Pomicultură Ecologică ACARIENI Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor.

Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare, atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi, adică devastatorii, endofite sau nu, care se hrănesc cu frunze (exemplu afide, acarieni). Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare, parazitoide. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. Mămăruţele, chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte, dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. Afidele, enrouleuses, fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic, acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare. Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte, programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi. Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată, produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 1. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. 2. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată. 3. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi, polen, nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide. 4. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă.

Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide)

Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu, tetranyque roşie a mărului, tetranyque cu două puncte)

Stadiu de prădare Nimfă, adult

Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale,acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. Prezenţi pe scoarţa şi frunze,se remarcă mai ales primăvara.

Corp în formă de lacrimă, clar sau translucid, cu pete brune pe spate (câteodată); se deplasează foarte rapid (0,3 mm).

Zetzellia (stigmeide)

mali

Corp în romb, galben viu pătăt cu portocaliu (0,5 mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Balaustium spp(Eritreide)

Mare,de culoare roşu închis până la roşu deschis,cu aspect de velură;se delasează rapid(1mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Nume Prădători ai afidelor Cecidomide

Descrierea

Pradă sau gazdă preferată Afide

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Găsim larvele în coloniile de afide. Când sunt mai multe afide, ele nu omoară mai multe decât mănâncă. Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile. Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. Larve se găsesc pe frunze. Sunt prezente de la

Larve: mici (<1,5 mm), apode, au culoare portocaliu aprins. Adulţi: muşte mărunte, imposibil de descris şi greu de observat. Larve: apode, asemănătoare cu melcii, brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele, capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm). Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire, cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). Larve: tăiate, punctate cu verde sau gri, prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). Ouă: albe, pe lungile codiţe foarte fine.

Sirfide sau muşte de flori

Afide

Larvă

Crizoperlide Hemerobide

şi

Afide; acarieni

Larvă, adult

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. Mămăruţele sunt active tot sezonul. Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere.

Mămăruţe

Adulţi: ovoide, portocalii, marcate cu puncte negre (3-4 mm). Ouăle: galbene în formă de butoi, reunite în ciorchine. Larvele: corp alungit, cu pete clare, prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm).

Afide, acarieni şi cochinile

Larvă, adult

Prădători generali Antocoride

Ploşniţe (Miride)

de

molenă

Adulţi: mici (3-4 mm), negri cu pată albă în formă de romb pe aripi. Nimfele: minuscule, rapide, brun sau portocaliu strălucitor. Nimfele: foarte mici (1-2 mm), verzi cu ochi roşii, Descrierea

Afide, acarieni

Nimfă, adult

Nume

Pradă sau

Stadiu de

Loc şi perioadă

foarte active. Adulţii: cenuşiu, ovoide (3 mm lungime).

gazdă preferată Acarieni, afide

prădare Nimfă, adult

de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe tinerele mlădiţe. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie. Pe scoarţă şi frunzele arborilor.

Ploşmiţe de casă

Carabes

Adulţi: mari, bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. Abdomen care merge sub aripi. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm), strălucitore sau mate, aplatizate puţin în lateral.

Afide, acarieni, larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale, dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului, fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. Larve de fluturi nocturni dăunătoare

Nimfă, adult

Adult

Nocturne, se găsesc în gazon, deasupra resturilor solului, pietre. În frunziş, pe ramuri şi trunchi.

Păianjeni

De talie şi culoare variabile după specie, 8 picioare.

Imatur, adult

Nume Parazitoide Tricogramele

Descrierea

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc

Viespi minuscule (<0,7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte.

Alte viespi (Braconide Icneumonide)

parazite şi

Viespi cu corp subţire (0,5-3,6 cm), negre, brune, portocalii sau galbene. Femele dotate cu un lung ovipozitor.

Larvă

Pholetesor (Branonide)

ornigis

Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi, ovoide, care seamănă cu comprimatele. Descrierea

Mineuse mărmurită mărului (MMP)

Larvă a

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Chalcis (Calcide)

Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit.

MMP şi alte larve de fluturi.

Larvă

în interiorul galeriilor de MMP. Adulţii sunt activi la înflorire. Larvele şi pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi.

Adalia bipunctata prădător împotriva afidelor Adalia bipunctata este un prădător indigen a afidelor. Larvele sunt utilizate ca şi auxiliari în lupta împotriva afidelor devastatoare a culturilor ornamentale, fructifere şi de zarzavaturi. Adalia bipunctata este foarte lacomă şi poate fi utilizată împotriva numeroaselor specii de afide în toate felurile de culturi. Ea poate fi utilizată în combinaţie cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. Adultul Adalia bipunctata depune între 20 şi 50 de ouă pe zi. Ouăle sunt alungite, ovale şi de culoare galben portocaliu. Cu toate că durata de spargere a ouălelor este dependentă de condiţiile climatice, ea este adesea cuprinsă între 4 şi 8 zile. După ieşirea din ouă, larvele caută activ afidele. Şansele de supravieţuire a acestor larve sunt legate de prezenţa unui număr suficient de afide în apropierea locului lor de naştere. Larva se transformă în trei reprize. Durata vieţii larvare depinde de condiţiile climatice şi de abundenţa hrănii. Ea atinge 20 de zile la temperaturi apropiate de 20oC. Condiţionare: Adaliile sunt livrate la stadiul larvar, ambalate câte 50 sau 100 de larve dispuse pe seminţele de popcorn permiţându-le astfel să se hrănească în timpul transportului. Sfaturi şi observaţii: - Să se introducă larvele în mijlocul locurilor unde traiesc afidele înainte ca aceste să fie prea multe; - Să se introducă larvele imediat după primirea lor. Să se conserve maximum una sau două zile la rece (810oC); - Să se plaseze mămăruţa pe frunzele atacate de afide. Larvele care rămân în cutie vor putea fi uşor dispersate cu ajutorul unei pensule (tip pensulă acoarele); - Pentru o introducere mai rapidă, larvele pot fi distribuite omogen în BIOBOX care sunt foarte uşor de agăţat pe plante şi arbuşti. - Cantitatea de larve introduse depinde de importanţa atacului şi dezvoltării culturii. Să se controleze în fiecare zi şi să se repete introducerea dacă este necesară. De exemplu: să se introducă 3-5 larve pe trandafir la începutul infestării; 10 larve la o intervenţie precoce pe bazele tulpinilor în arboricultura fructiferă.

Greierul părului (Psylla pyri) Ramuri negre din care picură lent un lichid lipicios şi în sfârşit pere negre murdărite de lichid; un coşmar pentru mulţi din cultivatorii de peri. Aceasta este cauzată de o insectă mică, greierul părului. Acest parazit devine activ foarte devreme. Înaintea şi în timpul înfloririi frunzele şi florile sunt infestate. Nu există practic stricăciuni directe, dar lichidul murdăreşte fructele, crengile şi inevitabilul fumagin colorează totul în negru. Soluţia este de a utiliza produse care respectă auxiliarii. O altă soluţie este Anthocaris nemoralis, un prădător care se hrăneşte cu aceste insecte. Biologia: Anthocoris nemoralis Acest prădător hibernează în afara plantaţiilor de gard viu şi alte vegetale. Primăvara devine din nou activ şi prima foamete este stăpânită de seminţele de polen şi de micile insecte precum greieraşul, afidele, etc. Totuşi doar după înflorire sunt atrse în număr mare de lichidul lipicios care este secretat de prima generaţie de vară a greieraşului de păr. În condiţii normale, şi insectle utile zboară pe această parcelă. Acestea încep să se

cu un minim de 5. deci înainte ca imigrarea naturală să înceapă. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care ies este mai mic. este posibil să se obţină un echilibru natural între greiere şi punaises prădătoare. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. se poate intervenii printrun mod chimic: amitraz. organo-fosfore şi endosulphan. În cea mai mare parte a cazurilor se folosesc 1000 de punaises prădătoare pe ha. Se recomandă să se aleagă mai multe locuri pe ha. Anthocoris – System Introducerea artificială Biobest a reuşit să reproducă în masă aceste punaises prădătoare utile pentru a putea oferi o soluţie cazurilor problematice. nu mai putem interveni cu Amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. esteri fosforici organici şi endosulfanul. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această insectă. dacă primele larve ale psylle părului sunt în curs de dezvoltare. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensive pentru insectele adulte. lupta naturală este puternic stimulată şi atunci se pot preveni deteriorările. vărsând punaises prădătoare pe un loc curat sub arbori. punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul aproape imediat în căutarea prăzii. dacă primele larve ale greierului părului sunt în dezvoltare. Se poate da drumul la un număr limitat de Anthocoris chiar înaintea înfloririi perilor. deci înainte ca imigraţia naturală să înceapă. Pe timp uscat punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul imediat în căutarea prăzii. Introducere artificială Introducând punaises prădătoare adulte devreme. se recomandă 1000-1500 adulţi pe ha. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această punaises utilă. Introducându-le în parcelele care au fost atinse de psylle părului. este posibil să s obţină deja la un stadiu foarte devreme un echilibru natural între psylle şi punaises prădătoare. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot să fie încă toxice pentru Anthocoris. Aphidoletes aphidimyza . Lăsările se pot produce vărsând prudent punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. dar pot manifesta o funcţionare toxică asupra larvelor. Larvele se hrănesc cu ouăle şi larvele greierilor. dar pot arăta o funcţionare toxică pentru larve. Se sfătuieşte să se aleagă mai multe locuri unde să se dea drumul la aceste insecte. sau pe timp uscat vărsând punaises prădătoare într-un loc curat sub arbori. sau pe timp uscat. Şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. Introducând punaises prădătoare adulte devreme. 1000-1500 adulţi pe ha se recomandă. Avertisment Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle de punaises prădătoare sunt prezente. O a doua introducere mai mare se poate face la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează.hrănească şi între timp femelele îşi depun ouăle care vor fi uşor de găsit datorită decolorării roşii a frunzei în jurul oului. Introducerile se pot produce vărsând punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. La fel şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care depun ouă este scăzut. Apoi se poate da drumul la un număr mai mare la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează puternic. decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. putem interveni printrun mod chimic: Amitraz. Aceste punaises adulte sunt mai rezistente. O dată ce larvele au ieşit din ouă. Pe parcelele problematice. Acestea sunt mai rezistente împotriva circumstanţelor climatice precum gerul sau ploile importante decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. În cea mai mare parte a cazurilor se pun 1000 de punaises prădătoare pe ha. O primă introducere cu un număr limitat de Anthocoris poate să se facă chiar înaintea înfloririi perilor. Pe timp uscat. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. în ciuda circumstanţelor climatice extreme precum îngheţul sau ploile împortante. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensivi pentru insectele adulte. Pe parcelele problematice. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot fi încă toxice pentru Anthocoris. Avertizare Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle punaises prădătoare sunt prezente. O dată ce larvele au ieşit nu mai putem intervenii cu amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs.

detritivore. Problema este evidentă în regiunea cu monocultură unde numărul plantelor gazde sunt reduse. prădători. • Detritivorele şi fongivorele. Printe prădători. prădătorii şi parazitoidele. . De îndată ce se observă primele focare de afide sau primele afide care zboară pe panourile adezive galbene.1 Aphidoletes/m2. • Consumatorii secundari care se dezvoltă începând cu consumatorii primari. în arboricultura fructiferă. larvele nu au loc să se transforme şi mor. În combinaţie cu o viespe parazită a afidelor cecidomia poate fi introdusă în mod preventiv în 0. o metodă alternativă de introducere preventivă este creşterea pe plantele cu afide a gramineelor. ceea ce are ca şi efect înfrânarea dezvoltării anumitor auxiliari care au nevoie de diferite specii pentru a-şi împlini ciclul. • Omoară mai multe afide decât este necesar. larvele pot să se transforme în pupă în sol şi pot urma mai multe generaţii. Se recomandă asupra focarelor să se introducă hebdomadere de 5-10 cecidomii/m2. sau pesticidul Pirimor. etc. • Consumatorii terţiari care se dezvoltă începând cu consumatorii secundari. putem folosi Harmonia axyridis în focare. Artropodele din livadă Câmpul cultivat este un mediu deschis care interferează cu environmentul său vegetal. în plus densitatea de cecidomii prădătoare va fi stabilită repede. se disting prădătorii de protecţie care menţin depunerea ouălelor unui devastator de partea pragului de vătămare şi prădătorii de curăţenie care sosesc prea târziu pe fitofag dar prezintă interesul de a prinde releul unui eventual tratament fitosanitar. Se împart în două mari categorii. Cea mai bună introducere se face deschizând sticla de plastic şi plasând-o pe colonia de afide sau pulverizând conţinutul în găleată unde insectele pot să copuleze. aceasta depinyând de cultura şi specia de afide. • Luptă împotriva fiecărei specii de afide. Rolul pe care îl joacă environmentul în arboricultură în lupta împotriva fitofagilor este esenţial. Nu poate fi considerat independent de acesta. Aceste metode de introducere cresc şansa pentru ca masculii şi femelele să se întâlnească pentru împerechere. Aphidoletes este mai degrabă un mijloc temporar de a lupta împotriva focarelor de afide în dezvoltare. Prin definiţie este un mediu cu o uşoară diversitate vegetală. amestecată cu vermiculită. putem introduce Aphidoletes.Aplicare Marele avantaj al Aphidoletes aphidimyza este că ea poate fi introdusă pe mai multe culturi pe orice apecie de afide. mărăcini variaţi sau compuşi sunt plantaţi curent pentru a servi ca şi rezervor de auxiliari şi pentru a consolida protecţia livezilor. • Luptă curativă a focarelor de afide. Sunt auxiliari. • Excelentă capacitate de căutare. care se dezvoltă începând cu plantele gazdă. un ecosistem fragil predispus la fenomene explozive din dinamica populaţiilor sale animale. Este vorba de o metodă care constă în a arunca într-un reptabil artropodele prezente pe vegetal. Fiabilitatea funcţionării ecosistemului creşte cu creşterea biodiversităţii diferitelor grupuri funcţionale adică fitofagi. În fiecare săptămână se introduce 0. În plus copulaţia este prosperă.5-2 Aphidoletes/m 2. De altfel. Aphidoletes – System Aphidoletes aphidimyza este livrată la 1000 de pupe. Avantaje • Aplicabil pe mai multe culturi. Pe de altă parte se ştie că o biocenoză va fi cu atât mai stabilă cu cât ea va conţine un număr mai mare de specii şi nu de indivizi. Este motivul pentru care este imposibil să se obţină aici un echilibru biologic cu afide cum este cazul viespilor parazite. În culturile care nu sunt pe sol. Devastatorii culturilor la fel ca şi câţiva auxiliari la diferite stadii din dezvoltarea lor de exemplu sirfidele adulte sunt floricole atunci când larvele sunt prădătoare. Clasarea faunei artropodelor în livada de peri şi în mărăciniş Metoda eşantionajului adaptată pentru observaţii este cea utilizată în mod obişnuit pentru studiul faunei devastatorilor şi auxiliarilor: treieratul. Pentru a lupta împotriva infestărilor mai mari. În culturile pe sol. Incidenţa mărăcinelui asupra entomofaunei livezii Totalitatea organismelor vii (biocenoza) dintr-un loc dat (biotop) poate fi clasată după cum urmează: • Consumatorii primari. în afară de mărăcinii monospecifici tradiţionali a anumitor conifere a căror influenţă asupra faunei este limitată.

Rădăcinile delicate. Pulverizaţiile chimice vor fi poate necesare dacă una sau toate metodele menţionate mai sus eşuează. Atunci.Iată cum trebuie procedat: Păsările se hrănesc cu o mare cantitate de insecte şi viermi din grădină.Aceasta înseamnă că agricultorii profită de prădătorii utili pentru a opri prădătorii dăunători evitând astfel înlocuirea produselor antiparazitare care pot fi nocive pentru prădătorii utili. Auxiliarul preferă condiţiile exterioare.Instalaţi mai multe case de păsări pentru a atrage mai multe specii. Bineînţeles.ele reduc cantitatea de lareve hibernante şi a ouălelor de iarnă care se găsecs pe scoarţa arborilor şi arbuştilor. Nivelul de aport .există mai multe produse chimice pe piaţă. formaţiune vegetală nesupusă la tratamente fitosanitare poate fi văzut ca un mediu neperturbat. Lucrare realizată pe mărăcinele compozit Plantele cultivate sunt adesea supuse la pertuebări provocate de tratamentele fitosanitare sau de practicile culturale. Cum să atragem prădătorii utili în grădină Grădina oferă o seducţie imensă mai multor insecte de toate genurile. • Clasa superiorilor conţin insectele cu metamorfoză completă.Melcii şi larvele de fluturi pot fi îndepărtaţi cu mâna şi puşi într-o cutie metalică umplută cu apă cu săpun.Mulţi dintre grădinari preferă să nu folosească aceste produse.O plantă sănătoasă rezistă mult mai bine la insecta şi boli.Presăraţi pe sol în jurul plantelor şi particulele sale abrazive vor tăia corpul melcilor sau insectelor.liliecii.Capcanele colante din hârtie adezivă galbenă sunt eficace pentru a prinde muştele albe. sau grupurile funcţionale următoare: • Prima ordine sau totalitate de fitofagi colectaţi.mămăruţele şi albinele sunt foarte benefice pentru grădină.dispozitivele protectoare şi culesul manual al fructelor reprezintă toate mijloace bune pentru reducerea numărului de insecte dăunătoare.şi câteodată chiar deloc. Se consideră că peste 0. Livada beneficiază din plin de fauna de artropode prezentă în mărăciniş cu atât mai mult cu cât ea nu este perturbată de tratamentele chimice. Insectele utile. Este un nume tehnic pentru a desemna o metodă utilizată de agricultori mai mult de un secol. deci cu o fază nimfală între larvă şi adult (Holo-metabol).Chiar şi pe timpul iernii.insectele utile şi alte specii ale faunei pot juca un rol important în lupta integrată împotriva inamicilor culturilor pe peluză şi în grădină.tulpinile şi frunzişul grădinii nu sunt disponibile insectelor într-un mediu natural precum câmpurile.aricii.Un tub de carton băgat sub pământ în jurul tulpinii va îndepărta viermii gri.cum sunt păianjenii. Mai multe creaturi. ADALIA BIPUNCTATA Produs 125 larve de mămăruţă în amestec cu seminţe de sarrasin.Puteţi de asemenea să adăugaţi arbori sau arbuşti preferaţi pentru a ameliora locuinţa păsărilor. • A doua ordine sau consumator secundar sau şi mai simplu auxiliari. • Clasa celor medii conţin insectele cu metamorfoză incompletă.Plantele rezistente oferă o altă soluţie penrtu reducerea pagubei din grădină.Teoria de evaluare ne permite să clasăm fauna artropodelor prezentă în livada de peri şi în mărăciniş după categoriile.pentru a le distruge în cele din urmă.cum sunt capcanele.Unele dintre aceste produse sunt mai puţin nocive pentru utilizator şi mediu decât altele. Estze vorba despre un indice care permite deci dezvăluirea perturbării unui mediu.şerpii.cum sunt păsările.Este motivul pentru care insectele sunt atrase spre grădină. Indicele aracno-entomologic (raportul efectivelor de acarieni prădători plus păianjenii pe totalitatea faunei auxiliarilor) caracterizează biocenoza sub unghiul acestor prădători. adică totalitatea prădătorilor şi parazitoidelor. În interiorul acestor două ordini simplificate s-a realizat un al doilea clasament: • Clasa inferiorilor adică păianjenii şi acarienii care sunt dintre artropode cele mai vechi.5 biocenoza este bine echilibrată. Ţinta Toate speciile de afide.Pământul de diatomee este o altă metodă ecologică pentru a îndepărta insectele dăunătoare.Evitaţi să utilizaţi insecticide chimice pentru îndepărtarea insectelor dăunătoare în prezenţa unei populaţii impozante de insecte utile în grădină. Marea majoritate a agricultorilor folosesc mai puţin produsele chimice astăzi decât acum 10 ani.Ei revin la metodele de represie mai organice şi la o tehnică numită „lupta integrată împotriva inmicilor culturilor”.cel mai bun mod de a începe lupta integrată împotriva inamicilor culturilor este de a încuraja prezenţa prădătorilor utili în grădină.Nu uitaţi să hrăniţi păsările pe timpul iernii.broaştele râioase.decât în ultimă instanţă. Metodele manuale. trec direct de la stadiul de larvă la stadiul de adult (Hemi-metabol). Mărăcinele.

Să se reînnoiască la 6 săptămâni. Un nou auxiliar va ieşi din această mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. Ţinta Câteva specii de afide dintre care afida verde a piersicului şi afida neagră a curcubitaceelor. Mod de utilizare Agăţaţi săculeţul în plantă. Lăsaţi săculeţul două luni. Ele sunt parazitate. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. Pentru arbori se dispune conţinutul flaconului la bifurcarea ramurilor. Acest parazit este în combinaţie cu Aphidoletes. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. şi vărsaţi conţinutul flaconului în interior. ferit de lumină ascuns în vegetaţie. Indice de activitate Dificil de evaluat. Nivel de aport Flaconul permite tratarea aproximativ a 10-20 m2. Nu trebuie mărită gaura de ieşire. ardei iute). AMBLYSEIUS CALIFORNICUS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxiliarii. Să se lase flaconul câtva timp în plantă pentru ca ultimele Amblyseius să poată ieşi. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor. printre altele. Indice de activitate Prezenţa Amblyseius în coloniile de acarieni. Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate.Cele 125 de larve pot consuma în total 5000-10000 de afide. Poate fi necesar să se dea drumul de mai multe ori la 125 de larve. Amblyseius nu consumă decât larvele de tripşi. Mod de folosire Se varsă conţinutul flaconului pe frunze. Ţinta Două specii de tripşi sunt controlate cu acest prădător. Săculeţii sunt găuriţi. dar ferit de ploaie. Puteţi agăţa uşor aceste poşete în arbori. Să se distribuie pe locurile unde sunt acarieni pe plantele contaminate. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă. AMBLYSEIUS CUCUMERIS (în săculeţ) Produs 25 de săculeţe care conţin tărâţe şi auxuliari. castravete. cu pete negre pe coastă. Este vorba în principal de tripşii de legume (vinete. Săculeţii sunt găuriţi. care sunt mici acarieni de culoare deschisă. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. APHIDIUS COLEMANI Produs 125 nimfe de afide parazitate în amestec cu rumeguş într-un flacon. Indicele de activitate Larvele consumă foarte rapid afidele şi populaţia acestora scade. În alte cazuri. Amblyseius supravieţuiesc în absenţa prăzilor. afidele vor deveni globuloase şi bronzate. Indice de activitate Două săptămâni după aport. Nu trebuie mărită gaura de ieşire. Furnicile îngreunează activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. . Foarte rapid n-o să mai existe acarieni vii. Nivelul de aport Să se pună un săculeţ la o plantă sau un săculeţ pe m2 dacă plantele se ating. Văzuţi prin lupă aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. Vă puteţi folosi de o pensulă pentru a trece larvele de pe o plantă pe alta. Un secret: folosiţi foi de hârtie sugativă în formă de mănuşă de toaletă. Ţinta Toate speciile de tetranide. trebuie determinat devastatorul. în apropierea afidelor. Doar o scădere a populaţiei tripşilor după mai mult de o lună după aport este o garanţie de eficacitate.

Mod de utilizare . Se recomandă să se combine cu unul din numeroşii paraziţi specifici. Furnicile vor îngreuna activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele sunt detectate. Este preferabil să se trateze seara şi în afara riscului de ploaie. Ele sunt deci parazitate. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. Un nou auxiliar va ieşi din acestă mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor. Aphidoletes nu este activ decât de la 16oC temperatura de noapte. APHIDOLETES APHIDIMYZA Produs 125 de nimfe amestecate cu vermiculită. Trebuie determinată larva. Acestea dau naştere după câteva zile la larve portocalii care pradă afidele. Ţinta Aproape toate speciile de larve de fluturi. viţei de vie şi arboricultură. Ţinta Câteva specii de afide din care afida mare verde a roşiei şi afida care deformează ardeiul iute. BACTURA Produs Produsul se numeşte BACTURA. prezenţa larvelor portocalii este observată în coloniile de afide. Acest prădător se combină cu Aphidius adecvat. Acest parazit se combină Aphidoletes.APHIDIUS ERVI Produs 50 de nimfe de afide parazitate în amestec cu confeti într-un flacon. Ţinta Toate speciile de larve de fluturi defoliatoare. iar apoi o diminuare a populaţiilor devastatorului. Indice de activitate 10 zile după aport. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Kurstaki. După ieşirea din ou. Indice de activitate Două săptămâni după aport. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thuringiensis var. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. Mod de utilizare BACTURA este utilizat în doze de 7. Nivelul de aport Să se pună aproximativ 3 indivizi pe colonia de larve. Ţinta Toate speciile de afide. adultul reperează coloniile de afide pentru a-şi depune acolo ouăle mici portocalii. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului pe sol la picioarele plantelor.5-10 grame pentru 10 litrii pentru 100 m 2 pulverizate. Marea capacitate de prospecţie a adultului de Aphidoletes este unul din atuurile sale. afidele vor deveni globuloase şi bronzate. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. Produsul este omologat asupra roşiei. făinoase şi flocoase. Acesta este eficace asupra larvelor de lepidoptere cum sunt larvele de fluturi. dar ferit de ploaie. Este necesar să se dea drumul de 2 ori la un interval de o săptămână. CRYPTOLAEMUS MONTROUZIERI Produs 12 mămăruţe într-un flacon. larvele de fluturi mor.

Este necesar să se efectueze 2 aporturi la un interval de 7 sau 14 zile. larvele de aleurode îşi vor schimba culoarea. FRANKLINOTHRIPS VESPIFORMIS Produs Flacon care conţine 8 tripşi. După 15 zile apar larvele de mămăruţe. Mod de utilizare Să se pună Diglyphus dimineaţa sau seara între frunzele atinse de mineuses. Cartonaşele pot fi retrase la 2 săptămâni. trebuie determinată specia tripsului dacă nu este instalat pe planta potajeră. deci o utilizare exclusivă în interior şi în sera tropicală. în coloniile de larve. parazitate de Encarsia. să se suspende în plantele atinse evitând soarele direct. Ţinta Auxiliarul parazitează larvele de mineuses care se găsesc pe frunze. parazitate de Eretmocerus. Larvele de mineuses moarte pot fi observate. El solicită o temperatură superioară lui 20oC.Se recomandă să se depună mămăruţele dimineaţa sau seara. Franklinothrips va dispărea în absenţa hrănii. Nivel de aport Un flacon permite tratarea a aproximativ 100 m2. Indice de activitate Prezenţa Franklinothrips. atacul devastatorului este oprit. Aceste larve par a se confunda cu larvele de fluturi. Două aporturi la interval de 14 zile sunt necesare. Franklinothrips este mult mai mare şi larva sa este de culoare roză. Indice de activitate Foarte greu de evaluat. Ţinta Larvele de otiorrhynques din sol. Nivel de aport Să se trateze solul odată ce larvele de otiorrhynques sunt prezente. Trebuie reînnoit aportul după eficacitate. Un săculeţ cu 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. Nivel de aport O bandă permite tratarea a 25-100 m2. HETERORHABDITIS BACTERIOPHORA Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ. ENCARSIA FORMOSA + ERETMOCERUS EREMICUS Produs 10 cartonaşe din care vor ieşi himenopterele parazite. Indice de activitate La 2 săptămâni după aport. larvă şi adult. Nivel de aport 8 Franklinothrips permit tratarea a câtorva m2. Mod de utilizare Franklinothrips vor depuşi în mijlocul populaţiilor de tripşi. Unele vor deveni negre. Indice de activitate Prezenţa adulţilor câtva timp. Mod de utilizare Să se separe cartonaşele. Temperatura solului trebuie să depăşească 13oC. DIGLYPHUS ISAE Produs 50 de adulţi de Diglyphus într-un flacon. Ţinta Franklinothrips este trips prădător al tripşilor devastatori. altele vor deveni galbene. Este normal ca învelitorile auxiliarilor să rămână prinse pe carton. Ţinta Larvele de aleurode de sere. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene palntelor. dar după mai mult de o lună de la lăsare. Diminuarea populaţiilor de tripşi. Mod de utilizare . în absenţşa luminii puternice. Spectrul său de eficacitate este limitat.

Să se amestece bine apoi să se verse pe teren cu stropitoarea. tenebrionis. Acesta este eficace asupra coleopterelor. Auxiliarii grădinii Avem tendinţa să neglijăm ajutorul adus de insectele şi animalele care sunt veritabili auxiliari ai grădinarului. Văzuţi prin lupă. şi nici asupra acarianului coniferelor. Mod de utilizare Să se verse tot conţinutul din săculeţ într-o stropitoare de 10 L. Indice de activitate Foarte rapid larvele de sciaride mor la suprafaţa compostului. aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. Ţinta Acest produs este omologat asupra cartofului şi vinetei pentru controlul doriforelor. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene plantelor. Carabe dore . Păianjenul Lăsaţi-i în pace! Ei devorează o cantitate incredibilă de muşte şi larve de tot felul. Să nu se dea decât pe plantele contaminate. Un săculeţ de 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. larvele de otiorrhynques mor în sol. Mod de utilizare NOVODOR este utilizat în doză de 50 ml sau 50 cc sau 50 cm 3 în 10 L pentru 100 m2 pulverizat. Să se amestece bine. Epeirele diademă distrug mai mult de 2 Kg de insecte pe Ha! Nevăstuica Chiar dacă ele fac pagube în coteţele de păsări. larvele de dorifore mor. Ţinta Toate speciile de tetranide. Indice de activitate După 10 zile. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a aproximativ 10-20 m2.Să se verse conţinutul unui săculeţ într-o stropitoare de 10 litri. Să se las eflaconul câtva timp pe plantă pentru ca ultimii Phytoseiulus să poată ieşi. Indice de activitate Prezenţa Phytoseiulus în coloniile de acarieni. var tenebrionis Produs Produsul se numeşte NOVODOR. Ţinta Larvele de muşte a composturilor din sol. Phytoseiulus nu supravieţuieşte decât în prezenţa prăzilor. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. nu mai sunt acarieni vii. Nivel de aport Să se trateze solul după semănare sau punerea butaşilor în compost. NOVODOR: B. ele distrug mulţi şobolani şi şoareci. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele au fost detectate. Produsul acţionează prin ingestia asupra larvelor de doriforă. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thurengiensis var. Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. PHYTOSEIULUS PERSIMILIS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxuliarii. Să se folosească tot într-o oră. Phytoseiulus nu este eficace asupra acarianului roşu a arborilor fructiferi. apoi să se verse pe compost cu stropitoarea. Rapid. STEINERNEMA FELTIAE Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ.t. Temperatura solului trebuie să depăşească 15oC. cu pete negre pe coaste. Să se folosească totul într-o oră. Se preferă tratarea seara şi în afara riscului de ploaie.

dar distrug insectele. Nu-i omorâţi.. Acestea sunt păsările insectivore precum piţigoii.. Bio –box Bio –box de Biobest este o cutie de carton care poate fi uşor agăţată în cultură. nu ştiţi ce noroc aveţi. Atenţie şi la îngheţurile târzii. Ele distrug melcii. cărăbuşi şi alte insecte. Ele vânează la apus şi mănâncă fluturi de noapte. Punaises Acestea devorează acarienii. • mierlele în ciuda prelevărilor pe care le fac în grădina de zarzavaturi şi în livadă ele devorează numeroase insecte şi larvele lor şi miriapodele • un cuplu de piţigoi ajung să mănânce 30 Kg pe an • ciocănitoarele sunt preţioase pentru a căuta insectele şi larvele sub scoarţe arborilor Păsări de pradă Aţi văzut ereţi şi mici şoimi care scormonesc solul să caute şoareci şi alte mici mamifere. Acest animal este carnivor şi nu atinge niciodată fructele şi legumele. Rezultatul nu este garantat pentru grădinile mici dacă mămăruţelor nu le place acolo. botul este ascuţit. Un piţigoi mănâncă aproape greutatea sa pe zi de insecte. larvele de fluturi şi larvele în general. Musaraigne Acesta este mult mai mic decât şoarecele. melcii şi multe insecte vor trebui să plece în altă parte. viermi albi şi mulots. Mai sunt şi păsările care vânează noaptea precum buvniţele. melcii şi larvele insectelor acvatice. Mămăruţă Ele pot mînca mai mult de 100 de afide pe zi. El se hrăneşte cu insecte. mierlele. ei nu se ating niciodată de culturi.. Engoulevent Această pasăre seamămă cu sturzul. lăstunul. Syrphes Seamănă cu mici viespi foarte fine şi silenţioase. Larvele lor devorează multe afide în timpul ciclului lor. penele sunt de culoare gri brun. Larvele ajung să devoreze 250-500 de afide în timpul dezvoltării lor care durează trei săptămâni. muştele. lăcuste şi multe insecte. Şi ele mănâncă! Muşte. Sunt mari prădători ai şoarecilor şi şobolanilor. dar sunt mai fine şi mai negre. Dacă aveţi o năpârcă în grădina dumneavoastră. Crysope Sunt mici insecte alungite de culoare verde cu aripi lungi. Broasca-râioasă Este unul din cei mai buni auxiliari ai grădinii. anumite larve de fluturi şi psylles. În interior putem pune diferiţi auxiliari. cucuvelele. tariere este mai lungă. Ele distrug multe insecte şi mai ales şoareci care sunt adevărate răni pentru grădina de zarzavat. căpşuni sau mazăre. rândunicile. O femelă prin depunerea de ouă ajunge să paraziteze mai mult de 500 de afide sau larve de fluturi în timpul sezonului. Le vedem adeea stând pe flori. Ariciul Dacă aveţi unul în grădina dumneavoastră. ei nu se vor prinde niciodată în părul dumneavoastră şi nu vă vor suge sângele.Aceste mici insecte sunt de culoare bronzului sau verde aurit pe spate şi se hrănesc cu larve şi larve de fluturi. chiar şi vrăbiile sunt utile. ele vor merge şi vor devora afidele vecinilor.. Broasca Dacă posedaţi un teren rece şi umed veţi vedea poate brotăcei verzi din timp în timp. Liliacul Prostia şi ignoranţa au făcut mult rău acestui mamifer nocturn în afara faptului că sunt veritabili saci cu păduchi. Păsări diverse Numeroase păsări sunt ajutoare preţioase în grădina chiar dacă din când în când mănâncă cireşe. Năpârca Năpârcile sunt inofensive. ele nu supravieţuiesc. coada este mai scurtă decât corpul şi capul este foarte subţire. Putem cumpăra prin corespondenţă sau din anumite grădini larve de mămăruţe. Viespea parazită Ele se aseamănă cu redutabila lor verişoară. . Şopârla De câte ori vara nu aţi văzut aceste şopârle mici gri încălzindu-se la soare pe pereţii de piatră. Ei vor mânca noaptea numeroase insecte. dar mai ales fluturi crepusculari. lor le este încă frică de dumneavoastră.

ele ies din cutie şi încep să caute insectele dăunătoare pe plante. funzele plantei trebuie să fie complet stropite pe ambele faţe. Bioshower este un produs natural eficace împotriva insectelor cele mai curente cum sunt afidele. O dată ce insecteleutile se găsesc în Bio –box. dar după 24 de ore putem să-l introducem din nou. Bio –box are avantajul că introduce auxiliarii chiar acolo unde problemele cer o soluţie urgentă. Bioshower acţionează prin contact. Macrolophus. muştele albe. CULTURI DE LEGUME ŞI ORNAMENTALE Denumirea latină Denumirea comună Agrotis exclamationis Agrotis ipsilon Agrotis segetum Autographa gamma Cacoecimorpha pronubana Chysodeixis chalcites Capcane recomandate T–M T–M T–M T T T . Aphidius colemani şi mulţi alţi inamici naturali. Folosire Pentru a obţine un rezultat maxim. Bio –box este foarte adaptat mai ales pentru introducerile de Orius. Datorită acestor avantaje. Folosirea este deci practică supra focarelor de insecte dăunătoare. cicadelle şi punaises. Bio –box este un sistem eficace şi uşor de folosit pentru introducerea auxiliarilor în cultură. Encarsia. Eretmocerus. Lista feromonilor disponibili LIVEZI Denumirea latină Adoxophyxes orana Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Arqyrotaenia pulchellana Ceratitis capitata Cossus cossus Cydia fagiglandana Cydia funebrana Cydia molesta Cydia pomonella Cydia splendana Leucoptera scitella Orgyia antiqua Pandemis heparana Phyllonocorycter blancardella Prays citri Spilonota ocellana Synanthedon myopaeformis Zeuzera pyrina Denumirea comună T T T T–M T T ML T T T CT T T T T T T T T MLS Capcane recomandate MARI CULTURI. Bioshower Un săpun 100% biodegradabil de Biobest În general Bioshower pentru plante este un produs biodegradabil pe bază de acizi graşi cu calitate înaltă. Bioshower are un efect secundar asupra auxiliarilor. Folosirea lui evită ca mulţi auxiliari să cadă la sol atunci când sunt introduşi. O doză de 1-2% de Bioshower în apa uşor mineralizată dă un excelent rezultat. răspândirea auxiliarilor nu se face direct pe cultură. Aplicare Datorită lui Bio –box. Acizii graşi fac să slăbească rezistenţa devastatorilor şi asigură un control eficace al acestora. Bioshower este deci un mijloc de corecţie folosit pentru controlarea devastatorilor în lupta integrată în culturile fructifere. tripşii.Bio –box este deci o unealtă practică pentru difuzarea auxiliarilor în cultură. legumiere şi horticultură.

Cydia nigricana Epichoristodes acerbella Heliotis armigera Lacanobia oleracea Mamestra brassicae Mythimna unipuncta Ostrinia nubilalis Phthorimaea operculella Plutella xylostella Sesamia nonagrioides Spodoptera exigua Spodoptera littoralis Trichoplusia ni MĂRFURI STOCATE Denumirea latină Ephestia kuehniella Plodia interpunctella Sitotroga cerealella OLEICULTURĂ Denumirea latină Dacus (Batrocera) oleae Prays oleae VITICULTURĂ Denumirea latină Eupoecilia ambiguella Lobesia botrana Sparganothis pilleriana T T T–M T–M T–M T-M T T T T T–M T–M T–M Denumirea comună T-M T T –M Capcane recomandate Denumirea comună Musca măslinei Tenia măslinei Capcane recomandate T – DT T Denumirea comună T T T Capcane recomandate SILVICULTURĂ Denumirea latină Gypsonoma aceriana Lymantria dispar Lymantria monacha Operophtera brumata Paranthrene tabaniformis Rhyacionia buoliana Thaumetopoea pityocampa Tortrix viridana Zeiraphera diania Denumirea comună T T T M T T ML T T Capcane recomandate Legendă: T: TRAPTEST M: MASTRAP ML: MASTRAP L MLS: MASTRAP L fără aripioare CT: CARPOTRAP DT: DACOTRAP Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele. termen ştiinţific pentru fluturi. . formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite. REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup. Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido).

Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu. Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia). Ea poate ataca tulpinile. Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile. pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale. numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte. păsări. Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor). Buruienile sunt un subiect supărător pentru mulţi care practică cultura biologică. Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. aflăm că buruienile joacă şi roluri foarte pozitive în raport cu agricultura. rădăcini. Familia de Pieridae. Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie). Lupta cu insecte utile În natură. cât şi pe mărfile stocate. sau Rhopalocere.. Printre cele care ne supără. rhizome este adesea impresionantă şi atunci când există. Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor. Printre insectele utile.. care atacă ouăle sau larvele.. Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp. Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb). respectiv pierderea. mai ales în sistemele cerealiere fără creştere. vedem adesea cum să ne debarasăm de ele fără mijloace chimice. Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. rănile pot favoriza instalarea ciupercilor. frunzele. Ele constituie „ îngrăşământul verde al Bunului Dumnezeu” şi ele sunt „plantele bune ale solurilor rele”. şi fluturi de noapte. Agricultorul trebuie să cunoască şi să respecte anumite mecanisme naturale. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma). Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture. Combaterea şi eliminarea lor sistematic este epuizant pentru agricultor şi distrugător pentru natură sau ambele în acelaşi timp. Diseminarea lor pe fermă poate fi sursa supărării pentru practicant. florile. Efectul depresiv pe care flora spontană îl exersează asupra culturilor noastre este dificil de contestat. ciuperci). În plus.Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. În general nimfa este protejată într-un cocon.. plantelor şi recoltelor. Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. Plante vivace în agricultura biologică Metode de luptă În natură noţiunea de buruieni nu are sens. parazite sau prădătoare. şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă. sunt câteva care se utilizează în lupta biologică. seminţele. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi. ceea ce antrenează deprecierea. Dar dacă observăm şi analizăm atent acest efect depresiv. speciile vivace au un loc ales. METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle. BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens. Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei). Heliotis armigera (cucuveaua roşiei). larvele sau adulţii... Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor). cu pierida verzei Pieris brassicae. sucul fructelor sau seva plantelor. Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. sau Heterocere. Fiecare plantă trăieşte şi joacă un rol care nu este nici bun nici rău dar participă la marele elan al vieţii. aparţine de Rhopalocere. Iată câteva baze ale unei strategii bune: . Mamestra brassicae (cucuveaua verzei). Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului). câteodată primul. Capacitatea lor de a coloniza terenul prin seminţe. fructele.

• Să se evite suprapăşunatul preriilor şi să se alterneze pe cât este posibil cositul şi nutreţul. Când soseşte şi tetranida tisserand. inversarea florelor adventices.. fructifere şi ornamentale pentru a lupta împotriva diferitelor specii de păianjeni. • Să se lucreze pământul nici prea mult nici prea puţin. fructifere şi horticole. • Să se practice dacă este posibil mijloacele culturale inversate. larvele de fluturi devastatori pot cauza pagube considerabile. • Dat fiind faptul că Amblyseius californicus poate supravieţui mult timp fără hrană. • Amblyseius californicus nu luptă doar împotriva tetranidei tisserand dar şi împotriva tarsonemes. dacă este posibil. Biobest execută numeroase teste pentru a cunoaşte efectele secundare a pesticidelor asupra lui Amblyseius californicus.Să se evite mai bine creşterea seminţelor prin cosit. smulgere. ca şă cea mai mare parte a fongicidelor. • Să se adopte o rotaţie judicioasă: alternanţa culturilor de iarnă şi de primăvară. • Să se folosească raţional ustensilele culturale şi să se folosească unplivitor pentru vivace. • Să se aleagă culturi şi îngrăşăminte verzi. • Să se reducă stocurile de seminţe. în tuburi cu vermiculită. Avantaje În viitor Amblyseius californicus va lua un loc important în lupta biologică împotriva păianjenilor din motivele următoare: • Contrar lui Phytoseiulus persimilis. . introduceţi totuşi Phytoseiulus persimilis şi Feltiella-System. va exista tot timpul o populaţie de Amblyseius californicus în cultură şi trebuie deci să se repete mai rar introducerea. Amplyseius californicus se va dezvolta mai bine decât Phytoseiulus persimilis. să se îndepărteze compactajele. demaraţi devreme introducerea preventivă a 1-2 indivizi/m2. • • • • • Atunci când s-au detectat primii tarsonemes dăunători. Amblyseius californicus Aplicare Amplyseius californicus poate fi utilizat în diferite culturi de zarzavaturi. În cazul atacurilor mai împortante. deoarece primul nu se dezvoltă repede la început. pot încetini dezvoltarea populaţiei. loc suficient pentru culturile de primăvară târzii. Californicus – System Amblyseius californicus este livrat câte 2000 de indivizi la stadiile de nimfă şi adult. • Să se practice semănări false juducioase. • O populaţie de Amblyseius californicus poate să se dezvolte pe un regim de polen. chir şi în cazul unei prezenţe mai puţine. se recomandă să se introducă Amblyseius californicus. Din testele practice. Mai ales în culturile unde temperatura şi/sau umezeala relativă variază mult. Lannate şi majoritatea celorlalte insecticide care au o lungă persistenţă. dar şi Phytoseiulus persimilis la 6 indivizi/m2. ne arată importanţa atacului şi ajută cultivatorul să determine momentul propice pentru a le distruge. se poate introduce Amblyseius californicus prevenriv înaintea sosirii primilor păianjeni. Torque şi Apollo pot fi aplicate fără risc. reiese că Nissorun. Capcana cu feromoni este un instrument util folosit pentru detectarea fluturilor devastatori. Capcane cu feromoni În culturile de zarzavaturi. • Să se fie foarte atent să se obţină şi să se menţină o structură bună a terenului. Schema de luptă • Primăvara. Efecte secundare Pentru moment. În culturile unde este foarte greu să se observe primii păianjeni.. introduceţi 6 indivizi/m2. Este activ între 8-350C şi poate atunci să fie folosit pe câmp deschis. reăetaţi la 2-3 săptămâni. Amblyseius californicus poate fi utilizat preventiv şi acest auxiliar nu este canibal. Acesta poate supravieţui mai mult timp fără hrană sau se poate hrăni cu polen. la momentul potrivit. Dezvoltarea lui Amblyseius californicus nu depinde de temperatură. măcinare.

Această capcană se compune dintr-un fund lipicios şi un acoperiş din material durabil rezistent la apă. Cu capcana cu feromoni. lupta este declanşată în funcţie de pragul pagubei. Conservaţi-le la frigider sau la congelator. Feromonii sunt specifici pentru fiecare fluture devastator. Masculii. Există feromoni sexuali care atrag fluturii masculi situaţi la o distanţă mare de fluturii femele. Se recomandă să se folosească cele două capsule imediat după ce s-a deschis ambalajul. se situează între acoperiş şi fundul lipicios. Tipul de capcană care dă cele mai bune rezultate în practică este capcana Delta. Avantaje • Simple • Ieftine • Foarte eficace • Ecologice • Puţin timp de lucru. Cultura fructiferă şi viticultura În diferitele culturi fructifere. carpocapsei (Cydia pomonelle). sau spălaţi-vă bine pe mâini înainte de a atinge capsulele unei alte specii. observaţiile sunt simplificate datorită capcanelor cu feromoni. Evitaţi să agăţaţi capsulele a două specii diferite succesiv. Numărându-i ne putem face o idee de importanţa populaţiei lor şi de distribuţia lor. lupta trebuie realizată. număr. Astăzi sunt folosite pentru detectarea Capua (Adoxophyes orana). fluture de noapte gamma Fluturele european al garoafei Musca fructelor Pyrale orezului Virme auriu. concentraţie. se profită de acest fenomen pentru a atrage insectele devastatoare. . Cossus ronge-bois Tipuri Nume ştiinţific Acrolepia assectella Adoxophyes orana Agrotis ipsilon Agrotis segetum Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Argyrotaenia pulchellana Autographa (Plusia) gamma Busseola fusca Cacoecimorpha pronubana Ceratitis capitata Chilo suppressalis Choristoneura fumiferana Chrysodeixis chalcites Clepsis spectrana Cossus cossus . fluturele de noapte al anghinării Fluturele ciclamenei Cossus gâte-bois. Podana Fluturele mugurilor Fluturele cojii... Capua Fluturele de noapte ypsilon Fluturele de noapte al recoltelor Petite mineuse du pêcher Fluturele cojii. Controlând acest fund. De la un anumit număr de masculi prinşi. care conţine feromoni. Durata activităţii unui feromon depinde de compoziţie. Capcanele sunt agăţate la înălţimea unui om în mijlocul parcelei. Capsule cu feromoni • • • • Capsulele cu feromoni sunt ambalate câte două. În mijlocul acoperişului este o agăţătoare pentru a agăţa capcana. sesie mărului (Synanthedon myopaeformis) şi mineuse marbue (Phyllonorycter blancardella). climat. devastatorii pot fi identificaţi. Eulia Lettre grecque. capcanele cu feromoni sunt de assemenea folosite pentru detectarea speciilor de devastatori (mai ales Lobesia botrana). Pentru fiecare cultură. Capsula.Feromonii sunt semnale schimbate între indivizii unei specii şi care influenţează comportamentul lor. atraşi de feromonii femelelor sunt prinşi şi rămân fixaţi pe fundul lipicios. Marile culturi O mare gamă de capcane cu feromoni este disponibilă pentru marile culturi. În viticultură. Nume Molia prazului Fluturele cojii.

Teigne de la grappe Pyrale des crucifères Carpocapse des prunes. Pandemis Noctuelle du pin. Spongieuse Teigne des citrus . Disparate. Gamma. Varié de gris Ver rose des capsules du cotonnier Teigne de la pomme de terre Mineuse marbrée des feuilles Teigne des fruits secs Lettre grecque. Moine. Brassicaire Noctuelle potagère Mouche domestique Pyrale du maïs Tordeuse des jeunes fruits Tordeuse de la pelure. Bombyx moine Noctuelle du chou. Lambda Teigne des crucifères.zie Laconobia Musca domestica Orgyia pseudotsugata Ostrinia nubilalis Pammene argyrana Pammene rhediella Pandemis heparana Panolis flammea Paralobesia viteana Pectinophora gossypiella Phthorimaea operculella Phyllonorycter blancardella Plodia interpunctella Plusia (voir Autographa) Plutella xylostella (ou P. Teigne du colza Bombyx disparate. Noctuelle défoliatrice Noctuelle de la salade Tordeuse des pois Carpocapse des pommes et des poires Mineuse cerclée Mineuse marbrée des feuilles Tordeuse de la grappe.zie Laspeyresia Dacus oleae Earias insulana Earias vitella Ephestia cautella Ephestia elutella Ephestia kuhniella Eupoecilia ambiguella Evergestis forficalis Grapholitha funebrana Grapholitha molesta Gypsonoma aceriana Hedya dimidioalba Hedya nubiferana Helicoverpa (Heliothis) armigera Helicoverpa (Heliothis) virescens Helicoverpa (Heliothis) zea Lacanobia oleracea Laspeyresia nigricana Laspeyresia (Cydia pomonella) Leucoptera scitella Lithocolletis blancardella . Eudemis de la vigne Bombyx disparate Nonne.zie Phyllonorycter blancardella Lobesia botrana Lymantria dispar Lymantria monacha Mamestra brassicae Mamestra configurata Mamestra oleracea . Tortrix des prunes Tordeuse orientale du pêcher Tordeuse verte des bourgeons Noctuelle de la tomate. maculipennis) Porthetria dispar (voir Lymantria) Prays citri Carpocapse de l'aubépine Carpocapse des pommes et des poires Mouche de l'olive Chenille épineuse du cotton Pyrale des amandes Pyrale du Tabac Teigne de la farine Cochylis de roset.Cydia janthiana Cydia pomonella .

Zborul carpocapsei cu intensitate variabilă Carpocapsa necesită unnumăr de intervenţii superior anilor precedenţi. Principiul: plasarea difuzorilor în livadă înaintea primelor zboruri a fluturilor. Sésie tipuliforme Processionnaire du pin Chenille arpenteuse du chou Hyponomeute du pommier Coquette. Astfel. Lupta chimică clasică care se sprijină pe modelele matematice care integrează biologia carpocapsei şi datele meteorologice. Ciclul biologic al devastatorului este întrerupt înainte de stadiul de dăunător. în consecinţă oatul şi viermii din mere sunt reduşi. Teigne des grains Tordeuse rouge des bourgeons Noctuelle de la betterave Noctuelle Sésie du pommier Sésie du groseillier. este limitată. Acesta este perturbat de multiplele mesaje pe care le primeşte şi nu îşi găseşte femela. . Aceşti difuzori degajă acelaşi feromon sexual (codlemon) ca şi cel emis de femela carpocapsă. cuplarea insectelor este limitată. mancozebe. TMTD. Este nevoie de două intervenţii în tratarea acestor boli. comercializate de Isagro. una sau trei intervenţii sunt necesare. pentru a atrage masculul. Rapănul şi făinarea mărului sub supraveghere Rapănul nu a exersat o puternică presiune doar în situaţia laxistă când atacurile au fost constatate.Prays oleae Quadrospidiotus perniciosus Rhagoletis cerasi Sesamia inferens Sitotroga cerealella Spilonota ocellana Spodoptera exempta Spodoptera exigua Spodoptera frugiperda Spodoptera littoralis Spodoptera litura Synanthedon (Sesia) myopaeformis Synanthedon pictipes Synanthedon tipuliformis Syndemis musculana Thaumetopoea pityocampa Trichoplusia ni Yponomeuta malinella Zeuzera pyrina Teigne de l'olivier Pou de San Jose Mouche des cerises Alucitedes céréales. cu această dată corespunde şi instalarea primelor colonii de typhlodromes autohtone. manebe. lupta prin confuzie sexuală apare ca şi o alternativă interesantă. Zborul este eşalonat din 7 mai până în 9 august cu o intensitate foarte variabilă. Două produse sunt astăzi disponibile: Isomate C a societăţii Sumi Agro France şi Ecopom de Biotop. este repusă în cauză: la insectă apare un fenomen de rezistenţă la anumite produse chimice. în viticultură şi la piersici. În faţa apariţiei rezistenţelor la produsele fitosanitare. În cazul invers. Nu se sfătuieşte utilizarea specialităţilor pe bază de piretrinoidă. Zeuzère. Împotriva acestor devastatori nu se intervine în situaţia controlată de typhlodromes. Zeuzère du Maronnier Zborul carpocapsei Utilizarea specialităţilor anti-parazitare omologate dar negative vis a vis de fauna auxiliară. Făinarea a exersat o presiune în anumite livezi. Typhlodromes pentru controlarea acarienilor Primele ieşiri din ouă au loc în 24 aprilie. zinebe. Confuzia sexuală împotriva carpocapsei Lupta chimică împotriva principalului devastator al mărului devine dificilă. Sésie tipule. Rezultatele sunt foarte încurajatoare şi confuzia a fost omologată în 2000 pe meri. Astăzi tehnicile de luptă obişnuită arată limitele lor. Principiul confuziei sexuale datează de la începutul anilor 1990. Utilizată cu succes în marile culturi (porumb). tehnica este de mai mulţi ani testată pe meri. Carpocapsa (Cydia pomonella) poate distruge recolte întregi de meri. Teigne des blés.

Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă.a mărfurilor stocate . Se consideră că confuzia nu este eficace decât în cazul presiunii uşoare: pagube a anului precedent inferioare lui 1%. apropierea de stocajele de lemn sau de palux care adăpostesc focare de carpocapsă. După prinderea a doi sau trei fluturi trebuie idetificate controalele fructelor. abandonate sau care au specii cu risc (păr. compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii. A se evita: livezile vecine puternic infestate. nuc. După context. Protocolu de control trebuie să fie bine respectat: să se observe 1000 de fructe pe parcelă (mai ales pe cele din vârful arborilor).5 cm. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor. pagube la sfârşitul primei generaţii (sfârşitul lui iunie) inferioare lui 0. agricultorul va dispune deci difuzorii în arbori înaintea primelor zboruri a carpocapsei. Cécile Vuchot Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. cel puţin în primul an pentru a asana situaţia. Capcanele pentru împiedicarea masivă. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: .larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol. În sfârşit. precum anumite diptere. Apoi va controla în mod regular parcelele. mediu sănătos.a livezilor. iluminările nocturne care atrag fluturii. Parcela nu este deci protejată de devastatorii secundari (fluture de noapte şi fluturele de coajă).caisului şi a altor arbori fructiferi. nici naşterea larvelor devastatoare. De altfel: tratamentul nu împiedică femelele fecundate din afara zonei confuze să vină să îşi depună ouăle în livadă. Mediul zonei care se tratează trebuie luat şi el în considerare.pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane. gutui).Confuzia sexuală va fi eficace pe o suprafaţă minimală de 3 ha.În livada comercială. se recomandă dispunerea unei capcane sexuale pe parcelă. După aproximativ o lună . confuzia poate fi înlocuită singură sau împreună cu lupta chimică. respectiv aplicat un insecticid chimic dacă este necesar. Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii.Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2. la o medie de 8-10 zile. În completarea observaţiilor vizuale indispensabile.dar intră rapid în fricte.Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C. fie 20 de fructe pe grup de 50 de arbori. Capcanele sexuale există pentru lepidoptere.Tinerele larve se hrănesc cu frunze . dar şi pentru alţi devastatori. Va fi utilizat ca un semnal de alarmă. .Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator. Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat. de preferinţă pe parcelele unde bate vântul şi nu prea tinere (densitate frunzişului tinerei livezi pare insuficientă pentru conservarea aerului ambiant impregnat de feromon). în fiecare an utilizarea tehnicii trebuie să fie gândită în funcţie de nivelul riscului.a pădurilor . Potenţialul de infestaţie nu este întotdeauna uşor de estimat. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri. sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor. Nu mai există reproducere. Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului. Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă. Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela.5%. Observarea în livadă este indispensabilă Reuşita tehnicii se datorează serioaselor observaţii în livezi.părului. Metoda este preventivă. Din aceste diverse motive un complement chimic este adesea recomandat.Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C. Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă. din mai până în august. Feromonul este foarte selectiv şi nu vizează decât ţinta sa.

Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi.o săpăligă sau o broşă de 25 mm. Tipuri de lămpi:În livadă.Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive.Alte capcane posibile includ uleiul de lin.Pentru a evita captura albinalor.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0.în formă deltoidă sau pâlnie.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele.reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge.se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie .Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui.deoarece ele stimulează depunera ouălelor.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase. . Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30. Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş.2 bujie/pieds.se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul.mai ales violet şi albastru.5 ml acid valeric.tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15.Aceste capcane.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă.După Van Leeuwen(1948).săpunul .Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite.de zahăr sau de siropul în fermentaţie.capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie).Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă.carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare.0.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei.trebuie bineînţeles prinsă.Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii.6C atunci când carpocapsele sunt inactive.amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.Se pot elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor. Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot.trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor. • Din două surse luminoase cu spectre diferite. Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă.se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare. Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă. Capcane cu feromoni Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul.se lasă la uscat câteva zile.1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii.carpocapsa o alege pe cea mai intensă.În livada standard. • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete.pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa. Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută.

Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere. Fiecare parcelă trebuie să fie considerată ca şi un caz particular. Condiţii care trebuiesc respectate Pentru cele două tipuri de difuzori. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială. Zonele neplantate trebuie să fie de asemenea protejate. De la acest nivel de atac.roten sau ryania. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra. Primul an de confuzie sexuală sau pe parcelele care au fost atacuri ale recoltei situată între 1 şi 2% se recomandă să se protejeze pic ieşirii din ouă a primei generaţii cu un produs eficace. Această tehnică permite o mai bună gestiune a fenomenelor de rezistenţă. Trebuie evitate parcelele strâmte. Trebuie evitate benzile cu o lărgime mai mică de 60 metri. precum şi o reducere a efectelor protecţiei faunei auxiliare şi mediului. folosirea confuziei în locuri inadaptate ar risca în plus să discrediteze această metodă nouă.din iunie până înainte cu o lună de recoltă.Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru. şi GINKO.muştarul. Punerea difuzorilor Cele două tipuri de difuzori prezintă mari diferenţe de concepţie. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme. În situaţiile unui mediu nefavorabil este mai bine să se renunţe la folosirea confuziei. criteriile de alegere a parcelelor sunt aceleaşi: Parcelele trebuie să fie mari. . Dacă instalarea se face după zbor atunci ea trebuie însoţită de un tratament chimic.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei.sarasinul sau compuşi de tipul margaretă.dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă. în timp ce difuzorii ISOMAT-C protejează împotriva celor două generaţii. Capsulele ECOPOM sunt prevăzute pentru a acoperi o generaţie. Punerea trebuie realizată înaintea împerecherii generaţiei vizate. Pentru ECOPOM firma preconizează sistematic un tratament chimic la instalarea difuzorilor.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor.dar nu populaţii mari. ISOMATE-C. Se dispune astăzi de difuzori ECOPOM. Trebuie totuşi reunit un anumit număr de condiţii pentru ca această tehnică să da satisfacţii. Să se regrupeze parcelele vecine pentru a avea o suprafaţă compactă cea mai mare posibilă.ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară. adică la începutul zborului. Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna. Într-un context de producţie biologică. Confuzia nu trebuie să fie preconizată pe parcelele care au fost atacate anul trecut: vom reţine pragul de 1% de pagube la fructe la recoltare.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie.carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite. Confuzia sexuală Carpocapsa Dificutăţile întâlnite în lupta împotriva carpocapsei merilor face din confuzia sexuală o alternativă interesantă.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul. se foloseşte confuzia sexuală. o suprafaţă mai mare de 4 ha.

o singură generaţie. situate în apropierea cupelor. indivizi fecundaţi care provin din mediul parcelei sau locuri care au permis întâlnirea sexelor care depun ouă şi provoacă creşteri ale populaţiilor periculoase. Urmărirea parcelelor în confuzie Difuzorii nu sunt în nici un caz insecticide. • Larva trece prin 5 stadii larvare în fruct în timpul a 40-45 zile. Vara următoare.5% de fructe înţepate. Repartizarea difuzorilor trebuie să fie omogenă. capcanele sau o cuşcă de urgenţă permit cunoaşterea începutului zborului fluturilor. ţinându-se cont de arborii de pe margine unde se vor instala cei mai mulţi difuzori. O urmărire serioasă este indispensabilă. larva perforează coaja castanei în perioada de maturitate (gaură de 1. larve şi putregaiuri. de la începutul lui august până la sfârşitul lui septembrie. faceţi de asemenea un control precis la 1000 de fructe minim pe hectar. o porţiune din ramură. Această numărătoare va permite definirea strategiei adoptate la a doua generaţei. La recoltă pagubele fructelor sunt de ordinul a 30% datorită unor cauze confuze. aproximativ 60 pe femelă. cel puţin 5 într-o livadă. în funcţie de caracteristicile parcelelor care influenţează numărul difuzorilor în zona tampon şi dificultatea instalării.în jurul parcelei. Să se supravegheze mai ales marginile. O generaţie. la fel ca şi a balanins. apoi să se dispună în locul fructelor o cuşcă etanş pentru fluturi. De la ieşirea din ouă a carpocapsei să se realizeze o numărare la 10 zile pe 500 de fructe minim pe hectar. Măsură preventivă În profilaxie. să se dubleze punerea la 4m înălţime în cazul mărăcinilor şi arborilor înalţi. sunt depuse în lungul nervurilor pe fiecare faţă a frunzelor. Spargerea ouălelor are loc la 10-15 zile după depunere. Carpocapsa este principalul parazit al castanelor urmat de balanin (Balaninus elephas).5 mm diametru) şi se adânceşte în sol între 5 şi 10 cm adâncime. Dacă aceste precauţii au fost luate. Lupta se organizeză Lupta biologică: liliecii pot să reducă eficace populaţia de carpocapsă consumând fluturii. O cuşcă de urgenţă poate însoţi sistemul de prindere: ea constă în recoltarea castanelor cu viermi în timpul recoltei. observaţiile pot începe: la 2 zile aplicarea unui insecticid cu o bombă aerosol permite prelevarea şi numărarea carpocapselor. Costul acestor protecţii este foarte variabil. Acest mijloc de luptă nu trebuie neglijat. bântuie în livezile de castani. un hibernaculum în sol Carpocapsa castanului aparţine familiei de Tortricide. stocarea lor pe sol sau sub un pat de nisip/turbă. apoi penduculul cupei în care ea penetrează urmărind de preferinţă vasele conducătoare de sevă până în interiorul castanei. ECOPOM Confuzie sexuală: carpocapsă! . Înaintea recoltei sau la recoltă.Înainte de instalare trebuie stabilit un plan. o recoltă totală şi rapidă se sfătuieşte pentru a împiedica larvele să intre în sol şi astfel se reduce populaţia anului următor rupând ciclul devastatorilor. Trebuie reţinute mai multe puncte din ciclul său biologic pentru a aprofunda mai bine strategia tratamentului care trebuie adoptat. Pentru a şti datele de tratament şi alegerea produselor care trebuiesc aplicate. Această tehnică aduce o îmbunătăţire a imaginii arboriculturii . trebuie plasate refugii adaptate în jurul parcelei. putem reţine un prag de 0. • Stadiul de plimbător: larva accedă direct la cupă lungind peţiolul frunzei. La sfârşitul creşterii sale. Carpocapsa Carpocapsa. în timpul a aproximativ 15 zile după ultima recoltă. Cydia splendana. Difuzorii trebuie să fie plasaţi suficient de sus pentru a se adapta la comportamentul carpocapsei. Nu protejează în nici un caz împotriva altor devastatori. La sfârşitul primei generaţii să se numere 1000 de fructe pe hectar. o zonă tampon de 30 metri va fi protejată cu o densitate normală de difuzori. În cazul în care se depăşeşete acest prag se intervine cu un insecticid eficace. În zona tampon. • zborul fluturilor. de la urtgenţa primilor fluturi. Confuzia sexuală nu protejează împotriva lepidopterelor. Metoda constă în dispunerea în frunziş a recipientelor. Inconvenientul acestei metode este că soluţia trebuie să se schimbe frecvent deoarece sunt atrase multe insecte. Lupta chimică acţionează asupra stadiului de plimbător al tinerei larve la fel ca şi asupra ouălelor. Lupta împotriva acestor devastatori se organizează puţin câte puţin. Se recomandă să se dispună o capcană sexuală pe parcelă. Capcana alimentară este o metodă veche mai eficace. Capcanele cu feromoni sunt la ora actuală sunt testate. • Ouăle. Larva ţese un cocon (hibernaculum) şi intră atunci în diapauză pentru a se metamorfoza vara următoare. care conţin o soluţie compusă din 10% suc de măr şi 90% apă.

împiedicând împerecherile. Hrănirea iarna Iarna este o perioadă dificilă pentru păsări. Cu Ecopom. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi. în cazurile în care se va dovedi necesar. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni. ceea ce maschează semnalele emise de femele. Se poate astfel reduce nivelul de infestare a carpocapsei dar şi alţi devastatori. putem să le atragem în apropierea noastră imediat. Principiul său se referă la un element cheie al reproducerii: feromonii. Mai mult decât un simplu produs. frumuseţea lor şi prin utilitatea lor. bucăţi de slănină grasă nesărată. nu vor mai exista larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice obişnuite. împotriva celor două generaţii ale carpocapsei. punerea este rapidă (2 ore pe ha). Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară. se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale. Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine. Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei. Astfel. bule de grăsime special concepute. Ecopom poate fi utilizat. întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare. Cydia pomonella. Biotop propune şi folosirea tehnicii. difuzorii Ecopom permit asociere eficacităţii durabile şi respectul mediului înconjurător. Să se favorizeze prazenţa păsărilor Păsările animă peisajul prin cântecele lor. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă. şi mai ales suprimând. Datorită acestui fapt. fie doar pentru a doua generaţie. Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice. Produsul omologat în mai 2000 se prezintă sub formă de difuzori celulozici. Ecopom prezintă avantaje reale atât la niveluu mediului înconjurător cât şi la nivelul calităţii producţiei. cartofi fierţi nesăraţi şi seminţe vor fi depuse pe sol pe câţiva metri pătraţi. De fapt. Pentru a distinge mai multe specii. prima generaţie fiind stăpânită printr-o protecţie chimică. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele. În arbuştii mai apropiaţi puteţi agăţa la 2 m înălţime. fie de două ori. Mai întâi. De altfel sunt rare animalele care frecventă liber grădinile noastre. masculii nu mai pot conta decât pe hazard pentru a-şi găsi o parteneră şi să se reproducă. Produsul este biodegradabil şi nu se spală. Apoi fiind biodegradabili şi nelavabili. În tăviţa plasată la 2 m de sol. împiedicând împerecherile. Metoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe Ha în cursul ultimelor două campanii. biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. respectiv în anumite cazuri. folosirea acestei metode originale are o incidenţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor. În condiţii de îngheţ. Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confuzie sexuală. substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul. Biotop se poziţionează în Franţa. Putem să le observăm în voie şi să le studiem comportamentul. tehnica nu este adaptată în toate situaţiile. un produs ieşit din cercetările Isagro. În sfârşit. Reducând. Mere stricate tăiate în două. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor. Prin amenajări şi plantaţii adecvate. şi dezvoltat în Franţa de către Biotop. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate. utilizarea pesticidelor clasice. ca şi un actor major în lupta prin confuzie sexuală şi mai general în domeniul feromonilor sexuali la fel ca şi cu distribuţia capcanelor pentru detecţie şi/sau prinderea în masă a devastatorilor culturilor. ceea ce mascheză semnalele emise de femele. situaţii în care confuzia sexuală poate fi pusă în practică. stăpânire şi vigilenţă. Principiul confuziei sexuale La fluturi.Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi perilor. De aceea. întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici. după ce s-a folosit confuzia sexuală şi se poate diminua tratamentele insecticide asupra fructelor înaintea recoltei. Astfel. şi permite facilitarea valorificării producţiilor. Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru a se folosi confuzia sexuală. Trebuie evitată . etc. Hrăniţi dacă este posibil la oră fixă o dată sau de două ori pe zi în funcţie de meteo. metodă de luptă prin confuzie sexuală. Datorită difuziei sale eficace în timpul a 60 de zile. biodegradabili şi uşor de agăţat pe crengi. Biotop propune Ecopom. diversificaţi hrana. nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. puneşi seminţe de floarea soarelui. Cydia pomonelle. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă. este posibilă utilizarea Ecopom. trebuie hrănite păsările. confuzia sexuală permite să facă faţă la problema rezistenţei carpocapsei la insecticidele chimice. Ecopom răspunde astfel la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară şi permite o mai bună valorificare a produselor. suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe.

piţigoiul carbonifer.Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui. De aceea este important să se introducă larvele aproape de afide.7% Earlygold 0. Ozargold. Fiecare specie participă la echilibrul natural. scatiul. păsările insectivore vor fi preţioşi auxiliari. În plus. muşte. livezile. ele trebuie să fie capabile să îşi atingă prada parcurgând cea mai scură distanţă. . Cu cât spaţiul este mai mare cu atât veţi avea mai multe posibilităţi. Chrysopa carnea nu are dificultăţi.este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică. Să ştiţi că pisicile pot fi redutabili prădători.carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex. şi crearea unei livezi înconjurată de garduri vii va fi un loc foarte râvnit de rasa înaripată.numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12. Amenajaţi o mlaştină. Arbuştii spinoşi atrag mai multe specii care îşi fas cuib. fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală. Chrysopa carnea mănâncă şi tripşi. larve mici de fluturi. arborii bătrâni. cintezoiul şi cioara neagră. În culturile unde temperatura sau/şi umezeala relativă pot varia puternic. În aceste cazuri o reţea de cuiburi este necesară şi utilă. 2.mâncarea sărată.82% Media 11.42% Florina 0. Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri. păsările vor veni cu plăcere să se adape. Puteţi pune stinghii la 2-5 m înălţime pentru răpitorii diurni şi nocturni. păianjeni roşii. dar distrugerea anumitor medii pentru păsări este mult mai prejudiciabilă aproape iremediabilă. larvele pot parcurge 4-5 km înainte de adolescenţă.5% Jonathan Jonagold 3.poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1. ouă de fluturi şi fluturi făinoşi. Aceştia vor contribui la bunul echilibru al locului prin eliminarea rozătoarelor.absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului .8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9.25% Media 2. Deoarece larvele nu pot zbura.83% Jerseymac 1. fructifere şi ornamentle împotriva diferitelor specii de afide. Să se hrănească păsările când condiţiile climatice sunt penibile. Câteva păsări care mor iarna nu pun în pericol supravieţuirea speciei. Păsările cele mai comune văzute sunt: vrabia domestică. Amenajamente şi plantaţii specifice Plantaţi mărăcini care conţin esenţe indigene care vor furniza o hrană variată iarna şi vor face ca păsările să fie fidele locului.33% Jonagored.parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha .67% Gala. Când tăiaţi lăsaţi ramurile grămadă într-un colţ retras căci vor fi benefice pentru păsări. mediile umede. În orice caz. mierla neagră.este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori . . etc. Golden 7. este singurul produs omologat în Franţa. Dacă practicaţi cultura integrată în grădina dumneavoastră. piţigoiul albastru. Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului). .95% Chrysopa carnea Domeniu de aplicare Putem introduce Chrysopa carnea în diferitele culturi de legume.protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă. • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: . dar cel mai important pentru o specie sensibilă este de a menţine anumite biotopuri fragile precum mărăcinii. • Protecţia cu virusul granulozei .

de lepidoptere. introducerea este uşoară. există un pericol mai mic de infestare a întregii culturi. O larvă mănâncă în jur de 50 de afide pe zi. prunilor. Din 27 ordine cunoscute. perilor. O multicelulă (MC) conţine 500 de larve.sitone mazărei . cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic. • Larvele sunt foarte agresive şi lucrează eficace în focare. introduceţi la 5 săptămâni larve/m2 (repetaţi de 2 ori la 2 săptămâni).ceutorhynques . când afidele sunt prezente tot mai mult. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul. caişilor. cunoaştem mai bine şi atacurile. Când adulţii au ieşit din ouă ei părăsesc adesea sera. este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar.Avantajul utilizării larvelor este că ele lucrează foarte repede. şi biologia agresorilor. colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat. dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. trebuie introduse de 2 ori 40 de exemplare/m2 în timpul unei perioade de 8-0 zile. Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 2. Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură. 3. În plus. Este dăunător mai ales merilor. Că chrysopele prădătoare. de hemiptere. Este vorba de coleoptere. Aceste celule formează împreună un fagure. numite comunităţi. Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid. ceea ce. se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. de neuroptere şi de tisanoptere. Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 1. de diptere. • În focare. Schema de luptă • Primăvara. Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. care în condiţiile naturale sunt echilibrate. • Deoarece sunt insecte primitive. trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi. putem crea o populaţie. în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. vespere.bruche fasolei . Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”. Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor. COLEOPTERE Astăzi. inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre. aleurode. larvele sunt ambalate separat în celule mici. • Deschideţi multicelula cât de departe doriţi. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor. suntem siguri de o calitate în plus. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor. • Cu sistemul MC-500. Întoarceşi multicelula şi scuturaţi de câteva ori uşor astfel încât larvele să cadă pe plantele care trebuie tratate. ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace.crioceres sparanghelului .bruche mazării . Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. Avantajele lui MC-500 System • Deoarece aceste insecte sunt canibale şi se hrănesc una cu alta în timpul transportului. putem distinge tratamentul focarelor de afide. tripşi. rezistenşa împotriva pesticideloa este destul de mare. de himenoptere. Pentru a lupta împotriva acestui devastator. Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie. Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: . Aceste specii formează sisteme complexe. ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări). • Chrysopa carnea este un prădător care nu mănâncă alte insecte decât păianjeni roşi. Larvele sunt active de la 12 0C până la 350C şi pot deci să fie introduse în aer. • Chrysopa carnea nu depinde de temperatură şi umiditate.altise cruciferelor . Când luptăm mai repede împotriva acestora. altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie.

gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice.fasolea .mentei . Se disting 2 categorii de auxiliari: .garoafelor de inde .florile ornamentale . Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ. Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor. Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate. Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea.sarriette .4.mazărea . Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână.prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor. Să se pulverizeze pe zonele atinse.arborii şi arbuştii (pin. Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: . ulm. frasin.Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. Combaterea afidelor Mămăruţa. Conversia livezii Faza de conversie. Dimpotrivă. . Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele. deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele.verzele . Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri. un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor.nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus. Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare. Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale. Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide. fixată pe 3 ani. Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă. frunzele sunt distruse de hispine. acarieni şi psile.paraziţii sau parazitoidele. altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: . tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia).roşiile . corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia. Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere Monocotiledonatele. . stejar. adică vis-a-vis de un complex de specii. ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori). a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă . mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot. gramineele. prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim. Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: .trandafirii . Un pesticid „Bio” Purinul de urzică.cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse. cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj. practicile culturale sunt profund modificate. au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote. Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri.

Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune. Analiza chimică a solului. analize de sol Muncă mecanică. Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. Analize foliare Dezierbare chimică. concurenţa ierbacee va fi mai importantă. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi. Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. acarieni piersic: Monilia. Analize foliare. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. Conversia practică Post Fertilizare Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral. termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Gestoiunea rangului şi interrangului Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor împotriva Fungicide. Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi. Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora. o fertilizare excesivă. Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afide. curative după reţelele de observaţie şi avertizare *** ** * * . Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%.Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi. Solurile foarte poussants. Atacurile afidelor. acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. afide cireş: Cylindrosoprioză cais: Monilia Pregătirea conversiei Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă. trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului. mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui. Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă. acarieni păr: afidă.

căci dacă depăşeşte cantitatea minimă există riscul de dependenţă. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. magneziu . Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu. Reproducerea piţigoilor în livezi de exemplu este la fel de bună ca şi cea din mediul natural.Regularea incărcăturii Rărirea chimică. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară).) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi.) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor. De alfel. etc. dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele. după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare. Profilul solului este o etapă importantă. adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital. Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună. planuri de apă. manuală în măr Rărirrea manuală * *** * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii... Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. Pentru atragerea faunei în livezise poate recurge la amplasarea de cuiburi în livezi. cuibarele nu ajung. regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. Acestea fiind spuse. nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici). Există o teritorialitate la fiecare cuplu. Utilizarea pasarilor ca si auxiliari Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu este o abordare utopică. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri. collemboles) şi microorganismelor(bacterii. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an. vom găsi doar 4-5 specii de păsări. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în livadă. Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri. angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator. ciuperci). ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna dacă acesta este limitat în perioadele foarte reci. Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. . Conversia „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. Multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată. Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică. Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa. Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică. etc. dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii. Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici. Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor.

♦ Capucina cu parfumul sau de piper ajuta la fel la indepartarea daunatorilor din plantatii ♦ Rozmarinul. Societatea Sequana lucreaza pentru obtinerea unui produs "Sequana long life" care sa fie mai rezistent decat produsul "Sequana normal". . cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv ♦ se pot realiza preparate din ardei iute. A incerca sa le distrugi in totalitate este obositor pentru agricultor si distrugator pentru natura sau pentru ambele in acelasi timp. Efectul distrugator al florei salbatice asupra culturilor este evident. Dar daca s-ar efectua o analiza mai atenta a rolului negativ pe care aceste plante il realizeaza putem sa ne dam seama ca in acelasi timp buruienile joaca si un rol pozitiv in agricultura. Un demers corect in agricultura ecologica pentru a putea controla buruienile ar consta in: -evitarea fructificarii buruienilor -adoptarea unei rotatii adecvate -mentinerea unei bune structuri a terenului -mobilizarea echilibrata a solului: o mobilizare deasa duce la epuizarea acestuia. o mobilizare rara duce la instalarea de radacini puternice si de rizomi -alegerea de culturi de ingrasaminte veri concurentiale -reducerea stocului de seminte -practicarea semanatului fals -utilizarea tesalei de buruieni MULCI biodegradabil ♦ Mulci organic din hartie pe baza de celuloza (plus aditivi) Societatea AHLSTROM ARJO Sequana (mulci negru) Biocell (mulci bej/negru) Degradarea lor este foarte rapida (in mai putin de 3 saptamani) si nu este interesanta pentru culturile cu crestere lenta sau in zoonele cu vanturi puternice. Oamnii au tendinta de a considera ca si buruieni acele plante care concureaza cu plantele de cultura. Degradarea lui se realizeaza dupa 7 zile de la fixarea pe sol . Fiecare planta joaca un rol care nu este neaparatnumai bun sa neaparat numai rau. Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale.Fiberplast pe baza de amidon si copoliester realizat de societatea Ulice-Limagrain. ciboulklete si usturoi pentru a indeparta insectele Buruienile In natura notiunea de buruiana nu are nici un sens.Biopolyane realizat de societatea Prosyn Polyane realizat pe baza de co-polyester. cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv .Dincolo de rolul strict de auxiliar. Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii. ♦ bioplasticuri pe baza de amidon si co-poliester . aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini. CULTURI ASOCIATE Culturi associate de arbori cu usturoi ♦ La ciboullete si usturoiul daca se panteaza intre randurile de pomi au proprietatea de a indeparta insectele daunatoare din plantatii. A accepta sau chiar a incerca sa sa aduci o flora diversa de o maniera discreta constituie o abordare mai realista. lavanda.

♦Grosimea: 15-20 de microni Ploşniţele -ANTHOCORIDES Orius sp.Famille: Anthocoridae Descriere Orius sunt punaises mici (2-3 mm) de formă lunguiaţă şi de culoare brună neagră. Ouăle: Ciclul Aceste hemiptere sunt heterometabolice. îşi reiau activitatea. au metamorfoze incomplete. Din prima primăvară. Adulţii: aceste hemiptere adulte se caracterizează prin: ochi mari roşii proeminenţi. sub frunze şi resturile vegetale care acoperă solul. Antocoridele îşi petrec iarna la stadiul de adult în trunchiurile copacilor crepate. Barbier. Hyplast Compozitie Co-poliester Amidon plus copoliester Amidon plus coploiester Societatea Prosyn Polyane Ulice Limagrain Novamont (producator) cu societati colaboratoare: Deltalene Hyplast Barbier Guerin Azcos Denumirea Biopolyane Fiberplast Maer bi cu variantele: Biolene Hytimulch tip 1 şi 3 Biofilm Guerin Biotello 15 B Culori Negru Negru Maro/negru Verde/negru Verde/negru/maro Verde negru Indicele de degradare a mulciului (GRAB 2002) Degradare rapida intermediara lenta Mulci Hytimulch Tipul 3 (verde si negru) precum si tipul 1 (verde) Biolene (maro) Biofilm (negru) Hytimulch tip 1 (negru) Biopolyane (negru) Biotello (negru) 40 zile (z) 4 1 2 1 1 2 60 z 5 3 2 1 1 2 80 z 5 4 4 2 3 2 100 z 5 4 4 2 3 2 ♦ Culoare Produsele sunt fie transparente. Mugurii apar şi se dezvoltă începând cu al treilea stadiu. ornamentat sau colorat în mod caracteristic.4mm) incolore sau albe. Aceste heteroptere trec prin cinci stadii larvare a căror formă este asemănătoare cu cea a adultului. . Guerin. prezenţa ocelilor pe cap. Larvele: o femelă Orius depune aproximativ 1-3 ouă pe zi în ţesutul vegetal pe tulpini sau pe nervuri pe partea inferioară a frunzei (limb foliar. realizat dintr-un amestec de amidon si de poliester realizat de catre societatile Novamont. au o formă de banană cu un opercul care poate fi conformat. adulţii ies de la hibernare. Azcos. sub scoarţă. se reproduc şi ovodepunerea începe la 2-3 zile mai târziu. o gură triarticulată dispusă sub faţa ventrală a capului. cuneus neted în hemelytre. nervură).. verde deschis sau inchis maro sau negre. Ordre: Heteroptera . Ouăle (0.Deltalene.Mater-bi.

Multe dintre proprietăţile solului sunt permanente. un mai bun control al devastatorului atunci când el nu este uniform distribuit. Prăzi atacate Orius sunt în acelaşi timp prădători şi fitofagi. influenţele factorilor de mediu (climat. Condiţiile climatice şi pedologice sunt factori care trebuiesc luaţi în considerare cu grijă în alegerea amplasării. La această temperatură. Relaţia cu planta Printre elementele mediului care acţionează asupra ecologiei şi biologiei acestor auxiliari. Proprietăţile fizice ale solului Solul este constituit din elemente solide şi poroase. Creşterea sau menţinerea conţinutului în materie organică a solului face parte din practicile de gestiune care vizează ameliorarea proprietăţilor fizice ale solului. sălcii şi favorizează înierbarea în interlinie. deoarece câmpul lor de viziune nu depăşeşte capătul antenelor lor. Putem aceste caracteristici prin nivelarea terenului. Atracţia florală: aceste hemiptere trăiesc în general pe florile compozitelor. În general aceste ploşniţe prezintă 2-3 generaţii anuale şi adultul trăieşte 3-4 săptămâni. Polenul poate constitui o sursă nutritivă. Ele descoperă prada prin atingere. Stabilizând agregatele solului. Totuşi în diferite cazuri colonizarea lor a culturii trebuie să fie consolidată de către diferite mijloace: . Această operaţie antrenează cheltuieli adiţionale şi poate să devină supărătoare pentru potenţialul randamentului dacă nu este executată cu grijă. nămol. exteriorului şi profunzimii. printre altele. Temperaturile de iarnă scăzute şi îngheţurile de primăvară pot reduce randamentele. dar în general insuficientă la stadiul de adult. este cazul texturii (nisip. Orius fac parte din insectele rare capabile să consume Eriophiidae. Preferinţele speciei.Femelele depun în medie 115-140 ouă şi incubaţia durează aproximativ 5 zile la 24 oC. Câteodată ele omoară mai multe prăzi decât au nevoie pentru a se hrăni. materia organică măreşte talia porilor şi ameliorează infiltraţia şi circulaţia apei. intervenţia umană) vor determina într-un mod complex evoluţia populaţiilor. Aceste ploşniţe sunt capabile să consume zilnic până la 100 de acarieni. Menţinerea unui echilibru între aer şi apă constituie una din cele mai mari provocări a gestiunii solurilor. pe tei şi pe florile mascule ale sălciilor. . dar o aptitudine de a supravieţui cu prăzi variate şi chiar cu hrană vegetală. Le găsim şi în mărăcinii de arin. acarieni.multiplicarea şi folosirea speciilor cele mai active (O. heteropterele se plasează între prădătorii de protecţie şi de curăţare. dezvoltarea nimfelor durează 15-17 zile: primele 4 stadii larvare durează 2-3 zile fiecare. Eliminate în general de către tratamentele insecticide repetate. Continuarea cercetărilor asupra auxiliari discreţi care sunt heteropterele va deschide interesante perspective în ciuda problemelor puse de regimul mixt al unora. afide. Totuşi. Să se evite terenurile joase şi cele care închid zone supuse gerului. acest prădător prezintă un răspuns numeric agregativ acolo unde densitatea prăzilor este mai mare. Insidiosus) . microclimatul solului are o mare importanţă în reuşita culturii fructifere. disponibilitatea prăzilor. Aceasta permite. capacitatea lor de căutare pare a fi limitată la contactul pe care îl vor avea cu eventualele prăzi. tripşi. o ţin cu picioarele anterioare şi cu formaţiunile bucale transformate în stileţi. Circulaţia apei în profilul pedologic depinde de tipul solului şi de conţinutul său în naterie organică. Trebuie aleasă o amplasare puţin în pantă de preferinţă un teren plat pentru favorizarea scurgerii solului şi circulaţiei aerului. pantei. fluturi la fel ca şi cu polenul şi nectarul mai multor specii vegetale. rosaceaelor şi numeroaselor specii ierbacee. care formează un ac. argilă). Putem sublinia 2 aspecte: Fitofagia: numeroase observaţii arată că aceste insecte înţeapă planta pentru a-şi satisface nevoile de apă şi în anumite cazuri pentru a furniza o alimentare când complementară regimului carnasier când exclusiv pentru tinerele stadii a diverselor specii. ele reapar foarte rapid şi-şi manifestă activitatea odată ce recomandările luptei integrate au fost aplicate. Este preferabil să se aleagă o amplasare adecvată de la început decât să se încerce apoi schimbarea proprietăţilor. Pe lângă factorii pedologici. sunt de altfel generaliste mari. Este important să se urmărească ca loams şi loams argiloase să aibă o structură adecvată. care se hrănesc cu ouă şi larve de lepidoptere. ploşniţe înţeapă prada şi aspiră hemolimfa. Utilizarea în metoda de luptă Cu o voracitate şi o fecunditate medie. vegetalul. de rezervoare care au un efect temporar de concentraţie precum mărăcinii de arin. Trebuie deci ales un sol care să răspundă cel mai bine posibil la condiţiile optime.creearea în apropierea culturilor care trebuiesc protejate. Gestiunea solurilor din livezi şi podgorii Livezile şi podgoriile sunt exploataţii de lungă durată. La fel ca şi mămăruţele. în timp ce al 5-lea stadiu nimfal durează 4-5 zile. pare să aibă un loc mare.

2. ovăzul servesc deja ca şi plante de acoperire. ele sunt mai puţin eficace ca şi plante de acoperire decât neghina multifloră. datorită problemelor de compactitate. neghina multifloră prinde rafalele de ninsoare. tot timpul. Piersicii şi cireşii sunt sensibili la asfixierea piciorului. toate materialele furnizează aceeaşi cantitate de azot.De puţin timp se foloseşte ridichea oleaginoasă ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. Nu se sfătuieşte a se lăsa buruienile să invadeze suprafaţa de cultură datorită problemelor de lungă durată pe care le provoacă. Iată câteva motive care justifică folosirea plantelor de acoperire: 1. Trebuie îngropată în pământ la începutul primăverii pentru a evita problemele de invadare. Ne putem informa la o inteprindere despre drenaj pentru a cunoaşte recomandările şi costurile legate de instalarea drenurilor subterane. continuă până la 1 iulie pentru livezi şi 1 august pentru podgorii. 4. de oxidare şi de pierdere a materiei organice atribuite acestei ptactici. Un orizont rău definit poate însemna o scurgere rea. Tabel: Doze preconizate de reziduri organice urmate de echivalenţele lor în materie uscată şi în macroelemente fertilizante. Alte plante precum secara. este câteodată necesar să se pună o linie de drenuri direct sub rândurile de arbori. Sistemul său rădăcinar este dens. Plivitul începe primăvara atunci când solul este suficient de uscat. Drenurile trebuie să fie instalate aproape unele de altele pentru a asigura scurgerea excedentului de apă (gravitaţională).drenarea subterană se dovedeşte benefică pentru culturile fructifere. o linie la două rânduri. Sistemul său rădăcinar penetrează mai profun în sol decât cel al neghinei multiflore. contribuţia lor în materie uscată nu este suficientă pentru a reînnoi materia organică. În cazurile în care scurgerea naturală şi dezvoltarea rădăcinilor lipsesc. Practici de gestiune a solurilor din livezi şi podgorii A. Plantele de acoperire reduc şi eroziunea. Dozele sunt bazate pe conţinutul în azot al materialelor. ajută la reînnoirea materiei organice. Această gaminee germinează rapid. Amendamente organice – trebuie reînnoită prin fertilizare toată materia organică pierdută la plivit. această grosime fiind necesară pentru creşterea rădăcinilor. De îndată ce plivitul este terminat se sfătuieşte semănarea plantelor de acoperire.Drenarea Solurile cele mai propice culturii fructifere au o profunzime utilizabilă de cel puţin un metru. În alte tipuri de sol. dar ele nu convine la fel de mult ca şi neghina multifloră. În general. În ceea ce priveşte eroziunea eoliană. ea rămâne la stadiul de stagnare. Captând elementele nutritive şi umiditatea la sfârşitul sezonului. Muncile agricole regulate sunt de asemenea facilitate de prezenţa plantelor de acoperire. plivitul riscă să deterioreze rădăcinile. În plus. Neghina multiflorală . Examenul profilului pedelogic permide determinarea scurgerii naturale a solului. la fel ca şi cele provenite din părţile aeriene sau subterane. Dacă este efectuat prea în profunzime sau prea aproape de arbori. Trebuie limitat numărul de pliviri la minim. paiul de grâu necesită un complement de azot pentru ca să se descompună. Plivitul şi plantele de acoperire Plivitul elimină concurenţa pe care o exersează buruienile în podgorii şi livezile de piersici pentru obţinerea apei şi a elementelor nutritive. creşterea viguroasă şi ea prosperă în aproape toate tipurile de sol. În consecinţă. plantele de acoperire favorizează prepararea puieţilor fructiferi în sezonul de iarnă. materia organică generată de plantele de acoperire nu este suficientă pentru compensarea pierderilor de humus. Anumite amendamente cum sunt gunoiul de pasăre. Previne de asemenea şi pierderile de elemente nurtitive prin spălare legându-le la componenta organică a solului pe timpul iernii. Se sfătuieşte a se fertiliza şi a se tunde plantele de acoperire pentru a stimula creşterea vegetativă şi producţia de materie organică. Solurile plivite se încălzesc mai rapid primăvara şi degajă mai uşor căldura în timpul nopţilor geroase. Tabelul de mai jos dă exemple de amendamente organice ca şi doze preconizate. soluri cu drenaj sărac. În loams argiloase. în consecinţă. Este mai rapid să se cosească plantele de acoperire decât să se plivească suprafaţa de cultură. fânul de lucernă şi marcul de struguri au un conţinut bogat în azot şi n-ar trebui să fie utilizate decât în doze mici. Prezenţa narmorajelor de culoare ruginie în orizontul B este un indice de drenaj insuficient. Plantele de acoperire repartizează mai uniform greutatea maşinilor agricole şi. Nu o putem semăna în amestec cu neghina multifloră. Din contră. reduce compactitatea solului. îi ameliorează eficacitatea sistemului de drenaj. Reziduurile plantelor de acoperire. Cu excepţia paiului de grâu. 3. este mai de grabă o problemă în solurile denudate sau cu textură grosieră. În plus. mai mult decât atât buruienile cu înrădăcinare profundă (ca şi păpădia) concurează direct cu rădăcinile arborilor şi viilor. Datorită pantelor necesare circulaţiei aerului. dar nu aduce atâta materie organică şi nu repartizează la fel de bine greutatea maşinăriei. solurile livezilor şi podgoriilor sunt frecvent supuse la eroziunea hidrică.Se utilizează mult neghina multiflorală ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. . atunci când umiditatea este insuficientă. Ridichea oleaginoasă .

5 m lăţime. trebuie să se facă dezierbarea chimică pe benzi de 1. Acoperirea cu paie. În podgorii. ea ţine nematodele la distanţă. care are avantajul de a nu utiliza nici un produs chimic. trebuie înfundat într-un sol necultivat. un singur tratament. ea desparte populaţiile de nematode. De alfel. este eficace pentru combaterea vegetaţiei sub ramuri. păr şi prun.patru ani mai târziu. şi ea se plantează mai uşor decât fetuca roşie târâtoare. trebuie distrusă toată vegetaţia. În plus. Se semnalează că acest amestec nu necesită o tunsoare frecventă. Festuca roşie târâtoare O dată implantată.să aibă un sistem rădăcinar mai puţin profund . Plante de acoperire permanente Avntajele plantelor de acoperire permanente sunt acelea ca şi ale plantelor de acoperire semănate periodic. mai vuguroasă şi ea necesită tăieri mai frecvente. În general. Neghina vivace nu este la fel de persistentă ca şi fetucile.să supravieţuiască la devastatorii de iarnă şi la secetă Speciile care convin mai bine livezilor sunt gramineele sau amestecurile graminee – leguminoase. unde concurenţa între cele două culturi riscă să fie prea puternică. riscurile de stricăciuni la rădăcini sunt îndepărtate şi materia organică se conservă ca şi structura solului. Terbuie tunse plantele de acoperire pentru reducerea la minim a concurenţei pe care o exersează asupra culturilor fructifere pentru umiditate şi elemente nutritive.B. Deşi putem să cultivăm şi struguri şi piersici. Cumpărarea anuală de seminţe şi implantarea culturii cu cuvertura nu mai sunt necesare. el aduce solului elemente nutritive precum azotul şi potasiul. Totuşi preţul seminţelor este ridicat.temperaturile de sub culcuşul de paie sunt mai ridicate . în aşa fel încât să satisfacă nevoile în azot a celor două culturi.să fie adaptate la umbra parţială .puţin contează ca drenajul să fie bun sau sărac. amestecul comercial pentru cultura adăpostită compus din 80% neghină vivace Elka şi 20% fetucă roşie târâtoare Ensylva. Festuca crescută Comparată cu gramineea precedentă. Deşi longevitatea trifoiului alb este scurtă. Creşterea sa este lentă în timpul perioadelor calde şi secetoase şi. făcut primăvara. trebuie limitate plantele de acoperire la un rând din două.aă reziste la maşinăria grea di livadă . doar că ele durează tot anul. deoarece solul nu este niciodată muncit. Timpul seminţelor şi implantarea plantelor de acoperire a solului Instalarea plantelor de acoperire poate să se facă înaintea plantării livezii sau atunci când arborii produc fructe. acolo unde se prevede plantarea rândurilor de arbori. Trebuie subliniat că darea de ramuri noi este de dorit deoarece ţine zăpada în loc şi protejează rădăcinile împotriva asprimii iernii. Dacă rezultatele analizei preconizează aporturi de piatră de calcar. Plantele de acoperire permanente convin culturii de măr. Momenrul cel mai propice seminţelor este începutul lui septembrie sau primăvara. Specii de gazon preferabile Iată proprietăţile plantelor de acoperire ideale: . Este o plantă a cărei implantaţie esta puţin dificilă şi care o însămânţare puţin profundă. fetuca crescută este mai groasă. sau trei . adică înaintea seminţelor. Dacă se doreşte instalarea plantelor de acoperire în anul înaintea plantării livezii. datorită adaptării ei la timpul răcoros. fiind dată creşterea ei lentă şi înflorirea sa tardivă. Se elimină de asemenea nevoile de amendamente organice. putem include o leguminoasă de acest tip in amestecul de graminee pentru a fixa azotul din aer. elimină buruienile primăvara. Se seamănă plantele de acoperire cel mai aproape posibil de suprafaţă şi în exteriorul rândurilor de arbori. Neghina vivace Neghina vivace de tip gazon se implntează rapid şi. Se sfătuieşte să se facă o analiză a unui eşantion de sol şi să se răspândească îngrăşăminte din zbor. trebuie dublată cu vigilenţă pentru a reduce la minim concurenţa exersată de graminee pentru umiditate şi elemente nutritive. De exemplu. Plantl de acoperire permanente oferă o protecţie continuă împotriva eroziunii.îndepărtarea nematodelor şi insectelor . culcuşul de paie creşte conţinutul în materie organică a solului şi distruge pierderile de umiditate prin evaporaţie. Producătorii vare doresc semănarea plantelor de acoperire odată ce livada a fost plantată ei trebuie să fertilizeze terenul în primăvara precedentă. această graminee cu feunze foarte fine formează o cuvertură vegetală densă. toamna. Pe lângă reducerea concurenţei lantelor pentru apă şi elemente nutritive. fetuca roşie târâtoare combate foarte bine buruienile. Lupta împotriva gramineelor nedorite Pentru a elimina concurenţa pentru umuditate şi elemente nutritive în solul acoperit de houppier. Pe măsură ce se descompune. Dotată cu un sistem rădăcinar dens. Plante pentru acoperirea solului în amestec Putem semăna mai multe specii în asociere în scopul de a scoate profit din fiecare dintre ele. Fetuca crescută prosperă în cea mai mare parte a solurilor. atunci când popularea este adecvată. ajunge pentru a distruge vegetaţia din timpul întregului sezon. Comparativ cu mormalele. Metoda de luptă cea mai uşoară este utilizarea ierbicidelor remanente. Formează o excelentă cuvertură a solului dar exersează mai multă concurenţă pentru umiditate şi elemente nutritive.

În natură. Harmonia poate supravieţui la temperaturi foarte scăzute ( până la -100C) şi este activă deja la 90C. Fertilizarea arborilor se face pe o bandă trasată în exteriorul zonei reacoperite cu paie. Nu aşteptaţi ca populaţiile de afide să fie prea mari.iarna şi mai scăzute vara. Conservaţi-le maximum 1-2 zile la o temperatură de plus minus 100C. 4. trebuie prevăzute capcane şi protectori de trunchi pentru a împiedica pagubele eventuale a devastatorilor. se recomandă să se introducă larvele imediat după primire. 5. Harmonia poate fi utilizată împotriva tuturor speciilor de afide pe ttoate tipurile de culturi. 3. Harmonia poate fi folosită în combinare cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. Contrar insecticidelor tradiţionale. Acest feromon este o copie sintetică a feromonului sexual natural care este produs şi emis de carpocapsele femele. Folosirea pe câmp nu pune nici o problemă.10-dodecadien-1-01. preparaţia comercială. Atunci când ciclul reproductiv al carpocapsei este perturbat. ele sunt folosite în arboricultura fructiferă şi spaţiile verzi. ceea ce amestecă indiciile naturale utilizate de mascul pentru a găsi femela. subţire. se numără şi multiplicarea rădăcinilor şi câteodată. E)-8. intensificarea activităţii microbiene în sol. . Schema de luptă 1. se recomandă să se pună larvele în focarele de afide. În prezenţa unui culcuş de paie. Isomate-C. nu doar în culturile protejate dar şi în câmp deschis. care conţine 155 mg din formula de feromon. Se sfătuieşte să se introducă 200-300 de larve atunci când sunt colonii de afide pe plante. 6. pentru a le extermina imediat. 2. numărul de ouă viabile depuse este restrâns. 1-dodecanol şi 1-tetradecanol). 4. Isomate-C acţionează eliberând feromonul sexual sintetic în atmosfera înconjurătoare. Controlaţi în fiecare zi şi repetaţi dacă este necesar. constă dintr-un difuzor alcătuit dintr-un tub de politilenă de 20 cm lungime. Fânul. larvele de Harmonia precum şi adulţii pot să mănânce pe individ până la 150 de afide pe zi. Se recomandă să se introducă local în apropierea coloniilor de afide. 3. pupele şi adulţii sunt uşor de observat. Avantaje 1. Aceasta este eliberată de difuzor într-un timp de aproximativ 90 zile în funcţie de condiţiile meteorologice. Harmonia poate fi uşor regăsită în cultură. Isomate-C (feromonul carpocapsei) De scrierea produsului Materia activă a Isomate-C este feromonul carpocapsei care constă într-un amestec de trei constituanţi activi ( (E. paiele şi talajul fac culcuşuri de calitate. ele sunt foarte mobile şi sunt capabile să localizeze şi să distrugă focarele de afide rapid. de preferinţă toamna. Larvele. Difuzorii sunt concepuţi în aşa fel încât să poată fi agăţaţi pe ramurile arborelui. Efecte secundare Din datele literare şi experienţa practică reiese că Harmonia este un prădător foarte rezistent şi eficace. Culcuşul de paie trebuie să fie suficient de gros(cel puţin 15 cm) pentru a împiedica vegetaţia de sub ramuri. primele stadii larvare sunt întotdeauna înfometate şi sunt mai puţin mobile. 2. 2. introduceţi larvele de Harmonia pe plantele pe care vă aşteptaţi la un atac puternic a afidelor. cantitatea care trebuie pusă depinde mult de importanţa atacului şi de dezvoltarea culturii. Se întinde culcuşul de paie atunci când solul este umid. FEROMONI 1 Harmonia – System Aplicare În principiu. Printre alte binefaceri ale acestei acoperiri cu paie . în ciuda faptului că larvele de Harmonia nu ştiu să zboare. Fiecare difuzor conţine pe toată lungimea sa un fir de aluminiu care îl menţine în loc o dată agăţat pe creangă. Isomate-C nu omoară dăunătorul. putem folosi Harmonia împotriva tuturor speciilor de afide pe mai multe culturi. Harmonia-System Harmonia este livrată la primul şi la al doilea stadiu larvar şi este îmbuteliată câte 100-250 de bucăţi. ceea ce antrenează o diminuare a sricăciunilor din cultură produse de populaţia larvară ulterioară. Să nu se întindă culcuşul pe o rază mai mică de 25-30 cm de la fiecare trunchi. feromonul serveşte ca şi indice olfactiv pentru carpocapsa mascul şi îi permite să localizeze femela în vederea împerecherii. Pe câmp. Pentru culturile acoperite.

Sursele femelelor împerecheate pot fi câmpurile netratate de meri. cireş. care necesită adăugarea la preparaţia comercială oxidanţi şi un agent anti-UV pentru a menţine stabilitatea în cursul campaniei de vegetare. precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-P previne împerecherea fluturilor. Imigrarea femelelor fecundate poate fi redusă prin tratarea sursei de infestare cu Isomate-C sau cu un insecticid eficace. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate cu pagubele provocate în interiorul livezii. Ei ar trebui să fie uniform dispersaţi pe suprafaţa care trebuie tratată. Este puţin probabil ca utilizarea lui Isomate-C după modul de folosire să facă loc formării unor reziduri din trei constituenţi de feromon în merele sau perele recoltate din livezile tratate. 6.c. parazit: perceur piersicului (Synantedon exitiosa) 3. singura expunere a fructului la produs este datorată unei creşteri uşoare a atrăgătorului în aer. 1. Isomate-C poate combate eficace carpocapsa din livazile de meri şi peri. Consultaţi consilierul local în producţia fructiferă pentru a determina perioada de aplicare. Un maxim de 625 difuzori pe hectar. Măsurile care se iau sunt următoarele: . vulgarizatori în horticultură şi reprezentanţii fabricantului preparaţiei comerciale. principala materie activă care constituie feromonul este considerată fotodegradarea. deplasarea acestor femele va reduce nivelul controlului obţinut. Totuşi. Se recomandă o singură folosire a difuzorilor. Protecţia mediului înconjurător Chimia Datele furnizate despre feromonul tehnic erau gradul de solubilitate şi hidroliză în apă.26 mg/L au supravieţuit perioadei de observaţie de 14 zile. toxicitate dermică crescută pentru şobolani: DL50>2000 mg/kg de p. Folosirea Isomate-C este recomandat pentru folosirea în livezile de meri şi peri pentru a lupta împotriva carpocapsei prin confuzie sexuală. Expunerea prin alimentare Cum difuzorii care conţin feromonul sunt tuburi de politilenă.Isomate-C este acceptat de SUA. doza folosită: un minim de 250 difuzori pe hectar. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată. gutui şi alţi arbori gazdă.. Rezultatele unui studiu asupra iritaţiei oculare primară la iepurii expuşi relevă o iritaţie conjunctivală mergând de la leger la uşor la moderat. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate. Diminuarea numărului de larve hibernante şi acoperirea trunchiului arborilor vor contribui de asemenea la consolidarea eficacităţii tratamentului feromonal. 5. Date despre fototransformarea feromonului în sol. O singură aplicare va ajunge pentru a asigura suprimarea în timpul sezonului. dar nu duce la reacţia de sensibilizare în studiile asupra cobailor. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a ISOMATE-P este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru suprimarea perceur al piersicului. ochii şi-au revenit la normal. Difuzorii trebuie să fie plasaţi în arbori înaintea urgenţei carpocapsei de primăvară. Protecţia fiinţei umane Toxicitatea Datele furnizate de cumpărător arată că feromonul de calitate tehnică nu prezintă o toxicitate crescută atunci când este luat pe cale orală sau dermică sau prin inhalare – toxicitate orală crescută pentru şobolani: DL50>5000 mg/kg de greutate corporală (p.c. Totuşi. Materia activă a Isomate-C este o copie sintetică a feromonului sexual natural produs şi eliberat de carpocapsa femelă. coeficientul de împărţire octanol/apă şi tensiunea vaporilor. Migrarea femelelor fecundate în livadă poate reduce gradul de stăpânire a devastatorului cu Isomate-C. Feromonul tehnic provoacă o iritare dermică care merge de la uşor la moderat la şobolani. şobolanii expuşi la o concentrare atmosferică de 5. Ei sunt agăţaţi pe crengi mai sus de punctul central al arborelui. prun şi cais 2. peri. apă şi aer nu au fost prezentate. nectarin. 4. 3. la frecvenţa de 1000-2000 difuzori pe hectar. Antecedentele pagubelor indică rezultate sezoniere care pot fi anticipate cu ISOMATE-P. Chile şi Argentina. Feromon de confuzie sexuală ISOMATE-P Pentru folosirea la piersici şi caişi Mod de folosire Este foarte important ca ISOMATE-P să fie aplicat după cum este indicat. culturi: piersic. Producătorii care se decid să aplice un program de luptă împotriva carpocapsei fondat pe Isomate-C ar trebui să consulte specialiştii în luptă parazitară. la 72 de ore după tratament.). perioadă de folosire: instalaţi difuzorii înaintea pariţiei fluturilor adulţi primăvara. câte un difuzor pe arbore. aplicare: se agaţă difuzorul pe o ramură în centrul arborelui.

Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide. râurile atunci când aruncaţi acest produs. Contat cu ochii: clătiţi cu apă. Evitaţi să aplicaţi acest feromon mai mult de două ori pe an. Pot fi instalate cu ajutorul unei remorci sau a unei prăjini concepută în acest scop. Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie. aplicare: agăţaţi difuzorul pe o ramură laterală la o distanţă de 0. biologice şi alte mijloace de luptă chimică. Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. Este posibil ca un anumit număr de insecte să aibă o rezistenţă naturală la acest feromon. nectarin. să se facă o rotaţie a feromonului cu alte tipuri care controlează aceleaşi insecte dintr-o livadă. Să se ia legătura cu consilierul horticol local sau cu un consultant în producţia fructiferă calificat pentru a obţine detalii cu privire la represia rezistenţei şi/sau recomandări în lupta integrată pentru livadă. lacurile. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate. Un maxim de 375 difuzori la hectar.7-1 metru de vârf. Difuzorii agăţaţi prea strâmt pot provoca plăgi. Se recomandă o a doua aplicare atunci când perioada de zbor a fluturelui este peste 90 de zile sau în caz de o puternică infestare. Se agaţă un difuzor pe arbore. Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. 6. Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. 1. ochii şi hainele. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. Insectele rezistente pot deveni majoritare în populaţie dacă acest tip de insecticid este utilizat într-un mod frecvent în aceleaşi livezi. 5. 4. Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă. Precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 pentru controlul fluturelui oriental al piersicului previne împerecherea fluturilor.a. Antecedentele pagubelor indică rezultatele sezoniere care pot fi anticipate cu feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 peentru controlul fluturelui oriental al piersicului. eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală. Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. Culturi: piersic. luarea datelor şi care face loc metodelor culturale. 3. Aduceţi recipientul. Evitaţi contacul cu pielea. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. Să se supravegheze dzvoltarea rezistenţei la populaţiile de insecte tratate. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate ale pagubelor provocate în interiorul livezii. b. Este nociv dacă este ânghiţit. 4. Doza folosită: un minim de 250 difuzori la hectar. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. Nu contaminaţi apa de irigare. Difuzorii eliberează feromonul în timpul unei perioade de 90 de zile. cais. Folosirea insecticidelor trebuie să fie bazată pe un program de luptă integrată incluzând depistarea. 2. deplasarea acestor femel va reduce nivelul . Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 Pentru controlul fluturelui oriental al piersicului Mod de folosire Este foarte important ca acest feromon de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 să fie aplicat cum este indicat. Parazit: fluturele oriental al piersicului (Grapholita molesta). Perioadă de folosire: Să se instaleze difuzorii înaintea apariţiei fluturilor primăvara. Trebuie implantate măsuri de prevenire pentru a întârzia dezvoltarea rezistenţei: Acolo unde este posibil. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a acestui feromon este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru controlul fluturelui oriental al piersicului. d. c. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. măr şi păr. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace. Este important să se ia şi să se distrugă toate fructele infestate din arbore şi de pe jos şi să se aplice benzi în jurul trunchiurilor în partea de livadă infestată.

Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. Daca in finalul sezonului mai apare un zbor al carpocapsei mai trebuie reăpetate tratamentele si in toamna (august-septembrie). Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. Este nociv dacă este ânghiţit. Perioada de aplicare Momemtul efectuarii tratamentului Doza Conservare si transport BIOFORCE Nr crt.produs realizat de Biobest ce contine un extract de Ascophillum nodosum. Măsurile care se iau sunt următoarele: a. Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide.5. Tratamenmztele cu Ecopom trebuie effectuate la intervale de 14 zile pana la eclozarea ultimelor oua. P-hul solutiei trebuie sa fie cuprins intre 6. eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală. c. Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie. Se recomanda evitarea tratamentelor la temperasturi mai ruidicate de 30 de grade (de preferinta se efectueaza seara).6 %) fiind disponibil imediat pentru plante. Momentul trebuie determinat exact cu ajutorul capcanelor cu feromoni. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. GRANUPOM Nr crt. Nu contaminaţi apa de irigare. . De asemenea el poate fi amestecat si cu alte insecticide. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide. Momentul cel mai propuice de efectuare al tratamentului ese in momentul in care primele oua eclozeaza. Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă. Insecticidul este foarte specific atacand numai Cydia pomonella. Evitaţi contacul cu pielea. Caracteristi ci Conţinut Descriere . Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. In cateva zile carpocapsa inceteaza sa se alimenteze si moare. râurile atunci când aruncaţi acest produs. In sistemul digestive virusul se inmulteste foarte repede rezultand miliarde de particule de virus.controlului obţinut. Insecticidul nu lasa nici un rezidiu specific putand fi utilizat pana inainte de recolta. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace. 1 Caracteristici Tip insecticid Mod de actiune Selectivitate Descriere Granupom este un insecticid ce conţine virus granulozei in lupra inmpotriva carpocapsei la mere şi pere (Cydia pomonella) Prin consumarea fructelor carpocapsa ingereaza şi visusul gralulozei. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. Produsul contine 1% bor hidrosolubil şi K2O hidrosolubil (4. Aceasta perioada este in general in luna iunie. Aduceţi recipientul. ochii şi hainele. Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. 300 ml/ha in 1000 l de apa. Insecticidul se aplica in momentul in care primele oua sunt depuse. Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. lacurile. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. Se conserva la o temperatura de 5 grade Celsius. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată. Contat cu ochii: clătiţi cu apă. In general 4 tratamente sunt suficiente Produsul insecticid se transporta la o temperatura intre 2 si 30 grade Celsius.5 si 7. d. b. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. o alga marina activa si nutritivva.

Utilizare Ambalare Conservare Doza

îngrasamant lichid utilizat ca si nutriment foliar pe baza de "Ascopyllum nodosum" pentru ameliorarea calitatii polenului si a fructificarii in culturile pomicole disponibil in bidoane de 5 l se conserveaza la rece Buton verde (stadiul F) 1,5 l/ha Buton roz (stadiul G) 1,5 l/ha Începutul infloririi pana la terminarea infloririi (stadiul H-I):1,5 l/ha La sfarsitul infloririi (stadiul J): 1,5 l/ha

AUXILIARI 1. Anthocoris nemoralis (împotriva lui Psylla pyri) Nr crt. 1 Caracteristici Biologie Descriere Anthocoris nemoralis hibernează iarna in perdelele forestiere din preajma plantatiilor. Primavara incepe sa atace la aparitia primelor granule de polen consumand afide psyle etc…. Dupa inflorire incepe sa atace psylla mai puternic fiind atrasa de mielatul produs de catre acestea. Larvele de Anthocoris se granesc in egala masura si cu ouale de psyilla Anthocoris este livrat in butelii de plastic ce contin 200 de insecte adulte. In general sunt suficiente 1000 de insecte /ha (5 butelii de 200 de insecte). In parcele puternic afectate trebuie introduse circa 1500 de insecte. Prima lansare trebuie realizata cu un numar redus de insecte cu putin inainte de inflorirea perilor moment in care primele larve de psyilla incep sa se dezvolte. O lansare mai mare trebuie realizata la inceputul lunii mai. Lansarile se pot efectua prin introduserea insectelor intr-o capcana de tip DELTA sa plasandu-e direct pe pomi.

Introducere artificiala

2. Aphidius sistem (Aphidius colemani) Nr crt 1 Daunatori combatuti Myzus persicae Aphis gossypii Momentul introducerii parazitului Ambalare produs Avantaje Caracteristici Diferite specii de himenoptere paraziteaza larvele sau pupele de Aphidius. Himeoperul introduce un ou in larva sau pupa de afide dupa care noul parazit in cateva zile paraseste mumia. Din momentul in care se observa afide pe panourile galbene incleiate (ex. Bug Scan) sev introduc in cultura 1parazit /m2 Mumiile sint distribuite in in bioboxe care se suspenda in cultura. Trebuie introduse 25 de boxe /ha Aphidius colemani este livrat sub forma de mumiii de afide parazitate. Mumiile sunt livrate intr-o sticla de plastic cu rumegus sau vermiculit ca si support. Mumiile trebuie introduse imediat dupa livrare. Poate fi aplicat in diferite culturi Poate fi introdus preventiv Un mare numar de oua pe femela Populatia se mentine si in cazul unei infestari mai reduse

4.

Capcana "McPhail" Combatere Semnalizarea diferitelor specii de diptere :Ceratitis capitata (Musca fructelor)

Ambalare Avertisment

Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator, datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana.

4. Capcana "Pâlnie" Combatere Ambalare Avertisment Captura in masa sau pentrui semnalizarea prezentei lui Zeuzera pyrina Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator, datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana.

5. XenTari WG Preparat Concentratie Solubilitate Ambalare 6. Scutello 2x VP Preparat Bacillus thuringiensis var Kurstaki Concentratie 32 000 germeni/mg Solubilitate Pudra muiabila Ambalare 7. Aphidoletes.System (Aphidoletes aphidimyza) Combatere Livrare Introducere Aphis gossipii, Myzus persicae, Macrosipium rosae Aphidoletes combate peste 70 de specii de afide Se livreaza in butelii de plastic ce contin 1000 de pupe pe un amestec de vermiculit Introducerea se poate realiza fie direct asupra colonii lor de afide fi prin amestecul acestor mumii cu apa urmata de stropirea pomilor cu aceasta solutie. Poate fi introdus in acelasi timp cu Aphidius colemani, Aphidius ervi sau Aphelinus abdominalis la un numar de 1-2 Aphidoletes /m2. Pe focare de infectie trebuie introduse 8-10 Aphidoletes/m2. Poate fi aplicat pe mai multe culturi Are o buna capacitate de cautare a afidelor Este foarte eficient impotriva focarelor de infectie Bacillus thuringiensis var. Aizawai 15000 germeni/mg Granule solubile in apa Saculeti de 500 g

Avantaje

8. BIO - BOX Obiectiv Specii Metoda de alpicare 9. BIOSHOWER Continut Mod de actiune Combatere Sapun biodegradabil pe baza de acizi grasi contact Afide, tripsi in culturi pomicole legumicole si floricole Introducerea auxiliarilor in cultura prin suspendarea intr-o cutie de carton Aphidius colemani Datorita acestor instrumente se evita intoducerea auxiliarilor direct in cultura evitandu-se caderea acestora pe sol

Doza Utilizare 10. BIOSWEET Combatere Continut Doza

1-2 % in apa slab mineralizata (ex. Apa de ploaie) Se face tratamentul pe ambele fete ale frunzelor

Produs atractiv pentru ameliorarea luptei impotriva tripsilor Solutie zaharata ce contine 66% glucoza 0,5 l/ 100 litri solutie de tratament

11. CHRYSOPHA MC 500 System Utilizare Se utilizeaza in pomicultura, legumicultura si plante ornamentale impotriva diferitelor specii de afide. Ea consuma de asemenea tripsi, paianjeni rosii, muste minatoare, oua de fluturi etc…

Lupta biologică în pomicultură În arboricultura fructiferă, termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural, importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive, pentru combaterea unui devastator bine identificat. Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile, viruşii, numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică. Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii, kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică. Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică. Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată. Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase;exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu, în cea mai mare parte a cazurilor, rezultate semnificative. În arboricutura fructiferă, un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire, fie de tip aclimatizare, fie de tip inundabil. Printre cele mai marcante sunt: - creşterile, apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis, pentru limitarea extinderii larvei australiene; - importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor, pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti, două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae; producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi; - exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi, inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus; - operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei, parazit al larvei dudului, Pseudaulacaspis pentagona, au avut de asemenea loc. Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera - Coccinelidae - Staphylinidae Heteroptera - Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera Principalele genuri

Coccinalla, Adalia, Propylea, Harmonia, Scymnus, Chilocorus, Stethorus Oligota, Tachyporus, Staphylinus Orius, Anthocoris Deraeocoris, Phytocoris, Malacocoris, Heterotoma Atractotomus, Himacerus, Nabis

Pilophorus,

Campyloma,

- Chrysopidae - Hemerobidae - Cogniopterygidae Diptera - Syrphidae - Chamaemyiidae - Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida - Phytoseiidae Actinedida - Anystidae - Stigmaeidae - Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera - Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea - Ichneumonidea - Brachonidae - Aphidiidae Chalcidoidea - Trichogrammatidae - Encyrtidae - Aphelinidae - Pteromalidae - Eulophidae Microorganisme patogene

Chrysopa Hemerobius, Micromus Conwentzia Syrphus, Episyrphus, Epistrophe, Scaeva Leucopsis Aphidoletes

Typhlodromus, Amblyseius, Phytoseiulus, Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium, Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare

Pales, Agria, Phryxe Principalele genuri

Itoplectis, Ephialtes Macrocentrus, Apanteles Aphidius, Trioxys, Praon Trichogramma Encryrtus, Ageniaspis Aphelinus, Encarsia, Aphitis Eupteromalus, Asaphes Eolophus, Tetrastichus Ciuperci, bacterii, viruşi

Astăzi, principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis, pentru a limita populaţiile de afide. S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium. Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită, Ampelomyces quisquali, care ar putea fi utilizată. Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului. Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie. Astăzi, lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică. Lupta microbiologică Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii; este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis. În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate, se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor, fluturelui de coajă. Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor. De fapt,aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator. Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice. De exemplu, virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari, dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele. Lupta biotehnică Astăzi, doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt. Lupta biologică în arboricultura biologică

Dacă organismul antagonist poate să se dezvolte şi să se menţină pe seama acestei insecte. o bacterie. peria. Suntem în cazul luptei biologice clasice. micro-undele. dacă este bine aplicată. viruşilor.. un virus. Agentul patogen se multiplică în gazdă şi cauzează moartea sa prin distrugerea ţesuturilor. cel mai adesea un parazit. căldura. Este o metodă eficace. capcanele. 9 femele din 10 nu vor mai avea descendenţă. dar şi barierele şi ambalajul. feromoni de apropiere a sexelor sau de agregare. lupta biologică se efectuează singură. Biologiile lor sunt variate şi relaţiile gazdă-parazit sunt foarte complexe. Există paraziţi de ouă. Dacă organismul antagonist trebuie să fie inoculat de fiecare dată când efectivul devastatorului creşte periculos. fie ca şi substanţe pe care le fabricăm din planta genetic modificată.. Cuvintele luptei biologice Definiţia oficială spune că lupta biologică este „utilizarea organismelor vii pentru a preveni sau reduce pagubele cauzate de devastatori”. La frontierele luptei biologice: lupta autocidă sau lupta prin masculi sterili. prin septicemie.etc. lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză. Lupta biologică Este un mod elegant de a reduce efectivele unui organism animal sau plantă. În cazul acimatizării reuşite şi de eficacitate suficientă. Prădătorii se disting de parazitoide. speriatorile. buruiană. Lupta prin confuzie sexuală Principiul . Insectele sunt foarte prezenta în lupta biologică (LB). Ea constă pe de altă parte în a creea modificări defavorabile în mediu pentru animalele dăunătoare: prin rărire. care îl omoară hrănindu-se cu el sau cel puţin limitează dezvoltarea sa. larva acestora omorând astfel devastatorul. vorbim despre lupta biologică prin aclimatizare. Alte metode nechimice Metodele mecanice: bătătorul de muşte. Împotriva devastatorilor culturilor şi vectorilor de boli s-a recurs la serviciile bacteriilor. ciupercilor. şi nu afectează mediul înconjurător. Dacă sunt de 9 ori mai numeroşi decât cei naturali.În arboricultura biologică. Folosirea varietăţilor genetic modificate pentru a rezista la o insectă se adaugă teoretic la această categorie. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice. tricograme pentru a-şi depune ouăle în ouăle fluturelui. Metodele fizice: frigul.ţinta (luptei) este un organism nedorit. plante întregi care opun devastatorilor bariere a priori sau a posteriori sau care tolerează sau compensează foarte repede prădările. Are ca şi principiu introducerea într-o populaţie naturală indivizi masculi modificaţi dar cu comportamentul sexual intact. ultrasunetele.. UV. De exemplu mămăruţa Rodolia cardinalis a fost luată din Australia şi instalată în California unde citricele se deteriorau sub acţiunea mămăruţei Icerya purchasi. sunete de alarmă înregistrate. . etc. ne aflăm în cazul luptei biologice inundative. devorândul de către unul din inamicii săi naturali. Aceşti masculi manipulaţi vor fi în competiţie cu masculii sălbatici. foarfecele.agentul de luptăeste un organism diferit. parazit. nematodelor. devastator al unei plante cultivate. Cadavrele gazdei eliberează patogeni în mediu.. uscarea superficială a solului. o protozoare. auxiliarul devenind un agent eficace şi permanent în represiunea devastatorului. înlăturarea arborilor stricaţi şi lemnelor culcate propice devastatorilor. de nimfe. cu dezvoltările lor moderne prin utilizarea capcanelor luminoase dotate cu grilaje de electrocutare. prădători sau paraziţi. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”. prădător sau un agent patogen. Este vorba de axploatarea proprietăţilor naturale care rezistă la insectele fitofage care posedă anumite linii de plante. Astăzi se lucrează pentru a se pune la punct utilizarea toxinelor din ciuperci şi bacterii entomopatogene. peştilor şi mai ales la alte insecte. Dacă organismul antagonist al devastatorului este un animal este vorba de luptă biologică în sens restrâns. etc. câteodată prin emisia unei substanţe toxice. fără a necesita o nouă intervenţie. lipiciul. Pentru a lupta împotriva fluturelui de porumb se trimit valuri succesive de milioane de microhimenoptere. şi dacă femelele nu acceptă decât o împerechere. cu atractivi alimentari. băţul.. Dacă organismul antagonist este un microorganism se vorbeşte de luptă microbiologică. infrasunetele. fie ca şi materie activă fitofarmaceutică. Metodele culturale: Se referă pe de o parte la folosirea varietăţilor rezistente. de larve. etc. radiaţiile ionizante. Agentul patogen auxiliar poate fi o ciupercă. eliminarea adăposturilor şi restuurilor din cultură. Metodele psihice: Momelile. Diversificarea metodelor de luptă este esenţială. Lupta biologică este bazată pe exploatarea de către om şi în profitul său a unei relaţii naturale între două fiinţe vii: .

Fiind dulce. Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis. heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior. Anumite specii de afide provoacă formarea gogoşilor – malformaţii sferice sau fusiforme cauzate de umflarea ţesuturilor plantei.ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori.difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor. mierea atrage un număr mare de alţi .Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune. .masculii ajung să îşi găseacsă femelele. Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate. o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie. El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-legare) Lupta eficace împotriva afidelor Semne de infestare şi pagube Afidele cauzează pagube la plante sugând seva dn frunze. Utilizarea acestor feromoni Astăzi. Rapănul mărului (Venturia inaequalis) În agricultura biologică. . Totuşi.Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri. ele pot să se usuce sau să se ofilească. Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării.aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii. de obicei pe partea inferioară.Femelele îşi depun ouăle sterile.în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha. lichid dulce şi vâscos. . care devin adesea brune. ramuri. Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă. şi făcând acest lucru pot să le transmită boli.Astfel.. Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)).Z9dodecenylacetate pentru Cochylis. . În schimb.aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei. doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv. Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare.masculii şi femelele nu se vor mai întâlni. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des. . Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare. Astăzi. .lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate..O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb. Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: .pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella. Aceasta se acumulează pe tot ceea ce se găseşte pe plante sau arborii infestaţi..prezenţa eventuală a gazdelor secundare. Numeroase specii de afide produc mari cantităţi de miere. înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden. Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor.Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie. La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului. tulpini sau rădăcini.Apărută la începutul anilor 90.Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere. conţin numeroase afide la toate stadiile de dezvoltare.Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate).Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil. Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare.Dacă populaţia vizată este prea importantă.chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g).lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali.dar se observă o puternică extindere a utilizării ei. De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare.extinderea culturii. Aceste gogoşi. Frunzele atacate sunt punctate cu mici pete galbene.

distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori.. După ce vor ieşi. În grădinile exterioare se poate pune o bandă adezivă cu feţe duble de culoare galbenă pe marginea vaselor şi la periferia grădinilor pentru a prinde afidele. Se recomandă deci să nu se trateze decât o suprafaţă mică şi să se aştepte două zile pentru a observa reacţiile plantei. Folosiţi o preparaţie comercială de săpun insecticid sau fabricaţi propria dumneavoastră soluţie amestecând 10-25 ml de săpun fără detergent în 4 litri de apă. Pulverizaţi un jet puternic de apă pe faţa inferioară a frunzelor pentru a reduce populaţiile de afide. Procuraţi ouă deshidratate de prădători naturali de la specialişti. Inspectaţi minuţios toate plantele noi de interior înainte de a le duce acasă şi trataţi toate plantele infestate. Folosiţi îngrăşăminte cu eliberare lentă şi cu conţinut moderat în azot pentru a împiedica proliferarea afidelor. Pentru a prevenii problemele cauzate de furnici.o soluţie dulce poate fi aplicată cu ajutorul unei pensule pe aracii din lemn sau pe plantele în ghivece care vor fi apoi puse lângă plantele sau arborii infestaţi. pulverizaţi un ulei pentru tratamentul de iarnă pe arborii fructiferi pentru a distruge ouăle afidelor în hibernare. Inspectaţi regulat plantele interioare şi din grădină în timpul sezonului de creştere. Insecte utile Larvele anumitor prădători naturali pot fi utilizate ca şi agenţi de luptă biologică împotriva afidelor. este suficient să se fixeze o bandă cu feţe duble la baza aracilor sau a ghivecelor. larvele vor ataca afidele. Anumite plante pot să îndepărteze afidele. Instalarea benzilor de hârtie de aluminiu care rezistă între plante vă va ajuta să îndepărtaţi afidele. vărsaţi căteva picături de colorant alimentar galben în vasele cu apă pe care le-aţi pus în apropierea plantelor pe care vreţi să le protejaţi. Acestea din urmă riscă totuşi să atace alte plante care cresc în vecinătate. altele produc un ulei care îndepărtează afidele. Preveniţi astfel apariţia bolilor şi formarea noilor colonii. Atrase de galben . Anumiţi prădători naturali precum mămăruţele. Această metodă este eficace în jurul grădinilor de zarzavaturi şi a gladiolelor. De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea. Prevenire Reparaţi plasele împotriva ţânţarilor şi benzile de etanşeitate în jurul uşilor şi ferestrelor pentru a împiedica adulţii zburători să intre în casă şi să îşi aleagă domiciliul în plantele dumneavoastră interioare.. Tăiaţi plantele şi eliminaţi toate frunzele şi mlădiţele infestate.devastatori cum sunt furnicile. remanenţa nu este suficientă. Unele sunt mirositoare. Aplicarea formelor săpunoase poate să dea şi ea rezuştate bune. afidele vor pieri prin înec.35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii. Hârtie de aluminiu . Eseul conduce în cadrul programului comparat. Săpunurile pot arde frunzele. Câteodată. asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0. mierea se acoperă cu un mucegai negru care îi conferă celui care o atinge un aspect murdar şi gri. Doar această măsură vă va ajuta să preveniţi infestarea în grădină.. presăraţi-le în jurul plantelor infestate.. Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante. Reprimaţi orice infestaţie nouă. viespile parazitoide pot fi atrase în grădini cu ajutorul unor capcane dulci.. Tratamentul nu ar trebui repetat mai mult de trei ori. Să ştiţi să vă recunoaşteţi prietenii . Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile. Inspectaţi capcanele în fiecare zi şi retrageţi prădătorii care se găsesc acolo pentru a-i instala pe plantele sau arborii infestaţi.. muştele şi viespile. La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important. Este esenţial să supravegheaţi atent evoluţia infestaţiilor în timpul sezonului de creştere. repetaţi tratamentul în fiacare săptămână. De exemplu. Metode de luptă Primăvara. care sunt de asemenea susceptibile să fie atrase de aceste capcane. dacă plntaţi lămâiţă sau pelin la periferia grădinii veţi avea în general rezultate bune. Deoarece afidele sunt atrase de galben. Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în . Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire.

Salvia. Astfel. aporturile sunt îmbogăţite în calciu.8 tratamente pe an. plantată în locurile care sunt protejate de animalele domestice şi de animalele mici sălbatice. Piretrul îndepărtează muştele şi insectele dăunătoare ale plantelor vecine. Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor. Culturi asociate Există anumite produse insecticide care sunt naturale şi foarte puţin toxice pentru noi: Bt. cuprul împotriva rapănului.4 tratamente pe an. Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani. Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu. virusul granulozei împotriva fluturelui. Are flori de culoare galbenă. în grădina de zarzavat sau aproape de trandafiri va ajuta la vânarea insectelor dăunătoare. Nu va exista un miracol. dar adesea pagubele produse de insecte vor fi diminuate.o soluţie bacteriană care distruge larvele de lepidoptere. ele vor proteja şi usturoiul va putea fi consumat toamna. Pentru a îndepărta insectele dăunătoare. dar este utilizată în terapeutică şi este purtătoare de noroc pentru latino-americani. La nevoie. Rue. Aceasta va atrage şi afidele care vor lăsa atunci celelalte plante în pace. le va îndepărta prin mirosul său acru. Aceasta se numeşte luptă integrată. busuiocul şi muşcata vor îndepărta insectele. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu). Iată câteva exemple: Arpagicul obişnuit sau de usturoi aproape de arborii fructiferi.şi rotenonul făcut pe bază de plante care de fapt este un produs natural. rozmarin şi cimbru vor avea şi ele efecte repulsive comparabile. Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză. Capucine. Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante. lamă). în ceea ce priveşte carpocapsa. levănţica. Impactul ecologic al protecţiei livezilor de meri: compararea metodelor chimice şi biologice . 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului. Muşcata este recunoscută pentru îndepărtarea insectelor care înţeapă. Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare). răsadurile de usturoi plantate aproape de trandafiri nu vor afecta estetica. cu parfumul său de piper. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării. Anumite ierburi mărunte sau plante aromatice au şi ele putere repulsivă pentru a juca acest rol.comparaţie cu un martor şi un extract de neem. Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2. La intrarea în casă. Aseastă plantă nu este comestibilă. numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor. va ajuta de asemenea la vânarea insectelor din grădină sau din arborii fructiferi. Căţeii de usturoi plantaţi aproape de plantele protejate vor îndepărta insectele. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă. putem folosi anumite plante precum plantele însoţitoare. Tendinţa este acuma de a respecta mediul şi de a miza asupra sănătăţii noastre înlocuind cu produse securitare şi metode de cultură care reduc impactul bolilor şi insectelor. ulei de petrol. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an).

În livezile cu protecţie integrată. Bilanţul economic al acestei modalităţi este nedisociabil de productivitatea sa redusă şi de valoarea mai mare adăugată produselor biologice. Acest indicator clasasează prin toxicitate crescută agricultura biologică. biodiversitatea este mai redusă şi cortegiul insectelor utile este puternic dominat de himenopterele parazitoide. piţigoiul albastruz nu se instalează decât în parcelele cu agricultură biologică. • Un singur fruct pe inflorescenţă. . doar metodele de luptă biologică sau biotehnice sunt autorizate. privind acarienii. unde această regulare naturală este insuficientă primeşte regular o protecţie specifică împotriva păianjenilor roşii. • Prezenţa unei flori terminale precoce şi puternică care poate controla o puternică vigoare. apoi protecţia integrată. afide sau de carpocapsă în cazul unei populaţii numeroase pot fi mai ridicate în agricultura biologică. Merele atinse trebuie să fie retrase de la vânzare. Doar livezile convenţionale. fără intervenţia omului. Eficacitatea protecţiei livezilor împotriva carpocapsei şi a altor agresori ai culturii este similară în livezile cu protecţie integrată şi în modalitatea convenţională. Biodiversitatea insectelor utile prezente în livezi depinde şi ea de modul de protecţie: este mai puternică în agricultura biologică. carpovirusina. utilizând un indicator sintetic stabilit de o echipă americană şi care ia în considerare şi acţiunea pesticidelor în mediu. carpocapsa. caracterizată de prezenţa insectelor prădătoare generaliste. Fiecare hibrid posedă o dezvoltare şi un echilibru care îi sunt proprii. păianjenul dăunător culturii în cazul depunerii ouălelor. Este deci necesar să se cunoască aceste caracteristici agronomice pentru ai propune distanţe de plantare şi o conduită adaptate. Livezile cu agricultură biologică sunt foarte puţin atinse comparativ cu celelalte două modalităţi. analog ca şi cel pe care îl emit femelele fluturilor pentru a atrage masculii este emis în atmosferă cu ajutorul difuzorilor. la fel ca şi costurile de protecţie. confuzia sexuală a masculilor este utilizată şi completată dacă este nevoie prin aplicarea insecticidelor chimice. La protecţia chimică. În livezile cu protecţie convenţională. livezile biologice se clasează pe ultima poziţie a faptului de toxicitate şi persistenţă atribuite sulfului. În sfârşit în cadrul experimentării. Distorsia clasamentelor obţinute cu acest ultim indicator în raport cu observaţiile biologice arată că indicatorii agroenvironmentali. Reproducerea fluturelui este astfel blocată. ceea ce justifică numeroasele tratamente prin insecticide chimice sau metode de luptă biologică. construit pe baza toxicităţii intrinseci a tuturor produselor utilizate vis-a-vis de diverse specii de animale utile. trebuie să fie mai întâi etalonaţi prin observaţii în situaţie reală. se desprind din compararea acestor diferite metode de luptă: Cercetătorii au studiat populaţiile de păianjeni roşii. Metode de luptă chimică şi biologică sunt utilizate împotriva acestui parazit după trei mari modalităţi: În livezile cu agricultură biologică. Viermele din măr este larva unui fluture.Viermele pe care îl găsim în mere este obsesia producătorilor de fructe. Studiul funcţionării lor a permis descoperirea şi localizarea în arbore a situaţiilor care favorizează autoreglarea fructificării: • O ramificare acrotonă şi o atitudine căzătoare. apoi protecţia convenţională. Instalarea piţigoiului carbonifer este echivalentă în cele trei modalităţi. dar pe parcelele cu luptă chimică procentul de depunere a ouălelor este mai redus. Confuzia sexuală este principala utilizată: un feromon sexual de sinteză. insectele şi păsările. Substanţa saturează mediul şi masculii devin incapabili să localizeze femelele. Înrădăcinare puternică Testele de sensibilitate la Phytophthora cactorum efectuate pe zeci de preselecţii au arătat o toleranţă bună a acestor materiale asupra acestui parazit considerat cel mai periculos. Trei ansamble de rezultate. cercetătorii au pus la punct un indicator de impact al protecţiei. Livezile cu protecţie integată reprezintă o situaţie intermediară. Totuşi. Pierderile parazitare legate de bolile arborelui. foarte utili pentru un diagnostic de practici a priori. În livezile cu protecţie integrată prezenţa acarienilor prădători ai păianjenilor roşii permite stoparea dezvoltării. procentul de abandonare a cuiburilor cel mai ridicat şi nu se observă o a doua depunere de ouă. Această metodă este completată la nevoie de aplicarea unui microorganism parazit al viermelui. lupta chimică este privilegiată cu tratamente aplicate la frecvenţă ridicată în timpul perioadei de reproducere a insectei. Mărul cultivat pe propriile sale rădăcini Anumiţi hibrizi pot să de fructe în fiecare an. • O fructificare natural moderată. Paralel. Numeroase aplicări cu sulf realizate în agricultura biologică pentru a lupta împotriva bolilor.

şi ulceraţii pe crengi) şi monilioza. Se observă două tendinţe: 800-1000 pomi/ha cu M106 şi 1500-3000 pomi/ha cu M9. 24. În al patrulea. deformate gălbui apoi roşiatice. Fructificarea este cea care limitează creşterea arborelui îl modelează şi îl reînnoieşte.La măr locurile unde se pun altoii sunt din ce în ce mai puţin alese pentru a adapta livada la diferitele tipuri de sol În general. Tratamentele de iarnă se impun atunci când insecte sau o boală au provocat pagube însemnate în 2002. regulate şi de calitate Foarte adesea. vigoarea nu este opusă fructificării şi datorită acestui fapt nu constitue o problemă care trebuie rezolvată.insecticid uleios . Fructificarea limitează creşterea arborelui În livadă. Prun şi cireş – muguri umflaţi. 25 şi 24 fructe sunt produse. Produse pe bază de insecticid uleios împotriva insectelor şi pe bază de cupru împotriva bolilor: . mlădiţe deformate care se cangrenează. Faptul că nu se produce decât un fruct pe inflorecenţă favorizează cu siguranţă această perenitate. întreagă. Astfel. • Cu o prospecţie rădăcinară extinsă. înaintea apriţiei primelor flori. pâslire albă pe mlădiţele şi frunze. galbene. cupru. • Plantat pe propriile sale rădăcini. Cireş: boala ciuruirii (pe frunze pete circulare roşii apoi brune lasă perforări. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru. Un tratament de iarnă nu trebuie să fie repetat în timpul înmuguririi. Nu se foloseşte cupru şi nici produs uleios după înmugurire. Nu o suprimăm şi nu o înfrânăm. • Fără talie. • Fără rărire chimică şi nici manuală. Lupta împotriva moniliozei şi ulceraţiilor Să se elimine şi să se ardă fructele mumificate rămase pe arbore şi pe jos precum şi lemnele ulcerate. În general observăm în fiecare an o puternică activitate terminală. Prun şi corcoduş: boala buzunăraşelor – fructe în formă de vinete aplatizate. aceste ramuri se autoreglează şi par să poată produce la nesfârşit. pe propriile sale rădăcini şi liberă oferă un produs de cea mai bună calitate S-a arătat că fructele provenite de la arborii care au rădăcini proprii (SPR) sunt mai bine dezvoltate cu o maturitate mai precoce decât cele provenite de la plantele altoite pe M9. Să se cureţe bine plăgile. Tratamentul în acest caz trebuie repetat după ploile puternice. până ce ele prezintă un aubier perfect curat apoi să se ungă rana cu un produs cicatrizant. • Favorizează datorită aptitudinilor genetice o strategie fitosanitară uşoară. Se tratează cu Thirame. Planta. Piersic stadiul B-C: mugur umflat. dezvoltarea acestor hibrizi se poate rezuma astfel: Ei pot fi cultivaţi pe propriile lor rădăcini. conceptele de nanism şi de densitate mare sunt prezente ca şi singurele mijloace de a obţine o fructificare precoce şi regulată . în condiţii favorabile vigorii arborelui. dar să nu se amestece şi nici să se aplice înaintea insecticidului uleios. • Pe ramurile fructifere. • . prezenţa unei pungi terminale în al treilea an opreşte dezvoltarea vegetativă ortrotopă a axei. Beşicarea: primele frunze sunt umflate. şi mai ales în Europa. Acest pasaj de la o creştere monopodială la una simpodială stimulează fructificarea şi provoacă adesea dezvoltarea uneia sau a două reiteraţii pe trunchi în al patrulea an. fie şase sau cinci fructe pe cm 2 de secţiune din ramură fără nici o intervenţie. O puternică creştere vegetativă în serviciul unei fructificări precoce. al cincilea şi al şaselea an. Forma. mugurii latenţi şi cei care dispar sunt numeroşi şi provoacă autonomia rămurelelor restante. Luată în considerare încă de la plantare devine un element indispensabil dezvoltării florii şi fructului. arboricultorul producător de mere nu mai alege un loc unde să pună altoiul pentru a adapta livada la caracteristicile solului dar în plus pentru a folosi strategi culturale în care densităţile de plantare şi înălţimea arborelui sunt bine calculate.ulei mineral . în lume. • Fără palisaj (sau un pichet de 150 cm deasupra solului). făcând posibile modurile de irigare şi de fertilizare ecologic satisfăcătoare. Făinarea: muguri deformaţi care rămân atrofiaţi. Începem în acest an experimentarea anumitor hibrizi cu un proiect cultural destul de îndepărtat de livada convenţională: • Arbore provenit din cultura în vitro sau din butăşire. găunoase. o canalizăm. Zirame. Să se trateze pe timp frumos. Global.ulei de rapiţă. edificiul şi arta de a le stabilii contează puţin.

precum iedera de exemplu. fie global. Myco-sin aplicat la 5 zile între începutul şi sfârşitul înfloririi nu are decât o eficacitate parţială. înaintea mugurilor albi. Plantele bolnave vor fi distruse şi arse. şi fiecare fitofag are preferinţele sale stricte în ceea ce priveşte vegetalele. la fel ca şi Biopro care necesită temperaturi mai mari de 15 o C pentru ca bacteriile sale să acţioneze. Acest lucru este datorat îngheţului şi începe cu vârful şi nici odată cu peţiolul. . Alegerea va duce din contră la vegetalele care permit găzduirea devastatorilor diferiţi de cei ai culturilor şi care permit hrănirea prădătorilor. Dacă sunt afide: Veralin CD 0. va creşte diversitatea fitofagilor. bacteria infestează cel mai frecvent florile. Din contră.5%. fie local (luptă biologică). Ce vegetale să se implanteze în liziera culturilor? Pentru a interveni eficace pentru protejarea culturii. numeroşi devastaori sunt legaţi de specie sau de un gen vegetal. Stadiul după mugurii albi – monilioza. Există o masă mai importantă de vegetale decât de devastatori şi mai mulţi devastatori decâr prădători. amenajările environmentale şi metodele de cultură. Schematic. Este posibil să se intervină şi prin favorizarea auxiliarilor. Numeroasele numărări ale insectelor efectuate la o multitudine de specii vegetale diferite arată că dintrun punct de vedere calitativ. Ansamblul acestei biocenoze este influenţat de numeroşi factori. nu mai creşte deloc. relaţiile complexe între plante şi insecte sunt structurate în nivele trofice. Interacţiuni biocenotice între livezile şi lizierele cu arbori Relaţii ăntre plante şi insecte În sânul unei biocenoze. la înmugurire. fiecare nivel hrănindu-se în detrimentul nivelului inferior. albine. Studiile de teren arată că creşterea diversităţii vegetale prin introducerea lizierelor cu arbori. Studiul corelaţiilor faunistice între diferitele specii vegetale permite determinarea plantelor care găzduiesc cei mia mulţi auxiliari şi mai puţin fitofagi comuni cu culturile şi deci de a alege speciile cele mai bine adaptate la un rol de protecţie. biomasa merge descrescător de la nivelul cel mai jos la nivelul cel mai ridicat.Cais stadiul B-C. acest nivel poate să conţină mai multe niveluri superioare (supra-prădători). apoi progresează sub scoarţă cu seve. păsări şi om. în general se intervine prin limitarea devastatorilor cu ajutorul unor tratamente chimice. De la 20 de specii de vegetale diversitatea auxiliarilor. este invers: în general sunt mai multe specii de prădători decât specii de devastatori şi de vegetali. Exceptând fitofagii cu regim larg. mai ales dacă aceştia sunt rari pe plantele cultivate. Nu există nici un tratament eficace împotriva focului bacterian. Vă cerem insistent să renunţaţi la orice plantaţie ornamentală sensibilă la focul bacterian şi să o înlocuiţi cu alta care nu dezvoltă această boală. Totuşi. Dacă sunt mure roşii: sulf înmuiabil 2%. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru. boala ciuruirii şi făinarea: aceleaşi produse ca şi pentru cireş. Astfel fiecare plantă are fitofagii ei înfeudaţi. numai că creşterea diversităţii prădătorilor nu respectă aceeaşi lege: foarte puternică la început. Coacăz şi Cassis la înmugurire. a căror ţesuturi sunt foarte fragile. Dacă sunt afide şi fluturi: insecticid uleios sau ulei mineral. care a atins un nivel ridicat. Propagarea sa este facilitată de rănile provocate pe trunchi sau de gridină. într-o livadă. Focul bacterian Focul bacterian se manifestă prin închiderea la culoare a frunzei de la peţiol spre ramură cu o extensie a acestor simptome pe tot asamblu tulpinii. se disting cele trei niveluri următoare: nivelul primar constituit din arborii fructiferi. să nu se aplice după stadiul mugurilor albi. Duzii – Murul. dintre care cel mai importanţi sunt climatul. ea se stabilizează apoi. nivelul secundar constituit de insectele devastatoare (fitofagii provoacă pagube asupra culturilor) şi în sfârşit al treilea nivel al auxiliarilor entomofagi (prădători şi parazitoide ale devastatorilor). este bine să se planteze vegetale în lizieră care să nu fie în aceeaşi familie botanică ca şi cultura pentru a limita fitofagii comuni şi a evita ca liziera să constiuie un refugiu pentru aceşti paraziţi. Boala se transmite prin aer. în termenul de diversitate. Douăzeci de vegetale diferite furnizează practic maximul de auxiliari prădători. Pentru a proteja culturile. Este important să se furnizeze un refugiu insectelor în sezonul urât implantând vegetale care au o puternică capacitate de primire în ciuda morfologiei lor.

Amenajarea environmentului culturilor lassă să se prevadă şi un important impact peisagistic. Concluzie Studiul interacţiunilor culturii-lizierei cu arbori nu este decât la început şi ar merita eforturi crescute de cercetare. Exemplu de mărăcine. Este posibil să fie atacat de cossus (un fitofag al trunchiurilor). Conectivitatea mărăcinilor este foarte importantă pentru a permite circulaţia insectelor.). şi un Psylle. Florile oferă în acest sezon resurse . dar ale cărei locuri de hibernare sunt mai puţin cunoscute. Cu rosaceaele prunate alaterne este printre vegetalele care oferă prin înflorirea lor unul din prrimele popasuri de post hibernare auxiliarilor care ies din refugiile lor. chiar dacă vegetalele n-au fost selecţionate foarte precis. Un mărăcine întrerupt este mai puţin eficace decât unul continuu. Înflorirea sa precoce (martie) este foarte trecătoare pentru auxiliarii care îl vizitează atunci cănd pragul lor termic de activitate este atins (aproximativ 10oC). cea a peisajului. Inconvenientele pot fi tendinţa sa de adomina arborii care îi stau aproape. Ea este gazda potenţială a multro alte specii de psylle a rhamnaceaelor. În plus plantele ierbacee intercalate culturilor pot juca un rol asupra acestui echilibru. Ar fi interesant să se studieze influenţa ţelinei asupra echilibrului faunistic al culturilor adiacente. asupra multiplelor repercusiuni asupra microcilmatului. Interesul acestui plop este de realiza o structură de perdea de arbori care creşte rapid. ţelini şi să echilibreze biocenoza. care deformează frunzele în gogoşi. Laurul nobil (Laurus nobilis) Laurul găzduieşte o psylle specifică. ei permit să lege între ei diferite elemente complementare a unui peisaj: culturi. ciupercă la care este sensibil mai ales mărul. Psylla alaterni. Rolul atractiv al iederei se completează cu o funcţionare importantă adăpostului (frunziş persistent. lemn. Crysopes şi Hemerobes adulte. Metodele de studiu aplicate interacţiunilor faunistice între speciile vegetale de la nivelul plantei par a fi transpozabile pe scară superioară a spaţiului ecologic.Experienţa arată că echilibrul care se stabilleşte între mărăcine şi cultură este relativ robust şi efectul gglobal este pozitiv. fauna sălbatică şi interesul cinegetic. caracteristice monoculturilor intensive. o punaise prădătoare foarte eficace în reglarea înmulţirii psylle părului. regulării apei. Prunul negru alaterne (Rhamnus alaternus) Acest arbust cu frunze persistente găzduieşte populaţii ale unei psylle specifice. Incovenientul iederei este că jenează crşterea tinerilor arbori. În acestea stă iarna Anthocoris nemoralis. Totuşi ea găzduieşte o Cicadelle lassidae specifică şi cortegiul său de parazitoide. Folosirea acestuia implică un schimb de comportament în materie agriculturală. Cu o dispunere a parcelelor de 5 Ha este posibilă instalarea mărăcinilor eficace pe margine aparceelelor care acoperă o parte din sol de 10%. compoziţie şi funcţii Plop hibrid (Populus x euramericana male) Această clonă are o faună relativ săracă. Să adăgăm aici şi rolul important pe care îl joacă mărăcinii de la marginea căilor de comunicaţie. Ea găzduieşte coloniile unei afide specifice pe tinerele sale mlădiţe şi toamna pe inflorescenţe. Trebuie concepute mărăcinii ca şi coridoare care permit insectelor să se deplaseze între diverse medii în funcţie de sezoane. împletituri ale tulpinilor) astfel încât auxiliarii care şi-au luat hrana înaintea hibernării merg în număr mare să locuiască acolo pentru hibernare. Cum se implantează vegetalele? Reiese din experienţă că un mprpcine trebuie să fie des pentru a fi eficace şi că trebuie să cuprindă toate straturile vegetale (ierburi. Trioza alacris. Astfel de măsuri de amenajare a mediului înconjurător a culturilor prin creearea unei reţele de mărăcini compoziţi şi benzi înierbate cu compoziţie vegetală par inserabile într-o agricultură mai extensivă şi mai puţin poluantă. burare intermediară şi jet înalt). Iedera comună (Hedera helix) Această specie are o înflorire târzie (septembrie-octombrie) foarte atrăgătoare pentru punaises prădătoare Anthocoridae (Orius subsp. Afida constituie ultimele prăzi a diverselor mămăruţe. Înfloririle precoce favorizează punaises Anthocoridae care ies din hibernare şi care găsesc o hrană bogată pe care o înţeapă cu antenele. Ele par să convină unei apropieri a interrelaţiilor culturilor cu formaţiunile naturale sau administrate de om precum zonele forestiere sau agroforestiere sau ţelinele pentru a evalua impactul controversat astăzi. Lungimea mărăcinilor care se implantează pe unitatea de suprafaţă a culturii depinde de tipul de cultură. la fel şi pentru syrphes. Aceasta este colonizată foarte devreme (februarie) de către Anthocoris nemoralis care îşi depune primele ouă. Câteodată apare o infestare cu plomb (Stereum purpureum). Este vorba de a creşte complexitatea şi capacitatea regulării mediului natural pentru a limita tratamentele chimice violente.

Salcia marsault (Salix caprea) Cu dimensiuni modeste. Arborele este gol la sfârşitul lui mai începutul lui iunie constrângând auxiliarii care şi-au mărit efectivul să schimbe vegetalul gazdă: procedeul este avantajos deoarece survine la o epocă care coincide cu creşterea riscului de înmulţire a psylle comune pe părul cultivat: acest vegetal efectuează într-un fel înmulţirea şi lăsarea automatică a auxiliarilor sau favorizează o succesiune naturală a populării sale. Acestea găzduiesc în principal syrphes. prin caracteristicile frunzelor sale. fără risc pentru cultură care poate să dezvolte colonii dense pe tinerele mlădiţe în creştere. Această compoziţie vegetală ţine seama şi de rolul polenizatorilor. Ea este gazda specifică a unei psylle Psylla pulchella. adesea printr-un factor de ordinul 5-10 să se favorizeze plecarea auxiliarilor spre păr prin specii care găzduiesc resurse temporare dispărând acolo unde se manifestă riscul în livada de peri sau înmulţiri sezoniere ale afidelor. Soc (Sambucus nigra) Socul este gazda unei afide specifice. Plante de acoperire a solului în cultura zmeurului . în aşa fel încât să nu concureze cu polenizarea sa. Psyllopsis fraxini precum şi o cecidomyie specifică şi cortegiul său parazitar. Aphis sambuci. Funcţiile sale sunt următoarele: să atragă auxiliarii toamna şi să le furnizeze hrana (rolul iederei prin înflorirea sa) să se amenajeze refugiile iernale datorită iederei şi altor foioase cu frunze persistente să se prevadă o hrană post-hibernare datorită înfloririlor precoce a căror efect este de a mări longevitatea şi fecunditatea auxiliarilor care ies din hibernare dezvoltarea populaţiilor gazdă sau prăzilor precoce pentru entomofagi care îşi vor putea efectua înmulţirea în prima generaţie. pulchella este o specie migrantă care îşi părăseşte arborele gazdă pentru locurile de hibernare atunci când atinge stadiul de adult. Arborele din Iudeea (Cercis siliquastrum) Această specie este bogat populată primăvara. Este cunoscută pentru că favorizează o hrană precoce punaise Anthocorides care vizitează mâţişorii. această salcie are. Laurul tin (Viburnum tinus) Acest arbust cu frunze păroase şi persistente. Chrysopes şi mămăruţe în mai-iunie. găzduiesc o faună bogată. Frasin (Fraxinus angustifolia) Această specie mediteraneană înmugureşte foarte devreme (februarie-martie) şi oferă populaţii de prăzi foarte precoce. o faună mai bogată. Frasinul găzduieşte o Psylle. Populaţiile larvare sunt foarte numeroase în aprilie-mai. excludând esenţele care înfloresc în acelaşi timp cu părul. P. El găyduieşte mai devreme acarienii Tydaeidae care favorizează instalarrea acrienilor prădători. cu o compoziţie asemănătoare cu cea cercetată în livada de păr. Acest asortiment vegetal este calculat pentru a facvoriza auxiliari cei mai utili în livada de peri.alimentare pentru numeroşi entomofagi cărora le măreşte longevitatea şi fecunditatea înainte ca populaţiile prăzilor lor să fie exploatabile. Înflorirea este foarte precoce. mai ales prădătorii de homoptere şi de psylles. Ea măreşte capacitatea de refugiu hibernal a mărăcinelui. Popularea frasinului este corelată cu cea a părului. Este printre primele vizitate de anumite syrphes care hibernează la stadiul de adult cum este Scaeva pyrasti. Alunul (Corylus avellana) Această esenţă găyduieşte trecători în timpul primăverii populaţii de afide şi dierşi fitofagi care favorizează înmulţirea unui număr mare de specii auxiliare legate de homoptere în general şi de punaises Miridae. Permite înmulţirea precoce a unui coretgiu diversificat de auxiliari. mai ales în antagoniste de afidee şi în acarieni prădători. multiplică o bogată faună de entomofagi. Alunul înfloreşte în ianuarie oferind resurse de polen exploatabile pentru anumiţi auxiliari foarte activi mai devreme. Găzduieşte din prima primăvară colonii de afide care favorizează instalarea auxiliarilor.

Efectul paielor asupra zmeurului Efectul asupra fructelor Tabel – efectul comparat al plivitului.5 9. fertilizării.5 m2) Martor 59. rădăcinile aflate sub pătura de paie se concentrează mai mult la suprafaţă decât la plivit când ele sunt abandonate la mai mult de 30 cm profunzime.11 Efectul asupra tulpinilor Acoperirea cu paie duce adesea la o creştere a producţiei de lemn a zmeurului: mai multe tulpini. deşi zmeurul are totuşi rădăcini care provoacă în profunzime. Mulciul de paie permite conservarea echivalentului a 5 cm de precipitaţii în timpul sezonului de creştere. Efectul asupra supravieţuirii răsadurilor Supravieţuirea răsadurilor este afectată negativ şi pozitiv totodată de către pătura de paie.3 36. Lungimea tulpinilor Densitatea tulpinilor Randament în al 2-lea an (cm) (număr pe 0.7 32. Darrow şi Magness au observat un număr mare de tulpini în parcelele cu pături de paie decât în cele plivite. Ar părea că aceste rezultate diferite sunt atribuite tipului de paie folosite. cu rădăcinile sale mai mult superficiale. Aceasta ar produce mai multe rădăcini groase şi drepte şi puţine ramuri în timp ce plivitul ar produce multe rădăcini mici. Pe de altă parte.4 11. Acest fenomen de creştere târzie va fi mai important când lunile de august şi septembrie sunt foarte umede. puţini producători practică această acoperire cu paie a zmeurului.48 Plastic alb 91. mai lungi şi mai puternice. pădurii de paie şiierbicidelor asupra lungimii şi densităţii tulpinelor zmeurilor la sfârşitul sezonului de stabilire penrtu zmeurii ieşiţi din micropropagare.66 Plastic negru 96. pătura de paie permite diminuarea înlăturării răsadurilor atinse de îngheţul iernal.2 6.4 27. înălţimea tulpinilor.44 Plivit cu mâna 71. Childs (1941) a constatat o mai mare producţie de lemn cu paie în timp ce Clark (1939) a observat tulpini mai puternice. controla buruienile şi să crească randamentele. un aport azotat suplimentar este necesar. dar preferă în general răcoarea acceselor de pădure.Zmeurul nu este o plante care stă la soare.8 31. şi în cazul paielor.0 45.2 5. Nu trebuie pierdut din vedere că descompunerea unei pături de paie cu materiale organice va priva răsadurile de o parte a umezelii. Se pare că în nişa sa ecologică.4 6. Generalizarea nu este deci posibilă.1 74. dar o diminuare a numărului de tulpini care sunt acoperite cu paie.92 Paie 105. Totuşi aceasta întârzie maturitatea fructelor şi în cazul materialelor cu un aport mare C/N.3 6.4 6. pătura de paie are tendinţa să întârzie maturizarea fructelor. faptul că ele conţin în mod obişnuit seminţe de buruieni. Astfel un număr mare de rădăcini vor fi distruse. Alte dezavantaje posibile ale acoperirii cu paie este costul său. Pe deoparte. De altfel. Tulpinile care mor contribuie şi ele la formarea unei pături la picioarele zmeurilor. În zilele noastre. În acest mediu. Într-un sol care reţine puţină apă. Efectul asupra temperaturii . mărimea fructelor. zmeurul beneficiază de o pătură de paie naturală în permanenţă. cu toate că se acţiona înainte cu ierbicide. Trinka şi Prittis au observat şi ei un număr mare de tulpini produse cu o pătură de paie decât tratamentele ierbicide sau grăpatul pentru o plantaţie făcută începând de la răsaduri micropropagate. Efectul păturii de paie asupra numărului de tulpini a produs câteodată rezultate contradictorii. Efectul asupra rădăcinilor Pătura de paie afectează rădăcinile mai mult decât orice altă parte a zmeurului. Diferenţa era apreciabilă. Clark. numărul tulpinilor şi supravieţuirea plantelor.69 Simazine 80. Efectul păturii de paie asupra solului Efectul asupra umidităţii Păturile de paie sunt benefice pentru conservarea umidităţii solului. zmeurul.5 m2) (kg/4. Good şi Hyrcyz au observat o creştere a înălţimii tulpinilor. Acoperirea cu paie poate păstra umiditatea. reduce fluctuaţiile de temperatură în sol. dezvoltarea sistemului rădăcinar superficial se poate dovedi o problemă în timp a secetei prelungite. Unii autori nu sfătuiesc să se folosească plivitul în locul păturii de paie lăsând să se descompună paiele pentru ca apoi să se înlăture.3 5.54 Napropamide 77. Mai multe studii au demonstrat avantajele aceste practici în cultura zmeurului. îşi găseşte puţină umbră precum o pătură de paie din frunze care provin din arborii înconjurători. El nici nu creşte în pădure.

Pătura creează un efect izolant şi deci se observă mai puţine variaţii de temperatură în sol de la o zi la alta. care iubeşte mult azotul sub formă de nitraţi. deci trebuie folosite mai puţin. ploaia penetrează mai greu în sol. Un incovenient a utilizării paielor şi a fânului este prezenţa seminţelor de buruieni. se observă chiar o creştere a potasiului din frunzele zmeurilor. Fertilitatea Zmeurul este o plantă nitrofilă. mai ales a frunzelor de fagi. Alte materiale provenite din arbori pot fi folosite. care nu conţinea nici o scoarţă. Adică ele pot inhiba creşterea zmeurului sau germinarea seminţelor sale. Probabil că acest efect izolant este responsabil pentru întârzierea maturizării fructelor. graminee furajere şi de cereale care riscă să germineze la contact cu solul. Există un pericol de a deteriora rădăcinile atunci când trecem de la un sistem cu mulci la un sistem de plivire deoarece rădăcinile sunt superficiale. Când se foloseşte paie. Un tratament cu pătură de talaj de plop nu a imhibat răsadurile în comparaţie cu paiele de cereale. Alte precauţii care trebuie respectate sunt să nu se folosească niciodată acest conţinut de paie pe un sol rău drenat şi să nu se ardă niciodată. Un alt incovenient al paielor este că ele sunt alelopatice. Materiale pentru pătura de paie Frunzele Frunzele sunt fără îndoială materialul cel mai potrivit pentru a fi pus la baza zmeurilor. simptome tipice unei carenţe de azot. O metodă recomandată de Riotte (1979) pentru a evita acestă problemă constă în a înmuia paiele 2 sau 3 săptămâni înainte de utilizare pentru a face să germineze seminţele. Good şi Hyrycz (1968) au constatat că nivelurile de azot în solul parcelelor cu paie era mai scăzut decât cele fără paie până la adăncimea de 60 cm. de orz şi de ovăz pentru a controla creşterea zmeurilor sălbatici din plantaţiile forestiere. Clark (1939) a notat că răsadurile nefertilizate aveau frunze verzi palide şi mai mici. plasticul negru devenea dăunător deoarece împiedica penetrarea apei. Fertilizarea . Inconvenientele posibile a unei grosimi prea mari de materiale sunt: costul pentru o suprafaţă mare. Lemnul tragmentat este utilizat cu succes de producătorii de zmeuri biologici. Se poate aplica şi toamna. Nivelurile de fosfor şi potasiu erau totuşi superioare. În exterior. Compuşi fenolici extraşi din aceste paie au inhibat puternic creşterea rădăcinară a răsadurilor de zmeuri în laborator. Anumiţi producători biologici americani folosesc cu succes mulciuri mai groase până la 25 cm. Paiele Paiele sunt materialele cele mai utilizate. Grosimea cuverturii de paie Pentru materialele organice 10-15 cm de material este în general suficient pentru a împiedica buruienile să crească permiţând astfel apei provenite din ploile slabe să atingă solul. Dispunem de 10-15 cm de grosime la picioarele plantelor. Jobidon şi alţii (1989) au folosit mulciul de paie de grâu. şi deci nevoia lor în apă şi evaporarea creşteau. Prezenţa scoarţei anumiţi arbori ar putea dăuna. Utilizarea unei pături organice cu un raport mare de C/N necesită deci adăugarea unui îngrăşământ azotat pentru evitarea unei carenţe în acest element al zmeurului. este preferabil să continuăm acest lucru până la sfârşitul plantaţiei. Cercetători spanioli au obţinut un control a buruienilor la fel de bun ca şi cu ierbicidele folosind un amestec de ace de pin în cultura de zmeur. rumeguj şi lemn fragmentat Talajul din lemn parţial compostat este un excelent mulci. anumite tulpini mai slabe pot să aibă dificultăţi în penetrarea mulciului. Este de preferat să se îndepărteze. Plastic şi geotextil Paiele plastice negre sau albe au dat randamente inferioare. gunoi şi alte fertilizante organice Composturile şi gunoaiele nu controlează buruienile şi riscă să furnizeze pre mult azot. Compost. Folosirea gunoiului prea paios trebuie luată în considerare. Treder şi alţii (1993) au notat un efect pozitiv asupra randamantelor cu un plastic negru doar în primii ani de producţie a unei plantaţii. Anumiţi practicieni adaugă puţină piatră de calcar sau cenuşă de lemn cu frunze pentru a bloca aciditatea acestora din urmă. Jobidon şi alţii (1989) au folosit un mulci făcut din talaj de plop. Când răsadurile deveneau mai mari. Se va acţiona atunci ca şi pentru alt material cu paie cu excepţia că va fi preferabil să se aplice foarte devreme primăvara astfel încât să se evita ca mineralizarea târzie să nu dăuneze maturităţii. acest element fiind uşor eliberat de paie. Paiul inhibă germinarea seminţelor de zmeur. diferenţele între efectul diferitelor paie nu erau vizibile. având grijă să adăugăm echivalentul de aproximativ 25 kg de azot pe tona de frunze. Acoperirea cu paie în practică Atunci când începem să acoperim cu paie o cultură de zmeuri. Talaj. mai ales în cazul paielor de ovăz. Frunzele de arţar au tendinţa să formeze o masă compactă.

Materialele mai lemnoase precum talajul cer mai mult azot decât cuvertura de paie de exemplu. dar îi trebuie o amplasare ferită de vânturile puternice. să se implanteze cuverturi anuale. Pentru o implantaţie de toamnă. Sarrasin este folosit câteodată ca şi cuvertură sezonieră. În orice caz. argilos. Ca întotdeuna. este posibilă înlăturarea sau se poate tasa la sfârşitul lui august pentru a accelera maturizarea. • Se pliveşte până la începutul lui august. bine drenat. apoi se instalează mulciul spre mijlocul lui octombrie. • Să se furnizeze mai mult azot. Plante de acoperire a solului Dacă cuvertura de paie asigură acoperirea solului aproape de răsaduri. pe plantaţie. Mugurii sunt foarte sensibili la îngheţuri. Nucul se înmulţeşte prin seminţe. Se poate atunci la un sistem cu mulci. Aplicarea mulciului în anii subsecvenţi Este preferabil să se instaleze cuvertura de paie primăvara sau toamna când solul este umed. Nucul este un arbore mare care atinge 20-25 m înălţime. producând astfel un mulci aproape de răsaduri pentru anul următor. Nucul iubeşte terenul adânc. Aplicarea mulciului în anul de plantare Pentru o implantare primăvăratică cu plante ordinare. privând astfel planta de azot. ocupă la sol o suprafaţă de 80-120 m2. apoi sunt altoiţi la vârsta de 6 ani. după ploaie sau după ce a fost irigat. • Să se irigheze pentru a contra balansa competiţia pentru apă. Ovăzul va creşte şi va muri la primele îngheţuri. iar recoltarea se face toamna. Dacă solul este uscat. Concluzie În ciuda câtorva inconveniente potenţiale. apoi se pune mulciul în iunie. se recomandă să se adauge echivalentul a 6. Aceasta reprezintă o încărcare suplimentară a muncii şi se riscă creşterea buruienilor aproape de răsaduri. Aceasta are ca scop evitarea uei foamete în azot. pot da fructe până la 70 de ani şi trăiesc până la 300 de ani. fenomen care se produce atunci când microorganismele descompunătoare folosesc azotul disponibil pentru a ataca mulciul. solul trebuie să fie menţinut gol prin grăpare sau alte mijloace mecanice. sunt posibile următoarele acţiuni: • Se pune mulciul la început. Argumentul cel mai frecvent care înaintează spre utilizarea plantelor de acoperire a solului este că ele concurează cu cultura şi riscă să reducă recolta de fructe. trebuie: • Să se cosească regulat la 5 cm. suportă calcarul şi creşte la lumină. oferă o calitate bună a solului şi minimalizează competiţia cu zmeurii. Sunt posibile aici trei alegeri: să se păstreze solul gol. este posibil să se implanteze o cuvertură din ovăz la mijlocul verii. cuvertura de paie şi plantele de acoperire a solului apar ca şi tehnici interesante pentru producţia biologică a zmeurilor. Acperirea solului va contola şi buruienile şi va preveni eroziunea şi levigarea nitraţilor. se aplică mulciul imediat după implantare. Plante de acoperire a solului – graminee O acoperire permanentă a solului cu graminee nu este cea mai bună soluţie în cultura biologică. bogat. . Nucul creşte până la 1000m altitudine în zona temperată.În producţia convenţională. Arborii sunt adulţi la 20-40 ani.5 kg de azot pe tona de material în funţie de acesta. dacă pământul este prea uscat sau prea umed el nu se poate dezvolta. Nucul (Juglans regia) Numele de nuc vine de la „Ghinda lui Jupiter”. mulciul trebuie instalat imediat. deoarece plivitul afectează stabilizarea.6-8. trebuie plasată cuvertura de paie înainte de căldurile mari. O parte din azotul fixat de trifoiul alb este folosită şi de zmeuri. În cazul răsadurilor micropropagate. S-a dovedit că trifoiul roşu are acelaşi efect. uvertura ar putea impiedica apa precipitaţiilor să atingă răsadurile. şi nu mai târziu pentru a nu stimula noi răsaduri. Avantajul unei plante de acoperire a solului la sfârşitul verii este de a reduce creşterea tulpinilor şi de a favoriza maturizarea zmeurilor printr-un fenomen d competiţie. Pentru ca aceasta să nu dăuneze maturităţii. Acoperiri ale solului sezoniere Înainte de implantarea unei acoperiri a solului sezoniere. îi revine fiecărei intreprinderi să adapteze aceste tehnici după timpul şi mijloacele disponibile. • Se pliveşte aproape de răsaduri la început decâteva ori. rolul plantelor care acoperă solul este de a face acelaşi lucru între rândurile de zmeuri. să se implanteze o cuvertură permanentă. Dacă se ia în considerare o acoperire a solului cu mei sau cu alte graminee. Aportul azotat ar trebui să fie adăugat după raportul C/N al materialelor. În primul an. Plante de acoperire a solului permanente Plante de acoperire a solului leguminoase Trifoiul alb oferă cel mai bun compromis. Ar fi interesant să se încerce crucifere care ar creşte mai mult timp decât cerealele sau sarrasin .

haine. productiv.Miezul Coaja verde a nucii serveşte ca şi vopsea pentru lemn. mai puţin la bacterioză. cu coaja lemnoasă mică. o societate japoneză o utilizează ca şi abraziv. târzie. fructificare rapidă. miez mic. miez uşor de extras şi foarte parfumat. Frunzele pot servi la îndepărtarea insectelor cum sunt furnicile. productivitate bună de 5-6 tone pe hectar la 8 ani în solurile bune. Fernor Nucă de talie medie sau mare. productiv.Nucul se plantează şi pentru lemnul său care este dur şi este căutat şi pentru fructele sale. păr. formă ovoidă. coaja lemnoasă dură. Chandler Nuci mari. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. se conservă bine. arbore viguros. fructificare rapidă. oval. înflorire precoce. mai puţin la antracnoză. Din mâţişori se poate face vin. Lara (R) pieral Nucă mare rotundă (30-38 mm). apariţia fructelor este foarte rapidă şi are o productivitate ridicată. polenizator. Rădăcinile nucilor sunt utilizate sub numele de „mărăcine de nuc”. necesită un sol răcoros bogat în humus. Maturitate tardivă după mijlocul lui octombrie. Hartley Nucă mare (34-36 mm). fiind şi greu de extras. Coaja lemnoasă poate fi utilizată ca şi combustibil. Lara. fructificare rapidă şi productivitate bună. polenizat prin franquette. maturitate între 10 şi 20 octombrie. arbore viguros şi rustic în toate regiunile. cu fructe precoce. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. foarte fertil. muştele şi punaises sau se poate face vin de nuc. . Chaberte Se acomodează la un sol sărac.Coaja verde care corespunde cu pulpa fructului . sensibil la bacterioză. maturitate la mijlocul lui octombrie. se poate folosi crud sau uscat. ascuţită. calitate excelentă. Careme Fruct de talie medie. Fernor. înflorire târzie (adaptat regiunilor cu primăveri reci). lunguieţ cu baza aplatizată. arbore viguros şu o fructificare precoce. Lista varietăţilor de nuc pe care le putem găsi în pepiniere Bijou Fruct foarte mare. maturitate precoce (5-6 zile înaintea Franquette). Din nucă se poate obţine ulei de nucă care este folosit în bucătărie pentru salatele compuse. Juglans cinerea este nucul cenuşiu. etc. se foloseşte pentru mobilă. fructificare rapidă. arbore viguros care poate creşte pe terenuri nisipoase. miez alb şi cu calitate gustativă bună. Franquette Fruct mare. rezistă la bacterioză. originar din America de Nord produce un lemn cunoscut sub numele de Hickory şi nuca de pecan. Nuca este compusă din trei părţi: . conservare bună a fructului. rustic şi productiv când este adult. maturitate în octombrie. Grosjean sau Grandjean Fruct mare. fructificare rapidă.Coaja lemnoasă . Lemnul de nuc este dulce. Juglans nigra (sau nucul negru din America) este folosit pentru lemn. Caryas. sensibil la antracnoză. coaja lemnoasă dură şi bine sudată. uşor de extras. miez foarte parfumat. Couturas Să se vadă Corne du perigord Ferjean Utilizat pentru producţia de miez. coajă lemnoasă fină. Scoarţa nucului cenuşie se va ffolosi ca şi laxativ. înflorire precoce. Juglans regia (sau nucul din Caucaz) este folosit pentru fructe şi lemn. randament la spargere în jur de 50%. un miez de o calitate bună. productiv (1700 kg/ha la 10 ani). Fernette Serveşte ca şi polenizator pentru Chandler. folosit la masă pentru prăjituri sau ulei. arbore viguros. Evitaţi să vă odihniţi prea mult timp la umbra nucului. rezistenţă bună la bacterioză. maturitate în octombrie. cu vine. arborele este viguros. Corne du perigord Fruct de talie medie. miez alb.

Thomas Black. Saint Martial Fruct mic. Parisiene Fruct foarte mare de formă rotundă. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. fructificare rapidă. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. Alte varietăţi necomercializate Gautheron. sensibil la frigurile de primăvară şi la boli. . foarte productiv. Mayette Această varietate este de origine italiană. miez alb cu vine şi foarte parfumat. Jardin de la Saint-jean. sensibil la bacterioză mai puţin la antracnoză. aplatizat la masă ceea ce îi permite să stea în picioare. arbore puţin viguros. Mărul (Malus communis) Lista merilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Există aproximativ 6000 de varietăţi de mări. miezul se extrage uşor. excelent pentru deserturi. mai greu de uscat. boală rădăcinară. maturitate târzie. coaja lemnoasă mică. maturitate precoce la sfârşitul lui septembrie-începutul lui octombrie. Ronde de Montignac Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette şi Fernor. productiv. intră rapid în producţie. înfloreşte şi se coace 8 zile înaintea Franquette. Fruct mare. rezistă la antracnoză şi bacterioză. miezul este de calitate bună şi uşor de extras. productiv. arbore viguros. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. iată aici câteva pe care le putem găsi încă la pepienierişti. fruct cu talie medie care are o coajă lemnoasă mică. Serr Nucă de calibru mediu (30-34 mm). polenizat prin franquette. fructificare lentă. Bacterioza provoacă căderea fructelor. polenizator Franquette. Noix rouge Miezul nucii este de culoare roşie. Soleze (R) Arbore viguros. Vina: fruct ascuţit. are tendinţa să se deschidă de unde şi o conservare dificilă. necesită un polenizator. Bolile: Cerneala şi pourridie. arbore foarte viguros cu o fructificare precoce. Verdelet Fruct cu talie medie. Chaberete. puţin sensubil la bacterioză. maturitate precoce spre sfârşitul lui septembrie. coaja lemnoasă mică şi fragilă. nu tolerează marile friguri iernale. decupează marginea frunzelor. arbore mediu viguros. formă ascuţită. maturitate după 15 octombrie. miez cu gust foarte fin. coaja lemnoasă este semidură şi mică. Mayette rouge. Pleureur Quenouille Fruct mic. Molia nucului provoacă o înrulare şi o uscare a frunzelor. fructificare rapidă. maturitate târzie. Varietăţi Americane (distribuite în Franţa) Amigo: fruct rotund în ciorchină Chico: fruct mic rotund Hartley: a se vedea descrierea mai sus Payne Pedro: productiv Serr: a se vedea descrierea mai sus Tehama: înflorire foarte precoce. maturitate târzie după mijlocul lui octombrie. rotund. arbore viguros.Lassingne Marbot Fruct mediu-mare. arbore viguros şi rustic. Meylanaise Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette. se conservă rău. miez galben deschi cu gust foarte fin. Charancon decupează marginea frunzelor. ea formează o pată neagră înconjurată de o aureolă galbenă.

fină. maturitate în decembrie 11Belle de boskoop schmit husch 12Belle de Broizat 13Belle de Fumée 14Belle de pontoise: fruct mare aplatizat. maturitate în ianuarie . puţin aplatizat. arbore viguros. pulpă albă. dulce şi acidulată. maturitate iulie – august. roşu purpuriu la soare. pulpa sa este albă. Assumptia Astrakan A troche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Avignone Avrolles ou averolles Azéroly anisé: parfum de anason. la boli. are o pulpă acidulată şi dulce. vegetaţie târzie 19Belle fille Normande: fruct de talie medie. dulce şi acidulat. galben. maturitate târzie (decembrie – aprilie) Aziza 0Baie 1Bailleul ou Gros hôpital 2Barbe ou Courbis 3Baron de Berlepsch 4Beaurichard 5Beausoleil 6Beauté de l'Ohio 7Bec d'Oie: fruct mare cu aspect conic are o pulpă fermă şi crocantă 8Belchard (R) ou chanteclerc: fruct cu talie medie de culoare galbenă cu pigment. se comportă bine la altitudine. foarte productiv.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Adam Akane Alfred jolibois Alkmène: maturitate semiprecoce Ananas rouge Anizier Anna Apez zagarra Api Api d'Orange Api double rose ou Api rouge Api étoilé Api gros (ou Api double rose) Api jaune Api noir Api rose Apion: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Ard Cairn russet Arboisine Arlet Astrakan blanc: maturitate precoce Astrakan rouge: fruct mediu. dulce şi zemoasă. maturitate în octombrie . dulce şi zemoasă.martie 15Belle fille de l'Indre: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 16Belle fille de la creuse 17Belle fille de la Manche 18Belle fille des salins: varietate foarte rezistentă la frig. pulpa sa estre fermă. măr foarte bun. calitate gustativă excelentă 9Belgoden (R) ou goldensheen 10Belle de Boskoop rouge: roşu închis. vigoare medie.

pulpă fină cu savoare acidulată. maturitate în decembrie – aprilie . gust acidulat. maturitate în august . 39Blanc sur 40Blanche champagne 41Blanche de la flaugere 42Blanche d'Espagne ou Coquette: galben. maturitate noiembrie – decembrie 55Boucasse de Brès 56Bougie ou Kandil Sinap 57Boulonnex 58Bouquepreuve 59Bourniquette 60Bouscasse de bres 61Braeburn 62Bramley'seedling: fruct foarte mare utilizat mai degrabă pentru compot 63Brie 64Brownless Russet 65Cabaret: viguros. măr bun. galben.20Belle fleur de Brabant 21Belle fleur d'Eté: maturitate semiprecoce 22Belle fleur double: roşu. fruct mare. rezistent la boli 23Belle fleur Jaune: fruct mare. foarte crocant.septembrie 69Calville blanc d'hiver : coajă galbenă. fină aproape moale cu savoare dulce. parfumată 66Cabassou 67Cabusse 68Calville blanc d'août: fruct mare cu coaja galben închis roză la soare. se conservă bine. mediu. devine galben la maturitate. galbenă şi roşie. maturitate iarnă 28Belle Lourounaise 29Belle rivet 30Belrene (R) 31Ben Davis: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 32Bénédictin: galben – roşu. pielea sa este verde. pulpă crocantă. acidulată. maturitate târzie (decembrie – aprilie) 50Bonne ménagère 51Bonnet carré: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 52Bordes 53Borowitski: fruct mediu cu pielea verzuie combinată cu roşu. acidulată şi parfumată. zemos. se comportă bine la altitudine. arbore sănătos şi viguros. maturitate semiprecoce (octombrie – decembrie) 46Bon père gris 47Bon pommier: destul de mare de culoare roşie şi verde. piele verde cu puncte negre. maturitate în decembrie 33Beraud 34Bertanne (R) 35Besse 36Bismarck 37Black john 38Blackstayman: maturitate târzie (decembrie – aprilie). maturitate în noiembrie – decembrie 24Belle fleur Moyeuvre: maturitate la începutul toamnei 25Belle fleur rouge 26Belle fleur verte 27Belle josephine: fruct foarte mare. maturitate în ianuarie – martie 48Bondon: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 49Bonne Hotture: fruct de talie medie. maturitate în august – septembrie 54Bossard: fruct de talie medie şi de culoare verde. 43Blanche precoce Blaze 44Bolnapfel ou Bohnapfel: măr bun 45Bon père: fruct de talie medie şi de culoare galben auriu.

acidulată. Citron d'Hiver . varietate rustică. când mărul este copt seminţele se detaşează din loja lor. culoare galben verde cu roşu. Citron suisse . Coing . mărul are o lungă conservare. Chretienne .Cherry cox . maturitate în decembrie 83Calville rouge du mont d'or: fruct foarte mare cu coajă galbenă şi roşie. arbore viguros 84Calville royale 85Calville saint sauveur: maturitate toamna 86Camoise 87Canelle Blanche 88Canine des clots 89Carabille: fruct de talie medie – mic. savoare bună parfumată. coaja este galbenă şi răşie. Christkindel (voir saint-nicolas) . pulpa sa este albă şi are o savoare dulce. Colapuy . pulpă moale Chaux. pulpă albă moale. spălat cu roşu.70Calville d'Angleterre 71Calleville de Dantzig 72Calville d'Espagne 73Calville de Mleiv 74Calville des Femmes 75Calville des prairies 76Calville d'Oullins 77Calville du roi 78Calville rayé 79Calville rouge d'automne 80Calville rouge de Savignac 81Calville rouge d'été: maturitate precoce 82Calville rouge d'hiver : coajă galbenă roşie. se comportă bine la altitudine. mărul este foarte bun fiert. aplatizat. se conservă bine. bună.Coestress . Coeur de Boeuf . coajă roşie închis. Choureau. maturitate în ianuarie – martie Chataignier tendre: fruct de talie medie. are o pulpă fină şi zemoasă. maturitate în octombrie 96Champ gaillard 97Chantecler 98Charles Ross: maturitate semi-precoce Chataignier: fruct destul de mare. Cinq cotes . se consumă din ianuarie până în mai Cloche Ardennaise . varietate vigurosă şi rezistentă la boli Châtaignier du Mesnil: fruct mare. galben verzui cu striaţii de culoare roşie. Claque pépin: fruct de talie medie. se comportă bine la altitudine 90Cardinal: fruct mare gălbui. parfumată. Coquette (voir blanche d'espagne) Court durade Court pendu Court pendu doré Court pendu gris . pulpă crocantă zemoasă. maturitate precoce 91Carre d'hiver 92Cassou: maturitate târzie 93Cassou d'Hortez 94Centrou 95Chailleux: coajă galbenă striată cu roşu. Clermontoise Cloche: măr foarte bun. se consumă din decembrie până în martie.Conchine .

Demoiselle. maturitate târzie. şi fructul se conservă câteodată până în luna august anul următor. uşor acidulat. Cramoisie de Croncels: maturitate la începutul toamnei Cramoisie de Gascogne: fruct mare de culoare galben palid. acidulată. crocant. maturitate la începutul toamnei. înflorirea este foarte târzie. pulpa este foarte fermă. varietate excelentă. Double rose de l'ain . Dorée de Grimes . zemos şi foarte dulce. savoare acidulată. fruct de talie medie. coaja are culoarea verde şi răşie. dar se poate conserva până în martie Eden frusty Einshomer Elisa Raetke: măr plângător. Docteur Lesage: măr crocant şi zemos. dulce. zemoasă. maturitate în octombrie şi se conservă până în ianuarie.Court pendu rouge Court pendu rouge du lot et garonne Court pendu violet: maturitate târzie Courtin Court pendu gris du Limousin Coutras Cox's orange: culoare galbenă portocalie. De l'estre De Lin. Double rose . arborele are bună productivitate. De risoul . Cravert: maturitate târzie Cravet rouge Criterion Croix baron Croquet belle fleur Croquet noir Croquet rouge Curadou Cusset blanc Cwastresse double D'Adam D'Ile De Behier De Bonde De beurre De Casse (voir Cassou) De Curé De deux ansDe feu de Fer: fruct de talie medie. galben. în octombrie este unul din ultimii arbori care îşi păstrează frunzele verzi. zemoasă. maturitate în noiembrie. Double bon pommier: fruct mare. pulpă albă moale. Doux argent Drap d'or: fruct mare. Discovery . Du Ronduraut Earlygold (R)snygold Early redone (R) erovan cov Eclat: fruct de talie medie. se consumă din octombrie până în noiembrie. parfumată. aproape crocantă. pulpă fermă. maturitate la începutul toamnei Elista (R) Daliest cov Ellison orange Eri zagarra Elstar Durette . maturitate în decembrie – martie Dunn's seedling .

moale. Fuji: fruct mare roşu spălăcit.Epice d'hiver Faro Fenouillet gris Fenouillet roux Fraise: bun pentru patiserie. poate fi şi uscat Framboise d'Oberland: fruct mare de culoare galbenă şi carmin cu striaţii roşii. maturitate târzie. pulpa sa este fină. Gala Galantine Galardon Galeuse ou pigeonnet d'Armor Garus Garden Sun Red (R): măr pitic Géante de l'exposition Gelade Gendreville: maturitate târzie George cave Glace Gloire de Pontchartrain Gloster Gold john Gold smith Golden delicious: coajă galbenă. maturitate în octombrie. Franc roseau: se comportă bine la altitudine. conservare bună. dulce şi parfumată. zemos şi foarte dulce. Franc roseau du vallais Fremy: maturitate târzie. maturitate din octombrie până în noiembrie. maturitate în octombrie Gora Gorge de pigeon . fructul se ţine mult timp pe arbore.

Imperiale winesap Improved blackstaymann . maturitate în ianuarie Grassland: măr pentru fiert Gravenstein: bun. maturitate la sfârşitul lui octombrie. maturitate la sfârşitul verii Grenadier Grimes golden Grise de chambery Grive rouge Gros croquet Gros jaune Gros Locard Gros museau de lièvre blanc Grosse madeleine Grosse piquette Groseille: maturitate târzie Grosse saint clement Gueule de Mouton Harold red Henri Dumont Hollande rouge Hume Idajon Idared: fruct mare. coajă roşie. maturitate în septembrie – octombrie. Grand mère Granny smith: coajă verde. dulce şi puţin parfumată.Goutte d'or Grain d'Or des Charentes Grand Alexandre: fruct foarte mare de culoare galben verzui spălat cu roşu carmin. pulpă fină moale.

Jonared Jonathan Jonnee hiljon Joseph Mush Josephine Juliette tardive Jules Labitte Kandil Sinap voir Bougie Kansas queen Karminj Kid orange red KristKindle Kools La clermontoise La nationale La paix La rose . Jean Collin Jeanne Hardy Jerseymac Jolibois Jonagold: galben striat cu roşu.Isabelle Luizet Jacques Lebel: bun. pulpă zemoasă. savoare bună. striat cu roşu. excelent pentru compoturi şi prăjituri Jacquet Jaune de Lias d'Armagnac Jaune et rouge de Cussey: varietate bună James Grieve: fruct mare. maturitate în octombrie. galben. se culege la sfârşitul lui august.

mărul se fierbe. matirotate vara Mercier Merigold (R) Mignonne de Bedford Mildose Mooren's jonagored (R) Mountagnarde Muscade . maturitate în decembrie Melrouge Ménagère : foarte mare. coajă de culoare verde gălbui.Lachaudon Lambron Lancashire Laurier Lavigne Laxton Lion d'été ou pomme des moissons Locard blanc Locard jaune Locard vert Lord lambourne Lysgolden (R) goldenir Mac Intoch (ou macintosh ?) Madeleine blanche 99Marie Madeleine Martel Martranche (ou maltranche ?) Melon Melrose: coajă roză-roşie.

Museau de boeuf Museau de Porc Museau de Lievre rouge Museau de montsec Mutsu Nationale Newton wonder Nouvelle europe Nutaris Ontario: recomandat pentru patiserie. dulce şi foarte parfumată. este un măr bun pentru fiert. pulpă de culoare crem. Alternanţa producţiei. pulpa sa crocantă este zemoasă. Orange suisse: varietate bună. foarte parfumat. maturitate din ianuarie până în aprilie. maturitate de la mijlocul lui octombrie până la mijlocul lui decembrie. Pay bou Peasgood Peau de boute Pépin de Bourgueil Pépin Meunier Periga . fructe mici. Oregon Orleans Ozark gold Paradis Pâris Parmentiere Passe pomme d'été: maturitate precoce Passerose douce Passerose vraie Pastellier Patte de loup: fructe de talie medie. fragil. culoare gri.

Pomme raisin .Permain dore Petit croquet Petit franc roseau Pierre rouge Pigeonnet blanc Pigeonnet de jérusalem Pigeonnet rouge Pineau Pitmaston Pomme a cotes Pomme blanche Pomme cloche: măr cu conservare lungă. nici o pară. dar gustul său este delicios. Pomme coing Pomme d'adam Pomme d'Amour Pomme d'Aure Pomme d'ile Pomme de Fer Pomme de noel Pomme de Mansle 100Pomme des champs Pomme des moissons ou Lion d'été Pomme du 15 Août Pomme fraise Pomme Lavigne Pomme orange Pomme poire: fructul nu este un măr.

zemoasă.Pomme Titard Ponsard Pouzac Précoce de Wirwignes: cuajă galbenă cu o parte portocalie. recomandat pentru patiserie. dulce. maturitate din decembrie până în martie. maturitate din noiembrie şi până în decembrie. striat cu carmin. Rambour d'Automne Rambour d'été: fruct mare. roşu la soare. Président Roulin Priam Prieuré Professeur legrenier Provençale rouge d'hiver Querina Raisin ordinaire Raisin rouge Radoux Rambault Rambour d'Alsace: fruct foarte mare. varietate bună. de culoare galbenă şi roz. Rambour mortier Rambour Papeleu Rambour rayée Rambour rouge: varietate bună Ravaillac Reau Red delicious Red giant Red june . pulpă albă crocantă. pulpă albă. dulce. galben alb. pulpă semi-moale şi savoaredulce. arbore productiv Rambour d'hiver: fruct mare galben verzui.

maturitate toamna. pulpa sa este zemoasă şi dulce. pulpă fermă. Reinette Blenheim Reinette clochard : măr excellent. maturitate în septembrie. maturitate în decembrie – martie. Reinette blanche d'Espagne : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette blanche du canada : alb gălbui.Red spur Red spur delicious Reine des reinettes: galben striat cu roşu. Reinette blanche champagne: maturitate toamna. maturitate în ianuarie Reinette de Champagne: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Châtellerault ou Pomme Blanche Reinette de Chesnée Reinette de Coulon Reinette de Cuzy: maturitate târzie (decembrie – aprilie) . se comportă bine la altitudine. culoare galbenă. maturitate în decembrie. rezistă la îngheţurile de primăvară. maturitate în ianuarie Reinette de Blenheim Reinette de Brive Reinette de Caux: fruct mare. Redondelle ou Blandureau Reinette à côte Reinette Abri Reinette ananas Reinette ananas rouge Reinette baumann : se comportă bine la altitudine. varietate bună polenizatoare. se conservă până în decembrie. pulpă fermă. galben. Reinette Cul creux: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette d'amboulne Reinette d'angleterre Reinette d'anjou Reinette d'août Reinette d'armorique : fruct mediu. se comportă bine la altitudine. bun.

dulce. maturitate în ianuarie Reinette du Vigan: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette etoilée Reinette franche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) .Reinette de France: pulpă galbenă. varietate bună. bine acidulată Reinette de Freyberg Reinette de Hollande Reinette de grandville Reinette de langsberg Reinette de la reine Reinette de Lithuanie Reinette de Neubourg Reinette de Parmentier : varietate bună Reinette de Provence Reinette de Rouen : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Ruffec Reinette de Savoie: înflorire târzie. Reinette de Servin : varietate bună Reinette des Carmes : varietate bună Reinette des Chênées Reinette des Vergers Reinette dorée ou d'or : savoare excelentă Reinette dorée de Versailles Reinette d'Orléans Reinette dubuisson Reinette du gapeau Reinette du grand faye spur Reinette du grand faye Reinette du Mans: galben deschis. se comportă bine la altitudine.

Reinette grand'mere Reinette grise Comtoise : varietate bună Reinette grise de Bretagne Reinette grise de chamberry Reinette grise de saintonge: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette grise du canada: coajă gri. maturitate în decembrie Reinette grise Parmentier Reinette jaune musquée Reinette Jules Labitte Reinette marbrée : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette marbrée de la Creuse Reinette martin Reinette parmentier Reinette rouge de bretagne Reinette Saint Sauveur : fruct excelent Reinette verte de mende Reinette vignat Reinette Zuccalmaglio Rever Reverend wilk Rialette Ribson pippin Richared : coajă roşie. maturitate în decembrie Rivière: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Rome beauty Rose acide Rose aigre Rose d'aizac . ruginie.

pulpă fină şi zemoasă. se comportăbine la altitudine Rose de bordeaux 101Rose de miel Rose de Saint-Florian Rose de Touraine Rose double Rose douce Rose plate Roter stern rezinette Rouge d'hiver Rouge de bretagne Rouge de la javie Rouge de montmaur Rouge de paul Rouge de plaugiers Rouge de senentille Rouge des cévennes Rouget de born Rougeur de Pêche Rousseau Royale d'Angleterre Saint Didier en Mont d'Or Saint jacques Saint jean Saint Louis Saint michel Saint Nicolas : măr roşu pe cere îl agăţăm în brazii de Crăciun Sang de boeuf .Rose de berne: bun.

bun pentru patiserie. Transparente de croncels : excelent. şi zemoasă. pulpă crocantă şi foarte dulce. albă. moale. cu pulpă fină moale. maturitate în septembrie – noiembrie. Serveau ou Pointue de trescléoux Signe tillish ou Sing tillich : maturitate la sfârşitul verii Spartan Spinjon Stark earliest Stark jumbo Starking delicious Stark Erlist Starkimson Suntan Surprise Tardirene Tardive stuani Teint frais Tiuffat Topred Transparente blanche: fruct mare. cu savoare acidulată şi parfumată. arbore viguros. nu se conservă. fruct mare alb. rezistent la boli.Sanguine Sans Pareille de Peasgood: fruct mare. măr bun. maturitate în august Très tardive Triomphe du luxembourg Tydeman Early Vauriasse Vedette du Béarn Verdalet Verdasse . cu striaţii roşii. pulpa este fină. fertil. arbore foarte productiv. maturitate vara. zemoasă cu o savoare acidulată şi parfumată. de culoare galbenă. coaja de culoarea chihlimbarului. iulie – august. gust acidulat.

Vertot : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Vierge du Pilat Villefort Villefranquesse Violette Vista bella Wandin pride Winesap: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winston: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winter banana: mare. maturitate în noiembrie Barré Bedan : maturitate la sfârşitul lui noiembrie Binet Rouge : maturitate la începutul lui noiembrie Binet Violet Bisquet : maturitate la sfârşitul lui octombrie Boué Cartigny : maturitate la sfârşitul lui octombrie Clos Renaux : maturitate la sfârşitul lui octombrie Closette Clozeau Diot roux Domaine Domaine du Calvados Douce Coët Ligné : maturitate la sfârşitul lui octombrie Dous Moën : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux amer Doux de Mouen Doux joseph : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux Ligon Doux Veret de Carrouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Fréquin audièvre : maturitate noiembrie .decembrie Fréquin rouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Glénon Gros locard vert . are puţin gust de banană. galben şi roz la soare. maturitate în decembrie Yvette Clasamentul merilor pe arome Meri pentru băuturi Antoinette : maturitate la sfârşitul lui octombrie Avrolles. plis parcurge fructul de sus în jos.

mai viguros decât MM106. bun pentru compot. puţin sensibil la asfixiere M7. foarte viguros. fructificare rapidă. Cox's rouge des flandres: fruct mic. EM7. pulpă crocantă. rezistă bine la secetă dar se teme de umezeala din iarnă M111. pentru suc Roquet-Vert: măr pentru băutură.Joliote Judor : maturitate la începutul lui noiembrie Kermerrien : maturitate în octombrie Locard blanc Locard vert : maturitate la începutul lui noiembrie Marie Manard : maturitate la sfârşitul lui octombrie Médaille d'or : maturitate la sfârşitul lui octombrie Mettais : maturitate la sfârşitul lui octombrie Moulin à Vent Muscadet de Dieppe Nez de chat Nez plat Noel Deschamp Normandie blanc Peau de Vache : maturitate la sfârşitul lui noiembrie – decembrie. bogat în zahăr. loc pentru altoi semi-nanificant. zemoasă şi parfumată. dulce. Reinette de Fugélan : se foloseşte fiert. rezistă bine la secetă. calibru mare. Dello : măr pentru băutură. vigoare medie. pentru soluri sănătoase şi bine drenate. polivalent. gust amar Rouget Duret Saint Martin Sebin Vendue Lévêque Vérollot Vice Président des Cours Măr pitic Garden Sun Red Alte varietăţi Belle fleur double: fruct mare bicolor. loc pentru altoi semi-nanificant M109. loc pentru altoi semi-nanificant. Sains Richaumont Locul unde se fixează altoiul mărului • • • • • MM106 (Malling-Merton 106). dulce Pépins d'or Petit jaune : maturitate la începutul lui noiembrie Pomme de Moi Pommate de Bucey Président delcourt Rambault René Martin Rouge Bruyère Rouget de Dol Rouge de Trèves : maturitate în noiembrie. fructificare mai puţin rapidă decât EM9 sau MM106 . galben striat cu roşu. coajă roşie.

Beurre d'Anjou ou Nec plus ultra Meuris Beurre d'Aremberg ou d'Hardenpont Beurre de Bollwiller Beurre de l'Assomption: fruct foarte mare cu pulpă parfumată. acidulată. Părul Lista perilor vechi şi curenţi care se mai comercealizează Abbe Fetel ou Abbate Fetel Acka Alexandrine Douillard: fruct de talie medie de culoare galbenă. dezvoltare slabă. maturitate precoce. Beurré Le Brun Beurre Moretini Beurré Naghin Beurre Oswego Beurre précoce Morettini: fruct mare parfumat. pulpă foarte zemoasă. Bellissime d'Automne Bergamotte Esperen: fruct de talie medie. Beurre de Monluçon Beurre de Naghin Beurre de Nantes Beurre de Paris Beurré Diel Beurre Dumortier Beurré Giffard: mărime medie. foarte productiv. Beurré d'Apremont (voir beurré Bosc) Beure Bachelier Beurre blanc doyenne Beurre bosc: pulpă albă. Beurré Hardy: fruct mare. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. maturitate la sfârşitul lui iulie. de culoare galbenă. până la 1000m. viguros. Andre Desportes: fruct de talie medie. da arbori foarte viguroşi. pulpă zemoasă. maturitate în septembrie-octombrie. pulpă galbuie. excelent. puţin zemoasă. foarte zemoasă. fructificare lentă Doucin. cu o parte roză. Beurré Vauban Bois Napoléon Bon chrétien d'été Bon chrétien d'hiver . puţin granuloasă dar fină. dulce. Beurre d'amanlis: fruct mare de culoare verde închis. Beurre Rocca Beurré Sichette Beurre six Beurré superfin: fruct mediu. fină.• • • • • EM9. roşiatic. dezvoltare slabă Paradis. cu coajă groasă de culoare galbenă. maturitate august septembrie. coaje galbenă verzuie. Beau present Belle de Bruxelle: fruct de talie medie. maturitate în septembrie-octombrie. cu pulpă albă. pentru livada palisată Pajam1 şi Pajam2 Franc. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. culoare galben palid. maturitate la sfârşitul lui octombrie Beurre Capiaumont Beurre Chastel Beurré clairgeau: fruct foarte mare de culoare galbenă. maturitate în septembrie octombrie Ananas de Courtay: fruct de talie medie şi de culoare galben închis. se cultivă la munte. pulpă parfumată şi zemoasă. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. cu savoare dulce şi parfumată. verde şi gri. productiv. maturitate în noiembriedecembrie. maturitate precoce (iulie). parfum subtil. rotunjit care nu are sâmbure. rotund. pulpa sa este dulce.

culoare galbenă. pulpă moale şi fină. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. maturitate vara. alungit. galben verde. maturitate în octombrie – noiembrie. Doyenne gris d'automne Doyenné Perrault Doyénné Sieulle Duc de Bordeaux: fruct de talie medie.Bon Gustave Bonne d'Ezée Bonneserre Saint Denis Brignolles Bronzée d'Enghein Cailhou rosat Calebasse Van Marum Campanette Canal red Capdelaine Capiaumont (voir Beurré Capiaumont) Cardinal Georges d'Amboise Catillac Cauvin Cerrai Certeau Chapland Chaptal Charles Cognee Charles ernest Chat brule Chayton Chretien Citron des Carmes: formă sferică. bronzat. maturitate în noiembrie. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate în noiembrie – decembrie. de culoare galbenă ca lămâia. maturitate la mijlocul lui august. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. zemos şi parfumat. culoare verde şi ruginie. maturitate în octombtie – noiembrie. Claude Blanchet: fruct mic. pulpă dulce. pulpa este zemoasă şi parfumată. maturitate în octombrie. spălat cu roşu.ianuarie. Doyenne d'hiver doucce Doyenné du Comice: fruct mare gallben şi roşu. Colonel Marchand Colorée de Juillet: fruct mic. Doyenne Doyenne d'Alençon Doyenné de Juillet: verde galben. Clapps favourite: fruct mare galben. De Binse De Montvernon Decana del Friuli Directuer Hardy Docteur Jules Guyot: fruct mare. productiv. Colette: fruct de culoare galben. maturitate vara. Conseiller à la cour Constant Lesueur Coscia CouCourdanne CourCou rouge Covert Cremesine Cremesine d'espagne Cuisse de Dame Curé: maturitate în decembrie . pulpă zemoasă şi dulce. Duchesse de Mouchy . Comtesse de Paris: fruct de talie medie. coajă galbenă şi verde. Conférence: fruct alungit. Duc de Nemours Duchesse Bererd Duchesse d'Angoulème: fruct mare de culoare galbenă. maturitate la sfârşitul lui iulie.

Garden Pearl (R): păr pitic. coajă galbenă la maturitate. Legipon Lehou Grignon Louise bonne d'Avranches: mărime medie. pulpă albă. dulce. Mathilde Recq Melbouche Merveille de Chine Merveille Ribet Meski Messire jean: maturitate în noiembrie. maturitate în noiembrie.ianuarie. Messounet Morettini 64 Mustapha Bey Notaire Lepin Old home Olivier de Serres Onondaga Pakam's triumph Paron professeur Lagerberg Passe Crassane Passe Crassanne rouge . maturitate în octombrie. Madame Ballet Madame Dupuis Madeleine: fruct mic. fină. duce şi zemoasă. cu coaja verde colorată la soare. zemoasă. maturitate la mijlocul lui august.Elzette Epargne ou Cuisse Madame Epremint Epice Epine du Mas (voir Duc de Bordeaux) Farinière Ferdinand Gaillard Fondante fougère Fondante Thiriot Francisée Fulva Garden Gern (R): păr pitic. Garus Général Koenig Général Leclerc Gitol Goutte d'OR Gralhouse Grand Champion Graveleuse Grise poule Grosse verte Hartmann Higland Hoyerswerder Illinois Impériale feuille de Chêne Jacques Jeanne d'arc Joséphine de Mallines Jules d'Airolles Kaiser Alexander Laxton record Le Lectier : fruct mare. Madernassa Magness Margueritte Marillat Martin sec ou Capelan ou Chapelan: maturitate în decembrie .

îi va da atunci o formă de spalie sau de tulpină joasă.Perus muscat Perou d'argent Pierre Corneill Poire à deux tête Poire de meched Poire de Naux Poire réserve Poire royale Précoce de Trévoux: fruct mare şi parfumat. arbore productiv. forma adaptată a acestuia este tulpina înaltă. Trompe pastre blanc Turki Verdale Verte d'hiver Verte dure Virgouleuse Williams' William's blanche William's bronze William's duchesse William's Mengo William's rouge Locul unde se pune altoiul • • Pentru avea un arbore mare trebuie altoit pe franc. Altoit pe gutui. gust bun. . Président Heron Président Olivier Président Mas Professeur Lemoine Red Hardy Redonne Remi Chatenay Rene Rene Dunan Roman Ronde d'hiver Rousselet de Reims Rouzette Royale Royale d'hiver Saint Germain d'hiver Saint jacques Saint Jean: fruct mic. gust bun. Saint jean vert Sanguine d'Italie Sanguine de France Satin vert Soldat laboureur Souvenir de Jules Guindon Souvenir de Leroux Durand Sucrée d'Aix Sucré de Montluçon ou verte sucrée Sucre vert Sulmerland Suprême de Quimper Swiss Barlet Triomphe de Jodoigne Triomphe de Vienne: fruct mare alungit. pulpa sa este parfumată. pulpă verde. maturitate la începutul lui august. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. maturitate la sfârşitul lui iunie. de culoare galbenă. părul va avea o dezvoltare mai redusă. zemoasă.

dulce parfumată Bună Coe's golden drop (voir goute d'or) Conducta (voir reine claude d'althan) Coeur de Enormă Savoare de Septembrie Boeuf caisă Les Damas (Noir. au un gust fin. guteaus bry) California Medie blue Cirette Violet negră Galben verzui. Rouge de Biondeck) cresc pe toate terenurile şi sunt câteodată folosite ca şi altoi. rugină şi prin lăstari înflorire tolerează precoce la monolioză sfârşitul lui martie 20 iulie Iulie august Blue free Albastră Bonne de Bry Mic (autre nom : Belle de paris. brynska. foarte parfumată. creşte pe arbuşti spinoşi. rotunzi. conserve …). se lipeşte de sâmbure Violetă Foarte bună. zemoasă. fruct mic.• Dacă varietatea este mai puţin viguroasp îi putem mări vigurozitatea altoind-o pe franc. Sunt adesea folosite adesea pentru prăjituri. conservă. pulpă fermă şi dulce. bune pentru masă şi în prăjitură. sunt utilizate şi în preparaţii (compoturi. Musqué.zemoasă acidulată Fruct bun pentru masă. adesea foarte dulce. Prunul (Prunus domestica) Marile familii de prune - Questches au un procent mare de zahăr şi conţine puţină apă deci pot fi uscate. de Septembre. Se reproduc de la sâmburi. au mărimea unei cireşe. mai mari decât Mirabelles. Violet. Reine-Claude. ovală Seamănă cu o mirabelle Mare Roşu şi galben Auriu Portocaliuroşu la maturitate Verde – galbenă Gust de caisă şi ananas Bună. Damas de Medie Violet Bună August Septembre neagră -septembrie . moale. patiserie şi la confecţionarea prunelor uscate. Mirabelles. rustică Verde Foarte bună Începutul lui septembrie Mijlocul lui august Începutul lui septembrie Reine claude 15 iulie Sensibil la Se multiplică dorée. prăjituri. Lista prunilor vechi şi curenţi care se mai comercializează Mărimea Medie Culoarea cojii Albastru Pulpa Galben Verzui Calitatea gustativă Foarte bună PolenizatoMaturi-tate rul Autofertil Începutul lui septembrie Iulie Boală Pământul - Varietatea Abricotine Anna Spath Apex Plumecot Ariel Arbore viguros Mare Belle de Thuin Berudge Mare. puţin fragil parfumată. Prunelles. de Tours.

patiserie şi prune uscate Sfârşitul lui iulie august Utilizat pentru confecţionarea prunelor uscate fleuris de Tours Damas Royal Damas violet De Lawrence Mare Gage De Kirke Des Bejonnières Moale. neagră zemoasă. conserve. torturi şi prune uscată Double robe Drap d'or Early favorite Medie Early Laxton Medie Engle Bert Medie Ente ou prune d'Agen Negricioasă Galbenă Purpurie Rosă Galbenă Dulce şi parfumată Bună Autofertil Foarte bună Există 2 clone. arbore dulce. P707 produce fructe mari. dulce Calitate inferioară prunei sainte catherine. destul de foarte rezistent la parfumată. maturitate la sfârşitul lui august – P303 începutul lui polenizează septembrie. zemoasă. dulci arborele este viguros şi productiv. fermă. bun polenizator pentru alte P707 la varietăţi. P 707 şi P 303. P303 are o maturitate mai târzie decât P707 (septembrie). fruct polivalent pentru masă. Galbenă cu Pulpă arbore pete roşii fermă. dulce. viguros parfumată Medie. fructul este mai dulce şi puţin mai mare. zemoasă. Autofertil. zemoasă.Damas de Tours Mică – medie Prună mare. acidulată. prăjituri. foarte parfumată Mare. viguros. frig dulce cu savore de cais Sfârşitul lui iulie august Mijlocul lui august Bună Începutul lui septembrie Începutul lui august Fruct puţin infectat de viermi foarte bună. recolta este mai grupată şi mai Mijlocul lui iulie 10 iulie 20 august . pentru prăjitură. Purpuriu Foarte ovală.

dulce. foarte parfumată. Foarte bună foarte parfumată. ovoidă Bună Aurită Galbenă bună Lohr Madame Bonnard Medie Medie Marcelle Chasset Matin Methley Medie Galbenă cu Pulpă fină. august d'althan. dulce Violetă Galbenă Foarte bună Sfârşitul lui august Mijlocul lui august 20 august Începutul lui septembrie Mijlocul lui septembrie Mare Violetă Galbenă Roşie Bună delicioasă. zemoasă Gălbuie Galbenă Foarte bună Albastră Galbenă. îşi pierde valoarea în regiunile cu climat cald La mirabelle de Nancy are un sâmbure gros a cărui suprafaţă este ridată spre vârf Autofertil Mirabelle de Medie Flotow Mirabelle de Mică Metz Începutul lui iulie Sfârşitul lui iulie Mirabelle de Mică Nancy Galben portocalie Galbenă Reine claude Mijlocul lui dorée. Quetsch d'alsace Rezistentă la monolioză. d'Oullins.Ferbleue (R) Medie albastră Galbenă Golden japan Mare Galben viu importantă fermă. foarte bună. bună Zemoasă şi Methley dulce Mijlocul lui agust Mijlocul lui Sensilă la iulie monolioză la uceraţia bacteriană Sfârşitul lui septembrie Goutte d'Or Foarte ou mare Coe's golden drop Grand prix Hackman Mare Jefferson Mare Galbenă. se utilizează în patiserie. foarte parfumată. pete carmin dulce. gust de miere. sensibil la rugină Mirabelle Maturitate . posedă un sâmbure mic ale căror feţe laterale sunt netede Mai mare decât mirabelle de Metz. crocantă.

purpurie neagră Prune Abricot Mare alungită Prune Bonjour Prune Caprane Enormă Roşie Albastră Fruct oval. mai mult puţin dulce dacă este calitate polenizat gustativă medie.parfumée de septembre Monsieur Medie. hatif arbore viguros Monsieur jaune Noberte Alungită roz violet pe fond albastru mergând spre purpuriu când este coaptă Galbenă rotuindă. se utilizează parfumată. care merge dulce. pulpă tare de dar produce culoare verde. Se utilizează ca fină. rustică galbenă Bună Sfârşitul lui septembrie După mijlocul lui august Mijlocul lui iulie Începutul lui septembrie Medie. Autofertil. spre roşu în acidulată. arbore viguros Galbenă. partea arbore viguros însorită . Reine-claude de Bavay târzie septembrie Mijlocul lui august dulce. La altitudine. pentru nu se lipeşte de sâmbure Prune d'Agen. uscat parfumată. albastră zemoasă. nu se lipeşte de sâmbure Zemoasă. ovală Portocaliu Portocalie Zemoasă. Necesită dulce. dulce. Delicioasă în prăjituri Foarte bună şi foarte dulce se usucă pentru a face prune uscate numite pistoles sau se foloseşte pentru prăjituri şi ţuică. zemoasă Necesită Începutul polinizatori lui august dulce. fruct de masă şi acidulată. dulce. savoare polenizator bună. Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Ardennes Oneyda Perdrigonne Mică Albastru violetă Président Foarte mare Albastru -violet verde Prince Englebert Mare fină.

Saint-Antonin rotundă violetă. bună. puţin Pentru prăjituri. Autofertil acidulată. rotundă Prune d'Axat Ovală Prune de Vars Mică Prune Pêche Prune de Mică. foarte productiv Mijlocul lui septembrie septembrie Quetsch de Buhl Quetsch d'Italie ou Clone Richard's early ou Fallenberg ou altesse double ou bleue Mare Roşu albastru Galben verzui Foarte bună Sfârşitul lui august . se pot liber face şi prune uscate. excelent pentru sâmbure prăjituri. se cultivă în regiunile nu pre calde sau la altitudine Pulpă tare Arbore viguros.Prune de chien Mică. brună acidulată cu înflorire precoce dar rezistent la îngheţurile târzi Galbenă – Are gust de portocalie cais puţin roşie Verde Gălbuie Bună Autofertil Mijlocul lui august Sfârşitul lui august Sfârşitul lui iulie August -septembrie Mijlocul lui august Albastru închis Zemoasă. şi dulce. verde. se precoce utilizează crud sau pentru prăjituri Puţin viguros Uşor autofertil Pruneau de Mare Bale ou Clone Rinklin Pruneau rouge de Touraine Pruneau rouge de tours Roşu albastru Galben Foarte bună portocaliu Autofertil Foarte precoce.Mică şi Jean ovală Portocalie Productiv şi Înflorire rustic. arbore rustic. dulce şi acidulată Prune Saint. după mijlocul lui iunie Sfârşitul lui septembrie Voir Damas de tours Voir Damas de tours Quetsch Alungită d'Alsace ou Altesse simple Violetă Galbenă Quetsch blanche de letricourt Alungită Galben palid Dulce. Autofertil acoperită cu zemoasă.

uşor Galben Galben diaphane aplatizat pătat cu roz hative translucid Reine claude Medie dorée Verde apoi Galbenă aurită la maturitate Reine claude Mare Oullins Galben Verzuiaurie cu Galben tentă de roz Bună. aurie. Autofertil înflorire precoce. fină. august d'Oullins. arbore foarte viguros Foarte bună. Sunt produse două clone. nu foarte Autofertil dulce. cea mai interesantă este 1119. pulpă tare. calitate d'Oullins ou gustativă foarte Mirabelle de bună. moale. foarte de Bavay ou dulce. acidulată. pulpă tare. pulpa nu se lipeşte de sâmbure. Violette Roză violetă Galbenă Foarte bună Verde Galben verzui Foarte bună. Autofertil foarte dulce. utilizat mai ales ca şi polenizator Începutul lui august Mijlocul lui august Sfârşitul lui iulie începutul lui august . una Nancy dintre cele mai bune prune. arbore viguros Bună. zemoasă.d'italie Quetsche Minot Quetsch Medie précoce de Zimmer Reine claude Mare d'Althan ou Conducta ou Rouge du Comte Hetan Reine claude Mare de Bavay ou Reine claude Monot Reine claude Mediu de Moissac Albastru Galbenă Foarte bună August Septembrie Mijlocul lui august Reine claude Mijlocul lui dorée. Pulpa Reine claude tare. se poate folosi pentru conservesau pentru prune uscate Epiderma verde Necesită un devine apoi polenizator. pentru conservă şi prăjitură. arbore Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Galben verde Verde Începutul lui august Reine-claude de Vars Reine claude Mare. foarte dulce. parfumată.

Reine claude précoce ou Léon Hisse Reine claude tardive chambourcy Reine claude verte Reine claude Violette Reine Victoria Mediu Verde Bună Autofertil 20 iulie Medie Aurie Verde Foarte bună Mijlocul lui septembrie Verde Foarte bună gălbuie Mare Roşu palid Dulce şi cu un fond parfumată galben Royale de Fruct mare. Montauban alungită arbore ou grosse productiv şi rouge d'août vigurosş fructificare rapidă Sainte Medie – Galbenă Se foloseşte Catherine mare pătată cu pentru prune roşu uscate şi prăjituri Medie Violetă Mijlocul lui august Mijlocul lui august Necesită un Sfârşitul lui polenizator iulie Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Santa Clara Stanley Mare Mare Violetă Violetă Galben roză Verde galbenă Thames Cross Mare Ovală. puţin Violetă Galbenă Zemoasă. cu pete roze mai mult Foarte dulce Dulce. arbore viguros Medie. arbore cu vigoare medie Sfârşitul lui august Începutul lui septembrie Reine-claude Mijlocul lui septembrie Foarte rezistent la monilia . autofertil Gust de miere Autofertil Valor Verdane Rotrundă Verde la maturitate. productiv un pic acidulată Royale de Mare. violetă Tare şi Arbore Carcassonne oval zemoasă.

productivatate bună.Jaspi (R). pulpa sa este albă.Mariana GF 8-1. boala se exprimă prin ulceraţii care apar la 2-3 ani. . frunze frumoase lucitoare. Berbi: regiunea de origine Dordogne. Doar mlădiţele din acel an nu au simptome.Myrobolan. Incidenţa economică: Vigoarea varietăţii William’s este redusă de la 15 la 30% şi producţia de la 40 la 50%. ancorare bună. dulce.expoziţia: în plin soare. culoare alb roză palidă. se adaptează la orice tip de sol. Brighton: ferm şi parfumat. recomandată pentru prăjituri. Fructele sunt mici. rezistă la asfixierea radiculară. fruct roz. Trebuie schimbat locul la 3-4 ani. precoce. foarte parfumată (gustul seamănă cu ananasul). foarte ferm. productiv. Simptome: • La varietatea William’s. varietate rustică. CĂPŞUNA ŞI CĂPŞUNELE Habitatul căpşunului: . dulce. strângeţi căpşuna cu guleraşul verde şi cu coada. fructul având tendinţa să se întoarcă. căpşună mică cu gust acidulat. dar nu în plin soare. mlădiţele se deteriorează mai mult sau mai puţin în anul următor datorită unei inelări a ochiurilor provocată de prezenţa micilor ulceraţii. • La varietatea Doyenne du comice după 1-2 ani. pulpă foarte parfumată. fără legătură aparentă între ei. . rezistă la secetă. fructe mari (20-40g) roşu coacăz. culoarea sa este roză foarte pală. semi-precoce. alungite. La cules. Pear bark=Pear canker (ulceraţia părului) Sinonime: William’s bark necrosis.sau mai puţin închise Locul unde se pune altoiul prunului . Comice bud drop Regrupare de simptome transmisibile al cărei agent infecţios este necunoscut. Confuzie posibilă: Simptomele la William’s se pot confunda cu accidentele legate de o lipsă în magneziu. căpşună mică de culoare roză. căpşuna de pădure preferă să fie la semi-umbră. Esle afectează doar varietatea de păr William’s şi Doyenne du Comice. maturitate după mijlocul lui iunie.Saint Julien A et Brompton permitdeţinerea unor arbori de dimensiuni mai reduse. Aceste ulceraţii converg spre a da o acoarţă groasă şi aspră. Vigoarea varietăţii Comice este redusă mai mult de 50% şi producţia este nulă. Mod de depistare: Prin indexajul celor două varietăţi. maturitate de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. Camarosa: originară din SUA Cambridge: fruct de talie medie. zemoasă. fondantă. Expoziţia: Tradiţia vrea să se rezerve coastele cele mai bine expuse la soare pentru pruni şi versanţii mai reci fructelor cu sâmburi. untoasă. . cu formă bizară. simptomele se confundă cu o carenţă în bor. Doar câteva ramuri noi se dezvoltă şi la rândul lor vor avea inelări anul următor. Belrubi: creeat în 1962. Cei care nu urcă: Abricot: Căpşună de colecţie. Agathe: varietate foarte precoce şi semi-urcătoare. . Ananas: să se vadă Ananas alb. Are particularitatea că are frunze caduce.solul: iubeşte solurile umede dar bine drenate . cel mai folosit tolerează seceta şi calcarul. calitate bună gustativă. Trebuie culese căpşunile dimineaţa sau seara. delicioasă având savoarea căpşunei de pădure cu un gust lejer de zmeură. Blanche Ananas: fruct de talie medie. dă arbori foarte viguroşi. Capron blanc framboise: căpşună de colecţie. Două tipuri de căpşuni: cei care nu urcă şi cei care urcă.climatul: temperat şi mai degrabă cald . Bogota: viguroasă. La Doyenne du comice.

calitate gustativă bună. productivitate foarte bună. recolta de la mijlocul lui iunie până la începutul lui iulie. Majoral: parfumat şi productiv. varietate viguroasă. se cultivă în pământ sau în tunel. pulpă fermă. fruct alungit de culoare chihlimbarului. Gorella: căpşună foarte mare (15-20g). foarte parfumată. parfumat. dulce. savoare dulce. de culoare roşie-portocalie. recolta din 15 iunie până în 15 iulie. viguros. producţie de la mijlocul lui iulie până la îngheţuri. fruct de calibru mediu-mare. viguroasă şi prductivă. pulpa este fondantă. Gariguette: INRA. Fraise de bois: parfum incomparabil. roşu aprins. cultură uşoară. este o căpşună excelentă care are o calitate gustativă excepţională. productiv. zemoasă şi parfumată. bine parfumat. suportă congelarea. recoltă grupată. dulce. etc. pulpă untoasă albă. fruct mare foare dulce. Cilady: CIREF. rezistentă la boli. Eros Favette: INRA. parfumată.Capron Royal: varietate veche. frunze largi. Darselect: DARBONNE Docteur Morere: varietate veche (1867). calitate gustativă bună. Segaline: originar din Lot. fructe mici medii. lichior. poate rezista la secetă. Madame Moutot sau căpşuna Tomate sau La France sau Madame Kooi: varietate veche creată în Franţa în 1906 de Charles Moutot. vine din toate regiunile. productiv. răsadul eset viguros. pulpă dulce. parfumată. fruct mic. dulce. Blanche de bois: căpşună care are multe asemănări cu Reine des vallees. semi-precoce. cu parfum foarte delicat. frumoasă prezentare a fructului. foarte productiv. Maturitate timpurie. zemos. productiv. târziu. se cultivă puţin în tunel. căpşună mare (până la 15g). Cirafine: fruct alungit. Vicomtesse Hericart de Thury: varietate veche (1849). foarte dulce. calitate bună gustativă. se conservă bine. precoce. productiv. varietate rustică a cărui vigoare este mediocră. recoltă de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. Pajaro: originar din SUA. pulpă foarte fină. mult parfum. Versailllaise: varietate de căpşună veche. fruct de formă iregulată. Maraline: fruct alungit. Surprise des halles: varietate creată în 1925 de Guyot. rustic şi productiv. Talisman: semi-urcător. suportă congelarea. dar are pulpa roză. Elsanta: originară din Ţările de Jos. maturitate precoce. fără întrerupere a producţiei. fruct alungit roşu viu strălucitor. Madame Spanske J: asemănător cu căpşunul capron. Valeta: originar din Ţările de Jos. Maxim: fruct foarte mare. dulce. calibru mediu-mare. maturitate la mijlocul sezonului. varietate locală din Aveyron denumită şi căpşuna Saint-Geniez d’Olt. parfumat şi calitate gustativă bună cu un gust de căpşună de pădure. conic. productiv. maturitate la sfârşitul lui iunie începutulu lui iulie. Cirano: fruct uşor alungit. precoce. Senga Sangana: fruct mare. Chandler: originar din SUA. Mamie: fruct mare în formă de con. rustic. are gust de căpşună de pădure. culoarea sa este roşu puţin închis şi strălucitor. maturitate precoce. în formă de inimă. albă. culoare închisă. Marquise: fruct conic ferm. dulce. originară din Alpi. zemos. pentru orice folosire crud pentru prăjitură. . culoare roşie strălucitoare. precoce. fruct mare conic. Ciflorette: CIREF Cigaline: CIREF Cigoulette: CIREF. Red Gauntlet: târziu (10-12g). varietate rustică şi productivă. patiserie. miros şi parfum excepţional. de culoare închisă. fruct mic. parfumat. roşu aprins şi strălucitor. Galante: nouă varietate de sezon. formă conică. verde închis. Gento: fruct foarte mare (12-15g). se utilizează şi pentru prăjituri. dulce şi zemoasă. Urcătoare: Anabelle: produce un fruct cu o bună calitate gustativă. Mount Omer: fruct mare alb. recolta din 15 mai până în 15 iunie. calitate gustativă excelentă. parfumat. dar nu suportă solurile calcaroase. Golden Alpine: căpşună mică de culoare galben palid. calitate gustativă bună. Marjolaine: fruct mare uşor de cules. maturitate precoce. Sannie: fruct de talie medie. parfum de căpşună de pădure. zemoasă. introdusă pe piaţă în 1929. foarte parfumată. căpşună mare (10-15 g) suportă bine congelarea. răsad productiv care rezistă la căldură. Ciloe: CIREF Cireine: CIREF Colossale: fruct mare.

este suficient să le răsădeşti. fruct mare. emit rădăcini. sensibil la făinare. Reine de Carpentras Reine des precoces Reine de tardive Saint Claude Sharpless Sieger Souvenir de Charles Machiroux: căpşună mare Supermontrueuse hative: căpşună precoce. parfumat. varietate productivă. parfumat cu un gust de căpşună de pădure la maturitate. Ostara: fruct de talie medie (8-10g). Căţărătoare: Mount everest: căpşun căţărător (până la 1. atunci când sunt în contact cu solul. parfum excelent. Sans rivale: căpşună de talie medie acidulată. . Madame Poincarre Muscade: nu este atât de productiv. productiv. acesta consolidează gustul şi sterilizează fructul. producţie de la sfârşitul lui iunie până la îngheţuri. precoce. Marastil: foarte parfumat. productivă. răsad viguros. Umigento: căpşună mare dulce. pulpa sa este foarte fină. precoce. Puteţi adăuga şi câteva picături de lămâie. Rupeţi coada înainte de a mâna căpşuna. precocitate medie. La Brillante Ladette: precoce Louis Gautier: căpşună albă. parfumat. puţin sensibil la paraziţi. era cultivat în împrejurimile Brest. General de Gaulle: introdus pe piaţă în 1947. Ydun: origine daneză Înmulţire: Căpşunii emit stoloni (un fel de tulpină orizontală) pe care cresc mici răsaduri de căpşuni. nu este sufucient de productiv. evitaţi să le stropiţi cu jet de apă care le-ar înlătura gustul. Varietate de căpşuni pentru care nu s-a găsit încă producătorul: Empereur de Maroc Fertilite: era cultivat în împrejurimile Parisului şi în Bretania. acidă. varietatea nu produce stolon. Reine des Vallees: căpşună de pădure care produce fructe mici cu mult parfum. produs din iunie până la îngheţuri. Surprise du Vaucluse Tardive de Leopold Triomphe de Thiange Ville de Caen: căpşună mare.Mara des bois: foarte produsctiv. rezistă la boli. Seascape: varietate de origine americană. foarte dulce.5m) putând fi palisat. producţie din mai până la îngheţuri. Noble Precoce Musquee: gust şi miros musc. Revada: căpşună mare (10-15g). semsibil la boli. răsad robust. florile sale sunt roze şi parfumate. producşie din iunie până la îngheţuri. Hercule: creat în 1946. calitate gustativă bună. maturitate precoce Ville de Paris: productivitate slabă. Profusion Record Regal: parfumat. puţin sensibil la boli. Cum se degustează o căpşună: Pentru a nu pierde parfumul căpşunei. Vivarosa: căpşună de talie medie. se spală cu tot cu coadă şi apoi se pune într-o sită şi se trece pe sub apă. dulce. productiv. Penelopa Rabunda: căpşună mare (12-15g).

fruct alungit. Nectarose: fruct de talie medie cu pielea de culoare roşie şi galbenă. Lista piersicilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Nectarine şi Brugnons Cu pulpa albă Cerise: varietate veche (1600). roz sub piele. Bon ouvrier: maturitate septembrie – octombrie. maturitate la mijlocul lui august. Snowqueen Violet: fruct de talie medie. pulpa sa este roză lângă sâmbure. bună. pulpă puţin zemoasă. pielea păroasă de culoare roşu închis. miezul se lipeşte de sâmbure. Independance Nectared 4 Nectared 6: foarte dulce. sensibil la monilia. dulce. foarte zemos. Olympio Silver Lode: fruct mare . strălucitoare. are o culoare roşie strălucitoare. Belle imperiale: fruct mare spre foarte mare. se teme de terenurile şi climaturile umede care provoacă căderea prematură a fructelor. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate la mijlocul lui septembrie. maturitate la începutul lui septembrie. rezistent la beşicare. Arbore productiv. foarte parfumat. arbore viguros şi fertil. maturitate în iulie. Precoce de Croncels: maturitate după mijlocul lui iulie. maturitate la mijlocul sezonului. Rose de septembre: pieliţă violacee. Early Sungrand Fairlane: maturitate spre sfârşitul lui septembrie. Brugnon: epidermă netedă. fructificarerapidă. Belle des croix rouges: fruct mare. producţie regulară. albă şi zemoasă. maturitate la începutul lui septembrie. parfumată şi zemoasă. sensibil la beşicare. Piesici şi Pavies Cu pulpa albă Alberge: varietate veche. Belle Bausse: pulpă foarte zemoasă şi fină. parfumat. Benoni: fruct bun. Nectarină: epidermă netedă. maturitate la începutul lui august. fruct mare. dulce. Amsden: arbore viguros. maturitate se eşalonează pe o perioadă destul de scurtă de la sfârşitul lui iunie până la începutul lui iulie. maturitate la mijlocul lui august. este un fruct cu o calitate bună. pulpă galbenă portocalie. pulpă albă. Baltet: maturitate septembrie – octombrie. maturitate la mijlocul lui august. tardiv. Carman: viguros. destul de rezistent la beşicare. Gros violet: maturitate august septembrie. zemoasă. Morton: foarte bun. floare sensibilă la îngheţ. acidulată. arbore productiv. Dina Felligni: fruct mediu. maturitate august – septembrie. foarte bun. rustic. dulce şi parfumată. calitate gustativă bună. rustică. miezul se lipeşte de sâmbure. Belle imperatrice: fruct foarte bun. foarte dulce. Cu pulpa galbenă Caisul: calibru mediu. pulpa sa este dulce. maturitate la sfârşitul lui septembrie. rezistent la beşicare şi la molinia. maturitate la sfârşitul lui august. Pavie: epidermă păroasă. pieliţă groasă. pulpă alb verzuie.Piersicul (Prunus persica) Piersica: epiderma păroasă. . miezul nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. pieliţa sa este de culoare galbenă pală şi roşie spre violet la soare. Flaming gold: foarte bun. Gold mine: bun. Blanche teton: arbore productiv. foarte parfumat. foarte bună. Fantasia: maturitate spre 15 septembrie. foarte dulce. rezistent la friguri. rezistent la beşicare. foarte parfumat. maturitate la mijlocul lui septembrie. cu pielea galbenă deschis şi pulpa de culoare alb gălbui. pielea are culoarea roşu închis. pulpa nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. Chambal Chapuis: fruct foarte bun. productiv. puţin sensibil la beşicare. floare sensibilă la îngheţ. rezistent la beşicare. maturitate la sfârşitul lui iulie – începutul lui august. maturitate după mijlocul lui iulie. înflorire târzie dar sensibil la îngheţuri în timpul înfloririi. rezistent la boli. acidulată. maturitate la mijlocul lui august.

roză în jurul sâmburelui. puţin rezistent la beşicare. pulpa alb verzui. destul de sensibil la beşicare. foarte bun. Pitaval: fruct foarte bun. Madeleine rouge: fruct destul de bun. Geradix: fruct mare parfumat. maturitate în primele 15 zile din august. Ribet: arbore viguros. acidulată. maturitate la mijlocul lui august. sensibil la beşicare. maturitate la începutul lui septembrie. pielea albă. fruct mare roşu. sensibil la făinarea coryneum. Dugelay: fruct bun. fruct foarte bun. Pavie porcelaine teton: frunze cere seamană cu frunzele de migdal. maturitate la mijlocul lui august. Incomparable Guilloux: fruct bun. maturitate la mijlocul lui iunie. Grosse Mignonne: fruct foarte bun. foarte zemoasă. Guilloux elegante: fruct excelent. Tardive de Septembre: fruct mare. Tardive du Mont d’Or Tetons de Venus: fruct foarte mare. varietate foarte veche. dulce. productivitate bună. pulpa se lipeşte de sâmbure. maturitate la mijlocul lui septembrie. foarte rezistent la beşicare. maturitate la începutul lui iulie. maturitate la mijlocul lui august. pulpă albă. o foarte bună rezistenţă la monilia. sensibil la beşicare şi la făinare. rezistă la monilia. foarte rezistent la beşicare. Tournier: fruct foarte bun. pulpă albă. foarte dulce. Entre de Chanas: fruct mare. maturitate după mijlocul lui august. Henri Moulin: fruct mare. parfumată. maturitate la sfârşitul lui august. zemoasă. rezistent la beşicare. maturitate de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. sâmbure gros. puţin rezistent la beşicare. productiv şi rustic. parfumată. puţin rezistent la beşicare. maturitate la sfârşitul lui septembrie. floare rustică. productivitate bună. de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. May Flower: rezistent la beşicare. cu sămânţă fină. maturitate la sfârşitul lui iulie. rezistent la beşicare. Veraud: arbore viguros.Charles Ingouf: fruct mare. fruct destul de bun. Gaillard: fruct foarte bun. foarte bun. Royale de Barzac Senateur Cazeneuve Springtine Surpasse Amsden: să se vadă Entre de Chanas. fruct bun. maturitate la sfârşitul lui iunie. savoare dulce. rezistent la beşicare. maturitate la începutul lui iulie. savoare dulce. de talie medie. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. maturitate la mijlocul lui septembrie. rezistent la beşicare. zemoasă. Madeleine blanche: fruct foarte bun. piele galbenă spălată cu roz carmin. Robin: foarte bun. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate la mijlocul lui iulie. fruct bun. nu se lipeşte de sâmbure. rezistent la beşicare şi la alte boli. maturitate de la mijlocul lui iulie până la începutul lui august. maturitate în august. puţin sensibil la îngheţurile târzii. maturitate la sfârşitul lui august. Veloute de Champagne: maturitate în iunie – iulie. maturitate în primele 15 zile din august. maturitate la începutul lui septembrie. Colombine: fruct rotund. Merveille des marches: să se vadă Entre de Chanas. maturitate la 22 de zile după May Flower. maturitate la sfârşitul lui septembrie. arbore viguros. zemoasă. pulpă fină. Michelini Noire blanche Pavie de Touraine: fruct mare. maturitate la începutul lui septembrie. rezistent şi fertil. fină. fertil şi rustic. maturitate de la începutul până la mijlocul lui august. sâmbure liber. maturitate la mijlocul lui iulie. . Peche de Nelly: calitate foarte bună rezistă bine la beşicare. maturitate la mijlocul lui iulie. foarte dulce. pulpă de culoarea porţelanului. foarte precoce. puţin rezistent la beşicare. fruct foarte bun. Charles roux: arbore viguros. pieliţa roşu închis cu reflecte violacee. foarte bun. fără aciditate. Precoce de Hale: fruct mare roşu. Reine des vergers: fructul poate deveni mare. Red Robin Redwing: fără aciditate. Rouge de Coursons Rouge julien: fruct destul de bun rezistent la beşicare. fosrte fertil. dulce. rustic. maturitate la sfârşitul lui iulie. Galande: fruct destul de mare. foarte dulce. rustic. uşor acidă. rezistent la beşicare. se poate conserva bine. Docteur Aribeau: fruct destul de bun. roşie în jurul sâmburelui. sensibil la beşicare. maturitate la începutul lui iunie. bine colorat. arbore viguros. Henri Adenot: arbore viguros. Madame Girerd: fruct mare. maturitate după mijlocul lui august. Madame Guilloux: fruct foarte bun. Cu pulpă galbenă Arp beauty: pulpă moale. maturitate la sfârşitul lui iulie. pulpă albă verzuie. rezistent la beşicare.

fructificare precoce şi abundentă. J.). să se consume crud. maturitate la sfârşitul lui iulie. foarte bun. maturitate la mijlocul lui septembrie. pieliţă puţin păroasă. Semis de Roussanne Springcrest Sancrest: fruct mare cu pieliţă galbenă. piele roşie. Sunhaven Velvet: rezistă la beşicare. Hale: fruct foarte mare (câteodată 500g. maturitate după mijlocul lui august. Early Elberta: destul de bun. rustic. productivitate foarte bună. Sanguine Saint-Laurent: pulpă roşie cu vine. sensibil la beşicare. Merill Franciscan Plate chine jalousia Redcal Redhaven: fruct bun. Jaune miel: arbore viguros. foarte dulce. Loring: foarte bun. pulpă densă. maturitate la sfârşitul lui august. Redtop Roussane de Monein: fruct galben pătat cu roşu. sensibil la beşicare. roşie. bun pentru pus la borcan. Piersici pitici Amber Crimson Diamond Piesici de vigne Cu pulpa albă Piesic de vigne de august Piesic de vigne alb Piesic de vigne jouve Piesic de vigne Pradines Cu pulpă roşie Ider Sanguine de Besseas Sanguine d'été: fruct mare rustic. maturitate la începutul lui octombrie. maturitate după 15 august. Fayette Flavorcrest: foarte bun. maturitate la mijlocul lui septembrie. zemos. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. sensibil la beşicare. Mas Grans Maxime: fruct mare galben.Cardinal: bun. maturitate la mijlocul lui august. maturitate la sfârşitul lui iulie. Sanguine de Juillet Sanguine de Manos Sanguine de Mauves Sanguine de Savoie: fruct cu pieliţă roşie închisă. gust de miere. moale. maturitate la începutul lui august. Sanguine tardive: fruct mare. Harken: foarte bun. maturitate la începutul lui septembrie. puţin productiv. maturitate la începutul lui august. bună. maturitate după 15 iulie. Rubidoux: foarte bun. Diamond princess Dixired: fruct mare. maturitate la mijlocul lui august. parfumat şi dulce. sensibil la beşicare. maturitate după 15 august. pulpă densă. maturitate la sfârşitul lui septembrie. pulpă dulce. Roussane royale: identic cu cel dinainte dar mai dulce şi mai puţin sensibil la beşicare. pulpă roşie. savoare bună. Sanguine Vineuse . maturitate după 15 august. rustic. se utilizează pentru torturi şi conserve. maturitate la începutul lui septembrie. sensibil la beşicare. pe un fond galben. fruct mare. se decolorează în jurul sâmburelui. maturitate în iulie. Sanguine Marcilly Sanguine Peyrins Sanguine précoce: fruct foarte zemos. seminţa semiliberă. parfumată. păroasă. floarea rezistă la îngheţ. flori rezistente la îngheţ. maturitate de la mijlocul până la sfârşitul lui august. zemoasă. Sanguine de Touraine: fruct mare. maturitate la mijlocul lui septembrie. acidulată. Early Redhaven Fairhaven: foarte bun. H. fertil. foarte bun.

Malling Leo: fruct conic. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. originar din Iugoslavia. produs de la sfârşitul lui iunie începutul lui august. roşu purpuriu. . foarte parfumat. producţie din iunie pânâ în prima săptămână din iulie. productiv. maturitate la mijlocul sezonului. precoce. foarte parfumat. roşu închis. Bois blanc: rustic. fruct puţin moale. foarte productiv. Glen glova: varietate veche. tulpini puţin fragile care pot să se rupă dacă sunt expuse la vânt puternic. productiv. parfumat. maturitate la sfârşitul lui iulie. Eliva: originar din Elveţia. fruct de culoare zmeurie închisă. Malling promose: fruct mare. viguros. zemos. precoce. Ordigan: piesică galbenă. fruct de talie medie. productivitate slabă. precoce. produs de la mijlocu lui iunie până la mijlocul lui iulie. fără spin. Frida: viguros şi puţin înţepător. parfumat. productiv. Glen Ample: originar din Scoţia. fruct puţin colorat. se foloseşte crud sau transformat. Wawi: rustic. rezistent la transport. Flavi: calitate gustativă foarte bună. Sweet cap: piersică mare albă. productivă. Llyod George: roşu.foarte parfumat. Sucre de Metz: varietate veche. gust acidulat. Malling augusta: fruct roşu deschis. foarte parfumat. Willamette: origine americană. precoce. ascuţit. Să li se schimbe locul la 7 ani. se poate cultiva în regiunea mediteraneană. recoltă iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. Puyallup: fruct parfumat. Oriane: piersică galbenă. pentru regiunile mediteraneene. gust diferit. cules uşor. Eva 2: pentru regiunile muntoase. viguros. recoltă tardvivă de la mijlocul lui septembrie până la îngheţuri. Meeker: fruct de talie medie. Tulameen: originar din Canada. uşor de cultivat. precoce. Mésembrine: nectarină cu pulpă galbenă. recoltă timp de o lună. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. pieliţă de culoare închisă. producţia durează 2 săptămâni. maturitate după mijlocul lui august. producţie grupată în timp. maturitate la începutul lui august. Zmeurul În general sunt puţin exigente asupra calităţii solului. maturitatea la mijlocul sezonului. fruct roz. parfumat de culoare galben auriu. se adaptează la terenurile uscate. fruct dulce. viguros şi productiv. pentru solurile calcaroase. Oriola: nectarină galbenă. maturitate precoce. recolta din 15 august până la mijlocul lui octombrie. produs din iunie pânăla mijlocul lui iulie. Galante: fruct mare parfumat. maturitate la mijlocul sezonului. tulpini destul de drepte. tardiv. Autumn Bliss: calitate gustativă bună. zemoasă. rezistă la amestec. viguros. Schoenemann: fruct roşu închis. Urcătoare: Augustred: fruct fragil şi aromatic. Rouge de Sauron: varietate veche.Piersică plată sau pentoo aceste varietăţi sunt toate autofertile Saturne: piesică albă cu o calitate gustativă bună. Haida: pentru soluri uşoare şi reci. Meco: producţia durează mai mult de o lună. Ornella: piesică galbenă. Neurcătoare Capitou: foarte rustic. viguros. fruct mare violet purpuriu. teren uscat. Glen lion: fără spini. Rose de cote d’or: fruct mic. una din cele mai precoce. savoare bună. Malling exploit: fruct foarte mare. roşu. produs de la mijlocul lui iunie până la sfârşitul lui iulie. rezistent la boli. productivă. precoce. maturitate după 15 iulie. tulpină subţire. viguros. adaptat la altitudine. calitate gustativă bună. maturitate la sfârşitul primei săptămâni din august. Violette: precoce. zemos. viguros. parfumată. fruct foarte mare. Royalty: varietate de origine americană. productiv. Faro: viguros. Baron de Wavre: fruct mare. parfumat. rezistă la secetă. Radboud: fruct alungit. maturitate precoce. rustic. maturitate la mijlocul sezonului. fruct mare. maturitate la mijlocul sezonului. maturitate la mijlocul lui august. Glen Prosen Gradina: fruct conic. maturitate în primele 15 zile din iulie. recolta grupată din iunie până în prima săptămână din iulie.

înmugurirea acestor arbori este lentă. parfumat. rustic. parfumat. tardiv. viguros şi productiv. Zeva: fruct mare roşu închis parfumat. tardiv. Pear decline (slăbirea părului) Sinonime: Pear slow decline. Jewel: fruct gustos. Pear blister canker viroid (ulceraţia buboasă a părului) Sinonime: Pear bark measle. Purple Royalty: fruct zemos. Apar în general din al doilea an prin prezenţa bubelor mici proeminente care la mijlocul anului şi anilor următori. zemos. de lupta împotriva psylles. Confuzia posibilă: Rapănul provoacă pe lemn simptome foarte asemănătoare cu cele ale blister canker. cu gust foarte bun. dar ferm. puţin moale. Confuzie posibilă: . productiv. Sorbus. Se exprimă doar după indexaj pe indicator. târziu. Summit: fruct rotund. Numeroase varietăţi vechi sunt contaminate. Golden west: fruct mare pentru patiserie. Arborii se deteriorează după al 8-lea an. Cumberland: fruct mare savuros. viguros. vigoarea părului poate fi redusă de la 15 la 50% şi producţia de la 20 la 40%. Polana: tulpini drepte. Pear quick decline. recolta de la mijlocul lui august până în septembrie. Surprise d’automne: varietate veche. pear rough bark Boală care afectează Pyrus. Summo: fruct foarte mare. producţie importantă. Moria Această boală provocată de o fitoplasmă afectează Pyrus şi mai uşor Cydonia. Golden queen: fruct galben de la mediu la mare. recoltă da la mijlocul lui august sfârşitul lui octombrie. Ruby September: fruct mare. Zmeure negre (disponibile doar în Canada) Allen: gust dulce. urcătoare şi tardivă. parfumat şi dulce. Simptome În general simptomele nu se manifestă la varietăţile cultivate contaminate. roşu. Zmeure galbene Fallgod: fruct galben palid. recolta iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. Primăvara următoare. rezistent la boli. În alte cazuri arborii slăbesc dintr-o dată în luna lui august fără semne înainte. tare şi parfumat. creşte rapid. fruct ferm. Prin electroforeza pe gelul de policrilamidă. precoce. Observând punctul de unire dintre altoi şi varietate se observă o zonă necrozată ( linie brună).Heritage: rustic. se despică formând ulceraţii longitudinale sau rotunjite. Lemnul ia o culoare portocalie. Aceşti arbori pot vegeta mulţi ani (pear slow decline). foarte rustică. Simptome: Se prezintă sub mai multe forme şi depind de sensibilitatea altoiului. În cele mai multe cazuri fructele sunt mici. dar foarte puţine livezi comerciale sunt atinse. Lord Lambourne: galben. Înflorirea rămâne abundentă dar florile sunt de proastă calitate ceea ce duce la căderea fructelor. gust bogat. urcător. Este posibil să infecteze artificial anumiţi Malus. Prima manifestare a bolii este o înroşire precoce a frunzelor în luna lui august însoţită sau nu de o cădere prematură a frunzelor. de sensibilitatea varietală. necesită puţin palisaj. Incidenţa economică: În absenţa simptomelor. de vârsta arborilor. Chaenomeles şi Pyronia. Joan squire: fruct mare. viguros. maturitate tardivă de la mijlocul lui iulie. Mod de depistare: Prin indexaj la Pyrus A20. uşor de cultivat. de practicile culturale. dar care poate contamina şi Cydonia. fără spini. Creşterea este redusă. bun pentru patiserii.

. Simptome: Sunt în general localizate pe frunze. Mod de depistare: Prin indexajul indicatorilor. Se poate face confuzia cu o carenţă în bor sau calciu. La sfârşitul lui august. Prin teste cu imunoflorescenţă de tipul DAPI care cere observarea a numeroase eşantioane.. Simptoma apare pe fructele tinere prin depresii care vor evolua de-a lungul creşterii fructului. adică spre lun lui iunie. masculi şi femei. Incidenţă economică: Devine foarte împortantă în anumite zone de producţie datorită mortalităţii arborilor din al 3-lea an. Atracticidul: o capcană fulgerătoare Feromonul este în acest caz amestecat cu un insecticid. Anumite varietăţi virulente produc simptome la fructe cunoscut sub denumirea de Gravelle. vigoarea mărului nu este afectată decât de la 0 la 10%. el va atrage masculii care vor fi şi ei capturaţi. Cercetătorii copiază acest miros prin sinteză pentru a captura un maxim de devastatori din primul val colonizator. de la 30 la peste 50%.o capcană pentru a evalua infestarea Feromonul natural secretat de femelă este copiat prin sinteză. Atractivi care asociază feromonul şi mirosul palmierilor răniţi sunt sintetizaţi de INRA şi sunt folosiţi astăzi pentru prinderea în masă a charancons. Pear stony pit sau gravelle Agentul în cauză nu este identificat. Adulţii sunt atraşi de mirosul emis de rănile făcute în palmieri. Anumite varietăţi pot contamina merii. Masculii emit un feromon care atrage semenii. Astăzi. Simptomele debutează cu o decolorare a nervurilor mai mult sau mai puţin intensă. Această metodă este specifică şi respectă mediul înconjurător. Prinderea zilnică dă o estimare a prezenţei populaţiei care permite tratarea chimică la momentul potrivit. Această simptomă este foarte importantă atunci când primăvara este frig. Această capcană. Tăind fructele se observă în pulpă grămezi pietroase înconjurate cu o zonă spongioasă amară. . obiectivul este de a captura şi de a distruge un număr mare de insecte devastatoare culturilor. Incidenţa economică: Această boală reduce vigoarea varietăţilor de păr de la 10 la 15 %. Plasat într-o capcană. Astfel. Pear vein yellow virus ( îngălbenirea nervurilor părului) Sinonime: Pear red mottle. şoricei de pământ. Cea a merilor de la 10 la 30%. atrage masculii şi îi fulgeră de îndată ce aceştia intră în contact. mai puţin de 20%. La început doar nervurile mici terţiare se decolorează apoi cele secundare şi principale. în acest caz sunt foarte apropiate de Apple stem pitting virus. Quince souty ring spot.. Producţia perelor este redusă. Arborii slăbiţi sunt neproductivi şi rămân foarte plăpânzi. Confuzie posibilă: Simptoma frucului poate fi confundată cu atacurile punaises.. totuşi depresiile sunt mai plate şi nodulii pietroşi sunt localizaţi imediat pe epidermă. Poate afecta doar câteva fructe din arbore. această metodă este în plină dezvoltare. Acest feromon acţionează într-o sinergie foarte puternică cu mirosul emis de palmierii răniţi. Prinderea în masă: o capcană mortală Prin mijlocul indirect a unui atractiv prin sinteză. Se manifestă încă din pepinieră pe frunzele adulte a numeroaselor varietăţi.Simptomele sunt aproape de cele provocate de numeroase accidente susceptibile de a împiedica alimentaţia arborilor: asfixiere rădăcinară. mirosul sintetic. în acest caz nodulii sunt spongioşi. mai competitiv decăt cel al cerises este difuzat în capcanele culturilor arborilor de cafea. Insecte devastatoare prinse în capcane . incompatibilitatea între varietate şi altoi. Această boală este foarte răspândită la păr şi incidenţa sa este foarte împortantă. Mod de depistare: Prin indexajul asociaţiilor de varietate-altoi sensibile. Procentul de transmitere este foarte slab. Cireşele roşii ale cafelei emit semnale chimice sau mirosuri care atrag devastatorul: scolyte. plasată în culturi. Pe frunzele de gutui se formează o pigmentare neagră de-a lungul decoloraţiilor ( Quince sooty ring spot). Avetizarea agricolă: . o colorare roşie înlocuieşte decolorarea (pear red mottle). pagube ale rozătoarelor. în absenţa Gravelle.

Devastatorii cei mai susceptibili de a fi controlaţi încurajând auxiliarii sunt fluturii de noapte. phacelie. Plantele de acoperire a solului Este vorba de a cultiva prin înlocuirea plantelor de acoperire obişnuite de graminee prin culturi sau vivace cum sunt sarrasin. microorganismele şi insectele benefice. Principala limită a zonei florale este că anumite insecte benefice care nu au o rază de acţiune foarte mare nu vor vizita părţile livezii îndepărtate de zonele florale. O bună cunoaştere a ciclului de viaţă a devastatorilor şi a unei depistări atente sunt în acest caz atuuri importante. 20 g/l înainte de înmugurire la sfârşitul iernii. Gestiunea plantelor Pentru a avea flori cel mai mult posibil în sezon se poate: . Astfel în cazul plantelor de acoperire a solului diversificate de leguminoase şi alte plante. muştarul sau leguminoase precum trifoiul ladino. Mai multe studii au demonstrat că pentru un număr mare de auxiliari. Pentru a încuraja insectele şi acarienii benefici care sunt prădătorii sau paraziţii devastatorilor din livadă. Aceste zone pot fi stabilite în locul unui arbore mort recent. în concentraţie de 6. afidele şi tetranidele.Boala Boala cea mai curentă a piersicului este beşicarea. Zona florală Este vorba de a stabili zone protejate unde se va cultiva o diversitate de plante cu flori atrăgătoare. Regăsim în această categorie ombeliferele şi compozite. Prădătorii generali pot fi atraşi indirect de către cuvertura de flori datorită abundenţei de prăzi alternative pe care pot să le găsească. la periferia unei livezi. un fel de „centrală de insecte” în centrul livezii.implanta specii diferite a căror înfloriri se vor succede. Planta însoţitoare Este vorba de a cultiva fie sub arbore fie la nivelul periferiei ramurilor plante cel mai adesea perene sau bianuale. Cosirea plantelor poate fi mai mult dcât un mod de a administra înflorirea. Se poate de asemenea crea o zonă mai mare fără arbori.alege specii a căror înflorire se etalează pe o perioadă lungă. Florile ca şi sursă de hrană Florile sunt esenţiale ca şi surse de hrană pentru numeroşi prădători şi paraziţi care atacă devastatorii livezilor. Plante însoţitoare şi acoperiri ale solului florale Controlul biologic a devastatorilor poate implica un număr mare de organisme vii cum sunt păsările insectivore.cosi plantele înainte ca ele să formeze fructul astfel încât să înflorească din nou. aproape de apărătorile de vânt sau de clădiri. în lungul drumurilor de fermă. Avantajul este că insectele benefice vor fi răspândite uniform în livadă ceea ce permite un control uniform. Tipuri de amenajări Sunt trei moduri principale de a amenaja livada pentru a furniza flori auxiliarilor. Inconvenientul este munca şi costurile implicate în stabilirea acestor plante de acoperire a solului şi întreţinerea lor.5 g/l la căderea frunzelor. nectarul şi polenul florilor constituie surse de hrană necesare. . trebuie mai întâi să le permitem să-şi facă cuiburi în timpul sezonului sau înafara sezonului. . Mai multe viespi parazitare se hrănesc cu nectarul morcovului sălbatic. Trebuie alese după anumite criterii: . Polenul este şi el o sursă de hrană pentru sirfe şi acarienii prădători. Pentru a o evita faceţi două tratamente preventive cu Bouillie bordelaise. Avantajul său este că gestiunea plantelor atrăgătoare este mult simplificată deoarece ele sunt restrânse la unul sau câteva locuri în livadă. Această apropiere permite atragerea insectelor benefice acolo unde trebuie conservând asrfel plantele de acoperire a solului stabilite deja. Se preferă plantele a căror înflorire se etalează pe o lungă perioadă sau o serie de plante a căror timpi de înflorire se succed.repeta seminţele de plante anuale astfel încât să fie tot timpul înflorite. Trebuie de asemenea să le asigurăm surse de hrană altele decât prăzile lor fie pentru că ele le solicită la un moment dat sau pentru a putea supravieţui în perioadele în care populaţiile de devastatori sunt puţine. . Larvele anumitor specii de chrysope se hrănesc cu nectarul scaetului vulgar.timp de înforire: trebuie evitate plantele care înfloresc devreme deorece ele pot devia atenţia polenizatorilor florilor de meri. Criterii de alegere a plantelor care se utilizează O mare de diversitate de plante sălbatice sau cultivate pot fi utilizate pentru încurajarea paraziţilor şi prădătorilor. poate fi interesantă cosirea în perioadele critice pentru încurajarea prădătorilor generali să atace prăzile din arbori şi nu prăzile prezente în plantele de acoperire. Mămăruţele se hrănesc cu polenul mai multor specii vegetale cum ar fi păpădia. . Nu trataţi niciodată frunzele cu Bouillie bordelaise pentru aceasta utilizaţi un produs anti-beşicare.

şi de polenizatori eficace chiar şi pe timp de vânt puternic. Morcovul sălbatic este pe locul doi. Phacelia Phacelia este o plantă foarte atrăgătoare pentru un număr mare de insecte benefice. alysse (Lobularia maritima sau Alyssum maritimum). forma. Tabel: Specii vegetale a căror flori favorizează auxiliarii Denumirea Denumirea latină Utilizare Înflorire . trifoiul roşu şi lucernă. Atrage în mod particular sirfidele prădătoare ai afidelor la fel şi carabele. S-a arătat de asemenea că phacelia poate creşte abundenţa Aphelinus mali care controlează afida mărului şi ameliorează eficacitatea tricogramelor. Ea infloreşte aproximativ 30 de zile şi efectele sale se resimt la 10-15 m distanţă. Leius (1962) a observat că insecta prefera păstârnacul sălbatic ca şi sursă de nectar. Florile compozitelor servesc ca sursă de glucide pentru larvele de chrysope. Antemisul (Anthemis tinctoria) s-a dovedit favorabil viespilor şi muştelor parazitare în timp ce cosmos (Cosmos bipinnatus) s-au arătat atrăgătoare pentru prădători în general şi în particular pentru păianjeni. Asclepia şi rochiţa-rândunicii (Convolvulus arvensis) sunt surse de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor. Margaretele albe (Chrysanthemum leucanthemum) şi galbene (Rudbeckia hirta) la fel ca şi coada-şoricelului (Achillea millefolium) sunt favorabile auxiliarilor. Phacelia suportă trecerea tractorului chir şi în timpul înfloririi. Crucifere Leius (1960) consideră muştarul sălbatic ca şi una din sursele preferate de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor. acest prădător poate ataca merii. un parazit important al carpocapsei. Singurele insecte devastatoare atrase de sarasin în timpul infloririi sunt punaise terne şi coleoptera. care atacă larvele carpocapsei mărului. Va fi uşor să se cosească florile înainte ca ele să producă seminţe. Specii vegetale pentru utilizare Tabelul de la sfârşitul acestui document prezintă diferite specii vegetale care pot fi utilizate pentru atragerea insectelor auxiliare.capacitatea de atracţie a devastatorilor: plantele alese nu trebuie să încurajeze populaţiile de devastatori. Mai multe specii de vespi parazitare au părţi bucale scurte şi nu pot decât să atingă glandele nectarifere bine expuse. . Trifoiul poate şi el atrage cerese buffle.facilitatea de gestiune şi rezistenţă: plantele alese trebuie să poată îndura traficul din livadă şi nu trebuie să crească greutatea muncii. Într-un alt studiu asupra viespii parazitare Itoplectis conquisitor. Compozite Asters. Un mod simplu. Una dintre problemele majore asociate utilizării plantelor leguminoase de acoperire a solului este încurajarea populaţiilor de punaises ternes şi alte punaises care pot provoca defornarea fructelor atunci când se hrănesc pe flori primăvara. Poligonacee (sarrasin) Sarasinul atrage sirfidele care au tendinţa să fie în activitate primăvara. O putem planta în interiorul sau în jurul livezii. Agripaume (Leonorus cardiaca) este o plantă iubită de bondari. rădăcinile vor produce flori în acelaşi an. rapid şi puţin costisitor de a stabilii ombeliferele într-o livadă este de a procura morcovi şi păstârnaci şi de a planta câţiva în sol la nivelul periferiei ramurilor. este cazul ombeliferelor. putând să atragă mai mult de 200 insecte benefice. .capacitatea de atracţie a auxiliarilor: grandoarea. Aceasta este adevărată pentru sulfina galbenă. Leguminoasele Leguminoasele pot atrage mai mulţi auxiliari datorită perioadei lor de înflorire foarte lungă . Molena iubeşte toate tipurile de sol. un prădător care atacă tetranidele şi afidele.. atrage un număr mare de diverse specii de mămăruţe. Tanacita (Tanacetum vulgare) deşi este o plantă invadatoare. Ea mai atrage şi specii de muşte benefice. Plantele recomandate fac parte mai ales din ombelifere şi compozite deşi că reprezentanţi din alte familii prezintă de asemenea un potenţial interesant. Labiacee Menta (Mentha spicata) poate atrage mai mulţi auxiliari deşi că ea poate deveni o cuvertură invadatoare. O cruciferă ornamentală. culoarea şi producerea nectarului a inflorescenţelor sunt factori care influenţează atragerea auxiliarilor. Alte plante Molena (Verbascum thapsus) atrage punaise molenei. În ciuda eficacităţii sale. vergerettes şi verge-de aur care înfloresc toamna sunt surse de hrană pentru ichneumonide. Masculii acestei specii sunt capricioşi deoarece nu-i găsim decât pe florile de ombelifere în raport cu femelele care vizitează florile plantelor altor familii precum leguminoasele sau cariofilaceele. s-a dovedit planta cea mai promiţătoare în experienţele lui Chaney (1992) în California. Ombeliferele Plantele din familia ombeliferelor sunt atrăgătoare pentru un număr mare de auxiliari. În cazul plantelor bianuale.

cs Zf. cs Zf Zf.ameliorarea structurii solului . zf Zf.tomnal văratic .văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic Zf = zonă florală. cs Zf Zf. pc Zf.eliberarea târzie de N .tomnal văratic Rudbeckia hirta Chrysanthemum leucanthemum Coreopsis spp. pc Zf. pc Zf. Helinathus tuberosus Aster ptarmicoides Solidago spp. cs Cs. Achillea spp.probleme cu anumite buruieni . cs Zf.concurenţa hidrică şi în elemente nutritive.văratic văratic primăvăratic . cs = plante de acoperire a solului.protecţia eficace împotriva eroziunii .acţiunea împotriva anumitor buruieni . cs Zf. Lychnis spp. pc Zf. Avantaje: . văratic primăvăratic . cs Zf.penetrarea apei şi îngrăşămintelor . pc Zf. pc Zf. pc Zf. cs.o mai bună conservare a fructelor Inconveniente .îmbogăţirea solului cu materie organică . cs Zf.diminuarea levigării . pc Zf. pc Cs Cs Zf. zf Cs. pc = plantă însoţitoare.diminuarea căderii fructelor .creşterea riscurilor la îngheţul de primăvară (evapotranspiraţie puternică) .Ombelifere Panais Morcov cultivat Morcov sălbatic Mărar Aneth Coriandru Angelică Anason Carvi Cairefulon Composite Margareta balbenă Margareta albă Floarea soarelui Floarea soarelui tuberoasă Aster faux-ptarmica Verge –de aur Coada şoricelului Carofilacee Tăciunele grâului Silena Licnis Ceraistes Leguminoase Trifoiul ladino Lupin Crucifere Muştarul sălbatic Alysse maritimă Alte plante Sarasin Phacelia Menta Nemofila Pastinaca sativa Daucus carota Daucus carota Foeniculum vulgare Anethum graveolens Coriandrum sativum Angelica archangelica Erzngium campestre Carum carvi Zf. pc Zf. pc Zf.instalarea rozătoarelor şi păianjenilor galbeni . cs Zf. solul gol lucrat sau nelucrat nu se mai practică.diminuarea randamentului . Cerastium spp. pc Zf. Layia platyglossa Agrostemma githago Silene spp. Trifolium repens Lupinus perennes Brassica kaber Lobularia maritima Fagopyron esculentum Phacelia tanacetifolium Mentha spicata Nemophilia sp. pc Zf Zf. pc văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic . Tehnici de întreţinere a solului în arboricultura fructiferă Interlinia Îngazonarea permanentă a interliniei este regulă.diminuarea vegeraţiei .

riscul formării unei talpe de arătură .nu există concurenţă hidrică şi nutritivă. . .rădăcini superficiale nedeteriorate. să se stropească în perioadele secetoase pentru a evita focul. .să se adapteze îngrăşământul şi stropirile . Precauţii – incompatibilităţi .rădăcinile superficiale nu sunt deteriorate. .pentru paiele de rapiţă şi iarbă. .nu există concurenţă hidrică şi nutritivă.nu este indicat decât pe terenurile puţin profunde şi uşoare. . atenţie la bolile criptogamice. . concurenţă hidrică şi nutritivă puţină sau chiar deloc. .structură bună a solului.risc de eroziune pe terenul în pantă. . .cere multe ierbicide.control bun al buruienilor anuale (3-4 ani).risc de eliberare.durată limitată (1-2 ani) pentru paiele de rapiţă.control bun a buruienilor prin aplicarea produselor foliare.creşterea eventuală a umidităţii.să se cosească frecvent . .eventualitatea unei carenţe determinată în N. .să se supravegheze rozătoarele . Precauţii – incompatibilităţi . . aeraţie bună a solului.trebuie pusă multă materie organică pentru ca ea să fie eficace (cel puţin 5-20 cm. Acoperirea solului cu deşeuri organice Avantaje .utilizarea prudentă a ierbicidelor în pepinieră şi în primul an de plantaţie.riscul de eroziune pe terenul în pantă.). Solul gol nelucrat sau dezierbare chimică Avantaje . . Inconveniente . .utilizarea ierbicidelor redusă puternic.dezierbare câteodată necesară la limita paielor.efect favorabil asupra dezvoltării tinerelor plante în situaţia de secetă.lucrări culturale făcute greu pe terenul moale. Inconveniente . Precauţii – incompatibilităţi . Inconveniente .Precauţii –incompatibilităţi .distrugerea accelerată a materiei organice.pericol de a afecta rădăcinile mai ales în solul superficial. . material greu de găsit.costul şi disponibilitatea materialului. control bun al lăstarilor (zmeur).aport mai mult sau mai puţin important în materie organică. . .crestarea solului -> schimbul aer-apă se face greu.să se menţină o bandă dezierbată suficient de largă (60-80 cm) Linia de arbori sau arbuşti Solul gol lucrat Avantaje control bun al buruienilor. . .control posibil al lastarilor cu anumite produse.să se aleagă un amestec de seminţe şi mulci cu creştere lentă . .tasarea solului (asfixiere). .

cireşi. paiele pot îmbogăţii solul în K2O (aproximativ 100 u/ha la aplicare). afini.dezierbarea găurilor de plantare cu mâna să nu se neglijeze. .creşte numărul de albine cu miere .00 în zilele când vântul adie puţin şi temperaturile sunt peste 130C. .creşte numărul de seminţe şi fructe .folosiţi un pulverizator convenţional.devreme dimineaţa înainte ca albinele să înceapă să zboare.este posibil să se pună îngrăşământ pe linie. Rapănul (Venturia inequalis) . . Se foloseşte Pollimax pentru a maximaliza activitatea albinelor: . . . Amestecaţi Pollimax doar cu apă.creşte numărul de flori vizitate . .eficacitate ierbicidă de 100% (mai puţin în jurul trunchiurilor).între 40% şi înflorire plină în funcţie de culturi: meri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei.şi mai ales când o înflorire mai atractivă din mediul înconjurător favorizează retragerea albinelor. . meri.tinerele culturi localizează greu îngrăşământul. în zilele când previziile meteorologice sunt moderate sau între orele 10. . Aplicare Aplicaţi: . .creşte randamentul global . . etc.în volume suficiente de apă. Pollimax poate fi stocat mai mulţi ani. calibrul.1-2 zile după instalarea stupilor.creşte calitatea. .anumite materii sunt permeabile în apă.costul şi durata materialului.ajută la prinderea tinerelor culturi în situaţii de secetă. Precauţii – incompatibilităţi . Pollimax Pollimax atrage albinele pe plantele cu flori.00 şi 16.să se supravegheze rozătoarele. peri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei.dezierbarea chimică pe margini se recomandă.când un timp cald şi uscat grăbeşte înflorirea. . Paie plastice Avantaje . Inconveniente . . Pollimax se aplică la : peri. pentru a stropi florile şi frunzele. Conservaţi Pollimax la rece şi în locuri uscate. .când culturile nu sunt atractive prin natura lor. Avantaje . forma fructelor .rehumectarea iregulată pe linie după udare sau precipitaţii. .nu există concurenţă hidrică şi nutritivă. . căpşuni. .- - să se suravegheze rozătoarele.creşte profitul.punerea şi înlăturarea nu sunt întotdeauna evidente. Doza recomandată este de 250 ml Pollimax/ha. pruni. activitate greu de controlat sub plastic.când puţine albine yboară atunci când condiţiile climatice sunt marginale şi reci.când îngheţul diminuează sau ameninţă numărul de flori disponibile pentru polenizare şi volumul potenţial al recoltei. atenţie.

Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn. Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie. iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. fan . orientarea randurilor. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor .aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare. Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi. Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor. Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii. Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor. Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin).Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor. amplasarea livezii. Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului. Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie. iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant. Luptă preventivă .

după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl Biofungicide Giliver (1947) a testat 1915 specii de plante care au efect asupra germinarii conidiilor de Venturia inequalis şi a gasit 440 de specii care au oprit germinatia. Zeama sulfocalcica (29 % sulf) Cupru: ♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza. -inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf . Tableau 3 .♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara.Plantes sauvages et cultivées du Québec pouvant servir au contrôle de la tavelure Nom français Nom latin Présence ou culture Dilution efficace Durée d'efficacité . Cele mai folosite sunt frunzele de mesteacan si coada calului sub forma de purin sau decoct. In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj. Toate speciile din familie Primulaceae au efect fungicid impotruva rapanului. Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral. Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl.

Se poate de asemenea utiliza ciboullete in cultura asociata cu plantatia pomicola. Produse organice: ♦Uleiul de soia sau canola care actioneaza ca si antitranspiranti: 1 % ulei la 7-10 zile interval. 3 parti argila. ♦ Tratamente cu lapte nepasteurizat nediluat care contine acizi cu proprietati antiseptice ♦ Fertilizarea:Jadigh şi Gupta (1986) au constatat ca utilizarea de ingrasaminte cu concentratie ridicata in potasiu au crescut rezistenta pomilor la rapan.şi 10 % solutie fungicida vegetala). ♦ Tratamente cu uree 2% sau urină diluata pana la ½ asupra frunzelor cazute : se reduce productia de ascospori şi amelioreaza descompunerea frunzelor ♦ fertilizare cu turte de ricin sau purin de urzica asupra frunzelor pentru accelerarea descompunerii frunzelor cazute sau asupra frunzelor in vegetatie in cazul urzicii Lupta biologica: Cel mai cunoscut antagonist al lui Venturia inequalis este Chaetomium globosum.Lierre Scrofulaire lancéolée Souci d'eau (populage) Primevère Arroche hastée Ficaire Lupuline Radis sauvage Marguerite Morelle douce-amère Saule cultivé Sariette Oignon Anémone Symphorine blanche Hedera helix Scrophularia nodosa Caltha palustris Prima vulgaris Atriplex patula Ranunculus ficaria (inclusiv radacina) Medicago lupulina partout Raphanus raphanistrum plus fréquent dans les Maritimes Chrysanthemum adventice segetum Solanum dulcamara adventice rare Salix purpurea partout Satureja vulgaris partout Allium cepa partout Anemone nemorosa cultivable? Symphoricarpos alba partout au Québec région de Montréal région de Montréal abondant dans le nord rare mais cultivable rivages du fleuve(golfe) région de Montréal sèche 1/128 1/32 1/16 1/16 1/4 1/2 1/1 1/1 1/1 1/1 1/2 1/2 1/2 1/32 1/1 3 mois 8 mois 2 mois 2 semaines 3 mois 2 mois 2 jours à 2 semaines Efectuarea tratamentelor Se realizeaza un decoct de coada calului sau alta planta cu actiune fungicida si se conserva 14 zile intr-un recipient de lut sau lemn dupa care se amesteca (o parte balega de bovine. . Pasta rezultata se utilizeaza prin badijonarea arborilor si a ramurilor ca si tratament peventiv sau se dilueaza pentru efectuarea de tratamente curative generalizate asupra arborilor .

Caractéristiques des variétés résistantes à la tavelure Variété Résistance à rouille feu du mildiou bactérien cèdre Redfree Prima Liberty Freedom Priscilla 3 2 4 3 3 4 1 4 3 4 4 1 2 1 4 2 3 4 1 1 3 3 4 4 4 4 4 2 2 4 2 3 4 3 Arbre Date de cueillette Rusticité Productivité Vigueur f08-d09 m09 f09-d10 f09-d10 f09-d10 d10 d10 d10 f09 f09 f08 m09 1 2 1 2 1 2 3 3 3 2 2 1 2 3 2-3 1 2 2 2 3 2 2 2 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 2 R J J R R R V R R V V V Fruit Qualité 2 1 2 2 2 1 Couleur Couleur dom.Résistance des variétés de pomme à la tavelure RESISTANTE Red Free Prima Liberty Freedom Priscilla Nova Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Murray Novamac Priam Richelieu Rouville Trent Sources: Wilcox (1987). fond R R R R J R V J V V R V Nova 3 Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Murray Novamac d10-m10 1 . Tableau 4 . Granger (1988) Lodi Northern Spy Monroe Burgundy Tydeman Wayne Jonamac Paulared Idared Twenty-ounce Golden Delicious Red Delicious Jonathan Milton Wealthy Spartan MODEREMENT RESISTANTE SUSCEPTIBLE Cortland McIntosh Julyred Spygold Niagara Jerseymac Jonagold Stayman Macoun Empire Rome Beauty Mutsu (Crispin) Tableau 5 .De asemenea tratamentele cu Athelia bombacina asupra frunzeloc cazutte controleaza in totalitate formarea periteciilor.

Plant industry branch. Siegfried. printemps 1982:21-27. nº17. 1988.5 ha of bio-dynamically grown orchards at the Closterman operation. Marie-Victorin. 1990.K. Presses de l'université de Montréal. no 142. H. Montréal. 96:75-78. Neumann. K. 1986.Priam Richelieu Rouville Trent 3 3 1 2 f09 m09 m08 2 3 3 2 3 2 2 2 3 2 1 1 R R R J V V d10-m10 3 3 2 2 R V Bibliographie Auger. Cultivars résistants à la tavelure. Gupta. 4 . Zeitschrift für Planfzenkrankheiten und Planfzenschutz. non-fungicidal techniques to aid in the management of apple scab.K.E. 1990. G. R. in Amélioration des techniques de l'agriculture biologique. 1988. 1988. G.L. La prédiction de l'infection primaire des pommiers par Venturia inaequaliset lutte biologique. Schüepp et W. Henry Doublday Research Association. Hoffmann. 1991. 1982./déc. An overview of the best scab-resistant cultivars from New York. U. Concepts and methods in biological control of diseases in apple orchards. 1968. Bio-dynamics. 1990. 1988. P. K.K. [Alternative cultivation of apples and vegetables. 1984. Hills. Bulletin OEPP. Essai comparatif de différents traitements contre la tavelure sur pommiers et poiriers. Indian Journal of Mycology and Plant Pathology. Brown.prévenir plutôt que guérir. 25(10):246-255. Pre-leaf fall spray of chemeicals and cow urine in suppression of ascospores.N. 59 pages.. Kolbe. 2e édition. Control of apple scab and powdery mildew with plant oils.. MacHardy. International Journal of Tropical Plant Diseases. R. Ann. [1. Lower Rhein. 1982. 17(6):1. Frère. Dominion of Canada Department of Agriculture.N. K. 62:297-307. Orchard management:New Hampshire 1981. J. J. Proceedings of the Annual Meeting of the Massachusetts Fruit Growers Association Inc. 1990. A.E. pamphlet n82. et W. 1990. station de recherche Vineland. 1990. Jagdish. 1990. W. nov. Y. J. 1987. Field and laboratory studies of the effect of urea on ascopores production of Venturia inaequalis. Appl. A model to estimate the maturity of ascospores of Venturia inaequalis. rapport de recherche #2036. 5(1):93-97. Pest management section. D. Burchill. Northover. 1982:32-34. Conseil des recherches en pêche et agro-alimentaire du Québec. New. E. 50(6):209. Agriculture Canada. Phytopathology. Gilliver. OMAF. Denis Culley:organic orchardist. Gonnaud. Granger. et G.T. S. Humus. 1987. et M.Welder et G. Groupe de Recherche en Agriculture Biologique. Maine Organic Farmer and Gardener. McHardy. W. The effect of plant extracts on the germination of the conidia of Venturia inaequalis. Les arbres fruitiers. Influence of host response and climatic factors on the development of conidial stage of apple scab fungus (Venturia inaequalis).D. Royaume-Uni. 97(1):24-32.M. 1947.Gupta. A.] Erwersobstbau. GRAB. L. Keipert. Louis. 34:136-143. [Effects of different pruning systems and chemical retardants compared with no pruning on apple trees on yield fruit quality and disease incidence in the long term trial at Höfchen (1959-1982). Coventry.F. Pesticides. Bennett.. D.. Integrated pest management for apple orchards in Ontario. Wesel-Bislich. Northeast LISA Apple Production Newsletter. Fruit pest and disease control:the organic way. Ann. Paris. 1988. 364 pages. Rapport final. 17(4):655-663. Investigations on the effect of urea and fungicides in suppressing the ascigerous stage of apple scab pathogen. 1983. 1989. Athelia bombacinaand Chaetomium globosumas antagonists of the perfect stage of the apple scab (Venturia inaequalis) under field conditions. Courrier du livre.] Schriftenreibe der Landwirtschaftskammer Rheinland. 16(2):123135. 1982.] Besseres Obst.. Biol. Protégez vos arbres grâce à la prèle. Qasba. Gupta. Science and Culture. Résultats de 8 ans d'expérimentation à la ferme expérimentale d'Agriculture Canada à Frelighsburg. 23(10):22-23. Gadoury. Studies in fruit diseases:apple scab. Hockey. 1983. Biol. Miedtke. Ottawa. G. 925 pages. Kennel. Flore laurentienne. Bosshard. 72 (7):904-910. M. et G. 1927. 1964. A. Dhar. Lamb. 66:195. Traité d'arboriculture fruitière: principes généraux d'arboriculture et d'hygiène véétale. et W. St-Arnaud. 1(2):1-2. Ontario Ministry of Agriculture and Food. Appl.Overbeck. Screening of some plant extractives for antifungal activity against Venturia inaequalis. mars/avril 1988: 7-9. Les Quatre Saisons du jardinage. 33(3):74-76.

O. Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene. United States Department of Agriculture Northeast Low-Input Sustainable Agriculture Apple Production Project 33-49. Nabis Chrysopa .Nabidae Genuri Coccinella.Proctor. 1994. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune. Chilocorus. W.Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha. White. W. 1985. Harmonia. Malacocoris. Kirchner-Bierschenk. Natural Organic Farmers Association. Prediction of apple scab:reduction of spraying. J. Phytopathology. Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha). 1975. feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica.H.H. Polymer films:a new approach to control apple scab. 53(2a):359-362. Campyloma. Henggeler. 243 pages. Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet.Anthocoridae . domaine de Gotheron. 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta. Himacerus. 1990. Staphylinus Orius. et R.A.T. 1987. biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică. Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica. W.Coccinellidae . et S. Propylea. 1983. Tränkner. Proceedings of the organic and low-spray fruit production conference. D. et J. Schmid. Apple diseases:their biology and management in NOFA. New York. Apple disease management pages 40-45 in USDA.E..asso. Thorez. Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone. Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica. J. A. Anthocoris Deraeocoris. D. Tachyporus. Healthy orchards. 1988.Staphylinidae Heteroptera . Wilcox. Bio-Dynamics. Editions Terre Vivante. [Preliminary results on control of apple scab by extracts from composted organic materials.] Mededelingen van de Faculteit Landbouwwetenschappen Rijksuniversiteit Gent. n116. Scymnus. Collection Les Quatre Saisons du Jardinage. Adalia. ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Rosenberger. I. În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta. n 15. Gillespie et B. La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA. automne 1975:19-23. Cele 3 notiuni de lupta (biologica. Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1.P. 6(3):7-9. Highlights. Rasmussen. Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase.J.60 m. Atractotomus. Stethorus Oligota. Blackburn. juillet-août 1982:31-39. T.A. 1990. Heterotoma.Miridae .fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator. Paris. Pilophorus. 1982. Adonia. Contre les maladies des plantes:le cuivre et le soufre. Phytocoris. Les Quatre Saisons du Jardinage. 1988. 75:966. 1987. Greenhouse studies. MacNeil.J. Management guide for lowinput sustainable apple production. Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial. Shaffer. Ravageurs et maladies au jardin:les solutions biologiques.

Aphelinidae Eupteromalus.Chrysopidae . lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic.Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan . capocapsa (Cydia pomonella). Aphitis . . Phryxe .Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma .Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci.Tetrastichus . Asaphes . Episyrphus. Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus. . bacterii. Phytoseiulus.Icheumonidae Macrocentrus. Epistrophe.Anystidae .Pteromalidae Eulophus .Phytoseiidae Actinedida : . Micromus Conwentzia Syrphus.Cogniopterygidae Diptera .Encyrtidae Aphelinus. Ephialtes . ACTA point n°1 . Encarsia. Amblyseius.Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata. Agria.Syrphidae .Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) . Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. 1994.Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic .Nevroptera .Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea ltoplectis. -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) .Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) .Chamaemyiidae .Trichogrammatidae Encryrtus. Praon .Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic .Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana.Trombidiidae Hemerobius.Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului .Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida . Aceasta specie este polifaga. Apanteles .Stigmaeidae . virusuri D'après Reboulet.Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor. Trioxys.Brachonidae Aphidius. Allothrombium Insecte parazitoide Diptera Pales. mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene.Hemerobidae . Ageniaspis .

Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile.42 Starkimson 9.00. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale.90. ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha. : 04. Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare. documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél.Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei .82 Media 11. Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari. 25 2.5 Jonathan Jonagold 3.7 Florina 0.95 AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali).67 Gala. Golden 7. 1998.84.8 Earlygold 0. Synthèse 1994-98. CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % Golden 12. GRAB.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa. GRAB. Ozargold 2. ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique. 1998. Agribiodrôme. Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0. piretru si ulei vegetal).37 TRATAMENTE cu produse din plante Plante Metodă Efecte .01.90.Carpovirusin (denumirea preparatului francez) . INRA.33 Jonagored. Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique. 83 Jerseymac 1.70 / Fax : 04. 1998. Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie. Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul.84. « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique. GRAB.

rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. Se diluează 1/20 pentru aplicare. carpocapsa. melci. furnici. după care se filtrează INSECTICID. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin busuioc ocimum basilicum infuzie coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc sambucus infuzie menthe mentha infuzie revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează. Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte.usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat INSECTICID. după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament. INSECTICIDE TOTAL Afide. 1kg la 10 l de apă. Afide. furnici. Îngrăşăminte Specia/preparat urzică urtica urens Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare RÉPULSIV TOTAL Afide. INSECTICID afide. INSECTICIDE furnici Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni. Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10. INSECTICID: afide. păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore. după care se filtrează. FUNGICID: afide. păianjeni . viermele zmeurului INSECTICID afide INSECTICID afide INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă fierbinte. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează. carpocapsa. păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte. Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute. tanacetum vulgare fierbinte. Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte.

larve de chrysope .Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide .larve de cecidomelide .purin tătăneasă symphitum officinale purin Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile. Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte.adulti de crhysope .Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana.larve de coccinele . putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor . infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore.-viespi parazite Nom Description Proie ou hôte préféré Stade de prédation Lieu et période d'activité . Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte.larve de syrfide .paianjeni (Angiope) . Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă.adulti de syrfide .

au corps Pucerons. de rouge foncé à rouge clair. là où se nourrissent les acariens phytophages. Acariens phytophages Nymphe.Acariens prédateurs Amblyseius fallacis (Phytoséiidés) Corps en forme de larme. sur de longs pédoncules très fins.5 mm). se remarquent surtout au printemps. adulte Balaustium spp (Érythréidés) Gros. Présence du début du printemps jusqu'à la fin de l'été. avec parfois des taches brunes sur le dos. Lorsqu'il y a abondance de pucerons. capables de voler sur place en plein ciel (5-10 mm).. brun moucheté et/ou vertes (1-2 cm). Présents sur l'écorce et les feuilles. Adultes : mouches ressemblant à des abeilles. aussi acariens Larve. pourvues de longues mandibules en faucilles (7-8 mm). Zetzellia mali (Stigméidés) Corps en losange. Adultes : mouches menues. Les larves se trouvent dans le feuillage. orangés. Les oeufs sont déposés sur les feuilles et les branches. On peut souvent observer les adultes en train de butiner des fleurs. Actif dans la végétation au sol au début de la saison. Larve On trouve les larves dans les colonies de pucerons. Devient plus actif dans la frondaison après la floraison. tétranyque à deux points) Nymphe. Acariens phytophages (p. adulte . d'un orangé vif. à l'aspect de velours. Acariens phytophages Nymphe. Les adultes passent l'hiver à l'abri dans Syrphes ou mouches des fleurs (Syrphidés) Larves : apodes. vert moucheté ou gris moucheté. Se trouvent sur la face inférieure des feuilles le long de la nervure principale. Larves : fuselées. se déplace très rapidement (0. impossibles à décrire précisément et rarement observées. Oeufs : blancs. ex. elles en tuent plus qu'elles n'en mangent. On trouve les larves dans les colonies de pucerons durant toute la saison de croissance. jaune vif tacheté d'orangé (0. adulte Coccinelles (Coccinellidés) Larve. adulte L'adulte passe l'hiver à l'abri sous l'écorce et à la base des arbres. tétranyque rouge du pommier. Adultes : ovoïdes. se déplace rapidement (1 mm). long et élancé et aux ailes aussi acariens fortement nervurées (2 cm de long).5 mm). semblables à des Pucerons limaces.3 mm). Larve Chrysopes (Chrysoperlidés et Hémérobiidés) Adultes : verts ou bruns. Pucerons apodes. adulte Prédateurs des pucerons Cécidomyies (Cécidomyiidés) Larves : petites (<1. marqués de taches noires (3Pucerons. clair ou translucide.

pourvu de pattes bien formées (5-6 mm). adulte chenilles et autres insectes à corps mou De nombreux insectes à corps mou. brun ou orangé luisant.4 mm). Larves : corps allongé. adulte Sur les feuilles et surtout sur les grappes de fruits ou dans les jeunes pousses enroulées. se trouvent dans le gazon. Abdomen fuyant sous les ailes. Pucerons. Prédateurs généraux Anthocorides ou punaises des fleurs (Anthocoridés) Adultes : petits (3-4 mm). huit pattes. Réduves ou punaises Adultes : gros. Araignées De taille et de couleur variables selon l'espèce. Parasitoïdes Trichogrammes Guêpes minuscules (Trichogrammatidés) (< 0. Adultes et larves sont actifs partout dans l'arbre à proximité des proies.7 mm) qui parasitent les oeufs des papillons nocturnes. acariens Nymphe. Femelles munies d'un Les adultes sont actifs dans la frondaison. brunes. Punaises de la molène (Miridés) Nymphes : très petites (1-2 mm). ovoïdes (3 mm de long). Les coccinelles sont actives toute la saison. Adultes : vert grisâtre. sur les branches et le tronc. adulte Sur les feuilles pendant toute la saison de croissance. très actives. Pucerons. Acariens. Sur l'écorce et le feuillage des arbres ainsi que dans la végétation. orangées et Ichneumonidés) ou jaunes. foncé avec taches claires. dont les larves du carpocapse de la pomme dans les fruits tombés La plupart des insectes arboricoles Adulte Nocturnes. les débris au pied des arbres et des haies. Oeufs : jaunes. à longues assassines pattes (20 mm) et à long bec (Réduviidés) incurvé. Les larves se trouvent à l'intérieur des oeufs des espèces hôtes. rapides. pucerons Nymphe. d'enrouleuses.6 cm). Actives de la fin mai à octobre. luisants ou mats. Les . en forme et cochenilles de tonneau. adulte Dans la frondaison. Oeufs du Larve carpocapse de la pomme. les pierres et les rondins. Nymphe. réunis en grappes. acariens. sous les débris au sol. Nymphes : semblables aux adultes mais plus petites et aptères. bruns. Autres guêpes Guêpes au corps élancé (0. noires. Carabes (Carabidés) Gros insectes noirs ou bruns (320 mm). de tordeuses et de la tordeuse orientale du pêcher Chenilles de papillons nocturnes Larve Les adultes sont actifs dans la frondaison. Nymphes : minuscules.5parasites (Braconidés 3. vertes aux yeux rouges. légèrement aplatis latéralement. Immature. noirs avec tache blanche en forme de losange sur les ailes.

Granny . Pholetesor ornigis (Branonidés) Petites guêpes noires (5 mm) pourvues de longues antennes et marquées d'une petite tache noire sur chacune des ailes antérieures. .Clochard.Golden .Reine de Reinettes .long ovipositeur. nuisibles larves se nourrissent à l'intérieur des chenilles. ovoïdes. Mineuse marbrée du pommier (MMP) et autres chenilles Larve SOIURI Mere .Elstar Pere • • • Comice Conférence William Căpşuni • • • • Chandler Eros Gariguette Cigaline .Fuji . Mineuse marbrée du pommier (MMP) Chalcis (Chalcidés) Petites guêpes luisantes pourvues de courtes antennes et d'un abdomen pointu. Les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries des MMP.Belle de Boskoop . Les larves se nourrissent à l'intérieur des larves de la MMP.Melrose .Idared .Jubile . Les larves et les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries de MMP et sur différentes autres espèces de chenilles.Kent .Gloster . ressemblant à des comprimés. Les pupes se trouvent à l'intérieur de cocons blancs. Les adultes sont actifs dans la frondaison.Jonica .Falstaff .Canada Gris . Larve Les adultes sont actifs dans la frondaison peu après chaque vol de la MMP.

Deoarece aceste impurităţi reacţionează la acidul sulfuric. Uleiurile horticole sunt acceptate de caietele de sarcini din agricultura biologică numai dacă ele au o acţiune fizică asupra insectelor şi nu o acţiune chimică. prăjiturile şi îngheţate sunt compuse din fructe întregi şi sunt fierte într-un sistem de fierbere sub cerul liber. Zahărul folosit este zahărul de trestie roşie nerafinată biologică. fără conservanţi - Api Bul' Cassis 8% de cassis: fără zahăr. Adunarea pectinelor naturale de mere ajută la îngheţare. permit o mai bună conservare a prospeţimii şi aromei fructelor a căror vânzare se face din august până în mai. Din contră utilizarea lor este restrânsă în perioada de hibernare. uleiul conţine încă multă ceară care trebuie să fie eliminată pentru ca să nu îngheţe la frig.370 gr • Îngheţată de Cassis .• Carona Kiwi • Howard O staţie de condiţionare Un echipament şi o atmosferă controlată recentă. fără alcool. se trece la hidrogenizarea sa pentru a reduce riscurile de fitotoxicitate. Ceara este înlăturată cu ajutorul unui solvent după care uleiul este rafinat pentru înlăturarea compuşilor de sulf şi azot care ar putea rămâne.370gr • Prăjitură de căpşuni . Ulei de hibernare şi ulei de vară În trecut. Fabricarea Uleiurile horticule pe care le cumpărăm din comerţ sunt rezultatul unei serii de transformări începând de la petrolul brut. Este vorba de acelaşi ulei care se aplică primăvara sau vara. 2 game: Biologic – fabricare artizanală • Prăjitură de caise. fără conservanţi. oţetul din suc de mere este învechit în butoi de stejar. După purificarea uleiului. După hidrogenizare. Oţet din suc de mere În cantităţi de 75. cu fructe selecţionate pentru a obţine cea mai bună aromă. uleiul obţinut conţine impurităţicare sunt responsabile în mare parte de fitotoxicitate. . Ultima etapă constă într-o altă distilare pentru separarea uleiului în diferite fracţiuni. Acum nu mai există diferenţe în ceea ce priveşte tipul de ulei. Prăjituri şi îngheţate Cu fructele proaspăt culese. Apoi urmează rafinarea prin distilare pentru obţinerea uleiului horticol brut. fără alcool. Hidrogenizarea elimină părţile din ulei care ar putea reacţiona cu oxigenul formând compuşi dăunători plantelor. Suc de mere şi Api Bul’ Cassis Suc de mere – 100% suc de fructe Api Bul' Aoi Bul'Cassis – Suc de mere 100% suc de fructe cu bule: fără zahăr. După rafinare.370gr Uleiuri insecticide Uleiurile sunt printre cele mai vechi pesticide utilizate. Prima etapă constă în separarea petrolului brut în diferite fracţiuni la temperaturi ridicate. uleiul de hibernare desemna un ulei greu în timp ce uleiul de vară desemna uleiuri uşoare utilizate mai ales ca şi solvenţi sau adjuvanţi pentru pesticide. Nepasteurizat el posedă calităţi dietetice recunoscute şi relevă toate condimentările unde parfumul său şi gustul său dulce sunt apreciate.50 şi 25cl. o măsură a impurităţii a unui ulei horticol este cantitatea sa de UR (reziduuri nesulfonate).

puţină sau deloc rezistenţă a devastatorilor.lipsesc datele despre efectul uleiurilor asupra insectelor şi acarienilor utili şi asupra fitotoxicităţii. Unii recomandă adăugarea unui săpun pentru ca uleiul să acţioneze mai rapid. În orice caz. Un prim tratament poate deci să adune populaţiile la niveluri tolerabile. Uleiul se disipează prin evaporare după aplicare. scara de temperatură la care uleiul se distilează. mai ales în cazul plantelor slabe.active şi împotriva ouălelor de acarieni. Ele pot de asemenea să fie dăunătoare organismelor care trăiesc pe suprafaţa cursurilor de apă.uşor de aplicat. Dezavantaje . vâscozitatea şi punctul de lichefiere.aprobate de caietele de sarcină biologică.mai puţin dăunătoare insectelor utile decât pesticidele cu acţiune reziduală. . .active împotriva majorităţii acarienilor şi cochenilles. . . acarienii şi fluturii sunt adesea sedentari în timpul sezonului. Uleiurile horticole nu afectează aproape deloc prădătorii ci punaise bimaculee (Perillus bioculatus). piele şi plămâni. .Proprietăţi şi compoziţie Mai multe criterii servesc la evaluarea şi descrierea uleiurilor horticole. aleurode. . Să se evite perioadele cu secetă. Uleiul înăbuşeşte ouăle. La pulverizatorii de mână trebuie să se amestece în timpul aplicării. puţin costisitoare şi netoxic pentru aplicator. . Nu afectează insectele şi acarienii utili neatinşi de aplicare. Avantaje . afide şi câţiva fluturi de noapte. În timpul verii este mai bine să se lase două săptămâni între aplicări. uleiul omoară 90% din fluturi şi o a doua aplicare omoară restul. bolnave sau stresate. S-a arătat că o concentraţie de 2% omoară totalitatea afidelor şi acarienilor în mai puţin de 24 de ore şi 75% din fluturi. Uleiurile pot însă să omoare embrionii păsărilor dacă ele acoperă oul. El permite deci ca populaţiile de devastatori să ajungă la nivele la care inamicii naturali pot acţiona eficace. Toxicitatea uleiurilor horticole este foarte scăzută pentru mamifere. gravitatea. . Ele pot asfixia şi sufoca rapid insecta sau acarianul. Ele pot deasemenea reacţiona cu acizii graşi din corpul insectei. Utilizări Mod de utilizare Concentraţii şi adjuvanţi Concentraţia recomandată pentru toate uleiurile este de 2% (2 litri de ulei în 100 litri apă). Săpunul are tendinţa să usuce insecta în timp ce uleiul o sufocă. Alte criterii sunt temperatura la care 50% din distilare este realizată. O mai mare concentraţie nu mai este eficace şi poate fi fitotoxică. interfera cu metabolismul său şi pot acţiona ca şi otravă. Uleiurile sunt emulsificate cu un săpun fără de care uleiul s-ar strânge pe suprafaţa apei în scurt timp. Este important să se acopere bine tot frunzişul printr-o pulverizare fină şi uniformă incluzând şi dedesuptul frunzelor şi până la punctul de scurgere. Se sfătuieşte să se poarte echipamentul obişnuit de pulverizare. Efectul asupra inamicilor naturali şi asupra altora Contrar miticidelor şi insecticidelor reziduale adesea folosite. temperaturi ridicate şi vânturi puternice.fitotoxicitate posibilă în sezon. Concentraţiile utilizate sunt de 1% ulei şi 1% săpun (un litru de ulei şi un litru de săpun în 100 litri apă). Mod de acţiune Uleiurile horticole pot omorâ în mai multe feluri. . Agitaţia trebuie să fie constantă în pulverizator altfel uleiul va ieşi mai concentrat la sfârşit şi va avea efecte fitotoxice. care trebuie să fie de 95% sau mai mult pentru evitarea fitotoxicităţii. Precauţii Expunerea la uleiurile horticole poate fi iritantă pentru ochi. Are de asemenea un efect repulsiv care descurajează ouatul printre altele la aleurode. . La 3%. . uleiurile horticole au o slabă activitate reziduală. dar şi împotriva anumitor psilide. Acesta face ca uleiul să fie mai toxic. blocând astfel intrarea aerului. fie procentul de reziduuri nesulfonate (UR).nu persistă.uşor biodegradabile. Etichetele nu afişează decât unul sau două criterii. .etichetele nu dau suficiente detalii asupra devastatoriilor afectaţi şi asupra utilizării uleiurilor.datorită acţiunii lor fizice uleiurile nu afectează decâz devastatorii atinşi. cicadelles şi tinerelor larve. şi procentul de ulei activ.afectează acarienii şi insectele utile atinse de aplicare. mamifere şi păsări. În livadă acarienii prădători sunt afectaţi dar nu eliminaţi de aplicările cu ulei. Aplicarea de toamnă nu este recomandată deoarece ar putea cauza moartea noilor mlădiţe primăvara. afidele.

O activitate insecticidă este raportată pentru alte insecte: psilida merişorului. Uleiul ar avea o acţiune fizică împotriva bolilor fongice. 5 specii de fluturi şi 5 specii de acarieni cu aplicări de ulei de 3% în sezonul de creştere pe o cincime din plantele ornamentale. Utilizări după tipul de cultură Utilizarea uleiului în perioada de hibernare nu prezintă probleme pentru vegetale. Printre numeroasele specii la care se poate folosi uleiul fără probleme se poate găsi varietăţi care vor arăta simptome de fitotoxicitate. tetranide şi aleurode imature. Arboricultura Cincizeci de plante şi arbori ornamentali în perioada de creştere au fost trataţi cu ulei. Tabel: Plante de seră la care poate fi folosit uleiul horticol . acarieni şi fluturi Uleiul este eficace împotriva tuturor speciilor de afide. Baxendale şi Johnson raportează o eficacitate împotriva tisseuses şi tordeuses. Aceste pete pot părea umflate cu apă. de anumite larve. Fongicidele nu sunt compatibile cu uleiul.Condiţii climatice în timpul aplicării Ideal pentru aplicările exterioare este un timp răcoros (<27º C) şi uscat. Stejarul roşu (Quercus rubra) şi anumite varietăţi de arţar roşu (Acer rubrum) şi arţarul de zahăr (Acer saccharum) arată simptome moderate de fitotoxicitate. Anumite conifere sunt şi ele sensibile la tratamentele cu ulei. tigres şi mineuses. Utilizarea cu Bt şi altele Uleiul a fost utilizat cu succes în amestec cu Bt împotriva ouălelor şi larvelor galeruque ulmului. În amestec cu bicarbonatul de sodă activitatea fongicidă a uleiul este mai marcantă. devin mov închis apoi brune. Spectru de acţiune Afide. mai ales la extremităţi sau pe marginile frunzelor. Uleiul poate acţiona ca şi sinergist cu alte insecticide facilitând penetrarea lor în cuticula insectei. uleiul permite protejarea florilor şi plantelor cu frunze de afide. Deşi etichetele de diferite mărci de ulei nu sfătuiesc aplicarea când temperatura depăşeşte 32º C. Uleiul are tendinţa să intensifice culoarea frunzişului plantelor ornamentale. Uleiul acţionează împotriva diprionului de fevier şi nu a celui de fag. Cea mai bună apropiere constă în a încerca uleiul pe o plantă din acelaşi grup de plante sau pe o parte din arbore înainte de a trata în întregime. Totuşi câteva plante nu vor fi afectate de ulei dacă temperatura este ridicată şi dacă este secetă. Sericultura În seră. tenthrede pinului silvestru şi tisseuse. Baxendale şi Johnson (1988) au obţinut un control pe care îl califică de la bun la excelent împotriva a 15 specii de afide. şi mai puţin eficace împotriva botrytis. Ar fi eficace împotriva manei trandafirului şi ruginei. Utilizarea împotriva bolilor Se observă adesea mai puţine probleme legate de bolile din pepiniere care utilizează uleiul horticol. aleurodele adulte au fost respinse pe o perioadă de 11 zile după un tratament cu ulei de 2% pe crizanteme. este de fapt deficitul de umiditate al plantei care poate face uleiul mai fitotoxic. O precauţie elementară este de a nu trata plantele deja afectate fie de secetă sau de alte stresuri. În livadă. Uleiul este utilizat şi împotriva sciaridelor. punaise du fevier. fluturi. Simptome de fitotoxicitate Nu este uşor să se distingă simptomele de fitotoxicitate datorate utilizării uleiului din alte cauze cum sunt bolile. Simptomele posibile sunt: îngălbenirea frunzişului. Plantele care au pilozităţi pe frunze au tendinţa să absoarbă uleiul. Odată trecut stadiul de preînmugurire roză a merilor. împiedicând sporii să germineze. Un timp foarte umed poate provoca fitotoxicitatea deoarece uleiul se usucă atunci mai încet. dimineaţa sau seara. Caryers şi castanii nu erau sensibili la ulei în timp ce diferite varietăţi de nuc negru (Juglans nigra) erau puţin sensibile. uleiul poate cauza pagube la mugurii florali. printre altele nucul cenuşiu (Juglans cinerea) şi nucul japonez (Juglans ailanthifolia). fluturi şi acarieni. pete mai închise acolo unde uleiul a stat mai mult timp. Uleiul pare să crească eficacitatea Bt-ului protejând toxina fotodegradării. În seră. Concentraţia de ulei cea mai eficace era de 2%. la multe specii apar borduri negre. poluarea saz deriva pesticidelor. Eficacitatea împotriva altor insecte Uleiul horticol este toxic şi descurajează alimentarea mai multor specii de larve şi diprioni. Frunzele afectate pot cădea. Singurele specii care au arătat semne de fitotoxicitate datorită tratamentelor cu ulei sunt anumiţi decidus care produc nuci. Avantajul de a utiliza uleiul horticol în seră este toxicitatea sa scăzută pentru utilizatori. obţinând un control complet în două săptămâni după aplicare. uleiul serveşte împotriva stadiului de ouă a tetranidelor şi lepidopterelor la hibernare şi la sfârşitul hibernării.

Utilisarea uleiului pare adaptat pentru protecţia culturilor ornamentale. Preţul uleiului mineral este jumătate din preţul uleiului horticol. de palmier. de arahide şi soia în combinaţie cu săpunuri marca Dawn. de nuci de cocos. Uleiuri vegetale S-au testat mai multe tipuri de uleiuri vegetale în combinaţie cu diferite mărci de săpun împotriva devastatorilor curenţi ai plantelor din grădina de zarzavat. Uleiurile vegetale pot fi fitotoxice pentru dovleci şi crucifere.să se adauge săpunul în ulei 5 ml pe litru (0. Uleiurile vegetale pot fi folosite şi ca fongicide. ALTE TIPURI DE ULEIURI Ulei mineral O alternativă bună de ulei horicol este uleiul mineral USP.să se adauge uleiul mineral în apă 10-20 ml pe litru (1-2%) . Dovlecii. Uleiul din seminţe de bumbac a redus până la 91% numărul larvelor de viermi legionari. sunt produse relativ puţin costisitoare pe care le putem considera slabe pentru mediu. Populaţiile de afide erau cu 86% mai puţinepe verze.5%) . varza şi varza roşie au arătat semne de fitotoxicitate în urma aplicării uleiurilor vegetale.Ridiche. Concluzii Uleiurile horticole. Săpunul era adăugat în cantitatea de 15 ml pentru 237 ml de ulei şi amestecul rezultat era adăugat în cantitatea de 5-12. Joy şi Palmolive. Tetranidele au fost semnificariv reduse în timpul a 7 zile. Bractees dure nu ar trebui să fie afectate Specii comestibile .Specii ornamentale Azalee Begonia Camelia Crizantemă Coroană de ghimpi Diffenbachia Ferigă Gardenia Muşcată Palmieri Filodendron Poinsettia Portulaca Zinnia Comentarii Poate cauza pete pe frunzele varietăţilor cerate Poate fi fitotoxic pentru flori Mai puţin părul lui Venus Poate fi toxic pentru flori Mai puţin cocotierii Să se încerce mai întâi. printre care şi uleiul de nim (Azadirachta indica). Uleiurile diferă în funcţie de punctul de fierbere.5 ml în 237 ml apă. Utilizate raţional. În ciuda acestor calităţi. ardeii iuţi. Cum ele nu pun probleme de rezistenţă.diferitele amestecuri aveau o eficacitate asemănătoare. aleurodelor şi acarienilor. Uleiurile extrase din plante cu proprietăţi insecticide ar trebui să aibe importanţă pe viitor. Efectul pesticid al uleiului mineral este totuşi mai scăzut decât cel al uleiurilor horticole. Uleiul nu este fitotoxic pe vinete.dovlecii. de floarea soarelui. . Aplicările prea numeroase vor afecta şi fauna auxiliară. varza trandafirie şi brocoli erau foarte sensibile. Dove.pepenii galbeni. Ele se pot dovedi utile împotriva anumitor larve. castravetele şi boabele nu au arătat semne de fitotoxicitate. Aplicările trebuiau repetate la 7-10 zile. fluturilor. de formare şi mai ales în funcţie de preţ. . cu atât fitotoxicitatea este aparentă.Feves de lima . Rezultatele indică că: . lăptuci şi bumbac. Produsul rezultat era pulverizat cu fine picături pe frunzele plantelor. uleiurile riscă să rămână încă mult timp ca şi unelte eficace pentru protecţia culturilor. dipioni şi alte insecte. Cu cât concentraţia de ulei este mai mare. uleiurile se inserează într-un program de luptă ecologică. Ele sunt foarte eficace împotriva afidelor. Trebuie adăugat un emulsificator precum săpunul de vase în uleiul mineral înainte de al utiliza.să se verifice dacă este fitotoxicitate înaintea utilizării tratând doar o parte din frunze. uleiul horticol trebuie să fie folosit cu precauţie deoarece anumite specii şi varietăţi de plante pot arăta simptome de fitotoxicitate în urma aplicării.amestecul de ulei şi săpun a permis controlarea tetranidelor şi aleurodelor dar nu şi a afidelor de varză. . Uleiul mineral este şi el derivat din petrol.Ivory. cât şi în exterior şi nu în seră. deşi sunt derivate din petrol. .Ardei iute . Davidson (1991) sugerează următoarea reţetă pentru tratamente: . Produsele testate erau: uleiuri de porumb.

Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă. cu bactospeină.să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii. Pear ring pattern mosaic. Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă. Este o boală provocată de un virus identificat clasat în grupul tricovirus. Ce trebuie făcut: . castani. şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară. Ce trebuie făcut: .să nu se pună lipici direct pe scoarţă.să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele . prunii şi numeroase plante ornamentale. Este o boală endemică a mărului şi a părului.larvele de chrysope.să se suprimeze funzele beşicate. este adesea necesar să se îngrijească arborii vara. nuci.să se trateze de două ori. să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie .pudrarea cu o pudră de rocă micronizată .să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil . Ce trebuie făcut: . . biodegradabil şi utilizabil până la recoltă.dacă este necesar.să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările . Apple chlorotic leaf spot virus (Pete clorotice ale mărului) Sinonime: Apple russet ring. de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie.să se planteze varietăţi precoce . Pătarea Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe.Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi. Quince stunt. remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor. Fără pericol pentru albine.punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor. Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală . face ravagii în meri. urechelniţe. gutuii. Ce trebuie făcut: . Ce trebuie făcut: .să nu se evite. Platycarpa dwarf. Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie. pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin . să se interpună o bandă protectoare de carton. Simptome CLSV este o boală în general latentă la măr dar nu şi la păr. Musca cireşei Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc.pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone. Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele. să se taie părţile din frunzele atinse. Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi. pruni. Ea afectează merii.să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu . sunt adesea cu viermi .să se evite îngrăşămintele prea azotate . perii.să se planteze varietăţi rezistente. cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu. se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive. Aceasta fiind spusă. dar putem să le găsim şi în peri. dar fatal pentru insectele auxiliare . iarna.să se pună cuiburi pentru piţigoi.să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ. a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii . un produs selectiv specific pentru larve .să se adune fructele căzute înainte de maturitate.să se aducă bor. Simptomele sunt vizibile pe frunze şi fructe. Pe arbori tineri. de la începutul lui mai.să se pulverizeze purin de urzici diluat .

Doyenne du Comice. Pyrus A20. Prin teste ELISA. Cuveta: evazată. Făinarea provoacă şi ea câteodată reticule aspre. Recolta şi conservarea Perioada culesului: sfârşitul lui septembrie – începutul lui octombrie. Fructul are o perioadă de consumare posibilă la maturitate la 190.Pe frunze se manifestă prin arabescuri sau inele gălbui care pot lua o culoare roşiatică fie după o perioadă rece fie la sfârşitul sezonului. Fructul Calibru: destul de mare Culoare: bronzat cu faţa care stă la soare uşor portocalie. El se echilibrează rapid cu o fructificare rapidă. Incidenţă economică: Deşi latentă şi în absenţa simptomelor asupra fructelor. Apple green dimple. Epiderma: puţin aspră ceea ce o face rezistentă la manipulaţii. Angelys este şi un bun polenizator pentru alte varietăţi. În primăverile reci fructele pot prezenta porţiuni aspre mai mult sau mai puţin regulate. puţin profundă. Anumite produse de tratament lasă urme aspre inelare spre cuveta oculară. de la 7 la 20 de zile după ieşirea din frig. până în martie. Apple green crinckle – Star crack (Gropiţă verde – fisură în formă de stea a mărului) Sinonime: Apple green mottle. gutui C7-1. Eşalonarea maturităţii: slabă Aptitudine la manipulări: foarte bună Aptitudine la conservare: bună la 0-10C în atmosferă normală. dulce pe acidulată cu o aromă agreabil pronunţată. Williams. Polenizatori: Conference. Pedunculul:destul de scurt. • Pe fructe simptomul se manifestă prin inele aspre mai mult sau mai puţin deschise. o bună ţinută la conservarea la rece. Ochiul: mediu şi deschis. Producţia este redusă pentru păr de la 10 la 40% şi de la 10 la 30% pentru măr. culoare verde Floare: mărime medie cu pedicelă scurtă. groasă. Florile sunt puţin sensibile la îngheţul de primăvară şi rărirea fructelor nu este necesară datorită bunei repartiţii a fructelor în arbore. această boală provoacă o diminuare a vigorii la păr de 10-50%. Cuveta: strâmtă şi destul de profundă. Mod de depistare: Prin indexajul asupra Malus ornamentale. în ciuda unei uşoare vestejiri la sfârşitul conservării. gros. zemoasă. ornată cu lenticule concentrice. câteodată neregulată. Confuzia posibilă: Confuzia este posibilă cu rugozitatea naturală varietală sau provocată de pagubele îngheţului asupra florilor. mai puţin importantă la măr 5-10%. de culoare brun deschis Frunza: lungime medie. Atunci când boala se manifestă asupra fructelor pierderea atracţie reduce producţia comercializabilă. Angelys Arborele Vigoare: medie Ramuri: destul de lungi. Pulpa: fină. prezenţa a 2-3 fructe pe corimb nu reduce calibrul. Perioada de înflorire: în acelaşi timp cu cea a Conference. Perioada de consumare: octombrie-martie. Apple rough skin. rezervate doar pentru depistarea începând cu mărul în afara perioadelor calde. Înmulţirea clonei de origine este asigurată de pepinierişti membri ai Centrului de Experimentare a Pepinierelor. Fructul prezintă un bun calibru comercial. varietate sensibilă la focul bacterian după inoculaţiile mlădiţelor. Aprecieri generale Arbore uşor de crescut. Deşi nu este rezistent la focul bacterian Angelys se plasează într-o perspectivă de înlocuire a marilor varietăţi. Caractere agronomice Fructificare: destul de rapidă Productivitate: bună Alternanţă: slabă Sensibilitate: această varietate nu a arătat o prea mare sensibilitate la bolile criptogamice în rapor cu marile varietăţi comerciabile. Vara aceste zone decolorate pot necroza. Forma: ovoidă scurtă. cu întrenoduri de lungime medie. • .

Vigoarea arborilor este redusă de la 10 la 15%. De altfel toate simptomele descrise nu se exprimă întotdeauna împreună. Simptome: Sunt localizate pe frunze şi apar atunci când temperatura este mai scăzută de 180C. producţia poate fi diminuată de la 20 la 30%. Gala şi mutanţii săi. • Dacă temperaturile sunt foarte scăzute fructele vo manifesta simptome Apple star crack. În acest caz fodul depresiilor nu este necrozat dar are o culoare verde mai închisă. după o puternică expresie a simptomelor. Simptome: Sunt localizate la fructe. Confuzie posibilă: Nu există riscuri de confuzie dacă nu sunt carenţe în bor. blastomanie. Primele simptome sunt vizibile prin căderea petalelor şi debutează prin mici depresii care vor evolua în funcţie de temperaturi. Incidenţa economică: În funcţie de varietăţi şi în prezenţa simptomelor vigoarea arborilor este diminuată de la 10 la 40% şi la producţie de la 20 la 50%. Apple proliferation (proliferarea mărului) Sinonime: Apple wiches broom. Adesea la stadiul latent boala se exprimă după şocuri de vegetaţie. fructele vor manifesta simptome Apple green crinkle. Mod de depistare: Indexaj în seră sau pepinieră asupra varietăţilor sensibile. mătură de vrăjitoare. Se poate face confuzie şi cu himerele clorofiline. Confuzie posibilă: Anumite ierbicide provoacă mozaicuri sau arsuri foarte apropiate de Apple mosaic mai ales cele pe bază de sare de amoniu sau de aminotriazol. Pe varietăţile mai sensibile. Simptoma Apple rough skin poate fi totuşi confundată cu dezastrele produse de îngheţ. Simptomele se pot prezenta sub forma: • Regiuni mari de culoare galben deschis care necrozează apoi. Apple mosaic virus (Mozaicul mărului) Sinonime: nici unul Boala cu virus care afectează mărul. rar pe ansamblul de fructe al arborelui. Exprimarea simptomelor este mai frecventă în zonele cu climat continental. . Ea este adesea în starea de endemică în zonele de producţie. Mai aleatoriu pe platntele ierbacee sau prin teste sereologice de tipul ELISA. Se exprimă atunci când temperaturile sunt reci în primele luni a creşterii fructelor. trandafiraş Această boală este provocată de o fitoplasmă. Simptome: Nu se exprimă uniform pe ansamblul arborelui şi sunt adesea localizate pe o parte a arborelui. • Mici pete galbene crem răspândite ici şi colo pe câteva frunze. fructele vor fi puţin deformate cu o rugozitate puternică pe regiuni mici (simptome Apple rough skin). • Pete galbene crem albui cu contururi neregulate răspândite pe regiuni mai mult sau mai puţin importante. alunul şi alte specii. Fructele sunt puternic deformate şi fondul depresiilor este puternic necrozat cu fisuri ale epidermei. În anii fără expresie a simptomelor. Simptomele apar pe câţiva arbori izolaţi. Varietăţile cultivate cele mai sensibile sunt: Golden delicious.Boală a cărui agent este necunoscut care afectează mărul. însoţite de anumite varietăţi de decolorări ale nervurilor. însoţită de o reducere al calibrului fructelor şi de o maturitate a recoltei mai târzie în ciuda unei colorări precoce. Mod de depistare: Indexajul în pepinieră asupra varietăţilor sensibile ca şi Golden. În funcţie de condiţiile climatice şi de condiţiile de cultură se poate observa o remisie a simptomelor mai mult sau mai puţin durabilă. mugurii de flori sunt de proastă calitate şi se observă o puternică pată. prunii. Incidenţa economică: Ansamblul fructelor care prezintă simptome nu este comercializabil. De la această temperatură simptomele sunt mascate. trandafirul. • Dacă temperaturile sunt scăzute. • Dacă temperaturile sunt puţin scăzute. Diseminarea sa ar fi asigurată de cicadelles fitofage şi neînfeudate livezilor.

Apple rubberz wood (lemn cauciucat al mărului) Sinonime: Apple flat limb. Incidenţă economică: În absenţa simptomelor vigoarea merilor şi perilor este redusă de la 10 la 20 %. Arborii cu simptome produc puţin şi fructe mici adesea deformate. Producţia este nulă. Frunzele sunt în general mici. Indice economic: Vigoarea arborilor nu este afectată. Incidenţa economică: În prezenţa simptomelor scăderea vigorii variază de la 15 la 30%.Simptoma care a dat numele bolii este un debut anticipat a mugurilor axilari în partea superioară a mlădiţelor. Această boală afectează mărul. • Cealaltă manifestare. Colorarea terminală a frunzelor mlădiţelor poate să se facă datorită lipsei de Zn. Confuzie posibilă: Simptoma măturii poate să se confunde cu debutul anormal al mugurilor legat de anularea mugurului terminal. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor sensibile. dar care este cea mai puţin frecventă. La alte varietăţi simptoma se manifestă prin grosimi inegale. Confuzie posibilă: Nici una. Mod de depistare: Prin indexaj asupra varietăţilor sensibile care au un procent de transmitere foarte aleatoriu şi adesea foarte slab. Este posibil să se facă un indexaj şi pe cireşul F12-1 care reacţioneată prin necroză în jurul inoculului. Două tipuri de simptome se exteriorizează pe lemn. Swollen shoot Boală a cărui agent infecţios nu este cunoscut. depresii legate de oprirea creşterii anumitor celule (apple flat limb). Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor mărului. Aceşti muguri dau ramuri foarte strânse cu un unghi de inserţie foarte închis (mătură de vrăjitoare). Pe gutui se observă o necroză pe scoarţă. Agentul acesteia nu este identificat. din contră este redusă de la 15 la 20 % şi o parte din acestea nu sunt comercializabile. o sfrijire a plntelor şi o decolorare gălbuie a frunzelor. La nivelul rădăcinilor se observă prezenţa părului rădăcinar şi absenţa rădăcinilor groase. apoi ca şi xylemlimited bacterial. Producţia merilor şi perilor este mai mică de 10-30% decât cea a perilor 15-50%. dar bolile provocate nu par să aparţină de aceşti agenţi infecţioşi. Aceste simptome nu afectează toate fructele arborelui şi sunt uşor influenţate de condiţiile climatice ale anului. Simptome: Se exprimă asupra varietăţilor cultivate. Prin teste cu fluorescenţă dar acestea cer un număr mare de eşantioane care trebuiesc observate. El a fost identificat ca şi fitoplasmă. perii şi gutuii. . în funcţie de varietăţile contaminate. Mlădiţele sunt foarte sensibile la făinare. Se prezintă sub forma unor pete brune cu prezenţa unei rigurozităţi în centru şi a unei descuamări a epidermei pe margine. În absenţa simptomelor vigoarea este redusă de la 10 la 20%. care a dat numele bolii. totul este franjuri la sfârşitul sezonului. Apple ring spot (pata inelară a mărului) Sinonime: nici unul Boala foarte puţin răspândită afectează mărul. Pierderea producţiei este de la 20 la 50%. Simptoma care a dat numele acestei boli se manifestă printr-o supleţe anormală a lemnului legată de o proastă lemnificare (apple rubbery wood). este prezenţa inelelor concentrice brune. Simptome: Ele afectează fructele şi sunt de două tipuri: • Cele mai răspândite se manifestă când fructul a ajuns la mărimea unei nuci. La baza peţiolului stipulii sunt foarte dezvoltaţi. Câteodată se observă pe charpentieres nişte umflături (swollen shoot). Câteodată frunzele de la extremităţile mlădiţelor iau o culoare roşiatică. Fructele sunt de calibru mic şi au o calitate gustativă mediocră. Confuzie posibilă: Nici una. denticulaţiile lor sunt neregulate. Fructele sunt aplatizate şi sunt mici. Quince yellow blotch.

Simptome: Se manifestă pe frunze şi fructe. Din contră. Este o afecţiune foarte răspândită care nu se manifestă la varietăţile cultivate. O depistare este posibilă şi prin hibridizarea moleculară începând cu extrase de frunze şi scoarţă. Producţia este afectată de la 30 la 70% şi fructele rămase sunt necomercializabile. . Două tipuri de simptome descriu această boală. crispate. Confuzie posibilă: Pot exista riscuri de confuzie cu pagubele provocate de îngheţ (scar skin) sau proiectări de plivit de tipul paraquate (Dapple apple). Mod de depistare: Prin indexaj la Mlus orientali sensibili. Confuzie posibilă: Se poate confunda cu pişcăturile de punaises care provoacă negi dar nu au ţesuturi necrozate superficiale. Fructele. şi doar aceste frunze. Arborii contaminaţi au puţine fructe. Confuzie posibilă: La Spy 227 simptoma aminteşte de atacurile afidelor. sunt deformate. Fructele sunt adesea mici şi deformate. Simptome: Sunt localizate la fructe. În cursul creşterii fructului se dezvoltă pe punctuaţii negi a căror parte superioară este acoperită de un ţesut necrozat superficial. La Virginia crab boala se manifestă prin striaţii longitudinale mai mult sau mai puţin profunde vizibile în lemn înlăturând scoarţa. această boală provoacă o pierdere a vigorii de 5-10%. La Spy 227 se obsercă o răsucire a frunzelor în jos (epinasty) şi necroze importante a lemnului. Frunzele trandafiraşilor. Dacă varietăţile nu exprimă simptome reducerea vigorii este de aproximativ 15% şi scăderea producţiei variază de la 10 la 20%. Vuveta oculară este decolorată. Simptome: Simptomele sunt observate asupra Malus indicatori ca şi Virginia crab sau Spy 227. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţii Golden şi Cox’s orange pippin. Apple stem pitting virus (lemn striat la măr) Sinonime: Apple spy epinasty and decline Această boală a cărui agent infecţios este un virus afectează mătrul şi căteva specii de păr. la începutul sezonului. • Pe alte varietăţi cu epidermă bi-coloră sau galbenă fructele prezintă cicatrici aspre (Apple scar skin) care afectează mai rapid partea oculară a fructelor dar poate să se răspândească şi pe obraji. Mod de depistare: Indexaj în pepinieră a varietăţilor sensibile.Apple russet wart (măr verucos) Sinonime: nici unul Boala este provocată de un agent infecţios neidentificat. manifestă punctuaţii negre în relief. Incidenţa economică: Deşi latentă. • Pe fructe în general cu epidermă roţie de la mijlocul lui iulie. Incidenţa economică: Toate fructele sunt necomerializabile. În al doilea an după inoculaţie răsadurile mor (decline). pete circulare (Apple dapple apple) de culoare deschisă apar pe obrajii fructelor. Simptoma se intensifică cu prinderea culorii. scăderea producţiei poate atinge 30-50%. Această afecţiune este puţin frecventă şi afectează doar mărul. Apple scar skin viroid – Dapple apple ( epidermă cicatrizată – măr pătat) Sinonime: nici unul Boală a cărui agent responsabil este un viroid care afectează merii. disimetrice şu inele galbene al cărui centru este necrozat. Fructele au o maturiate precoce şi sunt deformate. Incidenţa economică: Reducerea foarte importantă a vigorii din pepinieră 40-50%.

Aceste rezultate se explică prin : . Boala se exprimă la Virginia crab printr-o creştere redusă. Cercetarea unui echilibru este cu atât mai mult indispensabilă cu cât posibilităţile de intervenţie sunt mai limitate. . Incidenţa economică: Prezenţa acestei afecţiuni provoacă o pierdere a vigorii de 10-15% la peri şi de 5-15% la meri. evitănd un sistem de irigare picătură cu picătură.se vor efectua profile de sol pentru a cunoaşte problemele principale de rezolvat (hidromorfie. Apple stem grooving virus (lemn raiat la măr) Sinonime: Apple brow line. ceea ce permite şi obligă la o lărgire a raţionamentului. MM 106 şi sol umed pentru mană . agricultorul alege ecosistemul şi mai ales marja « de eroare » pe care şi-o va îngădui.o limitare a mijloacelor de luptă directă simplă şi eficace contra numeroşilor paraziţi.sunt necesare analize mai detaliate a materiilor organice pentru a putea alege tipul de fertilizare sau amendamentele organice de folosit .se vor evita speciile hipersensibile în raport cu clima şi solul. . . Principii : 1. Confuzie posibilă: Nici una.o reducere a mijloacelor de nutriţie directă a plantei. -dacă este necesar se vor utiliza îngrăşăminte verzi în scopul ameliorării sau corectării solului : anumite crucifere sunt în acelaşi timp şi anti-nematozi iar lucerna are o înrădăcinare foarte adâncă.ca şi culturi anterioare nu se recomandă non arbuştii (atenţie mai ales la păşunile permanente). Principii de intretinere a unei livezi O livadă este un agroecosistem. Melrose şi Florina pentru măr. Este de preferat practicarea unor densităţi mici pentru a evita o vegetaţie densă care poate să . Alegerea densităţii şi a formei . micro-aspersiune). 2. perii şi mai ales perii orientali fără să prezinte simptome. . ştiind că o rusticitate globală este mai interesantă decât o rezistenţă doar la anumiţi factori: Reinette gri de Canada. udând o suprafaţă maximă a solului (aspersiune. . Simptome Această boală este latentă şi nu provoacă nici o simptomă asupra varietăţilor cultivate.…) . ceea ce poate duce la obţinerea unor randamente medii de 2 până la 3 ori mai mici pentru anumite specii. un frunziş galben şi mortalitate mai mult sau mai puţin rapidă.sunt preferate speciile rustice. Diferenţele între o livadă convenţională şi o livadă ecologică pot fi foarte mari. Apple top working disease.trebuie favorizată aerisirea precum şi păstrarea livezii accesibile ceea ce duce la preferarea speciilor de mică înălţime. El afectează merii. Alegerea soiurilor .Fructele sunt în general mai russetes şi arborii mai sensibili cu ulceraţii. Apple jonction necrotic pitting. tasare. Aceste simptome sunt datorate prezenţei unei necroze la nivelul altoiului care se manifestă din al doilea an după altoire şi inoculaţie.se recomandă efectuarea unor analize clasice asupra solului pentru elementele principale şi pH. respectiv rezistente.… . Virginia crab decline. Este inportantă o redresare foarte progresivă . Favorizarea nutriţiei livezii pe un volum maxim de sol activ şi sănătos . Câteva exemple de evitat: cireş pe Edabriz datorită afidelor . Toate formele de aport au o trecere direct determinată de activitatea solului. Agentul responsabil de această boală este determinat şi face parte din capilovirus. Producţia este redusă pentru meri şi peri de la 10 la 30%. trecând lupta contra paraziţilor pe planul doi şi aducând în prim plan principiul profilaxiei.alegerea unor sisteme de irigare. Solul nu mai este un suport inert ci redevine un actor principal. Echilibrul sau dezechilibrul acestui sistem este rezultatul relaţiilor complexe între diferiţi factori cunoscuţi sau necunoscuţi. specii de piersici târzii datorită moniliozei . Mod de depistare: Prin indexajul Virginia crab dar şi a Spy 227 sau Pyronia veitchii. Reine-Claude pentru prune etc… 3. în caz contrar trebuie realizate culturi intermediare . În momentul creării livezii proprii.

În acelaşi timp. prun pentru sharka etc… b. excluzând speciile care adăpostesc dăunători şi boli ale livezii: aubepine pentru foc bacterian. . densităţile nu sunt prea diferite de cele din agricultura convenţională. având în vedere că vigoarea mai slabă asigură o aerisire mai bună. LLUPTĂ DIRECTĂ (1) PRODUCŢIE •cantitate (2) •calitate •regularitate CONDUCEREA CULTURII (7) ACTIVITATEA BIOLOGICĂ A SOLULUI STARE VEGETATIVĂ factor cheie (6) Apă Aerare pH T° Materii organice . nuc pentru carpocapsă.prevederea amplasamentelor pentru zonele florale.pregătirea şi întreţinerea perdelei de protecţie ca şi livadă încî din faza de început. Agrosistemul simplificat al unei livezi ecologice CLIMAT MEDIU • • • Microclimat şi concurenţă AUXILIARI DĂUNĂTORI ŞI BOLI (3) (5) (4) înierbare perdele de protecţie zone florale 4.pună mari probleme vis a vis de boli şi dăunători. . Planificarea perdelelor de protecţie şi a zonelor florale a. alegerea unei diversităţi maxime de specii autohtone.

Scopul este de a avea o floră variată asigurând o etalare maximă a înfloririi . . care vor fi distruse prin lucrările efectuate asupra solului odată ce devin deranjante.alegerea principiului de întreţinere a spaţiului dintre rânduri. • Lupta directă . perioada de eliberare şi cantităţile puse la dispoziţie: pe soluri cu o încălzire lentă. Dificultatea constă adesea în a echilibra în fiecare anotimp disponibilităţile solului cu nevoile culturii. deoarece mineralizarea este adesea excesivă toamna.utilizarea utilajelor de decompactare adânci dacă este necesar (subsolaj) . . În plus. 6. favorizează aerisirea. sau în livadă. De exemplu. utilizarea unui îngrăşământ organic „rapid” înainte de coacere este adesea indispensabilă. . . care condiţionează rapiditatea. chenopodium. . . Modul de conducere al livezii Principiul: găsirea punctului de echilibru între un randament bun şi un nivel parazitar scăzut: .crearea sau implantarea unor zone şi adăposturi favorabile auxiliarilor vertebraţi şi nevertebraţi.pneuri cu presiune mică (dezumflate) . Este vorba despre zonele necosite pe pacursul mai multor ani. Speciile purtătoare de păduchi şi/sau cu înfloriri precoce sunt cele mai susceptibile de a fi afectate.zone florale (neperturbate în timpul sezonului) în jurul livezii.este necesară o înălţime redusă care să permită intervenţii manuale mai frecvente.o vegetaţie ierboasă pe cale naturală diversificată dacă este posibil : Perioada de primăvară este în special vizată de atacurile păduchilor. încălzirea solului şi în consecinţă accelerează mineralizarea.întreţinerea răndurilor de pomi : Alegerea principiului de întreţinere şi a materialului influenţează foarte mult activitatea solului şi implicit alimentaţia arborelui : utilajele rotative care permit încorporarea în sol a îngrăşămintelor verzi şi a îngrăşămintelor organice.materiale care nu compactează .reglarea încărcării .(1) Risc mare (2) Potenţial de producţie redus (3) Determinant (4) Puţin selectivă (5) Limitată (6) Punerea la dispoziţie a elementelor dificil de controlat (7) Respectarea fiziologiei pomului Este necesară înlocuirea reflexului “o problemă = o soluţie” cu următorul raţionament: « o problemă = cauze de identificat şi de înlăturat » 5. . Alternanţa de rodire provoacă dezechilibre de vegetaţie: . scaiul şi rumexul pot fi utilizate de către păduchii ca sursă de hrană . adăposturi pentru lilieci şi diverse locuri pentru hibernarea buburuzelor. pot fi montate cuiburi pentru piţigoi şi pentru răpitori. . Gestiunea solului Principiul de bază constă în favorizarea unei activităţi biologice care va pune la dispoziţie elemente nutritive pentru un sistem radicular dezvoltat şi în profunzime.o densitatea mică a vegetaţiei poate favoriza aerarea şi optimizarea eficacităţii produselor utilizabile: aerarea este un mijloc de luptă eficace contra majoritatea bolilor criptogramice. .realizarea unei talii care să nu provoace creşteri viguroase.utilizarea de amendamente (compost sau altele) şi (sau) îngrăşăminte organice adaptate solului: sunt preferate composturile proaspete pe solurile cu slabă activitate biologică.calcularea aporturilor organice trebuie făcută ţinând cont de potenţialului solului şi de natura aportului.perdele de protecţie în jurul livezii: se lasă vegetaţia spontană să se dezvolte la baza perdelei atâta timp cât nu o afectează . Mijloacele de intervenţie sunt următoarele : . Amenajarea livezii Principiu : Corectarea monospecificităţii culturii printr-o biodiversitate vegetală care va permite o biodivesitate faunistică : . . Se preferă pe cât posibil o înierbare permanentă sau cel puţin utilizarea de îngrăşăminte verzi.

. Cel mai compatibil dintre gutui. având în vedere că întreţinerea livezii este mai dificilă. specie cu dublă destinaţie. Nici un fruct nu trebuie să rămână în livadă după recoltat (păduchele ţestos. se conservă perioade mari de timp. foarte mare şi regulată.Doctor Jules Guyot: comportament bun la tehnologia din agricultură ecologică.8/9 . .BA 29 (gutui de Provence): Nivelul vigorii 7/9. conservare până în decembrie. productivitate bună.Prinderea după plantare este întâmplătoare. dar arămie.President Heron: foarte puţin sensibil la rapăn. • Tipurile franc Soiurile păr sunt cu mult mai sensibile la calcar şi la secetă decât gutuii: .metodă abandonată în favoarea francului clonat. Se pretează situaţiilor ideale pentru gutui (soluri umede. epidermă la fel de sensibilă ca şi cea a Comice la maturitate. induce un comportament heterogen. bună calitate gustativă.Conference: sensibilitate mică la rapăn. dar sensibilă la Pseudomonas syringae şi la căderea frunzelor. Problemele de compatibilitate pot fi rezolvate prin utilizarea unei specii intermediare compatibile.Kirchensaller: franc provenit din semănat.Specii autoînrădăcinate: foarte utilizate în Italia. Conference. perioada juvenilă mai lungă şi stadiul de adult atins mult mai târziu. . bună ancorare. climat blând) şi speciilor fără probleme de compatibilitate. foarte viguros. . Francii au o multiplicare globală mai dificilă decât gutuiul. specie foarte productivă. .Principiu: Completarea măsurilor preventive: . . gutui de Angers: Nivelul vigorii 5/9. foarte productivă.EMA şi Sydo. . dar acestea nu modifică în mod fundamental exigenţele pedo-climatice ale gutuiului. În aceste condiţii pedo-climatice. sensibilitate la Stemphylium. bună calitate gustativă.Adams 332.Williams: sensibil la rapăn. . Rezultate bune au fost obţinute cu Williams.nivel al vigorii mai mare decât BA 29 dar mai mică decât a francul provenit din semănat.lupta directă (tratamente) utilizată în agricultură ecologică nu este eficientă decât asupra unor niveluri de atac reduse. fără alternanţă. Modul de acţiune al produselor existente obligă preferarea tratamentelor preventive: aplicarea de sulf împotriva rapănului în funcţie de previziunile meteorologice şi de apariţia ascosporilor. producţie precoce. Existenţa unui singur factor dintre aceştia poate să ducă câteodată la eşecul plantaţiei în agricultură ecologică. respectiv înspre speciile pe propiile lor rădăcini. provin din butaşi deci au o înrădăcinare mai bine conturată decât francul de semănat. Părul în agricultură biologică  Materialul vegetal Port-altoiul :Gutuiul Gutuiul rezistă bine la asfixiere dar este puţin adaptat la soluri uscate şi calcaroase. monilioză etc…). tendinţă puternică de drajonare. în zonele unde asupra gutuiului se manifestă cloroza. precum şi la climatele calde. BA 29 este cel mai bine adaptat pe când gutuiul de Angers şi EMC este bine să fie evitate. bună calitate a fructelor . mărime corespunzătoare. Incompatibilitatea poate fi exacerbată prin condiţiile pedo-climatice neadaptate gutuiului. Gutui EMC: Nivelul vigorii 4/9. proastă afinitate cu gutuiul. Abbe Fetel iar rezultate proaste cu Comice. consumată atât în stare proaspătă şi folosită şi în industrie. necalcaroase. Este imperativ necesar de a ţinti cu exactitate stadiul sensibil: ouă în curs de eclozare şi diferite stadii ale păduchilor. Beurre Bosc.profilaxia trebuie să fie considerată ca şi un mijloc de luptă directă în agricultură ecologică fiind vorba de „igiena” livezii.OHF 87 = DAYTOR (Farold ® 87) şi OHF 40 = DAYGON (Farold ® 40) fac parte dintr-o serie de franci clonaţi la sfârşit de experimentare . . Soiuri . productiv.Harrow Swet: rezistent la atacurile bacteriene. este plantată mult în nordul Europei şi în Italia. . gutui de Angers: Nivelul vigorii 6/9. .

specie viguroasă cu producţie sensibilă la alternanţă. potasică şi ferică. de lemne. foarte bună afinitate cu BA 29. În sezon. producţie slabă. În plus.realizarea unei perdele de protecţie complexe: Anumite esenţe sunt recomandate de către Inra d’Avignon pentru a favoriza o perdea funcţională: iederă. Sosirea precoce a auxiliarilor este facilitată prin neutilizarea după înflorire a insecticidelor. . oprirea creşterii vramurilor).5 m pentru Conference pe gutui CEM şi 4–5m x 2. Modul de conducere Densitatea va fi aleasă de aşa manieră încât combinaţia sistem radicular/ soi în funcţie de sol şi de practicile agricole să poate ocupa un volum suficient pentru a evita intervenţiile severe asupra livezii adulte. Cacopsylla pyri Insecta provoacă puţine pagube în livada ecologică. cuiburi.Tehnica cea mai clasică rămâne aportul unui îngrăşământ de tip guano pe linia de plantare. sensibil la sulf şi la cupru. Structurile puternice şi verticale sunt adesea sinonime cu dezechilibrul şi desfrunzirea în livezile mature. o perioadă critică poate exista (sfârşit de mai-iunie) şi trebuie să poată fi controlată prin tratamente asupra mielatului cu Heliosol (2l/ha) sau cu săpun potasic.. .Angelys: specie promiţătoare de înaltă calitate gustativă şi conservare îndelungată în timp. . prin dezechilibrul vegetativ pe care îl provoacă.. fructele atacate se dezvoltă mai rapid şi se deformează (pere decalibrate).. foarte sensibilă la Stemphylium. vigoare medie.. Pontele se depun începând din stadiul D3-E (apariţia mugurului roz) urmate apoi de dezvoltarea larvelor în fructele tinere pe parcursul a 4-6 săptămâni. tei. . urmat de efectuarea unei lucrări de încorporare în sol şi aceasta cu o lună înainte de perioada înfloririi. Atacurile sunt adesea repetate pe aceleaşi parcele. merişor. Aceste intervenţii vor fi surse de fluctuaţii în producţie şi de sensibilităţi parazitare. este de preferat să se repartizeze orizontal volumul arborelui pentru a putea evita creşterea la mare înălţime a arborelui. Dar părul este foarte sensibil la lipsa de azot în perioadele dinaintea înfloririi (frunziş foarte palid) şi în special în cazul altoirii pe gutui .Doyenne du Comice: sensibilitate la rapăn în funcţie de livadă. Protecţia fitosanitară 1. umiditate şi materii organice bune în condiţii corecte de pH şi fără prea mult cupru. Este cu atât mai mult important acest aspect cu căt interveţiile manuale sunt importante în agricultură ecologică iar produsele utilizate sunt doar de contact. Amenajarea livezii de peri Bazele raţionamentului pentru a amenaja o livadă de peri ecologică constau în dezvoltarea unei biodiversităţi maximale prin diverse amenajări: . Pagubele se diferenţiază de cele ale viespilor (Hoplocampa) prin prezenţa mai multor larve în fruct. . alun. Forma are puţină importanţă. poate pune probleme pe perioada reconversie la agricultuă ecologică pănă la stabilirea unui echilibru între populaţiile de insecte.5–3 m în funcţie de soluri pentru Williams pe rădăcini proprii sau OHF 87 sau 40. Alegerea tipului de fertilizant trebuie să fie efectuată după observaţiile anuale asupra solului şi asupra pomului şi prin analize complexe asupra solului odată la 5 ani. controlul vigorii. 2. După această perioadă populaţiile scad în majoritatea cazurilor (sosirea auxiliarilor. epidermă fragilă.realizarea unui strat ierbos: supravegherea instalării unei vegetaţii ierboase ce înfloreşte evităndu-se cosirile joase şi frecvente. Această tehnică este eficientă dar nu rezolvă problema alimentării azotoase. afinitate medie cu BA 29. Este vorba de fapt de a asigura celei mai mari părţi a solului o aeraţie suficientă. Acest aport de primăvară vine să completeze aportul unui compost sau al unui îngrăşământ organic mai complet de toamnă. După căderea petalelor.Abbe Fetel: calitate gustativă slabă. dar formarea arborelui trebuie să reducă tăierile la minimum şi să favorizeze arcuirea şi înclinarea. Se observă o ieşire grupată a adulţilor la sfârşit de martie: zbor de 1 până la 2 săptămâni maxim. În schimb. Strategia de luptă cea mai eficientă este înainte de toate.. Gestiunea solului şi fertilizarea Doar o activitate biologică (faună şi floră) intensă este o garanţie de nutriţie corectă a pomului. Aceasta duce la densităţi ce pot să varieze între 4 x 1.realizarea unor adăposturi pentru auxiliari: grămezi de pietre.Contarinia pyrivora Foarte rar atacă dar este problematică în agricultură ecologică. Primele plantaţii sunt în curs de desfăşurare în agricultură ecologică în Franţa. Larva este un asticot fără picioare şi de culoare crem. lauretc. Înierbarea ameliorează nutriţia fosforică.

albă cu capul maroniu. Gărgăriţa florilor: Anthonomus pyri Insecta este problematică şi constituie marea problemă a unui pomicultor în agricultură ecologică. larva abandonează fructul pentru a ţese un cocon în sol în care să-şi petreacă iarna. Dacă există resturi din anul precedent. în caz de prezenţă pe lemn protecţia devine problematică. mugurii fructiferi nu se deschid şi conţin o larvă de 5 până la 7 mm. 5. Guyot. Nici un fel de toxicitate nu este cunoscută asupra lui Harrow Sweet şi Wiliams. Atacurile sunt în mod regulat întâlnite în livezile în conversie la agricultură ecologică. Viermele merelor şi perelor (Cydia pomonella) Având în vedere importanţa sa (în special în livezile de meri). Totuşi.Viespea părului: Hoplocampa brevis Adultul seamănă cum o mică viespe. Transformarea în nimfă a larvelor are loc în sol la 5 cm adâncime. apoi intră în fructul tânăr. este o gărgăriţă brun-roşcată de 4 până la 5 mm. Boala este foarte asemănătoare cu rapănul la măr. rotenonă). se tratează preventiv cu cupru (stadiul de înflorire) apoi cu sulf (după înflorire). cap gri-deschis şi corp alb-gălbui. Azadirachtina este eficientă dar este foarte fitotoxică asupra soiurilor: Conference. unde larva va găuri fructul fără să facă o galerie circulară. Larva este un asticot ce prezintă până la 7 perechi de picioare false abdominale. După transformarea în nimfă. Două hymenoptere pot să paraziteze hoplocampa părului. Primăvara. Lupta se bazează pe aceleaşi principii ca şi în cazul păduchelui cenuşiu. 6. O luptă profilactică poate fi avută în vedere prin distrugerea perelor tinere atacate. femela depune ouă translucide în mugurii florali pregătiţi să se deschidă. Adultul. 4.Fructele se coc înainte de a cădea pe sol. foarte arcuită. 7. În faza următoare. Larva sapă o galerie circulară subepidermică. Apare o singură generaţie pe an. se intervine în stadiul C3 până la D asupra adulţilor înainte de pontă cu un insecticid natural (pyretru. Importanţa atacului este definită prin:  sensibilitatea speciei şi stadiul de cultură. Nu trebuie trecută în conversie o parcelă cu probleme mari de păianjeni.  cantitatea de innocul.Folosirea de capcane pe scară largă este tehnica de preferat şi se dovedeşte eficientă dacă capcane albe acoperite sunt puse cu 10 zile înainte de înflorire (nu trebuie să mai existe adulţi în timpul înfloririi). Ieşirea grupată a adulţilor într-un stadiu bine precizat face ca speciile cu înfloriri timpurii sau târzii să fie mai puţin sensibile. în crăpăturile scoarţei în mod special. trecănd mai departe într-un alt fruct. foarte uşor de identificat. obligă la tratarea pe toată perioada de vegetaţie.Acarieni roşii ( Panonychus ulmi) Păianjenii roşii nu pun probleme îngeneral în livezile ecologice. Rapănul ( Venturia pirina) Rapănul părului se manifestă în special prin pete asupra fructului care fac dificilă comercializarea.  prezenţa cancerului pe lemn. 3. . Ea este observabilă prin „scuturarea” bobocilor la sfârşitul verii.Această insectă este dificil de controlat deoarece reîntoarcerea adulţilor pe peri la sfârşit de vară şi la început de toamnă este foarte eşalonată. Comice. Adulţii apar la sfârşitul verii şi depun ouăle în interiorul mugurilor fructiferi până la primele temperaturi scăzute. Păduchele violet al părului: Dysaphis pyri Specia este mai puţin periculoasă decât păduchele cenuşiul al mărului. Gărgăriţa este puţin parazitată de unele himenoptere. adulţii ies din mugur efectuând o perforaţie foarte vizibilă în solzii uscaţi apoi intră în diapauză estivală pe diverşi arbori. o fişă tehnică specială i-a fost consacrată. primăvara. Atâta timp cât riscul există.  o umiditate ridicată poate antrena o contaminare în funcţie de temperatură. Ouăle eclozează în timpul iernii.

va ghida alegerea materiilor organice. Gestiunea fertilizării Pentru un hectar de Franquette în agricultură convenţională în plină producţie. (Parisienn. . Primii 10 ani fiind mai puţin productivi (2 tone de nuci în total). Aporturile de toamnă nu sunt de recomandat datorită concentrării resurselor agricultorului pentru efectuarea recoltei. este singurul port-altoi utilizat în prezent. Aporturile trebuie realizate iarna sau primăvara (din februarie până în aprilie) în funcţie de compoziţia produselor. Toate excesele de aport de azot se vor traduce prin exporturi mai importante şi va duce la creşterea costurilor de fertilizare ca şi a riscurilor de levigare înspre apele subterane. Aporturile de îngrăşământ organic poate completa aportul de materii organice structurante la sfârşit de iarnă (îngrăşământ animal. 3. dacă tipul de sol şi fertilizarea o permite. cu spinul dat de către analizele şi observaţiile asupra solului. în momentul dezmuguririi). Port-altoii Juglans regia L. creşterea rapidă a fructelor şi nucile sale de calitate. 4.5m) pentru ca la termen să se scoată 1 pom din 2. devine deci importantă supravegherea reîntoarcerii lor în sol (fărâmiţare şi încorporare în sol la căderea pe pământ pentru solurile lucrate). Conducerea culturii Nucul este un arbore cu creşteri mari pe timpul verii. Produse utilizabile.  Grandjean este interesantă pentru calitatea inelelor sale anuale. Controlul buruienilor Pe rând. Se cercetează vigoarea şi rezistenţa la CLRV (Cherry Leaf Roll Virus). Densitatea de plantare Distanţele de plantare recomandate sunt de:10m x 10m sau 11m x 11m.  Fernor este recomandată solurilor bogate în substanţe minerale. Îngrăşământul de origine ovină pare a răspunde cel mai bine nevoilor nucului.  Soiurile polenizatoare se recomandă a fi cultivate în afara zonelor tradiţionale de producţie ( Meylannaise. Acest obiectiv. 1. Este un arbore foarte sensibil la asfixia radiculară şi preferă solurile uşor calcaroase. Soiuri  Franquette este preconizat în marea majoritate a cazurilor pentru rusticitatea sa. Cantităţile recomandate sunt de ordinul a 20 până la 40 tone de îngrăşământ animal sau de la 10 până la 15 tone de compost. Toate produsele sunt utilizabile în agricultură ecologică conform Legii 38/2001 pot fi folosite fără contraindicaţii speciale. compost). Producţia ecologică pune probleme specifice: întreţinerea solului (gestiunea înierbării şi concurenţa alimentară) şi fertilizarea. tehnicile de plivire mecanică sau termică necesită utilaje specifice şi deci utilizarea presupune o atenţie particulară. Marbot). Ronde de Montignac). contrar celei mai mari părţi a pomilor fructiferi care dau creşteri în special primăvara.Nucul în Agricultură Biologică Consumul european de nuci este circa de 300 g/locuitor pe an. Frunzele exportă şi restituie o mare parte din elementele majore. Este necesar să se stimuleze activitatea microbiană la început de ciclu (început de mai. Aporturile trebuie modificate în fiecare an în funcţie de producţia de nuci (creşterea exporturilor) şi de rezultatul de observaţie a stării vegetative a nucului. Randamentul optim a unei livezi biologice echilibrate se situează în jur la 2 T /ha de nuci uscate cu variaţii mari în funcţie de întreţinere şi potenţialul solului. Înierbarea livezii influenţează asupra fluxurilor producând materie organică şi consumând o parte din elemente. exporturile azotoase sunt estimate la 172 kg/ha. 2. Cele mai mari nevoi de azot ale nucului sunt din mai până în iulie pentru formarea creşterilor vegetative şi creşterea fructelor. Înafara compensării „ exporturilor” aporturile vizează înainte de toate o activitate biologică optimă a solului. Alţi port-altoi sunt în curs de experimentare. bogate în materii organice. Nevoile livezii tinere sunt mici în primii ani (20 până la 40 unităţi de N/ha). se poate intensifica plantaţia (11m x 6.

Repunerea mulciului trebuie să se realizeze într-un interval de timp cuprins între 1 până la 5 ani în funcţie de gradul lor de degradare. Difuzorii trebuind să fie aşezaţi pe partea superioară a pomului. -Mulcirea se poate realiza cu materiale anorganice (material plastic. Ca şi măsuri profilactice se recomandă tăierea şi îndepărtarea ramurilor uscate. Anthracnoza (Gnomonia leptostyla) Această boală se dezvoltă rapid în cazul primăverilor umede. Irigarea se poate face în diferite moduri. material textil) sau cu materiale organice (paie. Condiţiile de utilizare a acestor tehnici sunt. scoarţă. . va fi necesară creşterea intensităţii irigării şi fertilizării pentru a putea compensa concurenţa înierbării. În general. recoltarea mecanică nu este încă posibilă. este cel mai des prezentă între rânduri pentru a uşura trecerea tractorului evitănduse tasarea solului. o bună aerare în interiorul arborelui. „bandajarea” trunchiurilor pentru a limita răspândirea acestor boli. Ştiind că această concurenţă cu înierbarea este limitată la azot şi apă. Înierbarea. În acest caz. dar un interes deosebit prezintă micro-aspersiunea. Afide Nici o combatere nu este realizată în agricultură ecologică împotriva acestor dăunători şi pagubele sunt în general mici. Protecţia fitosanitară Carpocapsa (Cydia pomonella) Carpocapsa este principalul dăunător al livezii de nuci. Bacterioza Bacteria iernează în şi la suprafaţa mugurilor şi se multiplică primăvara în prezenţa unei umidităţi ridicate însoţită de temperaturi cuprinse între 16 şi 29º C. Principalul inconvenient al acestei tehnici este costul său destul de ridicat. Irigarea Irigarea este o operaţie indispensabilă în livezile înierbate sau în zonele climatice cu pluviometrie slabă. Este vorba de un lepidopter întâlnit şi în livezile de meri şi peri. În această situaţie. tocarea resturilor vegetale pentru a accelera descompunerea lor. Cele mai mari nevoi sunt din iunie până în august. Auxiliarii (buburuzele) se instalează suficient de repede pentru a „regla” populaţiile de afide. La ora actuală. limitând în acelaşi timp evaporarea solului. -Înierbarea totală a solurilor bogate. -Experienţa din legumicultură asupra dezburuienării termice uşurează adaptarea acestei tehnici în pomicultură. Primăvara provoacă necroze poligonale pe frunze mai mari decât în cazul bacteriozelor. Dar nici o soluţie probată şi satisfăcătoare nu există până astăzi. se pot realiza lucrări ale solului pentru a limita concurenţa înierbării până la sfârşit de iunie. Speciile cu talie mică şi care nu formează tufe (pentru recoltarea mecanică) sunt de preferat în cazul acestei tehnici de dezburuienare. Se va evita orice insecticid pentru a păstra auxiliarii asupra acarienilor (Euseius finlandicus). În caz de imposibilitate de irigare. Alegerea unei flore diversificate şi adaptată la tehnologia avută în vedere poate avea mai multe influenţe pozitive asupra culturii. nu există difuzori omologaţi pentru această cultură. pentru a lăsa timpul necesar reînierbării pănă recoltarea mecanică. covor pe bază de paie) pentru a controla stratul ierbos într-o manieră eficientă.-Dezburuienarea mecanică este puţin compatibilă cu recoltarea mecanică care impune existenţa unui sol bine nivelat. Metoda de luptă prin confuzie sexuală necesită un timp de aşezare a difuzorilor important (7 până la 10 ore/ha). Ciuperca iernează pe frunze. Speciile cu dezmugurire precoce şi fructificare laterală sunt mai sensibile. Se recomandă evitarea udării frunzişului prin irigare. din mai multe puncte de vedere. perioadă de creştere a fructului şi a formării inelului anual de creştere. Ea provoacă apariţia unor pete (pe frunze şi fructe) precum şi căderea fructelor. în livezi. Buruienile trebuie să aibă un stadiu de dezvoltare puţin avansat ceea ce implică adesea un mare număr de treceri. 3 până la 5 tratamente sunt suficiente pentru a controla carpocapsa. similare celor preconizate pentru lupta împotriva acestor dăunători în livezile de meri şi peri. provocând căderea lor. Lupta prin intermediul virusului granulozei şi a confuziei sexuale este posibilă şi eficientă în cazul unor populaţii slabe până la medii. utilizarea unei leguminoase într-o livadă irigată ar fi poate o soluţie.

Cunoaşterea dăunătorilor specifici acestei culturi va putea face ca intervenţiile să aibă o eficacitate maximă.Produsele cuprice pe bază de sulfat de cupru şi hidroxid de cupru sunt eficiente în lupta preventivă. 20% dintre fructe putrezesc în livadă. Atacul este favorizat de: •Alternanţa perioadelor ploioase cu cele uscate ce induce fructificarea ciupercilor. Unele suşe sunt rezistente la cupru. Bolile piersicului Bolile sunt unul dintre principalele obstacole în calea reuşitei unei culturi în agricultură ecologică a acestei culturi . Înainte de atacul pe fructe se observă o uscare a florilor care se întinde spre ramurile de rod cu formarea cancerului şi scurgeri de clei. Înainte de utilizarea oricărei metode de luptă directă al cărui efect nu va fi decât parţial. Un tratament împotriva căderii frunzelor este justificat în livezile tinere pentru a putea limita pătrunderea bacteriilor prin cicatricile foliare. Controlul bolilor piersicului în agricultura ecologică În timpul perioadei de conversie la agricultura ecologică. alegerea varietăţilor trebuie să ia în calcul utilizarea de soiuri puţin sensibile la dăunători şi la boli. 5. În general. oprirea tratamentelor pe bază de produse fitofarmaceutice va modifica populaţia parazitară a livezii cu o recrudescenţă a dăunătorilor şi a bolilor. Pentru a avea nuci de calitate este necesară recoltarea odată la 4 zile. datorită mijloacelor limitate de combatere .Monilia fructicola a fost recent identificată în mai multe regiuni din Europa simptomele fiind asemănătoare cu cele ale ciupercii Monilia laxa. Recoltarea Investiţiile într-un utilaj de recoltare este rentabilă pentru livezile cu suprafeţe de producţie mai mari de 15 hectare. fiind paraziţi ai rănilor . brun roşcat . . Rhysophus sau Alternaria. În ciuda atenţiei deosebite acordate arborelui şi mediului său înconjurător.o schemă de plantare mai aerisită. ceea ce presupune un ecosistem echilibrat. nu există o metodă satisfăcătoare pentru a lupta împotriva necrozei apicale. într-o stare bună de sănătate cu o protecţie fitosanitară minimă. . se recomandă măsurile utilizarea de măsuri preventive: . este vorba în peste 90% dintre cazuri de monilioză: -Monilia laxa se manifestă sub forma unor mici perniţe de culoare gri închis. O livadă de nuci condusă în agricultură ecologică produce în medie cu 20 până la 30 % mai puţine nuci decât în agricultură convenţională (1 până la 2 T faţă de 2-3 T) cu un procentaj de nuci de mărime mică superior. Distrugerea epidermei sau atacurile de insecte sunt favorabile instalării acestor boli. profilaxia şi dezvoltarea unei faune auxiliare trebuie să fie măsuri aplicate cu prioritate. Pulverizările se fac cu prioritate primăvara ( 2 sau 3 tratamente). În prezent. este adesea necesar să se intervină cu mijloace de intervenţie fitosanitară. Efectul cuprului asupra anthracnozei este mai scăzut dar poate fi suficient în situaţiile cu risc moderat.  Livezile trebuie să fie curate. La înfiinţarea livezii.Monilia fructigena are perniţe mai mari. Pe fruct. Printre agenţii criptogamici prezenţi într-o cultură de piersic se numără Botrytis. formând zone concentrice în jurul punctului de infecţie şi nu afectează florile. Odată recoltate nucile trebuie curăţate şi aşezate în uscătoare pentru a ajunge în 24 ore la o umiditate de 8 până la 12 %. această cifră fiind mai mare pentru speciile târzii. Conversia la agricultură ecologică  Pierderile de randament vor fi vizibile după ultimul an de conversie. Recolta se eşalonează de la jumătatea lui septembrie până la jumătatea lui octombrie. . Penicillium. 4. o creştere regulată.

Combaterea este preventivă şi este în general eficace atăta timp căt cantităţile de cupru nu sunt limitate. Apariţia pagubelor la începutul primăverii ( la 2-3 săptămâni după contaminare) reduce în mod drastic dezvoltarea arborelui. Termoterapia post recoltare este o tehnică experimentată de către GRAB Avignon de câţiva ani. eliminarea fructelor care se ating. Aceasta poate provenii din precocitatea speciei sau din caracterele sale genetice. magneziu. După recoltare. •Precipitaţii peste 10 mm în 24 de ore: În livadă . •Odată cu plantarea să se aibă în vedere rezistenţa soiurilor la ciuperci. conservare la temperaturi scăzute. sulfat sau oxiclorură. cupru .5 kg/ha + ulei alb la o concetraţie de 0. Perioada de intervenţie •Căderea frunzelor ( acţiune asupra băşicării. tăierea ramurilor prea joase. presortare în livadă. şi bacteriozele): 2. forma arborelui. trebuie să se evite plantarea varietăţilor care se vor coace mai repede de 10 august. orientarea parcelei. recoltarea fructelor putrezite. Piersicile şi nectarinele cu miez galben sunt în general mai sensibile decât varietăţile târzii. cancerului. •Reducerea gradului de infestare prin: eliminarea frucelor mumificate şi a ramurilor înnegrite odată cu tăierile de iarnă şi a culesului.1 %. calciu. •La apariţia primelor frunzuliţe după umflarea mugurilor:tratament cupric pe bază de hidroxid. contaminările au loc chiar şi la o cantitate mai mare de rouă. în solzii mugurilor sau la suprafaţa solului. care este privat de capacitatea sa d fotosintezinantă. Condiţii de infestare •Temperatura minimă zilnică de peste 8 grade Celsius: Germinarea este stopată peste 30 grade Celsius. silice. Împotriva lui Monilia fructigena (atac pe flori ). menţinerea unui covor erbaceu scurt în jurul arborelui . fructe deformate. provoacă deformarea şi decolorarea organelor atacate : culoarea frunzelor variază de la alb gălbui la roz roşiatic. tăieri după recoltare. frunze mai groase şi deformate. primele rezultate a unei utilizări pe scară largă arată o ameliorare notabilă a conservării fructelor. Miceliul se conservă sub formă de spori în scoarţa arborilor şi a ramurilor. Alte tehnici de luptă şi-au arătat eficacitatea (Trichoderma). tăieri în verde. •Protecţia trebuie continuată pănă în stadiul primelor frunze etalate (la 3 săptămăni după deschiderea mugurelui) cu zeamă bordeleză în cantitate e 6. hidroxid). •Recoltarea în bune condiţii: manipulare . transport.•O umiditate peste 90% timp de câteva ore sau o ploaie care declanşează germinarea conidiilor la temperaturi de peste 10 – 15 grade Celsius). coada calului. •Fertilizare: evitaţi excesul de azot sau cantităţi mari la o singură fertilizare.3 tratamente pe bază de cupru cu doză redusă. •Irigarea: evitarea aportului de apă înainte de recoltare ( celule turgescente . Fructele sunt sensibile pe toată perioada creşterii. Cuprul nu mai acţionează din . Anumite produse sau elemente pot să aibă un efect protector ca îngrăşămintele foliare pe bază de alge marine. Frunzele bolnave sunt mai sensibile la atacul de făinare şi la atacul purecilor. Sfârşitul perioadei de mare sensibilitate se termină odată cu creşterea frunzelor ( 6-7 săptămâni începând cu începerea creşterii mugurului) . crăpături). •Evitarea producerii de soiuri cu fructe de mari dimensiuni. De asemenea se poate utiliza şi zeama sulfocalcică (zeama nanteză) care uscă şi contaminează contaminările. Combatere Există o importantă variaţie a sensibilităţii între diferitele specii. Supravieţuirea sporilor este favorizată de către ierni blânde şi umede. Lupta împotriva bolilor Masuri profilactice: •Favorizarea circulaţiei aerului pentru a evita perioadele umede lungi prin : distanţa de plantare mai mare. se pot aplica îngrăşăminte foliare pe bază de zinc •În perioada umflării mugurilor se pot efectua tratamente pe bază de cupru (zeamă bordeleză. se tratează preventiv cu cupru sau cu sulf înainte de înflorire. Uscarea şi deformarea frunzelor la piersic ( Taphrina deformans) Agent patogen propriu piersicului. În zonele cu riscuri .

Pseudomonas sp. Rich. sunt susceptibile de a fi atacate de către această boală. Coryneum beijerinschii Frunzele şi ramurile sunt acoperite de pete roşietice în timpul verii. Pe frunze apar pete de culoare roşie înconjurate de un halou tranlucid. . Combatere -supravegherea prezenţei simtomelor în livezile apropiate de zonele deja contaminate. . -utilizarea de amente pe bază de calciu şi de materii organice sunt mijloace eficiente pe termen lung. dezinfectarea cu alcool a foarfecilor.Dezvoltarea bolii este favorizată de o temperatură şi umiditate ridicată. ramuri deformate şi acoperite de un strat alb. de decolorări caracteristice de-a lungul nervurilor frunzelor precum şi a unor zone concentrice clorotice pe fructe. Se va evita confundarea simtomelor prezentate cu cele ale fitoxicităţii date de excesul de cupru. Făinarea Făinarea se caracterizează prin apariţia de zone făinoase pe faţa inferioară a frunzelor. Uneori se observă o cădere parţială a frunzelor ca urmare a apariţiei a unor pete care sunt mai întăi localizate pe marginea frunzelor sau de-a lungul nervurilor. Big Top. Xantomonas arboricola Toate genurile de Prunus spp.H. se rocomandă utilizarea de adjuvanţi (oligoelemente. Rich Lady Summer. efectuarea de tratamente pe bază de cupru în momentul căderii frunzelor. Visusul (Plum Pox Potyvirus) este vehiculat de către afide şi de către materialul vegetal. Michelini) şi evitarea celor sensibile (J. Lady. Apoi aceste pete se necrozează şi reultă perforaţii de 3-4 mm pe frunze. Îndepărtănd scoarţa se poate observa progresia infecţiei. Pe fructe se observă acelaşi tip de pete însoţite de cantităţi mare de clei. Pe fructe atacul este vizibil din luna iunie şi sunt caracterizate prin depresiuni circulare de culoare brună cu o producere eventuală de clei. Arborii atacaţi trebuie să fie scoşi cel tărziu la 3 zile după ce a fost diagnosticată boala. . În timpul iernii următoare vor apărea pete canceroase cu exudat de clei. extracte din plante. Boala se manifestă prin înegrirea mugurilor şi a ramurilor tinere. aminoacizi). Combatere -pe cale profilactică:tăierea şi arderea ramurilor atinse. Cele mai sensibile soiuri sunt :O’Henry. Valley Sweet.momentul în care miceliul penetrează în frunză. căderea frunzelor). Prezenţa bolii nu se manifestă întotdeauna prin apariţia stricîciunilor. Sulful sup formă de pref are o acţiune mai bună decăt sulful muiabil care poate prezenta probleme de fitoxicitate în cazul utilizării în perioade foarte calde. Boala se dezvoltă iarna în condiţii de temperaturi negative.utilizarea de material genetic însoţit de un paşaport fitosanitar european. Bacteria rezistă în timpul iernii adăpostindu-se în muguri şi în scoarţa arborilor. Cancerul (Fusicoccum amygdali) . Tratamentele se pot continua pănă la recoltare dacă este cazul pentru soiurile mai sensibile. de alternanţa dintre perioadele cu vănt şi umede cu perioadele uscate. Riscurile de fitotoxicitate fiind importante. Un lichid de culoare roşiatică se scurge pe sol din trunchiul arborelui. Elegant. Snow King. Tratamentele trebuie evitate în perioadele reci şi cu vănt puternic. Sibelle.dezinfectarea instrumentelor cu care se efectuează tăierile. Contaminarea se realizează prin intermediul rănilor (tăieri.arderea lemnului rezultat în urma tăierilor. Temperaturile reduse din timpul primăverii (vănturi reci) provoacă o prire a sevei urmată de atacuri puternice de făinare. . Combatere În funcţie de sensibilitatea soiurilor utilizate trebuie efectuate tratamente pe bază de sulf din momentul căderii petalelor cu o cantitate de 10-25 kg/ha la o temperatură mai mare de 6 grade Celsius. Hale). Dezvoltarea bolii depinde de evoluţia temperaturii. Combatere Protecţia plantei împotriva bolii se realizează prin efectuarea a 2-3 tratamente cu 25 –50 g/hl de cupru metalic.aplicarea a 2-3 tratamente cuprice după recoltare şi în momentul căderii frunzelor -utilizarea de soiuri rezistente (Red Haven. Acţiunea sa poate fi ameliorată prin adăugarea de agenţi muianţi sau oligoelemente. Anumite soiuri locale sunt foarte rezistente (July Alberta) Sharka Sharka este o boală virală care se manifestă prin apariţia de striuri violacee pe petalele florilor de piersic.

fertilizare). Profilaxie 1. Braeburn.) în Agicultură Biologică În livezile de meri biologice. 4 – Controlul populaţiilor Observarea ouălor în timpul iernii este destul de dificilă.Temperatura optimă de dezbvoltare este de 28 grade Celsius.Specii foarte sensibile: Granny Smith. 5 – Modalităţile de control ale Păduchelui cenuşiu A.Specii puţin sensibile: Florina. -trebuie efectuate tratamente sistematice înainte de înflorire. Confuzia cu ouăle altor specii de afide este posibilă (păduchele verde de exemplu). bine delimitată (confuzie posibilă cu monilioza). . . Gala. Cuprul este un bun cicatrizant. Golden. Prezenţa sa timpurie în cultură face dificilă acţiunea auxiliarilor iar fecunditatea sa mare antrenează pagube care se pot dovedi foarte grave. Pe fructe: -Deformare a fructelor ca urmare a împunsăturilor timpurii. Boskoop. Belchard. Există diferenţe semnificative de sensibilitate: .Parazitul penetrează în ramuri sau în buchetul de mai prin plăgile peţiolare în toamnă şi induce pete de culoare brună asupra mugurilor. Tinănd cont de marile cantităţi de cupru care ar fi necesare se recomandă efectuarea unei bune profilaxii şi alegerea de soiuri rezistente. Criteriul de sensibilitate la păduchiul cenuşiu este determinant.1 până la 2.Specii mediu sensibile: Reinette Grise. talie. Alegerea soiului În agricultură ecologică. Trebuie în acelaşi timp să fie arse ramurile atacate începănd cu luna iunie. -Exsudat de mielat urmată de atac de fumagină (frunza acoperită cu un praf negricios). Baujade. Controlul Păduchelui cenuşiu (Dysaphis plantaginea P. rezultă o diminuare a vigorii livezii. Protecţia împotriva dăunătorilor în agricultura ecologică se face printr-o serie de tehnici:  adaptarea conducerii culturii (specie. Combatere Orice plagă necicatrizată în toamnă (căderea frunzelor) şi în primăvară (deschiderea mugurilor.4 mm de culoare verde măslinie sau roşu vişiniu. -Deformare accentuată a lăstarilor. foarte prejudiciabilă mai ales în cazul pomilor tineri în primii ani după înfinţarea livezii. Identificarea larvelor este posibilă prin efectuarea de controale asupra mugurilor cei mai dezvoltaţi. Delbard Estivale. 2 – Descriere Insecta are mărimea de 2.  favorizarea entomofaunei utile. Sulful muiabil are o anumită eficacitate. Pe ansamblu. Controlul populaţiilor trebuie să ţină cont de faptul că: -nu trebuie efectuate tratamente după înflorire deoarece produsele de tratament au o eficacitate scăzută şi există riscul de toxicitate asupra auxiliarilor. evitănd dispersia sporilor. Goldrush. Elstar. Idared. Pe frunze necrozele formează un „V” pe nervuri si provoacă căderea prematură a acestora. este esenţial să se caute o rusticitate globală a soiurilor. dar nu are decăt un efect moderat asupra creşterii ciupercii şi un efect nul asupra germinării sporilor. păduchele cenuşiu este cel mai periculos dintre păduchi împreună cu păduchele lănos (Eriosoma lanigerum). Necroza este de formă ovală . . .  aplicarea unor tratamente precise. Partea atacată a fructelor este de culoare brună înspre gri şi este acoperită cu puncte de culoare neagră. 1 – Simptome şi pagube Pe lăstari şi frunze: -Răsucire puternică a frunzelor şi îngălbenirea acestora. acoperit de o pulverulenţă albă până la gri (cu excepţia indivizilor care tocmai au năpârlit). -Diminuarea procentului de flori legate în caz de atac foarte puternic. Topaz.Specii sensibile: Reine des Reinettes. Ploile din toamnă şi de primăvară favorizează diseminarea în timp ce condiţiile de timp uscat şi cal favorizează înmulţirea. căderea petalelor) este o cale de penetrare a ciupercii. Melrose.

Rezistenţa la Păduchele cenuşiu este unul din criteriile importante de selecţie a soiurilor în agricultură ecologică. 2. Stabilirea şi apoi menţinerea unui bun echilibru al arborelui. primăvara: nu se recomandă împrăştierea de cantităţi mari de îngrăşăminteorganice deoarece aceasta poate avea ca efect eliberări mari de azot în primăvară (aport masiv de gunoi animal, guano, ricin.  toamna: se vor evita vigorile excesive la sfârşit de sezon, provocate de o mineralizare târzie a azotului. Este adesea cazul aporturilor de materie organică de tipul compostului cu eliberare târzie, mai ales în cazul solurilor cu încălzire lentă (soluri grele, reci. Numărul de ouă depuse toamna (inoculul) este proporţional cu vigoarea pomului toamna. - se vor evita arborii prea puţin viguroşi sau cei cu carenţe; - tăierile vor fi realizate în aşa fel încăt să se evite formarea de creşteri lacome;

3. Amenajarea parcelei Se recomandă favorizarea auxiliarilor prezenţi în mod natural în plantaţii. Sirfide: Adulţii se hrănesc cu polen sau nectar ale căror cantităţi influenţează numărul de ouă. Ponta este depusă în apropierea focarului de păduchi. Larva este o carnivoră foarte vorace (400 până la 700 păduchi consumaţi în 10 zile) . Prezenţa plantelor cu înfloririe timpurie în interiorul livezii favorizează instalarea şi dezvoltarea sirfidelor. Buburuze: Cele mai cunoscute coccinele ca şi auxiliari sunt buburuza cu 2, 14 şi 7 puncte. Larvele şi adulţii consumă de la 30 până la 60 de păduchi pe zi. Crisofe: Se constată o activitate prădătoare a larvelor, mai ales în peioadă estivală. Iernarea adulţilor are loc în afara livezii (în hambare sau remize). Cecidomelide: S-a observat o activitate prădătoare a larvelor, mai cu seamă pe timpul verii şi toamnei. Favorizarea biodiversităţii vegetale din jurul livezii (garduri vii, benzi (straturi) florale, înierbare divesificată) este o măsură recomandată pentru a putea permite sosirea cât mai rapidă a auxiliarilor şi instalarea lor. O floră diverificată este un factor indispensabil al acestei biodiversităţi. O pajişte variată, cosită mai rar este foarte favorabilă prezenţei auxiliarilor. Benzile florale Utilizarea de plante selecţionate are la bază următoarele criterii:  o înflorire eşalonată care să ofere hrană (polen şi nectar) pentru auxiliari (sirfide);  specii care să poată adăpostească şi alţi păduchi în timpul verii când păduchii cenuşii nu sunt prezenţi în livada de meri;  capacitate mare de acoperire a solului care să ofere adăpost pentru auxiliari. Semănarea speciilor selecţionate în amestec, se poate realiza pe benzi de lăţimi cuprinse între 50 cm şi 1 m între răndurile de meri (tot la 30 m) şi pe marginea primului şi ultimului rând. Întreţinerea trebuie redusă la minim (fără tăiere). Înfiinţarea benzilor se realizează pe cale naturală de la un an la altul. Rezultate foarte interesante pot fi obţinute primăvara (creşterea numărului de auxiliari şi diminuarea numărului de păduchi) şi toamna (creşterea numărului des păianjeni şi punerea în evidenţă a rolului lor asupra diminuării de inocul prin capturarea păduchilor înaripaţi). B. Intervenţii de început de vegetaţie Tratamentele înainte de înflorire trebuie să fie efectuate riguros pentru că este singura metodă de luptă directă eficientă. În continuare auxiliarii îşi intră în rol. Tratamente cu uleiuri minerale (uleiuri albe) sau vegetale (în curs de experimentare) la doza de 1 până la 1,5 l/hl de apă. Uleiurile albe omologate nu prezintă diferenţe semnificative de eficacitate. Se va evita efectuarea vreunui tratament dacă o perioadă de îngheţ este anunţată (risc de fitotoxicitate). Este recomandată tratarea cu soluţii puternic diluate pentru a atinge un maxim de ouă şi de larve, mărind volumul per ha la1500 l.

Eficacitatea uleiurilor creşte cu temperatura şi ca atare se recomandă efectuarea tratamentului la temperaturi mai mari de 10º C adaptăndu-se doza la temperatură. Tratamente cu piretru şi rotenonă. Sunt produse puţin remanente (24 până la 48h), care acţionează prin contact. Efectul lor este vizibil pe termen scurt pentru piretru (acţiune şoc) şi pe termen mai lung (4 până la 5 zile) pentru rotenonă (acţiune regulatoare a creşterii). Principiile active fiind fotodegradabile, se recomandă efectuarea tratamentelor pe timpul serii. Există mai multe produse comerciale pe bază de piretru sau rotenonă singure sau în amestec. Puţine din aceste produse posedă astăzi o omologare asupra păduchelui cenuşiu al mărului. Aceste produse sunt puţin selective. Utilizarea lor în sezon nu este recomandată (efect nefast asupra auxiliarilor, acţiune insuficientă asupra păduchelui cenuşiu după înflorire). De remarcat că, în funcţie de stadiul lor de aplicare, aceste tratamente au o acţiune secundară altor dăunători ai livezii (păianjeni, viespi, gărgăriţe). Un alt insecticid vegetal, care se testează în prezent este Neem, extras din seminţele arborelui Azadirachta indica (foarte răspândit în India). În Elveţia, unde acest produs este omologat, rezultatele sunt foarte satisfăcătoare cu un singur tratament în stadiul mugure roz. C. Intervenţii după înflorire La această dată, nu se mai poate face nimic; cu excepţia limitării pagubelor. Se poate efectua eventual un tratament cu ulei alb la căderea petalelor, în caz de ecloziune tardivă. Nu se recomandă utilizarea de insecticide vegetale în sezon. Ele nu sunt eficiente împotriva răsucirii (produs acţionând prin contact) şi întârzie apariţia auxiliarilor. Trebuie limitat numărul furnicilor, care favorizează dezvoltarea păduchilor prin aşezarea de benzi adezive în jurul trunchiului sau prăfuirea cu sulf la baza pomului, imediat ce se observă prezenţa auxiliarilor pe pom sau în apropierea acestuia. Principii de bază a combaterii dăunătorului: - controlul stării vegetative a pomului; - crearea sau favorizarea unui mediu propice apariţiei precoce a auxiliarilor şi instalării lor; - cunoaşterea biologiei; - efectuarea de tratamente precise; - asigurarea unei supravegheri permanente în sezon care să permită intervenţii manuale precoce; PRINCIPII DE NUTRŢIE ALE CULTURILOR Concepte şi elemente fertilizante O cultură de fructe poate produce diferite randamente urmărind strategia culturii şi a locului. Randamentul ţintă este randamentul în fructe de primă calitate care trebuie să fie produs într-o cultură de fructe. Începând cu acest randament ţintă se poate evalua cantitatea elementelor fertilizante susceptibile de a părăsi cultura cu recolta. Pentru a parveni la o nutriţie durabilă a culturilor de fructe, este indispensabil să înţelegem relaţiile dintre crşterea vegetală şi bilanţul elementelor fertilizante. De aceea este esenţial să se clarifice termenii utilizaţi şi relaţiile lor. Pe de altă parte elementele fertilizante majore care sunt N, P, K, Ca şi Mg, arborii fructiferi au încă nevoie şi de alte elemente nutritive câteodată în cantităţi mici. Aceste elemente numite oligoelemente sau microelemente nutritive sunt Mn, Fe, Cu, Zn, B, Mo. De altfel Na, Si, Co şi Ni sunt de asemenea elemente utile în creşterea vegetală. Rădăcinile arborilor şi fâneţei, dar şi microorganismele solului permit câteodată accesul la elementele nutritive din sol şi permit facerea lor disponibilă pentru plantele sub formă de microorganisme nutritive. În livezile înierbate nu trebuie să ne temem de nici o situaţie de lipsă în oligoelemente. Prelevarea elementelor fertilizante Prelevarea elementelor fertilizante corespunde cantităţii elementelor fertilizante care părăsesc parcela cu recolta fără rezidurile vegetale. Prelevarea depinde deci de nivelul de randament. Penrtu îngrăşământ, parcela sau exploatarea totală este considerată ca un tot astfel încât elementele fertilizante rămase pe parcelă să nu facă parte din prelevare. Pentru o cultură de fructe în faza de plină producţie, prelevarea corespunde deci elementelor fertilizante conţinute în fructe. În ceea ce priveşte bacele de arbust, el corespunde de asemnea elementelor fertilizante conţinute în compuşii lemnoşi ai tulpinilor. Pentru tinerile culturi în perioadă juvenilă prelevare corespunde elementelor fertilizante care sunt fixate în compuşii lemnoşi. Pentru ca oferta elementelor fertilizante să corespundă nevoi plantelor, îngrăşământul nu poate consista doar în a înlocui prelevarea unui element fertilizant sub forma unui aport unic. Trebuie să ştim penrtu ce organe ale planteii elementul fertilizant trebuie să fie disponibil, în ce moment, în ce cantitate şi sub ce formă.

Repartiţia elementelor fertilizante pe organe Conţinuturile în elemente fertilizante a diferitelor organe ale merilor sunt prezentate în tabelul 1. trebuie ţinut seama de faptul că, cu rapida evoluţie a varietăţilor, a locurilor unde se fixează altoiul şi a formelor de cultură, raportul frunză-fruct are tendinţa de a decala profitul fructelor. Rezultă o creştere a prelevării în cultură de fructe. De-a lungul ultimilor ani această tendinţă a atins şi culturile de cireşi şi pruni unde se utilizează arbori mai puţin viguroşi. Prelevarea corespunde valorii utilizate pentru fructe. Prelevarea permite evaluarea nevoii, apoi nevoia corectată şi în sfârşit cantitatea elementelor fertilizante care trebuie adusă ângrăşământului Tabel 1: prelevarea elementelor fertilizante de către arborii fructiferi (meri) şi repartiţia în diferitele organe. Organe Elemente nutritive în kg/ha N P2O5 K2O Ca Mg Fructe (40t/ha) 20 13 60 3,6 1,8 Frunze 43 6,5 54,5 70,1 16,3 Ramuri, trunchi, 15,5 8,5 15 37,2 2,1 rădăcini Prelevări 10,5 3 15,5 2,9 0,9 diverse (muguri, căderea fructelor) Lemn de tăiat 10 4,4 4 22,9 1,5 Prelevare 98 35 148 136,6 22,6 totală Tabel 2: prelevări de elemente fertilizante pe diverse specii de fructe Specie de Randament Elemente nutritive (kg/ha) fructe t/ha N P2O5 K2O Măr 40 20 10 67 3 Sursa Ca 3 Mg IFA 1992 USDA 1963 Shear & Faust 1980 (Ca, Mg IFA 1992 USDA 1963 Huguet 1980 USDA 1963 USDA 1963 Marangoni & Rombola 1994 Smith şi alţii 1988, USDA 1992 Drawer şi alţii 1970, Souci şi alţii 1977 Drawer şi alţii 1970, Souci şi alţii 1977

Păr Cireş Prun Cais Piersic

40 12 20 20 15

30 26 10 18 15

10 5 5 9 9

70 23 42 71 36

2 2 1 3 1

5 2 2 2 2

Kiwi

20

31

11

54

7

2

Zmeură

15

29

7

26

-

5

Alte bace de arbuşti

20

37

7

47

-

4

Afin

15

21

2

10

-

1

Drawer şi alţii 1970, Souci şi alţii 1977

De la prelevarea elementelor fertilizante la nevoia de îngrăşământ Diferenţa dintre prelevarea elementelor fertilizante a unei culturi de fructe şi nevoia de elemente fertilizante definit prin raportul la randament are mai multe origini.Pentru azotul foarte mobil îngrăşământul nominalizat este întotdeauna superior prelevării,căci azotul disponibil pentru plante nu poate fi absorbit decât o parte de plante.Elementele fertilizante disponibile nu vor fi niciodată toate absorbite de plante.Potenţialul de asimilare specific unei specii vegetale şi disponibilitatea elementelor fertilizante în sol sunt perturbate de antagonisme.Există o concurenţă între diferitele elemente nutritive pentru punctele de schimb ionic a compuşilor argiloşi din sol,cât şi pentru pH-ul solului şi fixarea biologică a elementelor fertilizante pe materia organică. Culturile de fructe pot afişa densităţi foarte diverse(de exemplu 1500-3500 arbori/ha). Potenţialul de randament pe suprafaţă cutivată este în general relativ constant pe un loc,în măsura în care suprafaţa foliară în raport cu suprfaţa cultivată rămâne sensibil egală.Nevoia totală de elemente fertilizante pe suprafaţă rămâne şi ea relativ constantă independent de densitatea plantaţiei.De aceea de vreme ce densitatea plantaţiei variază,iar randamentul ţintă pe suprafaţă rămâne acelaşi,normele rămân neschimbate. Nevoia corectată în elemente fertilizante Nevoia în elemente fertilizante a unei culturi de fructe se bazează pe prelevare.Încercările şi experienţa ne permit să deducem nevoia în elemente fertilizante.Aceasta din urmă este influenţată de starea arborilor în cadrul unei bune practici agricole(pentru azot) sau pentru starea solului(pentru P,K,Mg,Ca).Aceşti factori de influenţă permit determinarea unei norme corectate.Ţinând cont de elementele fertilizante disponibile mobilizate la momentul dat,este posibil apoi să se calculeze cantitatea de îngrăşăminte care se împrăştie. Factorul de corecţie a normei este calculat prin ponderea rezultatelor obţinute prin două metode diferite de extrcţie a solului. Dinamica nevoii de elemente fertilizante şi reaprovizionarea Nevoia unei culturi de fructe în elemente fertilizante depinde de diverse procedee de creştere a lemnului,a mlădiţelor,a rădăcinilor,a frunzelor,a mugurilor şi a fructelor,procedee care variază după anotimpuri.Pentru a putea fertiliza în funcţie de nevoi,este important sa se cunoască procedeul de creştere a arborelui. Omul de teren trebuie să poată aduce suficiente elemente fertilizante la momentul potrivit.Pentru a reaproviziona plantele în elemnte fertilizante şi pentru a compensa prelevarea,dispunem de: -elemente fertilizante care sunt remobilizante începând cu şarpanta -elemente fertilizante ale solului,disponibile pentru plante,care sunt mobilizate începând cu materia organică şi cu compoziţia solului şi sunt absorbite de rădăcini -elemente fertilizante aduse care sunt absorbite fie de rădăcini,fie de frunze -elemente fertilizante prezente în atmosferă care sunt absorbite fie de rădăcini,fie de frunze. Şarpanta,sursă de elemente nutritive pentru creştere Exemlul azotului arată cel mai bine cum se aduce o cantitate suficientă de elemente nutritive la momentul potrivit.Azotul este un element fertilizant esenţial şi este foarte mobil.Lipsa azotului provoacă probleme de creştere şi de calitate,un exces de azot la fel. Într-o cultură de fructe,începutul creşterii primavara a putut să se facă datorită elementelor nutritive remobilizate începând cu şarpanta.Azotul remobilizat este de exemplu stocat mult timp în concentraţie relativ ridicată în frunzele mlădiţelor şi a rămurelelor încoronate,chir şi în plantaţiile fertilizate,până ce îşi piede importanţa începând aprximativ cu luna iunie.Acest fenomen este valabil pentru toate tipurile de arbori fructiferi.Aprovizionarea şarpantei în elemente nutritive nu pune în general nici o problemă. Ea poate fi asigurată de elementele fertilizante rămânând în cultură. Dar de îndată ce arborele este obligat să-şi scoată apa în rezervele şarpantei pentru a-şi asigura creşterea, de exemplu, de îndată ce absorbţia elementelor fertilizante de către rădăcini este foarte redusă, datorită condiţiilor meteorologice trebuie apoi ca şarpante să fi din nou aprovizionată în elemente nutritive, şi aceasta, la momentul potrivit. Poate fi de exemplu prin absorbţia elementelor nutritive ieşite de la descompunerea mulciului sauj printr-o aplicare foliară care trebuie să fie tot timpul luată în considerare în bilanţul elementelor nutritive al ansamblului exploatării. Mobilizarea azotului în sol În urma creşterii temperaturilor primăvara, azotul din sol se mobilizează începând cu materia organică. De-a lungul anului acest azot devine furnizorul principal al arborilor. Asigurarera unei aprovizionări în elemente fertilizante datorită menţinerii tehnicilor de exploatare Elementele nutritive disponibile sunt puse în mod eficace la dispoziţia culturii, atunci când ea are nevoie. Elementele nutritive prezente în mod natural sunt puse în folosinţă şi exploatate. În momentul înfloririi diferitelor organe ale arborelui au şi ele nevoie să fie aprovizionate cu elemente nutritive. O ofertă prea redusă sau prea importantă de elemente fertilizante în această perioadă poate avea consecinţe negative durabile (de

exemplu stimularea alternanţei. Substanţele sărace în azot în raport C/N ridicat. Ele lărgesc astfel spaţiul rădăcinar util arborilor. Întreţinerea benzii ierboase permite în general prezervarea proprietăţilor sale. Efectul amendamentelor organice Mineralitarea amendamentelor organice este lentă şi elementele lor fertilizante nu se liberează decât progresiv. consumă de la început o parte din azotul mineral al solului chiar dacă materiile organice în raport C/N scăzut ca şi îngrăşămintele tinere şi gunoaiele foarte descompuse produc imediat azot mineral. mai puţin bogate în elemente fertilizante. se constată o creştere lentă a conţinutului în azot mineral al solului. Elementele nutritive nu sunt eliberate începând cu îngrăşămintele organice sau minerale decât de îndată ce o activitate microbiană intensă garantează mineralizarea acestor elemente sub forme disponibile pentru plante. repreezintă solurile ideale. îngrăşământul verde lignificat. Pentru amendamente în raport C/N intermediar.Rădăcinile schimbă elementele solului în faza lichidă şi într-o mai mică măsură în faza solidă. În populările de leguminoase pure. dar umiditatea şi schimbul de gaz sunt de asemenea perfecte şi totul este bine stabilizat (efectul tampon) datorită numeroaselor interacţiuni. dar creşte şi capacitatea de reţinere a apei. . pierderea elementelor fertilizante prin levigare). Acest azot poate fi compatibilizat în trei ani în momentul stabilirii bilanţului îngrăşământului exploatării. Ele sunt strâns legate de rădăcini şi alimentează copacul cu fosfor. bacteriile nodozităţilor pot îmbogăţi 200400 kg de azot provenit din atmosferă pe ha şi pe an.în cantităţi adaptate la necesităţi(lupta împotriva buruienilor în martie şi în aprilie). de îngrăşământ organic astfel încât să se întrţină banda ierboasă. Efectul îngrăşământului organic asupra nutriţiei azotate depinde de natura amendamentului adus. bogate în humus. Suporturi nutriţionale importante Viermii aduc un ajutor de neînlocuit penrtu formarea porilor grosieri şi penrtu legătura humusului şi a particulelor minerale ale solului. Humusul face parte din materia organică şi contribuie la stabilitatea şi calitatea biologică a solului. În acest tip de sol elementele fertilizante nu sunt disponibile doar în cantităţi suficiente. Solurile care conţin suficiente particule minerale. Atunci când conţinutul în humus este insuficient. Secarea resureselor de azot interne a arborelui în acest moment trebuie să fie compensată pri punera la dispoziţie a azotului conţinut în îngrăşăminteşi materie organică descompusă. stabilizatorii de azot liberi sau asociaţi la leguminoase sunt importanţi pentru culturile de fructe durabile. solurile silvestre care prezintă un puternic conţinut în materie organică. Fosforul. ca şi gunoiul copt. Această proprietate oferă nu doar numeroase „puncte de menţinere” pentru elementele fertilizante. Reaprovizionarea cu elemente nutritive în urma alterării solului este în realitate mică în raport cu elementele nutritive mineralizate sau aduse. De altfel ciupercile micorize sunt şi ele foarte importante în nutriţia arborilor. granuloase. acoperite de humus se caracterizează printr-o importantă suprafaţă internă. potasiul şi magneziul pot fi compatibilizaţi în mai mulţi ani (5 ani). OFERTA NARURALĂ DE ELEMENTE FERTILIZANTE ŞI FERTILITATEA SOLULUI Reaprovizionarea în elemente nutritive de către sol. profită de culoarele reacoperite cu humus create de viermi şi penetrează astfel în locuri mai dense ale subsolului. Acest azot nu reprezintă de cât o parte din azotul total al amendamentului organic. Solurile profunde.fertilitatea solului Solul serveşte în acelaşi timp ca şi suport şi ca şi păstrător de hrană pentru plantă. Rădăcinile arborilor care preferă în mod normal să se dezvolte la suprafaţă. Pe da lată parte microfauna solului are nevoie de suficientă energie sub formă de carbon organic. Printre numeroasele bacterii care funcţionează şi ele diferit. Condiţii constante ale acestui tip evită să pună rădăcinile în situaţie de stres şi permit arborelui să fie aprovizionat cu apă şi cu elemente conform nevoilor psihologice. efectul azotului durează mai puţin timp. Valoarea fertilizantă a tuturor aporturilor de materie organică trebuie să fie luată în calcul în planul şi bilanţul îngrăşământului. Aprovizionarea în elemente fertilizante începând cu mulci şi îngrăşăminte organice Întreţinerea materiei organice Materia organică se compune din organisme care trăiesc în sol. De altfel un bilanţ higrometric echilibrat este şi benefic pentru metabolizarea microbiană a elementelor fertilizante şi pentru aprovizionarea arborilor cu apă. resturi vegetale şi humus. Ea are nevoie şi de un sistem de pori continuu până la suprafaţa solului pentru a asigura schimbul de gaz necesar respiraţiei.Aceste două faze sunt alimentate de îngrăşăminte organice sau minerale aduse sau cultivate pe parcelă cât şi de roca mamă şi elemente retrogradate care reprezintă o cantitate importantă de elemente a căror disponibilitate nu este posibilă decât datorită alterării solului. este recomandat a se răspândi materie organică în mai multe reprize cu caracter de material de acoperire. Un conţinut suficient în humus şi un sol biologic activ prezintă diferite avantaje. Atunci când amendamentul nu este înfundat decât la suprafaţă. Elementele minerale conţinute în materia organică reprezintă o cantitate neneglijabilă care trebuie să fie compatibilă în planul îngrăşământului. proasta calitate a fructelor. În acest moment nu mai esre necesar aproape de loc sau chiar de loc să se coracteze amendamentul prin aporturi de elemente fertilizante.

În arboricultura biologică. În solurile calcaroase trebuie evitate gunoaiele păioase şi reci: apa de ploaie sau de stropire se încarcă cu gaz carbonic eliberat de gunoi şimpoate forma bicarbonaţi care blochează asimilarea fierului. căci fermentaţia în profunzime poate provoca axfisierea tinerilor arbori. de exemplu calciu. prevenirea compactării solului şi ameliorarea rezistenţei solului la trecere repetată a maşinilor. Depozitul de mulci pe bază de iarbă pe linia arborilor sau pe un rând de plante corespunde la un aport de K care poate să ajungă până la aproximativ 100 kg/ha/an. îngrăşământ organic. . adusă benzilor de plante sub formă concentrată. Dar încercările au arătat că în culturile de meri ajunge să se conserve linia arborilor fără înierbarea într-o anumită perioadă. 20-40 kg N/ha penetrează în sol din preciăpitaţii. Aportul de azot de către precipitaţii nu este luat în seamă în bilanţul elementelor fertilizante. îngazonarea interliniei şi a deşeurilor vegetale ajung să întreţină procentul materiei organice. îngrăşământ verde… şi de asemenea tunderea stratului de iarbă. Conţinuturile prea ridicate în K pun probleme în momentul absorbţiei de elemente fertilizante cu încărcătură pozitivă. Gunoaiele Este vorba în principal de gunoi de bovine. Ele sunt adesea îmbogăţite în elemente fertilizante şi pot permite aplicarea într-un singur pasaj a materiei organice şi a elementelor fertilizante. procentajul celorlalte elemente nutritive cu excepţia sulfului are o mică importanţă în raport cu alimentarea plantelor. un aport de materie organică în desţelenire este exclus. Menţinerea unei benzi libere de buruieni pe linia arborilor este o măsură pentru a evita concurenţa prea puternică în apă şi în azot pentru tinerele culturi. Îngazonarea interliniei aduce şi alte avantaje: protecţia împotriva eroziunii. compostul adus de către arboricultor şi înierbarea livezii (sau îngrăşăminte verzi în cazul unei livezi cu sol arat). Conservă apa solului diminuând evaporaţia. erodabile şi din zone uscate cu scoarţe sau deşeuri vegetale. Concentraţia mulciului pe linia arborilor antrenează o creştere a K şi a N furnizat de sol. Pentru o interlinie de 3. substanţa organică din sol provine din resturile vegetale provenite de la arbore cum ar fi frunzele.5m aceasta corespunde la aproximativ 70 kg K2O. trebuie să se evite îngroparea prea adâncă în momentul aratului. Gunoiul de găini nu trebuie adus de cât în cantităţi limitate (max 20 m3/ha la 3-4 ani) datorită bogăţiei în azot şi în substanţe de creştere. rădăcinile. Aportul de azot. Surse de materie organică Aport de elemente fertilizante de către mulci răspândit pe liniile arborilor Este practicat în livezile cu soluri superficiale. Reaprovizionarea în elemente fertilizante provenite din atmosferă În fiecare an. Efectul îngazonării şi întreţinerii solului Într-o livadă cu un sol gol sau lucrat. Pentru a raţiona fertilizarea livezii în agricultura biologică este necesară această trilogie: substanţa organică restituită de către arbore. De alfel. Composturile verzi (pe bază de deşeuri vegetale) Materialele ieşite din compostarea deşeurilor organice pot fi de o întrebuinţare interesantă atât din punct de vedere al materiei organice cât şi lae elementelor fertilizante. Şi cuvertura vegetală prezervă liniile arborilor de eroziune. 30 şi 10 kg/ha de suprafaţă înierbată. fier şi mangan. cal sau găini. mai ales în momentul reconstituirilor. De aceea trebuie evitat ca masa de mulci să se concentreze doar pe liniile arborilor de-a lungul multor ani mai ales pe locurile care au tendinţa să aibe probleme de cloroze şi de pete amare. Toate seminţele îngrăşământului verde contribuie la ameliorarea activităţii biologice. Aporturile de compost verde nu trebuie să depăşească 25 tone/ha la 3 ani.trebuie deci să se acorde importanţă înierbării. şi aporturile făcute de către arboricultor: compost. Trebuie totuşi precizat că nu este posibilă creşterea veritabilă a conţinutului solului în materie organică cu ajutorul amendamentelor organice. În toate cazurile.În momentul plantaţiei. în aşa fel încât să se diminueze concurenţa exersată de buruieni şi să se utilizeze la maxim avantajele ecologice ale îngazonării. În momentul aporturilor de C/N ridicat.de aceea este oportun să se îmbunătăţească ocazional această parte a livezii utilizând un distribuitor de îngrăşământ pneumatic în cadrul normei. În solurile care eliberează natural puţin azot un aport complementar de 30 kg N/ha/an de acest element se justifică înaintea cuverturii solului. descompunerea mulciului mobilizaeză o parte a azotului din sol. deşeurile organice provenite din livadă nu ajung să acopere nevoile în materie organică. magneziu. lemnul de tăiere. de fosfor şi de magneziu se ridică la 80. Amendamentele organice ale comerţului Aceste amendamente conţin cel puţin 50% materie organică. dacă un aport de materie organică se revelează necesar. mulci.

Indispensabilă pentru cea mai mare a tipurilor de sol. adesea prezent în sol. matur Păr Williams.20 0. La replantare. tunderea ierbii. la un an înainte de plantare. Calcularea acestora în funcţie de port-altoiul ales şi de „intensificarea” dorită a livezii. coloraţia frunzelor. Pentru plantaţiile cu port altoi de vigoare slabă. dar numai activitatea microbiană şi aerarea solului permite arborelui să-l fixeze. Se poate eventual să se treacă direct la plantare. etc. Parazitismul şi fertilizare sunt în corelare. pregătirea unei fertilizări organice cu azot la sfârşitul iernii. Să se prevadă dacă este necesar. Adăugarea amendamentelor minerale în funcţie de carenţele arătate de către analize. sau 50 kg de sulfat de magneziu (kiésérite) pentru o carenţă în magneziu. care ameliorează structura solului. Matur Substanţă uscată /ha 1000 kg 400 kg 800 kg 600 kg K1 0. Cantităţile care trebuie aplicate sunt de 10-60 tone la hectar în funcţie de tipul de sol (conţinutul şi tipul de argilă. doar în cazul unui sol foarte fertil. Aceasta va fi făcută la tulpina arborilor: evitaţi ca rădăcinile arborelui să fie în contact cu substanţa organică.20 0. o lucrare profundă a solului (la cca 60 cm) . trebuie aplicate 50 kg de fosfat natural pe tona de compost.20 0. aplicând un coeficient de K1 de 0. folosind un coeficient K1 de 0. Alegeţi Patenkali pentru o carenţă de potasiu+magneziu. randamentul obţinut şi de restituţia elementelor (lemn de tăiere. Trebuie aplicate de la 6 la 20 tone pe an şi pe hectar pe toată suprafaţa livezii sau zonal în livezile cu port-altoi de vigoare redusă. Cruciferele aduc substanţă organică proaspătă care hrăneşte micro-organismele.20 0.20 Pomi fructiferi Măr Golden.20 0. cu un nivel al substanţei organice foarte ridicat. vigoarea arborilor.20 Restituţii humice 100 kg/ha 600 kg/ha 600 kg/ha Tehnica dublului aport este cea mai importantă în livezile biologice. Tabelul 7-5:Aportul de substanţă organică cu lemnul de tăiere. Influenţa fertilizării asupra culturii plantelor a fost pusă în evidenţă de către lucrările lui CHABOUSSOU (1985). Relaţia sol/ plantă este primordială. Ea se face în funcţie de analiza solului. Trebuie încorporat acest . În caz de carenţă în fosfor. la intrarea în vegetaţie. se pot estima restituţiile humice prin lemnul de tăiere (tabelul 7-5) şi prin frunze (tabelul 7-6). La carenţa în potasiu trebuie adăugată melasă de sfeclă de zahăr. Fertilizarea de fond înainte de plantare Ea este esenţială pentru derularea în continuare a vieţii livezii. răspunsul său. potasiul este prezent în cea mai mare parte a bălegarelor şi excesul acestui element sensibilizează arborele la boli.20 Restituţii humice 200 kg/ha 80 kg/ha 160 kg/ha 120 kg/ha Tabelul 7-6 :Aportul de substanţă organică de către frunze. De exemplu. Fertilizarea de întreţinere Fertilizarea de întreţinere are ca scop menţinerea nivelului de substanţă organică din sol şi hrănirea în mod regulat a arborelui. matur Păr Dr. dacă este înierbată sau nu. lungimea lăstarilor. Fosforul este un element a cărui dinamică în sol este complexă. guyot. măzărichea este un «decompactor » extraordinar. este foarte important să se treacă terenul în repaus pe o perioadă de minim 3 ani.Trebuie interzisă generalizarea raţionamentelor de fertilizare în arboricultura biologică. mai ales în cazul unui bălegar compostat . Ea aduce potasiul de origine organică uşor disponibil pentru arbore : dar atenţie. Este mai uşor să se corecteze o carenţă printr-un aport decât excesul unui element mineral. fără întoarcere. să se practice culturi care să însănătoşească solul (cereale) şi fertilizanţi cum ar fi îngrăşămintele verzi. La fiecare parcelă.) ca şi în viticultură. comportamentul livezii. ea are ca scop îmbogăţirea solului şi hrănirea arborilor prin rădăcini în lunile care urmează după plantare. Prima trecere de toamnă contribuie la întreţinerea stocului de carbon organic a solului datorită unei substanţe organice bine descompuse.20 Pomi fructiferi Păr de 5 ani Păr matur Măr Substanţă uscată/ha 500 kg 3000 kg 3000 kg K1 0. nivelul de substanţă organică). Aplicarea unui compost învechit de 3-12 luni toamna şi îngroparea rapidă a acestuia în primele straturi ale solului. matur Piersic. pentru că acest lucru poate cauza arderea rădăcinilor şi altoiului.

de climat. Tehnica dublului aport este un răspuns bun. Piersicul Piersicul este un arbore care înmugureşte devreme. Acest lucru este mai evident în regiunile situate în amonte de Loira. Părul Strategia este identică cu cea livezii de măr. A doua trecere se face la intrarea în vegetaţie a mugurilor cu o substanţă organică mai bogată în azot care este sub o formă uşor disponibilă. turte de ricin Fertilizare foliară vine în completarea fertilizări făcute pe sol. trebuie avut în vedere : . magneziu) va corecta eventualele deficienţe. Nevoia de azot este corectată pe baza observaţiilor relative ale culturii şi a câtorva proprietăţi ale solului. Atenţie la fertilizarea cu azot de primăvara : aceasta favorizează uneori multiplicarea coloniilor de purici verzi. Aspectul prost a fructelor este o problemă majoră pentru această specie.Să se completeze cu un îngrăşământ organic cu azot pentru a răspunde nevoilor de azot a arborilor fructiferi în timpul primăverii. Algele. Trebuie prevăzute între 20-50 de unităţi de azot. calibrul şi randamentul cerută de la por-altoii de tip 9 cere o fertilizare de primăvară cu azot localizată. calciu. pudră de oase. Prunul Prunul este un arbore cu vigoare puternică. ferigi) trebuie pulverizate în timpul perioadei de înflorire a pomilor fructiferi. tătăneasă. bor. extractul din plante (urzici. Arbuşti fructiferi Folosiţi substanţă organică bine descompusă. nevoia de azot este indispensabilă în momentul dezvoltării ovarului în fruct. . Să se aereze solul printr-o scarificare uşoară pentru a aduce micro-organismelor din sol EVALUAREA PEISAJULUI Evaluarea culturii solului Criterii de adaptare a îngrăşământului la culturile de fructe specifice Factorii ponderali menţionaţi în suita de documente servesc la adaptarea îngrăşământului necesar situaţiei concrete a unei livezi pentru ca aporturile de îngrăşământ să corespundă nevoii specifice culturii. Aceasta trebuie făcută la două luni şi jumătate înainte de înflorire. de mineralizarea substanţei organice cu azot aleasă şi de presiunea paraziţilor. coada calului. sucul de compost. acestea sunt luate în considerare de-a lungul observaţiei stării . Se confruntă adesea cu stresuri climatice în dezvoltarea sa vegetativă din timpul şi după perioada de înflorire. Trebuie aplicată o substanţă organică cu azot care să fie repede disponibilă pentru arbore. Pentru culturile perene corecţiile normei nu se bazează direct pe condiţiile meteorologice. fertilizarea cu azot din primăvară trebuie calculată în funcţie de parazitismul prezent înainte de înflorire. Se justifică un singură fertilizare. zinc.Să se aducă amendamente organice care dau substanţă organică stabilă cum este gunoiul de fermă sau compostul. excremente de păsări.Să se stimuleze activitatea microbiană prin tunderea stratului erbaceu şi a îngrăşământului verde. Calitatea. Caisul Sunt puţine probleme de parazitism şi de ţinuta fructelor în livezile echilibrate. . Azot Condiţiile meteorologice şi condiţiile solului influenţează considerabil procesul de creştere al arborelui ceea ce se repercutează apoi asupra stării culturii de fructe şi deci asupra nevoii de azot. Data la care trebuie să se facă fertilizarea este în funcţie de expoziţia parcelei. adesea responsabil pentru o proastă legare a fructelor şi care duce la o scădere a randamentului. Produsele care pot fi folosite sunt îngrăşămintele organice : guano. Tot odată. Adăugarea oligo-elementelor (fier. Mărul Tehnica dublului aport se justifică în livada de meri. Trebuie aleasă o substanţă organică cu azot cu eliberare lentă şi într-o doză redusă. făină de pene. În caz contrar riscurile de parazitism şi uscare (mana zmeurului) sunt mari.. Ea nu poate fi singura fertilizare a livezii pentru că aceasta nu corectează carenţele de la nivelul solului. de încălzirea solului. Eliberarea azotului este prea tardivă în livezi pentru că încălzirea solului intervine adesea după înflorire.. ca de exemplu afidele. Pentru ansamblu fructe-flori.gunoi la 5-10 cm printr-o scarificare uşoară cu o unealtă cu dinţi. Concluzii despre arboricultură Pentru o politică de întreţinere organică şi de prezervare biologică a solului unei livezi. Este de ajuns o singură fertilizare.

tendinţa la bolile psihologice care poate reflecta excese sau dezechilibre în fertilizante . în cazul elementelor fertilizante mai puţin mobile care sunt fosforul. magneziul şi calciul. care reprezintă volumul exploatat de rădăcini .5-3 2-30 1-12 0.8 0.materie organică Contrar azotului. element foarte mobil. Aceasta poate să se producă mai ales când un element fertilizant creşte mult în soluţia solului şi este dsponibil în cantităţi mari. atunci când oferta unuia dintre aceste două elemente creşte considerabil.formarea mugurilor de fructe. Este vorba aici înainte de tot de a atrage atenţia asupra antagonismelor de absorbţie: punctele de legătură la suprafaţa rădăcinilor fac obiectul concurenţei. Se produce atunci ceea ce numim un antgonism între două elemente. calciu Şi pentru aceste elemente fertilizante norma poate fi corectată în funcţie de starea culturii şi a locului: . Aceasta poate să se producă între două elemente fertilizante cu sarcină opusă. în timp ce un alt element nu există decât în cantitate redusă deşi poate suficientă pentru plantă. ceea ce face mai ales să se simtă pentru cationi principalele elemente fertilizante (cu sarcină pozitivă).volumul ocupat de pietre (fracţiunea solului care poartă particule minerale a căror diametru este mai mare de 2 mm) .(Nitrat) NH4+ (Amoniac) H2PO4-. provocată de tipul locului unde se fixează altoiul în relaţie cu profunzimea utilă a solului. Elemnte fertilizante Azot (N) Fosfor (P) Sulf (S) Potasiu (K) Calciu (Ca) Magnesiu (Mg) Sodiu (Na) Fier (Fe) Bor (B) Cobalt (Co) Cupru (Cu) Mangan (Mn) g/kg sol 1-3 0.vigoarea anului (creşterea anuală) care se traduce prin lungimea mlădiţelor şi culoarea frunzişului (starea frunzei) .5-5 1-10 5-40 10-100 8-80 10-100 500-5000 Formă disponibilă pentru plante NO3. potasiul. analiza chimică a solului nu convine să estimeze nevoia de azot. element de apreciare important nevoilor pentru sezonul următor . Antagonisme şi sinergisme Absorbţia elementelor fertilizante sub formă ionică se face la nivelul punctelor de schomb ionic la suprafaţa rădăcinilor.maturitatea lemnului şi formarea ochiului terminal .2-0. Atunci când un element fertilizant se prezintă sub formă ionică cu sarcina pozitivă. analiza chimică a solului constituie o bază esenţială pentru determinarea îngrăşământului. el poate împiedica absorbţia unui alt element cu sarcină pozitivă.conţinutul în materie organică Fosfor. HPO4--SO4-K+ Ca++ Mg++ Na+ Fe+ B(OH)3 Co++ Cu++ Mn++ . Analiza solului permite definirea factorilor de corecţie pentru îngrăşământul nominalizat astfel încât îngrăşământul necesar adaptat după criteriile menţionate mai sus să fie de asemenea adaptat la oferta elementelro fertilizante specifică solului. potasiu.media vigorii generale. Factorii de ponderare următori sunt luaţi în considerare: . În cazul azotului. magneziu.profunzimea solului . Acest antagonism de absorbţie este uşor de înţeles dacă se intenţionează ca raportul dintre ionii absorbiţi cu sarcină pozitivă şi negativă (cationi şi anioni) să rămână totdeauna acelaşi.importanţa recoltei precedente care informează asupra nevoilor trecute . Oferta suplimentară de un cation poate împiedica absorbţia unui alt cation sau absorbţia suplimentară a unui anion poate deasemenea antrena absorbţia unui cation.volumul ocupat de pietre .arborilor. Sinergia constă în a stimula efectul între doi ioni de elemente fertilizante adică a creşte concentrţia unui ion şi absorbţia sa de către plantă sub acţiunea unui alt ion (interacţiune pozitivă a sinergiilor).nivelul randamentului .

albăstruie.cădrea precoce a frunzelor (lipsa de magneziu mai ales în cazul varietăţii Golden deliciosusi) Simptomele de excedent a unui element nutritiv se manifestă printr-o alterare a culori şi a necrozelor ţesuturilor. Ele pot să fie cauza unui aport prea mic sau prea important a unui element fertilizant. Se poate profita de ocazie pentru a efectua o analiză a subsolului.fixarea elementelor nutritive în sol . Urmărind profunzimea solului culturile de fructe se înrădăcinează puţin mai spre profunzime. Aceste modificări merg cu cheltuieli relativ ridicate. o aplicaţie foliară repetată constituie adesea singura posibilitate imediată pentru suprimarea lipsurilor.înroşirea mezofilei sau necrozelor (părţi moarte sau brune a mezofilei sau ţesutului fructului) . Irigaţia eventual necesară.antagonisme . arat profund Penetraţia Rădăcinile lipsesc. Atunci când orizonturile sunt compacte. Îngrăşământul excedentar poate antrena excedente de elemente fertilizante care pertutbă creşterea şi metabolismul. Plantaţie ţintă.pH care face dificilă absorbţia elementelor nutritive disponibile . chiar dacă elementul fertilizant corespondent se găseşte în cantitate suficientă în soluţia solului. Cunoştinţele relative despre proprietăţile păturilor profunde ale solului pot deci ajuta la înţelegerea eventualelor dificultăţi ale culturilor. Lipsuri şi tulburări psihologice Lipsurile ţesuturilor vegetale în elemente fertilizante esenţiale şi în oligoelemente sunt tulburări a gesitiunii acestor elemente în ţesuturi care pot de asemenea să fie calificate ca tulburări psihologice.5-5 10-300 MoO4 Zn++ Antagonismele pot antrean manifestaţii de creştere în urma uni absorbţii prea uşoară de elemente fertilizante. Este posibil să se modifice veritabil proprietăţile unui sol după defrişare.cloroze (descompunerea clorofilei din mezofilă între nervuri. rădăcinară Păroporţie mare de pietre şi/sau Îngrăşământ verde plurianual şi îngrăşămâmt organic . Proprietăţile solului care limitează culturile de fructe şi măsuri paliative Proprietate Manifestaţia criteriilor: cum le Măsuri restrictivă identificăm? Sol hidromorf Pături compacte. de culoare Excluderea eventuală a locului pentru cultura de fructe. pete de rugină mai drenaj. Evaluarea solului cu ajutorul profilului său Producătorul cunoaşte în general bine proprietăţile pedologice a păturii solului lucrată (0-30 cm). Adesea clorozele pe care le întâlnim de exemplu în culturile de fructe (culoarea gălbuie a frunzelor în urma unei lipse de fier sau de mangan) nu sunt deci cauza unei oferte prea redusă de elemente fertilizante în sol. În cazul oligoelementelor mai ales. Simptome Lipsurile de elemente nutritive în frunze şi fructe nu sunt adesea vizibile cu ochiul liber. sus de 60 cm profunzime Evacuarea apelor de pantă mai sus de plantaţie. În plus observaţia profilului solului poate ajuta la stimularea proprietăţilor dorite şi la prevenirea evoluţiilor nedorite. ceea ce dă verdele frunzei mai clar şi se traduce printr-o îngălbenare care atacă mai întâi frunzele tinere) . prea reci au umede o starea de slăbiciune a plantelor. dar pot apărea sub formă de: . înaintea plantării noilor arbori în cadrul ameliorărilor funciare. dr a unui aport excedentar de potasiu.Molibden (Mo) Zinc (Zn) 0. Cauze: . de exemplu după un îngheţ sau pagube cauzate de către grindină o deteriorarea sistemului radicular în cazul noilor planteţii sau pagubele cauzate de fitofagi la nivelul rădăcinilor o aportul prea mic de azot combinat cu o florescenţă foarte abundentă Măsuri Trebuie mai întâi să se clarifice în ce măsură erorile de exploatare poate să contribuie la amplificarea uneia sau alteia din cauze.concentraţie mică de elemente nutritive disponibile pentru plante în sol .reaprovizionarea insuficientă în elemente nutritive datorită: o absenţei sau reducerii mobilizării elementelor nutritive în sol datorate condiţiilor prea uscate.

periodic (P) Pătura superioară a solului: orizont 2-25 cm P şi K (extarct AAE 10) A/B P Mg şi Ca (extract de AAE 10) B P P.inferioară la 50 cm Separarea netă între orizonturile solului până la 50 cm profunzime Batantă. Mo Aprecierrea granulometrică (test A E tactilă: argilă. potasiu. Un loc trebuie evaluat în întregime ţinând cont şi de factorii climatici şi de critriile legate de piaţă (apropierea de pieţe). Dispunerea liinlor de arbori de-a latul pantei. În general. Ameliorarea seminţelor . Atunci când orizonturile sunt compacte. trebuie studiate posibilităţile de a ajunge la o producţie durabilă planificând cultura în funcţie de loc. magneziu şi calciu. Fixarea elementelor fertilizante pe particulele solide ale solului şi transmiterea la soluţia solului şi la plantă sunt procese dinamice care sunt influenţate de proprietăţile elementelor fertilizante ale solului şi plantei. la structură şi la textură. Puţine sau deloc culoare făcute de viermii de pământ. Identificabil la culoare. Ele dau indicaţii preţioase asupra aprovizionării cu elemente nutritive şi asupra capacităţii de absorbţie a solului. Reacoperirea liniilor de arbori cu materiale organice. Structura solului din grăunţe prea fine. Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. Analiza solului Elementele fertilizante conţinute în îngrăşăminte. În schimb conţinuturile în elemente fertilizante. Slab conţinut în humus Nici un amestec de orizonturi. Dar ea poate fi recomandată în cazuri excepţionale. Analizele de sol servesc ca şi bază pentru calculul îngrăşământului necesar corectat în fosfor. pentru creşterea conţinutului în humus. Mg (extract de apă) A/B P Microelemente B. Aceste proprietăţi trebuiesc deci să fie identificate atunci când este vorba de o evaluare a unui loc pentru prima dată înainte de a planta aici pomii fructiferi. Fe. În culturile de fructe metoda AAE 10 şi metoda extracţiei apei sunt cele care se impun. K. sunt răspândite o dată pe an pe parcelă. Evaluarea globală a unui loc Evaluarea solului nu este singurul criteriu care permite să se decidă dacă un loc convine sau nu culturii de fructe. Planta absoarbe elemente nutritive prin soluţia solului. Mn. mâl) Analiză granulometrică (argilă< C E . Şiroirea pământului fin. Există diferită metode de a analiza solul. Diminuarea încărcăturilor a osiei datorită pneurilor pereche. produsul de extracţie puternic permite determinarea tuturor elementelor fertilizante disponibile în sol. Frecvenţa şi tipul analizei solului Anumite proprietăţi ale solului pot să fie dificil modificate prin tehnici de exploatare sau nu pot fi deloc modificate. Circulaţia mai rară pe parcele şi doar dacă solul nu este prea moale. Pentru azot nu se utilizează nici un rezultat al analizei chimice pentru a calcula îngrăşământul necesar. Zn. controloarea frecvenţei şi condiţiilor meteorologice. Tabel: Analiza solului în arboricultură (orizont 2-25 cm) Analiza Frecvenţă La început (E). eventual C P Cu. Argila şi matreia organică a solului sunt în măsură să fixeze aceste elemente fertilizante (factor de capacitate) şi să le transmită soluţiei solului pe o lungă durată (factor de intensitate). Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. pentr trecerea maşinilor. Atunci când un loc prezintă proprietăţi care nu pot fi modificate în decursul a câtorva ani schimbând pur şi simplu tehnica de exploatare sau luând măsuri de asanare. se renunţă la toată analiza chimică a subsolului. Diminuarea încărcăturilor osiei datorită pneurilor perechi. de exemplu în cazul lipsurilor. dificultăţilor culturii şi eventual în momentul ameliorărilor funciare şi a noilor plantaţii. Arat profund. pH-ul şi conţinutul în materie organică se schimbă continuu şi trebuie să fie controlate periodic. Pătiura superioară a solului compactă. cu excepţia azotului şi a eventulelor aplicaţii foliare a oligoelementelor. Analiza solului cu un produs de extracţie puternic (AAE 10) şi cu un produs de extracţie mai puţin puternic poate permite înţelegerea dinamicii disponibilităţii elementelor fertilizante: extracţia cu apă permite mai ales sesizarea elementelor fertiliznate disponibile pentru plante. fisuri de eroziune pătură compactă. arat profund.

test tactil A C A/B C C P E P E E A: standard minimal. Dacă se ştie că o parcelă posedă caracteristici heterogene este convenabil să se preleve mai multe eşantioane şi să se individualizeze în aşa fel încât să se poată retranscrie rezultatele analizei pe teren.5 >2. Clasa de sol Procentul argilei Aprecierrea procentului de materie organică (%) (<0. reprezentativitatea eşantionului de sol devine aleatoriu. Corespunde exigenţelor prestaţiilor ecologice cerute (PER) a Confederaţiei valabilă pentr perioada de cultură 2002-2003 B: recomandat la fiecare 5 ani sau mai des dacă este nevoie. 30. În fiecare an o listă de laboratoare recunoscute este publicată. >99: baze saturate) Luări de eşantioane din sol când şi cum? Este foarte important să se aibă grijă de prelevarea eşantioanelor de pământ căci de ea depinde calitatea rezultatului. prelevările vor fi limitate la această zonă. cantitea de îngrăşământ adus este inferioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să scadă în cursul anilor. C: alte posibilităţi de aniză pentru aprecierrea terenului. altfel spus.1-2. Mg şi Ca dsponibile pentru plantă în procent a capacităţii de schimb de cationi (<6: extrem de scăzut. recomandat mai ales pentru noile instalaţii şi pentru cele cu probleme.7) nu evoluează în general decât foarte lent şi dificil căci depinde de factorii caracteristici ai solului şi de climat care evoluează lent. potasiu.5 Sol greu >30% <2. cantitatea de îngrăşământ adus va fi superioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să crească în cursul anilor. Evoluţia conţinuturilor în elemente nutritive a solului nu variază practic de la un anu la altul.5-3. Laboratoare de analiză a solului Eşantionul prelevat însoţit de o foaie de cerere trebuie să fie trimis cel mai rapid posibil la laboratorul recunoscut de PER. Prelevarea este efectuată cu ajutorul unei sonde (tip Pürkhauer sau Eijkelkamp). Pe terasele transversale şi în cazul localizării de îngrăşăminte pe banda dezierbată. pH. Clasificarea solului Tabel: Barem de interpretare a procentelro de materie organică după procentul de argilă din sol în arboricultură. K. Fosfor. Eşantionul este prelevat de la 2 la 25 cm profunzime.1-12: foarte scăzut. magneziu şi calciu Pentru solurile supraaprovizionate în elemente nutritive.5 >3. Pentru a evita variaţiile legate de heterogenitatea solului este preferabil să se preleveze după aceeaşi schemă pentru aceeaşi parcelă. Atunci când îngrăşământul este localizat picătură cu picătură sau la ţepuşa injectorului. 18. Numărul minimal de înţepături pentru a constitui un eşantion este de 12 (ideal 20). mai ales pentru culturile comerciale cu probleme culturale şi de calitate. altfel spus. Mg şi Ca.0.002 mm. Aceatsă profunzime reprezintă zona cea mai explorată de rădăcinile arborilor fructiferi.002 mm) (2-28 cm profunzime) Scăzut Satisfăcător Ridicat Sol uşor <10% <1. mâl 0. Pentru a evita diferenţele legate de fluctuaţiile sezoniere. Procent de saturaţie (%): rezerve în K. în general corecţiile se realizează pe an respectiv pe secole ca şi în cazul fosfaţilor în solul greu.5 1. ajută la alegerea tipului de analiză şi la interpretarea rezultatelor.3-4. factorul corector va fi inferior lui 1.0 Conţinutul în materie organică a solului (materie organică = carbon organic x1. În culturile perene sfătuim prelevarea eşantioanelor de pământ între august şi noiembrie.5 Sol echilibrat 10-30% <1.002-0.05 mm) Analiza materiei organice Capacitatea de schimb a cationilor (CEC) pH Procentul de saturaţie (ieşit din analiza CEC) Subsol: orizont 25-50cm P. efectuate la limita între suprafaţa înierbată şi banda dezierbată.1-30: moderat.3 2. 12.1-99. nisip> 0. se sfătuieşte a preleva eşantioanele de pământ în acelaşi timp. O fşă de însoţire corect complectată facilitează îndrumarea eşantionului. Înţepăturile sunt distribuite pe diagonala parcelei. În aceste cazuri recomandăm să se dubleze numărul de prelevări care vor fi amestecate în eşantionul global.05 mm. Pentru solurile subaprovizionate cu elemente nutritive factorul corector va fi superior lui 1. . iarba în suprafaţă de 0 la 2 cm este eliminată.1-18 scăzut. Eşantionul prelevat trebuie să fie reprezentativ parcelei sau sectorului analizat.0 >4. 6.1 1.

Tabel: Elemente nutritive în extractul AAE10 şi factorul de corecţie a nevoilor în P. Factorul combinat serveşte apoi la corectarea normei de îngrăşământ pentru a obţine norma corectată pentru un nivel de randament specific. Apoi. Ponderea factorilor de corecţie obţinuţi prin metode de rezervare şi extragere a apei Diferenţele de conţinuturi între extragerea apei şi extragerea AAE 10 livrează preţioase informaţii asupra solului. De exemplu pentru solurile bogate sau foarte bogat în potasiu aporturile în Mg nu trebuiesc să fie inferioare la 20 kg/ha/an pentru a evita antagonismul K-Mg. vorbind de un sol cu o mare putere de fixare. cel al extracţiei este uşor disponibil o dată. În caz contrar. În cazuri particulare atunci când se analizează subsolul. valorile analizei celor două pături ale solului pot fi integrate într-o formulă. Ca după clasele de aprovizionare. Atunci când se obţine o diferenţă superioară la 2 niveluri de aprovizionare între rezervele de elemente şi extrasul de apă este recomandat să se asocieze concursul unui specialist pentru a o intrerpreta.Antagonismele trebuiesc în toate cazurile luate în considerare. Factorul de corecţie al normei provenit din rezervă este ponderat de două ori. Rezultate de analiza pământului obţinute prin extracţia AAE 10. corecţii legate de locul unde se fixează altoiul şi de profunzimea utilă a solului la volumul ocupat de pietre şi la conţinutul în materie organică sunt efectuate. Dacă rezervele în elemente nutritive sunt ridicate chiar dacă elementele nutritive disponibile pentru plantă sunt scăzute. K. . Mg. valori exprimate în mg pe kg de pământ uscat. rezerve puţine şi disponibile ridicate vorbind de un sol cu activitate biologică ridicată. Bareme de onterpretare pentru toate culturile.

3 Mediocru B 40 60 < 2000 25 40 < 50 < 2000 1.4 Rezervă D 110 350 160 0.8 0.1 Rezervă D 125 405 230 40 000 115 380 390 40 000 105 350 475 40 000 < 1000 10 50 110 100 60 140 140 95 290 275 100 320 300 105 340 325 110 360 350 < 1000 1000 Soluri grele: mai ult de 30% argilă < 10 10 20 30 < 40 40 < 60 60 100 140 < 1000 < 2000 2000 1000 40 70 180 60 100 225 80 230 350 85 255 375 90 280 400 95 300 425 100 320 450 .5 Rezervă D 105 325 145 0.3 Rezervă D 115 370 185 0.9 0.2 Rezervă D 120 390 210 0.5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca < 20 1.0 80 170 60 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 85 90 95 100 200 240 270 300 85 110 120 130 < 20 000 20 000 Soluri medii 10-30% argilă 70 80 85 170 200 230 170 200 225 < 20 000 20 000 65 135 265 70 170 300 < 20 000 75 200 325 20 000 90 260 250 0.1.1 Satisfăcător C 60 140 50 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.7 0.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1.4 Mediocru B 20 < 60 1000 10 < 40 1.2 Satisfăcător C 50 110 < 50 2000 40 80 50 2000 1.

5 35 40 45 13 15 16 52.3 Mediocru B 6 15 6 16.5 26 30 33 157. Rezultatele analizei de pământ obţinute prin extracţia AAE 10.3 Rezervă D 19.4 Mediocru B 4 10 4 3 2 10 5 6 1 5 8 9 1.5 Rezervă D 16.5 75 28 112.5 12.5 56 337.5 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.5 0.5 0.5 13 65 40 250 6.5 15 75 46 290 7.5 55 20 82.5 5 25 14 85 2.5 32.5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca <4 < 10 <4 <3 <2 < 10 <5 <6 <1 <5 <8 <9 1. .5 Soluri medii 10-30% argilă 7 8 9 35 40 45 22 25 28 130 150 170 Soluri grele: mai ult de 30% argilă 3.5 3 15 7 33 1.5 7.0 10 30 11 45 6 30 18 110 3 15 22 135 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 11 12 13.1 Satisfăcător C 9 25 9 37.5 18 112.5 60 67. Bareme de interpretare pentru toate culturile.5 40 247.8 0. K.4 Rezervă D 18 60 22 90 12 60 37 230 6 30 44 270 0.5 65 24 97. Mg.7 0.5 48 292.5 11.5 180 202.5 15 50 18 75 10 50 31 190 5 25 36 225 0.1 Rezervă D 22.5 4 4.5 20 22.5 27.5 49.2 Rezervă D 21 70 26 105 14 70 43 270 7 35 52 315 0.Tabel: Elemente nutritive în extractul de apă şi factorul de corecţie a nevoilor în P.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1. 1.5 17.5 11 55 34 210 5. Ca după clasele de aprovizionare. valori exprimate în mg pe kg pământ uscat.2 Satisfăcător C 8 20 8 30 4 20 10 60 2 10 15 90 1.9 0.5 Aceste tabele se aplică la soluri care au până la 5% materie organică.5 37.5 1.

Amendamentul calcaros presupune cantităţi superioare care vor fi determinate pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb a cationilor. pe bază de carbonaţi naturali obţinuşi prin procedeu fizic sau chimic. Ei sunt mai ales aplicaţi în vederea creşterii pH-ului şi potenţialului de reacţie a solului.5 pentru bacele între 5.0. Tabel: Văruire (oxid de Ca în kg CaO/ha şi an) în funcţie de pH şi de Ca rezervat de sol Descrierea pH (H2O) Doză în kg CaO/ha şi an solului A <1000 B 1000-2000 C 2000D 20000E >40000 20000 40000 Foarte acid <5. aportul de îngrăşăminte de bază care conţin piatră de var ajunge să menţină un pH stabil.5-5. pentru afini ea ar trebui să fie inferioară unui pH de 4.5-5. .5 şi 1 unităţi-pH mai scăzut decât cele în suspensie din apă. O creştere a valorii pH-ului poate fi provocată de aporturi de piatră de var.9 350 200 140 100 35 Puţin acid 6.5 420 390 350 140 70 Acid 5.0. veţi găsi cantitea recomandată în tabelul următor.9 şi 6.9. În străinătate măsurile de rutină ale pH-ului se fac adesea în CAL sau KCI. Valoarea pH-ului (măsurat în apă) care este favorabilă arboriculturii oscilează între 6. totuşi aceste îngrăşăminte nu ajung şi o văruire poate fi necesară. Pentru solurile fără calcar şi cu pH între 5. de exemplu un văruit excesiv.pH (interpretarea adecvaţiei locului) Activitatea solului.5 35 35 0 0 0 Un amendfament calcaros se sfătuieşte pentru solurile lipsite de CaCO3 şi la un pH inferior de 5. pe baza unei extracţii AAE 10. Orice intervenţie care antrenează o variaţie brutală a pH-ului.0 şi 7.5 se utilizează de preferinţă îngrăşăminte calcifiante. Aporturi de CaO care merg până la 100 kg/ha pot fi furnizate de îngrăşămintele compuse.0.9 200 100 70 35 0 Puţin alcalin 7.0 şi 7.7. ca şi disponibilitatea celei mai mari părţi de elemente nutritive şi metale grele depinde dee pH. motiv pentru care măsurile locale oscilează între 0. În general. O scădere a pH-ului este mai dificil de realizat. Diferenţa între îngrăşămointele calcaroase şi îngrăşămintele văruite Un îngrăşământ calcaros permite ameliorarea directă a aprovizionării plantei în calciu. este de a proscrie. Măsura cea mai importantă şi cea mai simplă de observare în vederea stăpânirii pH-ului este alegerea cea mai bună a îngrăşământului utilizat. Saturaţia bazică Aport în (kg/CaO/ha) după capacitatea de schimbare a cationilor (în %) Marile culturi şi Pajişti naturale <10 10-15 15-20 >20 pajişti artificiale >60 >50 0 0 0 0 50-60 40-50 730 1250 1550 2000 40-49 30-39 1000 1900 2150 2800 <40 <30 1300 2450 2750 3600 Bor. Un îngrăşământ văruit este compus din substanţe cu acţiune bazificantă.0-6.4 140 70 35 0 0 Alcalin <7. Mulciul are tendinţa să scadă pH-ul solului. Văruirea Eventualitatea unei văruiri a solului se bazează pe valoarea pH-ului solului şi pe conţinutul său în Ca. Utilizarea sistemului de îngrăşăminte cu efect acidificant poate în câţiva ani şi după teren să provoace o scădere a pH-ului. mangan şi alte microelemente Rădăcinile arborilor şi cuverturii ierboase semănate precum microorganismele solului colonizează solul şi ajung astfel să pună la dispoziţia plantelor materii nutritive în cantităţi suficiente astfel încât culturile de fruct înierbate să nu cunoască situaţii de lipsă de microorganisme. fier. Singura indicaţie de conţinut în calciu nu spune nimic despre eficacitatea sa. Tabel: Masura aporturilor de piatră de var pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb de cationi ai solului.4 240 140 100 70 0 Neutru 6. CaCO3 aplicat pe sacul îngrăşămintelor indică eficacitatea pietrei de var.

Directive pentru prelevare A se preleva. rădăcinile arborelui văd capacitatea lor de absorbţie şi disponibilitatea diverselor elemente nutritive care variază puternic. o sută de frunze cu peţiol. promovând exploatarea radiculară. Bor Borul joacă un rol important în momentul legăturii şi a dezvoltării fructelor. P. Ca şi Mg sunt determinate prin analiza de rutină. În scurt timp lupta împotriva simptomelor a unei lipse nu se face decât prin îngrăşământ foliar. de condiţiile meteorologice şi de alţi factori. foarte ridicateatunci când se abate de la media de un respectiv două ecart tipuri. Valorile de referinţă medii pentru câteva specii figurează în tabelul de mai jos. Prelevarea foilor are loc în general între 75-105 zile după înflorire. Un pH al solului prea ridicat sau prea scăzut poate împideica disponibilitatea microelementelor pentru plantă. Metoda de producţie va avea şi ea o influenţă semnioficativă asupra conţinuturilor frunzei în elemente nutritive. Asimilarea fierului are loc în urma unei reduceri care are loc la suprafaţa rădăcinlor sau de către substanţe secretate de rădăcini în vederea formării de complexe. sunt un ajutor în acest sens. Prelevarea poate să se facă deja la stadiul T dacă luăm măsuri în cursul anului. Diagnosticul foliar Scop şi posibilităţi de utilizare a analizei foliare Mijloc încă puţin răspândit în practică.Lipsa este rar datorată unei lipse cantitative al acestui element dar adesea disponibiltăţii sale pentru plantă. În arboricultură nevoile anuale de bor sunt de ordinul a 2 kg/ha. Alegerea îngrăşământului de corecţie adaptat va depinde de situaţie. analiza foliară serveşte la controlarea nivelului nutriţional al plantelor în timpul anotimpului. Lipsa ca şi excesul provoacă puternice diminuări de vegetaţie şi de randament. În raport cu valoarea de referinţă rezultatele care se găsesc în interiorul regiunii şi care conţin mai mult sau mai puţin un ecart tip sunt considerate ca şi bune. Cu un pH superior lui 7. ceea ce poate duce în ciuda unui conţinut ridicat al solului în aceste elemente. absorbţia borului de către sol poate fi atât de puternic încât dsiponibilitatea sa pentru plantă este redusă în punctul de a determina simptome de lipsă (pătarea frunzelor. în special. creşterea disponibilităţilor poate fi obţinută prin aportul de îngrăşăminte organice. Lipsa sa sau excesul său poate să le perturbeze grav. creşterea înceată mlădiţelor). O analiză a solului permite şi aici determinarea clasei de aprovizionare în fier şi magneziu la care aparţine. Aceasta semnifică că se va furniza la laborator un eşantion săsăntos şi un eşantion bolnav de vârstă. În scurt timp nu se poate remedia o lipsă în microelemente decât prin îngrăşământ foliar. Prin influenţa unui pH prea ridicat într-un sol cunifer tasat şi insuficient aerat datorită apei stagnante. Această clasă va permite determinarea aportului necesar de către îngrăşământ. În caz de dubiu trebuie să ne adresăm înaintea prelevării la laborator sau la serviciul de vulgarizare competent. Din 1976. Rezultatele sunt apreciate ca fiind mici. Dacă pentru a înţelege un accident de cultură trebuie prelevat în alt moment. Fier şi mangan Fierul este în general disponibil din belşug în sol. Urmărind regimul hidric şi diversele orizonturi ale profilului. oligoelementele cum sunt borul B. Alte elemente. Interpretare Penrtu interpretarea rezultatelor analizei foliare trebuie să dispunem de valori de referinţă care provin din literatură sau din materialul vegetal identic consdierat ca şi sănătos. Ea este complementară altor mijloace de investigaţie. respectiv ridicate. Analiza solului permite determinarea clasei de aprovizionare cu elemente nutritive la care aparţine. În caz de suspiciune a lipsei în oligoelemente. la apariţia simptomelor de lipsuri (cloroza frunzelor tinere). pe zone care se studiază. RAC a creat o bază de date pentru arborii fructiferi. În sol el este absorbit de particulele de argilă. Momentul ales pentru luarea eşantionului este determinat căci conţinuturile în elemente nutritive ale frunzei variază în timpul anului. Analiza solului permite evaluarea rezervei de bor a solului şi definirea pragului de lipsă şi de toxicitate. ceea ce face grea interpretarea rezultatelor. pot să fie şi ele analizate. fier Fe şi zincul Zn. foarte mici. trebuie prelevate două eşantioane comparabile. Concentraţia de elemente nutritive în frunză depinde de stadiul de dezvoltare al acesteia. mangan Mn. Analiza foliară fac servicii reale în detecţia lipsurilor latente şi antagonismelor între elemente.K. aportul de materie organică şi evitând tasarea şi impermeabilizarea solului. Ameliorarea activităţii biologice a solului . de varietate şi de locul unde se fixează altoiul asemănător. Borul este asimilat de plantă sub fomră de acid boric sau borat. Conţinuturile în N. . Să se aleagă o frunză situată în mijlocul unei mlădiţe anuale a cărei mărime şi înclinare (aprox 30 grade) sunt reprezentative pentru livadă. În general solurile bine aerate care se pretează la arboricultură conţin suficient fier. disponibilitatea fierului sau manganului diminuează. Ea nu poate singură să servească la stabilirea unui plan de fertlizare.

94 2.90– > 2.209 3.88 2.70 FS-foarte scăzut FR-foarte ridicat Bun 0.89 1.01 < 0.88 2.152– > 0.228– 0.10– > 1.25 < 0.354 > 0.40– > 3.12 2.190– > 0.45 > 1.11 2.268 < 0.235 < 2.86 < 0.306– 0.19 2.179 0.14 2.77 2.201– 0.30 2.110 0.79 1.42 < 0.234 2.81 2.149– > 0.259 > 0.83 < 0.163 0.31 1.262 2.42 < 1.29– > 1.46 1.276 2.241– 0.185– > 0.71 < 0.54 Cireş <1. FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Măr <1. N P K Ca Mg var.87– > 3.59 Golden <2.470 > 0.31 1.75 < 0.51 0.186 2.529 FR > 0.65– > 2.61 1.312 > 0.55– > 2.06 < 1. valorile sunt exprimate în % a materiei uscate.338 0.438 > 0.10 1.85 < 1.15 Cais <2.242 < 1.58– > 3.48 Păr <1.11– > 2.76 < 0.18– > 4.411 0.40– > 1.24– > 2.43 1.69 1.133 0.75 2.96– > 2.25– > 1.205 2.174– > 0.152 0.181 2.312 0.08 1.225 2.07– > 2.46 Piersic <2.43– > 2.63 < 0.01 1.152 0.55 0.171 0.347– 0.57– > 1.92 < 0.558 > 0.78 < 0.01 < 0.411– 0.172 0.588 .64 < 0.352 3.19 < 1.92 1.03– > 2.13– > 2.59– > 2.86 0.93 2.351 > 0.64 < 0.02 2.238 < 1.293– 0.271 < 1.46 1.06– > 2.236 3.238 < 1.75 2.56 Maigold <1.67 1.13 2.85 < 1.80 0.159– > 0.90 < 1.08 1.66 < 0.215 1.46– > 3.200 2.284 0.180– > 0.89 1.39 < 0.03– > 2.41 1.315 0.487 0.202– > 0.212 2.63 0.248 1.190– > 0.239 0.71 Elstar <1.09 Prun <2.57 2.229 1.228– 0.57 2.17– > 2.262– 0.50 0.08– > 3.12 < 0. Specie.26– > 2.260 < 2.229 < 1.224 1.98 < 0.05 < 1.20 < 0.166 0.238 2.71 0.40 1.216 2.45 0.74 0.Tabel: Referinţele diagnosticului foliar în arboricultura fructiferă stadiul 75-105 zile după înflorire.57– > 2.229 < 1.84 3.394 0.375 > 0.

nevoile nutriţionale a unei culturi fructifere în perioada de plină producţie pot fi acoperite de Norma de îngrăşământ...ei se găsesc mai ales în organele tinere.În general. În principiu problemele unei livezi care necesită un aport de azot care depăşeşte 100 kg/ha nu pot . Determinarea conţinuturilor în fier.fructele cu sâmburi. Calculul îngrăşământului azotat şi limitele sale Elementul azot este cel care influenţează cel mai mult vigoarea.ca şi cea între reziduurile culturii şi azotul prelevat din atmosferă ajung pentru descoperirea nevoilor pentru creşterea părţilor lemnoase. Volumul ocupat de pietre poate fi estimat (în procent al volumului solului exploatabil de către rădăcini) în modul următor: dacă în momentul luării unui eşantion trebuie să se răsădească la fiecare a cincea sau a şasea oară. coacăzul şi afinul la fel ca şi kiwi.7 în stadiul T dezvăluiesc o creştere a riscului petelor amare. Toate aceste metode pot în cel mai bun caz să servească ca şi bază decizională pentru a corecta în scurt timp un dezechilibru nutriţional al plantei. Corecţia îngrăşământului azotat permite o modulare maximală a normei mergând de la -54 kg/ha la +30kg/ha în czul mărului.ÎNGRĂŞĂMINTE Norme şi factori de corecţie în funcţie de nevoi şi de teren În teren fertil în mod normal. Măsura punctuală a frunzei este uşor de realizat. parte de pietre este inferioară lui 30%.Azotul joacă un rol plastic(edificarea structurilor celulare) şi psihologic important(enzime.TEHNICI.Diverşi factori. Suma acestor indici permite determinarea îngrăşământului azotat anual prevăzut pentru o aplicare pe suprafaţa întreagă a livezii.planta este gata să stocheze compuşii azotaţi care vor putea fi mobilizaţi în perioadele critice de alimentare.Nevoile în azot sunt importante mai ales la începutul anotimpului cu un maxim în momentul înfloririi -legăturii. o metodă bazată pe măsura pigmentaţiei verzi a frunzei care trimite la conţinutul în clorofilă şi la gradul nutriţional al plantei. mangan. Dacă avem dea face cu condiţii particulare de teren sau de creştere. Analiza florii. Ultimele studii arată că raportul K/Ca în tinerele fructe în stadiul T ar putea servi ca şi cifră cheie pentru pronosticuri.va fi adus în funcţie de observaţia vegetalului. partea pietrilor va fi superioară lui 30%. În culturile mari se utilizaeză ca şi mijloc auxiliar de estimare a nevoilor de azot.pe baza prelevărilor unei culturi particulare a cărei randament este determinat. părului şi mărului arată că acestă metodă nu este practicabilă.caracteristicile fizice ale solului.Dacă condiţtii favorabile de alimentare la nivelul solului şi de echilibru psihologic la nivelul vegetalului sunt realizate. Azotul Comportamentul azotului în sol şi vegetalul Conţinutul în azot vegetal al volumului de sol explorat de rădăcini depinde de interacţiunea complexă a fenomenelor de mineralizare. Dacă trebuie răsădit mai des. Tulburările psihologice sunt strâns legate de raporturile K/Ca şi N/Ca la fel ca şi alte date de referinţă.Alte măsuri şi posibilităţi de utilizare Din punct de vedere practic.zmeura şi murul. Aceste ultime măsuri sunt cele care oferă cea mai bună garanţie de a putea trece de la corecţiile scumpe şi în scurt timp de la starea nutriţională a culturii. La nivelul plantei.norma va fi mai ridicată decât pentru prelevări. Se utilizează un aparat manual practic. analiza florii ar trebui să ofere posibilităţi. Valorile Norme şi Norme corectate prezentate sunt aplicabile pentru bilanţul global al exploatării. Aceste experienţe necesită totuşi să fie confirmate înainte de a putea fi puse în aplicaţie în vederea furnizării unui sfat plauzibil la diferitele varietăţi.hormoni vegetali. ÎNGRĂŞĂMÂNT:NORME.Din mai multe motive. Atunci când dispunem de câteva experienţe asupra valorilor limită a acestor date la momentul recoltei dispunem de puţine rezultate de aanaliză a tinerelor fructe. Ele nu înlocuiesc nici un îngrăşământ global al culturii care să fie conform terenului şi să corespundă nevoilor nutriţionale ale plantei nici grijile culturale având ca scop echilibrul psihologic..diferenţa între normă şi prelevare. mugurelui şi fructului Pentru culturile arboricole a căror sistem floral se dezvoltă înaintea sistemului foliar (de exemplu cireş şi piersic).de reorganizare şi de spălare. întrebarea se pune dacă se ştie că în paralel cu metodele scumpe şi relativ comăplexe există alte posibilităţi de a stabili un diagnostic al stării nutriţionale a plantei pe baza conţinuturilor în elemente nutritive ale frunzelor.importanţa şi repartiţia precipitaţiilor la fel ca şi practicile de irigaţie şi de lucrare a solului vor influenţa oferta ţn azot mineral. permiţând probabil un diagnistic preventiv care detectează situaţiile de lipsuri înainte ca ele să nu fie vizibile cu ochiul liber.). În sfârşi. analiza tinerelor fructe ar putea furniza indicaţii precoce despre dezvoltarea calitativă a fructului şi dacă e cazul să se ia măsurile care se impun.maturitatea lemnului) garant de producţia regulară de fructe de calitate şi de o bună conservare. Tabelele de mai jos stabilesc un sistem cu indicii de corecţie atribuiţi la diferiţi factori respectiv pentru fructele cu seminţe. Valorile K/Ca superioare lui 5. magneziu şi azot în petalele piersicului.Aprecierea se face căutând un echilibru psihologic ideal(raportul frunză/fruct.norma poate fi corectată. Încercări particulare arată că şi penrtu măr măsura efectuată cu instrumentul citat mai sus este în corelaţie cu gradul nutriţional al frunzei.cum sunt procentul de materie organică. Mugurul ar putea să servească ca şi substrat a unei analize permiţând diagnosticarea stării nutruţionale a culturii.compuşii azotaţi sunt foarte mobili.

Cultura Randament N P2O5 K2O Mg (kg/m2) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) Mar. În caz de vegetaţie insuficientă cu dozele maximale recomandate.5 1.5 1.5 2 2.5 2 2. de exemplu la nivelul practicilor culturale inadecvate (irigaţie.5 1 1.5 2 2.5 1.5 1. În aceste cazuri este posibilă evitarea consecinţelor negative care ar fi fost asupra creşterii plantei şi calităţii fructelor datorită aporturilor prea ridicate de azot. întreţinerea solului).5 2 2. practicile de irigaţie sau de întreţinere a souli pot condiţiona întro mare măsură expresia vegetativă a arborelui.5 2 2.0 1.5 2 2.5 2.7 2.5 1.5 1. par 2 3 4 5 6 0.6 1.2 1.5 2 2. structurii solului defavorabile sau încă într-o alegere de material vegetal inadaptat la condiţiile de sol şi climat. cauza trebuie să fie căutată în altă parte. mai ales în cazurile în care cantităţi importante de materii nutritive supuse la dispoziţia arborelui.2 1 1.5 2 40 50 60 70 80 40 60 80 40 60 80 45 60 75 45 60 75 40 50 65 30 45 60 75 40 55 70 60 85 110 50 70 90 40 60 80 30 35 40 10 15 20 25 30 15 20 30 10 15 20 20 25 30 10 15 20 10 15 20 20 30 40 50 25 35 45 30 45 60 30 40 50 25 35 45 20 25 30 40 60 75 90 110 40 50 65 35 50 65 60 75 90 45 55 70 60 75 90 45 60 80 90 45 65 85 90 120 150 85 120 155 60 80 110 50 60 70 5 10 10 15 20 5 10 15 5 5 10 5 10 15 5 10 15 5 5 10 10 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 10 15 20 Cires Prun Cais Piersic Kiwi Fragi Mur Coacăz ciorchine Cassia cu Agriş Afin Orice aport în element nutritiv culturii prin mobilizarea materiei organice sau prin îngrăşământ foliar trebuie să fie sustras.8 1. Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu seminţe în faza de plină producţie (valori corective în kg/ha).0 1. Severitatea tăierii şi rărirea fructelor.să fie rezolvate de îngrăşământul azotat care nu este singurul mijloc de a influenţa echilibrul psihologic al arborelui. .2 1.

Volumul ocupat Scăzut Mediu de pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 7. Conţinut în materie Ridicat: –5 Satisfăcător: 0 organică 7. 1. Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 precedente 5. Maturitate.. Boli fongice (Botrytis..îngheţul de iarnă: Normal: 0 –3 3. Lăstarea Puternic:-3 Mediu: 0 5. Frecvente: –2 Dydimella. Tendinţa la bolile Da: –5 Normal: 0 Nu: 0 psihologice 6. Maturitate Tardiv.) 4. Conţinut în materie Ridicat: –10 Satisfăcător: 0 Scăzut: +10 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra zmeurului. Creştere anuală/starea Excesiv/ Normal: 0 frunzei bun: –10 2.Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 generativi 4. Volumul ocupat de Scăzut(<10%): Mediu pietre –3 (10–30%): 0 6. Locul de fixare a Adancimea utila a solului altoiului > 80 cm 40–80 cm Viguros –10 –5 Mediu viguros –5 0 Scăzut 0 +5 6. Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 Puternic: +5 generativi 4. Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 Puternic: +5 precedente 5. Locul unde se fixează Adancimea utila a solului altoiul > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Foarte viguros –10 –5 0 Mediu viguros –5 0 0 Slab 0 +5 +10 7.Întreţinerea solului Sol gol: –3 Scăzut/ sărac: +10 Precoce: +5 Puternic5 Puternic5 < 40 cm 0 0 +10 Puternic (> 30%): +5 Scăzut: +10 Scăzut: +11 Precoce: +2 Rare: 0 Scăzut: +1 Ridicat la foarte ridicat (> 30%): +3 Scăzut: +5 Sol înierbat: +10 . Vigoare (Lungimea Excesivve: –11 Normal: 0 tulpinii) 2. Maturitate Taârziu: –5 Normal: 0 Precoce: +5 3. Conţinut în materi Ridicat–10 Satisfăcător: 0 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra coacăzului şi afinului 1. creştere anuală/starea Excessiv/bună: –10 Normal: 0 Scăzută/săracă: +10 frunzei 2. Volumul ocupat de Scăzut Mediu Puternic pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 (> 30%): +5 8.căderea Târziu: –5 Normal: 0 frunzelor 3.mur 1.Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu sâmburi în plină producţie (valoir corective în kg/ha).

Adancimea utila a solului > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Fructe cu seminţe şi sâmburi 1. Utilizarea chelaţilor complecşi de fier în îngrăşământul foliar sau la ţepuşa injectoare este considerat ca şi maăsură de urgenţă deoarece fierul nu este transportat de frunzele vechi spre cele tinere.6–1. Un îngrăşământ pe toată suprafaţa ocazională are un sens în culturile fructifere cu uşoară creştere în vederea promovării creşterii unei cuverturi ierboase rezistente la tecerea maşinilor. K2O şi Mg a fructelor cu seminţe şi sâmburi. Locul de fixare a –10% 0% +10% altoiului 0% 0% +20% Mediu la viguros Semi-mic la mic Fructe cu seminţe şi cu sâmburi. Bace de arbuşti şi kiwi Pentru bacele de arbuşti şi kiwi normele nu sunt corectate pe baza vigorii. Fructe cu seminţe şi sâmburi Norma îngrăşământului fosfat. analiza solului trebuie să fie complectată de o analiză foliară.Fosfat. mangan şi de zinc. Tehnica şi timpul fertilizării Împrăştierea pe linia arborilor sau pe toată suprafaţa Fertilizantele sunt aduse fie prin semănătoare pe toată suprafaţa exploatată fie pe linia arboilor cu mâna sau cu ajutorul unei semănătoare înzestrată cu un dispozitiv de localizare a îngrăşământului.6 3 Satisfăcătort 0. Fructe cu sâmbure Cunoştinţele actuale nu ne permit să spunem dacă noile locuri unde se fixează altoiul indicator de uşoară creştere sunt adaptaţi să asimileze fierul. elemente care se aplică pe cale foliară în caz de necesitate.0 0 Alte elemente Un îngrăşământ anual cu alte elemente nu este în general necesar în livezi. Clasa de aprovizionare ppm bore1 Îngrăşământ anual în kg/ha Sărac < 0. . analiza solului şi starea de fertlitate a solului definită de analiza pământului. Tabel: Factorii de corecţie care influenţează îngrăşământul P2O5. doar în cazurile foarte particulare. potasic şi magnezic se bazează pe prelevările estimate ale culturii la nivelul randamentului corespondent. În caz de presupunere a lipsei vreunui oligoelement. normele de fosfor. manganul şi borul pe sol alcalin. Volumul ocupat cu Scăzut Mediu Ridicat la foarte ridicat pietre (< 10%): –10% (10–30%): 0 (> 30%): +10% 3. corecţiile propuse pot aduce un ajutor pe termen lung. Se sfătuieşte a se corecta norma în funcţie de volumulocupat de pietre şi conţinutul în materie organică. Este vorba mai ales de fier. potasiu şi magneziu sunt corectate în procent. În cazul fierului .bace de arbuşti şi kiwi 2. Îngrăşământul fosfat. potasic şi magnezic nu este determinat în funcţie de observaţia vegetalului. Coţinutul în materie Ridicat: –10% Satisfăcător: 0 Scăzut: +10% organică Borul În solurile cu riscuri şi în cazul unei stări de fertilitate mediocre.0 1 Foarte bogat > 2. potasiu şi magneziu Contrar azotului pentru care corecţia se exprimă în valori absolute (kg) de elemente nutritive. Localizarea îngrăşământului pe o linie de arbori este indicată în cazul culturii mici pe locuri unde se fixează altoiul şi în condiţiile sau rădăcinării tuturor şanselor de a rămâne limitată la o mică porşiune a volumului de sol avut la dispoziţie. În aceste cazuri controlul stării de fertilitate a solului implică prelevarea de eşantioane pe banda fertilizată. Tabel: Îngrăşământul anual în bor în funcţie de astarea de fertlitate a solului.50 2 Bogat 1.este convenabil să se facă un control periodic al conţinuturilor în bor. a bacelor de arbuşti şi de kiwi. corectat de către apreciaţia vigorii bazată pe materialul vegetal.51–2.

K2O şi Mg poate fi aplicată pe bandă. ele reprezintă în cazul azotului aproape 5 kg N/ha la fiecare aplicare. Îngrăşământul foliat poate aduce arborelui cantităţi apreciabile de azot cu cea mai mare eficacitate. aporturile în elemente nutritive pot fi adaptate în mod mai flexibil la gradul de dezvoltare momentan al culturii.planta nefiind în stare să asimileze aceste cantităţi. Şi aici această măsură nu va avea sens decât dacă ne temem de dificultăţile aprovizionării pentru anul următor (pericol de alternanţă). În cazul aportului localizat cantităţile de îngrăşământ fosfat. îngrăşământul N pe suprafaţă locală nu trebuie să depăşească dublul normei corectate. pentru un aport recomandat de 65 kg N/ha de livadă. Aporturi limitate primăvara nu sunt indicate decât în cazul solurilor foarte uşoare şi sărace în materie organică. începutul lui iunie. Prin fracţionarea îngrăşământului la sol şi posibilitatea utilizării îngrăşământului foliar. Un îngrăşământ adaptat la nevoile plantei impune. În cazul micilor cantităţi (până la 30 max 40 kg/ha). Aplicarea şi timpul îngrăşământului în fosfor. este posibil să se prevadă o aplicare la fiecare doi ani dublând aportul recomandat. Aporturile de azot la meri vor fi repartizaţi înainte şi după înflorire. Îngrăşământul tardiv de toamnă sau de post recoltă. Îngrăşământul azotat trebuie să se facă în timp oportun şi în conjuncţie cu. În culturişle de fructe cu sâmburi aporturile nutritive trebuie să fie fracţionate în martie (puţin înaite de înflorire) şi în mai. În acest loc este convenabil ca în momentul calculului a fiecărei fracţii a aportului să se ţină seama de elementele aduse de diversele tehnici culturale precum mulcingul şi lucrul superficial al solului. Aceasta trebuie luată în considerare în momentul stabilirii planului de îngrăşământ al unei culturi fructifere. potasiu şi magneziu Răspândirea îngrăşămintelor fosfate sau potasice poate să se facă sub formă de îngrăşăminte simple sau compuse toamna sau primăvara. Un îngrăşământ post recoltă nu poate aduce acese efecte pozitive decât în anii în care sistemul foliar este sănătos după recolă şi apt să asimileze în timpul unei durate prelungite. aplicarea se va face mai întâi primăvara (începutul jumătăţii lui martie/aprilie după începerea vegetaţiei). Aplicarea normei de îngrăşământ doar pe linia arborilor se triplează deci aportul local chiar dacă aportul total pe unitate de suprafaţă a culturii corespunde normei. Dimpotrivă. pe deoparte cu măsurile destinate să se reguleze advenţiile şi pe de altă parte tehnica mulcingului. De exemplu dacă norma corectată corespunde la 65 kg/N/ha. pentru azot. să acopere parţial nevoile de moment al arborelui în azot. În aceste exploatări aportul nutriţional global este în general fracţionat în mai multe aporturi astfel încât punerea la dispoziţie a elementelor nutritive corespunde nevoilor minimalizând pierderile. efectuat în vederea stocării rezervelor în lemn nu poate fi recomandat. . Îngrăşământul foliar trebuie să fie un eventual element constitutiv de îngrijiri ale livezii rezervată arboricultorilor profesionişti. totalitatea normei recomandate pentru P2O5. Aporturile nutriţiuonale nu sunt neglijabile. în anumite cazuri de exemplu. nevoia globală a plantei de elemente nutritive nu va putea fi acoperită printr-un singur aport. Îngrăşământul foliar Aprovizionarea arborilor fructiferi în elemente nutritive are loc prin rădăcini. De obicei îngrăşământul este răspândit local pe linia arborilor în aşa fel încât nutrimentele să se gasească direct la dispoziţia rădăcinilor. potasic şi magnezic recomandate în această publicaţie nu vor fi modificate. cantitatea răspândită pe linia arborilor va fi de 195 kgN/ha. Aporturile de îngrăşământ magnezic se vor face primăvara având în vedere mobilitatea acestui element în sol. Linia arborilor reprezintă aporoximativ un sfert din suprafaţa total a livezii. O aprivizionare optimă în azot nu este numai o chestiune de cantitate răspândită dar mai degrabă de punere la dispoziţie în timp dorit de azot suficient asimilabil. În cazul aporturilor mai importante trebuie să se fracţioneze.o dezactivare opertună a concurenţei buruienilor poate. cea ce diminuează rezistenţa la ger. Deci în cazul localizării îngrăşământului pe linia arborilor.Normele sunt calculate în funcţie de suprafaţa totală a livezii. înzăpezit şi înmuiat. al doilea aport va putea fi efectuat la începutul înfloririi. 2-3 aporturi în timpul perioadei de vegetaţie. adică în calcului nevoilor de elemente nutritive al livezii şi în bilanţul global de exploatare.În caz contrar se observă pagube la arbori şi o scădere a calităţii fructului ca şi pierderi importante de elemente nutritive. Fracţionarea aportului de elemente foarte mobile În general. Dacă dozele recomandate în îngrăşământ fosfat şi potasic sunt slabe şi în măsura în care solul are o capacitate suficientă. Un îngrăşământ foliar adaptat poate să se reveleze foarte eficace prin puţinele pierderi pe care le înregistrează şi prin rezultatele obţinute. Timpul şi frecvanţa aporturilor de azot Timpul de aplicare poate juca un rol determinant în eficacitatea aporturilor de azot. Nu trebuie să se depăşească mai mult de două ori doza prevăzută pentru suprafaţa totală a livazii. Aporturi prin răspândire tradiţională foarte târzii (după sfârşitul lui mai începutul lui iunie) sunt proscrise având în vedere riscul prolongării vegetaţiei cu întârziere toamna. Aporturi de azot târzii (iulie) nu sunt recomandate căci coborârea sevei şi maturitatea sunt întârziate. Este convenabil să se excludă aplicaţiile pe sol ingheţat. Îngrăşământul foliar în toate cazurile se limitează la cazurile în care îngrăşământul de sol nu aduce efecte scontate.

Îngrăşămintele foliare complecte nu trebuie să fie utilizate decât excepţional până în iunie ce l târziu. .Cauzele de liăsuri puternice pot induce stări de slăbire care nu vor fi imediat percepute de ochi (de exemplu în momentul pagubelor la sistemul radicular cauzate de o infestaţie a insectelor. un blocaj de asimilare de elemente de către rădăcini datorat condiţiilor meteorologice). În general îngrăşămintele destinate îngrăşământului foliar nu trebuie să fie amestecate la produsele fitosanitare. Aparatele de aplicare trebuie să fie curăţate cu grijă înaintea preparării terciului.

A se vedea piatra de var Alegerea de ulturi şi varietăţi mai puţin sensibile cu .pentru formulările comerţului şi pentru amestecurile cu alte materii active să se adreseze la directivele fabricantului. compact. N Az ot Frunze clare. Pentru Golden Delicious: 5kg uree-1000 l.5% din cauza riscului de arsuri.. irigaţie excesivă. conţinut scăzut în matreie organică. Industria dezvoltă produse care conţin adjuvanţi care ameliorează adeziunea şi penetrarea sărurilor. de preferinţă pe timp acoperit. Condiţiile climatice din Valais nu permite să se depăşească 0. ombinată cu alte substanţe de tratament: 3-5 kg de uree1000l. sol hidromorf. secetă. fructe prea mici Ca C alci Apariţia marcată de Lipsa de azot în cazul unei puternice alternanţă a gerului. 2-4 tratamente la intervale de 1-2 săptămâni pâmă la cel târziu începutul lui iunie.Tabel: Corecţiile lipsurilor: cauze şi măsuri Element Simb Nu simptome Cauze ol me Măsuri de corecţie Aporturi la sol Aporturile la sol riscă să provoace arsuri culturilor. primul tratament 1 ssăptămână după înflorire. în consecinţă este iondispensabil să se aplice în mpmentul preparării solului sau să evit ca produsul să intre în contact cu cultura. sol tasat. fixarea azotului de către mulci cu raport C/N ridicat Îngrăşământ dezechilibrat A se vedea îngrăşământul azotat Pulverizaţii foliare Aplicările trebuie să se facă dimineaţa. Produsul penetrează mai bine atunci când vegetalul este umed. Cantitatea pe aport: 8kg de uree pe 1000 l de terci pe hectar.

Aporturile de 0. Ordinea efciacităţii descreşte în general în felul următor: MnSO4 > MnO > MnCO3 > MnO2 > MnEDTA. Sol bogat în MO (mai mult de 6%8%). Cantitatea: 10l de clorură de calciu lichid sau 6 kg CaCl2 pur cu înmuietor de ½ doză pe 1000l şi ha Este vorba de cel mai bun mijloc de luptă împotriva lipsei. Fongicidele care conţin zinc sunt de asemenea eficace. de preferinţă seara. Ordinea eficacităţii descrescătoare a produselor este următoarea: ZnEDTA > ZnEDDHA > ZnSO4 > ZnDTPA. Ordinea eficacităţii descreşte astfel: MnEDTA > MnSO4 > MnEDDHA > MnDTPA. pH neutrualcalin.1% pe înfrunzire sau 1% după recoltă. Aporturile de zinc solului se limiteză la folosirea ăngrăşămintelor complete speciale şi dozele de zinc sunt mici.1%. Zn Z inc Creşterea pH-ului. Aportul pentru sol nu depăşeşte 10 kg/ha de zinc. Fosfaţi excesivi. A nu se combina cu produse de tratamente. În general se utilizează sulfaţi sau chelaţi. Pentru sulf se recomandă: 0. Cloroza tinerelor frunze. Pulverizarea a cel puţin 1000 l pe ha. O corecţie de smptome de lipsă este posibilă prin aportul de sulfaţi sau de chelaţi pe cale foliară. Mn Ma nga n Frunze decolorate în mod difuz între nervuri.4-6 aporturi la 10-14 zile. Sulfatul de zinc se utilizează 0. Într-un mod general aportul la sol nu este recomandat căci doza trebuie să fie importantă (20 mai mult de 100 kg/ha) şi în general eficacitatea sa este aleatorie. Eficacitatea pentru sol a unui chelat EDTA este de 2 – 3 ori superioară faţă de cea a unui sulfat. A nu se vaporiza pe timp cald. potenţial fructifer de la mediu la ridicat: tratament de 5 şi 3 săptămâni înaintea recoltei. Aspectul de tufişuri a ramurilor. până înainte de . Frunze mici. Poate atinge necroza.u tulburările psihologice ş aporturi prea ridicate în N şi K. Degradată începând cu nervura.1% fie 100 g pentru 100l în 6001000l de apă pe hapermit corectarea deficienţelor. ultimul tratament a 3-a săptămână înaintea recoltei.

doar nervurile rămân verzi. . căderea frunzelor toamna. Sol calcaros. pentru chelatul de Fe EDTA doza este de 0. Sărurile care conţin Mg şi îngrăşămintele organice permit să acopetre nevoile plantelor şi să corecteze lipsurile. Zonele afectate sunt delimitate. Cloroza afectează mai întâi frunzele învârstă. îngrăşământului la fel ca şi măsurile de asanare fizice sunt în general preferabile.4% şi se adaugă 0. Sol calcaros puternică proporţie de calcar activ. Chiar dacă temporar şi superficial eficace. limbul devine palid apoi galben şi brun. Se poate utiliza chelaţi simpli sau minerali la care se adaugă urea. Aporturile prin pulverizare foliară sunt curente şi eficiente.08% acid citric. Există de asemenea produse preparate de industrie. sol plin cu apă. Aporturile la sol sunt realizatre în funcţie de nevoile culturii şi de rezultatele analizelor de pământ. O defoliere de la baza ramurilor este adesea observată din luna iulie. Un dezechilibru al fertilzaţiei între K şi Mg este cauza cea mai frecventă a lipsei. de exemplu când există un amestec cu alte materii active. Un îngrăşământ azotat pe bază de azott amoniacal poate de asemenea să provoace o lipsă. Ordinea eficacităţii descrescătoare este: FeEDTA > FeDTPA > FeEDDHA FeSO4. Pentru doze trebuie să ne adresăm directvelor fabricanţilor. FeEDDHA FeDTPA sunt pentru a rezerva solurile calcaroase chiar dacă FeEDTA convine mai mult solurilor acide.Fe Fier Cloroza tinerelor frunze. Se poate micşora doza la jumătate atunci când aportul nu este specific. Aporturile la sol sunt în general ineficiente.15% pentru sulfatul de Fe. ea este de 0. Sulfatul de Mg hidratat (MgSO4 7H2O) şi sulfatul de Mg calcinat (MgSO4 H2O) convin în toate circumstanţele. Aport de m. Perioada umedă. Se utilizează sulfatul de Mg hidratat(MgSO4 7H2O) 2% pentru aproape toate culturile. Mg Ma gne ziu Cloroza internevară care evoluează sub formă de necroză. sol uşor şi sol drenant. aporturile foliare sunt frecvente. Adaptarea culturii.aterie organică nedescompu să. Carbonaţii şi oxizii de Mg sunt rezerve pentru solurile acide. în general ele sunt formulate începând cu sărurile de nitrat sau de sulfat sau de clorură de Mg. Formele chelate au o eficacitate superioară sărurilor minerale.

boraţi de Na solubor şi colematită. Fructe deformate care preintă plăgi de plută interne. aplicaţiile precoce sunt mai eficiente decât aplicaţiile tardive. doza cea mai scăzută este recomandată la stadiul F2.25%. Sol calcaros. Singura dificultate este necesitatea de a respecta doza care este mică. Aporturile la sol sunt eficiente. Dozele merg în general de la 0. Aporturile foliare de bor sunt curente şi eficiente. Înintea procedării cu acestă tehnică trebuie să ne uităm la compatibilitatea produselor după firma căci anumite combinări îşi pot mări agresivitatea pentru vegetali. Pentru a rezolva acestă problemă sunt posibile două soluţii: utilizarea îngrăşămintelor complete borate sau aplicarea sării de bor prin pulverizare solului. Scoarţă zgrunţuroasă . sol uşor drenant. În acest ultim caz este posibilă efectuarea aportului prin acelaşi tratament ca şi aplicarea de ierbicid.B Bor Frunze terminale în trandafiraşi şi gofrate. solubor şi acid boric sunt produsele cel mai utilizate. . Dozele sunt de 2-4 kg/ha.1 la 0. căci poate să se practice cu majoritatea tratamentelor antiparazitare. Pentru aporturile foliare. sinergisme de eficacitate au fost observate. borax. Creşterea pH-ului. Atenţie. Este o metodă comodă. Mai multe produse sunt utilizabile fără disitincţie de eficaicitate: acid boric. Mlădiţe avortate. În general se repetă aplicaţia de 2 sau 3 ori în cursul vegetării.

Tinerele culturi arboricole au. pentru a constitui propria lor biomasă. Azotul este de exemplu dizolvat în apă sub formă de nitrat de calciu şi aplicat prin pulverizatorul rampei. Cantităţile de azot sunt determinate după starea vegetativă a culturii. în urma pagubelor larvelor haneton a fost mai bună. Fertilizarea se va efectua deci sub forme relativ concentrate care nu necesită decât un mic aport de apă. Pentru magneziu perioada favorabilă se situeză de la începutul lui iuniue până la mijlocul lui iulie. Avantajul principal al irigaţiei fertilizante consistă în posibilitatea fracţionării elementelor uşor levigabile. Amestecul de îngrăşăminte este dizolvat în apă în soluţie 10% şi injectată în sol prin direcţie verticală a coroanei. Sistemele picătură cu picătură sau microaspersiunea localizată pot fi luate în considerare. În primul caz se utilizează un fier scobit care permite localizarea îngrăşămintelor la nivelul rădăcinilor. un raport MS mai ridicat şi trebuie să formeze o parte lemnoasă proporţional mai importantă trebuie să fie suficient fertlizată cu azot. Secvenţa fertlizării trebuie să fie totdeauna urmată de o clătire a apeductelor pentru a evita cristalizarea la nivelul difuzorilor. Difuzorul permite apprtul azotului în regiunea rădăcinilor. Îngrăşământul tinerelor plantaţii Nevolie arborilor fructiferi sunt proporţionale cu dezvoltarea coroanei care determină potenţialul de randament. fie echivalentul 10-15 g N/arbor/an pentru o densitate de plantaţie de 2500 arbori pe ha. Având în vedere că un anumit număr de rădăcini sunt tăiate este indispensabil să se organizeze trecători în aşa fel încât această muncă să nu ducă la prejudiciul culturii. Sistemul de duş pentru o soluţie azotată pare să se impună în practică. aceasta va permite calcularea normei. irigaţia fertilizantă nu a arătat avantaje majore privind dezvoltarea arborelui. Prin noţiunea de ferigaţie se înţelege aportul de îngrăşăminte prin sistemul de irigaţie picătură cu picătură. În aceste condiţii de loc şi pe o durată de 6 ani. Sistemul de corecţie complementar ţinându-se cont de nivelul de randament permite nuanţarea planului de îngrăşământ în consecinţe pentru o livadă în faza de creştere.Îngrăşămintele lichide şi fertirigaţia Această tehnică este susceptibilă să prezinte un interes esenţial pentru culturile foarte intensive pe locurile unde se fixează altoiul slabe. Nu se va depăşi în general aporturi de 2530 kg N/ha/an. Durata fazei de creştere este în funcţie de locul şi randamentul vizat. Aport prin îngropare Este indicat în cazuri foarte particulare de exemplu în prezenţa unui subsol foarte sărac în fosfor sau în potasiu atunci când corecţia nu afost efectuată de un îngrăşământ de fond în momentul creării culturii. Sistemele microjet par a fi preferabile (fertlizarea unui volum de sol mai important). prin aportul regulat de apă. motiv pentru care se recomandă aportul de elemente nutritive pe linia arborilor. Demers de determinare a normei pentru tinerele plantaţii Pentru livada în creştere trebuie determinat randamentul vizat pentru livada în fază de plină producţie. ea durează maxim 2-5 ani pentru culturile fructifere moderne. Pentru bacele de arbuşti ne vom orienta în funcţie de vigoarea creşterii anuale. adică azotul este într-o oarecare măsură magneziu. o nevoie de nutrimente considerabilă. Interesul său este legat de existenţa sau necesitatea unui sistem de irigaţie localizat pe parcelă. Aportul poate să se facă pentru ansamblul elementelor prin intermediul îngrăşămintelor simple sau compuse în totalitate solubile. În condiţiile nostre de climat aporturile trebuie să poată fi disociate de irigaţie. Tinerele livezi de fructe cu sâmbure care cunosc o creştere mai puternică decât mărului. Frecvanţa fertilizării nu ar trebui să coboare sub una sau două aplicaţii hebdomadere. Cealaltă tehnică constă în efectuarea unui îngrăşământ lichid localizat la ţepuşa injectoare. Aceste tehnici nar trebui să fie luate în considerare de îngrăşământul mineral de întreţinere în afara acestor cazuri precise: repartiţia proastă a îngrăşănântului şi posibilitatea de a controla evoluţia stării de fertilitate a solului. un litru de . Îngrăşământul azotat al tinerelor livezi trebuie să fie adaptat la dezvoltarea vegetativă în timpul fazeio de creştere a arborelui. Aplicarea se efectuează sub formă solidă sau lichidă. Cele mai bune rezultate pentru eficacitatea aporturilor de azot prin irigaţie fertilizantă sunt obţinute pentru o perioadă care se întinde de la mijlocul lui aprilie până la începutul lui iulie. Aportul de elemente minerale prin irigaţie fertilizantă nu este autorizat în arboricultura biologică. Avantajul aportului de azot în irigaţia fertilizantă poate fi foarte variabilă după condiţiile de sol şi climat. randamentul şi calitatea fructelor în raport cu sistemele de răspândire tradiţională pe linie şi sistemul de pulveriazare prin difuzor. Sistemul radicular al acestor culturi este puţin dezvoltat. Efectul pozitiv al unei fertilizări prin irigaţie se limitează la anii secetoşi. Şocul plantaţiei mai ales pe culturi moderna de cireş poate fi atenuat printr-un aport oportun de azot care să fie suficient şi adaptat la cultură. în paralel cu irigaţia fertilizantă: soluţia fertilizantă este aplicată de rampele de tratament sau de difuzori. Reconstituirea sistemului radicular. O încercare comparativă între irigaţia fertilizantă şi o aplicaţie ucată standard pe lini arborilor s-a desfăşurat la Güttingen cu următoarele rezultate: în primul an arborii suferind o fertilizare prin irigaşie şi prin duş au avut o foarte mare creştere şi o producţie fructiferă mai săracă. până la faza de plină producţie. Nu trebuie uitat că pentru arborii în creştere aporturile prea ridicate nu pot să fie asimilate de sistemul radicular în dezvoltare. Răspândirea se face în general în mod localizat. În toate cazurile se recunoaşte că irigaţia fertilizantă are efecte pozitive asupra creşterii arborelui şi randamentului asupra solului uşor nisipos sau în regiune secetoasă. În urma fazei vegetative se va căuta un echilibru vegetaţie/producţie. În timpul fazei de creştere aporturile pot prograseiv crescute de la an la an.

este de preferabil să nu se aducă ângrăşământ de creare decât pe banda lucrată şi în cantitate proporţională.soluţie pe m2. În general îngrăşământul va fi planificat pe baza analizelor de sol de rutină. Prepararea terenului în momentul creării sau reconstituirii unei livezi oferă o excelentă ocazie pentru a aduce în profunzime elemente minerale. . Principalele elemente aduse sunt fosforul. adică dezechilibre în aprovizionarea solului cu elemente nutritive. Un aport de calciu poate fi recomandat de un îngrăşământ P sau K. minare şi chiar în anumite cazuri o desfundare. calcică 42 acţiune dezinfectantă. Tabel: Îngrăşământul de creare Stare de fertlitate Unităţi de adus P2O5 Săracă 80 Mediocră 60 Satisfăcătoare 20 K2O 300 150 75 Mg 40 30 10 Îngrăşăminte ale comerţului.5 magnezic Nitrat de 26 15 pH ridicat amoniac calcic Uree 46 N amidic Sulfat de 21 Acidificat 24% sulf amoniac Cinamidă 20 35. a se respecta timpul de aşteptare . Observaţie: În cadrul unei plantaţii în care singura linie a arborilor este raportată. Îngrăşământul de creare şi reconstituire Îngrăşământul de creare nu este recomandat decât în cazuri excepţionale. Dozele de răspândire a îngrăşământului mineral sunt în funcţie de starea de fertilitate a solului. În îngrăşământul de creare. pe un arat profund. Solurile livezilor noastre sunt în general aprovizionate cu calciu lăsând de o parte anumite regiuni din Elveţia romandă şi situaţiile acide. mai puţin de 4-5 săptămâni înaintea plantării. minerale şi organice Lista îngrăşămintelor din comerţ Tabel: conţinuturi în fertilizanţi a câtorva îngrăşăminte din comerţ Îngrăşăminte N P2 K2O Mg Ca Obseravţii O5 Îngrăşăminte azotate minerale Nitrat de 2 Rapid disponibil amoniac 7. aporturile de azot şi bor nu sunt recomandate datorită monilităţii lor în sol. minim 50cm. mai ales în timpul utilizăriim clorurilor. Un amendament nutriţional nu se va aplica decât pe noile plantaţii şi atunci când analiza solului decelează importante deficite.Mineralizare lentă a N. Ea permite de asemenea amendarea solului cu compuşi care au o acţiune favorabilă asupra structurii fizice şi biologice. Condiţiile de aplicare sunt dictate de trei exigenţe .5 explozie Nitrat de 27 pH neutru 0. Indicaţiile următoare sunt la bază măsuti de luat şi ele trebuie în orice caz să fie discutate cu un specialist.evitarea oricărei vătămări a mediului. mai ales pe terenul în pantă deoarece se evită şiroirea apelor de suprafaţă. În acest caz se impune un amendament calcic. . arboricultorul poate cumpăra îngrăşăminte prevăzute la acest efect sau poate prepara chiar el soluţii având grijă să nu utilizeze decât îngrăşăminte cristzalizate la 100% solubile în apă.5% bor amoniac boric Nitrat de 2 3 pH neutru amoniac 3. săpare.evitarea riscurilor de fitotoxicitate asupra rădăcinilr prin aporturi prea târzii.5 Nitrat de 3 Risucri de incendiu şi amoniac 3. Este convenabil să se bage în pământ îngrăşămintele imediat după răspândirea lor. Calitatea şi profunzimea subsolului care ne sunt date în momentul aprecierii a unei părţi a profilului indică formula care trebuie aleasă. Săpatul în acest caz este cel mai bun lucru. potasiul şi magneziul.buna încorporare a elementelor în orizonturi de sădire previzibil.

efect pe termen lung 10% materie organică.Îngrăşăminte azotate organice Făină de sănge Pudră de corn Deşeu de corn Tescovină Turte de ricin Îngrăşăminte fosfate Pudră de os degresat Pudră de os degelatinat Superphosphate Supertriple Fosfat natural moale Îngrăşăminte potasice Potasiu 60 Potasiu 40 Korn-Kali Sulfat de potasiu Potasiu magnezic Nitrat de potasiu Îngrăşăminte magnezice Kiesérite Bittersalz.3 2.8 6 Granulat Scutiot de clor. acţiune rapidă pH ridicat efect pe termen lung pH ridicat. 18% sulf Scutit de clor. piatrăde var deAarberg Borax Solubor 2 7.5 22 40 30 24 . efect dezinfectant.5% bor 20. 18% sulf Acţiune rapidă. aport de îngrăşământ foliar 16 10 20% sulf 13% sulf (sare deEpson).8 0.5% bor 50 1 2.5 3 3. piatră de var Piatră de var din alge marine Ricokalk.5 27 2 3. aport de îngrăşământ foliar 15 16 20 Aport prin pulverizare Aport prin duş pe linia de arbori Atenţe corozivă.3 0. pH ridicat 14. sare de Epson (sulfat de magneziu hidratat) Îngrăşăminte care conţin calciu Clorură de calciu Nitrat de calciu Amendamente calcaroase Piatră de var nestinsă Dolomit Calcar.5 26 6 1 85% materie organică 4 80% materie organică 85% materie organică Îngrăşăminte organice lichide 2 15 31 18 45 33 17 30 20 14 39 45% materie organică 15% materie organică 60 40 40 50 28 13 46 4. efect pe termen lung pH ridicat.

Gunoiul conţine şi el bor (4 g/t). o tehnică de aplicare simplă consistă în a adăuga borul solubil la terciul ierbecid de primăvară. este recomandat să se utilizaze un îngrăşământ compus conţinând bor. pierderi gazoase de amoniac sau un blocaj de fosfaţi. aportul de bor nu mai este indispensabil. agreş. adică sub formă de sulfat. pepinieră şi tinere plantaţii Magneziu (Mg) Mg este prezentat sub 2 forme: sulfaţi sau carbonaţi.Magran Manganin 16 28. afin. Dacă se utilizaeză dolomit grosier. Nume de comerţ Formulă chimică Valoarea de refrinţă în % CaO Amendament. amoniacală sau amoniaco-nitrică. calcar înmuiat. îngrăşămintele amoniacale sau superfosfatul pentru că pot provoca o puternică activare a vieţii microbiene. Potasiu.5% mangan Alegerea tipului de îngrăşământ mineral Azot (N) Azotul poate fi adus sub formă nitrică. În solurile calcaroase este indispensabil să se aplice sub o formă uşor solubilă. Pentru a evita excesele şi repartiţiile necorespunzătoare.1% P2O5 0. mur Căpşn. clor (K. Forma amoniacală este convenabilă pentru solurile uşoare.3% N mediu . În pământurile reci. Piatră de var şi bor (B) Dacă amendamentul calcaros este făcut cu piatră de var stinsă sau cu dolomit fin. În solurile bogate în P e poate alege forme de fosfaţi mai puţin solubil. trebuie aduse forme solubile ale apei mai rapid disponibile penrtu plantă. Fosfor (P) Forma care convine cel mai mult depinde de bogăţia solului în fosfor şi de pH. Forma sulfată oneroasă nu se justifică decât prin aporturi foarte importante de potasiu în îngrăşământul de font sau în îngrăşământul anual e primăvară la fel ca şi pentru îngrăşământul anual de esneţe sensibile în cloruri.7% Mg 0. S. utilizarea azotului nitric este justificat. Fosfaţii solubili sunt în general rezervaţi în solurile alcaline şi formale mai puţin solubile în slourile acide. piatră de var (carbonat de calciu) Piatr de var de alge marine Dolomit (piatră de var magnezică) Piatră de var stinsă Piatră de var nestinsă Ricokalk CaCO3 50 Conţinut semnificativ în alte elemente – Efect Lent CaCO3 CaCO3/ MgCO3 Ca(OH)2 CaO CaCO3 50 50 55 75 32 2–3% Mg 12% Mg Lent Lent Rapid Rapid 30% apă 1. Dacă aportul prevăzut este mic. piersic. Tabel: Sensibilitatea culturilor fructifere la clor. Sensibilitate la clor Slabă Medie Puternică Foarte puternică Culturi Păr Măr. calcar. Pe de altă parte în solurile sărace în P. cais Cireş. Amendamentele nu trenâbuie să se găsească în contact cu gunoiul. Răspândirea trebuie să se facă regulat pe toată suprafaţa solului şi nu concentrată pe plantă. prun. sulf. un aport de bor de 1-3 kg/ha se sfătuieşte pentru compensarea blocajului eventual al acestui element. Clorurile şi sulfaţii sunt de eficacitate egală. Tabel: Proprităţile diverselor amendamente calcaroase. Borul poate fi adus sub formă de borax(12-15 kg/an). Cl) Îngrăşămintele din comerţ conţin cloruri. coacăz cu ciorchini.

5 3.5 630 / ace de brad Compost de 330 6.0 0.5 0.4 0.4 800 / rapiţă (presate) Paie de 860 15.0 1.0% 32.8 9.0 3.0 2.0% P2O5 30.Tabel: aportul în calciu a câtorva îngrăşăminte.0 / / lemn Substrat de 350 7 2–4 5 8 3 / / 500 Ciupercă Echilibru între nevoile nutritive şi îngrăşământ Aporulş de elemente nutritive trebuie să corespundă prelevărilor culturii.0% 48.0% 23% Valoare neutralizantă rapiditatea întreţinerii Mediu la lent Neutru Neutru Mediu la lent Mediu Lent la mediu Îngrăşăminte organice Tabel: conţinut în elemente nutritive a îngrăşămintelopr organice (kg/t: îngrăşăminte solide. Îngrăşământ TS N tot1 N disp2 P2O5 K2O Mg Ca OS kg/ m3 Dejecţii 120 5.0 1.0% P2O5 46.0 2.2 2.0 2.2 3.0 80. Îngrăşăminte Conţinut în fertilizanţi Nitrate de piatră de var Superphosphate Supertriple Hyperphosphate Pudră de os Fosfat natuiral moale Piatră de var de Aarberg 15.0% 39.5 / 1.0% P2O5 28.0 0.0 7.5% N 18.0 2 7 0.7 5.5 230. .5 0.0 8–12 28.0 6.0 38.6 40 / stabulaţie (porc) Gunoi de 760 26.3–2.09 1.5 15.0 3.0 16.2–4.0 9.0 0.7 0.5 3.0% 12.0 300 750 Marc Compost 450 5.4 1.63 1.3 3.0 3.8 3.0 5.2 14.2 0.4 14.3 155 950 stabulaţie (bovin) Gunoi de 250 7.5 0.0 150 800 grămadă Gunoi de 230 6.5 800 / mazăre Lizieră de 650 7.0 6.0 4.2 800 100 cereale Paie de 860 7.7 2.0 185 450 verde Cenuşă de 1000 0 0 30.5 0.0% P2O5 1.8 0–1.1% P2O5 0.5 4.0% P2O5 26.7 2.8 16.5 1.2 5.5 2.0–2.2–3. kg/m 3: îngrăşăminte lichide).54 1.9 3.0 3.9 240 800 cal Paie de 860 7.1–4.6 1.0 300 950 păsări Gunoi de 250 6.8 3.3 4.7–1. Acest echilibru trebuie să fie căutat bine atât la nivelul parcele cât şi exploatării.3 1.0 1.5 29. Plan de îngrăşământ pe parcelă Planul de îngrăşământ permite calcularea nevoilor în elemente nutritive a fiecărei parcele şi aporturile fertilizante necesare.0% 19.3% N Conţinut în Ca 15.7 Mg 0.6 40 1000 nediluat Gunoi în 230 5.0 0.6 98 1000 lichide complete (bovin) Purin 70 6.9 3.

Azot Element pur (kg) pe hectar Creştere Normal 0 Maturitate Tardiv – 5 Formarea mugurilor Normal 0 Ranadamentul anului trecut normal 0 Locul unde se fixează altoiul de creştere >80vm din – medie volum 5 Apariţia tulburărilor psihologice Nu 0 Partea de pietre Scăzut – 5 Materia organică Ridicat 0 Norma de îngrăşământ corectat pentru azot 55 22.5 .Nevoile în azot a fiecărei culturi sunt determinate prin observarea cuşturii anul precedent. Potasiu Factor crector Analiza solului cu extractul AAE10. 90 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 70 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşămâmt corctat pentr fosfor 17. Magneziu Factor corector Analiza solului cu extractul AAE10. pe sol semigreu cu 3.5 23.2 Analiza solului cu extract de apă.3 Factor corector corecţia (elemente în rezervă ponderate_ 2. 40 mg Mg 1. 110 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 90 Noma de îngrăşământ corectat de magneziu 1 3. Cantitatea de element nutritiv onbţinută pentru norma corectată se exprimă în element nutritiv pur şi trebuie să fie retranscrisă în cantitate de îngrăşământ pentru răspândire. A se vedea tabelul Element pur (kg) pe hectar N P2 K2 Mg Ca B O5 O O2 1.6% materie organică. Normă de îngrăşământ ţn funcţie de randament 12 70 25 90 15 2 Normă 2.8 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2.2 Analiza solului cu extract de apă 0. Tabel: Plan de îngrăşământ pentru o cultură de meri Golden Delicios cu un randament de 50 t/ha. fosfor Factor corector Analiza solului cu extractul AE10.3 Analiza solului cu extractul de apă 30 mg Mg 0. 45 mg P 1. nevolie celorlalte elemente sunt date de normale de îngrăşământ în baza rezultatelor analizeo solului şi utilizării factorilor de corecţie.7 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2. 40 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 20 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşământ corectată pentru potasiu 18 24. Corecţia normei 21. 42 mg K 0. 370 mg K 0.

Piatră de var Valoare pH: 6. Gestiunea globală a elementelor nutritive ia în considerare nevoile tutror culturilor de exploatare.5 180 14 20 55 14 0 0 20 40 20 1 60 1 Gestiunea globală a elementelor nutritive pe exploatare: Elveţia-Bilanţ Suma planurilor de îngrăşământ a parcelelor unei exploataţii furnizează vederea în ansamblu globală a gestiunii elementelor nutritive. Dacă normele ar trebui corectate pentru o cultură fructiferă pe baza locului. repetiţia unei prelevări de eşantioni de pământ pe aceeaşi parcelă antrenează ecarturi de rezultate de analiză de ordinul ±30% în raport cu valoarea adevărată.25. SRVA 2001). ea este obligatorie pentru prestările ecologice recunoscute. Este deci important să fim conştienţi la fiecare operaţie a acestui fenomen de variabilitate sau de imprecizie. CALITATEA FRUCTULUI ŞI ECHILIBRU PSIHOLOGIC Numeroase strudii demonstrează că aprovizionaea arborelui în elemente fertilizante are un efect decisiv asupra calităţii fructului. Nu trebuie totuşi să se aştepte la analize de sol şi recomandări de îngrăşământ care decurg o precizie exagerată. Gestiunea globală a elementelor nutritive nu poate deci să ne informeze asupra cantităţii de îngrăşăminte pentru răspândire pe o parcelă sau alta. producţia fertilizanţilor pentru animale şi îngrăşămintele minerale complementare. prepararea şi extracţia de eşeantioane de sol 10 Determinarea chimică a elemntelor nutritive 5 Interpretarea analizelor de sol (definiţia clasei de 20 fertilitate) Nevoia culturilor de elemente nutritive 20 Oprtunitatea şi precizia factorilor de corecţie 30 Alegerea îngrăşământului adaptat ( de exemplu 20 îngrşământ compus sau organic) pe baza nevoilor în elemente nutritive Răspândirea îngrăşămintelor naturale pe teren 30 Răspândirea îngrăşămintelor organice pe teren 40 Sumă (îngrăşăminte) 50 ÎNGRĂŞĂMÂNT. Tabel: Variabilitatea diverselor operaţii (± în %) a îngrăşământului după prelevarea eşantionului până la răspândirea îngrăşământului (avizul experţilor). extract AAE10: 1500 mg Ca 26. De exemplu. Operaţia Variabilitate Prelevarea eşantionului de sol 30 Prelevarea eşantionului de sol într-un moment 60 inadecvat Stocaj. Solurile care au o fertilitate deficită vor fi diferenţiate de cele care au fertilitate suficientă sau ridicată. Fructul trebuie să fie din plin dezvoltat şi deci să fi fost hrănit în mod echilibrat fără de care el nu va avea nici o şansă pe piaţă. calculul aporturilor necesare pe ha şi an 22 200 kg nitrate de amoniac cu piatră de var şi bor 75 kg Superphosphate 200 kg Bittersalz (sulfat de magneziu hidratat) Se renunţă la aducerea de potasiu 100 2 2 55 38 55 17. Tabelul de mai jos se bazează pe avizele experţilor. dar ea ne asigură că fluxurile elementelor nutritive vor fi echilibrate. Văzând că erorile care se fac în cele două sensuri se anulează. Analiza solului este în măsură să determine elementele nutritive disponibile pentrui plantă în sol. Astfel un îngrăşământ efectuat după cunoştinţele actuale în materie este cea mai bună condiţie penrtu obţinerea unei recolte satisfăcătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ. erorile îngrâşământului se limitează la ±50% şi nu corespund la suma erorilor cumulate. Bor Fără analiză de sol Norma îngrăşământului corectat pentru toată suprafaţa Norma de azot corectat pentr o răspândire pe linia arborilor 3. şi normele corectate vor fi introduse în gestiune globală a elementelor nutritive după Elveţia-Bilanz în calitate de nevoi.5 18 1 3. .9. Gestiunea globală a elementelor nutritive se calculează cu ajutorul unui program informatic (LBL. Precizia calculelor îngrăşământului şi limita sa În practică îngrăşământul este departe de a fi o ştiinţă exactă şi se bazează de asemenea pe datele empirice.

Solurile livezilor noastre sunt în general suficient prevăzute cu calciu. Boala petelor amare rezultă dintr-o proastă repartiţie de calciu în plantă.2 la 0. Pe culturile cu o uşoară alternanţă. Chiar dacă în soluri acide riscul de a observa lipsuri în calciu este cel mai mare. Primăvara nutrimentele mobilizate începând din lemn permit urcarea sevei şi asigură o bună înflorire şi o producţie consecventă.5 kg/cm2). O supraaprovizionare în N. în al doilkea caz calitatea fructului din anul în curs este penalizată (calibru. ÎNGRĂŞĂMÂNTUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Într-un sistem de nutriţie echilibrată care garantează menţinerea fertilităţii solului este vorba de a valoriza de către plantă elementele aduse sau generate în sol. risc de tulburări psihollogice). O bună cunoaştere a solului şi a elementelor utilizate facilitează alegerea momentului aplicării lor. Chia şi aportul cantităţilor mici de azot în zonă de consumare de lux poate avea consecinţe asupra culorii fructelor. compuşi. Aporturi ridicate şi precoce de azot pot provoca o izbucnire a ciorchinilor de coacăz cu ciorchine. Ele vor fi subiectul diferitelor boli ale tulpinilor. Pentru menţinerea fertlităţii solului pe termen lung şi reducerea încărcăturilor în mediu trebuie ca ciclul elementelor interne de exploatare să fie închis. În primul caz va fi calitatea fructelor din anul următor care va fi ipotecată (risc crescut de rea înflorire şi producţie scăzută. Atunci când un aport este necesar trebuie să se ţină seama de nevoile specifice şi momentane a plantei pentru ca elementele să poată fi absorbite. Atunci când aporturile depăşesc nevoile ele nu pot fi asimilate. Un element foarte solubil uşor drenat ca şi azotul nitric sau sulfatul de Mg va fi aplicat de preferinţă la începutul vegetaţiei. Bace de arbust şi fructe mici Un prea puternic îngrăşământ azotat a culturilor de bace de arbust poate produce fructe puţin ferme şi inapte stocajului. Asimilarea calciului şi borului este foart limitată în caz de secetă la stadiul T. aportul de azot trebuie să fie intensificat în vederea profitării de potenţialul calitativ (culoare. este convenabil să rămânem atenţi la starea calcică a solului şi să o corectăm în caz de nevoie. Condiţia este penrtu varietăţile cu o puternică creştere tăierea consecventă fără de care aporturile de azot recomandate de norme sunt acaparate de creşterea vegetativă. Calciul are o influenţă pozitivă şi asupra altor fructe pri statutul său de element constitutiv al peretelui celular. Pentru elementele care pot fi stocate în sol precum K sau fosfaţii. Acest principiu consistă în a reduce la maxim pierderile elementelor care sunt prejudiciabile în acelaşi timp planurilor economic şi ecologic. Şi azotul are aici o importanţă mare. în care aceste elemente sunt imobile. Arborii bine aprovizionaţi îşi dezvoltă şi muguri de floare puternici şi de bună calitate. Combinarea conţinut mic în N şi conţinut ridicat în Ca încetineşte diminuarea trăiniciei fructului după maturitatea sa psihologică. Tulpinile cu creştere pre viguroasă au potenţiale de randament mai scăzute de cât tulpinile cu vigoare medie care au o uşoară distanţă între noduri. Aceasta semnifică că intrările în planul de îngrăşământ nu depăşesc nevoile plantelor. zahăr) în timpul anilor cu randament puternic. trăinicie. apoi creşterea fructelo şi în sfârşit creştrea mlădiţelor. Normele pentru fructele cu sâmburi permit o formare a coroanei şi opunerea fructului rapidă în culturile fructifere moderne. bor. Îngrăşământul trebuie să permită dezvoltarea organelor conform nevoilor lor. Dacă arborele este rău hrănit. adică bilanţul să fie echilibrat. un aport complementar al solului nu permite rezolvarea acestei probleme. număr puţin de celule ale fructului şi în consecinţă diminuarea trăiniciei). Calciu. Mai târziu aprotul de calciu şi bor este limitat având în vedere că aprovizionarea fructului se face după rezervele de floem. O bună aprovizionare în calciu este o condiţie inconturabilă pentru obţinerea merilor a căror textură să satisfacă exigenţele pieţei. Excese de potasiu pot de asemenea să antreneze o prostă absorbţie a calciului mai ales după legare. În plus trebuie să ţinem seama de o recrudescenţă de putrezire a fructului. culoare. puţin aromate şi urât colorate. În solul prevăzut cu calciu. Factori legaţi de psihologia plantei influenţează puternic acest fenomen. riscul de pierdere . La nivelul fertilizării. Aporturi prea ridicate favorizează prea puternic creşterea care la rândul ei domină pe inducţia florală. Conţinuturi ridicate în fosfor din fruct (minim: 9mg/100g de fruct) cresc probabilitatea că trăinicia fructelor rămâne după recoltă. adică un îngrăşământ care depăşeşte nevoile plantei produce fructe moi. calciul are o importnaţă particulară. eventual fracţionat sau mai târziu la sfârşitul înfloririi. O prea mare disponibilitate a azotului în zona radiculară a zmeurei şi a murului provoacă creşterea tulpinilor lungi şi groase sensibile la apariţia crăpăturilor. fosfor şi azot În acest context. Un îngrăşământ conform nevoilor permite arborelui să înmagazineze rezerve în lemn. Aporturi pre ridicate pot cauza pagube la nivelul rădăcinilor care sunt foarte sensibile şi importante pentru asimilarea elementelor nutritive. Aceste elemente putând fi absorbite de complex. Alternanţa nu poate să fie eliminată prin aporturi de azot ridicate. cantitatea şi momentul aporturilor depinde de tipul de sol. Totuşi analizele demonstrează apariţia solurilor sărace în calciu. Într-un mod general putem afirma că un conţinut ridicat al fructului în calciu îi conferă o mai bună trăinicie (de la 0. calibru. mugurii vor suferi la început.Echilibrul psihologic între creştere generativa şi creştere vegetativă este în principal reglată de tăierea şi regularea încărcăturii. adică de procentulş său în argilă şi humus. trebuie moderate aporturile de potasiu şi asigurat un îngrăşământ azotat adaptat. Se sfătuieşete a se aplica îngrăşăminte după ce s-a controlat fertilitatea solului printr-o anliză de pământ.

Sulfatul de K. microorganismele solului cele mai diverse şi micorizele vor servi la promovarea unei aprovizionări a culturii arboricole conform nevoilor. Aportul suficient li oportun de elemente nutritive de îngrăşămintele bio nu va avea loc decât dacă o puternică activitate microbiană mineralizează aceste elemente sub formă asimilabilă de către plantă. 0. sau: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă 1.5% şi să nu scadă cu timpul. O lipsă într-un element nutritiv particular fie prin lipsa de fertlitate a solului sau prin reaua disponibilitate în sol poate să fie corectată rapid. Pe lângă o fertilitate suficientă şi echilibrată.08 kg Mg pe arbore şi an. În producţia biologică buna structură a solului şi vitalitatea microorganismelor sale trebuie să corespundă necesităţii de uttilizare a elementelor nutritive izolate. Fracţionările nu sunt de prefereinţă decât atunci când solul are mai puţin de 10% argilă. Parapeţii îngrăşământului bio Îngrăşământul practic decurge din directive şi recomandări publicate de Bio-Elveţia. în măsura posibilului. Acestea sunt bazate pe ordonanţa BIO Aport maximal de fertilizante pentru culturile fructifere Aportul maximal în substanţe nutritive corespunde normei de îngrşământ adaptate la condiţiile terenului conform „normelor de îngrăşământ în arboricultură”. INGRĂŞĂMÂNTUL LIVEZILOR EXTENSIVE Prelevările culturii înconjurătoare depăşesc de departe pe cele ale arborelui fructifer a livezii extensive. în principal pe livezile supuse la o limtare de îngrăşământ. doar 75% de nevoi a plantei pot fi răspândite prin intermediul acestor îngrăşăminte.5 kg P 2O5. agricultura biologică utilizează îngrăşăminte organice de fermă şi îngrăşăminte verzi. o alternanţă şi o scădere de calitate. Nevoile totale de elemente totale şi nutritive ale unei livezi extensive pot fi calculate în felul următor: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă nevoile anuale a fiecărui arbore să fie 0.5 kg N. 0.8 kg K2O şi 0. 300 kg de piatră de var şi 50 kg de magneziu pe ha şi an. PARTICULARITĂŢILE ÎNGRĂŞĂMÂNTULUI ÎN ARBORICULTURA BILOGICĂ Principii În arboricultura biologică scopul fertilizării este de a furniza arborilor şi arbuştilor în timp dorit şi în cantităţi adaptate. 0. Noi recomandă să se urmărească demersul următor: primăvara (februarie-martie) un aport mediu de gunoi 20 t/ha răspândit pe suprafaţa totală. Dacă planta este prea hrănită. Din acest motiv utilizarea produselor cu acţiune rapidă cum este piatra de var nestinsă sau stinsă (Ca0 sau Ca[OH]2) care au un efect iritant asupra faunei solului este proscrisă în producţia bilogică.45 kg N.25 kg Mg pe tonă de randament în fructe. Un aport punctual de elemente fertilizante în regiunea radiculară a unui arbore fructifer cu tulpina înaltă poat să se realizeze prin ţepuşa injectoare. Pentru un sol în clasa de fertlitate A . Pentru a obţine acest sol ideal. În agricultura biologică prioritatea nutriţiei plantelor este de a atinge şi de a aobserva o stare de fertilitate ridicată a solului. 100 kg de P. Este recomandat să se controleze starea de fertilitate a solului prin analize regulate (la 5 ani). datorată aportului târziu de azot. 1. Acsete cifre sunt recomandări care sunt susceptibile să varieze în funcţie de intensitatea exploatării pajiştii. Viermii de pământ. Ultimul aport de purin trebuie să se facă înainte de începutul lui iulie pentru prevenirea maturităţii prea târzii. Esenţialul este de favoriza viaţa solului Arboricultura biologică dispune de puţine îngrăşăminte rapid asimilabile şi de rare îngrăşăminte foliare. Îngrăşământul culturii înconjurătoare se bazează pe GRUDAF. Aceasta nu este posibilă decât dacă tăierea.15 kg P2O5. solul trebuie să aibă o bună structură şi activitate microbiană importnată. asimilarea şi vitalitatea sa vor diminua şi nu doar capacitatea de apărare. aportul de substanţe nutritive sub formă organică.diminuează atunci când procentul de argilă a solului creşte. . în clasa B 50% şi în clasa C 25%. o aprovizionare optimală în elemente nutritive în vederea asigurăii performanţelor calitative şi cantitative ridicate.56 kg K2O şi 0. În general se aplică îngrăşăminte de fermă în livezile extensive. regularea producţiei şi buruienilor sunt efectuate în acord cu îngrăşământul. Nevoile totale de elemente nutritive pure reprezintă pentru arborele în producţie şi cultura de deasupra aproximativ: 150 kg de azot. vigoarea arborelui şi intensitatea exploatării pajiştii până la 2 împrăştieri de purin (aprox 20 m3 fiecare) pot fi necesare. Îngrăşământul nu este decât un mod de intervenţie în vederea obţinerii de arbori şi arbuşti psihologic echilibraţi şi apţi să producă fructe de cea mai bună calitate. K magnezian şi kainita magneziană n-ar trebui să fie aplicate decât pe baza unei analize a solului (efectuat de un laborator cunoscut în timpul ultimilor 4 ani). Promoţia şi conservarea unui sol biologic activ şi care are o bună structură presupune. Aportul poate fi calculat după cum urmează: prepararea unei soluţii apoase (6-8%) cu îngrăşământ compus şi aplicarea unui litru de soluţie pe cm de perimetru din trunchiul arborelui: injectarea prin 2 înţepături pe m2 şi litru. instaurându-se astfel randamente diminuate. dar şi calitatea mugurilor vor suferi. După condiţiile climatice. Humus Conţinutul de materie organică a solului trebuie să fie superior lui 2. şi riscurilede îngheţ care survin.

Atenţie: un conţinut prea ridicat al solului în potasiu favorizează pericolul pătărilor amare la măr. neiritant aprovizionează rapid în azot şi poate să se facă între aprilie şi mai. făina de puf şi pene. Calciu (Ca) Îngrăşăminte Diferitele îngrăşăminte calcice sunt disponibile şi acţionează în mod mai mult sau mai puţin alaclin. Compost. sulfaţi la fel ca şi clorura de Ca nu pot fi aplicate decât dacă anumite condiţii sunt utilizate cu obligaţia anunţării oficiului de control bio: . substanţe organice: a nu se înfunda sau a se înfunda puţin în profunzime. Aceste îngrăşăminte pot servi mai ales la trecerea stadiului primăvăratic cu deficit în azot. resturile între 8 şi 10 săptămâni turta de ricin (6% N). gunoi în grămadă. Îngrăşământul foliar este supus combaterii simptomelor şi trebuie să rămână o măsură de urgenţă. grisului şi resturilor de corn (12-14%N). gunoi. Răspândirea purinului. manganul. Aceasta este de-a dreptul imaginabilă de exemplu în cazul produselor pe bază de alge având în vedere că conţin Ca. Azot Îngrăşăminte Alegerea momentului. compost şi gunoi în grămadă: a nu se înfunda prea profund. zgură Thomas. purin. . sulfatul de potasiu şi potasiul magnezic. Trebuie menţionat şi: tescovina. Îngrăşăminte minerale: a se înfunda mediu în profunzime. Fosfor (P2O5) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă. îngrăşământ foliar în Ca. Îngrşămintele calcice solubile (clorura de calciu) pentru lupta împotriva petelor amare sunt supuse prescripţiilor. nisipul de cuarţ codat etc. produse pe bază de lignit. fac parte din îngrăşăminte. Îngrăşămintele P şi K sunt aduse pe baza analizelor de sol care dezvăluiesc un deficit evident. pudra de corn acţionează între 10 şi 14 zile. se utilizează îngrăşăminte cu conţinut de materie organică ridicat şi/sau se acoperă solul pe linia arborilor cu trestie de China sau talaj de scoarţă. produse pe bază de alge. purin. Sub formă de îngrăşământ mineral sunt autorizate: sarea de potasiu neclorată. Eficacitatea acestor produse este din păcate prea puţin coroborată de rezultatele încercărilor neutre chia şi atunci când se vorbeşte de experienţe practice concludente. Magneziu (Mg) Îngrăşăminte Măcinarea rocilor şi produsele de alge. Anumite îngrăşăminte azotate cu acţiune rapidă. Oligoelemente. compuşi organici şi numeroase nutrimente microscopice într-o formă uşor asimilabilă care provoacă o reactivare energică a activităţii microorganismelor ale solului şi ale rădăcinilor plantei. Produsele autorizate sunt repertoriate în lista produselor auxiliare. borul. Îngrăşămintele minerale autorizate: fosfat natural moale. soluţiile de acizi aminici la fel ca şi turtele de tescuire a diverselor seminţe oleaginoase.eficacitatea răspândirii îngrăşământului este documentată. fierul. Au valoare de demonstraţie: o analiză a solului sau frunzei sau a simptomelor de lipsă vizibile sau cazuri repetate de pătări amare la măr.există o parcelă de control separată. Amendamentele din comerţ Amendamentele destinate ameliorării caracteristicilor solului ca şi anumite pudre de rocă.nevoia trebuie să fie adeverită. compost. substanţe organice a nu se înfunda sau a se înfunda puţin. Îngrăşămintele compuse şi pudra de rocă bogată în K. sub formă lichidă sau solidă sunt conform BIO. . Îngrăşămintele foliare cum sunt sulfatul de magneziu. Răspândirea de gunoi proaspăt trebuie să se facă devreme (februarie-martie). Potasiu (K2O) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă. Condiţiile de ferrtilitate a solului suboptimale nu pot şi nici nu trebuie să fie compensate de aporturi în fosfor rapid asimilabil. . Mg şi fortifiante Agricultura biologică aspiră la o nutriţie armonioasă a plantelor prin intermediul unui sol şi a unui sistem radicular sănătoase. intensităţii şi formei de lucru a solului va determina disponibiloitatea azotului.Dacă conţinutul în materie organică este sub 2. Pentru conţinuturile medii diverse îngrăşăminte de fermă. zincul şi molibdenul sub formă de chelaţi. este cazul pudrei. Alegerea îngrăşămintelor azotate din comerţ va fi dictată de viteza sa de punere la dispoziţie a elementelor nutritive ale plantei. Utilizarea sulfatului de Mg este supusă prescripţiilor.5%.

Zetzellia (stigmeide) mali Corp în romb.adult Nume Descrierea Pradă sau gazdă Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate . Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată. chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. polen.de culoare roşu închis până la roşu deschis. parazitoide.cu aspect de velură. 8. acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. tetranyque cu două puncte) Stadiu de prădare Nimfă. se deplasează foarte rapid (0. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. Afidele.adult Balaustium spp(Eritreide) Mare.acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare. Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă. clar sau translucid. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte. galben viu pătăt cu portocaliu (0. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 5. cu pete brune pe spate (câteodată). Acarieni fitofagi Nimfă.3 mm). Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată. fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi. Acarieni fitofagi Nimfă. adult Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. Mămăruţele. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi. enrouleuses. Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare. acarieni).5 mm). produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide. Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare. Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori.Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor. Corp în formă de lacrimă. adică devastatorii. Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide) Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană.se delasează rapid(1mm). tetranyque roşie a mărului.se remarcă mai ales primăvara. 6. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. Prezenţi pe scoarţa şi frunze. endofite sau nu. 7. care se hrănesc cu frunze (exemplu afide. Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte.

Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire. acarieni Nimfă. Când sunt mai multe afide. ele nu omoară mai multe decât mănâncă. Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. Larve: apode. au culoare portocaliu aprins. Ouăle: galbene în formă de butoi. Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile. apode. prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). Larvele: corp alungit. afide Stadiu de prădare Nimfă.preferată Prădători ai afidelor Cecidomide Larve: mici (<1. Afide. Nimfele: minuscule. Afide. Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. pe lungile codiţe foarte fine. imposibil de descris şi greu de observat. prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm). punctate cu verde sau gri. adult Loc şi perioadă de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe . acarieni Larvă. Mămăruţe Adulţi: ovoide. adult Nume Pradă sau gazdă preferată Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. Nimfele: foarte mici (1-2 mm). negri cu pată albă în formă de romb pe aripi. Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele. Larve se găsesc pe frunze. portocalii. ovoide (3 mm lungime). Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. Ouă: albe. capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm). Mămăruţele sunt active tot sezonul. adult Afide Larvă Găsim larvele în coloniile de afide. Descrierea foarte active.5 mm). asemănătoare cu melcii. Prădători generali Antocoride Ploşniţe (Miride) de molenă Adulţi: mici (3-4 mm). verzi cu ochi roşii. Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. Sunt prezente de la Sirfide sau muşte de flori Afide Larvă Crizoperlide Hemerobide şi Afide. Adulţii: cenuşiu. rapide. reunite în ciorchine. Adulţi: muşte mărunte. brun sau portocaliu strălucitor. cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere. Larve: tăiate. acarieni şi cochinile Larvă. adult Nume Pradă sau gazdă preferată Acarieni. cu pete clare. marcate cu puncte negre (3-4 mm).

Ploşmiţe de casă

Carabes

Adulţi: mari, bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. Abdomen care merge sub aripi. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm), strălucitore sau mate, aplatizate puţin în lateral.

Afide, acarieni, larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale, dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului, fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. Larve de fluturi nocturni dăunătoare

Nimfă, adult

tinerele mlădiţe. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie. Pe scoarţă şi frunzele arborilor.

Adult

Nocturne, se găsesc în gazon, deasupra resturilor solului, pietre. În frunziş, pe ramuri şi trunchi.

Păianjeni

De talie şi culoare variabile după specie, 8 picioare.

Imatur, adult

Nume Parazitoide Tricogramele

Descrierea

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP. Adulţii sunt activi la înflorire. Larvele şi pupele

Viespi minuscule (<0,7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte.

Alte viespi (Braconide Icneumonide)

parazite şi

Viespi cu corp subţire (0,5-3,6 cm), negre, brune, portocalii sau galbene. Femele dotate cu un lung ovipozitor.

Larvă

Pholetesor (Branonide)

ornigis

Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi, ovoide, care seamănă cu comprimatele. Descrierea

Mineuse mărmurită mărului (MMP)

Larvă a

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Chalcis (Calcide)

Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit.

MMP şi alte larve de fluturi.

Larvă

se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi.

Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele, termen ştiinţific pentru fluturi, formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite. Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido). REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup. Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni. Ea poate ataca tulpinile, frunzele, fructele, florile, seminţele, ceea ce antrenează deprecierea, respectiv pierderea, plantelor şi recoltelor. În plus, rănile pot favoriza instalarea ciupercilor, şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture. În general nimfa este protejată într-un cocon. Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor, sucul fructelor sau seva plantelor. Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi, sau Rhopalocere, şi fluturi de noapte, sau Heterocere. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma), Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia), Heliotis armigera (cucuveaua roşiei), Mamestra brassicae (cucuveaua verzei), Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor)... Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb)...

Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor), Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului), Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei), Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie)... Familia de Pieridae, cu pierida verzei Pieris brassicae, aparţine de Rhopalocere. Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile, cât şi pe mărfile stocate. METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle, larvele sau adulţii. S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu. Lupta cu insecte utile În natură, numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte, păsări, ciuperci). Printre insectele utile, parazite sau prădătoare, care atacă ouăle sau larvele, sunt câteva care se utilizează în lupta biologică. BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens. Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă, în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp, pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale. Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM

Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă. Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă. Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela. Nu mai există reproducere, nici naşterea larvelor devastatoare. Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat. Capcanele sexuale există pentru lepidoptere, dar şi pentru alţi devastatori, precum anumite diptere. Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri. Capcanele pentru împiedicarea masivă, compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii, sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: - a mărfurilor stocate - a pădurilor - a livezilor. Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului,părului,caisului şi a altor arbori fructiferi.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate.Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2,5 cm. Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii.Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C.În livada comercială,pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane.Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C.Tinerele larve se hrănesc cu frunze ,dar intră rapid în fricte. După aproximativ o lună ,larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol. Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută. Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor,de zahăr sau de siropul în fermentaţie.Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie ,dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă.După Van Leeuwen(1948),capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie),0,5 ml acid valeric,1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă.Pentru a evita captura albinalor,trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor.Alte capcane posibile includ uleiul de lin,săpunul ,amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive. Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş;se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece;se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul;se lasă la uscat câteva zile;se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă. Capcane cu feromoni

Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.Aceste capcane,în formă deltoidă sau pâlnie,pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa. Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei. Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită,carpocapsa o alege pe cea mai intensă; • Din două surse luminoase cu spectre diferite,carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare; • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete,mai ales violet şi albastru.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite,deoarece ele stimulează depunera ouălelor. Tipuri de lămpi:În livadă,tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi. Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0,2 bujie/pieds.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15,6C atunci când carpocapsele sunt inactive.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă,trebuie bineînţeles prinsă.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă.Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.În livada standard,reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui. Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă,o săpăligă sau o broşă de 25 mm,recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge.Se pot elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor. Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie,din iunie până înainte cu o lună de recoltă. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară,carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei. Într-un context de producţie biologică,ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul,muştarul,sarasinul sau compuşi de tipul margaretă.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control,dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra,roten sau ryania.

substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul. şi permite facilitarea valorificării producţiilor.folosirea acestei metode originale are o consecinţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor. nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri.Mai mult decât un simplu produs. Cydia pomonella. stăpânire şi vigilenţă.Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru folosirea confuziei sexuale.Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi.fie de două ori pentru ambele generaţii a carpocapsei. De fapt. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor. Ecopom prezintă avantaje reale atât la nivelul mediului cât şi la nivelul calităţii de producţie.biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri.nu mai poate decât din întâmplare să îşi găsească partenera şi să se reproducă.ce maschează semnalele emise de femelă.Apoi.Ecopom răspunde la aţteptările consumatorilor în materie de calitate şi de securitate alimentară şi prmite o mai bună valorificare a producţiilor. respectiv în anumite cazuri. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate.Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei. Produsul este biodegradabil şi nu se spală. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme. ECOPOM Confuzia sexuală: Celibatul se dezvoltă la carpocapsă! Ecopom este un produs omologat în mai 2000.împiedicând împerecherea. Principiul său se bazează pe un element cheie a reproducerii:feromonii.Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse. suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe.măiestrie şi vigilenţă.situaţii în care confuzia sexuală poate fi demarată.În sfârşit. tehnica nu este adaptată în toate situaţiile.confuzia sexuală permite să se facă faţă mai bine la problema legată de rezistenţa carpocapsei la insecticidele chimice.dar nu populaţii mari. Principiul confuziei sexuale La fluturi. Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa. se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale.Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confizie sexuală. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele. metodă de luptă prin confuzie sexuală. Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară. ceea ce mascheză semnalele emise de femele.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor.fiind biodegradabile şi permanente. Biotop propune Ecopom. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă.întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare.prima generaşie fiind ocrotită de o protecţie chimică. Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice. Astfel.Astfel.Mai întâi.În urma acestui fapt.difuzorii Ecopom permit asocierea eficacităţii durabile şirespectul mediului.fie doar pentru a doua generaţie. Coleoptere . Ecopom poate fi utilizat.Acest produs se prezintă sub formă de difuzpri celulozici. în cazurile în care se va dovedi necesar. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă. Reuşita acestei metode de luptă solicită tehnicitate.nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. punerea este rapidă (2 ore pe ha). întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul.împiedicând împerecherile. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni. Matoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe hectare în cursul ultimelor două campanii.

ceutorhynques . Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie. Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere Monocotiledonatele. a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă . Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm.altise cruciferelor .sitone mazărei 8. ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace. prunilor. se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale. Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: . caişilor. Aceste specii formează sisteme complexe. Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul. Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: . ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări). tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia). Pentru a lupta împotriva acestui devastator. de diptere. de neuroptere şi de tisanoptere. gramineele. au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote.Astăzi. Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 5. Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor. 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor. dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor. Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”. cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic. Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide.bruche fasolei . perilor. este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar. de himenoptere. în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri. trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi. Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare. vespere. Este vorba de coleoptere.bruche mazării . colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat. gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice. şi biologia agresorilor. altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie. cunoaştem mai bine şi atacurile. ceea ce. de lepidoptere. numite comunităţi. Este dăunător mai ales merilor. de hemiptere. acarieni şi psile.nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus.crioceres sparanghelului . Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate. .paraziţii sau parazitoidele. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor. adică vis-a-vis de un complex de specii. un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor. Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid. Se disting 2 categorii de auxiliari: .prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor. Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 6. . 7. care în condiţiile naturale sunt echilibrate. cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj. Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură. Din 27 ordine cunoscute. frunzele sunt distruse de hispine.Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre.

roşiile . dihori. Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu. Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână. Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri. adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală. şi de aceea am recurs printre altele la punerea de cuibare. ulm. Să se pulverizeze pe zonele atinse. J : Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii. Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: . Dimpotrivă. Réussir Fruits & Légumes: Care au fost motivele dumneavoastră pentru aplicarea unui astfel de program? Michel Jay: Am vrut să atragem atenţia asupra faptului că multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată. altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: .fasolea . Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele. Dar mai sunt şi mustelidele (nevăstuici. etc. frasin. prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim. Acestea fiind spuse.).cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse.trandafirii . etc. Cuibare în livezi Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu relevă utopia. nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici). J: Nu doar pe gustul de acum dar este urgent să se ia în considerare biodiversitatea având în vedere eroziunea care acţionează în mediile agricole. deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele.Combaterea afidelor Mămăruţa. regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii. RFL: Noţiunea de biodiversitate va fi pe gustul de acum? M. cuibarele nu ajung. RFL: Care sunt animalele la care vă referiţi şi regimul lor alimentar este cunoscut? M. Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot.sarriette . vom găsi doar 4-5 specii de păsări. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an.mentei . Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri. etc.garoafelor de inde .mazărea .) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi. planuri de apă. stejar.florile ornamentale . Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ.verzele . ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori). Cunoaştem regimul alimentar al fiecărei specii şi bibliografia ne este de un ajutor preţios pentru a completa observaţiile de teren. aricii şi vulpile.arborii şi arbuştii (pin. Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în . J: Bineînţeles. RFL: Putem atrage această faună în livezi? M. Interviu cu Michel Jay de la Ctifl de Balandran. Un pesticid „Bio” Purinul de urzică.

un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire. pentru limitarea extinderii larvei australiene. Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică. Observaţiile noastre arată că reproducerea piţigoilor în livezi este la fel de bună ca şi cea din mediul natural. producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi.exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi. J: Există o parte de etică. Tăiaţi dacă este nevoie atunci când frunzele sunt căzute. Iarna Reperaţi eventualele răni de pe trunchiuri şi ramuri. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu. larvelor şi ouălelor care se refugiază sub scoarţa arborelui.livadă. Palisaţi dacă este nevoie ramurile suple în ordinea dezvoltării lor. Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale. nici prea strânşi.creşterile. viruşii. Acoperiţi cu paie în primii ani. termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural. . Lupta biologică în arboricultura fructiferă În arboricultura fructiferă. Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată. De alfel. kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică.o perie dură . J: Există o teritorialitate la fiecare cuplu. Întreţinerea regulată Primăvara Dezierbaţi piciorul arborilor şi aduceţi un îngrăşământ sărac în azot perpendicular pe ramuri. Vara Udaţi arborii în primul an (10-15 litri pe arbore şi pe săptămână). curăţaţi plăgile cu o perie dură şi ungeţi-le cu sacâz cicatrizator. Tăiaţi. în cea mai mare parte a cazurilor.îngrăşământ Perioada – tot anul. Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii. fie de tip aclimatizare. două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae. numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică. Dincolo de rolul strict de auxiliar. În arboricutura fructiferă. Printre cele mai marcante sunt: . Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor.importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor.sacâz cicatrizant .foarfece perfect ascuţit . pentru combaterea unui devastator bine identificat.exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit. RFL: Cum se comportă indivizii? M. aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini. Întreţinerea unui arbore fructifer Vă trebuie: . ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna? Eu spun că da dacă este limitat în perioadele foarte reci. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară). Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii. La sfârşitul iernii. pentru a evita rănile şi sugrumările. Suprimaţi gurmanzii care apar pe trunchi. pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti. . Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile. apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis. rezultate semnificative. Pulverizaţi bouillie bordelaise la începutul primăverii pentru a preveni bolile. Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase. pulverizaţi un tratament împotriva insectelor. Verificaţi ca rândurile araci să nu fie nici prea lăsaţi. RFL: Atunci ce perspective putem să ne imaginăm? M. căci dacă depăşeşte cantitatea există riscul de dependenţă. . inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus. fie de tip inundabil. importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive.

Chamaemyiidae .Phytoseiidae Actinedida . lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică.Brachonidae . Ageniaspis Aphelinus. Typhlodromus. Micromus Conwentzia Syrphus. Phytoseiulus. Campyloma. Aphitis Eupteromalus. Propylea.Ichneumonidea . Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Chilocorus.Staphylinidae Heteroptera .Chrysopidae . Asaphes Eolophus. Scaeva Leucopsis Aphidoletes Pilophorus. Anthocoris Deraeocoris. Scymnus. S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. Ampelomyces quisquali.Pteromalidae . Agria. pentru a limita populaţiile de afide. Himacerus. Tachyporus. Lupta microbiologică . viruşi Astăzi. Nabis Chrysopa Hemerobius. Heterotoma Atractotomus.Stigmaeidae .Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera . Apanteles Aphidius. Amblyseius. Harmonia. Episyrphus. Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium.Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea . Phryxe Principalele genuri Itoplectis. Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare Pales.Coccinelidae .Aphidiidae Chalcidoidea .Cogniopterygidae Diptera .Eulophidae Microorganisme patogene Principalele genuri Coccinalla.Anystidae . Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită.Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera .Syrphidae . Astăzi. Staphylinus Orius.Aphelinidae . Stethorus Oligota. Ephialtes Macrocentrus. Trioxys. Phytocoris.Encyrtidae . Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium.Hemerobidae . Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului.Trichogrammatidae . au avut de asemenea loc. Adalia. bacterii. Malacocoris. Pseudaulacaspis pentagona. Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie. Epistrophe. Praon Trichogramma Encryrtus. Tetrastichus Ciuperci. principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis.- operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei. parazit al larvei dudului. Encarsia.Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida . care ar putea fi utilizată.

masculii şi femelele nu se vor mai întâlni. În agricultura biologică. În schimb. Astăzi.O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb. făinarea fiind considerată secundară. În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate. Utilizarea acestor feromoni Astăzi.prezenţa eventuală a gazdelor secundare.lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali.Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii. o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor.Dacă populaţia vizată este prea importantă.aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii. dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele.dar se observă o puternică extindere a utilizării ei.aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator. fluturelui de coajă. Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă. Lupta biotehnică Astăzi.ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori. Lupta prin confuzie sexuală Principiul Apărută la începutul anilor 90. Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare. .extinderea culturii. Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”.difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor. De exemplu.în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt. De fapt. doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv.Z9-dodecenylacetate pentru Cochylis.. lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză.Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere. Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice. Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Deşi livezile dromois sunt situate într-o zonă climatică cu primăveri uscate şi calde rapănul rămâne principala boală cryptogamică a livezilor de pomi. este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice. Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare.Femelele îşi depun ouăle sterile.lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate..aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei. Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: . doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare.Astfel. Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor. Lupta biologică în arboricultura biologică În arboricultura biologică.chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g).pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella (Fluturele de fruct). se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor.Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des. heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei .Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)).masculii ajung să îşi găseacsă femelele. .. virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari. Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării. Diversificarea metodelor de luptă este esenţială.Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil.

. 2.de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior. pentru a şti: .Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune. • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: .parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha .33% Jonagored. Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în comparaţie cu un martor şi un extract de neem. La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului. Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile.Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie. . La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important. El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-nouaison) Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri.42% Florina 0. fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală.8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9.Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate).25% Media 2. . Ozargold.este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică.carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex.absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului . De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea.35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii.Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri. distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori.5% Jonathan Jonagold 3. Totuşi.protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă. . remanenţa nu este suficientă. Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare).este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori . Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare. Eseul conduce în cadrul programului comparat. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire. Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate. .82% Media 11. Golden 7.95% Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante. • Protecţia cu virusul granulozei . asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0. Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului). este singurul produs omologat în Franţa. .Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui.67% Gala. CONTROLUL PARCELELOR DE REFERINŢĂ Acest control se face pentru a răspunde aşteptărilor profesionale. În plus. înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden. De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare.poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1. Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide.7% Earlygold 0.numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12.83% Jerseymac 1.

fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu).02 13. virusul granulozei împotriva fluturelui.3 Prod. Împotriva bolilor cryptogamice se observă o medie de 10. Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene.3 Prod. Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă.8 treceri pe an pe bază de cupru şi sulf. Din contră.85 13. producătorii realizează în medie 4-12 tratamente foliare pe an.4 11.9% de fructe pătate în recoltă. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an). O medie globală dă cifra de 8. În sfârşit.nisipos Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu. presiunea rapănului provoacă regular o pierdere considerabilă în recoltă.5 Calcar. argilos Prod.a orienta un program experimental începând cu dificultăţile întâlnite pe teren. pietros (26) Prod.3 Prod. aporturile sunt îmbogăţite în calciu.4 tratamente pe an. Tabel 2. Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6. lamă).8 11.8 12.5x1. C 20 71 23 12. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării. cuprul împotriva rapănului.9 Prod. E 54 5 13.8 11. în ceea ce priveşte carpocapsa.3 Rapănul (Venturia inequalis) . mâlos (26) Prod.9 13. Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2. ulei de petrol. În ceea ce priveşte bolile. B Pont d’Isere Golden 2000 m2 3x1 Neutrră. argilos Prod.. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă. Golden 2000 m2 4x1.63 12. numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7.5 9. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii.5 Calcar. B 22 33 10 12. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. mâlos Prod. D Portes les Val. Pagubele provocate de ciupercă privesc până la 78% din fructe la un producător în 1998. 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului.Control agronomic a 6 parcele de meri Randament (T/ha) Zahăr la 20 de fructe 1994 1997 1998 1994 1997 1998 Prod. făinarea nu pune în general probleme mari. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor. E Livron (26) Golden 4000 m2 4x1 Mâlos. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor.8 tratamente pe an.4 Medie 19.2 10.67 13. F 20 25 0. A 30 39 14 12. Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui.5 11.3 Prod. La nevoie.6 13.14 13.5 Mâlos. F Loriol (26) starkimson 1000 m2 3x1. C Loriol (26) Golden 3500 m2 3x1 Pietros.Descrierea parcelelor de meri Loc Varietate Suprafaţă Plantaţie Sol Prod.6 39.8 11. D 25 15 6 12. Tabel 3. Şi aici condiţiile climatice condiţionează direct calitatea recoltei.35 13. A Loriol (26) Golden 400 m2 3.a se analiza rezultatele în livezile de pomi în funcţie de practicile de practicile realizate . Restricţiile utilizării sulfului nupermit întotdeauna o protecţie integrală.

Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor.aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. fan . Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor . amplasarea livezii. Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii. iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare. orientarea randurilor. Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi. Luptă preventivă . iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant. ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor.Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor. Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn. Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului.

♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara.

In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj.

Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral. Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl. Zeama sulfocalcica (29 % sulf) Cupru: ♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza; -inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf - după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl

Lupta impotriva pasarilor in livezi si vii Este foarte important de a cunoaste obiceiurile pasarilor pentru a reusi sa le tii la distanta de o plantatie pomicola: ♦ Stolurile mari de pasari sunt mau usor de indepartat decat cele mai mici ♦pagubele produse de pasari nu sunt repartizate uniform in livada ♦ Pasarile sunt daunatori oportunisti care se hranesc cu ceea ce gasesc in calea lor ♦Pasarile aleg teritoriul lor de prada la sfarsitul lunii aprilie si raman pana ce cultura ajunge la maturitate ♦Culturile pomicole situate pe langa paduri sau luciu de apa sunt mai atacate dxe ♦ Pasarile se obisnuies repede la miscari uniforme şi zgomote repetitive ♦ In functie de specie pasarile reactioneaza diferit la diverese metode de indepartare

♦ Putem indeparta pasarile inspre o alta zona situata in vecinatea plantatiei prin metode specifice ♦ Pasarile nu se dau usor batute in fata dificultatilor create de catre om pentru accesul la hrana ♦Pasarile urmeaza tot timpul acelasi traseu pentru a se alimenta ♦ Pasarile incep sa atace din zori de zi pana la apausul soarelui ♦ Anumite specii se deplaseaza in stoluri migratorii iar altele se adapostesc dupa terminarea atacului in padurile din apropiere ♦ Pasarile care ataca livada atrag prin comportamentul lor si alte pasari din imprejurimi ♦ Pasarile pot penetra si prin fileurile textile cu care uneori culturile pomicole sunt protejate. Metode de aparare impotriva pasarilor ♦ Sperietoare acustice ♦ Sperietoare vizuale ♦Protectie fizica ♦ Repulsivi biochimici ♦ Sperietori acustice Sperietorile acustice sunt aparate care produc sunete cu scopul de inspimanta pasarile. Cum pasarile au aceiasi acuitate auditiva ca si oamenii orice sunet perceptibil de urechea omului este perceput la fel de catre pasari. Pasarile nu aud ultrasunetele ca si in cazul rozatoarelor. ◊ Tunuri pe baza de propan. Acest tun produce detonari puternice (115 decibeli) care sperie pasarile. -Detonatiile nu trebuie sa fie regulate si nici la intervale mai mici de 3 minute. - Numarul de detonari trebuie sa fie in jur de 20/ora de dimineata buna pana seara. - Tunurile se programeaza electronic pentru a efectua detonarile la intervalele dorite de om. - Se utilizeaza un aparat pentru 2 ha - Se vor evita in cazul unor locuinte apropiate - Aparatele trebuie mutate periodic pentru a crea efecte surpriza pentru pasari ♦ Utilizarea de difuzoare ce difuzeaza sunete electronice 2 tipuri de difuzoare sunt utilizate frecvent: - difuzoare acustice traditionale: - difuzoare electronice: sunetele electronice sunt modulate acestea interferand cu sistemul senzorial al pasarilor producandule nervozitate si neliniste. Pasarile vor parasi aceste locuri pentru ca nu mai pot comunica unele cu altele - Ultima generatie de difuzoare electroinice este si mai performanta pentru ca ea face apel la tehnologia numerica pentru a putea imita chemarilor de detresse specifica anumitor pasari: Nivelul de decibeli este mai mic decat la cele traditionale. Asocierea dintre tunuri cu propan si difuzoare este foarte buna pentru ca primul produce o stare de iritare iar al doilea le incita sa paraseasca locul. ♦ Cartuse fluieratoare si pirotehnice Cu asutorul unui pistol se pot trage cartuse care produc un sunet strident asemanator unui fluier pe toata traiectoria acestora dupa care explodeaza in cer la nivelul stolurilor pasarilor producand o mare sperietura. Pistoalele pirotehnice care sunt utilizate cu acelasi scop si in aeroporturi. Sunt foarte apreciate de producatori datorita cosului redus si a manipularii usoare si eficiente. ♦ Pusca de vanatoare Aceasta este folosita mai mult pentru a produce zgomot decat pentru a le omorî. Un permis de portarma este obligatoriu. ♦ Sperietori vizuale Sunt mai putin eficiente decat celelalte sperietori. Ar putea deveni mai eficiente daca ar fi mutate periodic. ♦ Baloanele sperietoare

Baloanele sunt de marimea unui balon de plaja pe care sunt desenate figuri de oameni in diferite culori (alb, negru si galben). Culoarea galbena este cea care le inspaimantă cel mai tare. Datorita faptului ca miscarea lor nu este regulata datorita schimbarii frecvente a directiei vantului ele reusesc sa pacaleasca foarte usor pasarile. ♦Banderole, benzi sclipitoare Aceste instrumente din materiale plastice sunt suspendate deasupra culturilor şi indeparteaza pasarile datorita reflectarii razelor soarelui din unghiuri diferite datori miscarii lor permanente cu curentilor de aer. Culorile se aleg in functie de speciii (galbene, rosii, negre etc…). Aceste benzi dau impresia pasarilor ca livada este in miscare ♦ Lumini intermitente şi oglinzi Anumite specii de pasari sunt speriate de lumini intermitente si de oglinzi. Anumiti producatori asociază tunurile pe baza de propan cu aceste lumini intermitente. Protecţia fizica: Fileuri textile Cel mai bun mijloc de protectie impotriva pasarilor este fileuri din materiale textile sau plastice Doua tipuri de fixare a fileului sunt folosite: - derularea directa peste pomi - fixarea pe un sistem de sustinere care inconjoara plantatia

Analiza foliară Analizele de sol au o relevanţă relativa pentru culturiile pomicole datorita faptului ca radacinile patrund foarte adanc in pamant si ca atare este foarte dificil de realiza esantioane reprezentative. |Analiza foliară sau diagnosticul foliar este cel mai bun mijloc de a determina cantitatea si tipul de ingrasaminte ce trebuie furnizat pomilor. Ea permite realizarea unei determinari exacte a macrosi microelementelor existente in planta preczum si echilibrul care exista intre acestia. Esantionarea frunzelor trebuie sa respecte reguli foarte preciuse pentru a fi fezabila ca si metoda. Pentru pomi se preleveaza esantioanele in luna iulie atunci cand frunzele sunt relativ bine dezvoltate.Pentru capsuni se preleveaza in august.Se culeg 100 de frunze de pe un esantion de 10 pomi/ha. Se aleg frunzele situate in mijlocul ramurilor. Tab. Conţinuturi optime în elemente nutritive la pomi (R.A. Cline, Institut de recherches horticoles de l'Ontario, Vineland Station, et Burke McNeill, Direction des productions végétales, MAAO, Vineland Station) N* P K Ca Mg Mn Fe Zn B % MU ppm Delicious 0,152,2-2,7 1,4-2,2 0,8-1,5 0,25-40 20-200 25-200 15-100 20-60 Crispin 0,40 Empire 0,150,252,1-2,6 1,3-2,1 0,7-1,5 20-200 25-200 15-100 20-60 Russet Spy 0,40 0,40 0,150,25McIntosh 2,0-2,4 1,2-2,0 0,8-1,5 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,40 0,150,25Peri 2,0-2,6 1,2-2,0 1,0-2,0 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,50 0,15Piersici 3,4-4,1 2,3-3,5 1,0-2,5 0,3 -0,60 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,150,35Cireşi 2,2-3,0 1,3-2,5 1,0-2,5 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,65 0,150,35Pruni 2,4-3,2 1,5-3,0 1,0-2,5 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,65 CARPOCAPSA Confuzia sexuală: ISOMATE C (1000 difuzoare /ha) ECOPOM (300 difuzoare/ha) Paianjenii rosii Introducere de phytoselide: Neoseiulus californicus Typlhodromus pyri Amblyseius andersoni

Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene. În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune.Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha. Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1,60 m. Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha). Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct. Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase. La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA, domaine de Gotheron, 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta.asso.fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator. Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica. Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone, feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica. Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica. Cele 3 notiuni de lupta (biologica, biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial. Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet, 1994. ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera - Coccinellidae - Staphylinidae Heteroptera - Anthocoridae - Miridae - Nabidae Nevroptera - Chrysopidae - Hemerobidae - Cogniopterygidae Diptera - Syrphidae - Chamaemyiidae - Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida - Phytoseiidae Actinedida : - Anystidae - Stigmaeidae - Trombidiidae Genuri Coccinella, Adalia, Adonia, Propylea, Harmonia, Scymnus, Chilocorus, Stethorus Oligota, Tachyporus, Staphylinus Orius, Anthocoris Deraeocoris, Phytocoris, Malacocoris, Pilophorus, Campyloma, Heterotoma, Atractotomus, Himacerus, Nabis Chrysopa Hemerobius, Micromus Conwentzia Syrphus, Episyrphus, Epistrophe, Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus, Amblyseius, Phytoseiulus, Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium, Allothrombium

capocapsa (Cydia pomonella).Trichogrammatidae Encryrtus. virusuri D'après Reboulet.Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana. .Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea ltoplectis. Agria.Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan . ACTA point n°1 . Aceasta specie este polifaga. Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari.Brachonidae Aphidius.Insecte parazitoide Diptera Pales.Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei . mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene. Ephialtes . Trioxys. Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare. 1994. .Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului .Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile. Phryxe .Carpovirusin (denumirea preparatului francez) .Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) . lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic.Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) . Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie.Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic .Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci.Icheumonidae Macrocentrus.Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata. -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) . Apanteles . ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha. Praon .Pteromalidae Eulophus . Ageniaspis . bacterii.Aphelinidae Eupteromalus. Encarsia.Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma . Asaphes .Encyrtidae Aphelinus. CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % .Tetrastichus . Aphitis .Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor.

Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique. 25 AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali).70 / Fax : 04. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun.33 7. Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin busuioc Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute. Golden 0.00. piretru si ulei vegetal).Golden Starkimson 12. 1998. 1998.90.84.95 Media 11. GRAB. INRA.5 3.90. după care se filtrează INSECTICID.82 2. furnici. Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0.67 2. ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona. după care se filtrează. « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique. FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. : 04. GRAB. FUNGICID: afide. 83 1. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique. carpocapsa. documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél. 1kg la 10 l de apă. 1998. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. Synthèse 1994-98.42 0.84. Se diluează 1/20 pentru aplicare. melci.01.37 pulvérisations ! Plante usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat Metodă 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat Efecte INSECTICID. GRAB.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa. Agribiodrôme. furnici. tanacetum vulgare fierbinte. viermele zmeurului INSECTICID afide INSECTICID . carpocapsa. Ozargold Jonathan Jonagold Jonagored. Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale.7 Earlygold Florina Jerseymac Gala. Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni. Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă INSECTICID: afide.8 9.

Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte. Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă RÉPULSIV TOTAL Afide. Afide. INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă fierbinte. păianjeni Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă. infuzie afide coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc sambucus infuzie menthe mentha infuzie revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte.Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice .ocimum basilicum fierbinte. Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte. INSECTICID afide. INSECTICIDE furnici Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Îngrăşăminte Specia/preparat urzică urtica urens purin tătăneasă symphitum officinale purin Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile. Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte. după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament. infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore. INSECTICIDE TOTAL Afide. păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore. păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte.

Musca cireşei .să se evite îngrăşămintele prea azotate . pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin . biodegradabil şi utilizabil până la recoltă. de la începutul lui mai. pruni.pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone.larve de chrysope . sunt adesea cu viermi . Ce trebuie făcut: .punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor.adulti de crhysope . este adesea necesar să se îngrijească arborii vara. Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă. şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară. cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu.să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările . dar putem să le găsim şi în peri. dar fatal pentru insectele auxiliare . nuci. remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor. putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor . face ravagii în meri.adulti de syrfide .larve de syrfide . se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive.să nu se evite.să se trateze de două ori. urechelniţe.să nu se pună lipici direct pe scoarţă.larvele de chrysope.larve de cecidomelide . un produs selectiv specific pentru larve . Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă. să se interpună o bandă protectoare de carton.să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele .să se adune fructele căzute înainte de maturitate. Fără pericol pentru albine. Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie.Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi. Ce trebuie făcut: . cu bactospeină. iarna. Pe arbori tineri.larve de coccinele . Aceasta fiind spusă. Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele. castani.urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana.să se pună cuiburi pentru piţigoi.pudrarea cu o pudră de rocă micronizată .

fixată pe 3 ani. Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea. Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi. Este o boală endemică a mărului şi a părului.să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ. Solurile foarte poussants. Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală .să se planteze varietăţi rezistente.să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil .să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii. acarieni păr: afidă. Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă. Conversia livezii Faza de conversie. acarieni piersic: Monilia. Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi. a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii . să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie . Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afidă. Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice. trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului.să se suprimeze funzele beşicate. acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia. afidă cireş: Cylindrosopriose cais: Monilia înflorit Pregătirea conversiunii . practicile culturale sunt profund modificate. să se taie părţile din frunzele atinse.să se planteze varietăţi precoce .să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu .Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc. Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri. Ce trebuie făcut: . Ce trebuie făcut: . Ce trebuie făcut: . de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie. o fertilizare excesivă. Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă.dacă este necesar. mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui.să se aducă bor. Pătarea Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor.să se pulverizeze purin de urzici diluat . Atacurile afidelor. Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi. aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora.

Conversiunea „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. curative după reţelele de observaţie şi avertizare Rărirea chimică. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor. după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare. Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică.. ciuperci). Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată.Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. analize de sol Muncă mecanică. Conversiunea practică Post Fertilizare Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral. Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi.) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor. Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital.. Analize foliare. manuală în măr *** ** * * * *** * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii. dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele. Analiza chimică a solului. Profilul solului este o etapă importantă. concurenţa ierbacee va fi mai importantă. Analize foliare Dezierbare chimică. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. collemboles) şi microorganismelor(bacterii. magneziu . Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici. termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Rărirrea manuală Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Gestoiunea rangului şi interrangului Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor împotriva Regularea incărcăturii Fongicide. . Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi.

zbârcirea frunzelor cu sâmburi uşor îngheţate nu este atribuabilă la o pierdere de umiditate şi dispare la produsele dezgheţate. Să se înmoaie pereţii şi planşeul antrepozitului. datorate unei rele circulaţii a aerului sau a unui mod prost de a stivui recipientele. . Măsuri de luat . . . .Umiditate realtivă prea scăzută în antrepozit. - Anomalii Îngheţul anumitor produse Cauze probabile . experienţele au arătat că absorbirea umidităţii poate face să crească cu 10% greutatea recipientelor. este dificil de a stabili conţinutul în apă a unui produs uscat.Expunerea produselor reci la căldura şi la umiditatea care provine de la produsele depozitate de puţin timp. Măsuri de luat .Apa care provine din înlăturarea chiciurei de pe serpentinele care picură pe produse.Să se lase dacă este posibil apa de condensare să se scurgă pe planşeu pentru ca să contribuie la umezirea antrepozitului.Producerea de sistemul de umidificare a picăturilor prea mari.reglarea serpentinelor evaporatorului la o temperatură mai ridicată. . această măsură reduce uscarea aerului.Punerea produselor reci destinate ţinerii pe termen lung în camere diferite de cele în care sunt aduse produse calde la care se caută să se scadă temperatura. dispunerea recipientelor în aşa fel încât să se asigure o bună circulaţie a aerului. sau ambele. instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari.Să se instaleze umidificatori capabili să producă o brumă ultrafină sau atomizată.Ecartul de presiune a vaporilor prea mare între produsele calde şi umede. instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată. creşterea puterii sistemului de refrigerare pentru evitarea bruştelor creşteri de temperatură. mai ales fundaţiile de beton. .Să se înmoaie recipientele din lemn înainte de a se utiliza pentru antrepunerea pe termen lung. instalarea deflectorilor sub serpentine pentru a deturna aerul rece şi să îi permită să se încălzească puţin înainte de a ajunge la produse. ţinerea produselor la distanţă de pereţii reci. Coacerea prematură sau decolorarea produselor sau pierderea de frunze (plante) Cauze probabile . . şi aerul rece şi uscat. .Produsele în apropierea pereţilor glaciali sau în contact cu aceştia. Zbârcirea anumitor produse Cauze probabile .contactul produselor cu aerul glacial „greu” care provine din serpentinele evaporatorului. . Măsuri de luat . .Expunerea produselor la căldura exterioară în timpul retragerii din antrepozit. mai ales în traiectoria directă a aerului scos de ventilatorii evaporatorilor.angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator.Să se revadă măsurile propuse la „Îngheţul anumitor produse”.Izolarea încăperii.Stăvuirea produselor mai jos. condensarea este inevitabilă dacă produsele sunt puse în contact direct cu aerul cald şi umed. . Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună. .Îngheţul parţial care antrenează zbârcirea anumitor produse precum fructele cu sâmburi.Spaţiile fără circulaţia aerului.Produsele sticuite prea sus aproape de serpentinele evaporatorului. Urme de apă sau umiditate pe anumite produse Cauze probabile .Să se lase ca temperatura să urce gradual. Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie.Instalarea mai multor serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge fructele. . propice îngheţului. . . schimbarea amplasării serpentinelor sau creşterea puterii ventilatorului lor. .Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul unui generator de fum. .Absorbirea umidităţii în aerul ambiant şi produsele prin recipientele din lemn şi structura antrepozitului.

ţelina. a nu se conta pe depozitare pentru transformarea unui produs de proastă calitate într-un produs de primă calitate care poate să se conserve mult timp.Să se scadă temperatura antrepozitului.Procentul umezelii şi temperaturilor propice proliferării mucegaiurilor. Măsuri de luat . utilitatea dispozitivului de protejare de vapori depinde de vocaţia clădirii.. să se aerisească antrepozitele înainte de a se utiliza. Măsuri de luat .Infiltrarea prin fisurile tavanului a apei de condensare care rezultă din izolarea insuficientă acoperişului.Creşterea procentului de înlăturare înainte de depozitare. usturoiul şi salata. Produse care au un miros urât sau un gust rău Cauze probabile . . .Penetrarea umezelii în structura şi căptuşala ziddului de lemn.Înainte de reconstrucţie.Temperatura poate să fie prea ridicată.Să se scoate din antrepozit fructele care degajă multă etilenă cum sunt merele. Produse care putrezesc Cauze probabile . Măsuri de luat . cartoful. să se usuce camera. Măsuri de luat . . Apă care picură de pe tavan Cauze probabile .Temperatura prea ridicată a produselor care provoacă respiraţia lor şi coacerea rapidă.Să se răcească produsele după recoltă asigurându-se o răcire rapidă şi uniformă. perele. piersicile. Măsuri de luat .Produse stricate.Lipsa dispozitivului care protejează de vapori sau instalarea proastă a acestuia.Retragerea produselor cum sunt varza. . ceapa. Măsuri de luat . sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate să asigure cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare 2 minute.Ameliorarea izolaţiei pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei. . . aceeaşi regulă se aplică şi la orificiile de ventilaţie situate în vârf.Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibă o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 de suprafaţă de tavan. prea coapte sau de calitate proastă înainte de a le depozita. .Să se amelioreze la nevoie izolaţia folosind materiale diferite.Proasta aerisire a acoperişurilor propice acumulării de aer cald şi umed în acest loc. a se face antrepozitul mai etanş. .Ameliorarea izolaţiei pentru a împiedica aerul cald de pe acoperiş să intre în contact cu aerul rece din interiorul antrepozitului. să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone. Mucegaiuri pe pereţi şi tavan Cauze probabile .Lipsa dispozitivului de apărare de vapori sau proasta instalare a acestuia.Prezenţa în apropierea produselor care emană un miros urât sau un gust rău. să se facă antrepozitul ami etanş. prunele. apoi să se cureţe şi să se dezinfecteze căptuşala zidului. să se vadă de ce umezeala penetrează în antrepozit şi cum să se împiedice intrarea acesteia. menţinerea temperaturilor recomandate în timpul perioadei de depozitare. Putrezirea pereţilor şi tavanului Cauze probabile .Să se amelioreze izolaţia pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei. .Suprafeţele interioare sunt mai reci decât aerul ambiant care le atinge. să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone. Prezenţa condensării pe pereţi şi tavan Cauze probabile . caisele şi tomatele. să se evite utilizarea stivuitoarelor a căror gaz de eşapament conţine etilenă. . Măsuri de luat .Prezenţa posibilă a etilenei.

Temperatura din interior mai rece decât se doreşte în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . . . Uscarea podelei chiar dacă este udată Cauze probabile .Să se vopsească acoperişul în alb şi să se ventileze suficient deoarece temperatura poate atinge 60 oC dacă acoperişul este închi la culoare. produselor calde sau becurilor de luminat. să se schimbe amplasamentul serpentinelor de evaporare sau să se mărească puterea ventilaţiei lor.Să se mărească puterea sistemului de refrigerare.Circulaţia aerului neuniformă sau puterea sistemului insuficientă.Să se repereze spaţiile fără circulaţia aerului cu ajutorul unor generatori.instalarea termostaturilor în traiectoria aerului care corespunde temperaturii medii a camerei. să se dispună recipientele în aşa fel încât să se asigure o mai bună circulaţie a aerului. aproape de uşi sau într-un curent de aer rece care iese din serpentinele de evaporare.Reduserea ecartului de temperatură de funcţionare a serpentinelor de evaporare.Ecart de temperatură prea mare de funcţionare a serpentinelor de evaporare. . . Măsuri de luat . . mai ales în lungul fundaţiilor de beton.Izolaţia insuficientă pentru o utilizare iarna.Umezeala relativă prea scăzută în antrepozit. această metodă reduce uscarea aerului. .Amplasarea proastă a termostatului care nu captează temperatura medie a camerei.Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibe o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 suprafaţă de tavan. . sau într-un curent de aer rece care iese din serpentine. Fluctuaţia temperaturilor în interior în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile .Să se instaleze termostate în traiectoria aerului care corepunde cu temperatura medie a camerei.Fisuri în podea pe unde apa se scurge.Proasta circulaţie a aerului în antrepozit. Temperatura în interior mai ridicată decât ar fi dorit-o în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . .Amplasarea proastă a termostatului care captează temperaturile reci.Să se instaleze mai multe serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge produsele.Izolaţie insuficientă pentru o utilizare vara.Să se folosească un material bun dat fiind faptul că temperatura uniformă este esenţială pentru menţinerea calităţii produselor.Inundarea podelelor şi să se verifice dacă apa scapă. R-24 pe acoperişuri şi R-12 pe fundaţii. instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată. . şi căptuşala acoperişului de culoare închisă. este dificil să se stabilească conţinutul în apă a unui produs uscat. să se evite dispunerea termostaturilor în apropierea pereţilor calzi sau reci. . utilitatea acestui sispozitiv depinde de vocaţia clădirii.Termostatul de prostă calitate sau defecte. sau ambele. . uşilor.Amplsarea proastă a termostatului care captează temperaturile mai ridicate. .Refrigerare inadecvată. va rezulta probabil o mai puţină capacitate de înlăturare a căldurii. Măsuri de luat . să se sigileze la nevoie. adică în traiectoria aerului care se îndreptă spre serpentine. .Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi.Ventilaţie proastă a acoperişurilor. .Zile calde şi însorite. . aceeaşi regulă aplicându-se la orificiile de ventilaţie situate în vârf. să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori reci. Măsuri de luat . . Măsuri de luat . sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate asigura cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare două minute. . adică în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare.- Să se determine amplasarea dispozitivului de apărare de vapori ţinându-se seama de direcţia presiunii vaporilor. să se instaleze conducte de aer sau ventilator suplimentari. .

să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori calzi sau aproape de uşi sau de aparate de iluminare. Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi. să se instaleze perdele protectoare pe uşile de acces. deorece depozitarea mai multor produse agricole cere o umiditate relativă ridicată. Măsuri de luat . Măsuri de luat . rezultate din putrezirea produselor sau din respiraţia lor.Să se instaleze un sistem de înlăturare a chiciurei mai eficace.Antrepozit mai plin decât înainte. .Produse care intră în depozit la o temperatură mai ridicată decât anii anteriori.Împiedicarea circulaţiei aerului care vine spre serpentinele de evaporare datorită unei dispuneri proaste a recipientelor.Temperatura funcţionării serpentinelor prea scăzută.Să se crească puterea sistemului de refrigerare pe măsură ce volumul depozitat creşte. .Să se amelioreze etanşeitatea clădirii ţinându-se cont că clădirile au tendinţa să îşi piardă din etanşeitate cu timpul. . .Să se evite formarea culoarelor pe care aerul le împrumută fără a circula în jurul produselor sau recipientelor. . Măsuri de luat . . . dispunerea recipientelor în aşa fel încât să asigure o mai bună circulaţie a aerului. .- Instalarea termostatelor în traiectoria aerului care corespunde cu temperatura medie a camerei. Temperatura din interior neuniformă Cauze probabile . schimbarea amplasamentului serpentinelor de evaporare sau creşterea puterii ventilatorului lor.Conţinut probabil prea ridicat în gaz. să se verifice ca aerul să urmărească tot timpul traiectoria cea mai uşoară. anumite antrepozituri recente foarte etanşe împiedică ventilaţia naturală să asigure o împrospătare a aerului. este posibil să se crească puterea serpentinelor de evaporare. să se mărească potenţialul de răcire a aerului privilegiind traiectoriile sinuoase care forţează aerul să circule peste tot. . Creşterea consumului de electricitate Cauze probabile . Aerul ambiant miroase urât sau este greu de respirat Cauze probabile . să se utilizeze un generator cu fum pentru a se asigura că nimic nu împiedică traiectoria aerului.Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul generatorilor de fum.Izolant moale sau insuficient. adocă în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare. .Să se corecteze problemele de umiditate şi să se instaleze un nou izolant mai adaptat la antredepozitele frigorifice.Creşterea temperaturii serpentinelor. instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari. Măsuri de luat . precum CO2 sau etilena. . Formarea chiciurei pe serpentinele de evaporare şi şiroirea apei de condensare Cauze probabile .Să se repereze produsele stricate şi să se elimine.Clădire mai puţin etanşă sau deschiderea uşilor mai frecventă. .Funcţionarea proastă a sistemului de înlăturare a chiciurei.Să se efectueze întreţinerea materialului de către un specialist al refrigerării în vederea exigenţelor proprii la depozitarea produselor agricole.Să se repare sistemul de înlăturare a chiciurei sau să se înlocuiască. sau ambele. instalarea unui mic ventilator de extracţie care asigură una sau două reîmprospătări ale aerului pe zi. . .Umiditate relativă ridicată în antrepozit.Circulaţia aerului neuniformă sau puterea insuficientă a sistemului. R-24 pe acoperiş şi R-12 pe fundaţii.Defectarea aparatelor de refrigerare. deşi sistemele sunt rar mai puternice este important să se evalueze bine puterea necesară pentru a evita costurile inutile. .Să se ştie că varietăţile mai timpuri şi fluctuaţia condiţiilor climatice pot duce la o creştere a temperaturii produselor cerând astfel o mai mare putere de refrigerare decât înainte.

PRODUSE FITOSANITARE AUTORIZATE Nume comercial Acizi humici Humin Vital WDG 70 Pinolenes Heliosol Clasa toxică 5 Materia activă/concentraţie 96% acizi humici 70% pinolenes Firmă Andermatt Omya Domenii de utilizare/ observaţii Fructe în general: creşterea eficacităţii pentru Madex. a II-a generaţi) . produse pe bază de argilă Viţă de vie: creşterea eficacităţii pentru produsele pe bază de argilă. fructe cu seminţe. Capex Viţă de vie: creşterea eficacităţii pentru sulf dizolvant Fructe în general: creşterea eficacităţii pentru Madex. Neograd Leu Andermatt Coop 100% răşini naturale 76% acizi graşi 20% răşini naturale Fructe cu sâmburi şi cu seminţe: cheimatobies Grădinărit amator: furnici Andermatt Hormoni sexuali Viţă de vie: cochylis(prima generaşie. Oecoplan Biocontrol Ameisenstreup Tehnici de confuzie cu difuzoare(feromoni) Bocep Viti Firmă Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/ observaţii Andermatt Fructe cu sâmburi. fructe mici: diminuează atacurile fluturilor Fructe cu sâmbure: diminuează atacurile muştei de cireşe Neograd Andermatt Andermatt Clei pentru capcane încleiate Andermatt. Nu-Film-17 Adjuvanţi Andermatt - 96% pinolenes Metode biotehnice Nume comercial Capcane pe bază de alcool (alcool etilic. clei) Capcană recalcitrantă penrtu desperecheată Capcane de culoare încleiate Capcane pentru musca de cireaşă Capcană recalcitrantă pentru muştele de cireşe Clei pentru capcanele încleiate Tangle-Trap Capcane benzi (acizi graşi+ răşini naturale) Inel lipicios Raupenleimring LG Respingători Pudră antifurnici Coop. Capex.

antracnoza căpşunului. Cantitatea maximă pe an: a se vedea mai jos Andermatt. Neograd Toxic pentru peşti 10% săruri de cupru (17. toxic pentru peşti 35% cupru pur 40% cupru pur 40% cupru pur 35% cupru pur 20% cupru pur Domenii de utilizare ca şi la KupferHiodroxid 50 Hoko. toxic pentru peşti 4. beşica piersicului.Bocep Viti 230 Isomate-C Plus Isomate-CLR Isomate-CTT Isomate-OFM Rosso Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali RAK 1+2 RAK 2 Fungicide Nume comercial Ulei de mărar (Oleum foeniculi) Fenicur Andermatt Andermatt Firmă Hormoni sexuali Hormoni sexuali Clasa toxică Viţă de vie cochylis Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: fluture de mere. şancru bacterian al cireşului Fructe mici: uscarea parazitară a ramurilor de zmeur.5 g/l) . toxic pentru peşti 50% cupru pur Cupravit albastru Kocide DF Microperl Kocide 2000 Preparat pe bază de calcar şi sulfat de cupru penrtu tratarea viţei de vie Octanat de cupru Cueva Bayer Bayer Andermatt Burri Bayer Landi/fenaco 4. torcător de coajă Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: mici torcători de coajă Fructe cu sâmbure: fluture de prune Viţă de vie: fluture. rugină Fructe cu seminţe: pătare Fructe cu sâmbure: găurirea frunzelor. cochylis Viţă de vie: fluture Materia activă/concentraţie 23% ulei de mărar Domenii de utilizare/observaţii Fructe mici: făinare. A se vedea hidroxidul de cupru 50 Hoko. antacnoza coacăzului Domenii de utilizare ca mai sus. rugină Viţă de vie: făinare Cucurbitacee: făinare Plante de ornament în general: mană. toxic pentru peşti 4. exceptând plantele ornamentale Andermatt - Hidroxi de cupru Kupferhydroxid 50 Hoko Hoko 4. toxic pentru peşti 4 4. mai puţin plantele ornamentale Cartofi: mana frunzelor uscate şi a tuberculilor.

toxic pentru peşti 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko Leu 15% cupru pur (190 g/l) Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko. Viţă de vie 4 în medie pe 5 ani (din 2002).5. fructe cu sâmburi 4.7% săpun moale Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: bolile petelor de ploaie Timp de aşteptare 3 săptămâni Fructe cu seminţe: rapăn. toxic pentr peşti 4. găurirea frunzelor Fructe mici: făinarea căpşunelui Hamei: făinarea Sulf Elosal Supra Microthiol Special Disperss Sulf dizolvant 80 special Netzschwefel LG Soufre 80 S Solfo fluid Solfovit WG Soufrea mouillable Sufralo Thiovit Jet Sulf + ulei de pin Heliosoufre S Sulf pentru pudrare Elosal Schwefel Staubemittel Florfluid Fluidosoufre Alumină (argilă) Omya Landi/fenaco Intertoresa Leu Schneiter Burri Bayer Meoc Siegfried Syngenta Omya 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 52% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf (700 g/l) sulf. dar nu mai mult decât 6 pe an. toxic pentr peşti 4. cartofi şi plante ornamentale 4. toxic pentr peşti 4. făinarea Fructe cu sâmburi: făinarea şi pătarea neagră a piersicului. toxic pentr peşti 4. toxic pentr peşti 4. toxic pentr peşti 4. Fungicide(continuare) Nume comercial Firmă Săpun vegetal Biofa Cocana RF Andermatt Clasa toxică Materia activă/concentraţie 29. toxic pentr peşti 4.Oxiclorură tetracuprică Cuprofix Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Hoko Cupru 50 S Oxiclorură de cupru Oxicupru 50 Vitigran 50 Oxisulfat de cupru Cuproxat flussig/liquide LG Maag Intertoresa Leu Hoko Schneiter Meoc Siegfried Omya 4. legume. (117 g/l) ulei de pin 99% sulf 98% sulf 99% sulf făinarea coacăzului Omya Meoc Landi/fenaco 5S 5S 5S Fructe cu seminţe: . fructe mici 2. toxic pentr peşti 4. mai puţin mana frunzelor uscate şi a tuberculilor cartofului Limitele de cantităţi pentru produsele cuprice: Utilizarea produselor de cupru este limitată la cantităţile următoare de cupru pur (kg/ha/an): fructe cu seminţe 1.

fără colorado şi fkuturele alb al verzei. numeroaselor varietăţi de peri. acarieni. afide Acizi graşi (săpun moale) Natural Neudosan nou Siva 50 Coop Oecoplan Biocontrol Insectizid Ulei mineral Ulei alb Omya Ulei spray 7-E Sunspray 7-E Ulei alb S Zofal D Pyrethrine+ ulei de sesam Parexan N Pyrethrum FS Andermatt Neograd Omya Coop - 50% acizi graşi 50% acizi graşi 50% acizi graşi 1% acizi graşi Omya Leu Blaser Schneiter Siegfried Omya Andermatt Toxic pentru peşti 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 5% pyrethrine. făinarea Observaţie: Să se combine cu 0. 20% ulei de susan 8. Fructe în general: acarieni.7% ulei de susan Fructe în general: fluturi. larve. 20% oxid de siliciu.Mycon-Sin Andermatt - 65% argilă sulfurată 0.9% pudră de rocă (din care 24% Oxid de aluminiu. plus fluturii plantelor ornamentale de Fructe cu seminţe şi sâmburi: afide Extract de quassia Quassan Ulei de colza Andermatt 30% extract quassia .0% pyrethrine.3 până la 0. uscăciună bacteriană a părului Fructe cu sâmburi: găurirea frunzelor Observaţie: să se combine cu 0. cheimatobies Ca şi Parexan N. chimatobies Fructe în general: afide. foc bacterian. făinarea. 13% sulf) Alumină(argilă) + sulf Myco-San Andermatt - 50% argilă sulfurată 41% sulf 1% etxtract de coada calului Insecticide şi acaricide Nume comercial Firmă Azadirachtine NeemAzal-T/S Andermatt Clasa toxică 5 Materia activă/concentraţie Azadirachtine A (10 g/l) Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: afide ale mărului.3% sulf dizolvant Fructe cu seminţe: rapăn. 35.2% extract de coada calului Fructe cu seminţe: rapăn.5% sulf dizolvant Fructe cu seminţe: rapăn şi făinarea Ulmasud B - 96.

legume 7 zile Beauveria brongniartii Beauveria Schweizer Beauveria Virusul granulosei Capex 2 – Schweizer Andermatt Andermatt Beauveria brongniartii Fructe în cărăbuş general: Carpovirusine Siegfried Meoc Fructe în general: capua Timp de aşteptare: 3 săptămâni A se vedea mai sus.6% ulei 85% ulei 1. păianjen roşu Fructe în general: acarieni.25% roten Fructe în general: afide. cheimatobies. kurstaki Fructe în general: cheimatobies. Timp de aşteptare: fructe 3 săptămâni. phalene. toxic peşti pentru 94.Genol Plant Telemion Roten Sicid Andermat. Syngenta Omya Siegfried 5. bombyx Timp de aşteptare: viţă de vie 3 săptămâni. Firmă Andermatt Clasa toxică - Materia activă/concentraţie Bacillus subtilis Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: foc bacterian Syngenta Omya Bacillus thringiensis var. afide. doar meri şi peri . kurstaki Bacillus thringiensis var. legume 7 zile Fructe mici: acarieni de dude Sulf Produs Fungicide vezi Spinosad (produs fermenta pe bază de microorganisme din sol) Micro-organisme Nume comercial Bacillus subtilis Bipro Bacillus thringiensis Kurstaki Delfin Baktur var. hyponomeutes Arbuşti din afara pădurii: hyponomeute.

Steinernema carpocapsae Carponem Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie Heterorhabditis sp. Omya Welte Andermatt Aphelinus abdominalis afide verzi piersicului. Heterohabditis sp. ale Microterys flavus lecaniums Produse pentru cicatrizarea rănilor arboricole Nume comercial Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii . Microterys flavus Microterys flavus Andermatt. Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe în general: otiorinc brăzdat şi negru Andermatt Welte Landi Reba Andermatt Steinernema carpocapse Fructe în general: otiorinc brăzdat şi negru Himenoptere parazite. Nematode împotriva otiorincului Larvanem Nematop Nematode.Granupom Neu Madex 2 Madex 3 Omya Andermatt Andermatt Fructe: carpocapsă Timp de aşteptare: 3 săptămâni Inamici naturali Nume comercial Nematode. Aphelinus abdominalis Aphelinus abdominalis Aphi-Pack A abd Himenoptere parazite.

Sacâzi arboricoli(soild dau lichid) Arbal Andermatt Arbori fructiferi în general: protecţia rănilor Arbori fructiferi în general: pentru altoire. minerale argiloase. agent adeziv Stammanstrich Radix Scheidler Andermatt Fructe cu seminţe şi fructe cu sâmburi: reducerea riscului deterirării datorită îngheţului Plante ornamentale: a se vedea mai sus Clasa toxică Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii Conservarea florilor tăiate după recoltă şi în timpul transportului Conservarea florilor tăiate în vază Agenţi conservatori pentru florile tăiate Nume comercial Firmă Alumină (argilă) Chrysal RVB Floristen Alumină (argilă). glucose Chrysal R01 Floristen . protecţia rănilor Sacâz de Galopp altoire Bitex Sacâz de altoire Gaschell Lac Balsam Acid silicic.

malţ.5 Biorga Engrasis Azotat granulat Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat în cocoloaşe Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat pudră Hauert 80 1011 1 Haarmehl Pellets 4mm Hornmehl Hornspane Răzuire de corn fină Landor Hauert Renovita Hauert 13 80 85 85 14 14 14 1. pudră de corn. gunoi de găină. pudră de corn. deşeuri de lână Malţ. tescovină Compost/Marc de struguri. pudră de pene. pudră de corn. pudră de corn. pudră de pene.5 P2O5 % 1 K2O % 0.ÎNGRĂŞĂMINTE ŞI SUBSTRATURI ALE COMERŢULUI AUTORIZAT Îngrăşăminte Nume comercial Azocor 8 *) Azocor BioStickstoffdunger Bio 9-1-0. proteine de porumb Deşeuri de lână. tescovină Mătase de proc Pudră de corn Răzuire de corn Răzuire de corn MO % 60 75 66 N % 9 8 9 1 0. malţ.5 *) Firma Meoc Hauert Agribort Riddes Compoziţia Gunoi uscat. tescovină Compost/Marc de struguri. pudră de pene. găinaţ de păsări.4 0.2 . pudră de pene Compost/Marc de struguri.5 Ca % 1 Mg % 0. malţ.

rocă sedimentară carbonată. algă marină încrustată cu calcar Maxiflor Landor Fosfat brut.Răzuire de corn medie Hornspane SI 1-4mm Hornspane SII fein 4-7mm HumosanHorngriess/ Hornspane Hauert Landor Landor Humosan Răzuire de corn Talaş de corn Talaş de corn Griş şi talaş de corn 85 14 14 14 85 14 Îngrăşăminte bogate în fosfor (P) Nume Firma Compoziţia comercial Agri P15 Agribort Fosfat brut. piatră de calcar de magneziu Granuphos Landor Fosfat brut.8 18 31 1. Fully algă marină încrustată cu calcar ASP 60 Feuerstein Scories Thomas Biophos Agroline Fosfat brut Dolophos Reichmuth Fosfat brut.4 4 18 22 4. P7 piatră de calcar de magneziu Îngrăşăminte bogate în potasiu (K) MO % N % P2O5 % 15 K2O % Ca % 36 Mg % Observa 6 33 15 32 39 29 2. 18 rocă sedimentară carbonată Litho Timac Fosfat Physalg natural 18 moale.8 7 22 2.9 .

compost de deşeuri verzi Biomasă de ciuperci Deşeuri de peşti compostaţi Compost/drojdie de struguri. tescovină potasică MO % 70 80 55 60 N % 2.Alte surse de potasiu: a se vedea „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 comercial % % % Hapa Kali Hauert Sulfat de K (sulfat de K) K2O % 50 Ca % Mg % Observaţ Magnesia Kainite (Patentkali) Patentkali Kali Sulfat de potasiu 50% Kainite magnesienne Patentkali (Potasiu magnezian) Solupotasse Landor Hauert Hauert Landor.5 Ca % 5 .5 2 1 K2O % 2.2 0. Landor Sulfat de K şi Mg Sulfat de K şi Mg Sulaft de K Sulfat de K Sare brută de K Sulfaţi de K şi Mg Sulfat de K 30 30 50 50 11 30 50 6 6 Doar dac lipsa d potasiu este dovedită (anliza solului) Idem Idem Idem Idem 3 6 Idem Idem Idem Îngrăşăminte complexe Nume Firma comercial Agrifum *) Landi/fenac o Agro Biosol Angibio 6 Biorga Engrasis complet Isely Agribort Fully Hauert Compoziţia Gunoi de bovine.2 5 7 4 P2O5 % 2 0. malţ. tescovină. praf de argilă. Kali Kali Kali Kali.

81 2 4 5 .7 3 4.7 3 5 2 3 2 1.5 4 0.5 3 3 1 1 0.5 3 0. 5 Hexabio Gunoi de găini *) Humixa -B Humotin *) Italpollina *) Gunoi compostat *) Gunoi de bovine cocoloş *) Gunoi de bovine Maltaflor Landor Hauert Farmtech Hauert Reichmuth Hauert Hauert Meoc Landor 6 65 3 3.7 3 3 2 15 1 1.9 3 4 5 2. gunoi de găină Gunoi de găină Gunoi de bovine. dolomit Biomasă de ciuperci fermentată Gunoi de găină Vermicompost.7 2 1.5 2. malţ.5 6070 70 2530 65 65 4 4 0. enzime Malţ. tescovină Malţ Marc de struguri Gunoi de găină (granulat) Drojdie Gunoi de găină Gunoi de găină Malţ.6 2. tescovină.5 2 1. praf de pene. compost de grădină Gunoi de bovine Gunoi de bovine compostat Malţ 60 70 65 85 65 65 65 45 33 6 5 2 5 7.60.5 18 22. proteine de cartofi Deşeuri de peşte compostate Deşeuri de peşti compostate. tescovină.7 3 2 0.8 1 3 1 33.Biorga Engrasis gazon Biorga vegetal Biovin Collit-Standard *) Foodgreen Furnor vert *) Gallina Swiss *) Gallitos *) Guanumus Herbaguano Hauert Hauert Enpro Omya Agrano Bachmann Jud Bernasconi Agribort Fully Agribort Fully Proteine de cartof.81 1. fosfat brut. gunoi de găină.2 2.

2 7 65 2535 90 3 3 5.6 5. dolomit.5 Îngrăşăminte complexe (cu Patentkali şi/sau Sulfat de K) Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agri PK Agribort Fosfat brut.4 1 4 60 5 Rizinusschrot Rizinusschrot Reziduu de ricin Reziduu de ricin Valorga *) Humosan Thurella Landor Meoc Agribort Fully Landor Vivasol 7580 75 75 75 43 5 6 6 6 0.5 7 0. potasiu din tescovină.5 1.20 Fully piatră de Ca % 17 Mg % Remarci .3 1. borhot Protiene de porumb Malţ. scoarţe răşinoase (compostate) Gunoi de găină uscat. gunoi de găină. rapiţă. cocoloş 60 1.5 3 3 1.5 1 1 1 1.8 4 1.3 2.8. produse pe bază de alge Reziduu de ricin. malţ.5 3 3 4. 5 Vivasol *) 85 4. 8 20 0. fosfat brut. tescovină. soia. protein de cartofi Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Gunoi de bovine.5 7.2 0. 9 3. marc de struguri Biomasă fungică.Gunoi de bovină natural *) Okohum BioLangzeitdunge r Optisol Universel *) Hrană organică pentr plante Belflor Bio Oscorna floracorn Phytoperls Reinor *) Optisol Okohum Optisol Bachmann Humosan Landor Hauert Gunoi de bovine.6 2 2 2 2 0.6 3. corn. praf de argilă Gunoi de găină Compost.

2 7. Nume comercial Firma Compoziţia MO % Bioalgi Vegetali Bioline Tescovină. fosfat brut. 9 2. 2 2. Patentkali Biomasă de ciuperci. 2 2. 5 9 0. extracte de alge Biocorrettore Bioline Tescovină. coada calului Biopropol Biloline Tescovină. Vegetale extracte de turbă Biodite Vegetale Bioline Tescovină.6 . praf de corn. sulfat de K Maltaflor.3 1 Îngrăşăminte lichide Atunci când utilizăm îngrăşămintele lichide.5 0. de pelin. Vegetale extract de urzică. extract de cimbru. fim atenţi să N % 2. Patentkali Gunoi de găină. extracte de turbă Bioequi Vegetale Bioline Tescovină. trebuie să nu afecteze produsele coapte. gunoi de găină. 2 1.Biosol Oenutri Optisol K+ *) Organos Isely Isely Optisol Hauert calcar din algele marine Biomasă de ciuperci.5 2 3 1 1 10 6 0. P2O5 % K 2O % 8 9 9 4 Ca % Mg % 13. de ferigă Biopropol Biloine Tescovină. 2 2. Patentkali 70 70 60 60 5 5 1.

tescovină.1 Hauert Landor 3. „Produse pe bază de alge” şi „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agro-Dungkalk LandiCarbonat fenaco de Ca CalcisolFuerstein Carbonat Calcosol de Ca Ca % 38 38 Mg % 0. drojdie de cartofi. 4 14 9 38 3 1 4. algă marină Tescovină Tescovină 1 7 2. extract de cimbru Tescovină bogată în N Tescovină bogată în K Seminţede struguri Piei de animale hidrolizate Vermicompost.3 6 Amendamente calcaroase A e vedea şi rubricile „Îngrăşăminte bogate în P”. enzime Proteină hidrolizată Parte din lichidul compostului în fermentaţie Pei de animale hidrolizate Pei de animale hidrolizate Oase de peşte.7 2.2 0.5 0.5 1 3 0. 5 2.4 0.5 0.6 R . 7 10 3. 3 5 2. 5 7 2.Vegetale Biorga N lichid Biorga NK lichid Biovin (lichid) Delfan Humixa -R Liquazor Presswasser aus Kompogasanlage Trapper Traper flussig Îngrăşământ universal Or Brun Vegesan bio Vinasse Hauert Hauert Enpro Optisol Farmtech Landor Kompogas Omya Omya Andermatt propolis.7 65 20 0. 5 9 6 0.

C. sare marină 7. Hedel 30 2.5 S 1.1 0.2 0.Calcodol 10 Piatră de calcar pentru presărat I Piatră de calcar pentru presărat III Dolokorn Dolomit Dolosul Hasler Dungkalk Kalk-Steinmehl Kohlensaurer Kalk Magnesiumkalk Dolomit Naturrein piatră de calcar de magneziu Naturrein Îngrăşăminte pentru gazon Fuerstein Holcim Holcim Reichmuth Agroline Reichmuth Landor Ulrich Reichmuth Landor Flora Geissler Flora Geissler Carbonat de Ca.M. 3 0.1 0.3 28 39 30 26 22 22 37 2025 38 21 22 16 6 0.5 0.1 N 3 .1 8 13 4. reziduuri apoase de cartofi. dolomit Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit.8 1. praf de argilă. bazalt. argilă. bacterii Carbonat de Ca Carbonat de Ca ieşit din fabricarea zahărului Algă marină. gips Carbonat de Ca Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit.5 11 12 8 Ovo Grit 12 Chaux Aarberg d’ Holcim Ricoter 39 10 1 22 0.6 Vitalsel A.

praf de rocă. griş de corn. 5 1. Biplantol. praf de rocă Lavă granulată. praf de rocă Zeolit. microorganisme Gunoi din ciupercărie Compost de gazon şi de deşeuri verzi Compost de gazon şi de deşeuri verzi Deşeuri verzi. stuf din 75 0. Opticulite. deşeuri de cereale. făină de paie de ovăz. griş de corn.2 . 5 1.1 0. făină de paie de ovăz. xilit. microorganisme Rumeguş.4 0.2 Bioplantol terra Plantosan Casibac CP10 Champi-Hum Compost Elite Compost Junior Dunge-Kompost Casanova Kuhn Germanier Germanier Weiherheus 58 36 0.8 1. 3 1. tescovină Lavă granulată.4 2 1. 3 P2O5 % 0. mănunchi de paie de lucernă. algă marină. Opticulite.9 Compost de scoarţă. Biplantol.7 0. 5 0. praf de rocă Paie tocate Pulpe de sfecle. borhot. 5 0.7 K 2O % 0.6 Biohumin Biplantol agrar Pareno Plantosan 55 0.7 1 1.Alte amendamente Nume comercial Firma Belflor compost de grădină Belflor compost de scoarţă Bihutherm Biodenit Bachmann Bachmann Renovita Rolusa Compoziţia Deşeuri composte vegetale MO % 37 N % 1. 0.2 60 0.

extract de plante. 3 0.7 0.2 0. gunoi de cal Gunoi din ciupercărie. tescovină Gunoi de cal. praf de rocă. vitamine. drojdie. microorganisme.5 Pământ de ciuperci Gerber Humaform (10mm) Humosan Bodenaktivator Knospen Kompost Gerber Coulette Humosan 20 40 45 0. marc de cafea Digestat de instalare de metanizare Pământ vegetal. microorganisme Deşeuri vegetale şi verzi Deşeuri verzi. 6 1.4 0. 6 1 1. marc de struguri. bentonit.1 1.5 6 1 0. compost de deşueri din grădină Deşeuri verzi Lapte praf.3 Gargut aus Kompogasanlage Pământ grădină Compost grădină Geolife pentru de Kompogas 3050 16 40 0. melasă. 3 2 0. Enzimix.2 1. 3 0.7 0. turbă. pudră de 47 22 5 1 1.5 StGBS .6 0.7 1. 8 1.5 Ricoter Ricoter Bioma 0.China E-2001 Sulf elementar Frischkompost Frischkompost Furnor bleu *) Andermatt Schweizerhall Kyrn Weiherhus Bachmann Sirop din frunze de arţar. melasă Deşeuri verzi. gunoi de bovine. algă marină. praf de rocă. gips Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Reziduu de ricin şi de rapiţă.8 10 0.7 0. gunoi de găină.

3 0. 5 1. deşeuri verzi.7 2 2. kieserit.5 1.9 0. 9 1. 2 0.3 0.5 80 1. bazalt. malţ.Pământ înrăşat de compost Pământ compost Martor Naturrein ameliorant de sol granulat Optisol Organo *) PRP Sol mineral Pământ îngrăşat de gazon Reifekompost Reifekompost Sferosol Soil Tonic Terraform (25mm) TMS –B amendament mineral Belflor Bio Înlocuitor de turbă de Komposta Vollenweider Meoc Flora Geissler Optisol rocă.6 0. bacterii Marc de struguri.8 0.7 0. scoarţă de brad. 5 0. oligoelemente Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Algă marină. gunoi de găină Algă marină. dextrină.6 1 . pene Compost. marc de cafea. răzuire de corn. nisip Deşeuri verzi şi deşeuri de legume Deşeuri verzi Sulf.2 0. oligoelemente Compost.2 PRP Vollenweider Kym Weiherhus Schweizerhal l Ledona Coulette TMCE Bachmann 25 48 0. dolomit. 8 0. fosfat brut 40 40 75 3. pudră de corn Argilă. praf de argilă. sare marine. bentonit Sulfat de potasiu. pământ vegetal Reziduu de seminţe de struguri Dolomit.1 40 15 1.7 1.5 1. corn. 8 0.lignosulfonate Compost. extract vegetal apos. lemn. lemn.7 1.

9 1.7 0. marc de cafea Vermicompost Gunoi de cal.8 Napfsteinmehl Praful roci Napf Perlit Pflanze 2000 Ringolit Ulrich Andermatt Bernasconi Holistic Reichmuth 58 58 75 50 42 0.2 2. 5 2 0.7 0.4 4 4 0. tescovină Gunoi de oaie. 7 0.7 2.5 0.4 0. soia de 94 61 17 28 0.4 K2O % 2.4 0. lemn tăiat.3 2. feldspaţi Praful rocii Napf Praful rocii Napf Rocă vulcanică Praf de rocă de Diabas Praf de rocă de Diabas MO % 50 64 56 64 28 70 N % P2O5 % 0. 9 0. 5 3 3.3 0.5 0. 7 7 .4 Prafuri de roci Nume Firma comercial Biloit Landor Clinosoil Edasil G Europerl Fitoclin Praf de rocă Herbsbrucker Klinofeed Eco Renovita Schweizer Eco Reichmuth Unipoint Compoziţia Praf de rocă Diabas Silicat de Aluminiu Praf de bentonit Perlit Microlite Praf de rocă Zeolit.5 2. 5 12 12 Mg % 2.1 0. găină.7 4 0.2 2 5 1.1 1 0.2 0.6 1. gips.2 Ca % 1.Înlocuitor de turbă Bio-Line Vegethumus *) Vermi Wauwiller ChampignonKompost Ricoter Meoc Andermatt Gassman Compost. 2 3.2 1.3 0.5 0. 5 12 2. minerale arigloase.5 2.6 Rem 0.

3 1. ciuperci MBI 600 Andermatt Bazillus subtilis Polyversum Andermatt Phythium oligandrum Tri 002/003 Andermatt Monmorilonit.9 5. nisip. microorgnaisme Tri-Ton Triton Argilă expandată. 5 P2O5 % 3 K2O % 20 Ca % 0. culturi micoriziene Vaminoa Andermatt VA.4 5.8 O .8 1.2 2. 7 0. 1 32 32 Mg % 0.2 1. rem Praf de rocă Praf de rocă Praf de rocă Praful rocii Gothard Praf de rocă vulcanică 20 58 58 56 48 2.Mykorhiza Produse pe bază de alge Nume comercial Firma Agricol Algada Algamer compact Algamer praf Renovita Kunzle Agribort Fully Agribort Compoziţia Alge marine Alge marine Alge marine Alge MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % Mg % Re 2 MO % 50 N % 1.Praf de rocă cu Mg Praf de rocă bogat in Si Praf de rocă bogat in Si Biorga.1 5 8 8 19 1.6 Produse pe bază de microorganisme Nume Firma Compoziţia comercial Biofitac Biophyt Pseudomonas PF1 fluorescens EM 1 Bionova Bacterii. pudră de rocă cristalină Vukamin Bernasconi Bernasconi Landor Hauert Landor.

5 Granulit KR+ Hasolit Kombi granulat Litho KR+ Lithomagnesium Lithothamne granulat Lithothamn T400 Wytor Landor Wytor Timac Wytor Timac 30 35 30 25 30 29 3 3.2 2.2 2.2 1. 9 30 11 28 0. 2 0. Renovita marine Extract de alge brune Alge marine Alge brune Alge brune Alge marine Alge marine Alge marine.5 32 1. dolomit Alge marine Alge marine 1 4.8 1. 7 0.3 2. 5 0.8 3 6.3 1.8 G .5 0. 6 0.Algan Algifol Algobrun No1 Algobrun No2 Biorga piatră de alge marine granulată Coralite KR+ Glenactin 290B Goemar GA 14 Granukal Fully Omya Andermatt Landor Landor Hauert Wytor Landor Siegfried Omya.6 3 1. dolomit Alge marine Alge marine.1 0. brune Extract de alge brune Carbonaţi de calciu şi de magneziu proveniţi din depozite de alge Alge marine Alge marine.

bentonit. 3 P2O5 % 0. 3 Mg % Obs Rap C/N Decover scoarţă de pin maritim Biorga Terravital Mulch Oecoplan material de acoperire Rindenmulch Terra fit Bachmann Hauret Coop Renovita Okohum 77 0. bentonit. drojdii Piatră de calcar de alge.1 K2O % 0. bentonit.1 Ca % 0. paie. MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % . amidon de cartof. alge marine. 2 Rap C/N Rap C/N 90 3 *) *) kg/m Complemente Nume comercial Actilith Algalise L Algalise P Amalgerol verde 2- Firma Timac Agribort Fully Agribort Fully Landor Compoziţia Alge marine. răzuire de corn MO % 67 N % 0. drojdii Uleiuri vegetale.Mulci de acoperire Nume Firma comercial Scoarţă de Ricoter acoperire Belfor Bachmann Cartalit Bernasconi Compoziţia Scoarţe de răşinoase Scoarţe de pin Trestii măcinate şi plante aromatice Soarţe de pin maritim Trestie de China Scoarţe de răşinoase Scoarţe Fibre lemnoase. drojdii Piatră de calcar de alge. 2 0.

melasă Microorganisme Seminţe de struguri. plante aromatice Microorganisme. terpene. terpene. uleiuri esenţiale.Amelgo-verde Amelgo Biorga Compostare rapidă Biorott Biosuza Biovin-Compostactivator Biplantol Kompost Biplantol plus Hauert Andermatt Guignard Enpro Plantosan uleiuri esenţiale. tescovină. extracte vegetale. alge marine. de cereale. alcool Uleiuri vegetale. porumb. extracte vegetale. malţ. praf de rocă Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Microorganisme Microorganisme 60 5 1 3 7 Plantosan Biplantol plus SG Plantosan Casibac CP Casibac P15 Casanova Casanova . alcool Proteine de cartofi.

malţ. melasă de trestie de zahăr Gunoi de pasăre. oligoelemente 60 5 1.3 20 0.5 0. age praf de rocă de Diabas Sulfat de sodiu. terpene Algă marină. 7 30 3.2 1. 2 5 0. schimbători ionici naturali.5 3 8 1. extract vegetal apos.6 3. tescovină. pene de găini Alge. acizi graşi.4 2. dolomit. proteine de cartofi.2 1. mediu de cultură pentru enzime Alge.4 2. alcool. 7 . 3 10 3 0. dorjdie de struguri Uleiuri esenţiale.CMCKompostarter 550 Compolit/Tradilit Verora Comptoir Composter *) Hauert Compostol natura Enzymix Socora Farmtech Gartenaktiv KR+ Glenor Kr+ Wytor Wytor Gulle 2000 Hasolit P pulbere Hasorgan lichid HE Confort Kompost 2000 Micro Tonic MC Holistic Landor Landor Wytor Holistic Ledona Pământ. microorganisme Bacterii. praf de rocă. de cereale şi de porumb. alge marine. activatori Praf de rocă Diabas Algă marină Extract de alge brune Piatră de calcar.

doixid de siliciu. tărâţe de grâu Carbonat de calciu.Microbactor Microbe lift Landor Landor Culturi bacterii Culturi bacterii de de Microsan Agrisan Penergetic –g Penergetic –k Ploscher lisier&purin g- Penergetic Penergetic Huplo Huplo Huplo Marthy Ploscher g. praf de cuarţ Carbonat de calciu. melasă Melasă. extract de eucalipt Algă marină.extract vegetal apos. sare marină. microorganisme Carbonat de 7 8 4 16 24 . lignosulfonate oligoelemente Sulfat de sodiu. oligoelemente. praf de cuarţ Carbonat de calciu. praf de cuarţ Carbonat de calciu Carbonat de calciu Fosfat monocalcic. hidraţi de carbon.lisier de proc Ploscher kcompost & gunoi Progenia PRP Purin fix PRP Activator de compost lichid Ledona Seso Sojall-Bio-Power Verora Ritter Culturi de bacterii şi de ciuperci.

plante aromatice.Sijall-MicroPower Terra Biosa Ritter Biosa calciu şi magneziu Melasă de Praf Tomin Tradilyse/Fertilyse Andermatt Comptoir Hidraţi de carbon. melasă de trestie de zahăr Stimulatori de apărare naturală a plantelor Nume Firma Compoziţia MO comercial % Bentosan Agrisan Bentonit. uleiuri esenţiale. algă marină. ulei de rapiţă Biplantol Plantosan Nutrimente şi Rose materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi SOS materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi vital materii active în concentraţie homeopatică Crop-Set Schneiter Extract de N % P2O5 % K2O % Ca % Mg % 3 . algă marină. microorganisme. plante aromatice Biplantol Plantosan Nutrimente şi Contra X2 materii active în concentraţie homeopatică. EM1 Roci bazaltice Bacterii.

Equisan Flotaforce Agrisan Biflora Humixanormal Humixapolivalentă Microsn –P NaturPur fortificant de sol NaturPur fortificant pentru plante Penergetic – p Penergetic – p (lichid) Apă albastră vegetală Plant Tonic Farmrtech Farmtech Agrisan Mauser Mauser Penergetic Penergetic PRP Ledona yuca. produs fermentat pe bază de Lactobacilus acidophilus Coada calului Derivat de dextroză. oligoelemente. 5 0. oligoelemente Sulfat de potasiu.3 16 16 2. oligoelemente. 2 0. extract vegetal apos Sulfat de potasiu. oligoelemente.1 7 2.2 0.înmuita. K. 3 0. diverse zaharuri Extract de vermicompost Extract de vermicompost Praf de rocă şi de plante Sulfat de potasiu.3 0.1 38 38 3.7 0. acid lacitc. 5 3. extract vegetal apos Patentkali 1. cupru. praf de cuarţ Melasă Apă. extract vegetal apos Carbonat de calciu. extracte vegetale.1 Plocher pfortificant foliar-Kaleaf Huplo .

extract de alge. alcool.9 0.3 . 8 0. sulfat de magneziu. flavonoide Melasă de zahăr.7 2.3 2. culturi de bacterii Sulfat de potasiu. oligoelemente 5.Plocher pmelasăfoliară Plocher pActiveplanteKaleaf Plocher pfortificant pentru plante Plocher pfortificant pentru plantedolomit Plocher pVitaplante Plocher pVitaplante Kaleaf Plocher pZone Rădăcinoase I Plocher pZone Rădăcinoase II Plocher pZone Rădăcinoase III Proposan 40 MG/ML SojallVitanal Fortificant TMF pentru plante Huplo Huplo Huplo Huplo Melasă Patentkali Carbonat calciu dolomit de Huplo Huplo Huplo Dolomit Patentkali Dolomit Huplo Melasă Huplo patentkali Agrisan Ritter TMCE Propolis.

Cu. li Sd. Mo. li . Plus Vitasel Vinea Plus Agrisan Racroc Hedel Hedel Extract de yuca. 3 3 Îngrăşăminte foliare şi îngrăşăminte pe bază de oligoelememte Utilizarea oligoelementelor(Fe. produs fermentat pe bază de Lactobacillus acidophilus Acizi fulvici Extract de zuca. B.Stubble-Aid Schneiter Targanic Turf-Set AJE Schneiter Urtisan Vermi-Sol 1 Vitasel A.C. Zn) şi a Ca şi Mg într-o acţiune rapidă trebuie să satisfacă condiţiile următoare: • Analiza pământului(vechi de maxim 4 ani) a parcelei corespunzătoare • Parcelă marto(fără tratament) • Creşterea eficacităţii oligoelementelor utilizate. Mn.M. produs pe bază de Lactobacilus acidophilus urzică Extract de vermicompost. oţet Alge argilă marine. Utilizarea produselor menţionate este supusă declaraţiei(sd) şi trebuie să fie anunţată la oficiile de certifcare înaintea utilizării lor Tip de îngrăşământ/Nume comercial Bor (B) Borax Bortrac Microbor Firma Compoziţia Ca % Mg % F e % Mn % B % 1 5 1 5 1 5 Mo % Obse Hauert Landor Leu Tetraborat de sodiu Polibor Polibor Sd Sd.

li .3 Sd Sd Sd Sd Optifer 11 Optima Optifer Optima Optifer Fe++ Landor Fe complectat cu aminoacizi Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Sulfat de magneziu Sulfat de magneziu Sulfat de Mn Carbonat de Mn Carbonat de Sd. li Sd. Kali Hauert Landor Leu 10 16 Sd. N lichid Praf 11 6 6 Magneziu (Mg) Bittersalz Kieserit/Kiserite Mangan (Mn) Sulfat de Mn Mantrac Micro-Mangan Kali Landor Hauert. S 32 50 50 Sd Sd.Calciu (Ca) Calcumchlorid Chlorcal-220 Stopit Tip Fier (Fe) Aton Fe Schneiter Agribort Fully Landor Leu Optisol Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu de de de de 12 16 12 12 5. S Sd. Landor.

600Grond(Brill) de deşeuri verzi.praf 1200 6000 1200 de corn Floragard Floragard.500KKS Biode deşeuri verzi.humus de scoarţe. compost 501200.100Presse-Mottes de deşeuri 600 3000 200 verzi. Turbă 70%.70- K mol/l 20003000 50007000 3190 25003500 4200- .compost 8005000.praf de corn. 23% Sd. l Zn 70 Substraturi ale comerţului Complemente pentru substraturi şi înlocuitori de turbă: a se vedea amendamentele Nume Firma Compoziţia NH4NO3P comercial N N mol/l mol/l mol/l Composturi pentru cuburide pământ presate Belflor Bachmann Turbă(60%). dolofos Compost Leureko Turbă 50%.Optima Mn++ Landor magneziu Chelaţi de Mn pe bază de scoarţă de hemlock din India Molibdat de sodiu Sulfat zinc de 6 Molibden (Mo) Molibdat de sodiu Zinc (Zn) Sulfat de zinc Zintrac Hauert Hauert Landor 40 Sd Sd. biologic maltaflor Klasmann Schweizer Turbă 70%.malţ Eco Nieth Turbă(70%). compost 3420 3160 900 Compost Landi/fenaco de deşueri verzi.compost 3001500. compost 6003000. praf 1200 6000 800 Potgrond de corn.

compost de deşeuri verzi Turba 60%. praf de corn Turbe albe şi negre 70%. compost. in. făină de pene. nisip Turbă 70%. Landi/fenaco Turbă 65%. îngrăşăminte organcie complexe 200 5001000 400800 3400 20003000 16003200 170 200500 5001000 6400 50007000 30006000 Patzer Landi/fenaco Trek EKO 1 GVZ 2350 850 900 1500 Compost pentru plante (proporţie de turbă 5170%) Bio Statohum II Eco (Brill) Start Patzer Nieth Floragard Compost plante aroamtice.pentru semănat Okohum-BioPresstopferde Compost pentru pressemotte 142 Statohum Bio-Presstopf Pământ B2 Okohum Ricoter de deşeuri verzi. bilogice Frux Krautererde Anzuchtusubs Floragard. pământ vegetal Turbă 70%. compost. compost dedeşeuri vezi. compost. cocos . praf de corn. praf de corn Turbă 70% compost de deşeuri verzi. compost de scoarţe. tescovină Turbă 65%. lemn tăiat. griş de corn 5100 930 590 5060 Patzer 6001200 20004000 500800 20003000 . praf de corn. compost. malţ. tescovină Turbă 70%. îngrăşăminte organice. praf de corn Turbă 70%. compost.

compost de deşeuri verzi. malţ. malţ. cocos. compost de scoarţă. surcele de in. praf de corn. argilă Turbă 50%. trestie de China. îngrăşăminte 300600 15003000 100200 20003000 3800 4600 880 6400 Compost horticol Landi/fenaco 3800 4600 880 6400 Trek EKO 5 GVZ 2900 970 950 1700 . argilă Turbă 45%. compost de deşeuri verzi. humus de scoarţă. praf şi seminţe de corn Turbă 50%. îngrăşăminte organice 6001200 2350 30006000 850 500800 800 25003500 1500 GVZ Composturi pentru plante şi vase şi composturi universale (proporţia de turbă 3150%) Belflor Bachmann Eco (Brill) Pot Nieth Floragard Floragard. compost. răzuire şi pref de corn Turbă 65%. malţ Turbe albe şi negre 50%. tescovină. compost. compost de scoarţe. tescovină.trat Klasmann KKS Bio Traysubstrat Tref EKO 2 Schweizer Turbă 70%. surcele de in. compost. fibre de lemn. pământ vegetal. scoarţe. trestii. Landi/fenaco Turbă 40%.

compost. fibre de cânepă. nisip Turbă 25%. trestie de China. malţ Turbă 25%. corn Turbă compost. humus de scoarţe Turbă compost. răzuiri şi praf de corn Turbă 30%.organice complexe Compostpent ru plante şi vase şi Composturi universale (proporţia de turbă 130%) Bio-erde Substrat cu turbă Bio Terre Okohum Biosol compost universal turbă Bachmann cu Coco-Mix Floragard compostunive rsal biologic Klasmann KKS Bio Krautersubstrat Klasmann KKS Bio Topfsubstrat Compost penrtu vase Okohum Floragard. pierr ponce. fibre. tescovină. de 800 10003000 1900 30005000 20 400600 6700 20003500 6001200 30006000 200400 50006000 0-100 6160 0-100 1670 0-100 220 15002500 6430 Schweizer 8001400 6001200 80300 20005000 30006000 15004200 500800 500800 40110 30005000 25003500 42006400 Schweizer praf Leureko Compost. 5% . turbă. praf de corn. pământ turbos. lave. compost de deşeuri verzi. Landi/fenaco Turbă 30%. corn praf 30%. trestii. de 50%. malţ. compst. compost. fibres de coocos. humus de scoarţe. fibre de lemn. praf şi fibră de cocos Turbă 25%. pământ vegetal. surcele de in. pământ vegetal. argilă.

humus de scoarţe. trestie de China. pământ vegetal 30 2300 80 6200 40007000 1) 30150 500020000 Produse de curăţare şi de dezinfectare a suprafeţelor Nume comercial Firma Clasa toxică Diverse substanţe pure Apă. compost. turbă 20% Turbă albă 30%. argilă vulcanică. trestii. fibre de cânepă. răzuiri şi pudră de corn Turbe 30%. praf de rca Turbă 30. vapor de apă Peroxid de hidrogen (apă oxigenată) Alcool (etanol) Esnţe vegetale naturale Acizi Acid formic Acid acetic Acid lactic Acid oxalic Acid peracetic Acid citric Baze şi săruri alcaline Potasiu caustic Materii active D a 3 3 3 4 2 2 5 2 . fibre de lemn.Compost universal Lignostrat Typ Bio (Archut) Swissfiber 2 Compost universal Leureko Kuras Bachmann Vollenweider Copost.

organici. acizi organici Sels minerale. tensioactivi acizi agenţi Hygrosan 901 Jet 5 Sojall-Desy clean Stall-Aktiv-Forte Kroni Andermatt Ritter kroni 3 Sels minerale. acizi organici Peroxizi.(hidroxid de K) Sodă caustică (hidroxid de Na) Lapte de piatră de calcar (hidroxid de Ca) Carbonat de calciu Produse din comerţ Ewabo aldekol Des 2000 2 4 5 Agro-Hygiene 3 Peroxizi. alumină (argilă) D p a d c P D p D p P . alumină (argilă) Peroxizi.