GENERALITĂŢI LEGATE DE SPECIA PORCINE
In ţa ra noastră, ag ricu ltu ra produce 30% din ve­ n itu l naţional. Z ootehnia contribuie şi ea la acest v en it cu o p a rte care creşte din ce în ce m ai m ult, odată cu extin d erea organizării producţiei anim ale bazată pe principii şi m etode ştiinţifice m oderne. C reşterea şi exploatarea porcinelor sîn t organizate la noi în conform itate cu nevoile econom iei naţio­ nale, pe bază de p lan u ri care stabilesc de la o etapă la alta efectivul necesar, s tru c tu ra acestuia, re p a rti­ ţia lui pe sectoare etc. E fectivul de porcine se creşte în ferm ele de stat, d in tre care o p a rte reprezintă ferm ele de selecţie (G orneşti, Terem ia, Tom natec, P ădureni) în C.A.P. şi gospodăriile individuale. In stru c tu ra efectivului pe categorii m atca rep rezin tă circa 10%, procent care se consideră norm al în tr-u n sistem de creştere raţională. La rîn d u l său, o p arte din m atcă rep rezin tă nucleul de selecţie, iar o parte reprezintă m aterialu l de reproducţie. De aici rezultă două m ari direcţii de exploatare a porcinelor : — creşterea p e n tru anim ale de prăsilă, care are loc în ferm e speciale, cu controlul descendenţilor în cadrul staţiilor de testa re ;

P urceii îşi dublează greu tatea de la făta re în 7— 8 zile.P. CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR Porcii sîn t anim ale precoce. ia r beneficiile realizate in tră re ­ pede în circuitul de producţie. De aceea şi cheltuielile. porcii puşi la îngrăşat ating o g reu tate de 100— 150 kg . din I. acest n u m ăr este necesar p e n tru producerea tu tu ro r reproducătorilor m asculi (20 m ii capete anual). In ultim ii ani consum atorii preferă c ăr­ nurile slabe. spre deosebire de viţei.— creşterea porcinelor p e n tru producţie. se re ­ cuperează repede. planul de am eliorare prevede în fiin ţarea a 26 ferm e de elită în care se vor creşte circa 7 m ii de scroafe . De asem enea. producătoare de carne şi grăsim e. la ace­ eaşi vîrstă (6— 10 luni) scrofiţele p e n tru reproduc­ ţie sîn t apte p e n tru m ontă. care se fac în scopul creşterii şi îngrăşării porcilor. aşa fel încît acestea să ajungă să rep rezin te 80% din întregul efectiv. In dezvoltarea viitoare a creşterii porcilor se pre­ vede sporirea efectivului de porci la 9 m ilioane capete în 1980. pe cele fără grăsim e. în com plexele in d u striale şi în sectorul individual.A. astfel că la 12— 14 luni 6 .S. sau.A. La 6— 10 luni. în vederea m ontării celor 800 m ii de scroafe care constituie m atca din stru c ­ tu ra efectivului de porcine pe ţară. la care dublarea greu tăţii corporale are loc abia la cîteva luni. m ai corect. S porirea urm ează să se facă odată cu extin d erea raselor d in tip u l de carne. care se face în ferm ele gospodăreşti.. şi C. Porcul atinge foarte tim p u riu m atu ritate a fiziolo­ gică şi economică.

Pe lingă aceasta.2—2. 3 săptăm îni şi 3 zile. Porcii sîn t anim ale prolifice. iar un kilogram de carne de ovine cu 7 . cum au fost h răn iţi în ain te şi d u p ă îm perechere. scroafele h răn ite corespunzător. un kilogram de carne de pasăre se poate obţine cu u n consum de n u tre ţu ri (amestec) de 2. rasa.2 kilogram e şi peste de n u tre ­ ţu ri concentrate. u n kilogram de carne de porc se obţine cu 3. de la o scroafă se pot obţine m ai m u lt de două fătări. în com paraţie cu alte specii de anim ale : 25—56 de zile. Astfel. De la o scrofiţă se pot obţine în m edie 8 purcei. de dezvoltarea lor corporală (greutatea la naştere). spre deosebire de viţele. în funcţie de nu m ăru l purceilor. gestaţia scroafelor durează p u ţin : 3 luni. Porcii. D esigur că sîn t şi anim ale care dau naştere la m ai p u ţin i purcei la o făta re . pînă la 20 de capete şi peste. D upă înţărcare. după păsări. felul în care s-a făcut m onta etc. pe cînd to t u n kilogram de carne de bovine se obţine cu 6— 8 kilogram e. folosesc cel m ai bine hrana. în term en de 4— 10 zile in tră în călduri şi reiau u n nou ciclu de producţie . în tr-u n an. care se pot m onta cel m ai devrem e la vîrsta de 16— 17 luni şi fată abia la 25— 26 luni. sau chiar cinci fătă ri în doi ani. S înt şi scroafe care dau naştere la m ai m ulţi purcei. aceasta este în le­ g ătu ră cu o serie de factori d in tre care cei m ai im ­ po rtan ţi sîn t : să n ătatea părinţilor.5 kilogram e în sus . astfel.pot făta. sau în tre 110 şi 120 de zile. 10 purcei. în condiţii obişnuite. iar de la o scroafă. de felul în care sînt în tre ţin u te scroafele-m am e în perioada de ges­ ta ţia Perioada de alăp tare este de asem enea scurtă.

poate folosi toate fe­ lurile de n u tre ţu ri. conserve. In com paraţie cu cele­ lalte specii de anim ale producătoare de carne. de la cantine. tau rin ele sem iîngrăşate 45— 50% . ra n ­ dam entul la tăie re al porcilor se prezintă în felul u rm ă to r : porcii de carne tăiaţi. la porc se înregistrează diferen ţa cea m ai m ică în tre g reu tatea vie şi g reu tatea anim alului tăiat şi îm p ă rţit în două ju m ă tă ţi (carcase). ovinele 40— 50%. Pe lingă aceasta. In com paraţie cu carnea altor specii de anim ale. valoarea calorigenă a cărn u rilo r se prezintă în felul u rm ă to r : 1 kg carne de bovine furnizează 1 580 calorii . 1 kg carne de porc 2 700 calorii. cit şi g rău n ­ ţele. C arnea de porc este superioară din pu n ct de ve­ dere calitativ. P e lîngă valoarea n u tritiv ă calorigenă ridicată. diferite p rep arate cu d u rată m are de păstrare. fără picioare şi organele interne. laptele şi subprodusele sale şi reziduurile de la abatoare sau cele m enajere. d ato rită conform aţiei tu b u lu i digestiv. porcii prezintă ra n ­ dam entul cel m ai rid icat la tăiere. porcul. El foloseşte foarte bine a tît plan tele verzi.8— 10 kilogram e. res_ tp u ra n te şi din in d u stria alim entară. tau rin ele îngrăşate 65% . iar ca pro­ 8 . deoarece conţine un procent scăzut de apă şi folosită în h ran a om ului produce u n n u ­ m ăr însem nat de calorii. D intre anim alele de abator. afum ături. fără picioare şi organe in tern e rep rezin tă 72— 75% din greu tatea vie . P rin aceasta se înţelege că. fiind u n anim al om nivor. ea se p re­ tează fo arte bine la p rep ararea celor m ai diferite produse : m ezeluri. 1 kg carne de oaie dă 1 430 calorii . carnea de porc are şi însuşirea de a se conserva în sta re crudă m ai bine decît alte cărn u ri .

în com plexele de creştere şi îngrăşare a porcilor.A. bălegarul de porc are o valoare agro­ tehnică m ai scăzută. A cestea sîn t sectoare specializate în care se prac­ tică sistem ul de creştere intensivă. cît m ai ales în sistem ul industrial. pielea şi p ărul sîn t valorificate în scopuri industriale. n u dez­ voltă căldură şi deci nu se distru g agenţii infecţioşi pe care i-a r p u tea conţine. Din an u l 1970. porcii se hrănesc cu n u tre ţu ri concentrate. aşezat în platform e. faţă de u n ită ţile şi ferm ele de tip gospodăresc (46%).. La fel cu păsările. astfel încît. a tît în sistem ul gospodăresc al C. avînd un flux tehnologic continuu. el nu ferm entează dacă nu este am estecat cu paie. d a to rită co nţinutului său m are în apă . ponderea producţiei de carne de porc o rep rezin tă com plexele in d u striale (54%).A.duse secundare. u n ită ţi care sîn t în tr-o con­ tinuă dezvoltare. în cadrul în tre p rin d erilo r agricole de stat. în toate perioadele anului. cu condiţii de exploatare m oderne şi care asigură ob­ ţinerea u n o r indicatori tehnico-econom ici superiori celor obţinuţi p rin creşterea în gospodăria indivi­ duală. P e baza experienţei acum ulate în u ltim ii ani şi în urm a alocării din fondurile de s ta t a investiţiilor crescînde în sectorul zootehnic. s-au co n stru it şi dat în exploatare com plexe in d ustriale p e n tru creşterea şi îngrăşarea porcilor. sau chiar în sistem ul gospodăresc.P.S. Incepînd din anul 1971 asem enea form aţiuni de creştere şi îngrăşarea porcilor au fost introduse şi în sectorul 9 . acestea fiind speciile care se pretează cel m ai bine la creştere intensivă. şi I. In schim b.

De asem enea.— creşterea porcinelor pentru producţie. in com plexele industriale şi în sectorul individual. şi C. Sporirea urm ează să se facă odată cu extin d erea raselor din tip u l de carne. Porcul atinge foarte tim p u riu m atu ritate a fiziolo­ gică şi economică. iar beneficiile realizate intră r e ­ pede în circuitul de producţie. aşa fel in ­ cit acestea să ajungă să reprezinte 80°/i> din întregul efectiv. planul de am eliorare prevede înfiin ţarea a 26 ferm e de elită în care se vor creşte circa 7 mii de scroafe .. De aceea şi cheltuielile.P. porcii puşi la îngrăşat ating o g reu tate de 100— 150 kg . CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR Porcii sîn t anim ale precoce. m ai corect. In dezvoltarea viitoare a creşterii porcilor se pre­ vede sporirea electivului de porci la 9 m ilioane capete în 1980. La 6— 10 luni. pe cele fără grăsime. sau. In ultim ii ani consum atorii p referă c ăr­ nurile slabe. care se Tace in ferm ele gospodăreşti. la ac e­ eaşi vîrstă (6— 10 luni) scrofiţele p e n tru reproduc­ ţie sînt apte p e n tru m ontă.M luni 6 . astfel că la 12. P urceii îşi dublează g reu tatea de la fătare în 7— 8 zile. se re ­ cuperează repede.A. la care dublarea greu tăţii corporale are loc abia la cîteva luni. în vederea m ontării celor 800 m ii de scroafe care constituie m atca din stru c­ tura efectivului de porcine pe ţară. din I.A. producătoare de carne şi grăsim e. spre deosebire de viţei. care se fac în scopul creşterii şi îngrăşării porcilor.S. acest n u m ăr este necesar p en tru producerea tu tu ro r reproducătorilor masculi (20 m ii capete anual).

în condiţii obişnuite. De la o scrofiţă se pot obţine în m edie 8 purcei. u n kilogram de carne de porc se obţine cu 3. în term en de 4— 10 zile in tră în călduri şi reiau u n nou ciclu de producţie . rasa. folosesc cel m ai bine hrana. în funcţie de num ărul purceilor. pe cînd to t un kilogram de carne de bovine se obţine cu 6— 8 kilogram e. A stfel. sau chiar cinci fătări în doi ani. astfel. de dezvoltarea lor corporală (greutatea la naştere). D esigur că sîn t şi anim ale care dau naştere la m ai p u ţin i purcei la o făta re . pînă la 20 de capete şi peste. 10 purcei. 3 săptăm îni şi 3 zile. care se pot m onta cel mai devrem e la vîrsta de 16— 17 luni şi fată abia la 25— 26 luni. scroafele h ră n ite corespunzător. u n kilogram de carne de pasăre se poate obţine cu u n consum de n u tre ţu ri (amestec) de 2. D upă înţărcare. Pe lîngă aceasta. în tr-u n an.2— 2.2 kilogram e şi peste de n u tre ­ ţu ri concentrate. iar de la o scroafă.pot lăta. cum au fost h ră n iţi în ain te şi du p ă îm perechere. Perioada de alăp tare este de asem enea scurtă. în com paraţie cu alte specii de anim ale : 25—56 de zile. Porcii sîn t anim ale prolifice. de felul în care sîn t în tre ţin u te scroafele-m am e în perioada de ges­ taţie. de la o scroafă se pot obţine m ai m ult de două fătări. Porcii. sau în tre 110 şi 120 de zile.5 kilogram e în sus . aceasta este în le­ g ă tu ră cu o serie de factori d in tre care cei m ai im ­ p o rtan ţi sîn t : săn ătatea p ărinţilor. gestaţia scroafelor durează puţin : 3 luni. după păsări. spre deosebire de viţele. felul în care s-a făcut m onta etc. iar un kilogram de carne de ovine cu 7 . S înt şi scroafe care dau naştere la m ai m ulţi purcei.

la porc se înregistrează d iferenţa cea m ai m ică în tre g reu tatea vie şi g reu tatea anim alului tăiat şi îm p ă rţit în două ju m ă tă ţi (carcase). fiind u n -animal om nivor. ea se p re ­ tează foarte bine la p rep ararea celor m ai diferite produse : m ezeluri. porcul. diferite p rep arate cu d u rată m are de păstrare. El foloseşte foarte bine a tît plantele verzi. tau rin ele îngrăşate 65% . de la cantine. res^tpurante şi din in d u stria alim entară. poate folosi toate fe­ lurile de n u tre ţu ri. iar ca pro ­ 8 . 1 kg carne de porc 2 700 calorii. laptele şi subprodusele sale şi reziduurile de la abatoare sau cele m enajere. tau rin ele sem iîngrăşate 45— 50o/0 . valoarea calorigenă a cărn u rilo r se prezintă în felul u rm ă to r : 1 kg carne de bovine furnizează 1 580 calorii . afum ături. dato rită conform aţiei tu b u lu i digestiv. Pe lingă aceasta. 1 kg carne de oaie dă 1 430 calorii . cît şi g rău n ­ ţele. In com paraţie cu cele­ lalte specii de anim ale producătoare de carne. P e lîngă valoarea n u tritiv ă calorigenă ridicată. ovinele 40— 50o/0. conserve. porcii prezintă ra n ­ dam entul cel m ai rid icat la tăiere. fără picioare şi organele interne. ra n ­ dam entul la tăiere al porcilor se prezintă în felul u rm ăto r : porcii de carne tăiaţi. D intre anim alele de abator. C arnea de porc este superioară din pu n ct de ve­ dere calitativ. In com paraţie cu carnea altor specii de anim ale. P rin aceasta se înţelege că. fără picioare şi organe in tern e rep rezin tă 72— 75% din g reutatea vie .8— 10 kilogram e. deoarece conţine un procent scăzut de apă şi folosită în h ran a om ului produce u n n u ­ m ăr însem nat de calorii. carnea de porc a re şi însuşirea de a se conserva în sta re crudă m ai bine decît alte c ă r n u r i.

porcii se hrănesc cu n u tre ţu ri concentrate. bălegarul de porc are o valoare agro­ tehnică m ai scăzută.A. astfel încît. s-au construit şi dat în exploatare com plexe in d u striale p e n tru creşterea şi îngrăşarea porcilor. D in anul 1970.. Pe baza ex p erienţei acum ulate în u ltim ii ani şi în urm a alocării din fondurile de sta t a investiţiilor crescînde în sectorul zootehnic. A cestea sîn t sectoare specializate în care se prac­ tică sistem ul de creştere intensivă. cu condiţii de exploatare m oderne şi care asigură ob­ ţin erea u n o r indicatori tehnico-econom ici superiori celor obţinuţi p rin creşterea în gospodăria indivi­ duală.duse secundare. u n ită ţi care sîn t în tr-o con­ tinuă dezvoltare. ponderea producţiei de carne de porc o rep rezin tă com plexele in d u striale (54%). acestea fiind speciile care se pretează cel m ai bine la creştere intensivă.A. Incepînd din anul 1971 asem enea form aţiuni de creştere şi îngrăşarea porcilor au fost introduse şi în sectorul 9 . nu dez­ voltă căldură şi deci nu se distru g agenţii infecţioşi pe care i-a r p u tea conţine. La fel cu păsările. în com plexele de creştere şi îngrăşare a porcilor.S. d a to rită conţinutului său m are în a p ă . a tît în sistem ul gospodăresc al C. faţă de u n ită ţile şi ferm ele de tip gospodăresc (46«/o).P. In schim b. aşezat în platform e. sau chiar în sistem ul gospodăresc. pielea şi p ăru l sîn t valorificate în scopuri industriale. cît m ai ales în sistem ul industrial. în toate perioadele anului. avînd u n flux tehnologic continuu. şi I. el nu ferm entează dacă nu este am estecat cu paie. în cadrul în tre p rin d erilo r agricole de stat.

creşterea şi în g rijirea porcilor tineri. purcelul în ţărcat este tre c u t în categoria tin e re t sau cum este denu­ m it în lim bajul cu re n t : tin e re t de 2—4 luni. In com plexele de creştere a porcilor în ţărcarea se face la 25 de zile. * * * Progresul în re g istrat în ultim ii ani în creşterea anim alelor a produs o m odificare a tît în tehnolo­ gia de creştere cît şi în înţelesul u nor noţiuni. ti­ n e re t la în grăşat (grăsuni). Astfel. asigurînd astfel m a­ terialu l porcin p e n tru u n nou ciclu. creşterea se face în circuit închis. nu m ai există o diferen ţiere a tît de netă în tre categoriile : purcel sugar. 10 . C reşterea purceilor. unii p e n tru producţia de carne (îngrăşare). In ferm ele de creştere a porcilor ca şi în m ajori­ tatea gospodăriilor personale. D in aceste cauze. Astăzi. purcel înţărcat. a fost necesară tra ta re a în pa­ ginile prezentei lu crări şi a u n o r aspecte. P urcelul poate fi în ţă rca t la 56 de zile — în creşte­ rea extensivă sau la 42 de zile atunci cînd există condiţii p e n tru buna dezvoltare a purcelului. adică se cresc scroafe sau scrofiţe de la care se obţin p u r c e i. aceştia sîn t crescuţi apoi d iferen ţiat. ap aren t m ai d e p ă rtate de titlu l lu crării : noţiuni de anato­ m ie şi fiziologie.cooperatist. alţii p e n tru reproducţie. p reg ătirea scrofiţelor şi scroafelor p e n tru fătare. sub form ă de com plexe intercooperatiste. D ar vîrsta de în ţă rca re diferă de la u n sistem la altul. suferă astfel m odificări în funcţie de d estin aţia ca­ tegoriei respective. în noţiunea de purcel fiind cuprinşi nu num ai purceii sugari ci şi cei înţărcaţi.

de a le tran sfo rm a fizic şi chimic. ca substanţe nutritive. A paratul digestiv.UNELE PA RTICU LARITĂ ŢI ANATOMICE ŞI FIZIOLOGICE ALE PORCINELOR P e n tru lu crarea de faţă am considerat necesară prezentarea cîtorva p articu la rită ţi anatom ice şi fi­ ziologice specifice porcinelor şi anum e : alcătuirea şi funcţiunea ap aratu lu i digestiv. Cele m ai im portante tran sfo rm ări ale furajelo r se petrec în stom ac şi în intestine. a e ri­ sire etc. uscat sau um ed. T ransform ările n u tre ţu rilo r în stom ac sau diges­ tia stom acală. sîn t m ai ales de n a tu ră chim ică şi au loc sub acţiunea ferm enţilor sucului gastric. zgom otul ad­ m in istrării ei. Ea este in flu en ţată pozitiv de reflexele condiţionate (anim alul aude cînd se prep ară hrana. A ceasta are o m are în ­ sem nătate practică. precum şi unele noţiuni necesare pen­ tru înţelegerea cerinţelor purceilor faţă de condiţiile m ediului ex terio r : tem p eratu ră. S ecreţia sucului gastric la porc se face continuu. este obişnuit cu ora fixă de adm i­ n istrare etc. funcţiile legate de procesul de alăp tare şi de procesul de m aturizare al purceilor. Rolul tubului digestiv constă în lu area din m ediul în co n ju răto r a fu rajelo r şi apei. indi­ fere n t de regim ul de alim entaţie. astfel ca să poată trece din el în sînge. um iditate. care le îm prăştie apoi la diferi­ tele p ă rţi ale organism ului.) A dăparea în ain te de ad m in istrarea hranei m ă­ reşte secreţia stom acului. în sensul că este bine ca. 11 .

La porc. aceasta p e n tru că p e n tru golirea lui după tain u l de dim ineaţă. N atu ra n u tre ­ ţu rilo r şi m odul lor de p rep a ra re au efecte diferite asupra secreţiei gastrice. coli. streptococi. n u tre ţu ­ rile ferm en tate produc o secreţie m ai m are de suc stom acal decît n u tre ţu rile dulci. să se gă­ sească apă curentă. In mod obişnuit la porcul sănătos. S fîrşitu l elim inării are loc la 4— 5 zile după declanşarea ei. ferm enţii sucurilor digestive sîn t secre­ taţi în p arte de către bacteriile pe care tu b u l di­ gestiv al porcului le conţine în mod obişnuit (B. in testin u l purceilor este lipsit de bacterii. F ăinurile produc o secre­ ţie m ai m are de suc stom acal decît boabele cerea­ lelor sau uru ielile acestora. curată. N um ărul lor scade în cursul perioadei de alăptare. Aci. sănătos. lactobacili. In re stu l vieţii num ărul germ enilor se m enţine destul de constant. iar a ta in u ­ lui de seară după 13— 18 ore. revenind la concentraţia m axim ă în prim a zi de înţărcare. începerea elim inării n u ­ tre ţu rilo r se face abia după 11— 13 ore. De asem enea. acesta este am estecat prin m işcările p ereţilor intestinali şi bine om ogenizat cu sucul in testinal produs de către glandele in tes­ tinale din mucoasă. in d iferen t de vîrstă. bacili Proteus etc. stom acul nu este niciodată gol. proaspete. 12 . Din stom ac chim ul este trim is în mod ritm ic în intestin u l subţire.) în m om entul naşterii. Sub acţiunea sucului gastric n u tre ţu rile din sto­ mac se tran sfo rm ă în tr-u n fel de terci n u m it chim. proaspătă. n u m ăru l acestora este cel m ai m are din to ată viaţa u n u i porc norm al. cu sucul pancreatic şi cu bila sau fierea pe care o produce ficatul.la dispoziţia porcilor. La 24 ore.

La nivelul in testin u lu i su b ţire sîn t absor­ bite cele m ai m ari can tităţi de vitam ine. A cest lucru a re o im p o rtan ţă prac­ tică deosebită p e n tru organizarea jgheaburilor. digestia substanţelor n u tri­ tive este aproape com plet term inată. în toate cazurile de diaree ne­ specifică se va căuta să se elim ine din ra ţia anim a­ lelor şi m ai ales a purceilor fu rajele care conţin zaharuri. în in­ te stin u l gros suferă ferm entaţii. adă­ pătorilor. P rin m ecanism ul com plex al absorbţiei. culcuşurilor în in terio ru l boxelor. fu raje. m ai ales în h răn irea cu fu ra je uscate. se face adeseori a lte rn a tiv cu eli­ m in a rea fecalelor (defecarea). principii n u tritiv i trec din conţinutul intestinal (chil). D igestia se term in ă în in testin u l gros care. C a la m ajo ritatea anim alelor. în sînge şi lim fă. care sîn t punctul de plecare a u n o r im portante tu lb u ră ri intestinale şi a diareei. De aceea. să ru ri m i­ nerale şi apă. digestia celulozei a re loc în foarte mică m ăsură şi că sub acţiunea ferm enţilor u n o r bacterii. în rîn d u l anim alelor din boxă apar nişte tu lb u ră ri 13 . tim p de 2— 3 săptăm îni. /a h a ru rile n edigerate în in testin u l subţire. In in testin u l subţire. A ltfel. p rin peretele intestinului. pînă de curînd era socotit că descom pune celuloza şi am idonul.Aceste cunoştinţe sîn t elem entare p e n tru a putea cunoaşte şi apoi com bate îm bolnăvirile ap aratu lu i digestiv al p urceilor în special cele d in prim ele zile după fătare. C ercetările din ultim a vrem e au a ră tat însă că. precum şi cele din perioada în ţă r­ cării şi chiar după aceasta. Concom itent cu ea şi în continuarea digestiei are loc absorbţia substanţelor n u tritiv e. la porc consum ul de apă.

care adeseori se soldează cu îm bolnăvirea şi m oartea m u lto r anim ale sau cu încetinirea ritm u ­ lui d e creştere. P rim a fază a fiecărei pe­ rioade de su p t este caracterizată p rin tr-u n m asaj pu tern ic al m am elelor de către purcei. V aloarea unei scroafe în ceea ce priveşte producţia de lapte se apreciază după g reu tatea totală a purceilor la vîrsta de 21 de zile şi la înţărcare. M a­ m elele anterioare sîn t m ai dezvoltate şi m ai p ro ­ ductive decît celelalte. aşezate pe două rîn d u ri paralele pe faţa inferioară a abdom e­ nului şi a pieptului. se bat). alim entaţia. Producţia. îngrăşare. Scroafele au cea m ai ridicată producţie de lapte în lactaţia a 2-a.6 m 2. care durează în m e14 . îndeosebi cînd sp aţiul afectat pe cap de anim al este mic. n u m ăru l purceilor în ţărcaţi şi num ărul de or­ dine al lactaţiei. in te rv alu l în tre 2 supturi este de 60— 75 m inute.(îşi m uşcă şi m ănîncă urechile. coada. care produc laptele şi colostrul.6 kg. sub 0. ~ Glanda m am ară — ugerul — este form ată la scroafe din 5—8 perechi de m am ele. Cea m ai bună secreţie de lapte o dau scroafele în prim ele săptăm îni de lactaţie. p rin două canale. nu m ăru l purceilor năs­ cuţi. Fiecare m am elă conţine acinii (ciorchinii). la su p rafaţa sfîrcului sau m am elonului. se sug. Cea m ai m are producţie m edie zilnică constatată a fost de 12. Scăderea producţiei de lapte este foarte accentuată începînd cu cea de a 6-a săptăm înă a lactaţi ei. în prim ele 21 de zile de lactaţie. In condiţii norm ale. rep rezin tă 1/3 din producţia totală de lapte. dezvoltare. Laptele se adună în două re z e rv o a re — sinusurile galactofore — din care iese apoi p rin su p t sau m uls. F actorii care determ ină producţia de lapte sîn t : ereditatea. Urm ează apoi faza d e „lăsare a laptelui".

Colostrul — secreţia glandei m am are din prim ele zile — are.7 ' 18. A nticorpii colostrali sîn t substanţe care consum ate în prim ele 6 ore de viaţă ap ără purceii îm potriva agenţilor infecţioşi (bacterii şi virusuri) care p ă ­ tru n d în organism ul lor.4 5 . faţă de lapte.9 2 C olostrul a re o valoare biologică de neînlocuit p e n tru nou-născuţi.4 2 0 .die 18 secunde. este n eapărată nevoie ca m am a să fi venit în contact cu aceştia. p e n tru a nu scădea este ne­ voie de cca 35 su p tu ri la începutul lactaţiei şi 11 spre sfîrşitu l lactaţiei.8 3 6 .8 6 . S ecreţia de lapte a ugeru lu i este în tre ţin u tă p rin s u p t .0 3 . în sensul că este m ai bogat în substanţe proteice şi m ai sărac în lactoză. Această valoare constă în con­ ţin u tu l său în polivitam ine. p e n tru că acestca au m ai m u lt lapte. în decurs de 24 ore. precum şi în anticorpi.1 7 5 . Tabelul 1 C om p oziţia m ed ie a c o lo s tr u lu i şl la p te lu i de scroafă în g Componentul Colostru Lapte % S ub stan ţă S ubstanţe S ub stan ţe L actoză S ubstanţe uscată azotate grase m inerale 24 . o compoziţie chim ică d i­ ferită. P urceii sug în totdeauna acelaşi sfîrc şi le p refe ră pe cele anterioare. P e n tru ca u n colostru să conţină anticorpii specifici agenţilor infecţioşi din m ediul în care se naşte purcelul.5 13.2 0 . 15 . m ai ales pe cale digestivă în prim ele 24 ore de viaţă.

din cauza d u rerilo r pro­ vocate de dinţii p rea ascuţiţi ai purceilor.cu cel p u ţin 60 de zile în ain te de fătare. D atorită fap tu lu i că porcul are un n u m ăr redus de glande sudoripare. El a re ca scop să facă. El stabileşte în felul acesta dezvoltarea arm o­ nioasă a p ă rţilo r organism ului. leg ătu ra şi arm onizarea d in tre p ă rţile compo­ n e n te ale organism ului. iar pe de altă p a rte să sta ­ bilească şi să conducă relaţiile anim alului cu m ediul înconjurător. glandele cu secreţie internă. P urceii care nu au beneficiat de colostru supravieţuiesc în procent foarte mic. apoi scade şi dispare com plet la 72 de ore. A bsorbţia anticorpilor din colostru de către tu b u l digestiv al purceilor este m axim ă în prim ele 3 ore de viaţă. iar purceii nep ro fitîn d de ei p rin su p t se îm bolnă­ vesc în prim ele ore de viaţă şi de cele m ai m ulte ori pier. A ltfel. A paratul de arm onizare şi integrare. colostrul deci n u -i conţine. anticorpii colostrali nu se produc. sistem ul nervos şi organele de sim ţ. 16 . Scroafa este predispusă la agalaxie (lipsa secre­ ţiei de lap te sau colostru). pe de o p arte. precum şi m ăsura influenţei factorilor m ediului am biant asupra bunei funcţionări a organism ului. ca şi da­ to rită tem p e ra tu rilo r p rea ridicate din m ediul înconjurător. A cest ap arat este fo rm at din a p a ra tu l circulator cu sîngele şi lim fa. adică să fi sta t cel p u ţin 60 de zile în ain te de fă ta re în ferm a în care va avea loc fătarea. Porcii dom estici şi în special rasele am eliorate sîn t anim ale cu pielea lipsită de u n p ăr abundent. U na d in tre constantele m ediului in te rn al an i­ m alelor este tem p e ra tu ra corporală.

Dacă tem p e ra tu ra se păstrează la valori constante conform categoriei de v îrstă de m ai sus.8 D upă observaţiile noastre. iar în ju ru l datei de în ţă rca re tem p e ra tu ra va fi de 2 0°C + 2° (cu v ariaţie de 2° în plus sau în m inus). T em p eratu rile de peste 28°C în prim ul rîn d nu sîn t su p o rtate de purcei. în p rim a săptăm înă tem p e ra tu ra va fi de 26—27°C. iar în al doilea rîn d sînt neeconomice.3 38 . um iditatea relativ ă nu influenţează ritm u l de creştere al p u r­ ceilor şi calitatea acestora. în a tre ia şi a p a tra de 22—20°.4 3 9 — 3 9 . Tabelul 2 T em p eratu ra co rp o ra lă la p orc în °C P u r c e i 0 — 14 z i l e P u r c e i 15— 21 z i l e P u rc ei 4— 7 să p tăm în i T in e re t 2 — 4 luni Scroafe 3 9 . în tim p ce tem p e ra tu ra economică din boxa purceilor tre b u ie să fie de 28°C în prim ele 24 de ore . p e n tru scroafe în pe­ rioada de lactaţie tem p e ra tu ra m ediului în co n ju ră­ to r este optim ă dacă oscilează în tre 24— 18°C.m odalităţile de p ă stra re constantă a tem p eratu rii corporale sîn t m ai restrînse. în a doua de 26—25°. de la prim a zi de fă ta re şi pînă la în ţărcarea purceilor. în tru c ît încarcă p reţu l de cost fără a avea o in fluenţă pozitivă asupra creşterii şi dez­ voltării purceilor.5 39 .5 39 . faţă de alte specii de anim ale. 17 .

al X lX -lea. varie­ tate a Bazna. rasa A lbul m ijlociu. v arie­ tate a Bazna. — rase m ix te : rasa Berk. p en ­ tru obţinerea u n o r m etişi care se caracterizează p rin tr-o vigurozitate m ai m are. Rase lo ca le : rasa Stocii. ROMÂNIA Rasele de porci care se cresc în ţa ra noastră. Duroc. A ceastă rasă se distinge p rin precocitate. C ornw all. am elioratoare. A lbul m ijlociu. ritm de dezvoltare m ai intens. folosesc m ai bine fu rajele şi sîn t m ai rezistenţi la boli. Landrace. Rase im portate : rasa M arele alb (Large W hite). H am pshire.RASELE DE PORCI DIN R. porcul rom ânesc de carne. . Landrace. R asa Stocii şi rasa P alatin ă sîn t rase tardive. porcul de S trei. se îm p art la rîn d u l lor în rase : — de carne : M arele alb. — de grăsim e : rasa M angaliţa cu varietăţile ei. P ietrain. 18 .S. Rasele perfecţionate. rasa Landrace sau daneză. . Edelschw ein. rasa M angaliţă. P ie tra in etc. creată în D anem arca. Din acest mozaic de rase s-au im pus p rin produc­ ţiile şi productivităţile lor rasele : M arele alb (Y orkshire. sînt rase locale şi rase im portate.. Porcul L andrace este tip u l porcului de bacon. prolificitate şi m ai ales p rin producţia de carne. Scroafele din aceste rase sîn t încrucişate cu vieri din rase ca : Duroc. cu m are prolificitate . P ietrain etc. H am pshire. Large W hite) rasă de carne form ată în A nglia în sec. porcul de S trei etc. A lbul de B anat. Edelschvvein. rasa P alatină.

SISTEME DE CREŞTERE A PORCILOR In vederea obţinerii unei eficienţe sporite în creş­ tere a şi îngrăşarea porcilor. cu rase de carne. tre ­ buie ca porcii puşi la în g răşat să posede o serie de însuşiri valoroase : să dea u n spor zilnic cît m ai 19 . asem e­ nea sectoare treb u ie să fie specializate p rin concen­ tra re a efectivelor. consum ul mare de grăsim i la oam eni favorizează îm bolnăviri ale ap aratu lu i circulator (arteroscleroza. face ca rasele de gră­ sime. sau m ixte. putîndu-se rula în tr-u n an de producţie pe acelaşi spaţiu. treb u ie ca întreg fluxul tehnologic în aceste sectoare să fie organizat pe baze tehnico-ştiinţifice m oderne. Cornwall. în sistem ul de producţie bazat pe exploatarea porcului în circuit închis. Aceasta în prim ul rîn d p e n tru că. cu cheltuieli cît m ai mici. P referinţa insă a consum atorilor p e n tru cărn u ri fără grăsime sau cu foarte puţină grăsim e. P e n tru a obţine o ren ta b ilita te superioară. dar şi în ţa ra noastră.In sistem ul gospodăresc se m ai cresc rasele Bazna. De aceea. m ai m ulte serii de anim ale. p e n tru că în felul acesta se u ti­ lizează m ai bine spaţiul de cazare. ateromatoza). să fie înlocuite tre p ta t pe plan m ondial. încît să se obţină o cît m ai m are producţie de carne. Cele m ai bune rezu ltate în creşterea porcilor se obţin în ferm e specializate. C reşterea porcilor treb u ie astfel organizată. M angaliţa şi m etişii acestora.

să producă carne şi gră­ sim e de calitate superioară. a tît în sistem ul gospodăresc. d ar şi în cel industrial. cu u n grad avansat de m ecanizare şi o autom atizare în altă a proceselor de producţie şi unde flu x u l tehnologic este ritm ic. In ţa ra noastră. sîn t două sistem e m ai im portante de creştere a porcului : — sistem ul de tip gospodăresc. în condiţiile sectorului de pro ­ ducţie socialist. CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR IN SISTEM UL DE T IP GOSPODĂRESC In d iferen t de m ărim ea unităţilor. P rin aceasta se înţelege că ferm a îşi produce m aterialu l de rep ro ­ 20 . este acela al creşterii în circuit închis. în care sîn t realizate condiţii superioare de creştere. să dea ran d a m en t cît m ai rid icat la sacrificare.ridicat. în ele se pot îngrăşa anual cel p u ţin 30 000 capete de porci. u n a d in tre condiţiile capitale care asigură o dezvoltare şi creş­ tere corespunzătoare efectivelor de porcine. — sistem ul de creştere şi îngrăşare de tip in ­ dustrial. cu o g reu ta te m edie în viu de 95— 110 kg. care se practică în ferm e cu un efectiv m atcă de 100— 2 000 capete scroafe şi o producţie de carne anuală de 120— 2 400 tone. să consum e cît m ai pu ţin e fu ra je p e n tru 1 kg spor de g reu tate vie. A cest sistem de creştere s-a dezvoltat la noi în ultim ii zece a n i . adică în ferm ele obişnuite din în tre p rin ­ derile agricole de sta t şi în cele ale cooperativelor agricole de producţie .

21 . — în ţărcarea purceilor se face la 45— 56 zile şi la g reu tă ţi corporale corespunzătoare — 12— 16 kg . apoi. sau chiar bolnave şi în afară de aceasta dispare perioada de aclim ati­ zare. nu se pot stre c u ra anim ale cu origine sa n ita ră dubioasă. precum şi cel de creştere şi îngrăşare şi nu aduce de la ex terio r decît vierii de reproduc­ ţie. colibaciloza e tc . trim estrial. — fu ra ja re a scroafelor se face cu n u tre ţu ri com­ binate sub form ă de terci .ducţie fem ei. boala lui A ujeszky. — controlul evoluţiei creşterii şi îngrăşării por­ cilor se face p rin c în tă riri la înţărcare. tin eretu l porcin se fu raj ează în ultim a vrem e (de la apariţia fu rajelo r com binate) cu n u tre ţu ri în stare uscată . cu care e necesar să se îm prospăteze periodic. pînă la liv ra re . In aceste u n ită ţi : — procentul de fă ta re (num ărul de scroafe fă ­ tate din 100 de scroafe m ontate) este de 75— 85o/0 . de felul alim entaţiei. la trecerea tin e retu lu i porcin în categoria porcilor la îngrăşat. purceii sugari se bucură de o alim entaţie m ixtă (uscată şi um edă) . precum şi de m odul în care este organizat procesul de producţie. la porcii la în g răşat fu ra jare a cu n u tre ţu ri um ezite dă cele m ai bune rez u lta te . com patibil cu re a ­ lizarea unor indicatori zooeconomici buni. ia r populaţia locală de anim ale dispune de o perioadă de contact îndelungat cu agenţii infec­ ţioşi a o serie de boli (bruceloza. în tre aceştia şi anim ale se stab i­ leşte o sta re de echilibru paşnic. C reşterea porcilor în u n ită ţile de tip gospodăresc depinde de felul cum este asigurată adăpostirea. P rin aceasta anim alele sîn t scutite de şocurile pro ­ duse de către tran sp o rt.) .

păşu n atu l acestuia. 22 . — a v an taju l acestui sistem . d a r şi în g rajd u rile de tineret. nu se poate asigura un clim at corespunză­ to r cerinţelor fiecărei categorii de anim ale. creşte procentul de fătări faţă de m onte. In aceste u n i­ tă ţi ele iau de cele m ai m ulte ori u n caracter de d u rată şi afectează u n n u m ăr m are de anim ale. săru ri m inerale. necroza urechilor. d atorită deficienţelor de construcţie. colibacteriozele şi paratifoza. din acest punct de vedere. p re­ cum şi a tin e retu lu i şi chiar m enţinerea lor în anotim purile calde în tab ere cu păstor electric . dato­ rită supunerii anim alelor la acţiunea razelor solare.— în sistem ul gospodăresc e posibilă m işcarca efectivului de reproducţie. In acelaşi sistem de creştere. In asem enea u n ită ţi este m ai frecventă pneum onia enzootică şi necroza auriculară. dizenteria anaerobă. — în sistem ul gospodăresc este posibilă adm i­ n istrare a de fu raje fibroase şi suculente. deoarece în anotim ­ purile reci în m atern ităţi. rah itism u l tin e retu lu i porcin nu este întîln it. constă în aceea că stim ulîndu-se funcţiunile de reproducţie. sau cazurile sîn t sporadice şi ele privesc m ai ales p u r­ ceii obţinuţi iarn a . pică. — bolile care se întîlnesc în mod cu ren t sînt : leptospiroza. lipsei term oizolării. boala lui A ujeszki. P rin p ăşu n at reproducătorii beneficiază de vitam ine. lipsei d e etanşeitate. verzi sau conservate. T ineretul porcin nu suferă de caudofagie. fără a prejudicia instalaţiile adăpostu­ rilo r şi în special sistem ul de evacuare a bălega­ ru lu i şi apelor de spălare . m acro şi m icroelem ente. precum şi lipsei u nui sistem de încălzire şi ventilaţie.

C A R AC TERISTICILE CR E ŞT ER II PORCILOR IN G O SPO DĂRIA PER SO N A LĂ In gospodăria personală ţărănească porcii sînt crescuţi în două direcţii : u n num ăr de 1—3 porci p e n tru nevoile fam iliei. anim alele d estinate vînzării sîn t fie purcei p e n tru creştere şi îngrăşare. In gospodăria personală sîn t valorificate toate restu rile m enajere şi cele provenite din grădina de legum e a casei. de la o scroafă se obţin cel m ult I 1 / 2 fătări pe an sau 10— 12 purcei. ele sîn t m ontate la sfîrşitu l toam nei. d ar ren tab il şi practica lui are caracter sezonier. . astfel că. In acest sistem de creştere se folosesc toate rasele şi în special rasele locale. iar creşterea şi îngrăşarea purceilor se face în anotim purile călduroase ale anului. în sensul că scroafele sîn t ţin u te peste iarnă . (care vor fi conservaţi prin sărare şi afum are) şi u n n u m ăr m ai m are sau m ai m ic de porci p e n tru v în z a r e .Consecinţa caracteristicilor de m ai sus se m ani­ festă p rin tr-u n procent m ai ridicat de p ierderi (pe­ ste 20% de la fătare şi pînă la livrare) lungirea perioadei de producţie peste 210 zile şi cu o efici­ enţă economică m ai redusă a sectorului. Ciclul de producţie al cărnii de porc se încheie la începutul iernii. p e n tru a făta prim ăvara. fie anim ale la g reu tăţi corporale de 100— 200 kg. Este un sistem extensiv. p e n tru carne sau carne şi grăsim e.

C A R A C T E R IST IC IL E C R E ŞT ER II PORCILO R IN SIST EM U L DE T IP IN D U S T R IA L In sistem ul in d u strial creşterea porcilor în toate fazele de producţie se bazează pe anum ite elem ente : folosirea u n o r construcţii m oderne (m ecanizate şi autom atizate parţial). A vantajele acestui sistem faţă de cel gospodărese m ai constau şi în reducerea cu 55% a personalului 24 . N u este posibilă nici plim barea anim alelor. fibroase sau suculente. a unei în ţărcări precoce a purceilor (la 25 de zile). singurul sistem de lu ­ cru adm is este acela al circuitului închis. care însă p e n tru a avea eficienţă treb u ie folosite în lim itele de valabilitate a granulelor de lucernă şi a antibioticelor. C în tărirea anim alelor se face la înţărcare. dejecţiilor şi a ape­ lor de spălare. In com plexele industriale. realizarea unui m icrocli­ m at corespunzător fiecărei categorii de anim ale. nici chiar a reproducătorilor. Cu toate acestea. nici ad m in istrarea de fu ra je verzi. procentul de scroafe făta te faţă de num ă­ ru l de scroafe m ontate oscilează în tre 30— 50% în lunile de vară şi 50— 75% în lunile anotim purilor reci. p rin term ocentrale pro p rii şi sistem e de ventilaţie care pot funcţiona au to m at sau la m înă. N ecesarul de vitam ine şi m icroelem ente se asigură p rin nişte fu ra je speciale (zoofort). în aceste u n ită ţi este de asem enea m ai bine asigurată evacuarea bălegarului. pe folosirea n u tre ţu rilo r com­ bin ate în exclusivitate. la tre ­ cerea tin e retu lu i în categoria porcilor graşi şi la livrare.

p o triv it acţiunii de intensificare a pro­ ducţiei. — îm b u n ă tă ţire a fu ra jării p rin ex tinderea pro­ ducţiei de fu ra je com binate. testa re şi încrucişări in d u striale în ­ tre d iferite rase de porci.ce deserveşte u n ita te a şi cu 55% a nu m ăru lu i de ore p e n tru producerea a 1 000 kg carne. în p rincipal pe u rm ăto arele acţiuni de bază : — Selecţie. S porirea producţiei de carne de porc trebuie axată. — S cu rtarea perioadei de alăp tare a purceilor în scopul folosirii m ai intense a efectivului de prăsilă. — A sigurarea u n u i m icroclim at corespunzător în adăposturi. precum şl în creşterea p roductivităţii m uncii cu 24%. .

p reg ătirea scroafelor p e n tru m ontă constituie una d in tre condiţiile de bază. In acest scop. în m om entul introducerii lor la m ontă. iar ritm u l de dezvoltare al p u r­ ceilor în perioada de sugar va fi m ai rapid. începînd de la vîrsta de sugar . tin e retu l porcin de reproducţie. viabili. pe lîngă m ărirea fecundităţii şi prolificităţii se va realiza la scroafele-m am e şi o capacitate de producţie colostrală şi de lactaţie m are.PR E G Ă T IR E A SCROAFELOR ŞI SCROFIŢELOR PENTRU MONTA In vederea obţinerii de purcei care să prezinte la făta re o dezvoltare corporală corespunzătoare. 26 . Din acest punct de vedere prim a condiţie este ca scrofiţele să fie m ontate num ai la g reu tatea de peste 115 kg deci la vîrsta de 8— 9 luni. să fie viguroşi. P rin p reg ătirea corespun­ zătoare a scroafelor şi scrofiţelor. cu o capacitate stom acală m are. treb u ie h ră n it corespunzător cerinţelor biologice. în vederea form ării u nor reflexe condiţionate săn ă­ toase. p e n tru a-şi dezvolta ca­ pacitatea de creştere. iar a doua condiţie — să fi tre c u t de cel puţin două ori p rin ciclul de călduri (însoţit de ovulaţie). în mod continuu. şl în special tin e retu l fem ei. tin e retu l de prăsilă treb u ie cres­ cut în condiţii de m işcare şi tra ta t cu blîndeţe. deci m ai economic.

. A stfel scroafele su b n u trite sau h răn ite u n ilateral slăbesc în tim pul lactaţiei cu peste 25<>/0 din g reu tatea cor­ porală iar p e n tru refacere au nevoie de can tităţi m ari de fu raje şi in tră în călduri cu o în tîrziere apreciabilă.P reg ătirea scroafelor p e n tru m ontă trebuie făcută incepind încă din tim pul lactaţiei anterioare.

vitam inele şi săru rile m inerale au im portanţă deosebită.8 5 .9 In vederea obţinerii unei asem enea producţii de lapte. C urba lactaţiei treb u ie su sţin u tă de o fu rajare calitativ şi can titativ adecvată. scroafele şi scrofiţele treb u ie să beneficieze de o schemă^ de fu ra ja re asem ănătoare cu cea p rezentată în pagina alătu rată.6 4 .5 5 . în cazul u n u i fu raj care conţine 16% p ro te ­ ină şi cca 2 000 calorii la 1 kg de fu ra j com binat.9 5 .8 5 .8 5 . 28 . în care cantitatea de substanţe proteice.PR EG A T IR EA SCROAFELOR Ş I SCROFIŢELOR PENTRU FĂTARE F u ra ja re a corespunzătoare a scroafelor în lactaţie influenţează direct v italitatea şi dezvoltarea purcei­ lor nou-născuţi.5 3 .9 5 . Tabelul 3 Curba la c ta ţie i la scroafe Colos­ tru Săptămînil e I II III IV v VI VII VIII C a n tita ­ tea 2 .

3. fap t care a r pune în pericol starea u gerului scroafei. în asem enea cazuri u gerul scroafei se inflam ează. care de cele m ai m ulte ori se term in ă pe de o p arte cu m oartea purceilor. iar pe de altă p a rte cu com prom iterea p arţială sau totală a ap aratu lu i m am ar. aceasta p e n tru ca să nu aibă loc o producţie de colostru care să în treacă capacitatea de su p t şi consum a purceilor. Desigur că prezen tarea am ăn u n ţită a pregătirii scroafelor p rin h răn ire în v ederea fă tă rii a r fi de prisos în cazul asigurării de fu ra je com binate.5 3 .5 5 .5 In medie pe zi în perioada de lactaţie. Cum însă cea m ai m are p arte a scroafelor se bucură de 29 . In leg ătu ră cu aceasta e necesar de p re ­ cizat că scroafele şi scrofiţele treb u ie să beneficieze de o fu ra ja re m ai redusă în zilele 7— 1 dinaintea fătării.7 kg furaj comb. pe cap N u constituie nici o greşeală fu ra jare a la discre­ ţie a scroafelor în lactaţie.5 3 .5 2 . se produce o m a­ m ită.F raz a de a lă p t a r e în z il e F u r a j e în kg p e zi 2 -4 5— 7 8—9 10— 30 3 1 — 33 3 4 — 40 4 1 — 45 apa 1.0 3 . care nu poate fi m uls pe cale m anuală sau m ecanică.0 2 . însă num ai după 5—-7 zile de la fă ta re şi pînă la circa 8 zile în ain te de înţărcare.

5 9 750 650 3 .l. S w in e N .2 2 17 11 14. U . Tabelul 4 N ecesaru l de p r in cip ii n u tr itiv i pentru sc ro a fe le g e sta n te pe ca p de a n im a l ţ i z i (după N u tr. d ar în special album inele. treb u ie făcute cîteva precizări.4 3 .5 G r e u ta te c o rp o ra lă Spor m ediu zilnic C o nsum p ro b ab il de h ran ă ( n u tre ţ uscat) P ro te in ă brută T o ta l su b s ta n ţe dig estib ile C a lc iu F o sfo r C lorură de sodiu C aroten V itam in a A V itam ina D T ia m in ă R iboflavină N iacină A. la igiena adăposturilor.3 27. la m işcarea zilnică şi ferire a de lovituri şi la alte ca­ uze care a r p u tea provoca avortul.o n u triţie caracteristică fiecărei ferm e în p a rte în funcţie de fu rajele existente. la igiena corporală. mg mg mg mg mg 30 . G rija p e n tru scroafele gestante se referă la h ră nire.7 19.86 15 10 12. v ita­ m inele şi săru rile m inerale. P ractica a dovedit că scroafele gestante h răn ite şi în g rijite raţional dau purcei m ai dezvol­ taţi şi m ai viguroşi decît scroafele care nu au p ri­ m it acest tratam en t.0 412 2 .8 5 .9 3 2 .2 4 .5 16.5 399 1.8 8 . H rana scroafelor gestante treb u ie să cuprindă toţi principii n u tritiv i. 1192/1964) Scroafe gestante S p cc i lic ă re U/M tinrr e 136 450 2 .5 8 250 550 2 .5 adulte 227 320 3 .R . Of.2 3 .I.C . p a n t o t e n i c V i t a m i n a B ls kg g kg g kg g g g mg U .2 9 .

5 kg pe zi şi 30—40 g de cretă fu ra je ră p e n tru fiecare scroafă gestantă. după făta re apare anem ia. scade producţia de lapte. a tît la scroafă cît şi la purcei. necesarul de h ran ă pentru scroafele gestante sc prezintă în felul u rm ă to r : Tabelul 5 S croafe g e sta n te — n ecesa r p în ă la 3 a n i Greutatea corporală.2 2-4 U . [ieste 3 a n i Dacă în h ra n a scroafei gestante nu există săruri m inerale sau album ină în can tităţi suficiente. lipsind din h ran a scroafelor gestante provoacă tu lb u ră ri în dezvoltarea şi creşterea purceilor.1 — 4 .N. In tim pul iernii nevoia de săruri m inerale se com pletează p rin adm in istrarea de fîn sau făină de lucernă pînă la 1.4 2 . precum şi din ad m in istrarea de masă Verde la grajd.E xprim at în U.2 4 . a tît în p eri­ 31 .8 — 3 .9 2 .6 2.N . Un a lt factor indispensabil p e n tru h răn irea raţio­ nală a scroafelor gestante sîn t vitam inele. In tim pul verii necesarul de să ru ri m inerale se com pletează din păşunea de lucernă. deşi necesare în c a n tită ţi foarte mici. atunci necesarul de album ină şi să ru ri p e n tru fetuşi se com pletează pe seam a organism ului scroafei m am e (muşchi.4 I . . In asem enea condiţii. trifoi sau alte legum inoase.2 — 4 . schelet) care slăbeşte foarte m ult. iar purceii m or p rin inaniţie şi com plicaţiile ei. scroafa pierde pofta de m încare.6 — 4 3 . în kg 120— 200 140— 280 vîrsta gestaliei în luni 1. V itam i­ nele.

cu aju to ru l gurilor de ventilaţie sau a v en tilato are­ lor. F u rajele care in tră în alcătuirea raţiilo r scroafe­ lor gestante trebuie să nu fie stricate. în perioada de sugar. asigurarea săru rilo r m ine­ rale şi a vitam inelor nu se poate realiza p rin ad­ m in istrarea de fu ra je fibroase sau suculente în form a lor naturală. Acestea se asigură p rin aşa-zisele sortim ente de fu ra je prem ix vitam ino-m ineral (P.). scroafele treb u ie adăpostite în grajduri igienice. cît şi după fătare. A coperirea necesarului de vitam ine se face în tim pul v erii p rin consum area n u tre ţu rilo r verzi. deoarece asem enea n u tre ­ ţu ri rep rezin tă cauzele cele m ai frecvente care de­ term ină av orturile la scroafe. cu a ju to ru l ferestrelor. sau m ăcinate. în anum ite proporţii p e n tru fie­ care categorie de anim ale. ca atare. fecunditatea. dar nu şi a uşilor. prea reci sau îngheţate. asigurîndu-li-se curăţenia corporală. p ro te­ jare a de d iferite lovituri. A sigurarea unor condiţii de m icroclim at favorabil porcilor din sectorul de m ontă şi gestaţie. m ucegăite. M icroclim atul în adăposturile de gestaţie trebuie reg lat în funcţie de condiţiile atm osferice exterioare.M.V. In afară de h răn irea corespunzătoare în tim pul gestaţiei. constituie un a lt factor im p o rtan t de care depind rezultatele obţinute : m onta. starea de săn ătate etc. prolificitatea.oada em bi'ionară. iar iarn a p rin h răn irea scroafelor gestante cu fîn vitam inos şi morcovi. 32 . precum şi un m icroclim at corespunzător. iar lucerna sub form ă de granule. zoofort. In sistem ul industrial. In toate perioadele anului se vor evita excesul de u m i­ ditate şi curenţii de aer.

.

.

.

.

.

.

.

Furajarea suplimen­ t ar a d i n a u t o m a t e metalice ( Furajarea s u p l i m e n ­ t a r ă a p u r c e i l o r se p o a t e face şi pe j os .

SHj mg/litru co2 aer Viteza curen­ ţilor de aer m/sec. ceea ce este echivalent cu reducerea poftei de m îneâre. reiat. se ling. °C Umld. 0 2 o / o . nu se va perm ite ca tem p e ra tu ra halelor şi com partim ente­ lor să crească peste 18°C. De aceea cu răţenia adăposturilor treb u ie executată de două ori pe zi cu a ju to ru l razurilor . iar la grupele de scroafe în m ontă şi în p rim ele 10 zile după m ontă. rod pereţii.01 SUb 3 / 0 0 0 0 . îm preună cu cele din u rin ă şi fecale. ferm entează.0 2 18— 21 7 0 — 75 0.2 — 0.4 Pe tim pul căldurilor excesive se va asigura o ventilaţie m axim ă. In ceea ce priveşte cu răţen ia adăposturilor. p e rv e rtire a gu stului anim alelor. Scroafele în loc să m ănînce raţia. ajunge pînă la 5—20% . a tît în com­ p artim en t cît şi în padocuri şi aleile de circulaţie. cît şi asupra preg ătirii p e n tru lactaţie. fe­ nom ene care influenţează negativ a tît asupra dez­ voltării purceilor. V i e r i şi sc ro afe a d u l t e V i e r u ş i şi scrofite 15. % NH. adică de 250— 1 000 ori m ai m ult. în condiţiile de clim ă din ţa ra noastră. beau urină. în sensul că procentul de scroafe care fată scade sub 50»/0 din n u m ăru l scroafelor m on­ tate. altfel substanţele organice din fu rajele îm prăştiate. altfel este com prom isă fecunditatea. iar am oniacul creşte peste 0 . ea treb u ie p ă stra tă în m od perm anent.Tabelul 6 F a cto rii de m ic r o c lim a t în a d ă p o stu rile pentru reproducători Categoria Temp. m ai ales în perioada 15 iunie — 15 septem brie.l 8 7 0 — 75 0 .

în anum ite condiţii. după ce roua s-a evaporat. Ea treb u ie să fie făcută în grupuri mici. uneori foarte grave. M işcarea scroafelor în sistem ul gospodăresc e bine să se facă în toate fazele de gestaţie. care are ca u rm are producerea de condens şi d eterio ra­ rea tavan u lu i adăpostului.şi a m ăturilor. pe grupe de gestaţie (scroafe care au fost m ontate în aceeaşi zi sau la distanţă de m axim um 8 zile şi care fată la date apropiate. deoarece din acestea ele pot lua pe corp o serie de m icrobi care. pe lîngă fap tu l că se face o eco­ nom ie m are de fu ra je concentrate (ceea ce face să scadă foarte m u lt p reţu l de cost al purcelului la înţărcare). m ai ales atunci cînd term oizolarea lui nu este bine făcută. In condiţiile unei păşuni bune şi cu un orar de m işcare sisterrlatic. m icroelem entele din păm înt. A ltfel vor avea loc îm bolnăviri ale ap aratu lu i digestiv. cu excepţia zilelor prea calde sau prea friguroase. M işcarea fem elelor gestante se va face pe lucernierele sau tere n u rile din ju ru l ferm ei cultivate cu alte legum inoase 30% în am estec cu perene 70«/o sau cu topinam buri. în toate anotim purile. Scoaterea lor din grajd se va face însă num ai după consum ul tain u lu i de dim i­ neaţă. Nu se va face uz de exces de apă întru c ît se creează o um iditate în aer p rea m are. iar p e n tru scroafele şi scrofiţele în gestaţie avansată vor fi evitate băl­ ţile. pot fi dăunători purcelului sugar. platform ele de bălegar. anim alele beneficiază de soare. îng rijito rii se fam ilia­ 34 . vitam ine. gropile. A nim alele nu vor fi fo rţate să m eargă p rea repede. iar în zonele de defecare se va folosi jetu l de apă.

D ezinfecţia şi dezinsecţia corporală se poate face cu u rm ă to ru l am estec : sodă caustică 0. lucrează m ai uşor.5— l»/o plus Entom oxan 5%o. pe cap de scroafă. înainte de a fi tra n sp o rta te la m aternităţi. se va executa dezinfecţia şi d ep ara­ zitarea lor corporală. în a in te ca scroafele gestante să fie tran sp o rtate la m atern ităţi. . iar iarna cu 6—4 ore. De asem enea creşte cu 1— 3 capete num ărul de purcei care se obţine la înţărcare. Soluţiile se vor face în apă încălzită la tem p e ra tu ra de 22— 25°C. A ceastă operaţi­ une se va executa în tim pul verii cu 1— 2 ore. al fiecă­ rui anim al în parte. sau form ol 1— 2% plus Entom oxan 5%o.rizează m ai bine cu caracterul anim alelor. în tru c ît se reduce volum ul lu crărilo r de curăţenie şi tra n sp o rt al bălegarului. p rin spălare.

lăm pi de încălzit etc. iar lan ţu l infecţios răm în e continuu în tre două gene­ raţii de purcei care se obţin în acelaşi adăpost. cu aceleaşi de­ zinfectante. g uri de ventilaţie. este necesar ca aceste preg ătiri să se execute într-o perioadă de 3— 4 zile. sîn t dezinfectate cu u n dezinfectant uzual. de la o populare la alta. Se 36 . lucrările de dezinfecţie sîn t comprom ise.FĂTAREA F ă tare a scroafelor. In tim pul acestui repaus adăposturile. dezinfectate şi încălzite. M aternităţile treb u ie pregătite. A st­ fel. sau scroafe negestante. în con­ cen traţiile obişnuite. Este necesar de precizat că nu se vor reţin e în m ate rn ită ţi purcei debili (hipotrepsici). com partim entate. u rm ate de zvîntarea şi v ăru irea adă­ postului. după evacuarea anim alelor. în scopul reducerii la m inim um posibil a îm bolnăvirilor şi m ortalităţilo r purceilor sugari. inclusiv a celor de pe geam uri. a re loc în m atern ităţi. D in acest punct de vedere. în acelaşi com partim ent sau m ate r­ n ita te să existe repausul biologic. curăţate. după care se execută dezinfecţia propriu-zisă. In aceeaşi perioadă se execută c u răţirea m ecanică p rin răzu irea şi în d ep ărtarea tu tu ro r m urdăriilor. a tît în sistem ul in d u strial cît şi în cel gospodăresc. astfel ca în tre două fă ­ tări com plete..

se face toa­ leta ugerului şi dezinfecţia lui cu soluţii slabe de perm anganat de potasiu sau cloram ină. lipsa sau reducerea efortului de fătare. ia r 50% fu raj com binat sau am estec de făin u ri de cereale. fie de tu ­ buri p rin care să circule apa caldă). In adăposturi. 37 . scăderea substanţială a producţiei de colostru şi lapte. şi m ai m ult.asigură. In ziua care precede fătarea se face controlul uge­ ru lu i şi în funcţie de preg ătirea lui p e n tru lactaţie se ho tărăşte asupra regim ului de furajare. reşouri electrice sau p rin încălzirea duşum elei afec­ tată purceilor. în asem enea cazuri. p rin soluţii de construcţie (m ontarea în grosim ea ei fie de rezistenţe electrice. în ain te de fătare. F u ra ja rea scroafelor va fi alcătuită din fu ra je laxative (tărîţe de grîu şi şrot) 50% din am estec. T em peraturile m ai m ari provoacă la scroafe şoc caloric m anifestat p rin reducerea pof­ tei de m încare. d a r şi p e n tru a realiza o tem p era­ tu ră corespunzătoare p e n tru purcei în prim ele ore de viaţă şi în continuare. La n aştere acesta este de 28°C şi se va realiza cu a ju to ru l becurilor cu raze infraroşii. p e n tru toată perioada de alăptare. Scroafele se introduc în boxele de fă ta re cu 1— 3 zile sau. în ziua fătării şi în prim ele 8— 10 zile după aceasta treb u ie asigurată o tem ­ p e ra tu ră de 24°C. infectarea purceilor nou născuţi cu absolut toate bolile care au afectat genbraţia de purcei care s-au o b ţin u t an terio r pe acelaşi loc. încălzirea adăposturilor treb u ie să se facă cu un dublu scop : uscarea p ereţilor ca u rm are a dezinfecţiei şi văruirii. N ecesarul de căldură p e n tru purcei este m ai m are. In aceeaşi zi. dacă este posibil. după exam inarea anim alului.

în ra p o rt cu capacitatea lor de alăptare. bineînţeles dacă şi căldura culcuşului purceilor n u scade sub 24°C. In le­ g ă tu ră cu aceasta s-a observat că treb u ie p referată ridicarea rum eguşului după 8— 10 zile. Cînd purceii prim esc fu ra je suplim en­ ta re concentrate pe jos. P urceii fă ta ţi se vor în re g istra după 24 de ore. în reg istrîn d u -se num ai purceii care au răm as în v iaţă în această perioadă de tim p. ca urm are. indiferent de anotim p. la o distanţă de 1 m etru de la p erete şi se va m enţine tim p de 10— 15 zile de la făta re pe tim p u l verii şi 15— 20 de zile pe tim pul iernii. fa p t care produce m ulte îm bolnăviri d in p a rte a a p a ra tu lu i digestiv. în vederea izolării purcei­ lor faţă de pardoseala de beton şi în lă tu ra re a îm ­ bolnăvirilor şi pierderilor. D upă fătare. se vor pune pe toată su­ p rafa ţa uscată a boxei. P e n tru reducerea la m axim um a p ierderilor de purcei în prim ele 24 ore. se risipesc m ulte fu ra je pe d e o parte. iar pe de altă p a rte sîn t consum ate am estecate cu rum eguş. R um eguşul sau paiele. cît şi cei care au m u rit în p rl38 . P urceii care au fost născuţi m orţi. a tît pe tim pul zilei cît şi pe tim pul nopţii.F ătările se vor desfăşura sub strictă supraveghere de către lu crătorii specializaţi. se va efectua red istrib u i­ rea purceilor pe scroafe. se am estecă fu rajele cu r u m e g u ş u l. se va executa la fiecare purcel tăierea sau ru p erea om bilicului la 8— 10 cm. de la abdom en şi pensularea acestuia cu u n am estec în p ărţi egale de tin c tu ră de iod şi glicerină. nu m ăru l de sfîrcuri în producţie şi sta re a lor de întreţin ere.

P e n tru a se evidenţia însuşirile scroafelor din m atca de selecţie. la o rubrică separată.m ele ore după făta re se socotesc neviabili şi nu se înregistrează. deoarece ei nu interesează din punct de şe d ere economic. se vor în reg istra toţi purceii năs­ cuţi. . inclusiv cei m orţi şi neviabili.

creşte num ă­ ru l îm bolnăvirilor şi pierderilor de purcei.HRĂNIREA ŞI ÎN G R IJ IR E A SCROAFELOR CARE ALĂPTEAZĂ H răn irea scroafelor cu purcei se dirijează în aşa fel încît greu tatea lor corporală să nu scadă în pe­ rioada de alăp tare şi să asigure o producţie bună de lapte. In cazul asigurării cu fu ra je com binate (1 kg fu ­ raj = 2750 Kcal. 20—25 g sare pe cap de anim al şi 30— 35 g caroten la 100 kg g reu ta te corporală. N um ărul de purcei în ţărcaţi de la o scroafă scade. m etabolizabile) în vederea asigu­ ră rii unei alim entaţii raţionale a scroafelor în peri40 . v îrsta scroafelor şi în ra p o rt cu n u m ăru l p u r­ ceilor şi se exprim ă în u n ită ţi nu tritiv e. N ecesarul de h ran ă p e n tru scroafele cu purcei poate fi apreciat şi în funcţie de g reu ta te a corpo­ rală. cel p u ţin 6 g calciu. N easigurarea unei alim entaţii echilibrate a scroafe­ lor pe p arcursul perioadei de alăp tare are un efect d ău n ăto r asupra dezvoltării purceilor. iar capa­ citatea de reproducţie a scroafelor după înţărcarea lor scade de asem enea. La o u n ita te n u tritiv ă treb u ie să se asigure : 100 g album ină digestibilă. De aceea necesarul de fu ra je la scroafele în lactaţie creşte progresiv începînd din m om entul fătării şi pînă în m om entul începerii înţărcărilor. 4 g fos­ for.

N . S tim ularea secreţiei lactate 41 .7 3 .5 5 .5 4 .6 5 .0 5 . 18).1 6 .8 oada de alăptare.7 5 .5 .8 5 .4 5 . I a Il-a a 111-a a IV -a 2 .5 6 .8 7 . 1 5 .4 4 .7 4 . pentru sc r o a fe le în la c ta fie Scroafe pînă la 3 ani Numărul 8 5 .6 5 .8 6. la in terv ale egale de tim p (ora 6. executîndu-se ad ăp atu l după fiecare tain. F u ra ju l com binat se dă în diluţie de 1 kg fu raj la 2— 2.5 10 6 .2 Scroafe peste 3 ani purceii or 7 8 9 10 îl 4 .5 6 . se vor aplica u rm ăto arele norm e de fu ra ja re : Perioada de alăptare Consumul mediu de furaje com binate în kg..8 6 .8 6 . S ă p tă m în a .2 6 .1 5 .6 6 .7 5 .0 7 .4 5 . în cazul în care în ţărcarea are loc la 25 de zile şi nu se ţine cont de nu m ăru l purcei­ lor. . 2 9 5 .2 5 . Scroafele care nu au lapte (agalactice) sau cele care au can tităţi reduse de lap te şi colostru.2 6 .1 6 . în cazul în care nu sîn t instalate adăpă­ tori autom ate în boxe.9 li 6 .5 5 .7 5 . vor fi stim ulate în acest scop. 12.3 6 .7 6 .3 6 .7 In perioada de alăp tare scroafele se hrănesc de trei ori pe zi.5 litri apă.9 6..0 6.Tabelul 7 N ecesa ru l I Greutatea corporală 7 1 20— 140 141— 160 • 161 — 180 181— 2 00 2 0 1 — 2 20 51.8 de U .5 6 .4 5 .7 6.8 5 . 5 .3 4 .

se va face p rin ad m in istrarea de n u tre ţu ri verzi. ca la m asajul d u rerilo r m usculare. N um ai astfel se va p u tea aprecia la tim p instalarea hipo sau agalaxiilor (reducerea sau în tre ru p e re a se­ creţiei de lapte). Scroafele cu scurgeri (m etrite) se vor tra ta cu m edicaţie generală (sulfam ide şi antibiotice). R ezultate bune dau şi com presele calde sau folosirea horm onilor an tehipofizari. de aceeaşi v îrstă de fătare. A dm inistra­ rea antibioticelor va fi asociată şi cu p rep arate care să favorizeze involuţia u terin ă şi evacuarea loşiilor sau a puroiului. . iar local p rin introducerea in tra u te rin ă a buj iilor de n itrofuran. tă rîţe de grîu. a m am itelor (inflam area ugerului) şi deci com prom iterea creşterii şi dezvoltării p u r­ ceilor. Entozon. In cazul în care nu sîn t obţinute rezu l­ tate rap id e se vor folosi scroafele doici. E dem ul m am ar consecutiv hiperproducţiei de lapte se va com bate p rin reducerea fu ra jelo r şi adm inis­ tra re a de fu ra je laxative : şrot de in. suculente şi p rin m asaje ale glandei m am are execu­ ta te cu m îna unsă sau cu vib rato are electrice. In to t tim pul perioadei de a lă p tare vor fi exam i­ nate cel p u ţin odată pe zi de către personalul cali­ ficat dezvoltarea purceilor şi starea glandei m am are. etc. crysom etrină sau p rin in tro ­ ducerea de com prim ate de antibiotice.

A stăzi însă. p rin studierea fiziolo43 . astfel că în două luni îşi m ăreşte g reu tatea de 15—20 o r i . In aceste zile organism ul purcei­ lor treb u ie să se adapteze la trecerea bruscă de la condiţiile vieţii in tra u te rin e la viaţa e x trau terin ă. Porci­ nele au glandele sudoripare în n u m ăr mic. din care cauză treb u ie să facă faţă unor condiţii de h ran ă şi de m ediu înco n ju răto r noi şi diferite. la 20° în m om entul înţărcării. tem ­ p eratu ră. D upă n aştere purcelul îşi continuă dezvoltarea în tr-u n ritm rapid. puţine. p ă r rar. slab dezvoltat. purcelul respiră ae­ ru l cel m ai de jos şi de obicei cel m ai viciat. um iditate. de aceea adăposturile treb u ie să fie corespunzătoare.( HRĂNIREA ŞI ÎN G R IJ IR E A PURCEILOR SUGARI Prim ele zile după fă ta re constituie p en tru purcei perioada cea m ai critică p e n tru viitoarea lor creş­ tere şi dezvoltare. Din prim a zi de viaţă şi pînă la în ţărcare tem p e ra tu ra în culcuşul purceilor trebuie să aibă valori descrescînde de la 28° în ziua fătării. In m ate rn ită ţi m icroclim atul se asigură p rin buna funcţionare a sistem ului de încălzire şi ventilaţie şi p rin reg larea acestora în funcţie de tem p eratu ra m ediului exterior. gaze nocive etc. P ă rerile igieniştilor au fost d iferite din acest pu n ct de vedere în de­ cursul tim pului. P rin specificul său biologic.

giei m ecanism ului de term oreglare. r ^ P e lingă tem p eratu ră. u m id itatea relativ ă trebuie sa fie cuprinsă în tre 65— 70%. m ă­ rturii şi fu rtu n u lu i cu apă. instalaţiei de ventilaţie şi a grilajelor. P e n tru aceasta se vor p ă stra toate uşile de acces la m ate rn ită ţi în p erm anenţă închise. lim ita superioară a am oniacului fără nocivitate asupra organism ului este de 1 mg la 1 litru de aer. se ev ită îm bolnăvirile şi astfel cheltuielile neproductive. cu aju to ru l razului.necesarul fle t em p e ra tu ră jţe n tr u purcei esîe dg_ aproxirnafcL 21°CL. u şi­ lor. în tim pul şi Idupă fu ra ja re a scroafelor. fără repercusiuni negative asupra stă rii ei de să­ n ă ta te şi a producţiei de lapte. o cheltuială productivă. ^ . De foarte m are im p o rtan ţă este lipsa curenţilor de aer. A ceasta este tem pe­ ra tu ra care devine. aceasta se va cu­ ră ţa cu rum eguş şi apoi se va şterge locul cu un sac în m u iat în soluţie dezinfectantă.. sau este. la 10— 12o/o. iar ritm u l dp dezvoltare la purcei îşi păstrează proporţia sa no r­ mală.Aceasta este tem p e ra tu ra cart* . S paţiul de alăp tare nu jse va spăla cu apă . P e n tru m enţinerea unor condiţii optim e de zooigienă în m ate rn ită ţi este necesar să se execute cuirăţenia interio ară de tre i ori pe zi. In cazul în care lîn boxă ap are diareea la purcei. iar de . au fost elim inate toate p ărerile care situ au necesarul de tem p eratu ră p e n tru purceii sugari în tre 10— 15°C. asigură confoxtui p e n tru purcelul sugar.P eriodic se va executa curăţenia geam urilor. este tem ­ p e ra tu ra superioară suportabilă de către scroafă. S-a s ta bilit că . deoarece pe lingă reducerea pierd erilo r la purcei de la 30— -35%. In ceea ce priveşte gazele nocive. cu răţenia în această zonă se va efectua num ai cu razu l şi m ătura.

a z o ­ ta te L a c to z ă S u b s t. în special pe tavan.1 8 1 .6 5 .3 5 .7 5 . A ceasta p e n tru că p rin geam urile curate cantitatea de lum ină care p ă tru n d e în adăpost este m ai m are. iar agenţii infecţioşi sîn t distru şi în cea m ai m are parte. p e n tru a m ări \ capacitatea varu lu i de a distruge m icrobii şi viru I şurile. m e d ie p e zi S u b s t .8 5 .3 5 . g r a s e S u b s t.4 1. creind o bună dispoziţie anim alelor care se odihnesc m ai bine.8 3 .9 5 .4 18. se păstrează cu răţenia culcuşului.1 9 .7 19.7 6.5 6 .4 6 .5 3 .9 6 . boxe etc.6 0 .4 1.1 0 .9 5 .6 0 .6 18.7 5 .0 5 .1 18.8 5 .2 5 .0 7 .2 4 .3 5 . a m urdăriei şi dezinfecţia lor.5 6 .6 0 .8 5 .9 5 .5 5 .7 7 .0 7 .0 5 .1 45 . Tabelul 8 V a r ia ţia c o m p o z iţie i c o lo str u lu i şi la p te lu i de scroafă (% ) in cu rsu l la c ta ţie i 3 C /5 O u Perioada de lactaţie S I II III p t ă m I n a IV V VI VII VIII U l_ xc c Specificare C a n t.4 1.6 0 .7 5 . t~ H răn irea purceilor sugari începe p rin sugerea colostrului de la scroafă.două ori pe an se va v ărui in terio ru l adăposturilor. u s c a tă S u b s t.3 4 .5 5 . p rim ul furaj.2 5 . P e n tru v ă ru it se va folosi zeam a de v ar proaspăt p rep arată şi la care se va adăuga su lfat de cupru 3% . colostrul constituind ali­ m entul principal al nou-născuţilor. tavan.8 5 .8 5 .5 0 .9 23. — V ăru itu l adăposturilor se va face num ai după ră/zu irea de pe pereţi.6 18. iar su lfatu l de cupru îm piedică dezvoltarea m ucegaiurilor.6 0 .5 5 .5 6 .6 4 . duşum ea.1 — 19. m in e ­ r a le 2 .3 5 .89 19.1 18.

S ăru rile m inerale cresc de la începutul pînă la sfîrşitu l lactaţiei.80 Grăsim e % 5. inaptele scroaieior este sărac în vitam ine p rim ă­ vara 51 Mijiţi cel friai bogat iri vitam ine iarna.4 8 4 . fiind m ai bogat în proteină şi su bstanţe m inerale.Laptele conţine apă.11 3 .9 0 Cenuşii % L a p te de s c ro a fă L a p te d e v a c ă 0 . D atorită acestor însuşiri caracteristice pe care le a re laptele de scroafă. -------Tn alim entaţia porcilor. Tabelul 9 C o m p o zifla la p te lu i de scroafă co m p a ra tiv cu a c e lu i de v a c i Total subst. solide % 18.9 5 0 .5 0 Zahăr ( Specificare % 5 . deci în substanţe care asigură creşterea şi energia organism elor. purceii îşi dublează g reutatea în num ai 7 zile de la fătare. 46 .45 12.7 0 Din d atele m edii p rezen tate în acest tabel rezultă că. su b stan ţe m i­ nerale. p r in con­ sum area fu ra je lor verzi în tim pul v e n i. C onţinutul în su b stan ţă uscată şi p roteină variază în sens invers cu evoluţia can­ tita tiv ă a laptelui. pe cînd lactoza se m enţine constantă. m ai ales a celor în creştere. vitam ine etc. substanţe proteice (cazeină şi album ină). ca u rm are a acum ulam vTEarrnnei 'Â~ în ficat. grăsim e. grăsim i. laptele de scroafă este cu 44% m ai concentrat decît cel de vacă.7 0 Proteină % 6. zahăr (lactoză). laptele de vacă prezintă o im portanţă deo­ sebită.91 3 .

. .. p e n tru că în acest fel purceii îşi creează din vrem e reflexe condiţionate p e n tru o h răn ire suplim entară cît m ai tim purie.["' Su p tu l p u rceilor trebuie u rm ă rit de către în grijjitnri* ripnarp/^p sîn t cazuri cînd purceii m ai slâb dezvolta ţi n u sug fiindcă sîn t în d ep ă rta ţi ~cle~"către cei m ai viguroşi. dato rită faptului oa âu cea m ai m are putere. P e n tru aceasta purceii m ai debili sînl ~ a s p z a ţn a sfîrcurile an terio are (pectorale).245 11.247 12.21 8 . curată şi la tem pe­ ra tu ra de 15—25°C. p u tîn d să-şi asigure singuri o cantitate suficientă de lapte. P urceilor m ai viguroşi li se var rep a rtiz a sfîrcurile posterioare. de la fătare ş i p în ă la 7 să p tă m în i Grupa Ură apă Grupa cu ap3 v G r e u t a t e a i n i ( i a l ă (kg) ''T o t a l s p o r (kg) 'T o t a l c o n s u m d e F uraje p e p u r ­ cel (k g ) _ T o ta l a p ă c o n s u m a tă p e p u rc e l (kg) _ 1. aceasta p e n tru că /purceii pierd p rin evaporare şi tra n sp ira ţie canti/ f ă ţ i de 3— 4 ori m ai m ari decît adulţii. I Se recom andă de asem enea ca purceilor să li se p e a apă din prim ele zile de viaţă.1 7 1..45 3.— Tabel ul 10 E fectu l a sig u r ă r ii cu apă asupra sp o ru lu i şi c o n su m u lu i d e furaje la p u rceii su g a r i. Ea se va asigura pe cît posibil ) p rin adăpători autom ate.2 y A pa treb u ie să fie proaspătă. Cînd p e n tru acestea nu 47 . iar pe de a ltă parte. sug cu energie.02 2 . de­ oarece^acestea~dau o cantitate m ai m are de lapte şi sîmtTmai uşor de supt.

48 . m etalice. ev 4 . în vitam ine şi oligoelem ente. este condiţionată a tît de caracterul e re d ita r al purcei­ lor. S-a constatat că în prim a lună după naştere purceii îşi m ăresc g reu tatea m ai m u lt de cinci ori.0 . A ceştia la vîrsta de 30 zile cîntăresc 6— 8 kg fiecare.sînt instalaţii.0 11.0 5 .5 7 .0 2 2 . la fă ta re se obţin purcei în g reu ta te de 1. este necesar ca de la v îrsta de 6— 8 zile să fie h răn iţi suplim entar. apa se va servi în jgheaburi curate. In acest sens se cunoaşte că în prim ele 7—8 zile de viaţă laptele colostral satisface cerinţele în proteină. Tabelul 11 V iteza de creştere a p u rceilor Vîrsta în zile 0 7 14 21 28 Greutatea Vîrsta in zi le Greutatea 1. Deci fu ra jare a su plim entară a purceilor în p e ri­ oada de sugari a re o im portanţă deosebită. cît şi de n a tu ra îng rijirii şi h răn irii lor.5 14. A ceastă creştere. iar la vîrsta de 2 luni 14— 18 kg. 35 42 49 56 72 9 .3 2 . la rîn d u l ei.0 A tunci cînd h răn irea şi în g rijirea scroafelor gestan te se face în m od raţional. In acest caz apa se va schim ba cît mai ile s posibil. en er­ getice (hidrocarbonate + grăsim i). care se introduc în boxele de h răn ire su ­ plim entară.5 1 8 . P e n tru ca purceii sugari să se dezvolte bine.5— 2 kg. re ­ pede.

p rin gustul dulce pe care îl im ­ prim ă fu ra ju lu i com binat. F ăin u rile de cereale şi grăsim ea treb u ie să fie de cea m ai bună calitate. R esursele energetice. Celuloza (fibra brută) este su p o rtată în raţie fără tu lb u ră ri pînă la 5.In com pletarea laptelui m ate rn după vîrsta de 8— 10 zile. produc d iaree cronică purceilor. In această c a n titate ea 49 . deoarece este atacat de m ucegai. vitam ina E şi acizii graşi sîn t tran sfo rm aţi în an tivitam ine. se satisfac p rin făin u ri de ce­ reale. cerinţele energetice ale purceilor. Se va evita porum bul cu bobul spart. F ăina de cereale treb u ie să fie cît m ai proaspătă . De asem enea se va evita orzul şi ovăzul cu atac de m u­ cegai sau m ălură. U tilizarea grăsim ilor este condiţionată de adăuga­ rea de su b stan ţe antioxidante. altfel valoarea ei n u tritiv ă şi vitam inică scade. făina de orez şi făin a de orz decorticat şi p răjit. F aţă de alte grăsim i (seul de vită) u n tu ra de porc este m ai p re­ ferată de purcei şi m ai digestibilă. pot fi com pletate cu grăsim i de origine anim ală. făin a de grîu. d ar pe lîngă acea­ sta ele îm bunătăţesc calitatea furajelor. Glucoza şi zahărul sîn t alte substanţe cu valoare n u tritiv ă rid icată (4100 Kcal/kg). iar dezvoltarea lor încetează. gustul lor (palatabilitatea). îndeosebi u n tu ra de porc adăugată în proporţie de 3— 15% din raţie. dacă este posibil să fie m ăcinată cu cel m u lt 5 zile înainte. A ltfel ele rîncezesc. p rin h rană. care pe lîngă fa p tu l că constituie un deficit de aport vitam inic. In ordinea p referin ţei purceii acceptă : făina de ovăz decorticat.5%. pe lîngă laptele m atern . făina de porum b.

6 6 0 .71 ifo 0 . A cesla este considerat astăzi a fi de 18— 22<>/o. făina de peşte şi carne.vină b ru tă nu este a tît de im portant cît este de necesar echilibrul care tre b u ie să existe în tre am inoacizii esenţiali şi celelalte elem ente n u ­ tritive. p entru p u rceii su g a ri c M e tio n in ă -jc i s ti n ă L iz in ă T re o n in ă • T rip to fa n • H is tid in a 0.6 0 0 . Tabelul 12 E c h ilib r u l d in tre en erg etice ş i a c iz ii a m in a }! in d isp en sa b ili in % d in ra fie. deoarece conţinutul său în celuloză e m are şi produce tu lb u ră ri diges­ tive.7 2 0 . şroturi. diaree. mazăre etc. făina de şro tu ri de soia.favorizează chiar tranzitul digestiv normal.2 6 Iz o le u c in ă L e u c in ă F e n i la l a n in ă ti r o z in ă V a lin a 0 . P e lîngă substanţele energetice purceii au nevoie să li se asigure u n nivel bun de p roteină brută. 50 .Ni­ velul de pr<.6 6 Sursele cele m ai im portante de proteină p e n tru purcei sîn t în ordinea p referin ţei : laptele p raf ecrem at. făina de lucernă nu este recom andată în raţiile p e n tru purceii sugari. Cu to ate calităţile sale nutritiv e.8 0 | 0 . In hrana purceilor ea provine din tărîţe. care pot com prom ite cea m ai bună n u ­ triţie.1 7 0 . cele­ lalte făinuri ale cerealelor cernute şi în mică canti­ tate din lucernă. drojdia fu ra jeră etc. date ca masă verde la grajd sau la păşune.

A lături de substanţele energetice şi proteina b ru tă cu acizii am inaţi indispensabili, n u triţia purceilor n u-şi atinge scopul, dacă nu i se adaugă aşa-num iţii biostim ulatori fu rajeri. A ceştia în condiţiuni n a tu ­ rale sîn t rep rezen taţi p rin păm înt, fu ra je verzi, soare. C reşterea purceilor în aceste condiţiuni este însă o creştere extensivă. C erinţele creşterii rapide, intensive, necesită a d ă u g a re a , biostim ulatorilor în raţie sub form ă de vitam ine finite (A, <i), com ple­ xul B) şi să ru ri m inerale d in tre care cele m ai im ­ p o rtan te sîn t clorura de sodiu, Mg, Ca, I, Cu, K, Co, Fe, Zn, Mn, M bd etc. S atisfacerea cerinţelor în substanţe biostim ulatoare se face deobicei sub form ă de prem ix u ri vitam ino-m inerale, sau supernuclee fu rajere, ca zoofortul, galifortul etc. F abricile de fu ra je com binate care au fost con­ stru ite şi extinse în u ltim a vrem e în ţa ra noastră au p relu a t în m are m ăsură producerea de n u tre ţu ri com binate p e n tru păsări, porcine şi p a rţial p en tru taurine. V aloarea biologică a p resta rteru lu i (furaj com­ b inat 0— 1) produs de către fabricile de n u tre ţu ri com binate din ţa ra noastră şi care poate fi făcut şi în afara lor, în condiţii gospodăreşti şi de ferm ă, rezultă din urm ătoarea reţe tă (în procente) :
Ş r o t d e s o ia T ă rîţe de g rîu F ă in ă d e p o r u m b 15% 5% 20% C o n c e n tr a t p r o te in o -v ita m i n o - m in e r a l Z a h ă r d e s f e c lă d e c o r ti25% 30% 5%

F ă i n ă d e o rz c a t şi p r ă jit T e t r a c i c l in ă 125 g / to n ă T o ta l 100

51

Un kilogram de p re sta rte r (furaj com binat 0— 1) p e n tru purcei conţine u rm ăto arele vitam ine :
V ita m in a A D .3 E K U .I . U .I . U .I . ro a g . 5 0 .5 0 0 A . n ic o tin ic 5 .0 0 0 C o lin ă 25 V i ta m i n a B . la 4 > > B .j m g. m g. m cg. m g. 30 180 40

12

p a n t o t e n a t d e c a lc iu m g . 10

Concentrat proteino vitamino-mineral (P .V .M .), pentru purceii sugari 10—42 zile (pină la 12 kg)
F ă in ă d e p e ş te D r o jd ie f u r a je r ă U n t u r ă c a l. I C a r b o n a t d e c a lc iu S a r e P a sse rsa n P r e m ix T y la n (20 p p m ) 8% 7% 8% F ă i n ă d e c a rn e L a c to v it Z ahăr F ă i n ă d e o a se S u lf a t d e c u p r u M o n o g lu ta m a t de N a . Z o o fo rt p t . p u r c e i 7% 50% 9 ,0 8 % 2% 0 ,1 5 % 0 ,2 0 % 3 ,2 %

2%
1 ,3 % 0 ,0 7 % 2%

Cu toate discuţiile în legătură cu efectul lor biostim ulator, antibioticele se utilizează în raţiile p u r­ ceilor, în doze care n u depăşesc 120 p.p.m. şi num ai pe bază de antibiogram ă, dato rită urm ătoarelor efecte pe care se scontează în creşterea purceilor : — sporesc viteza de creştere la purceii sugari şi a tin e retu lu i în ţă r c a t; — com bat unele form e de enterite, m ai ales în condiţiile în care există p u rtă to ri şi excretori de germ eni care se am estecă cu fu rajele pe care le con­ sum ă purceii ; — îm bunătăţesc consum ul specific ; — se reduce n u m ăru l de purcei care răm în în urm ă, loturile fiind m ai uniform e şi m ai bine dez­ voltate ; 52

— se m icşorează din stressul alim entar d in tim pul înţărcării şi trecerii la alte reţete, iar în cazul unor m anifestări subclinice de boală se reduce num ărul pierderilor de purcei. Ele au totuşi dezavantajul că produc rezistenţă în tim p faţă de m icrobi, fap t care poate fi în lă tu ra t p rin folosirea antibiogram ei şi schim barea antibio­ ticului. In condiţiile creşterii extensive a porcilor, în h ră ­ nirea purceilor sugari se va ţin e cont de u rm ăto a­ rele, pînă la extin d erea com pletă a fu rajelo r com­ binate : Incepînd din ziua a 6-a, a 10-a de viaţă se pun la dispoziţia acestora grău n ţe de cereale prăjite, sub form ă de făin u ri pe care le folosesc m ai bine decît sub form ă de u ruieli sau boabe. N u este ne­ voie de dezvoltarea din ţilo r şi m uşchilor m asticatori în n u triţia porcului. Este nevoie doar de reducerea perioadei de creştere şi dezvoltare, precum şi de aceea a consum ului de fu ra je p e n tru 1 kg spor. A ceasta se obţine num ai p rin fu ra je cît m ai bine m ăru n ţite, sănătoase şi care să satisfacă cerinţele bio­ logice ale purcelului. P e n tru aceasta, din ziua a 11-a, în afara n u tre ­ ţu rilo r concentrate am intite, purceilor li se vor adm inistra fîn de legum inoase (lucernă, trifoi), lapte de vacă sau zer, la început 50 g, m ărindu-se tre p ta t' can titatea pînă la 200 g pe cap de purcel la vîrsta de 20— 30 de zile. T rebuie av u t g rijă ca din h ran a purceilor să nu lipsească săru rile m inerale şi apa. H rana m inerală se com pune din cretă furajeră, făină de oase şi scoici, cărbune de lem n pisat, lut 53

) A cestea se vor adm inistra în proporţie de 12— 20o/o din can titatea n u tre ţu lu i suplim entar. Cu cît nu m ăru l tain u rilo r este m ai m are. fie sub form ă de terci. acrit. creşte consum ul pe zi şi cap de purcel. treb u ie asigurată apa la discreţie. m ărindu-se can titatea tre p ta t. P e n tru com pletarea vitam inelor se recom andă ca în h ran a purceilor să se adauge începînd cu vîrsta de 3 săptăm îni moEcovi-rjiigi hjnP m ă n ^ ţ iţ ^ gfpr-l5— roşie. Laptele poate fi ad m in istrat în h ran a purceilor şi acidulat. L utul roşu va fi scos de la o adîncim e de cel p u ţin 1 m. A ceasta constă în ad m inistrarea în tre i tain u ri a fu ra jelo r sub form ă 54 i . la început în can titate de 10— 15 g/cap şi zi. Cu foarte bune rezu ltate se practică fu ­ ra ja re a m ixtă a purceilor sugari. P urceii vor fi scoşi în padocuri la aer şi soare. se vor introduce n u tre ţu rile de origine a n i­ m ală (făină de carne. iar ritm u l de dezvoltare este m ult accelerat. pe m ăsură ce purceii înaintează în vîrstă. făină de peşte etc. Ia rn a vitam inele se vor asigura şi p rin ad m in istrarea de g rău n ţe încolţite de grîu. A m estecul de u ruieli sau fu ra ju l com binat poate fi ad m in istrat fie sub form ă uscată.roşu. orz. A cidifierea lui nu e perm is însă să treacă peste 140°T. In u n ităţile în care laptele lipseşte în h ran a p u r­ ceilor. sîn t evitate indigestiile. Cînd se dă sub form ă uscată prezintă avan­ taju l că dacă nu este consum at în întregim e nu se m u rd ăreşte şi nu se acreşte. In cazul fu ra jării us­ cate. p e n tru a nu conţine m icroorganism e sau ouă de paraziţi. ovăz. dovleac. F u ra ja re a um edă a purceilor şe face în 3 sau 5 tainuri. făină de sînge.

ele vor fi puse în jghebuleţe curate. In d iferen t de form a în care se adm inistrează fu ­ rajele în h ran a purceilor. Se m ai pot stropi purceii cu soluţii m irositoare (creolină. 12. Entom oxan 1—2°/o). cu substituenţi de lapte (lactovit P). A cesta prezintă avantajele că nu poate fi ră s tu rn a t şi se poate uşor cu răţa şi dezinfecta. iar restu rile neconsum ate de purcei sîn t folosite p e n tru scroafe sau p e n tru alte grupe de porci adulţi. M ijlocul cel m ai b u n de adm inis­ tra re a fu ra jelo r uscate este h răn ito ru l autom at m etalic. asociată cu fu ra jare a uscată la discreţie. 55 . La aceasta treb u ie adaugat tim pul îndelungat de fo­ losire a hrăn ito arelo r autom ate m etalice. P e n tru purceii ai căror m am e au lapte puţin. vor fi ţin u ţi îm preună cu p u r­ ceii acesteia în tr-o ladă. sau cele cărora le-au m u rit purceii şi care au lapte suficient p e n tru a h răn i u n num ăr m ai m are decît purceii lor. cît şi p e n tru cei orfani. 18 se adm inistrează p u r­ ceilor fu ra je sub form ă de terci pe care să le con­ sum e integral. purceii care urm ează să fie alăp ­ t a ţi la scroafă doică. sau lapte de vacă. De obicei se folosesc ca scroafe doici cele care au fă ta t un n u m ăr m ai mic de purcei faţă de num ărul sfîrcurilor. în felul acesta scroafa nem aiputînd cunoaşte purceii străini îi va p rim i ca şi pe ai săi. iar p e n tru a se să tu ra să consum e la discreţie fu ra je uscate. fenol. după care se lasă la scroafă. se organizează h răn irea prin scroafe doici sau cu biberonul. com para­ tiv cu cele din lem n sau cu jgheaburile din lem n. P e n tru aceasta. tim p de 1— 2 ore .de terci. în sensul că la orele 6.

P e n tru ca suplim entarea cu doici să dea rezu ltate favorabile este neap ărată nevoie ca scroafa să fi fă ta t în aceeaşi zi cu purceii pe care este pusă să-i alăpteze în calitate de doică. cu a ju to ru l biberonului. folosind ca doici scroafele fătate m ai tim puriu. se vor naşte tu lb u ­ ră ri digestive. A ltfel. . d ar aceasta num ai la u n n u m ăr redus de anim ale. Se m ai poate aplica h răn irea cu su b stitu e n t de lapte sau cu lapte de vacă. care foarte adesea se complică cu afecţiuni pulm onare şi astfel purceii se tarează definitiv. diaree.

C olostrul de vacă se va ad m inistra în prim ele tre i zile de viaţă ale purceilor în 8 reprize a cîte 30 m l şi anum e : în prim a zi se va adm inistra din colostrul de la prim u l m uls. In continuare se va folosi laptele de la aceeaşi vacă. în a 2-a zi din colostrul de la al 2-lea m uls şi în a 3-a zi din colostrul de la al 3-lea m uls. 57 .P e n tru efectivele m ari se lucrează p e n tru punerea la p u n ct a u nui sistem au to m at de a lă p tare a rti­ ficială. A tît colostrul cît şi laptele se vor adm inistra încălzite la tem p e ra tu ra de 39— 40°C.

R evenirea la regim ul lac tat se va face num ai după ce diareea a d isp ăru t complet. după u n tim p destul de scurt num erele im prim ate n u se m ai recunosc. însă p uţini crescători şi teh n i­ cieni sîn t satisfăcuţi de ea şi aceasta p e n tru că nu dă rez u lta te . Ca tu ş poate fi folosită orice funingine. M etoda care s-a im pus în practică este ta ­ tuajul. Individualizarea purceilor se poate face p rin două m etode : tatu a j şi crestare. dar şi cu cea suplim entară. glicerină şi albuş 58 . In locul lui se vor adm inistra fie r­ tu ri de in. care s-a tran sfo rm at în tr-o pastă fluidă p rin adaos de spirt. adică.S-a constatat că laptele de vacă influenţează în mod favorabil creşterea şi dezvoltarea purceilor atunci cînd este folosit proaspăt şi m uls în condiţii igienice. ceai de lucernă. In cazul cînd totuşi diareea apare. Aste r. foarte fină. în g rijire a purceilor treb u ie îm pletită în m odul cel m ai strîn s cu h ră n ire a n aturală.— n u tu l va fi schim bat de 2— 3 ori pe zi şi concomi­ te n t cu schim barea lui. In crescătoriile de reproducţie. H răn irea purceilor cu lapte de vacă se recom andă num ai atunci cînd situ aţia o necesită şi cînd nu avem posibilităţi să dăm purceii la scroafe-doici. ovăz. am bele la ureche. orz. te re n u l m u rd ă rit va fi şters cu cîrpe înm uiate în sodă caustică 1% sau brom ocet. Concom itent purceii vor fi supuşi observaţiei m edicale şi tra ta ţi corespunzător. Unde este greşeala ? N u la tuş. A ltfel purceii se îm bolnăvesc de diaree. T atu area este o m etodă cunoscută de in d i­ vidualizare anim ală. în ain te de prim ul su p t se efectuează individualizarea şi cîntărirea purceilor. orez. se opreşte h ră ­ n irea cu lapte.

Se ştie că purceii se nasc cu două perechi de d in ţi (una de incisivi şi una de canini pe fiecare falcă). ori prea m ari. sub form ă de cifre. sau cu aşezare vicioasă. Dacă sta re a ară tată continuă. p rin m iş­ cări de rotaţie în am bele sensuri. adică în total cu 8 dinţi. la su p t strîn g sau chiar rănesc sfîrcurile m amei. cît m ai m ari. Cînd dinţii canini sîn t anorm al aşezaţi. dar aşezarea nu este accesi­ bilă p e n tru anim alele exploatate ca adulte. Col­ ţii m ari. producîndu-i durere. Din prim ele în g rijiri care se dau purceilor face p arte şi tăierea colţilor (caninilor). individualizarea din perioada de sugar poate fi com pletată cu alte sistem e. Şi anum e. Din această cauză scroafa se aşază în decubit abdom inal şi refuză să mai prim ească purceii la supt. M etoda crestătu rilo r la urechi este din ce în ce mai p u ţin folosită dato rită pe deoparte faptului că este m u tilată fizionom ia animalului. T atu aju l se aplică num ai la fa ţa in tern ă a pavilio­ nului conchiei auriculare.iar pe de altă p a rte p e n tru că se ru p destul de tim p u riu şi deci crestătu rile nu-şi ating scopul p e n tru care au fost efectuate. avînd ca u rm are îngreunarea 59 . El poate fi aplicat şi la faţa in tern ă a pliului ei. cu crotalii sau cu azotat de a rg in t 10<>/o prin aplicarea lui pe spinarea anim alelor cu pensula. altfel tuşul nu pă­ trunde. p e n tru vizibilitate. treb u ie frecat insistent. rănesc chiar lim ba proprie a purcelului.. U lterior. în 2— 3 zile purceii m or p rin inaniţie. în viaţa de reproducţie. Cel m ai im p o rtan t secret în reu şita u n u i tatu a j este im prim area pastei p rin fre ­ carea pielii în po rţiu n ea pe care au fost im prim ate cifrele.de ou în p ărţi egale.

O ricare a r fi in stru m en tu l folosit. în ­ g rijito ru lu i rev en in d u -i rolul de a an u n ţa ap ariţia unei eventuale hem oragii. tăierea caninilor chiar din ziua naşterii este u tilă şi practică. 60 . dacă acesta nu caută să stab i­ lească deficienţa care a constituit m obilul caudofagiei şi auriculofagiei . deşi unii specialişti afirm ă că se pot produce infecţii necro-bacilare. iar în perioada de după în ţă rca re şi acestea pot fi m încate (ne­ croza auriculară). C oncom itent cu tăierea colţilor în unele crescă­ torii se practică şi tăierea cozii sau caudotom ia. secţionarea cozii se practică la d istanţă de 1 cm de la p rin d erea ei la crupă. d ar crescătorul să nu uite că purceii au şi urechi. Locul d intelui secţionat nu se va dezinfecta cu nim ic. în perioada de tineret. T ăierea cozii este făcută de către tehnician. A cesta va fi dezinfectat după fiecare boxă de purcei. Este desigur o m ăsură. Caudotom ia se face fie cu foarfecele. chiar dacă aceasta se face cu foarfecele. T ăierea cozii se face p e n tru a îm piedica m încarea ei (caudofagia) de către alţi purcei. P e n tru ev itarea acestor neajunsuri. după secţio­ nare.sup tu lu i şi uneori infecţii. este neglijabilă. Sec­ ţionarea este u rm ată de tam ponarea regiunii cu sp irt sau tin ctu ră de iod. T ăierea colţilor se poate face cu foarfece sau cu u n cleşte special. fie cu term ocauterul. Dacă este corect efec­ tu a tă ea nu dă nici o com plicaţie şi deci nu are nevoie de o în g rijire u lterio ară specială. Hem oragia. fără hem ostază. acestea a p a r num ai în con­ diţiile în care purceilor nu li se asigură condiţii corespunzătoare de creştere. saliva avînd ea însăşi p ro p rietăţi antiseptice.

plăm înilor. Purceii. în m od obişnuit. d a r m ai ales ale a p aratu lu i digestiv. De pe paiele m ucegăite purceii pot lua nen u m ărate ciuperci care produc îm bolnăviri ale pielii. p e n tru a asigura purceilor un p at cald. Cînd asem enea p rep arate lipsesc. G reu tatea purceilor care au p rim it fier în perioada de lactaţie. 61 . Nu se vor folosi în nici u n caz paie m ucegăite şi um ede.5 g su lfat de fier (calaican). Soluţiile se folosesc proaspete tim p de 2— 5 zile şi se păstrează în sticle colorate. In această perioadă podeaua boxei tre b u ie bine a şte rn u tă cu paie uscate sau rum eguş uscat şi în c a n titate sufi­ cientă. P rep aratele de fier poartă denum iri diferite. In m om entul cînd purceii au început să consum e furaje. S u p tu l după voie şi căldura m atern ă oferă cele m ai bune condiţii pen­ tru săn ătatea şi dezvoltarea purceilor. indife­ ren t de form a sub care aceasta se face. în locul laptelui de la scroafă furajele se um ectează cu o soluţie de 5%o su lfat de fier şi 2%0 su lfat de cupru. purceilor li se injectează fier în scopul p revenirii anem iei provocată de scă­ derea hem oglobinei din sînge. cresc mai repede şi sînt m ai rezistenţi la îm bolnăviri şi în special la diareea din ju ru l vîrstei de 21 de zile şi im ediat după înţărcare. este cu 10«/o mai m are la în ţărcare decît aceea a purceilor care nu au p rim it fier. dizolvate în tr-u n li­ tru de apă.In ziua a 2-a de viaţă. p rev en irea anem iei purceilor treb u ie fă­ cută p rin stro p irea u g erului scroafei în ain te de supt cu o soluţie form ată din 1 g su lfat de cupru şi 2. Din cercetările făcute s-a constatat că purceii care prim esc fier din prim ele zile de viaţă. în toată perioada de sugar treb u ie lăsaţi lîngă m am ă.

in ­ d ife ren t dacă purceii se cresc în sistem industrial sau gospodăresc. p u r­ ceii sugari începînd cu vîrsta de 3 săptăm îni. C reşterea p u r­ ceilor în tab ere din luna iunie şi pînă la jum ătatea lui septem brie. Şi acestea sîn t exploatate în condiţii de stabulaţie p e r­ m anentă.In sezoanele calde. cu bune rezultate. precum şi a p rep aratelo r de fier injectabil. ca şi purceii. In asem enea condiţii. asigurînd o dezvoltare norm ală şi plină de vigoare. uşiţele p e n tru ieşirea purceilor din boxele de fu ra ja re în padocuri. vor fi lăsaţi afară în padocuri sau vor însoţi m am ele la păşunat cel p u ţin 3— 4 ore pe zi. A ceasta p e n tru că pe de o parte s-a consta­ ta t că deschiderea uşiţelor dă naştere la curenţi de aer care p rin îm bolnăvirile pe care le determ ină purceilor. cînd la soare se înregistrează tem p e ra tu ri peste 15PC. In concepţia crescătorilor din epoca actuală. cu u n conţinut com plet faţă de nevoile p u r­ celului. în m ajo ritatea ferm elor au început să fie astupate. în condiţiile clim ei ţă rii noastre se poate face. de asem enea. E xpunerea la lum ina directă a razelor solare fereşte organism ul purceilor de rahitism . dato rită existenţei fu rajelo r com­ binate. P rin plim bările pe te re n sau păşune. A sem enea purcei nu m anifestă nici un sem n de anem ie din cauza lipsei de fier din laptele m atern. iar pe de altă p arte p e n tru că p rin exi­ stenţa fu rajelo r com binate se pot pune la dispoziţia 62 . este ten d in ţa ca purceii să nu m ai fie scoşi la plim ­ bare. nici singuri. sau şi în celelalte. purceii îşi com pletează o p arte din necesarul de să ru ri m ine­ rale în mod n atu ral. nici îm preună cu m am ele lor. produc m ai m ulte p ierderi decît cîştigă anim alele în condiţii de plim bare la ex terio r în padocuri.

1 0. a tît p rin îm bolnăviri cît şi p rin m ortalitate.purceilor.3 0 .3 0.5 i .3 0 .4 T o ta l Cauza morţii O Mîncati de scroafă Născuţi neviabili O E Vătămaţi dc animale Leziuni ale gurii Loviri şi viermi 63 . U na d in tre cele m ai m ari g reu tăţi în în grijirea purceilor sugari o constituie p revenirea pierderilor.2 3 2 . 3 % d in p u r c e ii F ă ta ţi 15 5 . pe lîngă substanţele n u tritiv e de care aceştia au nevoie în tim pul creşterii şi a vitam ine­ lor. P ie r­ derile de purcei sîn t in flu en ţate de o m ulţim e de factori. iar procentul de m o rtalitate variază n u nu­ m ai de la o ţa ră la alta. p rin rîncezirea grăsim ilor şi reducerea sau chiar pierderea com pletă a conţinu­ tu lu i vitam inic. A ltfel. ele vor pierde d in valoarea n u tritiv ă şi biologică. A ceasta este în funcţie de condiţiile care se asigură purceilor în perioada de sugari. precum şi a sincerităţii şi corectitudinii cu care ele sînt în reg istrate şi raportate. i 0 .8 3 4 . Ţabelul 14 C au zele m o r ta lită ţii la purcel (după S m i t h ) u Sufocaţi D iverse "a” u tn % Diaree C Z £ < 9 C *o & a.5 0 .1 4 . a felului în care se fac în ­ reg istrările purceilor sugari fătaţi m orţi. ci şi de la o gospodărie la alta. F u rajele com binate treb u ie însă folosite în ca­ d ru l term en u lu i de valabilitate fix a t p e n tru fiecare şarjă şi etichetat.2 1. săru rilo r m inerale şi a oligoelem entelor. a în g rijirii lor în această perioadă.

4 0 . greoaie. de regulă strivesc m ai m ulţi purcei decît cele tinere.5 50 1 1 55 60 _ _ _ _ I 1 1 _ 2 .3 0 .3 0 . sîn t m ai p u ţin active şi în con­ secinţă m ai p u ţin aten te cu purceii decît scroafele uşoare. S triv irile se produc cu deosebire în prim a săptăm înă de viaţă. Tabelul 15 P ie rd erile de p u rcei.2 45 2 1. b ătrîne.Din tabelul de m ai sus purceii striv iţi reprezintă cca.9 2 .5 0 . în m od n a tu ra l unele scroafe sîn t m ai bune m am e.3 40 3 1.4 2 . O scroafă a te n tă se scoală im ediat alarm ată cînd aude g u iţatu l purcelului p rin s sub ea.4o/0 de p u r­ cei m orţi.5 25 13 6 .6 1.9 __ _ — — _ _ _ _ _ D in datele cuprinse în acest tab el reiese că în viaţa purceilor sugari se rem arcă două perioade critice 64 .9 0 .8 35 3 1. pe cau ze şi p erioad e (după G r I g o r i u) P ierd erile pe perioade de cinci zile (%) Cauza 5 T o t a l D e b ilita ­ te A c c id e n ­ te Pneum o­ p a tii E n te r o p a ti i 45 28 17 10 8 4 4 15 8 5 20 7 2 . Se ştie că.6 30 10 3 . ju m ă ta te (15o/0) din procentul de 34.5 0 . îngrăşate. cînd purceii n u sîn t încă adaptaţi la noile condiţii şi încă nu li s-a creat reflex u l de a p ă ra re contra pericolului de a fi accidentaţi prin strivire.9 0 .5 3 . Scroafele grele.9 2 . Din această cauză scroafele bătrîne.2 0 . m ai griju lii decît altele.9 0 .9 0 .

.

cu grătare. fără p ad o cu r i.u l i n i i de d e c o v i l . adăp ostu ri a u t o m a t e şi a l e i de deservire suspendate c.S i s t e m di 1 c o n s t r u i r e v i ta r ea st ri vi ri i Organizarea in ter i­ oară a grajdurilor de t iner et porcin.

îngrămădirea tine­ r e t u l u i în b o x ă duc e la c r e a r e a d e d i f e ­ r e n ţ e m a r i în d e z ­ v o l t ar e a i ndivizilor .

î m b o l n ă ­ viri p u l m o n a r e U m e z e a l a şi c u r e n ­ ţ i i de ae r d ă u n e a z a dezvoltării purcei­ lor . auriculofagie.. c audof agi e. Neas i gur a r ea con­ f ort ul ui p e nt r u p o r ­ ci d u c c la î n g r a m a direa animalelor.

L i p s a de c ă l d u r ă n e ­ li ni şt eşt e a n i m a l e l e din a dă po s tu ri F u r a j a r e a purceilor înţărcaţi din hr ă­ nitori a u t o m at e .

Furajarea tineretu­ l ui p o r c i n î n h r ă n i ­ tori t r o n c o n i c e Hrănirea pur cei lor î n ţ ă r c a ţ i p r i n î mp r ă ş t i e r e a h r a n e i pe j os. A d ă p ă t o r i a u t o ­ mate .

se a s i g u r ă p r i n r e z e r v o a r e la gr aj d Creşterea tineretului p o r c i n de r e p r o d u c ­ ţie trebuie făcută în c on d iţ i i de p ă ­ ş u n e şi mi ş c a r e . la t e m p e r a t u r ă c o n s t a n t ă .Apa curentă pentru adăpătorile a u to m a ­ te.

.

Practic. în zona purceilor. deasupra a ştern u tu lu i de paie sau rum eguş. p rin în tre ţin ere a u n u i regim de ventilaţie. In acest caz lam pa treb u ie p ro te jată cu 2— 3 şipci de lem n. de fiecare dată. Din ziua a 2-a purceii s-au obişnuit 65 .şi anum e : prim ele cinci zile după naştere şi de la 20 la 30 de zile. sau chiar în tr-u n colţ din boxa scroafei. La v îrsta de 8— 12 zile purceii consum ă h ran ă suplim entară. a efo rtu lu i de a d ap tare la noile condiţii de viaţă şi apoi cu pe­ rioada cînd laptele m ate rn este insuficient faţă de nevoile de creştere ale purceilor. Ţ inînd seam a de scop. p rin am enajarea boxelor scroafelor şi ale purceilor. P rev en irea pierd erilo r în condiţiile celor mai m oderne cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii de care d ispune creşterea purceilor în perioada actuală. In acest sens. se realizează p rin asigurarea unei tem p e ra tu ri cores­ punzătoare în m ediul înco n ju răto r (m aternităţi. după term i­ n a re a suptului. cul­ cuşul purceilor). acolo unde există. chiar de la naştere purceii se aşază sub baia de căldură rad ia tă de bec. ca şi p rin pu n erea la dispoziţia purceilor a unor re ţe te de fu ra je cît m ai uşor de digerat. fără însă ca tu b u l digestiv să fie p reg ă tit din punct de vedere fiziologic p e n tru a digera în m ăsură su ­ ficientă n u tre ţu l consum at. aceste becuri se suspendă la 65— 70 cm de podea în boxa suplim entară a purceilor. în prim a zi e necesar ca purceii să fie d irija ţi de în ­ g rijito ri sub lam pă. A ceste perioade corespund cu criza de acom odare p rin lipsa din m ate rn ită ţi a unui sistem de term oreglare şi ventilaţie. se va m onta o sursă supli­ m en tară de d ă d u ră : becuri infraroşii sau reşouri. In tru c ît la alăp tare purceii m erg după voie.

cu acest sistem şi după term in area suptului se duc singuri sub bec. Folosirea lăm pilor este indicată ziua şi noaptea, in d iferen t de anotim p, în vederea asigurării confortului corespunzător fiecărei etape din viaţa purcelului sugar. Pe lingă asigurarea căldurii în prevenirea p ier­ derilor la purcei, în prim ele zile de viaţă s-au do­ vedit a fi necesare crearea de zone de refugiu, faţă de m işcările necontrolate ale m am ei. A ceste zone se realizează p rin construirea pereţilor boxei din ţevi m etalice, sau p rin m ontarea în interiorul boxelor scroafelor de bare de protecţie la o înălţim e de 20— 25 cm de la podea. Se creează astfel un spaţiu de refugiu p e n tru purcei în cazul că ei sînt surp rin şi lîngă perete, cînd se culcă scroafa. Din realizarea acestor două dispozitive (încăl­ zirea şi protecţia faţă de strivire), pierderile la purcei faţă de datele din lite ra tu ră au p u tu t fi reduse de la 18— 35»/o în această perioadă, la 11— 13%. Au fost reduse sim ţitor pierderile p rin s tri­ vire, au disp ăru t îm bolnăvirile şi pierderile dato­ ra te afecţiunilor pulm onare, accidentelor, de ase­ m enea au scăzut îm bolnăvirile d ato rate afecţiunilor digestive. R idicarea tem p eratu rii în com partim entele de fătare şi m ate rn ită ţi favorizează ferm en taţia su b stan ­ ţelor organice din fecale, urină, furaje, m otiv pentru care în aceste sectoare se va în tre ţin e un regim de curăţenie perm anent, iar îm prospătarea aerului se va face p rin punerea periodică în m işcare a siste­ m ului de ventilaţie, sau deschiderea geam urilor v ara (nu şi a uşilor), d ar num ai de pe o singură la66

tu ră a adăpostului sau a com partim entului, astfel ca să nu se form eze curenţi de aer. P rev en irea diareei purceilor care cel m ai adesea se complică cu colibacili, se face p rin punerea la dispoziţia purceilor, aşa cum s-a ară tat, de fu raje care conţin proteină b ru tă conform cerinţelor, care conţin acizi am inaţi esenţiali, vitam ine şi săruri m inerale, energetice sub form ă de zah aru ri solu­ bile şi tot am estecul num ai sub form ă de făinuri. Se vor evita g rău n ţele chiar p răjite şi uruielile. Dacă şi n u triţia este pusă la punct în sensul a ră ­ tat, pierderile la purcei p e n tru perioada de sugar sîn t reduse m ult, iar eficienţa economică a secto­ ru lu i creşte, deoarece p reţu l de cost al unui purcel în ţă rca t în tre 5— 15 kg nu depăşeşte 150—200 lei. In perioada de alăp tare purceii se dezvoltă într-u n ritm proporţional cu greu tatea la naştere, ca­ pacitatea de alăp tare a scroafei, dar şi în funcţie de fu ra jare a şi condiţiile de zooigienă asigurate. G reu tatea la naştere influenţează în tr-u n grad în alt viabilitatea purceilor nou născuţi şi în mod im plicit influenţează şi proporţia de purcei în ţă r­ caţi. D intre purceii născuţi sub 0,5 kg nu se înţarcă nici unul. P e m ăsură ce creşte greu tatea la naştere, creşte şi procentul de purcei care ating v îrsta în ­ ţărcării, iar cei cu greu tăţi peste 2 kg se m enţin în viaţă în totalitate. Din aceste date rezultă necesitatea selecţiei scroa­ felor şi vierilor din linii de anim ale care să dea naş­ tere la purcei cu o g reu tate cît m ai m are la fătare. C reşterea în g reu ta te a purceilor în cursul perioa­ dei de alăp tare în condiţii obişnuite este de pînă la 6— 18 kg, în funcţie de condiţiile de în tre ţin ere din 67

Tabelul 16
In flu en fa g r e u tă ţii p u rceilo r lâ n aştere asu p ra n u m ă ru lu i ş l g r e u tă ţii In d iv id u a le la în ţărcare Greutatea la naştere Numărul de purcel fătaţi capete Născuţi mortl % Intârca (i%

Greutatea medie la
înţărcare

Kg

Kg

0,450 0,570 0,680 0,740 0,910 1,020 1,130 1,245 1,360 1,470 1,585 1,700 1,810 2,040 2,150

56 107 270 291 674 832 1531 1157 1354 587 426 143 93 2 3

46,4 14,0 15,9 7,9 6,0 4,3 4,3 3,5 4,1 2,7 3,05 2,8 1,08 0,0 0,0

0,0 1,8 12,9 34,0 49,2 63,3 67,4 74,1 77,3 82,4 85,6 83,6 83,9 100,0 100,0

3,9 8,3 9,0 9,4 10,3 11,0 11,8 12,4 13,3 13,6 13,9 15,7 13,5 17,5 Tabelul 17

S p o r u l m e d iu z iln ic (g r a m e ) a l p u r c e ilo r I n înţărcarea tim pu rie M.A. X L (Dep. IAS)

s u g a r i,

pe

s&ptămtnl

In înţărcare a obişnuită Vîrsta în ii l e Marele alb (REDKIN) Landrace (ESPERSEN)

7 14 21 28 35 42 49 56

185 200 210 210 285 350 410 500

165 200 170 140 190 220 250 290

163 184 170 151 199 280 313 417

68

In tre 16— 24 de zile de la fă ta re se com pletează den tiţia de lapte care de asem enea produce tu lb u ră ri în m ersul creşterii. cu cît lotul de purcei este m ai m are cu a tît scade sporul m ediu zilnic şi g reu ­ tatea acestora la înţărcare. grăsim ile nu sîn t rîncezite şi la alcă­ tu ire a lor participă laptele ecrem at. plăcută din punct de ve­ d ere gustativ. N u triţia tim purie însă. de alim entaţie şi de v îrsta de în ţărcare (25— 56 zile). D in datele acestui tabel rezu ltă că atunci cînd purceilor li se asigură h ran ă valoroasă din pu n ct de vedere n u tritiv şi biologic.crescătorii. trecerea de la săptăm îna a 3-a la săptăm îna a 4-a de viaţă. precum şi ad m inistrarea de fu ra je corespunzătoare 69 . ca u rm are a red u ­ cerii secreţiei lactate răm în în urm ă cu creşterea. în vederea în ţă rcă rii tim purii. In condiţii foarte bune de creştere şi alim entaţie purceii pot atinge chiar greu tăţi de 22—25 kg la vîrsta de 8 săptăm îni. E voluţia lor e scurtă şi fără p ierd eri atunci cînd fu rajele conţin pu ţin ă fibră b ru tă şi sîn t ad m inistrate sub form ă de făinuri. S porul m ediu zilnic este pu tern ic in flu e n ţa t de g reu tatea cu care purceii pornesc de la naştere. In tre aceste două elem ente există u n ra ­ p ort invers şi anum e. care începe în tre 6— 10 zile. sub form ă de la p te praf. Un a lt factor care a re influenţă asupra sporului m ediu zilnic este n u m ăru l de purcei din lot (la scroafă). după care sporul în g reu ta te se redresează. in tră în tr-o perioadă critică de dezvoltare. purceii. In condiţiile fu ra jării tim purii. se ob­ servă apariţia u nui procent însem nat de tu lb u ră ri digestive m anifestate p rin diaree.

şi atunci cînd n u triţia se face la discreţie. Cea m ai indicată perioadă p e n tru castrarea vieruşilor. din loturile m ari ca num ăr. rezolvarea acestor operaţiuni economice şi san itare treb u ie efectuată în tre 7 şi 14 zile. m ate­ rialul necorespunzător p e n tru prăsilă tre b u ie cas­ trat. aceasta p e n tru că viteza de rep a ra ţie a ţesu tu rilo r este cea m ai m are şi p e n tru că. contenţia anim alelor se face cu cea m ai m are u şu rin ţă şi su ferin ţa postoperatorie este cea m ai mică. fac însă ca aceste diferenţe să fie — destul de mici. este v îrsta de 3— 4 săptăm îni după cei m ai m ulţi tehnicieni. iar în con­ 70 . cel m ai adesea. nu se datoreşte g reutăţii m ai m ari la naştere.(p re sta rte r O 1). cînd în ţărcarea purceilor se face în ju ru l v îrstei de 42— 56 de zile. Perioada cea m ai potriv ită p e n tru castrare este considerată perioada de alăptare. T rebuie precizat însă că sporul m ediu zilnic m ai m are constatat la lo turile m ai m ici de purcei. d ar şi p e n tru rem edierea h e r­ niilor. P ă rere a noastră este că în con­ diţiile obişnuite din ferm ele noastre. Din acest fa p t rezultă că şi purceii cu g reu tă ţi m ici la naştere. ci aşa cum s-a ară tat. capacităţii de alăp tare a scroafelor m am e. pot creşte rap id dacă sîn t puşi în condiţii deosebit de bune. se asigură u n fro n t de fu ra ja re suficient. dar şi în cele de reproducţie. precum şi a fu ra jă rii suplim en­ ta re a purceilor. poate fi e v ita t fu rtişag u l de lapte. CASTRAREA PURCEILOR In perioada de sugar în crescătoriile p e n tru pro ­ ducerea cărnii.

S u tu ra inciziei se va face în tr-u n sin g u r plan şi în fir continuu. In ziua castrării purceii nu vor beneficia de fu ra jare suplim entară. C astrarea lor treb u ie făcută însă în condiţii de asepsie.2— 1. O singură tă ie ­ tu ră de 5 cm e suficientă p e n tru ex trag erea ova­ relo r şi sm ulgerea lor. iar purceii.diţiile în ţărcării tim purii. S p aţiu l de odihnă pe cap de purcel sugar este ne­ cesar să fie de 0. Nu e nevoie de preg ătiri speciale în vederea săvîrşirii actului operator . d atorită posibilităţilor apariţiei tu lb u ră rilo r digestive în pe­ rioada im ediat urm ătoare. cu capul în jos şi faţa abdom inală înainte. Adică. iar fron tu l de jgheab p e n tru hrănire. d a r necesită o îndem înare form ată şi se poate practica în acelaşi tim p. spre operator. la jgh eab u ri cu un 71 . O peraţiunea se execută pe anim alele contenţionate. de 20 cm/cap. P e n tru executarea operaţiunii de castrare a vieru şilo r e necesar ca in stru m e n ta ru l să fie sterilizat. boxa şi a şte rn u tu l să fie foarte curate. O peraţiunea o execută tehnicianul ferm ei. ca durată. Se pot castra şi scrofiţele în această perioadă. se poate lucra în condiţii de c u răţenie bună chiar şi fără dezinfectante. deoarece im ediat după 6 zile se introduce fu ra jare a suplim entară. in terv en ţia opera­ torie să su rp rin d ă purcelul ieşit din criza de 10 zile şi în ain te de criza de 21 de zile.4 m 2. cel m ai bine este ca aceste operaţiuni să fie făcute la vîrsta de 14 zile şi im ediat după aceasta. ca şi cas­ tra re a vieruşilor. P e n tru p rin d erea ovarelor se p ătru n d e p rin linia albă înapoia om bilicului. O peraţiunea este uşoară.

se îm bolnăvesc şi m ulţi mor. în ţă rca rea este o operaţiune zooeconomică. în special la porcine. V îrsta de în ţărcare poate fi coborîtă în dauna laptelui m atern. obişnuindu-se cu n u triţia caracteristică speciei căreia îi ap arţin. de m are im portanţă p e n tru obţinerea în tr-u n tim p m ai scu rt şi cu u n consum de fu ra je m ai redus a unui num ăr m ai m are de produşi. este caracte­ ristică fiecărei specii. D espre înţărcare. dacă paralel se asigură purceilor condiţii corespunzătoare şi dacă purceii în ţărcaţi sîn t puşi în condiţiile unor adăposturi care să rep rezin te continuarea directă a celor din m atern itate. stagnează în dezvoltare. în ţă rca rea constă de fapt în ru p ere a rela ­ ţiilor de h răn ire d in tre m am ă şi puii săi. unde tră iau a lă tu ri de scroafa-m am ă sau doic?. în special asupra tim pului optim cînd să se efectueze aceasta în condiţii de crescătorie. iar condiţiile în care aceasta se face în n a tu ră şi la anim alele de ferm ă este deosebită. uneori contradic­ torii. în ţărcarea. A ltfel boxa este veşnic m u r­ dară. s-au em is p ă re ri diferite.diam etru de 30 cm. ca fenom en biologic. ÎNŢĂRCAREA PURCEILOR în ţă rc a re a este fenom enul biologic n a tu ra l sau artificial p rin care puii m am iferelor dom estice şi sălbatice. s-a scris m u l t . 72 . purceii nu găsesc loc de dorm it. ren u n ţă la laptele m atern şi trec la alim entaţia caracteristică anim alelor adulte.

în ţă rc a re a treb u ie făcută astfel ca să asigure păs­ tra re a săn ătăţii a p aratu lu i m am ar al scroafei — m am e p e n tru noi serii de purcei.25 zile răm în descoperiţi im unologic o perioadă de tim p de aproxim ativ 2—4 săptăm îni. P rin în ţă rca re purceii sîn t expuşi la o serie de conflicte psihice (de com portam ent). datorită dezacor­ 73 . Cele de com portam ent sîn t legate de lipsa agi­ taţiei purceilor din tim pul alăptării. cu în ­ d e p ă rtare a şi izolarea celor m ai slabi. necunoscuţi. la care se adaugă in terv en ţia (uneori brutală) a în g rijito rilo r care le im pun p rin forţă operaţii de castrare. P urceii sîn t lipsiţi astfel de acţiunea anticorpilor pe care scroafa îi tran sm i­ tea p rin colostru şi lapte. Conflictul n u tritiv este cu a tît m ai m are cu cît în ţărcarea se face m ai devrem e. astfel că purceii în ţărcaţi la 4. precedate de lu p te violente. de sustragerea de la u m b ra ocrotitoare a m am ei. U rm ează acom odarea şi în fră ­ ţire a purceilor. de a p ariţia în ju r de indivizi noi. A ceştia nu vor avea acces la h ran ă şi adăpători şi nici la su ­ p rafa ţa uscată a culcuşului. tra n sp o rt supraaglo­ m erat. im unologice şi nu tritiv e. m u tarea în tr-u n loc necunoscut. C onflictul im unologic rezu ltă din suprim area bruscă a lap telu i m atern. cîntărire. C onflictul imunologic este cu a tît m ai grav cu cît în ţărcarea se face mai de tim puriu. C onflictul n u tritiv constă în aceea că purcelul în ţă rca t sub 5 săptăm îni — v îrsta la care începe să fie posibilă digestia com pletă a n u tre ţu rilo r — p rin lipsa laptelui m ate rn este obligat să trăiască exclusiv cu n u tre ţu rile care i se pun la dispoziţie. lotizări etc.

D in acestea rezu ltă caracteristicile fundam entale ale unei în ţă rcă ri reuşite. treb u ie făcută astfel ca purcelul să sim tă cît m ai p u ţin lipsa m am ei şi p e n tru aceasta a nece­ sar ca în adăpostul în care sîn t tran sm u taţi. în ţă rca rea purceilor la v îrsta de peste 4 săptăm îni este un sistem de în ţărcare obişnuită.dului d in tre posibilităţile biochim ice ale tu bului digestiv. 25 de zile şi 4 zile. d in tre care cele m ai uzuale sîn t la 56 de zile. lum ină. in d ife re n t de v îrsta la care este practicată. 3. în g rijire blîndă). în ţă rca rea . curenţi de aer. în ţă rc a re a purceilor — în tim p şi în d iferite ţări — s-a practicat şi continuă să se practice şi astăzi la d iferite term ene. de digestie. A cestea pot fi sistem a­ tizate în felul u rm ăto r : 1. um iditate. P urcelului în ţă rca t să i se pună la dispoziţie fu ra je care să aibă o com poziţie identică cu aceea a laptelui m atern şi digestibilitate cît m ai apro­ piată de acesta. ei să găsească condiţii corespunzătoare clim atului m atern (tem peratură. iar în ţărcarea sub 4 săptăm îni este considerată o în ţă rca re tim ­ 74 . laptele răm as în uger se alte­ rează în sinusurile şi canalele galactofore. In caz contrar. M am a să fie alim entată astfel ca la 2— 3 zile după u ltim a alăp tare u gerul să nu m ai conţină lapte. gaze nocive. 2. fenom en care este u rm a t de îm bolnăvirea a p aratu lu i m am ar şi com prom iterea lui de cele m ai m ulte ori p en tru o nouă lactaţie. incom plet dezvoltate faţă de trecerea de la u n regim lac tat la acel al n u triţie i su plim entare exclusive. 42 de zile.

U nitatea însă care nu beneficiază de fu raje com­ b inate corespunzătoare p e n tru purceii sugari şi p e n tru tin e ret. altfel în ţărcarea m ai tim p u rie poate produce p e rtu rb a ţii care se sol­ dează cu m ari pierderi.purie. p e n tru care la rîn d u l ei. e cel m ai bine să practice în ţărcarea obişnuită — de 42 sau 56 de zile. p e n tru realizarea unui kg spor. 75 . justifică în ţărcarea purceilor în acest m om ent. Scăderea însă a producţiei de lapte a scroafei după 5 săptăm îni de la făta re şi posibili­ tate a purceilor de a se h răn i şi cu alte n u tre ţu ri de la această vîrstă. Fiecare m etodă îşi are avantajele şi dezavantajele sale.8 kg su b stitu e n t de lap te şi p re sta rte r (furaj com binat 0— 1). A v an taju l economic este evident deci şi din acest punct de vedere. a înlocuitorilor de lapte. purceii sugari consum ă 4 1 lapte. sau forţată. d ar ea necesită ex isten ţa unei in dustrii a furajelor. în ţă rc a re a purceilor la 56 de zile este unanim re ­ cunoscută ca cea m ai p o triv ită în condiţiile creşterii extensive şi în m od deosebit atunci cînd nu este rezolvată problem a su b stitu en ţilo r de lapte de scroafă şi a fu rajelo r com binate. ad m in istrat purceilor în prim ele 35 zile de viaţă. In m od n a tu ra l scroafa este capabilă să producă lapte pînă la 10— 12 săptăm îni de la fă tare şi chiar m ai m ult. scroafa are nevoie de 3.5— 1. în ţă rc a re a tim p u rie este m ai economică deoarece creşte n u m ăru l de purcei care se obţin pe cap de scroafă în tr-u n an de zile (30 de purcei şi peste). La aceasta treb u ie făcut u rm ă to ru l calcul şi anum e : că.3 kg n u tre ţ com binat. cu aceleaşi cheltuieli. Acelaşi spor la purcei se poate obţine cu num ai 1.

P e n tru în ţărcarea la 56 de zile g reu tatea m edie a purceilor este cuprinsă în tre 13— 16 kg. în a doua zi de 4 ori. în sistem ul ţărăn esc al creşterii porcului. ei vor fi h răn iţi şi în continuare. în a tre ia zi de 3 ori. G reutatea purceilor la în ţă rca re variază în func­ ţie de rasă. în crescătoriile care nu au asigurate fu ra je com binate. de n u triţia m am ei în perioada de gestaţie şi lactaţie. uneori şi m ai m ult. P urceii care în re­ gistrează o g reu tate m are la în ţă rca re prezin tă ga­ ra n ţia unei bune producţii viitoare.In vederea înţărcării purceilor la 56 de zile se re ­ com andă u rm ătoarele m ăsuri : de la 50 de zile de v îrstă a purceilor se reduce ra ţia scroafei şi în special n u tre ţu rile suculente. a tît de prăsilă cît şi de carne. d ar m ai ales de h răn irea suplim entară a purcelului sugar. de la această vîrstă ei sînt sepa­ ra ţi de m am ă astfel ca în prim a zi de în ţărcare p u r­ ceii să sugă de 5 ori. cu aceleaşi fu ra je cu care s-a început n u triţia suplim entară. la v îrsta de 8 — 1 0 zile. cel p u ţin 3 săp tă­ m îni. în a p a tra zi de 2 ori. Acelaşi regim îl va avea şi în prim a zi după în ţărcare . P e n tru ca purceii să nu sufere după înţărcare. A cest sistem de în ţă rca re este p racticat astăzi în crescătoriile de reproducţie. astfel că în u ltim a zi de în ţărcare scroafa n u va prim i nici un fel de fu raj în afară de apă. de condiţiile în care au fost crescuţi ca sugari. to t de la sfîrşitu l acestei săptăm îni se va m odifica program ul suptului p u r­ ceilor în sensul că dacă pînă la această vîrstă sugeau la discreţie. iar în a cincea zi şi a şasea zi — cîte odată. Ea se 76 . în ţă rc a re a purceilor la 42 de zile este o în ţă r­ care asem ănătoare cu aceea de la 56 de zile.

iar pe de altă p a rte sîn t asigurate fu ra je corespunzătoare din pu n ct de vedere calitativ. H răn irea se execută de 8 — 9 ori pe zi cu sub stitu en ţi de la p te ad m in istraţi sub form ă lichidă. care creşte artificial purceii în ţărcaţi la v îrsta de 4 zile. după perioada de m a­ xim ă p erm eabilitate a in testin u lu i p e n tru a n ti­ corpii colostrali. iar creşterea lor pînă la 90 de zile se face în baterii m etalice individuale.M. care p erm ite în ţă rca rea tim ­ purie a acestora . ajung la această vîrstă la g reu tăţi corporale corespun­ zătoare şi atunci cînd sîn t obişnuiţi din vrem e şi bine cu n u triţia su p lim en tară pe de o parte. — F abrica de m edicam ente BIOFAC — D ane­ m arca fabrică şi livrează înlocuitori de lap te de scroafă p e n tru purcei. este o în ţă rca re foarte tim purie a purceilor şi este p racticată de către firm a H.practică atunci cînd purceii se dezvoltă bine. în ţă rc a re a precoce a purceilor se poate face la v îrsta de 4 zile şi la v îrsta de 25 de zile. adică după ce p u r­ ceii au consum at colostrul. BIEHL şi & din H am burg. de 60 X 32 X X 30 cm. 14 sau 21 de zile . în ţă rc a re a purceilor la 4 zile.C. P urceii provin din ferm e de scroafe specializate în obţinerea a 3 fă tă ri anual. A cest deziderat s-a realizat concom itent în m ai m ulte puncte ale globului d in tre care m enţionăm : — F irm a B.O. din A nglia produce u n su b ­ stitu e n t de lap te de scroafă care perm ite în ţă r­ carea purceilor şi dezvoltarea corporală a purceilor în bune condiţiuni la v îrsta de 10. în ţă rc a re a purceilor la această vîrstă este legată de existenţa u n u i su b stitu en t de lapte. 77 .

T ran sferarea purceilor se face în rem orci tehnologice p e n tru a se evita obosirea lor dato rită alergatului cu care ei nu sînt obişnuiţi.— De asem enea. La această vîrstă purceii treb u ie să aibă o greu ­ tate individuală de 5. dacă este cazul. fac com ­ 78 .U. La vîrsta de 30 de zile purceii sîn t s tră ­ m u taţi în halele de tin e re t după prealabila lor cîntă rire şi lotizare. altfel anim alele suferă criza străm u tării. In continuare purceii răm în încă 5 zile în com partim entele de fătare. In această perioadă ei se obişnuiesc fără m am ă. fabrică şi livrează p re s ta rte r p e n tru în ţărcarea purceilor la v îrsta de 3 săptăm îni. ca urm are a unor ex p e ri­ enţe efectuate în anii 1968— 1969 pe efective m ari de porci în Com plexele C ălăraşi şi B răila de cătrc Dr. P e n tru aceasta scroafele sîn t scoase de la purcei brusc. T em p eratu ra pe care treb u ie să o găsească purceii în adăposturile de creştere e necesar să fie de 22°C. siste­ m ul de în ţărcare tim purie la v îrsta de 25 de zile s-a generalizat din 1969. sub form ă de granule cu 2 2 °/o proteină b ru tă şi cu u n grad superior de digestibilitate. în tre p rin d eri din S. la v îrsta de 25 de zile. a n u triţie i suplim entare. în condiţiile neschim bării adăpostului. M arinescu A lexandru. Criza de în ţă rca re este în acest fel in fin it m ai redusă. a m icroclim a­ tului. din cauza creşterii lor în condiţii de stabulaţie p e r­ m anentă.A. în com plexele de porci din ţa ra noastră.5— 6 kg. P urceii în ţărcaţi tim p u riu sau obişnuit. cu lipsa laptelui m a­ tern. se vor tran sp o rta în grajd u rile de tin e re t care în preala­ bil au fost dezinfectate şi încălzite.

In acest scop se va păstra în fiecare adăpost sau com partim ent cîte o boxă liberă în care se vor introduce tre p ta t purceii r ă ­ m aşi în creştere sau bolnavă ce se extrag din cele­ lalte boxe. agitaţia. trebuie întotdeauna suspectate şi căutată care este cauza care le d eterm in ă şi lu area u nor m ăsuri im ediate p e n tru rem edierea lor. Îngrăm ădirea lor în colţuri. p en tru a se sesiza la tim p factorii care a r putea d eran ja confortul anim alelor. P urceii introduşi în boxele de tin e re t vor fi lotizaţi cît m ai uniform . în ţă rca rea trebuie supravegheată îndeaproape a tît de în grijitori cît şi de către tehnicieni.5 kg atunci cînd în ­ ţărcarea purceilor se face la 42 sau 56 de zile. pre­ cum şi a celor bolnavi. Lotizarea se va rep eta periodic. dar şi pe sexe.plicaţii gastrointestinale şi pulm onare d atorită scă­ derii bruşte a tem p eratu rii faţă de cea din m ate r­ nitate. u n con­ flict în plus în viaţa anim alelor. Purceii se sim t bine atunci cînd. Dacă este posibil şi spaţiul de cazare perm ite. O în ţărcare este considerată reu şită atunci cînd de pe urm a efectuării ei num ărul de îm bolnăviri 79 .2 kg. astfel ca să nu existe diferen ţe de greu tate în tre indivizi m ai m ari de 0. în cazul înţărcării purceilor la 25 de zile şi la d iferenţă de cel m ult 0. se culcă u n u l lîngă al­ tul. după ce s-au sătu rat. P rin acest procedeu se evită o nouă lotizare. e bine să se facă lotizarea purceilor nu num ai pe stru c tu ră de g reu tate apropiată. dar num ai pen­ tru extragerea purceilor răm aşi în creştere. Lotizarea pe sexe este o operaţiune zooeconomicâ obligatorie în crescătoriile p e n tru prăsilă.

purceii au la d ata respectivă p a ra m etrii corespunzători de greu­ ta te . atunci cînd glanda m am ară n u are de su fe rit p rin com plicaţii. dezvoltarea corporală nu sîn t afectate sau sînt afectate în tr-o m ăsură foarte m ică . ia r recu p erarea scroafelor în tr-u n nou ciclu de producţie (m ontă fecundă) se face în cel m ult 4— 1 0 zile de la d a ta suprim ării suptului.şi p ierd eri este n ul şi foarte mic. creşterea în greu­ tate. . ca u rm a re a nereducerii la tim p a secreţiei lactate.

în practică în g rijirea şi h răn irea purceilor înţărcaţi este aceeaşi. a unei dezvoltări cores­ punzătoare. pînă la v îrsta de 3. In d iferen t de destinaţie (reproducţie sau carne). ele treb u ie să în d e­ plinească şi anum ite condiţii de m icroclim at. în vederea asigurării igienei. In lim baj cu ren t această categorie de porcine m ai este num ită şi tin e re t 2 —4 luni. după golirea de tin e retu l porcin din seria precedentă. lum inoase. purceii sîn t tre c u ţi în categoria de tin e re t sau purcei în ­ ţărcaţi. adăposturile treb u ie să îndeplinească anum ite ce­ rin ţe. în vederea reducerii crizei de în ţărcare. uscate. In afara fap tu lu i că ele au fost cu ră ţite şi dezinfectate. să asigure confort tin e retu lu i porcin. In d ife re n t dacă creşterea tin e retu lu i porcin se face în sistem gospodăresc sau sistem industrial.5— 4 luni cînd ating g reu tatea de 30— 35 kg. Din acest p u n ct de vedere m enţinerea unei tem p eratu ri corespunzătoare şi a u m idităţii optim e este u n a din principalele condiţii de care depind în cea m ai m are 81 "T’ U l . G rajd u rile p e n tru creşterea tin e retu lu i treb u ie să fie curate.Î N G R IJ IR E A ŞI HRANIREA TINERETULUI PORCIN D upă încheierea perioadei de alăptare.

conform tab elu ­ lui 19. p en tru fiecare purcel din această ca­ tegorie se vor afecta 0.6 0 .5— 0 . 6 m 2.m ăsură pierderile.5 kg la li vrare S p a ţiu d e d o r m it s a u p e c a p în m — v ara — ia r n a P o r c i la m d e jg h e a b în c a z u l f u r a j ă r ii u s c a te 0 .9 2 13 10 10 82 . sporul de creştere în greutate. T em p eratu ra şi um iditatea optim ă p e n tru această categorie este urm ăto area : T abelul 18 V îrsta tin erelu lu i în zile T e m p e r a tu r a la 2 m de p a rd os ea în U C.7 kg D e la 34 . In acest scop. consum ul specific şi starea de sănătate. E ste foarte im p o rtan t de asigurat în acest sector spaţiu suficient p e n tru anim ale şi culcuşul uscat. Tabelul 19 N ecesaru l de sp aţiu pentru porci Categoria De la î n ţ ă r ­ care p în ă la 33.8 2 0 .56 kg De la 56.5 0 .7 0 1. s-a consta­ ta t că bioxidul de carbon sub 3o/00 şi am oniacul pînă la l%o sîn t com patibile cu p ăstrarea stării de sănă­ tate şi a sporului optim al tin e retu lu i porcin.l 9 In ceea ce priveşte gazele dăunătoare. U m iditatea relativ ă % 6 0 — 65 6 0 — 65 6 0 — 65 6 5 — 70 3 0 — 35 3 6 — 50 5 1 — 70 7 1 — 90 2 4 — 22 2 3 — 21 2 2 — 20 21.1 0 .

ficatului. suficient la început. plăcut al sîngelui.U n spaţiu m ai restrîn s 0. Cînd p u r­ . dispare. com plicaţiile se extind. rănile produse p rin dinţi se infectează. b ariera şi nivelul rezistenţei faţă de m icrobii obişnuiţi sîn t învinse şi purceii m or p rin necroze com plicate. Este începutul unui fenom en de selecţie n aturală. T reptat. A nim alele consum ă puţin. peritoneului. sîn t neliniştite. C orespunzător acestei situaţii. Zilnic şi de m ai m ulte ori pe zi. care se soldează cu m oartea lor tre p ta tă şi zilnică. C azarea anim alelor în adăposturi este deci o pro­ blem ă vitală şi de zooeconomie. sau fac stă ri de septicem ie (infecţie generalizată). cu abcese localizate la nivelul pulm onilor. p rin tr-u n sistem de im itaţie care se propagă rapid. creşte iar am oniacul peste l%o. la început de către 1 — 2 indivizi. m ai ales că în tre tim p tot m ai m ulte exem ­ plare se obişnuiesc cu gustul sărat.3 m 2/cap de tin e ret porcin. caracteristic în această 1 etapă şi în asem enea condiţii. Ei constituie baza p ira ­ m idei lotului din boxă. caudofagia şi auriculofagia progresează pe acelaşi individ şi se extinde la alţii. apoi de m ai m ulţi. după 2 — 3 săptăm îni devine insuficient. In continuare. com portam entul şi gustul iotului sînt dezorganizate şi p e rv e rtite (alterate). Cei m ai tineri şi slabi ce­ dează condiţiilor necorespunzătoare şi se culcă cu toate acestea în tr-u n colţ. cei m ai p u ­ ternici caută să scoată din piram ida culcuşului pe cei m ai slabi m uşcîndu-i de urechi şi coadă.2— 0. iar purceii caută loc p e n tru siestă fără să-l m ai găsească. P urceii se sim t bine în tr-u n adăpost atunci cînd după ce s-au să­ tu ra t găsesc loc p e n tru a se desfăşura în poziţia culcat pe o cît m ai m are p a rte a boxei. locul de culcuş se udă.

U m iditatea sub 50<>/o poate consfitui punctul de plecare p e n tru pneum onia enzootică (infecţioasă) a porcului. iar în tim pul iernii gea­ m urile se vor m enţine închise. U m iditatea relativ ă ridicată.ceii au ten d in ţa de a se îngrăm ădi. In tim pul iernii tem p e ra tu ra se poate regla cu aju to ru l aeroterm elor. 84 . De precizat că. sau cu curenţii de aer m ai m ari de 0 . nu este d ău nătoare creşterii şi dezvol­ tării tin e retu lu i porcin. Pe tim pul verii tem p e ra tu ra se va regla cu a ju to ru l geam u­ rilo r şi a ventilatoarelor. 80— 95o/0. a încălzirilor cen trale sau p rin cuptoare tip teracotă. A tît în anotim pul friguros cît şi pe tim pul verii este necesar a se asigura în adăposturile de tin e ret u n m icroclim at optim . diagnosticul de confort este comprom is. Nicidecum n u se vor m onta aeroterm ele în in terio­ ru l adăpostului de încălzit. atunci cînd este asociată şi cu o fluctuaţie a tem p eratu rii. în asocia­ ţie cu un culcuş uscat şi cu o tem p e ra tu ră cores­ punzătoare. C om prom iterea confortu­ lui în ordinea im portanţei poate fi determ in ată de urm ătorii factori : suprapopularea şi lipsa de tem ­ p e ra tu ră în p ă rţi egale. apoi curenţii de a er şi ex­ cesul d e amoniac. în special de la zi la noapte. în cazul folosirii aeroterm elor acestea vor fi m ontate astfel ca aerul cu care se va încălzi adăpostul să provină direct din atm osferă şi va fi d irija t cît m ai jos posibil p e n tru a m ătu ra duşum eaua şi în felul acesta să antreneze gazele nocive şi să spele atm osfera adăpostului. Uşile de la com partim ente se vor m enţine în perm anenţă închise p e n tru a se evita curenţii de aer. p rin reglarea corespunză­ toare a instalaţiilor de încălzire şi ventilaţie. 6 m sec.

Chiar şi germ enii banali produc îm bolnăviri la purceii lipsiţi de mişcare. deci se evită supraaglom e­ rarea. A ceasta p en tru a se asigura gim nastica necesară bunei dezvoltări a a p aratu lu i circulator. îl constituia m işcarea în aer liber. A ltfel anim alele au o rezistenţă organică redusă. dacă în in terio ru l adăposturilor (grajduri. 85 . u n u l din factorii de îng rijire im portanţi în creşterea tin e retu lu i porcin înţărcat. m ecanizării. a de­ m onstrat că este posibilă creşterea şi dezvoltarea tin e retu lu i porcin în bune condiţiuni dacă se afec­ tează spaţiu suficient. devin u n m ediu p o triv it p e n tru grefarea bolilor de creştere. creşterii norm elor de îngrijire. dar m ai ales a m uşchilor scheletici. sistem e incom patibile cu m işcarea în scopul plim bării anim alelor d atorită aglom erării.Pînă nu dem ult. m icrobiene şi parazitare. A pariţia însă a sistem ului intensiv şi în « tim a vrem e a celui in d u strial de creştere şi îngrăşare a porcilor.

adăpătoarea autom ată se va m onta în zona de defecare. In vederea în lă tu ră rii p ierderilor de tin eret. an i­ m alele vor fi supravegheate perm anent. în condiţiile fu ra jării uscate prelungite. cu a ju to ru l ra ­ zului. în tre h ră n i­ toarele autom ate şi zona de defecare este un con­ tin u u du-te-vino. m ăturii şi a jetu lu i de apă. Spălarea tota® a boxelor se va face num ai în cazuri de necesitate. p en tru d epistarea cazurilor de boală şi a celor accidentate. m ai ales că la porc ingestia şi excreţia. iar autom atele cu fu ra je uscate în im ediata vecinătate a a c e s te ia . In acelaşi scop. In cazul în care în m om entul liv ră rii (m utării) grupei de tin e ret la îngrăşătorie. în sistem ul gospodăresc. altfel. C urăţirea g rajd u rilo r de tin e re t treb u ie efectuată de două ori pe zi în vederea m enţinerii unor con­ diţii de zooigienă corespunzătoare. com partim ente) se asigură un m icroclim at corespunzător şi dacă prin raţiile şi reţetele fu rajere se asigură nevoile de h ran ă ale categoriei respec­ tive. al p ăstrării culcuşului uscat şi curat. A ceste cazuri se vor izola im ediat şi vor fi tra ta te corespunzător. se fac şi concom itent. există exem plare 86 . care are ca urm are p e rtu rb are a în tregii populaţii de anim ale.halo. păstrîndu-se z o n a |d e odihnă în perm anenţă uscată. luîndu-se însă m ăsuri ca im ediat după spălare să se introducă un s tra t izolator de ru m e­ guş sau paie. p e n tru u s­ carea pardoselii. S pălarea boxelor se va face num ai în zona de defecare.

p e n tru u n a sau m ai m ulte hale sau adăposturi.O r g a n iz a r e a g r a j d u r i l o r p e n tr u c r e ş te r e a t in e r e tu lu i p o r c in p e g r ă t a r e . 87 . acestea se vor tra n sfe ra la lichidarea lotului în tr-u n com partim ent special. c u a le e d e s e r v ic iu s u s p e n d a tă care din diverse cauze nu îndeplinesc condiţiile de trecere la îngrăşătorie. f ă ră p a d o c u r i. p e n tru recondiţionarea lor. astfel ca să se poată aplica sistem ul de populare şi evacuare „totul plin şi to tul gol“ cu o perioadă de repaus şi dezinfecţie în tre două serii de purcei de 3— 4 zile.

care trebuie făcută în aşa fel ca să n u constituie o criză p e n tru purcei. echilibrate. cu scopul obţinerii g reutăţii de 18—20 kg la vîrsta de 56— 60 de zile.). ferm enţi etc. h ra n a de bază a tin e retu lu i porcin o con­ stitu ie n u tre ţu rile concentrate. iar prem ix u rile să aducă n ecesarul de vitam ine. F u ra ja rea tin e retu lu i porcin treb u ie făcută de aşa m anieră ca să asigure o creştere forţată. oligoelem ente şi alte adao­ suri fu rajere (antibiotice. sub rap o rtu l energie/proteină şi al satisfacerii tu tu ro r nevoilor organism ului în 88 . astăzi în m aterie de h răn ire a tin e retu lu i porcin se precizează că treb u ie d a tă p rio rita te ovăzului sub form ă de fulgi.HRĂNIREA TINERETULUI PORCIN In perioada de după înţărcare. A ceasta se poate realiza num ai p rin ad m in istrarea unor am estecuri de cea m ai bună calitate. în ve­ derea m atu rării precoce a oaselor şi m usculaturii. problem a de bază în creşterea acestora o consti­ tuie h răn irea corespunzătoare în vederea realizării de sp o ru ri cît m ai m ari de greutate. fiind de neînlocuit. apoi porum bul şi orzul. Ţ in !® seam a de acest scop şi capacitatea gastrică redusa. de carne şi şroturile de soia. iar făinurile proteice tre ­ buie să satisfacă nevoile m inim e de aminoacizi esenţiali. Dacă în tre c u tu l nu prea în d ep ă rta t al creşterii porcului se practica creşterea tin e retu lu i porcin pe bază de n u tre ţu ri concentrate cultivate şi în can ti­ tăţi m ai m ici fu rajele industriale. în special pe seam a dezvoltării m usculaturii şi a scheletului. făina de peşte.

1 5 2 .7 8 0 .P urceii vor fi astfel stim ulaţi să consume zilnic cel p u ţin 4 1 apă/cap.5 6 7 2 . fapt care va m ări su ­ .4 3 0 .7 2 3 .3 6 6 .m .51 6500 130 100 35 12 1 8./k g T e t r a c i c l i n ă p .8 8 7 8 .p .p .5 7 5400 — — — 3 4 .cea m ai critică perioadă de viaţă. % C a lc iu % F o sfo r t o t a l % F o sfo r u t i l i z a b i l % V ita m in a A U . F u r a z o lid o n ă p . in d iferen t la ce vîrstă se face aceasta. Din experienţele efectuate s-a ajuns la concluzia că n u este nevoie de o can titate de proteină b ru tă peste I 8 0 / 0 în ali­ m en taţia purceilor după înţărcare.6 7 0. se recom andă să fie adm in istrate sub form ă uscată.p . Tabelul 20 V a lo a re a b io lo g ic ă a n u t r e ţ u r i l o r p e n tr u p u rc e i c o m b in a te Spec i l i c a r e Preslarler (0—l ) pentru purcel sugari 10 zile . F o s f a t d e ty lo s in p .0 0 P e n tru m otivele a ră ta te am estecurile de fu raje com binate p e n tru tin e re tu l porcin sub 25 kg.m .2 9 0. cu un procent de fibre b ru te (celuloză) sub 5% .m . C o n s u m to ta l în k g /p e r io a d ă 2 1 .7 7 0 . de p refe ra t granule la dim ensiunea de 4/6 mm.81 0 .I . d ig e s t. Şrotu rile n u vor fi adm in istrate în cantitate m ai m are de 15o/o.29 4 .12 kg Startcr ( 0 -2 ) pentru tineret tntttrcat 12-25 kg P r o t e in ă b r u t ă % G r ă s im e % F ib r e b r u t e (c e lu lo z ă ) % T o ta l s u b s t ..

p rafa ţa digestivă şi va contribui la sporirea g ra­ dului de d igestibilitate a sortim entelor componente. F orm a cea m ai plăcută, de prezen tare a furajelor p e n tru purcei, este aceea de granule în am estec cu sp ărtu ră, d ar cea m ai practică şi economică este cea de granule. A ceasta p e n tru că : a. Se în lă tu ră dezom ogenizarea şi sep ararea in ­ gredientelor com ponente în tim p u l m anipulării şi transportului. b. D igestibilitatea substanţelor n u tritiv e din am estecuri este cu cel p u ţin 3Vo m ai m are d atorită tra tam e n tu lu i term ic realizat în tim pul granulării. c. A nim alele sîn t obligate să consum e integral n u tre ţu l com binat, fără a avea posibilitatea de a alege ingredientele m ai plăcute, astfel că se reduce la m inim um risipa de furaje. d. C arotenul din făin a de lucernă deshidratată nu este d istru s p rin presare, pierderile după 6 luni de la g ran u lare nedepăşind 2 0 »/o. e. P urceii consum ă m ai bine granulele în com­ paraţie cu am estecurile uscate sub form ă de făină. In condiţiile fu ra jării cu n u tre ţu ri gran u late tra n ­ zitul intestin al este încetinit, digestia fu rajelo r este m ai com pletă, astfel că se realizează o m ai bună valorificare a hranei, cu cca 15°/o, iar consum ul specific se reduce în m edie cu 1 0 o/0. A dm inistrarea granulelor se face în au tohrănitori m etalice şi la discreţie, d ar în can tităţi mici, pen­ tru că m irosul de g rajd pe care fu rajele îl îm p ru ­ m ută, le în ră u tăţe şte gustul. M etoda de h răn ire direct pe pardoseală s-a dovedit a fi practică, an i­ m alele sîn t stim ulate pe cale reflexă să consum e can tităţi m ai m ari de hrană, m ai ales atunci cînd
90

granulele sîn t eliberate în can tităţi dinainte sta ­ bilite şi la ore fixe. In sistem ul de exploatare gospodăresc sau acela care nu beneficiază de fu raje com binate, im portant este ca reţetele să conţină o proporţie ridicată de su bstanţe proteice rep rezen tată p rin tr-u n m inim um de 120— 130 g P.B. de fiecare U.N. D in to talu l de proteină p revăzut de reţetă, cel p uţin 1/3 trebuie să fie de n a tu ră anim ală.
Tabelul 21
A m estecu ri de n u treţu ri u scate (în %) pentru tin e retu l p orcin Felul n u l r e | u 1u i
în t im p u l p ă şu n a tu lu i In peri o ada dc s ta b u l a tic (iarna)

F ă in ă d e o rz 'j F ă in ă d e p o r u m b 1 t F ă in ă de o v ă z f c e r n u te F ă in ă d e m a z ă r e ) F ă in ă d e lu c e rn ă T ă r î ţ e d e g r îu Ş r o tu r i d e flo a re a -s o a re lu i F ă in ă d e c a d a v r e F ă in ă d e sîn g e C r e t ă S a r e

40 20 10 15

50 22

10 6

5

5

8 —

1,5 0, 5

5 1,5 0, 5

Din aceste am estecuri se dau cîte 1,2— 1,9 kg/cap şi zi, după vîrstă şi greutate, com pletîndu-se raţia în am îndouă cazurile cu cîte 1— 1,5 1 lapte ecrem at şi, după anotim p, păşune sau rădăcinoase la discreţie. A lcătuirea am estecurilor treb u ie să se facă cu foarte m are atenţie, deoarece am estecurile ră u al­
91

cătuite, nu num ai că au valoare n u tritiv ă mică, d a r nu asigură nici rap o rtu l necesar d in tre su b stan ­ ţele n u tritiv e şi cele m inerale.
T a b elu l 22
E x em p le de a m estecu ri de co n cen tra te p entru (după A . V . K v a sn iţk i) p u rceii în tă r e a ţi

A m e s te c u 1 Nutreţurile 1 25 35
■ — —

2 25 18
—.

3

4

5

6 30

7

0 r z O văz P o ru m b M a z ă re L in te T ă r î t e d e g r îu T u r t e d e in T u r t e fl. s o a re lu i F ă i n ă d e p e ş te F ă i n ă c a rn e -o a s e C r e t ă S a re

25

25 25
— —

24

18 24

26 20 10

14 20

30 15 20

8 10

15

15 10
— —

18 10 10

12 11 10

15 10

15 10 8 ,5 1, 2 0 ,3

10 10

10

6 1, 5 0 ,5

10 1, 3 0 ,2

10 1 —

10 1 —

1. 4 0,1

6 1, 4 0 ,6

In condiţii norm ale de în g rijire, cu raţiile de mai sus tin e re tu l porcin în ţă rca t realizează sporuri zilnice de 250—400 g, dezvoltîndu-şi bine m uscu­ latu ra şi scheletul. In creşterea tin e retu lu i porcin, chiar dacă nu se beneficiază de fu ra je com binate, treb u ie fo rţa t con­ sum ul fu ra jelo r p rin adm in istrarea lor la discreţie, fără a se lim ita consum ul zilnic. In asem enea cond iţiuni rez u lta te bune au fost obţinute dacă d istri­ buirea fu rajelor, s-a făcut în tre i tain u ri sub form ă de terci, care să conţină şi laptele ecrem at sau zărul, zara etc. F u ra ja rea la discreţie va fi satisfăcută
92

In ferm ele cu apă cu ren tă ad ăpatul se va face în jgheaburi aşe­ zate astfel ca iarn a să nu îngheţe şi să poată fi îm prospătate cu apă la tem p e ra tu ra de 22— 25°C în toate anotim purile. d ar va fi destul de aproxim ativ. fie p e n tru producerea de carne. A ceasta este a tre ia selecţie a m aterialului de reproducţie. au răm as doar reţetele (proporţiile) d in tre d iferitele fu ra je care treb u ie alese şi ad m inistrate purceilor cu foarte m ultă grijă. care treb u ie să fie p rev ă­ zute cu a p a ra te de term oreglare. 93 . In această situaţie decontul consum ului de fu ra je se va face zilnic. de asem enea la discreţie. apa se asigură p rin adăpători autom ate. In condiţiile tehnice de astăzi. C erinţele de apă p e n tru purceii pînă la 25 kg sîn t de 2— 3 l/cap şi zi. ÎN G R IJIR EA ŞI HRĂNIREA TINERETULUI PORCIN PENTRU REPRODUCŢIE D upă v îrsta de 4 luni tin e re tu l porcin este des­ tin a t fie p e n tru creştere în v ederea reproducţiei. am estecurile de n u tre ţu ri se adm inistrează la discreţie . iar p e n tru cei de g reu ta te cuprinsă în tre 25—30 kg de 4— 5 l/cap şi zi. aşa cum s-a arătat. A dăpatul treb u ie să constituie o g rijă perm a­ nentă. p e n tru că prim a s-a făcut odată cu individualizarea purceilor.p rin pu n erea la dispoziţie a fu rajelo r în stare us­ cată în autom ate sau jg h eab u ri şi cu apă curentă. In noua concepţie despre producerea cărnii de porc raţiile de fu ra je au d is p ă r u t. proaspătă.

P e n tru continuarea liniei de reproducţie în u n i­ tate a respectivă sau p e n tru alte u n ităţi. astfel ca acestea să dea posibilitate anim alului de a-şi satisface nevoile în condiţiile unui confort care să-i asigure dezvoltarea deplină a capacităţii sale productive. capacitate de a lă p tare şi precocitate. odată cu c în tărirea şi lotizarea purceilor. a g reu tăţii corporale individuale şi a nu m ăru lu i de capete în lot.5 kg p e n tru porcul Bazna. nu treb u ie să de­ păşească 3 kg. d iferenţa de g reu tate în tre indivizii aceluiaşi lot la această vîrstă şi cu stru c ­ tu ra m edie de g reu ta te cerută. Astfel. ca u rm are a ajungerii indivizilor la 94 . a culcuşului. iar p e n tru rasa M angaliţa g reu tatea m edie va treb u i să fie de 25 kg. cu m edia 32 kg p e n tru rasele L andrace şi M arele Alb şi 29. gruparea scrofiţelor şi vieruşilor în lo tu ri se va face pe baza sexelor. La v îrsta de 4 luni greu tatea corporală a purcei­ lor tre b u ie să fie de 26—39 kg. a fro n tu lu i de fu ra ja re şi adăpare.im ediat după naştere. Ţ inînd cont de aceasta. M ări­ m ea lotului va fi dată de m ărim ea suprafeţei boxei. N u vor fi crescuţi în nici un caz îm preună vieruşii cu scrofiţele de la această vîrstă. se vor se­ lecţiona num ai acei produşi care provin de la scroa­ fele care au cea m ai m are prolificitate. deoarece la această vîrstă e posibil ca la exem plarele m ai bine dezvoltate să apară instinc­ tul genezic. iar m ărim ea lotului va fi de cel m ult 50 capete scrofiţe şi 30 capete vieruşi. iar a doua s-a făcu t la în ­ ţărcare. chiar dacă lotizarea pe sexe nu s-a p u tu t face odată cu în ­ ţărcarea.

A ceste tre i condiţii esenţiale în dezvol­ tarea anim alelor. m otiv pentru care. în toate fazele de creş­ tere şi în toate perioadele anului. cu posibilităţi perm anente de m işcare a anim alelor şi de su punere a lor la acţiunea razelor solare. în scopul reproducţiei. în vederea rem edierii acestei deficienţe. In continuare. pe lîngă în g rijire şi hrană. com ­ plexele industriale. urm ăresc creşterea u nor organism e sănătoase. dar incom patibilă cu reproducţia. generează m ult prea m ulte reb u tu ri. la creşterea tin eretu lu i porcin. A ceasta este înlo­ cuită în sistem ul intensiv p rin tr-o fu ra jare com pletă care pune la dispoziţia organism ului toate princi­ piile n u tritiv e de care are nevoie. au tre c u t la creşterea tin e retu lu i de reproducţie în ferm e gospodăreşti. dar consolidată şi m usculatura bine dezvoltată. p rin plim barea purceilor. cu o satura fină. atunci cînd este crescut p e n tru reproducţie. în parte.l 2 luni). In sistem ul gospodăresc. tin e retu l porcin de reproducţie treb u ie să se bucure de o în g rijire şi alim entaţie corespunzătoare. se practică şi gim nastica funcţională a ap aratu lu i de susţinere şi m işcare. P ractica a d em onstrat însă că un tin e re t crescut în afara m işcării şi a supunerii lui acţiunii razelor solare.vîrsta de m aturitate sexuală. D iferitele p ă rţi corporale şi ţesu tu ri ale orga­ nism ului nu se dezvoltă în aceeaşi perioadă şi în 95 . în can tităţi su­ ficiente conform cerinţelor. ţărănesc). robuste. acolo unde e posibil (în sistem gospodăresc. asociate cu u n regim de plim bare zilnică. Toate acestea se concretizează în a tin ­ gerea g reutăţii corporale m edii la vîrsta optim ă de reproducţie ( 1 0 — .

0 aceeaşi m ăsură.0 2 0 . Din acest p u n ct de vedere.0 7 .0 0 .0 2 0 .0 8 . D intre toate condiţiile necesare creşterii tin e re ­ tu lu i porcin p e n tru reproducţie.0 1.0 10.0 1.0 8 .0 1.0 100.5 0 .5 1.0 1 00. şi num ai u lterio r se dezvoltă organele care p rezin tă interes econo­ m ic : m uşchii.0 10.0 1. a tît su b n u triţia cît şi reducerea raţiei pe parcurs.0 100. D intre organe se dezvoltă în tîi ace­ lea care asigură m enţinerea vieţii anim alului. p ro tein a exercită cea m ai m arcan tă influ en ţă asupra dezvoltării.0 — Componentul 5! .0 11..50 kg 1 4 5 .0 0 . schelet etc. C ontrar.Tabelul 23 R e(ete d e n u tre fu rl co m b in a te pentru sc r o fiţe şl v le r u ş l d e p r â silă •/ /o de pro­ teină Gr eu t a t e 25 .120 kg 1 4 5 .0 3 .0 0 . m am ela.0 2 0 . factorul hrană are influenţă hotărîtoare.0 12. A stfel Popov ex p erim en tîn d pe purcei de 4— 4.0 8 .3 1. r e p r o d u c ­ ţie T o ta l k g 40 45 60 0 .5 luni a găsit că sporind album ina digestibilă din raţie. grăsim ea.0 100. fără 96 .5 0 .0 1.0 2 .5 0 .0 2 4 5 .0 10.0 8 .5 1.0 — — 2 4 5 .0 2 0 .0 — P o ru m b O rz T ă r î t e d e g r îu Ş r o t d e fl.0 1.0 10. s o a r e lu i Ş r o t d e s o ia F ă i n ă d e p e ş te F ă in ă d e o a s e F ă i n ă d e lu c e r n ă F ă in ă d e c a m e C a r b o n a t d e c a lc iu S a re de b u c ă tă rie S u p e r n u c le u p t.5 1.9 0 .0 9 .6 0 . organe de sim ţ. în tîrzie dezvoltarea.0 2 . cre­ ier.5 1.

d in tre suculente : m orcovul. orzul. la clădirea m usculaturii şi a scheletului. iar iarna p rin făinurile de lucernă şi trifoi. şroturile. ghizdei sau m a­ zăre . în sensul că. d in tre concentrate cele m ai de seam ă sîn t : ovăzul. la care se adaugă 97 . el le foloseşte la în tre ţin ere a vieţii. restu l fiind form at din n u tre ţu ri suculente şi fibroase la u n loc. Consum ul lor treb u ie însă lim itat p e n tru că su rplusul este tran sfo rm at în grăsim e de depozit.a-i m odifica valoarea n u tritiv ă totală. cît şi p rin tr-u n în alt grad de folosire a h ran ei consum ate. n u tre ţu rile m u rate şi verzi. In ceea ce p riv eşte energeticele (hidrocarbonatele şi grăsim ile) din reţetele tin e retu lu i porcin p e n tru reproducţie. porum ­ bul etc. . cartoful. în m edie şi scăderea consum ului de n u tre ţu ri p e n tru u n ita te a de spor cu 16o/o. de la 150 g la 170 g/UN.. dintre fibroase : făina de lucernă. d in tre n u tre ţu rile de origine anim ală : făinurile anim ale şi subprodusele laptelui . D intre n u tre ţu rile specifice ce se folosesc în ali­ m entaţia tin eretu lu i. N u treţu rile concentrate se adm inistrează în can­ tităţi de 1. a av u t ca u rm a re creşterea sporului zilnic cu 28<>/o. tărîţele. lucru care depreciază calitatea anim alelor de reproducţie. aceştia răspund m ai bine decît cei dezvoltaţi norm al la h răn irea cu raţii care conţin p roporţii m ari de proteină.A ceastă dem onstraţie se potriveşte şi la h ră n ire a purceilor răm aşi în creştere. dovleacul. N u treţu rile m inerale şi vitam inele necesare p en ­ tru tin e re tu l porcin destin at reproducţiei sîn t asi­ g u rate v ara p rin păşunile de legum inoase. trifoi. sfecla. A ceasta se m anifestă a tît p rin sporuri superioare de greutate.5— 2 kg pe zi şi vor ocupa 65— 70% din valoarea n u tritiv ă a raţiei.

iar pub ertatea este întîrziată cu 6 — 7 săptăm îni . iar subprodusele lactate se pot introduce pînă la 40°/o din valoarea raţiei. la discreţie de la p u b ertate pînă la m ontă şi din nou restrictiv în tim pul gestaţiei pînă la 3 săptăm îni înainte de fătare. In asem enea cazuri ritm u l de creştere se poate reduce cu pînă la 50%. 2 kg s-au o bţinut p rin aplicarea unui sistem com binat de fu ra jare : restrictiv pînă la p u bertate. cît şi al celei la discreţie. F ăin u rile de origine anim ală se adm inistrează în ­ tre 5— 1 0 o/o din valoarea n u tritiv ă a raţiei. cînd can titatea de fu ra je treb u ie să crească tre p ta t p e n tru a susţine ritm u l de dezvoltare rapidă a em brionilor. C ercetările în trep rin se pe plan m ondial au sta­ bilit că. A ccelerarea ritm u lu i de creştere. treb u ie să evite : — m atu ritate a sexuală în tîrziată care poate să apară. — fu ra jare a la discreţie de la p u b e rta te pînă la m ontă sporeşte num ărul de ovule. a tît în cazul fu ra jării restrictive. sau 30—40 g carbonat de calciu. m atu ritate a se­ xuală precoce şi un n u m ăr sporit de ovule.în raţii şi un suplim ent de 20—25 g făină de oase. se pot obţine de la scrofiţe care au fost h ră n ite cu am es­ tecu ri care conţin 15% proteină la g reu tatea de 98 . P erform anţele în direcţia reproducţiei la scrofiţe şi vieruşi sîn t in flu en ţate de fu ra jare a în prim a perioadă de viaţă. însă cantitatea şi echilibrul în elem ente n u tritiv e p e n tru m enţinerea în stare op­ tim ă de sănătate. dar contribuie la îngrăşarea scroafelor şi la scăderea num ărului de em brioni viabili. cel m ai m are num ăr de purcei la g reu tatea m edie de peste 1 .

3 0 2 .4 0 — 2.6 0 — 2 .3 .7 0 S c r o f i ţ e 5 6 7 8 9 10 3 7 — 45 4 6 — 56 5 5 — 67 6 6 — 79 7 7 — 93 9 0 .2 0 — 2.85 1 .3 0 — 2 . Albumlnâ d iges tibilă Sâruti minerale Sâru Ca g e V i e r u ş i 5 6 7 8 9 10 4 2 — 50 5 4 — 65 6 6 — 80 7 8 — 95 9 0 — 110 104— 125 4 0 0 — 450 4 0 0 — 450 4 0 0 — 500 4 0 0 — 500 4 5 0 — 500 5 0 0 — 600 2 .8 5 — 2 .110 3 0 0 — 350 3 0 0 — 350 3 5 0 — 40 0 3 5 0 — 450 4 0 0 — 50 0 4 5 0 — 55 0 1.1 0 3 .0 0 3 .Norm e de Vîrsta in luni Greut atea i.3 0 196— 21 3 2 0 4 — 220 2 1 5 — 230 2 1 9 — 247 2 4 7 — 27 6 2 6 1 — 29 7 12 14 16 17 18 19 2 3 0 — 247 2 4 2 — 25 9 2 4 0 — 27 0 2 4 7 — 276 2 6 1 — 27 9 2 9 7 — 333 ■ 13 16 17 18 19 20 10 13 15 19 22 25 10 13 15 19 22 25 .9 0 2 .6 0 2 .1 5 — 2 .0 0 — 2.6 0 — 2 .3 .3 0 — 3 .N.9 0 .35 2 .9 0 2 .9 0 .70 2 . iran ă pentru Spor mediu g in eretu l d e rc■producţie în slstem u U.7 0 — 1.15 2 .

la vîrsta de 8— 9 luni a scrofiţelor. In acest scop p rep a ra tu l A im ax (ICI 33828) — M ethalibure. a oprit apariţia căldurilor. în vederea reglării planului de m ontă şi fătări. scrofiţele in tră în călduri în propor­ ţie de 90—95% şi pot fi însăm înţate n a tu ra l sau artificial. . în com­ p a raţie cu lo tu ri care au p rim it 20% . dar m ai ales la scrofiţe.55 kg şi cca 12»/o la greu tatea de 100 kg. are o im portanţă deosebită în u n ităţile de tip industrial. în doză de 10 g/cap în ain te de prim ul tain. respectiv 15% p roteină şi la care nu s-au în re g istrat spo­ ru ri de producţie care să justifice cheltuieli legate de consum ul suplim entar de proteină. în vederea realizării planului de carne. Sincronizarea estru lu i la scroafe. folosit în h ra n a scrofiţelor tim p de 20 de zile. La 4—8 zile de la în tre ru p e re a tratam en tu lu i.

purcelul m anifestă tre m u ră tu ri. iar gu iţatu l este slab şi răguşit. poziţia capului este m odificată. Sim ptom ul caracteristic al acestei m aladii este hipoterm ia. dacă are o greutate corporală norm ală şi dacă în prim ele ore de viaţă a su p t de la o scroafă can tităţi suficiente de co­ los tru. T em p eratu ra corporală poate să-şi revină la n o r­ m al în in terv al de 48 de ore.BOLILE PURCEILOR SUGARI Şl ALE TINERETULUI PORCIN H1POGLICEMIA PURCEILOR Purceii. num ai dacă purcelul nou-născut este pus în tr-u n m ediu cu tem p era­ tu ra de cel p u ţin 24 grade. în sensul că tem ­ p e ra tu ra corporală a purceilor nou-născuţi scade im ediat după naştere cu cîteva grade sub norm al. sau cînd can titatea de colostru pe care el o suge este mică. p ă ru l se zburleşte. pielea devine alb-cenuşie. A tunci cînd purcelul se află în tr-u n adăpost rece. d atorită unei hipogalaxii m aterne. rezer­ vele de glucide din organism (sînge. sîn t foarte frecvent afectaţi de scăderea glucozei din sînge (hipoglicemie). ficat) se epui­ zează repede şi se ajunge la starea de hipoglicem ie. Pe lîngă hipoterm ie. 101 •ml . în prim ele zile de viaţă şi m ai ales în condiţii de g rajd în care tem p e ra tu ra este scăzută.

TULBURĂRILE GASTRO-INTESTINALE T ulb u rările gastro -in testin ale constituie una d in ­ tre problem ele cele m ai com plexe şi dificile p en tru toţi lucrătorii din acest sector. tim p de 1— 3 zile. în funcţie de grav itatea bolii. P e n tru tra ta m e n tu l hipoglicem iei se foloseşte so­ luţia de glucoză 5°/o. din punct de vedere profilactic. hipoglicem ia se va preveni p rin asigurarea în m a­ te rn ită ţi a unei tem p eratu ri de cel p u ţin 24°. coli în agent producător de tu lb u ră ri gastro-intestinale sîn t u r ­ m ătorii : 102 . In etiologia acestor boli.In tru c ît hipoglicem ia este produsă în condiţiile tem p eratu rilo r scăzute din m ate rn ita te şi aportului scăzut de lactoză d a to rită hipogalaxiei m aterne. a tît profilaxia cît şi tra tam e n tu l acestei boli se vor face ţinînd cont de acestea. iar p en tru purcei tem p e ra tu ra culcuşului n u va fi mai mică de 28° la n a şte re şi în prim a zi de viaţă.A ceasta se adm inistrează intrap erito n eal cîte 5— 15 m l pe zi. coli) în condiţiile în care acest m icrob poate să-şi m ărească virulenţa. în cele m ai m ulte cazuri s-a precizat că in­ terv in e colibacilul (E. In acest scop. Factorii care contribuie la tran sfo rm area lui E. A ceasta am a ră ta t că se realizează cu aju to ru l becurilor infraroşii sau term ogene prevăzute cu pîlnii care să dirijeze căldura în sp re purcei. R ezultate bune se obţin însă num ai dacă purcelului i se asigură şi tem p e ra tu ra am biantă şi colostrul m ate rn sau de la doici. sau chiar de la vaci.

T u lb u rări g astro-intestinale fac m ai frecvent purceii care provin de la scroafe cu infecţii cro­ nice. sau din contră. aceasta p e n tru a evita fie o supraproducţie de lap te şi deci o indigestie gastro-intestinală. coli nu au existat.— o predispoziţie congenitală a purceilor în sen­ sul că. ca urm are fie a unei n u triţii m atern e defici­ tare în acizi am inaţi esenţiali şi unele vitam ine. A ceastă in ­ fluenţă se observă m ai ales la sfîrşitul iernii. — defecţiuni în alim entaţia scroafelor în p e ri­ oada de gestaţie. fie dato rită faptului că m am ele au fost aduse din u n i­ tăţi în care tip u rile de E. în fondul e re d ita r al p ărin ţilo r exista această predispoziţie la infecţiile digestive şi îri mod spe­ cial la infecţiile cu E. c o li. m am ite cronice etc. — neefectuarea unor dezinfecţii corespunzătoare. — p reg ătirea necorespunzătoare a scroafei p en ­ tru fă ta re şi lactaţie cu 7— 10 zile înainte. aer v ic ia t. leptospiroza. u m id itate m are. clinice sau ascunse. d atorită cărui fap t au răm as în m ate rn ita te colibacili suficienţi de la seria precedentă de purcei şi care pot infecta organism ul în ain te ca acesta să fi în g h iţit cea m ai m ică cantitate de colostru. salm oneloza. înce­ p u tu l prim ăverii. — m icroclim atul necorespunzător din m ate rn i­ ta te : frig. . cînd rezervele vitam inice din fi­ catul scroafei au fost epuizate . în special în ceea ce priveşte ap o rtu l proteic şi acel al vitam inelor. o slabă producţie de lapte . ca : bruceloza. sau au fost altele şi deci organism ul m atern n -a reac­ ţionat p rin producerea de anticorpi lo c a li. — lipsa anticorpilor specifici din colostrul m a­ tern.

a satisfacerii cerinţelor bio­ logice de h răn ire şi am bianţă şi în al doilea rînd. pot să apară la v îrsta de 10— 12 zile şi în acest caz tu lb u ră rile diareice sîn t d ato rite m ai ales fu ra jării suplim entare. diareea poate să apară după înţărcare. Ea apare în condiţiile în care purcelul îşi pierde echi­ lib ru l biologic. p rin vaccinarea anticolibacilară a scroafelor cu cel p u ţin 3 săptăm îni în ain te de fătare. 104 . diareea poate să apară apoi în ju ru l v îrstei de 21 de zile şi aceasta este în le­ g ătu ră cu d ispariţia anticorpilor din organism ul purcelului şi în sfârşit. ca u rm are a lipsei lap telu i m atern. coli hem olitic şi m ai r a r cu anaerobi sau alţi germ eni. devenind susceptibil la îm bolnăvi­ rea condiţionată cu su p rap u n erea de cele m ai m ulte ori a infecţiei cu E. care fie că are o granulaţie p rea m are.T u lb u rările g astro-intestinale pot să apară în prim ele zile după fă ta re şi în această situaţie diareea este dato rită m ai ales n ep reg ătirii m ate rn ită ­ ţilo r şi scroafelor în condiţiile a ră ta te a n te r io r . dato­ rită schim bării fu ra jelo r şi a m odului de p rep arare şi adm inistrare. fie că hidrocarbonatele folosite nu sîn t suficient de solubile şi sim ple şi produc fe r m e n ta ţii. adăpos­ tu lu i şi odată cu acestea a m icroclim atului. lotizarea şi con­ flictu l cu purceii de la alte scroafe. pierd erea m am ei. Boala se n u ­ m eşte colienterotoxiem ie sau boala edem elor. schim barea boxei. conţine p rea m ultă celuloză din fu ra je sau rum eguşul din aştern u t. P rev en irea tu lb u ră rilo r digestive din cele p atru faze de creştere ale p urcelului sugar se face cu succes în p rim u l rîn d p rin asigurarea cerinţelor de m ediu din m ate rn ita te şi g rajd u l în care sîn t in­ troduşi după în ţărcare. ca u n fenom en de criză.

anem ia se caracterizează p rin scăderea vioiciunii purceilor. Serum izarea însă este bine să se facă pe cale bucală. lipsă la pofta de su p t sau m încare. se poate face p rin serum izarea specifică a purceilor bolnavi. în special la purceii care nu beneficiază de fu ra je com binate. spre deosebire de an e­ m ia d atorită lipsei n u tre ţu rilo r proteice. A nem ia p rin lipsa de fier. lipsa fieru lu i d in laptele m ate rn şi anum ite boli. se in terv in e cu raţii care con­ ţin m edicam ente în doze biostim ulatoare sau te ra ­ peutice. pe lîngă aten u area factori­ lo r de criză am intiţi. în funcţie de situaţie. care de cele m ai m ulte ori sînt dato rite aşa cum am a ră ta t lui E. paloarea pielii şi a m ucoaselor conjunctivale la care se adaugă uneori o coloraţie subicterică. n itro fu ra n u lu i şi furazolidonei. în tu lb u ră rile digestive ale purceilor sugari şi înţărcaţi. coli şi E. A nem ia are la bază tre i cauze : deficitul de pro­ tein e de origine anim ală din raţiile ad m inistrate scroafelor în perioada de gestaţie şi alăptare. coli hem olitic. ANEMIA PURCEILOR A nem ia se constată m ai ales în lunile de iarnă. Clinic. se d iferen­ 105 . deoarece cel m ai frecv en t colibaciloza este o afecţiune locală di­ gestivă şi num ai rare o ri infecţia depăşeşte bariera in testinală şi devine septicem ică. Criza de în ţă rca re poate fi m ai uşor suportată sau ev itată atunci cînd.Terapeutic. d ar şi a celor sănătoşi din lo tu ­ rile şi g rajd u rile contam inate. la purceii în vîrstă de 2— 6 săptăm îni. B une rezu ltate se obţin şi p rin ad m inistrarea cloram fenicolului.

R ezerva de fier cu care se naşte purcelul. P urceii se nasc cu rezerve reduse de fier faţă de nevoile organism ului.ţiază p rin aceea că în prim a. anim alele nu sîn t slă­ bite. care se întîlnesc în biologia purceilor. pe cînd în cea de n u triţie se constată o slăbire gravă. A nem ia la purcei se poate preveni p rin adm i­ n istrare a în a tre ia zi de viaţă a purcelului a unui p rep a ra t injectabil care conţine fier (bioferan. la 12— 15 zile. 106 . precum şi can titatea m inim ă care îi parvine p rin laptele m atern. deficitul purcelului în fier este de aproxim ativ 125 mg. este tîrzie şi fără efect. ursoferan. iar laptele m atern este foarte sărac în acest m icroelem ent. astfel ca să se asigure 150— 200 mg de fie r p e n tru a se com pleta cu sigu­ ra n ţă deficitul. asigură ritm u l de dezvoltare corporală rapid al purceilor în p ri­ m ele două săptăm îni de viaţă. cea m ai frecventă este ane­ m ia dato rată lipsei de fier din laptele scroafei. In perioada p rem ergă­ toare începerii consum ului de h ran ă suplim entară. ferodex. adică atunci cînd consecinţele anem iei încep să apară. In practica curentă. A lim entaţia este u n u l din factorii cei m ai im por­ tan ţi în creşterea purceilor şi în m enţinerea stării de săn ătate a acestora.). m yofer etc. D upă a doua săptăm ină de viaţă purcelul a re nevoie zilnic de 7 mg fier. Se injectează 1— 3 cm din aceste produse. In te rv en ţia cu fie r injectabil de necesitate. O serie întreagă de stări patologice. în tim p ce lap tele m atern conţine num ai 1 mg fier/l. astfel că se înregistrează de la această v îrstă u n deficit de fier. Lipsa sau insuficienţa lui se m anifestă p rin anem ie.

ele pot fi prevenite cu succes dacă cu cîteva zile în a­ inte li se adm inistrează în raţie un suplim ent de vitam ine. săru ri m inerale. Lipsa sau insuficienţa unuia sau m ai m ultora din aceste elem ente se traduce p rin o serie de sem ne clinice şi tu lb u ră ri de creştere pe care le rezum ăm în sim ptom ele n u triţie i deficitare la porcine de la paginile 108—. precum şi sa lu b ritatea furajelor. conţinutul în săru ri m inerale. vitam ine.îşi găsesc cauza în factorul alim entaţie. a tît în u n ităţile cu sistem de creştere in ­ d u strială cît şi în cele cu sistem de creştere gospo­ dărească.l11. care au ca efect îm bolnăviri care nu în to td eau n a au un su b strat infecţios. In stab ilirea raţiilo r treb u ie să se ţină cont de to talu l substanţelor digestibile. apoi în ţărcarea precoce sau obişnuită. can titatea sau calitatea acesteia. aglom erările. volum ul ce-l ocupă. m icroelem ente şi sub­ 107 . în u n u l sau m ai m ulte din aspectele ei ca : m odul de adm i­ n istrare şi conservare. D esigur că la acestea pot fi adaugate lo­ tizările. In tru c ît în u n ită ţi se cunosc perioadele critice din viaţa purceilor după care pot apare tu lb u rările. sau deficient nu tritiv . vaccinările. ACŢIUN I PEN TRU MĂRIREA REZISTEN ŢEI O RGANISM ULUI In creşterea porcilor şi în special a purceilor sînt m ai m ulte faze critice d in tre care cele m ai însem ­ n ate sîn t tu lb u ră rile digestive şi hipoglicem ia din prim ele zile de viaţă. conţinutul în proteine şi am inoacizii necesari. digestibilitatea fu rajelo r apreciate p rin conţinutul în fibre brute.

hem oterap ia m atern ă sau heterohem oterapia p aren teral sau chiar p er os. d ar expuse .S.A.sta n ţe antiinfecţioase. A CŢIUN I PEN TRU PREV EN IREA UNOR BO LI SPECIFICE In acest capitol se include cu p rio rita te vaccina­ rea antipestoasă. reducîndu-se m ult n u m ăru l îm bolnăvirilor şi al pierd erilo r la purcei de pe u rm a u nor perioade critice din viaţa acestora. im e­ d iat după naştere sau în ain te de înţărcare. In noile condiţii de creştere a purceilor. — previne îm bolnăvirea anim alelor sănătoase. ca în cazul tra ta ­ m entelor individuale . oferind urm ăto arele av an ­ taje. după specialiştii D epartam entului I. — se evită fenom enul de stress provocat p rin tra tam e n tu l individual. p e n tru ev itarea pierd erilo r consi­ derabile pe care pesta le poate produce în cazul apariţiei bolii în cadrul tin e retu lu i porcin. : — volum ul de m uncă şi efortul fizic al persona­ lului de în g rijire şi v e te rin a r se reduc . tra ta m e n ­ tele prev en tiv e an tistress sau de in terv en ţie p rin in term ed iu l fu rajelo r sau apei de b ă u t îşi fac tot m ai ju stificată prezenţa. P e n tru 108 . In scopuri antistressoare poate fi utilizată. A cestea alcătuiesc reţete fu ra je re antistress şi de in terv en ţie şi cu ele s-au ob ţin u t rezu ltate fo arte bune. — tra ta m e n tu l poate cuprinde şi anim ale în faza incipientă a unei boli cînd sem nele clinice nu se m anifestă p e n tru a fi depistate.

G reu ta­ tea m edie a lo turilor vaccinate în m om entul trece­ rii anim alelor de la sectorul de tin e ret la îngrăşătorie a fost m ai m are cu 8— 15% decît a loturilor nevaccinate. este recom andabil ca im unizarea scroafelor să fie făcută în perioada de repaus. A ceasta însă nu poate suplini deficienţele de zooigienă şi profilaxie generală p e n tru care cres­ cătorii şi îngrijito rii de purcei trebuie să aibă o preocupare principală. V accinarea reproducătorilor se face cu vaccinuri inactivate. 109 . s-a p re p a ra t din tr-o tu lp in ă apatogenă de Salm onella un vaccin care aplicat la purcei în perioada de su­ gari s-a soldat cu rezu ltate destul de bune. iar a tin e retu lu i porcin cu virus lapin izat C. Salm oneloza sau paratifosul purceilor prezintă un interes deosebit p e n tru crescătoriile noastre de purcei p rin p ierderile pe care le poate produce.5—3 luni se re ­ face im u nitatea antipestoasă. Astfel. specialiştii au cău tat să găsească unele m ijloace specifice de p revenire a salm onelozei. Cum acest com plex de m ăsuri nu poate fi asi­ g u ra t în mod perm anent. V îrsta m inim ă p en tru aplicarea prim ei vaccinări antipestoase la purcei este de 60 de zile. efectuînd o nouă vac­ cinare. M ăsurile p e n tru com baterea. d ar m ai ales pen­ tru prev en irea acestei boli constau în aplicarea m e­ todelor corespunzătoare de creştere şi îngrijire. în ain te de m ontă. p e n tru m enţinerea in teg rităţii funcţionale a orga­ nism ului anim alelor receptive.obţinerea unei im unităţi antipestoase solide şi de lungă d u rată la tin e re tu l porcin. ca şi în cazul colibacilozei. după care la 2.

. su p ra în g ră şa re a c a rc ase ­ lor. sin d ro m e x ic o to x ic . tu lb u ră r i c ard iac e P ic ă . h ip erc h era to za e x tre m ită ţilo r . A cizi a m in a ţi esen­ ţia li 4. r e p r o d u c ţie i Apetit re du s S îm p to m e S tr u c t u ra osoasă slabă Şchiopăluri N u t r e ţ u r i l e s înt d e f ic ita r e în : 0 1. I dem — — X X — — X X X X — — C ăderea p ă ru lu i. — — H ip e r ir ita b ilita te şi t e t a ­ n ie : slă b ire . C alciu 6. S o d iu (sare) 9. X X H ip e rca lc e m ie. Fosfor 7. Iod G răsim e re d u să în ra p o rt cu g re u ta te a c o rp o ra lă. X —• Scade fosforul a n o rg a n ic d in sînge. guşă . Scadc e fic ie n ţa c re ş te rii. | stagnează | S im p to m e le n u tr iţie i d eficita re la p orcin e____________________ Anexa Moartea sau de­ bilitatea produi şilor la naştere Căderea p ă r u ­ lui» d e rm a to z e 1 şi m ers greoi Tulburări ale . E n erg e tic e 2. Creşterea este 1 încetinită sau . P o ta s iu 8. E fic ie n ţa s la b ă a n u tr iţie i. G r ă s i m e 5. te ta n ie . N iv e lu l p ro teic i X X X X X X X X — — 2 3 — 4 — 5 — 6 X X 7 8 — A nem ie D iaree Al t e efecte 0 10 — X X X X X X X X — — X X X X — X X — X X X X 3. r a ­ h itism . — — A lopecie la n a şte re . d e rm a tită e sc o ria tiv ă . M agneziu 10.

R ib o fla v in ă 18. A cid p a n to te n ic 2 0. T ia m in ă 17. P irid o x in ă X X X X X X — X X — X X — — X X X X X — X — X X — X X X X X . V ita m in a A X X X — X — X X X — 15. C upru 1 X X 2 X 3 4 5 X X — — X — — 13. V ita m in a D 16. F ier 12. Z in c 14. N ia cin ă 19.0 11.

.

C o lin ă 1 X 2 X 3 4 X 5 — — 22. V ita m in a E — — 25. M angan — — — X — . V ita m in a B l2 23. B io tin ă X X X X X X X — X — 24.0 21.

A nem ie. g h iilo r. h e p a to z ă . X X . h e p a ­ to ză. glom er u lită o c lu z iv ă . c reşte rea g ră sim ii dor­ sale. seim e a le un­ — — — — — X — A lopecie. e stru n e re g u la t. X — — — M io d istro fie sc h a le tic ă şi c a rd ia c ă .6 X 7 X 8 9 1 0 --- L ip sa co o rd o n ării m iş c ă ri­ lo r. necroza e p ite liu lu i n e fro n u lu i. r ig id ita te a a r tic u la ­ ţ iilo r . edem p u lm o n a r D im in u a re a c re şte rii sche­ le tu lu i. a s te n ie .

e. F a c to ri cu p u n c t de p lecare purcelul B a c te rie n i: — S tre p to c o ci g ru p u l C.B oala p u rc e lu lu i n o u -n ă scu t Anexa 2 S c h e m a tn d lc ft u n e le I n te r r e l a ţll p ro b a b il fiz io lo g ic e . — S fîrcu ri n e fu n cţio n a le T e m p e ra m e n tu l: S im p to m e c ara c te ristic e p u r c e lu lu i: — — — — — — — — M oleşeală H ip o te rm ie H ip erg licem ie B ra d ic a rd ie P a lo a re D e sh id ra ta re A zotem ie C on v u lsiu n i — A n im ale re fra c ta re p e n tru funcţia de m am ă sau doică — C a n ib a lism A g a lax ia sau h ip o g a la x ia : — In fec ţii g e n era le (pesta g. F a c to ri fizici: — S fîrcu ri o a rb e sau in su ficie n ţa sfîrcu rilo r. cu punct de plecare scroafa. c a r e cu fa c to rii p a to lo g ic i duc la m o a rte a p u rc e lu lu i s u g a r (după GOODW1N — 195&). coli — R u jetu l — D iz e n te ria a n aero b ă — In flu e n ta p u rc eilo r V ira li: — G a stro e n te rita tra n s ­ m isib ilă — B oala lu i A ujeszky A lte cauze: — B oala h e m o litic ă (anem ia) — M ioclonia co n g en itală F a c to ri fiz ic i: — T ra u m a tism e ______ S im p to m e specifice: — p riv esc cauza p rim a ră de la purcel F a c to ri L A P T E L E 4 In te rfe re n ţa cu scăd erea se c re ţie i la c ta te . — E.. bo ala lu i A ujeszky) — M a stita — M e trita — D eficienţe în se c re ţia la c ta tă de n a tu ră n e in fe cţio asă S im p to m e specifice: — P riv e sc cauza p rim a ră de la scroafă — Com ă — S triv ire — M oarte S in d ro m u l o b se rv a t . t.

.

............................................................................. în g rijire a şi h ră n ire a tin e re tu lu i p o rcin p e n tru re p ro d u c ţie B o lile p u rceilo r su g a ri ş i tin e r e tu lu i p orcin ............CUPRINS G en era lită ţi leg a te de sp ecia p o r c i n e ..............................................................................................S ........... P reg ă tirea sc ro a fe lo r şl sc ro fiţelo r pentru f ă t a r e ................................................................................ H răn irea şi în g r ijir e a sc ro a fe lo r care a l ă p t e a z ă ................................................. m o n tă ............ Ie ristic ile c re şte rii p o rc ilo r în siste m u l podăresc C a r a c t e r i s t i c i l e c r e ş te r ii tr ia l P reg ă tirea p o r c ilo r în 19 gos­ 20 23 24 26 28 36 40 43 70 72 81 88 de tip g o s p o d ă ria p e r s o n a lă in d u s ­ C a r a c t e r i s t i c i l e c r e ş te r ii p o r c ilo r în s is te m u l de tip sc r o a fe lo r şi scrof iţe lo r pentru ..................... H ră n ire a tin e r e tu lu i p o r c i n .................... ......................... 93 101 115 ................................................................... în ţă r c a r e a p u r c e i l o r ..................................... 6 11 18 S iste m e de creştere a p o r c i l o r ......................... .............. .......................... în g r ijir e a şi h r ă n ir e a tin e r e tu lu i p o r c i n ........... 5 C a ra c te ris tic ile c re şte rii p o r c i l o r .......... H răn irea ş l în g r ijir e a p u rceilo r s u g a r i .......................................... U n e le p a r tic u la r ită ţi a n ato m ic e şi fiziologice ale p o rcin elo r R a se le d e p o rc i d in R ............................................ C a s tr a re a p u r c e i l o r ......... R o m â n i a .................... F ătarea .............

....... ......................................... 101 102 105 107 108 T u lb u r ă r i l e g a s t r o ..................................................i n t e s t i n a l e A n e m ia p u r c e i l o r .... ..H ip o g lic e m ia p u r c e ilo r . A c ţiu n i p e n tr u p r e v e n ire a u n o r b o li s p e c ific e ....................... .................................... . A c ţiu n i p e n tr u m ă r ir e a r e z is te n ţe i o r g a n is m u lu i .. ...

.

.

.

„Creşterea purceilor" va fi folositoare tutu­ ror îngrijitorilor. îngrijire şi hrănire care pot fi aplicate in orice tip de crescătorie. brigadierilor. conducătorilor unităţilor agricole şi tuturor crescătorilor de porci. !n .Prezentind metode de creştere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful