Pomicultură Ecologică ACARIENI Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor.

Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare, atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi, adică devastatorii, endofite sau nu, care se hrănesc cu frunze (exemplu afide, acarieni). Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare, parazitoide. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. Mămăruţele, chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte, dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. Afidele, enrouleuses, fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic, acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare. Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte, programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi. Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată, produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 1. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. 2. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată. 3. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi, polen, nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide. 4. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă.

Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide)

Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu, tetranyque roşie a mărului, tetranyque cu două puncte)

Stadiu de prădare Nimfă, adult

Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale,acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. Prezenţi pe scoarţa şi frunze,se remarcă mai ales primăvara.

Corp în formă de lacrimă, clar sau translucid, cu pete brune pe spate (câteodată); se deplasează foarte rapid (0,3 mm).

Zetzellia (stigmeide)

mali

Corp în romb, galben viu pătăt cu portocaliu (0,5 mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Balaustium spp(Eritreide)

Mare,de culoare roşu închis până la roşu deschis,cu aspect de velură;se delasează rapid(1mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Nume Prădători ai afidelor Cecidomide

Descrierea

Pradă sau gazdă preferată Afide

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Găsim larvele în coloniile de afide. Când sunt mai multe afide, ele nu omoară mai multe decât mănâncă. Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile. Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. Larve se găsesc pe frunze. Sunt prezente de la

Larve: mici (<1,5 mm), apode, au culoare portocaliu aprins. Adulţi: muşte mărunte, imposibil de descris şi greu de observat. Larve: apode, asemănătoare cu melcii, brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele, capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm). Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire, cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). Larve: tăiate, punctate cu verde sau gri, prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). Ouă: albe, pe lungile codiţe foarte fine.

Sirfide sau muşte de flori

Afide

Larvă

Crizoperlide Hemerobide

şi

Afide; acarieni

Larvă, adult

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. Mămăruţele sunt active tot sezonul. Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere.

Mămăruţe

Adulţi: ovoide, portocalii, marcate cu puncte negre (3-4 mm). Ouăle: galbene în formă de butoi, reunite în ciorchine. Larvele: corp alungit, cu pete clare, prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm).

Afide, acarieni şi cochinile

Larvă, adult

Prădători generali Antocoride

Ploşniţe (Miride)

de

molenă

Adulţi: mici (3-4 mm), negri cu pată albă în formă de romb pe aripi. Nimfele: minuscule, rapide, brun sau portocaliu strălucitor. Nimfele: foarte mici (1-2 mm), verzi cu ochi roşii, Descrierea

Afide, acarieni

Nimfă, adult

Nume

Pradă sau

Stadiu de

Loc şi perioadă

foarte active. Adulţii: cenuşiu, ovoide (3 mm lungime).

gazdă preferată Acarieni, afide

prădare Nimfă, adult

de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe tinerele mlădiţe. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie. Pe scoarţă şi frunzele arborilor.

Ploşmiţe de casă

Carabes

Adulţi: mari, bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. Abdomen care merge sub aripi. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm), strălucitore sau mate, aplatizate puţin în lateral.

Afide, acarieni, larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale, dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului, fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. Larve de fluturi nocturni dăunătoare

Nimfă, adult

Adult

Nocturne, se găsesc în gazon, deasupra resturilor solului, pietre. În frunziş, pe ramuri şi trunchi.

Păianjeni

De talie şi culoare variabile după specie, 8 picioare.

Imatur, adult

Nume Parazitoide Tricogramele

Descrierea

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc

Viespi minuscule (<0,7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte.

Alte viespi (Braconide Icneumonide)

parazite şi

Viespi cu corp subţire (0,5-3,6 cm), negre, brune, portocalii sau galbene. Femele dotate cu un lung ovipozitor.

Larvă

Pholetesor (Branonide)

ornigis

Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi, ovoide, care seamănă cu comprimatele. Descrierea

Mineuse mărmurită mărului (MMP)

Larvă a

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Chalcis (Calcide)

Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit.

MMP şi alte larve de fluturi.

Larvă

în interiorul galeriilor de MMP. Adulţii sunt activi la înflorire. Larvele şi pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi.

Adalia bipunctata prădător împotriva afidelor Adalia bipunctata este un prădător indigen a afidelor. Larvele sunt utilizate ca şi auxiliari în lupta împotriva afidelor devastatoare a culturilor ornamentale, fructifere şi de zarzavaturi. Adalia bipunctata este foarte lacomă şi poate fi utilizată împotriva numeroaselor specii de afide în toate felurile de culturi. Ea poate fi utilizată în combinaţie cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. Adultul Adalia bipunctata depune între 20 şi 50 de ouă pe zi. Ouăle sunt alungite, ovale şi de culoare galben portocaliu. Cu toate că durata de spargere a ouălelor este dependentă de condiţiile climatice, ea este adesea cuprinsă între 4 şi 8 zile. După ieşirea din ouă, larvele caută activ afidele. Şansele de supravieţuire a acestor larve sunt legate de prezenţa unui număr suficient de afide în apropierea locului lor de naştere. Larva se transformă în trei reprize. Durata vieţii larvare depinde de condiţiile climatice şi de abundenţa hrănii. Ea atinge 20 de zile la temperaturi apropiate de 20oC. Condiţionare: Adaliile sunt livrate la stadiul larvar, ambalate câte 50 sau 100 de larve dispuse pe seminţele de popcorn permiţându-le astfel să se hrănească în timpul transportului. Sfaturi şi observaţii: - Să se introducă larvele în mijlocul locurilor unde traiesc afidele înainte ca aceste să fie prea multe; - Să se introducă larvele imediat după primirea lor. Să se conserve maximum una sau două zile la rece (810oC); - Să se plaseze mămăruţa pe frunzele atacate de afide. Larvele care rămân în cutie vor putea fi uşor dispersate cu ajutorul unei pensule (tip pensulă acoarele); - Pentru o introducere mai rapidă, larvele pot fi distribuite omogen în BIOBOX care sunt foarte uşor de agăţat pe plante şi arbuşti. - Cantitatea de larve introduse depinde de importanţa atacului şi dezvoltării culturii. Să se controleze în fiecare zi şi să se repete introducerea dacă este necesară. De exemplu: să se introducă 3-5 larve pe trandafir la începutul infestării; 10 larve la o intervenţie precoce pe bazele tulpinilor în arboricultura fructiferă.

Greierul părului (Psylla pyri) Ramuri negre din care picură lent un lichid lipicios şi în sfârşit pere negre murdărite de lichid; un coşmar pentru mulţi din cultivatorii de peri. Aceasta este cauzată de o insectă mică, greierul părului. Acest parazit devine activ foarte devreme. Înaintea şi în timpul înfloririi frunzele şi florile sunt infestate. Nu există practic stricăciuni directe, dar lichidul murdăreşte fructele, crengile şi inevitabilul fumagin colorează totul în negru. Soluţia este de a utiliza produse care respectă auxiliarii. O altă soluţie este Anthocaris nemoralis, un prădător care se hrăneşte cu aceste insecte. Biologia: Anthocoris nemoralis Acest prădător hibernează în afara plantaţiilor de gard viu şi alte vegetale. Primăvara devine din nou activ şi prima foamete este stăpânită de seminţele de polen şi de micile insecte precum greieraşul, afidele, etc. Totuşi doar după înflorire sunt atrse în număr mare de lichidul lipicios care este secretat de prima generaţie de vară a greieraşului de păr. În condiţii normale, şi insectle utile zboară pe această parcelă. Acestea încep să se

O dată ce larvele au ieşit din ouă. nu mai putem interveni cu Amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. Larvele se hrănesc cu ouăle şi larvele greierilor. Şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. O a doua introducere mai mare se poate face la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează. Pe timp uscat. decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. sau pe timp uscat vărsând punaises prădătoare într-un loc curat sub arbori. se poate intervenii printrun mod chimic: amitraz. se recomandă 1000-1500 adulţi pe ha. O primă introducere cu un număr limitat de Anthocoris poate să se facă chiar înaintea înfloririi perilor. putem interveni printrun mod chimic: Amitraz. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. sau pe timp uscat. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensive pentru insectele adulte. Lăsările se pot produce vărsând prudent punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care ies este mai mic. esteri fosforici organici şi endosulfanul. dar pot arăta o funcţionare toxică pentru larve. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această punaises utilă. organo-fosfore şi endosulphan. Se poate da drumul la un număr limitat de Anthocoris chiar înaintea înfloririi perilor. dar pot manifesta o funcţionare toxică asupra larvelor. Avertizare Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle punaises prădătoare sunt prezente. Aceste punaises adulte sunt mai rezistente. cu un minim de 5. deci înainte ca imigraţia naturală să înceapă. punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul aproape imediat în căutarea prăzii. este posibil să s obţină deja la un stadiu foarte devreme un echilibru natural între psylle şi punaises prădătoare. dacă primele larve ale psylle părului sunt în curs de dezvoltare. vărsând punaises prădătoare pe un loc curat sub arbori. Introducerile se pot produce vărsând punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care depun ouă este scăzut. Aphidoletes aphidimyza . Introducând punaises prădătoare adulte devreme. este posibil să se obţină un echilibru natural între greiere şi punaises prădătoare. O dată ce larvele au ieşit nu mai putem intervenii cu amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. 1000-1500 adulţi pe ha se recomandă. La fel şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. Pe parcelele problematice. Introducere artificială Introducând punaises prădătoare adulte devreme. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensivi pentru insectele adulte. În cea mai mare parte a cazurilor se folosesc 1000 de punaises prădătoare pe ha. în ciuda circumstanţelor climatice extreme precum îngheţul sau ploile împortante. Apoi se poate da drumul la un număr mai mare la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează puternic. Se recomandă să se aleagă mai multe locuri pe ha. În cea mai mare parte a cazurilor se pun 1000 de punaises prădătoare pe ha. Se sfătuieşte să se aleagă mai multe locuri unde să se dea drumul la aceste insecte. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot să fie încă toxice pentru Anthocoris. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot fi încă toxice pentru Anthocoris. dacă primele larve ale greierului părului sunt în dezvoltare. Anthocoris – System Introducerea artificială Biobest a reuşit să reproducă în masă aceste punaises prădătoare utile pentru a putea oferi o soluţie cazurilor problematice.hrănească şi între timp femelele îşi depun ouăle care vor fi uşor de găsit datorită decolorării roşii a frunzei în jurul oului. lupta naturală este puternic stimulată şi atunci se pot preveni deteriorările. Pe parcelele problematice. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. Pe timp uscat punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul imediat în căutarea prăzii. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. deci înainte ca imigrarea naturală să înceapă. Avertisment Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle de punaises prădătoare sunt prezente. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această insectă. Acestea sunt mai rezistente împotriva circumstanţelor climatice precum gerul sau ploile importante decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. Introducându-le în parcelele care au fost atinse de psylle părului.

Sunt auxiliari. putem introduce Aphidoletes. În culturile pe sol. Prin definiţie este un mediu cu o uşoară diversitate vegetală. care se dezvoltă începând cu plantele gazdă. • Luptă împotriva fiecărei specii de afide. un ecosistem fragil predispus la fenomene explozive din dinamica populaţiilor sale animale. Incidenţa mărăcinelui asupra entomofaunei livezii Totalitatea organismelor vii (biocenoza) dintr-un loc dat (biotop) poate fi clasată după cum urmează: • Consumatorii primari.1 Aphidoletes/m2. . • Consumatorii secundari care se dezvoltă începând cu consumatorii primari. detritivore. • Consumatorii terţiari care se dezvoltă începând cu consumatorii secundari. Printe prădători. mărăcini variaţi sau compuşi sunt plantaţi curent pentru a servi ca şi rezervor de auxiliari şi pentru a consolida protecţia livezilor. Nu poate fi considerat independent de acesta. se disting prădătorii de protecţie care menţin depunerea ouălelor unui devastator de partea pragului de vătămare şi prădătorii de curăţenie care sosesc prea târziu pe fitofag dar prezintă interesul de a prinde releul unui eventual tratament fitosanitar. larvele pot să se transforme în pupă în sol şi pot urma mai multe generaţii. o metodă alternativă de introducere preventivă este creşterea pe plantele cu afide a gramineelor. Clasarea faunei artropodelor în livada de peri şi în mărăciniş Metoda eşantionajului adaptată pentru observaţii este cea utilizată în mod obişnuit pentru studiul faunei devastatorilor şi auxiliarilor: treieratul. în afară de mărăcinii monospecifici tradiţionali a anumitor conifere a căror influenţă asupra faunei este limitată. Aphidoletes – System Aphidoletes aphidimyza este livrată la 1000 de pupe. În fiecare săptămână se introduce 0. Aphidoletes este mai degrabă un mijloc temporar de a lupta împotriva focarelor de afide în dezvoltare. în arboricultura fructiferă. • Omoară mai multe afide decât este necesar. • Excelentă capacitate de căutare. Devastatorii culturilor la fel ca şi câţiva auxiliari la diferite stadii din dezvoltarea lor de exemplu sirfidele adulte sunt floricole atunci când larvele sunt prădătoare. De altfel. În culturile care nu sunt pe sol. În combinaţie cu o viespe parazită a afidelor cecidomia poate fi introdusă în mod preventiv în 0. • Luptă curativă a focarelor de afide. Este vorba de o metodă care constă în a arunca într-un reptabil artropodele prezente pe vegetal. ceea ce are ca şi efect înfrânarea dezvoltării anumitor auxiliari care au nevoie de diferite specii pentru a-şi împlini ciclul. etc. Se recomandă asupra focarelor să se introducă hebdomadere de 5-10 cecidomii/m2. sau pesticidul Pirimor. Fiabilitatea funcţionării ecosistemului creşte cu creşterea biodiversităţii diferitelor grupuri funcţionale adică fitofagi. în plus densitatea de cecidomii prădătoare va fi stabilită repede. Aceste metode de introducere cresc şansa pentru ca masculii şi femelele să se întâlnească pentru împerechere. Rolul pe care îl joacă environmentul în arboricultură în lupta împotriva fitofagilor este esenţial.5-2 Aphidoletes/m 2. Se împart în două mari categorii.Aplicare Marele avantaj al Aphidoletes aphidimyza este că ea poate fi introdusă pe mai multe culturi pe orice apecie de afide. De îndată ce se observă primele focare de afide sau primele afide care zboară pe panourile adezive galbene. Artropodele din livadă Câmpul cultivat este un mediu deschis care interferează cu environmentul său vegetal. Problema este evidentă în regiunea cu monocultură unde numărul plantelor gazde sunt reduse. Pentru a lupta împotriva infestărilor mai mari. prădători. Pe de altă parte se ştie că o biocenoză va fi cu atât mai stabilă cu cât ea va conţine un număr mai mare de specii şi nu de indivizi. Este motivul pentru care este imposibil să se obţină aici un echilibru biologic cu afide cum este cazul viespilor parazite. putem folosi Harmonia axyridis în focare. aceasta depinyând de cultura şi specia de afide. prădătorii şi parazitoidele. În plus copulaţia este prosperă. Cea mai bună introducere se face deschizând sticla de plastic şi plasând-o pe colonia de afide sau pulverizând conţinutul în găleată unde insectele pot să copuleze. Avantaje • Aplicabil pe mai multe culturi. larvele nu au loc să se transforme şi mor. • Detritivorele şi fongivorele. amestecată cu vermiculită.

tulpinile şi frunzişul grădinii nu sunt disponibile insectelor într-un mediu natural precum câmpurile. • Clasa celor medii conţin insectele cu metamorfoză incompletă.Capcanele colante din hârtie adezivă galbenă sunt eficace pentru a prinde muştele albe. Livada beneficiază din plin de fauna de artropode prezentă în mărăciniş cu atât mai mult cu cât ea nu este perturbată de tratamentele chimice. • Clasa superiorilor conţin insectele cu metamorfoză completă.Melcii şi larvele de fluturi pot fi îndepărtaţi cu mâna şi puşi într-o cutie metalică umplută cu apă cu săpun.Teoria de evaluare ne permite să clasăm fauna artropodelor prezentă în livada de peri şi în mărăciniş după categoriile.cum sunt păianjenii.cel mai bun mod de a începe lupta integrată împotriva inamicilor culturilor este de a încuraja prezenţa prădătorilor utili în grădină. Ţinta Toate speciile de afide.cum sunt capcanele.Evitaţi să utilizaţi insecticide chimice pentru îndepărtarea insectelor dăunătoare în prezenţa unei populaţii impozante de insecte utile în grădină. • A doua ordine sau consumator secundar sau şi mai simplu auxiliari. Atunci.şerpii.cum sunt păsările.Pământul de diatomee este o altă metodă ecologică pentru a îndepărta insectele dăunătoare.5 biocenoza este bine echilibrată. Insectele utile. Lucrare realizată pe mărăcinele compozit Plantele cultivate sunt adesea supuse la pertuebări provocate de tratamentele fitosanitare sau de practicile culturale. Pulverizaţiile chimice vor fi poate necesare dacă una sau toate metodele menţionate mai sus eşuează.Mulţi dintre grădinari preferă să nu folosească aceste produse.O plantă sănătoasă rezistă mult mai bine la insecta şi boli.decât în ultimă instanţă. Mărăcinele.Rădăcinile delicate.dispozitivele protectoare şi culesul manual al fructelor reprezintă toate mijloace bune pentru reducerea numărului de insecte dăunătoare.pentru a le distruge în cele din urmă.Chiar şi pe timpul iernii. Este un nume tehnic pentru a desemna o metodă utilizată de agricultori mai mult de un secol. adică totalitatea prădătorilor şi parazitoidelor. formaţiune vegetală nesupusă la tratamente fitosanitare poate fi văzut ca un mediu neperturbat.Instalaţi mai multe case de păsări pentru a atrage mai multe specii. Se consideră că peste 0.Plantele rezistente oferă o altă soluţie penrtu reducerea pagubei din grădină.Iată cum trebuie procedat: Păsările se hrănesc cu o mare cantitate de insecte şi viermi din grădină. Indicele aracno-entomologic (raportul efectivelor de acarieni prădători plus păianjenii pe totalitatea faunei auxiliarilor) caracterizează biocenoza sub unghiul acestor prădători. trec direct de la stadiul de larvă la stadiul de adult (Hemi-metabol).Unele dintre aceste produse sunt mai puţin nocive pentru utilizator şi mediu decât altele. Bineînţeles.Puteţi de asemenea să adăugaţi arbori sau arbuşti preferaţi pentru a ameliora locuinţa păsărilor.Nu uitaţi să hrăniţi păsările pe timpul iernii. Nivelul de aport . Metodele manuale. În interiorul acestor două ordini simplificate s-a realizat un al doilea clasament: • Clasa inferiorilor adică păianjenii şi acarienii care sunt dintre artropode cele mai vechi.liliecii.ele reduc cantitatea de lareve hibernante şi a ouălelor de iarnă care se găsecs pe scoarţa arborilor şi arbuştilor.Este motivul pentru care insectele sunt atrase spre grădină.Ei revin la metodele de represie mai organice şi la o tehnică numită „lupta integrată împotriva inmicilor culturilor”.aricii.mămăruţele şi albinele sunt foarte benefice pentru grădină.şi câteodată chiar deloc.broaştele râioase.Presăraţi pe sol în jurul plantelor şi particulele sale abrazive vor tăia corpul melcilor sau insectelor. Mai multe creaturi. ADALIA BIPUNCTATA Produs 125 larve de mămăruţă în amestec cu seminţe de sarrasin.Un tub de carton băgat sub pământ în jurul tulpinii va îndepărta viermii gri. sau grupurile funcţionale următoare: • Prima ordine sau totalitate de fitofagi colectaţi. Cum să atragem prădătorii utili în grădină Grădina oferă o seducţie imensă mai multor insecte de toate genurile.insectele utile şi alte specii ale faunei pot juca un rol important în lupta integrată împotriva inamicilor culturilor pe peluză şi în grădină. Marea majoritate a agricultorilor folosesc mai puţin produsele chimice astăzi decât acum 10 ani. Estze vorba despre un indice care permite deci dezvăluirea perturbării unui mediu.Aceasta înseamnă că agricultorii profită de prădătorii utili pentru a opri prădătorii dăunători evitând astfel înlocuirea produselor antiparazitare care pot fi nocive pentru prădătorii utili.există mai multe produse chimice pe piaţă. Auxiliarul preferă condiţiile exterioare. deci cu o fază nimfală între larvă şi adult (Holo-metabol).

Pentru arbori se dispune conţinutul flaconului la bifurcarea ramurilor. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Un secret: folosiţi foi de hârtie sugativă în formă de mănuşă de toaletă. ferit de lumină ascuns în vegetaţie. printre altele. . trebuie determinat devastatorul. Indicele de activitate Larvele consumă foarte rapid afidele şi populaţia acestora scade. Vă puteţi folosi de o pensulă pentru a trece larvele de pe o plantă pe alta. APHIDIUS COLEMANI Produs 125 nimfe de afide parazitate în amestec cu rumeguş într-un flacon. AMBLYSEIUS CUCUMERIS (în săculeţ) Produs 25 de săculeţe care conţin tărâţe şi auxuliari. Nu trebuie mărită gaura de ieşire. Lăsaţi săculeţul două luni. În alte cazuri. Poate fi necesar să se dea drumul de mai multe ori la 125 de larve. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. Săculeţii sunt găuriţi. Ţinta Câteva specii de afide dintre care afida verde a piersicului şi afida neagră a curcubitaceelor. Amblyseius nu consumă decât larvele de tripşi. Acest parazit este în combinaţie cu Aphidoletes. Ţinta Două specii de tripşi sunt controlate cu acest prădător. Amblyseius supravieţuiesc în absenţa prăzilor. Indice de activitate Dificil de evaluat. Văzuţi prin lupă aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. Ţinta Toate speciile de tetranide. Indice de activitate Două săptămâni după aport. Nivel de aport Flaconul permite tratarea aproximativ a 10-20 m2. Nivelul de aport Să se pună un săculeţ la o plantă sau un săculeţ pe m2 dacă plantele se ating. Indice de activitate Prezenţa Amblyseius în coloniile de acarieni. cu pete negre pe coastă. Doar o scădere a populaţiei tripşilor după mai mult de o lună după aport este o garanţie de eficacitate. Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. dar ferit de ploaie. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor. AMBLYSEIUS CALIFORNICUS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxiliarii. Puteţi agăţa uşor aceste poşete în arbori. Foarte rapid n-o să mai existe acarieni vii. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă.Cele 125 de larve pot consuma în total 5000-10000 de afide. Furnicile îngreunează activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. Mod de utilizare Agăţaţi săculeţul în plantă. care sunt mici acarieni de culoare deschisă. Mod de folosire Se varsă conţinutul flaconului pe frunze. Ele sunt parazitate. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. Să se distribuie pe locurile unde sunt acarieni pe plantele contaminate. Săculeţii sunt găuriţi. Un nou auxiliar va ieşi din această mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. în apropierea afidelor. Să se lase flaconul câtva timp în plantă pentru ca ultimele Amblyseius să poată ieşi. şi vărsaţi conţinutul flaconului în interior. Este vorba în principal de tripşii de legume (vinete. castravete. ardei iute). afidele vor deveni globuloase şi bronzate. Să se reînnoiască la 6 săptămâni. Nu trebuie mărită gaura de ieşire.

Indice de activitate 10 zile după aport. Este preferabil să se trateze seara şi în afara riscului de ploaie. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Este necesar să se dea drumul de 2 ori la un interval de o săptămână. Se recomandă să se combine cu unul din numeroşii paraziţi specifici. iar apoi o diminuare a populaţiilor devastatorului. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. Indice de activitate Două săptămâni după aport. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. CRYPTOLAEMUS MONTROUZIERI Produs 12 mămăruţe într-un flacon. făinoase şi flocoase. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. Produsul este omologat asupra roşiei. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele sunt detectate.5-10 grame pentru 10 litrii pentru 100 m 2 pulverizate. Ţinta Câteva specii de afide din care afida mare verde a roşiei şi afida care deformează ardeiul iute. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Acest prădător se combină cu Aphidius adecvat. Kurstaki. Marea capacitate de prospecţie a adultului de Aphidoletes este unul din atuurile sale. Mod de utilizare BACTURA este utilizat în doze de 7. Aphidoletes nu este activ decât de la 16oC temperatura de noapte. Ele sunt deci parazitate. larvele de fluturi mor. După ieşirea din ou. BACTURA Produs Produsul se numeşte BACTURA. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. Furnicile vor îngreuna activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. Acesta este eficace asupra larvelor de lepidoptere cum sunt larvele de fluturi. Nivelul de aport Să se pună aproximativ 3 indivizi pe colonia de larve. Un nou auxiliar va ieşi din acestă mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. adultul reperează coloniile de afide pentru a-şi depune acolo ouăle mici portocalii. afidele vor deveni globuloase şi bronzate. Ţinta Toate speciile de larve de fluturi defoliatoare. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului pe sol la picioarele plantelor. prezenţa larvelor portocalii este observată în coloniile de afide. Acest parazit se combină Aphidoletes. Ţinta Toate speciile de afide. Trebuie determinată larva. Mod de utilizare . dar ferit de ploaie. Acestea dau naştere după câteva zile la larve portocalii care pradă afidele. viţei de vie şi arboricultură. Ţinta Aproape toate speciile de larve de fluturi. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thuringiensis var. APHIDOLETES APHIDIMYZA Produs 125 de nimfe amestecate cu vermiculită. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor.APHIDIUS ERVI Produs 50 de nimfe de afide parazitate în amestec cu confeti într-un flacon.

Indice de activitate La 2 săptămâni după aport. Este normal ca învelitorile auxiliarilor să rămână prinse pe carton. Ţinta Franklinothrips este trips prădător al tripşilor devastatori. Indice de activitate Prezenţa adulţilor câtva timp. Nivel de aport Să se trateze solul odată ce larvele de otiorrhynques sunt prezente. larvele de aleurode îşi vor schimba culoarea. Franklinothrips va dispărea în absenţa hrănii. altele vor deveni galbene. Mod de utilizare Franklinothrips vor depuşi în mijlocul populaţiilor de tripşi. parazitate de Eretmocerus. Este necesar să se efectueze 2 aporturi la un interval de 7 sau 14 zile. Indice de activitate Foarte greu de evaluat. Trebuie reînnoit aportul după eficacitate. larvă şi adult. Temperatura solului trebuie să depăşească 13oC. Mod de utilizare Să se separe cartonaşele. atacul devastatorului este oprit. Aceste larve par a se confunda cu larvele de fluturi. să se suspende în plantele atinse evitând soarele direct. Unele vor deveni negre.Se recomandă să se depună mămăruţele dimineaţa sau seara. Franklinothrips este mult mai mare şi larva sa este de culoare roză. Cartonaşele pot fi retrase la 2 săptămâni. Spectrul său de eficacitate este limitat. trebuie determinată specia tripsului dacă nu este instalat pe planta potajeră. Două aporturi la interval de 14 zile sunt necesare. Ţinta Larvele de otiorrhynques din sol. Mod de utilizare . Larvele de mineuses moarte pot fi observate. dar după mai mult de o lună de la lăsare. El solicită o temperatură superioară lui 20oC. Nivel de aport 8 Franklinothrips permit tratarea a câtorva m2. parazitate de Encarsia. în coloniile de larve. Nivel de aport O bandă permite tratarea a 25-100 m2. Nivel de aport Un flacon permite tratarea a aproximativ 100 m2. DIGLYPHUS ISAE Produs 50 de adulţi de Diglyphus într-un flacon. deci o utilizare exclusivă în interior şi în sera tropicală. în absenţşa luminii puternice. Mod de utilizare Să se pună Diglyphus dimineaţa sau seara între frunzele atinse de mineuses. Un săculeţ cu 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. Ţinta Larvele de aleurode de sere. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene palntelor. FRANKLINOTHRIPS VESPIFORMIS Produs Flacon care conţine 8 tripşi. Ţinta Auxiliarul parazitează larvele de mineuses care se găsesc pe frunze. Indice de activitate Prezenţa Franklinothrips. HETERORHABDITIS BACTERIOPHORA Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ. ENCARSIA FORMOSA + ERETMOCERUS EREMICUS Produs 10 cartonaşe din care vor ieşi himenopterele parazite. După 15 zile apar larvele de mămăruţe. Diminuarea populaţiilor de tripşi.

Ţinta Acest produs este omologat asupra cartofului şi vinetei pentru controlul doriforelor. Rapid. Acesta este eficace asupra coleopterelor. Phytoseiulus nu supravieţuieşte decât în prezenţa prăzilor. Phytoseiulus nu este eficace asupra acarianului roşu a arborilor fructiferi. Epeirele diademă distrug mai mult de 2 Kg de insecte pe Ha! Nevăstuica Chiar dacă ele fac pagube în coteţele de păsări. nu mai sunt acarieni vii. larvele de otiorrhynques mor în sol. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a aproximativ 10-20 m2. tenebrionis.t. Mod de utilizare NOVODOR este utilizat în doză de 50 ml sau 50 cc sau 50 cm 3 în 10 L pentru 100 m2 pulverizat. larvele de dorifore mor. Indice de activitate După 10 zile. cu pete negre pe coaste. Temperatura solului trebuie să depăşească 15oC. aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. Ţinta Toate speciile de tetranide. ele distrug mulţi şobolani şi şoareci. Carabe dore . Nivel de aport Să se trateze solul după semănare sau punerea butaşilor în compost.Să se verse conţinutul unui săculeţ într-o stropitoare de 10 litri. Văzuţi prin lupă. şi nici asupra acarianului coniferelor. Să nu se dea decât pe plantele contaminate. STEINERNEMA FELTIAE Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ. Ţinta Larvele de muşte a composturilor din sol. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. Să se amestece bine. var tenebrionis Produs Produsul se numeşte NOVODOR. Auxiliarii grădinii Avem tendinţa să neglijăm ajutorul adus de insectele şi animalele care sunt veritabili auxiliari ai grădinarului. Un săculeţ de 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. Produsul acţionează prin ingestia asupra larvelor de doriforă. PHYTOSEIULUS PERSIMILIS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxuliarii. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele au fost detectate. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene plantelor. Indice de activitate Foarte rapid larvele de sciaride mor la suprafaţa compostului. Indice de activitate Prezenţa Phytoseiulus în coloniile de acarieni. NOVODOR: B. Se preferă tratarea seara şi în afara riscului de ploaie. Mod de utilizare Să se verse tot conţinutul din săculeţ într-o stropitoare de 10 L. Să se folosească totul într-o oră. Să se folosească tot într-o oră. Să se las eflaconul câtva timp pe plantă pentru ca ultimii Phytoseiulus să poată ieşi. apoi să se verse pe compost cu stropitoarea. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. Păianjenul Lăsaţi-i în pace! Ei devorează o cantitate incredibilă de muşte şi larve de tot felul. Să se amestece bine apoi să se verse pe teren cu stropitoarea. Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thurengiensis var.

melcii şi larvele insectelor acvatice. Ei vor mânca noaptea numeroase insecte. Mămăruţă Ele pot mînca mai mult de 100 de afide pe zi. tariere este mai lungă. Musaraigne Acesta este mult mai mic decât şoarecele. lăcuste şi multe insecte. Şi ele mănâncă! Muşte. mierlele. Acestea sunt păsările insectivore precum piţigoii. Dacă aveţi o năpârcă în grădina dumneavoastră. lăstunul. cărăbuşi şi alte insecte. Atenţie şi la îngheţurile târzii. ei nu se ating niciodată de culturi.. Rezultatul nu este garantat pentru grădinile mici dacă mămăruţelor nu le place acolo. Năpârca Năpârcile sunt inofensive. căpşuni sau mazăre. Acest animal este carnivor şi nu atinge niciodată fructele şi legumele.Aceste mici insecte sunt de culoare bronzului sau verde aurit pe spate şi se hrănesc cu larve şi larve de fluturi. Larvele lor devorează multe afide în timpul ciclului lor. chiar şi vrăbiile sunt utile. Păsări diverse Numeroase păsări sunt ajutoare preţioase în grădina chiar dacă din când în când mănâncă cireşe. cucuvelele. rândunicile. În interior putem pune diferiţi auxiliari. Ele distrug melcii. ele vor merge şi vor devora afidele vecinilor. Ele distrug multe insecte şi mai ales şoareci care sunt adevărate răni pentru grădina de zarzavat. • mierlele în ciuda prelevărilor pe care le fac în grădina de zarzavaturi şi în livadă ele devorează numeroase insecte şi larvele lor şi miriapodele • un cuplu de piţigoi ajung să mănânce 30 Kg pe an • ciocănitoarele sunt preţioase pentru a căuta insectele şi larvele sub scoarţe arborilor Păsări de pradă Aţi văzut ereţi şi mici şoimi care scormonesc solul să caute şoareci şi alte mici mamifere. melcii şi multe insecte vor trebui să plece în altă parte. Crysope Sunt mici insecte alungite de culoare verde cu aripi lungi. Bio –box Bio –box de Biobest este o cutie de carton care poate fi uşor agăţată în cultură.. nu ştiţi ce noroc aveţi. ele nu supravieţuiesc. Sunt mari prădători ai şoarecilor şi şobolanilor. viermi albi şi mulots. dar mai ales fluturi crepusculari. larvele de fluturi şi larvele în general. muştele. dar sunt mai fine şi mai negre. lor le este încă frică de dumneavoastră. Nu-i omorâţi. Putem cumpăra prin corespondenţă sau din anumite grădini larve de mămăruţe. O femelă prin depunerea de ouă ajunge să paraziteze mai mult de 500 de afide sau larve de fluturi în timpul sezonului. Broasca Dacă posedaţi un teren rece şi umed veţi vedea poate brotăcei verzi din timp în timp. Broasca-râioasă Este unul din cei mai buni auxiliari ai grădinii. Syrphes Seamănă cu mici viespi foarte fine şi silenţioase.. Ele vânează la apus şi mănâncă fluturi de noapte. Viespea parazită Ele se aseamănă cu redutabila lor verişoară. Liliacul Prostia şi ignoranţa au făcut mult rău acestui mamifer nocturn în afara faptului că sunt veritabili saci cu păduchi. Le vedem adeea stând pe flori. El se hrăneşte cu insecte. botul este ascuţit. Engoulevent Această pasăre seamămă cu sturzul. Şopârla De câte ori vara nu aţi văzut aceste şopârle mici gri încălzindu-se la soare pe pereţii de piatră. Larvele ajung să devoreze 250-500 de afide în timpul dezvoltării lor care durează trei săptămâni. dar distrug insectele. Mai sunt şi păsările care vânează noaptea precum buvniţele. Punaises Acestea devorează acarienii. penele sunt de culoare gri brun. Un piţigoi mănâncă aproape greutatea sa pe zi de insecte. anumite larve de fluturi şi psylles. coada este mai scurtă decât corpul şi capul este foarte subţire. Ariciul Dacă aveţi unul în grădina dumneavoastră.. . ei nu se vor prinde niciodată în părul dumneavoastră şi nu vă vor suge sângele.

ele ies din cutie şi încep să caute insectele dăunătoare pe plante. muştele albe. tripşii. dar după 24 de ore putem să-l introducem din nou. O dată ce insecteleutile se găsesc în Bio –box. Acizii graşi fac să slăbească rezistenţa devastatorilor şi asigură un control eficace al acestora. răspândirea auxiliarilor nu se face direct pe cultură. Encarsia. Bioshower acţionează prin contact. Bioshower Un săpun 100% biodegradabil de Biobest În general Bioshower pentru plante este un produs biodegradabil pe bază de acizi graşi cu calitate înaltă. Bio –box este un sistem eficace şi uşor de folosit pentru introducerea auxiliarilor în cultură. Eretmocerus. Bio –box este foarte adaptat mai ales pentru introducerile de Orius. CULTURI DE LEGUME ŞI ORNAMENTALE Denumirea latină Denumirea comună Agrotis exclamationis Agrotis ipsilon Agrotis segetum Autographa gamma Cacoecimorpha pronubana Chysodeixis chalcites Capcane recomandate T–M T–M T–M T T T . Macrolophus. Aplicare Datorită lui Bio –box. Folosire Pentru a obţine un rezultat maxim. Datorită acestor avantaje. Bioshower are un efect secundar asupra auxiliarilor.Bio –box este deci o unealtă practică pentru difuzarea auxiliarilor în cultură. cicadelle şi punaises. Folosirea lui evită ca mulţi auxiliari să cadă la sol atunci când sunt introduşi. O doză de 1-2% de Bioshower în apa uşor mineralizată dă un excelent rezultat. Bioshower este un produs natural eficace împotriva insectelor cele mai curente cum sunt afidele. funzele plantei trebuie să fie complet stropite pe ambele faţe. legumiere şi horticultură. Bioshower este deci un mijloc de corecţie folosit pentru controlarea devastatorilor în lupta integrată în culturile fructifere. Lista feromonilor disponibili LIVEZI Denumirea latină Adoxophyxes orana Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Arqyrotaenia pulchellana Ceratitis capitata Cossus cossus Cydia fagiglandana Cydia funebrana Cydia molesta Cydia pomonella Cydia splendana Leucoptera scitella Orgyia antiqua Pandemis heparana Phyllonocorycter blancardella Prays citri Spilonota ocellana Synanthedon myopaeformis Zeuzera pyrina Denumirea comună T T T T–M T T ML T T T CT T T T T T T T T MLS Capcane recomandate MARI CULTURI. Aphidius colemani şi mulţi alţi inamici naturali. Bio –box are avantajul că introduce auxiliarii chiar acolo unde problemele cer o soluţie urgentă. Folosirea este deci practică supra focarelor de insecte dăunătoare.

termen ştiinţific pentru fluturi. . formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite. Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido).Cydia nigricana Epichoristodes acerbella Heliotis armigera Lacanobia oleracea Mamestra brassicae Mythimna unipuncta Ostrinia nubilalis Phthorimaea operculella Plutella xylostella Sesamia nonagrioides Spodoptera exigua Spodoptera littoralis Trichoplusia ni MĂRFURI STOCATE Denumirea latină Ephestia kuehniella Plodia interpunctella Sitotroga cerealella OLEICULTURĂ Denumirea latină Dacus (Batrocera) oleae Prays oleae VITICULTURĂ Denumirea latină Eupoecilia ambiguella Lobesia botrana Sparganothis pilleriana T T T–M T–M T–M T-M T T T T T–M T–M T–M Denumirea comună T-M T T –M Capcane recomandate Denumirea comună Musca măslinei Tenia măslinei Capcane recomandate T – DT T Denumirea comună T T T Capcane recomandate SILVICULTURĂ Denumirea latină Gypsonoma aceriana Lymantria dispar Lymantria monacha Operophtera brumata Paranthrene tabaniformis Rhyacionia buoliana Thaumetopoea pityocampa Tortrix viridana Zeiraphera diania Denumirea comună T T T M T T ML T T Capcane recomandate Legendă: T: TRAPTEST M: MASTRAP ML: MASTRAP L MLS: MASTRAP L fără aripioare CT: CARPOTRAP DT: DACOTRAP Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele. REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup.

câteodată primul. Mamestra brassicae (cucuveaua verzei). Buruienile sunt un subiect supărător pentru mulţi care practică cultura biologică. Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture. frunzele. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma). ciuperci). Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului). Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. Fiecare plantă trăieşte şi joacă un rol care nu este nici bun nici rău dar participă la marele elan al vieţii. în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. rănile pot favoriza instalarea ciupercilor. Ele constituie „ îngrăşământul verde al Bunului Dumnezeu” şi ele sunt „plantele bune ale solurilor rele”. fructele. numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte.. Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. seminţele. Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb). Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor). aparţine de Rhopalocere. florile. Capacitatea lor de a coloniza terenul prin seminţe. Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă.Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei). S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu. respectiv pierderea. Plante vivace în agricultura biologică Metode de luptă În natură noţiunea de buruieni nu are sens. larvele sau adulţii. Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor. Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni. Dar dacă observăm şi analizăm atent acest efect depresiv. rădăcini.. păsări. sucul fructelor sau seva plantelor. sau Rhopalocere. aflăm că buruienile joacă şi roluri foarte pozitive în raport cu agricultura. Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia). speciile vivace au un loc ales. care atacă ouăle sau larvele. Familia de Pieridae. Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie). Efectul depresiv pe care flora spontană îl exersează asupra culturilor noastre este dificil de contestat. sunt câteva care se utilizează în lupta biologică. Diseminarea lor pe fermă poate fi sursa supărării pentru practicant. şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. Heliotis armigera (cucuveaua roşiei). cât şi pe mărfile stocate. plantelor şi recoltelor.. Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp. mai ales în sistemele cerealiere fără creştere. şi fluturi de noapte. cu pierida verzei Pieris brassicae. Printre cele care ne supără. Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. Printre insectele utile. BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens. sau Heterocere. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. În plus. Lupta cu insecte utile În natură. Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile. rhizome este adesea impresionantă şi atunci când există. ceea ce antrenează deprecierea... În general nimfa este protejată într-un cocon. pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale.. Combaterea şi eliminarea lor sistematic este epuizant pentru agricultor şi distrugător pentru natură sau ambele în acelaşi timp. vedem adesea cum să ne debarasăm de ele fără mijloace chimice. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi. Agricultorul trebuie să cunoască şi să respecte anumite mecanisme naturale. Iată câteva baze ale unei strategii bune: . Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor). METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle. Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. parazite sau prădătoare. Ea poate ataca tulpinile.

• Amblyseius californicus nu luptă doar împotriva tetranidei tisserand dar şi împotriva tarsonemes. Amblyseius californicus poate fi utilizat preventiv şi acest auxiliar nu este canibal. la momentul potrivit. introduceţi 6 indivizi/m2. Avantaje În viitor Amblyseius californicus va lua un loc important în lupta biologică împotriva păianjenilor din motivele următoare: • Contrar lui Phytoseiulus persimilis. • Să se fie foarte atent să se obţină şi să se menţină o structură bună a terenului. demaraţi devreme introducerea preventivă a 1-2 indivizi/m2. ne arată importanţa atacului şi ajută cultivatorul să determine momentul propice pentru a le distruge. Mai ales în culturile unde temperatura şi/sau umezeala relativă variază mult.. inversarea florelor adventices.Să se evite mai bine creşterea seminţelor prin cosit. • Să se evite suprapăşunatul preriilor şi să se alterneze pe cât este posibil cositul şi nutreţul. • Să se practice dacă este posibil mijloacele culturale inversate. • Să se reducă stocurile de seminţe. reiese că Nissorun. • • • • • Atunci când s-au detectat primii tarsonemes dăunători. Amplyseius californicus se va dezvolta mai bine decât Phytoseiulus persimilis. • Să se adopte o rotaţie judicioasă: alternanţa culturilor de iarnă şi de primăvară.. Torque şi Apollo pot fi aplicate fără risc. Lannate şi majoritatea celorlalte insecticide care au o lungă persistenţă. în tuburi cu vermiculită. • Să se practice semănări false juducioase. În cazul atacurilor mai împortante. smulgere. • Să se aleagă culturi şi îngrăşăminte verzi. dar şi Phytoseiulus persimilis la 6 indivizi/m2. Schema de luptă • Primăvara. Din testele practice. deoarece primul nu se dezvoltă repede la început. loc suficient pentru culturile de primăvară târzii. să se îndepărteze compactajele. va exista tot timpul o populaţie de Amblyseius californicus în cultură şi trebuie deci să se repete mai rar introducerea. reăetaţi la 2-3 săptămâni. Capcana cu feromoni este un instrument util folosit pentru detectarea fluturilor devastatori. Acesta poate supravieţui mai mult timp fără hrană sau se poate hrăni cu polen. . Este activ între 8-350C şi poate atunci să fie folosit pe câmp deschis. Efecte secundare Pentru moment. Dezvoltarea lui Amblyseius californicus nu depinde de temperatură. larvele de fluturi devastatori pot cauza pagube considerabile. fructifere şi ornamentale pentru a lupta împotriva diferitelor specii de păianjeni. ca şă cea mai mare parte a fongicidelor. • Să se folosească raţional ustensilele culturale şi să se folosească unplivitor pentru vivace. • O populaţie de Amblyseius californicus poate să se dezvolte pe un regim de polen. fructifere şi horticole. introduceţi totuşi Phytoseiulus persimilis şi Feltiella-System. se poate introduce Amblyseius californicus prevenriv înaintea sosirii primilor păianjeni. Californicus – System Amblyseius californicus este livrat câte 2000 de indivizi la stadiile de nimfă şi adult. măcinare. pot încetini dezvoltarea populaţiei. chir şi în cazul unei prezenţe mai puţine. Capcane cu feromoni În culturile de zarzavaturi. În culturile unde este foarte greu să se observe primii păianjeni. • Să se lucreze pământul nici prea mult nici prea puţin. Când soseşte şi tetranida tisserand. se recomandă să se introducă Amblyseius californicus. Biobest execută numeroase teste pentru a cunoaşte efectele secundare a pesticidelor asupra lui Amblyseius californicus. Amblyseius californicus Aplicare Amplyseius californicus poate fi utilizat în diferite culturi de zarzavaturi. dacă este posibil. • Dat fiind faptul că Amblyseius californicus poate supravieţui mult timp fără hrană.

Această capcană se compune dintr-un fund lipicios şi un acoperiş din material durabil rezistent la apă. Podana Fluturele mugurilor Fluturele cojii. Cossus ronge-bois Tipuri Nume ştiinţific Acrolepia assectella Adoxophyes orana Agrotis ipsilon Agrotis segetum Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Argyrotaenia pulchellana Autographa (Plusia) gamma Busseola fusca Cacoecimorpha pronubana Ceratitis capitata Chilo suppressalis Choristoneura fumiferana Chrysodeixis chalcites Clepsis spectrana Cossus cossus . În viticultură. se situează între acoperiş şi fundul lipicios. Nume Molia prazului Fluturele cojii. Feromonii sunt specifici pentru fiecare fluture devastator. . climat. număr. carpocapsei (Cydia pomonelle). Conservaţi-le la frigider sau la congelator. Pentru fiecare cultură. care conţine feromoni. lupta este declanşată în funcţie de pragul pagubei. Se recomandă să se folosească cele două capsule imediat după ce s-a deschis ambalajul. Controlând acest fund. Tipul de capcană care dă cele mai bune rezultate în practică este capcana Delta. concentraţie.Feromonii sunt semnale schimbate între indivizii unei specii şi care influenţează comportamentul lor. Marile culturi O mare gamă de capcane cu feromoni este disponibilă pentru marile culturi. lupta trebuie realizată. Cu capcana cu feromoni. atraşi de feromonii femelelor sunt prinşi şi rămân fixaţi pe fundul lipicios. Capsula. fluturele de noapte al anghinării Fluturele ciclamenei Cossus gâte-bois. De la un anumit număr de masculi prinşi. devastatorii pot fi identificaţi. sesie mărului (Synanthedon myopaeformis) şi mineuse marbue (Phyllonorycter blancardella). Cultura fructiferă şi viticultura În diferitele culturi fructifere. Masculii. Numărându-i ne putem face o idee de importanţa populaţiei lor şi de distribuţia lor. Astăzi sunt folosite pentru detectarea Capua (Adoxophyes orana). observaţiile sunt simplificate datorită capcanelor cu feromoni. Eulia Lettre grecque. capcanele cu feromoni sunt de assemenea folosite pentru detectarea speciilor de devastatori (mai ales Lobesia botrana). Există feromoni sexuali care atrag fluturii masculi situaţi la o distanţă mare de fluturii femele. Capsule cu feromoni • • • • Capsulele cu feromoni sunt ambalate câte două. se profită de acest fenomen pentru a atrage insectele devastatoare. fluture de noapte gamma Fluturele european al garoafei Musca fructelor Pyrale orezului Virme auriu. Durata activităţii unui feromon depinde de compoziţie. Evitaţi să agăţaţi capsulele a două specii diferite succesiv. Capcanele sunt agăţate la înălţimea unui om în mijlocul parcelei. În mijlocul acoperişului este o agăţătoare pentru a agăţa capcana. sau spălaţi-vă bine pe mâini înainte de a atinge capsulele unei alte specii.. Capua Fluturele de noapte ypsilon Fluturele de noapte al recoltelor Petite mineuse du pêcher Fluturele cojii.. Avantaje • Simple • Ieftine • Foarte eficace • Ecologice • Puţin timp de lucru.

Gamma. Pandemis Noctuelle du pin. Brassicaire Noctuelle potagère Mouche domestique Pyrale du maïs Tordeuse des jeunes fruits Tordeuse de la pelure. Tortrix des prunes Tordeuse orientale du pêcher Tordeuse verte des bourgeons Noctuelle de la tomate. Teigne du colza Bombyx disparate. Noctuelle défoliatrice Noctuelle de la salade Tordeuse des pois Carpocapse des pommes et des poires Mineuse cerclée Mineuse marbrée des feuilles Tordeuse de la grappe. Disparate. maculipennis) Porthetria dispar (voir Lymantria) Prays citri Carpocapse de l'aubépine Carpocapse des pommes et des poires Mouche de l'olive Chenille épineuse du cotton Pyrale des amandes Pyrale du Tabac Teigne de la farine Cochylis de roset. Spongieuse Teigne des citrus .zie Phyllonorycter blancardella Lobesia botrana Lymantria dispar Lymantria monacha Mamestra brassicae Mamestra configurata Mamestra oleracea . Lambda Teigne des crucifères. Teigne de la grappe Pyrale des crucifères Carpocapse des prunes. Eudemis de la vigne Bombyx disparate Nonne.zie Laspeyresia Dacus oleae Earias insulana Earias vitella Ephestia cautella Ephestia elutella Ephestia kuhniella Eupoecilia ambiguella Evergestis forficalis Grapholitha funebrana Grapholitha molesta Gypsonoma aceriana Hedya dimidioalba Hedya nubiferana Helicoverpa (Heliothis) armigera Helicoverpa (Heliothis) virescens Helicoverpa (Heliothis) zea Lacanobia oleracea Laspeyresia nigricana Laspeyresia (Cydia pomonella) Leucoptera scitella Lithocolletis blancardella . Moine. Bombyx moine Noctuelle du chou.Cydia janthiana Cydia pomonella .zie Laconobia Musca domestica Orgyia pseudotsugata Ostrinia nubilalis Pammene argyrana Pammene rhediella Pandemis heparana Panolis flammea Paralobesia viteana Pectinophora gossypiella Phthorimaea operculella Phyllonorycter blancardella Plodia interpunctella Plusia (voir Autographa) Plutella xylostella (ou P. Varié de gris Ver rose des capsules du cotonnier Teigne de la pomme de terre Mineuse marbrée des feuilles Teigne des fruits secs Lettre grecque.

Lupta chimică clasică care se sprijină pe modelele matematice care integrează biologia carpocapsei şi datele meteorologice. Carpocapsa (Cydia pomonella) poate distruge recolte întregi de meri. comercializate de Isagro. Împotriva acestor devastatori nu se intervine în situaţia controlată de typhlodromes. Astăzi tehnicile de luptă obişnuită arată limitele lor. Sésie tipule. Aceşti difuzori degajă acelaşi feromon sexual (codlemon) ca şi cel emis de femela carpocapsă. Sésie tipuliforme Processionnaire du pin Chenille arpenteuse du chou Hyponomeute du pommier Coquette. Două produse sunt astăzi disponibile: Isomate C a societăţii Sumi Agro France şi Ecopom de Biotop. Zeuzère. Teigne des grains Tordeuse rouge des bourgeons Noctuelle de la betterave Noctuelle Sésie du pommier Sésie du groseillier. În cazul invers. tehnica este de mai mulţi ani testată pe meri. Zborul este eşalonat din 7 mai până în 9 august cu o intensitate foarte variabilă. în consecinţă oatul şi viermii din mere sunt reduşi. zinebe. Confuzia sexuală împotriva carpocapsei Lupta chimică împotriva principalului devastator al mărului devine dificilă. TMTD. Principiul: plasarea difuzorilor în livadă înaintea primelor zboruri a fluturilor. mancozebe. una sau trei intervenţii sunt necesare. Astfel. lupta prin confuzie sexuală apare ca şi o alternativă interesantă. Zeuzère du Maronnier Zborul carpocapsei Utilizarea specialităţilor anti-parazitare omologate dar negative vis a vis de fauna auxiliară. cu această dată corespunde şi instalarea primelor colonii de typhlodromes autohtone. Typhlodromes pentru controlarea acarienilor Primele ieşiri din ouă au loc în 24 aprilie. . Făinarea a exersat o presiune în anumite livezi. Este nevoie de două intervenţii în tratarea acestor boli.Prays oleae Quadrospidiotus perniciosus Rhagoletis cerasi Sesamia inferens Sitotroga cerealella Spilonota ocellana Spodoptera exempta Spodoptera exigua Spodoptera frugiperda Spodoptera littoralis Spodoptera litura Synanthedon (Sesia) myopaeformis Synanthedon pictipes Synanthedon tipuliformis Syndemis musculana Thaumetopoea pityocampa Trichoplusia ni Yponomeuta malinella Zeuzera pyrina Teigne de l'olivier Pou de San Jose Mouche des cerises Alucitedes céréales. este repusă în cauză: la insectă apare un fenomen de rezistenţă la anumite produse chimice. Rezultatele sunt foarte încurajatoare şi confuzia a fost omologată în 2000 pe meri. Acesta este perturbat de multiplele mesaje pe care le primeşte şi nu îşi găseşte femela. În faţa apariţiei rezistenţelor la produsele fitosanitare. pentru a atrage masculul. este limitată. în viticultură şi la piersici. Nu se sfătuieşte utilizarea specialităţilor pe bază de piretrinoidă. cuplarea insectelor este limitată. Rapănul şi făinarea mărului sub supraveghere Rapănul nu a exersat o puternică presiune doar în situaţia laxistă când atacurile au fost constatate. Teigne des blés. manebe. Zborul carpocapsei cu intensitate variabilă Carpocapsa necesită unnumăr de intervenţii superior anilor precedenţi. Utilizată cu succes în marile culturi (porumb). Principiul confuziei sexuale datează de la începutul anilor 1990. Ciclul biologic al devastatorului este întrerupt înainte de stadiul de dăunător.

Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii. de preferinţă pe parcelele unde bate vântul şi nu prea tinere (densitate frunzişului tinerei livezi pare insuficientă pentru conservarea aerului ambiant impregnat de feromon). respectiv aplicat un insecticid chimic dacă este necesar. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: .Tinerele larve se hrănesc cu frunze . abandonate sau care au specii cu risc (păr. A se evita: livezile vecine puternic infestate. Se consideră că confuzia nu este eficace decât în cazul presiunii uşoare: pagube a anului precedent inferioare lui 1%. agricultorul va dispune deci difuzorii în arbori înaintea primelor zboruri a carpocapsei.a mărfurilor stocate . Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă. dar şi pentru alţi devastatori. Feromonul este foarte selectiv şi nu vizează decât ţinta sa. apropierea de stocajele de lemn sau de palux care adăpostesc focare de carpocapsă. Parcela nu este deci protejată de devastatorii secundari (fluture de noapte şi fluturele de coajă). De altfel: tratamentul nu împiedică femelele fecundate din afara zonei confuze să vină să îşi depună ouăle în livadă. Apoi va controla în mod regular parcelele.larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol. Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor. Observarea în livadă este indispensabilă Reuşita tehnicii se datorează serioaselor observaţii în livezi.a livezilor. la o medie de 8-10 zile. Nu mai există reproducere. Metoda este preventivă. Va fi utilizat ca un semnal de alarmă. . cel puţin în primul an pentru a asana situaţia. compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii.părului.Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2.În livada comercială.a pădurilor . pagube la sfârşitul primei generaţii (sfârşitul lui iunie) inferioare lui 0. Mediul zonei care se tratează trebuie luat şi el în considerare.Confuzia sexuală va fi eficace pe o suprafaţă minimală de 3 ha.caisului şi a altor arbori fructiferi. După prinderea a doi sau trei fluturi trebuie idetificate controalele fructelor. confuzia poate fi înlocuită singură sau împreună cu lupta chimică. gutui). Potenţialul de infestaţie nu este întotdeauna uşor de estimat. Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă. Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela. Capcanele pentru împiedicarea masivă. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului. nici naşterea larvelor devastatoare.Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C. În completarea observaţiilor vizuale indispensabile.5 cm. se recomandă dispunerea unei capcane sexuale pe parcelă. din mai până în august. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator. Cécile Vuchot Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor. fie 20 de fructe pe grup de 50 de arbori. După context. După aproximativ o lună . În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri. nuc.5%. Capcanele sexuale există pentru lepidoptere.Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C. precum anumite diptere. mediu sănătos. în fiecare an utilizarea tehnicii trebuie să fie gândită în funcţie de nivelul riscului.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate.dar intră rapid în fricte. Din aceste diverse motive un complement chimic este adesea recomandat. iluminările nocturne care atrag fluturii. Protocolu de control trebuie să fie bine respectat: să se observe 1000 de fructe pe parcelă (mai ales pe cele din vârful arborilor). În sfârşit.pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane. Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat.

Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă.După Van Leeuwen(1948). Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă. • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete.Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii.Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele.1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă.carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor.mai ales violet şi albastru.Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.de zahăr sau de siropul în fermentaţie.carpocapsa o alege pe cea mai intensă.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă. . • Din două surse luminoase cu spectre diferite.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei.2 bujie/pieds.Se pot elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor.capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie). Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase. Tipuri de lămpi:În livadă. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie .deoarece ele stimulează depunera ouălelor.în formă deltoidă sau pâlnie.dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul.6C atunci când carpocapsele sunt inactive.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă.Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi.Alte capcane posibile includ uleiul de lin.săpunul .trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor.Pentru a evita captura albinalor.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută.Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă.trebuie bineînţeles prinsă.reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.o săpăligă sau o broşă de 25 mm.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii.5 ml acid valeric.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0. Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30.În livada standard.se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite.amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.Aceste capcane. Capcane cu feromoni Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece. Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare.pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa.recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge. Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă. Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită.0.se lasă la uscat câteva zile.se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul.

ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat. Capsulele ECOPOM sunt prevăzute pentru a acoperi o generaţie.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control. Într-un context de producţie biologică.dar nu populaţii mari.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra. se foloseşte confuzia sexuală. Trebuie evitate parcelele strâmte. Să se regrupeze parcelele vecine pentru a avea o suprafaţă compactă cea mai mare posibilă. Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse. Această tehnică permite o mai bună gestiune a fenomenelor de rezistenţă.Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru. adică la începutul zborului. Confuzia nu trebuie să fie preconizată pe parcelele care au fost atacate anul trecut: vom reţine pragul de 1% de pagube la fructe la recoltare. folosirea confuziei în locuri inadaptate ar risca în plus să discrediteze această metodă nouă. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară. . Trebuie evitate benzile cu o lărgime mai mică de 60 metri. Dacă instalarea se face după zbor atunci ea trebuie însoţită de un tratament chimic.dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă. Se dispune astăzi de difuzori ECOPOM. Punerea difuzorilor Cele două tipuri de difuzori prezintă mari diferenţe de concepţie. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme. criteriile de alegere a parcelelor sunt aceleaşi: Parcelele trebuie să fie mari. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială. şi GINKO.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul. Pentru ECOPOM firma preconizează sistematic un tratament chimic la instalarea difuzorilor. În situaţiile unui mediu nefavorabil este mai bine să se renunţe la folosirea confuziei.din iunie până înainte cu o lună de recoltă.muştarul.carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite. Confuzia sexuală Carpocapsa Dificutăţile întâlnite în lupta împotriva carpocapsei merilor face din confuzia sexuală o alternativă interesantă. Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa. în timp ce difuzorii ISOMAT-C protejează împotriva celor două generaţii.roten sau ryania. precum şi o reducere a efectelor protecţiei faunei auxiliare şi mediului.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere. ISOMATE-C. Primul an de confuzie sexuală sau pe parcelele care au fost atacuri ale recoltei situată între 1 şi 2% se recomandă să se protejeze pic ieşirii din ouă a primei generaţii cu un produs eficace. Condiţii care trebuiesc respectate Pentru cele două tipuri de difuzori. Zonele neplantate trebuie să fie de asemenea protejate. Trebuie totuşi reunit un anumit număr de condiţii pentru ca această tehnică să da satisfacţii. Fiecare parcelă trebuie să fie considerată ca şi un caz particular.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor. Punerea trebuie realizată înaintea împerecherii generaţiei vizate.sarasinul sau compuşi de tipul margaretă. o suprafaţă mai mare de 4 ha.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna. De la acest nivel de atac.

Costul acestor protecţii este foarte variabil.în jurul parcelei. care conţin o soluţie compusă din 10% suc de măr şi 90% apă. Confuzia sexuală nu protejează împotriva lepidopterelor.Înainte de instalare trebuie stabilit un plan. situate în apropierea cupelor. Cydia splendana. indivizi fecundaţi care provin din mediul parcelei sau locuri care au permis întâlnirea sexelor care depun ouă şi provoacă creşteri ale populaţiilor periculoase. să se dubleze punerea la 4m înălţime în cazul mărăcinilor şi arborilor înalţi. O generaţie. La recoltă pagubele fructelor sunt de ordinul a 30% datorită unor cauze confuze. la fel ca şi a balanins. ţinându-se cont de arborii de pe margine unde se vor instala cei mai mulţi difuzori. aproximativ 60 pe femelă. Urmărirea parcelelor în confuzie Difuzorii nu sunt în nici un caz insecticide. Lupta împotriva acestor devastatori se organizează puţin câte puţin. faceţi de asemenea un control precis la 1000 de fructe minim pe hectar. bântuie în livezile de castani. o zonă tampon de 30 metri va fi protejată cu o densitate normală de difuzori. cel puţin 5 într-o livadă. La sfârşitul primei generaţii să se numere 1000 de fructe pe hectar. Spargerea ouălelor are loc la 10-15 zile după depunere. Carpocapsa Carpocapsa. De la ieşirea din ouă a carpocapsei să se realizeze o numărare la 10 zile pe 500 de fructe minim pe hectar. Pentru a şti datele de tratament şi alegerea produselor care trebuiesc aplicate. stocarea lor pe sol sau sub un pat de nisip/turbă. Metoda constă în dispunerea în frunziş a recipientelor. • zborul fluturilor. • Stadiul de plimbător: larva accedă direct la cupă lungind peţiolul frunzei. putem reţine un prag de 0.5 mm diametru) şi se adânceşte în sol între 5 şi 10 cm adâncime. Capcanele cu feromoni sunt la ora actuală sunt testate. larve şi putregaiuri. Capcana alimentară este o metodă veche mai eficace. în funcţie de caracteristicile parcelelor care influenţează numărul difuzorilor în zona tampon şi dificultatea instalării. Această tehnică aduce o îmbunătăţire a imaginii arboriculturii . Măsură preventivă În profilaxie. În zona tampon. Se recomandă să se dispună o capcană sexuală pe parcelă. o porţiune din ramură.5% de fructe înţepate. apoi să se dispună în locul fructelor o cuşcă etanş pentru fluturi. capcanele sau o cuşcă de urgenţă permit cunoaşterea începutului zborului fluturilor. Carpocapsa este principalul parazit al castanelor urmat de balanin (Balaninus elephas). de la urtgenţa primilor fluturi. • Larva trece prin 5 stadii larvare în fruct în timpul a 40-45 zile. În cazul în care se depăşeşete acest prag se intervine cu un insecticid eficace. Difuzorii trebuie să fie plasaţi suficient de sus pentru a se adapta la comportamentul carpocapsei. • Ouăle. Această numărătoare va permite definirea strategiei adoptate la a doua generaţei. apoi penduculul cupei în care ea penetrează urmărind de preferinţă vasele conducătoare de sevă până în interiorul castanei. trebuie plasate refugii adaptate în jurul parcelei. larva perforează coaja castanei în perioada de maturitate (gaură de 1. în timpul a aproximativ 15 zile după ultima recoltă. ECOPOM Confuzie sexuală: carpocapsă! . Larva ţese un cocon (hibernaculum) şi intră atunci în diapauză pentru a se metamorfoza vara următoare. La sfârşitul creşterii sale. Să se supravegheze mai ales marginile. Trebuie reţinute mai multe puncte din ciclul său biologic pentru a aprofunda mai bine strategia tratamentului care trebuie adoptat. Nu protejează în nici un caz împotriva altor devastatori. sunt depuse în lungul nervurilor pe fiecare faţă a frunzelor. o recoltă totală şi rapidă se sfătuieşte pentru a împiedica larvele să intre în sol şi astfel se reduce populaţia anului următor rupând ciclul devastatorilor. Lupta chimică acţionează asupra stadiului de plimbător al tinerei larve la fel ca şi asupra ouălelor. Înaintea recoltei sau la recoltă. Inconvenientul acestei metode este că soluţia trebuie să se schimbe frecvent deoarece sunt atrase multe insecte. O cuşcă de urgenţă poate însoţi sistemul de prindere: ea constă în recoltarea castanelor cu viermi în timpul recoltei. un hibernaculum în sol Carpocapsa castanului aparţine familiei de Tortricide. de la începutul lui august până la sfârşitul lui septembrie. o singură generaţie. observaţiile pot începe: la 2 zile aplicarea unui insecticid cu o bombă aerosol permite prelevarea şi numărarea carpocapselor. Repartizarea difuzorilor trebuie să fie omogenă. Dacă aceste precauţii au fost luate. O urmărire serioasă este indispensabilă. Lupta se organizeză Lupta biologică: liliecii pot să reducă eficace populaţia de carpocapsă consumând fluturii. Acest mijloc de luptă nu trebuie neglijat. Vara următoare.

Cu Ecopom. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele. Produsul este biodegradabil şi nu se spală. Hrănirea iarna Iarna este o perioadă dificilă pentru păsări. Mai mult decât un simplu produs. întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul. Ecopom răspunde astfel la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară şi permite o mai bună valorificare a produselor. Apoi fiind biodegradabili şi nelavabili. substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul. Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară. De altfel sunt rare animalele care frecventă liber grădinile noastre. Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru a se folosi confuzia sexuală. Cydia pomonella. cartofi fierţi nesăraţi şi seminţe vor fi depuse pe sol pe câţiva metri pătraţi. şi permite facilitarea valorificării producţiilor. întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare. folosirea acestei metode originale are o incidenţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici. Trebuie evitată . respectiv în anumite cazuri. trebuie hrănite păsările. un produs ieşit din cercetările Isagro. De fapt. Datorită difuziei sale eficace în timpul a 60 de zile. Hrăniţi dacă este posibil la oră fixă o dată sau de două ori pe zi în funcţie de meteo. etc. putem să le atragem în apropierea noastră imediat. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor. Metoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe Ha în cursul ultimelor două campanii. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate. suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe. confuzia sexuală permite să facă faţă la problema rezistenţei carpocapsei la insecticidele chimice. Se poate astfel reduce nivelul de infestare a carpocapsei dar şi alţi devastatori. Mai întâi. şi dezvoltat în Franţa de către Biotop. ceea ce mascheză semnalele emise de femele. bule de grăsime special concepute. prima generaţie fiind stăpânită printr-o protecţie chimică. Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei. metodă de luptă prin confuzie sexuală. nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. Datorită acestui fapt. În condiţii de îngheţ. se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi. Astfel. fie doar pentru a doua generaţie. Prin amenajări şi plantaţii adecvate. Produsul omologat în mai 2000 se prezintă sub formă de difuzori celulozici. situaţii în care confuzia sexuală poate fi pusă în practică. împotriva celor două generaţii ale carpocapsei. De aceea. împiedicând împerecherile. este posibilă utilizarea Ecopom. fie de două ori. Biotop propune şi folosirea tehnicii. difuzorii Ecopom permit asociere eficacităţii durabile şi respectul mediului înconjurător. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă. În arbuştii mai apropiaţi puteţi agăţa la 2 m înălţime. şi mai ales suprimând. punerea este rapidă (2 ore pe ha). Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice. ceea ce maschează semnalele emise de femele. frumuseţea lor şi prin utilitatea lor. biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. diversificaţi hrana. Pentru a distinge mai multe specii. În tăviţa plasată la 2 m de sol. utilizarea pesticidelor clasice. Ecopom poate fi utilizat. Reducând. Astfel. Biotop propune Ecopom. Să se favorizeze prazenţa păsărilor Păsările animă peisajul prin cântecele lor. Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine. ca şi un actor major în lupta prin confuzie sexuală şi mai general în domeniul feromonilor sexuali la fel ca şi cu distribuţia capcanelor pentru detecţie şi/sau prinderea în masă a devastatorilor culturilor. puneşi seminţe de floarea soarelui. Cydia pomonelle. bucăţi de slănină grasă nesărată. după ce s-a folosit confuzia sexuală şi se poate diminua tratamentele insecticide asupra fructelor înaintea recoltei. În sfârşit. tehnica nu este adaptată în toate situaţiile. în cazurile în care se va dovedi necesar. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni.împiedicând împerecherile. Ecopom prezintă avantaje reale atât la niveluu mediului înconjurător cât şi la nivelul calităţii producţiei. Principiul său se referă la un element cheie al reproducerii: feromonii. biodegradabili şi uşor de agăţat pe crengi. Biotop se poziţionează în Franţa.Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi perilor. Putem să le observăm în voie şi să le studiem comportamentul. stăpânire şi vigilenţă. nu vor mai exista larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice obişnuite. Principiul confuziei sexuale La fluturi. Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confuzie sexuală. masculii nu mai pot conta decât pe hazard pentru a-şi găsi o parteneră şi să se reproducă. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă. Mere stricate tăiate în două.

mierla neagră. muşte. dar distrugerea anumitor medii pentru păsări este mult mai prejudiciabilă aproape iremediabilă. larve mici de fluturi. Arbuştii spinoşi atrag mai multe specii care îşi fas cuib. arborii bătrâni. Amenajaţi o mlaştină. livezile. Aceştia vor contribui la bunul echilibru al locului prin eliminarea rozătoarelor.Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui. Deoarece larvele nu pot zbura. fructifere şi ornamentle împotriva diferitelor specii de afide.parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha . etc. Golden 7.carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex. Chrysopa carnea nu are dificultăţi. păsările insectivore vor fi preţioşi auxiliari. Amenajamente şi plantaţii specifice Plantaţi mărăcini care conţin esenţe indigene care vor furniza o hrană variată iarna şi vor face ca păsările să fie fidele locului. De aceea este important să se introducă larvele aproape de afide. scatiul. Fiecare specie participă la echilibrul natural.67% Gala.absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului . Câteva păsări care mor iarna nu pun în pericol supravieţuirea speciei. Chrysopa carnea mănâncă şi tripşi.mâncarea sărată. • Protecţia cu virusul granulozei .25% Media 2. Dacă practicaţi cultura integrată în grădina dumneavoastră. Puteţi pune stinghii la 2-5 m înălţime pentru răpitorii diurni şi nocturni. Să ştiţi că pisicile pot fi redutabili prădători. mediile umede. . ele trebuie să fie capabile să îşi atingă prada parcurgând cea mai scură distanţă. larvele pot parcurge 4-5 km înainte de adolescenţă. fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală. păsările vor veni cu plăcere să se adape.42% Florina 0.7% Earlygold 0. Păsările cele mai comune văzute sunt: vrabia domestică. În orice caz.este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori . cintezoiul şi cioara neagră. Să se hrănească păsările când condiţiile climatice sunt penibile. păianjeni roşii. • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: .83% Jerseymac 1.numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12. . piţigoiul albastru.protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă. În aceste cazuri o reţea de cuiburi este necesară şi utilă. Când tăiaţi lăsaţi ramurile grămadă într-un colţ retras căci vor fi benefice pentru păsări.poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1.este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică. În culturile unde temperatura sau/şi umezeala relativă pot varia puternic. Ozargold.95% Chrysopa carnea Domeniu de aplicare Putem introduce Chrysopa carnea în diferitele culturi de legume. piţigoiul carbonifer. Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri. . este singurul produs omologat în Franţa. ouă de fluturi şi fluturi făinoşi. În plus. 2. Cu cât spaţiul este mai mare cu atât veţi avea mai multe posibilităţi.5% Jonathan Jonagold 3. dar cel mai important pentru o specie sensibilă este de a menţine anumite biotopuri fragile precum mărăcinii.82% Media 11. Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului). şi crearea unei livezi înconjurată de garduri vii va fi un loc foarte râvnit de rasa înaripată.33% Jonagored.8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9.

sitone mazărei . numite comunităţi. tripşi. de diptere.altise cruciferelor . ceea ce. vespere. • În focare. de himenoptere. şi biologia agresorilor. ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări). COLEOPTERE Astăzi. trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi. • Larvele sunt foarte agresive şi lucrează eficace în focare. cunoaştem mai bine şi atacurile. Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură. • Chrysopa carnea este un prădător care nu mănâncă alte insecte decât păianjeni roşi. • Deoarece sunt insecte primitive. caişilor. suntem siguri de o calitate în plus. Aceste specii formează sisteme complexe. trebuie introduse de 2 ori 40 de exemplare/m2 în timpul unei perioade de 8-0 zile. inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre. 3. 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor. Din 27 ordine cunoscute. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor. este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar. care în condiţiile naturale sunt echilibrate. Că chrysopele prădătoare.bruche mazării . Este vorba de coleoptere. colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat. • Chrysopa carnea nu depinde de temperatură şi umiditate. introduceţi la 5 săptămâni larve/m2 (repetaţi de 2 ori la 2 săptămâni). Larvele sunt active de la 12 0C până la 350C şi pot deci să fie introduse în aer. Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie. perilor.bruche fasolei . Schema de luptă • Primăvara. larvele sunt ambalate separat în celule mici. de neuroptere şi de tisanoptere. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul. de hemiptere. când afidele sunt prezente tot mai mult. există un pericol mai mic de infestare a întregii culturi. Întoarceşi multicelula şi scuturaţi de câteva ori uşor astfel încât larvele să cadă pe plantele care trebuie tratate. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor. Când luptăm mai repede împotriva acestora. O multicelulă (MC) conţine 500 de larve. în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. Avantajele lui MC-500 System • Deoarece aceste insecte sunt canibale şi se hrănesc una cu alta în timpul transportului. Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. putem distinge tratamentul focarelor de afide. Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. putem crea o populaţie. Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid. Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 1. Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: .crioceres sparanghelului . de lepidoptere.Avantajul utilizării larvelor este că ele lucrează foarte repede. cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic. aleurode. • Deschideţi multicelula cât de departe doriţi. Este dăunător mai ales merilor. rezistenşa împotriva pesticideloa este destul de mare. se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. În plus.ceutorhynques . introducerea este uşoară. Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 2. Pentru a lupta împotriva acestui devastator. • Cu sistemul MC-500. Când adulţii au ieşit din ouă ei părăsesc adesea sera. ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace. Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”. altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie. prunilor. Aceste celule formează împreună un fagure. Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. O larvă mănâncă în jur de 50 de afide pe zi.

acarieni şi psile. Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: . Un pesticid „Bio” Purinul de urzică.cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse.mentei . prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim. un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor.Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă.fasolea .sarriette . Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele. Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri.paraziţii sau parazitoidele. adică vis-a-vis de un complex de specii. tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia).garoafelor de inde . mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot. ulm. Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: . Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ. Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri. Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide. Conversia livezii Faza de conversie. Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână. frasin.4. practicile culturale sunt profund modificate.mazărea . . au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote.verzele .florile ornamentale . stejar.roşiile . frunzele sunt distruse de hispine. Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare. Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere Monocotiledonatele.trandafirii . corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia. Dimpotrivă. gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice. Combaterea afidelor Mămăruţa.prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor. . a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă . gramineele. Să se pulverizeze pe zonele atinse. altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: .arborii şi arbuştii (pin. Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale. ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori). Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea.nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus. Se disting 2 categorii de auxiliari: . deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele. Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate. fixată pe 3 ani. Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor. cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj.

acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. acarieni păr: afidă. Conversia practică Post Fertilizare Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi. aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora. Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice. Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi. concurenţa ierbacee va fi mai importantă.Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi. Analiza chimică a solului. Atacurile afidelor. analize de sol Muncă mecanică. Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. Solurile foarte poussants. Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. curative după reţelele de observaţie şi avertizare *** ** * * . Analize foliare Dezierbare chimică. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune. Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi. Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă. termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Gestoiunea rangului şi interrangului Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor împotriva Fungicide. acarieni piersic: Monilia. o fertilizare excesivă. Analize foliare. trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului. mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui. afide cireş: Cylindrosoprioză cais: Monilia Pregătirea conversiei Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afide. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă.

Multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată. Există o teritorialitate la fiecare cuplu. dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii. vom găsi doar 4-5 specii de păsări. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor. Reproducerea piţigoilor în livezi de exemplu este la fel de bună ca şi cea din mediul natural. etc. Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu. ciuperci). Profilul solului este o etapă importantă.) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor. planuri de apă. collemboles) şi microorganismelor(bacterii..) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi. căci dacă depăşeşte cantitatea minimă există riscul de dependenţă. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. manuală în măr Rărirrea manuală * *** * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în livadă. Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii. Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici.Regularea incărcăturii Rărirea chimică. De alfel. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale. Acestea fiind spuse. cuibarele nu ajung. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri. etc. după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare. . Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică. regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna dacă acesta este limitat în perioadele foarte reci. magneziu . Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară).. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică. adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală. Conversia „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa. Pentru atragerea faunei în livezise poate recurge la amplasarea de cuiburi în livezi. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an. nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici). Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri. Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună. Utilizarea pasarilor ca si auxiliari Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu este o abordare utopică. angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator. dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele.

A accepta sau chiar a incerca sa sa aduci o flora diversa de o maniera discreta constituie o abordare mai realista. Oamnii au tendinta de a considera ca si buruieni acele plante care concureaza cu plantele de cultura. Societatea Sequana lucreaza pentru obtinerea unui produs "Sequana long life" care sa fie mai rezistent decat produsul "Sequana normal". .Dincolo de rolul strict de auxiliar. Degradarea lui se realizeaza dupa 7 zile de la fixarea pe sol . A incerca sa le distrugi in totalitate este obositor pentru agricultor si distrugator pentru natura sau pentru ambele in acelasi timp. ♦ Capucina cu parfumul sau de piper ajuta la fel la indepartarea daunatorilor din plantatii ♦ Rozmarinul. cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv . o mobilizare rara duce la instalarea de radacini puternice si de rizomi -alegerea de culturi de ingrasaminte veri concurentiale -reducerea stocului de seminte -practicarea semanatului fals -utilizarea tesalei de buruieni MULCI biodegradabil ♦ Mulci organic din hartie pe baza de celuloza (plus aditivi) Societatea AHLSTROM ARJO Sequana (mulci negru) Biocell (mulci bej/negru) Degradarea lor este foarte rapida (in mai putin de 3 saptamani) si nu este interesanta pentru culturile cu crestere lenta sau in zoonele cu vanturi puternice. Dar daca s-ar efectua o analiza mai atenta a rolului negativ pe care aceste plante il realizeaza putem sa ne dam seama ca in acelasi timp buruienile joaca si un rol pozitiv in agricultura. ciboulklete si usturoi pentru a indeparta insectele Buruienile In natura notiunea de buruiana nu are nici un sens. aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini. Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale. Fiecare planta joaca un rol care nu este neaparatnumai bun sa neaparat numai rau. Un demers corect in agricultura ecologica pentru a putea controla buruienile ar consta in: -evitarea fructificarii buruienilor -adoptarea unei rotatii adecvate -mentinerea unei bune structuri a terenului -mobilizarea echilibrata a solului: o mobilizare deasa duce la epuizarea acestuia. lavanda. cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv ♦ se pot realiza preparate din ardei iute.Fiberplast pe baza de amidon si copoliester realizat de societatea Ulice-Limagrain. Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii.Biopolyane realizat de societatea Prosyn Polyane realizat pe baza de co-polyester. ♦ bioplasticuri pe baza de amidon si co-poliester . Efectul distrugator al florei salbatice asupra culturilor este evident. CULTURI ASOCIATE Culturi associate de arbori cu usturoi ♦ La ciboullete si usturoiul daca se panteaza intre randurile de pomi au proprietatea de a indeparta insectele daunatoare din plantatii.

Antocoridele îşi petrec iarna la stadiul de adult în trunchiurile copacilor crepate.4mm) incolore sau albe. Hyplast Compozitie Co-poliester Amidon plus copoliester Amidon plus coploiester Societatea Prosyn Polyane Ulice Limagrain Novamont (producator) cu societati colaboratoare: Deltalene Hyplast Barbier Guerin Azcos Denumirea Biopolyane Fiberplast Maer bi cu variantele: Biolene Hytimulch tip 1 şi 3 Biofilm Guerin Biotello 15 B Culori Negru Negru Maro/negru Verde/negru Verde/negru/maro Verde negru Indicele de degradare a mulciului (GRAB 2002) Degradare rapida intermediara lenta Mulci Hytimulch Tipul 3 (verde si negru) precum si tipul 1 (verde) Biolene (maro) Biofilm (negru) Hytimulch tip 1 (negru) Biopolyane (negru) Biotello (negru) 40 zile (z) 4 1 2 1 1 2 60 z 5 3 2 1 1 2 80 z 5 4 4 2 3 2 100 z 5 4 4 2 3 2 ♦ Culoare Produsele sunt fie transparente. nervură). Mugurii apar şi se dezvoltă începând cu al treilea stadiu. sub frunze şi resturile vegetale care acoperă solul. Ordre: Heteroptera . . realizat dintr-un amestec de amidon si de poliester realizat de catre societatile Novamont. verde deschis sau inchis maro sau negre. Azcos. Larvele: o femelă Orius depune aproximativ 1-3 ouă pe zi în ţesutul vegetal pe tulpini sau pe nervuri pe partea inferioară a frunzei (limb foliar. Ouăle (0. Barbier. au metamorfoze incomplete. îşi reiau activitatea. cuneus neted în hemelytre. Din prima primăvară. au o formă de banană cu un opercul care poate fi conformat. Adulţii: aceste hemiptere adulte se caracterizează prin: ochi mari roşii proeminenţi. prezenţa ocelilor pe cap.Mater-bi. Ouăle: Ciclul Aceste hemiptere sunt heterometabolice. Aceste heteroptere trec prin cinci stadii larvare a căror formă este asemănătoare cu cea a adultului.Famille: Anthocoridae Descriere Orius sunt punaises mici (2-3 mm) de formă lunguiaţă şi de culoare brună neagră.Deltalene. sub scoarţă. Guerin. adulţii ies de la hibernare. ornamentat sau colorat în mod caracteristic. o gură triarticulată dispusă sub faţa ventrală a capului. ♦Grosimea: 15-20 de microni Ploşniţele -ANTHOCORIDES Orius sp. se reproduc şi ovodepunerea începe la 2-3 zile mai târziu..

deoarece câmpul lor de viziune nu depăşeşte capătul antenelor lor. Orius fac parte din insectele rare capabile să consume Eriophiidae. pare să aibă un loc mare. Putem sublinia 2 aspecte: Fitofagia: numeroase observaţii arată că aceste insecte înţeapă planta pentru a-şi satisface nevoile de apă şi în anumite cazuri pentru a furniza o alimentare când complementară regimului carnasier când exclusiv pentru tinerele stadii a diverselor specii. Este important să se urmărească ca loams şi loams argiloase să aibă o structură adecvată. pantei. Trebuie aleasă o amplasare puţin în pantă de preferinţă un teren plat pentru favorizarea scurgerii solului şi circulaţiei aerului. La această temperatură. Condiţiile climatice şi pedologice sunt factori care trebuiesc luaţi în considerare cu grijă în alegerea amplasării. Temperaturile de iarnă scăzute şi îngheţurile de primăvară pot reduce randamentele. dar în general insuficientă la stadiul de adult. dezvoltarea nimfelor durează 15-17 zile: primele 4 stadii larvare durează 2-3 zile fiecare. acest prădător prezintă un răspuns numeric agregativ acolo unde densitatea prăzilor este mai mare. Eliminate în general de către tratamentele insecticide repetate. disponibilitatea prăzilor. Aceasta permite. dar o aptitudine de a supravieţui cu prăzi variate şi chiar cu hrană vegetală. Circulaţia apei în profilul pedologic depinde de tipul solului şi de conţinutul său în naterie organică. argilă). Preferinţele speciei. Trebuie deci ales un sol care să răspundă cel mai bine posibil la condiţiile optime.creearea în apropierea culturilor care trebuiesc protejate. o ţin cu picioarele anterioare şi cu formaţiunile bucale transformate în stileţi. Insidiosus) . heteropterele se plasează între prădătorii de protecţie şi de curăţare. Ele descoperă prada prin atingere. un mai bun control al devastatorului atunci când el nu este uniform distribuit. acarieni. sunt de altfel generaliste mari. Gestiunea solurilor din livezi şi podgorii Livezile şi podgoriile sunt exploataţii de lungă durată. În general aceste ploşniţe prezintă 2-3 generaţii anuale şi adultul trăieşte 3-4 săptămâni. vegetalul. sălcii şi favorizează înierbarea în interlinie. Continuarea cercetărilor asupra auxiliari discreţi care sunt heteropterele va deschide interesante perspective în ciuda problemelor puse de regimul mixt al unora. Totuşi. de rezervoare care au un efect temporar de concentraţie precum mărăcinii de arin. pe tei şi pe florile mascule ale sălciilor. Este preferabil să se aleagă o amplasare adecvată de la început decât să se încerce apoi schimbarea proprietăţilor. Le găsim şi în mărăcinii de arin. Stabilizând agregatele solului. afide. exteriorului şi profunzimii. Atracţia florală: aceste hemiptere trăiesc în general pe florile compozitelor. Relaţia cu planta Printre elementele mediului care acţionează asupra ecologiei şi biologiei acestor auxiliari. Aceste ploşniţe sunt capabile să consume zilnic până la 100 de acarieni. Proprietăţile fizice ale solului Solul este constituit din elemente solide şi poroase. este cazul texturii (nisip. tripşi. Câteodată ele omoară mai multe prăzi decât au nevoie pentru a se hrăni. fluturi la fel ca şi cu polenul şi nectarul mai multor specii vegetale. ploşniţe înţeapă prada şi aspiră hemolimfa. . nămol. Să se evite terenurile joase şi cele care închid zone supuse gerului. Prăzi atacate Orius sunt în acelaşi timp prădători şi fitofagi. Totuşi în diferite cazuri colonizarea lor a culturii trebuie să fie consolidată de către diferite mijloace: . în timp ce al 5-lea stadiu nimfal durează 4-5 zile.Femelele depun în medie 115-140 ouă şi incubaţia durează aproximativ 5 zile la 24 oC. Creşterea sau menţinerea conţinutului în materie organică a solului face parte din practicile de gestiune care vizează ameliorarea proprietăţilor fizice ale solului. care se hrănesc cu ouă şi larve de lepidoptere. capacitatea lor de căutare pare a fi limitată la contactul pe care îl vor avea cu eventualele prăzi. materia organică măreşte talia porilor şi ameliorează infiltraţia şi circulaţia apei. Polenul poate constitui o sursă nutritivă. printre altele. Această operaţie antrenează cheltuieli adiţionale şi poate să devină supărătoare pentru potenţialul randamentului dacă nu este executată cu grijă. influenţele factorilor de mediu (climat. Pe lângă factorii pedologici. care formează un ac. Multe dintre proprietăţile solului sunt permanente. intervenţia umană) vor determina într-un mod complex evoluţia populaţiilor. Utilizarea în metoda de luptă Cu o voracitate şi o fecunditate medie. rosaceaelor şi numeroaselor specii ierbacee. Putem aceste caracteristici prin nivelarea terenului. La fel ca şi mămăruţele.multiplicarea şi folosirea speciilor cele mai active (O. ele reapar foarte rapid şi-şi manifestă activitatea odată ce recomandările luptei integrate au fost aplicate. Menţinerea unui echilibru între aer şi apă constituie una din cele mai mari provocări a gestiunii solurilor. microclimatul solului are o mare importanţă în reuşita culturii fructifere.

paiul de grâu necesită un complement de azot pentru ca să se descompună. Piersicii şi cireşii sunt sensibili la asfixierea piciorului. Ne putem informa la o inteprindere despre drenaj pentru a cunoaşte recomandările şi costurile legate de instalarea drenurilor subterane. Este mai rapid să se cosească plantele de acoperire decât să se plivească suprafaţa de cultură. dar nu aduce atâta materie organică şi nu repartizează la fel de bine greutatea maşinăriei. În plus. Prezenţa narmorajelor de culoare ruginie în orizontul B este un indice de drenaj insuficient. plivitul riscă să deterioreze rădăcinile. În loams argiloase.drenarea subterană se dovedeşte benefică pentru culturile fructifere. această grosime fiind necesară pentru creşterea rădăcinilor. Trebuie limitat numărul de pliviri la minim. Din contră. Sistemul său rădăcinar penetrează mai profun în sol decât cel al neghinei multiflore. ajută la reînnoirea materiei organice. Muncile agricole regulate sunt de asemenea facilitate de prezenţa plantelor de acoperire. Dacă este efectuat prea în profunzime sau prea aproape de arbori. Tabelul de mai jos dă exemple de amendamente organice ca şi doze preconizate. contribuţia lor în materie uscată nu este suficientă pentru a reînnoi materia organică. Drenurile trebuie să fie instalate aproape unele de altele pentru a asigura scurgerea excedentului de apă (gravitaţională). Captând elementele nutritive şi umiditatea la sfârşitul sezonului. ele sunt mai puţin eficace ca şi plante de acoperire decât neghina multifloră. materia organică generată de plantele de acoperire nu este suficientă pentru compensarea pierderilor de humus. Nu o putem semăna în amestec cu neghina multifloră. Sistemul său rădăcinar este dens. Amendamente organice – trebuie reînnoită prin fertilizare toată materia organică pierdută la plivit. solurile livezilor şi podgoriilor sunt frecvent supuse la eroziunea hidrică. mai mult decât atât buruienile cu înrădăcinare profundă (ca şi păpădia) concurează direct cu rădăcinile arborilor şi viilor. În general. În ceea ce priveşte eroziunea eoliană. la fel ca şi cele provenite din părţile aeriene sau subterane. plantele de acoperire favorizează prepararea puieţilor fructiferi în sezonul de iarnă. atunci când umiditatea este insuficientă. Neghina multiflorală . îi ameliorează eficacitatea sistemului de drenaj. Cu excepţia paiului de grâu. Se sfătuieşte a se fertiliza şi a se tunde plantele de acoperire pentru a stimula creşterea vegetativă şi producţia de materie organică. Plantele de acoperire reduc şi eroziunea. în consecinţă. continuă până la 1 iulie pentru livezi şi 1 august pentru podgorii. Ridichea oleaginoasă . Trebuie îngropată în pământ la începutul primăverii pentru a evita problemele de invadare. Nu se sfătuieşte a se lăsa buruienile să invadeze suprafaţa de cultură datorită problemelor de lungă durată pe care le provoacă. ovăzul servesc deja ca şi plante de acoperire. Datorită pantelor necesare circulaţiei aerului. Plivitul şi plantele de acoperire Plivitul elimină concurenţa pe care o exersează buruienile în podgorii şi livezile de piersici pentru obţinerea apei şi a elementelor nutritive. tot timpul. neghina multifloră prinde rafalele de ninsoare. este mai de grabă o problemă în solurile denudate sau cu textură grosieră. Dozele sunt bazate pe conţinutul în azot al materialelor. Iată câteva motive care justifică folosirea plantelor de acoperire: 1. datorită problemelor de compactitate. Un orizont rău definit poate însemna o scurgere rea. În consecinţă. este câteodată necesar să se pună o linie de drenuri direct sub rândurile de arbori. . creşterea viguroasă şi ea prosperă în aproape toate tipurile de sol. În cazurile în care scurgerea naturală şi dezvoltarea rădăcinilor lipsesc. Plivitul începe primăvara atunci când solul este suficient de uscat. Această gaminee germinează rapid. soluri cu drenaj sărac. 2. Tabel: Doze preconizate de reziduri organice urmate de echivalenţele lor în materie uscată şi în macroelemente fertilizante. dar ele nu convine la fel de mult ca şi neghina multifloră. Anumite amendamente cum sunt gunoiul de pasăre. reduce compactitatea solului.Se utilizează mult neghina multiflorală ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. toate materialele furnizează aceeaşi cantitate de azot. Practici de gestiune a solurilor din livezi şi podgorii A. Plantele de acoperire repartizează mai uniform greutatea maşinilor agricole şi. De îndată ce plivitul este terminat se sfătuieşte semănarea plantelor de acoperire.Drenarea Solurile cele mai propice culturii fructifere au o profunzime utilizabilă de cel puţin un metru. Examenul profilului pedelogic permide determinarea scurgerii naturale a solului. În alte tipuri de sol. 4. Previne de asemenea şi pierderile de elemente nurtitive prin spălare legându-le la componenta organică a solului pe timpul iernii. ea rămâne la stadiul de stagnare. Reziduurile plantelor de acoperire. de oxidare şi de pierdere a materiei organice atribuite acestei ptactici. Solurile plivite se încălzesc mai rapid primăvara şi degajă mai uşor căldura în timpul nopţilor geroase. fânul de lucernă şi marcul de struguri au un conţinut bogat în azot şi n-ar trebui să fie utilizate decât în doze mici. În plus. 3. o linie la două rânduri. Alte plante precum secara.De puţin timp se foloseşte ridichea oleaginoasă ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii.

care are avantajul de a nu utiliza nici un produs chimic. Pe lângă reducerea concurenţei lantelor pentru apă şi elemente nutritive. În general. Se seamănă plantele de acoperire cel mai aproape posibil de suprafaţă şi în exteriorul rândurilor de arbori. ea ţine nematodele la distanţă. Neghina vivace nu este la fel de persistentă ca şi fetucile. Se semnalează că acest amestec nu necesită o tunsoare frecventă. făcut primăvara. Pe măsură ce se descompune. ea desparte populaţiile de nematode. Totuşi preţul seminţelor este ridicat. Formează o excelentă cuvertură a solului dar exersează mai multă concurenţă pentru umiditate şi elemente nutritive. toamna. este eficace pentru combaterea vegetaţiei sub ramuri. culcuşul de paie creşte conţinutul în materie organică a solului şi distruge pierderile de umiditate prin evaporaţie. mai vuguroasă şi ea necesită tăieri mai frecvente. De exemplu. amestecul comercial pentru cultura adăpostită compus din 80% neghină vivace Elka şi 20% fetucă roşie târâtoare Ensylva. această graminee cu feunze foarte fine formează o cuvertură vegetală densă. Creşterea sa este lentă în timpul perioadelor calde şi secetoase şi. adică înaintea seminţelor.să aibă un sistem rădăcinar mai puţin profund . trebuie limitate plantele de acoperire la un rând din două.să fie adaptate la umbra parţială .îndepărtarea nematodelor şi insectelor . fiind dată creşterea ei lentă şi înflorirea sa tardivă. Plante de acoperire permanente Avntajele plantelor de acoperire permanente sunt acelea ca şi ale plantelor de acoperire semănate periodic. Plantele de acoperire permanente convin culturii de măr. elimină buruienile primăvara. trebuie înfundat într-un sol necultivat. acolo unde se prevede plantarea rândurilor de arbori. fetuca roşie târâtoare combate foarte bine buruienile.B. Specii de gazon preferabile Iată proprietăţile plantelor de acoperire ideale: . fetuca crescută este mai groasă. el aduce solului elemente nutritive precum azotul şi potasiul. Deşi longevitatea trifoiului alb este scurtă.patru ani mai târziu. sau trei . riscurile de stricăciuni la rădăcini sunt îndepărtate şi materia organică se conservă ca şi structura solului. Plantl de acoperire permanente oferă o protecţie continuă împotriva eroziunii. trebuie dublată cu vigilenţă pentru a reduce la minim concurenţa exersată de graminee pentru umiditate şi elemente nutritive. deoarece solul nu este niciodată muncit. Se sfătuieşte să se facă o analiză a unui eşantion de sol şi să se răspândească îngrăşăminte din zbor.5 m lăţime. Plante pentru acoperirea solului în amestec Putem semăna mai multe specii în asociere în scopul de a scoate profit din fiecare dintre ele. ajunge pentru a distruge vegetaţia din timpul întregului sezon. unde concurenţa între cele două culturi riscă să fie prea puternică.să supravieţuiască la devastatorii de iarnă şi la secetă Speciile care convin mai bine livezilor sunt gramineele sau amestecurile graminee – leguminoase. Festuca roşie târâtoare O dată implantată. datorită adaptării ei la timpul răcoros. şi ea se plantează mai uşor decât fetuca roşie târâtoare.temperaturile de sub culcuşul de paie sunt mai ridicate . trebuie distrusă toată vegetaţia. Metoda de luptă cea mai uşoară este utilizarea ierbicidelor remanente. Se elimină de asemenea nevoile de amendamente organice.aă reziste la maşinăria grea di livadă . Dacă rezultatele analizei preconizează aporturi de piatră de calcar. Producătorii vare doresc semănarea plantelor de acoperire odată ce livada a fost plantată ei trebuie să fertilizeze terenul în primăvara precedentă. putem include o leguminoasă de acest tip in amestecul de graminee pentru a fixa azotul din aer. Trebuie subliniat că darea de ramuri noi este de dorit deoarece ţine zăpada în loc şi protejează rădăcinile împotriva asprimii iernii. În podgorii. De alfel. Neghina vivace Neghina vivace de tip gazon se implntează rapid şi. doar că ele durează tot anul.puţin contează ca drenajul să fie bun sau sărac. Momenrul cel mai propice seminţelor este începutul lui septembrie sau primăvara. În plus. păr şi prun. Comparativ cu mormalele. Dotată cu un sistem rădăcinar dens. trebuie să se facă dezierbarea chimică pe benzi de 1. Festuca crescută Comparată cu gramineea precedentă. Fetuca crescută prosperă în cea mai mare parte a solurilor. Dacă se doreşte instalarea plantelor de acoperire în anul înaintea plantării livezii. Timpul seminţelor şi implantarea plantelor de acoperire a solului Instalarea plantelor de acoperire poate să se facă înaintea plantării livezii sau atunci când arborii produc fructe. Terbuie tunse plantele de acoperire pentru reducerea la minim a concurenţei pe care o exersează asupra culturilor fructifere pentru umiditate şi elemente nutritive. Acoperirea cu paie. un singur tratament. Lupta împotriva gramineelor nedorite Pentru a elimina concurenţa pentru umuditate şi elemente nutritive în solul acoperit de houppier. Este o plantă a cărei implantaţie esta puţin dificilă şi care o însămânţare puţin profundă. Cumpărarea anuală de seminţe şi implantarea culturii cu cuvertura nu mai sunt necesare. Deşi putem să cultivăm şi struguri şi piersici. atunci când popularea este adecvată. în aşa fel încât să satisfacă nevoile în azot a celor două culturi.

cantitatea care trebuie pusă depinde mult de importanţa atacului şi de dezvoltarea culturii. introduceţi larvele de Harmonia pe plantele pe care vă aşteptaţi la un atac puternic a afidelor. 2. 2. Pe câmp. Isomate-C (feromonul carpocapsei) De scrierea produsului Materia activă a Isomate-C este feromonul carpocapsei care constă într-un amestec de trei constituanţi activi ( (E. trebuie prevăzute capcane şi protectori de trunchi pentru a împiedica pagubele eventuale a devastatorilor. preparaţia comercială. Controlaţi în fiecare zi şi repetaţi dacă este necesar. Se sfătuieşte să se introducă 200-300 de larve atunci când sunt colonii de afide pe plante. Harmonia poate supravieţui la temperaturi foarte scăzute ( până la -100C) şi este activă deja la 90C. 3. Avantaje 1. ele sunt folosite în arboricultura fructiferă şi spaţiile verzi. Harmonia poate fi folosită în combinare cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. 2. se recomandă să se introducă larvele imediat după primire. numărul de ouă viabile depuse este restrâns. Să nu se întindă culcuşul pe o rază mai mică de 25-30 cm de la fiecare trunchi. Efecte secundare Din datele literare şi experienţa practică reiese că Harmonia este un prădător foarte rezistent şi eficace. În prezenţa unui culcuş de paie. constă dintr-un difuzor alcătuit dintr-un tub de politilenă de 20 cm lungime. Atunci când ciclul reproductiv al carpocapsei este perturbat. 6. Pentru culturile acoperite.iarna şi mai scăzute vara. larvele de Harmonia precum şi adulţii pot să mănânce pe individ până la 150 de afide pe zi. 3. 4. Larvele. ceea ce antrenează o diminuare a sricăciunilor din cultură produse de populaţia larvară ulterioară. Harmonia poate fi uşor regăsită în cultură. Isomate-C nu omoară dăunătorul. Isomate-C. FEROMONI 1 Harmonia – System Aplicare În principiu. nu doar în culturile protejate dar şi în câmp deschis. primele stadii larvare sunt întotdeauna înfometate şi sunt mai puţin mobile. 1-dodecanol şi 1-tetradecanol). Folosirea pe câmp nu pune nici o problemă. Isomate-C acţionează eliberând feromonul sexual sintetic în atmosfera înconjurătoare. în ciuda faptului că larvele de Harmonia nu ştiu să zboare. Conservaţi-le maximum 1-2 zile la o temperatură de plus minus 100C. Fiecare difuzor conţine pe toată lungimea sa un fir de aluminiu care îl menţine în loc o dată agăţat pe creangă. paiele şi talajul fac culcuşuri de calitate. Se recomandă să se introducă local în apropierea coloniilor de afide. 4. intensificarea activităţii microbiene în sol. Nu aşteptaţi ca populaţiile de afide să fie prea mari. Culcuşul de paie trebuie să fie suficient de gros(cel puţin 15 cm) pentru a împiedica vegetaţia de sub ramuri. Fertilizarea arborilor se face pe o bandă trasată în exteriorul zonei reacoperite cu paie. Difuzorii sunt concepuţi în aşa fel încât să poată fi agăţaţi pe ramurile arborelui. Aceasta este eliberată de difuzor într-un timp de aproximativ 90 zile în funcţie de condiţiile meteorologice. de preferinţă toamna. Schema de luptă 1. pupele şi adulţii sunt uşor de observat. se numără şi multiplicarea rădăcinilor şi câteodată. . putem folosi Harmonia împotriva tuturor speciilor de afide pe mai multe culturi. Harmonia-System Harmonia este livrată la primul şi la al doilea stadiu larvar şi este îmbuteliată câte 100-250 de bucăţi. Printre alte binefaceri ale acestei acoperiri cu paie . Fânul. Harmonia poate fi utilizată împotriva tuturor speciilor de afide pe ttoate tipurile de culturi. ele sunt foarte mobile şi sunt capabile să localizeze şi să distrugă focarele de afide rapid. În natură. ceea ce amestecă indiciile naturale utilizate de mascul pentru a găsi femela. subţire. se recomandă să se pună larvele în focarele de afide. 5. Acest feromon este o copie sintetică a feromonului sexual natural care este produs şi emis de carpocapsele femele. E)-8. Contrar insecticidelor tradiţionale. Se întinde culcuşul de paie atunci când solul este umid.10-dodecadien-1-01. feromonul serveşte ca şi indice olfactiv pentru carpocapsa mascul şi îi permite să localizeze femela în vederea împerecherii. pentru a le extermina imediat. care conţine 155 mg din formula de feromon.

care necesită adăugarea la preparaţia comercială oxidanţi şi un agent anti-UV pentru a menţine stabilitatea în cursul campaniei de vegetare. singura expunere a fructului la produs este datorată unei creşteri uşoare a atrăgătorului în aer. Feromon de confuzie sexuală ISOMATE-P Pentru folosirea la piersici şi caişi Mod de folosire Este foarte important ca ISOMATE-P să fie aplicat după cum este indicat. Feromonul tehnic provoacă o iritare dermică care merge de la uşor la moderat la şobolani. Folosirea Isomate-C este recomandat pentru folosirea în livezile de meri şi peri pentru a lupta împotriva carpocapsei prin confuzie sexuală. Difuzorii trebuie să fie plasaţi în arbori înaintea urgenţei carpocapsei de primăvară. Protecţia fiinţei umane Toxicitatea Datele furnizate de cumpărător arată că feromonul de calitate tehnică nu prezintă o toxicitate crescută atunci când este luat pe cale orală sau dermică sau prin inhalare – toxicitate orală crescută pentru şobolani: DL50>5000 mg/kg de greutate corporală (p.c. doza folosită: un minim de 250 difuzori pe hectar. 1. 5. dar nu duce la reacţia de sensibilizare în studiile asupra cobailor. Se recomandă o singură folosire a difuzorilor. nectarin. vulgarizatori în horticultură şi reprezentanţii fabricantului preparaţiei comerciale. precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-P previne împerecherea fluturilor. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a ISOMATE-P este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru suprimarea perceur al piersicului. prun şi cais 2. Totuşi. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată. aplicare: se agaţă difuzorul pe o ramură în centrul arborelui. Măsurile care se iau sunt următoarele: . Sursele femelelor împerecheate pot fi câmpurile netratate de meri. toxicitate dermică crescută pentru şobolani: DL50>2000 mg/kg de p. Migrarea femelelor fecundate în livadă poate reduce gradul de stăpânire a devastatorului cu Isomate-C. parazit: perceur piersicului (Synantedon exitiosa) 3. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate cu pagubele provocate în interiorul livezii. Chile şi Argentina. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate. Totuşi. deplasarea acestor femele va reduce nivelul controlului obţinut. Ei sunt agăţaţi pe crengi mai sus de punctul central al arborelui. Diminuarea numărului de larve hibernante şi acoperirea trunchiului arborilor vor contribui de asemenea la consolidarea eficacităţii tratamentului feromonal. Expunerea prin alimentare Cum difuzorii care conţin feromonul sunt tuburi de politilenă. apă şi aer nu au fost prezentate.Isomate-C este acceptat de SUA.). Isomate-C poate combate eficace carpocapsa din livazile de meri şi peri. la frecvenţa de 1000-2000 difuzori pe hectar. 6. Consultaţi consilierul local în producţia fructiferă pentru a determina perioada de aplicare. ochii şi-au revenit la normal. Producătorii care se decid să aplice un program de luptă împotriva carpocapsei fondat pe Isomate-C ar trebui să consulte specialiştii în luptă parazitară. şobolanii expuşi la o concentrare atmosferică de 5. Materia activă a Isomate-C este o copie sintetică a feromonului sexual natural produs şi eliberat de carpocapsa femelă. perioadă de folosire: instalaţi difuzorii înaintea pariţiei fluturilor adulţi primăvara. Ei ar trebui să fie uniform dispersaţi pe suprafaţa care trebuie tratată. Date despre fototransformarea feromonului în sol. gutui şi alţi arbori gazdă.c.26 mg/L au supravieţuit perioadei de observaţie de 14 zile. culturi: piersic. Antecedentele pagubelor indică rezultate sezoniere care pot fi anticipate cu ISOMATE-P. Imigrarea femelelor fecundate poate fi redusă prin tratarea sursei de infestare cu Isomate-C sau cu un insecticid eficace. Rezultatele unui studiu asupra iritaţiei oculare primară la iepurii expuşi relevă o iritaţie conjunctivală mergând de la leger la uşor la moderat. cireş. principala materie activă care constituie feromonul este considerată fotodegradarea. O singură aplicare va ajunge pentru a asigura suprimarea în timpul sezonului. 3. Este puţin probabil ca utilizarea lui Isomate-C după modul de folosire să facă loc formării unor reziduri din trei constituenţi de feromon în merele sau perele recoltate din livezile tratate. 4. câte un difuzor pe arbore.. peri. Protecţia mediului înconjurător Chimia Datele furnizate despre feromonul tehnic erau gradul de solubilitate şi hidroliză în apă. la 72 de ore după tratament. Un maxim de 625 difuzori pe hectar. coeficientul de împărţire octanol/apă şi tensiunea vaporilor.

Evitaţi să aplicaţi acest feromon mai mult de două ori pe an. deplasarea acestor femel va reduce nivelul . Folosirea insecticidelor trebuie să fie bazată pe un program de luptă integrată incluzând depistarea. Perioadă de folosire: Să se instaleze difuzorii înaintea apariţiei fluturilor primăvara. Parazit: fluturele oriental al piersicului (Grapholita molesta).a. ochii şi hainele. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a acestui feromon este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru controlul fluturelui oriental al piersicului. cais. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. Insectele rezistente pot deveni majoritare în populaţie dacă acest tip de insecticid este utilizat într-un mod frecvent în aceleaşi livezi. luarea datelor şi care face loc metodelor culturale. măr şi păr. d. Să se supravegheze dzvoltarea rezistenţei la populaţiile de insecte tratate. 4. 4. 3. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide. Difuzorii eliberează feromonul în timpul unei perioade de 90 de zile. nectarin. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. Este posibil ca un anumit număr de insecte să aibă o rezistenţă naturală la acest feromon. Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. Este important să se ia şi să se distrugă toate fructele infestate din arbore şi de pe jos şi să se aplice benzi în jurul trunchiurilor în partea de livadă infestată. Să se ia legătura cu consilierul horticol local sau cu un consultant în producţia fructiferă calificat pentru a obţine detalii cu privire la represia rezistenţei şi/sau recomandări în lupta integrată pentru livadă. Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. Precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 pentru controlul fluturelui oriental al piersicului previne împerecherea fluturilor. râurile atunci când aruncaţi acest produs. Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 Pentru controlul fluturelui oriental al piersicului Mod de folosire Este foarte important ca acest feromon de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 să fie aplicat cum este indicat. Un maxim de 375 difuzori la hectar. eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală. lacurile. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate. 1. aplicare: agăţaţi difuzorul pe o ramură laterală la o distanţă de 0. Se recomandă o a doua aplicare atunci când perioada de zbor a fluturelui este peste 90 de zile sau în caz de o puternică infestare. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate ale pagubelor provocate în interiorul livezii. Aduceţi recipientul. Este nociv dacă este ânghiţit. Evitaţi contacul cu pielea. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. Pot fi instalate cu ajutorul unei remorci sau a unei prăjini concepută în acest scop. Antecedentele pagubelor indică rezultatele sezoniere care pot fi anticipate cu feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 peentru controlul fluturelui oriental al piersicului.7-1 metru de vârf. să se facă o rotaţie a feromonului cu alte tipuri care controlează aceleaşi insecte dintr-o livadă. Se agaţă un difuzor pe arbore. 6. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. Trebuie implantate măsuri de prevenire pentru a întârzia dezvoltarea rezistenţei: Acolo unde este posibil. Culturi: piersic. Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. Contat cu ochii: clătiţi cu apă. Difuzorii agăţaţi prea strâmt pot provoca plăgi. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. Nu contaminaţi apa de irigare. 2. Doza folosită: un minim de 250 difuzori la hectar. Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie. Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. biologice şi alte mijloace de luptă chimică. c. 5. b. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace.

produs realizat de Biobest ce contine un extract de Ascophillum nodosum. Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală. Tratamenmztele cu Ecopom trebuie effectuate la intervale de 14 zile pana la eclozarea ultimelor oua. Aduceţi recipientul. Se conserva la o temperatura de 5 grade Celsius. Insecticidul se aplica in momentul in care primele oua sunt depuse. lacurile.5. Este nociv dacă este ânghiţit. Insecticidul nu lasa nici un rezidiu specific putand fi utilizat pana inainte de recolta. Caracteristi ci Conţinut Descriere .5 si 7. GRANUPOM Nr crt. Perioada de aplicare Momemtul efectuarii tratamentului Doza Conservare si transport BIOFORCE Nr crt. Nu contaminaţi apa de irigare. 1 Caracteristici Tip insecticid Mod de actiune Selectivitate Descriere Granupom este un insecticid ce conţine virus granulozei in lupra inmpotriva carpocapsei la mere şi pere (Cydia pomonella) Prin consumarea fructelor carpocapsa ingereaza şi visusul gralulozei. In general 4 tratamente sunt suficiente Produsul insecticid se transporta la o temperatura intre 2 si 30 grade Celsius. Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. P-hul solutiei trebuie sa fie cuprins intre 6. Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. Evitaţi contacul cu pielea. Momentul cel mai propuice de efectuare al tratamentului ese in momentul in care primele oua eclozeaza. Daca in finalul sezonului mai apare un zbor al carpocapsei mai trebuie reăpetate tratamentele si in toamna (august-septembrie). In cateva zile carpocapsa inceteaza sa se alimenteze si moare. c. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. . 300 ml/ha in 1000 l de apa. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. Se recomanda evitarea tratamentelor la temperasturi mai ruidicate de 30 de grade (de preferinta se efectueaza seara).controlului obţinut. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie. Momentul trebuie determinat exact cu ajutorul capcanelor cu feromoni. Produsul contine 1% bor hidrosolubil şi K2O hidrosolubil (4. Aceasta perioada este in general in luna iunie. o alga marina activa si nutritivva. Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. ochii şi hainele. Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă. râurile atunci când aruncaţi acest produs. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. De asemenea el poate fi amestecat si cu alte insecticide. In sistemul digestive virusul se inmulteste foarte repede rezultand miliarde de particule de virus. Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. Măsurile care se iau sunt următoarele: a. b. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide. d. Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie.6 %) fiind disponibil imediat pentru plante. Insecticidul este foarte specific atacand numai Cydia pomonella. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace. Contat cu ochii: clătiţi cu apă.

Utilizare Ambalare Conservare Doza

îngrasamant lichid utilizat ca si nutriment foliar pe baza de "Ascopyllum nodosum" pentru ameliorarea calitatii polenului si a fructificarii in culturile pomicole disponibil in bidoane de 5 l se conserveaza la rece Buton verde (stadiul F) 1,5 l/ha Buton roz (stadiul G) 1,5 l/ha Începutul infloririi pana la terminarea infloririi (stadiul H-I):1,5 l/ha La sfarsitul infloririi (stadiul J): 1,5 l/ha

AUXILIARI 1. Anthocoris nemoralis (împotriva lui Psylla pyri) Nr crt. 1 Caracteristici Biologie Descriere Anthocoris nemoralis hibernează iarna in perdelele forestiere din preajma plantatiilor. Primavara incepe sa atace la aparitia primelor granule de polen consumand afide psyle etc…. Dupa inflorire incepe sa atace psylla mai puternic fiind atrasa de mielatul produs de catre acestea. Larvele de Anthocoris se granesc in egala masura si cu ouale de psyilla Anthocoris este livrat in butelii de plastic ce contin 200 de insecte adulte. In general sunt suficiente 1000 de insecte /ha (5 butelii de 200 de insecte). In parcele puternic afectate trebuie introduse circa 1500 de insecte. Prima lansare trebuie realizata cu un numar redus de insecte cu putin inainte de inflorirea perilor moment in care primele larve de psyilla incep sa se dezvolte. O lansare mai mare trebuie realizata la inceputul lunii mai. Lansarile se pot efectua prin introduserea insectelor intr-o capcana de tip DELTA sa plasandu-e direct pe pomi.

Introducere artificiala

2. Aphidius sistem (Aphidius colemani) Nr crt 1 Daunatori combatuti Myzus persicae Aphis gossypii Momentul introducerii parazitului Ambalare produs Avantaje Caracteristici Diferite specii de himenoptere paraziteaza larvele sau pupele de Aphidius. Himeoperul introduce un ou in larva sau pupa de afide dupa care noul parazit in cateva zile paraseste mumia. Din momentul in care se observa afide pe panourile galbene incleiate (ex. Bug Scan) sev introduc in cultura 1parazit /m2 Mumiile sint distribuite in in bioboxe care se suspenda in cultura. Trebuie introduse 25 de boxe /ha Aphidius colemani este livrat sub forma de mumiii de afide parazitate. Mumiile sunt livrate intr-o sticla de plastic cu rumegus sau vermiculit ca si support. Mumiile trebuie introduse imediat dupa livrare. Poate fi aplicat in diferite culturi Poate fi introdus preventiv Un mare numar de oua pe femela Populatia se mentine si in cazul unei infestari mai reduse

4.

Capcana "McPhail" Combatere Semnalizarea diferitelor specii de diptere :Ceratitis capitata (Musca fructelor)

Ambalare Avertisment

Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator, datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana.

4. Capcana "Pâlnie" Combatere Ambalare Avertisment Captura in masa sau pentrui semnalizarea prezentei lui Zeuzera pyrina Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator, datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana.

5. XenTari WG Preparat Concentratie Solubilitate Ambalare 6. Scutello 2x VP Preparat Bacillus thuringiensis var Kurstaki Concentratie 32 000 germeni/mg Solubilitate Pudra muiabila Ambalare 7. Aphidoletes.System (Aphidoletes aphidimyza) Combatere Livrare Introducere Aphis gossipii, Myzus persicae, Macrosipium rosae Aphidoletes combate peste 70 de specii de afide Se livreaza in butelii de plastic ce contin 1000 de pupe pe un amestec de vermiculit Introducerea se poate realiza fie direct asupra colonii lor de afide fi prin amestecul acestor mumii cu apa urmata de stropirea pomilor cu aceasta solutie. Poate fi introdus in acelasi timp cu Aphidius colemani, Aphidius ervi sau Aphelinus abdominalis la un numar de 1-2 Aphidoletes /m2. Pe focare de infectie trebuie introduse 8-10 Aphidoletes/m2. Poate fi aplicat pe mai multe culturi Are o buna capacitate de cautare a afidelor Este foarte eficient impotriva focarelor de infectie Bacillus thuringiensis var. Aizawai 15000 germeni/mg Granule solubile in apa Saculeti de 500 g

Avantaje

8. BIO - BOX Obiectiv Specii Metoda de alpicare 9. BIOSHOWER Continut Mod de actiune Combatere Sapun biodegradabil pe baza de acizi grasi contact Afide, tripsi in culturi pomicole legumicole si floricole Introducerea auxiliarilor in cultura prin suspendarea intr-o cutie de carton Aphidius colemani Datorita acestor instrumente se evita intoducerea auxiliarilor direct in cultura evitandu-se caderea acestora pe sol

Doza Utilizare 10. BIOSWEET Combatere Continut Doza

1-2 % in apa slab mineralizata (ex. Apa de ploaie) Se face tratamentul pe ambele fete ale frunzelor

Produs atractiv pentru ameliorarea luptei impotriva tripsilor Solutie zaharata ce contine 66% glucoza 0,5 l/ 100 litri solutie de tratament

11. CHRYSOPHA MC 500 System Utilizare Se utilizeaza in pomicultura, legumicultura si plante ornamentale impotriva diferitelor specii de afide. Ea consuma de asemenea tripsi, paianjeni rosii, muste minatoare, oua de fluturi etc…

Lupta biologică în pomicultură În arboricultura fructiferă, termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural, importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive, pentru combaterea unui devastator bine identificat. Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile, viruşii, numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică. Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii, kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică. Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică. Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată. Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase;exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu, în cea mai mare parte a cazurilor, rezultate semnificative. În arboricutura fructiferă, un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire, fie de tip aclimatizare, fie de tip inundabil. Printre cele mai marcante sunt: - creşterile, apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis, pentru limitarea extinderii larvei australiene; - importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor, pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti, două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae; producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi; - exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi, inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus; - operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei, parazit al larvei dudului, Pseudaulacaspis pentagona, au avut de asemenea loc. Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera - Coccinelidae - Staphylinidae Heteroptera - Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera Principalele genuri

Coccinalla, Adalia, Propylea, Harmonia, Scymnus, Chilocorus, Stethorus Oligota, Tachyporus, Staphylinus Orius, Anthocoris Deraeocoris, Phytocoris, Malacocoris, Heterotoma Atractotomus, Himacerus, Nabis

Pilophorus,

Campyloma,

- Chrysopidae - Hemerobidae - Cogniopterygidae Diptera - Syrphidae - Chamaemyiidae - Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida - Phytoseiidae Actinedida - Anystidae - Stigmaeidae - Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera - Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea - Ichneumonidea - Brachonidae - Aphidiidae Chalcidoidea - Trichogrammatidae - Encyrtidae - Aphelinidae - Pteromalidae - Eulophidae Microorganisme patogene

Chrysopa Hemerobius, Micromus Conwentzia Syrphus, Episyrphus, Epistrophe, Scaeva Leucopsis Aphidoletes

Typhlodromus, Amblyseius, Phytoseiulus, Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium, Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare

Pales, Agria, Phryxe Principalele genuri

Itoplectis, Ephialtes Macrocentrus, Apanteles Aphidius, Trioxys, Praon Trichogramma Encryrtus, Ageniaspis Aphelinus, Encarsia, Aphitis Eupteromalus, Asaphes Eolophus, Tetrastichus Ciuperci, bacterii, viruşi

Astăzi, principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis, pentru a limita populaţiile de afide. S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium. Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită, Ampelomyces quisquali, care ar putea fi utilizată. Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului. Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie. Astăzi, lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică. Lupta microbiologică Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii; este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis. În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate, se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor, fluturelui de coajă. Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor. De fapt,aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator. Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice. De exemplu, virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari, dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele. Lupta biotehnică Astăzi, doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt. Lupta biologică în arboricultura biologică

prin septicemie. Pentru a lupta împotriva fluturelui de porumb se trimit valuri succesive de milioane de microhimenoptere. şi dacă femelele nu acceptă decât o împerechere. prădători sau paraziţi. uscarea superficială a solului. de larve. Biologiile lor sunt variate şi relaţiile gazdă-parazit sunt foarte complexe. băţul. buruiană. capcanele. Lupta biologică Este un mod elegant de a reduce efectivele unui organism animal sau plantă.În arboricultura biologică. auxiliarul devenind un agent eficace şi permanent în represiunea devastatorului. eliminarea adăposturilor şi restuurilor din cultură. Lupta biologică este bazată pe exploatarea de către om şi în profitul său a unei relaţii naturale între două fiinţe vii: . Cadavrele gazdei eliberează patogeni în mediu. câteodată prin emisia unei substanţe toxice. şi nu afectează mediul înconjurător. fie ca şi substanţe pe care le fabricăm din planta genetic modificată. Ea constă pe de altă parte în a creea modificări defavorabile în mediu pentru animalele dăunătoare: prin rărire. feromoni de apropiere a sexelor sau de agregare. lupta biologică se efectuează singură. dar şi barierele şi ambalajul. UV. căldura. ciupercilor. devastator al unei plante cultivate. Metodele culturale: Se referă pe de o parte la folosirea varietăţilor rezistente. Este o metodă eficace. cu atractivi alimentari. o protozoare. parazit. nematodelor.. La frontierele luptei biologice: lupta autocidă sau lupta prin masculi sterili. Are ca şi principiu introducerea într-o populaţie naturală indivizi masculi modificaţi dar cu comportamentul sexual intact. dacă este bine aplicată.. De exemplu mămăruţa Rodolia cardinalis a fost luată din Australia şi instalată în California unde citricele se deteriorau sub acţiunea mămăruţei Icerya purchasi. Dacă organismul antagonist este un microorganism se vorbeşte de luptă microbiologică. micro-undele.agentul de luptăeste un organism diferit. prădător sau un agent patogen.etc. Prădătorii se disting de parazitoide. cu dezvoltările lor moderne prin utilizarea capcanelor luminoase dotate cu grilaje de electrocutare. 9 femele din 10 nu vor mai avea descendenţă.. înlăturarea arborilor stricaţi şi lemnelor culcate propice devastatorilor. Metodele psihice: Momelile. foarfecele. În cazul acimatizării reuşite şi de eficacitate suficientă. peria. . lipiciul. Agentul patogen se multiplică în gazdă şi cauzează moartea sa prin distrugerea ţesuturilor. Împotriva devastatorilor culturilor şi vectorilor de boli s-a recurs la serviciile bacteriilor. de nimfe. lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză. Agentul patogen auxiliar poate fi o ciupercă. Dacă organismul antagonist trebuie să fie inoculat de fiecare dată când efectivul devastatorului creşte periculos. vorbim despre lupta biologică prin aclimatizare. sunete de alarmă înregistrate. Există paraziţi de ouă. viruşilor. Astăzi se lucrează pentru a se pune la punct utilizarea toxinelor din ciuperci şi bacterii entomopatogene. Este vorba de axploatarea proprietăţilor naturale care rezistă la insectele fitofage care posedă anumite linii de plante. devorândul de către unul din inamicii săi naturali. Cuvintele luptei biologice Definiţia oficială spune că lupta biologică este „utilizarea organismelor vii pentru a preveni sau reduce pagubele cauzate de devastatori”. Aceşti masculi manipulaţi vor fi în competiţie cu masculii sălbatici.. Lupta prin confuzie sexuală Principiul . Alte metode nechimice Metodele mecanice: bătătorul de muşte. plante întregi care opun devastatorilor bariere a priori sau a posteriori sau care tolerează sau compensează foarte repede prădările. etc. Metodele fizice: frigul. o bacterie. ne aflăm în cazul luptei biologice inundative. Folosirea varietăţilor genetic modificate pentru a rezista la o insectă se adaugă teoretic la această categorie. care îl omoară hrănindu-se cu el sau cel puţin limitează dezvoltarea sa. cel mai adesea un parazit. peştilor şi mai ales la alte insecte. Dacă sunt de 9 ori mai numeroşi decât cei naturali. radiaţiile ionizante. Diversificarea metodelor de luptă este esenţială. speriatorile. etc.. fie ca şi materie activă fitofarmaceutică. Dacă organismul antagonist al devastatorului este un animal este vorba de luptă biologică în sens restrâns. Dacă organismul antagonist poate să se dezvolte şi să se menţină pe seama acestei insecte. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice. Suntem în cazul luptei biologice clasice. tricograme pentru a-şi depune ouăle în ouăle fluturelui. Insectele sunt foarte prezenta în lupta biologică (LB). infrasunetele. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”. un virus. etc. fără a necesita o nouă intervenţie. ultrasunetele.ţinta (luptei) este un organism nedorit. larva acestora omorând astfel devastatorul.

Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)). de obicei pe partea inferioară.Astfel. La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului. conţin numeroase afide la toate stadiile de dezvoltare.O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb. ele pot să se usuce sau să se ofilească. . .prezenţa eventuală a gazdelor secundare. şi făcând acest lucru pot să le transmită boli. El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-legare) Lupta eficace împotriva afidelor Semne de infestare şi pagube Afidele cauzează pagube la plante sugând seva dn frunze. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des. Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării. Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate.. care devin adesea brune. Fiind dulce. De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare. Frunzele atacate sunt punctate cu mici pete galbene.lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate. lichid dulce şi vâscos. Aceasta se acumulează pe tot ceea ce se găseşte pe plante sau arborii infestaţi. Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă.. Astăzi.difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor.lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali. heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior. Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare. doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv. Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare.Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere. tulpini sau rădăcini.Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate). Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor. .aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii. Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare.masculii şi femelele nu se vor mai întâlni.masculii ajung să îşi găseacsă femelele.chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g). Rapănul mărului (Venturia inaequalis) În agricultura biologică. o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie.ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori.. . Totuşi.dar se observă o puternică extindere a utilizării ei.pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella.în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha. mierea atrage un număr mare de alţi . Aceste gogoşi. Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis.Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie.extinderea culturii. Utilizarea acestor feromoni Astăzi.aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei.Femelele îşi depun ouăle sterile.Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri. Anumite specii de afide provoacă formarea gogoşilor – malformaţii sferice sau fusiforme cauzate de umflarea ţesuturilor plantei.Apărută la începutul anilor 90. . ramuri.Dacă populaţia vizată este prea importantă.Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil. înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden.Z9dodecenylacetate pentru Cochylis. Numeroase specii de afide produc mari cantităţi de miere. . În schimb. Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: .Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune.

35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii. Deoarece afidele sunt atrase de galben. Hârtie de aluminiu . mierea se acoperă cu un mucegai negru care îi conferă celui care o atinge un aspect murdar şi gri. vărsaţi căteva picături de colorant alimentar galben în vasele cu apă pe care le-aţi pus în apropierea plantelor pe care vreţi să le protejaţi. De exemplu. Inspectaţi capcanele în fiecare zi şi retrageţi prădătorii care se găsesc acolo pentru a-i instala pe plantele sau arborii infestaţi. este suficient să se fixeze o bandă cu feţe duble la baza aracilor sau a ghivecelor. Prevenire Reparaţi plasele împotriva ţânţarilor şi benzile de etanşeitate în jurul uşilor şi ferestrelor pentru a împiedica adulţii zburători să intre în casă şi să îşi aleagă domiciliul în plantele dumneavoastră interioare. distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori. asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0. Metode de luptă Primăvara. muştele şi viespile. dacă plntaţi lămâiţă sau pelin la periferia grădinii veţi avea în general rezultate bune. Pentru a prevenii problemele cauzate de furnici. Atrase de galben . Câteodată. Tăiaţi plantele şi eliminaţi toate frunzele şi mlădiţele infestate. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire. Este esenţial să supravegheaţi atent evoluţia infestaţiilor în timpul sezonului de creştere.devastatori cum sunt furnicile. După ce vor ieşi. Anumiţi prădători naturali precum mămăruţele. Instalarea benzilor de hârtie de aluminiu care rezistă între plante vă va ajuta să îndepărtaţi afidele. La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important. pulverizaţi un ulei pentru tratamentul de iarnă pe arborii fructiferi pentru a distruge ouăle afidelor în hibernare. Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile. Acestea din urmă riscă totuşi să atace alte plante care cresc în vecinătate. Preveniţi astfel apariţia bolilor şi formarea noilor colonii. Inspectaţi regulat plantele interioare şi din grădină în timpul sezonului de creştere. Săpunurile pot arde frunzele. Insecte utile Larvele anumitor prădători naturali pot fi utilizate ca şi agenţi de luptă biologică împotriva afidelor. Procuraţi ouă deshidratate de prădători naturali de la specialişti. viespile parazitoide pot fi atrase în grădini cu ajutorul unor capcane dulci... Aplicarea formelor săpunoase poate să dea şi ea rezuştate bune. În grădinile exterioare se poate pune o bandă adezivă cu feţe duble de culoare galbenă pe marginea vaselor şi la periferia grădinilor pentru a prinde afidele. Pulverizaţi un jet puternic de apă pe faţa inferioară a frunzelor pentru a reduce populaţiile de afide. Eseul conduce în cadrul programului comparat. Să ştiţi să vă recunoaşteţi prietenii . Anumite plante pot să îndepărteze afidele. Reprimaţi orice infestaţie nouă... Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide. Se recomandă deci să nu se trateze decât o suprafaţă mică şi să se aştepte două zile pentru a observa reacţiile plantei. Folosiţi o preparaţie comercială de săpun insecticid sau fabricaţi propria dumneavoastră soluţie amestecând 10-25 ml de săpun fără detergent în 4 litri de apă. repetaţi tratamentul în fiacare săptămână. Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în . Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante.. De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea. Această metodă este eficace în jurul grădinilor de zarzavaturi şi a gladiolelor. care sunt de asemenea susceptibile să fie atrase de aceste capcane. Folosiţi îngrăşăminte cu eliberare lentă şi cu conţinut moderat în azot pentru a împiedica proliferarea afidelor. Inspectaţi minuţios toate plantele noi de interior înainte de a le duce acasă şi trataţi toate plantele infestate. afidele vor pieri prin înec. Doar această măsură vă va ajuta să preveniţi infestarea în grădină.o soluţie dulce poate fi aplicată cu ajutorul unei pensule pe aracii din lemn sau pe plantele în ghivece care vor fi apoi puse lângă plantele sau arborii infestaţi. Unele sunt mirositoare. larvele vor ataca afidele.. altele produc un ulei care îndepărtează afidele. remanenţa nu este suficientă. Tratamentul nu ar trebui repetat mai mult de trei ori. presăraţi-le în jurul plantelor infestate.

ulei de petrol. Capucine. va ajuta de asemenea la vânarea insectelor din grădină sau din arborii fructiferi. Impactul ecologic al protecţiei livezilor de meri: compararea metodelor chimice şi biologice .4 tratamente pe an. Rue. răsadurile de usturoi plantate aproape de trandafiri nu vor afecta estetica. ele vor proteja şi usturoiul va putea fi consumat toamna. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor. rozmarin şi cimbru vor avea şi ele efecte repulsive comparabile. le va îndepărta prin mirosul său acru. Iată câteva exemple: Arpagicul obişnuit sau de usturoi aproape de arborii fructiferi. 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului. busuiocul şi muşcata vor îndepărta insectele. plantată în locurile care sunt protejate de animalele domestice şi de animalele mici sălbatice. virusul granulozei împotriva fluturelui. Aceasta se numeşte luptă integrată. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii. Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă. aporturile sunt îmbogăţite în calciu. Pentru a îndepărta insectele dăunătoare. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani. Aseastă plantă nu este comestibilă. Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor. La nevoie. Salvia. putem folosi anumite plante precum plantele însoţitoare. Nu va exista un miracol.8 tratamente pe an. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene. lamă). Tendinţa este acuma de a respecta mediul şi de a miza asupra sănătăţii noastre înlocuind cu produse securitare şi metode de cultură care reduc impactul bolilor şi insectelor. Aceasta va atrage şi afidele care vor lăsa atunci celelalte plante în pace. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an). în grădina de zarzavat sau aproape de trandafiri va ajuta la vânarea insectelor dăunătoare. Culturi asociate Există anumite produse insecticide care sunt naturale şi foarte puţin toxice pentru noi: Bt. dar este utilizată în terapeutică şi este purtătoare de noroc pentru latino-americani. cu parfumul său de piper. levănţica. Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui.o soluţie bacteriană care distruge larvele de lepidoptere.comparaţie cu un martor şi un extract de neem. cuprul împotriva rapănului. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă. dar adesea pagubele produse de insecte vor fi diminuate. Anumite ierburi mărunte sau plante aromatice au şi ele putere repulsivă pentru a juca acest rol. Piretrul îndepărtează muştele şi insectele dăunătoare ale plantelor vecine. Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante. Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2.şi rotenonul făcut pe bază de plante care de fapt este un produs natural. La intrarea în casă. Are flori de culoare galbenă. Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare). Muşcata este recunoscută pentru îndepărtarea insectelor care înţeapă. în ceea ce priveşte carpocapsa. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu). numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7. Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză. Astfel. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării. Căţeii de usturoi plantaţi aproape de plantele protejate vor îndepărta insectele.

trebuie să fie mai întâi etalonaţi prin observaţii în situaţie reală. Trei ansamble de rezultate. Totuşi. Biodiversitatea insectelor utile prezente în livezi depinde şi ea de modul de protecţie: este mai puternică în agricultura biologică. livezile biologice se clasează pe ultima poziţie a faptului de toxicitate şi persistenţă atribuite sulfului. Este deci necesar să se cunoască aceste caracteristici agronomice pentru ai propune distanţe de plantare şi o conduită adaptate. În livezile cu protecţie convenţională. Metode de luptă chimică şi biologică sunt utilizate împotriva acestui parazit după trei mari modalităţi: În livezile cu agricultură biologică. cercetătorii au pus la punct un indicator de impact al protecţiei. confuzia sexuală a masculilor este utilizată şi completată dacă este nevoie prin aplicarea insecticidelor chimice. foarte utili pentru un diagnostic de practici a priori. Fiecare hibrid posedă o dezvoltare şi un echilibru care îi sunt proprii. Pierderile parazitare legate de bolile arborelui. la fel ca şi costurile de protecţie. . Merele atinse trebuie să fie retrase de la vânzare. Reproducerea fluturelui este astfel blocată. În livezile cu protecţie integrată prezenţa acarienilor prădători ai păianjenilor roşii permite stoparea dezvoltării. Substanţa saturează mediul şi masculii devin incapabili să localizeze femelele. carpovirusina. lupta chimică este privilegiată cu tratamente aplicate la frecvenţă ridicată în timpul perioadei de reproducere a insectei. analog ca şi cel pe care îl emit femelele fluturilor pentru a atrage masculii este emis în atmosferă cu ajutorul difuzorilor. • Un singur fruct pe inflorescenţă. ceea ce justifică numeroasele tratamente prin insecticide chimice sau metode de luptă biologică.Viermele pe care îl găsim în mere este obsesia producătorilor de fructe. piţigoiul albastruz nu se instalează decât în parcelele cu agricultură biologică. Paralel. Livezile cu agricultură biologică sunt foarte puţin atinse comparativ cu celelalte două modalităţi. procentul de abandonare a cuiburilor cel mai ridicat şi nu se observă o a doua depunere de ouă. Înrădăcinare puternică Testele de sensibilitate la Phytophthora cactorum efectuate pe zeci de preselecţii au arătat o toleranţă bună a acestor materiale asupra acestui parazit considerat cel mai periculos. afide sau de carpocapsă în cazul unei populaţii numeroase pot fi mai ridicate în agricultura biologică. Instalarea piţigoiului carbonifer este echivalentă în cele trei modalităţi. Mărul cultivat pe propriile sale rădăcini Anumiţi hibrizi pot să de fructe în fiecare an. Numeroase aplicări cu sulf realizate în agricultura biologică pentru a lupta împotriva bolilor. • Prezenţa unei flori terminale precoce şi puternică care poate controla o puternică vigoare. dar pe parcelele cu luptă chimică procentul de depunere a ouălelor este mai redus. În sfârşit în cadrul experimentării. • O fructificare natural moderată. apoi protecţia integrată. caracterizată de prezenţa insectelor prădătoare generaliste. Confuzia sexuală este principala utilizată: un feromon sexual de sinteză. fără intervenţia omului. Doar livezile convenţionale. În livezile cu protecţie integrată. păianjenul dăunător culturii în cazul depunerii ouălelor. Livezile cu protecţie integată reprezintă o situaţie intermediară. La protecţia chimică. unde această regulare naturală este insuficientă primeşte regular o protecţie specifică împotriva păianjenilor roşii. apoi protecţia convenţională. privind acarienii. Studiul funcţionării lor a permis descoperirea şi localizarea în arbore a situaţiilor care favorizează autoreglarea fructificării: • O ramificare acrotonă şi o atitudine căzătoare. construit pe baza toxicităţii intrinseci a tuturor produselor utilizate vis-a-vis de diverse specii de animale utile. Bilanţul economic al acestei modalităţi este nedisociabil de productivitatea sa redusă şi de valoarea mai mare adăugată produselor biologice. Distorsia clasamentelor obţinute cu acest ultim indicator în raport cu observaţiile biologice arată că indicatorii agroenvironmentali. carpocapsa. Eficacitatea protecţiei livezilor împotriva carpocapsei şi a altor agresori ai culturii este similară în livezile cu protecţie integrată şi în modalitatea convenţională. Viermele din măr este larva unui fluture. biodiversitatea este mai redusă şi cortegiul insectelor utile este puternic dominat de himenopterele parazitoide. insectele şi păsările. utilizând un indicator sintetic stabilit de o echipă americană şi care ia în considerare şi acţiunea pesticidelor în mediu. Acest indicator clasasează prin toxicitate crescută agricultura biologică. se desprind din compararea acestor diferite metode de luptă: Cercetătorii au studiat populaţiile de păianjeni roşii. Această metodă este completată la nevoie de aplicarea unui microorganism parazit al viermelui. doar metodele de luptă biologică sau biotehnice sunt autorizate.

Luată în considerare încă de la plantare devine un element indispensabil dezvoltării florii şi fructului. • Favorizează datorită aptitudinilor genetice o strategie fitosanitară uşoară. în condiţii favorabile vigorii arborelui. Nu se foloseşte cupru şi nici produs uleios după înmugurire. Nu o suprimăm şi nu o înfrânăm. În al patrulea. până ce ele prezintă un aubier perfect curat apoi să se ungă rana cu un produs cicatrizant. Un tratament de iarnă nu trebuie să fie repetat în timpul înmuguririi. vigoarea nu este opusă fructificării şi datorită acestui fapt nu constitue o problemă care trebuie rezolvată. fie şase sau cinci fructe pe cm 2 de secţiune din ramură fără nici o intervenţie. • Cu o prospecţie rădăcinară extinsă. Se observă două tendinţe: 800-1000 pomi/ha cu M106 şi 1500-3000 pomi/ha cu M9. găunoase. şi mai ales în Europa.La măr locurile unde se pun altoii sunt din ce în ce mai puţin alese pentru a adapta livada la diferitele tipuri de sol În general. Forma. O puternică creştere vegetativă în serviciul unei fructificări precoce. o canalizăm. dezvoltarea acestor hibrizi se poate rezuma astfel: Ei pot fi cultivaţi pe propriile lor rădăcini. Făinarea: muguri deformaţi care rămân atrofiaţi. Începem în acest an experimentarea anumitor hibrizi cu un proiect cultural destul de îndepărtat de livada convenţională: • Arbore provenit din cultura în vitro sau din butăşire.ulei mineral . Global. • Fără talie. arboricultorul producător de mere nu mai alege un loc unde să pună altoiul pentru a adapta livada la caracteristicile solului dar în plus pentru a folosi strategi culturale în care densităţile de plantare şi înălţimea arborelui sunt bine calculate. • Fără rărire chimică şi nici manuală. deformate gălbui apoi roşiatice. întreagă. Piersic stadiul B-C: mugur umflat. galbene. • Pe ramurile fructifere. edificiul şi arta de a le stabilii contează puţin. • . Zirame. înaintea apriţiei primelor flori. regulate şi de calitate Foarte adesea. în lume. cupru. 25 şi 24 fructe sunt produse. Prun şi corcoduş: boala buzunăraşelor – fructe în formă de vinete aplatizate. 24. Planta. Tratamentul în acest caz trebuie repetat după ploile puternice. prezenţa unei pungi terminale în al treilea an opreşte dezvoltarea vegetativă ortrotopă a axei. • Plantat pe propriile sale rădăcini. Beşicarea: primele frunze sunt umflate. Lupta împotriva moniliozei şi ulceraţiilor Să se elimine şi să se ardă fructele mumificate rămase pe arbore şi pe jos precum şi lemnele ulcerate. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru. şi ulceraţii pe crengi) şi monilioza. Să se trateze pe timp frumos. făcând posibile modurile de irigare şi de fertilizare ecologic satisfăcătoare. dar să nu se amestece şi nici să se aplice înaintea insecticidului uleios. Cireş: boala ciuruirii (pe frunze pete circulare roşii apoi brune lasă perforări. Prun şi cireş – muguri umflaţi. Acest pasaj de la o creştere monopodială la una simpodială stimulează fructificarea şi provoacă adesea dezvoltarea uneia sau a două reiteraţii pe trunchi în al patrulea an. Tratamentele de iarnă se impun atunci când insecte sau o boală au provocat pagube însemnate în 2002. pe propriile sale rădăcini şi liberă oferă un produs de cea mai bună calitate S-a arătat că fructele provenite de la arborii care au rădăcini proprii (SPR) sunt mai bine dezvoltate cu o maturitate mai precoce decât cele provenite de la plantele altoite pe M9. În general observăm în fiecare an o puternică activitate terminală. Se tratează cu Thirame. Fructificarea este cea care limitează creşterea arborelui îl modelează şi îl reînnoieşte. mlădiţe deformate care se cangrenează. • Fără palisaj (sau un pichet de 150 cm deasupra solului). Fructificarea limitează creşterea arborelui În livadă. pâslire albă pe mlădiţele şi frunze. Faptul că nu se produce decât un fruct pe inflorecenţă favorizează cu siguranţă această perenitate. Produse pe bază de insecticid uleios împotriva insectelor şi pe bază de cupru împotriva bolilor: . al cincilea şi al şaselea an. Să se cureţe bine plăgile. mugurii latenţi şi cei care dispar sunt numeroşi şi provoacă autonomia rămurelelor restante.insecticid uleios . aceste ramuri se autoreglează şi par să poată produce la nesfârşit. Astfel.ulei de rapiţă. conceptele de nanism şi de densitate mare sunt prezente ca şi singurele mijloace de a obţine o fructificare precoce şi regulată .

Dacă sunt afide: Veralin CD 0. precum iedera de exemplu. apoi progresează sub scoarţă cu seve. amenajările environmentale şi metodele de cultură. Douăzeci de vegetale diferite furnizează practic maximul de auxiliari prădători. într-o livadă. Duzii – Murul. Nu există nici un tratament eficace împotriva focului bacterian. . păsări şi om. relaţiile complexe între plante şi insecte sunt structurate în nivele trofice. nu mai creşte deloc. Alegerea va duce din contră la vegetalele care permit găzduirea devastatorilor diferiţi de cei ai culturilor şi care permit hrănirea prădătorilor. care a atins un nivel ridicat. fie global. biomasa merge descrescător de la nivelul cel mai jos la nivelul cel mai ridicat. boala ciuruirii şi făinarea: aceleaşi produse ca şi pentru cireş. Schematic. să nu se aplice după stadiul mugurilor albi. Coacăz şi Cassis la înmugurire. mai ales dacă aceştia sunt rari pe plantele cultivate. va creşte diversitatea fitofagilor. Din contră. Numeroasele numărări ale insectelor efectuate la o multitudine de specii vegetale diferite arată că dintrun punct de vedere calitativ. în general se intervine prin limitarea devastatorilor cu ajutorul unor tratamente chimice. Este posibil să se intervină şi prin favorizarea auxiliarilor. Boala se transmite prin aer. numai că creşterea diversităţii prădătorilor nu respectă aceeaşi lege: foarte puternică la început. De la 20 de specii de vegetale diversitatea auxiliarilor. numeroşi devastaori sunt legaţi de specie sau de un gen vegetal. Interacţiuni biocenotice între livezile şi lizierele cu arbori Relaţii ăntre plante şi insecte În sânul unei biocenoze. Ce vegetale să se implanteze în liziera culturilor? Pentru a interveni eficace pentru protejarea culturii. Dacă sunt afide şi fluturi: insecticid uleios sau ulei mineral. la fel ca şi Biopro care necesită temperaturi mai mari de 15 o C pentru ca bacteriile sale să acţioneze. ea se stabilizează apoi. la înmugurire. Myco-sin aplicat la 5 zile între începutul şi sfârşitul înfloririi nu are decât o eficacitate parţială. Vă cerem insistent să renunţaţi la orice plantaţie ornamentală sensibilă la focul bacterian şi să o înlocuiţi cu alta care nu dezvoltă această boală. Studiile de teren arată că creşterea diversităţii vegetale prin introducerea lizierelor cu arbori. Ansamblul acestei biocenoze este influenţat de numeroşi factori. este invers: în general sunt mai multe specii de prădători decât specii de devastatori şi de vegetali. dintre care cel mai importanţi sunt climatul. a căror ţesuturi sunt foarte fragile. Acest lucru este datorat îngheţului şi începe cu vârful şi nici odată cu peţiolul. se disting cele trei niveluri următoare: nivelul primar constituit din arborii fructiferi. Studiul corelaţiilor faunistice între diferitele specii vegetale permite determinarea plantelor care găzduiesc cei mia mulţi auxiliari şi mai puţin fitofagi comuni cu culturile şi deci de a alege speciile cele mai bine adaptate la un rol de protecţie. nivelul secundar constituit de insectele devastatoare (fitofagii provoacă pagube asupra culturilor) şi în sfârşit al treilea nivel al auxiliarilor entomofagi (prădători şi parazitoide ale devastatorilor). Este important să se furnizeze un refugiu insectelor în sezonul urât implantând vegetale care au o puternică capacitate de primire în ciuda morfologiei lor. este bine să se planteze vegetale în lizieră care să nu fie în aceeaşi familie botanică ca şi cultura pentru a limita fitofagii comuni şi a evita ca liziera să constiuie un refugiu pentru aceşti paraziţi. albine. fie local (luptă biologică). acest nivel poate să conţină mai multe niveluri superioare (supra-prădători). Există o masă mai importantă de vegetale decât de devastatori şi mai mulţi devastatori decâr prădători. Exceptând fitofagii cu regim larg. Focul bacterian Focul bacterian se manifestă prin închiderea la culoare a frunzei de la peţiol spre ramură cu o extensie a acestor simptome pe tot asamblu tulpinii. Astfel fiecare plantă are fitofagii ei înfeudaţi.Cais stadiul B-C.5%. fiecare nivel hrănindu-se în detrimentul nivelului inferior. în termenul de diversitate. Stadiul după mugurii albi – monilioza. Totuşi. şi fiecare fitofag are preferinţele sale stricte în ceea ce priveşte vegetalele. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru. Pentru a proteja culturile. bacteria infestează cel mai frecvent florile. înaintea mugurilor albi. Plantele bolnave vor fi distruse şi arse. Dacă sunt mure roşii: sulf înmuiabil 2%. Propagarea sa este facilitată de rănile provocate pe trunchi sau de gridină.

asupra multiplelor repercusiuni asupra microcilmatului. Afida constituie ultimele prăzi a diverselor mămăruţe. Trebuie concepute mărăcinii ca şi coridoare care permit insectelor să se deplaseze între diverse medii în funcţie de sezoane. Astfel de măsuri de amenajare a mediului înconjurător a culturilor prin creearea unei reţele de mărăcini compoziţi şi benzi înierbate cu compoziţie vegetală par inserabile într-o agricultură mai extensivă şi mai puţin poluantă. Ar fi interesant să se studieze influenţa ţelinei asupra echilibrului faunistic al culturilor adiacente. şi un Psylle. lemn. Cu o dispunere a parcelelor de 5 Ha este posibilă instalarea mărăcinilor eficace pe margine aparceelelor care acoperă o parte din sol de 10%. cea a peisajului. Concluzie Studiul interacţiunilor culturii-lizierei cu arbori nu este decât la început şi ar merita eforturi crescute de cercetare. fauna sălbatică şi interesul cinegetic. Conectivitatea mărăcinilor este foarte importantă pentru a permite circulaţia insectelor. Crysopes şi Hemerobes adulte. Prunul negru alaterne (Rhamnus alaternus) Acest arbust cu frunze persistente găzduieşte populaţii ale unei psylle specifice. burare intermediară şi jet înalt). dar ale cărei locuri de hibernare sunt mai puţin cunoscute. regulării apei. Ea este gazda potenţială a multro alte specii de psylle a rhamnaceaelor. caracteristice monoculturilor intensive.Experienţa arată că echilibrul care se stabilleşte între mărăcine şi cultură este relativ robust şi efectul gglobal este pozitiv. Exemplu de mărăcine. Florile oferă în acest sezon resurse . Un mărăcine întrerupt este mai puţin eficace decât unul continuu. Să adăgăm aici şi rolul important pe care îl joacă mărăcinii de la marginea căilor de comunicaţie. Iedera comună (Hedera helix) Această specie are o înflorire târzie (septembrie-octombrie) foarte atrăgătoare pentru punaises prădătoare Anthocoridae (Orius subsp. Aceasta este colonizată foarte devreme (februarie) de către Anthocoris nemoralis care îşi depune primele ouă. Înflorirea sa precoce (martie) este foarte trecătoare pentru auxiliarii care îl vizitează atunci cănd pragul lor termic de activitate este atins (aproximativ 10oC). ciupercă la care este sensibil mai ales mărul. o punaise prădătoare foarte eficace în reglarea înmulţirii psylle părului. Ele par să convină unei apropieri a interrelaţiilor culturilor cu formaţiunile naturale sau administrate de om precum zonele forestiere sau agroforestiere sau ţelinele pentru a evalua impactul controversat astăzi. În plus plantele ierbacee intercalate culturilor pot juca un rol asupra acestui echilibru. Incovenientul iederei este că jenează crşterea tinerilor arbori.). Este posibil să fie atacat de cossus (un fitofag al trunchiurilor). la fel şi pentru syrphes. compoziţie şi funcţii Plop hibrid (Populus x euramericana male) Această clonă are o faună relativ săracă. Laurul nobil (Laurus nobilis) Laurul găzduieşte o psylle specifică. ei permit să lege între ei diferite elemente complementare a unui peisaj: culturi. Înfloririle precoce favorizează punaises Anthocoridae care ies din hibernare şi care găsesc o hrană bogată pe care o înţeapă cu antenele. Este vorba de a creşte complexitatea şi capacitatea regulării mediului natural pentru a limita tratamentele chimice violente. În acestea stă iarna Anthocoris nemoralis. care deformează frunzele în gogoşi. Ea găzduieşte coloniile unei afide specifice pe tinerele sale mlădiţe şi toamna pe inflorescenţe. Cum se implantează vegetalele? Reiese din experienţă că un mprpcine trebuie să fie des pentru a fi eficace şi că trebuie să cuprindă toate straturile vegetale (ierburi. Folosirea acestuia implică un schimb de comportament în materie agriculturală. chiar dacă vegetalele n-au fost selecţionate foarte precis. Cu rosaceaele prunate alaterne este printre vegetalele care oferă prin înflorirea lor unul din prrimele popasuri de post hibernare auxiliarilor care ies din refugiile lor. Totuşi ea găzduieşte o Cicadelle lassidae specifică şi cortegiul său de parazitoide. Trioza alacris. ţelini şi să echilibreze biocenoza. Amenajarea environmentului culturilor lassă să se prevadă şi un important impact peisagistic. Rolul atractiv al iederei se completează cu o funcţionare importantă adăpostului (frunziş persistent. Interesul acestui plop este de realiza o structură de perdea de arbori care creşte rapid. Psylla alaterni. Inconvenientele pot fi tendinţa sa de adomina arborii care îi stau aproape. Metodele de studiu aplicate interacţiunilor faunistice între speciile vegetale de la nivelul plantei par a fi transpozabile pe scară superioară a spaţiului ecologic. Câteodată apare o infestare cu plomb (Stereum purpureum). împletituri ale tulpinilor) astfel încât auxiliarii care şi-au luat hrana înaintea hibernării merg în număr mare să locuiască acolo pentru hibernare. Lungimea mărăcinilor care se implantează pe unitatea de suprafaţă a culturii depinde de tipul de cultură.

Permite înmulţirea precoce a unui coretgiu diversificat de auxiliari. această salcie are. excludând esenţele care înfloresc în acelaşi timp cu părul. Alunul înfloreşte în ianuarie oferind resurse de polen exploatabile pentru anumiţi auxiliari foarte activi mai devreme. Este printre primele vizitate de anumite syrphes care hibernează la stadiul de adult cum este Scaeva pyrasti. Aphis sambuci. în aşa fel încât să nu concureze cu polenizarea sa. Alunul (Corylus avellana) Această esenţă găyduieşte trecători în timpul primăverii populaţii de afide şi dierşi fitofagi care favorizează înmulţirea unui număr mare de specii auxiliare legate de homoptere în general şi de punaises Miridae.alimentare pentru numeroşi entomofagi cărora le măreşte longevitatea şi fecunditatea înainte ca populaţiile prăzilor lor să fie exploatabile. Este cunoscută pentru că favorizează o hrană precoce punaise Anthocorides care vizitează mâţişorii. Ea măreşte capacitatea de refugiu hibernal a mărăcinelui. Chrysopes şi mămăruţe în mai-iunie. Ea este gazda specifică a unei psylle Psylla pulchella. Popularea frasinului este corelată cu cea a părului. mai ales în antagoniste de afidee şi în acarieni prădători. Înflorirea este foarte precoce. Frasin (Fraxinus angustifolia) Această specie mediteraneană înmugureşte foarte devreme (februarie-martie) şi oferă populaţii de prăzi foarte precoce. Laurul tin (Viburnum tinus) Acest arbust cu frunze păroase şi persistente. Acest asortiment vegetal este calculat pentru a facvoriza auxiliari cei mai utili în livada de peri. Funcţiile sale sunt următoarele: să atragă auxiliarii toamna şi să le furnizeze hrana (rolul iederei prin înflorirea sa) să se amenajeze refugiile iernale datorită iederei şi altor foioase cu frunze persistente să se prevadă o hrană post-hibernare datorită înfloririlor precoce a căror efect este de a mări longevitatea şi fecunditatea auxiliarilor care ies din hibernare dezvoltarea populaţiilor gazdă sau prăzilor precoce pentru entomofagi care îşi vor putea efectua înmulţirea în prima generaţie. Găzduieşte din prima primăvară colonii de afide care favorizează instalarea auxiliarilor. Această compoziţie vegetală ţine seama şi de rolul polenizatorilor. Psyllopsis fraxini precum şi o cecidomyie specifică şi cortegiul său parazitar. El găyduieşte mai devreme acarienii Tydaeidae care favorizează instalarrea acrienilor prădători. Salcia marsault (Salix caprea) Cu dimensiuni modeste. mai ales prădătorii de homoptere şi de psylles. Populaţiile larvare sunt foarte numeroase în aprilie-mai. prin caracteristicile frunzelor sale. Plante de acoperire a solului în cultura zmeurului . Arborele este gol la sfârşitul lui mai începutul lui iunie constrângând auxiliarii care şi-au mărit efectivul să schimbe vegetalul gazdă: procedeul este avantajos deoarece survine la o epocă care coincide cu creşterea riscului de înmulţire a psylle comune pe părul cultivat: acest vegetal efectuează într-un fel înmulţirea şi lăsarea automatică a auxiliarilor sau favorizează o succesiune naturală a populării sale. Arborele din Iudeea (Cercis siliquastrum) Această specie este bogat populată primăvara. P. găzduiesc o faună bogată. o faună mai bogată. fără risc pentru cultură care poate să dezvolte colonii dense pe tinerele mlădiţe în creştere. pulchella este o specie migrantă care îşi părăseşte arborele gazdă pentru locurile de hibernare atunci când atinge stadiul de adult. Frasinul găzduieşte o Psylle. cu o compoziţie asemănătoare cu cea cercetată în livada de păr. Acestea găzduiesc în principal syrphes. adesea printr-un factor de ordinul 5-10 să se favorizeze plecarea auxiliarilor spre păr prin specii care găzduiesc resurse temporare dispărând acolo unde se manifestă riscul în livada de peri sau înmulţiri sezoniere ale afidelor. multiplică o bogată faună de entomofagi. Soc (Sambucus nigra) Socul este gazda unei afide specifice.

92 Paie 105. pătura de paie are tendinţa să întârzie maturizarea fructelor. Acest fenomen de creştere târzie va fi mai important când lunile de august şi septembrie sunt foarte umede. pătura de paie permite diminuarea înlăturării răsadurilor atinse de îngheţul iernal. Totuşi aceasta întârzie maturitatea fructelor şi în cazul materialelor cu un aport mare C/N. Tulpinile care mor contribuie şi ele la formarea unei pături la picioarele zmeurilor. deşi zmeurul are totuşi rădăcini care provoacă în profunzime. rădăcinile aflate sub pătura de paie se concentrează mai mult la suprafaţă decât la plivit când ele sunt abandonate la mai mult de 30 cm profunzime. În acest mediu. De altfel. Nu trebuie pierdut din vedere că descompunerea unei pături de paie cu materiale organice va priva răsadurile de o parte a umezelii. un aport azotat suplimentar este necesar. Pe de altă parte.4 6.3 6. zmeurul beneficiază de o pătură de paie naturală în permanenţă. Efectul asupra supravieţuirii răsadurilor Supravieţuirea răsadurilor este afectată negativ şi pozitiv totodată de către pătura de paie. Acoperirea cu paie poate păstra umiditatea. îşi găseşte puţină umbră precum o pătură de paie din frunze care provin din arborii înconjurători. Într-un sol care reţine puţină apă. El nici nu creşte în pădure. faptul că ele conţin în mod obişnuit seminţe de buruieni. Ar părea că aceste rezultate diferite sunt atribuite tipului de paie folosite. numărul tulpinilor şi supravieţuirea plantelor. Se pare că în nişa sa ecologică. Efectul păturii de paie asupra numărului de tulpini a produs câteodată rezultate contradictorii. puţini producători practică această acoperire cu paie a zmeurului.5 m2) (kg/4. dezvoltarea sistemului rădăcinar superficial se poate dovedi o problemă în timp a secetei prelungite. Efectul păturii de paie asupra solului Efectul asupra umidităţii Păturile de paie sunt benefice pentru conservarea umidităţii solului. înălţimea tulpinilor.5 m2) Martor 59. Diferenţa era apreciabilă. pădurii de paie şiierbicidelor asupra lungimii şi densităţii tulpinelor zmeurilor la sfârşitul sezonului de stabilire penrtu zmeurii ieşiţi din micropropagare. Aceasta ar produce mai multe rădăcini groase şi drepte şi puţine ramuri în timp ce plivitul ar produce multe rădăcini mici. Lungimea tulpinilor Densitatea tulpinilor Randament în al 2-lea an (cm) (număr pe 0. Good şi Hyrcyz au observat o creştere a înălţimii tulpinilor.11 Efectul asupra tulpinilor Acoperirea cu paie duce adesea la o creştere a producţiei de lemn a zmeurului: mai multe tulpini. zmeurul. Efectul asupra temperaturii . Alte dezavantaje posibile ale acoperirii cu paie este costul său. Mulciul de paie permite conservarea echivalentului a 5 cm de precipitaţii în timpul sezonului de creştere. dar o diminuare a numărului de tulpini care sunt acoperite cu paie. Darrow şi Magness au observat un număr mare de tulpini în parcelele cu pături de paie decât în cele plivite. controla buruienile şi să crească randamentele.3 5.4 27.4 6. Efectul paielor asupra zmeurului Efectul asupra fructelor Tabel – efectul comparat al plivitului. Clark.8 31. mărimea fructelor. Pe deoparte. Efectul asupra rădăcinilor Pătura de paie afectează rădăcinile mai mult decât orice altă parte a zmeurului. dar preferă în general răcoarea acceselor de pădure. şi în cazul paielor.66 Plastic negru 96.44 Plivit cu mâna 71.7 32. Generalizarea nu este deci posibilă. fertilizării. cu rădăcinile sale mai mult superficiale. Mai multe studii au demonstrat avantajele aceste practici în cultura zmeurului.2 5. mai lungi şi mai puternice. În zilele noastre.5 9. Astfel un număr mare de rădăcini vor fi distruse.4 11. reduce fluctuaţiile de temperatură în sol. cu toate că se acţiona înainte cu ierbicide.2 6.54 Napropamide 77.69 Simazine 80.48 Plastic alb 91.0 45. Childs (1941) a constatat o mai mare producţie de lemn cu paie în timp ce Clark (1939) a observat tulpini mai puternice.3 36. Trinka şi Prittis au observat şi ei un număr mare de tulpini produse cu o pătură de paie decât tratamentele ierbicide sau grăpatul pentru o plantaţie făcută începând de la răsaduri micropropagate. Unii autori nu sfătuiesc să se folosească plivitul în locul păturii de paie lăsând să se descompună paiele pentru ca apoi să se înlăture.1 74.Zmeurul nu este o plante care stă la soare.

care iubeşte mult azotul sub formă de nitraţi. Adică ele pot inhiba creşterea zmeurului sau germinarea seminţelor sale. Paiul inhibă germinarea seminţelor de zmeur. În exterior. se observă chiar o creştere a potasiului din frunzele zmeurilor. Dispunem de 10-15 cm de grosime la picioarele plantelor. acest element fiind uşor eliberat de paie. Nivelurile de fosfor şi potasiu erau totuşi superioare. Talaj. Utilizarea unei pături organice cu un raport mare de C/N necesită deci adăugarea unui îngrăşământ azotat pentru evitarea unei carenţe în acest element al zmeurului. Prezenţa scoarţei anumiţi arbori ar putea dăuna. şi deci nevoia lor în apă şi evaporarea creşteau. Jobidon şi alţii (1989) au folosit mulciul de paie de grâu. Folosirea gunoiului prea paios trebuie luată în considerare. Un alt incovenient al paielor este că ele sunt alelopatice. Un tratament cu pătură de talaj de plop nu a imhibat răsadurile în comparaţie cu paiele de cereale. deci trebuie folosite mai puţin. Când răsadurile deveneau mai mari. Există un pericol de a deteriora rădăcinile atunci când trecem de la un sistem cu mulci la un sistem de plivire deoarece rădăcinile sunt superficiale. Se poate aplica şi toamna. ploaia penetrează mai greu în sol. Compost. Un incovenient a utilizării paielor şi a fânului este prezenţa seminţelor de buruieni. Plastic şi geotextil Paiele plastice negre sau albe au dat randamente inferioare. Anumiţi producători biologici americani folosesc cu succes mulciuri mai groase până la 25 cm. având grijă să adăugăm echivalentul de aproximativ 25 kg de azot pe tona de frunze. Alte precauţii care trebuie respectate sunt să nu se folosească niciodată acest conţinut de paie pe un sol rău drenat şi să nu se ardă niciodată. Este de preferat să se îndepărteze.Pătura creează un efect izolant şi deci se observă mai puţine variaţii de temperatură în sol de la o zi la alta. Jobidon şi alţii (1989) au folosit un mulci făcut din talaj de plop. graminee furajere şi de cereale care riscă să germineze la contact cu solul. care nu conţinea nici o scoarţă. Probabil că acest efect izolant este responsabil pentru întârzierea maturizării fructelor. simptome tipice unei carenţe de azot. Anumiţi practicieni adaugă puţină piatră de calcar sau cenuşă de lemn cu frunze pentru a bloca aciditatea acestora din urmă. Materiale pentru pătura de paie Frunzele Frunzele sunt fără îndoială materialul cel mai potrivit pentru a fi pus la baza zmeurilor. mai ales în cazul paielor de ovăz. Good şi Hyrycz (1968) au constatat că nivelurile de azot în solul parcelelor cu paie era mai scăzut decât cele fără paie până la adăncimea de 60 cm. mai ales a frunzelor de fagi. Alte materiale provenite din arbori pot fi folosite. Fertilizarea . Inconvenientele posibile a unei grosimi prea mari de materiale sunt: costul pentru o suprafaţă mare. Clark (1939) a notat că răsadurile nefertilizate aveau frunze verzi palide şi mai mici. plasticul negru devenea dăunător deoarece împiedica penetrarea apei. Frunzele de arţar au tendinţa să formeze o masă compactă. Grosimea cuverturii de paie Pentru materialele organice 10-15 cm de material este în general suficient pentru a împiedica buruienile să crească permiţând astfel apei provenite din ploile slabe să atingă solul. Compuşi fenolici extraşi din aceste paie au inhibat puternic creşterea rădăcinară a răsadurilor de zmeuri în laborator. gunoi şi alte fertilizante organice Composturile şi gunoaiele nu controlează buruienile şi riscă să furnizeze pre mult azot. Se va acţiona atunci ca şi pentru alt material cu paie cu excepţia că va fi preferabil să se aplice foarte devreme primăvara astfel încât să se evita ca mineralizarea târzie să nu dăuneze maturităţii. O metodă recomandată de Riotte (1979) pentru a evita acestă problemă constă în a înmuia paiele 2 sau 3 săptămâni înainte de utilizare pentru a face să germineze seminţele. este preferabil să continuăm acest lucru până la sfârşitul plantaţiei. Acoperirea cu paie în practică Atunci când începem să acoperim cu paie o cultură de zmeuri. anumite tulpini mai slabe pot să aibă dificultăţi în penetrarea mulciului. Fertilitatea Zmeurul este o plantă nitrofilă. Cercetători spanioli au obţinut un control a buruienilor la fel de bun ca şi cu ierbicidele folosind un amestec de ace de pin în cultura de zmeur. Treder şi alţii (1993) au notat un efect pozitiv asupra randamantelor cu un plastic negru doar în primii ani de producţie a unei plantaţii. rumeguj şi lemn fragmentat Talajul din lemn parţial compostat este un excelent mulci. Paiele Paiele sunt materialele cele mai utilizate. Lemnul tragmentat este utilizat cu succes de producătorii de zmeuri biologici. diferenţele între efectul diferitelor paie nu erau vizibile. de orz şi de ovăz pentru a controla creşterea zmeurilor sălbatici din plantaţiile forestiere. Când se foloseşte paie.

5 kg de azot pe tona de material în funţie de acesta. dar îi trebuie o amplasare ferită de vânturile puternice. trebuie: • Să se cosească regulat la 5 cm. se aplică mulciul imediat după implantare. Avantajul unei plante de acoperire a solului la sfârşitul verii este de a reduce creşterea tulpinilor şi de a favoriza maturizarea zmeurilor printr-un fenomen d competiţie. producând astfel un mulci aproape de răsaduri pentru anul următor. fenomen care se produce atunci când microorganismele descompunătoare folosesc azotul disponibil pentru a ataca mulciul. dacă pământul este prea uscat sau prea umed el nu se poate dezvolta. Aceasta reprezintă o încărcare suplimentară a muncii şi se riscă creşterea buruienilor aproape de răsaduri. • Se pliveşte până la începutul lui august. Ca întotdeuna. Sunt posibile aici trei alegeri: să se păstreze solul gol. Nucul iubeşte terenul adânc. suportă calcarul şi creşte la lumină. pe plantaţie. Nucul se înmulţeşte prin seminţe. Aportul azotat ar trebui să fie adăugat după raportul C/N al materialelor. În primul an. pot da fructe până la 70 de ani şi trăiesc până la 300 de ani. • Să se furnizeze mai mult azot. iar recoltarea se face toamna. Acoperiri ale solului sezoniere Înainte de implantarea unei acoperiri a solului sezoniere. Pentru ca aceasta să nu dăuneze maturităţii. Pentru o implantaţie de toamnă. Mugurii sunt foarte sensibili la îngheţuri. Materialele mai lemnoase precum talajul cer mai mult azot decât cuvertura de paie de exemplu. după ploaie sau după ce a fost irigat. să se implanteze o cuvertură permanentă. Plante de acoperire a solului – graminee O acoperire permanentă a solului cu graminee nu este cea mai bună soluţie în cultura biologică. şi nu mai târziu pentru a nu stimula noi răsaduri. Argumentul cel mai frecvent care înaintează spre utilizarea plantelor de acoperire a solului este că ele concurează cu cultura şi riscă să reducă recolta de fructe. sunt posibile următoarele acţiuni: • Se pune mulciul la început. este posibilă înlăturarea sau se poate tasa la sfârşitul lui august pentru a accelera maturizarea. oferă o calitate bună a solului şi minimalizează competiţia cu zmeurii.6-8. să se implanteze cuverturi anuale. uvertura ar putea impiedica apa precipitaţiilor să atingă răsadurile. Acperirea solului va contola şi buruienile şi va preveni eroziunea şi levigarea nitraţilor.În producţia convenţională. apoi sunt altoiţi la vârsta de 6 ani. Ar fi interesant să se încerce crucifere care ar creşte mai mult timp decât cerealele sau sarrasin . S-a dovedit că trifoiul roşu are acelaşi efect. Nucul (Juglans regia) Numele de nuc vine de la „Ghinda lui Jupiter”. rolul plantelor care acoperă solul este de a face acelaşi lucru între rândurile de zmeuri. . argilos. Sarrasin este folosit câteodată ca şi cuvertură sezonieră. • Să se irigheze pentru a contra balansa competiţia pentru apă. privând astfel planta de azot. bogat. Aplicarea mulciului în anul de plantare Pentru o implantare primăvăratică cu plante ordinare. Dacă se ia în considerare o acoperire a solului cu mei sau cu alte graminee. Aceasta are ca scop evitarea uei foamete în azot. cuvertura de paie şi plantele de acoperire a solului apar ca şi tehnici interesante pentru producţia biologică a zmeurilor. Nucul creşte până la 1000m altitudine în zona temperată. îi revine fiecărei intreprinderi să adapteze aceste tehnici după timpul şi mijloacele disponibile. Concluzie În ciuda câtorva inconveniente potenţiale. ocupă la sol o suprafaţă de 80-120 m2. apoi se pune mulciul în iunie. În cazul răsadurilor micropropagate. solul trebuie să fie menţinut gol prin grăpare sau alte mijloace mecanice. • Se pliveşte aproape de răsaduri la început decâteva ori. Plante de acoperire a solului permanente Plante de acoperire a solului leguminoase Trifoiul alb oferă cel mai bun compromis. Aplicarea mulciului în anii subsecvenţi Este preferabil să se instaleze cuvertura de paie primăvara sau toamna când solul este umed. apoi se instalează mulciul spre mijlocul lui octombrie. În orice caz. este posibil să se implanteze o cuvertură din ovăz la mijlocul verii. Ovăzul va creşte şi va muri la primele îngheţuri. bine drenat. Arborii sunt adulţi la 20-40 ani. deoarece plivitul afectează stabilizarea. Dacă solul este uscat. O parte din azotul fixat de trifoiul alb este folosită şi de zmeuri. Nucul este un arbore mare care atinge 20-25 m înălţime. mulciul trebuie instalat imediat. Se poate atunci la un sistem cu mulci. Plante de acoperire a solului Dacă cuvertura de paie asigură acoperirea solului aproape de răsaduri. se recomandă să se adauge echivalentul a 6. trebuie plasată cuvertura de paie înainte de căldurile mari.

se conservă bine. Lemnul de nuc este dulce. sensibil la bacterioză. miez uşor de extras şi foarte parfumat. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. necesită un sol răcoros bogat în humus. arborele este viguros. maturitate la mijlocul lui octombrie. miez alb şi cu calitate gustativă bună. Din nucă se poate obţine ulei de nucă care este folosit în bucătărie pentru salatele compuse. târzie.Coaja lemnoasă . mai puţin la bacterioză. Careme Fruct de talie medie. maturitate în octombrie. calitate excelentă. fructificare rapidă şi productivitate bună. muştele şi punaises sau se poate face vin de nuc. Coaja lemnoasă poate fi utilizată ca şi combustibil. coajă lemnoasă fină. productiv. se poate folosi crud sau uscat. cu coaja lemnoasă mică. Fernette Serveşte ca şi polenizator pentru Chandler. Juglans regia (sau nucul din Caucaz) este folosit pentru fructe şi lemn. Corne du perigord Fruct de talie medie. rustic şi productiv când este adult. polenizat prin franquette. Scoarţa nucului cenuşie se va ffolosi ca şi laxativ. mai puţin la antracnoză. maturitate între 10 şi 20 octombrie. se foloseşte pentru mobilă. randament la spargere în jur de 50%. Rădăcinile nucilor sunt utilizate sub numele de „mărăcine de nuc”. Hartley Nucă mare (34-36 mm). folosit la masă pentru prăjituri sau ulei. Lara (R) pieral Nucă mare rotundă (30-38 mm). productiv (1700 kg/ha la 10 ani). Fernor.Nucul se plantează şi pentru lemnul său care este dur şi este căutat şi pentru fructele sale. uşor de extras. sensibil la antracnoză. arbore viguros. formă ovoidă. Fernor Nucă de talie medie sau mare. apariţia fructelor este foarte rapidă şi are o productivitate ridicată. coaja lemnoasă dură. păr. arbore viguros şu o fructificare precoce. Juglans cinerea este nucul cenuşiu. înflorire târzie (adaptat regiunilor cu primăveri reci). lunguieţ cu baza aplatizată. foarte fertil. Lista varietăţilor de nuc pe care le putem găsi în pepiniere Bijou Fruct foarte mare. rezistă la bacterioză. Chandler Nuci mari. un miez de o calitate bună. Din mâţişori se poate face vin. maturitate precoce (5-6 zile înaintea Franquette). miez alb. fructificare rapidă. productiv. cu fructe precoce. miez mic. coaja lemnoasă dură şi bine sudată. Nuca este compusă din trei părţi: . arbore viguros. fructificare rapidă. polenizator. Evitaţi să vă odihniţi prea mult timp la umbra nucului. fiind şi greu de extras.Coaja verde care corespunde cu pulpa fructului . cu vine. Couturas Să se vadă Corne du perigord Ferjean Utilizat pentru producţia de miez. Maturitate tardivă după mijlocul lui octombrie. haine.Miezul Coaja verde a nucii serveşte ca şi vopsea pentru lemn. miez foarte parfumat. originar din America de Nord produce un lemn cunoscut sub numele de Hickory şi nuca de pecan. etc. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. Franquette Fruct mare. înflorire precoce. o societate japoneză o utilizează ca şi abraziv. maturitate în octombrie. oval. fructificare rapidă. Lara. . productivitate bună de 5-6 tone pe hectar la 8 ani în solurile bune. Caryas. ascuţită. Grosjean sau Grandjean Fruct mare. rezistenţă bună la bacterioză. arbore viguros care poate creşte pe terenuri nisipoase. arbore viguros şi rustic în toate regiunile. Chaberte Se acomodează la un sol sărac. fructificare rapidă. Frunzele pot servi la îndepărtarea insectelor cum sunt furnicile. conservare bună a fructului. înflorire precoce. Juglans nigra (sau nucul negru din America) este folosit pentru lemn.

. miez alb cu vine şi foarte parfumat. rotund. miezul se extrage uşor. arbore viguros. aplatizat la masă ceea ce îi permite să stea în picioare. Mayette Această varietate este de origine italiană. arbore mediu viguros. formă ascuţită. Vina: fruct ascuţit. polenizat prin franquette. iată aici câteva pe care le putem găsi încă la pepienierişti. mai greu de uscat. arbore viguros şi rustic. maturitate precoce spre sfârşitul lui septembrie. productiv. Soleze (R) Arbore viguros. Bacterioza provoacă căderea fructelor. Serr Nucă de calibru mediu (30-34 mm). are tendinţa să se deschidă de unde şi o conservare dificilă. Varietăţi Americane (distribuite în Franţa) Amigo: fruct rotund în ciorchină Chico: fruct mic rotund Hartley: a se vedea descrierea mai sus Payne Pedro: productiv Serr: a se vedea descrierea mai sus Tehama: înflorire foarte precoce. maturitate târzie. sensibil la frigurile de primăvară şi la boli. intră rapid în producţie. miez galben deschi cu gust foarte fin. ea formează o pată neagră înconjurată de o aureolă galbenă. fructificare lentă. Fruct mare. sensibil la bacterioză mai puţin la antracnoză. Molia nucului provoacă o înrulare şi o uscare a frunzelor. Noix rouge Miezul nucii este de culoare roşie. Verdelet Fruct cu talie medie. rezistă la antracnoză şi bacterioză. arbore puţin viguros. productiv. arbore foarte viguros cu o fructificare precoce. Thomas Black. fructificare rapidă. înfloreşte şi se coace 8 zile înaintea Franquette. coaja lemnoasă mică. maturitate precoce la sfârşitul lui septembrie-începutul lui octombrie. boală rădăcinară. Ronde de Montignac Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette şi Fernor. fructificare rapidă. Chaberete.Lassingne Marbot Fruct mediu-mare. necesită un polenizator. coaja lemnoasă mică şi fragilă. miezul este de calitate bună şi uşor de extras. se conservă rău. coaja lemnoasă este semidură şi mică. Meylanaise Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette. miez cu gust foarte fin. fruct cu talie medie care are o coajă lemnoasă mică. maturitate târzie. Bolile: Cerneala şi pourridie. Jardin de la Saint-jean. arbore viguros. foarte productiv. puţin sensubil la bacterioză. Saint Martial Fruct mic. Mărul (Malus communis) Lista merilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Există aproximativ 6000 de varietăţi de mări. Pleureur Quenouille Fruct mic. excelent pentru deserturi. Mayette rouge. Alte varietăţi necomercializate Gautheron. Parisiene Fruct foarte mare de formă rotundă. Charancon decupează marginea frunzelor. polenizator Franquette. decupează marginea frunzelor. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. nu tolerează marile friguri iernale. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. maturitate târzie după mijlocul lui octombrie. maturitate după 15 octombrie.

se comportă bine la altitudine. galben. maturitate în decembrie 11Belle de boskoop schmit husch 12Belle de Broizat 13Belle de Fumée 14Belle de pontoise: fruct mare aplatizat. maturitate în ianuarie . foarte productiv. are o pulpă acidulată şi dulce. roşu purpuriu la soare. Assumptia Astrakan A troche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Avignone Avrolles ou averolles Azéroly anisé: parfum de anason. maturitate iulie – august. maturitate în octombrie . dulce şi zemoasă.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Adam Akane Alfred jolibois Alkmène: maturitate semiprecoce Ananas rouge Anizier Anna Apez zagarra Api Api d'Orange Api double rose ou Api rouge Api étoilé Api gros (ou Api double rose) Api jaune Api noir Api rose Apion: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Ard Cairn russet Arboisine Arlet Astrakan blanc: maturitate precoce Astrakan rouge: fruct mediu. maturitate târzie (decembrie – aprilie) Aziza 0Baie 1Bailleul ou Gros hôpital 2Barbe ou Courbis 3Baron de Berlepsch 4Beaurichard 5Beausoleil 6Beauté de l'Ohio 7Bec d'Oie: fruct mare cu aspect conic are o pulpă fermă şi crocantă 8Belchard (R) ou chanteclerc: fruct cu talie medie de culoare galbenă cu pigment. puţin aplatizat. la boli. dulce şi zemoasă. dulce şi acidulată. fină. pulpă albă. pulpa sa este albă. pulpa sa estre fermă.martie 15Belle fille de l'Indre: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 16Belle fille de la creuse 17Belle fille de la Manche 18Belle fille des salins: varietate foarte rezistentă la frig. vegetaţie târzie 19Belle fille Normande: fruct de talie medie. vigoare medie. arbore viguros. dulce şi acidulat. măr foarte bun. calitate gustativă excelentă 9Belgoden (R) ou goldensheen 10Belle de Boskoop rouge: roşu închis.

acidulată. galben. maturitate iarnă 28Belle Lourounaise 29Belle rivet 30Belrene (R) 31Ben Davis: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 32Bénédictin: galben – roşu. parfumată 66Cabassou 67Cabusse 68Calville blanc d'août: fruct mare cu coaja galben închis roză la soare. galbenă şi roşie. fruct mare. maturitate semiprecoce (octombrie – decembrie) 46Bon père gris 47Bon pommier: destul de mare de culoare roşie şi verde. maturitate târzie (decembrie – aprilie) 50Bonne ménagère 51Bonnet carré: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 52Bordes 53Borowitski: fruct mediu cu pielea verzuie combinată cu roşu. se conservă bine. maturitate în august . zemos. piele verde cu puncte negre. pielea sa este verde.septembrie 69Calville blanc d'hiver : coajă galbenă. maturitate în august – septembrie 54Bossard: fruct de talie medie şi de culoare verde. maturitate în decembrie – aprilie . maturitate în noiembrie – decembrie 24Belle fleur Moyeuvre: maturitate la începutul toamnei 25Belle fleur rouge 26Belle fleur verte 27Belle josephine: fruct foarte mare. devine galben la maturitate. 39Blanc sur 40Blanche champagne 41Blanche de la flaugere 42Blanche d'Espagne ou Coquette: galben. rezistent la boli 23Belle fleur Jaune: fruct mare. mediu. fină aproape moale cu savoare dulce.20Belle fleur de Brabant 21Belle fleur d'Eté: maturitate semiprecoce 22Belle fleur double: roşu. acidulată şi parfumată. arbore sănătos şi viguros. maturitate în decembrie 33Beraud 34Bertanne (R) 35Besse 36Bismarck 37Black john 38Blackstayman: maturitate târzie (decembrie – aprilie). foarte crocant. pulpă crocantă. maturitate în ianuarie – martie 48Bondon: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 49Bonne Hotture: fruct de talie medie. se comportă bine la altitudine. gust acidulat. măr bun. maturitate noiembrie – decembrie 55Boucasse de Brès 56Bougie ou Kandil Sinap 57Boulonnex 58Bouquepreuve 59Bourniquette 60Bouscasse de bres 61Braeburn 62Bramley'seedling: fruct foarte mare utilizat mai degrabă pentru compot 63Brie 64Brownless Russet 65Cabaret: viguros. pulpă fină cu savoare acidulată. 43Blanche precoce Blaze 44Bolnapfel ou Bohnapfel: măr bun 45Bon père: fruct de talie medie şi de culoare galben auriu.

culoare galben verde cu roşu. pulpă albă moale. pulpă moale Chaux.Coestress . coajă roşie închis. Choureau. Claque pépin: fruct de talie medie. Citron d'Hiver . savoare bună parfumată. maturitate în ianuarie – martie Chataignier tendre: fruct de talie medie. arbore viguros 84Calville royale 85Calville saint sauveur: maturitate toamna 86Camoise 87Canelle Blanche 88Canine des clots 89Carabille: fruct de talie medie – mic.Cherry cox . galben verzui cu striaţii de culoare roşie. mărul are o lungă conservare. se comportă bine la altitudine 90Cardinal: fruct mare gălbui. când mărul este copt seminţele se detaşează din loja lor. are o pulpă fină şi zemoasă. maturitate în decembrie 83Calville rouge du mont d'or: fruct foarte mare cu coajă galbenă şi roşie. se consumă din decembrie până în martie. varietate vigurosă şi rezistentă la boli Châtaignier du Mesnil: fruct mare. pulpa sa este albă şi are o savoare dulce. se consumă din ianuarie până în mai Cloche Ardennaise . spălat cu roşu. varietate rustică. se comportă bine la altitudine. parfumată. mărul este foarte bun fiert.70Calville d'Angleterre 71Calleville de Dantzig 72Calville d'Espagne 73Calville de Mleiv 74Calville des Femmes 75Calville des prairies 76Calville d'Oullins 77Calville du roi 78Calville rayé 79Calville rouge d'automne 80Calville rouge de Savignac 81Calville rouge d'été: maturitate precoce 82Calville rouge d'hiver : coajă galbenă roşie. aplatizat. maturitate precoce 91Carre d'hiver 92Cassou: maturitate târzie 93Cassou d'Hortez 94Centrou 95Chailleux: coajă galbenă striată cu roşu. pulpă crocantă zemoasă. Clermontoise Cloche: măr foarte bun. Chretienne . Coeur de Boeuf . Citron suisse . maturitate în octombrie 96Champ gaillard 97Chantecler 98Charles Ross: maturitate semi-precoce Chataignier: fruct destul de mare.Conchine . coaja este galbenă şi răşie. se conservă bine. Coing . bună. Coquette (voir blanche d'espagne) Court durade Court pendu Court pendu doré Court pendu gris . Colapuy . Cinq cotes . acidulată. Christkindel (voir saint-nicolas) .

pulpă fermă. pulpa este foarte fermă. se consumă din octombrie până în noiembrie. Du Ronduraut Earlygold (R)snygold Early redone (R) erovan cov Eclat: fruct de talie medie. Cramoisie de Croncels: maturitate la începutul toamnei Cramoisie de Gascogne: fruct mare de culoare galben palid. dar se poate conserva până în martie Eden frusty Einshomer Elisa Raetke: măr plângător. maturitate în noiembrie. galben. De risoul . aproape crocantă. Demoiselle. Discovery . fruct de talie medie. zemoasă. coaja are culoarea verde şi răşie.Court pendu rouge Court pendu rouge du lot et garonne Court pendu violet: maturitate târzie Courtin Court pendu gris du Limousin Coutras Cox's orange: culoare galbenă portocalie. maturitate în octombrie şi se conservă până în ianuarie. savoare acidulată. maturitate la începutul toamnei. parfumată. Double rose . şi fructul se conservă câteodată până în luna august anul următor. dulce. Double rose de l'ain . zemos şi foarte dulce. acidulată. maturitate în decembrie – martie Dunn's seedling . zemoasă. maturitate la începutul toamnei Elista (R) Daliest cov Ellison orange Eri zagarra Elstar Durette . pulpă albă moale. maturitate târzie. înflorirea este foarte târzie. Dorée de Grimes . uşor acidulat. Docteur Lesage: măr crocant şi zemos. arborele are bună productivitate. Double bon pommier: fruct mare. varietate excelentă. crocant. De l'estre De Lin. Cravert: maturitate târzie Cravet rouge Criterion Croix baron Croquet belle fleur Croquet noir Croquet rouge Curadou Cusset blanc Cwastresse double D'Adam D'Ile De Behier De Bonde De beurre De Casse (voir Cassou) De Curé De deux ansDe feu de Fer: fruct de talie medie. Doux argent Drap d'or: fruct mare. în octombrie este unul din ultimii arbori care îşi păstrează frunzele verzi.

Epice d'hiver Faro Fenouillet gris Fenouillet roux Fraise: bun pentru patiserie. Franc roseau du vallais Fremy: maturitate târzie. maturitate în octombrie Gora Gorge de pigeon . maturitate din octombrie până în noiembrie. zemos şi foarte dulce. maturitate în octombrie. fructul se ţine mult timp pe arbore. Gala Galantine Galardon Galeuse ou pigeonnet d'Armor Garus Garden Sun Red (R): măr pitic Géante de l'exposition Gelade Gendreville: maturitate târzie George cave Glace Gloire de Pontchartrain Gloster Gold john Gold smith Golden delicious: coajă galbenă. pulpa sa este fină. Franc roseau: se comportă bine la altitudine. dulce şi parfumată. poate fi şi uscat Framboise d'Oberland: fruct mare de culoare galbenă şi carmin cu striaţii roşii. Fuji: fruct mare roşu spălăcit. maturitate târzie. moale. conservare bună.

pulpă fină moale. dulce şi puţin parfumată.Goutte d'or Grain d'Or des Charentes Grand Alexandre: fruct foarte mare de culoare galben verzui spălat cu roşu carmin. Grand mère Granny smith: coajă verde. maturitate la sfârşitul verii Grenadier Grimes golden Grise de chambery Grive rouge Gros croquet Gros jaune Gros Locard Gros museau de lièvre blanc Grosse madeleine Grosse piquette Groseille: maturitate târzie Grosse saint clement Gueule de Mouton Harold red Henri Dumont Hollande rouge Hume Idajon Idared: fruct mare. maturitate în ianuarie Grassland: măr pentru fiert Gravenstein: bun. maturitate în septembrie – octombrie. Imperiale winesap Improved blackstaymann . coajă roşie. maturitate la sfârşitul lui octombrie.

galben. Jean Collin Jeanne Hardy Jerseymac Jolibois Jonagold: galben striat cu roşu. se culege la sfârşitul lui august. striat cu roşu. excelent pentru compoturi şi prăjituri Jacquet Jaune de Lias d'Armagnac Jaune et rouge de Cussey: varietate bună James Grieve: fruct mare. savoare bună. maturitate în octombrie. Jonared Jonathan Jonnee hiljon Joseph Mush Josephine Juliette tardive Jules Labitte Kandil Sinap voir Bougie Kansas queen Karminj Kid orange red KristKindle Kools La clermontoise La nationale La paix La rose .Isabelle Luizet Jacques Lebel: bun. pulpă zemoasă.

matirotate vara Mercier Merigold (R) Mignonne de Bedford Mildose Mooren's jonagored (R) Mountagnarde Muscade . coajă de culoare verde gălbui. mărul se fierbe.Lachaudon Lambron Lancashire Laurier Lavigne Laxton Lion d'été ou pomme des moissons Locard blanc Locard jaune Locard vert Lord lambourne Lysgolden (R) goldenir Mac Intoch (ou macintosh ?) Madeleine blanche 99Marie Madeleine Martel Martranche (ou maltranche ?) Melon Melrose: coajă roză-roşie. maturitate în decembrie Melrouge Ménagère : foarte mare.

Orange suisse: varietate bună. foarte parfumat. culoare gri. fragil. Alternanţa producţiei. pulpă de culoare crem. fructe mici. este un măr bun pentru fiert. maturitate din ianuarie până în aprilie. Pay bou Peasgood Peau de boute Pépin de Bourgueil Pépin Meunier Periga . dulce şi foarte parfumată. Oregon Orleans Ozark gold Paradis Pâris Parmentiere Passe pomme d'été: maturitate precoce Passerose douce Passerose vraie Pastellier Patte de loup: fructe de talie medie. pulpa sa crocantă este zemoasă.Museau de boeuf Museau de Porc Museau de Lievre rouge Museau de montsec Mutsu Nationale Newton wonder Nouvelle europe Nutaris Ontario: recomandat pentru patiserie. maturitate de la mijlocul lui octombrie până la mijlocul lui decembrie.

dar gustul său este delicios.Permain dore Petit croquet Petit franc roseau Pierre rouge Pigeonnet blanc Pigeonnet de jérusalem Pigeonnet rouge Pineau Pitmaston Pomme a cotes Pomme blanche Pomme cloche: măr cu conservare lungă. Pomme raisin . nici o pară. Pomme coing Pomme d'adam Pomme d'Amour Pomme d'Aure Pomme d'ile Pomme de Fer Pomme de noel Pomme de Mansle 100Pomme des champs Pomme des moissons ou Lion d'été Pomme du 15 Août Pomme fraise Pomme Lavigne Pomme orange Pomme poire: fructul nu este un măr.

dulce. dulce. roşu la soare. pulpă albă crocantă. Rambour mortier Rambour Papeleu Rambour rayée Rambour rouge: varietate bună Ravaillac Reau Red delicious Red giant Red june . pulpă albă.Pomme Titard Ponsard Pouzac Précoce de Wirwignes: cuajă galbenă cu o parte portocalie. maturitate din decembrie până în martie. recomandat pentru patiserie. de culoare galbenă şi roz. striat cu carmin. zemoasă. galben alb. varietate bună. Président Roulin Priam Prieuré Professeur legrenier Provençale rouge d'hiver Querina Raisin ordinaire Raisin rouge Radoux Rambault Rambour d'Alsace: fruct foarte mare. arbore productiv Rambour d'hiver: fruct mare galben verzui. maturitate din noiembrie şi până în decembrie. pulpă semi-moale şi savoaredulce. Rambour d'Automne Rambour d'été: fruct mare.

pulpă fermă. Reinette Cul creux: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette d'amboulne Reinette d'angleterre Reinette d'anjou Reinette d'août Reinette d'armorique : fruct mediu. pulpa sa este zemoasă şi dulce. Redondelle ou Blandureau Reinette à côte Reinette Abri Reinette ananas Reinette ananas rouge Reinette baumann : se comportă bine la altitudine. Reinette blanche champagne: maturitate toamna. maturitate în ianuarie Reinette de Champagne: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Châtellerault ou Pomme Blanche Reinette de Chesnée Reinette de Coulon Reinette de Cuzy: maturitate târzie (decembrie – aprilie) .Red spur Red spur delicious Reine des reinettes: galben striat cu roşu. maturitate în decembrie. maturitate în ianuarie Reinette de Blenheim Reinette de Brive Reinette de Caux: fruct mare. Reinette Blenheim Reinette clochard : măr excellent. galben. pulpă fermă. varietate bună polenizatoare. rezistă la îngheţurile de primăvară. se comportă bine la altitudine. Reinette blanche d'Espagne : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette blanche du canada : alb gălbui. maturitate în septembrie. maturitate toamna. se conservă până în decembrie. se comportă bine la altitudine. maturitate în decembrie – martie. bun. culoare galbenă.

varietate bună.Reinette de France: pulpă galbenă. dulce. se comportă bine la altitudine. Reinette de Servin : varietate bună Reinette des Carmes : varietate bună Reinette des Chênées Reinette des Vergers Reinette dorée ou d'or : savoare excelentă Reinette dorée de Versailles Reinette d'Orléans Reinette dubuisson Reinette du gapeau Reinette du grand faye spur Reinette du grand faye Reinette du Mans: galben deschis. maturitate în ianuarie Reinette du Vigan: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette etoilée Reinette franche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) . bine acidulată Reinette de Freyberg Reinette de Hollande Reinette de grandville Reinette de langsberg Reinette de la reine Reinette de Lithuanie Reinette de Neubourg Reinette de Parmentier : varietate bună Reinette de Provence Reinette de Rouen : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Ruffec Reinette de Savoie: înflorire târzie.

ruginie. maturitate în decembrie Rivière: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Rome beauty Rose acide Rose aigre Rose d'aizac .Reinette grand'mere Reinette grise Comtoise : varietate bună Reinette grise de Bretagne Reinette grise de chamberry Reinette grise de saintonge: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette grise du canada: coajă gri. maturitate în decembrie Reinette grise Parmentier Reinette jaune musquée Reinette Jules Labitte Reinette marbrée : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette marbrée de la Creuse Reinette martin Reinette parmentier Reinette rouge de bretagne Reinette Saint Sauveur : fruct excelent Reinette verte de mende Reinette vignat Reinette Zuccalmaglio Rever Reverend wilk Rialette Ribson pippin Richared : coajă roşie.

pulpă fină şi zemoasă.Rose de berne: bun. se comportăbine la altitudine Rose de bordeaux 101Rose de miel Rose de Saint-Florian Rose de Touraine Rose double Rose douce Rose plate Roter stern rezinette Rouge d'hiver Rouge de bretagne Rouge de la javie Rouge de montmaur Rouge de paul Rouge de plaugiers Rouge de senentille Rouge des cévennes Rouget de born Rougeur de Pêche Rousseau Royale d'Angleterre Saint Didier en Mont d'Or Saint jacques Saint jean Saint Louis Saint michel Saint Nicolas : măr roşu pe cere îl agăţăm în brazii de Crăciun Sang de boeuf .

cu pulpă fină moale. pulpă crocantă şi foarte dulce. cu striaţii roşii. nu se conservă. şi zemoasă. iulie – august. maturitate în august Très tardive Triomphe du luxembourg Tydeman Early Vauriasse Vedette du Béarn Verdalet Verdasse . arbore foarte productiv. fertil.Sanguine Sans Pareille de Peasgood: fruct mare. albă. rezistent la boli. arbore viguros. maturitate în septembrie – noiembrie. cu savoare acidulată şi parfumată. moale. maturitate vara. pulpa este fină. gust acidulat. bun pentru patiserie. de culoare galbenă. Transparente de croncels : excelent. măr bun. zemoasă cu o savoare acidulată şi parfumată. coaja de culoarea chihlimbarului. fruct mare alb. Serveau ou Pointue de trescléoux Signe tillish ou Sing tillich : maturitate la sfârşitul verii Spartan Spinjon Stark earliest Stark jumbo Starking delicious Stark Erlist Starkimson Suntan Surprise Tardirene Tardive stuani Teint frais Tiuffat Topred Transparente blanche: fruct mare.

are puţin gust de banană. maturitate în noiembrie Barré Bedan : maturitate la sfârşitul lui noiembrie Binet Rouge : maturitate la începutul lui noiembrie Binet Violet Bisquet : maturitate la sfârşitul lui octombrie Boué Cartigny : maturitate la sfârşitul lui octombrie Clos Renaux : maturitate la sfârşitul lui octombrie Closette Clozeau Diot roux Domaine Domaine du Calvados Douce Coët Ligné : maturitate la sfârşitul lui octombrie Dous Moën : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux amer Doux de Mouen Doux joseph : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux Ligon Doux Veret de Carrouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Fréquin audièvre : maturitate noiembrie . maturitate în decembrie Yvette Clasamentul merilor pe arome Meri pentru băuturi Antoinette : maturitate la sfârşitul lui octombrie Avrolles. galben şi roz la soare.decembrie Fréquin rouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Glénon Gros locard vert . plis parcurge fructul de sus în jos.Vertot : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Vierge du Pilat Villefort Villefranquesse Violette Vista bella Wandin pride Winesap: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winston: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winter banana: mare.

bogat în zahăr. rezistă bine la secetă. Cox's rouge des flandres: fruct mic. mai viguros decât MM106. EM7.Joliote Judor : maturitate la începutul lui noiembrie Kermerrien : maturitate în octombrie Locard blanc Locard vert : maturitate la începutul lui noiembrie Marie Manard : maturitate la sfârşitul lui octombrie Médaille d'or : maturitate la sfârşitul lui octombrie Mettais : maturitate la sfârşitul lui octombrie Moulin à Vent Muscadet de Dieppe Nez de chat Nez plat Noel Deschamp Normandie blanc Peau de Vache : maturitate la sfârşitul lui noiembrie – decembrie. gust amar Rouget Duret Saint Martin Sebin Vendue Lévêque Vérollot Vice Président des Cours Măr pitic Garden Sun Red Alte varietăţi Belle fleur double: fruct mare bicolor. calibru mare. loc pentru altoi semi-nanificant. loc pentru altoi semi-nanificant. bun pentru compot. pulpă crocantă. vigoare medie. dulce Pépins d'or Petit jaune : maturitate la începutul lui noiembrie Pomme de Moi Pommate de Bucey Président delcourt Rambault René Martin Rouge Bruyère Rouget de Dol Rouge de Trèves : maturitate în noiembrie. Sains Richaumont Locul unde se fixează altoiul mărului • • • • • MM106 (Malling-Merton 106). polivalent. puţin sensibil la asfixiere M7. dulce. loc pentru altoi semi-nanificant M109. galben striat cu roşu. Reinette de Fugélan : se foloseşte fiert. fructificare mai puţin rapidă decât EM9 sau MM106 . zemoasă şi parfumată. pentru soluri sănătoase şi bine drenate. coajă roşie. fructificare rapidă. foarte viguros. Dello : măr pentru băutură. rezistă bine la secetă dar se teme de umezeala din iarnă M111. pentru suc Roquet-Vert: măr pentru băutură.

acidulată. Andre Desportes: fruct de talie medie. cu savoare dulce şi parfumată. cu o parte roză. se cultivă la munte. productiv. maturitate precoce (iulie). pulpă galbuie. foarte productiv. maturitate la sfârşitul lui iulie. puţin zemoasă. maturitate în septembrie octombrie Ananas de Courtay: fruct de talie medie şi de culoare galben închis. maturitate la sfârşitul lui octombrie Beurre Capiaumont Beurre Chastel Beurré clairgeau: fruct foarte mare de culoare galbenă. Beurré Hardy: fruct mare. Părul Lista perilor vechi şi curenţi care se mai comercealizează Abbe Fetel ou Abbate Fetel Acka Alexandrine Douillard: fruct de talie medie de culoare galbenă. cu coajă groasă de culoare galbenă. Beau present Belle de Bruxelle: fruct de talie medie. dezvoltare slabă. pulpă zemoasă. pulpă foarte zemoasă. dulce. pulpa sa este dulce. verde şi gri. parfum subtil. pulpă parfumată şi zemoasă. Beurre d'amanlis: fruct mare de culoare verde închis. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. excelent. maturitate în noiembriedecembrie. puţin granuloasă dar fină. până la 1000m. fructificare lentă Doucin. dezvoltare slabă Paradis. Beurré Le Brun Beurre Moretini Beurré Naghin Beurre Oswego Beurre précoce Morettini: fruct mare parfumat. rotund. de culoare galbenă. Beurre Rocca Beurré Sichette Beurre six Beurré superfin: fruct mediu. fină. rotunjit care nu are sâmbure. maturitate în septembrie-octombrie.• • • • • EM9. Beurré d'Apremont (voir beurré Bosc) Beure Bachelier Beurre blanc doyenne Beurre bosc: pulpă albă. maturitate precoce. maturitate august septembrie. da arbori foarte viguroşi. Beurre de Monluçon Beurre de Naghin Beurre de Nantes Beurre de Paris Beurré Diel Beurre Dumortier Beurré Giffard: mărime medie. maturitate în septembrie-octombrie. Bellissime d'Automne Bergamotte Esperen: fruct de talie medie. Beurré Vauban Bois Napoléon Bon chrétien d'été Bon chrétien d'hiver . pentru livada palisată Pajam1 şi Pajam2 Franc. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. foarte zemoasă. Beurre d'Anjou ou Nec plus ultra Meuris Beurre d'Aremberg ou d'Hardenpont Beurre de Bollwiller Beurre de l'Assomption: fruct foarte mare cu pulpă parfumată. viguros. roşiatic. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. culoare galben palid. cu pulpă albă. coaje galbenă verzuie.

pulpa este zemoasă şi parfumată. galben verde. Conseiller à la cour Constant Lesueur Coscia CouCourdanne CourCou rouge Covert Cremesine Cremesine d'espagne Cuisse de Dame Curé: maturitate în decembrie .ianuarie. maturitate la mijlocul lui august. culoare galbenă. pulpă dulce. Doyenne gris d'automne Doyenné Perrault Doyénné Sieulle Duc de Bordeaux: fruct de talie medie. culoare verde şi ruginie. Conférence: fruct alungit. Duchesse de Mouchy . Doyenne d'hiver doucce Doyenné du Comice: fruct mare gallben şi roşu. maturitate în noiembrie – decembrie. maturitate în noiembrie.Bon Gustave Bonne d'Ezée Bonneserre Saint Denis Brignolles Bronzée d'Enghein Cailhou rosat Calebasse Van Marum Campanette Canal red Capdelaine Capiaumont (voir Beurré Capiaumont) Cardinal Georges d'Amboise Catillac Cauvin Cerrai Certeau Chapland Chaptal Charles Cognee Charles ernest Chat brule Chayton Chretien Citron des Carmes: formă sferică. Doyenne Doyenne d'Alençon Doyenné de Juillet: verde galben. Duc de Nemours Duchesse Bererd Duchesse d'Angoulème: fruct mare de culoare galbenă. zemos şi parfumat. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. spălat cu roşu. Colette: fruct de culoare galben. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. pulpă moale şi fină. Comtesse de Paris: fruct de talie medie. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate vara. Colonel Marchand Colorée de Juillet: fruct mic. de culoare galbenă ca lămâia. productiv. maturitate în octombrie. Clapps favourite: fruct mare galben. alungit. pulpă zemoasă şi dulce. Claude Blanchet: fruct mic. coajă galbenă şi verde. bronzat. maturitate vara. maturitate în octombrie – noiembrie. De Binse De Montvernon Decana del Friuli Directuer Hardy Docteur Jules Guyot: fruct mare. maturitate în octombtie – noiembrie.

cu coaja verde colorată la soare. Messounet Morettini 64 Mustapha Bey Notaire Lepin Old home Olivier de Serres Onondaga Pakam's triumph Paron professeur Lagerberg Passe Crassane Passe Crassanne rouge . Madame Ballet Madame Dupuis Madeleine: fruct mic. duce şi zemoasă. maturitate în noiembrie. maturitate la mijlocul lui august. dulce. coajă galbenă la maturitate. fină.Elzette Epargne ou Cuisse Madame Epremint Epice Epine du Mas (voir Duc de Bordeaux) Farinière Ferdinand Gaillard Fondante fougère Fondante Thiriot Francisée Fulva Garden Gern (R): păr pitic. Garus Général Koenig Général Leclerc Gitol Goutte d'OR Gralhouse Grand Champion Graveleuse Grise poule Grosse verte Hartmann Higland Hoyerswerder Illinois Impériale feuille de Chêne Jacques Jeanne d'arc Joséphine de Mallines Jules d'Airolles Kaiser Alexander Laxton record Le Lectier : fruct mare. Garden Pearl (R): păr pitic. Madernassa Magness Margueritte Marillat Martin sec ou Capelan ou Chapelan: maturitate în decembrie . zemoasă.ianuarie. Legipon Lehou Grignon Louise bonne d'Avranches: mărime medie. pulpă albă. Mathilde Recq Melbouche Merveille de Chine Merveille Ribet Meski Messire jean: maturitate în noiembrie. maturitate în octombrie.

. îi va da atunci o formă de spalie sau de tulpină joasă. gust bun. pulpa sa este parfumată. Président Heron Président Olivier Président Mas Professeur Lemoine Red Hardy Redonne Remi Chatenay Rene Rene Dunan Roman Ronde d'hiver Rousselet de Reims Rouzette Royale Royale d'hiver Saint Germain d'hiver Saint jacques Saint Jean: fruct mic. Saint jean vert Sanguine d'Italie Sanguine de France Satin vert Soldat laboureur Souvenir de Jules Guindon Souvenir de Leroux Durand Sucrée d'Aix Sucré de Montluçon ou verte sucrée Sucre vert Sulmerland Suprême de Quimper Swiss Barlet Triomphe de Jodoigne Triomphe de Vienne: fruct mare alungit.Perus muscat Perou d'argent Pierre Corneill Poire à deux tête Poire de meched Poire de Naux Poire réserve Poire royale Précoce de Trévoux: fruct mare şi parfumat. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. zemoasă. de culoare galbenă. maturitate la începutul lui august. părul va avea o dezvoltare mai redusă. Altoit pe gutui. pulpă verde. forma adaptată a acestuia este tulpina înaltă. maturitate la sfârşitul lui iunie. Trompe pastre blanc Turki Verdale Verte d'hiver Verte dure Virgouleuse Williams' William's blanche William's bronze William's duchesse William's Mengo William's rouge Locul unde se pune altoiul • • Pentru avea un arbore mare trebuie altoit pe franc. gust bun. arbore productiv.

dulce parfumată Bună Coe's golden drop (voir goute d'or) Conducta (voir reine claude d'althan) Coeur de Enormă Savoare de Septembrie Boeuf caisă Les Damas (Noir. sunt utilizate şi în preparaţii (compoturi. Prunul (Prunus domestica) Marile familii de prune - Questches au un procent mare de zahăr şi conţine puţină apă deci pot fi uscate. Prunelles. Musqué. Damas de Medie Violet Bună August Septembre neagră -septembrie . au mărimea unei cireşe. rugină şi prin lăstari înflorire tolerează precoce la monolioză sfârşitul lui martie 20 iulie Iulie august Blue free Albastră Bonne de Bry Mic (autre nom : Belle de paris. zemoasă. ovală Seamănă cu o mirabelle Mare Roşu şi galben Auriu Portocaliuroşu la maturitate Verde – galbenă Gust de caisă şi ananas Bună. puţin fragil parfumată. brynska. se lipeşte de sâmbure Violetă Foarte bună. moale. bune pentru masă şi în prăjitură. Rouge de Biondeck) cresc pe toate terenurile şi sunt câteodată folosite ca şi altoi. pulpă fermă şi dulce. Violet. Mirabelles. fruct mic. conservă. Se reproduc de la sâmburi. au un gust fin. de Tours. guteaus bry) California Medie blue Cirette Violet negră Galben verzui. mai mari decât Mirabelles. Sunt adesea folosite adesea pentru prăjituri. de Septembre. Reine-Claude. creşte pe arbuşti spinoşi. Lista prunilor vechi şi curenţi care se mai comercializează Mărimea Medie Culoarea cojii Albastru Pulpa Galben Verzui Calitatea gustativă Foarte bună PolenizatoMaturi-tate rul Autofertil Începutul lui septembrie Iulie Boală Pământul - Varietatea Abricotine Anna Spath Apex Plumecot Ariel Arbore viguros Mare Belle de Thuin Berudge Mare.zemoasă acidulată Fruct bun pentru masă. foarte parfumată.• Dacă varietatea este mai puţin viguroasp îi putem mări vigurozitatea altoind-o pe franc. conserve …). adesea foarte dulce. patiserie şi la confecţionarea prunelor uscate. prăjituri. rotunzi. rustică Verde Foarte bună Începutul lui septembrie Mijlocul lui august Începutul lui septembrie Reine claude 15 iulie Sensibil la Se multiplică dorée.

maturitate la sfârşitul lui august – P303 începutul lui polenizează septembrie. zemoasă. patiserie şi prune uscate Sfârşitul lui iulie august Utilizat pentru confecţionarea prunelor uscate fleuris de Tours Damas Royal Damas violet De Lawrence Mare Gage De Kirke Des Bejonnières Moale. prăjituri. viguros parfumată Medie. neagră zemoasă. recolta este mai grupată şi mai Mijlocul lui iulie 10 iulie 20 august . destul de foarte rezistent la parfumată. acidulată. frig dulce cu savore de cais Sfârşitul lui iulie august Mijlocul lui august Bună Începutul lui septembrie Începutul lui august Fruct puţin infectat de viermi foarte bună. zemoasă. Autofertil. zemoasă. P707 produce fructe mari. fructul este mai dulce şi puţin mai mare. foarte parfumată Mare. dulce Calitate inferioară prunei sainte catherine. fruct polivalent pentru masă. P303 are o maturitate mai târzie decât P707 (septembrie). bun polenizator pentru alte P707 la varietăţi. P 707 şi P 303. pentru prăjitură. dulci arborele este viguros şi productiv. viguros. torturi şi prune uscată Double robe Drap d'or Early favorite Medie Early Laxton Medie Engle Bert Medie Ente ou prune d'Agen Negricioasă Galbenă Purpurie Rosă Galbenă Dulce şi parfumată Bună Autofertil Foarte bună Există 2 clone. arbore dulce. fermă. Purpuriu Foarte ovală. dulce. Galbenă cu Pulpă arbore pete roşii fermă. conserve.Damas de Tours Mică – medie Prună mare.

foarte parfumată.Ferbleue (R) Medie albastră Galbenă Golden japan Mare Galben viu importantă fermă. posedă un sâmbure mic ale căror feţe laterale sunt netede Mai mare decât mirabelle de Metz. d'Oullins. foarte bună. august d'althan. sensibil la rugină Mirabelle Maturitate . foarte parfumată. dulce Violetă Galbenă Foarte bună Sfârşitul lui august Mijlocul lui august 20 august Începutul lui septembrie Mijlocul lui septembrie Mare Violetă Galbenă Roşie Bună delicioasă. ovoidă Bună Aurită Galbenă bună Lohr Madame Bonnard Medie Medie Marcelle Chasset Matin Methley Medie Galbenă cu Pulpă fină. crocantă. îşi pierde valoarea în regiunile cu climat cald La mirabelle de Nancy are un sâmbure gros a cărui suprafaţă este ridată spre vârf Autofertil Mirabelle de Medie Flotow Mirabelle de Mică Metz Începutul lui iulie Sfârşitul lui iulie Mirabelle de Mică Nancy Galben portocalie Galbenă Reine claude Mijlocul lui dorée. zemoasă Gălbuie Galbenă Foarte bună Albastră Galbenă. bună Zemoasă şi Methley dulce Mijlocul lui agust Mijlocul lui Sensilă la iulie monolioză la uceraţia bacteriană Sfârşitul lui septembrie Goutte d'Or Foarte ou mare Coe's golden drop Grand prix Hackman Mare Jefferson Mare Galbenă. Quetsch d'alsace Rezistentă la monolioză. gust de miere. se utilizează în patiserie. dulce. Foarte bună foarte parfumată. pete carmin dulce.

Necesită dulce. partea arbore viguros însorită . care merge dulce. mai mult puţin dulce dacă este calitate polenizat gustativă medie.parfumée de septembre Monsieur Medie. fruct de masă şi acidulată. purpurie neagră Prune Abricot Mare alungită Prune Bonjour Prune Caprane Enormă Roşie Albastră Fruct oval. dulce. zemoasă Necesită Începutul polinizatori lui august dulce. savoare polenizator bună. Se utilizează ca fină. uscat parfumată. hatif arbore viguros Monsieur jaune Noberte Alungită roz violet pe fond albastru mergând spre purpuriu când este coaptă Galbenă rotuindă. se utilizează parfumată. arbore viguros Galbenă. pulpă tare de dar produce culoare verde. ovală Portocaliu Portocalie Zemoasă. Delicioasă în prăjituri Foarte bună şi foarte dulce se usucă pentru a face prune uscate numite pistoles sau se foloseşte pentru prăjituri şi ţuică. rustică galbenă Bună Sfârşitul lui septembrie După mijlocul lui august Mijlocul lui iulie Începutul lui septembrie Medie. pentru nu se lipeşte de sâmbure Prune d'Agen. albastră zemoasă. Autofertil. Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Ardennes Oneyda Perdrigonne Mică Albastru violetă Président Foarte mare Albastru -violet verde Prince Englebert Mare fină. dulce. Reine-claude de Bavay târzie septembrie Mijlocul lui august dulce. nu se lipeşte de sâmbure Zemoasă. La altitudine. spre roşu în acidulată.

brună acidulată cu înflorire precoce dar rezistent la îngheţurile târzi Galbenă – Are gust de portocalie cais puţin roşie Verde Gălbuie Bună Autofertil Mijlocul lui august Sfârşitul lui august Sfârşitul lui iulie August -septembrie Mijlocul lui august Albastru închis Zemoasă. verde. se precoce utilizează crud sau pentru prăjituri Puţin viguros Uşor autofertil Pruneau de Mare Bale ou Clone Rinklin Pruneau rouge de Touraine Pruneau rouge de tours Roşu albastru Galben Foarte bună portocaliu Autofertil Foarte precoce. rotundă Prune d'Axat Ovală Prune de Vars Mică Prune Pêche Prune de Mică.Prune de chien Mică. dulce şi acidulată Prune Saint. Saint-Antonin rotundă violetă. foarte productiv Mijlocul lui septembrie septembrie Quetsch de Buhl Quetsch d'Italie ou Clone Richard's early ou Fallenberg ou altesse double ou bleue Mare Roşu albastru Galben verzui Foarte bună Sfârşitul lui august . arbore rustic. se cultivă în regiunile nu pre calde sau la altitudine Pulpă tare Arbore viguros. excelent pentru sâmbure prăjituri.Mică şi Jean ovală Portocalie Productiv şi Înflorire rustic. Autofertil acoperită cu zemoasă. după mijlocul lui iunie Sfârşitul lui septembrie Voir Damas de tours Voir Damas de tours Quetsch Alungită d'Alsace ou Altesse simple Violetă Galbenă Quetsch blanche de letricourt Alungită Galben palid Dulce. se pot liber face şi prune uscate. şi dulce. bună. puţin Pentru prăjituri. Autofertil acidulată.

Pulpa Reine claude tare. calitate d'Oullins ou gustativă foarte Mirabelle de bună. parfumată. nu foarte Autofertil dulce. acidulată. foarte de Bavay ou dulce. Sunt produse două clone. una Nancy dintre cele mai bune prune. Violette Roză violetă Galbenă Foarte bună Verde Galben verzui Foarte bună. se poate folosi pentru conservesau pentru prune uscate Epiderma verde Necesită un devine apoi polenizator. pulpă tare. cea mai interesantă este 1119. arbore Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Galben verde Verde Începutul lui august Reine-claude de Vars Reine claude Mare. uşor Galben Galben diaphane aplatizat pătat cu roz hative translucid Reine claude Medie dorée Verde apoi Galbenă aurită la maturitate Reine claude Mare Oullins Galben Verzuiaurie cu Galben tentă de roz Bună. august d'Oullins. Autofertil înflorire precoce. utilizat mai ales ca şi polenizator Începutul lui august Mijlocul lui august Sfârşitul lui iulie începutul lui august . aurie. foarte dulce. pentru conservă şi prăjitură. fină. zemoasă. moale. arbore foarte viguros Foarte bună. pulpă tare. Autofertil foarte dulce.d'italie Quetsche Minot Quetsch Medie précoce de Zimmer Reine claude Mare d'Althan ou Conducta ou Rouge du Comte Hetan Reine claude Mare de Bavay ou Reine claude Monot Reine claude Mediu de Moissac Albastru Galbenă Foarte bună August Septembrie Mijlocul lui august Reine claude Mijlocul lui dorée. pulpa nu se lipeşte de sâmbure. arbore viguros Bună.

productiv un pic acidulată Royale de Mare. puţin Violetă Galbenă Zemoasă. violetă Tare şi Arbore Carcassonne oval zemoasă. arbore cu vigoare medie Sfârşitul lui august Începutul lui septembrie Reine-claude Mijlocul lui septembrie Foarte rezistent la monilia . Montauban alungită arbore ou grosse productiv şi rouge d'août vigurosş fructificare rapidă Sainte Medie – Galbenă Se foloseşte Catherine mare pătată cu pentru prune roşu uscate şi prăjituri Medie Violetă Mijlocul lui august Mijlocul lui august Necesită un Sfârşitul lui polenizator iulie Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Santa Clara Stanley Mare Mare Violetă Violetă Galben roză Verde galbenă Thames Cross Mare Ovală. autofertil Gust de miere Autofertil Valor Verdane Rotrundă Verde la maturitate. arbore viguros Medie.Reine claude précoce ou Léon Hisse Reine claude tardive chambourcy Reine claude verte Reine claude Violette Reine Victoria Mediu Verde Bună Autofertil 20 iulie Medie Aurie Verde Foarte bună Mijlocul lui septembrie Verde Foarte bună gălbuie Mare Roşu palid Dulce şi cu un fond parfumată galben Royale de Fruct mare. cu pete roze mai mult Foarte dulce Dulce.

Doar câteva ramuri noi se dezvoltă şi la rândul lor vor avea inelări anul următor. Fructele sunt mici. Două tipuri de căpşuni: cei care nu urcă şi cei care urcă. Esle afectează doar varietatea de păr William’s şi Doyenne du Comice. Belrubi: creeat în 1962.Myrobolan. foarte ferm. Vigoarea varietăţii Comice este redusă mai mult de 50% şi producţia este nulă. zemoasă. untoasă. Comice bud drop Regrupare de simptome transmisibile al cărei agent infecţios este necunoscut.sau mai puţin închise Locul unde se pune altoiul prunului . maturitate de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. . . boala se exprimă prin ulceraţii care apar la 2-3 ani. cu formă bizară.Jaspi (R).Saint Julien A et Brompton permitdeţinerea unor arbori de dimensiuni mai reduse. foarte parfumată (gustul seamănă cu ananasul). Berbi: regiunea de origine Dordogne. La cules. strângeţi căpşuna cu guleraşul verde şi cu coada.Mariana GF 8-1.expoziţia: în plin soare. pulpa sa este albă. Trebuie culese căpşunile dimineaţa sau seara. Aceste ulceraţii converg spre a da o acoarţă groasă şi aspră. dulce. Doar mlădiţele din acel an nu au simptome. cel mai folosit tolerează seceta şi calcarul. Blanche Ananas: fruct de talie medie. căpşună mică cu gust acidulat. alungite. Brighton: ferm şi parfumat. căpşună mică de culoare roză. fără legătură aparentă între ei.climatul: temperat şi mai degrabă cald . fondantă. Camarosa: originară din SUA Cambridge: fruct de talie medie. Capron blanc framboise: căpşună de colecţie. fruct roz. dulce. recomandată pentru prăjituri. ancorare bună. simptomele se confundă cu o carenţă în bor. se adaptează la orice tip de sol. rezistă la asfixierea radiculară. delicioasă având savoarea căpşunei de pădure cu un gust lejer de zmeură. . Expoziţia: Tradiţia vrea să se rezerve coastele cele mai bine expuse la soare pentru pruni şi versanţii mai reci fructelor cu sâmburi. Confuzie posibilă: Simptomele la William’s se pot confunda cu accidentele legate de o lipsă în magneziu. calitate bună gustativă.solul: iubeşte solurile umede dar bine drenate . rezistă la secetă. . dar nu în plin soare. frunze frumoase lucitoare. productivatate bună. culoarea sa este roză foarte pală. Mod de depistare: Prin indexajul celor două varietăţi. Ananas: să se vadă Ananas alb. La Doyenne du comice. • La varietatea Doyenne du comice după 1-2 ani. mlădiţele se deteriorează mai mult sau mai puţin în anul următor datorită unei inelări a ochiurilor provocată de prezenţa micilor ulceraţii. precoce. Simptome: • La varietatea William’s. Agathe: varietate foarte precoce şi semi-urcătoare. Bogota: viguroasă. semi-precoce. căpşuna de pădure preferă să fie la semi-umbră. Pear bark=Pear canker (ulceraţia părului) Sinonime: William’s bark necrosis. dă arbori foarte viguroşi. Trebuie schimbat locul la 3-4 ani. varietate rustică. pulpă foarte parfumată. Incidenţa economică: Vigoarea varietăţii William’s este redusă de la 15 la 30% şi producţia de la 40 la 50%. culoare alb roză palidă. fructul având tendinţa să se întoarcă. productiv. Are particularitatea că are frunze caduce. CĂPŞUNA ŞI CĂPŞUNELE Habitatul căpşunului: . Cei care nu urcă: Abricot: Căpşună de colecţie. maturitate după mijlocul lui iunie. fructe mari (20-40g) roşu coacăz.

fruct mic. calibru mediu-mare. roşu aprins. Mamie: fruct mare în formă de con. Talisman: semi-urcător. calitate gustativă bună. frunze largi. Surprise des halles: varietate creată în 1925 de Guyot. precoce. târziu. zemoasă. varietate viguroasă. verde închis. răsadul eset viguros. pulpă foarte fină. Majoral: parfumat şi productiv. în formă de inimă. productiv. Segaline: originar din Lot. etc. viguros. Blanche de bois: căpşună care are multe asemănări cu Reine des vallees. originară din Alpi. Sannie: fruct de talie medie. recoltă de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. se cultivă puţin în tunel. de culoare roşie-portocalie. culoare roşie strălucitoare. pentru orice folosire crud pentru prăjitură. Versailllaise: varietate de căpşună veche. dulce. bine parfumat. suportă congelarea. Eros Favette: INRA. maturitate precoce. roşu aprins şi strălucitor. Galante: nouă varietate de sezon. Cirano: fruct uşor alungit. parfumată. fruct alungit roşu viu strălucitor. este o căpşună excelentă care are o calitate gustativă excepţională. culoarea sa este roşu puţin închis şi strălucitor. fără întrerupere a producţiei. poate rezista la secetă. Senga Sangana: fruct mare. productiv. fruct alungit de culoare chihlimbarului. pulpă fermă. zemos. calitate gustativă excelentă. recolta din 15 mai până în 15 iunie. Valeta: originar din Ţările de Jos. dulce. se cultivă în pământ sau în tunel. Pajaro: originar din SUA. viguroasă şi prductivă. precoce. patiserie. Darselect: DARBONNE Docteur Morere: varietate veche (1867). Madame Spanske J: asemănător cu căpşunul capron. foarte dulce. de culoare închisă. parfumat. pulpă dulce. Red Gauntlet: târziu (10-12g). culoare închisă. dulce. Marquise: fruct conic ferm. varietate locală din Aveyron denumită şi căpşuna Saint-Geniez d’Olt.Capron Royal: varietate veche. Elsanta: originară din Ţările de Jos. calitate gustativă bună. rustic şi productiv. maturitate precoce. producţie de la mijlocul lui iulie până la îngheţuri. căpşună mare (10-15 g) suportă bine congelarea. zemos. Marjolaine: fruct mare uşor de cules. parfumat. se utilizează şi pentru prăjituri. Cirafine: fruct alungit. cu parfum foarte delicat. dar are pulpa roză. fruct mare foare dulce. productiv. Chandler: originar din SUA. productiv. pulpă untoasă albă. maturitate precoce. pulpa este fondantă. parfumat. Maraline: fruct alungit. recolta de la mijlocul lui iunie până la începutul lui iulie. productiv. Gento: fruct foarte mare (12-15g). . recolta din 15 iunie până în 15 iulie. foarte parfumată. albă. conic. savoare dulce. foarte parfumată. cultură uşoară. formă conică. are gust de căpşună de pădure. fructe mici medii. Golden Alpine: căpşună mică de culoare galben palid. calitate bună gustativă. maturitate la sfârşitul lui iunie începutulu lui iulie. zemoasă şi parfumată. varietate rustică şi productivă. dulce şi zemoasă. precoce. Vicomtesse Hericart de Thury: varietate veche (1849). vine din toate regiunile. productivitate foarte bună. Madame Moutot sau căpşuna Tomate sau La France sau Madame Kooi: varietate veche creată în Franţa în 1906 de Charles Moutot. Gariguette: INRA. suportă congelarea. fruct de calibru mediu-mare. dulce. frumoasă prezentare a fructului. parfumată. rustic. căpşună mare (până la 15g). Urcătoare: Anabelle: produce un fruct cu o bună calitate gustativă. calitate gustativă bună. Cilady: CIREF. maturitate la mijlocul sezonului. Maxim: fruct foarte mare. Fraise de bois: parfum incomparabil. varietate rustică a cărui vigoare este mediocră. dulce. Maturitate timpurie. Mount Omer: fruct mare alb. răsad productiv care rezistă la căldură. fruct mare conic. lichior. recoltă grupată. rezistentă la boli. miros şi parfum excepţional. fruct de formă iregulată. Ciloe: CIREF Cireine: CIREF Colossale: fruct mare. parfumat şi calitate gustativă bună cu un gust de căpşună de pădure. fruct mic. dar nu suportă solurile calcaroase. Gorella: căpşună foarte mare (15-20g). semi-precoce. Ciflorette: CIREF Cigaline: CIREF Cigoulette: CIREF. se conservă bine. introdusă pe piaţă în 1929. foarte productiv. parfum de căpşună de pădure. mult parfum.

Puteţi adăuga şi câteva picături de lămâie. productiv. Ydun: origine daneză Înmulţire: Căpşunii emit stoloni (un fel de tulpină orizontală) pe care cresc mici răsaduri de căpşuni. este suficient să le răsădeşti. precoce. semsibil la boli. Reine des Vallees: căpşună de pădure care produce fructe mici cu mult parfum. parfumat. evitaţi să le stropiţi cu jet de apă care le-ar înlătura gustul. florile sale sunt roze şi parfumate. foarte dulce. . Penelopa Rabunda: căpşună mare (12-15g). Profusion Record Regal: parfumat. atunci când sunt în contact cu solul. productivă. fruct mare. varietatea nu produce stolon. Revada: căpşună mare (10-15g). dulce. Seascape: varietate de origine americană. Reine de Carpentras Reine des precoces Reine de tardive Saint Claude Sharpless Sieger Souvenir de Charles Machiroux: căpşună mare Supermontrueuse hative: căpşună precoce. produs din iunie până la îngheţuri. Cum se degustează o căpşună: Pentru a nu pierde parfumul căpşunei. emit rădăcini.Mara des bois: foarte produsctiv. General de Gaulle: introdus pe piaţă în 1947. răsad robust. Noble Precoce Musquee: gust şi miros musc. parfumat cu un gust de căpşună de pădure la maturitate. precoce. Căţărătoare: Mount everest: căpşun căţărător (până la 1. Marastil: foarte parfumat. se spală cu tot cu coadă şi apoi se pune într-o sită şi se trece pe sub apă. maturitate precoce Ville de Paris: productivitate slabă. acidă. Umigento: căpşună mare dulce. Hercule: creat în 1946. Vivarosa: căpşună de talie medie. Sans rivale: căpşună de talie medie acidulată. productiv. calitate gustativă bună. puţin sensibil la paraziţi.5m) putând fi palisat. nu este sufucient de productiv. La Brillante Ladette: precoce Louis Gautier: căpşună albă. era cultivat în împrejurimile Brest. acesta consolidează gustul şi sterilizează fructul. producţie de la sfârşitul lui iunie până la îngheţuri. Madame Poincarre Muscade: nu este atât de productiv. pulpa sa este foarte fină. producşie din iunie până la îngheţuri. varietate productivă. Varietate de căpşuni pentru care nu s-a găsit încă producătorul: Empereur de Maroc Fertilite: era cultivat în împrejurimile Parisului şi în Bretania. producţie din mai până la îngheţuri. rezistă la boli. precocitate medie. sensibil la făinare. parfumat. Rupeţi coada înainte de a mâna căpşuna. Surprise du Vaucluse Tardive de Leopold Triomphe de Thiange Ville de Caen: căpşună mare. puţin sensibil la boli. Ostara: fruct de talie medie (8-10g). răsad viguros. parfum excelent.

pulpă puţin zemoasă. maturitate la mijlocul lui august. sensibil la monilia. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate la sfârşitul lui august. maturitate la mijlocul lui septembrie. destul de rezistent la beşicare. rezistent la boli. acidulată. se teme de terenurile şi climaturile umede care provoacă căderea prematură a fructelor. Fantasia: maturitate spre 15 septembrie. Precoce de Croncels: maturitate după mijlocul lui iulie. rezistent la beşicare. rezistent la friguri. rezistent la beşicare. maturitate la începutul lui septembrie. Flaming gold: foarte bun. dulce şi parfumată. miezul se lipeşte de sâmbure. rustic. acidulată. Nectarose: fruct de talie medie cu pielea de culoare roşie şi galbenă. calitate gustativă bună. pielea are culoarea roşu închis. maturitate la mijlocul lui august. Benoni: fruct bun. arbore viguros şi fertil. maturitate la mijlocul lui august. Lista piersicilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Nectarine şi Brugnons Cu pulpa albă Cerise: varietate veche (1600). dulce. rezistent la beşicare. Gros violet: maturitate august septembrie. Belle imperatrice: fruct foarte bun. Snowqueen Violet: fruct de talie medie. Brugnon: epidermă netedă. Amsden: arbore viguros. Rose de septembre: pieliţă violacee. . roz sub piele. Carman: viguros. tardiv. Blanche teton: arbore productiv. maturitate la mijlocul lui septembrie. pieliţa sa este de culoare galbenă pală şi roşie spre violet la soare. Cu pulpa galbenă Caisul: calibru mediu. foarte parfumat. strălucitoare. miezul se lipeşte de sâmbure. floare sensibilă la îngheţ. maturitate august – septembrie. foarte bun. dulce. arbore productiv. zemoasă. pulpa sa este roză lângă sâmbure. Gold mine: bun. productiv. Arbore productiv. parfumată şi zemoasă. foarte dulce. producţie regulară. sensibil la beşicare. maturitate la începutul lui august. maturitate la sfârşitul lui septembrie. foarte zemos. maturitate se eşalonează pe o perioadă destul de scurtă de la sfârşitul lui iunie până la începutul lui iulie. fruct alungit. bună. Morton: foarte bun. albă şi zemoasă. fructificarerapidă. rustică.Piersicul (Prunus persica) Piersica: epiderma păroasă. pulpă alb verzuie. pieliţă groasă. maturitate după mijlocul lui iulie. Bon ouvrier: maturitate septembrie – octombrie. înflorire târzie dar sensibil la îngheţuri în timpul înfloririi. Independance Nectared 4 Nectared 6: foarte dulce. Piesici şi Pavies Cu pulpa albă Alberge: varietate veche. cu pielea galbenă deschis şi pulpa de culoare alb gălbui. Baltet: maturitate septembrie – octombrie. pulpă galbenă portocalie. fruct mare. este un fruct cu o calitate bună. puţin sensibil la beşicare. pulpa nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. Pavie: epidermă păroasă. Olympio Silver Lode: fruct mare . maturitate la mijlocul lui august. miezul nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. floare sensibilă la îngheţ. pielea păroasă de culoare roşu închis. maturitate la sfârşitul lui iulie – începutul lui august. Belle imperiale: fruct mare spre foarte mare. foarte dulce. Belle Bausse: pulpă foarte zemoasă şi fină. maturitate la mijlocul sezonului. Early Sungrand Fairlane: maturitate spre sfârşitul lui septembrie. foarte parfumat. parfumat. Chambal Chapuis: fruct foarte bun. foarte parfumat. are o culoare roşie strălucitoare. rezistent la beşicare şi la molinia. Belle des croix rouges: fruct mare. foarte bună. maturitate la începutul lui septembrie. pulpa sa este dulce. Dina Felligni: fruct mediu. pulpă albă. maturitate în iulie. Nectarină: epidermă netedă.

fruct bun. se poate conserva bine. piele galbenă spălată cu roz carmin. rezistent la beşicare şi la alte boli. maturitate la mijlocul lui iunie. destul de sensibil la beşicare. Incomparable Guilloux: fruct bun. maturitate de la începutul până la mijlocul lui august. fruct foarte bun. puţin rezistent la beşicare. maturitate în primele 15 zile din august. Tardive de Septembre: fruct mare. pulpa se lipeşte de sâmbure. maturitate după mijlocul lui august. Madeleine rouge: fruct destul de bun. Veraud: arbore viguros. Colombine: fruct rotund. pulpa alb verzui. maturitate la mijlocul lui august. Rouge de Coursons Rouge julien: fruct destul de bun rezistent la beşicare. Entre de Chanas: fruct mare. puţin sensibil la îngheţurile târzii. maturitate la sfârşitul lui iulie. zemoasă. maturitate la sfârşitul lui septembrie. May Flower: rezistent la beşicare. sâmbure liber. Tournier: fruct foarte bun. uşor acidă. Veloute de Champagne: maturitate în iunie – iulie. cu sămânţă fină. savoare dulce. foarte dulce. fină. pielea albă. zemoasă. puţin rezistent la beşicare. productivitate bună. roşie în jurul sâmburelui.Charles Ingouf: fruct mare. de talie medie. pulpă de culoarea porţelanului. pulpă albă. roză în jurul sâmburelui. rezistent la beşicare. o foarte bună rezistenţă la monilia. nu se lipeşte de sâmbure. fără aciditate. maturitate la începutul lui iulie. Pitaval: fruct foarte bun. sensibil la beşicare. Guilloux elegante: fruct excelent. Merveille des marches: să se vadă Entre de Chanas. fruct destul de bun. maturitate în august. foarte rezistent la beşicare. Henri Adenot: arbore viguros. rustic. productiv şi rustic. maturitate la sfârşitul lui iulie. Charles roux: arbore viguros. sâmbure gros. maturitate la mijlocul lui septembrie. Reine des vergers: fructul poate deveni mare. fruct bun. pieliţa roşu închis cu reflecte violacee. sensibil la făinarea coryneum. foarte dulce. fertil şi rustic. Royale de Barzac Senateur Cazeneuve Springtine Surpasse Amsden: să se vadă Entre de Chanas. maturitate după mijlocul lui august. pulpă albă verzuie. maturitate la mijlocul lui iulie. rustic. maturitate de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. Robin: foarte bun. de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. Grosse Mignonne: fruct foarte bun. arbore viguros. Madame Guilloux: fruct foarte bun. Precoce de Hale: fruct mare roşu. acidulată. dulce. foarte dulce. dulce. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. Docteur Aribeau: fruct destul de bun. sensibil la beşicare. maturitate de la mijlocul lui iulie până la începutul lui august. maturitate la mijlocul lui iulie. arbore viguros. rezistent la beşicare. puţin rezistent la beşicare. parfumată. maturitate la mijlocul lui iulie. pulpă albă. foarte bun. savoare dulce. rezistent la beşicare. maturitate la începutul lui iunie. sensibil la beşicare şi la făinare. maturitate la sfârşitul lui septembrie. maturitate în primele 15 zile din august. foarte rezistent la beşicare. maturitate la sfârşitul lui iunie. maturitate la mijlocul lui septembrie. fruct mare roşu. rezistent şi fertil. foarte precoce. maturitate la începutul lui septembrie. Geradix: fruct mare parfumat. maturitate la începutul lui septembrie. foarte zemoasă. maturitate la sfârşitul lui iulie. Pavie porcelaine teton: frunze cere seamană cu frunzele de migdal. maturitate la mijlocul lui august. Henri Moulin: fruct mare. maturitate la începutul lui iulie. Tardive du Mont d’Or Tetons de Venus: fruct foarte mare. Michelini Noire blanche Pavie de Touraine: fruct mare. pulpă fină. varietate foarte veche. rezistent la beşicare. productivitate bună. fosrte fertil. Red Robin Redwing: fără aciditate. maturitate la sfârşitul lui august. foarte bun. puţin rezistent la beşicare. maturitate la 22 de zile după May Flower. parfumată. floare rustică. maturitate la sfârşitul lui august. maturitate la mijlocul lui august. maturitate la începutul lui septembrie. rezistent la beşicare. zemoasă. bine colorat. Gaillard: fruct foarte bun. fruct foarte bun. . Peche de Nelly: calitate foarte bună rezistă bine la beşicare. Cu pulpă galbenă Arp beauty: pulpă moale. maturitate la sfârşitul lui iulie. Madeleine blanche: fruct foarte bun. Madame Girerd: fruct mare. Galande: fruct destul de mare. rezistent la beşicare. Dugelay: fruct bun. foarte bun. rezistă la monilia. Ribet: arbore viguros.

sensibil la beşicare. J. maturitate după mijlocul lui august. maturitate la mijlocul lui august. maturitate în iulie. acidulată. maturitate la sfârşitul lui iulie. Redtop Roussane de Monein: fruct galben pătat cu roşu. Merill Franciscan Plate chine jalousia Redcal Redhaven: fruct bun. maturitate la mijlocul lui septembrie.Cardinal: bun. fruct mare. maturitate la începutul lui octombrie. maturitate după 15 august. maturitate la mijlocul lui august. Sanguine Vineuse . flori rezistente la îngheţ. Sanguine tardive: fruct mare. fertil. maturitate la mijlocul lui septembrie. gust de miere. pe un fond galben. floarea rezistă la îngheţ. zemos. pulpă densă. foarte bun. productivitate foarte bună. să se consume crud. sensibil la beşicare. rustic. Sanguine de Touraine: fruct mare. Fayette Flavorcrest: foarte bun. Hale: fruct foarte mare (câteodată 500g. seminţa semiliberă. păroasă. Sanguine Saint-Laurent: pulpă roşie cu vine. roşie.). Sanguine de Juillet Sanguine de Manos Sanguine de Mauves Sanguine de Savoie: fruct cu pieliţă roşie închisă. moale. maturitate la sfârşitul lui septembrie. foarte bun. pieliţă puţin păroasă. Diamond princess Dixired: fruct mare. pulpă densă. se utilizează pentru torturi şi conserve. Harken: foarte bun. maturitate la începutul lui august. sensibil la beşicare. piele roşie. Jaune miel: arbore viguros. rustic. zemoasă. Early Elberta: destul de bun. fructificare precoce şi abundentă. Early Redhaven Fairhaven: foarte bun. puţin productiv. maturitate la mijlocul lui septembrie. savoare bună. maturitate după 15 august. maturitate după 15 august. parfumată. Mas Grans Maxime: fruct mare galben. Rubidoux: foarte bun. bună. bun pentru pus la borcan. maturitate la sfârşitul lui iulie. pulpă dulce. maturitate de la mijlocul până la sfârşitul lui august. pulpă roşie. sensibil la beşicare. sensibil la beşicare. foarte dulce. Roussane royale: identic cu cel dinainte dar mai dulce şi mai puţin sensibil la beşicare. H. parfumat şi dulce. maturitate la începutul lui septembrie. Piersici pitici Amber Crimson Diamond Piesici de vigne Cu pulpa albă Piesic de vigne de august Piesic de vigne alb Piesic de vigne jouve Piesic de vigne Pradines Cu pulpă roşie Ider Sanguine de Besseas Sanguine d'été: fruct mare rustic. Sanguine Marcilly Sanguine Peyrins Sanguine précoce: fruct foarte zemos. maturitate la sfârşitul lui august. se decolorează în jurul sâmburelui. maturitate după 15 iulie. Loring: foarte bun. maturitate la începutul lui septembrie. Sunhaven Velvet: rezistă la beşicare. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. Semis de Roussanne Springcrest Sancrest: fruct mare cu pieliţă galbenă. maturitate la începutul lui august.

fruct puţin colorat. maturitate la începutul lui august. fruct foarte mare. viguros şi productiv. Puyallup: fruct parfumat. Autumn Bliss: calitate gustativă bună. Bois blanc: rustic. producţie grupată în timp. foarte parfumat. se adaptează la terenurile uscate. Eliva: originar din Elveţia. pieliţă de culoare închisă. Schoenemann: fruct roşu închis. Oriane: piersică galbenă. parfumat. foarte parfumat. zemos. maturitate la mijlocul lui august. producţie din iunie pânâ în prima săptămână din iulie. foarte productiv. Malling Leo: fruct conic. maturitate după mijlocul lui august. Meco: producţia durează mai mult de o lună. productiv. Frida: viguros şi puţin înţepător. cules uşor. fruct roz. Willamette: origine americană. maturitate precoce. . recoltă iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. precoce. viguros.Piersică plată sau pentoo aceste varietăţi sunt toate autofertile Saturne: piesică albă cu o calitate gustativă bună. productiv. teren uscat. roşu închis. Sweet cap: piersică mare albă. maturitate la sfârşitul lui iulie. recoltă timp de o lună. fruct de culoare zmeurie închisă. roşu purpuriu. tardiv. precoce. produs din iunie pânăla mijlocul lui iulie. fruct mare violet purpuriu. fără spin. maturitate în primele 15 zile din iulie. Malling exploit: fruct foarte mare. parfumat. precoce. originar din Iugoslavia. maturitate la mijlocul sezonului. Flavi: calitate gustativă foarte bună. precoce. Glen Ample: originar din Scoţia. fruct mare. maturitatea la mijlocul sezonului. viguros. gust diferit. tulpini puţin fragile care pot să se rupă dacă sunt expuse la vânt puternic. Tulameen: originar din Canada. maturitate la sfârşitul primei săptămâni din august. rezistent la boli. Zmeurul În general sunt puţin exigente asupra calităţii solului. rezistent la transport. parfumat de culoare galben auriu. Mésembrine: nectarină cu pulpă galbenă. se poate cultiva în regiunea mediteraneană. Llyod George: roşu. Faro: viguros. roşu. pentru regiunile mediteraneene. Malling augusta: fruct roşu deschis. Rouge de Sauron: varietate veche. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. Baron de Wavre: fruct mare. Oriola: nectarină galbenă. tulpini destul de drepte. zemos. Meeker: fruct de talie medie. productiv. produs de la mijlocu lui iunie până la mijlocul lui iulie. Ordigan: piesică galbenă. Haida: pentru soluri uşoare şi reci. recoltă tardvivă de la mijlocul lui septembrie până la îngheţuri. viguros. rezistă la secetă. parfumată. Eva 2: pentru regiunile muntoase. viguros. producţia durează 2 săptămâni. Violette: precoce. una din cele mai precoce. Rose de cote d’or: fruct mic. Urcătoare: Augustred: fruct fragil şi aromatic. Să li se schimbe locul la 7 ani. foarte parfumat. Galante: fruct mare parfumat. maturitate la mijlocul sezonului. zemoasă. Malling promose: fruct mare. maturitate după 15 iulie. fruct dulce. se foloseşte crud sau transformat. fruct puţin moale. fruct de talie medie. produs de la sfârşitul lui iunie începutul lui august. tulpină subţire. Royalty: varietate de origine americană. Sucre de Metz: varietate veche. ascuţit. maturitate la mijlocul sezonului. Ornella: piesică galbenă. calitate gustativă bună. recolta din 15 august până la mijlocul lui octombrie. precoce. productiv. rezistă la amestec. viguros. viguros. recolta grupată din iunie până în prima săptămână din iulie. rustic. maturitate la mijlocul sezonului. Radboud: fruct alungit. uşor de cultivat. productivă. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. adaptat la altitudine. Wawi: rustic. precoce. parfumat. productivă. Glen Prosen Gradina: fruct conic. savoare bună. Neurcătoare Capitou: foarte rustic. gust acidulat.foarte parfumat. pentru solurile calcaroase. produs de la mijlocul lui iunie până la sfârşitul lui iulie. Glen lion: fără spini. maturitate precoce. Glen glova: varietate veche. productivitate slabă.

viguros şi productiv. Chaenomeles şi Pyronia. Creşterea este redusă. Arborii se deteriorează după al 8-lea an. Prima manifestare a bolii este o înroşire precoce a frunzelor în luna lui august însoţită sau nu de o cădere prematură a frunzelor. Apar în general din al doilea an prin prezenţa bubelor mici proeminente care la mijlocul anului şi anilor următori. Sorbus. gust bogat. de lupta împotriva psylles. dar ferm. Ruby September: fruct mare. parfumat. dar care poate contamina şi Cydonia. Simptome: Se prezintă sub mai multe forme şi depind de sensibilitatea altoiului. Joan squire: fruct mare. pear rough bark Boală care afectează Pyrus. înmugurirea acestor arbori este lentă. Confuzia posibilă: Rapănul provoacă pe lemn simptome foarte asemănătoare cu cele ale blister canker. Mod de depistare: Prin indexaj la Pyrus A20. bun pentru patiserii. Numeroase varietăţi vechi sunt contaminate. Pear blister canker viroid (ulceraţia buboasă a părului) Sinonime: Pear bark measle. roşu. Simptome În general simptomele nu se manifestă la varietăţile cultivate contaminate. Golden queen: fruct galben de la mediu la mare. Jewel: fruct gustos. Confuzie posibilă: . se despică formând ulceraţii longitudinale sau rotunjite. uşor de cultivat. recolta de la mijlocul lui august până în septembrie. Înflorirea rămâne abundentă dar florile sunt de proastă calitate ceea ce duce la căderea fructelor. de sensibilitatea varietală. producţie importantă. Zmeure galbene Fallgod: fruct galben palid. Lord Lambourne: galben. de vârsta arborilor. Moria Această boală provocată de o fitoplasmă afectează Pyrus şi mai uşor Cydonia. foarte rustică. tare şi parfumat. târziu. rustic. Lemnul ia o culoare portocalie. parfumat. În cele mai multe cazuri fructele sunt mici. dar foarte puţine livezi comerciale sunt atinse. Pear quick decline. de practicile culturale. Aceşti arbori pot vegeta mulţi ani (pear slow decline). fără spini. zemos. vigoarea părului poate fi redusă de la 15 la 50% şi producţia de la 20 la 40%. Surprise d’automne: varietate veche. fruct ferm. Prin electroforeza pe gelul de policrilamidă. puţin moale. Este posibil să infecteze artificial anumiţi Malus. tardiv. urcătoare şi tardivă. În alte cazuri arborii slăbesc dintr-o dată în luna lui august fără semne înainte. parfumat şi dulce. precoce. viguros. viguros. Observând punctul de unire dintre altoi şi varietate se observă o zonă necrozată ( linie brună). Summit: fruct rotund. Se exprimă doar după indexaj pe indicator. Cumberland: fruct mare savuros. recoltă da la mijlocul lui august sfârşitul lui octombrie. urcător. cu gust foarte bun. productiv. maturitate tardivă de la mijlocul lui iulie. creşte rapid. Incidenţa economică: În absenţa simptomelor. Purple Royalty: fruct zemos. Summo: fruct foarte mare. Primăvara următoare. Zeva: fruct mare roşu închis parfumat. Golden west: fruct mare pentru patiserie. tardiv. Zmeure negre (disponibile doar în Canada) Allen: gust dulce. Polana: tulpini drepte. recolta iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. rezistent la boli.Heritage: rustic. necesită puţin palisaj. Pear decline (slăbirea părului) Sinonime: Pear slow decline.

Insecte devastatoare prinse în capcane . Pear stony pit sau gravelle Agentul în cauză nu este identificat. Incidenţă economică: Devine foarte împortantă în anumite zone de producţie datorită mortalităţii arborilor din al 3-lea an. Simptoma apare pe fructele tinere prin depresii care vor evolua de-a lungul creşterii fructului. Cireşele roşii ale cafelei emit semnale chimice sau mirosuri care atrag devastatorul: scolyte. Prinderea zilnică dă o estimare a prezenţei populaţiei care permite tratarea chimică la momentul potrivit. Prin teste cu imunoflorescenţă de tipul DAPI care cere observarea a numeroase eşantioane. de la 30 la peste 50%. Acest feromon acţionează într-o sinergie foarte puternică cu mirosul emis de palmierii răniţi. în acest caz nodulii sunt spongioşi. obiectivul este de a captura şi de a distruge un număr mare de insecte devastatoare culturilor. Pear vein yellow virus ( îngălbenirea nervurilor părului) Sinonime: Pear red mottle. Procentul de transmitere este foarte slab. Quince souty ring spot. Incidenţa economică: Această boală reduce vigoarea varietăţilor de păr de la 10 la 15 %. adică spre lun lui iunie. Masculii emit un feromon care atrage semenii. totuşi depresiile sunt mai plate şi nodulii pietroşi sunt localizaţi imediat pe epidermă.. Atractivi care asociază feromonul şi mirosul palmierilor răniţi sunt sintetizaţi de INRA şi sunt folosiţi astăzi pentru prinderea în masă a charancons. în acest caz sunt foarte apropiate de Apple stem pitting virus. Cea a merilor de la 10 la 30%. Adulţii sunt atraşi de mirosul emis de rănile făcute în palmieri.. Astfel. La sfârşitul lui august. plasată în culturi. şoricei de pământ. Această boală este foarte răspândită la păr şi incidenţa sa este foarte împortantă. Confuzie posibilă: Simptoma frucului poate fi confundată cu atacurile punaises. Avetizarea agricolă: . masculi şi femei. incompatibilitatea între varietate şi altoi. Cercetătorii copiază acest miros prin sinteză pentru a captura un maxim de devastatori din primul val colonizator. Mod de depistare: Prin indexajul indicatorilor. Tăind fructele se observă în pulpă grămezi pietroase înconjurate cu o zonă spongioasă amară. Această capcană. această metodă este în plină dezvoltare. atrage masculii şi îi fulgeră de îndată ce aceştia intră în contact. mai puţin de 20%. în absenţa Gravelle. vigoarea mărului nu este afectată decât de la 0 la 10%. Prinderea în masă: o capcană mortală Prin mijlocul indirect a unui atractiv prin sinteză. Poate afecta doar câteva fructe din arbore. Anumite varietăţi virulente produc simptome la fructe cunoscut sub denumirea de Gravelle. pagube ale rozătoarelor. La început doar nervurile mici terţiare se decolorează apoi cele secundare şi principale. mirosul sintetic. Astăzi. el va atrage masculii care vor fi şi ei capturaţi. Simptome: Sunt în general localizate pe frunze.Simptomele sunt aproape de cele provocate de numeroase accidente susceptibile de a împiedica alimentaţia arborilor: asfixiere rădăcinară. mai competitiv decăt cel al cerises este difuzat în capcanele culturilor arborilor de cafea. Simptomele debutează cu o decolorare a nervurilor mai mult sau mai puţin intensă. o colorare roşie înlocuieşte decolorarea (pear red mottle). Această simptomă este foarte importantă atunci când primăvara este frig..o capcană pentru a evalua infestarea Feromonul natural secretat de femelă este copiat prin sinteză. Se poate face confuzia cu o carenţă în bor sau calciu. . Se manifestă încă din pepinieră pe frunzele adulte a numeroaselor varietăţi. Arborii slăbiţi sunt neproductivi şi rămân foarte plăpânzi. Atracticidul: o capcană fulgerătoare Feromonul este în acest caz amestecat cu un insecticid.. Mod de depistare: Prin indexajul asociaţiilor de varietate-altoi sensibile. Plasat într-o capcană. Producţia perelor este redusă. Această metodă este specifică şi respectă mediul înconjurător. Anumite varietăţi pot contamina merii. Pe frunzele de gutui se formează o pigmentare neagră de-a lungul decoloraţiilor ( Quince sooty ring spot).

Tipuri de amenajări Sunt trei moduri principale de a amenaja livada pentru a furniza flori auxiliarilor. Regăsim în această categorie ombeliferele şi compozite.cosi plantele înainte ca ele să formeze fructul astfel încât să înflorească din nou. Prădătorii generali pot fi atraşi indirect de către cuvertura de flori datorită abundenţei de prăzi alternative pe care pot să le găsească. Trebuie alese după anumite criterii: . Avantajul său este că gestiunea plantelor atrăgătoare este mult simplificată deoarece ele sunt restrânse la unul sau câteva locuri în livadă. Nu trataţi niciodată frunzele cu Bouillie bordelaise pentru aceasta utilizaţi un produs anti-beşicare. Avantajul este că insectele benefice vor fi răspândite uniform în livadă ceea ce permite un control uniform.timp de înforire: trebuie evitate plantele care înfloresc devreme deorece ele pot devia atenţia polenizatorilor florilor de meri. Se preferă plantele a căror înflorire se etalează pe o lungă perioadă sau o serie de plante a căror timpi de înflorire se succed. Planta însoţitoare Este vorba de a cultiva fie sub arbore fie la nivelul periferiei ramurilor plante cel mai adesea perene sau bianuale.repeta seminţele de plante anuale astfel încât să fie tot timpul înflorite. microorganismele şi insectele benefice. Pentru a încuraja insectele şi acarienii benefici care sunt prădătorii sau paraziţii devastatorilor din livadă. Mai multe studii au demonstrat că pentru un număr mare de auxiliari. Aceste zone pot fi stabilite în locul unui arbore mort recent. . . Larvele anumitor specii de chrysope se hrănesc cu nectarul scaetului vulgar. în concentraţie de 6. aproape de apărătorile de vânt sau de clădiri. O bună cunoaştere a ciclului de viaţă a devastatorilor şi a unei depistări atente sunt în acest caz atuuri importante. afidele şi tetranidele. phacelie. Se poate de asemenea crea o zonă mai mare fără arbori. Polenul este şi el o sursă de hrană pentru sirfe şi acarienii prădători. .5 g/l la căderea frunzelor. Cosirea plantelor poate fi mai mult dcât un mod de a administra înflorirea. Inconvenientul este munca şi costurile implicate în stabilirea acestor plante de acoperire a solului şi întreţinerea lor. Plantele de acoperire a solului Este vorba de a cultiva prin înlocuirea plantelor de acoperire obişnuite de graminee prin culturi sau vivace cum sunt sarrasin. . Această apropiere permite atragerea insectelor benefice acolo unde trebuie conservând asrfel plantele de acoperire a solului stabilite deja. Mămăruţele se hrănesc cu polenul mai multor specii vegetale cum ar fi păpădia. trebuie mai întâi să le permitem să-şi facă cuiburi în timpul sezonului sau înafara sezonului. poate fi interesantă cosirea în perioadele critice pentru încurajarea prădătorilor generali să atace prăzile din arbori şi nu prăzile prezente în plantele de acoperire. la periferia unei livezi. Astfel în cazul plantelor de acoperire a solului diversificate de leguminoase şi alte plante. Trebuie de asemenea să le asigurăm surse de hrană altele decât prăzile lor fie pentru că ele le solicită la un moment dat sau pentru a putea supravieţui în perioadele în care populaţiile de devastatori sunt puţine. Zona florală Este vorba de a stabili zone protejate unde se va cultiva o diversitate de plante cu flori atrăgătoare.implanta specii diferite a căror înfloriri se vor succede. Mai multe viespi parazitare se hrănesc cu nectarul morcovului sălbatic. un fel de „centrală de insecte” în centrul livezii. muştarul sau leguminoase precum trifoiul ladino.Boala Boala cea mai curentă a piersicului este beşicarea. Gestiunea plantelor Pentru a avea flori cel mai mult posibil în sezon se poate: . Criterii de alegere a plantelor care se utilizează O mare de diversitate de plante sălbatice sau cultivate pot fi utilizate pentru încurajarea paraziţilor şi prădătorilor. în lungul drumurilor de fermă. Pentru a o evita faceţi două tratamente preventive cu Bouillie bordelaise.alege specii a căror înflorire se etalează pe o perioadă lungă. Plante însoţitoare şi acoperiri ale solului florale Controlul biologic a devastatorilor poate implica un număr mare de organisme vii cum sunt păsările insectivore. Principala limită a zonei florale este că anumite insecte benefice care nu au o rază de acţiune foarte mare nu vor vizita părţile livezii îndepărtate de zonele florale. Devastatorii cei mai susceptibili de a fi controlaţi încurajând auxiliarii sunt fluturii de noapte. Florile ca şi sursă de hrană Florile sunt esenţiale ca şi surse de hrană pentru numeroşi prădători şi paraziţi care atacă devastatorii livezilor. nectarul şi polenul florilor constituie surse de hrană necesare. 20 g/l înainte de înmugurire la sfârşitul iernii.

acest prădător poate ataca merii.. Ombeliferele Plantele din familia ombeliferelor sunt atrăgătoare pentru un număr mare de auxiliari. Morcovul sălbatic este pe locul doi. Leguminoasele Leguminoasele pot atrage mai mulţi auxiliari datorită perioadei lor de înflorire foarte lungă . Florile compozitelor servesc ca sursă de glucide pentru larvele de chrysope. Tanacita (Tanacetum vulgare) deşi este o plantă invadatoare. În cazul plantelor bianuale. Antemisul (Anthemis tinctoria) s-a dovedit favorabil viespilor şi muştelor parazitare în timp ce cosmos (Cosmos bipinnatus) s-au arătat atrăgătoare pentru prădători în general şi în particular pentru păianjeni. Crucifere Leius (1960) consideră muştarul sălbatic ca şi una din sursele preferate de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor. Una dintre problemele majore asociate utilizării plantelor leguminoase de acoperire a solului este încurajarea populaţiilor de punaises ternes şi alte punaises care pot provoca defornarea fructelor atunci când se hrănesc pe flori primăvara. Compozite Asters. Singurele insecte devastatoare atrase de sarasin în timpul infloririi sunt punaise terne şi coleoptera. Poligonacee (sarrasin) Sarasinul atrage sirfidele care au tendinţa să fie în activitate primăvara. trifoiul roşu şi lucernă. Masculii acestei specii sunt capricioşi deoarece nu-i găsim decât pe florile de ombelifere în raport cu femelele care vizitează florile plantelor altor familii precum leguminoasele sau cariofilaceele. . s-a dovedit planta cea mai promiţătoare în experienţele lui Chaney (1992) în California. Tabel: Specii vegetale a căror flori favorizează auxiliarii Denumirea Denumirea latină Utilizare Înflorire . Margaretele albe (Chrysanthemum leucanthemum) şi galbene (Rudbeckia hirta) la fel ca şi coada-şoricelului (Achillea millefolium) sunt favorabile auxiliarilor. Leius (1962) a observat că insecta prefera păstârnacul sălbatic ca şi sursă de nectar. Ea infloreşte aproximativ 30 de zile şi efectele sale se resimt la 10-15 m distanţă. Molena iubeşte toate tipurile de sol. rădăcinile vor produce flori în acelaşi an. alysse (Lobularia maritima sau Alyssum maritimum). este cazul ombeliferelor. . Phacelia Phacelia este o plantă foarte atrăgătoare pentru un număr mare de insecte benefice. Într-un alt studiu asupra viespii parazitare Itoplectis conquisitor. Un mod simplu. O cruciferă ornamentală. Mai multe specii de vespi parazitare au părţi bucale scurte şi nu pot decât să atingă glandele nectarifere bine expuse. Specii vegetale pentru utilizare Tabelul de la sfârşitul acestui document prezintă diferite specii vegetale care pot fi utilizate pentru atragerea insectelor auxiliare. Va fi uşor să se cosească florile înainte ca ele să producă seminţe. care atacă larvele carpocapsei mărului. rapid şi puţin costisitor de a stabilii ombeliferele într-o livadă este de a procura morcovi şi păstârnaci şi de a planta câţiva în sol la nivelul periferiei ramurilor.capacitatea de atracţie a devastatorilor: plantele alese nu trebuie să încurajeze populaţiile de devastatori. Phacelia suportă trecerea tractorului chir şi în timpul înfloririi. un prădător care atacă tetranidele şi afidele. Plantele recomandate fac parte mai ales din ombelifere şi compozite deşi că reprezentanţi din alte familii prezintă de asemenea un potenţial interesant. culoarea şi producerea nectarului a inflorescenţelor sunt factori care influenţează atragerea auxiliarilor. În ciuda eficacităţii sale.facilitatea de gestiune şi rezistenţă: plantele alese trebuie să poată îndura traficul din livadă şi nu trebuie să crească greutatea muncii. forma. Ea mai atrage şi specii de muşte benefice. atrage un număr mare de diverse specii de mămăruţe. S-a arătat de asemenea că phacelia poate creşte abundenţa Aphelinus mali care controlează afida mărului şi ameliorează eficacitatea tricogramelor. Atrage în mod particular sirfidele prădătoare ai afidelor la fel şi carabele. un parazit important al carpocapsei. Aceasta este adevărată pentru sulfina galbenă. O putem planta în interiorul sau în jurul livezii. şi de polenizatori eficace chiar şi pe timp de vânt puternic. Agripaume (Leonorus cardiaca) este o plantă iubită de bondari. Asclepia şi rochiţa-rândunicii (Convolvulus arvensis) sunt surse de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor. Trifoiul poate şi el atrage cerese buffle. Labiacee Menta (Mentha spicata) poate atrage mai mulţi auxiliari deşi că ea poate deveni o cuvertură invadatoare. putând să atragă mai mult de 200 insecte benefice.capacitatea de atracţie a auxiliarilor: grandoarea. Alte plante Molena (Verbascum thapsus) atrage punaise molenei. vergerettes şi verge-de aur care înfloresc toamna sunt surse de hrană pentru ichneumonide.

cs Zf. pc Zf.tomnal văratic . cs Zf.creşterea riscurilor la îngheţul de primăvară (evapotranspiraţie puternică) .diminuarea randamentului . pc Zf.văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic Zf = zonă florală.diminuarea levigării . pc Zf. cs Zf.văratic văratic primăvăratic . pc Cs Cs Zf. pc Zf.concurenţa hidrică şi în elemente nutritive. Helinathus tuberosus Aster ptarmicoides Solidago spp. pc Zf Zf. solul gol lucrat sau nelucrat nu se mai practică. Trifolium repens Lupinus perennes Brassica kaber Lobularia maritima Fagopyron esculentum Phacelia tanacetifolium Mentha spicata Nemophilia sp. pc Zf. cs. pc Zf. pc Zf. cs Zf. Layia platyglossa Agrostemma githago Silene spp.o mai bună conservare a fructelor Inconveniente . pc Zf. cs Cs.instalarea rozătoarelor şi păianjenilor galbeni . pc văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic . Achillea spp.protecţia eficace împotriva eroziunii .îmbogăţirea solului cu materie organică .Ombelifere Panais Morcov cultivat Morcov sălbatic Mărar Aneth Coriandru Angelică Anason Carvi Cairefulon Composite Margareta balbenă Margareta albă Floarea soarelui Floarea soarelui tuberoasă Aster faux-ptarmica Verge –de aur Coada şoricelului Carofilacee Tăciunele grâului Silena Licnis Ceraistes Leguminoase Trifoiul ladino Lupin Crucifere Muştarul sălbatic Alysse maritimă Alte plante Sarasin Phacelia Menta Nemofila Pastinaca sativa Daucus carota Daucus carota Foeniculum vulgare Anethum graveolens Coriandrum sativum Angelica archangelica Erzngium campestre Carum carvi Zf.diminuarea căderii fructelor .diminuarea vegeraţiei . Cerastium spp. pc Zf. zf Zf. cs = plante de acoperire a solului.tomnal văratic Rudbeckia hirta Chrysanthemum leucanthemum Coreopsis spp. zf Cs. cs Zf Zf.probleme cu anumite buruieni . pc = plantă însoţitoare. Avantaje: .ameliorarea structurii solului . cs Zf Zf.eliberarea târzie de N .penetrarea apei şi îngrăşămintelor . văratic primăvăratic . pc Zf. pc Zf. Lychnis spp. cs Zf. Tehnici de întreţinere a solului în arboricultura fructiferă Interlinia Îngazonarea permanentă a interliniei este regulă. cs Zf.acţiunea împotriva anumitor buruieni .

să se adapteze îngrăşământul şi stropirile . .să se menţină o bandă dezierbată suficient de largă (60-80 cm) Linia de arbori sau arbuşti Solul gol lucrat Avantaje control bun al buruienilor.risc de eliberare. Inconveniente . . să se stropească în perioadele secetoase pentru a evita focul. .nu există concurenţă hidrică şi nutritivă.să se supravegheze rozătoarele .costul şi disponibilitatea materialului.distrugerea accelerată a materiei organice.structură bună a solului.cere multe ierbicide. Inconveniente .să se cosească frecvent .trebuie pusă multă materie organică pentru ca ea să fie eficace (cel puţin 5-20 cm. aeraţie bună a solului. .efect favorabil asupra dezvoltării tinerelor plante în situaţia de secetă. material greu de găsit.pericol de a afecta rădăcinile mai ales în solul superficial.lucrări culturale făcute greu pe terenul moale. Precauţii – incompatibilităţi . .riscul formării unei talpe de arătură .să se aleagă un amestec de seminţe şi mulci cu creştere lentă . Precauţii – incompatibilităţi . .nu există concurenţă hidrică şi nutritivă.control bun a buruienilor prin aplicarea produselor foliare. .rădăcinile superficiale nu sunt deteriorate. .riscul de eroziune pe terenul în pantă. .control bun al buruienilor anuale (3-4 ani).utilizarea ierbicidelor redusă puternic. . .aport mai mult sau mai puţin important în materie organică. .).eventualitatea unei carenţe determinată în N. Precauţii – incompatibilităţi . atenţie la bolile criptogamice. .Precauţii –incompatibilităţi .risc de eroziune pe terenul în pantă.dezierbare câteodată necesară la limita paielor.creşterea eventuală a umidităţii. .pentru paiele de rapiţă şi iarbă. .crestarea solului -> schimbul aer-apă se face greu.nu este indicat decât pe terenurile puţin profunde şi uşoare. Solul gol nelucrat sau dezierbare chimică Avantaje . . control bun al lăstarilor (zmeur).control posibil al lastarilor cu anumite produse. .utilizarea prudentă a ierbicidelor în pepinieră şi în primul an de plantaţie. .durată limitată (1-2 ani) pentru paiele de rapiţă. concurenţă hidrică şi nutritivă puţină sau chiar deloc.tasarea solului (asfixiere). . . .rădăcini superficiale nedeteriorate. Acoperirea solului cu deşeuri organice Avantaje . Inconveniente . .

cireşi. Aplicare Aplicaţi: . Pollimax Pollimax atrage albinele pe plantele cu flori.dezierbarea găurilor de plantare cu mâna să nu se neglijeze. . calibrul. .dezierbarea chimică pe margini se recomandă.nu există concurenţă hidrică şi nutritivă.şi mai ales când o înflorire mai atractivă din mediul înconjurător favorizează retragerea albinelor. afini.creşte numărul de albine cu miere . . . pentru a stropi florile şi frunzele. Avantaje . Pollimax poate fi stocat mai mulţi ani. .creşte numărul de flori vizitate . Rapănul (Venturia inequalis) .când un timp cald şi uscat grăbeşte înflorirea. .creşte numărul de seminţe şi fructe .- - să se suravegheze rozătoarele. .când culturile nu sunt atractive prin natura lor.creşte profitul. căpşuni. meri. Precauţii – incompatibilităţi . forma fructelor . . etc. . Paie plastice Avantaje . Amestecaţi Pollimax doar cu apă.creşte calitatea. Pollimax se aplică la : peri.în volume suficiente de apă. paiele pot îmbogăţii solul în K2O (aproximativ 100 u/ha la aplicare).punerea şi înlăturarea nu sunt întotdeauna evidente. . Conservaţi Pollimax la rece şi în locuri uscate.00 şi 16. . pruni.anumite materii sunt permeabile în apă.rehumectarea iregulată pe linie după udare sau precipitaţii. .să se supravegheze rozătoarele. în zilele când previziile meteorologice sunt moderate sau între orele 10.1-2 zile după instalarea stupilor. .00 în zilele când vântul adie puţin şi temperaturile sunt peste 130C. activitate greu de controlat sub plastic. peri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei.devreme dimineaţa înainte ca albinele să înceapă să zboare.între 40% şi înflorire plină în funcţie de culturi: meri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei.costul şi durata materialului.când îngheţul diminuează sau ameninţă numărul de flori disponibile pentru polenizare şi volumul potenţial al recoltei. .folosiţi un pulverizator convenţional. Inconveniente .creşte randamentul global .ajută la prinderea tinerelor culturi în situaţii de secetă. . atenţie.tinerele culturi localizează greu îngrăşământul. Doza recomandată este de 250 ml Pollimax/ha. .eficacitate ierbicidă de 100% (mai puţin în jurul trunchiurilor).când puţine albine yboară atunci când condiţiile climatice sunt marginale şi reci.este posibil să se pună îngrăşământ pe linie. . Se foloseşte Pollimax pentru a maximaliza activitatea albinelor: .

orientarea randurilor. Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor . Luptă preventivă . ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie. amplasarea livezii. Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor. fan . iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant. Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor. Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi. Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn.aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede.Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie. Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii. Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare.

Cele mai folosite sunt frunzele de mesteacan si coada calului sub forma de purin sau decoct. In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj. Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl. -inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf .♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara. Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral. Toate speciile din familie Primulaceae au efect fungicid impotruva rapanului.după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl Biofungicide Giliver (1947) a testat 1915 specii de plante care au efect asupra germinarii conidiilor de Venturia inequalis şi a gasit 440 de specii care au oprit germinatia. Zeama sulfocalcica (29 % sulf) Cupru: ♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza. Tableau 3 .Plantes sauvages et cultivées du Québec pouvant servir au contrôle de la tavelure Nom français Nom latin Présence ou culture Dilution efficace Durée d'efficacité .

Pasta rezultata se utilizeaza prin badijonarea arborilor si a ramurilor ca si tratament peventiv sau se dilueaza pentru efectuarea de tratamente curative generalizate asupra arborilor . ♦ Tratamente cu uree 2% sau urină diluata pana la ½ asupra frunzelor cazute : se reduce productia de ascospori şi amelioreaza descompunerea frunzelor ♦ fertilizare cu turte de ricin sau purin de urzica asupra frunzelor pentru accelerarea descompunerii frunzelor cazute sau asupra frunzelor in vegetatie in cazul urzicii Lupta biologica: Cel mai cunoscut antagonist al lui Venturia inequalis este Chaetomium globosum. Se poate de asemenea utiliza ciboullete in cultura asociata cu plantatia pomicola. .Lierre Scrofulaire lancéolée Souci d'eau (populage) Primevère Arroche hastée Ficaire Lupuline Radis sauvage Marguerite Morelle douce-amère Saule cultivé Sariette Oignon Anémone Symphorine blanche Hedera helix Scrophularia nodosa Caltha palustris Prima vulgaris Atriplex patula Ranunculus ficaria (inclusiv radacina) Medicago lupulina partout Raphanus raphanistrum plus fréquent dans les Maritimes Chrysanthemum adventice segetum Solanum dulcamara adventice rare Salix purpurea partout Satureja vulgaris partout Allium cepa partout Anemone nemorosa cultivable? Symphoricarpos alba partout au Québec région de Montréal région de Montréal abondant dans le nord rare mais cultivable rivages du fleuve(golfe) région de Montréal sèche 1/128 1/32 1/16 1/16 1/4 1/2 1/1 1/1 1/1 1/1 1/2 1/2 1/2 1/32 1/1 3 mois 8 mois 2 mois 2 semaines 3 mois 2 mois 2 jours à 2 semaines Efectuarea tratamentelor Se realizeaza un decoct de coada calului sau alta planta cu actiune fungicida si se conserva 14 zile intr-un recipient de lut sau lemn dupa care se amesteca (o parte balega de bovine. ♦ Tratamente cu lapte nepasteurizat nediluat care contine acizi cu proprietati antiseptice ♦ Fertilizarea:Jadigh şi Gupta (1986) au constatat ca utilizarea de ingrasaminte cu concentratie ridicata in potasiu au crescut rezistenta pomilor la rapan. 3 parti argila. Produse organice: ♦Uleiul de soia sau canola care actioneaza ca si antitranspiranti: 1 % ulei la 7-10 zile interval.şi 10 % solutie fungicida vegetala).

Tableau 4 .Résistance des variétés de pomme à la tavelure RESISTANTE Red Free Prima Liberty Freedom Priscilla Nova Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Murray Novamac Priam Richelieu Rouville Trent Sources: Wilcox (1987).Caractéristiques des variétés résistantes à la tavelure Variété Résistance à rouille feu du mildiou bactérien cèdre Redfree Prima Liberty Freedom Priscilla 3 2 4 3 3 4 1 4 3 4 4 1 2 1 4 2 3 4 1 1 3 3 4 4 4 4 4 2 2 4 2 3 4 3 Arbre Date de cueillette Rusticité Productivité Vigueur f08-d09 m09 f09-d10 f09-d10 f09-d10 d10 d10 d10 f09 f09 f08 m09 1 2 1 2 1 2 3 3 3 2 2 1 2 3 2-3 1 2 2 2 3 2 2 2 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 2 R J J R R R V R R V V V Fruit Qualité 2 1 2 2 2 1 Couleur Couleur dom. fond R R R R J R V J V V R V Nova 3 Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Murray Novamac d10-m10 1 . Granger (1988) Lodi Northern Spy Monroe Burgundy Tydeman Wayne Jonamac Paulared Idared Twenty-ounce Golden Delicious Red Delicious Jonathan Milton Wealthy Spartan MODEREMENT RESISTANTE SUSCEPTIBLE Cortland McIntosh Julyred Spygold Niagara Jerseymac Jonagold Stayman Macoun Empire Rome Beauty Mutsu (Crispin) Tableau 5 .De asemenea tratamentele cu Athelia bombacina asupra frunzeloc cazutte controleaza in totalitate formarea periteciilor.

Miedtke. L. non-fungicidal techniques to aid in the management of apple scab.. et W. Groupe de Recherche en Agriculture Biologique. Essai comparatif de différents traitements contre la tavelure sur pommiers et poiriers. 1964. Keipert. R. OMAF. Phytopathology..F. J. 1991. Presses de l'université de Montréal.D. Les arbres fruitiers. Humus. Gadoury. Wesel-Bislich. Coventry. Henry Doublday Research Association. Biol. nº17.Gupta.N. W. Appl.] Erwersobstbau.] Schriftenreibe der Landwirtschaftskammer Rheinland. et W. 1990. 5(1):93-97. A. Fruit pest and disease control:the organic way. 1990. 1987. Rapport final. K. Louis. Bennett. Pest management section. G. Control of apple scab and powdery mildew with plant oils. Biol. 1968. G. Lower Rhein. R. A. Northeast LISA Apple Production Newsletter. Studies in fruit diseases:apple scab. [Effects of different pruning systems and chemical retardants compared with no pruning on apple trees on yield fruit quality and disease incidence in the long term trial at Höfchen (1959-1982). Plant industry branch. [Alternative cultivation of apples and vegetables. MacHardy. Les Quatre Saisons du jardinage. Frère. Appl. 364 pages. 1988. Pre-leaf fall spray of chemeicals and cow urine in suppression of ascospores. 1982. in Amélioration des techniques de l'agriculture biologique. Integrated pest management for apple orchards in Ontario.] Besseres Obst. Ann. rapport de recherche #2036. Protégez vos arbres grâce à la prèle. 72 (7):904-910. Paris. 1982:32-34. Courrier du livre. D. et M. Influence of host response and climatic factors on the development of conidial stage of apple scab fungus (Venturia inaequalis). 1988. 1990. 66:195. 62:297-307. 16(2):123135.E. Qasba. 34:136-143. 1986.K. Ontario Ministry of Agriculture and Food. Bosshard. M. printemps 1982:21-27./déc. Brown. 1947. 17(4):655-663.N. J. Schüepp et W. St-Arnaud. 59 pages. Agriculture Canada. 1(2):1-2. GRAB. 1982. 1989. pamphlet n82. Lamb. Bio-dynamics. 1983. W.T. 1990.E.Welder et G. 1988. Ann. Athelia bombacinaand Chaetomium globosumas antagonists of the perfect stage of the apple scab (Venturia inaequalis) under field conditions. 1982. Y.L. Denis Culley:organic orchardist. Orchard management:New Hampshire 1981.Overbeck. Granger. International Journal of Tropical Plant Diseases. Ottawa. McHardy.. E. Dhar. G. Neumann. Gupta. Hills. 33(3):74-76. Gonnaud. P. Northover. 1988. 1988. 1987. Concepts and methods in biological control of diseases in apple orchards. 1984. Gupta. K. Montréal.. 25(10):246-255. Gilliver. Science and Culture. nov. no 142. Screening of some plant extractives for antifungal activity against Venturia inaequalis. Conseil des recherches en pêche et agro-alimentaire du Québec. 2e édition. Indian Journal of Mycology and Plant Pathology. Siegfried. Kolbe. U. 96:75-78. station de recherche Vineland. [1. et G. An overview of the best scab-resistant cultivars from New York. 1927. 1990. Résultats de 8 ans d'expérimentation à la ferme expérimentale d'Agriculture Canada à Frelighsburg. A. et G. Zeitschrift für Planfzenkrankheiten und Planfzenschutz. J. Investigations on the effect of urea and fungicides in suppressing the ascigerous stage of apple scab pathogen. Traité d'arboriculture fruitière: principes généraux d'arboriculture et d'hygiène véétale. Pesticides.prévenir plutôt que guérir. New. mars/avril 1988: 7-9. Dominion of Canada Department of Agriculture. Proceedings of the Annual Meeting of the Massachusetts Fruit Growers Association Inc. A model to estimate the maturity of ascospores of Venturia inaequalis.5 ha of bio-dynamically grown orchards at the Closterman operation. Jagdish. The effect of plant extracts on the germination of the conidia of Venturia inaequalis. Cultivars résistants à la tavelure.K. Hoffmann. Field and laboratory studies of the effect of urea on ascopores production of Venturia inaequalis. Hockey. Marie-Victorin. 17(6):1. 97(1):24-32. 1983.. Royaume-Uni. 1990. 23(10):22-23.Priam Richelieu Rouville Trent 3 3 1 2 f09 m09 m08 2 3 3 2 3 2 2 2 3 2 1 1 R R R J V V d10-m10 3 3 2 2 R V Bibliographie Auger. Kennel. S. 4 . D.K. Burchill. 1990. K. Flore laurentienne. Maine Organic Farmer and Gardener. La prédiction de l'infection primaire des pommiers par Venturia inaequaliset lutte biologique. H.M. 50(6):209. 925 pages. Bulletin OEPP.

Editions Terre Vivante. Kirchner-Bierschenk.E. Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct.H. Staphylinus Orius.] Mededelingen van de Faculteit Landbouwwetenschappen Rijksuniversiteit Gent. 1983. A.Proctor.asso. Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha). Schmid. White.Nabidae Genuri Coccinella. Chilocorus. La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA. Tränkner. Rosenberger. Prediction of apple scab:reduction of spraying. 1987. D. Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica. Scymnus. 243 pages. Heterotoma. Greenhouse studies. I.Coccinellidae . Henggeler. ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Harmonia. Nabis Chrysopa . Anthocoris Deraeocoris. Management guide for lowinput sustainable apple production. Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). Stethorus Oligota. Les Quatre Saisons du Jardinage. Healthy orchards. Adonia.Staphylinidae Heteroptera . Adalia.. 1990. Malacocoris. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune. O. Blackburn. Bio-Dynamics. New York. Campyloma. n116. Himacerus.J. Pilophorus. Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone. et S. T.60 m.T.J. et R. Highlights. feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica. 1990. juillet-août 1982:31-39. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial. 1988. Thorez. Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene.H. 75:966.fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator. 1988. Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1. J. Proceedings of the organic and low-spray fruit production conference. Polymer films:a new approach to control apple scab. biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică. automne 1975:19-23. W. D. Cele 3 notiuni de lupta (biologica. Paris. 1975. MacNeil. n 15. Wilcox. 1994. 53(2a):359-362. Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase. Propylea. Apple disease management pages 40-45 in USDA. Ravageurs et maladies au jardin:les solutions biologiques. Phytocoris.A. United States Department of Agriculture Northeast Low-Input Sustainable Agriculture Apple Production Project 33-49. Gillespie et B. [Preliminary results on control of apple scab by extracts from composted organic materials. 1982. Shaffer. Apple diseases:their biology and management in NOFA. Contre les maladies des plantes:le cuivre et le soufre. domaine de Gotheron. J. W.P. W. 6(3):7-9. et J. În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta. Natural Organic Farmers Association. 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta. 1985.Anthocoridae . Collection Les Quatre Saisons du Jardinage. Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet. Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica.Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha. 1987. Tachyporus. Atractotomus.Miridae . Phytopathology.A. Rasmussen.

Stigmaeidae . Phytoseiulus. Micromus Conwentzia Syrphus.Icheumonidae Macrocentrus.Tetrastichus .Aphelinidae Eupteromalus. Trioxys. Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium.Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic .Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci. Amblyseius. Praon .Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan . Asaphes .Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului .Anystidae .Syrphidae .Trichogrammatidae Encryrtus.Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana. Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus. Episyrphus.Chrysopidae . Agria.Chamaemyiidae .Nevroptera . Epistrophe.Trombidiidae Hemerobius.Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) . .Encyrtidae Aphelinus. ACTA point n°1 . Encarsia. -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) . Apanteles . .Hemerobidae .Phytoseiidae Actinedida : . virusuri D'après Reboulet. Allothrombium Insecte parazitoide Diptera Pales.Pteromalidae Eulophus . Ephialtes .Brachonidae Aphidius.Cogniopterygidae Diptera .Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata.Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea ltoplectis.Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic . 1994. Aphitis .Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida . mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene. Aceasta specie este polifaga.Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor. Phryxe . bacterii.Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) .Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma . Ageniaspis . capocapsa (Cydia pomonella). lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic.

1998.67 Gala.42 Starkimson 9. piretru si ulei vegetal). Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul. INRA.Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei .00. GRAB.01. Golden 7. Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare.8 Earlygold 0. 1998. Agribiodrôme. Ozargold 2. documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél.37 TRATAMENTE cu produse din plante Plante Metodă Efecte .84. Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0. ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona. Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie.90. Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique. GRAB.70 / Fax : 04.Carpovirusin (denumirea preparatului francez) . ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha. « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale.90. GRAB. Synthèse 1994-98.5 Jonathan Jonagold 3.95 AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali). Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari.82 Media 11.Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile. : 04.84.33 Jonagored.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa. CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % Golden 12. 25 2.7 Florina 0. 1998. 83 Jerseymac 1. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique.

Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10. tanacetum vulgare fierbinte. INSECTICID afide. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin busuioc ocimum basilicum infuzie coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc sambucus infuzie menthe mentha infuzie revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează. Îngrăşăminte Specia/preparat urzică urtica urens Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare RÉPULSIV TOTAL Afide. după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament. păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore.usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat INSECTICID. 1kg la 10 l de apă. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun. Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. carpocapsa. păianjeni . Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează. furnici. INSECTICID: afide. Se diluează 1/20 pentru aplicare. INSECTICIDE TOTAL Afide. după care se filtrează INSECTICID. FUNGICID: afide. INSECTICIDE furnici Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute. după care se filtrează. viermele zmeurului INSECTICID afide INSECTICID afide INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă fierbinte. Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte. păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte. Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. melci. furnici. Afide. carpocapsa. FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide.

Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana.larve de coccinele .purin tătăneasă symphitum officinale purin Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile.adulti de crhysope .-viespi parazite Nom Description Proie ou hôte préféré Stade de prédation Lieu et période d'activité . Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte. Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte.paianjeni (Angiope) .larve de cecidomelide . Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă.larve de syrfide . putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor .Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide .larve de chrysope . infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore.adulti de syrfide .

pourvues de longues mandibules en faucilles (7-8 mm). Acariens phytophages Nymphe. elles en tuent plus qu'elles n'en mangent. Présence du début du printemps jusqu'à la fin de l'été. capables de voler sur place en plein ciel (5-10 mm). Les oeufs sont déposés sur les feuilles et les branches. Larves : fuselées.. aussi acariens Larve. à l'aspect de velours. brun moucheté et/ou vertes (1-2 cm). de rouge foncé à rouge clair. sur de longs pédoncules très fins. adulte Balaustium spp (Érythréidés) Gros.3 mm). Présents sur l'écorce et les feuilles. adulte Coccinelles (Coccinellidés) Larve. Les larves se trouvent dans le feuillage. tétranyque à deux points) Nymphe. Les adultes passent l'hiver à l'abri dans Syrphes ou mouches des fleurs (Syrphidés) Larves : apodes. adulte L'adulte passe l'hiver à l'abri sous l'écorce et à la base des arbres. Larve On trouve les larves dans les colonies de pucerons. Devient plus actif dans la frondaison après la floraison. se déplace rapidement (1 mm). Adultes : mouches ressemblant à des abeilles. adulte .5 mm). On peut souvent observer les adultes en train de butiner des fleurs. Se trouvent sur la face inférieure des feuilles le long de la nervure principale. Acariens phytophages Nymphe. clair ou translucide. vert moucheté ou gris moucheté. impossibles à décrire précisément et rarement observées. ex. On trouve les larves dans les colonies de pucerons durant toute la saison de croissance. Acariens phytophages (p. avec parfois des taches brunes sur le dos. orangés. se remarquent surtout au printemps. Oeufs : blancs. au corps Pucerons. d'un orangé vif. Lorsqu'il y a abondance de pucerons. tétranyque rouge du pommier. là où se nourrissent les acariens phytophages. Adultes : ovoïdes. adulte Prédateurs des pucerons Cécidomyies (Cécidomyiidés) Larves : petites (<1. se déplace très rapidement (0. Zetzellia mali (Stigméidés) Corps en losange. semblables à des Pucerons limaces. Actif dans la végétation au sol au début de la saison.Acariens prédateurs Amblyseius fallacis (Phytoséiidés) Corps en forme de larme. Pucerons apodes. Adultes : mouches menues. jaune vif tacheté d'orangé (0. Larve Chrysopes (Chrysoperlidés et Hémérobiidés) Adultes : verts ou bruns.5 mm). marqués de taches noires (3Pucerons. long et élancé et aux ailes aussi acariens fortement nervurées (2 cm de long).

réunis en grappes. Nymphes : semblables aux adultes mais plus petites et aptères. Pucerons. pourvu de pattes bien formées (5-6 mm). bruns. Adultes : vert grisâtre. pucerons Nymphe. Pucerons. Abdomen fuyant sous les ailes.6 cm). adulte Sur les feuilles et surtout sur les grappes de fruits ou dans les jeunes pousses enroulées. Oeufs du Larve carpocapse de la pomme. Réduves ou punaises Adultes : gros. Araignées De taille et de couleur variables selon l'espèce. en forme et cochenilles de tonneau. Les coccinelles sont actives toute la saison. noirs avec tache blanche en forme de losange sur les ailes. très actives. luisants ou mats.4 mm). Actives de la fin mai à octobre. Immature.5parasites (Braconidés 3. Nymphes : minuscules. orangées et Ichneumonidés) ou jaunes. Les larves se trouvent à l'intérieur des oeufs des espèces hôtes. noires. acariens Nymphe. Acariens. Parasitoïdes Trichogrammes Guêpes minuscules (Trichogrammatidés) (< 0. de tordeuses et de la tordeuse orientale du pêcher Chenilles de papillons nocturnes Larve Les adultes sont actifs dans la frondaison. sur les branches et le tronc. ovoïdes (3 mm de long). Sur l'écorce et le feuillage des arbres ainsi que dans la végétation. Oeufs : jaunes. adulte Sur les feuilles pendant toute la saison de croissance. adulte Dans la frondaison. Punaises de la molène (Miridés) Nymphes : très petites (1-2 mm). rapides. brun ou orangé luisant. brunes. légèrement aplatis latéralement.7 mm) qui parasitent les oeufs des papillons nocturnes. Les . Femelles munies d'un Les adultes sont actifs dans la frondaison. Autres guêpes Guêpes au corps élancé (0. Nymphe. adulte chenilles et autres insectes à corps mou De nombreux insectes à corps mou. Carabes (Carabidés) Gros insectes noirs ou bruns (320 mm). dont les larves du carpocapse de la pomme dans les fruits tombés La plupart des insectes arboricoles Adulte Nocturnes. sous les débris au sol. vertes aux yeux rouges. huit pattes. se trouvent dans le gazon. à longues assassines pattes (20 mm) et à long bec (Réduviidés) incurvé. d'enrouleuses. foncé avec taches claires. Adultes et larves sont actifs partout dans l'arbre à proximité des proies. les débris au pied des arbres et des haies. acariens. les pierres et les rondins. Larves : corps allongé. Prédateurs généraux Anthocorides ou punaises des fleurs (Anthocoridés) Adultes : petits (3-4 mm).

Reine de Reinettes .Gloster . Les larves et les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries de MMP et sur différentes autres espèces de chenilles.Clochard. Mineuse marbrée du pommier (MMP) et autres chenilles Larve SOIURI Mere . .Idared .Falstaff .Kent .long ovipositeur.Fuji . ovoïdes. Larve Les adultes sont actifs dans la frondaison peu après chaque vol de la MMP. Les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries des MMP.Melrose .Jonica . Les adultes sont actifs dans la frondaison. nuisibles larves se nourrissent à l'intérieur des chenilles. Pholetesor ornigis (Branonidés) Petites guêpes noires (5 mm) pourvues de longues antennes et marquées d'une petite tache noire sur chacune des ailes antérieures. Mineuse marbrée du pommier (MMP) Chalcis (Chalcidés) Petites guêpes luisantes pourvues de courtes antennes et d'un abdomen pointu. ressemblant à des comprimés.Belle de Boskoop .Jubile .Canada Gris . Les larves se nourrissent à l'intérieur des larves de la MMP.Golden . Les pupes se trouvent à l'intérieur de cocons blancs.Granny .Elstar Pere • • • Comice Conférence William Căpşuni • • • • Chandler Eros Gariguette Cigaline .

fără conservanţi. uleiul de hibernare desemna un ulei greu în timp ce uleiul de vară desemna uleiuri uşoare utilizate mai ales ca şi solvenţi sau adjuvanţi pentru pesticide. se trece la hidrogenizarea sa pentru a reduce riscurile de fitotoxicitate. Oţet din suc de mere În cantităţi de 75. Zahărul folosit este zahărul de trestie roşie nerafinată biologică. fără alcool. Hidrogenizarea elimină părţile din ulei care ar putea reacţiona cu oxigenul formând compuşi dăunători plantelor. Fabricarea Uleiurile horticule pe care le cumpărăm din comerţ sunt rezultatul unei serii de transformări începând de la petrolul brut. uleiul conţine încă multă ceară care trebuie să fie eliminată pentru ca să nu îngheţe la frig. Apoi urmează rafinarea prin distilare pentru obţinerea uleiului horticol brut. După hidrogenizare. Prăjituri şi îngheţate Cu fructele proaspăt culese. permit o mai bună conservare a prospeţimii şi aromei fructelor a căror vânzare se face din august până în mai. prăjiturile şi îngheţate sunt compuse din fructe întregi şi sunt fierte într-un sistem de fierbere sub cerul liber. fără alcool. Deoarece aceste impurităţi reacţionează la acidul sulfuric. Ultima etapă constă într-o altă distilare pentru separarea uleiului în diferite fracţiuni. După purificarea uleiului. Prima etapă constă în separarea petrolului brut în diferite fracţiuni la temperaturi ridicate. . Ulei de hibernare şi ulei de vară În trecut. Din contră utilizarea lor este restrânsă în perioada de hibernare.370gr Uleiuri insecticide Uleiurile sunt printre cele mai vechi pesticide utilizate. Suc de mere şi Api Bul’ Cassis Suc de mere – 100% suc de fructe Api Bul' Aoi Bul'Cassis – Suc de mere 100% suc de fructe cu bule: fără zahăr. Ceara este înlăturată cu ajutorul unui solvent după care uleiul este rafinat pentru înlăturarea compuşilor de sulf şi azot care ar putea rămâne. 2 game: Biologic – fabricare artizanală • Prăjitură de caise.• Carona Kiwi • Howard O staţie de condiţionare Un echipament şi o atmosferă controlată recentă. Este vorba de acelaşi ulei care se aplică primăvara sau vara. cu fructe selecţionate pentru a obţine cea mai bună aromă. fără conservanţi - Api Bul' Cassis 8% de cassis: fără zahăr. Uleiurile horticole sunt acceptate de caietele de sarcini din agricultura biologică numai dacă ele au o acţiune fizică asupra insectelor şi nu o acţiune chimică. oţetul din suc de mere este învechit în butoi de stejar. o măsură a impurităţii a unui ulei horticol este cantitatea sa de UR (reziduuri nesulfonate).50 şi 25cl. După rafinare.370 gr • Îngheţată de Cassis .370gr • Prăjitură de căpşuni . Adunarea pectinelor naturale de mere ajută la îngheţare. Nepasteurizat el posedă calităţi dietetice recunoscute şi relevă toate condimentările unde parfumul său şi gustul său dulce sunt apreciate. uleiul obţinut conţine impurităţicare sunt responsabile în mare parte de fitotoxicitate. Acum nu mai există diferenţe în ceea ce priveşte tipul de ulei.

Toxicitatea uleiurilor horticole este foarte scăzută pentru mamifere. Avantaje . . mamifere şi păsări. Efectul asupra inamicilor naturali şi asupra altora Contrar miticidelor şi insecticidelor reziduale adesea folosite. Aplicarea de toamnă nu este recomandată deoarece ar putea cauza moartea noilor mlădiţe primăvara. scara de temperatură la care uleiul se distilează. interfera cu metabolismul său şi pot acţiona ca şi otravă.puţină sau deloc rezistenţă a devastatorilor.aprobate de caietele de sarcină biologică. Dezavantaje . . .datorită acţiunii lor fizice uleiurile nu afectează decâz devastatorii atinşi.mai puţin dăunătoare insectelor utile decât pesticidele cu acţiune reziduală. Precauţii Expunerea la uleiurile horticole poate fi iritantă pentru ochi. . afidele. Uleiul înăbuşeşte ouăle.active împotriva majorităţii acarienilor şi cochenilles. care trebuie să fie de 95% sau mai mult pentru evitarea fitotoxicităţii. Are de asemenea un efect repulsiv care descurajează ouatul printre altele la aleurode. O mai mare concentraţie nu mai este eficace şi poate fi fitotoxică. . Un prim tratament poate deci să adune populaţiile la niveluri tolerabile. Se sfătuieşte să se poarte echipamentul obişnuit de pulverizare. Concentraţiile utilizate sunt de 1% ulei şi 1% săpun (un litru de ulei şi un litru de săpun în 100 litri apă). În livadă acarienii prădători sunt afectaţi dar nu eliminaţi de aplicările cu ulei. . Agitaţia trebuie să fie constantă în pulverizator altfel uleiul va ieşi mai concentrat la sfârşit şi va avea efecte fitotoxice.nu persistă. bolnave sau stresate. La 3%. El permite deci ca populaţiile de devastatori să ajungă la nivele la care inamicii naturali pot acţiona eficace. Etichetele nu afişează decât unul sau două criterii.uşor biodegradabile. şi procentul de ulei activ. S-a arătat că o concentraţie de 2% omoară totalitatea afidelor şi acarienilor în mai puţin de 24 de ore şi 75% din fluturi. Unii recomandă adăugarea unui săpun pentru ca uleiul să acţioneze mai rapid. temperaturi ridicate şi vânturi puternice. Săpunul are tendinţa să usuce insecta în timp ce uleiul o sufocă. puţin costisitoare şi netoxic pentru aplicator. Uleiul se disipează prin evaporare după aplicare.afectează acarienii şi insectele utile atinse de aplicare. uleiul omoară 90% din fluturi şi o a doua aplicare omoară restul. Ele pot deasemenea reacţiona cu acizii graşi din corpul insectei. piele şi plămâni. dar şi împotriva anumitor psilide. .lipsesc datele despre efectul uleiurilor asupra insectelor şi acarienilor utili şi asupra fitotoxicităţii. Utilizări Mod de utilizare Concentraţii şi adjuvanţi Concentraţia recomandată pentru toate uleiurile este de 2% (2 litri de ulei în 100 litri apă). Uleiurile horticole nu afectează aproape deloc prădătorii ci punaise bimaculee (Perillus bioculatus). . uleiurile horticole au o slabă activitate reziduală. mai ales în cazul plantelor slabe. Nu afectează insectele şi acarienii utili neatinşi de aplicare. vâscozitatea şi punctul de lichefiere. . blocând astfel intrarea aerului. Ele pot de asemenea să fie dăunătoare organismelor care trăiesc pe suprafaţa cursurilor de apă. În orice caz.etichetele nu dau suficiente detalii asupra devastatoriilor afectaţi şi asupra utilizării uleiurilor. fie procentul de reziduuri nesulfonate (UR). . Uleiurile pot însă să omoare embrionii păsărilor dacă ele acoperă oul. Este important să se acopere bine tot frunzişul printr-o pulverizare fină şi uniformă incluzând şi dedesuptul frunzelor şi până la punctul de scurgere. gravitatea. cicadelles şi tinerelor larve. Ele pot asfixia şi sufoca rapid insecta sau acarianul. În timpul verii este mai bine să se lase două săptămâni între aplicări.Proprietăţi şi compoziţie Mai multe criterii servesc la evaluarea şi descrierea uleiurilor horticole. Alte criterii sunt temperatura la care 50% din distilare este realizată. La pulverizatorii de mână trebuie să se amestece în timpul aplicării. aleurode.active şi împotriva ouălelor de acarieni.uşor de aplicat. . . afide şi câţiva fluturi de noapte. Să se evite perioadele cu secetă.fitotoxicitate posibilă în sezon. Uleiurile sunt emulsificate cu un săpun fără de care uleiul s-ar strânge pe suprafaţa apei în scurt timp. acarienii şi fluturii sunt adesea sedentari în timpul sezonului. Mod de acţiune Uleiurile horticole pot omorâ în mai multe feluri. Acesta face ca uleiul să fie mai toxic.

Uleiul ar avea o acţiune fizică împotriva bolilor fongice. împiedicând sporii să germineze. Cea mai bună apropiere constă în a încerca uleiul pe o plantă din acelaşi grup de plante sau pe o parte din arbore înainte de a trata în întregime. Anumite conifere sunt şi ele sensibile la tratamentele cu ulei. aleurodele adulte au fost respinse pe o perioadă de 11 zile după un tratament cu ulei de 2% pe crizanteme. Plantele care au pilozităţi pe frunze au tendinţa să absoarbă uleiul. Printre numeroasele specii la care se poate folosi uleiul fără probleme se poate găsi varietăţi care vor arăta simptome de fitotoxicitate. tenthrede pinului silvestru şi tisseuse. uleiul serveşte împotriva stadiului de ouă a tetranidelor şi lepidopterelor la hibernare şi la sfârşitul hibernării. Avantajul de a utiliza uleiul horticol în seră este toxicitatea sa scăzută pentru utilizatori. Ar fi eficace împotriva manei trandafirului şi ruginei. Eficacitatea împotriva altor insecte Uleiul horticol este toxic şi descurajează alimentarea mai multor specii de larve şi diprioni. Odată trecut stadiul de preînmugurire roză a merilor. la multe specii apar borduri negre. Uleiul are tendinţa să intensifice culoarea frunzişului plantelor ornamentale. Simptome de fitotoxicitate Nu este uşor să se distingă simptomele de fitotoxicitate datorate utilizării uleiului din alte cauze cum sunt bolile. În livadă. Aceste pete pot părea umflate cu apă. Utilizări după tipul de cultură Utilizarea uleiului în perioada de hibernare nu prezintă probleme pentru vegetale. Utilizarea cu Bt şi altele Uleiul a fost utilizat cu succes în amestec cu Bt împotriva ouălelor şi larvelor galeruque ulmului. 5 specii de fluturi şi 5 specii de acarieni cu aplicări de ulei de 3% în sezonul de creştere pe o cincime din plantele ornamentale. Uleiul acţionează împotriva diprionului de fevier şi nu a celui de fag. Singurele specii care au arătat semne de fitotoxicitate datorită tratamentelor cu ulei sunt anumiţi decidus care produc nuci. O precauţie elementară este de a nu trata plantele deja afectate fie de secetă sau de alte stresuri. dimineaţa sau seara. Arboricultura Cincizeci de plante şi arbori ornamentali în perioada de creştere au fost trataţi cu ulei. Sericultura În seră. acarieni şi fluturi Uleiul este eficace împotriva tuturor speciilor de afide. uleiul poate cauza pagube la mugurii florali. mai ales la extremităţi sau pe marginile frunzelor. printre altele nucul cenuşiu (Juglans cinerea) şi nucul japonez (Juglans ailanthifolia). devin mov închis apoi brune. Baxendale şi Johnson raportează o eficacitate împotriva tisseuses şi tordeuses. Concentraţia de ulei cea mai eficace era de 2%. tigres şi mineuses. este de fapt deficitul de umiditate al plantei care poate face uleiul mai fitotoxic. Stejarul roşu (Quercus rubra) şi anumite varietăţi de arţar roşu (Acer rubrum) şi arţarul de zahăr (Acer saccharum) arată simptome moderate de fitotoxicitate. Fongicidele nu sunt compatibile cu uleiul. Un timp foarte umed poate provoca fitotoxicitatea deoarece uleiul se usucă atunci mai încet. Uleiul este utilizat şi împotriva sciaridelor. Spectru de acţiune Afide. de anumite larve. fluturi şi acarieni. uleiul permite protejarea florilor şi plantelor cu frunze de afide. Frunzele afectate pot cădea. şi mai puţin eficace împotriva botrytis. Uleiul pare să crească eficacitatea Bt-ului protejând toxina fotodegradării. obţinând un control complet în două săptămâni după aplicare. poluarea saz deriva pesticidelor. Uleiul poate acţiona ca şi sinergist cu alte insecticide facilitând penetrarea lor în cuticula insectei. fluturi. În amestec cu bicarbonatul de sodă activitatea fongicidă a uleiul este mai marcantă. Simptomele posibile sunt: îngălbenirea frunzişului. tetranide şi aleurode imature. Baxendale şi Johnson (1988) au obţinut un control pe care îl califică de la bun la excelent împotriva a 15 specii de afide. Utilizarea împotriva bolilor Se observă adesea mai puţine probleme legate de bolile din pepiniere care utilizează uleiul horticol. O activitate insecticidă este raportată pentru alte insecte: psilida merişorului. Tabel: Plante de seră la care poate fi folosit uleiul horticol .Condiţii climatice în timpul aplicării Ideal pentru aplicările exterioare este un timp răcoros (<27º C) şi uscat. Deşi etichetele de diferite mărci de ulei nu sfătuiesc aplicarea când temperatura depăşeşte 32º C. În seră. Caryers şi castanii nu erau sensibili la ulei în timp ce diferite varietăţi de nuc negru (Juglans nigra) erau puţin sensibile. Totuşi câteva plante nu vor fi afectate de ulei dacă temperatura este ridicată şi dacă este secetă. punaise du fevier. pete mai închise acolo unde uleiul a stat mai mult timp.

să se adauge săpunul în ulei 5 ml pe litru (0. cu atât fitotoxicitatea este aparentă. lăptuci şi bumbac. Utilisarea uleiului pare adaptat pentru protecţia culturilor ornamentale. Populaţiile de afide erau cu 86% mai puţinepe verze. Rezultatele indică că: . Efectul pesticid al uleiului mineral este totuşi mai scăzut decât cel al uleiurilor horticole. Davidson (1991) sugerează următoarea reţetă pentru tratamente: . de floarea soarelui. Uleiurile extrase din plante cu proprietăţi insecticide ar trebui să aibe importanţă pe viitor. Preţul uleiului mineral este jumătate din preţul uleiului horticol. . Săpunul era adăugat în cantitatea de 15 ml pentru 237 ml de ulei şi amestecul rezultat era adăugat în cantitatea de 5-12. Trebuie adăugat un emulsificator precum săpunul de vase în uleiul mineral înainte de al utiliza.să se adauge uleiul mineral în apă 10-20 ml pe litru (1-2%) . Uleiurile diferă în funcţie de punctul de fierbere. uleiurile riscă să rămână încă mult timp ca şi unelte eficace pentru protecţia culturilor. Uleiuri vegetale S-au testat mai multe tipuri de uleiuri vegetale în combinaţie cu diferite mărci de săpun împotriva devastatorilor curenţi ai plantelor din grădina de zarzavat. cât şi în exterior şi nu în seră. Uleiurile vegetale pot fi folosite şi ca fongicide. fluturilor. de palmier. Joy şi Palmolive. Uleiul din seminţe de bumbac a redus până la 91% numărul larvelor de viermi legionari. varza trandafirie şi brocoli erau foarte sensibile. Produsele testate erau: uleiuri de porumb.Specii ornamentale Azalee Begonia Camelia Crizantemă Coroană de ghimpi Diffenbachia Ferigă Gardenia Muşcată Palmieri Filodendron Poinsettia Portulaca Zinnia Comentarii Poate cauza pete pe frunzele varietăţilor cerate Poate fi fitotoxic pentru flori Mai puţin părul lui Venus Poate fi toxic pentru flori Mai puţin cocotierii Să se încerce mai întâi. castravetele şi boabele nu au arătat semne de fitotoxicitate.pepenii galbeni.să se verifice dacă este fitotoxicitate înaintea utilizării tratând doar o parte din frunze. . Dovlecii. Tetranidele au fost semnificariv reduse în timpul a 7 zile. Uleiurile vegetale pot fi fitotoxice pentru dovleci şi crucifere. Bractees dure nu ar trebui să fie afectate Specii comestibile .amestecul de ulei şi săpun a permis controlarea tetranidelor şi aleurodelor dar nu şi a afidelor de varză. Ele sunt foarte eficace împotriva afidelor. Aplicările trebuiau repetate la 7-10 zile. Uleiul mineral este şi el derivat din petrol. Uleiul nu este fitotoxic pe vinete. În ciuda acestor calităţi.Ardei iute . uleiul horticol trebuie să fie folosit cu precauţie deoarece anumite specii şi varietăţi de plante pot arăta simptome de fitotoxicitate în urma aplicării. sunt produse relativ puţin costisitoare pe care le putem considera slabe pentru mediu. Produsul rezultat era pulverizat cu fine picături pe frunzele plantelor.5 ml în 237 ml apă.diferitele amestecuri aveau o eficacitate asemănătoare. ALTE TIPURI DE ULEIURI Ulei mineral O alternativă bună de ulei horicol este uleiul mineral USP. printre care şi uleiul de nim (Azadirachta indica). varza şi varza roşie au arătat semne de fitotoxicitate în urma aplicării uleiurilor vegetale.Ivory. de nuci de cocos. Cum ele nu pun probleme de rezistenţă.Feves de lima . de arahide şi soia în combinaţie cu săpunuri marca Dawn. ardeii iuţi. Concluzii Uleiurile horticole. Cu cât concentraţia de ulei este mai mare. uleiurile se inserează într-un program de luptă ecologică. de formare şi mai ales în funcţie de preţ. . Aplicările prea numeroase vor afecta şi fauna auxiliară.dovlecii. dipioni şi alte insecte. aleurodelor şi acarienilor. .5%) . Utilizate raţional. Dove. deşi sunt derivate din petrol.Ridiche. Ele se pot dovedi utile împotriva anumitor larve.

Este o boală provocată de un virus identificat clasat în grupul tricovirus. de la începutul lui mai.să se aducă bor. Pe arbori tineri.să se trateze de două ori.să se pună cuiburi pentru piţigoi.dacă este necesar. un produs selectiv specific pentru larve .să se suprimeze funzele beşicate. se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive. cu bactospeină. remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor. sunt adesea cu viermi . cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu. face ravagii în meri. castani. Pătarea Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. Pear ring pattern mosaic.să nu se pună lipici direct pe scoarţă.să se evite îngrăşămintele prea azotate .să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil . Quince stunt.să se planteze varietăţi precoce . urechelniţe. este adesea necesar să se îngrijească arborii vara. Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele. Este o boală endemică a mărului şi a părului. pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin . nuci. Ce trebuie făcut: . Ce trebuie făcut: . să se taie părţile din frunzele atinse.să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ.larvele de chrysope.să se adune fructele căzute înainte de maturitate. Ce trebuie făcut: . Musca cireşei Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc. biodegradabil şi utilizabil până la recoltă.să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii. să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie . Simptomele sunt vizibile pe frunze şi fructe. . Aceasta fiind spusă. iarna. Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie. de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie.să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările . Apple chlorotic leaf spot virus (Pete clorotice ale mărului) Sinonime: Apple russet ring. perii.pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone. Simptome CLSV este o boală în general latentă la măr dar nu şi la păr. a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii .punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor. Fără pericol pentru albine. gutuii. şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară.să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu . dar putem să le găsim şi în peri.să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele . Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi.pudrarea cu o pudră de rocă micronizată . Ce trebuie făcut: . Ce trebuie făcut: . Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală . Platycarpa dwarf. Ea afectează merii.să se planteze varietăţi rezistente. să se interpună o bandă protectoare de carton. dar fatal pentru insectele auxiliare . Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă. prunii şi numeroase plante ornamentale.să nu se evite.să se pulverizeze purin de urzici diluat . Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă.Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi. pruni.

ornată cu lenticule concentrice. Cuveta: strâmtă şi destul de profundă. Apple green crinckle – Star crack (Gropiţă verde – fisură în formă de stea a mărului) Sinonime: Apple green mottle. Pyrus A20. această boală provoacă o diminuare a vigorii la păr de 10-50%. de la 7 la 20 de zile după ieşirea din frig. până în martie. Doyenne du Comice. Fructul are o perioadă de consumare posibilă la maturitate la 190. groasă. Deşi nu este rezistent la focul bacterian Angelys se plasează într-o perspectivă de înlocuire a marilor varietăţi. în ciuda unei uşoare vestejiri la sfârşitul conservării. rezervate doar pentru depistarea începând cu mărul în afara perioadelor calde. Cuveta: evazată. Epiderma: puţin aspră ceea ce o face rezistentă la manipulaţii. • Pe fructe simptomul se manifestă prin inele aspre mai mult sau mai puţin deschise. Eşalonarea maturităţii: slabă Aptitudine la manipulări: foarte bună Aptitudine la conservare: bună la 0-10C în atmosferă normală. mai puţin importantă la măr 5-10%. Apple green dimple. Recolta şi conservarea Perioada culesului: sfârşitul lui septembrie – începutul lui octombrie. Incidenţă economică: Deşi latentă şi în absenţa simptomelor asupra fructelor. Confuzia posibilă: Confuzia este posibilă cu rugozitatea naturală varietală sau provocată de pagubele îngheţului asupra florilor. gros. zemoasă. Forma: ovoidă scurtă. • . câteodată neregulată. Pulpa: fină. prezenţa a 2-3 fructe pe corimb nu reduce calibrul. de culoare brun deschis Frunza: lungime medie. Perioada de consumare: octombrie-martie. puţin profundă. Williams. Pedunculul:destul de scurt. În primăverile reci fructele pot prezenta porţiuni aspre mai mult sau mai puţin regulate. Ochiul: mediu şi deschis. varietate sensibilă la focul bacterian după inoculaţiile mlădiţelor. Polenizatori: Conference. cu întrenoduri de lungime medie. Apple rough skin. Florile sunt puţin sensibile la îngheţul de primăvară şi rărirea fructelor nu este necesară datorită bunei repartiţii a fructelor în arbore. Anumite produse de tratament lasă urme aspre inelare spre cuveta oculară. Caractere agronomice Fructificare: destul de rapidă Productivitate: bună Alternanţă: slabă Sensibilitate: această varietate nu a arătat o prea mare sensibilitate la bolile criptogamice în rapor cu marile varietăţi comerciabile. Vara aceste zone decolorate pot necroza. Perioada de înflorire: în acelaşi timp cu cea a Conference. Făinarea provoacă şi ea câteodată reticule aspre. Angelys Arborele Vigoare: medie Ramuri: destul de lungi. Fructul Calibru: destul de mare Culoare: bronzat cu faţa care stă la soare uşor portocalie. culoare verde Floare: mărime medie cu pedicelă scurtă. Fructul prezintă un bun calibru comercial. o bună ţinută la conservarea la rece. Prin teste ELISA. Angelys este şi un bun polenizator pentru alte varietăţi.Pe frunze se manifestă prin arabescuri sau inele gălbui care pot lua o culoare roşiatică fie după o perioadă rece fie la sfârşitul sezonului. Atunci când boala se manifestă asupra fructelor pierderea atracţie reduce producţia comercializabilă. Înmulţirea clonei de origine este asigurată de pepinierişti membri ai Centrului de Experimentare a Pepinierelor. Aprecieri generale Arbore uşor de crescut. Mod de depistare: Prin indexajul asupra Malus ornamentale. dulce pe acidulată cu o aromă agreabil pronunţată. El se echilibrează rapid cu o fructificare rapidă. gutui C7-1. Producţia este redusă pentru păr de la 10 la 40% şi de la 10 la 30% pentru măr.

Simptoma Apple rough skin poate fi totuşi confundată cu dezastrele produse de îngheţ. mugurii de flori sunt de proastă calitate şi se observă o puternică pată. În anii fără expresie a simptomelor. Mai aleatoriu pe platntele ierbacee sau prin teste sereologice de tipul ELISA. însoţită de o reducere al calibrului fructelor şi de o maturitate a recoltei mai târzie în ciuda unei colorări precoce. Apple mosaic virus (Mozaicul mărului) Sinonime: nici unul Boala cu virus care afectează mărul. • Dacă temperaturile sunt foarte scăzute fructele vo manifesta simptome Apple star crack. • Dacă temperaturile sunt scăzute. trandafiraş Această boală este provocată de o fitoplasmă. însoţite de anumite varietăţi de decolorări ale nervurilor. Incidenţa economică: Ansamblul fructelor care prezintă simptome nu este comercializabil. • Dacă temperaturile sunt puţin scăzute. Ea este adesea în starea de endemică în zonele de producţie. Primele simptome sunt vizibile prin căderea petalelor şi debutează prin mici depresii care vor evolua în funcţie de temperaturi. producţia poate fi diminuată de la 20 la 30%. Gala şi mutanţii săi. Fructele sunt puternic deformate şi fondul depresiilor este puternic necrozat cu fisuri ale epidermei. Pe varietăţile mai sensibile. Vigoarea arborilor este redusă de la 10 la 15%. Confuzie posibilă: Nu există riscuri de confuzie dacă nu sunt carenţe în bor. Confuzie posibilă: Anumite ierbicide provoacă mozaicuri sau arsuri foarte apropiate de Apple mosaic mai ales cele pe bază de sare de amoniu sau de aminotriazol. În funcţie de condiţiile climatice şi de condiţiile de cultură se poate observa o remisie a simptomelor mai mult sau mai puţin durabilă. fructele vor fi puţin deformate cu o rugozitate puternică pe regiuni mici (simptome Apple rough skin). alunul şi alte specii. trandafirul. De altfel toate simptomele descrise nu se exprimă întotdeauna împreună. Adesea la stadiul latent boala se exprimă după şocuri de vegetaţie. De la această temperatură simptomele sunt mascate. Mod de depistare: Indexaj în seră sau pepinieră asupra varietăţilor sensibile. rar pe ansamblul de fructe al arborelui. Simptome: Nu se exprimă uniform pe ansamblul arborelui şi sunt adesea localizate pe o parte a arborelui. • Pete galbene crem albui cu contururi neregulate răspândite pe regiuni mai mult sau mai puţin importante. Varietăţile cultivate cele mai sensibile sunt: Golden delicious. În acest caz fodul depresiilor nu este necrozat dar are o culoare verde mai închisă. Simptomele se pot prezenta sub forma: • Regiuni mari de culoare galben deschis care necrozează apoi. după o puternică expresie a simptomelor. Se poate face confuzie şi cu himerele clorofiline. fructele vor manifesta simptome Apple green crinkle. Se exprimă atunci când temperaturile sunt reci în primele luni a creşterii fructelor. Diseminarea sa ar fi asigurată de cicadelles fitofage şi neînfeudate livezilor. Exprimarea simptomelor este mai frecventă în zonele cu climat continental.Boală a cărui agent este necunoscut care afectează mărul. Mod de depistare: Indexajul în pepinieră asupra varietăţilor sensibile ca şi Golden. Simptome: Sunt localizate la fructe. blastomanie. . Simptome: Sunt localizate pe frunze şi apar atunci când temperatura este mai scăzută de 180C. mătură de vrăjitoare. Simptomele apar pe câţiva arbori izolaţi. Apple proliferation (proliferarea mărului) Sinonime: Apple wiches broom. • Mici pete galbene crem răspândite ici şi colo pe câteva frunze. Incidenţa economică: În funcţie de varietăţi şi în prezenţa simptomelor vigoarea arborilor este diminuată de la 10 la 40% şi la producţie de la 20 la 50%. prunii.

La baza peţiolului stipulii sunt foarte dezvoltaţi. Incidenţa economică: În prezenţa simptomelor scăderea vigorii variază de la 15 la 30%. Apple ring spot (pata inelară a mărului) Sinonime: nici unul Boala foarte puţin răspândită afectează mărul. Această boală afectează mărul. Simptome: Ele afectează fructele şi sunt de două tipuri: • Cele mai răspândite se manifestă când fructul a ajuns la mărimea unei nuci. Frunzele sunt în general mici. în funcţie de varietăţile contaminate. Prin teste cu fluorescenţă dar acestea cer un număr mare de eşantioane care trebuiesc observate.Simptoma care a dat numele bolii este un debut anticipat a mugurilor axilari în partea superioară a mlădiţelor. Se prezintă sub forma unor pete brune cu prezenţa unei rigurozităţi în centru şi a unei descuamări a epidermei pe margine. Colorarea terminală a frunzelor mlădiţelor poate să se facă datorită lipsei de Zn. Câteodată frunzele de la extremităţile mlădiţelor iau o culoare roşiatică. perii şi gutuii. El a fost identificat ca şi fitoplasmă. Este posibil să se facă un indexaj şi pe cireşul F12-1 care reacţioneată prin necroză în jurul inoculului. Apple rubberz wood (lemn cauciucat al mărului) Sinonime: Apple flat limb. o sfrijire a plntelor şi o decolorare gălbuie a frunzelor. Două tipuri de simptome se exteriorizează pe lemn. apoi ca şi xylemlimited bacterial. Confuzie posibilă: Nici una. Câteodată se observă pe charpentieres nişte umflături (swollen shoot). Mod de depistare: Prin indexaj asupra varietăţilor sensibile care au un procent de transmitere foarte aleatoriu şi adesea foarte slab. dar bolile provocate nu par să aparţină de aceşti agenţi infecţioşi. Indice economic: Vigoarea arborilor nu este afectată. Confuzie posibilă: Nici una. Agentul acesteia nu este identificat. Mlădiţele sunt foarte sensibile la făinare. depresii legate de oprirea creşterii anumitor celule (apple flat limb). • Cealaltă manifestare. din contră este redusă de la 15 la 20 % şi o parte din acestea nu sunt comercializabile. totul este franjuri la sfârşitul sezonului. Incidenţă economică: În absenţa simptomelor vigoarea merilor şi perilor este redusă de la 10 la 20 %. Swollen shoot Boală a cărui agent infecţios nu este cunoscut. Aceşti muguri dau ramuri foarte strânse cu un unghi de inserţie foarte închis (mătură de vrăjitoare). Producţia este nulă. Arborii cu simptome produc puţin şi fructe mici adesea deformate. La nivelul rădăcinilor se observă prezenţa părului rădăcinar şi absenţa rădăcinilor groase. . Pe gutui se observă o necroză pe scoarţă. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor mărului. Simptome: Se exprimă asupra varietăţilor cultivate. Simptoma care a dat numele acestei boli se manifestă printr-o supleţe anormală a lemnului legată de o proastă lemnificare (apple rubbery wood). În absenţa simptomelor vigoarea este redusă de la 10 la 20%. dar care este cea mai puţin frecventă. Producţia merilor şi perilor este mai mică de 10-30% decât cea a perilor 15-50%. La alte varietăţi simptoma se manifestă prin grosimi inegale. Pierderea producţiei este de la 20 la 50%. Confuzie posibilă: Simptoma măturii poate să se confunde cu debutul anormal al mugurilor legat de anularea mugurului terminal. este prezenţa inelelor concentrice brune. care a dat numele bolii. Quince yellow blotch. Fructele sunt de calibru mic şi au o calitate gustativă mediocră. Fructele sunt aplatizate şi sunt mici. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor sensibile. Aceste simptome nu afectează toate fructele arborelui şi sunt uşor influenţate de condiţiile climatice ale anului. denticulaţiile lor sunt neregulate.

Simptome: Simptomele sunt observate asupra Malus indicatori ca şi Virginia crab sau Spy 227. Apple stem pitting virus (lemn striat la măr) Sinonime: Apple spy epinasty and decline Această boală a cărui agent infecţios este un virus afectează mătrul şi căteva specii de păr. Confuzie posibilă: Pot exista riscuri de confuzie cu pagubele provocate de îngheţ (scar skin) sau proiectări de plivit de tipul paraquate (Dapple apple). În cursul creşterii fructului se dezvoltă pe punctuaţii negi a căror parte superioară este acoperită de un ţesut necrozat superficial. Incidenţa economică: Deşi latentă. Fructele. Confuzie posibilă: Se poate confunda cu pişcăturile de punaises care provoacă negi dar nu au ţesuturi necrozate superficiale. O depistare este posibilă şi prin hibridizarea moleculară începând cu extrase de frunze şi scoarţă. şi doar aceste frunze. crispate. Apple scar skin viroid – Dapple apple ( epidermă cicatrizată – măr pătat) Sinonime: nici unul Boală a cărui agent responsabil este un viroid care afectează merii. Este o afecţiune foarte răspândită care nu se manifestă la varietăţile cultivate. scăderea producţiei poate atinge 30-50%. Incidenţa economică: Toate fructele sunt necomerializabile. Vuveta oculară este decolorată. Producţia este afectată de la 30 la 70% şi fructele rămase sunt necomercializabile. • Pe alte varietăţi cu epidermă bi-coloră sau galbenă fructele prezintă cicatrici aspre (Apple scar skin) care afectează mai rapid partea oculară a fructelor dar poate să se răspândească şi pe obraji. Din contră. Această afecţiune este puţin frecventă şi afectează doar mărul. sunt deformate. Frunzele trandafiraşilor. Incidenţa economică: Reducerea foarte importantă a vigorii din pepinieră 40-50%. Două tipuri de simptome descriu această boală. manifestă punctuaţii negre în relief. . la începutul sezonului. Simptome: Se manifestă pe frunze şi fructe. Mod de depistare: Indexaj în pepinieră a varietăţilor sensibile. La Spy 227 se obsercă o răsucire a frunzelor în jos (epinasty) şi necroze importante a lemnului. La Virginia crab boala se manifestă prin striaţii longitudinale mai mult sau mai puţin profunde vizibile în lemn înlăturând scoarţa. • Pe fructe în general cu epidermă roţie de la mijlocul lui iulie. În al doilea an după inoculaţie răsadurile mor (decline). Dacă varietăţile nu exprimă simptome reducerea vigorii este de aproximativ 15% şi scăderea producţiei variază de la 10 la 20%. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţii Golden şi Cox’s orange pippin. Arborii contaminaţi au puţine fructe. Simptome: Sunt localizate la fructe. Mod de depistare: Prin indexaj la Mlus orientali sensibili. Fructele au o maturiate precoce şi sunt deformate. Fructele sunt adesea mici şi deformate.Apple russet wart (măr verucos) Sinonime: nici unul Boala este provocată de un agent infecţios neidentificat. disimetrice şu inele galbene al cărui centru este necrozat. această boală provoacă o pierdere a vigorii de 5-10%. pete circulare (Apple dapple apple) de culoare deschisă apar pe obrajii fructelor. Confuzie posibilă: La Spy 227 simptoma aminteşte de atacurile afidelor. Simptoma se intensifică cu prinderea culorii.

. trecând lupta contra paraziţilor pe planul doi şi aducând în prim plan principiul profilaxiei. Mod de depistare: Prin indexajul Virginia crab dar şi a Spy 227 sau Pyronia veitchii. Agentul responsabil de această boală este determinat şi face parte din capilovirus. respectiv rezistente. evitănd un sistem de irigare picătură cu picătură. -dacă este necesar se vor utiliza îngrăşăminte verzi în scopul ameliorării sau corectării solului : anumite crucifere sunt în acelaşi timp şi anti-nematozi iar lucerna are o înrădăcinare foarte adâncă. Aceste simptome sunt datorate prezenţei unei necroze la nivelul altoiului care se manifestă din al doilea an după altoire şi inoculaţie. Apple jonction necrotic pitting. Simptome Această boală este latentă şi nu provoacă nici o simptomă asupra varietăţilor cultivate. Apple top working disease. Favorizarea nutriţiei livezii pe un volum maxim de sol activ şi sănătos . În momentul creării livezii proprii. Aceste rezultate se explică prin : .o reducere a mijloacelor de nutriţie directă a plantei.Fructele sunt în general mai russetes şi arborii mai sensibili cu ulceraţii. . Diferenţele între o livadă convenţională şi o livadă ecologică pot fi foarte mari. tasare. micro-aspersiune).…) . Principii : 1. El afectează merii. Incidenţa economică: Prezenţa acestei afecţiuni provoacă o pierdere a vigorii de 10-15% la peri şi de 5-15% la meri. Câteva exemple de evitat: cireş pe Edabriz datorită afidelor . Confuzie posibilă: Nici una. Este de preferat practicarea unor densităţi mici pentru a evita o vegetaţie densă care poate să . Alegerea densităţii şi a formei . . MM 106 şi sol umed pentru mană . Virginia crab decline. .se recomandă efectuarea unor analize clasice asupra solului pentru elementele principale şi pH. Toate formele de aport au o trecere direct determinată de activitatea solului.sunt preferate speciile rustice.o limitare a mijloacelor de luptă directă simplă şi eficace contra numeroşilor paraziţi. Solul nu mai este un suport inert ci redevine un actor principal. Producţia este redusă pentru meri şi peri de la 10 la 30%. Alegerea soiurilor . ceea ce permite şi obligă la o lărgire a raţionamentului.se vor efectua profile de sol pentru a cunoaşte problemele principale de rezolvat (hidromorfie. Cercetarea unui echilibru este cu atât mai mult indispensabilă cu cât posibilităţile de intervenţie sunt mai limitate.trebuie favorizată aerisirea precum şi păstrarea livezii accesibile ceea ce duce la preferarea speciilor de mică înălţime. Boala se exprimă la Virginia crab printr-o creştere redusă. Melrose şi Florina pentru măr. perii şi mai ales perii orientali fără să prezinte simptome. ştiind că o rusticitate globală este mai interesantă decât o rezistenţă doar la anumiţi factori: Reinette gri de Canada. un frunziş galben şi mortalitate mai mult sau mai puţin rapidă. . udând o suprafaţă maximă a solului (aspersiune.alegerea unor sisteme de irigare. Echilibrul sau dezechilibrul acestui sistem este rezultatul relaţiilor complexe între diferiţi factori cunoscuţi sau necunoscuţi.… . agricultorul alege ecosistemul şi mai ales marja « de eroare » pe care şi-o va îngădui. Este inportantă o redresare foarte progresivă . 2. Apple stem grooving virus (lemn raiat la măr) Sinonime: Apple brow line. ceea ce poate duce la obţinerea unor randamente medii de 2 până la 3 ori mai mici pentru anumite specii.ca şi culturi anterioare nu se recomandă non arbuştii (atenţie mai ales la păşunile permanente).se vor evita speciile hipersensibile în raport cu clima şi solul. specii de piersici târzii datorită moniliozei . Reine-Claude pentru prune etc… 3. Principii de intretinere a unei livezi O livadă este un agroecosistem. în caz contrar trebuie realizate culturi intermediare .sunt necesare analize mai detaliate a materiilor organice pentru a putea alege tipul de fertilizare sau amendamentele organice de folosit .

pună mari probleme vis a vis de boli şi dăunători.prevederea amplasamentelor pentru zonele florale. nuc pentru carpocapsă. Planificarea perdelelor de protecţie şi a zonelor florale a. având în vedere că vigoarea mai slabă asigură o aerisire mai bună. prun pentru sharka etc… b. . . excluzând speciile care adăpostesc dăunători şi boli ale livezii: aubepine pentru foc bacterian. În acelaşi timp. Agrosistemul simplificat al unei livezi ecologice CLIMAT MEDIU • • • Microclimat şi concurenţă AUXILIARI DĂUNĂTORI ŞI BOLI (3) (5) (4) înierbare perdele de protecţie zone florale 4. alegerea unei diversităţi maxime de specii autohtone. densităţile nu sunt prea diferite de cele din agricultura convenţională. LLUPTĂ DIRECTĂ (1) PRODUCŢIE •cantitate (2) •calitate •regularitate CONDUCEREA CULTURII (7) ACTIVITATEA BIOLOGICĂ A SOLULUI STARE VEGETATIVĂ factor cheie (6) Apă Aerare pH T° Materii organice .pregătirea şi întreţinerea perdelei de protecţie ca şi livadă încî din faza de început.

utilizarea de amendamente (compost sau altele) şi (sau) îngrăşăminte organice adaptate solului: sunt preferate composturile proaspete pe solurile cu slabă activitate biologică.crearea sau implantarea unor zone şi adăposturi favorabile auxiliarilor vertebraţi şi nevertebraţi. perioada de eliberare şi cantităţile puse la dispoziţie: pe soluri cu o încălzire lentă.întreţinerea răndurilor de pomi : Alegerea principiului de întreţinere şi a materialului influenţează foarte mult activitatea solului şi implicit alimentaţia arborelui : utilajele rotative care permit încorporarea în sol a îngrăşămintelor verzi şi a îngrăşămintelor organice. . Alternanţa de rodire provoacă dezechilibre de vegetaţie: . sau în livadă. deoarece mineralizarea este adesea excesivă toamna. chenopodium. pot fi montate cuiburi pentru piţigoi şi pentru răpitori.pneuri cu presiune mică (dezumflate) . . . favorizează aerisirea.o densitatea mică a vegetaţiei poate favoriza aerarea şi optimizarea eficacităţii produselor utilizabile: aerarea este un mijloc de luptă eficace contra majoritatea bolilor criptogramice.alegerea principiului de întreţinere a spaţiului dintre rânduri. . Amenajarea livezii Principiu : Corectarea monospecificităţii culturii printr-o biodiversitate vegetală care va permite o biodivesitate faunistică : . În plus. Dificultatea constă adesea în a echilibra în fiecare anotimp disponibilităţile solului cu nevoile culturii.o vegetaţie ierboasă pe cale naturală diversificată dacă este posibil : Perioada de primăvară este în special vizată de atacurile păduchilor.realizarea unei talii care să nu provoace creşteri viguroase. adăposturi pentru lilieci şi diverse locuri pentru hibernarea buburuzelor. .perdele de protecţie în jurul livezii: se lasă vegetaţia spontană să se dezvolte la baza perdelei atâta timp cât nu o afectează . Scopul este de a avea o floră variată asigurând o etalare maximă a înfloririi .utilizarea utilajelor de decompactare adânci dacă este necesar (subsolaj) . • Lupta directă . Mijloacele de intervenţie sunt următoarele : .zone florale (neperturbate în timpul sezonului) în jurul livezii. . . care vor fi distruse prin lucrările efectuate asupra solului odată ce devin deranjante.calcularea aporturilor organice trebuie făcută ţinând cont de potenţialului solului şi de natura aportului.reglarea încărcării . Speciile purtătoare de păduchi şi/sau cu înfloriri precoce sunt cele mai susceptibile de a fi afectate. încălzirea solului şi în consecinţă accelerează mineralizarea. scaiul şi rumexul pot fi utilizate de către păduchii ca sursă de hrană .(1) Risc mare (2) Potenţial de producţie redus (3) Determinant (4) Puţin selectivă (5) Limitată (6) Punerea la dispoziţie a elementelor dificil de controlat (7) Respectarea fiziologiei pomului Este necesară înlocuirea reflexului “o problemă = o soluţie” cu următorul raţionament: « o problemă = cauze de identificat şi de înlăturat » 5.materiale care nu compactează . . . utilizarea unui îngrăşământ organic „rapid” înainte de coacere este adesea indispensabilă. De exemplu. . Se preferă pe cât posibil o înierbare permanentă sau cel puţin utilizarea de îngrăşăminte verzi. Modul de conducere al livezii Principiul: găsirea punctului de echilibru între un randament bun şi un nivel parazitar scăzut: .este necesară o înălţime redusă care să permită intervenţii manuale mai frecvente. Este vorba despre zonele necosite pe pacursul mai multor ani. care condiţionează rapiditatea. Gestiunea solului Principiul de bază constă în favorizarea unei activităţi biologice care va pune la dispoziţie elemente nutritive pentru un sistem radicular dezvoltat şi în profunzime. 6.

epidermă la fel de sensibilă ca şi cea a Comice la maturitate. mărime corespunzătoare.Conference: sensibilitate mică la rapăn. se conservă perioade mari de timp. .Prinderea după plantare este întâmplătoare. foarte productivă. . Beurre Bosc. • Tipurile franc Soiurile păr sunt cu mult mai sensibile la calcar şi la secetă decât gutuii: .Principiu: Completarea măsurilor preventive: . Se pretează situaţiilor ideale pentru gutui (soluri umede. precum şi la climatele calde. Nici un fruct nu trebuie să rămână în livadă după recoltat (păduchele ţestos. . dar acestea nu modifică în mod fundamental exigenţele pedo-climatice ale gutuiului. bună calitate a fructelor . BA 29 este cel mai bine adaptat pe când gutuiul de Angers şi EMC este bine să fie evitate. .EMA şi Sydo.President Heron: foarte puţin sensibil la rapăn. dar arămie. În aceste condiţii pedo-climatice.lupta directă (tratamente) utilizată în agricultură ecologică nu este eficientă decât asupra unor niveluri de atac reduse. fără alternanţă. tendinţă puternică de drajonare. induce un comportament heterogen. consumată atât în stare proaspătă şi folosită şi în industrie. .profilaxia trebuie să fie considerată ca şi un mijloc de luptă directă în agricultură ecologică fiind vorba de „igiena” livezii. foarte mare şi regulată. gutui de Angers: Nivelul vigorii 6/9. Este imperativ necesar de a ţinti cu exactitate stadiul sensibil: ouă în curs de eclozare şi diferite stadii ale păduchilor. climat blând) şi speciilor fără probleme de compatibilitate. . Existenţa unui singur factor dintre aceştia poate să ducă câteodată la eşecul plantaţiei în agricultură ecologică. productiv. perioada juvenilă mai lungă şi stadiul de adult atins mult mai târziu. .8/9 . dar sensibilă la Pseudomonas syringae şi la căderea frunzelor. Soiuri . bună calitate gustativă. Incompatibilitatea poate fi exacerbată prin condiţiile pedo-climatice neadaptate gutuiului.Adams 332. Francii au o multiplicare globală mai dificilă decât gutuiul. bună ancorare. gutui de Angers: Nivelul vigorii 5/9.Williams: sensibil la rapăn.Kirchensaller: franc provenit din semănat. . . proastă afinitate cu gutuiul. Problemele de compatibilitate pot fi rezolvate prin utilizarea unei specii intermediare compatibile. Gutui EMC: Nivelul vigorii 4/9.BA 29 (gutui de Provence): Nivelul vigorii 7/9. Modul de acţiune al produselor existente obligă preferarea tratamentelor preventive: aplicarea de sulf împotriva rapănului în funcţie de previziunile meteorologice şi de apariţia ascosporilor. monilioză etc…). provin din butaşi deci au o înrădăcinare mai bine conturată decât francul de semănat. Rezultate bune au fost obţinute cu Williams. necalcaroase. producţie precoce. în zonele unde asupra gutuiului se manifestă cloroza. bună calitate gustativă. Abbe Fetel iar rezultate proaste cu Comice.Doctor Jules Guyot: comportament bun la tehnologia din agricultură ecologică. Conference. . conservare până în decembrie. sensibilitate la Stemphylium.OHF 87 = DAYTOR (Farold ® 87) şi OHF 40 = DAYGON (Farold ® 40) fac parte dintr-o serie de franci clonaţi la sfârşit de experimentare . respectiv înspre speciile pe propiile lor rădăcini.Specii autoînrădăcinate: foarte utilizate în Italia. . Părul în agricultură biologică  Materialul vegetal Port-altoiul :Gutuiul Gutuiul rezistă bine la asfixiere dar este puţin adaptat la soluri uscate şi calcaroase. este plantată mult în nordul Europei şi în Italia.nivel al vigorii mai mare decât BA 29 dar mai mică decât a francul provenit din semănat. specie foarte productivă.Harrow Swet: rezistent la atacurile bacteriene. având în vedere că întreţinerea livezii este mai dificilă. specie cu dublă destinaţie. productivitate bună. foarte viguros. Cel mai compatibil dintre gutui.metodă abandonată în favoarea francului clonat.

2. .5 m pentru Conference pe gutui CEM şi 4–5m x 2. Această tehnică este eficientă dar nu rezolvă problema alimentării azotoase. tei. Înierbarea ameliorează nutriţia fosforică. În plus. este de preferat să se repartizeze orizontal volumul arborelui pentru a putea evita creşterea la mare înălţime a arborelui. alun. o perioadă critică poate exista (sfârşit de mai-iunie) şi trebuie să poată fi controlată prin tratamente asupra mielatului cu Heliosol (2l/ha) sau cu săpun potasic. urmat de efectuarea unei lucrări de încorporare în sol şi aceasta cu o lună înainte de perioada înfloririi. După căderea petalelor. umiditate şi materii organice bune în condiţii corecte de pH şi fără prea mult cupru.. Forma are puţină importanţă. specie viguroasă cu producţie sensibilă la alternanţă.. Amenajarea livezii de peri Bazele raţionamentului pentru a amenaja o livadă de peri ecologică constau în dezvoltarea unei biodiversităţi maximale prin diverse amenajări: . După această perioadă populaţiile scad în majoritatea cazurilor (sosirea auxiliarilor. . merişor. Pontele se depun începând din stadiul D3-E (apariţia mugurului roz) urmate apoi de dezvoltarea larvelor în fructele tinere pe parcursul a 4-6 săptămâni. Este vorba de fapt de a asigura celei mai mari părţi a solului o aeraţie suficientă. dar formarea arborelui trebuie să reducă tăierile la minimum şi să favorizeze arcuirea şi înclinarea. Gestiunea solului şi fertilizarea Doar o activitate biologică (faună şi floră) intensă este o garanţie de nutriţie corectă a pomului. lauretc. foarte bună afinitate cu BA 29. Dar părul este foarte sensibil la lipsa de azot în perioadele dinaintea înfloririi (frunziş foarte palid) şi în special în cazul altoirii pe gutui . Structurile puternice şi verticale sunt adesea sinonime cu dezechilibrul şi desfrunzirea în livezile mature.realizarea unui strat ierbos: supravegherea instalării unei vegetaţii ierboase ce înfloreşte evităndu-se cosirile joase şi frecvente. Cacopsylla pyri Insecta provoacă puţine pagube în livada ecologică. În schimb. Aceste intervenţii vor fi surse de fluctuaţii în producţie şi de sensibilităţi parazitare.Angelys: specie promiţătoare de înaltă calitate gustativă şi conservare îndelungată în timp.Doyenne du Comice: sensibilitate la rapăn în funcţie de livadă. oprirea creşterii vramurilor). de lemne. foarte sensibilă la Stemphylium. Atacurile sunt adesea repetate pe aceleaşi parcele. În sezon. fructele atacate se dezvoltă mai rapid şi se deformează (pere decalibrate). . prin dezechilibrul vegetativ pe care îl provoacă. poate pune probleme pe perioada reconversie la agricultuă ecologică pănă la stabilirea unui echilibru între populaţiile de insecte. Alegerea tipului de fertilizant trebuie să fie efectuată după observaţiile anuale asupra solului şi asupra pomului şi prin analize complexe asupra solului odată la 5 ani.Contarinia pyrivora Foarte rar atacă dar este problematică în agricultură ecologică. Este cu atât mai mult important acest aspect cu căt interveţiile manuale sunt importante în agricultură ecologică iar produsele utilizate sunt doar de contact. Se observă o ieşire grupată a adulţilor la sfârşit de martie: zbor de 1 până la 2 săptămâni maxim.Abbe Fetel: calitate gustativă slabă. Modul de conducere Densitatea va fi aleasă de aşa manieră încât combinaţia sistem radicular/ soi în funcţie de sol şi de practicile agricole să poate ocupa un volum suficient pentru a evita intervenţiile severe asupra livezii adulte. producţie slabă. Larva este un asticot fără picioare şi de culoare crem. Aceasta duce la densităţi ce pot să varieze între 4 x 1..realizarea unei perdele de protecţie complexe: Anumite esenţe sunt recomandate de către Inra d’Avignon pentru a favoriza o perdea funcţională: iederă.realizarea unor adăposturi pentru auxiliari: grămezi de pietre. sensibil la sulf şi la cupru. controlul vigorii.. vigoare medie. Strategia de luptă cea mai eficientă este înainte de toate. Protecţia fitosanitară 1. Acest aport de primăvară vine să completeze aportul unui compost sau al unui îngrăşământ organic mai complet de toamnă. Pagubele se diferenţiază de cele ale viespilor (Hoplocampa) prin prezenţa mai multor larve în fruct. . cuiburi.5–3 m în funcţie de soluri pentru Williams pe rădăcini proprii sau OHF 87 sau 40. .. Sosirea precoce a auxiliarilor este facilitată prin neutilizarea după înflorire a insecticidelor.Tehnica cea mai clasică rămâne aportul unui îngrăşământ de tip guano pe linia de plantare. Primele plantaţii sunt în curs de desfăşurare în agricultură ecologică în Franţa. epidermă fragilă. afinitate medie cu BA 29. potasică şi ferică.

Viespea părului: Hoplocampa brevis Adultul seamănă cum o mică viespe. Totuşi. 7. . Larva sapă o galerie circulară subepidermică. Dacă există resturi din anul precedent. Azadirachtina este eficientă dar este foarte fitotoxică asupra soiurilor: Conference. se intervine în stadiul C3 până la D asupra adulţilor înainte de pontă cu un insecticid natural (pyretru. Guyot.Această insectă este dificil de controlat deoarece reîntoarcerea adulţilor pe peri la sfârşit de vară şi la început de toamnă este foarte eşalonată. unde larva va găuri fructul fără să facă o galerie circulară.Fructele se coc înainte de a cădea pe sol. albă cu capul maroniu. Boala este foarte asemănătoare cu rapănul la măr. se tratează preventiv cu cupru (stadiul de înflorire) apoi cu sulf (după înflorire). adulţii ies din mugur efectuând o perforaţie foarte vizibilă în solzii uscaţi apoi intră în diapauză estivală pe diverşi arbori. După transformarea în nimfă. larva abandonează fructul pentru a ţese un cocon în sol în care să-şi petreacă iarna. Importanţa atacului este definită prin:  sensibilitatea speciei şi stadiul de cultură. foarte uşor de identificat. rotenonă). Atâta timp cât riscul există. Atacurile sunt în mod regulat întâlnite în livezile în conversie la agricultură ecologică. Apare o singură generaţie pe an. Adultul. Păduchele violet al părului: Dysaphis pyri Specia este mai puţin periculoasă decât păduchele cenuşiul al mărului. apoi intră în fructul tânăr. femela depune ouă translucide în mugurii florali pregătiţi să se deschidă. 6.Folosirea de capcane pe scară largă este tehnica de preferat şi se dovedeşte eficientă dacă capcane albe acoperite sunt puse cu 10 zile înainte de înflorire (nu trebuie să mai existe adulţi în timpul înfloririi). Ea este observabilă prin „scuturarea” bobocilor la sfârşitul verii.Acarieni roşii ( Panonychus ulmi) Păianjenii roşii nu pun probleme îngeneral în livezile ecologice.  prezenţa cancerului pe lemn. Transformarea în nimfă a larvelor are loc în sol la 5 cm adâncime. obligă la tratarea pe toată perioada de vegetaţie. Comice. în caz de prezenţă pe lemn protecţia devine problematică.  o umiditate ridicată poate antrena o contaminare în funcţie de temperatură. primăvara. Lupta se bazează pe aceleaşi principii ca şi în cazul păduchelui cenuşiu. 4. Rapănul ( Venturia pirina) Rapănul părului se manifestă în special prin pete asupra fructului care fac dificilă comercializarea. Gărgăriţa florilor: Anthonomus pyri Insecta este problematică şi constituie marea problemă a unui pomicultor în agricultură ecologică. în crăpăturile scoarţei în mod special. trecănd mai departe într-un alt fruct. Larva este un asticot ce prezintă până la 7 perechi de picioare false abdominale. foarte arcuită. Două hymenoptere pot să paraziteze hoplocampa părului. 3. 5. Nici un fel de toxicitate nu este cunoscută asupra lui Harrow Sweet şi Wiliams. O luptă profilactică poate fi avută în vedere prin distrugerea perelor tinere atacate. este o gărgăriţă brun-roşcată de 4 până la 5 mm. Ouăle eclozează în timpul iernii. Adulţii apar la sfârşitul verii şi depun ouăle în interiorul mugurilor fructiferi până la primele temperaturi scăzute.  cantitatea de innocul. Viermele merelor şi perelor (Cydia pomonella) Având în vedere importanţa sa (în special în livezile de meri). cap gri-deschis şi corp alb-gălbui. Ieşirea grupată a adulţilor într-un stadiu bine precizat face ca speciile cu înfloriri timpurii sau târzii să fie mai puţin sensibile. Gărgăriţa este puţin parazitată de unele himenoptere. Nu trebuie trecută în conversie o parcelă cu probleme mari de păianjeni. mugurii fructiferi nu se deschid şi conţin o larvă de 5 până la 7 mm. o fişă tehnică specială i-a fost consacrată. În faza următoare. Primăvara.

Cantităţile recomandate sunt de ordinul a 20 până la 40 tone de îngrăşământ animal sau de la 10 până la 15 tone de compost. 3. Port-altoii Juglans regia L. Toate produsele sunt utilizabile în agricultură ecologică conform Legii 38/2001 pot fi folosite fără contraindicaţii speciale. în momentul dezmuguririi). bogate în materii organice. Nevoile livezii tinere sunt mici în primii ani (20 până la 40 unităţi de N/ha). 2. Controlul buruienilor Pe rând. cu spinul dat de către analizele şi observaţiile asupra solului. va ghida alegerea materiilor organice. Îngrăşământul de origine ovină pare a răspunde cel mai bine nevoilor nucului. Cele mai mari nevoi de azot ale nucului sunt din mai până în iulie pentru formarea creşterilor vegetative şi creşterea fructelor. 1. creşterea rapidă a fructelor şi nucile sale de calitate. Alţi port-altoi sunt în curs de experimentare. Densitatea de plantare Distanţele de plantare recomandate sunt de:10m x 10m sau 11m x 11m. devine deci importantă supravegherea reîntoarcerii lor în sol (fărâmiţare şi încorporare în sol la căderea pe pământ pentru solurile lucrate). . Produse utilizabile. Aporturile trebuie realizate iarna sau primăvara (din februarie până în aprilie) în funcţie de compoziţia produselor. compost). Este un arbore foarte sensibil la asfixia radiculară şi preferă solurile uşor calcaroase. Primii 10 ani fiind mai puţin productivi (2 tone de nuci în total). Gestiunea fertilizării Pentru un hectar de Franquette în agricultură convenţională în plină producţie. Ronde de Montignac). Se cercetează vigoarea şi rezistenţa la CLRV (Cherry Leaf Roll Virus). se poate intensifica plantaţia (11m x 6. Este necesar să se stimuleze activitatea microbiană la început de ciclu (început de mai. Soiuri  Franquette este preconizat în marea majoritate a cazurilor pentru rusticitatea sa. Producţia ecologică pune probleme specifice: întreţinerea solului (gestiunea înierbării şi concurenţa alimentară) şi fertilizarea.  Grandjean este interesantă pentru calitatea inelelor sale anuale. Frunzele exportă şi restituie o mare parte din elementele majore. Aporturile de toamnă nu sunt de recomandat datorită concentrării resurselor agricultorului pentru efectuarea recoltei. dacă tipul de sol şi fertilizarea o permite. Toate excesele de aport de azot se vor traduce prin exporturi mai importante şi va duce la creşterea costurilor de fertilizare ca şi a riscurilor de levigare înspre apele subterane. contrar celei mai mari părţi a pomilor fructiferi care dau creşteri în special primăvara. Înafara compensării „ exporturilor” aporturile vizează înainte de toate o activitate biologică optimă a solului. Acest obiectiv. Înierbarea livezii influenţează asupra fluxurilor producând materie organică şi consumând o parte din elemente. Randamentul optim a unei livezi biologice echilibrate se situează în jur la 2 T /ha de nuci uscate cu variaţii mari în funcţie de întreţinere şi potenţialul solului. (Parisienn. este singurul port-altoi utilizat în prezent. 4. Marbot). Conducerea culturii Nucul este un arbore cu creşteri mari pe timpul verii.Nucul în Agricultură Biologică Consumul european de nuci este circa de 300 g/locuitor pe an.  Soiurile polenizatoare se recomandă a fi cultivate în afara zonelor tradiţionale de producţie ( Meylannaise. Aporturile de îngrăşământ organic poate completa aportul de materii organice structurante la sfârşit de iarnă (îngrăşământ animal. Aporturile trebuie modificate în fiecare an în funcţie de producţia de nuci (creşterea exporturilor) şi de rezultatul de observaţie a stării vegetative a nucului. tehnicile de plivire mecanică sau termică necesită utilaje specifice şi deci utilizarea presupune o atenţie particulară.  Fernor este recomandată solurilor bogate în substanţe minerale.5m) pentru ca la termen să se scoată 1 pom din 2. exporturile azotoase sunt estimate la 172 kg/ha.

Este vorba de un lepidopter întâlnit şi în livezile de meri şi peri. pentru a lăsa timpul necesar reînierbării pănă recoltarea mecanică. Ştiind că această concurenţă cu înierbarea este limitată la azot şi apă. o bună aerare în interiorul arborelui. în livezi. Condiţiile de utilizare a acestor tehnici sunt. -Înierbarea totală a solurilor bogate. tocarea resturilor vegetale pentru a accelera descompunerea lor. -Experienţa din legumicultură asupra dezburuienării termice uşurează adaptarea acestei tehnici în pomicultură. perioadă de creştere a fructului şi a formării inelului anual de creştere. În general. Cele mai mari nevoi sunt din iunie până în august. limitând în acelaşi timp evaporarea solului. scoarţă. Anthracnoza (Gnomonia leptostyla) Această boală se dezvoltă rapid în cazul primăverilor umede. Metoda de luptă prin confuzie sexuală necesită un timp de aşezare a difuzorilor important (7 până la 10 ore/ha). . Bacterioza Bacteria iernează în şi la suprafaţa mugurilor şi se multiplică primăvara în prezenţa unei umidităţi ridicate însoţită de temperaturi cuprinse între 16 şi 29º C. În această situaţie. covor pe bază de paie) pentru a controla stratul ierbos într-o manieră eficientă. Principalul inconvenient al acestei tehnici este costul său destul de ridicat. -Mulcirea se poate realiza cu materiale anorganice (material plastic. material textil) sau cu materiale organice (paie. se pot realiza lucrări ale solului pentru a limita concurenţa înierbării până la sfârşit de iunie. Buruienile trebuie să aibă un stadiu de dezvoltare puţin avansat ceea ce implică adesea un mare număr de treceri. utilizarea unei leguminoase într-o livadă irigată ar fi poate o soluţie. Ea provoacă apariţia unor pete (pe frunze şi fructe) precum şi căderea fructelor. Speciile cu talie mică şi care nu formează tufe (pentru recoltarea mecanică) sunt de preferat în cazul acestei tehnici de dezburuienare. În acest caz. Se recomandă evitarea udării frunzişului prin irigare. Difuzorii trebuind să fie aşezaţi pe partea superioară a pomului. Se va evita orice insecticid pentru a păstra auxiliarii asupra acarienilor (Euseius finlandicus). Ciuperca iernează pe frunze. Înierbarea. La ora actuală. Repunerea mulciului trebuie să se realizeze într-un interval de timp cuprins între 1 până la 5 ani în funcţie de gradul lor de degradare. Lupta prin intermediul virusului granulozei şi a confuziei sexuale este posibilă şi eficientă în cazul unor populaţii slabe până la medii. Speciile cu dezmugurire precoce şi fructificare laterală sunt mai sensibile. Irigarea se poate face în diferite moduri. 3 până la 5 tratamente sunt suficiente pentru a controla carpocapsa. Auxiliarii (buburuzele) se instalează suficient de repede pentru a „regla” populaţiile de afide. dar un interes deosebit prezintă micro-aspersiunea. din mai multe puncte de vedere. Afide Nici o combatere nu este realizată în agricultură ecologică împotriva acestor dăunători şi pagubele sunt în general mici. Ca şi măsuri profilactice se recomandă tăierea şi îndepărtarea ramurilor uscate. „bandajarea” trunchiurilor pentru a limita răspândirea acestor boli. provocând căderea lor. Dar nici o soluţie probată şi satisfăcătoare nu există până astăzi. nu există difuzori omologaţi pentru această cultură. Primăvara provoacă necroze poligonale pe frunze mai mari decât în cazul bacteriozelor. este cel mai des prezentă între rânduri pentru a uşura trecerea tractorului evitănduse tasarea solului. În caz de imposibilitate de irigare. va fi necesară creşterea intensităţii irigării şi fertilizării pentru a putea compensa concurenţa înierbării. Protecţia fitosanitară Carpocapsa (Cydia pomonella) Carpocapsa este principalul dăunător al livezii de nuci. recoltarea mecanică nu este încă posibilă. similare celor preconizate pentru lupta împotriva acestor dăunători în livezile de meri şi peri.-Dezburuienarea mecanică este puţin compatibilă cu recoltarea mecanică care impune existenţa unui sol bine nivelat. Alegerea unei flore diversificate şi adaptată la tehnologia avută în vedere poate avea mai multe influenţe pozitive asupra culturii. Irigarea Irigarea este o operaţie indispensabilă în livezile înierbate sau în zonele climatice cu pluviometrie slabă.

Pe fruct. În prezent. În ciuda atenţiei deosebite acordate arborelui şi mediului său înconjurător. fiind paraziţi ai rănilor .  Livezile trebuie să fie curate. Printre agenţii criptogamici prezenţi într-o cultură de piersic se numără Botrytis. o creştere regulată. .Monilia fructicola a fost recent identificată în mai multe regiuni din Europa simptomele fiind asemănătoare cu cele ale ciupercii Monilia laxa. În general.Produsele cuprice pe bază de sulfat de cupru şi hidroxid de cupru sunt eficiente în lupta preventivă. brun roşcat . La înfiinţarea livezii. . este vorba în peste 90% dintre cazuri de monilioză: -Monilia laxa se manifestă sub forma unor mici perniţe de culoare gri închis. Atacul este favorizat de: •Alternanţa perioadelor ploioase cu cele uscate ce induce fructificarea ciupercilor. această cifră fiind mai mare pentru speciile târzii. Pulverizările se fac cu prioritate primăvara ( 2 sau 3 tratamente). alegerea varietăţilor trebuie să ia în calcul utilizarea de soiuri puţin sensibile la dăunători şi la boli. O livadă de nuci condusă în agricultură ecologică produce în medie cu 20 până la 30 % mai puţine nuci decât în agricultură convenţională (1 până la 2 T faţă de 2-3 T) cu un procentaj de nuci de mărime mică superior. nu există o metodă satisfăcătoare pentru a lupta împotriva necrozei apicale. 20% dintre fructe putrezesc în livadă. Conversia la agricultură ecologică  Pierderile de randament vor fi vizibile după ultimul an de conversie. Controlul bolilor piersicului în agricultura ecologică În timpul perioadei de conversie la agricultura ecologică. datorită mijloacelor limitate de combatere . formând zone concentrice în jurul punctului de infecţie şi nu afectează florile. 4. se recomandă măsurile utilizarea de măsuri preventive: . Penicillium. într-o stare bună de sănătate cu o protecţie fitosanitară minimă. Pentru a avea nuci de calitate este necesară recoltarea odată la 4 zile. ceea ce presupune un ecosistem echilibrat. 5. Înainte de utilizarea oricărei metode de luptă directă al cărui efect nu va fi decât parţial. . este adesea necesar să se intervină cu mijloace de intervenţie fitosanitară. Odată recoltate nucile trebuie curăţate şi aşezate în uscătoare pentru a ajunge în 24 ore la o umiditate de 8 până la 12 %. oprirea tratamentelor pe bază de produse fitofarmaceutice va modifica populaţia parazitară a livezii cu o recrudescenţă a dăunătorilor şi a bolilor. Rhysophus sau Alternaria. Bolile piersicului Bolile sunt unul dintre principalele obstacole în calea reuşitei unei culturi în agricultură ecologică a acestei culturi . Înainte de atacul pe fructe se observă o uscare a florilor care se întinde spre ramurile de rod cu formarea cancerului şi scurgeri de clei.o schemă de plantare mai aerisită. Recolta se eşalonează de la jumătatea lui septembrie până la jumătatea lui octombrie. Efectul cuprului asupra anthracnozei este mai scăzut dar poate fi suficient în situaţiile cu risc moderat.Monilia fructigena are perniţe mai mari. Recoltarea Investiţiile într-un utilaj de recoltare este rentabilă pentru livezile cu suprafeţe de producţie mai mari de 15 hectare. Unele suşe sunt rezistente la cupru. profilaxia şi dezvoltarea unei faune auxiliare trebuie să fie măsuri aplicate cu prioritate. Cunoaşterea dăunătorilor specifici acestei culturi va putea face ca intervenţiile să aibă o eficacitate maximă. Un tratament împotriva căderii frunzelor este justificat în livezile tinere pentru a putea limita pătrunderea bacteriilor prin cicatricile foliare. Distrugerea epidermei sau atacurile de insecte sunt favorabile instalării acestor boli.

Combaterea este preventivă şi este în general eficace atăta timp căt cantităţile de cupru nu sunt limitate. recoltarea fructelor putrezite. •Fertilizare: evitaţi excesul de azot sau cantităţi mari la o singură fertilizare. De asemenea se poate utiliza şi zeama sulfocalcică (zeama nanteză) care uscă şi contaminează contaminările. •Evitarea producerii de soiuri cu fructe de mari dimensiuni. se tratează preventiv cu cupru sau cu sulf înainte de înflorire. silice. Termoterapia post recoltare este o tehnică experimentată de către GRAB Avignon de câţiva ani. Supravieţuirea sporilor este favorizată de către ierni blânde şi umede. •Protecţia trebuie continuată pănă în stadiul primelor frunze etalate (la 3 săptămăni după deschiderea mugurelui) cu zeamă bordeleză în cantitate e 6. presortare în livadă. coada calului. Miceliul se conservă sub formă de spori în scoarţa arborilor şi a ramurilor. menţinerea unui covor erbaceu scurt în jurul arborelui . Piersicile şi nectarinele cu miez galben sunt în general mai sensibile decât varietăţile târzii. Alte tehnici de luptă şi-au arătat eficacitatea (Trichoderma). se pot aplica îngrăşăminte foliare pe bază de zinc •În perioada umflării mugurilor se pot efectua tratamente pe bază de cupru (zeamă bordeleză. Apariţia pagubelor la începutul primăverii ( la 2-3 săptămâni după contaminare) reduce în mod drastic dezvoltarea arborelui. şi bacteriozele): 2. Aceasta poate provenii din precocitatea speciei sau din caracterele sale genetice. Condiţii de infestare •Temperatura minimă zilnică de peste 8 grade Celsius: Germinarea este stopată peste 30 grade Celsius.3 tratamente pe bază de cupru cu doză redusă.5 kg/ha + ulei alb la o concetraţie de 0. orientarea parcelei.•O umiditate peste 90% timp de câteva ore sau o ploaie care declanşează germinarea conidiilor la temperaturi de peste 10 – 15 grade Celsius). Fructele sunt sensibile pe toată perioada creşterii. provoacă deformarea şi decolorarea organelor atacate : culoarea frunzelor variază de la alb gălbui la roz roşiatic. eliminarea fructelor care se ating.1 %. fructe deformate. •Odată cu plantarea să se aibă în vedere rezistenţa soiurilor la ciuperci. •Recoltarea în bune condiţii: manipulare . •Irigarea: evitarea aportului de apă înainte de recoltare ( celule turgescente . cancerului. care este privat de capacitatea sa d fotosintezinantă. sulfat sau oxiclorură. •Reducerea gradului de infestare prin: eliminarea frucelor mumificate şi a ramurilor înnegrite odată cu tăierile de iarnă şi a culesului. calciu. frunze mai groase şi deformate. crăpături). conservare la temperaturi scăzute. trebuie să se evite plantarea varietăţilor care se vor coace mai repede de 10 august. Sfârşitul perioadei de mare sensibilitate se termină odată cu creşterea frunzelor ( 6-7 săptămâni începând cu începerea creşterii mugurului) . În zonele cu riscuri . cupru . în solzii mugurilor sau la suprafaţa solului. tăierea ramurilor prea joase. primele rezultate a unei utilizări pe scară largă arată o ameliorare notabilă a conservării fructelor. Împotriva lui Monilia fructigena (atac pe flori ). Combatere Există o importantă variaţie a sensibilităţii între diferitele specii. tăieri după recoltare. După recoltare. magneziu. Anumite produse sau elemente pot să aibă un efect protector ca îngrăşămintele foliare pe bază de alge marine. Perioada de intervenţie •Căderea frunzelor ( acţiune asupra băşicării. Lupta împotriva bolilor Masuri profilactice: •Favorizarea circulaţiei aerului pentru a evita perioadele umede lungi prin : distanţa de plantare mai mare. •La apariţia primelor frunzuliţe după umflarea mugurilor:tratament cupric pe bază de hidroxid. Cuprul nu mai acţionează din . hidroxid). Frunzele bolnave sunt mai sensibile la atacul de făinare şi la atacul purecilor. forma arborelui. transport. •Precipitaţii peste 10 mm în 24 de ore: În livadă . tăieri în verde. Uscarea şi deformarea frunzelor la piersic ( Taphrina deformans) Agent patogen propriu piersicului. contaminările au loc chiar şi la o cantitate mai mare de rouă.

-utilizarea de amente pe bază de calciu şi de materii organice sunt mijloace eficiente pe termen lung. Contaminarea se realizează prin intermediul rănilor (tăieri. Riscurile de fitotoxicitate fiind importante. Se va evita confundarea simtomelor prezentate cu cele ale fitoxicităţii date de excesul de cupru. de alternanţa dintre perioadele cu vănt şi umede cu perioadele uscate. Boala se manifestă prin înegrirea mugurilor şi a ramurilor tinere. dezinfectarea cu alcool a foarfecilor. căderea frunzelor). Pseudomonas sp. . Michelini) şi evitarea celor sensibile (J. Arborii atacaţi trebuie să fie scoşi cel tărziu la 3 zile după ce a fost diagnosticată boala. Xantomonas arboricola Toate genurile de Prunus spp. Anumite soiuri locale sunt foarte rezistente (July Alberta) Sharka Sharka este o boală virală care se manifestă prin apariţia de striuri violacee pe petalele florilor de piersic. Snow King. Un lichid de culoare roşiatică se scurge pe sol din trunchiul arborelui. se rocomandă utilizarea de adjuvanţi (oligoelemente. .momentul în care miceliul penetrează în frunză. . . Elegant. Coryneum beijerinschii Frunzele şi ramurile sunt acoperite de pete roşietice în timpul verii.arderea lemnului rezultat în urma tăierilor. Acţiunea sa poate fi ameliorată prin adăugarea de agenţi muianţi sau oligoelemente. Pe frunze apar pete de culoare roşie înconjurate de un halou tranlucid. Prezenţa bolii nu se manifestă întotdeauna prin apariţia stricîciunilor. Rich. aminoacizi). Combatere -supravegherea prezenţei simtomelor în livezile apropiate de zonele deja contaminate. Big Top. de decolorări caracteristice de-a lungul nervurilor frunzelor precum şi a unor zone concentrice clorotice pe fructe.utilizarea de material genetic însoţit de un paşaport fitosanitar european. Hale). efectuarea de tratamente pe bază de cupru în momentul căderii frunzelor. Sulful sup formă de pref are o acţiune mai bună decăt sulful muiabil care poate prezenta probleme de fitoxicitate în cazul utilizării în perioade foarte calde. Tratamentele trebuie evitate în perioadele reci şi cu vănt puternic. Cele mai sensibile soiuri sunt :O’Henry. Temperaturile reduse din timpul primăverii (vănturi reci) provoacă o prire a sevei urmată de atacuri puternice de făinare. În timpul iernii următoare vor apărea pete canceroase cu exudat de clei. Boala se dezvoltă iarna în condiţii de temperaturi negative. Rich Lady Summer.dezinfectarea instrumentelor cu care se efectuează tăierile. Pe fructe se observă acelaşi tip de pete însoţite de cantităţi mare de clei. Apoi aceste pete se necrozează şi reultă perforaţii de 3-4 mm pe frunze. sunt susceptibile de a fi atacate de către această boală. Făinarea Făinarea se caracterizează prin apariţia de zone făinoase pe faţa inferioară a frunzelor. Sibelle. extracte din plante. Cancerul (Fusicoccum amygdali) .H. Combatere -pe cale profilactică:tăierea şi arderea ramurilor atinse. Dezvoltarea bolii depinde de evoluţia temperaturii. Îndepărtănd scoarţa se poate observa progresia infecţiei. Combatere Protecţia plantei împotriva bolii se realizează prin efectuarea a 2-3 tratamente cu 25 –50 g/hl de cupru metalic. Bacteria rezistă în timpul iernii adăpostindu-se în muguri şi în scoarţa arborilor. ramuri deformate şi acoperite de un strat alb. Combatere În funcţie de sensibilitatea soiurilor utilizate trebuie efectuate tratamente pe bază de sulf din momentul căderii petalelor cu o cantitate de 10-25 kg/ha la o temperatură mai mare de 6 grade Celsius. Pe fructe atacul este vizibil din luna iunie şi sunt caracterizate prin depresiuni circulare de culoare brună cu o producere eventuală de clei.aplicarea a 2-3 tratamente cuprice după recoltare şi în momentul căderii frunzelor -utilizarea de soiuri rezistente (Red Haven. Lady. Uneori se observă o cădere parţială a frunzelor ca urmare a apariţiei a unor pete care sunt mai întăi localizate pe marginea frunzelor sau de-a lungul nervurilor. Tratamentele se pot continua pănă la recoltare dacă este cazul pentru soiurile mai sensibile. Valley Sweet.Dezvoltarea bolii este favorizată de o temperatură şi umiditate ridicată. Visusul (Plum Pox Potyvirus) este vehiculat de către afide şi de către materialul vegetal.

2 – Descriere Insecta are mărimea de 2. fertilizare). talie. Elstar. Golden. -Diminuarea procentului de flori legate în caz de atac foarte puternic. Necroza este de formă ovală . Sulful muiabil are o anumită eficacitate. -Exsudat de mielat urmată de atac de fumagină (frunza acoperită cu un praf negricios). căderea petalelor) este o cale de penetrare a ciupercii.  aplicarea unor tratamente precise. Identificarea larvelor este posibilă prin efectuarea de controale asupra mugurilor cei mai dezvoltaţi. -Deformare accentuată a lăstarilor. Pe fructe: -Deformare a fructelor ca urmare a împunsăturilor timpurii. 4 – Controlul populaţiilor Observarea ouălor în timpul iernii este destul de dificilă. -trebuie efectuate tratamente sistematice înainte de înflorire.Parazitul penetrează în ramuri sau în buchetul de mai prin plăgile peţiolare în toamnă şi induce pete de culoare brună asupra mugurilor.) în Agicultură Biologică În livezile de meri biologice. Cuprul este un bun cicatrizant.Specii puţin sensibile: Florina. Delbard Estivale. Topaz.Specii foarte sensibile: Granny Smith. Pe frunze necrozele formează un „V” pe nervuri si provoacă căderea prematură a acestora. dar nu are decăt un efect moderat asupra creşterii ciupercii şi un efect nul asupra germinării sporilor.  favorizarea entomofaunei utile. Trebuie în acelaşi timp să fie arse ramurile atacate începănd cu luna iunie. rezultă o diminuare a vigorii livezii. Melrose. Idared. Confuzia cu ouăle altor specii de afide este posibilă (păduchele verde de exemplu). Criteriul de sensibilitate la păduchiul cenuşiu este determinant. Profilaxie 1. . acoperit de o pulverulenţă albă până la gri (cu excepţia indivizilor care tocmai au năpârlit). Partea atacată a fructelor este de culoare brună înspre gri şi este acoperită cu puncte de culoare neagră. Belchard. Alegerea soiului În agricultură ecologică. foarte prejudiciabilă mai ales în cazul pomilor tineri în primii ani după înfinţarea livezii. este esenţial să se caute o rusticitate globală a soiurilor. Gala. .Temperatura optimă de dezbvoltare este de 28 grade Celsius. Combatere Orice plagă necicatrizată în toamnă (căderea frunzelor) şi în primăvară (deschiderea mugurilor. Pe ansamblu. 5 – Modalităţile de control ale Păduchelui cenuşiu A. 1 – Simptome şi pagube Pe lăstari şi frunze: -Răsucire puternică a frunzelor şi îngălbenirea acestora. Există diferenţe semnificative de sensibilitate: . Baujade. Goldrush.4 mm de culoare verde măslinie sau roşu vişiniu.Specii sensibile: Reine des Reinettes. Tinănd cont de marile cantităţi de cupru care ar fi necesare se recomandă efectuarea unei bune profilaxii şi alegerea de soiuri rezistente.1 până la 2.Specii mediu sensibile: Reinette Grise. Controlul Păduchelui cenuşiu (Dysaphis plantaginea P. Prezenţa sa timpurie în cultură face dificilă acţiunea auxiliarilor iar fecunditatea sa mare antrenează pagube care se pot dovedi foarte grave. Ploile din toamnă şi de primăvară favorizează diseminarea în timp ce condiţiile de timp uscat şi cal favorizează înmulţirea. bine delimitată (confuzie posibilă cu monilioza). . Boskoop. . Controlul populaţiilor trebuie să ţină cont de faptul că: -nu trebuie efectuate tratamente după înflorire deoarece produsele de tratament au o eficacitate scăzută şi există riscul de toxicitate asupra auxiliarilor. evitănd dispersia sporilor. Protecţia împotriva dăunătorilor în agricultura ecologică se face printr-o serie de tehnici:  adaptarea conducerii culturii (specie. Braeburn. păduchele cenuşiu este cel mai periculos dintre păduchi împreună cu păduchele lănos (Eriosoma lanigerum).

Rezistenţa la Păduchele cenuşiu este unul din criteriile importante de selecţie a soiurilor în agricultură ecologică. 2. Stabilirea şi apoi menţinerea unui bun echilibru al arborelui. primăvara: nu se recomandă împrăştierea de cantităţi mari de îngrăşăminteorganice deoarece aceasta poate avea ca efect eliberări mari de azot în primăvară (aport masiv de gunoi animal, guano, ricin.  toamna: se vor evita vigorile excesive la sfârşit de sezon, provocate de o mineralizare târzie a azotului. Este adesea cazul aporturilor de materie organică de tipul compostului cu eliberare târzie, mai ales în cazul solurilor cu încălzire lentă (soluri grele, reci. Numărul de ouă depuse toamna (inoculul) este proporţional cu vigoarea pomului toamna. - se vor evita arborii prea puţin viguroşi sau cei cu carenţe; - tăierile vor fi realizate în aşa fel încăt să se evite formarea de creşteri lacome;

3. Amenajarea parcelei Se recomandă favorizarea auxiliarilor prezenţi în mod natural în plantaţii. Sirfide: Adulţii se hrănesc cu polen sau nectar ale căror cantităţi influenţează numărul de ouă. Ponta este depusă în apropierea focarului de păduchi. Larva este o carnivoră foarte vorace (400 până la 700 păduchi consumaţi în 10 zile) . Prezenţa plantelor cu înfloririe timpurie în interiorul livezii favorizează instalarea şi dezvoltarea sirfidelor. Buburuze: Cele mai cunoscute coccinele ca şi auxiliari sunt buburuza cu 2, 14 şi 7 puncte. Larvele şi adulţii consumă de la 30 până la 60 de păduchi pe zi. Crisofe: Se constată o activitate prădătoare a larvelor, mai ales în peioadă estivală. Iernarea adulţilor are loc în afara livezii (în hambare sau remize). Cecidomelide: S-a observat o activitate prădătoare a larvelor, mai cu seamă pe timpul verii şi toamnei. Favorizarea biodiversităţii vegetale din jurul livezii (garduri vii, benzi (straturi) florale, înierbare divesificată) este o măsură recomandată pentru a putea permite sosirea cât mai rapidă a auxiliarilor şi instalarea lor. O floră diverificată este un factor indispensabil al acestei biodiversităţi. O pajişte variată, cosită mai rar este foarte favorabilă prezenţei auxiliarilor. Benzile florale Utilizarea de plante selecţionate are la bază următoarele criterii:  o înflorire eşalonată care să ofere hrană (polen şi nectar) pentru auxiliari (sirfide);  specii care să poată adăpostească şi alţi păduchi în timpul verii când păduchii cenuşii nu sunt prezenţi în livada de meri;  capacitate mare de acoperire a solului care să ofere adăpost pentru auxiliari. Semănarea speciilor selecţionate în amestec, se poate realiza pe benzi de lăţimi cuprinse între 50 cm şi 1 m între răndurile de meri (tot la 30 m) şi pe marginea primului şi ultimului rând. Întreţinerea trebuie redusă la minim (fără tăiere). Înfiinţarea benzilor se realizează pe cale naturală de la un an la altul. Rezultate foarte interesante pot fi obţinute primăvara (creşterea numărului de auxiliari şi diminuarea numărului de păduchi) şi toamna (creşterea numărului des păianjeni şi punerea în evidenţă a rolului lor asupra diminuării de inocul prin capturarea păduchilor înaripaţi). B. Intervenţii de început de vegetaţie Tratamentele înainte de înflorire trebuie să fie efectuate riguros pentru că este singura metodă de luptă directă eficientă. În continuare auxiliarii îşi intră în rol. Tratamente cu uleiuri minerale (uleiuri albe) sau vegetale (în curs de experimentare) la doza de 1 până la 1,5 l/hl de apă. Uleiurile albe omologate nu prezintă diferenţe semnificative de eficacitate. Se va evita efectuarea vreunui tratament dacă o perioadă de îngheţ este anunţată (risc de fitotoxicitate). Este recomandată tratarea cu soluţii puternic diluate pentru a atinge un maxim de ouă şi de larve, mărind volumul per ha la1500 l.

Eficacitatea uleiurilor creşte cu temperatura şi ca atare se recomandă efectuarea tratamentului la temperaturi mai mari de 10º C adaptăndu-se doza la temperatură. Tratamente cu piretru şi rotenonă. Sunt produse puţin remanente (24 până la 48h), care acţionează prin contact. Efectul lor este vizibil pe termen scurt pentru piretru (acţiune şoc) şi pe termen mai lung (4 până la 5 zile) pentru rotenonă (acţiune regulatoare a creşterii). Principiile active fiind fotodegradabile, se recomandă efectuarea tratamentelor pe timpul serii. Există mai multe produse comerciale pe bază de piretru sau rotenonă singure sau în amestec. Puţine din aceste produse posedă astăzi o omologare asupra păduchelui cenuşiu al mărului. Aceste produse sunt puţin selective. Utilizarea lor în sezon nu este recomandată (efect nefast asupra auxiliarilor, acţiune insuficientă asupra păduchelui cenuşiu după înflorire). De remarcat că, în funcţie de stadiul lor de aplicare, aceste tratamente au o acţiune secundară altor dăunători ai livezii (păianjeni, viespi, gărgăriţe). Un alt insecticid vegetal, care se testează în prezent este Neem, extras din seminţele arborelui Azadirachta indica (foarte răspândit în India). În Elveţia, unde acest produs este omologat, rezultatele sunt foarte satisfăcătoare cu un singur tratament în stadiul mugure roz. C. Intervenţii după înflorire La această dată, nu se mai poate face nimic; cu excepţia limitării pagubelor. Se poate efectua eventual un tratament cu ulei alb la căderea petalelor, în caz de ecloziune tardivă. Nu se recomandă utilizarea de insecticide vegetale în sezon. Ele nu sunt eficiente împotriva răsucirii (produs acţionând prin contact) şi întârzie apariţia auxiliarilor. Trebuie limitat numărul furnicilor, care favorizează dezvoltarea păduchilor prin aşezarea de benzi adezive în jurul trunchiului sau prăfuirea cu sulf la baza pomului, imediat ce se observă prezenţa auxiliarilor pe pom sau în apropierea acestuia. Principii de bază a combaterii dăunătorului: - controlul stării vegetative a pomului; - crearea sau favorizarea unui mediu propice apariţiei precoce a auxiliarilor şi instalării lor; - cunoaşterea biologiei; - efectuarea de tratamente precise; - asigurarea unei supravegheri permanente în sezon care să permită intervenţii manuale precoce; PRINCIPII DE NUTRŢIE ALE CULTURILOR Concepte şi elemente fertilizante O cultură de fructe poate produce diferite randamente urmărind strategia culturii şi a locului. Randamentul ţintă este randamentul în fructe de primă calitate care trebuie să fie produs într-o cultură de fructe. Începând cu acest randament ţintă se poate evalua cantitatea elementelor fertilizante susceptibile de a părăsi cultura cu recolta. Pentru a parveni la o nutriţie durabilă a culturilor de fructe, este indispensabil să înţelegem relaţiile dintre crşterea vegetală şi bilanţul elementelor fertilizante. De aceea este esenţial să se clarifice termenii utilizaţi şi relaţiile lor. Pe de altă parte elementele fertilizante majore care sunt N, P, K, Ca şi Mg, arborii fructiferi au încă nevoie şi de alte elemente nutritive câteodată în cantităţi mici. Aceste elemente numite oligoelemente sau microelemente nutritive sunt Mn, Fe, Cu, Zn, B, Mo. De altfel Na, Si, Co şi Ni sunt de asemenea elemente utile în creşterea vegetală. Rădăcinile arborilor şi fâneţei, dar şi microorganismele solului permit câteodată accesul la elementele nutritive din sol şi permit facerea lor disponibilă pentru plantele sub formă de microorganisme nutritive. În livezile înierbate nu trebuie să ne temem de nici o situaţie de lipsă în oligoelemente. Prelevarea elementelor fertilizante Prelevarea elementelor fertilizante corespunde cantităţii elementelor fertilizante care părăsesc parcela cu recolta fără rezidurile vegetale. Prelevarea depinde deci de nivelul de randament. Penrtu îngrăşământ, parcela sau exploatarea totală este considerată ca un tot astfel încât elementele fertilizante rămase pe parcelă să nu facă parte din prelevare. Pentru o cultură de fructe în faza de plină producţie, prelevarea corespunde deci elementelor fertilizante conţinute în fructe. În ceea ce priveşte bacele de arbust, el corespunde de asemnea elementelor fertilizante conţinute în compuşii lemnoşi ai tulpinilor. Pentru tinerile culturi în perioadă juvenilă prelevare corespunde elementelor fertilizante care sunt fixate în compuşii lemnoşi. Pentru ca oferta elementelor fertilizante să corespundă nevoi plantelor, îngrăşământul nu poate consista doar în a înlocui prelevarea unui element fertilizant sub forma unui aport unic. Trebuie să ştim penrtu ce organe ale planteii elementul fertilizant trebuie să fie disponibil, în ce moment, în ce cantitate şi sub ce formă.

Repartiţia elementelor fertilizante pe organe Conţinuturile în elemente fertilizante a diferitelor organe ale merilor sunt prezentate în tabelul 1. trebuie ţinut seama de faptul că, cu rapida evoluţie a varietăţilor, a locurilor unde se fixează altoiul şi a formelor de cultură, raportul frunză-fruct are tendinţa de a decala profitul fructelor. Rezultă o creştere a prelevării în cultură de fructe. De-a lungul ultimilor ani această tendinţă a atins şi culturile de cireşi şi pruni unde se utilizează arbori mai puţin viguroşi. Prelevarea corespunde valorii utilizate pentru fructe. Prelevarea permite evaluarea nevoii, apoi nevoia corectată şi în sfârşit cantitatea elementelor fertilizante care trebuie adusă ângrăşământului Tabel 1: prelevarea elementelor fertilizante de către arborii fructiferi (meri) şi repartiţia în diferitele organe. Organe Elemente nutritive în kg/ha N P2O5 K2O Ca Mg Fructe (40t/ha) 20 13 60 3,6 1,8 Frunze 43 6,5 54,5 70,1 16,3 Ramuri, trunchi, 15,5 8,5 15 37,2 2,1 rădăcini Prelevări 10,5 3 15,5 2,9 0,9 diverse (muguri, căderea fructelor) Lemn de tăiat 10 4,4 4 22,9 1,5 Prelevare 98 35 148 136,6 22,6 totală Tabel 2: prelevări de elemente fertilizante pe diverse specii de fructe Specie de Randament Elemente nutritive (kg/ha) fructe t/ha N P2O5 K2O Măr 40 20 10 67 3 Sursa Ca 3 Mg IFA 1992 USDA 1963 Shear & Faust 1980 (Ca, Mg IFA 1992 USDA 1963 Huguet 1980 USDA 1963 USDA 1963 Marangoni & Rombola 1994 Smith şi alţii 1988, USDA 1992 Drawer şi alţii 1970, Souci şi alţii 1977 Drawer şi alţii 1970, Souci şi alţii 1977

Păr Cireş Prun Cais Piersic

40 12 20 20 15

30 26 10 18 15

10 5 5 9 9

70 23 42 71 36

2 2 1 3 1

5 2 2 2 2

Kiwi

20

31

11

54

7

2

Zmeură

15

29

7

26

-

5

Alte bace de arbuşti

20

37

7

47

-

4

Afin

15

21

2

10

-

1

Drawer şi alţii 1970, Souci şi alţii 1977

De la prelevarea elementelor fertilizante la nevoia de îngrăşământ Diferenţa dintre prelevarea elementelor fertilizante a unei culturi de fructe şi nevoia de elemente fertilizante definit prin raportul la randament are mai multe origini.Pentru azotul foarte mobil îngrăşământul nominalizat este întotdeauna superior prelevării,căci azotul disponibil pentru plante nu poate fi absorbit decât o parte de plante.Elementele fertilizante disponibile nu vor fi niciodată toate absorbite de plante.Potenţialul de asimilare specific unei specii vegetale şi disponibilitatea elementelor fertilizante în sol sunt perturbate de antagonisme.Există o concurenţă între diferitele elemente nutritive pentru punctele de schimb ionic a compuşilor argiloşi din sol,cât şi pentru pH-ul solului şi fixarea biologică a elementelor fertilizante pe materia organică. Culturile de fructe pot afişa densităţi foarte diverse(de exemplu 1500-3500 arbori/ha). Potenţialul de randament pe suprafaţă cutivată este în general relativ constant pe un loc,în măsura în care suprafaţa foliară în raport cu suprfaţa cultivată rămâne sensibil egală.Nevoia totală de elemente fertilizante pe suprafaţă rămâne şi ea relativ constantă independent de densitatea plantaţiei.De aceea de vreme ce densitatea plantaţiei variază,iar randamentul ţintă pe suprafaţă rămâne acelaşi,normele rămân neschimbate. Nevoia corectată în elemente fertilizante Nevoia în elemente fertilizante a unei culturi de fructe se bazează pe prelevare.Încercările şi experienţa ne permit să deducem nevoia în elemente fertilizante.Aceasta din urmă este influenţată de starea arborilor în cadrul unei bune practici agricole(pentru azot) sau pentru starea solului(pentru P,K,Mg,Ca).Aceşti factori de influenţă permit determinarea unei norme corectate.Ţinând cont de elementele fertilizante disponibile mobilizate la momentul dat,este posibil apoi să se calculeze cantitatea de îngrăşăminte care se împrăştie. Factorul de corecţie a normei este calculat prin ponderea rezultatelor obţinute prin două metode diferite de extrcţie a solului. Dinamica nevoii de elemente fertilizante şi reaprovizionarea Nevoia unei culturi de fructe în elemente fertilizante depinde de diverse procedee de creştere a lemnului,a mlădiţelor,a rădăcinilor,a frunzelor,a mugurilor şi a fructelor,procedee care variază după anotimpuri.Pentru a putea fertiliza în funcţie de nevoi,este important sa se cunoască procedeul de creştere a arborelui. Omul de teren trebuie să poată aduce suficiente elemente fertilizante la momentul potrivit.Pentru a reaproviziona plantele în elemnte fertilizante şi pentru a compensa prelevarea,dispunem de: -elemente fertilizante care sunt remobilizante începând cu şarpanta -elemente fertilizante ale solului,disponibile pentru plante,care sunt mobilizate începând cu materia organică şi cu compoziţia solului şi sunt absorbite de rădăcini -elemente fertilizante aduse care sunt absorbite fie de rădăcini,fie de frunze -elemente fertilizante prezente în atmosferă care sunt absorbite fie de rădăcini,fie de frunze. Şarpanta,sursă de elemente nutritive pentru creştere Exemlul azotului arată cel mai bine cum se aduce o cantitate suficientă de elemente nutritive la momentul potrivit.Azotul este un element fertilizant esenţial şi este foarte mobil.Lipsa azotului provoacă probleme de creştere şi de calitate,un exces de azot la fel. Într-o cultură de fructe,începutul creşterii primavara a putut să se facă datorită elementelor nutritive remobilizate începând cu şarpanta.Azotul remobilizat este de exemplu stocat mult timp în concentraţie relativ ridicată în frunzele mlădiţelor şi a rămurelelor încoronate,chir şi în plantaţiile fertilizate,până ce îşi piede importanţa începând aprximativ cu luna iunie.Acest fenomen este valabil pentru toate tipurile de arbori fructiferi.Aprovizionarea şarpantei în elemente nutritive nu pune în general nici o problemă. Ea poate fi asigurată de elementele fertilizante rămânând în cultură. Dar de îndată ce arborele este obligat să-şi scoată apa în rezervele şarpantei pentru a-şi asigura creşterea, de exemplu, de îndată ce absorbţia elementelor fertilizante de către rădăcini este foarte redusă, datorită condiţiilor meteorologice trebuie apoi ca şarpante să fi din nou aprovizionată în elemente nutritive, şi aceasta, la momentul potrivit. Poate fi de exemplu prin absorbţia elementelor nutritive ieşite de la descompunerea mulciului sauj printr-o aplicare foliară care trebuie să fie tot timpul luată în considerare în bilanţul elementelor nutritive al ansamblului exploatării. Mobilizarea azotului în sol În urma creşterii temperaturilor primăvara, azotul din sol se mobilizează începând cu materia organică. De-a lungul anului acest azot devine furnizorul principal al arborilor. Asigurarera unei aprovizionări în elemente fertilizante datorită menţinerii tehnicilor de exploatare Elementele nutritive disponibile sunt puse în mod eficace la dispoziţia culturii, atunci când ea are nevoie. Elementele nutritive prezente în mod natural sunt puse în folosinţă şi exploatate. În momentul înfloririi diferitelor organe ale arborelui au şi ele nevoie să fie aprovizionate cu elemente nutritive. O ofertă prea redusă sau prea importantă de elemente fertilizante în această perioadă poate avea consecinţe negative durabile (de

stabilizatorii de azot liberi sau asociaţi la leguminoase sunt importanţi pentru culturile de fructe durabile.fertilitatea solului Solul serveşte în acelaşi timp ca şi suport şi ca şi păstrător de hrană pentru plantă. resturi vegetale şi humus. consumă de la început o parte din azotul mineral al solului chiar dacă materiile organice în raport C/N scăzut ca şi îngrăşămintele tinere şi gunoaiele foarte descompuse produc imediat azot mineral. ca şi gunoiul copt. Întreţinerea benzii ierboase permite în general prezervarea proprietăţilor sale. De altfel un bilanţ higrometric echilibrat este şi benefic pentru metabolizarea microbiană a elementelor fertilizante şi pentru aprovizionarea arborilor cu apă. Suporturi nutriţionale importante Viermii aduc un ajutor de neînlocuit penrtu formarea porilor grosieri şi penrtu legătura humusului şi a particulelor minerale ale solului. profită de culoarele reacoperite cu humus create de viermi şi penetrează astfel în locuri mai dense ale subsolului. bacteriile nodozităţilor pot îmbogăţi 200400 kg de azot provenit din atmosferă pe ha şi pe an. dar umiditatea şi schimbul de gaz sunt de asemenea perfecte şi totul este bine stabilizat (efectul tampon) datorită numeroaselor interacţiuni. de îngrăşământ organic astfel încât să se întrţină banda ierboasă. Atunci când amendamentul nu este înfundat decât la suprafaţă. În acest moment nu mai esre necesar aproape de loc sau chiar de loc să se coracteze amendamentul prin aporturi de elemente fertilizante. Pe da lată parte microfauna solului are nevoie de suficientă energie sub formă de carbon organic. Printre numeroasele bacterii care funcţionează şi ele diferit. Fosforul. În acest tip de sol elementele fertilizante nu sunt disponibile doar în cantităţi suficiente. Humusul face parte din materia organică şi contribuie la stabilitatea şi calitatea biologică a solului. Ele sunt strâns legate de rădăcini şi alimentează copacul cu fosfor. se constată o creştere lentă a conţinutului în azot mineral al solului. Substanţele sărace în azot în raport C/N ridicat. îngrăşământul verde lignificat. OFERTA NARURALĂ DE ELEMENTE FERTILIZANTE ŞI FERTILITATEA SOLULUI Reaprovizionarea în elemente nutritive de către sol. Un conţinut suficient în humus şi un sol biologic activ prezintă diferite avantaje. Ea are nevoie şi de un sistem de pori continuu până la suprafaţa solului pentru a asigura schimbul de gaz necesar respiraţiei. Elementele nutritive nu sunt eliberate începând cu îngrăşămintele organice sau minerale decât de îndată ce o activitate microbiană intensă garantează mineralizarea acestor elemente sub forme disponibile pentru plante. Acest azot nu reprezintă de cât o parte din azotul total al amendamentului organic. Condiţii constante ale acestui tip evită să pună rădăcinile în situaţie de stres şi permit arborelui să fie aprovizionat cu apă şi cu elemente conform nevoilor psihologice. Această proprietate oferă nu doar numeroase „puncte de menţinere” pentru elementele fertilizante.Rădăcinile schimbă elementele solului în faza lichidă şi într-o mai mică măsură în faza solidă. repreezintă solurile ideale. efectul azotului durează mai puţin timp. Reaprovizionarea cu elemente nutritive în urma alterării solului este în realitate mică în raport cu elementele nutritive mineralizate sau aduse. Atunci când conţinutul în humus este insuficient.exemplu stimularea alternanţei. Ele lărgesc astfel spaţiul rădăcinar util arborilor. Rădăcinile arborilor care preferă în mod normal să se dezvolte la suprafaţă. Pentru amendamente în raport C/N intermediar. solurile silvestre care prezintă un puternic conţinut în materie organică. Aprovizionarea în elemente fertilizante începând cu mulci şi îngrăşăminte organice Întreţinerea materiei organice Materia organică se compune din organisme care trăiesc în sol. Secarea resureselor de azot interne a arborelui în acest moment trebuie să fie compensată pri punera la dispoziţie a azotului conţinut în îngrăşăminteşi materie organică descompusă.în cantităţi adaptate la necesităţi(lupta împotriva buruienilor în martie şi în aprilie). Solurile care conţin suficiente particule minerale. Efectul amendamentelor organice Mineralitarea amendamentelor organice este lentă şi elementele lor fertilizante nu se liberează decât progresiv. bogate în humus.Aceste două faze sunt alimentate de îngrăşăminte organice sau minerale aduse sau cultivate pe parcelă cât şi de roca mamă şi elemente retrogradate care reprezintă o cantitate importantă de elemente a căror disponibilitate nu este posibilă decât datorită alterării solului. acoperite de humus se caracterizează printr-o importantă suprafaţă internă. este recomandat a se răspândi materie organică în mai multe reprize cu caracter de material de acoperire. granuloase. În populările de leguminoase pure. pierderea elementelor fertilizante prin levigare). dar creşte şi capacitatea de reţinere a apei. Solurile profunde. Acest azot poate fi compatibilizat în trei ani în momentul stabilirii bilanţului îngrăşământului exploatării. Efectul îngrăşământului organic asupra nutriţiei azotate depinde de natura amendamentului adus. potasiul şi magneziul pot fi compatibilizaţi în mai mulţi ani (5 ani). mai puţin bogate în elemente fertilizante. De altfel ciupercile micorize sunt şi ele foarte importante în nutriţia arborilor. proasta calitate a fructelor. Valoarea fertilizantă a tuturor aporturilor de materie organică trebuie să fie luată în calcul în planul şi bilanţul îngrăşământului. . Elementele minerale conţinute în materia organică reprezintă o cantitate neneglijabilă care trebuie să fie compatibilă în planul îngrăşământului.

Îngazonarea interliniei aduce şi alte avantaje: protecţia împotriva eroziunii. Gunoaiele Este vorba în principal de gunoi de bovine. În solurile care eliberează natural puţin azot un aport complementar de 30 kg N/ha/an de acest element se justifică înaintea cuverturii solului.5m aceasta corespunde la aproximativ 70 kg K2O. cal sau găini. un aport de materie organică în desţelenire este exclus. în aşa fel încât să se diminueze concurenţa exersată de buruieni şi să se utilizeze la maxim avantajele ecologice ale îngazonării. adusă benzilor de plante sub formă concentrată. În solurile calcaroase trebuie evitate gunoaiele păioase şi reci: apa de ploaie sau de stropire se încarcă cu gaz carbonic eliberat de gunoi şimpoate forma bicarbonaţi care blochează asimilarea fierului.În momentul plantaţiei. Ele sunt adesea îmbogăţite în elemente fertilizante şi pot permite aplicarea într-un singur pasaj a materiei organice şi a elementelor fertilizante. trebuie să se evite îngroparea prea adâncă în momentul aratului. Pentru o interlinie de 3. Composturile verzi (pe bază de deşeuri vegetale) Materialele ieşite din compostarea deşeurilor organice pot fi de o întrebuinţare interesantă atât din punct de vedere al materiei organice cât şi lae elementelor fertilizante. De alfel.trebuie deci să se acorde importanţă înierbării. Amendamentele organice ale comerţului Aceste amendamente conţin cel puţin 50% materie organică. îngrăşământ organic. îngrăşământ verde… şi de asemenea tunderea stratului de iarbă. În toate cazurile. Menţinerea unei benzi libere de buruieni pe linia arborilor este o măsură pentru a evita concurenţa prea puternică în apă şi în azot pentru tinerele culturi. Surse de materie organică Aport de elemente fertilizante de către mulci răspândit pe liniile arborilor Este practicat în livezile cu soluri superficiale. de exemplu calciu. Gunoiul de găini nu trebuie adus de cât în cantităţi limitate (max 20 m3/ha la 3-4 ani) datorită bogăţiei în azot şi în substanţe de creştere. Conservă apa solului diminuând evaporaţia. substanţa organică din sol provine din resturile vegetale provenite de la arbore cum ar fi frunzele. magneziu. compostul adus de către arboricultor şi înierbarea livezii (sau îngrăşăminte verzi în cazul unei livezi cu sol arat). Toate seminţele îngrăşământului verde contribuie la ameliorarea activităţii biologice. În arboricultura biologică. îngazonarea interliniei şi a deşeurilor vegetale ajung să întreţină procentul materiei organice. de fosfor şi de magneziu se ridică la 80. Aportul de azot. descompunerea mulciului mobilizaeză o parte a azotului din sol. căci fermentaţia în profunzime poate provoca axfisierea tinerilor arbori. şi aporturile făcute de către arboricultor: compost. mulci. deşeurile organice provenite din livadă nu ajung să acopere nevoile în materie organică. Şi cuvertura vegetală prezervă liniile arborilor de eroziune. erodabile şi din zone uscate cu scoarţe sau deşeuri vegetale. Conţinuturile prea ridicate în K pun probleme în momentul absorbţiei de elemente fertilizante cu încărcătură pozitivă. În momentul aporturilor de C/N ridicat. procentajul celorlalte elemente nutritive cu excepţia sulfului are o mică importanţă în raport cu alimentarea plantelor. rădăcinile. Aporturile de compost verde nu trebuie să depăşească 25 tone/ha la 3 ani. Concentraţia mulciului pe linia arborilor antrenează o creştere a K şi a N furnizat de sol. Aportul de azot de către precipitaţii nu este luat în seamă în bilanţul elementelor fertilizante. De aceea trebuie evitat ca masa de mulci să se concentreze doar pe liniile arborilor de-a lungul multor ani mai ales pe locurile care au tendinţa să aibe probleme de cloroze şi de pete amare. fier şi mangan. Efectul îngazonării şi întreţinerii solului Într-o livadă cu un sol gol sau lucrat. mai ales în momentul reconstituirilor. 20-40 kg N/ha penetrează în sol din preciăpitaţii. prevenirea compactării solului şi ameliorarea rezistenţei solului la trecere repetată a maşinilor. 30 şi 10 kg/ha de suprafaţă înierbată. Depozitul de mulci pe bază de iarbă pe linia arborilor sau pe un rând de plante corespunde la un aport de K care poate să ajungă până la aproximativ 100 kg/ha/an. . Trebuie totuşi precizat că nu este posibilă creşterea veritabilă a conţinutului solului în materie organică cu ajutorul amendamentelor organice. lemnul de tăiere.de aceea este oportun să se îmbunătăţească ocazional această parte a livezii utilizând un distribuitor de îngrăşământ pneumatic în cadrul normei. dacă un aport de materie organică se revelează necesar. Dar încercările au arătat că în culturile de meri ajunge să se conserve linia arborilor fără înierbarea într-o anumită perioadă. Reaprovizionarea în elemente fertilizante provenite din atmosferă În fiecare an. Pentru a raţiona fertilizarea livezii în agricultura biologică este necesară această trilogie: substanţa organică restituită de către arbore.

Trebuie interzisă generalizarea raţionamentelor de fertilizare în arboricultura biologică.20 Pomi fructiferi Măr Golden. matur Piersic. pregătirea unei fertilizări organice cu azot la sfârşitul iernii. La replantare. guyot. se pot estima restituţiile humice prin lemnul de tăiere (tabelul 7-5) şi prin frunze (tabelul 7-6). Fertilizarea de întreţinere Fertilizarea de întreţinere are ca scop menţinerea nivelului de substanţă organică din sol şi hrănirea în mod regulat a arborelui. Trebuie încorporat acest . Ea aduce potasiul de origine organică uşor disponibil pentru arbore : dar atenţie. Influenţa fertilizării asupra culturii plantelor a fost pusă în evidenţă de către lucrările lui CHABOUSSOU (1985). Cantităţile care trebuie aplicate sunt de 10-60 tone la hectar în funcţie de tipul de sol (conţinutul şi tipul de argilă. Să se prevadă dacă este necesar. la un an înainte de plantare. Calcularea acestora în funcţie de port-altoiul ales şi de „intensificarea” dorită a livezii. vigoarea arborilor. Fertilizarea de fond înainte de plantare Ea este esenţială pentru derularea în continuare a vieţii livezii. Alegeţi Patenkali pentru o carenţă de potasiu+magneziu. La carenţa în potasiu trebuie adăugată melasă de sfeclă de zahăr. De exemplu. să se practice culturi care să însănătoşească solul (cereale) şi fertilizanţi cum ar fi îngrăşămintele verzi.20 0. Matur Substanţă uscată /ha 1000 kg 400 kg 800 kg 600 kg K1 0. matur Păr Dr. Cruciferele aduc substanţă organică proaspătă care hrăneşte micro-organismele. este foarte important să se treacă terenul în repaus pe o perioadă de minim 3 ani. mai ales în cazul unui bălegar compostat . măzărichea este un «decompactor » extraordinar. Adăugarea amendamentelor minerale în funcţie de carenţele arătate de către analize.20 0. fără întoarcere. Relaţia sol/ plantă este primordială. adesea prezent în sol.20 0. nivelul de substanţă organică). Este mai uşor să se corecteze o carenţă printr-un aport decât excesul unui element mineral. răspunsul său. aplicând un coeficient de K1 de 0. Pentru plantaţiile cu port altoi de vigoare slabă. Parazitismul şi fertilizare sunt în corelare.) ca şi în viticultură. tunderea ierbii.20 Restituţii humice 100 kg/ha 600 kg/ha 600 kg/ha Tehnica dublului aport este cea mai importantă în livezile biologice. dar numai activitatea microbiană şi aerarea solului permite arborelui să-l fixeze. etc. În caz de carenţă în fosfor. randamentul obţinut şi de restituţia elementelor (lemn de tăiere.20 Pomi fructiferi Păr de 5 ani Păr matur Măr Substanţă uscată/ha 500 kg 3000 kg 3000 kg K1 0. dacă este înierbată sau nu. folosind un coeficient K1 de 0. coloraţia frunzelor. ea are ca scop îmbogăţirea solului şi hrănirea arborilor prin rădăcini în lunile care urmează după plantare. Prima trecere de toamnă contribuie la întreţinerea stocului de carbon organic a solului datorită unei substanţe organice bine descompuse. doar în cazul unui sol foarte fertil.20 Restituţii humice 200 kg/ha 80 kg/ha 160 kg/ha 120 kg/ha Tabelul 7-6 :Aportul de substanţă organică de către frunze. Tabelul 7-5:Aportul de substanţă organică cu lemnul de tăiere. Fosforul este un element a cărui dinamică în sol este complexă. pentru că acest lucru poate cauza arderea rădăcinilor şi altoiului. Trebuie aplicate de la 6 la 20 tone pe an şi pe hectar pe toată suprafaţa livezii sau zonal în livezile cu port-altoi de vigoare redusă. care ameliorează structura solului. Se poate eventual să se treacă direct la plantare. matur Păr Williams. cu un nivel al substanţei organice foarte ridicat. trebuie aplicate 50 kg de fosfat natural pe tona de compost.20 0. lungimea lăstarilor. la intrarea în vegetaţie.20 0. La fiecare parcelă. potasiul este prezent în cea mai mare parte a bălegarelor şi excesul acestui element sensibilizează arborele la boli. comportamentul livezii. Indispensabilă pentru cea mai mare a tipurilor de sol. sau 50 kg de sulfat de magneziu (kiésérite) pentru o carenţă în magneziu. Aceasta va fi făcută la tulpina arborilor: evitaţi ca rădăcinile arborelui să fie în contact cu substanţa organică. Ea se face în funcţie de analiza solului. o lucrare profundă a solului (la cca 60 cm) . Aplicarea unui compost învechit de 3-12 luni toamna şi îngroparea rapidă a acestuia în primele straturi ale solului.

făină de pene. Prunul Prunul este un arbore cu vigoare puternică. Să se aereze solul printr-o scarificare uşoară pentru a aduce micro-organismelor din sol EVALUAREA PEISAJULUI Evaluarea culturii solului Criterii de adaptare a îngrăşământului la culturile de fructe specifice Factorii ponderali menţionaţi în suita de documente servesc la adaptarea îngrăşământului necesar situaţiei concrete a unei livezi pentru ca aporturile de îngrăşământ să corespundă nevoii specifice culturii. acestea sunt luate în considerare de-a lungul observaţiei stării .Să se completeze cu un îngrăşământ organic cu azot pentru a răspunde nevoilor de azot a arborilor fructiferi în timpul primăverii. Se justifică un singură fertilizare. Data la care trebuie să se facă fertilizarea este în funcţie de expoziţia parcelei.gunoi la 5-10 cm printr-o scarificare uşoară cu o unealtă cu dinţi. Părul Strategia este identică cu cea livezii de măr. excremente de păsări. turte de ricin Fertilizare foliară vine în completarea fertilizări făcute pe sol. Trebuie aleasă o substanţă organică cu azot cu eliberare lentă şi într-o doză redusă. Concluzii despre arboricultură Pentru o politică de întreţinere organică şi de prezervare biologică a solului unei livezi. Eliberarea azotului este prea tardivă în livezi pentru că încălzirea solului intervine adesea după înflorire. Aspectul prost a fructelor este o problemă majoră pentru această specie. trebuie avut în vedere : . Aceasta trebuie făcută la două luni şi jumătate înainte de înflorire. Ea nu poate fi singura fertilizare a livezii pentru că aceasta nu corectează carenţele de la nivelul solului. Trebuie aplicată o substanţă organică cu azot care să fie repede disponibilă pentru arbore. zinc. adesea responsabil pentru o proastă legare a fructelor şi care duce la o scădere a randamentului. . ferigi) trebuie pulverizate în timpul perioadei de înflorire a pomilor fructiferi. nevoia de azot este indispensabilă în momentul dezvoltării ovarului în fruct. Azot Condiţiile meteorologice şi condiţiile solului influenţează considerabil procesul de creştere al arborelui ceea ce se repercutează apoi asupra stării culturii de fructe şi deci asupra nevoii de azot. de mineralizarea substanţei organice cu azot aleasă şi de presiunea paraziţilor.. Tot odată. Mărul Tehnica dublului aport se justifică în livada de meri. Nevoia de azot este corectată pe baza observaţiilor relative ale culturii şi a câtorva proprietăţi ale solului. pudră de oase. Tehnica dublului aport este un răspuns bun. Adăugarea oligo-elementelor (fier.Să se aducă amendamente organice care dau substanţă organică stabilă cum este gunoiul de fermă sau compostul. Trebuie prevăzute între 20-50 de unităţi de azot. Atenţie la fertilizarea cu azot de primăvara : aceasta favorizează uneori multiplicarea coloniilor de purici verzi. Caisul Sunt puţine probleme de parazitism şi de ţinuta fructelor în livezile echilibrate. Piersicul Piersicul este un arbore care înmugureşte devreme. de încălzirea solului. A doua trecere se face la intrarea în vegetaţie a mugurilor cu o substanţă organică mai bogată în azot care este sub o formă uşor disponibilă. Calitatea. ca de exemplu afidele. magneziu) va corecta eventualele deficienţe. sucul de compost. Este de ajuns o singură fertilizare.. În caz contrar riscurile de parazitism şi uscare (mana zmeurului) sunt mari. tătăneasă. bor. calibrul şi randamentul cerută de la por-altoii de tip 9 cere o fertilizare de primăvară cu azot localizată. Pentru ansamblu fructe-flori. Acest lucru este mai evident în regiunile situate în amonte de Loira. Se confruntă adesea cu stresuri climatice în dezvoltarea sa vegetativă din timpul şi după perioada de înflorire. fertilizarea cu azot din primăvară trebuie calculată în funcţie de parazitismul prezent înainte de înflorire. Produsele care pot fi folosite sunt îngrăşămintele organice : guano.Să se stimuleze activitatea microbiană prin tunderea stratului erbaceu şi a îngrăşământului verde. Algele. Pentru culturile perene corecţiile normei nu se bazează direct pe condiţiile meteorologice. coada calului. de climat. . Arbuşti fructiferi Folosiţi substanţă organică bine descompusă. calciu. extractul din plante (urzici.

nivelul randamentului . Atunci când un element fertilizant se prezintă sub formă ionică cu sarcina pozitivă.(Nitrat) NH4+ (Amoniac) H2PO4-.8 0. în timp ce un alt element nu există decât în cantitate redusă deşi poate suficientă pentru plantă. Elemnte fertilizante Azot (N) Fosfor (P) Sulf (S) Potasiu (K) Calciu (Ca) Magnesiu (Mg) Sodiu (Na) Fier (Fe) Bor (B) Cobalt (Co) Cupru (Cu) Mangan (Mn) g/kg sol 1-3 0. analiza chimică a solului constituie o bază esenţială pentru determinarea îngrăşământului.5-5 1-10 5-40 10-100 8-80 10-100 500-5000 Formă disponibilă pentru plante NO3. provocată de tipul locului unde se fixează altoiul în relaţie cu profunzimea utilă a solului.conţinutul în materie organică Fosfor. Se produce atunci ceea ce numim un antgonism între două elemente.media vigorii generale. Aceasta poate să se producă între două elemente fertilizante cu sarcină opusă. Acest antagonism de absorbţie este uşor de înţeles dacă se intenţionează ca raportul dintre ionii absorbiţi cu sarcină pozitivă şi negativă (cationi şi anioni) să rămână totdeauna acelaşi. element foarte mobil.2-0.formarea mugurilor de fructe. în cazul elementelor fertilizante mai puţin mobile care sunt fosforul.vigoarea anului (creşterea anuală) care se traduce prin lungimea mlădiţelor şi culoarea frunzişului (starea frunzei) . Sinergia constă în a stimula efectul între doi ioni de elemente fertilizante adică a creşte concentrţia unui ion şi absorbţia sa de către plantă sub acţiunea unui alt ion (interacţiune pozitivă a sinergiilor). Aceasta poate să se producă mai ales când un element fertilizant creşte mult în soluţia solului şi este dsponibil în cantităţi mari.arborilor.profunzimea solului . magneziul şi calciul. care reprezintă volumul exploatat de rădăcini . element de apreciare important nevoilor pentru sezonul următor . calciu Şi pentru aceste elemente fertilizante norma poate fi corectată în funcţie de starea culturii şi a locului: .maturitatea lemnului şi formarea ochiului terminal . HPO4--SO4-K+ Ca++ Mg++ Na+ Fe+ B(OH)3 Co++ Cu++ Mn++ . Oferta suplimentară de un cation poate împiedica absorbţia unui alt cation sau absorbţia suplimentară a unui anion poate deasemenea antrena absorbţia unui cation.volumul ocupat de pietre . el poate împiedica absorbţia unui alt element cu sarcină pozitivă. potasiul. Factorii de ponderare următori sunt luaţi în considerare: . Este vorba aici înainte de tot de a atrage atenţia asupra antagonismelor de absorbţie: punctele de legătură la suprafaţa rădăcinilor fac obiectul concurenţei. În cazul azotului. analiza chimică a solului nu convine să estimeze nevoia de azot.tendinţa la bolile psihologice care poate reflecta excese sau dezechilibre în fertilizante .importanţa recoltei precedente care informează asupra nevoilor trecute .materie organică Contrar azotului. Antagonisme şi sinergisme Absorbţia elementelor fertilizante sub formă ionică se face la nivelul punctelor de schomb ionic la suprafaţa rădăcinilor. Analiza solului permite definirea factorilor de corecţie pentru îngrăşământul nominalizat astfel încât îngrăşământul necesar adaptat după criteriile menţionate mai sus să fie de asemenea adaptat la oferta elementelro fertilizante specifică solului. potasiu. magneziu.volumul ocupat de pietre (fracţiunea solului care poartă particule minerale a căror diametru este mai mare de 2 mm) . atunci când oferta unuia dintre aceste două elemente creşte considerabil.5-3 2-30 1-12 0. ceea ce face mai ales să se simtă pentru cationi principalele elemente fertilizante (cu sarcină pozitivă).

cădrea precoce a frunzelor (lipsa de magneziu mai ales în cazul varietăţii Golden deliciosusi) Simptomele de excedent a unui element nutritiv se manifestă printr-o alterare a culori şi a necrozelor ţesuturilor. albăstruie. Este posibil să se modifice veritabil proprietăţile unui sol după defrişare. ceea ce dă verdele frunzei mai clar şi se traduce printr-o îngălbenare care atacă mai întâi frunzele tinere) . dr a unui aport excedentar de potasiu.concentraţie mică de elemente nutritive disponibile pentru plante în sol . Aceste modificări merg cu cheltuieli relativ ridicate. prea reci au umede o starea de slăbiciune a plantelor. de culoare Excluderea eventuală a locului pentru cultura de fructe. sus de 60 cm profunzime Evacuarea apelor de pantă mai sus de plantaţie. o aplicaţie foliară repetată constituie adesea singura posibilitate imediată pentru suprimarea lipsurilor. Proprietăţile solului care limitează culturile de fructe şi măsuri paliative Proprietate Manifestaţia criteriilor: cum le Măsuri restrictivă identificăm? Sol hidromorf Pături compacte. Irigaţia eventual necesară.fixarea elementelor nutritive în sol . Îngrăşământul excedentar poate antrena excedente de elemente fertilizante care pertutbă creşterea şi metabolismul.Molibden (Mo) Zinc (Zn) 0.antagonisme . În cazul oligoelementelor mai ales. Se poate profita de ocazie pentru a efectua o analiză a subsolului. Ele pot să fie cauza unui aport prea mic sau prea important a unui element fertilizant. dar pot apărea sub formă de: . În plus observaţia profilului solului poate ajuta la stimularea proprietăţilor dorite şi la prevenirea evoluţiilor nedorite. Cunoştinţele relative despre proprietăţile păturilor profunde ale solului pot deci ajuta la înţelegerea eventualelor dificultăţi ale culturilor.cloroze (descompunerea clorofilei din mezofilă între nervuri. pete de rugină mai drenaj. Atunci când orizonturile sunt compacte. chiar dacă elementul fertilizant corespondent se găseşte în cantitate suficientă în soluţia solului.pH care face dificilă absorbţia elementelor nutritive disponibile . înaintea plantării noilor arbori în cadrul ameliorărilor funciare. Lipsuri şi tulburări psihologice Lipsurile ţesuturilor vegetale în elemente fertilizante esenţiale şi în oligoelemente sunt tulburări a gesitiunii acestor elemente în ţesuturi care pot de asemenea să fie calificate ca tulburări psihologice.reaprovizionarea insuficientă în elemente nutritive datorită: o absenţei sau reducerii mobilizării elementelor nutritive în sol datorate condiţiilor prea uscate.5-5 10-300 MoO4 Zn++ Antagonismele pot antrean manifestaţii de creştere în urma uni absorbţii prea uşoară de elemente fertilizante. Urmărind profunzimea solului culturile de fructe se înrădăcinează puţin mai spre profunzime. Adesea clorozele pe care le întâlnim de exemplu în culturile de fructe (culoarea gălbuie a frunzelor în urma unei lipse de fier sau de mangan) nu sunt deci cauza unei oferte prea redusă de elemente fertilizante în sol. Plantaţie ţintă. Evaluarea solului cu ajutorul profilului său Producătorul cunoaşte în general bine proprietăţile pedologice a păturii solului lucrată (0-30 cm). rădăcinară Păroporţie mare de pietre şi/sau Îngrăşământ verde plurianual şi îngrăşămâmt organic . Simptome Lipsurile de elemente nutritive în frunze şi fructe nu sunt adesea vizibile cu ochiul liber. de exemplu după un îngheţ sau pagube cauzate de către grindină o deteriorarea sistemului radicular în cazul noilor planteţii sau pagubele cauzate de fitofagi la nivelul rădăcinilor o aportul prea mic de azot combinat cu o florescenţă foarte abundentă Măsuri Trebuie mai întâi să se clarifice în ce măsură erorile de exploatare poate să contribuie la amplificarea uneia sau alteia din cauze. Cauze: . arat profund Penetraţia Rădăcinile lipsesc.înroşirea mezofilei sau necrozelor (părţi moarte sau brune a mezofilei sau ţesutului fructului) .

mâl) Analiză granulometrică (argilă< C E . trebuie studiate posibilităţile de a ajunge la o producţie durabilă planificând cultura în funcţie de loc. de exemplu în cazul lipsurilor. Reacoperirea liniilor de arbori cu materiale organice. Ameliorarea seminţelor . arat profund. Diminuarea încărcăturilor a osiei datorită pneurilor pereche. În culturile de fructe metoda AAE 10 şi metoda extracţiei apei sunt cele care se impun. pentru creşterea conţinutului în humus. Pentru azot nu se utilizează nici un rezultat al analizei chimice pentru a calcula îngrăşământul necesar. Analiza solului Elementele fertilizante conţinute în îngrăşăminte. Slab conţinut în humus Nici un amestec de orizonturi. Dar ea poate fi recomandată în cazuri excepţionale. În schimb conţinuturile în elemente fertilizante. periodic (P) Pătura superioară a solului: orizont 2-25 cm P şi K (extarct AAE 10) A/B P Mg şi Ca (extract de AAE 10) B P P. Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. pH-ul şi conţinutul în materie organică se schimbă continuu şi trebuie să fie controlate periodic. În general. la structură şi la textură. Identificabil la culoare. Un loc trebuie evaluat în întregime ţinând cont şi de factorii climatici şi de critriile legate de piaţă (apropierea de pieţe). Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. Circulaţia mai rară pe parcele şi doar dacă solul nu este prea moale. cu excepţia azotului şi a eventulelor aplicaţii foliare a oligoelementelor. Mn. Mo Aprecierrea granulometrică (test A E tactilă: argilă. Analizele de sol servesc ca şi bază pentru calculul îngrăşământului necesar corectat în fosfor. Argila şi matreia organică a solului sunt în măsură să fixeze aceste elemente fertilizante (factor de capacitate) şi să le transmită soluţiei solului pe o lungă durată (factor de intensitate). fisuri de eroziune pătură compactă. produsul de extracţie puternic permite determinarea tuturor elementelor fertilizante disponibile în sol. Evaluarea globală a unui loc Evaluarea solului nu este singurul criteriu care permite să se decidă dacă un loc convine sau nu culturii de fructe.inferioară la 50 cm Separarea netă între orizonturile solului până la 50 cm profunzime Batantă. K. Pătiura superioară a solului compactă. Structura solului din grăunţe prea fine. sunt răspândite o dată pe an pe parcelă. Şiroirea pământului fin. Frecvenţa şi tipul analizei solului Anumite proprietăţi ale solului pot să fie dificil modificate prin tehnici de exploatare sau nu pot fi deloc modificate. Atunci când un loc prezintă proprietăţi care nu pot fi modificate în decursul a câtorva ani schimbând pur şi simplu tehnica de exploatare sau luând măsuri de asanare. Aceste proprietăţi trebuiesc deci să fie identificate atunci când este vorba de o evaluare a unui loc pentru prima dată înainte de a planta aici pomii fructiferi. controloarea frecvenţei şi condiţiilor meteorologice. Arat profund. Tabel: Analiza solului în arboricultură (orizont 2-25 cm) Analiza Frecvenţă La început (E). Fixarea elementelor fertilizante pe particulele solide ale solului şi transmiterea la soluţia solului şi la plantă sunt procese dinamice care sunt influenţate de proprietăţile elementelor fertilizante ale solului şi plantei. Puţine sau deloc culoare făcute de viermii de pământ. Zn. Analiza solului cu un produs de extracţie puternic (AAE 10) şi cu un produs de extracţie mai puţin puternic poate permite înţelegerea dinamicii disponibilităţii elementelor fertilizante: extracţia cu apă permite mai ales sesizarea elementelor fertiliznate disponibile pentru plante. Fe. magneziu şi calciu. Mg (extract de apă) A/B P Microelemente B. pentr trecerea maşinilor. Atunci când orizonturile sunt compacte. potasiu. Dispunerea liinlor de arbori de-a latul pantei. dificultăţilor culturii şi eventual în momentul ameliorărilor funciare şi a noilor plantaţii. Există diferită metode de a analiza solul. Planta absoarbe elemente nutritive prin soluţia solului. Diminuarea încărcăturilor osiei datorită pneurilor perechi. se renunţă la toată analiza chimică a subsolului. Ele dau indicaţii preţioase asupra aprovizionării cu elemente nutritive şi asupra capacităţii de absorbţie a solului. eventual C P Cu.

3 2.1-2.002-0. Mg şi Ca.5 Sol echilibrat 10-30% <1. pH. Atunci când îngrăşământul este localizat picătură cu picătură sau la ţepuşa injectorului. C: alte posibilităţi de aniză pentru aprecierrea terenului.5 >3.0. . În fiecare an o listă de laboratoare recunoscute este publicată. Pentru solurile subaprovizionate cu elemente nutritive factorul corector va fi superior lui 1.0 >4. 12. Eşantionul este prelevat de la 2 la 25 cm profunzime. În culturile perene sfătuim prelevarea eşantioanelor de pământ între august şi noiembrie. K. Procent de saturaţie (%): rezerve în K.3-4. potasiu. În aceste cazuri recomandăm să se dubleze numărul de prelevări care vor fi amestecate în eşantionul global.5 Sol greu >30% <2. efectuate la limita între suprafaţa înierbată şi banda dezierbată. cantitatea de îngrăşământ adus va fi superioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să crească în cursul anilor. test tactil A C A/B C C P E P E E A: standard minimal. Numărul minimal de înţepături pentru a constitui un eşantion este de 12 (ideal 20). factorul corector va fi inferior lui 1. Evoluţia conţinuturilor în elemente nutritive a solului nu variază practic de la un anu la altul. prelevările vor fi limitate la această zonă. Corespunde exigenţelor prestaţiilor ecologice cerute (PER) a Confederaţiei valabilă pentr perioada de cultură 2002-2003 B: recomandat la fiecare 5 ani sau mai des dacă este nevoie. Laboratoare de analiză a solului Eşantionul prelevat însoţit de o foaie de cerere trebuie să fie trimis cel mai rapid posibil la laboratorul recunoscut de PER. Fosfor. mâl 0.5 1. mai ales pentru culturile comerciale cu probleme culturale şi de calitate. iarba în suprafaţă de 0 la 2 cm este eliminată. 18. nisip> 0. Înţepăturile sunt distribuite pe diagonala parcelei. Aceatsă profunzime reprezintă zona cea mai explorată de rădăcinile arborilor fructiferi.002 mm.5 >2. ajută la alegerea tipului de analiză şi la interpretarea rezultatelor. altfel spus.5-3.05 mm.002 mm) (2-28 cm profunzime) Scăzut Satisfăcător Ridicat Sol uşor <10% <1. magneziu şi calciu Pentru solurile supraaprovizionate în elemente nutritive. recomandat mai ales pentru noile instalaţii şi pentru cele cu probleme.1-18 scăzut. în general corecţiile se realizează pe an respectiv pe secole ca şi în cazul fosfaţilor în solul greu. reprezentativitatea eşantionului de sol devine aleatoriu.05 mm) Analiza materiei organice Capacitatea de schimb a cationilor (CEC) pH Procentul de saturaţie (ieşit din analiza CEC) Subsol: orizont 25-50cm P.1-12: foarte scăzut. Prelevarea este efectuată cu ajutorul unei sonde (tip Pürkhauer sau Eijkelkamp). Pe terasele transversale şi în cazul localizării de îngrăşăminte pe banda dezierbată. Eşantionul prelevat trebuie să fie reprezentativ parcelei sau sectorului analizat.1-30: moderat. O fşă de însoţire corect complectată facilitează îndrumarea eşantionului. Pentru a evita diferenţele legate de fluctuaţiile sezoniere. 30. altfel spus.1-99. Clasa de sol Procentul argilei Aprecierrea procentului de materie organică (%) (<0. cantitea de îngrăşământ adus este inferioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să scadă în cursul anilor. se sfătuieşte a preleva eşantioanele de pământ în acelaşi timp. Dacă se ştie că o parcelă posedă caracteristici heterogene este convenabil să se preleve mai multe eşantioane şi să se individualizeze în aşa fel încât să se poată retranscrie rezultatele analizei pe teren. 6.7) nu evoluează în general decât foarte lent şi dificil căci depinde de factorii caracteristici ai solului şi de climat care evoluează lent. Mg şi Ca dsponibile pentru plantă în procent a capacităţii de schimb de cationi (<6: extrem de scăzut. Pentru a evita variaţiile legate de heterogenitatea solului este preferabil să se preleveze după aceeaşi schemă pentru aceeaşi parcelă.1 1. >99: baze saturate) Luări de eşantioane din sol când şi cum? Este foarte important să se aibă grijă de prelevarea eşantioanelor de pământ căci de ea depinde calitatea rezultatului.0 Conţinutul în materie organică a solului (materie organică = carbon organic x1. Clasificarea solului Tabel: Barem de interpretare a procentelro de materie organică după procentul de argilă din sol în arboricultură.

rezerve puţine şi disponibile ridicate vorbind de un sol cu activitate biologică ridicată.Antagonismele trebuiesc în toate cazurile luate în considerare. Tabel: Elemente nutritive în extractul AAE10 şi factorul de corecţie a nevoilor în P. De exemplu pentru solurile bogate sau foarte bogat în potasiu aporturile în Mg nu trebuiesc să fie inferioare la 20 kg/ha/an pentru a evita antagonismul K-Mg. valorile analizei celor două pături ale solului pot fi integrate într-o formulă. Ca după clasele de aprovizionare. Dacă rezervele în elemente nutritive sunt ridicate chiar dacă elementele nutritive disponibile pentru plantă sunt scăzute. Apoi. Ponderea factorilor de corecţie obţinuţi prin metode de rezervare şi extragere a apei Diferenţele de conţinuturi între extragerea apei şi extragerea AAE 10 livrează preţioase informaţii asupra solului. Factorul combinat serveşte apoi la corectarea normei de îngrăşământ pentru a obţine norma corectată pentru un nivel de randament specific. Factorul de corecţie al normei provenit din rezervă este ponderat de două ori. K. Rezultate de analiza pământului obţinute prin extracţia AAE 10. cel al extracţiei este uşor disponibil o dată. . Bareme de onterpretare pentru toate culturile. valori exprimate în mg pe kg de pământ uscat. corecţii legate de locul unde se fixează altoiul şi de profunzimea utilă a solului la volumul ocupat de pietre şi la conţinutul în materie organică sunt efectuate. În caz contrar. Mg. În cazuri particulare atunci când se analizează subsolul. vorbind de un sol cu o mare putere de fixare. Atunci când se obţine o diferenţă superioară la 2 niveluri de aprovizionare între rezervele de elemente şi extrasul de apă este recomandat să se asocieze concursul unui specialist pentru a o intrerpreta.

5 Rezervă D 105 325 145 0.8 0.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1.1.3 Rezervă D 115 370 185 0.4 Rezervă D 110 350 160 0.1 Rezervă D 125 405 230 40 000 115 380 390 40 000 105 350 475 40 000 < 1000 10 50 110 100 60 140 140 95 290 275 100 320 300 105 340 325 110 360 350 < 1000 1000 Soluri grele: mai ult de 30% argilă < 10 10 20 30 < 40 40 < 60 60 100 140 < 1000 < 2000 2000 1000 40 70 180 60 100 225 80 230 350 85 255 375 90 280 400 95 300 425 100 320 450 .5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca < 20 1.9 0.2 Satisfăcător C 50 110 < 50 2000 40 80 50 2000 1.2 Rezervă D 120 390 210 0.1 Satisfăcător C 60 140 50 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.3 Mediocru B 40 60 < 2000 25 40 < 50 < 2000 1.0 80 170 60 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 85 90 95 100 200 240 270 300 85 110 120 130 < 20 000 20 000 Soluri medii 10-30% argilă 70 80 85 170 200 230 170 200 225 < 20 000 20 000 65 135 265 70 170 300 < 20 000 75 200 325 20 000 90 260 250 0.4 Mediocru B 20 < 60 1000 10 < 40 1.7 0.

3 Rezervă D 19.5 60 67. Rezultatele analizei de pământ obţinute prin extracţia AAE 10. .8 0.5 12.5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca <4 < 10 <4 <3 <2 < 10 <5 <6 <1 <5 <8 <9 1.5 32. 1.5 35 40 45 13 15 16 52.5 26 30 33 157.0 10 30 11 45 6 30 18 110 3 15 22 135 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 11 12 13.5 1.5 Aceste tabele se aplică la soluri care au până la 5% materie organică.5 37.5 0.5 40 247.3 Mediocru B 6 15 6 16.9 0.2 Rezervă D 21 70 26 105 14 70 43 270 7 35 52 315 0.5 Soluri medii 10-30% argilă 7 8 9 35 40 45 22 25 28 130 150 170 Soluri grele: mai ult de 30% argilă 3.1 Satisfăcător C 9 25 9 37.5 56 337.5 48 292.1 Rezervă D 22.5 27.5 3 15 7 33 1. Ca după clasele de aprovizionare.5 20 22.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1.5 49.4 Rezervă D 18 60 22 90 12 60 37 230 6 30 44 270 0.5 7.5 17.5 4 4.5 Rezervă D 16.Tabel: Elemente nutritive în extractul de apă şi factorul de corecţie a nevoilor în P.5 55 20 82.4 Mediocru B 4 10 4 3 2 10 5 6 1 5 8 9 1.5 75 28 112. Mg. valori exprimate în mg pe kg pământ uscat. K.2 Satisfăcător C 8 20 8 30 4 20 10 60 2 10 15 90 1.5 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.5 15 50 18 75 10 50 31 190 5 25 36 225 0.5 0. Bareme de interpretare pentru toate culturile.5 15 75 46 290 7.5 65 24 97.5 18 112.7 0.5 180 202.5 11 55 34 210 5.5 5 25 14 85 2.5 11.5 13 65 40 250 6.

de exemplu un văruit excesiv. ca şi disponibilitatea celei mai mari părţi de elemente nutritive şi metale grele depinde dee pH. O scădere a pH-ului este mai dificil de realizat. Saturaţia bazică Aport în (kg/CaO/ha) după capacitatea de schimbare a cationilor (în %) Marile culturi şi Pajişti naturale <10 10-15 15-20 >20 pajişti artificiale >60 >50 0 0 0 0 50-60 40-50 730 1250 1550 2000 40-49 30-39 1000 1900 2150 2800 <40 <30 1300 2450 2750 3600 Bor. Ei sunt mai ales aplicaţi în vederea creşterii pH-ului şi potenţialului de reacţie a solului. totuşi aceste îngrăşăminte nu ajung şi o văruire poate fi necesară.9 350 200 140 100 35 Puţin acid 6. Singura indicaţie de conţinut în calciu nu spune nimic despre eficacitatea sa.0 şi 7.4 140 70 35 0 0 Alcalin <7.0 şi 7.5 35 35 0 0 0 Un amendfament calcaros se sfătuieşte pentru solurile lipsite de CaCO3 şi la un pH inferior de 5. .4 240 140 100 70 0 Neutru 6. În străinătate măsurile de rutină ale pH-ului se fac adesea în CAL sau KCI. fier.5 pentru bacele între 5. Utilizarea sistemului de îngrăşăminte cu efect acidificant poate în câţiva ani şi după teren să provoace o scădere a pH-ului. O creştere a valorii pH-ului poate fi provocată de aporturi de piatră de var.9 200 100 70 35 0 Puţin alcalin 7. Amendamentul calcaros presupune cantităţi superioare care vor fi determinate pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb a cationilor.5-5. Văruirea Eventualitatea unei văruiri a solului se bazează pe valoarea pH-ului solului şi pe conţinutul său în Ca. Valoarea pH-ului (măsurat în apă) care este favorabilă arboriculturii oscilează între 6.5 420 390 350 140 70 Acid 5.pH (interpretarea adecvaţiei locului) Activitatea solului. pe bază de carbonaţi naturali obţinuşi prin procedeu fizic sau chimic. Aporturi de CaO care merg până la 100 kg/ha pot fi furnizate de îngrăşămintele compuse.0.9. Diferenţa între îngrăşămointele calcaroase şi îngrăşămintele văruite Un îngrăşământ calcaros permite ameliorarea directă a aprovizionării plantei în calciu.0. motiv pentru care măsurile locale oscilează între 0. aportul de îngrăşăminte de bază care conţin piatră de var ajunge să menţină un pH stabil.5 şi 1 unităţi-pH mai scăzut decât cele în suspensie din apă. Pentru solurile fără calcar şi cu pH între 5.5-5. Orice intervenţie care antrenează o variaţie brutală a pH-ului. veţi găsi cantitea recomandată în tabelul următor. pe baza unei extracţii AAE 10. Mulciul are tendinţa să scadă pH-ul solului. CaCO3 aplicat pe sacul îngrăşămintelor indică eficacitatea pietrei de var.0. Măsura cea mai importantă şi cea mai simplă de observare în vederea stăpânirii pH-ului este alegerea cea mai bună a îngrăşământului utilizat. Un îngrăşământ văruit este compus din substanţe cu acţiune bazificantă.7. Tabel: Masura aporturilor de piatră de var pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb de cationi ai solului.0-6. este de a proscrie. pentru afini ea ar trebui să fie inferioară unui pH de 4. În general.5 se utilizează de preferinţă îngrăşăminte calcifiante. mangan şi alte microelemente Rădăcinile arborilor şi cuverturii ierboase semănate precum microorganismele solului colonizează solul şi ajung astfel să pună la dispoziţia plantelor materii nutritive în cantităţi suficiente astfel încât culturile de fruct înierbate să nu cunoască situaţii de lipsă de microorganisme. Tabel: Văruire (oxid de Ca în kg CaO/ha şi an) în funcţie de pH şi de Ca rezervat de sol Descrierea pH (H2O) Doză în kg CaO/ha şi an solului A <1000 B 1000-2000 C 2000D 20000E >40000 20000 40000 Foarte acid <5.9 şi 6.

Fier şi mangan Fierul este în general disponibil din belşug în sol. Lipsa sa sau excesul său poate să le perturbeze grav. Concentraţia de elemente nutritive în frunză depinde de stadiul de dezvoltare al acesteia. Dacă pentru a înţelege un accident de cultură trebuie prelevat în alt moment. Să se aleagă o frunză situată în mijlocul unei mlădiţe anuale a cărei mărime şi înclinare (aprox 30 grade) sunt reprezentative pentru livadă. În caz de dubiu trebuie să ne adresăm înaintea prelevării la laborator sau la serviciul de vulgarizare competent. P. foarte mici. pe zone care se studiază. În sol el este absorbit de particulele de argilă. absorbţia borului de către sol poate fi atât de puternic încât dsiponibilitatea sa pentru plantă este redusă în punctul de a determina simptome de lipsă (pătarea frunzelor. Asimilarea fierului are loc în urma unei reduceri care are loc la suprafaţa rădăcinlor sau de către substanţe secretate de rădăcini în vederea formării de complexe. Bor Borul joacă un rol important în momentul legăturii şi a dezvoltării fructelor. Această clasă va permite determinarea aportului necesar de către îngrăşământ. Un pH al solului prea ridicat sau prea scăzut poate împideica disponibilitatea microelementelor pentru plantă. Din 1976. Lipsa ca şi excesul provoacă puternice diminuări de vegetaţie şi de randament. Ea este complementară altor mijloace de investigaţie. Prelevarea foilor are loc în general între 75-105 zile după înflorire. . În arboricultură nevoile anuale de bor sunt de ordinul a 2 kg/ha. ceea ce poate duce în ciuda unui conţinut ridicat al solului în aceste elemente. RAC a creat o bază de date pentru arborii fructiferi. Conţinuturile în N. În caz de suspiciune a lipsei în oligoelemente. pot să fie şi ele analizate. mangan Mn. Analiza foliară fac servicii reale în detecţia lipsurilor latente şi antagonismelor între elemente. de condiţiile meteorologice şi de alţi factori. Borul este asimilat de plantă sub fomră de acid boric sau borat. Directive pentru prelevare A se preleva. ceea ce face grea interpretarea rezultatelor. promovând exploatarea radiculară. respectiv ridicate. o sută de frunze cu peţiol. Cu un pH superior lui 7. Ca şi Mg sunt determinate prin analiza de rutină. analiza foliară serveşte la controlarea nivelului nutriţional al plantelor în timpul anotimpului. În general solurile bine aerate care se pretează la arboricultură conţin suficient fier. O analiză a solului permite şi aici determinarea clasei de aprovizionare în fier şi magneziu la care aparţine. Prin influenţa unui pH prea ridicat într-un sol cunifer tasat şi insuficient aerat datorită apei stagnante. Alte elemente. trebuie prelevate două eşantioane comparabile. Aceasta semnifică că se va furniza la laborator un eşantion săsăntos şi un eşantion bolnav de vârstă. la apariţia simptomelor de lipsuri (cloroza frunzelor tinere). disponibilitatea fierului sau manganului diminuează. Prelevarea poate să se facă deja la stadiul T dacă luăm măsuri în cursul anului. creşterea înceată mlădiţelor). Rezultatele sunt apreciate ca fiind mici.Lipsa este rar datorată unei lipse cantitative al acestui element dar adesea disponibiltăţii sale pentru plantă. creşterea disponibilităţilor poate fi obţinută prin aportul de îngrăşăminte organice. Urmărind regimul hidric şi diversele orizonturi ale profilului. Ameliorarea activităţii biologice a solului . Diagnosticul foliar Scop şi posibilităţi de utilizare a analizei foliare Mijloc încă puţin răspândit în practică. În scurt timp lupta împotriva simptomelor a unei lipse nu se face decât prin îngrăşământ foliar. foarte ridicateatunci când se abate de la media de un respectiv două ecart tipuri. Metoda de producţie va avea şi ea o influenţă semnioficativă asupra conţinuturilor frunzei în elemente nutritive. Analiza solului permite evaluarea rezervei de bor a solului şi definirea pragului de lipsă şi de toxicitate. de varietate şi de locul unde se fixează altoiul asemănător. rădăcinile arborelui văd capacitatea lor de absorbţie şi disponibilitatea diverselor elemente nutritive care variază puternic. oligoelementele cum sunt borul B.K. În scurt timp nu se poate remedia o lipsă în microelemente decât prin îngrăşământ foliar. În raport cu valoarea de referinţă rezultatele care se găsesc în interiorul regiunii şi care conţin mai mult sau mai puţin un ecart tip sunt considerate ca şi bune. în special. sunt un ajutor în acest sens. Interpretare Penrtu interpretarea rezultatelor analizei foliare trebuie să dispunem de valori de referinţă care provin din literatură sau din materialul vegetal identic consdierat ca şi sănătos. Momentul ales pentru luarea eşantionului este determinat căci conţinuturile în elemente nutritive ale frunzei variază în timpul anului. aportul de materie organică şi evitând tasarea şi impermeabilizarea solului. fier Fe şi zincul Zn. Ea nu poate singură să servească la stabilirea unui plan de fertlizare. Alegerea îngrăşământului de corecţie adaptat va depinde de situaţie. Valorile de referinţă medii pentru câteva specii figurează în tabelul de mai jos. Analiza solului permite determinarea clasei de aprovizionare cu elemente nutritive la care aparţine.

284 0.48 Păr <1.15 Cais <2.29– > 1.79 1.17– > 2.172 0.71 < 0.13– > 2.26– > 2.40– > 3.215 1.241– 0.01 < 0.64 < 0.09 Prun <2.92 < 0.25 < 0.306– 0.228– 0.57– > 1.65– > 2.69 1.347– 0.93 2.85 < 1.242 < 1.08 1.70 FS-foarte scăzut FR-foarte ridicat Bun 0.238 < 1.529 FR > 0.354 > 0.Tabel: Referinţele diagnosticului foliar în arboricultura fructiferă stadiul 75-105 zile după înflorire.63 < 0.216 2.88 2.352 3.229 < 1.06– > 2.14 2.46 1.90 < 1.25– > 1.03– > 2.13 2.19 < 1.94 2. valorile sunt exprimate în % a materiei uscate.90– > 2.71 Elstar <1.31 1.110 0.43– > 2.46– > 3.312 0.171 0.190– > 0.56 Maigold <1.40– > 1.238 < 1.558 > 0.11 2.259 > 0.24– > 2.88 2.152 0.86 0.166 0.312 > 0.271 < 1.234 2.61 1.487 0.260 < 2.133 0.18– > 4.41 1.08– > 3.54 Cireş <1.315 0.179 0.375 > 0.57– > 2.59 Golden <2.01 < 0.200 2.75 2.87– > 3.152 0.39 < 0.57 2.10 1.225 2.92 1.149– > 0.163 0.98 < 0.03– > 2.411 0.81 2.186 2.89 1.50 0.08 1.12 < 0.31 1.76 < 0.57 2.75 < 0.77 2.58– > 3.276 2.212 2.84 3.51 0.11– > 2.268 < 0.89 1.438 > 0.224 1.01 1.209 3.85 < 1.05 < 1.293– 0. N P K Ca Mg var.40 1.202– > 0.12 2.338 0.181 2.45 0.262 2.74 0.59– > 2.152– > 0.229 1.180– > 0.42 < 0.190– > 0. FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Măr <1.86 < 0.45 > 1.588 .55– > 2.64 < 0.46 1.235 < 2.30 2.174– > 0.78 < 0.411– 0.43 1.185– > 0.46 Piersic <2.262– 0.394 0.55 0.19 2.248 1.351 > 0.205 2.20 < 0.07– > 2.228– 0.42 < 1.201– 0.71 0.96– > 2.239 0.236 3.470 > 0.159– > 0.238 2.83 < 0.02 2.66 < 0.10– > 1.63 0.75 2.229 < 1.06 < 1.67 1. Specie.80 0.

Azotul Comportamentul azotului în sol şi vegetalul Conţinutul în azot vegetal al volumului de sol explorat de rădăcini depinde de interacţiunea complexă a fenomenelor de mineralizare.TEHNICI.7 în stadiul T dezvăluiesc o creştere a riscului petelor amare.ei se găsesc mai ales în organele tinere.va fi adus în funcţie de observaţia vegetalului. Aceste experienţe necesită totuşi să fie confirmate înainte de a putea fi puse în aplicaţie în vederea furnizării unui sfat plauzibil la diferitele varietăţi. Analiza florii. Tulburările psihologice sunt strâns legate de raporturile K/Ca şi N/Ca la fel ca şi alte date de referinţă..compuşii azotaţi sunt foarte mobili.importanţa şi repartiţia precipitaţiilor la fel ca şi practicile de irigaţie şi de lucrare a solului vor influenţa oferta ţn azot mineral.Azotul joacă un rol plastic(edificarea structurilor celulare) şi psihologic important(enzime. Ultimele studii arată că raportul K/Ca în tinerele fructe în stadiul T ar putea servi ca şi cifră cheie pentru pronosticuri. În culturile mari se utilizaeză ca şi mijloc auxiliar de estimare a nevoilor de azot. În principiu problemele unei livezi care necesită un aport de azot care depăşeşte 100 kg/ha nu pot .de reorganizare şi de spălare. Măsura punctuală a frunzei este uşor de realizat. coacăzul şi afinul la fel ca şi kiwi.maturitatea lemnului) garant de producţia regulară de fructe de calitate şi de o bună conservare.ÎNGRĂŞĂMINTE Norme şi factori de corecţie în funcţie de nevoi şi de teren În teren fertil în mod normal.Diverşi factori.fructele cu sâmburi. părului şi mărului arată că acestă metodă nu este practicabilă. întrebarea se pune dacă se ştie că în paralel cu metodele scumpe şi relativ comăplexe există alte posibilităţi de a stabili un diagnostic al stării nutriţionale a plantei pe baza conţinuturilor în elemente nutritive ale frunzelor. Aceste ultime măsuri sunt cele care oferă cea mai bună garanţie de a putea trece de la corecţiile scumpe şi în scurt timp de la starea nutriţională a culturii. partea pietrilor va fi superioară lui 30%.zmeura şi murul.Alte măsuri şi posibilităţi de utilizare Din punct de vedere practic. Încercări particulare arată că şi penrtu măr măsura efectuată cu instrumentul citat mai sus este în corelaţie cu gradul nutriţional al frunzei. analiza florii ar trebui să ofere posibilităţi. Corecţia îngrăşământului azotat permite o modulare maximală a normei mergând de la -54 kg/ha la +30kg/ha în czul mărului.planta este gata să stocheze compuşii azotaţi care vor putea fi mobilizaţi în perioadele critice de alimentare.hormoni vegetali. mugurelui şi fructului Pentru culturile arboricole a căror sistem floral se dezvoltă înaintea sistemului foliar (de exemplu cireş şi piersic).pe baza prelevărilor unei culturi particulare a cărei randament este determinat. Volumul ocupat de pietre poate fi estimat (în procent al volumului solului exploatabil de către rădăcini) în modul următor: dacă în momentul luării unui eşantion trebuie să se răsădească la fiecare a cincea sau a şasea oară. Mugurul ar putea să servească ca şi substrat a unei analize permiţând diagnosticarea stării nutruţionale a culturii.. În sfârşi. Ele nu înlocuiesc nici un îngrăşământ global al culturii care să fie conform terenului şi să corespundă nevoilor nutriţionale ale plantei nici grijile culturale având ca scop echilibrul psihologic. mangan.Din mai multe motive. Determinarea conţinuturilor în fier. magneziu şi azot în petalele piersicului. Suma acestor indici permite determinarea îngrăşământului azotat anual prevăzut pentru o aplicare pe suprafaţa întreagă a livezii. Valorile K/Ca superioare lui 5. Calculul îngrăşământului azotat şi limitele sale Elementul azot este cel care influenţează cel mai mult vigoarea. o metodă bazată pe măsura pigmentaţiei verzi a frunzei care trimite la conţinutul în clorofilă şi la gradul nutriţional al plantei. analiza tinerelor fructe ar putea furniza indicaţii precoce despre dezvoltarea calitativă a fructului şi dacă e cazul să se ia măsurile care se impun.ca şi cea între reziduurile culturii şi azotul prelevat din atmosferă ajung pentru descoperirea nevoilor pentru creşterea părţilor lemnoase.norma poate fi corectată.). Dacă avem dea face cu condiţii particulare de teren sau de creştere..caracteristicile fizice ale solului. Atunci când dispunem de câteva experienţe asupra valorilor limită a acestor date la momentul recoltei dispunem de puţine rezultate de aanaliză a tinerelor fructe. ÎNGRĂŞĂMÂNT:NORME.Aprecierea se face căutând un echilibru psihologic ideal(raportul frunză/fruct.În general.norma va fi mai ridicată decât pentru prelevări.diferenţa între normă şi prelevare. Valorile Norme şi Norme corectate prezentate sunt aplicabile pentru bilanţul global al exploatării. Se utilizează un aparat manual practic. Toate aceste metode pot în cel mai bun caz să servească ca şi bază decizională pentru a corecta în scurt timp un dezechilibru nutriţional al plantei. La nivelul plantei.Dacă condiţtii favorabile de alimentare la nivelul solului şi de echilibru psihologic la nivelul vegetalului sunt realizate.nevoile nutriţionale a unei culturi fructifere în perioada de plină producţie pot fi acoperite de Norma de îngrăşământ. Dacă trebuie răsădit mai des.cum sunt procentul de materie organică.Nevoile în azot sunt importante mai ales la începutul anotimpului cu un maxim în momentul înfloririi -legăturii. permiţând probabil un diagnistic preventiv care detectează situaţiile de lipsuri înainte ca ele să nu fie vizibile cu ochiul liber. Tabelele de mai jos stabilesc un sistem cu indicii de corecţie atribuiţi la diferiţi factori respectiv pentru fructele cu seminţe. parte de pietre este inferioară lui 30%.

7 2.5 1.să fie rezolvate de îngrăşământul azotat care nu este singurul mijloc de a influenţa echilibrul psihologic al arborelui.5 2 2.6 1.5 2 2. de exemplu la nivelul practicilor culturale inadecvate (irigaţie.0 1. practicile de irigaţie sau de întreţinere a souli pot condiţiona întro mare măsură expresia vegetativă a arborelui. În caz de vegetaţie insuficientă cu dozele maximale recomandate.5 2 2. cauza trebuie să fie căutată în altă parte.0 1.5 2 2.5 1 1. În aceste cazuri este posibilă evitarea consecinţelor negative care ar fi fost asupra creşterii plantei şi calităţii fructelor datorită aporturilor prea ridicate de azot.2 1. Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu seminţe în faza de plină producţie (valori corective în kg/ha).2 1.5 1. structurii solului defavorabile sau încă într-o alegere de material vegetal inadaptat la condiţiile de sol şi climat.5 2 2.5 1. Cultura Randament N P2O5 K2O Mg (kg/m2) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) Mar. mai ales în cazurile în care cantităţi importante de materii nutritive supuse la dispoziţia arborelui.5 2.5 1.5 2 2. întreţinerea solului).2 1 1.5 2 2.5 2 40 50 60 70 80 40 60 80 40 60 80 45 60 75 45 60 75 40 50 65 30 45 60 75 40 55 70 60 85 110 50 70 90 40 60 80 30 35 40 10 15 20 25 30 15 20 30 10 15 20 20 25 30 10 15 20 10 15 20 20 30 40 50 25 35 45 30 45 60 30 40 50 25 35 45 20 25 30 40 60 75 90 110 40 50 65 35 50 65 60 75 90 45 55 70 60 75 90 45 60 80 90 45 65 85 90 120 150 85 120 155 60 80 110 50 60 70 5 10 10 15 20 5 10 15 5 5 10 5 10 15 5 10 15 5 5 10 10 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 10 15 20 Cires Prun Cais Piersic Kiwi Fragi Mur Coacăz ciorchine Cassia cu Agriş Afin Orice aport în element nutritiv culturii prin mobilizarea materiei organice sau prin îngrăşământ foliar trebuie să fie sustras. . Severitatea tăierii şi rărirea fructelor.8 1.5 1. par 2 3 4 5 6 0.5 1.

Vigoare (Lungimea Excesivve: –11 Normal: 0 tulpinii) 2. Boli fongice (Botrytis.mur 1.. Volumul ocupat de Scăzut(<10%): Mediu pietre –3 (10–30%): 0 6. 1.îngheţul de iarnă: Normal: 0 –3 3. Locul unde se fixează Adancimea utila a solului altoiul > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Foarte viguros –10 –5 0 Mediu viguros –5 0 0 Slab 0 +5 +10 7. Maturitate Tardiv. Lăstarea Puternic:-3 Mediu: 0 5. Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 Puternic: +5 precedente 5. Conţinut în materi Ridicat–10 Satisfăcător: 0 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra coacăzului şi afinului 1.Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 generativi 4. Locul de fixare a Adancimea utila a solului altoiului > 80 cm 40–80 cm Viguros –10 –5 Mediu viguros –5 0 Scăzut 0 +5 6. Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 Puternic: +5 generativi 4. Maturitate.. Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 precedente 5.Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu sâmburi în plină producţie (valoir corective în kg/ha).) 4. Creştere anuală/starea Excesiv/ Normal: 0 frunzei bun: –10 2. Tendinţa la bolile Da: –5 Normal: 0 Nu: 0 psihologice 6. Frecvente: –2 Dydimella.căderea Târziu: –5 Normal: 0 frunzelor 3. Conţinut în materie Ridicat: –10 Satisfăcător: 0 Scăzut: +10 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra zmeurului. Maturitate Taârziu: –5 Normal: 0 Precoce: +5 3.Volumul ocupat Scăzut Mediu de pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 7. Conţinut în materie Ridicat: –5 Satisfăcător: 0 organică 7.Întreţinerea solului Sol gol: –3 Scăzut/ sărac: +10 Precoce: +5 Puternic5 Puternic5 < 40 cm 0 0 +10 Puternic (> 30%): +5 Scăzut: +10 Scăzut: +11 Precoce: +2 Rare: 0 Scăzut: +1 Ridicat la foarte ridicat (> 30%): +3 Scăzut: +5 Sol înierbat: +10 . creştere anuală/starea Excessiv/bună: –10 Normal: 0 Scăzută/săracă: +10 frunzei 2. Volumul ocupat de Scăzut Mediu Puternic pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 (> 30%): +5 8.

potasiu şi magneziu sunt corectate în procent. Un îngrăşământ pe toată suprafaţa ocazională are un sens în culturile fructifere cu uşoară creştere în vederea promovării creşterii unei cuverturi ierboase rezistente la tecerea maşinilor. În aceste cazuri controlul stării de fertilitate a solului implică prelevarea de eşantioane pe banda fertilizată. Localizarea îngrăşământului pe o linie de arbori este indicată în cazul culturii mici pe locuri unde se fixează altoiul şi în condiţiile sau rădăcinării tuturor şanselor de a rămâne limitată la o mică porşiune a volumului de sol avut la dispoziţie. Este vorba mai ales de fier. . doar în cazurile foarte particulare. Bace de arbuşti şi kiwi Pentru bacele de arbuşti şi kiwi normele nu sunt corectate pe baza vigorii. Tehnica şi timpul fertilizării Împrăştierea pe linia arborilor sau pe toată suprafaţa Fertilizantele sunt aduse fie prin semănătoare pe toată suprafaţa exploatată fie pe linia arboilor cu mâna sau cu ajutorul unei semănătoare înzestrată cu un dispozitiv de localizare a îngrăşământului.6–1.50 2 Bogat 1. Îngrăşământul fosfat. mangan şi de zinc. În cazul fierului . Volumul ocupat cu Scăzut Mediu Ridicat la foarte ridicat pietre (< 10%): –10% (10–30%): 0 (> 30%): +10% 3. analiza solului trebuie să fie complectată de o analiză foliară. În caz de presupunere a lipsei vreunui oligoelement.bace de arbuşti şi kiwi 2. corectat de către apreciaţia vigorii bazată pe materialul vegetal. Se sfătuieşte a se corecta norma în funcţie de volumulocupat de pietre şi conţinutul în materie organică. Locul de fixare a –10% 0% +10% altoiului 0% 0% +20% Mediu la viguros Semi-mic la mic Fructe cu seminţe şi cu sâmburi. analiza solului şi starea de fertlitate a solului definită de analiza pământului. Fructe cu seminţe şi sâmburi Norma îngrăşământului fosfat. elemente care se aplică pe cale foliară în caz de necesitate.Fosfat. potasic şi magnezic se bazează pe prelevările estimate ale culturii la nivelul randamentului corespondent. Fructe cu sâmbure Cunoştinţele actuale nu ne permit să spunem dacă noile locuri unde se fixează altoiul indicator de uşoară creştere sunt adaptaţi să asimileze fierul. potasic şi magnezic nu este determinat în funcţie de observaţia vegetalului. potasiu şi magneziu Contrar azotului pentru care corecţia se exprimă în valori absolute (kg) de elemente nutritive. corecţiile propuse pot aduce un ajutor pe termen lung. Coţinutul în materie Ridicat: –10% Satisfăcător: 0 Scăzut: +10% organică Borul În solurile cu riscuri şi în cazul unei stări de fertilitate mediocre. normele de fosfor. Tabel: Îngrăşământul anual în bor în funcţie de astarea de fertlitate a solului. Adancimea utila a solului > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Fructe cu seminţe şi sâmburi 1.0 0 Alte elemente Un îngrăşământ anual cu alte elemente nu este în general necesar în livezi.este convenabil să se facă un control periodic al conţinuturilor în bor. K2O şi Mg a fructelor cu seminţe şi sâmburi.0 1 Foarte bogat > 2. Utilizarea chelaţilor complecşi de fier în îngrăşământul foliar sau la ţepuşa injectoare este considerat ca şi maăsură de urgenţă deoarece fierul nu este transportat de frunzele vechi spre cele tinere.51–2. Tabel: Factorii de corecţie care influenţează îngrăşământul P2O5. manganul şi borul pe sol alcalin.6 3 Satisfăcătort 0. Clasa de aprovizionare ppm bore1 Îngrăşământ anual în kg/ha Sărac < 0. a bacelor de arbuşti şi de kiwi.

În caz contrar se observă pagube la arbori şi o scădere a calităţii fructului ca şi pierderi importante de elemente nutritive.o dezactivare opertună a concurenţei buruienilor poate. 2-3 aporturi în timpul perioadei de vegetaţie. efectuat în vederea stocării rezervelor în lemn nu poate fi recomandat. Un îngrăşământ adaptat la nevoile plantei impune. Aporturi prin răspândire tradiţională foarte târzii (după sfârşitul lui mai începutul lui iunie) sunt proscrise având în vedere riscul prolongării vegetaţiei cu întârziere toamna. Linia arborilor reprezintă aporoximativ un sfert din suprafaţa total a livezii. Aceasta trebuie luată în considerare în momentul stabilirii planului de îngrăşământ al unei culturi fructifere. În cazul aportului localizat cantităţile de îngrăşământ fosfat. să acopere parţial nevoile de moment al arborelui în azot. De exemplu dacă norma corectată corespunde la 65 kg/N/ha. Nu trebuie să se depăşească mai mult de două ori doza prevăzută pentru suprafaţa totală a livazii. potasiu şi magneziu Răspândirea îngrăşămintelor fosfate sau potasice poate să se facă sub formă de îngrăşăminte simple sau compuse toamna sau primăvara. Un îngrăşământ foliar adaptat poate să se reveleze foarte eficace prin puţinele pierderi pe care le înregistrează şi prin rezultatele obţinute. Fracţionarea aportului de elemente foarte mobile În general. Îngrăşământul tardiv de toamnă sau de post recoltă. În acest loc este convenabil ca în momentul calculului a fiecărei fracţii a aportului să se ţină seama de elementele aduse de diversele tehnici culturale precum mulcingul şi lucrul superficial al solului. Îngrăşământul foliat poate aduce arborelui cantităţi apreciabile de azot cu cea mai mare eficacitate. în anumite cazuri de exemplu. pe deoparte cu măsurile destinate să se reguleze advenţiile şi pe de altă parte tehnica mulcingului. Dacă dozele recomandate în îngrăşământ fosfat şi potasic sunt slabe şi în măsura în care solul are o capacitate suficientă. înzăpezit şi înmuiat. Îngrăşământul foliar trebuie să fie un eventual element constitutiv de îngrijiri ale livezii rezervată arboricultorilor profesionişti. În culturişle de fructe cu sâmburi aporturile nutritive trebuie să fie fracţionate în martie (puţin înaite de înflorire) şi în mai. Aporturile de îngrăşământ magnezic se vor face primăvara având în vedere mobilitatea acestui element în sol. În cazul aporturilor mai importante trebuie să se fracţioneze. Prin fracţionarea îngrăşământului la sol şi posibilitatea utilizării îngrăşământului foliar. Şi aici această măsură nu va avea sens decât dacă ne temem de dificultăţile aprovizionării pentru anul următor (pericol de alternanţă). adică în calcului nevoilor de elemente nutritive al livezii şi în bilanţul global de exploatare. îngrăşământul N pe suprafaţă locală nu trebuie să depăşească dublul normei corectate. ele reprezintă în cazul azotului aproape 5 kg N/ha la fiecare aplicare.Normele sunt calculate în funcţie de suprafaţa totală a livezii. aporturile în elemente nutritive pot fi adaptate în mod mai flexibil la gradul de dezvoltare momentan al culturii. Un îngrăşământ post recoltă nu poate aduce acese efecte pozitive decât în anii în care sistemul foliar este sănătos după recolă şi apt să asimileze în timpul unei durate prelungite. Îngrăşământul foliar în toate cazurile se limitează la cazurile în care îngrăşământul de sol nu aduce efecte scontate. aplicarea se va face mai întâi primăvara (începutul jumătăţii lui martie/aprilie după începerea vegetaţiei). cea ce diminuează rezistenţa la ger. Este convenabil să se excludă aplicaţiile pe sol ingheţat. Aporturi de azot târzii (iulie) nu sunt recomandate căci coborârea sevei şi maturitatea sunt întârziate. Deci în cazul localizării îngrăşământului pe linia arborilor. începutul lui iunie. Aporturile de azot la meri vor fi repartizaţi înainte şi după înflorire. potasic şi magnezic recomandate în această publicaţie nu vor fi modificate. cantitatea răspândită pe linia arborilor va fi de 195 kgN/ha. De obicei îngrăşământul este răspândit local pe linia arborilor în aşa fel încât nutrimentele să se gasească direct la dispoziţia rădăcinilor. Aplicarea şi timpul îngrăşământului în fosfor. Timpul şi frecvanţa aporturilor de azot Timpul de aplicare poate juca un rol determinant în eficacitatea aporturilor de azot. pentru azot. . al doilea aport va putea fi efectuat la începutul înfloririi. Aporturi limitate primăvara nu sunt indicate decât în cazul solurilor foarte uşoare şi sărace în materie organică.planta nefiind în stare să asimileze aceste cantităţi. este posibil să se prevadă o aplicare la fiecare doi ani dublând aportul recomandat. Îngrăşământul foliar Aprovizionarea arborilor fructiferi în elemente nutritive are loc prin rădăcini. totalitatea normei recomandate pentru P2O5. Aplicarea normei de îngrăşământ doar pe linia arborilor se triplează deci aportul local chiar dacă aportul total pe unitate de suprafaţă a culturii corespunde normei. K2O şi Mg poate fi aplicată pe bandă. În aceste exploatări aportul nutriţional global este în general fracţionat în mai multe aporturi astfel încât punerea la dispoziţie a elementelor nutritive corespunde nevoilor minimalizând pierderile. Aporturile nutriţiuonale nu sunt neglijabile. Îngrăşământul azotat trebuie să se facă în timp oportun şi în conjuncţie cu. pentru un aport recomandat de 65 kg N/ha de livadă. nevoia globală a plantei de elemente nutritive nu va putea fi acoperită printr-un singur aport. O aprivizionare optimă în azot nu este numai o chestiune de cantitate răspândită dar mai degrabă de punere la dispoziţie în timp dorit de azot suficient asimilabil. Dimpotrivă. În cazul micilor cantităţi (până la 30 max 40 kg/ha).

. În general îngrăşămintele destinate îngrăşământului foliar nu trebuie să fie amestecate la produsele fitosanitare.Cauzele de liăsuri puternice pot induce stări de slăbire care nu vor fi imediat percepute de ochi (de exemplu în momentul pagubelor la sistemul radicular cauzate de o infestaţie a insectelor. un blocaj de asimilare de elemente de către rădăcini datorat condiţiilor meteorologice). Aparatele de aplicare trebuie să fie curăţate cu grijă înaintea preparării terciului. Îngrăşămintele foliare complecte nu trebuie să fie utilizate decât excepţional până în iunie ce l târziu.

compact. N Az ot Frunze clare. Cantitatea pe aport: 8kg de uree pe 1000 l de terci pe hectar.Tabel: Corecţiile lipsurilor: cauze şi măsuri Element Simb Nu simptome Cauze ol me Măsuri de corecţie Aporturi la sol Aporturile la sol riscă să provoace arsuri culturilor. irigaţie excesivă. A se vedea piatra de var Alegerea de ulturi şi varietăţi mai puţin sensibile cu . fructe prea mici Ca C alci Apariţia marcată de Lipsa de azot în cazul unei puternice alternanţă a gerului. primul tratament 1 ssăptămână după înflorire. 2-4 tratamente la intervale de 1-2 săptămâni pâmă la cel târziu începutul lui iunie. Industria dezvoltă produse care conţin adjuvanţi care ameliorează adeziunea şi penetrarea sărurilor. Produsul penetrează mai bine atunci când vegetalul este umed. Pentru Golden Delicious: 5kg uree-1000 l.pentru formulările comerţului şi pentru amestecurile cu alte materii active să se adreseze la directivele fabricantului. în consecinţă este iondispensabil să se aplice în mpmentul preparării solului sau să evit ca produsul să intre în contact cu cultura. sol hidromorf.. Condiţiile climatice din Valais nu permite să se depăşească 0. de preferinţă pe timp acoperit. conţinut scăzut în matreie organică. fixarea azotului de către mulci cu raport C/N ridicat Îngrăşământ dezechilibrat A se vedea îngrăşământul azotat Pulverizaţii foliare Aplicările trebuie să se facă dimineaţa.5% din cauza riscului de arsuri. sol tasat. secetă. ombinată cu alte substanţe de tratament: 3-5 kg de uree1000l.

Aporturile de zinc solului se limiteză la folosirea ăngrăşămintelor complete speciale şi dozele de zinc sunt mici. Aporturile de 0. A nu se combina cu produse de tratamente. Poate atinge necroza. Aspectul de tufişuri a ramurilor. Pulverizarea a cel puţin 1000 l pe ha. A nu se vaporiza pe timp cald. Eficacitatea pentru sol a unui chelat EDTA este de 2 – 3 ori superioară faţă de cea a unui sulfat. Cantitatea: 10l de clorură de calciu lichid sau 6 kg CaCl2 pur cu înmuietor de ½ doză pe 1000l şi ha Este vorba de cel mai bun mijloc de luptă împotriva lipsei. Sulfatul de zinc se utilizează 0. Cloroza tinerelor frunze. Sol bogat în MO (mai mult de 6%8%). Frunze mici. Ordinea eficacităţii descreşte astfel: MnEDTA > MnSO4 > MnEDDHA > MnDTPA. Ordinea eficacităţii descrescătoare a produselor este următoarea: ZnEDTA > ZnEDDHA > ZnSO4 > ZnDTPA. potenţial fructifer de la mediu la ridicat: tratament de 5 şi 3 săptămâni înaintea recoltei.u tulburările psihologice ş aporturi prea ridicate în N şi K.4-6 aporturi la 10-14 zile. O corecţie de smptome de lipsă este posibilă prin aportul de sulfaţi sau de chelaţi pe cale foliară. Zn Z inc Creşterea pH-ului. Fosfaţi excesivi. Mn Ma nga n Frunze decolorate în mod difuz între nervuri. Într-un mod general aportul la sol nu este recomandat căci doza trebuie să fie importantă (20 mai mult de 100 kg/ha) şi în general eficacitatea sa este aleatorie. până înainte de . Fongicidele care conţin zinc sunt de asemenea eficace. Aportul pentru sol nu depăşeşte 10 kg/ha de zinc. de preferinţă seara. ultimul tratament a 3-a săptămână înaintea recoltei. În general se utilizează sulfaţi sau chelaţi.1% pe înfrunzire sau 1% după recoltă.1% fie 100 g pentru 100l în 6001000l de apă pe hapermit corectarea deficienţelor. Degradată începând cu nervura. Ordinea efciacităţii descreşte în general în felul următor: MnSO4 > MnO > MnCO3 > MnO2 > MnEDTA. pH neutrualcalin. Pentru sulf se recomandă: 0.1%.

. Aporturile la sol sunt în general ineficiente. Un îngrăşământ azotat pe bază de azott amoniacal poate de asemenea să provoace o lipsă. în general ele sunt formulate începând cu sărurile de nitrat sau de sulfat sau de clorură de Mg. Carbonaţii şi oxizii de Mg sunt rezerve pentru solurile acide.08% acid citric. Sol calcaros puternică proporţie de calcar activ. Chiar dacă temporar şi superficial eficace. Adaptarea culturii. Zonele afectate sunt delimitate. Sărurile care conţin Mg şi îngrăşămintele organice permit să acopetre nevoile plantelor şi să corecteze lipsurile. Se poate utiliza chelaţi simpli sau minerali la care se adaugă urea. Mg Ma gne ziu Cloroza internevară care evoluează sub formă de necroză. sol uşor şi sol drenant. O defoliere de la baza ramurilor este adesea observată din luna iulie. Aporturile prin pulverizare foliară sunt curente şi eficiente. Formele chelate au o eficacitate superioară sărurilor minerale. de exemplu când există un amestec cu alte materii active.4% şi se adaugă 0.15% pentru sulfatul de Fe. aporturile foliare sunt frecvente. limbul devine palid apoi galben şi brun. Un dezechilibru al fertilzaţiei între K şi Mg este cauza cea mai frecventă a lipsei. Sol calcaros.Fe Fier Cloroza tinerelor frunze. Se poate micşora doza la jumătate atunci când aportul nu este specific. Sulfatul de Mg hidratat (MgSO4 7H2O) şi sulfatul de Mg calcinat (MgSO4 H2O) convin în toate circumstanţele. îngrăşământului la fel ca şi măsurile de asanare fizice sunt în general preferabile. Există de asemenea produse preparate de industrie. Ordinea eficacităţii descrescătoare este: FeEDTA > FeDTPA > FeEDDHA FeSO4. Se utilizează sulfatul de Mg hidratat(MgSO4 7H2O) 2% pentru aproape toate culturile. doar nervurile rămân verzi. Aport de m. Aporturile la sol sunt realizatre în funcţie de nevoile culturii şi de rezultatele analizelor de pământ. Cloroza afectează mai întâi frunzele învârstă. Perioada umedă.aterie organică nedescompu să. Pentru doze trebuie să ne adresăm directvelor fabricanţilor. FeEDDHA FeDTPA sunt pentru a rezerva solurile calcaroase chiar dacă FeEDTA convine mai mult solurilor acide. căderea frunzelor toamna. sol plin cu apă. ea este de 0. pentru chelatul de Fe EDTA doza este de 0.

Mlădiţe avortate. În general se repetă aplicaţia de 2 sau 3 ori în cursul vegetării. boraţi de Na solubor şi colematită. Fructe deformate care preintă plăgi de plută interne. Sol calcaros. Aporturile foliare de bor sunt curente şi eficiente. Pentru aporturile foliare. Mai multe produse sunt utilizabile fără disitincţie de eficaicitate: acid boric.1 la 0. În acest ultim caz este posibilă efectuarea aportului prin acelaşi tratament ca şi aplicarea de ierbicid. Aporturile la sol sunt eficiente. Pentru a rezolva acestă problemă sunt posibile două soluţii: utilizarea îngrăşămintelor complete borate sau aplicarea sării de bor prin pulverizare solului. Este o metodă comodă. . aplicaţiile precoce sunt mai eficiente decât aplicaţiile tardive. Atenţie. Singura dificultate este necesitatea de a respecta doza care este mică. sol uşor drenant. Dozele merg în general de la 0. Creşterea pH-ului.25%. Înintea procedării cu acestă tehnică trebuie să ne uităm la compatibilitatea produselor după firma căci anumite combinări îşi pot mări agresivitatea pentru vegetali. Scoarţă zgrunţuroasă . sinergisme de eficacitate au fost observate. Dozele sunt de 2-4 kg/ha. borax. solubor şi acid boric sunt produsele cel mai utilizate.B Bor Frunze terminale în trandafiraşi şi gofrate. căci poate să se practice cu majoritatea tratamentelor antiparazitare. doza cea mai scăzută este recomandată la stadiul F2.

Nu se va depăşi în general aporturi de 2530 kg N/ha/an. Pentru magneziu perioada favorabilă se situeză de la începutul lui iuniue până la mijlocul lui iulie. În timpul fazei de creştere aporturile pot prograseiv crescute de la an la an. irigaţia fertilizantă nu a arătat avantaje majore privind dezvoltarea arborelui. în paralel cu irigaţia fertilizantă: soluţia fertilizantă este aplicată de rampele de tratament sau de difuzori. ea durează maxim 2-5 ani pentru culturile fructifere moderne. Durata fazei de creştere este în funcţie de locul şi randamentul vizat. Şocul plantaţiei mai ales pe culturi moderna de cireş poate fi atenuat printr-un aport oportun de azot care să fie suficient şi adaptat la cultură. fie echivalentul 10-15 g N/arbor/an pentru o densitate de plantaţie de 2500 arbori pe ha. Reconstituirea sistemului radicular. Azotul este de exemplu dizolvat în apă sub formă de nitrat de calciu şi aplicat prin pulverizatorul rampei. Avantajul principal al irigaţiei fertilizante consistă în posibilitatea fracţionării elementelor uşor levigabile. prin aportul regulat de apă. Sistemele microjet par a fi preferabile (fertlizarea unui volum de sol mai important). Avantajul aportului de azot în irigaţia fertilizantă poate fi foarte variabilă după condiţiile de sol şi climat. Demers de determinare a normei pentru tinerele plantaţii Pentru livada în creştere trebuie determinat randamentul vizat pentru livada în fază de plină producţie. Amestecul de îngrăşăminte este dizolvat în apă în soluţie 10% şi injectată în sol prin direcţie verticală a coroanei. până la faza de plină producţie. un litru de . Pentru bacele de arbuşti ne vom orienta în funcţie de vigoarea creşterii anuale.Îngrăşămintele lichide şi fertirigaţia Această tehnică este susceptibilă să prezinte un interes esenţial pentru culturile foarte intensive pe locurile unde se fixează altoiul slabe. În toate cazurile se recunoaşte că irigaţia fertilizantă are efecte pozitive asupra creşterii arborelui şi randamentului asupra solului uşor nisipos sau în regiune secetoasă. Sistemul de duş pentru o soluţie azotată pare să se impună în practică. În primul caz se utilizează un fier scobit care permite localizarea îngrăşămintelor la nivelul rădăcinilor. adică azotul este într-o oarecare măsură magneziu. În urma fazei vegetative se va căuta un echilibru vegetaţie/producţie. Prin noţiunea de ferigaţie se înţelege aportul de îngrăşăminte prin sistemul de irigaţie picătură cu picătură. Aceste tehnici nar trebui să fie luate în considerare de îngrăşământul mineral de întreţinere în afara acestor cazuri precise: repartiţia proastă a îngrăşănântului şi posibilitatea de a controla evoluţia stării de fertilitate a solului. Frecvanţa fertilizării nu ar trebui să coboare sub una sau două aplicaţii hebdomadere. un raport MS mai ridicat şi trebuie să formeze o parte lemnoasă proporţional mai importantă trebuie să fie suficient fertlizată cu azot. aceasta va permite calcularea normei. Cantităţile de azot sunt determinate după starea vegetativă a culturii. Interesul său este legat de existenţa sau necesitatea unui sistem de irigaţie localizat pe parcelă. Difuzorul permite apprtul azotului în regiunea rădăcinilor. Cealaltă tehnică constă în efectuarea unui îngrăşământ lichid localizat la ţepuşa injectoare. Tinerele livezi de fructe cu sâmbure care cunosc o creştere mai puternică decât mărului. Secvenţa fertlizării trebuie să fie totdeauna urmată de o clătire a apeductelor pentru a evita cristalizarea la nivelul difuzorilor. Aportul poate să se facă pentru ansamblul elementelor prin intermediul îngrăşămintelor simple sau compuse în totalitate solubile. Aplicarea se efectuează sub formă solidă sau lichidă. pentru a constitui propria lor biomasă. Nu trebuie uitat că pentru arborii în creştere aporturile prea ridicate nu pot să fie asimilate de sistemul radicular în dezvoltare. Sistemul radicular al acestor culturi este puţin dezvoltat. Tinerele culturi arboricole au. Sistemul de corecţie complementar ţinându-se cont de nivelul de randament permite nuanţarea planului de îngrăşământ în consecinţe pentru o livadă în faza de creştere. randamentul şi calitatea fructelor în raport cu sistemele de răspândire tradiţională pe linie şi sistemul de pulveriazare prin difuzor. Îngrăşământul tinerelor plantaţii Nevolie arborilor fructiferi sunt proporţionale cu dezvoltarea coroanei care determină potenţialul de randament. Aportul de elemente minerale prin irigaţie fertilizantă nu este autorizat în arboricultura biologică. Răspândirea se face în general în mod localizat. o nevoie de nutrimente considerabilă. În condiţiile nostre de climat aporturile trebuie să poată fi disociate de irigaţie. Sistemele picătură cu picătură sau microaspersiunea localizată pot fi luate în considerare. motiv pentru care se recomandă aportul de elemente nutritive pe linia arborilor. în urma pagubelor larvelor haneton a fost mai bună. Aport prin îngropare Este indicat în cazuri foarte particulare de exemplu în prezenţa unui subsol foarte sărac în fosfor sau în potasiu atunci când corecţia nu afost efectuată de un îngrăşământ de fond în momentul creării culturii. O încercare comparativă între irigaţia fertilizantă şi o aplicaţie ucată standard pe lini arborilor s-a desfăşurat la Güttingen cu următoarele rezultate: în primul an arborii suferind o fertilizare prin irigaşie şi prin duş au avut o foarte mare creştere şi o producţie fructiferă mai săracă. Cele mai bune rezultate pentru eficacitatea aporturilor de azot prin irigaţie fertilizantă sunt obţinute pentru o perioadă care se întinde de la mijlocul lui aprilie până la începutul lui iulie. Îngrăşământul azotat al tinerelor livezi trebuie să fie adaptat la dezvoltarea vegetativă în timpul fazeio de creştere a arborelui. Având în vedere că un anumit număr de rădăcini sunt tăiate este indispensabil să se organizeze trecători în aşa fel încât această muncă să nu ducă la prejudiciul culturii. Fertilizarea se va efectua deci sub forme relativ concentrate care nu necesită decât un mic aport de apă. În aceste condiţii de loc şi pe o durată de 6 ani. Efectul pozitiv al unei fertilizări prin irigaţie se limitează la anii secetoşi.

mai ales pe terenul în pantă deoarece se evită şiroirea apelor de suprafaţă.evitarea oricărei vătămări a mediului. mai puţin de 4-5 săptămâni înaintea plantării. Ea permite de asemenea amendarea solului cu compuşi care au o acţiune favorabilă asupra structurii fizice şi biologice.5 magnezic Nitrat de 26 15 pH ridicat amoniac calcic Uree 46 N amidic Sulfat de 21 Acidificat 24% sulf amoniac Cinamidă 20 35. Solurile livezilor noastre sunt în general aprovizionate cu calciu lăsând de o parte anumite regiuni din Elveţia romandă şi situaţiile acide. În îngrăşământul de creare.5 Nitrat de 3 Risucri de incendiu şi amoniac 3. Prepararea terenului în momentul creării sau reconstituirii unei livezi oferă o excelentă ocazie pentru a aduce în profunzime elemente minerale. mai ales în timpul utilizăriim clorurilor. Calitatea şi profunzimea subsolului care ne sunt date în momentul aprecierii a unei părţi a profilului indică formula care trebuie aleasă. calcică 42 acţiune dezinfectantă. . minim 50cm. Indicaţiile următoare sunt la bază măsuti de luat şi ele trebuie în orice caz să fie discutate cu un specialist.evitarea riscurilor de fitotoxicitate asupra rădăcinilr prin aporturi prea târzii.5 explozie Nitrat de 27 pH neutru 0. este de preferabil să nu se aducă ângrăşământ de creare decât pe banda lucrată şi în cantitate proporţională.buna încorporare a elementelor în orizonturi de sădire previzibil.5% bor amoniac boric Nitrat de 2 3 pH neutru amoniac 3. Îngrăşământul de creare şi reconstituire Îngrăşământul de creare nu este recomandat decât în cazuri excepţionale. aporturile de azot şi bor nu sunt recomandate datorită monilităţii lor în sol. arboricultorul poate cumpăra îngrăşăminte prevăzute la acest efect sau poate prepara chiar el soluţii având grijă să nu utilizeze decât îngrăşăminte cristzalizate la 100% solubile în apă. potasiul şi magneziul. minerale şi organice Lista îngrăşămintelor din comerţ Tabel: conţinuturi în fertilizanţi a câtorva îngrăşăminte din comerţ Îngrăşăminte N P2 K2O Mg Ca Obseravţii O5 Îngrăşăminte azotate minerale Nitrat de 2 Rapid disponibil amoniac 7. pe un arat profund. adică dezechilibre în aprovizionarea solului cu elemente nutritive. minare şi chiar în anumite cazuri o desfundare. Observaţie: În cadrul unei plantaţii în care singura linie a arborilor este raportată. . Săpatul în acest caz este cel mai bun lucru. În acest caz se impune un amendament calcic. În general îngrăşământul va fi planificat pe baza analizelor de sol de rutină. a se respecta timpul de aşteptare . Principalele elemente aduse sunt fosforul. Este convenabil să se bage în pământ îngrăşămintele imediat după răspândirea lor. Dozele de răspândire a îngrăşământului mineral sunt în funcţie de starea de fertilitate a solului. Un aport de calciu poate fi recomandat de un îngrăşământ P sau K.Mineralizare lentă a N. săpare. Condiţiile de aplicare sunt dictate de trei exigenţe .soluţie pe m2. Un amendament nutriţional nu se va aplica decât pe noile plantaţii şi atunci când analiza solului decelează importante deficite. Tabel: Îngrăşământul de creare Stare de fertlitate Unităţi de adus P2O5 Săracă 80 Mediocră 60 Satisfăcătoare 20 K2O 300 150 75 Mg 40 30 10 Îngrăşăminte ale comerţului.

efect dezinfectant.3 2.5% bor 20.8 0. efect pe termen lung 10% materie organică. acţiune rapidă pH ridicat efect pe termen lung pH ridicat.5 26 6 1 85% materie organică 4 80% materie organică 85% materie organică Îngrăşăminte organice lichide 2 15 31 18 45 33 17 30 20 14 39 45% materie organică 15% materie organică 60 40 40 50 28 13 46 4. aport de îngrăşământ foliar 15 16 20 Aport prin pulverizare Aport prin duş pe linia de arbori Atenţe corozivă.5% bor 50 1 2. efect pe termen lung pH ridicat. sare de Epson (sulfat de magneziu hidratat) Îngrăşăminte care conţin calciu Clorură de calciu Nitrat de calciu Amendamente calcaroase Piatră de var nestinsă Dolomit Calcar. piatrăde var deAarberg Borax Solubor 2 7. piatră de var Piatră de var din alge marine Ricokalk.3 0. 18% sulf Acţiune rapidă.5 27 2 3. 18% sulf Scutit de clor. pH ridicat 14.5 3 3.Îngrăşăminte azotate organice Făină de sănge Pudră de corn Deşeu de corn Tescovină Turte de ricin Îngrăşăminte fosfate Pudră de os degresat Pudră de os degelatinat Superphosphate Supertriple Fosfat natural moale Îngrăşăminte potasice Potasiu 60 Potasiu 40 Korn-Kali Sulfat de potasiu Potasiu magnezic Nitrat de potasiu Îngrăşăminte magnezice Kiesérite Bittersalz.8 6 Granulat Scutiot de clor. aport de îngrăşământ foliar 16 10 20% sulf 13% sulf (sare deEpson).5 22 40 30 24 .

3% N mediu . coacăz cu ciorchini. amoniacală sau amoniaco-nitrică. adică sub formă de sulfat. Pentru a evita excesele şi repartiţiile necorespunzătoare. prun.7% Mg 0. piatră de var (carbonat de calciu) Piatr de var de alge marine Dolomit (piatră de var magnezică) Piatră de var stinsă Piatră de var nestinsă Ricokalk CaCO3 50 Conţinut semnificativ în alte elemente – Efect Lent CaCO3 CaCO3/ MgCO3 Ca(OH)2 CaO CaCO3 50 50 55 75 32 2–3% Mg 12% Mg Lent Lent Rapid Rapid 30% apă 1. În solurile bogate în P e poate alege forme de fosfaţi mai puţin solubil. piersic. Borul poate fi adus sub formă de borax(12-15 kg/an). calcar. aportul de bor nu mai este indispensabil. Pe de altă parte în solurile sărace în P. Dacă se utilizaeză dolomit grosier. Dacă aportul prevăzut este mic. În solurile calcaroase este indispensabil să se aplice sub o formă uşor solubilă. mur Căpşn. S. Cl) Îngrăşămintele din comerţ conţin cloruri. clor (K. pierderi gazoase de amoniac sau un blocaj de fosfaţi. Nume de comerţ Formulă chimică Valoarea de refrinţă în % CaO Amendament. Forma sulfată oneroasă nu se justifică decât prin aporturi foarte importante de potasiu în îngrăşământul de font sau în îngrăşământul anual e primăvară la fel ca şi pentru îngrăşământul anual de esneţe sensibile în cloruri. Răspândirea trebuie să se facă regulat pe toată suprafaţa solului şi nu concentrată pe plantă. cais Cireş. utilizarea azotului nitric este justificat. afin. este recomandat să se utilizaze un îngrăşământ compus conţinând bor. agreş. Amendamentele nu trenâbuie să se găsească în contact cu gunoiul. Sensibilitate la clor Slabă Medie Puternică Foarte puternică Culturi Păr Măr. Fosfaţii solubili sunt în general rezervaţi în solurile alcaline şi formale mai puţin solubile în slourile acide.5% mangan Alegerea tipului de îngrăşământ mineral Azot (N) Azotul poate fi adus sub formă nitrică. Gunoiul conţine şi el bor (4 g/t). Fosfor (P) Forma care convine cel mai mult depinde de bogăţia solului în fosfor şi de pH. sulf. un aport de bor de 1-3 kg/ha se sfătuieşte pentru compensarea blocajului eventual al acestui element.1% P2O5 0. Forma amoniacală este convenabilă pentru solurile uşoare. pepinieră şi tinere plantaţii Magneziu (Mg) Mg este prezentat sub 2 forme: sulfaţi sau carbonaţi. Piatră de var şi bor (B) Dacă amendamentul calcaros este făcut cu piatră de var stinsă sau cu dolomit fin. o tehnică de aplicare simplă consistă în a adăuga borul solubil la terciul ierbecid de primăvară. În pământurile reci. îngrăşămintele amoniacale sau superfosfatul pentru că pot provoca o puternică activare a vieţii microbiene. calcar înmuiat. Tabel: Sensibilitatea culturilor fructifere la clor. Tabel: Proprităţile diverselor amendamente calcaroase. trebuie aduse forme solubile ale apei mai rapid disponibile penrtu plantă. Clorurile şi sulfaţii sunt de eficacitate egală.Magran Manganin 16 28. Potasiu.

5 0.0% 32.6 1.3% N Conţinut în Ca 15.5 29.0 9. .3 155 950 stabulaţie (bovin) Gunoi de 250 7.4 14.8 9.5 1.0 185 450 verde Cenuşă de 1000 0 0 30.0% 12.0% 19.0 2.0 2.3 4.3 3.7 2.0 1.9 3. Plan de îngrăşământ pe parcelă Planul de îngrăşământ permite calcularea nevoilor în elemente nutritive a fiecărei parcele şi aporturile fertilizante necesare.0 3.5 / 1.2 14.0 150 800 grămadă Gunoi de 230 6. Îngrăşăminte Conţinut în fertilizanţi Nitrate de piatră de var Superphosphate Supertriple Hyperphosphate Pudră de os Fosfat natuiral moale Piatră de var de Aarberg 15.0 1.8 3.5 0.2 2.7 Mg 0.2 5.0% P2O5 28.Tabel: aportul în calciu a câtorva îngrăşăminte.0 0.5 4.0% 23% Valoare neutralizantă rapiditatea întreţinerii Mediu la lent Neutru Neutru Mediu la lent Mediu Lent la mediu Îngrăşăminte organice Tabel: conţinut în elemente nutritive a îngrăşămintelopr organice (kg/t: îngrăşăminte solide.7 2.5 0.0 80.2 3. Îngrăşământ TS N tot1 N disp2 P2O5 K2O Mg Ca OS kg/ m3 Dejecţii 120 5.0 7.0 16.0 1.5 230.0 / / lemn Substrat de 350 7 2–4 5 8 3 / / 500 Ciupercă Echilibru între nevoile nutritive şi îngrăşământ Aporulş de elemente nutritive trebuie să corespundă prelevărilor culturii.9 3.1% P2O5 0.8 3.4 0.0% 39.4 800 / rapiţă (presate) Paie de 860 15.0 300 950 păsări Gunoi de 250 6.0 2 7 0.63 1.0 6.7 5.0% 48.0 0.5 630 / ace de brad Compost de 330 6.6 98 1000 lichide complete (bovin) Purin 70 6.1–4.5 15.0 3.0% P2O5 1.0% P2O5 26.5 3.5 800 / mazăre Lizieră de 650 7.6 40 1000 nediluat Gunoi în 230 5.3–2. kg/m 3: îngrăşăminte lichide).5 2. Acest echilibru trebuie să fie căutat bine atât la nivelul parcele cât şi exploatării.9 240 800 cal Paie de 860 7.0% P2O5 46.0–2.2 800 100 cereale Paie de 860 7.7–1.0 8–12 28.0 38.7 0.8 16.0 300 750 Marc Compost 450 5.0 0.2–3.4 1.0 5.6 40 / stabulaţie (porc) Gunoi de 760 26.0 6.5% N 18.3 1.2 0.8 0–1.0 3.0 0.5 3.0% P2O5 30.0 3.2–4.5 0.0 4.0 2.09 1.54 1.

Nevoile în azot a fiecărei culturi sunt determinate prin observarea cuşturii anul precedent. 370 mg K 0. Potasiu Factor crector Analiza solului cu extractul AAE10. 42 mg K 0.6% materie organică. Cantitatea de element nutritiv onbţinută pentru norma corectată se exprimă în element nutritiv pur şi trebuie să fie retranscrisă în cantitate de îngrăşământ pentru răspândire.3 Analiza solului cu extractul de apă 30 mg Mg 0. 40 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 20 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşământ corectată pentru potasiu 18 24. nevolie celorlalte elemente sunt date de normale de îngrăşământ în baza rezultatelor analizeo solului şi utilizării factorilor de corecţie.2 Analiza solului cu extract de apă. Tabel: Plan de îngrăşământ pentru o cultură de meri Golden Delicios cu un randament de 50 t/ha. Normă de îngrăşământ ţn funcţie de randament 12 70 25 90 15 2 Normă 2.2 Analiza solului cu extract de apă 0. fosfor Factor corector Analiza solului cu extractul AE10. Magneziu Factor corector Analiza solului cu extractul AAE10. 45 mg P 1.3 Factor corector corecţia (elemente în rezervă ponderate_ 2. pe sol semigreu cu 3.8 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2. 110 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 90 Noma de îngrăşământ corectat de magneziu 1 3. A se vedea tabelul Element pur (kg) pe hectar N P2 K2 Mg Ca B O5 O O2 1.7 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2.5 . 90 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 70 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşămâmt corctat pentr fosfor 17. Corecţia normei 21. Azot Element pur (kg) pe hectar Creştere Normal 0 Maturitate Tardiv – 5 Formarea mugurilor Normal 0 Ranadamentul anului trecut normal 0 Locul unde se fixează altoiul de creştere >80vm din – medie volum 5 Apariţia tulburărilor psihologice Nu 0 Partea de pietre Scăzut – 5 Materia organică Ridicat 0 Norma de îngrăşământ corectat pentru azot 55 22.5 23. 40 mg Mg 1.

Fructul trebuie să fie din plin dezvoltat şi deci să fi fost hrănit în mod echilibrat fără de care el nu va avea nici o şansă pe piaţă. . Operaţia Variabilitate Prelevarea eşantionului de sol 30 Prelevarea eşantionului de sol într-un moment 60 inadecvat Stocaj. CALITATEA FRUCTULUI ŞI ECHILIBRU PSIHOLOGIC Numeroase strudii demonstrează că aprovizionaea arborelui în elemente fertilizante are un efect decisiv asupra calităţii fructului. ea este obligatorie pentru prestările ecologice recunoscute. repetiţia unei prelevări de eşantioni de pământ pe aceeaşi parcelă antrenează ecarturi de rezultate de analiză de ordinul ±30% în raport cu valoarea adevărată.25.5 180 14 20 55 14 0 0 20 40 20 1 60 1 Gestiunea globală a elementelor nutritive pe exploatare: Elveţia-Bilanţ Suma planurilor de îngrăşământ a parcelelor unei exploataţii furnizează vederea în ansamblu globală a gestiunii elementelor nutritive. Gestiunea globală a elementelor nutritive se calculează cu ajutorul unui program informatic (LBL.5 18 1 3. Nu trebuie totuşi să se aştepte la analize de sol şi recomandări de îngrăşământ care decurg o precizie exagerată. calculul aporturilor necesare pe ha şi an 22 200 kg nitrate de amoniac cu piatră de var şi bor 75 kg Superphosphate 200 kg Bittersalz (sulfat de magneziu hidratat) Se renunţă la aducerea de potasiu 100 2 2 55 38 55 17. prepararea şi extracţia de eşeantioane de sol 10 Determinarea chimică a elemntelor nutritive 5 Interpretarea analizelor de sol (definiţia clasei de 20 fertilitate) Nevoia culturilor de elemente nutritive 20 Oprtunitatea şi precizia factorilor de corecţie 30 Alegerea îngrăşământului adaptat ( de exemplu 20 îngrşământ compus sau organic) pe baza nevoilor în elemente nutritive Răspândirea îngrăşămintelor naturale pe teren 30 Răspândirea îngrăşămintelor organice pe teren 40 Sumă (îngrăşăminte) 50 ÎNGRĂŞĂMÂNT. Precizia calculelor îngrăşământului şi limita sa În practică îngrăşământul este departe de a fi o ştiinţă exactă şi se bazează de asemenea pe datele empirice. Văzând că erorile care se fac în cele două sensuri se anulează. Gestiunea globală a elementelor nutritive nu poate deci să ne informeze asupra cantităţii de îngrăşăminte pentru răspândire pe o parcelă sau alta.9. SRVA 2001). Tabel: Variabilitatea diverselor operaţii (± în %) a îngrăşământului după prelevarea eşantionului până la răspândirea îngrăşământului (avizul experţilor). Gestiunea globală a elementelor nutritive ia în considerare nevoile tutror culturilor de exploatare. Este deci important să fim conştienţi la fiecare operaţie a acestui fenomen de variabilitate sau de imprecizie. dar ea ne asigură că fluxurile elementelor nutritive vor fi echilibrate. Dacă normele ar trebui corectate pentru o cultură fructiferă pe baza locului. erorile îngrâşământului se limitează la ±50% şi nu corespund la suma erorilor cumulate. Solurile care au o fertilitate deficită vor fi diferenţiate de cele care au fertilitate suficientă sau ridicată. producţia fertilizanţilor pentru animale şi îngrăşămintele minerale complementare. Analiza solului este în măsură să determine elementele nutritive disponibile pentrui plantă în sol. şi normele corectate vor fi introduse în gestiune globală a elementelor nutritive după Elveţia-Bilanz în calitate de nevoi. Piatră de var Valoare pH: 6. De exemplu. extract AAE10: 1500 mg Ca 26. Tabelul de mai jos se bazează pe avizele experţilor. Astfel un îngrăşământ efectuat după cunoştinţele actuale în materie este cea mai bună condiţie penrtu obţinerea unei recolte satisfăcătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Bor Fără analiză de sol Norma îngrăşământului corectat pentru toată suprafaţa Norma de azot corectat pentr o răspândire pe linia arborilor 3.

O bună cunoaştere a solului şi a elementelor utilizate facilitează alegerea momentului aplicării lor. Aporturi prea ridicate favorizează prea puternic creşterea care la rândul ei domină pe inducţia florală. adică de procentulş său în argilă şi humus. Atunci când un aport este necesar trebuie să se ţină seama de nevoile specifice şi momentane a plantei pentru ca elementele să poată fi absorbite. Combinarea conţinut mic în N şi conţinut ridicat în Ca încetineşte diminuarea trăiniciei fructului după maturitatea sa psihologică. Aceasta semnifică că intrările în planul de îngrăşământ nu depăşesc nevoile plantelor. este convenabil să rămânem atenţi la starea calcică a solului şi să o corectăm în caz de nevoie. Acest principiu consistă în a reduce la maxim pierderile elementelor care sunt prejudiciabile în acelaşi timp planurilor economic şi ecologic. Un îngrăşământ conform nevoilor permite arborelui să înmagazineze rezerve în lemn. calciul are o importnaţă particulară. aportul de azot trebuie să fie intensificat în vederea profitării de potenţialul calitativ (culoare. O supraaprovizionare în N. Se sfătuieşete a se aplica îngrăşăminte după ce s-a controlat fertilitatea solului printr-o anliză de pământ. Tulpinile cu creştere pre viguroasă au potenţiale de randament mai scăzute de cât tulpinile cu vigoare medie care au o uşoară distanţă între noduri. mugurii vor suferi la început. culoare. Arborii bine aprovizionaţi îşi dezvoltă şi muguri de floare puternici şi de bună calitate. bor. Aceste elemente putând fi absorbite de complex. Asimilarea calciului şi borului este foart limitată în caz de secetă la stadiul T. în care aceste elemente sunt imobile. Ele vor fi subiectul diferitelor boli ale tulpinilor. La nivelul fertilizării. Şi azotul are aici o importanţă mare. în al doilkea caz calitatea fructului din anul în curs este penalizată (calibru. compuşi. un aport complementar al solului nu permite rezolvarea acestei probleme. zahăr) în timpul anilor cu randament puternic. cantitatea şi momentul aporturilor depinde de tipul de sol. Primăvara nutrimentele mobilizate începând din lemn permit urcarea sevei şi asigură o bună înflorire şi o producţie consecventă. eventual fracţionat sau mai târziu la sfârşitul înfloririi. Într-un mod general putem afirma că un conţinut ridicat al fructului în calciu îi conferă o mai bună trăinicie (de la 0.5 kg/cm2). Conţinuturi ridicate în fosfor din fruct (minim: 9mg/100g de fruct) cresc probabilitatea că trăinicia fructelor rămâne după recoltă. Boala petelor amare rezultă dintr-o proastă repartiţie de calciu în plantă. Bace de arbust şi fructe mici Un prea puternic îngrăşământ azotat a culturilor de bace de arbust poate produce fructe puţin ferme şi inapte stocajului. Pe culturile cu o uşoară alternanţă. ÎNGRĂŞĂMÂNTUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Într-un sistem de nutriţie echilibrată care garantează menţinerea fertilităţii solului este vorba de a valoriza de către plantă elementele aduse sau generate în sol. Excese de potasiu pot de asemenea să antreneze o prostă absorbţie a calciului mai ales după legare. Alternanţa nu poate să fie eliminată prin aporturi de azot ridicate. Pentru elementele care pot fi stocate în sol precum K sau fosfaţii. Factori legaţi de psihologia plantei influenţează puternic acest fenomen. În plus trebuie să ţinem seama de o recrudescenţă de putrezire a fructului. În solul prevăzut cu calciu. Totuşi analizele demonstrează apariţia solurilor sărace în calciu. O bună aprovizionare în calciu este o condiţie inconturabilă pentru obţinerea merilor a căror textură să satisfacă exigenţele pieţei. apoi creşterea fructelo şi în sfârşit creştrea mlădiţelor. adică bilanţul să fie echilibrat. Normele pentru fructele cu sâmburi permit o formare a coroanei şi opunerea fructului rapidă în culturile fructifere moderne. adică un îngrăşământ care depăşeşte nevoile plantei produce fructe moi. Chia şi aportul cantităţilor mici de azot în zonă de consumare de lux poate avea consecinţe asupra culorii fructelor. Atunci când aporturile depăşesc nevoile ele nu pot fi asimilate. Mai târziu aprotul de calciu şi bor este limitat având în vedere că aprovizionarea fructului se face după rezervele de floem. număr puţin de celule ale fructului şi în consecinţă diminuarea trăiniciei). trăinicie. Solurile livezilor noastre sunt în general suficient prevăzute cu calciu. Condiţia este penrtu varietăţile cu o puternică creştere tăierea consecventă fără de care aporturile de azot recomandate de norme sunt acaparate de creşterea vegetativă. În primul caz va fi calitatea fructelor din anul următor care va fi ipotecată (risc crescut de rea înflorire şi producţie scăzută. Chiar dacă în soluri acide riscul de a observa lipsuri în calciu este cel mai mare. Calciul are o influenţă pozitivă şi asupra altor fructe pri statutul său de element constitutiv al peretelui celular.2 la 0. Un element foarte solubil uşor drenat ca şi azotul nitric sau sulfatul de Mg va fi aplicat de preferinţă la începutul vegetaţiei. Dacă arborele este rău hrănit. Pentru menţinerea fertlităţii solului pe termen lung şi reducerea încărcăturilor în mediu trebuie ca ciclul elementelor interne de exploatare să fie închis. trebuie moderate aporturile de potasiu şi asigurat un îngrăşământ azotat adaptat. O prea mare disponibilitate a azotului în zona radiculară a zmeurei şi a murului provoacă creşterea tulpinilor lungi şi groase sensibile la apariţia crăpăturilor. fosfor şi azot În acest context. puţin aromate şi urât colorate.Echilibrul psihologic între creştere generativa şi creştere vegetativă este în principal reglată de tăierea şi regularea încărcăturii. calibru. riscul de pierdere . Îngrăşământul trebuie să permită dezvoltarea organelor conform nevoilor lor. risc de tulburări psihollogice). Aporturi pre ridicate pot cauza pagube la nivelul rădăcinilor care sunt foarte sensibile şi importante pentru asimilarea elementelor nutritive. Aporturi ridicate şi precoce de azot pot provoca o izbucnire a ciorchinilor de coacăz cu ciorchine. Calciu.

datorată aportului târziu de azot. Esenţialul este de favoriza viaţa solului Arboricultura biologică dispune de puţine îngrăşăminte rapid asimilabile şi de rare îngrăşăminte foliare. 1. 0.08 kg Mg pe arbore şi an. Îngrăşământul nu este decât un mod de intervenţie în vederea obţinerii de arbori şi arbuşti psihologic echilibraţi şi apţi să producă fructe de cea mai bună calitate. dar şi calitatea mugurilor vor suferi. în principal pe livezile supuse la o limtare de îngrăşământ. în măsura posibilului.15 kg P2O5. Dacă planta este prea hrănită. 0. PARTICULARITĂŢILE ÎNGRĂŞĂMÂNTULUI ÎN ARBORICULTURA BILOGICĂ Principii În arboricultura biologică scopul fertilizării este de a furniza arborilor şi arbuştilor în timp dorit şi în cantităţi adaptate. o alternanţă şi o scădere de calitate. Parapeţii îngrăşământului bio Îngrăşământul practic decurge din directive şi recomandări publicate de Bio-Elveţia. Aportul poate fi calculat după cum urmează: prepararea unei soluţii apoase (6-8%) cu îngrăşământ compus şi aplicarea unui litru de soluţie pe cm de perimetru din trunchiul arborelui: injectarea prin 2 înţepături pe m2 şi litru.56 kg K2O şi 0. Viermii de pământ.5 kg P 2O5.8 kg K2O şi 0. microorganismele solului cele mai diverse şi micorizele vor servi la promovarea unei aprovizionări a culturii arboricole conform nevoilor. o aprovizionare optimală în elemente nutritive în vederea asigurăii performanţelor calitative şi cantitative ridicate. În producţia biologică buna structură a solului şi vitalitatea microorganismelor sale trebuie să corespundă necesităţii de uttilizare a elementelor nutritive izolate. Aceasta nu este posibilă decât dacă tăierea. agricultura biologică utilizează îngrăşăminte organice de fermă şi îngrăşăminte verzi. Sulfatul de K. Nevoile totale de elemente totale şi nutritive ale unei livezi extensive pot fi calculate în felul următor: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă nevoile anuale a fiecărui arbore să fie 0. Îngrăşământul culturii înconjurătoare se bazează pe GRUDAF. Aportul suficient li oportun de elemente nutritive de îngrăşămintele bio nu va avea loc decât dacă o puternică activitate microbiană mineralizează aceste elemente sub formă asimilabilă de către plantă.5% şi să nu scadă cu timpul. regularea producţiei şi buruienilor sunt efectuate în acord cu îngrăşământul. Pentru a obţine acest sol ideal. Promoţia şi conservarea unui sol biologic activ şi care are o bună structură presupune. . După condiţiile climatice.5 kg N. în clasa B 50% şi în clasa C 25%. Fracţionările nu sunt de prefereinţă decât atunci când solul are mai puţin de 10% argilă. Este recomandat să se controleze starea de fertilitate a solului prin analize regulate (la 5 ani). K magnezian şi kainita magneziană n-ar trebui să fie aplicate decât pe baza unei analize a solului (efectuat de un laborator cunoscut în timpul ultimilor 4 ani). Humus Conţinutul de materie organică a solului trebuie să fie superior lui 2. Nevoile totale de elemente nutritive pure reprezintă pentru arborele în producţie şi cultura de deasupra aproximativ: 150 kg de azot. Pentru un sol în clasa de fertlitate A . Acsete cifre sunt recomandări care sunt susceptibile să varieze în funcţie de intensitatea exploatării pajiştii. O lipsă într-un element nutritiv particular fie prin lipsa de fertlitate a solului sau prin reaua disponibilitate în sol poate să fie corectată rapid. sau: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă 1. instaurându-se astfel randamente diminuate. Acestea sunt bazate pe ordonanţa BIO Aport maximal de fertilizante pentru culturile fructifere Aportul maximal în substanţe nutritive corespunde normei de îngrşământ adaptate la condiţiile terenului conform „normelor de îngrăşământ în arboricultură”. vigoarea arborelui şi intensitatea exploatării pajiştii până la 2 împrăştieri de purin (aprox 20 m3 fiecare) pot fi necesare. şi riscurilede îngheţ care survin. INGRĂŞĂMÂNTUL LIVEZILOR EXTENSIVE Prelevările culturii înconjurătoare depăşesc de departe pe cele ale arborelui fructifer a livezii extensive. Pe lângă o fertilitate suficientă şi echilibrată. 0. În general se aplică îngrăşăminte de fermă în livezile extensive. 100 kg de P. Un aport punctual de elemente fertilizante în regiunea radiculară a unui arbore fructifer cu tulpina înaltă poat să se realizeze prin ţepuşa injectoare.25 kg Mg pe tonă de randament în fructe. Noi recomandă să se urmărească demersul următor: primăvara (februarie-martie) un aport mediu de gunoi 20 t/ha răspândit pe suprafaţa totală. doar 75% de nevoi a plantei pot fi răspândite prin intermediul acestor îngrăşăminte. asimilarea şi vitalitatea sa vor diminua şi nu doar capacitatea de apărare. Din acest motiv utilizarea produselor cu acţiune rapidă cum este piatra de var nestinsă sau stinsă (Ca0 sau Ca[OH]2) care au un efect iritant asupra faunei solului este proscrisă în producţia bilogică. aportul de substanţe nutritive sub formă organică. solul trebuie să aibă o bună structură şi activitate microbiană importnată. Ultimul aport de purin trebuie să se facă înainte de începutul lui iulie pentru prevenirea maturităţii prea târzii. 300 kg de piatră de var şi 50 kg de magneziu pe ha şi an.45 kg N. În agricultura biologică prioritatea nutriţiei plantelor este de a atinge şi de a aobserva o stare de fertilitate ridicată a solului.diminuează atunci când procentul de argilă a solului creşte.

Îngrăşăminte minerale: a se înfunda mediu în profunzime. gunoi în grămadă. Azot Îngrăşăminte Alegerea momentului. Eficacitatea acestor produse este din păcate prea puţin coroborată de rezultatele încercărilor neutre chia şi atunci când se vorbeşte de experienţe practice concludente. . fac parte din îngrăşăminte. Amendamentele din comerţ Amendamentele destinate ameliorării caracteristicilor solului ca şi anumite pudre de rocă. grisului şi resturilor de corn (12-14%N). Oligoelemente. sulfatul de potasiu şi potasiul magnezic. compuşi organici şi numeroase nutrimente microscopice într-o formă uşor asimilabilă care provoacă o reactivare energică a activităţii microorganismelor ale solului şi ale rădăcinilor plantei. soluţiile de acizi aminici la fel ca şi turtele de tescuire a diverselor seminţe oleaginoase. produse pe bază de alge. Îngrăşământul foliar este supus combaterii simptomelor şi trebuie să rămână o măsură de urgenţă. îngrăşământ foliar în Ca. Fosfor (P2O5) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă. Pentru conţinuturile medii diverse îngrăşăminte de fermă. manganul. Îngrăşămintele minerale autorizate: fosfat natural moale. compost şi gunoi în grămadă: a nu se înfunda prea profund. nisipul de cuarţ codat etc. borul. Condiţiile de ferrtilitate a solului suboptimale nu pot şi nici nu trebuie să fie compensate de aporturi în fosfor rapid asimilabil. Îngrăşămintele compuse şi pudra de rocă bogată în K. Utilizarea sulfatului de Mg este supusă prescripţiilor. Răspândirea de gunoi proaspăt trebuie să se facă devreme (februarie-martie). Răspândirea purinului. este cazul pudrei. resturile între 8 şi 10 săptămâni turta de ricin (6% N).Dacă conţinutul în materie organică este sub 2. Îngrăşămintele foliare cum sunt sulfatul de magneziu. purin. pudra de corn acţionează între 10 şi 14 zile. substanţe organice a nu se înfunda sau a se înfunda puţin. se utilizează îngrăşăminte cu conţinut de materie organică ridicat şi/sau se acoperă solul pe linia arborilor cu trestie de China sau talaj de scoarţă. Atenţie: un conţinut prea ridicat al solului în potasiu favorizează pericolul pătărilor amare la măr. Produsele autorizate sunt repertoriate în lista produselor auxiliare. . Magneziu (Mg) Îngrăşăminte Măcinarea rocilor şi produsele de alge. Compost.eficacitatea răspândirii îngrăşământului este documentată. Calciu (Ca) Îngrăşăminte Diferitele îngrăşăminte calcice sunt disponibile şi acţionează în mod mai mult sau mai puţin alaclin. Mg şi fortifiante Agricultura biologică aspiră la o nutriţie armonioasă a plantelor prin intermediul unui sol şi a unui sistem radicular sănătoase. Anumite îngrăşăminte azotate cu acţiune rapidă. zgură Thomas. sulfaţi la fel ca şi clorura de Ca nu pot fi aplicate decât dacă anumite condiţii sunt utilizate cu obligaţia anunţării oficiului de control bio: . compost.nevoia trebuie să fie adeverită. Aceste îngrăşăminte pot servi mai ales la trecerea stadiului primăvăratic cu deficit în azot. Trebuie menţionat şi: tescovina. Au valoare de demonstraţie: o analiză a solului sau frunzei sau a simptomelor de lipsă vizibile sau cazuri repetate de pătări amare la măr. Îngrşămintele calcice solubile (clorura de calciu) pentru lupta împotriva petelor amare sunt supuse prescripţiilor. Alegerea îngrăşămintelor azotate din comerţ va fi dictată de viteza sa de punere la dispoziţie a elementelor nutritive ale plantei. substanţe organice: a nu se înfunda sau a se înfunda puţin în profunzime. sub formă lichidă sau solidă sunt conform BIO. zincul şi molibdenul sub formă de chelaţi. . produse pe bază de lignit. Îngrăşămintele P şi K sunt aduse pe baza analizelor de sol care dezvăluiesc un deficit evident. neiritant aprovizionează rapid în azot şi poate să se facă între aprilie şi mai. Aceasta este de-a dreptul imaginabilă de exemplu în cazul produselor pe bază de alge având în vedere că conţin Ca.5%. purin. Potasiu (K2O) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă.există o parcelă de control separată. gunoi. fierul. făina de puf şi pene. Sub formă de îngrăşământ mineral sunt autorizate: sarea de potasiu neclorată. intensităţii şi formei de lucru a solului va determina disponibiloitatea azotului.

Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 5. programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. galben viu pătăt cu portocaliu (0.se delasează rapid(1mm). Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă. 7.cu aspect de velură. chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. Mămăruţele. acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale. enrouleuses. Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide) Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi. Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare. atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi. Prezenţi pe scoarţa şi frunze. 8.3 mm). Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. tetranyque roşie a mărului. Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte. adică devastatorii. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. Acarieni fitofagi Nimfă. adult Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. polen. parazitoide. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg.5 mm). A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată. tetranyque cu două puncte) Stadiu de prădare Nimfă. dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. Zetzellia (stigmeide) mali Corp în romb. endofite sau nu.se remarcă mai ales primăvara. fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. acarieni). se deplasează foarte rapid (0. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. 6. cu pete brune pe spate (câteodată). Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană.acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. Acarieni fitofagi Nimfă. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă. Corp în formă de lacrimă. care se hrănesc cu frunze (exemplu afide.Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare.de culoare roşu închis până la roşu deschis. Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată.adult Balaustium spp(Eritreide) Mare. Afidele. produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. clar sau translucid. nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide.adult Nume Descrierea Pradă sau gazdă Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate . Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire.

rapide. brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). asemănătoare cu melcii. negri cu pată albă în formă de romb pe aripi. adult Nume Pradă sau gazdă preferată Acarieni. Când sunt mai multe afide. adult Loc şi perioadă de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe . brun sau portocaliu strălucitor. Larve: apode. Nimfele: minuscule. prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). Larvele: corp alungit. adult Afide Larvă Găsim larvele în coloniile de afide. ovoide (3 mm lungime). portocalii. cu pete clare. Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile. Sunt prezente de la Sirfide sau muşte de flori Afide Larvă Crizoperlide Hemerobide şi Afide. Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere. ele nu omoară mai multe decât mănâncă. Larve se găsesc pe frunze. Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. Adulţii: cenuşiu. Ouă: albe. Mămăruţe Adulţi: ovoide. Ouăle: galbene în formă de butoi. prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm). acarieni Nimfă. apode. Adulţi: muşte mărunte. Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. imposibil de descris şi greu de observat. acarieni Larvă. Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire. pe lungile codiţe foarte fine. Prădători generali Antocoride Ploşniţe (Miride) de molenă Adulţi: mici (3-4 mm). adult Nume Pradă sau gazdă preferată Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii.5 mm). Mămăruţele sunt active tot sezonul. reunite în ciorchine. acarieni şi cochinile Larvă. Afide. punctate cu verde sau gri. au culoare portocaliu aprins. Nimfele: foarte mici (1-2 mm).preferată Prădători ai afidelor Cecidomide Larve: mici (<1. afide Stadiu de prădare Nimfă. Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele. verzi cu ochi roşii. Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. marcate cu puncte negre (3-4 mm). Afide. Descrierea foarte active. Larve: tăiate. cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm).

Ploşmiţe de casă

Carabes

Adulţi: mari, bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. Abdomen care merge sub aripi. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm), strălucitore sau mate, aplatizate puţin în lateral.

Afide, acarieni, larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale, dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului, fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. Larve de fluturi nocturni dăunătoare

Nimfă, adult

tinerele mlădiţe. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie. Pe scoarţă şi frunzele arborilor.

Adult

Nocturne, se găsesc în gazon, deasupra resturilor solului, pietre. În frunziş, pe ramuri şi trunchi.

Păianjeni

De talie şi culoare variabile după specie, 8 picioare.

Imatur, adult

Nume Parazitoide Tricogramele

Descrierea

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP. Adulţii sunt activi la înflorire. Larvele şi pupele

Viespi minuscule (<0,7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte.

Alte viespi (Braconide Icneumonide)

parazite şi

Viespi cu corp subţire (0,5-3,6 cm), negre, brune, portocalii sau galbene. Femele dotate cu un lung ovipozitor.

Larvă

Pholetesor (Branonide)

ornigis

Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi, ovoide, care seamănă cu comprimatele. Descrierea

Mineuse mărmurită mărului (MMP)

Larvă a

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Chalcis (Calcide)

Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit.

MMP şi alte larve de fluturi.

Larvă

se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi.

Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele, termen ştiinţific pentru fluturi, formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite. Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido). REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup. Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni. Ea poate ataca tulpinile, frunzele, fructele, florile, seminţele, ceea ce antrenează deprecierea, respectiv pierderea, plantelor şi recoltelor. În plus, rănile pot favoriza instalarea ciupercilor, şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture. În general nimfa este protejată într-un cocon. Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor, sucul fructelor sau seva plantelor. Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi, sau Rhopalocere, şi fluturi de noapte, sau Heterocere. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma), Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia), Heliotis armigera (cucuveaua roşiei), Mamestra brassicae (cucuveaua verzei), Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor)... Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb)...

Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor), Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului), Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei), Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie)... Familia de Pieridae, cu pierida verzei Pieris brassicae, aparţine de Rhopalocere. Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile, cât şi pe mărfile stocate. METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle, larvele sau adulţii. S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu. Lupta cu insecte utile În natură, numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte, păsări, ciuperci). Printre insectele utile, parazite sau prădătoare, care atacă ouăle sau larvele, sunt câteva care se utilizează în lupta biologică. BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens. Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă, în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp, pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale. Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM

Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă. Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă. Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela. Nu mai există reproducere, nici naşterea larvelor devastatoare. Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat. Capcanele sexuale există pentru lepidoptere, dar şi pentru alţi devastatori, precum anumite diptere. Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri. Capcanele pentru împiedicarea masivă, compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii, sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: - a mărfurilor stocate - a pădurilor - a livezilor. Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului,părului,caisului şi a altor arbori fructiferi.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate.Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2,5 cm. Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii.Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C.În livada comercială,pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane.Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C.Tinerele larve se hrănesc cu frunze ,dar intră rapid în fricte. După aproximativ o lună ,larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol. Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută. Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor,de zahăr sau de siropul în fermentaţie.Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie ,dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă.După Van Leeuwen(1948),capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie),0,5 ml acid valeric,1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă.Pentru a evita captura albinalor,trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor.Alte capcane posibile includ uleiul de lin,săpunul ,amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive. Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş;se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece;se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul;se lasă la uscat câteva zile;se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă. Capcane cu feromoni

Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.Aceste capcane,în formă deltoidă sau pâlnie,pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa. Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei. Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită,carpocapsa o alege pe cea mai intensă; • Din două surse luminoase cu spectre diferite,carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare; • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete,mai ales violet şi albastru.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite,deoarece ele stimulează depunera ouălelor. Tipuri de lămpi:În livadă,tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi. Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0,2 bujie/pieds.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15,6C atunci când carpocapsele sunt inactive.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă,trebuie bineînţeles prinsă.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă.Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.În livada standard,reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui. Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă,o săpăligă sau o broşă de 25 mm,recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge.Se pot elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor. Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie,din iunie până înainte cu o lună de recoltă. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară,carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei. Într-un context de producţie biologică,ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul,muştarul,sarasinul sau compuşi de tipul margaretă.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control,dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra,roten sau ryania.

ECOPOM Confuzia sexuală: Celibatul se dezvoltă la carpocapsă! Ecopom este un produs omologat în mai 2000. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă.biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară. Cydia pomonella. respectiv în anumite cazuri.Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse.situaţii în care confuzia sexuală poate fi demarată.ce maschează semnalele emise de femelă. Biotop propune Ecopom. De fapt.În sfârşit.substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi. Astfel. tehnica nu este adaptată în toate situaţiile.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor. şi permite facilitarea valorificării producţiilor.Mai întâi.Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei. punerea este rapidă (2 ore pe ha).Apoi. metodă de luptă prin confuzie sexuală.Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru folosirea confuziei sexuale.nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. Reuşita acestei metode de luptă solicită tehnicitate. Coleoptere .nu mai poate decât din întâmplare să îşi găsească partenera şi să se reproducă. biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. în cazurile în care se va dovedi necesar. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici. Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice.În urma acestui fapt. Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa.împiedicând împerecherile. Produsul este biodegradabil şi nu se spală.împiedicând împerecherea.Mai mult decât un simplu produs. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni.fie doar pentru a doua generaţie.întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare.fie de două ori pentru ambele generaţii a carpocapsei. Principiul său se bazează pe un element cheie a reproducerii:feromonii.difuzorii Ecopom permit asocierea eficacităţii durabile şirespectul mediului.prima generaşie fiind ocrotită de o protecţie chimică. suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe.Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confizie sexuală. Matoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe hectare în cursul ultimelor două campanii.Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă. Principiul confuziei sexuale La fluturi.folosirea acestei metode originale are o consecinţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor. nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul.măiestrie şi vigilenţă. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate. Ecopom poate fi utilizat. Ecopom prezintă avantaje reale atât la nivelul mediului cât şi la nivelul calităţii de producţie. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor.Acest produs se prezintă sub formă de difuzpri celulozici.dar nu populaţii mari. stăpânire şi vigilenţă.Ecopom răspunde la aţteptările consumatorilor în materie de calitate şi de securitate alimentară şi prmite o mai bună valorificare a producţiilor. se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale.Astfel. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme.confuzia sexuală permite să se facă faţă mai bine la problema legată de rezistenţa carpocapsei la insecticidele chimice.fiind biodegradabile şi permanente. ceea ce mascheză semnalele emise de femele. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele.

Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. şi biologia agresorilor. Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri. Se disting 2 categorii de auxiliari: . cunoaştem mai bine şi atacurile. perilor.bruche fasolei . dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”. prunilor. gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice. gramineele. Aceste specii formează sisteme complexe. ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări). de lepidoptere. Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor. Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: . de hemiptere. de himenoptere.Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor.nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus.paraziţii sau parazitoidele. se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. de diptere. colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat. inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre. în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. care în condiţiile naturale sunt echilibrate. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor. altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie. acarieni şi psile. Este dăunător mai ales merilor. Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide. 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor. tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia). a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă .sitone mazărei 8.crioceres sparanghelului .Astăzi. Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate. Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 5. Pentru a lupta împotriva acestui devastator. Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 6. Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale. Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere Monocotiledonatele. Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor. ceea ce. 7. Este vorba de coleoptere. cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj. vespere. Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: . de neuroptere şi de tisanoptere. Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid. cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic. adică vis-a-vis de un complex de specii. Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură. . trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi.ceutorhynques .bruche mazării .altise cruciferelor . Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul. este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar. ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace. caişilor. un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor. .prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor. Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare. Din 27 ordine cunoscute. frunzele sunt distruse de hispine. au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote. numite comunităţi.

dihori. nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici). aricii şi vulpile. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri. J: Bineînţeles.arborii şi arbuştii (pin. planuri de apă. ulm. altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: . Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu. prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim. Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: .Combaterea afidelor Mămăruţa. regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori). dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii. Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele. stejar. Cuibare în livezi Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu relevă utopia. RFL: Noţiunea de biodiversitate va fi pe gustul de acum? M.fasolea . Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri. Să se pulverizeze pe zonele atinse.cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse. RFL: Putem atrage această faună în livezi? M. Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa. vom găsi doar 4-5 specii de păsări. şi de aceea am recurs printre altele la punerea de cuibare.). etc. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an.verzele . J : Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii. Réussir Fruits & Légumes: Care au fost motivele dumneavoastră pentru aplicarea unui astfel de program? Michel Jay: Am vrut să atragem atenţia asupra faptului că multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată. frasin. cuibarele nu ajung.roşiile . Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ. Dar mai sunt şi mustelidele (nevăstuici.garoafelor de inde . deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele. J: Nu doar pe gustul de acum dar este urgent să se ia în considerare biodiversitatea având în vedere eroziunea care acţionează în mediile agricole. Un pesticid „Bio” Purinul de urzică. mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot. Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală.) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi. Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. Interviu cu Michel Jay de la Ctifl de Balandran.trandafirii . etc. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în .sarriette . Cunoaştem regimul alimentar al fiecărei specii şi bibliografia ne este de un ajutor preţios pentru a completa observaţiile de teren. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. etc. Acestea fiind spuse.mazărea . Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână.mentei .florile ornamentale . RFL: Care sunt animalele la care vă referiţi şi regimul lor alimentar este cunoscut? M. Dimpotrivă.

. Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase. rezultate semnificative. termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural. De alfel. . larvelor şi ouălelor care se refugiază sub scoarţa arborelui.livadă. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară).sacâz cicatrizant . RFL: Cum se comportă indivizii? M. Iarna Reperaţi eventualele răni de pe trunchiuri şi ramuri. Tăiaţi dacă este nevoie atunci când frunzele sunt căzute. Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile. nici prea strânşi. aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini. J: Există o parte de etică. un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire. J: Există o teritorialitate la fiecare cuplu.creşterile. ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna? Eu spun că da dacă este limitat în perioadele foarte reci. Lupta biologică în arboricultura fructiferă În arboricultura fructiferă. pentru limitarea extinderii larvei australiene.îngrăşământ Perioada – tot anul. Acoperiţi cu paie în primii ani. RFL: Atunci ce perspective putem să ne imaginăm? M. Întreţinerea unui arbore fructifer Vă trebuie: .foarfece perfect ascuţit . Întreţinerea regulată Primăvara Dezierbaţi piciorul arborilor şi aduceţi un îngrăşământ sărac în azot perpendicular pe ramuri.exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu. apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis. fie de tip inundabil. în cea mai mare parte a cazurilor. kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică. Pulverizaţi bouillie bordelaise la începutul primăverii pentru a preveni bolile. inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus. Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii. curăţaţi plăgile cu o perie dură şi ungeţi-le cu sacâz cicatrizator. producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi. Observaţiile noastre arată că reproducerea piţigoilor în livezi este la fel de bună ca şi cea din mediul natural. numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică. Verificaţi ca rândurile araci să nu fie nici prea lăsaţi. În arboricutura fructiferă. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor. Palisaţi dacă este nevoie ramurile suple în ordinea dezvoltării lor. importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive. . pentru combaterea unui devastator bine identificat. căci dacă depăşeşte cantitatea există riscul de dependenţă.importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor. Suprimaţi gurmanzii care apar pe trunchi. Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică. Tăiaţi. Vara Udaţi arborii în primul an (10-15 litri pe arbore şi pe săptămână). pentru a evita rănile şi sugrumările. pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti.exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit. Printre cele mai marcante sunt: . Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată. fie de tip aclimatizare.o perie dură . Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale. pulverizaţi un tratament împotriva insectelor. viruşii. două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae. Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii. La sfârşitul iernii. Dincolo de rolul strict de auxiliar.

lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică.Phytoseiidae Actinedida . Staphylinus Orius. principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis.Eulophidae Microorganisme patogene Principalele genuri Coccinalla.Aphelinidae .Chrysopidae .Anystidae .Coccinelidae .Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida .Ichneumonidea . Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită. Phytoseiulus.Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera . Asaphes Eolophus.Hemerobidae . S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. Ageniaspis Aphelinus.Encyrtidae . Adalia.Brachonidae . care ar putea fi utilizată. Episyrphus. Praon Trichogramma Encryrtus. Epistrophe. Scaeva Leucopsis Aphidoletes Pilophorus. Micromus Conwentzia Syrphus.Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea . Malacocoris. Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului.Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera . Nabis Chrysopa Hemerobius. Ampelomyces quisquali.Aphidiidae Chalcidoidea . Heterotoma Atractotomus.Stigmaeidae . Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie.Syrphidae . Pseudaulacaspis pentagona. Lupta microbiologică . Campyloma. Apanteles Aphidius.- operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei.Chamaemyiidae . Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera .Cogniopterygidae Diptera . Typhlodromus. Astăzi. Encarsia. parazit al larvei dudului. Stethorus Oligota. Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare Pales. Agria. pentru a limita populaţiile de afide. Tachyporus. Anthocoris Deraeocoris. Phytocoris. Amblyseius. Harmonia. Scymnus. bacterii. Aphitis Eupteromalus.Trichogrammatidae . Ephialtes Macrocentrus. Propylea.Pteromalidae . Himacerus. Phryxe Principalele genuri Itoplectis. Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. viruşi Astăzi. Tetrastichus Ciuperci. Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium.Staphylinidae Heteroptera . au avut de asemenea loc. Chilocorus. Trioxys.

Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor. Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice.chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g).Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)). În schimb.lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali. Lupta prin confuzie sexuală Principiul Apărută la începutul anilor 90. Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare.Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil. Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: .ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori. făinarea fiind considerată secundară. Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare. De exemplu. În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate. În agricultura biologică.Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii.Dacă populaţia vizată este prea importantă. De fapt.în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha.lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate.aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei. Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Deşi livezile dromois sunt situate într-o zonă climatică cu primăveri uscate şi calde rapănul rămâne principala boală cryptogamică a livezilor de pomi.Femelele îşi depun ouăle sterile. Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării.Astfel.Z9-dodecenylacetate pentru Cochylis.aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii.masculii şi femelele nu se vor mai întâlni.difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor. . Utilizarea acestor feromoni Astăzi. este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis.extinderea culturii. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”. doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare. dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des.masculii ajung să îşi găseacsă femelele. Lupta biotehnică Astăzi. doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv. heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei .dar se observă o puternică extindere a utilizării ei.Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere. se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor.aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt.. . Diversificarea metodelor de luptă este esenţială. lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză.Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis.. Astăzi. Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice. Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor.pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella (Fluturele de fruct). Lupta biologică în arboricultura biologică În arboricultura biologică. fluturelui de coajă. o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie.prezenţa eventuală a gazdelor secundare.. virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari.O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb.

2. este singurul produs omologat în Franţa.82% Media 11.35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii. Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide. La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului. Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare).5% Jonathan Jonagold 3. CONTROLUL PARCELELOR DE REFERINŢĂ Acest control se face pentru a răspunde aşteptărilor profesionale.67% Gala.absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului . Ozargold.25% Media 2.protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă.numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12. . La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important.42% Florina 0.este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori . asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0. înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden.33% Jonagored. Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare.83% Jerseymac 1. remanenţa nu este suficientă.Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui.8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9. Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate.95% Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante. Totuşi. De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare. . Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului). . Eseul conduce în cadrul programului comparat.este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică.Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune.de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior.poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1. • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: . fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală. În plus. • Protecţia cu virusul granulozei .7% Earlygold 0. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire.parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha . . . Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în comparaţie cu un martor şi un extract de neem.Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate).Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie. .carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex. De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea. Golden 7. pentru a şti: . distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori. Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile.Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri. El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-nouaison) Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri.

6 13. Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui. argilos Prod. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. producătorii realizează în medie 4-12 tratamente foliare pe an.5 9.85 13. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani.67 13. Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante. pietros (26) Prod. cuprul împotriva rapănului. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an). O medie globală dă cifra de 8. mâlos Prod.8 12.8 11. Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6. Şi aici condiţiile climatice condiţionează direct calitatea recoltei.3 Rapănul (Venturia inequalis) .3 Prod.5 11. A Loriol (26) Golden 400 m2 3.4 tratamente pe an. Restricţiile utilizării sulfului nupermit întotdeauna o protecţie integrală.8 treceri pe an pe bază de cupru şi sulf. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii. F Loriol (26) starkimson 1000 m2 3x1.a se analiza rezultatele în livezile de pomi în funcţie de practicile de practicile realizate . 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului. Tabel 2.8 tratamente pe an.Descrierea parcelelor de meri Loc Varietate Suprafaţă Plantaţie Sol Prod.9% de fructe pătate în recoltă.2 10.4 Medie 19. aporturile sunt îmbogăţite în calciu.Control agronomic a 6 parcele de meri Randament (T/ha) Zahăr la 20 de fructe 1994 1997 1998 1994 1997 1998 Prod.5 Calcar. În sfârşit.9 13. presiunea rapănului provoacă regular o pierdere considerabilă în recoltă. numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7.4 11.02 13. mâlos (26) Prod.9 Prod. Golden 2000 m2 4x1.5 Calcar.5x1. Din contră. lamă). argilos Prod. Pagubele provocate de ciupercă privesc până la 78% din fructe la un producător în 1998.. La nevoie. Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză.3 Prod.a orienta un program experimental începând cu dificultăţile întâlnite pe teren. Tabel 3. F 20 25 0. ulei de petrol. făinarea nu pune în general probleme mari. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu).nisipos Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu.14 13. Împotriva bolilor cryptogamice se observă o medie de 10.5 Mâlos. A 30 39 14 12. în ceea ce priveşte carpocapsa. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene. E 54 5 13. E Livron (26) Golden 4000 m2 4x1 Mâlos. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor. C 20 71 23 12. virusul granulozei împotriva fluturelui.63 12. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă.8 11.3 Prod. B 22 33 10 12.8 11.35 13. B Pont d’Isere Golden 2000 m2 3x1 Neutrră.6 39. Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor. D 25 15 6 12. În ceea ce priveşte bolile. D Portes les Val. C Loriol (26) Golden 3500 m2 3x1 Pietros.3 Prod.

amplasarea livezii. Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin).aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn. Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare. Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor. fan . Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. Luptă preventivă . Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant. Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii. Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi. orientarea randurilor. Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie.Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor . Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor. ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie. Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor.

♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara.

In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj.

Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral. Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl. Zeama sulfocalcica (29 % sulf) Cupru: ♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza; -inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf - după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl

Lupta impotriva pasarilor in livezi si vii Este foarte important de a cunoaste obiceiurile pasarilor pentru a reusi sa le tii la distanta de o plantatie pomicola: ♦ Stolurile mari de pasari sunt mau usor de indepartat decat cele mai mici ♦pagubele produse de pasari nu sunt repartizate uniform in livada ♦ Pasarile sunt daunatori oportunisti care se hranesc cu ceea ce gasesc in calea lor ♦Pasarile aleg teritoriul lor de prada la sfarsitul lunii aprilie si raman pana ce cultura ajunge la maturitate ♦Culturile pomicole situate pe langa paduri sau luciu de apa sunt mai atacate dxe ♦ Pasarile se obisnuies repede la miscari uniforme şi zgomote repetitive ♦ In functie de specie pasarile reactioneaza diferit la diverese metode de indepartare

♦ Putem indeparta pasarile inspre o alta zona situata in vecinatea plantatiei prin metode specifice ♦ Pasarile nu se dau usor batute in fata dificultatilor create de catre om pentru accesul la hrana ♦Pasarile urmeaza tot timpul acelasi traseu pentru a se alimenta ♦ Pasarile incep sa atace din zori de zi pana la apausul soarelui ♦ Anumite specii se deplaseaza in stoluri migratorii iar altele se adapostesc dupa terminarea atacului in padurile din apropiere ♦ Pasarile care ataca livada atrag prin comportamentul lor si alte pasari din imprejurimi ♦ Pasarile pot penetra si prin fileurile textile cu care uneori culturile pomicole sunt protejate. Metode de aparare impotriva pasarilor ♦ Sperietoare acustice ♦ Sperietoare vizuale ♦Protectie fizica ♦ Repulsivi biochimici ♦ Sperietori acustice Sperietorile acustice sunt aparate care produc sunete cu scopul de inspimanta pasarile. Cum pasarile au aceiasi acuitate auditiva ca si oamenii orice sunet perceptibil de urechea omului este perceput la fel de catre pasari. Pasarile nu aud ultrasunetele ca si in cazul rozatoarelor. ◊ Tunuri pe baza de propan. Acest tun produce detonari puternice (115 decibeli) care sperie pasarile. -Detonatiile nu trebuie sa fie regulate si nici la intervale mai mici de 3 minute. - Numarul de detonari trebuie sa fie in jur de 20/ora de dimineata buna pana seara. - Tunurile se programeaza electronic pentru a efectua detonarile la intervalele dorite de om. - Se utilizeaza un aparat pentru 2 ha - Se vor evita in cazul unor locuinte apropiate - Aparatele trebuie mutate periodic pentru a crea efecte surpriza pentru pasari ♦ Utilizarea de difuzoare ce difuzeaza sunete electronice 2 tipuri de difuzoare sunt utilizate frecvent: - difuzoare acustice traditionale: - difuzoare electronice: sunetele electronice sunt modulate acestea interferand cu sistemul senzorial al pasarilor producandule nervozitate si neliniste. Pasarile vor parasi aceste locuri pentru ca nu mai pot comunica unele cu altele - Ultima generatie de difuzoare electroinice este si mai performanta pentru ca ea face apel la tehnologia numerica pentru a putea imita chemarilor de detresse specifica anumitor pasari: Nivelul de decibeli este mai mic decat la cele traditionale. Asocierea dintre tunuri cu propan si difuzoare este foarte buna pentru ca primul produce o stare de iritare iar al doilea le incita sa paraseasca locul. ♦ Cartuse fluieratoare si pirotehnice Cu asutorul unui pistol se pot trage cartuse care produc un sunet strident asemanator unui fluier pe toata traiectoria acestora dupa care explodeaza in cer la nivelul stolurilor pasarilor producand o mare sperietura. Pistoalele pirotehnice care sunt utilizate cu acelasi scop si in aeroporturi. Sunt foarte apreciate de producatori datorita cosului redus si a manipularii usoare si eficiente. ♦ Pusca de vanatoare Aceasta este folosita mai mult pentru a produce zgomot decat pentru a le omorî. Un permis de portarma este obligatoriu. ♦ Sperietori vizuale Sunt mai putin eficiente decat celelalte sperietori. Ar putea deveni mai eficiente daca ar fi mutate periodic. ♦ Baloanele sperietoare

Baloanele sunt de marimea unui balon de plaja pe care sunt desenate figuri de oameni in diferite culori (alb, negru si galben). Culoarea galbena este cea care le inspaimantă cel mai tare. Datorita faptului ca miscarea lor nu este regulata datorita schimbarii frecvente a directiei vantului ele reusesc sa pacaleasca foarte usor pasarile. ♦Banderole, benzi sclipitoare Aceste instrumente din materiale plastice sunt suspendate deasupra culturilor şi indeparteaza pasarile datorita reflectarii razelor soarelui din unghiuri diferite datori miscarii lor permanente cu curentilor de aer. Culorile se aleg in functie de speciii (galbene, rosii, negre etc…). Aceste benzi dau impresia pasarilor ca livada este in miscare ♦ Lumini intermitente şi oglinzi Anumite specii de pasari sunt speriate de lumini intermitente si de oglinzi. Anumiti producatori asociază tunurile pe baza de propan cu aceste lumini intermitente. Protecţia fizica: Fileuri textile Cel mai bun mijloc de protectie impotriva pasarilor este fileuri din materiale textile sau plastice Doua tipuri de fixare a fileului sunt folosite: - derularea directa peste pomi - fixarea pe un sistem de sustinere care inconjoara plantatia

Analiza foliară Analizele de sol au o relevanţă relativa pentru culturiile pomicole datorita faptului ca radacinile patrund foarte adanc in pamant si ca atare este foarte dificil de realiza esantioane reprezentative. |Analiza foliară sau diagnosticul foliar este cel mai bun mijloc de a determina cantitatea si tipul de ingrasaminte ce trebuie furnizat pomilor. Ea permite realizarea unei determinari exacte a macrosi microelementelor existente in planta preczum si echilibrul care exista intre acestia. Esantionarea frunzelor trebuie sa respecte reguli foarte preciuse pentru a fi fezabila ca si metoda. Pentru pomi se preleveaza esantioanele in luna iulie atunci cand frunzele sunt relativ bine dezvoltate.Pentru capsuni se preleveaza in august.Se culeg 100 de frunze de pe un esantion de 10 pomi/ha. Se aleg frunzele situate in mijlocul ramurilor. Tab. Conţinuturi optime în elemente nutritive la pomi (R.A. Cline, Institut de recherches horticoles de l'Ontario, Vineland Station, et Burke McNeill, Direction des productions végétales, MAAO, Vineland Station) N* P K Ca Mg Mn Fe Zn B % MU ppm Delicious 0,152,2-2,7 1,4-2,2 0,8-1,5 0,25-40 20-200 25-200 15-100 20-60 Crispin 0,40 Empire 0,150,252,1-2,6 1,3-2,1 0,7-1,5 20-200 25-200 15-100 20-60 Russet Spy 0,40 0,40 0,150,25McIntosh 2,0-2,4 1,2-2,0 0,8-1,5 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,40 0,150,25Peri 2,0-2,6 1,2-2,0 1,0-2,0 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,50 0,15Piersici 3,4-4,1 2,3-3,5 1,0-2,5 0,3 -0,60 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,150,35Cireşi 2,2-3,0 1,3-2,5 1,0-2,5 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,65 0,150,35Pruni 2,4-3,2 1,5-3,0 1,0-2,5 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,65 CARPOCAPSA Confuzia sexuală: ISOMATE C (1000 difuzoare /ha) ECOPOM (300 difuzoare/ha) Paianjenii rosii Introducere de phytoselide: Neoseiulus californicus Typlhodromus pyri Amblyseius andersoni

Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene. În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune.Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha. Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1,60 m. Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha). Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct. Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase. La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA, domaine de Gotheron, 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta.asso.fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator. Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica. Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone, feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica. Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica. Cele 3 notiuni de lupta (biologica, biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial. Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet, 1994. ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera - Coccinellidae - Staphylinidae Heteroptera - Anthocoridae - Miridae - Nabidae Nevroptera - Chrysopidae - Hemerobidae - Cogniopterygidae Diptera - Syrphidae - Chamaemyiidae - Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida - Phytoseiidae Actinedida : - Anystidae - Stigmaeidae - Trombidiidae Genuri Coccinella, Adalia, Adonia, Propylea, Harmonia, Scymnus, Chilocorus, Stethorus Oligota, Tachyporus, Staphylinus Orius, Anthocoris Deraeocoris, Phytocoris, Malacocoris, Pilophorus, Campyloma, Heterotoma, Atractotomus, Himacerus, Nabis Chrysopa Hemerobius, Micromus Conwentzia Syrphus, Episyrphus, Epistrophe, Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus, Amblyseius, Phytoseiulus, Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium, Allothrombium

Encyrtidae Aphelinus.Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata.Carpovirusin (denumirea preparatului francez) .Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan . Praon . Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie.Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) . 1994.Icheumonidae Macrocentrus.Trichogrammatidae Encryrtus. CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % . Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari. ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha.Tetrastichus . capocapsa (Cydia pomonella).Pteromalidae Eulophus .Brachonidae Aphidius. ACTA point n°1 .Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) . Agria. mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene. -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) . Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare.Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor. Aceasta specie este polifaga. bacterii. Ageniaspis .Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana.Aphelinidae Eupteromalus. lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic. . Encarsia.Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei . .Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma .Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea ltoplectis. Trioxys. Aphitis . virusuri D'après Reboulet.Insecte parazitoide Diptera Pales.Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic . Ephialtes . Asaphes .Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci.Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului . Apanteles .Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile. Phryxe .

8 9. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează. Se diluează 1/20 pentru aplicare. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin busuioc Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează. « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique.67 2. FUNGICID: afide.Golden Starkimson 12. după care se filtrează INSECTICID. viermele zmeurului INSECTICID afide INSECTICID . documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél. furnici.95 Media 11.01. GRAB. 83 1. melci.7 Earlygold Florina Jerseymac Gala. după care se filtrează. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale. FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide.84.82 2. GRAB. Golden 0.90. Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute. Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni. 1998. : 04.70 / Fax : 04. tanacetum vulgare fierbinte. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique. Agribiodrôme. Ozargold Jonathan Jonagold Jonagored. GRAB. Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0. Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. 1998. carpocapsa. Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique.84.5 3.90. furnici.33 7. ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona. 1998.37 pulvérisations ! Plante usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat Metodă 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat Efecte INSECTICID. 25 AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali). Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa. INRA.00. 1kg la 10 l de apă. carpocapsa.42 0. Synthèse 1994-98. piretru si ulei vegetal).

păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte. după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament.Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice . Afide. Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte. Îngrăşăminte Specia/preparat urzică urtica urens purin tătăneasă symphitum officinale purin Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile. INSECTICIDE furnici Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte. infuzie afide coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc sambucus infuzie menthe mentha infuzie revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. INSECTICIDE TOTAL Afide. păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore.ocimum basilicum fierbinte. Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte. Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă RÉPULSIV TOTAL Afide. INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă fierbinte. infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore. păianjeni Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă. INSECTICID afide.

este adesea necesar să se îngrijească arborii vara.larve de cecidomelide . Ce trebuie făcut: . pruni. Aceasta fiind spusă. pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin .larve de syrfide .să se trateze de două ori.pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone.larvele de chrysope. iarna. se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive. Fără pericol pentru albine. Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie.să nu se pună lipici direct pe scoarţă. Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă. de la începutul lui mai. biodegradabil şi utilizabil până la recoltă.pudrarea cu o pudră de rocă micronizată .să se adune fructele căzute înainte de maturitate. cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu.urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana.adulti de crhysope .punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor. sunt adesea cu viermi . face ravagii în meri.adulti de syrfide . Ce trebuie făcut: .larve de coccinele .să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele . Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele. putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor . urechelniţe.Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi. Musca cireşei .larve de chrysope . dar putem să le găsim şi în peri. Pe arbori tineri. castani. cu bactospeină. remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor. şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară.să se pună cuiburi pentru piţigoi. să se interpună o bandă protectoare de carton.să se evite îngrăşămintele prea azotate .să nu se evite. un produs selectiv specific pentru larve .să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările . Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă. dar fatal pentru insectele auxiliare . nuci.

Atacurile afidelor. afidă cireş: Cylindrosopriose cais: Monilia înflorit Pregătirea conversiunii .să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ.să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu .să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii. a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii . o fertilizare excesivă. Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi. trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului. să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie .să se planteze varietăţi precoce . mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui. Ce trebuie făcut: . practicile culturale sunt profund modificate. Ce trebuie făcut: . Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea. Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă. Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice.Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc.să se planteze varietăţi rezistente. Ce trebuie făcut: . Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi.dacă este necesar.să se aducă bor. Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă. Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. Solurile foarte poussants. de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie.să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil . Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afidă. aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi. Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri. acarieni piersic: Monilia.să se suprimeze funzele beşicate. Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală . Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic.să se pulverizeze purin de urzici diluat . Conversia livezii Faza de conversie. acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia. Pătarea Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. Este o boală endemică a mărului şi a părului. acarieni păr: afidă. să se taie părţile din frunzele atinse. fixată pe 3 ani.

Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici..Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale. magneziu . ciuperci).) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor. Analize foliare Dezierbare chimică.. Conversiunea „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Rărirrea manuală Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Gestoiunea rangului şi interrangului Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor împotriva Regularea incărcăturii Fongicide. . Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. Conversiunea practică Post Fertilizare Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral. collemboles) şi microorganismelor(bacterii. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi. analize de sol Muncă mecanică. manuală în măr *** ** * * * *** * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital. curative după reţelele de observaţie şi avertizare Rărirea chimică. Analize foliare. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune. Profilul solului este o etapă importantă. după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă. concurenţa ierbacee va fi mai importantă. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele. Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi. Analiza chimică a solului. Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%. Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică.

. instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată. condensarea este inevitabilă dacă produsele sunt puse în contact direct cu aerul cald şi umed.Expunerea produselor reci la căldura şi la umiditatea care provine de la produsele depozitate de puţin timp. dispunerea recipientelor în aşa fel încât să se asigure o bună circulaţie a aerului. această măsură reduce uscarea aerului. experienţele au arătat că absorbirea umidităţii poate face să crească cu 10% greutatea recipientelor. propice îngheţului. . mai ales în traiectoria directă a aerului scos de ventilatorii evaporatorilor. mai ales fundaţiile de beton. şi aerul rece şi uscat. instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari. este dificil de a stabili conţinutul în apă a unui produs uscat.Apa care provine din înlăturarea chiciurei de pe serpentinele care picură pe produse.Produsele sticuite prea sus aproape de serpentinele evaporatorului.Ecartul de presiune a vaporilor prea mare între produsele calde şi umede.Să se instaleze umidificatori capabili să producă o brumă ultrafină sau atomizată. Măsuri de luat . . zbârcirea frunzelor cu sâmburi uşor îngheţate nu este atribuabilă la o pierdere de umiditate şi dispare la produsele dezgheţate. . datorate unei rele circulaţii a aerului sau a unui mod prost de a stivui recipientele.Îngheţul parţial care antrenează zbârcirea anumitor produse precum fructele cu sâmburi.Expunerea produselor la căldura exterioară în timpul retragerii din antrepozit.Să se revadă măsurile propuse la „Îngheţul anumitor produse”. Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie.Spaţiile fără circulaţia aerului. instalarea deflectorilor sub serpentine pentru a deturna aerul rece şi să îi permită să se încălzească puţin înainte de a ajunge la produse. Să se înmoaie pereţii şi planşeul antrepozitului. Măsuri de luat .Să se înmoaie recipientele din lemn înainte de a se utiliza pentru antrepunerea pe termen lung.Stăvuirea produselor mai jos.Izolarea încăperii. - Anomalii Îngheţul anumitor produse Cauze probabile . .Absorbirea umidităţii în aerul ambiant şi produsele prin recipientele din lemn şi structura antrepozitului. . .Instalarea mai multor serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge fructele.Punerea produselor reci destinate ţinerii pe termen lung în camere diferite de cele în care sunt aduse produse calde la care se caută să se scadă temperatura.angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator.Producerea de sistemul de umidificare a picăturilor prea mari. .Produsele în apropierea pereţilor glaciali sau în contact cu aceştia.reglarea serpentinelor evaporatorului la o temperatură mai ridicată. Coacerea prematură sau decolorarea produselor sau pierderea de frunze (plante) Cauze probabile .Să se lase ca temperatura să urce gradual. . creşterea puterii sistemului de refrigerare pentru evitarea bruştelor creşteri de temperatură. . ţinerea produselor la distanţă de pereţii reci. Urme de apă sau umiditate pe anumite produse Cauze probabile . .Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul unui generator de fum.contactul produselor cu aerul glacial „greu” care provine din serpentinele evaporatorului. Zbârcirea anumitor produse Cauze probabile .Umiditate realtivă prea scăzută în antrepozit. . . schimbarea amplasării serpentinelor sau creşterea puterii ventilatorului lor. . . Măsuri de luat . . sau ambele. Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună. .Să se lase dacă este posibil apa de condensare să se scurgă pe planşeu pentru ca să contribuie la umezirea antrepozitului.

Înainte de reconstrucţie.Infiltrarea prin fisurile tavanului a apei de condensare care rezultă din izolarea insuficientă acoperişului. . aceeaşi regulă se aplică şi la orificiile de ventilaţie situate în vârf. Măsuri de luat .Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibă o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 de suprafaţă de tavan. Măsuri de luat . perele.Creşterea procentului de înlăturare înainte de depozitare.Procentul umezelii şi temperaturilor propice proliferării mucegaiurilor.Să se amelioreze izolaţia pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei.Să se scadă temperatura antrepozitului.Ameliorarea izolaţiei pentru a împiedica aerul cald de pe acoperiş să intre în contact cu aerul rece din interiorul antrepozitului. să se evite utilizarea stivuitoarelor a căror gaz de eşapament conţine etilenă.Prezenţa posibilă a etilenei.Proasta aerisire a acoperişurilor propice acumulării de aer cald şi umed în acest loc.Temperatura prea ridicată a produselor care provoacă respiraţia lor şi coacerea rapidă. . Măsuri de luat .Să se amelioreze la nevoie izolaţia folosind materiale diferite.Ameliorarea izolaţiei pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei. Prezenţa condensării pe pereţi şi tavan Cauze probabile . Măsuri de luat . . să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone. să se aerisească antrepozitele înainte de a se utiliza. sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate să asigure cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare 2 minute.Temperatura poate să fie prea ridicată.Lipsa dispozitivului care protejează de vapori sau instalarea proastă a acestuia. Măsuri de luat . să se vadă de ce umezeala penetrează în antrepozit şi cum să se împiedice intrarea acesteia.Produse stricate. . . .Să se răcească produsele după recoltă asigurându-se o răcire rapidă şi uniformă. Apă care picură de pe tavan Cauze probabile . ţelina. a se face antrepozitul mai etanş. să se facă antrepozitul ami etanş. utilitatea dispozitivului de protejare de vapori depinde de vocaţia clădirii. cartoful. Produse care putrezesc Cauze probabile . Putrezirea pereţilor şi tavanului Cauze probabile . usturoiul şi salata. să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone. caisele şi tomatele. să se usuce camera. Măsuri de luat . Mucegaiuri pe pereţi şi tavan Cauze probabile . prea coapte sau de calitate proastă înainte de a le depozita.Prezenţa în apropierea produselor care emană un miros urât sau un gust rău. ceapa. Măsuri de luat . .Retragerea produselor cum sunt varza. .Penetrarea umezelii în structura şi căptuşala ziddului de lemn.Să se scoate din antrepozit fructele care degajă multă etilenă cum sunt merele. prunele. apoi să se cureţe şi să se dezinfecteze căptuşala zidului. .. Produse care au un miros urât sau un gust rău Cauze probabile . a nu se conta pe depozitare pentru transformarea unui produs de proastă calitate într-un produs de primă calitate care poate să se conserve mult timp. .Lipsa dispozitivului de apărare de vapori sau proasta instalare a acestuia.Suprafeţele interioare sunt mai reci decât aerul ambiant care le atinge. menţinerea temperaturilor recomandate în timpul perioadei de depozitare. piersicile.

Proasta circulaţie a aerului în antrepozit. .instalarea termostaturilor în traiectoria aerului care corespunde temperaturii medii a camerei. adică în traiectoria aerului care se îndreptă spre serpentine. aceeaşi regulă aplicându-se la orificiile de ventilaţie situate în vârf.Izolaţie insuficientă pentru o utilizare vara. .Să se instaleze mai multe serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge produsele. să se schimbe amplasamentul serpentinelor de evaporare sau să se mărească puterea ventilaţiei lor. R-24 pe acoperişuri şi R-12 pe fundaţii. instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată. să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori reci. . Măsuri de luat . . . produselor calde sau becurilor de luminat. . .Să se mărească puterea sistemului de refrigerare. şi căptuşala acoperişului de culoare închisă.Izolaţia insuficientă pentru o utilizare iarna.- Să se determine amplasarea dispozitivului de apărare de vapori ţinându-se seama de direcţia presiunii vaporilor.Să se repereze spaţiile fără circulaţia aerului cu ajutorul unor generatori. aproape de uşi sau într-un curent de aer rece care iese din serpentinele de evaporare. sau într-un curent de aer rece care iese din serpentine. această metodă reduce uscarea aerului. . Temperatura din interior mai rece decât se doreşte în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile .Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi. . .Circulaţia aerului neuniformă sau puterea sistemului insuficientă.Amplasarea proastă a termostatului care captează temperaturile reci. este dificil să se stabilească conţinutul în apă a unui produs uscat. utilitatea acestui sispozitiv depinde de vocaţia clădirii.Ventilaţie proastă a acoperişurilor.Ecart de temperatură prea mare de funcţionare a serpentinelor de evaporare. . să se dispună recipientele în aşa fel încât să se asigure o mai bună circulaţie a aerului.Fisuri în podea pe unde apa se scurge.Să se folosească un material bun dat fiind faptul că temperatura uniformă este esenţială pentru menţinerea calităţii produselor. . . . Măsuri de luat . . Măsuri de luat .Amplasarea proastă a termostatului care nu captează temperatura medie a camerei.Să se vopsească acoperişul în alb şi să se ventileze suficient deoarece temperatura poate atinge 60 oC dacă acoperişul este închi la culoare.Umezeala relativă prea scăzută în antrepozit.Termostatul de prostă calitate sau defecte. să se evite dispunerea termostaturilor în apropierea pereţilor calzi sau reci. mai ales în lungul fundaţiilor de beton. .Inundarea podelelor şi să se verifice dacă apa scapă. Uscarea podelei chiar dacă este udată Cauze probabile . Temperatura în interior mai ridicată decât ar fi dorit-o în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile .Să se instaleze termostate în traiectoria aerului care corepunde cu temperatura medie a camerei. să se sigileze la nevoie.Refrigerare inadecvată. Măsuri de luat . .Zile calde şi însorite. . uşilor. va rezulta probabil o mai puţină capacitate de înlăturare a căldurii.Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibe o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 suprafaţă de tavan. sau ambele. adică în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare.Reduserea ecartului de temperatură de funcţionare a serpentinelor de evaporare. să se instaleze conducte de aer sau ventilator suplimentari. Fluctuaţia temperaturilor în interior în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate asigura cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare două minute.Amplsarea proastă a termostatului care captează temperaturile mai ridicate.

Să se amelioreze etanşeitatea clădirii ţinându-se cont că clădirile au tendinţa să îşi piardă din etanşeitate cu timpul. Măsuri de luat . să se utilizeze un generator cu fum pentru a se asigura că nimic nu împiedică traiectoria aerului. adocă în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare. Măsuri de luat .Să se evite formarea culoarelor pe care aerul le împrumută fără a circula în jurul produselor sau recipientelor.Împiedicarea circulaţiei aerului care vine spre serpentinele de evaporare datorită unei dispuneri proaste a recipientelor. R-24 pe acoperiş şi R-12 pe fundaţii. . să se mărească potenţialul de răcire a aerului privilegiind traiectoriile sinuoase care forţează aerul să circule peste tot.Să se efectueze întreţinerea materialului de către un specialist al refrigerării în vederea exigenţelor proprii la depozitarea produselor agricole.Să se instaleze un sistem de înlăturare a chiciurei mai eficace.Temperatura funcţionării serpentinelor prea scăzută. sau ambele. să se verifice ca aerul să urmărească tot timpul traiectoria cea mai uşoară. . Măsuri de luat . Măsuri de luat . rezultate din putrezirea produselor sau din respiraţia lor. instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari.- Instalarea termostatelor în traiectoria aerului care corespunde cu temperatura medie a camerei.Să se repare sistemul de înlăturare a chiciurei sau să se înlocuiască. Formarea chiciurei pe serpentinele de evaporare şi şiroirea apei de condensare Cauze probabile .Creşterea temperaturii serpentinelor. deorece depozitarea mai multor produse agricole cere o umiditate relativă ridicată. instalarea unui mic ventilator de extracţie care asigură una sau două reîmprospătări ale aerului pe zi. . schimbarea amplasamentului serpentinelor de evaporare sau creşterea puterii ventilatorului lor. Aerul ambiant miroase urât sau este greu de respirat Cauze probabile .Conţinut probabil prea ridicat în gaz. . deşi sistemele sunt rar mai puternice este important să se evalueze bine puterea necesară pentru a evita costurile inutile. anumite antrepozituri recente foarte etanşe împiedică ventilaţia naturală să asigure o împrospătare a aerului. . precum CO2 sau etilena.Clădire mai puţin etanşă sau deschiderea uşilor mai frecventă. este posibil să se crească puterea serpentinelor de evaporare.Produse care intră în depozit la o temperatură mai ridicată decât anii anteriori.Să se ştie că varietăţile mai timpuri şi fluctuaţia condiţiilor climatice pot duce la o creştere a temperaturii produselor cerând astfel o mai mare putere de refrigerare decât înainte. . Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi. . Creşterea consumului de electricitate Cauze probabile .Să se crească puterea sistemului de refrigerare pe măsură ce volumul depozitat creşte.Defectarea aparatelor de refrigerare.Funcţionarea proastă a sistemului de înlăturare a chiciurei. . .Izolant moale sau insuficient.Antrepozit mai plin decât înainte. . . . .Să se corecteze problemele de umiditate şi să se instaleze un nou izolant mai adaptat la antredepozitele frigorifice. dispunerea recipientelor în aşa fel încât să asigure o mai bună circulaţie a aerului. să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori calzi sau aproape de uşi sau de aparate de iluminare. să se instaleze perdele protectoare pe uşile de acces.Să se repereze produsele stricate şi să se elimine. . Temperatura din interior neuniformă Cauze probabile .Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul generatorilor de fum.Umiditate relativă ridicată în antrepozit. .Circulaţia aerului neuniformă sau puterea insuficientă a sistemului.

Oecoplan Biocontrol Ameisenstreup Tehnici de confuzie cu difuzoare(feromoni) Bocep Viti Firmă Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/ observaţii Andermatt Fructe cu sâmburi. a II-a generaţi) . clei) Capcană recalcitrantă penrtu desperecheată Capcane de culoare încleiate Capcane pentru musca de cireaşă Capcană recalcitrantă pentru muştele de cireşe Clei pentru capcanele încleiate Tangle-Trap Capcane benzi (acizi graşi+ răşini naturale) Inel lipicios Raupenleimring LG Respingători Pudră antifurnici Coop. fructe cu seminţe. produse pe bază de argilă Viţă de vie: creşterea eficacităţii pentru produsele pe bază de argilă. Capex.PRODUSE FITOSANITARE AUTORIZATE Nume comercial Acizi humici Humin Vital WDG 70 Pinolenes Heliosol Clasa toxică 5 Materia activă/concentraţie 96% acizi humici 70% pinolenes Firmă Andermatt Omya Domenii de utilizare/ observaţii Fructe în general: creşterea eficacităţii pentru Madex. Capex Viţă de vie: creşterea eficacităţii pentru sulf dizolvant Fructe în general: creşterea eficacităţii pentru Madex. Nu-Film-17 Adjuvanţi Andermatt - 96% pinolenes Metode biotehnice Nume comercial Capcane pe bază de alcool (alcool etilic. fructe mici: diminuează atacurile fluturilor Fructe cu sâmbure: diminuează atacurile muştei de cireşe Neograd Andermatt Andermatt Clei pentru capcane încleiate Andermatt. Neograd Leu Andermatt Coop 100% răşini naturale 76% acizi graşi 20% răşini naturale Fructe cu sâmburi şi cu seminţe: cheimatobies Grădinărit amator: furnici Andermatt Hormoni sexuali Viţă de vie: cochylis(prima generaşie.

beşica piersicului. mai puţin plantele ornamentale Cartofi: mana frunzelor uscate şi a tuberculilor. toxic pentru peşti 4. torcător de coajă Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: mici torcători de coajă Fructe cu sâmbure: fluture de prune Viţă de vie: fluture. toxic pentru peşti 4 4. exceptând plantele ornamentale Andermatt - Hidroxi de cupru Kupferhydroxid 50 Hoko Hoko 4. Cantitatea maximă pe an: a se vedea mai jos Andermatt. toxic pentru peşti 50% cupru pur Cupravit albastru Kocide DF Microperl Kocide 2000 Preparat pe bază de calcar şi sulfat de cupru penrtu tratarea viţei de vie Octanat de cupru Cueva Bayer Bayer Andermatt Burri Bayer Landi/fenaco 4. antacnoza coacăzului Domenii de utilizare ca mai sus.Bocep Viti 230 Isomate-C Plus Isomate-CLR Isomate-CTT Isomate-OFM Rosso Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali RAK 1+2 RAK 2 Fungicide Nume comercial Ulei de mărar (Oleum foeniculi) Fenicur Andermatt Andermatt Firmă Hormoni sexuali Hormoni sexuali Clasa toxică Viţă de vie cochylis Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: fluture de mere. cochylis Viţă de vie: fluture Materia activă/concentraţie 23% ulei de mărar Domenii de utilizare/observaţii Fructe mici: făinare. Neograd Toxic pentru peşti 10% săruri de cupru (17. antracnoza căpşunului. toxic pentru peşti 4. A se vedea hidroxidul de cupru 50 Hoko. rugină Viţă de vie: făinare Cucurbitacee: făinare Plante de ornament în general: mană. şancru bacterian al cireşului Fructe mici: uscarea parazitară a ramurilor de zmeur. toxic pentru peşti 35% cupru pur 40% cupru pur 40% cupru pur 35% cupru pur 20% cupru pur Domenii de utilizare ca şi la KupferHiodroxid 50 Hoko.5 g/l) . rugină Fructe cu seminţe: pătare Fructe cu sâmbure: găurirea frunzelor.

dar nu mai mult decât 6 pe an. fructe mici 2. toxic pentr peşti 4. toxic pentru peşti 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko Leu 15% cupru pur (190 g/l) Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko. toxic pentr peşti 4. Viţă de vie 4 în medie pe 5 ani (din 2002). găurirea frunzelor Fructe mici: făinarea căpşunelui Hamei: făinarea Sulf Elosal Supra Microthiol Special Disperss Sulf dizolvant 80 special Netzschwefel LG Soufre 80 S Solfo fluid Solfovit WG Soufrea mouillable Sufralo Thiovit Jet Sulf + ulei de pin Heliosoufre S Sulf pentru pudrare Elosal Schwefel Staubemittel Florfluid Fluidosoufre Alumină (argilă) Omya Landi/fenaco Intertoresa Leu Schneiter Burri Bayer Meoc Siegfried Syngenta Omya 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 52% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf (700 g/l) sulf. toxic pentr peşti 4.5. toxic pentr peşti 4. toxic pentr peşti 4. Fungicide(continuare) Nume comercial Firmă Săpun vegetal Biofa Cocana RF Andermatt Clasa toxică Materia activă/concentraţie 29. (117 g/l) ulei de pin 99% sulf 98% sulf 99% sulf făinarea coacăzului Omya Meoc Landi/fenaco 5S 5S 5S Fructe cu seminţe: . fructe cu sâmburi 4. legume.Oxiclorură tetracuprică Cuprofix Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Hoko Cupru 50 S Oxiclorură de cupru Oxicupru 50 Vitigran 50 Oxisulfat de cupru Cuproxat flussig/liquide LG Maag Intertoresa Leu Hoko Schneiter Meoc Siegfried Omya 4. toxic pentr peşti 4. cartofi şi plante ornamentale 4. făinarea Fructe cu sâmburi: făinarea şi pătarea neagră a piersicului. toxic pentr peşti 4.7% săpun moale Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: bolile petelor de ploaie Timp de aşteptare 3 săptămâni Fructe cu seminţe: rapăn. mai puţin mana frunzelor uscate şi a tuberculilor cartofului Limitele de cantităţi pentru produsele cuprice: Utilizarea produselor de cupru este limitată la cantităţile următoare de cupru pur (kg/ha/an): fructe cu seminţe 1. toxic pentr peşti 4.

cheimatobies Ca şi Parexan N. chimatobies Fructe în general: afide. 20% ulei de susan 8. acarieni.3% sulf dizolvant Fructe cu seminţe: rapăn. foc bacterian.2% extract de coada calului Fructe cu seminţe: rapăn.9% pudră de rocă (din care 24% Oxid de aluminiu.3 până la 0.0% pyrethrine. fără colorado şi fkuturele alb al verzei. 20% oxid de siliciu. făinarea Observaţie: Să se combine cu 0.7% ulei de susan Fructe în general: fluturi.Mycon-Sin Andermatt - 65% argilă sulfurată 0. uscăciună bacteriană a părului Fructe cu sâmburi: găurirea frunzelor Observaţie: să se combine cu 0. făinarea. afide Acizi graşi (săpun moale) Natural Neudosan nou Siva 50 Coop Oecoplan Biocontrol Insectizid Ulei mineral Ulei alb Omya Ulei spray 7-E Sunspray 7-E Ulei alb S Zofal D Pyrethrine+ ulei de sesam Parexan N Pyrethrum FS Andermatt Neograd Omya Coop - 50% acizi graşi 50% acizi graşi 50% acizi graşi 1% acizi graşi Omya Leu Blaser Schneiter Siegfried Omya Andermatt Toxic pentru peşti 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 5% pyrethrine. 13% sulf) Alumină(argilă) + sulf Myco-San Andermatt - 50% argilă sulfurată 41% sulf 1% etxtract de coada calului Insecticide şi acaricide Nume comercial Firmă Azadirachtine NeemAzal-T/S Andermatt Clasa toxică 5 Materia activă/concentraţie Azadirachtine A (10 g/l) Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: afide ale mărului. 35. larve.5% sulf dizolvant Fructe cu seminţe: rapăn şi făinarea Ulmasud B - 96. Fructe în general: acarieni. numeroaselor varietăţi de peri. plus fluturii plantelor ornamentale de Fructe cu seminţe şi sâmburi: afide Extract de quassia Quassan Ulei de colza Andermatt 30% extract quassia .

hyponomeutes Arbuşti din afara pădurii: hyponomeute. phalene. bombyx Timp de aşteptare: viţă de vie 3 săptămâni. legume 7 zile Fructe mici: acarieni de dude Sulf Produs Fungicide vezi Spinosad (produs fermenta pe bază de microorganisme din sol) Micro-organisme Nume comercial Bacillus subtilis Bipro Bacillus thringiensis Kurstaki Delfin Baktur var. legume 7 zile Beauveria brongniartii Beauveria Schweizer Beauveria Virusul granulosei Capex 2 – Schweizer Andermatt Andermatt Beauveria brongniartii Fructe în cărăbuş general: Carpovirusine Siegfried Meoc Fructe în general: capua Timp de aşteptare: 3 săptămâni A se vedea mai sus.Genol Plant Telemion Roten Sicid Andermat. Firmă Andermatt Clasa toxică - Materia activă/concentraţie Bacillus subtilis Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: foc bacterian Syngenta Omya Bacillus thringiensis var. toxic peşti pentru 94. kurstaki Bacillus thringiensis var. kurstaki Fructe în general: cheimatobies.25% roten Fructe în general: afide. cheimatobies. doar meri şi peri . Timp de aşteptare: fructe 3 săptămâni. păianjen roşu Fructe în general: acarieni. Syngenta Omya Siegfried 5. afide.6% ulei 85% ulei 1.

Aphelinus abdominalis Aphelinus abdominalis Aphi-Pack A abd Himenoptere parazite. ale Microterys flavus lecaniums Produse pentru cicatrizarea rănilor arboricole Nume comercial Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii . Omya Welte Andermatt Aphelinus abdominalis afide verzi piersicului. Heterohabditis sp.Granupom Neu Madex 2 Madex 3 Omya Andermatt Andermatt Fructe: carpocapsă Timp de aşteptare: 3 săptămâni Inamici naturali Nume comercial Nematode. Microterys flavus Microterys flavus Andermatt. Steinernema carpocapsae Carponem Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie Heterorhabditis sp. Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe în general: otiorinc brăzdat şi negru Andermatt Welte Landi Reba Andermatt Steinernema carpocapse Fructe în general: otiorinc brăzdat şi negru Himenoptere parazite. Nematode împotriva otiorincului Larvanem Nematop Nematode.

minerale argiloase. glucose Chrysal R01 Floristen .Sacâzi arboricoli(soild dau lichid) Arbal Andermatt Arbori fructiferi în general: protecţia rănilor Arbori fructiferi în general: pentru altoire. agent adeziv Stammanstrich Radix Scheidler Andermatt Fructe cu seminţe şi fructe cu sâmburi: reducerea riscului deterirării datorită îngheţului Plante ornamentale: a se vedea mai sus Clasa toxică Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii Conservarea florilor tăiate după recoltă şi în timpul transportului Conservarea florilor tăiate în vază Agenţi conservatori pentru florile tăiate Nume comercial Firmă Alumină (argilă) Chrysal RVB Floristen Alumină (argilă). protecţia rănilor Sacâz de Galopp altoire Bitex Sacâz de altoire Gaschell Lac Balsam Acid silicic.

pudră de corn. pudră de pene.5 *) Firma Meoc Hauert Agribort Riddes Compoziţia Gunoi uscat. pudră de corn. deşeuri de lână Malţ. pudră de pene Compost/Marc de struguri.5 Ca % 1 Mg % 0. tescovină Mătase de proc Pudră de corn Răzuire de corn Răzuire de corn MO % 60 75 66 N % 9 8 9 1 0. pudră de pene.5 P2O5 % 1 K2O % 0.2 . gunoi de găină.ÎNGRĂŞĂMINTE ŞI SUBSTRATURI ALE COMERŢULUI AUTORIZAT Îngrăşăminte Nume comercial Azocor 8 *) Azocor BioStickstoffdunger Bio 9-1-0. pudră de pene. tescovină Compost/Marc de struguri. proteine de porumb Deşeuri de lână. pudră de corn. malţ. malţ. pudră de corn. malţ.5 Biorga Engrasis Azotat granulat Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat în cocoloaşe Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat pudră Hauert 80 1011 1 Haarmehl Pellets 4mm Hornmehl Hornspane Răzuire de corn fină Landor Hauert Renovita Hauert 13 80 85 85 14 14 14 1. găinaţ de păsări. tescovină Compost/Marc de struguri.4 0.

4 4 18 22 4. Fully algă marină încrustată cu calcar ASP 60 Feuerstein Scories Thomas Biophos Agroline Fosfat brut Dolophos Reichmuth Fosfat brut.Răzuire de corn medie Hornspane SI 1-4mm Hornspane SII fein 4-7mm HumosanHorngriess/ Hornspane Hauert Landor Landor Humosan Răzuire de corn Talaş de corn Talaş de corn Griş şi talaş de corn 85 14 14 14 85 14 Îngrăşăminte bogate în fosfor (P) Nume Firma Compoziţia comercial Agri P15 Agribort Fosfat brut. piatră de calcar de magneziu Granuphos Landor Fosfat brut.8 18 31 1.8 7 22 2.9 . algă marină încrustată cu calcar Maxiflor Landor Fosfat brut. rocă sedimentară carbonată. P7 piatră de calcar de magneziu Îngrăşăminte bogate în potasiu (K) MO % N % P2O5 % 15 K2O % Ca % 36 Mg % Observa 6 33 15 32 39 29 2. 18 rocă sedimentară carbonată Litho Timac Fosfat Physalg natural 18 moale.

2 0. compost de deşeuri verzi Biomasă de ciuperci Deşeuri de peşti compostaţi Compost/drojdie de struguri.5 2 1 K2O % 2. malţ. tescovină potasică MO % 70 80 55 60 N % 2.2 5 7 4 P2O5 % 2 0. praf de argilă.5 Ca % 5 . Kali Kali Kali Kali. Landor Sulfat de K şi Mg Sulfat de K şi Mg Sulaft de K Sulfat de K Sare brută de K Sulfaţi de K şi Mg Sulfat de K 30 30 50 50 11 30 50 6 6 Doar dac lipsa d potasiu este dovedită (anliza solului) Idem Idem Idem Idem 3 6 Idem Idem Idem Îngrăşăminte complexe Nume Firma comercial Agrifum *) Landi/fenac o Agro Biosol Angibio 6 Biorga Engrasis complet Isely Agribort Fully Hauert Compoziţia Gunoi de bovine. tescovină.Alte surse de potasiu: a se vedea „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 comercial % % % Hapa Kali Hauert Sulfat de K (sulfat de K) K2O % 50 Ca % Mg % Observaţ Magnesia Kainite (Patentkali) Patentkali Kali Sulfat de potasiu 50% Kainite magnesienne Patentkali (Potasiu magnezian) Solupotasse Landor Hauert Hauert Landor.

5 2.7 2 1.5 4 0. fosfat brut. enzime Malţ. 5 Hexabio Gunoi de găini *) Humixa -B Humotin *) Italpollina *) Gunoi compostat *) Gunoi de bovine cocoloş *) Gunoi de bovine Maltaflor Landor Hauert Farmtech Hauert Reichmuth Hauert Hauert Meoc Landor 6 65 3 3. compost de grădină Gunoi de bovine Gunoi de bovine compostat Malţ 60 70 65 85 65 65 65 45 33 6 5 2 5 7.7 3 2 0. proteine de cartofi Deşeuri de peşte compostate Deşeuri de peşti compostate.2 2.5 3 3 1 1 0.Biorga Engrasis gazon Biorga vegetal Biovin Collit-Standard *) Foodgreen Furnor vert *) Gallina Swiss *) Gallitos *) Guanumus Herbaguano Hauert Hauert Enpro Omya Agrano Bachmann Jud Bernasconi Agribort Fully Agribort Fully Proteine de cartof. gunoi de găină. praf de pene.9 3 4 5 2.8 1 3 1 33. tescovină Malţ Marc de struguri Gunoi de găină (granulat) Drojdie Gunoi de găină Gunoi de găină Malţ.81 1.81 2 4 5 . tescovină.6 2.7 3 3 2 15 1 1. malţ.60.5 18 22.5 3 0. tescovină.5 2 1. dolomit Biomasă de ciuperci fermentată Gunoi de găină Vermicompost.7 3 4.5 6070 70 2530 65 65 4 4 0.7 3 5 2 3 2 1. gunoi de găină Gunoi de găină Gunoi de bovine.

5 7 0.2 7 65 2535 90 3 3 5.5 3 3 4. corn.6 3. dolomit. malţ.8 4 1.Gunoi de bovină natural *) Okohum BioLangzeitdunge r Optisol Universel *) Hrană organică pentr plante Belflor Bio Oscorna floracorn Phytoperls Reinor *) Optisol Okohum Optisol Bachmann Humosan Landor Hauert Gunoi de bovine.5 1. marc de struguri Biomasă fungică. scoarţe răşinoase (compostate) Gunoi de găină uscat. tescovină. borhot Protiene de porumb Malţ.20 Fully piatră de Ca % 17 Mg % Remarci . 9 3. produse pe bază de alge Reziduu de ricin.6 5.6 2 2 2 2 0.2 0. gunoi de găină.3 2.5 1 1 1 1.3 1. cocoloş 60 1.5 7.5 3 3 1.8. 5 Vivasol *) 85 4.4 1 4 60 5 Rizinusschrot Rizinusschrot Reziduu de ricin Reziduu de ricin Valorga *) Humosan Thurella Landor Meoc Agribort Fully Landor Vivasol 7580 75 75 75 43 5 6 6 6 0. potasiu din tescovină.5 Îngrăşăminte complexe (cu Patentkali şi/sau Sulfat de K) Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agri PK Agribort Fosfat brut. 8 20 0. rapiţă. protein de cartofi Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Gunoi de bovine. fosfat brut. praf de argilă Gunoi de găină Compost. soia.

extract de cimbru. extracte de turbă Bioequi Vegetale Bioline Tescovină. 2 2. praf de corn. coada calului Biopropol Biloline Tescovină. gunoi de găină. Vegetale extracte de turbă Biodite Vegetale Bioline Tescovină. 5 9 0. fim atenţi să N % 2. Patentkali Biomasă de ciuperci. trebuie să nu afecteze produsele coapte.2 7. de pelin. 2 2. 9 2. 2 1.5 2 3 1 1 10 6 0. sulfat de K Maltaflor. P2O5 % K 2O % 8 9 9 4 Ca % Mg % 13. Patentkali 70 70 60 60 5 5 1.6 .5 0. Nume comercial Firma Compoziţia MO % Bioalgi Vegetali Bioline Tescovină. de ferigă Biopropol Biloine Tescovină.Biosol Oenutri Optisol K+ *) Organos Isely Isely Optisol Hauert calcar din algele marine Biomasă de ciuperci. fosfat brut. extracte de alge Biocorrettore Bioline Tescovină. Patentkali Gunoi de găină.3 1 Îngrăşăminte lichide Atunci când utilizăm îngrăşămintele lichide. Vegetale extract de urzică. 2 2.

7 2. tescovină. 7 10 3.1 Hauert Landor 3.6 R . 5 2. „Produse pe bază de alge” şi „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agro-Dungkalk LandiCarbonat fenaco de Ca CalcisolFuerstein Carbonat Calcosol de Ca Ca % 38 38 Mg % 0.7 65 20 0. 5 7 2.5 0.3 6 Amendamente calcaroase A e vedea şi rubricile „Îngrăşăminte bogate în P”. 5 9 6 0. 3 5 2.2 0. enzime Proteină hidrolizată Parte din lichidul compostului în fermentaţie Pei de animale hidrolizate Pei de animale hidrolizate Oase de peşte. extract de cimbru Tescovină bogată în N Tescovină bogată în K Seminţede struguri Piei de animale hidrolizate Vermicompost.5 1 3 0.5 0. 4 14 9 38 3 1 4.4 0. drojdie de cartofi.Vegetale Biorga N lichid Biorga NK lichid Biovin (lichid) Delfan Humixa -R Liquazor Presswasser aus Kompogasanlage Trapper Traper flussig Îngrăşământ universal Or Brun Vegesan bio Vinasse Hauert Hauert Enpro Optisol Farmtech Landor Kompogas Omya Omya Andermatt propolis. algă marină Tescovină Tescovină 1 7 2.

reziduuri apoase de cartofi.1 0.2 0.5 11 12 8 Ovo Grit 12 Chaux Aarberg d’ Holcim Ricoter 39 10 1 22 0.M.1 N 3 .5 S 1. bazalt. 3 0.Calcodol 10 Piatră de calcar pentru presărat I Piatră de calcar pentru presărat III Dolokorn Dolomit Dolosul Hasler Dungkalk Kalk-Steinmehl Kohlensaurer Kalk Magnesiumkalk Dolomit Naturrein piatră de calcar de magneziu Naturrein Îngrăşăminte pentru gazon Fuerstein Holcim Holcim Reichmuth Agroline Reichmuth Landor Ulrich Reichmuth Landor Flora Geissler Flora Geissler Carbonat de Ca.3 28 39 30 26 22 22 37 2025 38 21 22 16 6 0.6 Vitalsel A. gips Carbonat de Ca Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit. bacterii Carbonat de Ca Carbonat de Ca ieşit din fabricarea zahărului Algă marină.1 8 13 4.8 1. praf de argilă.5 0. sare marină 7.1 0. argilă.C. dolomit Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit. Hedel 30 2.

Opticulite.Alte amendamente Nume comercial Firma Belflor compost de grădină Belflor compost de scoarţă Bihutherm Biodenit Bachmann Bachmann Renovita Rolusa Compoziţia Deşeuri composte vegetale MO % 37 N % 1. 0. griş de corn.7 K 2O % 0. praf de rocă. praf de rocă Lavă granulată. Biplantol. 3 P2O5 % 0.1 0.2 .2 60 0. microorganisme Rumeguş. Opticulite.9 Compost de scoarţă.7 1 1. 5 0. stuf din 75 0. făină de paie de ovăz. 5 1. griş de corn. 5 1. microorganisme Gunoi din ciupercărie Compost de gazon şi de deşeuri verzi Compost de gazon şi de deşeuri verzi Deşeuri verzi.7 0.4 2 1. praf de rocă Paie tocate Pulpe de sfecle.2 Bioplantol terra Plantosan Casibac CP10 Champi-Hum Compost Elite Compost Junior Dunge-Kompost Casanova Kuhn Germanier Germanier Weiherheus 58 36 0. deşeuri de cereale. Biplantol. tescovină Lavă granulată.4 0.8 1. 5 0. mănunchi de paie de lucernă.6 Biohumin Biplantol agrar Pareno Plantosan 55 0. făină de paie de ovăz. praf de rocă Zeolit. algă marină. 3 1. xilit. borhot.

China E-2001 Sulf elementar Frischkompost Frischkompost Furnor bleu *) Andermatt Schweizerhall Kyrn Weiherhus Bachmann Sirop din frunze de arţar.3 Gargut aus Kompogasanlage Pământ grădină Compost grădină Geolife pentru de Kompogas 3050 16 40 0. microorganisme Deşeuri vegetale şi verzi Deşeuri verzi. Enzimix. vitamine. drojdie.7 0.6 0. 6 1. 3 0.5 Ricoter Ricoter Bioma 0. melasă Deşeuri verzi.7 1. 3 2 0. 8 1. praf de rocă. turbă.5 StGBS . extract de plante. bentonit. gunoi de cal Gunoi din ciupercărie. gunoi de găină. microorganisme.1 1. marc de cafea Digestat de instalare de metanizare Pământ vegetal. pudră de 47 22 5 1 1. tescovină Gunoi de cal.5 6 1 0.7 0. gunoi de bovine.8 10 0. 3 0.7 0. melasă. praf de rocă.5 Pământ de ciuperci Gerber Humaform (10mm) Humosan Bodenaktivator Knospen Kompost Gerber Coulette Humosan 20 40 45 0. gips Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Reziduu de ricin şi de rapiţă.4 0. algă marină. compost de deşueri din grădină Deşeuri verzi Lapte praf.2 0. 6 1 1.2 1. marc de struguri.

3 0. lemn. nisip Deşeuri verzi şi deşeuri de legume Deşeuri verzi Sulf. bentonit Sulfat de potasiu. oligoelemente Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Algă marină.7 1. kieserit.6 0.7 1.6 1 .lignosulfonate Compost.9 0.2 PRP Vollenweider Kym Weiherhus Schweizerhal l Ledona Coulette TMCE Bachmann 25 48 0.5 80 1.1 40 15 1. bazalt. malţ. pene Compost. 2 0. corn. 5 0. oligoelemente Compost.7 0. bacterii Marc de struguri. praf de argilă. 9 1. fosfat brut 40 40 75 3. extract vegetal apos. 8 0. dextrină. 3 0. pudră de corn Argilă. gunoi de găină Algă marină. scoarţă de brad.8 0.5 1. deşeuri verzi. marc de cafea.Pământ înrăşat de compost Pământ compost Martor Naturrein ameliorant de sol granulat Optisol Organo *) PRP Sol mineral Pământ îngrăşat de gazon Reifekompost Reifekompost Sferosol Soil Tonic Terraform (25mm) TMS –B amendament mineral Belflor Bio Înlocuitor de turbă de Komposta Vollenweider Meoc Flora Geissler Optisol rocă.2 0. pământ vegetal Reziduu de seminţe de struguri Dolomit.7 2 2. 8 0. sare marine. 5 1. lemn. răzuire de corn.5 1. dolomit.

8 Napfsteinmehl Praful roci Napf Perlit Pflanze 2000 Ringolit Ulrich Andermatt Bernasconi Holistic Reichmuth 58 58 75 50 42 0.7 0.5 0.3 0. 5 2 0. lemn tăiat.4 4 4 0. 2 3.5 0.2 Ca % 1. 7 0.2 2.6 Rem 0.5 2.Înlocuitor de turbă Bio-Line Vegethumus *) Vermi Wauwiller ChampignonKompost Ricoter Meoc Andermatt Gassman Compost.1 1 0.6 1.4 K2O % 2. minerale arigloase.2 0. feldspaţi Praful rocii Napf Praful rocii Napf Rocă vulcanică Praf de rocă de Diabas Praf de rocă de Diabas MO % 50 64 56 64 28 70 N % P2O5 % 0. 5 3 3.3 0.3 2.4 0.4 0.1 0. gips.2 2 5 1. 9 1.7 2. 7 7 .4 Prafuri de roci Nume Firma comercial Biloit Landor Clinosoil Edasil G Europerl Fitoclin Praf de rocă Herbsbrucker Klinofeed Eco Renovita Schweizer Eco Reichmuth Unipoint Compoziţia Praf de rocă Diabas Silicat de Aluminiu Praf de bentonit Perlit Microlite Praf de rocă Zeolit. găină.2 1. marc de cafea Vermicompost Gunoi de cal. 5 12 2. tescovină Gunoi de oaie. 5 12 12 Mg % 2. 9 0. soia de 94 61 17 28 0.7 0.5 2.7 4 0.5 0.

Mykorhiza Produse pe bază de alge Nume comercial Firma Agricol Algada Algamer compact Algamer praf Renovita Kunzle Agribort Fully Agribort Compoziţia Alge marine Alge marine Alge marine Alge MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % Mg % Re 2 MO % 50 N % 1.Praf de rocă cu Mg Praf de rocă bogat in Si Praf de rocă bogat in Si Biorga.8 1. nisip. 7 0. 5 P2O5 % 3 K2O % 20 Ca % 0.6 Produse pe bază de microorganisme Nume Firma Compoziţia comercial Biofitac Biophyt Pseudomonas PF1 fluorescens EM 1 Bionova Bacterii. microorgnaisme Tri-Ton Triton Argilă expandată. 1 32 32 Mg % 0. pudră de rocă cristalină Vukamin Bernasconi Bernasconi Landor Hauert Landor. rem Praf de rocă Praf de rocă Praf de rocă Praful rocii Gothard Praf de rocă vulcanică 20 58 58 56 48 2.8 O .3 1.2 1. ciuperci MBI 600 Andermatt Bazillus subtilis Polyversum Andermatt Phythium oligandrum Tri 002/003 Andermatt Monmorilonit.4 5.9 5.1 5 8 8 19 1. culturi micoriziene Vaminoa Andermatt VA.2 2.

5 32 1. dolomit Alge marine Alge marine.1 0.3 2.8 G . Renovita marine Extract de alge brune Alge marine Alge brune Alge brune Alge marine Alge marine Alge marine.2 2. 9 30 11 28 0.8 3 6.5 Granulit KR+ Hasolit Kombi granulat Litho KR+ Lithomagnesium Lithothamne granulat Lithothamn T400 Wytor Landor Wytor Timac Wytor Timac 30 35 30 25 30 29 3 3. 5 0.2 2.Algan Algifol Algobrun No1 Algobrun No2 Biorga piatră de alge marine granulată Coralite KR+ Glenactin 290B Goemar GA 14 Granukal Fully Omya Andermatt Landor Landor Hauert Wytor Landor Siegfried Omya. 6 0.3 1.5 0.8 1. 2 0.2 1. 7 0. dolomit Alge marine Alge marine 1 4.6 3 1. brune Extract de alge brune Carbonaţi de calciu şi de magneziu proveniţi din depozite de alge Alge marine Alge marine.

amidon de cartof. alge marine. drojdii Piatră de calcar de alge.1 K2O % 0. 3 Mg % Obs Rap C/N Decover scoarţă de pin maritim Biorga Terravital Mulch Oecoplan material de acoperire Rindenmulch Terra fit Bachmann Hauret Coop Renovita Okohum 77 0. MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % . drojdii Piatră de calcar de alge. bentonit. 2 0.1 Ca % 0.Mulci de acoperire Nume Firma comercial Scoarţă de Ricoter acoperire Belfor Bachmann Cartalit Bernasconi Compoziţia Scoarţe de răşinoase Scoarţe de pin Trestii măcinate şi plante aromatice Soarţe de pin maritim Trestie de China Scoarţe de răşinoase Scoarţe Fibre lemnoase. drojdii Uleiuri vegetale. 3 P2O5 % 0. bentonit. răzuire de corn MO % 67 N % 0. bentonit. paie. 2 Rap C/N Rap C/N 90 3 *) *) kg/m Complemente Nume comercial Actilith Algalise L Algalise P Amalgerol verde 2- Firma Timac Agribort Fully Agribort Fully Landor Compoziţia Alge marine.

praf de rocă Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Microorganisme Microorganisme 60 5 1 3 7 Plantosan Biplantol plus SG Plantosan Casibac CP Casibac P15 Casanova Casanova . alcool Uleiuri vegetale. terpene. malţ. tescovină. porumb. plante aromatice Microorganisme.Amelgo-verde Amelgo Biorga Compostare rapidă Biorott Biosuza Biovin-Compostactivator Biplantol Kompost Biplantol plus Hauert Andermatt Guignard Enpro Plantosan uleiuri esenţiale. extracte vegetale. extracte vegetale. terpene. de cereale. uleiuri esenţiale. alge marine. alcool Proteine de cartofi. melasă Microorganisme Seminţe de struguri.

2 1. praf de rocă. activatori Praf de rocă Diabas Algă marină Extract de alge brune Piatră de calcar. 7 . 2 5 0.4 2. mediu de cultură pentru enzime Alge. dorjdie de struguri Uleiuri esenţiale.5 3 8 1.5 0. alcool.3 20 0.4 2.2 1. alge marine. proteine de cartofi.CMCKompostarter 550 Compolit/Tradilit Verora Comptoir Composter *) Hauert Compostol natura Enzymix Socora Farmtech Gartenaktiv KR+ Glenor Kr+ Wytor Wytor Gulle 2000 Hasolit P pulbere Hasorgan lichid HE Confort Kompost 2000 Micro Tonic MC Holistic Landor Landor Wytor Holistic Ledona Pământ. dolomit. 7 30 3. schimbători ionici naturali. pene de găini Alge. extract vegetal apos. 3 10 3 0. de cereale şi de porumb. acizi graşi. malţ. oligoelemente 60 5 1. terpene Algă marină. melasă de trestie de zahăr Gunoi de pasăre. microorganisme Bacterii. age praf de rocă de Diabas Sulfat de sodiu.6 3. tescovină.

hidraţi de carbon. praf de cuarţ Carbonat de calciu Carbonat de calciu Fosfat monocalcic.extract vegetal apos. oligoelemente. praf de cuarţ Carbonat de calciu. lignosulfonate oligoelemente Sulfat de sodiu.lisier de proc Ploscher kcompost & gunoi Progenia PRP Purin fix PRP Activator de compost lichid Ledona Seso Sojall-Bio-Power Verora Ritter Culturi de bacterii şi de ciuperci.Microbactor Microbe lift Landor Landor Culturi bacterii Culturi bacterii de de Microsan Agrisan Penergetic –g Penergetic –k Ploscher lisier&purin g- Penergetic Penergetic Huplo Huplo Huplo Marthy Ploscher g. doixid de siliciu. melasă Melasă. tărâţe de grâu Carbonat de calciu. sare marină. praf de cuarţ Carbonat de calciu. extract de eucalipt Algă marină. microorganisme Carbonat de 7 8 4 16 24 .

uleiuri esenţiale. microorganisme. plante aromatice. melasă de trestie de zahăr Stimulatori de apărare naturală a plantelor Nume Firma Compoziţia MO comercial % Bentosan Agrisan Bentonit. EM1 Roci bazaltice Bacterii.Sijall-MicroPower Terra Biosa Ritter Biosa calciu şi magneziu Melasă de Praf Tomin Tradilyse/Fertilyse Andermatt Comptoir Hidraţi de carbon. plante aromatice Biplantol Plantosan Nutrimente şi Contra X2 materii active în concentraţie homeopatică. algă marină. algă marină. ulei de rapiţă Biplantol Plantosan Nutrimente şi Rose materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi SOS materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi vital materii active în concentraţie homeopatică Crop-Set Schneiter Extract de N % P2O5 % K2O % Ca % Mg % 3 .

Equisan Flotaforce Agrisan Biflora Humixanormal Humixapolivalentă Microsn –P NaturPur fortificant de sol NaturPur fortificant pentru plante Penergetic – p Penergetic – p (lichid) Apă albastră vegetală Plant Tonic Farmrtech Farmtech Agrisan Mauser Mauser Penergetic Penergetic PRP Ledona yuca.1 38 38 3.1 7 2.1 Plocher pfortificant foliar-Kaleaf Huplo . oligoelemente. extract vegetal apos Sulfat de potasiu. cupru. 2 0. extract vegetal apos Carbonat de calciu. acid lacitc.înmuita. praf de cuarţ Melasă Apă. K. oligoelemente. produs fermentat pe bază de Lactobacilus acidophilus Coada calului Derivat de dextroză. extract vegetal apos Patentkali 1. diverse zaharuri Extract de vermicompost Extract de vermicompost Praf de rocă şi de plante Sulfat de potasiu.2 0.7 0. oligoelemente Sulfat de potasiu. oligoelemente. 3 0. 5 3. 5 0.3 16 16 2.3 0. extracte vegetale.

3 . sulfat de magneziu.9 0. 8 0. flavonoide Melasă de zahăr.Plocher pmelasăfoliară Plocher pActiveplanteKaleaf Plocher pfortificant pentru plante Plocher pfortificant pentru plantedolomit Plocher pVitaplante Plocher pVitaplante Kaleaf Plocher pZone Rădăcinoase I Plocher pZone Rădăcinoase II Plocher pZone Rădăcinoase III Proposan 40 MG/ML SojallVitanal Fortificant TMF pentru plante Huplo Huplo Huplo Huplo Melasă Patentkali Carbonat calciu dolomit de Huplo Huplo Huplo Dolomit Patentkali Dolomit Huplo Melasă Huplo patentkali Agrisan Ritter TMCE Propolis. alcool.7 2.3 2. oligoelemente 5. extract de alge. culturi de bacterii Sulfat de potasiu.

oţet Alge argilă marine. Mo. B. Zn) şi a Ca şi Mg într-o acţiune rapidă trebuie să satisfacă condiţiile următoare: • Analiza pământului(vechi de maxim 4 ani) a parcelei corespunzătoare • Parcelă marto(fără tratament) • Creşterea eficacităţii oligoelementelor utilizate. 3 3 Îngrăşăminte foliare şi îngrăşăminte pe bază de oligoelememte Utilizarea oligoelementelor(Fe. Cu. produs fermentat pe bază de Lactobacillus acidophilus Acizi fulvici Extract de zuca. Mn. li Sd. Plus Vitasel Vinea Plus Agrisan Racroc Hedel Hedel Extract de yuca.C. produs pe bază de Lactobacilus acidophilus urzică Extract de vermicompost. Utilizarea produselor menţionate este supusă declaraţiei(sd) şi trebuie să fie anunţată la oficiile de certifcare înaintea utilizării lor Tip de îngrăşământ/Nume comercial Bor (B) Borax Bortrac Microbor Firma Compoziţia Ca % Mg % F e % Mn % B % 1 5 1 5 1 5 Mo % Obse Hauert Landor Leu Tetraborat de sodiu Polibor Polibor Sd Sd.M. li .Stubble-Aid Schneiter Targanic Turf-Set AJE Schneiter Urtisan Vermi-Sol 1 Vitasel A.

Calciu (Ca) Calcumchlorid Chlorcal-220 Stopit Tip Fier (Fe) Aton Fe Schneiter Agribort Fully Landor Leu Optisol Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu de de de de 12 16 12 12 5. S 32 50 50 Sd Sd. Kali Hauert Landor Leu 10 16 Sd. li Sd.3 Sd Sd Sd Sd Optifer 11 Optima Optifer Optima Optifer Fe++ Landor Fe complectat cu aminoacizi Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Sulfat de magneziu Sulfat de magneziu Sulfat de Mn Carbonat de Mn Carbonat de Sd. Landor. N lichid Praf 11 6 6 Magneziu (Mg) Bittersalz Kieserit/Kiserite Mangan (Mn) Sulfat de Mn Mantrac Micro-Mangan Kali Landor Hauert. li . S Sd.

23% Sd.500KKS Biode deşeuri verzi.compost 8005000.humus de scoarţe.70- K mol/l 20003000 50007000 3190 25003500 4200- . dolofos Compost Leureko Turbă 50%. compost 6003000.Optima Mn++ Landor magneziu Chelaţi de Mn pe bază de scoarţă de hemlock din India Molibdat de sodiu Sulfat zinc de 6 Molibden (Mo) Molibdat de sodiu Zinc (Zn) Sulfat de zinc Zintrac Hauert Hauert Landor 40 Sd Sd.600Grond(Brill) de deşeuri verzi. compost 501200.100Presse-Mottes de deşeuri 600 3000 200 verzi.praf de corn. compost 3420 3160 900 Compost Landi/fenaco de deşueri verzi. praf 1200 6000 800 Potgrond de corn. Turbă 70%. biologic maltaflor Klasmann Schweizer Turbă 70%.praf 1200 6000 1200 de corn Floragard Floragard. l Zn 70 Substraturi ale comerţului Complemente pentru substraturi şi înlocuitori de turbă: a se vedea amendamentele Nume Firma Compoziţia NH4NO3P comercial N N mol/l mol/l mol/l Composturi pentru cuburide pământ presate Belflor Bachmann Turbă(60%).compost 3001500.malţ Eco Nieth Turbă(70%).

compost de scoarţe. griş de corn 5100 930 590 5060 Patzer 6001200 20004000 500800 20003000 . Landi/fenaco Turbă 65%. îngrăşăminte organice. compost. lemn tăiat. praf de corn Turbă 70%. bilogice Frux Krautererde Anzuchtusubs Floragard.pentru semănat Okohum-BioPresstopferde Compost pentru pressemotte 142 Statohum Bio-Presstopf Pământ B2 Okohum Ricoter de deşeuri verzi. praf de corn Turbe albe şi negre 70%. praf de corn. făină de pene. îngrăşăminte organcie complexe 200 5001000 400800 3400 20003000 16003200 170 200500 5001000 6400 50007000 30006000 Patzer Landi/fenaco Trek EKO 1 GVZ 2350 850 900 1500 Compost pentru plante (proporţie de turbă 5170%) Bio Statohum II Eco (Brill) Start Patzer Nieth Floragard Compost plante aroamtice. nisip Turbă 70%. pământ vegetal Turbă 70%. compost. tescovină Turbă 70%. compost. praf de corn Turbă 70% compost de deşeuri verzi. malţ. tescovină Turbă 65%. compost. praf de corn. in. compost de deşeuri verzi Turba 60%. cocos . compost. compost dedeşeuri vezi.

argilă Turbă 45%. îngrăşăminte 300600 15003000 100200 20003000 3800 4600 880 6400 Compost horticol Landi/fenaco 3800 4600 880 6400 Trek EKO 5 GVZ 2900 970 950 1700 . cocos. trestii. Landi/fenaco Turbă 40%. tescovină. surcele de in. compost. malţ. compost de deşeuri verzi. argilă Turbă 50%. scoarţe. tescovină. compost de scoarţă.trat Klasmann KKS Bio Traysubstrat Tref EKO 2 Schweizer Turbă 70%. răzuire şi pref de corn Turbă 65%. pământ vegetal. compost de scoarţe. malţ. praf de corn. malţ Turbe albe şi negre 50%. compost de deşeuri verzi. humus de scoarţă. fibre de lemn. compost. îngrăşăminte organice 6001200 2350 30006000 850 500800 800 25003500 1500 GVZ Composturi pentru plante şi vase şi composturi universale (proporţia de turbă 3150%) Belflor Bachmann Eco (Brill) Pot Nieth Floragard Floragard. surcele de in. praf şi seminţe de corn Turbă 50%. compost. trestie de China.

trestii. humus de scoarţe Turbă compost. fibres de coocos. fibre. nisip Turbă 25%. pierr ponce. pământ vegetal. 5% . de 800 10003000 1900 30005000 20 400600 6700 20003500 6001200 30006000 200400 50006000 0-100 6160 0-100 1670 0-100 220 15002500 6430 Schweizer 8001400 6001200 80300 20005000 30006000 15004200 500800 500800 40110 30005000 25003500 42006400 Schweizer praf Leureko Compost. corn Turbă compost. răzuiri şi praf de corn Turbă 30%. malţ. lave. surcele de in. humus de scoarţe. argilă. Landi/fenaco Turbă 30%. praf şi fibră de cocos Turbă 25%. compst. turbă. compost.organice complexe Compostpent ru plante şi vase şi Composturi universale (proporţia de turbă 130%) Bio-erde Substrat cu turbă Bio Terre Okohum Biosol compost universal turbă Bachmann cu Coco-Mix Floragard compostunive rsal biologic Klasmann KKS Bio Krautersubstrat Klasmann KKS Bio Topfsubstrat Compost penrtu vase Okohum Floragard. trestie de China. praf de corn. corn praf 30%. fibre de lemn. de 50%. pământ vegetal. compost. fibre de cânepă. pământ turbos. compost de deşeuri verzi. tescovină. malţ Turbă 25%.

fibre de cânepă. pământ vegetal 30 2300 80 6200 40007000 1) 30150 500020000 Produse de curăţare şi de dezinfectare a suprafeţelor Nume comercial Firma Clasa toxică Diverse substanţe pure Apă. răzuiri şi pudră de corn Turbe 30%. vapor de apă Peroxid de hidrogen (apă oxigenată) Alcool (etanol) Esnţe vegetale naturale Acizi Acid formic Acid acetic Acid lactic Acid oxalic Acid peracetic Acid citric Baze şi săruri alcaline Potasiu caustic Materii active D a 3 3 3 4 2 2 5 2 . humus de scoarţe. praf de rca Turbă 30. trestie de China. compost. argilă vulcanică. trestii. fibre de lemn. turbă 20% Turbă albă 30%.Compost universal Lignostrat Typ Bio (Archut) Swissfiber 2 Compost universal Leureko Kuras Bachmann Vollenweider Copost.

(hidroxid de K) Sodă caustică (hidroxid de Na) Lapte de piatră de calcar (hidroxid de Ca) Carbonat de calciu Produse din comerţ Ewabo aldekol Des 2000 2 4 5 Agro-Hygiene 3 Peroxizi. alumină (argilă) Peroxizi. acizi organici Sels minerale. organici. alumină (argilă) D p a d c P D p D p P . tensioactivi acizi agenţi Hygrosan 901 Jet 5 Sojall-Desy clean Stall-Aktiv-Forte Kroni Andermatt Ritter kroni 3 Sels minerale. acizi organici Peroxizi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful