GENERALITĂŢI LEGATE DE SPECIA PORCINE
In ţa ra noastră, ag ricu ltu ra produce 30% din ve­ n itu l naţional. Z ootehnia contribuie şi ea la acest v en it cu o p a rte care creşte din ce în ce m ai m ult, odată cu extin d erea organizării producţiei anim ale bazată pe principii şi m etode ştiinţifice m oderne. C reşterea şi exploatarea porcinelor sîn t organizate la noi în conform itate cu nevoile econom iei naţio­ nale, pe bază de p lan u ri care stabilesc de la o etapă la alta efectivul necesar, s tru c tu ra acestuia, re p a rti­ ţia lui pe sectoare etc. E fectivul de porcine se creşte în ferm ele de stat, d in tre care o p a rte reprezintă ferm ele de selecţie (G orneşti, Terem ia, Tom natec, P ădureni) în C.A.P. şi gospodăriile individuale. In stru c tu ra efectivului pe categorii m atca rep rezin tă circa 10%, procent care se consideră norm al în tr-u n sistem de creştere raţională. La rîn d u l său, o p arte din m atcă rep rezin tă nucleul de selecţie, iar o parte reprezintă m aterialu l de reproducţie. De aici rezultă două m ari direcţii de exploatare a porcinelor : — creşterea p e n tru anim ale de prăsilă, care are loc în ferm e speciale, cu controlul descendenţilor în cadrul staţiilor de testa re ;

ia r beneficiile realizate in tră re ­ pede în circuitul de producţie.. De asem enea. P urceii îşi dublează greu tatea de la făta re în 7— 8 zile.P. sau. se re ­ cuperează repede. m ai corect. In dezvoltarea viitoare a creşterii porcilor se pre­ vede sporirea efectivului de porci la 9 m ilioane capete în 1980. care se face în ferm ele gospodăreşti. în com plexele in d u striale şi în sectorul individual. din I.A.— creşterea porcinelor p e n tru producţie. spre deosebire de viţei. porcii puşi la îngrăşat ating o g reu tate de 100— 150 kg . La 6— 10 luni. Porcul atinge foarte tim p u riu m atu ritate a fiziolo­ gică şi economică. în vederea m ontării celor 800 m ii de scroafe care constituie m atca din stru c ­ tu ra efectivului de porcine pe ţară. care se fac în scopul creşterii şi îngrăşării porcilor. De aceea şi cheltuielile.S. acest n u m ăr este necesar p e n tru producerea tu tu ro r reproducătorilor m asculi (20 m ii capete anual). la ace­ eaşi vîrstă (6— 10 luni) scrofiţele p e n tru reproduc­ ţie sîn t apte p e n tru m ontă.A. S porirea urm ează să se facă odată cu extin d erea raselor d in tip u l de carne. producătoare de carne şi grăsim e. pe cele fără grăsim e. planul de am eliorare prevede în fiin ţarea a 26 ferm e de elită în care se vor creşte circa 7 m ii de scroafe . la care dublarea greu tăţii corporale are loc abia la cîteva luni. aşa fel încît acestea să ajungă să rep rezin te 80% din întregul efectiv. In ultim ii ani consum atorii preferă c ăr­ nurile slabe. şi C. astfel că la 12— 14 luni 6 . CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR Porcii sîn t anim ale precoce.

Porcii. D esigur că sîn t şi anim ale care dau naştere la m ai p u ţin i purcei la o făta re . care se pot m onta cel m ai devrem e la vîrsta de 16— 17 luni şi fată abia la 25— 26 luni. Astfel. după păsări. în condiţii obişnuite.pot făta. sau chiar cinci fătă ri în doi ani. pe cînd to t u n kilogram de carne de bovine se obţine cu 6— 8 kilogram e. S înt şi scroafe care dau naştere la m ai m ulţi purcei. gestaţia scroafelor durează p u ţin : 3 luni.5 kilogram e în sus . felul în care s-a făcut m onta etc. în com paraţie cu alte specii de anim ale : 25—56 de zile. folosesc cel m ai bine hrana. în funcţie de nu m ăru l purceilor. Pe lingă aceasta. cum au fost h răn iţi în ain te şi d u p ă îm perechere. rasa. astfel. în tr-u n an. de felul în care sînt în tre ţin u te scroafele-m am e în perioada de ges­ ta ţia Perioada de alăp tare este de asem enea scurtă. D upă înţărcare. 3 săptăm îni şi 3 zile. u n kilogram de carne de porc se obţine cu 3. Porcii sîn t anim ale prolifice. aceasta este în le­ g ătu ră cu o serie de factori d in tre care cei m ai im ­ po rtan ţi sîn t : să n ătatea părinţilor.2 kilogram e şi peste de n u tre ­ ţu ri concentrate. 10 purcei. spre deosebire de viţele. scroafele h răn ite corespunzător.2—2. iar un kilogram de carne de ovine cu 7 . un kilogram de carne de pasăre se poate obţine cu u n consum de n u tre ţu ri (amestec) de 2. De la o scrofiţă se pot obţine în m edie 8 purcei. pînă la 20 de capete şi peste. iar de la o scroafă. în term en de 4— 10 zile in tră în călduri şi reiau u n nou ciclu de producţie . sau în tre 110 şi 120 de zile. de dezvoltarea lor corporală (greutatea la naştere). de la o scroafă se pot obţine m ai m u lt de două fătări.

de la cantine. valoarea calorigenă a cărn u rilo r se prezintă în felul u rm ă to r : 1 kg carne de bovine furnizează 1 580 calorii . laptele şi subprodusele sale şi reziduurile de la abatoare sau cele m enajere. ra n ­ dam entul la tăie re al porcilor se prezintă în felul u rm ă to r : porcii de carne tăiaţi. diferite p rep arate cu d u rată m are de păstrare. res_ tp u ra n te şi din in d u stria alim entară. ovinele 40— 50%. In com paraţie cu cele­ lalte specii de anim ale producătoare de carne. 1 kg carne de oaie dă 1 430 calorii . tau rin ele sem iîngrăşate 45— 50% . porcii prezintă ra n ­ dam entul cel m ai rid icat la tăiere. D intre anim alele de abator. fără picioare şi organele interne. poate folosi toate fe­ lurile de n u tre ţu ri. iar ca pro­ 8 . Pe lingă aceasta. d ato rită conform aţiei tu b u lu i digestiv. El foloseşte foarte bine a tît plan tele verzi. carnea de porc are şi însuşirea de a se conserva în sta re crudă m ai bine decît alte cărn u ri . ea se p re­ tează fo arte bine la p rep ararea celor m ai diferite produse : m ezeluri. cit şi g rău n ­ ţele. deoarece conţine un procent scăzut de apă şi folosită în h ran a om ului produce u n n u ­ m ăr însem nat de calorii. la porc se înregistrează diferen ţa cea m ai m ică în tre g reu tatea vie şi g reu tatea anim alului tăiat şi îm p ă rţit în două ju m ă tă ţi (carcase). fiind u n anim al om nivor. afum ături. tau rin ele îngrăşate 65% . P rin aceasta se înţelege că. In com paraţie cu carnea altor specii de anim ale. C arnea de porc este superioară din pu n ct de ve­ dere calitativ.8— 10 kilogram e. conserve. P e lîngă valoarea n u tritiv ă calorigenă ridicată. 1 kg carne de porc 2 700 calorii. porcul. fără picioare şi organe in tern e rep rezin tă 72— 75% din greu tatea vie .

cu condiţii de exploatare m oderne şi care asigură ob­ ţinerea u n o r indicatori tehnico-econom ici superiori celor obţinuţi p rin creşterea în gospodăria indivi­ duală. în toate perioadele anului. A cestea sîn t sectoare specializate în care se prac­ tică sistem ul de creştere intensivă. în com plexele de creştere şi îngrăşare a porcilor. d a to rită co nţinutului său m are în apă . bălegarul de porc are o valoare agro­ tehnică m ai scăzută. u n ită ţi care sîn t în tr-o con­ tinuă dezvoltare. acestea fiind speciile care se pretează cel m ai bine la creştere intensivă. Incepînd din anul 1971 asem enea form aţiuni de creştere şi îngrăşarea porcilor au fost introduse şi în sectorul 9 . sau chiar în sistem ul gospodăresc. faţă de u n ită ţile şi ferm ele de tip gospodăresc (46%). s-au co n stru it şi dat în exploatare com plexe in d ustriale p e n tru creşterea şi îngrăşarea porcilor. avînd un flux tehnologic continuu. ponderea producţiei de carne de porc o rep rezin tă com plexele in d u striale (54%). el nu ferm entează dacă nu este am estecat cu paie. In schim b. astfel încît.duse secundare. pielea şi p ărul sîn t valorificate în scopuri industriale.A. Din an u l 1970. şi I. a tît în sistem ul gospodăresc al C. porcii se hrănesc cu n u tre ţu ri concentrate. La fel cu păsările. aşezat în platform e. cît m ai ales în sistem ul industrial.A. în cadrul în tre p rin d erilo r agricole de stat.S. n u dez­ voltă căldură şi deci nu se distru g agenţii infecţioşi pe care i-a r p u tea conţine. P e baza experienţei acum ulate în u ltim ii ani şi în urm a alocării din fondurile de s ta t a investiţiilor crescînde în sectorul zootehnic.P..

planul de am eliorare prevede înfiin ţarea a 26 ferm e de elită în care se vor creşte circa 7 mii de scroafe . La 6— 10 luni.A.— creşterea porcinelor pentru producţie. m ai corect. De aceea şi cheltuielile. pe cele fără grăsime. care se Tace in ferm ele gospodăreşti. CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR Porcii sîn t anim ale precoce. sau. spre deosebire de viţei. iar beneficiile realizate intră r e ­ pede în circuitul de producţie. în vederea m ontării celor 800 m ii de scroafe care constituie m atca din stru c­ tura efectivului de porcine pe ţară.S. se re ­ cuperează repede. care se fac în scopul creşterii şi îngrăşării porcilor. la ac e­ eaşi vîrstă (6— 10 luni) scrofiţele p e n tru reproduc­ ţie sînt apte p e n tru m ontă. producătoare de carne şi grăsim e. In dezvoltarea viitoare a creşterii porcilor se pre­ vede sporirea electivului de porci la 9 m ilioane capete în 1980. astfel că la 12. şi C. din I. la care dublarea greu tăţii corporale are loc abia la cîteva luni.A. P urceii îşi dublează g reu tatea de la fătare în 7— 8 zile. De asem enea. acest n u m ăr este necesar p en tru producerea tu tu ro r reproducătorilor masculi (20 m ii capete anual).P. aşa fel in ­ cit acestea să ajungă să reprezinte 80°/i> din întregul efectiv.M luni 6 . Porcul atinge foarte tim p u riu m atu ritate a fiziolo­ gică şi economică. In ultim ii ani consum atorii p referă c ăr­ nurile slabe. in com plexele industriale şi în sectorul individual.. porcii puşi la îngrăşat ating o g reu tate de 100— 150 kg . Sporirea urm ează să se facă odată cu extin d erea raselor din tip u l de carne.

iar de la o scroafă. sau în tre 110 şi 120 de zile. rasa. Pe lîngă aceasta. după păsări. felul în care s-a făcut m onta etc. Perioada de alăp tare este de asem enea scurtă. de la o scroafă se pot obţine m ai m ult de două fătări. gestaţia scroafelor durează puţin : 3 luni. u n kilogram de carne de pasăre se poate obţine cu u n consum de n u tre ţu ri (amestec) de 2. astfel. în condiţii obişnuite.2— 2. De la o scrofiţă se pot obţine în m edie 8 purcei. spre deosebire de viţele. 10 purcei. care se pot m onta cel mai devrem e la vîrsta de 16— 17 luni şi fată abia la 25— 26 luni. scroafele h ră n ite corespunzător. cum au fost h ră n iţi în ain te şi du p ă îm perechere. sau chiar cinci fătări în doi ani. D esigur că sîn t şi anim ale care dau naştere la m ai p u ţin i purcei la o făta re .5 kilogram e în sus . A stfel. u n kilogram de carne de porc se obţine cu 3. 3 săptăm îni şi 3 zile. pe cînd to t un kilogram de carne de bovine se obţine cu 6— 8 kilogram e. în tr-u n an. în term en de 4— 10 zile in tră în călduri şi reiau u n nou ciclu de producţie . Porcii sîn t anim ale prolifice. în com paraţie cu alte specii de anim ale : 25—56 de zile. iar un kilogram de carne de ovine cu 7 . aceasta este în le­ g ă tu ră cu o serie de factori d in tre care cei m ai im ­ p o rtan ţi sîn t : săn ătatea p ărinţilor. Porcii. de felul în care sîn t în tre ţin u te scroafele-m am e în perioada de ges­ taţie. folosesc cel m ai bine hrana. în funcţie de num ărul purceilor.2 kilogram e şi peste de n u tre ­ ţu ri concentrate. S înt şi scroafe care dau naştere la m ai m ulţi purcei.pot lăta. de dezvoltarea lor corporală (greutatea la naştere). pînă la 20 de capete şi peste. D upă înţărcare.

valoarea calorigenă a cărn u rilo r se prezintă în felul u rm ă to r : 1 kg carne de bovine furnizează 1 580 calorii . tau rin ele sem iîngrăşate 45— 50o/0 . 1 kg carne de oaie dă 1 430 calorii . carnea de porc a re şi însuşirea de a se conserva în sta re crudă m ai bine decît alte c ă r n u r i. P rin aceasta se înţelege că. ovinele 40— 50o/0. In com paraţie cu carnea altor specii de anim ale. D intre anim alele de abator. porcii prezintă ra n ­ dam entul cel m ai rid icat la tăiere. dato rită conform aţiei tu b u lu i digestiv. fără picioare şi organele interne. porcul. ea se p re ­ tează foarte bine la p rep ararea celor m ai diferite produse : m ezeluri. ra n ­ dam entul la tăiere al porcilor se prezintă în felul u rm ăto r : porcii de carne tăiaţi. 1 kg carne de porc 2 700 calorii. iar ca pro ­ 8 . El foloseşte foarte bine a tît plantele verzi. deoarece conţine un procent scăzut de apă şi folosită în h ran a om ului produce u n n u ­ m ăr însem nat de calorii. Pe lingă aceasta. res^tpurante şi din in d u stria alim entară. cît şi g rău n ­ ţele. C arnea de porc este superioară din pu n ct de ve­ dere calitativ. conserve.8— 10 kilogram e. poate folosi toate fe­ lurile de n u tre ţu ri. de la cantine. In com paraţie cu cele­ lalte specii de anim ale producătoare de carne. laptele şi subprodusele sale şi reziduurile de la abatoare sau cele m enajere. tau rin ele îngrăşate 65% . diferite p rep arate cu d u rată m are de păstrare. fără picioare şi organe in tern e rep rezin tă 72— 75% din g reutatea vie . fiind u n -animal om nivor. afum ături. P e lîngă valoarea n u tritiv ă calorigenă ridicată. la porc se înregistrează d iferenţa cea m ai m ică în tre g reu tatea vie şi g reu tatea anim alului tăiat şi îm p ă rţit în două ju m ă tă ţi (carcase).

în com plexele de creştere şi îngrăşare a porcilor. Incepînd din anul 1971 asem enea form aţiuni de creştere şi îngrăşarea porcilor au fost introduse şi în sectorul 9 . în cadrul în tre p rin d erilo r agricole de stat.A. a tît în sistem ul gospodăresc al C. d a to rită conţinutului său m are în a p ă . avînd u n flux tehnologic continuu. porcii se hrănesc cu n u tre ţu ri concentrate. faţă de u n ită ţile şi ferm ele de tip gospodăresc (46«/o). aşezat în platform e. s-au construit şi dat în exploatare com plexe in d u striale p e n tru creşterea şi îngrăşarea porcilor. nu dez­ voltă căldură şi deci nu se distru g agenţii infecţioşi pe care i-a r p u tea conţine. La fel cu păsările. sau chiar în sistem ul gospodăresc.duse secundare.A. bălegarul de porc are o valoare agro­ tehnică m ai scăzută. acestea fiind speciile care se pretează cel m ai bine la creştere intensivă.S. In schim b. pielea şi p ăru l sîn t valorificate în scopuri industriale. Pe baza ex p erienţei acum ulate în u ltim ii ani şi în urm a alocării din fondurile de sta t a investiţiilor crescînde în sectorul zootehnic. cu condiţii de exploatare m oderne şi care asigură ob­ ţin erea u n o r indicatori tehnico-econom ici superiori celor obţinuţi p rin creşterea în gospodăria indivi­ duală. u n ită ţi care sîn t în tr-o con­ tinuă dezvoltare. şi I. D in anul 1970.. el nu ferm entează dacă nu este am estecat cu paie. ponderea producţiei de carne de porc o rep rezin tă com plexele in d u striale (54%). A cestea sîn t sectoare specializate în care se prac­ tică sistem ul de creştere intensivă.P. în toate perioadele anului. cît m ai ales în sistem ul industrial. astfel încît.

D in aceste cauze. adică se cresc scroafe sau scrofiţe de la care se obţin p u r c e i.cooperatist. Astfel. nu m ai există o diferen ţiere a tît de netă în tre categoriile : purcel sugar. p reg ătirea scrofiţelor şi scroafelor p e n tru fătare. asigurînd astfel m a­ terialu l porcin p e n tru u n nou ciclu. creşterea se face în circuit închis. purcel înţărcat. sub form ă de com plexe intercooperatiste. Astăzi. P urcelul poate fi în ţă rca t la 56 de zile — în creşte­ rea extensivă sau la 42 de zile atunci cînd există condiţii p e n tru buna dezvoltare a purcelului. In ferm ele de creştere a porcilor ca şi în m ajori­ tatea gospodăriilor personale. aceştia sîn t crescuţi apoi d iferen ţiat. * * * Progresul în re g istrat în ultim ii ani în creşterea anim alelor a produs o m odificare a tît în tehnolo­ gia de creştere cît şi în înţelesul u nor noţiuni. creşterea şi în g rijirea porcilor tineri. D ar vîrsta de în ţă rca re diferă de la u n sistem la altul. In com plexele de creştere a porcilor în ţărcarea se face la 25 de zile. în noţiunea de purcel fiind cuprinşi nu num ai purceii sugari ci şi cei înţărcaţi. ti­ n e re t la în grăşat (grăsuni). unii p e n tru producţia de carne (îngrăşare). alţii p e n tru reproducţie. ap aren t m ai d e p ă rtate de titlu l lu crării : noţiuni de anato­ m ie şi fiziologie. C reşterea purceilor. suferă astfel m odificări în funcţie de d estin aţia ca­ tegoriei respective. 10 . a fost necesară tra ta re a în pa­ ginile prezentei lu crări şi a u n o r aspecte. purcelul în ţărcat este tre c u t în categoria tin e re t sau cum este denu­ m it în lim bajul cu re n t : tin e re t de 2—4 luni.

um iditate. Cele m ai im portante tran sfo rm ări ale furajelo r se petrec în stom ac şi în intestine. de a le tran sfo rm a fizic şi chimic. uscat sau um ed. Rolul tubului digestiv constă în lu area din m ediul în co n ju răto r a fu rajelo r şi apei. indi­ fere n t de regim ul de alim entaţie. zgom otul ad­ m in istrării ei. A paratul digestiv. precum şi unele noţiuni necesare pen­ tru înţelegerea cerinţelor purceilor faţă de condiţiile m ediului ex terio r : tem p eratu ră. Ea este in flu en ţată pozitiv de reflexele condiţionate (anim alul aude cînd se prep ară hrana.UNELE PA RTICU LARITĂ ŢI ANATOMICE ŞI FIZIOLOGICE ALE PORCINELOR P e n tru lu crarea de faţă am considerat necesară prezentarea cîtorva p articu la rită ţi anatom ice şi fi­ ziologice specifice porcinelor şi anum e : alcătuirea şi funcţiunea ap aratu lu i digestiv. astfel ca să poată trece din el în sînge. A ceasta are o m are în ­ sem nătate practică. este obişnuit cu ora fixă de adm i­ n istrare etc. în sensul că este bine ca. ca substanţe nutritive. funcţiile legate de procesul de alăp tare şi de procesul de m aturizare al purceilor. sîn t m ai ales de n a tu ră chim ică şi au loc sub acţiunea ferm enţilor sucului gastric. care le îm prăştie apoi la diferi­ tele p ă rţi ale organism ului. a e ri­ sire etc. S ecreţia sucului gastric la porc se face continuu.) A dăparea în ain te de ad m in istrarea hranei m ă­ reşte secreţia stom acului. 11 . T ransform ările n u tre ţu rilo r în stom ac sau diges­ tia stom acală.

S fîrşitu l elim inării are loc la 4— 5 zile după declanşarea ei. lactobacili. n u m ăru l acestora este cel m ai m are din to ată viaţa u n u i porc norm al. Aci. in testin u l purceilor este lipsit de bacterii. iar a ta in u ­ lui de seară după 13— 18 ore. începerea elim inării n u ­ tre ţu rilo r se face abia după 11— 13 ore. F ăinurile produc o secre­ ţie m ai m are de suc stom acal decît boabele cerea­ lelor sau uru ielile acestora. De asem enea. ferm enţii sucurilor digestive sîn t secre­ taţi în p arte de către bacteriile pe care tu b u l di­ gestiv al porcului le conţine în mod obişnuit (B. curată. Sub acţiunea sucului gastric n u tre ţu rile din sto­ mac se tran sfo rm ă în tr-u n fel de terci n u m it chim. In mod obişnuit la porcul sănătos. acesta este am estecat prin m işcările p ereţilor intestinali şi bine om ogenizat cu sucul in testinal produs de către glandele in tes­ tinale din mucoasă. cu sucul pancreatic şi cu bila sau fierea pe care o produce ficatul. 12 . N atu ra n u tre ­ ţu rilo r şi m odul lor de p rep a ra re au efecte diferite asupra secreţiei gastrice. in d iferen t de vîrstă. Din stom ac chim ul este trim is în mod ritm ic în intestin u l subţire. să se gă­ sească apă curentă. La 24 ore. sănătos. streptococi. coli. aceasta p e n tru că p e n tru golirea lui după tain u l de dim ineaţă. proaspătă. stom acul nu este niciodată gol. N um ărul lor scade în cursul perioadei de alăptare. In re stu l vieţii num ărul germ enilor se m enţine destul de constant.) în m om entul naşterii.la dispoziţia porcilor. La porc. revenind la concentraţia m axim ă în prim a zi de înţărcare. n u tre ţu ­ rile ferm en tate produc o secreţie m ai m are de suc stom acal decît n u tre ţu rile dulci. proaspete. bacili Proteus etc.

A cest lucru a re o im p o rtan ţă prac­ tică deosebită p e n tru organizarea jgheaburilor. In in testin u l subţire. p rin peretele intestinului. De aceea. digestia substanţelor n u tri­ tive este aproape com plet term inată. tim p de 2— 3 săptăm îni. în sînge şi lim fă. /a h a ru rile n edigerate în in testin u l subţire. digestia celulozei a re loc în foarte mică m ăsură şi că sub acţiunea ferm enţilor u n o r bacterii. D igestia se term in ă în in testin u l gros care. Concom itent cu ea şi în continuarea digestiei are loc absorbţia substanţelor n u tritiv e. m ai ales în h răn irea cu fu ra je uscate. principii n u tritiv i trec din conţinutul intestinal (chil). să ru ri m i­ nerale şi apă. culcuşurilor în in terio ru l boxelor. P rin m ecanism ul com plex al absorbţiei. C a la m ajo ritatea anim alelor.Aceste cunoştinţe sîn t elem entare p e n tru a putea cunoaşte şi apoi com bate îm bolnăvirile ap aratu lu i digestiv al p urceilor în special cele d in prim ele zile după fătare. adă­ pătorilor. C ercetările din ultim a vrem e au a ră tat însă că. în rîn d u l anim alelor din boxă apar nişte tu lb u ră ri 13 . care sîn t punctul de plecare a u n o r im portante tu lb u ră ri intestinale şi a diareei. se face adeseori a lte rn a tiv cu eli­ m in a rea fecalelor (defecarea). precum şi cele din perioada în ţă r­ cării şi chiar după aceasta. la porc consum ul de apă. La nivelul in testin u lu i su b ţire sîn t absor­ bite cele m ai m ari can tităţi de vitam ine. pînă de curînd era socotit că descom pune celuloza şi am idonul. fu raje. A ltfel. în toate cazurile de diaree ne­ specifică se va căuta să se elim ine din ra ţia anim a­ lelor şi m ai ales a purceilor fu rajele care conţin zaharuri. în in­ te stin u l gros suferă ferm entaţii.

6 kg. P rim a fază a fiecărei pe­ rioade de su p t este caracterizată p rin tr-u n m asaj pu tern ic al m am elelor de către purcei. Producţia. care durează în m e14 . Cea m ai m are producţie m edie zilnică constatată a fost de 12.6 m 2. F actorii care determ ină producţia de lapte sîn t : ereditatea. îngrăşare. coada. ~ Glanda m am ară — ugerul — este form ată la scroafe din 5—8 perechi de m am ele. alim entaţia. V aloarea unei scroafe în ceea ce priveşte producţia de lapte se apreciază după g reu tatea totală a purceilor la vîrsta de 21 de zile şi la înţărcare.(îşi m uşcă şi m ănîncă urechile. dezvoltare. Laptele se adună în două re z e rv o a re — sinusurile galactofore — din care iese apoi p rin su p t sau m uls. M a­ m elele anterioare sîn t m ai dezvoltate şi m ai p ro ­ ductive decît celelalte. n u m ăru l purceilor în ţărcaţi şi num ărul de or­ dine al lactaţiei. care produc laptele şi colostrul. rep rezin tă 1/3 din producţia totală de lapte. la su p rafaţa sfîrcului sau m am elonului. se sug. care adeseori se soldează cu îm bolnăvirea şi m oartea m u lto r anim ale sau cu încetinirea ritm u ­ lui d e creştere. în prim ele 21 de zile de lactaţie. in te rv alu l în tre 2 supturi este de 60— 75 m inute. Urm ează apoi faza d e „lăsare a laptelui". p rin două canale. nu m ăru l purceilor năs­ cuţi. se bat). sub 0. Fiecare m am elă conţine acinii (ciorchinii). îndeosebi cînd sp aţiul afectat pe cap de anim al este mic. aşezate pe două rîn d u ri paralele pe faţa inferioară a abdom e­ nului şi a pieptului. Scroafele au cea m ai ridicată producţie de lapte în lactaţia a 2-a. Cea m ai bună secreţie de lapte o dau scroafele în prim ele săptăm îni de lactaţie. In condiţii norm ale. Scăderea producţiei de lapte este foarte accentuată începînd cu cea de a 6-a săptăm înă a lactaţi ei.

S ecreţia de lapte a ugeru lu i este în tre ţin u tă p rin s u p t . este n eapărată nevoie ca m am a să fi venit în contact cu aceştia.9 2 C olostrul a re o valoare biologică de neînlocuit p e n tru nou-născuţi. faţă de lapte.0 3 . p e n tru a nu scădea este ne­ voie de cca 35 su p tu ri la începutul lactaţiei şi 11 spre sfîrşitu l lactaţiei.1 7 5 . m ai ales pe cale digestivă în prim ele 24 ore de viaţă. A nticorpii colostrali sîn t substanţe care consum ate în prim ele 6 ore de viaţă ap ără purceii îm potriva agenţilor infecţioşi (bacterii şi virusuri) care p ă ­ tru n d în organism ul lor. precum şi în anticorpi. Tabelul 1 C om p oziţia m ed ie a c o lo s tr u lu i şl la p te lu i de scroafă în g Componentul Colostru Lapte % S ub stan ţă S ubstanţe S ub stan ţe L actoză S ubstanţe uscată azotate grase m inerale 24 .4 5 . în sensul că este m ai bogat în substanţe proteice şi m ai sărac în lactoză. P urceii sug în totdeauna acelaşi sfîrc şi le p refe ră pe cele anterioare.7 ' 18. o compoziţie chim ică d i­ ferită.8 6 . p e n tru că acestca au m ai m u lt lapte. în decurs de 24 ore. Colostrul — secreţia glandei m am are din prim ele zile — are.2 0 .4 2 0 .8 3 6 . 15 .die 18 secunde.5 13. P e n tru ca u n colostru să conţină anticorpii specifici agenţilor infecţioşi din m ediul în care se naşte purcelul. Această valoare constă în con­ ţin u tu l său în polivitam ine.

pe de o p arte. Porcii dom estici şi în special rasele am eliorate sîn t anim ale cu pielea lipsită de u n p ăr abundent. El stabileşte în felul acesta dezvoltarea arm o­ nioasă a p ă rţilo r organism ului.cu cel p u ţin 60 de zile în ain te de fătare. iar purceii nep ro fitîn d de ei p rin su p t se îm bolnă­ vesc în prim ele ore de viaţă şi de cele m ai m ulte ori pier. P urceii care nu au beneficiat de colostru supravieţuiesc în procent foarte mic. El a re ca scop să facă. U na d in tre constantele m ediului in te rn al an i­ m alelor este tem p e ra tu ra corporală. A paratul de arm onizare şi integrare. adică să fi sta t cel p u ţin 60 de zile în ain te de fă ta re în ferm a în care va avea loc fătarea. glandele cu secreţie internă. precum şi m ăsura influenţei factorilor m ediului am biant asupra bunei funcţionări a organism ului. A cest ap arat este fo rm at din a p a ra tu l circulator cu sîngele şi lim fa. A bsorbţia anticorpilor din colostru de către tu b u l digestiv al purceilor este m axim ă în prim ele 3 ore de viaţă. 16 . din cauza d u rerilo r pro­ vocate de dinţii p rea ascuţiţi ai purceilor. anticorpii colostrali nu se produc. Scroafa este predispusă la agalaxie (lipsa secre­ ţiei de lap te sau colostru). apoi scade şi dispare com plet la 72 de ore. A ltfel. leg ătu ra şi arm onizarea d in tre p ă rţile compo­ n e n te ale organism ului. D atorită fap tu lu i că porcul are un n u m ăr redus de glande sudoripare. iar pe de altă p a rte să sta ­ bilească şi să conducă relaţiile anim alului cu m ediul înconjurător. sistem ul nervos şi organele de sim ţ. colostrul deci n u -i conţine. ca şi da­ to rită tem p e ra tu rilo r p rea ridicate din m ediul înconjurător.

17 .4 3 9 — 3 9 . iar în ju ru l datei de în ţă rca re tem p e ra tu ra va fi de 2 0°C + 2° (cu v ariaţie de 2° în plus sau în m inus). în a tre ia şi a p a tra de 22—20°. Tabelul 2 T em p eratu ra co rp o ra lă la p orc în °C P u r c e i 0 — 14 z i l e P u r c e i 15— 21 z i l e P u rc ei 4— 7 să p tăm în i T in e re t 2 — 4 luni Scroafe 3 9 . iar în al doilea rîn d sînt neeconomice. faţă de alte specii de anim ale. de la prim a zi de fă ta re şi pînă la în ţărcarea purceilor.5 39 . în a doua de 26—25°. în p rim a săptăm înă tem p e ra tu ra va fi de 26—27°C.5 39 . Dacă tem p e ra tu ra se păstrează la valori constante conform categoriei de v îrstă de m ai sus. în tim p ce tem p e ra tu ra economică din boxa purceilor tre b u ie să fie de 28°C în prim ele 24 de ore .3 38 . um iditatea relativ ă nu influenţează ritm u l de creştere al p u r­ ceilor şi calitatea acestora. T em p eratu rile de peste 28°C în prim ul rîn d nu sîn t su p o rtate de purcei. p e n tru scroafe în pe­ rioada de lactaţie tem p e ra tu ra m ediului în co n ju ră­ to r este optim ă dacă oscilează în tre 24— 18°C. în tru c ît încarcă p reţu l de cost fără a avea o in fluenţă pozitivă asupra creşterii şi dez­ voltării purceilor.m odalităţile de p ă stra re constantă a tem p eratu rii corporale sîn t m ai restrînse.8 D upă observaţiile noastre.

porcul de S trei etc. H am pshire.S. H am pshire. Duroc. Edelschvvein. Rasele perfecţionate. ritm de dezvoltare m ai intens. Landrace. . — rase m ix te : rasa Berk. porcul de S trei. prolificitate şi m ai ales p rin producţia de carne. Landrace.RASELE DE PORCI DIN R. — de grăsim e : rasa M angaliţa cu varietăţile ei. rasa Landrace sau daneză. creată în D anem arca. porcul rom ânesc de carne. A ceastă rasă se distinge p rin precocitate. al X lX -lea. sînt rase locale şi rase im portate. v arie­ tate a Bazna. Rase lo ca le : rasa Stocii. rasa P alatină. Rase im portate : rasa M arele alb (Large W hite). 18 . Porcul L andrace este tip u l porcului de bacon. Large W hite) rasă de carne form ată în A nglia în sec. cu m are prolificitate . p en ­ tru obţinerea u n o r m etişi care se caracterizează p rin tr-o vigurozitate m ai m are. . Edelschw ein. Scroafele din aceste rase sîn t încrucişate cu vieri din rase ca : Duroc. ROMÂNIA Rasele de porci care se cresc în ţa ra noastră. am elioratoare.. rasa A lbul m ijlociu. A lbul de B anat. folosesc m ai bine fu rajele şi sîn t m ai rezistenţi la boli. P ietrain etc. R asa Stocii şi rasa P alatin ă sîn t rase tardive. Din acest mozaic de rase s-au im pus p rin produc­ ţiile şi productivităţile lor rasele : M arele alb (Y orkshire. se îm p art la rîn d u l lor în rase : — de carne : M arele alb. rasa M angaliţă. A lbul m ijlociu. P ie tra in etc. C ornw all. P ietrain. varie­ tate a Bazna.

p e n tru că în felul acesta se u ti­ lizează m ai bine spaţiul de cazare. De aceea. ateromatoza). asem e­ nea sectoare treb u ie să fie specializate p rin concen­ tra re a efectivelor. în sistem ul de producţie bazat pe exploatarea porcului în circuit închis. face ca rasele de gră­ sime. P e n tru a obţine o ren ta b ilita te superioară. Aceasta în prim ul rîn d p e n tru că. sau m ixte. SISTEME DE CREŞTERE A PORCILOR In vederea obţinerii unei eficienţe sporite în creş­ tere a şi îngrăşarea porcilor. tre ­ buie ca porcii puşi la în g răşat să posede o serie de însuşiri valoroase : să dea u n spor zilnic cît m ai 19 . P referinţa insă a consum atorilor p e n tru cărn u ri fără grăsime sau cu foarte puţină grăsim e.In sistem ul gospodăresc se m ai cresc rasele Bazna. m ai m ulte serii de anim ale. încît să se obţină o cît m ai m are producţie de carne. cu cheltuieli cît m ai mici. treb u ie ca întreg fluxul tehnologic în aceste sectoare să fie organizat pe baze tehnico-ştiinţifice m oderne. M angaliţa şi m etişii acestora. dar şi în ţa ra noastră. putîndu-se rula în tr-u n an de producţie pe acelaşi spaţiu. cu rase de carne. consum ul mare de grăsim i la oam eni favorizează îm bolnăviri ale ap aratu lu i circulator (arteroscleroza. Cele m ai bune rezu ltate în creşterea porcilor se obţin în ferm e specializate. Cornwall. C reşterea porcilor treb u ie astfel organizată. să fie înlocuite tre p ta t pe plan m ondial.

u n a d in tre condiţiile capitale care asigură o dezvoltare şi creş­ tere corespunzătoare efectivelor de porcine. este acela al creşterii în circuit închis. în ele se pot îngrăşa anual cel p u ţin 30 000 capete de porci. d ar şi în cel industrial. în care sîn t realizate condiţii superioare de creştere. care se practică în ferm e cu un efectiv m atcă de 100— 2 000 capete scroafe şi o producţie de carne anuală de 120— 2 400 tone. — sistem ul de creştere şi îngrăşare de tip in ­ dustrial. sîn t două sistem e m ai im portante de creştere a porcului : — sistem ul de tip gospodăresc. să producă carne şi gră­ sim e de calitate superioară. P rin aceasta se înţelege că ferm a îşi produce m aterialu l de rep ro ­ 20 . să consum e cît m ai pu ţin e fu ra je p e n tru 1 kg spor de g reu tate vie. a tît în sistem ul gospodăresc.ridicat. cu u n grad avansat de m ecanizare şi o autom atizare în altă a proceselor de producţie şi unde flu x u l tehnologic este ritm ic. să dea ran d a m en t cît m ai rid icat la sacrificare. CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR IN SISTEM UL DE T IP GOSPODĂRESC In d iferen t de m ărim ea unităţilor. A cest sistem de creştere s-a dezvoltat la noi în ultim ii zece a n i . în condiţiile sectorului de pro ­ ducţie socialist. cu o g reu ta te m edie în viu de 95— 110 kg. adică în ferm ele obişnuite din în tre p rin ­ derile agricole de sta t şi în cele ale cooperativelor agricole de producţie . In ţa ra noastră.

de felul alim entaţiei.ducţie fem ei. apoi. In aceste u n ită ţi : — procentul de fă ta re (num ărul de scroafe fă ­ tate din 100 de scroafe m ontate) este de 75— 85o/0 . P rin aceasta anim alele sîn t scutite de şocurile pro ­ duse de către tran sp o rt. trim estrial.) . — fu ra ja re a scroafelor se face cu n u tre ţu ri com­ binate sub form ă de terci . — controlul evoluţiei creşterii şi îngrăşării por­ cilor se face p rin c în tă riri la înţărcare. precum şi cel de creştere şi îngrăşare şi nu aduce de la ex terio r decît vierii de reproduc­ ţie. purceii sugari se bucură de o alim entaţie m ixtă (uscată şi um edă) . precum şi de m odul în care este organizat procesul de producţie. C reşterea porcilor în u n ită ţile de tip gospodăresc depinde de felul cum este asigurată adăpostirea. com patibil cu re a ­ lizarea unor indicatori zooeconomici buni. nu se pot stre c u ra anim ale cu origine sa n ita ră dubioasă. boala lui A ujeszky. colibaciloza e tc . la porcii la în g răşat fu ra jare a cu n u tre ţu ri um ezite dă cele m ai bune rez u lta te . sau chiar bolnave şi în afară de aceasta dispare perioada de aclim ati­ zare. la trecerea tin e retu lu i porcin în categoria porcilor la îngrăşat. — în ţărcarea purceilor se face la 45— 56 zile şi la g reu tă ţi corporale corespunzătoare — 12— 16 kg . 21 . ia r populaţia locală de anim ale dispune de o perioadă de contact îndelungat cu agenţii infec­ ţioşi a o serie de boli (bruceloza. tin eretu l porcin se fu raj ează în ultim a vrem e (de la apariţia fu rajelo r com binate) cu n u tre ţu ri în stare uscată . pînă la liv ra re . cu care e necesar să se îm prospăteze periodic. în tre aceştia şi anim ale se stab i­ leşte o sta re de echilibru paşnic.

— bolile care se întîlnesc în mod cu ren t sînt : leptospiroza. 22 . In acelaşi sistem de creştere. m acro şi m icroelem ente. dato­ rită supunerii anim alelor la acţiunea razelor solare. verzi sau conservate. P rin p ăşu n at reproducătorii beneficiază de vitam ine. d atorită deficienţelor de construcţie. colibacteriozele şi paratifoza. lipsei term oizolării. rah itism u l tin e retu lu i porcin nu este întîln it. In aceste u n i­ tă ţi ele iau de cele m ai m ulte ori u n caracter de d u rată şi afectează u n n u m ăr m are de anim ale. d a r şi în g rajd u rile de tineret. pică. săru ri m inerale. constă în aceea că stim ulîndu-se funcţiunile de reproducţie. păşu n atu l acestuia. — în sistem ul gospodăresc este posibilă adm i­ n istrare a de fu raje fibroase şi suculente. sau cazurile sîn t sporadice şi ele privesc m ai ales p u r­ ceii obţinuţi iarn a . dizenteria anaerobă. creşte procentul de fătări faţă de m onte. deoarece în anotim ­ purile reci în m atern ităţi.— în sistem ul gospodăresc e posibilă m işcarca efectivului de reproducţie. In asem enea u n ită ţi este m ai frecventă pneum onia enzootică şi necroza auriculară. precum şi lipsei u nui sistem de încălzire şi ventilaţie. — a v an taju l acestui sistem . nu se poate asigura un clim at corespunză­ to r cerinţelor fiecărei categorii de anim ale. T ineretul porcin nu suferă de caudofagie. din acest punct de vedere. p re­ cum şi a tin e retu lu i şi chiar m enţinerea lor în anotim purile calde în tab ere cu păstor electric . fără a prejudicia instalaţiile adăpostu­ rilo r şi în special sistem ul de evacuare a bălega­ ru lu i şi apelor de spălare . boala lui A ujeszki. necroza urechilor. lipsei d e etanşeitate.

ele sîn t m ontate la sfîrşitu l toam nei. C A R AC TERISTICILE CR E ŞT ER II PORCILOR IN G O SPO DĂRIA PER SO N A LĂ In gospodăria personală ţărănească porcii sînt crescuţi în două direcţii : u n num ăr de 1—3 porci p e n tru nevoile fam iliei. In acest sistem de creştere se folosesc toate rasele şi în special rasele locale.Consecinţa caracteristicilor de m ai sus se m ani­ festă p rin tr-u n procent m ai ridicat de p ierderi (pe­ ste 20% de la fătare şi pînă la livrare) lungirea perioadei de producţie peste 210 zile şi cu o efici­ enţă economică m ai redusă a sectorului. p e n tru a făta prim ăvara. în sensul că scroafele sîn t ţin u te peste iarnă . astfel că. anim alele d estinate vînzării sîn t fie purcei p e n tru creştere şi îngrăşare. Ciclul de producţie al cărnii de porc se încheie la începutul iernii. In gospodăria personală sîn t valorificate toate restu rile m enajere şi cele provenite din grădina de legum e a casei. . Este un sistem extensiv. p e n tru carne sau carne şi grăsim e. fie anim ale la g reu tăţi corporale de 100— 200 kg. (care vor fi conservaţi prin sărare şi afum are) şi u n n u m ăr m ai m are sau m ai m ic de porci p e n tru v în z a r e . iar creşterea şi îngrăşarea purceilor se face în anotim purile călduroase ale anului. d ar ren tab il şi practica lui are caracter sezonier. de la o scroafă se obţin cel m ult I 1 / 2 fătări pe an sau 10— 12 purcei.

In com plexele industriale. p rin term ocentrale pro p rii şi sistem e de ventilaţie care pot funcţiona au to m at sau la m înă. C în tărirea anim alelor se face la înţărcare. A vantajele acestui sistem faţă de cel gospodărese m ai constau şi în reducerea cu 55% a personalului 24 . fibroase sau suculente. în aceste u n ită ţi este de asem enea m ai bine asigurată evacuarea bălegarului. realizarea unui m icrocli­ m at corespunzător fiecărei categorii de anim ale. care însă p e n tru a avea eficienţă treb u ie folosite în lim itele de valabilitate a granulelor de lucernă şi a antibioticelor. a unei în ţărcări precoce a purceilor (la 25 de zile). la tre ­ cerea tin e retu lu i în categoria porcilor graşi şi la livrare. pe folosirea n u tre ţu rilo r com­ bin ate în exclusivitate. Cu toate acestea.C A R A C T E R IST IC IL E C R E ŞT ER II PORCILO R IN SIST EM U L DE T IP IN D U S T R IA L In sistem ul in d u strial creşterea porcilor în toate fazele de producţie se bazează pe anum ite elem ente : folosirea u n o r construcţii m oderne (m ecanizate şi autom atizate parţial). singurul sistem de lu ­ cru adm is este acela al circuitului închis. N u este posibilă nici plim barea anim alelor. nici ad m in istrarea de fu ra je verzi. procentul de scroafe făta te faţă de num ă­ ru l de scroafe m ontate oscilează în tre 30— 50% în lunile de vară şi 50— 75% în lunile anotim purilor reci. N ecesarul de vitam ine şi m icroelem ente se asigură p rin nişte fu ra je speciale (zoofort). dejecţiilor şi a ape­ lor de spălare. nici chiar a reproducătorilor.

p o triv it acţiunii de intensificare a pro­ ducţiei. — îm b u n ă tă ţire a fu ra jării p rin ex tinderea pro­ ducţiei de fu ra je com binate. — S cu rtarea perioadei de alăp tare a purceilor în scopul folosirii m ai intense a efectivului de prăsilă. S porirea producţiei de carne de porc trebuie axată.ce deserveşte u n ita te a şi cu 55% a nu m ăru lu i de ore p e n tru producerea a 1 000 kg carne. testa re şi încrucişări in d u striale în ­ tre d iferite rase de porci. . — A sigurarea u n u i m icroclim at corespunzător în adăposturi. precum şl în creşterea p roductivităţii m uncii cu 24%. în p rincipal pe u rm ăto arele acţiuni de bază : — Selecţie.

PR E G Ă T IR E A SCROAFELOR ŞI SCROFIŢELOR PENTRU MONTA In vederea obţinerii de purcei care să prezinte la făta re o dezvoltare corporală corespunzătoare. în m om entul introducerii lor la m ontă. viabili. tin e retu l porcin de reproducţie. Din acest punct de vedere prim a condiţie este ca scrofiţele să fie m ontate num ai la g reu tatea de peste 115 kg deci la vîrsta de 8— 9 luni. cu o capacitate stom acală m are. tin e retu l de prăsilă treb u ie cres­ cut în condiţii de m işcare şi tra ta t cu blîndeţe. p reg ătirea scroafelor p e n tru m ontă constituie una d in tre condiţiile de bază. deci m ai economic. treb u ie h ră n it corespunzător cerinţelor biologice. p e n tru a-şi dezvolta ca­ pacitatea de creştere. iar ritm u l de dezvoltare al p u r­ ceilor în perioada de sugar va fi m ai rapid. şl în special tin e retu l fem ei. P rin p reg ătirea corespun­ zătoare a scroafelor şi scrofiţelor. 26 . în mod continuu. In acest scop. în vederea form ării u nor reflexe condiţionate săn ă­ toase. iar a doua condiţie — să fi tre c u t de cel puţin două ori p rin ciclul de călduri (însoţit de ovulaţie). începînd de la vîrsta de sugar . pe lîngă m ărirea fecundităţii şi prolificităţii se va realiza la scroafele-m am e şi o capacitate de producţie colostrală şi de lactaţie m are. să fie viguroşi.

A stfel scroafele su b n u trite sau h răn ite u n ilateral slăbesc în tim pul lactaţiei cu peste 25<>/0 din g reu tatea cor­ porală iar p e n tru refacere au nevoie de can tităţi m ari de fu raje şi in tră în călduri cu o în tîrziere apreciabilă.P reg ătirea scroafelor p e n tru m ontă trebuie făcută incepind încă din tim pul lactaţiei anterioare. .

9 5 .8 5 . în care cantitatea de substanţe proteice. C urba lactaţiei treb u ie su sţin u tă de o fu rajare calitativ şi can titativ adecvată. în cazul u n u i fu raj care conţine 16% p ro te ­ ină şi cca 2 000 calorii la 1 kg de fu ra j com binat. scroafele şi scrofiţele treb u ie să beneficieze de o schemă^ de fu ra ja re asem ănătoare cu cea p rezentată în pagina alătu rată.5 5 .8 5 .8 5 .9 In vederea obţinerii unei asem enea producţii de lapte.PR EG A T IR EA SCROAFELOR Ş I SCROFIŢELOR PENTRU FĂTARE F u ra ja re a corespunzătoare a scroafelor în lactaţie influenţează direct v italitatea şi dezvoltarea purcei­ lor nou-născuţi.5 3 . 28 .6 4 . Tabelul 3 Curba la c ta ţie i la scroafe Colos­ tru Săptămînil e I II III IV v VI VII VIII C a n tita ­ tea 2 . vitam inele şi săru rile m inerale au im portanţă deosebită.9 5 .

5 In medie pe zi în perioada de lactaţie.0 3 . iar pe de altă p a rte cu com prom iterea p arţială sau totală a ap aratu lu i m am ar. aceasta p e n tru ca să nu aibă loc o producţie de colostru care să în treacă capacitatea de su p t şi consum a purceilor.5 3 . 3. In leg ătu ră cu aceasta e necesar de p re ­ cizat că scroafele şi scrofiţele treb u ie să beneficieze de o fu ra ja re m ai redusă în zilele 7— 1 dinaintea fătării. însă num ai după 5—-7 zile de la fă ta re şi pînă la circa 8 zile în ain te de înţărcare.0 2 . care nu poate fi m uls pe cale m anuală sau m ecanică.5 3 .F raz a de a lă p t a r e în z il e F u r a j e în kg p e zi 2 -4 5— 7 8—9 10— 30 3 1 — 33 3 4 — 40 4 1 — 45 apa 1. pe cap N u constituie nici o greşeală fu ra jare a la discre­ ţie a scroafelor în lactaţie. Desigur că prezen tarea am ăn u n ţită a pregătirii scroafelor p rin h răn ire în v ederea fă tă rii a r fi de prisos în cazul asigurării de fu ra je com binate. fap t care a r pune în pericol starea u gerului scroafei.5 2 . se produce o m a­ m ită.7 kg furaj comb. în asem enea cazuri u gerul scroafei se inflam ează. care de cele m ai m ulte ori se term in ă pe de o p arte cu m oartea purceilor. Cum însă cea m ai m are p arte a scroafelor se bucură de 29 .5 5 .

2 3 .5 399 1.o n u triţie caracteristică fiecărei ferm e în p a rte în funcţie de fu rajele existente. S w in e N .8 5 . d ar în special album inele.3 27. v ita­ m inele şi săru rile m inerale. la m işcarea zilnică şi ferire a de lovituri şi la alte ca­ uze care a r p u tea provoca avortul.l. G rija p e n tru scroafele gestante se referă la h ră nire.8 8 .5 8 250 550 2 .R .5 adulte 227 320 3 .86 15 10 12. 1192/1964) Scroafe gestante S p cc i lic ă re U/M tinrr e 136 450 2 . la igiena adăposturilor.7 19.5 9 750 650 3 .I. mg mg mg mg mg 30 .2 4 . P ractica a dovedit că scroafele gestante h răn ite şi în g rijite raţional dau purcei m ai dezvol­ taţi şi m ai viguroşi decît scroafele care nu au p ri­ m it acest tratam en t.5 G r e u ta te c o rp o ra lă Spor m ediu zilnic C o nsum p ro b ab il de h ran ă ( n u tre ţ uscat) P ro te in ă brută T o ta l su b s ta n ţe dig estib ile C a lc iu F o sfo r C lorură de sodiu C aroten V itam in a A V itam ina D T ia m in ă R iboflavină N iacină A.2 2 17 11 14.2 9 . U .9 3 2 . H rana scroafelor gestante treb u ie să cuprindă toţi principii n u tritiv i.C . treb u ie făcute cîteva precizări. la igiena corporală. Of.5 16. Tabelul 4 N ecesaru l de p r in cip ii n u tr itiv i pentru sc ro a fe le g e sta n te pe ca p de a n im a l ţ i z i (după N u tr.0 412 2 .4 3 . p a n t o t e n i c V i t a m i n a B ls kg g kg g kg g g g mg U .

lipsind din h ran a scroafelor gestante provoacă tu lb u ră ri în dezvoltarea şi creşterea purceilor.N.N .E xprim at în U. In tim pul verii necesarul de să ru ri m inerale se com pletează din păşunea de lucernă. precum şi din ad m in istrarea de masă Verde la grajd.5 kg pe zi şi 30—40 g de cretă fu ra je ră p e n tru fiecare scroafă gestantă.6 — 4 3 .1 — 4 . a tît la scroafă cît şi la purcei. Un a lt factor indispensabil p e n tru h răn irea raţio­ nală a scroafelor gestante sîn t vitam inele. In asem enea condiţii. scade producţia de lapte. trifoi sau alte legum inoase.2 4 .4 2 . iar purceii m or p rin inaniţie şi com plicaţiile ei.9 2 . In tim pul iernii nevoia de săruri m inerale se com pletează p rin adm in istrarea de fîn sau făină de lucernă pînă la 1.4 I . necesarul de h ran ă pentru scroafele gestante sc prezintă în felul u rm ă to r : Tabelul 5 S croafe g e sta n te — n ecesa r p în ă la 3 a n i Greutatea corporală. V itam i­ nele. în kg 120— 200 140— 280 vîrsta gestaliei în luni 1. scroafa pierde pofta de m încare. atunci necesarul de album ină şi să ru ri p e n tru fetuşi se com pletează pe seam a organism ului scroafei m am e (muşchi. deşi necesare în c a n tită ţi foarte mici. după făta re apare anem ia.6 2. a tît în p eri­ 31 . schelet) care slăbeşte foarte m ult.2 — 4 .8 — 3 . [ieste 3 a n i Dacă în h ra n a scroafei gestante nu există săruri m inerale sau album ină în can tităţi suficiente.2 2-4 U . .

în perioada de sugar. în anum ite proporţii p e n tru fie­ care categorie de anim ale. A sigurarea unor condiţii de m icroclim at favorabil porcilor din sectorul de m ontă şi gestaţie. dar nu şi a uşilor. precum şi un m icroclim at corespunzător. iar iarn a p rin h răn irea scroafelor gestante cu fîn vitam inos şi morcovi. In sistem ul industrial. ca atare. asigurîndu-li-se curăţenia corporală. M icroclim atul în adăposturile de gestaţie trebuie reg lat în funcţie de condiţiile atm osferice exterioare. m ucegăite. F u rajele care in tră în alcătuirea raţiilo r scroafe­ lor gestante trebuie să nu fie stricate. prolificitatea. In toate perioadele anului se vor evita excesul de u m i­ ditate şi curenţii de aer. iar lucerna sub form ă de granule. constituie un a lt factor im p o rtan t de care depind rezultatele obţinute : m onta. scroafele treb u ie adăpostite în grajduri igienice. starea de săn ătate etc. cu aju to ru l gurilor de ventilaţie sau a v en tilato are­ lor. fecunditatea.M. In afară de h răn irea corespunzătoare în tim pul gestaţiei. A coperirea necesarului de vitam ine se face în tim pul v erii p rin consum area n u tre ţu rilo r verzi. Acestea se asigură p rin aşa-zisele sortim ente de fu ra je prem ix vitam ino-m ineral (P. asigurarea săru rilo r m ine­ rale şi a vitam inelor nu se poate realiza p rin ad­ m in istrarea de fu ra je fibroase sau suculente în form a lor naturală. deoarece asem enea n u tre ­ ţu ri rep rezin tă cauzele cele m ai frecvente care de­ term ină av orturile la scroafe. 32 . cît şi după fătare. prea reci sau îngheţate.V. p ro te­ jare a de d iferite lovituri.). sau m ăcinate. zoofort. cu a ju to ru l ferestrelor.oada em bi'ionară.

.

.

.

.

.

.

.

Furajarea suplimen­ t ar a d i n a u t o m a t e metalice ( Furajarea s u p l i m e n ­ t a r ă a p u r c e i l o r se p o a t e face şi pe j os .

altfel este com prom isă fecunditatea. iar am oniacul creşte peste 0 .01 SUb 3 / 0 0 0 0 . De aceea cu răţenia adăposturilor treb u ie executată de două ori pe zi cu a ju to ru l razurilor . ferm entează. % NH. ea treb u ie p ă stra tă în m od perm anent. SHj mg/litru co2 aer Viteza curen­ ţilor de aer m/sec.l 8 7 0 — 75 0 . ceea ce este echivalent cu reducerea poftei de m îneâre. cît şi asupra preg ătirii p e n tru lactaţie. V i e r i şi sc ro afe a d u l t e V i e r u ş i şi scrofite 15. adică de 250— 1 000 ori m ai m ult. In ceea ce priveşte cu răţen ia adăposturilor. m ai ales în perioada 15 iunie — 15 septem brie. a tît în com­ p artim en t cît şi în padocuri şi aleile de circulaţie. se ling. fe­ nom ene care influenţează negativ a tît asupra dez­ voltării purceilor.4 Pe tim pul căldurilor excesive se va asigura o ventilaţie m axim ă. în sensul că procentul de scroafe care fată scade sub 50»/0 din n u m ăru l scroafelor m on­ tate. 0 2 o / o .Tabelul 6 F a cto rii de m ic r o c lim a t în a d ă p o stu rile pentru reproducători Categoria Temp. p e rv e rtire a gu stului anim alelor.0 2 18— 21 7 0 — 75 0. Scroafele în loc să m ănînce raţia. îm preună cu cele din u rin ă şi fecale. °C Umld. ajunge pînă la 5—20% . nu se va perm ite ca tem p e ra tu ra halelor şi com partim ente­ lor să crească peste 18°C. beau urină. reiat. altfel substanţele organice din fu rajele îm prăştiate. în condiţiile de clim ă din ţa ra noastră.2 — 0. iar la grupele de scroafe în m ontă şi în p rim ele 10 zile după m ontă. rod pereţii.

în anum ite condiţii. Scoaterea lor din grajd se va face însă num ai după consum ul tain u lu i de dim i­ neaţă. platform ele de bălegar. Ea treb u ie să fie făcută în grupuri mici. M işcarea fem elelor gestante se va face pe lucernierele sau tere n u rile din ju ru l ferm ei cultivate cu alte legum inoase 30% în am estec cu perene 70«/o sau cu topinam buri. care are ca u rm are producerea de condens şi d eterio ra­ rea tavan u lu i adăpostului. In condiţiile unei păşuni bune şi cu un orar de m işcare sisterrlatic. pe grupe de gestaţie (scroafe care au fost m ontate în aceeaşi zi sau la distanţă de m axim um 8 zile şi care fată la date apropiate. pe lîngă fap tu l că se face o eco­ nom ie m are de fu ra je concentrate (ceea ce face să scadă foarte m u lt p reţu l de cost al purcelului la înţărcare).şi a m ăturilor. îng rijito rii se fam ilia­ 34 . iar în zonele de defecare se va folosi jetu l de apă. m icroelem entele din păm înt. iar p e n tru scroafele şi scrofiţele în gestaţie avansată vor fi evitate băl­ ţile. după ce roua s-a evaporat. în toate anotim purile. vitam ine. Nu se va face uz de exces de apă întru c ît se creează o um iditate în aer p rea m are. A nim alele nu vor fi fo rţate să m eargă p rea repede. M işcarea scroafelor în sistem ul gospodăresc e bine să se facă în toate fazele de gestaţie. gropile. pot fi dăunători purcelului sugar. anim alele beneficiază de soare. uneori foarte grave. deoarece din acestea ele pot lua pe corp o serie de m icrobi care. cu excepţia zilelor prea calde sau prea friguroase. m ai ales atunci cînd term oizolarea lui nu este bine făcută. A ltfel vor avea loc îm bolnăviri ale ap aratu lu i digestiv.

A ceastă operaţi­ une se va executa în tim pul verii cu 1— 2 ore. D ezinfecţia şi dezinsecţia corporală se poate face cu u rm ă to ru l am estec : sodă caustică 0. în tru c ît se reduce volum ul lu crărilo r de curăţenie şi tra n sp o rt al bălegarului. sau form ol 1— 2% plus Entom oxan 5%o. se va executa dezinfecţia şi d ep ara­ zitarea lor corporală. pe cap de scroafă. al fiecă­ rui anim al în parte. . De asem enea creşte cu 1— 3 capete num ărul de purcei care se obţine la înţărcare. lucrează m ai uşor. p rin spălare.rizează m ai bine cu caracterul anim alelor. Soluţiile se vor face în apă încălzită la tem p e ra tu ra de 22— 25°C. iar iarna cu 6—4 ore. în a in te ca scroafele gestante să fie tran sp o rtate la m atern ităţi.5— l»/o plus Entom oxan 5%o. înainte de a fi tra n sp o rta te la m aternităţi.

In tim pul acestui repaus adăposturile. este necesar ca aceste preg ătiri să se execute într-o perioadă de 3— 4 zile. lucrările de dezinfecţie sîn t comprom ise. com partim entate. M aternităţile treb u ie pregătite. după care se execută dezinfecţia propriu-zisă. lăm pi de încălzit etc. sau scroafe negestante. a tît în sistem ul in d u strial cît şi în cel gospodăresc. A st­ fel. a re loc în m atern ităţi. D in acest punct de vedere. în scopul reducerii la m inim um posibil a îm bolnăvirilor şi m ortalităţilo r purceilor sugari.. Se 36 . u rm ate de zvîntarea şi v ăru irea adă­ postului. în acelaşi com partim ent sau m ate r­ n ita te să existe repausul biologic. de la o populare la alta. curăţate. inclusiv a celor de pe geam uri.FĂTAREA F ă tare a scroafelor. cu aceleaşi de­ zinfectante. dezinfectate şi încălzite. iar lan ţu l infecţios răm în e continuu în tre două gene­ raţii de purcei care se obţin în acelaşi adăpost. după evacuarea anim alelor. sîn t dezinfectate cu u n dezinfectant uzual. In aceeaşi perioadă se execută c u răţirea m ecanică p rin răzu irea şi în d ep ărtarea tu tu ro r m urdăriilor. astfel ca în tre două fă ­ tări com plete. g uri de ventilaţie. în con­ cen traţiile obişnuite. Este necesar de precizat că nu se vor reţin e în m ate rn ită ţi purcei debili (hipotrepsici).

T em peraturile m ai m ari provoacă la scroafe şoc caloric m anifestat p rin reducerea pof­ tei de m încare. p e n tru toată perioada de alăptare. în ziua fătării şi în prim ele 8— 10 zile după aceasta treb u ie asigurată o tem ­ p e ra tu ră de 24°C. după exam inarea anim alului. 37 . In aceeaşi zi. se face toa­ leta ugerului şi dezinfecţia lui cu soluţii slabe de perm anganat de potasiu sau cloram ină. In ziua care precede fătarea se face controlul uge­ ru lu i şi în funcţie de preg ătirea lui p e n tru lactaţie se ho tărăşte asupra regim ului de furajare. ia r 50% fu raj com binat sau am estec de făin u ri de cereale. şi m ai m ult. încălzirea adăposturilor treb u ie să se facă cu un dublu scop : uscarea p ereţilor ca u rm are a dezinfecţiei şi văruirii. Scroafele se introduc în boxele de fă ta re cu 1— 3 zile sau. lipsa sau reducerea efortului de fătare. infectarea purceilor nou născuţi cu absolut toate bolile care au afectat genbraţia de purcei care s-au o b ţin u t an terio r pe acelaşi loc. scăderea substanţială a producţiei de colostru şi lapte. p rin soluţii de construcţie (m ontarea în grosim ea ei fie de rezistenţe electrice. d a r şi p e n tru a realiza o tem p era­ tu ră corespunzătoare p e n tru purcei în prim ele ore de viaţă şi în continuare. N ecesarul de căldură p e n tru purcei este m ai m are. fie de tu ­ buri p rin care să circule apa caldă). dacă este posibil.asigură. In adăposturi. F u ra ja rea scroafelor va fi alcătuită din fu ra je laxative (tărîţe de grîu şi şrot) 50% din am estec. reşouri electrice sau p rin încălzirea duşum elei afec­ tată purceilor. La n aştere acesta este de 28°C şi se va realiza cu a ju to ru l becurilor cu raze infraroşii. în ain te de fătare. în asem enea cazuri.

în ra p o rt cu capacitatea lor de alăptare. a tît pe tim pul zilei cît şi pe tim pul nopţii. indiferent de anotim p. D upă fătare. se vor pune pe toată su­ p rafa ţa uscată a boxei. iar pe de altă p a rte sîn t consum ate am estecate cu rum eguş. cît şi cei care au m u rit în p rl38 . nu m ăru l de sfîrcuri în producţie şi sta re a lor de întreţin ere. în reg istrîn d u -se num ai purceii care au răm as în v iaţă în această perioadă de tim p. P e n tru reducerea la m axim um a p ierderilor de purcei în prim ele 24 ore. se am estecă fu rajele cu r u m e g u ş u l. se va efectua red istrib u i­ rea purceilor pe scroafe. P urceii fă ta ţi se vor în re g istra după 24 de ore. R um eguşul sau paiele. P urceii care au fost născuţi m orţi. se risipesc m ulte fu ra je pe d e o parte. In le­ g ă tu ră cu aceasta s-a observat că treb u ie p referată ridicarea rum eguşului după 8— 10 zile. de la abdom en şi pensularea acestuia cu u n am estec în p ărţi egale de tin c tu ră de iod şi glicerină. Cînd purceii prim esc fu ra je suplim en­ ta re concentrate pe jos. fa p t care produce m ulte îm bolnăviri d in p a rte a a p a ra tu lu i digestiv. bineînţeles dacă şi căldura culcuşului purceilor n u scade sub 24°C. în vederea izolării purcei­ lor faţă de pardoseala de beton şi în lă tu ra re a îm ­ bolnăvirilor şi pierderilor. se va executa la fiecare purcel tăierea sau ru p erea om bilicului la 8— 10 cm. ca urm are.F ătările se vor desfăşura sub strictă supraveghere de către lu crătorii specializaţi. la o distanţă de 1 m etru de la p erete şi se va m enţine tim p de 10— 15 zile de la făta re pe tim p u l verii şi 15— 20 de zile pe tim pul iernii.

la o rubrică separată. .m ele ore după făta re se socotesc neviabili şi nu se înregistrează. se vor în reg istra toţi purceii năs­ cuţi. P e n tru a se evidenţia însuşirile scroafelor din m atca de selecţie. inclusiv cei m orţi şi neviabili. deoarece ei nu interesează din punct de şe d ere economic.

In cazul asigurării cu fu ra je com binate (1 kg fu ­ raj = 2750 Kcal. De aceea necesarul de fu ra je la scroafele în lactaţie creşte progresiv începînd din m om entul fătării şi pînă în m om entul începerii înţărcărilor. N easigurarea unei alim entaţii echilibrate a scroafe­ lor pe p arcursul perioadei de alăp tare are un efect d ău n ăto r asupra dezvoltării purceilor. N um ărul de purcei în ţărcaţi de la o scroafă scade. iar capa­ citatea de reproducţie a scroafelor după înţărcarea lor scade de asem enea.HRĂNIREA ŞI ÎN G R IJ IR E A SCROAFELOR CARE ALĂPTEAZĂ H răn irea scroafelor cu purcei se dirijează în aşa fel încît greu tatea lor corporală să nu scadă în pe­ rioada de alăp tare şi să asigure o producţie bună de lapte. cel p u ţin 6 g calciu. v îrsta scroafelor şi în ra p o rt cu n u m ăru l p u r­ ceilor şi se exprim ă în u n ită ţi nu tritiv e. 4 g fos­ for. creşte num ă­ ru l îm bolnăvirilor şi pierderilor de purcei. N ecesarul de h ran ă p e n tru scroafele cu purcei poate fi apreciat şi în funcţie de g reu ta te a corpo­ rală. m etabolizabile) în vederea asigu­ ră rii unei alim entaţii raţionale a scroafelor în peri40 . 20—25 g sare pe cap de anim al şi 30— 35 g caroten la 100 kg g reu ta te corporală. La o u n ita te n u tritiv ă treb u ie să se asigure : 100 g album ină digestibilă.

7 In perioada de alăp tare scroafele se hrănesc de trei ori pe zi.7 6.7 6 .N .6 6 . 5 .1 6 .. S tim ularea secreţiei lactate 41 .7 5 .8 5 .7 5 .6 5 .8 6 .0 6. în cazul în care nu sîn t instalate adăpă­ tori autom ate în boxe.5 6 . 12. se vor aplica u rm ăto arele norm e de fu ra ja re : Perioada de alăptare Consumul mediu de furaje com binate în kg.5 .9 6.9 li 6 .5 10 6 .8 oada de alăptare. vor fi stim ulate în acest scop.0 5 . S ă p tă m în a .5 5 .2 6 .3 6 .5 litri apă. pentru sc r o a fe le în la c ta fie Scroafe pînă la 3 ani Numărul 8 5 . I a Il-a a 111-a a IV -a 2 .8 de U .8 6.7 5 .4 4 .4 5 .8 7 . 1 5 .Tabelul 7 N ecesa ru l I Greutatea corporală 7 1 20— 140 141— 160 • 161 — 180 181— 2 00 2 0 1 — 2 20 51. .8 5 . 18).7 4 . Scroafele care nu au lapte (agalactice) sau cele care au can tităţi reduse de lap te şi colostru.6 5 . 2 9 5 ..3 6 .4 5 .4 5 .0 7 .5 6 .2 Scroafe peste 3 ani purceii or 7 8 9 10 îl 4 .2 5 .1 5 . F u ra ju l com binat se dă în diluţie de 1 kg fu raj la 2— 2.5 5 .5 4 .2 6 .5 6 .7 3 .1 6 . în cazul în care în ţărcarea are loc la 25 de zile şi nu se ţine cont de nu m ăru l purcei­ lor.8 6 .3 4 . la in terv ale egale de tim p (ora 6. executîndu-se ad ăp atu l după fiecare tain.

crysom etrină sau p rin in tro ­ ducerea de com prim ate de antibiotice. N um ai astfel se va p u tea aprecia la tim p instalarea hipo sau agalaxiilor (reducerea sau în tre ru p e re a se­ creţiei de lapte). etc. A dm inistra­ rea antibioticelor va fi asociată şi cu p rep arate care să favorizeze involuţia u terin ă şi evacuarea loşiilor sau a puroiului. tă rîţe de grîu. Scroafele cu scurgeri (m etrite) se vor tra ta cu m edicaţie generală (sulfam ide şi antibiotice). E dem ul m am ar consecutiv hiperproducţiei de lapte se va com bate p rin reducerea fu ra jelo r şi adm inis­ tra re a de fu ra je laxative : şrot de in. In cazul în care nu sîn t obţinute rezu l­ tate rap id e se vor folosi scroafele doici. iar local p rin introducerea in tra u te rin ă a buj iilor de n itrofuran. R ezultate bune dau şi com presele calde sau folosirea horm onilor an tehipofizari. suculente şi p rin m asaje ale glandei m am are execu­ ta te cu m îna unsă sau cu vib rato are electrice. Entozon. ca la m asajul d u rerilo r m usculare. . In to t tim pul perioadei de a lă p tare vor fi exam i­ nate cel p u ţin odată pe zi de către personalul cali­ ficat dezvoltarea purceilor şi starea glandei m am are. de aceeaşi v îrstă de fătare. a m am itelor (inflam area ugerului) şi deci com prom iterea creşterii şi dezvoltării p u r­ ceilor.se va face p rin ad m in istrarea de n u tre ţu ri verzi.

slab dezvoltat. gaze nocive etc. In aceste zile organism ul purcei­ lor treb u ie să se adapteze la trecerea bruscă de la condiţiile vieţii in tra u te rin e la viaţa e x trau terin ă. A stăzi însă. In m ate rn ită ţi m icroclim atul se asigură p rin buna funcţionare a sistem ului de încălzire şi ventilaţie şi p rin reg larea acestora în funcţie de tem p eratu ra m ediului exterior. p ă r rar. Porci­ nele au glandele sudoripare în n u m ăr mic. purcelul respiră ae­ ru l cel m ai de jos şi de obicei cel m ai viciat. D upă n aştere purcelul îşi continuă dezvoltarea în tr-u n ritm rapid. tem ­ p eratu ră. um iditate. P ă rerile igieniştilor au fost d iferite din acest pu n ct de vedere în de­ cursul tim pului. din care cauză treb u ie să facă faţă unor condiţii de h ran ă şi de m ediu înco n ju răto r noi şi diferite.( HRĂNIREA ŞI ÎN G R IJ IR E A PURCEILOR SUGARI Prim ele zile după fă ta re constituie p en tru purcei perioada cea m ai critică p e n tru viitoarea lor creş­ tere şi dezvoltare. P rin specificul său biologic. puţine. p rin studierea fiziolo43 . la 20° în m om entul înţărcării. Din prim a zi de viaţă şi pînă la în ţărcare tem p e ra tu ra în culcuşul purceilor trebuie să aibă valori descrescînde de la 28° în ziua fătării. de aceea adăposturile treb u ie să fie corespunzătoare. astfel că în două luni îşi m ăreşte g reu tatea de 15—20 o r i .

deoarece pe lingă reducerea pierd erilo r la purcei de la 30— -35%. este tem ­ p e ra tu ra superioară suportabilă de către scroafă. cu răţenia în această zonă se va efectua num ai cu razu l şi m ătura. fără repercusiuni negative asupra stă rii ei de să­ n ă ta te şi a producţiei de lapte. De foarte m are im p o rtan ţă este lipsa curenţilor de aer. In cazul în care lîn boxă ap are diareea la purcei. A ceasta este tem pe­ ra tu ra care devine. m ă­ rturii şi fu rtu n u lu i cu apă. u m id itatea relativ ă trebuie sa fie cuprinsă în tre 65— 70%. iar ritm u l dp dezvoltare la purcei îşi păstrează proporţia sa no r­ mală. S paţiul de alăp tare nu jse va spăla cu apă . se ev ită îm bolnăvirile şi astfel cheltuielile neproductive. r ^ P e lingă tem p eratu ră. S-a s ta bilit că .giei m ecanism ului de term oreglare. aceasta se va cu­ ră ţa cu rum eguş şi apoi se va şterge locul cu un sac în m u iat în soluţie dezinfectantă. sau este. P e n tru m enţinerea unor condiţii optim e de zooigienă în m ate rn ită ţi este necesar să se execute cuirăţenia interio ară de tre i ori pe zi. u şi­ lor.Aceasta este tem p e ra tu ra cart* . la 10— 12o/o. instalaţiei de ventilaţie şi a grilajelor. în tim pul şi Idupă fu ra ja re a scroafelor. P e n tru aceasta se vor p ă stra toate uşile de acces la m ate rn ită ţi în p erm anenţă închise. asigură confoxtui p e n tru purcelul sugar. cu aju to ru l razului. au fost elim inate toate p ărerile care situ au necesarul de tem p eratu ră p e n tru purceii sugari în tre 10— 15°C.necesarul fle t em p e ra tu ră jţe n tr u purcei esîe dg_ aproxirnafcL 21°CL. ^ . In ceea ce priveşte gazele nocive. o cheltuială productivă. lim ita superioară a am oniacului fără nocivitate asupra organism ului este de 1 mg la 1 litru de aer. iar de ..P eriodic se va executa curăţenia geam urilor.

P e n tru v ă ru it se va folosi zeam a de v ar proaspăt p rep arată şi la care se va adăuga su lfat de cupru 3% . Tabelul 8 V a r ia ţia c o m p o z iţie i c o lo str u lu i şi la p te lu i de scroafă (% ) in cu rsu l la c ta ţie i 3 C /5 O u Perioada de lactaţie S I II III p t ă m I n a IV V VI VII VIII U l_ xc c Specificare C a n t.1 — 19.4 6 .6 4 .0 7 .7 5 .6 0 .4 1.8 3 .2 4 .8 5 .5 6 . p e n tru a m ări \ capacitatea varu lu i de a distruge m icrobii şi viru I şurile.7 6.0 7 .1 9 .8 5 .5 5 . — V ăru itu l adăposturilor se va face num ai după ră/zu irea de pe pereţi. creind o bună dispoziţie anim alelor care se odihnesc m ai bine.8 5 .3 5 .0 5 . m e d ie p e zi S u b s t .7 19. a m urdăriei şi dezinfecţia lor.3 5 .1 0 .5 6 .4 1.9 23. p rim ul furaj.8 5 .5 0 .3 4 .9 6 . boxe etc.2 5 .7 5 .4 1. tavan. m in e ­ r a le 2 .6 18.1 8 1 .0 5 . u s c a tă S u b s t.9 5 . în special pe tavan.3 5 .7 5 . t~ H răn irea purceilor sugari începe p rin sugerea colostrului de la scroafă. A ceasta p e n tru că p rin geam urile curate cantitatea de lum ină care p ă tru n d e în adăpost este m ai m are.1 18.5 6 . colostrul constituind ali­ m entul principal al nou-născuţilor.6 0 . se păstrează cu răţenia culcuşului.3 5 .5 5 . iar su lfatu l de cupru îm piedică dezvoltarea m ucegaiurilor. iar agenţii infecţioşi sîn t distru şi în cea m ai m are parte.5 3 .9 5 .8 5 .89 19. a z o ­ ta te L a c to z ă S u b s t.4 18.6 0 . g r a s e S u b s t.6 0 .6 5 .1 45 .două ori pe an se va v ărui in terio ru l adăposturilor.2 5 .1 18.7 7 .6 18.9 5 . duşum ea.6 0 .5 5 .

purceii îşi dublează g reutatea în num ai 7 zile de la fătare. grăsim e. solide % 18.9 0 Cenuşii % L a p te de s c ro a fă L a p te d e v a c ă 0 . su b stan ţe m i­ nerale. pe cînd lactoza se m enţine constantă. inaptele scroaieior este sărac în vitam ine p rim ă­ vara 51 Mijiţi cel friai bogat iri vitam ine iarna. grăsim i. laptele de vacă prezintă o im portanţă deo­ sebită. Tabelul 9 C o m p o zifla la p te lu i de scroafă co m p a ra tiv cu a c e lu i de v a c i Total subst. S ăru rile m inerale cresc de la începutul pînă la sfîrşitu l lactaţiei. ca u rm are a acum ulam vTEarrnnei 'Â~ în ficat.11 3 .7 0 Proteină % 6. C onţinutul în su b stan ţă uscată şi p roteină variază în sens invers cu evoluţia can­ tita tiv ă a laptelui. p r in con­ sum area fu ra je lor verzi în tim pul v e n i. fiind m ai bogat în proteină şi su bstanţe m inerale. laptele de scroafă este cu 44% m ai concentrat decît cel de vacă. m ai ales a celor în creştere. zahăr (lactoză). vitam ine etc.80 Grăsim e % 5.91 3 . substanţe proteice (cazeină şi album ină). -------Tn alim entaţia porcilor. 46 .45 12.9 5 0 .Laptele conţine apă. D atorită acestor însuşiri caracteristice pe care le a re laptele de scroafă.4 8 4 . deci în substanţe care asigură creşterea şi energia organism elor.7 0 Din d atele m edii p rezen tate în acest tabel rezultă că.5 0 Zahăr ( Specificare % 5 .

iar pe de a ltă parte. I Se recom andă de asem enea ca purceilor să li se p e a apă din prim ele zile de viaţă.21 8 ..["' Su p tu l p u rceilor trebuie u rm ă rit de către în grijjitnri* ripnarp/^p sîn t cazuri cînd purceii m ai slâb dezvolta ţi n u sug fiindcă sîn t în d ep ă rta ţi ~cle~"către cei m ai viguroşi..45 3.245 11. Ea se va asigura pe cît posibil ) p rin adăpători autom ate. Cînd p e n tru acestea nu 47 . sug cu energie. de­ oarece^acestea~dau o cantitate m ai m are de lapte şi sîmtTmai uşor de supt. P e n tru aceasta purceii m ai debili sînl ~ a s p z a ţn a sfîrcurile an terio are (pectorale). .1 7 1.2 y A pa treb u ie să fie proaspătă.— Tabel ul 10 E fectu l a sig u r ă r ii cu apă asupra sp o ru lu i şi c o n su m u lu i d e furaje la p u rceii su g a r i.. aceasta p e n tru că /purceii pierd p rin evaporare şi tra n sp ira ţie canti/ f ă ţ i de 3— 4 ori m ai m ari decît adulţii. de la fătare ş i p în ă la 7 să p tă m în i Grupa Ură apă Grupa cu ap3 v G r e u t a t e a i n i ( i a l ă (kg) ''T o t a l s p o r (kg) 'T o t a l c o n s u m d e F uraje p e p u r ­ cel (k g ) _ T o ta l a p ă c o n s u m a tă p e p u rc e l (kg) _ 1.247 12.02 2 . p e n tru că în acest fel purceii îşi creează din vrem e reflexe condiţionate p e n tru o h răn ire suplim entară cît m ai tim purie. p u tîn d să-şi asigure singuri o cantitate suficientă de lapte. dato rită faptului oa âu cea m ai m are putere. curată şi la tem pe­ ra tu ra de 15—25°C. P urceilor m ai viguroşi li se var rep a rtiz a sfîrcurile posterioare.

0 . apa se va servi în jgheaburi curate.0 5 .5— 2 kg. S-a constatat că în prim a lună după naştere purceii îşi m ăresc g reu tatea m ai m u lt de cinci ori. A ceastă creştere.5 1 8 .5 7 .sînt instalaţii. este necesar ca de la v îrsta de 6— 8 zile să fie h răn iţi suplim entar. la fă ta re se obţin purcei în g reu ta te de 1.0 2 2 . cît şi de n a tu ra îng rijirii şi h răn irii lor.0 A tunci cînd h răn irea şi în g rijirea scroafelor gestan te se face în m od raţional. iar la vîrsta de 2 luni 14— 18 kg. în vitam ine şi oligoelem ente. 48 . P e n tru ca purceii sugari să se dezvolte bine. la rîn d u l ei. ev 4 . re ­ pede. m etalice. Tabelul 11 V iteza de creştere a p u rceilor Vîrsta în zile 0 7 14 21 28 Greutatea Vîrsta in zi le Greutatea 1.0 11. In acest sens se cunoaşte că în prim ele 7—8 zile de viaţă laptele colostral satisface cerinţele în proteină.5 14.3 2 . 35 42 49 56 72 9 . en er­ getice (hidrocarbonate + grăsim i). este condiţionată a tît de caracterul e re d ita r al purcei­ lor. Deci fu ra jare a su plim entară a purceilor în p e ri­ oada de sugari a re o im portanţă deosebită. A ceştia la vîrsta de 30 zile cîntăresc 6— 8 kg fiecare. care se introduc în boxele de h răn ire su ­ plim entară. In acest caz apa se va schim ba cît mai ile s posibil.

Glucoza şi zahărul sîn t alte substanţe cu valoare n u tritiv ă rid icată (4100 Kcal/kg). F ăina de cereale treb u ie să fie cît m ai proaspătă . iar dezvoltarea lor încetează. U tilizarea grăsim ilor este condiţionată de adăuga­ rea de su b stan ţe antioxidante. făina de porum b. F ăin u rile de cereale şi grăsim ea treb u ie să fie de cea m ai bună calitate. vitam ina E şi acizii graşi sîn t tran sfo rm aţi în an tivitam ine. In ordinea p referin ţei purceii acceptă : făina de ovăz decorticat. dacă este posibil să fie m ăcinată cu cel m u lt 5 zile înainte. deoarece este atacat de m ucegai. p rin h rană. făin a de grîu. pot fi com pletate cu grăsim i de origine anim ală. gustul lor (palatabilitatea). se satisfac p rin făin u ri de ce­ reale. care pe lîngă fa p tu l că constituie un deficit de aport vitam inic. In această c a n titate ea 49 . pe lîngă laptele m atern . îndeosebi u n tu ra de porc adăugată în proporţie de 3— 15% din raţie. A ltfel ele rîncezesc. altfel valoarea ei n u tritiv ă şi vitam inică scade. Se va evita porum bul cu bobul spart. d ar pe lîngă acea­ sta ele îm bunătăţesc calitatea furajelor. făina de orez şi făin a de orz decorticat şi p răjit.In com pletarea laptelui m ate rn după vîrsta de 8— 10 zile. p rin gustul dulce pe care îl im ­ prim ă fu ra ju lu i com binat. produc d iaree cronică purceilor.5%. Celuloza (fibra brută) este su p o rtată în raţie fără tu lb u ră ri pînă la 5. cerinţele energetice ale purceilor. De asem enea se va evita orzul şi ovăzul cu atac de m u­ cegai sau m ălură. F aţă de alte grăsim i (seul de vită) u n tu ra de porc este m ai p re­ ferată de purcei şi m ai digestibilă. R esursele energetice.

In hrana purceilor ea provine din tărîţe. p entru p u rceii su g a ri c M e tio n in ă -jc i s ti n ă L iz in ă T re o n in ă • T rip to fa n • H is tid in a 0. Tabelul 12 E c h ilib r u l d in tre en erg etice ş i a c iz ii a m in a }! in d isp en sa b ili in % d in ra fie. 50 . cele­ lalte făinuri ale cerealelor cernute şi în mică canti­ tate din lucernă. făina de şro tu ri de soia.6 6 0 . făina de lucernă nu este recom andată în raţiile p e n tru purceii sugari. Cu to ate calităţile sale nutritiv e.2 6 Iz o le u c in ă L e u c in ă F e n i la l a n in ă ti r o z in ă V a lin a 0 .vină b ru tă nu este a tît de im portant cît este de necesar echilibrul care tre b u ie să existe în tre am inoacizii esenţiali şi celelalte elem ente n u ­ tritive. drojdia fu ra jeră etc.8 0 | 0 . date ca masă verde la grajd sau la păşune. A cesla este considerat astăzi a fi de 18— 22<>/o.6 6 Sursele cele m ai im portante de proteină p e n tru purcei sîn t în ordinea p referin ţei : laptele p raf ecrem at. diaree.favorizează chiar tranzitul digestiv normal. făina de peşte şi carne. şroturi. P e lîngă substanţele energetice purceii au nevoie să li se asigure u n nivel bun de p roteină brută.1 7 0 . deoarece conţinutul său în celuloză e m are şi produce tu lb u ră ri diges­ tive.Ni­ velul de pr<.71 ifo 0 .6 0 0 . mazăre etc. care pot com prom ite cea m ai bună n u ­ triţie.7 2 0 .

A lături de substanţele energetice şi proteina b ru tă cu acizii am inaţi indispensabili, n u triţia purceilor n u-şi atinge scopul, dacă nu i se adaugă aşa-num iţii biostim ulatori fu rajeri. A ceştia în condiţiuni n a tu ­ rale sîn t rep rezen taţi p rin păm înt, fu ra je verzi, soare. C reşterea purceilor în aceste condiţiuni este însă o creştere extensivă. C erinţele creşterii rapide, intensive, necesită a d ă u g a re a , biostim ulatorilor în raţie sub form ă de vitam ine finite (A, <i), com ple­ xul B) şi să ru ri m inerale d in tre care cele m ai im ­ p o rtan te sîn t clorura de sodiu, Mg, Ca, I, Cu, K, Co, Fe, Zn, Mn, M bd etc. S atisfacerea cerinţelor în substanţe biostim ulatoare se face deobicei sub form ă de prem ix u ri vitam ino-m inerale, sau supernuclee fu rajere, ca zoofortul, galifortul etc. F abricile de fu ra je com binate care au fost con­ stru ite şi extinse în u ltim a vrem e în ţa ra noastră au p relu a t în m are m ăsură producerea de n u tre ţu ri com binate p e n tru păsări, porcine şi p a rţial p en tru taurine. V aloarea biologică a p resta rteru lu i (furaj com­ b inat 0— 1) produs de către fabricile de n u tre ţu ri com binate din ţa ra noastră şi care poate fi făcut şi în afara lor, în condiţii gospodăreşti şi de ferm ă, rezultă din urm ătoarea reţe tă (în procente) :
Ş r o t d e s o ia T ă rîţe de g rîu F ă in ă d e p o r u m b 15% 5% 20% C o n c e n tr a t p r o te in o -v ita m i n o - m in e r a l Z a h ă r d e s f e c lă d e c o r ti25% 30% 5%

F ă i n ă d e o rz c a t şi p r ă jit T e t r a c i c l in ă 125 g / to n ă T o ta l 100

51

Un kilogram de p re sta rte r (furaj com binat 0— 1) p e n tru purcei conţine u rm ăto arele vitam ine :
V ita m in a A D .3 E K U .I . U .I . U .I . ro a g . 5 0 .5 0 0 A . n ic o tin ic 5 .0 0 0 C o lin ă 25 V i ta m i n a B . la 4 > > B .j m g. m g. m cg. m g. 30 180 40

12

p a n t o t e n a t d e c a lc iu m g . 10

Concentrat proteino vitamino-mineral (P .V .M .), pentru purceii sugari 10—42 zile (pină la 12 kg)
F ă in ă d e p e ş te D r o jd ie f u r a je r ă U n t u r ă c a l. I C a r b o n a t d e c a lc iu S a r e P a sse rsa n P r e m ix T y la n (20 p p m ) 8% 7% 8% F ă i n ă d e c a rn e L a c to v it Z ahăr F ă i n ă d e o a se S u lf a t d e c u p r u M o n o g lu ta m a t de N a . Z o o fo rt p t . p u r c e i 7% 50% 9 ,0 8 % 2% 0 ,1 5 % 0 ,2 0 % 3 ,2 %

2%
1 ,3 % 0 ,0 7 % 2%

Cu toate discuţiile în legătură cu efectul lor biostim ulator, antibioticele se utilizează în raţiile p u r­ ceilor, în doze care n u depăşesc 120 p.p.m. şi num ai pe bază de antibiogram ă, dato rită urm ătoarelor efecte pe care se scontează în creşterea purceilor : — sporesc viteza de creştere la purceii sugari şi a tin e retu lu i în ţă r c a t; — com bat unele form e de enterite, m ai ales în condiţiile în care există p u rtă to ri şi excretori de germ eni care se am estecă cu fu rajele pe care le con­ sum ă purceii ; — îm bunătăţesc consum ul specific ; — se reduce n u m ăru l de purcei care răm în în urm ă, loturile fiind m ai uniform e şi m ai bine dez­ voltate ; 52

— se m icşorează din stressul alim entar d in tim pul înţărcării şi trecerii la alte reţete, iar în cazul unor m anifestări subclinice de boală se reduce num ărul pierderilor de purcei. Ele au totuşi dezavantajul că produc rezistenţă în tim p faţă de m icrobi, fap t care poate fi în lă tu ra t p rin folosirea antibiogram ei şi schim barea antibio­ ticului. In condiţiile creşterii extensive a porcilor, în h ră ­ nirea purceilor sugari se va ţin e cont de u rm ăto a­ rele, pînă la extin d erea com pletă a fu rajelo r com­ binate : Incepînd din ziua a 6-a, a 10-a de viaţă se pun la dispoziţia acestora grău n ţe de cereale prăjite, sub form ă de făin u ri pe care le folosesc m ai bine decît sub form ă de u ruieli sau boabe. N u este ne­ voie de dezvoltarea din ţilo r şi m uşchilor m asticatori în n u triţia porcului. Este nevoie doar de reducerea perioadei de creştere şi dezvoltare, precum şi de aceea a consum ului de fu ra je p e n tru 1 kg spor. A ceasta se obţine num ai p rin fu ra je cît m ai bine m ăru n ţite, sănătoase şi care să satisfacă cerinţele bio­ logice ale purcelului. P e n tru aceasta, din ziua a 11-a, în afara n u tre ­ ţu rilo r concentrate am intite, purceilor li se vor adm inistra fîn de legum inoase (lucernă, trifoi), lapte de vacă sau zer, la început 50 g, m ărindu-se tre p ta t' can titatea pînă la 200 g pe cap de purcel la vîrsta de 20— 30 de zile. T rebuie av u t g rijă ca din h ran a purceilor să nu lipsească săru rile m inerale şi apa. H rana m inerală se com pune din cretă furajeră, făină de oase şi scoici, cărbune de lem n pisat, lut 53

treb u ie asigurată apa la discreţie.roşu. In cazul fu ra jării us­ cate. m ărindu-se can titatea tre p ta t. se vor introduce n u tre ţu rile de origine a n i­ m ală (făină de carne. P urceii vor fi scoşi în padocuri la aer şi soare. iar ritm u l de dezvoltare este m ult accelerat. la început în can titate de 10— 15 g/cap şi zi. P e n tru com pletarea vitam inelor se recom andă ca în h ran a purceilor să se adauge începînd cu vîrsta de 3 săptăm îni moEcovi-rjiigi hjnP m ă n ^ ţ iţ ^ gfpr-l5— roşie. Laptele poate fi ad m in istrat în h ran a purceilor şi acidulat. făină de sînge. făină de peşte etc.) A cestea se vor adm inistra în proporţie de 12— 20o/o din can titatea n u tre ţu lu i suplim entar. Cu foarte bune rezu ltate se practică fu ­ ra ja re a m ixtă a purceilor sugari. Cînd se dă sub form ă uscată prezintă avan­ taju l că dacă nu este consum at în întregim e nu se m u rd ăreşte şi nu se acreşte. p e n tru a nu conţine m icroorganism e sau ouă de paraziţi. sîn t evitate indigestiile. F u ra ja re a um edă a purceilor şe face în 3 sau 5 tainuri. A m estecul de u ruieli sau fu ra ju l com binat poate fi ad m in istrat fie sub form ă uscată. A cidifierea lui nu e perm is însă să treacă peste 140°T. Ia rn a vitam inele se vor asigura şi p rin ad m in istrarea de g rău n ţe încolţite de grîu. acrit. pe m ăsură ce purceii înaintează în vîrstă. A ceasta constă în ad m inistrarea în tre i tain u ri a fu ra jelo r sub form ă 54 i . Cu cît nu m ăru l tain u rilo r este m ai m are. fie sub form ă de terci. dovleac. L utul roşu va fi scos de la o adîncim e de cel p u ţin 1 m. ovăz. orz. In u n ităţile în care laptele lipseşte în h ran a p u r­ ceilor. creşte consum ul pe zi şi cap de purcel.

în sensul că la orele 6. tim p de 1— 2 ore . com para­ tiv cu cele din lem n sau cu jgheaburile din lem n. sau lapte de vacă.de terci. P e n tru aceasta. iar restu rile neconsum ate de purcei sîn t folosite p e n tru scroafe sau p e n tru alte grupe de porci adulţi. 18 se adm inistrează p u r­ ceilor fu ra je sub form ă de terci pe care să le con­ sum e integral. In d iferen t de form a în care se adm inistrează fu ­ rajele în h ran a purceilor. M ijlocul cel m ai b u n de adm inis­ tra re a fu ra jelo r uscate este h răn ito ru l autom at m etalic. A cesta prezintă avantajele că nu poate fi ră s tu rn a t şi se poate uşor cu răţa şi dezinfecta. cu substituenţi de lapte (lactovit P). La aceasta treb u ie adaugat tim pul îndelungat de fo­ losire a hrăn ito arelo r autom ate m etalice. cît şi p e n tru cei orfani. De obicei se folosesc ca scroafe doici cele care au fă ta t un n u m ăr m ai mic de purcei faţă de num ărul sfîrcurilor. 55 . vor fi ţin u ţi îm preună cu p u r­ ceii acesteia în tr-o ladă. purceii care urm ează să fie alăp ­ t a ţi la scroafă doică. Entom oxan 1—2°/o). Se m ai pot stropi purceii cu soluţii m irositoare (creolină. iar p e n tru a se să tu ra să consum e la discreţie fu ra je uscate. P e n tru purceii ai căror m am e au lapte puţin. ele vor fi puse în jghebuleţe curate. sau cele cărora le-au m u rit purceii şi care au lapte suficient p e n tru a h răn i u n num ăr m ai m are decît purceii lor. fenol. asociată cu fu ra jare a uscată la discreţie. se organizează h răn irea prin scroafe doici sau cu biberonul. după care se lasă la scroafă. în felul acesta scroafa nem aiputînd cunoaşte purceii străini îi va p rim i ca şi pe ai săi. 12.

diaree. A ltfel. se vor naşte tu lb u ­ ră ri digestive. .P e n tru ca suplim entarea cu doici să dea rezu ltate favorabile este neap ărată nevoie ca scroafa să fi fă ta t în aceeaşi zi cu purceii pe care este pusă să-i alăpteze în calitate de doică. folosind ca doici scroafele fătate m ai tim puriu. Se m ai poate aplica h răn irea cu su b stitu e n t de lapte sau cu lapte de vacă. d ar aceasta num ai la u n n u m ăr redus de anim ale. care foarte adesea se complică cu afecţiuni pulm onare şi astfel purceii se tarează definitiv. cu a ju to ru l biberonului.

In continuare se va folosi laptele de la aceeaşi vacă. 57 .P e n tru efectivele m ari se lucrează p e n tru punerea la p u n ct a u nui sistem au to m at de a lă p tare a rti­ ficială. A tît colostrul cît şi laptele se vor adm inistra încălzite la tem p e ra tu ra de 39— 40°C. în a 2-a zi din colostrul de la al 2-lea m uls şi în a 3-a zi din colostrul de la al 3-lea m uls. C olostrul de vacă se va ad m inistra în prim ele tre i zile de viaţă ale purceilor în 8 reprize a cîte 30 m l şi anum e : în prim a zi se va adm inistra din colostrul de la prim u l m uls.

te re n u l m u rd ă rit va fi şters cu cîrpe înm uiate în sodă caustică 1% sau brom ocet. Unde este greşeala ? N u la tuş. după u n tim p destul de scurt num erele im prim ate n u se m ai recunosc. Ca tu ş poate fi folosită orice funingine. Aste r. A ltfel purceii se îm bolnăvesc de diaree. In crescătoriile de reproducţie. H răn irea purceilor cu lapte de vacă se recom andă num ai atunci cînd situ aţia o necesită şi cînd nu avem posibilităţi să dăm purceii la scroafe-doici.S-a constatat că laptele de vacă influenţează în mod favorabil creşterea şi dezvoltarea purceilor atunci cînd este folosit proaspăt şi m uls în condiţii igienice. adică. orez. în g rijire a purceilor treb u ie îm pletită în m odul cel m ai strîn s cu h ră n ire a n aturală. orz. se opreşte h ră ­ n irea cu lapte. care s-a tran sfo rm at în tr-o pastă fluidă p rin adaos de spirt. Individualizarea purceilor se poate face p rin două m etode : tatu a j şi crestare. Concom itent purceii vor fi supuşi observaţiei m edicale şi tra ta ţi corespunzător. T atu area este o m etodă cunoscută de in d i­ vidualizare anim ală.— n u tu l va fi schim bat de 2— 3 ori pe zi şi concomi­ te n t cu schim barea lui. ceai de lucernă. în ain te de prim ul su p t se efectuează individualizarea şi cîntărirea purceilor. dar şi cu cea suplim entară. M etoda care s-a im pus în practică este ta ­ tuajul. In locul lui se vor adm inistra fie r­ tu ri de in. însă p uţini crescători şi teh n i­ cieni sîn t satisfăcuţi de ea şi aceasta p e n tru că nu dă rez u lta te . ovăz. am bele la ureche. glicerină şi albuş 58 . In cazul cînd totuşi diareea apare. foarte fină. R evenirea la regim ul lac tat se va face num ai după ce diareea a d isp ăru t complet.

Din această cauză scroafa se aşază în decubit abdom inal şi refuză să mai prim ească purceii la supt. sau cu aşezare vicioasă.de ou în p ărţi egale. U lterior. p e n tru vizibilitate. p rin m iş­ cări de rotaţie în am bele sensuri. individualizarea din perioada de sugar poate fi com pletată cu alte sistem e. sub form ă de cifre. dar aşezarea nu este accesi­ bilă p e n tru anim alele exploatate ca adulte. rănesc chiar lim ba proprie a purcelului. Dacă sta re a ară tată continuă.iar pe de altă p a rte p e n tru că se ru p destul de tim p u riu şi deci crestătu rile nu-şi ating scopul p e n tru care au fost efectuate. altfel tuşul nu pă­ trunde. Din prim ele în g rijiri care se dau purceilor face p arte şi tăierea colţilor (caninilor). producîndu-i durere. în 2— 3 zile purceii m or p rin inaniţie. avînd ca u rm are îngreunarea 59 . adică în total cu 8 dinţi. M etoda crestătu rilo r la urechi este din ce în ce mai p u ţin folosită dato rită pe deoparte faptului că este m u tilată fizionom ia animalului. Col­ ţii m ari. cu crotalii sau cu azotat de a rg in t 10<>/o prin aplicarea lui pe spinarea anim alelor cu pensula. Cel m ai im p o rtan t secret în reu şita u n u i tatu a j este im prim area pastei p rin fre ­ carea pielii în po rţiu n ea pe care au fost im prim ate cifrele. T atu aju l se aplică num ai la fa ţa in tern ă a pavilio­ nului conchiei auriculare. cît m ai m ari. Cînd dinţii canini sîn t anorm al aşezaţi. ori prea m ari. la su p t strîn g sau chiar rănesc sfîrcurile m amei. Se ştie că purceii se nasc cu două perechi de d in ţi (una de incisivi şi una de canini pe fiecare falcă). în viaţa de reproducţie.. treb u ie frecat insistent. Şi anum e. El poate fi aplicat şi la faţa in tern ă a pliului ei.

sup tu lu i şi uneori infecţii. saliva avînd ea însăşi p ro p rietăţi antiseptice. Caudotom ia se face fie cu foarfecele. O ricare a r fi in stru m en tu l folosit. Este desigur o m ăsură. A cesta va fi dezinfectat după fiecare boxă de purcei. chiar dacă aceasta se face cu foarfecele. T ăierea colţilor se poate face cu foarfece sau cu u n cleşte special. deşi unii specialişti afirm ă că se pot produce infecţii necro-bacilare. T ăierea cozii se face p e n tru a îm piedica m încarea ei (caudofagia) de către alţi purcei. fie cu term ocauterul. Dacă este corect efec­ tu a tă ea nu dă nici o com plicaţie şi deci nu are nevoie de o în g rijire u lterio ară specială. în ­ g rijito ru lu i rev en in d u -i rolul de a an u n ţa ap ariţia unei eventuale hem oragii. Locul d intelui secţionat nu se va dezinfecta cu nim ic. în perioada de tineret. este neglijabilă. Hem oragia. tăierea caninilor chiar din ziua naşterii este u tilă şi practică. P e n tru ev itarea acestor neajunsuri. după secţio­ nare. secţionarea cozii se practică la d istanţă de 1 cm de la p rin d erea ei la crupă. T ăierea cozii este făcută de către tehnician. d ar crescătorul să nu uite că purceii au şi urechi. fără hem ostază. 60 . dacă acesta nu caută să stab i­ lească deficienţa care a constituit m obilul caudofagiei şi auriculofagiei . acestea a p a r num ai în con­ diţiile în care purceilor nu li se asigură condiţii corespunzătoare de creştere. C oncom itent cu tăierea colţilor în unele crescă­ torii se practică şi tăierea cozii sau caudotom ia. iar în perioada de după în ţă rca re şi acestea pot fi m încate (ne­ croza auriculară). Sec­ ţionarea este u rm ată de tam ponarea regiunii cu sp irt sau tin ctu ră de iod.

cresc mai repede şi sînt m ai rezistenţi la îm bolnăviri şi în special la diareea din ju ru l vîrstei de 21 de zile şi im ediat după înţărcare. In această perioadă podeaua boxei tre b u ie bine a şte rn u tă cu paie uscate sau rum eguş uscat şi în c a n titate sufi­ cientă. dizolvate în tr-u n li­ tru de apă. purceilor li se injectează fier în scopul p revenirii anem iei provocată de scă­ derea hem oglobinei din sînge. p rev en irea anem iei purceilor treb u ie fă­ cută p rin stro p irea u g erului scroafei în ain te de supt cu o soluţie form ată din 1 g su lfat de cupru şi 2. 61 . Soluţiile se folosesc proaspete tim p de 2— 5 zile şi se păstrează în sticle colorate. De pe paiele m ucegăite purceii pot lua nen u m ărate ciuperci care produc îm bolnăviri ale pielii. Cînd asem enea p rep arate lipsesc. indife­ ren t de form a sub care aceasta se face.In ziua a 2-a de viaţă. Nu se vor folosi în nici u n caz paie m ucegăite şi um ede. p e n tru a asigura purceilor un p at cald. în locul laptelui de la scroafă furajele se um ectează cu o soluţie de 5%o su lfat de fier şi 2%0 su lfat de cupru. G reu tatea purceilor care au p rim it fier în perioada de lactaţie. plăm înilor. în m od obişnuit. în toată perioada de sugar treb u ie lăsaţi lîngă m am ă. P rep aratele de fier poartă denum iri diferite. Din cercetările făcute s-a constatat că purceii care prim esc fier din prim ele zile de viaţă. Purceii. S u p tu l după voie şi căldura m atern ă oferă cele m ai bune condiţii pen­ tru săn ătatea şi dezvoltarea purceilor. este cu 10«/o mai m are la în ţărcare decît aceea a purceilor care nu au p rim it fier. d a r m ai ales ale a p aratu lu i digestiv. In m om entul cînd purceii au început să consum e furaje.5 g su lfat de fier (calaican).

precum şi a p rep aratelo r de fier injectabil. dato rită existenţei fu rajelo r com­ binate. de asem enea. cu u n conţinut com plet faţă de nevoile p u r­ celului. A sem enea purcei nu m anifestă nici un sem n de anem ie din cauza lipsei de fier din laptele m atern. sau şi în celelalte. cînd la soare se înregistrează tem p e ra tu ri peste 15PC. nici îm preună cu m am ele lor. in ­ d ife ren t dacă purceii se cresc în sistem industrial sau gospodăresc. nici singuri. vor fi lăsaţi afară în padocuri sau vor însoţi m am ele la păşunat cel p u ţin 3— 4 ore pe zi. asigurînd o dezvoltare norm ală şi plină de vigoare. în m ajo ritatea ferm elor au început să fie astupate. Şi acestea sîn t exploatate în condiţii de stabulaţie p e r­ m anentă. E xpunerea la lum ina directă a razelor solare fereşte organism ul purceilor de rahitism . p u r­ ceii sugari începînd cu vîrsta de 3 săptăm îni. P rin plim bările pe te re n sau păşune.In sezoanele calde. produc m ai m ulte p ierderi decît cîştigă anim alele în condiţii de plim bare la ex terio r în padocuri. ca şi purceii. cu bune rezultate. este ten d in ţa ca purceii să nu m ai fie scoşi la plim ­ bare. iar pe de altă p arte p e n tru că p rin exi­ stenţa fu rajelo r com binate se pot pune la dispoziţia 62 . C reşterea p u r­ ceilor în tab ere din luna iunie şi pînă la jum ătatea lui septem brie. In concepţia crescătorilor din epoca actuală. în condiţiile clim ei ţă rii noastre se poate face. uşiţele p e n tru ieşirea purceilor din boxele de fu ra ja re în padocuri. A ceasta p e n tru că pe de o parte s-a consta­ ta t că deschiderea uşiţelor dă naştere la curenţi de aer care p rin îm bolnăvirile pe care le determ ină purceilor. In asem enea condiţii. purceii îşi com pletează o p arte din necesarul de să ru ri m ine­ rale în mod n atu ral.

2 3 2 . p rin rîncezirea grăsim ilor şi reducerea sau chiar pierderea com pletă a conţinu­ tu lu i vitam inic. a în g rijirii lor în această perioadă. P ie r­ derile de purcei sîn t in flu en ţate de o m ulţim e de factori. ele vor pierde d in valoarea n u tritiv ă şi biologică.3 0 . precum şi a sincerităţii şi corectitudinii cu care ele sînt în reg istrate şi raportate.3 0 .5 0 .2 1. A ltfel.1 4 . A ceasta este în funcţie de condiţiile care se asigură purceilor în perioada de sugari. a tît p rin îm bolnăviri cît şi p rin m ortalitate. săru rilo r m inerale şi a oligoelem entelor.8 3 4 .4 T o ta l Cauza morţii O Mîncati de scroafă Născuţi neviabili O E Vătămaţi dc animale Leziuni ale gurii Loviri şi viermi 63 . U na d in tre cele m ai m ari g reu tăţi în în grijirea purceilor sugari o constituie p revenirea pierderilor.3 0. iar procentul de m o rtalitate variază n u nu­ m ai de la o ţa ră la alta. F u rajele com binate treb u ie însă folosite în ca­ d ru l term en u lu i de valabilitate fix a t p e n tru fiecare şarjă şi etichetat.1 0.purceilor. ci şi de la o gospodărie la alta.5 i . 3 % d in p u r c e ii F ă ta ţi 15 5 . pe lîngă substanţele n u tritiv e de care aceştia au nevoie în tim pul creşterii şi a vitam ine­ lor. a felului în care se fac în ­ reg istrările purceilor sugari fătaţi m orţi. i 0 . Ţabelul 14 C au zele m o r ta lită ţii la purcel (după S m i t h ) u Sufocaţi D iverse "a” u tn % Diaree C Z £ < 9 C *o & a.

Se ştie că. în m od n a tu ra l unele scroafe sîn t m ai bune m am e.5 50 1 1 55 60 _ _ _ _ I 1 1 _ 2 . m ai griju lii decît altele.9 __ _ — — _ _ _ _ _ D in datele cuprinse în acest tab el reiese că în viaţa purceilor sugari se rem arcă două perioade critice 64 . sîn t m ai p u ţin active şi în con­ secinţă m ai p u ţin aten te cu purceii decît scroafele uşoare.5 0 .5 25 13 6 . greoaie.4o/0 de p u r­ cei m orţi. ju m ă ta te (15o/0) din procentul de 34. Scroafele grele. cînd purceii n u sîn t încă adaptaţi la noile condiţii şi încă nu li s-a creat reflex u l de a p ă ra re contra pericolului de a fi accidentaţi prin strivire.4 2 . de regulă strivesc m ai m ulţi purcei decît cele tinere.3 0 . S triv irile se produc cu deosebire în prim a săptăm înă de viaţă.3 0 . Tabelul 15 P ie rd erile de p u rcei.5 3 .6 1.9 0 .8 35 3 1.9 0 .2 45 2 1. O scroafă a te n tă se scoală im ediat alarm ată cînd aude g u iţatu l purcelului p rin s sub ea.6 30 10 3 .9 0 . îngrăşate. b ătrîne.Din tabelul de m ai sus purceii striv iţi reprezintă cca. Din această cauză scroafele bătrîne.2 0 .3 40 3 1.5 0 . pe cau ze şi p erioad e (după G r I g o r i u) P ierd erile pe perioade de cinci zile (%) Cauza 5 T o t a l D e b ilita ­ te A c c id e n ­ te Pneum o­ p a tii E n te r o p a ti i 45 28 17 10 8 4 4 15 8 5 20 7 2 .4 0 .9 2 .9 0 .9 2 .

.

adăp ostu ri a u t o m a t e şi a l e i de deservire suspendate c.S i s t e m di 1 c o n s t r u i r e v i ta r ea st ri vi ri i Organizarea in ter i­ oară a grajdurilor de t iner et porcin. fără p ad o cu r i.u l i n i i de d e c o v i l . cu grătare.

îngrămădirea tine­ r e t u l u i în b o x ă duc e la c r e a r e a d e d i f e ­ r e n ţ e m a r i în d e z ­ v o l t ar e a i ndivizilor .

Neas i gur a r ea con­ f ort ul ui p e nt r u p o r ­ ci d u c c la î n g r a m a direa animalelor.. c audof agi e. î m b o l n ă ­ viri p u l m o n a r e U m e z e a l a şi c u r e n ­ ţ i i de ae r d ă u n e a z a dezvoltării purcei­ lor . auriculofagie.

L i p s a de c ă l d u r ă n e ­ li ni şt eşt e a n i m a l e l e din a dă po s tu ri F u r a j a r e a purceilor înţărcaţi din hr ă­ nitori a u t o m at e .

Furajarea tineretu­ l ui p o r c i n î n h r ă n i ­ tori t r o n c o n i c e Hrănirea pur cei lor î n ţ ă r c a ţ i p r i n î mp r ă ş t i e r e a h r a n e i pe j os. A d ă p ă t o r i a u t o ­ mate .

Apa curentă pentru adăpătorile a u to m a ­ te. se a s i g u r ă p r i n r e z e r v o a r e la gr aj d Creşterea tineretului p o r c i n de r e p r o d u c ­ ţie trebuie făcută în c on d iţ i i de p ă ­ ş u n e şi mi ş c a r e . la t e m p e r a t u r ă c o n s t a n t ă .

.

In acest caz lam pa treb u ie p ro te jată cu 2— 3 şipci de lem n. p rin în tre ţin ere a u n u i regim de ventilaţie. în zona purceilor. cul­ cuşul purceilor). sau chiar în tr-u n colţ din boxa scroafei. se realizează p rin asigurarea unei tem p e ra tu ri cores­ punzătoare în m ediul înco n ju răto r (m aternităţi. Ţ inînd seam a de scop. Practic. chiar de la naştere purceii se aşază sub baia de căldură rad ia tă de bec. se va m onta o sursă supli­ m en tară de d ă d u ră : becuri infraroşii sau reşouri.şi anum e : prim ele cinci zile după naştere şi de la 20 la 30 de zile. în prim a zi e necesar ca purceii să fie d irija ţi de în ­ g rijito ri sub lam pă. P rev en irea pierd erilo r în condiţiile celor mai m oderne cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii de care d ispune creşterea purceilor în perioada actuală. aceste becuri se suspendă la 65— 70 cm de podea în boxa suplim entară a purceilor. acolo unde există. fără însă ca tu b u l digestiv să fie p reg ă tit din punct de vedere fiziologic p e n tru a digera în m ăsură su ­ ficientă n u tre ţu l consum at. In tru c ît la alăp tare purceii m erg după voie. deasupra a ştern u tu lu i de paie sau rum eguş. ca şi p rin pu n erea la dispoziţia purceilor a unor re ţe te de fu ra je cît m ai uşor de digerat. Din ziua a 2-a purceii s-au obişnuit 65 . p rin am enajarea boxelor scroafelor şi ale purceilor. La v îrsta de 8— 12 zile purceii consum ă h ran ă suplim entară. A ceste perioade corespund cu criza de acom odare p rin lipsa din m ate rn ită ţi a unui sistem de term oreglare şi ventilaţie. după term i­ n a re a suptului. a efo rtu lu i de a d ap tare la noile condiţii de viaţă şi apoi cu pe­ rioada cînd laptele m ate rn este insuficient faţă de nevoile de creştere ale purceilor. de fiecare dată. In acest sens.

cu acest sistem şi după term in area suptului se duc singuri sub bec. Folosirea lăm pilor este indicată ziua şi noaptea, in d iferen t de anotim p, în vederea asigurării confortului corespunzător fiecărei etape din viaţa purcelului sugar. Pe lingă asigurarea căldurii în prevenirea p ier­ derilor la purcei, în prim ele zile de viaţă s-au do­ vedit a fi necesare crearea de zone de refugiu, faţă de m işcările necontrolate ale m am ei. A ceste zone se realizează p rin construirea pereţilor boxei din ţevi m etalice, sau p rin m ontarea în interiorul boxelor scroafelor de bare de protecţie la o înălţim e de 20— 25 cm de la podea. Se creează astfel un spaţiu de refugiu p e n tru purcei în cazul că ei sînt surp rin şi lîngă perete, cînd se culcă scroafa. Din realizarea acestor două dispozitive (încăl­ zirea şi protecţia faţă de strivire), pierderile la purcei faţă de datele din lite ra tu ră au p u tu t fi reduse de la 18— 35»/o în această perioadă, la 11— 13%. Au fost reduse sim ţitor pierderile p rin s tri­ vire, au disp ăru t îm bolnăvirile şi pierderile dato­ ra te afecţiunilor pulm onare, accidentelor, de ase­ m enea au scăzut îm bolnăvirile d ato rate afecţiunilor digestive. R idicarea tem p eratu rii în com partim entele de fătare şi m ate rn ită ţi favorizează ferm en taţia su b stan ­ ţelor organice din fecale, urină, furaje, m otiv pentru care în aceste sectoare se va în tre ţin e un regim de curăţenie perm anent, iar îm prospătarea aerului se va face p rin punerea periodică în m işcare a siste­ m ului de ventilaţie, sau deschiderea geam urilor v ara (nu şi a uşilor), d ar num ai de pe o singură la66

tu ră a adăpostului sau a com partim entului, astfel ca să nu se form eze curenţi de aer. P rev en irea diareei purceilor care cel m ai adesea se complică cu colibacili, se face p rin punerea la dispoziţia purceilor, aşa cum s-a ară tat, de fu raje care conţin proteină b ru tă conform cerinţelor, care conţin acizi am inaţi esenţiali, vitam ine şi săruri m inerale, energetice sub form ă de zah aru ri solu­ bile şi tot am estecul num ai sub form ă de făinuri. Se vor evita g rău n ţele chiar p răjite şi uruielile. Dacă şi n u triţia este pusă la punct în sensul a ră ­ tat, pierderile la purcei p e n tru perioada de sugar sîn t reduse m ult, iar eficienţa economică a secto­ ru lu i creşte, deoarece p reţu l de cost al unui purcel în ţă rca t în tre 5— 15 kg nu depăşeşte 150—200 lei. In perioada de alăp tare purceii se dezvoltă într-u n ritm proporţional cu greu tatea la naştere, ca­ pacitatea de alăp tare a scroafei, dar şi în funcţie de fu ra jare a şi condiţiile de zooigienă asigurate. G reu tatea la naştere influenţează în tr-u n grad în alt viabilitatea purceilor nou născuţi şi în mod im plicit influenţează şi proporţia de purcei în ţă r­ caţi. D intre purceii născuţi sub 0,5 kg nu se înţarcă nici unul. P e m ăsură ce creşte greu tatea la naştere, creşte şi procentul de purcei care ating v îrsta în ­ ţărcării, iar cei cu greu tăţi peste 2 kg se m enţin în viaţă în totalitate. Din aceste date rezultă necesitatea selecţiei scroa­ felor şi vierilor din linii de anim ale care să dea naş­ tere la purcei cu o g reu tate cît m ai m are la fătare. C reşterea în g reu ta te a purceilor în cursul perioa­ dei de alăp tare în condiţii obişnuite este de pînă la 6— 18 kg, în funcţie de condiţiile de în tre ţin ere din 67

Tabelul 16
In flu en fa g r e u tă ţii p u rceilo r lâ n aştere asu p ra n u m ă ru lu i ş l g r e u tă ţii In d iv id u a le la în ţărcare Greutatea la naştere Numărul de purcel fătaţi capete Născuţi mortl % Intârca (i%

Greutatea medie la
înţărcare

Kg

Kg

0,450 0,570 0,680 0,740 0,910 1,020 1,130 1,245 1,360 1,470 1,585 1,700 1,810 2,040 2,150

56 107 270 291 674 832 1531 1157 1354 587 426 143 93 2 3

46,4 14,0 15,9 7,9 6,0 4,3 4,3 3,5 4,1 2,7 3,05 2,8 1,08 0,0 0,0

0,0 1,8 12,9 34,0 49,2 63,3 67,4 74,1 77,3 82,4 85,6 83,6 83,9 100,0 100,0

3,9 8,3 9,0 9,4 10,3 11,0 11,8 12,4 13,3 13,6 13,9 15,7 13,5 17,5 Tabelul 17

S p o r u l m e d iu z iln ic (g r a m e ) a l p u r c e ilo r I n înţărcarea tim pu rie M.A. X L (Dep. IAS)

s u g a r i,

pe

s&ptămtnl

In înţărcare a obişnuită Vîrsta în ii l e Marele alb (REDKIN) Landrace (ESPERSEN)

7 14 21 28 35 42 49 56

185 200 210 210 285 350 410 500

165 200 170 140 190 220 250 290

163 184 170 151 199 280 313 417

68

după care sporul în g reu ta te se redresează. E voluţia lor e scurtă şi fără p ierd eri atunci cînd fu rajele conţin pu ţin ă fibră b ru tă şi sîn t ad m inistrate sub form ă de făinuri. In tre 16— 24 de zile de la fă ta re se com pletează den tiţia de lapte care de asem enea produce tu lb u ră ri în m ersul creşterii. se ob­ servă apariţia u nui procent însem nat de tu lb u ră ri digestive m anifestate p rin diaree. in tră în tr-o perioadă critică de dezvoltare. In condiţii foarte bune de creştere şi alim entaţie purceii pot atinge chiar greu tăţi de 22—25 kg la vîrsta de 8 săptăm îni. N u triţia tim purie însă. In condiţiile fu ra jării tim purii. trecerea de la săptăm îna a 3-a la săptăm îna a 4-a de viaţă. Un a lt factor care a re influenţă asupra sporului m ediu zilnic este n u m ăru l de purcei din lot (la scroafă). cu cît lotul de purcei este m ai m are cu a tît scade sporul m ediu zilnic şi g reu ­ tatea acestora la înţărcare. purceii. grăsim ile nu sîn t rîncezite şi la alcă­ tu ire a lor participă laptele ecrem at. precum şi ad m inistrarea de fu ra je corespunzătoare 69 . plăcută din punct de ve­ d ere gustativ. ca u rm are a red u ­ cerii secreţiei lactate răm în în urm ă cu creşterea. D in datele acestui tabel rezu ltă că atunci cînd purceilor li se asigură h ran ă valoroasă din pu n ct de vedere n u tritiv şi biologic.crescătorii. sub form ă de la p te praf. de alim entaţie şi de v îrsta de în ţărcare (25— 56 zile). S porul m ediu zilnic este pu tern ic in flu e n ţa t de g reu tatea cu care purceii pornesc de la naştere. care începe în tre 6— 10 zile. In tre aceste două elem ente există u n ra ­ p ort invers şi anum e. în vederea în ţă rcă rii tim purii.

nu se datoreşte g reutăţii m ai m ari la naştere. m ate­ rialul necorespunzător p e n tru prăsilă tre b u ie cas­ trat. fac însă ca aceste diferenţe să fie — destul de mici.(p re sta rte r O 1). capacităţii de alăp tare a scroafelor m am e. cel m ai adesea. se asigură u n fro n t de fu ra ja re suficient. Din acest fa p t rezultă că şi purceii cu g reu tă ţi m ici la naştere. este v îrsta de 3— 4 săptăm îni după cei m ai m ulţi tehnicieni. şi atunci cînd n u triţia se face la discreţie. T rebuie precizat însă că sporul m ediu zilnic m ai m are constatat la lo turile m ai m ici de purcei. pot creşte rap id dacă sîn t puşi în condiţii deosebit de bune. precum şi a fu ra jă rii suplim en­ ta re a purceilor. rezolvarea acestor operaţiuni economice şi san itare treb u ie efectuată în tre 7 şi 14 zile. contenţia anim alelor se face cu cea m ai m are u şu rin ţă şi su ferin ţa postoperatorie este cea m ai mică. Perioada cea m ai potriv ită p e n tru castrare este considerată perioada de alăptare. din loturile m ari ca num ăr. dar şi în cele de reproducţie. poate fi e v ita t fu rtişag u l de lapte. ci aşa cum s-a ară tat. CASTRAREA PURCEILOR In perioada de sugar în crescătoriile p e n tru pro ­ ducerea cărnii. P ă rere a noastră este că în con­ diţiile obişnuite din ferm ele noastre. Cea m ai indicată perioadă p e n tru castrarea vieruşilor. d ar şi p e n tru rem edierea h e r­ niilor. cînd în ţărcarea purceilor se face în ju ru l v îrstei de 42— 56 de zile. iar în con­ 70 . aceasta p e n tru că viteza de rep a ra ţie a ţesu tu rilo r este cea m ai m are şi p e n tru că.

se poate lucra în condiţii de c u răţenie bună chiar şi fără dezinfectante. boxa şi a şte rn u tu l să fie foarte curate. iar purceii. iar fron tu l de jgheab p e n tru hrănire. Nu e nevoie de preg ătiri speciale în vederea săvîrşirii actului operator . deoarece im ediat după 6 zile se introduce fu ra jare a suplim entară. de 20 cm/cap.2— 1. S p aţiu l de odihnă pe cap de purcel sugar este ne­ cesar să fie de 0. cel m ai bine este ca aceste operaţiuni să fie făcute la vîrsta de 14 zile şi im ediat după aceasta. ca şi cas­ tra re a vieruşilor. spre operator. C astrarea lor treb u ie făcută însă în condiţii de asepsie. P e n tru p rin d erea ovarelor se p ătru n d e p rin linia albă înapoia om bilicului. O peraţiunea este uşoară. P e n tru executarea operaţiunii de castrare a vieru şilo r e necesar ca in stru m e n ta ru l să fie sterilizat. O peraţiunea se execută pe anim alele contenţionate. Se pot castra şi scrofiţele în această perioadă. In ziua castrării purceii nu vor beneficia de fu ra jare suplim entară.4 m 2. ca durată. S u tu ra inciziei se va face în tr-u n sin g u r plan şi în fir continuu. cu capul în jos şi faţa abdom inală înainte. in terv en ţia opera­ torie să su rp rin d ă purcelul ieşit din criza de 10 zile şi în ain te de criza de 21 de zile. d atorită posibilităţilor apariţiei tu lb u ră rilo r digestive în pe­ rioada im ediat urm ătoare. O peraţiunea o execută tehnicianul ferm ei. O singură tă ie ­ tu ră de 5 cm e suficientă p e n tru ex trag erea ova­ relo r şi sm ulgerea lor. la jgh eab u ri cu un 71 . d a r necesită o îndem înare form ată şi se poate practica în acelaşi tim p.diţiile în ţărcării tim purii. Adică.

diam etru de 30 cm. în ţă rca rea constă de fapt în ru p ere a rela ­ ţiilor de h răn ire d in tre m am ă şi puii săi. purceii nu găsesc loc de dorm it. A ltfel boxa este veşnic m u r­ dară. 72 . ren u n ţă la laptele m atern şi trec la alim entaţia caracteristică anim alelor adulte. uneori contradic­ torii. este caracte­ ristică fiecărei specii. în ţărcarea. dacă paralel se asigură purceilor condiţii corespunzătoare şi dacă purceii în ţărcaţi sîn t puşi în condiţiile unor adăposturi care să rep rezin te continuarea directă a celor din m atern itate. în special asupra tim pului optim cînd să se efectueze aceasta în condiţii de crescătorie. ca fenom en biologic. V îrsta de în ţărcare poate fi coborîtă în dauna laptelui m atern. de m are im portanţă p e n tru obţinerea în tr-u n tim p m ai scu rt şi cu u n consum de fu ra je m ai redus a unui num ăr m ai m are de produşi. iar condiţiile în care aceasta se face în n a tu ră şi la anim alele de ferm ă este deosebită. unde tră iau a lă tu ri de scroafa-m am ă sau doic?. obişnuindu-se cu n u triţia caracteristică speciei căreia îi ap arţin. stagnează în dezvoltare. s-au em is p ă re ri diferite. D espre înţărcare. s-a scris m u l t . ÎNŢĂRCAREA PURCEILOR în ţă rc a re a este fenom enul biologic n a tu ra l sau artificial p rin care puii m am iferelor dom estice şi sălbatice. se îm bolnăvesc şi m ulţi mor. în special la porcine. în ţă rca rea este o operaţiune zooeconomică.

lotizări etc. de a p ariţia în ju r de indivizi noi. m u tarea în tr-u n loc necunoscut. P rin în ţă rca re purceii sîn t expuşi la o serie de conflicte psihice (de com portam ent). datorită dezacor­ 73 . Conflictul n u tritiv este cu a tît m ai m are cu cît în ţărcarea se face m ai devrem e. P urceii sîn t lipsiţi astfel de acţiunea anticorpilor pe care scroafa îi tran sm i­ tea p rin colostru şi lapte. C onflictul n u tritiv constă în aceea că purcelul în ţă rca t sub 5 săptăm îni — v îrsta la care începe să fie posibilă digestia com pletă a n u tre ţu rilo r — p rin lipsa laptelui m ate rn este obligat să trăiască exclusiv cu n u tre ţu rile care i se pun la dispoziţie. tra n sp o rt supraaglo­ m erat. U rm ează acom odarea şi în fră ­ ţire a purceilor. C onflictul imunologic este cu a tît m ai grav cu cît în ţărcarea se face mai de tim puriu. astfel că purceii în ţărcaţi la 4. A ceştia nu vor avea acces la h ran ă şi adăpători şi nici la su ­ p rafa ţa uscată a culcuşului. precedate de lu p te violente. C onflictul im unologic rezu ltă din suprim area bruscă a lap telu i m atern. cîntărire. cu în ­ d e p ă rtare a şi izolarea celor m ai slabi. la care se adaugă in terv en ţia (uneori brutală) a în g rijito rilo r care le im pun p rin forţă operaţii de castrare.25 zile răm în descoperiţi im unologic o perioadă de tim p de aproxim ativ 2—4 săptăm îni. de sustragerea de la u m b ra ocrotitoare a m am ei.în ţă rc a re a treb u ie făcută astfel ca să asigure păs­ tra re a săn ătăţii a p aratu lu i m am ar al scroafei — m am e p e n tru noi serii de purcei. Cele de com portam ent sîn t legate de lipsa agi­ taţiei purceilor din tim pul alăptării. necunoscuţi. im unologice şi nu tritiv e.

fenom en care este u rm a t de îm bolnăvirea a p aratu lu i m am ar şi com prom iterea lui de cele m ai m ulte ori p en tru o nouă lactaţie. de digestie. 25 de zile şi 4 zile. în ţă rca rea purceilor la v îrsta de peste 4 săptăm îni este un sistem de în ţărcare obişnuită. laptele răm as în uger se alte­ rează în sinusurile şi canalele galactofore. 3. in d ife re n t de v îrsta la care este practicată. ei să găsească condiţii corespunzătoare clim atului m atern (tem peratură. um iditate.dului d in tre posibilităţile biochim ice ale tu bului digestiv. în ţă rca rea . în g rijire blîndă). gaze nocive. curenţi de aer. D in acestea rezu ltă caracteristicile fundam entale ale unei în ţă rcă ri reuşite. P urcelului în ţă rca t să i se pună la dispoziţie fu ra je care să aibă o com poziţie identică cu aceea a laptelui m atern şi digestibilitate cît m ai apro­ piată de acesta. M am a să fie alim entată astfel ca la 2— 3 zile după u ltim a alăp tare u gerul să nu m ai conţină lapte. In caz contrar. în ţă rc a re a purceilor — în tim p şi în d iferite ţări — s-a practicat şi continuă să se practice şi astăzi la d iferite term ene. treb u ie făcută astfel ca purcelul să sim tă cît m ai p u ţin lipsa m am ei şi p e n tru aceasta a nece­ sar ca în adăpostul în care sîn t tran sm u taţi. incom plet dezvoltate faţă de trecerea de la u n regim lac tat la acel al n u triţie i su plim entare exclusive. d in tre care cele m ai uzuale sîn t la 56 de zile. iar în ţărcarea sub 4 săptăm îni este considerată o în ţă rca re tim ­ 74 . lum ină. 42 de zile. 2. A cestea pot fi sistem a­ tizate în felul u rm ăto r : 1.

U nitatea însă care nu beneficiază de fu raje com­ b inate corespunzătoare p e n tru purceii sugari şi p e n tru tin e ret. cu aceleaşi cheltuieli. a înlocuitorilor de lapte.purie. In m od n a tu ra l scroafa este capabilă să producă lapte pînă la 10— 12 săptăm îni de la fă tare şi chiar m ai m ult.5— 1. Fiecare m etodă îşi are avantajele şi dezavantajele sale. d ar ea necesită ex isten ţa unei in dustrii a furajelor. p e n tru care la rîn d u l ei.8 kg su b stitu e n t de lap te şi p re sta rte r (furaj com binat 0— 1). e cel m ai bine să practice în ţărcarea obişnuită — de 42 sau 56 de zile. purceii sugari consum ă 4 1 lapte. Acelaşi spor la purcei se poate obţine cu num ai 1. scroafa are nevoie de 3. justifică în ţărcarea purceilor în acest m om ent. p e n tru realizarea unui kg spor. în ţă rc a re a tim p u rie este m ai economică deoarece creşte n u m ăru l de purcei care se obţin pe cap de scroafă în tr-u n an de zile (30 de purcei şi peste). La aceasta treb u ie făcut u rm ă to ru l calcul şi anum e : că. Scăderea însă a producţiei de lapte a scroafei după 5 săptăm îni de la făta re şi posibili­ tate a purceilor de a se h răn i şi cu alte n u tre ţu ri de la această vîrstă. ad m in istrat purceilor în prim ele 35 zile de viaţă. sau forţată. 75 . altfel în ţărcarea m ai tim p u rie poate produce p e rtu rb a ţii care se sol­ dează cu m ari pierderi. A v an taju l economic este evident deci şi din acest punct de vedere.3 kg n u tre ţ com binat. în ţă rc a re a purceilor la 56 de zile este unanim re ­ cunoscută ca cea m ai p o triv ită în condiţiile creşterii extensive şi în m od deosebit atunci cînd nu este rezolvată problem a su b stitu en ţilo r de lapte de scroafă şi a fu rajelo r com binate.

G reutatea purceilor la în ţă rca re variază în func­ ţie de rasă. d ar m ai ales de h răn irea suplim entară a purcelului sugar. a tît de prăsilă cît şi de carne. în a p a tra zi de 2 ori. cu aceleaşi fu ra je cu care s-a început n u triţia suplim entară. în a tre ia zi de 3 ori. P e n tru în ţărcarea la 56 de zile g reu tatea m edie a purceilor este cuprinsă în tre 13— 16 kg. P e n tru ca purceii să nu sufere după înţărcare. în a doua zi de 4 ori. astfel că în u ltim a zi de în ţărcare scroafa n u va prim i nici un fel de fu raj în afară de apă. de n u triţia m am ei în perioada de gestaţie şi lactaţie. în ţă rc a re a purceilor la 42 de zile este o în ţă r­ care asem ănătoare cu aceea de la 56 de zile. Acelaşi regim îl va avea şi în prim a zi după în ţărcare . Ea se 76 . ei vor fi h răn iţi şi în continuare. în sistem ul ţărăn esc al creşterii porcului. cel p u ţin 3 săp tă­ m îni. în crescătoriile care nu au asigurate fu ra je com binate. uneori şi m ai m ult.In vederea înţărcării purceilor la 56 de zile se re ­ com andă u rm ătoarele m ăsuri : de la 50 de zile de v îrstă a purceilor se reduce ra ţia scroafei şi în special n u tre ţu rile suculente. la v îrsta de 8 — 1 0 zile. de la această vîrstă ei sînt sepa­ ra ţi de m am ă astfel ca în prim a zi de în ţărcare p u r­ ceii să sugă de 5 ori. to t de la sfîrşitu l acestei săptăm îni se va m odifica program ul suptului p u r­ ceilor în sensul că dacă pînă la această vîrstă sugeau la discreţie. de condiţiile în care au fost crescuţi ca sugari. iar în a cincea zi şi a şasea zi — cîte odată. P urceii care în re­ gistrează o g reu tate m are la în ţă rca re prezin tă ga­ ra n ţia unei bune producţii viitoare. A cest sistem de în ţă rca re este p racticat astăzi în crescătoriile de reproducţie.

iar pe de altă p a rte sîn t asigurate fu ra je corespunzătoare din pu n ct de vedere calitativ. — F abrica de m edicam ente BIOFAC — D ane­ m arca fabrică şi livrează înlocuitori de lap te de scroafă p e n tru purcei.M. 14 sau 21 de zile . H răn irea se execută de 8 — 9 ori pe zi cu sub stitu en ţi de la p te ad m in istraţi sub form ă lichidă. ajung la această vîrstă la g reu tăţi corporale corespun­ zătoare şi atunci cînd sîn t obişnuiţi din vrem e şi bine cu n u triţia su p lim en tară pe de o parte.practică atunci cînd purceii se dezvoltă bine. adică după ce p u r­ ceii au consum at colostrul. de 60 X 32 X X 30 cm. în ţă rc a re a purceilor la 4 zile. 77 . din A nglia produce u n su b ­ stitu e n t de lap te de scroafă care perm ite în ţă r­ carea purceilor şi dezvoltarea corporală a purceilor în bune condiţiuni la v îrsta de 10. BIEHL şi & din H am burg. în ţă rc a re a precoce a purceilor se poate face la v îrsta de 4 zile şi la v îrsta de 25 de zile. care p erm ite în ţă rca rea tim ­ purie a acestora . care creşte artificial purceii în ţărcaţi la v îrsta de 4 zile. în ţă rc a re a purceilor la această vîrstă este legată de existenţa u n u i su b stitu en t de lapte. este o în ţă rca re foarte tim purie a purceilor şi este p racticată de către firm a H. iar creşterea lor pînă la 90 de zile se face în baterii m etalice individuale. după perioada de m a­ xim ă p erm eabilitate a in testin u lu i p e n tru a n ti­ corpii colostrali.O. P urceii provin din ferm e de scroafe specializate în obţinerea a 3 fă tă ri anual.C. A cest deziderat s-a realizat concom itent în m ai m ulte puncte ale globului d in tre care m enţionăm : — F irm a B.

sub form ă de granule cu 2 2 °/o proteină b ru tă şi cu u n grad superior de digestibilitate. La această vîrstă purceii treb u ie să aibă o greu ­ tate individuală de 5. în com plexele de porci din ţa ra noastră. dacă este cazul. P e n tru aceasta scroafele sîn t scoase de la purcei brusc. fabrică şi livrează p re s ta rte r p e n tru în ţărcarea purceilor la v îrsta de 3 săptăm îni.U. ca urm are a unor ex p e ri­ enţe efectuate în anii 1968— 1969 pe efective m ari de porci în Com plexele C ălăraşi şi B răila de cătrc Dr. a m icroclim a­ tului.5— 6 kg. altfel anim alele suferă criza străm u tării. In această perioadă ei se obişnuiesc fără m am ă.— De asem enea. la v îrsta de 25 de zile. fac com ­ 78 . P urceii în ţărcaţi tim p u riu sau obişnuit. din cauza creşterii lor în condiţii de stabulaţie p e r­ m anentă. M arinescu A lexandru. se vor tran sp o rta în grajd u rile de tin e re t care în preala­ bil au fost dezinfectate şi încălzite. în tre p rin d eri din S. T ran sferarea purceilor se face în rem orci tehnologice p e n tru a se evita obosirea lor dato rită alergatului cu care ei nu sînt obişnuiţi. La vîrsta de 30 de zile purceii sîn t s tră ­ m u taţi în halele de tin e re t după prealabila lor cîntă rire şi lotizare.A. în condiţiile neschim bării adăpostului. cu lipsa laptelui m a­ tern. Criza de în ţă rca re este în acest fel in fin it m ai redusă. In continuare purceii răm în încă 5 zile în com partim entele de fătare. T em p eratu ra pe care treb u ie să o găsească purceii în adăposturile de creştere e necesar să fie de 22°C. siste­ m ul de în ţărcare tim purie la v îrsta de 25 de zile s-a generalizat din 1969. a n u triţie i suplim entare.

Dacă este posibil şi spaţiul de cazare perm ite. se culcă u n u l lîngă al­ tul. după ce s-au sătu rat. p en tru a se sesiza la tim p factorii care a r putea d eran ja confortul anim alelor. In acest scop se va păstra în fiecare adăpost sau com partim ent cîte o boxă liberă în care se vor introduce tre p ta t purceii r ă ­ m aşi în creştere sau bolnavă ce se extrag din cele­ lalte boxe.5 kg atunci cînd în ­ ţărcarea purceilor se face la 42 sau 56 de zile. Lotizarea pe sexe este o operaţiune zooeconomicâ obligatorie în crescătoriile p e n tru prăsilă. agitaţia. pre­ cum şi a celor bolnavi.plicaţii gastrointestinale şi pulm onare d atorită scă­ derii bruşte a tem p eratu rii faţă de cea din m ate r­ nitate. Îngrăm ădirea lor în colţuri. u n con­ flict în plus în viaţa anim alelor. e bine să se facă lotizarea purceilor nu num ai pe stru c tu ră de g reu tate apropiată. P rin acest procedeu se evită o nouă lotizare. trebuie întotdeauna suspectate şi căutată care este cauza care le d eterm in ă şi lu area u nor m ăsuri im ediate p e n tru rem edierea lor. P urceii introduşi în boxele de tin e re t vor fi lotizaţi cît m ai uniform . în cazul înţărcării purceilor la 25 de zile şi la d iferenţă de cel m ult 0. dar şi pe sexe. O în ţărcare este considerată reu şită atunci cînd de pe urm a efectuării ei num ărul de îm bolnăviri 79 . dar num ai pen­ tru extragerea purceilor răm aşi în creştere.2 kg. în ţă rca rea trebuie supravegheată îndeaproape a tît de în grijitori cît şi de către tehnicieni. Lotizarea se va rep eta periodic. astfel ca să nu existe diferen ţe de greu tate în tre indivizi m ai m ari de 0. Purceii se sim t bine atunci cînd.

dezvoltarea corporală nu sîn t afectate sau sînt afectate în tr-o m ăsură foarte m ică . creşterea în greu­ tate. . ca u rm a re a nereducerii la tim p a secreţiei lactate. ia r recu p erarea scroafelor în tr-u n nou ciclu de producţie (m ontă fecundă) se face în cel m ult 4— 1 0 zile de la d a ta suprim ării suptului. atunci cînd glanda m am ară n u are de su fe rit p rin com plicaţii. purceii au la d ata respectivă p a ra m etrii corespunzători de greu­ ta te .şi p ierd eri este n ul şi foarte mic.

să asigure confort tin e retu lu i porcin. uscate. după golirea de tin e retu l porcin din seria precedentă. ele treb u ie să în d e­ plinească şi anum ite condiţii de m icroclim at. In afara fap tu lu i că ele au fost cu ră ţite şi dezinfectate. Din acest p u n ct de vedere m enţinerea unei tem p eratu ri corespunzătoare şi a u m idităţii optim e este u n a din principalele condiţii de care depind în cea m ai m are 81 "T’ U l . în vederea reducerii crizei de în ţărcare. în vederea asigurării igienei. în practică în g rijirea şi h răn irea purceilor înţărcaţi este aceeaşi. a unei dezvoltări cores­ punzătoare.5— 4 luni cînd ating g reu tatea de 30— 35 kg. In d iferen t de destinaţie (reproducţie sau carne). adăposturile treb u ie să îndeplinească anum ite ce­ rin ţe. In lim baj cu ren t această categorie de porcine m ai este num ită şi tin e re t 2 —4 luni.Î N G R IJ IR E A ŞI HRANIREA TINERETULUI PORCIN D upă încheierea perioadei de alăptare. purceii sîn t tre c u ţi în categoria de tin e re t sau purcei în ­ ţărcaţi. pînă la v îrsta de 3. In d ife re n t dacă creşterea tin e retu lu i porcin se face în sistem gospodăresc sau sistem industrial. G rajd u rile p e n tru creşterea tin e retu lu i treb u ie să fie curate. lum inoase.

consum ul specific şi starea de sănătate.6 0 . sporul de creştere în greutate.7 kg D e la 34 . p en tru fiecare purcel din această ca­ tegorie se vor afecta 0. U m iditatea relativ ă % 6 0 — 65 6 0 — 65 6 0 — 65 6 5 — 70 3 0 — 35 3 6 — 50 5 1 — 70 7 1 — 90 2 4 — 22 2 3 — 21 2 2 — 20 21.m ăsură pierderile. In acest scop. E ste foarte im p o rtan t de asigurat în acest sector spaţiu suficient p e n tru anim ale şi culcuşul uscat.9 2 13 10 10 82 .5 0 .5— 0 . conform tab elu ­ lui 19. T em p eratu ra şi um iditatea optim ă p e n tru această categorie este urm ăto area : T abelul 18 V îrsta tin erelu lu i în zile T e m p e r a tu r a la 2 m de p a rd os ea în U C.56 kg De la 56. 6 m 2.5 kg la li vrare S p a ţiu d e d o r m it s a u p e c a p în m — v ara — ia r n a P o r c i la m d e jg h e a b în c a z u l f u r a j ă r ii u s c a te 0 .l 9 In ceea ce priveşte gazele dăunătoare.1 0 .8 2 0 .7 0 1. Tabelul 19 N ecesaru l de sp aţiu pentru porci Categoria De la î n ţ ă r ­ care p în ă la 33. s-a consta­ ta t că bioxidul de carbon sub 3o/00 şi am oniacul pînă la l%o sîn t com patibile cu p ăstrarea stării de sănă­ tate şi a sporului optim al tin e retu lu i porcin.

P urceii se sim t bine în tr-u n adăpost atunci cînd după ce s-au să­ tu ra t găsesc loc p e n tru a se desfăşura în poziţia culcat pe o cît m ai m are p a rte a boxei. cu abcese localizate la nivelul pulm onilor. sau fac stă ri de septicem ie (infecţie generalizată). p rin tr-u n sistem de im itaţie care se propagă rapid. m ai ales că în tre tim p tot m ai m ulte exem ­ plare se obişnuiesc cu gustul sărat. C azarea anim alelor în adăposturi este deci o pro­ blem ă vitală şi de zooeconomie. caracteristic în această 1 etapă şi în asem enea condiţii.2— 0. com plicaţiile se extind. locul de culcuş se udă. care se soldează cu m oartea lor tre p ta tă şi zilnică. Cei m ai tineri şi slabi ce­ dează condiţiilor necorespunzătoare şi se culcă cu toate acestea în tr-u n colţ. peritoneului. caudofagia şi auriculofagia progresează pe acelaşi individ şi se extinde la alţii. la început de către 1 — 2 indivizi. Este începutul unui fenom en de selecţie n aturală. b ariera şi nivelul rezistenţei faţă de m icrobii obişnuiţi sîn t învinse şi purceii m or p rin necroze com plicate. In continuare. T reptat. după 2 — 3 săptăm îni devine insuficient. suficient la început. A nim alele consum ă puţin. Cînd p u r­ . rănile produse p rin dinţi se infectează. sîn t neliniştite. ficatului.3 m 2/cap de tin e ret porcin. dispare. Zilnic şi de m ai m ulte ori pe zi. com portam entul şi gustul iotului sînt dezorganizate şi p e rv e rtite (alterate). plăcut al sîngelui. creşte iar am oniacul peste l%o. apoi de m ai m ulţi. iar purceii caută loc p e n tru siestă fără să-l m ai găsească.U n spaţiu m ai restrîn s 0. C orespunzător acestei situaţii. Ei constituie baza p ira ­ m idei lotului din boxă. cei m ai p u ­ ternici caută să scoată din piram ida culcuşului pe cei m ai slabi m uşcîndu-i de urechi şi coadă.

iar în tim pul iernii gea­ m urile se vor m enţine închise. 80— 95o/0. Nicidecum n u se vor m onta aeroterm ele în in terio­ ru l adăpostului de încălzit. Pe tim pul verii tem p e ra tu ra se va regla cu a ju to ru l geam u­ rilo r şi a ventilatoarelor. atunci cînd este asociată şi cu o fluctuaţie a tem p eratu rii. apoi curenţii de a er şi ex­ cesul d e amoniac. în cazul folosirii aeroterm elor acestea vor fi m ontate astfel ca aerul cu care se va încălzi adăpostul să provină direct din atm osferă şi va fi d irija t cît m ai jos posibil p e n tru a m ătu ra duşum eaua şi în felul acesta să antreneze gazele nocive şi să spele atm osfera adăpostului. C om prom iterea confortu­ lui în ordinea im portanţei poate fi determ in ată de urm ătorii factori : suprapopularea şi lipsa de tem ­ p e ra tu ră în p ă rţi egale. în special de la zi la noapte. diagnosticul de confort este comprom is. Uşile de la com partim ente se vor m enţine în perm anenţă închise p e n tru a se evita curenţii de aer. U m iditatea relativ ă ridicată.ceii au ten d in ţa de a se îngrăm ădi. De precizat că. în asocia­ ţie cu un culcuş uscat şi cu o tem p e ra tu ră cores­ punzătoare. 6 m sec. a încălzirilor cen trale sau p rin cuptoare tip teracotă. A tît în anotim pul friguros cît şi pe tim pul verii este necesar a se asigura în adăposturile de tin e ret u n m icroclim at optim . 84 . U m iditatea sub 50<>/o poate consfitui punctul de plecare p e n tru pneum onia enzootică (infecţioasă) a porcului. In tim pul iernii tem p e ra tu ra se poate regla cu aju to ru l aeroterm elor. sau cu curenţii de aer m ai m ari de 0 . p rin reglarea corespunză­ toare a instalaţiilor de încălzire şi ventilaţie. nu este d ău nătoare creşterii şi dezvol­ tării tin e retu lu i porcin.

u n u l din factorii de îng rijire im portanţi în creşterea tin e retu lu i porcin înţărcat. 85 . creşterii norm elor de îngrijire. deci se evită supraaglom e­ rarea. dar m ai ales a m uşchilor scheletici. A ceasta p en tru a se asigura gim nastica necesară bunei dezvoltări a a p aratu lu i circulator. A pariţia însă a sistem ului intensiv şi în « tim a vrem e a celui in d u strial de creştere şi îngrăşare a porcilor. A ltfel anim alele au o rezistenţă organică redusă. Chiar şi germ enii banali produc îm bolnăviri la purceii lipsiţi de mişcare. dacă în in terio ru l adăposturilor (grajduri. a de­ m onstrat că este posibilă creşterea şi dezvoltarea tin e retu lu i porcin în bune condiţiuni dacă se afec­ tează spaţiu suficient. m ecanizării. sistem e incom patibile cu m işcarea în scopul plim bării anim alelor d atorită aglom erării.Pînă nu dem ult. m icrobiene şi parazitare. devin u n m ediu p o triv it p e n tru grefarea bolilor de creştere. îl constituia m işcarea în aer liber.

se fac şi concom itent. com partim ente) se asigură un m icroclim at corespunzător şi dacă prin raţiile şi reţetele fu rajere se asigură nevoile de h ran ă ale categoriei respec­ tive. In cazul în care în m om entul liv ră rii (m utării) grupei de tin e ret la îngrăşătorie. există exem plare 86 . adăpătoarea autom ată se va m onta în zona de defecare. m ai ales că la porc ingestia şi excreţia. A ceste cazuri se vor izola im ediat şi vor fi tra ta te corespunzător. p en tru d epistarea cazurilor de boală şi a celor accidentate. cu a ju to ru l ra ­ zului. păstrîndu-se z o n a |d e odihnă în perm anenţă uscată. m ăturii şi a jetu lu i de apă. p e n tru u s­ carea pardoselii. în sistem ul gospodăresc. iar autom atele cu fu ra je uscate în im ediata vecinătate a a c e s te ia . în condiţiile fu ra jării uscate prelungite. In vederea în lă tu ră rii p ierderilor de tin eret. In acelaşi scop. altfel. Spălarea tota® a boxelor se va face num ai în cazuri de necesitate. luîndu-se însă m ăsuri ca im ediat după spălare să se introducă un s tra t izolator de ru m e­ guş sau paie. care are ca urm are p e rtu rb are a în tregii populaţii de anim ale. în tre h ră n i­ toarele autom ate şi zona de defecare este un con­ tin u u du-te-vino.halo. S pălarea boxelor se va face num ai în zona de defecare. C urăţirea g rajd u rilo r de tin e re t treb u ie efectuată de două ori pe zi în vederea m enţinerii unor con­ diţii de zooigienă corespunzătoare. an i­ m alele vor fi supravegheate perm anent. al p ăstrării culcuşului uscat şi curat.

87 . p e n tru u n a sau m ai m ulte hale sau adăposturi. c u a le e d e s e r v ic iu s u s p e n d a tă care din diverse cauze nu îndeplinesc condiţiile de trecere la îngrăşătorie. f ă ră p a d o c u r i. astfel ca să se poată aplica sistem ul de populare şi evacuare „totul plin şi to tul gol“ cu o perioadă de repaus şi dezinfecţie în tre două serii de purcei de 3— 4 zile. acestea se vor tra n sfe ra la lichidarea lotului în tr-u n com partim ent special.O r g a n iz a r e a g r a j d u r i l o r p e n tr u c r e ş te r e a t in e r e tu lu i p o r c in p e g r ă t a r e . p e n tru recondiţionarea lor.

iar prem ix u rile să aducă n ecesarul de vitam ine. care trebuie făcută în aşa fel ca să n u constituie o criză p e n tru purcei. în ve­ derea m atu rării precoce a oaselor şi m usculaturii. cu scopul obţinerii g reutăţii de 18—20 kg la vîrsta de 56— 60 de zile. Dacă în tre c u tu l nu prea în d ep ă rta t al creşterii porcului se practica creşterea tin e retu lu i porcin pe bază de n u tre ţu ri concentrate cultivate şi în can ti­ tăţi m ai m ici fu rajele industriale. astăzi în m aterie de h răn ire a tin e retu lu i porcin se precizează că treb u ie d a tă p rio rita te ovăzului sub form ă de fulgi. fiind de neînlocuit. apoi porum bul şi orzul. Ţ in !® seam a de acest scop şi capacitatea gastrică redusa. iar făinurile proteice tre ­ buie să satisfacă nevoile m inim e de aminoacizi esenţiali.HRĂNIREA TINERETULUI PORCIN In perioada de după înţărcare. oligoelem ente şi alte adao­ suri fu rajere (antibiotice. problem a de bază în creşterea acestora o consti­ tuie h răn irea corespunzătoare în vederea realizării de sp o ru ri cît m ai m ari de greutate. echilibrate. ferm enţi etc. în special pe seam a dezvoltării m usculaturii şi a scheletului.). F u ra ja rea tin e retu lu i porcin treb u ie făcută de aşa m anieră ca să asigure o creştere forţată. făina de peşte. A ceasta se poate realiza num ai p rin ad m in istrarea unor am estecuri de cea m ai bună calitate. sub rap o rtu l energie/proteină şi al satisfacerii tu tu ro r nevoilor organism ului în 88 . h ra n a de bază a tin e retu lu i porcin o con­ stitu ie n u tre ţu rile concentrate. de carne şi şroturile de soia.

29 4 . d ig e s t.1 5 2 .6 7 0.m . Şrotu rile n u vor fi adm in istrate în cantitate m ai m are de 15o/o. cu un procent de fibre b ru te (celuloză) sub 5% .7 2 3 ./k g T e t r a c i c l i n ă p . fapt care va m ări su ­ .cea m ai critică perioadă de viaţă. in d iferen t la ce vîrstă se face aceasta. de p refe ra t granule la dim ensiunea de 4/6 mm. Din experienţele efectuate s-a ajuns la concluzia că n u este nevoie de o can titate de proteină b ru tă peste I 8 0 / 0 în ali­ m en taţia purceilor după înţărcare. % C a lc iu % F o sfo r t o t a l % F o sfo r u t i l i z a b i l % V ita m in a A U .m . C o n s u m to ta l în k g /p e r io a d ă 2 1 .7 8 0 .81 0 .51 6500 130 100 35 12 1 8.p .12 kg Startcr ( 0 -2 ) pentru tineret tntttrcat 12-25 kg P r o t e in ă b r u t ă % G r ă s im e % F ib r e b r u t e (c e lu lo z ă ) % T o ta l s u b s t .P urceii vor fi astfel stim ulaţi să consume zilnic cel p u ţin 4 1 apă/cap.I .m . F o s f a t d e ty lo s in p .7 7 0 . Tabelul 20 V a lo a re a b io lo g ic ă a n u t r e ţ u r i l o r p e n tr u p u rc e i c o m b in a te Spec i l i c a r e Preslarler (0—l ) pentru purcel sugari 10 zile .0 0 P e n tru m otivele a ră ta te am estecurile de fu raje com binate p e n tru tin e re tu l porcin sub 25 kg.4 3 0 ..p . se recom andă să fie adm in istrate sub form ă uscată.p .3 6 6 .5 6 7 2 .5 7 5400 — — — 3 4 .2 9 0. F u r a z o lid o n ă p .8 8 7 8 .

p rafa ţa digestivă şi va contribui la sporirea g ra­ dului de d igestibilitate a sortim entelor componente. F orm a cea m ai plăcută, de prezen tare a furajelor p e n tru purcei, este aceea de granule în am estec cu sp ărtu ră, d ar cea m ai practică şi economică este cea de granule. A ceasta p e n tru că : a. Se în lă tu ră dezom ogenizarea şi sep ararea in ­ gredientelor com ponente în tim p u l m anipulării şi transportului. b. D igestibilitatea substanţelor n u tritiv e din am estecuri este cu cel p u ţin 3Vo m ai m are d atorită tra tam e n tu lu i term ic realizat în tim pul granulării. c. A nim alele sîn t obligate să consum e integral n u tre ţu l com binat, fără a avea posibilitatea de a alege ingredientele m ai plăcute, astfel că se reduce la m inim um risipa de furaje. d. C arotenul din făin a de lucernă deshidratată nu este d istru s p rin presare, pierderile după 6 luni de la g ran u lare nedepăşind 2 0 »/o. e. P urceii consum ă m ai bine granulele în com­ paraţie cu am estecurile uscate sub form ă de făină. In condiţiile fu ra jării cu n u tre ţu ri gran u late tra n ­ zitul intestin al este încetinit, digestia fu rajelo r este m ai com pletă, astfel că se realizează o m ai bună valorificare a hranei, cu cca 15°/o, iar consum ul specific se reduce în m edie cu 1 0 o/0. A dm inistrarea granulelor se face în au tohrănitori m etalice şi la discreţie, d ar în can tităţi mici, pen­ tru că m irosul de g rajd pe care fu rajele îl îm p ru ­ m ută, le în ră u tăţe şte gustul. M etoda de h răn ire direct pe pardoseală s-a dovedit a fi practică, an i­ m alele sîn t stim ulate pe cale reflexă să consum e can tităţi m ai m ari de hrană, m ai ales atunci cînd
90

granulele sîn t eliberate în can tităţi dinainte sta ­ bilite şi la ore fixe. In sistem ul de exploatare gospodăresc sau acela care nu beneficiază de fu raje com binate, im portant este ca reţetele să conţină o proporţie ridicată de su bstanţe proteice rep rezen tată p rin tr-u n m inim um de 120— 130 g P.B. de fiecare U.N. D in to talu l de proteină p revăzut de reţetă, cel p uţin 1/3 trebuie să fie de n a tu ră anim ală.
Tabelul 21
A m estecu ri de n u treţu ri u scate (în %) pentru tin e retu l p orcin Felul n u l r e | u 1u i
în t im p u l p ă şu n a tu lu i In peri o ada dc s ta b u l a tic (iarna)

F ă in ă d e o rz 'j F ă in ă d e p o r u m b 1 t F ă in ă de o v ă z f c e r n u te F ă in ă d e m a z ă r e ) F ă in ă d e lu c e rn ă T ă r î ţ e d e g r îu Ş r o tu r i d e flo a re a -s o a re lu i F ă in ă d e c a d a v r e F ă in ă d e sîn g e C r e t ă S a r e

40 20 10 15

50 22

10 6

5

5

8 —

1,5 0, 5

5 1,5 0, 5

Din aceste am estecuri se dau cîte 1,2— 1,9 kg/cap şi zi, după vîrstă şi greutate, com pletîndu-se raţia în am îndouă cazurile cu cîte 1— 1,5 1 lapte ecrem at şi, după anotim p, păşune sau rădăcinoase la discreţie. A lcătuirea am estecurilor treb u ie să se facă cu foarte m are atenţie, deoarece am estecurile ră u al­
91

cătuite, nu num ai că au valoare n u tritiv ă mică, d a r nu asigură nici rap o rtu l necesar d in tre su b stan ­ ţele n u tritiv e şi cele m inerale.
T a b elu l 22
E x em p le de a m estecu ri de co n cen tra te p entru (după A . V . K v a sn iţk i) p u rceii în tă r e a ţi

A m e s te c u 1 Nutreţurile 1 25 35
■ — —

2 25 18
—.

3

4

5

6 30

7

0 r z O văz P o ru m b M a z ă re L in te T ă r î t e d e g r îu T u r t e d e in T u r t e fl. s o a re lu i F ă i n ă d e p e ş te F ă i n ă c a rn e -o a s e C r e t ă S a re

25

25 25
— —

24

18 24

26 20 10

14 20

30 15 20

8 10

15

15 10
— —

18 10 10

12 11 10

15 10

15 10 8 ,5 1, 2 0 ,3

10 10

10

6 1, 5 0 ,5

10 1, 3 0 ,2

10 1 —

10 1 —

1. 4 0,1

6 1, 4 0 ,6

In condiţii norm ale de în g rijire, cu raţiile de mai sus tin e re tu l porcin în ţă rca t realizează sporuri zilnice de 250—400 g, dezvoltîndu-şi bine m uscu­ latu ra şi scheletul. In creşterea tin e retu lu i porcin, chiar dacă nu se beneficiază de fu ra je com binate, treb u ie fo rţa t con­ sum ul fu ra jelo r p rin adm in istrarea lor la discreţie, fără a se lim ita consum ul zilnic. In asem enea cond iţiuni rez u lta te bune au fost obţinute dacă d istri­ buirea fu rajelor, s-a făcut în tre i tain u ri sub form ă de terci, care să conţină şi laptele ecrem at sau zărul, zara etc. F u ra ja rea la discreţie va fi satisfăcută
92

fie p e n tru producerea de carne. In ferm ele cu apă cu ren tă ad ăpatul se va face în jgheaburi aşe­ zate astfel ca iarn a să nu îngheţe şi să poată fi îm prospătate cu apă la tem p e ra tu ra de 22— 25°C în toate anotim purile. de asem enea la discreţie. A dăpatul treb u ie să constituie o g rijă perm a­ nentă. am estecurile de n u tre ţu ri se adm inistrează la discreţie . d ar va fi destul de aproxim ativ. p e n tru că prim a s-a făcut odată cu individualizarea purceilor. au răm as doar reţetele (proporţiile) d in tre d iferitele fu ra je care treb u ie alese şi ad m inistrate purceilor cu foarte m ultă grijă. A ceasta este a tre ia selecţie a m aterialului de reproducţie.p rin pu n erea la dispoziţie a fu rajelo r în stare us­ cată în autom ate sau jg h eab u ri şi cu apă curentă. proaspătă. In noua concepţie despre producerea cărnii de porc raţiile de fu ra je au d is p ă r u t. care treb u ie să fie p rev ă­ zute cu a p a ra te de term oreglare. In această situaţie decontul consum ului de fu ra je se va face zilnic. aşa cum s-a arătat. C erinţele de apă p e n tru purceii pînă la 25 kg sîn t de 2— 3 l/cap şi zi. In condiţiile tehnice de astăzi. ÎN G R IJIR EA ŞI HRĂNIREA TINERETULUI PORCIN PENTRU REPRODUCŢIE D upă v îrsta de 4 luni tin e re tu l porcin este des­ tin a t fie p e n tru creştere în v ederea reproducţiei. apa se asigură p rin adăpători autom ate. 93 . iar p e n tru cei de g reu ta te cuprinsă în tre 25—30 kg de 4— 5 l/cap şi zi.

gruparea scrofiţelor şi vieruşilor în lo tu ri se va face pe baza sexelor. iar p e n tru rasa M angaliţa g reu tatea m edie va treb u i să fie de 25 kg.im ediat după naştere. iar m ărim ea lotului va fi de cel m ult 50 capete scrofiţe şi 30 capete vieruşi. Astfel. cu m edia 32 kg p e n tru rasele L andrace şi M arele Alb şi 29. iar a doua s-a făcu t la în ­ ţărcare. se vor se­ lecţiona num ai acei produşi care provin de la scroa­ fele care au cea m ai m are prolificitate. a culcuşului. deoarece la această vîrstă e posibil ca la exem plarele m ai bine dezvoltate să apară instinc­ tul genezic. La v îrsta de 4 luni greu tatea corporală a purcei­ lor tre b u ie să fie de 26—39 kg. odată cu c în tărirea şi lotizarea purceilor.5 kg p e n tru porcul Bazna. nu treb u ie să de­ păşească 3 kg. a g reu tăţii corporale individuale şi a nu m ăru lu i de capete în lot. astfel ca acestea să dea posibilitate anim alului de a-şi satisface nevoile în condiţiile unui confort care să-i asigure dezvoltarea deplină a capacităţii sale productive. N u vor fi crescuţi în nici un caz îm preună vieruşii cu scrofiţele de la această vîrstă. Ţ inînd cont de aceasta. a fro n tu lu i de fu ra ja re şi adăpare. ca u rm are a ajungerii indivizilor la 94 . P e n tru continuarea liniei de reproducţie în u n i­ tate a respectivă sau p e n tru alte u n ităţi. M ări­ m ea lotului va fi dată de m ărim ea suprafeţei boxei. capacitate de a lă p tare şi precocitate. d iferenţa de g reu tate în tre indivizii aceluiaşi lot la această vîrstă şi cu stru c ­ tu ra m edie de g reu ta te cerută. chiar dacă lotizarea pe sexe nu s-a p u tu t face odată cu în ­ ţărcarea.

generează m ult prea m ulte reb u tu ri. In continuare. acolo unde e posibil (în sistem gospodăresc. robuste. In sistem ul gospodăresc.vîrsta de m aturitate sexuală. în vederea rem edierii acestei deficienţe. se practică şi gim nastica funcţională a ap aratu lu i de susţinere şi m işcare. au tre c u t la creşterea tin e retu lu i de reproducţie în ferm e gospodăreşti. A ceasta este înlo­ cuită în sistem ul intensiv p rin tr-o fu ra jare com pletă care pune la dispoziţia organism ului toate princi­ piile n u tritiv e de care are nevoie. dar incom patibilă cu reproducţia. la creşterea tin eretu lu i porcin. ţărănesc). m otiv pentru care. p rin plim barea purceilor. P ractica a d em onstrat însă că un tin e re t crescut în afara m işcării şi a supunerii lui acţiunii razelor solare. pe lîngă în g rijire şi hrană. asociate cu u n regim de plim bare zilnică. A ceste tre i condiţii esenţiale în dezvol­ tarea anim alelor. în can tităţi su­ ficiente conform cerinţelor. cu o satura fină. urm ăresc creşterea u nor organism e sănătoase. D iferitele p ă rţi corporale şi ţesu tu ri ale orga­ nism ului nu se dezvoltă în aceeaşi perioadă şi în 95 . în toate fazele de creş­ tere şi în toate perioadele anului. atunci cînd este crescut p e n tru reproducţie. în scopul reproducţiei. Toate acestea se concretizează în a tin ­ gerea g reutăţii corporale m edii la vîrsta optim ă de reproducţie ( 1 0 — . în parte. dar consolidată şi m usculatura bine dezvoltată. com ­ plexele industriale. cu posibilităţi perm anente de m işcare a anim alelor şi de su punere a lor la acţiunea razelor solare. tin e retu l porcin de reproducţie treb u ie să se bucure de o în g rijire şi alim entaţie corespunzătoare.l 2 luni).

C ontrar.0 9 .0 aceeaşi m ăsură.0 — P o ru m b O rz T ă r î t e d e g r îu Ş r o t d e fl. cre­ ier.0 2 0 . A stfel Popov ex p erim en tîn d pe purcei de 4— 4.0 3 .0 1.0 0 .9 0 . factorul hrană are influenţă hotărîtoare.0 100.0 2 0 .0 2 0 . D intre organe se dezvoltă în tîi ace­ lea care asigură m enţinerea vieţii anim alului.6 0 .0 8 .0 10..0 10. s o a r e lu i Ş r o t d e s o ia F ă i n ă d e p e ş te F ă in ă d e o a s e F ă i n ă d e lu c e r n ă F ă in ă d e c a m e C a r b o n a t d e c a lc iu S a re de b u c ă tă rie S u p e r n u c le u p t.0 12.0 10.5 1. a tît su b n u triţia cît şi reducerea raţiei pe parcurs.0 11.0 100.0 10.5 1.0 100. grăsim ea. p ro tein a exercită cea m ai m arcan tă influ en ţă asupra dezvoltării.5 0 .0 1 00.0 2 0 .5 1. D intre toate condiţiile necesare creşterii tin e re ­ tu lu i porcin p e n tru reproducţie.0 7 . organe de sim ţ. fără 96 .0 8 . şi num ai u lterio r se dezvoltă organele care p rezin tă interes econo­ m ic : m uşchii.0 2 4 5 .0 8 . r e p r o d u c ­ ţie T o ta l k g 40 45 60 0 . schelet etc.0 2 . Din acest p u n ct de vedere.0 0 .5 1.0 1.0 2 .120 kg 1 4 5 .0 1.50 kg 1 4 5 .0 0 .0 — Componentul 5! .Tabelul 23 R e(ete d e n u tre fu rl co m b in a te pentru sc r o fiţe şl v le r u ş l d e p r â silă •/ /o de pro­ teină Gr eu t a t e 25 .3 1.0 1.0 — — 2 4 5 .0 1.0 1.5 0 . m am ela.5 luni a găsit că sporind album ina digestibilă din raţie.5 0 .0 8 . în tîrzie dezvoltarea.

A ceasta se m anifestă a tît p rin sporuri superioare de greutate. cît şi p rin tr-u n în alt grad de folosire a h ran ei consum ate. de la 150 g la 170 g/UN. în m edie şi scăderea consum ului de n u tre ţu ri p e n tru u n ita te a de spor cu 16o/o. ghizdei sau m a­ zăre . Consum ul lor treb u ie însă lim itat p e n tru că su rplusul este tran sfo rm at în grăsim e de depozit. el le foloseşte la în tre ţin ere a vieţii. n u tre ţu rile m u rate şi verzi. cartoful.A ceastă dem onstraţie se potriveşte şi la h ră n ire a purceilor răm aşi în creştere. D intre n u tre ţu rile specifice ce se folosesc în ali­ m entaţia tin eretu lu i. d in tre suculente : m orcovul. la care se adaugă 97 . trifoi.a-i m odifica valoarea n u tritiv ă totală.5— 2 kg pe zi şi vor ocupa 65— 70% din valoarea n u tritiv ă a raţiei. tărîţele.. N u treţu rile m inerale şi vitam inele necesare p en ­ tru tin e re tu l porcin destin at reproducţiei sîn t asi­ g u rate v ara p rin păşunile de legum inoase. d in tre concentrate cele m ai de seam ă sîn t : ovăzul. aceştia răspund m ai bine decît cei dezvoltaţi norm al la h răn irea cu raţii care conţin p roporţii m ari de proteină. dintre fibroase : făina de lucernă. şroturile. . iar iarna p rin făinurile de lucernă şi trifoi. d in tre n u tre ţu rile de origine anim ală : făinurile anim ale şi subprodusele laptelui . N u treţu rile concentrate se adm inistrează în can­ tităţi de 1. In ceea ce p riv eşte energeticele (hidrocarbonatele şi grăsim ile) din reţetele tin e retu lu i porcin p e n tru reproducţie. în sensul că. restu l fiind form at din n u tre ţu ri suculente şi fibroase la u n loc. la clădirea m usculaturii şi a scheletului. orzul. sfecla. a av u t ca u rm a re creşterea sporului zilnic cu 28<>/o. lucru care depreciază calitatea anim alelor de reproducţie. porum ­ bul etc. dovleacul.

cît şi al celei la discreţie. cel m ai m are num ăr de purcei la g reu tatea m edie de peste 1 . cînd can titatea de fu ra je treb u ie să crească tre p ta t p e n tru a susţine ritm u l de dezvoltare rapidă a em brionilor. C ercetările în trep rin se pe plan m ondial au sta­ bilit că. 2 kg s-au o bţinut p rin aplicarea unui sistem com binat de fu ra jare : restrictiv pînă la p u bertate. In asem enea cazuri ritm u l de creştere se poate reduce cu pînă la 50%. P erform anţele în direcţia reproducţiei la scrofiţe şi vieruşi sîn t in flu en ţate de fu ra jare a în prim a perioadă de viaţă. F ăin u rile de origine anim ală se adm inistrează în ­ tre 5— 1 0 o/o din valoarea n u tritiv ă a raţiei. — fu ra jare a la discreţie de la p u b e rta te pînă la m ontă sporeşte num ărul de ovule. sau 30—40 g carbonat de calciu. iar subprodusele lactate se pot introduce pînă la 40°/o din valoarea raţiei. se pot obţine de la scrofiţe care au fost h ră n ite cu am es­ tecu ri care conţin 15% proteină la g reu tatea de 98 . iar pub ertatea este întîrziată cu 6 — 7 săptăm îni .în raţii şi un suplim ent de 20—25 g făină de oase. a tît în cazul fu ra jării restrictive. dar contribuie la îngrăşarea scroafelor şi la scăderea num ărului de em brioni viabili. la discreţie de la p u b ertate pînă la m ontă şi din nou restrictiv în tim pul gestaţiei pînă la 3 săptăm îni înainte de fătare. însă cantitatea şi echilibrul în elem ente n u tritiv e p e n tru m enţinerea în stare op­ tim ă de sănătate. m atu ritate a se­ xuală precoce şi un n u m ăr sporit de ovule. treb u ie să evite : — m atu ritate a sexuală în tîrziată care poate să apară. A ccelerarea ritm u lu i de creştere.

3 0 2 .35 2 .1 5 — 2 .6 0 — 2 .6 0 — 2 .70 2 . iran ă pentru Spor mediu g in eretu l d e rc■producţie în slstem u U.15 2 .4 0 — 2.7 0 — 1.9 0 .6 0 2 .9 0 .3 0 — 2 .0 0 — 2.3 0 196— 21 3 2 0 4 — 220 2 1 5 — 230 2 1 9 — 247 2 4 7 — 27 6 2 6 1 — 29 7 12 14 16 17 18 19 2 3 0 — 247 2 4 2 — 25 9 2 4 0 — 27 0 2 4 7 — 276 2 6 1 — 27 9 2 9 7 — 333 ■ 13 16 17 18 19 20 10 13 15 19 22 25 10 13 15 19 22 25 .2 0 — 2.Norm e de Vîrsta in luni Greut atea i.3 . Albumlnâ d iges tibilă Sâruti minerale Sâru Ca g e V i e r u ş i 5 6 7 8 9 10 4 2 — 50 5 4 — 65 6 6 — 80 7 8 — 95 9 0 — 110 104— 125 4 0 0 — 450 4 0 0 — 450 4 0 0 — 500 4 0 0 — 500 4 5 0 — 500 5 0 0 — 600 2 .0 0 3 .85 1 .9 0 2 .1 0 3 .3 0 — 3 .110 3 0 0 — 350 3 0 0 — 350 3 5 0 — 40 0 3 5 0 — 450 4 0 0 — 50 0 4 5 0 — 55 0 1.8 5 — 2 .9 0 2 .7 0 S c r o f i ţ e 5 6 7 8 9 10 3 7 — 45 4 6 — 56 5 5 — 67 6 6 — 79 7 7 — 93 9 0 .N.3 .

la vîrsta de 8— 9 luni a scrofiţelor. în vederea reglării planului de m ontă şi fătări. respectiv 15% p roteină şi la care nu s-au în re g istrat spo­ ru ri de producţie care să justifice cheltuieli legate de consum ul suplim entar de proteină. a oprit apariţia căldurilor. scrofiţele in tră în călduri în propor­ ţie de 90—95% şi pot fi însăm înţate n a tu ra l sau artificial. în doză de 10 g/cap în ain te de prim ul tain. în com­ p a raţie cu lo tu ri care au p rim it 20% . .55 kg şi cca 12»/o la greu tatea de 100 kg. în vederea realizării planului de carne. folosit în h ra n a scrofiţelor tim p de 20 de zile. dar m ai ales la scrofiţe. In acest scop p rep a ra tu l A im ax (ICI 33828) — M ethalibure. are o im portanţă deosebită în u n ităţile de tip industrial. La 4—8 zile de la în tre ru p e re a tratam en tu lu i. Sincronizarea estru lu i la scroafe.

sîn t foarte frecvent afectaţi de scăderea glucozei din sînge (hipoglicemie). A tunci cînd purcelul se află în tr-u n adăpost rece. în sensul că tem ­ p e ra tu ra corporală a purceilor nou-născuţi scade im ediat după naştere cu cîteva grade sub norm al. Sim ptom ul caracteristic al acestei m aladii este hipoterm ia. poziţia capului este m odificată. iar gu iţatu l este slab şi răguşit. Pe lîngă hipoterm ie.BOLILE PURCEILOR SUGARI Şl ALE TINERETULUI PORCIN H1POGLICEMIA PURCEILOR Purceii. 101 •ml . purcelul m anifestă tre m u ră tu ri. rezer­ vele de glucide din organism (sînge. ficat) se epui­ zează repede şi se ajunge la starea de hipoglicem ie. T em p eratu ra corporală poate să-şi revină la n o r­ m al în in terv al de 48 de ore. pielea devine alb-cenuşie. num ai dacă purcelul nou-născut este pus în tr-u n m ediu cu tem p era­ tu ra de cel p u ţin 24 grade. dacă are o greutate corporală norm ală şi dacă în prim ele ore de viaţă a su p t de la o scroafă can tităţi suficiente de co­ los tru. d atorită unei hipogalaxii m aterne. p ă ru l se zburleşte. în prim ele zile de viaţă şi m ai ales în condiţii de g rajd în care tem p e ra tu ra este scăzută. sau cînd can titatea de colostru pe care el o suge este mică.

iar p en tru purcei tem p e ra tu ra culcuşului n u va fi mai mică de 28° la n a şte re şi în prim a zi de viaţă. din punct de vedere profilactic. hipoglicem ia se va preveni p rin asigurarea în m a­ te rn ită ţi a unei tem p eratu ri de cel p u ţin 24°.A ceasta se adm inistrează intrap erito n eal cîte 5— 15 m l pe zi. P e n tru tra ta m e n tu l hipoglicem iei se foloseşte so­ luţia de glucoză 5°/o. în funcţie de grav itatea bolii. In acest scop. în cele m ai m ulte cazuri s-a precizat că in­ terv in e colibacilul (E. In etiologia acestor boli. Factorii care contribuie la tran sfo rm area lui E.In tru c ît hipoglicem ia este produsă în condiţiile tem p eratu rilo r scăzute din m ate rn ita te şi aportului scăzut de lactoză d a to rită hipogalaxiei m aterne. A ceasta am a ră ta t că se realizează cu aju to ru l becurilor infraroşii sau term ogene prevăzute cu pîlnii care să dirijeze căldura în sp re purcei. sau chiar de la vaci. tim p de 1— 3 zile. a tît profilaxia cît şi tra tam e n tu l acestei boli se vor face ţinînd cont de acestea. coli în agent producător de tu lb u ră ri gastro-intestinale sîn t u r ­ m ătorii : 102 . R ezultate bune se obţin însă num ai dacă purcelului i se asigură şi tem p e ra tu ra am biantă şi colostrul m ate rn sau de la doici. coli) în condiţiile în care acest m icrob poate să-şi m ărească virulenţa. TULBURĂRILE GASTRO-INTESTINALE T ulb u rările gastro -in testin ale constituie una d in ­ tre problem ele cele m ai com plexe şi dificile p en tru toţi lucrătorii din acest sector.

c o li. — m icroclim atul necorespunzător din m ate rn i­ ta te : frig. . — neefectuarea unor dezinfecţii corespunzătoare. salm oneloza. în special în ceea ce priveşte ap o rtu l proteic şi acel al vitam inelor. înce­ p u tu l prim ăverii. în fondul e re d ita r al p ărin ţilo r exista această predispoziţie la infecţiile digestive şi îri mod spe­ cial la infecţiile cu E. u m id itate m are. sau din contră. coli nu au existat. m am ite cronice etc.— o predispoziţie congenitală a purceilor în sen­ sul că. cînd rezervele vitam inice din fi­ catul scroafei au fost epuizate . o slabă producţie de lapte . ca urm are fie a unei n u triţii m atern e defici­ tare în acizi am inaţi esenţiali şi unele vitam ine. aer v ic ia t. d atorită cărui fap t au răm as în m ate rn ita te colibacili suficienţi de la seria precedentă de purcei şi care pot infecta organism ul în ain te ca acesta să fi în g h iţit cea m ai m ică cantitate de colostru. aceasta p e n tru a evita fie o supraproducţie de lap te şi deci o indigestie gastro-intestinală. fie dato rită faptului că m am ele au fost aduse din u n i­ tăţi în care tip u rile de E. — defecţiuni în alim entaţia scroafelor în p e ri­ oada de gestaţie. leptospiroza. — p reg ătirea necorespunzătoare a scroafei p en ­ tru fă ta re şi lactaţie cu 7— 10 zile înainte. sau au fost altele şi deci organism ul m atern n -a reac­ ţionat p rin producerea de anticorpi lo c a li. clinice sau ascunse. A ceastă in ­ fluenţă se observă m ai ales la sfîrşitul iernii. — lipsa anticorpilor specifici din colostrul m a­ tern. ca : bruceloza. T u lb u rări g astro-intestinale fac m ai frecvent purceii care provin de la scroafe cu infecţii cro­ nice.

P rev en irea tu lb u ră rilo r digestive din cele p atru faze de creştere ale p urcelului sugar se face cu succes în p rim u l rîn d p rin asigurarea cerinţelor de m ediu din m ate rn ita te şi g rajd u l în care sîn t in­ troduşi după în ţărcare. coli hem olitic şi m ai r a r cu anaerobi sau alţi germ eni. p rin vaccinarea anticolibacilară a scroafelor cu cel p u ţin 3 săptăm îni în ain te de fătare. pot să apară la v îrsta de 10— 12 zile şi în acest caz tu lb u ră rile diareice sîn t d ato rite m ai ales fu ra jării suplim entare. conţine p rea m ultă celuloză din fu ra je sau rum eguşul din aştern u t. Boala se n u ­ m eşte colienterotoxiem ie sau boala edem elor. fie că hidrocarbonatele folosite nu sîn t suficient de solubile şi sim ple şi produc fe r m e n ta ţii. care fie că are o granulaţie p rea m are. pierd erea m am ei. lotizarea şi con­ flictu l cu purceii de la alte scroafe. schim barea boxei. diareea poate să apară după înţărcare. devenind susceptibil la îm bolnăvi­ rea condiţionată cu su p rap u n erea de cele m ai m ulte ori a infecţiei cu E. dato­ rită schim bării fu ra jelo r şi a m odului de p rep arare şi adm inistrare. 104 . adăpos­ tu lu i şi odată cu acestea a m icroclim atului. ca u n fenom en de criză.T u lb u rările g astro-intestinale pot să apară în prim ele zile după fă ta re şi în această situaţie diareea este dato rită m ai ales n ep reg ătirii m ate rn ită ­ ţilo r şi scroafelor în condiţiile a ră ta te a n te r io r . ca u rm are a lipsei lap telu i m atern. diareea poate să apară apoi în ju ru l v îrstei de 21 de zile şi aceasta este în le­ g ătu ră cu d ispariţia anticorpilor din organism ul purcelului şi în sfârşit. a satisfacerii cerinţelor bio­ logice de h răn ire şi am bianţă şi în al doilea rînd. Ea apare în condiţiile în care purcelul îşi pierde echi­ lib ru l biologic.

paloarea pielii şi a m ucoaselor conjunctivale la care se adaugă uneori o coloraţie subicterică. A nem ia p rin lipsa de fier. se d iferen­ 105 . lipsa fieru lu i d in laptele m ate rn şi anum ite boli. anem ia se caracterizează p rin scăderea vioiciunii purceilor. se in terv in e cu raţii care con­ ţin m edicam ente în doze biostim ulatoare sau te ra ­ peutice. în special la purceii care nu beneficiază de fu ra je com binate. ANEMIA PURCEILOR A nem ia se constată m ai ales în lunile de iarnă. d ar şi a celor sănătoşi din lo tu ­ rile şi g rajd u rile contam inate.Terapeutic. se poate face p rin serum izarea specifică a purceilor bolnavi. în funcţie de situaţie. Criza de în ţă rca re poate fi m ai uşor suportată sau ev itată atunci cînd. spre deosebire de an e­ m ia d atorită lipsei n u tre ţu rilo r proteice. pe lîngă aten u area factori­ lo r de criză am intiţi. la purceii în vîrstă de 2— 6 săptăm îni. lipsă la pofta de su p t sau m încare. care de cele m ai m ulte ori sînt dato rite aşa cum am a ră ta t lui E. deoarece cel m ai frecv en t colibaciloza este o afecţiune locală di­ gestivă şi num ai rare o ri infecţia depăşeşte bariera in testinală şi devine septicem ică. A nem ia are la bază tre i cauze : deficitul de pro­ tein e de origine anim ală din raţiile ad m inistrate scroafelor în perioada de gestaţie şi alăptare. n itro fu ra n u lu i şi furazolidonei. coli hem olitic. Serum izarea însă este bine să se facă pe cale bucală. coli şi E. în tu lb u ră rile digestive ale purceilor sugari şi înţărcaţi. B une rezu ltate se obţin şi p rin ad m inistrarea cloram fenicolului. Clinic.

Se injectează 1— 3 cm din aceste produse. în tim p ce lap tele m atern conţine num ai 1 mg fier/l. deficitul purcelului în fier este de aproxim ativ 125 mg. O serie întreagă de stări patologice. precum şi can titatea m inim ă care îi parvine p rin laptele m atern. adică atunci cînd consecinţele anem iei încep să apară. asigură ritm u l de dezvoltare corporală rapid al purceilor în p ri­ m ele două săptăm îni de viaţă. P urceii se nasc cu rezerve reduse de fier faţă de nevoile organism ului. 106 . In perioada p rem ergă­ toare începerii consum ului de h ran ă suplim entară. astfel ca să se asigure 150— 200 mg de fie r p e n tru a se com pleta cu sigu­ ra n ţă deficitul.ţiază p rin aceea că în prim a.). A nem ia la purcei se poate preveni p rin adm i­ n istrare a în a tre ia zi de viaţă a purcelului a unui p rep a ra t injectabil care conţine fier (bioferan. la 12— 15 zile. ferodex. care se întîlnesc în biologia purceilor. Lipsa sau insuficienţa lui se m anifestă p rin anem ie. In te rv en ţia cu fie r injectabil de necesitate. este tîrzie şi fără efect. m yofer etc. pe cînd în cea de n u triţie se constată o slăbire gravă. astfel că se înregistrează de la această v îrstă u n deficit de fier. In practica curentă. A lim entaţia este u n u l din factorii cei m ai im por­ tan ţi în creşterea purceilor şi în m enţinerea stării de săn ătate a acestora. D upă a doua săptăm ină de viaţă purcelul a re nevoie zilnic de 7 mg fier. iar laptele m atern este foarte sărac în acest m icroelem ent. cea m ai frecventă este ane­ m ia dato rată lipsei de fier din laptele scroafei. anim alele nu sîn t slă­ bite. R ezerva de fier cu care se naşte purcelul. ursoferan.

vitam ine. în u n u l sau m ai m ulte din aspectele ei ca : m odul de adm i­ n istrare şi conservare. conţinutul în săru ri m inerale.l11. aglom erările. precum şi sa lu b ritatea furajelor. In stab ilirea raţiilo r treb u ie să se ţină cont de to talu l substanţelor digestibile. săru ri m inerale. volum ul ce-l ocupă. D esigur că la acestea pot fi adaugate lo­ tizările. conţinutul în proteine şi am inoacizii necesari. care au ca efect îm bolnăviri care nu în to td eau n a au un su b strat infecţios. In tru c ît în u n ită ţi se cunosc perioadele critice din viaţa purceilor după care pot apare tu lb u rările.îşi găsesc cauza în factorul alim entaţie. can titatea sau calitatea acesteia. m icroelem ente şi sub­ 107 . a tît în u n ităţile cu sistem de creştere in ­ d u strială cît şi în cele cu sistem de creştere gospo­ dărească. ACŢIUN I PEN TRU MĂRIREA REZISTEN ŢEI O RGANISM ULUI In creşterea porcilor şi în special a purceilor sînt m ai m ulte faze critice d in tre care cele m ai însem ­ n ate sîn t tu lb u ră rile digestive şi hipoglicem ia din prim ele zile de viaţă. ele pot fi prevenite cu succes dacă cu cîteva zile în a­ inte li se adm inistrează în raţie un suplim ent de vitam ine. sau deficient nu tritiv . vaccinările. digestibilitatea fu rajelo r apreciate p rin conţinutul în fibre brute. Lipsa sau insuficienţa unuia sau m ai m ultora din aceste elem ente se traduce p rin o serie de sem ne clinice şi tu lb u ră ri de creştere pe care le rezum ăm în sim ptom ele n u triţie i deficitare la porcine de la paginile 108—. apoi în ţărcarea precoce sau obişnuită.

d ar expuse .S. p e n tru ev itarea pierd erilo r consi­ derabile pe care pesta le poate produce în cazul apariţiei bolii în cadrul tin e retu lu i porcin. după specialiştii D epartam entului I. ca în cazul tra ta ­ m entelor individuale . im e­ d iat după naştere sau în ain te de înţărcare.sta n ţe antiinfecţioase. A cestea alcătuiesc reţete fu ra je re antistress şi de in terv en ţie şi cu ele s-au ob ţin u t rezu ltate fo arte bune. — previne îm bolnăvirea anim alelor sănătoase. A CŢIUN I PEN TRU PREV EN IREA UNOR BO LI SPECIFICE In acest capitol se include cu p rio rita te vaccina­ rea antipestoasă. — se evită fenom enul de stress provocat p rin tra tam e n tu l individual. P e n tru 108 . reducîndu-se m ult n u m ăru l îm bolnăvirilor şi al pierd erilo r la purcei de pe u rm a u nor perioade critice din viaţa acestora. hem oterap ia m atern ă sau heterohem oterapia p aren teral sau chiar p er os. — tra ta m e n tu l poate cuprinde şi anim ale în faza incipientă a unei boli cînd sem nele clinice nu se m anifestă p e n tru a fi depistate. tra ta m e n ­ tele prev en tiv e an tistress sau de in terv en ţie p rin in term ed iu l fu rajelo r sau apei de b ă u t îşi fac tot m ai ju stificată prezenţa. : — volum ul de m uncă şi efortul fizic al persona­ lului de în g rijire şi v e te rin a r se reduc . In scopuri antistressoare poate fi utilizată. In noile condiţii de creştere a purceilor.A. oferind urm ăto arele av an ­ taje.

iar a tin e retu lu i porcin cu virus lapin izat C. efectuînd o nouă vac­ cinare. G reu ta­ tea m edie a lo turilor vaccinate în m om entul trece­ rii anim alelor de la sectorul de tin e ret la îngrăşătorie a fost m ai m are cu 8— 15% decît a loturilor nevaccinate. V îrsta m inim ă p en tru aplicarea prim ei vaccinări antipestoase la purcei este de 60 de zile. după care la 2. în ain te de m ontă. Salm oneloza sau paratifosul purceilor prezintă un interes deosebit p e n tru crescătoriile noastre de purcei p rin p ierderile pe care le poate produce. A ceasta însă nu poate suplini deficienţele de zooigienă şi profilaxie generală p e n tru care cres­ cătorii şi îngrijito rii de purcei trebuie să aibă o preocupare principală. Cum acest com plex de m ăsuri nu poate fi asi­ g u ra t în mod perm anent.obţinerea unei im unităţi antipestoase solide şi de lungă d u rată la tin e re tu l porcin. M ăsurile p e n tru com baterea. ca şi în cazul colibacilozei. s-a p re p a ra t din tr-o tu lp in ă apatogenă de Salm onella un vaccin care aplicat la purcei în perioada de su­ gari s-a soldat cu rezu ltate destul de bune. 109 . V accinarea reproducătorilor se face cu vaccinuri inactivate.5—3 luni se re ­ face im u nitatea antipestoasă. specialiştii au cău tat să găsească unele m ijloace specifice de p revenire a salm onelozei. este recom andabil ca im unizarea scroafelor să fie făcută în perioada de repaus. d ar m ai ales pen­ tru prev en irea acestei boli constau în aplicarea m e­ todelor corespunzătoare de creştere şi îngrijire. Astfel. p e n tru m enţinerea in teg rităţii funcţionale a orga­ nism ului anim alelor receptive.

d e rm a tită e sc o ria tiv ă . Scadc e fic ie n ţa c re ş te rii. G r ă s i m e 5. E n erg e tic e 2. C alciu 6. X —• Scade fosforul a n o rg a n ic d in sînge. tu lb u ră r i c ard iac e P ic ă . te ta n ie . — — A lopecie la n a şte re . — — H ip e r ir ita b ilita te şi t e t a ­ n ie : slă b ire . X X H ip e rca lc e m ie. E fic ie n ţa s la b ă a n u tr iţie i. Fosfor 7. guşă . S o d iu (sare) 9. Creşterea este 1 încetinită sau . P o ta s iu 8. sin d ro m e x ic o to x ic . su p ra în g ră şa re a c a rc ase ­ lor. I dem — — X X — — X X X X — — C ăderea p ă ru lu i. r a ­ h itism . A cizi a m in a ţi esen­ ţia li 4.. Iod G răsim e re d u să în ra p o rt cu g re u ta te a c o rp o ra lă. M agneziu 10. | stagnează | S im p to m e le n u tr iţie i d eficita re la p orcin e____________________ Anexa Moartea sau de­ bilitatea produi şilor la naştere Căderea p ă r u ­ lui» d e rm a to z e 1 şi m ers greoi Tulburări ale . N iv e lu l p ro teic i X X X X X X X X — — 2 3 — 4 — 5 — 6 X X 7 8 — A nem ie D iaree Al t e efecte 0 10 — X X X X X X X X — — X X X X — X X — X X X X 3. h ip erc h era to za e x tre m ită ţilo r . r e p r o d u c ţie i Apetit re du s S îm p to m e S tr u c t u ra osoasă slabă Şchiopăluri N u t r e ţ u r i l e s înt d e f ic ita r e în : 0 1.

N ia cin ă 19. T ia m in ă 17. F ier 12. A cid p a n to te n ic 2 0. C upru 1 X X 2 X 3 4 5 X X — — X — — 13. V ita m in a D 16. R ib o fla v in ă 18. P irid o x in ă X X X X X X — X X — X X — — X X X X X — X — X X — X X X X X . V ita m in a A X X X — X — X X X — 15.0 11. Z in c 14.

.

V ita m in a E — — 25.0 21. V ita m in a B l2 23. B io tin ă X X X X X X X — X — 24. C o lin ă 1 X 2 X 3 4 X 5 — — 22. M angan — — — X — .

glom er u lită o c lu z iv ă . X X . X — — — M io d istro fie sc h a le tic ă şi c a rd ia c ă . e stru n e re g u la t.6 X 7 X 8 9 1 0 --- L ip sa co o rd o n ării m iş c ă ri­ lo r. seim e a le un­ — — — — — X — A lopecie. a s te n ie . h e p a ­ to ză. edem p u lm o n a r D im in u a re a c re şte rii sche­ le tu lu i. g h iilo r. c reşte rea g ră sim ii dor­ sale. A nem ie. necroza e p ite liu lu i n e fro n u lu i. r ig id ita te a a r tic u la ­ ţ iilo r . h e p a to z ă .

.B oala p u rc e lu lu i n o u -n ă scu t Anexa 2 S c h e m a tn d lc ft u n e le I n te r r e l a ţll p ro b a b il fiz io lo g ic e . F a c to ri cu p u n c t de p lecare purcelul B a c te rie n i: — S tre p to c o ci g ru p u l C. t. F a c to ri fizici: — S fîrcu ri o a rb e sau in su ficie n ţa sfîrcu rilo r. c a r e cu fa c to rii p a to lo g ic i duc la m o a rte a p u rc e lu lu i s u g a r (după GOODW1N — 195&). — E. — S fîrcu ri n e fu n cţio n a le T e m p e ra m e n tu l: S im p to m e c ara c te ristic e p u r c e lu lu i: — — — — — — — — M oleşeală H ip o te rm ie H ip erg licem ie B ra d ic a rd ie P a lo a re D e sh id ra ta re A zotem ie C on v u lsiu n i — A n im ale re fra c ta re p e n tru funcţia de m am ă sau doică — C a n ib a lism A g a lax ia sau h ip o g a la x ia : — In fec ţii g e n era le (pesta g. cu punct de plecare scroafa.e. bo ala lu i A ujeszky) — M a stita — M e trita — D eficienţe în se c re ţia la c ta tă de n a tu ră n e in fe cţio asă S im p to m e specifice: — P riv e sc cauza p rim a ră de la scroafă — Com ă — S triv ire — M oarte S in d ro m u l o b se rv a t . coli — R u jetu l — D iz e n te ria a n aero b ă — In flu e n ta p u rc eilo r V ira li: — G a stro e n te rita tra n s ­ m isib ilă — B oala lu i A ujeszky A lte cauze: — B oala h e m o litic ă (anem ia) — M ioclonia co n g en itală F a c to ri fiz ic i: — T ra u m a tism e ______ S im p to m e specifice: — p riv esc cauza p rim a ră de la purcel F a c to ri L A P T E L E 4 In te rfe re n ţa cu scăd erea se c re ţie i la c ta te .

.

... în g r ijir e a şi h r ă n ir e a tin e r e tu lu i p o r c i n .....................................CUPRINS G en era lită ţi leg a te de sp ecia p o r c i n e . U n e le p a r tic u la r ită ţi a n ato m ic e şi fiziologice ale p o rcin elo r R a se le d e p o rc i d in R ............................................................................................................................................................................... m o n tă ............................................................ R o m â n i a ...... în ţă r c a r e a p u r c e i l o r .... C a s tr a re a p u r c e i l o r ...................................................... ...................................................................................................... în g rijire a şi h ră n ire a tin e re tu lu i p o rcin p e n tru re p ro d u c ţie B o lile p u rceilo r su g a ri ş i tin e r e tu lu i p orcin .......................... 5 C a ra c te ris tic ile c re şte rii p o r c i l o r ......................S ............. Ie ristic ile c re şte rii p o rc ilo r în siste m u l podăresc C a r a c t e r i s t i c i l e c r e ş te r ii tr ia l P reg ă tirea p o r c ilo r în 19 gos­ 20 23 24 26 28 36 40 43 70 72 81 88 de tip g o s p o d ă ria p e r s o n a lă in d u s ­ C a r a c t e r i s t i c i l e c r e ş te r ii p o r c ilo r în s is te m u l de tip sc r o a fe lo r şi scrof iţe lo r pentru ....... ..... 93 101 115 ............... H ră n ire a tin e r e tu lu i p o r c i n ......... 6 11 18 S iste m e de creştere a p o r c i l o r .................. H răn irea ş l în g r ijir e a p u rceilo r s u g a r i ...................... H răn irea şi în g r ijir e a sc ro a fe lo r care a l ă p t e a z ă .......................... ............................................................. P reg ă tirea sc ro a fe lo r şl sc ro fiţelo r pentru f ă t a r e ............... F ătarea ......................................

............H ip o g lic e m ia p u r c e ilo r ....... ................... ... ........ ..........................................................i n t e s t i n a l e A n e m ia p u r c e i l o r . ......................... A c ţiu n i p e n tr u p r e v e n ire a u n o r b o li s p e c ific e ................ 101 102 105 107 108 T u lb u r ă r i l e g a s t r o ...... A c ţiu n i p e n tr u m ă r ir e a r e z is te n ţe i o r g a n is m u lu i ...............

.

.

.

Prezentind metode de creştere. brigadierilor. îngrijire şi hrănire care pot fi aplicate in orice tip de crescătorie. !n . „Creşterea purceilor" va fi folositoare tutu­ ror îngrijitorilor. conducătorilor unităţilor agricole şi tuturor crescătorilor de porci.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful