Sunteți pe pagina 1din 140

GENERALITĂŢI LEGATE

PORCINE

DE SPECIA

In

ţara

noastră,

agricultura

produce

30%

din ve­

nitul naţional. Zootehnia contribuie şi ea la acest

venit cu o parte

odată cu extinderea organizării producţiei animale bazată pe principii şi metode ştiinţifice moderne.

Creşterea şi exploatarea porcinelor sînt organizate la noi în conform itate cu nevoile economiei naţio­ nale, pe bază de planuri care stabilesc de la o etapă la alta efectivul necesar, structura acestuia, reparti­ ţia lui pe sectoare etc. Efectivul de porcine se creşte în ferm ele de stat, dintre care o parte reprezintă ferm ele de selecţie (Gorneşti, Teremia, Tomnatec, Pădureni) în C.A.P. şi gospodăriile individuale. In structura efectivului pe categorii m atca reprezintă circa 10%, procent care se consideră norm al într-un sistem de creştere raţională. La rîndul său, o parte din matcă reprezintă nucleul de selecţie, iar o parte

reprezintă

De aici rezultă două m ari direcţii de exploatare a porcinelor :

care creşte din ce în ce mai mult,

m aterialul de reproducţie.

creşterea

pentru

anim ale

de

prăsilă,

care

are

loc în ferm e speciale, cu controlul descendenţilor în cadrul staţiilor de testare ;

creşterea

porcinelor

pentru

producţie,

care

se

face în ferm ele gospodăreşti, din I.A.S. şi C.A.P., în

complexele industriale şi în sectorul individual. In dezvoltarea viitoare a creşterii porcilor se pre­ vede sporirea efectivului de porci la 9 milioane capete în 1980. Sporirea urm ează să se facă odată cu extinderea raselor din tipul de carne, aşa fel în- cît acestea să ajungă să reprezinte 80% din întregul efectiv. De asemenea, planul de ameliorare prevede înfiinţarea a 26 ferm e de elită în care se vor creşte circa 7 mii de scroafe ; acest num ăr este necesar pentru producerea tuturor reproducătorilor masculi (20 mii capete anual), în vederea m ontării celor 800 mii de scroafe care constituie m atca din struc­ tura efectivului de porcine pe ţară.

CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR

Porcii sînt animale precoce, producătoare de carne

şi grăsime. In ultim ii ani consumatorii preferă căr­

nurile slabe, sau, m ai

Porcul atinge foarte tim puriu m aturitatea fiziolo­ gică şi economică. De aceea şi cheltuielile, care se fac în scopul creşterii şi îngrăşării porcilor, se re­ cuperează repede, iar beneficiile realizate intră re­ pede în circuitul de producţie. Purceii îşi dublează greutatea de la fătare în 7— 8 zile, spre deosebire de viţei, la care dublarea greutăţii corporale are loc abia la cîteva luni. La 6— 10 luni, porcii puşi la îngrăşat ating o greutate de 100— 150 kg ; la ace­ eaşi vîrstă (6— 10 luni) scrofiţele pentru reproduc­ ţie sînt apte pentru m ontă, astfel că la 12— 14 luni

corect, pe cele fără grăsime.

6

pot făta, spre deosebire de viţele, care se pot monta cel mai devrem e la vîrsta de 16— 17 luni şi fată abia la 25—26 luni.

se

pot obţine în medie 8 purcei, iar de la o scroafă, 10 purcei. Desigur că sînt şi anim ale care dau naştere

Porcii

sînt

anim ale

prolifice.

De

la

o

scrofiţă

la mai

puţini purcei

la o fătare ; aceasta este în le­

gătură

cu o serie de factori dintre care cei mai im­

portanţi sînt : sănătatea părinţilor, rasa, cum au fost hrăniţi înainte şi după împerechere, felul în care

s-a făcut m onta etc. Sînt şi scroafe care dau naştere la mai m ulţi purcei, pînă la 20 de capete şi peste. Pe lingă aceasta, gestaţia scroafelor durează puţin :

3 săptăm îni şi 3 zile, sau între 110 şi 120 de funcţie de num ărul purceilor, de dezvoltarea

zile, în

lor corporală (greutatea la naştere), de felul în care sînt întreţinute scroafele-mame în perioada de ges­ taţia

este

com paraţie cu alte specii de anim ale : 25—56 de zile. După înţărcare, scroafele hrănite corespunzător, în term en de 4— 10 zile intră în călduri şi reiau un nou ciclu de producţie ; astfel, într-un an, de la o scroafă se pot obţine mai m ult de două fătări, sau chiar cinci fătări în doi ani.

în

3 luni,

Perioada

de alăptare

de

asemenea

scurtă,

Porcii, după păsări, folosesc cel mai bine hrana. Astfel, un kilogram de carne de pasăre se poate obţine cu un consum de n utreţuri (amestec) de

2,2—2,5 kilogram e în sus ; un kilogram de carne de

porc

ţuri concentrate, pe cînd tot un kilogram de carne de bovine se obţine cu 6— 8 kilograme, în condiţii obişnuite, iar un kilogram de carne de ovine cu

se

obţine

cu

3,2 kilogram e

şi

peste

de

n u tre­

7

8— 10

kilograme.

Pe

lingă

aceasta,

porcul,

datorită

conformaţiei

tubului

digestiv,

poate

folosi

toate fe­

lurile de nutreţuri, fiind un anim al omnivor. El foloseşte foarte bine atît plantele verzi, cit şi grăun­ ţele, laptele şi subprodusele sale şi reziduurile de la abatoare sau cele m enajere, de la cantine, res-

_tpurante

şi din

industria

alim entară.

 

D intre

anim alele

de

abator,

porcii

prezintă

ran­

dam entul cel mai ridicat la tăiere. Prin aceasta se înţelege că, la porc se înregistrează diferenţa cea

mai mică între greutatea vie şi greutatea anim alului

tăiat

şi

îm părţit

în

două

jum ătăţi

(carcase),

fără

picioare şi organele interne. In comparaţie cu cele­ lalte specii de animale producătoare de carne, ran­ dam entul la tăiere al porcilor se prezintă în felul urm ător : porcii de carne tăiaţi, fără picioare şi

organe interne reprezintă 72— 75% din greutatea vie ; taurinele sem iîngrăşate 45—50% ; taurinele îngrăşate 65% ; ovinele 40— 50%.

Carnea

de porc

este

superioară

din

punct de ve­

dere calitativ, deoarece conţine un procent scăzut de apă şi folosită în hrana omului produce un nu­

m ăr însem nat de

altor specii de animale, valoarea calorigenă a căr-

nurilor se prezintă în felul urm ător : 1 kg carne

de

oaie dă 1 430 calorii ; 1 kg carne de porc 2 700 calorii. Pe lîngă valoarea nutritivă calorigenă ridicată, carnea de porc are şi însuşirea de a se conserva în stare crudă mai bine decît alte cărnuri ; ea se pre­

de bovine furnizează 1 580 calorii ; 1 kg

comparaţie cu carnea

calorii.

In

carne

tează foarte bine la prepararea celor mai diferite produse : mezeluri, afum ături, conserve, diferite preparate cu durată mare de păstrare, iar ca pro­

8

duse

secundare,

pielea

şi

părul

sînt

valorificate

în

scopuri industriale. In schimb, bălegarul de porc

are

o valoare

agro­

tehnică mai scăzută, datorită conţinutului său mare în apă ; el nu ferm entează dacă nu este amestecat cu paie, astfel încît, aşezat în platform e, nu dez­ voltă căldură şi deci nu se distrug agenţii infecţioşi pe care i-ar putea conţine. La fel cu păsările, porcii se hrănesc cu nutreţuri concentrate, acestea fiind speciile care se pretează cel mai bine la creştere intensivă, atît în sistemul gospodăresc al C.A.P. şi I.A.S., cît mai ales în sistem ul industrial, în complexele de creştere şi îngrăşare a porcilor. Pe baza experienţei acum ulate în ultim ii ani şi în urm a alocării din fondurile de stat a investiţiilor crescînde în sectorul zootehnic, s-au construit şi dat în exploatare complexe industriale pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor, unităţi care sînt într-o con­ tinuă dezvoltare. Acestea sînt sectoare specializate în care se prac­ tică sistemul de creştere intensivă, avînd un flux tehnologic continuu, în toate perioadele anului, cu condiţii de exploatare m oderne şi care asigură ob­ ţinerea unor indicatori tehnico-economici superiori celor obţinuţi prin creşterea în gospodăria indivi­ duală, sau chiar în sistem ul gospodăresc. Din anul 1970, ponderea producţiei de carne de porc o reprezintă complexele industriale (54%), faţă de unităţile şi ferm ele de tip gospodăresc (46%), în cadrul întreprinderilor agricole de stat. Incepînd din anul 1971 asem enea form aţiuni de creştere şi îngrăşarea porcilor au fost introduse şi în sectorul

9

creşterea

porcinelor

pentru

producţie,

care

se

Tace in ferm ele gospodăreşti, din I.A.S. şi C.A.P., in

complexele industriale şi în sectorul individual.

In dezvoltarea viitoare a creşterii

porcilor se pre­

vede sporirea electivului de porci la 9 milioane capete în 1980. Sporirea urmează să se facă odată cu extinderea raselor din tipul de carne, aşa fel in­ cit acestea să ajungă să reprezinte 80°/i> din întregul efectiv. De asemenea, planul de ameliorare prevede înfiinţarea a 26 ferm e de elită în care se vor creşte circa 7 mii de scroafe ; acest num ăr este necesar pentru producerea tuturor reproducătorilor masculi (20 mii capete anual), în vederea m ontării celor 800 mii de scroafe care constituie matca din struc­ tura efectivului de porcine pe ţară.

CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR

Porcii sînt animale precoce, producătoare de carne şi grăsime. In ultim ii ani consumatorii preferă căr­ nurile slabe, sau, mai corect, pe cele fără grăsime. Porcul atinge foarte tim puriu m aturitatea fiziolo­ gică şi economică. De aceea şi cheltuielile, care se fac în scopul creşterii şi îngrăşării porcilor, se re­ cuperează repede, iar beneficiile realizate intră re­ pede în circuitul de producţie. Purceii îşi dublează greutatea de la fătare în 7—8 zile, spre deosebire

de viţei, la care dublarea greutăţii corporale are loc

abia la cîteva luni. La 6— 10 luni, porcii puşi

îngrăşat ating o greutate de 100— 150 kg ; la ac e­ eaşi vîrstă (6— 10 luni) scrofiţele pentru reproduc­ ţie sînt apte pentru montă, astfel că la 12- M luni

la

6

pot lăta, spre deosebire de viţele, care se pot monta cel mai devrem e la vîrsta de 16— 17 luni şi fată abia la 25—26 luni. Porcii sînt anim ale prolifice. De la o scrofiţă se pot obţine în m edie 8 purcei, iar de la o scroafă, 10 purcei. Desigur că sînt şi animale care dau naştere la mai puţini purcei la o fătare ; aceasta este în le­ gătură cu o serie de factori dintre care cei mai im­

portanţi sînt : sănătatea părinţilor, rasa, cum au fost hrăniţi înainte şi după îm perechere, felul în care s-a făcut m onta etc. Sînt şi scroafe care dau naştere la mai m ulţi purcei, pînă la 20 de capete şi peste. Pe lîngă aceasta, gestaţia scroafelor durează puţin :

3 luni,

zile, în

lor corporală (greutatea la naştere), de felul în care sînt întreţinute scroafele-mame în perioada de ges­

taţie.

3 săptăm îni şi 3 zile, sau între 110 şi 120 de funcţie de num ărul purceilor, de dezvoltarea

Perioada de alăptare este de asemenea scurtă, în

com paraţie

După înţărcare, scroafele hrănite corespunzător, în term en de 4— 10 zile intră în călduri şi reiau un nou ciclu de producţie ; astfel, într-un an, de la o scroafă se pot obţine mai m ult de două fătări, sau chiar cinci fătări în doi ani.

cu alte specii de anim ale : 25—56 de zile.

Porcii, după păsări, folosesc cel mai bine hrana. Astfel, un kilogram de carne de pasăre se poate obţine cu un consum de n utreţuri (amestec) de

2,2—2,5 kilogram e în sus ; un kilogram de carne de

porc se obţine cu 3,2 kilogram e

ţuri concentrate, pe cînd tot un kilogram de carne de bovine se obţine cu 6— 8 kilograme, în condiţii obişnuite, iar un kilogram de carne de ovine cu

şi

peste

de

n u tre­

7

8— 10 kilograme. Pe lingă aceasta, porcul, datorită conformaţiei tubului digestiv, poate folosi toate fe­

lurile de nutreţuri, fiind un -animal om nivor. El foloseşte foarte bine atît plantele verzi, cît şi grăun­ ţele, laptele şi subprodusele sale şi reziduurile de la abatoare sau cele m enajere, de la cantine, res-

^tpurante

şi din

industria

alim entară.

 

Dintre

animalele

de

abator,

porcii

prezintă

ran­

dam entul cel mai ridicat la tăiere. P rin aceasta se înţelege că, la porc se înregistrează diferenţa cea mai mică între greutatea vie şi greutatea anim alului

tăiat

şi

îm părţit

în

două

jum ătăţi

(carcase),

fără

picioare şi organele interne. In com paraţie cu cele­

lalte specii de animale producătoare de carne, ran­ dam entul la tăiere al porcilor se prezintă în felul urm ător : porcii de carne tăiaţi, fără picioare şi organe interne reprezintă 72— 75% din greutatea vie ; taurinele sem iîngrăşate 45— 50o/0 ; taurinele îngrăşate 65% ; ovinele 40— 50o/0.

Carnea de porc este superioară

din

punct de

ve­

dere calitativ, deoarece conţine un procent scăzut de apă şi folosită în hrana omului produce un nu­

m ăr însem nat de calorii. In com paraţie cu carnea altor specii de animale, valoarea calorigenă a căr-

carne

de

2 700

calorii.

Pe lîngă valoarea nutritivă calorigenă ridicată, carnea de porc are şi însuşirea de a se conserva în

oaie

nurilor se prezintă în felul urm ător : 1 de bovine furnizează 1 580 calorii ; 1 kg

kg

carne

porc

1 430

calorii ;

1

kg

carne

de

stare crudă mai bine

tează foarte bine la prepararea celor mai diferite produse : mezeluri, afum ături, conserve, diferite

preparate cu durată mare de păstrare, iar ca pro­

decît alte

c ă rn u ri;

ea

se

pre­

8

în

scopuri industriale. In schimb, bălegarul de porc are o valoare agro­ tehnică mai scăzută, datorită conţinutului său mare în a p ă ; el nu ferm entează dacă nu este amestecat cu paie, astfel încît, aşezat în platforme, nu dez­ voltă căldură şi deci nu se distrug agenţii infecţioşi pe care i-ar putea conţine.

nutreţuri

concentrate, acestea fiind speciile care se pretează cel mai bine la creştere intensivă, atît în sistemul gospodăresc al C.A.P. şi I.A.S., cît m ai ales în sistem ul industrial, în complexele de creştere şi îngrăşare a porcilor. Pe baza experienţei acum ulate în ultim ii ani şi în urm a alocării din fondurile de stat a investiţiilor crescînde în sectorul zootehnic, s-au construit şi dat în exploatare complexe industriale pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor, unităţi care sînt într-o con­ tinuă dezvoltare. Acestea sînt sectoare specializate în care se prac­ tică sistemul de creştere intensivă, avînd un flux tehnologic continuu, în toate perioadele anului, cu condiţii de exploatare m oderne şi care asigură ob­ ţinerea unor indicatori tehnico-economici superiori celor obţinuţi prin creşterea în gospodăria indivi­ duală, sau chiar în sistemul gospodăresc. Din anul 1970, ponderea producţiei de carne de porc o reprezintă complexele industriale (54%), faţă de unităţile şi ferm ele de tip gospodăresc (46«/o), în cadrul întreprinderilor agricole de stat. Incepînd din anul 1971 asem enea form aţiuni de creştere şi îngrăşarea porcilor au fost introduse şi în sectorul

duse

secundare,

pielea

şi

părul

sînt

valorificate

La fel cu păsările,

porcii se hrănesc cu

9

cooperatist,

sub

formă

de

complexe

intercoopera-

tiste.

 

*

*

*

Progresul înregistrat în ultimii ani în creşterea

anim alelor a produs o

gia de creştere cît şi în înţelesul unor noţiuni. Astfel, nu mai există o diferenţiere atît de netă între categoriile : purcel sugar, purcel înţărcat, ti­ neret la îngrăşat (grăsuni). Astăzi, purcelul înţărcat este trecut în categoria tineret sau cum este denu­ m it în lim bajul curent : tin eret de 2—4 luni. Dar vîrsta de înţărcare diferă de la un sistem la altul. Purcelul poate fi înţărcat la 56 de zile — în creşte­ rea extensivă sau la 42 de zile atunci cînd există condiţii pentru buna dezvoltare a purcelului. In complexele de creştere a porcilor înţărcarea se face la 25 de zile. In ferm ele de creştere a porcilor ca şi în m ajori­ tatea gospodăriilor personale, creşterea se face în circuit închis, adică se cresc scroafe sau scrofiţe de la care se obţin p u rce i; aceştia sînt crescuţi apoi diferenţiat, unii pentru producţia de carne (îngră- şare), alţii pentru reproducţie, asigurînd astfel m a­ terialul porcin pentru un nou ciclu. Creşterea purceilor, în noţiunea de purcel fiind cuprinşi nu num ai purceii sugari ci şi cei înţărcaţi, suferă astfel modificări în funcţie de destinaţia ca­ tegoriei respective. Din aceste cauze, a fost necesară tratarea în pa­ ginile prezentei lucrări şi a unor aspecte, aparent mai depărtate de titlul lucrării : noţiuni de anato­ mie şi fiziologie, pregătirea scrofiţelor şi scroafelor pentru fătare, creşterea şi îngrijirea porcilor tineri.

modificare atît în tehnolo­

UNELE PARTICULARITĂŢI ANATOMICE ŞI FIZIOLOGICE ALE PORCINELOR

Pentru

lucrarea

de

faţă

am

considerat

necesară

prezentarea cîtorva particularităţi anatom ice şi fi­ ziologice specifice porcinelor şi anum e : alcătuirea şi funcţiunea aparatului digestiv, funcţiile legate de procesul de alăptare şi de procesul de m aturizare al purceilor, precum şi unele noţiuni necesare pen­ tru înţelegerea cerinţelor purceilor faţă de condiţiile mediului exterior : tem peratură, um iditate, aeri­ sire etc. Aparatul digestiv. Rolul tubului digestiv constă în luarea din m ediul înconjurător a furajelor şi apei, de a le transform a fizic şi chimic, astfel ca să poată trece din el în sînge, care le îm prăştie apoi la diferi­ tele părţi ale organismului, ca substanţe nutritive.

transform ări ale furajelor se

petrec în stomac şi în intestine.

Cele mai im portante

Transform ările

nutreţurilor

în

stomac

sau

diges­

tia stomacală, sînt mai ales de natură

chimică

şi au

loc

sub

acţiunea

ferm enţilor

sucului

gastric.

Secreţia sucului gastric la porc se face continuu. Ea este influenţată pozitiv de reflexele condiţionate (animalul aude cînd se prepară hrana, zgomotul ad­ m inistrării ei, este obişnuit cu ora fixă de adm i­ nistrare etc.)

Adăparea

înainte

de

adm inistrarea

hranei

m ă­

reşte

secreţia

stomacului.

Aceasta

are

o

m are

în­

sem nătate

practică,

în

sensul că

este

bine

ca,

indi­

ferent

de

regim ul

de

alim entaţie,

uscat

sau

umed,

 

11

la dispoziţia porcilor, indiferent de vîrstă, să se gă­ sească apă curentă, proaspătă, curată. N atura nutre­ ţurilor şi modul lor de preparare au efecte diferite asupra secreţiei gastrice. Făinurile produc o secre­ ţie mai m are de suc stomacal decît boabele cerea­ lelor sau uruielile acestora. De asemenea, nutreţu­ rile ferm entate produc o secreţie mai m are de suc stomacal decît nutreţurile dulci, proaspete. Sub acţiunea sucului gastric nutreţurile din sto­ mac se transform ă într-un fel de terci num it chim. In mod obişnuit la porcul sănătos, stomacul nu este niciodată gol, aceasta pentru că pentru golirea lui după tainul de dimineaţă, începerea eliminării nu­ treţurilor se face abia după 11— 13 ore, iar a tainu­ lui de seară după 13— 18 ore. Sfîrşitul elim inării are loc la 4—5 zile după declanşarea ei. Din stomac chimul este trim is în mod ritm ic în intestinul subţire. Aci, acesta este am estecat prin m işcările pereţilor intestinali şi bine omogenizat cu sucul intestinal produs de către glandele intes­ tinale din mucoasă, cu sucul pancreatic şi cu bila sau fierea pe care o produce ficatul. La porc, ferm enţii sucurilor digestive sînt secre­ taţi în parte de către bacteriile pe care tubul di­ gestiv al porcului le conţine în mod obişnuit (B.

coli, lactobacili, streptococi, bacili

Proteus

etc.)

în

m omentul naşterii, intestinul purceilor este

lipsit de bacterii. La 24 ore, num ărul acestora este cel mai mare din toată viaţa unui porc normal, sănătos. Num ărul lor scade în cursul perioadei de alăptare, revenind la concentraţia maximă în prima zi de înţărcare. In restul vieţii num ărul germ enilor

se m enţine destul de constant.

Aceste

cunoştinţe sînt elem entare

pentru

a putea

cunoaşte

şi

apoi

combate

îm bolnăvirile

aparatului

digestiv

al

purceilor

în

special

cele

din

prim ele

zile după fătare, precum

cării şi chiar după aceasta, tim p

şi cele din perioada în ţăr­

digestia

de 2— 3 săptăm îni.

substanţelor

nutri­

In

intestinul

subţire,

tive este aproape complet term inată. Concomitent

digestiei are loc absorbţia

substanţelor nutritive. Prin mecanismul complex al absorbţiei, principii nutritivi trec din conţinutul

intestinal (chil), prin peretele intestinului, în sînge şi limfă. La nivelul intestinului subţire sînt absor­

bite

nerale şi apă.

cu ea şi în continuarea

cele mai m ari cantităţi

de

vitamine,

săruri mi­

Digestia se term ină în

intestinul

gros

care,

pînă

de

curînd

era

socotit

descompune

celuloza

şi

amidonul.

Cercetările

din

ultim a

vrem e

au

arătat

însă

m ăsură şi că sub acţiunea ferm enţilor unor bacterii,

/aharurile nedigerate în intestinul subţire, în in­

testinul gros suferă ferm entaţii, care sînt punctul de plecare a unor im portante tulburări intestinale şi

a diareei.

specifică se va căuta să se elimine din raţia anim a­

că,

digestia

celulozei

are

loc

în

foarte

mică

De aceea, în

toate

cazurile

de

diaree

ne­

lelor şi mai ales a zaharuri.

purceilor

furajele

care

conţin

 

Ca

la

m ajoritatea

animalelor,

la

porc

consumul

de

apă,

furaje,

se

face

adeseori

alternativ

cu eli­

m

inarea

fecalelor

(defecarea),

m ai

ales

în

hrănirea

cu furaje uscate. Acest lucru are o im portanţă prac­

tică

deosebită pentru

organizarea jgheaburilor, adă­

pătorilor,

culcuşurilor

în

interiorul

boxelor.

Altfel,

în

rîn d u l

anim alelor

din

boxă

apar

nişte

tulburări

 

13

(îşi muşcă şi m ănîncă urechile, coada, se sug, se bat), care adeseori se soldează cu îm bolnăvirea şi m oartea m ultor animale sau cu încetinirea ritm u­

lui de creştere, dezvoltare, îngrăşare, îndeosebi cînd spaţiul afectat pe cap de anim al este mic, sub 0,6 m2. —

— scroafe din 5—8 perechi de mamele, aşezate pe două rînduri paralele pe faţa inferioară a abdome­ nului şi a pieptului. Fiecare m am elă conţine acinii (ciorchinii), care produc laptele şi colostrul. Laptele se adună în două rezervoare— sinusurile galactofore — din care iese apoi prin supt sau muls, prin două canale, la suprafaţa sfîrcului sau mamelonului. Ma­

la

~ Glanda

mamară

ugerul

este

form ată

melele

anterioare

sînt

mai

dezvoltate

şi

mai

pro­

ductive

decît

celelalte.

Cea

mai

m are

producţie

medie zilnică constatată a fost de 12,6 kg. Cea mai bună secreţie de lapte o dau scroafele în primele săptăm îni de lactaţie. Scăderea producţiei de lapte este foarte accentuată începînd cu cea de a 6-a săptăm înă a lactaţi ei. Producţia, în prim ele 21 de zile de lactaţie, reprezintă 1/3 din producţia totală de lapte. Factorii care determ ină producţia de lapte sînt : ereditatea, alimentaţia, num ărul purceilor năs­ cuţi, num ărul purceilor înţărcaţi şi num ărul de or­ dine al lactaţiei. Scroafele au cea mai ridicată producţie de lapte în lactaţia a 2-a. Valoarea unei scroafe în ceea ce priveşte producţia de lapte se apreciază după greutatea totală a purceilor la vîrsta de 21 de zile şi la înţărcare. In condiţii normale, intervalul între 2 supturi

este

rioade de supt este caracterizată printr-un masaj puternic al mamelelor de către purcei. Urmează apoi faza de „lăsare a laptelui", care durează în me-

de

60—75

m inute.

Prim a

fază

a

fiecărei

pe­

14

die 18 secunde. Purceii sug întotdeauna acelaşi sfîrc şi le preferă pe cele anterioare, pentru că acestca au mai m ult lapte. Secreţia de lapte a ugerului este întreţinută prin s u p t; pentru a nu scădea este ne­ voie de cca 35 supturi la începutul lactaţiei şi 11 spre sfîrşitul lactaţiei, în decurs de 24 ore.

din primele

zile —

substanţe

ferită, în sensul că este

proteice şi mai sărac în lactoză.

Colostrul — secreţia

are, faţă

de

glandei m am are

o compoziţie

mai

bogat

în

lapte,

chimică

di­

Tabelul 1

Com poziţia

m edie

a

colostrului

şl

laptelui

de

scroafă

în

g

%

 

Componentul

Colostru

Lapte

Substanţă

uscată

24,5

18,4

Substanţe

azotate

13,8

5,83

Substanţe

grase

6,0

'

6,17

 

Lactoză

3,2

5,42

Substanţe

minerale

0,7

0,92

Colostrul are o valoare biologică de neînlocuit pentru nou-născuţi. Această valoare constă în con­ ţinutul său în polivitam ine, precum şi în anticorpi. Anticorpii colostrali sînt substanţe care consumate în primele 6 ore de viaţă apără purceii împotriva agenţilor infecţioşi (bacterii şi virusuri) care pă­ trund în organismul lor, m ai ales pe cale digestivă în prim ele 24 ore de viaţă. P entru ca un colostru să conţină anticorpii specifici agenţilor infecţioşi din m ediul în care se naşte purcelul, este neapărată nevoie ca mama să fi venit în contact cu aceştia,

15

fi

stat cel puţin 60 de zile înainte de fătare în ferm a în care va avea loc fătarea. Altfel, anticorpii co- lostrali nu se produc, colostrul deci nu-i conţine, iar purceii neprofitînd de ei prin supt se îmbolnă­ vesc în prim ele ore de viaţă şi de cele mai m ulte ori pier. Absorbţia anticorpilor din colostru de către tubul digestiv al purceilor este maximă în primele 3 ore de viaţă, apoi scade şi dispare complet la 72 de ore. Purceii care nu au beneficiat de colostru supravieţuiesc în procent foarte mic.

cu cel puţin

60 de zile înainte

de fătare,

adică

Scroafa este predispusă la agalaxie (lipsa secre­ ţiei de lapte sau colostru), din cauza durerilor pro­ vocate de dinţii prea ascuţiţi ai purceilor, ca şi da­ torită tem peraturilor prea ridicate din mediul înconjurător. Aparatul de armonizare şi integrare. Acest aparat

este form at din

aparatul

circulator cu sîngele şi

limfa,

glandele

cu

secreţie

internă, sistem ul nervos

şi organele

de simţ.

El are

ca scop să

facă, pe de o

parte, legătura şi arm onizarea

dintre părţile compo­

nente ale organismului, iar pe de altă

parte

sta­

bilească şi să conducă relaţiile anim alului cu

mediul

înconjurător.

 

El

stabileşte

în

felul

acesta

dezvoltarea

 

armo­

nioasă a părţilor organismului, precum şi măsura influenţei factorilor m ediului am biant asupra bunei funcţionări a organismului.

Una

dintre

constantele

mediului

intern

al

ani­

m alelor este tem peratura corporală. Porcii domestici şi în special rasele am eliorate sînt anim ale cu pielea lipsită de un păr abundent. D atorită faptului că porcul are un num ăr redus de glande sudoripare,

16

m odalităţile de păstrare constantă a tem peraturii

corporale

sînt

mai

restrînse,

faţă

de

alte

specii

de

animale.

Tabelul 2

 

Tem peratura

corporală

la

porc

în

°C

P

u rc ei

0—

14

zile

39,5

Purcei

15— 21

 

zile

39,5

Purcei

4—

7

săptăm îni

39,4

T

ineret

2—

4

luni

39 39,3

Scroafe

 

38,8

După

observaţiile

noastre,

pentru

scroafe

în

pe­

rioada de lactaţie tem peratura m ediului înconjură­ tor este optim ă dacă oscilează în tre 24— 18°C, de la prim a zi de fătare şi pînă la înţărcarea purceilor, în tim p ce tem peratura economică din boxa purceilor trebuie să fie de 28°C în prim ele 24 de ore ; în

prim a săptăm înă tem peratura va fi de 26—27°C, în

a doua de 26—25°, în a treia

iar în jurul datei de înţărcare tem peratura va fi de 20°C+2° (cu variaţie de 2° în plus sau în minus).

nu

sînt

sînt

a

avea

o voltării purceilor.

Dacă tem peratura se păstrează la valori constante

categoriei de vîrstă de mai sus, um iditatea

conform

neeconomice,

şi a patra de 22—20°,

T em peraturile

suportate

de

de

peste

28°C

iar

în

în

al

prim ul

doilea

de

creşterii

rînd

purcei,

rînd

cost fără

şi

întrucît

încarcă

preţul

influenţă

pozitivă

asupra

dez­

relativă nu influenţează ritm ul de creştere al pur­ ceilor şi calitatea acestora.

17

RASELE DE PORCI DIN R.S. ROMÂNIA

Rasele de porci care se cresc în ţara noastră, sînt rase locale şi rase im portate. Rase locale: rasa Stocii, rasa Palatină, varie­ tatea Bazna, porcul de Strei, rasa Mangaliţă, Albul de Banat, porcul românesc de carne. Rase importate : rasa M arele alb (Large White), rasa Albul mijlociu, Landrace, Cornwall, Edelsch- vvein, Duroc, Ham pshire, Pietrain. Rasa Stocii şi rasa Palatină sînt rase tardive. Rasele perfecţionate, am elioratoare, se îm part la rîndul lor în rase :

— de carne : Marele alb, Edelschwein, Landrace, Pietrain etc. ;

rase

m ixte : rasa

Berk,

Albul

mijlociu,

varie­

tatea Bazna, porcul de Strei etc. ;

cu varietăţile ei.

Din acest mozaic de rase s-au impus prin produc­ ţiile şi productivităţile lor rasele : Marele alb (Yorkshire, Large White) rasă de carne form ată în Anglia în sec. al X lX -lea, cu m are prolificitate ; rasa Landrace sau daneză, creată în Danemarca. Porcul Landrace este tipul porcului de bacon. Această rasă se distinge prin precocitate, prolificitate şi mai ales prin producţia de carne.

vieri

cu din rase ca : Duroc, Ham pshire, Pietrain etc.,

tru obţinerea unor metişi care se caracterizează printr-o vigurozitate mai mare, ritm de dezvoltare m ai intens, folosesc mai bine furajele şi sînt mai rezistenţi la boli.

de

grăsime : rasa

M angaliţa

Scroafele din

aceste

rase

sînt încrucişate

pen­

18

In sistemul gospodăresc se mai cresc rasele Bazna,

Cornwall, M angaliţa şi m etişii acestora. Preferinţa

insă a

sau cu foarte puţină grăsime, face ca rasele de gră­

sime, sau m ixte, să fie înlocuite trep tat pe plan mondial, dar şi în ţara noastră, cu rase de carne,

pentru că, consumul mare

de grăsimi la oameni favorizează îm bolnăviri ale aparatului circulator (arteroscleroza, ateromatoza),

Aceasta în prim ul rînd

consum atorilor pentru cărnuri fără grăsime

SISTEME

DE CREŞTERE

A PORCILOR

In vederea obţinerii unei eficienţe sporite în creş­ terea şi îngrăşarea porcilor, trebuie ca întreg fluxul tehnologic în aceste sectoare să fie organizat pe baze tehnico-ştiinţifice moderne. De aceea, aseme­ nea sectoare trebuie să fie specializate prin concen­ trarea efectivelor, pentru că în felul acesta se uti­ lizează mai bine spaţiul de cazare, putîndu-se rula într-un an de producţie pe acelaşi spaţiu, mai multe serii de animale.

creşterea porcilor se

obţin în ferm e specializate, în sistemul de producţie

porcului

încît

cu

bazat pe

Cele

mai

bune

rezultate

în

exploatarea

porcilor

cît

obţine

puşi

în

astfel

circuit

închis.

carne,

Creşterea

se obţină

Pentru

trebuie

organizată,

de

o cheltuieli cît m ai mici.

a

buie

mai m are

o

producţie

rentabilitate

superioară,

posede

tre­

ca porcii

la îngrăşat

o serie de

însuşiri

valoroase :

dea

un

spor

zilnic

cît mai

 

19

ridicat, să consume cît mai puţine

1 kg

spor

de

greutate

vie,

dea

furaje

pentru

cît

randam ent

mai ridicat la sacrificare, să producă carne şi gră­ sime de calitate superioară.

pro­

In

ţara

noastră,

în

condiţiile

sectorului

de

ducţie socialist, sînt două sisteme m ai im portante de creştere a porcului :

— sistemul de tip gospodăresc, care se practică în ferm e cu un efectiv m atcă de 100— 2 000 capete scroafe şi o producţie de carne anuală de 120— 2 400 tone, adică în ferm ele obişnuite din întreprin­ derile agricole de stat şi în cele ale cooperativelor agricole de producţie ;

— sistem ul

de

creştere

şi

îngrăşare

de

tip

in ­

dustrial, în care sînt realizate condiţii superioare de creştere, cu un grad avansat de mecanizare şi o autom atizare înaltă a proceselor de producţie şi unde fluxul tehnologic este ritmic. Acest sistem de creştere s-a dezvoltat la noi în ultim ii zece a n i; în ele se pot îngrăşa anual cel puţin 30 000 capete de

porci, cu o greutate m edie în viu de 95— 110 kg.

CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR IN SISTEMUL DE TIP GOSPODĂRESC

dintre

condiţiile capitale care asigură o dezvoltare şi creş­ tere corespunzătoare efectivelor de porcine, atît în

este

acela al creşterii în circuit închis. Prin aceasta se

înţelege că ferm a îşi

sistem ul

Indiferent

de

m ărim ea

unităţilor,

şi

în

cel

una

gospodăresc,

dar

industrial,

de

produce

m aterialul

repro­

20

ducţie femei, precum şi cel de creştere şi îngrăşare

şi nu aduce de la exterior decît vierii de reproduc­ ţie, cu care e necesar să se împrospăteze periodic.

Prin

duse de către transport, nu se pot strecura animale cu origine sanitară dubioasă, sau chiar bolnave şi în afară de aceasta dispare perioada de aclimati­ zare, iar populaţia locală de anim ale dispune de o perioadă de contact îndelungat cu agenţii infec­ ţioşi a o serie de boli (bruceloza, boala lui Aujeszky, colibaciloza e tc .); între aceştia şi anim ale se stabi­ leşte o stare de echilibru paşnic, compatibil cu rea­ lizarea unor indicatori zooeconomici buni.

Creşterea porcilor în unităţile de tip gospodăresc depinde de felul cum este asigurată adăpostirea, de felul alim entaţiei, precum şi de modul în care este organizat procesul de producţie. In aceste unităţi :

aceasta

anim alele

sînt

scutite de şocurile pro­

— procentul

de

fătare

(numărul

de

scroafe

fă­

tate din

100 de scroafe m ontate)

este

de

75— 85o/0 ;

înţărcarea

purceilor

se

face

la

45— 56

zile

şi

la greutăţi corporale

corespunzătoare —

12— 16 kg ;

— furajarea

scroafelor se

face cu

nutreţuri

com­

binate sub form ă de terci ; purceii sugari se bucură de o alim entaţie m ixtă (uscată şi umedă) ; tineretul porcin se furaj ează în ultim a vrem e (de la apariţia furajelor combinate) cu nutreţuri în stare uscată ; la porcii la îngrăşat furajarea cu n utreţuri um ezite dă cele mai bune rezultate ;

— controlul

evoluţiei

creşterii

şi

îngrăşării

por­

cilor se face prin cîntăriri la înţărcare, la trecerea tineretului porcin în categoria porcilor la îngrăşat, apoi, trim estrial, pînă la livrare ;

21

mişcarca

efectivului de reproducţie, păşunatul acestuia, pre­ cum şi a tineretului şi chiar m enţinerea lor în anotim purile calde în tabere cu păstor electric ;

de

vedere, constă în aceea că stim ulîndu-se funcţiunile

de

monte. Prin păşunat reproducătorii beneficiază de

vitam ine,

Tineretul porcin nu suferă de caudofagie, necroza urechilor, pică. In acelaşi sistem de creştere, dato­ rită supunerii anim alelor la acţiunea razelor solare, rahitism ul tineretului porcin nu este întîlnit, sau cazurile sînt sporadice şi ele privesc mai ales pur­ ceii obţinuţi iarna ;

de

în

sistem ul

gospodăresc

e

posibilă

— avantajul

reproducţie,

acestui

creşte

sistem,

din

de

acest

fătări

punct

faţă

procentul

săruri m inerale, macro şi microelemente.

— în sistemul gospodăresc este posibilă adm i­

nistrarea de furaje fibroase şi suculente, verzi sau conservate, fără a prejudicia instalaţiile adăpostu­

rilor şi în special sistem ul de evacuare a bălega­ rului şi apelor de spălare ;

— bolile

care

se

întîlnesc

în

mod

curent

sînt :

leptospiroza, dizenteria anaerobă, boala lui Au-

jeszki, colibacteriozele şi paratifoza. In aceste uni­

tăţi ele iau de cele mai m ulte ori un

caracter de

durată şi afectează un num ăr m are de

animale. In

asemenea unităţi este mai frecventă pneumonia enzootică şi necroza auriculară, deoarece în anotim ­ purile reci în m aternităţi, dar şi în grajdurile de tineret, nu se poate asigura un climat corespunză­ tor cerinţelor fiecărei categorii de animale, datorită deficienţelor de construcţie, lipsei de etanşeitate, lipsei term oizolării, precum şi lipsei unui sistem de încălzire şi ventilaţie.

22

Consecinţa caracteristicilor de mai sus se m ani­ festă printr-un procent mai ridicat de pierderi (pe­

ste

perioadei de producţie peste 210 zile şi cu o efici­

enţă

20%

de

la

fătare

mai

şi

pînă

a

la

livrare)

lungirea

economică

redusă

sectorului.

CARACTERISTICILE

PORCILOR

GOSPODĂRIA

PERSONALĂ

CREŞTERII

IN

In gospodăria personală ţărănească porcii sînt crescuţi în două direcţii : un num ăr de 1—3 porci pentru nevoile familiei, (care vor fi conservaţi prin sărare şi afum are) şi un num ăr mai m are sau mai mic de porci pentru v în zare; anim alele destinate vînzării sînt fie purcei pentru creştere şi îngrăşare, fie anim ale la greutăţi corporale de 100—200 kg, pentru carne sau carne şi grăsime.

In acest sistem de creştere se folosesc toate rasele

şi

sînt

un

şi practica lui are

caracter sezonier, în sensul că scroafele sînt ţinute

peste iarnă ; ele sînt m ontate

pentru a făta prim ăvara, iar creşterea şi îngrăşarea

ale

se

purceilor se face în

la sfîrşitul toamnei,

provenite

m enajere şi cele

în

special

rasele

locale.

In

gospodăria

a

casei.

personală

Este

valorificate

din

toate

resturile

de

legum e

rentabil

grădina

dar

sistem

extensiv,

anotim purile

al

călduroase

de

porc

anului.

încheie la începutul iernii, astfel că, de la o scroafă se obţin cel m ult I 1 / 2 fătări pe an sau 10— 12 purcei.

Ciclul

de

producţie

cărnii

CARACTERISTICILE

CREŞTERII

PORCILOR

IN

SISTEMUL

DE

TIP

INDUSTRIAL

In sistemul industrial creşterea porcilor în toate fazele de producţie se bazează pe anum ite elem ente :

folosirea unor construcţii m oderne (mecanizate şi autom atizate parţial), pe folosirea nutreţurilor com­ binate în exclusivitate, a unei înţărcări precoce a purceilor (la 25 de zile), realizarea unui m icrocli­

m at corespunzător fiecărei categorii de animale,

prin term ocentrale proprii şi sisteme de ventilaţie care pot funcţiona autom at sau la mînă. în aceste unităţi este de asemenea mai bine asigurată evacuarea bălegarului, dejecţiilor şi a ape­ lor de spălare.

In

complexele

industriale,

singurul sistem

de

lu­

cru

admis

este

acela

al

circuitului

închis.

Cîntărirea

animalelor se face la

înţărcare,

la

tre­

cerea tineretului în categoria porcilor graşi şi la

plim barea animalelor,

nici chiar a reproducătorilor, nici adm inistrarea de furaje verzi, fibroase sau suculente. Necesarul de vitamine şi microelemente se asigură prin nişte

livrare. Nu este posibilă nici

furaje speciale (zoofort), care însă pentru a avea eficienţă trebuie folosite în lim itele de valabilitate

a granulelor de lucernă şi a antibioticelor. Cu toate

acestea, procentul de scroafe fătate faţă de num ă­

ru l de scroafe m ontate oscilează între 30—50% în

lunile de vară şi 50— 75% în lunile anotim purilor

reci. Avantajele acestui sistem faţă de cel gospodărese mai constau şi în reducerea cu 55% a personalului

24

ce deserveşte unitatea şi cu 55% a num ărului de ore pentru producerea a 1 000 kg carne, precum şl în creşterea productivităţii muncii cu 24%.

trebuie

:

axată, în principal pe

Sporirea

producţiei

de

carne

de

porc

urm ătoarele

acţiuni de

bază

Selecţie,

testare

şi

încrucişări

industriale

în­

tre diferite rase de porci.

 

îm bunătăţirea

furajării

prin

extinderea

pro­

ducţiei de furaje combinate.

Asigurarea

unui

m icroclim at

corespunzător

în

adăposturi,

potrivit

acţiunii

de

intensificare

a

pro­

ducţiei.

— Scurtarea

perioadei

în

prăsilă.

scopul

folosirii

mai

de

alăptare

a

a

purceilor

de

intense

efectivului

PREGĂTIREA

ŞI

PENTRU

SCROAFELOR

SCROFIŢELOR

MONTA

In vederea obţinerii de purcei care să prezinte la fătare o dezvoltare corporală corespunzătoare, să fie viguroşi, viabili, cu o capacitate stomacală mare,

pregătirea scroafelor pentru m ontă constituie una dintre condiţiile de bază. Prin pregătirea corespun­ zătoare a scroafelor şi scrofiţelor, pe lîngă m ărirea fecundităţii şi prolificităţii se va realiza la scroa- fele-m ame şi o capacitate de producţie colostrală şi de lactaţie mare, iar ritm ul de dezvoltare al pur­ ceilor în perioada de sugar va fi mai rapid, deci mai economic. Din acest punct de vedere prim a

m ontate num ai la

condiţie este ca scrofiţele să fie

greutatea de peste 115 kg deci la vîrsta de 8—9 luni, iar a doua condiţie — să fi trecut de cel puţin două ori prin ciclul de călduri (însoţit de ovulaţie), în m om entul introducerii lor la montă.

şl

în special tineretul femei, pentru a-şi dezvolta ca­ pacitatea de creştere, trebuie hrănit corespunzător cerinţelor biologice, în mod continuu, începînd de

la vîrsta de sugar ; tineretul de prăsilă trebuie cres­

cut în

vederea form ării unor reflexe toase.

In

acest

scop,

tineretul

porcin

de

reproducţie,

condiţii

de

mişcare

şi

tratat

cu

blîndeţe,

în

condiţionate sănă­

26

Pregătirea scroafelor pentru

montă

trebuie

făcută

incepind încă din tim pul lactaţiei anterioare.

Astfel

sau în tim pul lactaţiei cu peste 25<>/0 din greutatea cor­

scroafele

subnutrite

hrănite

unilateral

slăbesc

porală

iar

pentru

refacere

au

nevoie

de

cantităţi

m ari

de

furaje

şi

intră

în

călduri

cu

o

întîrziere

apreciabilă.

PREGATIREA

SCROAFELOR

ŞI

SCROFIŢELOR

FĂTARE

PENTRU

Furajarea corespunzătoare a scroafelor în lactaţie

influenţează

direct vitalitatea

şi dezvoltarea purcei­

lor nou-născuţi.

 

Curba

lactaţiei

trebuie

susţinută

de

o

furajare

calitativ

şi

cantitativ

adecvată,

în

care

cantitatea

de

substanţe proteice, vitam inele şi sărurile m inerale

au

im portanţă deosebită.

C antita­

tea

Colos­

tru

2,5

Tabelul 3

Curba

la cta ţiei

la

scroafe

 
 

Săptămînil

e

 

I

II

III

IV

v

VI

VII

VIII

3,5

5,8

5,8

5,9

5 ,8

5,9

5,6

4,9

In vederea obţinerii unei asemenea producţii de lapte, în cazul unui furaj care conţine 16% prote­ ină şi cca 2 000 calorii la 1 kg de furaj combinat, scroafele şi scrofiţele trebuie să beneficieze de o schemă^ de furajare asem ănătoare cu cea prezentată în pagina alăturată.

28

Fraza

de alăptare

în

zile

Fu raje

în

kg

pe

zi

 

apa

2

- 4

1.5

5— 7

2 .5

8

— 9

3 .5

10— 30

5

.0

31— 33

3.5

34— 40

 

3.0

41— 45

2.5

In medie pe zi în perioada de lactaţie,

3,7

kg furaj comb. pe cap

Nu

constituie

nici

o greşeală

furajarea

la

discre­

ţie a scroafelor

în

lactaţie,

însă

num ai

după

5—-7

zile de la fătare şi pînă

înţărcare. In legătură

cizat că scroafele şi scrofiţele trebuie să beneficieze

de

la

aceasta

circa

zile

e necesar

8

înainte

de

cu

pre­

de o furajare

mai

redusă

 

în

zilele

7— 1 dinaintea

fătării, aceasta pentru

ca

nu

aibă loc o producţie

de colostru care să întreacă capacitatea de supt şi

consum

a

purceilor,

fapt

care

ar

pune

în

pericol

starea ugerului scroafei, care nu

poate

fi

muls

pe

cale manuală

sau

se

mecanică.

în

asemenea

cazuri

ugerul scroafei

inflamează,

se

produce

o

m a­

m ită, care de cele mai m ulte

ori se term ină

pe de

o

parte cu m oartea purceilor, iar pe de altă

parte

cu

aparatului

mamar. Desigur că prezentarea am ănunţită a pregătirii

scroafelor prin hrănire în vederea fătării ar fi de prisos în cazul asigurării de furaje combinate. Cum

a scroafelor se bucură de

însă cea mai m are parte

compromiterea parţială

sau

totală

a

29

o nutriţie caracteristică fiecărei ferm e în parte în

funcţie de furajele existente, trebuie făcute cîteva precizări. Practica a dovedit că scroafele gestante hrănite şi îngrijite raţional dau purcei mai dezvol­ taţi şi mai viguroşi decît scroafele care nu au pri­

m it acest tratam ent.

G rija pentru scroafele gestante se referă la hră- nire, la igiena adăposturilor, la igiena corporală, la m işcarea zilnică şi ferirea de lovituri şi la alte ca­ uze care ar putea provoca avortul. Hrana scroafelor gestante trebuie să cuprindă toţi principii nutritivi, dar în special albuminele, vita­ m inele şi sărurile m inerale.

Tabelul 4

Necesarul

de

principii

n u tritivi

pentru

scroafele

gestante

pe

cap de

 

anim al

ţi

zi

(după

Nutr.

Of.

Sw ine

 

S p c c

i

l i c

r e

U/M

G

reutate

corporală

 

kg

Spor

m ediu

zilnic

g

Consum

probabil

de

hrană

 

(nutreţ

uscat)

 

kg

Proteină brută

 

g

Total substanţe digestibile

kg

Calciu

 

g

Fosfor

g

Clorură

de

 

sodiu

 

g

Caroten

 

m g

V

itam ina

A

U.I.

V

itam ina

D

U .l.

Tiam ină

m g

Riboflavină

 

m g

Niacină

 

mg

A.

pantotenic

 

m g

V

itam ina

B ls

mg

N.R.C.

1192/1964)

Scroafe gestante

tinrre

adulte

136

227

450

320

2.5

3,0

399

412

1,86

2 ,2 2

15

17

10

11

12,5

14,7

16,5

19,5

8250

9750

550

650

2,8

3,2

8 ,2

9,8

4,4

5,2

3 ,3

3,9

27,5

32,5

30

Exprim at

în

U.N.

necesarul

de

hrană

pentru

scroafele

gestante

sc

prezintă

în

felul

urm ător :

Greutatea

corporală,

în

kg

Scroafe

gestante — necesar

pînă

la

3

ani

vîrsta gestaliei în luni

1 -

2

2 -

4

I

-

2

Tabelul 5

.

U.N.

[ieste

3

2 - 4

ani

120— 200

4 ,2 — 4,6

2 ,8 — 3,9

140— 280

2 ,6 — 4

3 ,1 — 4,4

Dacă în hrana scroafei gestante nu există săruri

m inerale sau album ină în

necesarul de album ină şi săruri pentru fetuşi se completează pe seama organismului scroafei mame (muşchi, schelet) care slăbeşte foarte mult. In asemenea condiţii, după fătare apare anemia, atît la scroafă cît şi la purcei, scroafa pierde pofta de mîncare, scade producţia de lapte, iar purceii mor prin inaniţie şi complicaţiile ei.

tim pul verii necesarul de săruri m inerale se

completează din păşunea de lucernă, trifoi sau alte leguminoase, precum şi din adm inistrarea de masă Verde la grajd. In tim pul iernii nevoia de săruri m inerale se completează prin adm inistrarea de fîn sau făină de lucernă pînă la 1,5 kg pe zi şi 30—40 g de cretă furajeră pentru fiecare scroafă gestantă. Un alt factor indispensabil pentru hrănirea raţio­ nală a scroafelor gestante sînt vitaminele. Vitami­ nele, deşi necesare în cantităţi foarte mici, lipsind din hrana scroafelor gestante provoacă tulburări în dezvoltarea şi creşterea purceilor, atît în peri­

cantităţi suficiente, atunci

In

31

oada embi'ionară, cît şi după fătare, în perioada de sugar. Acoperirea necesarului de vitam ine se face în tim pul verii prin consumarea nutreţurilor verzi, iar iarna prin hrănirea scroafelor gestante cu fîn vitaminos şi morcovi. In sistemul industrial, asigurarea sărurilor mine­ rale şi a vitam inelor nu se poate realiza prin ad­ m inistrarea de furaje fibroase sau suculente în forma lor naturală. Acestea se asigură prin aşa-zi- sele sortim ente de furaje prem ix vitam ino-m ineral (P.V.M.), zoofort, în anum ite proporţii pentru fie­ care categorie de animale, iar lucerna sub formă de granule, ca atare, sau măcinate. Furajele care intră în alcătuirea raţiilor scroafe­ lor gestante trebuie să nu fie stricate, mucegăite, prea reci sau îngheţate, deoarece asemenea nutre­ ţuri reprezintă cauzele cele mai frecvente care de­ term ină avorturile la scroafe. In afară de hrănirea corespunzătoare în timpul gestaţiei, scroafele trebuie adăpostite în grajduri igienice, asigurîndu-li-se curăţenia corporală, prote­ jarea de diferite lovituri, precum şi un microclimat corespunzător. Asigurarea unor condiţii de m icroclimat favorabil porcilor din sectorul de m ontă şi gestaţie, constituie un alt factor im portant de care depind rezultatele obţinute : monta, fecunditatea, prolificitatea, starea de sănătate etc. Microclimatul în adăposturile de gestaţie trebuie reglat în funcţie de condiţiile atmosferice exterioare, cu ajutorul gurilor de ventilaţie sau a ventilatoare­ lor, cu ajutorul ferestrelor, dar nu şi a uşilor. In toate perioadele anului se vor evita excesul de um i­ ditate şi curenţii de aer.

32

Furajarea suplimen­

tara

automate

din

metalice

(

Furajarea suplimen­

tară

a

purceilor

se

poate

face şi

pe

jos

Tabelul 6

Factorii

de

Categoria

m icroclim at

în

Temp.

°C

Umld.

reiat.

%

Vieri

fe

şi

scroa-

adulte

Vieruşi

şi

scrofite

15-

l

8

18— 21

70— 75

70— 75

Pe tim pul căldurilor

adăposturile

pentru

reproducători

 

NH,

SHj

c o 2

Viteza curen­ ţilor de aer

mg/litru

aer

m/sec.

0,02

0.01 SU b 3/000

0,2—0,4

excesive se

va

asigura

o

ventilaţie maximă, iar la grupele de scroafe în m ontă şi în prim ele 10 zile după montă, nu se va perm ite ca tem peratura halelor şi com partim ente­ lor să crească peste 18°C, altfel este compromisă

fecunditatea, în sensul că procentul de scroafe care

fată scade sub 50»/0 din

tate, mai ales în perioada 15 iunie — 15 septem brie, în condiţiile de climă din ţara noastră. In ceea ce priveşte curăţenia adăposturilor, ea trebuie păstrată în mod perm anent, atît în com­ partim ent cît şi în padocuri şi aleile de circulaţie, altfel substanţele organice din furajele împrăştiate, îm preună cu cele din urină şi fecale, ferm entează, iar am oniacul creşte peste 0,02o/o, ajunge pînă la 5—20%, adică de 250— 1 000 ori mai m ult, ceea ce este echivalent cu reducerea poftei de mîneâre, pervertirea gustului animalelor. Scroafele în loc să mănînce raţia, beau urină, rod pereţii, se ling, fe­ nomene care influenţează negativ atît asupra dez­ voltării purceilor, cît şi asupra pregătirii pentru

lactaţie. De aceea curăţenia adăposturilor trebuie executată de două ori pe zi cu ajutorul razurilor

num ărul scroafelor m on­

şi a m ăturilor, iar în zonele de defecare se va folosi

în-

trucît se creează o um iditate în aer prea

are ca urm are producerea de condens şi deteriora­ rea tavanului adăpostului, mai ales atunci cînd

termoizolarea lui nu este bine făcută. Mişcarea scroafelor în sistemul gospodăresc e

bine să se facă în toate fazele de gestaţie, în toate anotim purile, cu excepţia zilelor prea calde sau prea friguroase. Ea trebuie să fie făcută în grupuri mici, pe grupe de gestaţie (scroafe care au fost m ontate

sau la distanţă de m axim um 8 zile şi

care fată la date apropiate. Anim alele nu vor fi forţate să m eargă prea repede, iar pentru scroafele şi scrofiţele în gestaţie avansată vor fi evitate băl­ ţile, gropile, platform ele de bălegar, deoarece din acestea ele pot lua pe corp o serie de microbi care, în anum ite condiţii, pot fi dăunători purcelului sugar.

lucer-

în aceeaşi zi

jetul de

apă. Nu

se

va

face uz

de exces

de apă

mare, care

Mişcarea

femelelor

gestante

se

va

face

pe

nierele sau terenurile din

jurul

ferm ei

cultivate

cu

alte leguminoase 30%

în

amestec

cu

perene

70«/o

sau cu topinam buri. Scoaterea lor

din

grajd

se

va

face însă numai după

neaţă, după ce roua s-a evaporat. Altfel vor avea

loc îm bolnăviri ale aparatului digestiv, uneori foarte grave.

de

m işcare sisterrlatic, pe lîngă faptul că se face o eco­ nomie m are de furaje concentrate (ceea ce face să scadă foarte m ult preţul de cost al purcelului la înţărcare), anim alele beneficiază de soare, vitamine, microelementele din pămînt, îngrijitorii se fam ilia­

consumul

tainului

de

dimi­

In

condiţiile

unei

păşuni

bune

şi

cu

un

orar

34

rizează mai bine cu caracterul animalelor, al fiecă­ rui anim al în parte, lucrează mai uşor, întrucît se reduce volumul lucrărilor de curăţenie şi transport

1— 3 capete

al bălegarului. De asem enea creşte cu

num ărul de purcei care se obţine cap de scroafă.

la

înţărcare,

pe

înainte

ca

scroafele

gestante

fie

transportate

la m aternităţi, se va executa dezinfecţia şi

zitarea lor corporală, prin spălare. Această operaţi­

iar

iarna cu 6—4 ore, înainte de a fi transportate la m aternităţi. Dezinfecţia şi dezinsecţia corporală poate face cu urm ătorul amestec : sodă caustică

se

une se va executa în tim pul verii

depara­

cu

1—2 ore,

0,5— l»/o plus Entomoxan

plus Entom oxan 5%o. Soluţiile se vor face în apă încălzită la tem peratura de 22—25°C.

5%o,

sau

formol

1—2%

FĂTAREA

Fătarea

scroafelor,

atît

în

sistem ul

industrial

cît

şi

în

cel gospodăresc,

are

loc în

m aternităţi.

M aternităţile trebuie pregătite, compartimentate,

curăţate, dezinfectate şi încălzite. Din acest punct de vedere, în scopul reducerii la m inim um posibil

sugari,

este necesar ca aceste pregătiri să se execute în- tr-o perioadă de 3—4 zile, astfel ca între două fă­

tări complete, în acelaşi com partim ent sau m ater­ nitate să existe repausul biologic. In tim pul acestui repaus adăposturile, după evacuarea animalelor, sînt dezinfectate cu un dezinfectant uzual, în con­ centraţiile obişnuite. In aceeaşi perioadă se execută curăţirea mecanică prin răzuirea şi îndepărtarea tuturor m urdăriilor, inclusiv a celor de pe geamuri, guri de ventilaţie, lăm pi de încălzit etc., după care se execută dezinfecţia propriu-zisă, cu aceleaşi de­

a

îmbolnăvirilor

şi

m ortalităţilor

purceilor

zinfectante, urm ate de zvîntarea şi văruirea postului. Este necesar de precizat că nu se

zinfectante, urm ate de zvîntarea şi văruirea postului. Este necesar de precizat că nu se

adă­

vor

reţine în m aternităţi purcei debili (hipotrepsici), sau

scroafe negestante, de la o populare la alta. Ast­ fel, lucrările de dezinfecţie sînt compromise, iar lanţul infecţios răm îne continuu între două gene­ raţii de purcei care se obţin în acelaşi adăpost. Se

36

asigură, în asemenea cazuri, infectarea purceilor

nou născuţi cu absolut toate bolile care au afectat genbraţia de purcei care s-au obţinut anterior pe acelaşi loc. încălzirea adăposturilor trebuie să se facă cu un

dublu scop : uscarea pereţilor ca

urm are a

dezinfec-

ţiei şi văruirii, dar şi pentru a

realiza

o

tem pera­

tură corespunzătoare pentru purcei în primele ore de viaţă şi în continuare, pentru toată perioada de alăptare. In adăposturi, în ziua fătării şi în prim ele 8— 10 zile după aceasta trebuie asigurată o tem ­ peratu ră de 24°C. Tem peraturile m ai m ari provoacă la scroafe şoc caloric m anifestat prin reducerea pof­ tei de mîncare, lipsa sau reducerea efortului de fătare, scăderea substanţială a producţiei de colostru şi lapte. Necesarul de căldură pentru purcei este m ai m are. La naştere acesta este de 28°C şi se va realiza cu ajutorul becurilor cu raze infraroşii, re- şouri electrice sau prin încălzirea duşumelei afec­ tată purceilor, prin soluţii de construcţie (montarea în grosimea ei fie de rezistenţe electrice, fie de tu ­

buri prin care să circule apa caldă). Scroafele se introduc în boxele de fătare cu 1—3

mai m ult, înainte de

fătare. In ziua care precede fătarea se face controlul uge­ rului şi în funcţie de pregătirea lui pentru lactaţie se hotărăşte asupra regim ului de furajare. Furajarea scroafelor va fi alcătuită din furaje laxative (tărîţe de grîu şi şrot) 50% din amestec, iar 50% furaj com binat sau amestec de făinuri de cereale. In aceeaşi zi, după exam inarea anim alului, se face toa­ leta ugerului şi dezinfecţia lui cu soluţii slabe de perm anganat de potasiu sau cloramină.

zile sau, dacă este posibil, şi

37

Fătările se vor desfăşura sub strictă supraveghere de către lucrătorii specializaţi, atît pe tim pul zilei cît şi pe tim pul nopţii. După fătare, se va executa la fiecare purcel tăierea sau ruperea ombilicului la 8— 10 cm, de la abdom en şi pensularea acestuia cu un amestec în părţi egale de tinctură de iod şi glicerină. Rumeguşul sau paiele, în vederea izolării purcei­ lor faţă de pardoseala de beton şi înlăturarea îm­ bolnăvirilor şi pierderilor, se vor pune pe toată su­ prafaţa uscată a boxei, la o distanţă de 1 m etru de la perete şi se va m enţine tim p de 10— 15 zile de la fătare pe tim pul verii şi 15—20 de zile pe tim pul iernii. Cînd purceii primesc furaje suplim en­ tare concentrate pe jos, se amestecă furajele cu ru m eguşul; ca urm are, se risipesc m ulte furaje pe de o parte, iar pe de altă parte sînt consumate amestecate cu rumeguş, fapt care produce m ulte îm bolnăviri din partea aparatului digestiv. In le­ gătură cu aceasta s-a observat că trebuie preferată

ridicarea rum eguşului după 8— 10 zile,

indiferent

de anotimp, bineînţeles dacă şi căldura culcuşului purceilor nu scade sub 24°C.

de

purcei în prim ele 24 ore, se va efectua redistribui­ rea purceilor pe scroafe, în raport cu capacitatea lor de alăptare, num ărul de sfîrcuri în producţie

şi starea lor de întreţinere.

Pentru

reducerea

la

maximum

a

pierderilor

Purceii

fătaţi

se

vor

înregistra

după

24

de

ore,

înregistrîndu-se

num ai

purceii

care

au

răm as

în

viaţă

în

această

perioadă

de

timp.

Purceii

care

au

fost născuţi m orţi,

cît

şi

cei

care

au

m urit

în

prl-

38

mele ore după fătare se socotesc neviabili şi nu se înregistrează, deoarece ei nu interesează din punct de şedere economic.

din

m atca de selecţie, se vor înregistra toţi purceii năs­

Pentru

a

se

evidenţia

însuşirile

scroafelor

cuţi,

separată.

inclusiv

cei

m orţi

şi

neviabili,

la

o

rubrică

HRĂNIREA

ŞI

CARE

ÎNGRIJIREA

SCROAFELOR

ALĂPTEAZĂ

aşa

fel încît greutatea lor corporală să nu scadă în pe­ rioada de alăptare şi să asigure o producţie bună de lapte. De aceea necesarul de furaje la scroafele în lactaţie creşte progresiv începînd din m omentul fătării şi pînă în momentul începerii înţărcărilor. Neasigurarea unei alim entaţii echilibrate a scroafe­ lor pe parcursul perioadei de alăptare are un efect dăunător asupra dezvoltării purceilor, creşte num ă­ rul îm bolnăvirilor şi pierderilor de purcei. Numărul de purcei înţărcaţi de la o scroafă scade, iar capa­ citatea de reproducţie a scroafelor după înţărcarea lor scade de asemenea.

Necesarul de hrană pentru scroafele cu purcei poate fi apreciat şi în funcţie de greutatea corpo­ rală, vîrsta scroafelor şi în raport cu num ărul p u r­ ceilor şi se exprim ă în unităţi nutritive. La o unitate nutritivă trebuie să se asigure : 100 g album ină digestibilă, cel puţin 6 g calciu, 4 g fos­

g

for, 20—25 g sare pe cap de

caroten la 100 kg greutate corporală. In cazul asigurării cu furaje combinate (1 kg fu­ raj = 2750 Kcal. metabolizabile) în vederea asigu­ rării unei alim entaţii raţionale a scroafelor în peri-

H rănirea

scroafelor

cu

purcei

se

dirijează

în

anim al

şi

30—35

40

Tabelul 7

Necesarul

de

U.N.

pentru

scroafele

în

lactafie

 

I

Scroafe pînă

la

3

ani

Scroafe peste 3 ani

Greutatea

Numărul

purceii

o r

corporală

 
 

7

8

9

10

li

7

8

9

10

 

120

140

51,

5,5

5 ,8

6,2

6 ,5

141— 160

5,2

5 ,6

5,9

6,3

6,6

4 ,3

4,7

5,0

5,4

161

180

5,4

5 ,8

6,1

6 ,5

6 ,8

4 ,7

5,1

5 ,4

5 ,8

181—

200

5,6

6 ,0

6,3

6,7

7,0

5 ,-

5 ,5

5 ,8

6,2

201 220

5 ,8

6,2

6 ,5

6 ,9

7 ,2

5,4

5 ,8

6,1

6,5

îl

4,7

6,1

6,5

6 ,8

oada de alăptare, în cazul în care înţărcarea are loc

la

lor, se vor aplica urm ătoarele norm e de furajare :

25

de

zile

şi nu

se ţine

cont de num ărul purcei­

Perioada de alăptare

Consumul mediu de furaje combinate în kg.

S ă p tă m

în a

I

2 ,7

 

a

Il-a

3,7

,,

a

111-a

4,7

,,

a

IV -a

5,7

In

perioada

de

alăptare

scroafele

se

hrănesc

de

trei ori pe

zi.

Furajul com binat se dă în diluţie

de

1 kg furaj la 2— 2,5 litri apă, la intervale egale de tim p (ora 6, 12, 18), executîndu-se adăpatul după

fiecare tain, în cazul în care nu sînt instalate adăpă­ tori autom ate în boxe.

cele

care au cantităţi reduse de lapte şi colostru, vor fi stim ulate în acest scop. Stim ularea secreţiei lactate

Scroafele

care

nu

au

lapte

(agalactice)

sau

41

se va face prin adm inistrarea de nutreţuri verzi, suculente şi prin m asaje ale glandei m am are execu­ tate cu m îna unsă sau cu vibratoare electrice, ca la masajul durerilor musculare. Rezultate bune dau şi compresele calde sau folosirea hormonilor ante- hipofizari. In cazul în care nu sînt obţinute rezul­ tate rapide se vor folosi scroafele doici, de aceeaşi vîrstă de fătare. Edemul m am ar consecutiv hiperproducţiei de lapte

se

de

trarea

grîu, etc. Scroafele cu scurgeri (metrite) se vor trata cu medicaţie generală (sulfamide şi antibiotice), iar local prin introducerea intrauterină a buj iilor de nitrofuran, Entozon, crysom etrină sau prin intro­ ducerea de comprimate de antibiotice. A dm inistra­ rea antibioticelor va fi asociată şi cu preparate care să favorizeze involuţia uterină şi evacuarea loşiilor sau a puroiului.

va

combate prin

de

furaje

reducerea

furajelor

şrot

de

şi adminis­

in,

tărîţe

laxative :

In

tot tim pul perioadei de alăptare vor fi exami­

nate cel puţin odată pe zi de către personalul cali­ ficat dezvoltarea purceilor şi starea glandei mamare. Numai astfel se va putea aprecia la tim p instalarea hipo sau agalaxiilor (reducerea sau întreruperea se­ creţiei de lapte), a m am itelor (inflam area ugerului) şi deci com prom iterea creşterii şi dezvoltării p u r­ ceilor.

(

 

HRĂNIREA

ŞI

ÎNGRIJIREA

PURCEILOR

 

SUGARI

Prim ele zile după fătare constituie pentru purcei perioada cea mai critică pentru viitoarea lor creş­

tere şi dezvoltare. In aceste zile organismul purcei­ lor trebuie să se adapteze la trecerea bruscă de la condiţiile vieţii intrauterine la viaţa extrauterină, din care cauză trebuie să facă faţă unor condiţii de

hrană şi

peratură, um iditate, gaze nocive etc.

P rin specificul său biologic, purcelul respiră ae­ rul cel mai de jos şi de obicei cel mai viciat. Porci­ nele au glandele sudoripare în num ăr mic, puţine, păr rar, slab dezvoltat. După naştere purcelul îşi continuă dezvoltarea în tr-u n ritm rapid, astfel că în două luni îşi m ăreşte greutatea de 15—20 o r i ; de aceea adăposturile trebuie să fie corespunzătoare. In m aternităţi microclim atul se asigură prin buna funcţionare a sistem ului de încălzire şi ventilaţie şi prin reglarea acestora în funcţie de tem peratura

m ediului exterior. Din prim a zi de viaţă şi

pînă la

înţărcare tem peratura în culcuşul purceilor trebuie să aibă valori descrescînde de la 28° în ziua fătării,

20° în m om entul înţărcării. Părerile igieniştilor

la

au fost diferite din acest punct de vedere în de­ cursul tim pului. Astăzi însă, prin studierea fiziolo-

de m ediu înconjurător

noi şi diferite, tem ­

43

giei mecanismului de term oreglare, au fost eliminate toate părerile care situau necesarul de tem peratură pentru purceii sugari în tre 10— 15°C. S-a stabilit

aproxirnafcL 21°CL.Aceasta este tem peratura cart* ,

asigură confoxtui pentru purcelul sugar, este tem ­ peratura superioară suportabilă de către scroafă, fără repercusiuni negative asupra stării ei de să­

nătate şi a producţiei de lapte. Aceasta este tem pe­ ratura care devine, sau este, o cheltuială productivă, deoarece pe lingă reducerea pierderilor la purcei

10— 12o/o, se evită îm bolnăvirile

şi astfel cheltuielile neproductive, iar ritm ul dp dezvoltare la purcei îşi păstrează proporţia sa nor­ mală. r^P e lingă tem peratură, um iditatea relativă trebuie sa fie cuprinsă între 65— 70%. In ceea ce priveşte gazele nocive, lim ita superioară a amoniacului fără nocivitate asupra organismului este de 1 mg la 1 litru de aer. De foarte m are im portanţă este lipsa curenţilor de aer. Pentru aceasta se vor păstra toate uşile de acces la m aternităţi în perm anenţă închise. P entru m enţinerea unor condiţii optim e de zooi-

de la 30—-35%, la

dg_

necesarul

fle t emperatură jţe n tru

purcei

esîe

gienă în m aternităţi este necesar să se execute

cu-

irăţenia interioară de trei

ori

pe

zi,

în

tim pul

şi

Idupă furajarea scroafelor, cu ajutorul razului, mă­ rturii şi furtunului cu apă. Spaţiul de alăptare nu

jse va spăla cu apă ; curăţenia în această zonă se va

cu razul şi m ătura. In cazul în care

lîn boxă apare diareea la purcei, aceasta se va cu­ răţa cu rum eguş şi apoi se va şterge locul cu sac înm uiat în soluţie dezinfectantă. ^ - P eriodic se va executa curăţenia geamurilor, uşi­ lor, instalaţiei de ventilaţie şi a grilajelor, iar de

un

efectua numai

două ori pe an se va vărui interiorul adăposturilor. Aceasta pentru că prin geam urile curate cantitatea de lumină care pătrunde în adăpost este mai mare,

creind o bună dispoziţie anim alelor care se odihnesc mai bine, se păstrează curăţenia culcuşului, iar agenţii infecţioşi sînt distruşi în cea mai mare parte. — Văruitul adăposturilor se va face numai după ră- /zuirea de pe pereţi, tavan, duşumea, boxe etc. a

va

folosi zeama de var proaspăt preparată şi la care se va adăuga sulfat de cupru 3%, pentru a mări \ capacitatea varului de a distruge microbii şi viru- Işurile, iar sulfatul de cupru împiedică dezvoltarea mucegaiurilor, în special pe tavan. t~ H rănirea purceilor sugari începe prin sugerea co- lostrului de la scroafă, colostrul constituind ali­ m entul principal al nou-născuţilor, prim ul furaj.

m urdăriei

şi

dezinfecţia

lor.

P entru

văruit

se

V ariaţia com poziţiei

 

3

 

Specificare

C/5

 

O

u

C an t. p e

m edie

zi

2,5

S

u b s t.

u s c a tă

23,89

S u b st. ta te

azo­

9 ,8

L actoză

3,3

u S u b st.

st.

b

S

g ra se m in e­

4 ,5

rale

0,5

colostrului

şi

Tabelul 8

laptelui de scroafă (% ) in cursul

lactaţiei

I

II

Perioada

t

S

p

III

IV

ă

de lactaţie

I

m

n

a

V

VI

VII

VIII

U

l_

xc

c

3,3

19,6

6,5

5,0

7,6

0,7

5,8

18,6

5,3

5,5

6 ,6

0,7

5 ,7

18,1

5,2

5,5

6 ,6

0,8

5,9

18,1

5,3

5,7

6,1

0,8

5,9

18,1

5,5

5 ,6

5 ,6

0 ,9

5,8

8 1 ,4

5 ,8

5,5

5 ,6

0 ,9

5,6

18,7

6,2

5,3

5,4

1,0

4,9

19,1

7,0

5,0

5 ,4

1.1

19,7

7,2

4,4

6 ,4

1.1

45

Laptele

conţine

apă,

substanţe

proteice

(cazeină

şi albumină), grăsimi, zahăr (lactoză), substanţe mi­ nerale, vitam ine etc. Conţinutul în substanţă uscată şi proteină variază în sens invers cu evoluţia can­ titativă a laptelui, pe cînd lactoza se m enţine cons- (

tantă. Sărurile m inerale cresc de la începutul pînă la sfîrşitul lactaţiei.

inaptele scroaieior este sărac în vitam ine p rim ă­ vara 51 Mijiţi cel friai bogat iri vitam ine iarna, ca u r- m are a acum ulam vTEarrnnei 'Â~ în ficat, p rin con­ sum area furajelor verzi în tim pul v eni. --------

în

creştere, laptele de vacă prezintă

sebită.

Tn

alim entaţia

porcilor,

mai

a o im portanţă

ales

celor

deo­

 

C om pozifla

laptelui

de

 

Total

 

Specificare

subst.

 

solide %

L

a p te

de

18,45

scroafă

L

a p te

de v acă

12,80

scroafă

com parativ

cu

a

Tabelul 9

celu i

de

v a c i

Grăsime

Proteină

Zahăr

Cenuşii

%