Pomicultură Ecologică ACARIENI Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor.

Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare, atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi, adică devastatorii, endofite sau nu, care se hrănesc cu frunze (exemplu afide, acarieni). Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare, parazitoide. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. Mămăruţele, chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte, dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. Afidele, enrouleuses, fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic, acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare. Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte, programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi. Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată, produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 1. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. 2. A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată. 3. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi, polen, nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide. 4. Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă.

Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide)

Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu, tetranyque roşie a mărului, tetranyque cu două puncte)

Stadiu de prădare Nimfă, adult

Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale,acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. Prezenţi pe scoarţa şi frunze,se remarcă mai ales primăvara.

Corp în formă de lacrimă, clar sau translucid, cu pete brune pe spate (câteodată); se deplasează foarte rapid (0,3 mm).

Zetzellia (stigmeide)

mali

Corp în romb, galben viu pătăt cu portocaliu (0,5 mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Balaustium spp(Eritreide)

Mare,de culoare roşu închis până la roşu deschis,cu aspect de velură;se delasează rapid(1mm).

Acarieni fitofagi

Nimfă,adult

Nume Prădători ai afidelor Cecidomide

Descrierea

Pradă sau gazdă preferată Afide

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Găsim larvele în coloniile de afide. Când sunt mai multe afide, ele nu omoară mai multe decât mănâncă. Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile. Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. Larve se găsesc pe frunze. Sunt prezente de la

Larve: mici (<1,5 mm), apode, au culoare portocaliu aprins. Adulţi: muşte mărunte, imposibil de descris şi greu de observat. Larve: apode, asemănătoare cu melcii, brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele, capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm). Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire, cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). Larve: tăiate, punctate cu verde sau gri, prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). Ouă: albe, pe lungile codiţe foarte fine.

Sirfide sau muşte de flori

Afide

Larvă

Crizoperlide Hemerobide

şi

Afide; acarieni

Larvă, adult

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. Mămăruţele sunt active tot sezonul. Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere.

Mămăruţe

Adulţi: ovoide, portocalii, marcate cu puncte negre (3-4 mm). Ouăle: galbene în formă de butoi, reunite în ciorchine. Larvele: corp alungit, cu pete clare, prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm).

Afide, acarieni şi cochinile

Larvă, adult

Prădători generali Antocoride

Ploşniţe (Miride)

de

molenă

Adulţi: mici (3-4 mm), negri cu pată albă în formă de romb pe aripi. Nimfele: minuscule, rapide, brun sau portocaliu strălucitor. Nimfele: foarte mici (1-2 mm), verzi cu ochi roşii, Descrierea

Afide, acarieni

Nimfă, adult

Nume

Pradă sau

Stadiu de

Loc şi perioadă

foarte active. Adulţii: cenuşiu, ovoide (3 mm lungime).

gazdă preferată Acarieni, afide

prădare Nimfă, adult

de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe tinerele mlădiţe. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie. Pe scoarţă şi frunzele arborilor.

Ploşmiţe de casă

Carabes

Adulţi: mari, bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. Abdomen care merge sub aripi. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm), strălucitore sau mate, aplatizate puţin în lateral.

Afide, acarieni, larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale, dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului, fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. Larve de fluturi nocturni dăunătoare

Nimfă, adult

Adult

Nocturne, se găsesc în gazon, deasupra resturilor solului, pietre. În frunziş, pe ramuri şi trunchi.

Păianjeni

De talie şi culoare variabile după specie, 8 picioare.

Imatur, adult

Nume Parazitoide Tricogramele

Descrierea

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc

Viespi minuscule (<0,7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte.

Alte viespi (Braconide Icneumonide)

parazite şi

Viespi cu corp subţire (0,5-3,6 cm), negre, brune, portocalii sau galbene. Femele dotate cu un lung ovipozitor.

Larvă

Pholetesor (Branonide)

ornigis

Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi, ovoide, care seamănă cu comprimatele. Descrierea

Mineuse mărmurită mărului (MMP)

Larvă a

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Chalcis (Calcide)

Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit.

MMP şi alte larve de fluturi.

Larvă

în interiorul galeriilor de MMP. Adulţii sunt activi la înflorire. Larvele şi pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi.

Adalia bipunctata prădător împotriva afidelor Adalia bipunctata este un prădător indigen a afidelor. Larvele sunt utilizate ca şi auxiliari în lupta împotriva afidelor devastatoare a culturilor ornamentale, fructifere şi de zarzavaturi. Adalia bipunctata este foarte lacomă şi poate fi utilizată împotriva numeroaselor specii de afide în toate felurile de culturi. Ea poate fi utilizată în combinaţie cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură. Adultul Adalia bipunctata depune între 20 şi 50 de ouă pe zi. Ouăle sunt alungite, ovale şi de culoare galben portocaliu. Cu toate că durata de spargere a ouălelor este dependentă de condiţiile climatice, ea este adesea cuprinsă între 4 şi 8 zile. După ieşirea din ouă, larvele caută activ afidele. Şansele de supravieţuire a acestor larve sunt legate de prezenţa unui număr suficient de afide în apropierea locului lor de naştere. Larva se transformă în trei reprize. Durata vieţii larvare depinde de condiţiile climatice şi de abundenţa hrănii. Ea atinge 20 de zile la temperaturi apropiate de 20oC. Condiţionare: Adaliile sunt livrate la stadiul larvar, ambalate câte 50 sau 100 de larve dispuse pe seminţele de popcorn permiţându-le astfel să se hrănească în timpul transportului. Sfaturi şi observaţii: - Să se introducă larvele în mijlocul locurilor unde traiesc afidele înainte ca aceste să fie prea multe; - Să se introducă larvele imediat după primirea lor. Să se conserve maximum una sau două zile la rece (810oC); - Să se plaseze mămăruţa pe frunzele atacate de afide. Larvele care rămân în cutie vor putea fi uşor dispersate cu ajutorul unei pensule (tip pensulă acoarele); - Pentru o introducere mai rapidă, larvele pot fi distribuite omogen în BIOBOX care sunt foarte uşor de agăţat pe plante şi arbuşti. - Cantitatea de larve introduse depinde de importanţa atacului şi dezvoltării culturii. Să se controleze în fiecare zi şi să se repete introducerea dacă este necesară. De exemplu: să se introducă 3-5 larve pe trandafir la începutul infestării; 10 larve la o intervenţie precoce pe bazele tulpinilor în arboricultura fructiferă.

Greierul părului (Psylla pyri) Ramuri negre din care picură lent un lichid lipicios şi în sfârşit pere negre murdărite de lichid; un coşmar pentru mulţi din cultivatorii de peri. Aceasta este cauzată de o insectă mică, greierul părului. Acest parazit devine activ foarte devreme. Înaintea şi în timpul înfloririi frunzele şi florile sunt infestate. Nu există practic stricăciuni directe, dar lichidul murdăreşte fructele, crengile şi inevitabilul fumagin colorează totul în negru. Soluţia este de a utiliza produse care respectă auxiliarii. O altă soluţie este Anthocaris nemoralis, un prădător care se hrăneşte cu aceste insecte. Biologia: Anthocoris nemoralis Acest prădător hibernează în afara plantaţiilor de gard viu şi alte vegetale. Primăvara devine din nou activ şi prima foamete este stăpânită de seminţele de polen şi de micile insecte precum greieraşul, afidele, etc. Totuşi doar după înflorire sunt atrse în număr mare de lichidul lipicios care este secretat de prima generaţie de vară a greieraşului de păr. În condiţii normale, şi insectle utile zboară pe această parcelă. Acestea încep să se

O dată ce larvele au ieşit din ouă. cu un minim de 5. nu mai putem interveni cu Amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. vărsând punaises prădătoare pe un loc curat sub arbori. se recomandă 1000-1500 adulţi pe ha. Introducerile se pot produce vărsând punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. În cea mai mare parte a cazurilor se folosesc 1000 de punaises prădătoare pe ha. La fel şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. Şi regulatorii de creştere a insectelor precum diflubenzuron. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această insectă. Cea mai mare parte a fongicidelor sunt totuşi inofensive pentru această punaises utilă. Larvele se hrănesc cu ouăle şi larvele greierilor. dar pot manifesta o funcţionare toxică asupra larvelor. putem interveni printrun mod chimic: Amitraz. dacă primele larve ale greierului părului sunt în dezvoltare. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. esteri fosforici organici şi endosulfanul. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot fi încă toxice pentru Anthocoris.hrănească şi între timp femelele îşi depun ouăle care vor fi uşor de găsit datorită decolorării roşii a frunzei în jurul oului. decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. Se recomandă să se aleagă mai multe locuri pe ha. punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul aproape imediat în căutarea prăzii. Pe timp uscat punaises prădătoare adulte îşi vor lua zborul imediat în căutarea prăzii. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensive pentru insectele adulte. deci înainte ca imigraţia naturală să înceapă. Anthocoris – System Introducerea artificială Biobest a reuşit să reproducă în masă aceste punaises prădătoare utile pentru a putea oferi o soluţie cazurilor problematice. este posibil să s obţină deja la un stadiu foarte devreme un echilibru natural între psylle şi punaises prădătoare. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. fluclycloxuron şi flufenoxuron sunt inofensivi pentru insectele adulte. În cea mai mare parte a cazurilor se pun 1000 de punaises prădătoare pe ha. sau pe timp uscat vărsând punaises prădătoare într-un loc curat sub arbori. Avertisment Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle de punaises prădătoare sunt prezente. dacă primele larve ale psylle părului sunt în curs de dezvoltare. se poate intervenii printrun mod chimic: amitraz. De altfel pentru piretrinoide trebuie o perioadă de mai multe săptămâni până la luni în timpul cărora aceste mijloace pot să fie încă toxice pentru Anthocoris. 1000-1500 adulţi pe ha se recomandă. este posibil să se obţină un echilibru natural între greiere şi punaises prădătoare. Pe parcelele problematice. O primă introducere cu un număr limitat de Anthocoris poate să se facă chiar înaintea înfloririi perilor. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care ies este mai mic. lupta naturală este puternic stimulată şi atunci se pot preveni deteriorările. Aceste punaises adulte sunt mai rezistente. O dată ce larvele au ieşit nu mai putem intervenii cu amitraz deoarece larvele sunt foarte sensibile la acest produs. Sunt excluse complet piretrinoidele de sinteză. Apoi se poate da drumul la un număr mai mare la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează puternic. Introducere artificială Introducând punaises prădătoare adulte devreme. Avertizare Atâta timp cât punaises adulte şi/sau ouăle punaises prădătoare sunt prezente. Aphidoletes aphidimyza . organo-fosfore şi endosulphan. O a doua introducere mai mare se poate face la începutul lui mai dacă riscurile de îngheţ nocturn se diminuează. Pe timp uscat. Se poate da drumul la un număr limitat de Anthocoris chiar înaintea înfloririi perilor. sau pe timp uscat. Anthocoris este livrat în sticle de plastic în care se găsesc minim 200 de punaises prădătoare adulte. sau în timpul anilor în care numărul de punaises prădătoare care depun ouă este scăzut. în ciuda circumstanţelor climatice extreme precum îngheţul sau ploile împortante. Acestea sunt mai rezistente împotriva circumstanţelor climatice precum gerul sau ploile importante decât tinerele larve care sunt prezente în acel moment în natură. deci înainte ca imigrarea naturală să înceapă. Introducând punaises prădătoare adulte devreme. dar pot arăta o funcţionare toxică pentru larve. Lăsările se pot produce vărsând prudent punaises într-o capcană Delta fără sol lipicios. Introducându-le în parcelele care au fost atinse de psylle părului. Pe parcelele problematice. Se sfătuieşte să se aleagă mai multe locuri unde să se dea drumul la aceste insecte.

Aceste metode de introducere cresc şansa pentru ca masculii şi femelele să se întâlnească pentru împerechere. putem folosi Harmonia axyridis în focare. larvele nu au loc să se transforme şi mor. în afară de mărăcinii monospecifici tradiţionali a anumitor conifere a căror influenţă asupra faunei este limitată. Sunt auxiliari. Pentru a lupta împotriva infestărilor mai mari. Se împart în două mari categorii.1 Aphidoletes/m2. Cea mai bună introducere se face deschizând sticla de plastic şi plasând-o pe colonia de afide sau pulverizând conţinutul în găleată unde insectele pot să copuleze. Problema este evidentă în regiunea cu monocultură unde numărul plantelor gazde sunt reduse. . În culturile care nu sunt pe sol. Pe de altă parte se ştie că o biocenoză va fi cu atât mai stabilă cu cât ea va conţine un număr mai mare de specii şi nu de indivizi. Aphidoletes – System Aphidoletes aphidimyza este livrată la 1000 de pupe. o metodă alternativă de introducere preventivă este creşterea pe plantele cu afide a gramineelor. Artropodele din livadă Câmpul cultivat este un mediu deschis care interferează cu environmentul său vegetal. Nu poate fi considerat independent de acesta. Se recomandă asupra focarelor să se introducă hebdomadere de 5-10 cecidomii/m2. Printe prădători.5-2 Aphidoletes/m 2.Aplicare Marele avantaj al Aphidoletes aphidimyza este că ea poate fi introdusă pe mai multe culturi pe orice apecie de afide. aceasta depinyând de cultura şi specia de afide. Fiabilitatea funcţionării ecosistemului creşte cu creşterea biodiversităţii diferitelor grupuri funcţionale adică fitofagi. Aphidoletes este mai degrabă un mijloc temporar de a lupta împotriva focarelor de afide în dezvoltare. • Luptă împotriva fiecărei specii de afide. prădători. Este vorba de o metodă care constă în a arunca într-un reptabil artropodele prezente pe vegetal. • Excelentă capacitate de căutare. De altfel. etc. • Luptă curativă a focarelor de afide. care se dezvoltă începând cu plantele gazdă. mărăcini variaţi sau compuşi sunt plantaţi curent pentru a servi ca şi rezervor de auxiliari şi pentru a consolida protecţia livezilor. Clasarea faunei artropodelor în livada de peri şi în mărăciniş Metoda eşantionajului adaptată pentru observaţii este cea utilizată în mod obişnuit pentru studiul faunei devastatorilor şi auxiliarilor: treieratul. ceea ce are ca şi efect înfrânarea dezvoltării anumitor auxiliari care au nevoie de diferite specii pentru a-şi împlini ciclul. • Detritivorele şi fongivorele. Incidenţa mărăcinelui asupra entomofaunei livezii Totalitatea organismelor vii (biocenoza) dintr-un loc dat (biotop) poate fi clasată după cum urmează: • Consumatorii primari. în arboricultura fructiferă. Devastatorii culturilor la fel ca şi câţiva auxiliari la diferite stadii din dezvoltarea lor de exemplu sirfidele adulte sunt floricole atunci când larvele sunt prădătoare. Rolul pe care îl joacă environmentul în arboricultură în lupta împotriva fitofagilor este esenţial. un ecosistem fragil predispus la fenomene explozive din dinamica populaţiilor sale animale. sau pesticidul Pirimor. putem introduce Aphidoletes. larvele pot să se transforme în pupă în sol şi pot urma mai multe generaţii. În plus copulaţia este prosperă. detritivore. • Omoară mai multe afide decât este necesar. Prin definiţie este un mediu cu o uşoară diversitate vegetală. În combinaţie cu o viespe parazită a afidelor cecidomia poate fi introdusă în mod preventiv în 0. se disting prădătorii de protecţie care menţin depunerea ouălelor unui devastator de partea pragului de vătămare şi prădătorii de curăţenie care sosesc prea târziu pe fitofag dar prezintă interesul de a prinde releul unui eventual tratament fitosanitar. amestecată cu vermiculită. prădătorii şi parazitoidele. • Consumatorii terţiari care se dezvoltă începând cu consumatorii secundari. În culturile pe sol. În fiecare săptămână se introduce 0. în plus densitatea de cecidomii prădătoare va fi stabilită repede. De îndată ce se observă primele focare de afide sau primele afide care zboară pe panourile adezive galbene. • Consumatorii secundari care se dezvoltă începând cu consumatorii primari. Este motivul pentru care este imposibil să se obţină aici un echilibru biologic cu afide cum este cazul viespilor parazite. Avantaje • Aplicabil pe mai multe culturi.

Pulverizaţiile chimice vor fi poate necesare dacă una sau toate metodele menţionate mai sus eşuează. Bineînţeles.cum sunt capcanele. Auxiliarul preferă condiţiile exterioare.Instalaţi mai multe case de păsări pentru a atrage mai multe specii.Capcanele colante din hârtie adezivă galbenă sunt eficace pentru a prinde muştele albe.Iată cum trebuie procedat: Păsările se hrănesc cu o mare cantitate de insecte şi viermi din grădină. Livada beneficiază din plin de fauna de artropode prezentă în mărăciniş cu atât mai mult cu cât ea nu este perturbată de tratamentele chimice.mămăruţele şi albinele sunt foarte benefice pentru grădină.Evitaţi să utilizaţi insecticide chimice pentru îndepărtarea insectelor dăunătoare în prezenţa unei populaţii impozante de insecte utile în grădină. Este un nume tehnic pentru a desemna o metodă utilizată de agricultori mai mult de un secol. În interiorul acestor două ordini simplificate s-a realizat un al doilea clasament: • Clasa inferiorilor adică păianjenii şi acarienii care sunt dintre artropode cele mai vechi.Aceasta înseamnă că agricultorii profită de prădătorii utili pentru a opri prădătorii dăunători evitând astfel înlocuirea produselor antiparazitare care pot fi nocive pentru prădătorii utili.broaştele râioase.Ei revin la metodele de represie mai organice şi la o tehnică numită „lupta integrată împotriva inmicilor culturilor”.Plantele rezistente oferă o altă soluţie penrtu reducerea pagubei din grădină.Este motivul pentru care insectele sunt atrase spre grădină. Marea majoritate a agricultorilor folosesc mai puţin produsele chimice astăzi decât acum 10 ani.aricii.Un tub de carton băgat sub pământ în jurul tulpinii va îndepărta viermii gri.O plantă sănătoasă rezistă mult mai bine la insecta şi boli.cel mai bun mod de a începe lupta integrată împotriva inamicilor culturilor este de a încuraja prezenţa prădătorilor utili în grădină.cum sunt păsările. formaţiune vegetală nesupusă la tratamente fitosanitare poate fi văzut ca un mediu neperturbat. sau grupurile funcţionale următoare: • Prima ordine sau totalitate de fitofagi colectaţi.cum sunt păianjenii.pentru a le distruge în cele din urmă. Nivelul de aport .Pământul de diatomee este o altă metodă ecologică pentru a îndepărta insectele dăunătoare. Mai multe creaturi.Unele dintre aceste produse sunt mai puţin nocive pentru utilizator şi mediu decât altele. adică totalitatea prădătorilor şi parazitoidelor. Mărăcinele.tulpinile şi frunzişul grădinii nu sunt disponibile insectelor într-un mediu natural precum câmpurile.ele reduc cantitatea de lareve hibernante şi a ouălelor de iarnă care se găsecs pe scoarţa arborilor şi arbuştilor. Indicele aracno-entomologic (raportul efectivelor de acarieni prădători plus păianjenii pe totalitatea faunei auxiliarilor) caracterizează biocenoza sub unghiul acestor prădători.decât în ultimă instanţă.şerpii. Estze vorba despre un indice care permite deci dezvăluirea perturbării unui mediu.Chiar şi pe timpul iernii. Ţinta Toate speciile de afide. • Clasa superiorilor conţin insectele cu metamorfoză completă. Atunci.5 biocenoza este bine echilibrată.Mulţi dintre grădinari preferă să nu folosească aceste produse. deci cu o fază nimfală între larvă şi adult (Holo-metabol).dispozitivele protectoare şi culesul manual al fructelor reprezintă toate mijloace bune pentru reducerea numărului de insecte dăunătoare.Teoria de evaluare ne permite să clasăm fauna artropodelor prezentă în livada de peri şi în mărăciniş după categoriile.insectele utile şi alte specii ale faunei pot juca un rol important în lupta integrată împotriva inamicilor culturilor pe peluză şi în grădină.şi câteodată chiar deloc. Insectele utile. Se consideră că peste 0.există mai multe produse chimice pe piaţă. Cum să atragem prădătorii utili în grădină Grădina oferă o seducţie imensă mai multor insecte de toate genurile. Metodele manuale.Rădăcinile delicate.liliecii. Lucrare realizată pe mărăcinele compozit Plantele cultivate sunt adesea supuse la pertuebări provocate de tratamentele fitosanitare sau de practicile culturale.Melcii şi larvele de fluturi pot fi îndepărtaţi cu mâna şi puşi într-o cutie metalică umplută cu apă cu săpun.Puteţi de asemenea să adăugaţi arbori sau arbuşti preferaţi pentru a ameliora locuinţa păsărilor. trec direct de la stadiul de larvă la stadiul de adult (Hemi-metabol).Nu uitaţi să hrăniţi păsările pe timpul iernii. • A doua ordine sau consumator secundar sau şi mai simplu auxiliari. ADALIA BIPUNCTATA Produs 125 larve de mămăruţă în amestec cu seminţe de sarrasin. • Clasa celor medii conţin insectele cu metamorfoză incompletă.Presăraţi pe sol în jurul plantelor şi particulele sale abrazive vor tăia corpul melcilor sau insectelor.

În alte cazuri. Săculeţii sunt găuriţi. Indice de activitate Prezenţa Amblyseius în coloniile de acarieni.Cele 125 de larve pot consuma în total 5000-10000 de afide. Mod de folosire Se varsă conţinutul flaconului pe frunze. Ţinta Câteva specii de afide dintre care afida verde a piersicului şi afida neagră a curcubitaceelor. Este vorba în principal de tripşii de legume (vinete. Ţinta Două specii de tripşi sunt controlate cu acest prădător. Puteţi agăţa uşor aceste poşete în arbori. Amblyseius supravieţuiesc în absenţa prăzilor. . Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. castravete. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor. Furnicile îngreunează activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. Mod de utilizare Agăţaţi săculeţul în plantă. ferit de lumină ascuns în vegetaţie. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Să se lase flaconul câtva timp în plantă pentru ca ultimele Amblyseius să poată ieşi. Vă puteţi folosi de o pensulă pentru a trece larvele de pe o plantă pe alta. Indice de activitate Două săptămâni după aport. ardei iute). Văzuţi prin lupă aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. Acest parazit este în combinaţie cu Aphidoletes. dar ferit de ploaie. Indice de activitate Dificil de evaluat. Foarte rapid n-o să mai existe acarieni vii. Poate fi necesar să se dea drumul de mai multe ori la 125 de larve. Ele sunt parazitate. printre altele. AMBLYSEIUS CUCUMERIS (în săculeţ) Produs 25 de săculeţe care conţin tărâţe şi auxuliari. APHIDIUS COLEMANI Produs 125 nimfe de afide parazitate în amestec cu rumeguş într-un flacon. Un nou auxiliar va ieşi din această mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. cu pete negre pe coastă. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. Să se reînnoiască la 6 săptămâni. AMBLYSEIUS CALIFORNICUS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxiliarii. care sunt mici acarieni de culoare deschisă. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă. şi vărsaţi conţinutul flaconului în interior. Nu trebuie mărită gaura de ieşire. Nivelul de aport Să se pună un săculeţ la o plantă sau un săculeţ pe m2 dacă plantele se ating. Un secret: folosiţi foi de hârtie sugativă în formă de mănuşă de toaletă. Nivel de aport Flaconul permite tratarea aproximativ a 10-20 m2. Nu trebuie mărită gaura de ieşire. Săculeţii sunt găuriţi. Pentru arbori se dispune conţinutul flaconului la bifurcarea ramurilor. trebuie determinat devastatorul. Lăsaţi săculeţul două luni. în apropierea afidelor. Doar o scădere a populaţiei tripşilor după mai mult de o lună după aport este o garanţie de eficacitate. Indicele de activitate Larvele consumă foarte rapid afidele şi populaţia acestora scade. afidele vor deveni globuloase şi bronzate. Să se distribuie pe locurile unde sunt acarieni pe plantele contaminate. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului. Ţinta Toate speciile de tetranide. Amblyseius nu consumă decât larvele de tripşi.

APHIDOLETES APHIDIMYZA Produs 125 de nimfe amestecate cu vermiculită. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. făinoase şi flocoase. afidele vor deveni globuloase şi bronzate. Mod de utilizare . Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. Acesta este eficace asupra larvelor de lepidoptere cum sunt larvele de fluturi. Nivelul de aport Să se pună aproximativ 3 indivizi pe colonia de larve. dar ferit de ploaie. viţei de vie şi arboricultură. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a 10-100 m2. Mod de utilizare BACTURA este utilizat în doze de 7. Ţinta Câteva specii de afide din care afida mare verde a roşiei şi afida care deformează ardeiul iute. Este preferabil să se trateze seara şi în afara riscului de ploaie. Se recomandă să se combine cu unul din numeroşii paraziţi specifici. După ieşirea din ou. Trebuie determinată larva. Acestea dau naştere după câteva zile la larve portocalii care pradă afidele. Este necesar să se dea drumul de 2 ori la un interval de o săptămână. Indice de activitate Două săptămâni după aport. Auxiliarii au început câteodată să iasă din ouă. Aphidoletes nu este activ decât de la 16oC temperatura de noapte. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele sunt detectate. BACTURA Produs Produsul se numeşte BACTURA. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. adultul reperează coloniile de afide pentru a-şi depune acolo ouăle mici portocalii. Kurstaki. Un nou auxiliar va ieşi din acestă mumie pentru a porni în căutarea altor afide de parazitat. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului în apropierea afidelor. Furnicile vor îngreuna activitatea auxiliarilor şi pot lua mumiile de Aphidius. Două aporturi la 7 zile interval sunt necesare. Acest parazit se combină Aphidoletes. Ţinta Aproape toate speciile de larve de fluturi.5-10 grame pentru 10 litrii pentru 100 m 2 pulverizate. Marea capacitate de prospecţie a adultului de Aphidoletes este unul din atuurile sale. Ţinta Toate speciile de afide. Ele sunt deci parazitate. CRYPTOLAEMUS MONTROUZIERI Produs 12 mămăruţe într-un flacon. Indice de activitate 10 zile după aport. Se sfătuieşte să se determine afida pentru a verifica alegerea auxiliarului.APHIDIUS ERVI Produs 50 de nimfe de afide parazitate în amestec cu confeti într-un flacon. Produsul este omologat asupra roşiei. prezenţa larvelor portocalii este observată în coloniile de afide. Acest prădător se combină cu Aphidius adecvat. Ţinta Toate speciile de larve de fluturi defoliatoare. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thuringiensis var. Mod de utilizare Să se verse conţinutul flaconului pe sol la picioarele plantelor. iar apoi o diminuare a populaţiilor devastatorului. larvele de fluturi mor.

în coloniile de larve. parazitate de Eretmocerus. FRANKLINOTHRIPS VESPIFORMIS Produs Flacon care conţine 8 tripşi. DIGLYPHUS ISAE Produs 50 de adulţi de Diglyphus într-un flacon. Nivel de aport Un flacon permite tratarea a aproximativ 100 m2. Aceste larve par a se confunda cu larvele de fluturi. larvă şi adult. Unele vor deveni negre. Este necesar să se efectueze 2 aporturi la un interval de 7 sau 14 zile. Ţinta Larvele de aleurode de sere. Franklinothrips va dispărea în absenţa hrănii. trebuie determinată specia tripsului dacă nu este instalat pe planta potajeră. parazitate de Encarsia. Indice de activitate Prezenţa Franklinothrips. După 15 zile apar larvele de mămăruţe. Diminuarea populaţiilor de tripşi. dar după mai mult de o lună de la lăsare. Indice de activitate La 2 săptămâni după aport. Indice de activitate Foarte greu de evaluat. altele vor deveni galbene. Trebuie reînnoit aportul după eficacitate. HETERORHABDITIS BACTERIOPHORA Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ. Nivel de aport Să se trateze solul odată ce larvele de otiorrhynques sunt prezente.Se recomandă să se depună mămăruţele dimineaţa sau seara. Nivel de aport O bandă permite tratarea a 25-100 m2. Mod de utilizare Să se separe cartonaşele. ENCARSIA FORMOSA + ERETMOCERUS EREMICUS Produs 10 cartonaşe din care vor ieşi himenopterele parazite. Ţinta Franklinothrips este trips prădător al tripşilor devastatori. Spectrul său de eficacitate este limitat. deci o utilizare exclusivă în interior şi în sera tropicală. Mod de utilizare . El solicită o temperatură superioară lui 20oC. Mod de utilizare Franklinothrips vor depuşi în mijlocul populaţiilor de tripşi. Larvele de mineuses moarte pot fi observate. Ţinta Auxiliarul parazitează larvele de mineuses care se găsesc pe frunze. Două aporturi la interval de 14 zile sunt necesare. Mod de utilizare Să se pună Diglyphus dimineaţa sau seara între frunzele atinse de mineuses. Este normal ca învelitorile auxiliarilor să rămână prinse pe carton. în absenţşa luminii puternice. Ţinta Larvele de otiorrhynques din sol. Indice de activitate Prezenţa adulţilor câtva timp. Cartonaşele pot fi retrase la 2 săptămâni. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene palntelor. să se suspende în plantele atinse evitând soarele direct. atacul devastatorului este oprit. larvele de aleurode îşi vor schimba culoarea. Un săculeţ cu 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. Nivel de aport 8 Franklinothrips permit tratarea a câtorva m2. Temperatura solului trebuie să depăşească 13oC. Franklinothrips este mult mai mare şi larva sa este de culoare roză.

Nivel de aport Să se trateze solul după semănare sau punerea butaşilor în compost. Să se folosească totul într-o oră. Să se folosească tot într-o oră. Indice de activitate Prezenţa Phytoseiulus în coloniile de acarieni.t. NOVODOR: B. Văzuţi prin lupă. Să se las eflaconul câtva timp pe plantă pentru ca ultimii Phytoseiulus să poată ieşi. tenebrionis. Nivel de aport Trebuie tratate culturile odată ce larvele au fost detectate. STEINERNEMA FELTIAE Produs 6 milioane de nematode într-un săculeţ. nu mai sunt acarieni vii. PHYTOSEIULUS PERSIMILIS Produs Flacon cu rumeguş care conţine 200 de acarieni roşii care sunt auxuliarii. Mod de utilizare NOVODOR este utilizat în doză de 50 ml sau 50 cc sau 50 cm 3 în 10 L pentru 100 m2 pulverizat. Un săculeţ de 6 milioane de nematode permite tratarea a 12 m2. Păianjenul Lăsaţi-i în pace! Ei devorează o cantitate incredibilă de muşte şi larve de tot felul. larvele de otiorrhynques mor în sol. Temperatura solului trebuie să depăşească 15oC. Produsul acţionează prin ingestia asupra larvelor de doriforă. Indice de activitate La câteva zile după pulverizare. larvele de dorifore mor. Este vorba de un insecticid biologic pe bază de Bacillus thurengiensis var. Mod de utilizare Să se verse tot conţinutul din săculeţ într-o stropitoare de 10 L. Mod de utilizare Să se verse flaconul pe frunzele plantelor contaminate. Se preferă tratarea seara şi în afara riscului de ploaie. Rapid. Să se repete la 8 zile atâta timp cât există larve. Ţinta Toate speciile de tetranide. Phytoseiulus nu este eficace asupra acarianului roşu a arborilor fructiferi. Să se amestece bine. Să se amestece bine apoi să se verse pe teren cu stropitoarea. Să nu se dea decât pe plantele contaminate. Auxiliarii grădinii Avem tendinţa să neglijăm ajutorul adus de insectele şi animalele care sunt veritabili auxiliari ai grădinarului. var tenebrionis Produs Produsul se numeşte NOVODOR. şi nici asupra acarianului coniferelor. Phytoseiulus nu supravieţuieşte decât în prezenţa prăzilor. apoi să se verse pe compost cu stropitoarea. Ţinta Larvele de muşte a composturilor din sol. Epeirele diademă distrug mai mult de 2 Kg de insecte pe Ha! Nevăstuica Chiar dacă ele fac pagube în coteţele de păsări. cu pete negre pe coaste. Acesta este eficace asupra coleopterelor. Carabe dore . Indice de activitate Foarte rapid larvele de sciaride mor la suprafaţa compostului. Aceste nematode nu sunt în nici un caz patogene plantelor. Ţinta Acest produs este omologat asupra cartofului şi vinetei pentru controlul doriforelor. ele distrug mulţi şobolani şi şoareci. aceşti acarieni sunt galbeni sau roşii. Nivel de aport Flaconul permite tratarea a aproximativ 10-20 m2. Indice de activitate După 10 zile.Să se verse conţinutul unui săculeţ într-o stropitoare de 10 litri.

rândunicile. Un piţigoi mănâncă aproape greutatea sa pe zi de insecte. botul este ascuţit. El se hrăneşte cu insecte. coada este mai scurtă decât corpul şi capul este foarte subţire. Nu-i omorâţi. Acestea sunt păsările insectivore precum piţigoii. mierlele. Rezultatul nu este garantat pentru grădinile mici dacă mămăruţelor nu le place acolo. ei nu se ating niciodată de culturi. dar mai ales fluturi crepusculari. cărăbuşi şi alte insecte. ele nu supravieţuiesc. Acest animal este carnivor şi nu atinge niciodată fructele şi legumele. viermi albi şi mulots. Sunt mari prădători ai şoarecilor şi şobolanilor. Liliacul Prostia şi ignoranţa au făcut mult rău acestui mamifer nocturn în afara faptului că sunt veritabili saci cu păduchi. Mămăruţă Ele pot mînca mai mult de 100 de afide pe zi. dar distrug insectele.Aceste mici insecte sunt de culoare bronzului sau verde aurit pe spate şi se hrănesc cu larve şi larve de fluturi. Păsări diverse Numeroase păsări sunt ajutoare preţioase în grădina chiar dacă din când în când mănâncă cireşe. Broasca Dacă posedaţi un teren rece şi umed veţi vedea poate brotăcei verzi din timp în timp. lăcuste şi multe insecte. Ei vor mânca noaptea numeroase insecte. muştele. . Bio –box Bio –box de Biobest este o cutie de carton care poate fi uşor agăţată în cultură. Syrphes Seamănă cu mici viespi foarte fine şi silenţioase. larvele de fluturi şi larvele în general. Broasca-râioasă Este unul din cei mai buni auxiliari ai grădinii.. melcii şi multe insecte vor trebui să plece în altă parte. Larvele lor devorează multe afide în timpul ciclului lor. Atenţie şi la îngheţurile târzii.. Putem cumpăra prin corespondenţă sau din anumite grădini larve de mămăruţe. cucuvelele. Mai sunt şi păsările care vânează noaptea precum buvniţele. Ele distrug multe insecte şi mai ales şoareci care sunt adevărate răni pentru grădina de zarzavat.. dar sunt mai fine şi mai negre. Viespea parazită Ele se aseamănă cu redutabila lor verişoară. În interior putem pune diferiţi auxiliari. Ariciul Dacă aveţi unul în grădina dumneavoastră. căpşuni sau mazăre. Ele distrug melcii. Dacă aveţi o năpârcă în grădina dumneavoastră. Punaises Acestea devorează acarienii. O femelă prin depunerea de ouă ajunge să paraziteze mai mult de 500 de afide sau larve de fluturi în timpul sezonului. nu ştiţi ce noroc aveţi. lor le este încă frică de dumneavoastră. Năpârca Năpârcile sunt inofensive. chiar şi vrăbiile sunt utile. ei nu se vor prinde niciodată în părul dumneavoastră şi nu vă vor suge sângele. anumite larve de fluturi şi psylles. Engoulevent Această pasăre seamămă cu sturzul. Le vedem adeea stând pe flori. melcii şi larvele insectelor acvatice. lăstunul. Ele vânează la apus şi mănâncă fluturi de noapte. Şopârla De câte ori vara nu aţi văzut aceste şopârle mici gri încălzindu-se la soare pe pereţii de piatră. penele sunt de culoare gri brun.. Larvele ajung să devoreze 250-500 de afide în timpul dezvoltării lor care durează trei săptămâni. tariere este mai lungă. • mierlele în ciuda prelevărilor pe care le fac în grădina de zarzavaturi şi în livadă ele devorează numeroase insecte şi larvele lor şi miriapodele • un cuplu de piţigoi ajung să mănânce 30 Kg pe an • ciocănitoarele sunt preţioase pentru a căuta insectele şi larvele sub scoarţe arborilor Păsări de pradă Aţi văzut ereţi şi mici şoimi care scormonesc solul să caute şoareci şi alte mici mamifere. Musaraigne Acesta este mult mai mic decât şoarecele. Crysope Sunt mici insecte alungite de culoare verde cu aripi lungi. Şi ele mănâncă! Muşte. ele vor merge şi vor devora afidele vecinilor.

O doză de 1-2% de Bioshower în apa uşor mineralizată dă un excelent rezultat. Folosire Pentru a obţine un rezultat maxim. funzele plantei trebuie să fie complet stropite pe ambele faţe. muştele albe. Bio –box este foarte adaptat mai ales pentru introducerile de Orius. Aplicare Datorită lui Bio –box. Folosirea lui evită ca mulţi auxiliari să cadă la sol atunci când sunt introduşi. Bioshower este deci un mijloc de corecţie folosit pentru controlarea devastatorilor în lupta integrată în culturile fructifere. Lista feromonilor disponibili LIVEZI Denumirea latină Adoxophyxes orana Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Arqyrotaenia pulchellana Ceratitis capitata Cossus cossus Cydia fagiglandana Cydia funebrana Cydia molesta Cydia pomonella Cydia splendana Leucoptera scitella Orgyia antiqua Pandemis heparana Phyllonocorycter blancardella Prays citri Spilonota ocellana Synanthedon myopaeformis Zeuzera pyrina Denumirea comună T T T T–M T T ML T T T CT T T T T T T T T MLS Capcane recomandate MARI CULTURI. Bioshower Un săpun 100% biodegradabil de Biobest În general Bioshower pentru plante este un produs biodegradabil pe bază de acizi graşi cu calitate înaltă. Eretmocerus. O dată ce insecteleutile se găsesc în Bio –box. Folosirea este deci practică supra focarelor de insecte dăunătoare. Datorită acestor avantaje. tripşii.Bio –box este deci o unealtă practică pentru difuzarea auxiliarilor în cultură. răspândirea auxiliarilor nu se face direct pe cultură. Bioshower acţionează prin contact. ele ies din cutie şi încep să caute insectele dăunătoare pe plante. CULTURI DE LEGUME ŞI ORNAMENTALE Denumirea latină Denumirea comună Agrotis exclamationis Agrotis ipsilon Agrotis segetum Autographa gamma Cacoecimorpha pronubana Chysodeixis chalcites Capcane recomandate T–M T–M T–M T T T . Bio –box este un sistem eficace şi uşor de folosit pentru introducerea auxiliarilor în cultură. dar după 24 de ore putem să-l introducem din nou. Bio –box are avantajul că introduce auxiliarii chiar acolo unde problemele cer o soluţie urgentă. cicadelle şi punaises. Bioshower este un produs natural eficace împotriva insectelor cele mai curente cum sunt afidele. Macrolophus. Bioshower are un efect secundar asupra auxiliarilor. Encarsia. Acizii graşi fac să slăbească rezistenţa devastatorilor şi asigură un control eficace al acestora. legumiere şi horticultură. Aphidius colemani şi mulţi alţi inamici naturali.

formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite. REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup. termen ştiinţific pentru fluturi. Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido). .Cydia nigricana Epichoristodes acerbella Heliotis armigera Lacanobia oleracea Mamestra brassicae Mythimna unipuncta Ostrinia nubilalis Phthorimaea operculella Plutella xylostella Sesamia nonagrioides Spodoptera exigua Spodoptera littoralis Trichoplusia ni MĂRFURI STOCATE Denumirea latină Ephestia kuehniella Plodia interpunctella Sitotroga cerealella OLEICULTURĂ Denumirea latină Dacus (Batrocera) oleae Prays oleae VITICULTURĂ Denumirea latină Eupoecilia ambiguella Lobesia botrana Sparganothis pilleriana T T T–M T–M T–M T-M T T T T T–M T–M T–M Denumirea comună T-M T T –M Capcane recomandate Denumirea comună Musca măslinei Tenia măslinei Capcane recomandate T – DT T Denumirea comună T T T Capcane recomandate SILVICULTURĂ Denumirea latină Gypsonoma aceriana Lymantria dispar Lymantria monacha Operophtera brumata Paranthrene tabaniformis Rhyacionia buoliana Thaumetopoea pityocampa Tortrix viridana Zeiraphera diania Denumirea comună T T T M T T ML T T Capcane recomandate Legendă: T: TRAPTEST M: MASTRAP ML: MASTRAP L MLS: MASTRAP L fără aripioare CT: CARPOTRAP DT: DACOTRAP Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele.

seminţele. METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle. Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. plantelor şi recoltelor. frunzele. Capacitatea lor de a coloniza terenul prin seminţe. cu pierida verzei Pieris brassicae.. Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture. care atacă ouăle sau larvele.. Lupta cu insecte utile În natură. şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb). În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii.. rhizome este adesea impresionantă şi atunci când există. Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor. Dar dacă observăm şi analizăm atent acest efect depresiv.Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. şi fluturi de noapte. sunt câteva care se utilizează în lupta biologică. Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor). Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. În plus. Fiecare plantă trăieşte şi joacă un rol care nu este nici bun nici rău dar participă la marele elan al vieţii. Agricultorul trebuie să cunoască şi să respecte anumite mecanisme naturale. Combaterea şi eliminarea lor sistematic este epuizant pentru agricultor şi distrugător pentru natură sau ambele în acelaşi timp. Ea poate ataca tulpinile. Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor). PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi. ciuperci). Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei). sucul fructelor sau seva plantelor. sau Rhopalocere. aparţine de Rhopalocere. vedem adesea cum să ne debarasăm de ele fără mijloace chimice. Heliotis armigera (cucuveaua roşiei). numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte. cât şi pe mărfile stocate.. Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. sau Heterocere. Familia de Pieridae. Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie). rănile pot favoriza instalarea ciupercilor. Ele constituie „ îngrăşământul verde al Bunului Dumnezeu” şi ele sunt „plantele bune ale solurilor rele”. câteodată primul. Mamestra brassicae (cucuveaua verzei). parazite sau prădătoare. fructele. Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă. Printre cele care ne supără.. Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp. speciile vivace au un loc ales. ceea ce antrenează deprecierea. Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. Diseminarea lor pe fermă poate fi sursa supărării pentru practicant. păsări. Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia). mai ales în sistemele cerealiere fără creştere. BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens. Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni. în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. Plante vivace în agricultura biologică Metode de luptă În natură noţiunea de buruieni nu are sens. Iată câteva baze ale unei strategii bune: . aflăm că buruienile joacă şi roluri foarte pozitive în raport cu agricultura. Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. Buruienile sunt un subiect supărător pentru mulţi care practică cultura biologică. În general nimfa este protejată într-un cocon. respectiv pierderea. pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale. Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului). Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma). Efectul depresiv pe care flora spontană îl exersează asupra culturilor noastre este dificil de contestat. florile. larvele sau adulţii. Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile. rădăcini. S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu.. Printre insectele utile.

Capcane cu feromoni În culturile de zarzavaturi. larvele de fluturi devastatori pot cauza pagube considerabile. se poate introduce Amblyseius californicus prevenriv înaintea sosirii primilor păianjeni. • Dat fiind faptul că Amblyseius californicus poate supravieţui mult timp fără hrană. Dezvoltarea lui Amblyseius californicus nu depinde de temperatură.Să se evite mai bine creşterea seminţelor prin cosit. loc suficient pentru culturile de primăvară târzii. fructifere şi horticole. în tuburi cu vermiculită. • Să se reducă stocurile de seminţe. va exista tot timpul o populaţie de Amblyseius californicus în cultură şi trebuie deci să se repete mai rar introducerea. .. • Să se evite suprapăşunatul preriilor şi să se alterneze pe cât este posibil cositul şi nutreţul. Capcana cu feromoni este un instrument util folosit pentru detectarea fluturilor devastatori. Lannate şi majoritatea celorlalte insecticide care au o lungă persistenţă. • Să se lucreze pământul nici prea mult nici prea puţin. pot încetini dezvoltarea populaţiei. dar şi Phytoseiulus persimilis la 6 indivizi/m2. introduceţi 6 indivizi/m2. Efecte secundare Pentru moment. Amplyseius californicus se va dezvolta mai bine decât Phytoseiulus persimilis. În culturile unde este foarte greu să se observe primii păianjeni. deoarece primul nu se dezvoltă repede la început. demaraţi devreme introducerea preventivă a 1-2 indivizi/m2. Este activ între 8-350C şi poate atunci să fie folosit pe câmp deschis. măcinare. inversarea florelor adventices. Din testele practice.. smulgere. • Să se adopte o rotaţie judicioasă: alternanţa culturilor de iarnă şi de primăvară. introduceţi totuşi Phytoseiulus persimilis şi Feltiella-System. ca şă cea mai mare parte a fongicidelor. Avantaje În viitor Amblyseius californicus va lua un loc important în lupta biologică împotriva păianjenilor din motivele următoare: • Contrar lui Phytoseiulus persimilis. Acesta poate supravieţui mai mult timp fără hrană sau se poate hrăni cu polen. Mai ales în culturile unde temperatura şi/sau umezeala relativă variază mult. Când soseşte şi tetranida tisserand. ne arată importanţa atacului şi ajută cultivatorul să determine momentul propice pentru a le distruge. • Să se fie foarte atent să se obţină şi să se menţină o structură bună a terenului. • O populaţie de Amblyseius californicus poate să se dezvolte pe un regim de polen. • • • • • Atunci când s-au detectat primii tarsonemes dăunători. • Să se practice dacă este posibil mijloacele culturale inversate. reiese că Nissorun. se recomandă să se introducă Amblyseius californicus. reăetaţi la 2-3 săptămâni. Amblyseius californicus poate fi utilizat preventiv şi acest auxiliar nu este canibal. Biobest execută numeroase teste pentru a cunoaşte efectele secundare a pesticidelor asupra lui Amblyseius californicus. Schema de luptă • Primăvara. Californicus – System Amblyseius californicus este livrat câte 2000 de indivizi la stadiile de nimfă şi adult. să se îndepărteze compactajele. dacă este posibil. • Amblyseius californicus nu luptă doar împotriva tetranidei tisserand dar şi împotriva tarsonemes. Amblyseius californicus Aplicare Amplyseius californicus poate fi utilizat în diferite culturi de zarzavaturi. chir şi în cazul unei prezenţe mai puţine. la momentul potrivit. Torque şi Apollo pot fi aplicate fără risc. • Să se folosească raţional ustensilele culturale şi să se folosească unplivitor pentru vivace. fructifere şi ornamentale pentru a lupta împotriva diferitelor specii de păianjeni. • Să se practice semănări false juducioase. În cazul atacurilor mai împortante. • Să se aleagă culturi şi îngrăşăminte verzi.

Capua Fluturele de noapte ypsilon Fluturele de noapte al recoltelor Petite mineuse du pêcher Fluturele cojii. Nume Molia prazului Fluturele cojii. Astăzi sunt folosite pentru detectarea Capua (Adoxophyes orana).Feromonii sunt semnale schimbate între indivizii unei specii şi care influenţează comportamentul lor. Cu capcana cu feromoni. fluturele de noapte al anghinării Fluturele ciclamenei Cossus gâte-bois. care conţine feromoni. Capsula. Eulia Lettre grecque. Capcanele sunt agăţate la înălţimea unui om în mijlocul parcelei. Avantaje • Simple • Ieftine • Foarte eficace • Ecologice • Puţin timp de lucru. Tipul de capcană care dă cele mai bune rezultate în practică este capcana Delta. În viticultură. Evitaţi să agăţaţi capsulele a două specii diferite succesiv. Conservaţi-le la frigider sau la congelator. Cultura fructiferă şi viticultura În diferitele culturi fructifere. capcanele cu feromoni sunt de assemenea folosite pentru detectarea speciilor de devastatori (mai ales Lobesia botrana). atraşi de feromonii femelelor sunt prinşi şi rămân fixaţi pe fundul lipicios. Există feromoni sexuali care atrag fluturii masculi situaţi la o distanţă mare de fluturii femele. De la un anumit număr de masculi prinşi. Pentru fiecare cultură. devastatorii pot fi identificaţi. concentraţie. Cossus ronge-bois Tipuri Nume ştiinţific Acrolepia assectella Adoxophyes orana Agrotis ipsilon Agrotis segetum Anarsia lineatella Archips podana Archips rosana Argyrotaenia pulchellana Autographa (Plusia) gamma Busseola fusca Cacoecimorpha pronubana Ceratitis capitata Chilo suppressalis Choristoneura fumiferana Chrysodeixis chalcites Clepsis spectrana Cossus cossus . număr. Durata activităţii unui feromon depinde de compoziţie. Numărându-i ne putem face o idee de importanţa populaţiei lor şi de distribuţia lor. lupta este declanşată în funcţie de pragul pagubei.. se situează între acoperiş şi fundul lipicios. Această capcană se compune dintr-un fund lipicios şi un acoperiş din material durabil rezistent la apă. Se recomandă să se folosească cele două capsule imediat după ce s-a deschis ambalajul. se profită de acest fenomen pentru a atrage insectele devastatoare. . climat. sau spălaţi-vă bine pe mâini înainte de a atinge capsulele unei alte specii. În mijlocul acoperişului este o agăţătoare pentru a agăţa capcana. Controlând acest fund. lupta trebuie realizată. Marile culturi O mare gamă de capcane cu feromoni este disponibilă pentru marile culturi. Masculii.. carpocapsei (Cydia pomonelle). Podana Fluturele mugurilor Fluturele cojii. fluture de noapte gamma Fluturele european al garoafei Musca fructelor Pyrale orezului Virme auriu. sesie mărului (Synanthedon myopaeformis) şi mineuse marbue (Phyllonorycter blancardella). observaţiile sunt simplificate datorită capcanelor cu feromoni. Feromonii sunt specifici pentru fiecare fluture devastator. Capsule cu feromoni • • • • Capsulele cu feromoni sunt ambalate câte două.

Tortrix des prunes Tordeuse orientale du pêcher Tordeuse verte des bourgeons Noctuelle de la tomate. Varié de gris Ver rose des capsules du cotonnier Teigne de la pomme de terre Mineuse marbrée des feuilles Teigne des fruits secs Lettre grecque. Spongieuse Teigne des citrus . Moine.Cydia janthiana Cydia pomonella .zie Phyllonorycter blancardella Lobesia botrana Lymantria dispar Lymantria monacha Mamestra brassicae Mamestra configurata Mamestra oleracea .zie Laconobia Musca domestica Orgyia pseudotsugata Ostrinia nubilalis Pammene argyrana Pammene rhediella Pandemis heparana Panolis flammea Paralobesia viteana Pectinophora gossypiella Phthorimaea operculella Phyllonorycter blancardella Plodia interpunctella Plusia (voir Autographa) Plutella xylostella (ou P. Noctuelle défoliatrice Noctuelle de la salade Tordeuse des pois Carpocapse des pommes et des poires Mineuse cerclée Mineuse marbrée des feuilles Tordeuse de la grappe. maculipennis) Porthetria dispar (voir Lymantria) Prays citri Carpocapse de l'aubépine Carpocapse des pommes et des poires Mouche de l'olive Chenille épineuse du cotton Pyrale des amandes Pyrale du Tabac Teigne de la farine Cochylis de roset.zie Laspeyresia Dacus oleae Earias insulana Earias vitella Ephestia cautella Ephestia elutella Ephestia kuhniella Eupoecilia ambiguella Evergestis forficalis Grapholitha funebrana Grapholitha molesta Gypsonoma aceriana Hedya dimidioalba Hedya nubiferana Helicoverpa (Heliothis) armigera Helicoverpa (Heliothis) virescens Helicoverpa (Heliothis) zea Lacanobia oleracea Laspeyresia nigricana Laspeyresia (Cydia pomonella) Leucoptera scitella Lithocolletis blancardella . Pandemis Noctuelle du pin. Lambda Teigne des crucifères. Brassicaire Noctuelle potagère Mouche domestique Pyrale du maïs Tordeuse des jeunes fruits Tordeuse de la pelure. Gamma. Disparate. Teigne du colza Bombyx disparate. Bombyx moine Noctuelle du chou. Teigne de la grappe Pyrale des crucifères Carpocapse des prunes. Eudemis de la vigne Bombyx disparate Nonne.

Împotriva acestor devastatori nu se intervine în situaţia controlată de typhlodromes. manebe. Rezultatele sunt foarte încurajatoare şi confuzia a fost omologată în 2000 pe meri. cu această dată corespunde şi instalarea primelor colonii de typhlodromes autohtone. pentru a atrage masculul. Ciclul biologic al devastatorului este întrerupt înainte de stadiul de dăunător. Confuzia sexuală împotriva carpocapsei Lupta chimică împotriva principalului devastator al mărului devine dificilă. lupta prin confuzie sexuală apare ca şi o alternativă interesantă. Este nevoie de două intervenţii în tratarea acestor boli. Nu se sfătuieşte utilizarea specialităţilor pe bază de piretrinoidă. Rapănul şi făinarea mărului sub supraveghere Rapănul nu a exersat o puternică presiune doar în situaţia laxistă când atacurile au fost constatate. zinebe. este repusă în cauză: la insectă apare un fenomen de rezistenţă la anumite produse chimice. Teigne des grains Tordeuse rouge des bourgeons Noctuelle de la betterave Noctuelle Sésie du pommier Sésie du groseillier. mancozebe. este limitată. Zeuzère du Maronnier Zborul carpocapsei Utilizarea specialităţilor anti-parazitare omologate dar negative vis a vis de fauna auxiliară. una sau trei intervenţii sunt necesare. Aceşti difuzori degajă acelaşi feromon sexual (codlemon) ca şi cel emis de femela carpocapsă. în viticultură şi la piersici. Utilizată cu succes în marile culturi (porumb). Două produse sunt astăzi disponibile: Isomate C a societăţii Sumi Agro France şi Ecopom de Biotop. Principiul confuziei sexuale datează de la începutul anilor 1990. comercializate de Isagro. Acesta este perturbat de multiplele mesaje pe care le primeşte şi nu îşi găseşte femela. Astfel. În cazul invers. Typhlodromes pentru controlarea acarienilor Primele ieşiri din ouă au loc în 24 aprilie. Teigne des blés. Făinarea a exersat o presiune în anumite livezi. cuplarea insectelor este limitată. Lupta chimică clasică care se sprijină pe modelele matematice care integrează biologia carpocapsei şi datele meteorologice. Astăzi tehnicile de luptă obişnuită arată limitele lor.Prays oleae Quadrospidiotus perniciosus Rhagoletis cerasi Sesamia inferens Sitotroga cerealella Spilonota ocellana Spodoptera exempta Spodoptera exigua Spodoptera frugiperda Spodoptera littoralis Spodoptera litura Synanthedon (Sesia) myopaeformis Synanthedon pictipes Synanthedon tipuliformis Syndemis musculana Thaumetopoea pityocampa Trichoplusia ni Yponomeuta malinella Zeuzera pyrina Teigne de l'olivier Pou de San Jose Mouche des cerises Alucitedes céréales. tehnica este de mai mulţi ani testată pe meri. Zeuzère. Zborul carpocapsei cu intensitate variabilă Carpocapsa necesită unnumăr de intervenţii superior anilor precedenţi. În faţa apariţiei rezistenţelor la produsele fitosanitare. Sésie tipule. Sésie tipuliforme Processionnaire du pin Chenille arpenteuse du chou Hyponomeute du pommier Coquette. Zborul este eşalonat din 7 mai până în 9 august cu o intensitate foarte variabilă. TMTD. . Carpocapsa (Cydia pomonella) poate distruge recolte întregi de meri. Principiul: plasarea difuzorilor în livadă înaintea primelor zboruri a fluturilor. în consecinţă oatul şi viermii din mere sunt reduşi.

Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C.Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. După aproximativ o lună . Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii.În livada comercială. Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă.5%. sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor. . A se evita: livezile vecine puternic infestate. Capcanele pentru împiedicarea masivă. nuc. După context.a livezilor.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate.dar intră rapid în fricte. abandonate sau care au specii cu risc (păr.a mărfurilor stocate . Protocolu de control trebuie să fie bine respectat: să se observe 1000 de fructe pe parcelă (mai ales pe cele din vârful arborilor). fie 20 de fructe pe grup de 50 de arbori. Din aceste diverse motive un complement chimic este adesea recomandat. Apoi va controla în mod regular parcelele. iluminările nocturne care atrag fluturii. Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă. Va fi utilizat ca un semnal de alarmă. Mediul zonei care se tratează trebuie luat şi el în considerare. nici naşterea larvelor devastatoare.Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C. Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela. cel puţin în primul an pentru a asana situaţia. Parcela nu este deci protejată de devastatorii secundari (fluture de noapte şi fluturele de coajă).pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri. pagube la sfârşitul primei generaţii (sfârşitul lui iunie) inferioare lui 0. gutui). precum anumite diptere.Tinerele larve se hrănesc cu frunze . De altfel: tratamentul nu împiedică femelele fecundate din afara zonei confuze să vină să îşi depună ouăle în livadă.larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol. În completarea observaţiilor vizuale indispensabile. apropierea de stocajele de lemn sau de palux care adăpostesc focare de carpocapsă. agricultorul va dispune deci difuzorii în arbori înaintea primelor zboruri a carpocapsei. Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat. Se consideră că confuzia nu este eficace decât în cazul presiunii uşoare: pagube a anului precedent inferioare lui 1%. Metoda este preventivă. Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului. Cécile Vuchot Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii. Nu mai există reproducere.părului. Potenţialul de infestaţie nu este întotdeauna uşor de estimat. la o medie de 8-10 zile.Confuzia sexuală va fi eficace pe o suprafaţă minimală de 3 ha.caisului şi a altor arbori fructiferi. Observarea în livadă este indispensabilă Reuşita tehnicii se datorează serioaselor observaţii în livezi.a pădurilor . dar şi pentru alţi devastatori. se recomandă dispunerea unei capcane sexuale pe parcelă. Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator. confuzia poate fi înlocuită singură sau împreună cu lupta chimică. Capcanele sexuale există pentru lepidoptere. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: . respectiv aplicat un insecticid chimic dacă este necesar. Feromonul este foarte selectiv şi nu vizează decât ţinta sa. După prinderea a doi sau trei fluturi trebuie idetificate controalele fructelor. În sfârşit. de preferinţă pe parcelele unde bate vântul şi nu prea tinere (densitate frunzişului tinerei livezi pare insuficientă pentru conservarea aerului ambiant impregnat de feromon). în fiecare an utilizarea tehnicii trebuie să fie gândită în funcţie de nivelul riscului. mediu sănătos.5 cm. din mai până în august.

Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime. Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot.reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor.Alte capcane posibile includ uleiul de lin.în formă deltoidă sau pâlnie.6C atunci când carpocapsele sunt inactive.5 ml acid valeric.se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul.se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase.săpunul .Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele. • Din două surse luminoase cu spectre diferite.se lasă la uscat câteva zile.se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece.După Van Leeuwen(1948).Se pot elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor.capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie).Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă. Capcane cu feromoni Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump.mai ales violet şi albastru.1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă.dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul. Tipuri de lămpi:În livadă.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui.de zahăr sau de siropul în fermentaţie.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare.carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare.tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa.0.Aceste capcane.recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi.2 bujie/pieds.trebuie bineînţeles prinsă.Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.Pentru a evita captura albinalor.trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă.carpocapsa o alege pe cea mai intensă.amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive.Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută.o săpăligă sau o broşă de 25 mm. Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş.În livada standard.Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi. • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă. Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie .Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii. Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă.deoarece ele stimulează depunera ouălelor. Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă. .Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite. Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă.

Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru. Se dispune astăzi de difuzori ECOPOM. Primul an de confuzie sexuală sau pe parcelele care au fost atacuri ale recoltei situată între 1 şi 2% se recomandă să se protejeze pic ieşirii din ouă a primei generaţii cu un produs eficace. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară. Confuzia nu trebuie să fie preconizată pe parcelele care au fost atacate anul trecut: vom reţine pragul de 1% de pagube la fructe la recoltare.carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite. De la acest nivel de atac. adică la începutul zborului.sarasinul sau compuşi de tipul margaretă.ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat. şi GINKO.muştarul. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială. Trebuie evitate parcelele strâmte.roten sau ryania. Capsulele ECOPOM sunt prevăzute pentru a acoperi o generaţie.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere. Fiecare parcelă trebuie să fie considerată ca şi un caz particular. se foloseşte confuzia sexuală. Trebuie evitate benzile cu o lărgime mai mică de 60 metri. Într-un context de producţie biologică. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme. Dacă instalarea se face după zbor atunci ea trebuie însoţită de un tratament chimic. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra. Punerea trebuie realizată înaintea împerecherii generaţiei vizate.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna. Această tehnică permite o mai bună gestiune a fenomenelor de rezistenţă. precum şi o reducere a efectelor protecţiei faunei auxiliare şi mediului. Zonele neplantate trebuie să fie de asemenea protejate.din iunie până înainte cu o lună de recoltă.dar nu populaţii mari.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control. o suprafaţă mai mare de 4 ha. criteriile de alegere a parcelelor sunt aceleaşi: Parcelele trebuie să fie mari. Punerea difuzorilor Cele două tipuri de difuzori prezintă mari diferenţe de concepţie. Să se regrupeze parcelele vecine pentru a avea o suprafaţă compactă cea mai mare posibilă. . Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse.dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă. Trebuie totuşi reunit un anumit număr de condiţii pentru ca această tehnică să da satisfacţii. în timp ce difuzorii ISOMAT-C protejează împotriva celor două generaţii. Confuzia sexuală Carpocapsa Dificutăţile întâlnite în lupta împotriva carpocapsei merilor face din confuzia sexuală o alternativă interesantă.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul. folosirea confuziei în locuri inadaptate ar risca în plus să discrediteze această metodă nouă.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie. Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa. Condiţii care trebuiesc respectate Pentru cele două tipuri de difuzori. ISOMATE-C. Pentru ECOPOM firma preconizează sistematic un tratament chimic la instalarea difuzorilor. În situaţiile unui mediu nefavorabil este mai bine să se renunţe la folosirea confuziei.

Lupta împotriva acestor devastatori se organizează puţin câte puţin. de la începutul lui august până la sfârşitul lui septembrie. Costul acestor protecţii este foarte variabil. La sfârşitul creşterii sale. Lupta chimică acţionează asupra stadiului de plimbător al tinerei larve la fel ca şi asupra ouălelor. Confuzia sexuală nu protejează împotriva lepidopterelor. Capcanele cu feromoni sunt la ora actuală sunt testate. Carpocapsa Carpocapsa. În cazul în care se depăşeşete acest prag se intervine cu un insecticid eficace. care conţin o soluţie compusă din 10% suc de măr şi 90% apă. ţinându-se cont de arborii de pe margine unde se vor instala cei mai mulţi difuzori. • Ouăle.în jurul parcelei. faceţi de asemenea un control precis la 1000 de fructe minim pe hectar. Vara următoare. putem reţine un prag de 0. la fel ca şi a balanins. Capcana alimentară este o metodă veche mai eficace. o zonă tampon de 30 metri va fi protejată cu o densitate normală de difuzori. Dacă aceste precauţii au fost luate. În zona tampon. La recoltă pagubele fructelor sunt de ordinul a 30% datorită unor cauze confuze. un hibernaculum în sol Carpocapsa castanului aparţine familiei de Tortricide. Urmărirea parcelelor în confuzie Difuzorii nu sunt în nici un caz insecticide. o porţiune din ramură. Măsură preventivă În profilaxie. Larva ţese un cocon (hibernaculum) şi intră atunci în diapauză pentru a se metamorfoza vara următoare. De la ieşirea din ouă a carpocapsei să se realizeze o numărare la 10 zile pe 500 de fructe minim pe hectar.Înainte de instalare trebuie stabilit un plan. ECOPOM Confuzie sexuală: carpocapsă! . Lupta se organizeză Lupta biologică: liliecii pot să reducă eficace populaţia de carpocapsă consumând fluturii. La sfârşitul primei generaţii să se numere 1000 de fructe pe hectar. O generaţie. Spargerea ouălelor are loc la 10-15 zile după depunere.5% de fructe înţepate. Acest mijloc de luptă nu trebuie neglijat. Trebuie reţinute mai multe puncte din ciclul său biologic pentru a aprofunda mai bine strategia tratamentului care trebuie adoptat. capcanele sau o cuşcă de urgenţă permit cunoaşterea începutului zborului fluturilor. Cydia splendana. • zborul fluturilor. O urmărire serioasă este indispensabilă. Această tehnică aduce o îmbunătăţire a imaginii arboriculturii . să se dubleze punerea la 4m înălţime în cazul mărăcinilor şi arborilor înalţi. o recoltă totală şi rapidă se sfătuieşte pentru a împiedica larvele să intre în sol şi astfel se reduce populaţia anului următor rupând ciclul devastatorilor. stocarea lor pe sol sau sub un pat de nisip/turbă. Inconvenientul acestei metode este că soluţia trebuie să se schimbe frecvent deoarece sunt atrase multe insecte. Metoda constă în dispunerea în frunziş a recipientelor. Această numărătoare va permite definirea strategiei adoptate la a doua generaţei. bântuie în livezile de castani. apoi să se dispună în locul fructelor o cuşcă etanş pentru fluturi. în timpul a aproximativ 15 zile după ultima recoltă. Carpocapsa este principalul parazit al castanelor urmat de balanin (Balaninus elephas). aproximativ 60 pe femelă.5 mm diametru) şi se adânceşte în sol între 5 şi 10 cm adâncime. Nu protejează în nici un caz împotriva altor devastatori. situate în apropierea cupelor. cel puţin 5 într-o livadă. larve şi putregaiuri. Repartizarea difuzorilor trebuie să fie omogenă. • Larva trece prin 5 stadii larvare în fruct în timpul a 40-45 zile. Pentru a şti datele de tratament şi alegerea produselor care trebuiesc aplicate. de la urtgenţa primilor fluturi. Să se supravegheze mai ales marginile. Difuzorii trebuie să fie plasaţi suficient de sus pentru a se adapta la comportamentul carpocapsei. larva perforează coaja castanei în perioada de maturitate (gaură de 1. sunt depuse în lungul nervurilor pe fiecare faţă a frunzelor. Înaintea recoltei sau la recoltă. o singură generaţie. în funcţie de caracteristicile parcelelor care influenţează numărul difuzorilor în zona tampon şi dificultatea instalării. O cuşcă de urgenţă poate însoţi sistemul de prindere: ea constă în recoltarea castanelor cu viermi în timpul recoltei. observaţiile pot începe: la 2 zile aplicarea unui insecticid cu o bombă aerosol permite prelevarea şi numărarea carpocapselor. indivizi fecundaţi care provin din mediul parcelei sau locuri care au permis întâlnirea sexelor care depun ouă şi provoacă creşteri ale populaţiilor periculoase. apoi penduculul cupei în care ea penetrează urmărind de preferinţă vasele conducătoare de sevă până în interiorul castanei. trebuie plasate refugii adaptate în jurul parcelei. • Stadiul de plimbător: larva accedă direct la cupă lungind peţiolul frunzei. Se recomandă să se dispună o capcană sexuală pe parcelă.

nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale. întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare. Se poate astfel reduce nivelul de infestare a carpocapsei dar şi alţi devastatori. prima generaţie fiind stăpânită printr-o protecţie chimică. şi dezvoltat în Franţa de către Biotop. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi. etc. Biotop propune şi folosirea tehnicii. bule de grăsime special concepute. În arbuştii mai apropiaţi puteţi agăţa la 2 m înălţime. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă. puneşi seminţe de floarea soarelui. punerea este rapidă (2 ore pe ha). şi mai ales suprimând. Ecopom prezintă avantaje reale atât la niveluu mediului înconjurător cât şi la nivelul calităţii producţiei. fie doar pentru a doua generaţie. situaţii în care confuzia sexuală poate fi pusă în practică. ceea ce mascheză semnalele emise de femele. Astfel.împiedicând împerecherile. Produsul omologat în mai 2000 se prezintă sub formă de difuzori celulozici. Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confuzie sexuală. frumuseţea lor şi prin utilitatea lor. Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei. tehnica nu este adaptată în toate situaţiile. Datorită acestui fapt. Datorită difuziei sale eficace în timpul a 60 de zile. În sfârşit. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele. Cydia pomonelle. Metoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe Ha în cursul ultimelor două campanii. folosirea acestei metode originale are o incidenţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor. Trebuie evitată . stăpânire şi vigilenţă. Mere stricate tăiate în două. Ecopom poate fi utilizat. cartofi fierţi nesăraţi şi seminţe vor fi depuse pe sol pe câţiva metri pătraţi. Astfel. bucăţi de slănină grasă nesărată. De fapt. De altfel sunt rare animalele care frecventă liber grădinile noastre. De aceea. Principiul său se referă la un element cheie al reproducerii: feromonii.Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi perilor. şi permite facilitarea valorificării producţiilor. substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul. putem să le atragem în apropierea noastră imediat. în cazurile în care se va dovedi necesar. Putem să le observăm în voie şi să le studiem comportamentul. Cu Ecopom. Biotop propune Ecopom. Mai mult decât un simplu produs. ceea ce maschează semnalele emise de femele. Apoi fiind biodegradabili şi nelavabili. Să se favorizeze prazenţa păsărilor Păsările animă peisajul prin cântecele lor. trebuie hrănite păsările. împiedicând împerecherile. În condiţii de îngheţ. este posibilă utilizarea Ecopom. Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru a se folosi confuzia sexuală. suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe. confuzia sexuală permite să facă faţă la problema rezistenţei carpocapsei la insecticidele chimice. În tăviţa plasată la 2 m de sol. Hrănirea iarna Iarna este o perioadă dificilă pentru păsări. întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul. ca şi un actor major în lupta prin confuzie sexuală şi mai general în domeniul feromonilor sexuali la fel ca şi cu distribuţia capcanelor pentru detecţie şi/sau prinderea în masă a devastatorilor culturilor. Hrăniţi dacă este posibil la oră fixă o dată sau de două ori pe zi în funcţie de meteo. Reducând. Produsul este biodegradabil şi nu se spală. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă. respectiv în anumite cazuri. Principiul confuziei sexuale La fluturi. un produs ieşit din cercetările Isagro. fie de două ori. Mai întâi. Cydia pomonella. masculii nu mai pot conta decât pe hazard pentru a-şi găsi o parteneră şi să se reproducă. biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. Ecopom răspunde astfel la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară şi permite o mai bună valorificare a produselor. Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine. Prin amenajări şi plantaţii adecvate. diversificaţi hrana. metodă de luptă prin confuzie sexuală. nu vor mai exista larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice obişnuite. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor. Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară. Biotop se poziţionează în Franţa. împotriva celor două generaţii ale carpocapsei. după ce s-a folosit confuzia sexuală şi se poate diminua tratamentele insecticide asupra fructelor înaintea recoltei. biodegradabili şi uşor de agăţat pe crengi. utilizarea pesticidelor clasice. difuzorii Ecopom permit asociere eficacităţii durabile şi respectul mediului înconjurător. Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice. Pentru a distinge mai multe specii. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni.

păianjeni roşii. fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală. Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului). dar distrugerea anumitor medii pentru păsări este mult mai prejudiciabilă aproape iremediabilă. • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: . fructifere şi ornamentle împotriva diferitelor specii de afide. Aceştia vor contribui la bunul echilibru al locului prin eliminarea rozătoarelor.numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12. Păsările cele mai comune văzute sunt: vrabia domestică. cintezoiul şi cioara neagră.poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1. Chrysopa carnea mănâncă şi tripşi. În culturile unde temperatura sau/şi umezeala relativă pot varia puternic. Câteva păsări care mor iarna nu pun în pericol supravieţuirea speciei.7% Earlygold 0. . mierla neagră. larve mici de fluturi. În orice caz. ele trebuie să fie capabile să îşi atingă prada parcurgând cea mai scură distanţă.parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha .83% Jerseymac 1.absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului . păsările vor veni cu plăcere să se adape. dar cel mai important pentru o specie sensibilă este de a menţine anumite biotopuri fragile precum mărăcinii. Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri. muşte. . În aceste cazuri o reţea de cuiburi este necesară şi utilă.8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9. Deoarece larvele nu pot zbura. În plus. Amenajaţi o mlaştină. larvele pot parcurge 4-5 km înainte de adolescenţă. Ozargold. piţigoiul carbonifer. Cu cât spaţiul este mai mare cu atât veţi avea mai multe posibilităţi.mâncarea sărată. • Protecţia cu virusul granulozei . Golden 7. piţigoiul albastru.25% Media 2.33% Jonagored.protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă. Arbuştii spinoşi atrag mai multe specii care îşi fas cuib.carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex. Fiecare specie participă la echilibrul natural.este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori . mediile umede.95% Chrysopa carnea Domeniu de aplicare Putem introduce Chrysopa carnea în diferitele culturi de legume. livezile.67% Gala. scatiul.este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică. Puteţi pune stinghii la 2-5 m înălţime pentru răpitorii diurni şi nocturni. păsările insectivore vor fi preţioşi auxiliari. este singurul produs omologat în Franţa. De aceea este important să se introducă larvele aproape de afide. arborii bătrâni. şi crearea unei livezi înconjurată de garduri vii va fi un loc foarte râvnit de rasa înaripată. Dacă practicaţi cultura integrată în grădina dumneavoastră. Să ştiţi că pisicile pot fi redutabili prădători.Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui. Chrysopa carnea nu are dificultăţi. .42% Florina 0. Să se hrănească păsările când condiţiile climatice sunt penibile. Când tăiaţi lăsaţi ramurile grămadă într-un colţ retras căci vor fi benefice pentru păsări.82% Media 11. 2. etc. Amenajamente şi plantaţii specifice Plantaţi mărăcini care conţin esenţe indigene care vor furniza o hrană variată iarna şi vor face ca păsările să fie fidele locului. ouă de fluturi şi fluturi făinoşi.5% Jonathan Jonagold 3.

suntem siguri de o calitate în plus. • Chrysopa carnea nu depinde de temperatură şi umiditate. • Deschideţi multicelula cât de departe doriţi. Schema de luptă • Primăvara. 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor. aleurode. inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre. cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic. numite comunităţi. care în condiţiile naturale sunt echilibrate. Larvele sunt active de la 12 0C până la 350C şi pot deci să fie introduse în aer. trebuie introduse de 2 ori 40 de exemplare/m2 în timpul unei perioade de 8-0 zile. şi biologia agresorilor. în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. introduceţi la 5 săptămâni larve/m2 (repetaţi de 2 ori la 2 săptămâni). perilor. colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat. ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări). Din 27 ordine cunoscute. dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. ceea ce. Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură. O multicelulă (MC) conţine 500 de larve.bruche mazării . rezistenşa împotriva pesticideloa este destul de mare. COLEOPTERE Astăzi. • Larvele sunt foarte agresive şi lucrează eficace în focare. Că chrysopele prădătoare. Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 1. • Chrysopa carnea este un prădător care nu mănâncă alte insecte decât păianjeni roşi. introducerea este uşoară. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor. altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie. de hemiptere. Când luptăm mai repede împotriva acestora. caişilor. Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”. Aceste specii formează sisteme complexe. Pentru a lupta împotriva acestui devastator. Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid. Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor. ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace. Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie. când afidele sunt prezente tot mai mult. 3. de diptere. putem crea o populaţie. de neuroptere şi de tisanoptere. tripşi. Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. Este dăunător mai ales merilor.crioceres sparanghelului . • Cu sistemul MC-500.Avantajul utilizării larvelor este că ele lucrează foarte repede. trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi. Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: . Întoarceşi multicelula şi scuturaţi de câteva ori uşor astfel încât larvele să cadă pe plantele care trebuie tratate. vespere.sitone mazărei . este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar. larvele sunt ambalate separat în celule mici. • În focare. În plus.ceutorhynques . putem distinge tratamentul focarelor de afide. există un pericol mai mic de infestare a întregii culturi. Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 2.altise cruciferelor . O larvă mănâncă în jur de 50 de afide pe zi. Avantajele lui MC-500 System • Deoarece aceste insecte sunt canibale şi se hrănesc una cu alta în timpul transportului. • Deoarece sunt insecte primitive.bruche fasolei . Este vorba de coleoptere. prunilor. de lepidoptere. de himenoptere. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul. Aceste celule formează împreună un fagure. Când adulţii au ieşit din ouă ei părăsesc adesea sera. Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. cunoaştem mai bine şi atacurile.

ulm. . au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote. Se disting 2 categorii de auxiliari: . Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea.paraziţii sau parazitoidele. a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă . Un pesticid „Bio” Purinul de urzică. stejar. frunzele sunt distruse de hispine. un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor. Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri. deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele.arborii şi arbuştii (pin.cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse. Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: .mazărea . corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia. mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot.garoafelor de inde . Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide. Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate. Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor. fixată pe 3 ani. Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele.nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus.florile ornamentale . Dimpotrivă. . Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ. Combaterea afidelor Mămăruţa. Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri.verzele . ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori).prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor. gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice. prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim.Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. adică vis-a-vis de un complex de specii.trandafirii .mentei .fasolea . Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale. tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia). Să se pulverizeze pe zonele atinse. Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă. acarieni şi psile. Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere Monocotiledonatele. Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare. frasin. Conversia livezii Faza de conversie.4.sarriette . practicile culturale sunt profund modificate.roşiile . Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: . altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: . gramineele. Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână. cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj.

Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. acarieni păr: afidă. mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui. Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi. aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora. Analiza chimică a solului. afide cireş: Cylindrosoprioză cais: Monilia Pregătirea conversiei Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. acarieni piersic: Monilia. paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi. Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%. o fertilizare excesivă. curative după reţelele de observaţie şi avertizare *** ** * * . Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune. trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului. Analize foliare. concurenţa ierbacee va fi mai importantă. Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi. acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. Conversia practică Post Fertilizare Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral. termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Gestoiunea rangului şi interrangului Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor împotriva Fungicide. Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afide. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă. Solurile foarte poussants. Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. analize de sol Muncă mecanică.Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi. Atacurile afidelor. Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice. Analize foliare Dezierbare chimică.

cuibarele nu ajung. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară).. Există o teritorialitate la fiecare cuplu. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor. Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu. Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor. Pentru atragerea faunei în livezise poate recurge la amplasarea de cuiburi în livezi. De alfel. manuală în măr Rărirrea manuală * *** * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii.Regularea incărcăturii Rărirea chimică. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an. Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună. collemboles) şi microorganismelor(bacterii. Conversia „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii. Utilizarea pasarilor ca si auxiliari Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu este o abordare utopică. Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie.) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi.) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor. planuri de apă. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital. Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în livadă. Acestea fiind spuse.. Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. Reproducerea piţigoilor în livezi de exemplu este la fel de bună ca şi cea din mediul natural. dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele. etc. ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna dacă acesta este limitat în perioadele foarte reci. căci dacă depăşeşte cantitatea minimă există riscul de dependenţă. vom găsi doar 4-5 specii de păsări. adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale. Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică. Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri. Profilul solului este o etapă importantă. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri. angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator. regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. magneziu . etc. ciuperci). după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare. . nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici). Multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată.

CULTURI ASOCIATE Culturi associate de arbori cu usturoi ♦ La ciboullete si usturoiul daca se panteaza intre randurile de pomi au proprietatea de a indeparta insectele daunatoare din plantatii. Fiecare planta joaca un rol care nu este neaparatnumai bun sa neaparat numai rau. Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii. Degradarea lui se realizeaza dupa 7 zile de la fixarea pe sol . Societatea Sequana lucreaza pentru obtinerea unui produs "Sequana long life" care sa fie mai rezistent decat produsul "Sequana normal".Dincolo de rolul strict de auxiliar. cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv ♦ se pot realiza preparate din ardei iute. A incerca sa le distrugi in totalitate este obositor pentru agricultor si distrugator pentru natura sau pentru ambele in acelasi timp. cimbrisorul au de asemenea proprietati repulsive ♦ busuiocul şi muscatele prezinta si ele caracteristici de repulsiv . ♦ Capucina cu parfumul sau de piper ajuta la fel la indepartarea daunatorilor din plantatii ♦ Rozmarinul. Oamnii au tendinta de a considera ca si buruieni acele plante care concureaza cu plantele de cultura. .Biopolyane realizat de societatea Prosyn Polyane realizat pe baza de co-polyester. Un demers corect in agricultura ecologica pentru a putea controla buruienile ar consta in: -evitarea fructificarii buruienilor -adoptarea unei rotatii adecvate -mentinerea unei bune structuri a terenului -mobilizarea echilibrata a solului: o mobilizare deasa duce la epuizarea acestuia. Dar daca s-ar efectua o analiza mai atenta a rolului negativ pe care aceste plante il realizeaza putem sa ne dam seama ca in acelasi timp buruienile joaca si un rol pozitiv in agricultura. Efectul distrugator al florei salbatice asupra culturilor este evident. aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini. ciboulklete si usturoi pentru a indeparta insectele Buruienile In natura notiunea de buruiana nu are nici un sens. lavanda.Fiberplast pe baza de amidon si copoliester realizat de societatea Ulice-Limagrain. ♦ bioplasticuri pe baza de amidon si co-poliester . Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale. A accepta sau chiar a incerca sa sa aduci o flora diversa de o maniera discreta constituie o abordare mai realista. o mobilizare rara duce la instalarea de radacini puternice si de rizomi -alegerea de culturi de ingrasaminte veri concurentiale -reducerea stocului de seminte -practicarea semanatului fals -utilizarea tesalei de buruieni MULCI biodegradabil ♦ Mulci organic din hartie pe baza de celuloza (plus aditivi) Societatea AHLSTROM ARJO Sequana (mulci negru) Biocell (mulci bej/negru) Degradarea lor este foarte rapida (in mai putin de 3 saptamani) si nu este interesanta pentru culturile cu crestere lenta sau in zoonele cu vanturi puternice.

sub scoarţă. se reproduc şi ovodepunerea începe la 2-3 zile mai târziu. au o formă de banană cu un opercul care poate fi conformat. Adulţii: aceste hemiptere adulte se caracterizează prin: ochi mari roşii proeminenţi.Mater-bi. Barbier. o gură triarticulată dispusă sub faţa ventrală a capului. verde deschis sau inchis maro sau negre. Guerin.. Ouăle (0.4mm) incolore sau albe. îşi reiau activitatea. prezenţa ocelilor pe cap. Aceste heteroptere trec prin cinci stadii larvare a căror formă este asemănătoare cu cea a adultului. cuneus neted în hemelytre. Azcos. Antocoridele îşi petrec iarna la stadiul de adult în trunchiurile copacilor crepate. Din prima primăvară. au metamorfoze incomplete. Larvele: o femelă Orius depune aproximativ 1-3 ouă pe zi în ţesutul vegetal pe tulpini sau pe nervuri pe partea inferioară a frunzei (limb foliar. ornamentat sau colorat în mod caracteristic. realizat dintr-un amestec de amidon si de poliester realizat de catre societatile Novamont. nervură). Mugurii apar şi se dezvoltă începând cu al treilea stadiu. sub frunze şi resturile vegetale care acoperă solul. adulţii ies de la hibernare.Deltalene.Famille: Anthocoridae Descriere Orius sunt punaises mici (2-3 mm) de formă lunguiaţă şi de culoare brună neagră. Ordre: Heteroptera . . Ouăle: Ciclul Aceste hemiptere sunt heterometabolice. Hyplast Compozitie Co-poliester Amidon plus copoliester Amidon plus coploiester Societatea Prosyn Polyane Ulice Limagrain Novamont (producator) cu societati colaboratoare: Deltalene Hyplast Barbier Guerin Azcos Denumirea Biopolyane Fiberplast Maer bi cu variantele: Biolene Hytimulch tip 1 şi 3 Biofilm Guerin Biotello 15 B Culori Negru Negru Maro/negru Verde/negru Verde/negru/maro Verde negru Indicele de degradare a mulciului (GRAB 2002) Degradare rapida intermediara lenta Mulci Hytimulch Tipul 3 (verde si negru) precum si tipul 1 (verde) Biolene (maro) Biofilm (negru) Hytimulch tip 1 (negru) Biopolyane (negru) Biotello (negru) 40 zile (z) 4 1 2 1 1 2 60 z 5 3 2 1 1 2 80 z 5 4 4 2 3 2 100 z 5 4 4 2 3 2 ♦ Culoare Produsele sunt fie transparente. ♦Grosimea: 15-20 de microni Ploşniţele -ANTHOCORIDES Orius sp.

Femelele depun în medie 115-140 ouă şi incubaţia durează aproximativ 5 zile la 24 oC. Pe lângă factorii pedologici. Această operaţie antrenează cheltuieli adiţionale şi poate să devină supărătoare pentru potenţialul randamentului dacă nu este executată cu grijă. În general aceste ploşniţe prezintă 2-3 generaţii anuale şi adultul trăieşte 3-4 săptămâni. Polenul poate constitui o sursă nutritivă. deoarece câmpul lor de viziune nu depăşeşte capătul antenelor lor. Le găsim şi în mărăcinii de arin. capacitatea lor de căutare pare a fi limitată la contactul pe care îl vor avea cu eventualele prăzi. Totuşi în diferite cazuri colonizarea lor a culturii trebuie să fie consolidată de către diferite mijloace: . fluturi la fel ca şi cu polenul şi nectarul mai multor specii vegetale. Menţinerea unui echilibru între aer şi apă constituie una din cele mai mari provocări a gestiunii solurilor. ploşniţe înţeapă prada şi aspiră hemolimfa. rosaceaelor şi numeroaselor specii ierbacee. Relaţia cu planta Printre elementele mediului care acţionează asupra ecologiei şi biologiei acestor auxiliari. microclimatul solului are o mare importanţă în reuşita culturii fructifere. Putem aceste caracteristici prin nivelarea terenului. este cazul texturii (nisip. Utilizarea în metoda de luptă Cu o voracitate şi o fecunditate medie. influenţele factorilor de mediu (climat. Proprietăţile fizice ale solului Solul este constituit din elemente solide şi poroase. ele reapar foarte rapid şi-şi manifestă activitatea odată ce recomandările luptei integrate au fost aplicate. tripşi. Temperaturile de iarnă scăzute şi îngheţurile de primăvară pot reduce randamentele. Preferinţele speciei. afide. în timp ce al 5-lea stadiu nimfal durează 4-5 zile.multiplicarea şi folosirea speciilor cele mai active (O. acest prădător prezintă un răspuns numeric agregativ acolo unde densitatea prăzilor este mai mare. Ele descoperă prada prin atingere.creearea în apropierea culturilor care trebuiesc protejate. Continuarea cercetărilor asupra auxiliari discreţi care sunt heteropterele va deschide interesante perspective în ciuda problemelor puse de regimul mixt al unora. care formează un ac. materia organică măreşte talia porilor şi ameliorează infiltraţia şi circulaţia apei. Creşterea sau menţinerea conţinutului în materie organică a solului face parte din practicile de gestiune care vizează ameliorarea proprietăţilor fizice ale solului. dar o aptitudine de a supravieţui cu prăzi variate şi chiar cu hrană vegetală. Este preferabil să se aleagă o amplasare adecvată de la început decât să se încerce apoi schimbarea proprietăţilor. nămol. La fel ca şi mămăruţele. Condiţiile climatice şi pedologice sunt factori care trebuiesc luaţi în considerare cu grijă în alegerea amplasării. Multe dintre proprietăţile solului sunt permanente. pare să aibă un loc mare. Aceste ploşniţe sunt capabile să consume zilnic până la 100 de acarieni. Putem sublinia 2 aspecte: Fitofagia: numeroase observaţii arată că aceste insecte înţeapă planta pentru a-şi satisface nevoile de apă şi în anumite cazuri pentru a furniza o alimentare când complementară regimului carnasier când exclusiv pentru tinerele stadii a diverselor specii. exteriorului şi profunzimii. Gestiunea solurilor din livezi şi podgorii Livezile şi podgoriile sunt exploataţii de lungă durată. Trebuie deci ales un sol care să răspundă cel mai bine posibil la condiţiile optime. pe tei şi pe florile mascule ale sălciilor. La această temperatură. Aceasta permite. dezvoltarea nimfelor durează 15-17 zile: primele 4 stadii larvare durează 2-3 zile fiecare. Insidiosus) . Să se evite terenurile joase şi cele care închid zone supuse gerului. sunt de altfel generaliste mari. vegetalul. disponibilitatea prăzilor. care se hrănesc cu ouă şi larve de lepidoptere. Câteodată ele omoară mai multe prăzi decât au nevoie pentru a se hrăni. de rezervoare care au un efect temporar de concentraţie precum mărăcinii de arin. printre altele. Orius fac parte din insectele rare capabile să consume Eriophiidae. sălcii şi favorizează înierbarea în interlinie. Atracţia florală: aceste hemiptere trăiesc în general pe florile compozitelor. Stabilizând agregatele solului. intervenţia umană) vor determina într-un mod complex evoluţia populaţiilor. Prăzi atacate Orius sunt în acelaşi timp prădători şi fitofagi. dar în general insuficientă la stadiul de adult. un mai bun control al devastatorului atunci când el nu este uniform distribuit. argilă). Trebuie aleasă o amplasare puţin în pantă de preferinţă un teren plat pentru favorizarea scurgerii solului şi circulaţiei aerului. Circulaţia apei în profilul pedologic depinde de tipul solului şi de conţinutul său în naterie organică. pantei. Este important să se urmărească ca loams şi loams argiloase să aibă o structură adecvată. acarieni. Eliminate în general de către tratamentele insecticide repetate. o ţin cu picioarele anterioare şi cu formaţiunile bucale transformate în stileţi. . heteropterele se plasează între prădătorii de protecţie şi de curăţare. Totuşi.

Anumite amendamente cum sunt gunoiul de pasăre. Plantele de acoperire reduc şi eroziunea. toate materialele furnizează aceeaşi cantitate de azot. În consecinţă. Prezenţa narmorajelor de culoare ruginie în orizontul B este un indice de drenaj insuficient. ovăzul servesc deja ca şi plante de acoperire. În ceea ce priveşte eroziunea eoliană. Previne de asemenea şi pierderile de elemente nurtitive prin spălare legându-le la componenta organică a solului pe timpul iernii. Nu se sfătuieşte a se lăsa buruienile să invadeze suprafaţa de cultură datorită problemelor de lungă durată pe care le provoacă. Nu o putem semăna în amestec cu neghina multifloră. ea rămâne la stadiul de stagnare. reduce compactitatea solului. Muncile agricole regulate sunt de asemenea facilitate de prezenţa plantelor de acoperire. este câteodată necesar să se pună o linie de drenuri direct sub rândurile de arbori. fânul de lucernă şi marcul de struguri au un conţinut bogat în azot şi n-ar trebui să fie utilizate decât în doze mici. Amendamente organice – trebuie reînnoită prin fertilizare toată materia organică pierdută la plivit. Se sfătuieşte a se fertiliza şi a se tunde plantele de acoperire pentru a stimula creşterea vegetativă şi producţia de materie organică. soluri cu drenaj sărac. contribuţia lor în materie uscată nu este suficientă pentru a reînnoi materia organică. De îndată ce plivitul este terminat se sfătuieşte semănarea plantelor de acoperire. Ne putem informa la o inteprindere despre drenaj pentru a cunoaşte recomandările şi costurile legate de instalarea drenurilor subterane. o linie la două rânduri. de oxidare şi de pierdere a materiei organice atribuite acestei ptactici. În plus. datorită problemelor de compactitate. Neghina multiflorală . Examenul profilului pedelogic permide determinarea scurgerii naturale a solului. În alte tipuri de sol.De puţin timp se foloseşte ridichea oleaginoasă ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. Practici de gestiune a solurilor din livezi şi podgorii A. plantele de acoperire favorizează prepararea puieţilor fructiferi în sezonul de iarnă.Drenarea Solurile cele mai propice culturii fructifere au o profunzime utilizabilă de cel puţin un metru. Solurile plivite se încălzesc mai rapid primăvara şi degajă mai uşor căldura în timpul nopţilor geroase. dar nu aduce atâta materie organică şi nu repartizează la fel de bine greutatea maşinăriei. Trebuie îngropată în pământ la începutul primăverii pentru a evita problemele de invadare. În plus. ele sunt mai puţin eficace ca şi plante de acoperire decât neghina multifloră. Această gaminee germinează rapid. În cazurile în care scurgerea naturală şi dezvoltarea rădăcinilor lipsesc. Datorită pantelor necesare circulaţiei aerului. la fel ca şi cele provenite din părţile aeriene sau subterane. Trebuie limitat numărul de pliviri la minim. 4. este mai de grabă o problemă în solurile denudate sau cu textură grosieră. Cu excepţia paiului de grâu. În loams argiloase.Se utilizează mult neghina multiflorală ca şi plantă de acoperire în livezi şi podgorii. solurile livezilor şi podgoriilor sunt frecvent supuse la eroziunea hidrică. În general. creşterea viguroasă şi ea prosperă în aproape toate tipurile de sol. Reziduurile plantelor de acoperire. dar ele nu convine la fel de mult ca şi neghina multifloră. această grosime fiind necesară pentru creşterea rădăcinilor. ajută la reînnoirea materiei organice. Piersicii şi cireşii sunt sensibili la asfixierea piciorului. plivitul riscă să deterioreze rădăcinile. Alte plante precum secara. Tabelul de mai jos dă exemple de amendamente organice ca şi doze preconizate. în consecinţă. Dacă este efectuat prea în profunzime sau prea aproape de arbori. 2. Iată câteva motive care justifică folosirea plantelor de acoperire: 1. mai mult decât atât buruienile cu înrădăcinare profundă (ca şi păpădia) concurează direct cu rădăcinile arborilor şi viilor. Sistemul său rădăcinar este dens. Tabel: Doze preconizate de reziduri organice urmate de echivalenţele lor în materie uscată şi în macroelemente fertilizante. materia organică generată de plantele de acoperire nu este suficientă pentru compensarea pierderilor de humus. continuă până la 1 iulie pentru livezi şi 1 august pentru podgorii. 3.drenarea subterană se dovedeşte benefică pentru culturile fructifere. Ridichea oleaginoasă . Captând elementele nutritive şi umiditatea la sfârşitul sezonului. Plivitul şi plantele de acoperire Plivitul elimină concurenţa pe care o exersează buruienile în podgorii şi livezile de piersici pentru obţinerea apei şi a elementelor nutritive. tot timpul. Plivitul începe primăvara atunci când solul este suficient de uscat. atunci când umiditatea este insuficientă. paiul de grâu necesită un complement de azot pentru ca să se descompună. neghina multifloră prinde rafalele de ninsoare. Sistemul său rădăcinar penetrează mai profun în sol decât cel al neghinei multiflore. îi ameliorează eficacitatea sistemului de drenaj. Este mai rapid să se cosească plantele de acoperire decât să se plivească suprafaţa de cultură. Drenurile trebuie să fie instalate aproape unele de altele pentru a asigura scurgerea excedentului de apă (gravitaţională). Dozele sunt bazate pe conţinutul în azot al materialelor. . Plantele de acoperire repartizează mai uniform greutatea maşinilor agricole şi. Din contră. Un orizont rău definit poate însemna o scurgere rea.

deoarece solul nu este niciodată muncit.să fie adaptate la umbra parţială . Momenrul cel mai propice seminţelor este începutul lui septembrie sau primăvara. Dacă rezultatele analizei preconizează aporturi de piatră de calcar. În general. mai vuguroasă şi ea necesită tăieri mai frecvente. În podgorii. şi ea se plantează mai uşor decât fetuca roşie târâtoare. Lupta împotriva gramineelor nedorite Pentru a elimina concurenţa pentru umuditate şi elemente nutritive în solul acoperit de houppier.îndepărtarea nematodelor şi insectelor . este eficace pentru combaterea vegetaţiei sub ramuri.să aibă un sistem rădăcinar mai puţin profund . un singur tratament.temperaturile de sub culcuşul de paie sunt mai ridicate . această graminee cu feunze foarte fine formează o cuvertură vegetală densă. trebuie distrusă toată vegetaţia. Dacă se doreşte instalarea plantelor de acoperire în anul înaintea plantării livezii. Se semnalează că acest amestec nu necesită o tunsoare frecventă. Cumpărarea anuală de seminţe şi implantarea culturii cu cuvertura nu mai sunt necesare. Festuca roşie târâtoare O dată implantată. acolo unde se prevede plantarea rândurilor de arbori. Pe măsură ce se descompune. doar că ele durează tot anul. Se seamănă plantele de acoperire cel mai aproape posibil de suprafaţă şi în exteriorul rândurilor de arbori.să supravieţuiască la devastatorii de iarnă şi la secetă Speciile care convin mai bine livezilor sunt gramineele sau amestecurile graminee – leguminoase. Totuşi preţul seminţelor este ridicat. Se elimină de asemenea nevoile de amendamente organice. Neghina vivace nu este la fel de persistentă ca şi fetucile. Festuca crescută Comparată cu gramineea precedentă. trebuie înfundat într-un sol necultivat. Dotată cu un sistem rădăcinar dens. trebuie să se facă dezierbarea chimică pe benzi de 1. Acoperirea cu paie. fiind dată creşterea ei lentă şi înflorirea sa tardivă. Formează o excelentă cuvertură a solului dar exersează mai multă concurenţă pentru umiditate şi elemente nutritive. Creşterea sa este lentă în timpul perioadelor calde şi secetoase şi. toamna. Trebuie subliniat că darea de ramuri noi este de dorit deoarece ţine zăpada în loc şi protejează rădăcinile împotriva asprimii iernii. elimină buruienile primăvara. ea desparte populaţiile de nematode. Plantele de acoperire permanente convin culturii de măr. Se sfătuieşte să se facă o analiză a unui eşantion de sol şi să se răspândească îngrăşăminte din zbor. În plus. adică înaintea seminţelor.puţin contează ca drenajul să fie bun sau sărac. Comparativ cu mormalele. Pe lângă reducerea concurenţei lantelor pentru apă şi elemente nutritive. el aduce solului elemente nutritive precum azotul şi potasiul. Fetuca crescută prosperă în cea mai mare parte a solurilor. atunci când popularea este adecvată. Timpul seminţelor şi implantarea plantelor de acoperire a solului Instalarea plantelor de acoperire poate să se facă înaintea plantării livezii sau atunci când arborii produc fructe.aă reziste la maşinăria grea di livadă . care are avantajul de a nu utiliza nici un produs chimic. putem include o leguminoasă de acest tip in amestecul de graminee pentru a fixa azotul din aer. Specii de gazon preferabile Iată proprietăţile plantelor de acoperire ideale: . fetuca crescută este mai groasă. Metoda de luptă cea mai uşoară este utilizarea ierbicidelor remanente. ajunge pentru a distruge vegetaţia din timpul întregului sezon. Plantl de acoperire permanente oferă o protecţie continuă împotriva eroziunii. unde concurenţa între cele două culturi riscă să fie prea puternică. De exemplu. Deşi longevitatea trifoiului alb este scurtă. fetuca roşie târâtoare combate foarte bine buruienile. Neghina vivace Neghina vivace de tip gazon se implntează rapid şi. Terbuie tunse plantele de acoperire pentru reducerea la minim a concurenţei pe care o exersează asupra culturilor fructifere pentru umiditate şi elemente nutritive. Producătorii vare doresc semănarea plantelor de acoperire odată ce livada a fost plantată ei trebuie să fertilizeze terenul în primăvara precedentă. De alfel. amestecul comercial pentru cultura adăpostită compus din 80% neghină vivace Elka şi 20% fetucă roşie târâtoare Ensylva. riscurile de stricăciuni la rădăcini sunt îndepărtate şi materia organică se conservă ca şi structura solului. Plante pentru acoperirea solului în amestec Putem semăna mai multe specii în asociere în scopul de a scoate profit din fiecare dintre ele. datorită adaptării ei la timpul răcoros.B. culcuşul de paie creşte conţinutul în materie organică a solului şi distruge pierderile de umiditate prin evaporaţie. Este o plantă a cărei implantaţie esta puţin dificilă şi care o însămânţare puţin profundă. trebuie limitate plantele de acoperire la un rând din două.5 m lăţime. păr şi prun. în aşa fel încât să satisfacă nevoile în azot a celor două culturi. sau trei . ea ţine nematodele la distanţă.patru ani mai târziu. Deşi putem să cultivăm şi struguri şi piersici. trebuie dublată cu vigilenţă pentru a reduce la minim concurenţa exersată de graminee pentru umiditate şi elemente nutritive. făcut primăvara. Plante de acoperire permanente Avntajele plantelor de acoperire permanente sunt acelea ca şi ale plantelor de acoperire semănate periodic.

paiele şi talajul fac culcuşuri de calitate. constă dintr-un difuzor alcătuit dintr-un tub de politilenă de 20 cm lungime. Atunci când ciclul reproductiv al carpocapsei este perturbat. 4. 3. Fertilizarea arborilor se face pe o bandă trasată în exteriorul zonei reacoperite cu paie. 1-dodecanol şi 1-tetradecanol). care conţine 155 mg din formula de feromon. numărul de ouă viabile depuse este restrâns. larvele de Harmonia precum şi adulţii pot să mănânce pe individ până la 150 de afide pe zi. FEROMONI 1 Harmonia – System Aplicare În principiu. Efecte secundare Din datele literare şi experienţa practică reiese că Harmonia este un prădător foarte rezistent şi eficace. trebuie prevăzute capcane şi protectori de trunchi pentru a împiedica pagubele eventuale a devastatorilor. Aceasta este eliberată de difuzor într-un timp de aproximativ 90 zile în funcţie de condiţiile meteorologice. Conservaţi-le maximum 1-2 zile la o temperatură de plus minus 100C. subţire. Harmonia poate fi folosită în combinare cu alţi auxiliari biologici şi nu prezintă nici un pericol pentru om şi natură.10-dodecadien-1-01. preparaţia comercială. Folosirea pe câmp nu pune nici o problemă. Schema de luptă 1. Isomate-C nu omoară dăunătorul. de preferinţă toamna. se recomandă să se pună larvele în focarele de afide. putem folosi Harmonia împotriva tuturor speciilor de afide pe mai multe culturi. Pentru culturile acoperite. Harmonia-System Harmonia este livrată la primul şi la al doilea stadiu larvar şi este îmbuteliată câte 100-250 de bucăţi. Nu aşteptaţi ca populaţiile de afide să fie prea mari. intensificarea activităţii microbiene în sol. E)-8. Larvele. feromonul serveşte ca şi indice olfactiv pentru carpocapsa mascul şi îi permite să localizeze femela în vederea împerecherii. Harmonia poate fi uşor regăsită în cultură. 5. 6. Difuzorii sunt concepuţi în aşa fel încât să poată fi agăţaţi pe ramurile arborelui. ceea ce antrenează o diminuare a sricăciunilor din cultură produse de populaţia larvară ulterioară. Avantaje 1. Harmonia poate fi utilizată împotriva tuturor speciilor de afide pe ttoate tipurile de culturi. Fânul. nu doar în culturile protejate dar şi în câmp deschis. în ciuda faptului că larvele de Harmonia nu ştiu să zboare. 4. 2. ele sunt foarte mobile şi sunt capabile să localizeze şi să distrugă focarele de afide rapid. Se întinde culcuşul de paie atunci când solul este umid. introduceţi larvele de Harmonia pe plantele pe care vă aşteptaţi la un atac puternic a afidelor. primele stadii larvare sunt întotdeauna înfometate şi sunt mai puţin mobile. În natură. pentru a le extermina imediat. pupele şi adulţii sunt uşor de observat. Pe câmp. Să nu se întindă culcuşul pe o rază mai mică de 25-30 cm de la fiecare trunchi. 3. Harmonia poate supravieţui la temperaturi foarte scăzute ( până la -100C) şi este activă deja la 90C. Printre alte binefaceri ale acestei acoperiri cu paie . 2. Contrar insecticidelor tradiţionale. . ele sunt folosite în arboricultura fructiferă şi spaţiile verzi. Culcuşul de paie trebuie să fie suficient de gros(cel puţin 15 cm) pentru a împiedica vegetaţia de sub ramuri. Fiecare difuzor conţine pe toată lungimea sa un fir de aluminiu care îl menţine în loc o dată agăţat pe creangă.iarna şi mai scăzute vara. se recomandă să se introducă larvele imediat după primire. Acest feromon este o copie sintetică a feromonului sexual natural care este produs şi emis de carpocapsele femele. În prezenţa unui culcuş de paie. 2. Se recomandă să se introducă local în apropierea coloniilor de afide. Se sfătuieşte să se introducă 200-300 de larve atunci când sunt colonii de afide pe plante. Controlaţi în fiecare zi şi repetaţi dacă este necesar. Isomate-C (feromonul carpocapsei) De scrierea produsului Materia activă a Isomate-C este feromonul carpocapsei care constă într-un amestec de trei constituanţi activi ( (E. Isomate-C acţionează eliberând feromonul sexual sintetic în atmosfera înconjurătoare. Isomate-C. cantitatea care trebuie pusă depinde mult de importanţa atacului şi de dezvoltarea culturii. ceea ce amestecă indiciile naturale utilizate de mascul pentru a găsi femela. se numără şi multiplicarea rădăcinilor şi câteodată.

dar nu duce la reacţia de sensibilizare în studiile asupra cobailor. Ei sunt agăţaţi pe crengi mai sus de punctul central al arborelui. Rezultatele unui studiu asupra iritaţiei oculare primară la iepurii expuşi relevă o iritaţie conjunctivală mergând de la leger la uşor la moderat. Difuzorii trebuie să fie plasaţi în arbori înaintea urgenţei carpocapsei de primăvară. deplasarea acestor femele va reduce nivelul controlului obţinut. Isomate-C poate combate eficace carpocapsa din livazile de meri şi peri. Măsurile care se iau sunt următoarele: . şobolanii expuşi la o concentrare atmosferică de 5. 3. perioadă de folosire: instalaţi difuzorii înaintea pariţiei fluturilor adulţi primăvara. gutui şi alţi arbori gazdă. la 72 de ore după tratament. Feromonul tehnic provoacă o iritare dermică care merge de la uşor la moderat la şobolani.c. ochii şi-au revenit la normal. Chile şi Argentina. câte un difuzor pe arbore. Protecţia fiinţei umane Toxicitatea Datele furnizate de cumpărător arată că feromonul de calitate tehnică nu prezintă o toxicitate crescută atunci când este luat pe cale orală sau dermică sau prin inhalare – toxicitate orală crescută pentru şobolani: DL50>5000 mg/kg de greutate corporală (p. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate cu pagubele provocate în interiorul livezii. toxicitate dermică crescută pentru şobolani: DL50>2000 mg/kg de p. Expunerea prin alimentare Cum difuzorii care conţin feromonul sunt tuburi de politilenă. Producătorii care se decid să aplice un program de luptă împotriva carpocapsei fondat pe Isomate-C ar trebui să consulte specialiştii în luptă parazitară. doza folosită: un minim de 250 difuzori pe hectar. apă şi aer nu au fost prezentate. 6.26 mg/L au supravieţuit perioadei de observaţie de 14 zile. parazit: perceur piersicului (Synantedon exitiosa) 3.). aplicare: se agaţă difuzorul pe o ramură în centrul arborelui. Folosirea Isomate-C este recomandat pentru folosirea în livezile de meri şi peri pentru a lupta împotriva carpocapsei prin confuzie sexuală. Antecedentele pagubelor indică rezultate sezoniere care pot fi anticipate cu ISOMATE-P. prun şi cais 2. Feromon de confuzie sexuală ISOMATE-P Pentru folosirea la piersici şi caişi Mod de folosire Este foarte important ca ISOMATE-P să fie aplicat după cum este indicat. precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-P previne împerecherea fluturilor. Ei ar trebui să fie uniform dispersaţi pe suprafaţa care trebuie tratată. Diminuarea numărului de larve hibernante şi acoperirea trunchiului arborilor vor contribui de asemenea la consolidarea eficacităţii tratamentului feromonal. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată.c.Isomate-C este acceptat de SUA. 1. 4. la frecvenţa de 1000-2000 difuzori pe hectar. Se recomandă o singură folosire a difuzorilor. coeficientul de împărţire octanol/apă şi tensiunea vaporilor. Materia activă a Isomate-C este o copie sintetică a feromonului sexual natural produs şi eliberat de carpocapsa femelă. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate. 5. vulgarizatori în horticultură şi reprezentanţii fabricantului preparaţiei comerciale. nectarin. Totuşi. principala materie activă care constituie feromonul este considerată fotodegradarea. Date despre fototransformarea feromonului în sol. cireş. care necesită adăugarea la preparaţia comercială oxidanţi şi un agent anti-UV pentru a menţine stabilitatea în cursul campaniei de vegetare. culturi: piersic.. Un maxim de 625 difuzori pe hectar. peri. Protecţia mediului înconjurător Chimia Datele furnizate despre feromonul tehnic erau gradul de solubilitate şi hidroliză în apă. singura expunere a fructului la produs este datorată unei creşteri uşoare a atrăgătorului în aer. Migrarea femelelor fecundate în livadă poate reduce gradul de stăpânire a devastatorului cu Isomate-C. O singură aplicare va ajunge pentru a asigura suprimarea în timpul sezonului. Consultaţi consilierul local în producţia fructiferă pentru a determina perioada de aplicare. Sursele femelelor împerecheate pot fi câmpurile netratate de meri. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a ISOMATE-P este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru suprimarea perceur al piersicului. Este puţin probabil ca utilizarea lui Isomate-C după modul de folosire să facă loc formării unor reziduri din trei constituenţi de feromon în merele sau perele recoltate din livezile tratate. Totuşi. Imigrarea femelelor fecundate poate fi redusă prin tratarea sursei de infestare cu Isomate-C sau cu un insecticid eficace.

Difuzorii agăţaţi prea strâmt pot provoca plăgi. Depistarea precisă a populaţiilor adulte este esenţială deoarece modul de folosire a acestui feromon este foarte diferit de modul de folosire a insecticidelor convenţionale omologate pentru controlul fluturelui oriental al piersicului. 6. 2. Contat cu ochii: clătiţi cu apă. 3. Producătorii care folosesc acest produs trebuie să menţină registre detaliate ale pagubelor provocate în interiorul livezii. Este nociv dacă este ânghiţit. b. Este posibil ca un anumit număr de insecte să aibă o rezistenţă naturală la acest feromon. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. Se agaţă un difuzor pe arbore. râurile atunci când aruncaţi acest produs. Antecedentele pagubelor indică rezultatele sezoniere care pot fi anticipate cu feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 peentru controlul fluturelui oriental al piersicului. Evitaţi să aplicaţi acest feromon mai mult de două ori pe an. Aduceţi recipientul. Difuzorii eliberează feromonul în timpul unei perioade de 90 de zile. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. Parazit: fluturele oriental al piersicului (Grapholita molesta). Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 Pentru controlul fluturelui oriental al piersicului Mod de folosire Este foarte important ca acest feromon de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 să fie aplicat cum este indicat. Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. Este important să se ia şi să se distrugă toate fructele infestate din arbore şi de pe jos şi să se aplice benzi în jurul trunchiurilor în partea de livadă infestată. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. deplasarea acestor femel va reduce nivelul . Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. Doza folosită: un minim de 250 difuzori la hectar. lacurile. aplicare: agăţaţi difuzorul pe o ramură laterală la o distanţă de 0. Se recomandă o a doua aplicare atunci când perioada de zbor a fluturelui este peste 90 de zile sau în caz de o puternică infestare. d. Un maxim de 375 difuzori la hectar. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace. Pot fi instalate cu ajutorul unei remorci sau a unei prăjini concepută în acest scop. măr şi păr. biologice şi alte mijloace de luptă chimică. cais. Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. Folosirea insecticidelor trebuie să fie bazată pe un program de luptă integrată incluzând depistarea. Perioadă de folosire: Să se instaleze difuzorii înaintea apariţiei fluturilor primăvara. Nu contaminaţi apa de irigare. c. Evitaţi contacul cu pielea. Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. Totuşi dacă un număr mare de femele deja fecundate din aceeaşi specie sunt prezente în împrejurimile livezii tratate.7-1 metru de vârf. Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. nectarin. 4. Insectele rezistente pot deveni majoritare în populaţie dacă acest tip de insecticid este utilizat într-un mod frecvent în aceleaşi livezi. Precauţii: Feromonul de confuzie sexuală ISOMATE-M 100 pentru controlul fluturelui oriental al piersicului previne împerecherea fluturilor. eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală. Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide. Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. Culturi: piersic. 1. Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. 5. Să se supravegheze dzvoltarea rezistenţei la populaţiile de insecte tratate. Să se ia legătura cu consilierul horticol local sau cu un consultant în producţia fructiferă calificat pentru a obţine detalii cu privire la represia rezistenţei şi/sau recomandări în lupta integrată pentru livadă. să se facă o rotaţie a feromonului cu alte tipuri care controlează aceleaşi insecte dintr-o livadă. Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie. ochii şi hainele.a. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. luarea datelor şi care face loc metodelor culturale. Trebuie implantate măsuri de prevenire pentru a întârzia dezvoltarea rezistenţei: Acolo unde este posibil. 4.

Consultaţi un doctor dacă iritaţia persistă. Daca in finalul sezonului mai apare un zbor al carpocapsei mai trebuie reăpetate tratamentele si in toamna (august-septembrie). Precauţii: Nu deschideţi decât atunci când folosiţi. Avis utilizatorului: Acest produs terbuie să fie folosit strict după modul de folosire care figurează pe etichetă. Insecticidul se aplica in momentul in care primele oua sunt depuse. In cateva zile carpocapsa inceteaza sa se alimenteze si moare. Eliminarea recipientelor: difuzorii folosiţi şi hârtiile argintate trebuie eliminate după reglementarea provincială în vigoare. eticheta sau numele produsului şi numărul de înregistrare cu voi la consultaţia medicală.produs realizat de Biobest ce contine un extract de Ascophillum nodosum. P-hul solutiei trebuie sa fie cuprins intre 6. Insecticidul este foarte specific atacand numai Cydia pomonella. Produsul contine 1% bor hidrosolubil şi K2O hidrosolubil (4. In sistemul digestive virusul se inmulteste foarte repede rezultand miliarde de particule de virus. Primele îngrijiri: Contact cu pielea: spălaţi cu apă şi cu săpun. Caracteristi ci Conţinut Descriere . Insecticidul nu lasa nici un rezidiu specific putand fi utilizat pana inainte de recolta. Arborii netrataţi pe o rază de 300 metri pot servi ca şi surse de contaminare pentru livada tratată. Se recomanda evitarea tratamentelor la temperasturi mai ruidicate de 30 de grade (de preferinta se efectueaza seara). Evitaţi să respiraţi vaporii şi contactul cu substanţele lichide. In general 4 tratamente sunt suficiente Produsul insecticid se transporta la o temperatura intre 2 si 30 grade Celsius. De asemenea el poate fi amestecat si cu alte insecticide.5. d. Momentul trebuie determinat exact cu ajutorul capcanelor cu feromoni. Momentul cel mai propuice de efectuare al tratamentului ese in momentul in care primele oua eclozeaza. Eliminare: difuzorii neutilizaţi care nu mai pot fi aplicaţi după modul de folosire trebuie eliminaţi după reglementarea provincială în vigoare. . Aceasta perioada este in general in luna iunie. Întreţinere: Ţineţi pachetele nedeschise la o temperatură mai mică de 40C într-un loc uscat. o alga marina activa si nutritivva. GRANUPOM Nr crt. Se conserva la o temperatura de 5 grade Celsius. Evitaţi contacul cu pielea. Se tratează 4-6 rânduri pe marginea livezilor tratate cu feromoni cu aplicaţii de insecticide. În timpul manipulării produsului purtaţi mănuşi rezistente la produsele chimice şi ochelari de protecţie. Să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun după folosirea produsului. râurile atunci când aruncaţi acest produs. c. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu un insecticid eficace. 300 ml/ha in 1000 l de apa. b. Măsurile care se iau sunt următoarele: a. Perioada de aplicare Momemtul efectuarii tratamentului Doza Conservare si transport BIOFORCE Nr crt. Se tratează livezile care reprezintă surse de contaminare cu acest feromon. lacurile. Informaţie toxicologică: Trataţi după simptome. Se tratează întreaga livadă şi nu doar părţi. Folosirea unui astfel de produs în condiţii periculoase constituie o infracţiune a legii asupra produselor antiparazitare. Aduceţi recipientul. Tratamenmztele cu Ecopom trebuie effectuate la intervale de 14 zile pana la eclozarea ultimelor oua.5 si 7. 1 Caracteristici Tip insecticid Mod de actiune Selectivitate Descriere Granupom este un insecticid ce conţine virus granulozei in lupra inmpotriva carpocapsei la mere şi pere (Cydia pomonella) Prin consumarea fructelor carpocapsa ingereaza şi visusul gralulozei. Este nociv dacă este ânghiţit. Contat cu ochii: clătiţi cu apă. Avis cumpărătorului: Garanţia vânzătorului este limitată şi supusă condiţiilor exprimate pe etichetă în aşa fel încât cumpărătorul îşi asumă riscurile corporale sau materiale pe care folosirea sau manipularea produsului o poate antrena şi îl acceptă pe acesta în această condiţie. ochii şi hainele.controlului obţinut. Nu contaminaţi apa de irigare.6 %) fiind disponibil imediat pentru plante.

Utilizare Ambalare Conservare Doza

îngrasamant lichid utilizat ca si nutriment foliar pe baza de "Ascopyllum nodosum" pentru ameliorarea calitatii polenului si a fructificarii in culturile pomicole disponibil in bidoane de 5 l se conserveaza la rece Buton verde (stadiul F) 1,5 l/ha Buton roz (stadiul G) 1,5 l/ha Începutul infloririi pana la terminarea infloririi (stadiul H-I):1,5 l/ha La sfarsitul infloririi (stadiul J): 1,5 l/ha

AUXILIARI 1. Anthocoris nemoralis (împotriva lui Psylla pyri) Nr crt. 1 Caracteristici Biologie Descriere Anthocoris nemoralis hibernează iarna in perdelele forestiere din preajma plantatiilor. Primavara incepe sa atace la aparitia primelor granule de polen consumand afide psyle etc…. Dupa inflorire incepe sa atace psylla mai puternic fiind atrasa de mielatul produs de catre acestea. Larvele de Anthocoris se granesc in egala masura si cu ouale de psyilla Anthocoris este livrat in butelii de plastic ce contin 200 de insecte adulte. In general sunt suficiente 1000 de insecte /ha (5 butelii de 200 de insecte). In parcele puternic afectate trebuie introduse circa 1500 de insecte. Prima lansare trebuie realizata cu un numar redus de insecte cu putin inainte de inflorirea perilor moment in care primele larve de psyilla incep sa se dezvolte. O lansare mai mare trebuie realizata la inceputul lunii mai. Lansarile se pot efectua prin introduserea insectelor intr-o capcana de tip DELTA sa plasandu-e direct pe pomi.

Introducere artificiala

2. Aphidius sistem (Aphidius colemani) Nr crt 1 Daunatori combatuti Myzus persicae Aphis gossypii Momentul introducerii parazitului Ambalare produs Avantaje Caracteristici Diferite specii de himenoptere paraziteaza larvele sau pupele de Aphidius. Himeoperul introduce un ou in larva sau pupa de afide dupa care noul parazit in cateva zile paraseste mumia. Din momentul in care se observa afide pe panourile galbene incleiate (ex. Bug Scan) sev introduc in cultura 1parazit /m2 Mumiile sint distribuite in in bioboxe care se suspenda in cultura. Trebuie introduse 25 de boxe /ha Aphidius colemani este livrat sub forma de mumiii de afide parazitate. Mumiile sunt livrate intr-o sticla de plastic cu rumegus sau vermiculit ca si support. Mumiile trebuie introduse imediat dupa livrare. Poate fi aplicat in diferite culturi Poate fi introdus preventiv Un mare numar de oua pe femela Populatia se mentine si in cazul unei infestari mai reduse

4.

Capcana "McPhail" Combatere Semnalizarea diferitelor specii de diptere :Ceratitis capitata (Musca fructelor)

Ambalare Avertisment

Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator, datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana.

4. Capcana "Pâlnie" Combatere Ambalare Avertisment Captura in masa sau pentrui semnalizarea prezentei lui Zeuzera pyrina Se livreaza 10 buc intr-un ambalaj Nu se recomanda utilizarea capcanei si anul urmator, datorita unor mirosuri cu efect repulsiv ce pot sa faca ineficienta capcana.

5. XenTari WG Preparat Concentratie Solubilitate Ambalare 6. Scutello 2x VP Preparat Bacillus thuringiensis var Kurstaki Concentratie 32 000 germeni/mg Solubilitate Pudra muiabila Ambalare 7. Aphidoletes.System (Aphidoletes aphidimyza) Combatere Livrare Introducere Aphis gossipii, Myzus persicae, Macrosipium rosae Aphidoletes combate peste 70 de specii de afide Se livreaza in butelii de plastic ce contin 1000 de pupe pe un amestec de vermiculit Introducerea se poate realiza fie direct asupra colonii lor de afide fi prin amestecul acestor mumii cu apa urmata de stropirea pomilor cu aceasta solutie. Poate fi introdus in acelasi timp cu Aphidius colemani, Aphidius ervi sau Aphelinus abdominalis la un numar de 1-2 Aphidoletes /m2. Pe focare de infectie trebuie introduse 8-10 Aphidoletes/m2. Poate fi aplicat pe mai multe culturi Are o buna capacitate de cautare a afidelor Este foarte eficient impotriva focarelor de infectie Bacillus thuringiensis var. Aizawai 15000 germeni/mg Granule solubile in apa Saculeti de 500 g

Avantaje

8. BIO - BOX Obiectiv Specii Metoda de alpicare 9. BIOSHOWER Continut Mod de actiune Combatere Sapun biodegradabil pe baza de acizi grasi contact Afide, tripsi in culturi pomicole legumicole si floricole Introducerea auxiliarilor in cultura prin suspendarea intr-o cutie de carton Aphidius colemani Datorita acestor instrumente se evita intoducerea auxiliarilor direct in cultura evitandu-se caderea acestora pe sol

Doza Utilizare 10. BIOSWEET Combatere Continut Doza

1-2 % in apa slab mineralizata (ex. Apa de ploaie) Se face tratamentul pe ambele fete ale frunzelor

Produs atractiv pentru ameliorarea luptei impotriva tripsilor Solutie zaharata ce contine 66% glucoza 0,5 l/ 100 litri solutie de tratament

11. CHRYSOPHA MC 500 System Utilizare Se utilizeaza in pomicultura, legumicultura si plante ornamentale impotriva diferitelor specii de afide. Ea consuma de asemenea tripsi, paianjeni rosii, muste minatoare, oua de fluturi etc…

Lupta biologică în pomicultură În arboricultura fructiferă, termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural, importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive, pentru combaterea unui devastator bine identificat. Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile, viruşii, numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică. Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii, kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică. Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică. Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată. Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase;exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu, în cea mai mare parte a cazurilor, rezultate semnificative. În arboricutura fructiferă, un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire, fie de tip aclimatizare, fie de tip inundabil. Printre cele mai marcante sunt: - creşterile, apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis, pentru limitarea extinderii larvei australiene; - importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor, pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti, două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae; producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi; - exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi, inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus; - operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei, parazit al larvei dudului, Pseudaulacaspis pentagona, au avut de asemenea loc. Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera - Coccinelidae - Staphylinidae Heteroptera - Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera Principalele genuri

Coccinalla, Adalia, Propylea, Harmonia, Scymnus, Chilocorus, Stethorus Oligota, Tachyporus, Staphylinus Orius, Anthocoris Deraeocoris, Phytocoris, Malacocoris, Heterotoma Atractotomus, Himacerus, Nabis

Pilophorus,

Campyloma,

- Chrysopidae - Hemerobidae - Cogniopterygidae Diptera - Syrphidae - Chamaemyiidae - Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida - Phytoseiidae Actinedida - Anystidae - Stigmaeidae - Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera - Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea - Ichneumonidea - Brachonidae - Aphidiidae Chalcidoidea - Trichogrammatidae - Encyrtidae - Aphelinidae - Pteromalidae - Eulophidae Microorganisme patogene

Chrysopa Hemerobius, Micromus Conwentzia Syrphus, Episyrphus, Epistrophe, Scaeva Leucopsis Aphidoletes

Typhlodromus, Amblyseius, Phytoseiulus, Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium, Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare

Pales, Agria, Phryxe Principalele genuri

Itoplectis, Ephialtes Macrocentrus, Apanteles Aphidius, Trioxys, Praon Trichogramma Encryrtus, Ageniaspis Aphelinus, Encarsia, Aphitis Eupteromalus, Asaphes Eolophus, Tetrastichus Ciuperci, bacterii, viruşi

Astăzi, principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis, pentru a limita populaţiile de afide. S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium. Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită, Ampelomyces quisquali, care ar putea fi utilizată. Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului. Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie. Astăzi, lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică. Lupta microbiologică Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii; este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis. În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate, se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor, fluturelui de coajă. Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor. De fapt,aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator. Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice. De exemplu, virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari, dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele. Lupta biotehnică Astăzi, doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt. Lupta biologică în arboricultura biologică

cu dezvoltările lor moderne prin utilizarea capcanelor luminoase dotate cu grilaje de electrocutare. micro-undele. prădător sau un agent patogen. şi nu afectează mediul înconjurător. fără a necesita o nouă intervenţie. Dacă sunt de 9 ori mai numeroşi decât cei naturali. peria.În arboricultura biologică. Lupta prin confuzie sexuală Principiul . La frontierele luptei biologice: lupta autocidă sau lupta prin masculi sterili. devorândul de către unul din inamicii săi naturali. de larve.. Dacă organismul antagonist trebuie să fie inoculat de fiecare dată când efectivul devastatorului creşte periculos. Folosirea varietăţilor genetic modificate pentru a rezista la o insectă se adaugă teoretic la această categorie. Dacă organismul antagonist poate să se dezvolte şi să se menţină pe seama acestei insecte. Metodele culturale: Se referă pe de o parte la folosirea varietăţilor rezistente. eliminarea adăposturilor şi restuurilor din cultură. feromoni de apropiere a sexelor sau de agregare. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”. etc. cel mai adesea un parazit. băţul. peştilor şi mai ales la alte insecte. În cazul acimatizării reuşite şi de eficacitate suficientă. capcanele. fie ca şi materie activă fitofarmaceutică. Cadavrele gazdei eliberează patogeni în mediu. o protozoare. radiaţiile ionizante. vorbim despre lupta biologică prin aclimatizare. Este o metodă eficace. câteodată prin emisia unei substanţe toxice. Dacă organismul antagonist al devastatorului este un animal este vorba de luptă biologică în sens restrâns. Are ca şi principiu introducerea într-o populaţie naturală indivizi masculi modificaţi dar cu comportamentul sexual intact. dacă este bine aplicată. parazit. care îl omoară hrănindu-se cu el sau cel puţin limitează dezvoltarea sa. De exemplu mămăruţa Rodolia cardinalis a fost luată din Australia şi instalată în California unde citricele se deteriorau sub acţiunea mămăruţei Icerya purchasi. prădători sau paraziţi. fie ca şi substanţe pe care le fabricăm din planta genetic modificată. dar şi barierele şi ambalajul. lipiciul. căldura. Dacă organismul antagonist este un microorganism se vorbeşte de luptă microbiologică. Biologiile lor sunt variate şi relaţiile gazdă-parazit sunt foarte complexe. Pentru a lupta împotriva fluturelui de porumb se trimit valuri succesive de milioane de microhimenoptere. auxiliarul devenind un agent eficace şi permanent în represiunea devastatorului... Ea constă pe de altă parte în a creea modificări defavorabile în mediu pentru animalele dăunătoare: prin rărire. de nimfe. viruşilor. Insectele sunt foarte prezenta în lupta biologică (LB).. . lupta biologică se efectuează singură. ultrasunetele. Alte metode nechimice Metodele mecanice: bătătorul de muşte. buruiană. şi dacă femelele nu acceptă decât o împerechere. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice. Suntem în cazul luptei biologice clasice.agentul de luptăeste un organism diferit. Agentul patogen auxiliar poate fi o ciupercă. uscarea superficială a solului. cu atractivi alimentari. Aceşti masculi manipulaţi vor fi în competiţie cu masculii sălbatici. ne aflăm în cazul luptei biologice inundative. Metodele fizice: frigul. larva acestora omorând astfel devastatorul. Împotriva devastatorilor culturilor şi vectorilor de boli s-a recurs la serviciile bacteriilor. etc. foarfecele.etc. tricograme pentru a-şi depune ouăle în ouăle fluturelui. infrasunetele. Lupta biologică este bazată pe exploatarea de către om şi în profitul său a unei relaţii naturale între două fiinţe vii: . Există paraziţi de ouă. Diversificarea metodelor de luptă este esenţială. ciupercilor. 9 femele din 10 nu vor mai avea descendenţă.ţinta (luptei) este un organism nedorit. Prădătorii se disting de parazitoide. Agentul patogen se multiplică în gazdă şi cauzează moartea sa prin distrugerea ţesuturilor. Lupta biologică Este un mod elegant de a reduce efectivele unui organism animal sau plantă. Metodele psihice: Momelile. UV. un virus. o bacterie. plante întregi care opun devastatorilor bariere a priori sau a posteriori sau care tolerează sau compensează foarte repede prădările. etc.. înlăturarea arborilor stricaţi şi lemnelor culcate propice devastatorilor. prin septicemie. Este vorba de axploatarea proprietăţilor naturale care rezistă la insectele fitofage care posedă anumite linii de plante. nematodelor. lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză. Astăzi se lucrează pentru a se pune la punct utilizarea toxinelor din ciuperci şi bacterii entomopatogene. speriatorile. Cuvintele luptei biologice Definiţia oficială spune că lupta biologică este „utilizarea organismelor vii pentru a preveni sau reduce pagubele cauzate de devastatori”. sunete de alarmă înregistrate. devastator al unei plante cultivate.

prezenţa eventuală a gazdelor secundare. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des. şi făcând acest lucru pot să le transmită boli. Fiind dulce. care devin adesea brune. Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare. înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden. Anumite specii de afide provoacă formarea gogoşilor – malformaţii sferice sau fusiforme cauzate de umflarea ţesuturilor plantei.în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha.O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb. Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă. . Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare.Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil.lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali.. Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării. Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: . tulpini sau rădăcini. heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior. El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-legare) Lupta eficace împotriva afidelor Semne de infestare şi pagube Afidele cauzează pagube la plante sugând seva dn frunze. doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv..masculii ajung să îşi găseacsă femelele. . Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor. Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate. mierea atrage un număr mare de alţi . o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie. de obicei pe partea inferioară.difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor.aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei.Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune. Numeroase specii de afide produc mari cantităţi de miere. .Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie. Astăzi.masculii şi femelele nu se vor mai întâlni.Astfel.. Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)).Z9dodecenylacetate pentru Cochylis. .Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate). Utilizarea acestor feromoni Astăzi.pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella. ramuri. .aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii.Femelele îşi depun ouăle sterile.dar se observă o puternică extindere a utilizării ei.lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate.Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere. Totuşi. Aceasta se acumulează pe tot ceea ce se găseşte pe plante sau arborii infestaţi. În schimb.Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri. lichid dulce şi vâscos. Rapănul mărului (Venturia inaequalis) În agricultura biologică. Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare.Dacă populaţia vizată este prea importantă. De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare.extinderea culturii. conţin numeroase afide la toate stadiile de dezvoltare. .chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g). La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului. Frunzele atacate sunt punctate cu mici pete galbene. Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis. Aceste gogoşi.Apărută la începutul anilor 90. ele pot să se usuce sau să se ofilească.ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori.

Inspectaţi regulat plantele interioare şi din grădină în timpul sezonului de creştere. Aplicarea formelor săpunoase poate să dea şi ea rezuştate bune. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire. Anumite plante pot să îndepărteze afidele..devastatori cum sunt furnicile. Tăiaţi plantele şi eliminaţi toate frunzele şi mlădiţele infestate. Este esenţial să supravegheaţi atent evoluţia infestaţiilor în timpul sezonului de creştere. Pulverizaţi un jet puternic de apă pe faţa inferioară a frunzelor pentru a reduce populaţiile de afide. Deoarece afidele sunt atrase de galben. De exemplu. larvele vor ataca afidele. pulverizaţi un ulei pentru tratamentul de iarnă pe arborii fructiferi pentru a distruge ouăle afidelor în hibernare. afidele vor pieri prin înec. Acestea din urmă riscă totuşi să atace alte plante care cresc în vecinătate.. mierea se acoperă cu un mucegai negru care îi conferă celui care o atinge un aspect murdar şi gri. Săpunurile pot arde frunzele. asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0. Insecte utile Larvele anumitor prădători naturali pot fi utilizate ca şi agenţi de luptă biologică împotriva afidelor. remanenţa nu este suficientă. Această metodă este eficace în jurul grădinilor de zarzavaturi şi a gladiolelor. De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea. Se recomandă deci să nu se trateze decât o suprafaţă mică şi să se aştepte două zile pentru a observa reacţiile plantei. presăraţi-le în jurul plantelor infestate. distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori. Folosiţi o preparaţie comercială de săpun insecticid sau fabricaţi propria dumneavoastră soluţie amestecând 10-25 ml de săpun fără detergent în 4 litri de apă. Inspectaţi capcanele în fiecare zi şi retrageţi prădătorii care se găsesc acolo pentru a-i instala pe plantele sau arborii infestaţi. Atrase de galben . Preveniţi astfel apariţia bolilor şi formarea noilor colonii. Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide.o soluţie dulce poate fi aplicată cu ajutorul unei pensule pe aracii din lemn sau pe plantele în ghivece care vor fi apoi puse lângă plantele sau arborii infestaţi. care sunt de asemenea susceptibile să fie atrase de aceste capcane. La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important. Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în . Să ştiţi să vă recunoaşteţi prietenii .. Inspectaţi minuţios toate plantele noi de interior înainte de a le duce acasă şi trataţi toate plantele infestate. altele produc un ulei care îndepărtează afidele. Instalarea benzilor de hârtie de aluminiu care rezistă între plante vă va ajuta să îndepărtaţi afidele. Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile. dacă plntaţi lămâiţă sau pelin la periferia grădinii veţi avea în general rezultate bune. Unele sunt mirositoare. Folosiţi îngrăşăminte cu eliberare lentă şi cu conţinut moderat în azot pentru a împiedica proliferarea afidelor. Metode de luptă Primăvara. Reprimaţi orice infestaţie nouă. vărsaţi căteva picături de colorant alimentar galben în vasele cu apă pe care le-aţi pus în apropierea plantelor pe care vreţi să le protejaţi. Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante.35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii.. viespile parazitoide pot fi atrase în grădini cu ajutorul unor capcane dulci. Procuraţi ouă deshidratate de prădători naturali de la specialişti. În grădinile exterioare se poate pune o bandă adezivă cu feţe duble de culoare galbenă pe marginea vaselor şi la periferia grădinilor pentru a prinde afidele. După ce vor ieşi. Eseul conduce în cadrul programului comparat. repetaţi tratamentul în fiacare săptămână. este suficient să se fixeze o bandă cu feţe duble la baza aracilor sau a ghivecelor.. Pentru a prevenii problemele cauzate de furnici. Câteodată. muştele şi viespile. Tratamentul nu ar trebui repetat mai mult de trei ori. Prevenire Reparaţi plasele împotriva ţânţarilor şi benzile de etanşeitate în jurul uşilor şi ferestrelor pentru a împiedica adulţii zburători să intre în casă şi să îşi aleagă domiciliul în plantele dumneavoastră interioare. Doar această măsură vă va ajuta să preveniţi infestarea în grădină.. Anumiţi prădători naturali precum mămăruţele. Hârtie de aluminiu .

va ajuta de asemenea la vânarea insectelor din grădină sau din arborii fructiferi. Tendinţa este acuma de a respecta mediul şi de a miza asupra sănătăţii noastre înlocuind cu produse securitare şi metode de cultură care reduc impactul bolilor şi insectelor. Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză. Piretrul îndepărtează muştele şi insectele dăunătoare ale plantelor vecine. Aseastă plantă nu este comestibilă. rozmarin şi cimbru vor avea şi ele efecte repulsive comparabile. cuprul împotriva rapănului. Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2. Iată câteva exemple: Arpagicul obişnuit sau de usturoi aproape de arborii fructiferi. cu parfumul său de piper. aporturile sunt îmbogăţite în calciu. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii. virusul granulozei împotriva fluturelui. numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7. în ceea ce priveşte carpocapsa. Pentru a îndepărta insectele dăunătoare. răsadurile de usturoi plantate aproape de trandafiri nu vor afecta estetica. Impactul ecologic al protecţiei livezilor de meri: compararea metodelor chimice şi biologice . Anumite ierburi mărunte sau plante aromatice au şi ele putere repulsivă pentru a juca acest rol. plantată în locurile care sunt protejate de animalele domestice şi de animalele mici sălbatice. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu). Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu. La intrarea în casă. Culturi asociate Există anumite produse insecticide care sunt naturale şi foarte puţin toxice pentru noi: Bt. Aceasta se numeşte luptă integrată. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării. lamă). 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor. Nu va exista un miracol.8 tratamente pe an. La nevoie. Are flori de culoare galbenă.o soluţie bacteriană care distruge larvele de lepidoptere. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor. le va îndepărta prin mirosul său acru. Rue. ulei de petrol. Muşcata este recunoscută pentru îndepărtarea insectelor care înţeapă. Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante. Căţeii de usturoi plantaţi aproape de plantele protejate vor îndepărta insectele. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an). Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare). dar adesea pagubele produse de insecte vor fi diminuate. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă. Aceasta va atrage şi afidele care vor lăsa atunci celelalte plante în pace. Astfel. ele vor proteja şi usturoiul va putea fi consumat toamna.comparaţie cu un martor şi un extract de neem. Salvia. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene. busuiocul şi muşcata vor îndepărta insectele. levănţica. Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6. Capucine. în grădina de zarzavat sau aproape de trandafiri va ajuta la vânarea insectelor dăunătoare.4 tratamente pe an. dar este utilizată în terapeutică şi este purtătoare de noroc pentru latino-americani. Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui.şi rotenonul făcut pe bază de plante care de fapt este un produs natural. putem folosi anumite plante precum plantele însoţitoare.

foarte utili pentru un diagnostic de practici a priori. Studiul funcţionării lor a permis descoperirea şi localizarea în arbore a situaţiilor care favorizează autoreglarea fructificării: • O ramificare acrotonă şi o atitudine căzătoare. utilizând un indicator sintetic stabilit de o echipă americană şi care ia în considerare şi acţiunea pesticidelor în mediu. • Prezenţa unei flori terminale precoce şi puternică care poate controla o puternică vigoare. procentul de abandonare a cuiburilor cel mai ridicat şi nu se observă o a doua depunere de ouă. apoi protecţia convenţională. Merele atinse trebuie să fie retrase de la vânzare. biodiversitatea este mai redusă şi cortegiul insectelor utile este puternic dominat de himenopterele parazitoide. Totuşi. construit pe baza toxicităţii intrinseci a tuturor produselor utilizate vis-a-vis de diverse specii de animale utile. analog ca şi cel pe care îl emit femelele fluturilor pentru a atrage masculii este emis în atmosferă cu ajutorul difuzorilor. confuzia sexuală a masculilor este utilizată şi completată dacă este nevoie prin aplicarea insecticidelor chimice.Viermele pe care îl găsim în mere este obsesia producătorilor de fructe. Paralel. dar pe parcelele cu luptă chimică procentul de depunere a ouălelor este mai redus. carpovirusina. la fel ca şi costurile de protecţie. piţigoiul albastruz nu se instalează decât în parcelele cu agricultură biologică. se desprind din compararea acestor diferite metode de luptă: Cercetătorii au studiat populaţiile de păianjeni roşii. La protecţia chimică. Livezile cu agricultură biologică sunt foarte puţin atinse comparativ cu celelalte două modalităţi. În livezile cu protecţie integrată. insectele şi păsările. trebuie să fie mai întâi etalonaţi prin observaţii în situaţie reală. Eficacitatea protecţiei livezilor împotriva carpocapsei şi a altor agresori ai culturii este similară în livezile cu protecţie integrată şi în modalitatea convenţională. • Un singur fruct pe inflorescenţă. Substanţa saturează mediul şi masculii devin incapabili să localizeze femelele. păianjenul dăunător culturii în cazul depunerii ouălelor. apoi protecţia integrată. Bilanţul economic al acestei modalităţi este nedisociabil de productivitatea sa redusă şi de valoarea mai mare adăugată produselor biologice. În sfârşit în cadrul experimentării. Trei ansamble de rezultate. Înrădăcinare puternică Testele de sensibilitate la Phytophthora cactorum efectuate pe zeci de preselecţii au arătat o toleranţă bună a acestor materiale asupra acestui parazit considerat cel mai periculos. Doar livezile convenţionale. Această metodă este completată la nevoie de aplicarea unui microorganism parazit al viermelui. Este deci necesar să se cunoască aceste caracteristici agronomice pentru ai propune distanţe de plantare şi o conduită adaptate. • O fructificare natural moderată. În livezile cu protecţie convenţională. . Mărul cultivat pe propriile sale rădăcini Anumiţi hibrizi pot să de fructe în fiecare an. Reproducerea fluturelui este astfel blocată. ceea ce justifică numeroasele tratamente prin insecticide chimice sau metode de luptă biologică. fără intervenţia omului. carpocapsa. caracterizată de prezenţa insectelor prădătoare generaliste. Fiecare hibrid posedă o dezvoltare şi un echilibru care îi sunt proprii. lupta chimică este privilegiată cu tratamente aplicate la frecvenţă ridicată în timpul perioadei de reproducere a insectei. Biodiversitatea insectelor utile prezente în livezi depinde şi ea de modul de protecţie: este mai puternică în agricultura biologică. Acest indicator clasasează prin toxicitate crescută agricultura biologică. În livezile cu protecţie integrată prezenţa acarienilor prădători ai păianjenilor roşii permite stoparea dezvoltării. Pierderile parazitare legate de bolile arborelui. Livezile cu protecţie integată reprezintă o situaţie intermediară. unde această regulare naturală este insuficientă primeşte regular o protecţie specifică împotriva păianjenilor roşii. livezile biologice se clasează pe ultima poziţie a faptului de toxicitate şi persistenţă atribuite sulfului. Distorsia clasamentelor obţinute cu acest ultim indicator în raport cu observaţiile biologice arată că indicatorii agroenvironmentali. doar metodele de luptă biologică sau biotehnice sunt autorizate. Metode de luptă chimică şi biologică sunt utilizate împotriva acestui parazit după trei mari modalităţi: În livezile cu agricultură biologică. Instalarea piţigoiului carbonifer este echivalentă în cele trei modalităţi. Numeroase aplicări cu sulf realizate în agricultura biologică pentru a lupta împotriva bolilor. afide sau de carpocapsă în cazul unei populaţii numeroase pot fi mai ridicate în agricultura biologică. Viermele din măr este larva unui fluture. cercetătorii au pus la punct un indicator de impact al protecţiei. privind acarienii. Confuzia sexuală este principala utilizată: un feromon sexual de sinteză.

Tratamentul în acest caz trebuie repetat după ploile puternice. dar să nu se amestece şi nici să se aplice înaintea insecticidului uleios. Fructificarea este cea care limitează creşterea arborelui îl modelează şi îl reînnoieşte. 24. Prun şi cireş – muguri umflaţi. mugurii latenţi şi cei care dispar sunt numeroşi şi provoacă autonomia rămurelelor restante. Nu o suprimăm şi nu o înfrânăm. până ce ele prezintă un aubier perfect curat apoi să se ungă rana cu un produs cicatrizant. Produse pe bază de insecticid uleios împotriva insectelor şi pe bază de cupru împotriva bolilor: . Beşicarea: primele frunze sunt umflate. găunoase. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru.ulei mineral . Făinarea: muguri deformaţi care rămân atrofiaţi. În al patrulea. • Fără rărire chimică şi nici manuală.ulei de rapiţă. Fructificarea limitează creşterea arborelui În livadă. cupru. Forma. Prun şi corcoduş: boala buzunăraşelor – fructe în formă de vinete aplatizate. deformate gălbui apoi roşiatice. • Plantat pe propriile sale rădăcini. Începem în acest an experimentarea anumitor hibrizi cu un proiect cultural destul de îndepărtat de livada convenţională: • Arbore provenit din cultura în vitro sau din butăşire. Zirame. şi mai ales în Europa. aceste ramuri se autoreglează şi par să poată produce la nesfârşit. • Fără palisaj (sau un pichet de 150 cm deasupra solului). o canalizăm. mlădiţe deformate care se cangrenează. • Pe ramurile fructifere. înaintea apriţiei primelor flori. făcând posibile modurile de irigare şi de fertilizare ecologic satisfăcătoare. Să se trateze pe timp frumos. pâslire albă pe mlădiţele şi frunze. Cireş: boala ciuruirii (pe frunze pete circulare roşii apoi brune lasă perforări. Faptul că nu se produce decât un fruct pe inflorecenţă favorizează cu siguranţă această perenitate. Acest pasaj de la o creştere monopodială la una simpodială stimulează fructificarea şi provoacă adesea dezvoltarea uneia sau a două reiteraţii pe trunchi în al patrulea an. Astfel. vigoarea nu este opusă fructificării şi datorită acestui fapt nu constitue o problemă care trebuie rezolvată. Nu se foloseşte cupru şi nici produs uleios după înmugurire. conceptele de nanism şi de densitate mare sunt prezente ca şi singurele mijloace de a obţine o fructificare precoce şi regulată .insecticid uleios . întreagă. Un tratament de iarnă nu trebuie să fie repetat în timpul înmuguririi. Planta. Global. al cincilea şi al şaselea an. Se observă două tendinţe: 800-1000 pomi/ha cu M106 şi 1500-3000 pomi/ha cu M9. Tratamentele de iarnă se impun atunci când insecte sau o boală au provocat pagube însemnate în 2002.La măr locurile unde se pun altoii sunt din ce în ce mai puţin alese pentru a adapta livada la diferitele tipuri de sol În general. Lupta împotriva moniliozei şi ulceraţiilor Să se elimine şi să se ardă fructele mumificate rămase pe arbore şi pe jos precum şi lemnele ulcerate. Să se cureţe bine plăgile. edificiul şi arta de a le stabilii contează puţin. Luată în considerare încă de la plantare devine un element indispensabil dezvoltării florii şi fructului. galbene. în condiţii favorabile vigorii arborelui. şi ulceraţii pe crengi) şi monilioza. În general observăm în fiecare an o puternică activitate terminală. • Cu o prospecţie rădăcinară extinsă. • . dezvoltarea acestor hibrizi se poate rezuma astfel: Ei pot fi cultivaţi pe propriile lor rădăcini. în lume. • Fără talie. O puternică creştere vegetativă în serviciul unei fructificări precoce. fie şase sau cinci fructe pe cm 2 de secţiune din ramură fără nici o intervenţie. • Favorizează datorită aptitudinilor genetice o strategie fitosanitară uşoară. arboricultorul producător de mere nu mai alege un loc unde să pună altoiul pentru a adapta livada la caracteristicile solului dar în plus pentru a folosi strategi culturale în care densităţile de plantare şi înălţimea arborelui sunt bine calculate. 25 şi 24 fructe sunt produse. Se tratează cu Thirame. prezenţa unei pungi terminale în al treilea an opreşte dezvoltarea vegetativă ortrotopă a axei. Piersic stadiul B-C: mugur umflat. pe propriile sale rădăcini şi liberă oferă un produs de cea mai bună calitate S-a arătat că fructele provenite de la arborii care au rădăcini proprii (SPR) sunt mai bine dezvoltate cu o maturitate mai precoce decât cele provenite de la plantele altoite pe M9. regulate şi de calitate Foarte adesea.

De la 20 de specii de vegetale diversitatea auxiliarilor. să nu se aplice după stadiul mugurilor albi. Numeroasele numărări ale insectelor efectuate la o multitudine de specii vegetale diferite arată că dintrun punct de vedere calitativ. Există o masă mai importantă de vegetale decât de devastatori şi mai mulţi devastatori decâr prădători. care a atins un nivel ridicat. Duzii – Murul. în termenul de diversitate. numeroşi devastaori sunt legaţi de specie sau de un gen vegetal.Cais stadiul B-C. Exceptând fitofagii cu regim larg. la înmugurire. Coacăz şi Cassis la înmugurire. Ce vegetale să se implanteze în liziera culturilor? Pentru a interveni eficace pentru protejarea culturii. fiecare nivel hrănindu-se în detrimentul nivelului inferior. boala ciuruirii şi făinarea: aceleaşi produse ca şi pentru cireş. Acest lucru este datorat îngheţului şi începe cu vârful şi nici odată cu peţiolul. în general se intervine prin limitarea devastatorilor cu ajutorul unor tratamente chimice. Boala se transmite prin aer. Propagarea sa este facilitată de rănile provocate pe trunchi sau de gridină. nu mai creşte deloc. la fel ca şi Biopro care necesită temperaturi mai mari de 15 o C pentru ca bacteriile sale să acţioneze. mai ales dacă aceştia sunt rari pe plantele cultivate. Este posibil să se intervină şi prin favorizarea auxiliarilor. şi fiecare fitofag are preferinţele sale stricte în ceea ce priveşte vegetalele. relaţiile complexe între plante şi insecte sunt structurate în nivele trofice. este bine să se planteze vegetale în lizieră care să nu fie în aceeaşi familie botanică ca şi cultura pentru a limita fitofagii comuni şi a evita ca liziera să constiuie un refugiu pentru aceşti paraziţi. Schematic. Dacă sunt afide: Veralin CD 0. acest nivel poate să conţină mai multe niveluri superioare (supra-prădători). amenajările environmentale şi metodele de cultură. Studiul corelaţiilor faunistice între diferitele specii vegetale permite determinarea plantelor care găzduiesc cei mia mulţi auxiliari şi mai puţin fitofagi comuni cu culturile şi deci de a alege speciile cele mai bine adaptate la un rol de protecţie. Dacă sunt mure roşii: sulf înmuiabil 2%. . Interacţiuni biocenotice între livezile şi lizierele cu arbori Relaţii ăntre plante şi insecte În sânul unei biocenoze. va creşte diversitatea fitofagilor. bacteria infestează cel mai frecvent florile. nivelul secundar constituit de insectele devastatoare (fitofagii provoacă pagube asupra culturilor) şi în sfârşit al treilea nivel al auxiliarilor entomofagi (prădători şi parazitoide ale devastatorilor). înaintea mugurilor albi. Dacă sunt afide şi fluturi: insecticid uleios sau ulei mineral. Vă cerem insistent să renunţaţi la orice plantaţie ornamentală sensibilă la focul bacterian şi să o înlocuiţi cu alta care nu dezvoltă această boală. păsări şi om. dintre care cel mai importanţi sunt climatul. Pentru a proteja culturile. se disting cele trei niveluri următoare: nivelul primar constituit din arborii fructiferi. ea se stabilizează apoi. Plantele bolnave vor fi distruse şi arse. Ansamblul acestei biocenoze este influenţat de numeroşi factori. Împotriva devastatorilor şi bolilor în general: insecticid uleios şi cupru. într-o livadă. Astfel fiecare plantă are fitofagii ei înfeudaţi. fie local (luptă biologică). este invers: în general sunt mai multe specii de prădători decât specii de devastatori şi de vegetali. Stadiul după mugurii albi – monilioza. Focul bacterian Focul bacterian se manifestă prin închiderea la culoare a frunzei de la peţiol spre ramură cu o extensie a acestor simptome pe tot asamblu tulpinii. a căror ţesuturi sunt foarte fragile. Studiile de teren arată că creşterea diversităţii vegetale prin introducerea lizierelor cu arbori. albine.5%. precum iedera de exemplu. fie global. numai că creşterea diversităţii prădătorilor nu respectă aceeaşi lege: foarte puternică la început. apoi progresează sub scoarţă cu seve. Totuşi. Myco-sin aplicat la 5 zile între începutul şi sfârşitul înfloririi nu are decât o eficacitate parţială. Din contră. Nu există nici un tratament eficace împotriva focului bacterian. Douăzeci de vegetale diferite furnizează practic maximul de auxiliari prădători. Alegerea va duce din contră la vegetalele care permit găzduirea devastatorilor diferiţi de cei ai culturilor şi care permit hrănirea prădătorilor. biomasa merge descrescător de la nivelul cel mai jos la nivelul cel mai ridicat. Este important să se furnizeze un refugiu insectelor în sezonul urât implantând vegetale care au o puternică capacitate de primire în ciuda morfologiei lor.

burare intermediară şi jet înalt). Un mărăcine întrerupt este mai puţin eficace decât unul continuu. Iedera comună (Hedera helix) Această specie are o înflorire târzie (septembrie-octombrie) foarte atrăgătoare pentru punaises prădătoare Anthocoridae (Orius subsp. fauna sălbatică şi interesul cinegetic.Experienţa arată că echilibrul care se stabilleşte între mărăcine şi cultură este relativ robust şi efectul gglobal este pozitiv. asupra multiplelor repercusiuni asupra microcilmatului. ei permit să lege între ei diferite elemente complementare a unui peisaj: culturi. chiar dacă vegetalele n-au fost selecţionate foarte precis. Cu o dispunere a parcelelor de 5 Ha este posibilă instalarea mărăcinilor eficace pe margine aparceelelor care acoperă o parte din sol de 10%. Amenajarea environmentului culturilor lassă să se prevadă şi un important impact peisagistic. o punaise prădătoare foarte eficace în reglarea înmulţirii psylle părului. Ele par să convină unei apropieri a interrelaţiilor culturilor cu formaţiunile naturale sau administrate de om precum zonele forestiere sau agroforestiere sau ţelinele pentru a evalua impactul controversat astăzi. ciupercă la care este sensibil mai ales mărul. la fel şi pentru syrphes. dar ale cărei locuri de hibernare sunt mai puţin cunoscute. Este posibil să fie atacat de cossus (un fitofag al trunchiurilor). Florile oferă în acest sezon resurse . care deformează frunzele în gogoşi. Ea găzduieşte coloniile unei afide specifice pe tinerele sale mlădiţe şi toamna pe inflorescenţe. Rolul atractiv al iederei se completează cu o funcţionare importantă adăpostului (frunziş persistent. Interesul acestui plop este de realiza o structură de perdea de arbori care creşte rapid. Afida constituie ultimele prăzi a diverselor mămăruţe. Prunul negru alaterne (Rhamnus alaternus) Acest arbust cu frunze persistente găzduieşte populaţii ale unei psylle specifice. lemn. Laurul nobil (Laurus nobilis) Laurul găzduieşte o psylle specifică. Metodele de studiu aplicate interacţiunilor faunistice între speciile vegetale de la nivelul plantei par a fi transpozabile pe scară superioară a spaţiului ecologic. regulării apei. Cu rosaceaele prunate alaterne este printre vegetalele care oferă prin înflorirea lor unul din prrimele popasuri de post hibernare auxiliarilor care ies din refugiile lor. Exemplu de mărăcine. În acestea stă iarna Anthocoris nemoralis. Conectivitatea mărăcinilor este foarte importantă pentru a permite circulaţia insectelor. Este vorba de a creşte complexitatea şi capacitatea regulării mediului natural pentru a limita tratamentele chimice violente. cea a peisajului. ţelini şi să echilibreze biocenoza. Cum se implantează vegetalele? Reiese din experienţă că un mprpcine trebuie să fie des pentru a fi eficace şi că trebuie să cuprindă toate straturile vegetale (ierburi. Lungimea mărăcinilor care se implantează pe unitatea de suprafaţă a culturii depinde de tipul de cultură. caracteristice monoculturilor intensive. Folosirea acestuia implică un schimb de comportament în materie agriculturală. împletituri ale tulpinilor) astfel încât auxiliarii care şi-au luat hrana înaintea hibernării merg în număr mare să locuiască acolo pentru hibernare. Totuşi ea găzduieşte o Cicadelle lassidae specifică şi cortegiul său de parazitoide. Câteodată apare o infestare cu plomb (Stereum purpureum). Astfel de măsuri de amenajare a mediului înconjurător a culturilor prin creearea unei reţele de mărăcini compoziţi şi benzi înierbate cu compoziţie vegetală par inserabile într-o agricultură mai extensivă şi mai puţin poluantă. În plus plantele ierbacee intercalate culturilor pot juca un rol asupra acestui echilibru. Trebuie concepute mărăcinii ca şi coridoare care permit insectelor să se deplaseze între diverse medii în funcţie de sezoane.). Aceasta este colonizată foarte devreme (februarie) de către Anthocoris nemoralis care îşi depune primele ouă. şi un Psylle. Trioza alacris. Înflorirea sa precoce (martie) este foarte trecătoare pentru auxiliarii care îl vizitează atunci cănd pragul lor termic de activitate este atins (aproximativ 10oC). Inconvenientele pot fi tendinţa sa de adomina arborii care îi stau aproape. Să adăgăm aici şi rolul important pe care îl joacă mărăcinii de la marginea căilor de comunicaţie. compoziţie şi funcţii Plop hibrid (Populus x euramericana male) Această clonă are o faună relativ săracă. Înfloririle precoce favorizează punaises Anthocoridae care ies din hibernare şi care găsesc o hrană bogată pe care o înţeapă cu antenele. Concluzie Studiul interacţiunilor culturii-lizierei cu arbori nu este decât la început şi ar merita eforturi crescute de cercetare. Psylla alaterni. Ea este gazda potenţială a multro alte specii de psylle a rhamnaceaelor. Ar fi interesant să se studieze influenţa ţelinei asupra echilibrului faunistic al culturilor adiacente. Incovenientul iederei este că jenează crşterea tinerilor arbori. Crysopes şi Hemerobes adulte.

Alunul (Corylus avellana) Această esenţă găyduieşte trecători în timpul primăverii populaţii de afide şi dierşi fitofagi care favorizează înmulţirea unui număr mare de specii auxiliare legate de homoptere în general şi de punaises Miridae. Ea măreşte capacitatea de refugiu hibernal a mărăcinelui. Acest asortiment vegetal este calculat pentru a facvoriza auxiliari cei mai utili în livada de peri. Chrysopes şi mămăruţe în mai-iunie. prin caracteristicile frunzelor sale. adesea printr-un factor de ordinul 5-10 să se favorizeze plecarea auxiliarilor spre păr prin specii care găzduiesc resurse temporare dispărând acolo unde se manifestă riscul în livada de peri sau înmulţiri sezoniere ale afidelor. El găyduieşte mai devreme acarienii Tydaeidae care favorizează instalarrea acrienilor prădători. Frasin (Fraxinus angustifolia) Această specie mediteraneană înmugureşte foarte devreme (februarie-martie) şi oferă populaţii de prăzi foarte precoce. Permite înmulţirea precoce a unui coretgiu diversificat de auxiliari. Este printre primele vizitate de anumite syrphes care hibernează la stadiul de adult cum este Scaeva pyrasti. excludând esenţele care înfloresc în acelaşi timp cu părul. Psyllopsis fraxini precum şi o cecidomyie specifică şi cortegiul său parazitar. Găzduieşte din prima primăvară colonii de afide care favorizează instalarea auxiliarilor. Alunul înfloreşte în ianuarie oferind resurse de polen exploatabile pentru anumiţi auxiliari foarte activi mai devreme. această salcie are. o faună mai bogată. mai ales prădătorii de homoptere şi de psylles. Frasinul găzduieşte o Psylle. Acestea găzduiesc în principal syrphes. Funcţiile sale sunt următoarele: să atragă auxiliarii toamna şi să le furnizeze hrana (rolul iederei prin înflorirea sa) să se amenajeze refugiile iernale datorită iederei şi altor foioase cu frunze persistente să se prevadă o hrană post-hibernare datorită înfloririlor precoce a căror efect este de a mări longevitatea şi fecunditatea auxiliarilor care ies din hibernare dezvoltarea populaţiilor gazdă sau prăzilor precoce pentru entomofagi care îşi vor putea efectua înmulţirea în prima generaţie. fără risc pentru cultură care poate să dezvolte colonii dense pe tinerele mlădiţe în creştere. Arborele din Iudeea (Cercis siliquastrum) Această specie este bogat populată primăvara. mai ales în antagoniste de afidee şi în acarieni prădători. pulchella este o specie migrantă care îşi părăseşte arborele gazdă pentru locurile de hibernare atunci când atinge stadiul de adult. cu o compoziţie asemănătoare cu cea cercetată în livada de păr. Populaţiile larvare sunt foarte numeroase în aprilie-mai. Soc (Sambucus nigra) Socul este gazda unei afide specifice. Laurul tin (Viburnum tinus) Acest arbust cu frunze păroase şi persistente.alimentare pentru numeroşi entomofagi cărora le măreşte longevitatea şi fecunditatea înainte ca populaţiile prăzilor lor să fie exploatabile. Este cunoscută pentru că favorizează o hrană precoce punaise Anthocorides care vizitează mâţişorii. Ea este gazda specifică a unei psylle Psylla pulchella. P. Aphis sambuci. Înflorirea este foarte precoce. Salcia marsault (Salix caprea) Cu dimensiuni modeste. multiplică o bogată faună de entomofagi. în aşa fel încât să nu concureze cu polenizarea sa. Popularea frasinului este corelată cu cea a părului. găzduiesc o faună bogată. Plante de acoperire a solului în cultura zmeurului . Această compoziţie vegetală ţine seama şi de rolul polenizatorilor. Arborele este gol la sfârşitul lui mai începutul lui iunie constrângând auxiliarii care şi-au mărit efectivul să schimbe vegetalul gazdă: procedeul este avantajos deoarece survine la o epocă care coincide cu creşterea riscului de înmulţire a psylle comune pe părul cultivat: acest vegetal efectuează într-un fel înmulţirea şi lăsarea automatică a auxiliarilor sau favorizează o succesiune naturală a populării sale.

pătura de paie are tendinţa să întârzie maturizarea fructelor.54 Napropamide 77. Lungimea tulpinilor Densitatea tulpinilor Randament în al 2-lea an (cm) (număr pe 0. Diferenţa era apreciabilă. Astfel un număr mare de rădăcini vor fi distruse. Efectul păturii de paie asupra numărului de tulpini a produs câteodată rezultate contradictorii.48 Plastic alb 91.66 Plastic negru 96. dar o diminuare a numărului de tulpini care sunt acoperite cu paie.Zmeurul nu este o plante care stă la soare.4 27.4 6. îşi găseşte puţină umbră precum o pătură de paie din frunze care provin din arborii înconjurători. dezvoltarea sistemului rădăcinar superficial se poate dovedi o problemă în timp a secetei prelungite.3 36. deşi zmeurul are totuşi rădăcini care provoacă în profunzime.69 Simazine 80. zmeurul. În zilele noastre. De altfel. Darrow şi Magness au observat un număr mare de tulpini în parcelele cu pături de paie decât în cele plivite. Efectul asupra rădăcinilor Pătura de paie afectează rădăcinile mai mult decât orice altă parte a zmeurului. Alte dezavantaje posibile ale acoperirii cu paie este costul său. mai lungi şi mai puternice. Aceasta ar produce mai multe rădăcini groase şi drepte şi puţine ramuri în timp ce plivitul ar produce multe rădăcini mici. rădăcinile aflate sub pătura de paie se concentrează mai mult la suprafaţă decât la plivit când ele sunt abandonate la mai mult de 30 cm profunzime.5 9. controla buruienile şi să crească randamentele. Trinka şi Prittis au observat şi ei un număr mare de tulpini produse cu o pătură de paie decât tratamentele ierbicide sau grăpatul pentru o plantaţie făcută începând de la răsaduri micropropagate. pădurii de paie şiierbicidelor asupra lungimii şi densităţii tulpinelor zmeurilor la sfârşitul sezonului de stabilire penrtu zmeurii ieşiţi din micropropagare. cu toate că se acţiona înainte cu ierbicide. pătura de paie permite diminuarea înlăturării răsadurilor atinse de îngheţul iernal. numărul tulpinilor şi supravieţuirea plantelor. dar preferă în general răcoarea acceselor de pădure. Clark. Acoperirea cu paie poate păstra umiditatea. Pe de altă parte. Unii autori nu sfătuiesc să se folosească plivitul în locul păturii de paie lăsând să se descompună paiele pentru ca apoi să se înlăture. înălţimea tulpinilor. Pe deoparte.2 5. Totuşi aceasta întârzie maturitatea fructelor şi în cazul materialelor cu un aport mare C/N.44 Plivit cu mâna 71.1 74. Tulpinile care mor contribuie şi ele la formarea unei pături la picioarele zmeurilor.4 6. Mai multe studii au demonstrat avantajele aceste practici în cultura zmeurului. Acest fenomen de creştere târzie va fi mai important când lunile de august şi septembrie sunt foarte umede. faptul că ele conţin în mod obişnuit seminţe de buruieni. şi în cazul paielor.11 Efectul asupra tulpinilor Acoperirea cu paie duce adesea la o creştere a producţiei de lemn a zmeurului: mai multe tulpini. Efectul asupra supravieţuirii răsadurilor Supravieţuirea răsadurilor este afectată negativ şi pozitiv totodată de către pătura de paie. Într-un sol care reţine puţină apă. Childs (1941) a constatat o mai mare producţie de lemn cu paie în timp ce Clark (1939) a observat tulpini mai puternice.4 11. Se pare că în nişa sa ecologică. Generalizarea nu este deci posibilă. un aport azotat suplimentar este necesar.2 6.92 Paie 105.3 5.0 45. cu rădăcinile sale mai mult superficiale.5 m2) Martor 59. Ar părea că aceste rezultate diferite sunt atribuite tipului de paie folosite.8 31. Efectul paielor asupra zmeurului Efectul asupra fructelor Tabel – efectul comparat al plivitului. puţini producători practică această acoperire cu paie a zmeurului.3 6. Mulciul de paie permite conservarea echivalentului a 5 cm de precipitaţii în timpul sezonului de creştere. El nici nu creşte în pădure.5 m2) (kg/4. fertilizării. În acest mediu. zmeurul beneficiază de o pătură de paie naturală în permanenţă. Efectul asupra temperaturii . Efectul păturii de paie asupra solului Efectul asupra umidităţii Păturile de paie sunt benefice pentru conservarea umidităţii solului. reduce fluctuaţiile de temperatură în sol. Good şi Hyrcyz au observat o creştere a înălţimii tulpinilor. Nu trebuie pierdut din vedere că descompunerea unei pături de paie cu materiale organice va priva răsadurile de o parte a umezelii. mărimea fructelor.7 32.

Probabil că acest efect izolant este responsabil pentru întârzierea maturizării fructelor. Treder şi alţii (1993) au notat un efect pozitiv asupra randamantelor cu un plastic negru doar în primii ani de producţie a unei plantaţii. Grosimea cuverturii de paie Pentru materialele organice 10-15 cm de material este în general suficient pentru a împiedica buruienile să crească permiţând astfel apei provenite din ploile slabe să atingă solul. Cercetători spanioli au obţinut un control a buruienilor la fel de bun ca şi cu ierbicidele folosind un amestec de ace de pin în cultura de zmeur. Când se foloseşte paie. anumite tulpini mai slabe pot să aibă dificultăţi în penetrarea mulciului. Fertilitatea Zmeurul este o plantă nitrofilă. Folosirea gunoiului prea paios trebuie luată în considerare. Utilizarea unei pături organice cu un raport mare de C/N necesită deci adăugarea unui îngrăşământ azotat pentru evitarea unei carenţe în acest element al zmeurului. Dispunem de 10-15 cm de grosime la picioarele plantelor. care nu conţinea nici o scoarţă. Anumiţi producători biologici americani folosesc cu succes mulciuri mai groase până la 25 cm. având grijă să adăugăm echivalentul de aproximativ 25 kg de azot pe tona de frunze.Pătura creează un efect izolant şi deci se observă mai puţine variaţii de temperatură în sol de la o zi la alta. graminee furajere şi de cereale care riscă să germineze la contact cu solul. rumeguj şi lemn fragmentat Talajul din lemn parţial compostat este un excelent mulci. Alte precauţii care trebuie respectate sunt să nu se folosească niciodată acest conţinut de paie pe un sol rău drenat şi să nu se ardă niciodată. Compost. Jobidon şi alţii (1989) au folosit mulciul de paie de grâu. plasticul negru devenea dăunător deoarece împiedica penetrarea apei. Acoperirea cu paie în practică Atunci când începem să acoperim cu paie o cultură de zmeuri. şi deci nevoia lor în apă şi evaporarea creşteau. care iubeşte mult azotul sub formă de nitraţi. ploaia penetrează mai greu în sol. Plastic şi geotextil Paiele plastice negre sau albe au dat randamente inferioare. Anumiţi practicieni adaugă puţină piatră de calcar sau cenuşă de lemn cu frunze pentru a bloca aciditatea acestora din urmă. Paiele Paiele sunt materialele cele mai utilizate. Jobidon şi alţii (1989) au folosit un mulci făcut din talaj de plop. deci trebuie folosite mai puţin. gunoi şi alte fertilizante organice Composturile şi gunoaiele nu controlează buruienile şi riscă să furnizeze pre mult azot. Există un pericol de a deteriora rădăcinile atunci când trecem de la un sistem cu mulci la un sistem de plivire deoarece rădăcinile sunt superficiale. simptome tipice unei carenţe de azot. Un incovenient a utilizării paielor şi a fânului este prezenţa seminţelor de buruieni. se observă chiar o creştere a potasiului din frunzele zmeurilor. Prezenţa scoarţei anumiţi arbori ar putea dăuna. mai ales a frunzelor de fagi. Clark (1939) a notat că răsadurile nefertilizate aveau frunze verzi palide şi mai mici. Frunzele de arţar au tendinţa să formeze o masă compactă. este preferabil să continuăm acest lucru până la sfârşitul plantaţiei. O metodă recomandată de Riotte (1979) pentru a evita acestă problemă constă în a înmuia paiele 2 sau 3 săptămâni înainte de utilizare pentru a face să germineze seminţele. mai ales în cazul paielor de ovăz. Materiale pentru pătura de paie Frunzele Frunzele sunt fără îndoială materialul cel mai potrivit pentru a fi pus la baza zmeurilor. Un tratament cu pătură de talaj de plop nu a imhibat răsadurile în comparaţie cu paiele de cereale. Good şi Hyrycz (1968) au constatat că nivelurile de azot în solul parcelelor cu paie era mai scăzut decât cele fără paie până la adăncimea de 60 cm. Compuşi fenolici extraşi din aceste paie au inhibat puternic creşterea rădăcinară a răsadurilor de zmeuri în laborator. Inconvenientele posibile a unei grosimi prea mari de materiale sunt: costul pentru o suprafaţă mare. În exterior. Adică ele pot inhiba creşterea zmeurului sau germinarea seminţelor sale. Când răsadurile deveneau mai mari. Paiul inhibă germinarea seminţelor de zmeur. Nivelurile de fosfor şi potasiu erau totuşi superioare. acest element fiind uşor eliberat de paie. Lemnul tragmentat este utilizat cu succes de producătorii de zmeuri biologici. Fertilizarea . Un alt incovenient al paielor este că ele sunt alelopatice. Se va acţiona atunci ca şi pentru alt material cu paie cu excepţia că va fi preferabil să se aplice foarte devreme primăvara astfel încât să se evita ca mineralizarea târzie să nu dăuneze maturităţii. diferenţele între efectul diferitelor paie nu erau vizibile. Este de preferat să se îndepărteze. Se poate aplica şi toamna. de orz şi de ovăz pentru a controla creşterea zmeurilor sălbatici din plantaţiile forestiere. Talaj. Alte materiale provenite din arbori pot fi folosite.

În primul an. Ar fi interesant să se încerce crucifere care ar creşte mai mult timp decât cerealele sau sarrasin . Argumentul cel mai frecvent care înaintează spre utilizarea plantelor de acoperire a solului este că ele concurează cu cultura şi riscă să reducă recolta de fructe. argilos. se recomandă să se adauge echivalentul a 6. Nucul iubeşte terenul adânc. oferă o calitate bună a solului şi minimalizează competiţia cu zmeurii. uvertura ar putea impiedica apa precipitaţiilor să atingă răsadurile. Pentru ca aceasta să nu dăuneze maturităţii. . să se implanteze cuverturi anuale. Nucul este un arbore mare care atinge 20-25 m înălţime. Plante de acoperire a solului Dacă cuvertura de paie asigură acoperirea solului aproape de răsaduri. Dacă solul este uscat. şi nu mai târziu pentru a nu stimula noi răsaduri.5 kg de azot pe tona de material în funţie de acesta. Plante de acoperire a solului – graminee O acoperire permanentă a solului cu graminee nu este cea mai bună soluţie în cultura biologică. Aceasta reprezintă o încărcare suplimentară a muncii şi se riscă creşterea buruienilor aproape de răsaduri. Se poate atunci la un sistem cu mulci. Sarrasin este folosit câteodată ca şi cuvertură sezonieră. Mugurii sunt foarte sensibili la îngheţuri.În producţia convenţională. trebuie plasată cuvertura de paie înainte de căldurile mari. Acoperiri ale solului sezoniere Înainte de implantarea unei acoperiri a solului sezoniere. Pentru o implantaţie de toamnă. dar îi trebuie o amplasare ferită de vânturile puternice. fenomen care se produce atunci când microorganismele descompunătoare folosesc azotul disponibil pentru a ataca mulciul. Nucul se înmulţeşte prin seminţe. trebuie: • Să se cosească regulat la 5 cm. Materialele mai lemnoase precum talajul cer mai mult azot decât cuvertura de paie de exemplu. deoarece plivitul afectează stabilizarea. Concluzie În ciuda câtorva inconveniente potenţiale. În orice caz. apoi se pune mulciul în iunie. • Să se irigheze pentru a contra balansa competiţia pentru apă. bogat. Nucul (Juglans regia) Numele de nuc vine de la „Ghinda lui Jupiter”. S-a dovedit că trifoiul roşu are acelaşi efect. sunt posibile următoarele acţiuni: • Se pune mulciul la început. pe plantaţie. dacă pământul este prea uscat sau prea umed el nu se poate dezvolta. • Se pliveşte aproape de răsaduri la început decâteva ori. Ovăzul va creşte şi va muri la primele îngheţuri. Aportul azotat ar trebui să fie adăugat după raportul C/N al materialelor. solul trebuie să fie menţinut gol prin grăpare sau alte mijloace mecanice. să se implanteze o cuvertură permanentă.6-8. iar recoltarea se face toamna. este posibilă înlăturarea sau se poate tasa la sfârşitul lui august pentru a accelera maturizarea. Sunt posibile aici trei alegeri: să se păstreze solul gol. Aplicarea mulciului în anii subsecvenţi Este preferabil să se instaleze cuvertura de paie primăvara sau toamna când solul este umed. îi revine fiecărei intreprinderi să adapteze aceste tehnici după timpul şi mijloacele disponibile. ocupă la sol o suprafaţă de 80-120 m2. Dacă se ia în considerare o acoperire a solului cu mei sau cu alte graminee. Arborii sunt adulţi la 20-40 ani. Aplicarea mulciului în anul de plantare Pentru o implantare primăvăratică cu plante ordinare. Aceasta are ca scop evitarea uei foamete în azot. pot da fructe până la 70 de ani şi trăiesc până la 300 de ani. producând astfel un mulci aproape de răsaduri pentru anul următor. • Se pliveşte până la începutul lui august. bine drenat. O parte din azotul fixat de trifoiul alb este folosită şi de zmeuri. Plante de acoperire a solului permanente Plante de acoperire a solului leguminoase Trifoiul alb oferă cel mai bun compromis. apoi sunt altoiţi la vârsta de 6 ani. se aplică mulciul imediat după implantare. Acperirea solului va contola şi buruienile şi va preveni eroziunea şi levigarea nitraţilor. Nucul creşte până la 1000m altitudine în zona temperată. • Să se furnizeze mai mult azot. mulciul trebuie instalat imediat. este posibil să se implanteze o cuvertură din ovăz la mijlocul verii. privând astfel planta de azot. În cazul răsadurilor micropropagate. Avantajul unei plante de acoperire a solului la sfârşitul verii este de a reduce creşterea tulpinilor şi de a favoriza maturizarea zmeurilor printr-un fenomen d competiţie. rolul plantelor care acoperă solul este de a face acelaşi lucru între rândurile de zmeuri. Ca întotdeuna. suportă calcarul şi creşte la lumină. apoi se instalează mulciul spre mijlocul lui octombrie. cuvertura de paie şi plantele de acoperire a solului apar ca şi tehnici interesante pentru producţia biologică a zmeurilor. după ploaie sau după ce a fost irigat.

Rădăcinile nucilor sunt utilizate sub numele de „mărăcine de nuc”. târzie. arbore viguros. Juglans cinerea este nucul cenuşiu. Juglans nigra (sau nucul negru din America) este folosit pentru lemn. fructificare rapidă. Couturas Să se vadă Corne du perigord Ferjean Utilizat pentru producţia de miez. o societate japoneză o utilizează ca şi abraziv. folosit la masă pentru prăjituri sau ulei. Scoarţa nucului cenuşie se va ffolosi ca şi laxativ. calitate excelentă. polenizat prin franquette. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. maturitate între 10 şi 20 octombrie. arbore viguros şu o fructificare precoce. productiv (1700 kg/ha la 10 ani). se foloseşte pentru mobilă. muştele şi punaises sau se poate face vin de nuc. cu vine. conservare bună a fructului. Nuca este compusă din trei părţi: . coaja lemnoasă dură şi bine sudată. fiind şi greu de extras. Evitaţi să vă odihniţi prea mult timp la umbra nucului. miez mic. maturitate în octombrie. Frunzele pot servi la îndepărtarea insectelor cum sunt furnicile. Lemnul de nuc este dulce. fructificare rapidă. . Careme Fruct de talie medie. maturitate precoce (5-6 zile înaintea Franquette). Hartley Nucă mare (34-36 mm).Nucul se plantează şi pentru lemnul său care este dur şi este căutat şi pentru fructele sale. oval. arborele este viguros. un miez de o calitate bună. Franquette Fruct mare. rustic şi productiv când este adult. Juglans regia (sau nucul din Caucaz) este folosit pentru fructe şi lemn. arbore viguros care poate creşte pe terenuri nisipoase. Coaja lemnoasă poate fi utilizată ca şi combustibil. cu coaja lemnoasă mică. sensibil la bacterioză. arbore viguros şi rustic în toate regiunile. Chandler Nuci mari. Grosjean sau Grandjean Fruct mare. maturitate la mijlocul lui octombrie. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. miez foarte parfumat. Maturitate tardivă după mijlocul lui octombrie. productiv. coaja lemnoasă dură. înflorire precoce. înflorire precoce. Lista varietăţilor de nuc pe care le putem găsi în pepiniere Bijou Fruct foarte mare. Fernor Nucă de talie medie sau mare. fructificare rapidă. miez alb. arbore viguros. miez uşor de extras şi foarte parfumat. uşor de extras. originar din America de Nord produce un lemn cunoscut sub numele de Hickory şi nuca de pecan. Din mâţişori se poate face vin. fructificare rapidă şi productivitate bună. rezistă la bacterioză. se conservă bine. mai puţin la antracnoză. haine. Lara (R) pieral Nucă mare rotundă (30-38 mm). Chaberte Se acomodează la un sol sărac. Fernor. lunguieţ cu baza aplatizată. formă ovoidă.Miezul Coaja verde a nucii serveşte ca şi vopsea pentru lemn. etc. apariţia fructelor este foarte rapidă şi are o productivitate ridicată. mai puţin la bacterioză. foarte fertil. cu fructe precoce. productivitate bună de 5-6 tone pe hectar la 8 ani în solurile bune. Fernette Serveşte ca şi polenizator pentru Chandler. Corne du perigord Fruct de talie medie. înflorire târzie (adaptat regiunilor cu primăveri reci). Lara. ascuţită. randament la spargere în jur de 50%. sensibil la antracnoză. rezistenţă bună la bacterioză. miez alb şi cu calitate gustativă bună. Din nucă se poate obţine ulei de nucă care este folosit în bucătărie pentru salatele compuse. polenizator. necesită un sol răcoros bogat în humus. se poate folosi crud sau uscat.Coaja verde care corespunde cu pulpa fructului . coajă lemnoasă fină.Coaja lemnoasă . Caryas. fructificare rapidă. productiv. păr. maturitate în octombrie.

fructificare rapidă. sensibil la frigurile de primăvară şi la boli. Verdelet Fruct cu talie medie. arbore viguros. miezul este de calitate bună şi uşor de extras. coaja lemnoasă mică şi fragilă. maturitate târzie. maturitate târzie după mijlocul lui octombrie. miez galben deschi cu gust foarte fin. miez cu gust foarte fin. Soleze (R) Arbore viguros. necesită un polenizator. polenizat prin franquette. decupează marginea frunzelor. Varietăţi Americane (distribuite în Franţa) Amigo: fruct rotund în ciorchină Chico: fruct mic rotund Hartley: a se vedea descrierea mai sus Payne Pedro: productiv Serr: a se vedea descrierea mai sus Tehama: înflorire foarte precoce. Molia nucului provoacă o înrulare şi o uscare a frunzelor. rotund. Ronde de Montignac Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette şi Fernor. Meylanaise Serveşte ca şi polenizator pentru Franquette. se conservă rău. productiv. maturitate după 15 octombrie. Parisiene Fruct foarte mare de formă rotundă. nu tolerează marile friguri iernale. Charancon decupează marginea frunzelor. mai greu de uscat. are tendinţa să se deschidă de unde şi o conservare dificilă. Mayette Această varietate este de origine italiană. Alte varietăţi necomercializate Gautheron. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. Saint Martial Fruct mic. foarte productiv. miez alb cu vine şi foarte parfumat. coaja lemnoasă mică. Bacterioza provoacă căderea fructelor. această varietate se plantează într-o regiune cu climat cald. arbore viguros. Noix rouge Miezul nucii este de culoare roşie. arbore viguros şi rustic. miezul se extrage uşor. fruct cu talie medie care are o coajă lemnoasă mică. Thomas Black. formă ascuţită. Antracnoza este o pată gri deschis înconjurată cu negru. Bolile: Cerneala şi pourridie. arbore foarte viguros cu o fructificare precoce. coaja lemnoasă este semidură şi mică. Chaberete. Fruct mare. puţin sensubil la bacterioză. boală rădăcinară. înfloreşte şi se coace 8 zile înaintea Franquette. iată aici câteva pe care le putem găsi încă la pepienierişti. Serr Nucă de calibru mediu (30-34 mm). intră rapid în producţie. arbore puţin viguros. maturitate precoce la sfârşitul lui septembrie-începutul lui octombrie. maturitate târzie. fructificare lentă. aplatizat la masă ceea ce îi permite să stea în picioare. Mărul (Malus communis) Lista merilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Există aproximativ 6000 de varietăţi de mări.Lassingne Marbot Fruct mediu-mare. arbore mediu viguros. rezistă la antracnoză şi bacterioză. fructificare rapidă. Mayette rouge. Vina: fruct ascuţit. ea formează o pată neagră înconjurată de o aureolă galbenă. productiv. Pleureur Quenouille Fruct mic. polenizator Franquette. . maturitate precoce spre sfârşitul lui septembrie. excelent pentru deserturi. sensibil la bacterioză mai puţin la antracnoză. Jardin de la Saint-jean.

vigoare medie. fină. maturitate în decembrie 11Belle de boskoop schmit husch 12Belle de Broizat 13Belle de Fumée 14Belle de pontoise: fruct mare aplatizat. dulce şi acidulată. vegetaţie târzie 19Belle fille Normande: fruct de talie medie. maturitate în octombrie . galben. foarte productiv. la boli. puţin aplatizat. roşu purpuriu la soare. dulce şi zemoasă. pulpă albă. se comportă bine la altitudine. calitate gustativă excelentă 9Belgoden (R) ou goldensheen 10Belle de Boskoop rouge: roşu închis. are o pulpă acidulată şi dulce. măr foarte bun. maturitate târzie (decembrie – aprilie) Aziza 0Baie 1Bailleul ou Gros hôpital 2Barbe ou Courbis 3Baron de Berlepsch 4Beaurichard 5Beausoleil 6Beauté de l'Ohio 7Bec d'Oie: fruct mare cu aspect conic are o pulpă fermă şi crocantă 8Belchard (R) ou chanteclerc: fruct cu talie medie de culoare galbenă cu pigment. arbore viguros. Assumptia Astrakan A troche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Avignone Avrolles ou averolles Azéroly anisé: parfum de anason. pulpa sa este albă. dulce şi acidulat.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Adam Akane Alfred jolibois Alkmène: maturitate semiprecoce Ananas rouge Anizier Anna Apez zagarra Api Api d'Orange Api double rose ou Api rouge Api étoilé Api gros (ou Api double rose) Api jaune Api noir Api rose Apion: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Ard Cairn russet Arboisine Arlet Astrakan blanc: maturitate precoce Astrakan rouge: fruct mediu.martie 15Belle fille de l'Indre: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 16Belle fille de la creuse 17Belle fille de la Manche 18Belle fille des salins: varietate foarte rezistentă la frig. maturitate în ianuarie . maturitate iulie – august. dulce şi zemoasă. pulpa sa estre fermă.

foarte crocant. maturitate noiembrie – decembrie 55Boucasse de Brès 56Bougie ou Kandil Sinap 57Boulonnex 58Bouquepreuve 59Bourniquette 60Bouscasse de bres 61Braeburn 62Bramley'seedling: fruct foarte mare utilizat mai degrabă pentru compot 63Brie 64Brownless Russet 65Cabaret: viguros. maturitate iarnă 28Belle Lourounaise 29Belle rivet 30Belrene (R) 31Ben Davis: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 32Bénédictin: galben – roşu. zemos. maturitate semiprecoce (octombrie – decembrie) 46Bon père gris 47Bon pommier: destul de mare de culoare roşie şi verde.20Belle fleur de Brabant 21Belle fleur d'Eté: maturitate semiprecoce 22Belle fleur double: roşu. rezistent la boli 23Belle fleur Jaune: fruct mare. parfumată 66Cabassou 67Cabusse 68Calville blanc d'août: fruct mare cu coaja galben închis roză la soare. fruct mare. pulpă crocantă. mediu. acidulată şi parfumată. maturitate în decembrie – aprilie . devine galben la maturitate. maturitate în august .septembrie 69Calville blanc d'hiver : coajă galbenă. maturitate în noiembrie – decembrie 24Belle fleur Moyeuvre: maturitate la începutul toamnei 25Belle fleur rouge 26Belle fleur verte 27Belle josephine: fruct foarte mare. pielea sa este verde. arbore sănătos şi viguros. galben. galbenă şi roşie. măr bun. maturitate târzie (decembrie – aprilie) 50Bonne ménagère 51Bonnet carré: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 52Bordes 53Borowitski: fruct mediu cu pielea verzuie combinată cu roşu. se conservă bine. 39Blanc sur 40Blanche champagne 41Blanche de la flaugere 42Blanche d'Espagne ou Coquette: galben. 43Blanche precoce Blaze 44Bolnapfel ou Bohnapfel: măr bun 45Bon père: fruct de talie medie şi de culoare galben auriu. piele verde cu puncte negre. gust acidulat. pulpă fină cu savoare acidulată. maturitate în ianuarie – martie 48Bondon: maturitate târzie (decembrie – aprilie) 49Bonne Hotture: fruct de talie medie. se comportă bine la altitudine. maturitate în decembrie 33Beraud 34Bertanne (R) 35Besse 36Bismarck 37Black john 38Blackstayman: maturitate târzie (decembrie – aprilie). maturitate în august – septembrie 54Bossard: fruct de talie medie şi de culoare verde. fină aproape moale cu savoare dulce. acidulată.

pulpă moale Chaux. maturitate precoce 91Carre d'hiver 92Cassou: maturitate târzie 93Cassou d'Hortez 94Centrou 95Chailleux: coajă galbenă striată cu roşu. când mărul este copt seminţele se detaşează din loja lor. varietate rustică.Cherry cox . Citron suisse . Chretienne . Coeur de Boeuf . culoare galben verde cu roşu. galben verzui cu striaţii de culoare roşie. Clermontoise Cloche: măr foarte bun. acidulată. coaja este galbenă şi răşie. pulpă albă moale. maturitate în octombrie 96Champ gaillard 97Chantecler 98Charles Ross: maturitate semi-precoce Chataignier: fruct destul de mare. mărul este foarte bun fiert. parfumată. are o pulpă fină şi zemoasă. bună. se comportă bine la altitudine 90Cardinal: fruct mare gălbui. se comportă bine la altitudine. Citron d'Hiver . Coquette (voir blanche d'espagne) Court durade Court pendu Court pendu doré Court pendu gris .70Calville d'Angleterre 71Calleville de Dantzig 72Calville d'Espagne 73Calville de Mleiv 74Calville des Femmes 75Calville des prairies 76Calville d'Oullins 77Calville du roi 78Calville rayé 79Calville rouge d'automne 80Calville rouge de Savignac 81Calville rouge d'été: maturitate precoce 82Calville rouge d'hiver : coajă galbenă roşie. Cinq cotes . Claque pépin: fruct de talie medie. pulpă crocantă zemoasă. aplatizat. mărul are o lungă conservare. arbore viguros 84Calville royale 85Calville saint sauveur: maturitate toamna 86Camoise 87Canelle Blanche 88Canine des clots 89Carabille: fruct de talie medie – mic.Conchine . coajă roşie închis. se consumă din ianuarie până în mai Cloche Ardennaise . maturitate în ianuarie – martie Chataignier tendre: fruct de talie medie. Choureau. maturitate în decembrie 83Calville rouge du mont d'or: fruct foarte mare cu coajă galbenă şi roşie. se consumă din decembrie până în martie. savoare bună parfumată. Christkindel (voir saint-nicolas) . se conservă bine. varietate vigurosă şi rezistentă la boli Châtaignier du Mesnil: fruct mare. spălat cu roşu. Colapuy .Coestress . pulpa sa este albă şi are o savoare dulce. Coing .

coaja are culoarea verde şi răşie. se consumă din octombrie până în noiembrie. maturitate în noiembrie. pulpa este foarte fermă. savoare acidulată. în octombrie este unul din ultimii arbori care îşi păstrează frunzele verzi. varietate excelentă. uşor acidulat. Demoiselle. Doux argent Drap d'or: fruct mare. De l'estre De Lin. înflorirea este foarte târzie. fruct de talie medie. maturitate la începutul toamnei Elista (R) Daliest cov Ellison orange Eri zagarra Elstar Durette . Double rose . Cravert: maturitate târzie Cravet rouge Criterion Croix baron Croquet belle fleur Croquet noir Croquet rouge Curadou Cusset blanc Cwastresse double D'Adam D'Ile De Behier De Bonde De beurre De Casse (voir Cassou) De Curé De deux ansDe feu de Fer: fruct de talie medie. Double rose de l'ain . arborele are bună productivitate.Court pendu rouge Court pendu rouge du lot et garonne Court pendu violet: maturitate târzie Courtin Court pendu gris du Limousin Coutras Cox's orange: culoare galbenă portocalie. Dorée de Grimes . maturitate târzie. zemoasă. Cramoisie de Croncels: maturitate la începutul toamnei Cramoisie de Gascogne: fruct mare de culoare galben palid. dar se poate conserva până în martie Eden frusty Einshomer Elisa Raetke: măr plângător. acidulată. aproape crocantă. Docteur Lesage: măr crocant şi zemos. pulpă albă moale. maturitate în octombrie şi se conservă până în ianuarie. Double bon pommier: fruct mare. zemos şi foarte dulce. zemoasă. Discovery . maturitate la începutul toamnei. şi fructul se conservă câteodată până în luna august anul următor. pulpă fermă. crocant. parfumată. De risoul . Du Ronduraut Earlygold (R)snygold Early redone (R) erovan cov Eclat: fruct de talie medie. maturitate în decembrie – martie Dunn's seedling . dulce. galben.

conservare bună. Franc roseau du vallais Fremy: maturitate târzie. zemos şi foarte dulce. Franc roseau: se comportă bine la altitudine. maturitate în octombrie Gora Gorge de pigeon . poate fi şi uscat Framboise d'Oberland: fruct mare de culoare galbenă şi carmin cu striaţii roşii. maturitate târzie. Fuji: fruct mare roşu spălăcit. fructul se ţine mult timp pe arbore. maturitate din octombrie până în noiembrie. maturitate în octombrie. moale.Epice d'hiver Faro Fenouillet gris Fenouillet roux Fraise: bun pentru patiserie. pulpa sa este fină. dulce şi parfumată. Gala Galantine Galardon Galeuse ou pigeonnet d'Armor Garus Garden Sun Red (R): măr pitic Géante de l'exposition Gelade Gendreville: maturitate târzie George cave Glace Gloire de Pontchartrain Gloster Gold john Gold smith Golden delicious: coajă galbenă.

Goutte d'or Grain d'Or des Charentes Grand Alexandre: fruct foarte mare de culoare galben verzui spălat cu roşu carmin. coajă roşie. Grand mère Granny smith: coajă verde. pulpă fină moale. dulce şi puţin parfumată. maturitate în ianuarie Grassland: măr pentru fiert Gravenstein: bun. Imperiale winesap Improved blackstaymann . maturitate la sfârşitul verii Grenadier Grimes golden Grise de chambery Grive rouge Gros croquet Gros jaune Gros Locard Gros museau de lièvre blanc Grosse madeleine Grosse piquette Groseille: maturitate târzie Grosse saint clement Gueule de Mouton Harold red Henri Dumont Hollande rouge Hume Idajon Idared: fruct mare. maturitate în septembrie – octombrie. maturitate la sfârşitul lui octombrie.

maturitate în octombrie. galben.Isabelle Luizet Jacques Lebel: bun. Jean Collin Jeanne Hardy Jerseymac Jolibois Jonagold: galben striat cu roşu. striat cu roşu. savoare bună. Jonared Jonathan Jonnee hiljon Joseph Mush Josephine Juliette tardive Jules Labitte Kandil Sinap voir Bougie Kansas queen Karminj Kid orange red KristKindle Kools La clermontoise La nationale La paix La rose . se culege la sfârşitul lui august. pulpă zemoasă. excelent pentru compoturi şi prăjituri Jacquet Jaune de Lias d'Armagnac Jaune et rouge de Cussey: varietate bună James Grieve: fruct mare.

mărul se fierbe. coajă de culoare verde gălbui. matirotate vara Mercier Merigold (R) Mignonne de Bedford Mildose Mooren's jonagored (R) Mountagnarde Muscade .Lachaudon Lambron Lancashire Laurier Lavigne Laxton Lion d'été ou pomme des moissons Locard blanc Locard jaune Locard vert Lord lambourne Lysgolden (R) goldenir Mac Intoch (ou macintosh ?) Madeleine blanche 99Marie Madeleine Martel Martranche (ou maltranche ?) Melon Melrose: coajă roză-roşie. maturitate în decembrie Melrouge Ménagère : foarte mare.

Museau de boeuf Museau de Porc Museau de Lievre rouge Museau de montsec Mutsu Nationale Newton wonder Nouvelle europe Nutaris Ontario: recomandat pentru patiserie. este un măr bun pentru fiert. fragil. foarte parfumat. maturitate din ianuarie până în aprilie. maturitate de la mijlocul lui octombrie până la mijlocul lui decembrie. pulpa sa crocantă este zemoasă. dulce şi foarte parfumată. culoare gri. pulpă de culoare crem. Orange suisse: varietate bună. fructe mici. Oregon Orleans Ozark gold Paradis Pâris Parmentiere Passe pomme d'été: maturitate precoce Passerose douce Passerose vraie Pastellier Patte de loup: fructe de talie medie. Pay bou Peasgood Peau de boute Pépin de Bourgueil Pépin Meunier Periga . Alternanţa producţiei.

Permain dore Petit croquet Petit franc roseau Pierre rouge Pigeonnet blanc Pigeonnet de jérusalem Pigeonnet rouge Pineau Pitmaston Pomme a cotes Pomme blanche Pomme cloche: măr cu conservare lungă. nici o pară. Pomme coing Pomme d'adam Pomme d'Amour Pomme d'Aure Pomme d'ile Pomme de Fer Pomme de noel Pomme de Mansle 100Pomme des champs Pomme des moissons ou Lion d'été Pomme du 15 Août Pomme fraise Pomme Lavigne Pomme orange Pomme poire: fructul nu este un măr. dar gustul său este delicios. Pomme raisin .

Pomme Titard Ponsard Pouzac Précoce de Wirwignes: cuajă galbenă cu o parte portocalie. maturitate din noiembrie şi până în decembrie. roşu la soare. Rambour d'Automne Rambour d'été: fruct mare. pulpă semi-moale şi savoaredulce. pulpă albă crocantă. dulce. zemoasă. pulpă albă. arbore productiv Rambour d'hiver: fruct mare galben verzui. dulce. varietate bună. maturitate din decembrie până în martie. Président Roulin Priam Prieuré Professeur legrenier Provençale rouge d'hiver Querina Raisin ordinaire Raisin rouge Radoux Rambault Rambour d'Alsace: fruct foarte mare. recomandat pentru patiserie. striat cu carmin. de culoare galbenă şi roz. galben alb. Rambour mortier Rambour Papeleu Rambour rayée Rambour rouge: varietate bună Ravaillac Reau Red delicious Red giant Red june .

Reinette blanche champagne: maturitate toamna. Redondelle ou Blandureau Reinette à côte Reinette Abri Reinette ananas Reinette ananas rouge Reinette baumann : se comportă bine la altitudine. pulpa sa este zemoasă şi dulce. maturitate în decembrie. Reinette Blenheim Reinette clochard : măr excellent. maturitate toamna. maturitate în decembrie – martie. se comportă bine la altitudine. bun. culoare galbenă. rezistă la îngheţurile de primăvară. se comportă bine la altitudine. se conservă până în decembrie. maturitate în ianuarie Reinette de Blenheim Reinette de Brive Reinette de Caux: fruct mare. maturitate în ianuarie Reinette de Champagne: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Châtellerault ou Pomme Blanche Reinette de Chesnée Reinette de Coulon Reinette de Cuzy: maturitate târzie (decembrie – aprilie) . maturitate în septembrie. Reinette Cul creux: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette d'amboulne Reinette d'angleterre Reinette d'anjou Reinette d'août Reinette d'armorique : fruct mediu.Red spur Red spur delicious Reine des reinettes: galben striat cu roşu. pulpă fermă. galben. pulpă fermă. varietate bună polenizatoare. Reinette blanche d'Espagne : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette blanche du canada : alb gălbui.

dulce. bine acidulată Reinette de Freyberg Reinette de Hollande Reinette de grandville Reinette de langsberg Reinette de la reine Reinette de Lithuanie Reinette de Neubourg Reinette de Parmentier : varietate bună Reinette de Provence Reinette de Rouen : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette de Ruffec Reinette de Savoie: înflorire târzie. maturitate în ianuarie Reinette du Vigan: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette etoilée Reinette franche: maturitate târzie (decembrie – aprilie) . varietate bună.Reinette de France: pulpă galbenă. se comportă bine la altitudine. Reinette de Servin : varietate bună Reinette des Carmes : varietate bună Reinette des Chênées Reinette des Vergers Reinette dorée ou d'or : savoare excelentă Reinette dorée de Versailles Reinette d'Orléans Reinette dubuisson Reinette du gapeau Reinette du grand faye spur Reinette du grand faye Reinette du Mans: galben deschis.

ruginie. maturitate în decembrie Rivière: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Rome beauty Rose acide Rose aigre Rose d'aizac . maturitate în decembrie Reinette grise Parmentier Reinette jaune musquée Reinette Jules Labitte Reinette marbrée : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette marbrée de la Creuse Reinette martin Reinette parmentier Reinette rouge de bretagne Reinette Saint Sauveur : fruct excelent Reinette verte de mende Reinette vignat Reinette Zuccalmaglio Rever Reverend wilk Rialette Ribson pippin Richared : coajă roşie.Reinette grand'mere Reinette grise Comtoise : varietate bună Reinette grise de Bretagne Reinette grise de chamberry Reinette grise de saintonge: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Reinette grise du canada: coajă gri.

se comportăbine la altitudine Rose de bordeaux 101Rose de miel Rose de Saint-Florian Rose de Touraine Rose double Rose douce Rose plate Roter stern rezinette Rouge d'hiver Rouge de bretagne Rouge de la javie Rouge de montmaur Rouge de paul Rouge de plaugiers Rouge de senentille Rouge des cévennes Rouget de born Rougeur de Pêche Rousseau Royale d'Angleterre Saint Didier en Mont d'Or Saint jacques Saint jean Saint Louis Saint michel Saint Nicolas : măr roşu pe cere îl agăţăm în brazii de Crăciun Sang de boeuf .Rose de berne: bun. pulpă fină şi zemoasă.

cu pulpă fină moale.Sanguine Sans Pareille de Peasgood: fruct mare. gust acidulat. albă. de culoare galbenă. fruct mare alb. zemoasă cu o savoare acidulată şi parfumată. pulpă crocantă şi foarte dulce. şi zemoasă. arbore foarte productiv. rezistent la boli. măr bun. cu savoare acidulată şi parfumată. iulie – august. coaja de culoarea chihlimbarului. moale. fertil. bun pentru patiserie. maturitate vara. Serveau ou Pointue de trescléoux Signe tillish ou Sing tillich : maturitate la sfârşitul verii Spartan Spinjon Stark earliest Stark jumbo Starking delicious Stark Erlist Starkimson Suntan Surprise Tardirene Tardive stuani Teint frais Tiuffat Topred Transparente blanche: fruct mare. maturitate în august Très tardive Triomphe du luxembourg Tydeman Early Vauriasse Vedette du Béarn Verdalet Verdasse . cu striaţii roşii. nu se conservă. arbore viguros. Transparente de croncels : excelent. maturitate în septembrie – noiembrie. pulpa este fină.

plis parcurge fructul de sus în jos. galben şi roz la soare.Vertot : maturitate târzie (decembrie – aprilie) Vierge du Pilat Villefort Villefranquesse Violette Vista bella Wandin pride Winesap: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winston: maturitate târzie (decembrie – aprilie) Winter banana: mare. are puţin gust de banană.decembrie Fréquin rouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Glénon Gros locard vert . maturitate în decembrie Yvette Clasamentul merilor pe arome Meri pentru băuturi Antoinette : maturitate la sfârşitul lui octombrie Avrolles. maturitate în noiembrie Barré Bedan : maturitate la sfârşitul lui noiembrie Binet Rouge : maturitate la începutul lui noiembrie Binet Violet Bisquet : maturitate la sfârşitul lui octombrie Boué Cartigny : maturitate la sfârşitul lui octombrie Clos Renaux : maturitate la sfârşitul lui octombrie Closette Clozeau Diot roux Domaine Domaine du Calvados Douce Coët Ligné : maturitate la sfârşitul lui octombrie Dous Moën : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux amer Doux de Mouen Doux joseph : maturitate la sfârşitul lui octombrie Doux Ligon Doux Veret de Carrouge : maturitate la sfârşitul lui octombrie Fréquin audièvre : maturitate noiembrie .

Sains Richaumont Locul unde se fixează altoiul mărului • • • • • MM106 (Malling-Merton 106). Cox's rouge des flandres: fruct mic. rezistă bine la secetă. loc pentru altoi semi-nanificant. bun pentru compot. fructificare rapidă. dulce Pépins d'or Petit jaune : maturitate la începutul lui noiembrie Pomme de Moi Pommate de Bucey Président delcourt Rambault René Martin Rouge Bruyère Rouget de Dol Rouge de Trèves : maturitate în noiembrie. pulpă crocantă. vigoare medie. loc pentru altoi semi-nanificant M109. fructificare mai puţin rapidă decât EM9 sau MM106 . Dello : măr pentru băutură. zemoasă şi parfumată. polivalent. galben striat cu roşu. gust amar Rouget Duret Saint Martin Sebin Vendue Lévêque Vérollot Vice Président des Cours Măr pitic Garden Sun Red Alte varietăţi Belle fleur double: fruct mare bicolor. calibru mare. EM7. pentru soluri sănătoase şi bine drenate. pentru suc Roquet-Vert: măr pentru băutură. puţin sensibil la asfixiere M7. dulce. foarte viguros. rezistă bine la secetă dar se teme de umezeala din iarnă M111. bogat în zahăr.Joliote Judor : maturitate la începutul lui noiembrie Kermerrien : maturitate în octombrie Locard blanc Locard vert : maturitate la începutul lui noiembrie Marie Manard : maturitate la sfârşitul lui octombrie Médaille d'or : maturitate la sfârşitul lui octombrie Mettais : maturitate la sfârşitul lui octombrie Moulin à Vent Muscadet de Dieppe Nez de chat Nez plat Noel Deschamp Normandie blanc Peau de Vache : maturitate la sfârşitul lui noiembrie – decembrie. coajă roşie. Reinette de Fugélan : se foloseşte fiert. mai viguros decât MM106. loc pentru altoi semi-nanificant.

maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. culoare galben palid. viguros. Beurre d'amanlis: fruct mare de culoare verde închis. Beurré Le Brun Beurre Moretini Beurré Naghin Beurre Oswego Beurre précoce Morettini: fruct mare parfumat. acidulată. puţin zemoasă. dulce. maturitate în septembrie-octombrie. pulpă galbuie. Părul Lista perilor vechi şi curenţi care se mai comercealizează Abbe Fetel ou Abbate Fetel Acka Alexandrine Douillard: fruct de talie medie de culoare galbenă. Beurré d'Apremont (voir beurré Bosc) Beure Bachelier Beurre blanc doyenne Beurre bosc: pulpă albă. fructificare lentă Doucin. Beurre Rocca Beurré Sichette Beurre six Beurré superfin: fruct mediu.• • • • • EM9. maturitate la sfârşitul lui iulie. rotund. puţin granuloasă dar fină. maturitate în septembrie octombrie Ananas de Courtay: fruct de talie medie şi de culoare galben închis. pulpă parfumată şi zemoasă. dezvoltare slabă Paradis. maturitate precoce (iulie). maturitate în noiembriedecembrie. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. foarte zemoasă. cu coajă groasă de culoare galbenă. dezvoltare slabă. pulpă zemoasă. roşiatic. excelent. de culoare galbenă. Beurre d'Anjou ou Nec plus ultra Meuris Beurre d'Aremberg ou d'Hardenpont Beurre de Bollwiller Beurre de l'Assomption: fruct foarte mare cu pulpă parfumată. foarte productiv. maturitate la sfârşitul lui octombrie Beurre Capiaumont Beurre Chastel Beurré clairgeau: fruct foarte mare de culoare galbenă. maturitate precoce. cu pulpă albă. pulpă foarte zemoasă. rotunjit care nu are sâmbure. Beurré Vauban Bois Napoléon Bon chrétien d'été Bon chrétien d'hiver . coaje galbenă verzuie. Beurre de Monluçon Beurre de Naghin Beurre de Nantes Beurre de Paris Beurré Diel Beurre Dumortier Beurré Giffard: mărime medie. Beurré Hardy: fruct mare. Beau present Belle de Bruxelle: fruct de talie medie. fină. pentru livada palisată Pajam1 şi Pajam2 Franc. până la 1000m. cu o parte roză. verde şi gri. Bellissime d'Automne Bergamotte Esperen: fruct de talie medie. da arbori foarte viguroşi. pulpa sa este dulce. maturitate august septembrie. cu savoare dulce şi parfumată. Andre Desportes: fruct de talie medie. se cultivă la munte. productiv. parfum subtil. maturitate în septembrie-octombrie. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie.

alungit. culoare verde şi ruginie. productiv. maturitate vara. de culoare galbenă ca lămâia.ianuarie. spălat cu roşu. De Binse De Montvernon Decana del Friuli Directuer Hardy Docteur Jules Guyot: fruct mare. Duchesse de Mouchy . pulpă moale şi fină. Conseiller à la cour Constant Lesueur Coscia CouCourdanne CourCou rouge Covert Cremesine Cremesine d'espagne Cuisse de Dame Curé: maturitate în decembrie . pulpa este zemoasă şi parfumată. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. maturitate la sfârşitul lui iulie. Doyenne Doyenne d'Alençon Doyenné de Juillet: verde galben. Claude Blanchet: fruct mic. maturitate în octombrie – noiembrie. bronzat. maturitate în noiembrie. pulpă zemoasă şi dulce. maturitate vara. maturitate la sfârşitul lui iulie. Colette: fruct de culoare galben. Comtesse de Paris: fruct de talie medie. Doyenne d'hiver doucce Doyenné du Comice: fruct mare gallben şi roşu. Doyenne gris d'automne Doyenné Perrault Doyénné Sieulle Duc de Bordeaux: fruct de talie medie. coajă galbenă şi verde. culoare galbenă. galben verde. maturitate în noiembrie – decembrie. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. zemos şi parfumat. Clapps favourite: fruct mare galben. maturitate la mijlocul lui august. pulpă dulce.Bon Gustave Bonne d'Ezée Bonneserre Saint Denis Brignolles Bronzée d'Enghein Cailhou rosat Calebasse Van Marum Campanette Canal red Capdelaine Capiaumont (voir Beurré Capiaumont) Cardinal Georges d'Amboise Catillac Cauvin Cerrai Certeau Chapland Chaptal Charles Cognee Charles ernest Chat brule Chayton Chretien Citron des Carmes: formă sferică. maturitate în octombtie – noiembrie. maturitate în octombrie. Conférence: fruct alungit. Duc de Nemours Duchesse Bererd Duchesse d'Angoulème: fruct mare de culoare galbenă. Colonel Marchand Colorée de Juillet: fruct mic.

pulpă albă. Mathilde Recq Melbouche Merveille de Chine Merveille Ribet Meski Messire jean: maturitate în noiembrie. zemoasă. Garden Pearl (R): păr pitic.Elzette Epargne ou Cuisse Madame Epremint Epice Epine du Mas (voir Duc de Bordeaux) Farinière Ferdinand Gaillard Fondante fougère Fondante Thiriot Francisée Fulva Garden Gern (R): păr pitic. Legipon Lehou Grignon Louise bonne d'Avranches: mărime medie. coajă galbenă la maturitate. Madernassa Magness Margueritte Marillat Martin sec ou Capelan ou Chapelan: maturitate în decembrie . Madame Ballet Madame Dupuis Madeleine: fruct mic. duce şi zemoasă. Garus Général Koenig Général Leclerc Gitol Goutte d'OR Gralhouse Grand Champion Graveleuse Grise poule Grosse verte Hartmann Higland Hoyerswerder Illinois Impériale feuille de Chêne Jacques Jeanne d'arc Joséphine de Mallines Jules d'Airolles Kaiser Alexander Laxton record Le Lectier : fruct mare. dulce. fină. cu coaja verde colorată la soare. maturitate în octombrie.ianuarie. maturitate în noiembrie. maturitate la mijlocul lui august. Messounet Morettini 64 Mustapha Bey Notaire Lepin Old home Olivier de Serres Onondaga Pakam's triumph Paron professeur Lagerberg Passe Crassane Passe Crassanne rouge .

părul va avea o dezvoltare mai redusă.Perus muscat Perou d'argent Pierre Corneill Poire à deux tête Poire de meched Poire de Naux Poire réserve Poire royale Précoce de Trévoux: fruct mare şi parfumat. forma adaptată a acestuia este tulpina înaltă. gust bun. pulpă verde. maturitate la începutul lui august. pulpa sa este parfumată. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. Altoit pe gutui. Président Heron Président Olivier Président Mas Professeur Lemoine Red Hardy Redonne Remi Chatenay Rene Rene Dunan Roman Ronde d'hiver Rousselet de Reims Rouzette Royale Royale d'hiver Saint Germain d'hiver Saint jacques Saint Jean: fruct mic. . maturitate la sfârşitul lui iunie. Trompe pastre blanc Turki Verdale Verte d'hiver Verte dure Virgouleuse Williams' William's blanche William's bronze William's duchesse William's Mengo William's rouge Locul unde se pune altoiul • • Pentru avea un arbore mare trebuie altoit pe franc. gust bun. de culoare galbenă. arbore productiv. îi va da atunci o formă de spalie sau de tulpină joasă. zemoasă. Saint jean vert Sanguine d'Italie Sanguine de France Satin vert Soldat laboureur Souvenir de Jules Guindon Souvenir de Leroux Durand Sucrée d'Aix Sucré de Montluçon ou verte sucrée Sucre vert Sulmerland Suprême de Quimper Swiss Barlet Triomphe de Jodoigne Triomphe de Vienne: fruct mare alungit.

Mirabelles. moale. Se reproduc de la sâmburi. au mărimea unei cireşe. fruct mic. conservă. Lista prunilor vechi şi curenţi care se mai comercializează Mărimea Medie Culoarea cojii Albastru Pulpa Galben Verzui Calitatea gustativă Foarte bună PolenizatoMaturi-tate rul Autofertil Începutul lui septembrie Iulie Boală Pământul - Varietatea Abricotine Anna Spath Apex Plumecot Ariel Arbore viguros Mare Belle de Thuin Berudge Mare. au un gust fin. zemoasă. Rouge de Biondeck) cresc pe toate terenurile şi sunt câteodată folosite ca şi altoi. brynska. Damas de Medie Violet Bună August Septembre neagră -septembrie . bune pentru masă şi în prăjitură. ovală Seamănă cu o mirabelle Mare Roşu şi galben Auriu Portocaliuroşu la maturitate Verde – galbenă Gust de caisă şi ananas Bună. rugină şi prin lăstari înflorire tolerează precoce la monolioză sfârşitul lui martie 20 iulie Iulie august Blue free Albastră Bonne de Bry Mic (autre nom : Belle de paris. conserve …). Violet.zemoasă acidulată Fruct bun pentru masă. rustică Verde Foarte bună Începutul lui septembrie Mijlocul lui august Începutul lui septembrie Reine claude 15 iulie Sensibil la Se multiplică dorée. foarte parfumată. pulpă fermă şi dulce. se lipeşte de sâmbure Violetă Foarte bună. guteaus bry) California Medie blue Cirette Violet negră Galben verzui. Prunul (Prunus domestica) Marile familii de prune - Questches au un procent mare de zahăr şi conţine puţină apă deci pot fi uscate. dulce parfumată Bună Coe's golden drop (voir goute d'or) Conducta (voir reine claude d'althan) Coeur de Enormă Savoare de Septembrie Boeuf caisă Les Damas (Noir. patiserie şi la confecţionarea prunelor uscate. mai mari decât Mirabelles. de Tours. prăjituri. puţin fragil parfumată. adesea foarte dulce. sunt utilizate şi în preparaţii (compoturi.• Dacă varietatea este mai puţin viguroasp îi putem mări vigurozitatea altoind-o pe franc. Prunelles. Musqué. Reine-Claude. de Septembre. creşte pe arbuşti spinoşi. Sunt adesea folosite adesea pentru prăjituri. rotunzi.

zemoasă. neagră zemoasă. Purpuriu Foarte ovală.Damas de Tours Mică – medie Prună mare. conserve. fructul este mai dulce şi puţin mai mare. prăjituri. foarte parfumată Mare. Galbenă cu Pulpă arbore pete roşii fermă. dulce Calitate inferioară prunei sainte catherine. viguros. dulce. dulci arborele este viguros şi productiv. bun polenizator pentru alte P707 la varietăţi. fermă. frig dulce cu savore de cais Sfârşitul lui iulie august Mijlocul lui august Bună Începutul lui septembrie Începutul lui august Fruct puţin infectat de viermi foarte bună. pentru prăjitură. arbore dulce. torturi şi prune uscată Double robe Drap d'or Early favorite Medie Early Laxton Medie Engle Bert Medie Ente ou prune d'Agen Negricioasă Galbenă Purpurie Rosă Galbenă Dulce şi parfumată Bună Autofertil Foarte bună Există 2 clone. Autofertil. recolta este mai grupată şi mai Mijlocul lui iulie 10 iulie 20 august . P707 produce fructe mari. destul de foarte rezistent la parfumată. patiserie şi prune uscate Sfârşitul lui iulie august Utilizat pentru confecţionarea prunelor uscate fleuris de Tours Damas Royal Damas violet De Lawrence Mare Gage De Kirke Des Bejonnières Moale. maturitate la sfârşitul lui august – P303 începutul lui polenizează septembrie. acidulată. P 707 şi P 303. P303 are o maturitate mai târzie decât P707 (septembrie). viguros parfumată Medie. zemoasă. fruct polivalent pentru masă. zemoasă.

ovoidă Bună Aurită Galbenă bună Lohr Madame Bonnard Medie Medie Marcelle Chasset Matin Methley Medie Galbenă cu Pulpă fină. foarte parfumată. posedă un sâmbure mic ale căror feţe laterale sunt netede Mai mare decât mirabelle de Metz. bună Zemoasă şi Methley dulce Mijlocul lui agust Mijlocul lui Sensilă la iulie monolioză la uceraţia bacteriană Sfârşitul lui septembrie Goutte d'Or Foarte ou mare Coe's golden drop Grand prix Hackman Mare Jefferson Mare Galbenă. d'Oullins.Ferbleue (R) Medie albastră Galbenă Golden japan Mare Galben viu importantă fermă. crocantă. zemoasă Gălbuie Galbenă Foarte bună Albastră Galbenă. Quetsch d'alsace Rezistentă la monolioză. sensibil la rugină Mirabelle Maturitate . îşi pierde valoarea în regiunile cu climat cald La mirabelle de Nancy are un sâmbure gros a cărui suprafaţă este ridată spre vârf Autofertil Mirabelle de Medie Flotow Mirabelle de Mică Metz Începutul lui iulie Sfârşitul lui iulie Mirabelle de Mică Nancy Galben portocalie Galbenă Reine claude Mijlocul lui dorée. gust de miere. Foarte bună foarte parfumată. dulce Violetă Galbenă Foarte bună Sfârşitul lui august Mijlocul lui august 20 august Începutul lui septembrie Mijlocul lui septembrie Mare Violetă Galbenă Roşie Bună delicioasă. foarte parfumată. august d'althan. pete carmin dulce. foarte bună. dulce. se utilizează în patiserie.

pentru nu se lipeşte de sâmbure Prune d'Agen. uscat parfumată. savoare polenizator bună. La altitudine. dulce. fruct de masă şi acidulată.parfumée de septembre Monsieur Medie. spre roşu în acidulată. se utilizează parfumată. Delicioasă în prăjituri Foarte bună şi foarte dulce se usucă pentru a face prune uscate numite pistoles sau se foloseşte pentru prăjituri şi ţuică. Se utilizează ca fină. ovală Portocaliu Portocalie Zemoasă. Autofertil. purpurie neagră Prune Abricot Mare alungită Prune Bonjour Prune Caprane Enormă Roşie Albastră Fruct oval. nu se lipeşte de sâmbure Zemoasă. Reine-claude de Bavay târzie septembrie Mijlocul lui august dulce. Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Ardennes Oneyda Perdrigonne Mică Albastru violetă Président Foarte mare Albastru -violet verde Prince Englebert Mare fină. dulce. Necesită dulce. mai mult puţin dulce dacă este calitate polenizat gustativă medie. partea arbore viguros însorită . care merge dulce. arbore viguros Galbenă. albastră zemoasă. zemoasă Necesită Începutul polinizatori lui august dulce. hatif arbore viguros Monsieur jaune Noberte Alungită roz violet pe fond albastru mergând spre purpuriu când este coaptă Galbenă rotuindă. rustică galbenă Bună Sfârşitul lui septembrie După mijlocul lui august Mijlocul lui iulie Începutul lui septembrie Medie. pulpă tare de dar produce culoare verde.

Prune de chien Mică. Saint-Antonin rotundă violetă. brună acidulată cu înflorire precoce dar rezistent la îngheţurile târzi Galbenă – Are gust de portocalie cais puţin roşie Verde Gălbuie Bună Autofertil Mijlocul lui august Sfârşitul lui august Sfârşitul lui iulie August -septembrie Mijlocul lui august Albastru închis Zemoasă. arbore rustic. Autofertil acidulată. se precoce utilizează crud sau pentru prăjituri Puţin viguros Uşor autofertil Pruneau de Mare Bale ou Clone Rinklin Pruneau rouge de Touraine Pruneau rouge de tours Roşu albastru Galben Foarte bună portocaliu Autofertil Foarte precoce. se cultivă în regiunile nu pre calde sau la altitudine Pulpă tare Arbore viguros.Mică şi Jean ovală Portocalie Productiv şi Înflorire rustic. puţin Pentru prăjituri. bună. foarte productiv Mijlocul lui septembrie septembrie Quetsch de Buhl Quetsch d'Italie ou Clone Richard's early ou Fallenberg ou altesse double ou bleue Mare Roşu albastru Galben verzui Foarte bună Sfârşitul lui august . rotundă Prune d'Axat Ovală Prune de Vars Mică Prune Pêche Prune de Mică. dulce şi acidulată Prune Saint. excelent pentru sâmbure prăjituri. Autofertil acoperită cu zemoasă. verde. se pot liber face şi prune uscate. după mijlocul lui iunie Sfârşitul lui septembrie Voir Damas de tours Voir Damas de tours Quetsch Alungită d'Alsace ou Altesse simple Violetă Galbenă Quetsch blanche de letricourt Alungită Galben palid Dulce. şi dulce.

pulpă tare. Pulpa Reine claude tare.d'italie Quetsche Minot Quetsch Medie précoce de Zimmer Reine claude Mare d'Althan ou Conducta ou Rouge du Comte Hetan Reine claude Mare de Bavay ou Reine claude Monot Reine claude Mediu de Moissac Albastru Galbenă Foarte bună August Septembrie Mijlocul lui august Reine claude Mijlocul lui dorée. Violette Roză violetă Galbenă Foarte bună Verde Galben verzui Foarte bună. Sunt produse două clone. foarte de Bavay ou dulce. Autofertil foarte dulce. uşor Galben Galben diaphane aplatizat pătat cu roz hative translucid Reine claude Medie dorée Verde apoi Galbenă aurită la maturitate Reine claude Mare Oullins Galben Verzuiaurie cu Galben tentă de roz Bună. zemoasă. cea mai interesantă este 1119. arbore Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Galben verde Verde Începutul lui august Reine-claude de Vars Reine claude Mare. august d'Oullins. una Nancy dintre cele mai bune prune. pulpă tare. aurie. foarte dulce. utilizat mai ales ca şi polenizator Începutul lui august Mijlocul lui august Sfârşitul lui iulie începutul lui august . fină. parfumată. Autofertil înflorire precoce. calitate d'Oullins ou gustativă foarte Mirabelle de bună. pentru conservă şi prăjitură. pulpa nu se lipeşte de sâmbure. arbore viguros Bună. moale. nu foarte Autofertil dulce. arbore foarte viguros Foarte bună. se poate folosi pentru conservesau pentru prune uscate Epiderma verde Necesită un devine apoi polenizator. acidulată.

autofertil Gust de miere Autofertil Valor Verdane Rotrundă Verde la maturitate. cu pete roze mai mult Foarte dulce Dulce.Reine claude précoce ou Léon Hisse Reine claude tardive chambourcy Reine claude verte Reine claude Violette Reine Victoria Mediu Verde Bună Autofertil 20 iulie Medie Aurie Verde Foarte bună Mijlocul lui septembrie Verde Foarte bună gălbuie Mare Roşu palid Dulce şi cu un fond parfumată galben Royale de Fruct mare. arbore viguros Medie. productiv un pic acidulată Royale de Mare. arbore cu vigoare medie Sfârşitul lui august Începutul lui septembrie Reine-claude Mijlocul lui septembrie Foarte rezistent la monilia . Montauban alungită arbore ou grosse productiv şi rouge d'août vigurosş fructificare rapidă Sainte Medie – Galbenă Se foloseşte Catherine mare pătată cu pentru prune roşu uscate şi prăjituri Medie Violetă Mijlocul lui august Mijlocul lui august Necesită un Sfârşitul lui polenizator iulie Sfârşitul lui august începutul lui septembrie Santa Clara Stanley Mare Mare Violetă Violetă Galben roză Verde galbenă Thames Cross Mare Ovală. puţin Violetă Galbenă Zemoasă. violetă Tare şi Arbore Carcassonne oval zemoasă.

Mariana GF 8-1.Jaspi (R). strângeţi căpşuna cu guleraşul verde şi cu coada. căpşună mică de culoare roză. Confuzie posibilă: Simptomele la William’s se pot confunda cu accidentele legate de o lipsă în magneziu. foarte parfumată (gustul seamănă cu ananasul). dă arbori foarte viguroşi. . Trebuie culese căpşunile dimineaţa sau seara. dulce. simptomele se confundă cu o carenţă în bor. varietate rustică. Cei care nu urcă: Abricot: Căpşună de colecţie. fructe mari (20-40g) roşu coacăz. frunze frumoase lucitoare. pulpă foarte parfumată. Aceste ulceraţii converg spre a da o acoarţă groasă şi aspră. Incidenţa economică: Vigoarea varietăţii William’s este redusă de la 15 la 30% şi producţia de la 40 la 50%. Două tipuri de căpşuni: cei care nu urcă şi cei care urcă. recomandată pentru prăjituri. ancorare bună. Esle afectează doar varietatea de păr William’s şi Doyenne du Comice. . productivatate bună. untoasă. căpşună mică cu gust acidulat. Comice bud drop Regrupare de simptome transmisibile al cărei agent infecţios este necunoscut. dar nu în plin soare. mlădiţele se deteriorează mai mult sau mai puţin în anul următor datorită unei inelări a ochiurilor provocată de prezenţa micilor ulceraţii. CĂPŞUNA ŞI CĂPŞUNELE Habitatul căpşunului: . fondantă. Berbi: regiunea de origine Dordogne. cu formă bizară. căpşuna de pădure preferă să fie la semi-umbră. maturitate de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. zemoasă. fructul având tendinţa să se întoarcă.climatul: temperat şi mai degrabă cald . Capron blanc framboise: căpşună de colecţie. boala se exprimă prin ulceraţii care apar la 2-3 ani. se adaptează la orice tip de sol. . fără legătură aparentă între ei. cel mai folosit tolerează seceta şi calcarul. alungite. Are particularitatea că are frunze caduce. Camarosa: originară din SUA Cambridge: fruct de talie medie. dulce. rezistă la asfixierea radiculară. rezistă la secetă. Trebuie schimbat locul la 3-4 ani.Saint Julien A et Brompton permitdeţinerea unor arbori de dimensiuni mai reduse. Doar câteva ramuri noi se dezvoltă şi la rândul lor vor avea inelări anul următor.Myrobolan. precoce. Simptome: • La varietatea William’s. Mod de depistare: Prin indexajul celor două varietăţi. Fructele sunt mici. . Bogota: viguroasă. delicioasă având savoarea căpşunei de pădure cu un gust lejer de zmeură. foarte ferm. La cules.expoziţia: în plin soare. Brighton: ferm şi parfumat. Pear bark=Pear canker (ulceraţia părului) Sinonime: William’s bark necrosis. Expoziţia: Tradiţia vrea să se rezerve coastele cele mai bine expuse la soare pentru pruni şi versanţii mai reci fructelor cu sâmburi. culoare alb roză palidă. • La varietatea Doyenne du comice după 1-2 ani.sau mai puţin închise Locul unde se pune altoiul prunului . Agathe: varietate foarte precoce şi semi-urcătoare. Blanche Ananas: fruct de talie medie. Ananas: să se vadă Ananas alb. fruct roz. Vigoarea varietăţii Comice este redusă mai mult de 50% şi producţia este nulă.solul: iubeşte solurile umede dar bine drenate . maturitate după mijlocul lui iunie. calitate bună gustativă. Doar mlădiţele din acel an nu au simptome. semi-precoce. La Doyenne du comice. pulpa sa este albă. culoarea sa este roză foarte pală. Belrubi: creeat în 1962. productiv.

formă conică. Maturitate timpurie. Gorella: căpşună foarte mare (15-20g). maturitate precoce. pulpă fermă. albă. foarte parfumată. calitate gustativă bună. roşu aprins. fruct alungit de culoare chihlimbarului. poate rezista la secetă. parfum de căpşună de pădure. Eros Favette: INRA. maturitate la sfârşitul lui iunie începutulu lui iulie. Madame Moutot sau căpşuna Tomate sau La France sau Madame Kooi: varietate veche creată în Franţa în 1906 de Charles Moutot. Cirafine: fruct alungit. se conservă bine. răsad productiv care rezistă la căldură. dulce şi zemoasă. originară din Alpi. varietate locală din Aveyron denumită şi căpşuna Saint-Geniez d’Olt. rustic. Marquise: fruct conic ferm. verde închis. fruct alungit roşu viu strălucitor. maturitate la mijlocul sezonului. fruct mic. productiv. foarte dulce. Galante: nouă varietate de sezon. savoare dulce. pulpă dulce. fruct mic. precoce. dulce. . se cultivă în pământ sau în tunel. zemoasă. Gento: fruct foarte mare (12-15g). Vicomtesse Hericart de Thury: varietate veche (1849). Marjolaine: fruct mare uşor de cules. pulpă untoasă albă. Elsanta: originară din Ţările de Jos. varietate viguroasă. căpşună mare (10-15 g) suportă bine congelarea. fruct mare foare dulce. dulce. se utilizează şi pentru prăjituri. fruct de formă iregulată. Pajaro: originar din SUA. târziu. introdusă pe piaţă în 1929. Chandler: originar din SUA. Fraise de bois: parfum incomparabil. în formă de inimă. Maxim: fruct foarte mare. Valeta: originar din Ţările de Jos. de culoare închisă. producţie de la mijlocul lui iulie până la îngheţuri. conic. Darselect: DARBONNE Docteur Morere: varietate veche (1867). de culoare roşie-portocalie. recolta din 15 mai până în 15 iunie. Ciflorette: CIREF Cigaline: CIREF Cigoulette: CIREF. Red Gauntlet: târziu (10-12g). patiserie. se cultivă puţin în tunel. fructe mici medii. Golden Alpine: căpşună mică de culoare galben palid. fruct de calibru mediu-mare. dulce. răsadul eset viguros. recolta din 15 iunie până în 15 iulie. Surprise des halles: varietate creată în 1925 de Guyot. productiv. maturitate precoce. recoltă de la începutul lui iunie până la sfârşitul lui iunie. parfumată. mult parfum. parfumat. precoce. fără întrerupere a producţiei. calibru mediu-mare. recoltă grupată. Gariguette: INRA. parfumat. zemos. suportă congelarea. roşu aprins şi strălucitor. varietate rustică a cărui vigoare este mediocră. productivitate foarte bună. calitate gustativă bună. viguros. frunze largi. semi-precoce. varietate rustică şi productivă. fruct mare conic. dar are pulpa roză. frumoasă prezentare a fructului. maturitate precoce. pentru orice folosire crud pentru prăjitură. Senga Sangana: fruct mare. Segaline: originar din Lot. culoare roşie strălucitoare. culoare închisă. parfumat. Majoral: parfumat şi productiv. Madame Spanske J: asemănător cu căpşunul capron. Blanche de bois: căpşună care are multe asemănări cu Reine des vallees. foarte parfumată. productiv. calitate gustativă bună. Cilady: CIREF. calitate bună gustativă. miros şi parfum excepţional. viguroasă şi prductivă. suportă congelarea. foarte productiv. Ciloe: CIREF Cireine: CIREF Colossale: fruct mare. rezistentă la boli. Urcătoare: Anabelle: produce un fruct cu o bună calitate gustativă. dulce. dulce. dar nu suportă solurile calcaroase. este o căpşună excelentă care are o calitate gustativă excepţională. productiv. zemos. are gust de căpşună de pădure. rustic şi productiv. Mamie: fruct mare în formă de con. zemoasă şi parfumată. căpşună mare (până la 15g). Mount Omer: fruct mare alb. Talisman: semi-urcător. Cirano: fruct uşor alungit. productiv. Sannie: fruct de talie medie. Versailllaise: varietate de căpşună veche. pulpă foarte fină. parfumat şi calitate gustativă bună cu un gust de căpşună de pădure. precoce. culoarea sa este roşu puţin închis şi strălucitor. cu parfum foarte delicat. recolta de la mijlocul lui iunie până la începutul lui iulie. cultură uşoară. parfumată. pulpa este fondantă. vine din toate regiunile.Capron Royal: varietate veche. etc. Maraline: fruct alungit. lichior. calitate gustativă excelentă. bine parfumat.

calitate gustativă bună. este suficient să le răsădeşti. fruct mare. Reine de Carpentras Reine des precoces Reine de tardive Saint Claude Sharpless Sieger Souvenir de Charles Machiroux: căpşună mare Supermontrueuse hative: căpşună precoce. . Madame Poincarre Muscade: nu este atât de productiv. Umigento: căpşună mare dulce. General de Gaulle: introdus pe piaţă în 1947. produs din iunie până la îngheţuri. precoce. atunci când sunt în contact cu solul. Noble Precoce Musquee: gust şi miros musc. Profusion Record Regal: parfumat. Revada: căpşună mare (10-15g). producşie din iunie până la îngheţuri. producţie din mai până la îngheţuri. Sans rivale: căpşună de talie medie acidulată. Seascape: varietate de origine americană. parfumat. productiv. sensibil la făinare. La Brillante Ladette: precoce Louis Gautier: căpşună albă. parfumat. se spală cu tot cu coadă şi apoi se pune într-o sită şi se trece pe sub apă. răsad viguros. emit rădăcini. puţin sensibil la paraziţi. parfum excelent. foarte dulce. Puteţi adăuga şi câteva picături de lămâie. Varietate de căpşuni pentru care nu s-a găsit încă producătorul: Empereur de Maroc Fertilite: era cultivat în împrejurimile Parisului şi în Bretania. Hercule: creat în 1946. producţie de la sfârşitul lui iunie până la îngheţuri. Vivarosa: căpşună de talie medie. pulpa sa este foarte fină. parfumat cu un gust de căpşună de pădure la maturitate. Penelopa Rabunda: căpşună mare (12-15g). maturitate precoce Ville de Paris: productivitate slabă. puţin sensibil la boli. acesta consolidează gustul şi sterilizează fructul. florile sale sunt roze şi parfumate. precoce.Mara des bois: foarte produsctiv. nu este sufucient de productiv. Surprise du Vaucluse Tardive de Leopold Triomphe de Thiange Ville de Caen: căpşună mare. Marastil: foarte parfumat. productiv.5m) putând fi palisat. Căţărătoare: Mount everest: căpşun căţărător (până la 1. rezistă la boli. era cultivat în împrejurimile Brest. dulce. evitaţi să le stropiţi cu jet de apă care le-ar înlătura gustul. varietate productivă. Ydun: origine daneză Înmulţire: Căpşunii emit stoloni (un fel de tulpină orizontală) pe care cresc mici răsaduri de căpşuni. Rupeţi coada înainte de a mâna căpşuna. Cum se degustează o căpşună: Pentru a nu pierde parfumul căpşunei. varietatea nu produce stolon. precocitate medie. semsibil la boli. Ostara: fruct de talie medie (8-10g). acidă. Reine des Vallees: căpşună de pădure care produce fructe mici cu mult parfum. productivă. răsad robust.

se teme de terenurile şi climaturile umede care provoacă căderea prematură a fructelor. maturitate la mijlocul lui septembrie. rezistent la beşicare. Dina Felligni: fruct mediu. dulce. Lista piersicilor vechi şi curenţi comercializaţi încă Nectarine şi Brugnons Cu pulpa albă Cerise: varietate veche (1600). rustic. maturitate la sfârşitul lui iulie – începutul lui august. foarte parfumat. puţin sensibil la beşicare. zemoasă. rezistent la boli. bună. Gold mine: bun. Chambal Chapuis: fruct foarte bun. foarte zemos. miezul se lipeşte de sâmbure. arbore viguros şi fertil. maturitate la sfârşitul lui septembrie. parfumat. Fantasia: maturitate spre 15 septembrie. pielea are culoarea roşu închis. fruct mare. maturitate la sfârşitul lui iulie. rezistent la beşicare şi la molinia. floare sensibilă la îngheţ. acidulată. maturitate la mijlocul lui august. maturitate august – septembrie. pulpa sa este dulce. tardiv. maturitate la începutul lui septembrie. maturitate după mijlocul lui iulie. Early Sungrand Fairlane: maturitate spre sfârşitul lui septembrie. dulce. Belle imperatrice: fruct foarte bun. maturitate la începutul lui septembrie. maturitate la mijlocul lui august. Brugnon: epidermă netedă. Arbore productiv. Piesici şi Pavies Cu pulpa albă Alberge: varietate veche. arbore productiv. rezistent la friguri. foarte dulce. miezul se lipeşte de sâmbure. pulpa nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. fructificarerapidă. foarte bun. roz sub piele. pulpă alb verzuie. Cu pulpa galbenă Caisul: calibru mediu. rustică. Precoce de Croncels: maturitate după mijlocul lui iulie. foarte parfumat. maturitate în iulie. maturitate la mijlocul lui septembrie. Rose de septembre: pieliţă violacee. Independance Nectared 4 Nectared 6: foarte dulce. floare sensibilă la îngheţ. Morton: foarte bun. foarte parfumat. foarte bună. sensibil la monilia. Flaming gold: foarte bun. rezistent la beşicare. Olympio Silver Lode: fruct mare . pulpă puţin zemoasă. productiv. dulce şi parfumată. miezul nu se lipeşte deloc sau puţin de sâmbure. Snowqueen Violet: fruct de talie medie. acidulată. . este un fruct cu o calitate bună. maturitate la începutul lui august. Bon ouvrier: maturitate septembrie – octombrie. pieliţă groasă. Blanche teton: arbore productiv. maturitate la mijlocul sezonului. Belle Bausse: pulpă foarte zemoasă şi fină. cu pielea galbenă deschis şi pulpa de culoare alb gălbui. maturitate se eşalonează pe o perioadă destul de scurtă de la sfârşitul lui iunie până la începutul lui iulie. sensibil la beşicare. calitate gustativă bună. are o culoare roşie strălucitoare. destul de rezistent la beşicare. Benoni: fruct bun. parfumată şi zemoasă. fruct alungit. strălucitoare. producţie regulară. pulpă albă. maturitate la mijlocul lui august. rezistent la beşicare. Amsden: arbore viguros. pulpa sa este roză lângă sâmbure. maturitate la sfârşitul lui august. înflorire târzie dar sensibil la îngheţuri în timpul înfloririi. pielea păroasă de culoare roşu închis. Nectarină: epidermă netedă. pieliţa sa este de culoare galbenă pală şi roşie spre violet la soare. Belle des croix rouges: fruct mare. Pavie: epidermă păroasă. Belle imperiale: fruct mare spre foarte mare. foarte dulce. Gros violet: maturitate august septembrie. Carman: viguros. Nectarose: fruct de talie medie cu pielea de culoare roşie şi galbenă. albă şi zemoasă. Baltet: maturitate septembrie – octombrie.Piersicul (Prunus persica) Piersica: epiderma păroasă. maturitate la mijlocul lui august. pulpă galbenă portocalie.

Tournier: fruct foarte bun. Guilloux elegante: fruct excelent. maturitate la începutul lui septembrie. Galande: fruct destul de mare. puţin rezistent la beşicare. maturitate la mijlocul lui septembrie. Madeleine blanche: fruct foarte bun. dulce. maturitate la 22 de zile după May Flower. uşor acidă. maturitate la sfârşitul lui septembrie. foarte dulce. Grosse Mignonne: fruct foarte bun. rezistent la beşicare. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie. foarte dulce. maturitate la mijlocul lui iulie. Ribet: arbore viguros. maturitate la sfârşitul lui iulie. rezistent la beşicare. pulpă albă. maturitate de la mijlocul lui iulie până la începutul lui august. rezistă la monilia. maturitate la mijlocul lui iulie. fruct bun. Madame Girerd: fruct mare. fină. pielea albă. arbore viguros. Royale de Barzac Senateur Cazeneuve Springtine Surpasse Amsden: să se vadă Entre de Chanas. Veloute de Champagne: maturitate în iunie – iulie. maturitate la începutul lui septembrie. maturitate la mijlocul lui august. Pitaval: fruct foarte bun. rezistent la beşicare. puţin rezistent la beşicare. Tardive du Mont d’Or Tetons de Venus: fruct foarte mare. puţin rezistent la beşicare. maturitate la sfârşitul lui septembrie. fruct bun. Charles roux: arbore viguros. Entre de Chanas: fruct mare. maturitate la mijlocul lui iulie. Geradix: fruct mare parfumat. foarte dulce. acidulată. Merveille des marches: să se vadă Entre de Chanas. floare rustică. varietate foarte veche. May Flower: rezistent la beşicare. nu se lipeşte de sâmbure. maturitate la începutul lui septembrie. maturitate de la începutul până la mijlocul lui august. maturitate de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. maturitate în primele 15 zile din august. fruct destul de bun. Docteur Aribeau: fruct destul de bun. fertil şi rustic. Dugelay: fruct bun. fruct foarte bun. maturitate la sfârşitul lui iulie. Gaillard: fruct foarte bun. maturitate la sfârşitul lui iulie. foarte bun. arbore viguros. sensibil la făinarea coryneum. . bine colorat. maturitate la sfârşitul lui august. Peche de Nelly: calitate foarte bună rezistă bine la beşicare. parfumată. Henri Adenot: arbore viguros. rezistent la beşicare. pulpă de culoarea porţelanului. parfumată. savoare dulce. maturitate la mijlocul lui august. sâmbure liber. zemoasă. rustic. savoare dulce. maturitate în primele 15 zile din august. pulpa alb verzui. foarte rezistent la beşicare. Robin: foarte bun. piele galbenă spălată cu roz carmin. Cu pulpă galbenă Arp beauty: pulpă moale. Tardive de Septembre: fruct mare. Pavie porcelaine teton: frunze cere seamană cu frunzele de migdal. destul de sensibil la beşicare. rezistent la beşicare şi la alte boli. Henri Moulin: fruct mare. pulpă albă verzuie. maturitate la mijlocul lui iunie. maturitate la sfârşitul lui iunie. Colombine: fruct rotund. fosrte fertil. Michelini Noire blanche Pavie de Touraine: fruct mare. fruct mare roşu. dulce. puţin sensibil la îngheţurile târzii. zemoasă. roză în jurul sâmburelui. rezistent la beşicare. fruct foarte bun. roşie în jurul sâmburelui. productiv şi rustic. maturitate în august. rustic. maturitate la mijlocul lui septembrie. sâmbure gros. productivitate bună. sensibil la beşicare. fără aciditate. Rouge de Coursons Rouge julien: fruct destul de bun rezistent la beşicare. Incomparable Guilloux: fruct bun. maturitate la mijlocul lui august. Reine des vergers: fructul poate deveni mare. de la începutul lui iulie până la mijlocul lui iulie. sensibil la beşicare şi la făinare. Madeleine rouge: fruct destul de bun. maturitate la sfârşitul lui august. Madame Guilloux: fruct foarte bun. foarte zemoasă. productivitate bună. rezistent la beşicare. pieliţa roşu închis cu reflecte violacee. sensibil la beşicare. maturitate după mijlocul lui august. pulpă fină. Veraud: arbore viguros. de talie medie. Red Robin Redwing: fără aciditate. foarte rezistent la beşicare. pulpă albă. Precoce de Hale: fruct mare roşu. rezistent şi fertil. foarte precoce. zemoasă. maturitate după mijlocul lui august. se poate conserva bine. maturitate la începutul lui iunie. foarte bun. cu sămânţă fină.Charles Ingouf: fruct mare. foarte bun. pulpa se lipeşte de sâmbure. o foarte bună rezistenţă la monilia. maturitate la începutul lui iulie. puţin rezistent la beşicare. maturitate la începutul lui iulie.

foarte bun. bun pentru pus la borcan. Piersici pitici Amber Crimson Diamond Piesici de vigne Cu pulpa albă Piesic de vigne de august Piesic de vigne alb Piesic de vigne jouve Piesic de vigne Pradines Cu pulpă roşie Ider Sanguine de Besseas Sanguine d'été: fruct mare rustic. fruct mare. pulpă dulce. Redtop Roussane de Monein: fruct galben pătat cu roşu. Loring: foarte bun. fertil. pulpă densă. Fayette Flavorcrest: foarte bun. savoare bună. zemos. Sanguine tardive: fruct mare. productivitate foarte bună. roşie. maturitate după mijlocul lui august. Mas Grans Maxime: fruct mare galben. maturitate după 15 august. Diamond princess Dixired: fruct mare. parfumată. foarte dulce. foarte bun. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate la mijlocul lui septembrie. sensibil la beşicare. Sanguine Vineuse . seminţa semiliberă. rustic. pieliţă puţin păroasă. Sanguine de Touraine: fruct mare. Jaune miel: arbore viguros. pe un fond galben. maturitate de la mijlocul până la sfârşitul lui august. maturitate după 15 august. rustic. flori rezistente la îngheţ. maturitate la începutul lui august. Rubidoux: foarte bun. Hale: fruct foarte mare (câteodată 500g. se utilizează pentru torturi şi conserve. sensibil la beşicare. sensibil la beşicare. maturitate la mijlocul lui august. maturitate la sfârşitul lui iulie. maturitate la începutul lui septembrie. puţin productiv. maturitate la mijlocul lui septembrie. maturitate în iulie. Sanguine de Juillet Sanguine de Manos Sanguine de Mauves Sanguine de Savoie: fruct cu pieliţă roşie închisă. pulpă densă. maturitate după 15 august. maturitate la începutul lui septembrie. H. floarea rezistă la îngheţ.). maturitate după 15 iulie. Semis de Roussanne Springcrest Sancrest: fruct mare cu pieliţă galbenă. bună. sensibil la beşicare. se decolorează în jurul sâmburelui. Early Elberta: destul de bun. să se consume crud. Roussane royale: identic cu cel dinainte dar mai dulce şi mai puţin sensibil la beşicare. pulpă roşie. acidulată. Harken: foarte bun. Merill Franciscan Plate chine jalousia Redcal Redhaven: fruct bun. maturitate la mijlocul lui august. J. zemoasă. moale. Early Redhaven Fairhaven: foarte bun. maturitate la începutul lui octombrie. maturitate la mijlocul lui septembrie. piele roşie. Sunhaven Velvet: rezistă la beşicare. gust de miere. maturitate la sfârşitul lui august începutul lui septembrie. maturitate la sfârşitul lui septembrie. sensibil la beşicare. Sanguine Marcilly Sanguine Peyrins Sanguine précoce: fruct foarte zemos. parfumat şi dulce. Sanguine Saint-Laurent: pulpă roşie cu vine. maturitate la sfârşitul lui august. păroasă. maturitate la începutul lui august.Cardinal: bun. fructificare precoce şi abundentă.

se foloseşte crud sau transformat. Ornella: piesică galbenă. maturitatea la mijlocul sezonului. rezistent la transport. Willamette: origine americană. se poate cultiva în regiunea mediteraneană. Frida: viguros şi puţin înţepător. rezistent la boli. precoce. teren uscat. precoce. tulpini destul de drepte. producţia durează 2 săptămâni. Glen lion: fără spini. ascuţit. pentru solurile calcaroase. viguros. maturitate la mijlocul sezonului. precoce. maturitate la sfârşitul lui iulie. Haida: pentru soluri uşoare şi reci. uşor de cultivat. fruct de culoare zmeurie închisă. fruct de talie medie. Glen Ample: originar din Scoţia. maturitate în primele 15 zile din iulie. produs de la mijlocul lui iunie până la sfârşitul lui iulie. Malling exploit: fruct foarte mare. una din cele mai precoce. precoce. maturitate la mijlocul sezonului. calitate gustativă bună. adaptat la altitudine. Mésembrine: nectarină cu pulpă galbenă. productivitate slabă. gust acidulat. Eva 2: pentru regiunile muntoase. productiv. Violette: precoce. rezistă la secetă. recolta grupată din iunie până în prima săptămână din iulie. parfumată. fruct roz. Să li se schimbe locul la 7 ani. Malling promose: fruct mare. fruct puţin colorat. originar din Iugoslavia. fruct foarte mare. Wawi: rustic. foarte productiv. productiv. maturitate precoce. tulpini puţin fragile care pot să se rupă dacă sunt expuse la vânt puternic. productiv. Llyod George: roşu. fruct puţin moale. gust diferit. fruct mare. Baron de Wavre: fruct mare. parfumat. tardiv. produs de la sfârşitul lui iunie începutul lui august. produs de la mijlocu lui iunie până la mijlocul lui iulie. rustic. Puyallup: fruct parfumat. Rose de cote d’or: fruct mic.foarte parfumat. Bois blanc: rustic. Meco: producţia durează mai mult de o lună. maturitate la sfârşitul primei săptămâni din august. maturitate la începutul lui august. productiv. rezistă la amestec. productivă. Zmeurul În general sunt puţin exigente asupra calităţii solului. viguros. . producţie grupată în timp. maturitate precoce. Sucre de Metz: varietate veche. Ordigan: piesică galbenă. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. Galante: fruct mare parfumat. viguros. Schoenemann: fruct roşu închis. producţie din iunie pânâ în prima săptămână din iulie. fără spin. Urcătoare: Augustred: fruct fragil şi aromatic. Meeker: fruct de talie medie. zemos. se adaptează la terenurile uscate. Flavi: calitate gustativă foarte bună. viguros. viguros. precoce. Glen glova: varietate veche. Glen Prosen Gradina: fruct conic. recolta din 15 august până la mijlocul lui octombrie. fruct mare violet purpuriu. foarte parfumat. zemoasă. parfumat de culoare galben auriu. roşu purpuriu. cules uşor. Radboud: fruct alungit. recoltă tardvivă de la mijlocul lui septembrie până la îngheţuri. parfumat. Faro: viguros. parfumat. savoare bună. Rouge de Sauron: varietate veche. Tulameen: originar din Canada. pieliţă de culoare închisă. Neurcătoare Capitou: foarte rustic. productivă. Malling Leo: fruct conic. Royalty: varietate de origine americană. pentru regiunile mediteraneene. zemos. foarte parfumat. maturitate după 15 iulie. Autumn Bliss: calitate gustativă bună. tulpină subţire. viguros şi productiv. roşu închis. maturitate la mijlocul lui august. Sweet cap: piersică mare albă. recoltă timp de o lună. recoltă iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. precoce. produs din iunie pânăla mijlocul lui iulie.Piersică plată sau pentoo aceste varietăţi sunt toate autofertile Saturne: piesică albă cu o calitate gustativă bună. maturitate după mijlocul lui august. roşu. Oriola: nectarină galbenă. maturitate la mijlocul sezonului. Oriane: piersică galbenă. foarte parfumat. fruct dulce. produs de la începutul lui iulie până la mijlocul lui august. Malling augusta: fruct roşu deschis. viguros. maturitate la mijlocul sezonului. Eliva: originar din Elveţia.

Simptome În general simptomele nu se manifestă la varietăţile cultivate contaminate. viguros. Observând punctul de unire dintre altoi şi varietate se observă o zonă necrozată ( linie brună). productiv. înmugurirea acestor arbori este lentă. se despică formând ulceraţii longitudinale sau rotunjite. Lord Lambourne: galben. urcătoare şi tardivă. Confuzia posibilă: Rapănul provoacă pe lemn simptome foarte asemănătoare cu cele ale blister canker. pear rough bark Boală care afectează Pyrus. Pear quick decline. precoce. Creşterea este redusă. Numeroase varietăţi vechi sunt contaminate. Se exprimă doar după indexaj pe indicator. necesită puţin palisaj.Heritage: rustic. Chaenomeles şi Pyronia. Golden queen: fruct galben de la mediu la mare. Arborii se deteriorează după al 8-lea an. creşte rapid. viguros şi productiv. fără spini. zemos. Joan squire: fruct mare. târziu. Prima manifestare a bolii este o înroşire precoce a frunzelor în luna lui august însoţită sau nu de o cădere prematură a frunzelor. de lupta împotriva psylles. Sorbus. Golden west: fruct mare pentru patiserie. Surprise d’automne: varietate veche. tardiv. Înflorirea rămâne abundentă dar florile sunt de proastă calitate ceea ce duce la căderea fructelor. Incidenţa economică: În absenţa simptomelor. producţie importantă. Moria Această boală provocată de o fitoplasmă afectează Pyrus şi mai uşor Cydonia. uşor de cultivat. Primăvara următoare. tardiv. Este posibil să infecteze artificial anumiţi Malus. dar care poate contamina şi Cydonia. parfumat. Zmeure negre (disponibile doar în Canada) Allen: gust dulce. Apar în general din al doilea an prin prezenţa bubelor mici proeminente care la mijlocul anului şi anilor următori. Summit: fruct rotund. Jewel: fruct gustos. fruct ferm. Purple Royalty: fruct zemos. rezistent la boli. dar ferm. roşu. Zmeure galbene Fallgod: fruct galben palid. urcător. de practicile culturale. cu gust foarte bun. Ruby September: fruct mare. puţin moale. Pear blister canker viroid (ulceraţia buboasă a părului) Sinonime: Pear bark measle. Prin electroforeza pe gelul de policrilamidă. maturitate tardivă de la mijlocul lui iulie. În cele mai multe cazuri fructele sunt mici. tare şi parfumat. parfumat. Polana: tulpini drepte. Lemnul ia o culoare portocalie. Simptome: Se prezintă sub mai multe forme şi depind de sensibilitatea altoiului. bun pentru patiserii. Confuzie posibilă: . parfumat şi dulce. dar foarte puţine livezi comerciale sunt atinse. viguros. Cumberland: fruct mare savuros. Zeva: fruct mare roşu închis parfumat. Summo: fruct foarte mare. foarte rustică. de sensibilitatea varietală. de vârsta arborilor. rustic. În alte cazuri arborii slăbesc dintr-o dată în luna lui august fără semne înainte. vigoarea părului poate fi redusă de la 15 la 50% şi producţia de la 20 la 40%. Pear decline (slăbirea părului) Sinonime: Pear slow decline. gust bogat. recolta iunie/iulie şi din septembrie până la îngheţuri. recoltă da la mijlocul lui august sfârşitul lui octombrie. Mod de depistare: Prin indexaj la Pyrus A20. Aceşti arbori pot vegeta mulţi ani (pear slow decline). recolta de la mijlocul lui august până în septembrie.

Prinderea zilnică dă o estimare a prezenţei populaţiei care permite tratarea chimică la momentul potrivit. Pear stony pit sau gravelle Agentul în cauză nu este identificat. Adulţii sunt atraşi de mirosul emis de rănile făcute în palmieri. Prin teste cu imunoflorescenţă de tipul DAPI care cere observarea a numeroase eşantioane. La sfârşitul lui august. Incidenţa economică: Această boală reduce vigoarea varietăţilor de păr de la 10 la 15 %. Mod de depistare: Prin indexajul asociaţiilor de varietate-altoi sensibile.o capcană pentru a evalua infestarea Feromonul natural secretat de femelă este copiat prin sinteză. el va atrage masculii care vor fi şi ei capturaţi. Acest feromon acţionează într-o sinergie foarte puternică cu mirosul emis de palmierii răniţi. . Quince souty ring spot. mai puţin de 20%. Mod de depistare: Prin indexajul indicatorilor.Simptomele sunt aproape de cele provocate de numeroase accidente susceptibile de a împiedica alimentaţia arborilor: asfixiere rădăcinară. Astfel.. Prinderea în masă: o capcană mortală Prin mijlocul indirect a unui atractiv prin sinteză. Incidenţă economică: Devine foarte împortantă în anumite zone de producţie datorită mortalităţii arborilor din al 3-lea an. Această capcană. şoricei de pământ. această metodă este în plină dezvoltare. Plasat într-o capcană. totuşi depresiile sunt mai plate şi nodulii pietroşi sunt localizaţi imediat pe epidermă. o colorare roşie înlocuieşte decolorarea (pear red mottle). Poate afecta doar câteva fructe din arbore. Confuzie posibilă: Simptoma frucului poate fi confundată cu atacurile punaises. plasată în culturi. pagube ale rozătoarelor. de la 30 la peste 50%. Anumite varietăţi virulente produc simptome la fructe cunoscut sub denumirea de Gravelle. Avetizarea agricolă: . Simptoma apare pe fructele tinere prin depresii care vor evolua de-a lungul creşterii fructului. Simptome: Sunt în general localizate pe frunze. Această metodă este specifică şi respectă mediul înconjurător. Tăind fructele se observă în pulpă grămezi pietroase înconjurate cu o zonă spongioasă amară. în acest caz sunt foarte apropiate de Apple stem pitting virus. obiectivul este de a captura şi de a distruge un număr mare de insecte devastatoare culturilor. Masculii emit un feromon care atrage semenii. Insecte devastatoare prinse în capcane . Arborii slăbiţi sunt neproductivi şi rămân foarte plăpânzi. Se poate face confuzia cu o carenţă în bor sau calciu. Cireşele roşii ale cafelei emit semnale chimice sau mirosuri care atrag devastatorul: scolyte. Simptomele debutează cu o decolorare a nervurilor mai mult sau mai puţin intensă. Anumite varietăţi pot contamina merii.. atrage masculii şi îi fulgeră de îndată ce aceştia intră în contact. în acest caz nodulii sunt spongioşi. Procentul de transmitere este foarte slab. Pe frunzele de gutui se formează o pigmentare neagră de-a lungul decoloraţiilor ( Quince sooty ring spot).. mai competitiv decăt cel al cerises este difuzat în capcanele culturilor arborilor de cafea. Cea a merilor de la 10 la 30%. mirosul sintetic. Se manifestă încă din pepinieră pe frunzele adulte a numeroaselor varietăţi. adică spre lun lui iunie. Atractivi care asociază feromonul şi mirosul palmierilor răniţi sunt sintetizaţi de INRA şi sunt folosiţi astăzi pentru prinderea în masă a charancons. Pear vein yellow virus ( îngălbenirea nervurilor părului) Sinonime: Pear red mottle. La început doar nervurile mici terţiare se decolorează apoi cele secundare şi principale. Astăzi. Producţia perelor este redusă. vigoarea mărului nu este afectată decât de la 0 la 10%. incompatibilitatea între varietate şi altoi. Această boală este foarte răspândită la păr şi incidenţa sa este foarte împortantă.. Cercetătorii copiază acest miros prin sinteză pentru a captura un maxim de devastatori din primul val colonizator. în absenţa Gravelle. masculi şi femei. Această simptomă este foarte importantă atunci când primăvara este frig. Atracticidul: o capcană fulgerătoare Feromonul este în acest caz amestecat cu un insecticid.

Polenul este şi el o sursă de hrană pentru sirfe şi acarienii prădători.implanta specii diferite a căror înfloriri se vor succede. Regăsim în această categorie ombeliferele şi compozite. Mai multe studii au demonstrat că pentru un număr mare de auxiliari. Tipuri de amenajări Sunt trei moduri principale de a amenaja livada pentru a furniza flori auxiliarilor.alege specii a căror înflorire se etalează pe o perioadă lungă. Gestiunea plantelor Pentru a avea flori cel mai mult posibil în sezon se poate: . Prădătorii generali pot fi atraşi indirect de către cuvertura de flori datorită abundenţei de prăzi alternative pe care pot să le găsească. Florile ca şi sursă de hrană Florile sunt esenţiale ca şi surse de hrană pentru numeroşi prădători şi paraziţi care atacă devastatorii livezilor. în concentraţie de 6. . Pentru a încuraja insectele şi acarienii benefici care sunt prădătorii sau paraziţii devastatorilor din livadă.cosi plantele înainte ca ele să formeze fructul astfel încât să înflorească din nou. un fel de „centrală de insecte” în centrul livezii. afidele şi tetranidele. Plante însoţitoare şi acoperiri ale solului florale Controlul biologic a devastatorilor poate implica un număr mare de organisme vii cum sunt păsările insectivore. Criterii de alegere a plantelor care se utilizează O mare de diversitate de plante sălbatice sau cultivate pot fi utilizate pentru încurajarea paraziţilor şi prădătorilor. Mai multe viespi parazitare se hrănesc cu nectarul morcovului sălbatic.repeta seminţele de plante anuale astfel încât să fie tot timpul înflorite. Planta însoţitoare Este vorba de a cultiva fie sub arbore fie la nivelul periferiei ramurilor plante cel mai adesea perene sau bianuale. . Trebuie de asemenea să le asigurăm surse de hrană altele decât prăzile lor fie pentru că ele le solicită la un moment dat sau pentru a putea supravieţui în perioadele în care populaţiile de devastatori sunt puţine. Cosirea plantelor poate fi mai mult dcât un mod de a administra înflorirea. Se preferă plantele a căror înflorire se etalează pe o lungă perioadă sau o serie de plante a căror timpi de înflorire se succed. O bună cunoaştere a ciclului de viaţă a devastatorilor şi a unei depistări atente sunt în acest caz atuuri importante. Larvele anumitor specii de chrysope se hrănesc cu nectarul scaetului vulgar. phacelie. Pentru a o evita faceţi două tratamente preventive cu Bouillie bordelaise. Această apropiere permite atragerea insectelor benefice acolo unde trebuie conservând asrfel plantele de acoperire a solului stabilite deja.5 g/l la căderea frunzelor. Plantele de acoperire a solului Este vorba de a cultiva prin înlocuirea plantelor de acoperire obişnuite de graminee prin culturi sau vivace cum sunt sarrasin.Boala Boala cea mai curentă a piersicului este beşicarea. nectarul şi polenul florilor constituie surse de hrană necesare. Avantajul este că insectele benefice vor fi răspândite uniform în livadă ceea ce permite un control uniform. în lungul drumurilor de fermă. muştarul sau leguminoase precum trifoiul ladino. Zona florală Este vorba de a stabili zone protejate unde se va cultiva o diversitate de plante cu flori atrăgătoare. aproape de apărătorile de vânt sau de clădiri. trebuie mai întâi să le permitem să-şi facă cuiburi în timpul sezonului sau înafara sezonului. la periferia unei livezi. Inconvenientul este munca şi costurile implicate în stabilirea acestor plante de acoperire a solului şi întreţinerea lor. . microorganismele şi insectele benefice. poate fi interesantă cosirea în perioadele critice pentru încurajarea prădătorilor generali să atace prăzile din arbori şi nu prăzile prezente în plantele de acoperire. .timp de înforire: trebuie evitate plantele care înfloresc devreme deorece ele pot devia atenţia polenizatorilor florilor de meri. Nu trataţi niciodată frunzele cu Bouillie bordelaise pentru aceasta utilizaţi un produs anti-beşicare. Principala limită a zonei florale este că anumite insecte benefice care nu au o rază de acţiune foarte mare nu vor vizita părţile livezii îndepărtate de zonele florale. Trebuie alese după anumite criterii: . Se poate de asemenea crea o zonă mai mare fără arbori. Devastatorii cei mai susceptibili de a fi controlaţi încurajând auxiliarii sunt fluturii de noapte. 20 g/l înainte de înmugurire la sfârşitul iernii. Aceste zone pot fi stabilite în locul unui arbore mort recent. Avantajul său este că gestiunea plantelor atrăgătoare este mult simplificată deoarece ele sunt restrânse la unul sau câteva locuri în livadă. Mămăruţele se hrănesc cu polenul mai multor specii vegetale cum ar fi păpădia. Astfel în cazul plantelor de acoperire a solului diversificate de leguminoase şi alte plante.

Ea infloreşte aproximativ 30 de zile şi efectele sale se resimt la 10-15 m distanţă. Specii vegetale pentru utilizare Tabelul de la sfârşitul acestui document prezintă diferite specii vegetale care pot fi utilizate pentru atragerea insectelor auxiliare. Poligonacee (sarrasin) Sarasinul atrage sirfidele care au tendinţa să fie în activitate primăvara. atrage un număr mare de diverse specii de mămăruţe. Mai multe specii de vespi parazitare au părţi bucale scurte şi nu pot decât să atingă glandele nectarifere bine expuse. S-a arătat de asemenea că phacelia poate creşte abundenţa Aphelinus mali care controlează afida mărului şi ameliorează eficacitatea tricogramelor. Tabel: Specii vegetale a căror flori favorizează auxiliarii Denumirea Denumirea latină Utilizare Înflorire . Labiacee Menta (Mentha spicata) poate atrage mai mulţi auxiliari deşi că ea poate deveni o cuvertură invadatoare. alysse (Lobularia maritima sau Alyssum maritimum).facilitatea de gestiune şi rezistenţă: plantele alese trebuie să poată îndura traficul din livadă şi nu trebuie să crească greutatea muncii. putând să atragă mai mult de 200 insecte benefice.capacitatea de atracţie a devastatorilor: plantele alese nu trebuie să încurajeze populaţiile de devastatori. Atrage în mod particular sirfidele prădătoare ai afidelor la fel şi carabele. Alte plante Molena (Verbascum thapsus) atrage punaise molenei. rădăcinile vor produce flori în acelaşi an. Singurele insecte devastatoare atrase de sarasin în timpul infloririi sunt punaise terne şi coleoptera. . Tanacita (Tanacetum vulgare) deşi este o plantă invadatoare. Într-un alt studiu asupra viespii parazitare Itoplectis conquisitor.capacitatea de atracţie a auxiliarilor: grandoarea. este cazul ombeliferelor. s-a dovedit planta cea mai promiţătoare în experienţele lui Chaney (1992) în California. Una dintre problemele majore asociate utilizării plantelor leguminoase de acoperire a solului este încurajarea populaţiilor de punaises ternes şi alte punaises care pot provoca defornarea fructelor atunci când se hrănesc pe flori primăvara. O putem planta în interiorul sau în jurul livezii. Ombeliferele Plantele din familia ombeliferelor sunt atrăgătoare pentru un număr mare de auxiliari. un prădător care atacă tetranidele şi afidele. Aceasta este adevărată pentru sulfina galbenă. Phacelia Phacelia este o plantă foarte atrăgătoare pentru un număr mare de insecte benefice. Crucifere Leius (1960) consideră muştarul sălbatic ca şi una din sursele preferate de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor. În ciuda eficacităţii sale. Plantele recomandate fac parte mai ales din ombelifere şi compozite deşi că reprezentanţi din alte familii prezintă de asemenea un potenţial interesant.. Agripaume (Leonorus cardiaca) este o plantă iubită de bondari. Va fi uşor să se cosească florile înainte ca ele să producă seminţe. culoarea şi producerea nectarului a inflorescenţelor sunt factori care influenţează atragerea auxiliarilor. Trifoiul poate şi el atrage cerese buffle. un parazit important al carpocapsei. acest prădător poate ataca merii. Leguminoasele Leguminoasele pot atrage mai mulţi auxiliari datorită perioadei lor de înflorire foarte lungă . Florile compozitelor servesc ca sursă de glucide pentru larvele de chrysope. şi de polenizatori eficace chiar şi pe timp de vânt puternic. Phacelia suportă trecerea tractorului chir şi în timpul înfloririi. Masculii acestei specii sunt capricioşi deoarece nu-i găsim decât pe florile de ombelifere în raport cu femelele care vizitează florile plantelor altor familii precum leguminoasele sau cariofilaceele. Asclepia şi rochiţa-rândunicii (Convolvulus arvensis) sunt surse de hrană pentru femelele de Itoplectis conquisitor. trifoiul roşu şi lucernă. Leius (1962) a observat că insecta prefera păstârnacul sălbatic ca şi sursă de nectar. Ea mai atrage şi specii de muşte benefice. care atacă larvele carpocapsei mărului. Margaretele albe (Chrysanthemum leucanthemum) şi galbene (Rudbeckia hirta) la fel ca şi coada-şoricelului (Achillea millefolium) sunt favorabile auxiliarilor. Un mod simplu. vergerettes şi verge-de aur care înfloresc toamna sunt surse de hrană pentru ichneumonide. Molena iubeşte toate tipurile de sol. Compozite Asters. O cruciferă ornamentală. rapid şi puţin costisitor de a stabilii ombeliferele într-o livadă este de a procura morcovi şi păstârnaci şi de a planta câţiva în sol la nivelul periferiei ramurilor. În cazul plantelor bianuale. . Morcovul sălbatic este pe locul doi. forma. Antemisul (Anthemis tinctoria) s-a dovedit favorabil viespilor şi muştelor parazitare în timp ce cosmos (Cosmos bipinnatus) s-au arătat atrăgătoare pentru prădători în general şi în particular pentru păianjeni.

concurenţa hidrică şi în elemente nutritive.diminuarea căderii fructelor . pc văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic . pc Zf.acţiunea împotriva anumitor buruieni . cs Zf Zf. Lychnis spp.îmbogăţirea solului cu materie organică . Layia platyglossa Agrostemma githago Silene spp. pc Zf. Trifolium repens Lupinus perennes Brassica kaber Lobularia maritima Fagopyron esculentum Phacelia tanacetifolium Mentha spicata Nemophilia sp.probleme cu anumite buruieni . Helinathus tuberosus Aster ptarmicoides Solidago spp. Achillea spp. cs = plante de acoperire a solului. solul gol lucrat sau nelucrat nu se mai practică. zf Zf. zf Cs. pc Zf.eliberarea târzie de N . Avantaje: .ameliorarea structurii solului .o mai bună conservare a fructelor Inconveniente . cs Zf Zf. cs Zf. cs Zf. pc Zf. văratic primăvăratic . Tehnici de întreţinere a solului în arboricultura fructiferă Interlinia Îngazonarea permanentă a interliniei este regulă.diminuarea vegeraţiei .protecţia eficace împotriva eroziunii . pc Cs Cs Zf. cs Zf.tomnal văratic Rudbeckia hirta Chrysanthemum leucanthemum Coreopsis spp.văratic văratic primăvăratic . pc Zf. cs Zf. pc = plantă însoţitoare. cs Zf. pc Zf. Cerastium spp.creşterea riscurilor la îngheţul de primăvară (evapotranspiraţie puternică) . pc Zf. pc Zf.văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic văratic Zf = zonă florală. pc Zf.diminuarea levigării .tomnal văratic .instalarea rozătoarelor şi păianjenilor galbeni . pc Zf. pc Zf Zf.diminuarea randamentului . cs. cs Zf. pc Zf. cs Cs.Ombelifere Panais Morcov cultivat Morcov sălbatic Mărar Aneth Coriandru Angelică Anason Carvi Cairefulon Composite Margareta balbenă Margareta albă Floarea soarelui Floarea soarelui tuberoasă Aster faux-ptarmica Verge –de aur Coada şoricelului Carofilacee Tăciunele grâului Silena Licnis Ceraistes Leguminoase Trifoiul ladino Lupin Crucifere Muştarul sălbatic Alysse maritimă Alte plante Sarasin Phacelia Menta Nemofila Pastinaca sativa Daucus carota Daucus carota Foeniculum vulgare Anethum graveolens Coriandrum sativum Angelica archangelica Erzngium campestre Carum carvi Zf.penetrarea apei şi îngrăşămintelor .

. control bun al lăstarilor (zmeur). .efect favorabil asupra dezvoltării tinerelor plante în situaţia de secetă. . Precauţii – incompatibilităţi .să se adapteze îngrăşământul şi stropirile .eventualitatea unei carenţe determinată în N.crestarea solului -> schimbul aer-apă se face greu.să se supravegheze rozătoarele .nu este indicat decât pe terenurile puţin profunde şi uşoare. . Acoperirea solului cu deşeuri organice Avantaje . concurenţă hidrică şi nutritivă puţină sau chiar deloc.). .pentru paiele de rapiţă şi iarbă.pericol de a afecta rădăcinile mai ales în solul superficial. . .utilizarea prudentă a ierbicidelor în pepinieră şi în primul an de plantaţie.să se menţină o bandă dezierbată suficient de largă (60-80 cm) Linia de arbori sau arbuşti Solul gol lucrat Avantaje control bun al buruienilor. . .control bun a buruienilor prin aplicarea produselor foliare.trebuie pusă multă materie organică pentru ca ea să fie eficace (cel puţin 5-20 cm. să se stropească în perioadele secetoase pentru a evita focul.riscul de eroziune pe terenul în pantă. .să se aleagă un amestec de seminţe şi mulci cu creştere lentă . .lucrări culturale făcute greu pe terenul moale. Precauţii – incompatibilităţi .dezierbare câteodată necesară la limita paielor.rădăcini superficiale nedeteriorate. .costul şi disponibilitatea materialului.tasarea solului (asfixiere).aport mai mult sau mai puţin important în materie organică. Solul gol nelucrat sau dezierbare chimică Avantaje .rădăcinile superficiale nu sunt deteriorate. Inconveniente . material greu de găsit. . Inconveniente . . .riscul formării unei talpe de arătură .risc de eroziune pe terenul în pantă.Precauţii –incompatibilităţi .structură bună a solului. .risc de eliberare. . .nu există concurenţă hidrică şi nutritivă.nu există concurenţă hidrică şi nutritivă.distrugerea accelerată a materiei organice.cere multe ierbicide. .să se cosească frecvent . . Precauţii – incompatibilităţi . aeraţie bună a solului. . atenţie la bolile criptogamice.control posibil al lastarilor cu anumite produse.creşterea eventuală a umidităţii.utilizarea ierbicidelor redusă puternic. Inconveniente . .control bun al buruienilor anuale (3-4 ani).durată limitată (1-2 ani) pentru paiele de rapiţă.

în volume suficiente de apă.creşte randamentul global . forma fructelor .dezierbarea găurilor de plantare cu mâna să nu se neglijeze. .creşte numărul de albine cu miere . atenţie. Se foloseşte Pollimax pentru a maximaliza activitatea albinelor: . pruni.să se supravegheze rozătoarele. .între 40% şi înflorire plină în funcţie de culturi: meri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei. . .00 şi 16. .creşte numărul de flori vizitate . peri: 80% din înflorire când polenizatorii înfloresc şi ei. etc. meri.- - să se suravegheze rozătoarele. în zilele când previziile meteorologice sunt moderate sau între orele 10.costul şi durata materialului.când îngheţul diminuează sau ameninţă numărul de flori disponibile pentru polenizare şi volumul potenţial al recoltei. . . Pollimax poate fi stocat mai mulţi ani.00 în zilele când vântul adie puţin şi temperaturile sunt peste 130C.ajută la prinderea tinerelor culturi în situaţii de secetă. Avantaje .folosiţi un pulverizator convenţional. .când culturile nu sunt atractive prin natura lor. Pollimax se aplică la : peri.când un timp cald şi uscat grăbeşte înflorirea. . afini. activitate greu de controlat sub plastic.creşte numărul de seminţe şi fructe .tinerele culturi localizează greu îngrăşământul.1-2 zile după instalarea stupilor.creşte calitatea. paiele pot îmbogăţii solul în K2O (aproximativ 100 u/ha la aplicare). Doza recomandată este de 250 ml Pollimax/ha.când puţine albine yboară atunci când condiţiile climatice sunt marginale şi reci. . Amestecaţi Pollimax doar cu apă.punerea şi înlăturarea nu sunt întotdeauna evidente.dezierbarea chimică pe margini se recomandă.anumite materii sunt permeabile în apă.rehumectarea iregulată pe linie după udare sau precipitaţii. . Pollimax Pollimax atrage albinele pe plantele cu flori. Paie plastice Avantaje .nu există concurenţă hidrică şi nutritivă. . .creşte profitul. Precauţii – incompatibilităţi . pentru a stropi florile şi frunzele. Conservaţi Pollimax la rece şi în locuri uscate.eficacitate ierbicidă de 100% (mai puţin în jurul trunchiurilor). . Inconveniente . . . Aplicare Aplicaţi: . cireşi. Rapănul (Venturia inequalis) .este posibil să se pună îngrăşământ pe linie. căpşuni.şi mai ales când o înflorire mai atractivă din mediul înconjurător favorizează retragerea albinelor. . calibrul.devreme dimineaţa înainte ca albinele să înceapă să zboare.

aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare.Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor. Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn. Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. fan . Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor. amplasarea livezii. Luptă preventivă . Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). orientarea randurilor. iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant. ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie. Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi. Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor. Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii. Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor . Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare.

Cele mai folosite sunt frunzele de mesteacan si coada calului sub forma de purin sau decoct. Tableau 3 .după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl Biofungicide Giliver (1947) a testat 1915 specii de plante care au efect asupra germinarii conidiilor de Venturia inequalis şi a gasit 440 de specii care au oprit germinatia. Toate speciile din familie Primulaceae au efect fungicid impotruva rapanului. Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral.♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara. Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl. -inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf . In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj.Plantes sauvages et cultivées du Québec pouvant servir au contrôle de la tavelure Nom français Nom latin Présence ou culture Dilution efficace Durée d'efficacité . Zeama sulfocalcica (29 % sulf) Cupru: ♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza.

şi 10 % solutie fungicida vegetala). Se poate de asemenea utiliza ciboullete in cultura asociata cu plantatia pomicola.Lierre Scrofulaire lancéolée Souci d'eau (populage) Primevère Arroche hastée Ficaire Lupuline Radis sauvage Marguerite Morelle douce-amère Saule cultivé Sariette Oignon Anémone Symphorine blanche Hedera helix Scrophularia nodosa Caltha palustris Prima vulgaris Atriplex patula Ranunculus ficaria (inclusiv radacina) Medicago lupulina partout Raphanus raphanistrum plus fréquent dans les Maritimes Chrysanthemum adventice segetum Solanum dulcamara adventice rare Salix purpurea partout Satureja vulgaris partout Allium cepa partout Anemone nemorosa cultivable? Symphoricarpos alba partout au Québec région de Montréal région de Montréal abondant dans le nord rare mais cultivable rivages du fleuve(golfe) région de Montréal sèche 1/128 1/32 1/16 1/16 1/4 1/2 1/1 1/1 1/1 1/1 1/2 1/2 1/2 1/32 1/1 3 mois 8 mois 2 mois 2 semaines 3 mois 2 mois 2 jours à 2 semaines Efectuarea tratamentelor Se realizeaza un decoct de coada calului sau alta planta cu actiune fungicida si se conserva 14 zile intr-un recipient de lut sau lemn dupa care se amesteca (o parte balega de bovine. . ♦ Tratamente cu uree 2% sau urină diluata pana la ½ asupra frunzelor cazute : se reduce productia de ascospori şi amelioreaza descompunerea frunzelor ♦ fertilizare cu turte de ricin sau purin de urzica asupra frunzelor pentru accelerarea descompunerii frunzelor cazute sau asupra frunzelor in vegetatie in cazul urzicii Lupta biologica: Cel mai cunoscut antagonist al lui Venturia inequalis este Chaetomium globosum. Produse organice: ♦Uleiul de soia sau canola care actioneaza ca si antitranspiranti: 1 % ulei la 7-10 zile interval. 3 parti argila. ♦ Tratamente cu lapte nepasteurizat nediluat care contine acizi cu proprietati antiseptice ♦ Fertilizarea:Jadigh şi Gupta (1986) au constatat ca utilizarea de ingrasaminte cu concentratie ridicata in potasiu au crescut rezistenta pomilor la rapan. Pasta rezultata se utilizeaza prin badijonarea arborilor si a ramurilor ca si tratament peventiv sau se dilueaza pentru efectuarea de tratamente curative generalizate asupra arborilor .

Granger (1988) Lodi Northern Spy Monroe Burgundy Tydeman Wayne Jonamac Paulared Idared Twenty-ounce Golden Delicious Red Delicious Jonathan Milton Wealthy Spartan MODEREMENT RESISTANTE SUSCEPTIBLE Cortland McIntosh Julyred Spygold Niagara Jerseymac Jonagold Stayman Macoun Empire Rome Beauty Mutsu (Crispin) Tableau 5 . fond R R R R J R V J V V R V Nova 3 Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Murray Novamac d10-m10 1 .Caractéristiques des variétés résistantes à la tavelure Variété Résistance à rouille feu du mildiou bactérien cèdre Redfree Prima Liberty Freedom Priscilla 3 2 4 3 3 4 1 4 3 4 4 1 2 1 4 2 3 4 1 1 3 3 4 4 4 4 4 2 2 4 2 3 4 3 Arbre Date de cueillette Rusticité Productivité Vigueur f08-d09 m09 f09-d10 f09-d10 f09-d10 d10 d10 d10 f09 f09 f08 m09 1 2 1 2 1 2 3 3 3 2 2 1 2 3 2-3 1 2 2 2 3 2 2 2 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 2 R J J R R R V R R V V V Fruit Qualité 2 1 2 2 2 1 Couleur Couleur dom.Résistance des variétés de pomme à la tavelure RESISTANTE Red Free Prima Liberty Freedom Priscilla Nova Easygrow Jonafree Macfree Sir Prize Britegold Moira Murray Novamac Priam Richelieu Rouville Trent Sources: Wilcox (1987).De asemenea tratamentele cu Athelia bombacina asupra frunzeloc cazutte controleaza in totalitate formarea periteciilor. Tableau 4 .

OMAF. Fruit pest and disease control:the organic way.Priam Richelieu Rouville Trent 3 3 1 2 f09 m09 m08 2 3 3 2 3 2 2 2 3 2 1 1 R R R J V V d10-m10 3 3 2 2 R V Bibliographie Auger. R. K.E. Conseil des recherches en pêche et agro-alimentaire du Québec. Indian Journal of Mycology and Plant Pathology.] Schriftenreibe der Landwirtschaftskammer Rheinland. D. Bulletin OEPP.. 1987. G. Gilliver.D. Ann. A. A. 1990. E. La prédiction de l'infection primaire des pommiers par Venturia inaequaliset lutte biologique. non-fungicidal techniques to aid in the management of apple scab.Welder et G. nº17.Overbeck. Groupe de Recherche en Agriculture Biologique.5 ha of bio-dynamically grown orchards at the Closterman operation. 1989.M. Résultats de 8 ans d'expérimentation à la ferme expérimentale d'Agriculture Canada à Frelighsburg. An overview of the best scab-resistant cultivars from New York. Hills. mars/avril 1988: 7-9. 96:75-78. 1987. L. Cultivars résistants à la tavelure. New. 1982. 1983. K. 1982:32-34. Zeitschrift für Planfzenkrankheiten und Planfzenschutz. Bio-dynamics. Louis. et G. W. 62:297-307. Marie-Victorin. Phytopathology. Lamb./déc. G. Frère. Field and laboratory studies of the effect of urea on ascopores production of Venturia inaequalis. McHardy. Rapport final. Humus. 1982. S.N. Studies in fruit diseases:apple scab. Miedtke. H. Denis Culley:organic orchardist. Screening of some plant extractives for antifungal activity against Venturia inaequalis. A. Integrated pest management for apple orchards in Ontario. 1988. Traité d'arboriculture fruitière: principes généraux d'arboriculture et d'hygiène véétale.K. 1986. 1988. GRAB. 1927. 25(10):246-255.. Kennel. 17(6):1. Royaume-Uni. Appl. Coventry. Ottawa. A model to estimate the maturity of ascospores of Venturia inaequalis. Biol. 97(1):24-32.L. Jagdish. nov. 1988. The effect of plant extracts on the germination of the conidia of Venturia inaequalis.F. 1990. rapport de recherche #2036. Lower Rhein. 1947. 34:136-143. 1968.K. printemps 1982:21-27. International Journal of Tropical Plant Diseases. 2e édition. Hoffmann. Pest management section. 1990. 17(4):655-663. 1990. Ann.Gupta.] Erwersobstbau.N. Les Quatre Saisons du jardinage. Dhar. Protégez vos arbres grâce à la prèle. Science and Culture. Maine Organic Farmer and Gardener. Henry Doublday Research Association. 1990. Brown. 1982. 1990. 66:195. et W. 1988. Qasba. 1991. 72 (7):904-910. 925 pages. 33(3):74-76. Control of apple scab and powdery mildew with plant oils. Athelia bombacinaand Chaetomium globosumas antagonists of the perfect stage of the apple scab (Venturia inaequalis) under field conditions. 1(2):1-2. Bosshard.. Gupta. Agriculture Canada. Northeast LISA Apple Production Newsletter. MacHardy. Pre-leaf fall spray of chemeicals and cow urine in suppression of ascospores. Proceedings of the Annual Meeting of the Massachusetts Fruit Growers Association Inc. J. Hockey. R. 364 pages. 1983. Courrier du livre. St-Arnaud. Siegfried. in Amélioration des techniques de l'agriculture biologique. U. Flore laurentienne. Neumann. M. [Alternative cultivation of apples and vegetables. Essai comparatif de différents traitements contre la tavelure sur pommiers et poiriers. [1. Investigations on the effect of urea and fungicides in suppressing the ascigerous stage of apple scab pathogen. 1988. Concepts and methods in biological control of diseases in apple orchards. Northover. et W. D. Granger. Les arbres fruitiers. Orchard management:New Hampshire 1981. J. J. et G. Schüepp et W.T. 1990. Wesel-Bislich. Montréal. no 142. Appl. Gupta. [Effects of different pruning systems and chemical retardants compared with no pruning on apple trees on yield fruit quality and disease incidence in the long term trial at Höfchen (1959-1982). 16(2):123135. K. 5(1):93-97. 50(6):209.K. Plant industry branch. Burchill. Presses de l'université de Montréal. 1964. pamphlet n82. Paris.E. Keipert. station de recherche Vineland. 4 . Gadoury. Biol. 23(10):22-23. Pesticides. Bennett. Kolbe.] Besseres Obst. 1984. G. Gonnaud. et M. P.prévenir plutôt que guérir. W. Influence of host response and climatic factors on the development of conidial stage of apple scab fungus (Venturia inaequalis). Dominion of Canada Department of Agriculture... Ontario Ministry of Agriculture and Food. 59 pages. Y.

1975. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial. J. 243 pages. 53(2a):359-362. La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA. Anthocoris Deraeocoris. Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct. juillet-août 1982:31-39. automne 1975:19-23.fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator. D.A.T.J. 1985. New York. Tachyporus. 1990. 1987.J. Heterotoma. Campyloma. et R. 6(3):7-9.Proctor. Cele 3 notiuni de lupta (biologica. Contre les maladies des plantes:le cuivre et le soufre. Atractotomus. Wilcox. Les Quatre Saisons du Jardinage. Staphylinus Orius.Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha. et J.] Mededelingen van de Faculteit Landbouwwetenschappen Rijksuniversiteit Gent. D. În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta. I.Staphylinidae Heteroptera .H. Highlights. Himacerus.A. Editions Terre Vivante. Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha). W. Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone. Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase. Polymer films:a new approach to control apple scab. 75:966. 1988. n 15. J.Coccinellidae . [Preliminary results on control of apple scab by extracts from composted organic materials. Management guide for lowinput sustainable apple production. Malacocoris. Propylea.P. Phytocoris. 1983.Anthocoridae . 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta. Harmonia. n116. Pilophorus. Kirchner-Bierschenk. A. Stethorus Oligota. United States Department of Agriculture Northeast Low-Input Sustainable Agriculture Apple Production Project 33-49. Healthy orchards. O. Shaffer. Gillespie et B. Proceedings of the organic and low-spray fruit production conference. MacNeil. Chilocorus. 1988. Schmid. Nabis Chrysopa . Blackburn. 1990. Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica.Nabidae Genuri Coccinella. Rosenberger. 1982. W. T. Paris. Rasmussen. et S. Bio-Dynamics.asso. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune. Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene. Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1. Thorez. domaine de Gotheron. Adalia. White. Phytopathology. feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica. Apple disease management pages 40-45 in USDA. Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica. Collection Les Quatre Saisons du Jardinage. Apple diseases:their biology and management in NOFA. Ravageurs et maladies au jardin:les solutions biologiques. Henggeler. 1994. W. Natural Organic Farmers Association. 1987.H.60 m. Tränkner. Scymnus. biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică. Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet. Prediction of apple scab:reduction of spraying. Greenhouse studies. Adonia.Miridae .E.. ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera .

Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus.Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) . Praon .Tetrastichus . Episyrphus.Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana. Amblyseius.Encyrtidae Aphelinus. Micromus Conwentzia Syrphus.Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic .Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata.Brachonidae Aphidius.Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma .Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci. Ephialtes .Hemerobidae . Aphitis .Aphelinidae Eupteromalus. capocapsa (Cydia pomonella). ACTA point n°1 .Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan . Epistrophe. Allothrombium Insecte parazitoide Diptera Pales.Stigmaeidae .Icheumonidae Macrocentrus.Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor. Agria.Trichogrammatidae Encryrtus.Phytoseiidae Actinedida : . Phytoseiulus.Trombidiidae Hemerobius. . Encarsia. 1994.Cogniopterygidae Diptera . Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium. -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) .Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic . mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene.Nevroptera .Chamaemyiidae .Syrphidae .Pteromalidae Eulophus . Ageniaspis .Chrysopidae . Apanteles . bacterii.Anystidae . Aceasta specie este polifaga. virusuri D'après Reboulet.Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) . Phryxe . Asaphes . .Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida . Trioxys. lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic.Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea ltoplectis.Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului .

Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie.67 Gala. GRAB. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique. Agribiodrôme. documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél.90.82 Media 11.90.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa. GRAB.Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile.33 Jonagored.8 Earlygold 0.01. ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona. 1998.7 Florina 0.42 Starkimson 9.Carpovirusin (denumirea preparatului francez) .84. CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % Golden 12. Golden 7. 83 Jerseymac 1. « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale. 1998. Synthèse 1994-98. INRA.84. ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha. 25 2. : 04. Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari. Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0.Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei . Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique. Ozargold 2. Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul.37 TRATAMENTE cu produse din plante Plante Metodă Efecte .95 AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali).5 Jonathan Jonagold 3. 1998. piretru si ulei vegetal).00.70 / Fax : 04. Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare. GRAB.

1kg la 10 l de apă. Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. melci. viermele zmeurului INSECTICID afide INSECTICID afide INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă fierbinte. carpocapsa. carpocapsa. INSECTICIDE TOTAL Afide. FUNGICID: afide. Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte. păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore. Afide. INSECTICIDE furnici Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin busuioc ocimum basilicum infuzie coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc sambucus infuzie menthe mentha infuzie revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute. păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte. FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. Se diluează 1/20 pentru aplicare.usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat INSECTICID. INSECTICID afide. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun. INSECTICID: afide. după care se filtrează INSECTICID. păianjeni . după care se filtrează. Îngrăşăminte Specia/preparat urzică urtica urens Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare RÉPULSIV TOTAL Afide. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament. Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. furnici. tanacetum vulgare fierbinte. furnici. Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni. Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10.

Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana.Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide .adulti de syrfide .larve de chrysope .paianjeni (Angiope) .larve de syrfide . Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte.adulti de crhysope . putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor .purin tătăneasă symphitum officinale purin Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile.larve de coccinele . Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă. infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore. Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte.-viespi parazite Nom Description Proie ou hôte préféré Stade de prédation Lieu et période d'activité .larve de cecidomelide .

Adultes : mouches menues.3 mm). brun moucheté et/ou vertes (1-2 cm). Larve On trouve les larves dans les colonies de pucerons. pourvues de longues mandibules en faucilles (7-8 mm). Larve Chrysopes (Chrysoperlidés et Hémérobiidés) Adultes : verts ou bruns. On trouve les larves dans les colonies de pucerons durant toute la saison de croissance. avec parfois des taches brunes sur le dos. Oeufs : blancs. Devient plus actif dans la frondaison après la floraison. là où se nourrissent les acariens phytophages.Acariens prédateurs Amblyseius fallacis (Phytoséiidés) Corps en forme de larme. Lorsqu'il y a abondance de pucerons. adulte Coccinelles (Coccinellidés) Larve. elles en tuent plus qu'elles n'en mangent. Présence du début du printemps jusqu'à la fin de l'été. se déplace rapidement (1 mm). semblables à des Pucerons limaces. d'un orangé vif. Acariens phytophages (p. se remarquent surtout au printemps. de rouge foncé à rouge clair. tétranyque à deux points) Nymphe. Acariens phytophages Nymphe.. adulte Prédateurs des pucerons Cécidomyies (Cécidomyiidés) Larves : petites (<1. Adultes : ovoïdes. clair ou translucide.5 mm). Se trouvent sur la face inférieure des feuilles le long de la nervure principale. jaune vif tacheté d'orangé (0. se déplace très rapidement (0. Larves : fuselées. Les adultes passent l'hiver à l'abri dans Syrphes ou mouches des fleurs (Syrphidés) Larves : apodes. long et élancé et aux ailes aussi acariens fortement nervurées (2 cm de long). ex. tétranyque rouge du pommier. impossibles à décrire précisément et rarement observées. à l'aspect de velours. adulte . marqués de taches noires (3Pucerons. au corps Pucerons. vert moucheté ou gris moucheté. On peut souvent observer les adultes en train de butiner des fleurs.5 mm). capables de voler sur place en plein ciel (5-10 mm). Actif dans la végétation au sol au début de la saison. adulte Balaustium spp (Érythréidés) Gros. sur de longs pédoncules très fins. adulte L'adulte passe l'hiver à l'abri sous l'écorce et à la base des arbres. Les larves se trouvent dans le feuillage. Zetzellia mali (Stigméidés) Corps en losange. aussi acariens Larve. orangés. Présents sur l'écorce et les feuilles. Adultes : mouches ressemblant à des abeilles. Acariens phytophages Nymphe. Les oeufs sont déposés sur les feuilles et les branches. Pucerons apodes.

Abdomen fuyant sous les ailes. Pucerons. Réduves ou punaises Adultes : gros. Acariens. pourvu de pattes bien formées (5-6 mm). les pierres et les rondins. Nymphes : semblables aux adultes mais plus petites et aptères.5parasites (Braconidés 3.6 cm). Parasitoïdes Trichogrammes Guêpes minuscules (Trichogrammatidés) (< 0. Oeufs : jaunes. légèrement aplatis latéralement. à longues assassines pattes (20 mm) et à long bec (Réduviidés) incurvé. Adultes et larves sont actifs partout dans l'arbre à proximité des proies. vertes aux yeux rouges. Oeufs du Larve carpocapse de la pomme. Sur l'écorce et le feuillage des arbres ainsi que dans la végétation. Immature. adulte Dans la frondaison. noires. orangées et Ichneumonidés) ou jaunes. huit pattes. adulte Sur les feuilles et surtout sur les grappes de fruits ou dans les jeunes pousses enroulées. Nymphe. Nymphes : minuscules. bruns. Les . se trouvent dans le gazon. adulte chenilles et autres insectes à corps mou De nombreux insectes à corps mou. en forme et cochenilles de tonneau. Prédateurs généraux Anthocorides ou punaises des fleurs (Anthocoridés) Adultes : petits (3-4 mm).7 mm) qui parasitent les oeufs des papillons nocturnes. Les larves se trouvent à l'intérieur des oeufs des espèces hôtes. foncé avec taches claires. brunes. sous les débris au sol. pucerons Nymphe.4 mm). les débris au pied des arbres et des haies. Punaises de la molène (Miridés) Nymphes : très petites (1-2 mm). rapides. Actives de la fin mai à octobre. noirs avec tache blanche en forme de losange sur les ailes. acariens. Les coccinelles sont actives toute la saison. dont les larves du carpocapse de la pomme dans les fruits tombés La plupart des insectes arboricoles Adulte Nocturnes. adulte Sur les feuilles pendant toute la saison de croissance. Larves : corps allongé. d'enrouleuses. brun ou orangé luisant. de tordeuses et de la tordeuse orientale du pêcher Chenilles de papillons nocturnes Larve Les adultes sont actifs dans la frondaison. réunis en grappes. Autres guêpes Guêpes au corps élancé (0. ovoïdes (3 mm de long). acariens Nymphe. Adultes : vert grisâtre. luisants ou mats. Carabes (Carabidés) Gros insectes noirs ou bruns (320 mm). Araignées De taille et de couleur variables selon l'espèce. très actives. sur les branches et le tronc. Femelles munies d'un Les adultes sont actifs dans la frondaison. Pucerons.

Jubile .Golden . .Reine de Reinettes . Mineuse marbrée du pommier (MMP) et autres chenilles Larve SOIURI Mere . Larve Les adultes sont actifs dans la frondaison peu après chaque vol de la MMP.long ovipositeur.Idared .Fuji . Les pupes se trouvent à l'intérieur de cocons blancs. ovoïdes. ressemblant à des comprimés.Kent . Les adultes sont actifs dans la frondaison. nuisibles larves se nourrissent à l'intérieur des chenilles. Pholetesor ornigis (Branonidés) Petites guêpes noires (5 mm) pourvues de longues antennes et marquées d'une petite tache noire sur chacune des ailes antérieures. Les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries des MMP.Clochard.Gloster . Les larves se nourrissent à l'intérieur des larves de la MMP. Les larves et les pupes se trouvent à l'intérieur des galeries de MMP et sur différentes autres espèces de chenilles.Belle de Boskoop .Canada Gris .Granny .Elstar Pere • • • Comice Conférence William Căpşuni • • • • Chandler Eros Gariguette Cigaline .Jonica .Falstaff . Mineuse marbrée du pommier (MMP) Chalcis (Chalcidés) Petites guêpes luisantes pourvues de courtes antennes et d'un abdomen pointu.Melrose .

Prăjituri şi îngheţate Cu fructele proaspăt culese. Ultima etapă constă într-o altă distilare pentru separarea uleiului în diferite fracţiuni. Acum nu mai există diferenţe în ceea ce priveşte tipul de ulei. oţetul din suc de mere este învechit în butoi de stejar. Hidrogenizarea elimină părţile din ulei care ar putea reacţiona cu oxigenul formând compuşi dăunători plantelor. Fabricarea Uleiurile horticule pe care le cumpărăm din comerţ sunt rezultatul unei serii de transformări începând de la petrolul brut.370 gr • Îngheţată de Cassis . Prima etapă constă în separarea petrolului brut în diferite fracţiuni la temperaturi ridicate. cu fructe selecţionate pentru a obţine cea mai bună aromă. permit o mai bună conservare a prospeţimii şi aromei fructelor a căror vânzare se face din august până în mai. fără conservanţi. Zahărul folosit este zahărul de trestie roşie nerafinată biologică. Suc de mere şi Api Bul’ Cassis Suc de mere – 100% suc de fructe Api Bul' Aoi Bul'Cassis – Suc de mere 100% suc de fructe cu bule: fără zahăr.370gr • Prăjitură de căpşuni . Adunarea pectinelor naturale de mere ajută la îngheţare. Oţet din suc de mere În cantităţi de 75. Este vorba de acelaşi ulei care se aplică primăvara sau vara. Deoarece aceste impurităţi reacţionează la acidul sulfuric. uleiul conţine încă multă ceară care trebuie să fie eliminată pentru ca să nu îngheţe la frig. fără alcool. Din contră utilizarea lor este restrânsă în perioada de hibernare. . uleiul de hibernare desemna un ulei greu în timp ce uleiul de vară desemna uleiuri uşoare utilizate mai ales ca şi solvenţi sau adjuvanţi pentru pesticide. fără alcool. Uleiurile horticole sunt acceptate de caietele de sarcini din agricultura biologică numai dacă ele au o acţiune fizică asupra insectelor şi nu o acţiune chimică. Apoi urmează rafinarea prin distilare pentru obţinerea uleiului horticol brut. prăjiturile şi îngheţate sunt compuse din fructe întregi şi sunt fierte într-un sistem de fierbere sub cerul liber. După rafinare. se trece la hidrogenizarea sa pentru a reduce riscurile de fitotoxicitate.50 şi 25cl. Nepasteurizat el posedă calităţi dietetice recunoscute şi relevă toate condimentările unde parfumul său şi gustul său dulce sunt apreciate. o măsură a impurităţii a unui ulei horticol este cantitatea sa de UR (reziduuri nesulfonate).• Carona Kiwi • Howard O staţie de condiţionare Un echipament şi o atmosferă controlată recentă. După purificarea uleiului.370gr Uleiuri insecticide Uleiurile sunt printre cele mai vechi pesticide utilizate. Ceara este înlăturată cu ajutorul unui solvent după care uleiul este rafinat pentru înlăturarea compuşilor de sulf şi azot care ar putea rămâne. După hidrogenizare. 2 game: Biologic – fabricare artizanală • Prăjitură de caise. fără conservanţi - Api Bul' Cassis 8% de cassis: fără zahăr. Ulei de hibernare şi ulei de vară În trecut. uleiul obţinut conţine impurităţicare sunt responsabile în mare parte de fitotoxicitate.

Uleiul înăbuşeşte ouăle. Toxicitatea uleiurilor horticole este foarte scăzută pentru mamifere. În timpul verii este mai bine să se lase două săptămâni între aplicări.active împotriva majorităţii acarienilor şi cochenilles. .etichetele nu dau suficiente detalii asupra devastatoriilor afectaţi şi asupra utilizării uleiurilor. Efectul asupra inamicilor naturali şi asupra altora Contrar miticidelor şi insecticidelor reziduale adesea folosite. blocând astfel intrarea aerului. Utilizări Mod de utilizare Concentraţii şi adjuvanţi Concentraţia recomandată pentru toate uleiurile este de 2% (2 litri de ulei în 100 litri apă). Nu afectează insectele şi acarienii utili neatinşi de aplicare. Aplicarea de toamnă nu este recomandată deoarece ar putea cauza moartea noilor mlădiţe primăvara. Uleiurile pot însă să omoare embrionii păsărilor dacă ele acoperă oul. interfera cu metabolismul său şi pot acţiona ca şi otravă. . Uleiurile horticole nu afectează aproape deloc prădătorii ci punaise bimaculee (Perillus bioculatus). Uleiul se disipează prin evaporare după aplicare. Să se evite perioadele cu secetă. Dezavantaje . . . uleiul omoară 90% din fluturi şi o a doua aplicare omoară restul. vâscozitatea şi punctul de lichefiere. cicadelles şi tinerelor larve. care trebuie să fie de 95% sau mai mult pentru evitarea fitotoxicităţii. Agitaţia trebuie să fie constantă în pulverizator altfel uleiul va ieşi mai concentrat la sfârşit şi va avea efecte fitotoxice. .mai puţin dăunătoare insectelor utile decât pesticidele cu acţiune reziduală. piele şi plămâni.datorită acţiunii lor fizice uleiurile nu afectează decâz devastatorii atinşi.aprobate de caietele de sarcină biologică. Avantaje . scara de temperatură la care uleiul se distilează. . O mai mare concentraţie nu mai este eficace şi poate fi fitotoxică. În livadă acarienii prădători sunt afectaţi dar nu eliminaţi de aplicările cu ulei. . Are de asemenea un efect repulsiv care descurajează ouatul printre altele la aleurode. Uleiurile sunt emulsificate cu un săpun fără de care uleiul s-ar strânge pe suprafaţa apei în scurt timp. Unii recomandă adăugarea unui săpun pentru ca uleiul să acţioneze mai rapid. mai ales în cazul plantelor slabe. El permite deci ca populaţiile de devastatori să ajungă la nivele la care inamicii naturali pot acţiona eficace. Este important să se acopere bine tot frunzişul printr-o pulverizare fină şi uniformă incluzând şi dedesuptul frunzelor şi până la punctul de scurgere. În orice caz. bolnave sau stresate. Un prim tratament poate deci să adune populaţiile la niveluri tolerabile.active şi împotriva ouălelor de acarieni. uleiurile horticole au o slabă activitate reziduală. Mod de acţiune Uleiurile horticole pot omorâ în mai multe feluri. . Precauţii Expunerea la uleiurile horticole poate fi iritantă pentru ochi.afectează acarienii şi insectele utile atinse de aplicare.puţină sau deloc rezistenţă a devastatorilor. . temperaturi ridicate şi vânturi puternice. Ele pot asfixia şi sufoca rapid insecta sau acarianul. acarienii şi fluturii sunt adesea sedentari în timpul sezonului. gravitatea. aleurode.fitotoxicitate posibilă în sezon. La 3%. S-a arătat că o concentraţie de 2% omoară totalitatea afidelor şi acarienilor în mai puţin de 24 de ore şi 75% din fluturi. fie procentul de reziduuri nesulfonate (UR). şi procentul de ulei activ. Săpunul are tendinţa să usuce insecta în timp ce uleiul o sufocă. afide şi câţiva fluturi de noapte. puţin costisitoare şi netoxic pentru aplicator. . afidele. Se sfătuieşte să se poarte echipamentul obişnuit de pulverizare. mamifere şi păsări.uşor de aplicat. Alte criterii sunt temperatura la care 50% din distilare este realizată. Ele pot deasemenea reacţiona cu acizii graşi din corpul insectei. La pulverizatorii de mână trebuie să se amestece în timpul aplicării.Proprietăţi şi compoziţie Mai multe criterii servesc la evaluarea şi descrierea uleiurilor horticole. Concentraţiile utilizate sunt de 1% ulei şi 1% săpun (un litru de ulei şi un litru de săpun în 100 litri apă). Ele pot de asemenea să fie dăunătoare organismelor care trăiesc pe suprafaţa cursurilor de apă.lipsesc datele despre efectul uleiurilor asupra insectelor şi acarienilor utili şi asupra fitotoxicităţii. .uşor biodegradabile. Acesta face ca uleiul să fie mai toxic. Etichetele nu afişează decât unul sau două criterii. dar şi împotriva anumitor psilide.nu persistă. .

Anumite conifere sunt şi ele sensibile la tratamentele cu ulei. tigres şi mineuses. Singurele specii care au arătat semne de fitotoxicitate datorită tratamentelor cu ulei sunt anumiţi decidus care produc nuci. Uleiul pare să crească eficacitatea Bt-ului protejând toxina fotodegradării. Utilizarea împotriva bolilor Se observă adesea mai puţine probleme legate de bolile din pepiniere care utilizează uleiul horticol. Simptome de fitotoxicitate Nu este uşor să se distingă simptomele de fitotoxicitate datorate utilizării uleiului din alte cauze cum sunt bolile. Ar fi eficace împotriva manei trandafirului şi ruginei. Baxendale şi Johnson raportează o eficacitate împotriva tisseuses şi tordeuses. Stejarul roşu (Quercus rubra) şi anumite varietăţi de arţar roşu (Acer rubrum) şi arţarul de zahăr (Acer saccharum) arată simptome moderate de fitotoxicitate. uleiul serveşte împotriva stadiului de ouă a tetranidelor şi lepidopterelor la hibernare şi la sfârşitul hibernării. tenthrede pinului silvestru şi tisseuse. Tabel: Plante de seră la care poate fi folosit uleiul horticol . devin mov închis apoi brune. tetranide şi aleurode imature. Sericultura În seră. Utilizarea cu Bt şi altele Uleiul a fost utilizat cu succes în amestec cu Bt împotriva ouălelor şi larvelor galeruque ulmului. Simptomele posibile sunt: îngălbenirea frunzişului. de anumite larve. Uleiul poate acţiona ca şi sinergist cu alte insecticide facilitând penetrarea lor în cuticula insectei. În seră. Concentraţia de ulei cea mai eficace era de 2%. obţinând un control complet în două săptămâni după aplicare. este de fapt deficitul de umiditate al plantei care poate face uleiul mai fitotoxic. Uleiul acţionează împotriva diprionului de fevier şi nu a celui de fag. pete mai închise acolo unde uleiul a stat mai mult timp. acarieni şi fluturi Uleiul este eficace împotriva tuturor speciilor de afide. În livadă. Frunzele afectate pot cădea. dimineaţa sau seara. Un timp foarte umed poate provoca fitotoxicitatea deoarece uleiul se usucă atunci mai încet. În amestec cu bicarbonatul de sodă activitatea fongicidă a uleiul este mai marcantă. Arboricultura Cincizeci de plante şi arbori ornamentali în perioada de creştere au fost trataţi cu ulei. la multe specii apar borduri negre. şi mai puţin eficace împotriva botrytis. Avantajul de a utiliza uleiul horticol în seră este toxicitatea sa scăzută pentru utilizatori. Utilizări după tipul de cultură Utilizarea uleiului în perioada de hibernare nu prezintă probleme pentru vegetale. poluarea saz deriva pesticidelor. Caryers şi castanii nu erau sensibili la ulei în timp ce diferite varietăţi de nuc negru (Juglans nigra) erau puţin sensibile. Uleiul este utilizat şi împotriva sciaridelor. Baxendale şi Johnson (1988) au obţinut un control pe care îl califică de la bun la excelent împotriva a 15 specii de afide. aleurodele adulte au fost respinse pe o perioadă de 11 zile după un tratament cu ulei de 2% pe crizanteme.Condiţii climatice în timpul aplicării Ideal pentru aplicările exterioare este un timp răcoros (<27º C) şi uscat. Aceste pete pot părea umflate cu apă. Totuşi câteva plante nu vor fi afectate de ulei dacă temperatura este ridicată şi dacă este secetă. fluturi şi acarieni. uleiul poate cauza pagube la mugurii florali. Cea mai bună apropiere constă în a încerca uleiul pe o plantă din acelaşi grup de plante sau pe o parte din arbore înainte de a trata în întregime. Plantele care au pilozităţi pe frunze au tendinţa să absoarbă uleiul. uleiul permite protejarea florilor şi plantelor cu frunze de afide. 5 specii de fluturi şi 5 specii de acarieni cu aplicări de ulei de 3% în sezonul de creştere pe o cincime din plantele ornamentale. fluturi. împiedicând sporii să germineze. O activitate insecticidă este raportată pentru alte insecte: psilida merişorului. Uleiul are tendinţa să intensifice culoarea frunzişului plantelor ornamentale. mai ales la extremităţi sau pe marginile frunzelor. Spectru de acţiune Afide. Uleiul ar avea o acţiune fizică împotriva bolilor fongice. printre altele nucul cenuşiu (Juglans cinerea) şi nucul japonez (Juglans ailanthifolia). Fongicidele nu sunt compatibile cu uleiul. Printre numeroasele specii la care se poate folosi uleiul fără probleme se poate găsi varietăţi care vor arăta simptome de fitotoxicitate. Eficacitatea împotriva altor insecte Uleiul horticol este toxic şi descurajează alimentarea mai multor specii de larve şi diprioni. O precauţie elementară este de a nu trata plantele deja afectate fie de secetă sau de alte stresuri. punaise du fevier. Deşi etichetele de diferite mărci de ulei nu sfătuiesc aplicarea când temperatura depăşeşte 32º C. Odată trecut stadiul de preînmugurire roză a merilor.

uleiul horticol trebuie să fie folosit cu precauţie deoarece anumite specii şi varietăţi de plante pot arăta simptome de fitotoxicitate în urma aplicării. Săpunul era adăugat în cantitatea de 15 ml pentru 237 ml de ulei şi amestecul rezultat era adăugat în cantitatea de 5-12.5%) . cu atât fitotoxicitatea este aparentă.dovlecii. Cum ele nu pun probleme de rezistenţă. . Uleiurile extrase din plante cu proprietăţi insecticide ar trebui să aibe importanţă pe viitor.amestecul de ulei şi săpun a permis controlarea tetranidelor şi aleurodelor dar nu şi a afidelor de varză. lăptuci şi bumbac.5 ml în 237 ml apă. de formare şi mai ales în funcţie de preţ. Aplicările prea numeroase vor afecta şi fauna auxiliară. cât şi în exterior şi nu în seră. Efectul pesticid al uleiului mineral este totuşi mai scăzut decât cel al uleiurilor horticole. Aplicările trebuiau repetate la 7-10 zile. Uleiul din seminţe de bumbac a redus până la 91% numărul larvelor de viermi legionari. Ele sunt foarte eficace împotriva afidelor. Trebuie adăugat un emulsificator precum săpunul de vase în uleiul mineral înainte de al utiliza.Specii ornamentale Azalee Begonia Camelia Crizantemă Coroană de ghimpi Diffenbachia Ferigă Gardenia Muşcată Palmieri Filodendron Poinsettia Portulaca Zinnia Comentarii Poate cauza pete pe frunzele varietăţilor cerate Poate fi fitotoxic pentru flori Mai puţin părul lui Venus Poate fi toxic pentru flori Mai puţin cocotierii Să se încerce mai întâi. Uleiurile vegetale pot fi folosite şi ca fongicide.Ridiche. de floarea soarelui. Joy şi Palmolive. varza şi varza roşie au arătat semne de fitotoxicitate în urma aplicării uleiurilor vegetale. sunt produse relativ puţin costisitoare pe care le putem considera slabe pentru mediu. Utilizate raţional. Dovlecii. Utilisarea uleiului pare adaptat pentru protecţia culturilor ornamentale. .Feves de lima . Populaţiile de afide erau cu 86% mai puţinepe verze.Ivory. Rezultatele indică că: .să se adauge săpunul în ulei 5 ml pe litru (0. . dipioni şi alte insecte. deşi sunt derivate din petrol. În ciuda acestor calităţi. Bractees dure nu ar trebui să fie afectate Specii comestibile . Produsul rezultat era pulverizat cu fine picături pe frunzele plantelor. Davidson (1991) sugerează următoarea reţetă pentru tratamente: . ardeii iuţi. . Dove. de nuci de cocos. uleiurile se inserează într-un program de luptă ecologică. Uleiuri vegetale S-au testat mai multe tipuri de uleiuri vegetale în combinaţie cu diferite mărci de săpun împotriva devastatorilor curenţi ai plantelor din grădina de zarzavat.să se verifice dacă este fitotoxicitate înaintea utilizării tratând doar o parte din frunze. ALTE TIPURI DE ULEIURI Ulei mineral O alternativă bună de ulei horicol este uleiul mineral USP. fluturilor. Uleiurile diferă în funcţie de punctul de fierbere. castravetele şi boabele nu au arătat semne de fitotoxicitate. printre care şi uleiul de nim (Azadirachta indica). Uleiul nu este fitotoxic pe vinete. Uleiul mineral este şi el derivat din petrol.diferitele amestecuri aveau o eficacitate asemănătoare. Concluzii Uleiurile horticole. Tetranidele au fost semnificariv reduse în timpul a 7 zile. Ele se pot dovedi utile împotriva anumitor larve. Preţul uleiului mineral este jumătate din preţul uleiului horticol. uleiurile riscă să rămână încă mult timp ca şi unelte eficace pentru protecţia culturilor.Ardei iute . aleurodelor şi acarienilor. de palmier. varza trandafirie şi brocoli erau foarte sensibile. Cu cât concentraţia de ulei este mai mare.pepenii galbeni.să se adauge uleiul mineral în apă 10-20 ml pe litru (1-2%) . de arahide şi soia în combinaţie cu săpunuri marca Dawn. Produsele testate erau: uleiuri de porumb. Uleiurile vegetale pot fi fitotoxice pentru dovleci şi crucifere.

castani. a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii . se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive. un produs selectiv specific pentru larve . dar fatal pentru insectele auxiliare . Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă. Musca cireşei Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc. Platycarpa dwarf. Ce trebuie făcut: . Este o boală endemică a mărului şi a părului. Pe arbori tineri.să se pulverizeze purin de urzici diluat . de la începutul lui mai. Quince stunt.să se adune fructele căzute înainte de maturitate. remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor. cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu. dar putem să le găsim şi în peri.dacă este necesar.să se aducă bor. Pătarea Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. urechelniţe. perii. Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală .să nu se pună lipici direct pe scoarţă.să se trateze de două ori.să se planteze varietăţi rezistente. să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie . să se interpună o bandă protectoare de carton. Ce trebuie făcut: . Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie. Fără pericol pentru albine. Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi. Apple chlorotic leaf spot virus (Pete clorotice ale mărului) Sinonime: Apple russet ring. şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară.punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor. Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă.pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone.larvele de chrysope. Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele.să se pună cuiburi pentru piţigoi. Este o boală provocată de un virus identificat clasat în grupul tricovirus. prunii şi numeroase plante ornamentale. pruni. Simptome CLSV este o boală în general latentă la măr dar nu şi la păr.Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi.să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ. Ce trebuie făcut: . .să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele . Pear ring pattern mosaic. Ea afectează merii.să se evite îngrăşămintele prea azotate . biodegradabil şi utilizabil până la recoltă. Ce trebuie făcut: . este adesea necesar să se îngrijească arborii vara. să se taie părţile din frunzele atinse.pudrarea cu o pudră de rocă micronizată .să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu . pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin .să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările . gutuii. face ravagii în meri. sunt adesea cu viermi . cu bactospeină.să se planteze varietăţi precoce .să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii. Simptomele sunt vizibile pe frunze şi fructe. Ce trebuie făcut: .să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil . iarna.să nu se evite. Aceasta fiind spusă.să se suprimeze funzele beşicate. nuci. de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie.

Făinarea provoacă şi ea câteodată reticule aspre. puţin profundă. de culoare brun deschis Frunza: lungime medie. Florile sunt puţin sensibile la îngheţul de primăvară şi rărirea fructelor nu este necesară datorită bunei repartiţii a fructelor în arbore. • Pe fructe simptomul se manifestă prin inele aspre mai mult sau mai puţin deschise. Fructul are o perioadă de consumare posibilă la maturitate la 190. Confuzia posibilă: Confuzia este posibilă cu rugozitatea naturală varietală sau provocată de pagubele îngheţului asupra florilor. câteodată neregulată. Pedunculul:destul de scurt. rezervate doar pentru depistarea începând cu mărul în afara perioadelor calde. Prin teste ELISA. cu întrenoduri de lungime medie. Pulpa: fină. Polenizatori: Conference. Cuveta: strâmtă şi destul de profundă. în ciuda unei uşoare vestejiri la sfârşitul conservării. Apple green crinckle – Star crack (Gropiţă verde – fisură în formă de stea a mărului) Sinonime: Apple green mottle. Cuveta: evazată. gutui C7-1. Doyenne du Comice. Epiderma: puţin aspră ceea ce o face rezistentă la manipulaţii. această boală provoacă o diminuare a vigorii la păr de 10-50%. • . Recolta şi conservarea Perioada culesului: sfârşitul lui septembrie – începutul lui octombrie. Înmulţirea clonei de origine este asigurată de pepinierişti membri ai Centrului de Experimentare a Pepinierelor. gros. ornată cu lenticule concentrice. Caractere agronomice Fructificare: destul de rapidă Productivitate: bună Alternanţă: slabă Sensibilitate: această varietate nu a arătat o prea mare sensibilitate la bolile criptogamice în rapor cu marile varietăţi comerciabile. Apple rough skin. dulce pe acidulată cu o aromă agreabil pronunţată. Producţia este redusă pentru păr de la 10 la 40% şi de la 10 la 30% pentru măr. Williams. Pyrus A20. până în martie. prezenţa a 2-3 fructe pe corimb nu reduce calibrul. groasă. Eşalonarea maturităţii: slabă Aptitudine la manipulări: foarte bună Aptitudine la conservare: bună la 0-10C în atmosferă normală. El se echilibrează rapid cu o fructificare rapidă. Angelys este şi un bun polenizator pentru alte varietăţi. Anumite produse de tratament lasă urme aspre inelare spre cuveta oculară. Ochiul: mediu şi deschis. Fructul prezintă un bun calibru comercial. zemoasă.Pe frunze se manifestă prin arabescuri sau inele gălbui care pot lua o culoare roşiatică fie după o perioadă rece fie la sfârşitul sezonului. varietate sensibilă la focul bacterian după inoculaţiile mlădiţelor. Vara aceste zone decolorate pot necroza. Deşi nu este rezistent la focul bacterian Angelys se plasează într-o perspectivă de înlocuire a marilor varietăţi. Fructul Calibru: destul de mare Culoare: bronzat cu faţa care stă la soare uşor portocalie. Atunci când boala se manifestă asupra fructelor pierderea atracţie reduce producţia comercializabilă. Aprecieri generale Arbore uşor de crescut. Mod de depistare: Prin indexajul asupra Malus ornamentale. Apple green dimple. Incidenţă economică: Deşi latentă şi în absenţa simptomelor asupra fructelor. culoare verde Floare: mărime medie cu pedicelă scurtă. de la 7 la 20 de zile după ieşirea din frig. În primăverile reci fructele pot prezenta porţiuni aspre mai mult sau mai puţin regulate. o bună ţinută la conservarea la rece. mai puţin importantă la măr 5-10%. Perioada de consumare: octombrie-martie. Angelys Arborele Vigoare: medie Ramuri: destul de lungi. Forma: ovoidă scurtă. Perioada de înflorire: în acelaşi timp cu cea a Conference.

Apple mosaic virus (Mozaicul mărului) Sinonime: nici unul Boala cu virus care afectează mărul. De altfel toate simptomele descrise nu se exprimă întotdeauna împreună. fructele vor manifesta simptome Apple green crinkle. În funcţie de condiţiile climatice şi de condiţiile de cultură se poate observa o remisie a simptomelor mai mult sau mai puţin durabilă. De la această temperatură simptomele sunt mascate. În anii fără expresie a simptomelor. însoţite de anumite varietăţi de decolorări ale nervurilor. Exprimarea simptomelor este mai frecventă în zonele cu climat continental. Vigoarea arborilor este redusă de la 10 la 15%. Simptomele se pot prezenta sub forma: • Regiuni mari de culoare galben deschis care necrozează apoi. Adesea la stadiul latent boala se exprimă după şocuri de vegetaţie. Se poate face confuzie şi cu himerele clorofiline. . Mod de depistare: Indexajul în pepinieră asupra varietăţilor sensibile ca şi Golden. producţia poate fi diminuată de la 20 la 30%. Confuzie posibilă: Anumite ierbicide provoacă mozaicuri sau arsuri foarte apropiate de Apple mosaic mai ales cele pe bază de sare de amoniu sau de aminotriazol. fructele vor fi puţin deformate cu o rugozitate puternică pe regiuni mici (simptome Apple rough skin). Simptome: Sunt localizate pe frunze şi apar atunci când temperatura este mai scăzută de 180C. Ea este adesea în starea de endemică în zonele de producţie. trandafirul. Simptomele apar pe câţiva arbori izolaţi. Incidenţa economică: În funcţie de varietăţi şi în prezenţa simptomelor vigoarea arborilor este diminuată de la 10 la 40% şi la producţie de la 20 la 50%. • Dacă temperaturile sunt scăzute. • Dacă temperaturile sunt puţin scăzute. trandafiraş Această boală este provocată de o fitoplasmă. Se exprimă atunci când temperaturile sunt reci în primele luni a creşterii fructelor.Boală a cărui agent este necunoscut care afectează mărul. Gala şi mutanţii săi. • Dacă temperaturile sunt foarte scăzute fructele vo manifesta simptome Apple star crack. Apple proliferation (proliferarea mărului) Sinonime: Apple wiches broom. Simptome: Sunt localizate la fructe. alunul şi alte specii. prunii. mugurii de flori sunt de proastă calitate şi se observă o puternică pată. Mod de depistare: Indexaj în seră sau pepinieră asupra varietăţilor sensibile. rar pe ansamblul de fructe al arborelui. Mai aleatoriu pe platntele ierbacee sau prin teste sereologice de tipul ELISA. blastomanie. Varietăţile cultivate cele mai sensibile sunt: Golden delicious. Pe varietăţile mai sensibile. Simptoma Apple rough skin poate fi totuşi confundată cu dezastrele produse de îngheţ. Incidenţa economică: Ansamblul fructelor care prezintă simptome nu este comercializabil. • Mici pete galbene crem răspândite ici şi colo pe câteva frunze. după o puternică expresie a simptomelor. Confuzie posibilă: Nu există riscuri de confuzie dacă nu sunt carenţe în bor. însoţită de o reducere al calibrului fructelor şi de o maturitate a recoltei mai târzie în ciuda unei colorări precoce. Primele simptome sunt vizibile prin căderea petalelor şi debutează prin mici depresii care vor evolua în funcţie de temperaturi. Diseminarea sa ar fi asigurată de cicadelles fitofage şi neînfeudate livezilor. Fructele sunt puternic deformate şi fondul depresiilor este puternic necrozat cu fisuri ale epidermei. În acest caz fodul depresiilor nu este necrozat dar are o culoare verde mai închisă. Simptome: Nu se exprimă uniform pe ansamblul arborelui şi sunt adesea localizate pe o parte a arborelui. • Pete galbene crem albui cu contururi neregulate răspândite pe regiuni mai mult sau mai puţin importante. mătură de vrăjitoare.

depresii legate de oprirea creşterii anumitor celule (apple flat limb). Fructele sunt aplatizate şi sunt mici. Prin teste cu fluorescenţă dar acestea cer un număr mare de eşantioane care trebuiesc observate. Este posibil să se facă un indexaj şi pe cireşul F12-1 care reacţioneată prin necroză în jurul inoculului. Incidenţa economică: În prezenţa simptomelor scăderea vigorii variază de la 15 la 30%. Această boală afectează mărul. Simptome: Se exprimă asupra varietăţilor cultivate. Incidenţă economică: În absenţa simptomelor vigoarea merilor şi perilor este redusă de la 10 la 20 %. Indice economic: Vigoarea arborilor nu este afectată. . La baza peţiolului stipulii sunt foarte dezvoltaţi. Mod de depistare: Prin indexaj asupra varietăţilor sensibile care au un procent de transmitere foarte aleatoriu şi adesea foarte slab. Frunzele sunt în general mici. este prezenţa inelelor concentrice brune. care a dat numele bolii. perii şi gutuii. Aceste simptome nu afectează toate fructele arborelui şi sunt uşor influenţate de condiţiile climatice ale anului. Agentul acesteia nu este identificat. totul este franjuri la sfârşitul sezonului. Swollen shoot Boală a cărui agent infecţios nu este cunoscut. La nivelul rădăcinilor se observă prezenţa părului rădăcinar şi absenţa rădăcinilor groase. El a fost identificat ca şi fitoplasmă. dar bolile provocate nu par să aparţină de aceşti agenţi infecţioşi. La alte varietăţi simptoma se manifestă prin grosimi inegale. Confuzie posibilă: Nici una. Producţia este nulă. Confuzie posibilă: Simptoma măturii poate să se confunde cu debutul anormal al mugurilor legat de anularea mugurului terminal. denticulaţiile lor sunt neregulate. Două tipuri de simptome se exteriorizează pe lemn. Pierderea producţiei este de la 20 la 50%. apoi ca şi xylemlimited bacterial. o sfrijire a plntelor şi o decolorare gălbuie a frunzelor. Arborii cu simptome produc puţin şi fructe mici adesea deformate. În absenţa simptomelor vigoarea este redusă de la 10 la 20%. Quince yellow blotch. Simptome: Ele afectează fructele şi sunt de două tipuri: • Cele mai răspândite se manifestă când fructul a ajuns la mărimea unei nuci. dar care este cea mai puţin frecventă. în funcţie de varietăţile contaminate. Producţia merilor şi perilor este mai mică de 10-30% decât cea a perilor 15-50%. din contră este redusă de la 15 la 20 % şi o parte din acestea nu sunt comercializabile. Apple rubberz wood (lemn cauciucat al mărului) Sinonime: Apple flat limb. Se prezintă sub forma unor pete brune cu prezenţa unei rigurozităţi în centru şi a unei descuamări a epidermei pe margine. Confuzie posibilă: Nici una. Câteodată frunzele de la extremităţile mlădiţelor iau o culoare roşiatică. Câteodată se observă pe charpentieres nişte umflături (swollen shoot).Simptoma care a dat numele bolii este un debut anticipat a mugurilor axilari în partea superioară a mlădiţelor. Mlădiţele sunt foarte sensibile la făinare. Colorarea terminală a frunzelor mlădiţelor poate să se facă datorită lipsei de Zn. Aceşti muguri dau ramuri foarte strânse cu un unghi de inserţie foarte închis (mătură de vrăjitoare). Pe gutui se observă o necroză pe scoarţă. Simptoma care a dat numele acestei boli se manifestă printr-o supleţe anormală a lemnului legată de o proastă lemnificare (apple rubbery wood). • Cealaltă manifestare. Fructele sunt de calibru mic şi au o calitate gustativă mediocră. Apple ring spot (pata inelară a mărului) Sinonime: nici unul Boala foarte puţin răspândită afectează mărul. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor mărului. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţilor sensibile.

. pete circulare (Apple dapple apple) de culoare deschisă apar pe obrajii fructelor. Vuveta oculară este decolorată. Mod de depistare: Prin indexajul varietăţii Golden şi Cox’s orange pippin. Incidenţa economică: Reducerea foarte importantă a vigorii din pepinieră 40-50%. Mod de depistare: Prin indexaj la Mlus orientali sensibili. Apple scar skin viroid – Dapple apple ( epidermă cicatrizată – măr pătat) Sinonime: nici unul Boală a cărui agent responsabil este un viroid care afectează merii. scăderea producţiei poate atinge 30-50%. Dacă varietăţile nu exprimă simptome reducerea vigorii este de aproximativ 15% şi scăderea producţiei variază de la 10 la 20%. Această afecţiune este puţin frecventă şi afectează doar mărul. sunt deformate. această boală provoacă o pierdere a vigorii de 5-10%. Apple stem pitting virus (lemn striat la măr) Sinonime: Apple spy epinasty and decline Această boală a cărui agent infecţios este un virus afectează mătrul şi căteva specii de păr. Simptome: Se manifestă pe frunze şi fructe.Apple russet wart (măr verucos) Sinonime: nici unul Boala este provocată de un agent infecţios neidentificat. Producţia este afectată de la 30 la 70% şi fructele rămase sunt necomercializabile. Fructele sunt adesea mici şi deformate. manifestă punctuaţii negre în relief. Fructele au o maturiate precoce şi sunt deformate. • Pe alte varietăţi cu epidermă bi-coloră sau galbenă fructele prezintă cicatrici aspre (Apple scar skin) care afectează mai rapid partea oculară a fructelor dar poate să se răspândească şi pe obraji. Din contră. Simptome: Simptomele sunt observate asupra Malus indicatori ca şi Virginia crab sau Spy 227. La Virginia crab boala se manifestă prin striaţii longitudinale mai mult sau mai puţin profunde vizibile în lemn înlăturând scoarţa. La Spy 227 se obsercă o răsucire a frunzelor în jos (epinasty) şi necroze importante a lemnului. Fructele. şi doar aceste frunze. Două tipuri de simptome descriu această boală. Incidenţa economică: Deşi latentă. Mod de depistare: Indexaj în pepinieră a varietăţilor sensibile. Incidenţa economică: Toate fructele sunt necomerializabile. Arborii contaminaţi au puţine fructe. • Pe fructe în general cu epidermă roţie de la mijlocul lui iulie. În cursul creşterii fructului se dezvoltă pe punctuaţii negi a căror parte superioară este acoperită de un ţesut necrozat superficial. disimetrice şu inele galbene al cărui centru este necrozat. Este o afecţiune foarte răspândită care nu se manifestă la varietăţile cultivate. Confuzie posibilă: Pot exista riscuri de confuzie cu pagubele provocate de îngheţ (scar skin) sau proiectări de plivit de tipul paraquate (Dapple apple). Frunzele trandafiraşilor. În al doilea an după inoculaţie răsadurile mor (decline). O depistare este posibilă şi prin hibridizarea moleculară începând cu extrase de frunze şi scoarţă. crispate. Confuzie posibilă: Se poate confunda cu pişcăturile de punaises care provoacă negi dar nu au ţesuturi necrozate superficiale. Confuzie posibilă: La Spy 227 simptoma aminteşte de atacurile afidelor. Simptoma se intensifică cu prinderea culorii. la începutul sezonului. Simptome: Sunt localizate la fructe.

respectiv rezistente.Fructele sunt în general mai russetes şi arborii mai sensibili cu ulceraţii. Principii de intretinere a unei livezi O livadă este un agroecosistem. Simptome Această boală este latentă şi nu provoacă nici o simptomă asupra varietăţilor cultivate. Diferenţele între o livadă convenţională şi o livadă ecologică pot fi foarte mari.sunt preferate speciile rustice. Melrose şi Florina pentru măr. Aceste rezultate se explică prin : . Este inportantă o redresare foarte progresivă .o reducere a mijloacelor de nutriţie directă a plantei. evitănd un sistem de irigare picătură cu picătură. micro-aspersiune). Este de preferat practicarea unor densităţi mici pentru a evita o vegetaţie densă care poate să .alegerea unor sisteme de irigare.…) . -dacă este necesar se vor utiliza îngrăşăminte verzi în scopul ameliorării sau corectării solului : anumite crucifere sunt în acelaşi timp şi anti-nematozi iar lucerna are o înrădăcinare foarte adâncă. Toate formele de aport au o trecere direct determinată de activitatea solului. Principii : 1. Cercetarea unui echilibru este cu atât mai mult indispensabilă cu cât posibilităţile de intervenţie sunt mai limitate. ceea ce poate duce la obţinerea unor randamente medii de 2 până la 3 ori mai mici pentru anumite specii. . perii şi mai ales perii orientali fără să prezinte simptome. un frunziş galben şi mortalitate mai mult sau mai puţin rapidă. Favorizarea nutriţiei livezii pe un volum maxim de sol activ şi sănătos . Câteva exemple de evitat: cireş pe Edabriz datorită afidelor . trecând lupta contra paraziţilor pe planul doi şi aducând în prim plan principiul profilaxiei. Boala se exprimă la Virginia crab printr-o creştere redusă. udând o suprafaţă maximă a solului (aspersiune. Confuzie posibilă: Nici una.o limitare a mijloacelor de luptă directă simplă şi eficace contra numeroşilor paraziţi. Reine-Claude pentru prune etc… 3.ca şi culturi anterioare nu se recomandă non arbuştii (atenţie mai ales la păşunile permanente). Alegerea densităţii şi a formei . MM 106 şi sol umed pentru mană . 2. ceea ce permite şi obligă la o lărgire a raţionamentului. agricultorul alege ecosistemul şi mai ales marja « de eroare » pe care şi-o va îngădui.trebuie favorizată aerisirea precum şi păstrarea livezii accesibile ceea ce duce la preferarea speciilor de mică înălţime. Aceste simptome sunt datorate prezenţei unei necroze la nivelul altoiului care se manifestă din al doilea an după altoire şi inoculaţie.… . În momentul creării livezii proprii. în caz contrar trebuie realizate culturi intermediare . . Echilibrul sau dezechilibrul acestui sistem este rezultatul relaţiilor complexe între diferiţi factori cunoscuţi sau necunoscuţi. Incidenţa economică: Prezenţa acestei afecţiuni provoacă o pierdere a vigorii de 10-15% la peri şi de 5-15% la meri. Mod de depistare: Prin indexajul Virginia crab dar şi a Spy 227 sau Pyronia veitchii.sunt necesare analize mai detaliate a materiilor organice pentru a putea alege tipul de fertilizare sau amendamentele organice de folosit . Producţia este redusă pentru meri şi peri de la 10 la 30%. Apple stem grooving virus (lemn raiat la măr) Sinonime: Apple brow line. Apple top working disease. . ştiind că o rusticitate globală este mai interesantă decât o rezistenţă doar la anumiţi factori: Reinette gri de Canada. specii de piersici târzii datorită moniliozei . Apple jonction necrotic pitting. . El afectează merii. . Virginia crab decline. Agentul responsabil de această boală este determinat şi face parte din capilovirus.se recomandă efectuarea unor analize clasice asupra solului pentru elementele principale şi pH.se vor evita speciile hipersensibile în raport cu clima şi solul. tasare.se vor efectua profile de sol pentru a cunoaşte problemele principale de rezolvat (hidromorfie. Alegerea soiurilor . Solul nu mai este un suport inert ci redevine un actor principal.

prevederea amplasamentelor pentru zonele florale.pună mari probleme vis a vis de boli şi dăunători. nuc pentru carpocapsă.pregătirea şi întreţinerea perdelei de protecţie ca şi livadă încî din faza de început. LLUPTĂ DIRECTĂ (1) PRODUCŢIE •cantitate (2) •calitate •regularitate CONDUCEREA CULTURII (7) ACTIVITATEA BIOLOGICĂ A SOLULUI STARE VEGETATIVĂ factor cheie (6) Apă Aerare pH T° Materii organice . În acelaşi timp. alegerea unei diversităţi maxime de specii autohtone. Agrosistemul simplificat al unei livezi ecologice CLIMAT MEDIU • • • Microclimat şi concurenţă AUXILIARI DĂUNĂTORI ŞI BOLI (3) (5) (4) înierbare perdele de protecţie zone florale 4. prun pentru sharka etc… b. . excluzând speciile care adăpostesc dăunători şi boli ale livezii: aubepine pentru foc bacterian. . Planificarea perdelelor de protecţie şi a zonelor florale a. având în vedere că vigoarea mai slabă asigură o aerisire mai bună. densităţile nu sunt prea diferite de cele din agricultura convenţională.

. încălzirea solului şi în consecinţă accelerează mineralizarea. Scopul este de a avea o floră variată asigurând o etalare maximă a înfloririi .alegerea principiului de întreţinere a spaţiului dintre rânduri. . Modul de conducere al livezii Principiul: găsirea punctului de echilibru între un randament bun şi un nivel parazitar scăzut: .realizarea unei talii care să nu provoace creşteri viguroase.o vegetaţie ierboasă pe cale naturală diversificată dacă este posibil : Perioada de primăvară este în special vizată de atacurile păduchilor. .pneuri cu presiune mică (dezumflate) . utilizarea unui îngrăşământ organic „rapid” înainte de coacere este adesea indispensabilă. Mijloacele de intervenţie sunt următoarele : . . .materiale care nu compactează . Amenajarea livezii Principiu : Corectarea monospecificităţii culturii printr-o biodiversitate vegetală care va permite o biodivesitate faunistică : . .zone florale (neperturbate în timpul sezonului) în jurul livezii. De exemplu. În plus. . 6. Este vorba despre zonele necosite pe pacursul mai multor ani. Se preferă pe cât posibil o înierbare permanentă sau cel puţin utilizarea de îngrăşăminte verzi. Dificultatea constă adesea în a echilibra în fiecare anotimp disponibilităţile solului cu nevoile culturii.perdele de protecţie în jurul livezii: se lasă vegetaţia spontană să se dezvolte la baza perdelei atâta timp cât nu o afectează .o densitatea mică a vegetaţiei poate favoriza aerarea şi optimizarea eficacităţii produselor utilizabile: aerarea este un mijloc de luptă eficace contra majoritatea bolilor criptogramice.crearea sau implantarea unor zone şi adăposturi favorabile auxiliarilor vertebraţi şi nevertebraţi. sau în livadă. Alternanţa de rodire provoacă dezechilibre de vegetaţie: .reglarea încărcării . perioada de eliberare şi cantităţile puse la dispoziţie: pe soluri cu o încălzire lentă. Speciile purtătoare de păduchi şi/sau cu înfloriri precoce sunt cele mai susceptibile de a fi afectate. adăposturi pentru lilieci şi diverse locuri pentru hibernarea buburuzelor. . deoarece mineralizarea este adesea excesivă toamna. scaiul şi rumexul pot fi utilizate de către păduchii ca sursă de hrană .(1) Risc mare (2) Potenţial de producţie redus (3) Determinant (4) Puţin selectivă (5) Limitată (6) Punerea la dispoziţie a elementelor dificil de controlat (7) Respectarea fiziologiei pomului Este necesară înlocuirea reflexului “o problemă = o soluţie” cu următorul raţionament: « o problemă = cauze de identificat şi de înlăturat » 5.este necesară o înălţime redusă care să permită intervenţii manuale mai frecvente. favorizează aerisirea. chenopodium.calcularea aporturilor organice trebuie făcută ţinând cont de potenţialului solului şi de natura aportului.întreţinerea răndurilor de pomi : Alegerea principiului de întreţinere şi a materialului influenţează foarte mult activitatea solului şi implicit alimentaţia arborelui : utilajele rotative care permit încorporarea în sol a îngrăşămintelor verzi şi a îngrăşămintelor organice.utilizarea de amendamente (compost sau altele) şi (sau) îngrăşăminte organice adaptate solului: sunt preferate composturile proaspete pe solurile cu slabă activitate biologică. • Lupta directă . .utilizarea utilajelor de decompactare adânci dacă este necesar (subsolaj) . pot fi montate cuiburi pentru piţigoi şi pentru răpitori. Gestiunea solului Principiul de bază constă în favorizarea unei activităţi biologice care va pune la dispoziţie elemente nutritive pentru un sistem radicular dezvoltat şi în profunzime. care condiţionează rapiditatea. . care vor fi distruse prin lucrările efectuate asupra solului odată ce devin deranjante.

mărime corespunzătoare.Principiu: Completarea măsurilor preventive: . foarte viguros. induce un comportament heterogen. Modul de acţiune al produselor existente obligă preferarea tratamentelor preventive: aplicarea de sulf împotriva rapănului în funcţie de previziunile meteorologice şi de apariţia ascosporilor.Kirchensaller: franc provenit din semănat.profilaxia trebuie să fie considerată ca şi un mijloc de luptă directă în agricultură ecologică fiind vorba de „igiena” livezii.nivel al vigorii mai mare decât BA 29 dar mai mică decât a francul provenit din semănat. . Gutui EMC: Nivelul vigorii 4/9. Beurre Bosc. sensibilitate la Stemphylium. gutui de Angers: Nivelul vigorii 6/9. în zonele unde asupra gutuiului se manifestă cloroza.metodă abandonată în favoarea francului clonat. monilioză etc…). Se pretează situaţiilor ideale pentru gutui (soluri umede. Existenţa unui singur factor dintre aceştia poate să ducă câteodată la eşecul plantaţiei în agricultură ecologică. provin din butaşi deci au o înrădăcinare mai bine conturată decât francul de semănat. productivitate bună.BA 29 (gutui de Provence): Nivelul vigorii 7/9. conservare până în decembrie. fără alternanţă. . se conservă perioade mari de timp. Este imperativ necesar de a ţinti cu exactitate stadiul sensibil: ouă în curs de eclozare şi diferite stadii ale păduchilor. Francii au o multiplicare globală mai dificilă decât gutuiul. proastă afinitate cu gutuiul. Conference. . este plantată mult în nordul Europei şi în Italia. perioada juvenilă mai lungă şi stadiul de adult atins mult mai târziu.Adams 332. foarte productivă. • Tipurile franc Soiurile păr sunt cu mult mai sensibile la calcar şi la secetă decât gutuii: . Problemele de compatibilitate pot fi rezolvate prin utilizarea unei specii intermediare compatibile. epidermă la fel de sensibilă ca şi cea a Comice la maturitate.Prinderea după plantare este întâmplătoare. . specie foarte productivă. gutui de Angers: Nivelul vigorii 5/9. Nici un fruct nu trebuie să rămână în livadă după recoltat (păduchele ţestos.EMA şi Sydo. Părul în agricultură biologică  Materialul vegetal Port-altoiul :Gutuiul Gutuiul rezistă bine la asfixiere dar este puţin adaptat la soluri uscate şi calcaroase. având în vedere că întreţinerea livezii este mai dificilă.Williams: sensibil la rapăn.Doctor Jules Guyot: comportament bun la tehnologia din agricultură ecologică. bună ancorare.8/9 . respectiv înspre speciile pe propiile lor rădăcini.lupta directă (tratamente) utilizată în agricultură ecologică nu este eficientă decât asupra unor niveluri de atac reduse. În aceste condiţii pedo-climatice. necalcaroase. Rezultate bune au fost obţinute cu Williams. Soiuri . precum şi la climatele calde. . dar arămie. bună calitate gustativă. Abbe Fetel iar rezultate proaste cu Comice. . producţie precoce. . foarte mare şi regulată. . dar acestea nu modifică în mod fundamental exigenţele pedo-climatice ale gutuiului.Harrow Swet: rezistent la atacurile bacteriene. .President Heron: foarte puţin sensibil la rapăn. dar sensibilă la Pseudomonas syringae şi la căderea frunzelor. tendinţă puternică de drajonare.OHF 87 = DAYTOR (Farold ® 87) şi OHF 40 = DAYGON (Farold ® 40) fac parte dintr-o serie de franci clonaţi la sfârşit de experimentare . bună calitate a fructelor .Specii autoînrădăcinate: foarte utilizate în Italia. productiv. consumată atât în stare proaspătă şi folosită şi în industrie. specie cu dublă destinaţie. Incompatibilitatea poate fi exacerbată prin condiţiile pedo-climatice neadaptate gutuiului. climat blând) şi speciilor fără probleme de compatibilitate. .Conference: sensibilitate mică la rapăn. BA 29 este cel mai bine adaptat pe când gutuiul de Angers şi EMC este bine să fie evitate. . bună calitate gustativă. Cel mai compatibil dintre gutui.

controlul vigorii.Abbe Fetel: calitate gustativă slabă. După căderea petalelor. Pagubele se diferenţiază de cele ale viespilor (Hoplocampa) prin prezenţa mai multor larve în fruct. cuiburi.realizarea unei perdele de protecţie complexe: Anumite esenţe sunt recomandate de către Inra d’Avignon pentru a favoriza o perdea funcţională: iederă. Acest aport de primăvară vine să completeze aportul unui compost sau al unui îngrăşământ organic mai complet de toamnă. . Sosirea precoce a auxiliarilor este facilitată prin neutilizarea după înflorire a insecticidelor. Gestiunea solului şi fertilizarea Doar o activitate biologică (faună şi floră) intensă este o garanţie de nutriţie corectă a pomului. În schimb. . . . oprirea creşterii vramurilor). foarte sensibilă la Stemphylium. Modul de conducere Densitatea va fi aleasă de aşa manieră încât combinaţia sistem radicular/ soi în funcţie de sol şi de practicile agricole să poate ocupa un volum suficient pentru a evita intervenţiile severe asupra livezii adulte.realizarea unui strat ierbos: supravegherea instalării unei vegetaţii ierboase ce înfloreşte evităndu-se cosirile joase şi frecvente.. poate pune probleme pe perioada reconversie la agricultuă ecologică pănă la stabilirea unui echilibru între populaţiile de insecte. fructele atacate se dezvoltă mai rapid şi se deformează (pere decalibrate). Aceasta duce la densităţi ce pot să varieze între 4 x 1.Angelys: specie promiţătoare de înaltă calitate gustativă şi conservare îndelungată în timp. Înierbarea ameliorează nutriţia fosforică. dar formarea arborelui trebuie să reducă tăierile la minimum şi să favorizeze arcuirea şi înclinarea. afinitate medie cu BA 29.Doyenne du Comice: sensibilitate la rapăn în funcţie de livadă. vigoare medie. Alegerea tipului de fertilizant trebuie să fie efectuată după observaţiile anuale asupra solului şi asupra pomului şi prin analize complexe asupra solului odată la 5 ani. În plus. După această perioadă populaţiile scad în majoritatea cazurilor (sosirea auxiliarilor. potasică şi ferică. Dar părul este foarte sensibil la lipsa de azot în perioadele dinaintea înfloririi (frunziş foarte palid) şi în special în cazul altoirii pe gutui . specie viguroasă cu producţie sensibilă la alternanţă. Primele plantaţii sunt în curs de desfăşurare în agricultură ecologică în Franţa.5–3 m în funcţie de soluri pentru Williams pe rădăcini proprii sau OHF 87 sau 40. merişor. Pontele se depun începând din stadiul D3-E (apariţia mugurului roz) urmate apoi de dezvoltarea larvelor în fructele tinere pe parcursul a 4-6 săptămâni. Este vorba de fapt de a asigura celei mai mari părţi a solului o aeraţie suficientă. este de preferat să se repartizeze orizontal volumul arborelui pentru a putea evita creşterea la mare înălţime a arborelui. Larva este un asticot fără picioare şi de culoare crem. În sezon. umiditate şi materii organice bune în condiţii corecte de pH şi fără prea mult cupru. epidermă fragilă.Contarinia pyrivora Foarte rar atacă dar este problematică în agricultură ecologică..5 m pentru Conference pe gutui CEM şi 4–5m x 2.Tehnica cea mai clasică rămâne aportul unui îngrăşământ de tip guano pe linia de plantare. Structurile puternice şi verticale sunt adesea sinonime cu dezechilibrul şi desfrunzirea în livezile mature. urmat de efectuarea unei lucrări de încorporare în sol şi aceasta cu o lună înainte de perioada înfloririi. 2. Aceste intervenţii vor fi surse de fluctuaţii în producţie şi de sensibilităţi parazitare. Atacurile sunt adesea repetate pe aceleaşi parcele. prin dezechilibrul vegetativ pe care îl provoacă. Se observă o ieşire grupată a adulţilor la sfârşit de martie: zbor de 1 până la 2 săptămâni maxim.. lauretc. Forma are puţină importanţă. de lemne. tei. alun. producţie slabă. sensibil la sulf şi la cupru.. Strategia de luptă cea mai eficientă este înainte de toate. . Cacopsylla pyri Insecta provoacă puţine pagube în livada ecologică. Protecţia fitosanitară 1. Amenajarea livezii de peri Bazele raţionamentului pentru a amenaja o livadă de peri ecologică constau în dezvoltarea unei biodiversităţi maximale prin diverse amenajări: .realizarea unor adăposturi pentru auxiliari: grămezi de pietre. foarte bună afinitate cu BA 29. o perioadă critică poate exista (sfârşit de mai-iunie) şi trebuie să poată fi controlată prin tratamente asupra mielatului cu Heliosol (2l/ha) sau cu săpun potasic. Este cu atât mai mult important acest aspect cu căt interveţiile manuale sunt importante în agricultură ecologică iar produsele utilizate sunt doar de contact.. Această tehnică este eficientă dar nu rezolvă problema alimentării azotoase.

Larva este un asticot ce prezintă până la 7 perechi de picioare false abdominale. . Importanţa atacului este definită prin:  sensibilitatea speciei şi stadiul de cultură. adulţii ies din mugur efectuând o perforaţie foarte vizibilă în solzii uscaţi apoi intră în diapauză estivală pe diverşi arbori. Boala este foarte asemănătoare cu rapănul la măr. O luptă profilactică poate fi avută în vedere prin distrugerea perelor tinere atacate. Adulţii apar la sfârşitul verii şi depun ouăle în interiorul mugurilor fructiferi până la primele temperaturi scăzute. este o gărgăriţă brun-roşcată de 4 până la 5 mm. Lupta se bazează pe aceleaşi principii ca şi în cazul păduchelui cenuşiu. se intervine în stadiul C3 până la D asupra adulţilor înainte de pontă cu un insecticid natural (pyretru. larva abandonează fructul pentru a ţese un cocon în sol în care să-şi petreacă iarna. Dacă există resturi din anul precedent. Totuşi.  o umiditate ridicată poate antrena o contaminare în funcţie de temperatură.Acarieni roşii ( Panonychus ulmi) Păianjenii roşii nu pun probleme îngeneral în livezile ecologice. Ouăle eclozează în timpul iernii. Rapănul ( Venturia pirina) Rapănul părului se manifestă în special prin pete asupra fructului care fac dificilă comercializarea. Nu trebuie trecută în conversie o parcelă cu probleme mari de păianjeni. 7. Azadirachtina este eficientă dar este foarte fitotoxică asupra soiurilor: Conference. o fişă tehnică specială i-a fost consacrată. Transformarea în nimfă a larvelor are loc în sol la 5 cm adâncime. După transformarea în nimfă. se tratează preventiv cu cupru (stadiul de înflorire) apoi cu sulf (după înflorire).Viespea părului: Hoplocampa brevis Adultul seamănă cum o mică viespe. primăvara. în caz de prezenţă pe lemn protecţia devine problematică. Două hymenoptere pot să paraziteze hoplocampa părului. 6. Ea este observabilă prin „scuturarea” bobocilor la sfârşitul verii. cap gri-deschis şi corp alb-gălbui. albă cu capul maroniu. mugurii fructiferi nu se deschid şi conţin o larvă de 5 până la 7 mm.  prezenţa cancerului pe lemn.  cantitatea de innocul.Folosirea de capcane pe scară largă este tehnica de preferat şi se dovedeşte eficientă dacă capcane albe acoperite sunt puse cu 10 zile înainte de înflorire (nu trebuie să mai existe adulţi în timpul înfloririi). foarte uşor de identificat. trecănd mai departe într-un alt fruct. Nici un fel de toxicitate nu este cunoscută asupra lui Harrow Sweet şi Wiliams. Larva sapă o galerie circulară subepidermică. 4. Atacurile sunt în mod regulat întâlnite în livezile în conversie la agricultură ecologică. Gărgăriţa este puţin parazitată de unele himenoptere. 5. Adultul. În faza următoare.Această insectă este dificil de controlat deoarece reîntoarcerea adulţilor pe peri la sfârşit de vară şi la început de toamnă este foarte eşalonată. Viermele merelor şi perelor (Cydia pomonella) Având în vedere importanţa sa (în special în livezile de meri). apoi intră în fructul tânăr.Fructele se coc înainte de a cădea pe sol. femela depune ouă translucide în mugurii florali pregătiţi să se deschidă. în crăpăturile scoarţei în mod special. Păduchele violet al părului: Dysaphis pyri Specia este mai puţin periculoasă decât păduchele cenuşiul al mărului. Apare o singură generaţie pe an. Atâta timp cât riscul există. unde larva va găuri fructul fără să facă o galerie circulară. Primăvara. Ieşirea grupată a adulţilor într-un stadiu bine precizat face ca speciile cu înfloriri timpurii sau târzii să fie mai puţin sensibile. foarte arcuită. obligă la tratarea pe toată perioada de vegetaţie. Guyot. Gărgăriţa florilor: Anthonomus pyri Insecta este problematică şi constituie marea problemă a unui pomicultor în agricultură ecologică. 3. Comice. rotenonă).

Primii 10 ani fiind mai puţin productivi (2 tone de nuci în total). în momentul dezmuguririi). Aporturile trebuie realizate iarna sau primăvara (din februarie până în aprilie) în funcţie de compoziţia produselor.  Grandjean este interesantă pentru calitatea inelelor sale anuale. 3. contrar celei mai mari părţi a pomilor fructiferi care dau creşteri în special primăvara. Alţi port-altoi sunt în curs de experimentare. Este necesar să se stimuleze activitatea microbiană la început de ciclu (început de mai. 1. tehnicile de plivire mecanică sau termică necesită utilaje specifice şi deci utilizarea presupune o atenţie particulară. bogate în materii organice.Nucul în Agricultură Biologică Consumul european de nuci este circa de 300 g/locuitor pe an. Nevoile livezii tinere sunt mici în primii ani (20 până la 40 unităţi de N/ha). Aporturile de îngrăşământ organic poate completa aportul de materii organice structurante la sfârşit de iarnă (îngrăşământ animal. Îngrăşământul de origine ovină pare a răspunde cel mai bine nevoilor nucului. Se cercetează vigoarea şi rezistenţa la CLRV (Cherry Leaf Roll Virus). se poate intensifica plantaţia (11m x 6. Cantităţile recomandate sunt de ordinul a 20 până la 40 tone de îngrăşământ animal sau de la 10 până la 15 tone de compost. dacă tipul de sol şi fertilizarea o permite. Înafara compensării „ exporturilor” aporturile vizează înainte de toate o activitate biologică optimă a solului. Aporturile de toamnă nu sunt de recomandat datorită concentrării resurselor agricultorului pentru efectuarea recoltei.  Soiurile polenizatoare se recomandă a fi cultivate în afara zonelor tradiţionale de producţie ( Meylannaise. Producţia ecologică pune probleme specifice: întreţinerea solului (gestiunea înierbării şi concurenţa alimentară) şi fertilizarea. va ghida alegerea materiilor organice. Controlul buruienilor Pe rând. Randamentul optim a unei livezi biologice echilibrate se situează în jur la 2 T /ha de nuci uscate cu variaţii mari în funcţie de întreţinere şi potenţialul solului. Port-altoii Juglans regia L. Densitatea de plantare Distanţele de plantare recomandate sunt de:10m x 10m sau 11m x 11m. cu spinul dat de către analizele şi observaţiile asupra solului. Cele mai mari nevoi de azot ale nucului sunt din mai până în iulie pentru formarea creşterilor vegetative şi creşterea fructelor. 4. Marbot). Toate excesele de aport de azot se vor traduce prin exporturi mai importante şi va duce la creşterea costurilor de fertilizare ca şi a riscurilor de levigare înspre apele subterane. Soiuri  Franquette este preconizat în marea majoritate a cazurilor pentru rusticitatea sa. creşterea rapidă a fructelor şi nucile sale de calitate. compost). Frunzele exportă şi restituie o mare parte din elementele majore. . exporturile azotoase sunt estimate la 172 kg/ha. Produse utilizabile. Gestiunea fertilizării Pentru un hectar de Franquette în agricultură convenţională în plină producţie. Conducerea culturii Nucul este un arbore cu creşteri mari pe timpul verii. Este un arbore foarte sensibil la asfixia radiculară şi preferă solurile uşor calcaroase. Aporturile trebuie modificate în fiecare an în funcţie de producţia de nuci (creşterea exporturilor) şi de rezultatul de observaţie a stării vegetative a nucului. Acest obiectiv. (Parisienn. Ronde de Montignac). 2. devine deci importantă supravegherea reîntoarcerii lor în sol (fărâmiţare şi încorporare în sol la căderea pe pământ pentru solurile lucrate).  Fernor este recomandată solurilor bogate în substanţe minerale. Toate produsele sunt utilizabile în agricultură ecologică conform Legii 38/2001 pot fi folosite fără contraindicaţii speciale.5m) pentru ca la termen să se scoată 1 pom din 2. este singurul port-altoi utilizat în prezent. Înierbarea livezii influenţează asupra fluxurilor producând materie organică şi consumând o parte din elemente.

Se recomandă evitarea udării frunzişului prin irigare. limitând în acelaşi timp evaporarea solului. dar un interes deosebit prezintă micro-aspersiunea. În general. Difuzorii trebuind să fie aşezaţi pe partea superioară a pomului. Lupta prin intermediul virusului granulozei şi a confuziei sexuale este posibilă şi eficientă în cazul unor populaţii slabe până la medii. Metoda de luptă prin confuzie sexuală necesită un timp de aşezare a difuzorilor important (7 până la 10 ore/ha). Bacterioza Bacteria iernează în şi la suprafaţa mugurilor şi se multiplică primăvara în prezenţa unei umidităţi ridicate însoţită de temperaturi cuprinse între 16 şi 29º C. provocând căderea lor. Auxiliarii (buburuzele) se instalează suficient de repede pentru a „regla” populaţiile de afide. Dar nici o soluţie probată şi satisfăcătoare nu există până astăzi. -Înierbarea totală a solurilor bogate. Primăvara provoacă necroze poligonale pe frunze mai mari decât în cazul bacteriozelor. va fi necesară creşterea intensităţii irigării şi fertilizării pentru a putea compensa concurenţa înierbării. În caz de imposibilitate de irigare. Irigarea se poate face în diferite moduri. „bandajarea” trunchiurilor pentru a limita răspândirea acestor boli. 3 până la 5 tratamente sunt suficiente pentru a controla carpocapsa. din mai multe puncte de vedere. recoltarea mecanică nu este încă posibilă. este cel mai des prezentă între rânduri pentru a uşura trecerea tractorului evitănduse tasarea solului. În această situaţie. Cele mai mari nevoi sunt din iunie până în august. nu există difuzori omologaţi pentru această cultură. în livezi. Irigarea Irigarea este o operaţie indispensabilă în livezile înierbate sau în zonele climatice cu pluviometrie slabă. pentru a lăsa timpul necesar reînierbării pănă recoltarea mecanică. Alegerea unei flore diversificate şi adaptată la tehnologia avută în vedere poate avea mai multe influenţe pozitive asupra culturii. material textil) sau cu materiale organice (paie. se pot realiza lucrări ale solului pentru a limita concurenţa înierbării până la sfârşit de iunie. La ora actuală. tocarea resturilor vegetale pentru a accelera descompunerea lor. -Mulcirea se poate realiza cu materiale anorganice (material plastic. Repunerea mulciului trebuie să se realizeze într-un interval de timp cuprins între 1 până la 5 ani în funcţie de gradul lor de degradare. Înierbarea. Ca şi măsuri profilactice se recomandă tăierea şi îndepărtarea ramurilor uscate. perioadă de creştere a fructului şi a formării inelului anual de creştere. . Principalul inconvenient al acestei tehnici este costul său destul de ridicat. Buruienile trebuie să aibă un stadiu de dezvoltare puţin avansat ceea ce implică adesea un mare număr de treceri. În acest caz. scoarţă. Ea provoacă apariţia unor pete (pe frunze şi fructe) precum şi căderea fructelor. Speciile cu talie mică şi care nu formează tufe (pentru recoltarea mecanică) sunt de preferat în cazul acestei tehnici de dezburuienare. Ciuperca iernează pe frunze. Ştiind că această concurenţă cu înierbarea este limitată la azot şi apă. Este vorba de un lepidopter întâlnit şi în livezile de meri şi peri. Speciile cu dezmugurire precoce şi fructificare laterală sunt mai sensibile. similare celor preconizate pentru lupta împotriva acestor dăunători în livezile de meri şi peri. o bună aerare în interiorul arborelui. Afide Nici o combatere nu este realizată în agricultură ecologică împotriva acestor dăunători şi pagubele sunt în general mici. -Experienţa din legumicultură asupra dezburuienării termice uşurează adaptarea acestei tehnici în pomicultură. Protecţia fitosanitară Carpocapsa (Cydia pomonella) Carpocapsa este principalul dăunător al livezii de nuci. Condiţiile de utilizare a acestor tehnici sunt. utilizarea unei leguminoase într-o livadă irigată ar fi poate o soluţie. covor pe bază de paie) pentru a controla stratul ierbos într-o manieră eficientă. Anthracnoza (Gnomonia leptostyla) Această boală se dezvoltă rapid în cazul primăverilor umede.-Dezburuienarea mecanică este puţin compatibilă cu recoltarea mecanică care impune existenţa unui sol bine nivelat. Se va evita orice insecticid pentru a păstra auxiliarii asupra acarienilor (Euseius finlandicus).

Monilia fructigena are perniţe mai mari. Conversia la agricultură ecologică  Pierderile de randament vor fi vizibile după ultimul an de conversie. Înainte de utilizarea oricărei metode de luptă directă al cărui efect nu va fi decât parţial. Recolta se eşalonează de la jumătatea lui septembrie până la jumătatea lui octombrie. O livadă de nuci condusă în agricultură ecologică produce în medie cu 20 până la 30 % mai puţine nuci decât în agricultură convenţională (1 până la 2 T faţă de 2-3 T) cu un procentaj de nuci de mărime mică superior.o schemă de plantare mai aerisită. 5. brun roşcat . Printre agenţii criptogamici prezenţi într-o cultură de piersic se numără Botrytis. . Cunoaşterea dăunătorilor specifici acestei culturi va putea face ca intervenţiile să aibă o eficacitate maximă. oprirea tratamentelor pe bază de produse fitofarmaceutice va modifica populaţia parazitară a livezii cu o recrudescenţă a dăunătorilor şi a bolilor. Controlul bolilor piersicului în agricultura ecologică În timpul perioadei de conversie la agricultura ecologică.Produsele cuprice pe bază de sulfat de cupru şi hidroxid de cupru sunt eficiente în lupta preventivă. într-o stare bună de sănătate cu o protecţie fitosanitară minimă. Bolile piersicului Bolile sunt unul dintre principalele obstacole în calea reuşitei unei culturi în agricultură ecologică a acestei culturi . fiind paraziţi ai rănilor . Atacul este favorizat de: •Alternanţa perioadelor ploioase cu cele uscate ce induce fructificarea ciupercilor. 20% dintre fructe putrezesc în livadă. La înfiinţarea livezii. ceea ce presupune un ecosistem echilibrat. Pulverizările se fac cu prioritate primăvara ( 2 sau 3 tratamente). este vorba în peste 90% dintre cazuri de monilioză: -Monilia laxa se manifestă sub forma unor mici perniţe de culoare gri închis. Penicillium. alegerea varietăţilor trebuie să ia în calcul utilizarea de soiuri puţin sensibile la dăunători şi la boli. nu există o metodă satisfăcătoare pentru a lupta împotriva necrozei apicale. Înainte de atacul pe fructe se observă o uscare a florilor care se întinde spre ramurile de rod cu formarea cancerului şi scurgeri de clei. Odată recoltate nucile trebuie curăţate şi aşezate în uscătoare pentru a ajunge în 24 ore la o umiditate de 8 până la 12 %. În prezent. . Un tratament împotriva căderii frunzelor este justificat în livezile tinere pentru a putea limita pătrunderea bacteriilor prin cicatricile foliare. o creştere regulată. Pe fruct.Monilia fructicola a fost recent identificată în mai multe regiuni din Europa simptomele fiind asemănătoare cu cele ale ciupercii Monilia laxa. Unele suşe sunt rezistente la cupru. formând zone concentrice în jurul punctului de infecţie şi nu afectează florile. este adesea necesar să se intervină cu mijloace de intervenţie fitosanitară. Efectul cuprului asupra anthracnozei este mai scăzut dar poate fi suficient în situaţiile cu risc moderat. această cifră fiind mai mare pentru speciile târzii. datorită mijloacelor limitate de combatere . Pentru a avea nuci de calitate este necesară recoltarea odată la 4 zile. Recoltarea Investiţiile într-un utilaj de recoltare este rentabilă pentru livezile cu suprafeţe de producţie mai mari de 15 hectare. 4. În general. . se recomandă măsurile utilizarea de măsuri preventive: . Distrugerea epidermei sau atacurile de insecte sunt favorabile instalării acestor boli. În ciuda atenţiei deosebite acordate arborelui şi mediului său înconjurător.  Livezile trebuie să fie curate. Rhysophus sau Alternaria. profilaxia şi dezvoltarea unei faune auxiliare trebuie să fie măsuri aplicate cu prioritate.

De asemenea se poate utiliza şi zeama sulfocalcică (zeama nanteză) care uscă şi contaminează contaminările. coada calului. •Reducerea gradului de infestare prin: eliminarea frucelor mumificate şi a ramurilor înnegrite odată cu tăierile de iarnă şi a culesului. contaminările au loc chiar şi la o cantitate mai mare de rouă. forma arborelui. •La apariţia primelor frunzuliţe după umflarea mugurilor:tratament cupric pe bază de hidroxid. cupru . •Odată cu plantarea să se aibă în vedere rezistenţa soiurilor la ciuperci. Împotriva lui Monilia fructigena (atac pe flori ). Piersicile şi nectarinele cu miez galben sunt în general mai sensibile decât varietăţile târzii. •Evitarea producerii de soiuri cu fructe de mari dimensiuni. transport. recoltarea fructelor putrezite. •Irigarea: evitarea aportului de apă înainte de recoltare ( celule turgescente . Combatere Există o importantă variaţie a sensibilităţii între diferitele specii. tăieri după recoltare. Lupta împotriva bolilor Masuri profilactice: •Favorizarea circulaţiei aerului pentru a evita perioadele umede lungi prin : distanţa de plantare mai mare. Apariţia pagubelor la începutul primăverii ( la 2-3 săptămâni după contaminare) reduce în mod drastic dezvoltarea arborelui. După recoltare. primele rezultate a unei utilizări pe scară largă arată o ameliorare notabilă a conservării fructelor. provoacă deformarea şi decolorarea organelor atacate : culoarea frunzelor variază de la alb gălbui la roz roşiatic. Alte tehnici de luptă şi-au arătat eficacitatea (Trichoderma). presortare în livadă.•O umiditate peste 90% timp de câteva ore sau o ploaie care declanşează germinarea conidiilor la temperaturi de peste 10 – 15 grade Celsius). care este privat de capacitatea sa d fotosintezinantă.5 kg/ha + ulei alb la o concetraţie de 0.1 %. conservare la temperaturi scăzute. în solzii mugurilor sau la suprafaţa solului. magneziu. •Fertilizare: evitaţi excesul de azot sau cantităţi mari la o singură fertilizare. cancerului. Frunzele bolnave sunt mai sensibile la atacul de făinare şi la atacul purecilor. trebuie să se evite plantarea varietăţilor care se vor coace mai repede de 10 august. orientarea parcelei. sulfat sau oxiclorură. se pot aplica îngrăşăminte foliare pe bază de zinc •În perioada umflării mugurilor se pot efectua tratamente pe bază de cupru (zeamă bordeleză. •Protecţia trebuie continuată pănă în stadiul primelor frunze etalate (la 3 săptămăni după deschiderea mugurelui) cu zeamă bordeleză în cantitate e 6. menţinerea unui covor erbaceu scurt în jurul arborelui . Cuprul nu mai acţionează din . crăpături). hidroxid). Condiţii de infestare •Temperatura minimă zilnică de peste 8 grade Celsius: Germinarea este stopată peste 30 grade Celsius. Combaterea este preventivă şi este în general eficace atăta timp căt cantităţile de cupru nu sunt limitate. Termoterapia post recoltare este o tehnică experimentată de către GRAB Avignon de câţiva ani. Perioada de intervenţie •Căderea frunzelor ( acţiune asupra băşicării. fructe deformate. Fructele sunt sensibile pe toată perioada creşterii. frunze mai groase şi deformate. Miceliul se conservă sub formă de spori în scoarţa arborilor şi a ramurilor. silice. În zonele cu riscuri . eliminarea fructelor care se ating. tăieri în verde. •Precipitaţii peste 10 mm în 24 de ore: În livadă . Supravieţuirea sporilor este favorizată de către ierni blânde şi umede. calciu. •Recoltarea în bune condiţii: manipulare . se tratează preventiv cu cupru sau cu sulf înainte de înflorire. Aceasta poate provenii din precocitatea speciei sau din caracterele sale genetice. tăierea ramurilor prea joase. Anumite produse sau elemente pot să aibă un efect protector ca îngrăşămintele foliare pe bază de alge marine. şi bacteriozele): 2.3 tratamente pe bază de cupru cu doză redusă. Sfârşitul perioadei de mare sensibilitate se termină odată cu creşterea frunzelor ( 6-7 săptămâni începând cu începerea creşterii mugurului) . Uscarea şi deformarea frunzelor la piersic ( Taphrina deformans) Agent patogen propriu piersicului.

ramuri deformate şi acoperite de un strat alb. se rocomandă utilizarea de adjuvanţi (oligoelemente. Uneori se observă o cădere parţială a frunzelor ca urmare a apariţiei a unor pete care sunt mai întăi localizate pe marginea frunzelor sau de-a lungul nervurilor. Arborii atacaţi trebuie să fie scoşi cel tărziu la 3 zile după ce a fost diagnosticată boala. Tratamentele se pot continua pănă la recoltare dacă este cazul pentru soiurile mai sensibile. Hale). Se va evita confundarea simtomelor prezentate cu cele ale fitoxicităţii date de excesul de cupru. dezinfectarea cu alcool a foarfecilor. sunt susceptibile de a fi atacate de către această boală. Apoi aceste pete se necrozează şi reultă perforaţii de 3-4 mm pe frunze.aplicarea a 2-3 tratamente cuprice după recoltare şi în momentul căderii frunzelor -utilizarea de soiuri rezistente (Red Haven. Valley Sweet. Combatere Protecţia plantei împotriva bolii se realizează prin efectuarea a 2-3 tratamente cu 25 –50 g/hl de cupru metalic. Boala se dezvoltă iarna în condiţii de temperaturi negative. Bacteria rezistă în timpul iernii adăpostindu-se în muguri şi în scoarţa arborilor. În timpul iernii următoare vor apărea pete canceroase cu exudat de clei. extracte din plante. Michelini) şi evitarea celor sensibile (J. . Xantomonas arboricola Toate genurile de Prunus spp. efectuarea de tratamente pe bază de cupru în momentul căderii frunzelor. Boala se manifestă prin înegrirea mugurilor şi a ramurilor tinere. Rich. Combatere -supravegherea prezenţei simtomelor în livezile apropiate de zonele deja contaminate.utilizarea de material genetic însoţit de un paşaport fitosanitar european. Tratamentele trebuie evitate în perioadele reci şi cu vănt puternic. . Prezenţa bolii nu se manifestă întotdeauna prin apariţia stricîciunilor. Un lichid de culoare roşiatică se scurge pe sol din trunchiul arborelui. Big Top. Coryneum beijerinschii Frunzele şi ramurile sunt acoperite de pete roşietice în timpul verii.H. aminoacizi). Pseudomonas sp. Riscurile de fitotoxicitate fiind importante. Visusul (Plum Pox Potyvirus) este vehiculat de către afide şi de către materialul vegetal. Combatere În funcţie de sensibilitatea soiurilor utilizate trebuie efectuate tratamente pe bază de sulf din momentul căderii petalelor cu o cantitate de 10-25 kg/ha la o temperatură mai mare de 6 grade Celsius.momentul în care miceliul penetrează în frunză. Contaminarea se realizează prin intermediul rănilor (tăieri. Îndepărtănd scoarţa se poate observa progresia infecţiei.arderea lemnului rezultat în urma tăierilor. Făinarea Făinarea se caracterizează prin apariţia de zone făinoase pe faţa inferioară a frunzelor. Pe fructe atacul este vizibil din luna iunie şi sunt caracterizate prin depresiuni circulare de culoare brună cu o producere eventuală de clei.dezinfectarea instrumentelor cu care se efectuează tăierile. Temperaturile reduse din timpul primăverii (vănturi reci) provoacă o prire a sevei urmată de atacuri puternice de făinare. . Elegant. de alternanţa dintre perioadele cu vănt şi umede cu perioadele uscate. Anumite soiuri locale sunt foarte rezistente (July Alberta) Sharka Sharka este o boală virală care se manifestă prin apariţia de striuri violacee pe petalele florilor de piersic. Lady. Rich Lady Summer. căderea frunzelor). . de decolorări caracteristice de-a lungul nervurilor frunzelor precum şi a unor zone concentrice clorotice pe fructe. Sibelle. Pe frunze apar pete de culoare roşie înconjurate de un halou tranlucid. Cele mai sensibile soiuri sunt :O’Henry. Pe fructe se observă acelaşi tip de pete însoţite de cantităţi mare de clei.Dezvoltarea bolii este favorizată de o temperatură şi umiditate ridicată. Dezvoltarea bolii depinde de evoluţia temperaturii. Sulful sup formă de pref are o acţiune mai bună decăt sulful muiabil care poate prezenta probleme de fitoxicitate în cazul utilizării în perioade foarte calde. Combatere -pe cale profilactică:tăierea şi arderea ramurilor atinse. Cancerul (Fusicoccum amygdali) . Acţiunea sa poate fi ameliorată prin adăugarea de agenţi muianţi sau oligoelemente. Snow King. -utilizarea de amente pe bază de calciu şi de materii organice sunt mijloace eficiente pe termen lung.

-trebuie efectuate tratamente sistematice înainte de înflorire. 1 – Simptome şi pagube Pe lăstari şi frunze: -Răsucire puternică a frunzelor şi îngălbenirea acestora.Specii mediu sensibile: Reinette Grise. foarte prejudiciabilă mai ales în cazul pomilor tineri în primii ani după înfinţarea livezii. . Combatere Orice plagă necicatrizată în toamnă (căderea frunzelor) şi în primăvară (deschiderea mugurilor. Ploile din toamnă şi de primăvară favorizează diseminarea în timp ce condiţiile de timp uscat şi cal favorizează înmulţirea. Topaz. talie.1 până la 2. . Belchard. . Tinănd cont de marile cantităţi de cupru care ar fi necesare se recomandă efectuarea unei bune profilaxii şi alegerea de soiuri rezistente. Controlul populaţiilor trebuie să ţină cont de faptul că: -nu trebuie efectuate tratamente după înflorire deoarece produsele de tratament au o eficacitate scăzută şi există riscul de toxicitate asupra auxiliarilor.) în Agicultură Biologică În livezile de meri biologice. Controlul Păduchelui cenuşiu (Dysaphis plantaginea P. -Diminuarea procentului de flori legate în caz de atac foarte puternic. 5 – Modalităţile de control ale Păduchelui cenuşiu A.Temperatura optimă de dezbvoltare este de 28 grade Celsius.Parazitul penetrează în ramuri sau în buchetul de mai prin plăgile peţiolare în toamnă şi induce pete de culoare brună asupra mugurilor. bine delimitată (confuzie posibilă cu monilioza). Trebuie în acelaşi timp să fie arse ramurile atacate începănd cu luna iunie.4 mm de culoare verde măslinie sau roşu vişiniu. dar nu are decăt un efect moderat asupra creşterii ciupercii şi un efect nul asupra germinării sporilor. . Confuzia cu ouăle altor specii de afide este posibilă (păduchele verde de exemplu). căderea petalelor) este o cale de penetrare a ciupercii. Boskoop. 2 – Descriere Insecta are mărimea de 2. Protecţia împotriva dăunătorilor în agricultura ecologică se face printr-o serie de tehnici:  adaptarea conducerii culturii (specie. acoperit de o pulverulenţă albă până la gri (cu excepţia indivizilor care tocmai au năpârlit). Alegerea soiului În agricultură ecologică. Profilaxie 1. păduchele cenuşiu este cel mai periculos dintre păduchi împreună cu păduchele lănos (Eriosoma lanigerum). Prezenţa sa timpurie în cultură face dificilă acţiunea auxiliarilor iar fecunditatea sa mare antrenează pagube care se pot dovedi foarte grave. Melrose. Pe ansamblu. Cuprul este un bun cicatrizant. Pe frunze necrozele formează un „V” pe nervuri si provoacă căderea prematură a acestora. Delbard Estivale. Elstar. Idared. evitănd dispersia sporilor. Braeburn. Necroza este de formă ovală . Baujade. Există diferenţe semnificative de sensibilitate: . Goldrush. este esenţial să se caute o rusticitate globală a soiurilor. 4 – Controlul populaţiilor Observarea ouălor în timpul iernii este destul de dificilă.  aplicarea unor tratamente precise. rezultă o diminuare a vigorii livezii. Identificarea larvelor este posibilă prin efectuarea de controale asupra mugurilor cei mai dezvoltaţi.Specii sensibile: Reine des Reinettes. -Deformare accentuată a lăstarilor. Sulful muiabil are o anumită eficacitate.  favorizarea entomofaunei utile.Specii puţin sensibile: Florina. fertilizare). Partea atacată a fructelor este de culoare brună înspre gri şi este acoperită cu puncte de culoare neagră. Golden. Pe fructe: -Deformare a fructelor ca urmare a împunsăturilor timpurii. Criteriul de sensibilitate la păduchiul cenuşiu este determinant. Gala. -Exsudat de mielat urmată de atac de fumagină (frunza acoperită cu un praf negricios).Specii foarte sensibile: Granny Smith.

Rezistenţa la Păduchele cenuşiu este unul din criteriile importante de selecţie a soiurilor în agricultură ecologică. 2. Stabilirea şi apoi menţinerea unui bun echilibru al arborelui. primăvara: nu se recomandă împrăştierea de cantităţi mari de îngrăşăminteorganice deoarece aceasta poate avea ca efect eliberări mari de azot în primăvară (aport masiv de gunoi animal, guano, ricin.  toamna: se vor evita vigorile excesive la sfârşit de sezon, provocate de o mineralizare târzie a azotului. Este adesea cazul aporturilor de materie organică de tipul compostului cu eliberare târzie, mai ales în cazul solurilor cu încălzire lentă (soluri grele, reci. Numărul de ouă depuse toamna (inoculul) este proporţional cu vigoarea pomului toamna. - se vor evita arborii prea puţin viguroşi sau cei cu carenţe; - tăierile vor fi realizate în aşa fel încăt să se evite formarea de creşteri lacome;

3. Amenajarea parcelei Se recomandă favorizarea auxiliarilor prezenţi în mod natural în plantaţii. Sirfide: Adulţii se hrănesc cu polen sau nectar ale căror cantităţi influenţează numărul de ouă. Ponta este depusă în apropierea focarului de păduchi. Larva este o carnivoră foarte vorace (400 până la 700 păduchi consumaţi în 10 zile) . Prezenţa plantelor cu înfloririe timpurie în interiorul livezii favorizează instalarea şi dezvoltarea sirfidelor. Buburuze: Cele mai cunoscute coccinele ca şi auxiliari sunt buburuza cu 2, 14 şi 7 puncte. Larvele şi adulţii consumă de la 30 până la 60 de păduchi pe zi. Crisofe: Se constată o activitate prădătoare a larvelor, mai ales în peioadă estivală. Iernarea adulţilor are loc în afara livezii (în hambare sau remize). Cecidomelide: S-a observat o activitate prădătoare a larvelor, mai cu seamă pe timpul verii şi toamnei. Favorizarea biodiversităţii vegetale din jurul livezii (garduri vii, benzi (straturi) florale, înierbare divesificată) este o măsură recomandată pentru a putea permite sosirea cât mai rapidă a auxiliarilor şi instalarea lor. O floră diverificată este un factor indispensabil al acestei biodiversităţi. O pajişte variată, cosită mai rar este foarte favorabilă prezenţei auxiliarilor. Benzile florale Utilizarea de plante selecţionate are la bază următoarele criterii:  o înflorire eşalonată care să ofere hrană (polen şi nectar) pentru auxiliari (sirfide);  specii care să poată adăpostească şi alţi păduchi în timpul verii când păduchii cenuşii nu sunt prezenţi în livada de meri;  capacitate mare de acoperire a solului care să ofere adăpost pentru auxiliari. Semănarea speciilor selecţionate în amestec, se poate realiza pe benzi de lăţimi cuprinse între 50 cm şi 1 m între răndurile de meri (tot la 30 m) şi pe marginea primului şi ultimului rând. Întreţinerea trebuie redusă la minim (fără tăiere). Înfiinţarea benzilor se realizează pe cale naturală de la un an la altul. Rezultate foarte interesante pot fi obţinute primăvara (creşterea numărului de auxiliari şi diminuarea numărului de păduchi) şi toamna (creşterea numărului des păianjeni şi punerea în evidenţă a rolului lor asupra diminuării de inocul prin capturarea păduchilor înaripaţi). B. Intervenţii de început de vegetaţie Tratamentele înainte de înflorire trebuie să fie efectuate riguros pentru că este singura metodă de luptă directă eficientă. În continuare auxiliarii îşi intră în rol. Tratamente cu uleiuri minerale (uleiuri albe) sau vegetale (în curs de experimentare) la doza de 1 până la 1,5 l/hl de apă. Uleiurile albe omologate nu prezintă diferenţe semnificative de eficacitate. Se va evita efectuarea vreunui tratament dacă o perioadă de îngheţ este anunţată (risc de fitotoxicitate). Este recomandată tratarea cu soluţii puternic diluate pentru a atinge un maxim de ouă şi de larve, mărind volumul per ha la1500 l.

Eficacitatea uleiurilor creşte cu temperatura şi ca atare se recomandă efectuarea tratamentului la temperaturi mai mari de 10º C adaptăndu-se doza la temperatură. Tratamente cu piretru şi rotenonă. Sunt produse puţin remanente (24 până la 48h), care acţionează prin contact. Efectul lor este vizibil pe termen scurt pentru piretru (acţiune şoc) şi pe termen mai lung (4 până la 5 zile) pentru rotenonă (acţiune regulatoare a creşterii). Principiile active fiind fotodegradabile, se recomandă efectuarea tratamentelor pe timpul serii. Există mai multe produse comerciale pe bază de piretru sau rotenonă singure sau în amestec. Puţine din aceste produse posedă astăzi o omologare asupra păduchelui cenuşiu al mărului. Aceste produse sunt puţin selective. Utilizarea lor în sezon nu este recomandată (efect nefast asupra auxiliarilor, acţiune insuficientă asupra păduchelui cenuşiu după înflorire). De remarcat că, în funcţie de stadiul lor de aplicare, aceste tratamente au o acţiune secundară altor dăunători ai livezii (păianjeni, viespi, gărgăriţe). Un alt insecticid vegetal, care se testează în prezent este Neem, extras din seminţele arborelui Azadirachta indica (foarte răspândit în India). În Elveţia, unde acest produs este omologat, rezultatele sunt foarte satisfăcătoare cu un singur tratament în stadiul mugure roz. C. Intervenţii după înflorire La această dată, nu se mai poate face nimic; cu excepţia limitării pagubelor. Se poate efectua eventual un tratament cu ulei alb la căderea petalelor, în caz de ecloziune tardivă. Nu se recomandă utilizarea de insecticide vegetale în sezon. Ele nu sunt eficiente împotriva răsucirii (produs acţionând prin contact) şi întârzie apariţia auxiliarilor. Trebuie limitat numărul furnicilor, care favorizează dezvoltarea păduchilor prin aşezarea de benzi adezive în jurul trunchiului sau prăfuirea cu sulf la baza pomului, imediat ce se observă prezenţa auxiliarilor pe pom sau în apropierea acestuia. Principii de bază a combaterii dăunătorului: - controlul stării vegetative a pomului; - crearea sau favorizarea unui mediu propice apariţiei precoce a auxiliarilor şi instalării lor; - cunoaşterea biologiei; - efectuarea de tratamente precise; - asigurarea unei supravegheri permanente în sezon care să permită intervenţii manuale precoce; PRINCIPII DE NUTRŢIE ALE CULTURILOR Concepte şi elemente fertilizante O cultură de fructe poate produce diferite randamente urmărind strategia culturii şi a locului. Randamentul ţintă este randamentul în fructe de primă calitate care trebuie să fie produs într-o cultură de fructe. Începând cu acest randament ţintă se poate evalua cantitatea elementelor fertilizante susceptibile de a părăsi cultura cu recolta. Pentru a parveni la o nutriţie durabilă a culturilor de fructe, este indispensabil să înţelegem relaţiile dintre crşterea vegetală şi bilanţul elementelor fertilizante. De aceea este esenţial să se clarifice termenii utilizaţi şi relaţiile lor. Pe de altă parte elementele fertilizante majore care sunt N, P, K, Ca şi Mg, arborii fructiferi au încă nevoie şi de alte elemente nutritive câteodată în cantităţi mici. Aceste elemente numite oligoelemente sau microelemente nutritive sunt Mn, Fe, Cu, Zn, B, Mo. De altfel Na, Si, Co şi Ni sunt de asemenea elemente utile în creşterea vegetală. Rădăcinile arborilor şi fâneţei, dar şi microorganismele solului permit câteodată accesul la elementele nutritive din sol şi permit facerea lor disponibilă pentru plantele sub formă de microorganisme nutritive. În livezile înierbate nu trebuie să ne temem de nici o situaţie de lipsă în oligoelemente. Prelevarea elementelor fertilizante Prelevarea elementelor fertilizante corespunde cantităţii elementelor fertilizante care părăsesc parcela cu recolta fără rezidurile vegetale. Prelevarea depinde deci de nivelul de randament. Penrtu îngrăşământ, parcela sau exploatarea totală este considerată ca un tot astfel încât elementele fertilizante rămase pe parcelă să nu facă parte din prelevare. Pentru o cultură de fructe în faza de plină producţie, prelevarea corespunde deci elementelor fertilizante conţinute în fructe. În ceea ce priveşte bacele de arbust, el corespunde de asemnea elementelor fertilizante conţinute în compuşii lemnoşi ai tulpinilor. Pentru tinerile culturi în perioadă juvenilă prelevare corespunde elementelor fertilizante care sunt fixate în compuşii lemnoşi. Pentru ca oferta elementelor fertilizante să corespundă nevoi plantelor, îngrăşământul nu poate consista doar în a înlocui prelevarea unui element fertilizant sub forma unui aport unic. Trebuie să ştim penrtu ce organe ale planteii elementul fertilizant trebuie să fie disponibil, în ce moment, în ce cantitate şi sub ce formă.

Repartiţia elementelor fertilizante pe organe Conţinuturile în elemente fertilizante a diferitelor organe ale merilor sunt prezentate în tabelul 1. trebuie ţinut seama de faptul că, cu rapida evoluţie a varietăţilor, a locurilor unde se fixează altoiul şi a formelor de cultură, raportul frunză-fruct are tendinţa de a decala profitul fructelor. Rezultă o creştere a prelevării în cultură de fructe. De-a lungul ultimilor ani această tendinţă a atins şi culturile de cireşi şi pruni unde se utilizează arbori mai puţin viguroşi. Prelevarea corespunde valorii utilizate pentru fructe. Prelevarea permite evaluarea nevoii, apoi nevoia corectată şi în sfârşit cantitatea elementelor fertilizante care trebuie adusă ângrăşământului Tabel 1: prelevarea elementelor fertilizante de către arborii fructiferi (meri) şi repartiţia în diferitele organe. Organe Elemente nutritive în kg/ha N P2O5 K2O Ca Mg Fructe (40t/ha) 20 13 60 3,6 1,8 Frunze 43 6,5 54,5 70,1 16,3 Ramuri, trunchi, 15,5 8,5 15 37,2 2,1 rădăcini Prelevări 10,5 3 15,5 2,9 0,9 diverse (muguri, căderea fructelor) Lemn de tăiat 10 4,4 4 22,9 1,5 Prelevare 98 35 148 136,6 22,6 totală Tabel 2: prelevări de elemente fertilizante pe diverse specii de fructe Specie de Randament Elemente nutritive (kg/ha) fructe t/ha N P2O5 K2O Măr 40 20 10 67 3 Sursa Ca 3 Mg IFA 1992 USDA 1963 Shear & Faust 1980 (Ca, Mg IFA 1992 USDA 1963 Huguet 1980 USDA 1963 USDA 1963 Marangoni & Rombola 1994 Smith şi alţii 1988, USDA 1992 Drawer şi alţii 1970, Souci şi alţii 1977 Drawer şi alţii 1970, Souci şi alţii 1977

Păr Cireş Prun Cais Piersic

40 12 20 20 15

30 26 10 18 15

10 5 5 9 9

70 23 42 71 36

2 2 1 3 1

5 2 2 2 2

Kiwi

20

31

11

54

7

2

Zmeură

15

29

7

26

-

5

Alte bace de arbuşti

20

37

7

47

-

4

Afin

15

21

2

10

-

1

Drawer şi alţii 1970, Souci şi alţii 1977

De la prelevarea elementelor fertilizante la nevoia de îngrăşământ Diferenţa dintre prelevarea elementelor fertilizante a unei culturi de fructe şi nevoia de elemente fertilizante definit prin raportul la randament are mai multe origini.Pentru azotul foarte mobil îngrăşământul nominalizat este întotdeauna superior prelevării,căci azotul disponibil pentru plante nu poate fi absorbit decât o parte de plante.Elementele fertilizante disponibile nu vor fi niciodată toate absorbite de plante.Potenţialul de asimilare specific unei specii vegetale şi disponibilitatea elementelor fertilizante în sol sunt perturbate de antagonisme.Există o concurenţă între diferitele elemente nutritive pentru punctele de schimb ionic a compuşilor argiloşi din sol,cât şi pentru pH-ul solului şi fixarea biologică a elementelor fertilizante pe materia organică. Culturile de fructe pot afişa densităţi foarte diverse(de exemplu 1500-3500 arbori/ha). Potenţialul de randament pe suprafaţă cutivată este în general relativ constant pe un loc,în măsura în care suprafaţa foliară în raport cu suprfaţa cultivată rămâne sensibil egală.Nevoia totală de elemente fertilizante pe suprafaţă rămâne şi ea relativ constantă independent de densitatea plantaţiei.De aceea de vreme ce densitatea plantaţiei variază,iar randamentul ţintă pe suprafaţă rămâne acelaşi,normele rămân neschimbate. Nevoia corectată în elemente fertilizante Nevoia în elemente fertilizante a unei culturi de fructe se bazează pe prelevare.Încercările şi experienţa ne permit să deducem nevoia în elemente fertilizante.Aceasta din urmă este influenţată de starea arborilor în cadrul unei bune practici agricole(pentru azot) sau pentru starea solului(pentru P,K,Mg,Ca).Aceşti factori de influenţă permit determinarea unei norme corectate.Ţinând cont de elementele fertilizante disponibile mobilizate la momentul dat,este posibil apoi să se calculeze cantitatea de îngrăşăminte care se împrăştie. Factorul de corecţie a normei este calculat prin ponderea rezultatelor obţinute prin două metode diferite de extrcţie a solului. Dinamica nevoii de elemente fertilizante şi reaprovizionarea Nevoia unei culturi de fructe în elemente fertilizante depinde de diverse procedee de creştere a lemnului,a mlădiţelor,a rădăcinilor,a frunzelor,a mugurilor şi a fructelor,procedee care variază după anotimpuri.Pentru a putea fertiliza în funcţie de nevoi,este important sa se cunoască procedeul de creştere a arborelui. Omul de teren trebuie să poată aduce suficiente elemente fertilizante la momentul potrivit.Pentru a reaproviziona plantele în elemnte fertilizante şi pentru a compensa prelevarea,dispunem de: -elemente fertilizante care sunt remobilizante începând cu şarpanta -elemente fertilizante ale solului,disponibile pentru plante,care sunt mobilizate începând cu materia organică şi cu compoziţia solului şi sunt absorbite de rădăcini -elemente fertilizante aduse care sunt absorbite fie de rădăcini,fie de frunze -elemente fertilizante prezente în atmosferă care sunt absorbite fie de rădăcini,fie de frunze. Şarpanta,sursă de elemente nutritive pentru creştere Exemlul azotului arată cel mai bine cum se aduce o cantitate suficientă de elemente nutritive la momentul potrivit.Azotul este un element fertilizant esenţial şi este foarte mobil.Lipsa azotului provoacă probleme de creştere şi de calitate,un exces de azot la fel. Într-o cultură de fructe,începutul creşterii primavara a putut să se facă datorită elementelor nutritive remobilizate începând cu şarpanta.Azotul remobilizat este de exemplu stocat mult timp în concentraţie relativ ridicată în frunzele mlădiţelor şi a rămurelelor încoronate,chir şi în plantaţiile fertilizate,până ce îşi piede importanţa începând aprximativ cu luna iunie.Acest fenomen este valabil pentru toate tipurile de arbori fructiferi.Aprovizionarea şarpantei în elemente nutritive nu pune în general nici o problemă. Ea poate fi asigurată de elementele fertilizante rămânând în cultură. Dar de îndată ce arborele este obligat să-şi scoată apa în rezervele şarpantei pentru a-şi asigura creşterea, de exemplu, de îndată ce absorbţia elementelor fertilizante de către rădăcini este foarte redusă, datorită condiţiilor meteorologice trebuie apoi ca şarpante să fi din nou aprovizionată în elemente nutritive, şi aceasta, la momentul potrivit. Poate fi de exemplu prin absorbţia elementelor nutritive ieşite de la descompunerea mulciului sauj printr-o aplicare foliară care trebuie să fie tot timpul luată în considerare în bilanţul elementelor nutritive al ansamblului exploatării. Mobilizarea azotului în sol În urma creşterii temperaturilor primăvara, azotul din sol se mobilizează începând cu materia organică. De-a lungul anului acest azot devine furnizorul principal al arborilor. Asigurarera unei aprovizionări în elemente fertilizante datorită menţinerii tehnicilor de exploatare Elementele nutritive disponibile sunt puse în mod eficace la dispoziţia culturii, atunci când ea are nevoie. Elementele nutritive prezente în mod natural sunt puse în folosinţă şi exploatate. În momentul înfloririi diferitelor organe ale arborelui au şi ele nevoie să fie aprovizionate cu elemente nutritive. O ofertă prea redusă sau prea importantă de elemente fertilizante în această perioadă poate avea consecinţe negative durabile (de

efectul azotului durează mai puţin timp.în cantităţi adaptate la necesităţi(lupta împotriva buruienilor în martie şi în aprilie). Această proprietate oferă nu doar numeroase „puncte de menţinere” pentru elementele fertilizante. profită de culoarele reacoperite cu humus create de viermi şi penetrează astfel în locuri mai dense ale subsolului. pierderea elementelor fertilizante prin levigare). Solurile care conţin suficiente particule minerale. îngrăşământul verde lignificat. OFERTA NARURALĂ DE ELEMENTE FERTILIZANTE ŞI FERTILITATEA SOLULUI Reaprovizionarea în elemente nutritive de către sol. Efectul îngrăşământului organic asupra nutriţiei azotate depinde de natura amendamentului adus. Secarea resureselor de azot interne a arborelui în acest moment trebuie să fie compensată pri punera la dispoziţie a azotului conţinut în îngrăşăminteşi materie organică descompusă.Aceste două faze sunt alimentate de îngrăşăminte organice sau minerale aduse sau cultivate pe parcelă cât şi de roca mamă şi elemente retrogradate care reprezintă o cantitate importantă de elemente a căror disponibilitate nu este posibilă decât datorită alterării solului. potasiul şi magneziul pot fi compatibilizaţi în mai mulţi ani (5 ani). Rădăcinile arborilor care preferă în mod normal să se dezvolte la suprafaţă. Atunci când amendamentul nu este înfundat decât la suprafaţă. De altfel ciupercile micorize sunt şi ele foarte importante în nutriţia arborilor. de îngrăşământ organic astfel încât să se întrţină banda ierboasă.exemplu stimularea alternanţei. Efectul amendamentelor organice Mineralitarea amendamentelor organice este lentă şi elementele lor fertilizante nu se liberează decât progresiv. De altfel un bilanţ higrometric echilibrat este şi benefic pentru metabolizarea microbiană a elementelor fertilizante şi pentru aprovizionarea arborilor cu apă. Acest azot poate fi compatibilizat în trei ani în momentul stabilirii bilanţului îngrăşământului exploatării. ca şi gunoiul copt. Elementele minerale conţinute în materia organică reprezintă o cantitate neneglijabilă care trebuie să fie compatibilă în planul îngrăşământului. Ele sunt strâns legate de rădăcini şi alimentează copacul cu fosfor. Humusul face parte din materia organică şi contribuie la stabilitatea şi calitatea biologică a solului. Aprovizionarea în elemente fertilizante începând cu mulci şi îngrăşăminte organice Întreţinerea materiei organice Materia organică se compune din organisme care trăiesc în sol. Solurile profunde. Ele lărgesc astfel spaţiul rădăcinar util arborilor.Rădăcinile schimbă elementele solului în faza lichidă şi într-o mai mică măsură în faza solidă. Pentru amendamente în raport C/N intermediar. repreezintă solurile ideale. Atunci când conţinutul în humus este insuficient. dar umiditatea şi schimbul de gaz sunt de asemenea perfecte şi totul este bine stabilizat (efectul tampon) datorită numeroaselor interacţiuni. granuloase. Un conţinut suficient în humus şi un sol biologic activ prezintă diferite avantaje. Reaprovizionarea cu elemente nutritive în urma alterării solului este în realitate mică în raport cu elementele nutritive mineralizate sau aduse. Condiţii constante ale acestui tip evită să pună rădăcinile în situaţie de stres şi permit arborelui să fie aprovizionat cu apă şi cu elemente conform nevoilor psihologice. Elementele nutritive nu sunt eliberate începând cu îngrăşămintele organice sau minerale decât de îndată ce o activitate microbiană intensă garantează mineralizarea acestor elemente sub forme disponibile pentru plante. Substanţele sărace în azot în raport C/N ridicat. dar creşte şi capacitatea de reţinere a apei. Acest azot nu reprezintă de cât o parte din azotul total al amendamentului organic. consumă de la început o parte din azotul mineral al solului chiar dacă materiile organice în raport C/N scăzut ca şi îngrăşămintele tinere şi gunoaiele foarte descompuse produc imediat azot mineral. solurile silvestre care prezintă un puternic conţinut în materie organică. În acest tip de sol elementele fertilizante nu sunt disponibile doar în cantităţi suficiente. În acest moment nu mai esre necesar aproape de loc sau chiar de loc să se coracteze amendamentul prin aporturi de elemente fertilizante. În populările de leguminoase pure. se constată o creştere lentă a conţinutului în azot mineral al solului. Ea are nevoie şi de un sistem de pori continuu până la suprafaţa solului pentru a asigura schimbul de gaz necesar respiraţiei. Suporturi nutriţionale importante Viermii aduc un ajutor de neînlocuit penrtu formarea porilor grosieri şi penrtu legătura humusului şi a particulelor minerale ale solului. Printre numeroasele bacterii care funcţionează şi ele diferit.fertilitatea solului Solul serveşte în acelaşi timp ca şi suport şi ca şi păstrător de hrană pentru plantă. Valoarea fertilizantă a tuturor aporturilor de materie organică trebuie să fie luată în calcul în planul şi bilanţul îngrăşământului. resturi vegetale şi humus. Pe da lată parte microfauna solului are nevoie de suficientă energie sub formă de carbon organic. mai puţin bogate în elemente fertilizante. bacteriile nodozităţilor pot îmbogăţi 200400 kg de azot provenit din atmosferă pe ha şi pe an. bogate în humus. Fosforul. proasta calitate a fructelor. acoperite de humus se caracterizează printr-o importantă suprafaţă internă. este recomandat a se răspândi materie organică în mai multe reprize cu caracter de material de acoperire. Întreţinerea benzii ierboase permite în general prezervarea proprietăţilor sale. . stabilizatorii de azot liberi sau asociaţi la leguminoase sunt importanţi pentru culturile de fructe durabile.

De alfel. Trebuie totuşi precizat că nu este posibilă creşterea veritabilă a conţinutului solului în materie organică cu ajutorul amendamentelor organice. îngazonarea interliniei şi a deşeurilor vegetale ajung să întreţină procentul materiei organice. substanţa organică din sol provine din resturile vegetale provenite de la arbore cum ar fi frunzele. deşeurile organice provenite din livadă nu ajung să acopere nevoile în materie organică. 20-40 kg N/ha penetrează în sol din preciăpitaţii. îngrăşământ organic.5m aceasta corespunde la aproximativ 70 kg K2O. Menţinerea unei benzi libere de buruieni pe linia arborilor este o măsură pentru a evita concurenţa prea puternică în apă şi în azot pentru tinerele culturi. Depozitul de mulci pe bază de iarbă pe linia arborilor sau pe un rând de plante corespunde la un aport de K care poate să ajungă până la aproximativ 100 kg/ha/an. 30 şi 10 kg/ha de suprafaţă înierbată.În momentul plantaţiei. Conservă apa solului diminuând evaporaţia. Aporturile de compost verde nu trebuie să depăşească 25 tone/ha la 3 ani. Efectul îngazonării şi întreţinerii solului Într-o livadă cu un sol gol sau lucrat.de aceea este oportun să se îmbunătăţească ocazional această parte a livezii utilizând un distribuitor de îngrăşământ pneumatic în cadrul normei. erodabile şi din zone uscate cu scoarţe sau deşeuri vegetale. prevenirea compactării solului şi ameliorarea rezistenţei solului la trecere repetată a maşinilor. mai ales în momentul reconstituirilor. trebuie să se evite îngroparea prea adâncă în momentul aratului. Reaprovizionarea în elemente fertilizante provenite din atmosferă În fiecare an. În toate cazurile. Ele sunt adesea îmbogăţite în elemente fertilizante şi pot permite aplicarea într-un singur pasaj a materiei organice şi a elementelor fertilizante. procentajul celorlalte elemente nutritive cu excepţia sulfului are o mică importanţă în raport cu alimentarea plantelor. în aşa fel încât să se diminueze concurenţa exersată de buruieni şi să se utilizeze la maxim avantajele ecologice ale îngazonării. Surse de materie organică Aport de elemente fertilizante de către mulci răspândit pe liniile arborilor Este practicat în livezile cu soluri superficiale. Toate seminţele îngrăşământului verde contribuie la ameliorarea activităţii biologice. Pentru a raţiona fertilizarea livezii în agricultura biologică este necesară această trilogie: substanţa organică restituită de către arbore. şi aporturile făcute de către arboricultor: compost. Pentru o interlinie de 3. De aceea trebuie evitat ca masa de mulci să se concentreze doar pe liniile arborilor de-a lungul multor ani mai ales pe locurile care au tendinţa să aibe probleme de cloroze şi de pete amare. În momentul aporturilor de C/N ridicat. Gunoaiele Este vorba în principal de gunoi de bovine. Îngazonarea interliniei aduce şi alte avantaje: protecţia împotriva eroziunii. Composturile verzi (pe bază de deşeuri vegetale) Materialele ieşite din compostarea deşeurilor organice pot fi de o întrebuinţare interesantă atât din punct de vedere al materiei organice cât şi lae elementelor fertilizante. Aportul de azot de către precipitaţii nu este luat în seamă în bilanţul elementelor fertilizante. căci fermentaţia în profunzime poate provoca axfisierea tinerilor arbori. Conţinuturile prea ridicate în K pun probleme în momentul absorbţiei de elemente fertilizante cu încărcătură pozitivă. Aportul de azot. Concentraţia mulciului pe linia arborilor antrenează o creştere a K şi a N furnizat de sol. În solurile calcaroase trebuie evitate gunoaiele păioase şi reci: apa de ploaie sau de stropire se încarcă cu gaz carbonic eliberat de gunoi şimpoate forma bicarbonaţi care blochează asimilarea fierului. mulci. Dar încercările au arătat că în culturile de meri ajunge să se conserve linia arborilor fără înierbarea într-o anumită perioadă. Gunoiul de găini nu trebuie adus de cât în cantităţi limitate (max 20 m3/ha la 3-4 ani) datorită bogăţiei în azot şi în substanţe de creştere. descompunerea mulciului mobilizaeză o parte a azotului din sol. Amendamentele organice ale comerţului Aceste amendamente conţin cel puţin 50% materie organică. un aport de materie organică în desţelenire este exclus. cal sau găini. Şi cuvertura vegetală prezervă liniile arborilor de eroziune. adusă benzilor de plante sub formă concentrată. magneziu. .trebuie deci să se acorde importanţă înierbării. lemnul de tăiere. dacă un aport de materie organică se revelează necesar. fier şi mangan. îngrăşământ verde… şi de asemenea tunderea stratului de iarbă. de exemplu calciu. de fosfor şi de magneziu se ridică la 80. În arboricultura biologică. rădăcinile. În solurile care eliberează natural puţin azot un aport complementar de 30 kg N/ha/an de acest element se justifică înaintea cuverturii solului. compostul adus de către arboricultor şi înierbarea livezii (sau îngrăşăminte verzi în cazul unei livezi cu sol arat).

Cruciferele aduc substanţă organică proaspătă care hrăneşte micro-organismele. trebuie aplicate 50 kg de fosfat natural pe tona de compost. coloraţia frunzelor.20 0. potasiul este prezent în cea mai mare parte a bălegarelor şi excesul acestui element sensibilizează arborele la boli. Ea se face în funcţie de analiza solului. nivelul de substanţă organică). Fosforul este un element a cărui dinamică în sol este complexă. să se practice culturi care să însănătoşească solul (cereale) şi fertilizanţi cum ar fi îngrăşămintele verzi. vigoarea arborilor.20 0. De exemplu. Tabelul 7-5:Aportul de substanţă organică cu lemnul de tăiere.Trebuie interzisă generalizarea raţionamentelor de fertilizare în arboricultura biologică.20 0. Ea aduce potasiul de origine organică uşor disponibil pentru arbore : dar atenţie. comportamentul livezii. Este mai uşor să se corecteze o carenţă printr-un aport decât excesul unui element mineral. Parazitismul şi fertilizare sunt în corelare. La replantare.20 Restituţii humice 200 kg/ha 80 kg/ha 160 kg/ha 120 kg/ha Tabelul 7-6 :Aportul de substanţă organică de către frunze. Alegeţi Patenkali pentru o carenţă de potasiu+magneziu. Se poate eventual să se treacă direct la plantare. Fertilizarea de întreţinere Fertilizarea de întreţinere are ca scop menţinerea nivelului de substanţă organică din sol şi hrănirea în mod regulat a arborelui. cu un nivel al substanţei organice foarte ridicat. răspunsul său. lungimea lăstarilor. Relaţia sol/ plantă este primordială. care ameliorează structura solului. este foarte important să se treacă terenul în repaus pe o perioadă de minim 3 ani. Trebuie aplicate de la 6 la 20 tone pe an şi pe hectar pe toată suprafaţa livezii sau zonal în livezile cu port-altoi de vigoare redusă. matur Păr Dr. randamentul obţinut şi de restituţia elementelor (lemn de tăiere. guyot. măzărichea este un «decompactor » extraordinar. mai ales în cazul unui bălegar compostat . sau 50 kg de sulfat de magneziu (kiésérite) pentru o carenţă în magneziu.) ca şi în viticultură. Indispensabilă pentru cea mai mare a tipurilor de sol. o lucrare profundă a solului (la cca 60 cm) . La fiecare parcelă. Calcularea acestora în funcţie de port-altoiul ales şi de „intensificarea” dorită a livezii. folosind un coeficient K1 de 0. Adăugarea amendamentelor minerale în funcţie de carenţele arătate de către analize. Prima trecere de toamnă contribuie la întreţinerea stocului de carbon organic a solului datorită unei substanţe organice bine descompuse. pregătirea unei fertilizări organice cu azot la sfârşitul iernii. Influenţa fertilizării asupra culturii plantelor a fost pusă în evidenţă de către lucrările lui CHABOUSSOU (1985). doar în cazul unui sol foarte fertil. matur Piersic.20 0. Matur Substanţă uscată /ha 1000 kg 400 kg 800 kg 600 kg K1 0.20 Pomi fructiferi Păr de 5 ani Păr matur Măr Substanţă uscată/ha 500 kg 3000 kg 3000 kg K1 0. fără întoarcere. ea are ca scop îmbogăţirea solului şi hrănirea arborilor prin rădăcini în lunile care urmează după plantare. dar numai activitatea microbiană şi aerarea solului permite arborelui să-l fixeze. matur Păr Williams. dacă este înierbată sau nu. În caz de carenţă în fosfor. Fertilizarea de fond înainte de plantare Ea este esenţială pentru derularea în continuare a vieţii livezii. adesea prezent în sol. Aceasta va fi făcută la tulpina arborilor: evitaţi ca rădăcinile arborelui să fie în contact cu substanţa organică. Trebuie încorporat acest . Să se prevadă dacă este necesar. tunderea ierbii.20 Pomi fructiferi Măr Golden. etc. Aplicarea unui compost învechit de 3-12 luni toamna şi îngroparea rapidă a acestuia în primele straturi ale solului.20 0. Pentru plantaţiile cu port altoi de vigoare slabă. se pot estima restituţiile humice prin lemnul de tăiere (tabelul 7-5) şi prin frunze (tabelul 7-6). aplicând un coeficient de K1 de 0. pentru că acest lucru poate cauza arderea rădăcinilor şi altoiului.20 Restituţii humice 100 kg/ha 600 kg/ha 600 kg/ha Tehnica dublului aport este cea mai importantă în livezile biologice. Cantităţile care trebuie aplicate sunt de 10-60 tone la hectar în funcţie de tipul de sol (conţinutul şi tipul de argilă. la intrarea în vegetaţie. La carenţa în potasiu trebuie adăugată melasă de sfeclă de zahăr. la un an înainte de plantare.

Se justifică un singură fertilizare. Prunul Prunul este un arbore cu vigoare puternică.Să se stimuleze activitatea microbiană prin tunderea stratului erbaceu şi a îngrăşământului verde. Arbuşti fructiferi Folosiţi substanţă organică bine descompusă. ca de exemplu afidele. Pentru culturile perene corecţiile normei nu se bazează direct pe condiţiile meteorologice. de încălzirea solului. făină de pene. calibrul şi randamentul cerută de la por-altoii de tip 9 cere o fertilizare de primăvară cu azot localizată. de climat. Azot Condiţiile meteorologice şi condiţiile solului influenţează considerabil procesul de creştere al arborelui ceea ce se repercutează apoi asupra stării culturii de fructe şi deci asupra nevoii de azot. Să se aereze solul printr-o scarificare uşoară pentru a aduce micro-organismelor din sol EVALUAREA PEISAJULUI Evaluarea culturii solului Criterii de adaptare a îngrăşământului la culturile de fructe specifice Factorii ponderali menţionaţi în suita de documente servesc la adaptarea îngrăşământului necesar situaţiei concrete a unei livezi pentru ca aporturile de îngrăşământ să corespundă nevoii specifice culturii. extractul din plante (urzici.Să se completeze cu un îngrăşământ organic cu azot pentru a răspunde nevoilor de azot a arborilor fructiferi în timpul primăverii. adesea responsabil pentru o proastă legare a fructelor şi care duce la o scădere a randamentului. Produsele care pot fi folosite sunt îngrăşămintele organice : guano. Tehnica dublului aport este un răspuns bun.. Adăugarea oligo-elementelor (fier. Se confruntă adesea cu stresuri climatice în dezvoltarea sa vegetativă din timpul şi după perioada de înflorire. Eliberarea azotului este prea tardivă în livezi pentru că încălzirea solului intervine adesea după înflorire. Tot odată. bor. Calitatea. Aceasta trebuie făcută la două luni şi jumătate înainte de înflorire. tătăneasă. Data la care trebuie să se facă fertilizarea este în funcţie de expoziţia parcelei. . coada calului. Mărul Tehnica dublului aport se justifică în livada de meri. trebuie avut în vedere : . zinc. calciu. Trebuie prevăzute între 20-50 de unităţi de azot. Algele. Atenţie la fertilizarea cu azot de primăvara : aceasta favorizează uneori multiplicarea coloniilor de purici verzi. Caisul Sunt puţine probleme de parazitism şi de ţinuta fructelor în livezile echilibrate. nevoia de azot este indispensabilă în momentul dezvoltării ovarului în fruct. ferigi) trebuie pulverizate în timpul perioadei de înflorire a pomilor fructiferi. A doua trecere se face la intrarea în vegetaţie a mugurilor cu o substanţă organică mai bogată în azot care este sub o formă uşor disponibilă. Concluzii despre arboricultură Pentru o politică de întreţinere organică şi de prezervare biologică a solului unei livezi. În caz contrar riscurile de parazitism şi uscare (mana zmeurului) sunt mari. fertilizarea cu azot din primăvară trebuie calculată în funcţie de parazitismul prezent înainte de înflorire. Ea nu poate fi singura fertilizare a livezii pentru că aceasta nu corectează carenţele de la nivelul solului. magneziu) va corecta eventualele deficienţe. Nevoia de azot este corectată pe baza observaţiilor relative ale culturii şi a câtorva proprietăţi ale solului. Părul Strategia este identică cu cea livezii de măr. sucul de compost.Să se aducă amendamente organice care dau substanţă organică stabilă cum este gunoiul de fermă sau compostul. . Este de ajuns o singură fertilizare. Pentru ansamblu fructe-flori. acestea sunt luate în considerare de-a lungul observaţiei stării . Piersicul Piersicul este un arbore care înmugureşte devreme. excremente de păsări. Aspectul prost a fructelor este o problemă majoră pentru această specie. de mineralizarea substanţei organice cu azot aleasă şi de presiunea paraziţilor. Trebuie aplicată o substanţă organică cu azot care să fie repede disponibilă pentru arbore.. Acest lucru este mai evident în regiunile situate în amonte de Loira. Trebuie aleasă o substanţă organică cu azot cu eliberare lentă şi într-o doză redusă.gunoi la 5-10 cm printr-o scarificare uşoară cu o unealtă cu dinţi. pudră de oase. turte de ricin Fertilizare foliară vine în completarea fertilizări făcute pe sol.

el poate împiedica absorbţia unui alt element cu sarcină pozitivă. potasiu. în cazul elementelor fertilizante mai puţin mobile care sunt fosforul.maturitatea lemnului şi formarea ochiului terminal . Oferta suplimentară de un cation poate împiedica absorbţia unui alt cation sau absorbţia suplimentară a unui anion poate deasemenea antrena absorbţia unui cation.profunzimea solului .volumul ocupat de pietre .media vigorii generale.5-3 2-30 1-12 0. magneziu. care reprezintă volumul exploatat de rădăcini . HPO4--SO4-K+ Ca++ Mg++ Na+ Fe+ B(OH)3 Co++ Cu++ Mn++ . ceea ce face mai ales să se simtă pentru cationi principalele elemente fertilizante (cu sarcină pozitivă).8 0. Analiza solului permite definirea factorilor de corecţie pentru îngrăşământul nominalizat astfel încât îngrăşământul necesar adaptat după criteriile menţionate mai sus să fie de asemenea adaptat la oferta elementelro fertilizante specifică solului. Aceasta poate să se producă mai ales când un element fertilizant creşte mult în soluţia solului şi este dsponibil în cantităţi mari. analiza chimică a solului nu convine să estimeze nevoia de azot.(Nitrat) NH4+ (Amoniac) H2PO4-.vigoarea anului (creşterea anuală) care se traduce prin lungimea mlădiţelor şi culoarea frunzişului (starea frunzei) . element foarte mobil.tendinţa la bolile psihologice care poate reflecta excese sau dezechilibre în fertilizante . element de apreciare important nevoilor pentru sezonul următor . analiza chimică a solului constituie o bază esenţială pentru determinarea îngrăşământului.2-0.conţinutul în materie organică Fosfor. potasiul.arborilor. provocată de tipul locului unde se fixează altoiul în relaţie cu profunzimea utilă a solului. Elemnte fertilizante Azot (N) Fosfor (P) Sulf (S) Potasiu (K) Calciu (Ca) Magnesiu (Mg) Sodiu (Na) Fier (Fe) Bor (B) Cobalt (Co) Cupru (Cu) Mangan (Mn) g/kg sol 1-3 0. Este vorba aici înainte de tot de a atrage atenţia asupra antagonismelor de absorbţie: punctele de legătură la suprafaţa rădăcinilor fac obiectul concurenţei. Aceasta poate să se producă între două elemente fertilizante cu sarcină opusă. magneziul şi calciul. Atunci când un element fertilizant se prezintă sub formă ionică cu sarcina pozitivă. Acest antagonism de absorbţie este uşor de înţeles dacă se intenţionează ca raportul dintre ionii absorbiţi cu sarcină pozitivă şi negativă (cationi şi anioni) să rămână totdeauna acelaşi. calciu Şi pentru aceste elemente fertilizante norma poate fi corectată în funcţie de starea culturii şi a locului: .materie organică Contrar azotului. Antagonisme şi sinergisme Absorbţia elementelor fertilizante sub formă ionică se face la nivelul punctelor de schomb ionic la suprafaţa rădăcinilor. Factorii de ponderare următori sunt luaţi în considerare: .nivelul randamentului .5-5 1-10 5-40 10-100 8-80 10-100 500-5000 Formă disponibilă pentru plante NO3.formarea mugurilor de fructe. în timp ce un alt element nu există decât în cantitate redusă deşi poate suficientă pentru plantă.volumul ocupat de pietre (fracţiunea solului care poartă particule minerale a căror diametru este mai mare de 2 mm) .importanţa recoltei precedente care informează asupra nevoilor trecute . Sinergia constă în a stimula efectul între doi ioni de elemente fertilizante adică a creşte concentrţia unui ion şi absorbţia sa de către plantă sub acţiunea unui alt ion (interacţiune pozitivă a sinergiilor). În cazul azotului. atunci când oferta unuia dintre aceste două elemente creşte considerabil. Se produce atunci ceea ce numim un antgonism între două elemente.

Irigaţia eventual necesară. sus de 60 cm profunzime Evacuarea apelor de pantă mai sus de plantaţie. o aplicaţie foliară repetată constituie adesea singura posibilitate imediată pentru suprimarea lipsurilor. dr a unui aport excedentar de potasiu.5-5 10-300 MoO4 Zn++ Antagonismele pot antrean manifestaţii de creştere în urma uni absorbţii prea uşoară de elemente fertilizante. chiar dacă elementul fertilizant corespondent se găseşte în cantitate suficientă în soluţia solului. Urmărind profunzimea solului culturile de fructe se înrădăcinează puţin mai spre profunzime. prea reci au umede o starea de slăbiciune a plantelor. Cunoştinţele relative despre proprietăţile păturilor profunde ale solului pot deci ajuta la înţelegerea eventualelor dificultăţi ale culturilor.antagonisme . înaintea plantării noilor arbori în cadrul ameliorărilor funciare. albăstruie. Lipsuri şi tulburări psihologice Lipsurile ţesuturilor vegetale în elemente fertilizante esenţiale şi în oligoelemente sunt tulburări a gesitiunii acestor elemente în ţesuturi care pot de asemenea să fie calificate ca tulburări psihologice.pH care face dificilă absorbţia elementelor nutritive disponibile . Cauze: .concentraţie mică de elemente nutritive disponibile pentru plante în sol .înroşirea mezofilei sau necrozelor (părţi moarte sau brune a mezofilei sau ţesutului fructului) .cădrea precoce a frunzelor (lipsa de magneziu mai ales în cazul varietăţii Golden deliciosusi) Simptomele de excedent a unui element nutritiv se manifestă printr-o alterare a culori şi a necrozelor ţesuturilor. rădăcinară Păroporţie mare de pietre şi/sau Îngrăşământ verde plurianual şi îngrăşămâmt organic .fixarea elementelor nutritive în sol .reaprovizionarea insuficientă în elemente nutritive datorită: o absenţei sau reducerii mobilizării elementelor nutritive în sol datorate condiţiilor prea uscate. pete de rugină mai drenaj. arat profund Penetraţia Rădăcinile lipsesc. ceea ce dă verdele frunzei mai clar şi se traduce printr-o îngălbenare care atacă mai întâi frunzele tinere) . Atunci când orizonturile sunt compacte. Aceste modificări merg cu cheltuieli relativ ridicate.cloroze (descompunerea clorofilei din mezofilă între nervuri. Ele pot să fie cauza unui aport prea mic sau prea important a unui element fertilizant. Este posibil să se modifice veritabil proprietăţile unui sol după defrişare. În cazul oligoelementelor mai ales.Molibden (Mo) Zinc (Zn) 0. Adesea clorozele pe care le întâlnim de exemplu în culturile de fructe (culoarea gălbuie a frunzelor în urma unei lipse de fier sau de mangan) nu sunt deci cauza unei oferte prea redusă de elemente fertilizante în sol. de culoare Excluderea eventuală a locului pentru cultura de fructe. Îngrăşământul excedentar poate antrena excedente de elemente fertilizante care pertutbă creşterea şi metabolismul. dar pot apărea sub formă de: . Proprietăţile solului care limitează culturile de fructe şi măsuri paliative Proprietate Manifestaţia criteriilor: cum le Măsuri restrictivă identificăm? Sol hidromorf Pături compacte. Se poate profita de ocazie pentru a efectua o analiză a subsolului. În plus observaţia profilului solului poate ajuta la stimularea proprietăţilor dorite şi la prevenirea evoluţiilor nedorite. de exemplu după un îngheţ sau pagube cauzate de către grindină o deteriorarea sistemului radicular în cazul noilor planteţii sau pagubele cauzate de fitofagi la nivelul rădăcinilor o aportul prea mic de azot combinat cu o florescenţă foarte abundentă Măsuri Trebuie mai întâi să se clarifice în ce măsură erorile de exploatare poate să contribuie la amplificarea uneia sau alteia din cauze. Evaluarea solului cu ajutorul profilului său Producătorul cunoaşte în general bine proprietăţile pedologice a păturii solului lucrată (0-30 cm). Plantaţie ţintă. Simptome Lipsurile de elemente nutritive în frunze şi fructe nu sunt adesea vizibile cu ochiul liber.

Atunci când un loc prezintă proprietăţi care nu pot fi modificate în decursul a câtorva ani schimbând pur şi simplu tehnica de exploatare sau luând măsuri de asanare. produsul de extracţie puternic permite determinarea tuturor elementelor fertilizante disponibile în sol. de exemplu în cazul lipsurilor. În schimb conţinuturile în elemente fertilizante. potasiu. Argila şi matreia organică a solului sunt în măsură să fixeze aceste elemente fertilizante (factor de capacitate) şi să le transmită soluţiei solului pe o lungă durată (factor de intensitate). eventual C P Cu. se renunţă la toată analiza chimică a subsolului. controloarea frecvenţei şi condiţiilor meteorologice. Puţine sau deloc culoare făcute de viermii de pământ. Ele dau indicaţii preţioase asupra aprovizionării cu elemente nutritive şi asupra capacităţii de absorbţie a solului. Structura solului din grăunţe prea fine. Analiza solului cu un produs de extracţie puternic (AAE 10) şi cu un produs de extracţie mai puţin puternic poate permite înţelegerea dinamicii disponibilităţii elementelor fertilizante: extracţia cu apă permite mai ales sesizarea elementelor fertiliznate disponibile pentru plante. Reacoperirea liniilor de arbori cu materiale organice. sunt răspândite o dată pe an pe parcelă. K. În general. Aceste proprietăţi trebuiesc deci să fie identificate atunci când este vorba de o evaluare a unui loc pentru prima dată înainte de a planta aici pomii fructiferi.inferioară la 50 cm Separarea netă între orizonturile solului până la 50 cm profunzime Batantă. arat profund. magneziu şi calciu. la structură şi la textură. Arat profund. dificultăţilor culturii şi eventual în momentul ameliorărilor funciare şi a noilor plantaţii. Ameliorarea seminţelor . Mg (extract de apă) A/B P Microelemente B. Analiza solului Elementele fertilizante conţinute în îngrăşăminte. fisuri de eroziune pătură compactă. Circulaţia mai rară pe parcele şi doar dacă solul nu este prea moale. Tabel: Analiza solului în arboricultură (orizont 2-25 cm) Analiza Frecvenţă La început (E). În culturile de fructe metoda AAE 10 şi metoda extracţiei apei sunt cele care se impun. periodic (P) Pătura superioară a solului: orizont 2-25 cm P şi K (extarct AAE 10) A/B P Mg şi Ca (extract de AAE 10) B P P. Dar ea poate fi recomandată în cazuri excepţionale. Diminuarea încărcăturilor osiei datorită pneurilor perechi. Analizele de sol servesc ca şi bază pentru calculul îngrăşământului necesar corectat în fosfor. Diminuarea încărcăturilor a osiei datorită pneurilor pereche. pH-ul şi conţinutul în materie organică se schimbă continuu şi trebuie să fie controlate periodic. Slab conţinut în humus Nici un amestec de orizonturi. trebuie studiate posibilităţile de a ajunge la o producţie durabilă planificând cultura în funcţie de loc. Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. pentr trecerea maşinilor. Un loc trebuie evaluat în întregime ţinând cont şi de factorii climatici şi de critriile legate de piaţă (apropierea de pieţe). Există diferită metode de a analiza solul. Pentru azot nu se utilizează nici un rezultat al analizei chimice pentru a calcula îngrăşământul necesar. mâl) Analiză granulometrică (argilă< C E . Identificabil la culoare. Planta absoarbe elemente nutritive prin soluţia solului. Fixarea elementelor fertilizante pe particulele solide ale solului şi transmiterea la soluţia solului şi la plantă sunt procese dinamice care sunt influenţate de proprietăţile elementelor fertilizante ale solului şi plantei. Mo Aprecierrea granulometrică (test A E tactilă: argilă. Frecvenţa şi tipul analizei solului Anumite proprietăţi ale solului pot să fie dificil modificate prin tehnici de exploatare sau nu pot fi deloc modificate. Evaluarea globală a unui loc Evaluarea solului nu este singurul criteriu care permite să se decidă dacă un loc convine sau nu culturii de fructe. Dispunerea liinlor de arbori de-a latul pantei. Atunci când orizonturile sunt compacte. Pătiura superioară a solului compactă. Mn. Îngrăşământ verde şi îngrăşământ organic pentru creşterea conţinutului în humus. Fe. pentru creşterea conţinutului în humus. cu excepţia azotului şi a eventulelor aplicaţii foliare a oligoelementelor. Şiroirea pământului fin. Zn.

se sfătuieşte a preleva eşantioanele de pământ în acelaşi timp.05 mm.5 Sol greu >30% <2. Mg şi Ca. Atunci când îngrăşământul este localizat picătură cu picătură sau la ţepuşa injectorului. Eşantionul prelevat trebuie să fie reprezentativ parcelei sau sectorului analizat.002 mm) (2-28 cm profunzime) Scăzut Satisfăcător Ridicat Sol uşor <10% <1. K.002-0. Laboratoare de analiză a solului Eşantionul prelevat însoţit de o foaie de cerere trebuie să fie trimis cel mai rapid posibil la laboratorul recunoscut de PER.7) nu evoluează în general decât foarte lent şi dificil căci depinde de factorii caracteristici ai solului şi de climat care evoluează lent. În fiecare an o listă de laboratoare recunoscute este publicată. 6. Aceatsă profunzime reprezintă zona cea mai explorată de rădăcinile arborilor fructiferi. Fosfor. iarba în suprafaţă de 0 la 2 cm este eliminată. altfel spus.1-2. Eşantionul este prelevat de la 2 la 25 cm profunzime.05 mm) Analiza materiei organice Capacitatea de schimb a cationilor (CEC) pH Procentul de saturaţie (ieşit din analiza CEC) Subsol: orizont 25-50cm P. efectuate la limita între suprafaţa înierbată şi banda dezierbată.5 >3. Pe terasele transversale şi în cazul localizării de îngrăşăminte pe banda dezierbată. Corespunde exigenţelor prestaţiilor ecologice cerute (PER) a Confederaţiei valabilă pentr perioada de cultură 2002-2003 B: recomandat la fiecare 5 ani sau mai des dacă este nevoie. O fşă de însoţire corect complectată facilitează îndrumarea eşantionului. 18. În culturile perene sfătuim prelevarea eşantioanelor de pământ între august şi noiembrie.5-3. 12. test tactil A C A/B C C P E P E E A: standard minimal. pH. magneziu şi calciu Pentru solurile supraaprovizionate în elemente nutritive. . Numărul minimal de înţepături pentru a constitui un eşantion este de 12 (ideal 20). C: alte posibilităţi de aniză pentru aprecierrea terenului. Dacă se ştie că o parcelă posedă caracteristici heterogene este convenabil să se preleve mai multe eşantioane şi să se individualizeze în aşa fel încât să se poată retranscrie rezultatele analizei pe teren. mai ales pentru culturile comerciale cu probleme culturale şi de calitate.3-4.5 >2. Pentru a evita variaţiile legate de heterogenitatea solului este preferabil să se preleveze după aceeaşi schemă pentru aceeaşi parcelă. >99: baze saturate) Luări de eşantioane din sol când şi cum? Este foarte important să se aibă grijă de prelevarea eşantioanelor de pământ căci de ea depinde calitatea rezultatului. Clasa de sol Procentul argilei Aprecierrea procentului de materie organică (%) (<0. Prelevarea este efectuată cu ajutorul unei sonde (tip Pürkhauer sau Eijkelkamp).1 1. Pentru solurile subaprovizionate cu elemente nutritive factorul corector va fi superior lui 1. în general corecţiile se realizează pe an respectiv pe secole ca şi în cazul fosfaţilor în solul greu. Procent de saturaţie (%): rezerve în K.1-99. 30. Clasificarea solului Tabel: Barem de interpretare a procentelro de materie organică după procentul de argilă din sol în arboricultură.0.1-30: moderat.002 mm. prelevările vor fi limitate la această zonă.0 Conţinutul în materie organică a solului (materie organică = carbon organic x1. cantitea de îngrăşământ adus este inferioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să scadă în cursul anilor. ajută la alegerea tipului de analiză şi la interpretarea rezultatelor. Evoluţia conţinuturilor în elemente nutritive a solului nu variază practic de la un anu la altul. reprezentativitatea eşantionului de sol devine aleatoriu.5 Sol echilibrat 10-30% <1. Pentru a evita diferenţele legate de fluctuaţiile sezoniere.1-18 scăzut. potasiu. recomandat mai ales pentru noile instalaţii şi pentru cele cu probleme.0 >4. altfel spus. factorul corector va fi inferior lui 1.3 2. nisip> 0. mâl 0. În aceste cazuri recomandăm să se dubleze numărul de prelevări care vor fi amestecate în eşantionul global. Înţepăturile sunt distribuite pe diagonala parcelei.5 1.1-12: foarte scăzut. cantitatea de îngrăşământ adus va fi superioară nevoii culturii şi conţinutul solului în elemente nutritive ar trebui să crească în cursul anilor. Mg şi Ca dsponibile pentru plantă în procent a capacităţii de schimb de cationi (<6: extrem de scăzut.

De exemplu pentru solurile bogate sau foarte bogat în potasiu aporturile în Mg nu trebuiesc să fie inferioare la 20 kg/ha/an pentru a evita antagonismul K-Mg. rezerve puţine şi disponibile ridicate vorbind de un sol cu activitate biologică ridicată. Factorul de corecţie al normei provenit din rezervă este ponderat de două ori. Dacă rezervele în elemente nutritive sunt ridicate chiar dacă elementele nutritive disponibile pentru plantă sunt scăzute. Mg. corecţii legate de locul unde se fixează altoiul şi de profunzimea utilă a solului la volumul ocupat de pietre şi la conţinutul în materie organică sunt efectuate. valori exprimate în mg pe kg de pământ uscat. Apoi. vorbind de un sol cu o mare putere de fixare. Ca după clasele de aprovizionare. Ponderea factorilor de corecţie obţinuţi prin metode de rezervare şi extragere a apei Diferenţele de conţinuturi între extragerea apei şi extragerea AAE 10 livrează preţioase informaţii asupra solului. În caz contrar. Atunci când se obţine o diferenţă superioară la 2 niveluri de aprovizionare între rezervele de elemente şi extrasul de apă este recomandat să se asocieze concursul unui specialist pentru a o intrerpreta. cel al extracţiei este uşor disponibil o dată. Tabel: Elemente nutritive în extractul AAE10 şi factorul de corecţie a nevoilor în P. valorile analizei celor două pături ale solului pot fi integrate într-o formulă. Rezultate de analiza pământului obţinute prin extracţia AAE 10. Bareme de onterpretare pentru toate culturile. K. .Antagonismele trebuiesc în toate cazurile luate în considerare. Factorul combinat serveşte apoi la corectarea normei de îngrăşământ pentru a obţine norma corectată pentru un nivel de randament specific. În cazuri particulare atunci când se analizează subsolul.

2 Satisfăcător C 50 110 < 50 2000 40 80 50 2000 1.1.3 Mediocru B 40 60 < 2000 25 40 < 50 < 2000 1.8 0.3 Rezervă D 115 370 185 0.2 Rezervă D 120 390 210 0.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1.7 0.5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca < 20 1.4 Rezervă D 110 350 160 0.1 Rezervă D 125 405 230 40 000 115 380 390 40 000 105 350 475 40 000 < 1000 10 50 110 100 60 140 140 95 290 275 100 320 300 105 340 325 110 360 350 < 1000 1000 Soluri grele: mai ult de 30% argilă < 10 10 20 30 < 40 40 < 60 60 100 140 < 1000 < 2000 2000 1000 40 70 180 60 100 225 80 230 350 85 255 375 90 280 400 95 300 425 100 320 450 .5 Rezervă D 105 325 145 0.9 0.4 Mediocru B 20 < 60 1000 10 < 40 1.0 80 170 60 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 85 90 95 100 200 240 270 300 85 110 120 130 < 20 000 20 000 Soluri medii 10-30% argilă 70 80 85 170 200 230 170 200 225 < 20 000 20 000 65 135 265 70 170 300 < 20 000 75 200 325 20 000 90 260 250 0.1 Satisfăcător C 60 140 50 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.

5 Rezervă D 16.5 75 28 112.5 180 202.5 11.5 11 55 34 210 5.5 55 20 82.5 37.1 Satisfăcător C 9 25 9 37.5 35 40 45 13 15 16 52.5 5 25 14 85 2.2 Rezervă D 21 70 26 105 14 70 43 270 7 35 52 315 0.5 32.5 13 65 40 250 6. Rezultatele analizei de pământ obţinute prin extracţia AAE 10.5 20 22.5 15 75 46 290 7.5 7.5 4 4.5 56 337.5 15 50 18 75 10 50 31 190 5 25 36 225 0.4 Rezervă D 18 60 22 90 12 60 37 230 6 30 44 270 0.7 0.5 1.0 10 30 11 45 6 30 18 110 3 15 22 135 Soluri uşoare: mai puţin de 10% argilă 11 12 13.5 48 292. 1.5 49.1 Rezervă D 22.5 3 15 7 33 1.3 Rezervă D 19.5 18 112. Mg. Bareme de interpretare pentru toate culturile.5 26 30 33 157. .5 Aceste tabele se aplică la soluri care au până la 5% materie organică.6 Aprecierea bogăţiei solului Satisfăcător Satisfăcător Satisfăcător Rezervă Rezervă C C C D D 1. K.5 17.Tabel: Elemente nutritive în extractul de apă şi factorul de corecţie a nevoilor în P.5 60 67. Ca după clasele de aprovizionare.5 12.4 Mediocru B 4 10 4 3 2 10 5 6 1 5 8 9 1.9 0.8 0.2 Satisfăcător C 8 20 8 30 4 20 10 60 2 10 15 90 1.5 Sărac A Element P K Mg Ca element P K Mg Ca element P K Mg Ca <4 < 10 <4 <3 <2 < 10 <5 <6 <1 <5 <8 <9 1.5 Factori de corecţie ai normei de îngrăşământ 0.5 0.5 40 247.5 0. valori exprimate în mg pe kg pământ uscat.5 Soluri medii 10-30% argilă 7 8 9 35 40 45 22 25 28 130 150 170 Soluri grele: mai ult de 30% argilă 3.5 65 24 97.3 Mediocru B 6 15 6 16.5 27.

0.5 35 35 0 0 0 Un amendfament calcaros se sfătuieşte pentru solurile lipsite de CaCO3 şi la un pH inferior de 5. Amendamentul calcaros presupune cantităţi superioare care vor fi determinate pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb a cationilor.9 350 200 140 100 35 Puţin acid 6. O creştere a valorii pH-ului poate fi provocată de aporturi de piatră de var.7. aportul de îngrăşăminte de bază care conţin piatră de var ajunge să menţină un pH stabil. de exemplu un văruit excesiv.5 420 390 350 140 70 Acid 5.5 pentru bacele între 5. Saturaţia bazică Aport în (kg/CaO/ha) după capacitatea de schimbare a cationilor (în %) Marile culturi şi Pajişti naturale <10 10-15 15-20 >20 pajişti artificiale >60 >50 0 0 0 0 50-60 40-50 730 1250 1550 2000 40-49 30-39 1000 1900 2150 2800 <40 <30 1300 2450 2750 3600 Bor. fier. Un îngrăşământ văruit este compus din substanţe cu acţiune bazificantă.4 140 70 35 0 0 Alcalin <7. pentru afini ea ar trebui să fie inferioară unui pH de 4. Pentru solurile fără calcar şi cu pH între 5.0-6. Tabel: Văruire (oxid de Ca în kg CaO/ha şi an) în funcţie de pH şi de Ca rezervat de sol Descrierea pH (H2O) Doză în kg CaO/ha şi an solului A <1000 B 1000-2000 C 2000D 20000E >40000 20000 40000 Foarte acid <5. mangan şi alte microelemente Rădăcinile arborilor şi cuverturii ierboase semănate precum microorganismele solului colonizează solul şi ajung astfel să pună la dispoziţia plantelor materii nutritive în cantităţi suficiente astfel încât culturile de fruct înierbate să nu cunoască situaţii de lipsă de microorganisme.9.0 şi 7. Măsura cea mai importantă şi cea mai simplă de observare în vederea stăpânirii pH-ului este alegerea cea mai bună a îngrăşământului utilizat. O scădere a pH-ului este mai dificil de realizat. Singura indicaţie de conţinut în calciu nu spune nimic despre eficacitatea sa. totuşi aceste îngrăşăminte nu ajung şi o văruire poate fi necesară. Văruirea Eventualitatea unei văruiri a solului se bazează pe valoarea pH-ului solului şi pe conţinutul său în Ca. Mulciul are tendinţa să scadă pH-ul solului. pe baza unei extracţii AAE 10. ca şi disponibilitatea celei mai mari părţi de elemente nutritive şi metale grele depinde dee pH. În străinătate măsurile de rutină ale pH-ului se fac adesea în CAL sau KCI. motiv pentru care măsurile locale oscilează între 0. Diferenţa între îngrăşămointele calcaroase şi îngrăşămintele văruite Un îngrăşământ calcaros permite ameliorarea directă a aprovizionării plantei în calciu.9 şi 6. Valoarea pH-ului (măsurat în apă) care este favorabilă arboriculturii oscilează între 6. CaCO3 aplicat pe sacul îngrăşămintelor indică eficacitatea pietrei de var. veţi găsi cantitea recomandată în tabelul următor. Tabel: Masura aporturilor de piatră de var pe baza saturaţiei bazice şi a capacităţii de schimb de cationi ai solului.5 se utilizează de preferinţă îngrăşăminte calcifiante. pe bază de carbonaţi naturali obţinuşi prin procedeu fizic sau chimic.0. Utilizarea sistemului de îngrăşăminte cu efect acidificant poate în câţiva ani şi după teren să provoace o scădere a pH-ului. .5 şi 1 unităţi-pH mai scăzut decât cele în suspensie din apă.0 şi 7.5-5.pH (interpretarea adecvaţiei locului) Activitatea solului.9 200 100 70 35 0 Puţin alcalin 7. este de a proscrie.5-5. În general. Aporturi de CaO care merg până la 100 kg/ha pot fi furnizate de îngrăşămintele compuse.0. Ei sunt mai ales aplicaţi în vederea creşterii pH-ului şi potenţialului de reacţie a solului.4 240 140 100 70 0 Neutru 6. Orice intervenţie care antrenează o variaţie brutală a pH-ului.

Să se aleagă o frunză situată în mijlocul unei mlădiţe anuale a cărei mărime şi înclinare (aprox 30 grade) sunt reprezentative pentru livadă. Lipsa sa sau excesul său poate să le perturbeze grav. Analiza solului permite evaluarea rezervei de bor a solului şi definirea pragului de lipsă şi de toxicitate. Din 1976. În caz de dubiu trebuie să ne adresăm înaintea prelevării la laborator sau la serviciul de vulgarizare competent. absorbţia borului de către sol poate fi atât de puternic încât dsiponibilitatea sa pentru plantă este redusă în punctul de a determina simptome de lipsă (pătarea frunzelor. Borul este asimilat de plantă sub fomră de acid boric sau borat. Concentraţia de elemente nutritive în frunză depinde de stadiul de dezvoltare al acesteia. Asimilarea fierului are loc în urma unei reduceri care are loc la suprafaţa rădăcinlor sau de către substanţe secretate de rădăcini în vederea formării de complexe. foarte mici. analiza foliară serveşte la controlarea nivelului nutriţional al plantelor în timpul anotimpului. de varietate şi de locul unde se fixează altoiul asemănător. oligoelementele cum sunt borul B. Alte elemente. trebuie prelevate două eşantioane comparabile. Urmărind regimul hidric şi diversele orizonturi ale profilului. Ea este complementară altor mijloace de investigaţie. În scurt timp nu se poate remedia o lipsă în microelemente decât prin îngrăşământ foliar. Fier şi mangan Fierul este în general disponibil din belşug în sol. Directive pentru prelevare A se preleva. Această clasă va permite determinarea aportului necesar de către îngrăşământ. Prelevarea poate să se facă deja la stadiul T dacă luăm măsuri în cursul anului. foarte ridicateatunci când se abate de la media de un respectiv două ecart tipuri. aportul de materie organică şi evitând tasarea şi impermeabilizarea solului.K. mangan Mn. În sol el este absorbit de particulele de argilă. Lipsa ca şi excesul provoacă puternice diminuări de vegetaţie şi de randament. Un pH al solului prea ridicat sau prea scăzut poate împideica disponibilitatea microelementelor pentru plantă. în special. . de condiţiile meteorologice şi de alţi factori.Lipsa este rar datorată unei lipse cantitative al acestui element dar adesea disponibiltăţii sale pentru plantă. sunt un ajutor în acest sens. disponibilitatea fierului sau manganului diminuează. În scurt timp lupta împotriva simptomelor a unei lipse nu se face decât prin îngrăşământ foliar. rădăcinile arborelui văd capacitatea lor de absorbţie şi disponibilitatea diverselor elemente nutritive care variază puternic. respectiv ridicate. Interpretare Penrtu interpretarea rezultatelor analizei foliare trebuie să dispunem de valori de referinţă care provin din literatură sau din materialul vegetal identic consdierat ca şi sănătos. pot să fie şi ele analizate. În general solurile bine aerate care se pretează la arboricultură conţin suficient fier. O analiză a solului permite şi aici determinarea clasei de aprovizionare în fier şi magneziu la care aparţine. Ca şi Mg sunt determinate prin analiza de rutină. Prin influenţa unui pH prea ridicat într-un sol cunifer tasat şi insuficient aerat datorită apei stagnante. Analiza foliară fac servicii reale în detecţia lipsurilor latente şi antagonismelor între elemente. În raport cu valoarea de referinţă rezultatele care se găsesc în interiorul regiunii şi care conţin mai mult sau mai puţin un ecart tip sunt considerate ca şi bune. În arboricultură nevoile anuale de bor sunt de ordinul a 2 kg/ha. promovând exploatarea radiculară. creşterea înceată mlădiţelor). Ea nu poate singură să servească la stabilirea unui plan de fertlizare. Dacă pentru a înţelege un accident de cultură trebuie prelevat în alt moment. P. Cu un pH superior lui 7. pe zone care se studiază. Rezultatele sunt apreciate ca fiind mici. RAC a creat o bază de date pentru arborii fructiferi. ceea ce poate duce în ciuda unui conţinut ridicat al solului în aceste elemente. Momentul ales pentru luarea eşantionului este determinat căci conţinuturile în elemente nutritive ale frunzei variază în timpul anului. Diagnosticul foliar Scop şi posibilităţi de utilizare a analizei foliare Mijloc încă puţin răspândit în practică. Alegerea îngrăşământului de corecţie adaptat va depinde de situaţie. Analiza solului permite determinarea clasei de aprovizionare cu elemente nutritive la care aparţine. Prelevarea foilor are loc în general între 75-105 zile după înflorire. la apariţia simptomelor de lipsuri (cloroza frunzelor tinere). Valorile de referinţă medii pentru câteva specii figurează în tabelul de mai jos. Aceasta semnifică că se va furniza la laborator un eşantion săsăntos şi un eşantion bolnav de vârstă. fier Fe şi zincul Zn. Bor Borul joacă un rol important în momentul legăturii şi a dezvoltării fructelor. Ameliorarea activităţii biologice a solului . În caz de suspiciune a lipsei în oligoelemente. ceea ce face grea interpretarea rezultatelor. Metoda de producţie va avea şi ea o influenţă semnioficativă asupra conţinuturilor frunzei în elemente nutritive. Conţinuturile în N. o sută de frunze cu peţiol. creşterea disponibilităţilor poate fi obţinută prin aportul de îngrăşăminte organice.

03– > 2.48 Păr <1.259 > 0.57 2.80 0.45 > 1.75 2.190– > 0.215 1.64 < 0.166 0.08 1.315 0.31 1.20 < 0.236 3.70 FS-foarte scăzut FR-foarte ridicat Bun 0.81 2.347– 0.200 2.46 Piersic <2.354 > 0. Specie.201– 0.242 < 1.470 > 0.89 1.57– > 2.06 < 1.229 1.293– 0.03– > 2.40– > 3.10– > 1.394 0.29– > 1.15 Cais <2.64 < 0.69 1.59 Golden <2.43 1.57 2.438 > 0.225 2.239 0. N P K Ca Mg var.02 2.202– > 0.71 < 0.01 < 0.411 0.179 0.180– > 0.190– > 0.01 < 0.09 Prun <2.67 1.08 1.149– > 0.312 > 0.152– > 0.228– 0.306– 0.152 0.65– > 2.Tabel: Referinţele diagnosticului foliar în arboricultura fructiferă stadiul 75-105 zile după înflorire.375 > 0.74 0.54 Cireş <1.238 2.50 0.235 < 2.71 0.71 Elstar <1.86 < 0.93 2.209 3.59– > 2.171 0.186 2.10 1.75 < 0.26– > 2.17– > 2.88 2.234 2.05 < 1.152 0.77 2.85 < 1.86 0.79 1.85 < 1.338 0.238 < 1.205 2.84 3.46 1.284 0.276 2.96– > 2.262 2.24– > 2.558 > 0.411– 0.110 0.268 < 0.212 2.174– > 0.271 < 1.58– > 3.45 0.31 1.19 2.248 1.06– > 2.30 2.588 .229 < 1.241– 0.63 0.40– > 1.216 2.229 < 1.11– > 2.181 2.78 < 0.529 FR > 0.01 1.185– > 0.55 0.224 1.40 1.92 1.98 < 0.238 < 1.487 0.163 0.07– > 2.42 < 1.83 < 0.51 0.90– > 2.19 < 1.18– > 4.262– 0.75 2.46– > 3.92 < 0.39 < 0.312 0.172 0.11 2.57– > 1.66 < 0.88 2.133 0.14 2.351 > 0.61 1.25 < 0.76 < 0.25– > 1.87– > 3.43– > 2.13– > 2.89 1. FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Bun FR FS Măr <1.260 < 2. valorile sunt exprimate în % a materiei uscate.352 3.63 < 0.159– > 0.228– 0.90 < 1.46 1.56 Maigold <1.55– > 2.13 2.12 2.41 1.12 < 0.08– > 3.42 < 0.94 2.

Azotul joacă un rol plastic(edificarea structurilor celulare) şi psihologic important(enzime..de reorganizare şi de spălare. ÎNGRĂŞĂMÂNT:NORME.planta este gata să stocheze compuşii azotaţi care vor putea fi mobilizaţi în perioadele critice de alimentare.pe baza prelevărilor unei culturi particulare a cărei randament este determinat.TEHNICI. Calculul îngrăşământului azotat şi limitele sale Elementul azot este cel care influenţează cel mai mult vigoarea. Ultimele studii arată că raportul K/Ca în tinerele fructe în stadiul T ar putea servi ca şi cifră cheie pentru pronosticuri.compuşii azotaţi sunt foarte mobili. Dacă trebuie răsădit mai des.fructele cu sâmburi. Aceste ultime măsuri sunt cele care oferă cea mai bună garanţie de a putea trece de la corecţiile scumpe şi în scurt timp de la starea nutriţională a culturii. Analiza florii.ÎNGRĂŞĂMINTE Norme şi factori de corecţie în funcţie de nevoi şi de teren În teren fertil în mod normal. Aceste experienţe necesită totuşi să fie confirmate înainte de a putea fi puse în aplicaţie în vederea furnizării unui sfat plauzibil la diferitele varietăţi. Mugurul ar putea să servească ca şi substrat a unei analize permiţând diagnosticarea stării nutruţionale a culturii. Atunci când dispunem de câteva experienţe asupra valorilor limită a acestor date la momentul recoltei dispunem de puţine rezultate de aanaliză a tinerelor fructe. Tabelele de mai jos stabilesc un sistem cu indicii de corecţie atribuiţi la diferiţi factori respectiv pentru fructele cu seminţe.zmeura şi murul.hormoni vegetali. analiza florii ar trebui să ofere posibilităţi.Diverşi factori. Se utilizează un aparat manual practic. În culturile mari se utilizaeză ca şi mijloc auxiliar de estimare a nevoilor de azot.importanţa şi repartiţia precipitaţiilor la fel ca şi practicile de irigaţie şi de lucrare a solului vor influenţa oferta ţn azot mineral. Toate aceste metode pot în cel mai bun caz să servească ca şi bază decizională pentru a corecta în scurt timp un dezechilibru nutriţional al plantei.ca şi cea între reziduurile culturii şi azotul prelevat din atmosferă ajung pentru descoperirea nevoilor pentru creşterea părţilor lemnoase.Alte măsuri şi posibilităţi de utilizare Din punct de vedere practic. Determinarea conţinuturilor în fier. mangan.nevoile nutriţionale a unei culturi fructifere în perioada de plină producţie pot fi acoperite de Norma de îngrăşământ.Dacă condiţtii favorabile de alimentare la nivelul solului şi de echilibru psihologic la nivelul vegetalului sunt realizate. Tulburările psihologice sunt strâns legate de raporturile K/Ca şi N/Ca la fel ca şi alte date de referinţă.Nevoile în azot sunt importante mai ales la începutul anotimpului cu un maxim în momentul înfloririi -legăturii. Suma acestor indici permite determinarea îngrăşământului azotat anual prevăzut pentru o aplicare pe suprafaţa întreagă a livezii.Din mai multe motive. La nivelul plantei.În general.).diferenţa între normă şi prelevare. analiza tinerelor fructe ar putea furniza indicaţii precoce despre dezvoltarea calitativă a fructului şi dacă e cazul să se ia măsurile care se impun. părului şi mărului arată că acestă metodă nu este practicabilă. Ele nu înlocuiesc nici un îngrăşământ global al culturii care să fie conform terenului şi să corespundă nevoilor nutriţionale ale plantei nici grijile culturale având ca scop echilibrul psihologic. coacăzul şi afinul la fel ca şi kiwi. permiţând probabil un diagnistic preventiv care detectează situaţiile de lipsuri înainte ca ele să nu fie vizibile cu ochiul liber.ei se găsesc mai ales în organele tinere. Valorile K/Ca superioare lui 5. parte de pietre este inferioară lui 30%.va fi adus în funcţie de observaţia vegetalului. Corecţia îngrăşământului azotat permite o modulare maximală a normei mergând de la -54 kg/ha la +30kg/ha în czul mărului. Valorile Norme şi Norme corectate prezentate sunt aplicabile pentru bilanţul global al exploatării.norma poate fi corectată.norma va fi mai ridicată decât pentru prelevări. În sfârşi. Volumul ocupat de pietre poate fi estimat (în procent al volumului solului exploatabil de către rădăcini) în modul următor: dacă în momentul luării unui eşantion trebuie să se răsădească la fiecare a cincea sau a şasea oară.cum sunt procentul de materie organică. Încercări particulare arată că şi penrtu măr măsura efectuată cu instrumentul citat mai sus este în corelaţie cu gradul nutriţional al frunzei. Azotul Comportamentul azotului în sol şi vegetalul Conţinutul în azot vegetal al volumului de sol explorat de rădăcini depinde de interacţiunea complexă a fenomenelor de mineralizare. Dacă avem dea face cu condiţii particulare de teren sau de creştere.maturitatea lemnului) garant de producţia regulară de fructe de calitate şi de o bună conservare. magneziu şi azot în petalele piersicului. Măsura punctuală a frunzei este uşor de realizat. mugurelui şi fructului Pentru culturile arboricole a căror sistem floral se dezvoltă înaintea sistemului foliar (de exemplu cireş şi piersic). o metodă bazată pe măsura pigmentaţiei verzi a frunzei care trimite la conţinutul în clorofilă şi la gradul nutriţional al plantei.7 în stadiul T dezvăluiesc o creştere a riscului petelor amare.caracteristicile fizice ale solului.Aprecierea se face căutând un echilibru psihologic ideal(raportul frunză/fruct.. întrebarea se pune dacă se ştie că în paralel cu metodele scumpe şi relativ comăplexe există alte posibilităţi de a stabili un diagnostic al stării nutriţionale a plantei pe baza conţinuturilor în elemente nutritive ale frunzelor. partea pietrilor va fi superioară lui 30%.. În principiu problemele unei livezi care necesită un aport de azot care depăşeşte 100 kg/ha nu pot .

de exemplu la nivelul practicilor culturale inadecvate (irigaţie. par 2 3 4 5 6 0. .5 1.să fie rezolvate de îngrăşământul azotat care nu este singurul mijloc de a influenţa echilibrul psihologic al arborelui. Severitatea tăierii şi rărirea fructelor.5 2 2.5 1. structurii solului defavorabile sau încă într-o alegere de material vegetal inadaptat la condiţiile de sol şi climat.0 1.8 1.5 1.2 1 1.5 2 40 50 60 70 80 40 60 80 40 60 80 45 60 75 45 60 75 40 50 65 30 45 60 75 40 55 70 60 85 110 50 70 90 40 60 80 30 35 40 10 15 20 25 30 15 20 30 10 15 20 20 25 30 10 15 20 10 15 20 20 30 40 50 25 35 45 30 45 60 30 40 50 25 35 45 20 25 30 40 60 75 90 110 40 50 65 35 50 65 60 75 90 45 55 70 60 75 90 45 60 80 90 45 65 85 90 120 150 85 120 155 60 80 110 50 60 70 5 10 10 15 20 5 10 15 5 5 10 5 10 15 5 10 15 5 5 10 10 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 15 15 20 10 15 20 Cires Prun Cais Piersic Kiwi Fragi Mur Coacăz ciorchine Cassia cu Agriş Afin Orice aport în element nutritiv culturii prin mobilizarea materiei organice sau prin îngrăşământ foliar trebuie să fie sustras.6 1. mai ales în cazurile în care cantităţi importante de materii nutritive supuse la dispoziţia arborelui. cauza trebuie să fie căutată în altă parte. practicile de irigaţie sau de întreţinere a souli pot condiţiona întro mare măsură expresia vegetativă a arborelui.0 1.5 2 2.5 2. În aceste cazuri este posibilă evitarea consecinţelor negative care ar fi fost asupra creşterii plantei şi calităţii fructelor datorită aporturilor prea ridicate de azot.2 1.5 2 2.5 1.5 2 2.5 2 2.2 1.5 2 2. Cultura Randament N P2O5 K2O Mg (kg/m2) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) (kg/ha) Mar. În caz de vegetaţie insuficientă cu dozele maximale recomandate. Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu seminţe în faza de plină producţie (valori corective în kg/ha).5 2 2.7 2.5 1.5 1 1. întreţinerea solului).5 1.

. Maturitate Taârziu: –5 Normal: 0 Precoce: +5 3. Locul unde se fixează Adancimea utila a solului altoiul > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Foarte viguros –10 –5 0 Mediu viguros –5 0 0 Slab 0 +5 +10 7. creştere anuală/starea Excessiv/bună: –10 Normal: 0 Scăzută/săracă: +10 frunzei 2. Vigoare (Lungimea Excesivve: –11 Normal: 0 tulpinii) 2. Volumul ocupat de Scăzut Mediu Puternic pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 (> 30%): +5 8.) 4. Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 precedente 5. Lăstarea Puternic:-3 Mediu: 0 5. Conţinut în materie Ridicat: –10 Satisfăcător: 0 Scăzut: +10 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra zmeurului. Conţinut în materi Ridicat–10 Satisfăcător: 0 organică Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat asupra coacăzului şi afinului 1.mur 1. 1.Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 generativi 4. Tendinţa la bolile Da: –5 Normal: 0 Nu: 0 psihologice 6.Volumul ocupat Scăzut Mediu de pietre (< 10%): –5 (10–30%): 0 7. Importanţa recoltei Scăzut: –5 Normal: 0 Puternic: +5 precedente 5. Formarea mugurilor Târziu: –5 Normal: 0 Puternic: +5 generativi 4. Conţinut în materie Ridicat: –5 Satisfăcător: 0 organică 7. Creştere anuală/starea Excesiv/ Normal: 0 frunzei bun: –10 2.Întreţinerea solului Sol gol: –3 Scăzut/ sărac: +10 Precoce: +5 Puternic5 Puternic5 < 40 cm 0 0 +10 Puternic (> 30%): +5 Scăzut: +10 Scăzut: +11 Precoce: +2 Rare: 0 Scăzut: +1 Ridicat la foarte ridicat (> 30%): +3 Scăzut: +5 Sol înierbat: +10 . Frecvente: –2 Dydimella. Volumul ocupat de Scăzut(<10%): Mediu pietre –3 (10–30%): 0 6. Maturitate. Maturitate Tardiv. Locul de fixare a Adancimea utila a solului altoiului > 80 cm 40–80 cm Viguros –10 –5 Mediu viguros –5 0 Scăzut 0 +5 6.îngheţul de iarnă: Normal: 0 –3 3..căderea Târziu: –5 Normal: 0 frunzelor 3.Tabel: Corecţia îngrăşământului azotat în livada de fructe cu sâmburi în plină producţie (valoir corective în kg/ha). Boli fongice (Botrytis.

analiza solului trebuie să fie complectată de o analiză foliară. Îngrăşământul fosfat. În caz de presupunere a lipsei vreunui oligoelement.bace de arbuşti şi kiwi 2. normele de fosfor. Locul de fixare a –10% 0% +10% altoiului 0% 0% +20% Mediu la viguros Semi-mic la mic Fructe cu seminţe şi cu sâmburi.6–1. În cazul fierului .6 3 Satisfăcătort 0. Bace de arbuşti şi kiwi Pentru bacele de arbuşti şi kiwi normele nu sunt corectate pe baza vigorii. Tabel: Factorii de corecţie care influenţează îngrăşământul P2O5. Clasa de aprovizionare ppm bore1 Îngrăşământ anual în kg/ha Sărac < 0. potasic şi magnezic se bazează pe prelevările estimate ale culturii la nivelul randamentului corespondent.0 0 Alte elemente Un îngrăşământ anual cu alte elemente nu este în general necesar în livezi. Un îngrăşământ pe toată suprafaţa ocazională are un sens în culturile fructifere cu uşoară creştere în vederea promovării creşterii unei cuverturi ierboase rezistente la tecerea maşinilor. manganul şi borul pe sol alcalin. corecţiile propuse pot aduce un ajutor pe termen lung. .0 1 Foarte bogat > 2. corectat de către apreciaţia vigorii bazată pe materialul vegetal. Tehnica şi timpul fertilizării Împrăştierea pe linia arborilor sau pe toată suprafaţa Fertilizantele sunt aduse fie prin semănătoare pe toată suprafaţa exploatată fie pe linia arboilor cu mâna sau cu ajutorul unei semănătoare înzestrată cu un dispozitiv de localizare a îngrăşământului. elemente care se aplică pe cale foliară în caz de necesitate. Localizarea îngrăşământului pe o linie de arbori este indicată în cazul culturii mici pe locuri unde se fixează altoiul şi în condiţiile sau rădăcinării tuturor şanselor de a rămâne limitată la o mică porşiune a volumului de sol avut la dispoziţie. potasic şi magnezic nu este determinat în funcţie de observaţia vegetalului. Este vorba mai ales de fier. Volumul ocupat cu Scăzut Mediu Ridicat la foarte ridicat pietre (< 10%): –10% (10–30%): 0 (> 30%): +10% 3.50 2 Bogat 1. Tabel: Îngrăşământul anual în bor în funcţie de astarea de fertlitate a solului. În aceste cazuri controlul stării de fertilitate a solului implică prelevarea de eşantioane pe banda fertilizată. Coţinutul în materie Ridicat: –10% Satisfăcător: 0 Scăzut: +10% organică Borul În solurile cu riscuri şi în cazul unei stări de fertilitate mediocre. analiza solului şi starea de fertlitate a solului definită de analiza pământului. potasiu şi magneziu Contrar azotului pentru care corecţia se exprimă în valori absolute (kg) de elemente nutritive. potasiu şi magneziu sunt corectate în procent.Fosfat. Utilizarea chelaţilor complecşi de fier în îngrăşământul foliar sau la ţepuşa injectoare este considerat ca şi maăsură de urgenţă deoarece fierul nu este transportat de frunzele vechi spre cele tinere. Se sfătuieşte a se corecta norma în funcţie de volumulocupat de pietre şi conţinutul în materie organică. Fructe cu sâmbure Cunoştinţele actuale nu ne permit să spunem dacă noile locuri unde se fixează altoiul indicator de uşoară creştere sunt adaptaţi să asimileze fierul.51–2. Adancimea utila a solului > 80 cm 40–80 cm < 40 cm Fructe cu seminţe şi sâmburi 1. doar în cazurile foarte particulare. mangan şi de zinc. K2O şi Mg a fructelor cu seminţe şi sâmburi. Fructe cu seminţe şi sâmburi Norma îngrăşământului fosfat. a bacelor de arbuşti şi de kiwi.este convenabil să se facă un control periodic al conţinuturilor în bor.

aporturile în elemente nutritive pot fi adaptate în mod mai flexibil la gradul de dezvoltare momentan al culturii. Aporturi prin răspândire tradiţională foarte târzii (după sfârşitul lui mai începutul lui iunie) sunt proscrise având în vedere riscul prolongării vegetaţiei cu întârziere toamna. În acest loc este convenabil ca în momentul calculului a fiecărei fracţii a aportului să se ţină seama de elementele aduse de diversele tehnici culturale precum mulcingul şi lucrul superficial al solului. nevoia globală a plantei de elemente nutritive nu va putea fi acoperită printr-un singur aport. În aceste exploatări aportul nutriţional global este în general fracţionat în mai multe aporturi astfel încât punerea la dispoziţie a elementelor nutritive corespunde nevoilor minimalizând pierderile. Fracţionarea aportului de elemente foarte mobile În general. O aprivizionare optimă în azot nu este numai o chestiune de cantitate răspândită dar mai degrabă de punere la dispoziţie în timp dorit de azot suficient asimilabil. Aporturi de azot târzii (iulie) nu sunt recomandate căci coborârea sevei şi maturitatea sunt întârziate. . De exemplu dacă norma corectată corespunde la 65 kg/N/ha. pe deoparte cu măsurile destinate să se reguleze advenţiile şi pe de altă parte tehnica mulcingului. cantitatea răspândită pe linia arborilor va fi de 195 kgN/ha. Un îngrăşământ adaptat la nevoile plantei impune. efectuat în vederea stocării rezervelor în lemn nu poate fi recomandat. Îngrăşământul foliar trebuie să fie un eventual element constitutiv de îngrijiri ale livezii rezervată arboricultorilor profesionişti. Aporturi limitate primăvara nu sunt indicate decât în cazul solurilor foarte uşoare şi sărace în materie organică. Îngrăşământul foliar în toate cazurile se limitează la cazurile în care îngrăşământul de sol nu aduce efecte scontate. În cazul aportului localizat cantităţile de îngrăşământ fosfat. Aplicarea şi timpul îngrăşământului în fosfor. este posibil să se prevadă o aplicare la fiecare doi ani dublând aportul recomandat. pentru un aport recomandat de 65 kg N/ha de livadă. totalitatea normei recomandate pentru P2O5. să acopere parţial nevoile de moment al arborelui în azot. Dimpotrivă. Timpul şi frecvanţa aporturilor de azot Timpul de aplicare poate juca un rol determinant în eficacitatea aporturilor de azot. Un îngrăşământ foliar adaptat poate să se reveleze foarte eficace prin puţinele pierderi pe care le înregistrează şi prin rezultatele obţinute. Îngrăşământul azotat trebuie să se facă în timp oportun şi în conjuncţie cu. Dacă dozele recomandate în îngrăşământ fosfat şi potasic sunt slabe şi în măsura în care solul are o capacitate suficientă. potasiu şi magneziu Răspândirea îngrăşămintelor fosfate sau potasice poate să se facă sub formă de îngrăşăminte simple sau compuse toamna sau primăvara. al doilea aport va putea fi efectuat la începutul înfloririi. Aceasta trebuie luată în considerare în momentul stabilirii planului de îngrăşământ al unei culturi fructifere.planta nefiind în stare să asimileze aceste cantităţi. începutul lui iunie. adică în calcului nevoilor de elemente nutritive al livezii şi în bilanţul global de exploatare. De obicei îngrăşământul este răspândit local pe linia arborilor în aşa fel încât nutrimentele să se gasească direct la dispoziţia rădăcinilor. Prin fracţionarea îngrăşământului la sol şi posibilitatea utilizării îngrăşământului foliar. Îngrăşământul foliat poate aduce arborelui cantităţi apreciabile de azot cu cea mai mare eficacitate. îngrăşământul N pe suprafaţă locală nu trebuie să depăşească dublul normei corectate. Este convenabil să se excludă aplicaţiile pe sol ingheţat. în anumite cazuri de exemplu. În culturişle de fructe cu sâmburi aporturile nutritive trebuie să fie fracţionate în martie (puţin înaite de înflorire) şi în mai.În caz contrar se observă pagube la arbori şi o scădere a calităţii fructului ca şi pierderi importante de elemente nutritive. Un îngrăşământ post recoltă nu poate aduce acese efecte pozitive decât în anii în care sistemul foliar este sănătos după recolă şi apt să asimileze în timpul unei durate prelungite. pentru azot. potasic şi magnezic recomandate în această publicaţie nu vor fi modificate. Aporturile de azot la meri vor fi repartizaţi înainte şi după înflorire. În cazul micilor cantităţi (până la 30 max 40 kg/ha). În cazul aporturilor mai importante trebuie să se fracţioneze.Normele sunt calculate în funcţie de suprafaţa totală a livezii. ele reprezintă în cazul azotului aproape 5 kg N/ha la fiecare aplicare. Aporturile nutriţiuonale nu sunt neglijabile. Deci în cazul localizării îngrăşământului pe linia arborilor. K2O şi Mg poate fi aplicată pe bandă. înzăpezit şi înmuiat. 2-3 aporturi în timpul perioadei de vegetaţie. Îngrăşământul tardiv de toamnă sau de post recoltă. Şi aici această măsură nu va avea sens decât dacă ne temem de dificultăţile aprovizionării pentru anul următor (pericol de alternanţă). Aporturile de îngrăşământ magnezic se vor face primăvara având în vedere mobilitatea acestui element în sol. Nu trebuie să se depăşească mai mult de două ori doza prevăzută pentru suprafaţa totală a livazii. Aplicarea normei de îngrăşământ doar pe linia arborilor se triplează deci aportul local chiar dacă aportul total pe unitate de suprafaţă a culturii corespunde normei. cea ce diminuează rezistenţa la ger. aplicarea se va face mai întâi primăvara (începutul jumătăţii lui martie/aprilie după începerea vegetaţiei).o dezactivare opertună a concurenţei buruienilor poate. Linia arborilor reprezintă aporoximativ un sfert din suprafaţa total a livezii. Îngrăşământul foliar Aprovizionarea arborilor fructiferi în elemente nutritive are loc prin rădăcini.

un blocaj de asimilare de elemente de către rădăcini datorat condiţiilor meteorologice).Cauzele de liăsuri puternice pot induce stări de slăbire care nu vor fi imediat percepute de ochi (de exemplu în momentul pagubelor la sistemul radicular cauzate de o infestaţie a insectelor. . În general îngrăşămintele destinate îngrăşământului foliar nu trebuie să fie amestecate la produsele fitosanitare. Aparatele de aplicare trebuie să fie curăţate cu grijă înaintea preparării terciului. Îngrăşămintele foliare complecte nu trebuie să fie utilizate decât excepţional până în iunie ce l târziu.

de preferinţă pe timp acoperit. primul tratament 1 ssăptămână după înflorire. N Az ot Frunze clare. 2-4 tratamente la intervale de 1-2 săptămâni pâmă la cel târziu începutul lui iunie.pentru formulările comerţului şi pentru amestecurile cu alte materii active să se adreseze la directivele fabricantului.Tabel: Corecţiile lipsurilor: cauze şi măsuri Element Simb Nu simptome Cauze ol me Măsuri de corecţie Aporturi la sol Aporturile la sol riscă să provoace arsuri culturilor. Condiţiile climatice din Valais nu permite să se depăşească 0. Produsul penetrează mai bine atunci când vegetalul este umed. compact. Pentru Golden Delicious: 5kg uree-1000 l. Industria dezvoltă produse care conţin adjuvanţi care ameliorează adeziunea şi penetrarea sărurilor.. sol tasat. irigaţie excesivă. fixarea azotului de către mulci cu raport C/N ridicat Îngrăşământ dezechilibrat A se vedea îngrăşământul azotat Pulverizaţii foliare Aplicările trebuie să se facă dimineaţa. fructe prea mici Ca C alci Apariţia marcată de Lipsa de azot în cazul unei puternice alternanţă a gerului. ombinată cu alte substanţe de tratament: 3-5 kg de uree1000l. conţinut scăzut în matreie organică. A se vedea piatra de var Alegerea de ulturi şi varietăţi mai puţin sensibile cu . sol hidromorf.5% din cauza riscului de arsuri. în consecinţă este iondispensabil să se aplice în mpmentul preparării solului sau să evit ca produsul să intre în contact cu cultura. Cantitatea pe aport: 8kg de uree pe 1000 l de terci pe hectar. secetă.

1%. Ordinea eficacităţii descrescătoare a produselor este următoarea: ZnEDTA > ZnEDDHA > ZnSO4 > ZnDTPA. Aporturile de 0. Poate atinge necroza. Eficacitatea pentru sol a unui chelat EDTA este de 2 – 3 ori superioară faţă de cea a unui sulfat. A nu se combina cu produse de tratamente. până înainte de . O corecţie de smptome de lipsă este posibilă prin aportul de sulfaţi sau de chelaţi pe cale foliară. Frunze mici. Sulfatul de zinc se utilizează 0.1% fie 100 g pentru 100l în 6001000l de apă pe hapermit corectarea deficienţelor. pH neutrualcalin. Fongicidele care conţin zinc sunt de asemenea eficace.4-6 aporturi la 10-14 zile. Aspectul de tufişuri a ramurilor. Degradată începând cu nervura. Aporturile de zinc solului se limiteză la folosirea ăngrăşămintelor complete speciale şi dozele de zinc sunt mici. Ordinea eficacităţii descreşte astfel: MnEDTA > MnSO4 > MnEDDHA > MnDTPA.1% pe înfrunzire sau 1% după recoltă. Cloroza tinerelor frunze. Zn Z inc Creşterea pH-ului. Mn Ma nga n Frunze decolorate în mod difuz între nervuri. A nu se vaporiza pe timp cald. Fosfaţi excesivi. Aportul pentru sol nu depăşeşte 10 kg/ha de zinc. potenţial fructifer de la mediu la ridicat: tratament de 5 şi 3 săptămâni înaintea recoltei. Sol bogat în MO (mai mult de 6%8%).u tulburările psihologice ş aporturi prea ridicate în N şi K. ultimul tratament a 3-a săptămână înaintea recoltei. Într-un mod general aportul la sol nu este recomandat căci doza trebuie să fie importantă (20 mai mult de 100 kg/ha) şi în general eficacitatea sa este aleatorie. de preferinţă seara. Pentru sulf se recomandă: 0. Cantitatea: 10l de clorură de calciu lichid sau 6 kg CaCl2 pur cu înmuietor de ½ doză pe 1000l şi ha Este vorba de cel mai bun mijloc de luptă împotriva lipsei. În general se utilizează sulfaţi sau chelaţi. Ordinea efciacităţii descreşte în general în felul următor: MnSO4 > MnO > MnCO3 > MnO2 > MnEDTA. Pulverizarea a cel puţin 1000 l pe ha.

Aport de m. doar nervurile rămân verzi. Pentru doze trebuie să ne adresăm directvelor fabricanţilor. aporturile foliare sunt frecvente. sol plin cu apă. Zonele afectate sunt delimitate. Aporturile prin pulverizare foliară sunt curente şi eficiente. Sărurile care conţin Mg şi îngrăşămintele organice permit să acopetre nevoile plantelor şi să corecteze lipsurile. Mg Ma gne ziu Cloroza internevară care evoluează sub formă de necroză. sol uşor şi sol drenant.4% şi se adaugă 0. Carbonaţii şi oxizii de Mg sunt rezerve pentru solurile acide.08% acid citric. căderea frunzelor toamna. Chiar dacă temporar şi superficial eficace.aterie organică nedescompu să. de exemplu când există un amestec cu alte materii active. Se poate micşora doza la jumătate atunci când aportul nu este specific. Adaptarea culturii. Există de asemenea produse preparate de industrie. Ordinea eficacităţii descrescătoare este: FeEDTA > FeDTPA > FeEDDHA FeSO4. Un îngrăşământ azotat pe bază de azott amoniacal poate de asemenea să provoace o lipsă. . limbul devine palid apoi galben şi brun. Sol calcaros puternică proporţie de calcar activ. Aporturile la sol sunt realizatre în funcţie de nevoile culturii şi de rezultatele analizelor de pământ. Se utilizează sulfatul de Mg hidratat(MgSO4 7H2O) 2% pentru aproape toate culturile. Sol calcaros. FeEDDHA FeDTPA sunt pentru a rezerva solurile calcaroase chiar dacă FeEDTA convine mai mult solurilor acide. Sulfatul de Mg hidratat (MgSO4 7H2O) şi sulfatul de Mg calcinat (MgSO4 H2O) convin în toate circumstanţele. în general ele sunt formulate începând cu sărurile de nitrat sau de sulfat sau de clorură de Mg. Cloroza afectează mai întâi frunzele învârstă.15% pentru sulfatul de Fe. O defoliere de la baza ramurilor este adesea observată din luna iulie. Perioada umedă. Aporturile la sol sunt în general ineficiente. pentru chelatul de Fe EDTA doza este de 0. Se poate utiliza chelaţi simpli sau minerali la care se adaugă urea. Un dezechilibru al fertilzaţiei între K şi Mg este cauza cea mai frecventă a lipsei.Fe Fier Cloroza tinerelor frunze. Formele chelate au o eficacitate superioară sărurilor minerale. ea este de 0. îngrăşământului la fel ca şi măsurile de asanare fizice sunt în general preferabile.

Dozele sunt de 2-4 kg/ha. Este o metodă comodă. borax. solubor şi acid boric sunt produsele cel mai utilizate. Înintea procedării cu acestă tehnică trebuie să ne uităm la compatibilitatea produselor după firma căci anumite combinări îşi pot mări agresivitatea pentru vegetali. Singura dificultate este necesitatea de a respecta doza care este mică. sinergisme de eficacitate au fost observate.B Bor Frunze terminale în trandafiraşi şi gofrate. . doza cea mai scăzută este recomandată la stadiul F2. Mai multe produse sunt utilizabile fără disitincţie de eficaicitate: acid boric. Dozele merg în general de la 0.25%. Mlădiţe avortate. Aporturile la sol sunt eficiente. Pentru a rezolva acestă problemă sunt posibile două soluţii: utilizarea îngrăşămintelor complete borate sau aplicarea sării de bor prin pulverizare solului. boraţi de Na solubor şi colematită. căci poate să se practice cu majoritatea tratamentelor antiparazitare. Sol calcaros.1 la 0. Pentru aporturile foliare. sol uşor drenant. În acest ultim caz este posibilă efectuarea aportului prin acelaşi tratament ca şi aplicarea de ierbicid. aplicaţiile precoce sunt mai eficiente decât aplicaţiile tardive. Scoarţă zgrunţuroasă . Atenţie. Fructe deformate care preintă plăgi de plută interne. Aporturile foliare de bor sunt curente şi eficiente. În general se repetă aplicaţia de 2 sau 3 ori în cursul vegetării. Creşterea pH-ului.

Şocul plantaţiei mai ales pe culturi moderna de cireş poate fi atenuat printr-un aport oportun de azot care să fie suficient şi adaptat la cultură. Aportul poate să se facă pentru ansamblul elementelor prin intermediul îngrăşămintelor simple sau compuse în totalitate solubile. Interesul său este legat de existenţa sau necesitatea unui sistem de irigaţie localizat pe parcelă. Aplicarea se efectuează sub formă solidă sau lichidă. până la faza de plină producţie. Sistemul de duş pentru o soluţie azotată pare să se impună în practică. Frecvanţa fertilizării nu ar trebui să coboare sub una sau două aplicaţii hebdomadere. Nu se va depăşi în general aporturi de 2530 kg N/ha/an. Amestecul de îngrăşăminte este dizolvat în apă în soluţie 10% şi injectată în sol prin direcţie verticală a coroanei. Tinerele livezi de fructe cu sâmbure care cunosc o creştere mai puternică decât mărului. un raport MS mai ridicat şi trebuie să formeze o parte lemnoasă proporţional mai importantă trebuie să fie suficient fertlizată cu azot. În urma fazei vegetative se va căuta un echilibru vegetaţie/producţie. Aportul de elemente minerale prin irigaţie fertilizantă nu este autorizat în arboricultura biologică. fie echivalentul 10-15 g N/arbor/an pentru o densitate de plantaţie de 2500 arbori pe ha. Cele mai bune rezultate pentru eficacitatea aporturilor de azot prin irigaţie fertilizantă sunt obţinute pentru o perioadă care se întinde de la mijlocul lui aprilie până la începutul lui iulie. Tinerele culturi arboricole au. Secvenţa fertlizării trebuie să fie totdeauna urmată de o clătire a apeductelor pentru a evita cristalizarea la nivelul difuzorilor. În primul caz se utilizează un fier scobit care permite localizarea îngrăşămintelor la nivelul rădăcinilor. O încercare comparativă între irigaţia fertilizantă şi o aplicaţie ucată standard pe lini arborilor s-a desfăşurat la Güttingen cu următoarele rezultate: în primul an arborii suferind o fertilizare prin irigaşie şi prin duş au avut o foarte mare creştere şi o producţie fructiferă mai săracă. Sistemul radicular al acestor culturi este puţin dezvoltat. aceasta va permite calcularea normei. Având în vedere că un anumit număr de rădăcini sunt tăiate este indispensabil să se organizeze trecători în aşa fel încât această muncă să nu ducă la prejudiciul culturii. Difuzorul permite apprtul azotului în regiunea rădăcinilor. irigaţia fertilizantă nu a arătat avantaje majore privind dezvoltarea arborelui. un litru de . Prin noţiunea de ferigaţie se înţelege aportul de îngrăşăminte prin sistemul de irigaţie picătură cu picătură. Pentru bacele de arbuşti ne vom orienta în funcţie de vigoarea creşterii anuale. Avantajul aportului de azot în irigaţia fertilizantă poate fi foarte variabilă după condiţiile de sol şi climat. În aceste condiţii de loc şi pe o durată de 6 ani. În condiţiile nostre de climat aporturile trebuie să poată fi disociate de irigaţie. Azotul este de exemplu dizolvat în apă sub formă de nitrat de calciu şi aplicat prin pulverizatorul rampei. Sistemul de corecţie complementar ţinându-se cont de nivelul de randament permite nuanţarea planului de îngrăşământ în consecinţe pentru o livadă în faza de creştere. în urma pagubelor larvelor haneton a fost mai bună. În timpul fazei de creştere aporturile pot prograseiv crescute de la an la an. prin aportul regulat de apă. În toate cazurile se recunoaşte că irigaţia fertilizantă are efecte pozitive asupra creşterii arborelui şi randamentului asupra solului uşor nisipos sau în regiune secetoasă.Îngrăşămintele lichide şi fertirigaţia Această tehnică este susceptibilă să prezinte un interes esenţial pentru culturile foarte intensive pe locurile unde se fixează altoiul slabe. Îngrăşământul tinerelor plantaţii Nevolie arborilor fructiferi sunt proporţionale cu dezvoltarea coroanei care determină potenţialul de randament. Sistemele microjet par a fi preferabile (fertlizarea unui volum de sol mai important). Aport prin îngropare Este indicat în cazuri foarte particulare de exemplu în prezenţa unui subsol foarte sărac în fosfor sau în potasiu atunci când corecţia nu afost efectuată de un îngrăşământ de fond în momentul creării culturii. Nu trebuie uitat că pentru arborii în creştere aporturile prea ridicate nu pot să fie asimilate de sistemul radicular în dezvoltare. randamentul şi calitatea fructelor în raport cu sistemele de răspândire tradiţională pe linie şi sistemul de pulveriazare prin difuzor. o nevoie de nutrimente considerabilă. Reconstituirea sistemului radicular. Cantităţile de azot sunt determinate după starea vegetativă a culturii. Sistemele picătură cu picătură sau microaspersiunea localizată pot fi luate în considerare. pentru a constitui propria lor biomasă. în paralel cu irigaţia fertilizantă: soluţia fertilizantă este aplicată de rampele de tratament sau de difuzori. adică azotul este într-o oarecare măsură magneziu. Îngrăşământul azotat al tinerelor livezi trebuie să fie adaptat la dezvoltarea vegetativă în timpul fazeio de creştere a arborelui. Demers de determinare a normei pentru tinerele plantaţii Pentru livada în creştere trebuie determinat randamentul vizat pentru livada în fază de plină producţie. Aceste tehnici nar trebui să fie luate în considerare de îngrăşământul mineral de întreţinere în afara acestor cazuri precise: repartiţia proastă a îngrăşănântului şi posibilitatea de a controla evoluţia stării de fertilitate a solului. Fertilizarea se va efectua deci sub forme relativ concentrate care nu necesită decât un mic aport de apă. Efectul pozitiv al unei fertilizări prin irigaţie se limitează la anii secetoşi. Avantajul principal al irigaţiei fertilizante consistă în posibilitatea fracţionării elementelor uşor levigabile. ea durează maxim 2-5 ani pentru culturile fructifere moderne. Durata fazei de creştere este în funcţie de locul şi randamentul vizat. Cealaltă tehnică constă în efectuarea unui îngrăşământ lichid localizat la ţepuşa injectoare. Răspândirea se face în general în mod localizat. motiv pentru care se recomandă aportul de elemente nutritive pe linia arborilor. Pentru magneziu perioada favorabilă se situeză de la începutul lui iuniue până la mijlocul lui iulie.

Prepararea terenului în momentul creării sau reconstituirii unei livezi oferă o excelentă ocazie pentru a aduce în profunzime elemente minerale.5% bor amoniac boric Nitrat de 2 3 pH neutru amoniac 3.5 Nitrat de 3 Risucri de incendiu şi amoniac 3. Principalele elemente aduse sunt fosforul. Ea permite de asemenea amendarea solului cu compuşi care au o acţiune favorabilă asupra structurii fizice şi biologice. Tabel: Îngrăşământul de creare Stare de fertlitate Unităţi de adus P2O5 Săracă 80 Mediocră 60 Satisfăcătoare 20 K2O 300 150 75 Mg 40 30 10 Îngrăşăminte ale comerţului. În general îngrăşământul va fi planificat pe baza analizelor de sol de rutină. Indicaţiile următoare sunt la bază măsuti de luat şi ele trebuie în orice caz să fie discutate cu un specialist. mai puţin de 4-5 săptămâni înaintea plantării. potasiul şi magneziul.evitarea riscurilor de fitotoxicitate asupra rădăcinilr prin aporturi prea târzii. Îngrăşământul de creare şi reconstituire Îngrăşământul de creare nu este recomandat decât în cazuri excepţionale. mai ales pe terenul în pantă deoarece se evită şiroirea apelor de suprafaţă. Observaţie: În cadrul unei plantaţii în care singura linie a arborilor este raportată.buna încorporare a elementelor în orizonturi de sădire previzibil. calcică 42 acţiune dezinfectantă. minare şi chiar în anumite cazuri o desfundare.5 explozie Nitrat de 27 pH neutru 0. Săpatul în acest caz este cel mai bun lucru. . Solurile livezilor noastre sunt în general aprovizionate cu calciu lăsând de o parte anumite regiuni din Elveţia romandă şi situaţiile acide.Mineralizare lentă a N. săpare. minerale şi organice Lista îngrăşămintelor din comerţ Tabel: conţinuturi în fertilizanţi a câtorva îngrăşăminte din comerţ Îngrăşăminte N P2 K2O Mg Ca Obseravţii O5 Îngrăşăminte azotate minerale Nitrat de 2 Rapid disponibil amoniac 7. În acest caz se impune un amendament calcic. pe un arat profund. este de preferabil să nu se aducă ângrăşământ de creare decât pe banda lucrată şi în cantitate proporţională.evitarea oricărei vătămări a mediului. a se respecta timpul de aşteptare .soluţie pe m2. arboricultorul poate cumpăra îngrăşăminte prevăzute la acest efect sau poate prepara chiar el soluţii având grijă să nu utilizeze decât îngrăşăminte cristzalizate la 100% solubile în apă. În îngrăşământul de creare.5 magnezic Nitrat de 26 15 pH ridicat amoniac calcic Uree 46 N amidic Sulfat de 21 Acidificat 24% sulf amoniac Cinamidă 20 35. Este convenabil să se bage în pământ îngrăşămintele imediat după răspândirea lor. mai ales în timpul utilizăriim clorurilor. . Un amendament nutriţional nu se va aplica decât pe noile plantaţii şi atunci când analiza solului decelează importante deficite. Calitatea şi profunzimea subsolului care ne sunt date în momentul aprecierii a unei părţi a profilului indică formula care trebuie aleasă. minim 50cm. aporturile de azot şi bor nu sunt recomandate datorită monilităţii lor în sol. Condiţiile de aplicare sunt dictate de trei exigenţe . Dozele de răspândire a îngrăşământului mineral sunt în funcţie de starea de fertilitate a solului. adică dezechilibre în aprovizionarea solului cu elemente nutritive. Un aport de calciu poate fi recomandat de un îngrăşământ P sau K.

aport de îngrăşământ foliar 15 16 20 Aport prin pulverizare Aport prin duş pe linia de arbori Atenţe corozivă. sare de Epson (sulfat de magneziu hidratat) Îngrăşăminte care conţin calciu Clorură de calciu Nitrat de calciu Amendamente calcaroase Piatră de var nestinsă Dolomit Calcar.3 2. pH ridicat 14. efect pe termen lung pH ridicat. 18% sulf Acţiune rapidă. piatrăde var deAarberg Borax Solubor 2 7.8 6 Granulat Scutiot de clor.5% bor 20.8 0. efect dezinfectant.5 3 3. efect pe termen lung 10% materie organică.Îngrăşăminte azotate organice Făină de sănge Pudră de corn Deşeu de corn Tescovină Turte de ricin Îngrăşăminte fosfate Pudră de os degresat Pudră de os degelatinat Superphosphate Supertriple Fosfat natural moale Îngrăşăminte potasice Potasiu 60 Potasiu 40 Korn-Kali Sulfat de potasiu Potasiu magnezic Nitrat de potasiu Îngrăşăminte magnezice Kiesérite Bittersalz.5 26 6 1 85% materie organică 4 80% materie organică 85% materie organică Îngrăşăminte organice lichide 2 15 31 18 45 33 17 30 20 14 39 45% materie organică 15% materie organică 60 40 40 50 28 13 46 4. aport de îngrăşământ foliar 16 10 20% sulf 13% sulf (sare deEpson).5% bor 50 1 2.3 0.5 27 2 3.5 22 40 30 24 . 18% sulf Scutit de clor. piatră de var Piatră de var din alge marine Ricokalk. acţiune rapidă pH ridicat efect pe termen lung pH ridicat.

Pentru a evita excesele şi repartiţiile necorespunzătoare. S. Nume de comerţ Formulă chimică Valoarea de refrinţă în % CaO Amendament. Tabel: Proprităţile diverselor amendamente calcaroase. Fosfor (P) Forma care convine cel mai mult depinde de bogăţia solului în fosfor şi de pH. o tehnică de aplicare simplă consistă în a adăuga borul solubil la terciul ierbecid de primăvară. Dacă se utilizaeză dolomit grosier. agreş. calcar. În solurile calcaroase este indispensabil să se aplice sub o formă uşor solubilă. Tabel: Sensibilitatea culturilor fructifere la clor. Gunoiul conţine şi el bor (4 g/t).1% P2O5 0. trebuie aduse forme solubile ale apei mai rapid disponibile penrtu plantă. pierderi gazoase de amoniac sau un blocaj de fosfaţi. îngrăşămintele amoniacale sau superfosfatul pentru că pot provoca o puternică activare a vieţii microbiene. Forma amoniacală este convenabilă pentru solurile uşoare. calcar înmuiat. este recomandat să se utilizaze un îngrăşământ compus conţinând bor.7% Mg 0. pepinieră şi tinere plantaţii Magneziu (Mg) Mg este prezentat sub 2 forme: sulfaţi sau carbonaţi.Magran Manganin 16 28. prun. coacăz cu ciorchini. un aport de bor de 1-3 kg/ha se sfătuieşte pentru compensarea blocajului eventual al acestui element. Dacă aportul prevăzut este mic. utilizarea azotului nitric este justificat.5% mangan Alegerea tipului de îngrăşământ mineral Azot (N) Azotul poate fi adus sub formă nitrică. Borul poate fi adus sub formă de borax(12-15 kg/an). Cl) Îngrăşămintele din comerţ conţin cloruri. Pe de altă parte în solurile sărace în P. Răspândirea trebuie să se facă regulat pe toată suprafaţa solului şi nu concentrată pe plantă. În solurile bogate în P e poate alege forme de fosfaţi mai puţin solubil. adică sub formă de sulfat. aportul de bor nu mai este indispensabil. Sensibilitate la clor Slabă Medie Puternică Foarte puternică Culturi Păr Măr. Piatră de var şi bor (B) Dacă amendamentul calcaros este făcut cu piatră de var stinsă sau cu dolomit fin. mur Căpşn.3% N mediu . Clorurile şi sulfaţii sunt de eficacitate egală. amoniacală sau amoniaco-nitrică. afin. piatră de var (carbonat de calciu) Piatr de var de alge marine Dolomit (piatră de var magnezică) Piatră de var stinsă Piatră de var nestinsă Ricokalk CaCO3 50 Conţinut semnificativ în alte elemente – Efect Lent CaCO3 CaCO3/ MgCO3 Ca(OH)2 CaO CaCO3 50 50 55 75 32 2–3% Mg 12% Mg Lent Lent Rapid Rapid 30% apă 1. cais Cireş. Amendamentele nu trenâbuie să se găsească în contact cu gunoiul. piersic. În pământurile reci. clor (K. Fosfaţii solubili sunt în general rezervaţi în solurile alcaline şi formale mai puţin solubile în slourile acide. Forma sulfată oneroasă nu se justifică decât prin aporturi foarte importante de potasiu în îngrăşământul de font sau în îngrăşământul anual e primăvară la fel ca şi pentru îngrăşământul anual de esneţe sensibile în cloruri. sulf. Potasiu.

0% 12.0 5. Îngrăşământ TS N tot1 N disp2 P2O5 K2O Mg Ca OS kg/ m3 Dejecţii 120 5.7 2.54 1.0–2.0% P2O5 28.2 0.7 2. kg/m 3: îngrăşăminte lichide).0 6.0 8–12 28.0% 39.0 3.8 3.5 800 / mazăre Lizieră de 650 7.0% 19.5 1.6 1.5 0.5 0. Plan de îngrăşământ pe parcelă Planul de îngrăşământ permite calcularea nevoilor în elemente nutritive a fiecărei parcele şi aporturile fertilizante necesare.0 300 750 Marc Compost 450 5.3% N Conţinut în Ca 15.2–3.0 3.7 0. Îngrăşăminte Conţinut în fertilizanţi Nitrate de piatră de var Superphosphate Supertriple Hyperphosphate Pudră de os Fosfat natuiral moale Piatră de var de Aarberg 15.6 40 / stabulaţie (porc) Gunoi de 760 26.9 3.8 3.5 230.0% 23% Valoare neutralizantă rapiditatea întreţinerii Mediu la lent Neutru Neutru Mediu la lent Mediu Lent la mediu Îngrăşăminte organice Tabel: conţinut în elemente nutritive a îngrăşămintelopr organice (kg/t: îngrăşăminte solide.0 6.4 0.3–2.0 185 450 verde Cenuşă de 1000 0 0 30.3 155 950 stabulaţie (bovin) Gunoi de 250 7.0 2.0 / / lemn Substrat de 350 7 2–4 5 8 3 / / 500 Ciupercă Echilibru între nevoile nutritive şi îngrăşământ Aporulş de elemente nutritive trebuie să corespundă prelevărilor culturii. Acest echilibru trebuie să fie căutat bine atât la nivelul parcele cât şi exploatării.5% N 18.0 3.0% P2O5 1.4 800 / rapiţă (presate) Paie de 860 15.0 1.0% P2O5 46.8 0–1.5 630 / ace de brad Compost de 330 6.63 1.7 Mg 0.5 2.5 29.1% P2O5 0.3 1.4 1.0 2.5 4.0 9.2 3.4 14.1–4.0 38.09 1.7–1.0 0.0% 32.0 300 950 păsări Gunoi de 250 6.2 2.9 240 800 cal Paie de 860 7.5 3.2–4.6 98 1000 lichide complete (bovin) Purin 70 6.8 9.0 1.2 5.2 14.3 3.0 1.8 16.2 800 100 cereale Paie de 860 7.0 16.0 0.0 150 800 grămadă Gunoi de 230 6.6 40 1000 nediluat Gunoi în 230 5.3 4.Tabel: aportul în calciu a câtorva îngrăşăminte.0% P2O5 26.9 3. .0 0.0 2 7 0.5 0.0 2.7 5.5 0.0% 48.5 15.0 4.0 3.5 / 1.0 0.0 7.0% P2O5 30.0 80.5 3.

5 23. 42 mg K 0.5 .6% materie organică. nevolie celorlalte elemente sunt date de normale de îngrăşământ în baza rezultatelor analizeo solului şi utilizării factorilor de corecţie. 40 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 20 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşământ corectată pentru potasiu 18 24. Corecţia normei 21. Normă de îngrăşământ ţn funcţie de randament 12 70 25 90 15 2 Normă 2. Magneziu Factor corector Analiza solului cu extractul AAE10. 90 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 70 Element pur (kg) pe hectar Norma de îngrăşămâmt corctat pentr fosfor 17. 45 mg P 1.Nevoile în azot a fiecărei culturi sunt determinate prin observarea cuşturii anul precedent. Potasiu Factor crector Analiza solului cu extractul AAE10.2 Analiza solului cu extract de apă 0. 370 mg K 0.8 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2. A se vedea tabelul Element pur (kg) pe hectar N P2 K2 Mg Ca B O5 O O2 1.2 Analiza solului cu extract de apă.7 Corecţia (%) Corecţia (elemente în rezervă ponderate 2. fosfor Factor corector Analiza solului cu extractul AE10.3 Analiza solului cu extractul de apă 30 mg Mg 0. 40 mg Mg 1.3 Factor corector corecţia (elemente în rezervă ponderate_ 2. 110 în% a normei) Partea de pietre scăzută > 80 cm din voluimul solului –10 Materie organică ridicată –10 Corecţia normei de fosfor (în % a normei) 90 Noma de îngrăşământ corectat de magneziu 1 3. pe sol semigreu cu 3. Cantitatea de element nutritiv onbţinută pentru norma corectată se exprimă în element nutritiv pur şi trebuie să fie retranscrisă în cantitate de îngrăşământ pentru răspândire. Azot Element pur (kg) pe hectar Creştere Normal 0 Maturitate Tardiv – 5 Formarea mugurilor Normal 0 Ranadamentul anului trecut normal 0 Locul unde se fixează altoiul de creştere >80vm din – medie volum 5 Apariţia tulburărilor psihologice Nu 0 Partea de pietre Scăzut – 5 Materia organică Ridicat 0 Norma de îngrăşământ corectat pentru azot 55 22. Tabel: Plan de îngrăşământ pentru o cultură de meri Golden Delicios cu un randament de 50 t/ha.

producţia fertilizanţilor pentru animale şi îngrăşămintele minerale complementare. Bor Fără analiză de sol Norma îngrăşământului corectat pentru toată suprafaţa Norma de azot corectat pentr o răspândire pe linia arborilor 3. Gestiunea globală a elementelor nutritive nu poate deci să ne informeze asupra cantităţii de îngrăşăminte pentru răspândire pe o parcelă sau alta. erorile îngrâşământului se limitează la ±50% şi nu corespund la suma erorilor cumulate. Este deci important să fim conştienţi la fiecare operaţie a acestui fenomen de variabilitate sau de imprecizie. şi normele corectate vor fi introduse în gestiune globală a elementelor nutritive după Elveţia-Bilanz în calitate de nevoi. Fructul trebuie să fie din plin dezvoltat şi deci să fi fost hrănit în mod echilibrat fără de care el nu va avea nici o şansă pe piaţă. Gestiunea globală a elementelor nutritive se calculează cu ajutorul unui program informatic (LBL. Astfel un îngrăşământ efectuat după cunoştinţele actuale în materie este cea mai bună condiţie penrtu obţinerea unei recolte satisfăcătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Piatră de var Valoare pH: 6. Precizia calculelor îngrăşământului şi limita sa În practică îngrăşământul este departe de a fi o ştiinţă exactă şi se bazează de asemenea pe datele empirice. Tabelul de mai jos se bazează pe avizele experţilor. Nu trebuie totuşi să se aştepte la analize de sol şi recomandări de îngrăşământ care decurg o precizie exagerată. calculul aporturilor necesare pe ha şi an 22 200 kg nitrate de amoniac cu piatră de var şi bor 75 kg Superphosphate 200 kg Bittersalz (sulfat de magneziu hidratat) Se renunţă la aducerea de potasiu 100 2 2 55 38 55 17. SRVA 2001). CALITATEA FRUCTULUI ŞI ECHILIBRU PSIHOLOGIC Numeroase strudii demonstrează că aprovizionaea arborelui în elemente fertilizante are un efect decisiv asupra calităţii fructului. Tabel: Variabilitatea diverselor operaţii (± în %) a îngrăşământului după prelevarea eşantionului până la răspândirea îngrăşământului (avizul experţilor).9. Solurile care au o fertilitate deficită vor fi diferenţiate de cele care au fertilitate suficientă sau ridicată. Gestiunea globală a elementelor nutritive ia în considerare nevoile tutror culturilor de exploatare. dar ea ne asigură că fluxurile elementelor nutritive vor fi echilibrate. .25. prepararea şi extracţia de eşeantioane de sol 10 Determinarea chimică a elemntelor nutritive 5 Interpretarea analizelor de sol (definiţia clasei de 20 fertilitate) Nevoia culturilor de elemente nutritive 20 Oprtunitatea şi precizia factorilor de corecţie 30 Alegerea îngrăşământului adaptat ( de exemplu 20 îngrşământ compus sau organic) pe baza nevoilor în elemente nutritive Răspândirea îngrăşămintelor naturale pe teren 30 Răspândirea îngrăşămintelor organice pe teren 40 Sumă (îngrăşăminte) 50 ÎNGRĂŞĂMÂNT.5 180 14 20 55 14 0 0 20 40 20 1 60 1 Gestiunea globală a elementelor nutritive pe exploatare: Elveţia-Bilanţ Suma planurilor de îngrăşământ a parcelelor unei exploataţii furnizează vederea în ansamblu globală a gestiunii elementelor nutritive. De exemplu.5 18 1 3. repetiţia unei prelevări de eşantioni de pământ pe aceeaşi parcelă antrenează ecarturi de rezultate de analiză de ordinul ±30% în raport cu valoarea adevărată. Analiza solului este în măsură să determine elementele nutritive disponibile pentrui plantă în sol. Văzând că erorile care se fac în cele două sensuri se anulează. Operaţia Variabilitate Prelevarea eşantionului de sol 30 Prelevarea eşantionului de sol într-un moment 60 inadecvat Stocaj. ea este obligatorie pentru prestările ecologice recunoscute. extract AAE10: 1500 mg Ca 26. Dacă normele ar trebui corectate pentru o cultură fructiferă pe baza locului.

aportul de azot trebuie să fie intensificat în vederea profitării de potenţialul calitativ (culoare. Acest principiu consistă în a reduce la maxim pierderile elementelor care sunt prejudiciabile în acelaşi timp planurilor economic şi ecologic. În primul caz va fi calitatea fructelor din anul următor care va fi ipotecată (risc crescut de rea înflorire şi producţie scăzută. Asimilarea calciului şi borului este foart limitată în caz de secetă la stadiul T. Combinarea conţinut mic în N şi conţinut ridicat în Ca încetineşte diminuarea trăiniciei fructului după maturitatea sa psihologică. calciul are o importnaţă particulară. Aporturi prea ridicate favorizează prea puternic creşterea care la rândul ei domină pe inducţia florală. Ele vor fi subiectul diferitelor boli ale tulpinilor. Solurile livezilor noastre sunt în general suficient prevăzute cu calciu. O prea mare disponibilitate a azotului în zona radiculară a zmeurei şi a murului provoacă creşterea tulpinilor lungi şi groase sensibile la apariţia crăpăturilor. Aceasta semnifică că intrările în planul de îngrăşământ nu depăşesc nevoile plantelor.Echilibrul psihologic între creştere generativa şi creştere vegetativă este în principal reglată de tăierea şi regularea încărcăturii. Aporturi ridicate şi precoce de azot pot provoca o izbucnire a ciorchinilor de coacăz cu ciorchine.2 la 0. Tulpinile cu creştere pre viguroasă au potenţiale de randament mai scăzute de cât tulpinile cu vigoare medie care au o uşoară distanţă între noduri. Pentru menţinerea fertlităţii solului pe termen lung şi reducerea încărcăturilor în mediu trebuie ca ciclul elementelor interne de exploatare să fie închis. Chiar dacă în soluri acide riscul de a observa lipsuri în calciu este cel mai mare. O bună aprovizionare în calciu este o condiţie inconturabilă pentru obţinerea merilor a căror textură să satisfacă exigenţele pieţei. Primăvara nutrimentele mobilizate începând din lemn permit urcarea sevei şi asigură o bună înflorire şi o producţie consecventă. un aport complementar al solului nu permite rezolvarea acestei probleme. trebuie moderate aporturile de potasiu şi asigurat un îngrăşământ azotat adaptat. Totuşi analizele demonstrează apariţia solurilor sărace în calciu. La nivelul fertilizării. Boala petelor amare rezultă dintr-o proastă repartiţie de calciu în plantă. Arborii bine aprovizionaţi îşi dezvoltă şi muguri de floare puternici şi de bună calitate. Pentru elementele care pot fi stocate în sol precum K sau fosfaţii. Calciul are o influenţă pozitivă şi asupra altor fructe pri statutul său de element constitutiv al peretelui celular. Excese de potasiu pot de asemenea să antreneze o prostă absorbţie a calciului mai ales după legare. culoare. Atunci când aporturile depăşesc nevoile ele nu pot fi asimilate. Bace de arbust şi fructe mici Un prea puternic îngrăşământ azotat a culturilor de bace de arbust poate produce fructe puţin ferme şi inapte stocajului. Atunci când un aport este necesar trebuie să se ţină seama de nevoile specifice şi momentane a plantei pentru ca elementele să poată fi absorbite. Şi azotul are aici o importanţă mare. bor. cantitatea şi momentul aporturilor depinde de tipul de sol. Îngrăşământul trebuie să permită dezvoltarea organelor conform nevoilor lor. puţin aromate şi urât colorate. în al doilkea caz calitatea fructului din anul în curs este penalizată (calibru. Condiţia este penrtu varietăţile cu o puternică creştere tăierea consecventă fără de care aporturile de azot recomandate de norme sunt acaparate de creşterea vegetativă. eventual fracţionat sau mai târziu la sfârşitul înfloririi. Dacă arborele este rău hrănit. zahăr) în timpul anilor cu randament puternic. adică bilanţul să fie echilibrat. Pe culturile cu o uşoară alternanţă. risc de tulburări psihollogice). Într-un mod general putem afirma că un conţinut ridicat al fructului în calciu îi conferă o mai bună trăinicie (de la 0. în care aceste elemente sunt imobile. Conţinuturi ridicate în fosfor din fruct (minim: 9mg/100g de fruct) cresc probabilitatea că trăinicia fructelor rămâne după recoltă. Un element foarte solubil uşor drenat ca şi azotul nitric sau sulfatul de Mg va fi aplicat de preferinţă la începutul vegetaţiei. O supraaprovizionare în N. compuşi. fosfor şi azot În acest context. Aceste elemente putând fi absorbite de complex. Aporturi pre ridicate pot cauza pagube la nivelul rădăcinilor care sunt foarte sensibile şi importante pentru asimilarea elementelor nutritive. Alternanţa nu poate să fie eliminată prin aporturi de azot ridicate. riscul de pierdere . În plus trebuie să ţinem seama de o recrudescenţă de putrezire a fructului. Chia şi aportul cantităţilor mici de azot în zonă de consumare de lux poate avea consecinţe asupra culorii fructelor. Un îngrăşământ conform nevoilor permite arborelui să înmagazineze rezerve în lemn. Factori legaţi de psihologia plantei influenţează puternic acest fenomen. apoi creşterea fructelo şi în sfârşit creştrea mlădiţelor. trăinicie. adică un îngrăşământ care depăşeşte nevoile plantei produce fructe moi.5 kg/cm2). calibru. adică de procentulş său în argilă şi humus. O bună cunoaştere a solului şi a elementelor utilizate facilitează alegerea momentului aplicării lor. ÎNGRĂŞĂMÂNTUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Într-un sistem de nutriţie echilibrată care garantează menţinerea fertilităţii solului este vorba de a valoriza de către plantă elementele aduse sau generate în sol. Calciu. Mai târziu aprotul de calciu şi bor este limitat având în vedere că aprovizionarea fructului se face după rezervele de floem. Se sfătuieşete a se aplica îngrăşăminte după ce s-a controlat fertilitatea solului printr-o anliză de pământ. Normele pentru fructele cu sâmburi permit o formare a coroanei şi opunerea fructului rapidă în culturile fructifere moderne. În solul prevăzut cu calciu. număr puţin de celule ale fructului şi în consecinţă diminuarea trăiniciei). mugurii vor suferi la început. este convenabil să rămânem atenţi la starea calcică a solului şi să o corectăm în caz de nevoie.

aportul de substanţe nutritive sub formă organică. Pentru un sol în clasa de fertlitate A . . instaurându-se astfel randamente diminuate. O lipsă într-un element nutritiv particular fie prin lipsa de fertlitate a solului sau prin reaua disponibilitate în sol poate să fie corectată rapid. Sulfatul de K. microorganismele solului cele mai diverse şi micorizele vor servi la promovarea unei aprovizionări a culturii arboricole conform nevoilor. K magnezian şi kainita magneziană n-ar trebui să fie aplicate decât pe baza unei analize a solului (efectuat de un laborator cunoscut în timpul ultimilor 4 ani). 1. o alternanţă şi o scădere de calitate. Un aport punctual de elemente fertilizante în regiunea radiculară a unui arbore fructifer cu tulpina înaltă poat să se realizeze prin ţepuşa injectoare. Humus Conţinutul de materie organică a solului trebuie să fie superior lui 2. Promoţia şi conservarea unui sol biologic activ şi care are o bună structură presupune. şi riscurilede îngheţ care survin. regularea producţiei şi buruienilor sunt efectuate în acord cu îngrăşământul.5 kg P 2O5. Este recomandat să se controleze starea de fertilitate a solului prin analize regulate (la 5 ani). datorată aportului târziu de azot. Nevoile totale de elemente totale şi nutritive ale unei livezi extensive pot fi calculate în felul următor: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă nevoile anuale a fiecărui arbore să fie 0. Aceasta nu este posibilă decât dacă tăierea. 0. Pe lângă o fertilitate suficientă şi echilibrată. solul trebuie să aibă o bună structură şi activitate microbiană importnată. sau: nevoile culturii înconjurătoare la care se adaugă 1. PARTICULARITĂŢILE ÎNGRĂŞĂMÂNTULUI ÎN ARBORICULTURA BILOGICĂ Principii În arboricultura biologică scopul fertilizării este de a furniza arborilor şi arbuştilor în timp dorit şi în cantităţi adaptate. Acestea sunt bazate pe ordonanţa BIO Aport maximal de fertilizante pentru culturile fructifere Aportul maximal în substanţe nutritive corespunde normei de îngrşământ adaptate la condiţiile terenului conform „normelor de îngrăşământ în arboricultură”. Noi recomandă să se urmărească demersul următor: primăvara (februarie-martie) un aport mediu de gunoi 20 t/ha răspândit pe suprafaţa totală. Viermii de pământ. Parapeţii îngrăşământului bio Îngrăşământul practic decurge din directive şi recomandări publicate de Bio-Elveţia.diminuează atunci când procentul de argilă a solului creşte. Pentru a obţine acest sol ideal. În producţia biologică buna structură a solului şi vitalitatea microorganismelor sale trebuie să corespundă necesităţii de uttilizare a elementelor nutritive izolate. Acsete cifre sunt recomandări care sunt susceptibile să varieze în funcţie de intensitatea exploatării pajiştii. Nevoile totale de elemente nutritive pure reprezintă pentru arborele în producţie şi cultura de deasupra aproximativ: 150 kg de azot.56 kg K2O şi 0. Aportul suficient li oportun de elemente nutritive de îngrăşămintele bio nu va avea loc decât dacă o puternică activitate microbiană mineralizează aceste elemente sub formă asimilabilă de către plantă. vigoarea arborelui şi intensitatea exploatării pajiştii până la 2 împrăştieri de purin (aprox 20 m3 fiecare) pot fi necesare. Din acest motiv utilizarea produselor cu acţiune rapidă cum este piatra de var nestinsă sau stinsă (Ca0 sau Ca[OH]2) care au un efect iritant asupra faunei solului este proscrisă în producţia bilogică. Îngrăşământul culturii înconjurătoare se bazează pe GRUDAF.5% şi să nu scadă cu timpul. asimilarea şi vitalitatea sa vor diminua şi nu doar capacitatea de apărare.8 kg K2O şi 0. După condiţiile climatice. Îngrăşământul nu este decât un mod de intervenţie în vederea obţinerii de arbori şi arbuşti psihologic echilibraţi şi apţi să producă fructe de cea mai bună calitate. Aportul poate fi calculat după cum urmează: prepararea unei soluţii apoase (6-8%) cu îngrăşământ compus şi aplicarea unui litru de soluţie pe cm de perimetru din trunchiul arborelui: injectarea prin 2 înţepături pe m2 şi litru. Dacă planta este prea hrănită. o aprovizionare optimală în elemente nutritive în vederea asigurăii performanţelor calitative şi cantitative ridicate. doar 75% de nevoi a plantei pot fi răspândite prin intermediul acestor îngrăşăminte. În agricultura biologică prioritatea nutriţiei plantelor este de a atinge şi de a aobserva o stare de fertilitate ridicată a solului. INGRĂŞĂMÂNTUL LIVEZILOR EXTENSIVE Prelevările culturii înconjurătoare depăşesc de departe pe cele ale arborelui fructifer a livezii extensive. Esenţialul este de favoriza viaţa solului Arboricultura biologică dispune de puţine îngrăşăminte rapid asimilabile şi de rare îngrăşăminte foliare.25 kg Mg pe tonă de randament în fructe. Fracţionările nu sunt de prefereinţă decât atunci când solul are mai puţin de 10% argilă. agricultura biologică utilizează îngrăşăminte organice de fermă şi îngrăşăminte verzi.5 kg N. Ultimul aport de purin trebuie să se facă înainte de începutul lui iulie pentru prevenirea maturităţii prea târzii.08 kg Mg pe arbore şi an. în clasa B 50% şi în clasa C 25%. 0. 100 kg de P. dar şi calitatea mugurilor vor suferi.45 kg N. În general se aplică îngrăşăminte de fermă în livezile extensive.15 kg P2O5. în principal pe livezile supuse la o limtare de îngrăşământ. 300 kg de piatră de var şi 50 kg de magneziu pe ha şi an. 0. în măsura posibilului.

produse pe bază de lignit. Îngrăşămintele compuse şi pudra de rocă bogată în K. Azot Îngrăşăminte Alegerea momentului. sub formă lichidă sau solidă sunt conform BIO. Îngrăşământul foliar este supus combaterii simptomelor şi trebuie să rămână o măsură de urgenţă. nisipul de cuarţ codat etc. zgură Thomas. Îngrăşămintele P şi K sunt aduse pe baza analizelor de sol care dezvăluiesc un deficit evident. Sub formă de îngrăşământ mineral sunt autorizate: sarea de potasiu neclorată. Răspândirea de gunoi proaspăt trebuie să se facă devreme (februarie-martie). grisului şi resturilor de corn (12-14%N). compost şi gunoi în grămadă: a nu se înfunda prea profund. resturile între 8 şi 10 săptămâni turta de ricin (6% N). Îngrăşăminte minerale: a se înfunda mediu în profunzime. fac parte din îngrăşăminte. Mg şi fortifiante Agricultura biologică aspiră la o nutriţie armonioasă a plantelor prin intermediul unui sol şi a unui sistem radicular sănătoase.există o parcelă de control separată. Răspândirea purinului. intensităţii şi formei de lucru a solului va determina disponibiloitatea azotului. fierul. Aceasta este de-a dreptul imaginabilă de exemplu în cazul produselor pe bază de alge având în vedere că conţin Ca. Potasiu (K2O) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă. compost. Produsele autorizate sunt repertoriate în lista produselor auxiliare. purin. Condiţiile de ferrtilitate a solului suboptimale nu pot şi nici nu trebuie să fie compensate de aporturi în fosfor rapid asimilabil. . Pentru conţinuturile medii diverse îngrăşăminte de fermă. Magneziu (Mg) Îngrăşăminte Măcinarea rocilor şi produsele de alge. zincul şi molibdenul sub formă de chelaţi. gunoi. Atenţie: un conţinut prea ridicat al solului în potasiu favorizează pericolul pătărilor amare la măr. Au valoare de demonstraţie: o analiză a solului sau frunzei sau a simptomelor de lipsă vizibile sau cazuri repetate de pătări amare la măr. Îngrăşămintele minerale autorizate: fosfat natural moale. compuşi organici şi numeroase nutrimente microscopice într-o formă uşor asimilabilă care provoacă o reactivare energică a activităţii microorganismelor ale solului şi ale rădăcinilor plantei. se utilizează îngrăşăminte cu conţinut de materie organică ridicat şi/sau se acoperă solul pe linia arborilor cu trestie de China sau talaj de scoarţă. sulfaţi la fel ca şi clorura de Ca nu pot fi aplicate decât dacă anumite condiţii sunt utilizate cu obligaţia anunţării oficiului de control bio: . Aceste îngrăşăminte pot servi mai ales la trecerea stadiului primăvăratic cu deficit în azot. purin. Îngrşămintele calcice solubile (clorura de calciu) pentru lupta împotriva petelor amare sunt supuse prescripţiilor. Amendamentele din comerţ Amendamentele destinate ameliorării caracteristicilor solului ca şi anumite pudre de rocă. substanţe organice a nu se înfunda sau a se înfunda puţin. neiritant aprovizionează rapid în azot şi poate să se facă între aprilie şi mai. soluţiile de acizi aminici la fel ca şi turtele de tescuire a diverselor seminţe oleaginoase. Anumite îngrăşăminte azotate cu acţiune rapidă. Utilizarea sulfatului de Mg este supusă prescripţiilor. Oligoelemente. sulfatul de potasiu şi potasiul magnezic.5%. făina de puf şi pene. Îngrăşămintele foliare cum sunt sulfatul de magneziu. Alegerea îngrăşămintelor azotate din comerţ va fi dictată de viteza sa de punere la dispoziţie a elementelor nutritive ale plantei. este cazul pudrei. .Dacă conţinutul în materie organică este sub 2. gunoi în grămadă.nevoia trebuie să fie adeverită. Calciu (Ca) Îngrăşăminte Diferitele îngrăşăminte calcice sunt disponibile şi acţionează în mod mai mult sau mai puţin alaclin. pudra de corn acţionează între 10 şi 14 zile. borul. manganul.eficacitatea răspândirii îngrăşământului este documentată. produse pe bază de alge. Fosfor (P2O5) Îngrăşăminte Substratul de ciupercă. . îngrăşământ foliar în Ca. Compost. substanţe organice: a nu se înfunda sau a se înfunda puţin în profunzime. Eficacitatea acestor produse este din păcate prea puţin coroborată de rezultatele încercărilor neutre chia şi atunci când se vorbeşte de experienţe practice concludente. Trebuie menţionat şi: tescovina.

A se evita utilizarea pesticidelor cu spectru larg. Devine mai activ în perioada de înfrunzire după înflorire.se remarcă mai ales primăvara. dar sunt dotate cu o mare mobilitate şi îşi depun ouăle pe numeroase gazde. Ele consumă de obicei de-a lungul vieţii numeroase insecte prădătoare. Cea mai mare parte dintre insectele parazite sunt viespile sau muştele. Menţinerea unei cuverturi vegetale pentru a oferii prăzi. A şti să se recunoască insectele şi să se distingă de devastatori. Din cauză că permit să se recurgă mai puţin la pesticide pentru a lupta împotriva unui inamic. Mămăruţele. 6. tetranyque roşie a mărului. produsele fitosanitare recomandate sunt cele care afectează insectele prezente în livadă. enrouleuses.se delasează rapid(1mm). endofite sau nu. Aceeaşi gazdă poate fi parazitată de una sau mai multe insecte. parazitoide.3 mm). Tabel: Acarieni şi insecte frecvente în livezi Nume Descrierea Acarieni prădători Amblyseius fallacis (Fitoseide) Pradă sau gazdă preferată Acarieni fitofagi (de exemplu. Acarieni fitofagi Nimfă. Acarieni fitofagi Nimfă. clar sau translucid.Numeroşi devastatori ai livezilor sunt prada acarienilor sau insectelor. Parazitoidele adulte nu se hrănesc de obicei cu insecte. se deplasează foarte rapid (0. Activ în vegetaţia din sol la începutul sezonului. Zetzellia (stigmeide) mali Corp în romb. 8. acarieni). 7.adult Balaustium spp(Eritreide) Mare. nectar şi loc pentru înlocuirea numeroşilor prădători şi parazitoide. A se recurge la insecticide şi acaricide compatibile cu programele de luptă integrată. adică devastatorii. tetranyque cu două puncte) Stadiu de prădare Nimfă.5 mm). polen. Gazda moare încetul cu încetul în timp ce larvele parazite se hranesc şi se dezvoltă. chrysope şi syrphe (muşte cu abdomen galben şi negru) sunt exemple de insecte prădătoare. fluturi şi alte larve de fluturi sunt adesea invadate de insectele parazite. Prezenţi pe scoarţa şi frunze. Iată câteva principii pentru conservarea acarienilor şi insectelor într-o livadă: 5.adult Nume Descrierea Pradă sau gazdă Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate . Aceşti „duşmani naturali” reuşesc adesea să oprească populaţiile de insecte dăunătoare. Când lupta chimică trebuie să se înscrie într-un program de luptă integrată.cu aspect de velură. galben viu pătăt cu portocaliu (0. Parazitoidele sau insectele parazite sunt mai mici decât gazda lor. Inamicii naturali ai devastatorilor de livezi sunt mai degrabă insecte prădătoare. Insectele prădătoare sunt în general la fel de mari ca şi prăzile lor. Corp în formă de lacrimă. acarienii şi insectele contribuie la prevenirea sau întârzierea în livezi a souches rezistente la pesticide. programele de luptă integrată mizează pe menţinerea sau creşterea populaţiilor de inamici naturali în livezi. Aceşti prădători sunt suficienţi de mobili pentru a se deplasa spre sursa lor de hrană.acolo unde se hrănesc acarienii fitofagi. care se hrănesc cu frunze (exemplu afide. Afidele. atacând în mod deosebit devastatorii indirecţi. Fără a ţine seama că aceşti auxiliari de luptă se hrănesc cu insecte rezistente care supravieţuiesc tratamentelor antiparazitare. adult Loc şi perioadă de activitate Adultul stă iarna la adăpost sub scoarţă şi la baza arborilor. Se găseşte pe faţa inferioară a frunzelor în lungul nervurii principale. Pentru a profita de pe urma luptei biologice exersată de acrieni şi insecte. cu pete brune pe spate (câteodată). Supravegerea şi notarea în scris a nivelelor populaţiilor de insecte din livadă.de culoare roşu închis până la roşu deschis.

Larve se găsesc pe frunze. Mămăruţele sunt active tot sezonul. brun punctat şi/sau verzi (1-2 cm). pe lungile codiţe foarte fine. adult Afide Larvă Găsim larvele în coloniile de afide. Larve: tăiate. verzi cu ochi roşii. au culoare portocaliu aprins. rapide. Adulţii se adăpostesc iarna în resturi la picioarele arborilor şi gardului viu. adult Nume Pradă sau gazdă preferată Stadiu de prădare Loc şi perioadă de activitate începutul primăverii până la sfârşitul verii. Găsim larvele în coloniile de afide pe toată perioada de creştere. adult Nume Pradă sau gazdă preferată Acarieni. Adulţi: muşte mărunte. cu pete clare. ovoide (3 mm lungime). Adulţii şi larvele sunt activi peste tot în arbore în preajna prăzilor. portocalii. capabile să zboare deasupra locului (5-10 mm). acarieni şi cochinile Larvă. Ouă: albe. acarieni Nimfă.5 mm). adult Loc şi perioadă de activitate Pe frunze şi mai ales pe ciorchinile de fructe sau pe . Putem observa adesea adulţii gata să prădeze florile. prevăzute cu lungi mandibule în formă Descrierea de seceră (7-8 mm). Ouăle: galbene în formă de butoi. Descrierea foarte active. Mămăruţe Adulţi: ovoide. Nimfele: foarte mici (1-2 mm). Larvele: corp alungit. reunite în ciorchine. punctate cu verde sau gri. Adulţi: verzi sau bruni cu corpul lung şi subţire. cu aripi puternic nervurate (2 cm lungime). Nimfele: minuscule. Adulţii: cenuşiu. asemănătoare cu melcii. marcate cu puncte negre (3-4 mm). Sunt prezente de la Sirfide sau muşte de flori Afide Larvă Crizoperlide Hemerobide şi Afide. negri cu pată albă în formă de romb pe aripi. afide Stadiu de prădare Nimfă. Când sunt mai multe afide. Pe frunze de-a lungul întregului sezon de creştere. Afide. acarieni Larvă. brun sau portocaliu strălucitor.preferată Prădători ai afidelor Cecidomide Larve: mici (<1. Afide. Prădători generali Antocoride Ploşniţe (Miride) de molenă Adulţi: mici (3-4 mm). Ouăle sunt depuse pe frunze şi ramuri. imposibil de descris şi greu de observat. prevăzut cu picioare bine formate (5-6 mm). Larve: apode. apode. ele nu omoară mai multe decât mănâncă. Adulţi: muşte asemănătoare cu albinele.

Ploşmiţe de casă

Carabes

Adulţi: mari, bruni cu picioare lungi (20 mm) gură lungă curbată. Abdomen care merge sub aripi. Nimfe: asemănătoare cu adulţii dar mai mici şi aptere. Însecte mari negre sau brune (3-20 mm), strălucitore sau mate, aplatizate puţin în lateral.

Afide, acarieni, larve de fluturi şi alte insecte cu corp moale Numeroase insecte cu corp moale, dintre care larvele carpocapsei mărului în fructele căzute Majoritatea insectelor arboricole Pradă sau gazdă preferată Ouăle carpocapsei mărului, fluturilor şi al fluturelui oriental al piersicului. Larve de fluturi nocturni dăunătoare

Nimfă, adult

tinerele mlădiţe. Active de la sfârşitul lui mai până în octombrie. Pe scoarţă şi frunzele arborilor.

Adult

Nocturne, se găsesc în gazon, deasupra resturilor solului, pietre. În frunziş, pe ramuri şi trunchi.

Păianjeni

De talie şi culoare variabile după specie, 8 picioare.

Imatur, adult

Nume Parazitoide Tricogramele

Descrierea

Stadiu de prădare Larvă

Loc şi perioadă de activitate Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se găsesc în interiorul ouălor a speciilor de gazde. Adulţii sunt activi la înfrunzire. Larvele se hrănesc în interiorurul larvelor de fluturi. Adulţii sunt activi la înfrunzire puţin după fiecare zbor al MMP. Larvele se hrănesc din interiorul larvelor MMP. Loc şi perioadă de activitate Pupele se găsesc în interiorul galeriilor de MMP. Adulţii sunt activi la înflorire. Larvele şi pupele

Viespi minuscule (<0,7 mm) care parazitează ouăle fluturilor de noapte.

Alte viespi (Braconide Icneumonide)

parazite şi

Viespi cu corp subţire (0,5-3,6 cm), negre, brune, portocalii sau galbene. Femele dotate cu un lung ovipozitor.

Larvă

Pholetesor (Branonide)

ornigis

Mici viespi negre (5 mm) prevăzute cu lungi antene şi marcate cu o pată mică neagră pe fiecare din aripile anterioare. Pupele se găsesc în interiorul coconilor albi, ovoide, care seamănă cu comprimatele. Descrierea

Mineuse mărmurită mărului (MMP)

Larvă a

Nume

Pradă sau gazdă preferată

Stadiu de prădare

Chalcis (Calcide)

Mici viespi stălucitoare prevăzute cu antene scurte şi cu un abdomen ascuţit.

MMP şi alte larve de fluturi.

Larvă

se găsesc în interiorul galeriilor de MMP şi pe diferite alte specii de larve de fluturi.

Lepidoptere (sau „fluturi” ) Lepidopterele, termen ştiinţific pentru fluturi, formează o ordine de insecte foarte importantă: se cunosc azi peste 250000 de specii diferite. Numele lepidoptere înseamnă aripi (ptera) acoperite de solzi (lepido). REPRODUCEREA ŞI DEZVOLTAREA Ciclul de dezvoltare a lepidopterelor prezintă patru faze distincte: Oul Ouăle pot fi depuse izolate sau în grup. Larva Larva suferă mai multe schimbări pentru a atinge talia sa maximală. Ea este echipată cu puternice mandibule pentru a se hrăni. Ea poate ataca tulpinile, frunzele, fructele, florile, seminţele, ceea ce antrenează deprecierea, respectiv pierderea, plantelor şi recoltelor. În plus, rănile pot favoriza instalarea ciupercilor, şi deci putrezirea fructelor şi plantelor. Nimfa Este etapa de transformare a larvei în fluture. În general nimfa este protejată într-un cocon. Adultul sau fluturele Este prevăzut cu două perechi de aripi acoperite cu solzi. Fluturele este echipat cu o trompă care îi permite să aspire nectarul florilor, sucul fructelor sau seva plantelor. Antenele bine dezvoltate joacă un rol important în reproducerea lor: datorită lor masculii pot capta feromonii sexuali emişi de femele. Longevitatea unui fluture este foarte variabilă în funcţie de specii: 5-30 zile. PRINCIPALELE SPECII DE LEPIDOPTERE Putem împărţi lepidopterele în două mari clase: fluturi de zi, sau Rhopalocere, şi fluturi de noapte, sau Heterocere. În cea de a doua categorie găsim cele mai multe specii care provoacă ravagii. Cucuvele (Noctuidae): Autographa gamma (cucuveaua gamma), Chrysodeixis calcites (cucuveaua de Turcia), Heliotis armigera (cucuveaua roşiei), Mamestra brassicae (cucuveaua verzei), Agrotis segetum (cucuveaua recoltelor)... Piralidele (Pyralidae): Ostrinia nubilalis (piralida de porumb)...

Tordeuses (Tortricidae): Cydia pomonella (carpocapsa merilor şi perilor), Cydia molesta (fluturele oriental al piersicului), Cacaecimorpha pronubana (fluturele garoafei), Lobesia botrana (eudemisul viţei de vie)... Familia de Pieridae, cu pierida verzei Pieris brassicae, aparţine de Rhopalocere. Lepidopterele pot fi întâlnite pe aproape toate culturile, cât şi pe mărfile stocate. METODELE ALTERNATIVE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA LEPIDOPTERELOR Lupta clasică împotriva lepidopterelor antrenează utilizarea unor mari cantităţi de insecticide ţintând ouăle, larvele sau adulţii. S-au dezvoltat şi alte metode de luptă mai puţin nocive pentru mediu. Lupta cu insecte utile În natură, numeroşi factori pot provoca moartea lepidopterelor (insecte, păsări, ciuperci). Printre insectele utile, parazite sau prădătoare, care atacă ouăle sau larvele, sunt câteva care se utilizează în lupta biologică. BIOTOP comercializează astăzi două specii de mocro-viespi parazitoide pentru ouăle de lepidoptere: Trichogramma brassicae şi Trichogramma evanescens. Aceste două specii au o acţiune complementară: Trichogramma brassicae parazitează grupurile de ouă, în timp ce Trichogramma evanescens este mai specifică pentru ouăle izolate. Ouăle de lepidoptere parazitate de acestea iau o culoare neagră caracteristică. Trichogramma brassicae este utilizată în lupta împotriva piralei de porumb. Cele două specii sunt de asemenea utilizate în adăpost şi în plin câmp, pe culturile de zarzavaturi şi ornamentale. Metodele biotehnologice Metoda de confuzie sexuală ECOPOM

Ea permite lupta eficace împotriva carpocapsei merilor şi perilor. Această metodă se bazează pe utilizarea difuzorilor îmbibaţi cu feromonul analog feromonului femelei de carpocapsă. Difuzorii plasaţi în livadă saturează atmosfera cu feromoni şi maschează urma carpocapsei femelă. Carpocapsa mascul nu poate atunci să îşi găsească femela. Nu mai există reproducere, nici naşterea larvelor devastatoare. Capcane sexuale Utilizează capsule impregnate du feromonul analog feromonului femelei devastatorului căutat. Capcanele sexuale există pentru lepidoptere, dar şi pentru alţi devastatori, precum anumite diptere. Există două mari categorii de capcane: capcane pentru detectare şi capcane pentru împiedicarea masivă. Capcanele pentru detectare sunt utilizate pentru a semnala începutul de zbor al unui devastator. Aceasta permite utilizatorului să administreze în mod rezonabil tratamentele chimice sau biologice. În general sunt piedici lipicioase: masculii atraşi de feromonul de sinteză rămân prizonieri. Capcanele pentru împiedicarea masivă, compuse dintr-o pâlnie şi un receptor care reţine fluturii, sunt utilizate pentru capturarea în mari cantităţi a lepidopterelor. Această metodă nu este eficace împotriva tuturor speciilor. Se utilizează împotriva lepidopterelor devastatoare: - a mărfurilor stocate - a pădurilor - a livezilor. Carpocapsa mărului Descriere Carpocapsa este un fluture de noapte a cărui larvă atacă fructele mărului,părului,caisului şi a altor arbori fructiferi.Acest fluture este de culoare gri-brun cu linii brune fine înaintea aripilor şi o dantelură pronunţată în spate.Larvele sunt roze cu un cap brun şi măsoară în jur de 2,5 cm. Ciclu de viaţă Nu există decăt o singură generaţie în Quebec în general deşi că în yonele foarte calde există posibilitatea să fie două generaţii.Primii adulţi apar la căderea petalelor după acumularea a 300 de grade ziua deasupra de 5C.În livada comercială,pragul de toleranţă este de 20 adulţi pentru două capcane.Ouăle încep să se dezvolte atunci când temperatura este de 11C şi primele ouă se sparg la 140 grade ziua peste 11C.Tinerele larve se hrănesc cu frunze ,dar intră rapid în fricte. După aproximativ o lună ,larvele ies din fructe şi cad pe sol sau coboară pe trunchi şi îşi fac coconii sub scoarţa dezlipită de pe trunchi sau în resturi la sol. Mijloace de luptă Capcane fizice Tehnica cea mai curentă în livadă constă în a rula mai multe cartoane ondulate pe trunchi şi pe ramurile groase la cel puţin 20 cm distanţă faţă de sol.Larvele de carpocapsă se vor refugia sub această capcană atunci când vor coborî din arbore peantru a-şi face coconii.Ondulaţiile de carton trebuie să aibă cel puţin 4 mm lărgime.Benzile-capcane sunt foarte eficace pe arborii izolaţi.În loc de carton ondulat se poate utiliza iuta de 15 cm lărgime şi tencuiala cu lipici Tanglefoot.În cazul când sunt două generaţii de carpocapsă putem combina cele două tipuri de capcane.Se distrug benzile de carton după aproximativ o lună după ce s-au capturat primele larve pe benzile de iută. Capcane olfactive Capcanele olfactive au fost utilizate mai ales pentru a studia carpocapsa.Fluturii de noapte în general sunt atraşi de soluţiile de suc a fructelor,de zahăr sau de siropul în fermentaţie.Reţeta cea mai simplă şi cea mai curentă constă într-o soluţie de melasă şi apă în proporţie de 1 pe 9 la care se adaugă câteodată drojdii.Fermentaţiile zaharoase constituie înainte de toate atracţii alimentare. Anumite uleiuri esenţiale pot servi şi ele ca şi atracţie ,dar în acest caz este vorba de un produs care stimulează ouatul şi nu apetitul.Uleiul esenţial rezidual produs din gudron de răşină de pin plasat pe o suprafaţă aproape de o capcană pe bază de melasă este un mod simplu de a creşte puterea de atracţie a acestuia din urmă.După Van Leeuwen(1948),capcana cea mai eficace constă într-o pinte de capcană standard(apă-melasădrojdie),0,5 ml acid valeric,1 ml sulfat de nicotină şi 1 uncie de ulei de pin intr-o sticlă.Pentru a evita captura albinalor,trebuie acoperite recipientele capcane cu un grilaj de 6 mm şi să nu se suspende decât la căderea petalelor.Alte capcane posibile includ uleiul de lin,săpunul ,amoniacul şi materialele proteice ca şi albuşul de ou sub formă de pudră sau cazeină.Punerea la punct a capcanelor cu feromoni a pus de o parte celelalte capcane olfactive. Capcană solidă pe bază de sassafras:se umple un pahar de carton(125 ml) cu două treimi de rumeguş;se încorporează o linguriţă(5 ml)de ulei de sassafras şi o lingură(15 ml) de oţet foarte rece;se adaugă lipiciul pentru a satura amestecul;se lasă la uscat câteva zile;se suspendă capcana într-un borcan parţial umplut cu apă. Capcane cu feromoni

Capcanele cu feromoni-substanţe sintetice identice cu produsele secretate de insecte ca şi mesaj sexual sau altul-sunt utilizate în mod curent pentru depistarea carpocapsei.Aceste capcane,în formă deltoidă sau pâlnie,pot captura un număr mare din aceşti fluturi fără a putea totuşi controla carpocapsa. Capcane luminoase Controlul carpocapsei cu ajutorul capcanelor luminoase a făcut obiectul intenselor cercetări în Statele Unite în anii 30.Tehnica nu a rezistat la apariţia insecticidelor sintetice ieftine în timp ce controlul cu ajutorul capcanelor luminoase este foarte scump.Carpocapsa este mai puţin atrasă de lumină decât celelalte lepidoptere fiind de natură crepusculară şi nu nocturnă.Lampele pot prelungi artificial perioada de activitate a carpocapsei. Principii:Studiul comportamentului carpocapsei indică că: • Din două surse luminoase de acelaşi spectru dar de intensitate diferită,carpocapsa o alege pe cea mai intensă; • Din două surse luminoase cu spectre diferite,carpocapsa alege spectrul care-o atrage mai mult chiar dacă intensitatea celeilalte surse este mai mare; • Frecvenţele care atrag cel mai mult carpocapsa sunt aproape ultra-violete,mai ales violet şi albastru.Trebuie notat că frecvenţele cele mai atăgătoare nu sunt în mod necesar dorite,deoarece ele stimulează depunera ouălelor. Tipuri de lămpi:În livadă,tuburile cu vapor de mercur de culoare albastru-pal sunt cele mai atrăgătoare:ele produc multe frecvenţe dorite şi puţină căldură.Puterea lămpii cea mai frecvent întâlnită este de 75 waţi. Carpocapsele nu sunt atrase la o distanţă mai mare de 17 m de lampă.Ele sunt mai active la crepuscul şi în zori şi nu sunt deci atrase de capcanele luminoase decât atunci când iluminarea naturală este sub 0,2 bujie/pieds.Capcanele luminoase sunt ineficace la o temperatură sub 15,6C atunci când carpocapsele sunt inactive.Cea mai mare parte a studiilor indică că masculii sunt mai atraşi decât femelele de capcanele luminoase. Tipuri de capcane:O dată carpocapsa atrasă,trebuie bineînţeles prinsă.Încercările au arătat că capcanele care elecrtocutează sunt mai eficace decât cele care constau dintr-o farfurie cu apă sub lampă.Capcana cea mai eficace constă dintr-o combinaţie de capcane luminoase şi olfactive:este vorba de o lumină cu reflector suspendat deasupra unei farfurii la 30 cm care conţine un amestec de apă şi melasă.În livada standard,reducerea pagubelor nu este posibilă decât cu câte o capcană în fiecare arbor.Cele mai bune rezultate sunt obţinute plasând capcanele luminoase cel mai sus şi cel mai aproape posibil de centrul arborelui. Mijloace de luptă culturale Să se răzuiască scoarţa detaşată de trunchiuri primăvara cu o racletă,o săpăligă sau o broşă de 25 mm,recuperând ceea ce s-a răzuit sub formă de cuvertură la picioarele arborelui pentru a le distruge.Se pot elimina pupe de carpocapse şi preveni locurile pentru hibernarea larvelor.Să se strângă fructele căzute înainte ca larvele să părăsească fructele.Să se tundă sulfina albă din apropierea livezii deoarece larvei carpocapsei îi place să îşi facă coconul în interiorul tulpinilor. Mijloace de luptă fizice Punerea în saci Punerea în saci a fructelor este o metodă eficace dar foarte exigentă în mâna de lucru.Pentru protejarea de carpocapsă se inchid merele în saci de hârtie,din iunie până înainte cu o lună de recoltă. Mijloace de luptă biologice Prădători şi paraziţi Chiar şi în ţările din Europa de unde este originară,carpocapsa nu este bine controlată de inamicii naturali cum este de insectele prădătoare şi parazite.Putem favoriza prădătorii vertebraţi ai carpocapsei plsând un număr mare de cabane în livadă şi de seu iarna.S-a arătat că ciocănitoarea mică şi cea păroasă mănâncă aproximativ jumătate din larvele hibernante a carpocapsei. Într-un context de producţie biologică,ajutorul paraziţilor naturali nu este neglijat.Se sugerează să se implanteze în livadă couvre-sol cu flori favorabile paraziţilor de carpocapsă cum sunt trifoiul,muştarul,sarasinul sau compuşi de tipul margaretă.Introducerea în livadă a viespilor parazitare a carpocapsei poate ajuta la control,dar cere o sincronizare perfectă cu ciclul carpocapsei:ouălede viespi trebuie să se spargă când carpocapsele depun ouă. Boli Contolul biologic al carpocapsei cu ajutorul bolilor pare a fi promiţător în livada comercială.Carpovirusul este la fel de eficace ca şi insecticidele chimice putând să elimine până la 80% larve şi 95% găuri din mere. Avantajele carpovirusului • -specific carpocapsei • -poate fi amestecat cu alte produse • -nu este toxic pentru vertebrate Dezavantajele carpovirusului • -costisitor pentru a fi produs • -mai multe stropiri primite pe generaţie Alte metode de luptă Insecticide vegetale În producţia biologică se utilizează cel mai adesea insecticidele botanice precum piretra,roten sau ryania.

Matoda Ecopom a putut fi testată cu succes pe mai multe hectare în cursul ultimelor două campanii. Baza luptei integrate în livezi Reuşita metodei de confuzie sexuală solicită tehnicitate. întâlnirea şi împerecherea se realizează datorită feromonilor sexuali pe care îi emite femela pentru a atrage masculul.Trebuie selecţionate livezile adaptate pentru folosirea confuziei sexuale. Permite o mai bună gestiune a problemelor de rezistenţă a carpocapsei la insecticidele chimice. Principiul confuziei sexuale La fluturi.Ecopom este o metodă eficace de luptă prin confizie sexuală. Masculii dezorientaţi nu mai pot localiza femelele. Coleoptere .împiedicând împerecherile. stăpânire şi vigilenţă. Ecopom poate fi utilizat.situaţii în care confuzia sexuală poate fi demarată. Un atuu pentru mediu şi producţie Ecopom permite o diminuare semnificativă. Respingătorii vegetali Capucinele de la baza arborilor au reputaţia de a alunga carpocapsa.fie doar pentru a doua generaţie.Cercetători americani au ajuns la concluzia că utilizarea combinată a retonului cu piretra poate controla populţii mici sau mijlocii de carpocapse.difuzorii Ecopom permit asocierea eficacităţii durabile şirespectul mediului. se vor face tratamente clasice pentru complectarea acţiunii confuziei sexuale.Apoi. ceea ce mascheză semnalele emise de femele.Mai întâi.întâlnirile întâmplătoare sunt statistic foarte rare. ECOPOM Împotriva redutabilei carpocapse a merilor şi prunilor.substanţe emise de femelă pentru a atrage masculul. Trebuie studiat contextul de livadă cu „confuzie” şi. Ecopom răspunde efucace la aşteptările consumatorilor în materie de calitate şi securitate alimentară. Produsul este biodegradabil şi nu se spală.prima generaşie fiind ocrotită de o protecţie chimică.confuzia sexuală permite să se facă faţă mai bine la problema legată de rezistenţa carpocapsei la insecticidele chimice. ECOPOM Confuzia sexuală: Celibatul se dezvoltă la carpocapsă! Ecopom este un produs omologat în mai 2000. Ecopom prezintă avantaje reale atât la nivelul mediului cât şi la nivelul calităţii de producţie.măiestrie şi vigilenţă.Infuziile de tanacita sau de pelin pulverizate pot induce fluturele în eroare mascînd mirosul merilor.dar nu populaţii mari.nu mai poate decât din întâmplare să îşi găsească partenera şi să se reproducă. nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice. De fapt.Acest produs se prezintă sub formă de difuzpri celulozici. şi permite facilitarea valorificării producţiilor. Principiul său se bazează pe un element cheie a reproducerii:feromonii.În sfârşit. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni.Ecopom răspunde la aţteptările consumatorilor în materie de calitate şi de securitate alimentară şi prmite o mai bună valorificare a producţiilor.Difuzorii Ecopom saturează atmosfera livezii cu analogii de sinteză ai feromonului sexual al carpocapsei.folosirea acestei metode originale are o consecinţă foarte favorabilă la nivelul reziduurilor produselor fitosanitare asupra fructelor.împiedicând împerecherea. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii mascul/femelă prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcelă. biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri.Mai mult decât un simplu produs.Când populaţiile de carpocapsă sunt puţine. tehnica nu este adaptată în toate situaţiile.nu mai sunt larve devastatoare şi fructele sunt ocrotite fără a recurge la tratamente chimice.fie de două ori pentru ambele generaţii a carpocapsei. punerea este rapidă (2 ore pe ha). Astfel. respectiv în anumite cazuri.biodegradabili şi uşor de agăţat pe ramuri. metodă de luptă prin confuzie sexuală.fiind biodegradabile şi permanente.În urma acestui fapt. suprimarea utilizării pesticidelor clasuce şi reziduurilor pe fructe. Ecopom se prezintă sub formă de difuzori celulozici. Cydia pomonella. Alte metode Inundarea livezilor cu carpocapse masculi sterili nu este posibilă decât pentru văile cu producţie izolate şi cere timp şi investiţii enorme.Astfel. Reuşita acestei metode de luptă solicită tehnicitate.ce maschează semnalele emise de femelă. în cazurile în care se va dovedi necesar. Biotop propune Ecopom.

Pagubele cele mai importante sunt cele cauzate de femelă care îşi pregăteşte locul pentru depunerea ouălelor.crioceres sparanghelului . adică vis-a-vis de un complex de specii. Vespere sau Vesperus xatarti Altise viţei de vie sau Altica ampelophaga Otiorhynque viţei de vie sau Otirhynchus sultacus 6. Aceste specii formează sisteme complexe. în acest caz ei diminuează activitatea clorofilină. cultivate ca şi cereale sau ca şi furaj. Coleoptere devastatoare în culturile cerealiere Monocotiledonatele.sitone mazărei 8. Patru specii de coleoptere devastatoare sunt recenzate: cigarier viţei de vie. perilor. Pagubele cauzate prin muşcăturile adulţilor nu sunt importante decât atunci când se inmulţesc rapid.prădătorii care devorează mai multe insecte de-a lungul vieţii lor. de diptere. Efectul final ar putea fi atunci o reducere a controlului natural exersat asupra restului faunei locale. care în condiţiile naturale sunt echilibrate. a căror larve se dezvoltă pe sau intr-o insectă gazdă .ceutorhynques . dar care sunt câteodată şi auxiliari preţioşi în lupta împotriva inamicilor bunurilor noastre. Mămăruţa cu două puncte este un redutabil prădător care consumă afide dar şi crisomalide. ne permite să dezvoltăm o strategie defensivă eficace. Coleoptere devastatoare pe culturile de legume Sunt 6 coleoptere devastatoare a culturilor de legume: . de neuroptere şi de tisanoptere. numite comunităţi.altise cruciferelor . un anumit număr sunt inmici naturali ai devastatorilor culturilor. Adulţii apar în mai şi începutul lui iunie. au rădăcinile devorate deelteride de genul agriote. Pentru a lupta împotriva acestui devastator.bruche mazării . 7. Le vom clasa în funcţie de tipul de culturi unde apar ca şi devastatori: 5. colorată uniform cu reflecte metalice mergând de la verde arămiu la roşu granat. caişilor. gulerul lor este distrus de carabede care atacă şi frunzele şi tinerele spice. Concluzii Lupta biologică cuprinde trei riscuri serioase: . se hrănesc muşcând dui limbul frunzelor. prunilor. Este dăunător mai ales merilor.nimic nu permite stabilirea cu o certitudine absolută că auxiliarul nu va scăpa de la acest regim strict şi devine la rândul său un redutabil distrugător atacând alte insecte sau alte plante pe care cercetătorul i lea impus. de lepidoptere. de hemiptere.bruche fasolei . Coleoptere devastatoare în viticultură O perfectă stare sanitară a strugurilor culeşi este prima verigă a lanţului care conduce la ameliorarea calităţii vinurilor. Coleoptere auxiliare culturilor Printre speciile de artropode care se dezvoltă în mediile cultivate. de himenoptere. Din 27 ordine cunoscute. 7 ordine de insecte ne interesază direct ca devatatori şi auxiliari ai culturilor. Ne vom referi doar la cazul coleopterelor. şi biologia agresorilor. gramineele. Se disting 2 categorii de auxiliari: . tinerele spice hrănesc rutelidele adulte (Anisoplia). . Mămăruţa prădătoare este eficace împotriva acarienilor din livezile de meri.paraziţii sau parazitoidele. ceea ce. este vorba de xileborul disparat sau Xyleborus dispar.Auxiliarul poate să scadă sub un prag critic densitatea populaţiilor altor prădători sau paraziţi care îşi găsesc totuşi acolo o parte din hrana lor. altise viţei de vie şi în sfârşit otiorhyngue viţei de vie.Astăzi. ele jucând un rol important în echilibrele biologice ca şi descompunători ai materiilor organice şi consituie o sursă de hrană pentru alte insecte sau alte animale (păsări). trebuie ca în faza de preînflorire să se supravegheze viile şi apariţia primilor adulţi. Adăugăm aici şi mămăruţa cu două puncte şi mămăruţa prădătoare. cu ajutorul arsenalului nostru chimic şi biologic. Ei consumă de-a lungul dezvoltării lor larvare sau de-a lungul vieţii lor unul sau mai mulţi delapidatori şi contribuie astfel la reglarea populaţiilor de insecte sau acarieni dăunători culturilor. vespere. Cigarier viţei de vie sau Byctiscus betulae Este vorba de o frumoasă gărgăriţă de 7-8 mm. Este un polifag care atacă atât viţa de vie cât şi pomii fructiferi cum este cireşul. inamici redutabili ai culturilor sau stocurilor noastre. cunoaştem mai bine şi atacurile. Coleoptere devastatoare în arboricultură O singură specie de coleoptere este devastatoare în arboricultură. frunzele sunt distruse de hispine. Este vorba de coleoptere. Mai trebuie adăugat şi asociat la toate aceste insecte utile şi dăunătoare prezente în culturi o multitudine de specii pe care le numim „specii indiferente”. . acarieni şi psile.

aricii şi vulpile. Cuibarele din beton sunt mai fiabile decât cele din lemn a căror durată este limitată în timp. Dar mai sunt şi mustelidele (nevăstuici. Cuibarele sunt plasate în mediu sau în .cimbrului Nu ezitaţi să le puneţi în apropierea plantelor expuse. planuri de apă. RFL: Care sunt animalele la care vă referiţi şi regimul lor alimentar este cunoscut? M. vom găsi doar 4-5 specii de păsări. Pentru păsărele cum sunt piţigoii cărbunari şi albaştri.).verzele . prietena grădinarului Afida are mai mulţi duşmani pe care trebuie să ştim să-i folosim. ulm. şi de aceea am recurs printre altele la punerea de cuibare.fasolea .arborii şi arbuştii (pin.garoafelor de inde . Cuibare în livezi Utilizarea păsărilor şi liliecilor ca şi auxiliare potenţiale în livezi nu relevă utopia. J: Nu doar pe gustul de acum dar este urgent să se ia în considerare biodiversitatea având în vedere eroziunea care acţionează în mediile agricole. etc.mentei .sarriette . deoarece plantele astfel fertilizate atrag afidele. stejar. altele le atrag Este mai bine să îndepărtăm plantele următoare sau să fim vigilenţi: . etc. Réussir Fruits & Légumes: Care au fost motivele dumneavoastră pentru aplicarea unui astfel de program? Michel Jay: Am vrut să atragem atenţia asupra faptului că multe specii nu sunt luate în seamă în lupta integrată.roşiile . regimul alimentar este compus din larve hibernante (carpocapsă. Să se pulverizeze pe zonele atinse.) preluate de pe scoarţe şi larve de fluturi. RFL: Putem atrage această faună în livezi? M. RFL: Noţiunea de biodiversitate va fi pe gustul de acum? M. dar şi numeroase mamifere şi mai ales liliecii.mazărea . etc. Această diversitate faunistică este legată de diversitatea environmentală. Astăzi este posibilă cumpărarea larvelor de mămăruţe din comerţ. Pe de altă parte un cuplu de bufniţe de vîrstă medie şi pui lor consumă între 3000 şi 3500 de rozătoare pe an. nu ne gândim decât la artropode chiar dacă sunt păsări (răpitoare şi păsărici). dihori. Acestea fiind spuse.trandafirii .florile ornamentale . Un pesticid „Bio” Purinul de urzică. adică trebuie favorizat mediul cu o biodiversitate vegetală. Cunoaştem regimul alimentar al fiecărei specii şi bibliografia ne este de un ajutor preţios pentru a completa observaţiile de teren. Specii precum sprânciocurile şi anumiţi lilieci sunt indicatori ai bogăţiei unui mediu.Combaterea afidelor Mămăruţa. Anumite plante îndepărtează afidele Este cazul: . Un câmp care este mărginit de gard viu va găzdui 10-15 specii de păsări atunci când sunt puţine tufişuri. mesteacăn) Secretul care trebuie ştiut să se evite aporturile excesive de azot. J : Păsările (293 specii se cuibăresc în Franţa) şi mamiferele sunt în număr de 139 specii. frasin. Ne interesem în mod particular de lilieci care numără 30 de specii în Franţa. Interviu cu Michel Jay de la Ctifl de Balandran. J: Bineînţeles. cuibarele nu ajung. ecologic şi de o eficacitate onorabilă este obţinut prin macerarea frunzelor tăiate în apă (1 kg pentru 10 l) apoi diluţie (20 de ori). Mămăruţa prezintă avantajul că nu strică plantele. Dimpotrivă. Şi în raport cu auxiliarele livezilor şi cu noţiunea de luptă integrată. Cel mai cunoscut dintre ei: mămăruţa care devorează uşor mai multe afide pe săptămână.

Palisaţi dacă este nevoie ramurile suple în ordinea dezvoltării lor. pentru limitarea extinderii larvei australiene. numiţi biopesticide este calificată ca şi luptă microbiologică. pentru combaterea muştei de măslin Dacus oleae sau utilizarea Metaphycus helvolus şi Metaphicus bartletti. J: Există o parte de etică. termenul de luptă biologică este rezervat metodelor de luptă care constă în introducerea într-o cultură a unui inamic natural. inamicul păduchelui de San Jose Quadraspidiotus perniciosus. fie de tip inundabil. RFL: Cum se comportă indivizii? M. kairomonii şi mai ales feromonii este denumită luptă biologică. J: Există o teritorialitate la fiecare cuplu. Utilizarea preparaţilor pe bază de microorganisme cum sunt bacteriile. căci dacă depăşeşte cantitatea există riscul de dependenţă. aceasta reuneşte toate aspectele de imagine de marcă şi caietele de sarcini. Trebuie limitată intrarea produselor fitosanitare prin gaura de zbor.îngrăşământ Perioada – tot anul. producţii artizanale a himenopterelor sunt încă efectuate astăzi. în cea mai mare parte a cazurilor. importat din alte culturi sau provenit din creşterile masive. curăţaţi plăgile cu o perie dură şi ungeţi-le cu sacâz cicatrizator. Ocrotirea entomofaunei Artropodele susceptibile să joace un rol în limitarea dezvoltării devastatorilor sunt numeroase.sacâz cicatrizant . nici prea strânşi. pulverizaţi un tratament împotriva insectelor. Tăiaţi. Suprimaţi gurmanzii care apar pe trunchi. două himenoptere parazite a larvei negre a măslinului Saissetia oleae. De alfel. Lupta biologică în arboricultura fructiferă În arboricultura fructiferă.creşterile.importante operaţii de a da drumul unei himenoptere Opius concolor. Ocrotirea entomofaunei indigenă nu este cosiderată ca o metodă de luptă în totalitate dar este un mijloc de luptă complementară care se integrează în strategiile de protecţie integrată. Printre cele mai marcante sunt: .o perie dură . Observaţiile noastre arată că reproducerea piţigoilor în livezi este la fel de bună ca şi cea din mediul natural. pentru combaterea unui devastator bine identificat. ajutorul alimentar al păsărilor trebuie să fie realizat iarna? Eu spun că da dacă este limitat în perioadele foarte reci. un anumit număr de studii au ajuns la operaţii de slăbire. Comisia de încercări biologice(CEB) propune regruparea „ansamblului de măsuri luate în considerare pentru combaterea unui devastator care intervin în relaţiile stabilite între acesta şi mediul ambiant sau în reacţiile sale comportamentale” sub termenul de luptă eco-etologică. .exploatarea potenţialurilor lor relevă un demers bine stabilit. fie de tip aclimatizare. Tăiaţi dacă este nevoie atunci când frunzele sunt căzute. Lupta biologică Mai mult de 40 de specii au făcut obiectul încercărilor în lupta biologică cu. La sfârşitul iernii. Acoperiţi cu paie în primii ani. Oaturile riscă astfel să fie avansate: micuţii se vor naşte într-o perioadă în care oferta alimentară este limitată (reproducerea speciei este legată de oferta alimentară). Întreţinerea unui arbore fructifer Vă trebuie: . Vara Udaţi arborii în primul an (10-15 litri pe arbore şi pe săptămână). RFL: Atunci ce perspective putem să ne imaginăm? M.exemplul de luptă biologică cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă a fost lăsarea Encarsiei perniciosi. larvelor şi ouălelor care se refugiază sub scoarţa arborelui. Folosirea mediatorilor chimici cum sunt alomonii. În arboricutura fructiferă. Verificaţi ca rândurile araci să nu fie nici prea lăsaţi. Dincolo de rolul strict de auxiliar. apoi distribuirea mămăruţei Rodolia cardinalis.foarfece perfect ascuţit . rezultate semnificative. viruşii. Întreţinerea regulată Primăvara Dezierbaţi piciorul arborilor şi aduceţi un îngrăşământ sărac în azot perpendicular pe ramuri. Trebuie să tindem spre un echilibru ecologic prin diversitatea speciilor animale şi vegetale. . . pentru a evita rănile şi sugrumările. Nu este de loc credibil să spunem că aceste specii vor regla toate problemele noastre cu devastatorii. Pulverizaţi bouillie bordelaise la începutul primăverii pentru a preveni bolile.livadă. Iarna Reperaţi eventualele răni de pe trunchiuri şi ramuri.

Staphylinus Orius. Tetrastichus Ciuperci.Tachinidae Ordini şi familii Hymenoptera Ichneumonidea . Pseudaulacaspis pentagona. Propylea. Astăzi. Phryxe Principalele genuri Itoplectis. Tachyporus.Ichneumonidea . Micromus Conwentzia Syrphus.Trombidiidae Păianjeni Insecte parazitoide Diptera .Phytoseiidae Actinedida . Amblyseius. Campyloma. Epistrophe.Aphidiidae Chalcidoidea . Stethorus Oligota.Syrphidae .- operaţii de ajutor la diseminarea Encarsiei berlesei.Cecidomyiidae Acarieni prădători Gamasida . au avut de asemenea loc. lupta biologică cu ajutorul entomofagilor nu mai este utilizată în practica arboricolă din diverse motive: o cerere scăzută şi lipsa unităţii de producţie specifică.Encyrtidae . principalele studii sunt consacrate prin încercări de aclimatizare a unei mămăruţe chineze Harmonia axyridis.Eulophidae Microorganisme patogene Principalele genuri Coccinalla. Allothrombium Numeroase specii toate prădătoare Pales.Trichogrammatidae .Anystidae . Aphitis Eupteromalus. Scymnus.Aphelinidae .Coccinelidae . Nabis Chrysopa Hemerobius. pentru a limita populaţiile de afide. care ar putea fi utilizată.Chrysopidae . Episyrphus. Apanteles Aphidius. Dar exemplul cel mai demonstrativ în arboricultura fructiferă este utilizarea unui trunchi hipovirulent de Endothia parasitica pentru a vindeca ulceraţia castanului datorită unui trunchi virulent din aceeaşi specie.Staphylinidae Heteroptera . Scaeva Leucopsis Aphidoletes Pilophorus. Phytocoris. S-au studiat şi unele posibilităţi de luptă biologică împotriva bolilor. viruşi Astăzi.Pteromalidae . Praon Trichogramma Encryrtus. Asaphes Eolophus. parazit al larvei dudului. bacterii. Ageniaspis Aphelinus. Chilocorus. Tabel: Principalele artropode auxiliare recenzate în livezile comerciale Ordini şi familii Insecte prădătoare Coleoptera . Ephialtes Macrocentrus.Chamaemyiidae . Făinarea piersicului posedă o ciupercă parazită. Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium.Brachonidae . Anthocoris Deraeocoris. Heterotoma Atractotomus. Ampelomyces quisquali. Typhlodromus. Agria. Lupta împotriva Monilia laxa poate fi făcută cu ajutorul anumitor Penicillium.Stigmaeidae . Preparaşii pe bază de Trichoderma viridae au fost folosite pentru evitarea instalaţiei de plumb a piersicului. Malacocoris. Himacerus. Encarsia.Hemerobidae .Anthocoridae -Miridae -Nabidae Nevroptera .Cogniopterygidae Diptera . Adalia. Harmonia. Lupta microbiologică . Phytoseiulus. Trioxys.

Limite şi perspective ale acestei metode Eficacitatea metodei de luptă prin confuzie sexuală depinde de mai mulţi factori cum sunt gradul de infestare. Principiile de raţionament se bazează pe bazele identice cu cele ale producţiei integrate unde „totul trebuie să fie imaginat şi conceput pentru a pune cultura în condiţii de rezistenţă la agresiunile parazitare”. Principalul lor handicap este iregularitatea eficacităţii lor. De fapt.în proporţia de 500-1000 pe ha (difusie de aproximativ 100g de feromoni pe ha..difuzorii sunt activi până la 120 zile ceea ce demonsterază eficacitatea lor.Dacă populaţia vizată este prea importantă.O tehnică de difuzie la scară mare pe cale aeriană esta în curs de punere în practică pentru a lupta împotriva sesamie de porumb. . Agricultorii dispun de indicaţii tehnice care le permite optimizarea protecţiei: . este cazul preparaţiilor care conţin Bacillus thuringiensis. Poate deci varia în funcţie de condiţiile climatice. În schimb.Diferiţi feromoni sunt utilizaţi după specia vizată:E7-Z9-dodecadienylacetate pentru Eudemis.lupta prin confuzie sexuală este minoritară în raport cu suprafeţele cultivate. heliosulful (sulf înmuibil 70%+ ulei . o singură instalaţie de difuzori permite evitarea celor 6 tratamente insecticide necesare împotriva fluturelui viţei de vie. Lupta microbiologică face apel la tehnici de aplicaţie comparabile cu cele utilizate pentru produsele fitosanitare. Lupta biologică în arboricultura biologică În arboricultura biologică. se va putea dispune preparaţiile pentru a lupta împotriva carpocapsei merilor. Lupta prin confuzie sexuală Principiul Apărută la începutul anilor 90. fluturelui de coajă.extinderea culturii. Diversificarea metodelor de luptă este esenţială..pentru lupta împotriva lepidopterelor devastatoare (Cydia pomonella (Fluturele de fruct).aceşti feromoni sunt utilizaţi în principal în livezi şi vii. virusul granulozei carpocapsei antrenează procentele de mortalitate a larvelor mari.prezenţa eventuală a gazdelor secundare. Difuzarea feromonilor este realizată prin difuzori instalaţi la picioarele plantelor.lupta prin confuzie sexuală vizează ruperea legăturilor chimice între masculi şi femele inundând atmosfera cu feromoni de sinteză care mimează feromonii sexuali. Cele mai mici exigenţe în materie de procente de eficacitate permit recurgerea la multiple măsuri culturale biologice. Utilizarea acestor feromoni Astăzi. Acest factor poate fi ameliorat vegând ca să nu se planteze prea des. . Astăzi produsele sulfurate par a fi singura alternativă a cuprului şi specialităţile comerciale tebuie să fie cele mai performante posibile pentru a nu realiza aporturi excesive pe parcelă.dar se observă o puternică extindere a utilizării ei. lupta biologică este un principiu de luptă a cărui fundamente se sprijină pe ideea că regularitatea populaţiilor inamicilor culturilor poate fi obţinută fără intervenţia ptoduselor chimice de sinteză.Studiile cele mai concludente sunt cele care au ajuns să pună la punct preparaţiile pe bază de bacterii. Rapănul mărului (Venturia inaequalis) Deşi livezile dromois sunt situate într-o zonă climatică cu primăveri uscate şi calde rapănul rămâne principala boală cryptogamică a livezilor de pomi.Interesul pentru înmuietor: Uleiul de pin adăugat sistematic sulfului pare a ameliora eficacitatea sulfului înmuiabil. doar sulful şi cuprul permit limitarea infestaţiilor într-un mod preventiv.Astfel. În arboricultura fructiferă ele sunt utilizate împotriva mai multor devastatori şi cu noile trunchiuri recent izolate. făinarea fiind considerată secundară. Astăzi. Metodele de luptă biotehnică sunt cele care dosite pe termen scurt. Lupta biotehnică Astăzi.ceea ce împiedică reproducerea şi deci dezvoltarea populaţiei de devastatori.Trebuie penrtu aceasta ca difuzorii cu feromoni să fie instalaţi înainte de perioada de împerechere. Regăsim acest tip de rezultat în compararea formulării.chiar dacă o femelă nu emite decât 10-9g). doar metoda de luptă prin confuzie sexuală a masculilor împotriva fluturelui oriental al piersicului a obţinut o autorizaţie provizorie de vânzare.aceasta este legată de timpul de activare a organismelor utilizate sau a toxinelor lor şi de cantităţile de produse înghiţite de devastator.aerisirea: circulaţia aerului în parcelă are o acţiune fizică asupra vegetaţiei şi joacă ca şi durata de umectare deci intensitatea contaminaţiei.masculii ajung să îşi găseacsă femelele. dar câtodată procedeul de infecţie este prea lent pentru a împiedica pagubele.Z9-dodecenylacetate pentru Cochylis. Dispunarea manuală a difuzorilor face dificilă aplicarea confuziei sexuale intr-o cultură mare.Eupoecilia ambiguella(Fluturele viţei de vie) şi Lobesia botrana(Eudemis)). În agricultura biologică.Femelele îşi depun ouăle sterile.masculii şi femelele nu se vor mai întâlni.. De exemplu.

Golden 7. • Protecţia cu virusul granulozei . Strtegia de luptă pe bază de ulei şi insecticide naturale înaintea înfloririi nu este satisfăcătoare asupra acestei afide. Totuşi. Rezultatele dau o mai bună eficacitate în asocierea Biophytoz+Ovipron în comparaţie cu Pyretol dar în toate cazurile. . El trebuie să fie utilizat în doze mici în afara perioadei de sensibilitate (înflorire-nouaison) Fluturele merilor şi perilor (Cydia pomonella) Distrugător redutabil în livada de meri. pentru a şti: .Timp de intervenţie: o singură perioadă de contaminare neprotejată ajunge pentru a cauza importante atacuri.7% Earlygold 0. Pentru eficacităţile sensibil indicate carpovirusina are o formulare mai practică (adjuvanţii protectori UV şi zahărul sunt integraţi în formulare contrar Madex-ului). distrugător în livada de măr provoacă încolăcirea frunzelor antrenând o producţie de fructe de mic calibru şi putând cauza moartea tinerilor arbori.Testul eficacităţii difuzorului ECOPOM împotriva fluturelui. . • Protecţia cu ajutorul confuziei sexuale: .de pin 11%) aduce rezultate mai bune decât Thiovit(80% sulf înmuiabil) cu un dozaj de sulf inferior. . . Ozargold. fluturele a făcut obiectul numeroaselor lucrări asupra virusului granulozei şi metoda de luptă pentru confuzia sexuală. Se intervine în general prin metodă preventivă asupra spargerii ouălor cu uleiuri şi insecticide vegetale în preînflorire. Intervenţia trebuie să fie efectuată înainte de ploaia contaminatoare.este important să tratăm sistematic în toate cele 8-12 zile fără să ţinem seama de împiedicarea în caz de presiune puternică.35l/hl+ Ovipron la l/hl aplicate în stadiul E al culturii.33% Jonagored. este singurul produs omologat în Franţa. CONTROLUL PARCELELOR DE REFERINŢĂ Acest control se face pentru a răspunde aşteptărilor profesionale. Aceasta probă a evoluat eficacitatea de a lăsa buburuzele adulte prădătoare Harmonia axyridis gata de a oua pe July Lady şi Muchelini în comparaţie cu un martor şi un extract de neem. . 2.absenţa capturilor pe o parcelă în confuzie indică o bună difuzare a feromonului . Eseul conduce în cadrul programului comparat. De altfel sulful are o acţiune de contact prin vaporizare. .parcelele trebuie să aibe de preferinţă o suprafaţă mai mare de 3ha . În plus.8% Varietate precoce în no 0% Starkimson 9.5% Jonathan Jonagold 3.Doze: acest parametru este important şi depinde de momentul de aplicaţie.Terciul sulfo-calcic dă rezultate bune.carpovirusina (formulare franceză a virusului) este mai interesantă decât Madex.82% Media 11.25% Media 2.numărarea recoltei după varităţile prezente pe fiecare din cele două parcele CARPOVIRUSINA Difuzori ECOPOM Varietăţi Pagube Varietăţi Pagube Golden 12.protecţia riguroasă a primei generaţii este imperativă. La începutul sezonului temperaturile fiind scăzute este necesar să înlocuim dozele importante(10 la 15 Kg S/ha) pentru reducerea progresivă până la 1-2 Kg S/ha în mijlocul sezonului. Este de observat că efectul înmuietor este limitat odată ce precipitaţiile sunt prea importnate. Tinerele larve au avut o eficacitate nesatisfăcătoare şi rămân puţin în livadă (foarte puţine buburuze mai sunt prezente 22 zile după lăsare).este important să se înfunde bine bordurile parcelei printr-o montare mai masivă de difuzori .poziţionarea precoce a difuzorilor (înaintea primelor împerecheri) Tabel 1. La piersic afida verde Myzus persicae este de asemenea un distrugător important. asupra varietăţilor Melrose şi Golden un tratament cu Pyretol la 1l/hl şi un tratament cu Biophitoz la 0.83% Jerseymac 1. De altfel afida cenuşie Dysaphis plantaginea. remanenţa nu este suficientă.42% Florina 0.67% Gala.95% Afide Testul eficacităţii de preparaţii vegetale insecticide asupra acestor afide nu a dat rezultate interesante. înmuietorul provoacă riscuri de arsuri importante la varietatea Golden.Protecţia la sfârşitul sezonului: cuprul redevine interesant în substituţia sulfului fitotoxic în această perioadă (temperaturi prea ridicate).

în ceea ce priveşte carpocapsa.4 Medie 19. Frecvenţa trecerii variază de la 2 la 6.85 13.14 13. presiunea rapănului provoacă regular o pierdere considerabilă în recoltă. D 25 15 6 12. 100 de mlădiţe pentru afidele cenuşii. F Loriol (26) starkimson 1000 m2 3x1. E Livron (26) Golden 4000 m2 4x1 Mâlos. făinarea nu pune în general probleme mari. Ceilalţi distrugători nu sunt prezenţi decât ocazional şi în cantităţi mici. Restricţiile utilizării sulfului nupermit întotdeauna o protecţie integrală. Golden 2000 m2 4x1. producătorii realizează în medie 4-12 tratamente foliare pe an.4 tratamente pe an.5 Calcar. 4 la 8 tratamente pe bază de lge au fost aplicate pentru aportul de oligoelemente şi pentru aporturile de calciu în cadrul unei preveniri împotriva bitter-pit-ului. Randamentele din 98 au crescut valorile pagubelor mai ales a fluturilor de coajă. aporturile sunt îmbogăţite în calciu.a se analiza rezultatele în livezile de pomi în funcţie de practicile de practicile realizate . Pentru a stăpâni populaţiile de afide ale măruluiproducătorii asigură 2.9 Prod.9 13. Mulţi aplică materia activă la căderea frunzelor pentru a lupta împotriva bolilor bacteriene. ulei de petrol. Patru producători utilizează Bacillus thuringiensis împotriva fluturilor de coajă şi patru au experimentat tehnica de luptă prin confuzie sexuală împotriva fluturelui. B 22 33 10 12. La nevoie.8 11.5 Mâlos..5 11.8 12. Tabel 3.6 13. Din contră.3 Prod. În sfârşit.3 Prod.Control agronomic a 6 parcele de meri Randament (T/ha) Zahăr la 20 de fructe 1994 1997 1998 1994 1997 1998 Prod. B Pont d’Isere Golden 2000 m2 3x1 Neutrră. În ceea ce priveşte bolile. Pagubele provocate de ciupercă privesc până la 78% din fructe la un producător în 1998.8 11.nisipos Fertilizarea şi întreţinerea solului Gestiunea fertilizării parcelelor se face în general pe baza unui aport de 5 până la 20 de tone anuale de gunoi bovin ăn februarie complectat de alge marine pe bază de oligoelemnte şi calciu. A Loriol (26) Golden 400 m2 3. argilos Prod.3 Prod.a orienta un program experimental începând cu dificultăţile întâlnite pe teren. Înteţinerea ierbii necesită 2 până la 4 pasaje pe an în funcţie de exploatări Protecţia fitosanitară Toţi producătorii utilizează sulful împotriva rapănului şi făinării. numărul de trecere conţinând virusul granulozei variază de la 0 la 16 treceri cu o medie de 7. lamă). Împotriva bolilor cryptogamice se observă o medie de 10. A 30 39 14 12.02 13.5x1.8 tratamente pe an. virusul granulozei împotriva fluturelui.8 11.63 12. Larvele de carpocapsă au provocat o medie de 12% de fructe ciupite cu puternice variaţii între producători şi ani. F 20 25 0. pietros (26) Prod.3 Rapănul (Venturia inequalis) . Întreţinerea solului livezilor este adesea readusă la o înierbare între rangurile cuplate la o dezierbare mecanică cu ajutorul uneltelor de muncă a solului specializate (freză.5 9.5 Calcar. Pagubele datorate carpocapsei şi rapănului sunt evaluate la 1000 de fructe pe recoltă. Aporturile de cupru cumulate într-un sezon nu depăşesc în nici un caz norma prevăzută pentru 2002 (3 kg cupru metal pe ha şi pe an).67 13.3 Prod.35 13.4 11. pyrethre şi rotenone împotriva afidelor. argilos Prod. mâlos (26) Prod. Anumiţi producători nu întâlnesc probleme cu acest distrugător în timp ce pentru alţii atacurile sunt frecvente şi câteodată importante.Descrierea parcelelor de meri Loc Varietate Suprafaţă Plantaţie Sol Prod. E 54 5 13. mâlos Prod.9% de fructe pătate în recoltă. O medie globală dă cifra de 8. C 20 71 23 12. Tabel 2. Un înmuietor (Heliosol) este adesea adăugat în preparaţii cu scopul de mării eficacitatea produselor. fosfor şi fier şi patentkali(potasiu şi magneziu).6 39. Şi aici condiţiile climatice condiţionează direct calitatea recoltei.8 treceri pe an pe bază de cupru şi sulf. C Loriol (26) Golden 3500 m2 3x1 Pietros. D Portes les Val.2 10. cuprul împotriva rapănului.

Conidiile produse de catre situri de infectie primara sunt foarte numeroase in comparatie cu ascosporii eliminati in primavara de către peritecii.aerarea: circulatia aerului în parcele are o actiune fizica asupra vegetatiei precum şi asupra duratei umectarii apatului vegetativ şi implicit asupra intensitatii contaminarii Cel mai important lucru în lupta împotriva rapanuului este controlarea infectiei primare. amplasarea livezii. orientarea randurilor. Eliberarea dureaza 6-10 saptamani dupa inmugurire pana la sfarsitul lunii iunie. Luptă preventivă . fan . Ploaia este agentul de dispersare a conidiilor si de infectie masiva a pomilor. Produsul rezultat se numeste Heliosulf (70 % sulf muiabil plus 30% ulei de pin). ♦ prevenirea surselor exterioare de infectie pastrand o distanta fata de un focar de infectie mai mare decat distanta pe care o pot parcurge ascosporii (30-1600 m) ♦ mulcirea solului dintre randuri cu paie. iarba după caderea frunzelor in toamna Lupta curativa -utilizarea unui agent muiant. Perioada critica pentru atacuul ciupercii Venturii inequalis este intre stradiul de prebuton roz şi stadiul de cadere a petalelor. Dupa acest stadiu pomii sunt mai rezistenti la atacul de rapăn. Dozele de sulf sunt de 10-15 kg /ha la inceputul sezonului reducandu-se la 1-2 kg la sfarsitul sezonului. iai infectia devine vizibila dupa 1-3 saptamani in functie de umiditate ♦ infectia secundara: in urma infectiei primare ciuperca se dezvolta si da nastere la conidii care se deyvolta pe toate componentele pomilor. Ascosporii sunt eliberati in zilele umede. Cheia rezolvarii acestei probleme cnsta in gestiunea frunzelor care cad toamna pe sol: ♦ strangerea frunzelor şi a fructelor cazute prin raclare sau aspirare urmata de compostarea sau arderea acestora ♦ cosirea pe intervale si intre pomi pentru reducerea marimii frunzelor accelerand astfel descompunerea acestora ♦ stimularea vietii microbiene a solului prin aport de compost sau de preparate microbiene ♦ luarea masurilor necesare pentru zvantarea frunzelor si a fructelor favorizand o buna circulatie a aerului: :taieri corespunzatoare.Ciuperca hiberneaza pe frunzele care cad pe sol sub forma de peritecii: in primavara in momentul inmuguririi periteciile se umplu de acospori. Ventura inequalis intervine prin doua tipuri de infectie: ♦infectia primara: este realizata de catre ascosporii eliberati in momentul inmuguririi. Se disting 4 tipuri de tratamente fungicide impotriva rapanului: ♦ Tratamente de baraj: se aplica fungicidul înainte de contaminare si se repeta in functie de după fiecare ploaie continua de de 20 mm sau ploaie discontinua de 25 mm ♦ Tratamente de stopare: se intervine in intervalul de 24 de ore după inceputul contaminarii sau la cel mult 40 de ore dupa o ploaie ♦ Tratamente de toamnă: se aplica fungicidul toamna inainte de caderea frunzelor pentru evitarea formarii periteciilor . Efectul este limitat în caz de precipitatii puternice. Heliosol (ulei de pin) adaugat în sulf amelioreaza eficacitatea sulfului muiabil. Cea mai buna strategie de prevenire a infectiei primare este de a limita posibilitatea de producere a ascosporilor.

♦ Tratamente de conservare: se pot efectua tratamente asupra pomilor a caror recolta este destinata conservarii cu 4 –5 saptamani inainte de recolta in caz de infectie secundara.

In agricultura ecologica elementul central de lupta il constituie tratamentul de baraj.

Fungicide Sulful: este incompatibil cu uleiurile minerale: se fa efectua tratamentul cu sulf la cel putin 4 saptamani distanta de un tratament cu ulei mineral. Sulf in amestec cu bentonita (Kolo spray): 25 kg sulf si 400 g sulf/hl. Zeama sulfocalcica (29 % sulf) Cupru: ♦oxiclorura de cupru:1-2 gr/l ♦ cuivrol (cupru plus oligoelemente):2 g/l 1000-2000 l/ha ♦ solutie zeama bordeleza; -inmugurire: zeama bordeleza (800 g cupru plus800 g var/100 l sau sulf muiabil 1g/l -inmugurire inspre buton roz:idem zeama bordeleza sau 400 g/hl sulf muiabil şi 100 ghl zeama bordeleza -Buton roz inspre caliciu: idem zeama bordeleza sau zeama sulfocalcica sau sulf - după înflorire:sulf muiabil 600 g/hl

Lupta impotriva pasarilor in livezi si vii Este foarte important de a cunoaste obiceiurile pasarilor pentru a reusi sa le tii la distanta de o plantatie pomicola: ♦ Stolurile mari de pasari sunt mau usor de indepartat decat cele mai mici ♦pagubele produse de pasari nu sunt repartizate uniform in livada ♦ Pasarile sunt daunatori oportunisti care se hranesc cu ceea ce gasesc in calea lor ♦Pasarile aleg teritoriul lor de prada la sfarsitul lunii aprilie si raman pana ce cultura ajunge la maturitate ♦Culturile pomicole situate pe langa paduri sau luciu de apa sunt mai atacate dxe ♦ Pasarile se obisnuies repede la miscari uniforme şi zgomote repetitive ♦ In functie de specie pasarile reactioneaza diferit la diverese metode de indepartare

♦ Putem indeparta pasarile inspre o alta zona situata in vecinatea plantatiei prin metode specifice ♦ Pasarile nu se dau usor batute in fata dificultatilor create de catre om pentru accesul la hrana ♦Pasarile urmeaza tot timpul acelasi traseu pentru a se alimenta ♦ Pasarile incep sa atace din zori de zi pana la apausul soarelui ♦ Anumite specii se deplaseaza in stoluri migratorii iar altele se adapostesc dupa terminarea atacului in padurile din apropiere ♦ Pasarile care ataca livada atrag prin comportamentul lor si alte pasari din imprejurimi ♦ Pasarile pot penetra si prin fileurile textile cu care uneori culturile pomicole sunt protejate. Metode de aparare impotriva pasarilor ♦ Sperietoare acustice ♦ Sperietoare vizuale ♦Protectie fizica ♦ Repulsivi biochimici ♦ Sperietori acustice Sperietorile acustice sunt aparate care produc sunete cu scopul de inspimanta pasarile. Cum pasarile au aceiasi acuitate auditiva ca si oamenii orice sunet perceptibil de urechea omului este perceput la fel de catre pasari. Pasarile nu aud ultrasunetele ca si in cazul rozatoarelor. ◊ Tunuri pe baza de propan. Acest tun produce detonari puternice (115 decibeli) care sperie pasarile. -Detonatiile nu trebuie sa fie regulate si nici la intervale mai mici de 3 minute. - Numarul de detonari trebuie sa fie in jur de 20/ora de dimineata buna pana seara. - Tunurile se programeaza electronic pentru a efectua detonarile la intervalele dorite de om. - Se utilizeaza un aparat pentru 2 ha - Se vor evita in cazul unor locuinte apropiate - Aparatele trebuie mutate periodic pentru a crea efecte surpriza pentru pasari ♦ Utilizarea de difuzoare ce difuzeaza sunete electronice 2 tipuri de difuzoare sunt utilizate frecvent: - difuzoare acustice traditionale: - difuzoare electronice: sunetele electronice sunt modulate acestea interferand cu sistemul senzorial al pasarilor producandule nervozitate si neliniste. Pasarile vor parasi aceste locuri pentru ca nu mai pot comunica unele cu altele - Ultima generatie de difuzoare electroinice este si mai performanta pentru ca ea face apel la tehnologia numerica pentru a putea imita chemarilor de detresse specifica anumitor pasari: Nivelul de decibeli este mai mic decat la cele traditionale. Asocierea dintre tunuri cu propan si difuzoare este foarte buna pentru ca primul produce o stare de iritare iar al doilea le incita sa paraseasca locul. ♦ Cartuse fluieratoare si pirotehnice Cu asutorul unui pistol se pot trage cartuse care produc un sunet strident asemanator unui fluier pe toata traiectoria acestora dupa care explodeaza in cer la nivelul stolurilor pasarilor producand o mare sperietura. Pistoalele pirotehnice care sunt utilizate cu acelasi scop si in aeroporturi. Sunt foarte apreciate de producatori datorita cosului redus si a manipularii usoare si eficiente. ♦ Pusca de vanatoare Aceasta este folosita mai mult pentru a produce zgomot decat pentru a le omorî. Un permis de portarma este obligatoriu. ♦ Sperietori vizuale Sunt mai putin eficiente decat celelalte sperietori. Ar putea deveni mai eficiente daca ar fi mutate periodic. ♦ Baloanele sperietoare

Baloanele sunt de marimea unui balon de plaja pe care sunt desenate figuri de oameni in diferite culori (alb, negru si galben). Culoarea galbena este cea care le inspaimantă cel mai tare. Datorita faptului ca miscarea lor nu este regulata datorita schimbarii frecvente a directiei vantului ele reusesc sa pacaleasca foarte usor pasarile. ♦Banderole, benzi sclipitoare Aceste instrumente din materiale plastice sunt suspendate deasupra culturilor şi indeparteaza pasarile datorita reflectarii razelor soarelui din unghiuri diferite datori miscarii lor permanente cu curentilor de aer. Culorile se aleg in functie de speciii (galbene, rosii, negre etc…). Aceste benzi dau impresia pasarilor ca livada este in miscare ♦ Lumini intermitente şi oglinzi Anumite specii de pasari sunt speriate de lumini intermitente si de oglinzi. Anumiti producatori asociază tunurile pe baza de propan cu aceste lumini intermitente. Protecţia fizica: Fileuri textile Cel mai bun mijloc de protectie impotriva pasarilor este fileuri din materiale textile sau plastice Doua tipuri de fixare a fileului sunt folosite: - derularea directa peste pomi - fixarea pe un sistem de sustinere care inconjoara plantatia

Analiza foliară Analizele de sol au o relevanţă relativa pentru culturiile pomicole datorita faptului ca radacinile patrund foarte adanc in pamant si ca atare este foarte dificil de realiza esantioane reprezentative. |Analiza foliară sau diagnosticul foliar este cel mai bun mijloc de a determina cantitatea si tipul de ingrasaminte ce trebuie furnizat pomilor. Ea permite realizarea unei determinari exacte a macrosi microelementelor existente in planta preczum si echilibrul care exista intre acestia. Esantionarea frunzelor trebuie sa respecte reguli foarte preciuse pentru a fi fezabila ca si metoda. Pentru pomi se preleveaza esantioanele in luna iulie atunci cand frunzele sunt relativ bine dezvoltate.Pentru capsuni se preleveaza in august.Se culeg 100 de frunze de pe un esantion de 10 pomi/ha. Se aleg frunzele situate in mijlocul ramurilor. Tab. Conţinuturi optime în elemente nutritive la pomi (R.A. Cline, Institut de recherches horticoles de l'Ontario, Vineland Station, et Burke McNeill, Direction des productions végétales, MAAO, Vineland Station) N* P K Ca Mg Mn Fe Zn B % MU ppm Delicious 0,152,2-2,7 1,4-2,2 0,8-1,5 0,25-40 20-200 25-200 15-100 20-60 Crispin 0,40 Empire 0,150,252,1-2,6 1,3-2,1 0,7-1,5 20-200 25-200 15-100 20-60 Russet Spy 0,40 0,40 0,150,25McIntosh 2,0-2,4 1,2-2,0 0,8-1,5 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,40 0,150,25Peri 2,0-2,6 1,2-2,0 1,0-2,0 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,50 0,15Piersici 3,4-4,1 2,3-3,5 1,0-2,5 0,3 -0,60 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,150,35Cireşi 2,2-3,0 1,3-2,5 1,0-2,5 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,65 0,150,35Pruni 2,4-3,2 1,5-3,0 1,0-2,5 20-200 25-200 15-100 20-60 0,40 0,65 CARPOCAPSA Confuzia sexuală: ISOMATE C (1000 difuzoare /ha) ECOPOM (300 difuzoare/ha) Paianjenii rosii Introducere de phytoselide: Neoseiulus californicus Typlhodromus pyri Amblyseius andersoni

Sisteme de cultura alternative: LIVADA/PASUNE Sistemele de livada/pasune se practica de cel putin un secol in tarile europene. În Franta regiunea Normandia concentreaza o treime din livezile pasuni din Franta. La nivelul Frantei ca exemplu 160 000 de ha sunt conduse in acest sistem mixt livada/pasune.Sistemul consta intr-o livada cosita sau pasunata plantata cu pomi cu port inalt cu o densitate de 100 pomi/ha. Trunchiul pomului trebuie sa fie mai inalt de 1,60 m. Productia unui mar in acest sistem ajunge intre 200 si 400 de kg (20-40 t/ha). Sistemul este foarte intersant sub aspectul ferilizarii realizate de catre animale in cazul pasunatului direct. Plantatia este condusa intru-un sistem de pasune artificiala compusa dintr-un amestec de graminee si leguminoase. La lutte biologique en arboriculture fruitière par Jean-Paul Gendrier ACTA, domaine de Gotheron, 26320 Saint-Marcel-lès-Valence gendrier@acta.asso.fr În pomicultură ecologică termenul de lupta biologica este rezervat metodelor de lupta care constau in introducerea în cultura a unui dusman natural pentru combaterea unui daunator. Utilizarea de preparate pe baza de microorganisme acopera aceasta notiune de lupta biologica. Utilizarea de mediatori chimici precum allomone kairomone, feromoni acoperă notiunea de lupta biotehnica. Utilizarea rezistentei plantelor ca mijloc de lupta acopera notiunea de lupta genetica. Cele 3 notiuni de lupta (biologica, biotehnica şi genetica) au fost integrate in notiunea de lupta eco-etologică. Lupta biologica Mai mult de 40 de specii fac obiectul luptei biologice in pomicultura ecologica pe plan mondial. Cel mai cunoscut caz de lupta biologica impotriva unui daunator al plantatiilor pomicole este Prospaltella perniciosi împotriva paduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus). Tabelul Principalele specii de artropode auxiliare utilizate în pomicultura ecologică Reboulet, 1994. ACTA point n°1 Ordine şi familii Insecte prădătoare Coleoptera - Coccinellidae - Staphylinidae Heteroptera - Anthocoridae - Miridae - Nabidae Nevroptera - Chrysopidae - Hemerobidae - Cogniopterygidae Diptera - Syrphidae - Chamaemyiidae - Cecidomyiidae Păianjeni prădători Gamasida - Phytoseiidae Actinedida : - Anystidae - Stigmaeidae - Trombidiidae Genuri Coccinella, Adalia, Adonia, Propylea, Harmonia, Scymnus, Chilocorus, Stethorus Oligota, Tachyporus, Staphylinus Orius, Anthocoris Deraeocoris, Phytocoris, Malacocoris, Pilophorus, Campyloma, Heterotoma, Atractotomus, Himacerus, Nabis Chrysopa Hemerobius, Micromus Conwentzia Syrphus, Episyrphus, Epistrophe, Scaeva Leucopsis Aphidoletes Typhlodromus, Amblyseius, Phytoseiulus, Neoseiulus Anystis Zetzellia Trombidium, Allothrombium

Pe marginea parcelelor se amplaseaza mai multe difuzoare.Encyrtidae Aphelinus. virusuri D'après Reboulet.Madex (denumirea preparatului elvetian) La acelasi nivel de eficacitate Carpovirusinul are o formula mai practica (adjuvanti protectori de raze UltraViolete şi zahar ce sunt integrati în produs) Tratamentele se fac la interval de 8-12 zile. Aphitis . Praon . CARPOVIRUSIN ECOPOM Soiul Pagube % Soiul Pagube % . lui Zeuzera pyrina sau împotriva lui Cydia molesta la piersic.Utilizarea Carpovirusinului împotriva carpocapsei (Cydia pomonella)la mere Virusul antreneaza nivele de mortalitate de 98% la nivelul larvelor (15 000 ha tratate în Franţa în 1998) Lupta biotehnică -Utilizarea fermonilor sexuali împotriva Tordeusei orientale la piersic Carpocapsa merelor (Cydia pomonella) ♦ Utilizarea virusului poliedrozei .Utilizarea unei ciuperci (Ampelomyces quisquali) împotriva fainarii la piersic .Insecte parazitoide Diptera Pales. Trioxys.Pteromalidae Eulophus .Utilizarea lui Bauveria bassiana împotriva carcocapsei merelor (Cydia pomonella) Lupta microbiologică -Utilizarea lui Bacillus thuringiensis împotriva lui Operopthera brumata. . Phryxe . mai prolifica si mai activa la temperaturi mai joase comparativ cu speciile indigene.Utilizarea unei suşe hipovirulente de Endothia parasitica împotriva cancerului bacterian la castan .Tachinidae Hymenoptera Ichneumonidea ltoplectis.Tetrastichus .Brachonidae Aphidius. capocapsa (Cydia pomonella). .Aphidiidae Chalcidoidea Trichogramma . Protectia riguroasa începand cu aparitia primei generatii este obligatorie.Una din preocuparile mari ale pomiculturii ecologice în ceea ce priveste lupta biologica este aclimatizarea unei coccinele Harmonia axyridis împotriva afidelor.Carpovirusin (denumirea preparatului francez) . Apanteles . 1994. -Utilizarea lui Orius împotriva pipulaţiilor de tripsi (Frankliniella occidentalis) .Aphelinidae Eupteromalus. Agria. bacterii. ACTA point n°1 .Utilizarea de tulpini de Penicillium împotriva moniliozei (Monilinia laxa) . Encarsia.Icheumonidae Macrocentrus.Utilizarea virusului poliedrozei împotriva lui Adoxophyes (Capua) orana.Eulophidae Microorganisme patogene Ciuperci. ♦ Confuzia sexuala Pentru reusita confuziei sexuale este parcelele trebuie sa fie mai mari de 3 ha.Trichogrammatidae Encryrtus. Ageniaspis . Aceasta specie este polifaga. Asaphes . Ephialtes . Difuzoarele se amplaseaza inaintea primelor acuplari.Utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva populaţiilor de păianjeni (Panonychus ulmi) .Utilizarea lui Trichoderma viridae împotriva Plomb piersicului .

90.33 7. Se poate combina şi cu un macerat de ardei iute.5 3. GRAB. Agribiodrôme.Golden Starkimson 12. ♦Pentru combaterea paduchelui Dysaphis plantaginea se intervine cu uleiuri si insecticide vegetale separate (piretru sau rotenona) sau in amestec:Pyretol (rotenona. după care se filtrează. 25 AFIDE ♦ Pentru combaterea paduchele lanos (Eriosoma lanigerum) se utilizeaza un himenopter parazit (Aphelinus mali). furnici. Biophytoz în amestec ci Ovipron este mai eficient decat Pyretolul. carpocapsa.350 l/ha plus Ovipron (ulei alb) cu o doza de 1 l/100 l apa. 83 1. Se macerează 80 g de usturoi în 5 l de apă timp de 12 ore după păianjeni. Golden 0. 1998. INRA.67 2. furnici.90. carpocapsa. : 04. 1kg la 10 l de apă. Se taie mărunt şi se macerează 1kgla 10 lapă după care se diluează 1/10. FUNGICID: afide. Synthèse 1994-98. 1998.84. ♦Utilizarea lui Harmonia axyridis împotriva lui Myzodes persicae alauturi de utilizarea uleiurilor si a insecticidelor vegetale. tanacetum vulgare fierbinte.84.8 9. Se macerează 80 g usturoi şi 500 g de ceapă în 8 l de apă timp de 12 ore după care se filtrează.00. « Optimisation des techniques en Agriculture Biologique. piretru si ulei vegetal). după care se filtrează INSECTICID. Se adaugă 1 l de apă şi 10 ml de săpun.7 Earlygold Florina Jerseymac Gala. Ozargold Jonathan Jonagold Jonagored. Se pot folosi si alte formule de insecticide impotriva lui Dysaphis cum este cazul lui Biophytoz (rotenona şi piretru) cu o doza de 0.70 / Fax : 04. viermele zmeurului INSECTICID afide INSECTICID .82 2. rugină care se filtrează şi apoi se adaugă 4 ml alcool Se macerează 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. GRAB. Se diluează 1/20 pentru aplicare.37 pulvérisations ! Plante usturoi allium sativum infuzie usturoi allium sativum macerat usturoi allium sativum macerat în ulei usturoi cu ceapă allium sativum şi allium cepa macerat urzica urtica urens macerat Metodă 150 g de măcinat în 5 l apa în fierbere măcinat Efecte INSECTICID.01. Se infuzează 150 g de busuioc tăiat marunt în 5 l de apă INSECTICID: afide. GRAB. infuzie viermele zmeurului Artemisia absinthium infuzie fougère purin busuioc Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de apă fierbintedupă care se filtrează. documents disponibles au GRAB (Groupe de Recherche en Agriculture Biologique) site Agroparc – BP 1222 – 84911 AVIGNON CEDEX 9 – Tél. 1998. Fiche technique : le contrôle du puceron cendré en Agriculture Biologique. Fiche technique : le contrôle du carpocapse des pommes et des poires en Agriculture Biologique. melci. FUNGICID: afide Se infuzează 150 de grame de plantă taiată mărunt în 5 l de apă INSECTICID: afide.42 0.95 Media 11.

Se diluează solutia rezultată cu 7 parti de apă RÉPULSIV TOTAL Afide. INSECTICIDE TOTAL Afide. INSECTICIDE furnici Se infuzează 150 g de revent tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. Se infuzează 150 g de mentă tăiată marunt în 5 l de apă fierbinte. păianjeni Se macerează 250 ml de ardei iute în 500 ml de apă timp de 24 de ore. Afide. după care se diluează 15 ml din preparat în 4l de apă pentru tratament. Boli criptogamice Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID allium schoenoprasum apă fierbinte. Fungicide Specia/preparat armoracia rusticana infuzie Metodă Efect Se infuzează 150 g de plantă tăiată marunt în 5 l de FUNGICID apă fierbinte.ocimum basilicum fierbinte. păianjeni Se infuzează 150 g de plantă de piper tăiată marunt în 5 l de apă RÉPULSIV TOTAL fierbinte.Se utilizează în concentratie de 30% sau pura în caz de atac puternic FUNGICID Boli criptogamice . infuzie afide coriandru coriandrum sativum infuzie Flori de soc sambucus infuzie menthe mentha infuzie revent rheum rhabarbarum infuzie piper capsicum infuzie Ardei iute macerat Se infuzează 150 g de coriandru tăiat marunt în 5 l de apă fierbinte. INSECTICID afide. INSECTICID Afide şi păianjeni Se infuzează 150 g de flori de soc tăiate marunt în 5 l de apă fierbinte. păianjeni Purin de tataneasa cu purin de Se taie marunt 500 g de urzica cu 1 kg de tataneasa si se pun la urzică macerat în 10 l de apă timp de 2 saptamani dupa care se dilueaza solutia cu 9 parti de apă. Îngrăşăminte Specia/preparat urzică urtica urens purin tătăneasă symphitum officinale purin Metodă 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după care se introduce în sistemul de udare Se taie marunt după care se macereaza in cantitate de 1 kg la 10 l apă timp de 14 zile. infuzie rapăn allium schoenoprasum Se macerează 60 ml de plantă în 1 de apă timp de macerat 24 de ore Coada calului equisetum hyemale decoct Se macerează 500 g de coada calului în 5 de apă după care se macerează 3 ore urmata de fierberea preparatului 3 ore.

larve de cecidomelide . Afidele Împotriva afidelor sunt mămăruţele. şi pe bunul echilibru al solului decât pe tratamentele de vară.să se evite îngrăşămintele prea azotate .pudrarea cu o pudră de rocă micronizată . pruni. Aceasta fiind spusă. cu bactospeină.să se pună încă de la jumătatea lui iunie benzi de carton ondulat în jurul trunchiurilor pentru a împiedica larvele . se pune accentul mai degrabă pe intervenţiile preventive.să nu se pună lipici direct pe scoarţă. Pe arbori tineri. un produs selectiv specific pentru larve . Ce trebuie făcut: .Pholetesor ornigis Pradatori -coccinela -anthocoride carabeide Tratamente în arboricultura biologică În arboricultura boi.adulti de syrfide . Lupta este delicată deoarece perioada în care parazitul se găseşte în exteriorul fructului este foarte scurtă. dar putem să le găsim şi în peri. de la începutul lui mai. dar fatal pentru insectele auxiliare .larve de coccinele .pulverizarea unui insecticid pe bază de rothenone. iarna. cu produse care să fie mai puţin nocive pentru mediu. face ravagii în meri. să se interpună o bandă protectoare de carton. Pentru ca afidele să nu urce în arbori trebuie pusă pe trunchiul lor o bandă lipicioasă de înălţime medie. biodegradabil şi utilizabil până la recoltă. castani. urechelniţe.să se pună cuiburi pentru piţigoi. Ce trebuie făcut: . Fără pericol pentru albine. sunt adesea cu viermi . Carpocapsa Acest vierme care în realitate este o larvă.adulti de crhysope . putregai cenusiu) Insecte auxiliare împotriva paianjenilor utilizarea lui Ambyseius falacis impotriva paianjenului rosu al marului utilizarea lui Phitoseiulus persimilis împotriva paianjenului cu 2 puncte utilizarea lui Zetzelia mali împotriva oualor de paianjeni utilizarea unui păianjen Balaustium Insecte auxiliare împotriva afidelor . Musca cireşei .să se trateze de două ori.punerea de inele de lipici în jurul trunchiurilor.să se adune fructele căzute înainte de maturitate. nuci. remediile „bunei femei” sunt adesea foarte eficace: stropirea mlădiţelor.larve de chrysope .urzică urtica urens macerat 1kg la 9 l de apă se lasa la fermentat 7-14 zile după INSECTICIDE care se introduce în sistemul de udare FONGICIDE Boli criptogamice (mana.larvele de chrysope.să se pună începând cu luna mai capcane de feromoni sexuali care atrag fluturi masculi şi se diminuază astfel fecundările . pulverizarea unei soluţii de săpun negru sau ceai de pelin .să nu se evite.larve de syrfide . este adesea necesar să se îngrijească arborii vara.

aduse sub formă organică va perturba de asemenea funcţionarea şi fructificarea arborilor şi deci va modifica profund încărcătura în fructe şi legarea acestora. de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie. Conversiunea trebuie să fie o tranziţie înceată şi gândită şi nu un schimb brusc şi traumatizant pentru livadă. Pătarea Pătarea se recunoaşte uşor prin petele brune care se găsesc pe frunze şi pe fructe. practicile culturale sunt profund modificate. Primii ani de conversiune sunt de ani de riscuri tehnice importante care pot antrena problememle economice şi deci pot fragiliza exploatarea. fixată pe 3 ani.să se pună capcane lipicioase de culoare galbenă prevăzute cu o capsulă atractivă pe bază de sulfat de amoniu . Mai mulţi factori trebuiesc să fie în prealabil stăpâniţi.dacă este necesar. Ce trebuie făcut: . corespunde perioadei „administrative” de-a lungul căreia.să se elimine fructele cu viermi căzute pe pământ. Ce trebuie făcut: .să se trateze cu pulverizaţii de sulf înmuiabil . Conversia livezii Faza de conversie. Arborele va da noi frunze care adesea scap de boală . Rezerva solului în elemente nutritive disponibile se va epuiza înainte ca activitatea biologică să nu fie suficient de funcţională pentru a fi reînnoită începând cu aporturile organice. Fertilizarea organică Din punct de vedere agronomic. Schimbarea disponibilităţii elementelor majore. Solurile foarte poussants.să se evite tăierile prea agresive care slăbesc arborii.să se planteze varietăţi precoce .să se suprimeze funzele beşicate. a cărui carenţă ar favoriza apariţia băşicii . o fertilizare excesivă.să se planteze varietăţi rezistente. Vitalitatea livezii O puternică vitalitate a arorelui favorizează instalarea bolilor şi a dăunătorilor. Ce trebuie făcut: . acarieni păr: afidă.să se aducă bor. Rezervele de Inoculum Reuşita conversiunii a unei livezi depinde mult de presiunea iniţială a principalilor patogeni şi paraziţi. Este deci important să se pornească cu livezi care posedă o mlădiţă vegetativă cu o vitalitate slabă.Cireşele cu viermi sunt rezultatul unei musculiţe care îşi depune ouăle pe fructele tocmai se coc. Teoretic ea trebuia să fie de cel puţin 5 ani datorită metabolimului mai puţin dinamic şi lungii semivieţi a moleculelor utilizate convenţional şi a metabolitelor lor chimice acumulate din soluri. acarieni piersic: Monilia. să se taie părţile din frunzele atinse. acarienilor şi a anumitor ciuperci cryptogamice sunt direct legate de vitalitaea arborelui fructifer. mai ales în azot şi o talie prea severă sunt de asemenea factori care măresc vitalitatea arborelui. Băşica piersicului Băşica se tratează preventiv înaintea înmuguririi. Este o boală endemică a mărului şi a părului. Principalii patogeni care trebuie cunoscuţi înaintea de conversiune măr: afidă. Această conversiune va fi cu atăt mai riscantă şi alatorie cu cât livada necesită deja numeroase intervenţii fitosanitare. trecerea de la o fertilizare minerală la o fertilizare organică poate provoca un stres defavorabil plantei având ca şi consecinţă o scădere a randamentului. afidă cireş: Cylindrosopriose cais: Monilia înflorit Pregătirea conversiunii . Atacurile afidelor. să ae trateze cu un insecticid natural între 7 şi 15 iunie .să se pulverizeze purin de urzici diluat .

dacă nu necesară pentru orientarea şi cuantificarea fertlizării optimale care trebuie adusă fiecărei parcele. curative după reţelele de observaţie şi avertizare Rărirea chimică. Cei trei ani corespund unor ani de culturi pline. Înierbare de graminee Insecticide Practică dorită în AB Amendamente şi composturi. concurenţa ierbacee va fi mai importantă.. Profilul solului este o etapă importantă. după Direcţia Departamentară a Agriculturii şi a Pădurii de care depinde sediul de exploatare. Analiza foliară este complementară analizei solului: făcută la începutul verii ea ne informează despre eventualele carenţe şi nevoi în oligoelemente(bor. termică Mulci Gestiune înierbării Tratamente punctuale Apropiere globală Restaurarea biodiversităţii animale şi vegetale Tratamente preventive Alegerea materialului vegetal Rărirrea manuală Dificultatea tehnică ** ** ** Cost ** ** *** Gestoiunea rangului şi interrangului Lupta împotriva insectelor *** *** * ** Lupta bolilor împotriva Regularea incărcăturii Fongicide. Începând cu al doilea an de conversiune precizarea „în conversiune spre agricultura biologică” poate fi utilizată. Analize foliare Dezierbare chimică. . Solul trebuie să fie înainte de toate decompactat pentru a permite o creştere a activităţii macro(limbrici.) fundamentale penrtu buna creştere a fructelor şi a calităţii lor. magneziu . paraziţii animali şi vegetali vor fi mai preocupaţi pentru anumite culturi. Este necesar să se ia în considerare principalele bulversări care vor fi implicate de o schimbare mai mult sau mai puţin radicală a practicilor culturale: randamentul va fi redus de la 30 la 50%. Conversiunea „administrativă” Demarările administrative efectuate În timpul perioadei de conversiune(3 ani) agricultorul produce respectând regulile caietului de sarcini a agriculturii biologice dar nu poate face referire la acest mod de producţie atunci când îşi comercializează produsele. ciuperci). collemboles) şi microorganismelor(bacterii. Această reflecţie înseamnă a efectua bine înainte de a inteprinde demarările administrative de conversiune. nevoia mâinii de lucru va fi mai importantă. Practica îngrăşământului verde sau a înierbării trebuie luată în considerare în aporturile azotate şi minerale.Este vorba de a înconjura şi de a califica punctele slabe ale livezii pentru a le anticipa mai bine şi pentru a evita ca ele să nu antreneze grave disfuncţii. analize de sol Muncă mecanică. Două demarări sunt obligatorii pentru toată conversiunea agriculturii biologice: notificarea în DDAP: ea se face în fiecare an(aprilie-mai) începând cu primul an de conversiune atâta timp cât suprafeţele sunt cultivate după modul de producţie biologică.. Problemele grave trebuiesc soluţionate înainte de conversiunea oficială pentru a facilita apoi conduita livezii. Referinţele în azot şi potasiu sunt convenţinale deci supraevaluate în raport cu randamentul scontat în agricultura biologică. manuală în măr *** ** * * * *** * tehnicitate şi cost moderate ** tehnicitate şi cost intermediare *** tehnicitatet ridicată şi cost ridicat Gestiunea solului Fertilizare Îngrăşământul va trebui să fie adaptat chiar înaintea conversiunii. Analize foliare. Conversiunea practică Post Fertilizare Practică convenţională majoritară Îngrăşământ mineral. Analiza chimică a solului. Trebuie să aducem livada la un nou echilibru vital.

.Expunerea produselor reci la căldura şi la umiditatea care provine de la produsele depozitate de puţin timp.Să se lase ca temperatura să urce gradual.Umiditate realtivă prea scăzută în antrepozit. este dificil de a stabili conţinutul în apă a unui produs uscat. . dispunerea recipientelor în aşa fel încât să se asigure o bună circulaţie a aerului. Demarările de angajament trebuie să fie simultane cu demarările de notificaţie sau cel târziu să se ţină într-o lună. . Zbârcirea anumitor produse Cauze probabile . Măsuri de luat . datorate unei rele circulaţii a aerului sau a unui mod prost de a stivui recipientele. Coacerea prematură sau decolorarea produselor sau pierderea de frunze (plante) Cauze probabile .Să se lase dacă este posibil apa de condensare să se scurgă pe planşeu pentru ca să contribuie la umezirea antrepozitului. instalarea deflectorilor sub serpentine pentru a deturna aerul rece şi să îi permită să se încălzească puţin înainte de a ajunge la produse.Expunerea produselor la căldura exterioară în timpul retragerii din antrepozit. .Îngheţul parţial care antrenează zbârcirea anumitor produse precum fructele cu sâmburi. Data începerii conversiunii este cea a angajării operatorului în apropierea organismului de control şi de certificaţie.reglarea serpentinelor evaporatorului la o temperatură mai ridicată.Apa care provine din înlăturarea chiciurei de pe serpentinele care picură pe produse. sau ambele.Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul unui generator de fum. . Măsuri de luat . schimbarea amplasării serpentinelor sau creşterea puterii ventilatorului lor. şi aerul rece şi uscat.Spaţiile fără circulaţia aerului. zbârcirea frunzelor cu sâmburi uşor îngheţate nu este atribuabilă la o pierdere de umiditate şi dispare la produsele dezgheţate. Măsuri de luat .Instalarea mai multor serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge fructele. mai ales în traiectoria directă a aerului scos de ventilatorii evaporatorilor. - Anomalii Îngheţul anumitor produse Cauze probabile . . experienţele au arătat că absorbirea umidităţii poate face să crească cu 10% greutatea recipientelor.Izolarea încăperii. creşterea puterii sistemului de refrigerare pentru evitarea bruştelor creşteri de temperatură.Să se revadă măsurile propuse la „Îngheţul anumitor produse”.Absorbirea umidităţii în aerul ambiant şi produsele prin recipientele din lemn şi structura antrepozitului. .Stăvuirea produselor mai jos. condensarea este inevitabilă dacă produsele sunt puse în contact direct cu aerul cald şi umed. propice îngheţului. această măsură reduce uscarea aerului. ţinerea produselor la distanţă de pereţii reci.Să se instaleze umidificatori capabili să producă o brumă ultrafină sau atomizată.Ecartul de presiune a vaporilor prea mare între produsele calde şi umede. . instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari.angajamentul după un organism certificator: orice operator care doreşte să beneficieze de certificaţie este obligat să-şi supună exploatarea şi/sau inteprinderea sa la un regim de control efectuat de un organism certificator.contactul produselor cu aerul glacial „greu” care provine din serpentinele evaporatorului. . . mai ales fundaţiile de beton. . Să se înmoaie pereţii şi planşeul antrepozitului.Produsele sticuite prea sus aproape de serpentinele evaporatorului.Producerea de sistemul de umidificare a picăturilor prea mari. Urme de apă sau umiditate pe anumite produse Cauze probabile . . . . .Punerea produselor reci destinate ţinerii pe termen lung în camere diferite de cele în care sunt aduse produse calde la care se caută să se scadă temperatura. instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată. .Să se înmoaie recipientele din lemn înainte de a se utiliza pentru antrepunerea pe termen lung. .Produsele în apropierea pereţilor glaciali sau în contact cu aceştia.

Mucegaiuri pe pereţi şi tavan Cauze probabile ..Să se răcească produsele după recoltă asigurându-se o răcire rapidă şi uniformă.Să se amelioreze la nevoie izolaţia folosind materiale diferite. ceapa. Măsuri de luat . Apă care picură de pe tavan Cauze probabile .Ameliorarea izolaţiei pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei. a se face antrepozitul mai etanş. să se evite utilizarea stivuitoarelor a căror gaz de eşapament conţine etilenă. să se usuce camera.Să se scoate din antrepozit fructele care degajă multă etilenă cum sunt merele.Prezenţa posibilă a etilenei.Ameliorarea izolaţiei pentru a împiedica aerul cald de pe acoperiş să intre în contact cu aerul rece din interiorul antrepozitului. Măsuri de luat . să se aerisească antrepozitele înainte de a se utiliza. prea coapte sau de calitate proastă înainte de a le depozita. usturoiul şi salata.Procentul umezelii şi temperaturilor propice proliferării mucegaiurilor. cartoful. .Prezenţa în apropierea produselor care emană un miros urât sau un gust rău. sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate să asigure cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare 2 minute. . utilitatea dispozitivului de protejare de vapori depinde de vocaţia clădirii. ţelina. Putrezirea pereţilor şi tavanului Cauze probabile .Infiltrarea prin fisurile tavanului a apei de condensare care rezultă din izolarea insuficientă acoperişului.Suprafeţele interioare sunt mai reci decât aerul ambiant care le atinge. să se facă antrepozitul ami etanş. piersicile.Să se scadă temperatura antrepozitului. . .Penetrarea umezelii în structura şi căptuşala ziddului de lemn. să se vadă de ce umezeala penetrează în antrepozit şi cum să se împiedice intrarea acesteia. aceeaşi regulă se aplică şi la orificiile de ventilaţie situate în vârf. . Măsuri de luat . . Produse care putrezesc Cauze probabile . . perele. .Lipsa dispozitivului care protejează de vapori sau instalarea proastă a acestuia.Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibă o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 de suprafaţă de tavan. .Retragerea produselor cum sunt varza.Să se amelioreze izolaţia pentru a duce temperatura suprafeţelor dincolo de punctul de rouă al camerei. Măsuri de luat . prunele. .Lipsa dispozitivului de apărare de vapori sau proasta instalare a acestuia. Prezenţa condensării pe pereţi şi tavan Cauze probabile . apoi să se cureţe şi să se dezinfecteze căptuşala zidului. menţinerea temperaturilor recomandate în timpul perioadei de depozitare. Produse care au un miros urât sau un gust rău Cauze probabile . să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone. să se amelioreze circulaţia aerului în aceste zone. Măsuri de luat .Înainte de reconstrucţie.Temperatura prea ridicată a produselor care provoacă respiraţia lor şi coacerea rapidă.Creşterea procentului de înlăturare înainte de depozitare. a nu se conta pe depozitare pentru transformarea unui produs de proastă calitate într-un produs de primă calitate care poate să se conserve mult timp.Produse stricate. Măsuri de luat . Măsuri de luat . caisele şi tomatele.Proasta aerisire a acoperişurilor propice acumulării de aer cald şi umed în acest loc.Temperatura poate să fie prea ridicată.

să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori reci. . să se schimbe amplasamentul serpentinelor de evaporare sau să se mărească puterea ventilaţiei lor.Să se vopsească acoperişul în alb şi să se ventileze suficient deoarece temperatura poate atinge 60 oC dacă acoperişul este închi la culoare.Să se repereze spaţiile fără circulaţia aerului cu ajutorul unor generatori.Circulaţia aerului neuniformă sau puterea sistemului insuficientă.Amplasarea proastă a termostatului care captează temperaturile reci. . Temperatura în interior mai ridicată decât ar fi dorit-o în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile .Proasta circulaţie a aerului în antrepozit. este dificil să se stabilească conţinutul în apă a unui produs uscat. să se sigileze la nevoie.Amplasarea proastă a termostatului care nu captează temperatura medie a camerei.Zile calde şi însorite. .- Să se determine amplasarea dispozitivului de apărare de vapori ţinându-se seama de direcţia presiunii vaporilor.Să se folosească un material bun dat fiind faptul că temperatura uniformă este esenţială pentru menţinerea calităţii produselor. .Refrigerare inadecvată. adică în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare. mai ales în lungul fundaţiilor de beton.Să se instaleze termostate în traiectoria aerului care corepunde cu temperatura medie a camerei. aproape de uşi sau într-un curent de aer rece care iese din serpentinele de evaporare.Să se mărească puterea sistemului de refrigerare. . adică în traiectoria aerului care se îndreptă spre serpentine. .instalarea termostaturilor în traiectoria aerului care corespunde temperaturii medii a camerei. . uşilor.Ventilaţie proastă a acoperişurilor. .Inundarea podelelor şi să se verifice dacă apa scapă. .Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi. Măsuri de luat . sau să se prevadă o instalaţie cu ventilaţie mecanică care poate asigura cel puţin o reînnoire a aerului la fiecare două minute. R-24 pe acoperişuri şi R-12 pe fundaţii. Măsuri de luat . aceeaşi regulă aplicându-se la orificiile de ventilaţie situate în vârf.Izolaţia insuficientă pentru o utilizare iarna. . produselor calde sau becurilor de luminat. . . Măsuri de luat .Reduserea ecartului de temperatură de funcţionare a serpentinelor de evaporare. instalarea umidificatorilor capabil să producă o brumă ultrafină sau atomizată. .Ecart de temperatură prea mare de funcţionare a serpentinelor de evaporare.Izolaţie insuficientă pentru o utilizare vara. şi căptuşala acoperişului de culoare închisă. .Fisuri în podea pe unde apa se scurge.Să se instaleze mai multe serpentine de evaporare pentru a reduce ecartul de temperatură între aerul rece care scapă din serpentine şi aerul care atinge produsele. sau într-un curent de aer rece care iese din serpentine.Termostatul de prostă calitate sau defecte. să se evite dispunerea termostaturilor în apropierea pereţilor calzi sau reci. Măsuri de luat . sau ambele. va rezulta probabil o mai puţină capacitate de înlăturare a căldurii.Să se vegheze ca orificiile de ventilaţie naturală situate în afara acoperişului să aibe o suprafaţă liberă de cel puţin 1 m2 pe 600 m2 suprafaţă de tavan.Amplsarea proastă a termostatului care captează temperaturile mai ridicate. . . Fluctuaţia temperaturilor în interior în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . Temperatura din interior mai rece decât se doreşte în timpul perioadei de depozitare Cauze probabile . . utilitatea acestui sispozitiv depinde de vocaţia clădirii. . Uscarea podelei chiar dacă este udată Cauze probabile . să se instaleze conducte de aer sau ventilator suplimentari. să se dispună recipientele în aşa fel încât să se asigure o mai bună circulaţie a aerului.Umezeala relativă prea scăzută în antrepozit. această metodă reduce uscarea aerului.

.Să se evite formarea culoarelor pe care aerul le împrumută fără a circula în jurul produselor sau recipientelor.Să se ştie că varietăţile mai timpuri şi fluctuaţia condiţiilor climatice pot duce la o creştere a temperaturii produselor cerând astfel o mai mare putere de refrigerare decât înainte. R-24 pe acoperiş şi R-12 pe fundaţii. rezultate din putrezirea produselor sau din respiraţia lor.Reperarea spaţiilor fără circulaţie a aerului cu ajutorul generatorilor de fum.Să se instaleze un sistem de înlăturare a chiciurei mai eficace.Clădire mai puţin etanşă sau deschiderea uşilor mai frecventă. adocă în traiectoria aerului care se îndreaptă spre serpentinele de evaporare.Umiditate relativă ridicată în antrepozit. .Conţinut probabil prea ridicat în gaz.Circulaţia aerului neuniformă sau puterea insuficientă a sistemului. . . instalarea unui mic ventilator de extracţie care asigură una sau două reîmprospătări ale aerului pe zi. deorece depozitarea mai multor produse agricole cere o umiditate relativă ridicată. să se evite dispunerea termostatelor pe pereţii exteriori calzi sau aproape de uşi sau de aparate de iluminare.Antrepozit mai plin decât înainte.Funcţionarea proastă a sistemului de înlăturare a chiciurei. sau ambele. schimbarea amplasamentului serpentinelor de evaporare sau creşterea puterii ventilatorului lor. . . Să se instaleze un izolant de cel puţin R-20 în pereţi.Să se crească puterea sistemului de refrigerare pe măsură ce volumul depozitat creşte. . . Măsuri de luat .Defectarea aparatelor de refrigerare.Să se efectueze întreţinerea materialului de către un specialist al refrigerării în vederea exigenţelor proprii la depozitarea produselor agricole. dispunerea recipientelor în aşa fel încât să asigure o mai bună circulaţie a aerului.Să se corecteze problemele de umiditate şi să se instaleze un nou izolant mai adaptat la antredepozitele frigorifice. Temperatura din interior neuniformă Cauze probabile .Temperatura funcţionării serpentinelor prea scăzută. deşi sistemele sunt rar mai puternice este important să se evalueze bine puterea necesară pentru a evita costurile inutile. Creşterea consumului de electricitate Cauze probabile . să se mărească potenţialul de răcire a aerului privilegiind traiectoriile sinuoase care forţează aerul să circule peste tot. să se instaleze perdele protectoare pe uşile de acces. anumite antrepozituri recente foarte etanşe împiedică ventilaţia naturală să asigure o împrospătare a aerului.Să se repare sistemul de înlăturare a chiciurei sau să se înlocuiască. precum CO2 sau etilena. să se verifice ca aerul să urmărească tot timpul traiectoria cea mai uşoară. . . Măsuri de luat . Formarea chiciurei pe serpentinele de evaporare şi şiroirea apei de condensare Cauze probabile .Să se amelioreze etanşeitatea clădirii ţinându-se cont că clădirile au tendinţa să îşi piardă din etanşeitate cu timpul. instalarea conductelor de aer sau a ventilatorilor suplimentari. Aerul ambiant miroase urât sau este greu de respirat Cauze probabile . . este posibil să se crească puterea serpentinelor de evaporare. Măsuri de luat .Izolant moale sau insuficient. .Creşterea temperaturii serpentinelor.Produse care intră în depozit la o temperatură mai ridicată decât anii anteriori.- Instalarea termostatelor în traiectoria aerului care corespunde cu temperatura medie a camerei. să se utilizeze un generator cu fum pentru a se asigura că nimic nu împiedică traiectoria aerului. Măsuri de luat .Împiedicarea circulaţiei aerului care vine spre serpentinele de evaporare datorită unei dispuneri proaste a recipientelor. . . .Să se repereze produsele stricate şi să se elimine.

clei) Capcană recalcitrantă penrtu desperecheată Capcane de culoare încleiate Capcane pentru musca de cireaşă Capcană recalcitrantă pentru muştele de cireşe Clei pentru capcanele încleiate Tangle-Trap Capcane benzi (acizi graşi+ răşini naturale) Inel lipicios Raupenleimring LG Respingători Pudră antifurnici Coop. Oecoplan Biocontrol Ameisenstreup Tehnici de confuzie cu difuzoare(feromoni) Bocep Viti Firmă Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/ observaţii Andermatt Fructe cu sâmburi. fructe mici: diminuează atacurile fluturilor Fructe cu sâmbure: diminuează atacurile muştei de cireşe Neograd Andermatt Andermatt Clei pentru capcane încleiate Andermatt. Capex.PRODUSE FITOSANITARE AUTORIZATE Nume comercial Acizi humici Humin Vital WDG 70 Pinolenes Heliosol Clasa toxică 5 Materia activă/concentraţie 96% acizi humici 70% pinolenes Firmă Andermatt Omya Domenii de utilizare/ observaţii Fructe în general: creşterea eficacităţii pentru Madex. Capex Viţă de vie: creşterea eficacităţii pentru sulf dizolvant Fructe în general: creşterea eficacităţii pentru Madex. produse pe bază de argilă Viţă de vie: creşterea eficacităţii pentru produsele pe bază de argilă. fructe cu seminţe. Nu-Film-17 Adjuvanţi Andermatt - 96% pinolenes Metode biotehnice Nume comercial Capcane pe bază de alcool (alcool etilic. a II-a generaţi) . Neograd Leu Andermatt Coop 100% răşini naturale 76% acizi graşi 20% răşini naturale Fructe cu sâmburi şi cu seminţe: cheimatobies Grădinărit amator: furnici Andermatt Hormoni sexuali Viţă de vie: cochylis(prima generaşie.

cochylis Viţă de vie: fluture Materia activă/concentraţie 23% ulei de mărar Domenii de utilizare/observaţii Fructe mici: făinare. toxic pentru peşti 4 4. exceptând plantele ornamentale Andermatt - Hidroxi de cupru Kupferhydroxid 50 Hoko Hoko 4.5 g/l) . toxic pentru peşti 50% cupru pur Cupravit albastru Kocide DF Microperl Kocide 2000 Preparat pe bază de calcar şi sulfat de cupru penrtu tratarea viţei de vie Octanat de cupru Cueva Bayer Bayer Andermatt Burri Bayer Landi/fenaco 4. şancru bacterian al cireşului Fructe mici: uscarea parazitară a ramurilor de zmeur. mai puţin plantele ornamentale Cartofi: mana frunzelor uscate şi a tuberculilor. Neograd Toxic pentru peşti 10% săruri de cupru (17. toxic pentru peşti 35% cupru pur 40% cupru pur 40% cupru pur 35% cupru pur 20% cupru pur Domenii de utilizare ca şi la KupferHiodroxid 50 Hoko. rugină Fructe cu seminţe: pătare Fructe cu sâmbure: găurirea frunzelor.Bocep Viti 230 Isomate-C Plus Isomate-CLR Isomate-CTT Isomate-OFM Rosso Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Andermatt Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali Hormoni sexuali RAK 1+2 RAK 2 Fungicide Nume comercial Ulei de mărar (Oleum foeniculi) Fenicur Andermatt Andermatt Firmă Hormoni sexuali Hormoni sexuali Clasa toxică Viţă de vie cochylis Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: fluture de mere. antracnoza căpşunului. Cantitatea maximă pe an: a se vedea mai jos Andermatt. antacnoza coacăzului Domenii de utilizare ca mai sus. toxic pentru peşti 4. A se vedea hidroxidul de cupru 50 Hoko. torcător de coajă Fructe cu seminţe: fluture de mere Fructe cu seminţe: mici torcători de coajă Fructe cu sâmbure: fluture de prune Viţă de vie: fluture. toxic pentru peşti 4. beşica piersicului. rugină Viţă de vie: făinare Cucurbitacee: făinare Plante de ornament în general: mană.

Oxiclorură tetracuprică Cuprofix Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Kupfer 50/Cupru 50 Hoko Cupru 50 S Oxiclorură de cupru Oxicupru 50 Vitigran 50 Oxisulfat de cupru Cuproxat flussig/liquide LG Maag Intertoresa Leu Hoko Schneiter Meoc Siegfried Omya 4. găurirea frunzelor Fructe mici: făinarea căpşunelui Hamei: făinarea Sulf Elosal Supra Microthiol Special Disperss Sulf dizolvant 80 special Netzschwefel LG Soufre 80 S Solfo fluid Solfovit WG Soufrea mouillable Sufralo Thiovit Jet Sulf + ulei de pin Heliosoufre S Sulf pentru pudrare Elosal Schwefel Staubemittel Florfluid Fluidosoufre Alumină (argilă) Omya Landi/fenaco Intertoresa Leu Schneiter Burri Bayer Meoc Siegfried Syngenta Omya 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 5S 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 52% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf 80% sulf (700 g/l) sulf. fructe mici 2. cartofi şi plante ornamentale 4. dar nu mai mult decât 6 pe an.7% săpun moale Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: bolile petelor de ploaie Timp de aşteptare 3 săptămâni Fructe cu seminţe: rapăn. toxic pentr peşti 4. toxic pentr peşti 4. toxic pentr peşti 4. Viţă de vie 4 în medie pe 5 ani (din 2002). fructe cu sâmburi 4. făinarea Fructe cu sâmburi: făinarea şi pătarea neagră a piersicului. toxic pentr peşti 4.5. mai puţin mana frunzelor uscate şi a tuberculilor cartofului Limitele de cantităţi pentru produsele cuprice: Utilizarea produselor de cupru este limitată la cantităţile următoare de cupru pur (kg/ha/an): fructe cu seminţe 1. Fungicide(continuare) Nume comercial Firmă Săpun vegetal Biofa Cocana RF Andermatt Clasa toxică Materia activă/concentraţie 29. toxic pentr peşti 4. (117 g/l) ulei de pin 99% sulf 98% sulf 99% sulf făinarea coacăzului Omya Meoc Landi/fenaco 5S 5S 5S Fructe cu seminţe: . toxic pentr peşti 4. legume. toxic pentru peşti 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur 50% cupru pur Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko Leu 15% cupru pur (190 g/l) Ca şi pentru Kupferhidroxid 50 Hoko. toxic pentr peşti 4. toxic pentr peşti 4.

numeroaselor varietăţi de peri.0% pyrethrine. cheimatobies Ca şi Parexan N. fără colorado şi fkuturele alb al verzei. făinarea Observaţie: Să se combine cu 0. uscăciună bacteriană a părului Fructe cu sâmburi: găurirea frunzelor Observaţie: să se combine cu 0.Mycon-Sin Andermatt - 65% argilă sulfurată 0. afide Acizi graşi (săpun moale) Natural Neudosan nou Siva 50 Coop Oecoplan Biocontrol Insectizid Ulei mineral Ulei alb Omya Ulei spray 7-E Sunspray 7-E Ulei alb S Zofal D Pyrethrine+ ulei de sesam Parexan N Pyrethrum FS Andermatt Neograd Omya Coop - 50% acizi graşi 50% acizi graşi 50% acizi graşi 1% acizi graşi Omya Leu Blaser Schneiter Siegfried Omya Andermatt Toxic pentru peşti 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 99% ulei 5% pyrethrine.2% extract de coada calului Fructe cu seminţe: rapăn.3% sulf dizolvant Fructe cu seminţe: rapăn. foc bacterian. 20% ulei de susan 8. 13% sulf) Alumină(argilă) + sulf Myco-San Andermatt - 50% argilă sulfurată 41% sulf 1% etxtract de coada calului Insecticide şi acaricide Nume comercial Firmă Azadirachtine NeemAzal-T/S Andermatt Clasa toxică 5 Materia activă/concentraţie Azadirachtine A (10 g/l) Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: afide ale mărului. chimatobies Fructe în general: afide. Fructe în general: acarieni. larve. acarieni. 35.9% pudră de rocă (din care 24% Oxid de aluminiu.7% ulei de susan Fructe în general: fluturi.5% sulf dizolvant Fructe cu seminţe: rapăn şi făinarea Ulmasud B - 96. plus fluturii plantelor ornamentale de Fructe cu seminţe şi sâmburi: afide Extract de quassia Quassan Ulei de colza Andermatt 30% extract quassia . făinarea. 20% oxid de siliciu.3 până la 0.

6% ulei 85% ulei 1. legume 7 zile Fructe mici: acarieni de dude Sulf Produs Fungicide vezi Spinosad (produs fermenta pe bază de microorganisme din sol) Micro-organisme Nume comercial Bacillus subtilis Bipro Bacillus thringiensis Kurstaki Delfin Baktur var. păianjen roşu Fructe în general: acarieni. Firmă Andermatt Clasa toxică - Materia activă/concentraţie Bacillus subtilis Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe: foc bacterian Syngenta Omya Bacillus thringiensis var. bombyx Timp de aşteptare: viţă de vie 3 săptămâni. kurstaki Fructe în general: cheimatobies. toxic peşti pentru 94. legume 7 zile Beauveria brongniartii Beauveria Schweizer Beauveria Virusul granulosei Capex 2 – Schweizer Andermatt Andermatt Beauveria brongniartii Fructe în cărăbuş general: Carpovirusine Siegfried Meoc Fructe în general: capua Timp de aşteptare: 3 săptămâni A se vedea mai sus. cheimatobies. phalene. kurstaki Bacillus thringiensis var. doar meri şi peri . Timp de aşteptare: fructe 3 săptămâni. Syngenta Omya Siegfried 5.Genol Plant Telemion Roten Sicid Andermat. afide. hyponomeutes Arbuşti din afara pădurii: hyponomeute.25% roten Fructe în general: afide.

Heterohabditis sp. ale Microterys flavus lecaniums Produse pentru cicatrizarea rănilor arboricole Nume comercial Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii . Microterys flavus Microterys flavus Andermatt. Domenii de utilizare/observaţii Fructe cu seminţe în general: otiorinc brăzdat şi negru Andermatt Welte Landi Reba Andermatt Steinernema carpocapse Fructe în general: otiorinc brăzdat şi negru Himenoptere parazite. Omya Welte Andermatt Aphelinus abdominalis afide verzi piersicului.Granupom Neu Madex 2 Madex 3 Omya Andermatt Andermatt Fructe: carpocapsă Timp de aşteptare: 3 săptămâni Inamici naturali Nume comercial Nematode. Nematode împotriva otiorincului Larvanem Nematop Nematode. Aphelinus abdominalis Aphelinus abdominalis Aphi-Pack A abd Himenoptere parazite. Steinernema carpocapsae Carponem Firmă Clasa toxică Materia activă/concentraţie Heterorhabditis sp.

minerale argiloase. protecţia rănilor Sacâz de Galopp altoire Bitex Sacâz de altoire Gaschell Lac Balsam Acid silicic.Sacâzi arboricoli(soild dau lichid) Arbal Andermatt Arbori fructiferi în general: protecţia rănilor Arbori fructiferi în general: pentru altoire. glucose Chrysal R01 Floristen . agent adeziv Stammanstrich Radix Scheidler Andermatt Fructe cu seminţe şi fructe cu sâmburi: reducerea riscului deterirării datorită îngheţului Plante ornamentale: a se vedea mai sus Clasa toxică Materia activă/concentraţie Domenii de utilizare/observaţii Conservarea florilor tăiate după recoltă şi în timpul transportului Conservarea florilor tăiate în vază Agenţi conservatori pentru florile tăiate Nume comercial Firmă Alumină (argilă) Chrysal RVB Floristen Alumină (argilă).

proteine de porumb Deşeuri de lână. pudră de corn.4 0. pudră de corn. gunoi de găină. pudră de pene Compost/Marc de struguri.5 Ca % 1 Mg % 0. tescovină Compost/Marc de struguri. pudră de pene.5 Biorga Engrasis Azotat granulat Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat în cocoloaşe Hauert 80 1011 1 Biorga Engrasis Azotat pudră Hauert 80 1011 1 Haarmehl Pellets 4mm Hornmehl Hornspane Răzuire de corn fină Landor Hauert Renovita Hauert 13 80 85 85 14 14 14 1. pudră de pene. malţ. deşeuri de lână Malţ.5 P2O5 % 1 K2O % 0. pudră de corn.2 .ÎNGRĂŞĂMINTE ŞI SUBSTRATURI ALE COMERŢULUI AUTORIZAT Îngrăşăminte Nume comercial Azocor 8 *) Azocor BioStickstoffdunger Bio 9-1-0.5 *) Firma Meoc Hauert Agribort Riddes Compoziţia Gunoi uscat. pudră de pene. malţ. pudră de corn. tescovină Mătase de proc Pudră de corn Răzuire de corn Răzuire de corn MO % 60 75 66 N % 9 8 9 1 0. tescovină Compost/Marc de struguri. malţ. găinaţ de păsări.

Fully algă marină încrustată cu calcar ASP 60 Feuerstein Scories Thomas Biophos Agroline Fosfat brut Dolophos Reichmuth Fosfat brut.8 7 22 2. P7 piatră de calcar de magneziu Îngrăşăminte bogate în potasiu (K) MO % N % P2O5 % 15 K2O % Ca % 36 Mg % Observa 6 33 15 32 39 29 2.4 4 18 22 4. 18 rocă sedimentară carbonată Litho Timac Fosfat Physalg natural 18 moale. rocă sedimentară carbonată. piatră de calcar de magneziu Granuphos Landor Fosfat brut.9 . algă marină încrustată cu calcar Maxiflor Landor Fosfat brut.Răzuire de corn medie Hornspane SI 1-4mm Hornspane SII fein 4-7mm HumosanHorngriess/ Hornspane Hauert Landor Landor Humosan Răzuire de corn Talaş de corn Talaş de corn Griş şi talaş de corn 85 14 14 14 85 14 Îngrăşăminte bogate în fosfor (P) Nume Firma Compoziţia comercial Agri P15 Agribort Fosfat brut.8 18 31 1.

2 0.5 2 1 K2O % 2. tescovină.Alte surse de potasiu: a se vedea „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 comercial % % % Hapa Kali Hauert Sulfat de K (sulfat de K) K2O % 50 Ca % Mg % Observaţ Magnesia Kainite (Patentkali) Patentkali Kali Sulfat de potasiu 50% Kainite magnesienne Patentkali (Potasiu magnezian) Solupotasse Landor Hauert Hauert Landor. Landor Sulfat de K şi Mg Sulfat de K şi Mg Sulaft de K Sulfat de K Sare brută de K Sulfaţi de K şi Mg Sulfat de K 30 30 50 50 11 30 50 6 6 Doar dac lipsa d potasiu este dovedită (anliza solului) Idem Idem Idem Idem 3 6 Idem Idem Idem Îngrăşăminte complexe Nume Firma comercial Agrifum *) Landi/fenac o Agro Biosol Angibio 6 Biorga Engrasis complet Isely Agribort Fully Hauert Compoziţia Gunoi de bovine. malţ.2 5 7 4 P2O5 % 2 0. tescovină potasică MO % 70 80 55 60 N % 2.5 Ca % 5 . Kali Kali Kali Kali. compost de deşeuri verzi Biomasă de ciuperci Deşeuri de peşti compostaţi Compost/drojdie de struguri. praf de argilă.

tescovină Malţ Marc de struguri Gunoi de găină (granulat) Drojdie Gunoi de găină Gunoi de găină Malţ.2 2.5 4 0.6 2.7 3 2 0. gunoi de găină Gunoi de găină Gunoi de bovine. enzime Malţ. praf de pene.60.9 3 4 5 2. gunoi de găină.5 3 0.81 1. tescovină.7 2 1.8 1 3 1 33. proteine de cartofi Deşeuri de peşte compostate Deşeuri de peşti compostate.7 3 5 2 3 2 1. dolomit Biomasă de ciuperci fermentată Gunoi de găină Vermicompost. fosfat brut.Biorga Engrasis gazon Biorga vegetal Biovin Collit-Standard *) Foodgreen Furnor vert *) Gallina Swiss *) Gallitos *) Guanumus Herbaguano Hauert Hauert Enpro Omya Agrano Bachmann Jud Bernasconi Agribort Fully Agribort Fully Proteine de cartof. compost de grădină Gunoi de bovine Gunoi de bovine compostat Malţ 60 70 65 85 65 65 65 45 33 6 5 2 5 7.5 2. malţ.7 3 3 2 15 1 1.5 2 1.81 2 4 5 . 5 Hexabio Gunoi de găini *) Humixa -B Humotin *) Italpollina *) Gunoi compostat *) Gunoi de bovine cocoloş *) Gunoi de bovine Maltaflor Landor Hauert Farmtech Hauert Reichmuth Hauert Hauert Meoc Landor 6 65 3 3.5 18 22.7 3 4.5 6070 70 2530 65 65 4 4 0.5 3 3 1 1 0. tescovină.

scoarţe răşinoase (compostate) Gunoi de găină uscat.20 Fully piatră de Ca % 17 Mg % Remarci . protein de cartofi Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Reziduu de ricin Gunoi de bovine.6 2 2 2 2 0.5 Îngrăşăminte complexe (cu Patentkali şi/sau Sulfat de K) Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agri PK Agribort Fosfat brut.3 2.5 7 0.8 4 1.8. gunoi de găină.5 1 1 1 1.5 1.3 1.6 3. produse pe bază de alge Reziduu de ricin. borhot Protiene de porumb Malţ. soia. cocoloş 60 1.4 1 4 60 5 Rizinusschrot Rizinusschrot Reziduu de ricin Reziduu de ricin Valorga *) Humosan Thurella Landor Meoc Agribort Fully Landor Vivasol 7580 75 75 75 43 5 6 6 6 0. malţ. marc de struguri Biomasă fungică.5 7.5 3 3 4. potasiu din tescovină. rapiţă. fosfat brut.2 0.6 5. 9 3. corn. 8 20 0. praf de argilă Gunoi de găină Compost.5 3 3 1. dolomit. tescovină.Gunoi de bovină natural *) Okohum BioLangzeitdunge r Optisol Universel *) Hrană organică pentr plante Belflor Bio Oscorna floracorn Phytoperls Reinor *) Optisol Okohum Optisol Bachmann Humosan Landor Hauert Gunoi de bovine.2 7 65 2535 90 3 3 5. 5 Vivasol *) 85 4.

5 9 0. Nume comercial Firma Compoziţia MO % Bioalgi Vegetali Bioline Tescovină.5 2 3 1 1 10 6 0. Vegetale extract de urzică.2 7. fim atenţi să N % 2. de pelin.Biosol Oenutri Optisol K+ *) Organos Isely Isely Optisol Hauert calcar din algele marine Biomasă de ciuperci. coada calului Biopropol Biloline Tescovină. Patentkali Biomasă de ciuperci. trebuie să nu afecteze produsele coapte.3 1 Îngrăşăminte lichide Atunci când utilizăm îngrăşămintele lichide. extracte de turbă Bioequi Vegetale Bioline Tescovină. sulfat de K Maltaflor. 2 2. extract de cimbru. Patentkali 70 70 60 60 5 5 1. extracte de alge Biocorrettore Bioline Tescovină. gunoi de găină. praf de corn. P2O5 % K 2O % 8 9 9 4 Ca % Mg % 13. Vegetale extracte de turbă Biodite Vegetale Bioline Tescovină. 2 2. 9 2.5 0. 2 1. de ferigă Biopropol Biloine Tescovină. 2 2. Patentkali Gunoi de găină. fosfat brut.6 .

Vegetale Biorga N lichid Biorga NK lichid Biovin (lichid) Delfan Humixa -R Liquazor Presswasser aus Kompogasanlage Trapper Traper flussig Îngrăşământ universal Or Brun Vegesan bio Vinasse Hauert Hauert Enpro Optisol Farmtech Landor Kompogas Omya Omya Andermatt propolis. 5 2. 5 9 6 0.2 0. 4 14 9 38 3 1 4. algă marină Tescovină Tescovină 1 7 2. extract de cimbru Tescovină bogată în N Tescovină bogată în K Seminţede struguri Piei de animale hidrolizate Vermicompost. tescovină. 7 10 3.6 R .5 0.1 Hauert Landor 3.4 0.7 65 20 0. „Produse pe bază de alge” şi „Prafuri de roci” Nume Firma Compoziţia MO N P2O5 K2O comercial % % % % Agro-Dungkalk LandiCarbonat fenaco de Ca CalcisolFuerstein Carbonat Calcosol de Ca Ca % 38 38 Mg % 0.3 6 Amendamente calcaroase A e vedea şi rubricile „Îngrăşăminte bogate în P”.7 2.5 1 3 0. 3 5 2. enzime Proteină hidrolizată Parte din lichidul compostului în fermentaţie Pei de animale hidrolizate Pei de animale hidrolizate Oase de peşte. drojdie de cartofi.5 0. 5 7 2.

5 S 1.8 1.C.1 N 3 . 3 0.M. reziduuri apoase de cartofi.1 0. Hedel 30 2. praf de argilă.6 Vitalsel A.2 0. sare marină 7.3 28 39 30 26 22 22 37 2025 38 21 22 16 6 0.1 0.5 0. argilă. bacterii Carbonat de Ca Carbonat de Ca ieşit din fabricarea zahărului Algă marină. gips Carbonat de Ca Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit.5 11 12 8 Ovo Grit 12 Chaux Aarberg d’ Holcim Ricoter 39 10 1 22 0. dolomit Carbonat de Ca Carbonat de Ca Dolomit Dolomit Dolomit.1 8 13 4.Calcodol 10 Piatră de calcar pentru presărat I Piatră de calcar pentru presărat III Dolokorn Dolomit Dolosul Hasler Dungkalk Kalk-Steinmehl Kohlensaurer Kalk Magnesiumkalk Dolomit Naturrein piatră de calcar de magneziu Naturrein Îngrăşăminte pentru gazon Fuerstein Holcim Holcim Reichmuth Agroline Reichmuth Landor Ulrich Reichmuth Landor Flora Geissler Flora Geissler Carbonat de Ca. bazalt.

Biplantol. făină de paie de ovăz. praf de rocă Lavă granulată. praf de rocă Paie tocate Pulpe de sfecle.8 1. griş de corn. 5 1. algă marină. griş de corn. microorganisme Gunoi din ciupercărie Compost de gazon şi de deşeuri verzi Compost de gazon şi de deşeuri verzi Deşeuri verzi. praf de rocă Zeolit.2 .6 Biohumin Biplantol agrar Pareno Plantosan 55 0. xilit. tescovină Lavă granulată.7 K 2O % 0.4 0.2 60 0. 5 0. deşeuri de cereale.2 Bioplantol terra Plantosan Casibac CP10 Champi-Hum Compost Elite Compost Junior Dunge-Kompost Casanova Kuhn Germanier Germanier Weiherheus 58 36 0.7 1 1.1 0. Biplantol. 3 1.4 2 1. mănunchi de paie de lucernă. 5 1. stuf din 75 0. 3 P2O5 % 0. Opticulite. Opticulite. praf de rocă. făină de paie de ovăz.Alte amendamente Nume comercial Firma Belflor compost de grădină Belflor compost de scoarţă Bihutherm Biodenit Bachmann Bachmann Renovita Rolusa Compoziţia Deşeuri composte vegetale MO % 37 N % 1. microorganisme Rumeguş. 5 0.9 Compost de scoarţă. 0. borhot.7 0.

5 Pământ de ciuperci Gerber Humaform (10mm) Humosan Bodenaktivator Knospen Kompost Gerber Coulette Humosan 20 40 45 0.2 1. compost de deşueri din grădină Deşeuri verzi Lapte praf. marc de cafea Digestat de instalare de metanizare Pământ vegetal.5 6 1 0. melasă Deşeuri verzi.6 0.3 Gargut aus Kompogasanlage Pământ grădină Compost grădină Geolife pentru de Kompogas 3050 16 40 0. praf de rocă. bentonit.5 Ricoter Ricoter Bioma 0. extract de plante. melasă. gunoi de găină. 6 1 1.1 1.China E-2001 Sulf elementar Frischkompost Frischkompost Furnor bleu *) Andermatt Schweizerhall Kyrn Weiherhus Bachmann Sirop din frunze de arţar.2 0.8 10 0. algă marină.7 0. vitamine. turbă.4 0. 3 0. microorganisme. drojdie. gunoi de bovine. Enzimix.7 0. tescovină Gunoi de cal. marc de struguri. 3 2 0. microorganisme Deşeuri vegetale şi verzi Deşeuri verzi. 6 1.7 0. pudră de 47 22 5 1 1.7 1. gunoi de cal Gunoi din ciupercărie. 3 0.5 StGBS . praf de rocă. 8 1. gips Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Reziduu de ricin şi de rapiţă.

pudră de corn Argilă.1 40 15 1.2 PRP Vollenweider Kym Weiherhus Schweizerhal l Ledona Coulette TMCE Bachmann 25 48 0. 8 0. marc de cafea.8 0. malţ. fosfat brut 40 40 75 3.Pământ înrăşat de compost Pământ compost Martor Naturrein ameliorant de sol granulat Optisol Organo *) PRP Sol mineral Pământ îngrăşat de gazon Reifekompost Reifekompost Sferosol Soil Tonic Terraform (25mm) TMS –B amendament mineral Belflor Bio Înlocuitor de turbă de Komposta Vollenweider Meoc Flora Geissler Optisol rocă. 5 0. dolomit. 5 1.lignosulfonate Compost. sare marine.7 0. 3 0. răzuire de corn. deşeuri verzi.9 0. lemn. oligoelemente Compost. 2 0. 8 0.5 80 1.7 1.7 2 2.7 1. kieserit. oligoelemente Compost de deşeuri verzi şi deşeuri de grădină Algă marină. praf de argilă. bazalt. nisip Deşeuri verzi şi deşeuri de legume Deşeuri verzi Sulf.3 0. bentonit Sulfat de potasiu. scoarţă de brad. extract vegetal apos. bacterii Marc de struguri.5 1. lemn.6 0. 9 1. dextrină.6 1 . gunoi de găină Algă marină. pene Compost.5 1. pământ vegetal Reziduu de seminţe de struguri Dolomit. corn.2 0.

gips. 5 12 2. 2 3.2 1.4 Prafuri de roci Nume Firma comercial Biloit Landor Clinosoil Edasil G Europerl Fitoclin Praf de rocă Herbsbrucker Klinofeed Eco Renovita Schweizer Eco Reichmuth Unipoint Compoziţia Praf de rocă Diabas Silicat de Aluminiu Praf de bentonit Perlit Microlite Praf de rocă Zeolit.4 4 4 0.4 0. soia de 94 61 17 28 0.1 0.2 2 5 1. 5 3 3.2 Ca % 1.6 Rem 0.5 2. minerale arigloase.5 0.5 0.8 Napfsteinmehl Praful roci Napf Perlit Pflanze 2000 Ringolit Ulrich Andermatt Bernasconi Holistic Reichmuth 58 58 75 50 42 0.3 0. feldspaţi Praful rocii Napf Praful rocii Napf Rocă vulcanică Praf de rocă de Diabas Praf de rocă de Diabas MO % 50 64 56 64 28 70 N % P2O5 % 0.5 0. 5 2 0.3 2. marc de cafea Vermicompost Gunoi de cal.7 2. 9 0.4 0. 7 7 .1 1 0.Înlocuitor de turbă Bio-Line Vegethumus *) Vermi Wauwiller ChampignonKompost Ricoter Meoc Andermatt Gassman Compost.7 4 0. tescovină Gunoi de oaie. lemn tăiat.7 0.3 0. 5 12 12 Mg % 2.7 0.2 2. 9 1. găină.4 K2O % 2.6 1. 7 0.5 2.2 0.

3 1.8 1. 5 P2O5 % 3 K2O % 20 Ca % 0.2 1.4 5. ciuperci MBI 600 Andermatt Bazillus subtilis Polyversum Andermatt Phythium oligandrum Tri 002/003 Andermatt Monmorilonit. 7 0. 1 32 32 Mg % 0.2 2. microorgnaisme Tri-Ton Triton Argilă expandată. pudră de rocă cristalină Vukamin Bernasconi Bernasconi Landor Hauert Landor.8 O .1 5 8 8 19 1. nisip.Mykorhiza Produse pe bază de alge Nume comercial Firma Agricol Algada Algamer compact Algamer praf Renovita Kunzle Agribort Fully Agribort Compoziţia Alge marine Alge marine Alge marine Alge MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % Mg % Re 2 MO % 50 N % 1. rem Praf de rocă Praf de rocă Praf de rocă Praful rocii Gothard Praf de rocă vulcanică 20 58 58 56 48 2.Praf de rocă cu Mg Praf de rocă bogat in Si Praf de rocă bogat in Si Biorga. culturi micoriziene Vaminoa Andermatt VA.6 Produse pe bază de microorganisme Nume Firma Compoziţia comercial Biofitac Biophyt Pseudomonas PF1 fluorescens EM 1 Bionova Bacterii.9 5.

6 3 1.3 1. 6 0.3 2. 2 0. 5 0.8 3 6. brune Extract de alge brune Carbonaţi de calciu şi de magneziu proveniţi din depozite de alge Alge marine Alge marine.5 Granulit KR+ Hasolit Kombi granulat Litho KR+ Lithomagnesium Lithothamne granulat Lithothamn T400 Wytor Landor Wytor Timac Wytor Timac 30 35 30 25 30 29 3 3. Renovita marine Extract de alge brune Alge marine Alge brune Alge brune Alge marine Alge marine Alge marine.8 1.2 2. dolomit Alge marine Alge marine 1 4.2 1.1 0. 7 0.2 2.8 G .5 0.Algan Algifol Algobrun No1 Algobrun No2 Biorga piatră de alge marine granulată Coralite KR+ Glenactin 290B Goemar GA 14 Granukal Fully Omya Andermatt Landor Landor Hauert Wytor Landor Siegfried Omya. 9 30 11 28 0. dolomit Alge marine Alge marine.5 32 1.

bentonit. răzuire de corn MO % 67 N % 0. alge marine.Mulci de acoperire Nume Firma comercial Scoarţă de Ricoter acoperire Belfor Bachmann Cartalit Bernasconi Compoziţia Scoarţe de răşinoase Scoarţe de pin Trestii măcinate şi plante aromatice Soarţe de pin maritim Trestie de China Scoarţe de răşinoase Scoarţe Fibre lemnoase. drojdii Uleiuri vegetale. drojdii Piatră de calcar de alge. bentonit.1 Ca % 0. 3 Mg % Obs Rap C/N Decover scoarţă de pin maritim Biorga Terravital Mulch Oecoplan material de acoperire Rindenmulch Terra fit Bachmann Hauret Coop Renovita Okohum 77 0. 3 P2O5 % 0.1 K2O % 0. drojdii Piatră de calcar de alge. paie. 2 Rap C/N Rap C/N 90 3 *) *) kg/m Complemente Nume comercial Actilith Algalise L Algalise P Amalgerol verde 2- Firma Timac Agribort Fully Agribort Fully Landor Compoziţia Alge marine. 2 0. MO % N % P2O5 % K 2O % Ca % . amidon de cartof. bentonit.

alcool Uleiuri vegetale. malţ. terpene. porumb. de cereale. alcool Proteine de cartofi. alge marine. praf de rocă Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Nutrimente şi materii active în concetraţie homeopatică Microorganisme Microorganisme 60 5 1 3 7 Plantosan Biplantol plus SG Plantosan Casibac CP Casibac P15 Casanova Casanova . melasă Microorganisme Seminţe de struguri. plante aromatice Microorganisme. uleiuri esenţiale.Amelgo-verde Amelgo Biorga Compostare rapidă Biorott Biosuza Biovin-Compostactivator Biplantol Kompost Biplantol plus Hauert Andermatt Guignard Enpro Plantosan uleiuri esenţiale. extracte vegetale. tescovină. terpene. extracte vegetale.

melasă de trestie de zahăr Gunoi de pasăre. mediu de cultură pentru enzime Alge.3 20 0. activatori Praf de rocă Diabas Algă marină Extract de alge brune Piatră de calcar. pene de găini Alge. 3 10 3 0. schimbători ionici naturali.2 1. alcool. malţ. terpene Algă marină. dolomit. extract vegetal apos. proteine de cartofi.2 1.CMCKompostarter 550 Compolit/Tradilit Verora Comptoir Composter *) Hauert Compostol natura Enzymix Socora Farmtech Gartenaktiv KR+ Glenor Kr+ Wytor Wytor Gulle 2000 Hasolit P pulbere Hasorgan lichid HE Confort Kompost 2000 Micro Tonic MC Holistic Landor Landor Wytor Holistic Ledona Pământ. age praf de rocă de Diabas Sulfat de sodiu. 7 . dorjdie de struguri Uleiuri esenţiale. oligoelemente 60 5 1. 2 5 0. tescovină. de cereale şi de porumb.5 3 8 1.4 2. acizi graşi. praf de rocă.5 0. alge marine.6 3.4 2. microorganisme Bacterii. 7 30 3.

praf de cuarţ Carbonat de calciu. tărâţe de grâu Carbonat de calciu. oligoelemente. praf de cuarţ Carbonat de calciu Carbonat de calciu Fosfat monocalcic. lignosulfonate oligoelemente Sulfat de sodiu.extract vegetal apos.Microbactor Microbe lift Landor Landor Culturi bacterii Culturi bacterii de de Microsan Agrisan Penergetic –g Penergetic –k Ploscher lisier&purin g- Penergetic Penergetic Huplo Huplo Huplo Marthy Ploscher g. melasă Melasă.lisier de proc Ploscher kcompost & gunoi Progenia PRP Purin fix PRP Activator de compost lichid Ledona Seso Sojall-Bio-Power Verora Ritter Culturi de bacterii şi de ciuperci. extract de eucalipt Algă marină. praf de cuarţ Carbonat de calciu. doixid de siliciu. hidraţi de carbon. sare marină. microorganisme Carbonat de 7 8 4 16 24 .

plante aromatice Biplantol Plantosan Nutrimente şi Contra X2 materii active în concentraţie homeopatică. ulei de rapiţă Biplantol Plantosan Nutrimente şi Rose materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi SOS materii active în concentraţie homeopatică Biplantol Plantosan Nutrimente şi vital materii active în concentraţie homeopatică Crop-Set Schneiter Extract de N % P2O5 % K2O % Ca % Mg % 3 . microorganisme.Sijall-MicroPower Terra Biosa Ritter Biosa calciu şi magneziu Melasă de Praf Tomin Tradilyse/Fertilyse Andermatt Comptoir Hidraţi de carbon. uleiuri esenţiale. EM1 Roci bazaltice Bacterii. algă marină. algă marină. melasă de trestie de zahăr Stimulatori de apărare naturală a plantelor Nume Firma Compoziţia MO comercial % Bentosan Agrisan Bentonit. plante aromatice.

1 Plocher pfortificant foliar-Kaleaf Huplo .7 0. oligoelemente Sulfat de potasiu. 2 0.2 0.1 38 38 3. oligoelemente. extracte vegetale. oligoelemente.1 7 2.3 16 16 2.3 0. praf de cuarţ Melasă Apă. 3 0. K. produs fermentat pe bază de Lactobacilus acidophilus Coada calului Derivat de dextroză. extract vegetal apos Carbonat de calciu. diverse zaharuri Extract de vermicompost Extract de vermicompost Praf de rocă şi de plante Sulfat de potasiu. extract vegetal apos Sulfat de potasiu. cupru. 5 3. oligoelemente. acid lacitc.Equisan Flotaforce Agrisan Biflora Humixanormal Humixapolivalentă Microsn –P NaturPur fortificant de sol NaturPur fortificant pentru plante Penergetic – p Penergetic – p (lichid) Apă albastră vegetală Plant Tonic Farmrtech Farmtech Agrisan Mauser Mauser Penergetic Penergetic PRP Ledona yuca. extract vegetal apos Patentkali 1. 5 0.înmuita.

Plocher pmelasăfoliară Plocher pActiveplanteKaleaf Plocher pfortificant pentru plante Plocher pfortificant pentru plantedolomit Plocher pVitaplante Plocher pVitaplante Kaleaf Plocher pZone Rădăcinoase I Plocher pZone Rădăcinoase II Plocher pZone Rădăcinoase III Proposan 40 MG/ML SojallVitanal Fortificant TMF pentru plante Huplo Huplo Huplo Huplo Melasă Patentkali Carbonat calciu dolomit de Huplo Huplo Huplo Dolomit Patentkali Dolomit Huplo Melasă Huplo patentkali Agrisan Ritter TMCE Propolis. flavonoide Melasă de zahăr. 8 0. extract de alge. alcool.3 .7 2. oligoelemente 5.3 2. culturi de bacterii Sulfat de potasiu. sulfat de magneziu.9 0.

B. li Sd.M. Plus Vitasel Vinea Plus Agrisan Racroc Hedel Hedel Extract de yuca. oţet Alge argilă marine. li .C. Cu. produs fermentat pe bază de Lactobacillus acidophilus Acizi fulvici Extract de zuca. Mo. 3 3 Îngrăşăminte foliare şi îngrăşăminte pe bază de oligoelememte Utilizarea oligoelementelor(Fe. Zn) şi a Ca şi Mg într-o acţiune rapidă trebuie să satisfacă condiţiile următoare: • Analiza pământului(vechi de maxim 4 ani) a parcelei corespunzătoare • Parcelă marto(fără tratament) • Creşterea eficacităţii oligoelementelor utilizate. Mn.Stubble-Aid Schneiter Targanic Turf-Set AJE Schneiter Urtisan Vermi-Sol 1 Vitasel A. produs pe bază de Lactobacilus acidophilus urzică Extract de vermicompost. Utilizarea produselor menţionate este supusă declaraţiei(sd) şi trebuie să fie anunţată la oficiile de certifcare înaintea utilizării lor Tip de îngrăşământ/Nume comercial Bor (B) Borax Bortrac Microbor Firma Compoziţia Ca % Mg % F e % Mn % B % 1 5 1 5 1 5 Mo % Obse Hauert Landor Leu Tetraborat de sodiu Polibor Polibor Sd Sd.

li Sd. N lichid Praf 11 6 6 Magneziu (Mg) Bittersalz Kieserit/Kiserite Mangan (Mn) Sulfat de Mn Mantrac Micro-Mangan Kali Landor Hauert. S 32 50 50 Sd Sd. Landor. S Sd. Kali Hauert Landor Leu 10 16 Sd. li .3 Sd Sd Sd Sd Optifer 11 Optima Optifer Optima Optifer Fe++ Landor Fe complectat cu aminoacizi Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Chelaţi de Fe pe bază de scoarţă de hemlock din Indes Sulfat de magneziu Sulfat de magneziu Sulfat de Mn Carbonat de Mn Carbonat de Sd.Calciu (Ca) Calcumchlorid Chlorcal-220 Stopit Tip Fier (Fe) Aton Fe Schneiter Agribort Fully Landor Leu Optisol Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu Clorură calciu de de de de 12 16 12 12 5.

70- K mol/l 20003000 50007000 3190 25003500 4200- . l Zn 70 Substraturi ale comerţului Complemente pentru substraturi şi înlocuitori de turbă: a se vedea amendamentele Nume Firma Compoziţia NH4NO3P comercial N N mol/l mol/l mol/l Composturi pentru cuburide pământ presate Belflor Bachmann Turbă(60%). praf 1200 6000 800 Potgrond de corn. compost 501200. dolofos Compost Leureko Turbă 50%.100Presse-Mottes de deşeuri 600 3000 200 verzi.compost 3001500.compost 8005000.Optima Mn++ Landor magneziu Chelaţi de Mn pe bază de scoarţă de hemlock din India Molibdat de sodiu Sulfat zinc de 6 Molibden (Mo) Molibdat de sodiu Zinc (Zn) Sulfat de zinc Zintrac Hauert Hauert Landor 40 Sd Sd. biologic maltaflor Klasmann Schweizer Turbă 70%.praf 1200 6000 1200 de corn Floragard Floragard.praf de corn.600Grond(Brill) de deşeuri verzi. Turbă 70%. compost 3420 3160 900 Compost Landi/fenaco de deşueri verzi. compost 6003000.humus de scoarţe.malţ Eco Nieth Turbă(70%).500KKS Biode deşeuri verzi. 23% Sd.

îngrăşăminte organcie complexe 200 5001000 400800 3400 20003000 16003200 170 200500 5001000 6400 50007000 30006000 Patzer Landi/fenaco Trek EKO 1 GVZ 2350 850 900 1500 Compost pentru plante (proporţie de turbă 5170%) Bio Statohum II Eco (Brill) Start Patzer Nieth Floragard Compost plante aroamtice. compost. Landi/fenaco Turbă 65%. făină de pene. praf de corn Turbă 70%. in. malţ. praf de corn. praf de corn Turbe albe şi negre 70%. compost de deşeuri verzi Turba 60%. compost.pentru semănat Okohum-BioPresstopferde Compost pentru pressemotte 142 Statohum Bio-Presstopf Pământ B2 Okohum Ricoter de deşeuri verzi. compost. griş de corn 5100 930 590 5060 Patzer 6001200 20004000 500800 20003000 . bilogice Frux Krautererde Anzuchtusubs Floragard. cocos . nisip Turbă 70%. praf de corn. tescovină Turbă 70%. pământ vegetal Turbă 70%. praf de corn Turbă 70% compost de deşeuri verzi. compost dedeşeuri vezi. compost de scoarţe. tescovină Turbă 65%. îngrăşăminte organice. compost. compost. lemn tăiat.

îngrăşăminte organice 6001200 2350 30006000 850 500800 800 25003500 1500 GVZ Composturi pentru plante şi vase şi composturi universale (proporţia de turbă 3150%) Belflor Bachmann Eco (Brill) Pot Nieth Floragard Floragard. compost. trestie de China. compost.trat Klasmann KKS Bio Traysubstrat Tref EKO 2 Schweizer Turbă 70%. compost de scoarţă. fibre de lemn. malţ. praf şi seminţe de corn Turbă 50%. compost de deşeuri verzi. îngrăşăminte 300600 15003000 100200 20003000 3800 4600 880 6400 Compost horticol Landi/fenaco 3800 4600 880 6400 Trek EKO 5 GVZ 2900 970 950 1700 . trestii. răzuire şi pref de corn Turbă 65%. compost de deşeuri verzi. compost. cocos. tescovină. surcele de in. pământ vegetal. Landi/fenaco Turbă 40%. argilă Turbă 45%. scoarţe. tescovină. malţ. praf de corn. compost de scoarţe. argilă Turbă 50%. humus de scoarţă. surcele de in. malţ Turbe albe şi negre 50%.

turbă. 5% . compost. corn praf 30%. compost de deşeuri verzi. răzuiri şi praf de corn Turbă 30%. compost. fibres de coocos. compst. pământ turbos. fibre. Landi/fenaco Turbă 30%. fibre de cânepă. de 800 10003000 1900 30005000 20 400600 6700 20003500 6001200 30006000 200400 50006000 0-100 6160 0-100 1670 0-100 220 15002500 6430 Schweizer 8001400 6001200 80300 20005000 30006000 15004200 500800 500800 40110 30005000 25003500 42006400 Schweizer praf Leureko Compost. pierr ponce. corn Turbă compost. malţ. praf de corn.organice complexe Compostpent ru plante şi vase şi Composturi universale (proporţia de turbă 130%) Bio-erde Substrat cu turbă Bio Terre Okohum Biosol compost universal turbă Bachmann cu Coco-Mix Floragard compostunive rsal biologic Klasmann KKS Bio Krautersubstrat Klasmann KKS Bio Topfsubstrat Compost penrtu vase Okohum Floragard. tescovină. praf şi fibră de cocos Turbă 25%. surcele de in. trestii. malţ Turbă 25%. nisip Turbă 25%. trestie de China. lave. humus de scoarţe Turbă compost. pământ vegetal. humus de scoarţe. argilă. fibre de lemn. pământ vegetal. de 50%.

trestii.Compost universal Lignostrat Typ Bio (Archut) Swissfiber 2 Compost universal Leureko Kuras Bachmann Vollenweider Copost. trestie de China. humus de scoarţe. compost. fibre de lemn. răzuiri şi pudră de corn Turbe 30%. turbă 20% Turbă albă 30%. vapor de apă Peroxid de hidrogen (apă oxigenată) Alcool (etanol) Esnţe vegetale naturale Acizi Acid formic Acid acetic Acid lactic Acid oxalic Acid peracetic Acid citric Baze şi săruri alcaline Potasiu caustic Materii active D a 3 3 3 4 2 2 5 2 . praf de rca Turbă 30. argilă vulcanică. pământ vegetal 30 2300 80 6200 40007000 1) 30150 500020000 Produse de curăţare şi de dezinfectare a suprafeţelor Nume comercial Firma Clasa toxică Diverse substanţe pure Apă. fibre de cânepă.

acizi organici Peroxizi. alumină (argilă) D p a d c P D p D p P .(hidroxid de K) Sodă caustică (hidroxid de Na) Lapte de piatră de calcar (hidroxid de Ca) Carbonat de calciu Produse din comerţ Ewabo aldekol Des 2000 2 4 5 Agro-Hygiene 3 Peroxizi. tensioactivi acizi agenţi Hygrosan 901 Jet 5 Sojall-Desy clean Stall-Aktiv-Forte Kroni Andermatt Ritter kroni 3 Sels minerale. acizi organici Sels minerale. organici. alumină (argilă) Peroxizi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful