P. 1
Cresterea purceilor

Cresterea purceilor

|Views: 503|Likes:
Published by craizi3
O carte despre purcei si cresterea lor!
O carte despre purcei si cresterea lor!

More info:

Published by: craizi3 on Jan 29, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/09/2014

pdf

text

original

GENERALITĂŢI LEGATE DE SPECIA PORCINE
In ţa ra noastră, ag ricu ltu ra produce 30% din ve­ n itu l naţional. Z ootehnia contribuie şi ea la acest v en it cu o p a rte care creşte din ce în ce m ai m ult, odată cu extin d erea organizării producţiei anim ale bazată pe principii şi m etode ştiinţifice m oderne. C reşterea şi exploatarea porcinelor sîn t organizate la noi în conform itate cu nevoile econom iei naţio­ nale, pe bază de p lan u ri care stabilesc de la o etapă la alta efectivul necesar, s tru c tu ra acestuia, re p a rti­ ţia lui pe sectoare etc. E fectivul de porcine se creşte în ferm ele de stat, d in tre care o p a rte reprezintă ferm ele de selecţie (G orneşti, Terem ia, Tom natec, P ădureni) în C.A.P. şi gospodăriile individuale. In stru c tu ra efectivului pe categorii m atca rep rezin tă circa 10%, procent care se consideră norm al în tr-u n sistem de creştere raţională. La rîn d u l său, o p arte din m atcă rep rezin tă nucleul de selecţie, iar o parte reprezintă m aterialu l de reproducţie. De aici rezultă două m ari direcţii de exploatare a porcinelor : — creşterea p e n tru anim ale de prăsilă, care are loc în ferm e speciale, cu controlul descendenţilor în cadrul staţiilor de testa re ;

din I. se re ­ cuperează repede.— creşterea porcinelor p e n tru producţie.P. Porcul atinge foarte tim p u riu m atu ritate a fiziolo­ gică şi economică. porcii puşi la îngrăşat ating o g reu tate de 100— 150 kg . m ai corect. care se fac în scopul creşterii şi îngrăşării porcilor. In dezvoltarea viitoare a creşterii porcilor se pre­ vede sporirea efectivului de porci la 9 m ilioane capete în 1980. La 6— 10 luni.A. In ultim ii ani consum atorii preferă c ăr­ nurile slabe. spre deosebire de viţei.S. în com plexele in d u striale şi în sectorul individual. P urceii îşi dublează greu tatea de la făta re în 7— 8 zile. sau. la care dublarea greu tăţii corporale are loc abia la cîteva luni. De aceea şi cheltuielile. astfel că la 12— 14 luni 6 . S porirea urm ează să se facă odată cu extin d erea raselor d in tip u l de carne. şi C. De asem enea. aşa fel încît acestea să ajungă să rep rezin te 80% din întregul efectiv. ia r beneficiile realizate in tră re ­ pede în circuitul de producţie.A. acest n u m ăr este necesar p e n tru producerea tu tu ro r reproducătorilor m asculi (20 m ii capete anual). care se face în ferm ele gospodăreşti. la ace­ eaşi vîrstă (6— 10 luni) scrofiţele p e n tru reproduc­ ţie sîn t apte p e n tru m ontă.. în vederea m ontării celor 800 m ii de scroafe care constituie m atca din stru c ­ tu ra efectivului de porcine pe ţară. planul de am eliorare prevede în fiin ţarea a 26 ferm e de elită în care se vor creşte circa 7 m ii de scroafe . producătoare de carne şi grăsim e. CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR Porcii sîn t anim ale precoce. pe cele fără grăsim e.

De la o scrofiţă se pot obţine în m edie 8 purcei. în term en de 4— 10 zile in tră în călduri şi reiau u n nou ciclu de producţie . de felul în care sînt în tre ţin u te scroafele-m am e în perioada de ges­ ta ţia Perioada de alăp tare este de asem enea scurtă. după păsări. felul în care s-a făcut m onta etc. D esigur că sîn t şi anim ale care dau naştere la m ai p u ţin i purcei la o făta re . rasa. care se pot m onta cel m ai devrem e la vîrsta de 16— 17 luni şi fată abia la 25— 26 luni. iar un kilogram de carne de ovine cu 7 . de la o scroafă se pot obţine m ai m u lt de două fătări. gestaţia scroafelor durează p u ţin : 3 luni. folosesc cel m ai bine hrana. Pe lingă aceasta. spre deosebire de viţele.2 kilogram e şi peste de n u tre ­ ţu ri concentrate. un kilogram de carne de pasăre se poate obţine cu u n consum de n u tre ţu ri (amestec) de 2. D upă înţărcare. Porcii sîn t anim ale prolifice. S înt şi scroafe care dau naştere la m ai m ulţi purcei. astfel. aceasta este în le­ g ătu ră cu o serie de factori d in tre care cei m ai im ­ po rtan ţi sîn t : să n ătatea părinţilor. în condiţii obişnuite. în tr-u n an. scroafele h răn ite corespunzător. 10 purcei.pot făta.2—2. Porcii. Astfel.5 kilogram e în sus . în com paraţie cu alte specii de anim ale : 25—56 de zile. 3 săptăm îni şi 3 zile. în funcţie de nu m ăru l purceilor. cum au fost h răn iţi în ain te şi d u p ă îm perechere. u n kilogram de carne de porc se obţine cu 3. de dezvoltarea lor corporală (greutatea la naştere). iar de la o scroafă. pe cînd to t u n kilogram de carne de bovine se obţine cu 6— 8 kilogram e. pînă la 20 de capete şi peste. sau chiar cinci fătă ri în doi ani. sau în tre 110 şi 120 de zile.

8— 10 kilogram e. res_ tp u ra n te şi din in d u stria alim entară. D intre anim alele de abator. deoarece conţine un procent scăzut de apă şi folosită în h ran a om ului produce u n n u ­ m ăr însem nat de calorii. ea se p re­ tează fo arte bine la p rep ararea celor m ai diferite produse : m ezeluri. diferite p rep arate cu d u rată m are de păstrare. In com paraţie cu cele­ lalte specii de anim ale producătoare de carne. de la cantine. ra n ­ dam entul la tăie re al porcilor se prezintă în felul u rm ă to r : porcii de carne tăiaţi. porcul. afum ături. El foloseşte foarte bine a tît plan tele verzi. cit şi g rău n ­ ţele. 1 kg carne de oaie dă 1 430 calorii . P e lîngă valoarea n u tritiv ă calorigenă ridicată. valoarea calorigenă a cărn u rilo r se prezintă în felul u rm ă to r : 1 kg carne de bovine furnizează 1 580 calorii . iar ca pro­ 8 . In com paraţie cu carnea altor specii de anim ale. carnea de porc are şi însuşirea de a se conserva în sta re crudă m ai bine decît alte cărn u ri . poate folosi toate fe­ lurile de n u tre ţu ri. conserve. porcii prezintă ra n ­ dam entul cel m ai rid icat la tăiere. tau rin ele sem iîngrăşate 45— 50% . laptele şi subprodusele sale şi reziduurile de la abatoare sau cele m enajere. ovinele 40— 50%. 1 kg carne de porc 2 700 calorii. fiind u n anim al om nivor. P rin aceasta se înţelege că. tau rin ele îngrăşate 65% . Pe lingă aceasta. fără picioare şi organele interne. C arnea de porc este superioară din pu n ct de ve­ dere calitativ. la porc se înregistrează diferen ţa cea m ai m ică în tre g reu tatea vie şi g reu tatea anim alului tăiat şi îm p ă rţit în două ju m ă tă ţi (carcase). d ato rită conform aţiei tu b u lu i digestiv. fără picioare şi organe in tern e rep rezin tă 72— 75% din greu tatea vie .

. porcii se hrănesc cu n u tre ţu ri concentrate. şi I. n u dez­ voltă căldură şi deci nu se distru g agenţii infecţioşi pe care i-a r p u tea conţine. Incepînd din anul 1971 asem enea form aţiuni de creştere şi îngrăşarea porcilor au fost introduse şi în sectorul 9 . avînd un flux tehnologic continuu. s-au co n stru it şi dat în exploatare com plexe in d ustriale p e n tru creşterea şi îngrăşarea porcilor. ponderea producţiei de carne de porc o rep rezin tă com plexele in d u striale (54%). P e baza experienţei acum ulate în u ltim ii ani şi în urm a alocării din fondurile de s ta t a investiţiilor crescînde în sectorul zootehnic. astfel încît. Din an u l 1970. acestea fiind speciile care se pretează cel m ai bine la creştere intensivă.A. el nu ferm entează dacă nu este am estecat cu paie.duse secundare. d a to rită co nţinutului său m are în apă .S. în com plexele de creştere şi îngrăşare a porcilor. în cadrul în tre p rin d erilo r agricole de stat.A. cît m ai ales în sistem ul industrial. A cestea sîn t sectoare specializate în care se prac­ tică sistem ul de creştere intensivă.P. în toate perioadele anului. u n ită ţi care sîn t în tr-o con­ tinuă dezvoltare. a tît în sistem ul gospodăresc al C. faţă de u n ită ţile şi ferm ele de tip gospodăresc (46%). sau chiar în sistem ul gospodăresc. cu condiţii de exploatare m oderne şi care asigură ob­ ţinerea u n o r indicatori tehnico-econom ici superiori celor obţinuţi p rin creşterea în gospodăria indivi­ duală. aşezat în platform e. bălegarul de porc are o valoare agro­ tehnică m ai scăzută. pielea şi p ărul sîn t valorificate în scopuri industriale. In schim b. La fel cu păsările.

P. CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR Porcii sîn t anim ale precoce. în vederea m ontării celor 800 m ii de scroafe care constituie m atca din stru c­ tura efectivului de porcine pe ţară. care se Tace in ferm ele gospodăreşti.M luni 6 . astfel că la 12. De aceea şi cheltuielile. din I. producătoare de carne şi grăsim e. Porcul atinge foarte tim p u riu m atu ritate a fiziolo­ gică şi economică. acest n u m ăr este necesar p en tru producerea tu tu ro r reproducătorilor masculi (20 m ii capete anual). spre deosebire de viţei.— creşterea porcinelor pentru producţie. pe cele fără grăsime. m ai corect. iar beneficiile realizate intră r e ­ pede în circuitul de producţie. la care dublarea greu tăţii corporale are loc abia la cîteva luni. Sporirea urm ează să se facă odată cu extin d erea raselor din tip u l de carne. la ac e­ eaşi vîrstă (6— 10 luni) scrofiţele p e n tru reproduc­ ţie sînt apte p e n tru m ontă. in com plexele industriale şi în sectorul individual. De asem enea. care se fac în scopul creşterii şi îngrăşării porcilor. In ultim ii ani consum atorii p referă c ăr­ nurile slabe. planul de am eliorare prevede înfiin ţarea a 26 ferm e de elită în care se vor creşte circa 7 mii de scroafe . aşa fel in ­ cit acestea să ajungă să reprezinte 80°/i> din întregul efectiv. şi C. In dezvoltarea viitoare a creşterii porcilor se pre­ vede sporirea electivului de porci la 9 m ilioane capete în 1980.S. La 6— 10 luni. se re ­ cuperează repede. P urceii îşi dublează g reu tatea de la fătare în 7— 8 zile.A.. sau.A. porcii puşi la îngrăşat ating o g reu tate de 100— 150 kg .

astfel. scroafele h ră n ite corespunzător. cum au fost h ră n iţi în ain te şi du p ă îm perechere. iar de la o scroafă. De la o scrofiţă se pot obţine în m edie 8 purcei. rasa. pînă la 20 de capete şi peste. sau în tre 110 şi 120 de zile.2— 2. Pe lîngă aceasta. u n kilogram de carne de pasăre se poate obţine cu u n consum de n u tre ţu ri (amestec) de 2. în condiţii obişnuite. D esigur că sîn t şi anim ale care dau naştere la m ai p u ţin i purcei la o făta re . 10 purcei.5 kilogram e în sus . de dezvoltarea lor corporală (greutatea la naştere). 3 săptăm îni şi 3 zile. Porcii sîn t anim ale prolifice. sau chiar cinci fătări în doi ani. folosesc cel m ai bine hrana. aceasta este în le­ g ă tu ră cu o serie de factori d in tre care cei m ai im ­ p o rtan ţi sîn t : săn ătatea p ărinţilor. Porcii.2 kilogram e şi peste de n u tre ­ ţu ri concentrate. felul în care s-a făcut m onta etc. pe cînd to t un kilogram de carne de bovine se obţine cu 6— 8 kilogram e. gestaţia scroafelor durează puţin : 3 luni. u n kilogram de carne de porc se obţine cu 3. după păsări. D upă înţărcare. de felul în care sîn t în tre ţin u te scroafele-m am e în perioada de ges­ taţie. spre deosebire de viţele. în tr-u n an. în term en de 4— 10 zile in tră în călduri şi reiau u n nou ciclu de producţie . Perioada de alăp tare este de asem enea scurtă.pot lăta. S înt şi scroafe care dau naştere la m ai m ulţi purcei. în com paraţie cu alte specii de anim ale : 25—56 de zile. de la o scroafă se pot obţine m ai m ult de două fătări. în funcţie de num ărul purceilor. care se pot m onta cel mai devrem e la vîrsta de 16— 17 luni şi fată abia la 25— 26 luni. iar un kilogram de carne de ovine cu 7 . A stfel.

laptele şi subprodusele sale şi reziduurile de la abatoare sau cele m enajere.8— 10 kilogram e. ovinele 40— 50o/0. tau rin ele îngrăşate 65% . diferite p rep arate cu d u rată m are de păstrare. valoarea calorigenă a cărn u rilo r se prezintă în felul u rm ă to r : 1 kg carne de bovine furnizează 1 580 calorii . dato rită conform aţiei tu b u lu i digestiv. cît şi g rău n ­ ţele. porcul. porcii prezintă ra n ­ dam entul cel m ai rid icat la tăiere. iar ca pro ­ 8 . poate folosi toate fe­ lurile de n u tre ţu ri. P e lîngă valoarea n u tritiv ă calorigenă ridicată. carnea de porc a re şi însuşirea de a se conserva în sta re crudă m ai bine decît alte c ă r n u r i. ra n ­ dam entul la tăiere al porcilor se prezintă în felul u rm ăto r : porcii de carne tăiaţi. In com paraţie cu cele­ lalte specii de anim ale producătoare de carne. deoarece conţine un procent scăzut de apă şi folosită în h ran a om ului produce u n n u ­ m ăr însem nat de calorii. P rin aceasta se înţelege că. ea se p re ­ tează foarte bine la p rep ararea celor m ai diferite produse : m ezeluri. fiind u n -animal om nivor. In com paraţie cu carnea altor specii de anim ale. Pe lingă aceasta. fără picioare şi organe in tern e rep rezin tă 72— 75% din g reutatea vie . C arnea de porc este superioară din pu n ct de ve­ dere calitativ. tau rin ele sem iîngrăşate 45— 50o/0 . D intre anim alele de abator. la porc se înregistrează d iferenţa cea m ai m ică în tre g reu tatea vie şi g reu tatea anim alului tăiat şi îm p ă rţit în două ju m ă tă ţi (carcase). 1 kg carne de porc 2 700 calorii. afum ături. 1 kg carne de oaie dă 1 430 calorii . conserve. de la cantine. fără picioare şi organele interne. res^tpurante şi din in d u stria alim entară. El foloseşte foarte bine a tît plantele verzi.

P. acestea fiind speciile care se pretează cel m ai bine la creştere intensivă. bălegarul de porc are o valoare agro­ tehnică m ai scăzută. în toate perioadele anului. şi I. în cadrul în tre p rin d erilo r agricole de stat.duse secundare. Pe baza ex p erienţei acum ulate în u ltim ii ani şi în urm a alocării din fondurile de sta t a investiţiilor crescînde în sectorul zootehnic. u n ită ţi care sîn t în tr-o con­ tinuă dezvoltare. nu dez­ voltă căldură şi deci nu se distru g agenţii infecţioşi pe care i-a r p u tea conţine. Incepînd din anul 1971 asem enea form aţiuni de creştere şi îngrăşarea porcilor au fost introduse şi în sectorul 9 . A cestea sîn t sectoare specializate în care se prac­ tică sistem ul de creştere intensivă.A. s-au construit şi dat în exploatare com plexe in d u striale p e n tru creşterea şi îngrăşarea porcilor. ponderea producţiei de carne de porc o rep rezin tă com plexele in d u striale (54%). astfel încît. a tît în sistem ul gospodăresc al C. avînd u n flux tehnologic continuu. La fel cu păsările. d a to rită conţinutului său m are în a p ă . porcii se hrănesc cu n u tre ţu ri concentrate. pielea şi p ăru l sîn t valorificate în scopuri industriale. aşezat în platform e. faţă de u n ită ţile şi ferm ele de tip gospodăresc (46«/o).. în com plexele de creştere şi îngrăşare a porcilor. cît m ai ales în sistem ul industrial. In schim b. el nu ferm entează dacă nu este am estecat cu paie. cu condiţii de exploatare m oderne şi care asigură ob­ ţin erea u n o r indicatori tehnico-econom ici superiori celor obţinuţi p rin creşterea în gospodăria indivi­ duală. D in anul 1970.A.S. sau chiar în sistem ul gospodăresc.

cooperatist. alţii p e n tru reproducţie. 10 . ap aren t m ai d e p ă rtate de titlu l lu crării : noţiuni de anato­ m ie şi fiziologie. suferă astfel m odificări în funcţie de d estin aţia ca­ tegoriei respective. unii p e n tru producţia de carne (îngrăşare). purcelul în ţărcat este tre c u t în categoria tin e re t sau cum este denu­ m it în lim bajul cu re n t : tin e re t de 2—4 luni. nu m ai există o diferen ţiere a tît de netă în tre categoriile : purcel sugar. ti­ n e re t la în grăşat (grăsuni). a fost necesară tra ta re a în pa­ ginile prezentei lu crări şi a u n o r aspecte. p reg ătirea scrofiţelor şi scroafelor p e n tru fătare. P urcelul poate fi în ţă rca t la 56 de zile — în creşte­ rea extensivă sau la 42 de zile atunci cînd există condiţii p e n tru buna dezvoltare a purcelului. purcel înţărcat. D ar vîrsta de în ţă rca re diferă de la u n sistem la altul. creşterea se face în circuit închis. In com plexele de creştere a porcilor în ţărcarea se face la 25 de zile. D in aceste cauze. C reşterea purceilor. creşterea şi în g rijirea porcilor tineri. asigurînd astfel m a­ terialu l porcin p e n tru u n nou ciclu. In ferm ele de creştere a porcilor ca şi în m ajori­ tatea gospodăriilor personale. adică se cresc scroafe sau scrofiţe de la care se obţin p u r c e i. în noţiunea de purcel fiind cuprinşi nu num ai purceii sugari ci şi cei înţărcaţi. * * * Progresul în re g istrat în ultim ii ani în creşterea anim alelor a produs o m odificare a tît în tehnolo­ gia de creştere cît şi în înţelesul u nor noţiuni. sub form ă de com plexe intercooperatiste. Astăzi. Astfel. aceştia sîn t crescuţi apoi d iferen ţiat.

ca substanţe nutritive. Ea este in flu en ţată pozitiv de reflexele condiţionate (anim alul aude cînd se prep ară hrana. precum şi unele noţiuni necesare pen­ tru înţelegerea cerinţelor purceilor faţă de condiţiile m ediului ex terio r : tem p eratu ră. indi­ fere n t de regim ul de alim entaţie. funcţiile legate de procesul de alăp tare şi de procesul de m aturizare al purceilor.) A dăparea în ain te de ad m in istrarea hranei m ă­ reşte secreţia stom acului. uscat sau um ed. A paratul digestiv. zgom otul ad­ m in istrării ei. care le îm prăştie apoi la diferi­ tele p ă rţi ale organism ului.UNELE PA RTICU LARITĂ ŢI ANATOMICE ŞI FIZIOLOGICE ALE PORCINELOR P e n tru lu crarea de faţă am considerat necesară prezentarea cîtorva p articu la rită ţi anatom ice şi fi­ ziologice specifice porcinelor şi anum e : alcătuirea şi funcţiunea ap aratu lu i digestiv. Cele m ai im portante tran sfo rm ări ale furajelo r se petrec în stom ac şi în intestine. în sensul că este bine ca. 11 . Rolul tubului digestiv constă în lu area din m ediul în co n ju răto r a fu rajelo r şi apei. A ceasta are o m are în ­ sem nătate practică. a e ri­ sire etc. S ecreţia sucului gastric la porc se face continuu. de a le tran sfo rm a fizic şi chimic. T ransform ările n u tre ţu rilo r în stom ac sau diges­ tia stom acală. astfel ca să poată trece din el în sînge. sîn t m ai ales de n a tu ră chim ică şi au loc sub acţiunea ferm enţilor sucului gastric. este obişnuit cu ora fixă de adm i­ n istrare etc. um iditate.

Aci. 12 . ferm enţii sucurilor digestive sîn t secre­ taţi în p arte de către bacteriile pe care tu b u l di­ gestiv al porcului le conţine în mod obişnuit (B. proaspătă. începerea elim inării n u ­ tre ţu rilo r se face abia după 11— 13 ore. curată. n u m ăru l acestora este cel m ai m are din to ată viaţa u n u i porc norm al. să se gă­ sească apă curentă. N atu ra n u tre ­ ţu rilo r şi m odul lor de p rep a ra re au efecte diferite asupra secreţiei gastrice. N um ărul lor scade în cursul perioadei de alăptare. La 24 ore.) în m om entul naşterii. streptococi. in d iferen t de vîrstă. revenind la concentraţia m axim ă în prim a zi de înţărcare. coli. In mod obişnuit la porcul sănătos. La porc. cu sucul pancreatic şi cu bila sau fierea pe care o produce ficatul.la dispoziţia porcilor. proaspete. Sub acţiunea sucului gastric n u tre ţu rile din sto­ mac se tran sfo rm ă în tr-u n fel de terci n u m it chim. Din stom ac chim ul este trim is în mod ritm ic în intestin u l subţire. in testin u l purceilor este lipsit de bacterii. aceasta p e n tru că p e n tru golirea lui după tain u l de dim ineaţă. F ăinurile produc o secre­ ţie m ai m are de suc stom acal decît boabele cerea­ lelor sau uru ielile acestora. In re stu l vieţii num ărul germ enilor se m enţine destul de constant. acesta este am estecat prin m işcările p ereţilor intestinali şi bine om ogenizat cu sucul in testinal produs de către glandele in tes­ tinale din mucoasă. De asem enea. stom acul nu este niciodată gol. sănătos. n u tre ţu ­ rile ferm en tate produc o secreţie m ai m are de suc stom acal decît n u tre ţu rile dulci. bacili Proteus etc. lactobacili. S fîrşitu l elim inării are loc la 4— 5 zile după declanşarea ei. iar a ta in u ­ lui de seară după 13— 18 ore.

să ru ri m i­ nerale şi apă. /a h a ru rile n edigerate în in testin u l subţire. P rin m ecanism ul com plex al absorbţiei. în rîn d u l anim alelor din boxă apar nişte tu lb u ră ri 13 . C a la m ajo ritatea anim alelor. care sîn t punctul de plecare a u n o r im portante tu lb u ră ri intestinale şi a diareei. Concom itent cu ea şi în continuarea digestiei are loc absorbţia substanţelor n u tritiv e. La nivelul in testin u lu i su b ţire sîn t absor­ bite cele m ai m ari can tităţi de vitam ine. In in testin u l subţire. digestia substanţelor n u tri­ tive este aproape com plet term inată. la porc consum ul de apă. pînă de curînd era socotit că descom pune celuloza şi am idonul. De aceea. m ai ales în h răn irea cu fu ra je uscate. culcuşurilor în in terio ru l boxelor.Aceste cunoştinţe sîn t elem entare p e n tru a putea cunoaşte şi apoi com bate îm bolnăvirile ap aratu lu i digestiv al p urceilor în special cele d in prim ele zile după fătare. A ltfel. precum şi cele din perioada în ţă r­ cării şi chiar după aceasta. principii n u tritiv i trec din conţinutul intestinal (chil). în toate cazurile de diaree ne­ specifică se va căuta să se elim ine din ra ţia anim a­ lelor şi m ai ales a purceilor fu rajele care conţin zaharuri. C ercetările din ultim a vrem e au a ră tat însă că. în sînge şi lim fă. se face adeseori a lte rn a tiv cu eli­ m in a rea fecalelor (defecarea). fu raje. D igestia se term in ă în in testin u l gros care. p rin peretele intestinului. digestia celulozei a re loc în foarte mică m ăsură şi că sub acţiunea ferm enţilor u n o r bacterii. adă­ pătorilor. A cest lucru a re o im p o rtan ţă prac­ tică deosebită p e n tru organizarea jgheaburilor. tim p de 2— 3 săptăm îni. în in­ te stin u l gros suferă ferm entaţii.

coada. alim entaţia. aşezate pe două rîn d u ri paralele pe faţa inferioară a abdom e­ nului şi a pieptului. în prim ele 21 de zile de lactaţie. in te rv alu l în tre 2 supturi este de 60— 75 m inute. F actorii care determ ină producţia de lapte sîn t : ereditatea. Cea m ai m are producţie m edie zilnică constatată a fost de 12. Cea m ai bună secreţie de lapte o dau scroafele în prim ele săptăm îni de lactaţie. ~ Glanda m am ară — ugerul — este form ată la scroafe din 5—8 perechi de m am ele. care produc laptele şi colostrul. care durează în m e14 . n u m ăru l purceilor în ţărcaţi şi num ărul de or­ dine al lactaţiei. se bat).6 kg. nu m ăru l purceilor năs­ cuţi. Producţia. se sug. V aloarea unei scroafe în ceea ce priveşte producţia de lapte se apreciază după g reu tatea totală a purceilor la vîrsta de 21 de zile şi la înţărcare. Urm ează apoi faza d e „lăsare a laptelui". Fiecare m am elă conţine acinii (ciorchinii). rep rezin tă 1/3 din producţia totală de lapte. M a­ m elele anterioare sîn t m ai dezvoltate şi m ai p ro ­ ductive decît celelalte. P rim a fază a fiecărei pe­ rioade de su p t este caracterizată p rin tr-u n m asaj pu tern ic al m am elelor de către purcei.(îşi m uşcă şi m ănîncă urechile. Laptele se adună în două re z e rv o a re — sinusurile galactofore — din care iese apoi p rin su p t sau m uls. la su p rafaţa sfîrcului sau m am elonului. îngrăşare. Scroafele au cea m ai ridicată producţie de lapte în lactaţia a 2-a.6 m 2. Scăderea producţiei de lapte este foarte accentuată începînd cu cea de a 6-a săptăm înă a lactaţi ei. îndeosebi cînd sp aţiul afectat pe cap de anim al este mic. p rin două canale. sub 0. dezvoltare. care adeseori se soldează cu îm bolnăvirea şi m oartea m u lto r anim ale sau cu încetinirea ritm u ­ lui d e creştere. In condiţii norm ale.

0 3 . precum şi în anticorpi. Colostrul — secreţia glandei m am are din prim ele zile — are. p e n tru că acestca au m ai m u lt lapte.5 13. 15 .2 0 . p e n tru a nu scădea este ne­ voie de cca 35 su p tu ri la începutul lactaţiei şi 11 spre sfîrşitu l lactaţiei. faţă de lapte.4 2 0 . P urceii sug în totdeauna acelaşi sfîrc şi le p refe ră pe cele anterioare. Această valoare constă în con­ ţin u tu l său în polivitam ine. o compoziţie chim ică d i­ ferită.9 2 C olostrul a re o valoare biologică de neînlocuit p e n tru nou-născuţi. S ecreţia de lapte a ugeru lu i este în tre ţin u tă p rin s u p t .8 6 . este n eapărată nevoie ca m am a să fi venit în contact cu aceştia. P e n tru ca u n colostru să conţină anticorpii specifici agenţilor infecţioşi din m ediul în care se naşte purcelul. în sensul că este m ai bogat în substanţe proteice şi m ai sărac în lactoză.4 5 . m ai ales pe cale digestivă în prim ele 24 ore de viaţă. Tabelul 1 C om p oziţia m ed ie a c o lo s tr u lu i şl la p te lu i de scroafă în g Componentul Colostru Lapte % S ub stan ţă S ubstanţe S ub stan ţe L actoză S ubstanţe uscată azotate grase m inerale 24 .die 18 secunde.7 ' 18. A nticorpii colostrali sîn t substanţe care consum ate în prim ele 6 ore de viaţă ap ără purceii îm potriva agenţilor infecţioşi (bacterii şi virusuri) care p ă ­ tru n d în organism ul lor.8 3 6 . în decurs de 24 ore.1 7 5 .

Porcii dom estici şi în special rasele am eliorate sîn t anim ale cu pielea lipsită de u n p ăr abundent.cu cel p u ţin 60 de zile în ain te de fătare. ca şi da­ to rită tem p e ra tu rilo r p rea ridicate din m ediul înconjurător. precum şi m ăsura influenţei factorilor m ediului am biant asupra bunei funcţionări a organism ului. leg ătu ra şi arm onizarea d in tre p ă rţile compo­ n e n te ale organism ului. pe de o p arte. 16 . El a re ca scop să facă. sistem ul nervos şi organele de sim ţ. apoi scade şi dispare com plet la 72 de ore. D atorită fap tu lu i că porcul are un n u m ăr redus de glande sudoripare. adică să fi sta t cel p u ţin 60 de zile în ain te de fă ta re în ferm a în care va avea loc fătarea. anticorpii colostrali nu se produc. A ltfel. colostrul deci n u -i conţine. U na d in tre constantele m ediului in te rn al an i­ m alelor este tem p e ra tu ra corporală. glandele cu secreţie internă. iar pe de altă p a rte să sta ­ bilească şi să conducă relaţiile anim alului cu m ediul înconjurător. iar purceii nep ro fitîn d de ei p rin su p t se îm bolnă­ vesc în prim ele ore de viaţă şi de cele m ai m ulte ori pier. El stabileşte în felul acesta dezvoltarea arm o­ nioasă a p ă rţilo r organism ului. A paratul de arm onizare şi integrare. din cauza d u rerilo r pro­ vocate de dinţii p rea ascuţiţi ai purceilor. A cest ap arat este fo rm at din a p a ra tu l circulator cu sîngele şi lim fa. A bsorbţia anticorpilor din colostru de către tu b u l digestiv al purceilor este m axim ă în prim ele 3 ore de viaţă. P urceii care nu au beneficiat de colostru supravieţuiesc în procent foarte mic. Scroafa este predispusă la agalaxie (lipsa secre­ ţiei de lap te sau colostru).

4 3 9 — 3 9 . p e n tru scroafe în pe­ rioada de lactaţie tem p e ra tu ra m ediului în co n ju ră­ to r este optim ă dacă oscilează în tre 24— 18°C. în tru c ît încarcă p reţu l de cost fără a avea o in fluenţă pozitivă asupra creşterii şi dez­ voltării purceilor.3 38 . în a doua de 26—25°. T em p eratu rile de peste 28°C în prim ul rîn d nu sîn t su p o rtate de purcei. iar în ju ru l datei de în ţă rca re tem p e ra tu ra va fi de 2 0°C + 2° (cu v ariaţie de 2° în plus sau în m inus). 17 . Tabelul 2 T em p eratu ra co rp o ra lă la p orc în °C P u r c e i 0 — 14 z i l e P u r c e i 15— 21 z i l e P u rc ei 4— 7 să p tăm în i T in e re t 2 — 4 luni Scroafe 3 9 .5 39 . de la prim a zi de fă ta re şi pînă la în ţărcarea purceilor. în p rim a săptăm înă tem p e ra tu ra va fi de 26—27°C. um iditatea relativ ă nu influenţează ritm u l de creştere al p u r­ ceilor şi calitatea acestora. faţă de alte specii de anim ale.m odalităţile de p ă stra re constantă a tem p eratu rii corporale sîn t m ai restrînse. în tim p ce tem p e ra tu ra economică din boxa purceilor tre b u ie să fie de 28°C în prim ele 24 de ore . în a tre ia şi a p a tra de 22—20°.5 39 . iar în al doilea rîn d sînt neeconomice. Dacă tem p e ra tu ra se păstrează la valori constante conform categoriei de v îrstă de m ai sus.8 D upă observaţiile noastre.

ritm de dezvoltare m ai intens. folosesc m ai bine fu rajele şi sîn t m ai rezistenţi la boli. P ie tra in etc. . Rase im portate : rasa M arele alb (Large W hite). rasa P alatină. Landrace. A ceastă rasă se distinge p rin precocitate. v arie­ tate a Bazna. cu m are prolificitate . Din acest mozaic de rase s-au im pus p rin produc­ ţiile şi productivităţile lor rasele : M arele alb (Y orkshire. H am pshire. rasa A lbul m ijlociu. 18 . . prolificitate şi m ai ales p rin producţia de carne. Edelschw ein. porcul de S trei etc. A lbul de B anat. Rasele perfecţionate. H am pshire. porcul de S trei. P ietrain. — de grăsim e : rasa M angaliţa cu varietăţile ei. p en ­ tru obţinerea u n o r m etişi care se caracterizează p rin tr-o vigurozitate m ai m are. creată în D anem arca. C ornw all.S. ROMÂNIA Rasele de porci care se cresc în ţa ra noastră. se îm p art la rîn d u l lor în rase : — de carne : M arele alb. Edelschvvein. porcul rom ânesc de carne.. R asa Stocii şi rasa P alatin ă sîn t rase tardive. — rase m ix te : rasa Berk. varie­ tate a Bazna. rasa M angaliţă. Large W hite) rasă de carne form ată în A nglia în sec. Duroc. Scroafele din aceste rase sîn t încrucişate cu vieri din rase ca : Duroc. al X lX -lea. am elioratoare. A lbul m ijlociu. rasa Landrace sau daneză. Rase lo ca le : rasa Stocii. Porcul L andrace este tip u l porcului de bacon.RASELE DE PORCI DIN R. Landrace. sînt rase locale şi rase im portate. P ietrain etc.

treb u ie ca întreg fluxul tehnologic în aceste sectoare să fie organizat pe baze tehnico-ştiinţifice m oderne. Aceasta în prim ul rîn d p e n tru că. face ca rasele de gră­ sime. cu cheltuieli cît m ai mici. tre ­ buie ca porcii puşi la în g răşat să posede o serie de însuşiri valoroase : să dea u n spor zilnic cît m ai 19 . De aceea. m ai m ulte serii de anim ale. C reşterea porcilor treb u ie astfel organizată. Cornwall. dar şi în ţa ra noastră. P referinţa insă a consum atorilor p e n tru cărn u ri fără grăsime sau cu foarte puţină grăsim e. sau m ixte. SISTEME DE CREŞTERE A PORCILOR In vederea obţinerii unei eficienţe sporite în creş­ tere a şi îngrăşarea porcilor. consum ul mare de grăsim i la oam eni favorizează îm bolnăviri ale ap aratu lu i circulator (arteroscleroza.In sistem ul gospodăresc se m ai cresc rasele Bazna. ateromatoza). în sistem ul de producţie bazat pe exploatarea porcului în circuit închis. încît să se obţină o cît m ai m are producţie de carne. asem e­ nea sectoare treb u ie să fie specializate p rin concen­ tra re a efectivelor. cu rase de carne. p e n tru că în felul acesta se u ti­ lizează m ai bine spaţiul de cazare. P e n tru a obţine o ren ta b ilita te superioară. să fie înlocuite tre p ta t pe plan m ondial. M angaliţa şi m etişii acestora. Cele m ai bune rezu ltate în creşterea porcilor se obţin în ferm e specializate. putîndu-se rula în tr-u n an de producţie pe acelaşi spaţiu.

în condiţiile sectorului de pro ­ ducţie socialist. cu o g reu ta te m edie în viu de 95— 110 kg. să consum e cît m ai pu ţin e fu ra je p e n tru 1 kg spor de g reu tate vie. u n a d in tre condiţiile capitale care asigură o dezvoltare şi creş­ tere corespunzătoare efectivelor de porcine. este acela al creşterii în circuit închis. d ar şi în cel industrial.ridicat. în care sîn t realizate condiţii superioare de creştere. sîn t două sistem e m ai im portante de creştere a porcului : — sistem ul de tip gospodăresc. adică în ferm ele obişnuite din în tre p rin ­ derile agricole de sta t şi în cele ale cooperativelor agricole de producţie . A cest sistem de creştere s-a dezvoltat la noi în ultim ii zece a n i . — sistem ul de creştere şi îngrăşare de tip in ­ dustrial. în ele se pot îngrăşa anual cel p u ţin 30 000 capete de porci. a tît în sistem ul gospodăresc. P rin aceasta se înţelege că ferm a îşi produce m aterialu l de rep ro ­ 20 . să dea ran d a m en t cît m ai rid icat la sacrificare. care se practică în ferm e cu un efectiv m atcă de 100— 2 000 capete scroafe şi o producţie de carne anuală de 120— 2 400 tone. să producă carne şi gră­ sim e de calitate superioară. CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR IN SISTEM UL DE T IP GOSPODĂRESC In d iferen t de m ărim ea unităţilor. In ţa ra noastră. cu u n grad avansat de m ecanizare şi o autom atizare în altă a proceselor de producţie şi unde flu x u l tehnologic este ritm ic.

la porcii la în g răşat fu ra jare a cu n u tre ţu ri um ezite dă cele m ai bune rez u lta te .ducţie fem ei. ia r populaţia locală de anim ale dispune de o perioadă de contact îndelungat cu agenţii infec­ ţioşi a o serie de boli (bruceloza. pînă la liv ra re . apoi. tin eretu l porcin se fu raj ează în ultim a vrem e (de la apariţia fu rajelo r com binate) cu n u tre ţu ri în stare uscată . C reşterea porcilor în u n ită ţile de tip gospodăresc depinde de felul cum este asigurată adăpostirea. boala lui A ujeszky. — fu ra ja re a scroafelor se face cu n u tre ţu ri com­ binate sub form ă de terci . de felul alim entaţiei. nu se pot stre c u ra anim ale cu origine sa n ita ră dubioasă. com patibil cu re a ­ lizarea unor indicatori zooeconomici buni. — controlul evoluţiei creşterii şi îngrăşării por­ cilor se face p rin c în tă riri la înţărcare. 21 . la trecerea tin e retu lu i porcin în categoria porcilor la îngrăşat. sau chiar bolnave şi în afară de aceasta dispare perioada de aclim ati­ zare. precum şi de m odul în care este organizat procesul de producţie. — în ţărcarea purceilor se face la 45— 56 zile şi la g reu tă ţi corporale corespunzătoare — 12— 16 kg . purceii sugari se bucură de o alim entaţie m ixtă (uscată şi um edă) . în tre aceştia şi anim ale se stab i­ leşte o sta re de echilibru paşnic. precum şi cel de creştere şi îngrăşare şi nu aduce de la ex terio r decît vierii de reproduc­ ţie. trim estrial. P rin aceasta anim alele sîn t scutite de şocurile pro ­ duse de către tran sp o rt. In aceste u n ită ţi : — procentul de fă ta re (num ărul de scroafe fă ­ tate din 100 de scroafe m ontate) este de 75— 85o/0 . cu care e necesar să se îm prospăteze periodic.) . colibaciloza e tc .

— a v an taju l acestui sistem . creşte procentul de fătări faţă de m onte. pică. din acest punct de vedere. In acelaşi sistem de creştere.— în sistem ul gospodăresc e posibilă m işcarca efectivului de reproducţie. 22 . verzi sau conservate. constă în aceea că stim ulîndu-se funcţiunile de reproducţie. necroza urechilor. d a r şi în g rajd u rile de tineret. păşu n atu l acestuia. deoarece în anotim ­ purile reci în m atern ităţi. sau cazurile sîn t sporadice şi ele privesc m ai ales p u r­ ceii obţinuţi iarn a . rah itism u l tin e retu lu i porcin nu este întîln it. lipsei d e etanşeitate. T ineretul porcin nu suferă de caudofagie. dato­ rită supunerii anim alelor la acţiunea razelor solare. săru ri m inerale. m acro şi m icroelem ente. precum şi lipsei u nui sistem de încălzire şi ventilaţie. nu se poate asigura un clim at corespunză­ to r cerinţelor fiecărei categorii de anim ale. — bolile care se întîlnesc în mod cu ren t sînt : leptospiroza. In aceste u n i­ tă ţi ele iau de cele m ai m ulte ori u n caracter de d u rată şi afectează u n n u m ăr m are de anim ale. In asem enea u n ită ţi este m ai frecventă pneum onia enzootică şi necroza auriculară. p re­ cum şi a tin e retu lu i şi chiar m enţinerea lor în anotim purile calde în tab ere cu păstor electric . lipsei term oizolării. colibacteriozele şi paratifoza. P rin p ăşu n at reproducătorii beneficiază de vitam ine. dizenteria anaerobă. — în sistem ul gospodăresc este posibilă adm i­ n istrare a de fu raje fibroase şi suculente. fără a prejudicia instalaţiile adăpostu­ rilo r şi în special sistem ul de evacuare a bălega­ ru lu i şi apelor de spălare . d atorită deficienţelor de construcţie. boala lui A ujeszki.

(care vor fi conservaţi prin sărare şi afum are) şi u n n u m ăr m ai m are sau m ai m ic de porci p e n tru v în z a r e . p e n tru a făta prim ăvara. anim alele d estinate vînzării sîn t fie purcei p e n tru creştere şi îngrăşare. Ciclul de producţie al cărnii de porc se încheie la începutul iernii. astfel că. în sensul că scroafele sîn t ţin u te peste iarnă . C A R AC TERISTICILE CR E ŞT ER II PORCILOR IN G O SPO DĂRIA PER SO N A LĂ In gospodăria personală ţărănească porcii sînt crescuţi în două direcţii : u n num ăr de 1—3 porci p e n tru nevoile fam iliei. de la o scroafă se obţin cel m ult I 1 / 2 fătări pe an sau 10— 12 purcei.Consecinţa caracteristicilor de m ai sus se m ani­ festă p rin tr-u n procent m ai ridicat de p ierderi (pe­ ste 20% de la fătare şi pînă la livrare) lungirea perioadei de producţie peste 210 zile şi cu o efici­ enţă economică m ai redusă a sectorului. fie anim ale la g reu tăţi corporale de 100— 200 kg. p e n tru carne sau carne şi grăsim e. In acest sistem de creştere se folosesc toate rasele şi în special rasele locale. Este un sistem extensiv. iar creşterea şi îngrăşarea purceilor se face în anotim purile călduroase ale anului. In gospodăria personală sîn t valorificate toate restu rile m enajere şi cele provenite din grădina de legum e a casei. . d ar ren tab il şi practica lui are caracter sezonier. ele sîn t m ontate la sfîrşitu l toam nei.

fibroase sau suculente. nici chiar a reproducătorilor.C A R A C T E R IST IC IL E C R E ŞT ER II PORCILO R IN SIST EM U L DE T IP IN D U S T R IA L In sistem ul in d u strial creşterea porcilor în toate fazele de producţie se bazează pe anum ite elem ente : folosirea u n o r construcţii m oderne (m ecanizate şi autom atizate parţial). pe folosirea n u tre ţu rilo r com­ bin ate în exclusivitate. Cu toate acestea. singurul sistem de lu ­ cru adm is este acela al circuitului închis. dejecţiilor şi a ape­ lor de spălare. în aceste u n ită ţi este de asem enea m ai bine asigurată evacuarea bălegarului. care însă p e n tru a avea eficienţă treb u ie folosite în lim itele de valabilitate a granulelor de lucernă şi a antibioticelor. N u este posibilă nici plim barea anim alelor. a unei în ţărcări precoce a purceilor (la 25 de zile). p rin term ocentrale pro p rii şi sistem e de ventilaţie care pot funcţiona au to m at sau la m înă. la tre ­ cerea tin e retu lu i în categoria porcilor graşi şi la livrare. N ecesarul de vitam ine şi m icroelem ente se asigură p rin nişte fu ra je speciale (zoofort). realizarea unui m icrocli­ m at corespunzător fiecărei categorii de anim ale. nici ad m in istrarea de fu ra je verzi. procentul de scroafe făta te faţă de num ă­ ru l de scroafe m ontate oscilează în tre 30— 50% în lunile de vară şi 50— 75% în lunile anotim purilor reci. A vantajele acestui sistem faţă de cel gospodărese m ai constau şi în reducerea cu 55% a personalului 24 . C în tărirea anim alelor se face la înţărcare. In com plexele industriale.

în p rincipal pe u rm ăto arele acţiuni de bază : — Selecţie. — A sigurarea u n u i m icroclim at corespunzător în adăposturi. testa re şi încrucişări in d u striale în ­ tre d iferite rase de porci. precum şl în creşterea p roductivităţii m uncii cu 24%. — S cu rtarea perioadei de alăp tare a purceilor în scopul folosirii m ai intense a efectivului de prăsilă.ce deserveşte u n ita te a şi cu 55% a nu m ăru lu i de ore p e n tru producerea a 1 000 kg carne. . p o triv it acţiunii de intensificare a pro­ ducţiei. — îm b u n ă tă ţire a fu ra jării p rin ex tinderea pro­ ducţiei de fu ra je com binate. S porirea producţiei de carne de porc trebuie axată.

tin e retu l de prăsilă treb u ie cres­ cut în condiţii de m işcare şi tra ta t cu blîndeţe. tin e retu l porcin de reproducţie. 26 .PR E G Ă T IR E A SCROAFELOR ŞI SCROFIŢELOR PENTRU MONTA In vederea obţinerii de purcei care să prezinte la făta re o dezvoltare corporală corespunzătoare. iar a doua condiţie — să fi tre c u t de cel puţin două ori p rin ciclul de călduri (însoţit de ovulaţie). p e n tru a-şi dezvolta ca­ pacitatea de creştere. Din acest punct de vedere prim a condiţie este ca scrofiţele să fie m ontate num ai la g reu tatea de peste 115 kg deci la vîrsta de 8— 9 luni. în mod continuu. pe lîngă m ărirea fecundităţii şi prolificităţii se va realiza la scroafele-m am e şi o capacitate de producţie colostrală şi de lactaţie m are. viabili. treb u ie h ră n it corespunzător cerinţelor biologice. P rin p reg ătirea corespun­ zătoare a scroafelor şi scrofiţelor. în vederea form ării u nor reflexe condiţionate săn ă­ toase. să fie viguroşi. şl în special tin e retu l fem ei. deci m ai economic. în m om entul introducerii lor la m ontă. p reg ătirea scroafelor p e n tru m ontă constituie una d in tre condiţiile de bază. cu o capacitate stom acală m are. începînd de la vîrsta de sugar . In acest scop. iar ritm u l de dezvoltare al p u r­ ceilor în perioada de sugar va fi m ai rapid.

P reg ătirea scroafelor p e n tru m ontă trebuie făcută incepind încă din tim pul lactaţiei anterioare. . A stfel scroafele su b n u trite sau h răn ite u n ilateral slăbesc în tim pul lactaţiei cu peste 25<>/0 din g reu tatea cor­ porală iar p e n tru refacere au nevoie de can tităţi m ari de fu raje şi in tră în călduri cu o în tîrziere apreciabilă.

în cazul u n u i fu raj care conţine 16% p ro te ­ ină şi cca 2 000 calorii la 1 kg de fu ra j com binat. Tabelul 3 Curba la c ta ţie i la scroafe Colos­ tru Săptămînil e I II III IV v VI VII VIII C a n tita ­ tea 2 .PR EG A T IR EA SCROAFELOR Ş I SCROFIŢELOR PENTRU FĂTARE F u ra ja re a corespunzătoare a scroafelor în lactaţie influenţează direct v italitatea şi dezvoltarea purcei­ lor nou-născuţi. C urba lactaţiei treb u ie su sţin u tă de o fu rajare calitativ şi can titativ adecvată.6 4 .5 3 .8 5 .8 5 .9 5 . 28 . scroafele şi scrofiţele treb u ie să beneficieze de o schemă^ de fu ra ja re asem ănătoare cu cea p rezentată în pagina alătu rată.8 5 . în care cantitatea de substanţe proteice. vitam inele şi săru rile m inerale au im portanţă deosebită.9 5 .9 In vederea obţinerii unei asem enea producţii de lapte.5 5 .

7 kg furaj comb. Desigur că prezen tarea am ăn u n ţită a pregătirii scroafelor p rin h răn ire în v ederea fă tă rii a r fi de prisos în cazul asigurării de fu ra je com binate. fap t care a r pune în pericol starea u gerului scroafei. pe cap N u constituie nici o greşeală fu ra jare a la discre­ ţie a scroafelor în lactaţie. care nu poate fi m uls pe cale m anuală sau m ecanică. In leg ătu ră cu aceasta e necesar de p re ­ cizat că scroafele şi scrofiţele treb u ie să beneficieze de o fu ra ja re m ai redusă în zilele 7— 1 dinaintea fătării. însă num ai după 5—-7 zile de la fă ta re şi pînă la circa 8 zile în ain te de înţărcare.5 In medie pe zi în perioada de lactaţie. iar pe de altă p a rte cu com prom iterea p arţială sau totală a ap aratu lu i m am ar. Cum însă cea m ai m are p arte a scroafelor se bucură de 29 . se produce o m a­ m ită.5 3 .F raz a de a lă p t a r e în z il e F u r a j e în kg p e zi 2 -4 5— 7 8—9 10— 30 3 1 — 33 3 4 — 40 4 1 — 45 apa 1.5 2 .0 2 . 3.0 3 . în asem enea cazuri u gerul scroafei se inflam ează.5 5 . aceasta p e n tru ca să nu aibă loc o producţie de colostru care să în treacă capacitatea de su p t şi consum a purceilor. care de cele m ai m ulte ori se term in ă pe de o p arte cu m oartea purceilor.5 3 .

v ita­ m inele şi săru rile m inerale.8 8 . treb u ie făcute cîteva precizări.5 8 250 550 2 .R . P ractica a dovedit că scroafele gestante h răn ite şi în g rijite raţional dau purcei m ai dezvol­ taţi şi m ai viguroşi decît scroafele care nu au p ri­ m it acest tratam en t. S w in e N . Of. la igiena corporală.2 3 .5 adulte 227 320 3 .2 4 . p a n t o t e n i c V i t a m i n a B ls kg g kg g kg g g g mg U .4 3 .0 412 2 .5 399 1.8 5 .5 16. la igiena adăposturilor.o n u triţie caracteristică fiecărei ferm e în p a rte în funcţie de fu rajele existente.I. 1192/1964) Scroafe gestante S p cc i lic ă re U/M tinrr e 136 450 2 .C . d ar în special album inele.5 G r e u ta te c o rp o ra lă Spor m ediu zilnic C o nsum p ro b ab il de h ran ă ( n u tre ţ uscat) P ro te in ă brută T o ta l su b s ta n ţe dig estib ile C a lc iu F o sfo r C lorură de sodiu C aroten V itam in a A V itam ina D T ia m in ă R iboflavină N iacină A.2 2 17 11 14.2 9 .9 3 2 .3 27.l. Tabelul 4 N ecesaru l de p r in cip ii n u tr itiv i pentru sc ro a fe le g e sta n te pe ca p de a n im a l ţ i z i (după N u tr. H rana scroafelor gestante treb u ie să cuprindă toţi principii n u tritiv i. U .7 19.5 9 750 650 3 . la m işcarea zilnică şi ferire a de lovituri şi la alte ca­ uze care a r p u tea provoca avortul. mg mg mg mg mg 30 .86 15 10 12. G rija p e n tru scroafele gestante se referă la h ră nire.

în kg 120— 200 140— 280 vîrsta gestaliei în luni 1. V itam i­ nele.8 — 3 .6 — 4 3 . atunci necesarul de album ină şi să ru ri p e n tru fetuşi se com pletează pe seam a organism ului scroafei m am e (muşchi. necesarul de h ran ă pentru scroafele gestante sc prezintă în felul u rm ă to r : Tabelul 5 S croafe g e sta n te — n ecesa r p în ă la 3 a n i Greutatea corporală. a tît în p eri­ 31 . In asem enea condiţii.2 — 4 . scade producţia de lapte. scroafa pierde pofta de m încare.9 2 .1 — 4 .2 4 .4 I .5 kg pe zi şi 30—40 g de cretă fu ra je ră p e n tru fiecare scroafă gestantă. deşi necesare în c a n tită ţi foarte mici. iar purceii m or p rin inaniţie şi com plicaţiile ei. In tim pul verii necesarul de să ru ri m inerale se com pletează din păşunea de lucernă. schelet) care slăbeşte foarte m ult. lipsind din h ran a scroafelor gestante provoacă tu lb u ră ri în dezvoltarea şi creşterea purceilor. trifoi sau alte legum inoase.4 2 .E xprim at în U. precum şi din ad m in istrarea de masă Verde la grajd. In tim pul iernii nevoia de săruri m inerale se com pletează p rin adm in istrarea de fîn sau făină de lucernă pînă la 1.N .2 2-4 U .N. Un a lt factor indispensabil p e n tru h răn irea raţio­ nală a scroafelor gestante sîn t vitam inele. [ieste 3 a n i Dacă în h ra n a scroafei gestante nu există săruri m inerale sau album ină în can tităţi suficiente.6 2. după făta re apare anem ia. a tît la scroafă cît şi la purcei. .

In afară de h răn irea corespunzătoare în tim pul gestaţiei. constituie un a lt factor im p o rtan t de care depind rezultatele obţinute : m onta.). cu aju to ru l gurilor de ventilaţie sau a v en tilato are­ lor. A sigurarea unor condiţii de m icroclim at favorabil porcilor din sectorul de m ontă şi gestaţie. prea reci sau îngheţate. în anum ite proporţii p e n tru fie­ care categorie de anim ale. m ucegăite. In sistem ul industrial. deoarece asem enea n u tre ­ ţu ri rep rezin tă cauzele cele m ai frecvente care de­ term ină av orturile la scroafe.M.oada em bi'ionară. asigurarea săru rilo r m ine­ rale şi a vitam inelor nu se poate realiza p rin ad­ m in istrarea de fu ra je fibroase sau suculente în form a lor naturală. fecunditatea.V. F u rajele care in tră în alcătuirea raţiilo r scroafe­ lor gestante trebuie să nu fie stricate. M icroclim atul în adăposturile de gestaţie trebuie reg lat în funcţie de condiţiile atm osferice exterioare. p ro te­ jare a de d iferite lovituri. precum şi un m icroclim at corespunzător. cu a ju to ru l ferestrelor. In toate perioadele anului se vor evita excesul de u m i­ ditate şi curenţii de aer. dar nu şi a uşilor. 32 . Acestea se asigură p rin aşa-zisele sortim ente de fu ra je prem ix vitam ino-m ineral (P. prolificitatea. asigurîndu-li-se curăţenia corporală. în perioada de sugar. ca atare. zoofort. sau m ăcinate. starea de săn ătate etc. A coperirea necesarului de vitam ine se face în tim pul v erii p rin consum area n u tre ţu rilo r verzi. scroafele treb u ie adăpostite în grajduri igienice. cît şi după fătare. iar lucerna sub form ă de granule. iar iarn a p rin h răn irea scroafelor gestante cu fîn vitam inos şi morcovi.

.

.

.

.

.

.

.

Furajarea suplimen­ t ar a d i n a u t o m a t e metalice ( Furajarea s u p l i m e n ­ t a r ă a p u r c e i l o r se p o a t e face şi pe j os .

altfel substanţele organice din fu rajele îm prăştiate. altfel este com prom isă fecunditatea.01 SUb 3 / 0 0 0 0 . în condiţiile de clim ă din ţa ra noastră. ajunge pînă la 5—20% . îm preună cu cele din u rin ă şi fecale. rod pereţii. In ceea ce priveşte cu răţen ia adăposturilor. De aceea cu răţenia adăposturilor treb u ie executată de două ori pe zi cu a ju to ru l razurilor . fe­ nom ene care influenţează negativ a tît asupra dez­ voltării purceilor. 0 2 o / o . V i e r i şi sc ro afe a d u l t e V i e r u ş i şi scrofite 15. reiat. °C Umld. ea treb u ie p ă stra tă în m od perm anent. SHj mg/litru co2 aer Viteza curen­ ţilor de aer m/sec.l 8 7 0 — 75 0 . ceea ce este echivalent cu reducerea poftei de m îneâre. Scroafele în loc să m ănînce raţia. cît şi asupra preg ătirii p e n tru lactaţie. ferm entează. iar am oniacul creşte peste 0 .0 2 18— 21 7 0 — 75 0. se ling. iar la grupele de scroafe în m ontă şi în p rim ele 10 zile după m ontă. adică de 250— 1 000 ori m ai m ult. nu se va perm ite ca tem p e ra tu ra halelor şi com partim ente­ lor să crească peste 18°C. în sensul că procentul de scroafe care fată scade sub 50»/0 din n u m ăru l scroafelor m on­ tate.2 — 0.4 Pe tim pul căldurilor excesive se va asigura o ventilaţie m axim ă. % NH. a tît în com­ p artim en t cît şi în padocuri şi aleile de circulaţie. m ai ales în perioada 15 iunie — 15 septem brie.Tabelul 6 F a cto rii de m ic r o c lim a t în a d ă p o stu rile pentru reproducători Categoria Temp. beau urină. p e rv e rtire a gu stului anim alelor.

vitam ine. pot fi dăunători purcelului sugar. In condiţiile unei păşuni bune şi cu un orar de m işcare sisterrlatic. îng rijito rii se fam ilia­ 34 . A ltfel vor avea loc îm bolnăviri ale ap aratu lu i digestiv. platform ele de bălegar. Nu se va face uz de exces de apă întru c ît se creează o um iditate în aer p rea m are. deoarece din acestea ele pot lua pe corp o serie de m icrobi care. iar în zonele de defecare se va folosi jetu l de apă. uneori foarte grave. în toate anotim purile. M işcarea fem elelor gestante se va face pe lucernierele sau tere n u rile din ju ru l ferm ei cultivate cu alte legum inoase 30% în am estec cu perene 70«/o sau cu topinam buri. Ea treb u ie să fie făcută în grupuri mici. m ai ales atunci cînd term oizolarea lui nu este bine făcută. A nim alele nu vor fi fo rţate să m eargă p rea repede. gropile. Scoaterea lor din grajd se va face însă num ai după consum ul tain u lu i de dim i­ neaţă. M işcarea scroafelor în sistem ul gospodăresc e bine să se facă în toate fazele de gestaţie. după ce roua s-a evaporat. anim alele beneficiază de soare. pe grupe de gestaţie (scroafe care au fost m ontate în aceeaşi zi sau la distanţă de m axim um 8 zile şi care fată la date apropiate. pe lîngă fap tu l că se face o eco­ nom ie m are de fu ra je concentrate (ceea ce face să scadă foarte m u lt p reţu l de cost al purcelului la înţărcare). iar p e n tru scroafele şi scrofiţele în gestaţie avansată vor fi evitate băl­ ţile. în anum ite condiţii. m icroelem entele din păm înt. care are ca u rm are producerea de condens şi d eterio ra­ rea tavan u lu i adăpostului. cu excepţia zilelor prea calde sau prea friguroase.şi a m ăturilor.

al fiecă­ rui anim al în parte. .rizează m ai bine cu caracterul anim alelor. pe cap de scroafă. De asem enea creşte cu 1— 3 capete num ărul de purcei care se obţine la înţărcare. Soluţiile se vor face în apă încălzită la tem p e ra tu ra de 22— 25°C. în a in te ca scroafele gestante să fie tran sp o rtate la m atern ităţi. înainte de a fi tra n sp o rta te la m aternităţi. iar iarna cu 6—4 ore. p rin spălare. D ezinfecţia şi dezinsecţia corporală se poate face cu u rm ă to ru l am estec : sodă caustică 0. lucrează m ai uşor. în tru c ît se reduce volum ul lu crărilo r de curăţenie şi tra n sp o rt al bălegarului.5— l»/o plus Entom oxan 5%o. sau form ol 1— 2% plus Entom oxan 5%o. se va executa dezinfecţia şi d ep ara­ zitarea lor corporală. A ceastă operaţi­ une se va executa în tim pul verii cu 1— 2 ore.

In aceeaşi perioadă se execută c u răţirea m ecanică p rin răzu irea şi în d ep ărtarea tu tu ro r m urdăriilor. după evacuarea anim alelor. în scopul reducerii la m inim um posibil a îm bolnăvirilor şi m ortalităţilo r purceilor sugari.FĂTAREA F ă tare a scroafelor. sau scroafe negestante. cu aceleaşi de­ zinfectante. u rm ate de zvîntarea şi v ăru irea adă­ postului. M aternităţile treb u ie pregătite. astfel ca în tre două fă ­ tări com plete. iar lan ţu l infecţios răm în e continuu în tre două gene­ raţii de purcei care se obţin în acelaşi adăpost.. în con­ cen traţiile obişnuite. de la o populare la alta. com partim entate. sîn t dezinfectate cu u n dezinfectant uzual. a re loc în m atern ităţi. g uri de ventilaţie. este necesar ca aceste preg ătiri să se execute într-o perioadă de 3— 4 zile. Se 36 . D in acest punct de vedere. A st­ fel. In tim pul acestui repaus adăposturile. dezinfectate şi încălzite. Este necesar de precizat că nu se vor reţin e în m ate rn ită ţi purcei debili (hipotrepsici). după care se execută dezinfecţia propriu-zisă. curăţate. inclusiv a celor de pe geam uri. a tît în sistem ul in d u strial cît şi în cel gospodăresc. lăm pi de încălzit etc. lucrările de dezinfecţie sîn t comprom ise. în acelaşi com partim ent sau m ate r­ n ita te să existe repausul biologic.

p e n tru toată perioada de alăptare. T em peraturile m ai m ari provoacă la scroafe şoc caloric m anifestat p rin reducerea pof­ tei de m încare. se face toa­ leta ugerului şi dezinfecţia lui cu soluţii slabe de perm anganat de potasiu sau cloram ină. In ziua care precede fătarea se face controlul uge­ ru lu i şi în funcţie de preg ătirea lui p e n tru lactaţie se ho tărăşte asupra regim ului de furajare. în asem enea cazuri. dacă este posibil. p rin soluţii de construcţie (m ontarea în grosim ea ei fie de rezistenţe electrice. încălzirea adăposturilor treb u ie să se facă cu un dublu scop : uscarea p ereţilor ca u rm are a dezinfecţiei şi văruirii. în ain te de fătare.asigură. infectarea purceilor nou născuţi cu absolut toate bolile care au afectat genbraţia de purcei care s-au o b ţin u t an terio r pe acelaşi loc. fie de tu ­ buri p rin care să circule apa caldă). şi m ai m ult. scăderea substanţială a producţiei de colostru şi lapte. în ziua fătării şi în prim ele 8— 10 zile după aceasta treb u ie asigurată o tem ­ p e ra tu ră de 24°C. F u ra ja rea scroafelor va fi alcătuită din fu ra je laxative (tărîţe de grîu şi şrot) 50% din am estec. 37 . In aceeaşi zi. In adăposturi. Scroafele se introduc în boxele de fă ta re cu 1— 3 zile sau. d a r şi p e n tru a realiza o tem p era­ tu ră corespunzătoare p e n tru purcei în prim ele ore de viaţă şi în continuare. N ecesarul de căldură p e n tru purcei este m ai m are. reşouri electrice sau p rin încălzirea duşum elei afec­ tată purceilor. lipsa sau reducerea efortului de fătare. după exam inarea anim alului. La n aştere acesta este de 28°C şi se va realiza cu a ju to ru l becurilor cu raze infraroşii. ia r 50% fu raj com binat sau am estec de făin u ri de cereale.

se vor pune pe toată su­ p rafa ţa uscată a boxei. Cînd purceii prim esc fu ra je suplim en­ ta re concentrate pe jos. cît şi cei care au m u rit în p rl38 . R um eguşul sau paiele. bineînţeles dacă şi căldura culcuşului purceilor n u scade sub 24°C. în reg istrîn d u -se num ai purceii care au răm as în v iaţă în această perioadă de tim p. D upă fătare. iar pe de altă p a rte sîn t consum ate am estecate cu rum eguş. nu m ăru l de sfîrcuri în producţie şi sta re a lor de întreţin ere. se risipesc m ulte fu ra je pe d e o parte. de la abdom en şi pensularea acestuia cu u n am estec în p ărţi egale de tin c tu ră de iod şi glicerină. în vederea izolării purcei­ lor faţă de pardoseala de beton şi în lă tu ra re a îm ­ bolnăvirilor şi pierderilor. a tît pe tim pul zilei cît şi pe tim pul nopţii. P e n tru reducerea la m axim um a p ierderilor de purcei în prim ele 24 ore. In le­ g ă tu ră cu aceasta s-a observat că treb u ie p referată ridicarea rum eguşului după 8— 10 zile. P urceii fă ta ţi se vor în re g istra după 24 de ore.F ătările se vor desfăşura sub strictă supraveghere de către lu crătorii specializaţi. în ra p o rt cu capacitatea lor de alăptare. indiferent de anotim p. P urceii care au fost născuţi m orţi. se va efectua red istrib u i­ rea purceilor pe scroafe. se am estecă fu rajele cu r u m e g u ş u l. fa p t care produce m ulte îm bolnăviri d in p a rte a a p a ra tu lu i digestiv. la o distanţă de 1 m etru de la p erete şi se va m enţine tim p de 10— 15 zile de la făta re pe tim p u l verii şi 15— 20 de zile pe tim pul iernii. se va executa la fiecare purcel tăierea sau ru p erea om bilicului la 8— 10 cm. ca urm are.

. P e n tru a se evidenţia însuşirile scroafelor din m atca de selecţie. se vor în reg istra toţi purceii năs­ cuţi. la o rubrică separată. deoarece ei nu interesează din punct de şe d ere economic.m ele ore după făta re se socotesc neviabili şi nu se înregistrează. inclusiv cei m orţi şi neviabili.

cel p u ţin 6 g calciu. m etabolizabile) în vederea asigu­ ră rii unei alim entaţii raţionale a scroafelor în peri40 . creşte num ă­ ru l îm bolnăvirilor şi pierderilor de purcei. In cazul asigurării cu fu ra je com binate (1 kg fu ­ raj = 2750 Kcal. iar capa­ citatea de reproducţie a scroafelor după înţărcarea lor scade de asem enea. 20—25 g sare pe cap de anim al şi 30— 35 g caroten la 100 kg g reu ta te corporală.HRĂNIREA ŞI ÎN G R IJ IR E A SCROAFELOR CARE ALĂPTEAZĂ H răn irea scroafelor cu purcei se dirijează în aşa fel încît greu tatea lor corporală să nu scadă în pe­ rioada de alăp tare şi să asigure o producţie bună de lapte. La o u n ita te n u tritiv ă treb u ie să se asigure : 100 g album ină digestibilă. v îrsta scroafelor şi în ra p o rt cu n u m ăru l p u r­ ceilor şi se exprim ă în u n ită ţi nu tritiv e. N um ărul de purcei în ţărcaţi de la o scroafă scade. 4 g fos­ for. De aceea necesarul de fu ra je la scroafele în lactaţie creşte progresiv începînd din m om entul fătării şi pînă în m om entul începerii înţărcărilor. N easigurarea unei alim entaţii echilibrate a scroafe­ lor pe p arcursul perioadei de alăp tare are un efect d ău n ăto r asupra dezvoltării purceilor. N ecesarul de h ran ă p e n tru scroafele cu purcei poate fi apreciat şi în funcţie de g reu ta te a corpo­ rală.

3 6 .8 6.8 oada de alăptare. pentru sc r o a fe le în la c ta fie Scroafe pînă la 3 ani Numărul 8 5 .2 6 . F u ra ju l com binat se dă în diluţie de 1 kg fu raj la 2— 2.5 4 .7 6 . 18).. vor fi stim ulate în acest scop.0 7 ..7 5 .5 5 .7 3 .6 5 .8 6 .9 6. 12.8 7 . se vor aplica u rm ăto arele norm e de fu ra ja re : Perioada de alăptare Consumul mediu de furaje com binate în kg.5 6 .8 5 . 5 .4 5 .8 de U . 2 9 5 .1 6 .8 5 .5 5 . 1 5 . .5 10 6 .7 In perioada de alăp tare scroafele se hrănesc de trei ori pe zi.7 5 .6 6 . în cazul în care nu sîn t instalate adăpă­ tori autom ate în boxe.5 6 .Tabelul 7 N ecesa ru l I Greutatea corporală 7 1 20— 140 141— 160 • 161 — 180 181— 2 00 2 0 1 — 2 20 51.5 litri apă.2 Scroafe peste 3 ani purceii or 7 8 9 10 îl 4 .2 6 .N .4 5 .1 6 .7 4 . la in terv ale egale de tim p (ora 6.5 .5 6 .9 li 6 .2 5 .0 6.0 5 . S tim ularea secreţiei lactate 41 . Scroafele care nu au lapte (agalactice) sau cele care au can tităţi reduse de lap te şi colostru. în cazul în care în ţărcarea are loc la 25 de zile şi nu se ţine cont de nu m ăru l purcei­ lor.7 5 .6 5 .4 5 .4 4 .8 6 . S ă p tă m în a . I a Il-a a 111-a a IV -a 2 .1 5 . executîndu-se ad ăp atu l după fiecare tain.3 4 .3 6 .7 6.

se va face p rin ad m in istrarea de n u tre ţu ri verzi. R ezultate bune dau şi com presele calde sau folosirea horm onilor an tehipofizari. a m am itelor (inflam area ugerului) şi deci com prom iterea creşterii şi dezvoltării p u r­ ceilor. tă rîţe de grîu. de aceeaşi v îrstă de fătare. E dem ul m am ar consecutiv hiperproducţiei de lapte se va com bate p rin reducerea fu ra jelo r şi adm inis­ tra re a de fu ra je laxative : şrot de in. crysom etrină sau p rin in tro ­ ducerea de com prim ate de antibiotice. A dm inistra­ rea antibioticelor va fi asociată şi cu p rep arate care să favorizeze involuţia u terin ă şi evacuarea loşiilor sau a puroiului. ca la m asajul d u rerilo r m usculare. . etc. In to t tim pul perioadei de a lă p tare vor fi exam i­ nate cel p u ţin odată pe zi de către personalul cali­ ficat dezvoltarea purceilor şi starea glandei m am are. suculente şi p rin m asaje ale glandei m am are execu­ ta te cu m îna unsă sau cu vib rato are electrice. N um ai astfel se va p u tea aprecia la tim p instalarea hipo sau agalaxiilor (reducerea sau în tre ru p e re a se­ creţiei de lapte). Entozon. Scroafele cu scurgeri (m etrite) se vor tra ta cu m edicaţie generală (sulfam ide şi antibiotice). In cazul în care nu sîn t obţinute rezu l­ tate rap id e se vor folosi scroafele doici. iar local p rin introducerea in tra u te rin ă a buj iilor de n itrofuran.

p rin studierea fiziolo43 . p ă r rar. gaze nocive etc.( HRĂNIREA ŞI ÎN G R IJ IR E A PURCEILOR SUGARI Prim ele zile după fă ta re constituie p en tru purcei perioada cea m ai critică p e n tru viitoarea lor creş­ tere şi dezvoltare. Porci­ nele au glandele sudoripare în n u m ăr mic. puţine. D upă n aştere purcelul îşi continuă dezvoltarea în tr-u n ritm rapid. P rin specificul său biologic. A stăzi însă. slab dezvoltat. de aceea adăposturile treb u ie să fie corespunzătoare. astfel că în două luni îşi m ăreşte g reu tatea de 15—20 o r i . la 20° în m om entul înţărcării. In aceste zile organism ul purcei­ lor treb u ie să se adapteze la trecerea bruscă de la condiţiile vieţii in tra u te rin e la viaţa e x trau terin ă. tem ­ p eratu ră. purcelul respiră ae­ ru l cel m ai de jos şi de obicei cel m ai viciat. Din prim a zi de viaţă şi pînă la în ţărcare tem p e ra tu ra în culcuşul purceilor trebuie să aibă valori descrescînde de la 28° în ziua fătării. In m ate rn ită ţi m icroclim atul se asigură p rin buna funcţionare a sistem ului de încălzire şi ventilaţie şi p rin reg larea acestora în funcţie de tem p eratu ra m ediului exterior. P ă rerile igieniştilor au fost d iferite din acest pu n ct de vedere în de­ cursul tim pului. din care cauză treb u ie să facă faţă unor condiţii de h ran ă şi de m ediu înco n ju răto r noi şi diferite. um iditate.

. P e n tru aceasta se vor p ă stra toate uşile de acces la m ate rn ită ţi în p erm anenţă închise. iar ritm u l dp dezvoltare la purcei îşi păstrează proporţia sa no r­ mală. De foarte m are im p o rtan ţă este lipsa curenţilor de aer. în tim pul şi Idupă fu ra ja re a scroafelor. u şi­ lor. ^ .Aceasta este tem p e ra tu ra cart* . m ă­ rturii şi fu rtu n u lu i cu apă. se ev ită îm bolnăvirile şi astfel cheltuielile neproductive. u m id itatea relativ ă trebuie sa fie cuprinsă în tre 65— 70%. r ^ P e lingă tem p eratu ră. P e n tru m enţinerea unor condiţii optim e de zooigienă în m ate rn ită ţi este necesar să se execute cuirăţenia interio ară de tre i ori pe zi. aceasta se va cu­ ră ţa cu rum eguş şi apoi se va şterge locul cu un sac în m u iat în soluţie dezinfectantă. cu răţenia în această zonă se va efectua num ai cu razu l şi m ătura. este tem ­ p e ra tu ra superioară suportabilă de către scroafă. sau este. In ceea ce priveşte gazele nocive. cu aju to ru l razului. S paţiul de alăp tare nu jse va spăla cu apă . asigură confoxtui p e n tru purcelul sugar. deoarece pe lingă reducerea pierd erilo r la purcei de la 30— -35%. au fost elim inate toate p ărerile care situ au necesarul de tem p eratu ră p e n tru purceii sugari în tre 10— 15°C. S-a s ta bilit că . iar de . la 10— 12o/o. A ceasta este tem pe­ ra tu ra care devine.necesarul fle t em p e ra tu ră jţe n tr u purcei esîe dg_ aproxirnafcL 21°CL. In cazul în care lîn boxă ap are diareea la purcei.giei m ecanism ului de term oreglare. o cheltuială productivă.P eriodic se va executa curăţenia geam urilor. fără repercusiuni negative asupra stă rii ei de să­ n ă ta te şi a producţiei de lapte. lim ita superioară a am oniacului fără nocivitate asupra organism ului este de 1 mg la 1 litru de aer. instalaţiei de ventilaţie şi a grilajelor.

8 5 .1 18.6 4 .9 6 . p e n tru a m ări \ capacitatea varu lu i de a distruge m icrobii şi viru I şurile.3 5 . în special pe tavan.4 1.3 5 . u s c a tă S u b s t.0 5 .5 0 . creind o bună dispoziţie anim alelor care se odihnesc m ai bine.5 6 . colostrul constituind ali­ m entul principal al nou-născuţilor.5 5 .două ori pe an se va v ărui in terio ru l adăposturilor.7 5 .6 18.6 0 .2 5 .6 18.6 0 . a m urdăriei şi dezinfecţia lor.2 4 .3 5 .6 5 . P e n tru v ă ru it se va folosi zeam a de v ar proaspăt p rep arată şi la care se va adăuga su lfat de cupru 3% .7 7 .7 5 . — V ăru itu l adăposturilor se va face num ai după ră/zu irea de pe pereţi.5 5 .4 18.6 0 .4 6 .9 23.7 6.7 19.8 3 .1 8 1 .6 0 .4 1. t~ H răn irea purceilor sugari începe p rin sugerea colostrului de la scroafă.5 3 . m e d ie p e zi S u b s t .8 5 .1 0 .5 6 .0 5 . a z o ­ ta te L a c to z ă S u b s t.0 7 .4 1.9 5 . g r a s e S u b s t. se păstrează cu răţenia culcuşului. tavan.5 5 . A ceasta p e n tru că p rin geam urile curate cantitatea de lum ină care p ă tru n d e în adăpost este m ai m are.2 5 .1 9 .6 0 . iar su lfatu l de cupru îm piedică dezvoltarea m ucegaiurilor.7 5 .3 5 . duşum ea.8 5 . Tabelul 8 V a r ia ţia c o m p o z iţie i c o lo str u lu i şi la p te lu i de scroafă (% ) in cu rsu l la c ta ţie i 3 C /5 O u Perioada de lactaţie S I II III p t ă m I n a IV V VI VII VIII U l_ xc c Specificare C a n t.5 6 . boxe etc. iar agenţii infecţioşi sîn t distru şi în cea m ai m are parte.3 4 .9 5 . p rim ul furaj.89 19.0 7 .8 5 .1 — 19.1 45 .1 18. m in e ­ r a le 2 .8 5 .9 5 .

vitam ine etc.7 0 Proteină % 6. solide % 18. substanţe proteice (cazeină şi album ină).91 3 .7 0 Din d atele m edii p rezen tate în acest tabel rezultă că. fiind m ai bogat în proteină şi su bstanţe m inerale.9 5 0 . grăsim i. su b stan ţe m i­ nerale. pe cînd lactoza se m enţine constantă. deci în substanţe care asigură creşterea şi energia organism elor.Laptele conţine apă.4 8 4 . p r in con­ sum area fu ra je lor verzi în tim pul v e n i. grăsim e. Tabelul 9 C o m p o zifla la p te lu i de scroafă co m p a ra tiv cu a c e lu i de v a c i Total subst. purceii îşi dublează g reutatea în num ai 7 zile de la fătare. zahăr (lactoză). 46 . C onţinutul în su b stan ţă uscată şi p roteină variază în sens invers cu evoluţia can­ tita tiv ă a laptelui. -------Tn alim entaţia porcilor.9 0 Cenuşii % L a p te de s c ro a fă L a p te d e v a c ă 0 . m ai ales a celor în creştere. D atorită acestor însuşiri caracteristice pe care le a re laptele de scroafă.80 Grăsim e % 5. ca u rm are a acum ulam vTEarrnnei 'Â~ în ficat. inaptele scroaieior este sărac în vitam ine p rim ă­ vara 51 Mijiţi cel friai bogat iri vitam ine iarna. laptele de scroafă este cu 44% m ai concentrat decît cel de vacă.11 3 . S ăru rile m inerale cresc de la începutul pînă la sfîrşitu l lactaţiei.5 0 Zahăr ( Specificare % 5 . laptele de vacă prezintă o im portanţă deo­ sebită.45 12.

p u tîn d să-şi asigure singuri o cantitate suficientă de lapte.247 12. iar pe de a ltă parte.["' Su p tu l p u rceilor trebuie u rm ă rit de către în grijjitnri* ripnarp/^p sîn t cazuri cînd purceii m ai slâb dezvolta ţi n u sug fiindcă sîn t în d ep ă rta ţi ~cle~"către cei m ai viguroşi.1 7 1. aceasta p e n tru că /purceii pierd p rin evaporare şi tra n sp ira ţie canti/ f ă ţ i de 3— 4 ori m ai m ari decît adulţii. p e n tru că în acest fel purceii îşi creează din vrem e reflexe condiţionate p e n tru o h răn ire suplim entară cît m ai tim purie.245 11. de la fătare ş i p în ă la 7 să p tă m în i Grupa Ură apă Grupa cu ap3 v G r e u t a t e a i n i ( i a l ă (kg) ''T o t a l s p o r (kg) 'T o t a l c o n s u m d e F uraje p e p u r ­ cel (k g ) _ T o ta l a p ă c o n s u m a tă p e p u rc e l (kg) _ 1. Cînd p e n tru acestea nu 47 . dato rită faptului oa âu cea m ai m are putere. curată şi la tem pe­ ra tu ra de 15—25°C.— Tabel ul 10 E fectu l a sig u r ă r ii cu apă asupra sp o ru lu i şi c o n su m u lu i d e furaje la p u rceii su g a r i. P e n tru aceasta purceii m ai debili sînl ~ a s p z a ţn a sfîrcurile an terio are (pectorale)... P urceilor m ai viguroşi li se var rep a rtiz a sfîrcurile posterioare. sug cu energie.02 2 . I Se recom andă de asem enea ca purceilor să li se p e a apă din prim ele zile de viaţă.45 3. .21 8 . Ea se va asigura pe cît posibil ) p rin adăpători autom ate.2 y A pa treb u ie să fie proaspătă.. de­ oarece^acestea~dau o cantitate m ai m are de lapte şi sîmtTmai uşor de supt.

re ­ pede.0 11.5 1 8 .sînt instalaţii. iar la vîrsta de 2 luni 14— 18 kg. apa se va servi în jgheaburi curate. en er­ getice (hidrocarbonate + grăsim i).0 A tunci cînd h răn irea şi în g rijirea scroafelor gestan te se face în m od raţional.0 5 . ev 4 .5 14. A ceştia la vîrsta de 30 zile cîntăresc 6— 8 kg fiecare. Deci fu ra jare a su plim entară a purceilor în p e ri­ oada de sugari a re o im portanţă deosebită.0 . P e n tru ca purceii sugari să se dezvolte bine.3 2 . m etalice. în vitam ine şi oligoelem ente. Tabelul 11 V iteza de creştere a p u rceilor Vîrsta în zile 0 7 14 21 28 Greutatea Vîrsta in zi le Greutatea 1.5— 2 kg. este condiţionată a tît de caracterul e re d ita r al purcei­ lor. 48 .0 2 2 . la fă ta re se obţin purcei în g reu ta te de 1. cît şi de n a tu ra îng rijirii şi h răn irii lor. care se introduc în boxele de h răn ire su ­ plim entară. este necesar ca de la v îrsta de 6— 8 zile să fie h răn iţi suplim entar. la rîn d u l ei.5 7 . S-a constatat că în prim a lună după naştere purceii îşi m ăresc g reu tatea m ai m u lt de cinci ori. 35 42 49 56 72 9 . In acest caz apa se va schim ba cît mai ile s posibil. A ceastă creştere. In acest sens se cunoaşte că în prim ele 7—8 zile de viaţă laptele colostral satisface cerinţele în proteină.

Se va evita porum bul cu bobul spart. făin a de grîu. produc d iaree cronică purceilor. Celuloza (fibra brută) este su p o rtată în raţie fără tu lb u ră ri pînă la 5. U tilizarea grăsim ilor este condiţionată de adăuga­ rea de su b stan ţe antioxidante. care pe lîngă fa p tu l că constituie un deficit de aport vitam inic. F ăina de cereale treb u ie să fie cît m ai proaspătă . altfel valoarea ei n u tritiv ă şi vitam inică scade. dacă este posibil să fie m ăcinată cu cel m u lt 5 zile înainte. pot fi com pletate cu grăsim i de origine anim ală. d ar pe lîngă acea­ sta ele îm bunătăţesc calitatea furajelor. pe lîngă laptele m atern .In com pletarea laptelui m ate rn după vîrsta de 8— 10 zile. îndeosebi u n tu ra de porc adăugată în proporţie de 3— 15% din raţie. făina de orez şi făin a de orz decorticat şi p răjit. cerinţele energetice ale purceilor. A ltfel ele rîncezesc. gustul lor (palatabilitatea). se satisfac p rin făin u ri de ce­ reale. In această c a n titate ea 49 . făina de porum b.5%. F ăin u rile de cereale şi grăsim ea treb u ie să fie de cea m ai bună calitate. p rin gustul dulce pe care îl im ­ prim ă fu ra ju lu i com binat. p rin h rană. F aţă de alte grăsim i (seul de vită) u n tu ra de porc este m ai p re­ ferată de purcei şi m ai digestibilă. Glucoza şi zahărul sîn t alte substanţe cu valoare n u tritiv ă rid icată (4100 Kcal/kg). De asem enea se va evita orzul şi ovăzul cu atac de m u­ cegai sau m ălură. R esursele energetice. In ordinea p referin ţei purceii acceptă : făina de ovăz decorticat. iar dezvoltarea lor încetează. vitam ina E şi acizii graşi sîn t tran sfo rm aţi în an tivitam ine. deoarece este atacat de m ucegai.

care pot com prom ite cea m ai bună n u ­ triţie. şroturi.71 ifo 0 . P e lîngă substanţele energetice purceii au nevoie să li se asigure u n nivel bun de p roteină brută. date ca masă verde la grajd sau la păşune. p entru p u rceii su g a ri c M e tio n in ă -jc i s ti n ă L iz in ă T re o n in ă • T rip to fa n • H is tid in a 0. A cesla este considerat astăzi a fi de 18— 22<>/o.favorizează chiar tranzitul digestiv normal. 50 . făina de peşte şi carne.2 6 Iz o le u c in ă L e u c in ă F e n i la l a n in ă ti r o z in ă V a lin a 0 .8 0 | 0 . făina de şro tu ri de soia.Ni­ velul de pr<.1 7 0 . mazăre etc.6 0 0 . drojdia fu ra jeră etc. Tabelul 12 E c h ilib r u l d in tre en erg etice ş i a c iz ii a m in a }! in d isp en sa b ili in % d in ra fie. diaree. In hrana purceilor ea provine din tărîţe. făina de lucernă nu este recom andată în raţiile p e n tru purceii sugari. Cu to ate calităţile sale nutritiv e.7 2 0 .vină b ru tă nu este a tît de im portant cît este de necesar echilibrul care tre b u ie să existe în tre am inoacizii esenţiali şi celelalte elem ente n u ­ tritive. cele­ lalte făinuri ale cerealelor cernute şi în mică canti­ tate din lucernă.6 6 0 . deoarece conţinutul său în celuloză e m are şi produce tu lb u ră ri diges­ tive.6 6 Sursele cele m ai im portante de proteină p e n tru purcei sîn t în ordinea p referin ţei : laptele p raf ecrem at.

A lături de substanţele energetice şi proteina b ru tă cu acizii am inaţi indispensabili, n u triţia purceilor n u-şi atinge scopul, dacă nu i se adaugă aşa-num iţii biostim ulatori fu rajeri. A ceştia în condiţiuni n a tu ­ rale sîn t rep rezen taţi p rin păm înt, fu ra je verzi, soare. C reşterea purceilor în aceste condiţiuni este însă o creştere extensivă. C erinţele creşterii rapide, intensive, necesită a d ă u g a re a , biostim ulatorilor în raţie sub form ă de vitam ine finite (A, <i), com ple­ xul B) şi să ru ri m inerale d in tre care cele m ai im ­ p o rtan te sîn t clorura de sodiu, Mg, Ca, I, Cu, K, Co, Fe, Zn, Mn, M bd etc. S atisfacerea cerinţelor în substanţe biostim ulatoare se face deobicei sub form ă de prem ix u ri vitam ino-m inerale, sau supernuclee fu rajere, ca zoofortul, galifortul etc. F abricile de fu ra je com binate care au fost con­ stru ite şi extinse în u ltim a vrem e în ţa ra noastră au p relu a t în m are m ăsură producerea de n u tre ţu ri com binate p e n tru păsări, porcine şi p a rţial p en tru taurine. V aloarea biologică a p resta rteru lu i (furaj com­ b inat 0— 1) produs de către fabricile de n u tre ţu ri com binate din ţa ra noastră şi care poate fi făcut şi în afara lor, în condiţii gospodăreşti şi de ferm ă, rezultă din urm ătoarea reţe tă (în procente) :
Ş r o t d e s o ia T ă rîţe de g rîu F ă in ă d e p o r u m b 15% 5% 20% C o n c e n tr a t p r o te in o -v ita m i n o - m in e r a l Z a h ă r d e s f e c lă d e c o r ti25% 30% 5%

F ă i n ă d e o rz c a t şi p r ă jit T e t r a c i c l in ă 125 g / to n ă T o ta l 100

51

Un kilogram de p re sta rte r (furaj com binat 0— 1) p e n tru purcei conţine u rm ăto arele vitam ine :
V ita m in a A D .3 E K U .I . U .I . U .I . ro a g . 5 0 .5 0 0 A . n ic o tin ic 5 .0 0 0 C o lin ă 25 V i ta m i n a B . la 4 > > B .j m g. m g. m cg. m g. 30 180 40

12

p a n t o t e n a t d e c a lc iu m g . 10

Concentrat proteino vitamino-mineral (P .V .M .), pentru purceii sugari 10—42 zile (pină la 12 kg)
F ă in ă d e p e ş te D r o jd ie f u r a je r ă U n t u r ă c a l. I C a r b o n a t d e c a lc iu S a r e P a sse rsa n P r e m ix T y la n (20 p p m ) 8% 7% 8% F ă i n ă d e c a rn e L a c to v it Z ahăr F ă i n ă d e o a se S u lf a t d e c u p r u M o n o g lu ta m a t de N a . Z o o fo rt p t . p u r c e i 7% 50% 9 ,0 8 % 2% 0 ,1 5 % 0 ,2 0 % 3 ,2 %

2%
1 ,3 % 0 ,0 7 % 2%

Cu toate discuţiile în legătură cu efectul lor biostim ulator, antibioticele se utilizează în raţiile p u r­ ceilor, în doze care n u depăşesc 120 p.p.m. şi num ai pe bază de antibiogram ă, dato rită urm ătoarelor efecte pe care se scontează în creşterea purceilor : — sporesc viteza de creştere la purceii sugari şi a tin e retu lu i în ţă r c a t; — com bat unele form e de enterite, m ai ales în condiţiile în care există p u rtă to ri şi excretori de germ eni care se am estecă cu fu rajele pe care le con­ sum ă purceii ; — îm bunătăţesc consum ul specific ; — se reduce n u m ăru l de purcei care răm în în urm ă, loturile fiind m ai uniform e şi m ai bine dez­ voltate ; 52

— se m icşorează din stressul alim entar d in tim pul înţărcării şi trecerii la alte reţete, iar în cazul unor m anifestări subclinice de boală se reduce num ărul pierderilor de purcei. Ele au totuşi dezavantajul că produc rezistenţă în tim p faţă de m icrobi, fap t care poate fi în lă tu ra t p rin folosirea antibiogram ei şi schim barea antibio­ ticului. In condiţiile creşterii extensive a porcilor, în h ră ­ nirea purceilor sugari se va ţin e cont de u rm ăto a­ rele, pînă la extin d erea com pletă a fu rajelo r com­ binate : Incepînd din ziua a 6-a, a 10-a de viaţă se pun la dispoziţia acestora grău n ţe de cereale prăjite, sub form ă de făin u ri pe care le folosesc m ai bine decît sub form ă de u ruieli sau boabe. N u este ne­ voie de dezvoltarea din ţilo r şi m uşchilor m asticatori în n u triţia porcului. Este nevoie doar de reducerea perioadei de creştere şi dezvoltare, precum şi de aceea a consum ului de fu ra je p e n tru 1 kg spor. A ceasta se obţine num ai p rin fu ra je cît m ai bine m ăru n ţite, sănătoase şi care să satisfacă cerinţele bio­ logice ale purcelului. P e n tru aceasta, din ziua a 11-a, în afara n u tre ­ ţu rilo r concentrate am intite, purceilor li se vor adm inistra fîn de legum inoase (lucernă, trifoi), lapte de vacă sau zer, la început 50 g, m ărindu-se tre p ta t' can titatea pînă la 200 g pe cap de purcel la vîrsta de 20— 30 de zile. T rebuie av u t g rijă ca din h ran a purceilor să nu lipsească săru rile m inerale şi apa. H rana m inerală se com pune din cretă furajeră, făină de oase şi scoici, cărbune de lem n pisat, lut 53

A ceasta constă în ad m inistrarea în tre i tain u ri a fu ra jelo r sub form ă 54 i . L utul roşu va fi scos de la o adîncim e de cel p u ţin 1 m. A m estecul de u ruieli sau fu ra ju l com binat poate fi ad m in istrat fie sub form ă uscată. P e n tru com pletarea vitam inelor se recom andă ca în h ran a purceilor să se adauge începînd cu vîrsta de 3 săptăm îni moEcovi-rjiigi hjnP m ă n ^ ţ iţ ^ gfpr-l5— roşie. ovăz. m ărindu-se can titatea tre p ta t. acrit. creşte consum ul pe zi şi cap de purcel. P urceii vor fi scoşi în padocuri la aer şi soare. se vor introduce n u tre ţu rile de origine a n i­ m ală (făină de carne. F u ra ja re a um edă a purceilor şe face în 3 sau 5 tainuri. sîn t evitate indigestiile. treb u ie asigurată apa la discreţie. p e n tru a nu conţine m icroorganism e sau ouă de paraziţi. In cazul fu ra jării us­ cate.) A cestea se vor adm inistra în proporţie de 12— 20o/o din can titatea n u tre ţu lu i suplim entar. Ia rn a vitam inele se vor asigura şi p rin ad m in istrarea de g rău n ţe încolţite de grîu. pe m ăsură ce purceii înaintează în vîrstă. dovleac. In u n ităţile în care laptele lipseşte în h ran a p u r­ ceilor. făină de sînge. la început în can titate de 10— 15 g/cap şi zi. Cînd se dă sub form ă uscată prezintă avan­ taju l că dacă nu este consum at în întregim e nu se m u rd ăreşte şi nu se acreşte.roşu. orz. iar ritm u l de dezvoltare este m ult accelerat. Cu foarte bune rezu ltate se practică fu ­ ra ja re a m ixtă a purceilor sugari. Laptele poate fi ad m in istrat în h ran a purceilor şi acidulat. Cu cît nu m ăru l tain u rilo r este m ai m are. fie sub form ă de terci. A cidifierea lui nu e perm is însă să treacă peste 140°T. făină de peşte etc.

12. sau lapte de vacă. P e n tru aceasta. iar p e n tru a se să tu ra să consum e la discreţie fu ra je uscate. Se m ai pot stropi purceii cu soluţii m irositoare (creolină. se organizează h răn irea prin scroafe doici sau cu biberonul. 18 se adm inistrează p u r­ ceilor fu ra je sub form ă de terci pe care să le con­ sum e integral. La aceasta treb u ie adaugat tim pul îndelungat de fo­ losire a hrăn ito arelo r autom ate m etalice. M ijlocul cel m ai b u n de adm inis­ tra re a fu ra jelo r uscate este h răn ito ru l autom at m etalic. vor fi ţin u ţi îm preună cu p u r­ ceii acesteia în tr-o ladă. purceii care urm ează să fie alăp ­ t a ţi la scroafă doică. tim p de 1— 2 ore . fenol. In d iferen t de form a în care se adm inistrează fu ­ rajele în h ran a purceilor. în sensul că la orele 6. com para­ tiv cu cele din lem n sau cu jgheaburile din lem n. după care se lasă la scroafă. 55 . sau cele cărora le-au m u rit purceii şi care au lapte suficient p e n tru a h răn i u n num ăr m ai m are decît purceii lor. în felul acesta scroafa nem aiputînd cunoaşte purceii străini îi va p rim i ca şi pe ai săi. De obicei se folosesc ca scroafe doici cele care au fă ta t un n u m ăr m ai mic de purcei faţă de num ărul sfîrcurilor. cît şi p e n tru cei orfani.de terci. cu substituenţi de lapte (lactovit P). ele vor fi puse în jghebuleţe curate. A cesta prezintă avantajele că nu poate fi ră s tu rn a t şi se poate uşor cu răţa şi dezinfecta. asociată cu fu ra jare a uscată la discreţie. P e n tru purceii ai căror m am e au lapte puţin. iar restu rile neconsum ate de purcei sîn t folosite p e n tru scroafe sau p e n tru alte grupe de porci adulţi. Entom oxan 1—2°/o).

A ltfel. se vor naşte tu lb u ­ ră ri digestive.P e n tru ca suplim entarea cu doici să dea rezu ltate favorabile este neap ărată nevoie ca scroafa să fi fă ta t în aceeaşi zi cu purceii pe care este pusă să-i alăpteze în calitate de doică. d ar aceasta num ai la u n n u m ăr redus de anim ale. folosind ca doici scroafele fătate m ai tim puriu. . cu a ju to ru l biberonului. Se m ai poate aplica h răn irea cu su b stitu e n t de lapte sau cu lapte de vacă. care foarte adesea se complică cu afecţiuni pulm onare şi astfel purceii se tarează definitiv. diaree.

C olostrul de vacă se va ad m inistra în prim ele tre i zile de viaţă ale purceilor în 8 reprize a cîte 30 m l şi anum e : în prim a zi se va adm inistra din colostrul de la prim u l m uls. A tît colostrul cît şi laptele se vor adm inistra încălzite la tem p e ra tu ra de 39— 40°C. în a 2-a zi din colostrul de la al 2-lea m uls şi în a 3-a zi din colostrul de la al 3-lea m uls. 57 .P e n tru efectivele m ari se lucrează p e n tru punerea la p u n ct a u nui sistem au to m at de a lă p tare a rti­ ficială. In continuare se va folosi laptele de la aceeaşi vacă.

In locul lui se vor adm inistra fie r­ tu ri de in. A ltfel purceii se îm bolnăvesc de diaree. care s-a tran sfo rm at în tr-o pastă fluidă p rin adaos de spirt. glicerină şi albuş 58 . M etoda care s-a im pus în practică este ta ­ tuajul. ovăz. te re n u l m u rd ă rit va fi şters cu cîrpe înm uiate în sodă caustică 1% sau brom ocet. In cazul cînd totuşi diareea apare. adică. Ca tu ş poate fi folosită orice funingine. în ain te de prim ul su p t se efectuează individualizarea şi cîntărirea purceilor. R evenirea la regim ul lac tat se va face num ai după ce diareea a d isp ăru t complet. ceai de lucernă. orez. după u n tim p destul de scurt num erele im prim ate n u se m ai recunosc. însă p uţini crescători şi teh n i­ cieni sîn t satisfăcuţi de ea şi aceasta p e n tru că nu dă rez u lta te . Unde este greşeala ? N u la tuş. Aste r. în g rijire a purceilor treb u ie îm pletită în m odul cel m ai strîn s cu h ră n ire a n aturală. foarte fină. Concom itent purceii vor fi supuşi observaţiei m edicale şi tra ta ţi corespunzător. In crescătoriile de reproducţie. dar şi cu cea suplim entară. H răn irea purceilor cu lapte de vacă se recom andă num ai atunci cînd situ aţia o necesită şi cînd nu avem posibilităţi să dăm purceii la scroafe-doici. am bele la ureche. orz. Individualizarea purceilor se poate face p rin două m etode : tatu a j şi crestare. T atu area este o m etodă cunoscută de in d i­ vidualizare anim ală.S-a constatat că laptele de vacă influenţează în mod favorabil creşterea şi dezvoltarea purceilor atunci cînd este folosit proaspăt şi m uls în condiţii igienice. se opreşte h ră ­ n irea cu lapte.— n u tu l va fi schim bat de 2— 3 ori pe zi şi concomi­ te n t cu schim barea lui.

producîndu-i durere. Se ştie că purceii se nasc cu două perechi de d in ţi (una de incisivi şi una de canini pe fiecare falcă).de ou în p ărţi egale. avînd ca u rm are îngreunarea 59 . Col­ ţii m ari. ori prea m ari.. El poate fi aplicat şi la faţa in tern ă a pliului ei. M etoda crestătu rilo r la urechi este din ce în ce mai p u ţin folosită dato rită pe deoparte faptului că este m u tilată fizionom ia animalului. sub form ă de cifre. treb u ie frecat insistent. Şi anum e. Din prim ele în g rijiri care se dau purceilor face p arte şi tăierea colţilor (caninilor). sau cu aşezare vicioasă. T atu aju l se aplică num ai la fa ţa in tern ă a pavilio­ nului conchiei auriculare. adică în total cu 8 dinţi. la su p t strîn g sau chiar rănesc sfîrcurile m amei. p e n tru vizibilitate. Cînd dinţii canini sîn t anorm al aşezaţi. U lterior. rănesc chiar lim ba proprie a purcelului.iar pe de altă p a rte p e n tru că se ru p destul de tim p u riu şi deci crestătu rile nu-şi ating scopul p e n tru care au fost efectuate. în 2— 3 zile purceii m or p rin inaniţie. dar aşezarea nu este accesi­ bilă p e n tru anim alele exploatate ca adulte. Din această cauză scroafa se aşază în decubit abdom inal şi refuză să mai prim ească purceii la supt. p rin m iş­ cări de rotaţie în am bele sensuri. cu crotalii sau cu azotat de a rg in t 10<>/o prin aplicarea lui pe spinarea anim alelor cu pensula. Cel m ai im p o rtan t secret în reu şita u n u i tatu a j este im prim area pastei p rin fre ­ carea pielii în po rţiu n ea pe care au fost im prim ate cifrele. în viaţa de reproducţie. altfel tuşul nu pă­ trunde. cît m ai m ari. Dacă sta re a ară tată continuă. individualizarea din perioada de sugar poate fi com pletată cu alte sistem e.

C oncom itent cu tăierea colţilor în unele crescă­ torii se practică şi tăierea cozii sau caudotom ia. dacă acesta nu caută să stab i­ lească deficienţa care a constituit m obilul caudofagiei şi auriculofagiei . tăierea caninilor chiar din ziua naşterii este u tilă şi practică. în ­ g rijito ru lu i rev en in d u -i rolul de a an u n ţa ap ariţia unei eventuale hem oragii. saliva avînd ea însăşi p ro p rietăţi antiseptice. P e n tru ev itarea acestor neajunsuri. este neglijabilă. fără hem ostază. d ar crescătorul să nu uite că purceii au şi urechi.sup tu lu i şi uneori infecţii. O ricare a r fi in stru m en tu l folosit. în perioada de tineret. iar în perioada de după în ţă rca re şi acestea pot fi m încate (ne­ croza auriculară). deşi unii specialişti afirm ă că se pot produce infecţii necro-bacilare. A cesta va fi dezinfectat după fiecare boxă de purcei. 60 . Locul d intelui secţionat nu se va dezinfecta cu nim ic. T ăierea cozii este făcută de către tehnician. Sec­ ţionarea este u rm ată de tam ponarea regiunii cu sp irt sau tin ctu ră de iod. după secţio­ nare. Dacă este corect efec­ tu a tă ea nu dă nici o com plicaţie şi deci nu are nevoie de o în g rijire u lterio ară specială. chiar dacă aceasta se face cu foarfecele. T ăierea cozii se face p e n tru a îm piedica m încarea ei (caudofagia) de către alţi purcei. acestea a p a r num ai în con­ diţiile în care purceilor nu li se asigură condiţii corespunzătoare de creştere. T ăierea colţilor se poate face cu foarfece sau cu u n cleşte special. Caudotom ia se face fie cu foarfecele. secţionarea cozii se practică la d istanţă de 1 cm de la p rin d erea ei la crupă. Este desigur o m ăsură. fie cu term ocauterul. Hem oragia.

P rep aratele de fier poartă denum iri diferite. purceilor li se injectează fier în scopul p revenirii anem iei provocată de scă­ derea hem oglobinei din sînge. plăm înilor. d a r m ai ales ale a p aratu lu i digestiv. p e n tru a asigura purceilor un p at cald. 61 . Cînd asem enea p rep arate lipsesc. Soluţiile se folosesc proaspete tim p de 2— 5 zile şi se păstrează în sticle colorate. Purceii. In m om entul cînd purceii au început să consum e furaje. Din cercetările făcute s-a constatat că purceii care prim esc fier din prim ele zile de viaţă. De pe paiele m ucegăite purceii pot lua nen u m ărate ciuperci care produc îm bolnăviri ale pielii. în toată perioada de sugar treb u ie lăsaţi lîngă m am ă. în locul laptelui de la scroafă furajele se um ectează cu o soluţie de 5%o su lfat de fier şi 2%0 su lfat de cupru.5 g su lfat de fier (calaican). cresc mai repede şi sînt m ai rezistenţi la îm bolnăviri şi în special la diareea din ju ru l vîrstei de 21 de zile şi im ediat după înţărcare. dizolvate în tr-u n li­ tru de apă. în m od obişnuit. Nu se vor folosi în nici u n caz paie m ucegăite şi um ede. p rev en irea anem iei purceilor treb u ie fă­ cută p rin stro p irea u g erului scroafei în ain te de supt cu o soluţie form ată din 1 g su lfat de cupru şi 2.In ziua a 2-a de viaţă. S u p tu l după voie şi căldura m atern ă oferă cele m ai bune condiţii pen­ tru săn ătatea şi dezvoltarea purceilor. este cu 10«/o mai m are la în ţărcare decît aceea a purceilor care nu au p rim it fier. G reu tatea purceilor care au p rim it fier în perioada de lactaţie. indife­ ren t de form a sub care aceasta se face. In această perioadă podeaua boxei tre b u ie bine a şte rn u tă cu paie uscate sau rum eguş uscat şi în c a n titate sufi­ cientă.

de asem enea. vor fi lăsaţi afară în padocuri sau vor însoţi m am ele la păşunat cel p u ţin 3— 4 ore pe zi. sau şi în celelalte. p u r­ ceii sugari începînd cu vîrsta de 3 săptăm îni. in ­ d ife ren t dacă purceii se cresc în sistem industrial sau gospodăresc. dato rită existenţei fu rajelo r com­ binate. precum şi a p rep aratelo r de fier injectabil. cu bune rezultate. produc m ai m ulte p ierderi decît cîştigă anim alele în condiţii de plim bare la ex terio r în padocuri. nici singuri. asigurînd o dezvoltare norm ală şi plină de vigoare. uşiţele p e n tru ieşirea purceilor din boxele de fu ra ja re în padocuri. P rin plim bările pe te re n sau păşune. în m ajo ritatea ferm elor au început să fie astupate. nici îm preună cu m am ele lor. C reşterea p u r­ ceilor în tab ere din luna iunie şi pînă la jum ătatea lui septem brie. purceii îşi com pletează o p arte din necesarul de să ru ri m ine­ rale în mod n atu ral.In sezoanele calde. A ceasta p e n tru că pe de o parte s-a consta­ ta t că deschiderea uşiţelor dă naştere la curenţi de aer care p rin îm bolnăvirile pe care le determ ină purceilor. In concepţia crescătorilor din epoca actuală. ca şi purceii. In asem enea condiţii. A sem enea purcei nu m anifestă nici un sem n de anem ie din cauza lipsei de fier din laptele m atern. E xpunerea la lum ina directă a razelor solare fereşte organism ul purceilor de rahitism . cu u n conţinut com plet faţă de nevoile p u r­ celului. este ten d in ţa ca purceii să nu m ai fie scoşi la plim ­ bare. în condiţiile clim ei ţă rii noastre se poate face. iar pe de altă p arte p e n tru că p rin exi­ stenţa fu rajelo r com binate se pot pune la dispoziţia 62 . cînd la soare se înregistrează tem p e ra tu ri peste 15PC. Şi acestea sîn t exploatate în condiţii de stabulaţie p e r­ m anentă.

3 0 .1 0. ele vor pierde d in valoarea n u tritiv ă şi biologică. săru rilo r m inerale şi a oligoelem entelor.2 3 2 .purceilor.5 0 .3 0. Ţabelul 14 C au zele m o r ta lită ţii la purcel (după S m i t h ) u Sufocaţi D iverse "a” u tn % Diaree C Z £ < 9 C *o & a. a în g rijirii lor în această perioadă.8 3 4 . a felului în care se fac în ­ reg istrările purceilor sugari fătaţi m orţi.3 0 . a tît p rin îm bolnăviri cît şi p rin m ortalitate. i 0 .1 4 . iar procentul de m o rtalitate variază n u nu­ m ai de la o ţa ră la alta. precum şi a sincerităţii şi corectitudinii cu care ele sînt în reg istrate şi raportate. pe lîngă substanţele n u tritiv e de care aceştia au nevoie în tim pul creşterii şi a vitam ine­ lor. P ie r­ derile de purcei sîn t in flu en ţate de o m ulţim e de factori. p rin rîncezirea grăsim ilor şi reducerea sau chiar pierderea com pletă a conţinu­ tu lu i vitam inic.5 i . F u rajele com binate treb u ie însă folosite în ca­ d ru l term en u lu i de valabilitate fix a t p e n tru fiecare şarjă şi etichetat. A ceasta este în funcţie de condiţiile care se asigură purceilor în perioada de sugari. U na d in tre cele m ai m ari g reu tăţi în în grijirea purceilor sugari o constituie p revenirea pierderilor.2 1.4 T o ta l Cauza morţii O Mîncati de scroafă Născuţi neviabili O E Vătămaţi dc animale Leziuni ale gurii Loviri şi viermi 63 . ci şi de la o gospodărie la alta. 3 % d in p u r c e ii F ă ta ţi 15 5 . A ltfel.

m ai griju lii decît altele.8 35 3 1.9 __ _ — — _ _ _ _ _ D in datele cuprinse în acest tab el reiese că în viaţa purceilor sugari se rem arcă două perioade critice 64 .5 50 1 1 55 60 _ _ _ _ I 1 1 _ 2 .Din tabelul de m ai sus purceii striv iţi reprezintă cca.9 0 .9 0 .4o/0 de p u r­ cei m orţi. îngrăşate. O scroafă a te n tă se scoală im ediat alarm ată cînd aude g u iţatu l purcelului p rin s sub ea. Scroafele grele. pe cau ze şi p erioad e (după G r I g o r i u) P ierd erile pe perioade de cinci zile (%) Cauza 5 T o t a l D e b ilita ­ te A c c id e n ­ te Pneum o­ p a tii E n te r o p a ti i 45 28 17 10 8 4 4 15 8 5 20 7 2 .2 0 .6 30 10 3 . Din această cauză scroafele bătrîne.3 0 . cînd purceii n u sîn t încă adaptaţi la noile condiţii şi încă nu li s-a creat reflex u l de a p ă ra re contra pericolului de a fi accidentaţi prin strivire. Se ştie că.5 0 . greoaie.5 0 . Tabelul 15 P ie rd erile de p u rcei. ju m ă ta te (15o/0) din procentul de 34.4 0 .3 40 3 1. sîn t m ai p u ţin active şi în con­ secinţă m ai p u ţin aten te cu purceii decît scroafele uşoare.6 1.9 2 .9 2 . în m od n a tu ra l unele scroafe sîn t m ai bune m am e.3 0 .5 3 .9 0 .2 45 2 1.4 2 .5 25 13 6 . S triv irile se produc cu deosebire în prim a săptăm înă de viaţă. b ătrîne.9 0 . de regulă strivesc m ai m ulţi purcei decît cele tinere.

.

cu grătare.S i s t e m di 1 c o n s t r u i r e v i ta r ea st ri vi ri i Organizarea in ter i­ oară a grajdurilor de t iner et porcin. adăp ostu ri a u t o m a t e şi a l e i de deservire suspendate c. fără p ad o cu r i.u l i n i i de d e c o v i l .

îngrămădirea tine­ r e t u l u i în b o x ă duc e la c r e a r e a d e d i f e ­ r e n ţ e m a r i în d e z ­ v o l t ar e a i ndivizilor .

Neas i gur a r ea con­ f ort ul ui p e nt r u p o r ­ ci d u c c la î n g r a m a direa animalelor. î m b o l n ă ­ viri p u l m o n a r e U m e z e a l a şi c u r e n ­ ţ i i de ae r d ă u n e a z a dezvoltării purcei­ lor . auriculofagie. c audof agi e..

L i p s a de c ă l d u r ă n e ­ li ni şt eşt e a n i m a l e l e din a dă po s tu ri F u r a j a r e a purceilor înţărcaţi din hr ă­ nitori a u t o m at e .

Furajarea tineretu­ l ui p o r c i n î n h r ă n i ­ tori t r o n c o n i c e Hrănirea pur cei lor î n ţ ă r c a ţ i p r i n î mp r ă ş t i e r e a h r a n e i pe j os. A d ă p ă t o r i a u t o ­ mate .

Apa curentă pentru adăpătorile a u to m a ­ te. se a s i g u r ă p r i n r e z e r v o a r e la gr aj d Creşterea tineretului p o r c i n de r e p r o d u c ­ ţie trebuie făcută în c on d iţ i i de p ă ­ ş u n e şi mi ş c a r e . la t e m p e r a t u r ă c o n s t a n t ă .

.

P rev en irea pierd erilo r în condiţiile celor mai m oderne cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii de care d ispune creşterea purceilor în perioada actuală. a efo rtu lu i de a d ap tare la noile condiţii de viaţă şi apoi cu pe­ rioada cînd laptele m ate rn este insuficient faţă de nevoile de creştere ale purceilor. cul­ cuşul purceilor). aceste becuri se suspendă la 65— 70 cm de podea în boxa suplim entară a purceilor. ca şi p rin pu n erea la dispoziţia purceilor a unor re ţe te de fu ra je cît m ai uşor de digerat. sau chiar în tr-u n colţ din boxa scroafei. se va m onta o sursă supli­ m en tară de d ă d u ră : becuri infraroşii sau reşouri. Din ziua a 2-a purceii s-au obişnuit 65 . de fiecare dată. acolo unde există. Ţ inînd seam a de scop. chiar de la naştere purceii se aşază sub baia de căldură rad ia tă de bec. se realizează p rin asigurarea unei tem p e ra tu ri cores­ punzătoare în m ediul înco n ju răto r (m aternităţi. fără însă ca tu b u l digestiv să fie p reg ă tit din punct de vedere fiziologic p e n tru a digera în m ăsură su ­ ficientă n u tre ţu l consum at. Practic. p rin am enajarea boxelor scroafelor şi ale purceilor. In acest caz lam pa treb u ie p ro te jată cu 2— 3 şipci de lem n. p rin în tre ţin ere a u n u i regim de ventilaţie. La v îrsta de 8— 12 zile purceii consum ă h ran ă suplim entară. A ceste perioade corespund cu criza de acom odare p rin lipsa din m ate rn ită ţi a unui sistem de term oreglare şi ventilaţie. deasupra a ştern u tu lu i de paie sau rum eguş. In acest sens. In tru c ît la alăp tare purceii m erg după voie. după term i­ n a re a suptului. în prim a zi e necesar ca purceii să fie d irija ţi de în ­ g rijito ri sub lam pă. în zona purceilor.şi anum e : prim ele cinci zile după naştere şi de la 20 la 30 de zile.

cu acest sistem şi după term in area suptului se duc singuri sub bec. Folosirea lăm pilor este indicată ziua şi noaptea, in d iferen t de anotim p, în vederea asigurării confortului corespunzător fiecărei etape din viaţa purcelului sugar. Pe lingă asigurarea căldurii în prevenirea p ier­ derilor la purcei, în prim ele zile de viaţă s-au do­ vedit a fi necesare crearea de zone de refugiu, faţă de m işcările necontrolate ale m am ei. A ceste zone se realizează p rin construirea pereţilor boxei din ţevi m etalice, sau p rin m ontarea în interiorul boxelor scroafelor de bare de protecţie la o înălţim e de 20— 25 cm de la podea. Se creează astfel un spaţiu de refugiu p e n tru purcei în cazul că ei sînt surp rin şi lîngă perete, cînd se culcă scroafa. Din realizarea acestor două dispozitive (încăl­ zirea şi protecţia faţă de strivire), pierderile la purcei faţă de datele din lite ra tu ră au p u tu t fi reduse de la 18— 35»/o în această perioadă, la 11— 13%. Au fost reduse sim ţitor pierderile p rin s tri­ vire, au disp ăru t îm bolnăvirile şi pierderile dato­ ra te afecţiunilor pulm onare, accidentelor, de ase­ m enea au scăzut îm bolnăvirile d ato rate afecţiunilor digestive. R idicarea tem p eratu rii în com partim entele de fătare şi m ate rn ită ţi favorizează ferm en taţia su b stan ­ ţelor organice din fecale, urină, furaje, m otiv pentru care în aceste sectoare se va în tre ţin e un regim de curăţenie perm anent, iar îm prospătarea aerului se va face p rin punerea periodică în m işcare a siste­ m ului de ventilaţie, sau deschiderea geam urilor v ara (nu şi a uşilor), d ar num ai de pe o singură la66

tu ră a adăpostului sau a com partim entului, astfel ca să nu se form eze curenţi de aer. P rev en irea diareei purceilor care cel m ai adesea se complică cu colibacili, se face p rin punerea la dispoziţia purceilor, aşa cum s-a ară tat, de fu raje care conţin proteină b ru tă conform cerinţelor, care conţin acizi am inaţi esenţiali, vitam ine şi săruri m inerale, energetice sub form ă de zah aru ri solu­ bile şi tot am estecul num ai sub form ă de făinuri. Se vor evita g rău n ţele chiar p răjite şi uruielile. Dacă şi n u triţia este pusă la punct în sensul a ră ­ tat, pierderile la purcei p e n tru perioada de sugar sîn t reduse m ult, iar eficienţa economică a secto­ ru lu i creşte, deoarece p reţu l de cost al unui purcel în ţă rca t în tre 5— 15 kg nu depăşeşte 150—200 lei. In perioada de alăp tare purceii se dezvoltă într-u n ritm proporţional cu greu tatea la naştere, ca­ pacitatea de alăp tare a scroafei, dar şi în funcţie de fu ra jare a şi condiţiile de zooigienă asigurate. G reu tatea la naştere influenţează în tr-u n grad în alt viabilitatea purceilor nou născuţi şi în mod im plicit influenţează şi proporţia de purcei în ţă r­ caţi. D intre purceii născuţi sub 0,5 kg nu se înţarcă nici unul. P e m ăsură ce creşte greu tatea la naştere, creşte şi procentul de purcei care ating v îrsta în ­ ţărcării, iar cei cu greu tăţi peste 2 kg se m enţin în viaţă în totalitate. Din aceste date rezultă necesitatea selecţiei scroa­ felor şi vierilor din linii de anim ale care să dea naş­ tere la purcei cu o g reu tate cît m ai m are la fătare. C reşterea în g reu ta te a purceilor în cursul perioa­ dei de alăp tare în condiţii obişnuite este de pînă la 6— 18 kg, în funcţie de condiţiile de în tre ţin ere din 67

Tabelul 16
In flu en fa g r e u tă ţii p u rceilo r lâ n aştere asu p ra n u m ă ru lu i ş l g r e u tă ţii In d iv id u a le la în ţărcare Greutatea la naştere Numărul de purcel fătaţi capete Născuţi mortl % Intârca (i%

Greutatea medie la
înţărcare

Kg

Kg

0,450 0,570 0,680 0,740 0,910 1,020 1,130 1,245 1,360 1,470 1,585 1,700 1,810 2,040 2,150

56 107 270 291 674 832 1531 1157 1354 587 426 143 93 2 3

46,4 14,0 15,9 7,9 6,0 4,3 4,3 3,5 4,1 2,7 3,05 2,8 1,08 0,0 0,0

0,0 1,8 12,9 34,0 49,2 63,3 67,4 74,1 77,3 82,4 85,6 83,6 83,9 100,0 100,0

3,9 8,3 9,0 9,4 10,3 11,0 11,8 12,4 13,3 13,6 13,9 15,7 13,5 17,5 Tabelul 17

S p o r u l m e d iu z iln ic (g r a m e ) a l p u r c e ilo r I n înţărcarea tim pu rie M.A. X L (Dep. IAS)

s u g a r i,

pe

s&ptămtnl

In înţărcare a obişnuită Vîrsta în ii l e Marele alb (REDKIN) Landrace (ESPERSEN)

7 14 21 28 35 42 49 56

185 200 210 210 285 350 410 500

165 200 170 140 190 220 250 290

163 184 170 151 199 280 313 417

68

după care sporul în g reu ta te se redresează. în vederea în ţă rcă rii tim purii. sub form ă de la p te praf. purceii. cu cît lotul de purcei este m ai m are cu a tît scade sporul m ediu zilnic şi g reu ­ tatea acestora la înţărcare. In condiţiile fu ra jării tim purii. In tre 16— 24 de zile de la fă ta re se com pletează den tiţia de lapte care de asem enea produce tu lb u ră ri în m ersul creşterii. grăsim ile nu sîn t rîncezite şi la alcă­ tu ire a lor participă laptele ecrem at. S porul m ediu zilnic este pu tern ic in flu e n ţa t de g reu tatea cu care purceii pornesc de la naştere.crescătorii. plăcută din punct de ve­ d ere gustativ. N u triţia tim purie însă. de alim entaţie şi de v îrsta de în ţărcare (25— 56 zile). Un a lt factor care a re influenţă asupra sporului m ediu zilnic este n u m ăru l de purcei din lot (la scroafă). in tră în tr-o perioadă critică de dezvoltare. precum şi ad m inistrarea de fu ra je corespunzătoare 69 . trecerea de la săptăm îna a 3-a la săptăm îna a 4-a de viaţă. E voluţia lor e scurtă şi fără p ierd eri atunci cînd fu rajele conţin pu ţin ă fibră b ru tă şi sîn t ad m inistrate sub form ă de făinuri. care începe în tre 6— 10 zile. D in datele acestui tabel rezu ltă că atunci cînd purceilor li se asigură h ran ă valoroasă din pu n ct de vedere n u tritiv şi biologic. se ob­ servă apariţia u nui procent însem nat de tu lb u ră ri digestive m anifestate p rin diaree. ca u rm are a red u ­ cerii secreţiei lactate răm în în urm ă cu creşterea. In condiţii foarte bune de creştere şi alim entaţie purceii pot atinge chiar greu tăţi de 22—25 kg la vîrsta de 8 săptăm îni. In tre aceste două elem ente există u n ra ­ p ort invers şi anum e.

Perioada cea m ai potriv ită p e n tru castrare este considerată perioada de alăptare. se asigură u n fro n t de fu ra ja re suficient. aceasta p e n tru că viteza de rep a ra ţie a ţesu tu rilo r este cea m ai m are şi p e n tru că. m ate­ rialul necorespunzător p e n tru prăsilă tre b u ie cas­ trat. iar în con­ 70 . Din acest fa p t rezultă că şi purceii cu g reu tă ţi m ici la naştere. capacităţii de alăp tare a scroafelor m am e. din loturile m ari ca num ăr. nu se datoreşte g reutăţii m ai m ari la naştere. contenţia anim alelor se face cu cea m ai m are u şu rin ţă şi su ferin ţa postoperatorie este cea m ai mică. fac însă ca aceste diferenţe să fie — destul de mici. T rebuie precizat însă că sporul m ediu zilnic m ai m are constatat la lo turile m ai m ici de purcei. Cea m ai indicată perioadă p e n tru castrarea vieruşilor. P ă rere a noastră este că în con­ diţiile obişnuite din ferm ele noastre. pot creşte rap id dacă sîn t puşi în condiţii deosebit de bune. CASTRAREA PURCEILOR In perioada de sugar în crescătoriile p e n tru pro ­ ducerea cărnii. rezolvarea acestor operaţiuni economice şi san itare treb u ie efectuată în tre 7 şi 14 zile. cînd în ţărcarea purceilor se face în ju ru l v îrstei de 42— 56 de zile. ci aşa cum s-a ară tat. dar şi în cele de reproducţie.(p re sta rte r O 1). poate fi e v ita t fu rtişag u l de lapte. d ar şi p e n tru rem edierea h e r­ niilor. cel m ai adesea. şi atunci cînd n u triţia se face la discreţie. precum şi a fu ra jă rii suplim en­ ta re a purceilor. este v îrsta de 3— 4 săptăm îni după cei m ai m ulţi tehnicieni.

P e n tru p rin d erea ovarelor se p ătru n d e p rin linia albă înapoia om bilicului. in terv en ţia opera­ torie să su rp rin d ă purcelul ieşit din criza de 10 zile şi în ain te de criza de 21 de zile. de 20 cm/cap. Se pot castra şi scrofiţele în această perioadă. C astrarea lor treb u ie făcută însă în condiţii de asepsie.4 m 2. ca şi cas­ tra re a vieruşilor. S p aţiu l de odihnă pe cap de purcel sugar este ne­ cesar să fie de 0. d atorită posibilităţilor apariţiei tu lb u ră rilo r digestive în pe­ rioada im ediat urm ătoare. cu capul în jos şi faţa abdom inală înainte. spre operator. iar purceii. O singură tă ie ­ tu ră de 5 cm e suficientă p e n tru ex trag erea ova­ relo r şi sm ulgerea lor. O peraţiunea o execută tehnicianul ferm ei. In ziua castrării purceii nu vor beneficia de fu ra jare suplim entară. O peraţiunea se execută pe anim alele contenţionate. ca durată. O peraţiunea este uşoară. deoarece im ediat după 6 zile se introduce fu ra jare a suplim entară. se poate lucra în condiţii de c u răţenie bună chiar şi fără dezinfectante. cel m ai bine este ca aceste operaţiuni să fie făcute la vîrsta de 14 zile şi im ediat după aceasta. P e n tru executarea operaţiunii de castrare a vieru şilo r e necesar ca in stru m e n ta ru l să fie sterilizat. Nu e nevoie de preg ătiri speciale în vederea săvîrşirii actului operator . iar fron tu l de jgheab p e n tru hrănire. Adică. la jgh eab u ri cu un 71 . S u tu ra inciziei se va face în tr-u n sin g u r plan şi în fir continuu. boxa şi a şte rn u tu l să fie foarte curate.2— 1. d a r necesită o îndem înare form ată şi se poate practica în acelaşi tim p.diţiile în ţărcării tim purii.

în special la porcine. unde tră iau a lă tu ri de scroafa-m am ă sau doic?. s-a scris m u l t . s-au em is p ă re ri diferite. în ţă rca rea constă de fapt în ru p ere a rela ­ ţiilor de h răn ire d in tre m am ă şi puii săi.diam etru de 30 cm. în special asupra tim pului optim cînd să se efectueze aceasta în condiţii de crescătorie. iar condiţiile în care aceasta se face în n a tu ră şi la anim alele de ferm ă este deosebită. obişnuindu-se cu n u triţia caracteristică speciei căreia îi ap arţin. A ltfel boxa este veşnic m u r­ dară. de m are im portanţă p e n tru obţinerea în tr-u n tim p m ai scu rt şi cu u n consum de fu ra je m ai redus a unui num ăr m ai m are de produşi. se îm bolnăvesc şi m ulţi mor. este caracte­ ristică fiecărei specii. în ţă rca rea este o operaţiune zooeconomică. dacă paralel se asigură purceilor condiţii corespunzătoare şi dacă purceii în ţărcaţi sîn t puşi în condiţiile unor adăposturi care să rep rezin te continuarea directă a celor din m atern itate. purceii nu găsesc loc de dorm it. V îrsta de în ţărcare poate fi coborîtă în dauna laptelui m atern. stagnează în dezvoltare. ren u n ţă la laptele m atern şi trec la alim entaţia caracteristică anim alelor adulte. în ţărcarea. 72 . ÎNŢĂRCAREA PURCEILOR în ţă rc a re a este fenom enul biologic n a tu ra l sau artificial p rin care puii m am iferelor dom estice şi sălbatice. uneori contradic­ torii. D espre înţărcare. ca fenom en biologic.

în ţă rc a re a treb u ie făcută astfel ca să asigure păs­ tra re a săn ătăţii a p aratu lu i m am ar al scroafei — m am e p e n tru noi serii de purcei. C onflictul im unologic rezu ltă din suprim area bruscă a lap telu i m atern. U rm ează acom odarea şi în fră ­ ţire a purceilor. m u tarea în tr-u n loc necunoscut.25 zile răm în descoperiţi im unologic o perioadă de tim p de aproxim ativ 2—4 săptăm îni. necunoscuţi. Cele de com portam ent sîn t legate de lipsa agi­ taţiei purceilor din tim pul alăptării. datorită dezacor­ 73 . astfel că purceii în ţărcaţi la 4. P urceii sîn t lipsiţi astfel de acţiunea anticorpilor pe care scroafa îi tran sm i­ tea p rin colostru şi lapte. C onflictul n u tritiv constă în aceea că purcelul în ţă rca t sub 5 săptăm îni — v îrsta la care începe să fie posibilă digestia com pletă a n u tre ţu rilo r — p rin lipsa laptelui m ate rn este obligat să trăiască exclusiv cu n u tre ţu rile care i se pun la dispoziţie. im unologice şi nu tritiv e. cu în ­ d e p ă rtare a şi izolarea celor m ai slabi. P rin în ţă rca re purceii sîn t expuşi la o serie de conflicte psihice (de com portam ent). de sustragerea de la u m b ra ocrotitoare a m am ei. Conflictul n u tritiv este cu a tît m ai m are cu cît în ţărcarea se face m ai devrem e. C onflictul imunologic este cu a tît m ai grav cu cît în ţărcarea se face mai de tim puriu. tra n sp o rt supraaglo­ m erat. lotizări etc. la care se adaugă in terv en ţia (uneori brutală) a în g rijito rilo r care le im pun p rin forţă operaţii de castrare. cîntărire. A ceştia nu vor avea acces la h ran ă şi adăpători şi nici la su ­ p rafa ţa uscată a culcuşului. de a p ariţia în ju r de indivizi noi. precedate de lu p te violente.

M am a să fie alim entată astfel ca la 2— 3 zile după u ltim a alăp tare u gerul să nu m ai conţină lapte. în ţă rca rea . fenom en care este u rm a t de îm bolnăvirea a p aratu lu i m am ar şi com prom iterea lui de cele m ai m ulte ori p en tru o nouă lactaţie. in d ife re n t de v îrsta la care este practicată. în ţă rca rea purceilor la v îrsta de peste 4 săptăm îni este un sistem de în ţărcare obişnuită. treb u ie făcută astfel ca purcelul să sim tă cît m ai p u ţin lipsa m am ei şi p e n tru aceasta a nece­ sar ca în adăpostul în care sîn t tran sm u taţi. curenţi de aer. iar în ţărcarea sub 4 săptăm îni este considerată o în ţă rca re tim ­ 74 . P urcelului în ţă rca t să i se pună la dispoziţie fu ra je care să aibă o com poziţie identică cu aceea a laptelui m atern şi digestibilitate cît m ai apro­ piată de acesta. incom plet dezvoltate faţă de trecerea de la u n regim lac tat la acel al n u triţie i su plim entare exclusive. ei să găsească condiţii corespunzătoare clim atului m atern (tem peratură. A cestea pot fi sistem a­ tizate în felul u rm ăto r : 1. în ţă rc a re a purceilor — în tim p şi în d iferite ţări — s-a practicat şi continuă să se practice şi astăzi la d iferite term ene. lum ină. 2. In caz contrar. 3. um iditate. în g rijire blîndă). D in acestea rezu ltă caracteristicile fundam entale ale unei în ţă rcă ri reuşite. gaze nocive. de digestie. d in tre care cele m ai uzuale sîn t la 56 de zile. 25 de zile şi 4 zile. 42 de zile.dului d in tre posibilităţile biochim ice ale tu bului digestiv. laptele răm as în uger se alte­ rează în sinusurile şi canalele galactofore.

sau forţată. în ţă rc a re a purceilor la 56 de zile este unanim re ­ cunoscută ca cea m ai p o triv ită în condiţiile creşterii extensive şi în m od deosebit atunci cînd nu este rezolvată problem a su b stitu en ţilo r de lapte de scroafă şi a fu rajelo r com binate. In m od n a tu ra l scroafa este capabilă să producă lapte pînă la 10— 12 săptăm îni de la fă tare şi chiar m ai m ult. ad m in istrat purceilor în prim ele 35 zile de viaţă. La aceasta treb u ie făcut u rm ă to ru l calcul şi anum e : că.8 kg su b stitu e n t de lap te şi p re sta rte r (furaj com binat 0— 1). în ţă rc a re a tim p u rie este m ai economică deoarece creşte n u m ăru l de purcei care se obţin pe cap de scroafă în tr-u n an de zile (30 de purcei şi peste). purceii sugari consum ă 4 1 lapte. Fiecare m etodă îşi are avantajele şi dezavantajele sale. Acelaşi spor la purcei se poate obţine cu num ai 1. p e n tru care la rîn d u l ei. p e n tru realizarea unui kg spor.purie. scroafa are nevoie de 3.3 kg n u tre ţ com binat. d ar ea necesită ex isten ţa unei in dustrii a furajelor. Scăderea însă a producţiei de lapte a scroafei după 5 săptăm îni de la făta re şi posibili­ tate a purceilor de a se h răn i şi cu alte n u tre ţu ri de la această vîrstă. U nitatea însă care nu beneficiază de fu raje com­ b inate corespunzătoare p e n tru purceii sugari şi p e n tru tin e ret.5— 1. e cel m ai bine să practice în ţărcarea obişnuită — de 42 sau 56 de zile. justifică în ţărcarea purceilor în acest m om ent. cu aceleaşi cheltuieli. A v an taju l economic este evident deci şi din acest punct de vedere. a înlocuitorilor de lapte. 75 . altfel în ţărcarea m ai tim p u rie poate produce p e rtu rb a ţii care se sol­ dează cu m ari pierderi.

în sistem ul ţărăn esc al creşterii porcului. astfel că în u ltim a zi de în ţărcare scroafa n u va prim i nici un fel de fu raj în afară de apă. P e n tru ca purceii să nu sufere după înţărcare. A cest sistem de în ţă rca re este p racticat astăzi în crescătoriile de reproducţie. în crescătoriile care nu au asigurate fu ra je com binate. de n u triţia m am ei în perioada de gestaţie şi lactaţie. în a tre ia zi de 3 ori. a tît de prăsilă cît şi de carne. to t de la sfîrşitu l acestei săptăm îni se va m odifica program ul suptului p u r­ ceilor în sensul că dacă pînă la această vîrstă sugeau la discreţie. d ar m ai ales de h răn irea suplim entară a purcelului sugar. cu aceleaşi fu ra je cu care s-a început n u triţia suplim entară. cel p u ţin 3 săp tă­ m îni. P e n tru în ţărcarea la 56 de zile g reu tatea m edie a purceilor este cuprinsă în tre 13— 16 kg. P urceii care în re­ gistrează o g reu tate m are la în ţă rca re prezin tă ga­ ra n ţia unei bune producţii viitoare. în a doua zi de 4 ori. de la această vîrstă ei sînt sepa­ ra ţi de m am ă astfel ca în prim a zi de în ţărcare p u r­ ceii să sugă de 5 ori. în a p a tra zi de 2 ori. iar în a cincea zi şi a şasea zi — cîte odată. G reutatea purceilor la în ţă rca re variază în func­ ţie de rasă. Acelaşi regim îl va avea şi în prim a zi după în ţărcare .In vederea înţărcării purceilor la 56 de zile se re ­ com andă u rm ătoarele m ăsuri : de la 50 de zile de v îrstă a purceilor se reduce ra ţia scroafei şi în special n u tre ţu rile suculente. de condiţiile în care au fost crescuţi ca sugari. la v îrsta de 8 — 1 0 zile. Ea se 76 . ei vor fi h răn iţi şi în continuare. uneori şi m ai m ult. în ţă rc a re a purceilor la 42 de zile este o în ţă r­ care asem ănătoare cu aceea de la 56 de zile.

practică atunci cînd purceii se dezvoltă bine.O.M. care p erm ite în ţă rca rea tim ­ purie a acestora . iar creşterea lor pînă la 90 de zile se face în baterii m etalice individuale. în ţă rc a re a precoce a purceilor se poate face la v îrsta de 4 zile şi la v îrsta de 25 de zile. — F abrica de m edicam ente BIOFAC — D ane­ m arca fabrică şi livrează înlocuitori de lap te de scroafă p e n tru purcei.C. P urceii provin din ferm e de scroafe specializate în obţinerea a 3 fă tă ri anual. din A nglia produce u n su b ­ stitu e n t de lap te de scroafă care perm ite în ţă r­ carea purceilor şi dezvoltarea corporală a purceilor în bune condiţiuni la v îrsta de 10. ajung la această vîrstă la g reu tăţi corporale corespun­ zătoare şi atunci cînd sîn t obişnuiţi din vrem e şi bine cu n u triţia su p lim en tară pe de o parte. A cest deziderat s-a realizat concom itent în m ai m ulte puncte ale globului d in tre care m enţionăm : — F irm a B. în ţă rc a re a purceilor la 4 zile. 14 sau 21 de zile . în ţă rc a re a purceilor la această vîrstă este legată de existenţa u n u i su b stitu en t de lapte. H răn irea se execută de 8 — 9 ori pe zi cu sub stitu en ţi de la p te ad m in istraţi sub form ă lichidă. BIEHL şi & din H am burg. care creşte artificial purceii în ţărcaţi la v îrsta de 4 zile. adică după ce p u r­ ceii au consum at colostrul. de 60 X 32 X X 30 cm. iar pe de altă p a rte sîn t asigurate fu ra je corespunzătoare din pu n ct de vedere calitativ. 77 . este o în ţă rca re foarte tim purie a purceilor şi este p racticată de către firm a H. după perioada de m a­ xim ă p erm eabilitate a in testin u lu i p e n tru a n ti­ corpii colostrali.

5— 6 kg.A. siste­ m ul de în ţărcare tim purie la v îrsta de 25 de zile s-a generalizat din 1969. M arinescu A lexandru. sub form ă de granule cu 2 2 °/o proteină b ru tă şi cu u n grad superior de digestibilitate. altfel anim alele suferă criza străm u tării. La vîrsta de 30 de zile purceii sîn t s tră ­ m u taţi în halele de tin e re t după prealabila lor cîntă rire şi lotizare. La această vîrstă purceii treb u ie să aibă o greu ­ tate individuală de 5. dacă este cazul. In această perioadă ei se obişnuiesc fără m am ă. fabrică şi livrează p re s ta rte r p e n tru în ţărcarea purceilor la v îrsta de 3 săptăm îni. T em p eratu ra pe care treb u ie să o găsească purceii în adăposturile de creştere e necesar să fie de 22°C. se vor tran sp o rta în grajd u rile de tin e re t care în preala­ bil au fost dezinfectate şi încălzite. cu lipsa laptelui m a­ tern. în tre p rin d eri din S.U. In continuare purceii răm în încă 5 zile în com partim entele de fătare. din cauza creşterii lor în condiţii de stabulaţie p e r­ m anentă. a n u triţie i suplim entare. în condiţiile neschim bării adăpostului. P urceii în ţărcaţi tim p u riu sau obişnuit. fac com ­ 78 . Criza de în ţă rca re este în acest fel in fin it m ai redusă. a m icroclim a­ tului.— De asem enea. ca urm are a unor ex p e ri­ enţe efectuate în anii 1968— 1969 pe efective m ari de porci în Com plexele C ălăraşi şi B răila de cătrc Dr. T ran sferarea purceilor se face în rem orci tehnologice p e n tru a se evita obosirea lor dato rită alergatului cu care ei nu sînt obişnuiţi. în com plexele de porci din ţa ra noastră. la v îrsta de 25 de zile. P e n tru aceasta scroafele sîn t scoase de la purcei brusc.

In acest scop se va păstra în fiecare adăpost sau com partim ent cîte o boxă liberă în care se vor introduce tre p ta t purceii r ă ­ m aşi în creştere sau bolnavă ce se extrag din cele­ lalte boxe. dar şi pe sexe. pre­ cum şi a celor bolnavi. Lotizarea se va rep eta periodic. dar num ai pen­ tru extragerea purceilor răm aşi în creştere. P rin acest procedeu se evită o nouă lotizare. p en tru a se sesiza la tim p factorii care a r putea d eran ja confortul anim alelor.2 kg. în ţă rca rea trebuie supravegheată îndeaproape a tît de în grijitori cît şi de către tehnicieni. se culcă u n u l lîngă al­ tul. Purceii se sim t bine atunci cînd. P urceii introduşi în boxele de tin e re t vor fi lotizaţi cît m ai uniform . după ce s-au sătu rat.5 kg atunci cînd în ­ ţărcarea purceilor se face la 42 sau 56 de zile. Îngrăm ădirea lor în colţuri. astfel ca să nu existe diferen ţe de greu tate în tre indivizi m ai m ari de 0. agitaţia. e bine să se facă lotizarea purceilor nu num ai pe stru c tu ră de g reu tate apropiată. u n con­ flict în plus în viaţa anim alelor. Lotizarea pe sexe este o operaţiune zooeconomicâ obligatorie în crescătoriile p e n tru prăsilă.plicaţii gastrointestinale şi pulm onare d atorită scă­ derii bruşte a tem p eratu rii faţă de cea din m ate r­ nitate. Dacă este posibil şi spaţiul de cazare perm ite. trebuie întotdeauna suspectate şi căutată care este cauza care le d eterm in ă şi lu area u nor m ăsuri im ediate p e n tru rem edierea lor. în cazul înţărcării purceilor la 25 de zile şi la d iferenţă de cel m ult 0. O în ţărcare este considerată reu şită atunci cînd de pe urm a efectuării ei num ărul de îm bolnăviri 79 .

atunci cînd glanda m am ară n u are de su fe rit p rin com plicaţii. dezvoltarea corporală nu sîn t afectate sau sînt afectate în tr-o m ăsură foarte m ică .şi p ierd eri este n ul şi foarte mic. creşterea în greu­ tate. ca u rm a re a nereducerii la tim p a secreţiei lactate. purceii au la d ata respectivă p a ra m etrii corespunzători de greu­ ta te . ia r recu p erarea scroafelor în tr-u n nou ciclu de producţie (m ontă fecundă) se face în cel m ult 4— 1 0 zile de la d a ta suprim ării suptului. .

adăposturile treb u ie să îndeplinească anum ite ce­ rin ţe. lum inoase. uscate. purceii sîn t tre c u ţi în categoria de tin e re t sau purcei în ­ ţărcaţi. în vederea asigurării igienei. Din acest p u n ct de vedere m enţinerea unei tem p eratu ri corespunzătoare şi a u m idităţii optim e este u n a din principalele condiţii de care depind în cea m ai m are 81 "T’ U l . G rajd u rile p e n tru creşterea tin e retu lu i treb u ie să fie curate.5— 4 luni cînd ating g reu tatea de 30— 35 kg. ele treb u ie să în d e­ plinească şi anum ite condiţii de m icroclim at. pînă la v îrsta de 3. după golirea de tin e retu l porcin din seria precedentă. In d ife re n t dacă creşterea tin e retu lu i porcin se face în sistem gospodăresc sau sistem industrial. In lim baj cu ren t această categorie de porcine m ai este num ită şi tin e re t 2 —4 luni. a unei dezvoltări cores­ punzătoare. în vederea reducerii crizei de în ţărcare.Î N G R IJ IR E A ŞI HRANIREA TINERETULUI PORCIN D upă încheierea perioadei de alăptare. In d iferen t de destinaţie (reproducţie sau carne). să asigure confort tin e retu lu i porcin. In afara fap tu lu i că ele au fost cu ră ţite şi dezinfectate. în practică în g rijirea şi h răn irea purceilor înţărcaţi este aceeaşi.

In acest scop.5— 0 . T em p eratu ra şi um iditatea optim ă p e n tru această categorie este urm ăto area : T abelul 18 V îrsta tin erelu lu i în zile T e m p e r a tu r a la 2 m de p a rd os ea în U C.5 kg la li vrare S p a ţiu d e d o r m it s a u p e c a p în m — v ara — ia r n a P o r c i la m d e jg h e a b în c a z u l f u r a j ă r ii u s c a te 0 .7 kg D e la 34 .8 2 0 . s-a consta­ ta t că bioxidul de carbon sub 3o/00 şi am oniacul pînă la l%o sîn t com patibile cu p ăstrarea stării de sănă­ tate şi a sporului optim al tin e retu lu i porcin. p en tru fiecare purcel din această ca­ tegorie se vor afecta 0.5 0 . consum ul specific şi starea de sănătate.1 0 .9 2 13 10 10 82 .6 0 .7 0 1. Tabelul 19 N ecesaru l de sp aţiu pentru porci Categoria De la î n ţ ă r ­ care p în ă la 33.m ăsură pierderile.56 kg De la 56. conform tab elu ­ lui 19.l 9 In ceea ce priveşte gazele dăunătoare. U m iditatea relativ ă % 6 0 — 65 6 0 — 65 6 0 — 65 6 5 — 70 3 0 — 35 3 6 — 50 5 1 — 70 7 1 — 90 2 4 — 22 2 3 — 21 2 2 — 20 21. sporul de creştere în greutate. 6 m 2. E ste foarte im p o rtan t de asigurat în acest sector spaţiu suficient p e n tru anim ale şi culcuşul uscat.

sîn t neliniştite. după 2 — 3 săptăm îni devine insuficient. Cei m ai tineri şi slabi ce­ dează condiţiilor necorespunzătoare şi se culcă cu toate acestea în tr-u n colţ. Ei constituie baza p ira ­ m idei lotului din boxă. sau fac stă ri de septicem ie (infecţie generalizată). T reptat. locul de culcuş se udă. com plicaţiile se extind.2— 0. caudofagia şi auriculofagia progresează pe acelaşi individ şi se extinde la alţii. suficient la început. p rin tr-u n sistem de im itaţie care se propagă rapid. rănile produse p rin dinţi se infectează. ficatului. dispare. Zilnic şi de m ai m ulte ori pe zi. cu abcese localizate la nivelul pulm onilor. la început de către 1 — 2 indivizi. In continuare. A nim alele consum ă puţin. peritoneului. iar purceii caută loc p e n tru siestă fără să-l m ai găsească. C azarea anim alelor în adăposturi este deci o pro­ blem ă vitală şi de zooeconomie. Cînd p u r­ .3 m 2/cap de tin e ret porcin. m ai ales că în tre tim p tot m ai m ulte exem ­ plare se obişnuiesc cu gustul sărat. b ariera şi nivelul rezistenţei faţă de m icrobii obişnuiţi sîn t învinse şi purceii m or p rin necroze com plicate.U n spaţiu m ai restrîn s 0. care se soldează cu m oartea lor tre p ta tă şi zilnică. caracteristic în această 1 etapă şi în asem enea condiţii. C orespunzător acestei situaţii. P urceii se sim t bine în tr-u n adăpost atunci cînd după ce s-au să­ tu ra t găsesc loc p e n tru a se desfăşura în poziţia culcat pe o cît m ai m are p a rte a boxei. apoi de m ai m ulţi. cei m ai p u ­ ternici caută să scoată din piram ida culcuşului pe cei m ai slabi m uşcîndu-i de urechi şi coadă. Este începutul unui fenom en de selecţie n aturală. creşte iar am oniacul peste l%o. com portam entul şi gustul iotului sînt dezorganizate şi p e rv e rtite (alterate). plăcut al sîngelui.

Nicidecum n u se vor m onta aeroterm ele în in terio­ ru l adăpostului de încălzit. Pe tim pul verii tem p e ra tu ra se va regla cu a ju to ru l geam u­ rilo r şi a ventilatoarelor. diagnosticul de confort este comprom is. 80— 95o/0. apoi curenţii de a er şi ex­ cesul d e amoniac. C om prom iterea confortu­ lui în ordinea im portanţei poate fi determ in ată de urm ătorii factori : suprapopularea şi lipsa de tem ­ p e ra tu ră în p ă rţi egale. 84 . A tît în anotim pul friguros cît şi pe tim pul verii este necesar a se asigura în adăposturile de tin e ret u n m icroclim at optim . în special de la zi la noapte. a încălzirilor cen trale sau p rin cuptoare tip teracotă. atunci cînd este asociată şi cu o fluctuaţie a tem p eratu rii. p rin reglarea corespunză­ toare a instalaţiilor de încălzire şi ventilaţie. De precizat că. U m iditatea relativ ă ridicată. iar în tim pul iernii gea­ m urile se vor m enţine închise. nu este d ău nătoare creşterii şi dezvol­ tării tin e retu lu i porcin. sau cu curenţii de aer m ai m ari de 0 . în asocia­ ţie cu un culcuş uscat şi cu o tem p e ra tu ră cores­ punzătoare. U m iditatea sub 50<>/o poate consfitui punctul de plecare p e n tru pneum onia enzootică (infecţioasă) a porcului. In tim pul iernii tem p e ra tu ra se poate regla cu aju to ru l aeroterm elor. Uşile de la com partim ente se vor m enţine în perm anenţă închise p e n tru a se evita curenţii de aer.ceii au ten d in ţa de a se îngrăm ădi. 6 m sec. în cazul folosirii aeroterm elor acestea vor fi m ontate astfel ca aerul cu care se va încălzi adăpostul să provină direct din atm osferă şi va fi d irija t cît m ai jos posibil p e n tru a m ătu ra duşum eaua şi în felul acesta să antreneze gazele nocive şi să spele atm osfera adăpostului.

deci se evită supraaglom e­ rarea. dacă în in terio ru l adăposturilor (grajduri. creşterii norm elor de îngrijire. îl constituia m işcarea în aer liber. A ceasta p en tru a se asigura gim nastica necesară bunei dezvoltări a a p aratu lu i circulator. u n u l din factorii de îng rijire im portanţi în creşterea tin e retu lu i porcin înţărcat. devin u n m ediu p o triv it p e n tru grefarea bolilor de creştere. 85 . dar m ai ales a m uşchilor scheletici. A pariţia însă a sistem ului intensiv şi în « tim a vrem e a celui in d u strial de creştere şi îngrăşare a porcilor. Chiar şi germ enii banali produc îm bolnăviri la purceii lipsiţi de mişcare. A ltfel anim alele au o rezistenţă organică redusă. m icrobiene şi parazitare. a de­ m onstrat că este posibilă creşterea şi dezvoltarea tin e retu lu i porcin în bune condiţiuni dacă se afec­ tează spaţiu suficient. m ecanizării. sistem e incom patibile cu m işcarea în scopul plim bării anim alelor d atorită aglom erării.Pînă nu dem ult.

A ceste cazuri se vor izola im ediat şi vor fi tra ta te corespunzător. S pălarea boxelor se va face num ai în zona de defecare. păstrîndu-se z o n a |d e odihnă în perm anenţă uscată. al p ăstrării culcuşului uscat şi curat. m ai ales că la porc ingestia şi excreţia. In cazul în care în m om entul liv ră rii (m utării) grupei de tin e ret la îngrăşătorie. iar autom atele cu fu ra je uscate în im ediata vecinătate a a c e s te ia . C urăţirea g rajd u rilo r de tin e re t treb u ie efectuată de două ori pe zi în vederea m enţinerii unor con­ diţii de zooigienă corespunzătoare. Spălarea tota® a boxelor se va face num ai în cazuri de necesitate. com partim ente) se asigură un m icroclim at corespunzător şi dacă prin raţiile şi reţetele fu rajere se asigură nevoile de h ran ă ale categoriei respec­ tive. an i­ m alele vor fi supravegheate perm anent. în tre h ră n i­ toarele autom ate şi zona de defecare este un con­ tin u u du-te-vino. în sistem ul gospodăresc. altfel. In vederea în lă tu ră rii p ierderilor de tin eret. există exem plare 86 . adăpătoarea autom ată se va m onta în zona de defecare. luîndu-se însă m ăsuri ca im ediat după spălare să se introducă un s tra t izolator de ru m e­ guş sau paie.halo. m ăturii şi a jetu lu i de apă. p en tru d epistarea cazurilor de boală şi a celor accidentate. cu a ju to ru l ra ­ zului. se fac şi concom itent. In acelaşi scop. care are ca urm are p e rtu rb are a în tregii populaţii de anim ale. în condiţiile fu ra jării uscate prelungite. p e n tru u s­ carea pardoselii.

f ă ră p a d o c u r i. p e n tru recondiţionarea lor. p e n tru u n a sau m ai m ulte hale sau adăposturi. acestea se vor tra n sfe ra la lichidarea lotului în tr-u n com partim ent special.O r g a n iz a r e a g r a j d u r i l o r p e n tr u c r e ş te r e a t in e r e tu lu i p o r c in p e g r ă t a r e . 87 . astfel ca să se poată aplica sistem ul de populare şi evacuare „totul plin şi to tul gol“ cu o perioadă de repaus şi dezinfecţie în tre două serii de purcei de 3— 4 zile. c u a le e d e s e r v ic iu s u s p e n d a tă care din diverse cauze nu îndeplinesc condiţiile de trecere la îngrăşătorie.

F u ra ja rea tin e retu lu i porcin treb u ie făcută de aşa m anieră ca să asigure o creştere forţată. de carne şi şroturile de soia. sub rap o rtu l energie/proteină şi al satisfacerii tu tu ro r nevoilor organism ului în 88 . în special pe seam a dezvoltării m usculaturii şi a scheletului. care trebuie făcută în aşa fel ca să n u constituie o criză p e n tru purcei. Dacă în tre c u tu l nu prea în d ep ă rta t al creşterii porcului se practica creşterea tin e retu lu i porcin pe bază de n u tre ţu ri concentrate cultivate şi în can ti­ tăţi m ai m ici fu rajele industriale. cu scopul obţinerii g reutăţii de 18—20 kg la vîrsta de 56— 60 de zile. iar făinurile proteice tre ­ buie să satisfacă nevoile m inim e de aminoacizi esenţiali. problem a de bază în creşterea acestora o consti­ tuie h răn irea corespunzătoare în vederea realizării de sp o ru ri cît m ai m ari de greutate. Ţ in !® seam a de acest scop şi capacitatea gastrică redusa. A ceasta se poate realiza num ai p rin ad m in istrarea unor am estecuri de cea m ai bună calitate. astăzi în m aterie de h răn ire a tin e retu lu i porcin se precizează că treb u ie d a tă p rio rita te ovăzului sub form ă de fulgi. fiind de neînlocuit. echilibrate. în ve­ derea m atu rării precoce a oaselor şi m usculaturii.HRĂNIREA TINERETULUI PORCIN In perioada de după înţărcare. făina de peşte. iar prem ix u rile să aducă n ecesarul de vitam ine. apoi porum bul şi orzul. h ra n a de bază a tin e retu lu i porcin o con­ stitu ie n u tre ţu rile concentrate. oligoelem ente şi alte adao­ suri fu rajere (antibiotice. ferm enţi etc.).

m .5 6 7 2 . se recom andă să fie adm in istrate sub form ă uscată. fapt care va m ări su ­ .m .I ./k g T e t r a c i c l i n ă p . in d iferen t la ce vîrstă se face aceasta.m .2 9 0. F o s f a t d e ty lo s in p .5 7 5400 — — — 3 4 .3 6 6 . Tabelul 20 V a lo a re a b io lo g ic ă a n u t r e ţ u r i l o r p e n tr u p u rc e i c o m b in a te Spec i l i c a r e Preslarler (0—l ) pentru purcel sugari 10 zile .0 0 P e n tru m otivele a ră ta te am estecurile de fu raje com binate p e n tru tin e re tu l porcin sub 25 kg.7 2 3 . d ig e s t.6 7 0.81 0 .1 5 2 .8 8 7 8 .cea m ai critică perioadă de viaţă.7 7 0 .29 4 .p . F u r a z o lid o n ă p . Şrotu rile n u vor fi adm in istrate în cantitate m ai m are de 15o/o.p . Din experienţele efectuate s-a ajuns la concluzia că n u este nevoie de o can titate de proteină b ru tă peste I 8 0 / 0 în ali­ m en taţia purceilor după înţărcare.7 8 0 .4 3 0 . % C a lc iu % F o sfo r t o t a l % F o sfo r u t i l i z a b i l % V ita m in a A U ..12 kg Startcr ( 0 -2 ) pentru tineret tntttrcat 12-25 kg P r o t e in ă b r u t ă % G r ă s im e % F ib r e b r u t e (c e lu lo z ă ) % T o ta l s u b s t .51 6500 130 100 35 12 1 8. cu un procent de fibre b ru te (celuloză) sub 5% .P urceii vor fi astfel stim ulaţi să consume zilnic cel p u ţin 4 1 apă/cap. C o n s u m to ta l în k g /p e r io a d ă 2 1 . de p refe ra t granule la dim ensiunea de 4/6 mm.p .

p rafa ţa digestivă şi va contribui la sporirea g ra­ dului de d igestibilitate a sortim entelor componente. F orm a cea m ai plăcută, de prezen tare a furajelor p e n tru purcei, este aceea de granule în am estec cu sp ărtu ră, d ar cea m ai practică şi economică este cea de granule. A ceasta p e n tru că : a. Se în lă tu ră dezom ogenizarea şi sep ararea in ­ gredientelor com ponente în tim p u l m anipulării şi transportului. b. D igestibilitatea substanţelor n u tritiv e din am estecuri este cu cel p u ţin 3Vo m ai m are d atorită tra tam e n tu lu i term ic realizat în tim pul granulării. c. A nim alele sîn t obligate să consum e integral n u tre ţu l com binat, fără a avea posibilitatea de a alege ingredientele m ai plăcute, astfel că se reduce la m inim um risipa de furaje. d. C arotenul din făin a de lucernă deshidratată nu este d istru s p rin presare, pierderile după 6 luni de la g ran u lare nedepăşind 2 0 »/o. e. P urceii consum ă m ai bine granulele în com­ paraţie cu am estecurile uscate sub form ă de făină. In condiţiile fu ra jării cu n u tre ţu ri gran u late tra n ­ zitul intestin al este încetinit, digestia fu rajelo r este m ai com pletă, astfel că se realizează o m ai bună valorificare a hranei, cu cca 15°/o, iar consum ul specific se reduce în m edie cu 1 0 o/0. A dm inistrarea granulelor se face în au tohrănitori m etalice şi la discreţie, d ar în can tităţi mici, pen­ tru că m irosul de g rajd pe care fu rajele îl îm p ru ­ m ută, le în ră u tăţe şte gustul. M etoda de h răn ire direct pe pardoseală s-a dovedit a fi practică, an i­ m alele sîn t stim ulate pe cale reflexă să consum e can tităţi m ai m ari de hrană, m ai ales atunci cînd
90

granulele sîn t eliberate în can tităţi dinainte sta ­ bilite şi la ore fixe. In sistem ul de exploatare gospodăresc sau acela care nu beneficiază de fu raje com binate, im portant este ca reţetele să conţină o proporţie ridicată de su bstanţe proteice rep rezen tată p rin tr-u n m inim um de 120— 130 g P.B. de fiecare U.N. D in to talu l de proteină p revăzut de reţetă, cel p uţin 1/3 trebuie să fie de n a tu ră anim ală.
Tabelul 21
A m estecu ri de n u treţu ri u scate (în %) pentru tin e retu l p orcin Felul n u l r e | u 1u i
în t im p u l p ă şu n a tu lu i In peri o ada dc s ta b u l a tic (iarna)

F ă in ă d e o rz 'j F ă in ă d e p o r u m b 1 t F ă in ă de o v ă z f c e r n u te F ă in ă d e m a z ă r e ) F ă in ă d e lu c e rn ă T ă r î ţ e d e g r îu Ş r o tu r i d e flo a re a -s o a re lu i F ă in ă d e c a d a v r e F ă in ă d e sîn g e C r e t ă S a r e

40 20 10 15

50 22

10 6

5

5

8 —

1,5 0, 5

5 1,5 0, 5

Din aceste am estecuri se dau cîte 1,2— 1,9 kg/cap şi zi, după vîrstă şi greutate, com pletîndu-se raţia în am îndouă cazurile cu cîte 1— 1,5 1 lapte ecrem at şi, după anotim p, păşune sau rădăcinoase la discreţie. A lcătuirea am estecurilor treb u ie să se facă cu foarte m are atenţie, deoarece am estecurile ră u al­
91

cătuite, nu num ai că au valoare n u tritiv ă mică, d a r nu asigură nici rap o rtu l necesar d in tre su b stan ­ ţele n u tritiv e şi cele m inerale.
T a b elu l 22
E x em p le de a m estecu ri de co n cen tra te p entru (după A . V . K v a sn iţk i) p u rceii în tă r e a ţi

A m e s te c u 1 Nutreţurile 1 25 35
■ — —

2 25 18
—.

3

4

5

6 30

7

0 r z O văz P o ru m b M a z ă re L in te T ă r î t e d e g r îu T u r t e d e in T u r t e fl. s o a re lu i F ă i n ă d e p e ş te F ă i n ă c a rn e -o a s e C r e t ă S a re

25

25 25
— —

24

18 24

26 20 10

14 20

30 15 20

8 10

15

15 10
— —

18 10 10

12 11 10

15 10

15 10 8 ,5 1, 2 0 ,3

10 10

10

6 1, 5 0 ,5

10 1, 3 0 ,2

10 1 —

10 1 —

1. 4 0,1

6 1, 4 0 ,6

In condiţii norm ale de în g rijire, cu raţiile de mai sus tin e re tu l porcin în ţă rca t realizează sporuri zilnice de 250—400 g, dezvoltîndu-şi bine m uscu­ latu ra şi scheletul. In creşterea tin e retu lu i porcin, chiar dacă nu se beneficiază de fu ra je com binate, treb u ie fo rţa t con­ sum ul fu ra jelo r p rin adm in istrarea lor la discreţie, fără a se lim ita consum ul zilnic. In asem enea cond iţiuni rez u lta te bune au fost obţinute dacă d istri­ buirea fu rajelor, s-a făcut în tre i tain u ri sub form ă de terci, care să conţină şi laptele ecrem at sau zărul, zara etc. F u ra ja rea la discreţie va fi satisfăcută
92

In noua concepţie despre producerea cărnii de porc raţiile de fu ra je au d is p ă r u t. fie p e n tru producerea de carne. proaspătă. au răm as doar reţetele (proporţiile) d in tre d iferitele fu ra je care treb u ie alese şi ad m inistrate purceilor cu foarte m ultă grijă. In această situaţie decontul consum ului de fu ra je se va face zilnic. de asem enea la discreţie. C erinţele de apă p e n tru purceii pînă la 25 kg sîn t de 2— 3 l/cap şi zi. ÎN G R IJIR EA ŞI HRĂNIREA TINERETULUI PORCIN PENTRU REPRODUCŢIE D upă v îrsta de 4 luni tin e re tu l porcin este des­ tin a t fie p e n tru creştere în v ederea reproducţiei. aşa cum s-a arătat. 93 . In condiţiile tehnice de astăzi. d ar va fi destul de aproxim ativ. am estecurile de n u tre ţu ri se adm inistrează la discreţie . In ferm ele cu apă cu ren tă ad ăpatul se va face în jgheaburi aşe­ zate astfel ca iarn a să nu îngheţe şi să poată fi îm prospătate cu apă la tem p e ra tu ra de 22— 25°C în toate anotim purile.p rin pu n erea la dispoziţie a fu rajelo r în stare us­ cată în autom ate sau jg h eab u ri şi cu apă curentă. A ceasta este a tre ia selecţie a m aterialului de reproducţie. A dăpatul treb u ie să constituie o g rijă perm a­ nentă. iar p e n tru cei de g reu ta te cuprinsă în tre 25—30 kg de 4— 5 l/cap şi zi. apa se asigură p rin adăpători autom ate. care treb u ie să fie p rev ă­ zute cu a p a ra te de term oreglare. p e n tru că prim a s-a făcut odată cu individualizarea purceilor.

iar a doua s-a făcu t la în ­ ţărcare. nu treb u ie să de­ păşească 3 kg. se vor se­ lecţiona num ai acei produşi care provin de la scroa­ fele care au cea m ai m are prolificitate. Ţ inînd cont de aceasta. P e n tru continuarea liniei de reproducţie în u n i­ tate a respectivă sau p e n tru alte u n ităţi. iar p e n tru rasa M angaliţa g reu tatea m edie va treb u i să fie de 25 kg.im ediat după naştere. odată cu c în tărirea şi lotizarea purceilor. iar m ărim ea lotului va fi de cel m ult 50 capete scrofiţe şi 30 capete vieruşi. gruparea scrofiţelor şi vieruşilor în lo tu ri se va face pe baza sexelor. M ări­ m ea lotului va fi dată de m ărim ea suprafeţei boxei. La v îrsta de 4 luni greu tatea corporală a purcei­ lor tre b u ie să fie de 26—39 kg. capacitate de a lă p tare şi precocitate. ca u rm are a ajungerii indivizilor la 94 . cu m edia 32 kg p e n tru rasele L andrace şi M arele Alb şi 29. astfel ca acestea să dea posibilitate anim alului de a-şi satisface nevoile în condiţiile unui confort care să-i asigure dezvoltarea deplină a capacităţii sale productive. a culcuşului. a fro n tu lu i de fu ra ja re şi adăpare. Astfel. chiar dacă lotizarea pe sexe nu s-a p u tu t face odată cu în ­ ţărcarea. a g reu tăţii corporale individuale şi a nu m ăru lu i de capete în lot.5 kg p e n tru porcul Bazna. d iferenţa de g reu tate în tre indivizii aceluiaşi lot la această vîrstă şi cu stru c ­ tu ra m edie de g reu ta te cerută. N u vor fi crescuţi în nici un caz îm preună vieruşii cu scrofiţele de la această vîrstă. deoarece la această vîrstă e posibil ca la exem plarele m ai bine dezvoltate să apară instinc­ tul genezic.

în vederea rem edierii acestei deficienţe. atunci cînd este crescut p e n tru reproducţie. ţărănesc). asociate cu u n regim de plim bare zilnică. In continuare. cu o satura fină.vîrsta de m aturitate sexuală. robuste. p rin plim barea purceilor. m otiv pentru care. generează m ult prea m ulte reb u tu ri. tin e retu l porcin de reproducţie treb u ie să se bucure de o în g rijire şi alim entaţie corespunzătoare. cu posibilităţi perm anente de m işcare a anim alelor şi de su punere a lor la acţiunea razelor solare. D iferitele p ă rţi corporale şi ţesu tu ri ale orga­ nism ului nu se dezvoltă în aceeaşi perioadă şi în 95 . în toate fazele de creş­ tere şi în toate perioadele anului. au tre c u t la creşterea tin e retu lu i de reproducţie în ferm e gospodăreşti. se practică şi gim nastica funcţională a ap aratu lu i de susţinere şi m işcare. în parte. acolo unde e posibil (în sistem gospodăresc. A ceasta este înlo­ cuită în sistem ul intensiv p rin tr-o fu ra jare com pletă care pune la dispoziţia organism ului toate princi­ piile n u tritiv e de care are nevoie. P ractica a d em onstrat însă că un tin e re t crescut în afara m işcării şi a supunerii lui acţiunii razelor solare. Toate acestea se concretizează în a tin ­ gerea g reutăţii corporale m edii la vîrsta optim ă de reproducţie ( 1 0 — . dar incom patibilă cu reproducţia. la creşterea tin eretu lu i porcin. în scopul reproducţiei.l 2 luni). urm ăresc creşterea u nor organism e sănătoase. A ceste tre i condiţii esenţiale în dezvol­ tarea anim alelor. In sistem ul gospodăresc. dar consolidată şi m usculatura bine dezvoltată. pe lîngă în g rijire şi hrană. în can tităţi su­ ficiente conform cerinţelor. com ­ plexele industriale.

Tabelul 23 R e(ete d e n u tre fu rl co m b in a te pentru sc r o fiţe şl v le r u ş l d e p r â silă •/ /o de pro­ teină Gr eu t a t e 25 .0 1.0 3 .0 2 . în tîrzie dezvoltarea.5 0 .0 12.0 0 .0 1.5 1.0 10. fără 96 . Din acest p u n ct de vedere. grăsim ea.0 10.0 aceeaşi m ăsură.0 7 .0 0 .0 2 0 . m am ela.0 2 4 5 .0 10.0 — — 2 4 5 .0 1.0 1.0 — P o ru m b O rz T ă r î t e d e g r îu Ş r o t d e fl.0 100. organe de sim ţ.0 100. p ro tein a exercită cea m ai m arcan tă influ en ţă asupra dezvoltării. A stfel Popov ex p erim en tîn d pe purcei de 4— 4. factorul hrană are influenţă hotărîtoare.5 1.120 kg 1 4 5 .0 1 00. D intre organe se dezvoltă în tîi ace­ lea care asigură m enţinerea vieţii anim alului.50 kg 1 4 5 .6 0 .0 2 0 .5 0 .0 11.3 1.5 1.0 2 .0 1. şi num ai u lterio r se dezvoltă organele care p rezin tă interes econo­ m ic : m uşchii.0 100.0 1.9 0 .5 0 .0 2 0 .0 10..5 luni a găsit că sporind album ina digestibilă din raţie.0 8 .0 2 0 .0 8 . C ontrar.0 8 . D intre toate condiţiile necesare creşterii tin e re ­ tu lu i porcin p e n tru reproducţie.0 — Componentul 5! . a tît su b n u triţia cît şi reducerea raţiei pe parcurs.0 8 . schelet etc. s o a r e lu i Ş r o t d e s o ia F ă i n ă d e p e ş te F ă in ă d e o a s e F ă i n ă d e lu c e r n ă F ă in ă d e c a m e C a r b o n a t d e c a lc iu S a re de b u c ă tă rie S u p e r n u c le u p t.5 1. r e p r o d u c ­ ţie T o ta l k g 40 45 60 0 .0 9 . cre­ ier.0 0 .

. cît şi p rin tr-u n în alt grad de folosire a h ran ei consum ate. dovleacul.A ceastă dem onstraţie se potriveşte şi la h ră n ire a purceilor răm aşi în creştere. trifoi. în sensul că. la clădirea m usculaturii şi a scheletului. dintre fibroase : făina de lucernă. Consum ul lor treb u ie însă lim itat p e n tru că su rplusul este tran sfo rm at în grăsim e de depozit. orzul. restu l fiind form at din n u tre ţu ri suculente şi fibroase la u n loc. iar iarna p rin făinurile de lucernă şi trifoi. aceştia răspund m ai bine decît cei dezvoltaţi norm al la h răn irea cu raţii care conţin p roporţii m ari de proteină. el le foloseşte la în tre ţin ere a vieţii. N u treţu rile concentrate se adm inistrează în can­ tităţi de 1. ghizdei sau m a­ zăre . d in tre concentrate cele m ai de seam ă sîn t : ovăzul. d in tre n u tre ţu rile de origine anim ală : făinurile anim ale şi subprodusele laptelui . D intre n u tre ţu rile specifice ce se folosesc în ali­ m entaţia tin eretu lu i. cartoful. a av u t ca u rm a re creşterea sporului zilnic cu 28<>/o. In ceea ce p riv eşte energeticele (hidrocarbonatele şi grăsim ile) din reţetele tin e retu lu i porcin p e n tru reproducţie. de la 150 g la 170 g/UN. porum ­ bul etc. la care se adaugă 97 . lucru care depreciază calitatea anim alelor de reproducţie.5— 2 kg pe zi şi vor ocupa 65— 70% din valoarea n u tritiv ă a raţiei.a-i m odifica valoarea n u tritiv ă totală. n u tre ţu rile m u rate şi verzi.. d in tre suculente : m orcovul. A ceasta se m anifestă a tît p rin sporuri superioare de greutate. sfecla. şroturile. tărîţele. N u treţu rile m inerale şi vitam inele necesare p en ­ tru tin e re tu l porcin destin at reproducţiei sîn t asi­ g u rate v ara p rin păşunile de legum inoase. în m edie şi scăderea consum ului de n u tre ţu ri p e n tru u n ita te a de spor cu 16o/o.

a tît în cazul fu ra jării restrictive. dar contribuie la îngrăşarea scroafelor şi la scăderea num ărului de em brioni viabili. 2 kg s-au o bţinut p rin aplicarea unui sistem com binat de fu ra jare : restrictiv pînă la p u bertate. cel m ai m are num ăr de purcei la g reu tatea m edie de peste 1 . F ăin u rile de origine anim ală se adm inistrează în ­ tre 5— 1 0 o/o din valoarea n u tritiv ă a raţiei. se pot obţine de la scrofiţe care au fost h ră n ite cu am es­ tecu ri care conţin 15% proteină la g reu tatea de 98 . P erform anţele în direcţia reproducţiei la scrofiţe şi vieruşi sîn t in flu en ţate de fu ra jare a în prim a perioadă de viaţă. C ercetările în trep rin se pe plan m ondial au sta­ bilit că. In asem enea cazuri ritm u l de creştere se poate reduce cu pînă la 50%. iar subprodusele lactate se pot introduce pînă la 40°/o din valoarea raţiei. treb u ie să evite : — m atu ritate a sexuală în tîrziată care poate să apară. A ccelerarea ritm u lu i de creştere. însă cantitatea şi echilibrul în elem ente n u tritiv e p e n tru m enţinerea în stare op­ tim ă de sănătate. cît şi al celei la discreţie. cînd can titatea de fu ra je treb u ie să crească tre p ta t p e n tru a susţine ritm u l de dezvoltare rapidă a em brionilor. iar pub ertatea este întîrziată cu 6 — 7 săptăm îni . m atu ritate a se­ xuală precoce şi un n u m ăr sporit de ovule. la discreţie de la p u b ertate pînă la m ontă şi din nou restrictiv în tim pul gestaţiei pînă la 3 săptăm îni înainte de fătare.în raţii şi un suplim ent de 20—25 g făină de oase. — fu ra jare a la discreţie de la p u b e rta te pînă la m ontă sporeşte num ărul de ovule. sau 30—40 g carbonat de calciu.

4 0 — 2.2 0 — 2.3 .110 3 0 0 — 350 3 0 0 — 350 3 5 0 — 40 0 3 5 0 — 450 4 0 0 — 50 0 4 5 0 — 55 0 1.9 0 .Norm e de Vîrsta in luni Greut atea i.0 0 3 .1 0 3 .3 0 196— 21 3 2 0 4 — 220 2 1 5 — 230 2 1 9 — 247 2 4 7 — 27 6 2 6 1 — 29 7 12 14 16 17 18 19 2 3 0 — 247 2 4 2 — 25 9 2 4 0 — 27 0 2 4 7 — 276 2 6 1 — 27 9 2 9 7 — 333 ■ 13 16 17 18 19 20 10 13 15 19 22 25 10 13 15 19 22 25 .0 0 — 2.9 0 .1 5 — 2 .70 2 .85 1 .3 .8 5 — 2 .6 0 2 .3 0 — 2 .N.3 0 — 3 .9 0 2 .9 0 2 .7 0 S c r o f i ţ e 5 6 7 8 9 10 3 7 — 45 4 6 — 56 5 5 — 67 6 6 — 79 7 7 — 93 9 0 .7 0 — 1. Albumlnâ d iges tibilă Sâruti minerale Sâru Ca g e V i e r u ş i 5 6 7 8 9 10 4 2 — 50 5 4 — 65 6 6 — 80 7 8 — 95 9 0 — 110 104— 125 4 0 0 — 450 4 0 0 — 450 4 0 0 — 500 4 0 0 — 500 4 5 0 — 500 5 0 0 — 600 2 .35 2 .6 0 — 2 .15 2 . iran ă pentru Spor mediu g in eretu l d e rc■producţie în slstem u U.3 0 2 .6 0 — 2 .

scrofiţele in tră în călduri în propor­ ţie de 90—95% şi pot fi însăm înţate n a tu ra l sau artificial. în vederea reglării planului de m ontă şi fătări. folosit în h ra n a scrofiţelor tim p de 20 de zile. în com­ p a raţie cu lo tu ri care au p rim it 20% . în doză de 10 g/cap în ain te de prim ul tain. Sincronizarea estru lu i la scroafe. . are o im portanţă deosebită în u n ităţile de tip industrial. a oprit apariţia căldurilor. în vederea realizării planului de carne. dar m ai ales la scrofiţe. In acest scop p rep a ra tu l A im ax (ICI 33828) — M ethalibure. respectiv 15% p roteină şi la care nu s-au în re g istrat spo­ ru ri de producţie care să justifice cheltuieli legate de consum ul suplim entar de proteină.55 kg şi cca 12»/o la greu tatea de 100 kg. La 4—8 zile de la în tre ru p e re a tratam en tu lu i. la vîrsta de 8— 9 luni a scrofiţelor.

p ă ru l se zburleşte. sau cînd can titatea de colostru pe care el o suge este mică. T em p eratu ra corporală poate să-şi revină la n o r­ m al în in terv al de 48 de ore. în sensul că tem ­ p e ra tu ra corporală a purceilor nou-născuţi scade im ediat după naştere cu cîteva grade sub norm al. num ai dacă purcelul nou-născut este pus în tr-u n m ediu cu tem p era­ tu ra de cel p u ţin 24 grade. pielea devine alb-cenuşie. Pe lîngă hipoterm ie. Sim ptom ul caracteristic al acestei m aladii este hipoterm ia. 101 •ml . A tunci cînd purcelul se află în tr-u n adăpost rece. rezer­ vele de glucide din organism (sînge. purcelul m anifestă tre m u ră tu ri. dacă are o greutate corporală norm ală şi dacă în prim ele ore de viaţă a su p t de la o scroafă can tităţi suficiente de co­ los tru.BOLILE PURCEILOR SUGARI Şl ALE TINERETULUI PORCIN H1POGLICEMIA PURCEILOR Purceii. poziţia capului este m odificată. iar gu iţatu l este slab şi răguşit. ficat) se epui­ zează repede şi se ajunge la starea de hipoglicem ie. d atorită unei hipogalaxii m aterne. în prim ele zile de viaţă şi m ai ales în condiţii de g rajd în care tem p e ra tu ra este scăzută. sîn t foarte frecvent afectaţi de scăderea glucozei din sînge (hipoglicemie).

a tît profilaxia cît şi tra tam e n tu l acestei boli se vor face ţinînd cont de acestea. P e n tru tra ta m e n tu l hipoglicem iei se foloseşte so­ luţia de glucoză 5°/o. hipoglicem ia se va preveni p rin asigurarea în m a­ te rn ită ţi a unei tem p eratu ri de cel p u ţin 24°. în cele m ai m ulte cazuri s-a precizat că in­ terv in e colibacilul (E.A ceasta se adm inistrează intrap erito n eal cîte 5— 15 m l pe zi. din punct de vedere profilactic. iar p en tru purcei tem p e ra tu ra culcuşului n u va fi mai mică de 28° la n a şte re şi în prim a zi de viaţă. TULBURĂRILE GASTRO-INTESTINALE T ulb u rările gastro -in testin ale constituie una d in ­ tre problem ele cele m ai com plexe şi dificile p en tru toţi lucrătorii din acest sector. sau chiar de la vaci. In etiologia acestor boli. Factorii care contribuie la tran sfo rm area lui E. coli în agent producător de tu lb u ră ri gastro-intestinale sîn t u r ­ m ătorii : 102 . tim p de 1— 3 zile. In acest scop.In tru c ît hipoglicem ia este produsă în condiţiile tem p eratu rilo r scăzute din m ate rn ita te şi aportului scăzut de lactoză d a to rită hipogalaxiei m aterne. în funcţie de grav itatea bolii. coli) în condiţiile în care acest m icrob poate să-şi m ărească virulenţa. R ezultate bune se obţin însă num ai dacă purcelului i se asigură şi tem p e ra tu ra am biantă şi colostrul m ate rn sau de la doici. A ceasta am a ră ta t că se realizează cu aju to ru l becurilor infraroşii sau term ogene prevăzute cu pîlnii care să dirijeze căldura în sp re purcei.

în fondul e re d ita r al p ărin ţilo r exista această predispoziţie la infecţiile digestive şi îri mod spe­ cial la infecţiile cu E. d atorită cărui fap t au răm as în m ate rn ita te colibacili suficienţi de la seria precedentă de purcei şi care pot infecta organism ul în ain te ca acesta să fi în g h iţit cea m ai m ică cantitate de colostru. cînd rezervele vitam inice din fi­ catul scroafei au fost epuizate . A ceastă in ­ fluenţă se observă m ai ales la sfîrşitul iernii. — defecţiuni în alim entaţia scroafelor în p e ri­ oada de gestaţie. — p reg ătirea necorespunzătoare a scroafei p en ­ tru fă ta re şi lactaţie cu 7— 10 zile înainte. T u lb u rări g astro-intestinale fac m ai frecvent purceii care provin de la scroafe cu infecţii cro­ nice. fie dato rită faptului că m am ele au fost aduse din u n i­ tăţi în care tip u rile de E. c o li. — lipsa anticorpilor specifici din colostrul m a­ tern. u m id itate m are. o slabă producţie de lapte . .— o predispoziţie congenitală a purceilor în sen­ sul că. înce­ p u tu l prim ăverii. — m icroclim atul necorespunzător din m ate rn i­ ta te : frig. — neefectuarea unor dezinfecţii corespunzătoare. coli nu au existat. aceasta p e n tru a evita fie o supraproducţie de lap te şi deci o indigestie gastro-intestinală. leptospiroza. sau au fost altele şi deci organism ul m atern n -a reac­ ţionat p rin producerea de anticorpi lo c a li. salm oneloza. m am ite cronice etc. în special în ceea ce priveşte ap o rtu l proteic şi acel al vitam inelor. sau din contră. ca : bruceloza. ca urm are fie a unei n u triţii m atern e defici­ tare în acizi am inaţi esenţiali şi unele vitam ine. aer v ic ia t. clinice sau ascunse.

T u lb u rările g astro-intestinale pot să apară în prim ele zile după fă ta re şi în această situaţie diareea este dato rită m ai ales n ep reg ătirii m ate rn ită ­ ţilo r şi scroafelor în condiţiile a ră ta te a n te r io r . Ea apare în condiţiile în care purcelul îşi pierde echi­ lib ru l biologic. ca u n fenom en de criză. conţine p rea m ultă celuloză din fu ra je sau rum eguşul din aştern u t. coli hem olitic şi m ai r a r cu anaerobi sau alţi germ eni. pot să apară la v îrsta de 10— 12 zile şi în acest caz tu lb u ră rile diareice sîn t d ato rite m ai ales fu ra jării suplim entare. devenind susceptibil la îm bolnăvi­ rea condiţionată cu su p rap u n erea de cele m ai m ulte ori a infecţiei cu E. diareea poate să apară după înţărcare. a satisfacerii cerinţelor bio­ logice de h răn ire şi am bianţă şi în al doilea rînd. 104 . dato­ rită schim bării fu ra jelo r şi a m odului de p rep arare şi adm inistrare. lotizarea şi con­ flictu l cu purceii de la alte scroafe. p rin vaccinarea anticolibacilară a scroafelor cu cel p u ţin 3 săptăm îni în ain te de fătare. schim barea boxei. Boala se n u ­ m eşte colienterotoxiem ie sau boala edem elor. ca u rm are a lipsei lap telu i m atern. fie că hidrocarbonatele folosite nu sîn t suficient de solubile şi sim ple şi produc fe r m e n ta ţii. pierd erea m am ei. care fie că are o granulaţie p rea m are. adăpos­ tu lu i şi odată cu acestea a m icroclim atului. diareea poate să apară apoi în ju ru l v îrstei de 21 de zile şi aceasta este în le­ g ătu ră cu d ispariţia anticorpilor din organism ul purcelului şi în sfârşit. P rev en irea tu lb u ră rilo r digestive din cele p atru faze de creştere ale p urcelului sugar se face cu succes în p rim u l rîn d p rin asigurarea cerinţelor de m ediu din m ate rn ita te şi g rajd u l în care sîn t in­ troduşi după în ţărcare.

Clinic. anem ia se caracterizează p rin scăderea vioiciunii purceilor. coli hem olitic. pe lîngă aten u area factori­ lo r de criză am intiţi. lipsă la pofta de su p t sau m încare. în funcţie de situaţie. coli şi E. spre deosebire de an e­ m ia d atorită lipsei n u tre ţu rilo r proteice. se poate face p rin serum izarea specifică a purceilor bolnavi. Criza de în ţă rca re poate fi m ai uşor suportată sau ev itată atunci cînd. ANEMIA PURCEILOR A nem ia se constată m ai ales în lunile de iarnă. în tu lb u ră rile digestive ale purceilor sugari şi înţărcaţi. Serum izarea însă este bine să se facă pe cale bucală. în special la purceii care nu beneficiază de fu ra je com binate. care de cele m ai m ulte ori sînt dato rite aşa cum am a ră ta t lui E. lipsa fieru lu i d in laptele m ate rn şi anum ite boli.Terapeutic. se d iferen­ 105 . A nem ia are la bază tre i cauze : deficitul de pro­ tein e de origine anim ală din raţiile ad m inistrate scroafelor în perioada de gestaţie şi alăptare. paloarea pielii şi a m ucoaselor conjunctivale la care se adaugă uneori o coloraţie subicterică. deoarece cel m ai frecv en t colibaciloza este o afecţiune locală di­ gestivă şi num ai rare o ri infecţia depăşeşte bariera in testinală şi devine septicem ică. se in terv in e cu raţii care con­ ţin m edicam ente în doze biostim ulatoare sau te ra ­ peutice. n itro fu ra n u lu i şi furazolidonei. la purceii în vîrstă de 2— 6 săptăm îni. A nem ia p rin lipsa de fier. d ar şi a celor sănătoşi din lo tu ­ rile şi g rajd u rile contam inate. B une rezu ltate se obţin şi p rin ad m inistrarea cloram fenicolului.

pe cînd în cea de n u triţie se constată o slăbire gravă. ursoferan. precum şi can titatea m inim ă care îi parvine p rin laptele m atern. ferodex. asigură ritm u l de dezvoltare corporală rapid al purceilor în p ri­ m ele două săptăm îni de viaţă. In perioada p rem ergă­ toare începerii consum ului de h ran ă suplim entară. adică atunci cînd consecinţele anem iei încep să apară. D upă a doua săptăm ină de viaţă purcelul a re nevoie zilnic de 7 mg fier. In te rv en ţia cu fie r injectabil de necesitate. R ezerva de fier cu care se naşte purcelul. este tîrzie şi fără efect. m yofer etc. Lipsa sau insuficienţa lui se m anifestă p rin anem ie. iar laptele m atern este foarte sărac în acest m icroelem ent. astfel că se înregistrează de la această v îrstă u n deficit de fier. A nem ia la purcei se poate preveni p rin adm i­ n istrare a în a tre ia zi de viaţă a purcelului a unui p rep a ra t injectabil care conţine fier (bioferan. cea m ai frecventă este ane­ m ia dato rată lipsei de fier din laptele scroafei. In practica curentă.). în tim p ce lap tele m atern conţine num ai 1 mg fier/l. deficitul purcelului în fier este de aproxim ativ 125 mg. O serie întreagă de stări patologice.ţiază p rin aceea că în prim a. Se injectează 1— 3 cm din aceste produse. care se întîlnesc în biologia purceilor. A lim entaţia este u n u l din factorii cei m ai im por­ tan ţi în creşterea purceilor şi în m enţinerea stării de săn ătate a acestora. la 12— 15 zile. anim alele nu sîn t slă­ bite. P urceii se nasc cu rezerve reduse de fier faţă de nevoile organism ului. astfel ca să se asigure 150— 200 mg de fie r p e n tru a se com pleta cu sigu­ ra n ţă deficitul. 106 .

conţinutul în săru ri m inerale. can titatea sau calitatea acesteia. ACŢIUN I PEN TRU MĂRIREA REZISTEN ŢEI O RGANISM ULUI In creşterea porcilor şi în special a purceilor sînt m ai m ulte faze critice d in tre care cele m ai însem ­ n ate sîn t tu lb u ră rile digestive şi hipoglicem ia din prim ele zile de viaţă. precum şi sa lu b ritatea furajelor. în u n u l sau m ai m ulte din aspectele ei ca : m odul de adm i­ n istrare şi conservare.îşi găsesc cauza în factorul alim entaţie. vaccinările. Lipsa sau insuficienţa unuia sau m ai m ultora din aceste elem ente se traduce p rin o serie de sem ne clinice şi tu lb u ră ri de creştere pe care le rezum ăm în sim ptom ele n u triţie i deficitare la porcine de la paginile 108—. m icroelem ente şi sub­ 107 . D esigur că la acestea pot fi adaugate lo­ tizările. ele pot fi prevenite cu succes dacă cu cîteva zile în a­ inte li se adm inistrează în raţie un suplim ent de vitam ine. vitam ine. aglom erările. volum ul ce-l ocupă. digestibilitatea fu rajelo r apreciate p rin conţinutul în fibre brute. apoi în ţărcarea precoce sau obişnuită. care au ca efect îm bolnăviri care nu în to td eau n a au un su b strat infecţios. a tît în u n ităţile cu sistem de creştere in ­ d u strială cît şi în cele cu sistem de creştere gospo­ dărească. săru ri m inerale. conţinutul în proteine şi am inoacizii necesari. sau deficient nu tritiv . In tru c ît în u n ită ţi se cunosc perioadele critice din viaţa purceilor după care pot apare tu lb u rările. In stab ilirea raţiilo r treb u ie să se ţină cont de to talu l substanţelor digestibile.l11.

hem oterap ia m atern ă sau heterohem oterapia p aren teral sau chiar p er os. p e n tru ev itarea pierd erilo r consi­ derabile pe care pesta le poate produce în cazul apariţiei bolii în cadrul tin e retu lu i porcin.sta n ţe antiinfecţioase. — se evită fenom enul de stress provocat p rin tra tam e n tu l individual.A. In scopuri antistressoare poate fi utilizată. ca în cazul tra ta ­ m entelor individuale . A cestea alcătuiesc reţete fu ra je re antistress şi de in terv en ţie şi cu ele s-au ob ţin u t rezu ltate fo arte bune.S. d ar expuse . — previne îm bolnăvirea anim alelor sănătoase. oferind urm ăto arele av an ­ taje. im e­ d iat după naştere sau în ain te de înţărcare. : — volum ul de m uncă şi efortul fizic al persona­ lului de în g rijire şi v e te rin a r se reduc . A CŢIUN I PEN TRU PREV EN IREA UNOR BO LI SPECIFICE In acest capitol se include cu p rio rita te vaccina­ rea antipestoasă. In noile condiţii de creştere a purceilor. tra ta m e n ­ tele prev en tiv e an tistress sau de in terv en ţie p rin in term ed iu l fu rajelo r sau apei de b ă u t îşi fac tot m ai ju stificată prezenţa. — tra ta m e n tu l poate cuprinde şi anim ale în faza incipientă a unei boli cînd sem nele clinice nu se m anifestă p e n tru a fi depistate. P e n tru 108 . reducîndu-se m ult n u m ăru l îm bolnăvirilor şi al pierd erilo r la purcei de pe u rm a u nor perioade critice din viaţa acestora. după specialiştii D epartam entului I.

5—3 luni se re ­ face im u nitatea antipestoasă. s-a p re p a ra t din tr-o tu lp in ă apatogenă de Salm onella un vaccin care aplicat la purcei în perioada de su­ gari s-a soldat cu rezu ltate destul de bune. Salm oneloza sau paratifosul purceilor prezintă un interes deosebit p e n tru crescătoriile noastre de purcei p rin p ierderile pe care le poate produce.obţinerea unei im unităţi antipestoase solide şi de lungă d u rată la tin e re tu l porcin. Astfel. p e n tru m enţinerea in teg rităţii funcţionale a orga­ nism ului anim alelor receptive. este recom andabil ca im unizarea scroafelor să fie făcută în perioada de repaus. A ceasta însă nu poate suplini deficienţele de zooigienă şi profilaxie generală p e n tru care cres­ cătorii şi îngrijito rii de purcei trebuie să aibă o preocupare principală. în ain te de m ontă. după care la 2. M ăsurile p e n tru com baterea. d ar m ai ales pen­ tru prev en irea acestei boli constau în aplicarea m e­ todelor corespunzătoare de creştere şi îngrijire. 109 . ca şi în cazul colibacilozei. V accinarea reproducătorilor se face cu vaccinuri inactivate. iar a tin e retu lu i porcin cu virus lapin izat C. specialiştii au cău tat să găsească unele m ijloace specifice de p revenire a salm onelozei. Cum acest com plex de m ăsuri nu poate fi asi­ g u ra t în mod perm anent. G reu ta­ tea m edie a lo turilor vaccinate în m om entul trece­ rii anim alelor de la sectorul de tin e ret la îngrăşătorie a fost m ai m are cu 8— 15% decît a loturilor nevaccinate. efectuînd o nouă vac­ cinare. V îrsta m inim ă p en tru aplicarea prim ei vaccinări antipestoase la purcei este de 60 de zile.

tu lb u ră r i c ard iac e P ic ă . te ta n ie . Creşterea este 1 încetinită sau . Scadc e fic ie n ţa c re ş te rii. guşă . h ip erc h era to za e x tre m ită ţilo r . I dem — — X X — — X X X X — — C ăderea p ă ru lu i. A cizi a m in a ţi esen­ ţia li 4. P o ta s iu 8. r e p r o d u c ţie i Apetit re du s S îm p to m e S tr u c t u ra osoasă slabă Şchiopăluri N u t r e ţ u r i l e s înt d e f ic ita r e în : 0 1. Iod G răsim e re d u să în ra p o rt cu g re u ta te a c o rp o ra lă. X X H ip e rca lc e m ie. N iv e lu l p ro teic i X X X X X X X X — — 2 3 — 4 — 5 — 6 X X 7 8 — A nem ie D iaree Al t e efecte 0 10 — X X X X X X X X — — X X X X — X X — X X X X 3. S o d iu (sare) 9. C alciu 6. | stagnează | S im p to m e le n u tr iţie i d eficita re la p orcin e____________________ Anexa Moartea sau de­ bilitatea produi şilor la naştere Căderea p ă r u ­ lui» d e rm a to z e 1 şi m ers greoi Tulburări ale . — — A lopecie la n a şte re . d e rm a tită e sc o ria tiv ă . E n erg e tic e 2. E fic ie n ţa s la b ă a n u tr iţie i. M agneziu 10. r a ­ h itism .. — — H ip e r ir ita b ilita te şi t e t a ­ n ie : slă b ire . X —• Scade fosforul a n o rg a n ic d in sînge. sin d ro m e x ic o to x ic . G r ă s i m e 5. Fosfor 7. su p ra în g ră şa re a c a rc ase ­ lor.

Z in c 14. V ita m in a D 16. P irid o x in ă X X X X X X — X X — X X — — X X X X X — X — X X — X X X X X . F ier 12. T ia m in ă 17.0 11. V ita m in a A X X X — X — X X X — 15. A cid p a n to te n ic 2 0. R ib o fla v in ă 18. N ia cin ă 19. C upru 1 X X 2 X 3 4 5 X X — — X — — 13.

.

0 21. C o lin ă 1 X 2 X 3 4 X 5 — — 22. M angan — — — X — . B io tin ă X X X X X X X — X — 24. V ita m in a B l2 23. V ita m in a E — — 25.

c reşte rea g ră sim ii dor­ sale. X X .6 X 7 X 8 9 1 0 --- L ip sa co o rd o n ării m iş c ă ri­ lo r. h e p a to z ă . g h iilo r. a s te n ie . X — — — M io d istro fie sc h a le tic ă şi c a rd ia c ă . r ig id ita te a a r tic u la ­ ţ iilo r . glom er u lită o c lu z iv ă . seim e a le un­ — — — — — X — A lopecie. h e p a ­ to ză. necroza e p ite liu lu i n e fro n u lu i. A nem ie. e stru n e re g u la t. edem p u lm o n a r D im in u a re a c re şte rii sche­ le tu lu i.

t.e. — S fîrcu ri n e fu n cţio n a le T e m p e ra m e n tu l: S im p to m e c ara c te ristic e p u r c e lu lu i: — — — — — — — — M oleşeală H ip o te rm ie H ip erg licem ie B ra d ic a rd ie P a lo a re D e sh id ra ta re A zotem ie C on v u lsiu n i — A n im ale re fra c ta re p e n tru funcţia de m am ă sau doică — C a n ib a lism A g a lax ia sau h ip o g a la x ia : — In fec ţii g e n era le (pesta g. F a c to ri cu p u n c t de p lecare purcelul B a c te rie n i: — S tre p to c o ci g ru p u l C.. bo ala lu i A ujeszky) — M a stita — M e trita — D eficienţe în se c re ţia la c ta tă de n a tu ră n e in fe cţio asă S im p to m e specifice: — P riv e sc cauza p rim a ră de la scroafă — Com ă — S triv ire — M oarte S in d ro m u l o b se rv a t . — E. cu punct de plecare scroafa. F a c to ri fizici: — S fîrcu ri o a rb e sau in su ficie n ţa sfîrcu rilo r. c a r e cu fa c to rii p a to lo g ic i duc la m o a rte a p u rc e lu lu i s u g a r (după GOODW1N — 195&). coli — R u jetu l — D iz e n te ria a n aero b ă — In flu e n ta p u rc eilo r V ira li: — G a stro e n te rita tra n s ­ m isib ilă — B oala lu i A ujeszky A lte cauze: — B oala h e m o litic ă (anem ia) — M ioclonia co n g en itală F a c to ri fiz ic i: — T ra u m a tism e ______ S im p to m e specifice: — p riv esc cauza p rim a ră de la purcel F a c to ri L A P T E L E 4 In te rfe re n ţa cu scăd erea se c re ţie i la c ta te .B oala p u rc e lu lu i n o u -n ă scu t Anexa 2 S c h e m a tn d lc ft u n e le I n te r r e l a ţll p ro b a b il fiz io lo g ic e .

.

.......................................................................................................................... H ră n ire a tin e r e tu lu i p o r c i n . R o m â n i a ...................CUPRINS G en era lită ţi leg a te de sp ecia p o r c i n e ............................................ în g r ijir e a şi h r ă n ir e a tin e r e tu lu i p o r c i n ....... C a s tr a re a p u r c e i l o r ............................ ...................................................... 5 C a ra c te ris tic ile c re şte rii p o r c i l o r ..................... 6 11 18 S iste m e de creştere a p o r c i l o r . H răn irea şi în g r ijir e a sc ro a fe lo r care a l ă p t e a z ă .. Ie ristic ile c re şte rii p o rc ilo r în siste m u l podăresc C a r a c t e r i s t i c i l e c r e ş te r ii tr ia l P reg ă tirea p o r c ilo r în 19 gos­ 20 23 24 26 28 36 40 43 70 72 81 88 de tip g o s p o d ă ria p e r s o n a lă in d u s ­ C a r a c t e r i s t i c i l e c r e ş te r ii p o r c ilo r în s is te m u l de tip sc r o a fe lo r şi scrof iţe lo r pentru ............. ...............................................................................S ............................. ........................ în ţă r c a r e a p u r c e i l o r ............................................ m o n tă .................................. în g rijire a şi h ră n ire a tin e re tu lu i p o rcin p e n tru re p ro d u c ţie B o lile p u rceilo r su g a ri ş i tin e r e tu lu i p orcin .............................................................. U n e le p a r tic u la r ită ţi a n ato m ic e şi fiziologice ale p o rcin elo r R a se le d e p o rc i d in R ...................................................... F ătarea .................. P reg ă tirea sc ro a fe lo r şl sc ro fiţelo r pentru f ă t a r e ...... H răn irea ş l în g r ijir e a p u rceilo r s u g a r i ....................... 93 101 115 ..................................

....................................... ............ 101 102 105 107 108 T u lb u r ă r i l e g a s t r o ....i n t e s t i n a l e A n e m ia p u r c e i l o r ...... A c ţiu n i p e n tr u m ă r ir e a r e z is te n ţe i o r g a n is m u lu i ........... A c ţiu n i p e n tr u p r e v e n ire a u n o r b o li s p e c ific e ....................... ........................H ip o g lic e m ia p u r c e ilo r ..... ........................... ......... ..........

.

.

.

conducătorilor unităţilor agricole şi tuturor crescătorilor de porci. îngrijire şi hrănire care pot fi aplicate in orice tip de crescătorie.Prezentind metode de creştere. „Creşterea purceilor" va fi folositoare tutu­ ror îngrijitorilor. brigadierilor. !n .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->