GENERALITĂŢI LEGATE DE SPECIA PORCINE
In ţa ra noastră, ag ricu ltu ra produce 30% din ve­ n itu l naţional. Z ootehnia contribuie şi ea la acest v en it cu o p a rte care creşte din ce în ce m ai m ult, odată cu extin d erea organizării producţiei anim ale bazată pe principii şi m etode ştiinţifice m oderne. C reşterea şi exploatarea porcinelor sîn t organizate la noi în conform itate cu nevoile econom iei naţio­ nale, pe bază de p lan u ri care stabilesc de la o etapă la alta efectivul necesar, s tru c tu ra acestuia, re p a rti­ ţia lui pe sectoare etc. E fectivul de porcine se creşte în ferm ele de stat, d in tre care o p a rte reprezintă ferm ele de selecţie (G orneşti, Terem ia, Tom natec, P ădureni) în C.A.P. şi gospodăriile individuale. In stru c tu ra efectivului pe categorii m atca rep rezin tă circa 10%, procent care se consideră norm al în tr-u n sistem de creştere raţională. La rîn d u l său, o p arte din m atcă rep rezin tă nucleul de selecţie, iar o parte reprezintă m aterialu l de reproducţie. De aici rezultă două m ari direcţii de exploatare a porcinelor : — creşterea p e n tru anim ale de prăsilă, care are loc în ferm e speciale, cu controlul descendenţilor în cadrul staţiilor de testa re ;

P urceii îşi dublează greu tatea de la făta re în 7— 8 zile. acest n u m ăr este necesar p e n tru producerea tu tu ro r reproducătorilor m asculi (20 m ii capete anual). pe cele fără grăsim e. spre deosebire de viţei. şi C.. în vederea m ontării celor 800 m ii de scroafe care constituie m atca din stru c ­ tu ra efectivului de porcine pe ţară. m ai corect. sau. care se face în ferm ele gospodăreşti. astfel că la 12— 14 luni 6 . De asem enea. In ultim ii ani consum atorii preferă c ăr­ nurile slabe. S porirea urm ează să se facă odată cu extin d erea raselor d in tip u l de carne. La 6— 10 luni. la care dublarea greu tăţii corporale are loc abia la cîteva luni. CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR Porcii sîn t anim ale precoce.P. în com plexele in d u striale şi în sectorul individual. Porcul atinge foarte tim p u riu m atu ritate a fiziolo­ gică şi economică.S. producătoare de carne şi grăsim e. aşa fel încît acestea să ajungă să rep rezin te 80% din întregul efectiv. planul de am eliorare prevede în fiin ţarea a 26 ferm e de elită în care se vor creşte circa 7 m ii de scroafe . De aceea şi cheltuielile. ia r beneficiile realizate in tră re ­ pede în circuitul de producţie.A.— creşterea porcinelor p e n tru producţie. din I. care se fac în scopul creşterii şi îngrăşării porcilor. la ace­ eaşi vîrstă (6— 10 luni) scrofiţele p e n tru reproduc­ ţie sîn t apte p e n tru m ontă. In dezvoltarea viitoare a creşterii porcilor se pre­ vede sporirea efectivului de porci la 9 m ilioane capete în 1980. porcii puşi la îngrăşat ating o g reu tate de 100— 150 kg .A. se re ­ cuperează repede.

în tr-u n an. un kilogram de carne de pasăre se poate obţine cu u n consum de n u tre ţu ri (amestec) de 2. Porcii sîn t anim ale prolifice. felul în care s-a făcut m onta etc. iar un kilogram de carne de ovine cu 7 . în condiţii obişnuite. sau în tre 110 şi 120 de zile. de dezvoltarea lor corporală (greutatea la naştere). de la o scroafă se pot obţine m ai m u lt de două fătări. u n kilogram de carne de porc se obţine cu 3. iar de la o scroafă. în funcţie de nu m ăru l purceilor. Porcii. de felul în care sînt în tre ţin u te scroafele-m am e în perioada de ges­ ta ţia Perioada de alăp tare este de asem enea scurtă. De la o scrofiţă se pot obţine în m edie 8 purcei.2 kilogram e şi peste de n u tre ­ ţu ri concentrate. pe cînd to t u n kilogram de carne de bovine se obţine cu 6— 8 kilogram e.5 kilogram e în sus . D upă înţărcare. gestaţia scroafelor durează p u ţin : 3 luni. în term en de 4— 10 zile in tră în călduri şi reiau u n nou ciclu de producţie . cum au fost h răn iţi în ain te şi d u p ă îm perechere. care se pot m onta cel m ai devrem e la vîrsta de 16— 17 luni şi fată abia la 25— 26 luni.pot făta. astfel. Astfel. 3 săptăm îni şi 3 zile. Pe lingă aceasta. aceasta este în le­ g ătu ră cu o serie de factori d in tre care cei m ai im ­ po rtan ţi sîn t : să n ătatea părinţilor.2—2. rasa. pînă la 20 de capete şi peste. în com paraţie cu alte specii de anim ale : 25—56 de zile. sau chiar cinci fătă ri în doi ani. scroafele h răn ite corespunzător. spre deosebire de viţele. D esigur că sîn t şi anim ale care dau naştere la m ai p u ţin i purcei la o făta re . folosesc cel m ai bine hrana. după păsări. S înt şi scroafe care dau naştere la m ai m ulţi purcei. 10 purcei.

d ato rită conform aţiei tu b u lu i digestiv. fără picioare şi organe in tern e rep rezin tă 72— 75% din greu tatea vie . conserve. 1 kg carne de oaie dă 1 430 calorii . Pe lingă aceasta. tau rin ele sem iîngrăşate 45— 50% . cit şi g rău n ­ ţele.8— 10 kilogram e. carnea de porc are şi însuşirea de a se conserva în sta re crudă m ai bine decît alte cărn u ri . iar ca pro­ 8 . res_ tp u ra n te şi din in d u stria alim entară. ra n ­ dam entul la tăie re al porcilor se prezintă în felul u rm ă to r : porcii de carne tăiaţi. D intre anim alele de abator. laptele şi subprodusele sale şi reziduurile de la abatoare sau cele m enajere. ea se p re­ tează fo arte bine la p rep ararea celor m ai diferite produse : m ezeluri. diferite p rep arate cu d u rată m are de păstrare. deoarece conţine un procent scăzut de apă şi folosită în h ran a om ului produce u n n u ­ m ăr însem nat de calorii. valoarea calorigenă a cărn u rilo r se prezintă în felul u rm ă to r : 1 kg carne de bovine furnizează 1 580 calorii . poate folosi toate fe­ lurile de n u tre ţu ri. C arnea de porc este superioară din pu n ct de ve­ dere calitativ. ovinele 40— 50%. de la cantine. fără picioare şi organele interne. afum ături. la porc se înregistrează diferen ţa cea m ai m ică în tre g reu tatea vie şi g reu tatea anim alului tăiat şi îm p ă rţit în două ju m ă tă ţi (carcase). In com paraţie cu carnea altor specii de anim ale. 1 kg carne de porc 2 700 calorii. tau rin ele îngrăşate 65% . fiind u n anim al om nivor. P rin aceasta se înţelege că. In com paraţie cu cele­ lalte specii de anim ale producătoare de carne. P e lîngă valoarea n u tritiv ă calorigenă ridicată. porcii prezintă ra n ­ dam entul cel m ai rid icat la tăiere. El foloseşte foarte bine a tît plan tele verzi. porcul.

Incepînd din anul 1971 asem enea form aţiuni de creştere şi îngrăşarea porcilor au fost introduse şi în sectorul 9 . astfel încît. în cadrul în tre p rin d erilo r agricole de stat. avînd un flux tehnologic continuu. cît m ai ales în sistem ul industrial. el nu ferm entează dacă nu este am estecat cu paie. P e baza experienţei acum ulate în u ltim ii ani şi în urm a alocării din fondurile de s ta t a investiţiilor crescînde în sectorul zootehnic.A.S. acestea fiind speciile care se pretează cel m ai bine la creştere intensivă.duse secundare. a tît în sistem ul gospodăresc al C.. în toate perioadele anului. porcii se hrănesc cu n u tre ţu ri concentrate.A.P. In schim b. şi I. aşezat în platform e. s-au co n stru it şi dat în exploatare com plexe in d ustriale p e n tru creşterea şi îngrăşarea porcilor. A cestea sîn t sectoare specializate în care se prac­ tică sistem ul de creştere intensivă. în com plexele de creştere şi îngrăşare a porcilor. Din an u l 1970. u n ită ţi care sîn t în tr-o con­ tinuă dezvoltare. La fel cu păsările. d a to rită co nţinutului său m are în apă . sau chiar în sistem ul gospodăresc. faţă de u n ită ţile şi ferm ele de tip gospodăresc (46%). n u dez­ voltă căldură şi deci nu se distru g agenţii infecţioşi pe care i-a r p u tea conţine. pielea şi p ărul sîn t valorificate în scopuri industriale. bălegarul de porc are o valoare agro­ tehnică m ai scăzută. ponderea producţiei de carne de porc o rep rezin tă com plexele in d u striale (54%). cu condiţii de exploatare m oderne şi care asigură ob­ ţinerea u n o r indicatori tehnico-econom ici superiori celor obţinuţi p rin creşterea în gospodăria indivi­ duală.

care se Tace in ferm ele gospodăreşti. la ac e­ eaşi vîrstă (6— 10 luni) scrofiţele p e n tru reproduc­ ţie sînt apte p e n tru m ontă.P. iar beneficiile realizate intră r e ­ pede în circuitul de producţie. La 6— 10 luni. porcii puşi la îngrăşat ating o g reu tate de 100— 150 kg . acest n u m ăr este necesar p en tru producerea tu tu ro r reproducătorilor masculi (20 m ii capete anual). şi C. De aceea şi cheltuielile. la care dublarea greu tăţii corporale are loc abia la cîteva luni. in com plexele industriale şi în sectorul individual. astfel că la 12. In ultim ii ani consum atorii p referă c ăr­ nurile slabe. se re ­ cuperează repede. De asem enea. din I. CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR Porcii sîn t anim ale precoce. pe cele fără grăsime. m ai corect. Sporirea urm ează să se facă odată cu extin d erea raselor din tip u l de carne. în vederea m ontării celor 800 m ii de scroafe care constituie m atca din stru c­ tura efectivului de porcine pe ţară. planul de am eliorare prevede înfiin ţarea a 26 ferm e de elită în care se vor creşte circa 7 mii de scroafe . care se fac în scopul creşterii şi îngrăşării porcilor. spre deosebire de viţei.A. sau.A. aşa fel in ­ cit acestea să ajungă să reprezinte 80°/i> din întregul efectiv. In dezvoltarea viitoare a creşterii porcilor se pre­ vede sporirea electivului de porci la 9 m ilioane capete în 1980. producătoare de carne şi grăsim e.— creşterea porcinelor pentru producţie.M luni 6 . P urceii îşi dublează g reu tatea de la fătare în 7— 8 zile.. Porcul atinge foarte tim p u riu m atu ritate a fiziolo­ gică şi economică.S.

scroafele h ră n ite corespunzător. după păsări.2 kilogram e şi peste de n u tre ­ ţu ri concentrate. D upă înţărcare. folosesc cel m ai bine hrana. pe cînd to t un kilogram de carne de bovine se obţine cu 6— 8 kilogram e. felul în care s-a făcut m onta etc. în term en de 4— 10 zile in tră în călduri şi reiau u n nou ciclu de producţie . Porcii sîn t anim ale prolifice. spre deosebire de viţele. în tr-u n an. astfel. S înt şi scroafe care dau naştere la m ai m ulţi purcei.pot lăta. care se pot m onta cel mai devrem e la vîrsta de 16— 17 luni şi fată abia la 25— 26 luni.2— 2. aceasta este în le­ g ă tu ră cu o serie de factori d in tre care cei m ai im ­ p o rtan ţi sîn t : săn ătatea p ărinţilor. sau chiar cinci fătări în doi ani. iar de la o scroafă. în condiţii obişnuite. D esigur că sîn t şi anim ale care dau naştere la m ai p u ţin i purcei la o făta re . iar un kilogram de carne de ovine cu 7 . u n kilogram de carne de pasăre se poate obţine cu u n consum de n u tre ţu ri (amestec) de 2.5 kilogram e în sus . u n kilogram de carne de porc se obţine cu 3. de felul în care sîn t în tre ţin u te scroafele-m am e în perioada de ges­ taţie. de dezvoltarea lor corporală (greutatea la naştere). Perioada de alăp tare este de asem enea scurtă. de la o scroafă se pot obţine m ai m ult de două fătări. cum au fost h ră n iţi în ain te şi du p ă îm perechere. 10 purcei. pînă la 20 de capete şi peste. rasa. în funcţie de num ărul purceilor. Porcii. în com paraţie cu alte specii de anim ale : 25—56 de zile. De la o scrofiţă se pot obţine în m edie 8 purcei. gestaţia scroafelor durează puţin : 3 luni. sau în tre 110 şi 120 de zile. 3 săptăm îni şi 3 zile. A stfel. Pe lîngă aceasta.

C arnea de porc este superioară din pu n ct de ve­ dere calitativ. 1 kg carne de porc 2 700 calorii. fiind u n -animal om nivor. Pe lingă aceasta. tau rin ele sem iîngrăşate 45— 50o/0 . In com paraţie cu carnea altor specii de anim ale. afum ături. ea se p re ­ tează foarte bine la p rep ararea celor m ai diferite produse : m ezeluri. dato rită conform aţiei tu b u lu i digestiv. laptele şi subprodusele sale şi reziduurile de la abatoare sau cele m enajere. fără picioare şi organele interne. 1 kg carne de oaie dă 1 430 calorii . El foloseşte foarte bine a tît plantele verzi. ovinele 40— 50o/0.8— 10 kilogram e. iar ca pro ­ 8 . D intre anim alele de abator. porcul. conserve. de la cantine. res^tpurante şi din in d u stria alim entară. cît şi g rău n ­ ţele. porcii prezintă ra n ­ dam entul cel m ai rid icat la tăiere. ra n ­ dam entul la tăiere al porcilor se prezintă în felul u rm ăto r : porcii de carne tăiaţi. In com paraţie cu cele­ lalte specii de anim ale producătoare de carne. carnea de porc a re şi însuşirea de a se conserva în sta re crudă m ai bine decît alte c ă r n u r i. P rin aceasta se înţelege că. fără picioare şi organe in tern e rep rezin tă 72— 75% din g reutatea vie . tau rin ele îngrăşate 65% . P e lîngă valoarea n u tritiv ă calorigenă ridicată. deoarece conţine un procent scăzut de apă şi folosită în h ran a om ului produce u n n u ­ m ăr însem nat de calorii. poate folosi toate fe­ lurile de n u tre ţu ri. valoarea calorigenă a cărn u rilo r se prezintă în felul u rm ă to r : 1 kg carne de bovine furnizează 1 580 calorii . la porc se înregistrează d iferenţa cea m ai m ică în tre g reu tatea vie şi g reu tatea anim alului tăiat şi îm p ă rţit în două ju m ă tă ţi (carcase). diferite p rep arate cu d u rată m are de păstrare.

nu dez­ voltă căldură şi deci nu se distru g agenţii infecţioşi pe care i-a r p u tea conţine.A. în com plexele de creştere şi îngrăşare a porcilor. ponderea producţiei de carne de porc o rep rezin tă com plexele in d u striale (54%). u n ită ţi care sîn t în tr-o con­ tinuă dezvoltare. Pe baza ex p erienţei acum ulate în u ltim ii ani şi în urm a alocării din fondurile de sta t a investiţiilor crescînde în sectorul zootehnic. pielea şi p ăru l sîn t valorificate în scopuri industriale.P. bălegarul de porc are o valoare agro­ tehnică m ai scăzută. A cestea sîn t sectoare specializate în care se prac­ tică sistem ul de creştere intensivă. faţă de u n ită ţile şi ferm ele de tip gospodăresc (46«/o). şi I. porcii se hrănesc cu n u tre ţu ri concentrate. acestea fiind speciile care se pretează cel m ai bine la creştere intensivă. D in anul 1970. d a to rită conţinutului său m are în a p ă . a tît în sistem ul gospodăresc al C. cu condiţii de exploatare m oderne şi care asigură ob­ ţin erea u n o r indicatori tehnico-econom ici superiori celor obţinuţi p rin creşterea în gospodăria indivi­ duală.. In schim b.duse secundare.A. cît m ai ales în sistem ul industrial. în cadrul în tre p rin d erilo r agricole de stat. aşezat în platform e. sau chiar în sistem ul gospodăresc.S. el nu ferm entează dacă nu este am estecat cu paie. Incepînd din anul 1971 asem enea form aţiuni de creştere şi îngrăşarea porcilor au fost introduse şi în sectorul 9 . La fel cu păsările. în toate perioadele anului. avînd u n flux tehnologic continuu. s-au construit şi dat în exploatare com plexe in d u striale p e n tru creşterea şi îngrăşarea porcilor. astfel încît.

creşterea se face în circuit închis. purcelul în ţărcat este tre c u t în categoria tin e re t sau cum este denu­ m it în lim bajul cu re n t : tin e re t de 2—4 luni. C reşterea purceilor. * * * Progresul în re g istrat în ultim ii ani în creşterea anim alelor a produs o m odificare a tît în tehnolo­ gia de creştere cît şi în înţelesul u nor noţiuni. D ar vîrsta de în ţă rca re diferă de la u n sistem la altul. aceştia sîn t crescuţi apoi d iferen ţiat. sub form ă de com plexe intercooperatiste. D in aceste cauze. In ferm ele de creştere a porcilor ca şi în m ajori­ tatea gospodăriilor personale. în noţiunea de purcel fiind cuprinşi nu num ai purceii sugari ci şi cei înţărcaţi. adică se cresc scroafe sau scrofiţe de la care se obţin p u r c e i. P urcelul poate fi în ţă rca t la 56 de zile — în creşte­ rea extensivă sau la 42 de zile atunci cînd există condiţii p e n tru buna dezvoltare a purcelului. a fost necesară tra ta re a în pa­ ginile prezentei lu crări şi a u n o r aspecte. alţii p e n tru reproducţie. ap aren t m ai d e p ă rtate de titlu l lu crării : noţiuni de anato­ m ie şi fiziologie. suferă astfel m odificări în funcţie de d estin aţia ca­ tegoriei respective. Astfel. ti­ n e re t la în grăşat (grăsuni). Astăzi. creşterea şi în g rijirea porcilor tineri. nu m ai există o diferen ţiere a tît de netă în tre categoriile : purcel sugar. purcel înţărcat. p reg ătirea scrofiţelor şi scroafelor p e n tru fătare. asigurînd astfel m a­ terialu l porcin p e n tru u n nou ciclu. In com plexele de creştere a porcilor în ţărcarea se face la 25 de zile. unii p e n tru producţia de carne (îngrăşare). 10 .cooperatist.

S ecreţia sucului gastric la porc se face continuu. funcţiile legate de procesul de alăp tare şi de procesul de m aturizare al purceilor. uscat sau um ed. T ransform ările n u tre ţu rilo r în stom ac sau diges­ tia stom acală. indi­ fere n t de regim ul de alim entaţie. zgom otul ad­ m in istrării ei. Rolul tubului digestiv constă în lu area din m ediul în co n ju răto r a fu rajelo r şi apei. precum şi unele noţiuni necesare pen­ tru înţelegerea cerinţelor purceilor faţă de condiţiile m ediului ex terio r : tem p eratu ră. Cele m ai im portante tran sfo rm ări ale furajelo r se petrec în stom ac şi în intestine. A paratul digestiv. ca substanţe nutritive. a e ri­ sire etc. care le îm prăştie apoi la diferi­ tele p ă rţi ale organism ului.UNELE PA RTICU LARITĂ ŢI ANATOMICE ŞI FIZIOLOGICE ALE PORCINELOR P e n tru lu crarea de faţă am considerat necesară prezentarea cîtorva p articu la rită ţi anatom ice şi fi­ ziologice specifice porcinelor şi anum e : alcătuirea şi funcţiunea ap aratu lu i digestiv. sîn t m ai ales de n a tu ră chim ică şi au loc sub acţiunea ferm enţilor sucului gastric. 11 . A ceasta are o m are în ­ sem nătate practică. um iditate. de a le tran sfo rm a fizic şi chimic. în sensul că este bine ca. este obişnuit cu ora fixă de adm i­ n istrare etc. Ea este in flu en ţată pozitiv de reflexele condiţionate (anim alul aude cînd se prep ară hrana. astfel ca să poată trece din el în sînge.) A dăparea în ain te de ad m in istrarea hranei m ă­ reşte secreţia stom acului.

lactobacili. Din stom ac chim ul este trim is în mod ritm ic în intestin u l subţire. S fîrşitu l elim inării are loc la 4— 5 zile după declanşarea ei. proaspete. începerea elim inării n u ­ tre ţu rilo r se face abia după 11— 13 ore. să se gă­ sească apă curentă. in testin u l purceilor este lipsit de bacterii. n u tre ţu ­ rile ferm en tate produc o secreţie m ai m are de suc stom acal decît n u tre ţu rile dulci. N um ărul lor scade în cursul perioadei de alăptare. La 24 ore. N atu ra n u tre ­ ţu rilo r şi m odul lor de p rep a ra re au efecte diferite asupra secreţiei gastrice. curată. bacili Proteus etc. F ăinurile produc o secre­ ţie m ai m are de suc stom acal decît boabele cerea­ lelor sau uru ielile acestora. Aci. proaspătă. In re stu l vieţii num ărul germ enilor se m enţine destul de constant. De asem enea. La porc.la dispoziţia porcilor.) în m om entul naşterii. Sub acţiunea sucului gastric n u tre ţu rile din sto­ mac se tran sfo rm ă în tr-u n fel de terci n u m it chim. cu sucul pancreatic şi cu bila sau fierea pe care o produce ficatul. sănătos. stom acul nu este niciodată gol. n u m ăru l acestora este cel m ai m are din to ată viaţa u n u i porc norm al. coli. revenind la concentraţia m axim ă în prim a zi de înţărcare. In mod obişnuit la porcul sănătos. aceasta p e n tru că p e n tru golirea lui după tain u l de dim ineaţă. iar a ta in u ­ lui de seară după 13— 18 ore. 12 . ferm enţii sucurilor digestive sîn t secre­ taţi în p arte de către bacteriile pe care tu b u l di­ gestiv al porcului le conţine în mod obişnuit (B. streptococi. in d iferen t de vîrstă. acesta este am estecat prin m işcările p ereţilor intestinali şi bine om ogenizat cu sucul in testinal produs de către glandele in tes­ tinale din mucoasă.

digestia celulozei a re loc în foarte mică m ăsură şi că sub acţiunea ferm enţilor u n o r bacterii. precum şi cele din perioada în ţă r­ cării şi chiar după aceasta. /a h a ru rile n edigerate în in testin u l subţire. m ai ales în h răn irea cu fu ra je uscate. Concom itent cu ea şi în continuarea digestiei are loc absorbţia substanţelor n u tritiv e. fu raje. In in testin u l subţire.Aceste cunoştinţe sîn t elem entare p e n tru a putea cunoaşte şi apoi com bate îm bolnăvirile ap aratu lu i digestiv al p urceilor în special cele d in prim ele zile după fătare. A cest lucru a re o im p o rtan ţă prac­ tică deosebită p e n tru organizarea jgheaburilor. tim p de 2— 3 săptăm îni. principii n u tritiv i trec din conţinutul intestinal (chil). C ercetările din ultim a vrem e au a ră tat însă că. pînă de curînd era socotit că descom pune celuloza şi am idonul. P rin m ecanism ul com plex al absorbţiei. De aceea. care sîn t punctul de plecare a u n o r im portante tu lb u ră ri intestinale şi a diareei. la porc consum ul de apă. digestia substanţelor n u tri­ tive este aproape com plet term inată. se face adeseori a lte rn a tiv cu eli­ m in a rea fecalelor (defecarea). culcuşurilor în in terio ru l boxelor. în in­ te stin u l gros suferă ferm entaţii. La nivelul in testin u lu i su b ţire sîn t absor­ bite cele m ai m ari can tităţi de vitam ine. A ltfel. în toate cazurile de diaree ne­ specifică se va căuta să se elim ine din ra ţia anim a­ lelor şi m ai ales a purceilor fu rajele care conţin zaharuri. să ru ri m i­ nerale şi apă. p rin peretele intestinului. D igestia se term in ă în in testin u l gros care. adă­ pătorilor. în sînge şi lim fă. în rîn d u l anim alelor din boxă apar nişte tu lb u ră ri 13 . C a la m ajo ritatea anim alelor.

se sug. la su p rafaţa sfîrcului sau m am elonului. n u m ăru l purceilor în ţărcaţi şi num ărul de or­ dine al lactaţiei. în prim ele 21 de zile de lactaţie. Urm ează apoi faza d e „lăsare a laptelui". se bat). dezvoltare.6 kg. In condiţii norm ale. Producţia. ~ Glanda m am ară — ugerul — este form ată la scroafe din 5—8 perechi de m am ele.(îşi m uşcă şi m ănîncă urechile. îndeosebi cînd sp aţiul afectat pe cap de anim al este mic. alim entaţia. Laptele se adună în două re z e rv o a re — sinusurile galactofore — din care iese apoi p rin su p t sau m uls. Cea m ai bună secreţie de lapte o dau scroafele în prim ele săptăm îni de lactaţie. in te rv alu l în tre 2 supturi este de 60— 75 m inute. care adeseori se soldează cu îm bolnăvirea şi m oartea m u lto r anim ale sau cu încetinirea ritm u ­ lui d e creştere. V aloarea unei scroafe în ceea ce priveşte producţia de lapte se apreciază după g reu tatea totală a purceilor la vîrsta de 21 de zile şi la înţărcare. Scăderea producţiei de lapte este foarte accentuată începînd cu cea de a 6-a săptăm înă a lactaţi ei. Fiecare m am elă conţine acinii (ciorchinii). rep rezin tă 1/3 din producţia totală de lapte. p rin două canale. aşezate pe două rîn d u ri paralele pe faţa inferioară a abdom e­ nului şi a pieptului. care produc laptele şi colostrul. F actorii care determ ină producţia de lapte sîn t : ereditatea. nu m ăru l purceilor năs­ cuţi. M a­ m elele anterioare sîn t m ai dezvoltate şi m ai p ro ­ ductive decît celelalte. sub 0. P rim a fază a fiecărei pe­ rioade de su p t este caracterizată p rin tr-u n m asaj pu tern ic al m am elelor de către purcei. Scroafele au cea m ai ridicată producţie de lapte în lactaţia a 2-a. îngrăşare. coada. care durează în m e14 .6 m 2. Cea m ai m are producţie m edie zilnică constatată a fost de 12.

5 13.0 3 . S ecreţia de lapte a ugeru lu i este în tre ţin u tă p rin s u p t .die 18 secunde.8 6 . în sensul că este m ai bogat în substanţe proteice şi m ai sărac în lactoză.2 0 . A nticorpii colostrali sîn t substanţe care consum ate în prim ele 6 ore de viaţă ap ără purceii îm potriva agenţilor infecţioşi (bacterii şi virusuri) care p ă ­ tru n d în organism ul lor.1 7 5 . Tabelul 1 C om p oziţia m ed ie a c o lo s tr u lu i şl la p te lu i de scroafă în g Componentul Colostru Lapte % S ub stan ţă S ubstanţe S ub stan ţe L actoză S ubstanţe uscată azotate grase m inerale 24 .4 5 . P e n tru ca u n colostru să conţină anticorpii specifici agenţilor infecţioşi din m ediul în care se naşte purcelul. Colostrul — secreţia glandei m am are din prim ele zile — are. o compoziţie chim ică d i­ ferită.4 2 0 .9 2 C olostrul a re o valoare biologică de neînlocuit p e n tru nou-născuţi. m ai ales pe cale digestivă în prim ele 24 ore de viaţă. precum şi în anticorpi. 15 . p e n tru că acestca au m ai m u lt lapte.7 ' 18. P urceii sug în totdeauna acelaşi sfîrc şi le p refe ră pe cele anterioare. faţă de lapte. este n eapărată nevoie ca m am a să fi venit în contact cu aceştia. în decurs de 24 ore.8 3 6 . p e n tru a nu scădea este ne­ voie de cca 35 su p tu ri la începutul lactaţiei şi 11 spre sfîrşitu l lactaţiei. Această valoare constă în con­ ţin u tu l său în polivitam ine.

iar purceii nep ro fitîn d de ei p rin su p t se îm bolnă­ vesc în prim ele ore de viaţă şi de cele m ai m ulte ori pier. apoi scade şi dispare com plet la 72 de ore. P urceii care nu au beneficiat de colostru supravieţuiesc în procent foarte mic. El a re ca scop să facă. U na d in tre constantele m ediului in te rn al an i­ m alelor este tem p e ra tu ra corporală. anticorpii colostrali nu se produc. Porcii dom estici şi în special rasele am eliorate sîn t anim ale cu pielea lipsită de u n p ăr abundent. ca şi da­ to rită tem p e ra tu rilo r p rea ridicate din m ediul înconjurător. adică să fi sta t cel p u ţin 60 de zile în ain te de fă ta re în ferm a în care va avea loc fătarea. iar pe de altă p a rte să sta ­ bilească şi să conducă relaţiile anim alului cu m ediul înconjurător. din cauza d u rerilo r pro­ vocate de dinţii p rea ascuţiţi ai purceilor. pe de o p arte. El stabileşte în felul acesta dezvoltarea arm o­ nioasă a p ă rţilo r organism ului. D atorită fap tu lu i că porcul are un n u m ăr redus de glande sudoripare. glandele cu secreţie internă. 16 . colostrul deci n u -i conţine. A cest ap arat este fo rm at din a p a ra tu l circulator cu sîngele şi lim fa.cu cel p u ţin 60 de zile în ain te de fătare. Scroafa este predispusă la agalaxie (lipsa secre­ ţiei de lap te sau colostru). precum şi m ăsura influenţei factorilor m ediului am biant asupra bunei funcţionări a organism ului. A bsorbţia anticorpilor din colostru de către tu b u l digestiv al purceilor este m axim ă în prim ele 3 ore de viaţă. sistem ul nervos şi organele de sim ţ. leg ătu ra şi arm onizarea d in tre p ă rţile compo­ n e n te ale organism ului. A paratul de arm onizare şi integrare. A ltfel.

um iditatea relativ ă nu influenţează ritm u l de creştere al p u r­ ceilor şi calitatea acestora.3 38 . 17 . Tabelul 2 T em p eratu ra co rp o ra lă la p orc în °C P u r c e i 0 — 14 z i l e P u r c e i 15— 21 z i l e P u rc ei 4— 7 să p tăm în i T in e re t 2 — 4 luni Scroafe 3 9 . faţă de alte specii de anim ale.m odalităţile de p ă stra re constantă a tem p eratu rii corporale sîn t m ai restrînse. în a doua de 26—25°. în tim p ce tem p e ra tu ra economică din boxa purceilor tre b u ie să fie de 28°C în prim ele 24 de ore . iar în ju ru l datei de în ţă rca re tem p e ra tu ra va fi de 2 0°C + 2° (cu v ariaţie de 2° în plus sau în m inus). iar în al doilea rîn d sînt neeconomice.5 39 . în p rim a săptăm înă tem p e ra tu ra va fi de 26—27°C. T em p eratu rile de peste 28°C în prim ul rîn d nu sîn t su p o rtate de purcei.4 3 9 — 3 9 .8 D upă observaţiile noastre. de la prim a zi de fă ta re şi pînă la în ţărcarea purceilor. în a tre ia şi a p a tra de 22—20°. Dacă tem p e ra tu ra se păstrează la valori constante conform categoriei de v îrstă de m ai sus. în tru c ît încarcă p reţu l de cost fără a avea o in fluenţă pozitivă asupra creşterii şi dez­ voltării purceilor. p e n tru scroafe în pe­ rioada de lactaţie tem p e ra tu ra m ediului în co n ju ră­ to r este optim ă dacă oscilează în tre 24— 18°C.5 39 .

P ietrain etc. A lbul m ijlociu. Duroc. Rasele perfecţionate. Porcul L andrace este tip u l porcului de bacon. prolificitate şi m ai ales p rin producţia de carne. v arie­ tate a Bazna. p en ­ tru obţinerea u n o r m etişi care se caracterizează p rin tr-o vigurozitate m ai m are. sînt rase locale şi rase im portate. — rase m ix te : rasa Berk. varie­ tate a Bazna. rasa P alatină. Edelschw ein. ritm de dezvoltare m ai intens. R asa Stocii şi rasa P alatin ă sîn t rase tardive. am elioratoare. A ceastă rasă se distinge p rin precocitate. al X lX -lea. C ornw all. Landrace. 18 . Rase im portate : rasa M arele alb (Large W hite). Landrace. H am pshire. rasa M angaliţă. Din acest mozaic de rase s-au im pus p rin produc­ ţiile şi productivităţile lor rasele : M arele alb (Y orkshire. Rase lo ca le : rasa Stocii.RASELE DE PORCI DIN R. rasa A lbul m ijlociu. cu m are prolificitate . — de grăsim e : rasa M angaliţa cu varietăţile ei. creată în D anem arca. rasa Landrace sau daneză. . Large W hite) rasă de carne form ată în A nglia în sec. se îm p art la rîn d u l lor în rase : — de carne : M arele alb.S. A lbul de B anat. porcul rom ânesc de carne. H am pshire. Scroafele din aceste rase sîn t încrucişate cu vieri din rase ca : Duroc. P ie tra in etc. ROMÂNIA Rasele de porci care se cresc în ţa ra noastră. folosesc m ai bine fu rajele şi sîn t m ai rezistenţi la boli. . P ietrain. Edelschvvein.. porcul de S trei. porcul de S trei etc.

De aceea.In sistem ul gospodăresc se m ai cresc rasele Bazna. P e n tru a obţine o ren ta b ilita te superioară. p e n tru că în felul acesta se u ti­ lizează m ai bine spaţiul de cazare. SISTEME DE CREŞTERE A PORCILOR In vederea obţinerii unei eficienţe sporite în creş­ tere a şi îngrăşarea porcilor. ateromatoza). tre ­ buie ca porcii puşi la în g răşat să posede o serie de însuşiri valoroase : să dea u n spor zilnic cît m ai 19 . consum ul mare de grăsim i la oam eni favorizează îm bolnăviri ale ap aratu lu i circulator (arteroscleroza. M angaliţa şi m etişii acestora. Cele m ai bune rezu ltate în creşterea porcilor se obţin în ferm e specializate. P referinţa insă a consum atorilor p e n tru cărn u ri fără grăsime sau cu foarte puţină grăsim e. cu rase de carne. C reşterea porcilor treb u ie astfel organizată. să fie înlocuite tre p ta t pe plan m ondial. în sistem ul de producţie bazat pe exploatarea porcului în circuit închis. face ca rasele de gră­ sime. sau m ixte. cu cheltuieli cît m ai mici. treb u ie ca întreg fluxul tehnologic în aceste sectoare să fie organizat pe baze tehnico-ştiinţifice m oderne. încît să se obţină o cît m ai m are producţie de carne. Cornwall. asem e­ nea sectoare treb u ie să fie specializate p rin concen­ tra re a efectivelor. dar şi în ţa ra noastră. Aceasta în prim ul rîn d p e n tru că. putîndu-se rula în tr-u n an de producţie pe acelaşi spaţiu. m ai m ulte serii de anim ale.

adică în ferm ele obişnuite din în tre p rin ­ derile agricole de sta t şi în cele ale cooperativelor agricole de producţie . este acela al creşterii în circuit închis. u n a d in tre condiţiile capitale care asigură o dezvoltare şi creş­ tere corespunzătoare efectivelor de porcine. în care sîn t realizate condiţii superioare de creştere. d ar şi în cel industrial. In ţa ra noastră. care se practică în ferm e cu un efectiv m atcă de 100— 2 000 capete scroafe şi o producţie de carne anuală de 120— 2 400 tone. A cest sistem de creştere s-a dezvoltat la noi în ultim ii zece a n i . — sistem ul de creştere şi îngrăşare de tip in ­ dustrial. a tît în sistem ul gospodăresc. în condiţiile sectorului de pro ­ ducţie socialist. P rin aceasta se înţelege că ferm a îşi produce m aterialu l de rep ro ­ 20 . sîn t două sistem e m ai im portante de creştere a porcului : — sistem ul de tip gospodăresc. să producă carne şi gră­ sim e de calitate superioară.ridicat. cu o g reu ta te m edie în viu de 95— 110 kg. să consum e cît m ai pu ţin e fu ra je p e n tru 1 kg spor de g reu tate vie. în ele se pot îngrăşa anual cel p u ţin 30 000 capete de porci. să dea ran d a m en t cît m ai rid icat la sacrificare. CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR IN SISTEM UL DE T IP GOSPODĂRESC In d iferen t de m ărim ea unităţilor. cu u n grad avansat de m ecanizare şi o autom atizare în altă a proceselor de producţie şi unde flu x u l tehnologic este ritm ic.

— în ţărcarea purceilor se face la 45— 56 zile şi la g reu tă ţi corporale corespunzătoare — 12— 16 kg . în tre aceştia şi anim ale se stab i­ leşte o sta re de echilibru paşnic. — fu ra ja re a scroafelor se face cu n u tre ţu ri com­ binate sub form ă de terci .ducţie fem ei. de felul alim entaţiei. la trecerea tin e retu lu i porcin în categoria porcilor la îngrăşat. ia r populaţia locală de anim ale dispune de o perioadă de contact îndelungat cu agenţii infec­ ţioşi a o serie de boli (bruceloza. la porcii la în g răşat fu ra jare a cu n u tre ţu ri um ezite dă cele m ai bune rez u lta te . C reşterea porcilor în u n ită ţile de tip gospodăresc depinde de felul cum este asigurată adăpostirea. precum şi cel de creştere şi îngrăşare şi nu aduce de la ex terio r decît vierii de reproduc­ ţie. sau chiar bolnave şi în afară de aceasta dispare perioada de aclim ati­ zare.) . purceii sugari se bucură de o alim entaţie m ixtă (uscată şi um edă) . — controlul evoluţiei creşterii şi îngrăşării por­ cilor se face p rin c în tă riri la înţărcare. In aceste u n ită ţi : — procentul de fă ta re (num ărul de scroafe fă ­ tate din 100 de scroafe m ontate) este de 75— 85o/0 . com patibil cu re a ­ lizarea unor indicatori zooeconomici buni. cu care e necesar să se îm prospăteze periodic. boala lui A ujeszky. nu se pot stre c u ra anim ale cu origine sa n ita ră dubioasă. colibaciloza e tc . 21 . tin eretu l porcin se fu raj ează în ultim a vrem e (de la apariţia fu rajelo r com binate) cu n u tre ţu ri în stare uscată . P rin aceasta anim alele sîn t scutite de şocurile pro ­ duse de către tran sp o rt. trim estrial. apoi. precum şi de m odul în care este organizat procesul de producţie. pînă la liv ra re .

p re­ cum şi a tin e retu lu i şi chiar m enţinerea lor în anotim purile calde în tab ere cu păstor electric . deoarece în anotim ­ purile reci în m atern ităţi. — bolile care se întîlnesc în mod cu ren t sînt : leptospiroza. boala lui A ujeszki. păşu n atu l acestuia. In acelaşi sistem de creştere. dizenteria anaerobă. m acro şi m icroelem ente. — a v an taju l acestui sistem . colibacteriozele şi paratifoza. fără a prejudicia instalaţiile adăpostu­ rilo r şi în special sistem ul de evacuare a bălega­ ru lu i şi apelor de spălare . dato­ rită supunerii anim alelor la acţiunea razelor solare. săru ri m inerale. creşte procentul de fătări faţă de m onte. sau cazurile sîn t sporadice şi ele privesc m ai ales p u r­ ceii obţinuţi iarn a . d a r şi în g rajd u rile de tineret. lipsei term oizolării. 22 . precum şi lipsei u nui sistem de încălzire şi ventilaţie. nu se poate asigura un clim at corespunză­ to r cerinţelor fiecărei categorii de anim ale. T ineretul porcin nu suferă de caudofagie. In aceste u n i­ tă ţi ele iau de cele m ai m ulte ori u n caracter de d u rată şi afectează u n n u m ăr m are de anim ale. verzi sau conservate. — în sistem ul gospodăresc este posibilă adm i­ n istrare a de fu raje fibroase şi suculente. In asem enea u n ită ţi este m ai frecventă pneum onia enzootică şi necroza auriculară. lipsei d e etanşeitate. d atorită deficienţelor de construcţie.— în sistem ul gospodăresc e posibilă m işcarca efectivului de reproducţie. P rin p ăşu n at reproducătorii beneficiază de vitam ine. necroza urechilor. din acest punct de vedere. constă în aceea că stim ulîndu-se funcţiunile de reproducţie. pică. rah itism u l tin e retu lu i porcin nu este întîln it.

C A R AC TERISTICILE CR E ŞT ER II PORCILOR IN G O SPO DĂRIA PER SO N A LĂ In gospodăria personală ţărănească porcii sînt crescuţi în două direcţii : u n num ăr de 1—3 porci p e n tru nevoile fam iliei. de la o scroafă se obţin cel m ult I 1 / 2 fătări pe an sau 10— 12 purcei. p e n tru carne sau carne şi grăsim e. d ar ren tab il şi practica lui are caracter sezonier. anim alele d estinate vînzării sîn t fie purcei p e n tru creştere şi îngrăşare. (care vor fi conservaţi prin sărare şi afum are) şi u n n u m ăr m ai m are sau m ai m ic de porci p e n tru v în z a r e . In acest sistem de creştere se folosesc toate rasele şi în special rasele locale. iar creşterea şi îngrăşarea purceilor se face în anotim purile călduroase ale anului. Este un sistem extensiv.Consecinţa caracteristicilor de m ai sus se m ani­ festă p rin tr-u n procent m ai ridicat de p ierderi (pe­ ste 20% de la fătare şi pînă la livrare) lungirea perioadei de producţie peste 210 zile şi cu o efici­ enţă economică m ai redusă a sectorului. fie anim ale la g reu tăţi corporale de 100— 200 kg. astfel că. . p e n tru a făta prim ăvara. în sensul că scroafele sîn t ţin u te peste iarnă . In gospodăria personală sîn t valorificate toate restu rile m enajere şi cele provenite din grădina de legum e a casei. Ciclul de producţie al cărnii de porc se încheie la începutul iernii. ele sîn t m ontate la sfîrşitu l toam nei.

în aceste u n ită ţi este de asem enea m ai bine asigurată evacuarea bălegarului. a unei în ţărcări precoce a purceilor (la 25 de zile). C în tărirea anim alelor se face la înţărcare. la tre ­ cerea tin e retu lu i în categoria porcilor graşi şi la livrare. care însă p e n tru a avea eficienţă treb u ie folosite în lim itele de valabilitate a granulelor de lucernă şi a antibioticelor. singurul sistem de lu ­ cru adm is este acela al circuitului închis. dejecţiilor şi a ape­ lor de spălare. A vantajele acestui sistem faţă de cel gospodărese m ai constau şi în reducerea cu 55% a personalului 24 . N ecesarul de vitam ine şi m icroelem ente se asigură p rin nişte fu ra je speciale (zoofort). p rin term ocentrale pro p rii şi sistem e de ventilaţie care pot funcţiona au to m at sau la m înă. fibroase sau suculente. Cu toate acestea. pe folosirea n u tre ţu rilo r com­ bin ate în exclusivitate. In com plexele industriale. N u este posibilă nici plim barea anim alelor. realizarea unui m icrocli­ m at corespunzător fiecărei categorii de anim ale.C A R A C T E R IST IC IL E C R E ŞT ER II PORCILO R IN SIST EM U L DE T IP IN D U S T R IA L In sistem ul in d u strial creşterea porcilor în toate fazele de producţie se bazează pe anum ite elem ente : folosirea u n o r construcţii m oderne (m ecanizate şi autom atizate parţial). nici chiar a reproducătorilor. nici ad m in istrarea de fu ra je verzi. procentul de scroafe făta te faţă de num ă­ ru l de scroafe m ontate oscilează în tre 30— 50% în lunile de vară şi 50— 75% în lunile anotim purilor reci.

. în p rincipal pe u rm ăto arele acţiuni de bază : — Selecţie. S porirea producţiei de carne de porc trebuie axată. — A sigurarea u n u i m icroclim at corespunzător în adăposturi.ce deserveşte u n ita te a şi cu 55% a nu m ăru lu i de ore p e n tru producerea a 1 000 kg carne. — îm b u n ă tă ţire a fu ra jării p rin ex tinderea pro­ ducţiei de fu ra je com binate. — S cu rtarea perioadei de alăp tare a purceilor în scopul folosirii m ai intense a efectivului de prăsilă. testa re şi încrucişări in d u striale în ­ tre d iferite rase de porci. p o triv it acţiunii de intensificare a pro­ ducţiei. precum şl în creşterea p roductivităţii m uncii cu 24%.

p e n tru a-şi dezvolta ca­ pacitatea de creştere.PR E G Ă T IR E A SCROAFELOR ŞI SCROFIŢELOR PENTRU MONTA In vederea obţinerii de purcei care să prezinte la făta re o dezvoltare corporală corespunzătoare. P rin p reg ătirea corespun­ zătoare a scroafelor şi scrofiţelor. începînd de la vîrsta de sugar . tin e retu l porcin de reproducţie. 26 . în vederea form ării u nor reflexe condiţionate săn ă­ toase. p reg ătirea scroafelor p e n tru m ontă constituie una d in tre condiţiile de bază. în m om entul introducerii lor la m ontă. tin e retu l de prăsilă treb u ie cres­ cut în condiţii de m işcare şi tra ta t cu blîndeţe. cu o capacitate stom acală m are. In acest scop. Din acest punct de vedere prim a condiţie este ca scrofiţele să fie m ontate num ai la g reu tatea de peste 115 kg deci la vîrsta de 8— 9 luni. în mod continuu. pe lîngă m ărirea fecundităţii şi prolificităţii se va realiza la scroafele-m am e şi o capacitate de producţie colostrală şi de lactaţie m are. iar a doua condiţie — să fi tre c u t de cel puţin două ori p rin ciclul de călduri (însoţit de ovulaţie). iar ritm u l de dezvoltare al p u r­ ceilor în perioada de sugar va fi m ai rapid. treb u ie h ră n it corespunzător cerinţelor biologice. să fie viguroşi. şl în special tin e retu l fem ei. viabili. deci m ai economic.

A stfel scroafele su b n u trite sau h răn ite u n ilateral slăbesc în tim pul lactaţiei cu peste 25<>/0 din g reu tatea cor­ porală iar p e n tru refacere au nevoie de can tităţi m ari de fu raje şi in tră în călduri cu o în tîrziere apreciabilă.P reg ătirea scroafelor p e n tru m ontă trebuie făcută incepind încă din tim pul lactaţiei anterioare. .

scroafele şi scrofiţele treb u ie să beneficieze de o schemă^ de fu ra ja re asem ănătoare cu cea p rezentată în pagina alătu rată. 28 . în care cantitatea de substanţe proteice.9 5 . în cazul u n u i fu raj care conţine 16% p ro te ­ ină şi cca 2 000 calorii la 1 kg de fu ra j com binat.5 3 . Tabelul 3 Curba la c ta ţie i la scroafe Colos­ tru Săptămînil e I II III IV v VI VII VIII C a n tita ­ tea 2 .8 5 .8 5 .5 5 .9 5 . C urba lactaţiei treb u ie su sţin u tă de o fu rajare calitativ şi can titativ adecvată.9 In vederea obţinerii unei asem enea producţii de lapte.6 4 .PR EG A T IR EA SCROAFELOR Ş I SCROFIŢELOR PENTRU FĂTARE F u ra ja re a corespunzătoare a scroafelor în lactaţie influenţează direct v italitatea şi dezvoltarea purcei­ lor nou-născuţi.8 5 . vitam inele şi săru rile m inerale au im portanţă deosebită.

3. în asem enea cazuri u gerul scroafei se inflam ează. care nu poate fi m uls pe cale m anuală sau m ecanică.5 5 .0 3 .5 In medie pe zi în perioada de lactaţie.5 2 . aceasta p e n tru ca să nu aibă loc o producţie de colostru care să în treacă capacitatea de su p t şi consum a purceilor. însă num ai după 5—-7 zile de la fă ta re şi pînă la circa 8 zile în ain te de înţărcare.F raz a de a lă p t a r e în z il e F u r a j e în kg p e zi 2 -4 5— 7 8—9 10— 30 3 1 — 33 3 4 — 40 4 1 — 45 apa 1.5 3 . Cum însă cea m ai m are p arte a scroafelor se bucură de 29 . care de cele m ai m ulte ori se term in ă pe de o p arte cu m oartea purceilor. Desigur că prezen tarea am ăn u n ţită a pregătirii scroafelor p rin h răn ire în v ederea fă tă rii a r fi de prisos în cazul asigurării de fu ra je com binate. In leg ătu ră cu aceasta e necesar de p re ­ cizat că scroafele şi scrofiţele treb u ie să beneficieze de o fu ra ja re m ai redusă în zilele 7— 1 dinaintea fătării.7 kg furaj comb. se produce o m a­ m ită. fap t care a r pune în pericol starea u gerului scroafei.5 3 .0 2 . iar pe de altă p a rte cu com prom iterea p arţială sau totală a ap aratu lu i m am ar. pe cap N u constituie nici o greşeală fu ra jare a la discre­ ţie a scroafelor în lactaţie.

P ractica a dovedit că scroafele gestante h răn ite şi în g rijite raţional dau purcei m ai dezvol­ taţi şi m ai viguroşi decît scroafele care nu au p ri­ m it acest tratam en t.5 16.5 399 1. H rana scroafelor gestante treb u ie să cuprindă toţi principii n u tritiv i. v ita­ m inele şi săru rile m inerale.2 4 .2 3 . 1192/1964) Scroafe gestante S p cc i lic ă re U/M tinrr e 136 450 2 .86 15 10 12.5 9 750 650 3 . U .l. d ar în special album inele.3 27.5 8 250 550 2 .5 adulte 227 320 3 . treb u ie făcute cîteva precizări.2 2 17 11 14.I.8 8 .5 G r e u ta te c o rp o ra lă Spor m ediu zilnic C o nsum p ro b ab il de h ran ă ( n u tre ţ uscat) P ro te in ă brută T o ta l su b s ta n ţe dig estib ile C a lc iu F o sfo r C lorură de sodiu C aroten V itam in a A V itam ina D T ia m in ă R iboflavină N iacină A.8 5 . la igiena corporală. S w in e N . Tabelul 4 N ecesaru l de p r in cip ii n u tr itiv i pentru sc ro a fe le g e sta n te pe ca p de a n im a l ţ i z i (după N u tr. la m işcarea zilnică şi ferire a de lovituri şi la alte ca­ uze care a r p u tea provoca avortul. G rija p e n tru scroafele gestante se referă la h ră nire.R . mg mg mg mg mg 30 .4 3 . Of.9 3 2 .2 9 . la igiena adăposturilor. p a n t o t e n i c V i t a m i n a B ls kg g kg g kg g g g mg U .C .o n u triţie caracteristică fiecărei ferm e în p a rte în funcţie de fu rajele existente.7 19.0 412 2 .

lipsind din h ran a scroafelor gestante provoacă tu lb u ră ri în dezvoltarea şi creşterea purceilor.8 — 3 . scade producţia de lapte.1 — 4 .4 I . a tît în p eri­ 31 . precum şi din ad m in istrarea de masă Verde la grajd.E xprim at în U.6 — 4 3 . a tît la scroafă cît şi la purcei. In asem enea condiţii.2 2-4 U . scroafa pierde pofta de m încare. trifoi sau alte legum inoase. Un a lt factor indispensabil p e n tru h răn irea raţio­ nală a scroafelor gestante sîn t vitam inele. necesarul de h ran ă pentru scroafele gestante sc prezintă în felul u rm ă to r : Tabelul 5 S croafe g e sta n te — n ecesa r p în ă la 3 a n i Greutatea corporală. In tim pul iernii nevoia de săruri m inerale se com pletează p rin adm in istrarea de fîn sau făină de lucernă pînă la 1. V itam i­ nele.2 — 4 . schelet) care slăbeşte foarte m ult.N . iar purceii m or p rin inaniţie şi com plicaţiile ei.5 kg pe zi şi 30—40 g de cretă fu ra je ră p e n tru fiecare scroafă gestantă. atunci necesarul de album ină şi să ru ri p e n tru fetuşi se com pletează pe seam a organism ului scroafei m am e (muşchi. în kg 120— 200 140— 280 vîrsta gestaliei în luni 1.6 2. .9 2 .N.4 2 . [ieste 3 a n i Dacă în h ra n a scroafei gestante nu există săruri m inerale sau album ină în can tităţi suficiente.2 4 . In tim pul verii necesarul de să ru ri m inerale se com pletează din păşunea de lucernă. deşi necesare în c a n tită ţi foarte mici. după făta re apare anem ia.

scroafele treb u ie adăpostite în grajduri igienice. M icroclim atul în adăposturile de gestaţie trebuie reg lat în funcţie de condiţiile atm osferice exterioare. cu aju to ru l gurilor de ventilaţie sau a v en tilato are­ lor. iar iarn a p rin h răn irea scroafelor gestante cu fîn vitam inos şi morcovi. asigurîndu-li-se curăţenia corporală. prolificitatea. A sigurarea unor condiţii de m icroclim at favorabil porcilor din sectorul de m ontă şi gestaţie. ca atare. In sistem ul industrial. constituie un a lt factor im p o rtan t de care depind rezultatele obţinute : m onta.oada em bi'ionară. asigurarea săru rilo r m ine­ rale şi a vitam inelor nu se poate realiza p rin ad­ m in istrarea de fu ra je fibroase sau suculente în form a lor naturală. iar lucerna sub form ă de granule.M. deoarece asem enea n u tre ­ ţu ri rep rezin tă cauzele cele m ai frecvente care de­ term ină av orturile la scroafe. în perioada de sugar.V. prea reci sau îngheţate. p ro te­ jare a de d iferite lovituri. dar nu şi a uşilor. m ucegăite. fecunditatea. cît şi după fătare. F u rajele care in tră în alcătuirea raţiilo r scroafe­ lor gestante trebuie să nu fie stricate. In afară de h răn irea corespunzătoare în tim pul gestaţiei. 32 . A coperirea necesarului de vitam ine se face în tim pul v erii p rin consum area n u tre ţu rilo r verzi. sau m ăcinate. în anum ite proporţii p e n tru fie­ care categorie de anim ale. precum şi un m icroclim at corespunzător. Acestea se asigură p rin aşa-zisele sortim ente de fu ra je prem ix vitam ino-m ineral (P. In toate perioadele anului se vor evita excesul de u m i­ ditate şi curenţii de aer. cu a ju to ru l ferestrelor. starea de săn ătate etc. zoofort.).

.

.

.

.

.

.

.

Furajarea suplimen­ t ar a d i n a u t o m a t e metalice ( Furajarea s u p l i m e n ­ t a r ă a p u r c e i l o r se p o a t e face şi pe j os .

fe­ nom ene care influenţează negativ a tît asupra dez­ voltării purceilor.0 2 18— 21 7 0 — 75 0.01 SUb 3 / 0 0 0 0 . ajunge pînă la 5—20% . se ling. beau urină. iar la grupele de scroafe în m ontă şi în p rim ele 10 zile după m ontă. în condiţiile de clim ă din ţa ra noastră.2 — 0. nu se va perm ite ca tem p e ra tu ra halelor şi com partim ente­ lor să crească peste 18°C. De aceea cu răţenia adăposturilor treb u ie executată de două ori pe zi cu a ju to ru l razurilor . altfel substanţele organice din fu rajele îm prăştiate. m ai ales în perioada 15 iunie — 15 septem brie. îm preună cu cele din u rin ă şi fecale.Tabelul 6 F a cto rii de m ic r o c lim a t în a d ă p o stu rile pentru reproducători Categoria Temp. ferm entează. % NH. iar am oniacul creşte peste 0 . SHj mg/litru co2 aer Viteza curen­ ţilor de aer m/sec. Scroafele în loc să m ănînce raţia. 0 2 o / o . °C Umld. în sensul că procentul de scroafe care fată scade sub 50»/0 din n u m ăru l scroafelor m on­ tate. cît şi asupra preg ătirii p e n tru lactaţie.l 8 7 0 — 75 0 . a tît în com­ p artim en t cît şi în padocuri şi aleile de circulaţie.4 Pe tim pul căldurilor excesive se va asigura o ventilaţie m axim ă. altfel este com prom isă fecunditatea. ceea ce este echivalent cu reducerea poftei de m îneâre. rod pereţii. p e rv e rtire a gu stului anim alelor. adică de 250— 1 000 ori m ai m ult. ea treb u ie p ă stra tă în m od perm anent. reiat. In ceea ce priveşte cu răţen ia adăposturilor. V i e r i şi sc ro afe a d u l t e V i e r u ş i şi scrofite 15.

în anum ite condiţii. Ea treb u ie să fie făcută în grupuri mici. îng rijito rii se fam ilia­ 34 . A ltfel vor avea loc îm bolnăviri ale ap aratu lu i digestiv. în toate anotim purile. care are ca u rm are producerea de condens şi d eterio ra­ rea tavan u lu i adăpostului. după ce roua s-a evaporat. deoarece din acestea ele pot lua pe corp o serie de m icrobi care. gropile. m icroelem entele din păm înt. Scoaterea lor din grajd se va face însă num ai după consum ul tain u lu i de dim i­ neaţă.şi a m ăturilor. pe lîngă fap tu l că se face o eco­ nom ie m are de fu ra je concentrate (ceea ce face să scadă foarte m u lt p reţu l de cost al purcelului la înţărcare). iar p e n tru scroafele şi scrofiţele în gestaţie avansată vor fi evitate băl­ ţile. anim alele beneficiază de soare. Nu se va face uz de exces de apă întru c ît se creează o um iditate în aer p rea m are. pot fi dăunători purcelului sugar. M işcarea fem elelor gestante se va face pe lucernierele sau tere n u rile din ju ru l ferm ei cultivate cu alte legum inoase 30% în am estec cu perene 70«/o sau cu topinam buri. vitam ine. m ai ales atunci cînd term oizolarea lui nu este bine făcută. In condiţiile unei păşuni bune şi cu un orar de m işcare sisterrlatic. M işcarea scroafelor în sistem ul gospodăresc e bine să se facă în toate fazele de gestaţie. cu excepţia zilelor prea calde sau prea friguroase. platform ele de bălegar. pe grupe de gestaţie (scroafe care au fost m ontate în aceeaşi zi sau la distanţă de m axim um 8 zile şi care fată la date apropiate. iar în zonele de defecare se va folosi jetu l de apă. uneori foarte grave. A nim alele nu vor fi fo rţate să m eargă p rea repede.

5— l»/o plus Entom oxan 5%o. Soluţiile se vor face în apă încălzită la tem p e ra tu ra de 22— 25°C. lucrează m ai uşor. în a in te ca scroafele gestante să fie tran sp o rtate la m atern ităţi. .rizează m ai bine cu caracterul anim alelor. sau form ol 1— 2% plus Entom oxan 5%o. A ceastă operaţi­ une se va executa în tim pul verii cu 1— 2 ore. în tru c ît se reduce volum ul lu crărilo r de curăţenie şi tra n sp o rt al bălegarului. D ezinfecţia şi dezinsecţia corporală se poate face cu u rm ă to ru l am estec : sodă caustică 0. al fiecă­ rui anim al în parte. De asem enea creşte cu 1— 3 capete num ărul de purcei care se obţine la înţărcare. iar iarna cu 6—4 ore. înainte de a fi tra n sp o rta te la m aternităţi. se va executa dezinfecţia şi d ep ara­ zitarea lor corporală. pe cap de scroafă. p rin spălare.

Se 36 . a tît în sistem ul in d u strial cît şi în cel gospodăresc. în acelaşi com partim ent sau m ate r­ n ita te să existe repausul biologic. sau scroafe negestante. de la o populare la alta.. M aternităţile treb u ie pregătite. In aceeaşi perioadă se execută c u răţirea m ecanică p rin răzu irea şi în d ep ărtarea tu tu ro r m urdăriilor. curăţate. după evacuarea anim alelor. D in acest punct de vedere. Este necesar de precizat că nu se vor reţin e în m ate rn ită ţi purcei debili (hipotrepsici). astfel ca în tre două fă ­ tări com plete. iar lan ţu l infecţios răm în e continuu în tre două gene­ raţii de purcei care se obţin în acelaşi adăpost. în con­ cen traţiile obişnuite. cu aceleaşi de­ zinfectante.FĂTAREA F ă tare a scroafelor. este necesar ca aceste preg ătiri să se execute într-o perioadă de 3— 4 zile. după care se execută dezinfecţia propriu-zisă. a re loc în m atern ităţi. g uri de ventilaţie. u rm ate de zvîntarea şi v ăru irea adă­ postului. com partim entate. In tim pul acestui repaus adăposturile. dezinfectate şi încălzite. inclusiv a celor de pe geam uri. sîn t dezinfectate cu u n dezinfectant uzual. A st­ fel. lucrările de dezinfecţie sîn t comprom ise. în scopul reducerii la m inim um posibil a îm bolnăvirilor şi m ortalităţilo r purceilor sugari. lăm pi de încălzit etc.

37 . In ziua care precede fătarea se face controlul uge­ ru lu i şi în funcţie de preg ătirea lui p e n tru lactaţie se ho tărăşte asupra regim ului de furajare. N ecesarul de căldură p e n tru purcei este m ai m are. T em peraturile m ai m ari provoacă la scroafe şoc caloric m anifestat p rin reducerea pof­ tei de m încare. infectarea purceilor nou născuţi cu absolut toate bolile care au afectat genbraţia de purcei care s-au o b ţin u t an terio r pe acelaşi loc. dacă este posibil.asigură. se face toa­ leta ugerului şi dezinfecţia lui cu soluţii slabe de perm anganat de potasiu sau cloram ină. ia r 50% fu raj com binat sau am estec de făin u ri de cereale. p rin soluţii de construcţie (m ontarea în grosim ea ei fie de rezistenţe electrice. p e n tru toată perioada de alăptare. Scroafele se introduc în boxele de fă ta re cu 1— 3 zile sau. în ain te de fătare. după exam inarea anim alului. F u ra ja rea scroafelor va fi alcătuită din fu ra je laxative (tărîţe de grîu şi şrot) 50% din am estec. în asem enea cazuri. încălzirea adăposturilor treb u ie să se facă cu un dublu scop : uscarea p ereţilor ca u rm are a dezinfecţiei şi văruirii. şi m ai m ult. lipsa sau reducerea efortului de fătare. reşouri electrice sau p rin încălzirea duşum elei afec­ tată purceilor. scăderea substanţială a producţiei de colostru şi lapte. In adăposturi. In aceeaşi zi. în ziua fătării şi în prim ele 8— 10 zile după aceasta treb u ie asigurată o tem ­ p e ra tu ră de 24°C. fie de tu ­ buri p rin care să circule apa caldă). La n aştere acesta este de 28°C şi se va realiza cu a ju to ru l becurilor cu raze infraroşii. d a r şi p e n tru a realiza o tem p era­ tu ră corespunzătoare p e n tru purcei în prim ele ore de viaţă şi în continuare.

cît şi cei care au m u rit în p rl38 . se va efectua red istrib u i­ rea purceilor pe scroafe. în ra p o rt cu capacitatea lor de alăptare. In le­ g ă tu ră cu aceasta s-a observat că treb u ie p referată ridicarea rum eguşului după 8— 10 zile. indiferent de anotim p. în reg istrîn d u -se num ai purceii care au răm as în v iaţă în această perioadă de tim p. se risipesc m ulte fu ra je pe d e o parte. a tît pe tim pul zilei cît şi pe tim pul nopţii. bineînţeles dacă şi căldura culcuşului purceilor n u scade sub 24°C. de la abdom en şi pensularea acestuia cu u n am estec în p ărţi egale de tin c tu ră de iod şi glicerină.F ătările se vor desfăşura sub strictă supraveghere de către lu crătorii specializaţi. R um eguşul sau paiele. se va executa la fiecare purcel tăierea sau ru p erea om bilicului la 8— 10 cm. se vor pune pe toată su­ p rafa ţa uscată a boxei. în vederea izolării purcei­ lor faţă de pardoseala de beton şi în lă tu ra re a îm ­ bolnăvirilor şi pierderilor. ca urm are. D upă fătare. P urceii care au fost născuţi m orţi. Cînd purceii prim esc fu ra je suplim en­ ta re concentrate pe jos. se am estecă fu rajele cu r u m e g u ş u l. nu m ăru l de sfîrcuri în producţie şi sta re a lor de întreţin ere. la o distanţă de 1 m etru de la p erete şi se va m enţine tim p de 10— 15 zile de la făta re pe tim p u l verii şi 15— 20 de zile pe tim pul iernii. P urceii fă ta ţi se vor în re g istra după 24 de ore. iar pe de altă p a rte sîn t consum ate am estecate cu rum eguş. P e n tru reducerea la m axim um a p ierderilor de purcei în prim ele 24 ore. fa p t care produce m ulte îm bolnăviri d in p a rte a a p a ra tu lu i digestiv.

deoarece ei nu interesează din punct de şe d ere economic. la o rubrică separată.m ele ore după făta re se socotesc neviabili şi nu se înregistrează. se vor în reg istra toţi purceii năs­ cuţi. inclusiv cei m orţi şi neviabili. . P e n tru a se evidenţia însuşirile scroafelor din m atca de selecţie.

In cazul asigurării cu fu ra je com binate (1 kg fu ­ raj = 2750 Kcal. creşte num ă­ ru l îm bolnăvirilor şi pierderilor de purcei. N um ărul de purcei în ţărcaţi de la o scroafă scade. 20—25 g sare pe cap de anim al şi 30— 35 g caroten la 100 kg g reu ta te corporală.HRĂNIREA ŞI ÎN G R IJ IR E A SCROAFELOR CARE ALĂPTEAZĂ H răn irea scroafelor cu purcei se dirijează în aşa fel încît greu tatea lor corporală să nu scadă în pe­ rioada de alăp tare şi să asigure o producţie bună de lapte. v îrsta scroafelor şi în ra p o rt cu n u m ăru l p u r­ ceilor şi se exprim ă în u n ită ţi nu tritiv e. N ecesarul de h ran ă p e n tru scroafele cu purcei poate fi apreciat şi în funcţie de g reu ta te a corpo­ rală. N easigurarea unei alim entaţii echilibrate a scroafe­ lor pe p arcursul perioadei de alăp tare are un efect d ău n ăto r asupra dezvoltării purceilor. m etabolizabile) în vederea asigu­ ră rii unei alim entaţii raţionale a scroafelor în peri40 . cel p u ţin 6 g calciu. De aceea necesarul de fu ra je la scroafele în lactaţie creşte progresiv începînd din m om entul fătării şi pînă în m om entul începerii înţărcărilor. La o u n ita te n u tritiv ă treb u ie să se asigure : 100 g album ină digestibilă. iar capa­ citatea de reproducţie a scroafelor după înţărcarea lor scade de asem enea. 4 g fos­ for.

7 6 .0 7 . Scroafele care nu au lapte (agalactice) sau cele care au can tităţi reduse de lap te şi colostru. 1 5 .3 6 .6 5 .7 5 . .8 6 .4 4 ..N . F u ra ju l com binat se dă în diluţie de 1 kg fu raj la 2— 2. pentru sc r o a fe le în la c ta fie Scroafe pînă la 3 ani Numărul 8 5 .3 4 .8 5 .1 6 .5 5 .7 3 .8 7 . 18).8 oada de alăptare.8 6 .6 5 . 5 .7 4 .1 6 . 12.5 litri apă.Tabelul 7 N ecesa ru l I Greutatea corporală 7 1 20— 140 141— 160 • 161 — 180 181— 2 00 2 0 1 — 2 20 51..9 6.9 li 6 .1 5 . S ă p tă m în a . se vor aplica u rm ăto arele norm e de fu ra ja re : Perioada de alăptare Consumul mediu de furaje com binate în kg.5 6 .2 5 .0 5 .8 6.0 6.7 6. S tim ularea secreţiei lactate 41 . vor fi stim ulate în acest scop.5 6 .6 6 .5 10 6 .5 6 .5 4 . în cazul în care în ţărcarea are loc la 25 de zile şi nu se ţine cont de nu m ăru l purcei­ lor. 2 9 5 . în cazul în care nu sîn t instalate adăpă­ tori autom ate în boxe.8 de U . I a Il-a a 111-a a IV -a 2 . executîndu-se ad ăp atu l după fiecare tain.4 5 .5 .7 In perioada de alăp tare scroafele se hrănesc de trei ori pe zi.2 Scroafe peste 3 ani purceii or 7 8 9 10 îl 4 . la in terv ale egale de tim p (ora 6.4 5 .4 5 .5 5 .7 5 .7 5 .2 6 .3 6 .2 6 .8 5 .

iar local p rin introducerea in tra u te rin ă a buj iilor de n itrofuran. . etc. Scroafele cu scurgeri (m etrite) se vor tra ta cu m edicaţie generală (sulfam ide şi antibiotice). de aceeaşi v îrstă de fătare. tă rîţe de grîu. E dem ul m am ar consecutiv hiperproducţiei de lapte se va com bate p rin reducerea fu ra jelo r şi adm inis­ tra re a de fu ra je laxative : şrot de in. Entozon. a m am itelor (inflam area ugerului) şi deci com prom iterea creşterii şi dezvoltării p u r­ ceilor. suculente şi p rin m asaje ale glandei m am are execu­ ta te cu m îna unsă sau cu vib rato are electrice. crysom etrină sau p rin in tro ­ ducerea de com prim ate de antibiotice. In cazul în care nu sîn t obţinute rezu l­ tate rap id e se vor folosi scroafele doici. ca la m asajul d u rerilo r m usculare. In to t tim pul perioadei de a lă p tare vor fi exam i­ nate cel p u ţin odată pe zi de către personalul cali­ ficat dezvoltarea purceilor şi starea glandei m am are. R ezultate bune dau şi com presele calde sau folosirea horm onilor an tehipofizari.se va face p rin ad m in istrarea de n u tre ţu ri verzi. N um ai astfel se va p u tea aprecia la tim p instalarea hipo sau agalaxiilor (reducerea sau în tre ru p e re a se­ creţiei de lapte). A dm inistra­ rea antibioticelor va fi asociată şi cu p rep arate care să favorizeze involuţia u terin ă şi evacuarea loşiilor sau a puroiului.

A stăzi însă. astfel că în două luni îşi m ăreşte g reu tatea de 15—20 o r i . slab dezvoltat. gaze nocive etc. puţine. P rin specificul său biologic. D upă n aştere purcelul îşi continuă dezvoltarea în tr-u n ritm rapid. purcelul respiră ae­ ru l cel m ai de jos şi de obicei cel m ai viciat. p rin studierea fiziolo43 . Din prim a zi de viaţă şi pînă la în ţărcare tem p e ra tu ra în culcuşul purceilor trebuie să aibă valori descrescînde de la 28° în ziua fătării. la 20° în m om entul înţărcării. In aceste zile organism ul purcei­ lor treb u ie să se adapteze la trecerea bruscă de la condiţiile vieţii in tra u te rin e la viaţa e x trau terin ă. din care cauză treb u ie să facă faţă unor condiţii de h ran ă şi de m ediu înco n ju răto r noi şi diferite. um iditate. In m ate rn ită ţi m icroclim atul se asigură p rin buna funcţionare a sistem ului de încălzire şi ventilaţie şi p rin reg larea acestora în funcţie de tem p eratu ra m ediului exterior.( HRĂNIREA ŞI ÎN G R IJ IR E A PURCEILOR SUGARI Prim ele zile după fă ta re constituie p en tru purcei perioada cea m ai critică p e n tru viitoarea lor creş­ tere şi dezvoltare. P ă rerile igieniştilor au fost d iferite din acest pu n ct de vedere în de­ cursul tim pului. tem ­ p eratu ră. de aceea adăposturile treb u ie să fie corespunzătoare. p ă r rar. Porci­ nele au glandele sudoripare în n u m ăr mic.

P e n tru aceasta se vor p ă stra toate uşile de acces la m ate rn ită ţi în p erm anenţă închise. A ceasta este tem pe­ ra tu ra care devine. r ^ P e lingă tem p eratu ră.Aceasta este tem p e ra tu ra cart* . In ceea ce priveşte gazele nocive. In cazul în care lîn boxă ap are diareea la purcei. la 10— 12o/o.necesarul fle t em p e ra tu ră jţe n tr u purcei esîe dg_ aproxirnafcL 21°CL. au fost elim inate toate p ărerile care situ au necesarul de tem p eratu ră p e n tru purceii sugari în tre 10— 15°C.giei m ecanism ului de term oreglare. P e n tru m enţinerea unor condiţii optim e de zooigienă în m ate rn ită ţi este necesar să se execute cuirăţenia interio ară de tre i ori pe zi. iar de . De foarte m are im p o rtan ţă este lipsa curenţilor de aer.. S-a s ta bilit că . cu răţenia în această zonă se va efectua num ai cu razu l şi m ătura. sau este. instalaţiei de ventilaţie şi a grilajelor. o cheltuială productivă. în tim pul şi Idupă fu ra ja re a scroafelor. este tem ­ p e ra tu ra superioară suportabilă de către scroafă. asigură confoxtui p e n tru purcelul sugar. fără repercusiuni negative asupra stă rii ei de să­ n ă ta te şi a producţiei de lapte. cu aju to ru l razului. S paţiul de alăp tare nu jse va spăla cu apă . u m id itatea relativ ă trebuie sa fie cuprinsă în tre 65— 70%. iar ritm u l dp dezvoltare la purcei îşi păstrează proporţia sa no r­ mală. aceasta se va cu­ ră ţa cu rum eguş şi apoi se va şterge locul cu un sac în m u iat în soluţie dezinfectantă.P eriodic se va executa curăţenia geam urilor. lim ita superioară a am oniacului fără nocivitate asupra organism ului este de 1 mg la 1 litru de aer. m ă­ rturii şi fu rtu n u lu i cu apă. deoarece pe lingă reducerea pierd erilo r la purcei de la 30— -35%. u şi­ lor. se ev ită îm bolnăvirile şi astfel cheltuielile neproductive. ^ .

0 7 .7 5 .4 6 . m e d ie p e zi S u b s t .6 5 . a m urdăriei şi dezinfecţia lor.7 6.două ori pe an se va v ărui in terio ru l adăposturilor.3 5 . tavan.7 5 .9 5 .7 5 .3 5 .3 5 .5 5 .5 6 .6 18. iar su lfatu l de cupru îm piedică dezvoltarea m ucegaiurilor.1 8 1 .4 1.5 5 . p e n tru a m ări \ capacitatea varu lu i de a distruge m icrobii şi viru I şurile. P e n tru v ă ru it se va folosi zeam a de v ar proaspăt p rep arată şi la care se va adăuga su lfat de cupru 3% . m in e ­ r a le 2 .4 18.5 6 .6 0 .9 6 .6 0 . se păstrează cu răţenia culcuşului.5 6 .7 19.5 0 .2 5 .9 23.1 45 .3 5 .0 7 . iar agenţii infecţioşi sîn t distru şi în cea m ai m are parte.9 5 . Tabelul 8 V a r ia ţia c o m p o z iţie i c o lo str u lu i şi la p te lu i de scroafă (% ) in cu rsu l la c ta ţie i 3 C /5 O u Perioada de lactaţie S I II III p t ă m I n a IV V VI VII VIII U l_ xc c Specificare C a n t.1 0 . creind o bună dispoziţie anim alelor care se odihnesc m ai bine.8 5 . g r a s e S u b s t.89 19.1 18.6 4 . A ceasta p e n tru că p rin geam urile curate cantitatea de lum ină care p ă tru n d e în adăpost este m ai m are. u s c a tă S u b s t. — V ăru itu l adăposturilor se va face num ai după ră/zu irea de pe pereţi.2 5 .8 5 .7 7 .8 5 .6 0 .0 5 .4 1.5 3 . p rim ul furaj.8 5 . duşum ea.4 1.3 4 .2 4 .5 5 . a z o ­ ta te L a c to z ă S u b s t.6 0 .6 0 .6 18.0 5 .8 3 . boxe etc.1 — 19.8 5 . t~ H răn irea purceilor sugari începe p rin sugerea colostrului de la scroafă. în special pe tavan.9 5 .1 9 .1 18. colostrul constituind ali­ m entul principal al nou-născuţilor.

ca u rm are a acum ulam vTEarrnnei 'Â~ în ficat. fiind m ai bogat în proteină şi su bstanţe m inerale. -------Tn alim entaţia porcilor. laptele de scroafă este cu 44% m ai concentrat decît cel de vacă. inaptele scroaieior este sărac în vitam ine p rim ă­ vara 51 Mijiţi cel friai bogat iri vitam ine iarna. zahăr (lactoză). purceii îşi dublează g reutatea în num ai 7 zile de la fătare. su b stan ţe m i­ nerale. S ăru rile m inerale cresc de la începutul pînă la sfîrşitu l lactaţiei. 46 .7 0 Proteină % 6.Laptele conţine apă.91 3 . D atorită acestor însuşiri caracteristice pe care le a re laptele de scroafă.9 5 0 . vitam ine etc.11 3 . grăsim e. pe cînd lactoza se m enţine constantă. m ai ales a celor în creştere.4 8 4 .9 0 Cenuşii % L a p te de s c ro a fă L a p te d e v a c ă 0 . Tabelul 9 C o m p o zifla la p te lu i de scroafă co m p a ra tiv cu a c e lu i de v a c i Total subst. solide % 18. laptele de vacă prezintă o im portanţă deo­ sebită. p r in con­ sum area fu ra je lor verzi în tim pul v e n i. substanţe proteice (cazeină şi album ină).5 0 Zahăr ( Specificare % 5 .80 Grăsim e % 5.7 0 Din d atele m edii p rezen tate în acest tabel rezultă că. grăsim i. C onţinutul în su b stan ţă uscată şi p roteină variază în sens invers cu evoluţia can­ tita tiv ă a laptelui. deci în substanţe care asigură creşterea şi energia organism elor.45 12.

de­ oarece^acestea~dau o cantitate m ai m are de lapte şi sîmtTmai uşor de supt.2 y A pa treb u ie să fie proaspătă.. p u tîn d să-şi asigure singuri o cantitate suficientă de lapte. P e n tru aceasta purceii m ai debili sînl ~ a s p z a ţn a sfîrcurile an terio are (pectorale). P urceilor m ai viguroşi li se var rep a rtiz a sfîrcurile posterioare.["' Su p tu l p u rceilor trebuie u rm ă rit de către în grijjitnri* ripnarp/^p sîn t cazuri cînd purceii m ai slâb dezvolta ţi n u sug fiindcă sîn t în d ep ă rta ţi ~cle~"către cei m ai viguroşi.1 7 1.245 11.. aceasta p e n tru că /purceii pierd p rin evaporare şi tra n sp ira ţie canti/ f ă ţ i de 3— 4 ori m ai m ari decît adulţii.247 12. sug cu energie. Cînd p e n tru acestea nu 47 . p e n tru că în acest fel purceii îşi creează din vrem e reflexe condiţionate p e n tru o h răn ire suplim entară cît m ai tim purie. de la fătare ş i p în ă la 7 să p tă m în i Grupa Ură apă Grupa cu ap3 v G r e u t a t e a i n i ( i a l ă (kg) ''T o t a l s p o r (kg) 'T o t a l c o n s u m d e F uraje p e p u r ­ cel (k g ) _ T o ta l a p ă c o n s u m a tă p e p u rc e l (kg) _ 1.45 3. .02 2 .. dato rită faptului oa âu cea m ai m are putere.— Tabel ul 10 E fectu l a sig u r ă r ii cu apă asupra sp o ru lu i şi c o n su m u lu i d e furaje la p u rceii su g a r i. Ea se va asigura pe cît posibil ) p rin adăpători autom ate. curată şi la tem pe­ ra tu ra de 15—25°C. I Se recom andă de asem enea ca purceilor să li se p e a apă din prim ele zile de viaţă. iar pe de a ltă parte.21 8 .

0 A tunci cînd h răn irea şi în g rijirea scroafelor gestan te se face în m od raţional. A ceştia la vîrsta de 30 zile cîntăresc 6— 8 kg fiecare. S-a constatat că în prim a lună după naştere purceii îşi m ăresc g reu tatea m ai m u lt de cinci ori. In acest sens se cunoaşte că în prim ele 7—8 zile de viaţă laptele colostral satisface cerinţele în proteină. m etalice.5— 2 kg.0 11. A ceastă creştere. este necesar ca de la v îrsta de 6— 8 zile să fie h răn iţi suplim entar. re ­ pede. Tabelul 11 V iteza de creştere a p u rceilor Vîrsta în zile 0 7 14 21 28 Greutatea Vîrsta in zi le Greutatea 1. este condiţionată a tît de caracterul e re d ita r al purcei­ lor.sînt instalaţii.5 7 . cît şi de n a tu ra îng rijirii şi h răn irii lor.0 . Deci fu ra jare a su plim entară a purceilor în p e ri­ oada de sugari a re o im portanţă deosebită.0 2 2 . P e n tru ca purceii sugari să se dezvolte bine. în vitam ine şi oligoelem ente. 48 .0 5 . iar la vîrsta de 2 luni 14— 18 kg. ev 4 .5 14. care se introduc în boxele de h răn ire su ­ plim entară.3 2 . la rîn d u l ei. la fă ta re se obţin purcei în g reu ta te de 1. In acest caz apa se va schim ba cît mai ile s posibil. en er­ getice (hidrocarbonate + grăsim i). apa se va servi în jgheaburi curate.5 1 8 . 35 42 49 56 72 9 .

pe lîngă laptele m atern . In această c a n titate ea 49 . F aţă de alte grăsim i (seul de vită) u n tu ra de porc este m ai p re­ ferată de purcei şi m ai digestibilă. deoarece este atacat de m ucegai. Celuloza (fibra brută) este su p o rtată în raţie fără tu lb u ră ri pînă la 5. De asem enea se va evita orzul şi ovăzul cu atac de m u­ cegai sau m ălură.In com pletarea laptelui m ate rn după vîrsta de 8— 10 zile. dacă este posibil să fie m ăcinată cu cel m u lt 5 zile înainte. produc d iaree cronică purceilor. p rin gustul dulce pe care îl im ­ prim ă fu ra ju lu i com binat. cerinţele energetice ale purceilor. iar dezvoltarea lor încetează. Glucoza şi zahărul sîn t alte substanţe cu valoare n u tritiv ă rid icată (4100 Kcal/kg). îndeosebi u n tu ra de porc adăugată în proporţie de 3— 15% din raţie. U tilizarea grăsim ilor este condiţionată de adăuga­ rea de su b stan ţe antioxidante. Se va evita porum bul cu bobul spart. p rin h rană. F ăina de cereale treb u ie să fie cît m ai proaspătă . d ar pe lîngă acea­ sta ele îm bunătăţesc calitatea furajelor. făina de porum b. A ltfel ele rîncezesc. R esursele energetice. făina de orez şi făin a de orz decorticat şi p răjit. F ăin u rile de cereale şi grăsim ea treb u ie să fie de cea m ai bună calitate. pot fi com pletate cu grăsim i de origine anim ală. făin a de grîu. altfel valoarea ei n u tritiv ă şi vitam inică scade. In ordinea p referin ţei purceii acceptă : făina de ovăz decorticat. se satisfac p rin făin u ri de ce­ reale. vitam ina E şi acizii graşi sîn t tran sfo rm aţi în an tivitam ine. gustul lor (palatabilitatea).5%. care pe lîngă fa p tu l că constituie un deficit de aport vitam inic.

71 ifo 0 .6 6 Sursele cele m ai im portante de proteină p e n tru purcei sîn t în ordinea p referin ţei : laptele p raf ecrem at. A cesla este considerat astăzi a fi de 18— 22<>/o. şroturi. Cu to ate calităţile sale nutritiv e. date ca masă verde la grajd sau la păşune.8 0 | 0 . p entru p u rceii su g a ri c M e tio n in ă -jc i s ti n ă L iz in ă T re o n in ă • T rip to fa n • H is tid in a 0. Tabelul 12 E c h ilib r u l d in tre en erg etice ş i a c iz ii a m in a }! in d isp en sa b ili in % d in ra fie.6 0 0 . făina de lucernă nu este recom andată în raţiile p e n tru purceii sugari.6 6 0 .Ni­ velul de pr<. făina de peşte şi carne. In hrana purceilor ea provine din tărîţe.favorizează chiar tranzitul digestiv normal. care pot com prom ite cea m ai bună n u ­ triţie.vină b ru tă nu este a tît de im portant cît este de necesar echilibrul care tre b u ie să existe în tre am inoacizii esenţiali şi celelalte elem ente n u ­ tritive.7 2 0 . mazăre etc. deoarece conţinutul său în celuloză e m are şi produce tu lb u ră ri diges­ tive.1 7 0 . cele­ lalte făinuri ale cerealelor cernute şi în mică canti­ tate din lucernă. P e lîngă substanţele energetice purceii au nevoie să li se asigure u n nivel bun de p roteină brută. diaree. 50 . făina de şro tu ri de soia. drojdia fu ra jeră etc.2 6 Iz o le u c in ă L e u c in ă F e n i la l a n in ă ti r o z in ă V a lin a 0 .

A lături de substanţele energetice şi proteina b ru tă cu acizii am inaţi indispensabili, n u triţia purceilor n u-şi atinge scopul, dacă nu i se adaugă aşa-num iţii biostim ulatori fu rajeri. A ceştia în condiţiuni n a tu ­ rale sîn t rep rezen taţi p rin păm înt, fu ra je verzi, soare. C reşterea purceilor în aceste condiţiuni este însă o creştere extensivă. C erinţele creşterii rapide, intensive, necesită a d ă u g a re a , biostim ulatorilor în raţie sub form ă de vitam ine finite (A, <i), com ple­ xul B) şi să ru ri m inerale d in tre care cele m ai im ­ p o rtan te sîn t clorura de sodiu, Mg, Ca, I, Cu, K, Co, Fe, Zn, Mn, M bd etc. S atisfacerea cerinţelor în substanţe biostim ulatoare se face deobicei sub form ă de prem ix u ri vitam ino-m inerale, sau supernuclee fu rajere, ca zoofortul, galifortul etc. F abricile de fu ra je com binate care au fost con­ stru ite şi extinse în u ltim a vrem e în ţa ra noastră au p relu a t în m are m ăsură producerea de n u tre ţu ri com binate p e n tru păsări, porcine şi p a rţial p en tru taurine. V aloarea biologică a p resta rteru lu i (furaj com­ b inat 0— 1) produs de către fabricile de n u tre ţu ri com binate din ţa ra noastră şi care poate fi făcut şi în afara lor, în condiţii gospodăreşti şi de ferm ă, rezultă din urm ătoarea reţe tă (în procente) :
Ş r o t d e s o ia T ă rîţe de g rîu F ă in ă d e p o r u m b 15% 5% 20% C o n c e n tr a t p r o te in o -v ita m i n o - m in e r a l Z a h ă r d e s f e c lă d e c o r ti25% 30% 5%

F ă i n ă d e o rz c a t şi p r ă jit T e t r a c i c l in ă 125 g / to n ă T o ta l 100

51

Un kilogram de p re sta rte r (furaj com binat 0— 1) p e n tru purcei conţine u rm ăto arele vitam ine :
V ita m in a A D .3 E K U .I . U .I . U .I . ro a g . 5 0 .5 0 0 A . n ic o tin ic 5 .0 0 0 C o lin ă 25 V i ta m i n a B . la 4 > > B .j m g. m g. m cg. m g. 30 180 40

12

p a n t o t e n a t d e c a lc iu m g . 10

Concentrat proteino vitamino-mineral (P .V .M .), pentru purceii sugari 10—42 zile (pină la 12 kg)
F ă in ă d e p e ş te D r o jd ie f u r a je r ă U n t u r ă c a l. I C a r b o n a t d e c a lc iu S a r e P a sse rsa n P r e m ix T y la n (20 p p m ) 8% 7% 8% F ă i n ă d e c a rn e L a c to v it Z ahăr F ă i n ă d e o a se S u lf a t d e c u p r u M o n o g lu ta m a t de N a . Z o o fo rt p t . p u r c e i 7% 50% 9 ,0 8 % 2% 0 ,1 5 % 0 ,2 0 % 3 ,2 %

2%
1 ,3 % 0 ,0 7 % 2%

Cu toate discuţiile în legătură cu efectul lor biostim ulator, antibioticele se utilizează în raţiile p u r­ ceilor, în doze care n u depăşesc 120 p.p.m. şi num ai pe bază de antibiogram ă, dato rită urm ătoarelor efecte pe care se scontează în creşterea purceilor : — sporesc viteza de creştere la purceii sugari şi a tin e retu lu i în ţă r c a t; — com bat unele form e de enterite, m ai ales în condiţiile în care există p u rtă to ri şi excretori de germ eni care se am estecă cu fu rajele pe care le con­ sum ă purceii ; — îm bunătăţesc consum ul specific ; — se reduce n u m ăru l de purcei care răm în în urm ă, loturile fiind m ai uniform e şi m ai bine dez­ voltate ; 52

— se m icşorează din stressul alim entar d in tim pul înţărcării şi trecerii la alte reţete, iar în cazul unor m anifestări subclinice de boală se reduce num ărul pierderilor de purcei. Ele au totuşi dezavantajul că produc rezistenţă în tim p faţă de m icrobi, fap t care poate fi în lă tu ra t p rin folosirea antibiogram ei şi schim barea antibio­ ticului. In condiţiile creşterii extensive a porcilor, în h ră ­ nirea purceilor sugari se va ţin e cont de u rm ăto a­ rele, pînă la extin d erea com pletă a fu rajelo r com­ binate : Incepînd din ziua a 6-a, a 10-a de viaţă se pun la dispoziţia acestora grău n ţe de cereale prăjite, sub form ă de făin u ri pe care le folosesc m ai bine decît sub form ă de u ruieli sau boabe. N u este ne­ voie de dezvoltarea din ţilo r şi m uşchilor m asticatori în n u triţia porcului. Este nevoie doar de reducerea perioadei de creştere şi dezvoltare, precum şi de aceea a consum ului de fu ra je p e n tru 1 kg spor. A ceasta se obţine num ai p rin fu ra je cît m ai bine m ăru n ţite, sănătoase şi care să satisfacă cerinţele bio­ logice ale purcelului. P e n tru aceasta, din ziua a 11-a, în afara n u tre ­ ţu rilo r concentrate am intite, purceilor li se vor adm inistra fîn de legum inoase (lucernă, trifoi), lapte de vacă sau zer, la început 50 g, m ărindu-se tre p ta t' can titatea pînă la 200 g pe cap de purcel la vîrsta de 20— 30 de zile. T rebuie av u t g rijă ca din h ran a purceilor să nu lipsească săru rile m inerale şi apa. H rana m inerală se com pune din cretă furajeră, făină de oase şi scoici, cărbune de lem n pisat, lut 53

p e n tru a nu conţine m icroorganism e sau ouă de paraziţi. dovleac. L utul roşu va fi scos de la o adîncim e de cel p u ţin 1 m. A ceasta constă în ad m inistrarea în tre i tain u ri a fu ra jelo r sub form ă 54 i . A cidifierea lui nu e perm is însă să treacă peste 140°T. iar ritm u l de dezvoltare este m ult accelerat. Laptele poate fi ad m in istrat în h ran a purceilor şi acidulat. sîn t evitate indigestiile. acrit. făină de sînge. se vor introduce n u tre ţu rile de origine a n i­ m ală (făină de carne. creşte consum ul pe zi şi cap de purcel. In cazul fu ra jării us­ cate. In u n ităţile în care laptele lipseşte în h ran a p u r­ ceilor. ovăz. făină de peşte etc.roşu. Ia rn a vitam inele se vor asigura şi p rin ad m in istrarea de g rău n ţe încolţite de grîu. A m estecul de u ruieli sau fu ra ju l com binat poate fi ad m in istrat fie sub form ă uscată. Cu cît nu m ăru l tain u rilo r este m ai m are. treb u ie asigurată apa la discreţie. P urceii vor fi scoşi în padocuri la aer şi soare. pe m ăsură ce purceii înaintează în vîrstă. P e n tru com pletarea vitam inelor se recom andă ca în h ran a purceilor să se adauge începînd cu vîrsta de 3 săptăm îni moEcovi-rjiigi hjnP m ă n ^ ţ iţ ^ gfpr-l5— roşie. F u ra ja re a um edă a purceilor şe face în 3 sau 5 tainuri. la început în can titate de 10— 15 g/cap şi zi. Cu foarte bune rezu ltate se practică fu ­ ra ja re a m ixtă a purceilor sugari. Cînd se dă sub form ă uscată prezintă avan­ taju l că dacă nu este consum at în întregim e nu se m u rd ăreşte şi nu se acreşte. m ărindu-se can titatea tre p ta t.) A cestea se vor adm inistra în proporţie de 12— 20o/o din can titatea n u tre ţu lu i suplim entar. fie sub form ă de terci. orz.

fenol. De obicei se folosesc ca scroafe doici cele care au fă ta t un n u m ăr m ai mic de purcei faţă de num ărul sfîrcurilor. după care se lasă la scroafă. sau lapte de vacă. com para­ tiv cu cele din lem n sau cu jgheaburile din lem n. Se m ai pot stropi purceii cu soluţii m irositoare (creolină. vor fi ţin u ţi îm preună cu p u r­ ceii acesteia în tr-o ladă. A cesta prezintă avantajele că nu poate fi ră s tu rn a t şi se poate uşor cu răţa şi dezinfecta. 55 . în felul acesta scroafa nem aiputînd cunoaşte purceii străini îi va p rim i ca şi pe ai săi. purceii care urm ează să fie alăp ­ t a ţi la scroafă doică. sau cele cărora le-au m u rit purceii şi care au lapte suficient p e n tru a h răn i u n num ăr m ai m are decît purceii lor. se organizează h răn irea prin scroafe doici sau cu biberonul. La aceasta treb u ie adaugat tim pul îndelungat de fo­ losire a hrăn ito arelo r autom ate m etalice. 18 se adm inistrează p u r­ ceilor fu ra je sub form ă de terci pe care să le con­ sum e integral. asociată cu fu ra jare a uscată la discreţie. Entom oxan 1—2°/o).de terci. iar p e n tru a se să tu ra să consum e la discreţie fu ra je uscate. în sensul că la orele 6. ele vor fi puse în jghebuleţe curate. tim p de 1— 2 ore . P e n tru purceii ai căror m am e au lapte puţin. In d iferen t de form a în care se adm inistrează fu ­ rajele în h ran a purceilor. 12. P e n tru aceasta. cu substituenţi de lapte (lactovit P). cît şi p e n tru cei orfani. iar restu rile neconsum ate de purcei sîn t folosite p e n tru scroafe sau p e n tru alte grupe de porci adulţi. M ijlocul cel m ai b u n de adm inis­ tra re a fu ra jelo r uscate este h răn ito ru l autom at m etalic.

folosind ca doici scroafele fătate m ai tim puriu. d ar aceasta num ai la u n n u m ăr redus de anim ale.P e n tru ca suplim entarea cu doici să dea rezu ltate favorabile este neap ărată nevoie ca scroafa să fi fă ta t în aceeaşi zi cu purceii pe care este pusă să-i alăpteze în calitate de doică. se vor naşte tu lb u ­ ră ri digestive. diaree. A ltfel. Se m ai poate aplica h răn irea cu su b stitu e n t de lapte sau cu lapte de vacă. . care foarte adesea se complică cu afecţiuni pulm onare şi astfel purceii se tarează definitiv. cu a ju to ru l biberonului.

A tît colostrul cît şi laptele se vor adm inistra încălzite la tem p e ra tu ra de 39— 40°C. C olostrul de vacă se va ad m inistra în prim ele tre i zile de viaţă ale purceilor în 8 reprize a cîte 30 m l şi anum e : în prim a zi se va adm inistra din colostrul de la prim u l m uls. în a 2-a zi din colostrul de la al 2-lea m uls şi în a 3-a zi din colostrul de la al 3-lea m uls. 57 .P e n tru efectivele m ari se lucrează p e n tru punerea la p u n ct a u nui sistem au to m at de a lă p tare a rti­ ficială. In continuare se va folosi laptele de la aceeaşi vacă.

ovăz. In locul lui se vor adm inistra fie r­ tu ri de in. după u n tim p destul de scurt num erele im prim ate n u se m ai recunosc. adică. R evenirea la regim ul lac tat se va face num ai după ce diareea a d isp ăru t complet. foarte fină. Ca tu ş poate fi folosită orice funingine. Individualizarea purceilor se poate face p rin două m etode : tatu a j şi crestare. care s-a tran sfo rm at în tr-o pastă fluidă p rin adaos de spirt. te re n u l m u rd ă rit va fi şters cu cîrpe înm uiate în sodă caustică 1% sau brom ocet.— n u tu l va fi schim bat de 2— 3 ori pe zi şi concomi­ te n t cu schim barea lui. în g rijire a purceilor treb u ie îm pletită în m odul cel m ai strîn s cu h ră n ire a n aturală. dar şi cu cea suplim entară. In cazul cînd totuşi diareea apare. ceai de lucernă. T atu area este o m etodă cunoscută de in d i­ vidualizare anim ală. Aste r. M etoda care s-a im pus în practică este ta ­ tuajul. orz. A ltfel purceii se îm bolnăvesc de diaree. orez. Unde este greşeala ? N u la tuş.S-a constatat că laptele de vacă influenţează în mod favorabil creşterea şi dezvoltarea purceilor atunci cînd este folosit proaspăt şi m uls în condiţii igienice. In crescătoriile de reproducţie. Concom itent purceii vor fi supuşi observaţiei m edicale şi tra ta ţi corespunzător. în ain te de prim ul su p t se efectuează individualizarea şi cîntărirea purceilor. se opreşte h ră ­ n irea cu lapte. însă p uţini crescători şi teh n i­ cieni sîn t satisfăcuţi de ea şi aceasta p e n tru că nu dă rez u lta te . H răn irea purceilor cu lapte de vacă se recom andă num ai atunci cînd situ aţia o necesită şi cînd nu avem posibilităţi să dăm purceii la scroafe-doici. glicerină şi albuş 58 . am bele la ureche.

altfel tuşul nu pă­ trunde. rănesc chiar lim ba proprie a purcelului. cu crotalii sau cu azotat de a rg in t 10<>/o prin aplicarea lui pe spinarea anim alelor cu pensula. Cel m ai im p o rtan t secret în reu şita u n u i tatu a j este im prim area pastei p rin fre ­ carea pielii în po rţiu n ea pe care au fost im prim ate cifrele. individualizarea din perioada de sugar poate fi com pletată cu alte sistem e. cît m ai m ari. Cînd dinţii canini sîn t anorm al aşezaţi. avînd ca u rm are îngreunarea 59 . p e n tru vizibilitate. Din această cauză scroafa se aşază în decubit abdom inal şi refuză să mai prim ească purceii la supt. producîndu-i durere. la su p t strîn g sau chiar rănesc sfîrcurile m amei. p rin m iş­ cări de rotaţie în am bele sensuri.. Din prim ele în g rijiri care se dau purceilor face p arte şi tăierea colţilor (caninilor). El poate fi aplicat şi la faţa in tern ă a pliului ei.iar pe de altă p a rte p e n tru că se ru p destul de tim p u riu şi deci crestătu rile nu-şi ating scopul p e n tru care au fost efectuate. ori prea m ari. sub form ă de cifre. Col­ ţii m ari. M etoda crestătu rilo r la urechi este din ce în ce mai p u ţin folosită dato rită pe deoparte faptului că este m u tilată fizionom ia animalului. Se ştie că purceii se nasc cu două perechi de d in ţi (una de incisivi şi una de canini pe fiecare falcă). în viaţa de reproducţie. Şi anum e. adică în total cu 8 dinţi. Dacă sta re a ară tată continuă. în 2— 3 zile purceii m or p rin inaniţie. sau cu aşezare vicioasă. U lterior. dar aşezarea nu este accesi­ bilă p e n tru anim alele exploatate ca adulte.de ou în p ărţi egale. T atu aju l se aplică num ai la fa ţa in tern ă a pavilio­ nului conchiei auriculare. treb u ie frecat insistent.

O ricare a r fi in stru m en tu l folosit. 60 . Caudotom ia se face fie cu foarfecele. d ar crescătorul să nu uite că purceii au şi urechi. Sec­ ţionarea este u rm ată de tam ponarea regiunii cu sp irt sau tin ctu ră de iod. C oncom itent cu tăierea colţilor în unele crescă­ torii se practică şi tăierea cozii sau caudotom ia. T ăierea colţilor se poate face cu foarfece sau cu u n cleşte special. P e n tru ev itarea acestor neajunsuri. în ­ g rijito ru lu i rev en in d u -i rolul de a an u n ţa ap ariţia unei eventuale hem oragii. tăierea caninilor chiar din ziua naşterii este u tilă şi practică. după secţio­ nare. acestea a p a r num ai în con­ diţiile în care purceilor nu li se asigură condiţii corespunzătoare de creştere. fie cu term ocauterul. deşi unii specialişti afirm ă că se pot produce infecţii necro-bacilare. secţionarea cozii se practică la d istanţă de 1 cm de la p rin d erea ei la crupă. iar în perioada de după în ţă rca re şi acestea pot fi m încate (ne­ croza auriculară). chiar dacă aceasta se face cu foarfecele.sup tu lu i şi uneori infecţii. Dacă este corect efec­ tu a tă ea nu dă nici o com plicaţie şi deci nu are nevoie de o în g rijire u lterio ară specială. în perioada de tineret. T ăierea cozii este făcută de către tehnician. A cesta va fi dezinfectat după fiecare boxă de purcei. saliva avînd ea însăşi p ro p rietăţi antiseptice. Locul d intelui secţionat nu se va dezinfecta cu nim ic. este neglijabilă. fără hem ostază. Hem oragia. dacă acesta nu caută să stab i­ lească deficienţa care a constituit m obilul caudofagiei şi auriculofagiei . Este desigur o m ăsură. T ăierea cozii se face p e n tru a îm piedica m încarea ei (caudofagia) de către alţi purcei.

indife­ ren t de form a sub care aceasta se face. p rev en irea anem iei purceilor treb u ie fă­ cută p rin stro p irea u g erului scroafei în ain te de supt cu o soluţie form ată din 1 g su lfat de cupru şi 2.In ziua a 2-a de viaţă. Nu se vor folosi în nici u n caz paie m ucegăite şi um ede. în m od obişnuit. în locul laptelui de la scroafă furajele se um ectează cu o soluţie de 5%o su lfat de fier şi 2%0 su lfat de cupru. Soluţiile se folosesc proaspete tim p de 2— 5 zile şi se păstrează în sticle colorate. Cînd asem enea p rep arate lipsesc. S u p tu l după voie şi căldura m atern ă oferă cele m ai bune condiţii pen­ tru săn ătatea şi dezvoltarea purceilor. p e n tru a asigura purceilor un p at cald. în toată perioada de sugar treb u ie lăsaţi lîngă m am ă. De pe paiele m ucegăite purceii pot lua nen u m ărate ciuperci care produc îm bolnăviri ale pielii. d a r m ai ales ale a p aratu lu i digestiv. purceilor li se injectează fier în scopul p revenirii anem iei provocată de scă­ derea hem oglobinei din sînge.5 g su lfat de fier (calaican). dizolvate în tr-u n li­ tru de apă. este cu 10«/o mai m are la în ţărcare decît aceea a purceilor care nu au p rim it fier. G reu tatea purceilor care au p rim it fier în perioada de lactaţie. cresc mai repede şi sînt m ai rezistenţi la îm bolnăviri şi în special la diareea din ju ru l vîrstei de 21 de zile şi im ediat după înţărcare. P rep aratele de fier poartă denum iri diferite. 61 . Purceii. In m om entul cînd purceii au început să consum e furaje. plăm înilor. Din cercetările făcute s-a constatat că purceii care prim esc fier din prim ele zile de viaţă. In această perioadă podeaua boxei tre b u ie bine a şte rn u tă cu paie uscate sau rum eguş uscat şi în c a n titate sufi­ cientă.

sau şi în celelalte. iar pe de altă p arte p e n tru că p rin exi­ stenţa fu rajelo r com binate se pot pune la dispoziţia 62 . C reşterea p u r­ ceilor în tab ere din luna iunie şi pînă la jum ătatea lui septem brie. cînd la soare se înregistrează tem p e ra tu ri peste 15PC. produc m ai m ulte p ierderi decît cîştigă anim alele în condiţii de plim bare la ex terio r în padocuri. asigurînd o dezvoltare norm ală şi plină de vigoare. este ten d in ţa ca purceii să nu m ai fie scoşi la plim ­ bare. în condiţiile clim ei ţă rii noastre se poate face. E xpunerea la lum ina directă a razelor solare fereşte organism ul purceilor de rahitism . in ­ d ife ren t dacă purceii se cresc în sistem industrial sau gospodăresc. A sem enea purcei nu m anifestă nici un sem n de anem ie din cauza lipsei de fier din laptele m atern.In sezoanele calde. purceii îşi com pletează o p arte din necesarul de să ru ri m ine­ rale în mod n atu ral. în m ajo ritatea ferm elor au început să fie astupate. In asem enea condiţii. Şi acestea sîn t exploatate în condiţii de stabulaţie p e r­ m anentă. precum şi a p rep aratelo r de fier injectabil. ca şi purceii. A ceasta p e n tru că pe de o parte s-a consta­ ta t că deschiderea uşiţelor dă naştere la curenţi de aer care p rin îm bolnăvirile pe care le determ ină purceilor. cu bune rezultate. nici îm preună cu m am ele lor. cu u n conţinut com plet faţă de nevoile p u r­ celului. de asem enea. In concepţia crescătorilor din epoca actuală. vor fi lăsaţi afară în padocuri sau vor însoţi m am ele la păşunat cel p u ţin 3— 4 ore pe zi. p u r­ ceii sugari începînd cu vîrsta de 3 săptăm îni. nici singuri. P rin plim bările pe te re n sau păşune. dato rită existenţei fu rajelo r com­ binate. uşiţele p e n tru ieşirea purceilor din boxele de fu ra ja re în padocuri.

1 4 . ele vor pierde d in valoarea n u tritiv ă şi biologică. pe lîngă substanţele n u tritiv e de care aceştia au nevoie în tim pul creşterii şi a vitam ine­ lor.2 1. A ltfel.2 3 2 .8 3 4 . P ie r­ derile de purcei sîn t in flu en ţate de o m ulţim e de factori. a felului în care se fac în ­ reg istrările purceilor sugari fătaţi m orţi.3 0 .3 0 . a în g rijirii lor în această perioadă. A ceasta este în funcţie de condiţiile care se asigură purceilor în perioada de sugari. 3 % d in p u r c e ii F ă ta ţi 15 5 . ci şi de la o gospodărie la alta. Ţabelul 14 C au zele m o r ta lită ţii la purcel (după S m i t h ) u Sufocaţi D iverse "a” u tn % Diaree C Z £ < 9 C *o & a. a tît p rin îm bolnăviri cît şi p rin m ortalitate. precum şi a sincerităţii şi corectitudinii cu care ele sînt în reg istrate şi raportate.5 i .5 0 . i 0 . U na d in tre cele m ai m ari g reu tăţi în în grijirea purceilor sugari o constituie p revenirea pierderilor. F u rajele com binate treb u ie însă folosite în ca­ d ru l term en u lu i de valabilitate fix a t p e n tru fiecare şarjă şi etichetat.3 0.4 T o ta l Cauza morţii O Mîncati de scroafă Născuţi neviabili O E Vătămaţi dc animale Leziuni ale gurii Loviri şi viermi 63 .purceilor. iar procentul de m o rtalitate variază n u nu­ m ai de la o ţa ră la alta. săru rilo r m inerale şi a oligoelem entelor. p rin rîncezirea grăsim ilor şi reducerea sau chiar pierderea com pletă a conţinu­ tu lu i vitam inic.1 0.

9 0 . Tabelul 15 P ie rd erile de p u rcei. S triv irile se produc cu deosebire în prim a săptăm înă de viaţă.Din tabelul de m ai sus purceii striv iţi reprezintă cca. cînd purceii n u sîn t încă adaptaţi la noile condiţii şi încă nu li s-a creat reflex u l de a p ă ra re contra pericolului de a fi accidentaţi prin strivire.3 0 .9 2 . pe cau ze şi p erioad e (după G r I g o r i u) P ierd erile pe perioade de cinci zile (%) Cauza 5 T o t a l D e b ilita ­ te A c c id e n ­ te Pneum o­ p a tii E n te r o p a ti i 45 28 17 10 8 4 4 15 8 5 20 7 2 .9 0 .4 0 .5 3 .8 35 3 1. m ai griju lii decît altele.5 25 13 6 . sîn t m ai p u ţin active şi în con­ secinţă m ai p u ţin aten te cu purceii decît scroafele uşoare. Din această cauză scroafele bătrîne.3 0 . îngrăşate.6 1.6 30 10 3 .9 0 .2 45 2 1.2 0 . b ătrîne. Scroafele grele. în m od n a tu ra l unele scroafe sîn t m ai bune m am e. greoaie.9 __ _ — — _ _ _ _ _ D in datele cuprinse în acest tab el reiese că în viaţa purceilor sugari se rem arcă două perioade critice 64 . Se ştie că.9 0 . ju m ă ta te (15o/0) din procentul de 34.5 0 .9 2 .3 40 3 1. O scroafă a te n tă se scoală im ediat alarm ată cînd aude g u iţatu l purcelului p rin s sub ea.4o/0 de p u r­ cei m orţi. de regulă strivesc m ai m ulţi purcei decît cele tinere.4 2 .5 0 .5 50 1 1 55 60 _ _ _ _ I 1 1 _ 2 .

.

cu grătare.u l i n i i de d e c o v i l .S i s t e m di 1 c o n s t r u i r e v i ta r ea st ri vi ri i Organizarea in ter i­ oară a grajdurilor de t iner et porcin. fără p ad o cu r i. adăp ostu ri a u t o m a t e şi a l e i de deservire suspendate c.

îngrămădirea tine­ r e t u l u i în b o x ă duc e la c r e a r e a d e d i f e ­ r e n ţ e m a r i în d e z ­ v o l t ar e a i ndivizilor .

î m b o l n ă ­ viri p u l m o n a r e U m e z e a l a şi c u r e n ­ ţ i i de ae r d ă u n e a z a dezvoltării purcei­ lor . c audof agi e.. auriculofagie. Neas i gur a r ea con­ f ort ul ui p e nt r u p o r ­ ci d u c c la î n g r a m a direa animalelor.

L i p s a de c ă l d u r ă n e ­ li ni şt eşt e a n i m a l e l e din a dă po s tu ri F u r a j a r e a purceilor înţărcaţi din hr ă­ nitori a u t o m at e .

A d ă p ă t o r i a u t o ­ mate .Furajarea tineretu­ l ui p o r c i n î n h r ă n i ­ tori t r o n c o n i c e Hrănirea pur cei lor î n ţ ă r c a ţ i p r i n î mp r ă ş t i e r e a h r a n e i pe j os.

Apa curentă pentru adăpătorile a u to m a ­ te. la t e m p e r a t u r ă c o n s t a n t ă . se a s i g u r ă p r i n r e z e r v o a r e la gr aj d Creşterea tineretului p o r c i n de r e p r o d u c ­ ţie trebuie făcută în c on d iţ i i de p ă ­ ş u n e şi mi ş c a r e .

.

A ceste perioade corespund cu criza de acom odare p rin lipsa din m ate rn ită ţi a unui sistem de term oreglare şi ventilaţie. a efo rtu lu i de a d ap tare la noile condiţii de viaţă şi apoi cu pe­ rioada cînd laptele m ate rn este insuficient faţă de nevoile de creştere ale purceilor. de fiecare dată. deasupra a ştern u tu lu i de paie sau rum eguş. în zona purceilor. chiar de la naştere purceii se aşază sub baia de căldură rad ia tă de bec. Practic. La v îrsta de 8— 12 zile purceii consum ă h ran ă suplim entară. Ţ inînd seam a de scop. aceste becuri se suspendă la 65— 70 cm de podea în boxa suplim entară a purceilor. p rin am enajarea boxelor scroafelor şi ale purceilor. se va m onta o sursă supli­ m en tară de d ă d u ră : becuri infraroşii sau reşouri. acolo unde există.şi anum e : prim ele cinci zile după naştere şi de la 20 la 30 de zile. după term i­ n a re a suptului. sau chiar în tr-u n colţ din boxa scroafei. In tru c ît la alăp tare purceii m erg după voie. cul­ cuşul purceilor). P rev en irea pierd erilo r în condiţiile celor mai m oderne cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii de care d ispune creşterea purceilor în perioada actuală. fără însă ca tu b u l digestiv să fie p reg ă tit din punct de vedere fiziologic p e n tru a digera în m ăsură su ­ ficientă n u tre ţu l consum at. în prim a zi e necesar ca purceii să fie d irija ţi de în ­ g rijito ri sub lam pă. Din ziua a 2-a purceii s-au obişnuit 65 . In acest sens. ca şi p rin pu n erea la dispoziţia purceilor a unor re ţe te de fu ra je cît m ai uşor de digerat. se realizează p rin asigurarea unei tem p e ra tu ri cores­ punzătoare în m ediul înco n ju răto r (m aternităţi. p rin în tre ţin ere a u n u i regim de ventilaţie. In acest caz lam pa treb u ie p ro te jată cu 2— 3 şipci de lem n.

cu acest sistem şi după term in area suptului se duc singuri sub bec. Folosirea lăm pilor este indicată ziua şi noaptea, in d iferen t de anotim p, în vederea asigurării confortului corespunzător fiecărei etape din viaţa purcelului sugar. Pe lingă asigurarea căldurii în prevenirea p ier­ derilor la purcei, în prim ele zile de viaţă s-au do­ vedit a fi necesare crearea de zone de refugiu, faţă de m işcările necontrolate ale m am ei. A ceste zone se realizează p rin construirea pereţilor boxei din ţevi m etalice, sau p rin m ontarea în interiorul boxelor scroafelor de bare de protecţie la o înălţim e de 20— 25 cm de la podea. Se creează astfel un spaţiu de refugiu p e n tru purcei în cazul că ei sînt surp rin şi lîngă perete, cînd se culcă scroafa. Din realizarea acestor două dispozitive (încăl­ zirea şi protecţia faţă de strivire), pierderile la purcei faţă de datele din lite ra tu ră au p u tu t fi reduse de la 18— 35»/o în această perioadă, la 11— 13%. Au fost reduse sim ţitor pierderile p rin s tri­ vire, au disp ăru t îm bolnăvirile şi pierderile dato­ ra te afecţiunilor pulm onare, accidentelor, de ase­ m enea au scăzut îm bolnăvirile d ato rate afecţiunilor digestive. R idicarea tem p eratu rii în com partim entele de fătare şi m ate rn ită ţi favorizează ferm en taţia su b stan ­ ţelor organice din fecale, urină, furaje, m otiv pentru care în aceste sectoare se va în tre ţin e un regim de curăţenie perm anent, iar îm prospătarea aerului se va face p rin punerea periodică în m işcare a siste­ m ului de ventilaţie, sau deschiderea geam urilor v ara (nu şi a uşilor), d ar num ai de pe o singură la66

tu ră a adăpostului sau a com partim entului, astfel ca să nu se form eze curenţi de aer. P rev en irea diareei purceilor care cel m ai adesea se complică cu colibacili, se face p rin punerea la dispoziţia purceilor, aşa cum s-a ară tat, de fu raje care conţin proteină b ru tă conform cerinţelor, care conţin acizi am inaţi esenţiali, vitam ine şi săruri m inerale, energetice sub form ă de zah aru ri solu­ bile şi tot am estecul num ai sub form ă de făinuri. Se vor evita g rău n ţele chiar p răjite şi uruielile. Dacă şi n u triţia este pusă la punct în sensul a ră ­ tat, pierderile la purcei p e n tru perioada de sugar sîn t reduse m ult, iar eficienţa economică a secto­ ru lu i creşte, deoarece p reţu l de cost al unui purcel în ţă rca t în tre 5— 15 kg nu depăşeşte 150—200 lei. In perioada de alăp tare purceii se dezvoltă într-u n ritm proporţional cu greu tatea la naştere, ca­ pacitatea de alăp tare a scroafei, dar şi în funcţie de fu ra jare a şi condiţiile de zooigienă asigurate. G reu tatea la naştere influenţează în tr-u n grad în alt viabilitatea purceilor nou născuţi şi în mod im plicit influenţează şi proporţia de purcei în ţă r­ caţi. D intre purceii născuţi sub 0,5 kg nu se înţarcă nici unul. P e m ăsură ce creşte greu tatea la naştere, creşte şi procentul de purcei care ating v îrsta în ­ ţărcării, iar cei cu greu tăţi peste 2 kg se m enţin în viaţă în totalitate. Din aceste date rezultă necesitatea selecţiei scroa­ felor şi vierilor din linii de anim ale care să dea naş­ tere la purcei cu o g reu tate cît m ai m are la fătare. C reşterea în g reu ta te a purceilor în cursul perioa­ dei de alăp tare în condiţii obişnuite este de pînă la 6— 18 kg, în funcţie de condiţiile de în tre ţin ere din 67

Tabelul 16
In flu en fa g r e u tă ţii p u rceilo r lâ n aştere asu p ra n u m ă ru lu i ş l g r e u tă ţii In d iv id u a le la în ţărcare Greutatea la naştere Numărul de purcel fătaţi capete Născuţi mortl % Intârca (i%

Greutatea medie la
înţărcare

Kg

Kg

0,450 0,570 0,680 0,740 0,910 1,020 1,130 1,245 1,360 1,470 1,585 1,700 1,810 2,040 2,150

56 107 270 291 674 832 1531 1157 1354 587 426 143 93 2 3

46,4 14,0 15,9 7,9 6,0 4,3 4,3 3,5 4,1 2,7 3,05 2,8 1,08 0,0 0,0

0,0 1,8 12,9 34,0 49,2 63,3 67,4 74,1 77,3 82,4 85,6 83,6 83,9 100,0 100,0

3,9 8,3 9,0 9,4 10,3 11,0 11,8 12,4 13,3 13,6 13,9 15,7 13,5 17,5 Tabelul 17

S p o r u l m e d iu z iln ic (g r a m e ) a l p u r c e ilo r I n înţărcarea tim pu rie M.A. X L (Dep. IAS)

s u g a r i,

pe

s&ptămtnl

In înţărcare a obişnuită Vîrsta în ii l e Marele alb (REDKIN) Landrace (ESPERSEN)

7 14 21 28 35 42 49 56

185 200 210 210 285 350 410 500

165 200 170 140 190 220 250 290

163 184 170 151 199 280 313 417

68

in tră în tr-o perioadă critică de dezvoltare. ca u rm are a red u ­ cerii secreţiei lactate răm în în urm ă cu creşterea. cu cît lotul de purcei este m ai m are cu a tît scade sporul m ediu zilnic şi g reu ­ tatea acestora la înţărcare. după care sporul în g reu ta te se redresează. care începe în tre 6— 10 zile. E voluţia lor e scurtă şi fără p ierd eri atunci cînd fu rajele conţin pu ţin ă fibră b ru tă şi sîn t ad m inistrate sub form ă de făinuri. Un a lt factor care a re influenţă asupra sporului m ediu zilnic este n u m ăru l de purcei din lot (la scroafă). In tre aceste două elem ente există u n ra ­ p ort invers şi anum e. trecerea de la săptăm îna a 3-a la săptăm îna a 4-a de viaţă. N u triţia tim purie însă.crescătorii. în vederea în ţă rcă rii tim purii. purceii. In tre 16— 24 de zile de la fă ta re se com pletează den tiţia de lapte care de asem enea produce tu lb u ră ri în m ersul creşterii. grăsim ile nu sîn t rîncezite şi la alcă­ tu ire a lor participă laptele ecrem at. se ob­ servă apariţia u nui procent însem nat de tu lb u ră ri digestive m anifestate p rin diaree. In condiţii foarte bune de creştere şi alim entaţie purceii pot atinge chiar greu tăţi de 22—25 kg la vîrsta de 8 săptăm îni. D in datele acestui tabel rezu ltă că atunci cînd purceilor li se asigură h ran ă valoroasă din pu n ct de vedere n u tritiv şi biologic. precum şi ad m inistrarea de fu ra je corespunzătoare 69 . de alim entaţie şi de v îrsta de în ţărcare (25— 56 zile). plăcută din punct de ve­ d ere gustativ. In condiţiile fu ra jării tim purii. S porul m ediu zilnic este pu tern ic in flu e n ţa t de g reu tatea cu care purceii pornesc de la naştere. sub form ă de la p te praf.

aceasta p e n tru că viteza de rep a ra ţie a ţesu tu rilo r este cea m ai m are şi p e n tru că. d ar şi p e n tru rem edierea h e r­ niilor. P ă rere a noastră este că în con­ diţiile obişnuite din ferm ele noastre. nu se datoreşte g reutăţii m ai m ari la naştere. pot creşte rap id dacă sîn t puşi în condiţii deosebit de bune. şi atunci cînd n u triţia se face la discreţie. din loturile m ari ca num ăr. capacităţii de alăp tare a scroafelor m am e. Perioada cea m ai potriv ită p e n tru castrare este considerată perioada de alăptare. precum şi a fu ra jă rii suplim en­ ta re a purceilor. rezolvarea acestor operaţiuni economice şi san itare treb u ie efectuată în tre 7 şi 14 zile. cel m ai adesea. Din acest fa p t rezultă că şi purceii cu g reu tă ţi m ici la naştere. ci aşa cum s-a ară tat. Cea m ai indicată perioadă p e n tru castrarea vieruşilor. dar şi în cele de reproducţie. CASTRAREA PURCEILOR In perioada de sugar în crescătoriile p e n tru pro ­ ducerea cărnii. fac însă ca aceste diferenţe să fie — destul de mici. poate fi e v ita t fu rtişag u l de lapte. este v îrsta de 3— 4 săptăm îni după cei m ai m ulţi tehnicieni. se asigură u n fro n t de fu ra ja re suficient. T rebuie precizat însă că sporul m ediu zilnic m ai m are constatat la lo turile m ai m ici de purcei. cînd în ţărcarea purceilor se face în ju ru l v îrstei de 42— 56 de zile.(p re sta rte r O 1). contenţia anim alelor se face cu cea m ai m are u şu rin ţă şi su ferin ţa postoperatorie este cea m ai mică. iar în con­ 70 . m ate­ rialul necorespunzător p e n tru prăsilă tre b u ie cas­ trat.

deoarece im ediat după 6 zile se introduce fu ra jare a suplim entară. O peraţiunea este uşoară. S u tu ra inciziei se va face în tr-u n sin g u r plan şi în fir continuu. cu capul în jos şi faţa abdom inală înainte. In ziua castrării purceii nu vor beneficia de fu ra jare suplim entară. iar purceii.2— 1. ca durată.4 m 2. d atorită posibilităţilor apariţiei tu lb u ră rilo r digestive în pe­ rioada im ediat urm ătoare. P e n tru p rin d erea ovarelor se p ătru n d e p rin linia albă înapoia om bilicului. se poate lucra în condiţii de c u răţenie bună chiar şi fără dezinfectante. Nu e nevoie de preg ătiri speciale în vederea săvîrşirii actului operator . in terv en ţia opera­ torie să su rp rin d ă purcelul ieşit din criza de 10 zile şi în ain te de criza de 21 de zile. la jgh eab u ri cu un 71 . O peraţiunea se execută pe anim alele contenţionate. O peraţiunea o execută tehnicianul ferm ei. d a r necesită o îndem înare form ată şi se poate practica în acelaşi tim p. Adică. P e n tru executarea operaţiunii de castrare a vieru şilo r e necesar ca in stru m e n ta ru l să fie sterilizat. C astrarea lor treb u ie făcută însă în condiţii de asepsie. boxa şi a şte rn u tu l să fie foarte curate. S p aţiu l de odihnă pe cap de purcel sugar este ne­ cesar să fie de 0. Se pot castra şi scrofiţele în această perioadă. ca şi cas­ tra re a vieruşilor. de 20 cm/cap.diţiile în ţărcării tim purii. cel m ai bine este ca aceste operaţiuni să fie făcute la vîrsta de 14 zile şi im ediat după aceasta. spre operator. O singură tă ie ­ tu ră de 5 cm e suficientă p e n tru ex trag erea ova­ relo r şi sm ulgerea lor. iar fron tu l de jgheab p e n tru hrănire.

dacă paralel se asigură purceilor condiţii corespunzătoare şi dacă purceii în ţărcaţi sîn t puşi în condiţiile unor adăposturi care să rep rezin te continuarea directă a celor din m atern itate. unde tră iau a lă tu ri de scroafa-m am ă sau doic?.diam etru de 30 cm. în ţărcarea. în special la porcine. de m are im portanţă p e n tru obţinerea în tr-u n tim p m ai scu rt şi cu u n consum de fu ra je m ai redus a unui num ăr m ai m are de produşi. A ltfel boxa este veşnic m u r­ dară. în ţă rca rea constă de fapt în ru p ere a rela ­ ţiilor de h răn ire d in tre m am ă şi puii săi. stagnează în dezvoltare. D espre înţărcare. iar condiţiile în care aceasta se face în n a tu ră şi la anim alele de ferm ă este deosebită. ÎNŢĂRCAREA PURCEILOR în ţă rc a re a este fenom enul biologic n a tu ra l sau artificial p rin care puii m am iferelor dom estice şi sălbatice. V îrsta de în ţărcare poate fi coborîtă în dauna laptelui m atern. uneori contradic­ torii. purceii nu găsesc loc de dorm it. în special asupra tim pului optim cînd să se efectueze aceasta în condiţii de crescătorie. obişnuindu-se cu n u triţia caracteristică speciei căreia îi ap arţin. se îm bolnăvesc şi m ulţi mor. 72 . s-au em is p ă re ri diferite. s-a scris m u l t . în ţă rca rea este o operaţiune zooeconomică. este caracte­ ristică fiecărei specii. ca fenom en biologic. ren u n ţă la laptele m atern şi trec la alim entaţia caracteristică anim alelor adulte.

cîntărire. cu în ­ d e p ă rtare a şi izolarea celor m ai slabi. necunoscuţi. Conflictul n u tritiv este cu a tît m ai m are cu cît în ţărcarea se face m ai devrem e. A ceştia nu vor avea acces la h ran ă şi adăpători şi nici la su ­ p rafa ţa uscată a culcuşului. la care se adaugă in terv en ţia (uneori brutală) a în g rijito rilo r care le im pun p rin forţă operaţii de castrare. Cele de com portam ent sîn t legate de lipsa agi­ taţiei purceilor din tim pul alăptării. U rm ează acom odarea şi în fră ­ ţire a purceilor. precedate de lu p te violente. m u tarea în tr-u n loc necunoscut.25 zile răm în descoperiţi im unologic o perioadă de tim p de aproxim ativ 2—4 săptăm îni. tra n sp o rt supraaglo­ m erat. datorită dezacor­ 73 . P urceii sîn t lipsiţi astfel de acţiunea anticorpilor pe care scroafa îi tran sm i­ tea p rin colostru şi lapte. C onflictul imunologic este cu a tît m ai grav cu cît în ţărcarea se face mai de tim puriu. im unologice şi nu tritiv e.în ţă rc a re a treb u ie făcută astfel ca să asigure păs­ tra re a săn ătăţii a p aratu lu i m am ar al scroafei — m am e p e n tru noi serii de purcei. astfel că purceii în ţărcaţi la 4. P rin în ţă rca re purceii sîn t expuşi la o serie de conflicte psihice (de com portam ent). C onflictul n u tritiv constă în aceea că purcelul în ţă rca t sub 5 săptăm îni — v îrsta la care începe să fie posibilă digestia com pletă a n u tre ţu rilo r — p rin lipsa laptelui m ate rn este obligat să trăiască exclusiv cu n u tre ţu rile care i se pun la dispoziţie. de sustragerea de la u m b ra ocrotitoare a m am ei. lotizări etc. de a p ariţia în ju r de indivizi noi. C onflictul im unologic rezu ltă din suprim area bruscă a lap telu i m atern.

D in acestea rezu ltă caracteristicile fundam entale ale unei în ţă rcă ri reuşite. fenom en care este u rm a t de îm bolnăvirea a p aratu lu i m am ar şi com prom iterea lui de cele m ai m ulte ori p en tru o nouă lactaţie. laptele răm as în uger se alte­ rează în sinusurile şi canalele galactofore. P urcelului în ţă rca t să i se pună la dispoziţie fu ra je care să aibă o com poziţie identică cu aceea a laptelui m atern şi digestibilitate cît m ai apro­ piată de acesta. incom plet dezvoltate faţă de trecerea de la u n regim lac tat la acel al n u triţie i su plim entare exclusive. lum ină. în ţă rca rea purceilor la v îrsta de peste 4 săptăm îni este un sistem de în ţărcare obişnuită. In caz contrar. d in tre care cele m ai uzuale sîn t la 56 de zile. iar în ţărcarea sub 4 săptăm îni este considerată o în ţă rca re tim ­ 74 . treb u ie făcută astfel ca purcelul să sim tă cît m ai p u ţin lipsa m am ei şi p e n tru aceasta a nece­ sar ca în adăpostul în care sîn t tran sm u taţi. de digestie. 42 de zile. ei să găsească condiţii corespunzătoare clim atului m atern (tem peratură.dului d in tre posibilităţile biochim ice ale tu bului digestiv. în ţă rca rea . A cestea pot fi sistem a­ tizate în felul u rm ăto r : 1. in d ife re n t de v îrsta la care este practicată. M am a să fie alim entată astfel ca la 2— 3 zile după u ltim a alăp tare u gerul să nu m ai conţină lapte. um iditate. curenţi de aer. gaze nocive. 3. în g rijire blîndă). 25 de zile şi 4 zile. în ţă rc a re a purceilor — în tim p şi în d iferite ţări — s-a practicat şi continuă să se practice şi astăzi la d iferite term ene. 2.

8 kg su b stitu e n t de lap te şi p re sta rte r (furaj com binat 0— 1). Acelaşi spor la purcei se poate obţine cu num ai 1. scroafa are nevoie de 3. e cel m ai bine să practice în ţărcarea obişnuită — de 42 sau 56 de zile. A v an taju l economic este evident deci şi din acest punct de vedere. Scăderea însă a producţiei de lapte a scroafei după 5 săptăm îni de la făta re şi posibili­ tate a purceilor de a se h răn i şi cu alte n u tre ţu ri de la această vîrstă. p e n tru care la rîn d u l ei. Fiecare m etodă îşi are avantajele şi dezavantajele sale.purie. 75 . p e n tru realizarea unui kg spor.5— 1. In m od n a tu ra l scroafa este capabilă să producă lapte pînă la 10— 12 săptăm îni de la fă tare şi chiar m ai m ult. în ţă rc a re a purceilor la 56 de zile este unanim re ­ cunoscută ca cea m ai p o triv ită în condiţiile creşterii extensive şi în m od deosebit atunci cînd nu este rezolvată problem a su b stitu en ţilo r de lapte de scroafă şi a fu rajelo r com binate. altfel în ţărcarea m ai tim p u rie poate produce p e rtu rb a ţii care se sol­ dează cu m ari pierderi. La aceasta treb u ie făcut u rm ă to ru l calcul şi anum e : că. d ar ea necesită ex isten ţa unei in dustrii a furajelor. în ţă rc a re a tim p u rie este m ai economică deoarece creşte n u m ăru l de purcei care se obţin pe cap de scroafă în tr-u n an de zile (30 de purcei şi peste). purceii sugari consum ă 4 1 lapte. a înlocuitorilor de lapte.3 kg n u tre ţ com binat. justifică în ţărcarea purceilor în acest m om ent. sau forţată. U nitatea însă care nu beneficiază de fu raje com­ b inate corespunzătoare p e n tru purceii sugari şi p e n tru tin e ret. cu aceleaşi cheltuieli. ad m in istrat purceilor în prim ele 35 zile de viaţă.

la v îrsta de 8 — 1 0 zile. P e n tru ca purceii să nu sufere după înţărcare. în ţă rc a re a purceilor la 42 de zile este o în ţă r­ care asem ănătoare cu aceea de la 56 de zile. în a tre ia zi de 3 ori. Acelaşi regim îl va avea şi în prim a zi după în ţărcare .In vederea înţărcării purceilor la 56 de zile se re ­ com andă u rm ătoarele m ăsuri : de la 50 de zile de v îrstă a purceilor se reduce ra ţia scroafei şi în special n u tre ţu rile suculente. iar în a cincea zi şi a şasea zi — cîte odată. P e n tru în ţărcarea la 56 de zile g reu tatea m edie a purceilor este cuprinsă în tre 13— 16 kg. în a doua zi de 4 ori. Ea se 76 . a tît de prăsilă cît şi de carne. A cest sistem de în ţă rca re este p racticat astăzi în crescătoriile de reproducţie. uneori şi m ai m ult. de la această vîrstă ei sînt sepa­ ra ţi de m am ă astfel ca în prim a zi de în ţărcare p u r­ ceii să sugă de 5 ori. cel p u ţin 3 săp tă­ m îni. d ar m ai ales de h răn irea suplim entară a purcelului sugar. cu aceleaşi fu ra je cu care s-a început n u triţia suplim entară. P urceii care în re­ gistrează o g reu tate m are la în ţă rca re prezin tă ga­ ra n ţia unei bune producţii viitoare. în a p a tra zi de 2 ori. ei vor fi h răn iţi şi în continuare. de n u triţia m am ei în perioada de gestaţie şi lactaţie. în crescătoriile care nu au asigurate fu ra je com binate. astfel că în u ltim a zi de în ţărcare scroafa n u va prim i nici un fel de fu raj în afară de apă. G reutatea purceilor la în ţă rca re variază în func­ ţie de rasă. de condiţiile în care au fost crescuţi ca sugari. to t de la sfîrşitu l acestei săptăm îni se va m odifica program ul suptului p u r­ ceilor în sensul că dacă pînă la această vîrstă sugeau la discreţie. în sistem ul ţărăn esc al creşterii porcului.

practică atunci cînd purceii se dezvoltă bine. 77 . în ţă rc a re a precoce a purceilor se poate face la v îrsta de 4 zile şi la v îrsta de 25 de zile. care creşte artificial purceii în ţărcaţi la v îrsta de 4 zile. adică după ce p u r­ ceii au consum at colostrul. BIEHL şi & din H am burg. 14 sau 21 de zile . în ţă rc a re a purceilor la această vîrstă este legată de existenţa u n u i su b stitu en t de lapte. în ţă rc a re a purceilor la 4 zile. A cest deziderat s-a realizat concom itent în m ai m ulte puncte ale globului d in tre care m enţionăm : — F irm a B. este o în ţă rca re foarte tim purie a purceilor şi este p racticată de către firm a H. iar creşterea lor pînă la 90 de zile se face în baterii m etalice individuale.C. care p erm ite în ţă rca rea tim ­ purie a acestora . de 60 X 32 X X 30 cm.M. după perioada de m a­ xim ă p erm eabilitate a in testin u lu i p e n tru a n ti­ corpii colostrali. ajung la această vîrstă la g reu tăţi corporale corespun­ zătoare şi atunci cînd sîn t obişnuiţi din vrem e şi bine cu n u triţia su p lim en tară pe de o parte. P urceii provin din ferm e de scroafe specializate în obţinerea a 3 fă tă ri anual. H răn irea se execută de 8 — 9 ori pe zi cu sub stitu en ţi de la p te ad m in istraţi sub form ă lichidă.O. — F abrica de m edicam ente BIOFAC — D ane­ m arca fabrică şi livrează înlocuitori de lap te de scroafă p e n tru purcei. iar pe de altă p a rte sîn t asigurate fu ra je corespunzătoare din pu n ct de vedere calitativ. din A nglia produce u n su b ­ stitu e n t de lap te de scroafă care perm ite în ţă r­ carea purceilor şi dezvoltarea corporală a purceilor în bune condiţiuni la v îrsta de 10.

La vîrsta de 30 de zile purceii sîn t s tră ­ m u taţi în halele de tin e re t după prealabila lor cîntă rire şi lotizare.5— 6 kg. siste­ m ul de în ţărcare tim purie la v îrsta de 25 de zile s-a generalizat din 1969. P urceii în ţărcaţi tim p u riu sau obişnuit. cu lipsa laptelui m a­ tern. M arinescu A lexandru. ca urm are a unor ex p e ri­ enţe efectuate în anii 1968— 1969 pe efective m ari de porci în Com plexele C ălăraşi şi B răila de cătrc Dr. în com plexele de porci din ţa ra noastră. din cauza creşterii lor în condiţii de stabulaţie p e r­ m anentă.U. în condiţiile neschim bării adăpostului.— De asem enea. sub form ă de granule cu 2 2 °/o proteină b ru tă şi cu u n grad superior de digestibilitate. la v îrsta de 25 de zile. dacă este cazul. T ran sferarea purceilor se face în rem orci tehnologice p e n tru a se evita obosirea lor dato rită alergatului cu care ei nu sînt obişnuiţi. fac com ­ 78 .A. altfel anim alele suferă criza străm u tării. a m icroclim a­ tului. T em p eratu ra pe care treb u ie să o găsească purceii în adăposturile de creştere e necesar să fie de 22°C. La această vîrstă purceii treb u ie să aibă o greu ­ tate individuală de 5. a n u triţie i suplim entare. se vor tran sp o rta în grajd u rile de tin e re t care în preala­ bil au fost dezinfectate şi încălzite. Criza de în ţă rca re este în acest fel in fin it m ai redusă. fabrică şi livrează p re s ta rte r p e n tru în ţărcarea purceilor la v îrsta de 3 săptăm îni. In această perioadă ei se obişnuiesc fără m am ă. în tre p rin d eri din S. P e n tru aceasta scroafele sîn t scoase de la purcei brusc. In continuare purceii răm în încă 5 zile în com partim entele de fătare.

O în ţărcare este considerată reu şită atunci cînd de pe urm a efectuării ei num ărul de îm bolnăviri 79 . agitaţia. p en tru a se sesiza la tim p factorii care a r putea d eran ja confortul anim alelor. Purceii se sim t bine atunci cînd. se culcă u n u l lîngă al­ tul. P urceii introduşi în boxele de tin e re t vor fi lotizaţi cît m ai uniform . pre­ cum şi a celor bolnavi. astfel ca să nu existe diferen ţe de greu tate în tre indivizi m ai m ari de 0. dar şi pe sexe. dar num ai pen­ tru extragerea purceilor răm aşi în creştere. Lotizarea pe sexe este o operaţiune zooeconomicâ obligatorie în crescătoriile p e n tru prăsilă. după ce s-au sătu rat.5 kg atunci cînd în ­ ţărcarea purceilor se face la 42 sau 56 de zile.plicaţii gastrointestinale şi pulm onare d atorită scă­ derii bruşte a tem p eratu rii faţă de cea din m ate r­ nitate. trebuie întotdeauna suspectate şi căutată care este cauza care le d eterm in ă şi lu area u nor m ăsuri im ediate p e n tru rem edierea lor. Îngrăm ădirea lor în colţuri. P rin acest procedeu se evită o nouă lotizare. Dacă este posibil şi spaţiul de cazare perm ite. u n con­ flict în plus în viaţa anim alelor. In acest scop se va păstra în fiecare adăpost sau com partim ent cîte o boxă liberă în care se vor introduce tre p ta t purceii r ă ­ m aşi în creştere sau bolnavă ce se extrag din cele­ lalte boxe. în ţă rca rea trebuie supravegheată îndeaproape a tît de în grijitori cît şi de către tehnicieni. Lotizarea se va rep eta periodic.2 kg. e bine să se facă lotizarea purceilor nu num ai pe stru c tu ră de g reu tate apropiată. în cazul înţărcării purceilor la 25 de zile şi la d iferenţă de cel m ult 0.

ca u rm a re a nereducerii la tim p a secreţiei lactate.şi p ierd eri este n ul şi foarte mic. . atunci cînd glanda m am ară n u are de su fe rit p rin com plicaţii. ia r recu p erarea scroafelor în tr-u n nou ciclu de producţie (m ontă fecundă) se face în cel m ult 4— 1 0 zile de la d a ta suprim ării suptului. purceii au la d ata respectivă p a ra m etrii corespunzători de greu­ ta te . creşterea în greu­ tate. dezvoltarea corporală nu sîn t afectate sau sînt afectate în tr-o m ăsură foarte m ică .

în practică în g rijirea şi h răn irea purceilor înţărcaţi este aceeaşi. purceii sîn t tre c u ţi în categoria de tin e re t sau purcei în ­ ţărcaţi. în vederea reducerii crizei de în ţărcare. In d ife re n t dacă creşterea tin e retu lu i porcin se face în sistem gospodăresc sau sistem industrial. In afara fap tu lu i că ele au fost cu ră ţite şi dezinfectate. în vederea asigurării igienei. G rajd u rile p e n tru creşterea tin e retu lu i treb u ie să fie curate. să asigure confort tin e retu lu i porcin. adăposturile treb u ie să îndeplinească anum ite ce­ rin ţe. a unei dezvoltări cores­ punzătoare. lum inoase.Î N G R IJ IR E A ŞI HRANIREA TINERETULUI PORCIN D upă încheierea perioadei de alăptare. Din acest p u n ct de vedere m enţinerea unei tem p eratu ri corespunzătoare şi a u m idităţii optim e este u n a din principalele condiţii de care depind în cea m ai m are 81 "T’ U l . In lim baj cu ren t această categorie de porcine m ai este num ită şi tin e re t 2 —4 luni. ele treb u ie să în d e­ plinească şi anum ite condiţii de m icroclim at.5— 4 luni cînd ating g reu tatea de 30— 35 kg. după golirea de tin e retu l porcin din seria precedentă. In d iferen t de destinaţie (reproducţie sau carne). uscate. pînă la v îrsta de 3.

In acest scop. s-a consta­ ta t că bioxidul de carbon sub 3o/00 şi am oniacul pînă la l%o sîn t com patibile cu p ăstrarea stării de sănă­ tate şi a sporului optim al tin e retu lu i porcin.6 0 . sporul de creştere în greutate.5 kg la li vrare S p a ţiu d e d o r m it s a u p e c a p în m — v ara — ia r n a P o r c i la m d e jg h e a b în c a z u l f u r a j ă r ii u s c a te 0 . Tabelul 19 N ecesaru l de sp aţiu pentru porci Categoria De la î n ţ ă r ­ care p în ă la 33. U m iditatea relativ ă % 6 0 — 65 6 0 — 65 6 0 — 65 6 5 — 70 3 0 — 35 3 6 — 50 5 1 — 70 7 1 — 90 2 4 — 22 2 3 — 21 2 2 — 20 21.1 0 . 6 m 2.7 kg D e la 34 .9 2 13 10 10 82 .5 0 . p en tru fiecare purcel din această ca­ tegorie se vor afecta 0.7 0 1. consum ul specific şi starea de sănătate.8 2 0 .56 kg De la 56.m ăsură pierderile. conform tab elu ­ lui 19.l 9 In ceea ce priveşte gazele dăunătoare. T em p eratu ra şi um iditatea optim ă p e n tru această categorie este urm ăto area : T abelul 18 V îrsta tin erelu lu i în zile T e m p e r a tu r a la 2 m de p a rd os ea în U C.5— 0 . E ste foarte im p o rtan t de asigurat în acest sector spaţiu suficient p e n tru anim ale şi culcuşul uscat.

Ei constituie baza p ira ­ m idei lotului din boxă. iar purceii caută loc p e n tru siestă fără să-l m ai găsească. T reptat. după 2 — 3 săptăm îni devine insuficient. A nim alele consum ă puţin. C azarea anim alelor în adăposturi este deci o pro­ blem ă vitală şi de zooeconomie. caracteristic în această 1 etapă şi în asem enea condiţii. C orespunzător acestei situaţii. ficatului. Cînd p u r­ . Este începutul unui fenom en de selecţie n aturală. b ariera şi nivelul rezistenţei faţă de m icrobii obişnuiţi sîn t învinse şi purceii m or p rin necroze com plicate. com portam entul şi gustul iotului sînt dezorganizate şi p e rv e rtite (alterate). peritoneului. p rin tr-u n sistem de im itaţie care se propagă rapid. cu abcese localizate la nivelul pulm onilor. apoi de m ai m ulţi. m ai ales că în tre tim p tot m ai m ulte exem ­ plare se obişnuiesc cu gustul sărat.U n spaţiu m ai restrîn s 0. care se soldează cu m oartea lor tre p ta tă şi zilnică. locul de culcuş se udă. dispare. creşte iar am oniacul peste l%o. plăcut al sîngelui.2— 0. rănile produse p rin dinţi se infectează. P urceii se sim t bine în tr-u n adăpost atunci cînd după ce s-au să­ tu ra t găsesc loc p e n tru a se desfăşura în poziţia culcat pe o cît m ai m are p a rte a boxei. la început de către 1 — 2 indivizi. com plicaţiile se extind. Cei m ai tineri şi slabi ce­ dează condiţiilor necorespunzătoare şi se culcă cu toate acestea în tr-u n colţ. sîn t neliniştite. Zilnic şi de m ai m ulte ori pe zi. sau fac stă ri de septicem ie (infecţie generalizată). In continuare.3 m 2/cap de tin e ret porcin. caudofagia şi auriculofagia progresează pe acelaşi individ şi se extinde la alţii. cei m ai p u ­ ternici caută să scoată din piram ida culcuşului pe cei m ai slabi m uşcîndu-i de urechi şi coadă. suficient la început.

Uşile de la com partim ente se vor m enţine în perm anenţă închise p e n tru a se evita curenţii de aer. 80— 95o/0. diagnosticul de confort este comprom is. 6 m sec. De precizat că. Nicidecum n u se vor m onta aeroterm ele în in terio­ ru l adăpostului de încălzit. atunci cînd este asociată şi cu o fluctuaţie a tem p eratu rii.ceii au ten d in ţa de a se îngrăm ădi. sau cu curenţii de aer m ai m ari de 0 . U m iditatea sub 50<>/o poate consfitui punctul de plecare p e n tru pneum onia enzootică (infecţioasă) a porcului. nu este d ău nătoare creşterii şi dezvol­ tării tin e retu lu i porcin. U m iditatea relativ ă ridicată. a încălzirilor cen trale sau p rin cuptoare tip teracotă. A tît în anotim pul friguros cît şi pe tim pul verii este necesar a se asigura în adăposturile de tin e ret u n m icroclim at optim . în asocia­ ţie cu un culcuş uscat şi cu o tem p e ra tu ră cores­ punzătoare. 84 . C om prom iterea confortu­ lui în ordinea im portanţei poate fi determ in ată de urm ătorii factori : suprapopularea şi lipsa de tem ­ p e ra tu ră în p ă rţi egale. în cazul folosirii aeroterm elor acestea vor fi m ontate astfel ca aerul cu care se va încălzi adăpostul să provină direct din atm osferă şi va fi d irija t cît m ai jos posibil p e n tru a m ătu ra duşum eaua şi în felul acesta să antreneze gazele nocive şi să spele atm osfera adăpostului. p rin reglarea corespunză­ toare a instalaţiilor de încălzire şi ventilaţie. apoi curenţii de a er şi ex­ cesul d e amoniac. In tim pul iernii tem p e ra tu ra se poate regla cu aju to ru l aeroterm elor. în special de la zi la noapte. iar în tim pul iernii gea­ m urile se vor m enţine închise. Pe tim pul verii tem p e ra tu ra se va regla cu a ju to ru l geam u­ rilo r şi a ventilatoarelor.

îl constituia m işcarea în aer liber. 85 . u n u l din factorii de îng rijire im portanţi în creşterea tin e retu lu i porcin înţărcat. m icrobiene şi parazitare. A pariţia însă a sistem ului intensiv şi în « tim a vrem e a celui in d u strial de creştere şi îngrăşare a porcilor. sistem e incom patibile cu m işcarea în scopul plim bării anim alelor d atorită aglom erării. a de­ m onstrat că este posibilă creşterea şi dezvoltarea tin e retu lu i porcin în bune condiţiuni dacă se afec­ tează spaţiu suficient. deci se evită supraaglom e­ rarea. A ceasta p en tru a se asigura gim nastica necesară bunei dezvoltări a a p aratu lu i circulator. devin u n m ediu p o triv it p e n tru grefarea bolilor de creştere. Chiar şi germ enii banali produc îm bolnăviri la purceii lipsiţi de mişcare. dar m ai ales a m uşchilor scheletici. A ltfel anim alele au o rezistenţă organică redusă.Pînă nu dem ult. creşterii norm elor de îngrijire. dacă în in terio ru l adăposturilor (grajduri. m ecanizării.

an i­ m alele vor fi supravegheate perm anent. p en tru d epistarea cazurilor de boală şi a celor accidentate. com partim ente) se asigură un m icroclim at corespunzător şi dacă prin raţiile şi reţetele fu rajere se asigură nevoile de h ran ă ale categoriei respec­ tive. C urăţirea g rajd u rilo r de tin e re t treb u ie efectuată de două ori pe zi în vederea m enţinerii unor con­ diţii de zooigienă corespunzătoare. In acelaşi scop. păstrîndu-se z o n a |d e odihnă în perm anenţă uscată. în tre h ră n i­ toarele autom ate şi zona de defecare este un con­ tin u u du-te-vino. iar autom atele cu fu ra je uscate în im ediata vecinătate a a c e s te ia . există exem plare 86 . m ai ales că la porc ingestia şi excreţia. cu a ju to ru l ra ­ zului. adăpătoarea autom ată se va m onta în zona de defecare. care are ca urm are p e rtu rb are a în tregii populaţii de anim ale. In vederea în lă tu ră rii p ierderilor de tin eret. In cazul în care în m om entul liv ră rii (m utării) grupei de tin e ret la îngrăşătorie.halo. altfel. în sistem ul gospodăresc. Spălarea tota® a boxelor se va face num ai în cazuri de necesitate. m ăturii şi a jetu lu i de apă. luîndu-se însă m ăsuri ca im ediat după spălare să se introducă un s tra t izolator de ru m e­ guş sau paie. se fac şi concom itent. A ceste cazuri se vor izola im ediat şi vor fi tra ta te corespunzător. în condiţiile fu ra jării uscate prelungite. al p ăstrării culcuşului uscat şi curat. p e n tru u s­ carea pardoselii. S pălarea boxelor se va face num ai în zona de defecare.

acestea se vor tra n sfe ra la lichidarea lotului în tr-u n com partim ent special.O r g a n iz a r e a g r a j d u r i l o r p e n tr u c r e ş te r e a t in e r e tu lu i p o r c in p e g r ă t a r e . astfel ca să se poată aplica sistem ul de populare şi evacuare „totul plin şi to tul gol“ cu o perioadă de repaus şi dezinfecţie în tre două serii de purcei de 3— 4 zile. c u a le e d e s e r v ic iu s u s p e n d a tă care din diverse cauze nu îndeplinesc condiţiile de trecere la îngrăşătorie. f ă ră p a d o c u r i. 87 . p e n tru recondiţionarea lor. p e n tru u n a sau m ai m ulte hale sau adăposturi.

apoi porum bul şi orzul. echilibrate. iar prem ix u rile să aducă n ecesarul de vitam ine. sub rap o rtu l energie/proteină şi al satisfacerii tu tu ro r nevoilor organism ului în 88 . de carne şi şroturile de soia. iar făinurile proteice tre ­ buie să satisfacă nevoile m inim e de aminoacizi esenţiali. h ra n a de bază a tin e retu lu i porcin o con­ stitu ie n u tre ţu rile concentrate. Dacă în tre c u tu l nu prea în d ep ă rta t al creşterii porcului se practica creşterea tin e retu lu i porcin pe bază de n u tre ţu ri concentrate cultivate şi în can ti­ tăţi m ai m ici fu rajele industriale. făina de peşte. F u ra ja rea tin e retu lu i porcin treb u ie făcută de aşa m anieră ca să asigure o creştere forţată. astăzi în m aterie de h răn ire a tin e retu lu i porcin se precizează că treb u ie d a tă p rio rita te ovăzului sub form ă de fulgi.). în ve­ derea m atu rării precoce a oaselor şi m usculaturii.HRĂNIREA TINERETULUI PORCIN In perioada de după înţărcare. Ţ in !® seam a de acest scop şi capacitatea gastrică redusa. problem a de bază în creşterea acestora o consti­ tuie h răn irea corespunzătoare în vederea realizării de sp o ru ri cît m ai m ari de greutate. cu scopul obţinerii g reutăţii de 18—20 kg la vîrsta de 56— 60 de zile. ferm enţi etc. în special pe seam a dezvoltării m usculaturii şi a scheletului. care trebuie făcută în aşa fel ca să n u constituie o criză p e n tru purcei. oligoelem ente şi alte adao­ suri fu rajere (antibiotice. A ceasta se poate realiza num ai p rin ad m in istrarea unor am estecuri de cea m ai bună calitate. fiind de neînlocuit.

in d iferen t la ce vîrstă se face aceasta. d ig e s t. F u r a z o lid o n ă p .7 7 0 . C o n s u m to ta l în k g /p e r io a d ă 2 1 .5 6 7 2 .I .4 3 0 .5 7 5400 — — — 3 4 .p . Şrotu rile n u vor fi adm in istrate în cantitate m ai m are de 15o/o.m .cea m ai critică perioadă de viaţă.p .m . F o s f a t d e ty lo s in p .0 0 P e n tru m otivele a ră ta te am estecurile de fu raje com binate p e n tru tin e re tu l porcin sub 25 kg.81 0 . de p refe ra t granule la dim ensiunea de 4/6 mm. se recom andă să fie adm in istrate sub form ă uscată.8 8 7 8 .m .7 2 3 .1 5 2 ./k g T e t r a c i c l i n ă p .12 kg Startcr ( 0 -2 ) pentru tineret tntttrcat 12-25 kg P r o t e in ă b r u t ă % G r ă s im e % F ib r e b r u t e (c e lu lo z ă ) % T o ta l s u b s t .51 6500 130 100 35 12 1 8.. % C a lc iu % F o sfo r t o t a l % F o sfo r u t i l i z a b i l % V ita m in a A U . Tabelul 20 V a lo a re a b io lo g ic ă a n u t r e ţ u r i l o r p e n tr u p u rc e i c o m b in a te Spec i l i c a r e Preslarler (0—l ) pentru purcel sugari 10 zile .2 9 0. fapt care va m ări su ­ .P urceii vor fi astfel stim ulaţi să consume zilnic cel p u ţin 4 1 apă/cap.p .3 6 6 . cu un procent de fibre b ru te (celuloză) sub 5% .6 7 0.7 8 0 . Din experienţele efectuate s-a ajuns la concluzia că n u este nevoie de o can titate de proteină b ru tă peste I 8 0 / 0 în ali­ m en taţia purceilor după înţărcare.29 4 .

p rafa ţa digestivă şi va contribui la sporirea g ra­ dului de d igestibilitate a sortim entelor componente. F orm a cea m ai plăcută, de prezen tare a furajelor p e n tru purcei, este aceea de granule în am estec cu sp ărtu ră, d ar cea m ai practică şi economică este cea de granule. A ceasta p e n tru că : a. Se în lă tu ră dezom ogenizarea şi sep ararea in ­ gredientelor com ponente în tim p u l m anipulării şi transportului. b. D igestibilitatea substanţelor n u tritiv e din am estecuri este cu cel p u ţin 3Vo m ai m are d atorită tra tam e n tu lu i term ic realizat în tim pul granulării. c. A nim alele sîn t obligate să consum e integral n u tre ţu l com binat, fără a avea posibilitatea de a alege ingredientele m ai plăcute, astfel că se reduce la m inim um risipa de furaje. d. C arotenul din făin a de lucernă deshidratată nu este d istru s p rin presare, pierderile după 6 luni de la g ran u lare nedepăşind 2 0 »/o. e. P urceii consum ă m ai bine granulele în com­ paraţie cu am estecurile uscate sub form ă de făină. In condiţiile fu ra jării cu n u tre ţu ri gran u late tra n ­ zitul intestin al este încetinit, digestia fu rajelo r este m ai com pletă, astfel că se realizează o m ai bună valorificare a hranei, cu cca 15°/o, iar consum ul specific se reduce în m edie cu 1 0 o/0. A dm inistrarea granulelor se face în au tohrănitori m etalice şi la discreţie, d ar în can tităţi mici, pen­ tru că m irosul de g rajd pe care fu rajele îl îm p ru ­ m ută, le în ră u tăţe şte gustul. M etoda de h răn ire direct pe pardoseală s-a dovedit a fi practică, an i­ m alele sîn t stim ulate pe cale reflexă să consum e can tităţi m ai m ari de hrană, m ai ales atunci cînd
90

granulele sîn t eliberate în can tităţi dinainte sta ­ bilite şi la ore fixe. In sistem ul de exploatare gospodăresc sau acela care nu beneficiază de fu raje com binate, im portant este ca reţetele să conţină o proporţie ridicată de su bstanţe proteice rep rezen tată p rin tr-u n m inim um de 120— 130 g P.B. de fiecare U.N. D in to talu l de proteină p revăzut de reţetă, cel p uţin 1/3 trebuie să fie de n a tu ră anim ală.
Tabelul 21
A m estecu ri de n u treţu ri u scate (în %) pentru tin e retu l p orcin Felul n u l r e | u 1u i
în t im p u l p ă şu n a tu lu i In peri o ada dc s ta b u l a tic (iarna)

F ă in ă d e o rz 'j F ă in ă d e p o r u m b 1 t F ă in ă de o v ă z f c e r n u te F ă in ă d e m a z ă r e ) F ă in ă d e lu c e rn ă T ă r î ţ e d e g r îu Ş r o tu r i d e flo a re a -s o a re lu i F ă in ă d e c a d a v r e F ă in ă d e sîn g e C r e t ă S a r e

40 20 10 15

50 22

10 6

5

5

8 —

1,5 0, 5

5 1,5 0, 5

Din aceste am estecuri se dau cîte 1,2— 1,9 kg/cap şi zi, după vîrstă şi greutate, com pletîndu-se raţia în am îndouă cazurile cu cîte 1— 1,5 1 lapte ecrem at şi, după anotim p, păşune sau rădăcinoase la discreţie. A lcătuirea am estecurilor treb u ie să se facă cu foarte m are atenţie, deoarece am estecurile ră u al­
91

cătuite, nu num ai că au valoare n u tritiv ă mică, d a r nu asigură nici rap o rtu l necesar d in tre su b stan ­ ţele n u tritiv e şi cele m inerale.
T a b elu l 22
E x em p le de a m estecu ri de co n cen tra te p entru (după A . V . K v a sn iţk i) p u rceii în tă r e a ţi

A m e s te c u 1 Nutreţurile 1 25 35
■ — —

2 25 18
—.

3

4

5

6 30

7

0 r z O văz P o ru m b M a z ă re L in te T ă r î t e d e g r îu T u r t e d e in T u r t e fl. s o a re lu i F ă i n ă d e p e ş te F ă i n ă c a rn e -o a s e C r e t ă S a re

25

25 25
— —

24

18 24

26 20 10

14 20

30 15 20

8 10

15

15 10
— —

18 10 10

12 11 10

15 10

15 10 8 ,5 1, 2 0 ,3

10 10

10

6 1, 5 0 ,5

10 1, 3 0 ,2

10 1 —

10 1 —

1. 4 0,1

6 1, 4 0 ,6

In condiţii norm ale de în g rijire, cu raţiile de mai sus tin e re tu l porcin în ţă rca t realizează sporuri zilnice de 250—400 g, dezvoltîndu-şi bine m uscu­ latu ra şi scheletul. In creşterea tin e retu lu i porcin, chiar dacă nu se beneficiază de fu ra je com binate, treb u ie fo rţa t con­ sum ul fu ra jelo r p rin adm in istrarea lor la discreţie, fără a se lim ita consum ul zilnic. In asem enea cond iţiuni rez u lta te bune au fost obţinute dacă d istri­ buirea fu rajelor, s-a făcut în tre i tain u ri sub form ă de terci, care să conţină şi laptele ecrem at sau zărul, zara etc. F u ra ja rea la discreţie va fi satisfăcută
92

A dăpatul treb u ie să constituie o g rijă perm a­ nentă.p rin pu n erea la dispoziţie a fu rajelo r în stare us­ cată în autom ate sau jg h eab u ri şi cu apă curentă. ÎN G R IJIR EA ŞI HRĂNIREA TINERETULUI PORCIN PENTRU REPRODUCŢIE D upă v îrsta de 4 luni tin e re tu l porcin este des­ tin a t fie p e n tru creştere în v ederea reproducţiei. d ar va fi destul de aproxim ativ. In condiţiile tehnice de astăzi. 93 . au răm as doar reţetele (proporţiile) d in tre d iferitele fu ra je care treb u ie alese şi ad m inistrate purceilor cu foarte m ultă grijă. iar p e n tru cei de g reu ta te cuprinsă în tre 25—30 kg de 4— 5 l/cap şi zi. fie p e n tru producerea de carne. In această situaţie decontul consum ului de fu ra je se va face zilnic. In ferm ele cu apă cu ren tă ad ăpatul se va face în jgheaburi aşe­ zate astfel ca iarn a să nu îngheţe şi să poată fi îm prospătate cu apă la tem p e ra tu ra de 22— 25°C în toate anotim purile. p e n tru că prim a s-a făcut odată cu individualizarea purceilor. C erinţele de apă p e n tru purceii pînă la 25 kg sîn t de 2— 3 l/cap şi zi. apa se asigură p rin adăpători autom ate. In noua concepţie despre producerea cărnii de porc raţiile de fu ra je au d is p ă r u t. de asem enea la discreţie. aşa cum s-a arătat. A ceasta este a tre ia selecţie a m aterialului de reproducţie. care treb u ie să fie p rev ă­ zute cu a p a ra te de term oreglare. proaspătă. am estecurile de n u tre ţu ri se adm inistrează la discreţie .

M ări­ m ea lotului va fi dată de m ărim ea suprafeţei boxei. N u vor fi crescuţi în nici un caz îm preună vieruşii cu scrofiţele de la această vîrstă. astfel ca acestea să dea posibilitate anim alului de a-şi satisface nevoile în condiţiile unui confort care să-i asigure dezvoltarea deplină a capacităţii sale productive. se vor se­ lecţiona num ai acei produşi care provin de la scroa­ fele care au cea m ai m are prolificitate. odată cu c în tărirea şi lotizarea purceilor. cu m edia 32 kg p e n tru rasele L andrace şi M arele Alb şi 29. d iferenţa de g reu tate în tre indivizii aceluiaşi lot la această vîrstă şi cu stru c ­ tu ra m edie de g reu ta te cerută. chiar dacă lotizarea pe sexe nu s-a p u tu t face odată cu în ­ ţărcarea. La v îrsta de 4 luni greu tatea corporală a purcei­ lor tre b u ie să fie de 26—39 kg. ca u rm are a ajungerii indivizilor la 94 . a g reu tăţii corporale individuale şi a nu m ăru lu i de capete în lot. iar m ărim ea lotului va fi de cel m ult 50 capete scrofiţe şi 30 capete vieruşi. a fro n tu lu i de fu ra ja re şi adăpare.im ediat după naştere. Ţ inînd cont de aceasta. iar p e n tru rasa M angaliţa g reu tatea m edie va treb u i să fie de 25 kg. gruparea scrofiţelor şi vieruşilor în lo tu ri se va face pe baza sexelor. P e n tru continuarea liniei de reproducţie în u n i­ tate a respectivă sau p e n tru alte u n ităţi. a culcuşului. Astfel. nu treb u ie să de­ păşească 3 kg.5 kg p e n tru porcul Bazna. deoarece la această vîrstă e posibil ca la exem plarele m ai bine dezvoltate să apară instinc­ tul genezic. capacitate de a lă p tare şi precocitate. iar a doua s-a făcu t la în ­ ţărcare.

robuste. acolo unde e posibil (în sistem gospodăresc. D iferitele p ă rţi corporale şi ţesu tu ri ale orga­ nism ului nu se dezvoltă în aceeaşi perioadă şi în 95 . se practică şi gim nastica funcţională a ap aratu lu i de susţinere şi m işcare.vîrsta de m aturitate sexuală. atunci cînd este crescut p e n tru reproducţie. pe lîngă în g rijire şi hrană. tin e retu l porcin de reproducţie treb u ie să se bucure de o în g rijire şi alim entaţie corespunzătoare. la creşterea tin eretu lu i porcin. In sistem ul gospodăresc. A ceste tre i condiţii esenţiale în dezvol­ tarea anim alelor. In continuare. au tre c u t la creşterea tin e retu lu i de reproducţie în ferm e gospodăreşti.l 2 luni). P ractica a d em onstrat însă că un tin e re t crescut în afara m işcării şi a supunerii lui acţiunii razelor solare. în can tităţi su­ ficiente conform cerinţelor. generează m ult prea m ulte reb u tu ri. urm ăresc creşterea u nor organism e sănătoase. cu o satura fină. dar consolidată şi m usculatura bine dezvoltată. A ceasta este înlo­ cuită în sistem ul intensiv p rin tr-o fu ra jare com pletă care pune la dispoziţia organism ului toate princi­ piile n u tritiv e de care are nevoie. dar incom patibilă cu reproducţia. p rin plim barea purceilor. ţărănesc). în vederea rem edierii acestei deficienţe. în toate fazele de creş­ tere şi în toate perioadele anului. în parte. com ­ plexele industriale. cu posibilităţi perm anente de m işcare a anim alelor şi de su punere a lor la acţiunea razelor solare. în scopul reproducţiei. asociate cu u n regim de plim bare zilnică. Toate acestea se concretizează în a tin ­ gerea g reutăţii corporale m edii la vîrsta optim ă de reproducţie ( 1 0 — . m otiv pentru care.

0 — P o ru m b O rz T ă r î t e d e g r îu Ş r o t d e fl.0 2 0 .0 12. r e p r o d u c ­ ţie T o ta l k g 40 45 60 0 .0 8 .0 10. s o a r e lu i Ş r o t d e s o ia F ă i n ă d e p e ş te F ă in ă d e o a s e F ă i n ă d e lu c e r n ă F ă in ă d e c a m e C a r b o n a t d e c a lc iu S a re de b u c ă tă rie S u p e r n u c le u p t.50 kg 1 4 5 . Din acest p u n ct de vedere.5 1.120 kg 1 4 5 .0 2 0 .3 1.0 2 0 .0 10.0 11.0 100. organe de sim ţ. m am ela.0 1. D intre organe se dezvoltă în tîi ace­ lea care asigură m enţinerea vieţii anim alului.5 1.0 2 .0 8 . A stfel Popov ex p erim en tîn d pe purcei de 4— 4..0 8 . p ro tein a exercită cea m ai m arcan tă influ en ţă asupra dezvoltării.0 3 . în tîrzie dezvoltarea.0 1. cre­ ier.5 0 .0 2 4 5 .0 10.0 — — 2 4 5 . şi num ai u lterio r se dezvoltă organele care p rezin tă interes econo­ m ic : m uşchii.0 7 . schelet etc.5 1. a tît su b n u triţia cît şi reducerea raţiei pe parcurs.5 0 .0 10.Tabelul 23 R e(ete d e n u tre fu rl co m b in a te pentru sc r o fiţe şl v le r u ş l d e p r â silă •/ /o de pro­ teină Gr eu t a t e 25 .0 9 .0 100. factorul hrană are influenţă hotărîtoare. grăsim ea.0 2 0 .0 1.5 0 .0 1. D intre toate condiţiile necesare creşterii tin e re ­ tu lu i porcin p e n tru reproducţie.0 1. fără 96 .0 aceeaşi m ăsură.0 0 .0 — Componentul 5! .5 1.0 1 00.0 8 . C ontrar.5 luni a găsit că sporind album ina digestibilă din raţie.0 0 .6 0 .0 1.0 100.9 0 .0 0 .0 2 .

A ceasta se m anifestă a tît p rin sporuri superioare de greutate. Consum ul lor treb u ie însă lim itat p e n tru că su rplusul este tran sfo rm at în grăsim e de depozit. restu l fiind form at din n u tre ţu ri suculente şi fibroase la u n loc. D intre n u tre ţu rile specifice ce se folosesc în ali­ m entaţia tin eretu lu i. trifoi.a-i m odifica valoarea n u tritiv ă totală. în m edie şi scăderea consum ului de n u tre ţu ri p e n tru u n ita te a de spor cu 16o/o. iar iarna p rin făinurile de lucernă şi trifoi. aceştia răspund m ai bine decît cei dezvoltaţi norm al la h răn irea cu raţii care conţin p roporţii m ari de proteină. n u tre ţu rile m u rate şi verzi. orzul. ghizdei sau m a­ zăre . N u treţu rile m inerale şi vitam inele necesare p en ­ tru tin e re tu l porcin destin at reproducţiei sîn t asi­ g u rate v ara p rin păşunile de legum inoase. tărîţele. d in tre concentrate cele m ai de seam ă sîn t : ovăzul. de la 150 g la 170 g/UN. cît şi p rin tr-u n în alt grad de folosire a h ran ei consum ate. cartoful. In ceea ce p riv eşte energeticele (hidrocarbonatele şi grăsim ile) din reţetele tin e retu lu i porcin p e n tru reproducţie. dintre fibroase : făina de lucernă. la care se adaugă 97 .A ceastă dem onstraţie se potriveşte şi la h ră n ire a purceilor răm aşi în creştere.5— 2 kg pe zi şi vor ocupa 65— 70% din valoarea n u tritiv ă a raţiei.. porum ­ bul etc. . d in tre suculente : m orcovul. la clădirea m usculaturii şi a scheletului. a av u t ca u rm a re creşterea sporului zilnic cu 28<>/o. d in tre n u tre ţu rile de origine anim ală : făinurile anim ale şi subprodusele laptelui . N u treţu rile concentrate se adm inistrează în can­ tităţi de 1. lucru care depreciază calitatea anim alelor de reproducţie. el le foloseşte la în tre ţin ere a vieţii. dovleacul. şroturile. în sensul că. sfecla.

cînd can titatea de fu ra je treb u ie să crească tre p ta t p e n tru a susţine ritm u l de dezvoltare rapidă a em brionilor. treb u ie să evite : — m atu ritate a sexuală în tîrziată care poate să apară. F ăin u rile de origine anim ală se adm inistrează în ­ tre 5— 1 0 o/o din valoarea n u tritiv ă a raţiei. C ercetările în trep rin se pe plan m ondial au sta­ bilit că. dar contribuie la îngrăşarea scroafelor şi la scăderea num ărului de em brioni viabili. — fu ra jare a la discreţie de la p u b e rta te pînă la m ontă sporeşte num ărul de ovule. cel m ai m are num ăr de purcei la g reu tatea m edie de peste 1 . iar subprodusele lactate se pot introduce pînă la 40°/o din valoarea raţiei. se pot obţine de la scrofiţe care au fost h ră n ite cu am es­ tecu ri care conţin 15% proteină la g reu tatea de 98 . însă cantitatea şi echilibrul în elem ente n u tritiv e p e n tru m enţinerea în stare op­ tim ă de sănătate. la discreţie de la p u b ertate pînă la m ontă şi din nou restrictiv în tim pul gestaţiei pînă la 3 săptăm îni înainte de fătare. a tît în cazul fu ra jării restrictive. 2 kg s-au o bţinut p rin aplicarea unui sistem com binat de fu ra jare : restrictiv pînă la p u bertate.în raţii şi un suplim ent de 20—25 g făină de oase. P erform anţele în direcţia reproducţiei la scrofiţe şi vieruşi sîn t in flu en ţate de fu ra jare a în prim a perioadă de viaţă. m atu ritate a se­ xuală precoce şi un n u m ăr sporit de ovule. cît şi al celei la discreţie. sau 30—40 g carbonat de calciu. A ccelerarea ritm u lu i de creştere. iar pub ertatea este întîrziată cu 6 — 7 săptăm îni . In asem enea cazuri ritm u l de creştere se poate reduce cu pînă la 50%.

35 2 .3 .7 0 S c r o f i ţ e 5 6 7 8 9 10 3 7 — 45 4 6 — 56 5 5 — 67 6 6 — 79 7 7 — 93 9 0 .N.3 0 2 .8 5 — 2 .1 5 — 2 .2 0 — 2.85 1 .70 2 .6 0 — 2 . iran ă pentru Spor mediu g in eretu l d e rc■producţie în slstem u U.9 0 .7 0 — 1.3 0 — 2 .15 2 . Albumlnâ d iges tibilă Sâruti minerale Sâru Ca g e V i e r u ş i 5 6 7 8 9 10 4 2 — 50 5 4 — 65 6 6 — 80 7 8 — 95 9 0 — 110 104— 125 4 0 0 — 450 4 0 0 — 450 4 0 0 — 500 4 0 0 — 500 4 5 0 — 500 5 0 0 — 600 2 .3 0 196— 21 3 2 0 4 — 220 2 1 5 — 230 2 1 9 — 247 2 4 7 — 27 6 2 6 1 — 29 7 12 14 16 17 18 19 2 3 0 — 247 2 4 2 — 25 9 2 4 0 — 27 0 2 4 7 — 276 2 6 1 — 27 9 2 9 7 — 333 ■ 13 16 17 18 19 20 10 13 15 19 22 25 10 13 15 19 22 25 .Norm e de Vîrsta in luni Greut atea i.3 0 — 3 .0 0 3 .9 0 2 .110 3 0 0 — 350 3 0 0 — 350 3 5 0 — 40 0 3 5 0 — 450 4 0 0 — 50 0 4 5 0 — 55 0 1.0 0 — 2.9 0 2 .9 0 .6 0 — 2 .3 .4 0 — 2.6 0 2 .1 0 3 .

respectiv 15% p roteină şi la care nu s-au în re g istrat spo­ ru ri de producţie care să justifice cheltuieli legate de consum ul suplim entar de proteină. la vîrsta de 8— 9 luni a scrofiţelor. La 4—8 zile de la în tre ru p e re a tratam en tu lu i. are o im portanţă deosebită în u n ităţile de tip industrial. Sincronizarea estru lu i la scroafe. în com­ p a raţie cu lo tu ri care au p rim it 20% . . în doză de 10 g/cap în ain te de prim ul tain. în vederea realizării planului de carne. dar m ai ales la scrofiţe. a oprit apariţia căldurilor. în vederea reglării planului de m ontă şi fătări.55 kg şi cca 12»/o la greu tatea de 100 kg. folosit în h ra n a scrofiţelor tim p de 20 de zile. scrofiţele in tră în călduri în propor­ ţie de 90—95% şi pot fi însăm înţate n a tu ra l sau artificial. In acest scop p rep a ra tu l A im ax (ICI 33828) — M ethalibure.

sîn t foarte frecvent afectaţi de scăderea glucozei din sînge (hipoglicemie). sau cînd can titatea de colostru pe care el o suge este mică. iar gu iţatu l este slab şi răguşit. rezer­ vele de glucide din organism (sînge. Sim ptom ul caracteristic al acestei m aladii este hipoterm ia. Pe lîngă hipoterm ie. num ai dacă purcelul nou-născut este pus în tr-u n m ediu cu tem p era­ tu ra de cel p u ţin 24 grade. p ă ru l se zburleşte. în prim ele zile de viaţă şi m ai ales în condiţii de g rajd în care tem p e ra tu ra este scăzută. dacă are o greutate corporală norm ală şi dacă în prim ele ore de viaţă a su p t de la o scroafă can tităţi suficiente de co­ los tru. 101 •ml . pielea devine alb-cenuşie.BOLILE PURCEILOR SUGARI Şl ALE TINERETULUI PORCIN H1POGLICEMIA PURCEILOR Purceii. A tunci cînd purcelul se află în tr-u n adăpost rece. în sensul că tem ­ p e ra tu ra corporală a purceilor nou-născuţi scade im ediat după naştere cu cîteva grade sub norm al. ficat) se epui­ zează repede şi se ajunge la starea de hipoglicem ie. d atorită unei hipogalaxii m aterne. poziţia capului este m odificată. purcelul m anifestă tre m u ră tu ri. T em p eratu ra corporală poate să-şi revină la n o r­ m al în in terv al de 48 de ore.

a tît profilaxia cît şi tra tam e n tu l acestei boli se vor face ţinînd cont de acestea. în funcţie de grav itatea bolii. TULBURĂRILE GASTRO-INTESTINALE T ulb u rările gastro -in testin ale constituie una d in ­ tre problem ele cele m ai com plexe şi dificile p en tru toţi lucrătorii din acest sector. In acest scop. iar p en tru purcei tem p e ra tu ra culcuşului n u va fi mai mică de 28° la n a şte re şi în prim a zi de viaţă.A ceasta se adm inistrează intrap erito n eal cîte 5— 15 m l pe zi. Factorii care contribuie la tran sfo rm area lui E. coli) în condiţiile în care acest m icrob poate să-şi m ărească virulenţa.In tru c ît hipoglicem ia este produsă în condiţiile tem p eratu rilo r scăzute din m ate rn ita te şi aportului scăzut de lactoză d a to rită hipogalaxiei m aterne. sau chiar de la vaci. hipoglicem ia se va preveni p rin asigurarea în m a­ te rn ită ţi a unei tem p eratu ri de cel p u ţin 24°. R ezultate bune se obţin însă num ai dacă purcelului i se asigură şi tem p e ra tu ra am biantă şi colostrul m ate rn sau de la doici. In etiologia acestor boli. tim p de 1— 3 zile. coli în agent producător de tu lb u ră ri gastro-intestinale sîn t u r ­ m ătorii : 102 . din punct de vedere profilactic. în cele m ai m ulte cazuri s-a precizat că in­ terv in e colibacilul (E. P e n tru tra ta m e n tu l hipoglicem iei se foloseşte so­ luţia de glucoză 5°/o. A ceasta am a ră ta t că se realizează cu aju to ru l becurilor infraroşii sau term ogene prevăzute cu pîlnii care să dirijeze căldura în sp re purcei.

m am ite cronice etc. înce­ p u tu l prim ăverii. T u lb u rări g astro-intestinale fac m ai frecvent purceii care provin de la scroafe cu infecţii cro­ nice. c o li. în fondul e re d ita r al p ărin ţilo r exista această predispoziţie la infecţiile digestive şi îri mod spe­ cial la infecţiile cu E. în special în ceea ce priveşte ap o rtu l proteic şi acel al vitam inelor. sau au fost altele şi deci organism ul m atern n -a reac­ ţionat p rin producerea de anticorpi lo c a li. leptospiroza. d atorită cărui fap t au răm as în m ate rn ita te colibacili suficienţi de la seria precedentă de purcei şi care pot infecta organism ul în ain te ca acesta să fi în g h iţit cea m ai m ică cantitate de colostru. sau din contră. A ceastă in ­ fluenţă se observă m ai ales la sfîrşitul iernii. u m id itate m are. o slabă producţie de lapte . ca : bruceloza.— o predispoziţie congenitală a purceilor în sen­ sul că. fie dato rită faptului că m am ele au fost aduse din u n i­ tăţi în care tip u rile de E. — lipsa anticorpilor specifici din colostrul m a­ tern. . — neefectuarea unor dezinfecţii corespunzătoare. ca urm are fie a unei n u triţii m atern e defici­ tare în acizi am inaţi esenţiali şi unele vitam ine. — defecţiuni în alim entaţia scroafelor în p e ri­ oada de gestaţie. — p reg ătirea necorespunzătoare a scroafei p en ­ tru fă ta re şi lactaţie cu 7— 10 zile înainte. aer v ic ia t. coli nu au existat. — m icroclim atul necorespunzător din m ate rn i­ ta te : frig. aceasta p e n tru a evita fie o supraproducţie de lap te şi deci o indigestie gastro-intestinală. salm oneloza. clinice sau ascunse. cînd rezervele vitam inice din fi­ catul scroafei au fost epuizate .

devenind susceptibil la îm bolnăvi­ rea condiţionată cu su p rap u n erea de cele m ai m ulte ori a infecţiei cu E. coli hem olitic şi m ai r a r cu anaerobi sau alţi germ eni. diareea poate să apară după înţărcare. pierd erea m am ei. conţine p rea m ultă celuloză din fu ra je sau rum eguşul din aştern u t. diareea poate să apară apoi în ju ru l v îrstei de 21 de zile şi aceasta este în le­ g ătu ră cu d ispariţia anticorpilor din organism ul purcelului şi în sfârşit. p rin vaccinarea anticolibacilară a scroafelor cu cel p u ţin 3 săptăm îni în ain te de fătare. pot să apară la v îrsta de 10— 12 zile şi în acest caz tu lb u ră rile diareice sîn t d ato rite m ai ales fu ra jării suplim entare. 104 . ca u n fenom en de criză. schim barea boxei. lotizarea şi con­ flictu l cu purceii de la alte scroafe. adăpos­ tu lu i şi odată cu acestea a m icroclim atului. Boala se n u ­ m eşte colienterotoxiem ie sau boala edem elor. fie că hidrocarbonatele folosite nu sîn t suficient de solubile şi sim ple şi produc fe r m e n ta ţii. care fie că are o granulaţie p rea m are. ca u rm are a lipsei lap telu i m atern. P rev en irea tu lb u ră rilo r digestive din cele p atru faze de creştere ale p urcelului sugar se face cu succes în p rim u l rîn d p rin asigurarea cerinţelor de m ediu din m ate rn ita te şi g rajd u l în care sîn t in­ troduşi după în ţărcare. dato­ rită schim bării fu ra jelo r şi a m odului de p rep arare şi adm inistrare.T u lb u rările g astro-intestinale pot să apară în prim ele zile după fă ta re şi în această situaţie diareea este dato rită m ai ales n ep reg ătirii m ate rn ită ­ ţilo r şi scroafelor în condiţiile a ră ta te a n te r io r . a satisfacerii cerinţelor bio­ logice de h răn ire şi am bianţă şi în al doilea rînd. Ea apare în condiţiile în care purcelul îşi pierde echi­ lib ru l biologic.

se poate face p rin serum izarea specifică a purceilor bolnavi. la purceii în vîrstă de 2— 6 săptăm îni. anem ia se caracterizează p rin scăderea vioiciunii purceilor. A nem ia are la bază tre i cauze : deficitul de pro­ tein e de origine anim ală din raţiile ad m inistrate scroafelor în perioada de gestaţie şi alăptare.Terapeutic. se in terv in e cu raţii care con­ ţin m edicam ente în doze biostim ulatoare sau te ra ­ peutice. lipsa fieru lu i d in laptele m ate rn şi anum ite boli. se d iferen­ 105 . Clinic. coli şi E. Serum izarea însă este bine să se facă pe cale bucală. deoarece cel m ai frecv en t colibaciloza este o afecţiune locală di­ gestivă şi num ai rare o ri infecţia depăşeşte bariera in testinală şi devine septicem ică. lipsă la pofta de su p t sau m încare. pe lîngă aten u area factori­ lo r de criză am intiţi. paloarea pielii şi a m ucoaselor conjunctivale la care se adaugă uneori o coloraţie subicterică. A nem ia p rin lipsa de fier. coli hem olitic. d ar şi a celor sănătoşi din lo tu ­ rile şi g rajd u rile contam inate. în funcţie de situaţie. în tu lb u ră rile digestive ale purceilor sugari şi înţărcaţi. în special la purceii care nu beneficiază de fu ra je com binate. spre deosebire de an e­ m ia d atorită lipsei n u tre ţu rilo r proteice. B une rezu ltate se obţin şi p rin ad m inistrarea cloram fenicolului. ANEMIA PURCEILOR A nem ia se constată m ai ales în lunile de iarnă. Criza de în ţă rca re poate fi m ai uşor suportată sau ev itată atunci cînd. care de cele m ai m ulte ori sînt dato rite aşa cum am a ră ta t lui E. n itro fu ra n u lu i şi furazolidonei.

în tim p ce lap tele m atern conţine num ai 1 mg fier/l. ferodex. precum şi can titatea m inim ă care îi parvine p rin laptele m atern. In te rv en ţia cu fie r injectabil de necesitate. In practica curentă. m yofer etc. O serie întreagă de stări patologice. deficitul purcelului în fier este de aproxim ativ 125 mg. astfel ca să se asigure 150— 200 mg de fie r p e n tru a se com pleta cu sigu­ ra n ţă deficitul. Se injectează 1— 3 cm din aceste produse. D upă a doua săptăm ină de viaţă purcelul a re nevoie zilnic de 7 mg fier.ţiază p rin aceea că în prim a. pe cînd în cea de n u triţie se constată o slăbire gravă. P urceii se nasc cu rezerve reduse de fier faţă de nevoile organism ului. care se întîlnesc în biologia purceilor. anim alele nu sîn t slă­ bite. la 12— 15 zile. A lim entaţia este u n u l din factorii cei m ai im por­ tan ţi în creşterea purceilor şi în m enţinerea stării de săn ătate a acestora. iar laptele m atern este foarte sărac în acest m icroelem ent. ursoferan. astfel că se înregistrează de la această v îrstă u n deficit de fier. A nem ia la purcei se poate preveni p rin adm i­ n istrare a în a tre ia zi de viaţă a purcelului a unui p rep a ra t injectabil care conţine fier (bioferan. asigură ritm u l de dezvoltare corporală rapid al purceilor în p ri­ m ele două săptăm îni de viaţă. Lipsa sau insuficienţa lui se m anifestă p rin anem ie. In perioada p rem ergă­ toare începerii consum ului de h ran ă suplim entară.). este tîrzie şi fără efect. R ezerva de fier cu care se naşte purcelul. 106 . cea m ai frecventă este ane­ m ia dato rată lipsei de fier din laptele scroafei. adică atunci cînd consecinţele anem iei încep să apară.

conţinutul în proteine şi am inoacizii necesari. apoi în ţărcarea precoce sau obişnuită. precum şi sa lu b ritatea furajelor. m icroelem ente şi sub­ 107 . săru ri m inerale. can titatea sau calitatea acesteia. conţinutul în săru ri m inerale. In tru c ît în u n ită ţi se cunosc perioadele critice din viaţa purceilor după care pot apare tu lb u rările. volum ul ce-l ocupă. care au ca efect îm bolnăviri care nu în to td eau n a au un su b strat infecţios. vaccinările. ACŢIUN I PEN TRU MĂRIREA REZISTEN ŢEI O RGANISM ULUI In creşterea porcilor şi în special a purceilor sînt m ai m ulte faze critice d in tre care cele m ai însem ­ n ate sîn t tu lb u ră rile digestive şi hipoglicem ia din prim ele zile de viaţă. ele pot fi prevenite cu succes dacă cu cîteva zile în a­ inte li se adm inistrează în raţie un suplim ent de vitam ine.l11. în u n u l sau m ai m ulte din aspectele ei ca : m odul de adm i­ n istrare şi conservare. D esigur că la acestea pot fi adaugate lo­ tizările. a tît în u n ităţile cu sistem de creştere in ­ d u strială cît şi în cele cu sistem de creştere gospo­ dărească. sau deficient nu tritiv . Lipsa sau insuficienţa unuia sau m ai m ultora din aceste elem ente se traduce p rin o serie de sem ne clinice şi tu lb u ră ri de creştere pe care le rezum ăm în sim ptom ele n u triţie i deficitare la porcine de la paginile 108—. digestibilitatea fu rajelo r apreciate p rin conţinutul în fibre brute. In stab ilirea raţiilo r treb u ie să se ţină cont de to talu l substanţelor digestibile. aglom erările. vitam ine.îşi găsesc cauza în factorul alim entaţie.

A CŢIUN I PEN TRU PREV EN IREA UNOR BO LI SPECIFICE In acest capitol se include cu p rio rita te vaccina­ rea antipestoasă. P e n tru 108 . după specialiştii D epartam entului I. In scopuri antistressoare poate fi utilizată. In noile condiţii de creştere a purceilor. — se evită fenom enul de stress provocat p rin tra tam e n tu l individual. tra ta m e n ­ tele prev en tiv e an tistress sau de in terv en ţie p rin in term ed iu l fu rajelo r sau apei de b ă u t îşi fac tot m ai ju stificată prezenţa. A cestea alcătuiesc reţete fu ra je re antistress şi de in terv en ţie şi cu ele s-au ob ţin u t rezu ltate fo arte bune. : — volum ul de m uncă şi efortul fizic al persona­ lului de în g rijire şi v e te rin a r se reduc . p e n tru ev itarea pierd erilo r consi­ derabile pe care pesta le poate produce în cazul apariţiei bolii în cadrul tin e retu lu i porcin. — tra ta m e n tu l poate cuprinde şi anim ale în faza incipientă a unei boli cînd sem nele clinice nu se m anifestă p e n tru a fi depistate. hem oterap ia m atern ă sau heterohem oterapia p aren teral sau chiar p er os. im e­ d iat după naştere sau în ain te de înţărcare. ca în cazul tra ta ­ m entelor individuale . reducîndu-se m ult n u m ăru l îm bolnăvirilor şi al pierd erilo r la purcei de pe u rm a u nor perioade critice din viaţa acestora. oferind urm ăto arele av an ­ taje. — previne îm bolnăvirea anim alelor sănătoase. d ar expuse .S.sta n ţe antiinfecţioase.A.

109 . M ăsurile p e n tru com baterea. după care la 2. în ain te de m ontă. specialiştii au cău tat să găsească unele m ijloace specifice de p revenire a salm onelozei. iar a tin e retu lu i porcin cu virus lapin izat C. este recom andabil ca im unizarea scroafelor să fie făcută în perioada de repaus.5—3 luni se re ­ face im u nitatea antipestoasă. d ar m ai ales pen­ tru prev en irea acestei boli constau în aplicarea m e­ todelor corespunzătoare de creştere şi îngrijire. Astfel. efectuînd o nouă vac­ cinare. G reu ta­ tea m edie a lo turilor vaccinate în m om entul trece­ rii anim alelor de la sectorul de tin e ret la îngrăşătorie a fost m ai m are cu 8— 15% decît a loturilor nevaccinate. Salm oneloza sau paratifosul purceilor prezintă un interes deosebit p e n tru crescătoriile noastre de purcei p rin p ierderile pe care le poate produce. V accinarea reproducătorilor se face cu vaccinuri inactivate. ca şi în cazul colibacilozei. Cum acest com plex de m ăsuri nu poate fi asi­ g u ra t în mod perm anent. V îrsta m inim ă p en tru aplicarea prim ei vaccinări antipestoase la purcei este de 60 de zile. s-a p re p a ra t din tr-o tu lp in ă apatogenă de Salm onella un vaccin care aplicat la purcei în perioada de su­ gari s-a soldat cu rezu ltate destul de bune. p e n tru m enţinerea in teg rităţii funcţionale a orga­ nism ului anim alelor receptive.obţinerea unei im unităţi antipestoase solide şi de lungă d u rată la tin e re tu l porcin. A ceasta însă nu poate suplini deficienţele de zooigienă şi profilaxie generală p e n tru care cres­ cătorii şi îngrijito rii de purcei trebuie să aibă o preocupare principală.

M agneziu 10. — — A lopecie la n a şte re .. tu lb u ră r i c ard iac e P ic ă . h ip erc h era to za e x tre m ită ţilo r . S o d iu (sare) 9. | stagnează | S im p to m e le n u tr iţie i d eficita re la p orcin e____________________ Anexa Moartea sau de­ bilitatea produi şilor la naştere Căderea p ă r u ­ lui» d e rm a to z e 1 şi m ers greoi Tulburări ale . Iod G răsim e re d u să în ra p o rt cu g re u ta te a c o rp o ra lă. su p ra în g ră şa re a c a rc ase ­ lor. E fic ie n ţa s la b ă a n u tr iţie i. — — H ip e r ir ita b ilita te şi t e t a ­ n ie : slă b ire . r e p r o d u c ţie i Apetit re du s S îm p to m e S tr u c t u ra osoasă slabă Şchiopăluri N u t r e ţ u r i l e s înt d e f ic ita r e în : 0 1. guşă . P o ta s iu 8. N iv e lu l p ro teic i X X X X X X X X — — 2 3 — 4 — 5 — 6 X X 7 8 — A nem ie D iaree Al t e efecte 0 10 — X X X X X X X X — — X X X X — X X — X X X X 3. X X H ip e rca lc e m ie. sin d ro m e x ic o to x ic . d e rm a tită e sc o ria tiv ă . Scadc e fic ie n ţa c re ş te rii. G r ă s i m e 5. r a ­ h itism . A cizi a m in a ţi esen­ ţia li 4. te ta n ie . Creşterea este 1 încetinită sau . C alciu 6. E n erg e tic e 2. I dem — — X X — — X X X X — — C ăderea p ă ru lu i. X —• Scade fosforul a n o rg a n ic d in sînge. Fosfor 7.

0 11. C upru 1 X X 2 X 3 4 5 X X — — X — — 13. V ita m in a A X X X — X — X X X — 15. A cid p a n to te n ic 2 0. Z in c 14. R ib o fla v in ă 18. V ita m in a D 16. P irid o x in ă X X X X X X — X X — X X — — X X X X X — X — X X — X X X X X . F ier 12. N ia cin ă 19. T ia m in ă 17.

.

V ita m in a B l2 23. V ita m in a E — — 25. M angan — — — X — . C o lin ă 1 X 2 X 3 4 X 5 — — 22. B io tin ă X X X X X X X — X — 24.0 21.

c reşte rea g ră sim ii dor­ sale. r ig id ita te a a r tic u la ­ ţ iilo r . g h iilo r. X X . glom er u lită o c lu z iv ă . e stru n e re g u la t. a s te n ie . A nem ie. h e p a ­ to ză. seim e a le un­ — — — — — X — A lopecie. necroza e p ite liu lu i n e fro n u lu i. X — — — M io d istro fie sc h a le tic ă şi c a rd ia c ă . h e p a to z ă .6 X 7 X 8 9 1 0 --- L ip sa co o rd o n ării m iş c ă ri­ lo r. edem p u lm o n a r D im in u a re a c re şte rii sche­ le tu lu i.

— E.B oala p u rc e lu lu i n o u -n ă scu t Anexa 2 S c h e m a tn d lc ft u n e le I n te r r e l a ţll p ro b a b il fiz io lo g ic e .e. bo ala lu i A ujeszky) — M a stita — M e trita — D eficienţe în se c re ţia la c ta tă de n a tu ră n e in fe cţio asă S im p to m e specifice: — P riv e sc cauza p rim a ră de la scroafă — Com ă — S triv ire — M oarte S in d ro m u l o b se rv a t . F a c to ri fizici: — S fîrcu ri o a rb e sau in su ficie n ţa sfîrcu rilo r. cu punct de plecare scroafa. t. F a c to ri cu p u n c t de p lecare purcelul B a c te rie n i: — S tre p to c o ci g ru p u l C. coli — R u jetu l — D iz e n te ria a n aero b ă — In flu e n ta p u rc eilo r V ira li: — G a stro e n te rita tra n s ­ m isib ilă — B oala lu i A ujeszky A lte cauze: — B oala h e m o litic ă (anem ia) — M ioclonia co n g en itală F a c to ri fiz ic i: — T ra u m a tism e ______ S im p to m e specifice: — p riv esc cauza p rim a ră de la purcel F a c to ri L A P T E L E 4 In te rfe re n ţa cu scăd erea se c re ţie i la c ta te . — S fîrcu ri n e fu n cţio n a le T e m p e ra m e n tu l: S im p to m e c ara c te ristic e p u r c e lu lu i: — — — — — — — — M oleşeală H ip o te rm ie H ip erg licem ie B ra d ic a rd ie P a lo a re D e sh id ra ta re A zotem ie C on v u lsiu n i — A n im ale re fra c ta re p e n tru funcţia de m am ă sau doică — C a n ib a lism A g a lax ia sau h ip o g a la x ia : — In fec ţii g e n era le (pesta g.. c a r e cu fa c to rii p a to lo g ic i duc la m o a rte a p u rc e lu lu i s u g a r (după GOODW1N — 195&).

.

..................................................................................... P reg ă tirea sc ro a fe lo r şl sc ro fiţelo r pentru f ă t a r e ......................................................................................... H ră n ire a tin e r e tu lu i p o r c i n ......... R o m â n i a ............................................ 5 C a ra c te ris tic ile c re şte rii p o r c i l o r ........... ......................... .......................................................... în ţă r c a r e a p u r c e i l o r ............................................................... H răn irea ş l în g r ijir e a p u rceilo r s u g a r i ... în g r ijir e a şi h r ă n ir e a tin e r e tu lu i p o r c i n .........................CUPRINS G en era lită ţi leg a te de sp ecia p o r c i n e ..................... C a s tr a re a p u r c e i l o r ......... 6 11 18 S iste m e de creştere a p o r c i l o r ................. ..................................... Ie ristic ile c re şte rii p o rc ilo r în siste m u l podăresc C a r a c t e r i s t i c i l e c r e ş te r ii tr ia l P reg ă tirea p o r c ilo r în 19 gos­ 20 23 24 26 28 36 40 43 70 72 81 88 de tip g o s p o d ă ria p e r s o n a lă in d u s ­ C a r a c t e r i s t i c i l e c r e ş te r ii p o r c ilo r în s is te m u l de tip sc r o a fe lo r şi scrof iţe lo r pentru .. F ătarea ...................................................................... U n e le p a r tic u la r ită ţi a n ato m ic e şi fiziologice ale p o rcin elo r R a se le d e p o rc i d in R ..................................................................................... în g rijire a şi h ră n ire a tin e re tu lu i p o rcin p e n tru re p ro d u c ţie B o lile p u rceilo r su g a ri ş i tin e r e tu lu i p orcin ........................ H răn irea şi în g r ijir e a sc ro a fe lo r care a l ă p t e a z ă ........ m o n tă .............. 93 101 115 .................S ...

............. .........H ip o g lic e m ia p u r c e ilo r .. ............................. A c ţiu n i p e n tr u p r e v e n ire a u n o r b o li s p e c ific e .... A c ţiu n i p e n tr u m ă r ir e a r e z is te n ţe i o r g a n is m u lu i ............................................................................. ...... .......... 101 102 105 107 108 T u lb u r ă r i l e g a s t r o .....i n t e s t i n a l e A n e m ia p u r c e i l o r ............ ...

.

.

.

„Creşterea purceilor" va fi folositoare tutu­ ror îngrijitorilor. brigadierilor.Prezentind metode de creştere. !n . conducătorilor unităţilor agricole şi tuturor crescătorilor de porci. îngrijire şi hrănire care pot fi aplicate in orice tip de crescătorie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful