să se introducă larvele imediat după primirea lor. Să se conserve maximum una sau două zile la rece (810oC); - Să se plaseze mămăruţa pe frunzele atacate de afide. Larvele care rămân în cutie vor putea fi uşor dispersate cu ajutorul unei pensule (tip pensulă acoarele); - Pentru o introducere mai rapidă, larvele pot fi distribuite omogen în BIOBOX care sunt foarte uşor de agăţat pe plante şi arbuşti. - Cantitatea de larve introduse depinde de importanţa atacului şi dezvoltării culturii. Să se controleze în fiecare zi şi să se repete introducerea dacă este necesară. De exemplu: să se introducă 3-5 larve pe trandafir la începutul infestării; 10 larve la o intervenţie precoce pe bazele tulpinilor în arboricultura fructiferă.

Greierul părului (Psylla pyri) Ramuri negre din care picură lent un lichid lipicios şi în sfârşit pere negre murdărite de lichid; un coşmar pentru mulţi din cultivatorii de peri. Aceasta este cauzată de o insectă mică, greierul părului. Acest parazit devine activ foarte devreme. Înaintea şi în timpul înfloririi frunzele şi florile sunt infestate. Nu există practic stricăciuni directe, dar lichidul murdăreşte fructele, crengile şi inevitabilul fumagin colorează totul în negru. Soluţia este de a utiliza produse care respectă auxiliarii. O altă soluţie este Anthocaris nemoralis, un prădător care se hrăneşte cu aceste insecte. Biologia: Anthocoris nemoralis Acest prădător hibernează în afara plantaţiilor de gard viu şi alte vegetale. Primăvara devine din nou activ şi prima foamete este stăpânită de seminţele de polen şi de micile insecte precum greieraşul, afidele, etc. Totuşi doar după înflorire sunt atrse în număr mare de lichidul lipicios care este secretat de prima generaţie de vară a greieraşului de păr. În condiţii normale, şi insectle utile zboară pe această parcelă. Acestea încep să se

Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această punaises utilă. Acestea sunt mai rezistente împotriva circumstanţelor climatice precum gerul sau ploile importante decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. se poate intervenii printrun mod chimic: amitraz. Se sfătuieşte să se aleagă mai multe locuri unde să se dea drumul la aceste insecte. esteri fosforici organici şi endosulfanul. Introducând punaises prădătoare adulte devreme.hrănească şi între timp femelele îşi depun ouăle care vor fi uşor de găsit datorită decolorării roşii a frunzei în jurul oului. Se poate da drumul la un număr limitat de Anthocoris chiar înaintea înfloririi perilor. Pe timp uscat punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul imediat în căutarea prăzii. Introducere artificială Introducând punaises prădătoare adulte devreme. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensive pentru insectele adulte. dacă primele larve ale psylle părului sunt în curs de dezvoltare. sau pe timp uscat. La fel şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. O dată ce larvele au ieşit din ouă. vărsând punaises prădătoare pe un loc curat sub arbori. Şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. dar pot arăta o funcţionare toxică pentru larve. cu un minim de 5. dacă primele larve ale greierului părului sunt în dezvoltare. în ciuda circumstanţelor climatice extreme precum îngheţul sau ploile împortante. organo-fosfore şi endosulphan. Introducându-le în parcelele care au fost atinse de psylle părului. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot să fie încă toxice pentru Anthocoris. În cea mai mare parte a cazurilor se folosesc 1000 de punaises prădătoare pe ha. punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul aproape imediat în căutarea prăzii. O dată ce larvele au ieşit nu mai putem intervenii cu amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. se recomandă 1000-1500 adulţi pe ha. O a doua introducere mai mare se poate face la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează. Larvele se hrănesc cu ouăle şi larvele greierilor. putem interveni printrun mod chimic: Amitraz. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care depun ouă este scăzut. decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensivi pentru insectele adulte. 1000-1500 adulţi pe ha se recomandă. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot fi încă toxice pentru Anthocoris. Aceste punaises adulte sunt mai rezistente. Se recomandă să se aleagă mai multe locuri pe ha. În cea mai mare parte a cazurilor se pun 1000 de punaises prădătoare pe ha. Avertisment Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle de punaises prădătoare sunt prezente. Lăsările se pot produce vărsând prudent punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. lupta naturală este puternic stimulată şi atunci se pot preveni deteriorările. Pe timp uscat. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. dar pot manifesta o funcţionare toxică asupra larvelor. Pe parcelele problematice. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. deci înainte ca imigraţia naturală să înceapă. Aphidoletes aphidimyza . deci înainte ca imigrarea naturală să înceapă. O primă introducere cu un număr limitat de Anthocoris poate să se facă chiar înaintea înfloririi perilor. Anthocoris – System Introducerea artificială Biobest a reuşit să reproducă în masă aceste punaises prădătoare utile pentru a putea oferi o soluţie cazurilor problematice. nu mai putem interveni cu Amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. Apoi se poate da drumul la un număr mai mare la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează puternic. Avertizare Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle punaises prădătoare sunt prezente. Introducerile se pot produce vărsând punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. Pe parcelele problematice. sau pe timp uscat vărsând punaises prădătoare într-un loc curat sub arbori. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care ies este mai mic. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această insectă. este posibil să s obţină deja la un stadiu foarte devreme un echilibru natural între psylle şi punaises prădătoare. este posibil să se obţină un echilibru natural între greiere şi punaises prădătoare.

Aplicare Marele avantaj al Aphidoletes aphidimyza este că ea poate fi introdusă pe mai multe culturi pe orice apecie de afide. În combinaţie cu o viespe parazită a afidelor cecidomia poate fi introdusă în mod preventiv în 0. în plus densitatea de cecidomii prădătoare va fi stabilită repede. Aphidoletes – System Aphidoletes aphidimyza este livrată la 1000 de pupe. Artropodele din livadă Câmpul cultivat este un mediu deschis care interferează cu environmentul său vegetal. prădători. • Consumatorii terţiari care se dezvoltă începând cu consumatorii secundari. larvele pot să se transforme în pupă în sol şi pot urma mai multe generaţii. amestecată cu vermiculită. Devastatorii culturilor la fel ca şi câţiva auxiliari la diferite stadii din dezvoltarea lor de exemplu sirfidele adulte sunt floricole atunci când larvele sunt prădătoare.5-2 Aphidoletes/m 2. în afară de mărăcinii monospecifici tradiţionali a anumitor conifere a căror influenţă asupra faunei este limitată. Aceste metode de introducere cresc şansa pentru ca masculii şi femelele să se întâlnească pentru împerechere. se disting prădătorii de protecţie care menţin depunerea ouălelor unui devastator de partea pragului de vătămare şi prădătorii de curăţenie care sosesc prea târziu pe fitofag dar prezintă interesul de a prinde releul unui eventual tratament fitosanitar. Cea mai bună introducere se face deschizând sticla de plastic şi plasând-o pe colonia de afide sau pulverizând conţinutul în găleată unde insectele pot să copuleze. Rolul pe care îl joacă environmentul în arboricultură în lupta împotriva fitofagilor este esenţial. Nu poate fi considerat independent de acesta. aceasta depinyând de cultura şi specia de afide. care se dezvoltă începând cu plantele gazdă. • Detritivorele şi fongivorele. Avantaje • Aplicabil pe mai multe culturi. De îndată ce se observă primele focare de afide sau primele afide care zboară pe panourile adezive galbene. • Excelentă capacitate de căutare. Se recomandă asupra focarelor să se introducă hebdomadere de 5-10 cecidomii/m2. . etc. larvele nu au loc să se transforme şi mor. putem introduce Aphidoletes. putem folosi Harmonia axyridis în focare. • Luptă curativă a focarelor de afide. Aphidoletes este mai degrabă un mijloc temporar de a lupta împotriva focarelor de afide în dezvoltare. În culturile care nu sunt pe sol. În culturile pe sol. în arboricultura fructiferă. sau pesticidul Pirimor. • Omoară mai multe afide decât este necesar. De altfel. mărăcini variaţi sau compuşi sunt plantaţi curent pentru a servi ca şi rezervor de auxiliari şi pentru a consolida protecţia livezilor. Pentru a lupta împotriva infestărilor mai mari. Este vorba de o metodă care constă în a arunca într-un reptabil artropodele prezente pe vegetal. • Consumatorii secundari care se dezvoltă începând cu consumatorii primari. Este motivul pentru care este imposibil să se obţină aici un echilibru biologic cu afide cum este cazul viespilor parazite. Problema este evidentă în regiunea cu monocultură unde numărul plantelor gazde sunt reduse. Incidenţa mărăcinelui asupra entomofaunei livezii Totalitatea organismelor vii (biocenoza) dintr-un loc dat (biotop) poate fi clasată după cum urmează: • Consumatorii primari. o metodă alternativă de introducere preventivă este creşterea pe plantele cu afide a gramineelor. prădătorii şi parazitoidele. În plus copulaţia este prosperă. Sunt auxiliari. Fiabilitatea funcţionării ecosistemului creşte cu creşterea biodiversităţii diferitelor grupuri funcţionale adică fitofagi.1 Aphidoletes/m2. În fiecare săptămână se introduce 0. ceea ce are ca şi efect înfrânarea dezvoltării anumitor auxiliari care au nevoie de diferite specii pentru a-şi împlini ciclul. un ecosistem fragil predispus la fenomene explozive din dinamica populaţiilor sale animale. • Luptă împotriva fiecărei specii de afide. Printe prădători. Se împart în două mari categorii. Clasarea faunei artropodelor în livada de peri şi în mărăciniş Metoda eşantionajului adaptată pentru observaţii este cea utilizată în mod obişnuit pentru studiul faunei devastatorilor şi auxiliarilor: treieratul. Pe de altă parte se ştie că o biocenoză va fi cu atât mai stabilă cu cât ea va conţine un număr mai mare de specii şi nu de indivizi. Prin definiţie este un mediu cu o uşoară diversitate vegetală. detritivore.

Este motivul pentru care insectele sunt atrase spre grădină. Cum să atragem prădătorii utili în grădină Grădina oferă o seducţie imensă mai multor insecte de toate genurile.cel mai bun mod de a începe lupta integrată împotriva inamicilor culturilor este de a încuraja prezenţa prădătorilor utili în grădină. Marea majoritate a agricultorilor folosesc mai puţin produsele chimice astăzi decât acum 10 ani.ele reduc cantitatea de lareve hibernante şi a ouălelor de iarnă care se găsecs pe scoarţa arborilor şi arbuştilor. trec direct de la stadiul de larvă la stadiul de adult (Hemi-metabol). În interiorul acestor două ordini simplificate s-a realizat un al doilea clasament: • Clasa inferiorilor adică păianjenii şi acarienii care sunt dintre artropode cele mai vechi. Mai multe creaturi. Auxiliarul preferă condiţiile exterioare. Nivelul de aport .cum sunt capcanele.pentru a le distruge în cele din urmă.Evitaţi să utilizaţi insecticide chimice pentru îndepărtarea insectelor dăunătoare în prezenţa unei populaţii impozante de insecte utile în grădină.liliecii.cum sunt păianjenii.Iată cum trebuie procedat: Păsările se hrănesc cu o mare cantitate de insecte şi viermi din grădină. Atunci. • A doua ordine sau consumator secundar sau şi mai simplu auxiliari.Instalaţi mai multe case de păsări pentru a atrage mai multe specii. formaţiune vegetală nesupusă la tratamente fitosanitare poate fi văzut ca un mediu neperturbat.şi câteodată chiar deloc.O plantă sănătoasă rezistă mult mai bine la insecta şi boli.Teoria de evaluare ne permite să clasăm fauna artropodelor prezentă în livada de peri şi în mărăciniş după categoriile. • Clasa celor medii conţin insectele cu metamorfoză incompletă. Insectele utile.Pământul de diatomee este o altă metodă ecologică pentru a îndepărta insectele dăunătoare.Nu uitaţi să hrăniţi păsările pe timpul iernii.decât în ultimă instanţă.există mai multe produse chimice pe piaţă. Indicele aracno-entomologic (raportul efectivelor de acarieni prădători plus păianjenii pe totalitatea faunei auxiliarilor) caracterizează biocenoza sub unghiul acestor prădători. adică totalitatea prădătorilor şi parazitoidelor.Unele dintre aceste produse sunt mai puţin nocive pentru utilizator şi mediu decât altele.insectele utile şi alte specii ale faunei pot juca un rol important în lupta integrată împotriva inamicilor culturilor pe peluză şi în grădină.Ei revin la metodele de represie mai organice şi la o tehnică numită „lupta integrată împotriva inmicilor culturilor”.tulpinile şi frunzişul grădinii nu sunt disponibile insectelor într-un mediu natural precum câmpurile. sau grupurile funcţionale următoare: • Prima ordine sau totalitate de fitofagi colectaţi.aricii. Se consideră că peste 0.Aceasta înseamnă că agricultorii profită de prădătorii utili pentru a opri prădătorii dăunători evitând astfel înlocuirea produselor antiparazitare care pot fi nocive pentru prădătorii utili.dispozitivele protectoare şi culesul manual al fructelor reprezintă toate mijloace bune pentru reducerea numărului de insecte dăunătoare. Ţinta Toate speciile de afide. Livada beneficiază din plin de fauna de artropode prezentă în mărăciniş cu atât mai mult cu cât ea nu este perturbată de tratamentele chimice.Mulţi dintre grădinari preferă să nu folosească aceste produse. Bineînţeles.Melcii şi larvele de fluturi pot fi îndepărtaţi cu mâna şi puşi într-o cutie metalică umplută cu apă cu săpun. Pulverizaţiile chimice vor fi poate necesare dacă una sau toate metodele menţionate mai sus eşuează. Lucrare realizată pe mărăcinele compozit Plantele cultivate sunt adesea supuse la pertuebări provocate de tratamentele fitosanitare sau de practicile culturale.Puteţi de asemenea să adăugaţi arbori sau arbuşti preferaţi pentru a ameliora locuinţa păsărilor. ADALIA BIPUNCTATA Produs 125 larve de mămăruţă în amestec cu seminţe de sarrasin.Plantele rezistente oferă o altă soluţie penrtu reducerea pagubei din grădină. • Clasa superiorilor conţin insectele cu metamorfoză completă. Este un nume tehnic pentru a desemna o metodă utilizată de agricultori mai mult de un secol.Capcanele colante din hârtie adezivă galbenă sunt eficace pentru a prinde muştele albe.cum sunt păsările.Rădăcinile delicate.şerpii.mămăruţele şi albinele sunt foarte benefice pentru grădină.Un tub de carton băgat sub pământ în jurul tulpinii va îndepărta viermii gri.broaştele râioase. Estze vorba despre un indice care permite deci dezvăluirea perturbării unui mediu.5 biocenoza este bine echilibrată.Presăraţi pe sol în jurul plantelor şi particulele sale abrazive vor tăia corpul melcilor sau insectelor. deci cu o fază nimfală între larvă şi adult (Holo-metabol). Metodele manuale.Chiar şi pe timpul iernii. Mărăcinele.

care sunt mici acarieni de culoare deschisă. Indice de activitate Două săptămâni după aport. Să se lase flaconul câtva timp în plantă pentru ca ultimele Amblyseius să poată ieşi. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. AMBLYSEIUS CALIFORNICUS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxiliarii. Nivel de aport Flaconul permite tratarea aproximativ a 10-20 m2. . Ele sunt parazitate. Amblyseius supravieţuiesc în absenţa prăzilor. Ţinta Toate speciile de tetranide. Un secret: folosiţi foi de hârtie sugativă în formă de mănuşă de toaletă. Un nou auxiliar va ieşi din această mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. Foarte rapid n-o să mai existe acarieni vii. Nivelul de aport Să se pună un săculeţ la o plantă sau un săculeţ pe m2 dacă plantele se ating. şi vărsaţi conţinutul flaconului în interior. castravete. Nu trebuie mărită gaura de ieşire. APHIDIUS COLEMANI Produs 125 nimfe de afide parazitate în amestec cu rumeguş într-un flacon. Săculeţii sunt găuriţi. Mod de utilizare Agăţaţi săculeţul în plantă. trebuie determinat devastatorul. Mod de folosire Se varsă conţinutul flaconului pe frunze. Furnicile îngreunează activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. AMBLYSEIUS CUCUMERIS (în săculeţ) Produs 25 de săculeţe care conţin tărâţe şi auxuliari. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. Amblyseius nu consumă decât larvele de tripşi. cu pete negre pe coastă. Indice de activitate Dificil de evaluat. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. Poate fi necesar să se dea drumul de mai multe ori la 125 de larve.Cele 125 de larve pot consuma în total 5000-10000 de afide. Indicele de activitate Larvele consumă foarte rapid afidele şi populaţia acestora scade. Lăsaţi săculeţul două luni. Ţinta Două specii de tripşi sunt controlate cu acest prădător. Să se distribuie pe locurile unde sunt acarieni pe plantele contaminate. Puteţi agăţa uşor aceste poşete în arbori. printre altele. ardei iute). Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. Săculeţii sunt găuriţi. Doar o scădere a populaţiei tripşilor după mai mult de o lună după aport este o garanţie de eficacitate. ferit de lumină ascuns în vegetaţie. Să se reînnoiască la 6 săptămâni. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă. afidele vor deveni globuloase şi bronzate. Nu trebuie mărită gaura de ieşire. dar ferit de ploaie. Văzuţi prin lupă aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor. Ţinta Câteva specii de afide dintre care afida verde a piersicului şi afida neagră a curcubitaceelor. Indice de activitate Prezenţa Amblyseius în coloniile de acarieni. în apropierea afidelor. Este vorba în principal de tripşii de legume (vinete. În alte cazuri. Vă puteţi folosi de o pensulă pentru a trece larvele de pe o plantă pe alta. Pentru arbori se dispune conţinutul flaconului la bifurcarea ramurilor. Acest parazit este în combinaţie cu Aphidoletes.

APHIDOLETES APHIDIMYZA Produs 125 de nimfe amestecate cu vermiculită. CRYPTOLAEMUS MONTROUZIERI Produs 12 mămăruţe într-un flacon. Ţinta Toate speciile de afide. Acestea dau naştere după câteva zile la larve portocalii care pradă afidele. Ele sunt deci parazitate. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele sunt detectate. Este preferabil să se trateze seara şi în afara riscului de ploaie. Este necesar să se dea drumul de 2 ori la un interval de o săptămână. Nivelul de aport Să se pună aproximativ 3 indivizi pe colonia de larve. Furnicile vor îngreuna activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. afidele vor deveni globuloase şi bronzate. Produsul este omologat asupra roşiei. Indice de activitate Două săptămâni după aport. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thuringiensis var. Mod de utilizare BACTURA este utilizat în doze de 7. larvele de fluturi mor. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. Acesta este eficace asupra larvelor de lepidoptere cum sunt larvele de fluturi. Indice de activitate 10 zile după aport. Un nou auxiliar va ieşi din acestă mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. BACTURA Produs Produsul se numeşte BACTURA. Ţinta Toate speciile de larve de fluturi defoliatoare. Aphidoletes nu este activ decât de la 16oC temperatura de noapte. Kurstaki. Ţinta Aproape toate speciile de larve de fluturi.5-10 grame pentru 10 litrii pentru 100 m 2 pulverizate. prezenţa larvelor portocalii este observată în coloniile de afide. Acest prădător se combină cu Aphidius adecvat. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului pe sol la picioarele plantelor. viţei de vie şi arboricultură. Marea capacitate de prospecţie a adultului de Aphidoletes este unul din atuurile sale. adultul reperează coloniile de afide pentru a-şi depune acolo ouăle mici portocalii.APHIDIUS ERVI Produs 50 de nimfe de afide parazitate în amestec cu confeti într-un flacon. Acest parazit se combină Aphidoletes. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. Trebuie determinată larva. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. făinoase şi flocoase. dar ferit de ploaie. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor. Mod de utilizare . iar apoi o diminuare a populaţiilor devastatorului. Ţinta Câteva specii de afide din care afida mare verde a roşiei şi afida care deformează ardeiul iute. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. După ieşirea din ou. Se recomandă să se combine cu unul din numeroşii paraziţi specifici.

După 15 zile apar larvele de mămăruţe.Se recomandă să se depună mămăruţele dimineaţa sau seara. Unele vor deveni negre. parazitate de Eretmocerus. Indice de activitate Prezenţa adulţilor câtva timp. Este necesar să se efectueze 2 aporturi la un interval de 7 sau 14 zile. în absenţşa luminii puternice. Aceste larve par a se confunda cu larvele de fluturi. Este normal ca învelitorile auxiliarilor să rămână prinse pe carton. să se suspende în plantele atinse evitând soarele direct. FRANKLINOTHRIPS VESPIFORMIS Produs Flacon care conţine 8 tripşi. Mod de utilizare . Ţinta Larvele de otiorrhynques din sol. Indice de activitate Prezenţa Franklinothrips. larvă şi adult. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene palntelor. Un săculeţ cu 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. El solicită o temperatură superioară lui 20oC. atacul devastatorului este oprit. Nivel de aport 8 Franklinothrips permit tratarea a câtorva m2. Franklinothrips va dispărea în absenţa hrănii. Nivel de aport Un flacon permite tratarea a aproximativ 100 m2. Ţinta Franklinothrips este trips prădător al tripşilor devastatori. parazitate de Encarsia. DIGLYPHUS ISAE Produs 50 de adulţi de Diglyphus într-un flacon. Două aporturi la interval de 14 zile sunt necesare. Nivel de aport O bandă permite tratarea a 25-100 m2. Indice de activitate Foarte greu de evaluat. Franklinothrips este mult mai mare şi larva sa este de culoare roză. ENCARSIA FORMOSA + ERETMOCERUS EREMICUS Produs 10 cartonaşe din care vor ieşi himenopterele parazite. altele vor deveni galbene. Indice de activitate La 2 săptămâni după aport. Trebuie reînnoit aportul după eficacitate. Spectrul său de eficacitate este limitat. HETERORHABDITIS BACTERIOPHORA Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ. Ţinta Auxiliarul parazitează larvele de mineuses care se găsesc pe frunze. Cartonaşele pot fi retrase la 2 săptămâni. Temperatura solului trebuie să depăşească 13oC. Nivel de aport Să se trateze solul odată ce larvele de otiorrhynques sunt prezente. trebuie determinată specia tripsului dacă nu este instalat pe planta potajeră. dar după mai mult de o lună de la lăsare. Ţinta Larvele de aleurode de sere. Mod de utilizare Franklinothrips vor depuşi în mijlocul populaţiilor de tripşi. larvele de aleurode îşi vor schimba culoarea. deci o utilizare exclusivă în interior şi în sera tropicală. în coloniile de larve. Larvele de mineuses moarte pot fi observate. Diminuarea populaţiilor de tripşi. Mod de utilizare Să se pună Diglyphus dimineaţa sau seara între frunzele atinse de mineuses. Mod de utilizare Să se separe cartonaşele.

Ţinta Toate speciile de tetranide. Rapid. Ţinta Acest produs este omologat asupra cartofului şi vinetei pentru controlul doriforelor. STEINERNEMA FELTIAE Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ. Indice de activitate Prezenţa Phytoseiulus în coloniile de acarieni. larvele de otiorrhynques mor în sol. cu pete negre pe coaste. larvele de dorifore mor. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a aproximativ 10-20 m2. Nivel de aport Să se trateze solul după semănare sau punerea butaşilor în compost. PHYTOSEIULUS PERSIMILIS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxuliarii. Temperatura solului trebuie să depăşească 15oC. Să nu se dea decât pe plantele contaminate. Indice de activitate Foarte rapid larvele de sciaride mor la suprafaţa compostului. Carabe dore . aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. Acesta este eficace asupra coleopterelor. var tenebrionis Produs Produsul se numeşte NOVODOR. Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. Să se folosească tot într-o oră. Să se folosească totul într-o oră. Phytoseiulus nu supravieţuieşte decât în prezenţa prăzilor. Mod de utilizare NOVODOR este utilizat în doză de 50 ml sau 50 cc sau 50 cm 3 în 10 L pentru 100 m2 pulverizat. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thurengiensis var. nu mai sunt acarieni vii. Se preferă tratarea seara şi în afara riscului de ploaie. apoi să se verse pe compost cu stropitoarea. Să se las eflaconul câtva timp pe plantă pentru ca ultimii Phytoseiulus să poată ieşi. tenebrionis. Produsul acţionează prin ingestia asupra larvelor de doriforă. Indice de activitate După 10 zile. şi nici asupra acarianului coniferelor. Phytoseiulus nu este eficace asupra acarianului roşu a arborilor fructiferi. Auxiliarii grădinii Avem tendinţa să neglijăm ajutorul adus de insectele şi animalele care sunt veritabili auxiliari ai grădinarului. Să se amestece bine. ele distrug mulţi şobolani şi şoareci. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. Păianjenul Lăsaţi-i în pace! Ei devorează o cantitate incredibilă de muşte şi larve de tot felul. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele au fost detectate.t. Văzuţi prin lupă.Să se verse conţinutul unui săculeţ într-o stropitoare de 10 litri. Un săculeţ de 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. Ţinta Larvele de muşte a composturilor din sol. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. Mod de utilizare Să se verse tot conţinutul din săculeţ într-o stropitoare de 10 L. NOVODOR: B. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene plantelor. Să se amestece bine apoi să se verse pe teren cu stropitoarea. Epeirele diademă distrug mai mult de 2 Kg de insecte pe Ha! Nevăstuica Chiar dacă ele fac pagube în coteţele de păsări.

Crysope Sunt mici insecte alungite de culoare verde cu aripi lungi. Le vedem adeea stând pe flori.. dar distrug insectele. Atenţie şi la îngheţurile târzii. cucuvelele. Bio –box Bio –box de Biobest este o cutie de carton care poate fi uşor agăţată în cultură. dar sunt mai fine şi mai negre. coada este mai scurtă decât corpul şi capul este foarte subţire. lor le este încă frică de dumneavoastră. Nu-i omorâţi. viermi albi şi mulots.Aceste mici insecte sunt de culoare bronzului sau verde aurit pe spate şi se hrănesc cu larve şi larve de fluturi. Ele distrug melcii. melcii şi larvele insectelor acvatice.. chiar şi vrăbiile sunt utile. Ele vânează la apus şi mănâncă fluturi de noapte. ele nu supravieţuiesc. Syrphes Seamănă cu mici viespi foarte fine şi silenţioase. Păsări diverse Numeroase păsări sunt ajutoare preţioase în grădina chiar dacă din când în când mănâncă cireşe. Punaises Acestea devorează acarienii. Sunt mari prădători ai şoarecilor şi şobolanilor. În interior putem pune diferiţi auxiliari. anumite larve de fluturi şi psylles. Broasca-râioasă Este unul din cei mai buni auxiliari ai grădinii. Liliacul Prostia şi ignoranţa au făcut mult rău acestui mamifer nocturn în afara faptului că sunt veritabili saci cu păduchi. Ele distrug multe insecte şi mai ales şoareci care sunt adevărate răni pentru grădina de zarzavat. Acestea sunt păsările insectivore precum piţigoii. ele vor merge şi vor devora afidele vecinilor. Şopârla De câte ori vara nu aţi văzut aceste şopârle mici gri încălzindu-se la soare pe pereţii de piatră. Mai sunt şi păsările care vânează noaptea precum buvniţele. căpşuni sau mazăre. • mierlele în ciuda prelevărilor pe care le fac în grădina de zarzavaturi şi în livadă ele devorează numeroase insecte şi larvele lor şi miriapodele • un cuplu de piţigoi ajung să mănânce 30 Kg pe an • ciocănitoarele sunt preţioase pentru a căuta insectele şi larvele sub scoarţe arborilor Păsări de pradă Aţi văzut ereţi şi mici şoimi care scormonesc solul să caute şoareci şi alte mici mamifere. Larvele lor devorează multe afide în timpul ciclului lor. tariere este mai lungă. dar mai ales fluturi crepusculari. mierlele. Broasca Dacă posedaţi un teren rece şi umed veţi vedea poate brotăcei verzi din timp în timp.. Un piţigoi mănâncă aproape greutatea sa pe zi de insecte. muştele. Putem cumpăra prin corespondenţă sau din anumite grădini larve de mămăruţe. Viespea parazită Ele se aseamănă cu redutabila lor verişoară. Acest animal este carnivor şi nu atinge niciodată fructele şi legumele. Larvele ajung să devoreze 250-500 de afide în timpul dezvoltării lor care durează trei săptămâni. ei nu se vor prinde niciodată în părul dumneavoastră şi nu vă vor suge sângele. Ei vor mânca noaptea numeroase insecte. cărăbuşi şi alte insecte. penele sunt de culoare gri brun. Ariciul Dacă aveţi unul în grădina dumneavoastră. El se hrăneşte cu insecte. Năpârca Năpârcile sunt inofensive.. rândunicile. Musaraigne Acesta este mult mai mic decât şoarecele. nu ştiţi ce noroc aveţi. botul este ascuţit. melcii şi multe insecte vor trebui să plece în altă parte. lăcuste şi multe insecte. Rezultatul nu este garantat pentru grădinile mici dacă mămăruţelor nu le place acolo. Mămăruţă Ele pot mînca mai mult de 100 de afide pe zi. larvele de fluturi şi larvele în general. . O femelă prin depunerea de ouă ajunge să paraziteze mai mult de 500 de afide sau larve de fluturi în timpul sezonului. ei nu se ating niciodată de culturi. Şi ele mănâncă! Muşte. Dacă aveţi o năpârcă în grădina dumneavoastră. lăstunul. Engoulevent Această pasăre seamămă cu sturzul.

O dată ce insecteleutile se găsesc în Bio –box. Folosirea este deci practică supra focarelor de insecte dăunătoare. Acizii graşi fac să slăbească rezistenţa devastatorilor şi asigură un control eficace al acestora. funzele plantei trebuie să fie complet stropite pe ambele faţe. Bioshower este un produs natural eficace împotriva insectelor cele mai curente cum sunt afidele. CULTURI DE LEGUME ŞI ORNAMENTALE Denumirea latină Denumirea comună Agrotis exclamationis Agrotis ipsilon Agrotis segetum Autographa gamma Cacoecimorpha pronubana Chysodeixis chalcites Capcane recomandate T–M T–M T–M T T T . Folosire Pentru a obţine un rezultat maxim. Datorită acestor avantaje. răspândirea auxiliarilor nu se face direct pe cultură. Bio –box este foarte adaptat mai ales pentru introducerile de Orius. ele ies din cutie şi încep să caute insectele dăunătoare pe plante. Eretmocerus. Aplicare Datorită lui Bio –box. Bioshower are un efect secundar asupra auxiliarilor. Macrolophus. Lista feromonilor disponibili LIVEZI Denumirea latină Adoxophyxes orana Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Arqyrotaenia pulchellana Ceratitis capitata Cossus cossus Cydia fagiglandana Cydia funebrana Cydia molesta Cydia pomonella Cydia splendana Leucoptera scitella Orgyia antiqua Pandemis heparana Phyllonocorycter blancardella Prays citri Spilonota ocellana Synanthedon myopaeformis Zeuzera pyrina Denumirea comună T T T T–M T T ML T T T CT T T T T T T T T MLS Capcane recomandate MARI CULTURI. Aphidius colemani şi mulţi alţi inamici naturali. Bioshower Un săpun 100% biodegradabil de Biobest În general Bioshower pentru plante este un produs biodegradabil pe bază de acizi graşi cu calitate înaltă. Bioshower este deci un mijloc de corecţie folosit pentru controlarea devastatorilor în lupta integrată în culturile fructifere. Bio –box este un sistem eficace şi uşor de folosit pentru introducerea auxiliarilor în cultură. Folosirea lui evită ca mulţi auxiliari să cadă la sol atunci când sunt introduşi. muştele albe. legumiere şi horticultură. Bioshower acţionează prin contact. dar după 24 de ore putem să-l introducem din nou.Bio –box este deci o unealtă practică pentru difuzarea auxiliarilor în cultură. O doză de 1-2% de Bioshower în apa uşor mineralizată dă un excelent rezultat. cicadelle şi punaises. Bio –box are avantajul că introduce auxiliarii chiar acolo unde problemele cer o soluţie urgentă. tripşii. Encarsia.

REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup. formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite. termen ştiinţific pentru fluturi.Cydia nigricana Epichoristodes acerbella Heliotis armigera Lacanobia oleracea Mamestra brassicae Mythimna unipuncta Ostrinia nubilalis Phthorimaea operculella Plutella xylostella Sesamia nonagrioides Spodoptera exigua Spodoptera littoralis Trichoplusia ni MĂRFURI STOCATE Denumirea latină Ephestia kuehniella Plodia interpunctella Sitotroga cerealella OLEICULTURĂ Denumirea latină Dacus (Batrocera) oleae Prays oleae VITICULTURĂ Denumirea latină Eupoecilia ambiguella Lobesia botrana Sparganothis pilleriana T T T–M T–M T–M T-M T T T T T–M T–M T–M Denumirea comună T-M T T –M Capcane recomandate Denumirea comună Musca măslinei Tenia măslinei Capcane recomandate T – DT T Denumirea comună T T T Capcane recomandate SILVICULTURĂ Denumirea latină Gypsonoma aceriana Lymantria dispar Lymantria monacha Operophtera brumata Paranthrene tabaniformis Rhyacionia buoliana Thaumetopoea pityocampa Tortrix viridana Zeiraphera diania Denumirea comună T T T M T T ML T T Capcane recomandate Legendă: T: TRAPTEST M: MASTRAP ML: MASTRAP L MLS: MASTRAP L fără aripioare CT: CARPOTRAP DT: DACOTRAP Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele. Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido). .

mai ales în sistemele cerealiere fără creştere. Efectul depresiv pe care flora spontană îl exersează asupra culturilor noastre este dificil de contestat.. Mamestra brassicae (cucuveaua verzei). În plus.Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. Lupta cu insecte utile În natură. Fiecare plantă trăieşte şi joacă un rol care nu este nici bun nici rău dar participă la marele elan al vieţii. Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile. Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei). Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor). Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie). respectiv pierderea. florile. Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor). sucul fructelor sau seva plantelor. Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb).. Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp. aparţine de Rhopalocere. Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. sau Heterocere. frunzele. Buruienile sunt un subiect supărător pentru mulţi care practică cultura biologică. şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma).. vedem adesea cum să ne debarasăm de ele fără mijloace chimice. Printre insectele utile. rhizome este adesea impresionantă şi atunci când există. şi fluturi de noapte. plantelor şi recoltelor. BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens.. parazite sau prădătoare. speciile vivace au un loc ales. sunt câteva care se utilizează în lupta biologică. Combaterea şi eliminarea lor sistematic este epuizant pentru agricultor şi distrugător pentru natură sau ambele în acelaşi timp. larvele sau adulţii. sau Rhopalocere. cât şi pe mărfile stocate. fructele. Diseminarea lor pe fermă poate fi sursa supărării pentru practicant. în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. seminţele. În general nimfa este protejată într-un cocon. Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni. Plante vivace în agricultura biologică Metode de luptă În natură noţiunea de buruieni nu are sens. Agricultorul trebuie să cunoască şi să respecte anumite mecanisme naturale. păsări.. ceea ce antrenează deprecierea. Capacitatea lor de a coloniza terenul prin seminţe.. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului). numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi. aflăm că buruienile joacă şi roluri foarte pozitive în raport cu agricultura. Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu. Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture. câteodată primul. Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor. METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle. Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. Heliotis armigera (cucuveaua roşiei). rănile pot favoriza instalarea ciupercilor. Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia). cu pierida verzei Pieris brassicae. Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. Iată câteva baze ale unei strategii bune: . Ele constituie „ îngrăşământul verde al Bunului Dumnezeu” şi ele sunt „plantele bune ale solurilor rele”. rădăcini. Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă. care atacă ouăle sau larvele. Dar dacă observăm şi analizăm atent acest efect depresiv. Printre cele care ne supără. Familia de Pieridae. Ea poate ataca tulpinile. pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale. ciuperci).

Amblyseius californicus Aplicare Amplyseius californicus poate fi utilizat în diferite culturi de zarzavaturi. măcinare. loc suficient pentru culturile de primăvară târzii. • Să se practice dacă este posibil mijloacele culturale inversate. dacă este posibil. • • • • • Atunci când s-au detectat primii tarsonemes dăunători. smulgere. Amblyseius californicus poate fi utilizat preventiv şi acest auxiliar nu este canibal. Torque şi Apollo pot fi aplicate fără risc. va exista tot timpul o populaţie de Amblyseius californicus în cultură şi trebuie deci să se repete mai rar introducerea. • Să se fie foarte atent să se obţină şi să se menţină o structură bună a terenului. • Să se adopte o rotaţie judicioasă: alternanţa culturilor de iarnă şi de primăvară. introduceţi 6 indivizi/m2. Lannate şi majoritatea celorlalte insecticide care au o lungă persistenţă. • Amblyseius californicus nu luptă doar împotriva tetranidei tisserand dar şi împotriva tarsonemes. Când soseşte şi tetranida tisserand. • Dat fiind faptul că Amblyseius californicus poate supravieţui mult timp fără hrană. în tuburi cu vermiculită. În cazul atacurilor mai împortante. • Să se aleagă culturi şi îngrăşăminte verzi. Dezvoltarea lui Amblyseius californicus nu depinde de temperatură. • Să se reducă stocurile de seminţe. se poate introduce Amblyseius californicus prevenriv înaintea sosirii primilor păianjeni.. fructifere şi ornamentale pentru a lupta împotriva diferitelor specii de păianjeni. reiese că Nissorun. Acesta poate supravieţui mai mult timp fără hrană sau se poate hrăni cu polen. demaraţi devreme introducerea preventivă a 1-2 indivizi/m2. Californicus – System Amblyseius californicus este livrat câte 2000 de indivizi la stadiile de nimfă şi adult. Efecte secundare Pentru moment. introduceţi totuşi Phytoseiulus persimilis şi Feltiella-System. Capcane cu feromoni În culturile de zarzavaturi. Din testele practice. Biobest execută numeroase teste pentru a cunoaşte efectele secundare a pesticidelor asupra lui Amblyseius californicus. • Să se practice semănări false juducioase. Capcana cu feromoni este un instrument util folosit pentru detectarea fluturilor devastatori. dar şi Phytoseiulus persimilis la 6 indivizi/m2. larvele de fluturi devastatori pot cauza pagube considerabile. Mai ales în culturile unde temperatura şi/sau umezeala relativă variază mult. fructifere şi horticole. • Să se folosească raţional ustensilele culturale şi să se folosească unplivitor pentru vivace. În culturile unde este foarte greu să se observe primii păianjeni.Să se evite mai bine creşterea seminţelor prin cosit. se recomandă să se introducă Amblyseius californicus. chir şi în cazul unei prezenţe mai puţine. Este activ între 8-350C şi poate atunci să fie folosit pe câmp deschis. . reăetaţi la 2-3 săptămâni. deoarece primul nu se dezvoltă repede la început. Avantaje În viitor Amblyseius californicus va lua un loc important în lupta biologică împotriva păianjenilor din motivele următoare: • Contrar lui Phytoseiulus persimilis. să se îndepărteze compactajele. pot încetini dezvoltarea populaţiei. • Să se lucreze pământul nici prea mult nici prea puţin. ca şă cea mai mare parte a fongicidelor. la momentul potrivit.. ne arată importanţa atacului şi ajută cultivatorul să determine momentul propice pentru a le distruge. Schema de luptă • Primăvara. • O populaţie de Amblyseius californicus poate să se dezvolte pe un regim de polen. inversarea florelor adventices. • Să se evite suprapăşunatul preriilor şi să se alterneze pe cât este posibil cositul şi nutreţul. Amplyseius californicus se va dezvolta mai bine decât Phytoseiulus persimilis.

Feromonii sunt specifici pentru fiecare fluture devastator. concentraţie. Cultura fructiferă şi viticultura În diferitele culturi fructifere. Capsula.Feromonii sunt semnale schimbate între indivizii unei specii şi care influenţează comportamentul lor. Controlând acest fund. sesie mărului (Synanthedon myopaeformis) şi mineuse marbue (Phyllonorycter blancardella). Avantaje • Simple • Ieftine • Foarte eficace • Ecologice • Puţin timp de lucru. fluturele de noapte al anghinării Fluturele ciclamenei Cossus gâte-bois. În viticultură. Conservaţi-le la frigider sau la congelator. devastatorii pot fi identificaţi. Capua Fluturele de noapte ypsilon Fluturele de noapte al recoltelor Petite mineuse du pêcher Fluturele cojii. Există feromoni sexuali care atrag fluturii masculi situaţi la o distanţă mare de fluturii femele. Podana Fluturele mugurilor Fluturele cojii. Eulia Lettre grecque. lupta trebuie realizată. În mijlocul acoperişului este o agăţătoare pentru a agăţa capcana.. lupta este declanşată în funcţie de pragul pagubei. care conţine feromoni. fluture de noapte gamma Fluturele european al garoafei Musca fructelor Pyrale orezului Virme auriu. Pentru fiecare cultură. Marile culturi O mare gamă de capcane cu feromoni este disponibilă pentru marile culturi. Capsule cu feromoni • • • • Capsulele cu feromoni sunt ambalate câte două. Tipul de capcană care dă cele mai bune rezultate în practică este capcana Delta. Cu capcana cu feromoni. Durata activităţii unui feromon depinde de compoziţie. Se recomandă să se folosească cele două capsule imediat după ce s-a deschis ambalajul. climat. se profită de acest fenomen pentru a atrage insectele devastatoare. Cossus ronge-bois Tipuri Nume ştiinţific Acrolepia assectella Adoxophyes orana Agrotis ipsilon Agrotis segetum Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Argyrotaenia pulchellana Autographa (Plusia) gamma Busseola fusca Cacoecimorpha pronubana Ceratitis capitata Chilo suppressalis Choristoneura fumiferana Chrysodeixis chalcites Clepsis spectrana Cossus cossus . Nume Molia prazului Fluturele cojii. observaţiile sunt simplificate datorită capcanelor cu feromoni. Această capcană se compune dintr-un fund lipicios şi un acoperiş din material durabil rezistent la apă. . Capcanele sunt agăţate la înălţimea unui om în mijlocul parcelei. se situează între acoperiş şi fundul lipicios. atraşi de feromonii femelelor sunt prinşi şi rămân fixaţi pe fundul lipicios. Astăzi sunt folosite pentru detectarea Capua (Adoxophyes orana). număr. carpocapsei (Cydia pomonelle). sau spălaţi-vă bine pe mâini înainte de a atinge capsulele unei alte specii. Numărându-i ne putem face o idee de importanţa populaţiei lor şi de distribuţia lor. capcanele cu feromoni sunt de assemenea folosite pentru detectarea speciilor de devastatori (mai ales Lobesia botrana). Masculii. Evitaţi să agăţaţi capsulele a două specii diferite succesiv.. De la un anumit număr de masculi prinşi.

Disparate. Teigne du colza Bombyx disparate. Noctuelle défoliatrice Noctuelle de la salade Tordeuse des pois Carpocapse des pommes et des poires Mineuse cerclée Mineuse marbrée des feuilles Tordeuse de la grappe. Varié de gris Ver rose des capsules du cotonnier Teigne de la pomme de terre Mineuse marbrée des feuilles Teigne des fruits secs Lettre grecque. Bombyx moine Noctuelle du chou. Eudemis de la vigne Bombyx disparate Nonne. Spongieuse Teigne des citrus . Teigne de la grappe Pyrale des crucifères Carpocapse des prunes.zie Phyllonorycter blancardella Lobesia botrana Lymantria dispar Lymantria monacha Mamestra brassicae Mamestra configurata Mamestra oleracea . Pandemis Noctuelle du pin. Tortrix des prunes Tordeuse orientale du pêcher Tordeuse verte des bourgeons Noctuelle de la tomate. Moine. Gamma. Lambda Teigne des crucifères.zie Laconobia Musca domestica Orgyia pseudotsugata Ostrinia nubilalis Pammene argyrana Pammene rhediella Pandemis heparana Panolis flammea Paralobesia viteana Pectinophora gossypiella Phthorimaea operculella Phyllonorycter blancardella Plodia interpunctella Plusia (voir Autographa) Plutella xylostella (ou P.Cydia janthiana Cydia pomonella . maculipennis) Porthetria dispar (voir Lymantria) Prays citri Carpocapse de l'aubépine Carpocapse des pommes et des poires Mouche de l'olive Chenille épineuse du cotton Pyrale des amandes Pyrale du Tabac Teigne de la farine Cochylis de roset.zie Laspeyresia Dacus oleae Earias insulana Earias vitella Ephestia cautella Ephestia elutella Ephestia kuhniella Eupoecilia ambiguella Evergestis forficalis Grapholitha funebrana Grapholitha molesta Gypsonoma aceriana Hedya dimidioalba Hedya nubiferana Helicoverpa (Heliothis) armigera Helicoverpa (Heliothis) virescens Helicoverpa (Heliothis) zea Lacanobia oleracea Laspeyresia nigricana Laspeyresia (Cydia pomonella) Leucoptera scitella Lithocolletis blancardella . Brassicaire Noctuelle potagère Mouche domestique Pyrale du maïs Tordeuse des jeunes fruits Tordeuse de la pelure.

Zeuzère. cu această dată corespunde şi instalarea primelor colonii de typhlodromes autohtone. una sau trei intervenţii sunt necesare. este limitată. În faţa apariţiei rezistenţelor la produsele fitosanitare. Sésie tipule. Făinarea a exersat o presiune în anumite livezi. Typhlodromes pentru controlarea acarienilor Primele ieşiri din ouă au loc în 24 aprilie. Rezultatele sunt foarte încurajatoare şi confuzia a fost omologată în 2000 pe meri. . zinebe. pentru a atrage masculul. Zborul este eşalonat din 7 mai până în 9 august cu o intensitate foarte variabilă. Astfel. TMTD. în viticultură şi la piersici. Lupta chimică clasică care se sprijină pe modelele matematice care integrează biologia carpocapsei şi datele meteorologice. Teigne des blés. Zborul carpocapsei cu intensitate variabilă Carpocapsa necesită unnumăr de intervenţii superior anilor precedenţi. Principiul confuziei sexuale datează de la începutul anilor 1990. Astăzi tehnicile de luptă obişnuită arată limitele lor. Carpocapsa (Cydia pomonella) poate distruge recolte întregi de meri. cuplarea insectelor este limitată. Nu se sfătuieşte utilizarea specialităţilor pe bază de piretrinoidă. Aceşti difuzori degajă acelaşi feromon sexual (codlemon) ca şi cel emis de femela carpocapsă. tehnica este de mai mulţi ani testată pe meri. Două produse sunt astăzi disponibile: Isomate C a societăţii Sumi Agro France şi Ecopom de Biotop. comercializate de Isagro. Utilizată cu succes în marile culturi (porumb). lupta prin confuzie sexuală apare ca şi o alternativă interesantă. Principiul: plasarea difuzorilor în livadă înaintea primelor zboruri a fluturilor. Împotriva acestor devastatori nu se intervine în situaţia controlată de typhlodromes.Prays oleae Quadrospidiotus perniciosus Rhagoletis cerasi Sesamia inferens Sitotroga cerealella Spilonota ocellana Spodoptera exempta Spodoptera exigua Spodoptera frugiperda Spodoptera littoralis Spodoptera litura Synanthedon (Sesia) myopaeformis Synanthedon pictipes Synanthedon tipuliformis Syndemis musculana Thaumetopoea pityocampa Trichoplusia ni Yponomeuta malinella Zeuzera pyrina Teigne de l'olivier Pou de San Jose Mouche des cerises Alucitedes céréales. Confuzia sexuală împotriva carpocapsei Lupta chimică împotriva principalului devastator al mărului devine dificilă. este repusă în cauză: la insectă apare un fenomen de rezistenţă la anumite produse chimice. Este nevoie de două intervenţii în tratarea acestor boli. Rapănul şi făinarea mărului sub supraveghere Rapănul nu a exersat o puternică presiune doar în situaţia laxistă când atacurile au fost constatate. mancozebe. în consecinţă oatul şi viermii din mere sunt reduşi. manebe. Teigne des grains Tordeuse rouge des bourgeons Noctuelle de la betterave Noctuelle Sésie du pommier Sésie du groseillier. Zeuzère du Maronnier Zborul carpocapsei Utilizarea specialităţilor anti-parazitare omologate dar negative vis a vis de fauna auxiliară. În cazul invers. Sésie tipuliforme Processionnaire du pin Chenille arpenteuse du chou Hyponomeute du pommier Coquette. Acesta este perturbat de multiplele mesaje pe care le primeşte şi nu îşi găseşte femela. Ciclul biologic al devastatorului este întrerupt înainte de stadiul de dăunător.

cel puţin în primul an pentru a asana situaţia. În completarea observaţiilor vizuale indispensabile. de preferinţă pe parcelele unde bate vântul şi nu prea tinere (densitate frunzişului tinerei livezi pare insuficientă pentru conservarea aerului ambiant impregnat de feromon). dar şi pentru alţi devastatori. După aproximativ o lună .dar intră rapid în fricte. Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului. Feromonul este foarte selectiv şi nu vizează decât ţinta sa. Va fi utilizat ca un semnal de alarmă.În livada comercială. mediu sănătos.părului. Metoda este preventivă. fie 20 de fructe pe grup de 50 de arbori. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri.Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C. Observarea în livadă este indispensabilă Reuşita tehnicii se datorează serioaselor observaţii în livezi.5 cm. în fiecare an utilizarea tehnicii trebuie să fie gândită în funcţie de nivelul riscului. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. confuzia poate fi înlocuită singură sau împreună cu lupta chimică. respectiv aplicat un insecticid chimic dacă este necesar.Tinerele larve se hrănesc cu frunze . De altfel: tratamentul nu împiedică femelele fecundate din afara zonei confuze să vină să îşi depună ouăle în livadă.pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane. Protocolu de control trebuie să fie bine respectat: să se observe 1000 de fructe pe parcelă (mai ales pe cele din vârful arborilor). precum anumite diptere. nuc. iluminările nocturne care atrag fluturii. Din aceste diverse motive un complement chimic este adesea recomandat. După context. Potenţialul de infestaţie nu este întotdeauna uşor de estimat. A se evita: livezile vecine puternic infestate.larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol. Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă. Apoi va controla în mod regular parcelele.a livezilor. Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă. Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii.a pădurilor . Parcela nu este deci protejată de devastatorii secundari (fluture de noapte şi fluturele de coajă). Nu mai există reproducere. Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat. abandonate sau care au specii cu risc (păr. nici naşterea larvelor devastatoare. pagube la sfârşitul primei generaţii (sfârşitul lui iunie) inferioare lui 0. agricultorul va dispune deci difuzorii în arbori înaintea primelor zboruri a carpocapsei. se recomandă dispunerea unei capcane sexuale pe parcelă.5%.caisului şi a altor arbori fructiferi. gutui). . Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă. sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor.Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator. După prinderea a doi sau trei fluturi trebuie idetificate controalele fructelor.a mărfurilor stocate . Capcanele sexuale există pentru lepidoptere.Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C. Cécile Vuchot Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. În sfârşit. din mai până în august. Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela. apropierea de stocajele de lemn sau de palux care adăpostesc focare de carpocapsă. Mediul zonei care se tratează trebuie luat şi el în considerare.Confuzia sexuală va fi eficace pe o suprafaţă minimală de 3 ha.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate. Se consideră că confuzia nu este eficace decât în cazul presiunii uşoare: pagube a anului precedent inferioare lui 1%. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: . la o medie de 8-10 zile. Capcanele pentru împiedicarea masivă. compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii.

pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa.1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă.o săpăligă sau o broşă de 25 mm.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele.carpocapsa o alege pe cea mai intensă.se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă. Capcane cu feromoni Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane.Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor. • Din două surse luminoase cu spectre diferite. • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete.6C atunci când carpocapsele sunt inactive.în formă deltoidă sau pâlnie.amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă.Aceste capcane.trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor.se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece.trebuie bineînţeles prinsă. Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor.După Van Leeuwen(1948).Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.5 ml acid valeric.mai ales violet şi albastru.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot.reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor. Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş.În livada standard.Pentru a evita captura albinalor.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută. .Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare.Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi.se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul.recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă.dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15.2 bujie/pieds.Alte capcane posibile includ uleiul de lin.se lasă la uscat câteva zile.Se pot elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor.Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.de zahăr sau de siropul în fermentaţie.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă. Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă.Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie . Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie). Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă.deoarece ele stimulează depunera ouălelor.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime. Tipuri de lămpi:În livadă.carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii. Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30.0.săpunul .

Dacă instalarea se face după zbor atunci ea trebuie însoţită de un tratament chimic. Trebuie evitate parcelele strâmte. Să se regrupeze parcelele vecine pentru a avea o suprafaţă compactă cea mai mare posibilă. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară. o suprafaţă mai mare de 4 ha. De la acest nivel de atac.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei. Se dispune astăzi de difuzori ECOPOM.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie. în timp ce difuzorii ISOMAT-C protejează împotriva celor două generaţii. Capsulele ECOPOM sunt prevăzute pentru a acoperi o generaţie. Fiecare parcelă trebuie să fie considerată ca şi un caz particular.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul. Zonele neplantate trebuie să fie de asemenea protejate. Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna. Într-un context de producţie biologică. şi GINKO.din iunie până înainte cu o lună de recoltă. precum şi o reducere a efectelor protecţiei faunei auxiliare şi mediului. Confuzia sexuală Carpocapsa Dificutăţile întâlnite în lupta împotriva carpocapsei merilor face din confuzia sexuală o alternativă interesantă.ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat. Condiţii care trebuiesc respectate Pentru cele două tipuri de difuzori.sarasinul sau compuşi de tipul margaretă. Pentru ECOPOM firma preconizează sistematic un tratament chimic la instalarea difuzorilor. Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra. adică la începutul zborului. Primul an de confuzie sexuală sau pe parcelele care au fost atacuri ale recoltei situată între 1 şi 2% se recomandă să se protejeze pic ieşirii din ouă a primei generaţii cu un produs eficace.dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă.roten sau ryania.muştarul. Punerea difuzorilor Cele două tipuri de difuzori prezintă mari diferenţe de concepţie. ISOMATE-C. Trebuie totuşi reunit un anumit număr de condiţii pentru ca această tehnică să da satisfacţii. Punerea trebuie realizată înaintea împerecherii generaţiei vizate. se foloseşte confuzia sexuală. criteriile de alegere a parcelelor sunt aceleaşi: Parcelele trebuie să fie mari. .carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite. În situaţiile unui mediu nefavorabil este mai bine să se renunţe la folosirea confuziei. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme. Această tehnică permite o mai bună gestiune a fenomenelor de rezistenţă. Confuzia nu trebuie să fie preconizată pe parcelele care au fost atacate anul trecut: vom reţine pragul de 1% de pagube la fructe la recoltare. folosirea confuziei în locuri inadaptate ar risca în plus să discrediteze această metodă nouă.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor.dar nu populaţii mari.Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru. Trebuie evitate benzile cu o lărgime mai mică de 60 metri.

Acest mijloc de luptă nu trebuie neglijat. Trebuie reţinute mai multe puncte din ciclul său biologic pentru a aprofunda mai bine strategia tratamentului care trebuie adoptat. să se dubleze punerea la 4m înălţime în cazul mărăcinilor şi arborilor înalţi.Înainte de instalare trebuie stabilit un plan. De la ieşirea din ouă a carpocapsei să se realizeze o numărare la 10 zile pe 500 de fructe minim pe hectar. în funcţie de caracteristicile parcelelor care influenţează numărul difuzorilor în zona tampon şi dificultatea instalării. la fel ca şi a balanins. Spargerea ouălelor are loc la 10-15 zile după depunere. indivizi fecundaţi care provin din mediul parcelei sau locuri care au permis întâlnirea sexelor care depun ouă şi provoacă creşteri ale populaţiilor periculoase. stocarea lor pe sol sau sub un pat de nisip/turbă. • Stadiul de plimbător: larva accedă direct la cupă lungind peţiolul frunzei. O cuşcă de urgenţă poate însoţi sistemul de prindere: ea constă în recoltarea castanelor cu viermi în timpul recoltei. La sfârşitul primei generaţii să se numere 1000 de fructe pe hectar. Costul acestor protecţii este foarte variabil. de la începutul lui august până la sfârşitul lui septembrie. Capcana alimentară este o metodă veche mai eficace. Dacă aceste precauţii au fost luate. Carpocapsa Carpocapsa. • Larva trece prin 5 stadii larvare în fruct în timpul a 40-45 zile. Cydia splendana. Vara următoare. În cazul în care se depăşeşete acest prag se intervine cu un insecticid eficace. În zona tampon. o recoltă totală şi rapidă se sfătuieşte pentru a împiedica larvele să intre în sol şi astfel se reduce populaţia anului următor rupând ciclul devastatorilor. La recoltă pagubele fructelor sunt de ordinul a 30% datorită unor cauze confuze. cel puţin 5 într-o livadă. Difuzorii trebuie să fie plasaţi suficient de sus pentru a se adapta la comportamentul carpocapsei. o zonă tampon de 30 metri va fi protejată cu o densitate normală de difuzori. Capcanele cu feromoni sunt la ora actuală sunt testate. Urmărirea parcelelor în confuzie Difuzorii nu sunt în nici un caz insecticide. situate în apropierea cupelor. Lupta se organizeză Lupta biologică: liliecii pot să reducă eficace populaţia de carpocapsă consumând fluturii. Această tehnică aduce o îmbunătăţire a imaginii arboriculturii . Repartizarea difuzorilor trebuie să fie omogenă. o singură generaţie. trebuie plasate refugii adaptate în jurul parcelei. sunt depuse în lungul nervurilor pe fiecare faţă a frunzelor. larve şi putregaiuri. Inconvenientul acestei metode este că soluţia trebuie să se schimbe frecvent deoarece sunt atrase multe insecte. bântuie în livezile de castani. în timpul a aproximativ 15 zile după ultima recoltă. Lupta chimică acţionează asupra stadiului de plimbător al tinerei larve la fel ca şi asupra ouălelor. o porţiune din ramură. Confuzia sexuală nu protejează împotriva lepidopterelor. faceţi de asemenea un control precis la 1000 de fructe minim pe hectar. Carpocapsa este principalul parazit al castanelor urmat de balanin (Balaninus elephas). Metoda constă în dispunerea în frunziş a recipientelor. Lupta împotriva acestor devastatori se organizează puţin câte puţin. Această numărătoare va permite definirea strategiei adoptate la a doua generaţei. O generaţie. un hibernaculum în sol Carpocapsa castanului aparţine familiei de Tortricide. ţinându-se cont de arborii de pe margine unde se vor instala cei mai mulţi difuzori. capcanele sau o cuşcă de urgenţă permit cunoaşterea începutului zborului fluturilor. Larva ţese un cocon (hibernaculum) şi intră atunci în diapauză pentru a se metamorfoza vara următoare. apoi penduculul cupei în care ea penetrează urmărind de preferinţă vasele conducătoare de sevă până în interiorul castanei. putem reţine un prag de 0. Nu protejează în nici un caz împotriva altor devastatori.5 mm diametru) şi se adânceşte în sol între 5 şi 10 cm adâncime. ECOPOM Confuzie sexuală: carpocapsă! . de la urtgenţa primilor fluturi. care conţin o soluţie compusă din 10% suc de măr şi 90% apă.în jurul parcelei.5% de fructe înţepate. Să se supravegheze mai ales marginile. Înaintea recoltei sau la recoltă. observaţiile pot începe: la 2 zile aplicarea unui insecticid cu o bombă aerosol permite prelevarea şi numărarea carpocapselor. Pentru a şti datele de tratament şi alegerea produselor care trebuiesc aplicate. La sfârşitul creşterii sale. O urmărire serioasă este indispensabilă. aproximativ 60 pe femelă. larva perforează coaja castanei în perioada de maturitate (gaură de 1. Se recomandă să se dispună o capcană sexuală pe parcelă. apoi să se dispună în locul fructelor o cuşcă etanş pentru fluturi. Măsură preventivă În profilaxie. • Ouăle. • zborul fluturilor.

Ecopom prezintă avantaje reale atât la niveluu mediului înconjurător cât şi la nivelul calităţii producţiei. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici. împiedicând împerecherile. şi mai ales suprimând. Principiul său se referă la un element cheie al reproducerii: feromonii. folosirea acestei metode originale are o incidenţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor. este posibilă utilizarea Ecopom. ceea ce maschează semnalele emise de femele. Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară. În tăviţa plasată la 2 m de sol. Cydia pomonelle. Principiul confuziei sexuale La fluturi. Trebuie evitată . se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale. Reducând. Mai întâi. bucăţi de slănină grasă nesărată. Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine. biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. Metoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe Ha în cursul ultimelor două campanii. De fapt. suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe. nu vor mai exista larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice obişnuite. ca şi un actor major în lupta prin confuzie sexuală şi mai general în domeniul feromonilor sexuali la fel ca şi cu distribuţia capcanelor pentru detecţie şi/sau prinderea în masă a devastatorilor culturilor.împiedicând împerecherile. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni. confuzia sexuală permite să facă faţă la problema rezistenţei carpocapsei la insecticidele chimice. substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul. ceea ce mascheză semnalele emise de femele. şi dezvoltat în Franţa de către Biotop. În sfârşit. De aceea. respectiv în anumite cazuri. etc. utilizarea pesticidelor clasice. bule de grăsime special concepute. Ecopom răspunde astfel la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară şi permite o mai bună valorificare a produselor. Hrănirea iarna Iarna este o perioadă dificilă pentru păsări. Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confuzie sexuală. Ecopom poate fi utilizat. Biotop se poziţionează în Franţa. Datorită difuziei sale eficace în timpul a 60 de zile. în cazurile în care se va dovedi necesar. punerea este rapidă (2 ore pe ha). putem să le atragem în apropierea noastră imediat. trebuie hrănite păsările. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă. difuzorii Ecopom permit asociere eficacităţii durabile şi respectul mediului înconjurător. şi permite facilitarea valorificării producţiilor. Putem să le observăm în voie şi să le studiem comportamentul. stăpânire şi vigilenţă. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi. Astfel. Pentru a distinge mai multe specii. De altfel sunt rare animalele care frecventă liber grădinile noastre. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor. Astfel. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate. Biotop propune şi folosirea tehnicii. diversificaţi hrana. întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare. În condiţii de îngheţ. metodă de luptă prin confuzie sexuală. Produsul omologat în mai 2000 se prezintă sub formă de difuzori celulozici. tehnica nu este adaptată în toate situaţiile. Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei. fie de două ori. masculii nu mai pot conta decât pe hazard pentru a-şi găsi o parteneră şi să se reproducă. Cu Ecopom.Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi perilor. Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice. frumuseţea lor şi prin utilitatea lor. nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. Cydia pomonella. Mai mult decât un simplu produs. puneşi seminţe de floarea soarelui. prima generaţie fiind stăpânită printr-o protecţie chimică. după ce s-a folosit confuzia sexuală şi se poate diminua tratamentele insecticide asupra fructelor înaintea recoltei. un produs ieşit din cercetările Isagro. întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul. Mere stricate tăiate în două. Apoi fiind biodegradabili şi nelavabili. Prin amenajări şi plantaţii adecvate. Datorită acestui fapt. Să se favorizeze prazenţa păsărilor Păsările animă peisajul prin cântecele lor. situaţii în care confuzia sexuală poate fi pusă în practică. Hrăniţi dacă este posibil la oră fixă o dată sau de două ori pe zi în funcţie de meteo. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă. Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru a se folosi confuzia sexuală. fie doar pentru a doua generaţie. cartofi fierţi nesăraţi şi seminţe vor fi depuse pe sol pe câţiva metri pătraţi. În arbuştii mai apropiaţi puteţi agăţa la 2 m înălţime. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele. împotriva celor două generaţii ale carpocapsei. Se poate astfel reduce nivelul de infestare a carpocapsei dar şi alţi devastatori. Biotop propune Ecopom. biodegradabili şi uşor de agăţat pe crengi. Produsul este biodegradabil şi nu se spală.

livezile.95% Chrysopa carnea Domeniu de aplicare Putem introduce Chrysopa carnea în diferitele culturi de legume. piţigoiul carbonifer. Amenajaţi o mlaştină.carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex. • Protecţia cu virusul granulozei . Să ştiţi că pisicile pot fi redutabili prădători. arborii bătrâni.83% Jerseymac 1. cintezoiul şi cioara neagră. păsările vor veni cu plăcere să se adape. etc. În orice caz. Câteva păsări care mor iarna nu pun în pericol supravieţuirea speciei.numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12. dar distrugerea anumitor medii pentru păsări este mult mai prejudiciabilă aproape iremediabilă. Arbuştii spinoşi atrag mai multe specii care îşi fas cuib. Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului).8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9.poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1. Să se hrănească păsările când condiţiile climatice sunt penibile.Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui.42% Florina 0. Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri. Golden 7. mierla neagră.mâncarea sărată.parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha . larve mici de fluturi. Dacă practicaţi cultura integrată în grădina dumneavoastră. Chrysopa carnea mănâncă şi tripşi. . În plus.protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă. • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: .25% Media 2. scatiul. Chrysopa carnea nu are dificultăţi. Puteţi pune stinghii la 2-5 m înălţime pentru răpitorii diurni şi nocturni. larvele pot parcurge 4-5 km înainte de adolescenţă. Cu cât spaţiul este mai mare cu atât veţi avea mai multe posibilităţi.67% Gala. . fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală. Ozargold.absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului .5% Jonathan Jonagold 3. piţigoiul albastru. Când tăiaţi lăsaţi ramurile grămadă într-un colţ retras căci vor fi benefice pentru păsări.33% Jonagored. De aceea este important să se introducă larvele aproape de afide. Păsările cele mai comune văzute sunt: vrabia domestică. ouă de fluturi şi fluturi făinoşi. ele trebuie să fie capabile să îşi atingă prada parcurgând cea mai scură distanţă. În aceste cazuri o reţea de cuiburi este necesară şi utilă. Aceştia vor contribui la bunul echilibru al locului prin eliminarea rozătoarelor. păsările insectivore vor fi preţioşi auxiliari.82% Media 11. . Fiecare specie participă la echilibrul natural.este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică. mediile umede. Amenajamente şi plantaţii specifice Plantaţi mărăcini care conţin esenţe indigene care vor furniza o hrană variată iarna şi vor face ca păsările să fie fidele locului. este singurul produs omologat în Franţa. Deoarece larvele nu pot zbura.este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori . muşte. păianjeni roşii. dar cel mai important pentru o specie sensibilă este de a menţine anumite biotopuri fragile precum mărăcinii. fructifere şi ornamentle împotriva diferitelor specii de afide. În culturile unde temperatura sau/şi umezeala relativă pot varia puternic.7% Earlygold 0. şi crearea unei livezi înconjurată de garduri vii va fi un loc foarte râvnit de rasa înaripată. 2.

Larvele sunt active de la 12 0C până la 350C şi pot deci să fie introduse în aer. Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 1.Avantajul utilizării larvelor este că ele lucrează foarte repede. • Deschideţi multicelula cât de departe doriţi. trebuie introduse de 2 ori 40 de exemplare/m2 în timpul unei perioade de 8-0 zile. • În focare. cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic. cunoaştem mai bine şi atacurile. 3.bruche fasolei . numite comunităţi. ceea ce. tripşi. Schema de luptă • Primăvara. colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat. Aceste celule formează împreună un fagure. introducerea este uşoară. există un pericol mai mic de infestare a întregii culturi. Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace. Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul. de hemiptere. • Deoarece sunt insecte primitive. • Larvele sunt foarte agresive şi lucrează eficace în focare. şi biologia agresorilor. larvele sunt ambalate separat în celule mici. Aceste specii formează sisteme complexe. Avantajele lui MC-500 System • Deoarece aceste insecte sunt canibale şi se hrănesc una cu alta în timpul transportului.altise cruciferelor . 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor.bruche mazării . când afidele sunt prezente tot mai mult. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor. de himenoptere. Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid.crioceres sparanghelului .ceutorhynques . inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre. Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. putem crea o populaţie. COLEOPTERE Astăzi. se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. de neuroptere şi de tisanoptere. Când adulţii au ieşit din ouă ei părăsesc adesea sera. O multicelulă (MC) conţine 500 de larve. este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar. Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie. Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie. În plus. dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. Pentru a lupta împotriva acestui devastator. care în condiţiile naturale sunt echilibrate. Este vorba de coleoptere. Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 2. • Cu sistemul MC-500. în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. • Chrysopa carnea nu depinde de temperatură şi umiditate. caişilor. aleurode. de diptere. vespere. • Chrysopa carnea este un prădător care nu mănâncă alte insecte decât păianjeni roşi. Întoarceşi multicelula şi scuturaţi de câteva ori uşor astfel încât larvele să cadă pe plantele care trebuie tratate. trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi. introduceţi la 5 săptămâni larve/m2 (repetaţi de 2 ori la 2 săptămâni). Că chrysopele prădătoare. rezistenşa împotriva pesticideloa este destul de mare. Este dăunător mai ales merilor. O larvă mănâncă în jur de 50 de afide pe zi. suntem siguri de o calitate în plus. putem distinge tratamentul focarelor de afide. Când luptăm mai repede împotriva acestora. Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: . perilor. de lepidoptere. Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor. prunilor. Din 27 ordine cunoscute. ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări).sitone mazărei .

Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere Monocotiledonatele. adică vis-a-vis de un complex de specii. .cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse.florile ornamentale . Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale. Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea. practicile culturale sunt profund modificate.fasolea . Se disting 2 categorii de auxiliari: . tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia). gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice. frasin. Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: . Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele. deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele. a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă . Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor.roşiile . altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: . gramineele. un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor. Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă.4. Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ. Dimpotrivă.mentei . Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate.verzele . Să se pulverizeze pe zonele atinse. Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide. Un pesticid „Bio” Purinul de urzică. frunzele sunt distruse de hispine. acarieni şi psile. cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj. mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot. .trandafirii . Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: . Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri. corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia.garoafelor de inde . Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare.sarriette . prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim.Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote.prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor.mazărea . Combaterea afidelor Mămăruţa.arborii şi arbuştii (pin.paraziţii sau parazitoidele. ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori). Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână. ulm.nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus. Conversia livezii Faza de conversie. stejar. Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri. fixată pe 3 ani.

termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Gestoiunea rangului şi interrangului Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor împotriva Fungicide. Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. afide cireş: Cylindrosoprioză cais: Monilia Pregătirea conversiei Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă. Analize foliare. analize de sol Muncă mecanică. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi. Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice. Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi. acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă. mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui. Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare.Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi. Atacurile afidelor. Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. Solurile foarte poussants. curative după reţelele de observaţie şi avertizare *** ** * * . Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%. Analize foliare Dezierbare chimică. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune. Conversia practică Post Fertilizare Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi. Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afide. Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului. aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora. Analiza chimică a solului. acarieni păr: afidă. o fertilizare excesivă. concurenţa ierbacee va fi mai importantă. acarieni piersic: Monilia.

angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator. căci dacă depăşeşte cantitatea minimă există riscul de dependenţă. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an.) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi.Regularea incărcăturii Rărirea chimică. Conversia „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. collemboles) şi microorganismelor(bacterii. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică. Profilul solului este o etapă importantă.) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor. ciuperci). Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu. vom găsi doar 4-5 specii de păsări. Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale. Utilizarea pasarilor ca si auxiliari Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu este o abordare utopică. Multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital.. De alfel. Există o teritorialitate la fiecare cuplu. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii. Reproducerea piţigoilor în livezi de exemplu este la fel de bună ca şi cea din mediul natural. Pentru atragerea faunei în livezise poate recurge la amplasarea de cuiburi în livezi. Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie. manuală în măr Rărirrea manuală * *** * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor. Acestea fiind spuse. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor. dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele. magneziu . nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici). etc. Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică. Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună. cuibarele nu ajung. ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna dacă acesta este limitat în perioadele foarte reci. adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală. Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa. . regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară). planuri de apă. Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în livadă. etc.. dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii.

Un demers corect in agricultura ecologica pentru a putea controla buruienile ar consta in: -evitarea fructificarii buruienilor -adoptarea unei rotatii adecvate -mentinerea unei bune structuri a terenului -mobilizarea echilibrata a solului: o mobilizare deasa duce la epuizarea acestuia. A accepta sau chiar a incerca sa sa aduci o flora diversa de o maniera discreta constituie o abordare mai realista. Dar daca s-ar efectua o analiza mai atenta a rolului negativ pe care aceste plante il realizeaza putem sa ne dam seama ca in acelasi timp buruienile joaca si un rol pozitiv in agricultura. . cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv ♦ se pot realiza preparate din ardei iute. A incerca sa le distrugi in totalitate este obositor pentru agricultor si distrugator pentru natura sau pentru ambele in acelasi timp. Societatea Sequana lucreaza pentru obtinerea unui produs "Sequana long life" care sa fie mai rezistent decat produsul "Sequana normal". cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv . lavanda. Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale.Dincolo de rolul strict de auxiliar.Fiberplast pe baza de amidon si copoliester realizat de societatea Ulice-Limagrain. Oamnii au tendinta de a considera ca si buruieni acele plante care concureaza cu plantele de cultura. o mobilizare rara duce la instalarea de radacini puternice si de rizomi -alegerea de culturi de ingrasaminte veri concurentiale -reducerea stocului de seminte -practicarea semanatului fals -utilizarea tesalei de buruieni MULCI biodegradabil ♦ Mulci organic din hartie pe baza de celuloza (plus aditivi) Societatea AHLSTROM ARJO Sequana (mulci negru) Biocell (mulci bej/negru) Degradarea lor este foarte rapida (in mai putin de 3 saptamani) si nu este interesanta pentru culturile cu crestere lenta sau in zoonele cu vanturi puternice.Biopolyane realizat de societatea Prosyn Polyane realizat pe baza de co-polyester. Fiecare planta joaca un rol care nu este neaparatnumai bun sa neaparat numai rau. aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini. CULTURI ASOCIATE Culturi associate de arbori cu usturoi ♦ La ciboullete si usturoiul daca se panteaza intre randurile de pomi au proprietatea de a indeparta insectele daunatoare din plantatii. ♦ Capucina cu parfumul sau de piper ajuta la fel la indepartarea daunatorilor din plantatii ♦ Rozmarinul. ciboulklete si usturoi pentru a indeparta insectele Buruienile In natura notiunea de buruiana nu are nici un sens. Efectul distrugator al florei salbatice asupra culturilor este evident. Degradarea lui se realizeaza dupa 7 zile de la fixarea pe sol . ♦ bioplasticuri pe baza de amidon si co-poliester . Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii.

Azcos. se reproduc şi ovodepunerea începe la 2-3 zile mai târziu. Adulţii: aceste hemiptere adulte se caracterizează prin: ochi mari roşii proeminenţi. Larvele: o femelă Orius depune aproximativ 1-3 ouă pe zi în ţesutul vegetal pe tulpini sau pe nervuri pe partea inferioară a frunzei (limb foliar. ornamentat sau colorat în mod caracteristic. Hyplast Compozitie Co-poliester Amidon plus copoliester Amidon plus coploiester Societatea Prosyn Polyane Ulice Limagrain Novamont (producator) cu societati colaboratoare: Deltalene Hyplast Barbier Guerin Azcos Denumirea Biopolyane Fiberplast Maer bi cu variantele: Biolene Hytimulch tip 1 şi 3 Biofilm Guerin Biotello 15 B Culori Negru Negru Maro/negru Verde/negru Verde/negru/maro Verde negru Indicele de degradare a mulciului (GRAB 2002) Degradare rapida intermediara lenta Mulci Hytimulch Tipul 3 (verde si negru) precum si tipul 1 (verde) Biolene (maro) Biofilm (negru) Hytimulch tip 1 (negru) Biopolyane (negru) Biotello (negru) 40 zile (z) 4 1 2 1 1 2 60 z 5 3 2 1 1 2 80 z 5 4 4 2 3 2 100 z 5 4 4 2 3 2 ♦ Culoare Produsele sunt fie transparente. Din prima primăvară.. sub scoarţă. prezenţa ocelilor pe cap. Aceste heteroptere trec prin cinci stadii larvare a căror formă este asemănătoare cu cea a adultului. adulţii ies de la hibernare. îşi reiau activitatea. Barbier. verde deschis sau inchis maro sau negre. Guerin.4mm) incolore sau albe. Ouăle (0. sub frunze şi resturile vegetale care acoperă solul. Ordre: Heteroptera . realizat dintr-un amestec de amidon si de poliester realizat de catre societatile Novamont. cuneus neted în hemelytre. au metamorfoze incomplete. . o gură triarticulată dispusă sub faţa ventrală a capului. Antocoridele îşi petrec iarna la stadiul de adult în trunchiurile copacilor crepate.Famille: Anthocoridae Descriere Orius sunt punaises mici (2-3 mm) de formă lunguiaţă şi de culoare brună neagră.Deltalene. nervură). Ouăle: Ciclul Aceste hemiptere sunt heterometabolice. Mugurii apar şi se dezvoltă începând cu al treilea stadiu.Mater-bi. au o formă de banană cu un opercul care poate fi conformat. ♦Grosimea: 15-20 de microni Ploşniţele -ANTHOCORIDES Orius sp.

printre altele. Putem aceste caracteristici prin nivelarea terenului. ele reapar foarte rapid şi-şi manifestă activitatea odată ce recomandările luptei integrate au fost aplicate. Trebuie deci ales un sol care să răspundă cel mai bine posibil la condiţiile optime. capacitatea lor de căutare pare a fi limitată la contactul pe care îl vor avea cu eventualele prăzi. este cazul texturii (nisip. sunt de altfel generaliste mari. vegetalul. Menţinerea unui echilibru între aer şi apă constituie una din cele mai mari provocări a gestiunii solurilor. dezvoltarea nimfelor durează 15-17 zile: primele 4 stadii larvare durează 2-3 zile fiecare. Este important să se urmărească ca loams şi loams argiloase să aibă o structură adecvată. acarieni. în timp ce al 5-lea stadiu nimfal durează 4-5 zile. Să se evite terenurile joase şi cele care închid zone supuse gerului. dar în general insuficientă la stadiul de adult. ploşniţe înţeapă prada şi aspiră hemolimfa. acest prădător prezintă un răspuns numeric agregativ acolo unde densitatea prăzilor este mai mare. materia organică măreşte talia porilor şi ameliorează infiltraţia şi circulaţia apei. Gestiunea solurilor din livezi şi podgorii Livezile şi podgoriile sunt exploataţii de lungă durată. Relaţia cu planta Printre elementele mediului care acţionează asupra ecologiei şi biologiei acestor auxiliari. Ele descoperă prada prin atingere. dar o aptitudine de a supravieţui cu prăzi variate şi chiar cu hrană vegetală. Prăzi atacate Orius sunt în acelaşi timp prădători şi fitofagi. În general aceste ploşniţe prezintă 2-3 generaţii anuale şi adultul trăieşte 3-4 săptămâni.multiplicarea şi folosirea speciilor cele mai active (O. o ţin cu picioarele anterioare şi cu formaţiunile bucale transformate în stileţi. Totuşi. un mai bun control al devastatorului atunci când el nu este uniform distribuit. pantei. care se hrănesc cu ouă şi larve de lepidoptere. Trebuie aleasă o amplasare puţin în pantă de preferinţă un teren plat pentru favorizarea scurgerii solului şi circulaţiei aerului. Temperaturile de iarnă scăzute şi îngheţurile de primăvară pot reduce randamentele. Continuarea cercetărilor asupra auxiliari discreţi care sunt heteropterele va deschide interesante perspective în ciuda problemelor puse de regimul mixt al unora. Le găsim şi în mărăcinii de arin. Este preferabil să se aleagă o amplasare adecvată de la început decât să se încerce apoi schimbarea proprietăţilor. Aceste ploşniţe sunt capabile să consume zilnic până la 100 de acarieni. La fel ca şi mămăruţele. influenţele factorilor de mediu (climat. Condiţiile climatice şi pedologice sunt factori care trebuiesc luaţi în considerare cu grijă în alegerea amplasării. . nămol. microclimatul solului are o mare importanţă în reuşita culturii fructifere. Stabilizând agregatele solului. Putem sublinia 2 aspecte: Fitofagia: numeroase observaţii arată că aceste insecte înţeapă planta pentru a-şi satisface nevoile de apă şi în anumite cazuri pentru a furniza o alimentare când complementară regimului carnasier când exclusiv pentru tinerele stadii a diverselor specii. pare să aibă un loc mare. Proprietăţile fizice ale solului Solul este constituit din elemente solide şi poroase. heteropterele se plasează între prădătorii de protecţie şi de curăţare. Multe dintre proprietăţile solului sunt permanente. pe tei şi pe florile mascule ale sălciilor. disponibilitatea prăzilor. Aceasta permite. Preferinţele speciei. Totuşi în diferite cazuri colonizarea lor a culturii trebuie să fie consolidată de către diferite mijloace: . Orius fac parte din insectele rare capabile să consume Eriophiidae. care formează un ac.Femelele depun în medie 115-140 ouă şi incubaţia durează aproximativ 5 zile la 24 oC. exteriorului şi profunzimii. Câteodată ele omoară mai multe prăzi decât au nevoie pentru a se hrăni. Utilizarea în metoda de luptă Cu o voracitate şi o fecunditate medie. argilă). Pe lângă factorii pedologici. tripşi. Această operaţie antrenează cheltuieli adiţionale şi poate să devină supărătoare pentru potenţialul randamentului dacă nu este executată cu grijă. de rezervoare care au un efect temporar de concentraţie precum mărăcinii de arin. intervenţia umană) vor determina într-un mod complex evoluţia populaţiilor. Polenul poate constitui o sursă nutritivă. sălcii şi favorizează înierbarea în interlinie. Circulaţia apei în profilul pedologic depinde de tipul solului şi de conţinutul său în naterie organică. rosaceaelor şi numeroaselor specii ierbacee. deoarece câmpul lor de viziune nu depăşeşte capătul antenelor lor. Eliminate în general de către tratamentele insecticide repetate. fluturi la fel ca şi cu polenul şi nectarul mai multor specii vegetale. La această temperatură. Creşterea sau menţinerea conţinutului în materie organică a solului face parte din practicile de gestiune care vizează ameliorarea proprietăţilor fizice ale solului. Insidiosus) .creearea în apropierea culturilor care trebuiesc protejate. Atracţia florală: aceste hemiptere trăiesc în general pe florile compozitelor. afide.

Reziduurile plantelor de acoperire. atunci când umiditatea este insuficientă. este mai de grabă o problemă în solurile denudate sau cu textură grosieră. În ceea ce priveşte eroziunea eoliană. Piersicii şi cireşii sunt sensibili la asfixierea piciorului. În plus. Neghina multiflorală . Dacă este efectuat prea în profunzime sau prea aproape de arbori. În plus. este câteodată necesar să se pună o linie de drenuri direct sub rândurile de arbori. plantele de acoperire favorizează prepararea puieţilor fructiferi în sezonul de iarnă. reduce compactitatea solului. plivitul riscă să deterioreze rădăcinile. contribuţia lor în materie uscată nu este suficientă pentru a reînnoi materia organică. Amendamente organice – trebuie reînnoită prin fertilizare toată materia organică pierdută la plivit. Ridichea oleaginoasă . În loams argiloase. Se sfătuieşte a se fertiliza şi a se tunde plantele de acoperire pentru a stimula creşterea vegetativă şi producţia de materie organică. Cu excepţia paiului de grâu. Plivitul şi plantele de acoperire Plivitul elimină concurenţa pe care o exersează buruienile în podgorii şi livezile de piersici pentru obţinerea apei şi a elementelor nutritive. Examenul profilului pedelogic permide determinarea scurgerii naturale a solului. soluri cu drenaj sărac. Un orizont rău definit poate însemna o scurgere rea. în consecinţă. Previne de asemenea şi pierderile de elemente nurtitive prin spălare legându-le la componenta organică a solului pe timpul iernii. continuă până la 1 iulie pentru livezi şi 1 august pentru podgorii. Plantele de acoperire repartizează mai uniform greutatea maşinilor agricole şi. . solurile livezilor şi podgoriilor sunt frecvent supuse la eroziunea hidrică. ele sunt mai puţin eficace ca şi plante de acoperire decât neghina multifloră. Din contră. Sistemul său rădăcinar penetrează mai profun în sol decât cel al neghinei multiflore. Iată câteva motive care justifică folosirea plantelor de acoperire: 1. datorită problemelor de compactitate. 4. Nu se sfătuieşte a se lăsa buruienile să invadeze suprafaţa de cultură datorită problemelor de lungă durată pe care le provoacă. Practici de gestiune a solurilor din livezi şi podgorii A. Anumite amendamente cum sunt gunoiul de pasăre. îi ameliorează eficacitatea sistemului de drenaj. dar ele nu convine la fel de mult ca şi neghina multifloră. Această gaminee germinează rapid. 3. o linie la două rânduri. În general. tot timpul. creşterea viguroasă şi ea prosperă în aproape toate tipurile de sol. paiul de grâu necesită un complement de azot pentru ca să se descompună. toate materialele furnizează aceeaşi cantitate de azot. 2. Prezenţa narmorajelor de culoare ruginie în orizontul B este un indice de drenaj insuficient. materia organică generată de plantele de acoperire nu este suficientă pentru compensarea pierderilor de humus. de oxidare şi de pierdere a materiei organice atribuite acestei ptactici. Trebuie îngropată în pământ la începutul primăverii pentru a evita problemele de invadare. Captând elementele nutritive şi umiditatea la sfârşitul sezonului. fânul de lucernă şi marcul de struguri au un conţinut bogat în azot şi n-ar trebui să fie utilizate decât în doze mici. neghina multifloră prinde rafalele de ninsoare. mai mult decât atât buruienile cu înrădăcinare profundă (ca şi păpădia) concurează direct cu rădăcinile arborilor şi viilor. dar nu aduce atâta materie organică şi nu repartizează la fel de bine greutatea maşinăriei. Trebuie limitat numărul de pliviri la minim. Sistemul său rădăcinar este dens. Ne putem informa la o inteprindere despre drenaj pentru a cunoaşte recomandările şi costurile legate de instalarea drenurilor subterane. Este mai rapid să se cosească plantele de acoperire decât să se plivească suprafaţa de cultură.Se utilizează mult neghina multiflorală ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. Alte plante precum secara. această grosime fiind necesară pentru creşterea rădăcinilor. În alte tipuri de sol. Drenurile trebuie să fie instalate aproape unele de altele pentru a asigura scurgerea excedentului de apă (gravitaţională). Tabel: Doze preconizate de reziduri organice urmate de echivalenţele lor în materie uscată şi în macroelemente fertilizante.Drenarea Solurile cele mai propice culturii fructifere au o profunzime utilizabilă de cel puţin un metru. De îndată ce plivitul este terminat se sfătuieşte semănarea plantelor de acoperire. ea rămâne la stadiul de stagnare. Solurile plivite se încălzesc mai rapid primăvara şi degajă mai uşor căldura în timpul nopţilor geroase. Plantele de acoperire reduc şi eroziunea. În cazurile în care scurgerea naturală şi dezvoltarea rădăcinilor lipsesc.De puţin timp se foloseşte ridichea oleaginoasă ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. Tabelul de mai jos dă exemple de amendamente organice ca şi doze preconizate. Dozele sunt bazate pe conţinutul în azot al materialelor. Datorită pantelor necesare circulaţiei aerului. Plivitul începe primăvara atunci când solul este suficient de uscat. Nu o putem semăna în amestec cu neghina multifloră. Muncile agricole regulate sunt de asemenea facilitate de prezenţa plantelor de acoperire.drenarea subterană se dovedeşte benefică pentru culturile fructifere. În consecinţă. ovăzul servesc deja ca şi plante de acoperire. la fel ca şi cele provenite din părţile aeriene sau subterane. ajută la reînnoirea materiei organice.

să supravieţuiască la devastatorii de iarnă şi la secetă Speciile care convin mai bine livezilor sunt gramineele sau amestecurile graminee – leguminoase.aă reziste la maşinăria grea di livadă . Dacă rezultatele analizei preconizează aporturi de piatră de calcar.patru ani mai târziu. Se sfătuieşte să se facă o analiză a unui eşantion de sol şi să se răspândească îngrăşăminte din zbor. Metoda de luptă cea mai uşoară este utilizarea ierbicidelor remanente. Neghina vivace Neghina vivace de tip gazon se implntează rapid şi.îndepărtarea nematodelor şi insectelor . această graminee cu feunze foarte fine formează o cuvertură vegetală densă. fiind dată creşterea ei lentă şi înflorirea sa tardivă. riscurile de stricăciuni la rădăcini sunt îndepărtate şi materia organică se conservă ca şi structura solului. Pe măsură ce se descompune. Plantele de acoperire permanente convin culturii de măr. Festuca crescută Comparată cu gramineea precedentă. De exemplu. De alfel.5 m lăţime. Plante pentru acoperirea solului în amestec Putem semăna mai multe specii în asociere în scopul de a scoate profit din fiecare dintre ele. Deşi putem să cultivăm şi struguri şi piersici. Momenrul cel mai propice seminţelor este începutul lui septembrie sau primăvara. Fetuca crescută prosperă în cea mai mare parte a solurilor. Acoperirea cu paie. putem include o leguminoasă de acest tip in amestecul de graminee pentru a fixa azotul din aer. Dacă se doreşte instalarea plantelor de acoperire în anul înaintea plantării livezii. ea ţine nematodele la distanţă. Neghina vivace nu este la fel de persistentă ca şi fetucile. fetuca roşie târâtoare combate foarte bine buruienile. un singur tratament. Trebuie subliniat că darea de ramuri noi este de dorit deoarece ţine zăpada în loc şi protejează rădăcinile împotriva asprimii iernii. Totuşi preţul seminţelor este ridicat. Cumpărarea anuală de seminţe şi implantarea culturii cu cuvertura nu mai sunt necesare. toamna. În plus. Producătorii vare doresc semănarea plantelor de acoperire odată ce livada a fost plantată ei trebuie să fertilizeze terenul în primăvara precedentă. În podgorii. sau trei . Formează o excelentă cuvertură a solului dar exersează mai multă concurenţă pentru umiditate şi elemente nutritive. trebuie distrusă toată vegetaţia. Comparativ cu mormalele. mai vuguroasă şi ea necesită tăieri mai frecvente.B.să fie adaptate la umbra parţială . amestecul comercial pentru cultura adăpostită compus din 80% neghină vivace Elka şi 20% fetucă roşie târâtoare Ensylva. ajunge pentru a distruge vegetaţia din timpul întregului sezon. deoarece solul nu este niciodată muncit. datorită adaptării ei la timpul răcoros. unde concurenţa între cele două culturi riscă să fie prea puternică. făcut primăvara. elimină buruienile primăvara. În general. şi ea se plantează mai uşor decât fetuca roşie târâtoare. culcuşul de paie creşte conţinutul în materie organică a solului şi distruge pierderile de umiditate prin evaporaţie. Pe lângă reducerea concurenţei lantelor pentru apă şi elemente nutritive. Este o plantă a cărei implantaţie esta puţin dificilă şi care o însămânţare puţin profundă. Deşi longevitatea trifoiului alb este scurtă. adică înaintea seminţelor. trebuie înfundat într-un sol necultivat. în aşa fel încât să satisfacă nevoile în azot a celor două culturi. trebuie limitate plantele de acoperire la un rând din două. Plantl de acoperire permanente oferă o protecţie continuă împotriva eroziunii.puţin contează ca drenajul să fie bun sau sărac. Se elimină de asemenea nevoile de amendamente organice. Se seamănă plantele de acoperire cel mai aproape posibil de suprafaţă şi în exteriorul rândurilor de arbori. Specii de gazon preferabile Iată proprietăţile plantelor de acoperire ideale: . Dotată cu un sistem rădăcinar dens. Lupta împotriva gramineelor nedorite Pentru a elimina concurenţa pentru umuditate şi elemente nutritive în solul acoperit de houppier. acolo unde se prevede plantarea rândurilor de arbori. Se semnalează că acest amestec nu necesită o tunsoare frecventă. Plante de acoperire permanente Avntajele plantelor de acoperire permanente sunt acelea ca şi ale plantelor de acoperire semănate periodic. Festuca roşie târâtoare O dată implantată. trebuie să se facă dezierbarea chimică pe benzi de 1. el aduce solului elemente nutritive precum azotul şi potasiul. ea desparte populaţiile de nematode. trebuie dublată cu vigilenţă pentru a reduce la minim concurenţa exersată de graminee pentru umiditate şi elemente nutritive. păr şi prun. care are avantajul de a nu utiliza nici un produs chimic. atunci când popularea este adecvată. doar că ele durează tot anul. fetuca crescută este mai groasă. este eficace pentru combaterea vegetaţiei sub ramuri. Creşterea sa este lentă în timpul perioadelor calde şi secetoase şi. Terbuie tunse plantele de acoperire pentru reducerea la minim a concurenţei pe care o exersează asupra culturilor fructifere pentru umiditate şi elemente nutritive.să aibă un sistem rădăcinar mai puţin profund .temperaturile de sub culcuşul de paie sunt mai ridicate . Timpul seminţelor şi implantarea plantelor de acoperire a solului Instalarea plantelor de acoperire poate să se facă înaintea plantării livezii sau atunci când arborii produc fructe.

care conţine 155 mg din formula de feromon. ceea ce antrenează o diminuare a sricăciunilor din cultură produse de populaţia larvară ulterioară. Difuzorii sunt concepuţi în aşa fel încât să poată fi agăţaţi pe ramurile arborelui.iarna şi mai scăzute vara. primele stadii larvare sunt întotdeauna înfometate şi sunt mai puţin mobile. nu doar în culturile protejate dar şi în câmp deschis. E)-8. intensificarea activităţii microbiene în sol. 6. Harmonia poate fi folosită în combinare cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. Se recomandă să se introducă local în apropierea coloniilor de afide. Conservaţi-le maximum 1-2 zile la o temperatură de plus minus 100C. pentru a le extermina imediat. Culcuşul de paie trebuie să fie suficient de gros(cel puţin 15 cm) pentru a împiedica vegetaţia de sub ramuri. 2. Efecte secundare Din datele literare şi experienţa practică reiese că Harmonia este un prădător foarte rezistent şi eficace. trebuie prevăzute capcane şi protectori de trunchi pentru a împiedica pagubele eventuale a devastatorilor. Se întinde culcuşul de paie atunci când solul este umid. 2. 1-dodecanol şi 1-tetradecanol). Fânul. paiele şi talajul fac culcuşuri de calitate. Isomate-C acţionează eliberând feromonul sexual sintetic în atmosfera înconjurătoare. putem folosi Harmonia împotriva tuturor speciilor de afide pe mai multe culturi. pupele şi adulţii sunt uşor de observat. Harmonia poate fi uşor regăsită în cultură. se numără şi multiplicarea rădăcinilor şi câteodată. Să nu se întindă culcuşul pe o rază mai mică de 25-30 cm de la fiecare trunchi. Printre alte binefaceri ale acestei acoperiri cu paie . larvele de Harmonia precum şi adulţii pot să mănânce pe individ până la 150 de afide pe zi. Isomate-C.10-dodecadien-1-01. Larvele. constă dintr-un difuzor alcătuit dintr-un tub de politilenă de 20 cm lungime. Harmonia-System Harmonia este livrată la primul şi la al doilea stadiu larvar şi este îmbuteliată câte 100-250 de bucăţi. numărul de ouă viabile depuse este restrâns. în ciuda faptului că larvele de Harmonia nu ştiu să zboare. 4. Se sfătuieşte să se introducă 200-300 de larve atunci când sunt colonii de afide pe plante. Isomate-C nu omoară dăunătorul. Harmonia poate fi utilizată împotriva tuturor speciilor de afide pe ttoate tipurile de culturi. 5. În prezenţa unui culcuş de paie. ceea ce amestecă indiciile naturale utilizate de mascul pentru a găsi femela. Schema de luptă 1. ele sunt foarte mobile şi sunt capabile să localizeze şi să distrugă focarele de afide rapid. Aceasta este eliberată de difuzor într-un timp de aproximativ 90 zile în funcţie de condiţiile meteorologice. introduceţi larvele de Harmonia pe plantele pe care vă aşteptaţi la un atac puternic a afidelor. preparaţia comercială. se recomandă să se pună larvele în focarele de afide. 3. Controlaţi în fiecare zi şi repetaţi dacă este necesar. În natură. Nu aşteptaţi ca populaţiile de afide să fie prea mari. de preferinţă toamna. Fiecare difuzor conţine pe toată lungimea sa un fir de aluminiu care îl menţine în loc o dată agăţat pe creangă. Fertilizarea arborilor se face pe o bandă trasată în exteriorul zonei reacoperite cu paie. ele sunt folosite în arboricultura fructiferă şi spaţiile verzi. 3. Contrar insecticidelor tradiţionale. Acest feromon este o copie sintetică a feromonului sexual natural care este produs şi emis de carpocapsele femele. feromonul serveşte ca şi indice olfactiv pentru carpocapsa mascul şi îi permite să localizeze femela în vederea împerecherii. Folosirea pe câmp nu pune nici o problemă. Isomate-C (feromonul carpocapsei) De scrierea produsului Materia activă a Isomate-C este feromonul carpocapsei care constă într-un amestec de trei constituanţi activi ( (E. 2. subţire. Avantaje 1. Atunci când ciclul reproductiv al carpocapsei este perturbat. Pentru culturile acoperite. . Pe câmp. Harmonia poate supravieţui la temperaturi foarte scăzute ( până la -100C) şi este activă deja la 90C. FEROMONI 1 Harmonia – System Aplicare În principiu. 4. se recomandă să se introducă larvele imediat după primire. cantitatea care trebuie pusă depinde mult de importanţa atacului şi de dezvoltarea culturii.

care necesită adăugarea la preparaţia comercială oxidanţi şi un agent anti-UV pentru a menţine stabilitatea în cursul campaniei de vegetare. Feromonul tehnic provoacă o iritare dermică care merge de la uşor la moderat la şobolani. Consultaţi consilierul local în producţia fructiferă pentru a determina perioada de aplicare. cireş. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate cu pagubele provocate în interiorul livezii.c. dar nu duce la reacţia de sensibilizare în studiile asupra cobailor. 1. ochii şi-au revenit la normal. Ei sunt agăţaţi pe crengi mai sus de punctul central al arborelui. Difuzorii trebuie să fie plasaţi în arbori înaintea urgenţei carpocapsei de primăvară. Producătorii care se decid să aplice un program de luptă împotriva carpocapsei fondat pe Isomate-C ar trebui să consulte specialiştii în luptă parazitară. Măsurile care se iau sunt următoarele: . Protecţia mediului înconjurător Chimia Datele furnizate despre feromonul tehnic erau gradul de solubilitate şi hidroliză în apă. parazit: perceur piersicului (Synantedon exitiosa) 3.c. peri. prun şi cais 2. singura expunere a fructului la produs este datorată unei creşteri uşoare a atrăgătorului în aer.Isomate-C este acceptat de SUA. 3.26 mg/L au supravieţuit perioadei de observaţie de 14 zile. Diminuarea numărului de larve hibernante şi acoperirea trunchiului arborilor vor contribui de asemenea la consolidarea eficacităţii tratamentului feromonal.. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate. O singură aplicare va ajunge pentru a asigura suprimarea în timpul sezonului. vulgarizatori în horticultură şi reprezentanţii fabricantului preparaţiei comerciale. şobolanii expuşi la o concentrare atmosferică de 5. Expunerea prin alimentare Cum difuzorii care conţin feromonul sunt tuburi de politilenă. Materia activă a Isomate-C este o copie sintetică a feromonului sexual natural produs şi eliberat de carpocapsa femelă. Migrarea femelelor fecundate în livadă poate reduce gradul de stăpânire a devastatorului cu Isomate-C. coeficientul de împărţire octanol/apă şi tensiunea vaporilor. 6. Totuşi. câte un difuzor pe arbore. aplicare: se agaţă difuzorul pe o ramură în centrul arborelui. precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-P previne împerecherea fluturilor. la 72 de ore după tratament.). Imigrarea femelelor fecundate poate fi redusă prin tratarea sursei de infestare cu Isomate-C sau cu un insecticid eficace. Isomate-C poate combate eficace carpocapsa din livazile de meri şi peri. Rezultatele unui studiu asupra iritaţiei oculare primară la iepurii expuşi relevă o iritaţie conjunctivală mergând de la leger la uşor la moderat. culturi: piersic. Sursele femelelor împerecheate pot fi câmpurile netratate de meri. Un maxim de 625 difuzori pe hectar. Antecedentele pagubelor indică rezultate sezoniere care pot fi anticipate cu ISOMATE-P. Este puţin probabil ca utilizarea lui Isomate-C după modul de folosire să facă loc formării unor reziduri din trei constituenţi de feromon în merele sau perele recoltate din livezile tratate. gutui şi alţi arbori gazdă. apă şi aer nu au fost prezentate. principala materie activă care constituie feromonul este considerată fotodegradarea. Protecţia fiinţei umane Toxicitatea Datele furnizate de cumpărător arată că feromonul de calitate tehnică nu prezintă o toxicitate crescută atunci când este luat pe cale orală sau dermică sau prin inhalare – toxicitate orală crescută pentru şobolani: DL50>5000 mg/kg de greutate corporală (p. Totuşi. 5. toxicitate dermică crescută pentru şobolani: DL50>2000 mg/kg de p. 4. Folosirea Isomate-C este recomandat pentru folosirea în livezile de meri şi peri pentru a lupta împotriva carpocapsei prin confuzie sexuală. Se recomandă o singură folosire a difuzorilor. Feromon de confuzie sexuală ISOMATE-P Pentru folosirea la piersici şi caişi Mod de folosire Este foarte important ca ISOMATE-P să fie aplicat după cum este indicat. deplasarea acestor femele va reduce nivelul controlului obţinut. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a ISOMATE-P este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru suprimarea perceur al piersicului. la frecvenţa de 1000-2000 difuzori pe hectar. perioadă de folosire: instalaţi difuzorii înaintea pariţiei fluturilor adulţi primăvara. doza folosită: un minim de 250 difuzori pe hectar. Date despre fototransformarea feromonului în sol. Chile şi Argentina. nectarin. Ei ar trebui să fie uniform dispersaţi pe suprafaţa care trebuie tratată. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată.

Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. să se facă o rotaţie a feromonului cu alte tipuri care controlează aceleaşi insecte dintr-o livadă. 2. Este important să se ia şi să se distrugă toate fructele infestate din arbore şi de pe jos şi să se aplice benzi în jurul trunchiurilor în partea de livadă infestată. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide. ochii şi hainele. Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare.a. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a acestui feromon este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru controlul fluturelui oriental al piersicului. Parazit: fluturele oriental al piersicului (Grapholita molesta).7-1 metru de vârf. Trebuie implantate măsuri de prevenire pentru a întârzia dezvoltarea rezistenţei: Acolo unde este posibil. d. Se recomandă o a doua aplicare atunci când perioada de zbor a fluturelui este peste 90 de zile sau în caz de o puternică infestare. 5. Insectele rezistente pot deveni majoritare în populaţie dacă acest tip de insecticid este utilizat într-un mod frecvent în aceleaşi livezi. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate. biologice şi alte mijloace de luptă chimică. Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. Se agaţă un difuzor pe arbore. Precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 pentru controlul fluturelui oriental al piersicului previne împerecherea fluturilor. nectarin. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate ale pagubelor provocate în interiorul livezii. Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 Pentru controlul fluturelui oriental al piersicului Mod de folosire Este foarte important ca acest feromon de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 să fie aplicat cum este indicat. Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie. Evitaţi contacul cu pielea. Nu contaminaţi apa de irigare. râurile atunci când aruncaţi acest produs. Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. Este posibil ca un anumit număr de insecte să aibă o rezistenţă naturală la acest feromon. Antecedentele pagubelor indică rezultatele sezoniere care pot fi anticipate cu feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 peentru controlul fluturelui oriental al piersicului. Contat cu ochii: clătiţi cu apă. Să se ia legătura cu consilierul horticol local sau cu un consultant în producţia fructiferă calificat pentru a obţine detalii cu privire la represia rezistenţei şi/sau recomandări în lupta integrată pentru livadă. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. cais. Să se supravegheze dzvoltarea rezistenţei la populaţiile de insecte tratate. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. Perioadă de folosire: Să se instaleze difuzorii înaintea apariţiei fluturilor primăvara. Difuzorii agăţaţi prea strâmt pot provoca plăgi. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. Evitaţi să aplicaţi acest feromon mai mult de două ori pe an. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. Este nociv dacă este ânghiţit. măr şi păr. c. 3. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. 1. Doza folosită: un minim de 250 difuzori la hectar. eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală. 4. Aduceţi recipientul. Folosirea insecticidelor trebuie să fie bazată pe un program de luptă integrată incluzând depistarea. Pot fi instalate cu ajutorul unei remorci sau a unei prăjini concepută în acest scop. luarea datelor şi care face loc metodelor culturale. Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă. lacurile. Culturi: piersic. Un maxim de 375 difuzori la hectar. deplasarea acestor femel va reduce nivelul . Difuzorii eliberează feromonul în timpul unei perioade de 90 de zile. b. Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. 6. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace. 4. aplicare: agăţaţi difuzorul pe o ramură laterală la o distanţă de 0.

Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată. ochii şi hainele. Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. lacurile. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. In general 4 tratamente sunt suficiente Produsul insecticid se transporta la o temperatura intre 2 si 30 grade Celsius. Se conserva la o temperatura de 5 grade Celsius. Nu contaminaţi apa de irigare. Este nociv dacă este ânghiţit. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide. b.5. râurile atunci când aruncaţi acest produs. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. Produsul contine 1% bor hidrosolubil şi K2O hidrosolubil (4. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. Tratamenmztele cu Ecopom trebuie effectuate la intervale de 14 zile pana la eclozarea ultimelor oua. Momentul cel mai propuice de efectuare al tratamentului ese in momentul in care primele oua eclozeaza.controlului obţinut. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. Perioada de aplicare Momemtul efectuarii tratamentului Doza Conservare si transport BIOFORCE Nr crt. In cateva zile carpocapsa inceteaza sa se alimenteze si moare.produs realizat de Biobest ce contine un extract de Ascophillum nodosum. Momentul trebuie determinat exact cu ajutorul capcanelor cu feromoni. eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală. De asemenea el poate fi amestecat si cu alte insecticide. . Insecticidul nu lasa nici un rezidiu specific putand fi utilizat pana inainte de recolta. Contat cu ochii: clătiţi cu apă.6 %) fiind disponibil imediat pentru plante. Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă. Evitaţi contacul cu pielea. Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. Măsurile care se iau sunt următoarele: a. Aceasta perioada este in general in luna iunie. Insecticidul este foarte specific atacand numai Cydia pomonella. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. 1 Caracteristici Tip insecticid Mod de actiune Selectivitate Descriere Granupom este un insecticid ce conţine virus granulozei in lupra inmpotriva carpocapsei la mere şi pere (Cydia pomonella) Prin consumarea fructelor carpocapsa ingereaza şi visusul gralulozei.5 si 7. o alga marina activa si nutritivva. Aduceţi recipientul. Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. c. Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie. Insecticidul se aplica in momentul in care primele oua sunt depuse. GRANUPOM Nr crt. Caracteristi ci Conţinut Descriere . In sistemul digestive virusul se inmulteste foarte repede rezultand miliarde de particule de virus. 300 ml/ha in 1000 l de apa. Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. Daca in finalul sezonului mai apare un zbor al carpocapsei mai trebuie reăpetate tratamentele si in toamna (august-septembrie). P-hul solutiei trebuie sa fie cuprins intre 6. d. Se recomanda evitarea tratamentelor la temperasturi mai ruidicate de 30 de grade (de preferinta se efectueaza seara).

Utilizare Ambalare Conservare Doza

îngrasamant lichid utilizat ca si nutriment foliar pe baza de "Ascopyllum nodosum" pentru ameliorarea calitatii polenului si a fructificarii in culturile pomicole disponibil in bidoane de 5 l se conserveaza la rece Buton verde (stadiul F) 1,5 l/ha Buton roz (stadiul G) 1,5 l/ha Începutul infloririi pana la terminarea infloririi (stadiul H-I):1,5 l/ha La sfarsitul infloririi (stadiul J): 1,5 l/ha

AUXILIARI 1. Anthocoris nemoralis (împotriva lui Psylla pyri) Nr crt. 1 Caracteristici Biologie Descriere Anthocoris nemoralis hibernează iarna in perdelele forestiere din preajma plantatiilor. Primavara incepe sa atace la aparitia primelor granule de polen consumand afide psyle etc…. Dupa inflorire incepe sa atace psylla mai puternic fiind atrasa de mielatul produs de catre acestea. Larvele de Anthocoris se granesc in egala masura si cu ouale de psyilla Anthocoris este livrat in butelii de plastic ce contin 200 de insecte adulte. In general sunt suficiente 1000 de insecte /ha (5 butelii de 200 de insecte). In parcele puternic afectate trebuie introduse circa 1500 de insecte. Prima lansare trebuie realizata cu un numar redus de insecte cu putin inainte de inflorirea perilor moment in care primele larve de psyilla incep sa se dezvolte. O lansare mai mare trebuie realizata la inceputul lunii mai. Lansarile se pot efectua prin introduserea insectelor intr-o capcana de tip DELTA sa plasandu-e direct pe pomi.

Introducere artificiala

2. Aphidius sistem (Aphidius colemani) Nr crt 1 Daunatori combatuti Myzus persicae Aphis gossypii Momentul introducerii parazitului Ambalare produs Avantaje Caracteristici Diferite specii de himenoptere paraziteaza larvele sau pupele de Aphidius. Himeoperul introduce un ou in larva sau pupa de afide dupa care noul parazit in cateva zile paraseste mumia. Din momentul in care se observa afide pe panourile galbene incleiate (ex. Bug Scan) sev introduc in cultura 1parazit /m2 Mumiile sint distribuite in in bioboxe care se suspenda in cultura. Trebuie introduse 25 de boxe /ha Aphidius colemani este livrat sub forma de mumiii de afide parazitate. Mumiile sunt livrate intr-o sticla de plastic cu rumegus sau vermiculit ca si support. Mumiile trebuie introduse imediat dupa livrare. Poate fi aplicat in diferite culturi Poate fi introdus preventiv Un mare numar de oua pe femela Populatia se mentine si in cazul unei infestari mai reduse

4.

Capcana "McPhail" Combatere Semnalizarea diferitelor specii de diptere :Ceratitis capitata (Musca fructelor)

Ambalare Avertisment

Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator, datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana.

4. Capcana "Pâlnie" Combatere Ambalare Avertisment Captura in masa sau pentrui semnalizarea prezentei lui Zeuzera pyrina Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator, datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana.

5. XenTari WG Preparat Concentratie Solubilitate Ambalare 6. Scutello 2x VP Preparat Bacillus thuringiensis var Kurstaki Concentratie 32 000 germeni/mg Solubilitate Pudra muiabila Ambalare 7. Aphidoletes.System (Aphidoletes aphidimyza) Combatere Livrare Introducere Aphis gossipii, Myzus persicae, Macrosipium rosae Aphidoletes combate peste 70 de specii de afide Se livreaza in butelii de plastic ce contin 1000 de pupe pe un amestec de vermiculit Introducerea se poate realiza fie direct asupra colonii lor de afide fi prin amestecul acestor mumii cu apa urmata de stropirea pomilor cu aceasta solutie. Poate fi introdus in acelasi timp cu Aphidius colemani, Aphidius ervi sau Aphelinus abdominalis la un numar de 1-2 Aphidoletes /m2. Pe focare de infectie trebuie introduse 8-10 Aphidoletes/m2. Poate fi aplicat pe mai multe culturi Are o buna capacitate de cautare a afidelor Este foarte eficient impotriva focarelor de infectie Bacillus thuringiensis var. Aizawai 15000 germeni/mg Granule solubile in apa Saculeti de 500 g

Avantaje

8. BIO - BOX Obiectiv Specii Metoda de alpicare 9. BIOSHOWER Continut Mod de actiune Combatere Sapun biodegradabil pe baza de acizi grasi contact Afide, tripsi in culturi pomicole legumicole si floricole Introducerea auxiliarilor in cultura prin suspendarea intr-o cutie de carton Aphidius colemani Datorita acestor instrumente se evita intoducerea auxiliarilor direct in cultura evitandu-se caderea acestora pe sol

Doza Utilizare 10. BIOSWEET Combatere Continut Doza

1-2 % in apa slab mineralizata (ex. Apa de ploaie) Se face tratamentul pe ambele fete ale frunzelor

Produs atractiv pentru ameliorarea luptei impotriva tripsilor Solutie zaharata ce contine 66% glucoza 0,5 l/ 100 litri solutie de tratament

11. CHRYSOPHA MC 500 System Utilizare Se utilizeaza in pomicultura, legumicultura si plante ornamentale impotriva diferitelor specii de afide. Ea consuma de asemenea tripsi, paianjeni rosii, muste minatoare, oua de fluturi etc…

Lupta biologică în pomicultură În arboricultura fructiferă, termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural, importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive, pentru combaterea unui devastator bine identificat. Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile, viruşii, numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică. Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii, kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică. Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică. Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată. Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase;exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu, în cea mai mare parte a cazurilor, rezultate semnificative. În arboricutura fructiferă, un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire, fie de tip aclimatizare, fie de tip inundabil. Printre cele mai marcante sunt: - creşterile, apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis, pentru limitarea extinderii larvei australiene; - importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor, pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti, două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae; producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi; - exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi, inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus; - operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei, parazit al larvei dudului, Pseudaulacaspis pentagona, au avut de asemenea loc. Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera - Coccinelidae - Staphylinidae Heteroptera - Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera Principalele genuri

Coccinalla, Adalia, Propylea, Harmonia, Scymnus, Chilocorus, Stethorus Oligota, Tachyporus, Staphylinus Orius, Anthocoris Deraeocoris, Phytocoris, Malacocoris, Heterotoma Atractotomus, Himacerus, Nabis

Pilophorus,

Campyloma,

- Chrysopidae - Hemerobidae - Cogniopterygidae Diptera - Syrphidae - Chamaemyiidae - Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida - Phytoseiidae Actinedida - Anystidae - Stigmaeidae - Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera - Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea - Ichneumonidea - Brachonidae - Aphidiidae Chalcidoidea - Trichogrammatidae - Encyrtidae - Aphelinidae - Pteromalidae - Eulophidae Microorganisme patogene

Chrysopa Hemerobius, Micromus Conwentzia Syrphus, Episyrphus, Epistrophe, Scaeva Leucopsis Aphidoletes

Typhlodromus, Amblyseius, Phytoseiulus, Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium, Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare

Pales, Agria, Phryxe Principalele genuri

Itoplectis, Ephialtes Macrocentrus, Apanteles Aphidius, Trioxys, Praon Trichogramma Encryrtus, Ageniaspis Aphelinus, Encarsia, Aphitis Eupteromalus, Asaphes Eolophus, Tetrastichus Ciuperci, bacterii, viruşi

Astăzi, principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis, pentru a limita populaţiile de afide. S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium. Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită, Ampelomyces quisquali, care ar putea fi utilizată. Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului. Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie. Astăzi, lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică. Lupta microbiologică Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii; este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis. În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate, se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor, fluturelui de coajă. Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor. De fapt,aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator. Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice. De exemplu, virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari, dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele. Lupta biotehnică Astăzi, doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt. Lupta biologică în arboricultura biologică

un virus. dar şi barierele şi ambalajul. buruiană. prădători sau paraziţi. tricograme pentru a-şi depune ouăle în ouăle fluturelui. Dacă organismul antagonist este un microorganism se vorbeşte de luptă microbiologică. Diversificarea metodelor de luptă este esenţială. peria. 9 femele din 10 nu vor mai avea descendenţă. Are ca şi principiu introducerea într-o populaţie naturală indivizi masculi modificaţi dar cu comportamentul sexual intact. vorbim despre lupta biologică prin aclimatizare. Cadavrele gazdei eliberează patogeni în mediu. eliminarea adăposturilor şi restuurilor din cultură. Lupta biologică este bazată pe exploatarea de către om şi în profitul său a unei relaţii naturale între două fiinţe vii: . Prădătorii se disting de parazitoide.În arboricultura biologică. căldura. cel mai adesea un parazit. etc.agentul de luptăeste un organism diferit. cu dezvoltările lor moderne prin utilizarea capcanelor luminoase dotate cu grilaje de electrocutare. Suntem în cazul luptei biologice clasice. Folosirea varietăţilor genetic modificate pentru a rezista la o insectă se adaugă teoretic la această categorie. devastator al unei plante cultivate. şi dacă femelele nu acceptă decât o împerechere. câteodată prin emisia unei substanţe toxice. Împotriva devastatorilor culturilor şi vectorilor de boli s-a recurs la serviciile bacteriilor.. fără a necesita o nouă intervenţie. parazit. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice. De exemplu mămăruţa Rodolia cardinalis a fost luată din Australia şi instalată în California unde citricele se deteriorau sub acţiunea mămăruţei Icerya purchasi. dacă este bine aplicată. fie ca şi materie activă fitofarmaceutică. viruşilor. Alte metode nechimice Metodele mecanice: bătătorul de muşte. fie ca şi substanţe pe care le fabricăm din planta genetic modificată. Agentul patogen se multiplică în gazdă şi cauzează moartea sa prin distrugerea ţesuturilor. o protozoare. sunete de alarmă înregistrate. Agentul patogen auxiliar poate fi o ciupercă. Pentru a lupta împotriva fluturelui de porumb se trimit valuri succesive de milioane de microhimenoptere.. În cazul acimatizării reuşite şi de eficacitate suficientă. Există paraziţi de ouă. şi nu afectează mediul înconjurător. Biologiile lor sunt variate şi relaţiile gazdă-parazit sunt foarte complexe.ţinta (luptei) este un organism nedorit. Aceşti masculi manipulaţi vor fi în competiţie cu masculii sălbatici. feromoni de apropiere a sexelor sau de agregare. Metodele psihice: Momelile. lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză. care îl omoară hrănindu-se cu el sau cel puţin limitează dezvoltarea sa. UV. lipiciul. cu atractivi alimentari. Cuvintele luptei biologice Definiţia oficială spune că lupta biologică este „utilizarea organismelor vii pentru a preveni sau reduce pagubele cauzate de devastatori”. de larve. La frontierele luptei biologice: lupta autocidă sau lupta prin masculi sterili. foarfecele. ciupercilor. prin septicemie.etc. peştilor şi mai ales la alte insecte. micro-undele. Lupta prin confuzie sexuală Principiul . . uscarea superficială a solului. Ea constă pe de altă parte în a creea modificări defavorabile în mediu pentru animalele dăunătoare: prin rărire. radiaţiile ionizante. Lupta biologică Este un mod elegant de a reduce efectivele unui organism animal sau plantă. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”. nematodelor. larva acestora omorând astfel devastatorul. auxiliarul devenind un agent eficace şi permanent în represiunea devastatorului. prădător sau un agent patogen. ne aflăm în cazul luptei biologice inundative. băţul. etc. de nimfe. Insectele sunt foarte prezenta în lupta biologică (LB). Dacă organismul antagonist trebuie să fie inoculat de fiecare dată când efectivul devastatorului creşte periculos. capcanele. plante întregi care opun devastatorilor bariere a priori sau a posteriori sau care tolerează sau compensează foarte repede prădările.. Astăzi se lucrează pentru a se pune la punct utilizarea toxinelor din ciuperci şi bacterii entomopatogene. o bacterie. speriatorile. Metodele fizice: frigul. ultrasunetele. lupta biologică se efectuează singură. Este o metodă eficace. devorândul de către unul din inamicii săi naturali.. etc. Dacă organismul antagonist al devastatorului este un animal este vorba de luptă biologică în sens restrâns. infrasunetele. înlăturarea arborilor stricaţi şi lemnelor culcate propice devastatorilor. Este vorba de axploatarea proprietăţilor naturale care rezistă la insectele fitofage care posedă anumite linii de plante. Dacă organismul antagonist poate să se dezvolte şi să se menţină pe seama acestei insecte. Metodele culturale: Se referă pe de o parte la folosirea varietăţilor rezistente. Dacă sunt de 9 ori mai numeroşi decât cei naturali..

. lichid dulce şi vâscos.lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate. Rapănul mărului (Venturia inaequalis) În agricultura biologică. Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare. heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior. ramuri.O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb.difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor. Anumite specii de afide provoacă formarea gogoşilor – malformaţii sferice sau fusiforme cauzate de umflarea ţesuturilor plantei. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des. Aceste gogoşi.. .. o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie. Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării. Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis. Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: . Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate.Z9dodecenylacetate pentru Cochylis.aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii. Numeroase specii de afide produc mari cantităţi de miere.Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate). Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor. care devin adesea brune.masculii ajung să îşi găseacsă femelele. Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare. mierea atrage un număr mare de alţi .Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere.Apărută la începutul anilor 90. Totuşi. De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare. Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare.Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune.Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri.chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g). de obicei pe partea inferioară.Femelele îşi depun ouăle sterile. tulpini sau rădăcini. .pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella. doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv.dar se observă o puternică extindere a utilizării ei. înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden.aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei.masculii şi femelele nu se vor mai întâlni. În schimb. Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)).ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori.în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha. Frunzele atacate sunt punctate cu mici pete galbene. . Aceasta se acumulează pe tot ceea ce se găseşte pe plante sau arborii infestaţi. Astăzi. şi făcând acest lucru pot să le transmită boli. El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-legare) Lupta eficace împotriva afidelor Semne de infestare şi pagube Afidele cauzează pagube la plante sugând seva dn frunze..lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali. . ele pot să se usuce sau să se ofilească. .extinderea culturii.Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil.Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie. Fiind dulce. conţin numeroase afide la toate stadiile de dezvoltare. La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului. Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă.Dacă populaţia vizată este prea importantă. Utilizarea acestor feromoni Astăzi.prezenţa eventuală a gazdelor secundare.Astfel.

remanenţa nu este suficientă. Acestea din urmă riscă totuşi să atace alte plante care cresc în vecinătate. Prevenire Reparaţi plasele împotriva ţânţarilor şi benzile de etanşeitate în jurul uşilor şi ferestrelor pentru a împiedica adulţii zburători să intre în casă şi să îşi aleagă domiciliul în plantele dumneavoastră interioare. Inspectaţi minuţios toate plantele noi de interior înainte de a le duce acasă şi trataţi toate plantele infestate. repetaţi tratamentul în fiacare săptămână. Atrase de galben . Să ştiţi să vă recunoaşteţi prietenii . Această metodă este eficace în jurul grădinilor de zarzavaturi şi a gladiolelor.. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire. vărsaţi căteva picături de colorant alimentar galben în vasele cu apă pe care le-aţi pus în apropierea plantelor pe care vreţi să le protejaţi. Aplicarea formelor săpunoase poate să dea şi ea rezuştate bune. Metode de luptă Primăvara. Insecte utile Larvele anumitor prădători naturali pot fi utilizate ca şi agenţi de luptă biologică împotriva afidelor. Săpunurile pot arde frunzele. pulverizaţi un ulei pentru tratamentul de iarnă pe arborii fructiferi pentru a distruge ouăle afidelor în hibernare. Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile. distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori.. Câteodată. Inspectaţi regulat plantele interioare şi din grădină în timpul sezonului de creştere.devastatori cum sunt furnicile. larvele vor ataca afidele. Hârtie de aluminiu . Este esenţial să supravegheaţi atent evoluţia infestaţiilor în timpul sezonului de creştere. asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0. De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea. Tăiaţi plantele şi eliminaţi toate frunzele şi mlădiţele infestate. viespile parazitoide pot fi atrase în grădini cu ajutorul unor capcane dulci. Tratamentul nu ar trebui repetat mai mult de trei ori. Procuraţi ouă deshidratate de prădători naturali de la specialişti.. care sunt de asemenea susceptibile să fie atrase de aceste capcane. Pulverizaţi un jet puternic de apă pe faţa inferioară a frunzelor pentru a reduce populaţiile de afide. Folosiţi o preparaţie comercială de săpun insecticid sau fabricaţi propria dumneavoastră soluţie amestecând 10-25 ml de săpun fără detergent în 4 litri de apă. Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide. La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important.. Eseul conduce în cadrul programului comparat. Inspectaţi capcanele în fiecare zi şi retrageţi prădătorii care se găsesc acolo pentru a-i instala pe plantele sau arborii infestaţi. De exemplu. presăraţi-le în jurul plantelor infestate. Se recomandă deci să nu se trateze decât o suprafaţă mică şi să se aştepte două zile pentru a observa reacţiile plantei. Instalarea benzilor de hârtie de aluminiu care rezistă între plante vă va ajuta să îndepărtaţi afidele.o soluţie dulce poate fi aplicată cu ajutorul unei pensule pe aracii din lemn sau pe plantele în ghivece care vor fi apoi puse lângă plantele sau arborii infestaţi..35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii. După ce vor ieşi. dacă plntaţi lămâiţă sau pelin la periferia grădinii veţi avea în general rezultate bune. Reprimaţi orice infestaţie nouă. afidele vor pieri prin înec. muştele şi viespile. mierea se acoperă cu un mucegai negru care îi conferă celui care o atinge un aspect murdar şi gri. Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în . Anumite plante pot să îndepărteze afidele. altele produc un ulei care îndepărtează afidele. este suficient să se fixeze o bandă cu feţe duble la baza aracilor sau a ghivecelor. Anumiţi prădători naturali precum mămăruţele. Doar această măsură vă va ajuta să preveniţi infestarea în grădină. Pentru a prevenii problemele cauzate de furnici. În grădinile exterioare se poate pune o bandă adezivă cu feţe duble de culoare galbenă pe marginea vaselor şi la periferia grădinilor pentru a prinde afidele.. Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante. Unele sunt mirositoare. Deoarece afidele sunt atrase de galben. Preveniţi astfel apariţia bolilor şi formarea noilor colonii. Folosiţi îngrăşăminte cu eliberare lentă şi cu conţinut moderat în azot pentru a împiedica proliferarea afidelor.

dar este utilizată în terapeutică şi este purtătoare de noroc pentru latino-americani. Capucine.4 tratamente pe an. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării. Culturi asociate Există anumite produse insecticide care sunt naturale şi foarte puţin toxice pentru noi: Bt. virusul granulozei împotriva fluturelui. Aceasta va atrage şi afidele care vor lăsa atunci celelalte plante în pace. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă. Tendinţa este acuma de a respecta mediul şi de a miza asupra sănătăţii noastre înlocuind cu produse securitare şi metode de cultură care reduc impactul bolilor şi insectelor. Astfel. Iată câteva exemple: Arpagicul obişnuit sau de usturoi aproape de arborii fructiferi. rozmarin şi cimbru vor avea şi ele efecte repulsive comparabile. Impactul ecologic al protecţiei livezilor de meri: compararea metodelor chimice şi biologice . Muşcata este recunoscută pentru îndepărtarea insectelor care înţeapă. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani. cuprul împotriva rapănului. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. lamă). Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză. dar adesea pagubele produse de insecte vor fi diminuate. Anumite ierburi mărunte sau plante aromatice au şi ele putere repulsivă pentru a juca acest rol. Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2. putem folosi anumite plante precum plantele însoţitoare. Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6. Aseastă plantă nu este comestibilă. levănţica. ele vor proteja şi usturoiul va putea fi consumat toamna.comparaţie cu un martor şi un extract de neem. Piretrul îndepărtează muştele şi insectele dăunătoare ale plantelor vecine. ulei de petrol. Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu. Rue. în ceea ce priveşte carpocapsa.8 tratamente pe an. aporturile sunt îmbogăţite în calciu. busuiocul şi muşcata vor îndepărta insectele. numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7. La nevoie. Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare). La intrarea în casă. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu). Aceasta se numeşte luptă integrată. Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui. Nu va exista un miracol. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor. Pentru a îndepărta insectele dăunătoare. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă. Are flori de culoare galbenă. răsadurile de usturoi plantate aproape de trandafiri nu vor afecta estetica. cu parfumul său de piper.şi rotenonul făcut pe bază de plante care de fapt este un produs natural. va ajuta de asemenea la vânarea insectelor din grădină sau din arborii fructiferi. Salvia. în grădina de zarzavat sau aproape de trandafiri va ajuta la vânarea insectelor dăunătoare.o soluţie bacteriană care distruge larvele de lepidoptere. le va îndepărta prin mirosul său acru. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an). Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante. 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii. Căţeii de usturoi plantaţi aproape de plantele protejate vor îndepărta insectele. plantată în locurile care sunt protejate de animalele domestice şi de animalele mici sălbatice.

confuzia sexuală a masculilor este utilizată şi completată dacă este nevoie prin aplicarea insecticidelor chimice. construit pe baza toxicităţii intrinseci a tuturor produselor utilizate vis-a-vis de diverse specii de animale utile. la fel ca şi costurile de protecţie. procentul de abandonare a cuiburilor cel mai ridicat şi nu se observă o a doua depunere de ouă. Înrădăcinare puternică Testele de sensibilitate la Phytophthora cactorum efectuate pe zeci de preselecţii au arătat o toleranţă bună a acestor materiale asupra acestui parazit considerat cel mai periculos. apoi protecţia integrată. Numeroase aplicări cu sulf realizate în agricultura biologică pentru a lupta împotriva bolilor. În livezile cu protecţie convenţională.Viermele pe care îl găsim în mere este obsesia producătorilor de fructe. Totuşi. Merele atinse trebuie să fie retrase de la vânzare. În livezile cu protecţie integrată prezenţa acarienilor prădători ai păianjenilor roşii permite stoparea dezvoltării. foarte utili pentru un diagnostic de practici a priori. Confuzia sexuală este principala utilizată: un feromon sexual de sinteză. • O fructificare natural moderată. Reproducerea fluturelui este astfel blocată. Eficacitatea protecţiei livezilor împotriva carpocapsei şi a altor agresori ai culturii este similară în livezile cu protecţie integrată şi în modalitatea convenţională. dar pe parcelele cu luptă chimică procentul de depunere a ouălelor este mai redus. Această metodă este completată la nevoie de aplicarea unui microorganism parazit al viermelui. Studiul funcţionării lor a permis descoperirea şi localizarea în arbore a situaţiilor care favorizează autoreglarea fructificării: • O ramificare acrotonă şi o atitudine căzătoare. unde această regulare naturală este insuficientă primeşte regular o protecţie specifică împotriva păianjenilor roşii. Distorsia clasamentelor obţinute cu acest ultim indicator în raport cu observaţiile biologice arată că indicatorii agroenvironmentali. Trei ansamble de rezultate. • Un singur fruct pe inflorescenţă. Mărul cultivat pe propriile sale rădăcini Anumiţi hibrizi pot să de fructe în fiecare an. utilizând un indicator sintetic stabilit de o echipă americană şi care ia în considerare şi acţiunea pesticidelor în mediu. Bilanţul economic al acestei modalităţi este nedisociabil de productivitatea sa redusă şi de valoarea mai mare adăugată produselor biologice. fără intervenţia omului. Instalarea piţigoiului carbonifer este echivalentă în cele trei modalităţi. Pierderile parazitare legate de bolile arborelui. trebuie să fie mai întâi etalonaţi prin observaţii în situaţie reală. Livezile cu agricultură biologică sunt foarte puţin atinse comparativ cu celelalte două modalităţi. Paralel. doar metodele de luptă biologică sau biotehnice sunt autorizate. lupta chimică este privilegiată cu tratamente aplicate la frecvenţă ridicată în timpul perioadei de reproducere a insectei. În sfârşit în cadrul experimentării. carpovirusina. • Prezenţa unei flori terminale precoce şi puternică care poate controla o puternică vigoare. piţigoiul albastruz nu se instalează decât în parcelele cu agricultură biologică. biodiversitatea este mai redusă şi cortegiul insectelor utile este puternic dominat de himenopterele parazitoide. insectele şi păsările. La protecţia chimică. privind acarienii. Biodiversitatea insectelor utile prezente în livezi depinde şi ea de modul de protecţie: este mai puternică în agricultura biologică. Fiecare hibrid posedă o dezvoltare şi un echilibru care îi sunt proprii. apoi protecţia convenţională. Este deci necesar să se cunoască aceste caracteristici agronomice pentru ai propune distanţe de plantare şi o conduită adaptate. Substanţa saturează mediul şi masculii devin incapabili să localizeze femelele. analog ca şi cel pe care îl emit femelele fluturilor pentru a atrage masculii este emis în atmosferă cu ajutorul difuzorilor. Metode de luptă chimică şi biologică sunt utilizate împotriva acestui parazit după trei mari modalităţi: În livezile cu agricultură biologică. Viermele din măr este larva unui fluture. . livezile biologice se clasează pe ultima poziţie a faptului de toxicitate şi persistenţă atribuite sulfului. cercetătorii au pus la punct un indicator de impact al protecţiei. Livezile cu protecţie integată reprezintă o situaţie intermediară. se desprind din compararea acestor diferite metode de luptă: Cercetătorii au studiat populaţiile de păianjeni roşii. Acest indicator clasasează prin toxicitate crescută agricultura biologică. În livezile cu protecţie integrată. ceea ce justifică numeroasele tratamente prin insecticide chimice sau metode de luptă biologică. păianjenul dăunător culturii în cazul depunerii ouălelor. Doar livezile convenţionale. caracterizată de prezenţa insectelor prădătoare generaliste. afide sau de carpocapsă în cazul unei populaţii numeroase pot fi mai ridicate în agricultura biologică. carpocapsa.

galbene. Să se cureţe bine plăgile. Cireş: boala ciuruirii (pe frunze pete circulare roşii apoi brune lasă perforări. făcând posibile modurile de irigare şi de fertilizare ecologic satisfăcătoare. pe propriile sale rădăcini şi liberă oferă un produs de cea mai bună calitate S-a arătat că fructele provenite de la arborii care au rădăcini proprii (SPR) sunt mai bine dezvoltate cu o maturitate mai precoce decât cele provenite de la plantele altoite pe M9. mugurii latenţi şi cei care dispar sunt numeroşi şi provoacă autonomia rămurelelor restante.insecticid uleios . prezenţa unei pungi terminale în al treilea an opreşte dezvoltarea vegetativă ortrotopă a axei.La măr locurile unde se pun altoii sunt din ce în ce mai puţin alese pentru a adapta livada la diferitele tipuri de sol În general. 24. mlădiţe deformate care se cangrenează. O puternică creştere vegetativă în serviciul unei fructificări precoce. Se tratează cu Thirame.ulei mineral . Faptul că nu se produce decât un fruct pe inflorecenţă favorizează cu siguranţă această perenitate. Lupta împotriva moniliozei şi ulceraţiilor Să se elimine şi să se ardă fructele mumificate rămase pe arbore şi pe jos precum şi lemnele ulcerate. Fructificarea este cea care limitează creşterea arborelui îl modelează şi îl reînnoieşte. Să se trateze pe timp frumos. al cincilea şi al şaselea an. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru.ulei de rapiţă. Produse pe bază de insecticid uleios împotriva insectelor şi pe bază de cupru împotriva bolilor: . • Fără talie. în condiţii favorabile vigorii arborelui. şi ulceraţii pe crengi) şi monilioza. • Cu o prospecţie rădăcinară extinsă. conceptele de nanism şi de densitate mare sunt prezente ca şi singurele mijloace de a obţine o fructificare precoce şi regulată . şi mai ales în Europa. Prun şi cireş – muguri umflaţi. fie şase sau cinci fructe pe cm 2 de secţiune din ramură fără nici o intervenţie. Planta. dar să nu se amestece şi nici să se aplice înaintea insecticidului uleios. Prun şi corcoduş: boala buzunăraşelor – fructe în formă de vinete aplatizate. edificiul şi arta de a le stabilii contează puţin. cupru. Beşicarea: primele frunze sunt umflate. Tratamentele de iarnă se impun atunci când insecte sau o boală au provocat pagube însemnate în 2002. În al patrulea. Astfel. Începem în acest an experimentarea anumitor hibrizi cu un proiect cultural destul de îndepărtat de livada convenţională: • Arbore provenit din cultura în vitro sau din butăşire. dezvoltarea acestor hibrizi se poate rezuma astfel: Ei pot fi cultivaţi pe propriile lor rădăcini. pâslire albă pe mlădiţele şi frunze. regulate şi de calitate Foarte adesea. • Fără rărire chimică şi nici manuală. • Favorizează datorită aptitudinilor genetice o strategie fitosanitară uşoară. Făinarea: muguri deformaţi care rămân atrofiaţi. până ce ele prezintă un aubier perfect curat apoi să se ungă rana cu un produs cicatrizant. aceste ramuri se autoreglează şi par să poată produce la nesfârşit. Fructificarea limitează creşterea arborelui În livadă. înaintea apriţiei primelor flori. Se observă două tendinţe: 800-1000 pomi/ha cu M106 şi 1500-3000 pomi/ha cu M9. în lume. arboricultorul producător de mere nu mai alege un loc unde să pună altoiul pentru a adapta livada la caracteristicile solului dar în plus pentru a folosi strategi culturale în care densităţile de plantare şi înălţimea arborelui sunt bine calculate. întreagă. În general observăm în fiecare an o puternică activitate terminală. deformate gălbui apoi roşiatice. o canalizăm. găunoase. Acest pasaj de la o creştere monopodială la una simpodială stimulează fructificarea şi provoacă adesea dezvoltarea uneia sau a două reiteraţii pe trunchi în al patrulea an. Zirame. vigoarea nu este opusă fructificării şi datorită acestui fapt nu constitue o problemă care trebuie rezolvată. Piersic stadiul B-C: mugur umflat. Un tratament de iarnă nu trebuie să fie repetat în timpul înmuguririi. Forma. Luată în considerare încă de la plantare devine un element indispensabil dezvoltării florii şi fructului. 25 şi 24 fructe sunt produse. • Pe ramurile fructifere. Global. • Fără palisaj (sau un pichet de 150 cm deasupra solului). • Plantat pe propriile sale rădăcini. Nu se foloseşte cupru şi nici produs uleios după înmugurire. Nu o suprimăm şi nu o înfrânăm. • . Tratamentul în acest caz trebuie repetat după ploile puternice.

numai că creşterea diversităţii prădătorilor nu respectă aceeaşi lege: foarte puternică la început. boala ciuruirii şi făinarea: aceleaşi produse ca şi pentru cireş. Exceptând fitofagii cu regim larg. bacteria infestează cel mai frecvent florile. Dacă sunt afide şi fluturi: insecticid uleios sau ulei mineral. în termenul de diversitate. şi fiecare fitofag are preferinţele sale stricte în ceea ce priveşte vegetalele. într-o livadă. Myco-sin aplicat la 5 zile între începutul şi sfârşitul înfloririi nu are decât o eficacitate parţială. albine. Dacă sunt mure roşii: sulf înmuiabil 2%. Numeroasele numărări ale insectelor efectuate la o multitudine de specii vegetale diferite arată că dintrun punct de vedere calitativ. . Este posibil să se intervină şi prin favorizarea auxiliarilor. Focul bacterian Focul bacterian se manifestă prin închiderea la culoare a frunzei de la peţiol spre ramură cu o extensie a acestor simptome pe tot asamblu tulpinii. Ce vegetale să se implanteze în liziera culturilor? Pentru a interveni eficace pentru protejarea culturii. Alegerea va duce din contră la vegetalele care permit găzduirea devastatorilor diferiţi de cei ai culturilor şi care permit hrănirea prădătorilor. apoi progresează sub scoarţă cu seve. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru. Schematic. nu mai creşte deloc. dintre care cel mai importanţi sunt climatul. Vă cerem insistent să renunţaţi la orice plantaţie ornamentală sensibilă la focul bacterian şi să o înlocuiţi cu alta care nu dezvoltă această boală. Propagarea sa este facilitată de rănile provocate pe trunchi sau de gridină. în general se intervine prin limitarea devastatorilor cu ajutorul unor tratamente chimice. este bine să se planteze vegetale în lizieră care să nu fie în aceeaşi familie botanică ca şi cultura pentru a limita fitofagii comuni şi a evita ca liziera să constiuie un refugiu pentru aceşti paraziţi. la fel ca şi Biopro care necesită temperaturi mai mari de 15 o C pentru ca bacteriile sale să acţioneze. fie global. nivelul secundar constituit de insectele devastatoare (fitofagii provoacă pagube asupra culturilor) şi în sfârşit al treilea nivel al auxiliarilor entomofagi (prădători şi parazitoide ale devastatorilor). Nu există nici un tratament eficace împotriva focului bacterian. păsări şi om. Există o masă mai importantă de vegetale decât de devastatori şi mai mulţi devastatori decâr prădători. Interacţiuni biocenotice între livezile şi lizierele cu arbori Relaţii ăntre plante şi insecte În sânul unei biocenoze. amenajările environmentale şi metodele de cultură.Cais stadiul B-C. a căror ţesuturi sunt foarte fragile. care a atins un nivel ridicat. Astfel fiecare plantă are fitofagii ei înfeudaţi. Stadiul după mugurii albi – monilioza. este invers: în general sunt mai multe specii de prădători decât specii de devastatori şi de vegetali. se disting cele trei niveluri următoare: nivelul primar constituit din arborii fructiferi. Douăzeci de vegetale diferite furnizează practic maximul de auxiliari prădători. Boala se transmite prin aer. Din contră. fiecare nivel hrănindu-se în detrimentul nivelului inferior. relaţiile complexe între plante şi insecte sunt structurate în nivele trofice. va creşte diversitatea fitofagilor. Ansamblul acestei biocenoze este influenţat de numeroşi factori. Dacă sunt afide: Veralin CD 0. ea se stabilizează apoi. să nu se aplice după stadiul mugurilor albi. biomasa merge descrescător de la nivelul cel mai jos la nivelul cel mai ridicat. Pentru a proteja culturile. Studiile de teren arată că creşterea diversităţii vegetale prin introducerea lizierelor cu arbori. Este important să se furnizeze un refugiu insectelor în sezonul urât implantând vegetale care au o puternică capacitate de primire în ciuda morfologiei lor. Coacăz şi Cassis la înmugurire. Plantele bolnave vor fi distruse şi arse. Duzii – Murul. la înmugurire. Studiul corelaţiilor faunistice între diferitele specii vegetale permite determinarea plantelor care găzduiesc cei mia mulţi auxiliari şi mai puţin fitofagi comuni cu culturile şi deci de a alege speciile cele mai bine adaptate la un rol de protecţie. Acest lucru este datorat îngheţului şi începe cu vârful şi nici odată cu peţiolul. De la 20 de specii de vegetale diversitatea auxiliarilor. numeroşi devastaori sunt legaţi de specie sau de un gen vegetal. mai ales dacă aceştia sunt rari pe plantele cultivate. precum iedera de exemplu. acest nivel poate să conţină mai multe niveluri superioare (supra-prădători). fie local (luptă biologică).5%. înaintea mugurilor albi. Totuşi.

Înflorirea sa precoce (martie) este foarte trecătoare pentru auxiliarii care îl vizitează atunci cănd pragul lor termic de activitate este atins (aproximativ 10oC). burare intermediară şi jet înalt). Crysopes şi Hemerobes adulte. Este vorba de a creşte complexitatea şi capacitatea regulării mediului natural pentru a limita tratamentele chimice violente. regulării apei. cea a peisajului.Experienţa arată că echilibrul care se stabilleşte între mărăcine şi cultură este relativ robust şi efectul gglobal este pozitiv. Incovenientul iederei este că jenează crşterea tinerilor arbori. Ele par să convină unei apropieri a interrelaţiilor culturilor cu formaţiunile naturale sau administrate de om precum zonele forestiere sau agroforestiere sau ţelinele pentru a evalua impactul controversat astăzi. Conectivitatea mărăcinilor este foarte importantă pentru a permite circulaţia insectelor. Cu o dispunere a parcelelor de 5 Ha este posibilă instalarea mărăcinilor eficace pe margine aparceelelor care acoperă o parte din sol de 10%. Inconvenientele pot fi tendinţa sa de adomina arborii care îi stau aproape. ei permit să lege între ei diferite elemente complementare a unui peisaj: culturi. ciupercă la care este sensibil mai ales mărul. Concluzie Studiul interacţiunilor culturii-lizierei cu arbori nu este decât la început şi ar merita eforturi crescute de cercetare. Lungimea mărăcinilor care se implantează pe unitatea de suprafaţă a culturii depinde de tipul de cultură. Psylla alaterni. lemn. Amenajarea environmentului culturilor lassă să se prevadă şi un important impact peisagistic. Ea găzduieşte coloniile unei afide specifice pe tinerele sale mlădiţe şi toamna pe inflorescenţe. Este posibil să fie atacat de cossus (un fitofag al trunchiurilor). şi un Psylle. Trebuie concepute mărăcinii ca şi coridoare care permit insectelor să se deplaseze între diverse medii în funcţie de sezoane. Prunul negru alaterne (Rhamnus alaternus) Acest arbust cu frunze persistente găzduieşte populaţii ale unei psylle specifice. fauna sălbatică şi interesul cinegetic. Rolul atractiv al iederei se completează cu o funcţionare importantă adăpostului (frunziş persistent. împletituri ale tulpinilor) astfel încât auxiliarii care şi-au luat hrana înaintea hibernării merg în număr mare să locuiască acolo pentru hibernare. care deformează frunzele în gogoşi. Ea este gazda potenţială a multro alte specii de psylle a rhamnaceaelor. Aceasta este colonizată foarte devreme (februarie) de către Anthocoris nemoralis care îşi depune primele ouă. compoziţie şi funcţii Plop hibrid (Populus x euramericana male) Această clonă are o faună relativ săracă. Înfloririle precoce favorizează punaises Anthocoridae care ies din hibernare şi care găsesc o hrană bogată pe care o înţeapă cu antenele. Să adăgăm aici şi rolul important pe care îl joacă mărăcinii de la marginea căilor de comunicaţie. Trioza alacris. Un mărăcine întrerupt este mai puţin eficace decât unul continuu. ţelini şi să echilibreze biocenoza. la fel şi pentru syrphes. În plus plantele ierbacee intercalate culturilor pot juca un rol asupra acestui echilibru. Laurul nobil (Laurus nobilis) Laurul găzduieşte o psylle specifică. Cu rosaceaele prunate alaterne este printre vegetalele care oferă prin înflorirea lor unul din prrimele popasuri de post hibernare auxiliarilor care ies din refugiile lor. În acestea stă iarna Anthocoris nemoralis.). caracteristice monoculturilor intensive. Folosirea acestuia implică un schimb de comportament în materie agriculturală. o punaise prădătoare foarte eficace în reglarea înmulţirii psylle părului. dar ale cărei locuri de hibernare sunt mai puţin cunoscute. Astfel de măsuri de amenajare a mediului înconjurător a culturilor prin creearea unei reţele de mărăcini compoziţi şi benzi înierbate cu compoziţie vegetală par inserabile într-o agricultură mai extensivă şi mai puţin poluantă. Florile oferă în acest sezon resurse . Metodele de studiu aplicate interacţiunilor faunistice între speciile vegetale de la nivelul plantei par a fi transpozabile pe scară superioară a spaţiului ecologic. Iedera comună (Hedera helix) Această specie are o înflorire târzie (septembrie-octombrie) foarte atrăgătoare pentru punaises prădătoare Anthocoridae (Orius subsp. Totuşi ea găzduieşte o Cicadelle lassidae specifică şi cortegiul său de parazitoide. Câteodată apare o infestare cu plomb (Stereum purpureum). asupra multiplelor repercusiuni asupra microcilmatului. Ar fi interesant să se studieze influenţa ţelinei asupra echilibrului faunistic al culturilor adiacente. Afida constituie ultimele prăzi a diverselor mămăruţe. Exemplu de mărăcine. Cum se implantează vegetalele? Reiese din experienţă că un mprpcine trebuie să fie des pentru a fi eficace şi că trebuie să cuprindă toate straturile vegetale (ierburi. chiar dacă vegetalele n-au fost selecţionate foarte precis. Interesul acestui plop este de realiza o structură de perdea de arbori care creşte rapid.

Este cunoscută pentru că favorizează o hrană precoce punaise Anthocorides care vizitează mâţişorii. pulchella este o specie migrantă care îşi părăseşte arborele gazdă pentru locurile de hibernare atunci când atinge stadiul de adult. cu o compoziţie asemănătoare cu cea cercetată în livada de păr. prin caracteristicile frunzelor sale. Frasinul găzduieşte o Psylle. în aşa fel încât să nu concureze cu polenizarea sa. găzduiesc o faună bogată. această salcie are. Populaţiile larvare sunt foarte numeroase în aprilie-mai. Popularea frasinului este corelată cu cea a părului. Aphis sambuci. Arborele este gol la sfârşitul lui mai începutul lui iunie constrângând auxiliarii care şi-au mărit efectivul să schimbe vegetalul gazdă: procedeul este avantajos deoarece survine la o epocă care coincide cu creşterea riscului de înmulţire a psylle comune pe părul cultivat: acest vegetal efectuează într-un fel înmulţirea şi lăsarea automatică a auxiliarilor sau favorizează o succesiune naturală a populării sale. mai ales în antagoniste de afidee şi în acarieni prădători. Arborele din Iudeea (Cercis siliquastrum) Această specie este bogat populată primăvara. Înflorirea este foarte precoce. adesea printr-un factor de ordinul 5-10 să se favorizeze plecarea auxiliarilor spre păr prin specii care găzduiesc resurse temporare dispărând acolo unde se manifestă riscul în livada de peri sau înmulţiri sezoniere ale afidelor. excludând esenţele care înfloresc în acelaşi timp cu părul. Acestea găzduiesc în principal syrphes. Alunul înfloreşte în ianuarie oferind resurse de polen exploatabile pentru anumiţi auxiliari foarte activi mai devreme. Găzduieşte din prima primăvară colonii de afide care favorizează instalarea auxiliarilor. Permite înmulţirea precoce a unui coretgiu diversificat de auxiliari. Funcţiile sale sunt următoarele: să atragă auxiliarii toamna şi să le furnizeze hrana (rolul iederei prin înflorirea sa) să se amenajeze refugiile iernale datorită iederei şi altor foioase cu frunze persistente să se prevadă o hrană post-hibernare datorită înfloririlor precoce a căror efect este de a mări longevitatea şi fecunditatea auxiliarilor care ies din hibernare dezvoltarea populaţiilor gazdă sau prăzilor precoce pentru entomofagi care îşi vor putea efectua înmulţirea în prima generaţie. Ea este gazda specifică a unei psylle Psylla pulchella. Laurul tin (Viburnum tinus) Acest arbust cu frunze păroase şi persistente. Soc (Sambucus nigra) Socul este gazda unei afide specifice. Această compoziţie vegetală ţine seama şi de rolul polenizatorilor.alimentare pentru numeroşi entomofagi cărora le măreşte longevitatea şi fecunditatea înainte ca populaţiile prăzilor lor să fie exploatabile. Frasin (Fraxinus angustifolia) Această specie mediteraneană înmugureşte foarte devreme (februarie-martie) şi oferă populaţii de prăzi foarte precoce. Acest asortiment vegetal este calculat pentru a facvoriza auxiliari cei mai utili în livada de peri. mai ales prădătorii de homoptere şi de psylles. El găyduieşte mai devreme acarienii Tydaeidae care favorizează instalarrea acrienilor prădători. o faună mai bogată. multiplică o bogată faună de entomofagi. Psyllopsis fraxini precum şi o cecidomyie specifică şi cortegiul său parazitar. Alunul (Corylus avellana) Această esenţă găyduieşte trecători în timpul primăverii populaţii de afide şi dierşi fitofagi care favorizează înmulţirea unui număr mare de specii auxiliare legate de homoptere în general şi de punaises Miridae. Plante de acoperire a solului în cultura zmeurului . fără risc pentru cultură care poate să dezvolte colonii dense pe tinerele mlădiţe în creştere. Este printre primele vizitate de anumite syrphes care hibernează la stadiul de adult cum este Scaeva pyrasti. P. Salcia marsault (Salix caprea) Cu dimensiuni modeste. Chrysopes şi mămăruţe în mai-iunie. Ea măreşte capacitatea de refugiu hibernal a mărăcinelui.

Mulciul de paie permite conservarea echivalentului a 5 cm de precipitaţii în timpul sezonului de creştere.92 Paie 105.54 Napropamide 77. mai lungi şi mai puternice. înălţimea tulpinilor. Astfel un număr mare de rădăcini vor fi distruse.5 9. Diferenţa era apreciabilă. şi în cazul paielor. rădăcinile aflate sub pătura de paie se concentrează mai mult la suprafaţă decât la plivit când ele sunt abandonate la mai mult de 30 cm profunzime. Aceasta ar produce mai multe rădăcini groase şi drepte şi puţine ramuri în timp ce plivitul ar produce multe rădăcini mici. Pe deoparte.69 Simazine 80.8 31. Ar părea că aceste rezultate diferite sunt atribuite tipului de paie folosite.4 27. îşi găseşte puţină umbră precum o pătură de paie din frunze care provin din arborii înconjurători.48 Plastic alb 91. Acoperirea cu paie poate păstra umiditatea. Tulpinile care mor contribuie şi ele la formarea unei pături la picioarele zmeurilor. dar preferă în general răcoarea acceselor de pădure. Childs (1941) a constatat o mai mare producţie de lemn cu paie în timp ce Clark (1939) a observat tulpini mai puternice. El nici nu creşte în pădure. zmeurul beneficiază de o pătură de paie naturală în permanenţă. fertilizării. Efectul asupra supravieţuirii răsadurilor Supravieţuirea răsadurilor este afectată negativ şi pozitiv totodată de către pătura de paie. deşi zmeurul are totuşi rădăcini care provoacă în profunzime.4 6. pătura de paie permite diminuarea înlăturării răsadurilor atinse de îngheţul iernal.5 m2) (kg/4. Acest fenomen de creştere târzie va fi mai important când lunile de august şi septembrie sunt foarte umede.66 Plastic negru 96. Pe de altă parte.2 6.11 Efectul asupra tulpinilor Acoperirea cu paie duce adesea la o creştere a producţiei de lemn a zmeurului: mai multe tulpini. Unii autori nu sfătuiesc să se folosească plivitul în locul păturii de paie lăsând să se descompună paiele pentru ca apoi să se înlăture. cu rădăcinile sale mai mult superficiale. Efectul păturii de paie asupra numărului de tulpini a produs câteodată rezultate contradictorii.3 36. Mai multe studii au demonstrat avantajele aceste practici în cultura zmeurului.1 74. pătura de paie are tendinţa să întârzie maturizarea fructelor. reduce fluctuaţiile de temperatură în sol. În zilele noastre. În acest mediu. Alte dezavantaje posibile ale acoperirii cu paie este costul său. De altfel. numărul tulpinilor şi supravieţuirea plantelor.4 6. Totuşi aceasta întârzie maturitatea fructelor şi în cazul materialelor cu un aport mare C/N.0 45. Efectul asupra rădăcinilor Pătura de paie afectează rădăcinile mai mult decât orice altă parte a zmeurului. cu toate că se acţiona înainte cu ierbicide. dezvoltarea sistemului rădăcinar superficial se poate dovedi o problemă în timp a secetei prelungite. zmeurul. un aport azotat suplimentar este necesar.4 11. Generalizarea nu este deci posibilă.5 m2) Martor 59.44 Plivit cu mâna 71.3 6.2 5. Efectul păturii de paie asupra solului Efectul asupra umidităţii Păturile de paie sunt benefice pentru conservarea umidităţii solului. dar o diminuare a numărului de tulpini care sunt acoperite cu paie. controla buruienile şi să crească randamentele.3 5. Efectul asupra temperaturii . pădurii de paie şiierbicidelor asupra lungimii şi densităţii tulpinelor zmeurilor la sfârşitul sezonului de stabilire penrtu zmeurii ieşiţi din micropropagare. Lungimea tulpinilor Densitatea tulpinilor Randament în al 2-lea an (cm) (număr pe 0. Good şi Hyrcyz au observat o creştere a înălţimii tulpinilor. Într-un sol care reţine puţină apă. puţini producători practică această acoperire cu paie a zmeurului. faptul că ele conţin în mod obişnuit seminţe de buruieni. Trinka şi Prittis au observat şi ei un număr mare de tulpini produse cu o pătură de paie decât tratamentele ierbicide sau grăpatul pentru o plantaţie făcută începând de la răsaduri micropropagate. Clark. Se pare că în nişa sa ecologică.Zmeurul nu este o plante care stă la soare. Darrow şi Magness au observat un număr mare de tulpini în parcelele cu pături de paie decât în cele plivite.7 32. Efectul paielor asupra zmeurului Efectul asupra fructelor Tabel – efectul comparat al plivitului. Nu trebuie pierdut din vedere că descompunerea unei pături de paie cu materiale organice va priva răsadurile de o parte a umezelii. mărimea fructelor.

Paiul inhibă germinarea seminţelor de zmeur. Acoperirea cu paie în practică Atunci când începem să acoperim cu paie o cultură de zmeuri. Clark (1939) a notat că răsadurile nefertilizate aveau frunze verzi palide şi mai mici. simptome tipice unei carenţe de azot. Fertilizarea . Materiale pentru pătura de paie Frunzele Frunzele sunt fără îndoială materialul cel mai potrivit pentru a fi pus la baza zmeurilor. Se poate aplica şi toamna. care nu conţinea nici o scoarţă. Jobidon şi alţii (1989) au folosit mulciul de paie de grâu. Treder şi alţii (1993) au notat un efect pozitiv asupra randamantelor cu un plastic negru doar în primii ani de producţie a unei plantaţii. diferenţele între efectul diferitelor paie nu erau vizibile. Anumiţi producători biologici americani folosesc cu succes mulciuri mai groase până la 25 cm.Pătura creează un efect izolant şi deci se observă mai puţine variaţii de temperatură în sol de la o zi la alta. rumeguj şi lemn fragmentat Talajul din lemn parţial compostat este un excelent mulci. Se va acţiona atunci ca şi pentru alt material cu paie cu excepţia că va fi preferabil să se aplice foarte devreme primăvara astfel încât să se evita ca mineralizarea târzie să nu dăuneze maturităţii. În exterior. Inconvenientele posibile a unei grosimi prea mari de materiale sunt: costul pentru o suprafaţă mare. Dispunem de 10-15 cm de grosime la picioarele plantelor. Alte precauţii care trebuie respectate sunt să nu se folosească niciodată acest conţinut de paie pe un sol rău drenat şi să nu se ardă niciodată. ploaia penetrează mai greu în sol. Când răsadurile deveneau mai mari. deci trebuie folosite mai puţin. având grijă să adăugăm echivalentul de aproximativ 25 kg de azot pe tona de frunze. Un alt incovenient al paielor este că ele sunt alelopatice. O metodă recomandată de Riotte (1979) pentru a evita acestă problemă constă în a înmuia paiele 2 sau 3 săptămâni înainte de utilizare pentru a face să germineze seminţele. Nivelurile de fosfor şi potasiu erau totuşi superioare. Fertilitatea Zmeurul este o plantă nitrofilă. Este de preferat să se îndepărteze. şi deci nevoia lor în apă şi evaporarea creşteau. Un incovenient a utilizării paielor şi a fânului este prezenţa seminţelor de buruieni. Good şi Hyrycz (1968) au constatat că nivelurile de azot în solul parcelelor cu paie era mai scăzut decât cele fără paie până la adăncimea de 60 cm. Grosimea cuverturii de paie Pentru materialele organice 10-15 cm de material este în general suficient pentru a împiedica buruienile să crească permiţând astfel apei provenite din ploile slabe să atingă solul. Când se foloseşte paie. care iubeşte mult azotul sub formă de nitraţi. plasticul negru devenea dăunător deoarece împiedica penetrarea apei. Utilizarea unei pături organice cu un raport mare de C/N necesită deci adăugarea unui îngrăşământ azotat pentru evitarea unei carenţe în acest element al zmeurului. Talaj. anumite tulpini mai slabe pot să aibă dificultăţi în penetrarea mulciului. Frunzele de arţar au tendinţa să formeze o masă compactă. Adică ele pot inhiba creşterea zmeurului sau germinarea seminţelor sale. se observă chiar o creştere a potasiului din frunzele zmeurilor. Un tratament cu pătură de talaj de plop nu a imhibat răsadurile în comparaţie cu paiele de cereale. Jobidon şi alţii (1989) au folosit un mulci făcut din talaj de plop. Anumiţi practicieni adaugă puţină piatră de calcar sau cenuşă de lemn cu frunze pentru a bloca aciditatea acestora din urmă. Compost. Lemnul tragmentat este utilizat cu succes de producătorii de zmeuri biologici. Alte materiale provenite din arbori pot fi folosite. de orz şi de ovăz pentru a controla creşterea zmeurilor sălbatici din plantaţiile forestiere. Plastic şi geotextil Paiele plastice negre sau albe au dat randamente inferioare. Există un pericol de a deteriora rădăcinile atunci când trecem de la un sistem cu mulci la un sistem de plivire deoarece rădăcinile sunt superficiale. acest element fiind uşor eliberat de paie. Compuşi fenolici extraşi din aceste paie au inhibat puternic creşterea rădăcinară a răsadurilor de zmeuri în laborator. gunoi şi alte fertilizante organice Composturile şi gunoaiele nu controlează buruienile şi riscă să furnizeze pre mult azot. Paiele Paiele sunt materialele cele mai utilizate. Prezenţa scoarţei anumiţi arbori ar putea dăuna. Cercetători spanioli au obţinut un control a buruienilor la fel de bun ca şi cu ierbicidele folosind un amestec de ace de pin în cultura de zmeur. este preferabil să continuăm acest lucru până la sfârşitul plantaţiei. Folosirea gunoiului prea paios trebuie luată în considerare. graminee furajere şi de cereale care riscă să germineze la contact cu solul. mai ales în cazul paielor de ovăz. mai ales a frunzelor de fagi. Probabil că acest efect izolant este responsabil pentru întârzierea maturizării fructelor.

bine drenat. bogat.6-8. Dacă solul este uscat. se aplică mulciul imediat după implantare. apoi se pune mulciul în iunie. Pentru o implantaţie de toamnă. În primul an. argilos. este posibilă înlăturarea sau se poate tasa la sfârşitul lui august pentru a accelera maturizarea. Ca întotdeuna. îi revine fiecărei intreprinderi să adapteze aceste tehnici după timpul şi mijloacele disponibile. • Se pliveşte până la începutul lui august. uvertura ar putea impiedica apa precipitaţiilor să atingă răsadurile. iar recoltarea se face toamna.5 kg de azot pe tona de material în funţie de acesta. • Se pliveşte aproape de răsaduri la început decâteva ori. S-a dovedit că trifoiul roşu are acelaşi efect. Materialele mai lemnoase precum talajul cer mai mult azot decât cuvertura de paie de exemplu. ocupă la sol o suprafaţă de 80-120 m2. Sunt posibile aici trei alegeri: să se păstreze solul gol. Se poate atunci la un sistem cu mulci. . apoi se instalează mulciul spre mijlocul lui octombrie.În producţia convenţională. Aceasta reprezintă o încărcare suplimentară a muncii şi se riscă creşterea buruienilor aproape de răsaduri. Ovăzul va creşte şi va muri la primele îngheţuri. • Să se furnizeze mai mult azot. pe plantaţie. Aplicarea mulciului în anii subsecvenţi Este preferabil să se instaleze cuvertura de paie primăvara sau toamna când solul este umed. Nucul se înmulţeşte prin seminţe. să se implanteze o cuvertură permanentă. Argumentul cel mai frecvent care înaintează spre utilizarea plantelor de acoperire a solului este că ele concurează cu cultura şi riscă să reducă recolta de fructe. Nucul iubeşte terenul adânc. rolul plantelor care acoperă solul este de a face acelaşi lucru între rândurile de zmeuri. Nucul (Juglans regia) Numele de nuc vine de la „Ghinda lui Jupiter”. Aportul azotat ar trebui să fie adăugat după raportul C/N al materialelor. Mugurii sunt foarte sensibili la îngheţuri. Nucul creşte până la 1000m altitudine în zona temperată. Sarrasin este folosit câteodată ca şi cuvertură sezonieră. se recomandă să se adauge echivalentul a 6. trebuie plasată cuvertura de paie înainte de căldurile mari. Arborii sunt adulţi la 20-40 ani. În orice caz. solul trebuie să fie menţinut gol prin grăpare sau alte mijloace mecanice. Plante de acoperire a solului permanente Plante de acoperire a solului leguminoase Trifoiul alb oferă cel mai bun compromis. dar îi trebuie o amplasare ferită de vânturile puternice. Plante de acoperire a solului Dacă cuvertura de paie asigură acoperirea solului aproape de răsaduri. Acoperiri ale solului sezoniere Înainte de implantarea unei acoperiri a solului sezoniere. În cazul răsadurilor micropropagate. oferă o calitate bună a solului şi minimalizează competiţia cu zmeurii. Dacă se ia în considerare o acoperire a solului cu mei sau cu alte graminee. Avantajul unei plante de acoperire a solului la sfârşitul verii este de a reduce creşterea tulpinilor şi de a favoriza maturizarea zmeurilor printr-un fenomen d competiţie. mulciul trebuie instalat imediat. să se implanteze cuverturi anuale. Aplicarea mulciului în anul de plantare Pentru o implantare primăvăratică cu plante ordinare. Acperirea solului va contola şi buruienile şi va preveni eroziunea şi levigarea nitraţilor. cuvertura de paie şi plantele de acoperire a solului apar ca şi tehnici interesante pentru producţia biologică a zmeurilor. sunt posibile următoarele acţiuni: • Se pune mulciul la început. este posibil să se implanteze o cuvertură din ovăz la mijlocul verii. Ar fi interesant să se încerce crucifere care ar creşte mai mult timp decât cerealele sau sarrasin . apoi sunt altoiţi la vârsta de 6 ani. trebuie: • Să se cosească regulat la 5 cm. deoarece plivitul afectează stabilizarea. • Să se irigheze pentru a contra balansa competiţia pentru apă. Aceasta are ca scop evitarea uei foamete în azot. şi nu mai târziu pentru a nu stimula noi răsaduri. suportă calcarul şi creşte la lumină. fenomen care se produce atunci când microorganismele descompunătoare folosesc azotul disponibil pentru a ataca mulciul. producând astfel un mulci aproape de răsaduri pentru anul următor. privând astfel planta de azot. Pentru ca aceasta să nu dăuneze maturităţii. dacă pământul este prea uscat sau prea umed el nu se poate dezvolta. Concluzie În ciuda câtorva inconveniente potenţiale. pot da fructe până la 70 de ani şi trăiesc până la 300 de ani. Plante de acoperire a solului – graminee O acoperire permanentă a solului cu graminee nu este cea mai bună soluţie în cultura biologică. O parte din azotul fixat de trifoiul alb este folosită şi de zmeuri. Nucul este un arbore mare care atinge 20-25 m înălţime. după ploaie sau după ce a fost irigat.

maturitate la mijlocul lui octombrie. rezistenţă bună la bacterioză. arbore viguros. Coaja lemnoasă poate fi utilizată ca şi combustibil. maturitate precoce (5-6 zile înaintea Franquette). cu vine. ascuţită. Juglans regia (sau nucul din Caucaz) este folosit pentru fructe şi lemn. se poate folosi crud sau uscat. Corne du perigord Fruct de talie medie.Coaja verde care corespunde cu pulpa fructului . Lara (R) pieral Nucă mare rotundă (30-38 mm). apariţia fructelor este foarte rapidă şi are o productivitate ridicată. rustic şi productiv când este adult. necesită un sol răcoros bogat în humus. miez mic. un miez de o calitate bună. sensibil la antracnoză. rezistă la bacterioză. formă ovoidă. Chaberte Se acomodează la un sol sărac. Careme Fruct de talie medie. înflorire târzie (adaptat regiunilor cu primăveri reci). Juglans nigra (sau nucul negru din America) este folosit pentru lemn. coaja lemnoasă dură şi bine sudată. Hartley Nucă mare (34-36 mm). cu coaja lemnoasă mică. Chandler Nuci mari. coaja lemnoasă dură. Rădăcinile nucilor sunt utilizate sub numele de „mărăcine de nuc”. fructificare rapidă. fructificare rapidă. Lara. etc. se foloseşte pentru mobilă. foarte fertil. uşor de extras. muştele şi punaises sau se poate face vin de nuc. arbore viguros care poate creşte pe terenuri nisipoase. miez alb şi cu calitate gustativă bună. calitate excelentă. arbore viguros. se conservă bine. Evitaţi să vă odihniţi prea mult timp la umbra nucului. Din mâţişori se poate face vin. productiv (1700 kg/ha la 10 ani). miez foarte parfumat. maturitate în octombrie. Frunzele pot servi la îndepărtarea insectelor cum sunt furnicile. randament la spargere în jur de 50%.Nucul se plantează şi pentru lemnul său care este dur şi este căutat şi pentru fructele sale. arborele este viguros. Fernette Serveşte ca şi polenizator pentru Chandler. Lista varietăţilor de nuc pe care le putem găsi în pepiniere Bijou Fruct foarte mare. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. Scoarţa nucului cenuşie se va ffolosi ca şi laxativ. polenizator. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald.Coaja lemnoasă . târzie. productiv. Grosjean sau Grandjean Fruct mare. fructificare rapidă. Juglans cinerea este nucul cenuşiu. oval. o societate japoneză o utilizează ca şi abraziv. arbore viguros şu o fructificare precoce. fructificare rapidă. mai puţin la antracnoză. maturitate între 10 şi 20 octombrie. înflorire precoce. Caryas. maturitate în octombrie. Franquette Fruct mare. conservare bună a fructului. Lemnul de nuc este dulce. productivitate bună de 5-6 tone pe hectar la 8 ani în solurile bune. Fernor. mai puţin la bacterioză. . miez alb. fructificare rapidă şi productivitate bună. polenizat prin franquette. Couturas Să se vadă Corne du perigord Ferjean Utilizat pentru producţia de miez. productiv. cu fructe precoce. originar din America de Nord produce un lemn cunoscut sub numele de Hickory şi nuca de pecan. arbore viguros şi rustic în toate regiunile. miez uşor de extras şi foarte parfumat. sensibil la bacterioză. înflorire precoce.Miezul Coaja verde a nucii serveşte ca şi vopsea pentru lemn. Maturitate tardivă după mijlocul lui octombrie. haine. Nuca este compusă din trei părţi: . folosit la masă pentru prăjituri sau ulei. Fernor Nucă de talie medie sau mare. Din nucă se poate obţine ulei de nucă care este folosit în bucătărie pentru salatele compuse. lunguieţ cu baza aplatizată. păr. fiind şi greu de extras. coajă lemnoasă fină.

Alte varietăţi necomercializate Gautheron. coaja lemnoasă este semidură şi mică. sensibil la bacterioză mai puţin la antracnoză. miez galben deschi cu gust foarte fin. miezul este de calitate bună şi uşor de extras. maturitate precoce spre sfârşitul lui septembrie. arbore viguros. fruct cu talie medie care are o coajă lemnoasă mică. productiv. maturitate precoce la sfârşitul lui septembrie-începutul lui octombrie. Bacterioza provoacă căderea fructelor. decupează marginea frunzelor. miez alb cu vine şi foarte parfumat. Molia nucului provoacă o înrulare şi o uscare a frunzelor. fructificare rapidă. arbore foarte viguros cu o fructificare precoce. arbore viguros. maturitate după 15 octombrie. excelent pentru deserturi. polenizat prin franquette. coaja lemnoasă mică. ea formează o pată neagră înconjurată de o aureolă galbenă. fructificare lentă. iată aici câteva pe care le putem găsi încă la pepienierişti. miez cu gust foarte fin. necesită un polenizator. productiv. Mayette rouge. Bolile: Cerneala şi pourridie. are tendinţa să se deschidă de unde şi o conservare dificilă. formă ascuţită. Mayette Această varietate este de origine italiană. Fruct mare. Pleureur Quenouille Fruct mic. Chaberete. fructificare rapidă. înfloreşte şi se coace 8 zile înaintea Franquette. nu tolerează marile friguri iernale. rezistă la antracnoză şi bacterioză. Thomas Black. rotund. . maturitate târzie. puţin sensubil la bacterioză. Jardin de la Saint-jean. Mărul (Malus communis) Lista merilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Există aproximativ 6000 de varietăţi de mări. sensibil la frigurile de primăvară şi la boli. Soleze (R) Arbore viguros. Serr Nucă de calibru mediu (30-34 mm). Parisiene Fruct foarte mare de formă rotundă. arbore viguros şi rustic. mai greu de uscat. Meylanaise Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. maturitate târzie. maturitate târzie după mijlocul lui octombrie. boală rădăcinară. arbore puţin viguros. arbore mediu viguros. Noix rouge Miezul nucii este de culoare roşie.Lassingne Marbot Fruct mediu-mare. polenizator Franquette. Charancon decupează marginea frunzelor. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. Saint Martial Fruct mic. coaja lemnoasă mică şi fragilă. intră rapid în producţie. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. foarte productiv. se conservă rău. Vina: fruct ascuţit. Varietăţi Americane (distribuite în Franţa) Amigo: fruct rotund în ciorchină Chico: fruct mic rotund Hartley: a se vedea descrierea mai sus Payne Pedro: productiv Serr: a se vedea descrierea mai sus Tehama: înflorire foarte precoce. aplatizat la masă ceea ce îi permite să stea în picioare. miezul se extrage uşor. Verdelet Fruct cu talie medie. Ronde de Montignac Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette şi Fernor.

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Adam Akane Alfred jolibois Alkmène: maturitate semiprecoce Ananas rouge Anizier Anna Apez zagarra Api Api d'Orange Api double rose ou Api rouge Api étoilé Api gros (ou Api double rose) Api jaune Api noir Api rose Apion: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Ard Cairn russet Arboisine Arlet Astrakan blanc: maturitate precoce Astrakan rouge: fruct mediu. se comportă bine la altitudine. maturitate în decembrie 11Belle de boskoop schmit husch 12Belle de Broizat 13Belle de Fumée 14Belle de pontoise: fruct mare aplatizat. vegetaţie târzie 19Belle fille Normande: fruct de talie medie. dulce şi zemoasă. la boli. are o pulpă acidulată şi dulce. pulpa sa este albă.martie 15Belle fille de l'Indre: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 16Belle fille de la creuse 17Belle fille de la Manche 18Belle fille des salins: varietate foarte rezistentă la frig. pulpa sa estre fermă. măr foarte bun. maturitate în octombrie . puţin aplatizat. maturitate târzie (decembrie – aprilie) Aziza 0Baie 1Bailleul ou Gros hôpital 2Barbe ou Courbis 3Baron de Berlepsch 4Beaurichard 5Beausoleil 6Beauté de l'Ohio 7Bec d'Oie: fruct mare cu aspect conic are o pulpă fermă şi crocantă 8Belchard (R) ou chanteclerc: fruct cu talie medie de culoare galbenă cu pigment. fină. dulce şi acidulată. dulce şi zemoasă. galben. calitate gustativă excelentă 9Belgoden (R) ou goldensheen 10Belle de Boskoop rouge: roşu închis. foarte productiv. Assumptia Astrakan A troche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Avignone Avrolles ou averolles Azéroly anisé: parfum de anason. dulce şi acidulat. pulpă albă. vigoare medie. roşu purpuriu la soare. maturitate iulie – august. maturitate în ianuarie . arbore viguros.

pulpă crocantă. maturitate în august – septembrie 54Bossard: fruct de talie medie şi de culoare verde. gust acidulat. maturitate în noiembrie – decembrie 24Belle fleur Moyeuvre: maturitate la începutul toamnei 25Belle fleur rouge 26Belle fleur verte 27Belle josephine: fruct foarte mare. pulpă fină cu savoare acidulată. fină aproape moale cu savoare dulce. rezistent la boli 23Belle fleur Jaune: fruct mare. maturitate semiprecoce (octombrie – decembrie) 46Bon père gris 47Bon pommier: destul de mare de culoare roşie şi verde. arbore sănătos şi viguros. maturitate în decembrie 33Beraud 34Bertanne (R) 35Besse 36Bismarck 37Black john 38Blackstayman: maturitate târzie (decembrie – aprilie). piele verde cu puncte negre. măr bun. devine galben la maturitate. galben. foarte crocant. maturitate târzie (decembrie – aprilie) 50Bonne ménagère 51Bonnet carré: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 52Bordes 53Borowitski: fruct mediu cu pielea verzuie combinată cu roşu. pielea sa este verde. se comportă bine la altitudine. acidulată şi parfumată. acidulată. 39Blanc sur 40Blanche champagne 41Blanche de la flaugere 42Blanche d'Espagne ou Coquette: galben. maturitate în august .septembrie 69Calville blanc d'hiver : coajă galbenă. maturitate în decembrie – aprilie . 43Blanche precoce Blaze 44Bolnapfel ou Bohnapfel: măr bun 45Bon père: fruct de talie medie şi de culoare galben auriu. maturitate în ianuarie – martie 48Bondon: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 49Bonne Hotture: fruct de talie medie. galbenă şi roşie. zemos. mediu. maturitate noiembrie – decembrie 55Boucasse de Brès 56Bougie ou Kandil Sinap 57Boulonnex 58Bouquepreuve 59Bourniquette 60Bouscasse de bres 61Braeburn 62Bramley'seedling: fruct foarte mare utilizat mai degrabă pentru compot 63Brie 64Brownless Russet 65Cabaret: viguros. maturitate iarnă 28Belle Lourounaise 29Belle rivet 30Belrene (R) 31Ben Davis: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 32Bénédictin: galben – roşu. fruct mare.20Belle fleur de Brabant 21Belle fleur d'Eté: maturitate semiprecoce 22Belle fleur double: roşu. se conservă bine. parfumată 66Cabassou 67Cabusse 68Calville blanc d'août: fruct mare cu coaja galben închis roză la soare.

acidulată. Coing .70Calville d'Angleterre 71Calleville de Dantzig 72Calville d'Espagne 73Calville de Mleiv 74Calville des Femmes 75Calville des prairies 76Calville d'Oullins 77Calville du roi 78Calville rayé 79Calville rouge d'automne 80Calville rouge de Savignac 81Calville rouge d'été: maturitate precoce 82Calville rouge d'hiver : coajă galbenă roşie. coaja este galbenă şi răşie. aplatizat. coajă roşie închis. spălat cu roşu. galben verzui cu striaţii de culoare roşie. se consumă din ianuarie până în mai Cloche Ardennaise . pulpă moale Chaux. bună. Clermontoise Cloche: măr foarte bun. Coeur de Boeuf . Cinq cotes . arbore viguros 84Calville royale 85Calville saint sauveur: maturitate toamna 86Camoise 87Canelle Blanche 88Canine des clots 89Carabille: fruct de talie medie – mic. are o pulpă fină şi zemoasă. pulpă crocantă zemoasă. maturitate în ianuarie – martie Chataignier tendre: fruct de talie medie. savoare bună parfumată. Colapuy . Citron suisse . varietate vigurosă şi rezistentă la boli Châtaignier du Mesnil: fruct mare. maturitate în decembrie 83Calville rouge du mont d'or: fruct foarte mare cu coajă galbenă şi roşie. mărul este foarte bun fiert.Coestress . parfumată. Choureau. când mărul este copt seminţele se detaşează din loja lor. varietate rustică. Christkindel (voir saint-nicolas) . se consumă din decembrie până în martie. maturitate în octombrie 96Champ gaillard 97Chantecler 98Charles Ross: maturitate semi-precoce Chataignier: fruct destul de mare. Claque pépin: fruct de talie medie. Coquette (voir blanche d'espagne) Court durade Court pendu Court pendu doré Court pendu gris . se comportă bine la altitudine 90Cardinal: fruct mare gălbui. Chretienne . se conservă bine. culoare galben verde cu roşu. se comportă bine la altitudine. pulpa sa este albă şi are o savoare dulce. Citron d'Hiver .Cherry cox . maturitate precoce 91Carre d'hiver 92Cassou: maturitate târzie 93Cassou d'Hortez 94Centrou 95Chailleux: coajă galbenă striată cu roşu. mărul are o lungă conservare. pulpă albă moale.Conchine .

maturitate la începutul toamnei. Cramoisie de Croncels: maturitate la începutul toamnei Cramoisie de Gascogne: fruct mare de culoare galben palid. Docteur Lesage: măr crocant şi zemos. dulce. De l'estre De Lin. parfumată. Discovery . Doux argent Drap d'or: fruct mare. fruct de talie medie. şi fructul se conservă câteodată până în luna august anul următor. zemos şi foarte dulce. se consumă din octombrie până în noiembrie. maturitate târzie. coaja are culoarea verde şi răşie. galben. zemoasă. pulpa este foarte fermă. Double bon pommier: fruct mare. dar se poate conserva până în martie Eden frusty Einshomer Elisa Raetke: măr plângător. în octombrie este unul din ultimii arbori care îşi păstrează frunzele verzi. Double rose . Demoiselle. De risoul . maturitate în octombrie şi se conservă până în ianuarie. varietate excelentă. Cravert: maturitate târzie Cravet rouge Criterion Croix baron Croquet belle fleur Croquet noir Croquet rouge Curadou Cusset blanc Cwastresse double D'Adam D'Ile De Behier De Bonde De beurre De Casse (voir Cassou) De Curé De deux ansDe feu de Fer: fruct de talie medie. Du Ronduraut Earlygold (R)snygold Early redone (R) erovan cov Eclat: fruct de talie medie. savoare acidulată. înflorirea este foarte târzie. pulpă albă moale. aproape crocantă. arborele are bună productivitate. maturitate în noiembrie. maturitate în decembrie – martie Dunn's seedling .Court pendu rouge Court pendu rouge du lot et garonne Court pendu violet: maturitate târzie Courtin Court pendu gris du Limousin Coutras Cox's orange: culoare galbenă portocalie. pulpă fermă. Double rose de l'ain . uşor acidulat. Dorée de Grimes . crocant. zemoasă. acidulată. maturitate la începutul toamnei Elista (R) Daliest cov Ellison orange Eri zagarra Elstar Durette .

maturitate în octombrie. Gala Galantine Galardon Galeuse ou pigeonnet d'Armor Garus Garden Sun Red (R): măr pitic Géante de l'exposition Gelade Gendreville: maturitate târzie George cave Glace Gloire de Pontchartrain Gloster Gold john Gold smith Golden delicious: coajă galbenă. fructul se ţine mult timp pe arbore. pulpa sa este fină. maturitate în octombrie Gora Gorge de pigeon . Fuji: fruct mare roşu spălăcit. Franc roseau du vallais Fremy: maturitate târzie. dulce şi parfumată. moale. poate fi şi uscat Framboise d'Oberland: fruct mare de culoare galbenă şi carmin cu striaţii roşii. maturitate din octombrie până în noiembrie. maturitate târzie. conservare bună. Franc roseau: se comportă bine la altitudine.Epice d'hiver Faro Fenouillet gris Fenouillet roux Fraise: bun pentru patiserie. zemos şi foarte dulce.

Grand mère Granny smith: coajă verde. dulce şi puţin parfumată. pulpă fină moale. coajă roşie.Goutte d'or Grain d'Or des Charentes Grand Alexandre: fruct foarte mare de culoare galben verzui spălat cu roşu carmin. maturitate în septembrie – octombrie. maturitate la sfârşitul lui octombrie. maturitate la sfârşitul verii Grenadier Grimes golden Grise de chambery Grive rouge Gros croquet Gros jaune Gros Locard Gros museau de lièvre blanc Grosse madeleine Grosse piquette Groseille: maturitate târzie Grosse saint clement Gueule de Mouton Harold red Henri Dumont Hollande rouge Hume Idajon Idared: fruct mare. maturitate în ianuarie Grassland: măr pentru fiert Gravenstein: bun. Imperiale winesap Improved blackstaymann .

maturitate în octombrie. excelent pentru compoturi şi prăjituri Jacquet Jaune de Lias d'Armagnac Jaune et rouge de Cussey: varietate bună James Grieve: fruct mare. galben.Isabelle Luizet Jacques Lebel: bun. Jean Collin Jeanne Hardy Jerseymac Jolibois Jonagold: galben striat cu roşu. se culege la sfârşitul lui august. Jonared Jonathan Jonnee hiljon Joseph Mush Josephine Juliette tardive Jules Labitte Kandil Sinap voir Bougie Kansas queen Karminj Kid orange red KristKindle Kools La clermontoise La nationale La paix La rose . pulpă zemoasă. striat cu roşu. savoare bună.

coajă de culoare verde gălbui.Lachaudon Lambron Lancashire Laurier Lavigne Laxton Lion d'été ou pomme des moissons Locard blanc Locard jaune Locard vert Lord lambourne Lysgolden (R) goldenir Mac Intoch (ou macintosh ?) Madeleine blanche 99Marie Madeleine Martel Martranche (ou maltranche ?) Melon Melrose: coajă roză-roşie. maturitate în decembrie Melrouge Ménagère : foarte mare. mărul se fierbe. matirotate vara Mercier Merigold (R) Mignonne de Bedford Mildose Mooren's jonagored (R) Mountagnarde Muscade .

pulpa sa crocantă este zemoasă. maturitate din ianuarie până în aprilie. pulpă de culoare crem. fragil. Oregon Orleans Ozark gold Paradis Pâris Parmentiere Passe pomme d'été: maturitate precoce Passerose douce Passerose vraie Pastellier Patte de loup: fructe de talie medie. maturitate de la mijlocul lui octombrie până la mijlocul lui decembrie. fructe mici.Museau de boeuf Museau de Porc Museau de Lievre rouge Museau de montsec Mutsu Nationale Newton wonder Nouvelle europe Nutaris Ontario: recomandat pentru patiserie. Orange suisse: varietate bună. culoare gri. foarte parfumat. Alternanţa producţiei. Pay bou Peasgood Peau de boute Pépin de Bourgueil Pépin Meunier Periga . dulce şi foarte parfumată. este un măr bun pentru fiert.

nici o pară. Pomme coing Pomme d'adam Pomme d'Amour Pomme d'Aure Pomme d'ile Pomme de Fer Pomme de noel Pomme de Mansle 100Pomme des champs Pomme des moissons ou Lion d'été Pomme du 15 Août Pomme fraise Pomme Lavigne Pomme orange Pomme poire: fructul nu este un măr.Permain dore Petit croquet Petit franc roseau Pierre rouge Pigeonnet blanc Pigeonnet de jérusalem Pigeonnet rouge Pineau Pitmaston Pomme a cotes Pomme blanche Pomme cloche: măr cu conservare lungă. Pomme raisin . dar gustul său este delicios.

galben alb. recomandat pentru patiserie. de culoare galbenă şi roz. striat cu carmin. Rambour mortier Rambour Papeleu Rambour rayée Rambour rouge: varietate bună Ravaillac Reau Red delicious Red giant Red june . varietate bună. zemoasă. dulce. maturitate din noiembrie şi până în decembrie. maturitate din decembrie până în martie. dulce. roşu la soare.Pomme Titard Ponsard Pouzac Précoce de Wirwignes: cuajă galbenă cu o parte portocalie. pulpă semi-moale şi savoaredulce. Rambour d'Automne Rambour d'été: fruct mare. Président Roulin Priam Prieuré Professeur legrenier Provençale rouge d'hiver Querina Raisin ordinaire Raisin rouge Radoux Rambault Rambour d'Alsace: fruct foarte mare. pulpă albă crocantă. pulpă albă. arbore productiv Rambour d'hiver: fruct mare galben verzui.

Reinette Cul creux: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette d'amboulne Reinette d'angleterre Reinette d'anjou Reinette d'août Reinette d'armorique : fruct mediu. se comportă bine la altitudine. se comportă bine la altitudine. pulpă fermă. maturitate în decembrie – martie. Reinette Blenheim Reinette clochard : măr excellent. Reinette blanche d'Espagne : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette blanche du canada : alb gălbui. pulpă fermă. maturitate în ianuarie Reinette de Champagne: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Châtellerault ou Pomme Blanche Reinette de Chesnée Reinette de Coulon Reinette de Cuzy: maturitate târzie (decembrie – aprilie) . Reinette blanche champagne: maturitate toamna. maturitate în decembrie. pulpa sa este zemoasă şi dulce. maturitate în septembrie. bun. culoare galbenă. rezistă la îngheţurile de primăvară. Redondelle ou Blandureau Reinette à côte Reinette Abri Reinette ananas Reinette ananas rouge Reinette baumann : se comportă bine la altitudine. varietate bună polenizatoare. maturitate în ianuarie Reinette de Blenheim Reinette de Brive Reinette de Caux: fruct mare. maturitate toamna. se conservă până în decembrie. galben.Red spur Red spur delicious Reine des reinettes: galben striat cu roşu.

Reinette de France: pulpă galbenă. bine acidulată Reinette de Freyberg Reinette de Hollande Reinette de grandville Reinette de langsberg Reinette de la reine Reinette de Lithuanie Reinette de Neubourg Reinette de Parmentier : varietate bună Reinette de Provence Reinette de Rouen : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Ruffec Reinette de Savoie: înflorire târzie. maturitate în ianuarie Reinette du Vigan: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette etoilée Reinette franche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) . Reinette de Servin : varietate bună Reinette des Carmes : varietate bună Reinette des Chênées Reinette des Vergers Reinette dorée ou d'or : savoare excelentă Reinette dorée de Versailles Reinette d'Orléans Reinette dubuisson Reinette du gapeau Reinette du grand faye spur Reinette du grand faye Reinette du Mans: galben deschis. varietate bună. se comportă bine la altitudine. dulce.

ruginie.Reinette grand'mere Reinette grise Comtoise : varietate bună Reinette grise de Bretagne Reinette grise de chamberry Reinette grise de saintonge: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette grise du canada: coajă gri. maturitate în decembrie Rivière: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Rome beauty Rose acide Rose aigre Rose d'aizac . maturitate în decembrie Reinette grise Parmentier Reinette jaune musquée Reinette Jules Labitte Reinette marbrée : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette marbrée de la Creuse Reinette martin Reinette parmentier Reinette rouge de bretagne Reinette Saint Sauveur : fruct excelent Reinette verte de mende Reinette vignat Reinette Zuccalmaglio Rever Reverend wilk Rialette Ribson pippin Richared : coajă roşie.

pulpă fină şi zemoasă. se comportăbine la altitudine Rose de bordeaux 101Rose de miel Rose de Saint-Florian Rose de Touraine Rose double Rose douce Rose plate Roter stern rezinette Rouge d'hiver Rouge de bretagne Rouge de la javie Rouge de montmaur Rouge de paul Rouge de plaugiers Rouge de senentille Rouge des cévennes Rouget de born Rougeur de Pêche Rousseau Royale d'Angleterre Saint Didier en Mont d'Or Saint jacques Saint jean Saint Louis Saint michel Saint Nicolas : măr roşu pe cere îl agăţăm în brazii de Crăciun Sang de boeuf .Rose de berne: bun.

fruct mare alb.Sanguine Sans Pareille de Peasgood: fruct mare. maturitate în septembrie – noiembrie. şi zemoasă. Serveau ou Pointue de trescléoux Signe tillish ou Sing tillich : maturitate la sfârşitul verii Spartan Spinjon Stark earliest Stark jumbo Starking delicious Stark Erlist Starkimson Suntan Surprise Tardirene Tardive stuani Teint frais Tiuffat Topred Transparente blanche: fruct mare. maturitate în august Très tardive Triomphe du luxembourg Tydeman Early Vauriasse Vedette du Béarn Verdalet Verdasse . cu striaţii roşii. arbore viguros. măr bun. cu savoare acidulată şi parfumată. iulie – august. pulpa este fină. albă. fertil. maturitate vara. arbore foarte productiv. Transparente de croncels : excelent. zemoasă cu o savoare acidulată şi parfumată. moale. de culoare galbenă. bun pentru patiserie. cu pulpă fină moale. pulpă crocantă şi foarte dulce. rezistent la boli. gust acidulat. nu se conservă. coaja de culoarea chihlimbarului.

decembrie Fréquin rouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Glénon Gros locard vert . are puţin gust de banană. plis parcurge fructul de sus în jos. maturitate în noiembrie Barré Bedan : maturitate la sfârşitul lui noiembrie Binet Rouge : maturitate la începutul lui noiembrie Binet Violet Bisquet : maturitate la sfârşitul lui octombrie Boué Cartigny : maturitate la sfârşitul lui octombrie Clos Renaux : maturitate la sfârşitul lui octombrie Closette Clozeau Diot roux Domaine Domaine du Calvados Douce Coët Ligné : maturitate la sfârşitul lui octombrie Dous Moën : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux amer Doux de Mouen Doux joseph : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux Ligon Doux Veret de Carrouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Fréquin audièvre : maturitate noiembrie .Vertot : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Vierge du Pilat Villefort Villefranquesse Violette Vista bella Wandin pride Winesap: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winston: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winter banana: mare. maturitate în decembrie Yvette Clasamentul merilor pe arome Meri pentru băuturi Antoinette : maturitate la sfârşitul lui octombrie Avrolles. galben şi roz la soare.

puţin sensibil la asfixiere M7. Reinette de Fugélan : se foloseşte fiert. loc pentru altoi semi-nanificant. foarte viguros. pentru suc Roquet-Vert: măr pentru băutură. vigoare medie. bogat în zahăr. rezistă bine la secetă dar se teme de umezeala din iarnă M111. mai viguros decât MM106. pentru soluri sănătoase şi bine drenate. polivalent. Sains Richaumont Locul unde se fixează altoiul mărului • • • • • MM106 (Malling-Merton 106). rezistă bine la secetă. bun pentru compot. zemoasă şi parfumată. fructificare mai puţin rapidă decât EM9 sau MM106 . gust amar Rouget Duret Saint Martin Sebin Vendue Lévêque Vérollot Vice Président des Cours Măr pitic Garden Sun Red Alte varietăţi Belle fleur double: fruct mare bicolor. EM7. calibru mare. loc pentru altoi semi-nanificant. Dello : măr pentru băutură.Joliote Judor : maturitate la începutul lui noiembrie Kermerrien : maturitate în octombrie Locard blanc Locard vert : maturitate la începutul lui noiembrie Marie Manard : maturitate la sfârşitul lui octombrie Médaille d'or : maturitate la sfârşitul lui octombrie Mettais : maturitate la sfârşitul lui octombrie Moulin à Vent Muscadet de Dieppe Nez de chat Nez plat Noel Deschamp Normandie blanc Peau de Vache : maturitate la sfârşitul lui noiembrie – decembrie. pulpă crocantă. loc pentru altoi semi-nanificant M109. Cox's rouge des flandres: fruct mic. fructificare rapidă. galben striat cu roşu. dulce Pépins d'or Petit jaune : maturitate la începutul lui noiembrie Pomme de Moi Pommate de Bucey Président delcourt Rambault René Martin Rouge Bruyère Rouget de Dol Rouge de Trèves : maturitate în noiembrie. dulce. coajă roşie.

maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. productiv. pulpă zemoasă. excelent. Beurré Hardy: fruct mare. da arbori foarte viguroşi. maturitate în septembrie-octombrie. pulpă parfumată şi zemoasă. fructificare lentă Doucin. Bellissime d'Automne Bergamotte Esperen: fruct de talie medie. fină. puţin zemoasă. maturitate august septembrie. Beurré Vauban Bois Napoléon Bon chrétien d'été Bon chrétien d'hiver . pentru livada palisată Pajam1 şi Pajam2 Franc. pulpă foarte zemoasă. rotunjit care nu are sâmbure. maturitate în septembrie-octombrie. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. maturitate precoce (iulie). Beurré d'Apremont (voir beurré Bosc) Beure Bachelier Beurre blanc doyenne Beurre bosc: pulpă albă. Beurre Rocca Beurré Sichette Beurre six Beurré superfin: fruct mediu. Beau present Belle de Bruxelle: fruct de talie medie. rotund. verde şi gri. cu coajă groasă de culoare galbenă. cu o parte roză. Beurre de Monluçon Beurre de Naghin Beurre de Nantes Beurre de Paris Beurré Diel Beurre Dumortier Beurré Giffard: mărime medie. acidulată. maturitate precoce. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. parfum subtil. roşiatic. cu savoare dulce şi parfumată. Andre Desportes: fruct de talie medie. de culoare galbenă. dezvoltare slabă Paradis.• • • • • EM9. viguros. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate în septembrie octombrie Ananas de Courtay: fruct de talie medie şi de culoare galben închis. cu pulpă albă. până la 1000m. Părul Lista perilor vechi şi curenţi care se mai comercealizează Abbe Fetel ou Abbate Fetel Acka Alexandrine Douillard: fruct de talie medie de culoare galbenă. Beurre d'amanlis: fruct mare de culoare verde închis. foarte productiv. pulpa sa este dulce. se cultivă la munte. foarte zemoasă. maturitate în noiembriedecembrie. pulpă galbuie. puţin granuloasă dar fină. maturitate la sfârşitul lui octombrie Beurre Capiaumont Beurre Chastel Beurré clairgeau: fruct foarte mare de culoare galbenă. culoare galben palid. coaje galbenă verzuie. dulce. Beurre d'Anjou ou Nec plus ultra Meuris Beurre d'Aremberg ou d'Hardenpont Beurre de Bollwiller Beurre de l'Assomption: fruct foarte mare cu pulpă parfumată. Beurré Le Brun Beurre Moretini Beurré Naghin Beurre Oswego Beurre précoce Morettini: fruct mare parfumat. dezvoltare slabă.

Colonel Marchand Colorée de Juillet: fruct mic.ianuarie. productiv. maturitate în octombrie. maturitate în noiembrie. Claude Blanchet: fruct mic. alungit. de culoare galbenă ca lămâia. coajă galbenă şi verde. zemos şi parfumat. galben verde. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. Conseiller à la cour Constant Lesueur Coscia CouCourdanne CourCou rouge Covert Cremesine Cremesine d'espagne Cuisse de Dame Curé: maturitate în decembrie . maturitate în noiembrie – decembrie. pulpă dulce. Duc de Nemours Duchesse Bererd Duchesse d'Angoulème: fruct mare de culoare galbenă. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. Clapps favourite: fruct mare galben. maturitate la sfârşitul lui iulie. Comtesse de Paris: fruct de talie medie. spălat cu roşu. Doyenne Doyenne d'Alençon Doyenné de Juillet: verde galben. maturitate vara. Colette: fruct de culoare galben. Doyenne d'hiver doucce Doyenné du Comice: fruct mare gallben şi roşu.Bon Gustave Bonne d'Ezée Bonneserre Saint Denis Brignolles Bronzée d'Enghein Cailhou rosat Calebasse Van Marum Campanette Canal red Capdelaine Capiaumont (voir Beurré Capiaumont) Cardinal Georges d'Amboise Catillac Cauvin Cerrai Certeau Chapland Chaptal Charles Cognee Charles ernest Chat brule Chayton Chretien Citron des Carmes: formă sferică. culoare galbenă. Doyenne gris d'automne Doyenné Perrault Doyénné Sieulle Duc de Bordeaux: fruct de talie medie. Conférence: fruct alungit. Duchesse de Mouchy . culoare verde şi ruginie. pulpa este zemoasă şi parfumată. maturitate la mijlocul lui august. maturitate vara. pulpă moale şi fină. pulpă zemoasă şi dulce. maturitate în octombrie – noiembrie. bronzat. maturitate în octombtie – noiembrie. De Binse De Montvernon Decana del Friuli Directuer Hardy Docteur Jules Guyot: fruct mare.

fină. Mathilde Recq Melbouche Merveille de Chine Merveille Ribet Meski Messire jean: maturitate în noiembrie. maturitate la mijlocul lui august.Elzette Epargne ou Cuisse Madame Epremint Epice Epine du Mas (voir Duc de Bordeaux) Farinière Ferdinand Gaillard Fondante fougère Fondante Thiriot Francisée Fulva Garden Gern (R): păr pitic. cu coaja verde colorată la soare. Legipon Lehou Grignon Louise bonne d'Avranches: mărime medie. Madame Ballet Madame Dupuis Madeleine: fruct mic. Garus Général Koenig Général Leclerc Gitol Goutte d'OR Gralhouse Grand Champion Graveleuse Grise poule Grosse verte Hartmann Higland Hoyerswerder Illinois Impériale feuille de Chêne Jacques Jeanne d'arc Joséphine de Mallines Jules d'Airolles Kaiser Alexander Laxton record Le Lectier : fruct mare. zemoasă. Garden Pearl (R): păr pitic. coajă galbenă la maturitate. Messounet Morettini 64 Mustapha Bey Notaire Lepin Old home Olivier de Serres Onondaga Pakam's triumph Paron professeur Lagerberg Passe Crassane Passe Crassanne rouge .ianuarie. Madernassa Magness Margueritte Marillat Martin sec ou Capelan ou Chapelan: maturitate în decembrie . maturitate în octombrie. pulpă albă. dulce. maturitate în noiembrie. duce şi zemoasă.

arbore productiv. pulpă verde. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. de culoare galbenă. Altoit pe gutui. gust bun. gust bun. maturitate la sfârşitul lui iunie. părul va avea o dezvoltare mai redusă.Perus muscat Perou d'argent Pierre Corneill Poire à deux tête Poire de meched Poire de Naux Poire réserve Poire royale Précoce de Trévoux: fruct mare şi parfumat. Trompe pastre blanc Turki Verdale Verte d'hiver Verte dure Virgouleuse Williams' William's blanche William's bronze William's duchesse William's Mengo William's rouge Locul unde se pune altoiul • • Pentru avea un arbore mare trebuie altoit pe franc. îi va da atunci o formă de spalie sau de tulpină joasă. maturitate la începutul lui august. pulpa sa este parfumată. . forma adaptată a acestuia este tulpina înaltă. zemoasă. Saint jean vert Sanguine d'Italie Sanguine de France Satin vert Soldat laboureur Souvenir de Jules Guindon Souvenir de Leroux Durand Sucrée d'Aix Sucré de Montluçon ou verte sucrée Sucre vert Sulmerland Suprême de Quimper Swiss Barlet Triomphe de Jodoigne Triomphe de Vienne: fruct mare alungit. Président Heron Président Olivier Président Mas Professeur Lemoine Red Hardy Redonne Remi Chatenay Rene Rene Dunan Roman Ronde d'hiver Rousselet de Reims Rouzette Royale Royale d'hiver Saint Germain d'hiver Saint jacques Saint Jean: fruct mic.

foarte parfumată. Prunul (Prunus domestica) Marile familii de prune - Questches au un procent mare de zahăr şi conţine puţină apă deci pot fi uscate. Se reproduc de la sâmburi. pulpă fermă şi dulce. bune pentru masă şi în prăjitură. au un gust fin.• Dacă varietatea este mai puţin viguroasp îi putem mări vigurozitatea altoind-o pe franc. creşte pe arbuşti spinoşi. rugină şi prin lăstari înflorire tolerează precoce la monolioză sfârşitul lui martie 20 iulie Iulie august Blue free Albastră Bonne de Bry Mic (autre nom : Belle de paris. sunt utilizate şi în preparaţii (compoturi. prăjituri. moale. adesea foarte dulce. zemoasă. dulce parfumată Bună Coe's golden drop (voir goute d'or) Conducta (voir reine claude d'althan) Coeur de Enormă Savoare de Septembrie Boeuf caisă Les Damas (Noir. Damas de Medie Violet Bună August Septembre neagră -septembrie . Violet. Reine-Claude. Prunelles. de Septembre. Rouge de Biondeck) cresc pe toate terenurile şi sunt câteodată folosite ca şi altoi. Mirabelles. mai mari decât Mirabelles. conserve …). ovală Seamănă cu o mirabelle Mare Roşu şi galben Auriu Portocaliuroşu la maturitate Verde – galbenă Gust de caisă şi ananas Bună. rustică Verde Foarte bună Începutul lui septembrie Mijlocul lui august Începutul lui septembrie Reine claude 15 iulie Sensibil la Se multiplică dorée. fruct mic. patiserie şi la confecţionarea prunelor uscate. conservă. rotunzi. Musqué. de Tours. brynska. puţin fragil parfumată. guteaus bry) California Medie blue Cirette Violet negră Galben verzui. Sunt adesea folosite adesea pentru prăjituri. au mărimea unei cireşe. Lista prunilor vechi şi curenţi care se mai comercializează Mărimea Medie Culoarea cojii Albastru Pulpa Galben Verzui Calitatea gustativă Foarte bună PolenizatoMaturi-tate rul Autofertil Începutul lui septembrie Iulie Boală Pământul - Varietatea Abricotine Anna Spath Apex Plumecot Ariel Arbore viguros Mare Belle de Thuin Berudge Mare. se lipeşte de sâmbure Violetă Foarte bună.zemoasă acidulată Fruct bun pentru masă.

Autofertil. zemoasă. destul de foarte rezistent la parfumată. patiserie şi prune uscate Sfârşitul lui iulie august Utilizat pentru confecţionarea prunelor uscate fleuris de Tours Damas Royal Damas violet De Lawrence Mare Gage De Kirke Des Bejonnières Moale. frig dulce cu savore de cais Sfârşitul lui iulie august Mijlocul lui august Bună Începutul lui septembrie Începutul lui august Fruct puţin infectat de viermi foarte bună. Galbenă cu Pulpă arbore pete roşii fermă. arbore dulce. acidulată. foarte parfumată Mare. dulce Calitate inferioară prunei sainte catherine. neagră zemoasă. torturi şi prune uscată Double robe Drap d'or Early favorite Medie Early Laxton Medie Engle Bert Medie Ente ou prune d'Agen Negricioasă Galbenă Purpurie Rosă Galbenă Dulce şi parfumată Bună Autofertil Foarte bună Există 2 clone. maturitate la sfârşitul lui august – P303 începutul lui polenizează septembrie.Damas de Tours Mică – medie Prună mare. Purpuriu Foarte ovală. fermă. conserve. fructul este mai dulce şi puţin mai mare. zemoasă. zemoasă. P707 produce fructe mari. fruct polivalent pentru masă. pentru prăjitură. viguros parfumată Medie. recolta este mai grupată şi mai Mijlocul lui iulie 10 iulie 20 august . viguros. prăjituri. dulce. P 707 şi P 303. P303 are o maturitate mai târzie decât P707 (septembrie). dulci arborele este viguros şi productiv. bun polenizator pentru alte P707 la varietăţi.

se utilizează în patiserie. bună Zemoasă şi Methley dulce Mijlocul lui agust Mijlocul lui Sensilă la iulie monolioză la uceraţia bacteriană Sfârşitul lui septembrie Goutte d'Or Foarte ou mare Coe's golden drop Grand prix Hackman Mare Jefferson Mare Galbenă. îşi pierde valoarea în regiunile cu climat cald La mirabelle de Nancy are un sâmbure gros a cărui suprafaţă este ridată spre vârf Autofertil Mirabelle de Medie Flotow Mirabelle de Mică Metz Începutul lui iulie Sfârşitul lui iulie Mirabelle de Mică Nancy Galben portocalie Galbenă Reine claude Mijlocul lui dorée. Foarte bună foarte parfumată. dulce Violetă Galbenă Foarte bună Sfârşitul lui august Mijlocul lui august 20 august Începutul lui septembrie Mijlocul lui septembrie Mare Violetă Galbenă Roşie Bună delicioasă. gust de miere. august d'althan. dulce. pete carmin dulce. foarte parfumată. ovoidă Bună Aurită Galbenă bună Lohr Madame Bonnard Medie Medie Marcelle Chasset Matin Methley Medie Galbenă cu Pulpă fină. posedă un sâmbure mic ale căror feţe laterale sunt netede Mai mare decât mirabelle de Metz. foarte bună. foarte parfumată. crocantă. d'Oullins.Ferbleue (R) Medie albastră Galbenă Golden japan Mare Galben viu importantă fermă. zemoasă Gălbuie Galbenă Foarte bună Albastră Galbenă. sensibil la rugină Mirabelle Maturitate . Quetsch d'alsace Rezistentă la monolioză.

zemoasă Necesită Începutul polinizatori lui august dulce. Se utilizează ca fină. Reine-claude de Bavay târzie septembrie Mijlocul lui august dulce. dulce. dulce. mai mult puţin dulce dacă este calitate polenizat gustativă medie. se utilizează parfumată. La altitudine. partea arbore viguros însorită . purpurie neagră Prune Abricot Mare alungită Prune Bonjour Prune Caprane Enormă Roşie Albastră Fruct oval. nu se lipeşte de sâmbure Zemoasă. hatif arbore viguros Monsieur jaune Noberte Alungită roz violet pe fond albastru mergând spre purpuriu când este coaptă Galbenă rotuindă. ovală Portocaliu Portocalie Zemoasă. Necesită dulce. fruct de masă şi acidulată. savoare polenizator bună. care merge dulce. pulpă tare de dar produce culoare verde. uscat parfumată. Autofertil. Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Ardennes Oneyda Perdrigonne Mică Albastru violetă Président Foarte mare Albastru -violet verde Prince Englebert Mare fină. arbore viguros Galbenă. rustică galbenă Bună Sfârşitul lui septembrie După mijlocul lui august Mijlocul lui iulie Începutul lui septembrie Medie. Delicioasă în prăjituri Foarte bună şi foarte dulce se usucă pentru a face prune uscate numite pistoles sau se foloseşte pentru prăjituri şi ţuică. albastră zemoasă. spre roşu în acidulată. pentru nu se lipeşte de sâmbure Prune d'Agen.parfumée de septembre Monsieur Medie.

brună acidulată cu înflorire precoce dar rezistent la îngheţurile târzi Galbenă – Are gust de portocalie cais puţin roşie Verde Gălbuie Bună Autofertil Mijlocul lui august Sfârşitul lui august Sfârşitul lui iulie August -septembrie Mijlocul lui august Albastru închis Zemoasă. verde. se precoce utilizează crud sau pentru prăjituri Puţin viguros Uşor autofertil Pruneau de Mare Bale ou Clone Rinklin Pruneau rouge de Touraine Pruneau rouge de tours Roşu albastru Galben Foarte bună portocaliu Autofertil Foarte precoce. arbore rustic.Prune de chien Mică. se cultivă în regiunile nu pre calde sau la altitudine Pulpă tare Arbore viguros. dulce şi acidulată Prune Saint. după mijlocul lui iunie Sfârşitul lui septembrie Voir Damas de tours Voir Damas de tours Quetsch Alungită d'Alsace ou Altesse simple Violetă Galbenă Quetsch blanche de letricourt Alungită Galben palid Dulce. Autofertil acoperită cu zemoasă. bună. se pot liber face şi prune uscate. puţin Pentru prăjituri.Mică şi Jean ovală Portocalie Productiv şi Înflorire rustic. rotundă Prune d'Axat Ovală Prune de Vars Mică Prune Pêche Prune de Mică. Saint-Antonin rotundă violetă. şi dulce. Autofertil acidulată. foarte productiv Mijlocul lui septembrie septembrie Quetsch de Buhl Quetsch d'Italie ou Clone Richard's early ou Fallenberg ou altesse double ou bleue Mare Roşu albastru Galben verzui Foarte bună Sfârşitul lui august . excelent pentru sâmbure prăjituri.

d'italie Quetsche Minot Quetsch Medie précoce de Zimmer Reine claude Mare d'Althan ou Conducta ou Rouge du Comte Hetan Reine claude Mare de Bavay ou Reine claude Monot Reine claude Mediu de Moissac Albastru Galbenă Foarte bună August Septembrie Mijlocul lui august Reine claude Mijlocul lui dorée. arbore viguros Bună. moale. fină. pulpă tare. foarte dulce. una Nancy dintre cele mai bune prune. zemoasă. pulpa nu se lipeşte de sâmbure. arbore Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Galben verde Verde Începutul lui august Reine-claude de Vars Reine claude Mare. Autofertil înflorire precoce. Violette Roză violetă Galbenă Foarte bună Verde Galben verzui Foarte bună. foarte de Bavay ou dulce. utilizat mai ales ca şi polenizator Începutul lui august Mijlocul lui august Sfârşitul lui iulie începutul lui august . se poate folosi pentru conservesau pentru prune uscate Epiderma verde Necesită un devine apoi polenizator. nu foarte Autofertil dulce. Sunt produse două clone. Autofertil foarte dulce. arbore foarte viguros Foarte bună. acidulată. calitate d'Oullins ou gustativă foarte Mirabelle de bună. aurie. cea mai interesantă este 1119. uşor Galben Galben diaphane aplatizat pătat cu roz hative translucid Reine claude Medie dorée Verde apoi Galbenă aurită la maturitate Reine claude Mare Oullins Galben Verzuiaurie cu Galben tentă de roz Bună. parfumată. august d'Oullins. pentru conservă şi prăjitură. Pulpa Reine claude tare. pulpă tare.

violetă Tare şi Arbore Carcassonne oval zemoasă. puţin Violetă Galbenă Zemoasă. productiv un pic acidulată Royale de Mare. arbore viguros Medie. arbore cu vigoare medie Sfârşitul lui august Începutul lui septembrie Reine-claude Mijlocul lui septembrie Foarte rezistent la monilia . Montauban alungită arbore ou grosse productiv şi rouge d'août vigurosş fructificare rapidă Sainte Medie – Galbenă Se foloseşte Catherine mare pătată cu pentru prune roşu uscate şi prăjituri Medie Violetă Mijlocul lui august Mijlocul lui august Necesită un Sfârşitul lui polenizator iulie Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Santa Clara Stanley Mare Mare Violetă Violetă Galben roză Verde galbenă Thames Cross Mare Ovală.Reine claude précoce ou Léon Hisse Reine claude tardive chambourcy Reine claude verte Reine claude Violette Reine Victoria Mediu Verde Bună Autofertil 20 iulie Medie Aurie Verde Foarte bună Mijlocul lui septembrie Verde Foarte bună gălbuie Mare Roşu palid Dulce şi cu un fond parfumată galben Royale de Fruct mare. cu pete roze mai mult Foarte dulce Dulce. autofertil Gust de miere Autofertil Valor Verdane Rotrundă Verde la maturitate.

pulpa sa este albă. pulpă foarte parfumată. căpşună mică de culoare roză. Esle afectează doar varietatea de păr William’s şi Doyenne du Comice. maturitate după mijlocul lui iunie. Incidenţa economică: Vigoarea varietăţii William’s este redusă de la 15 la 30% şi producţia de la 40 la 50%. Agathe: varietate foarte precoce şi semi-urcătoare. rezistă la asfixierea radiculară. Vigoarea varietăţii Comice este redusă mai mult de 50% şi producţia este nulă. culoarea sa este roză foarte pală. culoare alb roză palidă. cel mai folosit tolerează seceta şi calcarul. varietate rustică. Mod de depistare: Prin indexajul celor două varietăţi. untoasă.Saint Julien A et Brompton permitdeţinerea unor arbori de dimensiuni mai reduse. Are particularitatea că are frunze caduce. maturitate de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. . Cei care nu urcă: Abricot: Căpşună de colecţie. fructul având tendinţa să se întoarcă. precoce. Brighton: ferm şi parfumat. Trebuie culese căpşunile dimineaţa sau seara. Expoziţia: Tradiţia vrea să se rezerve coastele cele mai bine expuse la soare pentru pruni şi versanţii mai reci fructelor cu sâmburi. Doar mlădiţele din acel an nu au simptome.expoziţia: în plin soare. se adaptează la orice tip de sol. căpşuna de pădure preferă să fie la semi-umbră. Două tipuri de căpşuni: cei care nu urcă şi cei care urcă.Myrobolan. La cules. foarte parfumată (gustul seamănă cu ananasul). . dulce. Camarosa: originară din SUA Cambridge: fruct de talie medie. fondantă. .sau mai puţin închise Locul unde se pune altoiul prunului . Confuzie posibilă: Simptomele la William’s se pot confunda cu accidentele legate de o lipsă în magneziu. Trebuie schimbat locul la 3-4 ani. Pear bark=Pear canker (ulceraţia părului) Sinonime: William’s bark necrosis. Ananas: să se vadă Ananas alb. Doar câteva ramuri noi se dezvoltă şi la rândul lor vor avea inelări anul următor. Belrubi: creeat în 1962. calitate bună gustativă. căpşună mică cu gust acidulat. foarte ferm. ancorare bună. delicioasă având savoarea căpşunei de pădure cu un gust lejer de zmeură. dar nu în plin soare. frunze frumoase lucitoare. recomandată pentru prăjituri.climatul: temperat şi mai degrabă cald . dă arbori foarte viguroşi. Fructele sunt mici. alungite. Comice bud drop Regrupare de simptome transmisibile al cărei agent infecţios este necunoscut.Jaspi (R). productivatate bună. Simptome: • La varietatea William’s.solul: iubeşte solurile umede dar bine drenate . mlădiţele se deteriorează mai mult sau mai puţin în anul următor datorită unei inelări a ochiurilor provocată de prezenţa micilor ulceraţii. boala se exprimă prin ulceraţii care apar la 2-3 ani. cu formă bizară. CĂPŞUNA ŞI CĂPŞUNELE Habitatul căpşunului: . fructe mari (20-40g) roşu coacăz.Mariana GF 8-1. semi-precoce. Blanche Ananas: fruct de talie medie. • La varietatea Doyenne du comice după 1-2 ani. strângeţi căpşuna cu guleraşul verde şi cu coada. dulce. Bogota: viguroasă. productiv. rezistă la secetă. fruct roz. fără legătură aparentă între ei. zemoasă. Capron blanc framboise: căpşună de colecţie. Berbi: regiunea de origine Dordogne. simptomele se confundă cu o carenţă în bor. . Aceste ulceraţii converg spre a da o acoarţă groasă şi aspră. La Doyenne du comice.

Surprise des halles: varietate creată în 1925 de Guyot. dar are pulpa roză. precoce. Valeta: originar din Ţările de Jos. . patiserie. Madame Spanske J: asemănător cu căpşunul capron. maturitate precoce. Red Gauntlet: târziu (10-12g). Galante: nouă varietate de sezon. rustic şi productiv. formă conică. Maxim: fruct foarte mare. Gorella: căpşună foarte mare (15-20g). varietate rustică şi productivă. foarte productiv. dulce. varietate rustică a cărui vigoare este mediocră. culoare închisă. răsad productiv care rezistă la căldură. dulce. Eros Favette: INRA. parfumată. Pajaro: originar din SUA. zemoasă şi parfumată. parfum de căpşună de pădure. pulpă foarte fină. rezistentă la boli. Cirafine: fruct alungit. varietate locală din Aveyron denumită şi căpşuna Saint-Geniez d’Olt. Versailllaise: varietate de căpşună veche. Golden Alpine: căpşună mică de culoare galben palid. varietate viguroasă. fruct mare foare dulce.Capron Royal: varietate veche. răsadul eset viguros. este o căpşună excelentă care are o calitate gustativă excepţională. se utilizează şi pentru prăjituri. precoce. se cultivă puţin în tunel. dar nu suportă solurile calcaroase. Ciflorette: CIREF Cigaline: CIREF Cigoulette: CIREF. conic. se conservă bine. calitate gustativă bună. vine din toate regiunile. se cultivă în pământ sau în tunel. albă. Madame Moutot sau căpşuna Tomate sau La France sau Madame Kooi: varietate veche creată în Franţa în 1906 de Charles Moutot. calitate bună gustativă. roşu aprins şi strălucitor. parfumat. frumoasă prezentare a fructului. Senga Sangana: fruct mare. culoare roşie strălucitoare. Marquise: fruct conic ferm. savoare dulce. Marjolaine: fruct mare uşor de cules. recolta din 15 iunie până în 15 iulie. fruct mic. lichior. pulpă fermă. maturitate la sfârşitul lui iunie începutulu lui iulie. Blanche de bois: căpşună care are multe asemănări cu Reine des vallees. fruct de calibru mediu-mare. productiv. roşu aprins. suportă congelarea. introdusă pe piaţă în 1929. productiv. în formă de inimă. productivitate foarte bună. fructe mici medii. rustic. fruct de formă iregulată. producţie de la mijlocul lui iulie până la îngheţuri. dulce. Vicomtesse Hericart de Thury: varietate veche (1849). parfumat. maturitate precoce. zemos. cultură uşoară. productiv. precoce. Gariguette: INRA. de culoare roşie-portocalie. recolta de la mijlocul lui iunie până la începutul lui iulie. pentru orice folosire crud pentru prăjitură. Gento: fruct foarte mare (12-15g). târziu. etc. calitate gustativă bună. maturitate la mijlocul sezonului. dulce şi zemoasă. verde închis. dulce. productiv. viguroasă şi prductivă. Fraise de bois: parfum incomparabil. recoltă de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. Elsanta: originară din Ţările de Jos. Cirano: fruct uşor alungit. Sannie: fruct de talie medie. Chandler: originar din SUA. zemos. foarte parfumată. zemoasă. Majoral: parfumat şi productiv. foarte parfumată. foarte dulce. căpşună mare (10-15 g) suportă bine congelarea. Ciloe: CIREF Cireine: CIREF Colossale: fruct mare. pulpă untoasă albă. fără întrerupere a producţiei. Urcătoare: Anabelle: produce un fruct cu o bună calitate gustativă. calitate gustativă excelentă. fruct alungit de culoare chihlimbarului. parfumată. suportă congelarea. bine parfumat. parfumat. dulce. parfumat şi calitate gustativă bună cu un gust de căpşună de pădure. semi-precoce. de culoare închisă. Cilady: CIREF. culoarea sa este roşu puţin închis şi strălucitor. căpşună mare (până la 15g). Maraline: fruct alungit. poate rezista la secetă. Darselect: DARBONNE Docteur Morere: varietate veche (1867). Mamie: fruct mare în formă de con. originară din Alpi. calitate gustativă bună. frunze largi. Talisman: semi-urcător. maturitate precoce. Segaline: originar din Lot. are gust de căpşună de pădure. viguros. Maturitate timpurie. pulpa este fondantă. calibru mediu-mare. fruct mare conic. Mount Omer: fruct mare alb. cu parfum foarte delicat. miros şi parfum excepţional. fruct mic. fruct alungit roşu viu strălucitor. mult parfum. productiv. recoltă grupată. recolta din 15 mai până în 15 iunie. pulpă dulce.

dulce. Căţărătoare: Mount everest: căpşun căţărător (până la 1. parfum excelent. produs din iunie până la îngheţuri. puţin sensibil la boli. precoce. parfumat. răsad robust. foarte dulce. Varietate de căpşuni pentru care nu s-a găsit încă producătorul: Empereur de Maroc Fertilite: era cultivat în împrejurimile Parisului şi în Bretania. calitate gustativă bună. fruct mare. Ostara: fruct de talie medie (8-10g). Hercule: creat în 1946. precoce.5m) putând fi palisat. Ydun: origine daneză Înmulţire: Căpşunii emit stoloni (un fel de tulpină orizontală) pe care cresc mici răsaduri de căpşuni. producţie de la sfârşitul lui iunie până la îngheţuri. Penelopa Rabunda: căpşună mare (12-15g). Seascape: varietate de origine americană. productivă. acesta consolidează gustul şi sterilizează fructul. Revada: căpşună mare (10-15g). Cum se degustează o căpşună: Pentru a nu pierde parfumul căpşunei. semsibil la boli. sensibil la făinare. productiv. varietatea nu produce stolon. parfumat. rezistă la boli. Puteţi adăuga şi câteva picături de lămâie. evitaţi să le stropiţi cu jet de apă care le-ar înlătura gustul. Vivarosa: căpşună de talie medie.Mara des bois: foarte produsctiv. emit rădăcini. producţie din mai până la îngheţuri. parfumat cu un gust de căpşună de pădure la maturitate. este suficient să le răsădeşti. Reine de Carpentras Reine des precoces Reine de tardive Saint Claude Sharpless Sieger Souvenir de Charles Machiroux: căpşună mare Supermontrueuse hative: căpşună precoce. Umigento: căpşună mare dulce. răsad viguros. Reine des Vallees: căpşună de pădure care produce fructe mici cu mult parfum. nu este sufucient de productiv. maturitate precoce Ville de Paris: productivitate slabă. Sans rivale: căpşună de talie medie acidulată. La Brillante Ladette: precoce Louis Gautier: căpşună albă. puţin sensibil la paraziţi. atunci când sunt în contact cu solul. producşie din iunie până la îngheţuri. era cultivat în împrejurimile Brest. General de Gaulle: introdus pe piaţă în 1947. Marastil: foarte parfumat. se spală cu tot cu coadă şi apoi se pune într-o sită şi se trece pe sub apă. Madame Poincarre Muscade: nu este atât de productiv. Profusion Record Regal: parfumat. precocitate medie. acidă. florile sale sunt roze şi parfumate. varietate productivă. Noble Precoce Musquee: gust şi miros musc. Surprise du Vaucluse Tardive de Leopold Triomphe de Thiange Ville de Caen: căpşună mare. . Rupeţi coada înainte de a mâna căpşuna. pulpa sa este foarte fină. productiv.

fruct alungit. Belle imperiale: fruct mare spre foarte mare. arbore viguros şi fertil. floare sensibilă la îngheţ. productiv. rezistent la friguri. înflorire târzie dar sensibil la îngheţuri în timpul înfloririi. Olympio Silver Lode: fruct mare . maturitate la mijlocul lui august. maturitate la sfârşitul lui iulie – începutul lui august. pulpa sa este dulce. Precoce de Croncels: maturitate după mijlocul lui iulie. Nectarose: fruct de talie medie cu pielea de culoare roşie şi galbenă. maturitate la începutul lui august. dulce şi parfumată. Dina Felligni: fruct mediu. rustic. pieliţă groasă. pulpă alb verzuie. rezistent la beşicare. Early Sungrand Fairlane: maturitate spre sfârşitul lui septembrie. calitate gustativă bună. este un fruct cu o calitate bună. Gold mine: bun. maturitate se eşalonează pe o perioadă destul de scurtă de la sfârşitul lui iunie până la începutul lui iulie. Piesici şi Pavies Cu pulpa albă Alberge: varietate veche. Independance Nectared 4 Nectared 6: foarte dulce. Belle des croix rouges: fruct mare. pielea are culoarea roşu închis. maturitate după mijlocul lui iulie. pulpă galbenă portocalie. Bon ouvrier: maturitate septembrie – octombrie. pulpă puţin zemoasă. tardiv. miezul nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. floare sensibilă la îngheţ. Belle imperatrice: fruct foarte bun. Pavie: epidermă păroasă. pulpă albă. Cu pulpa galbenă Caisul: calibru mediu. rezistent la boli. rezistent la beşicare. se teme de terenurile şi climaturile umede care provoacă căderea prematură a fructelor. foarte zemos. pulpa sa este roză lângă sâmbure. parfumat. maturitate la începutul lui septembrie. maturitate la mijlocul lui august. acidulată. maturitate la mijlocul lui august. zemoasă. foarte parfumat. foarte dulce. pielea păroasă de culoare roşu închis. foarte bună. maturitate la mijlocul lui septembrie. maturitate la mijlocul sezonului. foarte dulce. roz sub piele. sensibil la monilia. Snowqueen Violet: fruct de talie medie. rustică. Brugnon: epidermă netedă. Belle Bausse: pulpă foarte zemoasă şi fină. . foarte parfumat. Gros violet: maturitate august septembrie. puţin sensibil la beşicare. Amsden: arbore viguros. fruct mare. maturitate la mijlocul lui septembrie. Nectarină: epidermă netedă. maturitate la sfârşitul lui septembrie. fructificarerapidă. maturitate în iulie. Flaming gold: foarte bun. parfumată şi zemoasă. Fantasia: maturitate spre 15 septembrie. pulpa nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. Rose de septembre: pieliţă violacee. sensibil la beşicare. destul de rezistent la beşicare. Arbore productiv. foarte bun. Chambal Chapuis: fruct foarte bun. miezul se lipeşte de sâmbure.Piersicul (Prunus persica) Piersica: epiderma păroasă. dulce. maturitate la mijlocul lui august. maturitate la sfârşitul lui august. cu pielea galbenă deschis şi pulpa de culoare alb gălbui. pieliţa sa este de culoare galbenă pală şi roşie spre violet la soare. dulce. Carman: viguros. Benoni: fruct bun. maturitate august – septembrie. Morton: foarte bun. miezul se lipeşte de sâmbure. strălucitoare. Blanche teton: arbore productiv. acidulată. albă şi zemoasă. bună. Baltet: maturitate septembrie – octombrie. maturitate la sfârşitul lui iulie. Lista piersicilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Nectarine şi Brugnons Cu pulpa albă Cerise: varietate veche (1600). arbore productiv. rezistent la beşicare. foarte parfumat. rezistent la beşicare şi la molinia. maturitate la începutul lui septembrie. producţie regulară. are o culoare roşie strălucitoare.

pulpă fină. maturitate la începutul lui iulie. pieliţa roşu închis cu reflecte violacee. May Flower: rezistent la beşicare. maturitate la mijlocul lui iulie. maturitate de la mijlocul lui iulie până la începutul lui august. sâmbure liber. o foarte bună rezistenţă la monilia. maturitate la sfârşitul lui septembrie. maturitate la mijlocul lui iunie. Veraud: arbore viguros. dulce. rezistent la beşicare. pulpa se lipeşte de sâmbure. rezistent la beşicare. maturitate la mijlocul lui iulie. rezistent la beşicare. dulce. rustic. maturitate după mijlocul lui august. foarte precoce. savoare dulce. productiv şi rustic. rezistent la beşicare. pulpă albă. . Dugelay: fruct bun. fruct bun. acidulată. parfumată. maturitate la începutul lui septembrie. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. bine colorat. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate la mijlocul lui septembrie. roză în jurul sâmburelui. de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. puţin rezistent la beşicare. puţin sensibil la îngheţurile târzii. parfumată. fruct bun. fără aciditate. maturitate la începutul lui septembrie. fruct mare roşu. maturitate la mijlocul lui august. maturitate la sfârşitul lui august. Michelini Noire blanche Pavie de Touraine: fruct mare. Reine des vergers: fructul poate deveni mare. Peche de Nelly: calitate foarte bună rezistă bine la beşicare. fruct destul de bun. maturitate la 22 de zile după May Flower. arbore viguros. Docteur Aribeau: fruct destul de bun. fruct foarte bun. destul de sensibil la beşicare. savoare dulce. Madeleine rouge: fruct destul de bun. maturitate la mijlocul lui august. maturitate după mijlocul lui august. rezistent şi fertil. puţin rezistent la beşicare. Grosse Mignonne: fruct foarte bun. rezistent la beşicare. productivitate bună. Madeleine blanche: fruct foarte bun. Tardive du Mont d’Or Tetons de Venus: fruct foarte mare. Precoce de Hale: fruct mare roşu. maturitate la sfârşitul lui iulie. sensibil la beşicare şi la făinare. foarte dulce. foarte zemoasă. fruct foarte bun. foarte dulce. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate de la începutul până la mijlocul lui august. uşor acidă. maturitate în primele 15 zile din august. maturitate în primele 15 zile din august. Entre de Chanas: fruct mare. zemoasă. piele galbenă spălată cu roz carmin. rezistă la monilia. pulpă albă verzuie. maturitate în august. rezistent la beşicare şi la alte boli. foarte rezistent la beşicare. roşie în jurul sâmburelui. foarte dulce. zemoasă. foarte bun. foarte bun. maturitate la începutul lui iunie. Galande: fruct destul de mare. cu sămânţă fină. Pitaval: fruct foarte bun. nu se lipeşte de sâmbure. fosrte fertil. pulpă de culoarea porţelanului. Ribet: arbore viguros. Veloute de Champagne: maturitate în iunie – iulie. pulpă albă. maturitate la începutul lui iulie. Cu pulpă galbenă Arp beauty: pulpă moale. pulpa alb verzui. maturitate la mijlocul lui iulie. Rouge de Coursons Rouge julien: fruct destul de bun rezistent la beşicare. fină. Tardive de Septembre: fruct mare. foarte bun. Pavie porcelaine teton: frunze cere seamană cu frunzele de migdal. maturitate la mijlocul lui septembrie. Tournier: fruct foarte bun. Charles roux: arbore viguros. pielea albă. maturitate la mijlocul lui august. Robin: foarte bun. rezistent la beşicare. sâmbure gros. maturitate la sfârşitul lui august. maturitate la sfârşitul lui iulie. rustic. varietate foarte veche. maturitate la începutul lui septembrie. maturitate la sfârşitul lui septembrie. sensibil la beşicare. arbore viguros. productivitate bună. maturitate de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. Guilloux elegante: fruct excelent. puţin rezistent la beşicare. Geradix: fruct mare parfumat. floare rustică. fertil şi rustic. sensibil la făinarea coryneum. Colombine: fruct rotund. Merveille des marches: să se vadă Entre de Chanas. Gaillard: fruct foarte bun. Henri Adenot: arbore viguros. sensibil la beşicare. zemoasă. puţin rezistent la beşicare. foarte rezistent la beşicare. Red Robin Redwing: fără aciditate. Madame Guilloux: fruct foarte bun. Royale de Barzac Senateur Cazeneuve Springtine Surpasse Amsden: să se vadă Entre de Chanas. se poate conserva bine. Henri Moulin: fruct mare. Madame Girerd: fruct mare. Incomparable Guilloux: fruct bun.Charles Ingouf: fruct mare. de talie medie. maturitate la sfârşitul lui iunie.

sensibil la beşicare. zemoasă. Roussane royale: identic cu cel dinainte dar mai dulce şi mai puţin sensibil la beşicare. maturitate la sfârşitul lui septembrie. moale. bună. seminţa semiliberă.). maturitate la sfârşitul lui iulie. zemos. Early Redhaven Fairhaven: foarte bun. Sanguine de Touraine: fruct mare. Piersici pitici Amber Crimson Diamond Piesici de vigne Cu pulpa albă Piesic de vigne de august Piesic de vigne alb Piesic de vigne jouve Piesic de vigne Pradines Cu pulpă roşie Ider Sanguine de Besseas Sanguine d'été: fruct mare rustic. H. maturitate în iulie. Rubidoux: foarte bun. maturitate la începutul lui august. pieliţă puţin păroasă. Sanguine Vineuse . maturitate la începutul lui octombrie. pe un fond galben. să se consume crud. puţin productiv. Merill Franciscan Plate chine jalousia Redcal Redhaven: fruct bun. Sanguine tardive: fruct mare. sensibil la beşicare. maturitate la sfârşitul lui iulie. sensibil la beşicare. pulpă roşie. maturitate după 15 august. rustic. maturitate la sfârşitul lui august. maturitate la mijlocul lui august. Hale: fruct foarte mare (câteodată 500g. maturitate la începutul lui septembrie. parfumată. Mas Grans Maxime: fruct mare galben. pulpă densă. sensibil la beşicare. foarte bun. Loring: foarte bun. fertil. maturitate la începutul lui august. maturitate de la mijlocul până la sfârşitul lui august. parfumat şi dulce. Redtop Roussane de Monein: fruct galben pătat cu roşu. Semis de Roussanne Springcrest Sancrest: fruct mare cu pieliţă galbenă. maturitate la mijlocul lui septembrie. gust de miere. foarte dulce. Diamond princess Dixired: fruct mare. foarte bun. sensibil la beşicare. Sanguine de Juillet Sanguine de Manos Sanguine de Mauves Sanguine de Savoie: fruct cu pieliţă roşie închisă. Jaune miel: arbore viguros. maturitate la începutul lui septembrie. rustic. se decolorează în jurul sâmburelui. Sanguine Saint-Laurent: pulpă roşie cu vine. Harken: foarte bun. fruct mare. pulpă densă. Sunhaven Velvet: rezistă la beşicare. roşie. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. flori rezistente la îngheţ. Early Elberta: destul de bun. productivitate foarte bună. savoare bună. maturitate după 15 august. floarea rezistă la îngheţ. acidulată.Cardinal: bun. J. Sanguine Marcilly Sanguine Peyrins Sanguine précoce: fruct foarte zemos. pulpă dulce. bun pentru pus la borcan. maturitate după 15 iulie. maturitate după 15 august. păroasă. maturitate la mijlocul lui august. maturitate după mijlocul lui august. piele roşie. Fayette Flavorcrest: foarte bun. maturitate la mijlocul lui septembrie. se utilizează pentru torturi şi conserve. fructificare precoce şi abundentă. maturitate la mijlocul lui septembrie.

maturitate la mijlocul sezonului. parfumat. viguros şi productiv. Neurcătoare Capitou: foarte rustic. Ornella: piesică galbenă.Piersică plată sau pentoo aceste varietăţi sunt toate autofertile Saturne: piesică albă cu o calitate gustativă bună. ascuţit. tulpini puţin fragile care pot să se rupă dacă sunt expuse la vânt puternic. Galante: fruct mare parfumat. Haida: pentru soluri uşoare şi reci. parfumat de culoare galben auriu. se poate cultiva în regiunea mediteraneană. Malling Leo: fruct conic. fruct mare. Malling exploit: fruct foarte mare. Flavi: calitate gustativă foarte bună. fruct puţin moale. parfumată. maturitate precoce. Oriola: nectarină galbenă. foarte productiv. producţia durează 2 săptămâni. produs de la mijlocu lui iunie până la mijlocul lui iulie. pieliţă de culoare închisă. pentru solurile calcaroase. fruct mare violet purpuriu. Urcătoare: Augustred: fruct fragil şi aromatic. produs din iunie pânăla mijlocul lui iulie. maturitate la mijlocul sezonului. fruct roz. Autumn Bliss: calitate gustativă bună. . teren uscat. maturitate la mijlocul sezonului. se adaptează la terenurile uscate. Eliva: originar din Elveţia. tardiv. recoltă iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. Malling augusta: fruct roşu deschis. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. tulpină subţire. Baron de Wavre: fruct mare. Llyod George: roşu. Bois blanc: rustic. Wawi: rustic. Schoenemann: fruct roşu închis. maturitate după 15 iulie. precoce. Sweet cap: piersică mare albă. maturitate în primele 15 zile din iulie. zemos. rezistent la transport. roşu închis. maturitate după mijlocul lui august. uşor de cultivat. roşu. tulpini destul de drepte. Frida: viguros şi puţin înţepător. foarte parfumat. maturitatea la mijlocul sezonului. Glen glova: varietate veche. productivitate slabă. viguros. productiv. productiv. Rouge de Sauron: varietate veche. Meeker: fruct de talie medie. maturitate la sfârşitul lui iulie. productiv. roşu purpuriu. Zmeurul În general sunt puţin exigente asupra calităţii solului. Willamette: origine americană. Faro: viguros. una din cele mai precoce. Radboud: fruct alungit. Să li se schimbe locul la 7 ani.foarte parfumat. producţie grupată în timp. precoce. Ordigan: piesică galbenă. parfumat. maturitate la mijlocul lui august. gust acidulat. Malling promose: fruct mare. maturitate la mijlocul sezonului. Meco: producţia durează mai mult de o lună. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. fruct de talie medie. Violette: precoce. viguros. rezistă la secetă. fără spin. maturitate precoce. adaptat la altitudine. productivă. foarte parfumat. productivă. precoce. fruct de culoare zmeurie închisă. cules uşor. Glen lion: fără spini. Glen Ample: originar din Scoţia. calitate gustativă bună. precoce. productiv. Tulameen: originar din Canada. rezistent la boli. recolta grupată din iunie până în prima săptămână din iulie. savoare bună. recoltă tardvivă de la mijlocul lui septembrie până la îngheţuri. Eva 2: pentru regiunile muntoase. recoltă timp de o lună. fruct foarte mare. maturitate la începutul lui august. viguros. originar din Iugoslavia. produs de la sfârşitul lui iunie începutul lui august. pentru regiunile mediteraneene. recolta din 15 august până la mijlocul lui octombrie. parfumat. fruct dulce. viguros. precoce. rezistă la amestec. rustic. viguros. maturitate la sfârşitul primei săptămâni din august. Mésembrine: nectarină cu pulpă galbenă. Oriane: piersică galbenă. producţie din iunie pânâ în prima săptămână din iulie. se foloseşte crud sau transformat. foarte parfumat. precoce. gust diferit. Rose de cote d’or: fruct mic. produs de la mijlocul lui iunie până la sfârşitul lui iulie. viguros. Sucre de Metz: varietate veche. zemoasă. zemos. Puyallup: fruct parfumat. Royalty: varietate de origine americană. fruct puţin colorat. Glen Prosen Gradina: fruct conic.

roşu. Simptome În general simptomele nu se manifestă la varietăţile cultivate contaminate. cu gust foarte bun. precoce. rezistent la boli. recolta de la mijlocul lui august până în septembrie. târziu. Înflorirea rămâne abundentă dar florile sunt de proastă calitate ceea ce duce la căderea fructelor. Pear decline (slăbirea părului) Sinonime: Pear slow decline. Observând punctul de unire dintre altoi şi varietate se observă o zonă necrozată ( linie brună). se despică formând ulceraţii longitudinale sau rotunjite. Polana: tulpini drepte. Zmeure negre (disponibile doar în Canada) Allen: gust dulce. Se exprimă doar după indexaj pe indicator. fără spini. Prin electroforeza pe gelul de policrilamidă. Aceşti arbori pot vegeta mulţi ani (pear slow decline). Zeva: fruct mare roşu închis parfumat. În cele mai multe cazuri fructele sunt mici. Summit: fruct rotund. Arborii se deteriorează după al 8-lea an. Joan squire: fruct mare. Moria Această boală provocată de o fitoplasmă afectează Pyrus şi mai uşor Cydonia. Lord Lambourne: galben. Chaenomeles şi Pyronia. de lupta împotriva psylles. înmugurirea acestor arbori este lentă. viguros. Primăvara următoare. Zmeure galbene Fallgod: fruct galben palid. urcătoare şi tardivă. Apar în general din al doilea an prin prezenţa bubelor mici proeminente care la mijlocul anului şi anilor următori. dar foarte puţine livezi comerciale sunt atinse. dar care poate contamina şi Cydonia. productiv. foarte rustică. urcător. vigoarea părului poate fi redusă de la 15 la 50% şi producţia de la 20 la 40%. Pear quick decline. Prima manifestare a bolii este o înroşire precoce a frunzelor în luna lui august însoţită sau nu de o cădere prematură a frunzelor. Incidenţa economică: În absenţa simptomelor. puţin moale. de vârsta arborilor. Este posibil să infecteze artificial anumiţi Malus. parfumat. Simptome: Se prezintă sub mai multe forme şi depind de sensibilitatea altoiului. viguros şi productiv. Ruby September: fruct mare. parfumat. Pear blister canker viroid (ulceraţia buboasă a părului) Sinonime: Pear bark measle. gust bogat. dar ferm. producţie importantă. rustic. Numeroase varietăţi vechi sunt contaminate. tare şi parfumat. Jewel: fruct gustos. fruct ferm. Sorbus. Lemnul ia o culoare portocalie. Cumberland: fruct mare savuros. Mod de depistare: Prin indexaj la Pyrus A20. Surprise d’automne: varietate veche. recolta iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. necesită puţin palisaj. creşte rapid. Confuzie posibilă: . zemos. parfumat şi dulce. tardiv. Golden west: fruct mare pentru patiserie. În alte cazuri arborii slăbesc dintr-o dată în luna lui august fără semne înainte. bun pentru patiserii. uşor de cultivat. Purple Royalty: fruct zemos. Confuzia posibilă: Rapănul provoacă pe lemn simptome foarte asemănătoare cu cele ale blister canker. Summo: fruct foarte mare. de sensibilitatea varietală. de practicile culturale. tardiv. Golden queen: fruct galben de la mediu la mare.Heritage: rustic. pear rough bark Boală care afectează Pyrus. recoltă da la mijlocul lui august sfârşitul lui octombrie. Creşterea este redusă. maturitate tardivă de la mijlocul lui iulie. viguros.

mai competitiv decăt cel al cerises este difuzat în capcanele culturilor arborilor de cafea. vigoarea mărului nu este afectată decât de la 0 la 10%. Poate afecta doar câteva fructe din arbore. Atracticidul: o capcană fulgerătoare Feromonul este în acest caz amestecat cu un insecticid. Avetizarea agricolă: . Pear stony pit sau gravelle Agentul în cauză nu este identificat.. . această metodă este în plină dezvoltare.. Cea a merilor de la 10 la 30%. Anumite varietăţi virulente produc simptome la fructe cunoscut sub denumirea de Gravelle. Masculii emit un feromon care atrage semenii. Atractivi care asociază feromonul şi mirosul palmierilor răniţi sunt sintetizaţi de INRA şi sunt folosiţi astăzi pentru prinderea în masă a charancons. Prinderea în masă: o capcană mortală Prin mijlocul indirect a unui atractiv prin sinteză. obiectivul este de a captura şi de a distruge un număr mare de insecte devastatoare culturilor. de la 30 la peste 50%. La sfârşitul lui august. Incidenţa economică: Această boală reduce vigoarea varietăţilor de păr de la 10 la 15 %. Arborii slăbiţi sunt neproductivi şi rămân foarte plăpânzi. Procentul de transmitere este foarte slab. Astăzi. Simptomele debutează cu o decolorare a nervurilor mai mult sau mai puţin intensă. Cercetătorii copiază acest miros prin sinteză pentru a captura un maxim de devastatori din primul val colonizator. în acest caz nodulii sunt spongioşi. Această metodă este specifică şi respectă mediul înconjurător. Tăind fructele se observă în pulpă grămezi pietroase înconjurate cu o zonă spongioasă amară. Confuzie posibilă: Simptoma frucului poate fi confundată cu atacurile punaises. Această simptomă este foarte importantă atunci când primăvara este frig..Simptomele sunt aproape de cele provocate de numeroase accidente susceptibile de a împiedica alimentaţia arborilor: asfixiere rădăcinară. totuşi depresiile sunt mai plate şi nodulii pietroşi sunt localizaţi imediat pe epidermă. mai puţin de 20%. Simptome: Sunt în general localizate pe frunze. Plasat într-o capcană. Pe frunzele de gutui se formează o pigmentare neagră de-a lungul decoloraţiilor ( Quince sooty ring spot).. Prinderea zilnică dă o estimare a prezenţei populaţiei care permite tratarea chimică la momentul potrivit. Quince souty ring spot. Pear vein yellow virus ( îngălbenirea nervurilor părului) Sinonime: Pear red mottle. Mod de depistare: Prin indexajul indicatorilor. Această capcană. Insecte devastatoare prinse în capcane . Această boală este foarte răspândită la păr şi incidenţa sa este foarte împortantă. plasată în culturi. masculi şi femei.o capcană pentru a evalua infestarea Feromonul natural secretat de femelă este copiat prin sinteză. Prin teste cu imunoflorescenţă de tipul DAPI care cere observarea a numeroase eşantioane. Cireşele roşii ale cafelei emit semnale chimice sau mirosuri care atrag devastatorul: scolyte. Anumite varietăţi pot contamina merii. Adulţii sunt atraşi de mirosul emis de rănile făcute în palmieri. pagube ale rozătoarelor. o colorare roşie înlocuieşte decolorarea (pear red mottle). adică spre lun lui iunie. Se poate face confuzia cu o carenţă în bor sau calciu. în absenţa Gravelle. Producţia perelor este redusă. el va atrage masculii care vor fi şi ei capturaţi. Simptoma apare pe fructele tinere prin depresii care vor evolua de-a lungul creşterii fructului. incompatibilitatea între varietate şi altoi. mirosul sintetic. Astfel. în acest caz sunt foarte apropiate de Apple stem pitting virus. atrage masculii şi îi fulgeră de îndată ce aceştia intră în contact. Incidenţă economică: Devine foarte împortantă în anumite zone de producţie datorită mortalităţii arborilor din al 3-lea an. Mod de depistare: Prin indexajul asociaţiilor de varietate-altoi sensibile. La început doar nervurile mici terţiare se decolorează apoi cele secundare şi principale. Se manifestă încă din pepinieră pe frunzele adulte a numeroaselor varietăţi. Acest feromon acţionează într-o sinergie foarte puternică cu mirosul emis de palmierii răniţi. şoricei de pământ.

în lungul drumurilor de fermă. Se preferă plantele a căror înflorire se etalează pe o lungă perioadă sau o serie de plante a căror timpi de înflorire se succed. Trebuie de asemenea să le asigurăm surse de hrană altele decât prăzile lor fie pentru că ele le solicită la un moment dat sau pentru a putea supravieţui în perioadele în care populaţiile de devastatori sunt puţine. Cosirea plantelor poate fi mai mult dcât un mod de a administra înflorirea. Principala limită a zonei florale este că anumite insecte benefice care nu au o rază de acţiune foarte mare nu vor vizita părţile livezii îndepărtate de zonele florale.Boala Boala cea mai curentă a piersicului este beşicarea.repeta seminţele de plante anuale astfel încât să fie tot timpul înflorite. la periferia unei livezi.alege specii a căror înflorire se etalează pe o perioadă lungă. Aceste zone pot fi stabilite în locul unui arbore mort recent. în concentraţie de 6. Planta însoţitoare Este vorba de a cultiva fie sub arbore fie la nivelul periferiei ramurilor plante cel mai adesea perene sau bianuale. poate fi interesantă cosirea în perioadele critice pentru încurajarea prădătorilor generali să atace prăzile din arbori şi nu prăzile prezente în plantele de acoperire. O bună cunoaştere a ciclului de viaţă a devastatorilor şi a unei depistări atente sunt în acest caz atuuri importante. Prădătorii generali pot fi atraşi indirect de către cuvertura de flori datorită abundenţei de prăzi alternative pe care pot să le găsească. Nu trataţi niciodată frunzele cu Bouillie bordelaise pentru aceasta utilizaţi un produs anti-beşicare. un fel de „centrală de insecte” în centrul livezii.implanta specii diferite a căror înfloriri se vor succede. phacelie. . Se poate de asemenea crea o zonă mai mare fără arbori. . microorganismele şi insectele benefice. Gestiunea plantelor Pentru a avea flori cel mai mult posibil în sezon se poate: .cosi plantele înainte ca ele să formeze fructul astfel încât să înflorească din nou. Pentru a încuraja insectele şi acarienii benefici care sunt prădătorii sau paraziţii devastatorilor din livadă.timp de înforire: trebuie evitate plantele care înfloresc devreme deorece ele pot devia atenţia polenizatorilor florilor de meri.5 g/l la căderea frunzelor. . muştarul sau leguminoase precum trifoiul ladino. Plante însoţitoare şi acoperiri ale solului florale Controlul biologic a devastatorilor poate implica un număr mare de organisme vii cum sunt păsările insectivore. Regăsim în această categorie ombeliferele şi compozite. Trebuie alese după anumite criterii: . Mămăruţele se hrănesc cu polenul mai multor specii vegetale cum ar fi păpădia. Larvele anumitor specii de chrysope se hrănesc cu nectarul scaetului vulgar. Pentru a o evita faceţi două tratamente preventive cu Bouillie bordelaise. Inconvenientul este munca şi costurile implicate în stabilirea acestor plante de acoperire a solului şi întreţinerea lor. Mai multe studii au demonstrat că pentru un număr mare de auxiliari. Tipuri de amenajări Sunt trei moduri principale de a amenaja livada pentru a furniza flori auxiliarilor. Devastatorii cei mai susceptibili de a fi controlaţi încurajând auxiliarii sunt fluturii de noapte. 20 g/l înainte de înmugurire la sfârşitul iernii. Criterii de alegere a plantelor care se utilizează O mare de diversitate de plante sălbatice sau cultivate pot fi utilizate pentru încurajarea paraziţilor şi prădătorilor. Avantajul său este că gestiunea plantelor atrăgătoare este mult simplificată deoarece ele sunt restrânse la unul sau câteva locuri în livadă. Avantajul este că insectele benefice vor fi răspândite uniform în livadă ceea ce permite un control uniform. . Zona florală Este vorba de a stabili zone protejate unde se va cultiva o diversitate de plante cu flori atrăgătoare. nectarul şi polenul florilor constituie surse de hrană necesare. trebuie mai întâi să le permitem să-şi facă cuiburi în timpul sezonului sau înafara sezonului. Plantele de acoperire a solului Este vorba de a cultiva prin înlocuirea plantelor de acoperire obişnuite de graminee prin culturi sau vivace cum sunt sarrasin. Această apropiere permite atragerea insectelor benefice acolo unde trebuie conservând asrfel plantele de acoperire a solului stabilite deja. afidele şi tetranidele. Mai multe viespi parazitare se hrănesc cu nectarul morcovului sălbatic. Astfel în cazul plantelor de acoperire a solului diversificate de leguminoase şi alte plante. aproape de apărătorile de vânt sau de clădiri. Florile ca şi sursă de hrană Florile sunt esenţiale ca şi surse de hrană pentru numeroşi prădători şi paraziţi care atacă devastatorii livezilor. Polenul este şi el o sursă de hrană pentru sirfe şi acarienii prădători.

În cazul plantelor bianuale. Phacelia suportă trecerea tractorului chir şi în timpul înfloririi. vergerettes şi verge-de aur care înfloresc toamna sunt surse de hrană pentru ichneumonide. . care atacă larvele carpocapsei mărului. s-a dovedit planta cea mai promiţătoare în experienţele lui Chaney (1992) în California. forma. un parazit important al carpocapsei. Alte plante Molena (Verbascum thapsus) atrage punaise molenei. Masculii acestei specii sunt capricioşi deoarece nu-i găsim decât pe florile de ombelifere în raport cu femelele care vizitează florile plantelor altor familii precum leguminoasele sau cariofilaceele. Poligonacee (sarrasin) Sarasinul atrage sirfidele care au tendinţa să fie în activitate primăvara. Singurele insecte devastatoare atrase de sarasin în timpul infloririi sunt punaise terne şi coleoptera. Tanacita (Tanacetum vulgare) deşi este o plantă invadatoare. Asclepia şi rochiţa-rândunicii (Convolvulus arvensis) sunt surse de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor. S-a arătat de asemenea că phacelia poate creşte abundenţa Aphelinus mali care controlează afida mărului şi ameliorează eficacitatea tricogramelor. În ciuda eficacităţii sale. culoarea şi producerea nectarului a inflorescenţelor sunt factori care influenţează atragerea auxiliarilor. Crucifere Leius (1960) consideră muştarul sălbatic ca şi una din sursele preferate de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor.. Trifoiul poate şi el atrage cerese buffle. şi de polenizatori eficace chiar şi pe timp de vânt puternic. Leguminoasele Leguminoasele pot atrage mai mulţi auxiliari datorită perioadei lor de înflorire foarte lungă . Molena iubeşte toate tipurile de sol. Atrage în mod particular sirfidele prădătoare ai afidelor la fel şi carabele. Ea mai atrage şi specii de muşte benefice. alysse (Lobularia maritima sau Alyssum maritimum). Plantele recomandate fac parte mai ales din ombelifere şi compozite deşi că reprezentanţi din alte familii prezintă de asemenea un potenţial interesant. Tabel: Specii vegetale a căror flori favorizează auxiliarii Denumirea Denumirea latină Utilizare Înflorire . Ombeliferele Plantele din familia ombeliferelor sunt atrăgătoare pentru un număr mare de auxiliari. atrage un număr mare de diverse specii de mămăruţe. Agripaume (Leonorus cardiaca) este o plantă iubită de bondari. trifoiul roşu şi lucernă. Va fi uşor să se cosească florile înainte ca ele să producă seminţe. Ea infloreşte aproximativ 30 de zile şi efectele sale se resimt la 10-15 m distanţă.capacitatea de atracţie a devastatorilor: plantele alese nu trebuie să încurajeze populaţiile de devastatori. Una dintre problemele majore asociate utilizării plantelor leguminoase de acoperire a solului este încurajarea populaţiilor de punaises ternes şi alte punaises care pot provoca defornarea fructelor atunci când se hrănesc pe flori primăvara. Leius (1962) a observat că insecta prefera păstârnacul sălbatic ca şi sursă de nectar. Într-un alt studiu asupra viespii parazitare Itoplectis conquisitor.facilitatea de gestiune şi rezistenţă: plantele alese trebuie să poată îndura traficul din livadă şi nu trebuie să crească greutatea muncii. Florile compozitelor servesc ca sursă de glucide pentru larvele de chrysope. Morcovul sălbatic este pe locul doi. Compozite Asters. acest prădător poate ataca merii. Specii vegetale pentru utilizare Tabelul de la sfârşitul acestui document prezintă diferite specii vegetale care pot fi utilizate pentru atragerea insectelor auxiliare. O putem planta în interiorul sau în jurul livezii. Aceasta este adevărată pentru sulfina galbenă. Mai multe specii de vespi parazitare au părţi bucale scurte şi nu pot decât să atingă glandele nectarifere bine expuse. Margaretele albe (Chrysanthemum leucanthemum) şi galbene (Rudbeckia hirta) la fel ca şi coada-şoricelului (Achillea millefolium) sunt favorabile auxiliarilor. Antemisul (Anthemis tinctoria) s-a dovedit favorabil viespilor şi muştelor parazitare în timp ce cosmos (Cosmos bipinnatus) s-au arătat atrăgătoare pentru prădători în general şi în particular pentru păianjeni. este cazul ombeliferelor. rapid şi puţin costisitor de a stabilii ombeliferele într-o livadă este de a procura morcovi şi păstârnaci şi de a planta câţiva în sol la nivelul periferiei ramurilor. putând să atragă mai mult de 200 insecte benefice. Un mod simplu. un prădător care atacă tetranidele şi afidele. rădăcinile vor produce flori în acelaşi an. . O cruciferă ornamentală. Labiacee Menta (Mentha spicata) poate atrage mai mulţi auxiliari deşi că ea poate deveni o cuvertură invadatoare.capacitatea de atracţie a auxiliarilor: grandoarea. Phacelia Phacelia este o plantă foarte atrăgătoare pentru un număr mare de insecte benefice.

o mai bună conservare a fructelor Inconveniente . Achillea spp. Helinathus tuberosus Aster ptarmicoides Solidago spp. pc Zf. cs Zf. zf Cs.tomnal văratic . Cerastium spp. Avantaje: . solul gol lucrat sau nelucrat nu se mai practică.eliberarea târzie de N . pc Zf.acţiunea împotriva anumitor buruieni . zf Zf.penetrarea apei şi îngrăşămintelor .diminuarea randamentului .tomnal văratic Rudbeckia hirta Chrysanthemum leucanthemum Coreopsis spp.Ombelifere Panais Morcov cultivat Morcov sălbatic Mărar Aneth Coriandru Angelică Anason Carvi Cairefulon Composite Margareta balbenă Margareta albă Floarea soarelui Floarea soarelui tuberoasă Aster faux-ptarmica Verge –de aur Coada şoricelului Carofilacee Tăciunele grâului Silena Licnis Ceraistes Leguminoase Trifoiul ladino Lupin Crucifere Muştarul sălbatic Alysse maritimă Alte plante Sarasin Phacelia Menta Nemofila Pastinaca sativa Daucus carota Daucus carota Foeniculum vulgare Anethum graveolens Coriandrum sativum Angelica archangelica Erzngium campestre Carum carvi Zf. Tehnici de întreţinere a solului în arboricultura fructiferă Interlinia Îngazonarea permanentă a interliniei este regulă. Layia platyglossa Agrostemma githago Silene spp. Lychnis spp. cs Zf Zf. pc Zf. cs Zf. pc Zf Zf.concurenţa hidrică şi în elemente nutritive. pc Zf.instalarea rozătoarelor şi păianjenilor galbeni . pc Cs Cs Zf. cs Zf.ameliorarea structurii solului . pc Zf. Trifolium repens Lupinus perennes Brassica kaber Lobularia maritima Fagopyron esculentum Phacelia tanacetifolium Mentha spicata Nemophilia sp.protecţia eficace împotriva eroziunii .diminuarea vegeraţiei . cs Cs. cs Zf. pc văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic . cs Zf. cs. pc Zf. cs = plante de acoperire a solului. pc Zf.văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic Zf = zonă florală. pc Zf. văratic primăvăratic . pc Zf. cs Zf. pc Zf. pc = plantă însoţitoare.diminuarea căderii fructelor . pc Zf.probleme cu anumite buruieni . cs Zf Zf.creşterea riscurilor la îngheţul de primăvară (evapotranspiraţie puternică) .îmbogăţirea solului cu materie organică .diminuarea levigării .văratic văratic primăvăratic .

. . să se stropească în perioadele secetoase pentru a evita focul.să se adapteze îngrăşământul şi stropirile .să se menţină o bandă dezierbată suficient de largă (60-80 cm) Linia de arbori sau arbuşti Solul gol lucrat Avantaje control bun al buruienilor.nu este indicat decât pe terenurile puţin profunde şi uşoare.risc de eroziune pe terenul în pantă. . Inconveniente . Precauţii – incompatibilităţi .distrugerea accelerată a materiei organice.costul şi disponibilitatea materialului. .pentru paiele de rapiţă şi iarbă.efect favorabil asupra dezvoltării tinerelor plante în situaţia de secetă. Acoperirea solului cu deşeuri organice Avantaje .să se aleagă un amestec de seminţe şi mulci cu creştere lentă . . .cere multe ierbicide.utilizarea ierbicidelor redusă puternic.control bun a buruienilor prin aplicarea produselor foliare.nu există concurenţă hidrică şi nutritivă. aeraţie bună a solului. .să se supravegheze rozătoarele . Solul gol nelucrat sau dezierbare chimică Avantaje .utilizarea prudentă a ierbicidelor în pepinieră şi în primul an de plantaţie.să se cosească frecvent .aport mai mult sau mai puţin important în materie organică. Inconveniente . atenţie la bolile criptogamice. .nu există concurenţă hidrică şi nutritivă. .creşterea eventuală a umidităţii.structură bună a solului.riscul de eroziune pe terenul în pantă. .). . .lucrări culturale făcute greu pe terenul moale.crestarea solului -> schimbul aer-apă se face greu.pericol de a afecta rădăcinile mai ales în solul superficial. . material greu de găsit.trebuie pusă multă materie organică pentru ca ea să fie eficace (cel puţin 5-20 cm.risc de eliberare. Inconveniente .durată limitată (1-2 ani) pentru paiele de rapiţă. . . . .eventualitatea unei carenţe determinată în N.riscul formării unei talpe de arătură . . . Precauţii – incompatibilităţi .tasarea solului (asfixiere). . . concurenţă hidrică şi nutritivă puţină sau chiar deloc. . control bun al lăstarilor (zmeur).dezierbare câteodată necesară la limita paielor.control posibil al lastarilor cu anumite produse.Precauţii –incompatibilităţi .rădăcini superficiale nedeteriorate. Precauţii – incompatibilităţi .control bun al buruienilor anuale (3-4 ani).rădăcinile superficiale nu sunt deteriorate.

. Inconveniente .creşte profitul. . .costul şi durata materialului. Pollimax poate fi stocat mai mulţi ani. peri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei. Precauţii – incompatibilităţi .când puţine albine yboară atunci când condiţiile climatice sunt marginale şi reci. . .creşte randamentul global . cireşi.între 40% şi înflorire plină în funcţie de culturi: meri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei. în zilele când previziile meteorologice sunt moderate sau între orele 10.creşte numărul de seminţe şi fructe . Pollimax Pollimax atrage albinele pe plantele cu flori. .să se supravegheze rozătoarele.şi mai ales când o înflorire mai atractivă din mediul înconjurător favorizează retragerea albinelor.nu există concurenţă hidrică şi nutritivă.eficacitate ierbicidă de 100% (mai puţin în jurul trunchiurilor). Avantaje . activitate greu de controlat sub plastic. .creşte calitatea. pruni.tinerele culturi localizează greu îngrăşământul. Paie plastice Avantaje . Se foloseşte Pollimax pentru a maximaliza activitatea albinelor: . meri.când un timp cald şi uscat grăbeşte înflorirea. paiele pot îmbogăţii solul în K2O (aproximativ 100 u/ha la aplicare).creşte numărul de albine cu miere .rehumectarea iregulată pe linie după udare sau precipitaţii. Amestecaţi Pollimax doar cu apă. . . .- - să se suravegheze rozătoarele.în volume suficiente de apă. . etc. Rapănul (Venturia inequalis) .dezierbarea chimică pe margini se recomandă.anumite materii sunt permeabile în apă. forma fructelor .folosiţi un pulverizator convenţional.creşte numărul de flori vizitate . Pollimax se aplică la : peri. Doza recomandată este de 250 ml Pollimax/ha.punerea şi înlăturarea nu sunt întotdeauna evidente. .00 şi 16. . pentru a stropi florile şi frunzele.ajută la prinderea tinerelor culturi în situaţii de secetă. . afini.când îngheţul diminuează sau ameninţă numărul de flori disponibile pentru polenizare şi volumul potenţial al recoltei. .este posibil să se pună îngrăşământ pe linie. atenţie.00 în zilele când vântul adie puţin şi temperaturile sunt peste 130C.devreme dimineaţa înainte ca albinele să înceapă să zboare. calibrul. Aplicare Aplicaţi: . Conservaţi Pollimax la rece şi în locuri uscate. .1-2 zile după instalarea stupilor. căpşuni.când culturile nu sunt atractive prin natura lor.dezierbarea găurilor de plantare cu mâna să nu se neglijeze. .

Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi. Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie. Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. Luptă preventivă . Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn.Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor. orientarea randurilor. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor . Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare. iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant. Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii.aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. fan . amplasarea livezii. Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor. ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie. Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului. Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor.

In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj.♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara. Toate speciile din familie Primulaceae au efect fungicid impotruva rapanului. Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl. Zeama sulfocalcica (29 % sulf) Cupru: ♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza. Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral. -inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf .Plantes sauvages et cultivées du Québec pouvant servir au contrôle de la tavelure Nom français Nom latin Présence ou culture Dilution efficace Durée d'efficacité .după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl Biofungicide Giliver (1947) a testat 1915 specii de plante care au efect asupra germinarii conidiilor de Venturia inequalis şi a gasit 440 de specii care au oprit germinatia. Tableau 3 . Cele mai folosite sunt frunzele de mesteacan si coada calului sub forma de purin sau decoct.

Lierre Scrofulaire lancéolée Souci d'eau (populage) Primevère Arroche hastée Ficaire Lupuline Radis sauvage Marguerite Morelle douce-amère Saule cultivé Sariette Oignon Anémone Symphorine blanche Hedera helix Scrophularia nodosa Caltha palustris Prima vulgaris Atriplex patula Ranunculus ficaria (inclusiv radacina) Medicago lupulina partout Raphanus raphanistrum plus fréquent dans les Maritimes Chrysanthemum adventice segetum Solanum dulcamara adventice rare Salix purpurea partout Satureja vulgaris partout Allium cepa partout Anemone nemorosa cultivable? Symphoricarpos alba partout au Québec région de Montréal région de Montréal abondant dans le nord rare mais cultivable rivages du fleuve(golfe) région de Montréal sèche 1/128 1/32 1/16 1/16 1/4 1/2 1/1 1/1 1/1 1/1 1/2 1/2 1/2 1/32 1/1 3 mois 8 mois 2 mois 2 semaines 3 mois 2 mois 2 jours à 2 semaines Efectuarea tratamentelor Se realizeaza un decoct de coada calului sau alta planta cu actiune fungicida si se conserva 14 zile intr-un recipient de lut sau lemn dupa care se amesteca (o parte balega de bovine.şi 10 % solutie fungicida vegetala). Se poate de asemenea utiliza ciboullete in cultura asociata cu plantatia pomicola. Produse organice: ♦Uleiul de soia sau canola care actioneaza ca si antitranspiranti: 1 % ulei la 7-10 zile interval. . ♦ Tratamente cu uree 2% sau urină diluata pana la ½ asupra frunzelor cazute : se reduce productia de ascospori şi amelioreaza descompunerea frunzelor ♦ fertilizare cu turte de ricin sau purin de urzica asupra frunzelor pentru accelerarea descompunerii frunzelor cazute sau asupra frunzelor in vegetatie in cazul urzicii Lupta biologica: Cel mai cunoscut antagonist al lui Venturia inequalis este Chaetomium globosum. 3 parti argila. ♦ Tratamente cu lapte nepasteurizat nediluat care contine acizi cu proprietati antiseptice ♦ Fertilizarea:Jadigh şi Gupta (1986) au constatat ca utilizarea de ingrasaminte cu concentratie ridicata in potasiu au crescut rezistenta pomilor la rapan. Pasta rezultata se utilizeaza prin badijonarea arborilor si a ramurilor ca si tratament peventiv sau se dilueaza pentru efectuarea de tratamente curative generalizate asupra arborilor .

Granger (1988) Lodi Northern Spy Monroe Burgundy Tydeman Wayne Jonamac Paulared Idared Twenty-ounce Golden Delicious Red Delicious Jonathan Milton Wealthy Spartan MODEREMENT RESISTANTE SUSCEPTIBLE Cortland McIntosh Julyred Spygold Niagara Jerseymac Jonagold Stayman Macoun Empire Rome Beauty Mutsu (Crispin) Tableau 5 .De asemenea tratamentele cu Athelia bombacina asupra frunzeloc cazutte controleaza in totalitate formarea periteciilor. fond R R R R J R V J V V R V Nova 3 Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Murray Novamac d10-m10 1 . Tableau 4 .Caractéristiques des variétés résistantes à la tavelure Variété Résistance à rouille feu du mildiou bactérien cèdre Redfree Prima Liberty Freedom Priscilla 3 2 4 3 3 4 1 4 3 4 4 1 2 1 4 2 3 4 1 1 3 3 4 4 4 4 4 2 2 4 2 3 4 3 Arbre Date de cueillette Rusticité Productivité Vigueur f08-d09 m09 f09-d10 f09-d10 f09-d10 d10 d10 d10 f09 f09 f08 m09 1 2 1 2 1 2 3 3 3 2 2 1 2 3 2-3 1 2 2 2 3 2 2 2 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 2 R J J R R R V R R V V V Fruit Qualité 2 1 2 2 2 1 Couleur Couleur dom.Résistance des variétés de pomme à la tavelure RESISTANTE Red Free Prima Liberty Freedom Priscilla Nova Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Murray Novamac Priam Richelieu Rouville Trent Sources: Wilcox (1987).

23(10):22-23. P. non-fungicidal techniques to aid in the management of apple scab. 17(6):1. Montréal.L. mars/avril 1988: 7-9. Les Quatre Saisons du jardinage. Athelia bombacinaand Chaetomium globosumas antagonists of the perfect stage of the apple scab (Venturia inaequalis) under field conditions. Bulletin OEPP. Fruit pest and disease control:the organic way. Lower Rhein. Indian Journal of Mycology and Plant Pathology. 1986.D.T. 1983. Miedtke. 17(4):655-663. M.] Erwersobstbau. Kennel. 1988. Coventry. 1927. W. Louis. Appl. Plant industry branch. Humus. no 142.. L.F. 1982. Zeitschrift für Planfzenkrankheiten und Planfzenschutz. Courrier du livre. 1988. G. Qasba. Field and laboratory studies of the effect of urea on ascopores production of Venturia inaequalis. Influence of host response and climatic factors on the development of conidial stage of apple scab fungus (Venturia inaequalis). Gupta. GRAB. Schüepp et W. R. Control of apple scab and powdery mildew with plant oils. 1990. OMAF. Investigations on the effect of urea and fungicides in suppressing the ascigerous stage of apple scab pathogen. 16(2):123135. et W. Hills. Paris. 1990. Concepts and methods in biological control of diseases in apple orchards. Rapport final.M. Neumann. 1990. Les arbres fruitiers. Biol. Royaume-Uni. 50(6):209. Kolbe. A.Priam Richelieu Rouville Trent 3 3 1 2 f09 m09 m08 2 3 3 2 3 2 2 2 3 2 1 1 R R R J V V d10-m10 3 3 2 2 R V Bibliographie Auger. Gilliver. 1990. Résultats de 8 ans d'expérimentation à la ferme expérimentale d'Agriculture Canada à Frelighsburg. Henry Doublday Research Association. 1968. Orchard management:New Hampshire 1981. K. New. 1988. 34:136-143. Brown.N. 1990. R. J. 1984. et W. 1988. 59 pages.. et G.E. 1982:32-34. Protégez vos arbres grâce à la prèle. 5(1):93-97. Integrated pest management for apple orchards in Ontario. MacHardy. 1989. Pest management section. 1964. rapport de recherche #2036. Flore laurentienne. [Effects of different pruning systems and chemical retardants compared with no pruning on apple trees on yield fruit quality and disease incidence in the long term trial at Höfchen (1959-1982). [Alternative cultivation of apples and vegetables. 925 pages.. Marie-Victorin. Presses de l'université de Montréal. 97(1):24-32.Welder et G.K. 1990. 1983. Groupe de Recherche en Agriculture Biologique. McHardy. Gupta. Science and Culture. et G. Proceedings of the Annual Meeting of the Massachusetts Fruit Growers Association Inc. K. 1(2):1-2. Denis Culley:organic orchardist. [1.] Besseres Obst. The effect of plant extracts on the germination of the conidia of Venturia inaequalis. J./déc.prévenir plutôt que guérir. 1982. Appl.N. S. An overview of the best scab-resistant cultivars from New York. Maine Organic Farmer and Gardener. 1988. Burchill. Ottawa. Studies in fruit diseases:apple scab. H. A. J. Ann.K. U. Bennett. Cultivars résistants à la tavelure. nº17. Pesticides.. 4 . 2e édition. E. Granger. Biol. station de recherche Vineland. printemps 1982:21-27. Traité d'arboriculture fruitière: principes généraux d'arboriculture et d'hygiène véétale. G. 1982. Essai comparatif de différents traitements contre la tavelure sur pommiers et poiriers. Screening of some plant extractives for antifungal activity against Venturia inaequalis. et M. Frère. Y. Gonnaud. D. 66:195. 72 (7):904-910.] Schriftenreibe der Landwirtschaftskammer Rheinland. in Amélioration des techniques de l'agriculture biologique. 1990. Bosshard. Dominion of Canada Department of Agriculture. Agriculture Canada. G. D. A model to estimate the maturity of ascospores of Venturia inaequalis. St-Arnaud. Pre-leaf fall spray of chemeicals and cow urine in suppression of ascospores. Conseil des recherches en pêche et agro-alimentaire du Québec. 62:297-307. Phytopathology.E. 1987. Northover.. A. Ann. 1991.5 ha of bio-dynamically grown orchards at the Closterman operation. 364 pages. 25(10):246-255. K. Dhar. 1987. Wesel-Bislich.Overbeck. pamphlet n82. Ontario Ministry of Agriculture and Food. Jagdish. Keipert. Hockey.K. 33(3):74-76. 1947. Hoffmann. International Journal of Tropical Plant Diseases. nov.Gupta. 96:75-78. Gadoury. Northeast LISA Apple Production Newsletter. La prédiction de l'infection primaire des pommiers par Venturia inaequaliset lutte biologique. Siegfried. Bio-dynamics. Lamb. W.

[Preliminary results on control of apple scab by extracts from composted organic materials. Anthocoris Deraeocoris. Stethorus Oligota.Proctor. Chilocorus. Heterotoma. W.Staphylinidae Heteroptera ..J.J.Coccinellidae .Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha. Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct. juillet-août 1982:31-39. Ravageurs et maladies au jardin:les solutions biologiques. D. Adalia. Scymnus.T. 1987.H. J. automne 1975:19-23. Phytocoris. 1990.A. et R. Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica. Propylea. 1983. D. n 15. Blackburn. O. Thorez. Phytopathology. Henggeler. Himacerus. Management guide for lowinput sustainable apple production. Rasmussen.Anthocoridae . 75:966. Proceedings of the organic and low-spray fruit production conference. 1988. 1985. Malacocoris. ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Healthy orchards. 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta. feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune. Bio-Dynamics. Apple disease management pages 40-45 in USDA. 1987. Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet. I. biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică. J. Staphylinus Orius. 243 pages.] Mededelingen van de Faculteit Landbouwwetenschappen Rijksuniversiteit Gent. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial.fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator. Contre les maladies des plantes:le cuivre et le soufre. Polymer films:a new approach to control apple scab.A. Atractotomus. 53(2a):359-362. Campyloma.E. În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta. Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone. 1994. Kirchner-Bierschenk.Nabidae Genuri Coccinella.P. Prediction of apple scab:reduction of spraying. Highlights. et J. Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica.Miridae . Gillespie et B. Paris. Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). Shaffer. La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA. Nabis Chrysopa . 1975. Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1. United States Department of Agriculture Northeast Low-Input Sustainable Agriculture Apple Production Project 33-49. Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase. W. A. Wilcox. Greenhouse studies. Adonia. Tränkner. Tachyporus.H. domaine de Gotheron. 1990. n116. Cele 3 notiuni de lupta (biologica. Rosenberger. Apple diseases:their biology and management in NOFA. Schmid. White. Editions Terre Vivante.asso. 1982. et S. 1988. Natural Organic Farmers Association. New York.60 m. W. Collection Les Quatre Saisons du Jardinage. Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene. MacNeil. Pilophorus. Les Quatre Saisons du Jardinage. 6(3):7-9. Harmonia. Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha). T.

Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida .Trichogrammatidae Encryrtus. Encarsia.Syrphidae . Trioxys.Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor. Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. Episyrphus.Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea ltoplectis. Asaphes . virusuri D'après Reboulet.Cogniopterygidae Diptera . mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene.Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan .Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata. Apanteles .Aphelinidae Eupteromalus.Pteromalidae Eulophus . ACTA point n°1 .Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci. .Encyrtidae Aphelinus.Brachonidae Aphidius. Micromus Conwentzia Syrphus. Amblyseius. -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) . Epistrophe.Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) . bacterii.Chrysopidae . Praon .Stigmaeidae .Tetrastichus .Nevroptera . Phytoseiulus.Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic . Ephialtes . Agria.Anystidae . Ageniaspis . . Aphitis .Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic .Hemerobidae .Chamaemyiidae . Allothrombium Insecte parazitoide Diptera Pales.Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana. Aceasta specie este polifaga.Phytoseiidae Actinedida : . capocapsa (Cydia pomonella). 1994.Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului .Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma .Trombidiidae Hemerobius. Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus. lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic. Phryxe .Icheumonidae Macrocentrus.Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) .

CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % Golden 12. Golden 7. GRAB. Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari.Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile.33 Jonagored. Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare.Carpovirusin (denumirea preparatului francez) . documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique. : 04. 25 2.8 Earlygold 0. Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie. 83 Jerseymac 1. Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul.95 AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali). 1998. 1998. GRAB. piretru si ulei vegetal). GRAB. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa.01. 1998. Synthèse 1994-98.90. INRA.5 Jonathan Jonagold 3.84.00. Agribiodrôme.90. ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha. ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona.84. Ozargold 2. « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique.42 Starkimson 9.82 Media 11.70 / Fax : 04.Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei .7 Florina 0. Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique.37 TRATAMENTE cu produse din plante Plante Metodă Efecte . Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0.67 Gala.

INSECTICID afide. Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni. Îngrăşăminte Specia/preparat urzică urtica urens Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare RÉPULSIV TOTAL Afide. după care se filtrează INSECTICID. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. păianjeni . FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. Afide. Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. tanacetum vulgare fierbinte. după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament. 1kg la 10 l de apă. după care se filtrează.usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat INSECTICID. carpocapsa. Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte. furnici. păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează. melci. viermele zmeurului INSECTICID afide INSECTICID afide INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă fierbinte. Se diluează 1/20 pentru aplicare. INSECTICIDE furnici Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. carpocapsa. Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10. păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte. Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. FUNGICID: afide. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin busuioc ocimum basilicum infuzie coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc sambucus infuzie menthe mentha infuzie revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează. furnici. INSECTICIDE TOTAL Afide. INSECTICID: afide.

larve de cecidomelide .Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide . Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă.larve de coccinele . Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte.adulti de syrfide .-viespi parazite Nom Description Proie ou hôte préféré Stade de prédation Lieu et période d'activité .larve de chrysope .purin tătăneasă symphitum officinale purin Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile.paianjeni (Angiope) .larve de syrfide . putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor .adulti de crhysope .Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana. Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte. infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore.

Les oeufs sont déposés sur les feuilles et les branches. long et élancé et aux ailes aussi acariens fortement nervurées (2 cm de long). ex. adulte Coccinelles (Coccinellidés) Larve. Pucerons apodes. adulte Balaustium spp (Érythréidés) Gros. Présents sur l'écorce et les feuilles. Oeufs : blancs. se déplace très rapidement (0. brun moucheté et/ou vertes (1-2 cm). Devient plus actif dans la frondaison après la floraison. Larve Chrysopes (Chrysoperlidés et Hémérobiidés) Adultes : verts ou bruns. Adultes : mouches ressemblant à des abeilles. se déplace rapidement (1 mm). adulte L'adulte passe l'hiver à l'abri sous l'écorce et à la base des arbres. sur de longs pédoncules très fins.5 mm). adulte Prédateurs des pucerons Cécidomyies (Cécidomyiidés) Larves : petites (<1.. Acariens phytophages (p.5 mm).3 mm). Se trouvent sur la face inférieure des feuilles le long de la nervure principale. se remarquent surtout au printemps. Larve On trouve les larves dans les colonies de pucerons. Zetzellia mali (Stigméidés) Corps en losange. pourvues de longues mandibules en faucilles (7-8 mm). Acariens phytophages Nymphe. jaune vif tacheté d'orangé (0. adulte . clair ou translucide. de rouge foncé à rouge clair. tétranyque à deux points) Nymphe. à l'aspect de velours. aussi acariens Larve. avec parfois des taches brunes sur le dos. là où se nourrissent les acariens phytophages. au corps Pucerons. orangés. elles en tuent plus qu'elles n'en mangent. Adultes : ovoïdes. Les larves se trouvent dans le feuillage. vert moucheté ou gris moucheté. impossibles à décrire précisément et rarement observées. capables de voler sur place en plein ciel (5-10 mm). Larves : fuselées. semblables à des Pucerons limaces. Les adultes passent l'hiver à l'abri dans Syrphes ou mouches des fleurs (Syrphidés) Larves : apodes.Acariens prédateurs Amblyseius fallacis (Phytoséiidés) Corps en forme de larme. marqués de taches noires (3Pucerons. tétranyque rouge du pommier. Lorsqu'il y a abondance de pucerons. Acariens phytophages Nymphe. d'un orangé vif. On trouve les larves dans les colonies de pucerons durant toute la saison de croissance. On peut souvent observer les adultes en train de butiner des fleurs. Adultes : mouches menues. Actif dans la végétation au sol au début de la saison. Présence du début du printemps jusqu'à la fin de l'été.

Carabes (Carabidés) Gros insectes noirs ou bruns (320 mm). Nymphes : semblables aux adultes mais plus petites et aptères. adulte Sur les feuilles pendant toute la saison de croissance. acariens Nymphe.6 cm). Araignées De taille et de couleur variables selon l'espèce. rapides. Nymphe. sur les branches et le tronc. Larves : corps allongé. Actives de la fin mai à octobre. brun ou orangé luisant. Les . Sur l'écorce et le feuillage des arbres ainsi que dans la végétation. se trouvent dans le gazon. Oeufs du Larve carpocapse de la pomme. à longues assassines pattes (20 mm) et à long bec (Réduviidés) incurvé. noirs avec tache blanche en forme de losange sur les ailes. Réduves ou punaises Adultes : gros. acariens. les débris au pied des arbres et des haies. Oeufs : jaunes. Pucerons. légèrement aplatis latéralement. brunes. bruns. huit pattes. luisants ou mats. réunis en grappes. d'enrouleuses. Nymphes : minuscules. dont les larves du carpocapse de la pomme dans les fruits tombés La plupart des insectes arboricoles Adulte Nocturnes. de tordeuses et de la tordeuse orientale du pêcher Chenilles de papillons nocturnes Larve Les adultes sont actifs dans la frondaison. Femelles munies d'un Les adultes sont actifs dans la frondaison. Les larves se trouvent à l'intérieur des oeufs des espèces hôtes. Autres guêpes Guêpes au corps élancé (0. Pucerons. Immature. Adultes et larves sont actifs partout dans l'arbre à proximité des proies. noires. Acariens. très actives.7 mm) qui parasitent les oeufs des papillons nocturnes. Abdomen fuyant sous les ailes. en forme et cochenilles de tonneau. vertes aux yeux rouges. Punaises de la molène (Miridés) Nymphes : très petites (1-2 mm). adulte chenilles et autres insectes à corps mou De nombreux insectes à corps mou.5parasites (Braconidés 3. Parasitoïdes Trichogrammes Guêpes minuscules (Trichogrammatidés) (< 0. Prédateurs généraux Anthocorides ou punaises des fleurs (Anthocoridés) Adultes : petits (3-4 mm). pucerons Nymphe. Les coccinelles sont actives toute la saison. adulte Dans la frondaison.4 mm). adulte Sur les feuilles et surtout sur les grappes de fruits ou dans les jeunes pousses enroulées. pourvu de pattes bien formées (5-6 mm). ovoïdes (3 mm de long). les pierres et les rondins. orangées et Ichneumonidés) ou jaunes. foncé avec taches claires. Adultes : vert grisâtre. sous les débris au sol.

Les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries des MMP. Pholetesor ornigis (Branonidés) Petites guêpes noires (5 mm) pourvues de longues antennes et marquées d'une petite tache noire sur chacune des ailes antérieures.Idared .Reine de Reinettes .Gloster .Elstar Pere • • • Comice Conférence William Căpşuni • • • • Chandler Eros Gariguette Cigaline .Belle de Boskoop .Granny .Jonica .Fuji . Les larves se nourrissent à l'intérieur des larves de la MMP. Les adultes sont actifs dans la frondaison.Clochard.Kent . Les larves et les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries de MMP et sur différentes autres espèces de chenilles. . nuisibles larves se nourrissent à l'intérieur des chenilles. Les pupes se trouvent à l'intérieur de cocons blancs. ovoïdes. Mineuse marbrée du pommier (MMP) Chalcis (Chalcidés) Petites guêpes luisantes pourvues de courtes antennes et d'un abdomen pointu.Falstaff .long ovipositeur.Melrose . ressemblant à des comprimés. Larve Les adultes sont actifs dans la frondaison peu après chaque vol de la MMP.Canada Gris .Jubile . Mineuse marbrée du pommier (MMP) et autres chenilles Larve SOIURI Mere .Golden .

. fără conservanţi. fără alcool.370gr • Prăjitură de căpşuni . se trece la hidrogenizarea sa pentru a reduce riscurile de fitotoxicitate.370gr Uleiuri insecticide Uleiurile sunt printre cele mai vechi pesticide utilizate. Adunarea pectinelor naturale de mere ajută la îngheţare.50 şi 25cl. uleiul conţine încă multă ceară care trebuie să fie eliminată pentru ca să nu îngheţe la frig. Deoarece aceste impurităţi reacţionează la acidul sulfuric. Fabricarea Uleiurile horticule pe care le cumpărăm din comerţ sunt rezultatul unei serii de transformări începând de la petrolul brut. Nepasteurizat el posedă calităţi dietetice recunoscute şi relevă toate condimentările unde parfumul său şi gustul său dulce sunt apreciate. o măsură a impurităţii a unui ulei horticol este cantitatea sa de UR (reziduuri nesulfonate). Ultima etapă constă într-o altă distilare pentru separarea uleiului în diferite fracţiuni. Suc de mere şi Api Bul’ Cassis Suc de mere – 100% suc de fructe Api Bul' Aoi Bul'Cassis – Suc de mere 100% suc de fructe cu bule: fără zahăr. După rafinare. Din contră utilizarea lor este restrânsă în perioada de hibernare. uleiul de hibernare desemna un ulei greu în timp ce uleiul de vară desemna uleiuri uşoare utilizate mai ales ca şi solvenţi sau adjuvanţi pentru pesticide. Ulei de hibernare şi ulei de vară În trecut. oţetul din suc de mere este învechit în butoi de stejar. După purificarea uleiului. fără conservanţi - Api Bul' Cassis 8% de cassis: fără zahăr.• Carona Kiwi • Howard O staţie de condiţionare Un echipament şi o atmosferă controlată recentă.370 gr • Îngheţată de Cassis . Uleiurile horticole sunt acceptate de caietele de sarcini din agricultura biologică numai dacă ele au o acţiune fizică asupra insectelor şi nu o acţiune chimică. fără alcool. uleiul obţinut conţine impurităţicare sunt responsabile în mare parte de fitotoxicitate. Ceara este înlăturată cu ajutorul unui solvent după care uleiul este rafinat pentru înlăturarea compuşilor de sulf şi azot care ar putea rămâne. prăjiturile şi îngheţate sunt compuse din fructe întregi şi sunt fierte într-un sistem de fierbere sub cerul liber. Hidrogenizarea elimină părţile din ulei care ar putea reacţiona cu oxigenul formând compuşi dăunători plantelor. După hidrogenizare. Prăjituri şi îngheţate Cu fructele proaspăt culese. Prima etapă constă în separarea petrolului brut în diferite fracţiuni la temperaturi ridicate. permit o mai bună conservare a prospeţimii şi aromei fructelor a căror vânzare se face din august până în mai. Acum nu mai există diferenţe în ceea ce priveşte tipul de ulei. 2 game: Biologic – fabricare artizanală • Prăjitură de caise. Oţet din suc de mere În cantităţi de 75. cu fructe selecţionate pentru a obţine cea mai bună aromă. Apoi urmează rafinarea prin distilare pentru obţinerea uleiului horticol brut. Zahărul folosit este zahărul de trestie roşie nerafinată biologică. Este vorba de acelaşi ulei care se aplică primăvara sau vara.

uşor biodegradabile. Concentraţiile utilizate sunt de 1% ulei şi 1% săpun (un litru de ulei şi un litru de săpun în 100 litri apă). . Nu afectează insectele şi acarienii utili neatinşi de aplicare.uşor de aplicat. În timpul verii este mai bine să se lase două săptămâni între aplicări. Este important să se acopere bine tot frunzişul printr-o pulverizare fină şi uniformă incluzând şi dedesuptul frunzelor şi până la punctul de scurgere. Ele pot de asemenea să fie dăunătoare organismelor care trăiesc pe suprafaţa cursurilor de apă.mai puţin dăunătoare insectelor utile decât pesticidele cu acţiune reziduală. vâscozitatea şi punctul de lichefiere. Toxicitatea uleiurilor horticole este foarte scăzută pentru mamifere. În livadă acarienii prădători sunt afectaţi dar nu eliminaţi de aplicările cu ulei.active şi împotriva ouălelor de acarieni. blocând astfel intrarea aerului.Proprietăţi şi compoziţie Mai multe criterii servesc la evaluarea şi descrierea uleiurilor horticole. Săpunul are tendinţa să usuce insecta în timp ce uleiul o sufocă. . . Uleiurile sunt emulsificate cu un săpun fără de care uleiul s-ar strânge pe suprafaţa apei în scurt timp. Ele pot deasemenea reacţiona cu acizii graşi din corpul insectei. Dezavantaje . Mod de acţiune Uleiurile horticole pot omorâ în mai multe feluri.aprobate de caietele de sarcină biologică. Un prim tratament poate deci să adune populaţiile la niveluri tolerabile.puţină sau deloc rezistenţă a devastatorilor. . mai ales în cazul plantelor slabe. acarienii şi fluturii sunt adesea sedentari în timpul sezonului. Uleiurile horticole nu afectează aproape deloc prădătorii ci punaise bimaculee (Perillus bioculatus).fitotoxicitate posibilă în sezon. uleiul omoară 90% din fluturi şi o a doua aplicare omoară restul. . cicadelles şi tinerelor larve. afidele. . . Avantaje .lipsesc datele despre efectul uleiurilor asupra insectelor şi acarienilor utili şi asupra fitotoxicităţii. O mai mare concentraţie nu mai este eficace şi poate fi fitotoxică. scara de temperatură la care uleiul se distilează. . Aplicarea de toamnă nu este recomandată deoarece ar putea cauza moartea noilor mlădiţe primăvara. Are de asemenea un efect repulsiv care descurajează ouatul printre altele la aleurode.afectează acarienii şi insectele utile atinse de aplicare. . . care trebuie să fie de 95% sau mai mult pentru evitarea fitotoxicităţii. Alte criterii sunt temperatura la care 50% din distilare este realizată. puţin costisitoare şi netoxic pentru aplicator.datorită acţiunii lor fizice uleiurile nu afectează decâz devastatorii atinşi. interfera cu metabolismul său şi pot acţiona ca şi otravă. Efectul asupra inamicilor naturali şi asupra altora Contrar miticidelor şi insecticidelor reziduale adesea folosite. Utilizări Mod de utilizare Concentraţii şi adjuvanţi Concentraţia recomandată pentru toate uleiurile este de 2% (2 litri de ulei în 100 litri apă). Ele pot asfixia şi sufoca rapid insecta sau acarianul. temperaturi ridicate şi vânturi puternice. Precauţii Expunerea la uleiurile horticole poate fi iritantă pentru ochi. La pulverizatorii de mână trebuie să se amestece în timpul aplicării. mamifere şi păsări. şi procentul de ulei activ. gravitatea. dar şi împotriva anumitor psilide. fie procentul de reziduuri nesulfonate (UR). uleiurile horticole au o slabă activitate reziduală.active împotriva majorităţii acarienilor şi cochenilles. Etichetele nu afişează decât unul sau două criterii. Uleiul înăbuşeşte ouăle. Să se evite perioadele cu secetă. piele şi plămâni. S-a arătat că o concentraţie de 2% omoară totalitatea afidelor şi acarienilor în mai puţin de 24 de ore şi 75% din fluturi. . Uleiurile pot însă să omoare embrionii păsărilor dacă ele acoperă oul. Acesta face ca uleiul să fie mai toxic. Unii recomandă adăugarea unui săpun pentru ca uleiul să acţioneze mai rapid.nu persistă. aleurode.etichetele nu dau suficiente detalii asupra devastatoriilor afectaţi şi asupra utilizării uleiurilor. bolnave sau stresate. . În orice caz. La 3%. Se sfătuieşte să se poarte echipamentul obişnuit de pulverizare. Agitaţia trebuie să fie constantă în pulverizator altfel uleiul va ieşi mai concentrat la sfârşit şi va avea efecte fitotoxice. Uleiul se disipează prin evaporare după aplicare. afide şi câţiva fluturi de noapte. El permite deci ca populaţiile de devastatori să ajungă la nivele la care inamicii naturali pot acţiona eficace.

Cea mai bună apropiere constă în a încerca uleiul pe o plantă din acelaşi grup de plante sau pe o parte din arbore înainte de a trata în întregime. În seră. Baxendale şi Johnson (1988) au obţinut un control pe care îl califică de la bun la excelent împotriva a 15 specii de afide. În livadă. Utilizarea împotriva bolilor Se observă adesea mai puţine probleme legate de bolile din pepiniere care utilizează uleiul horticol. de anumite larve. Concentraţia de ulei cea mai eficace era de 2%. Odată trecut stadiul de preînmugurire roză a merilor. Anumite conifere sunt şi ele sensibile la tratamentele cu ulei. Plantele care au pilozităţi pe frunze au tendinţa să absoarbă uleiul. O activitate insecticidă este raportată pentru alte insecte: psilida merişorului. Uleiul are tendinţa să intensifice culoarea frunzişului plantelor ornamentale. Totuşi câteva plante nu vor fi afectate de ulei dacă temperatura este ridicată şi dacă este secetă. Simptomele posibile sunt: îngălbenirea frunzişului. uleiul poate cauza pagube la mugurii florali. Sericultura În seră. acarieni şi fluturi Uleiul este eficace împotriva tuturor speciilor de afide. Spectru de acţiune Afide. 5 specii de fluturi şi 5 specii de acarieni cu aplicări de ulei de 3% în sezonul de creştere pe o cincime din plantele ornamentale. şi mai puţin eficace împotriva botrytis. Ar fi eficace împotriva manei trandafirului şi ruginei. printre altele nucul cenuşiu (Juglans cinerea) şi nucul japonez (Juglans ailanthifolia). Uleiul poate acţiona ca şi sinergist cu alte insecticide facilitând penetrarea lor în cuticula insectei. Caryers şi castanii nu erau sensibili la ulei în timp ce diferite varietăţi de nuc negru (Juglans nigra) erau puţin sensibile. Frunzele afectate pot cădea. Uleiul acţionează împotriva diprionului de fevier şi nu a celui de fag. Aceste pete pot părea umflate cu apă. Utilizarea cu Bt şi altele Uleiul a fost utilizat cu succes în amestec cu Bt împotriva ouălelor şi larvelor galeruque ulmului. uleiul serveşte împotriva stadiului de ouă a tetranidelor şi lepidopterelor la hibernare şi la sfârşitul hibernării. împiedicând sporii să germineze. aleurodele adulte au fost respinse pe o perioadă de 11 zile după un tratament cu ulei de 2% pe crizanteme.Condiţii climatice în timpul aplicării Ideal pentru aplicările exterioare este un timp răcoros (<27º C) şi uscat. uleiul permite protejarea florilor şi plantelor cu frunze de afide. O precauţie elementară este de a nu trata plantele deja afectate fie de secetă sau de alte stresuri. În amestec cu bicarbonatul de sodă activitatea fongicidă a uleiul este mai marcantă. Uleiul ar avea o acţiune fizică împotriva bolilor fongice. la multe specii apar borduri negre. Un timp foarte umed poate provoca fitotoxicitatea deoarece uleiul se usucă atunci mai încet. Stejarul roşu (Quercus rubra) şi anumite varietăţi de arţar roşu (Acer rubrum) şi arţarul de zahăr (Acer saccharum) arată simptome moderate de fitotoxicitate. Uleiul pare să crească eficacitatea Bt-ului protejând toxina fotodegradării. tenthrede pinului silvestru şi tisseuse. fluturi. Avantajul de a utiliza uleiul horticol în seră este toxicitatea sa scăzută pentru utilizatori. pete mai închise acolo unde uleiul a stat mai mult timp. Fongicidele nu sunt compatibile cu uleiul. Singurele specii care au arătat semne de fitotoxicitate datorită tratamentelor cu ulei sunt anumiţi decidus care produc nuci. Tabel: Plante de seră la care poate fi folosit uleiul horticol . obţinând un control complet în două săptămâni după aplicare. Uleiul este utilizat şi împotriva sciaridelor. Utilizări după tipul de cultură Utilizarea uleiului în perioada de hibernare nu prezintă probleme pentru vegetale. tigres şi mineuses. poluarea saz deriva pesticidelor. Arboricultura Cincizeci de plante şi arbori ornamentali în perioada de creştere au fost trataţi cu ulei. tetranide şi aleurode imature. devin mov închis apoi brune. Baxendale şi Johnson raportează o eficacitate împotriva tisseuses şi tordeuses. Printre numeroasele specii la care se poate folosi uleiul fără probleme se poate găsi varietăţi care vor arăta simptome de fitotoxicitate. Simptome de fitotoxicitate Nu este uşor să se distingă simptomele de fitotoxicitate datorate utilizării uleiului din alte cauze cum sunt bolile. este de fapt deficitul de umiditate al plantei care poate face uleiul mai fitotoxic. Eficacitatea împotriva altor insecte Uleiul horticol este toxic şi descurajează alimentarea mai multor specii de larve şi diprioni. Deşi etichetele de diferite mărci de ulei nu sfătuiesc aplicarea când temperatura depăşeşte 32º C. punaise du fevier. fluturi şi acarieni. mai ales la extremităţi sau pe marginile frunzelor. dimineaţa sau seara.

fluturilor. Uleiul mineral este şi el derivat din petrol. lăptuci şi bumbac. Produsele testate erau: uleiuri de porumb.Ardei iute .dovlecii.diferitele amestecuri aveau o eficacitate asemănătoare. Utilisarea uleiului pare adaptat pentru protecţia culturilor ornamentale. deşi sunt derivate din petrol. ALTE TIPURI DE ULEIURI Ulei mineral O alternativă bună de ulei horicol este uleiul mineral USP. Tetranidele au fost semnificariv reduse în timpul a 7 zile. varza şi varza roşie au arătat semne de fitotoxicitate în urma aplicării uleiurilor vegetale. Davidson (1991) sugerează următoarea reţetă pentru tratamente: . de floarea soarelui. de formare şi mai ales în funcţie de preţ. Concluzii Uleiurile horticole. Uleiurile diferă în funcţie de punctul de fierbere.5 ml în 237 ml apă. Trebuie adăugat un emulsificator precum săpunul de vase în uleiul mineral înainte de al utiliza. Uleiurile extrase din plante cu proprietăţi insecticide ar trebui să aibe importanţă pe viitor. Bractees dure nu ar trebui să fie afectate Specii comestibile .5%) . Joy şi Palmolive. Efectul pesticid al uleiului mineral este totuşi mai scăzut decât cel al uleiurilor horticole. În ciuda acestor calităţi.să se adauge săpunul în ulei 5 ml pe litru (0. uleiurile riscă să rămână încă mult timp ca şi unelte eficace pentru protecţia culturilor. printre care şi uleiul de nim (Azadirachta indica). Uleiul din seminţe de bumbac a redus până la 91% numărul larvelor de viermi legionari. de nuci de cocos. Dovlecii. Aplicările prea numeroase vor afecta şi fauna auxiliară. ardeii iuţi. Ele se pot dovedi utile împotriva anumitor larve. Cum ele nu pun probleme de rezistenţă. Utilizate raţional. Rezultatele indică că: .Ridiche. Uleiurile vegetale pot fi fitotoxice pentru dovleci şi crucifere. Săpunul era adăugat în cantitatea de 15 ml pentru 237 ml de ulei şi amestecul rezultat era adăugat în cantitatea de 5-12. Uleiurile vegetale pot fi folosite şi ca fongicide. de arahide şi soia în combinaţie cu săpunuri marca Dawn. Produsul rezultat era pulverizat cu fine picături pe frunzele plantelor. dipioni şi alte insecte. Uleiuri vegetale S-au testat mai multe tipuri de uleiuri vegetale în combinaţie cu diferite mărci de săpun împotriva devastatorilor curenţi ai plantelor din grădina de zarzavat. uleiurile se inserează într-un program de luptă ecologică. Cu cât concentraţia de ulei este mai mare. Preţul uleiului mineral este jumătate din preţul uleiului horticol. aleurodelor şi acarienilor. Ele sunt foarte eficace împotriva afidelor.pepenii galbeni. Dove. sunt produse relativ puţin costisitoare pe care le putem considera slabe pentru mediu. . . cât şi în exterior şi nu în seră. Uleiul nu este fitotoxic pe vinete.să se verifice dacă este fitotoxicitate înaintea utilizării tratând doar o parte din frunze.Ivory. de palmier. cu atât fitotoxicitatea este aparentă. . Aplicările trebuiau repetate la 7-10 zile. Populaţiile de afide erau cu 86% mai puţinepe verze. uleiul horticol trebuie să fie folosit cu precauţie deoarece anumite specii şi varietăţi de plante pot arăta simptome de fitotoxicitate în urma aplicării.amestecul de ulei şi săpun a permis controlarea tetranidelor şi aleurodelor dar nu şi a afidelor de varză.Specii ornamentale Azalee Begonia Camelia Crizantemă Coroană de ghimpi Diffenbachia Ferigă Gardenia Muşcată Palmieri Filodendron Poinsettia Portulaca Zinnia Comentarii Poate cauza pete pe frunzele varietăţilor cerate Poate fi fitotoxic pentru flori Mai puţin părul lui Venus Poate fi toxic pentru flori Mai puţin cocotierii Să se încerce mai întâi. castravetele şi boabele nu au arătat semne de fitotoxicitate.Feves de lima .să se adauge uleiul mineral în apă 10-20 ml pe litru (1-2%) . . varza trandafirie şi brocoli erau foarte sensibile.

a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii .să se evite îngrăşămintele prea azotate . dar fatal pentru insectele auxiliare . pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin .să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii. prunii şi numeroase plante ornamentale. cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu. Apple chlorotic leaf spot virus (Pete clorotice ale mărului) Sinonime: Apple russet ring.pudrarea cu o pudră de rocă micronizată . Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală . Simptome CLSV este o boală în general latentă la măr dar nu şi la păr. Musca cireşei Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc. perii. şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară.să nu se pună lipici direct pe scoarţă.să se planteze varietăţi rezistente. iarna. Ea afectează merii.să se aducă bor. este adesea necesar să se îngrijească arborii vara. biodegradabil şi utilizabil până la recoltă.să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele .pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone. Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie.să se pulverizeze purin de urzici diluat . Platycarpa dwarf. de la începutul lui mai.să nu se evite.dacă este necesar.să se suprimeze funzele beşicate. Quince stunt.să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil . se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive.să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu . de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie. Este o boală endemică a mărului şi a părului. Ce trebuie făcut: . Ce trebuie făcut: .Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi. Ce trebuie făcut: . gutuii. Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi. . Pear ring pattern mosaic.punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor. urechelniţe. sunt adesea cu viermi . un produs selectiv specific pentru larve . cu bactospeină. Ce trebuie făcut: . Ce trebuie făcut: .larvele de chrysope.să se trateze de două ori. Este o boală provocată de un virus identificat clasat în grupul tricovirus.să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ. Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă. Simptomele sunt vizibile pe frunze şi fructe. Pe arbori tineri. nuci. Pătarea Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe.să se adune fructele căzute înainte de maturitate.să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările .să se pună cuiburi pentru piţigoi. Fără pericol pentru albine. face ravagii în meri.să se planteze varietăţi precoce . castani. Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă. să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie . pruni. să se interpună o bandă protectoare de carton. să se taie părţile din frunzele atinse. Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele. Aceasta fiind spusă. dar putem să le găsim şi în peri. remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor.

varietate sensibilă la focul bacterian după inoculaţiile mlădiţelor. Fructul are o perioadă de consumare posibilă la maturitate la 190. groasă. cu întrenoduri de lungime medie. Atunci când boala se manifestă asupra fructelor pierderea atracţie reduce producţia comercializabilă. în ciuda unei uşoare vestejiri la sfârşitul conservării. de la 7 la 20 de zile după ieşirea din frig. • . ornată cu lenticule concentrice. gutui C7-1. Pulpa: fină. În primăverile reci fructele pot prezenta porţiuni aspre mai mult sau mai puţin regulate.Pe frunze se manifestă prin arabescuri sau inele gălbui care pot lua o culoare roşiatică fie după o perioadă rece fie la sfârşitul sezonului. Apple green crinckle – Star crack (Gropiţă verde – fisură în formă de stea a mărului) Sinonime: Apple green mottle. Confuzia posibilă: Confuzia este posibilă cu rugozitatea naturală varietală sau provocată de pagubele îngheţului asupra florilor. Pedunculul:destul de scurt. Ochiul: mediu şi deschis. puţin profundă. Apple green dimple. rezervate doar pentru depistarea începând cu mărul în afara perioadelor calde. Anumite produse de tratament lasă urme aspre inelare spre cuveta oculară. Fructul prezintă un bun calibru comercial. Eşalonarea maturităţii: slabă Aptitudine la manipulări: foarte bună Aptitudine la conservare: bună la 0-10C în atmosferă normală. Cuveta: strâmtă şi destul de profundă. Perioada de înflorire: în acelaşi timp cu cea a Conference. Fructul Calibru: destul de mare Culoare: bronzat cu faţa care stă la soare uşor portocalie. prezenţa a 2-3 fructe pe corimb nu reduce calibrul. Williams. câteodată neregulată. gros. Caractere agronomice Fructificare: destul de rapidă Productivitate: bună Alternanţă: slabă Sensibilitate: această varietate nu a arătat o prea mare sensibilitate la bolile criptogamice în rapor cu marile varietăţi comerciabile. Angelys Arborele Vigoare: medie Ramuri: destul de lungi. Polenizatori: Conference. Făinarea provoacă şi ea câteodată reticule aspre. de culoare brun deschis Frunza: lungime medie. Înmulţirea clonei de origine este asigurată de pepinierişti membri ai Centrului de Experimentare a Pepinierelor. Angelys este şi un bun polenizator pentru alte varietăţi. zemoasă. până în martie. Producţia este redusă pentru păr de la 10 la 40% şi de la 10 la 30% pentru măr. Aprecieri generale Arbore uşor de crescut. culoare verde Floare: mărime medie cu pedicelă scurtă. Recolta şi conservarea Perioada culesului: sfârşitul lui septembrie – începutul lui octombrie. o bună ţinută la conservarea la rece. Doyenne du Comice. Perioada de consumare: octombrie-martie. Deşi nu este rezistent la focul bacterian Angelys se plasează într-o perspectivă de înlocuire a marilor varietăţi. Prin teste ELISA. Florile sunt puţin sensibile la îngheţul de primăvară şi rărirea fructelor nu este necesară datorită bunei repartiţii a fructelor în arbore. El se echilibrează rapid cu o fructificare rapidă. Cuveta: evazată. dulce pe acidulată cu o aromă agreabil pronunţată. mai puţin importantă la măr 5-10%. Incidenţă economică: Deşi latentă şi în absenţa simptomelor asupra fructelor. Apple rough skin. • Pe fructe simptomul se manifestă prin inele aspre mai mult sau mai puţin deschise. această boală provoacă o diminuare a vigorii la păr de 10-50%. Vara aceste zone decolorate pot necroza. Epiderma: puţin aspră ceea ce o face rezistentă la manipulaţii. Forma: ovoidă scurtă. Mod de depistare: Prin indexajul asupra Malus ornamentale. Pyrus A20.

Mod de depistare: Indexaj în seră sau pepinieră asupra varietăţilor sensibile. mătură de vrăjitoare. . rar pe ansamblul de fructe al arborelui. mugurii de flori sunt de proastă calitate şi se observă o puternică pată. Confuzie posibilă: Anumite ierbicide provoacă mozaicuri sau arsuri foarte apropiate de Apple mosaic mai ales cele pe bază de sare de amoniu sau de aminotriazol. • Pete galbene crem albui cu contururi neregulate răspândite pe regiuni mai mult sau mai puţin importante. Incidenţa economică: Ansamblul fructelor care prezintă simptome nu este comercializabil. Simptome: Nu se exprimă uniform pe ansamblul arborelui şi sunt adesea localizate pe o parte a arborelui. De altfel toate simptomele descrise nu se exprimă întotdeauna împreună. alunul şi alte specii. Diseminarea sa ar fi asigurată de cicadelles fitofage şi neînfeudate livezilor. Apple mosaic virus (Mozaicul mărului) Sinonime: nici unul Boala cu virus care afectează mărul. Se exprimă atunci când temperaturile sunt reci în primele luni a creşterii fructelor. • Dacă temperaturile sunt scăzute. Incidenţa economică: În funcţie de varietăţi şi în prezenţa simptomelor vigoarea arborilor este diminuată de la 10 la 40% şi la producţie de la 20 la 50%. Fructele sunt puternic deformate şi fondul depresiilor este puternic necrozat cu fisuri ale epidermei. Exprimarea simptomelor este mai frecventă în zonele cu climat continental. trandafiraş Această boală este provocată de o fitoplasmă. În acest caz fodul depresiilor nu este necrozat dar are o culoare verde mai închisă. Se poate face confuzie şi cu himerele clorofiline. • Dacă temperaturile sunt foarte scăzute fructele vo manifesta simptome Apple star crack. • Mici pete galbene crem răspândite ici şi colo pe câteva frunze. însoţite de anumite varietăţi de decolorări ale nervurilor. fructele vor manifesta simptome Apple green crinkle. Simptome: Sunt localizate pe frunze şi apar atunci când temperatura este mai scăzută de 180C. Varietăţile cultivate cele mai sensibile sunt: Golden delicious. trandafirul. Mai aleatoriu pe platntele ierbacee sau prin teste sereologice de tipul ELISA. Gala şi mutanţii săi. • Dacă temperaturile sunt puţin scăzute.Boală a cărui agent este necunoscut care afectează mărul. Ea este adesea în starea de endemică în zonele de producţie. În anii fără expresie a simptomelor. Primele simptome sunt vizibile prin căderea petalelor şi debutează prin mici depresii care vor evolua în funcţie de temperaturi. Adesea la stadiul latent boala se exprimă după şocuri de vegetaţie. însoţită de o reducere al calibrului fructelor şi de o maturitate a recoltei mai târzie în ciuda unei colorări precoce. prunii. Simptome: Sunt localizate la fructe. Vigoarea arborilor este redusă de la 10 la 15%. producţia poate fi diminuată de la 20 la 30%. Simptomele apar pe câţiva arbori izolaţi. Confuzie posibilă: Nu există riscuri de confuzie dacă nu sunt carenţe în bor. Apple proliferation (proliferarea mărului) Sinonime: Apple wiches broom. De la această temperatură simptomele sunt mascate. În funcţie de condiţiile climatice şi de condiţiile de cultură se poate observa o remisie a simptomelor mai mult sau mai puţin durabilă. Simptomele se pot prezenta sub forma: • Regiuni mari de culoare galben deschis care necrozează apoi. Pe varietăţile mai sensibile. fructele vor fi puţin deformate cu o rugozitate puternică pe regiuni mici (simptome Apple rough skin). după o puternică expresie a simptomelor. Mod de depistare: Indexajul în pepinieră asupra varietăţilor sensibile ca şi Golden. Simptoma Apple rough skin poate fi totuşi confundată cu dezastrele produse de îngheţ. blastomanie.

Confuzie posibilă: Nici una. perii şi gutuii. Producţia merilor şi perilor este mai mică de 10-30% decât cea a perilor 15-50%. o sfrijire a plntelor şi o decolorare gălbuie a frunzelor. Producţia este nulă. Această boală afectează mărul. este prezenţa inelelor concentrice brune. dar bolile provocate nu par să aparţină de aceşti agenţi infecţioşi.Simptoma care a dat numele bolii este un debut anticipat a mugurilor axilari în partea superioară a mlădiţelor. Frunzele sunt în general mici. Simptome: Ele afectează fructele şi sunt de două tipuri: • Cele mai răspândite se manifestă când fructul a ajuns la mărimea unei nuci. Câteodată se observă pe charpentieres nişte umflături (swollen shoot). Indice economic: Vigoarea arborilor nu este afectată. La alte varietăţi simptoma se manifestă prin grosimi inegale. Aceste simptome nu afectează toate fructele arborelui şi sunt uşor influenţate de condiţiile climatice ale anului. Incidenţa economică: În prezenţa simptomelor scăderea vigorii variază de la 15 la 30%. Mod de depistare: Prin indexaj asupra varietăţilor sensibile care au un procent de transmitere foarte aleatoriu şi adesea foarte slab. Două tipuri de simptome se exteriorizează pe lemn. Simptoma care a dat numele acestei boli se manifestă printr-o supleţe anormală a lemnului legată de o proastă lemnificare (apple rubbery wood). Arborii cu simptome produc puţin şi fructe mici adesea deformate. Agentul acesteia nu este identificat. Apple rubberz wood (lemn cauciucat al mărului) Sinonime: Apple flat limb. • Cealaltă manifestare. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor sensibile. În absenţa simptomelor vigoarea este redusă de la 10 la 20%. din contră este redusă de la 15 la 20 % şi o parte din acestea nu sunt comercializabile. Incidenţă economică: În absenţa simptomelor vigoarea merilor şi perilor este redusă de la 10 la 20 %. depresii legate de oprirea creşterii anumitor celule (apple flat limb). Aceşti muguri dau ramuri foarte strânse cu un unghi de inserţie foarte închis (mătură de vrăjitoare). Câteodată frunzele de la extremităţile mlădiţelor iau o culoare roşiatică. La baza peţiolului stipulii sunt foarte dezvoltaţi. Swollen shoot Boală a cărui agent infecţios nu este cunoscut. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor mărului. Prin teste cu fluorescenţă dar acestea cer un număr mare de eşantioane care trebuiesc observate. La nivelul rădăcinilor se observă prezenţa părului rădăcinar şi absenţa rădăcinilor groase. Quince yellow blotch. El a fost identificat ca şi fitoplasmă. Se prezintă sub forma unor pete brune cu prezenţa unei rigurozităţi în centru şi a unei descuamări a epidermei pe margine. denticulaţiile lor sunt neregulate. Mlădiţele sunt foarte sensibile la făinare. care a dat numele bolii. Confuzie posibilă: Simptoma măturii poate să se confunde cu debutul anormal al mugurilor legat de anularea mugurului terminal. Apple ring spot (pata inelară a mărului) Sinonime: nici unul Boala foarte puţin răspândită afectează mărul. în funcţie de varietăţile contaminate. totul este franjuri la sfârşitul sezonului. Pe gutui se observă o necroză pe scoarţă. Confuzie posibilă: Nici una. Fructele sunt aplatizate şi sunt mici. Simptome: Se exprimă asupra varietăţilor cultivate. Fructele sunt de calibru mic şi au o calitate gustativă mediocră. Pierderea producţiei este de la 20 la 50%. apoi ca şi xylemlimited bacterial. Colorarea terminală a frunzelor mlădiţelor poate să se facă datorită lipsei de Zn. Este posibil să se facă un indexaj şi pe cireşul F12-1 care reacţioneată prin necroză în jurul inoculului. dar care este cea mai puţin frecventă. .

Incidenţa economică: Toate fructele sunt necomerializabile. Confuzie posibilă: Se poate confunda cu pişcăturile de punaises care provoacă negi dar nu au ţesuturi necrozate superficiale. Fructele. manifestă punctuaţii negre în relief. Simptoma se intensifică cu prinderea culorii. O depistare este posibilă şi prin hibridizarea moleculară începând cu extrase de frunze şi scoarţă. Dacă varietăţile nu exprimă simptome reducerea vigorii este de aproximativ 15% şi scăderea producţiei variază de la 10 la 20%. crispate. . Frunzele trandafiraşilor. pete circulare (Apple dapple apple) de culoare deschisă apar pe obrajii fructelor. Două tipuri de simptome descriu această boală. sunt deformate. Mod de depistare: Indexaj în pepinieră a varietăţilor sensibile. Arborii contaminaţi au puţine fructe. această boală provoacă o pierdere a vigorii de 5-10%. Fructele sunt adesea mici şi deformate. Apple stem pitting virus (lemn striat la măr) Sinonime: Apple spy epinasty and decline Această boală a cărui agent infecţios este un virus afectează mătrul şi căteva specii de păr. Producţia este afectată de la 30 la 70% şi fructele rămase sunt necomercializabile. Confuzie posibilă: La Spy 227 simptoma aminteşte de atacurile afidelor. Fructele au o maturiate precoce şi sunt deformate. Simptome: Simptomele sunt observate asupra Malus indicatori ca şi Virginia crab sau Spy 227. Confuzie posibilă: Pot exista riscuri de confuzie cu pagubele provocate de îngheţ (scar skin) sau proiectări de plivit de tipul paraquate (Dapple apple). În al doilea an după inoculaţie răsadurile mor (decline). Această afecţiune este puţin frecventă şi afectează doar mărul. • Pe fructe în general cu epidermă roţie de la mijlocul lui iulie. Simptome: Sunt localizate la fructe. Este o afecţiune foarte răspândită care nu se manifestă la varietăţile cultivate. Incidenţa economică: Deşi latentă. Mod de depistare: Prin indexaj la Mlus orientali sensibili. La Virginia crab boala se manifestă prin striaţii longitudinale mai mult sau mai puţin profunde vizibile în lemn înlăturând scoarţa. Simptome: Se manifestă pe frunze şi fructe. şi doar aceste frunze. În cursul creşterii fructului se dezvoltă pe punctuaţii negi a căror parte superioară este acoperită de un ţesut necrozat superficial. la începutul sezonului. • Pe alte varietăţi cu epidermă bi-coloră sau galbenă fructele prezintă cicatrici aspre (Apple scar skin) care afectează mai rapid partea oculară a fructelor dar poate să se răspândească şi pe obraji. Apple scar skin viroid – Dapple apple ( epidermă cicatrizată – măr pătat) Sinonime: nici unul Boală a cărui agent responsabil este un viroid care afectează merii. scăderea producţiei poate atinge 30-50%. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţii Golden şi Cox’s orange pippin. Din contră. Incidenţa economică: Reducerea foarte importantă a vigorii din pepinieră 40-50%. Vuveta oculară este decolorată. La Spy 227 se obsercă o răsucire a frunzelor în jos (epinasty) şi necroze importante a lemnului.Apple russet wart (măr verucos) Sinonime: nici unul Boala este provocată de un agent infecţios neidentificat. disimetrice şu inele galbene al cărui centru este necrozat.

. un frunziş galben şi mortalitate mai mult sau mai puţin rapidă.se vor efectua profile de sol pentru a cunoaşte problemele principale de rezolvat (hidromorfie. Este inportantă o redresare foarte progresivă .se vor evita speciile hipersensibile în raport cu clima şi solul.se recomandă efectuarea unor analize clasice asupra solului pentru elementele principale şi pH. . tasare.trebuie favorizată aerisirea precum şi păstrarea livezii accesibile ceea ce duce la preferarea speciilor de mică înălţime. specii de piersici târzii datorită moniliozei .sunt preferate speciile rustice. Mod de depistare: Prin indexajul Virginia crab dar şi a Spy 227 sau Pyronia veitchii. Favorizarea nutriţiei livezii pe un volum maxim de sol activ şi sănătos . Aceste rezultate se explică prin : . ceea ce poate duce la obţinerea unor randamente medii de 2 până la 3 ori mai mici pentru anumite specii.Fructele sunt în general mai russetes şi arborii mai sensibili cu ulceraţii. . evitănd un sistem de irigare picătură cu picătură. Simptome Această boală este latentă şi nu provoacă nici o simptomă asupra varietăţilor cultivate.… . Alegerea soiurilor . Principii : 1.ca şi culturi anterioare nu se recomandă non arbuştii (atenţie mai ales la păşunile permanente). Confuzie posibilă: Nici una. Principii de intretinere a unei livezi O livadă este un agroecosistem. Câteva exemple de evitat: cireş pe Edabriz datorită afidelor . Aceste simptome sunt datorate prezenţei unei necroze la nivelul altoiului care se manifestă din al doilea an după altoire şi inoculaţie. Producţia este redusă pentru meri şi peri de la 10 la 30%. Melrose şi Florina pentru măr. Apple jonction necrotic pitting.sunt necesare analize mai detaliate a materiilor organice pentru a putea alege tipul de fertilizare sau amendamentele organice de folosit . Toate formele de aport au o trecere direct determinată de activitatea solului. ştiind că o rusticitate globală este mai interesantă decât o rezistenţă doar la anumiţi factori: Reinette gri de Canada. în caz contrar trebuie realizate culturi intermediare . .alegerea unor sisteme de irigare. Echilibrul sau dezechilibrul acestui sistem este rezultatul relaţiilor complexe între diferiţi factori cunoscuţi sau necunoscuţi. În momentul creării livezii proprii. Apple top working disease. trecând lupta contra paraziţilor pe planul doi şi aducând în prim plan principiul profilaxiei. Incidenţa economică: Prezenţa acestei afecţiuni provoacă o pierdere a vigorii de 10-15% la peri şi de 5-15% la meri. .o limitare a mijloacelor de luptă directă simplă şi eficace contra numeroşilor paraziţi. Boala se exprimă la Virginia crab printr-o creştere redusă. -dacă este necesar se vor utiliza îngrăşăminte verzi în scopul ameliorării sau corectării solului : anumite crucifere sunt în acelaşi timp şi anti-nematozi iar lucerna are o înrădăcinare foarte adâncă.…) . Este de preferat practicarea unor densităţi mici pentru a evita o vegetaţie densă care poate să . 2. micro-aspersiune). udând o suprafaţă maximă a solului (aspersiune. El afectează merii. Virginia crab decline. Cercetarea unui echilibru este cu atât mai mult indispensabilă cu cât posibilităţile de intervenţie sunt mai limitate. agricultorul alege ecosistemul şi mai ales marja « de eroare » pe care şi-o va îngădui. MM 106 şi sol umed pentru mană . Reine-Claude pentru prune etc… 3. Solul nu mai este un suport inert ci redevine un actor principal.o reducere a mijloacelor de nutriţie directă a plantei. Alegerea densităţii şi a formei . ceea ce permite şi obligă la o lărgire a raţionamentului. Apple stem grooving virus (lemn raiat la măr) Sinonime: Apple brow line. Diferenţele între o livadă convenţională şi o livadă ecologică pot fi foarte mari. respectiv rezistente. Agentul responsabil de această boală este determinat şi face parte din capilovirus. perii şi mai ales perii orientali fără să prezinte simptome.

În acelaşi timp. . Planificarea perdelelor de protecţie şi a zonelor florale a.pregătirea şi întreţinerea perdelei de protecţie ca şi livadă încî din faza de început. Agrosistemul simplificat al unei livezi ecologice CLIMAT MEDIU • • • Microclimat şi concurenţă AUXILIARI DĂUNĂTORI ŞI BOLI (3) (5) (4) înierbare perdele de protecţie zone florale 4. excluzând speciile care adăpostesc dăunători şi boli ale livezii: aubepine pentru foc bacterian. LLUPTĂ DIRECTĂ (1) PRODUCŢIE •cantitate (2) •calitate •regularitate CONDUCEREA CULTURII (7) ACTIVITATEA BIOLOGICĂ A SOLULUI STARE VEGETATIVĂ factor cheie (6) Apă Aerare pH T° Materii organice .pună mari probleme vis a vis de boli şi dăunători. . alegerea unei diversităţi maxime de specii autohtone. densităţile nu sunt prea diferite de cele din agricultura convenţională. prun pentru sharka etc… b.prevederea amplasamentelor pentru zonele florale. având în vedere că vigoarea mai slabă asigură o aerisire mai bună. nuc pentru carpocapsă.

. utilizarea unui îngrăşământ organic „rapid” înainte de coacere este adesea indispensabilă. De exemplu.reglarea încărcării .o vegetaţie ierboasă pe cale naturală diversificată dacă este posibil : Perioada de primăvară este în special vizată de atacurile păduchilor. . . pot fi montate cuiburi pentru piţigoi şi pentru răpitori.este necesară o înălţime redusă care să permită intervenţii manuale mai frecvente. Dificultatea constă adesea în a echilibra în fiecare anotimp disponibilităţile solului cu nevoile culturii. sau în livadă.materiale care nu compactează . Mijloacele de intervenţie sunt următoarele : . scaiul şi rumexul pot fi utilizate de către păduchii ca sursă de hrană . Scopul este de a avea o floră variată asigurând o etalare maximă a înfloririi . . care vor fi distruse prin lucrările efectuate asupra solului odată ce devin deranjante. . • Lupta directă .zone florale (neperturbate în timpul sezonului) în jurul livezii. Gestiunea solului Principiul de bază constă în favorizarea unei activităţi biologice care va pune la dispoziţie elemente nutritive pentru un sistem radicular dezvoltat şi în profunzime. .pneuri cu presiune mică (dezumflate) . .(1) Risc mare (2) Potenţial de producţie redus (3) Determinant (4) Puţin selectivă (5) Limitată (6) Punerea la dispoziţie a elementelor dificil de controlat (7) Respectarea fiziologiei pomului Este necesară înlocuirea reflexului “o problemă = o soluţie” cu următorul raţionament: « o problemă = cauze de identificat şi de înlăturat » 5.crearea sau implantarea unor zone şi adăposturi favorabile auxiliarilor vertebraţi şi nevertebraţi. încălzirea solului şi în consecinţă accelerează mineralizarea. favorizează aerisirea. Amenajarea livezii Principiu : Corectarea monospecificităţii culturii printr-o biodiversitate vegetală care va permite o biodivesitate faunistică : . .utilizarea de amendamente (compost sau altele) şi (sau) îngrăşăminte organice adaptate solului: sunt preferate composturile proaspete pe solurile cu slabă activitate biologică. deoarece mineralizarea este adesea excesivă toamna. Speciile purtătoare de păduchi şi/sau cu înfloriri precoce sunt cele mai susceptibile de a fi afectate. adăposturi pentru lilieci şi diverse locuri pentru hibernarea buburuzelor.perdele de protecţie în jurul livezii: se lasă vegetaţia spontană să se dezvolte la baza perdelei atâta timp cât nu o afectează . Alternanţa de rodire provoacă dezechilibre de vegetaţie: . 6.alegerea principiului de întreţinere a spaţiului dintre rânduri. În plus. Este vorba despre zonele necosite pe pacursul mai multor ani. perioada de eliberare şi cantităţile puse la dispoziţie: pe soluri cu o încălzire lentă.calcularea aporturilor organice trebuie făcută ţinând cont de potenţialului solului şi de natura aportului.o densitatea mică a vegetaţiei poate favoriza aerarea şi optimizarea eficacităţii produselor utilizabile: aerarea este un mijloc de luptă eficace contra majoritatea bolilor criptogramice. .realizarea unei talii care să nu provoace creşteri viguroase. care condiţionează rapiditatea. .întreţinerea răndurilor de pomi : Alegerea principiului de întreţinere şi a materialului influenţează foarte mult activitatea solului şi implicit alimentaţia arborelui : utilajele rotative care permit încorporarea în sol a îngrăşămintelor verzi şi a îngrăşămintelor organice. chenopodium.utilizarea utilajelor de decompactare adânci dacă este necesar (subsolaj) . Modul de conducere al livezii Principiul: găsirea punctului de echilibru între un randament bun şi un nivel parazitar scăzut: . Se preferă pe cât posibil o înierbare permanentă sau cel puţin utilizarea de îngrăşăminte verzi.

Cel mai compatibil dintre gutui. BA 29 este cel mai bine adaptat pe când gutuiul de Angers şi EMC este bine să fie evitate. bună calitate a fructelor . Problemele de compatibilitate pot fi rezolvate prin utilizarea unei specii intermediare compatibile. Părul în agricultură biologică  Materialul vegetal Port-altoiul :Gutuiul Gutuiul rezistă bine la asfixiere dar este puţin adaptat la soluri uscate şi calcaroase.nivel al vigorii mai mare decât BA 29 dar mai mică decât a francul provenit din semănat.Principiu: Completarea măsurilor preventive: .BA 29 (gutui de Provence): Nivelul vigorii 7/9.Harrow Swet: rezistent la atacurile bacteriene. Rezultate bune au fost obţinute cu Williams. Abbe Fetel iar rezultate proaste cu Comice.Doctor Jules Guyot: comportament bun la tehnologia din agricultură ecologică. Este imperativ necesar de a ţinti cu exactitate stadiul sensibil: ouă în curs de eclozare şi diferite stadii ale păduchilor.metodă abandonată în favoarea francului clonat. induce un comportament heterogen. Modul de acţiune al produselor existente obligă preferarea tratamentelor preventive: aplicarea de sulf împotriva rapănului în funcţie de previziunile meteorologice şi de apariţia ascosporilor. climat blând) şi speciilor fără probleme de compatibilitate.profilaxia trebuie să fie considerată ca şi un mijloc de luptă directă în agricultură ecologică fiind vorba de „igiena” livezii. . productivitate bună. dar acestea nu modifică în mod fundamental exigenţele pedo-climatice ale gutuiului. Incompatibilitatea poate fi exacerbată prin condiţiile pedo-climatice neadaptate gutuiului.Specii autoînrădăcinate: foarte utilizate în Italia.Conference: sensibilitate mică la rapăn.OHF 87 = DAYTOR (Farold ® 87) şi OHF 40 = DAYGON (Farold ® 40) fac parte dintr-o serie de franci clonaţi la sfârşit de experimentare . . consumată atât în stare proaspătă şi folosită şi în industrie. respectiv înspre speciile pe propiile lor rădăcini. . Soiuri . în zonele unde asupra gutuiului se manifestă cloroza. specie cu dublă destinaţie.Prinderea după plantare este întâmplătoare. având în vedere că întreţinerea livezii este mai dificilă. foarte productivă. bună calitate gustativă. Gutui EMC: Nivelul vigorii 4/9. sensibilitate la Stemphylium. Francii au o multiplicare globală mai dificilă decât gutuiul. dar sensibilă la Pseudomonas syringae şi la căderea frunzelor.lupta directă (tratamente) utilizată în agricultură ecologică nu este eficientă decât asupra unor niveluri de atac reduse. . epidermă la fel de sensibilă ca şi cea a Comice la maturitate. . conservare până în decembrie. bună ancorare. Beurre Bosc. specie foarte productivă. Existenţa unui singur factor dintre aceştia poate să ducă câteodată la eşecul plantaţiei în agricultură ecologică.President Heron: foarte puţin sensibil la rapăn.Adams 332. perioada juvenilă mai lungă şi stadiul de adult atins mult mai târziu. mărime corespunzătoare. fără alternanţă.EMA şi Sydo. foarte viguros.Kirchensaller: franc provenit din semănat. necalcaroase. bună calitate gustativă. provin din butaşi deci au o înrădăcinare mai bine conturată decât francul de semănat. productiv. . gutui de Angers: Nivelul vigorii 5/9. proastă afinitate cu gutuiul. Nici un fruct nu trebuie să rămână în livadă după recoltat (păduchele ţestos. . . Se pretează situaţiilor ideale pentru gutui (soluri umede. . dar arămie. monilioză etc…). În aceste condiţii pedo-climatice. tendinţă puternică de drajonare. gutui de Angers: Nivelul vigorii 6/9. foarte mare şi regulată.Williams: sensibil la rapăn. producţie precoce. se conservă perioade mari de timp. • Tipurile franc Soiurile păr sunt cu mult mai sensibile la calcar şi la secetă decât gutuii: .8/9 . . este plantată mult în nordul Europei şi în Italia. Conference. . precum şi la climatele calde.

. 2. lauretc. specie viguroasă cu producţie sensibilă la alternanţă. controlul vigorii.realizarea unei perdele de protecţie complexe: Anumite esenţe sunt recomandate de către Inra d’Avignon pentru a favoriza o perdea funcţională: iederă. Alegerea tipului de fertilizant trebuie să fie efectuată după observaţiile anuale asupra solului şi asupra pomului şi prin analize complexe asupra solului odată la 5 ani. potasică şi ferică.. tei. umiditate şi materii organice bune în condiţii corecte de pH şi fără prea mult cupru. După căderea petalelor.Doyenne du Comice: sensibilitate la rapăn în funcţie de livadă. .5 m pentru Conference pe gutui CEM şi 4–5m x 2.. . Strategia de luptă cea mai eficientă este înainte de toate. . sensibil la sulf şi la cupru. Larva este un asticot fără picioare şi de culoare crem. este de preferat să se repartizeze orizontal volumul arborelui pentru a putea evita creşterea la mare înălţime a arborelui.Angelys: specie promiţătoare de înaltă calitate gustativă şi conservare îndelungată în timp. Structurile puternice şi verticale sunt adesea sinonime cu dezechilibrul şi desfrunzirea în livezile mature. urmat de efectuarea unei lucrări de încorporare în sol şi aceasta cu o lună înainte de perioada înfloririi. Sosirea precoce a auxiliarilor este facilitată prin neutilizarea după înflorire a insecticidelor. prin dezechilibrul vegetativ pe care îl provoacă. Dar părul este foarte sensibil la lipsa de azot în perioadele dinaintea înfloririi (frunziş foarte palid) şi în special în cazul altoirii pe gutui . foarte bună afinitate cu BA 29. de lemne. Această tehnică este eficientă dar nu rezolvă problema alimentării azotoase. Pontele se depun începând din stadiul D3-E (apariţia mugurului roz) urmate apoi de dezvoltarea larvelor în fructele tinere pe parcursul a 4-6 săptămâni.Tehnica cea mai clasică rămâne aportul unui îngrăşământ de tip guano pe linia de plantare. În schimb. merişor. Atacurile sunt adesea repetate pe aceleaşi parcele. Amenajarea livezii de peri Bazele raţionamentului pentru a amenaja o livadă de peri ecologică constau în dezvoltarea unei biodiversităţi maximale prin diverse amenajări: . oprirea creşterii vramurilor). producţie slabă. Primele plantaţii sunt în curs de desfăşurare în agricultură ecologică în Franţa. În sezon. afinitate medie cu BA 29. o perioadă critică poate exista (sfârşit de mai-iunie) şi trebuie să poată fi controlată prin tratamente asupra mielatului cu Heliosol (2l/ha) sau cu săpun potasic. dar formarea arborelui trebuie să reducă tăierile la minimum şi să favorizeze arcuirea şi înclinarea.Contarinia pyrivora Foarte rar atacă dar este problematică în agricultură ecologică. Se observă o ieşire grupată a adulţilor la sfârşit de martie: zbor de 1 până la 2 săptămâni maxim. cuiburi.5–3 m în funcţie de soluri pentru Williams pe rădăcini proprii sau OHF 87 sau 40. . Aceste intervenţii vor fi surse de fluctuaţii în producţie şi de sensibilităţi parazitare. Acest aport de primăvară vine să completeze aportul unui compost sau al unui îngrăşământ organic mai complet de toamnă. Forma are puţină importanţă. Gestiunea solului şi fertilizarea Doar o activitate biologică (faună şi floră) intensă este o garanţie de nutriţie corectă a pomului. foarte sensibilă la Stemphylium. După această perioadă populaţiile scad în majoritatea cazurilor (sosirea auxiliarilor. vigoare medie. Protecţia fitosanitară 1. poate pune probleme pe perioada reconversie la agricultuă ecologică pănă la stabilirea unui echilibru între populaţiile de insecte. Este cu atât mai mult important acest aspect cu căt interveţiile manuale sunt importante în agricultură ecologică iar produsele utilizate sunt doar de contact.. Înierbarea ameliorează nutriţia fosforică. Aceasta duce la densităţi ce pot să varieze între 4 x 1. Cacopsylla pyri Insecta provoacă puţine pagube în livada ecologică. În plus. alun. fructele atacate se dezvoltă mai rapid şi se deformează (pere decalibrate).Abbe Fetel: calitate gustativă slabă.realizarea unui strat ierbos: supravegherea instalării unei vegetaţii ierboase ce înfloreşte evităndu-se cosirile joase şi frecvente. Pagubele se diferenţiază de cele ale viespilor (Hoplocampa) prin prezenţa mai multor larve în fruct. Modul de conducere Densitatea va fi aleasă de aşa manieră încât combinaţia sistem radicular/ soi în funcţie de sol şi de practicile agricole să poate ocupa un volum suficient pentru a evita intervenţiile severe asupra livezii adulte.. . Este vorba de fapt de a asigura celei mai mari părţi a solului o aeraţie suficientă.realizarea unor adăposturi pentru auxiliari: grămezi de pietre. epidermă fragilă.

în crăpăturile scoarţei în mod special. Gărgăriţa este puţin parazitată de unele himenoptere. 3.Folosirea de capcane pe scară largă este tehnica de preferat şi se dovedeşte eficientă dacă capcane albe acoperite sunt puse cu 10 zile înainte de înflorire (nu trebuie să mai existe adulţi în timpul înfloririi). unde larva va găuri fructul fără să facă o galerie circulară.Această insectă este dificil de controlat deoarece reîntoarcerea adulţilor pe peri la sfârşit de vară şi la început de toamnă este foarte eşalonată. 7. Larva este un asticot ce prezintă până la 7 perechi de picioare false abdominale. se tratează preventiv cu cupru (stadiul de înflorire) apoi cu sulf (după înflorire). 6. Transformarea în nimfă a larvelor are loc în sol la 5 cm adâncime. Apare o singură generaţie pe an. Nici un fel de toxicitate nu este cunoscută asupra lui Harrow Sweet şi Wiliams. Viermele merelor şi perelor (Cydia pomonella) Având în vedere importanţa sa (în special în livezile de meri). Larva sapă o galerie circulară subepidermică. mugurii fructiferi nu se deschid şi conţin o larvă de 5 până la 7 mm. Ieşirea grupată a adulţilor într-un stadiu bine precizat face ca speciile cu înfloriri timpurii sau târzii să fie mai puţin sensibile. adulţii ies din mugur efectuând o perforaţie foarte vizibilă în solzii uscaţi apoi intră în diapauză estivală pe diverşi arbori. larva abandonează fructul pentru a ţese un cocon în sol în care să-şi petreacă iarna. Azadirachtina este eficientă dar este foarte fitotoxică asupra soiurilor: Conference. o fişă tehnică specială i-a fost consacrată. Atacurile sunt în mod regulat întâlnite în livezile în conversie la agricultură ecologică. 5. Nu trebuie trecută în conversie o parcelă cu probleme mari de păianjeni. în caz de prezenţă pe lemn protecţia devine problematică. Lupta se bazează pe aceleaşi principii ca şi în cazul păduchelui cenuşiu. Comice.  cantitatea de innocul.Viespea părului: Hoplocampa brevis Adultul seamănă cum o mică viespe. O luptă profilactică poate fi avută în vedere prin distrugerea perelor tinere atacate. Adulţii apar la sfârşitul verii şi depun ouăle în interiorul mugurilor fructiferi până la primele temperaturi scăzute. Dacă există resturi din anul precedent. femela depune ouă translucide în mugurii florali pregătiţi să se deschidă. Boala este foarte asemănătoare cu rapănul la măr. Rapănul ( Venturia pirina) Rapănul părului se manifestă în special prin pete asupra fructului care fac dificilă comercializarea. Guyot. Păduchele violet al părului: Dysaphis pyri Specia este mai puţin periculoasă decât păduchele cenuşiul al mărului.Acarieni roşii ( Panonychus ulmi) Păianjenii roşii nu pun probleme îngeneral în livezile ecologice. După transformarea în nimfă.  prezenţa cancerului pe lemn. se intervine în stadiul C3 până la D asupra adulţilor înainte de pontă cu un insecticid natural (pyretru.Fructele se coc înainte de a cădea pe sol. obligă la tratarea pe toată perioada de vegetaţie. cap gri-deschis şi corp alb-gălbui. foarte arcuită. Ea este observabilă prin „scuturarea” bobocilor la sfârşitul verii. Atâta timp cât riscul există. 4. Totuşi.  o umiditate ridicată poate antrena o contaminare în funcţie de temperatură. Importanţa atacului este definită prin:  sensibilitatea speciei şi stadiul de cultură. Gărgăriţa florilor: Anthonomus pyri Insecta este problematică şi constituie marea problemă a unui pomicultor în agricultură ecologică. este o gărgăriţă brun-roşcată de 4 până la 5 mm. Ouăle eclozează în timpul iernii. Adultul. Primăvara. rotenonă). . primăvara. foarte uşor de identificat. trecănd mai departe într-un alt fruct. apoi intră în fructul tânăr. În faza următoare. albă cu capul maroniu. Două hymenoptere pot să paraziteze hoplocampa părului.

1. cu spinul dat de către analizele şi observaţiile asupra solului. Înafara compensării „ exporturilor” aporturile vizează înainte de toate o activitate biologică optimă a solului. Aporturile trebuie realizate iarna sau primăvara (din februarie până în aprilie) în funcţie de compoziţia produselor.  Fernor este recomandată solurilor bogate în substanţe minerale. Aporturile de îngrăşământ organic poate completa aportul de materii organice structurante la sfârşit de iarnă (îngrăşământ animal. Aporturile de toamnă nu sunt de recomandat datorită concentrării resurselor agricultorului pentru efectuarea recoltei. Alţi port-altoi sunt în curs de experimentare. Soiuri  Franquette este preconizat în marea majoritate a cazurilor pentru rusticitatea sa. Îngrăşământul de origine ovină pare a răspunde cel mai bine nevoilor nucului. Se cercetează vigoarea şi rezistenţa la CLRV (Cherry Leaf Roll Virus). Producţia ecologică pune probleme specifice: întreţinerea solului (gestiunea înierbării şi concurenţa alimentară) şi fertilizarea. Cele mai mari nevoi de azot ale nucului sunt din mai până în iulie pentru formarea creşterilor vegetative şi creşterea fructelor. 2. tehnicile de plivire mecanică sau termică necesită utilaje specifice şi deci utilizarea presupune o atenţie particulară. Randamentul optim a unei livezi biologice echilibrate se situează în jur la 2 T /ha de nuci uscate cu variaţii mari în funcţie de întreţinere şi potenţialul solului. Produse utilizabile. Primii 10 ani fiind mai puţin productivi (2 tone de nuci în total). Toate produsele sunt utilizabile în agricultură ecologică conform Legii 38/2001 pot fi folosite fără contraindicaţii speciale.5m) pentru ca la termen să se scoată 1 pom din 2. 3. dacă tipul de sol şi fertilizarea o permite. Acest obiectiv. Frunzele exportă şi restituie o mare parte din elementele majore. va ghida alegerea materiilor organice. se poate intensifica plantaţia (11m x 6. Ronde de Montignac). este singurul port-altoi utilizat în prezent. 4. Marbot). Înierbarea livezii influenţează asupra fluxurilor producând materie organică şi consumând o parte din elemente. Toate excesele de aport de azot se vor traduce prin exporturi mai importante şi va duce la creşterea costurilor de fertilizare ca şi a riscurilor de levigare înspre apele subterane. Port-altoii Juglans regia L. Cantităţile recomandate sunt de ordinul a 20 până la 40 tone de îngrăşământ animal sau de la 10 până la 15 tone de compost. Conducerea culturii Nucul este un arbore cu creşteri mari pe timpul verii. . Aporturile trebuie modificate în fiecare an în funcţie de producţia de nuci (creşterea exporturilor) şi de rezultatul de observaţie a stării vegetative a nucului. Este necesar să se stimuleze activitatea microbiană la început de ciclu (început de mai. bogate în materii organice. exporturile azotoase sunt estimate la 172 kg/ha. Este un arbore foarte sensibil la asfixia radiculară şi preferă solurile uşor calcaroase. compost).  Grandjean este interesantă pentru calitatea inelelor sale anuale. Nevoile livezii tinere sunt mici în primii ani (20 până la 40 unităţi de N/ha). Controlul buruienilor Pe rând. creşterea rapidă a fructelor şi nucile sale de calitate. Densitatea de plantare Distanţele de plantare recomandate sunt de:10m x 10m sau 11m x 11m.  Soiurile polenizatoare se recomandă a fi cultivate în afara zonelor tradiţionale de producţie ( Meylannaise. în momentul dezmuguririi).Nucul în Agricultură Biologică Consumul european de nuci este circa de 300 g/locuitor pe an. contrar celei mai mari părţi a pomilor fructiferi care dau creşteri în special primăvara. (Parisienn. devine deci importantă supravegherea reîntoarcerii lor în sol (fărâmiţare şi încorporare în sol la căderea pe pământ pentru solurile lucrate). Gestiunea fertilizării Pentru un hectar de Franquette în agricultură convenţională în plină producţie.

Se recomandă evitarea udării frunzişului prin irigare. Dar nici o soluţie probată şi satisfăcătoare nu există până astăzi. perioadă de creştere a fructului şi a formării inelului anual de creştere. -Mulcirea se poate realiza cu materiale anorganice (material plastic. . -Înierbarea totală a solurilor bogate. Irigarea se poate face în diferite moduri. În general. Speciile cu dezmugurire precoce şi fructificare laterală sunt mai sensibile. în livezi. Se va evita orice insecticid pentru a păstra auxiliarii asupra acarienilor (Euseius finlandicus). -Experienţa din legumicultură asupra dezburuienării termice uşurează adaptarea acestei tehnici în pomicultură. Primăvara provoacă necroze poligonale pe frunze mai mari decât în cazul bacteriozelor. Lupta prin intermediul virusului granulozei şi a confuziei sexuale este posibilă şi eficientă în cazul unor populaţii slabe până la medii. Protecţia fitosanitară Carpocapsa (Cydia pomonella) Carpocapsa este principalul dăunător al livezii de nuci.-Dezburuienarea mecanică este puţin compatibilă cu recoltarea mecanică care impune existenţa unui sol bine nivelat. Este vorba de un lepidopter întâlnit şi în livezile de meri şi peri. scoarţă. Speciile cu talie mică şi care nu formează tufe (pentru recoltarea mecanică) sunt de preferat în cazul acestei tehnici de dezburuienare. La ora actuală. Irigarea Irigarea este o operaţie indispensabilă în livezile înierbate sau în zonele climatice cu pluviometrie slabă. Anthracnoza (Gnomonia leptostyla) Această boală se dezvoltă rapid în cazul primăverilor umede. provocând căderea lor. Alegerea unei flore diversificate şi adaptată la tehnologia avută în vedere poate avea mai multe influenţe pozitive asupra culturii. Principalul inconvenient al acestei tehnici este costul său destul de ridicat. covor pe bază de paie) pentru a controla stratul ierbos într-o manieră eficientă. este cel mai des prezentă între rânduri pentru a uşura trecerea tractorului evitănduse tasarea solului. tocarea resturilor vegetale pentru a accelera descompunerea lor. se pot realiza lucrări ale solului pentru a limita concurenţa înierbării până la sfârşit de iunie. limitând în acelaşi timp evaporarea solului. Difuzorii trebuind să fie aşezaţi pe partea superioară a pomului. Buruienile trebuie să aibă un stadiu de dezvoltare puţin avansat ceea ce implică adesea un mare număr de treceri. similare celor preconizate pentru lupta împotriva acestor dăunători în livezile de meri şi peri. „bandajarea” trunchiurilor pentru a limita răspândirea acestor boli. În caz de imposibilitate de irigare. Afide Nici o combatere nu este realizată în agricultură ecologică împotriva acestor dăunători şi pagubele sunt în general mici. din mai multe puncte de vedere. dar un interes deosebit prezintă micro-aspersiunea. Ea provoacă apariţia unor pete (pe frunze şi fructe) precum şi căderea fructelor. În această situaţie. utilizarea unei leguminoase într-o livadă irigată ar fi poate o soluţie. Repunerea mulciului trebuie să se realizeze într-un interval de timp cuprins între 1 până la 5 ani în funcţie de gradul lor de degradare. pentru a lăsa timpul necesar reînierbării pănă recoltarea mecanică. Ştiind că această concurenţă cu înierbarea este limitată la azot şi apă. recoltarea mecanică nu este încă posibilă. Condiţiile de utilizare a acestor tehnici sunt. 3 până la 5 tratamente sunt suficiente pentru a controla carpocapsa. Ca şi măsuri profilactice se recomandă tăierea şi îndepărtarea ramurilor uscate. va fi necesară creşterea intensităţii irigării şi fertilizării pentru a putea compensa concurenţa înierbării. nu există difuzori omologaţi pentru această cultură. material textil) sau cu materiale organice (paie. Înierbarea. Ciuperca iernează pe frunze. În acest caz. Metoda de luptă prin confuzie sexuală necesită un timp de aşezare a difuzorilor important (7 până la 10 ore/ha). Auxiliarii (buburuzele) se instalează suficient de repede pentru a „regla” populaţiile de afide. Cele mai mari nevoi sunt din iunie până în august. Bacterioza Bacteria iernează în şi la suprafaţa mugurilor şi se multiplică primăvara în prezenţa unei umidităţi ridicate însoţită de temperaturi cuprinse între 16 şi 29º C. o bună aerare în interiorul arborelui.

alegerea varietăţilor trebuie să ia în calcul utilizarea de soiuri puţin sensibile la dăunători şi la boli.o schemă de plantare mai aerisită. Recolta se eşalonează de la jumătatea lui septembrie până la jumătatea lui octombrie. Odată recoltate nucile trebuie curăţate şi aşezate în uscătoare pentru a ajunge în 24 ore la o umiditate de 8 până la 12 %. La înfiinţarea livezii. Pulverizările se fac cu prioritate primăvara ( 2 sau 3 tratamente). într-o stare bună de sănătate cu o protecţie fitosanitară minimă. 5. . Recoltarea Investiţiile într-un utilaj de recoltare este rentabilă pentru livezile cu suprafeţe de producţie mai mari de 15 hectare. Penicillium.Monilia fructicola a fost recent identificată în mai multe regiuni din Europa simptomele fiind asemănătoare cu cele ale ciupercii Monilia laxa. . Printre agenţii criptogamici prezenţi într-o cultură de piersic se numără Botrytis. nu există o metodă satisfăcătoare pentru a lupta împotriva necrozei apicale.  Livezile trebuie să fie curate. profilaxia şi dezvoltarea unei faune auxiliare trebuie să fie măsuri aplicate cu prioritate. În ciuda atenţiei deosebite acordate arborelui şi mediului său înconjurător. această cifră fiind mai mare pentru speciile târzii. ceea ce presupune un ecosistem echilibrat. fiind paraziţi ai rănilor . Rhysophus sau Alternaria.Monilia fructigena are perniţe mai mari. . datorită mijloacelor limitate de combatere . Bolile piersicului Bolile sunt unul dintre principalele obstacole în calea reuşitei unei culturi în agricultură ecologică a acestei culturi . brun roşcat .Produsele cuprice pe bază de sulfat de cupru şi hidroxid de cupru sunt eficiente în lupta preventivă. Cunoaşterea dăunătorilor specifici acestei culturi va putea face ca intervenţiile să aibă o eficacitate maximă. Atacul este favorizat de: •Alternanţa perioadelor ploioase cu cele uscate ce induce fructificarea ciupercilor. Efectul cuprului asupra anthracnozei este mai scăzut dar poate fi suficient în situaţiile cu risc moderat. O livadă de nuci condusă în agricultură ecologică produce în medie cu 20 până la 30 % mai puţine nuci decât în agricultură convenţională (1 până la 2 T faţă de 2-3 T) cu un procentaj de nuci de mărime mică superior. Pentru a avea nuci de calitate este necesară recoltarea odată la 4 zile. 20% dintre fructe putrezesc în livadă. este adesea necesar să se intervină cu mijloace de intervenţie fitosanitară. Unele suşe sunt rezistente la cupru. 4. o creştere regulată. formând zone concentrice în jurul punctului de infecţie şi nu afectează florile. Pe fruct. În prezent. se recomandă măsurile utilizarea de măsuri preventive: . este vorba în peste 90% dintre cazuri de monilioză: -Monilia laxa se manifestă sub forma unor mici perniţe de culoare gri închis. Conversia la agricultură ecologică  Pierderile de randament vor fi vizibile după ultimul an de conversie. Înainte de utilizarea oricărei metode de luptă directă al cărui efect nu va fi decât parţial. Distrugerea epidermei sau atacurile de insecte sunt favorabile instalării acestor boli. În general. Un tratament împotriva căderii frunzelor este justificat în livezile tinere pentru a putea limita pătrunderea bacteriilor prin cicatricile foliare. oprirea tratamentelor pe bază de produse fitofarmaceutice va modifica populaţia parazitară a livezii cu o recrudescenţă a dăunătorilor şi a bolilor. Controlul bolilor piersicului în agricultura ecologică În timpul perioadei de conversie la agricultura ecologică. Înainte de atacul pe fructe se observă o uscare a florilor care se întinde spre ramurile de rod cu formarea cancerului şi scurgeri de clei.

contaminările au loc chiar şi la o cantitate mai mare de rouă. trebuie să se evite plantarea varietăţilor care se vor coace mai repede de 10 august. se tratează preventiv cu cupru sau cu sulf înainte de înflorire. sulfat sau oxiclorură. După recoltare. •Precipitaţii peste 10 mm în 24 de ore: În livadă . fructe deformate. transport. Combatere Există o importantă variaţie a sensibilităţii între diferitele specii.1 %. •Odată cu plantarea să se aibă în vedere rezistenţa soiurilor la ciuperci. care este privat de capacitatea sa d fotosintezinantă. Uscarea şi deformarea frunzelor la piersic ( Taphrina deformans) Agent patogen propriu piersicului. presortare în livadă. cancerului. menţinerea unui covor erbaceu scurt în jurul arborelui . •Recoltarea în bune condiţii: manipulare . tăieri în verde.•O umiditate peste 90% timp de câteva ore sau o ploaie care declanşează germinarea conidiilor la temperaturi de peste 10 – 15 grade Celsius). cupru . •Protecţia trebuie continuată pănă în stadiul primelor frunze etalate (la 3 săptămăni după deschiderea mugurelui) cu zeamă bordeleză în cantitate e 6. frunze mai groase şi deformate. Condiţii de infestare •Temperatura minimă zilnică de peste 8 grade Celsius: Germinarea este stopată peste 30 grade Celsius. orientarea parcelei. recoltarea fructelor putrezite. silice. Cuprul nu mai acţionează din . magneziu. Apariţia pagubelor la începutul primăverii ( la 2-3 săptămâni după contaminare) reduce în mod drastic dezvoltarea arborelui. •Evitarea producerii de soiuri cu fructe de mari dimensiuni. eliminarea fructelor care se ating. •La apariţia primelor frunzuliţe după umflarea mugurilor:tratament cupric pe bază de hidroxid. forma arborelui. Aceasta poate provenii din precocitatea speciei sau din caracterele sale genetice. Perioada de intervenţie •Căderea frunzelor ( acţiune asupra băşicării. Supravieţuirea sporilor este favorizată de către ierni blânde şi umede.3 tratamente pe bază de cupru cu doză redusă. provoacă deformarea şi decolorarea organelor atacate : culoarea frunzelor variază de la alb gălbui la roz roşiatic. Frunzele bolnave sunt mai sensibile la atacul de făinare şi la atacul purecilor. Împotriva lui Monilia fructigena (atac pe flori ). crăpături). primele rezultate a unei utilizări pe scară largă arată o ameliorare notabilă a conservării fructelor. Anumite produse sau elemente pot să aibă un efect protector ca îngrăşămintele foliare pe bază de alge marine. Alte tehnici de luptă şi-au arătat eficacitatea (Trichoderma). În zonele cu riscuri . Combaterea este preventivă şi este în general eficace atăta timp căt cantităţile de cupru nu sunt limitate. •Reducerea gradului de infestare prin: eliminarea frucelor mumificate şi a ramurilor înnegrite odată cu tăierile de iarnă şi a culesului. în solzii mugurilor sau la suprafaţa solului. tăieri după recoltare. Termoterapia post recoltare este o tehnică experimentată de către GRAB Avignon de câţiva ani. Lupta împotriva bolilor Masuri profilactice: •Favorizarea circulaţiei aerului pentru a evita perioadele umede lungi prin : distanţa de plantare mai mare. calciu. Fructele sunt sensibile pe toată perioada creşterii. hidroxid).5 kg/ha + ulei alb la o concetraţie de 0. De asemenea se poate utiliza şi zeama sulfocalcică (zeama nanteză) care uscă şi contaminează contaminările. se pot aplica îngrăşăminte foliare pe bază de zinc •În perioada umflării mugurilor se pot efectua tratamente pe bază de cupru (zeamă bordeleză. •Irigarea: evitarea aportului de apă înainte de recoltare ( celule turgescente . Piersicile şi nectarinele cu miez galben sunt în general mai sensibile decât varietăţile târzii. coada calului. şi bacteriozele): 2. •Fertilizare: evitaţi excesul de azot sau cantităţi mari la o singură fertilizare. Miceliul se conservă sub formă de spori în scoarţa arborilor şi a ramurilor. conservare la temperaturi scăzute. Sfârşitul perioadei de mare sensibilitate se termină odată cu creşterea frunzelor ( 6-7 săptămâni începând cu începerea creşterii mugurului) . tăierea ramurilor prea joase.

Bacteria rezistă în timpul iernii adăpostindu-se în muguri şi în scoarţa arborilor. Big Top. Combatere Protecţia plantei împotriva bolii se realizează prin efectuarea a 2-3 tratamente cu 25 –50 g/hl de cupru metalic. Coryneum beijerinschii Frunzele şi ramurile sunt acoperite de pete roşietice în timpul verii. Pe fructe se observă acelaşi tip de pete însoţite de cantităţi mare de clei.momentul în care miceliul penetrează în frunză. Combatere -supravegherea prezenţei simtomelor în livezile apropiate de zonele deja contaminate. dezinfectarea cu alcool a foarfecilor. Cancerul (Fusicoccum amygdali) . În timpul iernii următoare vor apărea pete canceroase cu exudat de clei. Boala se manifestă prin înegrirea mugurilor şi a ramurilor tinere. Contaminarea se realizează prin intermediul rănilor (tăieri.dezinfectarea instrumentelor cu care se efectuează tăierile. Boala se dezvoltă iarna în condiţii de temperaturi negative. Sulful sup formă de pref are o acţiune mai bună decăt sulful muiabil care poate prezenta probleme de fitoxicitate în cazul utilizării în perioade foarte calde. Michelini) şi evitarea celor sensibile (J. Pseudomonas sp. Lady.aplicarea a 2-3 tratamente cuprice după recoltare şi în momentul căderii frunzelor -utilizarea de soiuri rezistente (Red Haven. Prezenţa bolii nu se manifestă întotdeauna prin apariţia stricîciunilor.H. Îndepărtănd scoarţa se poate observa progresia infecţiei. Rich Lady Summer. aminoacizi). Combatere -pe cale profilactică:tăierea şi arderea ramurilor atinse. . Dezvoltarea bolii depinde de evoluţia temperaturii. Se va evita confundarea simtomelor prezentate cu cele ale fitoxicităţii date de excesul de cupru. Combatere În funcţie de sensibilitatea soiurilor utilizate trebuie efectuate tratamente pe bază de sulf din momentul căderii petalelor cu o cantitate de 10-25 kg/ha la o temperatură mai mare de 6 grade Celsius. se rocomandă utilizarea de adjuvanţi (oligoelemente. Acţiunea sa poate fi ameliorată prin adăugarea de agenţi muianţi sau oligoelemente. căderea frunzelor). Visusul (Plum Pox Potyvirus) este vehiculat de către afide şi de către materialul vegetal. Uneori se observă o cădere parţială a frunzelor ca urmare a apariţiei a unor pete care sunt mai întăi localizate pe marginea frunzelor sau de-a lungul nervurilor. Xantomonas arboricola Toate genurile de Prunus spp. Cele mai sensibile soiuri sunt :O’Henry.Dezvoltarea bolii este favorizată de o temperatură şi umiditate ridicată. Tratamentele trebuie evitate în perioadele reci şi cu vănt puternic. Apoi aceste pete se necrozează şi reultă perforaţii de 3-4 mm pe frunze. Anumite soiuri locale sunt foarte rezistente (July Alberta) Sharka Sharka este o boală virală care se manifestă prin apariţia de striuri violacee pe petalele florilor de piersic. Valley Sweet. Elegant. de alternanţa dintre perioadele cu vănt şi umede cu perioadele uscate. Rich. Arborii atacaţi trebuie să fie scoşi cel tărziu la 3 zile după ce a fost diagnosticată boala. ramuri deformate şi acoperite de un strat alb. de decolorări caracteristice de-a lungul nervurilor frunzelor precum şi a unor zone concentrice clorotice pe fructe. Un lichid de culoare roşiatică se scurge pe sol din trunchiul arborelui. efectuarea de tratamente pe bază de cupru în momentul căderii frunzelor. .utilizarea de material genetic însoţit de un paşaport fitosanitar european. Hale). . Pe fructe atacul este vizibil din luna iunie şi sunt caracterizate prin depresiuni circulare de culoare brună cu o producere eventuală de clei. -utilizarea de amente pe bază de calciu şi de materii organice sunt mijloace eficiente pe termen lung. Snow King. Pe frunze apar pete de culoare roşie înconjurate de un halou tranlucid. Sibelle. Riscurile de fitotoxicitate fiind importante. Temperaturile reduse din timpul primăverii (vănturi reci) provoacă o prire a sevei urmată de atacuri puternice de făinare. sunt susceptibile de a fi atacate de către această boală.arderea lemnului rezultat în urma tăierilor. Făinarea Făinarea se caracterizează prin apariţia de zone făinoase pe faţa inferioară a frunzelor. . Tratamentele se pot continua pănă la recoltare dacă este cazul pentru soiurile mai sensibile. extracte din plante.

Profilaxie 1.1 până la 2. păduchele cenuşiu este cel mai periculos dintre păduchi împreună cu păduchele lănos (Eriosoma lanigerum). Controlul Păduchelui cenuşiu (Dysaphis plantaginea P. Combatere Orice plagă necicatrizată în toamnă (căderea frunzelor) şi în primăvară (deschiderea mugurilor. Pe fructe: -Deformare a fructelor ca urmare a împunsăturilor timpurii. Delbard Estivale. 2 – Descriere Insecta are mărimea de 2.Specii foarte sensibile: Granny Smith. Topaz.Specii mediu sensibile: Reinette Grise. Prezenţa sa timpurie în cultură face dificilă acţiunea auxiliarilor iar fecunditatea sa mare antrenează pagube care se pot dovedi foarte grave. bine delimitată (confuzie posibilă cu monilioza). fertilizare).Parazitul penetrează în ramuri sau în buchetul de mai prin plăgile peţiolare în toamnă şi induce pete de culoare brună asupra mugurilor. 5 – Modalităţile de control ale Păduchelui cenuşiu A. .) în Agicultură Biologică În livezile de meri biologice. Confuzia cu ouăle altor specii de afide este posibilă (păduchele verde de exemplu). . -Exsudat de mielat urmată de atac de fumagină (frunza acoperită cu un praf negricios). dar nu are decăt un efect moderat asupra creşterii ciupercii şi un efect nul asupra germinării sporilor. Goldrush. . Trebuie în acelaşi timp să fie arse ramurile atacate începănd cu luna iunie. 1 – Simptome şi pagube Pe lăstari şi frunze: -Răsucire puternică a frunzelor şi îngălbenirea acestora. Cuprul este un bun cicatrizant. rezultă o diminuare a vigorii livezii. Controlul populaţiilor trebuie să ţină cont de faptul că: -nu trebuie efectuate tratamente după înflorire deoarece produsele de tratament au o eficacitate scăzută şi există riscul de toxicitate asupra auxiliarilor. evitănd dispersia sporilor. acoperit de o pulverulenţă albă până la gri (cu excepţia indivizilor care tocmai au năpârlit). Criteriul de sensibilitate la păduchiul cenuşiu este determinant. foarte prejudiciabilă mai ales în cazul pomilor tineri în primii ani după înfinţarea livezii. Belchard. Identificarea larvelor este posibilă prin efectuarea de controale asupra mugurilor cei mai dezvoltaţi. Pe ansamblu. Boskoop.Specii sensibile: Reine des Reinettes.4 mm de culoare verde măslinie sau roşu vişiniu. Melrose.Temperatura optimă de dezbvoltare este de 28 grade Celsius. Elstar. -Diminuarea procentului de flori legate în caz de atac foarte puternic. este esenţial să se caute o rusticitate globală a soiurilor.  aplicarea unor tratamente precise. Sulful muiabil are o anumită eficacitate.Specii puţin sensibile: Florina. Baujade. Există diferenţe semnificative de sensibilitate: . Necroza este de formă ovală . Braeburn. căderea petalelor) este o cale de penetrare a ciupercii. Tinănd cont de marile cantităţi de cupru care ar fi necesare se recomandă efectuarea unei bune profilaxii şi alegerea de soiuri rezistente. talie. . Protecţia împotriva dăunătorilor în agricultura ecologică se face printr-o serie de tehnici:  adaptarea conducerii culturii (specie. Golden. 4 – Controlul populaţiilor Observarea ouălor în timpul iernii este destul de dificilă. Pe frunze necrozele formează un „V” pe nervuri si provoacă căderea prematură a acestora. -trebuie efectuate tratamente sistematice înainte de înflorire. -Deformare accentuată a lăstarilor.  favorizarea entomofaunei utile. Alegerea soiului În agricultură ecologică. Ploile din toamnă şi de primăvară favorizează diseminarea în timp ce condiţiile de timp uscat şi cal favorizează înmulţirea. Partea atacată a fructelor este de culoare brună înspre gri şi este acoperită cu puncte de culoare neagră. Idared. Gala.

Rezistenţa la Păduchele cenuşiu este unul din criteriile importante de selecţie a soiurilor în agricultură ecologică. 2. Stabilirea şi apoi menţinerea unui bun echilibru al arborelui. primăvara: nu se recomandă împrăştierea de cantităţi mari de îngrăşăminteorganice deoarece aceasta poate avea ca efect eliberări mari de azot în primăvară (aport masiv de gunoi animal, guano, ricin.  toamna: se vor evita vigorile excesive la sfârşit de sezon, provocate de o mineralizare târzie a azotului. Este adesea cazul aporturilor de materie organică de tipul compostului cu eliberare târzie, mai ales în cazul solurilor cu încălzire lentă (soluri grele, reci. Numărul de ouă depuse toamna (inoculul) este proporţional cu vigoarea pomului toamna. - se vor evita arborii prea puţin viguroşi sau cei cu carenţe; - tăierile vor fi realizate în aşa fel încăt să se evite formarea de creşteri lacome;

3. Amenajarea parcelei Se recomandă favorizarea auxiliarilor prezenţi în mod natural în plantaţii. Sirfide: Adulţii se hrănesc cu polen sau nectar ale căror cantităţi influenţează numărul de ouă. Ponta este depusă în apropierea focarului de păduchi. Larva este o carnivoră foarte vorace (400 până la 700 păduchi consumaţi în 10 zile) . Prezenţa plantelor cu înfloririe timpurie în interiorul livezii favorizează instalarea şi dezvoltarea sirfidelor. Buburuze: Cele mai cunoscute coccinele ca şi auxiliari sunt buburuza cu 2, 14 şi 7 puncte. Larvele şi adulţii consumă de la 30 până la 60 de păduchi pe zi. Crisofe: Se constată o activitate prădătoare a larvelor, mai ales în peioadă estivală. Iernarea adulţilor are loc în afara livezii (în hambare sau remize). Cecidomelide: S-a observat o activitate prădătoare a larvelor, mai cu seamă pe timpul verii şi toamnei. Favorizarea biodiversităţii vegetale din jurul livezii (garduri vii, benzi (straturi) florale, înierbare divesificată) este o măsură recomandată pentru a putea permite sosirea cât mai rapidă a auxiliarilor şi instalarea lor. O floră diverificată este un factor indispensabil al acestei biodiversităţi. O pajişte variată, cosită mai rar este foarte favorabilă prezenţei auxiliarilor. Benzile florale Utilizarea de plante selecţionate are la bază următoarele criterii:  o înflorire eşalonată care să ofere hrană (polen şi nectar) pentru auxiliari (sirfide);  specii care să poată adăpostească şi alţi păduchi în timpul verii când păduchii cenuşii nu sunt prezenţi în livada de meri;  capacitate mare de acoperire a solului care să ofere adăpost pentru auxiliari. Semănarea speciilor selecţionate în amestec, se poate realiza pe benzi de lăţimi cuprinse între 50 cm şi 1 m între răndurile de meri (tot la 30 m) şi pe marginea primului şi ultimului rând. Întreţinerea trebuie redusă la minim (fără tăiere). Înfiinţarea benzilor se realizează pe cale naturală de la un an la altul. Rezultate foarte interesante pot fi obţinute primăvara (creşterea numărului de auxiliari şi diminuarea numărului de păduchi) şi toamna (creşterea numărului des păianjeni şi punerea în evidenţă a rolului lor asupra diminuării de inocul prin capturarea păduchilor înaripaţi). B. Intervenţii de început de vegetaţie Tratamentele înainte de înflorire trebuie să fie efectuate riguros pentru că este singura metodă de luptă directă eficientă. În continuare auxiliarii îşi intră în rol. Tratamente cu uleiuri minerale (uleiuri albe) sau vegetale (în curs de experimentare) la doza de 1 până la 1,5 l/hl de apă. Uleiurile albe omologate nu prezintă diferenţe semnificative de eficacitate. Se va evita efectuarea vreunui tratament dacă o perioadă de îngheţ este anunţată (risc de fitotoxicitate). Este recomandată tratarea cu soluţii puternic diluate pentru a atinge un maxim de ouă şi de larve, mărind volumul per ha la1500 l.

Eficacitatea uleiurilor creşte cu temperatura şi ca atare se recomandă efectuarea tratamentului la temperaturi mai mari de 10º C adaptăndu-se doza la temperatură. Tratamente cu piretru şi rotenonă. Sunt produse puţin remanente (24 până la 48h), care acţionează prin contact. Efectul lor este vizibil pe termen scurt pentru piretru (acţiune şoc) şi pe termen mai lung (4 până la 5 zile) pentru rotenonă (acţiune regulatoare a creşterii). Principiile active fiind fotodegradabile, se recomandă efectuarea tratamentelor pe timpul serii. Există mai multe produse comerciale pe bază de piretru sau rotenonă singure sau în amestec. Puţine din aceste produse posedă astăzi o omologare asupra păduchelui cenuşiu al mărului. Aceste produse sunt puţin selective. Utilizarea lor în sezon nu este recomandată (efect nefast asupra auxiliarilor, acţiune insuficientă asupra păduchelui cenuşiu după înflorire). De remarcat că, în funcţie de stadiul lor de aplicare, aceste tratamente au o acţiune secundară altor dăunători ai livezii (păianjeni, viespi, gărgăriţe). Un alt insecticid vegetal, care se testează în prezent este Neem, extras din seminţele arborelui Azadirachta indica (foarte răspândit în India). În Elveţia, unde acest produs este omologat, rezultatele sunt foarte satisfăcătoare cu un singur tratament în stadiul mugure roz. C. Intervenţii după înflorire La această dată, nu se mai poate face nimic; cu excepţia limitării pagubelor. Se poate efectua eventual un tratament cu ulei alb la căderea petalelor, în caz de ecloziune tardivă. Nu se recomandă utilizarea de insecticide vegetale în sezon. Ele nu sunt eficiente împotriva răsucirii (produs acţionând prin contact) şi întârzie apariţia auxiliarilor. Trebuie limitat numărul furnicilor, care favorizează dezvoltarea păduchilor prin aşezarea de benzi adezive în jurul trunchiului sau prăfuirea cu sulf la baza pomului, imediat ce se observă prezenţa auxiliarilor pe pom sau în apropierea acestuia. Principii de bază a combaterii dăunătorului: - controlul stării vegetative a pomului; - crearea sau favorizarea unui mediu propice apariţiei precoce a auxiliarilor şi instalării lor; - cunoaşterea biologiei; - efectuarea de tratamente precise; - asigurarea unei supravegheri permanente în sezon care să permită intervenţii manuale precoce; PRINCIPII DE NUTRŢIE ALE CULTURILOR Concepte şi elemente fertilizante O cultură de fructe poate produce diferite randamente urmărind strategia culturii şi a locului. Randamentul ţintă este randamentul în fructe de primă calitate care trebuie să fie produs într-o cultură de fructe. Începând cu acest randament ţintă se poate evalua cantitatea elementelor fertilizante susceptibile de a părăsi cultura cu recolta. Pentru a parveni la o nutriţie durabilă a culturilor de fructe, este indispensabil să înţelegem relaţiile dintre crşterea vegetală şi bilanţul elementelor fertilizante. De aceea este esenţial să se clarifice termenii utilizaţi şi relaţiile lor. Pe de altă parte elementele fertilizante majore care sunt N, P, K, Ca şi Mg, arborii fructiferi au încă nevoie şi de alte elemente nutritive câteodată în cantităţi mici. Aceste elemente numite oligoelemente sau microelemente nutritive sunt Mn, Fe, Cu, Zn, B, Mo. De altfel Na, Si, Co şi Ni sunt de asemenea elemente utile în creşterea vegetală. Rădăcinile arborilor şi fâneţei, dar şi microorganismele solului permit câteodată accesul la elementele nutritive din sol şi permit facerea lor disponibilă pentru plantele sub formă de microorganisme nutritive. În livezile înierbate nu trebuie să ne temem de nici o situaţie de lipsă în oligoelemente. Prelevarea elementelor fertilizante Prelevarea elementelor fertilizante corespunde cantităţii elementelor fertilizante care părăsesc parcela cu recolta fără rezidurile vegetale. Prelevarea depinde deci de nivelul de randament. Penrtu îngrăşământ, parcela sau exploatarea totală este considerată ca un tot astfel încât elementele fertilizante rămase pe parcelă să nu facă parte din prelevare. Pentru o cultură de fructe în faza de plină producţie, prelevarea corespunde deci elementelor fertilizante conţinute în fructe. În ceea ce priveşte bacele de arbust, el corespunde de asemnea elementelor fertilizante conţinute în compuşii lemnoşi ai tulpinilor. Pentru tinerile culturi în perioadă juvenilă prelevare corespunde elementelor fertilizante care sunt fixate în compuşii lemnoşi. Pentru ca oferta elementelor fertilizante să corespundă nevoi plantelor, îngrăşământul nu poate consista doar în a înlocui prelevarea unui element fertilizant sub forma unui aport unic. Trebuie să ştim penrtu ce organe ale planteii elementul fertilizant trebuie să fie disponibil, în ce moment, în ce cantitate şi sub ce formă.

Repartiţia elementelor fertilizante pe organe Conţinuturile în elemente fertilizante a diferitelor organe ale merilor sunt prezentate în tabelul 1. trebuie ţinut seama de faptul că, cu rapida evoluţie a varietăţilor, a locurilor unde se fixează altoiul şi a formelor de cultură, raportul frunză-fruct are tendinţa de a decala profitul fructelor. Rezultă o creştere a prelevării în cultură de fructe. De-a lungul ultimilor ani această tendinţă a atins şi culturile de cireşi şi pruni unde se utilizează arbori mai puţin viguroşi. Prelevarea corespunde valorii utilizate pentru fructe. Prelevarea permite evaluarea nevoii, apoi nevoia corectată şi în sfârşit cantitatea elementelor fertilizante care trebuie adusă ângrăşământului Tabel 1: prelevarea elementelor fertilizante de către arborii fructiferi (meri) şi repartiţia în diferitele organe. Organe Elemente nutritive în kg/ha N P2O5 K2O Ca Mg Fructe (40t/ha) 20 13 60 3,6 1,8 Frunze 43 6,5 54,5 70,1 16,3 Ramuri, trunchi, 15,5 8,5 15 37,2 2,1 rădăcini Prelevări 10,5 3 15,5 2,9 0,9 diverse (muguri, căderea fructelor) Lemn de tăiat 10 4,4 4 22,9 1,5 Prelevare 98 35 148 136,6 22,6 totală Tabel 2: prelevări de elemente fertilizante pe diverse specii de fructe Specie de Randament Elemente nutritive (kg/ha) fructe t/ha N P2O5 K2O Măr 40 20 10 67 3 Sursa Ca 3 Mg IFA 1992 USDA 1963 Shear & Faust 1980 (Ca, Mg IFA 1992 USDA 1963 Huguet 1980 USDA 1963 USDA 1963 Marangoni & Rombola 1994 Smith şi alţii 1988, USDA 1992 Drawer şi alţii 1970, Souci şi alţii 1977 Drawer şi alţii 1970, Souci şi alţii 1977

Păr Cireş Prun Cais Piersic

40 12 20 20 15

30 26 10 18 15

10 5 5 9 9

70 23 42 71 36

2 2 1 3 1

5 2 2 2 2

Kiwi

20

31

11

54

7

2

Zmeură

15

29

7

26

-

5

Alte bace de arbuşti

20

37

7

47

-

4

Afin

15

21

2

10

-

1

Drawer şi alţii 1970, Souci şi alţii 1977

De la prelevarea elementelor fertilizante la nevoia de îngrăşământ Diferenţa dintre prelevarea elementelor fertilizante a unei culturi de fructe şi nevoia de elemente fertilizante definit prin raportul la randament are mai multe origini.Pentru azotul foarte mobil îngrăşământul nominalizat este întotdeauna superior prelevării,căci azotul disponibil pentru plante nu poate fi absorbit decât o parte de plante.Elementele fertilizante disponibile nu vor fi niciodată toate absorbite de plante.Potenţialul de asimilare specific unei specii vegetale şi disponibilitatea elementelor fertilizante în sol sunt perturbate de antagonisme.Există o concurenţă între diferitele elemente nutritive pentru punctele de schimb ionic a compuşilor argiloşi din sol,cât şi pentru pH-ul solului şi fixarea biologică a elementelor fertilizante pe materia organică. Culturile de fructe pot afişa densităţi foarte diverse(de exemplu 1500-3500 arbori/ha). Potenţialul de randament pe suprafaţă cutivată este în general relativ constant pe un loc,în măsura în care suprafaţa foliară în raport cu suprfaţa cultivată rămâne sensibil egală.Nevoia totală de elemente fertilizante pe suprafaţă rămâne şi ea relativ constantă independent de densitatea plantaţiei.De aceea de vreme ce densitatea plantaţiei variază,iar randamentul ţintă pe suprafaţă rămâne acelaşi,normele rămân neschimbate. Nevoia corectată în elemente fertilizante Nevoia în elemente fertilizante a unei culturi de fructe se bazează pe prelevare.Încercările şi experienţa ne permit să deducem nevoia în elemente fertilizante.Aceasta din urmă este influenţată de starea arborilor în cadrul unei bune practici agricole(pentru azot) sau pentru starea solului(pentru P,K,Mg,Ca).Aceşti factori de influenţă permit determinarea unei norme corectate.Ţinând cont de elementele fertilizante disponibile mobilizate la momentul dat,este posibil apoi să se calculeze cantitatea de îngrăşăminte care se împrăştie. Factorul de corecţie a normei este calculat prin ponderea rezultatelor obţinute prin două metode diferite de extrcţie a solului. Dinamica nevoii de elemente fertilizante şi reaprovizionarea Nevoia unei culturi de fructe în elemente fertilizante depinde de diverse procedee de creştere a lemnului,a mlădiţelor,a rădăcinilor,a frunzelor,a mugurilor şi a fructelor,procedee care variază după anotimpuri.Pentru a putea fertiliza în funcţie de nevoi,este important sa se cunoască procedeul de creştere a arborelui. Omul de teren trebuie să poată aduce suficiente elemente fertilizante la momentul potrivit.Pentru a reaproviziona plantele în elemnte fertilizante şi pentru a compensa prelevarea,dispunem de: -elemente fertilizante care sunt remobilizante începând cu şarpanta -elemente fertilizante ale solului,disponibile pentru plante,care sunt mobilizate începând cu materia organică şi cu compoziţia solului şi sunt absorbite de rădăcini -elemente fertilizante aduse care sunt absorbite fie de rădăcini,fie de frunze -elemente fertilizante prezente în atmosferă care sunt absorbite fie de rădăcini,fie de frunze. Şarpanta,sursă de elemente nutritive pentru creştere Exemlul azotului arată cel mai bine cum se aduce o cantitate suficientă de elemente nutritive la momentul potrivit.Azotul este un element fertilizant esenţial şi este foarte mobil.Lipsa azotului provoacă probleme de creştere şi de calitate,un exces de azot la fel. Într-o cultură de fructe,începutul creşterii primavara a putut să se facă datorită elementelor nutritive remobilizate începând cu şarpanta.Azotul remobilizat este de exemplu stocat mult timp în concentraţie relativ ridicată în frunzele mlădiţelor şi a rămurelelor încoronate,chir şi în plantaţiile fertilizate,până ce îşi piede importanţa începând aprximativ cu luna iunie.Acest fenomen este valabil pentru toate tipurile de arbori fructiferi.Aprovizionarea şarpantei în elemente nutritive nu pune în general nici o problemă. Ea poate fi asigurată de elementele fertilizante rămânând în cultură. Dar de îndată ce arborele este obligat să-şi scoată apa în rezervele şarpantei pentru a-şi asigura creşterea, de exemplu, de îndată ce absorbţia elementelor fertilizante de către rădăcini este foarte redusă, datorită condiţiilor meteorologice trebuie apoi ca şarpante să fi din nou aprovizionată în elemente nutritive, şi aceasta, la momentul potrivit. Poate fi de exemplu prin absorbţia elementelor nutritive ieşite de la descompunerea mulciului sauj printr-o aplicare foliară care trebuie să fie tot timpul luată în considerare în bilanţul elementelor nutritive al ansamblului exploatării. Mobilizarea azotului în sol În urma creşterii temperaturilor primăvara, azotul din sol se mobilizează începând cu materia organică. De-a lungul anului acest azot devine furnizorul principal al arborilor. Asigurarera unei aprovizionări în elemente fertilizante datorită menţinerii tehnicilor de exploatare Elementele nutritive disponibile sunt puse în mod eficace la dispoziţia culturii, atunci când ea are nevoie. Elementele nutritive prezente în mod natural sunt puse în folosinţă şi exploatate. În momentul înfloririi diferitelor organe ale arborelui au şi ele nevoie să fie aprovizionate cu elemente nutritive. O ofertă prea redusă sau prea importantă de elemente fertilizante în această perioadă poate avea consecinţe negative durabile (de

Elementele minerale conţinute în materia organică reprezintă o cantitate neneglijabilă care trebuie să fie compatibilă în planul îngrăşământului. Această proprietate oferă nu doar numeroase „puncte de menţinere” pentru elementele fertilizante. Condiţii constante ale acestui tip evită să pună rădăcinile în situaţie de stres şi permit arborelui să fie aprovizionat cu apă şi cu elemente conform nevoilor psihologice. Atunci când amendamentul nu este înfundat decât la suprafaţă. de îngrăşământ organic astfel încât să se întrţină banda ierboasă. Solurile profunde. Solurile care conţin suficiente particule minerale. Suporturi nutriţionale importante Viermii aduc un ajutor de neînlocuit penrtu formarea porilor grosieri şi penrtu legătura humusului şi a particulelor minerale ale solului. Efectul îngrăşământului organic asupra nutriţiei azotate depinde de natura amendamentului adus. îngrăşământul verde lignificat. Humusul face parte din materia organică şi contribuie la stabilitatea şi calitatea biologică a solului. repreezintă solurile ideale. Substanţele sărace în azot în raport C/N ridicat. Ea are nevoie şi de un sistem de pori continuu până la suprafaţa solului pentru a asigura schimbul de gaz necesar respiraţiei. dar umiditatea şi schimbul de gaz sunt de asemenea perfecte şi totul este bine stabilizat (efectul tampon) datorită numeroaselor interacţiuni. În acest moment nu mai esre necesar aproape de loc sau chiar de loc să se coracteze amendamentul prin aporturi de elemente fertilizante. Pentru amendamente în raport C/N intermediar. mai puţin bogate în elemente fertilizante. consumă de la început o parte din azotul mineral al solului chiar dacă materiile organice în raport C/N scăzut ca şi îngrăşămintele tinere şi gunoaiele foarte descompuse produc imediat azot mineral. Rădăcinile arborilor care preferă în mod normal să se dezvolte la suprafaţă. Un conţinut suficient în humus şi un sol biologic activ prezintă diferite avantaje. solurile silvestre care prezintă un puternic conţinut în materie organică. Efectul amendamentelor organice Mineralitarea amendamentelor organice este lentă şi elementele lor fertilizante nu se liberează decât progresiv. este recomandat a se răspândi materie organică în mai multe reprize cu caracter de material de acoperire.fertilitatea solului Solul serveşte în acelaşi timp ca şi suport şi ca şi păstrător de hrană pentru plantă. efectul azotului durează mai puţin timp. Elementele nutritive nu sunt eliberate începând cu îngrăşămintele organice sau minerale decât de îndată ce o activitate microbiană intensă garantează mineralizarea acestor elemente sub forme disponibile pentru plante. granuloase. acoperite de humus se caracterizează printr-o importantă suprafaţă internă. Pe da lată parte microfauna solului are nevoie de suficientă energie sub formă de carbon organic.în cantităţi adaptate la necesităţi(lupta împotriva buruienilor în martie şi în aprilie). dar creşte şi capacitatea de reţinere a apei. . În populările de leguminoase pure.Aceste două faze sunt alimentate de îngrăşăminte organice sau minerale aduse sau cultivate pe parcelă cât şi de roca mamă şi elemente retrogradate care reprezintă o cantitate importantă de elemente a căror disponibilitate nu este posibilă decât datorită alterării solului.Rădăcinile schimbă elementele solului în faza lichidă şi într-o mai mică măsură în faza solidă. Ele lărgesc astfel spaţiul rădăcinar util arborilor. De altfel un bilanţ higrometric echilibrat este şi benefic pentru metabolizarea microbiană a elementelor fertilizante şi pentru aprovizionarea arborilor cu apă. Atunci când conţinutul în humus este insuficient. Fosforul. se constată o creştere lentă a conţinutului în azot mineral al solului. Reaprovizionarea cu elemente nutritive în urma alterării solului este în realitate mică în raport cu elementele nutritive mineralizate sau aduse. Valoarea fertilizantă a tuturor aporturilor de materie organică trebuie să fie luată în calcul în planul şi bilanţul îngrăşământului. Aprovizionarea în elemente fertilizante începând cu mulci şi îngrăşăminte organice Întreţinerea materiei organice Materia organică se compune din organisme care trăiesc în sol. bacteriile nodozităţilor pot îmbogăţi 200400 kg de azot provenit din atmosferă pe ha şi pe an. Acest azot nu reprezintă de cât o parte din azotul total al amendamentului organic. Acest azot poate fi compatibilizat în trei ani în momentul stabilirii bilanţului îngrăşământului exploatării. Întreţinerea benzii ierboase permite în general prezervarea proprietăţilor sale. stabilizatorii de azot liberi sau asociaţi la leguminoase sunt importanţi pentru culturile de fructe durabile. Printre numeroasele bacterii care funcţionează şi ele diferit. pierderea elementelor fertilizante prin levigare). De altfel ciupercile micorize sunt şi ele foarte importante în nutriţia arborilor. resturi vegetale şi humus. ca şi gunoiul copt. Secarea resureselor de azot interne a arborelui în acest moment trebuie să fie compensată pri punera la dispoziţie a azotului conţinut în îngrăşăminteşi materie organică descompusă.exemplu stimularea alternanţei. proasta calitate a fructelor. Ele sunt strâns legate de rădăcini şi alimentează copacul cu fosfor. profită de culoarele reacoperite cu humus create de viermi şi penetrează astfel în locuri mai dense ale subsolului. OFERTA NARURALĂ DE ELEMENTE FERTILIZANTE ŞI FERTILITATEA SOLULUI Reaprovizionarea în elemente nutritive de către sol. În acest tip de sol elementele fertilizante nu sunt disponibile doar în cantităţi suficiente. bogate în humus. potasiul şi magneziul pot fi compatibilizaţi în mai mulţi ani (5 ani).

căci fermentaţia în profunzime poate provoca axfisierea tinerilor arbori. Aporturile de compost verde nu trebuie să depăşească 25 tone/ha la 3 ani. 30 şi 10 kg/ha de suprafaţă înierbată. Conţinuturile prea ridicate în K pun probleme în momentul absorbţiei de elemente fertilizante cu încărcătură pozitivă. În solurile calcaroase trebuie evitate gunoaiele păioase şi reci: apa de ploaie sau de stropire se încarcă cu gaz carbonic eliberat de gunoi şimpoate forma bicarbonaţi care blochează asimilarea fierului. descompunerea mulciului mobilizaeză o parte a azotului din sol. trebuie să se evite îngroparea prea adâncă în momentul aratului. Aportul de azot. Composturile verzi (pe bază de deşeuri vegetale) Materialele ieşite din compostarea deşeurilor organice pot fi de o întrebuinţare interesantă atât din punct de vedere al materiei organice cât şi lae elementelor fertilizante. În momentul aporturilor de C/N ridicat. .5m aceasta corespunde la aproximativ 70 kg K2O. fier şi mangan. mai ales în momentul reconstituirilor. lemnul de tăiere. mulci. Îngazonarea interliniei aduce şi alte avantaje: protecţia împotriva eroziunii. compostul adus de către arboricultor şi înierbarea livezii (sau îngrăşăminte verzi în cazul unei livezi cu sol arat). cal sau găini. 20-40 kg N/ha penetrează în sol din preciăpitaţii. De alfel.În momentul plantaţiei. şi aporturile făcute de către arboricultor: compost. Gunoaiele Este vorba în principal de gunoi de bovine. Amendamentele organice ale comerţului Aceste amendamente conţin cel puţin 50% materie organică. Şi cuvertura vegetală prezervă liniile arborilor de eroziune.de aceea este oportun să se îmbunătăţească ocazional această parte a livezii utilizând un distribuitor de îngrăşământ pneumatic în cadrul normei. în aşa fel încât să se diminueze concurenţa exersată de buruieni şi să se utilizeze la maxim avantajele ecologice ale îngazonării. un aport de materie organică în desţelenire este exclus. Concentraţia mulciului pe linia arborilor antrenează o creştere a K şi a N furnizat de sol. De aceea trebuie evitat ca masa de mulci să se concentreze doar pe liniile arborilor de-a lungul multor ani mai ales pe locurile care au tendinţa să aibe probleme de cloroze şi de pete amare. Aportul de azot de către precipitaţii nu este luat în seamă în bilanţul elementelor fertilizante. dacă un aport de materie organică se revelează necesar. Surse de materie organică Aport de elemente fertilizante de către mulci răspândit pe liniile arborilor Este practicat în livezile cu soluri superficiale. Conservă apa solului diminuând evaporaţia. prevenirea compactării solului şi ameliorarea rezistenţei solului la trecere repetată a maşinilor. Dar încercările au arătat că în culturile de meri ajunge să se conserve linia arborilor fără înierbarea într-o anumită perioadă. de fosfor şi de magneziu se ridică la 80. Depozitul de mulci pe bază de iarbă pe linia arborilor sau pe un rând de plante corespunde la un aport de K care poate să ajungă până la aproximativ 100 kg/ha/an. îngazonarea interliniei şi a deşeurilor vegetale ajung să întreţină procentul materiei organice. adusă benzilor de plante sub formă concentrată. îngrăşământ verde… şi de asemenea tunderea stratului de iarbă. Pentru a raţiona fertilizarea livezii în agricultura biologică este necesară această trilogie: substanţa organică restituită de către arbore. substanţa organică din sol provine din resturile vegetale provenite de la arbore cum ar fi frunzele. deşeurile organice provenite din livadă nu ajung să acopere nevoile în materie organică. Pentru o interlinie de 3. În toate cazurile. rădăcinile. În arboricultura biologică. îngrăşământ organic. Ele sunt adesea îmbogăţite în elemente fertilizante şi pot permite aplicarea într-un singur pasaj a materiei organice şi a elementelor fertilizante. erodabile şi din zone uscate cu scoarţe sau deşeuri vegetale.trebuie deci să se acorde importanţă înierbării. Menţinerea unei benzi libere de buruieni pe linia arborilor este o măsură pentru a evita concurenţa prea puternică în apă şi în azot pentru tinerele culturi. magneziu. procentajul celorlalte elemente nutritive cu excepţia sulfului are o mică importanţă în raport cu alimentarea plantelor. de exemplu calciu. Reaprovizionarea în elemente fertilizante provenite din atmosferă În fiecare an. Trebuie totuşi precizat că nu este posibilă creşterea veritabilă a conţinutului solului în materie organică cu ajutorul amendamentelor organice. Gunoiul de găini nu trebuie adus de cât în cantităţi limitate (max 20 m3/ha la 3-4 ani) datorită bogăţiei în azot şi în substanţe de creştere. În solurile care eliberează natural puţin azot un aport complementar de 30 kg N/ha/an de acest element se justifică înaintea cuverturii solului. Efectul îngazonării şi întreţinerii solului Într-o livadă cu un sol gol sau lucrat. Toate seminţele îngrăşământului verde contribuie la ameliorarea activităţii biologice.

Aplicarea unui compost învechit de 3-12 luni toamna şi îngroparea rapidă a acestuia în primele straturi ale solului. pregătirea unei fertilizări organice cu azot la sfârşitul iernii. Fertilizarea de fond înainte de plantare Ea este esenţială pentru derularea în continuare a vieţii livezii.Trebuie interzisă generalizarea raţionamentelor de fertilizare în arboricultura biologică. la intrarea în vegetaţie. folosind un coeficient K1 de 0. matur Păr Dr.20 Pomi fructiferi Păr de 5 ani Păr matur Măr Substanţă uscată/ha 500 kg 3000 kg 3000 kg K1 0. potasiul este prezent în cea mai mare parte a bălegarelor şi excesul acestui element sensibilizează arborele la boli. măzărichea este un «decompactor » extraordinar. Pentru plantaţiile cu port altoi de vigoare slabă. mai ales în cazul unui bălegar compostat . Adăugarea amendamentelor minerale în funcţie de carenţele arătate de către analize. la un an înainte de plantare. Fosforul este un element a cărui dinamică în sol este complexă.20 Restituţii humice 200 kg/ha 80 kg/ha 160 kg/ha 120 kg/ha Tabelul 7-6 :Aportul de substanţă organică de către frunze. etc. trebuie aplicate 50 kg de fosfat natural pe tona de compost.20 0. Matur Substanţă uscată /ha 1000 kg 400 kg 800 kg 600 kg K1 0. guyot. De exemplu. care ameliorează structura solului. o lucrare profundă a solului (la cca 60 cm) . La replantare. Ea aduce potasiul de origine organică uşor disponibil pentru arbore : dar atenţie. coloraţia frunzelor. să se practice culturi care să însănătoşească solul (cereale) şi fertilizanţi cum ar fi îngrăşămintele verzi. Ea se face în funcţie de analiza solului. Tabelul 7-5:Aportul de substanţă organică cu lemnul de tăiere.20 0. vigoarea arborilor. randamentul obţinut şi de restituţia elementelor (lemn de tăiere. La fiecare parcelă. Calcularea acestora în funcţie de port-altoiul ales şi de „intensificarea” dorită a livezii. Trebuie aplicate de la 6 la 20 tone pe an şi pe hectar pe toată suprafaţa livezii sau zonal în livezile cu port-altoi de vigoare redusă. sau 50 kg de sulfat de magneziu (kiésérite) pentru o carenţă în magneziu. Să se prevadă dacă este necesar. nivelul de substanţă organică).) ca şi în viticultură. Fertilizarea de întreţinere Fertilizarea de întreţinere are ca scop menţinerea nivelului de substanţă organică din sol şi hrănirea în mod regulat a arborelui. tunderea ierbii.20 Restituţii humice 100 kg/ha 600 kg/ha 600 kg/ha Tehnica dublului aport este cea mai importantă în livezile biologice. În caz de carenţă în fosfor. aplicând un coeficient de K1 de 0. Parazitismul şi fertilizare sunt în corelare. Influenţa fertilizării asupra culturii plantelor a fost pusă în evidenţă de către lucrările lui CHABOUSSOU (1985). este foarte important să se treacă terenul în repaus pe o perioadă de minim 3 ani. Cruciferele aduc substanţă organică proaspătă care hrăneşte micro-organismele. se pot estima restituţiile humice prin lemnul de tăiere (tabelul 7-5) şi prin frunze (tabelul 7-6). Relaţia sol/ plantă este primordială. Alegeţi Patenkali pentru o carenţă de potasiu+magneziu. Cantităţile care trebuie aplicate sunt de 10-60 tone la hectar în funcţie de tipul de sol (conţinutul şi tipul de argilă.20 0. Este mai uşor să se corecteze o carenţă printr-un aport decât excesul unui element mineral. ea are ca scop îmbogăţirea solului şi hrănirea arborilor prin rădăcini în lunile care urmează după plantare.20 Pomi fructiferi Măr Golden. adesea prezent în sol. La carenţa în potasiu trebuie adăugată melasă de sfeclă de zahăr. lungimea lăstarilor. răspunsul său. Aceasta va fi făcută la tulpina arborilor: evitaţi ca rădăcinile arborelui să fie în contact cu substanţa organică. fără întoarcere. comportamentul livezii. cu un nivel al substanţei organice foarte ridicat. dar numai activitatea microbiană şi aerarea solului permite arborelui să-l fixeze.20 0. matur Păr Williams.20 0. doar în cazul unui sol foarte fertil. pentru că acest lucru poate cauza arderea rădăcinilor şi altoiului. Indispensabilă pentru cea mai mare a tipurilor de sol. Prima trecere de toamnă contribuie la întreţinerea stocului de carbon organic a solului datorită unei substanţe organice bine descompuse. matur Piersic. dacă este înierbată sau nu. Se poate eventual să se treacă direct la plantare. Trebuie încorporat acest .

ca de exemplu afidele. Atenţie la fertilizarea cu azot de primăvara : aceasta favorizează uneori multiplicarea coloniilor de purici verzi. Produsele care pot fi folosite sunt îngrăşămintele organice : guano. Adăugarea oligo-elementelor (fier. A doua trecere se face la intrarea în vegetaţie a mugurilor cu o substanţă organică mai bogată în azot care este sub o formă uşor disponibilă. magneziu) va corecta eventualele deficienţe. Pentru ansamblu fructe-flori. Părul Strategia este identică cu cea livezii de măr. . de mineralizarea substanţei organice cu azot aleasă şi de presiunea paraziţilor. turte de ricin Fertilizare foliară vine în completarea fertilizări făcute pe sol. Prunul Prunul este un arbore cu vigoare puternică.. Mărul Tehnica dublului aport se justifică în livada de meri.Să se stimuleze activitatea microbiană prin tunderea stratului erbaceu şi a îngrăşământului verde. pudră de oase.Să se aducă amendamente organice care dau substanţă organică stabilă cum este gunoiul de fermă sau compostul. Să se aereze solul printr-o scarificare uşoară pentru a aduce micro-organismelor din sol EVALUAREA PEISAJULUI Evaluarea culturii solului Criterii de adaptare a îngrăşământului la culturile de fructe specifice Factorii ponderali menţionaţi în suita de documente servesc la adaptarea îngrăşământului necesar situaţiei concrete a unei livezi pentru ca aporturile de îngrăşământ să corespundă nevoii specifice culturii. bor. excremente de păsări. Azot Condiţiile meteorologice şi condiţiile solului influenţează considerabil procesul de creştere al arborelui ceea ce se repercutează apoi asupra stării culturii de fructe şi deci asupra nevoii de azot. de climat. Ea nu poate fi singura fertilizare a livezii pentru că aceasta nu corectează carenţele de la nivelul solului. Se confruntă adesea cu stresuri climatice în dezvoltarea sa vegetativă din timpul şi după perioada de înflorire. făină de pene. adesea responsabil pentru o proastă legare a fructelor şi care duce la o scădere a randamentului. coada calului. Data la care trebuie să se facă fertilizarea este în funcţie de expoziţia parcelei. Arbuşti fructiferi Folosiţi substanţă organică bine descompusă. Pentru culturile perene corecţiile normei nu se bazează direct pe condiţiile meteorologice. ferigi) trebuie pulverizate în timpul perioadei de înflorire a pomilor fructiferi. Trebuie aplicată o substanţă organică cu azot care să fie repede disponibilă pentru arbore. nevoia de azot este indispensabilă în momentul dezvoltării ovarului în fruct.Să se completeze cu un îngrăşământ organic cu azot pentru a răspunde nevoilor de azot a arborilor fructiferi în timpul primăverii. Algele. Concluzii despre arboricultură Pentru o politică de întreţinere organică şi de prezervare biologică a solului unei livezi. Tehnica dublului aport este un răspuns bun. Este de ajuns o singură fertilizare. Aspectul prost a fructelor este o problemă majoră pentru această specie.. În caz contrar riscurile de parazitism şi uscare (mana zmeurului) sunt mari. sucul de compost. Trebuie prevăzute între 20-50 de unităţi de azot. fertilizarea cu azot din primăvară trebuie calculată în funcţie de parazitismul prezent înainte de înflorire. Tot odată. tătăneasă. Eliberarea azotului este prea tardivă în livezi pentru că încălzirea solului intervine adesea după înflorire. trebuie avut în vedere : . Piersicul Piersicul este un arbore care înmugureşte devreme. calciu. Aceasta trebuie făcută la două luni şi jumătate înainte de înflorire.gunoi la 5-10 cm printr-o scarificare uşoară cu o unealtă cu dinţi. acestea sunt luate în considerare de-a lungul observaţiei stării . Trebuie aleasă o substanţă organică cu azot cu eliberare lentă şi într-o doză redusă. zinc. . Acest lucru este mai evident în regiunile situate în amonte de Loira. Nevoia de azot este corectată pe baza observaţiilor relative ale culturii şi a câtorva proprietăţi ale solului. Calitatea. calibrul şi randamentul cerută de la por-altoii de tip 9 cere o fertilizare de primăvară cu azot localizată. Se justifică un singură fertilizare. de încălzirea solului. extractul din plante (urzici. Caisul Sunt puţine probleme de parazitism şi de ţinuta fructelor în livezile echilibrate.

5-5 1-10 5-40 10-100 8-80 10-100 500-5000 Formă disponibilă pentru plante NO3.formarea mugurilor de fructe. în cazul elementelor fertilizante mai puţin mobile care sunt fosforul.arborilor. care reprezintă volumul exploatat de rădăcini . Este vorba aici înainte de tot de a atrage atenţia asupra antagonismelor de absorbţie: punctele de legătură la suprafaţa rădăcinilor fac obiectul concurenţei. în timp ce un alt element nu există decât în cantitate redusă deşi poate suficientă pentru plantă.importanţa recoltei precedente care informează asupra nevoilor trecute . Factorii de ponderare următori sunt luaţi în considerare: .volumul ocupat de pietre (fracţiunea solului care poartă particule minerale a căror diametru este mai mare de 2 mm) .2-0. Analiza solului permite definirea factorilor de corecţie pentru îngrăşământul nominalizat astfel încât îngrăşământul necesar adaptat după criteriile menţionate mai sus să fie de asemenea adaptat la oferta elementelro fertilizante specifică solului. calciu Şi pentru aceste elemente fertilizante norma poate fi corectată în funcţie de starea culturii şi a locului: . Atunci când un element fertilizant se prezintă sub formă ionică cu sarcina pozitivă. Aceasta poate să se producă mai ales când un element fertilizant creşte mult în soluţia solului şi este dsponibil în cantităţi mari. Antagonisme şi sinergisme Absorbţia elementelor fertilizante sub formă ionică se face la nivelul punctelor de schomb ionic la suprafaţa rădăcinilor. analiza chimică a solului constituie o bază esenţială pentru determinarea îngrăşământului. atunci când oferta unuia dintre aceste două elemente creşte considerabil. În cazul azotului.5-3 2-30 1-12 0. magneziul şi calciul. magneziu. analiza chimică a solului nu convine să estimeze nevoia de azot.tendinţa la bolile psihologice care poate reflecta excese sau dezechilibre în fertilizante .conţinutul în materie organică Fosfor.materie organică Contrar azotului. element de apreciare important nevoilor pentru sezonul următor . Sinergia constă în a stimula efectul între doi ioni de elemente fertilizante adică a creşte concentrţia unui ion şi absorbţia sa de către plantă sub acţiunea unui alt ion (interacţiune pozitivă a sinergiilor).(Nitrat) NH4+ (Amoniac) H2PO4-. potasiu. Acest antagonism de absorbţie este uşor de înţeles dacă se intenţionează ca raportul dintre ionii absorbiţi cu sarcină pozitivă şi negativă (cationi şi anioni) să rămână totdeauna acelaşi. element foarte mobil.profunzimea solului .maturitatea lemnului şi formarea ochiului terminal .8 0.media vigorii generale. provocată de tipul locului unde se fixează altoiul în relaţie cu profunzimea utilă a solului. Se produce atunci ceea ce numim un antgonism între două elemente.volumul ocupat de pietre . Aceasta poate să se producă între două elemente fertilizante cu sarcină opusă. Elemnte fertilizante Azot (N) Fosfor (P) Sulf (S) Potasiu (K) Calciu (Ca) Magnesiu (Mg) Sodiu (Na) Fier (Fe) Bor (B) Cobalt (Co) Cupru (Cu) Mangan (Mn) g/kg sol 1-3 0. HPO4--SO4-K+ Ca++ Mg++ Na+ Fe+ B(OH)3 Co++ Cu++ Mn++ .nivelul randamentului . potasiul. Oferta suplimentară de un cation poate împiedica absorbţia unui alt cation sau absorbţia suplimentară a unui anion poate deasemenea antrena absorbţia unui cation. ceea ce face mai ales să se simtă pentru cationi principalele elemente fertilizante (cu sarcină pozitivă).vigoarea anului (creşterea anuală) care se traduce prin lungimea mlădiţelor şi culoarea frunzişului (starea frunzei) . el poate împiedica absorbţia unui alt element cu sarcină pozitivă.

o aplicaţie foliară repetată constituie adesea singura posibilitate imediată pentru suprimarea lipsurilor. albăstruie. Îngrăşământul excedentar poate antrena excedente de elemente fertilizante care pertutbă creşterea şi metabolismul. pete de rugină mai drenaj.pH care face dificilă absorbţia elementelor nutritive disponibile .5-5 10-300 MoO4 Zn++ Antagonismele pot antrean manifestaţii de creştere în urma uni absorbţii prea uşoară de elemente fertilizante.antagonisme . Evaluarea solului cu ajutorul profilului său Producătorul cunoaşte în general bine proprietăţile pedologice a păturii solului lucrată (0-30 cm). de culoare Excluderea eventuală a locului pentru cultura de fructe. prea reci au umede o starea de slăbiciune a plantelor. rădăcinară Păroporţie mare de pietre şi/sau Îngrăşământ verde plurianual şi îngrăşămâmt organic . înaintea plantării noilor arbori în cadrul ameliorărilor funciare. Adesea clorozele pe care le întâlnim de exemplu în culturile de fructe (culoarea gălbuie a frunzelor în urma unei lipse de fier sau de mangan) nu sunt deci cauza unei oferte prea redusă de elemente fertilizante în sol.fixarea elementelor nutritive în sol . sus de 60 cm profunzime Evacuarea apelor de pantă mai sus de plantaţie. Proprietăţile solului care limitează culturile de fructe şi măsuri paliative Proprietate Manifestaţia criteriilor: cum le Măsuri restrictivă identificăm? Sol hidromorf Pături compacte.Molibden (Mo) Zinc (Zn) 0. Plantaţie ţintă. Irigaţia eventual necesară.cloroze (descompunerea clorofilei din mezofilă între nervuri. Aceste modificări merg cu cheltuieli relativ ridicate.înroşirea mezofilei sau necrozelor (părţi moarte sau brune a mezofilei sau ţesutului fructului) . Simptome Lipsurile de elemente nutritive în frunze şi fructe nu sunt adesea vizibile cu ochiul liber. Cunoştinţele relative despre proprietăţile păturilor profunde ale solului pot deci ajuta la înţelegerea eventualelor dificultăţi ale culturilor. În plus observaţia profilului solului poate ajuta la stimularea proprietăţilor dorite şi la prevenirea evoluţiilor nedorite. Urmărind profunzimea solului culturile de fructe se înrădăcinează puţin mai spre profunzime. Ele pot să fie cauza unui aport prea mic sau prea important a unui element fertilizant.cădrea precoce a frunzelor (lipsa de magneziu mai ales în cazul varietăţii Golden deliciosusi) Simptomele de excedent a unui element nutritiv se manifestă printr-o alterare a culori şi a necrozelor ţesuturilor. Cauze: . Atunci când orizonturile sunt compacte. dr a unui aport excedentar de potasiu.reaprovizionarea insuficientă în elemente nutritive datorită: o absenţei sau reducerii mobilizării elementelor nutritive în sol datorate condiţiilor prea uscate.concentraţie mică de elemente nutritive disponibile pentru plante în sol . ceea ce dă verdele frunzei mai clar şi se traduce printr-o îngălbenare care atacă mai întâi frunzele tinere) . În cazul oligoelementelor mai ales. de exemplu după un îngheţ sau pagube cauzate de către grindină o deteriorarea sistemului radicular în cazul noilor planteţii sau pagubele cauzate de fitofagi la nivelul rădăcinilor o aportul prea mic de azot combinat cu o florescenţă foarte abundentă Măsuri Trebuie mai întâi să se clarifice în ce măsură erorile de exploatare poate să contribuie la amplificarea uneia sau alteia din cauze. dar pot apărea sub formă de: . chiar dacă elementul fertilizant corespondent se găseşte în cantitate suficientă în soluţia solului. Este posibil să se modifice veritabil proprietăţile unui sol după defrişare. arat profund Penetraţia Rădăcinile lipsesc. Lipsuri şi tulburări psihologice Lipsurile ţesuturilor vegetale în elemente fertilizante esenţiale şi în oligoelemente sunt tulburări a gesitiunii acestor elemente în ţesuturi care pot de asemenea să fie calificate ca tulburări psihologice. Se poate profita de ocazie pentru a efectua o analiză a subsolului.

magneziu şi calciu. pentr trecerea maşinilor. periodic (P) Pătura superioară a solului: orizont 2-25 cm P şi K (extarct AAE 10) A/B P Mg şi Ca (extract de AAE 10) B P P. Circulaţia mai rară pe parcele şi doar dacă solul nu este prea moale. Evaluarea globală a unui loc Evaluarea solului nu este singurul criteriu care permite să se decidă dacă un loc convine sau nu culturii de fructe. controloarea frecvenţei şi condiţiilor meteorologice. Dispunerea liinlor de arbori de-a latul pantei. Atunci când orizonturile sunt compacte. Pentru azot nu se utilizează nici un rezultat al analizei chimice pentru a calcula îngrăşământul necesar. Dar ea poate fi recomandată în cazuri excepţionale. arat profund. Planta absoarbe elemente nutritive prin soluţia solului. Puţine sau deloc culoare făcute de viermii de pământ. la structură şi la textură. Fixarea elementelor fertilizante pe particulele solide ale solului şi transmiterea la soluţia solului şi la plantă sunt procese dinamice care sunt influenţate de proprietăţile elementelor fertilizante ale solului şi plantei. Ameliorarea seminţelor . cu excepţia azotului şi a eventulelor aplicaţii foliare a oligoelementelor. Zn. Mo Aprecierrea granulometrică (test A E tactilă: argilă. În schimb conţinuturile în elemente fertilizante. Analiza solului cu un produs de extracţie puternic (AAE 10) şi cu un produs de extracţie mai puţin puternic poate permite înţelegerea dinamicii disponibilităţii elementelor fertilizante: extracţia cu apă permite mai ales sesizarea elementelor fertiliznate disponibile pentru plante. pH-ul şi conţinutul în materie organică se schimbă continuu şi trebuie să fie controlate periodic. K. Aceste proprietăţi trebuiesc deci să fie identificate atunci când este vorba de o evaluare a unui loc pentru prima dată înainte de a planta aici pomii fructiferi. În culturile de fructe metoda AAE 10 şi metoda extracţiei apei sunt cele care se impun. trebuie studiate posibilităţile de a ajunge la o producţie durabilă planificând cultura în funcţie de loc. Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. Atunci când un loc prezintă proprietăţi care nu pot fi modificate în decursul a câtorva ani schimbând pur şi simplu tehnica de exploatare sau luând măsuri de asanare. Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. potasiu. Frecvenţa şi tipul analizei solului Anumite proprietăţi ale solului pot să fie dificil modificate prin tehnici de exploatare sau nu pot fi deloc modificate. Diminuarea încărcăturilor a osiei datorită pneurilor pereche. Analiza solului Elementele fertilizante conţinute în îngrăşăminte. Există diferită metode de a analiza solul. eventual C P Cu.inferioară la 50 cm Separarea netă între orizonturile solului până la 50 cm profunzime Batantă. Şiroirea pământului fin. sunt răspândite o dată pe an pe parcelă. Mg (extract de apă) A/B P Microelemente B. Diminuarea încărcăturilor osiei datorită pneurilor perechi. Tabel: Analiza solului în arboricultură (orizont 2-25 cm) Analiza Frecvenţă La început (E). Ele dau indicaţii preţioase asupra aprovizionării cu elemente nutritive şi asupra capacităţii de absorbţie a solului. Fe. Un loc trebuie evaluat în întregime ţinând cont şi de factorii climatici şi de critriile legate de piaţă (apropierea de pieţe). dificultăţilor culturii şi eventual în momentul ameliorărilor funciare şi a noilor plantaţii. pentru creşterea conţinutului în humus. mâl) Analiză granulometrică (argilă< C E . Arat profund. de exemplu în cazul lipsurilor. Identificabil la culoare. fisuri de eroziune pătură compactă. În general. Structura solului din grăunţe prea fine. Pătiura superioară a solului compactă. se renunţă la toată analiza chimică a subsolului. Argila şi matreia organică a solului sunt în măsură să fixeze aceste elemente fertilizante (factor de capacitate) şi să le transmită soluţiei solului pe o lungă durată (factor de intensitate). produsul de extracţie puternic permite determinarea tuturor elementelor fertilizante disponibile în sol. Mn. Slab conţinut în humus Nici un amestec de orizonturi. Reacoperirea liniilor de arbori cu materiale organice. Analizele de sol servesc ca şi bază pentru calculul îngrăşământului necesar corectat în fosfor.

002-0.0. reprezentativitatea eşantionului de sol devine aleatoriu.002 mm) (2-28 cm profunzime) Scăzut Satisfăcător Ridicat Sol uşor <10% <1. factorul corector va fi inferior lui 1. test tactil A C A/B C C P E P E E A: standard minimal.5 Sol greu >30% <2.05 mm. Pentru a evita variaţiile legate de heterogenitatea solului este preferabil să se preleveze după aceeaşi schemă pentru aceeaşi parcelă. Evoluţia conţinuturilor în elemente nutritive a solului nu variază practic de la un anu la altul. nisip> 0.002 mm.1 1.1-12: foarte scăzut. 12. 30. Eşantionul este prelevat de la 2 la 25 cm profunzime. Dacă se ştie că o parcelă posedă caracteristici heterogene este convenabil să se preleve mai multe eşantioane şi să se individualizeze în aşa fel încât să se poată retranscrie rezultatele analizei pe teren.1-18 scăzut. Clasa de sol Procentul argilei Aprecierrea procentului de materie organică (%) (<0.5 >3. Pe terasele transversale şi în cazul localizării de îngrăşăminte pe banda dezierbată. cantitea de îngrăşământ adus este inferioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să scadă în cursul anilor. prelevările vor fi limitate la această zonă.7) nu evoluează în general decât foarte lent şi dificil căci depinde de factorii caracteristici ai solului şi de climat care evoluează lent. recomandat mai ales pentru noile instalaţii şi pentru cele cu probleme. Procent de saturaţie (%): rezerve în K.05 mm) Analiza materiei organice Capacitatea de schimb a cationilor (CEC) pH Procentul de saturaţie (ieşit din analiza CEC) Subsol: orizont 25-50cm P. pH. K. Numărul minimal de înţepături pentru a constitui un eşantion este de 12 (ideal 20). Fosfor.5 Sol echilibrat 10-30% <1. >99: baze saturate) Luări de eşantioane din sol când şi cum? Este foarte important să se aibă grijă de prelevarea eşantioanelor de pământ căci de ea depinde calitatea rezultatului. Aceatsă profunzime reprezintă zona cea mai explorată de rădăcinile arborilor fructiferi. efectuate la limita între suprafaţa înierbată şi banda dezierbată. Pentru a evita diferenţele legate de fluctuaţiile sezoniere. ajută la alegerea tipului de analiză şi la interpretarea rezultatelor. mai ales pentru culturile comerciale cu probleme culturale şi de calitate. C: alte posibilităţi de aniză pentru aprecierrea terenului.5-3. mâl 0.0 >4. În culturile perene sfătuim prelevarea eşantioanelor de pământ între august şi noiembrie.3-4.5 1. În aceste cazuri recomandăm să se dubleze numărul de prelevări care vor fi amestecate în eşantionul global. Atunci când îngrăşământul este localizat picătură cu picătură sau la ţepuşa injectorului. în general corecţiile se realizează pe an respectiv pe secole ca şi în cazul fosfaţilor în solul greu. se sfătuieşte a preleva eşantioanele de pământ în acelaşi timp. Clasificarea solului Tabel: Barem de interpretare a procentelro de materie organică după procentul de argilă din sol în arboricultură. . Mg şi Ca dsponibile pentru plantă în procent a capacităţii de schimb de cationi (<6: extrem de scăzut. În fiecare an o listă de laboratoare recunoscute este publicată. Laboratoare de analiză a solului Eşantionul prelevat însoţit de o foaie de cerere trebuie să fie trimis cel mai rapid posibil la laboratorul recunoscut de PER.0 Conţinutul în materie organică a solului (materie organică = carbon organic x1. 18. Prelevarea este efectuată cu ajutorul unei sonde (tip Pürkhauer sau Eijkelkamp). altfel spus.5 >2.1-30: moderat. Pentru solurile subaprovizionate cu elemente nutritive factorul corector va fi superior lui 1. Mg şi Ca. O fşă de însoţire corect complectată facilitează îndrumarea eşantionului. Înţepăturile sunt distribuite pe diagonala parcelei. cantitatea de îngrăşământ adus va fi superioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să crească în cursul anilor. Eşantionul prelevat trebuie să fie reprezentativ parcelei sau sectorului analizat. 6. iarba în suprafaţă de 0 la 2 cm este eliminată. potasiu. Corespunde exigenţelor prestaţiilor ecologice cerute (PER) a Confederaţiei valabilă pentr perioada de cultură 2002-2003 B: recomandat la fiecare 5 ani sau mai des dacă este nevoie. altfel spus.1-2.3 2. magneziu şi calciu Pentru solurile supraaprovizionate în elemente nutritive.1-99.

De exemplu pentru solurile bogate sau foarte bogat în potasiu aporturile în Mg nu trebuiesc să fie inferioare la 20 kg/ha/an pentru a evita antagonismul K-Mg. Ponderea factorilor de corecţie obţinuţi prin metode de rezervare şi extragere a apei Diferenţele de conţinuturi între extragerea apei şi extragerea AAE 10 livrează preţioase informaţii asupra solului. valorile analizei celor două pături ale solului pot fi integrate într-o formulă.Antagonismele trebuiesc în toate cazurile luate în considerare. În cazuri particulare atunci când se analizează subsolul. Factorul de corecţie al normei provenit din rezervă este ponderat de două ori. Apoi. Ca după clasele de aprovizionare. rezerve puţine şi disponibile ridicate vorbind de un sol cu activitate biologică ridicată. Factorul combinat serveşte apoi la corectarea normei de îngrăşământ pentru a obţine norma corectată pentru un nivel de randament specific. . În caz contrar. Dacă rezervele în elemente nutritive sunt ridicate chiar dacă elementele nutritive disponibile pentru plantă sunt scăzute. valori exprimate în mg pe kg de pământ uscat. Atunci când se obţine o diferenţă superioară la 2 niveluri de aprovizionare între rezervele de elemente şi extrasul de apă este recomandat să se asocieze concursul unui specialist pentru a o intrerpreta. corecţii legate de locul unde se fixează altoiul şi de profunzimea utilă a solului la volumul ocupat de pietre şi la conţinutul în materie organică sunt efectuate. Tabel: Elemente nutritive în extractul AAE10 şi factorul de corecţie a nevoilor în P. K. cel al extracţiei este uşor disponibil o dată. Rezultate de analiza pământului obţinute prin extracţia AAE 10. vorbind de un sol cu o mare putere de fixare. Bareme de onterpretare pentru toate culturile. Mg.

4 Mediocru B 20 < 60 1000 10 < 40 1.3 Mediocru B 40 60 < 2000 25 40 < 50 < 2000 1.0 80 170 60 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 85 90 95 100 200 240 270 300 85 110 120 130 < 20 000 20 000 Soluri medii 10-30% argilă 70 80 85 170 200 230 170 200 225 < 20 000 20 000 65 135 265 70 170 300 < 20 000 75 200 325 20 000 90 260 250 0.4 Rezervă D 110 350 160 0.3 Rezervă D 115 370 185 0.1.9 0.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1.1 Rezervă D 125 405 230 40 000 115 380 390 40 000 105 350 475 40 000 < 1000 10 50 110 100 60 140 140 95 290 275 100 320 300 105 340 325 110 360 350 < 1000 1000 Soluri grele: mai ult de 30% argilă < 10 10 20 30 < 40 40 < 60 60 100 140 < 1000 < 2000 2000 1000 40 70 180 60 100 225 80 230 350 85 255 375 90 280 400 95 300 425 100 320 450 .5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca < 20 1.5 Rezervă D 105 325 145 0.1 Satisfăcător C 60 140 50 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.2 Rezervă D 120 390 210 0.8 0.7 0.2 Satisfăcător C 50 110 < 50 2000 40 80 50 2000 1.

4 Rezervă D 18 60 22 90 12 60 37 230 6 30 44 270 0.5 35 40 45 13 15 16 52.5 17.7 0. Rezultatele analizei de pământ obţinute prin extracţia AAE 10.5 32.5 55 20 82.5 48 292.5 11 55 34 210 5.5 4 4.5 5 25 14 85 2.4 Mediocru B 4 10 4 3 2 10 5 6 1 5 8 9 1. Mg.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1.5 18 112. K. Bareme de interpretare pentru toate culturile.5 0.Tabel: Elemente nutritive în extractul de apă şi factorul de corecţie a nevoilor în P.5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca <4 < 10 <4 <3 <2 < 10 <5 <6 <1 <5 <8 <9 1. valori exprimate în mg pe kg pământ uscat. Ca după clasele de aprovizionare.5 12. 1.8 0.5 1.5 180 202.5 13 65 40 250 6.5 75 28 112.5 27.5 26 30 33 157.2 Rezervă D 21 70 26 105 14 70 43 270 7 35 52 315 0.5 Rezervă D 16.5 Soluri medii 10-30% argilă 7 8 9 35 40 45 22 25 28 130 150 170 Soluri grele: mai ult de 30% argilă 3.5 Aceste tabele se aplică la soluri care au până la 5% materie organică.3 Mediocru B 6 15 6 16.5 37.5 20 22.5 40 247.1 Rezervă D 22.9 0.5 15 75 46 290 7.3 Rezervă D 19. .5 65 24 97.1 Satisfăcător C 9 25 9 37.5 15 50 18 75 10 50 31 190 5 25 36 225 0.5 0.2 Satisfăcător C 8 20 8 30 4 20 10 60 2 10 15 90 1.5 11.5 60 67.5 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.5 49.5 7.0 10 30 11 45 6 30 18 110 3 15 22 135 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 11 12 13.5 56 337.5 3 15 7 33 1.

Aporturi de CaO care merg până la 100 kg/ha pot fi furnizate de îngrăşămintele compuse.9 200 100 70 35 0 Puţin alcalin 7.5 420 390 350 140 70 Acid 5.5 se utilizează de preferinţă îngrăşăminte calcifiante. Saturaţia bazică Aport în (kg/CaO/ha) după capacitatea de schimbare a cationilor (în %) Marile culturi şi Pajişti naturale <10 10-15 15-20 >20 pajişti artificiale >60 >50 0 0 0 0 50-60 40-50 730 1250 1550 2000 40-49 30-39 1000 1900 2150 2800 <40 <30 1300 2450 2750 3600 Bor. Un îngrăşământ văruit este compus din substanţe cu acţiune bazificantă.pH (interpretarea adecvaţiei locului) Activitatea solului.5-5. Singura indicaţie de conţinut în calciu nu spune nimic despre eficacitatea sa. .9 350 200 140 100 35 Puţin acid 6. Mulciul are tendinţa să scadă pH-ul solului. Diferenţa între îngrăşămointele calcaroase şi îngrăşămintele văruite Un îngrăşământ calcaros permite ameliorarea directă a aprovizionării plantei în calciu. pe bază de carbonaţi naturali obţinuşi prin procedeu fizic sau chimic.5-5. veţi găsi cantitea recomandată în tabelul următor. mangan şi alte microelemente Rădăcinile arborilor şi cuverturii ierboase semănate precum microorganismele solului colonizează solul şi ajung astfel să pună la dispoziţia plantelor materii nutritive în cantităţi suficiente astfel încât culturile de fruct înierbate să nu cunoască situaţii de lipsă de microorganisme.4 240 140 100 70 0 Neutru 6. Orice intervenţie care antrenează o variaţie brutală a pH-ului. ca şi disponibilitatea celei mai mari părţi de elemente nutritive şi metale grele depinde dee pH.4 140 70 35 0 0 Alcalin <7. Amendamentul calcaros presupune cantităţi superioare care vor fi determinate pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb a cationilor.9 şi 6.5 pentru bacele între 5. Măsura cea mai importantă şi cea mai simplă de observare în vederea stăpânirii pH-ului este alegerea cea mai bună a îngrăşământului utilizat. este de a proscrie. În străinătate măsurile de rutină ale pH-ului se fac adesea în CAL sau KCI. CaCO3 aplicat pe sacul îngrăşămintelor indică eficacitatea pietrei de var.0 şi 7.0. O scădere a pH-ului este mai dificil de realizat.0 şi 7. Ei sunt mai ales aplicaţi în vederea creşterii pH-ului şi potenţialului de reacţie a solului. aportul de îngrăşăminte de bază care conţin piatră de var ajunge să menţină un pH stabil. Tabel: Văruire (oxid de Ca în kg CaO/ha şi an) în funcţie de pH şi de Ca rezervat de sol Descrierea pH (H2O) Doză în kg CaO/ha şi an solului A <1000 B 1000-2000 C 2000D 20000E >40000 20000 40000 Foarte acid <5.7. Văruirea Eventualitatea unei văruiri a solului se bazează pe valoarea pH-ului solului şi pe conţinutul său în Ca. totuşi aceste îngrăşăminte nu ajung şi o văruire poate fi necesară. O creştere a valorii pH-ului poate fi provocată de aporturi de piatră de var. Valoarea pH-ului (măsurat în apă) care este favorabilă arboriculturii oscilează între 6.9. pentru afini ea ar trebui să fie inferioară unui pH de 4. fier. de exemplu un văruit excesiv. În general. Pentru solurile fără calcar şi cu pH între 5.5 35 35 0 0 0 Un amendfament calcaros se sfătuieşte pentru solurile lipsite de CaCO3 şi la un pH inferior de 5.0. motiv pentru care măsurile locale oscilează între 0.5 şi 1 unităţi-pH mai scăzut decât cele în suspensie din apă. pe baza unei extracţii AAE 10. Utilizarea sistemului de îngrăşăminte cu efect acidificant poate în câţiva ani şi după teren să provoace o scădere a pH-ului.0-6. Tabel: Masura aporturilor de piatră de var pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb de cationi ai solului.0.

Bor Borul joacă un rol important în momentul legăturii şi a dezvoltării fructelor. sunt un ajutor în acest sens. Lipsa ca şi excesul provoacă puternice diminuări de vegetaţie şi de randament. Metoda de producţie va avea şi ea o influenţă semnioficativă asupra conţinuturilor frunzei în elemente nutritive. Alegerea îngrăşământului de corecţie adaptat va depinde de situaţie. creşterea disponibilităţilor poate fi obţinută prin aportul de îngrăşăminte organice. Interpretare Penrtu interpretarea rezultatelor analizei foliare trebuie să dispunem de valori de referinţă care provin din literatură sau din materialul vegetal identic consdierat ca şi sănătos. Ea nu poate singură să servească la stabilirea unui plan de fertlizare. Lipsa sa sau excesul său poate să le perturbeze grav. În raport cu valoarea de referinţă rezultatele care se găsesc în interiorul regiunii şi care conţin mai mult sau mai puţin un ecart tip sunt considerate ca şi bune. de condiţiile meteorologice şi de alţi factori. Asimilarea fierului are loc în urma unei reduceri care are loc la suprafaţa rădăcinlor sau de către substanţe secretate de rădăcini în vederea formării de complexe. creşterea înceată mlădiţelor).K. În scurt timp lupta împotriva simptomelor a unei lipse nu se face decât prin îngrăşământ foliar. Din 1976. pe zone care se studiază. Alte elemente. Analiza solului permite determinarea clasei de aprovizionare cu elemente nutritive la care aparţine. Cu un pH superior lui 7. P. Să se aleagă o frunză situată în mijlocul unei mlădiţe anuale a cărei mărime şi înclinare (aprox 30 grade) sunt reprezentative pentru livadă. Ea este complementară altor mijloace de investigaţie. Urmărind regimul hidric şi diversele orizonturi ale profilului. O analiză a solului permite şi aici determinarea clasei de aprovizionare în fier şi magneziu la care aparţine. mangan Mn. În caz de dubiu trebuie să ne adresăm înaintea prelevării la laborator sau la serviciul de vulgarizare competent. Dacă pentru a înţelege un accident de cultură trebuie prelevat în alt moment. foarte mici. o sută de frunze cu peţiol. Directive pentru prelevare A se preleva. trebuie prelevate două eşantioane comparabile. rădăcinile arborelui văd capacitatea lor de absorbţie şi disponibilitatea diverselor elemente nutritive care variază puternic. la apariţia simptomelor de lipsuri (cloroza frunzelor tinere). Fier şi mangan Fierul este în general disponibil din belşug în sol. de varietate şi de locul unde se fixează altoiul asemănător. Ameliorarea activităţii biologice a solului . absorbţia borului de către sol poate fi atât de puternic încât dsiponibilitatea sa pentru plantă este redusă în punctul de a determina simptome de lipsă (pătarea frunzelor.Lipsa este rar datorată unei lipse cantitative al acestui element dar adesea disponibiltăţii sale pentru plantă. Analiza foliară fac servicii reale în detecţia lipsurilor latente şi antagonismelor între elemente. foarte ridicateatunci când se abate de la media de un respectiv două ecart tipuri. Conţinuturile în N. RAC a creat o bază de date pentru arborii fructiferi. respectiv ridicate. pot să fie şi ele analizate. Prelevarea poate să se facă deja la stadiul T dacă luăm măsuri în cursul anului. În arboricultură nevoile anuale de bor sunt de ordinul a 2 kg/ha. Analiza solului permite evaluarea rezervei de bor a solului şi definirea pragului de lipsă şi de toxicitate. Această clasă va permite determinarea aportului necesar de către îngrăşământ. ceea ce poate duce în ciuda unui conţinut ridicat al solului în aceste elemente. Borul este asimilat de plantă sub fomră de acid boric sau borat. În general solurile bine aerate care se pretează la arboricultură conţin suficient fier. oligoelementele cum sunt borul B. În sol el este absorbit de particulele de argilă. ceea ce face grea interpretarea rezultatelor. Diagnosticul foliar Scop şi posibilităţi de utilizare a analizei foliare Mijloc încă puţin răspândit în practică. Prelevarea foilor are loc în general între 75-105 zile după înflorire. Prin influenţa unui pH prea ridicat într-un sol cunifer tasat şi insuficient aerat datorită apei stagnante. Valorile de referinţă medii pentru câteva specii figurează în tabelul de mai jos. . Ca şi Mg sunt determinate prin analiza de rutină. Rezultatele sunt apreciate ca fiind mici. aportul de materie organică şi evitând tasarea şi impermeabilizarea solului. disponibilitatea fierului sau manganului diminuează. Aceasta semnifică că se va furniza la laborator un eşantion săsăntos şi un eşantion bolnav de vârstă. Momentul ales pentru luarea eşantionului este determinat căci conţinuturile în elemente nutritive ale frunzei variază în timpul anului. Concentraţia de elemente nutritive în frunză depinde de stadiul de dezvoltare al acesteia. În scurt timp nu se poate remedia o lipsă în microelemente decât prin îngrăşământ foliar. analiza foliară serveşte la controlarea nivelului nutriţional al plantelor în timpul anotimpului. Un pH al solului prea ridicat sau prea scăzut poate împideica disponibilitatea microelementelor pentru plantă. fier Fe şi zincul Zn. în special. În caz de suspiciune a lipsei în oligoelemente. promovând exploatarea radiculară.

394 0.29– > 1.96– > 2.01 < 0.229 1.71 0.66 < 0.25 < 0.351 > 0.236 3.42 < 1.216 2.242 < 1.271 < 1.174– > 0.201– 0.05 < 1.558 > 0.15 Cais <2.375 > 0.67 1.234 2.03– > 2.11 2.180– > 0.56 Maigold <1.159– > 0.57 2.45 0.65– > 2.88 2.39 < 0.46 1.166 0.94 2.149– > 0.259 > 0. N P K Ca Mg var.19 2.87– > 3.133 0.24– > 2.46– > 3.59 Golden <2.75 2.88 2.312 0.276 2.186 2.241– 0.20 < 0.14 2.200 2. Specie.338 0.07– > 2.224 1.86 < 0.262 2.10 1.81 2.110 0.284 0.01 < 0.152 0.26– > 2.76 < 0.13 2.163 0.354 > 0.55– > 2.40– > 3.51 0.75 2.06 < 1.77 2.238 < 1.45 > 1.48 Păr <1.Tabel: Referinţele diagnosticului foliar în arboricultura fructiferă stadiul 75-105 zile după înflorire.229 < 1.43– > 2.212 2.13– > 2.80 0.93 2.89 1.228– 0.487 0.70 FS-foarte scăzut FR-foarte ridicat Bun 0.18– > 4.46 1.470 > 0.61 1.202– > 0.17– > 2.12 < 0.248 1.09 Prun <2.12 2.06– > 2.57 2.69 1.08 1.190– > 0.30 2.228– 0.238 2.59– > 2.98 < 0.268 < 0.25– > 1.588 .347– 0.239 0.92 < 0.71 < 0.315 0.411– 0.229 < 1.58– > 3.08– > 3.03– > 2.171 0.08 1.152– > 0. FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Măr <1.260 < 2.64 < 0.179 0.411 0.205 2.19 < 1.225 2.57– > 2.181 2.43 1.40 1.152 0.172 0.40– > 1.50 0.85 < 1.293– 0.235 < 2.78 < 0.190– > 0.312 > 0.215 1.85 < 1.90– > 2.89 1.41 1.185– > 0.438 > 0. valorile sunt exprimate în % a materiei uscate.90 < 1.92 1.86 0.63 < 0.02 2.55 0.238 < 1.10– > 1.63 0.83 < 0.71 Elstar <1.79 1.11– > 2.75 < 0.529 FR > 0.31 1.84 3.209 3.306– 0.352 3.42 < 0.01 1.31 1.54 Cireş <1.74 0.57– > 1.262– 0.46 Piersic <2.64 < 0.

Analiza florii. Atunci când dispunem de câteva experienţe asupra valorilor limită a acestor date la momentul recoltei dispunem de puţine rezultate de aanaliză a tinerelor fructe. Valorile Norme şi Norme corectate prezentate sunt aplicabile pentru bilanţul global al exploatării.compuşii azotaţi sunt foarte mobili.de reorganizare şi de spălare. Azotul Comportamentul azotului în sol şi vegetalul Conţinutul în azot vegetal al volumului de sol explorat de rădăcini depinde de interacţiunea complexă a fenomenelor de mineralizare.).Aprecierea se face căutând un echilibru psihologic ideal(raportul frunză/fruct.ca şi cea între reziduurile culturii şi azotul prelevat din atmosferă ajung pentru descoperirea nevoilor pentru creşterea părţilor lemnoase.ei se găsesc mai ales în organele tinere. părului şi mărului arată că acestă metodă nu este practicabilă. Calculul îngrăşământului azotat şi limitele sale Elementul azot este cel care influenţează cel mai mult vigoarea.caracteristicile fizice ale solului.maturitatea lemnului) garant de producţia regulară de fructe de calitate şi de o bună conservare. În sfârşi. Dacă trebuie răsădit mai des.În general. În principiu problemele unei livezi care necesită un aport de azot care depăşeşte 100 kg/ha nu pot . analiza florii ar trebui să ofere posibilităţi. Aceste experienţe necesită totuşi să fie confirmate înainte de a putea fi puse în aplicaţie în vederea furnizării unui sfat plauzibil la diferitele varietăţi. coacăzul şi afinul la fel ca şi kiwi.norma va fi mai ridicată decât pentru prelevări. Ultimele studii arată că raportul K/Ca în tinerele fructe în stadiul T ar putea servi ca şi cifră cheie pentru pronosticuri. partea pietrilor va fi superioară lui 30%.pe baza prelevărilor unei culturi particulare a cărei randament este determinat. Aceste ultime măsuri sunt cele care oferă cea mai bună garanţie de a putea trece de la corecţiile scumpe şi în scurt timp de la starea nutriţională a culturii.cum sunt procentul de materie organică. Tabelele de mai jos stabilesc un sistem cu indicii de corecţie atribuiţi la diferiţi factori respectiv pentru fructele cu seminţe. În culturile mari se utilizaeză ca şi mijloc auxiliar de estimare a nevoilor de azot.nevoile nutriţionale a unei culturi fructifere în perioada de plină producţie pot fi acoperite de Norma de îngrăşământ. Corecţia îngrăşământului azotat permite o modulare maximală a normei mergând de la -54 kg/ha la +30kg/ha în czul mărului.Dacă condiţtii favorabile de alimentare la nivelul solului şi de echilibru psihologic la nivelul vegetalului sunt realizate. analiza tinerelor fructe ar putea furniza indicaţii precoce despre dezvoltarea calitativă a fructului şi dacă e cazul să se ia măsurile care se impun.Diverşi factori.importanţa şi repartiţia precipitaţiilor la fel ca şi practicile de irigaţie şi de lucrare a solului vor influenţa oferta ţn azot mineral. magneziu şi azot în petalele piersicului. permiţând probabil un diagnistic preventiv care detectează situaţiile de lipsuri înainte ca ele să nu fie vizibile cu ochiul liber.planta este gata să stocheze compuşii azotaţi care vor putea fi mobilizaţi în perioadele critice de alimentare. ÎNGRĂŞĂMÂNT:NORME. mugurelui şi fructului Pentru culturile arboricole a căror sistem floral se dezvoltă înaintea sistemului foliar (de exemplu cireş şi piersic). parte de pietre este inferioară lui 30%. La nivelul plantei.7 în stadiul T dezvăluiesc o creştere a riscului petelor amare. Determinarea conţinuturilor în fier. Mugurul ar putea să servească ca şi substrat a unei analize permiţând diagnosticarea stării nutruţionale a culturii. Valorile K/Ca superioare lui 5. întrebarea se pune dacă se ştie că în paralel cu metodele scumpe şi relativ comăplexe există alte posibilităţi de a stabili un diagnostic al stării nutriţionale a plantei pe baza conţinuturilor în elemente nutritive ale frunzelor. Dacă avem dea face cu condiţii particulare de teren sau de creştere. Toate aceste metode pot în cel mai bun caz să servească ca şi bază decizională pentru a corecta în scurt timp un dezechilibru nutriţional al plantei. mangan.va fi adus în funcţie de observaţia vegetalului.Din mai multe motive. Se utilizează un aparat manual practic.Alte măsuri şi posibilităţi de utilizare Din punct de vedere practic.fructele cu sâmburi...TEHNICI. o metodă bazată pe măsura pigmentaţiei verzi a frunzei care trimite la conţinutul în clorofilă şi la gradul nutriţional al plantei.diferenţa între normă şi prelevare. Volumul ocupat de pietre poate fi estimat (în procent al volumului solului exploatabil de către rădăcini) în modul următor: dacă în momentul luării unui eşantion trebuie să se răsădească la fiecare a cincea sau a şasea oară. Tulburările psihologice sunt strâns legate de raporturile K/Ca şi N/Ca la fel ca şi alte date de referinţă. Suma acestor indici permite determinarea îngrăşământului azotat anual prevăzut pentru o aplicare pe suprafaţa întreagă a livezii. Măsura punctuală a frunzei este uşor de realizat.zmeura şi murul. Încercări particulare arată că şi penrtu măr măsura efectuată cu instrumentul citat mai sus este în corelaţie cu gradul nutriţional al frunzei. Ele nu înlocuiesc nici un îngrăşământ global al culturii care să fie conform terenului şi să corespundă nevoilor nutriţionale ale plantei nici grijile culturale având ca scop echilibrul psihologic.Azotul joacă un rol plastic(edificarea structurilor celulare) şi psihologic important(enzime.Nevoile în azot sunt importante mai ales la începutul anotimpului cu un maxim în momentul înfloririi -legăturii.norma poate fi corectată.hormoni vegetali.ÎNGRĂŞĂMINTE Norme şi factori de corecţie în funcţie de nevoi şi de teren În teren fertil în mod normal..

2 1.5 2 2.2 1.5 2 2.0 1.5 1. întreţinerea solului).5 1.să fie rezolvate de îngrăşământul azotat care nu este singurul mijloc de a influenţa echilibrul psihologic al arborelui.5 2 2.5 2 40 50 60 70 80 40 60 80 40 60 80 45 60 75 45 60 75 40 50 65 30 45 60 75 40 55 70 60 85 110 50 70 90 40 60 80 30 35 40 10 15 20 25 30 15 20 30 10 15 20 20 25 30 10 15 20 10 15 20 20 30 40 50 25 35 45 30 45 60 30 40 50 25 35 45 20 25 30 40 60 75 90 110 40 50 65 35 50 65 60 75 90 45 55 70 60 75 90 45 60 80 90 45 65 85 90 120 150 85 120 155 60 80 110 50 60 70 5 10 10 15 20 5 10 15 5 5 10 5 10 15 5 10 15 5 5 10 10 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 10 15 20 Cires Prun Cais Piersic Kiwi Fragi Mur Coacăz ciorchine Cassia cu Agriş Afin Orice aport în element nutritiv culturii prin mobilizarea materiei organice sau prin îngrăşământ foliar trebuie să fie sustras.5 1. de exemplu la nivelul practicilor culturale inadecvate (irigaţie.2 1 1. În caz de vegetaţie insuficientă cu dozele maximale recomandate.7 2.5 2 2. Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu seminţe în faza de plină producţie (valori corective în kg/ha). practicile de irigaţie sau de întreţinere a souli pot condiţiona întro mare măsură expresia vegetativă a arborelui.5 1. cauza trebuie să fie căutată în altă parte.5 1.6 1.5 2 2. Cultura Randament N P2O5 K2O Mg (kg/m2) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) Mar.5 2 2.5 1 1.5 2.8 1.5 1.0 1. par 2 3 4 5 6 0. mai ales în cazurile în care cantităţi importante de materii nutritive supuse la dispoziţia arborelui. structurii solului defavorabile sau încă într-o alegere de material vegetal inadaptat la condiţiile de sol şi climat.5 2 2. Severitatea tăierii şi rărirea fructelor. . În aceste cazuri este posibilă evitarea consecinţelor negative care ar fi fost asupra creşterii plantei şi calităţii fructelor datorită aporturilor prea ridicate de azot.

Conţinut în materi Ridicat–10 Satisfăcător: 0 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra coacăzului şi afinului 1. Maturitate Tardiv. Locul unde se fixează Adancimea utila a solului altoiul > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Foarte viguros –10 –5 0 Mediu viguros –5 0 0 Slab 0 +5 +10 7. Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 Puternic: +5 generativi 4.Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 generativi 4. Locul de fixare a Adancimea utila a solului altoiului > 80 cm 40–80 cm Viguros –10 –5 Mediu viguros –5 0 Scăzut 0 +5 6.Întreţinerea solului Sol gol: –3 Scăzut/ sărac: +10 Precoce: +5 Puternic5 Puternic5 < 40 cm 0 0 +10 Puternic (> 30%): +5 Scăzut: +10 Scăzut: +11 Precoce: +2 Rare: 0 Scăzut: +1 Ridicat la foarte ridicat (> 30%): +3 Scăzut: +5 Sol înierbat: +10 . Maturitate Taârziu: –5 Normal: 0 Precoce: +5 3. Conţinut în materie Ridicat: –5 Satisfăcător: 0 organică 7. Volumul ocupat de Scăzut(<10%): Mediu pietre –3 (10–30%): 0 6. Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 Puternic: +5 precedente 5.) 4. Boli fongice (Botrytis.Volumul ocupat Scăzut Mediu de pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 7. Tendinţa la bolile Da: –5 Normal: 0 Nu: 0 psihologice 6.mur 1.căderea Târziu: –5 Normal: 0 frunzelor 3.. Volumul ocupat de Scăzut Mediu Puternic pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 (> 30%): +5 8. Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 precedente 5.îngheţul de iarnă: Normal: 0 –3 3. Vigoare (Lungimea Excesivve: –11 Normal: 0 tulpinii) 2.. Creştere anuală/starea Excesiv/ Normal: 0 frunzei bun: –10 2. creştere anuală/starea Excessiv/bună: –10 Normal: 0 Scăzută/săracă: +10 frunzei 2. Maturitate. 1. Frecvente: –2 Dydimella. Lăstarea Puternic:-3 Mediu: 0 5.Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu sâmburi în plină producţie (valoir corective în kg/ha). Conţinut în materie Ridicat: –10 Satisfăcător: 0 Scăzut: +10 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra zmeurului.

Îngrăşământul fosfat. Bace de arbuşti şi kiwi Pentru bacele de arbuşti şi kiwi normele nu sunt corectate pe baza vigorii. analiza solului şi starea de fertlitate a solului definită de analiza pământului. mangan şi de zinc. În aceste cazuri controlul stării de fertilitate a solului implică prelevarea de eşantioane pe banda fertilizată. normele de fosfor. corectat de către apreciaţia vigorii bazată pe materialul vegetal. potasic şi magnezic nu este determinat în funcţie de observaţia vegetalului.51–2. Tehnica şi timpul fertilizării Împrăştierea pe linia arborilor sau pe toată suprafaţa Fertilizantele sunt aduse fie prin semănătoare pe toată suprafaţa exploatată fie pe linia arboilor cu mâna sau cu ajutorul unei semănătoare înzestrată cu un dispozitiv de localizare a îngrăşământului.0 1 Foarte bogat > 2. . Fructe cu sâmbure Cunoştinţele actuale nu ne permit să spunem dacă noile locuri unde se fixează altoiul indicator de uşoară creştere sunt adaptaţi să asimileze fierul. doar în cazurile foarte particulare. Tabel: Îngrăşământul anual în bor în funcţie de astarea de fertlitate a solului.6–1. Locul de fixare a –10% 0% +10% altoiului 0% 0% +20% Mediu la viguros Semi-mic la mic Fructe cu seminţe şi cu sâmburi. Localizarea îngrăşământului pe o linie de arbori este indicată în cazul culturii mici pe locuri unde se fixează altoiul şi în condiţiile sau rădăcinării tuturor şanselor de a rămâne limitată la o mică porşiune a volumului de sol avut la dispoziţie.0 0 Alte elemente Un îngrăşământ anual cu alte elemente nu este în general necesar în livezi.Fosfat.este convenabil să se facă un control periodic al conţinuturilor în bor. Coţinutul în materie Ridicat: –10% Satisfăcător: 0 Scăzut: +10% organică Borul În solurile cu riscuri şi în cazul unei stări de fertilitate mediocre. În cazul fierului . Utilizarea chelaţilor complecşi de fier în îngrăşământul foliar sau la ţepuşa injectoare este considerat ca şi maăsură de urgenţă deoarece fierul nu este transportat de frunzele vechi spre cele tinere. Fructe cu seminţe şi sâmburi Norma îngrăşământului fosfat. Adancimea utila a solului > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Fructe cu seminţe şi sâmburi 1. Tabel: Factorii de corecţie care influenţează îngrăşământul P2O5. elemente care se aplică pe cale foliară în caz de necesitate. Este vorba mai ales de fier.6 3 Satisfăcătort 0. Un îngrăşământ pe toată suprafaţa ocazională are un sens în culturile fructifere cu uşoară creştere în vederea promovării creşterii unei cuverturi ierboase rezistente la tecerea maşinilor. a bacelor de arbuşti şi de kiwi. În caz de presupunere a lipsei vreunui oligoelement. Volumul ocupat cu Scăzut Mediu Ridicat la foarte ridicat pietre (< 10%): –10% (10–30%): 0 (> 30%): +10% 3. K2O şi Mg a fructelor cu seminţe şi sâmburi. potasiu şi magneziu Contrar azotului pentru care corecţia se exprimă în valori absolute (kg) de elemente nutritive. potasiu şi magneziu sunt corectate în procent. manganul şi borul pe sol alcalin. analiza solului trebuie să fie complectată de o analiză foliară. Clasa de aprovizionare ppm bore1 Îngrăşământ anual în kg/ha Sărac < 0.bace de arbuşti şi kiwi 2. potasic şi magnezic se bazează pe prelevările estimate ale culturii la nivelul randamentului corespondent. Se sfătuieşte a se corecta norma în funcţie de volumulocupat de pietre şi conţinutul în materie organică. corecţiile propuse pot aduce un ajutor pe termen lung.50 2 Bogat 1.

O aprivizionare optimă în azot nu este numai o chestiune de cantitate răspândită dar mai degrabă de punere la dispoziţie în timp dorit de azot suficient asimilabil. De exemplu dacă norma corectată corespunde la 65 kg/N/ha. Îngrăşământul foliar trebuie să fie un eventual element constitutiv de îngrijiri ale livezii rezervată arboricultorilor profesionişti. Şi aici această măsură nu va avea sens decât dacă ne temem de dificultăţile aprovizionării pentru anul următor (pericol de alternanţă). Prin fracţionarea îngrăşământului la sol şi posibilitatea utilizării îngrăşământului foliar. 2-3 aporturi în timpul perioadei de vegetaţie. totalitatea normei recomandate pentru P2O5. pe deoparte cu măsurile destinate să se reguleze advenţiile şi pe de altă parte tehnica mulcingului. Un îngrăşământ foliar adaptat poate să se reveleze foarte eficace prin puţinele pierderi pe care le înregistrează şi prin rezultatele obţinute. pentru azot. Un îngrăşământ adaptat la nevoile plantei impune. Îngrăşământul azotat trebuie să se facă în timp oportun şi în conjuncţie cu. Dacă dozele recomandate în îngrăşământ fosfat şi potasic sunt slabe şi în măsura în care solul are o capacitate suficientă. Aporturi limitate primăvara nu sunt indicate decât în cazul solurilor foarte uşoare şi sărace în materie organică. Deci în cazul localizării îngrăşământului pe linia arborilor. Timpul şi frecvanţa aporturilor de azot Timpul de aplicare poate juca un rol determinant în eficacitatea aporturilor de azot. Nu trebuie să se depăşească mai mult de două ori doza prevăzută pentru suprafaţa totală a livazii. înzăpezit şi înmuiat. Aplicarea normei de îngrăşământ doar pe linia arborilor se triplează deci aportul local chiar dacă aportul total pe unitate de suprafaţă a culturii corespunde normei. potasic şi magnezic recomandate în această publicaţie nu vor fi modificate. Aporturi prin răspândire tradiţională foarte târzii (după sfârşitul lui mai începutul lui iunie) sunt proscrise având în vedere riscul prolongării vegetaţiei cu întârziere toamna. . să acopere parţial nevoile de moment al arborelui în azot. cea ce diminuează rezistenţa la ger. adică în calcului nevoilor de elemente nutritive al livezii şi în bilanţul global de exploatare. Aporturile nutriţiuonale nu sunt neglijabile. pentru un aport recomandat de 65 kg N/ha de livadă.o dezactivare opertună a concurenţei buruienilor poate.Normele sunt calculate în funcţie de suprafaţa totală a livezii. potasiu şi magneziu Răspândirea îngrăşămintelor fosfate sau potasice poate să se facă sub formă de îngrăşăminte simple sau compuse toamna sau primăvara. aplicarea se va face mai întâi primăvara (începutul jumătăţii lui martie/aprilie după începerea vegetaţiei). efectuat în vederea stocării rezervelor în lemn nu poate fi recomandat. este posibil să se prevadă o aplicare la fiecare doi ani dublând aportul recomandat. Îngrăşământul foliar în toate cazurile se limitează la cazurile în care îngrăşământul de sol nu aduce efecte scontate. În aceste exploatări aportul nutriţional global este în general fracţionat în mai multe aporturi astfel încât punerea la dispoziţie a elementelor nutritive corespunde nevoilor minimalizând pierderile. Este convenabil să se excludă aplicaţiile pe sol ingheţat. cantitatea răspândită pe linia arborilor va fi de 195 kgN/ha. nevoia globală a plantei de elemente nutritive nu va putea fi acoperită printr-un singur aport. În cazul aporturilor mai importante trebuie să se fracţioneze. Aporturile de azot la meri vor fi repartizaţi înainte şi după înflorire. În cazul aportului localizat cantităţile de îngrăşământ fosfat. Îngrăşământul foliar Aprovizionarea arborilor fructiferi în elemente nutritive are loc prin rădăcini. Un îngrăşământ post recoltă nu poate aduce acese efecte pozitive decât în anii în care sistemul foliar este sănătos după recolă şi apt să asimileze în timpul unei durate prelungite. începutul lui iunie. ele reprezintă în cazul azotului aproape 5 kg N/ha la fiecare aplicare. K2O şi Mg poate fi aplicată pe bandă.planta nefiind în stare să asimileze aceste cantităţi. În culturişle de fructe cu sâmburi aporturile nutritive trebuie să fie fracţionate în martie (puţin înaite de înflorire) şi în mai. îngrăşământul N pe suprafaţă locală nu trebuie să depăşească dublul normei corectate. De obicei îngrăşământul este răspândit local pe linia arborilor în aşa fel încât nutrimentele să se gasească direct la dispoziţia rădăcinilor. al doilea aport va putea fi efectuat la începutul înfloririi. aporturile în elemente nutritive pot fi adaptate în mod mai flexibil la gradul de dezvoltare momentan al culturii. Aporturile de îngrăşământ magnezic se vor face primăvara având în vedere mobilitatea acestui element în sol. În acest loc este convenabil ca în momentul calculului a fiecărei fracţii a aportului să se ţină seama de elementele aduse de diversele tehnici culturale precum mulcingul şi lucrul superficial al solului.În caz contrar se observă pagube la arbori şi o scădere a calităţii fructului ca şi pierderi importante de elemente nutritive. Aceasta trebuie luată în considerare în momentul stabilirii planului de îngrăşământ al unei culturi fructifere. Îngrăşământul foliat poate aduce arborelui cantităţi apreciabile de azot cu cea mai mare eficacitate. în anumite cazuri de exemplu. Îngrăşământul tardiv de toamnă sau de post recoltă. Linia arborilor reprezintă aporoximativ un sfert din suprafaţa total a livezii. În cazul micilor cantităţi (până la 30 max 40 kg/ha). Aporturi de azot târzii (iulie) nu sunt recomandate căci coborârea sevei şi maturitatea sunt întârziate. Fracţionarea aportului de elemente foarte mobile În general. Dimpotrivă. Aplicarea şi timpul îngrăşământului în fosfor.

un blocaj de asimilare de elemente de către rădăcini datorat condiţiilor meteorologice). Îngrăşămintele foliare complecte nu trebuie să fie utilizate decât excepţional până în iunie ce l târziu.Cauzele de liăsuri puternice pot induce stări de slăbire care nu vor fi imediat percepute de ochi (de exemplu în momentul pagubelor la sistemul radicular cauzate de o infestaţie a insectelor. În general îngrăşămintele destinate îngrăşământului foliar nu trebuie să fie amestecate la produsele fitosanitare. . Aparatele de aplicare trebuie să fie curăţate cu grijă înaintea preparării terciului.

compact.pentru formulările comerţului şi pentru amestecurile cu alte materii active să se adreseze la directivele fabricantului. Cantitatea pe aport: 8kg de uree pe 1000 l de terci pe hectar. Pentru Golden Delicious: 5kg uree-1000 l. primul tratament 1 ssăptămână după înflorire. 2-4 tratamente la intervale de 1-2 săptămâni pâmă la cel târziu începutul lui iunie.5% din cauza riscului de arsuri. secetă. de preferinţă pe timp acoperit. conţinut scăzut în matreie organică. A se vedea piatra de var Alegerea de ulturi şi varietăţi mai puţin sensibile cu . irigaţie excesivă. Condiţiile climatice din Valais nu permite să se depăşească 0. N Az ot Frunze clare. fructe prea mici Ca C alci Apariţia marcată de Lipsa de azot în cazul unei puternice alternanţă a gerului.. Industria dezvoltă produse care conţin adjuvanţi care ameliorează adeziunea şi penetrarea sărurilor. fixarea azotului de către mulci cu raport C/N ridicat Îngrăşământ dezechilibrat A se vedea îngrăşământul azotat Pulverizaţii foliare Aplicările trebuie să se facă dimineaţa. ombinată cu alte substanţe de tratament: 3-5 kg de uree1000l.Tabel: Corecţiile lipsurilor: cauze şi măsuri Element Simb Nu simptome Cauze ol me Măsuri de corecţie Aporturi la sol Aporturile la sol riscă să provoace arsuri culturilor. sol tasat. în consecinţă este iondispensabil să se aplice în mpmentul preparării solului sau să evit ca produsul să intre în contact cu cultura. sol hidromorf. Produsul penetrează mai bine atunci când vegetalul este umed.

Ordinea eficacităţii descrescătoare a produselor este următoarea: ZnEDTA > ZnEDDHA > ZnSO4 > ZnDTPA. Sol bogat în MO (mai mult de 6%8%).u tulburările psihologice ş aporturi prea ridicate în N şi K.4-6 aporturi la 10-14 zile. Aportul pentru sol nu depăşeşte 10 kg/ha de zinc.1%. Aspectul de tufişuri a ramurilor. În general se utilizează sulfaţi sau chelaţi. Eficacitatea pentru sol a unui chelat EDTA este de 2 – 3 ori superioară faţă de cea a unui sulfat. Sulfatul de zinc se utilizează 0. O corecţie de smptome de lipsă este posibilă prin aportul de sulfaţi sau de chelaţi pe cale foliară. Frunze mici. de preferinţă seara. Mn Ma nga n Frunze decolorate în mod difuz între nervuri. Cantitatea: 10l de clorură de calciu lichid sau 6 kg CaCl2 pur cu înmuietor de ½ doză pe 1000l şi ha Este vorba de cel mai bun mijloc de luptă împotriva lipsei. Cloroza tinerelor frunze. Aporturile de zinc solului se limiteză la folosirea ăngrăşămintelor complete speciale şi dozele de zinc sunt mici. Pentru sulf se recomandă: 0. Ordinea eficacităţii descreşte astfel: MnEDTA > MnSO4 > MnEDDHA > MnDTPA. Într-un mod general aportul la sol nu este recomandat căci doza trebuie să fie importantă (20 mai mult de 100 kg/ha) şi în general eficacitatea sa este aleatorie. Fongicidele care conţin zinc sunt de asemenea eficace. A nu se vaporiza pe timp cald. Pulverizarea a cel puţin 1000 l pe ha. Degradată începând cu nervura. Fosfaţi excesivi. ultimul tratament a 3-a săptămână înaintea recoltei.1% fie 100 g pentru 100l în 6001000l de apă pe hapermit corectarea deficienţelor. până înainte de . pH neutrualcalin. A nu se combina cu produse de tratamente. Poate atinge necroza. Zn Z inc Creşterea pH-ului. Aporturile de 0. potenţial fructifer de la mediu la ridicat: tratament de 5 şi 3 săptămâni înaintea recoltei. Ordinea efciacităţii descreşte în general în felul următor: MnSO4 > MnO > MnCO3 > MnO2 > MnEDTA.1% pe înfrunzire sau 1% după recoltă.

Un dezechilibru al fertilzaţiei între K şi Mg este cauza cea mai frecventă a lipsei. în general ele sunt formulate începând cu sărurile de nitrat sau de sulfat sau de clorură de Mg.aterie organică nedescompu să. Aport de m. Pentru doze trebuie să ne adresăm directvelor fabricanţilor. Cloroza afectează mai întâi frunzele învârstă. Perioada umedă. Se poate micşora doza la jumătate atunci când aportul nu este specific. de exemplu când există un amestec cu alte materii active. Un îngrăşământ azotat pe bază de azott amoniacal poate de asemenea să provoace o lipsă.4% şi se adaugă 0. FeEDDHA FeDTPA sunt pentru a rezerva solurile calcaroase chiar dacă FeEDTA convine mai mult solurilor acide. Aporturile la sol sunt realizatre în funcţie de nevoile culturii şi de rezultatele analizelor de pământ. Chiar dacă temporar şi superficial eficace. Există de asemenea produse preparate de industrie. Sulfatul de Mg hidratat (MgSO4 7H2O) şi sulfatul de Mg calcinat (MgSO4 H2O) convin în toate circumstanţele.08% acid citric.15% pentru sulfatul de Fe. Formele chelate au o eficacitate superioară sărurilor minerale. Sol calcaros puternică proporţie de calcar activ. Sol calcaros. Zonele afectate sunt delimitate. aporturile foliare sunt frecvente. îngrăşământului la fel ca şi măsurile de asanare fizice sunt în general preferabile. Se utilizează sulfatul de Mg hidratat(MgSO4 7H2O) 2% pentru aproape toate culturile.Fe Fier Cloroza tinerelor frunze. Carbonaţii şi oxizii de Mg sunt rezerve pentru solurile acide. ea este de 0. căderea frunzelor toamna. Aporturile la sol sunt în general ineficiente. Ordinea eficacităţii descrescătoare este: FeEDTA > FeDTPA > FeEDDHA FeSO4. Aporturile prin pulverizare foliară sunt curente şi eficiente. sol plin cu apă. limbul devine palid apoi galben şi brun. Sărurile care conţin Mg şi îngrăşămintele organice permit să acopetre nevoile plantelor şi să corecteze lipsurile. . sol uşor şi sol drenant. Se poate utiliza chelaţi simpli sau minerali la care se adaugă urea. doar nervurile rămân verzi. pentru chelatul de Fe EDTA doza este de 0. Mg Ma gne ziu Cloroza internevară care evoluează sub formă de necroză. O defoliere de la baza ramurilor este adesea observată din luna iulie. Adaptarea culturii.

sinergisme de eficacitate au fost observate. Atenţie. Este o metodă comodă. boraţi de Na solubor şi colematită. sol uşor drenant. În general se repetă aplicaţia de 2 sau 3 ori în cursul vegetării. Mai multe produse sunt utilizabile fără disitincţie de eficaicitate: acid boric. Fructe deformate care preintă plăgi de plută interne. Creşterea pH-ului. Mlădiţe avortate. Aporturile foliare de bor sunt curente şi eficiente. Dozele sunt de 2-4 kg/ha. Sol calcaros. Scoarţă zgrunţuroasă . aplicaţiile precoce sunt mai eficiente decât aplicaţiile tardive. căci poate să se practice cu majoritatea tratamentelor antiparazitare. Pentru a rezolva acestă problemă sunt posibile două soluţii: utilizarea îngrăşămintelor complete borate sau aplicarea sării de bor prin pulverizare solului.1 la 0. Dozele merg în general de la 0. doza cea mai scăzută este recomandată la stadiul F2. În acest ultim caz este posibilă efectuarea aportului prin acelaşi tratament ca şi aplicarea de ierbicid. solubor şi acid boric sunt produsele cel mai utilizate. . Aporturile la sol sunt eficiente. borax. Înintea procedării cu acestă tehnică trebuie să ne uităm la compatibilitatea produselor după firma căci anumite combinări îşi pot mări agresivitatea pentru vegetali.25%. Singura dificultate este necesitatea de a respecta doza care este mică.B Bor Frunze terminale în trandafiraşi şi gofrate. Pentru aporturile foliare.

O încercare comparativă între irigaţia fertilizantă şi o aplicaţie ucată standard pe lini arborilor s-a desfăşurat la Güttingen cu următoarele rezultate: în primul an arborii suferind o fertilizare prin irigaşie şi prin duş au avut o foarte mare creştere şi o producţie fructiferă mai săracă. În primul caz se utilizează un fier scobit care permite localizarea îngrăşămintelor la nivelul rădăcinilor. Pentru magneziu perioada favorabilă se situeză de la începutul lui iuniue până la mijlocul lui iulie. în paralel cu irigaţia fertilizantă: soluţia fertilizantă este aplicată de rampele de tratament sau de difuzori. Aportul de elemente minerale prin irigaţie fertilizantă nu este autorizat în arboricultura biologică. Îngrăşământul tinerelor plantaţii Nevolie arborilor fructiferi sunt proporţionale cu dezvoltarea coroanei care determină potenţialul de randament. Interesul său este legat de existenţa sau necesitatea unui sistem de irigaţie localizat pe parcelă. prin aportul regulat de apă. Şocul plantaţiei mai ales pe culturi moderna de cireş poate fi atenuat printr-un aport oportun de azot care să fie suficient şi adaptat la cultură. Amestecul de îngrăşăminte este dizolvat în apă în soluţie 10% şi injectată în sol prin direcţie verticală a coroanei. În aceste condiţii de loc şi pe o durată de 6 ani. randamentul şi calitatea fructelor în raport cu sistemele de răspândire tradiţională pe linie şi sistemul de pulveriazare prin difuzor. aceasta va permite calcularea normei. Difuzorul permite apprtul azotului în regiunea rădăcinilor. Demers de determinare a normei pentru tinerele plantaţii Pentru livada în creştere trebuie determinat randamentul vizat pentru livada în fază de plină producţie. ea durează maxim 2-5 ani pentru culturile fructifere moderne. adică azotul este într-o oarecare măsură magneziu. irigaţia fertilizantă nu a arătat avantaje majore privind dezvoltarea arborelui. Sistemul radicular al acestor culturi este puţin dezvoltat. Pentru bacele de arbuşti ne vom orienta în funcţie de vigoarea creşterii anuale. un raport MS mai ridicat şi trebuie să formeze o parte lemnoasă proporţional mai importantă trebuie să fie suficient fertlizată cu azot. Avantajul aportului de azot în irigaţia fertilizantă poate fi foarte variabilă după condiţiile de sol şi climat. Reconstituirea sistemului radicular. Cele mai bune rezultate pentru eficacitatea aporturilor de azot prin irigaţie fertilizantă sunt obţinute pentru o perioadă care se întinde de la mijlocul lui aprilie până la începutul lui iulie. Având în vedere că un anumit număr de rădăcini sunt tăiate este indispensabil să se organizeze trecători în aşa fel încât această muncă să nu ducă la prejudiciul culturii. pentru a constitui propria lor biomasă. Aplicarea se efectuează sub formă solidă sau lichidă. un litru de . Efectul pozitiv al unei fertilizări prin irigaţie se limitează la anii secetoşi. Durata fazei de creştere este în funcţie de locul şi randamentul vizat. Fertilizarea se va efectua deci sub forme relativ concentrate care nu necesită decât un mic aport de apă. Sistemul de duş pentru o soluţie azotată pare să se impună în practică. În condiţiile nostre de climat aporturile trebuie să poată fi disociate de irigaţie. În urma fazei vegetative se va căuta un echilibru vegetaţie/producţie. Aportul poate să se facă pentru ansamblul elementelor prin intermediul îngrăşămintelor simple sau compuse în totalitate solubile. În toate cazurile se recunoaşte că irigaţia fertilizantă are efecte pozitive asupra creşterii arborelui şi randamentului asupra solului uşor nisipos sau în regiune secetoasă. Îngrăşământul azotat al tinerelor livezi trebuie să fie adaptat la dezvoltarea vegetativă în timpul fazeio de creştere a arborelui. o nevoie de nutrimente considerabilă.Îngrăşămintele lichide şi fertirigaţia Această tehnică este susceptibilă să prezinte un interes esenţial pentru culturile foarte intensive pe locurile unde se fixează altoiul slabe. Sistemul de corecţie complementar ţinându-se cont de nivelul de randament permite nuanţarea planului de îngrăşământ în consecinţe pentru o livadă în faza de creştere. Tinerele livezi de fructe cu sâmbure care cunosc o creştere mai puternică decât mărului. Nu se va depăşi în general aporturi de 2530 kg N/ha/an. Răspândirea se face în general în mod localizat. Avantajul principal al irigaţiei fertilizante consistă în posibilitatea fracţionării elementelor uşor levigabile. Prin noţiunea de ferigaţie se înţelege aportul de îngrăşăminte prin sistemul de irigaţie picătură cu picătură. Cealaltă tehnică constă în efectuarea unui îngrăşământ lichid localizat la ţepuşa injectoare. Sistemele picătură cu picătură sau microaspersiunea localizată pot fi luate în considerare. până la faza de plină producţie. Azotul este de exemplu dizolvat în apă sub formă de nitrat de calciu şi aplicat prin pulverizatorul rampei. Secvenţa fertlizării trebuie să fie totdeauna urmată de o clătire a apeductelor pentru a evita cristalizarea la nivelul difuzorilor. în urma pagubelor larvelor haneton a fost mai bună. Frecvanţa fertilizării nu ar trebui să coboare sub una sau două aplicaţii hebdomadere. fie echivalentul 10-15 g N/arbor/an pentru o densitate de plantaţie de 2500 arbori pe ha. Nu trebuie uitat că pentru arborii în creştere aporturile prea ridicate nu pot să fie asimilate de sistemul radicular în dezvoltare. Tinerele culturi arboricole au. Aport prin îngropare Este indicat în cazuri foarte particulare de exemplu în prezenţa unui subsol foarte sărac în fosfor sau în potasiu atunci când corecţia nu afost efectuată de un îngrăşământ de fond în momentul creării culturii. În timpul fazei de creştere aporturile pot prograseiv crescute de la an la an. Cantităţile de azot sunt determinate după starea vegetativă a culturii. motiv pentru care se recomandă aportul de elemente nutritive pe linia arborilor. Sistemele microjet par a fi preferabile (fertlizarea unui volum de sol mai important). Aceste tehnici nar trebui să fie luate în considerare de îngrăşământul mineral de întreţinere în afara acestor cazuri precise: repartiţia proastă a îngrăşănântului şi posibilitatea de a controla evoluţia stării de fertilitate a solului.

Principalele elemente aduse sunt fosforul. minim 50cm. Prepararea terenului în momentul creării sau reconstituirii unei livezi oferă o excelentă ocazie pentru a aduce în profunzime elemente minerale.5 magnezic Nitrat de 26 15 pH ridicat amoniac calcic Uree 46 N amidic Sulfat de 21 Acidificat 24% sulf amoniac Cinamidă 20 35. a se respecta timpul de aşteptare . aporturile de azot şi bor nu sunt recomandate datorită monilităţii lor în sol. mai ales pe terenul în pantă deoarece se evită şiroirea apelor de suprafaţă. minare şi chiar în anumite cazuri o desfundare. Îngrăşământul de creare şi reconstituire Îngrăşământul de creare nu este recomandat decât în cazuri excepţionale.Mineralizare lentă a N. Un aport de calciu poate fi recomandat de un îngrăşământ P sau K. mai ales în timpul utilizăriim clorurilor. În îngrăşământul de creare. Ea permite de asemenea amendarea solului cu compuşi care au o acţiune favorabilă asupra structurii fizice şi biologice. adică dezechilibre în aprovizionarea solului cu elemente nutritive.evitarea riscurilor de fitotoxicitate asupra rădăcinilr prin aporturi prea târzii. pe un arat profund. Un amendament nutriţional nu se va aplica decât pe noile plantaţii şi atunci când analiza solului decelează importante deficite.5 Nitrat de 3 Risucri de incendiu şi amoniac 3.5% bor amoniac boric Nitrat de 2 3 pH neutru amoniac 3. Calitatea şi profunzimea subsolului care ne sunt date în momentul aprecierii a unei părţi a profilului indică formula care trebuie aleasă.evitarea oricărei vătămări a mediului. . Observaţie: În cadrul unei plantaţii în care singura linie a arborilor este raportată. Săpatul în acest caz este cel mai bun lucru. .buna încorporare a elementelor în orizonturi de sădire previzibil. potasiul şi magneziul. este de preferabil să nu se aducă ângrăşământ de creare decât pe banda lucrată şi în cantitate proporţională.5 explozie Nitrat de 27 pH neutru 0. Tabel: Îngrăşământul de creare Stare de fertlitate Unităţi de adus P2O5 Săracă 80 Mediocră 60 Satisfăcătoare 20 K2O 300 150 75 Mg 40 30 10 Îngrăşăminte ale comerţului. Dozele de răspândire a îngrăşământului mineral sunt în funcţie de starea de fertilitate a solului. Este convenabil să se bage în pământ îngrăşămintele imediat după răspândirea lor. Indicaţiile următoare sunt la bază măsuti de luat şi ele trebuie în orice caz să fie discutate cu un specialist. săpare. arboricultorul poate cumpăra îngrăşăminte prevăzute la acest efect sau poate prepara chiar el soluţii având grijă să nu utilizeze decât îngrăşăminte cristzalizate la 100% solubile în apă.soluţie pe m2. Condiţiile de aplicare sunt dictate de trei exigenţe . minerale şi organice Lista îngrăşămintelor din comerţ Tabel: conţinuturi în fertilizanţi a câtorva îngrăşăminte din comerţ Îngrăşăminte N P2 K2O Mg Ca Obseravţii O5 Îngrăşăminte azotate minerale Nitrat de 2 Rapid disponibil amoniac 7. calcică 42 acţiune dezinfectantă. Solurile livezilor noastre sunt în general aprovizionate cu calciu lăsând de o parte anumite regiuni din Elveţia romandă şi situaţiile acide. mai puţin de 4-5 săptămâni înaintea plantării. În acest caz se impune un amendament calcic. În general îngrăşământul va fi planificat pe baza analizelor de sol de rutină.

8 6 Granulat Scutiot de clor.5 26 6 1 85% materie organică 4 80% materie organică 85% materie organică Îngrăşăminte organice lichide 2 15 31 18 45 33 17 30 20 14 39 45% materie organică 15% materie organică 60 40 40 50 28 13 46 4. piatrăde var deAarberg Borax Solubor 2 7. 18% sulf Acţiune rapidă. sare de Epson (sulfat de magneziu hidratat) Îngrăşăminte care conţin calciu Clorură de calciu Nitrat de calciu Amendamente calcaroase Piatră de var nestinsă Dolomit Calcar.Îngrăşăminte azotate organice Făină de sănge Pudră de corn Deşeu de corn Tescovină Turte de ricin Îngrăşăminte fosfate Pudră de os degresat Pudră de os degelatinat Superphosphate Supertriple Fosfat natural moale Îngrăşăminte potasice Potasiu 60 Potasiu 40 Korn-Kali Sulfat de potasiu Potasiu magnezic Nitrat de potasiu Îngrăşăminte magnezice Kiesérite Bittersalz. 18% sulf Scutit de clor.3 0. aport de îngrăşământ foliar 15 16 20 Aport prin pulverizare Aport prin duş pe linia de arbori Atenţe corozivă.3 2. piatră de var Piatră de var din alge marine Ricokalk. aport de îngrăşământ foliar 16 10 20% sulf 13% sulf (sare deEpson).8 0. acţiune rapidă pH ridicat efect pe termen lung pH ridicat.5 22 40 30 24 .5 27 2 3. efect pe termen lung 10% materie organică.5% bor 50 1 2. pH ridicat 14.5% bor 20. efect dezinfectant. efect pe termen lung pH ridicat.5 3 3.

Dacă aportul prevăzut este mic. îngrăşămintele amoniacale sau superfosfatul pentru că pot provoca o puternică activare a vieţii microbiene.Magran Manganin 16 28. mur Căpşn. pierderi gazoase de amoniac sau un blocaj de fosfaţi. Piatră de var şi bor (B) Dacă amendamentul calcaros este făcut cu piatră de var stinsă sau cu dolomit fin. afin. Dacă se utilizaeză dolomit grosier. clor (K. Gunoiul conţine şi el bor (4 g/t). Nume de comerţ Formulă chimică Valoarea de refrinţă în % CaO Amendament. Tabel: Sensibilitatea culturilor fructifere la clor.3% N mediu . prun.1% P2O5 0. cais Cireş. Fosfor (P) Forma care convine cel mai mult depinde de bogăţia solului în fosfor şi de pH. este recomandat să se utilizaze un îngrăşământ compus conţinând bor. Cl) Îngrăşămintele din comerţ conţin cloruri. agreş.7% Mg 0. calcar. sulf. utilizarea azotului nitric este justificat.5% mangan Alegerea tipului de îngrăşământ mineral Azot (N) Azotul poate fi adus sub formă nitrică. aportul de bor nu mai este indispensabil. În solurile bogate în P e poate alege forme de fosfaţi mai puţin solubil. Pentru a evita excesele şi repartiţiile necorespunzătoare. În solurile calcaroase este indispensabil să se aplice sub o formă uşor solubilă. o tehnică de aplicare simplă consistă în a adăuga borul solubil la terciul ierbecid de primăvară. piatră de var (carbonat de calciu) Piatr de var de alge marine Dolomit (piatră de var magnezică) Piatră de var stinsă Piatră de var nestinsă Ricokalk CaCO3 50 Conţinut semnificativ în alte elemente – Efect Lent CaCO3 CaCO3/ MgCO3 Ca(OH)2 CaO CaCO3 50 50 55 75 32 2–3% Mg 12% Mg Lent Lent Rapid Rapid 30% apă 1. În pământurile reci. Forma sulfată oneroasă nu se justifică decât prin aporturi foarte importante de potasiu în îngrăşământul de font sau în îngrăşământul anual e primăvară la fel ca şi pentru îngrăşământul anual de esneţe sensibile în cloruri. Borul poate fi adus sub formă de borax(12-15 kg/an). Tabel: Proprităţile diverselor amendamente calcaroase. calcar înmuiat. un aport de bor de 1-3 kg/ha se sfătuieşte pentru compensarea blocajului eventual al acestui element. Pe de altă parte în solurile sărace în P. S. coacăz cu ciorchini. piersic. Răspândirea trebuie să se facă regulat pe toată suprafaţa solului şi nu concentrată pe plantă. amoniacală sau amoniaco-nitrică. Forma amoniacală este convenabilă pentru solurile uşoare. Clorurile şi sulfaţii sunt de eficacitate egală. pepinieră şi tinere plantaţii Magneziu (Mg) Mg este prezentat sub 2 forme: sulfaţi sau carbonaţi. adică sub formă de sulfat. Potasiu. trebuie aduse forme solubile ale apei mai rapid disponibile penrtu plantă. Amendamentele nu trenâbuie să se găsească în contact cu gunoiul. Sensibilitate la clor Slabă Medie Puternică Foarte puternică Culturi Păr Măr. Fosfaţii solubili sunt în general rezervaţi în solurile alcaline şi formale mai puţin solubile în slourile acide.

0% P2O5 1.0 2. Îngrăşământ TS N tot1 N disp2 P2O5 K2O Mg Ca OS kg/ m3 Dejecţii 120 5.0 38. Îngrăşăminte Conţinut în fertilizanţi Nitrate de piatră de var Superphosphate Supertriple Hyperphosphate Pudră de os Fosfat natuiral moale Piatră de var de Aarberg 15.0 6.3 3.0% P2O5 28.4 0.7 Mg 0.0 150 800 grămadă Gunoi de 230 6.8 16.0 16.0% P2O5 30.0 2.2–4.0 1.0% P2O5 26.0% 32.7 2.0 185 450 verde Cenuşă de 1000 0 0 30.2 14.5 2.0 0.0 / / lemn Substrat de 350 7 2–4 5 8 3 / / 500 Ciupercă Echilibru între nevoile nutritive şi îngrăşământ Aporulş de elemente nutritive trebuie să corespundă prelevărilor culturii.4 800 / rapiţă (presate) Paie de 860 15.1% P2O5 0.2 0.3 1.9 3.2 800 100 cereale Paie de 860 7.3 155 950 stabulaţie (bovin) Gunoi de 250 7.6 40 1000 nediluat Gunoi în 230 5. Acest echilibru trebuie să fie căutat bine atât la nivelul parcele cât şi exploatării.0 4.5 / 1.5 0.0% 23% Valoare neutralizantă rapiditatea întreţinerii Mediu la lent Neutru Neutru Mediu la lent Mediu Lent la mediu Îngrăşăminte organice Tabel: conţinut în elemente nutritive a îngrăşămintelopr organice (kg/t: îngrăşăminte solide.6 40 / stabulaţie (porc) Gunoi de 760 26.0 8–12 28.1–4.5 15.0 3.2 5.8 9.0 2 7 0.0 5.0 0.7 5.4 14.5 630 / ace de brad Compost de 330 6.2 3.5% N 18.0 1.5 1.8 3.0% 39.0 9.3–2. .5 0.0 1.Tabel: aportul în calciu a câtorva îngrăşăminte.7–1.5 3.5 4.0 3.0 2.5 800 / mazăre Lizieră de 650 7.5 0.0 7.5 0.9 240 800 cal Paie de 860 7.2 2.0% 12.8 3.63 1.0–2.5 29.0 80.0 3.6 98 1000 lichide complete (bovin) Purin 70 6.3% N Conţinut în Ca 15.0 300 950 păsări Gunoi de 250 6.0 0.54 1.0% P2O5 46.6 1.09 1.5 230.0 0.0 3.2–3. Plan de îngrăşământ pe parcelă Planul de îngrăşământ permite calcularea nevoilor în elemente nutritive a fiecărei parcele şi aporturile fertilizante necesare.9 3.5 3.8 0–1. kg/m 3: îngrăşăminte lichide).0% 19.0 6.7 2.7 0.4 1.3 4.0% 48.0 300 750 Marc Compost 450 5.

fosfor Factor corector Analiza solului cu extractul AE10. Corecţia normei 21. Azot Element pur (kg) pe hectar Creştere Normal 0 Maturitate Tardiv – 5 Formarea mugurilor Normal 0 Ranadamentul anului trecut normal 0 Locul unde se fixează altoiul de creştere >80vm din – medie volum 5 Apariţia tulburărilor psihologice Nu 0 Partea de pietre Scăzut – 5 Materia organică Ridicat 0 Norma de îngrăşământ corectat pentru azot 55 22.6% materie organică.3 Factor corector corecţia (elemente în rezervă ponderate_ 2. 90 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 70 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşămâmt corctat pentr fosfor 17.8 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2.5 .2 Analiza solului cu extract de apă 0. Tabel: Plan de îngrăşământ pentru o cultură de meri Golden Delicios cu un randament de 50 t/ha.5 23.2 Analiza solului cu extract de apă. A se vedea tabelul Element pur (kg) pe hectar N P2 K2 Mg Ca B O5 O O2 1. pe sol semigreu cu 3. 40 mg Mg 1. 42 mg K 0.7 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2. 45 mg P 1. Cantitatea de element nutritiv onbţinută pentru norma corectată se exprimă în element nutritiv pur şi trebuie să fie retranscrisă în cantitate de îngrăşământ pentru răspândire. 40 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 20 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşământ corectată pentru potasiu 18 24. Magneziu Factor corector Analiza solului cu extractul AAE10. 370 mg K 0. Normă de îngrăşământ ţn funcţie de randament 12 70 25 90 15 2 Normă 2. Potasiu Factor crector Analiza solului cu extractul AAE10. 110 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 90 Noma de îngrăşământ corectat de magneziu 1 3.Nevoile în azot a fiecărei culturi sunt determinate prin observarea cuşturii anul precedent. nevolie celorlalte elemente sunt date de normale de îngrăşământ în baza rezultatelor analizeo solului şi utilizării factorilor de corecţie.3 Analiza solului cu extractul de apă 30 mg Mg 0.

Analiza solului este în măsură să determine elementele nutritive disponibile pentrui plantă în sol. Operaţia Variabilitate Prelevarea eşantionului de sol 30 Prelevarea eşantionului de sol într-un moment 60 inadecvat Stocaj. Dacă normele ar trebui corectate pentru o cultură fructiferă pe baza locului. prepararea şi extracţia de eşeantioane de sol 10 Determinarea chimică a elemntelor nutritive 5 Interpretarea analizelor de sol (definiţia clasei de 20 fertilitate) Nevoia culturilor de elemente nutritive 20 Oprtunitatea şi precizia factorilor de corecţie 30 Alegerea îngrăşământului adaptat ( de exemplu 20 îngrşământ compus sau organic) pe baza nevoilor în elemente nutritive Răspândirea îngrăşămintelor naturale pe teren 30 Răspândirea îngrăşămintelor organice pe teren 40 Sumă (îngrăşăminte) 50 ÎNGRĂŞĂMÂNT. Bor Fără analiză de sol Norma îngrăşământului corectat pentru toată suprafaţa Norma de azot corectat pentr o răspândire pe linia arborilor 3. Solurile care au o fertilitate deficită vor fi diferenţiate de cele care au fertilitate suficientă sau ridicată. Precizia calculelor îngrăşământului şi limita sa În practică îngrăşământul este departe de a fi o ştiinţă exactă şi se bazează de asemenea pe datele empirice. SRVA 2001). dar ea ne asigură că fluxurile elementelor nutritive vor fi echilibrate. Fructul trebuie să fie din plin dezvoltat şi deci să fi fost hrănit în mod echilibrat fără de care el nu va avea nici o şansă pe piaţă.5 180 14 20 55 14 0 0 20 40 20 1 60 1 Gestiunea globală a elementelor nutritive pe exploatare: Elveţia-Bilanţ Suma planurilor de îngrăşământ a parcelelor unei exploataţii furnizează vederea în ansamblu globală a gestiunii elementelor nutritive. Astfel un îngrăşământ efectuat după cunoştinţele actuale în materie este cea mai bună condiţie penrtu obţinerea unei recolte satisfăcătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ. extract AAE10: 1500 mg Ca 26. repetiţia unei prelevări de eşantioni de pământ pe aceeaşi parcelă antrenează ecarturi de rezultate de analiză de ordinul ±30% în raport cu valoarea adevărată. Gestiunea globală a elementelor nutritive se calculează cu ajutorul unui program informatic (LBL.9. şi normele corectate vor fi introduse în gestiune globală a elementelor nutritive după Elveţia-Bilanz în calitate de nevoi.5 18 1 3. De exemplu. calculul aporturilor necesare pe ha şi an 22 200 kg nitrate de amoniac cu piatră de var şi bor 75 kg Superphosphate 200 kg Bittersalz (sulfat de magneziu hidratat) Se renunţă la aducerea de potasiu 100 2 2 55 38 55 17. Văzând că erorile care se fac în cele două sensuri se anulează. Nu trebuie totuşi să se aştepte la analize de sol şi recomandări de îngrăşământ care decurg o precizie exagerată.25. Este deci important să fim conştienţi la fiecare operaţie a acestui fenomen de variabilitate sau de imprecizie. Tabelul de mai jos se bazează pe avizele experţilor. . ea este obligatorie pentru prestările ecologice recunoscute. CALITATEA FRUCTULUI ŞI ECHILIBRU PSIHOLOGIC Numeroase strudii demonstrează că aprovizionaea arborelui în elemente fertilizante are un efect decisiv asupra calităţii fructului. Piatră de var Valoare pH: 6. producţia fertilizanţilor pentru animale şi îngrăşămintele minerale complementare. Gestiunea globală a elementelor nutritive nu poate deci să ne informeze asupra cantităţii de îngrăşăminte pentru răspândire pe o parcelă sau alta. erorile îngrâşământului se limitează la ±50% şi nu corespund la suma erorilor cumulate. Tabel: Variabilitatea diverselor operaţii (± în %) a îngrăşământului după prelevarea eşantionului până la răspândirea îngrăşământului (avizul experţilor). Gestiunea globală a elementelor nutritive ia în considerare nevoile tutror culturilor de exploatare.

O supraaprovizionare în N. apoi creşterea fructelo şi în sfârşit creştrea mlădiţelor. Calciu. adică un îngrăşământ care depăşeşte nevoile plantei produce fructe moi. calibru. Pe culturile cu o uşoară alternanţă. Acest principiu consistă în a reduce la maxim pierderile elementelor care sunt prejudiciabile în acelaşi timp planurilor economic şi ecologic. Îngrăşământul trebuie să permită dezvoltarea organelor conform nevoilor lor. Un îngrăşământ conform nevoilor permite arborelui să înmagazineze rezerve în lemn. Aceste elemente putând fi absorbite de complex. în al doilkea caz calitatea fructului din anul în curs este penalizată (calibru. număr puţin de celule ale fructului şi în consecinţă diminuarea trăiniciei). Se sfătuieşete a se aplica îngrăşăminte după ce s-a controlat fertilitatea solului printr-o anliză de pământ. este convenabil să rămânem atenţi la starea calcică a solului şi să o corectăm în caz de nevoie. În plus trebuie să ţinem seama de o recrudescenţă de putrezire a fructului. Un element foarte solubil uşor drenat ca şi azotul nitric sau sulfatul de Mg va fi aplicat de preferinţă la începutul vegetaţiei. Asimilarea calciului şi borului este foart limitată în caz de secetă la stadiul T. compuşi. Aporturi ridicate şi precoce de azot pot provoca o izbucnire a ciorchinilor de coacăz cu ciorchine. O prea mare disponibilitate a azotului în zona radiculară a zmeurei şi a murului provoacă creşterea tulpinilor lungi şi groase sensibile la apariţia crăpăturilor. Bace de arbust şi fructe mici Un prea puternic îngrăşământ azotat a culturilor de bace de arbust poate produce fructe puţin ferme şi inapte stocajului. Atunci când aporturile depăşesc nevoile ele nu pot fi asimilate. adică de procentulş său în argilă şi humus. Condiţia este penrtu varietăţile cu o puternică creştere tăierea consecventă fără de care aporturile de azot recomandate de norme sunt acaparate de creşterea vegetativă.5 kg/cm2). Totuşi analizele demonstrează apariţia solurilor sărace în calciu. Pentru elementele care pot fi stocate în sol precum K sau fosfaţii. riscul de pierdere . Aporturi pre ridicate pot cauza pagube la nivelul rădăcinilor care sunt foarte sensibile şi importante pentru asimilarea elementelor nutritive. Chiar dacă în soluri acide riscul de a observa lipsuri în calciu este cel mai mare. ÎNGRĂŞĂMÂNTUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Într-un sistem de nutriţie echilibrată care garantează menţinerea fertilităţii solului este vorba de a valoriza de către plantă elementele aduse sau generate în sol. mugurii vor suferi la început. Mai târziu aprotul de calciu şi bor este limitat având în vedere că aprovizionarea fructului se face după rezervele de floem. Arborii bine aprovizionaţi îşi dezvoltă şi muguri de floare puternici şi de bună calitate. fosfor şi azot În acest context. Combinarea conţinut mic în N şi conţinut ridicat în Ca încetineşte diminuarea trăiniciei fructului după maturitatea sa psihologică. O bună aprovizionare în calciu este o condiţie inconturabilă pentru obţinerea merilor a căror textură să satisfacă exigenţele pieţei. risc de tulburări psihollogice). Solurile livezilor noastre sunt în general suficient prevăzute cu calciu. Calciul are o influenţă pozitivă şi asupra altor fructe pri statutul său de element constitutiv al peretelui celular. bor. Excese de potasiu pot de asemenea să antreneze o prostă absorbţie a calciului mai ales după legare. Tulpinile cu creştere pre viguroasă au potenţiale de randament mai scăzute de cât tulpinile cu vigoare medie care au o uşoară distanţă între noduri.2 la 0. La nivelul fertilizării. Boala petelor amare rezultă dintr-o proastă repartiţie de calciu în plantă. trăinicie.Echilibrul psihologic între creştere generativa şi creştere vegetativă este în principal reglată de tăierea şi regularea încărcăturii. Normele pentru fructele cu sâmburi permit o formare a coroanei şi opunerea fructului rapidă în culturile fructifere moderne. trebuie moderate aporturile de potasiu şi asigurat un îngrăşământ azotat adaptat. Dacă arborele este rău hrănit. Alternanţa nu poate să fie eliminată prin aporturi de azot ridicate. cantitatea şi momentul aporturilor depinde de tipul de sol. în care aceste elemente sunt imobile. În solul prevăzut cu calciu. Aceasta semnifică că intrările în planul de îngrăşământ nu depăşesc nevoile plantelor. În primul caz va fi calitatea fructelor din anul următor care va fi ipotecată (risc crescut de rea înflorire şi producţie scăzută. puţin aromate şi urât colorate. Conţinuturi ridicate în fosfor din fruct (minim: 9mg/100g de fruct) cresc probabilitatea că trăinicia fructelor rămâne după recoltă. Şi azotul are aici o importanţă mare. Într-un mod general putem afirma că un conţinut ridicat al fructului în calciu îi conferă o mai bună trăinicie (de la 0. zahăr) în timpul anilor cu randament puternic. eventual fracţionat sau mai târziu la sfârşitul înfloririi. adică bilanţul să fie echilibrat. aportul de azot trebuie să fie intensificat în vederea profitării de potenţialul calitativ (culoare. Pentru menţinerea fertlităţii solului pe termen lung şi reducerea încărcăturilor în mediu trebuie ca ciclul elementelor interne de exploatare să fie închis. culoare. un aport complementar al solului nu permite rezolvarea acestei probleme. Ele vor fi subiectul diferitelor boli ale tulpinilor. Factori legaţi de psihologia plantei influenţează puternic acest fenomen. calciul are o importnaţă particulară. Chia şi aportul cantităţilor mici de azot în zonă de consumare de lux poate avea consecinţe asupra culorii fructelor. Primăvara nutrimentele mobilizate începând din lemn permit urcarea sevei şi asigură o bună înflorire şi o producţie consecventă. Atunci când un aport este necesar trebuie să se ţină seama de nevoile specifice şi momentane a plantei pentru ca elementele să poată fi absorbite. O bună cunoaştere a solului şi a elementelor utilizate facilitează alegerea momentului aplicării lor. Aporturi prea ridicate favorizează prea puternic creşterea care la rândul ei domină pe inducţia florală.

Viermii de pământ. instaurându-se astfel randamente diminuate. 1. O lipsă într-un element nutritiv particular fie prin lipsa de fertlitate a solului sau prin reaua disponibilitate în sol poate să fie corectată rapid. sau: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă 1. În general se aplică îngrăşăminte de fermă în livezile extensive. Ultimul aport de purin trebuie să se facă înainte de începutul lui iulie pentru prevenirea maturităţii prea târzii. în măsura posibilului. Îngrăşământul nu este decât un mod de intervenţie în vederea obţinerii de arbori şi arbuşti psihologic echilibraţi şi apţi să producă fructe de cea mai bună calitate. Noi recomandă să se urmărească demersul următor: primăvara (februarie-martie) un aport mediu de gunoi 20 t/ha răspândit pe suprafaţa totală. .25 kg Mg pe tonă de randament în fructe. vigoarea arborelui şi intensitatea exploatării pajiştii până la 2 împrăştieri de purin (aprox 20 m3 fiecare) pot fi necesare. regularea producţiei şi buruienilor sunt efectuate în acord cu îngrăşământul. Sulfatul de K. Aportul suficient li oportun de elemente nutritive de îngrăşămintele bio nu va avea loc decât dacă o puternică activitate microbiană mineralizează aceste elemente sub formă asimilabilă de către plantă. datorată aportului târziu de azot.08 kg Mg pe arbore şi an.5 kg N. Parapeţii îngrăşământului bio Îngrăşământul practic decurge din directive şi recomandări publicate de Bio-Elveţia. După condiţiile climatice.5% şi să nu scadă cu timpul. Dacă planta este prea hrănită. o aprovizionare optimală în elemente nutritive în vederea asigurăii performanţelor calitative şi cantitative ridicate. în principal pe livezile supuse la o limtare de îngrăşământ. 100 kg de P. PARTICULARITĂŢILE ÎNGRĂŞĂMÂNTULUI ÎN ARBORICULTURA BILOGICĂ Principii În arboricultura biologică scopul fertilizării este de a furniza arborilor şi arbuştilor în timp dorit şi în cantităţi adaptate. doar 75% de nevoi a plantei pot fi răspândite prin intermediul acestor îngrăşăminte. asimilarea şi vitalitatea sa vor diminua şi nu doar capacitatea de apărare. Humus Conţinutul de materie organică a solului trebuie să fie superior lui 2. Aportul poate fi calculat după cum urmează: prepararea unei soluţii apoase (6-8%) cu îngrăşământ compus şi aplicarea unui litru de soluţie pe cm de perimetru din trunchiul arborelui: injectarea prin 2 înţepături pe m2 şi litru. microorganismele solului cele mai diverse şi micorizele vor servi la promovarea unei aprovizionări a culturii arboricole conform nevoilor. Îngrăşământul culturii înconjurătoare se bazează pe GRUDAF. INGRĂŞĂMÂNTUL LIVEZILOR EXTENSIVE Prelevările culturii înconjurătoare depăşesc de departe pe cele ale arborelui fructifer a livezii extensive. K magnezian şi kainita magneziană n-ar trebui să fie aplicate decât pe baza unei analize a solului (efectuat de un laborator cunoscut în timpul ultimilor 4 ani). şi riscurilede îngheţ care survin. Nevoile totale de elemente nutritive pure reprezintă pentru arborele în producţie şi cultura de deasupra aproximativ: 150 kg de azot.15 kg P2O5. Un aport punctual de elemente fertilizante în regiunea radiculară a unui arbore fructifer cu tulpina înaltă poat să se realizeze prin ţepuşa injectoare. În agricultura biologică prioritatea nutriţiei plantelor este de a atinge şi de a aobserva o stare de fertilitate ridicată a solului. Promoţia şi conservarea unui sol biologic activ şi care are o bună structură presupune. Aceasta nu este posibilă decât dacă tăierea. Din acest motiv utilizarea produselor cu acţiune rapidă cum este piatra de var nestinsă sau stinsă (Ca0 sau Ca[OH]2) care au un efect iritant asupra faunei solului este proscrisă în producţia bilogică. Fracţionările nu sunt de prefereinţă decât atunci când solul are mai puţin de 10% argilă. Acestea sunt bazate pe ordonanţa BIO Aport maximal de fertilizante pentru culturile fructifere Aportul maximal în substanţe nutritive corespunde normei de îngrşământ adaptate la condiţiile terenului conform „normelor de îngrăşământ în arboricultură”. o alternanţă şi o scădere de calitate.8 kg K2O şi 0. Pentru a obţine acest sol ideal. 0. Acsete cifre sunt recomandări care sunt susceptibile să varieze în funcţie de intensitatea exploatării pajiştii. Nevoile totale de elemente totale şi nutritive ale unei livezi extensive pot fi calculate în felul următor: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă nevoile anuale a fiecărui arbore să fie 0.5 kg P 2O5. dar şi calitatea mugurilor vor suferi. în clasa B 50% şi în clasa C 25%.56 kg K2O şi 0.diminuează atunci când procentul de argilă a solului creşte. agricultura biologică utilizează îngrăşăminte organice de fermă şi îngrăşăminte verzi. Pentru un sol în clasa de fertlitate A . Pe lângă o fertilitate suficientă şi echilibrată.45 kg N. Este recomandat să se controleze starea de fertilitate a solului prin analize regulate (la 5 ani). aportul de substanţe nutritive sub formă organică. solul trebuie să aibă o bună structură şi activitate microbiană importnată. 0. 300 kg de piatră de var şi 50 kg de magneziu pe ha şi an. În producţia biologică buna structură a solului şi vitalitatea microorganismelor sale trebuie să corespundă necesităţii de uttilizare a elementelor nutritive izolate. Esenţialul este de favoriza viaţa solului Arboricultura biologică dispune de puţine îngrăşăminte rapid asimilabile şi de rare îngrăşăminte foliare. 0.

compost. Potasiu (K2O) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă. Sub formă de îngrăşământ mineral sunt autorizate: sarea de potasiu neclorată. Aceste îngrăşăminte pot servi mai ales la trecerea stadiului primăvăratic cu deficit în azot. Răspândirea de gunoi proaspăt trebuie să se facă devreme (februarie-martie). Îngrăşămintele foliare cum sunt sulfatul de magneziu. Amendamentele din comerţ Amendamentele destinate ameliorării caracteristicilor solului ca şi anumite pudre de rocă. produse pe bază de lignit. Oligoelemente. . se utilizează îngrăşăminte cu conţinut de materie organică ridicat şi/sau se acoperă solul pe linia arborilor cu trestie de China sau talaj de scoarţă.eficacitatea răspândirii îngrăşământului este documentată. gunoi. Atenţie: un conţinut prea ridicat al solului în potasiu favorizează pericolul pătărilor amare la măr. pudra de corn acţionează între 10 şi 14 zile. soluţiile de acizi aminici la fel ca şi turtele de tescuire a diverselor seminţe oleaginoase. Anumite îngrăşăminte azotate cu acţiune rapidă.există o parcelă de control separată. Răspândirea purinului. Îngrşămintele calcice solubile (clorura de calciu) pentru lupta împotriva petelor amare sunt supuse prescripţiilor. Pentru conţinuturile medii diverse îngrăşăminte de fermă. . Utilizarea sulfatului de Mg este supusă prescripţiilor. Îngrăşămintele minerale autorizate: fosfat natural moale. zgură Thomas. îngrăşământ foliar în Ca. Azot Îngrăşăminte Alegerea momentului. Trebuie menţionat şi: tescovina. Îngrăşăminte minerale: a se înfunda mediu în profunzime. fierul. compost şi gunoi în grămadă: a nu se înfunda prea profund. Mg şi fortifiante Agricultura biologică aspiră la o nutriţie armonioasă a plantelor prin intermediul unui sol şi a unui sistem radicular sănătoase. Alegerea îngrăşămintelor azotate din comerţ va fi dictată de viteza sa de punere la dispoziţie a elementelor nutritive ale plantei. zincul şi molibdenul sub formă de chelaţi. Aceasta este de-a dreptul imaginabilă de exemplu în cazul produselor pe bază de alge având în vedere că conţin Ca. fac parte din îngrăşăminte. Îngrăşămintele P şi K sunt aduse pe baza analizelor de sol care dezvăluiesc un deficit evident. borul. purin. neiritant aprovizionează rapid în azot şi poate să se facă între aprilie şi mai. Eficacitatea acestor produse este din păcate prea puţin coroborată de rezultatele încercărilor neutre chia şi atunci când se vorbeşte de experienţe practice concludente.nevoia trebuie să fie adeverită.Dacă conţinutul în materie organică este sub 2. Fosfor (P2O5) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă. purin. intensităţii şi formei de lucru a solului va determina disponibiloitatea azotului. nisipul de cuarţ codat etc. Magneziu (Mg) Îngrăşăminte Măcinarea rocilor şi produsele de alge. resturile între 8 şi 10 săptămâni turta de ricin (6% N). produse pe bază de alge. Îngrăşământul foliar este supus combaterii simptomelor şi trebuie să rămână o măsură de urgenţă. gunoi în grămadă.5%. Compost. sub formă lichidă sau solidă sunt conform BIO. făina de puf şi pene. Au valoare de demonstraţie: o analiză a solului sau frunzei sau a simptomelor de lipsă vizibile sau cazuri repetate de pătări amare la măr. substanţe organice: a nu se înfunda sau a se înfunda puţin în profunzime. este cazul pudrei. grisului şi resturilor de corn (12-14%N). compuşi organici şi numeroase nutrimente microscopice într-o formă uşor asimilabilă care provoacă o reactivare energică a activităţii microorganismelor ale solului şi ale rădăcinilor plantei. Produsele autorizate sunt repertoriate în lista produselor auxiliare. sulfaţi la fel ca şi clorura de Ca nu pot fi aplicate decât dacă anumite condiţii sunt utilizate cu obligaţia anunţării oficiului de control bio: . sulfatul de potasiu şi potasiul magnezic. substanţe organice a nu se înfunda sau a se înfunda puţin. . Îngrăşămintele compuse şi pudra de rocă bogată în K. Calciu (Ca) Îngrăşăminte Diferitele îngrăşăminte calcice sunt disponibile şi acţionează în mod mai mult sau mai puţin alaclin. manganul. Condiţiile de ferrtilitate a solului suboptimale nu pot şi nici nu trebuie să fie compensate de aporturi în fosfor rapid asimilabil.

adult Balaustium spp(Eritreide) Mare.5 mm).acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi.Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor. Afidele. galben viu pătăt cu portocaliu (0. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 5. programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi.se delasează rapid(1mm). Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. Mămăruţele. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte. Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare. produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare. fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite.cu aspect de velură. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă. Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte. parazitoide. adică devastatorii. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. 7. atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi. acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale. chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire. adult Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. acarieni). Corp în formă de lacrimă. 6.de culoare roşu închis până la roşu deschis. clar sau translucid. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic. polen.adult Nume Descrierea Pradă sau gazdă Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate . tetranyque cu două puncte) Stadiu de prădare Nimfă. 8. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. Zetzellia (stigmeide) mali Corp în romb. Prezenţi pe scoarţa şi frunze. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă. Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată. enrouleuses. Acarieni fitofagi Nimfă. care se hrănesc cu frunze (exemplu afide.se remarcă mai ales primăvara. Acarieni fitofagi Nimfă. dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide) Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată. tetranyque roşie a mărului. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. endofite sau nu. nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide.3 mm). se deplasează foarte rapid (0. cu pete brune pe spate (câteodată).

capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm). acarieni Nimfă. Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere. Ouăle: galbene în formă de butoi. adult Nume Pradă sau gazdă preferată Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. adult Loc şi perioadă de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe . Afide. Larve: apode. Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. adult Nume Pradă sau gazdă preferată Acarieni. Adulţi: muşte mărunte. cu pete clare. acarieni Larvă.5 mm). acarieni şi cochinile Larvă. Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. imposibil de descris şi greu de observat. portocalii. Larve: tăiate. Nimfele: minuscule. Sunt prezente de la Sirfide sau muşte de flori Afide Larvă Crizoperlide Hemerobide şi Afide. Mămăruţele sunt active tot sezonul. Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. negri cu pată albă în formă de romb pe aripi. Nimfele: foarte mici (1-2 mm). Larvele: corp alungit. Afide. Adulţii: cenuşiu. brun sau portocaliu strălucitor. Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. Ouă: albe. prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm). afide Stadiu de prădare Nimfă. punctate cu verde sau gri. Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire. Mămăruţe Adulţi: ovoide.preferată Prădători ai afidelor Cecidomide Larve: mici (<1. reunite în ciorchine. marcate cu puncte negre (3-4 mm). verzi cu ochi roşii. Descrierea foarte active. Larve se găsesc pe frunze. asemănătoare cu melcii. brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). apode. prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). au culoare portocaliu aprins. cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). rapide. Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele. adult Afide Larvă Găsim larvele în coloniile de afide. Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile. ovoide (3 mm lungime). ele nu omoară mai multe decât mănâncă. Prădători generali Antocoride Ploşniţe (Miride) de molenă Adulţi: mici (3-4 mm). Când sunt mai multe afide. pe lungile codiţe foarte fine.

Ploşmiţe de casă

Carabes

Adulţi: mari, bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. Abdomen care merge sub aripi. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm), strălucitore sau mate, aplatizate puţin în lateral.

Afide, acarieni, larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale, dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului, fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. Larve de fluturi nocturni dăunătoare

Nimfă, adult

tinerele mlădiţe. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie. Pe scoarţă şi frunzele arborilor.

Adult

Nocturne, se găsesc în gazon, deasupra resturilor solului, pietre. În frunziş, pe ramuri şi trunchi.

Păianjeni

De talie şi culoare variabile după specie, 8 picioare.

Imatur, adult

Nume Parazitoide Tricogramele

Descrierea

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP. Adulţii sunt activi la înflorire. Larvele şi pupele

Viespi minuscule (<0,7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte.

Alte viespi (Braconide Icneumonide)

parazite şi

Viespi cu corp subţire (0,5-3,6 cm), negre, brune, portocalii sau galbene. Femele dotate cu un lung ovipozitor.

Larvă

Pholetesor (Branonide)

ornigis

Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi, ovoide, care seamănă cu comprimatele. Descrierea

Mineuse mărmurită mărului (MMP)

Larvă a

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Chalcis (Calcide)

Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit.

MMP şi alte larve de fluturi.

Larvă

se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi.

Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele, termen ştiinţific pentru fluturi, formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite. Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido). REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup. Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni. Ea poate ataca tulpinile, frunzele, fructele, florile, seminţele, ceea ce antrenează deprecierea, respectiv pierderea, plantelor şi recoltelor. În plus, rănile pot favoriza instalarea ciupercilor, şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture. În general nimfa este protejată într-un cocon. Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor, sucul fructelor sau seva plantelor. Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi, sau Rhopalocere, şi fluturi de noapte, sau Heterocere. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma), Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia), Heliotis armigera (cucuveaua roşiei), Mamestra brassicae (cucuveaua verzei), Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor)... Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb)...

Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor), Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului), Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei), Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie)... Familia de Pieridae, cu pierida verzei Pieris brassicae, aparţine de Rhopalocere. Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile, cât şi pe mărfile stocate. METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle, larvele sau adulţii. S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu. Lupta cu insecte utile În natură, numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte, păsări, ciuperci). Printre insectele utile, parazite sau prădătoare, care atacă ouăle sau larvele, sunt câteva care se utilizează în lupta biologică. BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens. Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă, în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp, pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale. Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM

Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă. Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă. Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela. Nu mai există reproducere, nici naşterea larvelor devastatoare. Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat. Capcanele sexuale există pentru lepidoptere, dar şi pentru alţi devastatori, precum anumite diptere. Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri. Capcanele pentru împiedicarea masivă, compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii, sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: - a mărfurilor stocate - a pădurilor - a livezilor. Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului,părului,caisului şi a altor arbori fructiferi.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate.Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2,5 cm. Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii.Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C.În livada comercială,pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane.Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C.Tinerele larve se hrănesc cu frunze ,dar intră rapid în fricte. După aproximativ o lună ,larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol. Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută. Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor,de zahăr sau de siropul în fermentaţie.Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie ,dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă.După Van Leeuwen(1948),capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie),0,5 ml acid valeric,1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă.Pentru a evita captura albinalor,trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor.Alte capcane posibile includ uleiul de lin,săpunul ,amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive. Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş;se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece;se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul;se lasă la uscat câteva zile;se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă. Capcane cu feromoni

Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.Aceste capcane,în formă deltoidă sau pâlnie,pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa. Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei. Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită,carpocapsa o alege pe cea mai intensă; • Din două surse luminoase cu spectre diferite,carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare; • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete,mai ales violet şi albastru.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite,deoarece ele stimulează depunera ouălelor. Tipuri de lămpi:În livadă,tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi. Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0,2 bujie/pieds.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15,6C atunci când carpocapsele sunt inactive.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă,trebuie bineînţeles prinsă.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă.Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.În livada standard,reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui. Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă,o săpăligă sau o broşă de 25 mm,recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge.Se pot elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor. Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie,din iunie până înainte cu o lună de recoltă. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară,carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei. Într-un context de producţie biologică,ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul,muştarul,sarasinul sau compuşi de tipul margaretă.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control,dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra,roten sau ryania.

nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale. Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice.nu mai poate decât din întâmplare să îşi găsească partenera şi să se reproducă. nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. De fapt.împiedicând împerecherea.Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru folosirea confuziei sexuale. punerea este rapidă (2 ore pe ha). respectiv în anumite cazuri.împiedicând împerecherile.măiestrie şi vigilenţă.ce maschează semnalele emise de femelă. Biotop propune Ecopom.Apoi.Acest produs se prezintă sub formă de difuzpri celulozici.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor.Astfel. stăpânire şi vigilenţă. în cazurile în care se va dovedi necesar.fiind biodegradabile şi permanente.întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare.În urma acestui fapt. ceea ce mascheză semnalele emise de femele. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă. Ecopom prezintă avantaje reale atât la nivelul mediului cât şi la nivelul calităţii de producţie. tehnica nu este adaptată în toate situaţiile. Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa.fie doar pentru a doua generaţie. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate. Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară. biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni.prima generaşie fiind ocrotită de o protecţie chimică.difuzorii Ecopom permit asocierea eficacităţii durabile şirespectul mediului.Mai întâi. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor. ECOPOM Confuzia sexuală: Celibatul se dezvoltă la carpocapsă! Ecopom este un produs omologat în mai 2000. Produsul este biodegradabil şi nu se spală. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă.dar nu populaţii mari. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici.Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei. metodă de luptă prin confuzie sexuală. Reuşita acestei metode de luptă solicită tehnicitate. şi permite facilitarea valorificării producţiilor. Ecopom poate fi utilizat. Coleoptere . Matoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe hectare în cursul ultimelor două campanii.confuzia sexuală permite să se facă faţă mai bine la problema legată de rezistenţa carpocapsei la insecticidele chimice. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele. suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe. întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi.fie de două ori pentru ambele generaţii a carpocapsei.situaţii în care confuzia sexuală poate fi demarată. Cydia pomonella.biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. Principiul confuziei sexuale La fluturi. Astfel.Ecopom răspunde la aţteptările consumatorilor în materie de calitate şi de securitate alimentară şi prmite o mai bună valorificare a producţiilor.folosirea acestei metode originale are o consecinţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor. Principiul său se bazează pe un element cheie a reproducerii:feromonii.În sfârşit.Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine.Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confizie sexuală.substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul.Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse.Mai mult decât un simplu produs.

Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor. Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură. Aceste specii formează sisteme complexe. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor. dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie. de neuroptere şi de tisanoptere.ceutorhynques . Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: . Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale.crioceres sparanghelului . numite comunităţi. Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: . Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri.paraziţii sau parazitoidele. de hemiptere. cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic. colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat. gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice. de diptere. ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace. este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar. tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia). Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 5. ceea ce. Este dăunător mai ales merilor. Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 6. adică vis-a-vis de un complex de specii. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul. vespere. frunzele sunt distruse de hispine.nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus. acarieni şi psile. altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie. a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă . . Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. gramineele. Din 27 ordine cunoscute. prunilor.altise cruciferelor . Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor. Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate.bruche fasolei .sitone mazărei 8. Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid. Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”. Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide. cunoaştem mai bine şi atacurile. de himenoptere. trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi. Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare. ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări). caişilor. . Pentru a lupta împotriva acestui devastator.Astăzi. un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor. au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote.bruche mazării . 7. cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj. perilor. Este vorba de coleoptere.Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor.prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor. inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre. Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere Monocotiledonatele. Se disting 2 categorii de auxiliari: . care în condiţiile naturale sunt echilibrate. se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. de lepidoptere. şi biologia agresorilor. 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor.

sarriette .garoafelor de inde . Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. cuibarele nu ajung. Un pesticid „Bio” Purinul de urzică. deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele. etc. J : Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii.). planuri de apă. Réussir Fruits & Légumes: Care au fost motivele dumneavoastră pentru aplicarea unui astfel de program? Michel Jay: Am vrut să atragem atenţia asupra faptului că multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată. RFL: Care sunt animalele la care vă referiţi şi regimul lor alimentar este cunoscut? M. aricii şi vulpile.) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi.roşiile . Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an. Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. stejar. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în . J: Nu doar pe gustul de acum dar este urgent să se ia în considerare biodiversitatea având în vedere eroziunea care acţionează în mediile agricole. dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii. prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim. dihori. Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: . ulm. şi de aceea am recurs printre altele la punerea de cuibare.mentei . vom găsi doar 4-5 specii de păsări.florile ornamentale . altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: . J: Bineînţeles.cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse. Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri. Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână.verzele . Să se pulverizeze pe zonele atinse.Combaterea afidelor Mămăruţa. Cuibare în livezi Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu relevă utopia. Cunoaştem regimul alimentar al fiecărei specii şi bibliografia ne este de un ajutor preţios pentru a completa observaţiile de teren.fasolea . Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. etc. RFL: Noţiunea de biodiversitate va fi pe gustul de acum? M. ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori). Interviu cu Michel Jay de la Ctifl de Balandran. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri. frasin. adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală. Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele. nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici).trandafirii . Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa. mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot. etc.mazărea . Acestea fiind spuse. RFL: Putem atrage această faună în livezi? M.arborii şi arbuştii (pin. Dimpotrivă. regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. Dar mai sunt şi mustelidele (nevăstuici.

Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase.exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit. Pulverizaţi bouillie bordelaise la începutul primăverii pentru a preveni bolile. aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini. în cea mai mare parte a cazurilor. pulverizaţi un tratament împotriva insectelor. . rezultate semnificative. apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis. Tăiaţi dacă este nevoie atunci când frunzele sunt căzute. Tăiaţi. . kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică.importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor. fie de tip aclimatizare. J: Există o parte de etică. Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile. curăţaţi plăgile cu o perie dură şi ungeţi-le cu sacâz cicatrizator. Întreţinerea regulată Primăvara Dezierbaţi piciorul arborilor şi aduceţi un îngrăşământ sărac în azot perpendicular pe ramuri. numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică. Vara Udaţi arborii în primul an (10-15 litri pe arbore şi pe săptămână). Observaţiile noastre arată că reproducerea piţigoilor în livezi este la fel de bună ca şi cea din mediul natural. Lupta biologică în arboricultura fructiferă În arboricultura fructiferă. fie de tip inundabil. În arboricutura fructiferă. . La sfârşitul iernii. RFL: Cum se comportă indivizii? M. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor.livadă. pentru limitarea extinderii larvei australiene. pentru combaterea unui devastator bine identificat. larvelor şi ouălelor care se refugiază sub scoarţa arborelui. J: Există o teritorialitate la fiecare cuplu. Întreţinerea unui arbore fructifer Vă trebuie: . Palisaţi dacă este nevoie ramurile suple în ordinea dezvoltării lor. termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural.exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi. pentru a evita rănile şi sugrumările. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară). două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu. producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi. căci dacă depăşeşte cantitatea există riscul de dependenţă. Acoperiţi cu paie în primii ani. pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti.sacâz cicatrizant . viruşii. RFL: Atunci ce perspective putem să ne imaginăm? M. Verificaţi ca rândurile araci să nu fie nici prea lăsaţi.foarfece perfect ascuţit . Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale. Suprimaţi gurmanzii care apar pe trunchi. un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire. ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna? Eu spun că da dacă este limitat în perioadele foarte reci. Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii. Printre cele mai marcante sunt: . Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii.creşterile. nici prea strânşi. Iarna Reperaţi eventualele răni de pe trunchiuri şi ramuri. Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată. Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică.o perie dură . De alfel. Dincolo de rolul strict de auxiliar.îngrăşământ Perioada – tot anul. inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus. importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive.

Anthocoris Deraeocoris. Lupta microbiologică . Praon Trichogramma Encryrtus.Cogniopterygidae Diptera .Ichneumonidea .Chamaemyiidae . Ampelomyces quisquali. Tachyporus. Stethorus Oligota.Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida . Amblyseius. Phytocoris.Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera . Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită.Staphylinidae Heteroptera . Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera .Anystidae .Chrysopidae .Hemerobidae . au avut de asemenea loc. Agria. viruşi Astăzi. parazit al larvei dudului. lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică.Trichogrammatidae . Ageniaspis Aphelinus.- operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei. Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium. Astăzi. Phryxe Principalele genuri Itoplectis.Coccinelidae .Syrphidae . Tetrastichus Ciuperci. Scaeva Leucopsis Aphidoletes Pilophorus. Heterotoma Atractotomus. Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare Pales.Aphidiidae Chalcidoidea .Brachonidae . principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis. Epistrophe.Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea .Encyrtidae .Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera . Typhlodromus. Scymnus.Stigmaeidae . Ephialtes Macrocentrus. Encarsia. Apanteles Aphidius. Adalia. Harmonia. pentru a limita populaţiile de afide. Aphitis Eupteromalus.Eulophidae Microorganisme patogene Principalele genuri Coccinalla.Aphelinidae . S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. Himacerus. Trioxys. Pseudaulacaspis pentagona. Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului. Malacocoris. Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium.Phytoseiidae Actinedida . bacterii.Pteromalidae . care ar putea fi utilizată. Asaphes Eolophus. Campyloma. Micromus Conwentzia Syrphus. Nabis Chrysopa Hemerobius. Episyrphus. Chilocorus. Staphylinus Orius. Propylea. Phytoseiulus. Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie.

Lupta prin confuzie sexuală Principiul Apărută la începutul anilor 90. În schimb.Z9-dodecenylacetate pentru Cochylis. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt. dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele.lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate.în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice.Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis.Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)).extinderea culturii. virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari.masculii ajung să îşi găseacsă femelele.dar se observă o puternică extindere a utilizării ei. Diversificarea metodelor de luptă este esenţială. De fapt.. Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare. Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice.chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g).lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des.Dacă populaţia vizată este prea importantă.Femelele îşi depun ouăle sterile.difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor.masculii şi femelele nu se vor mai întâlni. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor. este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis. Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: .pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella (Fluturele de fruct).ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori. .Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere. În agricultura biologică. heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei . Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare. . doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”.aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii. De exemplu. se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor. o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie.aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei. doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare. Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării.aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator. Lupta biotehnică Astăzi. Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă. Astăzi.Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil. lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză. Utilizarea acestor feromoni Astăzi. fluturelui de coajă. Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Deşi livezile dromois sunt situate într-o zonă climatică cu primăveri uscate şi calde rapănul rămâne principala boală cryptogamică a livezilor de pomi..Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii. Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare. În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate..Astfel. făinarea fiind considerată secundară.prezenţa eventuală a gazdelor secundare.O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb. Lupta biologică în arboricultura biologică În arboricultura biologică. Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor.

. . Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în comparaţie cu un martor şi un extract de neem. • Protecţia cu virusul granulozei . remanenţa nu este suficientă. Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare. fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală. . 2.7% Earlygold 0.83% Jerseymac 1. Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului). Golden 7.poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1. El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-nouaison) Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri. distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori. La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului.numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12.Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune. Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate.Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate).25% Media 2.carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex. pentru a şti: .este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori .5% Jonathan Jonagold 3. • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: .protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă. Ozargold. Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare).Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie. CONTROLUL PARCELELOR DE REFERINŢĂ Acest control se face pentru a răspunde aşteptărilor profesionale. înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden. Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire. .95% Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante.67% Gala. Totuşi. asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0.35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii. .este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică.de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior.42% Florina 0.82% Media 11. .absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului . De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea. Eseul conduce în cadrul programului comparat.Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui. este singurul produs omologat în Franţa.8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9. La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important.parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha . Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide.Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri. De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare.33% Jonagored. În plus.

A 30 39 14 12. numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu). ulei de petrol. Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui.63 12..3 Rapănul (Venturia inequalis) . F 20 25 0. Şi aici condiţiile climatice condiţionează direct calitatea recoltei.9% de fructe pătate în recoltă.nisipos Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu.4 11. lamă).6 13. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor. Restricţiile utilizării sulfului nupermit întotdeauna o protecţie integrală.02 13.3 Prod. D 25 15 6 12.Descrierea parcelelor de meri Loc Varietate Suprafaţă Plantaţie Sol Prod.5x1. E Livron (26) Golden 4000 m2 4x1 Mâlos. În ceea ce priveşte bolile. presiunea rapănului provoacă regular o pierdere considerabilă în recoltă. Tabel 3. B 22 33 10 12.a se analiza rezultatele în livezile de pomi în funcţie de practicile de practicile realizate . Tabel 2. C 20 71 23 12. O medie globală dă cifra de 8. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă.3 Prod. argilos Prod. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării. cuprul împotriva rapănului. A Loriol (26) Golden 400 m2 3. D Portes les Val. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă. La nevoie. Pagubele provocate de ciupercă privesc până la 78% din fructe la un producător în 1998.4 Medie 19. argilos Prod. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene. E 54 5 13.5 9. pietros (26) Prod. F Loriol (26) starkimson 1000 m2 3x1. Golden 2000 m2 4x1. făinarea nu pune în general probleme mari. 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an). Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante.35 13.2 10. producătorii realizează în medie 4-12 tratamente foliare pe an.3 Prod.5 Calcar.8 11. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani. Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. mâlos (26) Prod.5 Calcar.6 39.8 treceri pe an pe bază de cupru şi sulf.67 13.8 tratamente pe an. Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2.85 13.Control agronomic a 6 parcele de meri Randament (T/ha) Zahăr la 20 de fructe 1994 1997 1998 1994 1997 1998 Prod.9 Prod.9 13. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii.5 Mâlos. mâlos Prod.14 13. virusul granulozei împotriva fluturelui. Din contră. C Loriol (26) Golden 3500 m2 3x1 Pietros. B Pont d’Isere Golden 2000 m2 3x1 Neutrră.4 tratamente pe an. în ceea ce priveşte carpocapsa.8 11.8 11.8 12. Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6. aporturile sunt îmbogăţite în calciu. Împotriva bolilor cryptogamice se observă o medie de 10. În sfârşit.a orienta un program experimental începând cu dificultăţile întâlnite pe teren.5 11.3 Prod.

Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului. Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor. orientarea randurilor. Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. Luptă preventivă . Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi. Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare.aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. amplasarea livezii. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant. fan . Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie. Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii. Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn. Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor. iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie.Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor .

♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara.

In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj.

Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral. Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl. Zeama sulfocalcica (29 % sulf) Cupru: ♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza; -inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf - după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl

Lupta impotriva pasarilor in livezi si vii Este foarte important de a cunoaste obiceiurile pasarilor pentru a reusi sa le tii la distanta de o plantatie pomicola: ♦ Stolurile mari de pasari sunt mau usor de indepartat decat cele mai mici ♦pagubele produse de pasari nu sunt repartizate uniform in livada ♦ Pasarile sunt daunatori oportunisti care se hranesc cu ceea ce gasesc in calea lor ♦Pasarile aleg teritoriul lor de prada la sfarsitul lunii aprilie si raman pana ce cultura ajunge la maturitate ♦Culturile pomicole situate pe langa paduri sau luciu de apa sunt mai atacate dxe ♦ Pasarile se obisnuies repede la miscari uniforme şi zgomote repetitive ♦ In functie de specie pasarile reactioneaza diferit la diverese metode de indepartare

♦ Putem indeparta pasarile inspre o alta zona situata in vecinatea plantatiei prin metode specifice ♦ Pasarile nu se dau usor batute in fata dificultatilor create de catre om pentru accesul la hrana ♦Pasarile urmeaza tot timpul acelasi traseu pentru a se alimenta ♦ Pasarile incep sa atace din zori de zi pana la apausul soarelui ♦ Anumite specii se deplaseaza in stoluri migratorii iar altele se adapostesc dupa terminarea atacului in padurile din apropiere ♦ Pasarile care ataca livada atrag prin comportamentul lor si alte pasari din imprejurimi ♦ Pasarile pot penetra si prin fileurile textile cu care uneori culturile pomicole sunt protejate. Metode de aparare impotriva pasarilor ♦ Sperietoare acustice ♦ Sperietoare vizuale ♦Protectie fizica ♦ Repulsivi biochimici ♦ Sperietori acustice Sperietorile acustice sunt aparate care produc sunete cu scopul de inspimanta pasarile. Cum pasarile au aceiasi acuitate auditiva ca si oamenii orice sunet perceptibil de urechea omului este perceput la fel de catre pasari. Pasarile nu aud ultrasunetele ca si in cazul rozatoarelor. ◊ Tunuri pe baza de propan. Acest tun produce detonari puternice (115 decibeli) care sperie pasarile. -Detonatiile nu trebuie sa fie regulate si nici la intervale mai mici de 3 minute. - Numarul de detonari trebuie sa fie in jur de 20/ora de dimineata buna pana seara. - Tunurile se programeaza electronic pentru a efectua detonarile la intervalele dorite de om. - Se utilizeaza un aparat pentru 2 ha - Se vor evita in cazul unor locuinte apropiate - Aparatele trebuie mutate periodic pentru a crea efecte surpriza pentru pasari ♦ Utilizarea de difuzoare ce difuzeaza sunete electronice 2 tipuri de difuzoare sunt utilizate frecvent: - difuzoare acustice traditionale: - difuzoare electronice: sunetele electronice sunt modulate acestea interferand cu sistemul senzorial al pasarilor producandule nervozitate si neliniste. Pasarile vor parasi aceste locuri pentru ca nu mai pot comunica unele cu altele - Ultima generatie de difuzoare electroinice este si mai performanta pentru ca ea face apel la tehnologia numerica pentru a putea imita chemarilor de detresse specifica anumitor pasari: Nivelul de decibeli este mai mic decat la cele traditionale. Asocierea dintre tunuri cu propan si difuzoare este foarte buna pentru ca primul produce o stare de iritare iar al doilea le incita sa paraseasca locul. ♦ Cartuse fluieratoare si pirotehnice Cu asutorul unui pistol se pot trage cartuse care produc un sunet strident asemanator unui fluier pe toata traiectoria acestora dupa care explodeaza in cer la nivelul stolurilor pasarilor producand o mare sperietura. Pistoalele pirotehnice care sunt utilizate cu acelasi scop si in aeroporturi. Sunt foarte apreciate de producatori datorita cosului redus si a manipularii usoare si eficiente. ♦ Pusca de vanatoare Aceasta este folosita mai mult pentru a produce zgomot decat pentru a le omorî. Un permis de portarma este obligatoriu. ♦ Sperietori vizuale Sunt mai putin eficiente decat celelalte sperietori. Ar putea deveni mai eficiente daca ar fi mutate periodic. ♦ Baloanele sperietoare

Baloanele sunt de marimea unui balon de plaja pe care sunt desenate figuri de oameni in diferite culori (alb, negru si galben). Culoarea galbena este cea care le inspaimantă cel mai tare. Datorita faptului ca miscarea lor nu este regulata datorita schimbarii frecvente a directiei vantului ele reusesc sa pacaleasca foarte usor pasarile. ♦Banderole, benzi sclipitoare Aceste instrumente din materiale plastice sunt suspendate deasupra culturilor şi indeparteaza pasarile datorita reflectarii razelor soarelui din unghiuri diferite datori miscarii lor permanente cu curentilor de aer. Culorile se aleg in functie de speciii (galbene, rosii, negre etc…). Aceste benzi dau impresia pasarilor ca livada este in miscare ♦ Lumini intermitente şi oglinzi Anumite specii de pasari sunt speriate de lumini intermitente si de oglinzi. Anumiti producatori asociază tunurile pe baza de propan cu aceste lumini intermitente. Protecţia fizica: Fileuri textile Cel mai bun mijloc de protectie impotriva pasarilor este fileuri din materiale textile sau plastice Doua tipuri de fixare a fileului sunt folosite: - derularea directa peste pomi - fixarea pe un sistem de sustinere care inconjoara plantatia

Analiza foliară Analizele de sol au o relevanţă relativa pentru culturiile pomicole datorita faptului ca radacinile patrund foarte adanc in pamant si ca atare este foarte dificil de realiza esantioane reprezentative. |Analiza foliară sau diagnosticul foliar este cel mai bun mijloc de a determina cantitatea si tipul de ingrasaminte ce trebuie furnizat pomilor. Ea permite realizarea unei determinari exacte a macrosi microelementelor existente in planta preczum si echilibrul care exista intre acestia. Esantionarea frunzelor trebuie sa respecte reguli foarte preciuse pentru a fi fezabila ca si metoda. Pentru pomi se preleveaza esantioanele in luna iulie atunci cand frunzele sunt relativ bine dezvoltate.Pentru capsuni se preleveaza in august.Se culeg 100 de frunze de pe un esantion de 10 pomi/ha. Se aleg frunzele situate in mijlocul ramurilor. Tab. Conţinuturi optime în elemente nutritive la pomi (R.A. Cline, Institut de recherches horticoles de l'Ontario, Vineland Station, et Burke McNeill, Direction des productions végétales, MAAO, Vineland Station) N* P K Ca Mg Mn Fe Zn B % MU ppm Delicious 0,152,2-2,7 1,4-2,2 0,8-1,5 0,25-40 20-200 25-200 15-100 20-60 Crispin 0,40 Empire 0,150,252,1-2,6 1,3-2,1 0,7-1,5 20-200 25-200 15-100 20-60 Russet Spy 0,40 0,40 0,150,25McIntosh 2,0-2,4 1,2-2,0 0,8-1,5 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,40 0,150,25Peri 2,0-2,6 1,2-2,0 1,0-2,0 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,50 0,15Piersici 3,4-4,1 2,3-3,5 1,0-2,5 0,3 -0,60 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,150,35Cireşi 2,2-3,0 1,3-2,5 1,0-2,5 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,65 0,150,35Pruni 2,4-3,2 1,5-3,0 1,0-2,5 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,65 CARPOCAPSA Confuzia sexuală: ISOMATE C (1000 difuzoare /ha) ECOPOM (300 difuzoare/ha) Paianjenii rosii Introducere de phytoselide: Neoseiulus californicus Typlhodromus pyri Amblyseius andersoni

Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene. În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune.Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha. Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1,60 m. Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha). Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct. Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase. La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA, domaine de Gotheron, 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta.asso.fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator. Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica. Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone, feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica. Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica. Cele 3 notiuni de lupta (biologica, biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial. Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet, 1994. ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera - Coccinellidae - Staphylinidae Heteroptera - Anthocoridae - Miridae - Nabidae Nevroptera - Chrysopidae - Hemerobidae - Cogniopterygidae Diptera - Syrphidae - Chamaemyiidae - Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida - Phytoseiidae Actinedida : - Anystidae - Stigmaeidae - Trombidiidae Genuri Coccinella, Adalia, Adonia, Propylea, Harmonia, Scymnus, Chilocorus, Stethorus Oligota, Tachyporus, Staphylinus Orius, Anthocoris Deraeocoris, Phytocoris, Malacocoris, Pilophorus, Campyloma, Heterotoma, Atractotomus, Himacerus, Nabis Chrysopa Hemerobius, Micromus Conwentzia Syrphus, Episyrphus, Epistrophe, Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus, Amblyseius, Phytoseiulus, Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium, Allothrombium

Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata. .Tetrastichus . bacterii.Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic .Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile.Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor.Pteromalidae Eulophus .Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului .Encyrtidae Aphelinus. Ageniaspis . .Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan . Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare.Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei .Trichogrammatidae Encryrtus. virusuri D'après Reboulet. Aceasta specie este polifaga.Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci. ACTA point n°1 . Ephialtes . capocapsa (Cydia pomonella).Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma . mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene.Brachonidae Aphidius.Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea ltoplectis. Asaphes . Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie.Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) .Icheumonidae Macrocentrus. Agria. CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % . Trioxys. -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) . Encarsia.Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) . Aphitis .Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana.Aphelinidae Eupteromalus. Apanteles . 1994. lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic. Phryxe . Praon .Insecte parazitoide Diptera Pales.Carpovirusin (denumirea preparatului francez) . ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha. Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari.

furnici.82 2. carpocapsa. 1998. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun. GRAB. Agribiodrôme. Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale. 83 1. Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni. după care se filtrează. FUNGICID: afide. Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0. 1998. furnici. Se diluează 1/20 pentru aplicare. INRA. tanacetum vulgare fierbinte. « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique.67 2. 1998.Golden Starkimson 12.90. Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează.7 Earlygold Florina Jerseymac Gala. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute.70 / Fax : 04. după care se filtrează INSECTICID. FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. Golden 0. : 04.84.33 7.8 9. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. carpocapsa.84. documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél.42 0. viermele zmeurului INSECTICID afide INSECTICID . ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona. 1kg la 10 l de apă.90. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa.00.95 Media 11. Synthèse 1994-98. 25 AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali).37 pulvérisations ! Plante usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat Metodă 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat Efecte INSECTICID.5 3. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin busuioc Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează. Ozargold Jonathan Jonagold Jonagored. GRAB. GRAB.01. piretru si ulei vegetal). Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique. melci.

după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament. păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore. păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte. păianjeni Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă. INSECTICID afide.Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice . Îngrăşăminte Specia/preparat urzică urtica urens purin tătăneasă symphitum officinale purin Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile. Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte.ocimum basilicum fierbinte. INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă fierbinte. infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore. Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă RÉPULSIV TOTAL Afide. Afide. INSECTICIDE TOTAL Afide. Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte. infuzie afide coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc sambucus infuzie menthe mentha infuzie revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. INSECTICIDE furnici Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte.

larve de syrfide . să se interpună o bandă protectoare de carton. putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor . Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă. Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie.să nu se evite. pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin . biodegradabil şi utilizabil până la recoltă. pruni. de la începutul lui mai. sunt adesea cu viermi .larve de coccinele . şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară. dar fatal pentru insectele auxiliare .pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone.larve de chrysope .urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana.să se evite îngrăşămintele prea azotate .să nu se pună lipici direct pe scoarţă.să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările . dar putem să le găsim şi în peri. cu bactospeină.punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor.larve de cecidomelide . cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu. Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă.pudrarea cu o pudră de rocă micronizată .să se adune fructele căzute înainte de maturitate. Ce trebuie făcut: . Pe arbori tineri.adulti de syrfide . Fără pericol pentru albine. Musca cireşei . remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor.să se trateze de două ori. Aceasta fiind spusă. este adesea necesar să se îngrijească arborii vara. Ce trebuie făcut: . un produs selectiv specific pentru larve . castani. iarna. Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele. se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive.să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele .adulti de crhysope . face ravagii în meri.larvele de chrysope. urechelniţe.Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi.să se pună cuiburi pentru piţigoi. nuci.

acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. practicile culturale sunt profund modificate. acarieni piersic: Monilia. fixată pe 3 ani. Ce trebuie făcut: . a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii . să se taie părţile din frunzele atinse. Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. Ce trebuie făcut: . Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afidă. Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală .dacă este necesar. Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri. corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia. Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă. trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului.să se suprimeze funzele beşicate. o fertilizare excesivă. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi.să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu . Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor.să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ. Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă. Solurile foarte poussants.să se aducă bor. Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi. Atacurile afidelor.Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc. aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora.să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil .să se planteze varietăţi precoce . Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice. Pătarea Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. afidă cireş: Cylindrosopriose cais: Monilia înflorit Pregătirea conversiunii . Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea.să se pulverizeze purin de urzici diluat . Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi. Este o boală endemică a mărului şi a părului. să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie .să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii. Ce trebuie făcut: . acarieni păr: afidă.să se planteze varietăţi rezistente. de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie. Conversia livezii Faza de conversie. mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui.

după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare. termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Rărirrea manuală Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Gestoiunea rangului şi interrangului Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor împotriva Regularea incărcăturii Fongicide. Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi. . Conversiunea practică Post Fertilizare Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral.. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. concurenţa ierbacee va fi mai importantă. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi.Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. Conversiunea „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor. Analiza chimică a solului. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. analize de sol Muncă mecanică. Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică.) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor.. manuală în măr *** ** * * * *** * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii. collemboles) şi microorganismelor(bacterii. ciuperci). Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune. Analize foliare Dezierbare chimică. magneziu . Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici. Analize foliare. dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele. curative după reţelele de observaţie şi avertizare Rărirea chimică. Profilul solului este o etapă importantă.

creşterea puterii sistemului de refrigerare pentru evitarea bruştelor creşteri de temperatură. . . . este dificil de a stabili conţinutul în apă a unui produs uscat.Instalarea mai multor serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge fructele. instalarea deflectorilor sub serpentine pentru a deturna aerul rece şi să îi permită să se încălzească puţin înainte de a ajunge la produse. .contactul produselor cu aerul glacial „greu” care provine din serpentinele evaporatorului. . propice îngheţului.Produsele sticuite prea sus aproape de serpentinele evaporatorului. . mai ales în traiectoria directă a aerului scos de ventilatorii evaporatorilor. . .Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul unui generator de fum. .Îngheţul parţial care antrenează zbârcirea anumitor produse precum fructele cu sâmburi. . Măsuri de luat . experienţele au arătat că absorbirea umidităţii poate face să crească cu 10% greutatea recipientelor.Apa care provine din înlăturarea chiciurei de pe serpentinele care picură pe produse. schimbarea amplasării serpentinelor sau creşterea puterii ventilatorului lor. . această măsură reduce uscarea aerului. Măsuri de luat . Zbârcirea anumitor produse Cauze probabile . datorate unei rele circulaţii a aerului sau a unui mod prost de a stivui recipientele.Spaţiile fără circulaţia aerului.Absorbirea umidităţii în aerul ambiant şi produsele prin recipientele din lemn şi structura antrepozitului. dispunerea recipientelor în aşa fel încât să se asigure o bună circulaţie a aerului. . Măsuri de luat . instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată. condensarea este inevitabilă dacă produsele sunt puse în contact direct cu aerul cald şi umed.reglarea serpentinelor evaporatorului la o temperatură mai ridicată.Să se înmoaie recipientele din lemn înainte de a se utiliza pentru antrepunerea pe termen lung.Producerea de sistemul de umidificare a picăturilor prea mari.Punerea produselor reci destinate ţinerii pe termen lung în camere diferite de cele în care sunt aduse produse calde la care se caută să se scadă temperatura. . Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie. ţinerea produselor la distanţă de pereţii reci. Urme de apă sau umiditate pe anumite produse Cauze probabile . mai ales fundaţiile de beton. - Anomalii Îngheţul anumitor produse Cauze probabile .Să se instaleze umidificatori capabili să producă o brumă ultrafină sau atomizată. zbârcirea frunzelor cu sâmburi uşor îngheţate nu este atribuabilă la o pierdere de umiditate şi dispare la produsele dezgheţate. Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună. .Să se revadă măsurile propuse la „Îngheţul anumitor produse”.Să se lase dacă este posibil apa de condensare să se scurgă pe planşeu pentru ca să contribuie la umezirea antrepozitului.Stăvuirea produselor mai jos.Ecartul de presiune a vaporilor prea mare între produsele calde şi umede.Umiditate realtivă prea scăzută în antrepozit. . sau ambele. .Expunerea produselor reci la căldura şi la umiditatea care provine de la produsele depozitate de puţin timp. Să se înmoaie pereţii şi planşeul antrepozitului.Izolarea încăperii.Să se lase ca temperatura să urce gradual.Expunerea produselor la căldura exterioară în timpul retragerii din antrepozit.angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator.Produsele în apropierea pereţilor glaciali sau în contact cu aceştia. instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari. şi aerul rece şi uscat. Coacerea prematură sau decolorarea produselor sau pierderea de frunze (plante) Cauze probabile . .

a nu se conta pe depozitare pentru transformarea unui produs de proastă calitate într-un produs de primă calitate care poate să se conserve mult timp. să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone. să se evite utilizarea stivuitoarelor a căror gaz de eşapament conţine etilenă. prunele.Temperatura poate să fie prea ridicată.Produse stricate. piersicile.Să se amelioreze la nevoie izolaţia folosind materiale diferite. Măsuri de luat . Măsuri de luat . .Creşterea procentului de înlăturare înainte de depozitare. . să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone. Măsuri de luat . Produse care au un miros urât sau un gust rău Cauze probabile . .Să se răcească produsele după recoltă asigurându-se o răcire rapidă şi uniformă. . Mucegaiuri pe pereţi şi tavan Cauze probabile . .Infiltrarea prin fisurile tavanului a apei de condensare care rezultă din izolarea insuficientă acoperişului.Penetrarea umezelii în structura şi căptuşala ziddului de lemn. să se facă antrepozitul ami etanş. Prezenţa condensării pe pereţi şi tavan Cauze probabile . usturoiul şi salata.Procentul umezelii şi temperaturilor propice proliferării mucegaiurilor.Lipsa dispozitivului care protejează de vapori sau instalarea proastă a acestuia. a se face antrepozitul mai etanş. . ceapa.Ameliorarea izolaţiei pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei. cartoful. ţelina. .Retragerea produselor cum sunt varza.Înainte de reconstrucţie.Prezenţa în apropierea produselor care emană un miros urât sau un gust rău.Proasta aerisire a acoperişurilor propice acumulării de aer cald şi umed în acest loc.Să se scoate din antrepozit fructele care degajă multă etilenă cum sunt merele. să se aerisească antrepozitele înainte de a se utiliza. perele. sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate să asigure cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare 2 minute. apoi să se cureţe şi să se dezinfecteze căptuşala zidului. prea coapte sau de calitate proastă înainte de a le depozita.Temperatura prea ridicată a produselor care provoacă respiraţia lor şi coacerea rapidă. utilitatea dispozitivului de protejare de vapori depinde de vocaţia clădirii. Măsuri de luat .Să se amelioreze izolaţia pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei. .Lipsa dispozitivului de apărare de vapori sau proasta instalare a acestuia.Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibă o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 de suprafaţă de tavan. menţinerea temperaturilor recomandate în timpul perioadei de depozitare. să se vadă de ce umezeala penetrează în antrepozit şi cum să se împiedice intrarea acesteia. Măsuri de luat . Măsuri de luat .Ameliorarea izolaţiei pentru a împiedica aerul cald de pe acoperiş să intre în contact cu aerul rece din interiorul antrepozitului. să se usuce camera. aceeaşi regulă se aplică şi la orificiile de ventilaţie situate în vârf. Produse care putrezesc Cauze probabile .. Măsuri de luat .Prezenţa posibilă a etilenei. Apă care picură de pe tavan Cauze probabile .Suprafeţele interioare sunt mai reci decât aerul ambiant care le atinge. . . caisele şi tomatele.Să se scadă temperatura antrepozitului. Putrezirea pereţilor şi tavanului Cauze probabile .

Să se instaleze termostate în traiectoria aerului care corepunde cu temperatura medie a camerei. această metodă reduce uscarea aerului.Să se repereze spaţiile fără circulaţia aerului cu ajutorul unor generatori.Izolaţie insuficientă pentru o utilizare vara.Ventilaţie proastă a acoperişurilor.Circulaţia aerului neuniformă sau puterea sistemului insuficientă.Proasta circulaţie a aerului în antrepozit. . este dificil să se stabilească conţinutul în apă a unui produs uscat. utilitatea acestui sispozitiv depinde de vocaţia clădirii. . uşilor.Amplasarea proastă a termostatului care nu captează temperatura medie a camerei. . Temperatura în interior mai ridicată decât ar fi dorit-o în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . . Măsuri de luat . . R-24 pe acoperişuri şi R-12 pe fundaţii.Amplsarea proastă a termostatului care captează temperaturile mai ridicate. . .Amplasarea proastă a termostatului care captează temperaturile reci. . produselor calde sau becurilor de luminat. adică în traiectoria aerului care se îndreptă spre serpentine. mai ales în lungul fundaţiilor de beton.Reduserea ecartului de temperatură de funcţionare a serpentinelor de evaporare.Fisuri în podea pe unde apa se scurge. . sau într-un curent de aer rece care iese din serpentine. .Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi.Izolaţia insuficientă pentru o utilizare iarna.Zile calde şi însorite. şi căptuşala acoperişului de culoare închisă. . .- Să se determine amplasarea dispozitivului de apărare de vapori ţinându-se seama de direcţia presiunii vaporilor. . să se dispună recipientele în aşa fel încât să se asigure o mai bună circulaţie a aerului.Termostatul de prostă calitate sau defecte. sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate asigura cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare două minute. Uscarea podelei chiar dacă este udată Cauze probabile . va rezulta probabil o mai puţină capacitate de înlăturare a căldurii. să se evite dispunerea termostaturilor în apropierea pereţilor calzi sau reci.Să se instaleze mai multe serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge produsele. să se instaleze conducte de aer sau ventilator suplimentari. Măsuri de luat . aceeaşi regulă aplicându-se la orificiile de ventilaţie situate în vârf. Fluctuaţia temperaturilor în interior în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile .Să se vopsească acoperişul în alb şi să se ventileze suficient deoarece temperatura poate atinge 60 oC dacă acoperişul este închi la culoare. aproape de uşi sau într-un curent de aer rece care iese din serpentinele de evaporare. .Refrigerare inadecvată.Umezeala relativă prea scăzută în antrepozit.Inundarea podelelor şi să se verifice dacă apa scapă. .Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibe o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 suprafaţă de tavan. să se sigileze la nevoie. instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată.Ecart de temperatură prea mare de funcţionare a serpentinelor de evaporare.Să se mărească puterea sistemului de refrigerare. să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori reci. sau ambele. .instalarea termostaturilor în traiectoria aerului care corespunde temperaturii medii a camerei. să se schimbe amplasamentul serpentinelor de evaporare sau să se mărească puterea ventilaţiei lor. Măsuri de luat . adică în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare. Măsuri de luat . . Temperatura din interior mai rece decât se doreşte în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile .Să se folosească un material bun dat fiind faptul că temperatura uniformă este esenţială pentru menţinerea calităţii produselor. .

Izolant moale sau insuficient. Temperatura din interior neuniformă Cauze probabile . este posibil să se crească puterea serpentinelor de evaporare.Să se corecteze problemele de umiditate şi să se instaleze un nou izolant mai adaptat la antredepozitele frigorifice. Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi.- Instalarea termostatelor în traiectoria aerului care corespunde cu temperatura medie a camerei.Să se crească puterea sistemului de refrigerare pe măsură ce volumul depozitat creşte.Produse care intră în depozit la o temperatură mai ridicată decât anii anteriori.Creşterea temperaturii serpentinelor. deşi sistemele sunt rar mai puternice este important să se evalueze bine puterea necesară pentru a evita costurile inutile. dispunerea recipientelor în aşa fel încât să asigure o mai bună circulaţie a aerului. să se mărească potenţialul de răcire a aerului privilegiind traiectoriile sinuoase care forţează aerul să circule peste tot. sau ambele.Împiedicarea circulaţiei aerului care vine spre serpentinele de evaporare datorită unei dispuneri proaste a recipientelor. Măsuri de luat . .Să se ştie că varietăţile mai timpuri şi fluctuaţia condiţiilor climatice pot duce la o creştere a temperaturii produselor cerând astfel o mai mare putere de refrigerare decât înainte. . Măsuri de luat .Circulaţia aerului neuniformă sau puterea insuficientă a sistemului.Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul generatorilor de fum. Măsuri de luat . să se utilizeze un generator cu fum pentru a se asigura că nimic nu împiedică traiectoria aerului.Să se repare sistemul de înlăturare a chiciurei sau să se înlocuiască. schimbarea amplasamentului serpentinelor de evaporare sau creşterea puterii ventilatorului lor. Formarea chiciurei pe serpentinele de evaporare şi şiroirea apei de condensare Cauze probabile . instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari. deorece depozitarea mai multor produse agricole cere o umiditate relativă ridicată.Conţinut probabil prea ridicat în gaz. rezultate din putrezirea produselor sau din respiraţia lor. . . . R-24 pe acoperiş şi R-12 pe fundaţii. să se instaleze perdele protectoare pe uşile de acces.Temperatura funcţionării serpentinelor prea scăzută.Funcţionarea proastă a sistemului de înlăturare a chiciurei. adocă în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare. să se verifice ca aerul să urmărească tot timpul traiectoria cea mai uşoară. Creşterea consumului de electricitate Cauze probabile . Măsuri de luat .Să se repereze produsele stricate şi să se elimine. . . . Aerul ambiant miroase urât sau este greu de respirat Cauze probabile . .Antrepozit mai plin decât înainte. . . să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori calzi sau aproape de uşi sau de aparate de iluminare.Să se efectueze întreţinerea materialului de către un specialist al refrigerării în vederea exigenţelor proprii la depozitarea produselor agricole. . . . .Să se instaleze un sistem de înlăturare a chiciurei mai eficace.Să se evite formarea culoarelor pe care aerul le împrumută fără a circula în jurul produselor sau recipientelor. instalarea unui mic ventilator de extracţie care asigură una sau două reîmprospătări ale aerului pe zi.Defectarea aparatelor de refrigerare.Să se amelioreze etanşeitatea clădirii ţinându-se cont că clădirile au tendinţa să îşi piardă din etanşeitate cu timpul.Clădire mai puţin etanşă sau deschiderea uşilor mai frecventă. precum CO2 sau etilena. anumite antrepozituri recente foarte etanşe împiedică ventilaţia naturală să asigure o împrospătare a aerului.Umiditate relativă ridicată în antrepozit.

Oecoplan Biocontrol Ameisenstreup Tehnici de confuzie cu difuzoare(feromoni) Bocep Viti Firmă Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/ observaţii Andermatt Fructe cu sâmburi.PRODUSE FITOSANITARE AUTORIZATE Nume comercial Acizi humici Humin Vital WDG 70 Pinolenes Heliosol Clasa toxică 5 Materia activă/concentraţie 96% acizi humici 70% pinolenes Firmă Andermatt Omya Domenii de utilizare/ observaţii Fructe în general: creşterea eficacităţii pentru Madex. clei) Capcană recalcitrantă penrtu desperecheată Capcane de culoare încleiate Capcane pentru musca de cireaşă Capcană recalcitrantă pentru muştele de cireşe Clei pentru capcanele încleiate Tangle-Trap Capcane benzi (acizi graşi+ răşini naturale) Inel lipicios Raupenleimring LG Respingători Pudră antifurnici Coop. Capex. a II-a generaţi) . fructe cu seminţe. produse pe bază de argilă Viţă de vie: creşterea eficacităţii pentru produsele pe bază de argilă. Neograd Leu Andermatt Coop 100% răşini naturale 76% acizi graşi 20% răşini naturale Fructe cu sâmburi şi cu seminţe: cheimatobies Grădinărit amator: furnici Andermatt Hormoni sexuali Viţă de vie: cochylis(prima generaşie. fructe mici: diminuează atacurile fluturilor Fructe cu sâmbure: diminuează atacurile muştei de cireşe Neograd Andermatt Andermatt Clei pentru capcane încleiate Andermatt. Nu-Film-17 Adjuvanţi Andermatt - 96% pinolenes Metode biotehnice Nume comercial Capcane pe bază de alcool (alcool etilic. Capex Viţă de vie: creşterea eficacităţii pentru sulf dizolvant Fructe în general: creşterea eficacităţii pentru Madex.

exceptând plantele ornamentale Andermatt - Hidroxi de cupru Kupferhydroxid 50 Hoko Hoko 4. beşica piersicului. rugină Viţă de vie: făinare Cucurbitacee: făinare Plante de ornament în general: mană. toxic pentru peşti 4. antracnoza căpşunului. toxic pentru peşti 4. torcător de coajă Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: mici torcători de coajă Fructe cu sâmbure: fluture de prune Viţă de vie: fluture. mai puţin plantele ornamentale Cartofi: mana frunzelor uscate şi a tuberculilor. şancru bacterian al cireşului Fructe mici: uscarea parazitară a ramurilor de zmeur. toxic pentru peşti 35% cupru pur 40% cupru pur 40% cupru pur 35% cupru pur 20% cupru pur Domenii de utilizare ca şi la KupferHiodroxid 50 Hoko. toxic pentru peşti 4 4. Neograd Toxic pentru peşti 10% săruri de cupru (17. antacnoza coacăzului Domenii de utilizare ca mai sus. Cantitatea maximă pe an: a se vedea mai jos Andermatt.Bocep Viti 230 Isomate-C Plus Isomate-CLR Isomate-CTT Isomate-OFM Rosso Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali RAK 1+2 RAK 2 Fungicide Nume comercial Ulei de mărar (Oleum foeniculi) Fenicur Andermatt Andermatt Firmă Hormoni sexuali Hormoni sexuali Clasa toxică Viţă de vie cochylis Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: fluture de mere. toxic pentru peşti 50% cupru pur Cupravit albastru Kocide DF Microperl Kocide 2000 Preparat pe bază de calcar şi sulfat de cupru penrtu tratarea viţei de vie Octanat de cupru Cueva Bayer Bayer Andermatt Burri Bayer Landi/fenaco 4.5 g/l) . A se vedea hidroxidul de cupru 50 Hoko. rugină Fructe cu seminţe: pătare Fructe cu sâmbure: găurirea frunzelor. cochylis Viţă de vie: fluture Materia activă/concentraţie 23% ulei de mărar Domenii de utilizare/observaţii Fructe mici: făinare.

dar nu mai mult decât 6 pe an. toxic pentru peşti 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko Leu 15% cupru pur (190 g/l) Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko. toxic pentr peşti 4. toxic pentr peşti 4. (117 g/l) ulei de pin 99% sulf 98% sulf 99% sulf făinarea coacăzului Omya Meoc Landi/fenaco 5S 5S 5S Fructe cu seminţe: . toxic pentr peşti 4. făinarea Fructe cu sâmburi: făinarea şi pătarea neagră a piersicului. fructe mici 2. fructe cu sâmburi 4. toxic pentr peşti 4. toxic pentr peşti 4. găurirea frunzelor Fructe mici: făinarea căpşunelui Hamei: făinarea Sulf Elosal Supra Microthiol Special Disperss Sulf dizolvant 80 special Netzschwefel LG Soufre 80 S Solfo fluid Solfovit WG Soufrea mouillable Sufralo Thiovit Jet Sulf + ulei de pin Heliosoufre S Sulf pentru pudrare Elosal Schwefel Staubemittel Florfluid Fluidosoufre Alumină (argilă) Omya Landi/fenaco Intertoresa Leu Schneiter Burri Bayer Meoc Siegfried Syngenta Omya 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 52% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf (700 g/l) sulf. legume.7% săpun moale Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: bolile petelor de ploaie Timp de aşteptare 3 săptămâni Fructe cu seminţe: rapăn. toxic pentr peşti 4.Oxiclorură tetracuprică Cuprofix Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Hoko Cupru 50 S Oxiclorură de cupru Oxicupru 50 Vitigran 50 Oxisulfat de cupru Cuproxat flussig/liquide LG Maag Intertoresa Leu Hoko Schneiter Meoc Siegfried Omya 4. Viţă de vie 4 în medie pe 5 ani (din 2002).5. Fungicide(continuare) Nume comercial Firmă Săpun vegetal Biofa Cocana RF Andermatt Clasa toxică Materia activă/concentraţie 29. toxic pentr peşti 4. mai puţin mana frunzelor uscate şi a tuberculilor cartofului Limitele de cantităţi pentru produsele cuprice: Utilizarea produselor de cupru este limitată la cantităţile următoare de cupru pur (kg/ha/an): fructe cu seminţe 1. cartofi şi plante ornamentale 4. toxic pentr peşti 4.

uscăciună bacteriană a părului Fructe cu sâmburi: găurirea frunzelor Observaţie: să se combine cu 0.7% ulei de susan Fructe în general: fluturi.Mycon-Sin Andermatt - 65% argilă sulfurată 0.2% extract de coada calului Fructe cu seminţe: rapăn.5% sulf dizolvant Fructe cu seminţe: rapăn şi făinarea Ulmasud B - 96. acarieni. plus fluturii plantelor ornamentale de Fructe cu seminţe şi sâmburi: afide Extract de quassia Quassan Ulei de colza Andermatt 30% extract quassia . larve.9% pudră de rocă (din care 24% Oxid de aluminiu. fără colorado şi fkuturele alb al verzei. 20% oxid de siliciu. foc bacterian. 35. numeroaselor varietăţi de peri.3% sulf dizolvant Fructe cu seminţe: rapăn. afide Acizi graşi (săpun moale) Natural Neudosan nou Siva 50 Coop Oecoplan Biocontrol Insectizid Ulei mineral Ulei alb Omya Ulei spray 7-E Sunspray 7-E Ulei alb S Zofal D Pyrethrine+ ulei de sesam Parexan N Pyrethrum FS Andermatt Neograd Omya Coop - 50% acizi graşi 50% acizi graşi 50% acizi graşi 1% acizi graşi Omya Leu Blaser Schneiter Siegfried Omya Andermatt Toxic pentru peşti 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 5% pyrethrine.0% pyrethrine. Fructe în general: acarieni. chimatobies Fructe în general: afide. cheimatobies Ca şi Parexan N. 20% ulei de susan 8. făinarea Observaţie: Să se combine cu 0.3 până la 0. 13% sulf) Alumină(argilă) + sulf Myco-San Andermatt - 50% argilă sulfurată 41% sulf 1% etxtract de coada calului Insecticide şi acaricide Nume comercial Firmă Azadirachtine NeemAzal-T/S Andermatt Clasa toxică 5 Materia activă/concentraţie Azadirachtine A (10 g/l) Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: afide ale mărului. făinarea.

hyponomeutes Arbuşti din afara pădurii: hyponomeute. legume 7 zile Beauveria brongniartii Beauveria Schweizer Beauveria Virusul granulosei Capex 2 – Schweizer Andermatt Andermatt Beauveria brongniartii Fructe în cărăbuş general: Carpovirusine Siegfried Meoc Fructe în general: capua Timp de aşteptare: 3 săptămâni A se vedea mai sus. Syngenta Omya Siegfried 5. Firmă Andermatt Clasa toxică - Materia activă/concentraţie Bacillus subtilis Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: foc bacterian Syngenta Omya Bacillus thringiensis var. kurstaki Fructe în general: cheimatobies. cheimatobies.Genol Plant Telemion Roten Sicid Andermat. doar meri şi peri .25% roten Fructe în general: afide. Timp de aşteptare: fructe 3 săptămâni. toxic peşti pentru 94. kurstaki Bacillus thringiensis var. phalene. legume 7 zile Fructe mici: acarieni de dude Sulf Produs Fungicide vezi Spinosad (produs fermenta pe bază de microorganisme din sol) Micro-organisme Nume comercial Bacillus subtilis Bipro Bacillus thringiensis Kurstaki Delfin Baktur var. afide.6% ulei 85% ulei 1. păianjen roşu Fructe în general: acarieni. bombyx Timp de aşteptare: viţă de vie 3 săptămâni.

Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe în general: otiorinc brăzdat şi negru Andermatt Welte Landi Reba Andermatt Steinernema carpocapse Fructe în general: otiorinc brăzdat şi negru Himenoptere parazite. Omya Welte Andermatt Aphelinus abdominalis afide verzi piersicului. Heterohabditis sp. Microterys flavus Microterys flavus Andermatt.Granupom Neu Madex 2 Madex 3 Omya Andermatt Andermatt Fructe: carpocapsă Timp de aşteptare: 3 săptămâni Inamici naturali Nume comercial Nematode. Nematode împotriva otiorincului Larvanem Nematop Nematode. Steinernema carpocapsae Carponem Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie Heterorhabditis sp. ale Microterys flavus lecaniums Produse pentru cicatrizarea rănilor arboricole Nume comercial Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii . Aphelinus abdominalis Aphelinus abdominalis Aphi-Pack A abd Himenoptere parazite.

Sacâzi arboricoli(soild dau lichid) Arbal Andermatt Arbori fructiferi în general: protecţia rănilor Arbori fructiferi în general: pentru altoire. minerale argiloase. agent adeziv Stammanstrich Radix Scheidler Andermatt Fructe cu seminţe şi fructe cu sâmburi: reducerea riscului deterirării datorită îngheţului Plante ornamentale: a se vedea mai sus Clasa toxică Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii Conservarea florilor tăiate după recoltă şi în timpul transportului Conservarea florilor tăiate în vază Agenţi conservatori pentru florile tăiate Nume comercial Firmă Alumină (argilă) Chrysal RVB Floristen Alumină (argilă). protecţia rănilor Sacâz de Galopp altoire Bitex Sacâz de altoire Gaschell Lac Balsam Acid silicic. glucose Chrysal R01 Floristen .

pudră de pene Compost/Marc de struguri.5 Ca % 1 Mg % 0. pudră de corn. pudră de corn.4 0. găinaţ de păsări.5 *) Firma Meoc Hauert Agribort Riddes Compoziţia Gunoi uscat. pudră de pene. tescovină Compost/Marc de struguri. malţ. pudră de pene. malţ. tescovină Mătase de proc Pudră de corn Răzuire de corn Răzuire de corn MO % 60 75 66 N % 9 8 9 1 0. gunoi de găină. malţ. proteine de porumb Deşeuri de lână. tescovină Compost/Marc de struguri. pudră de corn.5 P2O5 % 1 K2O % 0.2 .5 Biorga Engrasis Azotat granulat Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat în cocoloaşe Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat pudră Hauert 80 1011 1 Haarmehl Pellets 4mm Hornmehl Hornspane Răzuire de corn fină Landor Hauert Renovita Hauert 13 80 85 85 14 14 14 1. pudră de pene. pudră de corn.ÎNGRĂŞĂMINTE ŞI SUBSTRATURI ALE COMERŢULUI AUTORIZAT Îngrăşăminte Nume comercial Azocor 8 *) Azocor BioStickstoffdunger Bio 9-1-0. deşeuri de lână Malţ.

9 . rocă sedimentară carbonată.4 4 18 22 4. P7 piatră de calcar de magneziu Îngrăşăminte bogate în potasiu (K) MO % N % P2O5 % 15 K2O % Ca % 36 Mg % Observa 6 33 15 32 39 29 2. piatră de calcar de magneziu Granuphos Landor Fosfat brut.Răzuire de corn medie Hornspane SI 1-4mm Hornspane SII fein 4-7mm HumosanHorngriess/ Hornspane Hauert Landor Landor Humosan Răzuire de corn Talaş de corn Talaş de corn Griş şi talaş de corn 85 14 14 14 85 14 Îngrăşăminte bogate în fosfor (P) Nume Firma Compoziţia comercial Agri P15 Agribort Fosfat brut. algă marină încrustată cu calcar Maxiflor Landor Fosfat brut.8 18 31 1. 18 rocă sedimentară carbonată Litho Timac Fosfat Physalg natural 18 moale.8 7 22 2. Fully algă marină încrustată cu calcar ASP 60 Feuerstein Scories Thomas Biophos Agroline Fosfat brut Dolophos Reichmuth Fosfat brut.

praf de argilă. Landor Sulfat de K şi Mg Sulfat de K şi Mg Sulaft de K Sulfat de K Sare brută de K Sulfaţi de K şi Mg Sulfat de K 30 30 50 50 11 30 50 6 6 Doar dac lipsa d potasiu este dovedită (anliza solului) Idem Idem Idem Idem 3 6 Idem Idem Idem Îngrăşăminte complexe Nume Firma comercial Agrifum *) Landi/fenac o Agro Biosol Angibio 6 Biorga Engrasis complet Isely Agribort Fully Hauert Compoziţia Gunoi de bovine. tescovină potasică MO % 70 80 55 60 N % 2.2 0. malţ. Kali Kali Kali Kali.Alte surse de potasiu: a se vedea „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 comercial % % % Hapa Kali Hauert Sulfat de K (sulfat de K) K2O % 50 Ca % Mg % Observaţ Magnesia Kainite (Patentkali) Patentkali Kali Sulfat de potasiu 50% Kainite magnesienne Patentkali (Potasiu magnezian) Solupotasse Landor Hauert Hauert Landor. compost de deşeuri verzi Biomasă de ciuperci Deşeuri de peşti compostaţi Compost/drojdie de struguri.5 2 1 K2O % 2.5 Ca % 5 . tescovină.2 5 7 4 P2O5 % 2 0.

81 1. compost de grădină Gunoi de bovine Gunoi de bovine compostat Malţ 60 70 65 85 65 65 65 45 33 6 5 2 5 7.5 4 0.5 2. tescovină Malţ Marc de struguri Gunoi de găină (granulat) Drojdie Gunoi de găină Gunoi de găină Malţ. malţ.81 2 4 5 . fosfat brut. enzime Malţ.7 2 1.5 18 22.5 2 1. praf de pene.Biorga Engrasis gazon Biorga vegetal Biovin Collit-Standard *) Foodgreen Furnor vert *) Gallina Swiss *) Gallitos *) Guanumus Herbaguano Hauert Hauert Enpro Omya Agrano Bachmann Jud Bernasconi Agribort Fully Agribort Fully Proteine de cartof. proteine de cartofi Deşeuri de peşte compostate Deşeuri de peşti compostate.5 3 0.6 2.5 6070 70 2530 65 65 4 4 0. dolomit Biomasă de ciuperci fermentată Gunoi de găină Vermicompost. tescovină. gunoi de găină.60. tescovină. 5 Hexabio Gunoi de găini *) Humixa -B Humotin *) Italpollina *) Gunoi compostat *) Gunoi de bovine cocoloş *) Gunoi de bovine Maltaflor Landor Hauert Farmtech Hauert Reichmuth Hauert Hauert Meoc Landor 6 65 3 3.7 3 4.8 1 3 1 33.7 3 3 2 15 1 1.2 2. gunoi de găină Gunoi de găină Gunoi de bovine.7 3 5 2 3 2 1.7 3 2 0.9 3 4 5 2.5 3 3 1 1 0.

5 7 0. potasiu din tescovină.6 2 2 2 2 0. soia.6 3. tescovină. produse pe bază de alge Reziduu de ricin. scoarţe răşinoase (compostate) Gunoi de găină uscat. cocoloş 60 1.5 1 1 1 1.4 1 4 60 5 Rizinusschrot Rizinusschrot Reziduu de ricin Reziduu de ricin Valorga *) Humosan Thurella Landor Meoc Agribort Fully Landor Vivasol 7580 75 75 75 43 5 6 6 6 0.5 7. rapiţă. 8 20 0.5 1.3 2. protein de cartofi Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Gunoi de bovine.2 7 65 2535 90 3 3 5. 9 3. corn.8.5 3 3 1. praf de argilă Gunoi de găină Compost. marc de struguri Biomasă fungică. fosfat brut.5 Îngrăşăminte complexe (cu Patentkali şi/sau Sulfat de K) Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agri PK Agribort Fosfat brut.2 0.Gunoi de bovină natural *) Okohum BioLangzeitdunge r Optisol Universel *) Hrană organică pentr plante Belflor Bio Oscorna floracorn Phytoperls Reinor *) Optisol Okohum Optisol Bachmann Humosan Landor Hauert Gunoi de bovine.6 5. borhot Protiene de porumb Malţ. malţ.8 4 1. 5 Vivasol *) 85 4.5 3 3 4. dolomit.20 Fully piatră de Ca % 17 Mg % Remarci . gunoi de găină.3 1.

2 2. 2 1.5 0. fim atenţi să N % 2. sulfat de K Maltaflor. extract de cimbru. extracte de alge Biocorrettore Bioline Tescovină. 2 2. 5 9 0. coada calului Biopropol Biloline Tescovină. 9 2.6 . Vegetale extracte de turbă Biodite Vegetale Bioline Tescovină.Biosol Oenutri Optisol K+ *) Organos Isely Isely Optisol Hauert calcar din algele marine Biomasă de ciuperci. Vegetale extract de urzică. extracte de turbă Bioequi Vegetale Bioline Tescovină.5 2 3 1 1 10 6 0. Patentkali Biomasă de ciuperci. Patentkali 70 70 60 60 5 5 1. praf de corn. gunoi de găină. de ferigă Biopropol Biloine Tescovină. de pelin. Patentkali Gunoi de găină. P2O5 % K 2O % 8 9 9 4 Ca % Mg % 13. trebuie să nu afecteze produsele coapte. 2 2.2 7. fosfat brut. Nume comercial Firma Compoziţia MO % Bioalgi Vegetali Bioline Tescovină.3 1 Îngrăşăminte lichide Atunci când utilizăm îngrăşămintele lichide.

5 0. tescovină.7 65 20 0. 5 7 2.Vegetale Biorga N lichid Biorga NK lichid Biovin (lichid) Delfan Humixa -R Liquazor Presswasser aus Kompogasanlage Trapper Traper flussig Îngrăşământ universal Or Brun Vegesan bio Vinasse Hauert Hauert Enpro Optisol Farmtech Landor Kompogas Omya Omya Andermatt propolis.1 Hauert Landor 3.5 1 3 0. 5 2. „Produse pe bază de alge” şi „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agro-Dungkalk LandiCarbonat fenaco de Ca CalcisolFuerstein Carbonat Calcosol de Ca Ca % 38 38 Mg % 0.7 2. 7 10 3.4 0. 3 5 2.3 6 Amendamente calcaroase A e vedea şi rubricile „Îngrăşăminte bogate în P”.5 0. enzime Proteină hidrolizată Parte din lichidul compostului în fermentaţie Pei de animale hidrolizate Pei de animale hidrolizate Oase de peşte. extract de cimbru Tescovină bogată în N Tescovină bogată în K Seminţede struguri Piei de animale hidrolizate Vermicompost. drojdie de cartofi.6 R .2 0. 5 9 6 0. 4 14 9 38 3 1 4. algă marină Tescovină Tescovină 1 7 2.

M. bacterii Carbonat de Ca Carbonat de Ca ieşit din fabricarea zahărului Algă marină.8 1.Calcodol 10 Piatră de calcar pentru presărat I Piatră de calcar pentru presărat III Dolokorn Dolomit Dolosul Hasler Dungkalk Kalk-Steinmehl Kohlensaurer Kalk Magnesiumkalk Dolomit Naturrein piatră de calcar de magneziu Naturrein Îngrăşăminte pentru gazon Fuerstein Holcim Holcim Reichmuth Agroline Reichmuth Landor Ulrich Reichmuth Landor Flora Geissler Flora Geissler Carbonat de Ca. Hedel 30 2.3 28 39 30 26 22 22 37 2025 38 21 22 16 6 0.2 0.1 0. 3 0.1 8 13 4.5 11 12 8 Ovo Grit 12 Chaux Aarberg d’ Holcim Ricoter 39 10 1 22 0.5 S 1.1 N 3 . dolomit Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit. argilă.6 Vitalsel A.C. sare marină 7. bazalt. gips Carbonat de Ca Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit.1 0. reziduuri apoase de cartofi.5 0. praf de argilă.

6 Biohumin Biplantol agrar Pareno Plantosan 55 0.8 1.1 0. deşeuri de cereale. praf de rocă Zeolit. microorganisme Rumeguş.4 0.4 2 1. xilit. 5 1. tescovină Lavă granulată.Alte amendamente Nume comercial Firma Belflor compost de grădină Belflor compost de scoarţă Bihutherm Biodenit Bachmann Bachmann Renovita Rolusa Compoziţia Deşeuri composte vegetale MO % 37 N % 1. stuf din 75 0. 5 1.7 K 2O % 0. 3 1. borhot. 5 0. făină de paie de ovăz. făină de paie de ovăz. Biplantol.9 Compost de scoarţă. praf de rocă Paie tocate Pulpe de sfecle. 5 0. praf de rocă Lavă granulată. Opticulite.2 60 0. Biplantol.2 . griş de corn. microorganisme Gunoi din ciupercărie Compost de gazon şi de deşeuri verzi Compost de gazon şi de deşeuri verzi Deşeuri verzi. mănunchi de paie de lucernă. 3 P2O5 % 0.2 Bioplantol terra Plantosan Casibac CP10 Champi-Hum Compost Elite Compost Junior Dunge-Kompost Casanova Kuhn Germanier Germanier Weiherheus 58 36 0.7 1 1. griş de corn. Opticulite.7 0. 0. algă marină. praf de rocă.

vitamine. 3 0. praf de rocă.1 1.3 Gargut aus Kompogasanlage Pământ grădină Compost grădină Geolife pentru de Kompogas 3050 16 40 0.7 0.7 1.7 0. 6 1.China E-2001 Sulf elementar Frischkompost Frischkompost Furnor bleu *) Andermatt Schweizerhall Kyrn Weiherhus Bachmann Sirop din frunze de arţar.5 StGBS . marc de cafea Digestat de instalare de metanizare Pământ vegetal. gunoi de bovine.5 6 1 0. microorganisme.4 0. 6 1 1. praf de rocă. gunoi de cal Gunoi din ciupercărie. marc de struguri.2 1. algă marină. compost de deşueri din grădină Deşeuri verzi Lapte praf.7 0. microorganisme Deşeuri vegetale şi verzi Deşeuri verzi. 8 1. gunoi de găină.8 10 0. pudră de 47 22 5 1 1. 3 0. drojdie. Enzimix.6 0.5 Pământ de ciuperci Gerber Humaform (10mm) Humosan Bodenaktivator Knospen Kompost Gerber Coulette Humosan 20 40 45 0. bentonit. 3 2 0.5 Ricoter Ricoter Bioma 0. turbă. extract de plante. tescovină Gunoi de cal. melasă. melasă Deşeuri verzi. gips Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Reziduu de ricin şi de rapiţă.2 0.

bentonit Sulfat de potasiu. corn. fosfat brut 40 40 75 3.2 0.1 40 15 1. deşeuri verzi. 5 1. bacterii Marc de struguri.6 1 . 2 0.7 2 2. oligoelemente Compost. oligoelemente Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Algă marină. 8 0. scoarţă de brad. pământ vegetal Reziduu de seminţe de struguri Dolomit. lemn.lignosulfonate Compost.7 1.5 1. sare marine. răzuire de corn. malţ.7 0. gunoi de găină Algă marină.5 1. dextrină.9 0.7 1. 9 1.5 80 1.8 0. extract vegetal apos.Pământ înrăşat de compost Pământ compost Martor Naturrein ameliorant de sol granulat Optisol Organo *) PRP Sol mineral Pământ îngrăşat de gazon Reifekompost Reifekompost Sferosol Soil Tonic Terraform (25mm) TMS –B amendament mineral Belflor Bio Înlocuitor de turbă de Komposta Vollenweider Meoc Flora Geissler Optisol rocă. kieserit. nisip Deşeuri verzi şi deşeuri de legume Deşeuri verzi Sulf. bazalt. lemn. 3 0. praf de argilă. marc de cafea. pene Compost.3 0. pudră de corn Argilă. dolomit.6 0. 5 0.2 PRP Vollenweider Kym Weiherhus Schweizerhal l Ledona Coulette TMCE Bachmann 25 48 0. 8 0.

3 0.5 0. 7 7 .2 0. tescovină Gunoi de oaie. 7 0. găină.7 0.4 Prafuri de roci Nume Firma comercial Biloit Landor Clinosoil Edasil G Europerl Fitoclin Praf de rocă Herbsbrucker Klinofeed Eco Renovita Schweizer Eco Reichmuth Unipoint Compoziţia Praf de rocă Diabas Silicat de Aluminiu Praf de bentonit Perlit Microlite Praf de rocă Zeolit.6 1.5 2.2 Ca % 1.8 Napfsteinmehl Praful roci Napf Perlit Pflanze 2000 Ringolit Ulrich Andermatt Bernasconi Holistic Reichmuth 58 58 75 50 42 0. minerale arigloase.2 2.7 4 0. 2 3.1 0. 9 1.4 0.1 1 0. gips. marc de cafea Vermicompost Gunoi de cal.6 Rem 0.Înlocuitor de turbă Bio-Line Vegethumus *) Vermi Wauwiller ChampignonKompost Ricoter Meoc Andermatt Gassman Compost. 9 0. 5 3 3.5 0.7 0.5 0.4 0.4 4 4 0.4 K2O % 2.7 2.5 2.2 1.2 2 5 1.3 2. 5 2 0. feldspaţi Praful rocii Napf Praful rocii Napf Rocă vulcanică Praf de rocă de Diabas Praf de rocă de Diabas MO % 50 64 56 64 28 70 N % P2O5 % 0. 5 12 12 Mg % 2. soia de 94 61 17 28 0. lemn tăiat.3 0. 5 12 2.

3 1.Praf de rocă cu Mg Praf de rocă bogat in Si Praf de rocă bogat in Si Biorga.8 1.4 5.Mykorhiza Produse pe bază de alge Nume comercial Firma Agricol Algada Algamer compact Algamer praf Renovita Kunzle Agribort Fully Agribort Compoziţia Alge marine Alge marine Alge marine Alge MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % Mg % Re 2 MO % 50 N % 1. rem Praf de rocă Praf de rocă Praf de rocă Praful rocii Gothard Praf de rocă vulcanică 20 58 58 56 48 2.2 1. 7 0. pudră de rocă cristalină Vukamin Bernasconi Bernasconi Landor Hauert Landor. culturi micoriziene Vaminoa Andermatt VA. nisip.8 O .1 5 8 8 19 1. microorgnaisme Tri-Ton Triton Argilă expandată.2 2. 5 P2O5 % 3 K2O % 20 Ca % 0. 1 32 32 Mg % 0. ciuperci MBI 600 Andermatt Bazillus subtilis Polyversum Andermatt Phythium oligandrum Tri 002/003 Andermatt Monmorilonit.9 5.6 Produse pe bază de microorganisme Nume Firma Compoziţia comercial Biofitac Biophyt Pseudomonas PF1 fluorescens EM 1 Bionova Bacterii.

5 0.5 32 1.3 2.3 1.2 2.6 3 1. 9 30 11 28 0.2 1. Renovita marine Extract de alge brune Alge marine Alge brune Alge brune Alge marine Alge marine Alge marine.5 Granulit KR+ Hasolit Kombi granulat Litho KR+ Lithomagnesium Lithothamne granulat Lithothamn T400 Wytor Landor Wytor Timac Wytor Timac 30 35 30 25 30 29 3 3. dolomit Alge marine Alge marine.8 1.5 0. brune Extract de alge brune Carbonaţi de calciu şi de magneziu proveniţi din depozite de alge Alge marine Alge marine.1 0. dolomit Alge marine Alge marine 1 4.Algan Algifol Algobrun No1 Algobrun No2 Biorga piatră de alge marine granulată Coralite KR+ Glenactin 290B Goemar GA 14 Granukal Fully Omya Andermatt Landor Landor Hauert Wytor Landor Siegfried Omya.2 2. 7 0. 6 0. 2 0.8 3 6.8 G .

MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % . drojdii Piatră de calcar de alge. 2 Rap C/N Rap C/N 90 3 *) *) kg/m Complemente Nume comercial Actilith Algalise L Algalise P Amalgerol verde 2- Firma Timac Agribort Fully Agribort Fully Landor Compoziţia Alge marine. bentonit. bentonit.1 K2O % 0. drojdii Piatră de calcar de alge. bentonit. 2 0. 3 Mg % Obs Rap C/N Decover scoarţă de pin maritim Biorga Terravital Mulch Oecoplan material de acoperire Rindenmulch Terra fit Bachmann Hauret Coop Renovita Okohum 77 0. paie. amidon de cartof. drojdii Uleiuri vegetale. răzuire de corn MO % 67 N % 0. 3 P2O5 % 0.1 Ca % 0. alge marine.Mulci de acoperire Nume Firma comercial Scoarţă de Ricoter acoperire Belfor Bachmann Cartalit Bernasconi Compoziţia Scoarţe de răşinoase Scoarţe de pin Trestii măcinate şi plante aromatice Soarţe de pin maritim Trestie de China Scoarţe de răşinoase Scoarţe Fibre lemnoase.

extracte vegetale. alcool Proteine de cartofi. plante aromatice Microorganisme. terpene. extracte vegetale. praf de rocă Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Microorganisme Microorganisme 60 5 1 3 7 Plantosan Biplantol plus SG Plantosan Casibac CP Casibac P15 Casanova Casanova . alcool Uleiuri vegetale. porumb. uleiuri esenţiale. terpene. alge marine. melasă Microorganisme Seminţe de struguri. malţ. de cereale. tescovină.Amelgo-verde Amelgo Biorga Compostare rapidă Biorott Biosuza Biovin-Compostactivator Biplantol Kompost Biplantol plus Hauert Andermatt Guignard Enpro Plantosan uleiuri esenţiale.

alcool. de cereale şi de porumb. mediu de cultură pentru enzime Alge. microorganisme Bacterii. dolomit. extract vegetal apos.6 3. 2 5 0. age praf de rocă de Diabas Sulfat de sodiu. 3 10 3 0.5 0. acizi graşi. proteine de cartofi. terpene Algă marină. tescovină.3 20 0. oligoelemente 60 5 1. 7 . praf de rocă. dorjdie de struguri Uleiuri esenţiale.2 1. schimbători ionici naturali.CMCKompostarter 550 Compolit/Tradilit Verora Comptoir Composter *) Hauert Compostol natura Enzymix Socora Farmtech Gartenaktiv KR+ Glenor Kr+ Wytor Wytor Gulle 2000 Hasolit P pulbere Hasorgan lichid HE Confort Kompost 2000 Micro Tonic MC Holistic Landor Landor Wytor Holistic Ledona Pământ.2 1. alge marine. malţ. 7 30 3. activatori Praf de rocă Diabas Algă marină Extract de alge brune Piatră de calcar.5 3 8 1.4 2.4 2. melasă de trestie de zahăr Gunoi de pasăre. pene de găini Alge.

praf de cuarţ Carbonat de calciu. tărâţe de grâu Carbonat de calciu. oligoelemente. hidraţi de carbon.extract vegetal apos. microorganisme Carbonat de 7 8 4 16 24 . praf de cuarţ Carbonat de calciu.lisier de proc Ploscher kcompost & gunoi Progenia PRP Purin fix PRP Activator de compost lichid Ledona Seso Sojall-Bio-Power Verora Ritter Culturi de bacterii şi de ciuperci. extract de eucalipt Algă marină. melasă Melasă. sare marină. praf de cuarţ Carbonat de calciu Carbonat de calciu Fosfat monocalcic.Microbactor Microbe lift Landor Landor Culturi bacterii Culturi bacterii de de Microsan Agrisan Penergetic –g Penergetic –k Ploscher lisier&purin g- Penergetic Penergetic Huplo Huplo Huplo Marthy Ploscher g. doixid de siliciu. lignosulfonate oligoelemente Sulfat de sodiu.

microorganisme. melasă de trestie de zahăr Stimulatori de apărare naturală a plantelor Nume Firma Compoziţia MO comercial % Bentosan Agrisan Bentonit.Sijall-MicroPower Terra Biosa Ritter Biosa calciu şi magneziu Melasă de Praf Tomin Tradilyse/Fertilyse Andermatt Comptoir Hidraţi de carbon. plante aromatice Biplantol Plantosan Nutrimente şi Contra X2 materii active în concentraţie homeopatică. EM1 Roci bazaltice Bacterii. algă marină. ulei de rapiţă Biplantol Plantosan Nutrimente şi Rose materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi SOS materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi vital materii active în concentraţie homeopatică Crop-Set Schneiter Extract de N % P2O5 % K2O % Ca % Mg % 3 . algă marină. plante aromatice. uleiuri esenţiale.

produs fermentat pe bază de Lactobacilus acidophilus Coada calului Derivat de dextroză. 3 0. extracte vegetale.3 0. acid lacitc.înmuita.1 7 2. extract vegetal apos Carbonat de calciu.Equisan Flotaforce Agrisan Biflora Humixanormal Humixapolivalentă Microsn –P NaturPur fortificant de sol NaturPur fortificant pentru plante Penergetic – p Penergetic – p (lichid) Apă albastră vegetală Plant Tonic Farmrtech Farmtech Agrisan Mauser Mauser Penergetic Penergetic PRP Ledona yuca. diverse zaharuri Extract de vermicompost Extract de vermicompost Praf de rocă şi de plante Sulfat de potasiu. K. oligoelemente. extract vegetal apos Sulfat de potasiu.1 Plocher pfortificant foliar-Kaleaf Huplo . praf de cuarţ Melasă Apă. cupru.2 0. 2 0. 5 3. oligoelemente.1 38 38 3. 5 0.7 0.3 16 16 2. oligoelemente. extract vegetal apos Patentkali 1. oligoelemente Sulfat de potasiu.

sulfat de magneziu. culturi de bacterii Sulfat de potasiu.Plocher pmelasăfoliară Plocher pActiveplanteKaleaf Plocher pfortificant pentru plante Plocher pfortificant pentru plantedolomit Plocher pVitaplante Plocher pVitaplante Kaleaf Plocher pZone Rădăcinoase I Plocher pZone Rădăcinoase II Plocher pZone Rădăcinoase III Proposan 40 MG/ML SojallVitanal Fortificant TMF pentru plante Huplo Huplo Huplo Huplo Melasă Patentkali Carbonat calciu dolomit de Huplo Huplo Huplo Dolomit Patentkali Dolomit Huplo Melasă Huplo patentkali Agrisan Ritter TMCE Propolis. oligoelemente 5. alcool.9 0. 8 0.7 2. flavonoide Melasă de zahăr.3 . extract de alge.3 2.

M. oţet Alge argilă marine. Cu. 3 3 Îngrăşăminte foliare şi îngrăşăminte pe bază de oligoelememte Utilizarea oligoelementelor(Fe. Plus Vitasel Vinea Plus Agrisan Racroc Hedel Hedel Extract de yuca. produs pe bază de Lactobacilus acidophilus urzică Extract de vermicompost. Utilizarea produselor menţionate este supusă declaraţiei(sd) şi trebuie să fie anunţată la oficiile de certifcare înaintea utilizării lor Tip de îngrăşământ/Nume comercial Bor (B) Borax Bortrac Microbor Firma Compoziţia Ca % Mg % F e % Mn % B % 1 5 1 5 1 5 Mo % Obse Hauert Landor Leu Tetraborat de sodiu Polibor Polibor Sd Sd.C. Mn. li . B. produs fermentat pe bază de Lactobacillus acidophilus Acizi fulvici Extract de zuca.Stubble-Aid Schneiter Targanic Turf-Set AJE Schneiter Urtisan Vermi-Sol 1 Vitasel A. li Sd. Mo. Zn) şi a Ca şi Mg într-o acţiune rapidă trebuie să satisfacă condiţiile următoare: • Analiza pământului(vechi de maxim 4 ani) a parcelei corespunzătoare • Parcelă marto(fără tratament) • Creşterea eficacităţii oligoelementelor utilizate.

N lichid Praf 11 6 6 Magneziu (Mg) Bittersalz Kieserit/Kiserite Mangan (Mn) Sulfat de Mn Mantrac Micro-Mangan Kali Landor Hauert. Kali Hauert Landor Leu 10 16 Sd. S Sd. li Sd.3 Sd Sd Sd Sd Optifer 11 Optima Optifer Optima Optifer Fe++ Landor Fe complectat cu aminoacizi Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Sulfat de magneziu Sulfat de magneziu Sulfat de Mn Carbonat de Mn Carbonat de Sd. S 32 50 50 Sd Sd. Landor. li .Calciu (Ca) Calcumchlorid Chlorcal-220 Stopit Tip Fier (Fe) Aton Fe Schneiter Agribort Fully Landor Leu Optisol Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu de de de de 12 16 12 12 5.

23% Sd.500KKS Biode deşeuri verzi.100Presse-Mottes de deşeuri 600 3000 200 verzi.compost 3001500. l Zn 70 Substraturi ale comerţului Complemente pentru substraturi şi înlocuitori de turbă: a se vedea amendamentele Nume Firma Compoziţia NH4NO3P comercial N N mol/l mol/l mol/l Composturi pentru cuburide pământ presate Belflor Bachmann Turbă(60%). dolofos Compost Leureko Turbă 50%. compost 501200.praf 1200 6000 1200 de corn Floragard Floragard. Turbă 70%.malţ Eco Nieth Turbă(70%).humus de scoarţe.70- K mol/l 20003000 50007000 3190 25003500 4200- .compost 8005000. praf 1200 6000 800 Potgrond de corn. compost 6003000.Optima Mn++ Landor magneziu Chelaţi de Mn pe bază de scoarţă de hemlock din India Molibdat de sodiu Sulfat zinc de 6 Molibden (Mo) Molibdat de sodiu Zinc (Zn) Sulfat de zinc Zintrac Hauert Hauert Landor 40 Sd Sd.praf de corn. compost 3420 3160 900 Compost Landi/fenaco de deşueri verzi. biologic maltaflor Klasmann Schweizer Turbă 70%.600Grond(Brill) de deşeuri verzi.

bilogice Frux Krautererde Anzuchtusubs Floragard. compost dedeşeuri vezi.pentru semănat Okohum-BioPresstopferde Compost pentru pressemotte 142 Statohum Bio-Presstopf Pământ B2 Okohum Ricoter de deşeuri verzi. cocos . compost de scoarţe. lemn tăiat. compost. îngrăşăminte organice. compost. praf de corn Turbă 70%. praf de corn. praf de corn Turbe albe şi negre 70%. praf de corn. compost. tescovină Turbă 65%. pământ vegetal Turbă 70%. Landi/fenaco Turbă 65%. îngrăşăminte organcie complexe 200 5001000 400800 3400 20003000 16003200 170 200500 5001000 6400 50007000 30006000 Patzer Landi/fenaco Trek EKO 1 GVZ 2350 850 900 1500 Compost pentru plante (proporţie de turbă 5170%) Bio Statohum II Eco (Brill) Start Patzer Nieth Floragard Compost plante aroamtice. malţ. praf de corn Turbă 70% compost de deşeuri verzi. griş de corn 5100 930 590 5060 Patzer 6001200 20004000 500800 20003000 . tescovină Turbă 70%. compost de deşeuri verzi Turba 60%. compost. in. nisip Turbă 70%. compost. făină de pene.

praf de corn. malţ. surcele de in. fibre de lemn. argilă Turbă 50%. humus de scoarţă. tescovină. surcele de in. trestii. răzuire şi pref de corn Turbă 65%. praf şi seminţe de corn Turbă 50%. argilă Turbă 45%. Landi/fenaco Turbă 40%. pământ vegetal. compost de scoarţe. scoarţe. compost. cocos. malţ Turbe albe şi negre 50%. compost de scoarţă. tescovină. trestie de China. compost de deşeuri verzi. malţ. îngrăşăminte organice 6001200 2350 30006000 850 500800 800 25003500 1500 GVZ Composturi pentru plante şi vase şi composturi universale (proporţia de turbă 3150%) Belflor Bachmann Eco (Brill) Pot Nieth Floragard Floragard. îngrăşăminte 300600 15003000 100200 20003000 3800 4600 880 6400 Compost horticol Landi/fenaco 3800 4600 880 6400 Trek EKO 5 GVZ 2900 970 950 1700 . compost.trat Klasmann KKS Bio Traysubstrat Tref EKO 2 Schweizer Turbă 70%. compost. compost de deşeuri verzi.

de 50%. fibre de lemn. malţ. praf de corn. trestie de China. surcele de in. fibre. corn praf 30%. compost de deşeuri verzi. malţ Turbă 25%. corn Turbă compost. compst. nisip Turbă 25%. tescovină. fibres de coocos. pământ vegetal.organice complexe Compostpent ru plante şi vase şi Composturi universale (proporţia de turbă 130%) Bio-erde Substrat cu turbă Bio Terre Okohum Biosol compost universal turbă Bachmann cu Coco-Mix Floragard compostunive rsal biologic Klasmann KKS Bio Krautersubstrat Klasmann KKS Bio Topfsubstrat Compost penrtu vase Okohum Floragard. pierr ponce. trestii. pământ turbos. humus de scoarţe Turbă compost. fibre de cânepă. humus de scoarţe. turbă. argilă. 5% . praf şi fibră de cocos Turbă 25%. Landi/fenaco Turbă 30%. compost. lave. de 800 10003000 1900 30005000 20 400600 6700 20003500 6001200 30006000 200400 50006000 0-100 6160 0-100 1670 0-100 220 15002500 6430 Schweizer 8001400 6001200 80300 20005000 30006000 15004200 500800 500800 40110 30005000 25003500 42006400 Schweizer praf Leureko Compost. pământ vegetal. compost. răzuiri şi praf de corn Turbă 30%.

fibre de lemn. compost. argilă vulcanică. humus de scoarţe. trestie de China. pământ vegetal 30 2300 80 6200 40007000 1) 30150 500020000 Produse de curăţare şi de dezinfectare a suprafeţelor Nume comercial Firma Clasa toxică Diverse substanţe pure Apă. fibre de cânepă. vapor de apă Peroxid de hidrogen (apă oxigenată) Alcool (etanol) Esnţe vegetale naturale Acizi Acid formic Acid acetic Acid lactic Acid oxalic Acid peracetic Acid citric Baze şi săruri alcaline Potasiu caustic Materii active D a 3 3 3 4 2 2 5 2 . trestii. praf de rca Turbă 30. turbă 20% Turbă albă 30%.Compost universal Lignostrat Typ Bio (Archut) Swissfiber 2 Compost universal Leureko Kuras Bachmann Vollenweider Copost. răzuiri şi pudră de corn Turbe 30%.

organici. alumină (argilă) D p a d c P D p D p P . acizi organici Sels minerale. acizi organici Peroxizi. alumină (argilă) Peroxizi.(hidroxid de K) Sodă caustică (hidroxid de Na) Lapte de piatră de calcar (hidroxid de Ca) Carbonat de calciu Produse din comerţ Ewabo aldekol Des 2000 2 4 5 Agro-Hygiene 3 Peroxizi. tensioactivi acizi agenţi Hygrosan 901 Jet 5 Sojall-Desy clean Stall-Aktiv-Forte Kroni Andermatt Ritter kroni 3 Sels minerale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful