1 DETERMINAREA DISTRIBUTIEI CAMPULUI ELECTROSTATIC 1.

Chestiuni teoretice Analiza sistemului de ecuaii ale cmpului electromagnetic din punct de vedere al coerenei, completitudinii i necontradiciei, se face cu ajutorul teoremei fundamentale a cmpurilor de vectori. Natura cmpurilor de vectori se studiaz cu ajutorul a dou mrimi globale, integrala de linie i integrala de suprafa ale vectorului cmp crora le corespund mrimile locale (difereniale, punctiforme) rotorul i divergena vectorului cmp. Aceste mrimi (globale sau locale) intervin n formularea teoremei fundamentale a cmpurilor de vectori. Fr a particulariza pentru cmpul electromagnetic teorema fundamental a cmpurilor vectoriale, s considerm un cmp vectorial caracterizat de vectorul G .n conformitate cu aceast teorem vectorul cmp G este unic determinat n fiecare punct din domeniul V mrginit de suprafaa nchis , dac se cunosc:
a) n formulare integral (global): 1) circulaia vectorului G n lungul oricrei curbe nchise :

Gd s =C

2) fluxul vectorului G prin orice suprafa nchis care poate fi trasat n cmp

Gd A =

b) n formulare diferenial (local): 1) rotorul vectorului rotG 2) divergena vectorului div G n fiecare punct din domeniul V
c) condiiile n fiecare punct de pe frontiera a domeniului V (indiferent de formularea problemei, integral sau diferenial), ce se exprim: o fie prin componenta normal G n = n G o fie prin componenta tangenial . Gt = n G

d) condiiile iniiale in problemele regimului dinamic. Problema determinrii distribuiei cmpului electric poate fi explicata cu ajutorul teoriei cmpurilor vectoriale ntruct mrimile ce descriu cmpul sunt vectorii inducie D si intensitate E fiind necesar sa cunoatem sursele cmpului rot E =0 div D =v completate cu relatia de dependenta D=E unde permitivitatea electrica =(E) este neliniar dependenta de material

2 Cunoaterea completa si determinarea unica a cmpului este posibila prin definirea condiiilor la limita si iniiale pe intreg domeniul de calcul. Aceste condiii la limita sunt obtinute din particularizarea relatiilor surselor pe suprafetele se separatie astfel: divS D =s implica conservarea componentelor normale ale induciei electrice pe suprafeele de discontinuitate ce nu conin sarcini . rot SE = 0 conduce la conservarea componentelor tangentiale ale intensitatii campului electric pe suprafetele de discontinuitate. Ecuaiile ce descriu cmpul fiind ecuaii difereniale ,matematic pentru rezolvare trebuiesc cunoscute derivatele de ordin inferior inclusiv valorile iniiale ale mrimilor Soluia intr-un punct din domeniul de calcul este functie de valoarea anterioara a marimii in punctul considerat dar si de contribuiile in acel punct a tuturor surselor din domeniul de calcul. Restrngerea numrului de necunoscute in domeniul de calcul este posibila prin utilizarea potenialului scalar V ce satisface ecuaia difereniala de ordin II: div[-()*grad(V)]=v completata cu conditia la limita divS[()*gradS(V)]=S ce exprima teorema refractiei liniilor de camp electric pe suprafetele de separatie.In acest mod se obtine o singura ecuaie ce trebuie solutionat pe intreg domeniu de calcul. Domeniul de calcul poate fi descompus intr-o colecie finita de subdomenii denumite regiuni in care trebuie soluionat ecuaia de ordinul II.Intrucat ecuaia conine necunoscuta V cu mrimile cunoscute care sunt proprietile de material si densitatea de sarcin . Alegerea regiunilor se face att dup existenta sau inexistenta sursei cmpului ct si dup proprietile de material. Conform acestor criterii se pot definii mai multe regiuni n seciunea BOUNDARIES . In cmp electrostatic potenialul electrodinamic scalar V satisface o ecuaie de tip Poisson V = dac domeniul de analiz conine sarcinii electrice adevrate in interior sau o ecuaie de tip Laplace V = 0 in domeniile fr surs . Ecuaiile de tip Poisson conin sursa in interior dar fluxul prin orice suprafa nchis se conserva Ecuaiile de tip Laplace nu conin sarcini in interior iar fluxul prin orice suprafa nchis este nul. Regimurile statice permit definirea relaiilor efect-cauz. Studiul acestor regimuri se face in acord cu teoria aciunii prin cotiguitate. In cadrul aciunii prin contiguitate interaciunile dintre sistemele fizice au proprietatea c evenimentele dintr-un loc i la un anumit moment sunt influenate de evenimentele ce au avut loc in trecutul imediat(exprimate prin condiii iniiale) dar i de vecintatea imediat (exprimate prin condiii la limit). Descrierea cmpului in regim electrostatic intr-un domeniu finit prin potenialul electric scalar trebuie s tin cont de proprietile enunate In acest regim static evenimentele dintr-un loc nu evolueaz in timp dar sunt influenate de vecintatea imediat. Cunoaterea i impunerea condiiilor la limit rezult din prima formul Green pentru cmpuri de scalariDac Ui V sunt dou cmpuri de scalari definite in domeniul V, fluxul prin suprafat a vectorului UgradV este :

UgradVdA = V (UV + gradUgradV )dV

Presupunem U si V c sunt dou soluii ce satisfac ecuaia de cmp in domeniul V, cu aceleai condiii pe frontier adic U=V Scalarul diferen U-V U = , V = in domeniul de analiz satisface ecuaia Laplace (U V ) = 0 cu condiii pe frontier nule (U-V)=0 Prima formul Green aplicat scalarului diferen U-V conduce la (U V ) grad (U V )dA = V [(U V )(U V ) + grad (U V ) grad (U V )]dV = 0

Concluzia ce se poate desprinde din analiza acestei relaii este c in cazul ecuaiilor de tip Laplace fluxul total prin suprafaa este nul. Acest flux nul a fost obinut prin impunerea pe frontiera domeniului a valorii mrimii scalare conditie denumit de tip Dirichlet Totodat, fie c analizm din prima formul Green ,fie din definiia unui flux in care mrimea vectorial deriv din gradientul unui potenial ( gradV )dA , un flux poate fi nul pe o suprafa i dac gradV=0 sau produsul scalar ngradV=0. Condiiile impuse mrimii scalare pentru aceast situaie se numesc condiii de tip Neumann. (conditie naturala) Extrapolnd rezultatele putem spune c pentru orice combinaie liniar V + gradV = 0 (condiii de tip Robin) impus pe frontiera domeniului fluxul se anuleaz 2 Exemple de utilizare a soft-ului n determinarea cmpului electrostatic 2.1. Determinarea intensitii cmpului i a potenialului ntre dou sarcini punctiforme de 1C egale i opuse , dispuse pe axa Oy la distana 2d n aer utiliznd formula integral a potenialului electric. Potenialul electric ntr-un punct oarecare al unei sarcini punctiforme este egal cu superpoziia potenialelor produse de fiecare sarcin .Alegnd sistemul de coordonate cartezian la jumtatea distanei dintre sarcini potenialul ntr-un punct oarecare este
U = 1 q 4 0 x 2 + ( y + d ) 2 q x 2 + ( y d )2

respectiv

intensitatea

cmpului

are

componentele

Ex=-dU/dx, respectiv Ey=-dU/dy. Implementarea n PDEase2 a

distribuiei cmpului electric din zona cuprins intre sarcini pe un domeniu Lx pe axa Ox respectiv Ly pe axa Oy cu Ly>2d impune definirea formulei integrale a potenialului electrostatic, a componentelor cmpului ,a domeniului de analiz , poziionarea surselor q i condiiile pe frontiera domeniului de tip natural ( conservarea componentei tangeniale a cmpului ce poate lipsi in declaraiile PDEase) conform programului anexat:

4 Programul de calcul Title Cmpul ntre dou sarcini egale si opuse Select contours=10 surfacegrid=10 {se selecteaza numarul de linii de contur} Definitions Lx=1 Ly=1 d=Ly/2 q=1 eps0=8.85e-12 {sarcina electrica} c=1/(4*pi*eps0) { Componentele campului}

U=c*[q/sqrt(x**2+(y+d)**2)-q/sqrt(x**2+(y-d)**2] {formula potentialului} Ex=-dx(U) Ey=-dy(U) Eabs=sqrt(Ex**2+Ey**2) small=1e-15 Boundaries Region 1 start(-Lx,-Ly) line to (Lx,-Ly) line to (Lx,Ly) line to (-Lx,Ly) line to finish Plots contour(Ex) contour(log10[abs(Ex)+small]) contour(Ey) contour(log10[abs(Ey)+small]) Contour(Eabs) contour(log10[abs(Eabs)+small]) Vector(Ex/Eabs,Ey/Eabs) as Directia campului End Se vor studia modificrile distribuiei cmpului electric la distan d variabil si sarcin q redus (dipol electric) 2.2 Determinarea intensitii cmpului i a potenialului ntre plci metalice de lungime delx i grosime gy aflate la poteniale +10V i 10V , dispuse pe axa Ox la distana d desprite de un dielectric .(Condensatorul plan) Armturile condensatorului plan sunt dou plci metalice identice de arie A dispuse paralel la distana d mult mai mic dect dimensiunile armturilor .Dielectricul liniar, izotrop i omogen de permitivitate constant, ocup domeniul dintre armturi. Sarcinile electrice egale i de semne opuse stabilesc n dielectric un cmp electric care se poate aproxima uniform, cu excepia marginilor armturilor unde cmpul este neuniform (efect de margine )

5 Sistemul de coordonate atasat domeniului de calcul este cel cartezian cu centrul la jumtatea distanei dintre armaturi . Intensitatea cmpului electric are componentele Ex=-dU/dx, respectiv Ey=-dU/dy. Ecuaia diferenial vectorial ce trebuie rezolvat este ecuaia Laplace divgradU=0 Implementarea n PDEase2 a distribuiei cmpului electric din zona cuprins intre plci pe un domeniu Lx pe axa Ox respectiv Ly pe axa Oy cu Ly>d impune definirea componentelor cmpului ,a domeniului de analiz , poziionarea plcilor (surselor) i condiiile pe frontiera domeniului de tip natural ( conservarea componentei tangeniale a cmpului) Se determin totodat inducia electric n domeniul de analiz cu relaiile Dx=Ex respectiv Dy=Ey i densitatea de energie we=1/2(DE). Permitivitatea relativ a mediului dintre placi se consider r=7 Title "Condensator plan" Variables U Definitions Lx= 1 Ly= 1 delx= 0.5 d= 0.2 gy= 0.2*d Ex= -dx(U) Ey= -dy(U) Eabs= sqrt(Ex**2+Ey**2) eps0= 8.854e-12 U0= 10 { Potentialul armaturilor } eps {se defineste pe regiuni } DEx= eps*Ex DEy= eps*Ey Dabs= sqrt(DEx**2+DEy**2) energy_d= 0.5* Eabs* Dabs { densitatea de energie } small= 1e-15 Equations del2(U)= 0 Boundaries {regiunile se definesc ori de cate ori se modifica proprietatile de mediu} region 1 eps= eps0 { Vid } start(-Lx,-Ly) load(U)= 0 { limita domeniului de calcul } line to (Lx,-Ly) to (Lx,Ly) to (-Lx,Ly) to finish start(-delx/2,-d/2) { armatura inferioara a condensatorului } value(U)= -U0 line to (delx/2,-d/2) to (delx/2,-d/2-gy) to (-delx/2,-d/2-gy) to finish start(-delx/2,d/2+gy) { armatura superioara a condensatorului value(U)= U0 line to (delx/2,d/2+gy) to (delx/2,d/2) to (-delx/2,d/2) to finish region 2 eps= 7.0*eps0 { dielectric } start(-delx/2,-d/2) line to (delx/2,-d/2) to (delx/2,d/2) to (-delx/2,d/2) to finish Monitors contour(U) Plots contour(U) contour(Ex) contour(Ey)

6 elevation(Ey) from (-Lx,0) to (Lx,0) elevation(DEy) from (-Lx,0) to (Lx,0) contour(energy_d) contour( energy_d) zoom(-delx,-2*d, 2*delx,4*d) surface(energy_d) contour(log10(Eabs+ small)) contour(log10( Dabs+ small)) vector(DEx/Dabs, DEy/Dabs) as "Direction of D" surface(log10( Dabs+ small)) End 2.3 Condensatorul cilindric circular. Armturile condensatorului sunt constituite din doi cilindri coaxiali de lungimi identice l i de raze r e si r j iar dielectricul de permitivitate constant ocup domeniul dintre armturi . Sarcina electric pozitiv care ncarc armtura interioar stabilete n dielectric un cmp electric care se poate aproxima radial cu excepia extremitilor (efect de capt). Title "Condensator Coaxial " Select errlim= 1e-4 contours= 10 surfacegrid= 30 Variables U Definitions rad0= 1e-3 rad2= 10e-3 Ex= -dx(U) Ey= -dy(U) Eabs= sqrt(Ex**2+Ey**2) eps0= 8.854e-12 U0= 1.0 { Potentialul cilindru interior} eps { definit pe regiuni} DEx= eps*Ex DEy= eps*Ey Dabs= sqrt(DEx**2+DEy**2) Equations dx( -eps* dx(U))+ dy( -eps* dy(U))= 0 Boundaries region 1 eps= 3*eps0 { permitivitatea } value(U)= 0 { potentialul} start(rad2,0) arc to (0,rad2) to (-rad2,0) to (0,-rad2) to finish value(U)= U0 { potentialul firului central} start(rad0,0) arc to (0,-rad0) to (-rad0,0) to (0,rad0) to finish Monitors contour(U) as "Potential Electric" Plots contour(U) as "Potential Electric" contour(Ex) contour(Ey) elevation(Eabs) from (0,0) to (rad2,0) elevation(Dabs) from (0,0) to (rad2,0) vector( DEx/Dabs, DEy/Dabs) as "Directia D" End Se vor studia modificrile distribuiei cmpului electric si inductiei daca sunt introduse doua straturi dielectrice cu permitivitatile relative 7 si 3