GENERALITĂŢI LEGATE DE SPECIA PORCINE
In ţa ra noastră, ag ricu ltu ra produce 30% din ve­ n itu l naţional. Z ootehnia contribuie şi ea la acest v en it cu o p a rte care creşte din ce în ce m ai m ult, odată cu extin d erea organizării producţiei anim ale bazată pe principii şi m etode ştiinţifice m oderne. C reşterea şi exploatarea porcinelor sîn t organizate la noi în conform itate cu nevoile econom iei naţio­ nale, pe bază de p lan u ri care stabilesc de la o etapă la alta efectivul necesar, s tru c tu ra acestuia, re p a rti­ ţia lui pe sectoare etc. E fectivul de porcine se creşte în ferm ele de stat, d in tre care o p a rte reprezintă ferm ele de selecţie (G orneşti, Terem ia, Tom natec, P ădureni) în C.A.P. şi gospodăriile individuale. In stru c tu ra efectivului pe categorii m atca rep rezin tă circa 10%, procent care se consideră norm al în tr-u n sistem de creştere raţională. La rîn d u l său, o p arte din m atcă rep rezin tă nucleul de selecţie, iar o parte reprezintă m aterialu l de reproducţie. De aici rezultă două m ari direcţii de exploatare a porcinelor : — creşterea p e n tru anim ale de prăsilă, care are loc în ferm e speciale, cu controlul descendenţilor în cadrul staţiilor de testa re ;

la care dublarea greu tăţii corporale are loc abia la cîteva luni. porcii puşi la îngrăşat ating o g reu tate de 100— 150 kg .S. S porirea urm ează să se facă odată cu extin d erea raselor d in tip u l de carne. spre deosebire de viţei.. In ultim ii ani consum atorii preferă c ăr­ nurile slabe. Porcul atinge foarte tim p u riu m atu ritate a fiziolo­ gică şi economică. m ai corect.A. producătoare de carne şi grăsim e. la ace­ eaşi vîrstă (6— 10 luni) scrofiţele p e n tru reproduc­ ţie sîn t apte p e n tru m ontă. care se face în ferm ele gospodăreşti. pe cele fără grăsim e. şi C.P. din I.A. De asem enea. se re ­ cuperează repede. astfel că la 12— 14 luni 6 .— creşterea porcinelor p e n tru producţie. De aceea şi cheltuielile. în com plexele in d u striale şi în sectorul individual. acest n u m ăr este necesar p e n tru producerea tu tu ro r reproducătorilor m asculi (20 m ii capete anual). La 6— 10 luni. sau. în vederea m ontării celor 800 m ii de scroafe care constituie m atca din stru c ­ tu ra efectivului de porcine pe ţară. planul de am eliorare prevede în fiin ţarea a 26 ferm e de elită în care se vor creşte circa 7 m ii de scroafe . aşa fel încît acestea să ajungă să rep rezin te 80% din întregul efectiv. P urceii îşi dublează greu tatea de la făta re în 7— 8 zile. In dezvoltarea viitoare a creşterii porcilor se pre­ vede sporirea efectivului de porci la 9 m ilioane capete în 1980. care se fac în scopul creşterii şi îngrăşării porcilor. ia r beneficiile realizate in tră re ­ pede în circuitul de producţie. CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR Porcii sîn t anim ale precoce.

De la o scrofiţă se pot obţine în m edie 8 purcei. în term en de 4— 10 zile in tră în călduri şi reiau u n nou ciclu de producţie . de dezvoltarea lor corporală (greutatea la naştere).2—2. S înt şi scroafe care dau naştere la m ai m ulţi purcei. folosesc cel m ai bine hrana. Pe lingă aceasta. în condiţii obişnuite. 3 săptăm îni şi 3 zile. felul în care s-a făcut m onta etc. u n kilogram de carne de porc se obţine cu 3. în tr-u n an. de felul în care sînt în tre ţin u te scroafele-m am e în perioada de ges­ ta ţia Perioada de alăp tare este de asem enea scurtă. scroafele h răn ite corespunzător. astfel. rasa. un kilogram de carne de pasăre se poate obţine cu u n consum de n u tre ţu ri (amestec) de 2. sau chiar cinci fătă ri în doi ani. cum au fost h răn iţi în ain te şi d u p ă îm perechere. de la o scroafă se pot obţine m ai m u lt de două fătări. sau în tre 110 şi 120 de zile. în funcţie de nu m ăru l purceilor. Porcii sîn t anim ale prolifice. iar de la o scroafă. D esigur că sîn t şi anim ale care dau naştere la m ai p u ţin i purcei la o făta re . pînă la 20 de capete şi peste. spre deosebire de viţele. iar un kilogram de carne de ovine cu 7 . care se pot m onta cel m ai devrem e la vîrsta de 16— 17 luni şi fată abia la 25— 26 luni. 10 purcei. gestaţia scroafelor durează p u ţin : 3 luni. Porcii. pe cînd to t u n kilogram de carne de bovine se obţine cu 6— 8 kilogram e. Astfel. în com paraţie cu alte specii de anim ale : 25—56 de zile.pot făta. după păsări. D upă înţărcare.5 kilogram e în sus . aceasta este în le­ g ătu ră cu o serie de factori d in tre care cei m ai im ­ po rtan ţi sîn t : să n ătatea părinţilor.2 kilogram e şi peste de n u tre ­ ţu ri concentrate.

ea se p re­ tează fo arte bine la p rep ararea celor m ai diferite produse : m ezeluri. Pe lingă aceasta. 1 kg carne de oaie dă 1 430 calorii .8— 10 kilogram e. d ato rită conform aţiei tu b u lu i digestiv. iar ca pro­ 8 . poate folosi toate fe­ lurile de n u tre ţu ri. carnea de porc are şi însuşirea de a se conserva în sta re crudă m ai bine decît alte cărn u ri . ra n ­ dam entul la tăie re al porcilor se prezintă în felul u rm ă to r : porcii de carne tăiaţi. la porc se înregistrează diferen ţa cea m ai m ică în tre g reu tatea vie şi g reu tatea anim alului tăiat şi îm p ă rţit în două ju m ă tă ţi (carcase). El foloseşte foarte bine a tît plan tele verzi. conserve. P e lîngă valoarea n u tritiv ă calorigenă ridicată. laptele şi subprodusele sale şi reziduurile de la abatoare sau cele m enajere. In com paraţie cu cele­ lalte specii de anim ale producătoare de carne. deoarece conţine un procent scăzut de apă şi folosită în h ran a om ului produce u n n u ­ m ăr însem nat de calorii. porcul. fără picioare şi organele interne. cit şi g rău n ­ ţele. tau rin ele îngrăşate 65% . de la cantine. diferite p rep arate cu d u rată m are de păstrare. porcii prezintă ra n ­ dam entul cel m ai rid icat la tăiere. In com paraţie cu carnea altor specii de anim ale. tau rin ele sem iîngrăşate 45— 50% . ovinele 40— 50%. res_ tp u ra n te şi din in d u stria alim entară. afum ături. P rin aceasta se înţelege că. C arnea de porc este superioară din pu n ct de ve­ dere calitativ. 1 kg carne de porc 2 700 calorii. fiind u n anim al om nivor. valoarea calorigenă a cărn u rilo r se prezintă în felul u rm ă to r : 1 kg carne de bovine furnizează 1 580 calorii . fără picioare şi organe in tern e rep rezin tă 72— 75% din greu tatea vie . D intre anim alele de abator.

In schim b. a tît în sistem ul gospodăresc al C. astfel încît. A cestea sîn t sectoare specializate în care se prac­ tică sistem ul de creştere intensivă. La fel cu păsările. în com plexele de creştere şi îngrăşare a porcilor.. aşezat în platform e. cu condiţii de exploatare m oderne şi care asigură ob­ ţinerea u n o r indicatori tehnico-econom ici superiori celor obţinuţi p rin creşterea în gospodăria indivi­ duală. cît m ai ales în sistem ul industrial. n u dez­ voltă căldură şi deci nu se distru g agenţii infecţioşi pe care i-a r p u tea conţine. Incepînd din anul 1971 asem enea form aţiuni de creştere şi îngrăşarea porcilor au fost introduse şi în sectorul 9 . P e baza experienţei acum ulate în u ltim ii ani şi în urm a alocării din fondurile de s ta t a investiţiilor crescînde în sectorul zootehnic. în cadrul în tre p rin d erilo r agricole de stat. porcii se hrănesc cu n u tre ţu ri concentrate. el nu ferm entează dacă nu este am estecat cu paie.A.S. sau chiar în sistem ul gospodăresc.P. pielea şi p ărul sîn t valorificate în scopuri industriale. şi I. u n ită ţi care sîn t în tr-o con­ tinuă dezvoltare.A. avînd un flux tehnologic continuu.duse secundare. bălegarul de porc are o valoare agro­ tehnică m ai scăzută. ponderea producţiei de carne de porc o rep rezin tă com plexele in d u striale (54%). Din an u l 1970. faţă de u n ită ţile şi ferm ele de tip gospodăresc (46%). s-au co n stru it şi dat în exploatare com plexe in d ustriale p e n tru creşterea şi îngrăşarea porcilor. d a to rită co nţinutului său m are în apă . acestea fiind speciile care se pretează cel m ai bine la creştere intensivă. în toate perioadele anului.

S.P.A. acest n u m ăr este necesar p en tru producerea tu tu ro r reproducătorilor masculi (20 m ii capete anual). la ac e­ eaşi vîrstă (6— 10 luni) scrofiţele p e n tru reproduc­ ţie sînt apte p e n tru m ontă. De aceea şi cheltuielile. De asem enea.— creşterea porcinelor pentru producţie. Sporirea urm ează să se facă odată cu extin d erea raselor din tip u l de carne. la care dublarea greu tăţii corporale are loc abia la cîteva luni. iar beneficiile realizate intră r e ­ pede în circuitul de producţie. P urceii îşi dublează g reu tatea de la fătare în 7— 8 zile. porcii puşi la îngrăşat ating o g reu tate de 100— 150 kg . care se Tace in ferm ele gospodăreşti.M luni 6 . astfel că la 12. m ai corect. se re ­ cuperează repede. sau.A. La 6— 10 luni. CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR Porcii sîn t anim ale precoce. producătoare de carne şi grăsim e. in com plexele industriale şi în sectorul individual. spre deosebire de viţei. Porcul atinge foarte tim p u riu m atu ritate a fiziolo­ gică şi economică. In ultim ii ani consum atorii p referă c ăr­ nurile slabe.. planul de am eliorare prevede înfiin ţarea a 26 ferm e de elită în care se vor creşte circa 7 mii de scroafe . aşa fel in ­ cit acestea să ajungă să reprezinte 80°/i> din întregul efectiv. pe cele fără grăsime. din I. şi C. în vederea m ontării celor 800 m ii de scroafe care constituie m atca din stru c­ tura efectivului de porcine pe ţară. In dezvoltarea viitoare a creşterii porcilor se pre­ vede sporirea electivului de porci la 9 m ilioane capete în 1980. care se fac în scopul creşterii şi îngrăşării porcilor.

felul în care s-a făcut m onta etc. iar de la o scroafă. Pe lîngă aceasta. scroafele h ră n ite corespunzător. spre deosebire de viţele. D esigur că sîn t şi anim ale care dau naştere la m ai p u ţin i purcei la o făta re . de felul în care sîn t în tre ţin u te scroafele-m am e în perioada de ges­ taţie. folosesc cel m ai bine hrana. sau chiar cinci fătări în doi ani. S înt şi scroafe care dau naştere la m ai m ulţi purcei. Porcii. în term en de 4— 10 zile in tră în călduri şi reiau u n nou ciclu de producţie .pot lăta. D upă înţărcare. u n kilogram de carne de porc se obţine cu 3. De la o scrofiţă se pot obţine în m edie 8 purcei. 10 purcei. pînă la 20 de capete şi peste. aceasta este în le­ g ă tu ră cu o serie de factori d in tre care cei m ai im ­ p o rtan ţi sîn t : săn ătatea p ărinţilor. iar un kilogram de carne de ovine cu 7 . pe cînd to t un kilogram de carne de bovine se obţine cu 6— 8 kilogram e. după păsări. astfel. A stfel. 3 săptăm îni şi 3 zile. u n kilogram de carne de pasăre se poate obţine cu u n consum de n u tre ţu ri (amestec) de 2.2— 2. în tr-u n an. sau în tre 110 şi 120 de zile. în funcţie de num ărul purceilor. în condiţii obişnuite. gestaţia scroafelor durează puţin : 3 luni. care se pot m onta cel mai devrem e la vîrsta de 16— 17 luni şi fată abia la 25— 26 luni. Porcii sîn t anim ale prolifice. cum au fost h ră n iţi în ain te şi du p ă îm perechere. Perioada de alăp tare este de asem enea scurtă.5 kilogram e în sus . de dezvoltarea lor corporală (greutatea la naştere).2 kilogram e şi peste de n u tre ­ ţu ri concentrate. în com paraţie cu alte specii de anim ale : 25—56 de zile. de la o scroafă se pot obţine m ai m ult de două fătări. rasa.

conserve. fără picioare şi organele interne. fără picioare şi organe in tern e rep rezin tă 72— 75% din g reutatea vie . iar ca pro ­ 8 . de la cantine. carnea de porc a re şi însuşirea de a se conserva în sta re crudă m ai bine decît alte c ă r n u r i. C arnea de porc este superioară din pu n ct de ve­ dere calitativ. la porc se înregistrează d iferenţa cea m ai m ică în tre g reu tatea vie şi g reu tatea anim alului tăiat şi îm p ă rţit în două ju m ă tă ţi (carcase). In com paraţie cu cele­ lalte specii de anim ale producătoare de carne. Pe lingă aceasta. tau rin ele sem iîngrăşate 45— 50o/0 . porcii prezintă ra n ­ dam entul cel m ai rid icat la tăiere. diferite p rep arate cu d u rată m are de păstrare. fiind u n -animal om nivor. P rin aceasta se înţelege că. res^tpurante şi din in d u stria alim entară. deoarece conţine un procent scăzut de apă şi folosită în h ran a om ului produce u n n u ­ m ăr însem nat de calorii. 1 kg carne de oaie dă 1 430 calorii . afum ături. ovinele 40— 50o/0. In com paraţie cu carnea altor specii de anim ale. El foloseşte foarte bine a tît plantele verzi. valoarea calorigenă a cărn u rilo r se prezintă în felul u rm ă to r : 1 kg carne de bovine furnizează 1 580 calorii . laptele şi subprodusele sale şi reziduurile de la abatoare sau cele m enajere. dato rită conform aţiei tu b u lu i digestiv. P e lîngă valoarea n u tritiv ă calorigenă ridicată.8— 10 kilogram e. poate folosi toate fe­ lurile de n u tre ţu ri. ra n ­ dam entul la tăiere al porcilor se prezintă în felul u rm ăto r : porcii de carne tăiaţi. porcul. ea se p re ­ tează foarte bine la p rep ararea celor m ai diferite produse : m ezeluri. tau rin ele îngrăşate 65% . 1 kg carne de porc 2 700 calorii. D intre anim alele de abator. cît şi g rău n ­ ţele.

avînd u n flux tehnologic continuu. A cestea sîn t sectoare specializate în care se prac­ tică sistem ul de creştere intensivă. bălegarul de porc are o valoare agro­ tehnică m ai scăzută. pielea şi p ăru l sîn t valorificate în scopuri industriale. el nu ferm entează dacă nu este am estecat cu paie. sau chiar în sistem ul gospodăresc. astfel încît.duse secundare. La fel cu păsările. s-au construit şi dat în exploatare com plexe in d u striale p e n tru creşterea şi îngrăşarea porcilor.. în toate perioadele anului. acestea fiind speciile care se pretează cel m ai bine la creştere intensivă.P. ponderea producţiei de carne de porc o rep rezin tă com plexele in d u striale (54%). a tît în sistem ul gospodăresc al C. aşezat în platform e. Pe baza ex p erienţei acum ulate în u ltim ii ani şi în urm a alocării din fondurile de sta t a investiţiilor crescînde în sectorul zootehnic. In schim b. şi I. cu condiţii de exploatare m oderne şi care asigură ob­ ţin erea u n o r indicatori tehnico-econom ici superiori celor obţinuţi p rin creşterea în gospodăria indivi­ duală. în com plexele de creştere şi îngrăşare a porcilor. Incepînd din anul 1971 asem enea form aţiuni de creştere şi îngrăşarea porcilor au fost introduse şi în sectorul 9 .S. d a to rită conţinutului său m are în a p ă . în cadrul în tre p rin d erilo r agricole de stat.A. faţă de u n ită ţile şi ferm ele de tip gospodăresc (46«/o). u n ită ţi care sîn t în tr-o con­ tinuă dezvoltare. nu dez­ voltă căldură şi deci nu se distru g agenţii infecţioşi pe care i-a r p u tea conţine.A. porcii se hrănesc cu n u tre ţu ri concentrate. D in anul 1970. cît m ai ales în sistem ul industrial.

D ar vîrsta de în ţă rca re diferă de la u n sistem la altul. D in aceste cauze. alţii p e n tru reproducţie. creşterea şi în g rijirea porcilor tineri. p reg ătirea scrofiţelor şi scroafelor p e n tru fătare. suferă astfel m odificări în funcţie de d estin aţia ca­ tegoriei respective. ap aren t m ai d e p ă rtate de titlu l lu crării : noţiuni de anato­ m ie şi fiziologie. în noţiunea de purcel fiind cuprinşi nu num ai purceii sugari ci şi cei înţărcaţi. purcel înţărcat. Astăzi. nu m ai există o diferen ţiere a tît de netă în tre categoriile : purcel sugar. C reşterea purceilor. unii p e n tru producţia de carne (îngrăşare). In com plexele de creştere a porcilor în ţărcarea se face la 25 de zile. asigurînd astfel m a­ terialu l porcin p e n tru u n nou ciclu. purcelul în ţărcat este tre c u t în categoria tin e re t sau cum este denu­ m it în lim bajul cu re n t : tin e re t de 2—4 luni. adică se cresc scroafe sau scrofiţe de la care se obţin p u r c e i. a fost necesară tra ta re a în pa­ ginile prezentei lu crări şi a u n o r aspecte. * * * Progresul în re g istrat în ultim ii ani în creşterea anim alelor a produs o m odificare a tît în tehnolo­ gia de creştere cît şi în înţelesul u nor noţiuni. aceştia sîn t crescuţi apoi d iferen ţiat. 10 . In ferm ele de creştere a porcilor ca şi în m ajori­ tatea gospodăriilor personale.cooperatist. sub form ă de com plexe intercooperatiste. ti­ n e re t la în grăşat (grăsuni). P urcelul poate fi în ţă rca t la 56 de zile — în creşte­ rea extensivă sau la 42 de zile atunci cînd există condiţii p e n tru buna dezvoltare a purcelului. creşterea se face în circuit închis. Astfel.

T ransform ările n u tre ţu rilo r în stom ac sau diges­ tia stom acală. sîn t m ai ales de n a tu ră chim ică şi au loc sub acţiunea ferm enţilor sucului gastric. este obişnuit cu ora fixă de adm i­ n istrare etc. A ceasta are o m are în ­ sem nătate practică. S ecreţia sucului gastric la porc se face continuu. um iditate. A paratul digestiv.) A dăparea în ain te de ad m in istrarea hranei m ă­ reşte secreţia stom acului. ca substanţe nutritive. astfel ca să poată trece din el în sînge. în sensul că este bine ca. a e ri­ sire etc. indi­ fere n t de regim ul de alim entaţie. Ea este in flu en ţată pozitiv de reflexele condiţionate (anim alul aude cînd se prep ară hrana.UNELE PA RTICU LARITĂ ŢI ANATOMICE ŞI FIZIOLOGICE ALE PORCINELOR P e n tru lu crarea de faţă am considerat necesară prezentarea cîtorva p articu la rită ţi anatom ice şi fi­ ziologice specifice porcinelor şi anum e : alcătuirea şi funcţiunea ap aratu lu i digestiv. Cele m ai im portante tran sfo rm ări ale furajelo r se petrec în stom ac şi în intestine. funcţiile legate de procesul de alăp tare şi de procesul de m aturizare al purceilor. uscat sau um ed. de a le tran sfo rm a fizic şi chimic. precum şi unele noţiuni necesare pen­ tru înţelegerea cerinţelor purceilor faţă de condiţiile m ediului ex terio r : tem p eratu ră. 11 . care le îm prăştie apoi la diferi­ tele p ă rţi ale organism ului. Rolul tubului digestiv constă în lu area din m ediul în co n ju răto r a fu rajelo r şi apei. zgom otul ad­ m in istrării ei.

Din stom ac chim ul este trim is în mod ritm ic în intestin u l subţire. coli.la dispoziţia porcilor. streptococi. Sub acţiunea sucului gastric n u tre ţu rile din sto­ mac se tran sfo rm ă în tr-u n fel de terci n u m it chim. N atu ra n u tre ­ ţu rilo r şi m odul lor de p rep a ra re au efecte diferite asupra secreţiei gastrice. cu sucul pancreatic şi cu bila sau fierea pe care o produce ficatul. sănătos. lactobacili. 12 . curată. S fîrşitu l elim inării are loc la 4— 5 zile după declanşarea ei. acesta este am estecat prin m işcările p ereţilor intestinali şi bine om ogenizat cu sucul in testinal produs de către glandele in tes­ tinale din mucoasă. revenind la concentraţia m axim ă în prim a zi de înţărcare. n u tre ţu ­ rile ferm en tate produc o secreţie m ai m are de suc stom acal decît n u tre ţu rile dulci. proaspete. Aci. începerea elim inării n u ­ tre ţu rilo r se face abia după 11— 13 ore. aceasta p e n tru că p e n tru golirea lui după tain u l de dim ineaţă. iar a ta in u ­ lui de seară după 13— 18 ore. ferm enţii sucurilor digestive sîn t secre­ taţi în p arte de către bacteriile pe care tu b u l di­ gestiv al porcului le conţine în mod obişnuit (B. In mod obişnuit la porcul sănătos.) în m om entul naşterii. bacili Proteus etc. să se gă­ sească apă curentă. stom acul nu este niciodată gol. La porc. n u m ăru l acestora este cel m ai m are din to ată viaţa u n u i porc norm al. in testin u l purceilor este lipsit de bacterii. La 24 ore. F ăinurile produc o secre­ ţie m ai m are de suc stom acal decît boabele cerea­ lelor sau uru ielile acestora. proaspătă. N um ărul lor scade în cursul perioadei de alăptare. In re stu l vieţii num ărul germ enilor se m enţine destul de constant. in d iferen t de vîrstă. De asem enea.

D igestia se term in ă în in testin u l gros care. în in­ te stin u l gros suferă ferm entaţii. culcuşurilor în in terio ru l boxelor. Concom itent cu ea şi în continuarea digestiei are loc absorbţia substanţelor n u tritiv e. să ru ri m i­ nerale şi apă.Aceste cunoştinţe sîn t elem entare p e n tru a putea cunoaşte şi apoi com bate îm bolnăvirile ap aratu lu i digestiv al p urceilor în special cele d in prim ele zile după fătare. In in testin u l subţire. P rin m ecanism ul com plex al absorbţiei. în sînge şi lim fă. la porc consum ul de apă. adă­ pătorilor. C ercetările din ultim a vrem e au a ră tat însă că. tim p de 2— 3 săptăm îni. care sîn t punctul de plecare a u n o r im portante tu lb u ră ri intestinale şi a diareei. în rîn d u l anim alelor din boxă apar nişte tu lb u ră ri 13 . A cest lucru a re o im p o rtan ţă prac­ tică deosebită p e n tru organizarea jgheaburilor. digestia celulozei a re loc în foarte mică m ăsură şi că sub acţiunea ferm enţilor u n o r bacterii. La nivelul in testin u lu i su b ţire sîn t absor­ bite cele m ai m ari can tităţi de vitam ine. p rin peretele intestinului. precum şi cele din perioada în ţă r­ cării şi chiar după aceasta. m ai ales în h răn irea cu fu ra je uscate. De aceea. principii n u tritiv i trec din conţinutul intestinal (chil). digestia substanţelor n u tri­ tive este aproape com plet term inată. se face adeseori a lte rn a tiv cu eli­ m in a rea fecalelor (defecarea). /a h a ru rile n edigerate în in testin u l subţire. fu raje. C a la m ajo ritatea anim alelor. A ltfel. pînă de curînd era socotit că descom pune celuloza şi am idonul. în toate cazurile de diaree ne­ specifică se va căuta să se elim ine din ra ţia anim a­ lelor şi m ai ales a purceilor fu rajele care conţin zaharuri.

care produc laptele şi colostrul. Cea m ai m are producţie m edie zilnică constatată a fost de 12. alim entaţia. aşezate pe două rîn d u ri paralele pe faţa inferioară a abdom e­ nului şi a pieptului. Producţia. Scăderea producţiei de lapte este foarte accentuată începînd cu cea de a 6-a săptăm înă a lactaţi ei. coada. sub 0. Urm ează apoi faza d e „lăsare a laptelui".(îşi m uşcă şi m ănîncă urechile. M a­ m elele anterioare sîn t m ai dezvoltate şi m ai p ro ­ ductive decît celelalte. la su p rafaţa sfîrcului sau m am elonului. n u m ăru l purceilor în ţărcaţi şi num ărul de or­ dine al lactaţiei. F actorii care determ ină producţia de lapte sîn t : ereditatea. rep rezin tă 1/3 din producţia totală de lapte. p rin două canale.6 kg. care durează în m e14 . ~ Glanda m am ară — ugerul — este form ată la scroafe din 5—8 perechi de m am ele. Cea m ai bună secreţie de lapte o dau scroafele în prim ele săptăm îni de lactaţie. în prim ele 21 de zile de lactaţie.6 m 2. îngrăşare. se bat). V aloarea unei scroafe în ceea ce priveşte producţia de lapte se apreciază după g reu tatea totală a purceilor la vîrsta de 21 de zile şi la înţărcare. dezvoltare. Fiecare m am elă conţine acinii (ciorchinii). se sug. Scroafele au cea m ai ridicată producţie de lapte în lactaţia a 2-a. nu m ăru l purceilor năs­ cuţi. In condiţii norm ale. in te rv alu l în tre 2 supturi este de 60— 75 m inute. îndeosebi cînd sp aţiul afectat pe cap de anim al este mic. Laptele se adună în două re z e rv o a re — sinusurile galactofore — din care iese apoi p rin su p t sau m uls. care adeseori se soldează cu îm bolnăvirea şi m oartea m u lto r anim ale sau cu încetinirea ritm u ­ lui d e creştere. P rim a fază a fiecărei pe­ rioade de su p t este caracterizată p rin tr-u n m asaj pu tern ic al m am elelor de către purcei.

P e n tru ca u n colostru să conţină anticorpii specifici agenţilor infecţioşi din m ediul în care se naşte purcelul. faţă de lapte. Tabelul 1 C om p oziţia m ed ie a c o lo s tr u lu i şl la p te lu i de scroafă în g Componentul Colostru Lapte % S ub stan ţă S ubstanţe S ub stan ţe L actoză S ubstanţe uscată azotate grase m inerale 24 . m ai ales pe cale digestivă în prim ele 24 ore de viaţă.2 0 .1 7 5 .0 3 . Această valoare constă în con­ ţin u tu l său în polivitam ine.7 ' 18.8 6 .die 18 secunde. P urceii sug în totdeauna acelaşi sfîrc şi le p refe ră pe cele anterioare. o compoziţie chim ică d i­ ferită. 15 . A nticorpii colostrali sîn t substanţe care consum ate în prim ele 6 ore de viaţă ap ără purceii îm potriva agenţilor infecţioşi (bacterii şi virusuri) care p ă ­ tru n d în organism ul lor.8 3 6 . p e n tru a nu scădea este ne­ voie de cca 35 su p tu ri la începutul lactaţiei şi 11 spre sfîrşitu l lactaţiei. S ecreţia de lapte a ugeru lu i este în tre ţin u tă p rin s u p t . Colostrul — secreţia glandei m am are din prim ele zile — are.9 2 C olostrul a re o valoare biologică de neînlocuit p e n tru nou-născuţi. în sensul că este m ai bogat în substanţe proteice şi m ai sărac în lactoză. este n eapărată nevoie ca m am a să fi venit în contact cu aceştia. în decurs de 24 ore.5 13.4 5 . precum şi în anticorpi. p e n tru că acestca au m ai m u lt lapte.4 2 0 .

apoi scade şi dispare com plet la 72 de ore. P urceii care nu au beneficiat de colostru supravieţuiesc în procent foarte mic. iar pe de altă p a rte să sta ­ bilească şi să conducă relaţiile anim alului cu m ediul înconjurător. sistem ul nervos şi organele de sim ţ. A cest ap arat este fo rm at din a p a ra tu l circulator cu sîngele şi lim fa. colostrul deci n u -i conţine. precum şi m ăsura influenţei factorilor m ediului am biant asupra bunei funcţionări a organism ului. leg ătu ra şi arm onizarea d in tre p ă rţile compo­ n e n te ale organism ului. anticorpii colostrali nu se produc. adică să fi sta t cel p u ţin 60 de zile în ain te de fă ta re în ferm a în care va avea loc fătarea. Porcii dom estici şi în special rasele am eliorate sîn t anim ale cu pielea lipsită de u n p ăr abundent. D atorită fap tu lu i că porcul are un n u m ăr redus de glande sudoripare. U na d in tre constantele m ediului in te rn al an i­ m alelor este tem p e ra tu ra corporală. 16 . glandele cu secreţie internă. Scroafa este predispusă la agalaxie (lipsa secre­ ţiei de lap te sau colostru).cu cel p u ţin 60 de zile în ain te de fătare. ca şi da­ to rită tem p e ra tu rilo r p rea ridicate din m ediul înconjurător. A bsorbţia anticorpilor din colostru de către tu b u l digestiv al purceilor este m axim ă în prim ele 3 ore de viaţă. El stabileşte în felul acesta dezvoltarea arm o­ nioasă a p ă rţilo r organism ului. El a re ca scop să facă. iar purceii nep ro fitîn d de ei p rin su p t se îm bolnă­ vesc în prim ele ore de viaţă şi de cele m ai m ulte ori pier. A paratul de arm onizare şi integrare. pe de o p arte. A ltfel. din cauza d u rerilo r pro­ vocate de dinţii p rea ascuţiţi ai purceilor.

Tabelul 2 T em p eratu ra co rp o ra lă la p orc în °C P u r c e i 0 — 14 z i l e P u r c e i 15— 21 z i l e P u rc ei 4— 7 să p tăm în i T in e re t 2 — 4 luni Scroafe 3 9 . iar în al doilea rîn d sînt neeconomice. iar în ju ru l datei de în ţă rca re tem p e ra tu ra va fi de 2 0°C + 2° (cu v ariaţie de 2° în plus sau în m inus).3 38 . în a tre ia şi a p a tra de 22—20°.5 39 .4 3 9 — 3 9 . în tru c ît încarcă p reţu l de cost fără a avea o in fluenţă pozitivă asupra creşterii şi dez­ voltării purceilor.8 D upă observaţiile noastre. T em p eratu rile de peste 28°C în prim ul rîn d nu sîn t su p o rtate de purcei. faţă de alte specii de anim ale. 17 . în p rim a săptăm înă tem p e ra tu ra va fi de 26—27°C.m odalităţile de p ă stra re constantă a tem p eratu rii corporale sîn t m ai restrînse. în a doua de 26—25°. în tim p ce tem p e ra tu ra economică din boxa purceilor tre b u ie să fie de 28°C în prim ele 24 de ore . um iditatea relativ ă nu influenţează ritm u l de creştere al p u r­ ceilor şi calitatea acestora.5 39 . p e n tru scroafe în pe­ rioada de lactaţie tem p e ra tu ra m ediului în co n ju ră­ to r este optim ă dacă oscilează în tre 24— 18°C. Dacă tem p e ra tu ra se păstrează la valori constante conform categoriei de v îrstă de m ai sus. de la prim a zi de fă ta re şi pînă la în ţărcarea purceilor.

creată în D anem arca. P ietrain. H am pshire. rasa P alatină. Din acest mozaic de rase s-au im pus p rin produc­ ţiile şi productivităţile lor rasele : M arele alb (Y orkshire. . porcul de S trei. P ie tra in etc. prolificitate şi m ai ales p rin producţia de carne.S. ritm de dezvoltare m ai intens. — de grăsim e : rasa M angaliţa cu varietăţile ei. folosesc m ai bine fu rajele şi sîn t m ai rezistenţi la boli. Rase im portate : rasa M arele alb (Large W hite). Edelschw ein. al X lX -lea. P ietrain etc. Rasele perfecţionate. rasa Landrace sau daneză. . cu m are prolificitate . C ornw all.RASELE DE PORCI DIN R. Duroc. rasa A lbul m ijlociu. varie­ tate a Bazna. Landrace. Scroafele din aceste rase sîn t încrucişate cu vieri din rase ca : Duroc.. p en ­ tru obţinerea u n o r m etişi care se caracterizează p rin tr-o vigurozitate m ai m are. rasa M angaliţă. sînt rase locale şi rase im portate. 18 . H am pshire. ROMÂNIA Rasele de porci care se cresc în ţa ra noastră. R asa Stocii şi rasa P alatin ă sîn t rase tardive. se îm p art la rîn d u l lor în rase : — de carne : M arele alb. Large W hite) rasă de carne form ată în A nglia în sec. A lbul m ijlociu. Rase lo ca le : rasa Stocii. porcul de S trei etc. A lbul de B anat. am elioratoare. Landrace. A ceastă rasă se distinge p rin precocitate. Porcul L andrace este tip u l porcului de bacon. v arie­ tate a Bazna. Edelschvvein. — rase m ix te : rasa Berk. porcul rom ânesc de carne.

M angaliţa şi m etişii acestora. Aceasta în prim ul rîn d p e n tru că. cu rase de carne. P e n tru a obţine o ren ta b ilita te superioară. sau m ixte. ateromatoza). face ca rasele de gră­ sime. SISTEME DE CREŞTERE A PORCILOR In vederea obţinerii unei eficienţe sporite în creş­ tere a şi îngrăşarea porcilor. în sistem ul de producţie bazat pe exploatarea porcului în circuit închis. Cele m ai bune rezu ltate în creşterea porcilor se obţin în ferm e specializate. dar şi în ţa ra noastră. asem e­ nea sectoare treb u ie să fie specializate p rin concen­ tra re a efectivelor. P referinţa insă a consum atorilor p e n tru cărn u ri fără grăsime sau cu foarte puţină grăsim e. putîndu-se rula în tr-u n an de producţie pe acelaşi spaţiu. Cornwall. C reşterea porcilor treb u ie astfel organizată. să fie înlocuite tre p ta t pe plan m ondial. consum ul mare de grăsim i la oam eni favorizează îm bolnăviri ale ap aratu lu i circulator (arteroscleroza. treb u ie ca întreg fluxul tehnologic în aceste sectoare să fie organizat pe baze tehnico-ştiinţifice m oderne. tre ­ buie ca porcii puşi la în g răşat să posede o serie de însuşiri valoroase : să dea u n spor zilnic cît m ai 19 . p e n tru că în felul acesta se u ti­ lizează m ai bine spaţiul de cazare. m ai m ulte serii de anim ale.In sistem ul gospodăresc se m ai cresc rasele Bazna. cu cheltuieli cît m ai mici. încît să se obţină o cît m ai m are producţie de carne. De aceea.

— sistem ul de creştere şi îngrăşare de tip in ­ dustrial. P rin aceasta se înţelege că ferm a îşi produce m aterialu l de rep ro ­ 20 . în care sîn t realizate condiţii superioare de creştere. sîn t două sistem e m ai im portante de creştere a porcului : — sistem ul de tip gospodăresc. In ţa ra noastră. cu o g reu ta te m edie în viu de 95— 110 kg. să producă carne şi gră­ sim e de calitate superioară. care se practică în ferm e cu un efectiv m atcă de 100— 2 000 capete scroafe şi o producţie de carne anuală de 120— 2 400 tone. A cest sistem de creştere s-a dezvoltat la noi în ultim ii zece a n i . d ar şi în cel industrial.ridicat. este acela al creşterii în circuit închis. u n a d in tre condiţiile capitale care asigură o dezvoltare şi creş­ tere corespunzătoare efectivelor de porcine. în condiţiile sectorului de pro ­ ducţie socialist. CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR IN SISTEM UL DE T IP GOSPODĂRESC In d iferen t de m ărim ea unităţilor. să consum e cît m ai pu ţin e fu ra je p e n tru 1 kg spor de g reu tate vie. adică în ferm ele obişnuite din în tre p rin ­ derile agricole de sta t şi în cele ale cooperativelor agricole de producţie . a tît în sistem ul gospodăresc. în ele se pot îngrăşa anual cel p u ţin 30 000 capete de porci. cu u n grad avansat de m ecanizare şi o autom atizare în altă a proceselor de producţie şi unde flu x u l tehnologic este ritm ic. să dea ran d a m en t cît m ai rid icat la sacrificare.

tin eretu l porcin se fu raj ează în ultim a vrem e (de la apariţia fu rajelo r com binate) cu n u tre ţu ri în stare uscată . nu se pot stre c u ra anim ale cu origine sa n ita ră dubioasă. — fu ra ja re a scroafelor se face cu n u tre ţu ri com­ binate sub form ă de terci . precum şi cel de creştere şi îngrăşare şi nu aduce de la ex terio r decît vierii de reproduc­ ţie. P rin aceasta anim alele sîn t scutite de şocurile pro ­ duse de către tran sp o rt. de felul alim entaţiei. cu care e necesar să se îm prospăteze periodic. precum şi de m odul în care este organizat procesul de producţie. — controlul evoluţiei creşterii şi îngrăşării por­ cilor se face p rin c în tă riri la înţărcare.ducţie fem ei. sau chiar bolnave şi în afară de aceasta dispare perioada de aclim ati­ zare. C reşterea porcilor în u n ită ţile de tip gospodăresc depinde de felul cum este asigurată adăpostirea. colibaciloza e tc .) . la trecerea tin e retu lu i porcin în categoria porcilor la îngrăşat. ia r populaţia locală de anim ale dispune de o perioadă de contact îndelungat cu agenţii infec­ ţioşi a o serie de boli (bruceloza. purceii sugari se bucură de o alim entaţie m ixtă (uscată şi um edă) . trim estrial. com patibil cu re a ­ lizarea unor indicatori zooeconomici buni. la porcii la în g răşat fu ra jare a cu n u tre ţu ri um ezite dă cele m ai bune rez u lta te . apoi. 21 . — în ţărcarea purceilor se face la 45— 56 zile şi la g reu tă ţi corporale corespunzătoare — 12— 16 kg . în tre aceştia şi anim ale se stab i­ leşte o sta re de echilibru paşnic. In aceste u n ită ţi : — procentul de fă ta re (num ărul de scroafe fă ­ tate din 100 de scroafe m ontate) este de 75— 85o/0 . pînă la liv ra re . boala lui A ujeszky.

d atorită deficienţelor de construcţie. — bolile care se întîlnesc în mod cu ren t sînt : leptospiroza. constă în aceea că stim ulîndu-se funcţiunile de reproducţie. precum şi lipsei u nui sistem de încălzire şi ventilaţie.— în sistem ul gospodăresc e posibilă m işcarca efectivului de reproducţie. pică. nu se poate asigura un clim at corespunză­ to r cerinţelor fiecărei categorii de anim ale. m acro şi m icroelem ente. rah itism u l tin e retu lu i porcin nu este întîln it. T ineretul porcin nu suferă de caudofagie. din acest punct de vedere. păşu n atu l acestuia. d a r şi în g rajd u rile de tineret. săru ri m inerale. sau cazurile sîn t sporadice şi ele privesc m ai ales p u r­ ceii obţinuţi iarn a . In acelaşi sistem de creştere. lipsei term oizolării. deoarece în anotim ­ purile reci în m atern ităţi. verzi sau conservate. fără a prejudicia instalaţiile adăpostu­ rilo r şi în special sistem ul de evacuare a bălega­ ru lu i şi apelor de spălare . — a v an taju l acestui sistem . 22 . — în sistem ul gospodăresc este posibilă adm i­ n istrare a de fu raje fibroase şi suculente. P rin p ăşu n at reproducătorii beneficiază de vitam ine. creşte procentul de fătări faţă de m onte. colibacteriozele şi paratifoza. dizenteria anaerobă. dato­ rită supunerii anim alelor la acţiunea razelor solare. necroza urechilor. p re­ cum şi a tin e retu lu i şi chiar m enţinerea lor în anotim purile calde în tab ere cu păstor electric . In asem enea u n ită ţi este m ai frecventă pneum onia enzootică şi necroza auriculară. boala lui A ujeszki. In aceste u n i­ tă ţi ele iau de cele m ai m ulte ori u n caracter de d u rată şi afectează u n n u m ăr m are de anim ale. lipsei d e etanşeitate.

fie anim ale la g reu tăţi corporale de 100— 200 kg.Consecinţa caracteristicilor de m ai sus se m ani­ festă p rin tr-u n procent m ai ridicat de p ierderi (pe­ ste 20% de la fătare şi pînă la livrare) lungirea perioadei de producţie peste 210 zile şi cu o efici­ enţă economică m ai redusă a sectorului. In acest sistem de creştere se folosesc toate rasele şi în special rasele locale. (care vor fi conservaţi prin sărare şi afum are) şi u n n u m ăr m ai m are sau m ai m ic de porci p e n tru v în z a r e . ele sîn t m ontate la sfîrşitu l toam nei. In gospodăria personală sîn t valorificate toate restu rile m enajere şi cele provenite din grădina de legum e a casei. Este un sistem extensiv. Ciclul de producţie al cărnii de porc se încheie la începutul iernii. . d ar ren tab il şi practica lui are caracter sezonier. anim alele d estinate vînzării sîn t fie purcei p e n tru creştere şi îngrăşare. astfel că. în sensul că scroafele sîn t ţin u te peste iarnă . p e n tru carne sau carne şi grăsim e. de la o scroafă se obţin cel m ult I 1 / 2 fătări pe an sau 10— 12 purcei. p e n tru a făta prim ăvara. iar creşterea şi îngrăşarea purceilor se face în anotim purile călduroase ale anului. C A R AC TERISTICILE CR E ŞT ER II PORCILOR IN G O SPO DĂRIA PER SO N A LĂ In gospodăria personală ţărănească porcii sînt crescuţi în două direcţii : u n num ăr de 1—3 porci p e n tru nevoile fam iliei.

la tre ­ cerea tin e retu lu i în categoria porcilor graşi şi la livrare. N ecesarul de vitam ine şi m icroelem ente se asigură p rin nişte fu ra je speciale (zoofort). pe folosirea n u tre ţu rilo r com­ bin ate în exclusivitate. C în tărirea anim alelor se face la înţărcare. Cu toate acestea. N u este posibilă nici plim barea anim alelor. a unei în ţărcări precoce a purceilor (la 25 de zile). dejecţiilor şi a ape­ lor de spălare. realizarea unui m icrocli­ m at corespunzător fiecărei categorii de anim ale. fibroase sau suculente. nici chiar a reproducătorilor. nici ad m in istrarea de fu ra je verzi. p rin term ocentrale pro p rii şi sistem e de ventilaţie care pot funcţiona au to m at sau la m înă. In com plexele industriale. A vantajele acestui sistem faţă de cel gospodărese m ai constau şi în reducerea cu 55% a personalului 24 . în aceste u n ită ţi este de asem enea m ai bine asigurată evacuarea bălegarului. procentul de scroafe făta te faţă de num ă­ ru l de scroafe m ontate oscilează în tre 30— 50% în lunile de vară şi 50— 75% în lunile anotim purilor reci. singurul sistem de lu ­ cru adm is este acela al circuitului închis. care însă p e n tru a avea eficienţă treb u ie folosite în lim itele de valabilitate a granulelor de lucernă şi a antibioticelor.C A R A C T E R IST IC IL E C R E ŞT ER II PORCILO R IN SIST EM U L DE T IP IN D U S T R IA L In sistem ul in d u strial creşterea porcilor în toate fazele de producţie se bazează pe anum ite elem ente : folosirea u n o r construcţii m oderne (m ecanizate şi autom atizate parţial).

S porirea producţiei de carne de porc trebuie axată. precum şl în creşterea p roductivităţii m uncii cu 24%. p o triv it acţiunii de intensificare a pro­ ducţiei. testa re şi încrucişări in d u striale în ­ tre d iferite rase de porci. în p rincipal pe u rm ăto arele acţiuni de bază : — Selecţie. — A sigurarea u n u i m icroclim at corespunzător în adăposturi.ce deserveşte u n ita te a şi cu 55% a nu m ăru lu i de ore p e n tru producerea a 1 000 kg carne. — S cu rtarea perioadei de alăp tare a purceilor în scopul folosirii m ai intense a efectivului de prăsilă. — îm b u n ă tă ţire a fu ra jării p rin ex tinderea pro­ ducţiei de fu ra je com binate. .

pe lîngă m ărirea fecundităţii şi prolificităţii se va realiza la scroafele-m am e şi o capacitate de producţie colostrală şi de lactaţie m are. să fie viguroşi. cu o capacitate stom acală m are. Din acest punct de vedere prim a condiţie este ca scrofiţele să fie m ontate num ai la g reu tatea de peste 115 kg deci la vîrsta de 8— 9 luni. în vederea form ării u nor reflexe condiţionate săn ă­ toase. P rin p reg ătirea corespun­ zătoare a scroafelor şi scrofiţelor.PR E G Ă T IR E A SCROAFELOR ŞI SCROFIŢELOR PENTRU MONTA In vederea obţinerii de purcei care să prezinte la făta re o dezvoltare corporală corespunzătoare. începînd de la vîrsta de sugar . In acest scop. p reg ătirea scroafelor p e n tru m ontă constituie una d in tre condiţiile de bază. iar ritm u l de dezvoltare al p u r­ ceilor în perioada de sugar va fi m ai rapid. în mod continuu. viabili. tin e retu l porcin de reproducţie. treb u ie h ră n it corespunzător cerinţelor biologice. p e n tru a-şi dezvolta ca­ pacitatea de creştere. 26 . iar a doua condiţie — să fi tre c u t de cel puţin două ori p rin ciclul de călduri (însoţit de ovulaţie). şl în special tin e retu l fem ei. deci m ai economic. tin e retu l de prăsilă treb u ie cres­ cut în condiţii de m işcare şi tra ta t cu blîndeţe. în m om entul introducerii lor la m ontă.

A stfel scroafele su b n u trite sau h răn ite u n ilateral slăbesc în tim pul lactaţiei cu peste 25<>/0 din g reu tatea cor­ porală iar p e n tru refacere au nevoie de can tităţi m ari de fu raje şi in tră în călduri cu o în tîrziere apreciabilă.P reg ătirea scroafelor p e n tru m ontă trebuie făcută incepind încă din tim pul lactaţiei anterioare. .

9 In vederea obţinerii unei asem enea producţii de lapte. scroafele şi scrofiţele treb u ie să beneficieze de o schemă^ de fu ra ja re asem ănătoare cu cea p rezentată în pagina alătu rată. în cazul u n u i fu raj care conţine 16% p ro te ­ ină şi cca 2 000 calorii la 1 kg de fu ra j com binat.8 5 .8 5 . Tabelul 3 Curba la c ta ţie i la scroafe Colos­ tru Săptămînil e I II III IV v VI VII VIII C a n tita ­ tea 2 .5 3 . 28 . vitam inele şi săru rile m inerale au im portanţă deosebită.8 5 .9 5 .PR EG A T IR EA SCROAFELOR Ş I SCROFIŢELOR PENTRU FĂTARE F u ra ja re a corespunzătoare a scroafelor în lactaţie influenţează direct v italitatea şi dezvoltarea purcei­ lor nou-născuţi. C urba lactaţiei treb u ie su sţin u tă de o fu rajare calitativ şi can titativ adecvată.5 5 .9 5 .6 4 . în care cantitatea de substanţe proteice.

5 3 . fap t care a r pune în pericol starea u gerului scroafei.0 3 . însă num ai după 5—-7 zile de la fă ta re şi pînă la circa 8 zile în ain te de înţărcare.F raz a de a lă p t a r e în z il e F u r a j e în kg p e zi 2 -4 5— 7 8—9 10— 30 3 1 — 33 3 4 — 40 4 1 — 45 apa 1. In leg ătu ră cu aceasta e necesar de p re ­ cizat că scroafele şi scrofiţele treb u ie să beneficieze de o fu ra ja re m ai redusă în zilele 7— 1 dinaintea fătării. care de cele m ai m ulte ori se term in ă pe de o p arte cu m oartea purceilor.5 In medie pe zi în perioada de lactaţie. aceasta p e n tru ca să nu aibă loc o producţie de colostru care să în treacă capacitatea de su p t şi consum a purceilor. 3. Cum însă cea m ai m are p arte a scroafelor se bucură de 29 .0 2 . care nu poate fi m uls pe cale m anuală sau m ecanică.5 5 . pe cap N u constituie nici o greşeală fu ra jare a la discre­ ţie a scroafelor în lactaţie. iar pe de altă p a rte cu com prom iterea p arţială sau totală a ap aratu lu i m am ar.5 2 . în asem enea cazuri u gerul scroafei se inflam ează. Desigur că prezen tarea am ăn u n ţită a pregătirii scroafelor p rin h răn ire în v ederea fă tă rii a r fi de prisos în cazul asigurării de fu ra je com binate.7 kg furaj comb. se produce o m a­ m ită.5 3 .

5 16.5 adulte 227 320 3 .5 399 1. mg mg mg mg mg 30 .o n u triţie caracteristică fiecărei ferm e în p a rte în funcţie de fu rajele existente.4 3 . p a n t o t e n i c V i t a m i n a B ls kg g kg g kg g g g mg U . S w in e N . treb u ie făcute cîteva precizări. la m işcarea zilnică şi ferire a de lovituri şi la alte ca­ uze care a r p u tea provoca avortul. v ita­ m inele şi săru rile m inerale.86 15 10 12.I.l.5 9 750 650 3 .2 3 .C . d ar în special album inele.8 8 . P ractica a dovedit că scroafele gestante h răn ite şi în g rijite raţional dau purcei m ai dezvol­ taţi şi m ai viguroşi decît scroafele care nu au p ri­ m it acest tratam en t. G rija p e n tru scroafele gestante se referă la h ră nire.8 5 .7 19. la igiena corporală.9 3 2 . H rana scroafelor gestante treb u ie să cuprindă toţi principii n u tritiv i. 1192/1964) Scroafe gestante S p cc i lic ă re U/M tinrr e 136 450 2 .5 8 250 550 2 . la igiena adăposturilor. U .R .2 4 . Tabelul 4 N ecesaru l de p r in cip ii n u tr itiv i pentru sc ro a fe le g e sta n te pe ca p de a n im a l ţ i z i (după N u tr.2 9 .2 2 17 11 14.3 27.0 412 2 .5 G r e u ta te c o rp o ra lă Spor m ediu zilnic C o nsum p ro b ab il de h ran ă ( n u tre ţ uscat) P ro te in ă brută T o ta l su b s ta n ţe dig estib ile C a lc iu F o sfo r C lorură de sodiu C aroten V itam in a A V itam ina D T ia m in ă R iboflavină N iacină A. Of.

trifoi sau alte legum inoase.4 I . [ieste 3 a n i Dacă în h ra n a scroafei gestante nu există săruri m inerale sau album ină în can tităţi suficiente.2 2-4 U . In tim pul iernii nevoia de săruri m inerale se com pletează p rin adm in istrarea de fîn sau făină de lucernă pînă la 1. Un a lt factor indispensabil p e n tru h răn irea raţio­ nală a scroafelor gestante sîn t vitam inele. după făta re apare anem ia. deşi necesare în c a n tită ţi foarte mici. scade producţia de lapte. necesarul de h ran ă pentru scroafele gestante sc prezintă în felul u rm ă to r : Tabelul 5 S croafe g e sta n te — n ecesa r p în ă la 3 a n i Greutatea corporală.4 2 . lipsind din h ran a scroafelor gestante provoacă tu lb u ră ri în dezvoltarea şi creşterea purceilor.N. atunci necesarul de album ină şi să ru ri p e n tru fetuşi se com pletează pe seam a organism ului scroafei m am e (muşchi. . iar purceii m or p rin inaniţie şi com plicaţiile ei. în kg 120— 200 140— 280 vîrsta gestaliei în luni 1.9 2 .5 kg pe zi şi 30—40 g de cretă fu ra je ră p e n tru fiecare scroafă gestantă. a tît la scroafă cît şi la purcei.2 4 .6 — 4 3 .6 2.E xprim at în U.1 — 4 . a tît în p eri­ 31 .8 — 3 . V itam i­ nele. scroafa pierde pofta de m încare.2 — 4 . precum şi din ad m in istrarea de masă Verde la grajd.N . schelet) care slăbeşte foarte m ult. In asem enea condiţii. In tim pul verii necesarul de să ru ri m inerale se com pletează din păşunea de lucernă.

în perioada de sugar.). A coperirea necesarului de vitam ine se face în tim pul v erii p rin consum area n u tre ţu rilo r verzi. iar lucerna sub form ă de granule. deoarece asem enea n u tre ­ ţu ri rep rezin tă cauzele cele m ai frecvente care de­ term ină av orturile la scroafe. prea reci sau îngheţate. M icroclim atul în adăposturile de gestaţie trebuie reg lat în funcţie de condiţiile atm osferice exterioare. cît şi după fătare. starea de săn ătate etc. A sigurarea unor condiţii de m icroclim at favorabil porcilor din sectorul de m ontă şi gestaţie. dar nu şi a uşilor. cu aju to ru l gurilor de ventilaţie sau a v en tilato are­ lor. fecunditatea. prolificitatea. In afară de h răn irea corespunzătoare în tim pul gestaţiei.V. asigurarea săru rilo r m ine­ rale şi a vitam inelor nu se poate realiza p rin ad­ m in istrarea de fu ra je fibroase sau suculente în form a lor naturală. sau m ăcinate. zoofort. In sistem ul industrial. iar iarn a p rin h răn irea scroafelor gestante cu fîn vitam inos şi morcovi. F u rajele care in tră în alcătuirea raţiilo r scroafe­ lor gestante trebuie să nu fie stricate. scroafele treb u ie adăpostite în grajduri igienice. 32 . ca atare.oada em bi'ionară. In toate perioadele anului se vor evita excesul de u m i­ ditate şi curenţii de aer. constituie un a lt factor im p o rtan t de care depind rezultatele obţinute : m onta. precum şi un m icroclim at corespunzător.M. cu a ju to ru l ferestrelor. în anum ite proporţii p e n tru fie­ care categorie de anim ale. Acestea se asigură p rin aşa-zisele sortim ente de fu ra je prem ix vitam ino-m ineral (P. asigurîndu-li-se curăţenia corporală. m ucegăite. p ro te­ jare a de d iferite lovituri.

.

.

.

.

.

.

.

Furajarea suplimen­ t ar a d i n a u t o m a t e metalice ( Furajarea s u p l i m e n ­ t a r ă a p u r c e i l o r se p o a t e face şi pe j os .

% NH. ajunge pînă la 5—20% . SHj mg/litru co2 aer Viteza curen­ ţilor de aer m/sec. a tît în com­ p artim en t cît şi în padocuri şi aleile de circulaţie. ferm entează. Scroafele în loc să m ănînce raţia. m ai ales în perioada 15 iunie — 15 septem brie. îm preună cu cele din u rin ă şi fecale. cît şi asupra preg ătirii p e n tru lactaţie. se ling. fe­ nom ene care influenţează negativ a tît asupra dez­ voltării purceilor. p e rv e rtire a gu stului anim alelor. adică de 250— 1 000 ori m ai m ult.4 Pe tim pul căldurilor excesive se va asigura o ventilaţie m axim ă. beau urină. iar la grupele de scroafe în m ontă şi în p rim ele 10 zile după m ontă. De aceea cu răţenia adăposturilor treb u ie executată de două ori pe zi cu a ju to ru l razurilor .l 8 7 0 — 75 0 . iar am oniacul creşte peste 0 .2 — 0. In ceea ce priveşte cu răţen ia adăposturilor. ea treb u ie p ă stra tă în m od perm anent.01 SUb 3 / 0 0 0 0 . în sensul că procentul de scroafe care fată scade sub 50»/0 din n u m ăru l scroafelor m on­ tate. rod pereţii. altfel substanţele organice din fu rajele îm prăştiate.Tabelul 6 F a cto rii de m ic r o c lim a t în a d ă p o stu rile pentru reproducători Categoria Temp.0 2 18— 21 7 0 — 75 0. în condiţiile de clim ă din ţa ra noastră. 0 2 o / o . nu se va perm ite ca tem p e ra tu ra halelor şi com partim ente­ lor să crească peste 18°C. °C Umld. V i e r i şi sc ro afe a d u l t e V i e r u ş i şi scrofite 15. reiat. ceea ce este echivalent cu reducerea poftei de m îneâre. altfel este com prom isă fecunditatea.

M işcarea fem elelor gestante se va face pe lucernierele sau tere n u rile din ju ru l ferm ei cultivate cu alte legum inoase 30% în am estec cu perene 70«/o sau cu topinam buri. m ai ales atunci cînd term oizolarea lui nu este bine făcută. după ce roua s-a evaporat. iar în zonele de defecare se va folosi jetu l de apă. iar p e n tru scroafele şi scrofiţele în gestaţie avansată vor fi evitate băl­ ţile. In condiţiile unei păşuni bune şi cu un orar de m işcare sisterrlatic. îng rijito rii se fam ilia­ 34 . uneori foarte grave. pot fi dăunători purcelului sugar. M işcarea scroafelor în sistem ul gospodăresc e bine să se facă în toate fazele de gestaţie. care are ca u rm are producerea de condens şi d eterio ra­ rea tavan u lu i adăpostului. A nim alele nu vor fi fo rţate să m eargă p rea repede. în toate anotim purile. platform ele de bălegar. Ea treb u ie să fie făcută în grupuri mici. A ltfel vor avea loc îm bolnăviri ale ap aratu lu i digestiv. pe grupe de gestaţie (scroafe care au fost m ontate în aceeaşi zi sau la distanţă de m axim um 8 zile şi care fată la date apropiate. vitam ine. deoarece din acestea ele pot lua pe corp o serie de m icrobi care. gropile. Scoaterea lor din grajd se va face însă num ai după consum ul tain u lu i de dim i­ neaţă. Nu se va face uz de exces de apă întru c ît se creează o um iditate în aer p rea m are. anim alele beneficiază de soare.şi a m ăturilor. cu excepţia zilelor prea calde sau prea friguroase. m icroelem entele din păm înt. pe lîngă fap tu l că se face o eco­ nom ie m are de fu ra je concentrate (ceea ce face să scadă foarte m u lt p reţu l de cost al purcelului la înţărcare). în anum ite condiţii.

pe cap de scroafă.5— l»/o plus Entom oxan 5%o. lucrează m ai uşor. în a in te ca scroafele gestante să fie tran sp o rtate la m atern ităţi. al fiecă­ rui anim al în parte. De asem enea creşte cu 1— 3 capete num ărul de purcei care se obţine la înţărcare. în tru c ît se reduce volum ul lu crărilo r de curăţenie şi tra n sp o rt al bălegarului. A ceastă operaţi­ une se va executa în tim pul verii cu 1— 2 ore. iar iarna cu 6—4 ore. Soluţiile se vor face în apă încălzită la tem p e ra tu ra de 22— 25°C. p rin spălare.rizează m ai bine cu caracterul anim alelor. înainte de a fi tra n sp o rta te la m aternităţi. sau form ol 1— 2% plus Entom oxan 5%o. D ezinfecţia şi dezinsecţia corporală se poate face cu u rm ă to ru l am estec : sodă caustică 0. se va executa dezinfecţia şi d ep ara­ zitarea lor corporală. .

u rm ate de zvîntarea şi v ăru irea adă­ postului. după care se execută dezinfecţia propriu-zisă. în scopul reducerii la m inim um posibil a îm bolnăvirilor şi m ortalităţilo r purceilor sugari. Este necesar de precizat că nu se vor reţin e în m ate rn ită ţi purcei debili (hipotrepsici). g uri de ventilaţie. lucrările de dezinfecţie sîn t comprom ise. în acelaşi com partim ent sau m ate r­ n ita te să existe repausul biologic. astfel ca în tre două fă ­ tări com plete.FĂTAREA F ă tare a scroafelor. iar lan ţu l infecţios răm în e continuu în tre două gene­ raţii de purcei care se obţin în acelaşi adăpost. inclusiv a celor de pe geam uri. lăm pi de încălzit etc. Se 36 . A st­ fel. M aternităţile treb u ie pregătite. cu aceleaşi de­ zinfectante. în con­ cen traţiile obişnuite. In tim pul acestui repaus adăposturile. sau scroafe negestante. a re loc în m atern ităţi. după evacuarea anim alelor. dezinfectate şi încălzite. de la o populare la alta. D in acest punct de vedere. curăţate. a tît în sistem ul in d u strial cît şi în cel gospodăresc. In aceeaşi perioadă se execută c u răţirea m ecanică p rin răzu irea şi în d ep ărtarea tu tu ro r m urdăriilor. sîn t dezinfectate cu u n dezinfectant uzual. este necesar ca aceste preg ătiri să se execute într-o perioadă de 3— 4 zile.. com partim entate.

In aceeaşi zi. d a r şi p e n tru a realiza o tem p era­ tu ră corespunzătoare p e n tru purcei în prim ele ore de viaţă şi în continuare. în ain te de fătare. F u ra ja rea scroafelor va fi alcătuită din fu ra je laxative (tărîţe de grîu şi şrot) 50% din am estec. La n aştere acesta este de 28°C şi se va realiza cu a ju to ru l becurilor cu raze infraroşii. T em peraturile m ai m ari provoacă la scroafe şoc caloric m anifestat p rin reducerea pof­ tei de m încare. In adăposturi. şi m ai m ult. ia r 50% fu raj com binat sau am estec de făin u ri de cereale. încălzirea adăposturilor treb u ie să se facă cu un dublu scop : uscarea p ereţilor ca u rm are a dezinfecţiei şi văruirii. reşouri electrice sau p rin încălzirea duşum elei afec­ tată purceilor. se face toa­ leta ugerului şi dezinfecţia lui cu soluţii slabe de perm anganat de potasiu sau cloram ină. infectarea purceilor nou născuţi cu absolut toate bolile care au afectat genbraţia de purcei care s-au o b ţin u t an terio r pe acelaşi loc. In ziua care precede fătarea se face controlul uge­ ru lu i şi în funcţie de preg ătirea lui p e n tru lactaţie se ho tărăşte asupra regim ului de furajare.asigură. fie de tu ­ buri p rin care să circule apa caldă). N ecesarul de căldură p e n tru purcei este m ai m are. Scroafele se introduc în boxele de fă ta re cu 1— 3 zile sau. după exam inarea anim alului. în ziua fătării şi în prim ele 8— 10 zile după aceasta treb u ie asigurată o tem ­ p e ra tu ră de 24°C. p e n tru toată perioada de alăptare. în asem enea cazuri. dacă este posibil. p rin soluţii de construcţie (m ontarea în grosim ea ei fie de rezistenţe electrice. 37 . scăderea substanţială a producţiei de colostru şi lapte. lipsa sau reducerea efortului de fătare.

ca urm are. se am estecă fu rajele cu r u m e g u ş u l. R um eguşul sau paiele. în vederea izolării purcei­ lor faţă de pardoseala de beton şi în lă tu ra re a îm ­ bolnăvirilor şi pierderilor. de la abdom en şi pensularea acestuia cu u n am estec în p ărţi egale de tin c tu ră de iod şi glicerină. în ra p o rt cu capacitatea lor de alăptare. se va executa la fiecare purcel tăierea sau ru p erea om bilicului la 8— 10 cm. indiferent de anotim p. In le­ g ă tu ră cu aceasta s-a observat că treb u ie p referată ridicarea rum eguşului după 8— 10 zile. la o distanţă de 1 m etru de la p erete şi se va m enţine tim p de 10— 15 zile de la făta re pe tim p u l verii şi 15— 20 de zile pe tim pul iernii. nu m ăru l de sfîrcuri în producţie şi sta re a lor de întreţin ere. bineînţeles dacă şi căldura culcuşului purceilor n u scade sub 24°C. a tît pe tim pul zilei cît şi pe tim pul nopţii. P urceii care au fost născuţi m orţi.F ătările se vor desfăşura sub strictă supraveghere de către lu crătorii specializaţi. P urceii fă ta ţi se vor în re g istra după 24 de ore. cît şi cei care au m u rit în p rl38 . în reg istrîn d u -se num ai purceii care au răm as în v iaţă în această perioadă de tim p. D upă fătare. se vor pune pe toată su­ p rafa ţa uscată a boxei. se risipesc m ulte fu ra je pe d e o parte. iar pe de altă p a rte sîn t consum ate am estecate cu rum eguş. P e n tru reducerea la m axim um a p ierderilor de purcei în prim ele 24 ore. Cînd purceii prim esc fu ra je suplim en­ ta re concentrate pe jos. se va efectua red istrib u i­ rea purceilor pe scroafe. fa p t care produce m ulte îm bolnăviri d in p a rte a a p a ra tu lu i digestiv.

P e n tru a se evidenţia însuşirile scroafelor din m atca de selecţie. . se vor în reg istra toţi purceii năs­ cuţi. la o rubrică separată. inclusiv cei m orţi şi neviabili. deoarece ei nu interesează din punct de şe d ere economic.m ele ore după făta re se socotesc neviabili şi nu se înregistrează.

N easigurarea unei alim entaţii echilibrate a scroafe­ lor pe p arcursul perioadei de alăp tare are un efect d ău n ăto r asupra dezvoltării purceilor. 4 g fos­ for. m etabolizabile) în vederea asigu­ ră rii unei alim entaţii raţionale a scroafelor în peri40 . cel p u ţin 6 g calciu. La o u n ita te n u tritiv ă treb u ie să se asigure : 100 g album ină digestibilă. De aceea necesarul de fu ra je la scroafele în lactaţie creşte progresiv începînd din m om entul fătării şi pînă în m om entul începerii înţărcărilor. In cazul asigurării cu fu ra je com binate (1 kg fu ­ raj = 2750 Kcal. creşte num ă­ ru l îm bolnăvirilor şi pierderilor de purcei. 20—25 g sare pe cap de anim al şi 30— 35 g caroten la 100 kg g reu ta te corporală. v îrsta scroafelor şi în ra p o rt cu n u m ăru l p u r­ ceilor şi se exprim ă în u n ită ţi nu tritiv e. N ecesarul de h ran ă p e n tru scroafele cu purcei poate fi apreciat şi în funcţie de g reu ta te a corpo­ rală. N um ărul de purcei în ţărcaţi de la o scroafă scade. iar capa­ citatea de reproducţie a scroafelor după înţărcarea lor scade de asem enea.HRĂNIREA ŞI ÎN G R IJ IR E A SCROAFELOR CARE ALĂPTEAZĂ H răn irea scroafelor cu purcei se dirijează în aşa fel încît greu tatea lor corporală să nu scadă în pe­ rioada de alăp tare şi să asigure o producţie bună de lapte.

se vor aplica u rm ăto arele norm e de fu ra ja re : Perioada de alăptare Consumul mediu de furaje com binate în kg. 5 .8 6.2 6 .7 5 . pentru sc r o a fe le în la c ta fie Scroafe pînă la 3 ani Numărul 8 5 . S ă p tă m în a .8 5 .N .7 5 .5 5 .. 2 9 5 .8 7 .6 5 .1 6 ..9 6.6 6 .7 6 . Scroafele care nu au lapte (agalactice) sau cele care au can tităţi reduse de lap te şi colostru.2 Scroafe peste 3 ani purceii or 7 8 9 10 îl 4 . vor fi stim ulate în acest scop.0 7 .4 5 .Tabelul 7 N ecesa ru l I Greutatea corporală 7 1 20— 140 141— 160 • 161 — 180 181— 2 00 2 0 1 — 2 20 51. I a Il-a a 111-a a IV -a 2 . 12.3 6 .2 5 .5 6 .1 6 .5 10 6 . 18).8 6 .2 6 .0 5 .5 litri apă.7 In perioada de alăp tare scroafele se hrănesc de trei ori pe zi.1 5 . 1 5 .7 5 .6 5 . în cazul în care în ţărcarea are loc la 25 de zile şi nu se ţine cont de nu m ăru l purcei­ lor.5 6 .7 3 .7 4 .7 6.8 6 .0 6. executîndu-se ad ăp atu l după fiecare tain.5 6 .4 4 .3 6 .4 5 .8 5 . .8 de U .3 4 .5 4 . F u ra ju l com binat se dă în diluţie de 1 kg fu raj la 2— 2.5 . în cazul în care nu sîn t instalate adăpă­ tori autom ate în boxe.4 5 .9 li 6 . la in terv ale egale de tim p (ora 6.5 5 . S tim ularea secreţiei lactate 41 .8 oada de alăptare.

Entozon. A dm inistra­ rea antibioticelor va fi asociată şi cu p rep arate care să favorizeze involuţia u terin ă şi evacuarea loşiilor sau a puroiului. iar local p rin introducerea in tra u te rin ă a buj iilor de n itrofuran. tă rîţe de grîu. R ezultate bune dau şi com presele calde sau folosirea horm onilor an tehipofizari. crysom etrină sau p rin in tro ­ ducerea de com prim ate de antibiotice. . ca la m asajul d u rerilo r m usculare. In cazul în care nu sîn t obţinute rezu l­ tate rap id e se vor folosi scroafele doici. N um ai astfel se va p u tea aprecia la tim p instalarea hipo sau agalaxiilor (reducerea sau în tre ru p e re a se­ creţiei de lapte). In to t tim pul perioadei de a lă p tare vor fi exam i­ nate cel p u ţin odată pe zi de către personalul cali­ ficat dezvoltarea purceilor şi starea glandei m am are. E dem ul m am ar consecutiv hiperproducţiei de lapte se va com bate p rin reducerea fu ra jelo r şi adm inis­ tra re a de fu ra je laxative : şrot de in.se va face p rin ad m in istrarea de n u tre ţu ri verzi. etc. a m am itelor (inflam area ugerului) şi deci com prom iterea creşterii şi dezvoltării p u r­ ceilor. suculente şi p rin m asaje ale glandei m am are execu­ ta te cu m îna unsă sau cu vib rato are electrice. de aceeaşi v îrstă de fătare. Scroafele cu scurgeri (m etrite) se vor tra ta cu m edicaţie generală (sulfam ide şi antibiotice).

din care cauză treb u ie să facă faţă unor condiţii de h ran ă şi de m ediu înco n ju răto r noi şi diferite. P ă rerile igieniştilor au fost d iferite din acest pu n ct de vedere în de­ cursul tim pului. purcelul respiră ae­ ru l cel m ai de jos şi de obicei cel m ai viciat. Din prim a zi de viaţă şi pînă la în ţărcare tem p e ra tu ra în culcuşul purceilor trebuie să aibă valori descrescînde de la 28° în ziua fătării. la 20° în m om entul înţărcării. D upă n aştere purcelul îşi continuă dezvoltarea în tr-u n ritm rapid. A stăzi însă. um iditate. astfel că în două luni îşi m ăreşte g reu tatea de 15—20 o r i . de aceea adăposturile treb u ie să fie corespunzătoare. gaze nocive etc. tem ­ p eratu ră. p rin studierea fiziolo43 . slab dezvoltat. Porci­ nele au glandele sudoripare în n u m ăr mic. p ă r rar. In aceste zile organism ul purcei­ lor treb u ie să se adapteze la trecerea bruscă de la condiţiile vieţii in tra u te rin e la viaţa e x trau terin ă. puţine. In m ate rn ită ţi m icroclim atul se asigură p rin buna funcţionare a sistem ului de încălzire şi ventilaţie şi p rin reg larea acestora în funcţie de tem p eratu ra m ediului exterior. P rin specificul său biologic.( HRĂNIREA ŞI ÎN G R IJ IR E A PURCEILOR SUGARI Prim ele zile după fă ta re constituie p en tru purcei perioada cea m ai critică p e n tru viitoarea lor creş­ tere şi dezvoltare.

deoarece pe lingă reducerea pierd erilo r la purcei de la 30— -35%. S paţiul de alăp tare nu jse va spăla cu apă . în tim pul şi Idupă fu ra ja re a scroafelor. ^ .P eriodic se va executa curăţenia geam urilor. In ceea ce priveşte gazele nocive. sau este. iar de . S-a s ta bilit că . au fost elim inate toate p ărerile care situ au necesarul de tem p eratu ră p e n tru purceii sugari în tre 10— 15°C.. este tem ­ p e ra tu ra superioară suportabilă de către scroafă. u şi­ lor. fără repercusiuni negative asupra stă rii ei de să­ n ă ta te şi a producţiei de lapte.necesarul fle t em p e ra tu ră jţe n tr u purcei esîe dg_ aproxirnafcL 21°CL. u m id itatea relativ ă trebuie sa fie cuprinsă în tre 65— 70%. P e n tru m enţinerea unor condiţii optim e de zooigienă în m ate rn ită ţi este necesar să se execute cuirăţenia interio ară de tre i ori pe zi. P e n tru aceasta se vor p ă stra toate uşile de acces la m ate rn ită ţi în p erm anenţă închise. De foarte m are im p o rtan ţă este lipsa curenţilor de aer. instalaţiei de ventilaţie şi a grilajelor. cu răţenia în această zonă se va efectua num ai cu razu l şi m ătura. cu aju to ru l razului. aceasta se va cu­ ră ţa cu rum eguş şi apoi se va şterge locul cu un sac în m u iat în soluţie dezinfectantă. A ceasta este tem pe­ ra tu ra care devine. asigură confoxtui p e n tru purcelul sugar. iar ritm u l dp dezvoltare la purcei îşi păstrează proporţia sa no r­ mală. r ^ P e lingă tem p eratu ră.Aceasta este tem p e ra tu ra cart* .giei m ecanism ului de term oreglare. se ev ită îm bolnăvirile şi astfel cheltuielile neproductive. In cazul în care lîn boxă ap are diareea la purcei. o cheltuială productivă. la 10— 12o/o. lim ita superioară a am oniacului fără nocivitate asupra organism ului este de 1 mg la 1 litru de aer. m ă­ rturii şi fu rtu n u lu i cu apă.

8 5 .7 5 .5 5 .4 1. m e d ie p e zi S u b s t .3 5 . a z o ­ ta te L a c to z ă S u b s t. a m urdăriei şi dezinfecţia lor. m in e ­ r a le 2 . iar agenţii infecţioşi sîn t distru şi în cea m ai m are parte.5 0 .6 18. Tabelul 8 V a r ia ţia c o m p o z iţie i c o lo str u lu i şi la p te lu i de scroafă (% ) in cu rsu l la c ta ţie i 3 C /5 O u Perioada de lactaţie S I II III p t ă m I n a IV V VI VII VIII U l_ xc c Specificare C a n t.9 6 .7 19.7 6.1 45 . — V ăru itu l adăposturilor se va face num ai după ră/zu irea de pe pereţi.0 7 .5 6 .1 9 . g r a s e S u b s t.6 0 .8 3 .4 18.8 5 . iar su lfatu l de cupru îm piedică dezvoltarea m ucegaiurilor.4 1.5 5 .0 7 .6 0 .8 5 . creind o bună dispoziţie anim alelor care se odihnesc m ai bine.0 5 .6 4 .5 3 .3 5 .5 6 . tavan. t~ H răn irea purceilor sugari începe p rin sugerea colostrului de la scroafă.4 1.89 19. A ceasta p e n tru că p rin geam urile curate cantitatea de lum ină care p ă tru n d e în adăpost este m ai m are.3 5 .0 5 .3 4 . în special pe tavan.9 23.1 18.două ori pe an se va v ărui in terio ru l adăposturilor.1 — 19. boxe etc.7 5 .4 6 .6 18. p rim ul furaj.8 5 .5 6 .7 7 .9 5 . duşum ea.6 0 .3 5 .7 5 .2 5 . p e n tru a m ări \ capacitatea varu lu i de a distruge m icrobii şi viru I şurile.2 5 .2 4 .6 0 . P e n tru v ă ru it se va folosi zeam a de v ar proaspăt p rep arată şi la care se va adăuga su lfat de cupru 3% .1 0 .9 5 .1 18.8 5 .5 5 .6 5 .6 0 . u s c a tă S u b s t.9 5 .1 8 1 . se păstrează cu răţenia culcuşului. colostrul constituind ali­ m entul principal al nou-născuţilor.

substanţe proteice (cazeină şi album ină).91 3 .9 5 0 . su b stan ţe m i­ nerale.7 0 Din d atele m edii p rezen tate în acest tabel rezultă că. C onţinutul în su b stan ţă uscată şi p roteină variază în sens invers cu evoluţia can­ tita tiv ă a laptelui.11 3 . laptele de scroafă este cu 44% m ai concentrat decît cel de vacă. p r in con­ sum area fu ra je lor verzi în tim pul v e n i. grăsim e.7 0 Proteină % 6.80 Grăsim e % 5. S ăru rile m inerale cresc de la începutul pînă la sfîrşitu l lactaţiei.45 12. D atorită acestor însuşiri caracteristice pe care le a re laptele de scroafă. -------Tn alim entaţia porcilor. inaptele scroaieior este sărac în vitam ine p rim ă­ vara 51 Mijiţi cel friai bogat iri vitam ine iarna. vitam ine etc.4 8 4 . pe cînd lactoza se m enţine constantă. purceii îşi dublează g reutatea în num ai 7 zile de la fătare. solide % 18.9 0 Cenuşii % L a p te de s c ro a fă L a p te d e v a c ă 0 .5 0 Zahăr ( Specificare % 5 . zahăr (lactoză). deci în substanţe care asigură creşterea şi energia organism elor. ca u rm are a acum ulam vTEarrnnei 'Â~ în ficat. m ai ales a celor în creştere. Tabelul 9 C o m p o zifla la p te lu i de scroafă co m p a ra tiv cu a c e lu i de v a c i Total subst. grăsim i. fiind m ai bogat în proteină şi su bstanţe m inerale.Laptele conţine apă. 46 . laptele de vacă prezintă o im portanţă deo­ sebită.

245 11. Cînd p e n tru acestea nu 47 . curată şi la tem pe­ ra tu ra de 15—25°C.1 7 1.247 12.. P urceilor m ai viguroşi li se var rep a rtiz a sfîrcurile posterioare.2 y A pa treb u ie să fie proaspătă. dato rită faptului oa âu cea m ai m are putere. de­ oarece^acestea~dau o cantitate m ai m are de lapte şi sîmtTmai uşor de supt.21 8 .45 3. de la fătare ş i p în ă la 7 să p tă m în i Grupa Ură apă Grupa cu ap3 v G r e u t a t e a i n i ( i a l ă (kg) ''T o t a l s p o r (kg) 'T o t a l c o n s u m d e F uraje p e p u r ­ cel (k g ) _ T o ta l a p ă c o n s u m a tă p e p u rc e l (kg) _ 1.. p u tîn d să-şi asigure singuri o cantitate suficientă de lapte. P e n tru aceasta purceii m ai debili sînl ~ a s p z a ţn a sfîrcurile an terio are (pectorale).["' Su p tu l p u rceilor trebuie u rm ă rit de către în grijjitnri* ripnarp/^p sîn t cazuri cînd purceii m ai slâb dezvolta ţi n u sug fiindcă sîn t în d ep ă rta ţi ~cle~"către cei m ai viguroşi..02 2 . Ea se va asigura pe cît posibil ) p rin adăpători autom ate. aceasta p e n tru că /purceii pierd p rin evaporare şi tra n sp ira ţie canti/ f ă ţ i de 3— 4 ori m ai m ari decît adulţii.— Tabel ul 10 E fectu l a sig u r ă r ii cu apă asupra sp o ru lu i şi c o n su m u lu i d e furaje la p u rceii su g a r i. p e n tru că în acest fel purceii îşi creează din vrem e reflexe condiţionate p e n tru o h răn ire suplim entară cît m ai tim purie. sug cu energie. I Se recom andă de asem enea ca purceilor să li se p e a apă din prim ele zile de viaţă. . iar pe de a ltă parte.

S-a constatat că în prim a lună după naştere purceii îşi m ăresc g reu tatea m ai m u lt de cinci ori. în vitam ine şi oligoelem ente.5 1 8 . Tabelul 11 V iteza de creştere a p u rceilor Vîrsta în zile 0 7 14 21 28 Greutatea Vîrsta in zi le Greutatea 1. Deci fu ra jare a su plim entară a purceilor în p e ri­ oada de sugari a re o im portanţă deosebită.0 2 2 . re ­ pede. en er­ getice (hidrocarbonate + grăsim i). 35 42 49 56 72 9 .5— 2 kg. In acest sens se cunoaşte că în prim ele 7—8 zile de viaţă laptele colostral satisface cerinţele în proteină. care se introduc în boxele de h răn ire su ­ plim entară. A ceştia la vîrsta de 30 zile cîntăresc 6— 8 kg fiecare. In acest caz apa se va schim ba cît mai ile s posibil. A ceastă creştere.3 2 . ev 4 .5 7 . cît şi de n a tu ra îng rijirii şi h răn irii lor.sînt instalaţii.0 5 .0 .0 11.0 A tunci cînd h răn irea şi în g rijirea scroafelor gestan te se face în m od raţional. apa se va servi în jgheaburi curate. iar la vîrsta de 2 luni 14— 18 kg. m etalice. este condiţionată a tît de caracterul e re d ita r al purcei­ lor.5 14. la fă ta re se obţin purcei în g reu ta te de 1. 48 . la rîn d u l ei. P e n tru ca purceii sugari să se dezvolte bine. este necesar ca de la v îrsta de 6— 8 zile să fie h răn iţi suplim entar.

Se va evita porum bul cu bobul spart. produc d iaree cronică purceilor. pot fi com pletate cu grăsim i de origine anim ală. deoarece este atacat de m ucegai.5%. pe lîngă laptele m atern . făin a de grîu. De asem enea se va evita orzul şi ovăzul cu atac de m u­ cegai sau m ălură. F aţă de alte grăsim i (seul de vită) u n tu ra de porc este m ai p re­ ferată de purcei şi m ai digestibilă. A ltfel ele rîncezesc. U tilizarea grăsim ilor este condiţionată de adăuga­ rea de su b stan ţe antioxidante. p rin gustul dulce pe care îl im ­ prim ă fu ra ju lu i com binat. F ăin u rile de cereale şi grăsim ea treb u ie să fie de cea m ai bună calitate. F ăina de cereale treb u ie să fie cît m ai proaspătă . cerinţele energetice ale purceilor. făina de orez şi făin a de orz decorticat şi p răjit. se satisfac p rin făin u ri de ce­ reale. îndeosebi u n tu ra de porc adăugată în proporţie de 3— 15% din raţie. In această c a n titate ea 49 . făina de porum b. p rin h rană. Glucoza şi zahărul sîn t alte substanţe cu valoare n u tritiv ă rid icată (4100 Kcal/kg). R esursele energetice. Celuloza (fibra brută) este su p o rtată în raţie fără tu lb u ră ri pînă la 5. vitam ina E şi acizii graşi sîn t tran sfo rm aţi în an tivitam ine. dacă este posibil să fie m ăcinată cu cel m u lt 5 zile înainte. d ar pe lîngă acea­ sta ele îm bunătăţesc calitatea furajelor.In com pletarea laptelui m ate rn după vîrsta de 8— 10 zile. altfel valoarea ei n u tritiv ă şi vitam inică scade. In ordinea p referin ţei purceii acceptă : făina de ovăz decorticat. care pe lîngă fa p tu l că constituie un deficit de aport vitam inic. gustul lor (palatabilitatea). iar dezvoltarea lor încetează.

diaree.6 6 Sursele cele m ai im portante de proteină p e n tru purcei sîn t în ordinea p referin ţei : laptele p raf ecrem at. mazăre etc.8 0 | 0 .favorizează chiar tranzitul digestiv normal. P e lîngă substanţele energetice purceii au nevoie să li se asigure u n nivel bun de p roteină brută. Tabelul 12 E c h ilib r u l d in tre en erg etice ş i a c iz ii a m in a }! in d isp en sa b ili in % d in ra fie. 50 .1 7 0 . Cu to ate calităţile sale nutritiv e.vină b ru tă nu este a tît de im portant cît este de necesar echilibrul care tre b u ie să existe în tre am inoacizii esenţiali şi celelalte elem ente n u ­ tritive. drojdia fu ra jeră etc. A cesla este considerat astăzi a fi de 18— 22<>/o. In hrana purceilor ea provine din tărîţe. şroturi. făina de peşte şi carne. făina de şro tu ri de soia. făina de lucernă nu este recom andată în raţiile p e n tru purceii sugari. cele­ lalte făinuri ale cerealelor cernute şi în mică canti­ tate din lucernă.2 6 Iz o le u c in ă L e u c in ă F e n i la l a n in ă ti r o z in ă V a lin a 0 .Ni­ velul de pr<.6 0 0 .6 6 0 .71 ifo 0 . date ca masă verde la grajd sau la păşune. p entru p u rceii su g a ri c M e tio n in ă -jc i s ti n ă L iz in ă T re o n in ă • T rip to fa n • H is tid in a 0.7 2 0 . care pot com prom ite cea m ai bună n u ­ triţie. deoarece conţinutul său în celuloză e m are şi produce tu lb u ră ri diges­ tive.

A lături de substanţele energetice şi proteina b ru tă cu acizii am inaţi indispensabili, n u triţia purceilor n u-şi atinge scopul, dacă nu i se adaugă aşa-num iţii biostim ulatori fu rajeri. A ceştia în condiţiuni n a tu ­ rale sîn t rep rezen taţi p rin păm înt, fu ra je verzi, soare. C reşterea purceilor în aceste condiţiuni este însă o creştere extensivă. C erinţele creşterii rapide, intensive, necesită a d ă u g a re a , biostim ulatorilor în raţie sub form ă de vitam ine finite (A, <i), com ple­ xul B) şi să ru ri m inerale d in tre care cele m ai im ­ p o rtan te sîn t clorura de sodiu, Mg, Ca, I, Cu, K, Co, Fe, Zn, Mn, M bd etc. S atisfacerea cerinţelor în substanţe biostim ulatoare se face deobicei sub form ă de prem ix u ri vitam ino-m inerale, sau supernuclee fu rajere, ca zoofortul, galifortul etc. F abricile de fu ra je com binate care au fost con­ stru ite şi extinse în u ltim a vrem e în ţa ra noastră au p relu a t în m are m ăsură producerea de n u tre ţu ri com binate p e n tru păsări, porcine şi p a rţial p en tru taurine. V aloarea biologică a p resta rteru lu i (furaj com­ b inat 0— 1) produs de către fabricile de n u tre ţu ri com binate din ţa ra noastră şi care poate fi făcut şi în afara lor, în condiţii gospodăreşti şi de ferm ă, rezultă din urm ătoarea reţe tă (în procente) :
Ş r o t d e s o ia T ă rîţe de g rîu F ă in ă d e p o r u m b 15% 5% 20% C o n c e n tr a t p r o te in o -v ita m i n o - m in e r a l Z a h ă r d e s f e c lă d e c o r ti25% 30% 5%

F ă i n ă d e o rz c a t şi p r ă jit T e t r a c i c l in ă 125 g / to n ă T o ta l 100

51

Un kilogram de p re sta rte r (furaj com binat 0— 1) p e n tru purcei conţine u rm ăto arele vitam ine :
V ita m in a A D .3 E K U .I . U .I . U .I . ro a g . 5 0 .5 0 0 A . n ic o tin ic 5 .0 0 0 C o lin ă 25 V i ta m i n a B . la 4 > > B .j m g. m g. m cg. m g. 30 180 40

12

p a n t o t e n a t d e c a lc iu m g . 10

Concentrat proteino vitamino-mineral (P .V .M .), pentru purceii sugari 10—42 zile (pină la 12 kg)
F ă in ă d e p e ş te D r o jd ie f u r a je r ă U n t u r ă c a l. I C a r b o n a t d e c a lc iu S a r e P a sse rsa n P r e m ix T y la n (20 p p m ) 8% 7% 8% F ă i n ă d e c a rn e L a c to v it Z ahăr F ă i n ă d e o a se S u lf a t d e c u p r u M o n o g lu ta m a t de N a . Z o o fo rt p t . p u r c e i 7% 50% 9 ,0 8 % 2% 0 ,1 5 % 0 ,2 0 % 3 ,2 %

2%
1 ,3 % 0 ,0 7 % 2%

Cu toate discuţiile în legătură cu efectul lor biostim ulator, antibioticele se utilizează în raţiile p u r­ ceilor, în doze care n u depăşesc 120 p.p.m. şi num ai pe bază de antibiogram ă, dato rită urm ătoarelor efecte pe care se scontează în creşterea purceilor : — sporesc viteza de creştere la purceii sugari şi a tin e retu lu i în ţă r c a t; — com bat unele form e de enterite, m ai ales în condiţiile în care există p u rtă to ri şi excretori de germ eni care se am estecă cu fu rajele pe care le con­ sum ă purceii ; — îm bunătăţesc consum ul specific ; — se reduce n u m ăru l de purcei care răm în în urm ă, loturile fiind m ai uniform e şi m ai bine dez­ voltate ; 52

— se m icşorează din stressul alim entar d in tim pul înţărcării şi trecerii la alte reţete, iar în cazul unor m anifestări subclinice de boală se reduce num ărul pierderilor de purcei. Ele au totuşi dezavantajul că produc rezistenţă în tim p faţă de m icrobi, fap t care poate fi în lă tu ra t p rin folosirea antibiogram ei şi schim barea antibio­ ticului. In condiţiile creşterii extensive a porcilor, în h ră ­ nirea purceilor sugari se va ţin e cont de u rm ăto a­ rele, pînă la extin d erea com pletă a fu rajelo r com­ binate : Incepînd din ziua a 6-a, a 10-a de viaţă se pun la dispoziţia acestora grău n ţe de cereale prăjite, sub form ă de făin u ri pe care le folosesc m ai bine decît sub form ă de u ruieli sau boabe. N u este ne­ voie de dezvoltarea din ţilo r şi m uşchilor m asticatori în n u triţia porcului. Este nevoie doar de reducerea perioadei de creştere şi dezvoltare, precum şi de aceea a consum ului de fu ra je p e n tru 1 kg spor. A ceasta se obţine num ai p rin fu ra je cît m ai bine m ăru n ţite, sănătoase şi care să satisfacă cerinţele bio­ logice ale purcelului. P e n tru aceasta, din ziua a 11-a, în afara n u tre ­ ţu rilo r concentrate am intite, purceilor li se vor adm inistra fîn de legum inoase (lucernă, trifoi), lapte de vacă sau zer, la început 50 g, m ărindu-se tre p ta t' can titatea pînă la 200 g pe cap de purcel la vîrsta de 20— 30 de zile. T rebuie av u t g rijă ca din h ran a purceilor să nu lipsească săru rile m inerale şi apa. H rana m inerală se com pune din cretă furajeră, făină de oase şi scoici, cărbune de lem n pisat, lut 53

orz. In u n ităţile în care laptele lipseşte în h ran a p u r­ ceilor. A m estecul de u ruieli sau fu ra ju l com binat poate fi ad m in istrat fie sub form ă uscată. iar ritm u l de dezvoltare este m ult accelerat. Cu foarte bune rezu ltate se practică fu ­ ra ja re a m ixtă a purceilor sugari. F u ra ja re a um edă a purceilor şe face în 3 sau 5 tainuri. Ia rn a vitam inele se vor asigura şi p rin ad m in istrarea de g rău n ţe încolţite de grîu. P e n tru com pletarea vitam inelor se recom andă ca în h ran a purceilor să se adauge începînd cu vîrsta de 3 săptăm îni moEcovi-rjiigi hjnP m ă n ^ ţ iţ ^ gfpr-l5— roşie. la început în can titate de 10— 15 g/cap şi zi.roşu. pe m ăsură ce purceii înaintează în vîrstă. dovleac. ovăz. sîn t evitate indigestiile. fie sub form ă de terci. acrit. A cidifierea lui nu e perm is însă să treacă peste 140°T. In cazul fu ra jării us­ cate. făină de sînge. p e n tru a nu conţine m icroorganism e sau ouă de paraziţi. m ărindu-se can titatea tre p ta t. se vor introduce n u tre ţu rile de origine a n i­ m ală (făină de carne. treb u ie asigurată apa la discreţie. A ceasta constă în ad m inistrarea în tre i tain u ri a fu ra jelo r sub form ă 54 i . Laptele poate fi ad m in istrat în h ran a purceilor şi acidulat. Cu cît nu m ăru l tain u rilo r este m ai m are. P urceii vor fi scoşi în padocuri la aer şi soare. Cînd se dă sub form ă uscată prezintă avan­ taju l că dacă nu este consum at în întregim e nu se m u rd ăreşte şi nu se acreşte. făină de peşte etc. creşte consum ul pe zi şi cap de purcel. L utul roşu va fi scos de la o adîncim e de cel p u ţin 1 m.) A cestea se vor adm inistra în proporţie de 12— 20o/o din can titatea n u tre ţu lu i suplim entar.

18 se adm inistrează p u r­ ceilor fu ra je sub form ă de terci pe care să le con­ sum e integral. sau lapte de vacă. In d iferen t de form a în care se adm inistrează fu ­ rajele în h ran a purceilor.de terci. vor fi ţin u ţi îm preună cu p u r­ ceii acesteia în tr-o ladă. în sensul că la orele 6. purceii care urm ează să fie alăp ­ t a ţi la scroafă doică. ele vor fi puse în jghebuleţe curate. se organizează h răn irea prin scroafe doici sau cu biberonul. com para­ tiv cu cele din lem n sau cu jgheaburile din lem n. după care se lasă la scroafă. De obicei se folosesc ca scroafe doici cele care au fă ta t un n u m ăr m ai mic de purcei faţă de num ărul sfîrcurilor. M ijlocul cel m ai b u n de adm inis­ tra re a fu ra jelo r uscate este h răn ito ru l autom at m etalic. 55 . P e n tru aceasta. fenol. iar restu rile neconsum ate de purcei sîn t folosite p e n tru scroafe sau p e n tru alte grupe de porci adulţi. 12. asociată cu fu ra jare a uscată la discreţie. tim p de 1— 2 ore . în felul acesta scroafa nem aiputînd cunoaşte purceii străini îi va p rim i ca şi pe ai săi. sau cele cărora le-au m u rit purceii şi care au lapte suficient p e n tru a h răn i u n num ăr m ai m are decît purceii lor. cît şi p e n tru cei orfani. iar p e n tru a se să tu ra să consum e la discreţie fu ra je uscate. A cesta prezintă avantajele că nu poate fi ră s tu rn a t şi se poate uşor cu răţa şi dezinfecta. Entom oxan 1—2°/o). Se m ai pot stropi purceii cu soluţii m irositoare (creolină. P e n tru purceii ai căror m am e au lapte puţin. La aceasta treb u ie adaugat tim pul îndelungat de fo­ losire a hrăn ito arelo r autom ate m etalice. cu substituenţi de lapte (lactovit P).

diaree. . cu a ju to ru l biberonului.P e n tru ca suplim entarea cu doici să dea rezu ltate favorabile este neap ărată nevoie ca scroafa să fi fă ta t în aceeaşi zi cu purceii pe care este pusă să-i alăpteze în calitate de doică. care foarte adesea se complică cu afecţiuni pulm onare şi astfel purceii se tarează definitiv. Se m ai poate aplica h răn irea cu su b stitu e n t de lapte sau cu lapte de vacă. d ar aceasta num ai la u n n u m ăr redus de anim ale. A ltfel. se vor naşte tu lb u ­ ră ri digestive. folosind ca doici scroafele fătate m ai tim puriu.

C olostrul de vacă se va ad m inistra în prim ele tre i zile de viaţă ale purceilor în 8 reprize a cîte 30 m l şi anum e : în prim a zi se va adm inistra din colostrul de la prim u l m uls. In continuare se va folosi laptele de la aceeaşi vacă. în a 2-a zi din colostrul de la al 2-lea m uls şi în a 3-a zi din colostrul de la al 3-lea m uls. 57 .P e n tru efectivele m ari se lucrează p e n tru punerea la p u n ct a u nui sistem au to m at de a lă p tare a rti­ ficială. A tît colostrul cît şi laptele se vor adm inistra încălzite la tem p e ra tu ra de 39— 40°C.

te re n u l m u rd ă rit va fi şters cu cîrpe înm uiate în sodă caustică 1% sau brom ocet. ceai de lucernă. M etoda care s-a im pus în practică este ta ­ tuajul. In cazul cînd totuşi diareea apare. în g rijire a purceilor treb u ie îm pletită în m odul cel m ai strîn s cu h ră n ire a n aturală. adică. foarte fină. dar şi cu cea suplim entară. Ca tu ş poate fi folosită orice funingine. R evenirea la regim ul lac tat se va face num ai după ce diareea a d isp ăru t complet. orz. care s-a tran sfo rm at în tr-o pastă fluidă p rin adaos de spirt. Concom itent purceii vor fi supuşi observaţiei m edicale şi tra ta ţi corespunzător. se opreşte h ră ­ n irea cu lapte. Unde este greşeala ? N u la tuş. In locul lui se vor adm inistra fie r­ tu ri de in. am bele la ureche. orez.S-a constatat că laptele de vacă influenţează în mod favorabil creşterea şi dezvoltarea purceilor atunci cînd este folosit proaspăt şi m uls în condiţii igienice. Individualizarea purceilor se poate face p rin două m etode : tatu a j şi crestare. după u n tim p destul de scurt num erele im prim ate n u se m ai recunosc. H răn irea purceilor cu lapte de vacă se recom andă num ai atunci cînd situ aţia o necesită şi cînd nu avem posibilităţi să dăm purceii la scroafe-doici.— n u tu l va fi schim bat de 2— 3 ori pe zi şi concomi­ te n t cu schim barea lui. glicerină şi albuş 58 . A ltfel purceii se îm bolnăvesc de diaree. In crescătoriile de reproducţie. în ain te de prim ul su p t se efectuează individualizarea şi cîntărirea purceilor. însă p uţini crescători şi teh n i­ cieni sîn t satisfăcuţi de ea şi aceasta p e n tru că nu dă rez u lta te . ovăz. T atu area este o m etodă cunoscută de in d i­ vidualizare anim ală. Aste r.

de ou în p ărţi egale. Se ştie că purceii se nasc cu două perechi de d in ţi (una de incisivi şi una de canini pe fiecare falcă). Col­ ţii m ari. adică în total cu 8 dinţi. în viaţa de reproducţie. Cînd dinţii canini sîn t anorm al aşezaţi. El poate fi aplicat şi la faţa in tern ă a pliului ei.. p e n tru vizibilitate. sau cu aşezare vicioasă. individualizarea din perioada de sugar poate fi com pletată cu alte sistem e. M etoda crestătu rilo r la urechi este din ce în ce mai p u ţin folosită dato rită pe deoparte faptului că este m u tilată fizionom ia animalului. la su p t strîn g sau chiar rănesc sfîrcurile m amei. cît m ai m ari. sub form ă de cifre. Din prim ele în g rijiri care se dau purceilor face p arte şi tăierea colţilor (caninilor). U lterior. T atu aju l se aplică num ai la fa ţa in tern ă a pavilio­ nului conchiei auriculare. Dacă sta re a ară tată continuă. dar aşezarea nu este accesi­ bilă p e n tru anim alele exploatate ca adulte. ori prea m ari. avînd ca u rm are îngreunarea 59 . Din această cauză scroafa se aşază în decubit abdom inal şi refuză să mai prim ească purceii la supt. Şi anum e. treb u ie frecat insistent. în 2— 3 zile purceii m or p rin inaniţie. Cel m ai im p o rtan t secret în reu şita u n u i tatu a j este im prim area pastei p rin fre ­ carea pielii în po rţiu n ea pe care au fost im prim ate cifrele. cu crotalii sau cu azotat de a rg in t 10<>/o prin aplicarea lui pe spinarea anim alelor cu pensula. producîndu-i durere. altfel tuşul nu pă­ trunde. p rin m iş­ cări de rotaţie în am bele sensuri. rănesc chiar lim ba proprie a purcelului.iar pe de altă p a rte p e n tru că se ru p destul de tim p u riu şi deci crestătu rile nu-şi ating scopul p e n tru care au fost efectuate.

Caudotom ia se face fie cu foarfecele. C oncom itent cu tăierea colţilor în unele crescă­ torii se practică şi tăierea cozii sau caudotom ia. este neglijabilă. în perioada de tineret. P e n tru ev itarea acestor neajunsuri. acestea a p a r num ai în con­ diţiile în care purceilor nu li se asigură condiţii corespunzătoare de creştere. Este desigur o m ăsură. Dacă este corect efec­ tu a tă ea nu dă nici o com plicaţie şi deci nu are nevoie de o în g rijire u lterio ară specială. chiar dacă aceasta se face cu foarfecele. după secţio­ nare. fie cu term ocauterul. secţionarea cozii se practică la d istanţă de 1 cm de la p rin d erea ei la crupă. 60 . Sec­ ţionarea este u rm ată de tam ponarea regiunii cu sp irt sau tin ctu ră de iod. T ăierea cozii se face p e n tru a îm piedica m încarea ei (caudofagia) de către alţi purcei. iar în perioada de după în ţă rca re şi acestea pot fi m încate (ne­ croza auriculară). Locul d intelui secţionat nu se va dezinfecta cu nim ic. dacă acesta nu caută să stab i­ lească deficienţa care a constituit m obilul caudofagiei şi auriculofagiei . A cesta va fi dezinfectat după fiecare boxă de purcei. T ăierea colţilor se poate face cu foarfece sau cu u n cleşte special. saliva avînd ea însăşi p ro p rietăţi antiseptice. Hem oragia.sup tu lu i şi uneori infecţii. O ricare a r fi in stru m en tu l folosit. d ar crescătorul să nu uite că purceii au şi urechi. deşi unii specialişti afirm ă că se pot produce infecţii necro-bacilare. fără hem ostază. în ­ g rijito ru lu i rev en in d u -i rolul de a an u n ţa ap ariţia unei eventuale hem oragii. tăierea caninilor chiar din ziua naşterii este u tilă şi practică. T ăierea cozii este făcută de către tehnician.

S u p tu l după voie şi căldura m atern ă oferă cele m ai bune condiţii pen­ tru săn ătatea şi dezvoltarea purceilor.5 g su lfat de fier (calaican). purceilor li se injectează fier în scopul p revenirii anem iei provocată de scă­ derea hem oglobinei din sînge. p e n tru a asigura purceilor un p at cald. Soluţiile se folosesc proaspete tim p de 2— 5 zile şi se păstrează în sticle colorate. plăm înilor. p rev en irea anem iei purceilor treb u ie fă­ cută p rin stro p irea u g erului scroafei în ain te de supt cu o soluţie form ată din 1 g su lfat de cupru şi 2. Din cercetările făcute s-a constatat că purceii care prim esc fier din prim ele zile de viaţă. De pe paiele m ucegăite purceii pot lua nen u m ărate ciuperci care produc îm bolnăviri ale pielii. P rep aratele de fier poartă denum iri diferite. indife­ ren t de form a sub care aceasta se face. în toată perioada de sugar treb u ie lăsaţi lîngă m am ă. cresc mai repede şi sînt m ai rezistenţi la îm bolnăviri şi în special la diareea din ju ru l vîrstei de 21 de zile şi im ediat după înţărcare. dizolvate în tr-u n li­ tru de apă. Purceii. în m od obişnuit. în locul laptelui de la scroafă furajele se um ectează cu o soluţie de 5%o su lfat de fier şi 2%0 su lfat de cupru. Cînd asem enea p rep arate lipsesc. este cu 10«/o mai m are la în ţărcare decît aceea a purceilor care nu au p rim it fier. In m om entul cînd purceii au început să consum e furaje. In această perioadă podeaua boxei tre b u ie bine a şte rn u tă cu paie uscate sau rum eguş uscat şi în c a n titate sufi­ cientă. G reu tatea purceilor care au p rim it fier în perioada de lactaţie. 61 . Nu se vor folosi în nici u n caz paie m ucegăite şi um ede.In ziua a 2-a de viaţă. d a r m ai ales ale a p aratu lu i digestiv.

purceii îşi com pletează o p arte din necesarul de să ru ri m ine­ rale în mod n atu ral. uşiţele p e n tru ieşirea purceilor din boxele de fu ra ja re în padocuri. dato rită existenţei fu rajelo r com­ binate. P rin plim bările pe te re n sau păşune. cînd la soare se înregistrează tem p e ra tu ri peste 15PC.In sezoanele calde. Şi acestea sîn t exploatate în condiţii de stabulaţie p e r­ m anentă. sau şi în celelalte. cu bune rezultate. cu u n conţinut com plet faţă de nevoile p u r­ celului. E xpunerea la lum ina directă a razelor solare fereşte organism ul purceilor de rahitism . In concepţia crescătorilor din epoca actuală. vor fi lăsaţi afară în padocuri sau vor însoţi m am ele la păşunat cel p u ţin 3— 4 ore pe zi. p u r­ ceii sugari începînd cu vîrsta de 3 săptăm îni. în m ajo ritatea ferm elor au început să fie astupate. C reşterea p u r­ ceilor în tab ere din luna iunie şi pînă la jum ătatea lui septem brie. A ceasta p e n tru că pe de o parte s-a consta­ ta t că deschiderea uşiţelor dă naştere la curenţi de aer care p rin îm bolnăvirile pe care le determ ină purceilor. în condiţiile clim ei ţă rii noastre se poate face. A sem enea purcei nu m anifestă nici un sem n de anem ie din cauza lipsei de fier din laptele m atern. in ­ d ife ren t dacă purceii se cresc în sistem industrial sau gospodăresc. iar pe de altă p arte p e n tru că p rin exi­ stenţa fu rajelo r com binate se pot pune la dispoziţia 62 . produc m ai m ulte p ierderi decît cîştigă anim alele în condiţii de plim bare la ex terio r în padocuri. nici singuri. ca şi purceii. nici îm preună cu m am ele lor. In asem enea condiţii. este ten d in ţa ca purceii să nu m ai fie scoşi la plim ­ bare. de asem enea. asigurînd o dezvoltare norm ală şi plină de vigoare. precum şi a p rep aratelo r de fier injectabil.

1 4 . Ţabelul 14 C au zele m o r ta lită ţii la purcel (după S m i t h ) u Sufocaţi D iverse "a” u tn % Diaree C Z £ < 9 C *o & a. ci şi de la o gospodărie la alta.2 1. A ceasta este în funcţie de condiţiile care se asigură purceilor în perioada de sugari.5 0 .3 0. P ie r­ derile de purcei sîn t in flu en ţate de o m ulţim e de factori. p rin rîncezirea grăsim ilor şi reducerea sau chiar pierderea com pletă a conţinu­ tu lu i vitam inic. a în g rijirii lor în această perioadă. a tît p rin îm bolnăviri cît şi p rin m ortalitate. pe lîngă substanţele n u tritiv e de care aceştia au nevoie în tim pul creşterii şi a vitam ine­ lor.4 T o ta l Cauza morţii O Mîncati de scroafă Născuţi neviabili O E Vătămaţi dc animale Leziuni ale gurii Loviri şi viermi 63 . i 0 . F u rajele com binate treb u ie însă folosite în ca­ d ru l term en u lu i de valabilitate fix a t p e n tru fiecare şarjă şi etichetat.8 3 4 . ele vor pierde d in valoarea n u tritiv ă şi biologică. iar procentul de m o rtalitate variază n u nu­ m ai de la o ţa ră la alta. U na d in tre cele m ai m ari g reu tăţi în în grijirea purceilor sugari o constituie p revenirea pierderilor. precum şi a sincerităţii şi corectitudinii cu care ele sînt în reg istrate şi raportate.3 0 .1 0.purceilor.3 0 . săru rilo r m inerale şi a oligoelem entelor. a felului în care se fac în ­ reg istrările purceilor sugari fătaţi m orţi. 3 % d in p u r c e ii F ă ta ţi 15 5 .5 i .2 3 2 . A ltfel.

9 0 . de regulă strivesc m ai m ulţi purcei decît cele tinere. S triv irile se produc cu deosebire în prim a săptăm înă de viaţă. în m od n a tu ra l unele scroafe sîn t m ai bune m am e. Din această cauză scroafele bătrîne.2 0 . O scroafă a te n tă se scoală im ediat alarm ată cînd aude g u iţatu l purcelului p rin s sub ea.8 35 3 1. sîn t m ai p u ţin active şi în con­ secinţă m ai p u ţin aten te cu purceii decît scroafele uşoare.4 0 .3 0 . m ai griju lii decît altele.2 45 2 1.5 25 13 6 . greoaie.6 1. pe cau ze şi p erioad e (după G r I g o r i u) P ierd erile pe perioade de cinci zile (%) Cauza 5 T o t a l D e b ilita ­ te A c c id e n ­ te Pneum o­ p a tii E n te r o p a ti i 45 28 17 10 8 4 4 15 8 5 20 7 2 .9 0 .9 2 . Scroafele grele.5 0 . cînd purceii n u sîn t încă adaptaţi la noile condiţii şi încă nu li s-a creat reflex u l de a p ă ra re contra pericolului de a fi accidentaţi prin strivire.4 2 .4o/0 de p u r­ cei m orţi.9 0 . b ătrîne.5 3 . Se ştie că.5 50 1 1 55 60 _ _ _ _ I 1 1 _ 2 .9 __ _ — — _ _ _ _ _ D in datele cuprinse în acest tab el reiese că în viaţa purceilor sugari se rem arcă două perioade critice 64 .3 40 3 1.5 0 . ju m ă ta te (15o/0) din procentul de 34.Din tabelul de m ai sus purceii striv iţi reprezintă cca. Tabelul 15 P ie rd erile de p u rcei.9 2 .3 0 . îngrăşate.9 0 .6 30 10 3 .

.

S i s t e m di 1 c o n s t r u i r e v i ta r ea st ri vi ri i Organizarea in ter i­ oară a grajdurilor de t iner et porcin. cu grătare.u l i n i i de d e c o v i l . adăp ostu ri a u t o m a t e şi a l e i de deservire suspendate c. fără p ad o cu r i.

îngrămădirea tine­ r e t u l u i în b o x ă duc e la c r e a r e a d e d i f e ­ r e n ţ e m a r i în d e z ­ v o l t ar e a i ndivizilor .

. Neas i gur a r ea con­ f ort ul ui p e nt r u p o r ­ ci d u c c la î n g r a m a direa animalelor. c audof agi e. auriculofagie. î m b o l n ă ­ viri p u l m o n a r e U m e z e a l a şi c u r e n ­ ţ i i de ae r d ă u n e a z a dezvoltării purcei­ lor .

L i p s a de c ă l d u r ă n e ­ li ni şt eşt e a n i m a l e l e din a dă po s tu ri F u r a j a r e a purceilor înţărcaţi din hr ă­ nitori a u t o m at e .

Furajarea tineretu­ l ui p o r c i n î n h r ă n i ­ tori t r o n c o n i c e Hrănirea pur cei lor î n ţ ă r c a ţ i p r i n î mp r ă ş t i e r e a h r a n e i pe j os. A d ă p ă t o r i a u t o ­ mate .

se a s i g u r ă p r i n r e z e r v o a r e la gr aj d Creşterea tineretului p o r c i n de r e p r o d u c ­ ţie trebuie făcută în c on d iţ i i de p ă ­ ş u n e şi mi ş c a r e . la t e m p e r a t u r ă c o n s t a n t ă .Apa curentă pentru adăpătorile a u to m a ­ te.

.

La v îrsta de 8— 12 zile purceii consum ă h ran ă suplim entară. în zona purceilor. fără însă ca tu b u l digestiv să fie p reg ă tit din punct de vedere fiziologic p e n tru a digera în m ăsură su ­ ficientă n u tre ţu l consum at. In acest sens. după term i­ n a re a suptului. deasupra a ştern u tu lu i de paie sau rum eguş. de fiecare dată. p rin am enajarea boxelor scroafelor şi ale purceilor. Din ziua a 2-a purceii s-au obişnuit 65 . acolo unde există. P rev en irea pierd erilo r în condiţiile celor mai m oderne cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii de care d ispune creşterea purceilor în perioada actuală. în prim a zi e necesar ca purceii să fie d irija ţi de în ­ g rijito ri sub lam pă. Practic. aceste becuri se suspendă la 65— 70 cm de podea în boxa suplim entară a purceilor. In acest caz lam pa treb u ie p ro te jată cu 2— 3 şipci de lem n. ca şi p rin pu n erea la dispoziţia purceilor a unor re ţe te de fu ra je cît m ai uşor de digerat. In tru c ît la alăp tare purceii m erg după voie. sau chiar în tr-u n colţ din boxa scroafei. cul­ cuşul purceilor). A ceste perioade corespund cu criza de acom odare p rin lipsa din m ate rn ită ţi a unui sistem de term oreglare şi ventilaţie. p rin în tre ţin ere a u n u i regim de ventilaţie. Ţ inînd seam a de scop. se va m onta o sursă supli­ m en tară de d ă d u ră : becuri infraroşii sau reşouri. se realizează p rin asigurarea unei tem p e ra tu ri cores­ punzătoare în m ediul înco n ju răto r (m aternităţi. a efo rtu lu i de a d ap tare la noile condiţii de viaţă şi apoi cu pe­ rioada cînd laptele m ate rn este insuficient faţă de nevoile de creştere ale purceilor.şi anum e : prim ele cinci zile după naştere şi de la 20 la 30 de zile. chiar de la naştere purceii se aşază sub baia de căldură rad ia tă de bec.

cu acest sistem şi după term in area suptului se duc singuri sub bec. Folosirea lăm pilor este indicată ziua şi noaptea, in d iferen t de anotim p, în vederea asigurării confortului corespunzător fiecărei etape din viaţa purcelului sugar. Pe lingă asigurarea căldurii în prevenirea p ier­ derilor la purcei, în prim ele zile de viaţă s-au do­ vedit a fi necesare crearea de zone de refugiu, faţă de m işcările necontrolate ale m am ei. A ceste zone se realizează p rin construirea pereţilor boxei din ţevi m etalice, sau p rin m ontarea în interiorul boxelor scroafelor de bare de protecţie la o înălţim e de 20— 25 cm de la podea. Se creează astfel un spaţiu de refugiu p e n tru purcei în cazul că ei sînt surp rin şi lîngă perete, cînd se culcă scroafa. Din realizarea acestor două dispozitive (încăl­ zirea şi protecţia faţă de strivire), pierderile la purcei faţă de datele din lite ra tu ră au p u tu t fi reduse de la 18— 35»/o în această perioadă, la 11— 13%. Au fost reduse sim ţitor pierderile p rin s tri­ vire, au disp ăru t îm bolnăvirile şi pierderile dato­ ra te afecţiunilor pulm onare, accidentelor, de ase­ m enea au scăzut îm bolnăvirile d ato rate afecţiunilor digestive. R idicarea tem p eratu rii în com partim entele de fătare şi m ate rn ită ţi favorizează ferm en taţia su b stan ­ ţelor organice din fecale, urină, furaje, m otiv pentru care în aceste sectoare se va în tre ţin e un regim de curăţenie perm anent, iar îm prospătarea aerului se va face p rin punerea periodică în m işcare a siste­ m ului de ventilaţie, sau deschiderea geam urilor v ara (nu şi a uşilor), d ar num ai de pe o singură la66

tu ră a adăpostului sau a com partim entului, astfel ca să nu se form eze curenţi de aer. P rev en irea diareei purceilor care cel m ai adesea se complică cu colibacili, se face p rin punerea la dispoziţia purceilor, aşa cum s-a ară tat, de fu raje care conţin proteină b ru tă conform cerinţelor, care conţin acizi am inaţi esenţiali, vitam ine şi săruri m inerale, energetice sub form ă de zah aru ri solu­ bile şi tot am estecul num ai sub form ă de făinuri. Se vor evita g rău n ţele chiar p răjite şi uruielile. Dacă şi n u triţia este pusă la punct în sensul a ră ­ tat, pierderile la purcei p e n tru perioada de sugar sîn t reduse m ult, iar eficienţa economică a secto­ ru lu i creşte, deoarece p reţu l de cost al unui purcel în ţă rca t în tre 5— 15 kg nu depăşeşte 150—200 lei. In perioada de alăp tare purceii se dezvoltă într-u n ritm proporţional cu greu tatea la naştere, ca­ pacitatea de alăp tare a scroafei, dar şi în funcţie de fu ra jare a şi condiţiile de zooigienă asigurate. G reu tatea la naştere influenţează în tr-u n grad în alt viabilitatea purceilor nou născuţi şi în mod im plicit influenţează şi proporţia de purcei în ţă r­ caţi. D intre purceii născuţi sub 0,5 kg nu se înţarcă nici unul. P e m ăsură ce creşte greu tatea la naştere, creşte şi procentul de purcei care ating v îrsta în ­ ţărcării, iar cei cu greu tăţi peste 2 kg se m enţin în viaţă în totalitate. Din aceste date rezultă necesitatea selecţiei scroa­ felor şi vierilor din linii de anim ale care să dea naş­ tere la purcei cu o g reu tate cît m ai m are la fătare. C reşterea în g reu ta te a purceilor în cursul perioa­ dei de alăp tare în condiţii obişnuite este de pînă la 6— 18 kg, în funcţie de condiţiile de în tre ţin ere din 67

Tabelul 16
In flu en fa g r e u tă ţii p u rceilo r lâ n aştere asu p ra n u m ă ru lu i ş l g r e u tă ţii In d iv id u a le la în ţărcare Greutatea la naştere Numărul de purcel fătaţi capete Născuţi mortl % Intârca (i%

Greutatea medie la
înţărcare

Kg

Kg

0,450 0,570 0,680 0,740 0,910 1,020 1,130 1,245 1,360 1,470 1,585 1,700 1,810 2,040 2,150

56 107 270 291 674 832 1531 1157 1354 587 426 143 93 2 3

46,4 14,0 15,9 7,9 6,0 4,3 4,3 3,5 4,1 2,7 3,05 2,8 1,08 0,0 0,0

0,0 1,8 12,9 34,0 49,2 63,3 67,4 74,1 77,3 82,4 85,6 83,6 83,9 100,0 100,0

3,9 8,3 9,0 9,4 10,3 11,0 11,8 12,4 13,3 13,6 13,9 15,7 13,5 17,5 Tabelul 17

S p o r u l m e d iu z iln ic (g r a m e ) a l p u r c e ilo r I n înţărcarea tim pu rie M.A. X L (Dep. IAS)

s u g a r i,

pe

s&ptămtnl

In înţărcare a obişnuită Vîrsta în ii l e Marele alb (REDKIN) Landrace (ESPERSEN)

7 14 21 28 35 42 49 56

185 200 210 210 285 350 410 500

165 200 170 140 190 220 250 290

163 184 170 151 199 280 313 417

68

sub form ă de la p te praf. Un a lt factor care a re influenţă asupra sporului m ediu zilnic este n u m ăru l de purcei din lot (la scroafă). ca u rm are a red u ­ cerii secreţiei lactate răm în în urm ă cu creşterea. plăcută din punct de ve­ d ere gustativ.crescătorii. grăsim ile nu sîn t rîncezite şi la alcă­ tu ire a lor participă laptele ecrem at. N u triţia tim purie însă. se ob­ servă apariţia u nui procent însem nat de tu lb u ră ri digestive m anifestate p rin diaree. trecerea de la săptăm îna a 3-a la săptăm îna a 4-a de viaţă. In tre aceste două elem ente există u n ra ­ p ort invers şi anum e. în vederea în ţă rcă rii tim purii. cu cît lotul de purcei este m ai m are cu a tît scade sporul m ediu zilnic şi g reu ­ tatea acestora la înţărcare. de alim entaţie şi de v îrsta de în ţărcare (25— 56 zile). S porul m ediu zilnic este pu tern ic in flu e n ţa t de g reu tatea cu care purceii pornesc de la naştere. D in datele acestui tabel rezu ltă că atunci cînd purceilor li se asigură h ran ă valoroasă din pu n ct de vedere n u tritiv şi biologic. in tră în tr-o perioadă critică de dezvoltare. purceii. E voluţia lor e scurtă şi fără p ierd eri atunci cînd fu rajele conţin pu ţin ă fibră b ru tă şi sîn t ad m inistrate sub form ă de făinuri. In tre 16— 24 de zile de la fă ta re se com pletează den tiţia de lapte care de asem enea produce tu lb u ră ri în m ersul creşterii. In condiţiile fu ra jării tim purii. după care sporul în g reu ta te se redresează. precum şi ad m inistrarea de fu ra je corespunzătoare 69 . In condiţii foarte bune de creştere şi alim entaţie purceii pot atinge chiar greu tăţi de 22—25 kg la vîrsta de 8 săptăm îni. care începe în tre 6— 10 zile.

pot creşte rap id dacă sîn t puşi în condiţii deosebit de bune. rezolvarea acestor operaţiuni economice şi san itare treb u ie efectuată în tre 7 şi 14 zile. şi atunci cînd n u triţia se face la discreţie. Perioada cea m ai potriv ită p e n tru castrare este considerată perioada de alăptare. capacităţii de alăp tare a scroafelor m am e. poate fi e v ita t fu rtişag u l de lapte. contenţia anim alelor se face cu cea m ai m are u şu rin ţă şi su ferin ţa postoperatorie este cea m ai mică. d ar şi p e n tru rem edierea h e r­ niilor. fac însă ca aceste diferenţe să fie — destul de mici. este v îrsta de 3— 4 săptăm îni după cei m ai m ulţi tehnicieni. CASTRAREA PURCEILOR In perioada de sugar în crescătoriile p e n tru pro ­ ducerea cărnii. din loturile m ari ca num ăr. m ate­ rialul necorespunzător p e n tru prăsilă tre b u ie cas­ trat. P ă rere a noastră este că în con­ diţiile obişnuite din ferm ele noastre. ci aşa cum s-a ară tat. iar în con­ 70 . se asigură u n fro n t de fu ra ja re suficient. aceasta p e n tru că viteza de rep a ra ţie a ţesu tu rilo r este cea m ai m are şi p e n tru că. precum şi a fu ra jă rii suplim en­ ta re a purceilor. cînd în ţărcarea purceilor se face în ju ru l v îrstei de 42— 56 de zile. Cea m ai indicată perioadă p e n tru castrarea vieruşilor. dar şi în cele de reproducţie. Din acest fa p t rezultă că şi purceii cu g reu tă ţi m ici la naştere. T rebuie precizat însă că sporul m ediu zilnic m ai m are constatat la lo turile m ai m ici de purcei. nu se datoreşte g reutăţii m ai m ari la naştere. cel m ai adesea.(p re sta rte r O 1).

O singură tă ie ­ tu ră de 5 cm e suficientă p e n tru ex trag erea ova­ relo r şi sm ulgerea lor. P e n tru executarea operaţiunii de castrare a vieru şilo r e necesar ca in stru m e n ta ru l să fie sterilizat. boxa şi a şte rn u tu l să fie foarte curate. iar purceii. cu capul în jos şi faţa abdom inală înainte.2— 1. cel m ai bine este ca aceste operaţiuni să fie făcute la vîrsta de 14 zile şi im ediat după aceasta. deoarece im ediat după 6 zile se introduce fu ra jare a suplim entară. ca durată. Se pot castra şi scrofiţele în această perioadă. de 20 cm/cap. O peraţiunea este uşoară. In ziua castrării purceii nu vor beneficia de fu ra jare suplim entară. Adică.diţiile în ţărcării tim purii.4 m 2. O peraţiunea o execută tehnicianul ferm ei. C astrarea lor treb u ie făcută însă în condiţii de asepsie. S u tu ra inciziei se va face în tr-u n sin g u r plan şi în fir continuu. spre operator. Nu e nevoie de preg ătiri speciale în vederea săvîrşirii actului operator . se poate lucra în condiţii de c u răţenie bună chiar şi fără dezinfectante. ca şi cas­ tra re a vieruşilor. P e n tru p rin d erea ovarelor se p ătru n d e p rin linia albă înapoia om bilicului. S p aţiu l de odihnă pe cap de purcel sugar este ne­ cesar să fie de 0. d atorită posibilităţilor apariţiei tu lb u ră rilo r digestive în pe­ rioada im ediat urm ătoare. d a r necesită o îndem înare form ată şi se poate practica în acelaşi tim p. O peraţiunea se execută pe anim alele contenţionate. iar fron tu l de jgheab p e n tru hrănire. in terv en ţia opera­ torie să su rp rin d ă purcelul ieşit din criza de 10 zile şi în ain te de criza de 21 de zile. la jgh eab u ri cu un 71 .

obişnuindu-se cu n u triţia caracteristică speciei căreia îi ap arţin. A ltfel boxa este veşnic m u r­ dară. stagnează în dezvoltare. în special la porcine. purceii nu găsesc loc de dorm it. de m are im portanţă p e n tru obţinerea în tr-u n tim p m ai scu rt şi cu u n consum de fu ra je m ai redus a unui num ăr m ai m are de produşi. V îrsta de în ţărcare poate fi coborîtă în dauna laptelui m atern. ren u n ţă la laptele m atern şi trec la alim entaţia caracteristică anim alelor adulte. ca fenom en biologic. ÎNŢĂRCAREA PURCEILOR în ţă rc a re a este fenom enul biologic n a tu ra l sau artificial p rin care puii m am iferelor dom estice şi sălbatice. dacă paralel se asigură purceilor condiţii corespunzătoare şi dacă purceii în ţărcaţi sîn t puşi în condiţiile unor adăposturi care să rep rezin te continuarea directă a celor din m atern itate. 72 . s-a scris m u l t . s-au em is p ă re ri diferite. D espre înţărcare.diam etru de 30 cm. în ţărcarea. se îm bolnăvesc şi m ulţi mor. uneori contradic­ torii. în ţă rca rea este o operaţiune zooeconomică. unde tră iau a lă tu ri de scroafa-m am ă sau doic?. în special asupra tim pului optim cînd să se efectueze aceasta în condiţii de crescătorie. în ţă rca rea constă de fapt în ru p ere a rela ­ ţiilor de h răn ire d in tre m am ă şi puii săi. iar condiţiile în care aceasta se face în n a tu ră şi la anim alele de ferm ă este deosebită. este caracte­ ristică fiecărei specii.

precedate de lu p te violente. datorită dezacor­ 73 . cu în ­ d e p ă rtare a şi izolarea celor m ai slabi. A ceştia nu vor avea acces la h ran ă şi adăpători şi nici la su ­ p rafa ţa uscată a culcuşului. im unologice şi nu tritiv e. P rin în ţă rca re purceii sîn t expuşi la o serie de conflicte psihice (de com portam ent). C onflictul n u tritiv constă în aceea că purcelul în ţă rca t sub 5 săptăm îni — v îrsta la care începe să fie posibilă digestia com pletă a n u tre ţu rilo r — p rin lipsa laptelui m ate rn este obligat să trăiască exclusiv cu n u tre ţu rile care i se pun la dispoziţie. tra n sp o rt supraaglo­ m erat. necunoscuţi. P urceii sîn t lipsiţi astfel de acţiunea anticorpilor pe care scroafa îi tran sm i­ tea p rin colostru şi lapte. cîntărire. m u tarea în tr-u n loc necunoscut.în ţă rc a re a treb u ie făcută astfel ca să asigure păs­ tra re a săn ătăţii a p aratu lu i m am ar al scroafei — m am e p e n tru noi serii de purcei. C onflictul im unologic rezu ltă din suprim area bruscă a lap telu i m atern. C onflictul imunologic este cu a tît m ai grav cu cît în ţărcarea se face mai de tim puriu. de a p ariţia în ju r de indivizi noi. Conflictul n u tritiv este cu a tît m ai m are cu cît în ţărcarea se face m ai devrem e. lotizări etc.25 zile răm în descoperiţi im unologic o perioadă de tim p de aproxim ativ 2—4 săptăm îni. astfel că purceii în ţărcaţi la 4. U rm ează acom odarea şi în fră ­ ţire a purceilor. de sustragerea de la u m b ra ocrotitoare a m am ei. Cele de com portam ent sîn t legate de lipsa agi­ taţiei purceilor din tim pul alăptării. la care se adaugă in terv en ţia (uneori brutală) a în g rijito rilo r care le im pun p rin forţă operaţii de castrare.

in d ife re n t de v îrsta la care este practicată. 25 de zile şi 4 zile. curenţi de aer.dului d in tre posibilităţile biochim ice ale tu bului digestiv. gaze nocive. laptele răm as în uger se alte­ rează în sinusurile şi canalele galactofore. treb u ie făcută astfel ca purcelul să sim tă cît m ai p u ţin lipsa m am ei şi p e n tru aceasta a nece­ sar ca în adăpostul în care sîn t tran sm u taţi. D in acestea rezu ltă caracteristicile fundam entale ale unei în ţă rcă ri reuşite. um iditate. 2. P urcelului în ţă rca t să i se pună la dispoziţie fu ra je care să aibă o com poziţie identică cu aceea a laptelui m atern şi digestibilitate cît m ai apro­ piată de acesta. d in tre care cele m ai uzuale sîn t la 56 de zile. de digestie. fenom en care este u rm a t de îm bolnăvirea a p aratu lu i m am ar şi com prom iterea lui de cele m ai m ulte ori p en tru o nouă lactaţie. lum ină. în g rijire blîndă). în ţă rc a re a purceilor — în tim p şi în d iferite ţări — s-a practicat şi continuă să se practice şi astăzi la d iferite term ene. In caz contrar. 42 de zile. în ţă rca rea purceilor la v îrsta de peste 4 săptăm îni este un sistem de în ţărcare obişnuită. ei să găsească condiţii corespunzătoare clim atului m atern (tem peratură. M am a să fie alim entată astfel ca la 2— 3 zile după u ltim a alăp tare u gerul să nu m ai conţină lapte. iar în ţărcarea sub 4 săptăm îni este considerată o în ţă rca re tim ­ 74 . 3. incom plet dezvoltate faţă de trecerea de la u n regim lac tat la acel al n u triţie i su plim entare exclusive. în ţă rca rea . A cestea pot fi sistem a­ tizate în felul u rm ăto r : 1.

75 . p e n tru realizarea unui kg spor. Scăderea însă a producţiei de lapte a scroafei după 5 săptăm îni de la făta re şi posibili­ tate a purceilor de a se h răn i şi cu alte n u tre ţu ri de la această vîrstă.purie. altfel în ţărcarea m ai tim p u rie poate produce p e rtu rb a ţii care se sol­ dează cu m ari pierderi. Acelaşi spor la purcei se poate obţine cu num ai 1. La aceasta treb u ie făcut u rm ă to ru l calcul şi anum e : că. In m od n a tu ra l scroafa este capabilă să producă lapte pînă la 10— 12 săptăm îni de la fă tare şi chiar m ai m ult. p e n tru care la rîn d u l ei.3 kg n u tre ţ com binat. sau forţată. purceii sugari consum ă 4 1 lapte. A v an taju l economic este evident deci şi din acest punct de vedere. în ţă rc a re a tim p u rie este m ai economică deoarece creşte n u m ăru l de purcei care se obţin pe cap de scroafă în tr-u n an de zile (30 de purcei şi peste).5— 1. în ţă rc a re a purceilor la 56 de zile este unanim re ­ cunoscută ca cea m ai p o triv ită în condiţiile creşterii extensive şi în m od deosebit atunci cînd nu este rezolvată problem a su b stitu en ţilo r de lapte de scroafă şi a fu rajelo r com binate. U nitatea însă care nu beneficiază de fu raje com­ b inate corespunzătoare p e n tru purceii sugari şi p e n tru tin e ret. Fiecare m etodă îşi are avantajele şi dezavantajele sale. scroafa are nevoie de 3. d ar ea necesită ex isten ţa unei in dustrii a furajelor. e cel m ai bine să practice în ţărcarea obişnuită — de 42 sau 56 de zile. justifică în ţărcarea purceilor în acest m om ent. a înlocuitorilor de lapte. cu aceleaşi cheltuieli.8 kg su b stitu e n t de lap te şi p re sta rte r (furaj com binat 0— 1). ad m in istrat purceilor în prim ele 35 zile de viaţă.

P urceii care în re­ gistrează o g reu tate m are la în ţă rca re prezin tă ga­ ra n ţia unei bune producţii viitoare. în a doua zi de 4 ori. P e n tru ca purceii să nu sufere după înţărcare. în crescătoriile care nu au asigurate fu ra je com binate. în a tre ia zi de 3 ori. to t de la sfîrşitu l acestei săptăm îni se va m odifica program ul suptului p u r­ ceilor în sensul că dacă pînă la această vîrstă sugeau la discreţie. A cest sistem de în ţă rca re este p racticat astăzi în crescătoriile de reproducţie. de n u triţia m am ei în perioada de gestaţie şi lactaţie. uneori şi m ai m ult. d ar m ai ales de h răn irea suplim entară a purcelului sugar. în a p a tra zi de 2 ori. cel p u ţin 3 săp tă­ m îni. de la această vîrstă ei sînt sepa­ ra ţi de m am ă astfel ca în prim a zi de în ţărcare p u r­ ceii să sugă de 5 ori. la v îrsta de 8 — 1 0 zile. cu aceleaşi fu ra je cu care s-a început n u triţia suplim entară. astfel că în u ltim a zi de în ţărcare scroafa n u va prim i nici un fel de fu raj în afară de apă. G reutatea purceilor la în ţă rca re variază în func­ ţie de rasă. a tît de prăsilă cît şi de carne. de condiţiile în care au fost crescuţi ca sugari. în ţă rc a re a purceilor la 42 de zile este o în ţă r­ care asem ănătoare cu aceea de la 56 de zile. în sistem ul ţărăn esc al creşterii porcului.In vederea înţărcării purceilor la 56 de zile se re ­ com andă u rm ătoarele m ăsuri : de la 50 de zile de v îrstă a purceilor se reduce ra ţia scroafei şi în special n u tre ţu rile suculente. ei vor fi h răn iţi şi în continuare. Acelaşi regim îl va avea şi în prim a zi după în ţărcare . iar în a cincea zi şi a şasea zi — cîte odată. Ea se 76 . P e n tru în ţărcarea la 56 de zile g reu tatea m edie a purceilor este cuprinsă în tre 13— 16 kg.

este o în ţă rca re foarte tim purie a purceilor şi este p racticată de către firm a H. în ţă rc a re a purceilor la 4 zile. care p erm ite în ţă rca rea tim ­ purie a acestora . iar creşterea lor pînă la 90 de zile se face în baterii m etalice individuale.C. 14 sau 21 de zile .M. — F abrica de m edicam ente BIOFAC — D ane­ m arca fabrică şi livrează înlocuitori de lap te de scroafă p e n tru purcei. iar pe de altă p a rte sîn t asigurate fu ra je corespunzătoare din pu n ct de vedere calitativ.O. ajung la această vîrstă la g reu tăţi corporale corespun­ zătoare şi atunci cînd sîn t obişnuiţi din vrem e şi bine cu n u triţia su p lim en tară pe de o parte. după perioada de m a­ xim ă p erm eabilitate a in testin u lu i p e n tru a n ti­ corpii colostrali. de 60 X 32 X X 30 cm.practică atunci cînd purceii se dezvoltă bine. adică după ce p u r­ ceii au consum at colostrul. A cest deziderat s-a realizat concom itent în m ai m ulte puncte ale globului d in tre care m enţionăm : — F irm a B. din A nglia produce u n su b ­ stitu e n t de lap te de scroafă care perm ite în ţă r­ carea purceilor şi dezvoltarea corporală a purceilor în bune condiţiuni la v îrsta de 10. 77 . BIEHL şi & din H am burg. H răn irea se execută de 8 — 9 ori pe zi cu sub stitu en ţi de la p te ad m in istraţi sub form ă lichidă. P urceii provin din ferm e de scroafe specializate în obţinerea a 3 fă tă ri anual. în ţă rc a re a precoce a purceilor se poate face la v îrsta de 4 zile şi la v îrsta de 25 de zile. care creşte artificial purceii în ţărcaţi la v îrsta de 4 zile. în ţă rc a re a purceilor la această vîrstă este legată de existenţa u n u i su b stitu en t de lapte.

la v îrsta de 25 de zile. altfel anim alele suferă criza străm u tării. P urceii în ţărcaţi tim p u riu sau obişnuit. Criza de în ţă rca re este în acest fel in fin it m ai redusă. In continuare purceii răm în încă 5 zile în com partim entele de fătare.5— 6 kg. în tre p rin d eri din S. din cauza creşterii lor în condiţii de stabulaţie p e r­ m anentă. M arinescu A lexandru. se vor tran sp o rta în grajd u rile de tin e re t care în preala­ bil au fost dezinfectate şi încălzite. La vîrsta de 30 de zile purceii sîn t s tră ­ m u taţi în halele de tin e re t după prealabila lor cîntă rire şi lotizare. T ran sferarea purceilor se face în rem orci tehnologice p e n tru a se evita obosirea lor dato rită alergatului cu care ei nu sînt obişnuiţi. a n u triţie i suplim entare. ca urm are a unor ex p e ri­ enţe efectuate în anii 1968— 1969 pe efective m ari de porci în Com plexele C ălăraşi şi B răila de cătrc Dr.A. In această perioadă ei se obişnuiesc fără m am ă. în com plexele de porci din ţa ra noastră. fabrică şi livrează p re s ta rte r p e n tru în ţărcarea purceilor la v îrsta de 3 săptăm îni. siste­ m ul de în ţărcare tim purie la v îrsta de 25 de zile s-a generalizat din 1969. cu lipsa laptelui m a­ tern. a m icroclim a­ tului. sub form ă de granule cu 2 2 °/o proteină b ru tă şi cu u n grad superior de digestibilitate.— De asem enea. La această vîrstă purceii treb u ie să aibă o greu ­ tate individuală de 5. fac com ­ 78 . T em p eratu ra pe care treb u ie să o găsească purceii în adăposturile de creştere e necesar să fie de 22°C.U. dacă este cazul. în condiţiile neschim bării adăpostului. P e n tru aceasta scroafele sîn t scoase de la purcei brusc.

In acest scop se va păstra în fiecare adăpost sau com partim ent cîte o boxă liberă în care se vor introduce tre p ta t purceii r ă ­ m aşi în creştere sau bolnavă ce se extrag din cele­ lalte boxe. agitaţia. pre­ cum şi a celor bolnavi. P urceii introduşi în boxele de tin e re t vor fi lotizaţi cît m ai uniform . în ţă rca rea trebuie supravegheată îndeaproape a tît de în grijitori cît şi de către tehnicieni. Lotizarea pe sexe este o operaţiune zooeconomicâ obligatorie în crescătoriile p e n tru prăsilă.2 kg. P rin acest procedeu se evită o nouă lotizare. p en tru a se sesiza la tim p factorii care a r putea d eran ja confortul anim alelor. în cazul înţărcării purceilor la 25 de zile şi la d iferenţă de cel m ult 0. după ce s-au sătu rat. u n con­ flict în plus în viaţa anim alelor. Îngrăm ădirea lor în colţuri.plicaţii gastrointestinale şi pulm onare d atorită scă­ derii bruşte a tem p eratu rii faţă de cea din m ate r­ nitate. Dacă este posibil şi spaţiul de cazare perm ite. dar şi pe sexe. O în ţărcare este considerată reu şită atunci cînd de pe urm a efectuării ei num ărul de îm bolnăviri 79 .5 kg atunci cînd în ­ ţărcarea purceilor se face la 42 sau 56 de zile. dar num ai pen­ tru extragerea purceilor răm aşi în creştere. astfel ca să nu existe diferen ţe de greu tate în tre indivizi m ai m ari de 0. Lotizarea se va rep eta periodic. se culcă u n u l lîngă al­ tul. trebuie întotdeauna suspectate şi căutată care este cauza care le d eterm in ă şi lu area u nor m ăsuri im ediate p e n tru rem edierea lor. Purceii se sim t bine atunci cînd. e bine să se facă lotizarea purceilor nu num ai pe stru c tu ră de g reu tate apropiată.

şi p ierd eri este n ul şi foarte mic. creşterea în greu­ tate. atunci cînd glanda m am ară n u are de su fe rit p rin com plicaţii. ca u rm a re a nereducerii la tim p a secreţiei lactate. . ia r recu p erarea scroafelor în tr-u n nou ciclu de producţie (m ontă fecundă) se face în cel m ult 4— 1 0 zile de la d a ta suprim ării suptului. purceii au la d ata respectivă p a ra m etrii corespunzători de greu­ ta te . dezvoltarea corporală nu sîn t afectate sau sînt afectate în tr-o m ăsură foarte m ică .

a unei dezvoltări cores­ punzătoare. In lim baj cu ren t această categorie de porcine m ai este num ită şi tin e re t 2 —4 luni. G rajd u rile p e n tru creşterea tin e retu lu i treb u ie să fie curate. după golirea de tin e retu l porcin din seria precedentă. în vederea reducerii crizei de în ţărcare. In d iferen t de destinaţie (reproducţie sau carne). In d ife re n t dacă creşterea tin e retu lu i porcin se face în sistem gospodăresc sau sistem industrial. Din acest p u n ct de vedere m enţinerea unei tem p eratu ri corespunzătoare şi a u m idităţii optim e este u n a din principalele condiţii de care depind în cea m ai m are 81 "T’ U l . adăposturile treb u ie să îndeplinească anum ite ce­ rin ţe. să asigure confort tin e retu lu i porcin. ele treb u ie să în d e­ plinească şi anum ite condiţii de m icroclim at. In afara fap tu lu i că ele au fost cu ră ţite şi dezinfectate. lum inoase.5— 4 luni cînd ating g reu tatea de 30— 35 kg. pînă la v îrsta de 3.Î N G R IJ IR E A ŞI HRANIREA TINERETULUI PORCIN D upă încheierea perioadei de alăptare. în vederea asigurării igienei. uscate. în practică în g rijirea şi h răn irea purceilor înţărcaţi este aceeaşi. purceii sîn t tre c u ţi în categoria de tin e re t sau purcei în ­ ţărcaţi.

l 9 In ceea ce priveşte gazele dăunătoare.5 0 . T em p eratu ra şi um iditatea optim ă p e n tru această categorie este urm ăto area : T abelul 18 V îrsta tin erelu lu i în zile T e m p e r a tu r a la 2 m de p a rd os ea în U C. E ste foarte im p o rtan t de asigurat în acest sector spaţiu suficient p e n tru anim ale şi culcuşul uscat.56 kg De la 56. U m iditatea relativ ă % 6 0 — 65 6 0 — 65 6 0 — 65 6 5 — 70 3 0 — 35 3 6 — 50 5 1 — 70 7 1 — 90 2 4 — 22 2 3 — 21 2 2 — 20 21.m ăsură pierderile.9 2 13 10 10 82 . sporul de creştere în greutate.7 kg D e la 34 .7 0 1. conform tab elu ­ lui 19. p en tru fiecare purcel din această ca­ tegorie se vor afecta 0.5— 0 .1 0 . Tabelul 19 N ecesaru l de sp aţiu pentru porci Categoria De la î n ţ ă r ­ care p în ă la 33. s-a consta­ ta t că bioxidul de carbon sub 3o/00 şi am oniacul pînă la l%o sîn t com patibile cu p ăstrarea stării de sănă­ tate şi a sporului optim al tin e retu lu i porcin. In acest scop.5 kg la li vrare S p a ţiu d e d o r m it s a u p e c a p în m — v ara — ia r n a P o r c i la m d e jg h e a b în c a z u l f u r a j ă r ii u s c a te 0 . 6 m 2. consum ul specific şi starea de sănătate.8 2 0 .6 0 .

locul de culcuş se udă.U n spaţiu m ai restrîn s 0. A nim alele consum ă puţin. In continuare. ficatului. care se soldează cu m oartea lor tre p ta tă şi zilnică. sau fac stă ri de septicem ie (infecţie generalizată). caudofagia şi auriculofagia progresează pe acelaşi individ şi se extinde la alţii. după 2 — 3 săptăm îni devine insuficient. plăcut al sîngelui. suficient la început. C azarea anim alelor în adăposturi este deci o pro­ blem ă vitală şi de zooeconomie. com portam entul şi gustul iotului sînt dezorganizate şi p e rv e rtite (alterate). Ei constituie baza p ira ­ m idei lotului din boxă.3 m 2/cap de tin e ret porcin. peritoneului. m ai ales că în tre tim p tot m ai m ulte exem ­ plare se obişnuiesc cu gustul sărat. Cînd p u r­ . la început de către 1 — 2 indivizi. com plicaţiile se extind. P urceii se sim t bine în tr-u n adăpost atunci cînd după ce s-au să­ tu ra t găsesc loc p e n tru a se desfăşura în poziţia culcat pe o cît m ai m are p a rte a boxei. C orespunzător acestei situaţii. caracteristic în această 1 etapă şi în asem enea condiţii. Este începutul unui fenom en de selecţie n aturală. apoi de m ai m ulţi. p rin tr-u n sistem de im itaţie care se propagă rapid. creşte iar am oniacul peste l%o. Cei m ai tineri şi slabi ce­ dează condiţiilor necorespunzătoare şi se culcă cu toate acestea în tr-u n colţ. Zilnic şi de m ai m ulte ori pe zi. iar purceii caută loc p e n tru siestă fără să-l m ai găsească. cu abcese localizate la nivelul pulm onilor. T reptat. b ariera şi nivelul rezistenţei faţă de m icrobii obişnuiţi sîn t învinse şi purceii m or p rin necroze com plicate. rănile produse p rin dinţi se infectează. cei m ai p u ­ ternici caută să scoată din piram ida culcuşului pe cei m ai slabi m uşcîndu-i de urechi şi coadă. sîn t neliniştite. dispare.2— 0.

în special de la zi la noapte. A tît în anotim pul friguros cît şi pe tim pul verii este necesar a se asigura în adăposturile de tin e ret u n m icroclim at optim . nu este d ău nătoare creşterii şi dezvol­ tării tin e retu lu i porcin. iar în tim pul iernii gea­ m urile se vor m enţine închise. In tim pul iernii tem p e ra tu ra se poate regla cu aju to ru l aeroterm elor.ceii au ten d in ţa de a se îngrăm ădi. 84 . 6 m sec. Nicidecum n u se vor m onta aeroterm ele în in terio­ ru l adăpostului de încălzit. U m iditatea sub 50<>/o poate consfitui punctul de plecare p e n tru pneum onia enzootică (infecţioasă) a porcului. Uşile de la com partim ente se vor m enţine în perm anenţă închise p e n tru a se evita curenţii de aer. apoi curenţii de a er şi ex­ cesul d e amoniac. Pe tim pul verii tem p e ra tu ra se va regla cu a ju to ru l geam u­ rilo r şi a ventilatoarelor. C om prom iterea confortu­ lui în ordinea im portanţei poate fi determ in ată de urm ătorii factori : suprapopularea şi lipsa de tem ­ p e ra tu ră în p ă rţi egale. în asocia­ ţie cu un culcuş uscat şi cu o tem p e ra tu ră cores­ punzătoare. a încălzirilor cen trale sau p rin cuptoare tip teracotă. De precizat că. sau cu curenţii de aer m ai m ari de 0 . atunci cînd este asociată şi cu o fluctuaţie a tem p eratu rii. diagnosticul de confort este comprom is. în cazul folosirii aeroterm elor acestea vor fi m ontate astfel ca aerul cu care se va încălzi adăpostul să provină direct din atm osferă şi va fi d irija t cît m ai jos posibil p e n tru a m ătu ra duşum eaua şi în felul acesta să antreneze gazele nocive şi să spele atm osfera adăpostului. p rin reglarea corespunză­ toare a instalaţiilor de încălzire şi ventilaţie. U m iditatea relativ ă ridicată. 80— 95o/0.

u n u l din factorii de îng rijire im portanţi în creşterea tin e retu lu i porcin înţărcat. îl constituia m işcarea în aer liber. sistem e incom patibile cu m işcarea în scopul plim bării anim alelor d atorită aglom erării. deci se evită supraaglom e­ rarea. A pariţia însă a sistem ului intensiv şi în « tim a vrem e a celui in d u strial de creştere şi îngrăşare a porcilor. a de­ m onstrat că este posibilă creşterea şi dezvoltarea tin e retu lu i porcin în bune condiţiuni dacă se afec­ tează spaţiu suficient. m ecanizării. Chiar şi germ enii banali produc îm bolnăviri la purceii lipsiţi de mişcare. A ceasta p en tru a se asigura gim nastica necesară bunei dezvoltări a a p aratu lu i circulator. A ltfel anim alele au o rezistenţă organică redusă. creşterii norm elor de îngrijire. devin u n m ediu p o triv it p e n tru grefarea bolilor de creştere. m icrobiene şi parazitare. dacă în in terio ru l adăposturilor (grajduri. dar m ai ales a m uşchilor scheletici.Pînă nu dem ult. 85 .

C urăţirea g rajd u rilo r de tin e re t treb u ie efectuată de două ori pe zi în vederea m enţinerii unor con­ diţii de zooigienă corespunzătoare. există exem plare 86 . în tre h ră n i­ toarele autom ate şi zona de defecare este un con­ tin u u du-te-vino. In acelaşi scop. care are ca urm are p e rtu rb are a în tregii populaţii de anim ale. adăpătoarea autom ată se va m onta în zona de defecare. cu a ju to ru l ra ­ zului. A ceste cazuri se vor izola im ediat şi vor fi tra ta te corespunzător. în condiţiile fu ra jării uscate prelungite. al p ăstrării culcuşului uscat şi curat. Spălarea tota® a boxelor se va face num ai în cazuri de necesitate. iar autom atele cu fu ra je uscate în im ediata vecinătate a a c e s te ia . S pălarea boxelor se va face num ai în zona de defecare. m ăturii şi a jetu lu i de apă.halo. p en tru d epistarea cazurilor de boală şi a celor accidentate. m ai ales că la porc ingestia şi excreţia. luîndu-se însă m ăsuri ca im ediat după spălare să se introducă un s tra t izolator de ru m e­ guş sau paie. an i­ m alele vor fi supravegheate perm anent. altfel. se fac şi concom itent. păstrîndu-se z o n a |d e odihnă în perm anenţă uscată. în sistem ul gospodăresc. In vederea în lă tu ră rii p ierderilor de tin eret. p e n tru u s­ carea pardoselii. com partim ente) se asigură un m icroclim at corespunzător şi dacă prin raţiile şi reţetele fu rajere se asigură nevoile de h ran ă ale categoriei respec­ tive. In cazul în care în m om entul liv ră rii (m utării) grupei de tin e ret la îngrăşătorie.

p e n tru recondiţionarea lor. c u a le e d e s e r v ic iu s u s p e n d a tă care din diverse cauze nu îndeplinesc condiţiile de trecere la îngrăşătorie. 87 .O r g a n iz a r e a g r a j d u r i l o r p e n tr u c r e ş te r e a t in e r e tu lu i p o r c in p e g r ă t a r e . acestea se vor tra n sfe ra la lichidarea lotului în tr-u n com partim ent special. astfel ca să se poată aplica sistem ul de populare şi evacuare „totul plin şi to tul gol“ cu o perioadă de repaus şi dezinfecţie în tre două serii de purcei de 3— 4 zile. p e n tru u n a sau m ai m ulte hale sau adăposturi. f ă ră p a d o c u r i.

oligoelem ente şi alte adao­ suri fu rajere (antibiotice.HRĂNIREA TINERETULUI PORCIN In perioada de după înţărcare. care trebuie făcută în aşa fel ca să n u constituie o criză p e n tru purcei. echilibrate. ferm enţi etc. în special pe seam a dezvoltării m usculaturii şi a scheletului.). Ţ in !® seam a de acest scop şi capacitatea gastrică redusa. sub rap o rtu l energie/proteină şi al satisfacerii tu tu ro r nevoilor organism ului în 88 . problem a de bază în creşterea acestora o consti­ tuie h răn irea corespunzătoare în vederea realizării de sp o ru ri cît m ai m ari de greutate. cu scopul obţinerii g reutăţii de 18—20 kg la vîrsta de 56— 60 de zile. fiind de neînlocuit. Dacă în tre c u tu l nu prea în d ep ă rta t al creşterii porcului se practica creşterea tin e retu lu i porcin pe bază de n u tre ţu ri concentrate cultivate şi în can ti­ tăţi m ai m ici fu rajele industriale. apoi porum bul şi orzul. F u ra ja rea tin e retu lu i porcin treb u ie făcută de aşa m anieră ca să asigure o creştere forţată. h ra n a de bază a tin e retu lu i porcin o con­ stitu ie n u tre ţu rile concentrate. astăzi în m aterie de h răn ire a tin e retu lu i porcin se precizează că treb u ie d a tă p rio rita te ovăzului sub form ă de fulgi. iar prem ix u rile să aducă n ecesarul de vitam ine. de carne şi şroturile de soia. făina de peşte. în ve­ derea m atu rării precoce a oaselor şi m usculaturii. A ceasta se poate realiza num ai p rin ad m in istrarea unor am estecuri de cea m ai bună calitate. iar făinurile proteice tre ­ buie să satisfacă nevoile m inim e de aminoacizi esenţiali.

d ig e s t.1 5 2 .7 7 0 . C o n s u m to ta l în k g /p e r io a d ă 2 1 ..4 3 0 . de p refe ra t granule la dim ensiunea de 4/6 mm. Tabelul 20 V a lo a re a b io lo g ic ă a n u t r e ţ u r i l o r p e n tr u p u rc e i c o m b in a te Spec i l i c a r e Preslarler (0—l ) pentru purcel sugari 10 zile ./k g T e t r a c i c l i n ă p .m .I .29 4 . Din experienţele efectuate s-a ajuns la concluzia că n u este nevoie de o can titate de proteină b ru tă peste I 8 0 / 0 în ali­ m en taţia purceilor după înţărcare.p .p . F u r a z o lid o n ă p .7 8 0 . cu un procent de fibre b ru te (celuloză) sub 5% .0 0 P e n tru m otivele a ră ta te am estecurile de fu raje com binate p e n tru tin e re tu l porcin sub 25 kg.m . fapt care va m ări su ­ .81 0 .2 9 0.6 7 0.51 6500 130 100 35 12 1 8.5 6 7 2 .5 7 5400 — — — 3 4 .m .P urceii vor fi astfel stim ulaţi să consume zilnic cel p u ţin 4 1 apă/cap. % C a lc iu % F o sfo r t o t a l % F o sfo r u t i l i z a b i l % V ita m in a A U . se recom andă să fie adm in istrate sub form ă uscată.p . F o s f a t d e ty lo s in p .cea m ai critică perioadă de viaţă.7 2 3 .12 kg Startcr ( 0 -2 ) pentru tineret tntttrcat 12-25 kg P r o t e in ă b r u t ă % G r ă s im e % F ib r e b r u t e (c e lu lo z ă ) % T o ta l s u b s t .3 6 6 .8 8 7 8 . in d iferen t la ce vîrstă se face aceasta. Şrotu rile n u vor fi adm in istrate în cantitate m ai m are de 15o/o.

p rafa ţa digestivă şi va contribui la sporirea g ra­ dului de d igestibilitate a sortim entelor componente. F orm a cea m ai plăcută, de prezen tare a furajelor p e n tru purcei, este aceea de granule în am estec cu sp ărtu ră, d ar cea m ai practică şi economică este cea de granule. A ceasta p e n tru că : a. Se în lă tu ră dezom ogenizarea şi sep ararea in ­ gredientelor com ponente în tim p u l m anipulării şi transportului. b. D igestibilitatea substanţelor n u tritiv e din am estecuri este cu cel p u ţin 3Vo m ai m are d atorită tra tam e n tu lu i term ic realizat în tim pul granulării. c. A nim alele sîn t obligate să consum e integral n u tre ţu l com binat, fără a avea posibilitatea de a alege ingredientele m ai plăcute, astfel că se reduce la m inim um risipa de furaje. d. C arotenul din făin a de lucernă deshidratată nu este d istru s p rin presare, pierderile după 6 luni de la g ran u lare nedepăşind 2 0 »/o. e. P urceii consum ă m ai bine granulele în com­ paraţie cu am estecurile uscate sub form ă de făină. In condiţiile fu ra jării cu n u tre ţu ri gran u late tra n ­ zitul intestin al este încetinit, digestia fu rajelo r este m ai com pletă, astfel că se realizează o m ai bună valorificare a hranei, cu cca 15°/o, iar consum ul specific se reduce în m edie cu 1 0 o/0. A dm inistrarea granulelor se face în au tohrănitori m etalice şi la discreţie, d ar în can tităţi mici, pen­ tru că m irosul de g rajd pe care fu rajele îl îm p ru ­ m ută, le în ră u tăţe şte gustul. M etoda de h răn ire direct pe pardoseală s-a dovedit a fi practică, an i­ m alele sîn t stim ulate pe cale reflexă să consum e can tităţi m ai m ari de hrană, m ai ales atunci cînd
90

granulele sîn t eliberate în can tităţi dinainte sta ­ bilite şi la ore fixe. In sistem ul de exploatare gospodăresc sau acela care nu beneficiază de fu raje com binate, im portant este ca reţetele să conţină o proporţie ridicată de su bstanţe proteice rep rezen tată p rin tr-u n m inim um de 120— 130 g P.B. de fiecare U.N. D in to talu l de proteină p revăzut de reţetă, cel p uţin 1/3 trebuie să fie de n a tu ră anim ală.
Tabelul 21
A m estecu ri de n u treţu ri u scate (în %) pentru tin e retu l p orcin Felul n u l r e | u 1u i
în t im p u l p ă şu n a tu lu i In peri o ada dc s ta b u l a tic (iarna)

F ă in ă d e o rz 'j F ă in ă d e p o r u m b 1 t F ă in ă de o v ă z f c e r n u te F ă in ă d e m a z ă r e ) F ă in ă d e lu c e rn ă T ă r î ţ e d e g r îu Ş r o tu r i d e flo a re a -s o a re lu i F ă in ă d e c a d a v r e F ă in ă d e sîn g e C r e t ă S a r e

40 20 10 15

50 22

10 6

5

5

8 —

1,5 0, 5

5 1,5 0, 5

Din aceste am estecuri se dau cîte 1,2— 1,9 kg/cap şi zi, după vîrstă şi greutate, com pletîndu-se raţia în am îndouă cazurile cu cîte 1— 1,5 1 lapte ecrem at şi, după anotim p, păşune sau rădăcinoase la discreţie. A lcătuirea am estecurilor treb u ie să se facă cu foarte m are atenţie, deoarece am estecurile ră u al­
91

cătuite, nu num ai că au valoare n u tritiv ă mică, d a r nu asigură nici rap o rtu l necesar d in tre su b stan ­ ţele n u tritiv e şi cele m inerale.
T a b elu l 22
E x em p le de a m estecu ri de co n cen tra te p entru (după A . V . K v a sn iţk i) p u rceii în tă r e a ţi

A m e s te c u 1 Nutreţurile 1 25 35
■ — —

2 25 18
—.

3

4

5

6 30

7

0 r z O văz P o ru m b M a z ă re L in te T ă r î t e d e g r îu T u r t e d e in T u r t e fl. s o a re lu i F ă i n ă d e p e ş te F ă i n ă c a rn e -o a s e C r e t ă S a re

25

25 25
— —

24

18 24

26 20 10

14 20

30 15 20

8 10

15

15 10
— —

18 10 10

12 11 10

15 10

15 10 8 ,5 1, 2 0 ,3

10 10

10

6 1, 5 0 ,5

10 1, 3 0 ,2

10 1 —

10 1 —

1. 4 0,1

6 1, 4 0 ,6

In condiţii norm ale de în g rijire, cu raţiile de mai sus tin e re tu l porcin în ţă rca t realizează sporuri zilnice de 250—400 g, dezvoltîndu-şi bine m uscu­ latu ra şi scheletul. In creşterea tin e retu lu i porcin, chiar dacă nu se beneficiază de fu ra je com binate, treb u ie fo rţa t con­ sum ul fu ra jelo r p rin adm in istrarea lor la discreţie, fără a se lim ita consum ul zilnic. In asem enea cond iţiuni rez u lta te bune au fost obţinute dacă d istri­ buirea fu rajelor, s-a făcut în tre i tain u ri sub form ă de terci, care să conţină şi laptele ecrem at sau zărul, zara etc. F u ra ja rea la discreţie va fi satisfăcută
92

ÎN G R IJIR EA ŞI HRĂNIREA TINERETULUI PORCIN PENTRU REPRODUCŢIE D upă v îrsta de 4 luni tin e re tu l porcin este des­ tin a t fie p e n tru creştere în v ederea reproducţiei. de asem enea la discreţie. p e n tru că prim a s-a făcut odată cu individualizarea purceilor. au răm as doar reţetele (proporţiile) d in tre d iferitele fu ra je care treb u ie alese şi ad m inistrate purceilor cu foarte m ultă grijă. 93 . In această situaţie decontul consum ului de fu ra je se va face zilnic. care treb u ie să fie p rev ă­ zute cu a p a ra te de term oreglare. C erinţele de apă p e n tru purceii pînă la 25 kg sîn t de 2— 3 l/cap şi zi. proaspătă. In condiţiile tehnice de astăzi. iar p e n tru cei de g reu ta te cuprinsă în tre 25—30 kg de 4— 5 l/cap şi zi. am estecurile de n u tre ţu ri se adm inistrează la discreţie . fie p e n tru producerea de carne. In noua concepţie despre producerea cărnii de porc raţiile de fu ra je au d is p ă r u t. A ceasta este a tre ia selecţie a m aterialului de reproducţie.p rin pu n erea la dispoziţie a fu rajelo r în stare us­ cată în autom ate sau jg h eab u ri şi cu apă curentă. In ferm ele cu apă cu ren tă ad ăpatul se va face în jgheaburi aşe­ zate astfel ca iarn a să nu îngheţe şi să poată fi îm prospătate cu apă la tem p e ra tu ra de 22— 25°C în toate anotim purile. aşa cum s-a arătat. A dăpatul treb u ie să constituie o g rijă perm a­ nentă. d ar va fi destul de aproxim ativ. apa se asigură p rin adăpători autom ate.

se vor se­ lecţiona num ai acei produşi care provin de la scroa­ fele care au cea m ai m are prolificitate. Astfel. a culcuşului. deoarece la această vîrstă e posibil ca la exem plarele m ai bine dezvoltate să apară instinc­ tul genezic.im ediat după naştere. a fro n tu lu i de fu ra ja re şi adăpare.5 kg p e n tru porcul Bazna. chiar dacă lotizarea pe sexe nu s-a p u tu t face odată cu în ­ ţărcarea. nu treb u ie să de­ păşească 3 kg. odată cu c în tărirea şi lotizarea purceilor. M ări­ m ea lotului va fi dată de m ărim ea suprafeţei boxei. ca u rm are a ajungerii indivizilor la 94 . P e n tru continuarea liniei de reproducţie în u n i­ tate a respectivă sau p e n tru alte u n ităţi. iar p e n tru rasa M angaliţa g reu tatea m edie va treb u i să fie de 25 kg. N u vor fi crescuţi în nici un caz îm preună vieruşii cu scrofiţele de la această vîrstă. capacitate de a lă p tare şi precocitate. cu m edia 32 kg p e n tru rasele L andrace şi M arele Alb şi 29. astfel ca acestea să dea posibilitate anim alului de a-şi satisface nevoile în condiţiile unui confort care să-i asigure dezvoltarea deplină a capacităţii sale productive. iar m ărim ea lotului va fi de cel m ult 50 capete scrofiţe şi 30 capete vieruşi. Ţ inînd cont de aceasta. a g reu tăţii corporale individuale şi a nu m ăru lu i de capete în lot. iar a doua s-a făcu t la în ­ ţărcare. La v îrsta de 4 luni greu tatea corporală a purcei­ lor tre b u ie să fie de 26—39 kg. gruparea scrofiţelor şi vieruşilor în lo tu ri se va face pe baza sexelor. d iferenţa de g reu tate în tre indivizii aceluiaşi lot la această vîrstă şi cu stru c ­ tu ra m edie de g reu ta te cerută.

A ceasta este înlo­ cuită în sistem ul intensiv p rin tr-o fu ra jare com pletă care pune la dispoziţia organism ului toate princi­ piile n u tritiv e de care are nevoie. în scopul reproducţiei.l 2 luni). generează m ult prea m ulte reb u tu ri. cu posibilităţi perm anente de m işcare a anim alelor şi de su punere a lor la acţiunea razelor solare. în can tităţi su­ ficiente conform cerinţelor. robuste. pe lîngă în g rijire şi hrană. A ceste tre i condiţii esenţiale în dezvol­ tarea anim alelor. în parte. dar incom patibilă cu reproducţia. tin e retu l porcin de reproducţie treb u ie să se bucure de o în g rijire şi alim entaţie corespunzătoare. în toate fazele de creş­ tere şi în toate perioadele anului. p rin plim barea purceilor. atunci cînd este crescut p e n tru reproducţie. P ractica a d em onstrat însă că un tin e re t crescut în afara m işcării şi a supunerii lui acţiunii razelor solare. m otiv pentru care. au tre c u t la creşterea tin e retu lu i de reproducţie în ferm e gospodăreşti. D iferitele p ă rţi corporale şi ţesu tu ri ale orga­ nism ului nu se dezvoltă în aceeaşi perioadă şi în 95 . Toate acestea se concretizează în a tin ­ gerea g reutăţii corporale m edii la vîrsta optim ă de reproducţie ( 1 0 — . ţărănesc). se practică şi gim nastica funcţională a ap aratu lu i de susţinere şi m işcare. urm ăresc creşterea u nor organism e sănătoase. In continuare. dar consolidată şi m usculatura bine dezvoltată. acolo unde e posibil (în sistem gospodăresc. In sistem ul gospodăresc. la creşterea tin eretu lu i porcin.vîrsta de m aturitate sexuală. com ­ plexele industriale. asociate cu u n regim de plim bare zilnică. în vederea rem edierii acestei deficienţe. cu o satura fină.

0 2 .0 1.0 1. fără 96 .0 1 00.0 100.0 2 0 .0 0 .0 2 . grăsim ea. s o a r e lu i Ş r o t d e s o ia F ă i n ă d e p e ş te F ă in ă d e o a s e F ă i n ă d e lu c e r n ă F ă in ă d e c a m e C a r b o n a t d e c a lc iu S a re de b u c ă tă rie S u p e r n u c le u p t.0 3 ..0 8 . r e p r o d u c ­ ţie T o ta l k g 40 45 60 0 .0 100.0 2 4 5 .5 0 .0 10. organe de sim ţ.0 7 . D intre toate condiţiile necesare creşterii tin e re ­ tu lu i porcin p e n tru reproducţie. în tîrzie dezvoltarea.0 11.0 10. p ro tein a exercită cea m ai m arcan tă influ en ţă asupra dezvoltării. Din acest p u n ct de vedere.0 8 .5 0 .0 2 0 .3 1.0 2 0 .0 2 0 .5 1.50 kg 1 4 5 . D intre organe se dezvoltă în tîi ace­ lea care asigură m enţinerea vieţii anim alului. schelet etc.0 8 . factorul hrană are influenţă hotărîtoare.5 1.9 0 .0 — Componentul 5! .0 — — 2 4 5 .0 0 .0 1.0 10.0 1.0 1.6 0 . A stfel Popov ex p erim en tîn d pe purcei de 4— 4. C ontrar.120 kg 1 4 5 .0 10.0 aceeaşi m ăsură. m am ela.0 1.5 luni a găsit că sporind album ina digestibilă din raţie.0 8 .0 100. a tît su b n u triţia cît şi reducerea raţiei pe parcurs.Tabelul 23 R e(ete d e n u tre fu rl co m b in a te pentru sc r o fiţe şl v le r u ş l d e p r â silă •/ /o de pro­ teină Gr eu t a t e 25 . şi num ai u lterio r se dezvoltă organele care p rezin tă interes econo­ m ic : m uşchii.0 12.0 9 .0 — P o ru m b O rz T ă r î t e d e g r îu Ş r o t d e fl. cre­ ier.5 1.0 0 .5 1.5 0 .

Consum ul lor treb u ie însă lim itat p e n tru că su rplusul este tran sfo rm at în grăsim e de depozit. cartoful. la care se adaugă 97 . d in tre suculente : m orcovul. iar iarna p rin făinurile de lucernă şi trifoi. d in tre concentrate cele m ai de seam ă sîn t : ovăzul. el le foloseşte la în tre ţin ere a vieţii. D intre n u tre ţu rile specifice ce se folosesc în ali­ m entaţia tin eretu lu i. n u tre ţu rile m u rate şi verzi. In ceea ce p riv eşte energeticele (hidrocarbonatele şi grăsim ile) din reţetele tin e retu lu i porcin p e n tru reproducţie. porum ­ bul etc. A ceasta se m anifestă a tît p rin sporuri superioare de greutate.a-i m odifica valoarea n u tritiv ă totală. trifoi.5— 2 kg pe zi şi vor ocupa 65— 70% din valoarea n u tritiv ă a raţiei. N u treţu rile m inerale şi vitam inele necesare p en ­ tru tin e re tu l porcin destin at reproducţiei sîn t asi­ g u rate v ara p rin păşunile de legum inoase. a av u t ca u rm a re creşterea sporului zilnic cu 28<>/o. sfecla. lucru care depreciază calitatea anim alelor de reproducţie. . orzul. şroturile.. în sensul că. d in tre n u tre ţu rile de origine anim ală : făinurile anim ale şi subprodusele laptelui . restu l fiind form at din n u tre ţu ri suculente şi fibroase la u n loc. în m edie şi scăderea consum ului de n u tre ţu ri p e n tru u n ita te a de spor cu 16o/o. aceştia răspund m ai bine decît cei dezvoltaţi norm al la h răn irea cu raţii care conţin p roporţii m ari de proteină. N u treţu rile concentrate se adm inistrează în can­ tităţi de 1. de la 150 g la 170 g/UN. dovleacul. ghizdei sau m a­ zăre . la clădirea m usculaturii şi a scheletului. dintre fibroase : făina de lucernă. tărîţele. cît şi p rin tr-u n în alt grad de folosire a h ran ei consum ate.A ceastă dem onstraţie se potriveşte şi la h ră n ire a purceilor răm aşi în creştere.

la discreţie de la p u b ertate pînă la m ontă şi din nou restrictiv în tim pul gestaţiei pînă la 3 săptăm îni înainte de fătare. sau 30—40 g carbonat de calciu. — fu ra jare a la discreţie de la p u b e rta te pînă la m ontă sporeşte num ărul de ovule. m atu ritate a se­ xuală precoce şi un n u m ăr sporit de ovule. cel m ai m are num ăr de purcei la g reu tatea m edie de peste 1 .în raţii şi un suplim ent de 20—25 g făină de oase. In asem enea cazuri ritm u l de creştere se poate reduce cu pînă la 50%. P erform anţele în direcţia reproducţiei la scrofiţe şi vieruşi sîn t in flu en ţate de fu ra jare a în prim a perioadă de viaţă. cînd can titatea de fu ra je treb u ie să crească tre p ta t p e n tru a susţine ritm u l de dezvoltare rapidă a em brionilor. dar contribuie la îngrăşarea scroafelor şi la scăderea num ărului de em brioni viabili. cît şi al celei la discreţie. iar pub ertatea este întîrziată cu 6 — 7 săptăm îni . 2 kg s-au o bţinut p rin aplicarea unui sistem com binat de fu ra jare : restrictiv pînă la p u bertate. însă cantitatea şi echilibrul în elem ente n u tritiv e p e n tru m enţinerea în stare op­ tim ă de sănătate. iar subprodusele lactate se pot introduce pînă la 40°/o din valoarea raţiei. a tît în cazul fu ra jării restrictive. F ăin u rile de origine anim ală se adm inistrează în ­ tre 5— 1 0 o/o din valoarea n u tritiv ă a raţiei. se pot obţine de la scrofiţe care au fost h ră n ite cu am es­ tecu ri care conţin 15% proteină la g reu tatea de 98 . treb u ie să evite : — m atu ritate a sexuală în tîrziată care poate să apară. A ccelerarea ritm u lu i de creştere. C ercetările în trep rin se pe plan m ondial au sta­ bilit că.

0 0 — 2.3 0 2 .110 3 0 0 — 350 3 0 0 — 350 3 5 0 — 40 0 3 5 0 — 450 4 0 0 — 50 0 4 5 0 — 55 0 1.9 0 2 .7 0 S c r o f i ţ e 5 6 7 8 9 10 3 7 — 45 4 6 — 56 5 5 — 67 6 6 — 79 7 7 — 93 9 0 .6 0 — 2 .15 2 .85 1 .9 0 .9 0 2 .1 0 3 .0 0 3 .N.Norm e de Vîrsta in luni Greut atea i.70 2 .9 0 .7 0 — 1.6 0 2 .3 .2 0 — 2.6 0 — 2 . iran ă pentru Spor mediu g in eretu l d e rc■producţie în slstem u U.35 2 . Albumlnâ d iges tibilă Sâruti minerale Sâru Ca g e V i e r u ş i 5 6 7 8 9 10 4 2 — 50 5 4 — 65 6 6 — 80 7 8 — 95 9 0 — 110 104— 125 4 0 0 — 450 4 0 0 — 450 4 0 0 — 500 4 0 0 — 500 4 5 0 — 500 5 0 0 — 600 2 .8 5 — 2 .1 5 — 2 .4 0 — 2.3 .3 0 196— 21 3 2 0 4 — 220 2 1 5 — 230 2 1 9 — 247 2 4 7 — 27 6 2 6 1 — 29 7 12 14 16 17 18 19 2 3 0 — 247 2 4 2 — 25 9 2 4 0 — 27 0 2 4 7 — 276 2 6 1 — 27 9 2 9 7 — 333 ■ 13 16 17 18 19 20 10 13 15 19 22 25 10 13 15 19 22 25 .3 0 — 2 .3 0 — 3 .

folosit în h ra n a scrofiţelor tim p de 20 de zile. .55 kg şi cca 12»/o la greu tatea de 100 kg. scrofiţele in tră în călduri în propor­ ţie de 90—95% şi pot fi însăm înţate n a tu ra l sau artificial. dar m ai ales la scrofiţe. respectiv 15% p roteină şi la care nu s-au în re g istrat spo­ ru ri de producţie care să justifice cheltuieli legate de consum ul suplim entar de proteină. în vederea reglării planului de m ontă şi fătări. Sincronizarea estru lu i la scroafe. are o im portanţă deosebită în u n ităţile de tip industrial. în vederea realizării planului de carne. a oprit apariţia căldurilor. în com­ p a raţie cu lo tu ri care au p rim it 20% . la vîrsta de 8— 9 luni a scrofiţelor. La 4—8 zile de la în tre ru p e re a tratam en tu lu i. In acest scop p rep a ra tu l A im ax (ICI 33828) — M ethalibure. în doză de 10 g/cap în ain te de prim ul tain.

purcelul m anifestă tre m u ră tu ri. dacă are o greutate corporală norm ală şi dacă în prim ele ore de viaţă a su p t de la o scroafă can tităţi suficiente de co­ los tru. ficat) se epui­ zează repede şi se ajunge la starea de hipoglicem ie. A tunci cînd purcelul se află în tr-u n adăpost rece. rezer­ vele de glucide din organism (sînge. num ai dacă purcelul nou-născut este pus în tr-u n m ediu cu tem p era­ tu ra de cel p u ţin 24 grade.BOLILE PURCEILOR SUGARI Şl ALE TINERETULUI PORCIN H1POGLICEMIA PURCEILOR Purceii. 101 •ml . Sim ptom ul caracteristic al acestei m aladii este hipoterm ia. în sensul că tem ­ p e ra tu ra corporală a purceilor nou-născuţi scade im ediat după naştere cu cîteva grade sub norm al. Pe lîngă hipoterm ie. sîn t foarte frecvent afectaţi de scăderea glucozei din sînge (hipoglicemie). sau cînd can titatea de colostru pe care el o suge este mică. în prim ele zile de viaţă şi m ai ales în condiţii de g rajd în care tem p e ra tu ra este scăzută. d atorită unei hipogalaxii m aterne. pielea devine alb-cenuşie. T em p eratu ra corporală poate să-şi revină la n o r­ m al în in terv al de 48 de ore. poziţia capului este m odificată. p ă ru l se zburleşte. iar gu iţatu l este slab şi răguşit.

R ezultate bune se obţin însă num ai dacă purcelului i se asigură şi tem p e ra tu ra am biantă şi colostrul m ate rn sau de la doici. P e n tru tra ta m e n tu l hipoglicem iei se foloseşte so­ luţia de glucoză 5°/o. în cele m ai m ulte cazuri s-a precizat că in­ terv in e colibacilul (E. în funcţie de grav itatea bolii. coli în agent producător de tu lb u ră ri gastro-intestinale sîn t u r ­ m ătorii : 102 .A ceasta se adm inistrează intrap erito n eal cîte 5— 15 m l pe zi. iar p en tru purcei tem p e ra tu ra culcuşului n u va fi mai mică de 28° la n a şte re şi în prim a zi de viaţă. TULBURĂRILE GASTRO-INTESTINALE T ulb u rările gastro -in testin ale constituie una d in ­ tre problem ele cele m ai com plexe şi dificile p en tru toţi lucrătorii din acest sector.In tru c ît hipoglicem ia este produsă în condiţiile tem p eratu rilo r scăzute din m ate rn ita te şi aportului scăzut de lactoză d a to rită hipogalaxiei m aterne. tim p de 1— 3 zile. In acest scop. In etiologia acestor boli. din punct de vedere profilactic. sau chiar de la vaci. hipoglicem ia se va preveni p rin asigurarea în m a­ te rn ită ţi a unei tem p eratu ri de cel p u ţin 24°. coli) în condiţiile în care acest m icrob poate să-şi m ărească virulenţa. Factorii care contribuie la tran sfo rm area lui E. A ceasta am a ră ta t că se realizează cu aju to ru l becurilor infraroşii sau term ogene prevăzute cu pîlnii care să dirijeze căldura în sp re purcei. a tît profilaxia cît şi tra tam e n tu l acestei boli se vor face ţinînd cont de acestea.

în special în ceea ce priveşte ap o rtu l proteic şi acel al vitam inelor. aer v ic ia t. salm oneloza. ca urm are fie a unei n u triţii m atern e defici­ tare în acizi am inaţi esenţiali şi unele vitam ine. — p reg ătirea necorespunzătoare a scroafei p en ­ tru fă ta re şi lactaţie cu 7— 10 zile înainte. — defecţiuni în alim entaţia scroafelor în p e ri­ oada de gestaţie. sau din contră. aceasta p e n tru a evita fie o supraproducţie de lap te şi deci o indigestie gastro-intestinală. fie dato rită faptului că m am ele au fost aduse din u n i­ tăţi în care tip u rile de E.— o predispoziţie congenitală a purceilor în sen­ sul că. T u lb u rări g astro-intestinale fac m ai frecvent purceii care provin de la scroafe cu infecţii cro­ nice. A ceastă in ­ fluenţă se observă m ai ales la sfîrşitul iernii. leptospiroza. c o li. coli nu au existat. — lipsa anticorpilor specifici din colostrul m a­ tern. ca : bruceloza. clinice sau ascunse. înce­ p u tu l prim ăverii. cînd rezervele vitam inice din fi­ catul scroafei au fost epuizate . în fondul e re d ita r al p ărin ţilo r exista această predispoziţie la infecţiile digestive şi îri mod spe­ cial la infecţiile cu E. u m id itate m are. o slabă producţie de lapte . — m icroclim atul necorespunzător din m ate rn i­ ta te : frig. sau au fost altele şi deci organism ul m atern n -a reac­ ţionat p rin producerea de anticorpi lo c a li. m am ite cronice etc. d atorită cărui fap t au răm as în m ate rn ita te colibacili suficienţi de la seria precedentă de purcei şi care pot infecta organism ul în ain te ca acesta să fi în g h iţit cea m ai m ică cantitate de colostru. — neefectuarea unor dezinfecţii corespunzătoare. .

diareea poate să apară apoi în ju ru l v îrstei de 21 de zile şi aceasta este în le­ g ătu ră cu d ispariţia anticorpilor din organism ul purcelului şi în sfârşit. Boala se n u ­ m eşte colienterotoxiem ie sau boala edem elor. a satisfacerii cerinţelor bio­ logice de h răn ire şi am bianţă şi în al doilea rînd. lotizarea şi con­ flictu l cu purceii de la alte scroafe. P rev en irea tu lb u ră rilo r digestive din cele p atru faze de creştere ale p urcelului sugar se face cu succes în p rim u l rîn d p rin asigurarea cerinţelor de m ediu din m ate rn ita te şi g rajd u l în care sîn t in­ troduşi după în ţărcare. dato­ rită schim bării fu ra jelo r şi a m odului de p rep arare şi adm inistrare. 104 . diareea poate să apară după înţărcare. adăpos­ tu lu i şi odată cu acestea a m icroclim atului. Ea apare în condiţiile în care purcelul îşi pierde echi­ lib ru l biologic. pierd erea m am ei. care fie că are o granulaţie p rea m are.T u lb u rările g astro-intestinale pot să apară în prim ele zile după fă ta re şi în această situaţie diareea este dato rită m ai ales n ep reg ătirii m ate rn ită ­ ţilo r şi scroafelor în condiţiile a ră ta te a n te r io r . devenind susceptibil la îm bolnăvi­ rea condiţionată cu su p rap u n erea de cele m ai m ulte ori a infecţiei cu E. pot să apară la v îrsta de 10— 12 zile şi în acest caz tu lb u ră rile diareice sîn t d ato rite m ai ales fu ra jării suplim entare. schim barea boxei. ca u rm are a lipsei lap telu i m atern. ca u n fenom en de criză. coli hem olitic şi m ai r a r cu anaerobi sau alţi germ eni. conţine p rea m ultă celuloză din fu ra je sau rum eguşul din aştern u t. p rin vaccinarea anticolibacilară a scroafelor cu cel p u ţin 3 săptăm îni în ain te de fătare. fie că hidrocarbonatele folosite nu sîn t suficient de solubile şi sim ple şi produc fe r m e n ta ţii.

care de cele m ai m ulte ori sînt dato rite aşa cum am a ră ta t lui E. A nem ia p rin lipsa de fier. Criza de în ţă rca re poate fi m ai uşor suportată sau ev itată atunci cînd. n itro fu ra n u lu i şi furazolidonei. pe lîngă aten u area factori­ lo r de criză am intiţi. lipsă la pofta de su p t sau m încare. spre deosebire de an e­ m ia d atorită lipsei n u tre ţu rilo r proteice. lipsa fieru lu i d in laptele m ate rn şi anum ite boli. în special la purceii care nu beneficiază de fu ra je com binate. paloarea pielii şi a m ucoaselor conjunctivale la care se adaugă uneori o coloraţie subicterică. coli şi E. se in terv in e cu raţii care con­ ţin m edicam ente în doze biostim ulatoare sau te ra ­ peutice. d ar şi a celor sănătoşi din lo tu ­ rile şi g rajd u rile contam inate.Terapeutic. deoarece cel m ai frecv en t colibaciloza este o afecţiune locală di­ gestivă şi num ai rare o ri infecţia depăşeşte bariera in testinală şi devine septicem ică. ANEMIA PURCEILOR A nem ia se constată m ai ales în lunile de iarnă. Clinic. Serum izarea însă este bine să se facă pe cale bucală. se poate face p rin serum izarea specifică a purceilor bolnavi. se d iferen­ 105 . în tu lb u ră rile digestive ale purceilor sugari şi înţărcaţi. în funcţie de situaţie. B une rezu ltate se obţin şi p rin ad m inistrarea cloram fenicolului. coli hem olitic. anem ia se caracterizează p rin scăderea vioiciunii purceilor. la purceii în vîrstă de 2— 6 săptăm îni. A nem ia are la bază tre i cauze : deficitul de pro­ tein e de origine anim ală din raţiile ad m inistrate scroafelor în perioada de gestaţie şi alăptare.

In te rv en ţia cu fie r injectabil de necesitate. ferodex. m yofer etc. In perioada p rem ergă­ toare începerii consum ului de h ran ă suplim entară. Se injectează 1— 3 cm din aceste produse. A nem ia la purcei se poate preveni p rin adm i­ n istrare a în a tre ia zi de viaţă a purcelului a unui p rep a ra t injectabil care conţine fier (bioferan. precum şi can titatea m inim ă care îi parvine p rin laptele m atern. în tim p ce lap tele m atern conţine num ai 1 mg fier/l. 106 . R ezerva de fier cu care se naşte purcelul.). astfel că se înregistrează de la această v îrstă u n deficit de fier. cea m ai frecventă este ane­ m ia dato rată lipsei de fier din laptele scroafei. astfel ca să se asigure 150— 200 mg de fie r p e n tru a se com pleta cu sigu­ ra n ţă deficitul. adică atunci cînd consecinţele anem iei încep să apară. P urceii se nasc cu rezerve reduse de fier faţă de nevoile organism ului. la 12— 15 zile. A lim entaţia este u n u l din factorii cei m ai im por­ tan ţi în creşterea purceilor şi în m enţinerea stării de săn ătate a acestora. D upă a doua săptăm ină de viaţă purcelul a re nevoie zilnic de 7 mg fier. anim alele nu sîn t slă­ bite. In practica curentă. O serie întreagă de stări patologice. ursoferan.ţiază p rin aceea că în prim a. Lipsa sau insuficienţa lui se m anifestă p rin anem ie. care se întîlnesc în biologia purceilor. deficitul purcelului în fier este de aproxim ativ 125 mg. iar laptele m atern este foarte sărac în acest m icroelem ent. pe cînd în cea de n u triţie se constată o slăbire gravă. este tîrzie şi fără efect. asigură ritm u l de dezvoltare corporală rapid al purceilor în p ri­ m ele două săptăm îni de viaţă.

conţinutul în proteine şi am inoacizii necesari. ACŢIUN I PEN TRU MĂRIREA REZISTEN ŢEI O RGANISM ULUI In creşterea porcilor şi în special a purceilor sînt m ai m ulte faze critice d in tre care cele m ai însem ­ n ate sîn t tu lb u ră rile digestive şi hipoglicem ia din prim ele zile de viaţă. aglom erările.l11. volum ul ce-l ocupă. ele pot fi prevenite cu succes dacă cu cîteva zile în a­ inte li se adm inistrează în raţie un suplim ent de vitam ine. vitam ine. In stab ilirea raţiilo r treb u ie să se ţină cont de to talu l substanţelor digestibile. conţinutul în săru ri m inerale.îşi găsesc cauza în factorul alim entaţie. digestibilitatea fu rajelo r apreciate p rin conţinutul în fibre brute. care au ca efect îm bolnăviri care nu în to td eau n a au un su b strat infecţios. precum şi sa lu b ritatea furajelor. Lipsa sau insuficienţa unuia sau m ai m ultora din aceste elem ente se traduce p rin o serie de sem ne clinice şi tu lb u ră ri de creştere pe care le rezum ăm în sim ptom ele n u triţie i deficitare la porcine de la paginile 108—. în u n u l sau m ai m ulte din aspectele ei ca : m odul de adm i­ n istrare şi conservare. vaccinările. can titatea sau calitatea acesteia. m icroelem ente şi sub­ 107 . In tru c ît în u n ită ţi se cunosc perioadele critice din viaţa purceilor după care pot apare tu lb u rările. sau deficient nu tritiv . D esigur că la acestea pot fi adaugate lo­ tizările. săru ri m inerale. apoi în ţărcarea precoce sau obişnuită. a tît în u n ităţile cu sistem de creştere in ­ d u strială cît şi în cele cu sistem de creştere gospo­ dărească.

A.sta n ţe antiinfecţioase. oferind urm ăto arele av an ­ taje. d ar expuse . P e n tru 108 . — tra ta m e n tu l poate cuprinde şi anim ale în faza incipientă a unei boli cînd sem nele clinice nu se m anifestă p e n tru a fi depistate. A CŢIUN I PEN TRU PREV EN IREA UNOR BO LI SPECIFICE In acest capitol se include cu p rio rita te vaccina­ rea antipestoasă. A cestea alcătuiesc reţete fu ra je re antistress şi de in terv en ţie şi cu ele s-au ob ţin u t rezu ltate fo arte bune. p e n tru ev itarea pierd erilo r consi­ derabile pe care pesta le poate produce în cazul apariţiei bolii în cadrul tin e retu lu i porcin.S. reducîndu-se m ult n u m ăru l îm bolnăvirilor şi al pierd erilo r la purcei de pe u rm a u nor perioade critice din viaţa acestora. : — volum ul de m uncă şi efortul fizic al persona­ lului de în g rijire şi v e te rin a r se reduc . In scopuri antistressoare poate fi utilizată. hem oterap ia m atern ă sau heterohem oterapia p aren teral sau chiar p er os. im e­ d iat după naştere sau în ain te de înţărcare. — se evită fenom enul de stress provocat p rin tra tam e n tu l individual. după specialiştii D epartam entului I. ca în cazul tra ta ­ m entelor individuale . In noile condiţii de creştere a purceilor. — previne îm bolnăvirea anim alelor sănătoase. tra ta m e n ­ tele prev en tiv e an tistress sau de in terv en ţie p rin in term ed iu l fu rajelo r sau apei de b ă u t îşi fac tot m ai ju stificată prezenţa.

iar a tin e retu lu i porcin cu virus lapin izat C. A ceasta însă nu poate suplini deficienţele de zooigienă şi profilaxie generală p e n tru care cres­ cătorii şi îngrijito rii de purcei trebuie să aibă o preocupare principală. Astfel. în ain te de m ontă.obţinerea unei im unităţi antipestoase solide şi de lungă d u rată la tin e re tu l porcin. ca şi în cazul colibacilozei. G reu ta­ tea m edie a lo turilor vaccinate în m om entul trece­ rii anim alelor de la sectorul de tin e ret la îngrăşătorie a fost m ai m are cu 8— 15% decît a loturilor nevaccinate.5—3 luni se re ­ face im u nitatea antipestoasă. V accinarea reproducătorilor se face cu vaccinuri inactivate. după care la 2. Salm oneloza sau paratifosul purceilor prezintă un interes deosebit p e n tru crescătoriile noastre de purcei p rin p ierderile pe care le poate produce. Cum acest com plex de m ăsuri nu poate fi asi­ g u ra t în mod perm anent. s-a p re p a ra t din tr-o tu lp in ă apatogenă de Salm onella un vaccin care aplicat la purcei în perioada de su­ gari s-a soldat cu rezu ltate destul de bune. este recom andabil ca im unizarea scroafelor să fie făcută în perioada de repaus. 109 . d ar m ai ales pen­ tru prev en irea acestei boli constau în aplicarea m e­ todelor corespunzătoare de creştere şi îngrijire. specialiştii au cău tat să găsească unele m ijloace specifice de p revenire a salm onelozei. V îrsta m inim ă p en tru aplicarea prim ei vaccinări antipestoase la purcei este de 60 de zile. efectuînd o nouă vac­ cinare. p e n tru m enţinerea in teg rităţii funcţionale a orga­ nism ului anim alelor receptive. M ăsurile p e n tru com baterea.

— — A lopecie la n a şte re . d e rm a tită e sc o ria tiv ă . S o d iu (sare) 9. | stagnează | S im p to m e le n u tr iţie i d eficita re la p orcin e____________________ Anexa Moartea sau de­ bilitatea produi şilor la naştere Căderea p ă r u ­ lui» d e rm a to z e 1 şi m ers greoi Tulburări ale . h ip erc h era to za e x tre m ită ţilo r . guşă . — — H ip e r ir ita b ilita te şi t e t a ­ n ie : slă b ire . tu lb u ră r i c ard iac e P ic ă . r a ­ h itism . E fic ie n ţa s la b ă a n u tr iţie i. sin d ro m e x ic o to x ic . E n erg e tic e 2. X X H ip e rca lc e m ie. Creşterea este 1 încetinită sau . P o ta s iu 8. r e p r o d u c ţie i Apetit re du s S îm p to m e S tr u c t u ra osoasă slabă Şchiopăluri N u t r e ţ u r i l e s înt d e f ic ita r e în : 0 1. Scadc e fic ie n ţa c re ş te rii. te ta n ie . G r ă s i m e 5. X —• Scade fosforul a n o rg a n ic d in sînge. Fosfor 7. A cizi a m in a ţi esen­ ţia li 4. I dem — — X X — — X X X X — — C ăderea p ă ru lu i. C alciu 6. Iod G răsim e re d u să în ra p o rt cu g re u ta te a c o rp o ra lă.. N iv e lu l p ro teic i X X X X X X X X — — 2 3 — 4 — 5 — 6 X X 7 8 — A nem ie D iaree Al t e efecte 0 10 — X X X X X X X X — — X X X X — X X — X X X X 3. su p ra în g ră şa re a c a rc ase ­ lor. M agneziu 10.

C upru 1 X X 2 X 3 4 5 X X — — X — — 13. P irid o x in ă X X X X X X — X X — X X — — X X X X X — X — X X — X X X X X . N ia cin ă 19.0 11. F ier 12. Z in c 14. T ia m in ă 17. R ib o fla v in ă 18. V ita m in a D 16. V ita m in a A X X X — X — X X X — 15. A cid p a n to te n ic 2 0.

.

0 21. V ita m in a E — — 25. M angan — — — X — . B io tin ă X X X X X X X — X — 24. V ita m in a B l2 23. C o lin ă 1 X 2 X 3 4 X 5 — — 22.

necroza e p ite liu lu i n e fro n u lu i.6 X 7 X 8 9 1 0 --- L ip sa co o rd o n ării m iş c ă ri­ lo r. X X . c reşte rea g ră sim ii dor­ sale. a s te n ie . edem p u lm o n a r D im in u a re a c re şte rii sche­ le tu lu i. seim e a le un­ — — — — — X — A lopecie. g h iilo r. A nem ie. glom er u lită o c lu z iv ă . e stru n e re g u la t. h e p a ­ to ză. h e p a to z ă . r ig id ita te a a r tic u la ­ ţ iilo r . X — — — M io d istro fie sc h a le tic ă şi c a rd ia c ă .

— S fîrcu ri n e fu n cţio n a le T e m p e ra m e n tu l: S im p to m e c ara c te ristic e p u r c e lu lu i: — — — — — — — — M oleşeală H ip o te rm ie H ip erg licem ie B ra d ic a rd ie P a lo a re D e sh id ra ta re A zotem ie C on v u lsiu n i — A n im ale re fra c ta re p e n tru funcţia de m am ă sau doică — C a n ib a lism A g a lax ia sau h ip o g a la x ia : — In fec ţii g e n era le (pesta g. c a r e cu fa c to rii p a to lo g ic i duc la m o a rte a p u rc e lu lu i s u g a r (după GOODW1N — 195&). F a c to ri fizici: — S fîrcu ri o a rb e sau in su ficie n ţa sfîrcu rilo r. t. F a c to ri cu p u n c t de p lecare purcelul B a c te rie n i: — S tre p to c o ci g ru p u l C..e. — E. bo ala lu i A ujeszky) — M a stita — M e trita — D eficienţe în se c re ţia la c ta tă de n a tu ră n e in fe cţio asă S im p to m e specifice: — P riv e sc cauza p rim a ră de la scroafă — Com ă — S triv ire — M oarte S in d ro m u l o b se rv a t .B oala p u rc e lu lu i n o u -n ă scu t Anexa 2 S c h e m a tn d lc ft u n e le I n te r r e l a ţll p ro b a b il fiz io lo g ic e . cu punct de plecare scroafa. coli — R u jetu l — D iz e n te ria a n aero b ă — In flu e n ta p u rc eilo r V ira li: — G a stro e n te rita tra n s ­ m isib ilă — B oala lu i A ujeszky A lte cauze: — B oala h e m o litic ă (anem ia) — M ioclonia co n g en itală F a c to ri fiz ic i: — T ra u m a tism e ______ S im p to m e specifice: — p riv esc cauza p rim a ră de la purcel F a c to ri L A P T E L E 4 In te rfe re n ţa cu scăd erea se c re ţie i la c ta te .

.

.............................................................................................. ................ în ţă r c a r e a p u r c e i l o r . C a s tr a re a p u r c e i l o r ....................... H răn irea şi în g r ijir e a sc ro a fe lo r care a l ă p t e a z ă ............................ 6 11 18 S iste m e de creştere a p o r c i l o r ..........S ............................................................................................................................................ ....... 5 C a ra c te ris tic ile c re şte rii p o r c i l o r .........CUPRINS G en era lită ţi leg a te de sp ecia p o r c i n e ......................................... 93 101 115 .. U n e le p a r tic u la r ită ţi a n ato m ic e şi fiziologice ale p o rcin elo r R a se le d e p o rc i d in R ................................................................................................................ H răn irea ş l în g r ijir e a p u rceilo r s u g a r i .... H ră n ire a tin e r e tu lu i p o r c i n ................................................... în g r ijir e a şi h r ă n ir e a tin e r e tu lu i p o r c i n .. Ie ristic ile c re şte rii p o rc ilo r în siste m u l podăresc C a r a c t e r i s t i c i l e c r e ş te r ii tr ia l P reg ă tirea p o r c ilo r în 19 gos­ 20 23 24 26 28 36 40 43 70 72 81 88 de tip g o s p o d ă ria p e r s o n a lă in d u s ­ C a r a c t e r i s t i c i l e c r e ş te r ii p o r c ilo r în s is te m u l de tip sc r o a fe lo r şi scrof iţe lo r pentru .................................................................. R o m â n i a ................. P reg ă tirea sc ro a fe lo r şl sc ro fiţelo r pentru f ă t a r e ....... m o n tă ................ în g rijire a şi h ră n ire a tin e re tu lu i p o rcin p e n tru re p ro d u c ţie B o lile p u rceilo r su g a ri ş i tin e r e tu lu i p orcin .................................. ..................... F ătarea ..................

.................... A c ţiu n i p e n tr u m ă r ir e a r e z is te n ţe i o r g a n is m u lu i .................................... .................. .. ..................i n t e s t i n a l e A n e m ia p u r c e i l o r ............ ......H ip o g lic e m ia p u r c e ilo r . A c ţiu n i p e n tr u p r e v e n ire a u n o r b o li s p e c ific e ........ .............................. 101 102 105 107 108 T u lb u r ă r i l e g a s t r o ...................

.

.

.

„Creşterea purceilor" va fi folositoare tutu­ ror îngrijitorilor. îngrijire şi hrănire care pot fi aplicate in orice tip de crescătorie. brigadierilor. conducătorilor unităţilor agricole şi tuturor crescătorilor de porci. !n .Prezentind metode de creştere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful