GENERALITĂŢI LEGATE DE SPECIA PORCINE
In ţa ra noastră, ag ricu ltu ra produce 30% din ve­ n itu l naţional. Z ootehnia contribuie şi ea la acest v en it cu o p a rte care creşte din ce în ce m ai m ult, odată cu extin d erea organizării producţiei anim ale bazată pe principii şi m etode ştiinţifice m oderne. C reşterea şi exploatarea porcinelor sîn t organizate la noi în conform itate cu nevoile econom iei naţio­ nale, pe bază de p lan u ri care stabilesc de la o etapă la alta efectivul necesar, s tru c tu ra acestuia, re p a rti­ ţia lui pe sectoare etc. E fectivul de porcine se creşte în ferm ele de stat, d in tre care o p a rte reprezintă ferm ele de selecţie (G orneşti, Terem ia, Tom natec, P ădureni) în C.A.P. şi gospodăriile individuale. In stru c tu ra efectivului pe categorii m atca rep rezin tă circa 10%, procent care se consideră norm al în tr-u n sistem de creştere raţională. La rîn d u l său, o p arte din m atcă rep rezin tă nucleul de selecţie, iar o parte reprezintă m aterialu l de reproducţie. De aici rezultă două m ari direcţii de exploatare a porcinelor : — creşterea p e n tru anim ale de prăsilă, care are loc în ferm e speciale, cu controlul descendenţilor în cadrul staţiilor de testa re ;

sau. la ace­ eaşi vîrstă (6— 10 luni) scrofiţele p e n tru reproduc­ ţie sîn t apte p e n tru m ontă.A.. pe cele fără grăsim e. In ultim ii ani consum atorii preferă c ăr­ nurile slabe. De asem enea. astfel că la 12— 14 luni 6 . CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR Porcii sîn t anim ale precoce. la care dublarea greu tăţii corporale are loc abia la cîteva luni. acest n u m ăr este necesar p e n tru producerea tu tu ro r reproducătorilor m asculi (20 m ii capete anual). care se face în ferm ele gospodăreşti. din I. care se fac în scopul creşterii şi îngrăşării porcilor. La 6— 10 luni.S. se re ­ cuperează repede. In dezvoltarea viitoare a creşterii porcilor se pre­ vede sporirea efectivului de porci la 9 m ilioane capete în 1980. P urceii îşi dublează greu tatea de la făta re în 7— 8 zile. în vederea m ontării celor 800 m ii de scroafe care constituie m atca din stru c ­ tu ra efectivului de porcine pe ţară.A. Porcul atinge foarte tim p u riu m atu ritate a fiziolo­ gică şi economică. S porirea urm ează să se facă odată cu extin d erea raselor d in tip u l de carne. şi C. în com plexele in d u striale şi în sectorul individual. De aceea şi cheltuielile. aşa fel încît acestea să ajungă să rep rezin te 80% din întregul efectiv.— creşterea porcinelor p e n tru producţie. ia r beneficiile realizate in tră re ­ pede în circuitul de producţie. producătoare de carne şi grăsim e.P. m ai corect. planul de am eliorare prevede în fiin ţarea a 26 ferm e de elită în care se vor creşte circa 7 m ii de scroafe . spre deosebire de viţei. porcii puşi la îngrăşat ating o g reu tate de 100— 150 kg .

care se pot m onta cel m ai devrem e la vîrsta de 16— 17 luni şi fată abia la 25— 26 luni. după păsări. folosesc cel m ai bine hrana. sau în tre 110 şi 120 de zile. iar de la o scroafă.5 kilogram e în sus . Astfel. rasa. de dezvoltarea lor corporală (greutatea la naştere). iar un kilogram de carne de ovine cu 7 . în com paraţie cu alte specii de anim ale : 25—56 de zile. de felul în care sînt în tre ţin u te scroafele-m am e în perioada de ges­ ta ţia Perioada de alăp tare este de asem enea scurtă. un kilogram de carne de pasăre se poate obţine cu u n consum de n u tre ţu ri (amestec) de 2. 3 săptăm îni şi 3 zile. Porcii sîn t anim ale prolifice. S înt şi scroafe care dau naştere la m ai m ulţi purcei.2 kilogram e şi peste de n u tre ­ ţu ri concentrate. de la o scroafă se pot obţine m ai m u lt de două fătări. 10 purcei. scroafele h răn ite corespunzător. De la o scrofiţă se pot obţine în m edie 8 purcei. u n kilogram de carne de porc se obţine cu 3. D esigur că sîn t şi anim ale care dau naştere la m ai p u ţin i purcei la o făta re . Pe lingă aceasta. astfel. Porcii. pe cînd to t u n kilogram de carne de bovine se obţine cu 6— 8 kilogram e. aceasta este în le­ g ătu ră cu o serie de factori d in tre care cei m ai im ­ po rtan ţi sîn t : să n ătatea părinţilor. în condiţii obişnuite.pot făta. în term en de 4— 10 zile in tră în călduri şi reiau u n nou ciclu de producţie . spre deosebire de viţele. cum au fost h răn iţi în ain te şi d u p ă îm perechere. în funcţie de nu m ăru l purceilor. pînă la 20 de capete şi peste. sau chiar cinci fătă ri în doi ani.2—2. D upă înţărcare. felul în care s-a făcut m onta etc. gestaţia scroafelor durează p u ţin : 3 luni. în tr-u n an.

In com paraţie cu carnea altor specii de anim ale. conserve. valoarea calorigenă a cărn u rilo r se prezintă în felul u rm ă to r : 1 kg carne de bovine furnizează 1 580 calorii . ra n ­ dam entul la tăie re al porcilor se prezintă în felul u rm ă to r : porcii de carne tăiaţi. tau rin ele sem iîngrăşate 45— 50% . afum ături. tau rin ele îngrăşate 65% . laptele şi subprodusele sale şi reziduurile de la abatoare sau cele m enajere. fiind u n anim al om nivor. d ato rită conform aţiei tu b u lu i digestiv.8— 10 kilogram e. 1 kg carne de oaie dă 1 430 calorii . fără picioare şi organe in tern e rep rezin tă 72— 75% din greu tatea vie . poate folosi toate fe­ lurile de n u tre ţu ri. Pe lingă aceasta. ovinele 40— 50%. de la cantine. fără picioare şi organele interne. P e lîngă valoarea n u tritiv ă calorigenă ridicată. la porc se înregistrează diferen ţa cea m ai m ică în tre g reu tatea vie şi g reu tatea anim alului tăiat şi îm p ă rţit în două ju m ă tă ţi (carcase). deoarece conţine un procent scăzut de apă şi folosită în h ran a om ului produce u n n u ­ m ăr însem nat de calorii. diferite p rep arate cu d u rată m are de păstrare. porcul. 1 kg carne de porc 2 700 calorii. ea se p re­ tează fo arte bine la p rep ararea celor m ai diferite produse : m ezeluri. porcii prezintă ra n ­ dam entul cel m ai rid icat la tăiere. iar ca pro­ 8 . P rin aceasta se înţelege că. El foloseşte foarte bine a tît plan tele verzi. res_ tp u ra n te şi din in d u stria alim entară. C arnea de porc este superioară din pu n ct de ve­ dere calitativ. D intre anim alele de abator. In com paraţie cu cele­ lalte specii de anim ale producătoare de carne. cit şi g rău n ­ ţele. carnea de porc are şi însuşirea de a se conserva în sta re crudă m ai bine decît alte cărn u ri .

A.P. In schim b. n u dez­ voltă căldură şi deci nu se distru g agenţii infecţioşi pe care i-a r p u tea conţine. în cadrul în tre p rin d erilo r agricole de stat. ponderea producţiei de carne de porc o rep rezin tă com plexele in d u striale (54%). aşezat în platform e. avînd un flux tehnologic continuu. Incepînd din anul 1971 asem enea form aţiuni de creştere şi îngrăşarea porcilor au fost introduse şi în sectorul 9 . în com plexele de creştere şi îngrăşare a porcilor. cît m ai ales în sistem ul industrial. pielea şi p ărul sîn t valorificate în scopuri industriale. astfel încît. cu condiţii de exploatare m oderne şi care asigură ob­ ţinerea u n o r indicatori tehnico-econom ici superiori celor obţinuţi p rin creşterea în gospodăria indivi­ duală. acestea fiind speciile care se pretează cel m ai bine la creştere intensivă. P e baza experienţei acum ulate în u ltim ii ani şi în urm a alocării din fondurile de s ta t a investiţiilor crescînde în sectorul zootehnic. şi I. în toate perioadele anului.. s-au co n stru it şi dat în exploatare com plexe in d ustriale p e n tru creşterea şi îngrăşarea porcilor. el nu ferm entează dacă nu este am estecat cu paie. porcii se hrănesc cu n u tre ţu ri concentrate.A. La fel cu păsările. d a to rită co nţinutului său m are în apă . sau chiar în sistem ul gospodăresc. bălegarul de porc are o valoare agro­ tehnică m ai scăzută. a tît în sistem ul gospodăresc al C.S. faţă de u n ită ţile şi ferm ele de tip gospodăresc (46%). u n ită ţi care sîn t în tr-o con­ tinuă dezvoltare.duse secundare. A cestea sîn t sectoare specializate în care se prac­ tică sistem ul de creştere intensivă. Din an u l 1970.

CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR Porcii sîn t anim ale precoce. De aceea şi cheltuielile. porcii puşi la îngrăşat ating o g reu tate de 100— 150 kg . se re ­ cuperează repede. la care dublarea greu tăţii corporale are loc abia la cîteva luni.P. producătoare de carne şi grăsim e. pe cele fără grăsime. astfel că la 12. care se Tace in ferm ele gospodăreşti. La 6— 10 luni. spre deosebire de viţei. Porcul atinge foarte tim p u riu m atu ritate a fiziolo­ gică şi economică. la ac e­ eaşi vîrstă (6— 10 luni) scrofiţele p e n tru reproduc­ ţie sînt apte p e n tru m ontă. din I. iar beneficiile realizate intră r e ­ pede în circuitul de producţie.— creşterea porcinelor pentru producţie. Sporirea urm ează să se facă odată cu extin d erea raselor din tip u l de carne.A. sau.S.. în vederea m ontării celor 800 m ii de scroafe care constituie m atca din stru c­ tura efectivului de porcine pe ţară. P urceii îşi dublează g reu tatea de la fătare în 7— 8 zile. In ultim ii ani consum atorii p referă c ăr­ nurile slabe. De asem enea.A. acest n u m ăr este necesar p en tru producerea tu tu ro r reproducătorilor masculi (20 m ii capete anual). in com plexele industriale şi în sectorul individual. aşa fel in ­ cit acestea să ajungă să reprezinte 80°/i> din întregul efectiv. şi C. m ai corect. planul de am eliorare prevede înfiin ţarea a 26 ferm e de elită în care se vor creşte circa 7 mii de scroafe . In dezvoltarea viitoare a creşterii porcilor se pre­ vede sporirea electivului de porci la 9 m ilioane capete în 1980.M luni 6 . care se fac în scopul creşterii şi îngrăşării porcilor.

sau în tre 110 şi 120 de zile. în tr-u n an. scroafele h ră n ite corespunzător. care se pot m onta cel mai devrem e la vîrsta de 16— 17 luni şi fată abia la 25— 26 luni. u n kilogram de carne de porc se obţine cu 3. u n kilogram de carne de pasăre se poate obţine cu u n consum de n u tre ţu ri (amestec) de 2. rasa. astfel. gestaţia scroafelor durează puţin : 3 luni. felul în care s-a făcut m onta etc. cum au fost h ră n iţi în ain te şi du p ă îm perechere.5 kilogram e în sus . sau chiar cinci fătări în doi ani. S înt şi scroafe care dau naştere la m ai m ulţi purcei. spre deosebire de viţele. după păsări. în term en de 4— 10 zile in tră în călduri şi reiau u n nou ciclu de producţie . aceasta este în le­ g ă tu ră cu o serie de factori d in tre care cei m ai im ­ p o rtan ţi sîn t : săn ătatea p ărinţilor. Porcii sîn t anim ale prolifice. de dezvoltarea lor corporală (greutatea la naştere). iar un kilogram de carne de ovine cu 7 . D esigur că sîn t şi anim ale care dau naştere la m ai p u ţin i purcei la o făta re . 10 purcei. de la o scroafă se pot obţine m ai m ult de două fătări. Perioada de alăp tare este de asem enea scurtă. Porcii. A stfel. Pe lîngă aceasta. în condiţii obişnuite. De la o scrofiţă se pot obţine în m edie 8 purcei.pot lăta. folosesc cel m ai bine hrana. pînă la 20 de capete şi peste. pe cînd to t un kilogram de carne de bovine se obţine cu 6— 8 kilogram e. în funcţie de num ărul purceilor. 3 săptăm îni şi 3 zile. de felul în care sîn t în tre ţin u te scroafele-m am e în perioada de ges­ taţie.2 kilogram e şi peste de n u tre ­ ţu ri concentrate. iar de la o scroafă.2— 2. în com paraţie cu alte specii de anim ale : 25—56 de zile. D upă înţărcare.

C arnea de porc este superioară din pu n ct de ve­ dere calitativ. la porc se înregistrează d iferenţa cea m ai m ică în tre g reu tatea vie şi g reu tatea anim alului tăiat şi îm p ă rţit în două ju m ă tă ţi (carcase). Pe lingă aceasta. conserve. iar ca pro ­ 8 . tau rin ele sem iîngrăşate 45— 50o/0 . fiind u n -animal om nivor.8— 10 kilogram e. de la cantine. ra n ­ dam entul la tăiere al porcilor se prezintă în felul u rm ăto r : porcii de carne tăiaţi. poate folosi toate fe­ lurile de n u tre ţu ri. fără picioare şi organele interne. cît şi g rău n ­ ţele. 1 kg carne de porc 2 700 calorii. afum ături. 1 kg carne de oaie dă 1 430 calorii . D intre anim alele de abator. valoarea calorigenă a cărn u rilo r se prezintă în felul u rm ă to r : 1 kg carne de bovine furnizează 1 580 calorii . fără picioare şi organe in tern e rep rezin tă 72— 75% din g reutatea vie . porcul. In com paraţie cu carnea altor specii de anim ale. ea se p re ­ tează foarte bine la p rep ararea celor m ai diferite produse : m ezeluri. deoarece conţine un procent scăzut de apă şi folosită în h ran a om ului produce u n n u ­ m ăr însem nat de calorii. carnea de porc a re şi însuşirea de a se conserva în sta re crudă m ai bine decît alte c ă r n u r i. El foloseşte foarte bine a tît plantele verzi. ovinele 40— 50o/0. P rin aceasta se înţelege că. P e lîngă valoarea n u tritiv ă calorigenă ridicată. In com paraţie cu cele­ lalte specii de anim ale producătoare de carne. tau rin ele îngrăşate 65% . porcii prezintă ra n ­ dam entul cel m ai rid icat la tăiere. res^tpurante şi din in d u stria alim entară. diferite p rep arate cu d u rată m are de păstrare. dato rită conform aţiei tu b u lu i digestiv. laptele şi subprodusele sale şi reziduurile de la abatoare sau cele m enajere.

cu condiţii de exploatare m oderne şi care asigură ob­ ţin erea u n o r indicatori tehnico-econom ici superiori celor obţinuţi p rin creşterea în gospodăria indivi­ duală. avînd u n flux tehnologic continuu. în cadrul în tre p rin d erilo r agricole de stat. In schim b. bălegarul de porc are o valoare agro­ tehnică m ai scăzută. A cestea sîn t sectoare specializate în care se prac­ tică sistem ul de creştere intensivă. porcii se hrănesc cu n u tre ţu ri concentrate. faţă de u n ită ţile şi ferm ele de tip gospodăresc (46«/o). a tît în sistem ul gospodăresc al C. D in anul 1970. astfel încît. sau chiar în sistem ul gospodăresc. La fel cu păsările. ponderea producţiei de carne de porc o rep rezin tă com plexele in d u striale (54%). nu dez­ voltă căldură şi deci nu se distru g agenţii infecţioşi pe care i-a r p u tea conţine.A. aşezat în platform e. acestea fiind speciile care se pretează cel m ai bine la creştere intensivă.A. el nu ferm entează dacă nu este am estecat cu paie. în com plexele de creştere şi îngrăşare a porcilor. cît m ai ales în sistem ul industrial.duse secundare. pielea şi p ăru l sîn t valorificate în scopuri industriale. în toate perioadele anului. Pe baza ex p erienţei acum ulate în u ltim ii ani şi în urm a alocării din fondurile de sta t a investiţiilor crescînde în sectorul zootehnic.P. u n ită ţi care sîn t în tr-o con­ tinuă dezvoltare. şi I.S. d a to rită conţinutului său m are în a p ă . Incepînd din anul 1971 asem enea form aţiuni de creştere şi îngrăşarea porcilor au fost introduse şi în sectorul 9 .. s-au construit şi dat în exploatare com plexe in d u striale p e n tru creşterea şi îngrăşarea porcilor.

cooperatist. aceştia sîn t crescuţi apoi d iferen ţiat. D ar vîrsta de în ţă rca re diferă de la u n sistem la altul. creşterea şi în g rijirea porcilor tineri. a fost necesară tra ta re a în pa­ ginile prezentei lu crări şi a u n o r aspecte. sub form ă de com plexe intercooperatiste. Astăzi. asigurînd astfel m a­ terialu l porcin p e n tru u n nou ciclu. p reg ătirea scrofiţelor şi scroafelor p e n tru fătare. unii p e n tru producţia de carne (îngrăşare). suferă astfel m odificări în funcţie de d estin aţia ca­ tegoriei respective. P urcelul poate fi în ţă rca t la 56 de zile — în creşte­ rea extensivă sau la 42 de zile atunci cînd există condiţii p e n tru buna dezvoltare a purcelului. ti­ n e re t la în grăşat (grăsuni). nu m ai există o diferen ţiere a tît de netă în tre categoriile : purcel sugar. In ferm ele de creştere a porcilor ca şi în m ajori­ tatea gospodăriilor personale. D in aceste cauze. 10 . ap aren t m ai d e p ă rtate de titlu l lu crării : noţiuni de anato­ m ie şi fiziologie. purcelul în ţărcat este tre c u t în categoria tin e re t sau cum este denu­ m it în lim bajul cu re n t : tin e re t de 2—4 luni. * * * Progresul în re g istrat în ultim ii ani în creşterea anim alelor a produs o m odificare a tît în tehnolo­ gia de creştere cît şi în înţelesul u nor noţiuni. creşterea se face în circuit închis. purcel înţărcat. alţii p e n tru reproducţie. C reşterea purceilor. Astfel. In com plexele de creştere a porcilor în ţărcarea se face la 25 de zile. în noţiunea de purcel fiind cuprinşi nu num ai purceii sugari ci şi cei înţărcaţi. adică se cresc scroafe sau scrofiţe de la care se obţin p u r c e i.

Rolul tubului digestiv constă în lu area din m ediul în co n ju răto r a fu rajelo r şi apei. A paratul digestiv. 11 . astfel ca să poată trece din el în sînge. Cele m ai im portante tran sfo rm ări ale furajelo r se petrec în stom ac şi în intestine. uscat sau um ed.UNELE PA RTICU LARITĂ ŢI ANATOMICE ŞI FIZIOLOGICE ALE PORCINELOR P e n tru lu crarea de faţă am considerat necesară prezentarea cîtorva p articu la rită ţi anatom ice şi fi­ ziologice specifice porcinelor şi anum e : alcătuirea şi funcţiunea ap aratu lu i digestiv. este obişnuit cu ora fixă de adm i­ n istrare etc. funcţiile legate de procesul de alăp tare şi de procesul de m aturizare al purceilor. care le îm prăştie apoi la diferi­ tele p ă rţi ale organism ului. în sensul că este bine ca. zgom otul ad­ m in istrării ei. T ransform ările n u tre ţu rilo r în stom ac sau diges­ tia stom acală. ca substanţe nutritive. a e ri­ sire etc. A ceasta are o m are în ­ sem nătate practică. um iditate. de a le tran sfo rm a fizic şi chimic. S ecreţia sucului gastric la porc se face continuu. Ea este in flu en ţată pozitiv de reflexele condiţionate (anim alul aude cînd se prep ară hrana. precum şi unele noţiuni necesare pen­ tru înţelegerea cerinţelor purceilor faţă de condiţiile m ediului ex terio r : tem p eratu ră. indi­ fere n t de regim ul de alim entaţie. sîn t m ai ales de n a tu ră chim ică şi au loc sub acţiunea ferm enţilor sucului gastric.) A dăparea în ain te de ad m in istrarea hranei m ă­ reşte secreţia stom acului.

sănătos. in testin u l purceilor este lipsit de bacterii. aceasta p e n tru că p e n tru golirea lui după tain u l de dim ineaţă. începerea elim inării n u ­ tre ţu rilo r se face abia după 11— 13 ore. revenind la concentraţia m axim ă în prim a zi de înţărcare. Din stom ac chim ul este trim is în mod ritm ic în intestin u l subţire. De asem enea. 12 . acesta este am estecat prin m işcările p ereţilor intestinali şi bine om ogenizat cu sucul in testinal produs de către glandele in tes­ tinale din mucoasă. n u m ăru l acestora este cel m ai m are din to ată viaţa u n u i porc norm al. In re stu l vieţii num ărul germ enilor se m enţine destul de constant. F ăinurile produc o secre­ ţie m ai m are de suc stom acal decît boabele cerea­ lelor sau uru ielile acestora. La 24 ore. In mod obişnuit la porcul sănătos. stom acul nu este niciodată gol. cu sucul pancreatic şi cu bila sau fierea pe care o produce ficatul. streptococi. N um ărul lor scade în cursul perioadei de alăptare. coli. S fîrşitu l elim inării are loc la 4— 5 zile după declanşarea ei. bacili Proteus etc. să se gă­ sească apă curentă. Aci. iar a ta in u ­ lui de seară după 13— 18 ore. proaspătă. n u tre ţu ­ rile ferm en tate produc o secreţie m ai m are de suc stom acal decît n u tre ţu rile dulci. proaspete. in d iferen t de vîrstă. ferm enţii sucurilor digestive sîn t secre­ taţi în p arte de către bacteriile pe care tu b u l di­ gestiv al porcului le conţine în mod obişnuit (B.) în m om entul naşterii.la dispoziţia porcilor. lactobacili. La porc. Sub acţiunea sucului gastric n u tre ţu rile din sto­ mac se tran sfo rm ă în tr-u n fel de terci n u m it chim. curată. N atu ra n u tre ­ ţu rilo r şi m odul lor de p rep a ra re au efecte diferite asupra secreţiei gastrice.

fu raje. în rîn d u l anim alelor din boxă apar nişte tu lb u ră ri 13 . să ru ri m i­ nerale şi apă. la porc consum ul de apă. In in testin u l subţire. P rin m ecanism ul com plex al absorbţiei. principii n u tritiv i trec din conţinutul intestinal (chil). digestia substanţelor n u tri­ tive este aproape com plet term inată. tim p de 2— 3 săptăm îni. în in­ te stin u l gros suferă ferm entaţii. pînă de curînd era socotit că descom pune celuloza şi am idonul. în sînge şi lim fă. A ltfel. în toate cazurile de diaree ne­ specifică se va căuta să se elim ine din ra ţia anim a­ lelor şi m ai ales a purceilor fu rajele care conţin zaharuri. culcuşurilor în in terio ru l boxelor. adă­ pătorilor. m ai ales în h răn irea cu fu ra je uscate. De aceea. C ercetările din ultim a vrem e au a ră tat însă că. precum şi cele din perioada în ţă r­ cării şi chiar după aceasta. C a la m ajo ritatea anim alelor. A cest lucru a re o im p o rtan ţă prac­ tică deosebită p e n tru organizarea jgheaburilor. se face adeseori a lte rn a tiv cu eli­ m in a rea fecalelor (defecarea). Concom itent cu ea şi în continuarea digestiei are loc absorbţia substanţelor n u tritiv e. D igestia se term in ă în in testin u l gros care. p rin peretele intestinului.Aceste cunoştinţe sîn t elem entare p e n tru a putea cunoaşte şi apoi com bate îm bolnăvirile ap aratu lu i digestiv al p urceilor în special cele d in prim ele zile după fătare. La nivelul in testin u lu i su b ţire sîn t absor­ bite cele m ai m ari can tităţi de vitam ine. /a h a ru rile n edigerate în in testin u l subţire. digestia celulozei a re loc în foarte mică m ăsură şi că sub acţiunea ferm enţilor u n o r bacterii. care sîn t punctul de plecare a u n o r im portante tu lb u ră ri intestinale şi a diareei.

In condiţii norm ale. M a­ m elele anterioare sîn t m ai dezvoltate şi m ai p ro ­ ductive decît celelalte.6 m 2. Scăderea producţiei de lapte este foarte accentuată începînd cu cea de a 6-a săptăm înă a lactaţi ei. care produc laptele şi colostrul. Cea m ai bună secreţie de lapte o dau scroafele în prim ele săptăm îni de lactaţie. Fiecare m am elă conţine acinii (ciorchinii). V aloarea unei scroafe în ceea ce priveşte producţia de lapte se apreciază după g reu tatea totală a purceilor la vîrsta de 21 de zile şi la înţărcare. sub 0. P rim a fază a fiecărei pe­ rioade de su p t este caracterizată p rin tr-u n m asaj pu tern ic al m am elelor de către purcei. n u m ăru l purceilor în ţărcaţi şi num ărul de or­ dine al lactaţiei. în prim ele 21 de zile de lactaţie. F actorii care determ ină producţia de lapte sîn t : ereditatea. Scroafele au cea m ai ridicată producţie de lapte în lactaţia a 2-a. care adeseori se soldează cu îm bolnăvirea şi m oartea m u lto r anim ale sau cu încetinirea ritm u ­ lui d e creştere. care durează în m e14 . Urm ează apoi faza d e „lăsare a laptelui".(îşi m uşcă şi m ănîncă urechile. la su p rafaţa sfîrcului sau m am elonului. nu m ăru l purceilor năs­ cuţi. alim entaţia. Producţia. dezvoltare. aşezate pe două rîn d u ri paralele pe faţa inferioară a abdom e­ nului şi a pieptului. Laptele se adună în două re z e rv o a re — sinusurile galactofore — din care iese apoi p rin su p t sau m uls. coada. rep rezin tă 1/3 din producţia totală de lapte. îngrăşare. se bat). ~ Glanda m am ară — ugerul — este form ată la scroafe din 5—8 perechi de m am ele. se sug.6 kg. in te rv alu l în tre 2 supturi este de 60— 75 m inute. îndeosebi cînd sp aţiul afectat pe cap de anim al este mic. p rin două canale. Cea m ai m are producţie m edie zilnică constatată a fost de 12.

P urceii sug în totdeauna acelaşi sfîrc şi le p refe ră pe cele anterioare. este n eapărată nevoie ca m am a să fi venit în contact cu aceştia. S ecreţia de lapte a ugeru lu i este în tre ţin u tă p rin s u p t . faţă de lapte.2 0 . în sensul că este m ai bogat în substanţe proteice şi m ai sărac în lactoză.0 3 .8 6 . Această valoare constă în con­ ţin u tu l său în polivitam ine. A nticorpii colostrali sîn t substanţe care consum ate în prim ele 6 ore de viaţă ap ără purceii îm potriva agenţilor infecţioşi (bacterii şi virusuri) care p ă ­ tru n d în organism ul lor.1 7 5 . 15 .7 ' 18. o compoziţie chim ică d i­ ferită. m ai ales pe cale digestivă în prim ele 24 ore de viaţă.4 5 . în decurs de 24 ore.4 2 0 .die 18 secunde. p e n tru că acestca au m ai m u lt lapte.5 13. Tabelul 1 C om p oziţia m ed ie a c o lo s tr u lu i şl la p te lu i de scroafă în g Componentul Colostru Lapte % S ub stan ţă S ubstanţe S ub stan ţe L actoză S ubstanţe uscată azotate grase m inerale 24 .9 2 C olostrul a re o valoare biologică de neînlocuit p e n tru nou-născuţi. precum şi în anticorpi. Colostrul — secreţia glandei m am are din prim ele zile — are.8 3 6 . P e n tru ca u n colostru să conţină anticorpii specifici agenţilor infecţioşi din m ediul în care se naşte purcelul. p e n tru a nu scădea este ne­ voie de cca 35 su p tu ri la începutul lactaţiei şi 11 spre sfîrşitu l lactaţiei.

Scroafa este predispusă la agalaxie (lipsa secre­ ţiei de lap te sau colostru). din cauza d u rerilo r pro­ vocate de dinţii p rea ascuţiţi ai purceilor. D atorită fap tu lu i că porcul are un n u m ăr redus de glande sudoripare. glandele cu secreţie internă.cu cel p u ţin 60 de zile în ain te de fătare. colostrul deci n u -i conţine. anticorpii colostrali nu se produc. iar pe de altă p a rte să sta ­ bilească şi să conducă relaţiile anim alului cu m ediul înconjurător. adică să fi sta t cel p u ţin 60 de zile în ain te de fă ta re în ferm a în care va avea loc fătarea. iar purceii nep ro fitîn d de ei p rin su p t se îm bolnă­ vesc în prim ele ore de viaţă şi de cele m ai m ulte ori pier. precum şi m ăsura influenţei factorilor m ediului am biant asupra bunei funcţionări a organism ului. apoi scade şi dispare com plet la 72 de ore. A bsorbţia anticorpilor din colostru de către tu b u l digestiv al purceilor este m axim ă în prim ele 3 ore de viaţă. Porcii dom estici şi în special rasele am eliorate sîn t anim ale cu pielea lipsită de u n p ăr abundent. sistem ul nervos şi organele de sim ţ. A cest ap arat este fo rm at din a p a ra tu l circulator cu sîngele şi lim fa. U na d in tre constantele m ediului in te rn al an i­ m alelor este tem p e ra tu ra corporală. pe de o p arte. 16 . leg ătu ra şi arm onizarea d in tre p ă rţile compo­ n e n te ale organism ului. P urceii care nu au beneficiat de colostru supravieţuiesc în procent foarte mic. El stabileşte în felul acesta dezvoltarea arm o­ nioasă a p ă rţilo r organism ului. A paratul de arm onizare şi integrare. ca şi da­ to rită tem p e ra tu rilo r p rea ridicate din m ediul înconjurător. A ltfel. El a re ca scop să facă.

în a tre ia şi a p a tra de 22—20°.5 39 .3 38 . Dacă tem p e ra tu ra se păstrează la valori constante conform categoriei de v îrstă de m ai sus. în tru c ît încarcă p reţu l de cost fără a avea o in fluenţă pozitivă asupra creşterii şi dez­ voltării purceilor. în p rim a săptăm înă tem p e ra tu ra va fi de 26—27°C.4 3 9 — 3 9 .m odalităţile de p ă stra re constantă a tem p eratu rii corporale sîn t m ai restrînse. iar în al doilea rîn d sînt neeconomice.5 39 . p e n tru scroafe în pe­ rioada de lactaţie tem p e ra tu ra m ediului în co n ju ră­ to r este optim ă dacă oscilează în tre 24— 18°C. în tim p ce tem p e ra tu ra economică din boxa purceilor tre b u ie să fie de 28°C în prim ele 24 de ore . în a doua de 26—25°. faţă de alte specii de anim ale. um iditatea relativ ă nu influenţează ritm u l de creştere al p u r­ ceilor şi calitatea acestora. 17 . Tabelul 2 T em p eratu ra co rp o ra lă la p orc în °C P u r c e i 0 — 14 z i l e P u r c e i 15— 21 z i l e P u rc ei 4— 7 să p tăm în i T in e re t 2 — 4 luni Scroafe 3 9 . T em p eratu rile de peste 28°C în prim ul rîn d nu sîn t su p o rtate de purcei.8 D upă observaţiile noastre. de la prim a zi de fă ta re şi pînă la în ţărcarea purceilor. iar în ju ru l datei de în ţă rca re tem p e ra tu ra va fi de 2 0°C + 2° (cu v ariaţie de 2° în plus sau în m inus).

al X lX -lea. creată în D anem arca. porcul de S trei. C ornw all. H am pshire.RASELE DE PORCI DIN R. Porcul L andrace este tip u l porcului de bacon. Rase im portate : rasa M arele alb (Large W hite). P ietrain etc. R asa Stocii şi rasa P alatin ă sîn t rase tardive. porcul de S trei etc. Scroafele din aceste rase sîn t încrucişate cu vieri din rase ca : Duroc. rasa P alatină. folosesc m ai bine fu rajele şi sîn t m ai rezistenţi la boli. ritm de dezvoltare m ai intens. Din acest mozaic de rase s-au im pus p rin produc­ ţiile şi productivităţile lor rasele : M arele alb (Y orkshire. am elioratoare.. A lbul de B anat. rasa A lbul m ijlociu. Duroc. H am pshire. v arie­ tate a Bazna. rasa Landrace sau daneză. porcul rom ânesc de carne. . Large W hite) rasă de carne form ată în A nglia în sec. Edelschw ein. rasa M angaliţă. cu m are prolificitate . Rase lo ca le : rasa Stocii. A lbul m ijlociu. . P ietrain. Landrace. Landrace. Edelschvvein. p en ­ tru obţinerea u n o r m etişi care se caracterizează p rin tr-o vigurozitate m ai m are. P ie tra in etc. se îm p art la rîn d u l lor în rase : — de carne : M arele alb. — de grăsim e : rasa M angaliţa cu varietăţile ei. — rase m ix te : rasa Berk. 18 . prolificitate şi m ai ales p rin producţia de carne.S. sînt rase locale şi rase im portate. varie­ tate a Bazna. ROMÂNIA Rasele de porci care se cresc în ţa ra noastră. A ceastă rasă se distinge p rin precocitate. Rasele perfecţionate.

P referinţa insă a consum atorilor p e n tru cărn u ri fără grăsime sau cu foarte puţină grăsim e. să fie înlocuite tre p ta t pe plan m ondial. C reşterea porcilor treb u ie astfel organizată. face ca rasele de gră­ sime. sau m ixte. tre ­ buie ca porcii puşi la în g răşat să posede o serie de însuşiri valoroase : să dea u n spor zilnic cît m ai 19 . treb u ie ca întreg fluxul tehnologic în aceste sectoare să fie organizat pe baze tehnico-ştiinţifice m oderne.In sistem ul gospodăresc se m ai cresc rasele Bazna. ateromatoza). Cornwall. cu cheltuieli cît m ai mici. încît să se obţină o cît m ai m are producţie de carne. SISTEME DE CREŞTERE A PORCILOR In vederea obţinerii unei eficienţe sporite în creş­ tere a şi îngrăşarea porcilor. Aceasta în prim ul rîn d p e n tru că. asem e­ nea sectoare treb u ie să fie specializate p rin concen­ tra re a efectivelor. putîndu-se rula în tr-u n an de producţie pe acelaşi spaţiu. în sistem ul de producţie bazat pe exploatarea porcului în circuit închis. consum ul mare de grăsim i la oam eni favorizează îm bolnăviri ale ap aratu lu i circulator (arteroscleroza. De aceea. p e n tru că în felul acesta se u ti­ lizează m ai bine spaţiul de cazare. cu rase de carne. dar şi în ţa ra noastră. P e n tru a obţine o ren ta b ilita te superioară. Cele m ai bune rezu ltate în creşterea porcilor se obţin în ferm e specializate. m ai m ulte serii de anim ale. M angaliţa şi m etişii acestora.

în ele se pot îngrăşa anual cel p u ţin 30 000 capete de porci. — sistem ul de creştere şi îngrăşare de tip in ­ dustrial. cu o g reu ta te m edie în viu de 95— 110 kg. CARACTERISTICILE CREŞTERII PORCILOR IN SISTEM UL DE T IP GOSPODĂRESC In d iferen t de m ărim ea unităţilor. în care sîn t realizate condiţii superioare de creştere. care se practică în ferm e cu un efectiv m atcă de 100— 2 000 capete scroafe şi o producţie de carne anuală de 120— 2 400 tone.ridicat. A cest sistem de creştere s-a dezvoltat la noi în ultim ii zece a n i . u n a d in tre condiţiile capitale care asigură o dezvoltare şi creş­ tere corespunzătoare efectivelor de porcine. sîn t două sistem e m ai im portante de creştere a porcului : — sistem ul de tip gospodăresc. adică în ferm ele obişnuite din în tre p rin ­ derile agricole de sta t şi în cele ale cooperativelor agricole de producţie . să producă carne şi gră­ sim e de calitate superioară. este acela al creşterii în circuit închis. a tît în sistem ul gospodăresc. în condiţiile sectorului de pro ­ ducţie socialist. să dea ran d a m en t cît m ai rid icat la sacrificare. cu u n grad avansat de m ecanizare şi o autom atizare în altă a proceselor de producţie şi unde flu x u l tehnologic este ritm ic. P rin aceasta se înţelege că ferm a îşi produce m aterialu l de rep ro ­ 20 . să consum e cît m ai pu ţin e fu ra je p e n tru 1 kg spor de g reu tate vie. In ţa ra noastră. d ar şi în cel industrial.

21 . la trecerea tin e retu lu i porcin în categoria porcilor la îngrăşat. la porcii la în g răşat fu ra jare a cu n u tre ţu ri um ezite dă cele m ai bune rez u lta te . precum şi cel de creştere şi îngrăşare şi nu aduce de la ex terio r decît vierii de reproduc­ ţie. — fu ra ja re a scroafelor se face cu n u tre ţu ri com­ binate sub form ă de terci . — controlul evoluţiei creşterii şi îngrăşării por­ cilor se face p rin c în tă riri la înţărcare. de felul alim entaţiei. pînă la liv ra re . trim estrial. tin eretu l porcin se fu raj ează în ultim a vrem e (de la apariţia fu rajelo r com binate) cu n u tre ţu ri în stare uscată .ducţie fem ei. în tre aceştia şi anim ale se stab i­ leşte o sta re de echilibru paşnic. — în ţărcarea purceilor se face la 45— 56 zile şi la g reu tă ţi corporale corespunzătoare — 12— 16 kg .) . colibaciloza e tc . P rin aceasta anim alele sîn t scutite de şocurile pro ­ duse de către tran sp o rt. ia r populaţia locală de anim ale dispune de o perioadă de contact îndelungat cu agenţii infec­ ţioşi a o serie de boli (bruceloza. cu care e necesar să se îm prospăteze periodic. com patibil cu re a ­ lizarea unor indicatori zooeconomici buni. C reşterea porcilor în u n ită ţile de tip gospodăresc depinde de felul cum este asigurată adăpostirea. sau chiar bolnave şi în afară de aceasta dispare perioada de aclim ati­ zare. In aceste u n ită ţi : — procentul de fă ta re (num ărul de scroafe fă ­ tate din 100 de scroafe m ontate) este de 75— 85o/0 . precum şi de m odul în care este organizat procesul de producţie. nu se pot stre c u ra anim ale cu origine sa n ita ră dubioasă. apoi. purceii sugari se bucură de o alim entaţie m ixtă (uscată şi um edă) . boala lui A ujeszky.

P rin p ăşu n at reproducătorii beneficiază de vitam ine. m acro şi m icroelem ente. deoarece în anotim ­ purile reci în m atern ităţi. verzi sau conservate. săru ri m inerale. p re­ cum şi a tin e retu lu i şi chiar m enţinerea lor în anotim purile calde în tab ere cu păstor electric . necroza urechilor. constă în aceea că stim ulîndu-se funcţiunile de reproducţie. — bolile care se întîlnesc în mod cu ren t sînt : leptospiroza. nu se poate asigura un clim at corespunză­ to r cerinţelor fiecărei categorii de anim ale.— în sistem ul gospodăresc e posibilă m işcarca efectivului de reproducţie. — a v an taju l acestui sistem . dato­ rită supunerii anim alelor la acţiunea razelor solare. sau cazurile sîn t sporadice şi ele privesc m ai ales p u r­ ceii obţinuţi iarn a . lipsei term oizolării. colibacteriozele şi paratifoza. 22 . fără a prejudicia instalaţiile adăpostu­ rilo r şi în special sistem ul de evacuare a bălega­ ru lu i şi apelor de spălare . creşte procentul de fătări faţă de m onte. — în sistem ul gospodăresc este posibilă adm i­ n istrare a de fu raje fibroase şi suculente. pică. boala lui A ujeszki. In acelaşi sistem de creştere. lipsei d e etanşeitate. păşu n atu l acestuia. T ineretul porcin nu suferă de caudofagie. rah itism u l tin e retu lu i porcin nu este întîln it. d atorită deficienţelor de construcţie. In asem enea u n ită ţi este m ai frecventă pneum onia enzootică şi necroza auriculară. din acest punct de vedere. d a r şi în g rajd u rile de tineret. In aceste u n i­ tă ţi ele iau de cele m ai m ulte ori u n caracter de d u rată şi afectează u n n u m ăr m are de anim ale. precum şi lipsei u nui sistem de încălzire şi ventilaţie. dizenteria anaerobă.

Consecinţa caracteristicilor de m ai sus se m ani­ festă p rin tr-u n procent m ai ridicat de p ierderi (pe­ ste 20% de la fătare şi pînă la livrare) lungirea perioadei de producţie peste 210 zile şi cu o efici­ enţă economică m ai redusă a sectorului. . în sensul că scroafele sîn t ţin u te peste iarnă . In acest sistem de creştere se folosesc toate rasele şi în special rasele locale. (care vor fi conservaţi prin sărare şi afum are) şi u n n u m ăr m ai m are sau m ai m ic de porci p e n tru v în z a r e . Ciclul de producţie al cărnii de porc se încheie la începutul iernii. iar creşterea şi îngrăşarea purceilor se face în anotim purile călduroase ale anului. astfel că. d ar ren tab il şi practica lui are caracter sezonier. Este un sistem extensiv. C A R AC TERISTICILE CR E ŞT ER II PORCILOR IN G O SPO DĂRIA PER SO N A LĂ In gospodăria personală ţărănească porcii sînt crescuţi în două direcţii : u n num ăr de 1—3 porci p e n tru nevoile fam iliei. ele sîn t m ontate la sfîrşitu l toam nei. de la o scroafă se obţin cel m ult I 1 / 2 fătări pe an sau 10— 12 purcei. p e n tru a făta prim ăvara. fie anim ale la g reu tăţi corporale de 100— 200 kg. p e n tru carne sau carne şi grăsim e. anim alele d estinate vînzării sîn t fie purcei p e n tru creştere şi îngrăşare. In gospodăria personală sîn t valorificate toate restu rile m enajere şi cele provenite din grădina de legum e a casei.

nici chiar a reproducătorilor. N ecesarul de vitam ine şi m icroelem ente se asigură p rin nişte fu ra je speciale (zoofort).C A R A C T E R IST IC IL E C R E ŞT ER II PORCILO R IN SIST EM U L DE T IP IN D U S T R IA L In sistem ul in d u strial creşterea porcilor în toate fazele de producţie se bazează pe anum ite elem ente : folosirea u n o r construcţii m oderne (m ecanizate şi autom atizate parţial). realizarea unui m icrocli­ m at corespunzător fiecărei categorii de anim ale. In com plexele industriale. p rin term ocentrale pro p rii şi sistem e de ventilaţie care pot funcţiona au to m at sau la m înă. a unei în ţărcări precoce a purceilor (la 25 de zile). A vantajele acestui sistem faţă de cel gospodărese m ai constau şi în reducerea cu 55% a personalului 24 . dejecţiilor şi a ape­ lor de spălare. procentul de scroafe făta te faţă de num ă­ ru l de scroafe m ontate oscilează în tre 30— 50% în lunile de vară şi 50— 75% în lunile anotim purilor reci. în aceste u n ită ţi este de asem enea m ai bine asigurată evacuarea bălegarului. singurul sistem de lu ­ cru adm is este acela al circuitului închis. Cu toate acestea. pe folosirea n u tre ţu rilo r com­ bin ate în exclusivitate. fibroase sau suculente. N u este posibilă nici plim barea anim alelor. care însă p e n tru a avea eficienţă treb u ie folosite în lim itele de valabilitate a granulelor de lucernă şi a antibioticelor. la tre ­ cerea tin e retu lu i în categoria porcilor graşi şi la livrare. nici ad m in istrarea de fu ra je verzi. C în tărirea anim alelor se face la înţărcare.

. — S cu rtarea perioadei de alăp tare a purceilor în scopul folosirii m ai intense a efectivului de prăsilă. în p rincipal pe u rm ăto arele acţiuni de bază : — Selecţie. p o triv it acţiunii de intensificare a pro­ ducţiei. precum şl în creşterea p roductivităţii m uncii cu 24%. — îm b u n ă tă ţire a fu ra jării p rin ex tinderea pro­ ducţiei de fu ra je com binate.ce deserveşte u n ita te a şi cu 55% a nu m ăru lu i de ore p e n tru producerea a 1 000 kg carne. testa re şi încrucişări in d u striale în ­ tre d iferite rase de porci. S porirea producţiei de carne de porc trebuie axată. — A sigurarea u n u i m icroclim at corespunzător în adăposturi.

pe lîngă m ărirea fecundităţii şi prolificităţii se va realiza la scroafele-m am e şi o capacitate de producţie colostrală şi de lactaţie m are. şl în special tin e retu l fem ei. tin e retu l porcin de reproducţie. începînd de la vîrsta de sugar . In acest scop. viabili. iar a doua condiţie — să fi tre c u t de cel puţin două ori p rin ciclul de călduri (însoţit de ovulaţie). P rin p reg ătirea corespun­ zătoare a scroafelor şi scrofiţelor. iar ritm u l de dezvoltare al p u r­ ceilor în perioada de sugar va fi m ai rapid. Din acest punct de vedere prim a condiţie este ca scrofiţele să fie m ontate num ai la g reu tatea de peste 115 kg deci la vîrsta de 8— 9 luni. în mod continuu. 26 . p e n tru a-şi dezvolta ca­ pacitatea de creştere. cu o capacitate stom acală m are. tin e retu l de prăsilă treb u ie cres­ cut în condiţii de m işcare şi tra ta t cu blîndeţe. treb u ie h ră n it corespunzător cerinţelor biologice. în m om entul introducerii lor la m ontă. să fie viguroşi. p reg ătirea scroafelor p e n tru m ontă constituie una d in tre condiţiile de bază. în vederea form ării u nor reflexe condiţionate săn ă­ toase. deci m ai economic.PR E G Ă T IR E A SCROAFELOR ŞI SCROFIŢELOR PENTRU MONTA In vederea obţinerii de purcei care să prezinte la făta re o dezvoltare corporală corespunzătoare.

A stfel scroafele su b n u trite sau h răn ite u n ilateral slăbesc în tim pul lactaţiei cu peste 25<>/0 din g reu tatea cor­ porală iar p e n tru refacere au nevoie de can tităţi m ari de fu raje şi in tră în călduri cu o în tîrziere apreciabilă.P reg ătirea scroafelor p e n tru m ontă trebuie făcută incepind încă din tim pul lactaţiei anterioare. .

vitam inele şi săru rile m inerale au im portanţă deosebită. scroafele şi scrofiţele treb u ie să beneficieze de o schemă^ de fu ra ja re asem ănătoare cu cea p rezentată în pagina alătu rată.8 5 . în cazul u n u i fu raj care conţine 16% p ro te ­ ină şi cca 2 000 calorii la 1 kg de fu ra j com binat.8 5 .9 5 .6 4 .5 5 . în care cantitatea de substanţe proteice.5 3 .8 5 .PR EG A T IR EA SCROAFELOR Ş I SCROFIŢELOR PENTRU FĂTARE F u ra ja re a corespunzătoare a scroafelor în lactaţie influenţează direct v italitatea şi dezvoltarea purcei­ lor nou-născuţi.9 5 . 28 . C urba lactaţiei treb u ie su sţin u tă de o fu rajare calitativ şi can titativ adecvată.9 In vederea obţinerii unei asem enea producţii de lapte. Tabelul 3 Curba la c ta ţie i la scroafe Colos­ tru Săptămînil e I II III IV v VI VII VIII C a n tita ­ tea 2 .

In leg ătu ră cu aceasta e necesar de p re ­ cizat că scroafele şi scrofiţele treb u ie să beneficieze de o fu ra ja re m ai redusă în zilele 7— 1 dinaintea fătării.5 5 . care nu poate fi m uls pe cale m anuală sau m ecanică. în asem enea cazuri u gerul scroafei se inflam ează. Cum însă cea m ai m are p arte a scroafelor se bucură de 29 .0 2 .F raz a de a lă p t a r e în z il e F u r a j e în kg p e zi 2 -4 5— 7 8—9 10— 30 3 1 — 33 3 4 — 40 4 1 — 45 apa 1. aceasta p e n tru ca să nu aibă loc o producţie de colostru care să în treacă capacitatea de su p t şi consum a purceilor. care de cele m ai m ulte ori se term in ă pe de o p arte cu m oartea purceilor. pe cap N u constituie nici o greşeală fu ra jare a la discre­ ţie a scroafelor în lactaţie. Desigur că prezen tarea am ăn u n ţită a pregătirii scroafelor p rin h răn ire în v ederea fă tă rii a r fi de prisos în cazul asigurării de fu ra je com binate. se produce o m a­ m ită.5 In medie pe zi în perioada de lactaţie.5 2 . însă num ai după 5—-7 zile de la fă ta re şi pînă la circa 8 zile în ain te de înţărcare.5 3 .5 3 . iar pe de altă p a rte cu com prom iterea p arţială sau totală a ap aratu lu i m am ar.0 3 .7 kg furaj comb. fap t care a r pune în pericol starea u gerului scroafei. 3.

5 399 1. d ar în special album inele. v ita­ m inele şi săru rile m inerale. la igiena adăposturilor.9 3 2 . p a n t o t e n i c V i t a m i n a B ls kg g kg g kg g g g mg U . Of.5 adulte 227 320 3 .0 412 2 . H rana scroafelor gestante treb u ie să cuprindă toţi principii n u tritiv i. U .I. 1192/1964) Scroafe gestante S p cc i lic ă re U/M tinrr e 136 450 2 .2 4 . G rija p e n tru scroafele gestante se referă la h ră nire.R .2 9 .5 9 750 650 3 . mg mg mg mg mg 30 .5 16.2 3 . P ractica a dovedit că scroafele gestante h răn ite şi în g rijite raţional dau purcei m ai dezvol­ taţi şi m ai viguroşi decît scroafele care nu au p ri­ m it acest tratam en t.l.5 G r e u ta te c o rp o ra lă Spor m ediu zilnic C o nsum p ro b ab il de h ran ă ( n u tre ţ uscat) P ro te in ă brută T o ta l su b s ta n ţe dig estib ile C a lc iu F o sfo r C lorură de sodiu C aroten V itam in a A V itam ina D T ia m in ă R iboflavină N iacină A.7 19.8 5 .8 8 .o n u triţie caracteristică fiecărei ferm e în p a rte în funcţie de fu rajele existente. la m işcarea zilnică şi ferire a de lovituri şi la alte ca­ uze care a r p u tea provoca avortul. la igiena corporală.C . treb u ie făcute cîteva precizări.3 27.5 8 250 550 2 .4 3 . Tabelul 4 N ecesaru l de p r in cip ii n u tr itiv i pentru sc ro a fe le g e sta n te pe ca p de a n im a l ţ i z i (după N u tr.86 15 10 12.2 2 17 11 14. S w in e N .

2 — 4 . V itam i­ nele.2 2-4 U .4 I .6 2. în kg 120— 200 140— 280 vîrsta gestaliei în luni 1.8 — 3 . scade producţia de lapte.6 — 4 3 .N . trifoi sau alte legum inoase. după făta re apare anem ia. a tît la scroafă cît şi la purcei. Un a lt factor indispensabil p e n tru h răn irea raţio­ nală a scroafelor gestante sîn t vitam inele. a tît în p eri­ 31 . atunci necesarul de album ină şi să ru ri p e n tru fetuşi se com pletează pe seam a organism ului scroafei m am e (muşchi. iar purceii m or p rin inaniţie şi com plicaţiile ei.N. precum şi din ad m in istrarea de masă Verde la grajd. schelet) care slăbeşte foarte m ult.1 — 4 . In tim pul verii necesarul de să ru ri m inerale se com pletează din păşunea de lucernă. [ieste 3 a n i Dacă în h ra n a scroafei gestante nu există săruri m inerale sau album ină în can tităţi suficiente. In asem enea condiţii.2 4 . deşi necesare în c a n tită ţi foarte mici.9 2 . scroafa pierde pofta de m încare.5 kg pe zi şi 30—40 g de cretă fu ra je ră p e n tru fiecare scroafă gestantă. lipsind din h ran a scroafelor gestante provoacă tu lb u ră ri în dezvoltarea şi creşterea purceilor. necesarul de h ran ă pentru scroafele gestante sc prezintă în felul u rm ă to r : Tabelul 5 S croafe g e sta n te — n ecesa r p în ă la 3 a n i Greutatea corporală. . In tim pul iernii nevoia de săruri m inerale se com pletează p rin adm in istrarea de fîn sau făină de lucernă pînă la 1.E xprim at în U.4 2 .

deoarece asem enea n u tre ­ ţu ri rep rezin tă cauzele cele m ai frecvente care de­ term ină av orturile la scroafe. prolificitatea. In sistem ul industrial. precum şi un m icroclim at corespunzător. In afară de h răn irea corespunzătoare în tim pul gestaţiei. în perioada de sugar. A coperirea necesarului de vitam ine se face în tim pul v erii p rin consum area n u tre ţu rilo r verzi. cît şi după fătare. m ucegăite. sau m ăcinate.oada em bi'ionară. In toate perioadele anului se vor evita excesul de u m i­ ditate şi curenţii de aer. fecunditatea. iar lucerna sub form ă de granule. asigurarea săru rilo r m ine­ rale şi a vitam inelor nu se poate realiza p rin ad­ m in istrarea de fu ra je fibroase sau suculente în form a lor naturală. M icroclim atul în adăposturile de gestaţie trebuie reg lat în funcţie de condiţiile atm osferice exterioare. scroafele treb u ie adăpostite în grajduri igienice. constituie un a lt factor im p o rtan t de care depind rezultatele obţinute : m onta. zoofort. prea reci sau îngheţate. Acestea se asigură p rin aşa-zisele sortim ente de fu ra je prem ix vitam ino-m ineral (P.). F u rajele care in tră în alcătuirea raţiilo r scroafe­ lor gestante trebuie să nu fie stricate. 32 . asigurîndu-li-se curăţenia corporală. ca atare.V. cu a ju to ru l ferestrelor. A sigurarea unor condiţii de m icroclim at favorabil porcilor din sectorul de m ontă şi gestaţie. starea de săn ătate etc. în anum ite proporţii p e n tru fie­ care categorie de anim ale. cu aju to ru l gurilor de ventilaţie sau a v en tilato are­ lor. p ro te­ jare a de d iferite lovituri. dar nu şi a uşilor. iar iarn a p rin h răn irea scroafelor gestante cu fîn vitam inos şi morcovi.M.

.

.

.

.

.

.

.

Furajarea suplimen­ t ar a d i n a u t o m a t e metalice ( Furajarea s u p l i m e n ­ t a r ă a p u r c e i l o r se p o a t e face şi pe j os .

SHj mg/litru co2 aer Viteza curen­ ţilor de aer m/sec.2 — 0. cît şi asupra preg ătirii p e n tru lactaţie.Tabelul 6 F a cto rii de m ic r o c lim a t în a d ă p o stu rile pentru reproducători Categoria Temp.4 Pe tim pul căldurilor excesive se va asigura o ventilaţie m axim ă. iar la grupele de scroafe în m ontă şi în p rim ele 10 zile după m ontă. ajunge pînă la 5—20% . m ai ales în perioada 15 iunie — 15 septem brie. iar am oniacul creşte peste 0 . beau urină. p e rv e rtire a gu stului anim alelor. în sensul că procentul de scroafe care fată scade sub 50»/0 din n u m ăru l scroafelor m on­ tate. fe­ nom ene care influenţează negativ a tît asupra dez­ voltării purceilor. 0 2 o / o . De aceea cu răţenia adăposturilor treb u ie executată de două ori pe zi cu a ju to ru l razurilor . îm preună cu cele din u rin ă şi fecale.0 2 18— 21 7 0 — 75 0. nu se va perm ite ca tem p e ra tu ra halelor şi com partim ente­ lor să crească peste 18°C. °C Umld. ferm entează. altfel este com prom isă fecunditatea. reiat. ea treb u ie p ă stra tă în m od perm anent. se ling. Scroafele în loc să m ănînce raţia. ceea ce este echivalent cu reducerea poftei de m îneâre. V i e r i şi sc ro afe a d u l t e V i e r u ş i şi scrofite 15. In ceea ce priveşte cu răţen ia adăposturilor. altfel substanţele organice din fu rajele îm prăştiate.01 SUb 3 / 0 0 0 0 .l 8 7 0 — 75 0 . în condiţiile de clim ă din ţa ra noastră. % NH. rod pereţii. a tît în com­ p artim en t cît şi în padocuri şi aleile de circulaţie. adică de 250— 1 000 ori m ai m ult.

platform ele de bălegar. In condiţiile unei păşuni bune şi cu un orar de m işcare sisterrlatic. gropile. anim alele beneficiază de soare. cu excepţia zilelor prea calde sau prea friguroase. pot fi dăunători purcelului sugar. M işcarea scroafelor în sistem ul gospodăresc e bine să se facă în toate fazele de gestaţie. pe lîngă fap tu l că se face o eco­ nom ie m are de fu ra je concentrate (ceea ce face să scadă foarte m u lt p reţu l de cost al purcelului la înţărcare). iar p e n tru scroafele şi scrofiţele în gestaţie avansată vor fi evitate băl­ ţile. A nim alele nu vor fi fo rţate să m eargă p rea repede. după ce roua s-a evaporat. în toate anotim purile. care are ca u rm are producerea de condens şi d eterio ra­ rea tavan u lu i adăpostului. iar în zonele de defecare se va folosi jetu l de apă. Nu se va face uz de exces de apă întru c ît se creează o um iditate în aer p rea m are. m ai ales atunci cînd term oizolarea lui nu este bine făcută.şi a m ăturilor. pe grupe de gestaţie (scroafe care au fost m ontate în aceeaşi zi sau la distanţă de m axim um 8 zile şi care fată la date apropiate. deoarece din acestea ele pot lua pe corp o serie de m icrobi care. uneori foarte grave. Scoaterea lor din grajd se va face însă num ai după consum ul tain u lu i de dim i­ neaţă. vitam ine. A ltfel vor avea loc îm bolnăviri ale ap aratu lu i digestiv. m icroelem entele din păm înt. îng rijito rii se fam ilia­ 34 . M işcarea fem elelor gestante se va face pe lucernierele sau tere n u rile din ju ru l ferm ei cultivate cu alte legum inoase 30% în am estec cu perene 70«/o sau cu topinam buri. Ea treb u ie să fie făcută în grupuri mici. în anum ite condiţii.

D ezinfecţia şi dezinsecţia corporală se poate face cu u rm ă to ru l am estec : sodă caustică 0. în tru c ît se reduce volum ul lu crărilo r de curăţenie şi tra n sp o rt al bălegarului. Soluţiile se vor face în apă încălzită la tem p e ra tu ra de 22— 25°C. în a in te ca scroafele gestante să fie tran sp o rtate la m atern ităţi.rizează m ai bine cu caracterul anim alelor. De asem enea creşte cu 1— 3 capete num ărul de purcei care se obţine la înţărcare. se va executa dezinfecţia şi d ep ara­ zitarea lor corporală. .5— l»/o plus Entom oxan 5%o. pe cap de scroafă. p rin spălare. A ceastă operaţi­ une se va executa în tim pul verii cu 1— 2 ore. înainte de a fi tra n sp o rta te la m aternităţi. lucrează m ai uşor. iar iarna cu 6—4 ore. sau form ol 1— 2% plus Entom oxan 5%o. al fiecă­ rui anim al în parte.

astfel ca în tre două fă ­ tări com plete. lăm pi de încălzit etc. u rm ate de zvîntarea şi v ăru irea adă­ postului. a tît în sistem ul in d u strial cît şi în cel gospodăresc. M aternităţile treb u ie pregătite. inclusiv a celor de pe geam uri.. sau scroafe negestante. Este necesar de precizat că nu se vor reţin e în m ate rn ită ţi purcei debili (hipotrepsici). Se 36 . D in acest punct de vedere. g uri de ventilaţie. cu aceleaşi de­ zinfectante. în scopul reducerii la m inim um posibil a îm bolnăvirilor şi m ortalităţilo r purceilor sugari. este necesar ca aceste preg ătiri să se execute într-o perioadă de 3— 4 zile. A st­ fel.FĂTAREA F ă tare a scroafelor. după care se execută dezinfecţia propriu-zisă. lucrările de dezinfecţie sîn t comprom ise. dezinfectate şi încălzite. In aceeaşi perioadă se execută c u răţirea m ecanică p rin răzu irea şi în d ep ărtarea tu tu ro r m urdăriilor. iar lan ţu l infecţios răm în e continuu în tre două gene­ raţii de purcei care se obţin în acelaşi adăpost. după evacuarea anim alelor. sîn t dezinfectate cu u n dezinfectant uzual. curăţate. a re loc în m atern ităţi. com partim entate. In tim pul acestui repaus adăposturile. de la o populare la alta. în acelaşi com partim ent sau m ate r­ n ita te să existe repausul biologic. în con­ cen traţiile obişnuite.

infectarea purceilor nou născuţi cu absolut toate bolile care au afectat genbraţia de purcei care s-au o b ţin u t an terio r pe acelaşi loc. reşouri electrice sau p rin încălzirea duşum elei afec­ tată purceilor. în ziua fătării şi în prim ele 8— 10 zile după aceasta treb u ie asigurată o tem ­ p e ra tu ră de 24°C. F u ra ja rea scroafelor va fi alcătuită din fu ra je laxative (tărîţe de grîu şi şrot) 50% din am estec. în ain te de fătare. In ziua care precede fătarea se face controlul uge­ ru lu i şi în funcţie de preg ătirea lui p e n tru lactaţie se ho tărăşte asupra regim ului de furajare. La n aştere acesta este de 28°C şi se va realiza cu a ju to ru l becurilor cu raze infraroşii.asigură. N ecesarul de căldură p e n tru purcei este m ai m are. şi m ai m ult. se face toa­ leta ugerului şi dezinfecţia lui cu soluţii slabe de perm anganat de potasiu sau cloram ină. p rin soluţii de construcţie (m ontarea în grosim ea ei fie de rezistenţe electrice. ia r 50% fu raj com binat sau am estec de făin u ri de cereale. scăderea substanţială a producţiei de colostru şi lapte. d a r şi p e n tru a realiza o tem p era­ tu ră corespunzătoare p e n tru purcei în prim ele ore de viaţă şi în continuare. fie de tu ­ buri p rin care să circule apa caldă). în asem enea cazuri. după exam inarea anim alului. In adăposturi. lipsa sau reducerea efortului de fătare. In aceeaşi zi. 37 . Scroafele se introduc în boxele de fă ta re cu 1— 3 zile sau. încălzirea adăposturilor treb u ie să se facă cu un dublu scop : uscarea p ereţilor ca u rm are a dezinfecţiei şi văruirii. p e n tru toată perioada de alăptare. dacă este posibil. T em peraturile m ai m ari provoacă la scroafe şoc caloric m anifestat p rin reducerea pof­ tei de m încare.

Cînd purceii prim esc fu ra je suplim en­ ta re concentrate pe jos. se va efectua red istrib u i­ rea purceilor pe scroafe. fa p t care produce m ulte îm bolnăviri d in p a rte a a p a ra tu lu i digestiv. bineînţeles dacă şi căldura culcuşului purceilor n u scade sub 24°C. P urceii fă ta ţi se vor în re g istra după 24 de ore. a tît pe tim pul zilei cît şi pe tim pul nopţii. în reg istrîn d u -se num ai purceii care au răm as în v iaţă în această perioadă de tim p. se am estecă fu rajele cu r u m e g u ş u l. R um eguşul sau paiele. în vederea izolării purcei­ lor faţă de pardoseala de beton şi în lă tu ra re a îm ­ bolnăvirilor şi pierderilor. la o distanţă de 1 m etru de la p erete şi se va m enţine tim p de 10— 15 zile de la făta re pe tim p u l verii şi 15— 20 de zile pe tim pul iernii. P e n tru reducerea la m axim um a p ierderilor de purcei în prim ele 24 ore. iar pe de altă p a rte sîn t consum ate am estecate cu rum eguş. se va executa la fiecare purcel tăierea sau ru p erea om bilicului la 8— 10 cm. D upă fătare. P urceii care au fost născuţi m orţi. se vor pune pe toată su­ p rafa ţa uscată a boxei. cît şi cei care au m u rit în p rl38 . se risipesc m ulte fu ra je pe d e o parte. In le­ g ă tu ră cu aceasta s-a observat că treb u ie p referată ridicarea rum eguşului după 8— 10 zile. indiferent de anotim p.F ătările se vor desfăşura sub strictă supraveghere de către lu crătorii specializaţi. în ra p o rt cu capacitatea lor de alăptare. ca urm are. nu m ăru l de sfîrcuri în producţie şi sta re a lor de întreţin ere. de la abdom en şi pensularea acestuia cu u n am estec în p ărţi egale de tin c tu ră de iod şi glicerină.

inclusiv cei m orţi şi neviabili. P e n tru a se evidenţia însuşirile scroafelor din m atca de selecţie. la o rubrică separată. deoarece ei nu interesează din punct de şe d ere economic.m ele ore după făta re se socotesc neviabili şi nu se înregistrează. se vor în reg istra toţi purceii năs­ cuţi. .

20—25 g sare pe cap de anim al şi 30— 35 g caroten la 100 kg g reu ta te corporală. 4 g fos­ for. v îrsta scroafelor şi în ra p o rt cu n u m ăru l p u r­ ceilor şi se exprim ă în u n ită ţi nu tritiv e. La o u n ita te n u tritiv ă treb u ie să se asigure : 100 g album ină digestibilă. cel p u ţin 6 g calciu.HRĂNIREA ŞI ÎN G R IJ IR E A SCROAFELOR CARE ALĂPTEAZĂ H răn irea scroafelor cu purcei se dirijează în aşa fel încît greu tatea lor corporală să nu scadă în pe­ rioada de alăp tare şi să asigure o producţie bună de lapte. m etabolizabile) în vederea asigu­ ră rii unei alim entaţii raţionale a scroafelor în peri40 . In cazul asigurării cu fu ra je com binate (1 kg fu ­ raj = 2750 Kcal. creşte num ă­ ru l îm bolnăvirilor şi pierderilor de purcei. De aceea necesarul de fu ra je la scroafele în lactaţie creşte progresiv începînd din m om entul fătării şi pînă în m om entul începerii înţărcărilor. N ecesarul de h ran ă p e n tru scroafele cu purcei poate fi apreciat şi în funcţie de g reu ta te a corpo­ rală. N um ărul de purcei în ţărcaţi de la o scroafă scade. N easigurarea unei alim entaţii echilibrate a scroafe­ lor pe p arcursul perioadei de alăp tare are un efect d ău n ăto r asupra dezvoltării purceilor. iar capa­ citatea de reproducţie a scroafelor după înţărcarea lor scade de asem enea.

8 6.1 5 .N .6 5 .8 de U ..5 6 . 2 9 5 .1 6 .8 oada de alăptare. 1 5 .3 4 . 12.4 5 . 5 .6 5 . pentru sc r o a fe le în la c ta fie Scroafe pînă la 3 ani Numărul 8 5 .Tabelul 7 N ecesa ru l I Greutatea corporală 7 1 20— 140 141— 160 • 161 — 180 181— 2 00 2 0 1 — 2 20 51.7 In perioada de alăp tare scroafele se hrănesc de trei ori pe zi.4 4 .7 5 .2 Scroafe peste 3 ani purceii or 7 8 9 10 îl 4 .7 5 . în cazul în care nu sîn t instalate adăpă­ tori autom ate în boxe.4 5 .7 3 .9 li 6 . vor fi stim ulate în acest scop.2 5 .7 6 .5 6 .6 6 .7 5 .1 6 .5 litri apă.0 5 . la in terv ale egale de tim p (ora 6.2 6 .5 6 .2 6 .5 10 6 .7 6.5 4 . S tim ularea secreţiei lactate 41 .9 6. 18). Scroafele care nu au lapte (agalactice) sau cele care au can tităţi reduse de lap te şi colostru.8 5 .4 5 . în cazul în care în ţărcarea are loc la 25 de zile şi nu se ţine cont de nu m ăru l purcei­ lor.5 ..8 6 .0 7 . se vor aplica u rm ăto arele norm e de fu ra ja re : Perioada de alăptare Consumul mediu de furaje com binate în kg. S ă p tă m în a .8 7 .7 4 .8 5 .5 5 .0 6.3 6 . F u ra ju l com binat se dă în diluţie de 1 kg fu raj la 2— 2. .8 6 . executîndu-se ad ăp atu l după fiecare tain.3 6 .5 5 . I a Il-a a 111-a a IV -a 2 .

ca la m asajul d u rerilo r m usculare. N um ai astfel se va p u tea aprecia la tim p instalarea hipo sau agalaxiilor (reducerea sau în tre ru p e re a se­ creţiei de lapte). R ezultate bune dau şi com presele calde sau folosirea horm onilor an tehipofizari. de aceeaşi v îrstă de fătare. a m am itelor (inflam area ugerului) şi deci com prom iterea creşterii şi dezvoltării p u r­ ceilor. In to t tim pul perioadei de a lă p tare vor fi exam i­ nate cel p u ţin odată pe zi de către personalul cali­ ficat dezvoltarea purceilor şi starea glandei m am are. A dm inistra­ rea antibioticelor va fi asociată şi cu p rep arate care să favorizeze involuţia u terin ă şi evacuarea loşiilor sau a puroiului. tă rîţe de grîu. etc. E dem ul m am ar consecutiv hiperproducţiei de lapte se va com bate p rin reducerea fu ra jelo r şi adm inis­ tra re a de fu ra je laxative : şrot de in. crysom etrină sau p rin in tro ­ ducerea de com prim ate de antibiotice. Entozon. Scroafele cu scurgeri (m etrite) se vor tra ta cu m edicaţie generală (sulfam ide şi antibiotice).se va face p rin ad m in istrarea de n u tre ţu ri verzi. In cazul în care nu sîn t obţinute rezu l­ tate rap id e se vor folosi scroafele doici. suculente şi p rin m asaje ale glandei m am are execu­ ta te cu m îna unsă sau cu vib rato are electrice. . iar local p rin introducerea in tra u te rin ă a buj iilor de n itrofuran.

( HRĂNIREA ŞI ÎN G R IJ IR E A PURCEILOR SUGARI Prim ele zile după fă ta re constituie p en tru purcei perioada cea m ai critică p e n tru viitoarea lor creş­ tere şi dezvoltare. P rin specificul său biologic. din care cauză treb u ie să facă faţă unor condiţii de h ran ă şi de m ediu înco n ju răto r noi şi diferite. A stăzi însă. um iditate. slab dezvoltat. purcelul respiră ae­ ru l cel m ai de jos şi de obicei cel m ai viciat. tem ­ p eratu ră. la 20° în m om entul înţărcării. Porci­ nele au glandele sudoripare în n u m ăr mic. astfel că în două luni îşi m ăreşte g reu tatea de 15—20 o r i . de aceea adăposturile treb u ie să fie corespunzătoare. P ă rerile igieniştilor au fost d iferite din acest pu n ct de vedere în de­ cursul tim pului. p ă r rar. In aceste zile organism ul purcei­ lor treb u ie să se adapteze la trecerea bruscă de la condiţiile vieţii in tra u te rin e la viaţa e x trau terin ă. Din prim a zi de viaţă şi pînă la în ţărcare tem p e ra tu ra în culcuşul purceilor trebuie să aibă valori descrescînde de la 28° în ziua fătării. gaze nocive etc. D upă n aştere purcelul îşi continuă dezvoltarea în tr-u n ritm rapid. p rin studierea fiziolo43 . In m ate rn ită ţi m icroclim atul se asigură p rin buna funcţionare a sistem ului de încălzire şi ventilaţie şi p rin reg larea acestora în funcţie de tem p eratu ra m ediului exterior. puţine.

A ceasta este tem pe­ ra tu ra care devine. fără repercusiuni negative asupra stă rii ei de să­ n ă ta te şi a producţiei de lapte.P eriodic se va executa curăţenia geam urilor. este tem ­ p e ra tu ra superioară suportabilă de către scroafă. se ev ită îm bolnăvirile şi astfel cheltuielile neproductive. au fost elim inate toate p ărerile care situ au necesarul de tem p eratu ră p e n tru purceii sugari în tre 10— 15°C.giei m ecanism ului de term oreglare.necesarul fle t em p e ra tu ră jţe n tr u purcei esîe dg_ aproxirnafcL 21°CL. iar ritm u l dp dezvoltare la purcei îşi păstrează proporţia sa no r­ mală. r ^ P e lingă tem p eratu ră. iar de . cu aju to ru l razului. P e n tru aceasta se vor p ă stra toate uşile de acces la m ate rn ită ţi în p erm anenţă închise. P e n tru m enţinerea unor condiţii optim e de zooigienă în m ate rn ită ţi este necesar să se execute cuirăţenia interio ară de tre i ori pe zi. u şi­ lor. In cazul în care lîn boxă ap are diareea la purcei. ^ .. De foarte m are im p o rtan ţă este lipsa curenţilor de aer. în tim pul şi Idupă fu ra ja re a scroafelor. deoarece pe lingă reducerea pierd erilo r la purcei de la 30— -35%. aceasta se va cu­ ră ţa cu rum eguş şi apoi se va şterge locul cu un sac în m u iat în soluţie dezinfectantă. sau este. In ceea ce priveşte gazele nocive. S paţiul de alăp tare nu jse va spăla cu apă . instalaţiei de ventilaţie şi a grilajelor. S-a s ta bilit că . lim ita superioară a am oniacului fără nocivitate asupra organism ului este de 1 mg la 1 litru de aer. la 10— 12o/o. u m id itatea relativ ă trebuie sa fie cuprinsă în tre 65— 70%. cu răţenia în această zonă se va efectua num ai cu razu l şi m ătura. asigură confoxtui p e n tru purcelul sugar. o cheltuială productivă.Aceasta este tem p e ra tu ra cart* . m ă­ rturii şi fu rtu n u lu i cu apă.

6 18.2 5 . A ceasta p e n tru că p rin geam urile curate cantitatea de lum ină care p ă tru n d e în adăpost este m ai m are. tavan.9 6 . Tabelul 8 V a r ia ţia c o m p o z iţie i c o lo str u lu i şi la p te lu i de scroafă (% ) in cu rsu l la c ta ţie i 3 C /5 O u Perioada de lactaţie S I II III p t ă m I n a IV V VI VII VIII U l_ xc c Specificare C a n t.9 5 .1 45 .5 6 .5 5 . p e n tru a m ări \ capacitatea varu lu i de a distruge m icrobii şi viru I şurile. iar agenţii infecţioşi sîn t distru şi în cea m ai m are parte. colostrul constituind ali­ m entul principal al nou-născuţilor.8 3 . creind o bună dispoziţie anim alelor care se odihnesc m ai bine. iar su lfatu l de cupru îm piedică dezvoltarea m ucegaiurilor.8 5 . a m urdăriei şi dezinfecţia lor.8 5 .6 0 .3 5 .1 0 .5 6 .3 5 . g r a s e S u b s t.89 19.8 5 .1 18.1 18. boxe etc. p rim ul furaj.0 5 .6 0 . u s c a tă S u b s t.9 5 .1 — 19.8 5 .2 4 . duşum ea.1 9 .4 18.2 5 .6 0 .6 18. m in e ­ r a le 2 .6 0 .4 6 .0 5 . — V ăru itu l adăposturilor se va face num ai după ră/zu irea de pe pereţi.două ori pe an se va v ărui in terio ru l adăposturilor.1 8 1 .4 1.4 1.7 6. m e d ie p e zi S u b s t .5 5 . t~ H răn irea purceilor sugari începe p rin sugerea colostrului de la scroafă.5 6 .7 19.5 0 .9 23.8 5 .3 5 .4 1.3 4 .7 5 .6 5 .6 4 .7 5 . se păstrează cu răţenia culcuşului. a z o ­ ta te L a c to z ă S u b s t.3 5 .5 5 .6 0 . în special pe tavan.0 7 .7 5 .0 7 .9 5 .5 3 . P e n tru v ă ru it se va folosi zeam a de v ar proaspăt p rep arată şi la care se va adăuga su lfat de cupru 3% .7 7 .

C onţinutul în su b stan ţă uscată şi p roteină variază în sens invers cu evoluţia can­ tita tiv ă a laptelui. S ăru rile m inerale cresc de la începutul pînă la sfîrşitu l lactaţiei.Laptele conţine apă. -------Tn alim entaţia porcilor.4 8 4 . ca u rm are a acum ulam vTEarrnnei 'Â~ în ficat. m ai ales a celor în creştere.80 Grăsim e % 5.91 3 . grăsim i. vitam ine etc.9 5 0 . pe cînd lactoza se m enţine constantă. solide % 18. p r in con­ sum area fu ra je lor verzi în tim pul v e n i. Tabelul 9 C o m p o zifla la p te lu i de scroafă co m p a ra tiv cu a c e lu i de v a c i Total subst. grăsim e. laptele de scroafă este cu 44% m ai concentrat decît cel de vacă.7 0 Proteină % 6. laptele de vacă prezintă o im portanţă deo­ sebită. inaptele scroaieior este sărac în vitam ine p rim ă­ vara 51 Mijiţi cel friai bogat iri vitam ine iarna. 46 . fiind m ai bogat în proteină şi su bstanţe m inerale. substanţe proteice (cazeină şi album ină).7 0 Din d atele m edii p rezen tate în acest tabel rezultă că.5 0 Zahăr ( Specificare % 5 . D atorită acestor însuşiri caracteristice pe care le a re laptele de scroafă.9 0 Cenuşii % L a p te de s c ro a fă L a p te d e v a c ă 0 . zahăr (lactoză).11 3 . purceii îşi dublează g reutatea în num ai 7 zile de la fătare. su b stan ţe m i­ nerale. deci în substanţe care asigură creşterea şi energia organism elor.45 12.

P urceilor m ai viguroşi li se var rep a rtiz a sfîrcurile posterioare. Cînd p e n tru acestea nu 47 .— Tabel ul 10 E fectu l a sig u r ă r ii cu apă asupra sp o ru lu i şi c o n su m u lu i d e furaje la p u rceii su g a r i. p e n tru că în acest fel purceii îşi creează din vrem e reflexe condiţionate p e n tru o h răn ire suplim entară cît m ai tim purie.247 12. de­ oarece^acestea~dau o cantitate m ai m are de lapte şi sîmtTmai uşor de supt.1 7 1. dato rită faptului oa âu cea m ai m are putere.. Ea se va asigura pe cît posibil ) p rin adăpători autom ate. I Se recom andă de asem enea ca purceilor să li se p e a apă din prim ele zile de viaţă. . curată şi la tem pe­ ra tu ra de 15—25°C. de la fătare ş i p în ă la 7 să p tă m în i Grupa Ură apă Grupa cu ap3 v G r e u t a t e a i n i ( i a l ă (kg) ''T o t a l s p o r (kg) 'T o t a l c o n s u m d e F uraje p e p u r ­ cel (k g ) _ T o ta l a p ă c o n s u m a tă p e p u rc e l (kg) _ 1.02 2 .["' Su p tu l p u rceilor trebuie u rm ă rit de către în grijjitnri* ripnarp/^p sîn t cazuri cînd purceii m ai slâb dezvolta ţi n u sug fiindcă sîn t în d ep ă rta ţi ~cle~"către cei m ai viguroşi. p u tîn d să-şi asigure singuri o cantitate suficientă de lapte.2 y A pa treb u ie să fie proaspătă.21 8 . P e n tru aceasta purceii m ai debili sînl ~ a s p z a ţn a sfîrcurile an terio are (pectorale).. aceasta p e n tru că /purceii pierd p rin evaporare şi tra n sp ira ţie canti/ f ă ţ i de 3— 4 ori m ai m ari decît adulţii. sug cu energie..45 3. iar pe de a ltă parte.245 11.

re ­ pede.0 A tunci cînd h răn irea şi în g rijirea scroafelor gestan te se face în m od raţional.sînt instalaţii. In acest sens se cunoaşte că în prim ele 7—8 zile de viaţă laptele colostral satisface cerinţele în proteină.0 . Deci fu ra jare a su plim entară a purceilor în p e ri­ oada de sugari a re o im portanţă deosebită.5— 2 kg. cît şi de n a tu ra îng rijirii şi h răn irii lor. la fă ta re se obţin purcei în g reu ta te de 1. este condiţionată a tît de caracterul e re d ita r al purcei­ lor. A ceştia la vîrsta de 30 zile cîntăresc 6— 8 kg fiecare.0 2 2 . S-a constatat că în prim a lună după naştere purceii îşi m ăresc g reu tatea m ai m u lt de cinci ori. 35 42 49 56 72 9 . iar la vîrsta de 2 luni 14— 18 kg. In acest caz apa se va schim ba cît mai ile s posibil.5 14. P e n tru ca purceii sugari să se dezvolte bine.0 5 . la rîn d u l ei. în vitam ine şi oligoelem ente. m etalice. ev 4 .0 11. apa se va servi în jgheaburi curate. 48 . Tabelul 11 V iteza de creştere a p u rceilor Vîrsta în zile 0 7 14 21 28 Greutatea Vîrsta in zi le Greutatea 1. care se introduc în boxele de h răn ire su ­ plim entară. A ceastă creştere. en er­ getice (hidrocarbonate + grăsim i).3 2 .5 7 . este necesar ca de la v îrsta de 6— 8 zile să fie h răn iţi suplim entar.5 1 8 .

Se va evita porum bul cu bobul spart. F ăin u rile de cereale şi grăsim ea treb u ie să fie de cea m ai bună calitate. Glucoza şi zahărul sîn t alte substanţe cu valoare n u tritiv ă rid icată (4100 Kcal/kg). d ar pe lîngă acea­ sta ele îm bunătăţesc calitatea furajelor.In com pletarea laptelui m ate rn după vîrsta de 8— 10 zile. iar dezvoltarea lor încetează. făina de porum b. vitam ina E şi acizii graşi sîn t tran sfo rm aţi în an tivitam ine. pe lîngă laptele m atern . p rin gustul dulce pe care îl im ­ prim ă fu ra ju lu i com binat.5%. făin a de grîu. gustul lor (palatabilitatea). îndeosebi u n tu ra de porc adăugată în proporţie de 3— 15% din raţie. F aţă de alte grăsim i (seul de vită) u n tu ra de porc este m ai p re­ ferată de purcei şi m ai digestibilă. U tilizarea grăsim ilor este condiţionată de adăuga­ rea de su b stan ţe antioxidante. De asem enea se va evita orzul şi ovăzul cu atac de m u­ cegai sau m ălură. care pe lîngă fa p tu l că constituie un deficit de aport vitam inic. R esursele energetice. produc d iaree cronică purceilor. cerinţele energetice ale purceilor. se satisfac p rin făin u ri de ce­ reale. p rin h rană. F ăina de cereale treb u ie să fie cît m ai proaspătă . In ordinea p referin ţei purceii acceptă : făina de ovăz decorticat. Celuloza (fibra brută) este su p o rtată în raţie fără tu lb u ră ri pînă la 5. făina de orez şi făin a de orz decorticat şi p răjit. A ltfel ele rîncezesc. altfel valoarea ei n u tritiv ă şi vitam inică scade. In această c a n titate ea 49 . dacă este posibil să fie m ăcinată cu cel m u lt 5 zile înainte. pot fi com pletate cu grăsim i de origine anim ală. deoarece este atacat de m ucegai.

8 0 | 0 . mazăre etc. făina de peşte şi carne. p entru p u rceii su g a ri c M e tio n in ă -jc i s ti n ă L iz in ă T re o n in ă • T rip to fa n • H is tid in a 0. făina de lucernă nu este recom andată în raţiile p e n tru purceii sugari.Ni­ velul de pr<.1 7 0 .71 ifo 0 . A cesla este considerat astăzi a fi de 18— 22<>/o. P e lîngă substanţele energetice purceii au nevoie să li se asigure u n nivel bun de p roteină brută.2 6 Iz o le u c in ă L e u c in ă F e n i la l a n in ă ti r o z in ă V a lin a 0 . care pot com prom ite cea m ai bună n u ­ triţie. făina de şro tu ri de soia. date ca masă verde la grajd sau la păşune. diaree. cele­ lalte făinuri ale cerealelor cernute şi în mică canti­ tate din lucernă.vină b ru tă nu este a tît de im portant cît este de necesar echilibrul care tre b u ie să existe în tre am inoacizii esenţiali şi celelalte elem ente n u ­ tritive. 50 .6 0 0 . Tabelul 12 E c h ilib r u l d in tre en erg etice ş i a c iz ii a m in a }! in d isp en sa b ili in % d in ra fie. Cu to ate calităţile sale nutritiv e.7 2 0 .favorizează chiar tranzitul digestiv normal.6 6 Sursele cele m ai im portante de proteină p e n tru purcei sîn t în ordinea p referin ţei : laptele p raf ecrem at.6 6 0 . deoarece conţinutul său în celuloză e m are şi produce tu lb u ră ri diges­ tive. drojdia fu ra jeră etc. şroturi. In hrana purceilor ea provine din tărîţe.

A lături de substanţele energetice şi proteina b ru tă cu acizii am inaţi indispensabili, n u triţia purceilor n u-şi atinge scopul, dacă nu i se adaugă aşa-num iţii biostim ulatori fu rajeri. A ceştia în condiţiuni n a tu ­ rale sîn t rep rezen taţi p rin păm înt, fu ra je verzi, soare. C reşterea purceilor în aceste condiţiuni este însă o creştere extensivă. C erinţele creşterii rapide, intensive, necesită a d ă u g a re a , biostim ulatorilor în raţie sub form ă de vitam ine finite (A, <i), com ple­ xul B) şi să ru ri m inerale d in tre care cele m ai im ­ p o rtan te sîn t clorura de sodiu, Mg, Ca, I, Cu, K, Co, Fe, Zn, Mn, M bd etc. S atisfacerea cerinţelor în substanţe biostim ulatoare se face deobicei sub form ă de prem ix u ri vitam ino-m inerale, sau supernuclee fu rajere, ca zoofortul, galifortul etc. F abricile de fu ra je com binate care au fost con­ stru ite şi extinse în u ltim a vrem e în ţa ra noastră au p relu a t în m are m ăsură producerea de n u tre ţu ri com binate p e n tru păsări, porcine şi p a rţial p en tru taurine. V aloarea biologică a p resta rteru lu i (furaj com­ b inat 0— 1) produs de către fabricile de n u tre ţu ri com binate din ţa ra noastră şi care poate fi făcut şi în afara lor, în condiţii gospodăreşti şi de ferm ă, rezultă din urm ătoarea reţe tă (în procente) :
Ş r o t d e s o ia T ă rîţe de g rîu F ă in ă d e p o r u m b 15% 5% 20% C o n c e n tr a t p r o te in o -v ita m i n o - m in e r a l Z a h ă r d e s f e c lă d e c o r ti25% 30% 5%

F ă i n ă d e o rz c a t şi p r ă jit T e t r a c i c l in ă 125 g / to n ă T o ta l 100

51

Un kilogram de p re sta rte r (furaj com binat 0— 1) p e n tru purcei conţine u rm ăto arele vitam ine :
V ita m in a A D .3 E K U .I . U .I . U .I . ro a g . 5 0 .5 0 0 A . n ic o tin ic 5 .0 0 0 C o lin ă 25 V i ta m i n a B . la 4 > > B .j m g. m g. m cg. m g. 30 180 40

12

p a n t o t e n a t d e c a lc iu m g . 10

Concentrat proteino vitamino-mineral (P .V .M .), pentru purceii sugari 10—42 zile (pină la 12 kg)
F ă in ă d e p e ş te D r o jd ie f u r a je r ă U n t u r ă c a l. I C a r b o n a t d e c a lc iu S a r e P a sse rsa n P r e m ix T y la n (20 p p m ) 8% 7% 8% F ă i n ă d e c a rn e L a c to v it Z ahăr F ă i n ă d e o a se S u lf a t d e c u p r u M o n o g lu ta m a t de N a . Z o o fo rt p t . p u r c e i 7% 50% 9 ,0 8 % 2% 0 ,1 5 % 0 ,2 0 % 3 ,2 %

2%
1 ,3 % 0 ,0 7 % 2%

Cu toate discuţiile în legătură cu efectul lor biostim ulator, antibioticele se utilizează în raţiile p u r­ ceilor, în doze care n u depăşesc 120 p.p.m. şi num ai pe bază de antibiogram ă, dato rită urm ătoarelor efecte pe care se scontează în creşterea purceilor : — sporesc viteza de creştere la purceii sugari şi a tin e retu lu i în ţă r c a t; — com bat unele form e de enterite, m ai ales în condiţiile în care există p u rtă to ri şi excretori de germ eni care se am estecă cu fu rajele pe care le con­ sum ă purceii ; — îm bunătăţesc consum ul specific ; — se reduce n u m ăru l de purcei care răm în în urm ă, loturile fiind m ai uniform e şi m ai bine dez­ voltate ; 52

— se m icşorează din stressul alim entar d in tim pul înţărcării şi trecerii la alte reţete, iar în cazul unor m anifestări subclinice de boală se reduce num ărul pierderilor de purcei. Ele au totuşi dezavantajul că produc rezistenţă în tim p faţă de m icrobi, fap t care poate fi în lă tu ra t p rin folosirea antibiogram ei şi schim barea antibio­ ticului. In condiţiile creşterii extensive a porcilor, în h ră ­ nirea purceilor sugari se va ţin e cont de u rm ăto a­ rele, pînă la extin d erea com pletă a fu rajelo r com­ binate : Incepînd din ziua a 6-a, a 10-a de viaţă se pun la dispoziţia acestora grău n ţe de cereale prăjite, sub form ă de făin u ri pe care le folosesc m ai bine decît sub form ă de u ruieli sau boabe. N u este ne­ voie de dezvoltarea din ţilo r şi m uşchilor m asticatori în n u triţia porcului. Este nevoie doar de reducerea perioadei de creştere şi dezvoltare, precum şi de aceea a consum ului de fu ra je p e n tru 1 kg spor. A ceasta se obţine num ai p rin fu ra je cît m ai bine m ăru n ţite, sănătoase şi care să satisfacă cerinţele bio­ logice ale purcelului. P e n tru aceasta, din ziua a 11-a, în afara n u tre ­ ţu rilo r concentrate am intite, purceilor li se vor adm inistra fîn de legum inoase (lucernă, trifoi), lapte de vacă sau zer, la început 50 g, m ărindu-se tre p ta t' can titatea pînă la 200 g pe cap de purcel la vîrsta de 20— 30 de zile. T rebuie av u t g rijă ca din h ran a purceilor să nu lipsească săru rile m inerale şi apa. H rana m inerală se com pune din cretă furajeră, făină de oase şi scoici, cărbune de lem n pisat, lut 53

treb u ie asigurată apa la discreţie. Cu foarte bune rezu ltate se practică fu ­ ra ja re a m ixtă a purceilor sugari. sîn t evitate indigestiile. L utul roşu va fi scos de la o adîncim e de cel p u ţin 1 m. A ceasta constă în ad m inistrarea în tre i tain u ri a fu ra jelo r sub form ă 54 i . A cidifierea lui nu e perm is însă să treacă peste 140°T. P urceii vor fi scoşi în padocuri la aer şi soare. Laptele poate fi ad m in istrat în h ran a purceilor şi acidulat. ovăz. A m estecul de u ruieli sau fu ra ju l com binat poate fi ad m in istrat fie sub form ă uscată. pe m ăsură ce purceii înaintează în vîrstă. p e n tru a nu conţine m icroorganism e sau ouă de paraziţi. P e n tru com pletarea vitam inelor se recom andă ca în h ran a purceilor să se adauge începînd cu vîrsta de 3 săptăm îni moEcovi-rjiigi hjnP m ă n ^ ţ iţ ^ gfpr-l5— roşie.roşu. Cînd se dă sub form ă uscată prezintă avan­ taju l că dacă nu este consum at în întregim e nu se m u rd ăreşte şi nu se acreşte. Ia rn a vitam inele se vor asigura şi p rin ad m in istrarea de g rău n ţe încolţite de grîu. In cazul fu ra jării us­ cate. acrit. făină de peşte etc. făină de sînge. dovleac.) A cestea se vor adm inistra în proporţie de 12— 20o/o din can titatea n u tre ţu lu i suplim entar. se vor introduce n u tre ţu rile de origine a n i­ m ală (făină de carne. Cu cît nu m ăru l tain u rilo r este m ai m are. iar ritm u l de dezvoltare este m ult accelerat. creşte consum ul pe zi şi cap de purcel. m ărindu-se can titatea tre p ta t. orz. F u ra ja re a um edă a purceilor şe face în 3 sau 5 tainuri. fie sub form ă de terci. In u n ităţile în care laptele lipseşte în h ran a p u r­ ceilor. la început în can titate de 10— 15 g/cap şi zi.

In d iferen t de form a în care se adm inistrează fu ­ rajele în h ran a purceilor. sau cele cărora le-au m u rit purceii şi care au lapte suficient p e n tru a h răn i u n num ăr m ai m are decît purceii lor. fenol. ele vor fi puse în jghebuleţe curate. cît şi p e n tru cei orfani. iar restu rile neconsum ate de purcei sîn t folosite p e n tru scroafe sau p e n tru alte grupe de porci adulţi. A cesta prezintă avantajele că nu poate fi ră s tu rn a t şi se poate uşor cu răţa şi dezinfecta. cu substituenţi de lapte (lactovit P). după care se lasă la scroafă. M ijlocul cel m ai b u n de adm inis­ tra re a fu ra jelo r uscate este h răn ito ru l autom at m etalic. La aceasta treb u ie adaugat tim pul îndelungat de fo­ losire a hrăn ito arelo r autom ate m etalice. se organizează h răn irea prin scroafe doici sau cu biberonul. 55 . sau lapte de vacă. 18 se adm inistrează p u r­ ceilor fu ra je sub form ă de terci pe care să le con­ sum e integral. P e n tru purceii ai căror m am e au lapte puţin. P e n tru aceasta. com para­ tiv cu cele din lem n sau cu jgheaburile din lem n. purceii care urm ează să fie alăp ­ t a ţi la scroafă doică. în felul acesta scroafa nem aiputînd cunoaşte purceii străini îi va p rim i ca şi pe ai săi. vor fi ţin u ţi îm preună cu p u r­ ceii acesteia în tr-o ladă. 12. Se m ai pot stropi purceii cu soluţii m irositoare (creolină. iar p e n tru a se să tu ra să consum e la discreţie fu ra je uscate. asociată cu fu ra jare a uscată la discreţie.de terci. tim p de 1— 2 ore . în sensul că la orele 6. Entom oxan 1—2°/o). De obicei se folosesc ca scroafe doici cele care au fă ta t un n u m ăr m ai mic de purcei faţă de num ărul sfîrcurilor.

A ltfel. d ar aceasta num ai la u n n u m ăr redus de anim ale. . Se m ai poate aplica h răn irea cu su b stitu e n t de lapte sau cu lapte de vacă. care foarte adesea se complică cu afecţiuni pulm onare şi astfel purceii se tarează definitiv. cu a ju to ru l biberonului. se vor naşte tu lb u ­ ră ri digestive.P e n tru ca suplim entarea cu doici să dea rezu ltate favorabile este neap ărată nevoie ca scroafa să fi fă ta t în aceeaşi zi cu purceii pe care este pusă să-i alăpteze în calitate de doică. diaree. folosind ca doici scroafele fătate m ai tim puriu.

A tît colostrul cît şi laptele se vor adm inistra încălzite la tem p e ra tu ra de 39— 40°C. 57 .P e n tru efectivele m ari se lucrează p e n tru punerea la p u n ct a u nui sistem au to m at de a lă p tare a rti­ ficială. In continuare se va folosi laptele de la aceeaşi vacă. în a 2-a zi din colostrul de la al 2-lea m uls şi în a 3-a zi din colostrul de la al 3-lea m uls. C olostrul de vacă se va ad m inistra în prim ele tre i zile de viaţă ale purceilor în 8 reprize a cîte 30 m l şi anum e : în prim a zi se va adm inistra din colostrul de la prim u l m uls.

A ltfel purceii se îm bolnăvesc de diaree. Individualizarea purceilor se poate face p rin două m etode : tatu a j şi crestare.S-a constatat că laptele de vacă influenţează în mod favorabil creşterea şi dezvoltarea purceilor atunci cînd este folosit proaspăt şi m uls în condiţii igienice. In crescătoriile de reproducţie. In cazul cînd totuşi diareea apare. In locul lui se vor adm inistra fie r­ tu ri de in. ovăz. care s-a tran sfo rm at în tr-o pastă fluidă p rin adaos de spirt. foarte fină. Unde este greşeala ? N u la tuş. orez. Concom itent purceii vor fi supuşi observaţiei m edicale şi tra ta ţi corespunzător. glicerină şi albuş 58 . orz. H răn irea purceilor cu lapte de vacă se recom andă num ai atunci cînd situ aţia o necesită şi cînd nu avem posibilităţi să dăm purceii la scroafe-doici. T atu area este o m etodă cunoscută de in d i­ vidualizare anim ală. ceai de lucernă. M etoda care s-a im pus în practică este ta ­ tuajul. în ain te de prim ul su p t se efectuează individualizarea şi cîntărirea purceilor. Aste r. R evenirea la regim ul lac tat se va face num ai după ce diareea a d isp ăru t complet. am bele la ureche. te re n u l m u rd ă rit va fi şters cu cîrpe înm uiate în sodă caustică 1% sau brom ocet. Ca tu ş poate fi folosită orice funingine. adică. după u n tim p destul de scurt num erele im prim ate n u se m ai recunosc. în g rijire a purceilor treb u ie îm pletită în m odul cel m ai strîn s cu h ră n ire a n aturală.— n u tu l va fi schim bat de 2— 3 ori pe zi şi concomi­ te n t cu schim barea lui. dar şi cu cea suplim entară. însă p uţini crescători şi teh n i­ cieni sîn t satisfăcuţi de ea şi aceasta p e n tru că nu dă rez u lta te . se opreşte h ră ­ n irea cu lapte.

Din această cauză scroafa se aşază în decubit abdom inal şi refuză să mai prim ească purceii la supt. la su p t strîn g sau chiar rănesc sfîrcurile m amei. avînd ca u rm are îngreunarea 59 . T atu aju l se aplică num ai la fa ţa in tern ă a pavilio­ nului conchiei auriculare. Se ştie că purceii se nasc cu două perechi de d in ţi (una de incisivi şi una de canini pe fiecare falcă). p e n tru vizibilitate. M etoda crestătu rilo r la urechi este din ce în ce mai p u ţin folosită dato rită pe deoparte faptului că este m u tilată fizionom ia animalului. Cel m ai im p o rtan t secret în reu şita u n u i tatu a j este im prim area pastei p rin fre ­ carea pielii în po rţiu n ea pe care au fost im prim ate cifrele.de ou în p ărţi egale. El poate fi aplicat şi la faţa in tern ă a pliului ei. dar aşezarea nu este accesi­ bilă p e n tru anim alele exploatate ca adulte. Din prim ele în g rijiri care se dau purceilor face p arte şi tăierea colţilor (caninilor). producîndu-i durere. sub form ă de cifre. Dacă sta re a ară tată continuă. Cînd dinţii canini sîn t anorm al aşezaţi. U lterior. cu crotalii sau cu azotat de a rg in t 10<>/o prin aplicarea lui pe spinarea anim alelor cu pensula. cît m ai m ari. individualizarea din perioada de sugar poate fi com pletată cu alte sistem e. rănesc chiar lim ba proprie a purcelului. în 2— 3 zile purceii m or p rin inaniţie. sau cu aşezare vicioasă. Col­ ţii m ari. ori prea m ari. în viaţa de reproducţie.iar pe de altă p a rte p e n tru că se ru p destul de tim p u riu şi deci crestătu rile nu-şi ating scopul p e n tru care au fost efectuate. Şi anum e. treb u ie frecat insistent. p rin m iş­ cări de rotaţie în am bele sensuri. altfel tuşul nu pă­ trunde. adică în total cu 8 dinţi..

saliva avînd ea însăşi p ro p rietăţi antiseptice. chiar dacă aceasta se face cu foarfecele. P e n tru ev itarea acestor neajunsuri. 60 . fie cu term ocauterul. Este desigur o m ăsură. în ­ g rijito ru lu i rev en in d u -i rolul de a an u n ţa ap ariţia unei eventuale hem oragii. T ăierea colţilor se poate face cu foarfece sau cu u n cleşte special. fără hem ostază. Sec­ ţionarea este u rm ată de tam ponarea regiunii cu sp irt sau tin ctu ră de iod. acestea a p a r num ai în con­ diţiile în care purceilor nu li se asigură condiţii corespunzătoare de creştere. d ar crescătorul să nu uite că purceii au şi urechi. T ăierea cozii se face p e n tru a îm piedica m încarea ei (caudofagia) de către alţi purcei. tăierea caninilor chiar din ziua naşterii este u tilă şi practică. Dacă este corect efec­ tu a tă ea nu dă nici o com plicaţie şi deci nu are nevoie de o în g rijire u lterio ară specială. în perioada de tineret. dacă acesta nu caută să stab i­ lească deficienţa care a constituit m obilul caudofagiei şi auriculofagiei . iar în perioada de după în ţă rca re şi acestea pot fi m încate (ne­ croza auriculară). O ricare a r fi in stru m en tu l folosit. după secţio­ nare. T ăierea cozii este făcută de către tehnician. A cesta va fi dezinfectat după fiecare boxă de purcei. este neglijabilă. Locul d intelui secţionat nu se va dezinfecta cu nim ic. secţionarea cozii se practică la d istanţă de 1 cm de la p rin d erea ei la crupă. Hem oragia. C oncom itent cu tăierea colţilor în unele crescă­ torii se practică şi tăierea cozii sau caudotom ia. Caudotom ia se face fie cu foarfecele. deşi unii specialişti afirm ă că se pot produce infecţii necro-bacilare.sup tu lu i şi uneori infecţii.

în toată perioada de sugar treb u ie lăsaţi lîngă m am ă. Soluţiile se folosesc proaspete tim p de 2— 5 zile şi se păstrează în sticle colorate. este cu 10«/o mai m are la în ţărcare decît aceea a purceilor care nu au p rim it fier.5 g su lfat de fier (calaican). G reu tatea purceilor care au p rim it fier în perioada de lactaţie. Cînd asem enea p rep arate lipsesc. p rev en irea anem iei purceilor treb u ie fă­ cută p rin stro p irea u g erului scroafei în ain te de supt cu o soluţie form ată din 1 g su lfat de cupru şi 2. Nu se vor folosi în nici u n caz paie m ucegăite şi um ede. De pe paiele m ucegăite purceii pot lua nen u m ărate ciuperci care produc îm bolnăviri ale pielii. în locul laptelui de la scroafă furajele se um ectează cu o soluţie de 5%o su lfat de fier şi 2%0 su lfat de cupru. dizolvate în tr-u n li­ tru de apă. In această perioadă podeaua boxei tre b u ie bine a şte rn u tă cu paie uscate sau rum eguş uscat şi în c a n titate sufi­ cientă. d a r m ai ales ale a p aratu lu i digestiv. cresc mai repede şi sînt m ai rezistenţi la îm bolnăviri şi în special la diareea din ju ru l vîrstei de 21 de zile şi im ediat după înţărcare. P rep aratele de fier poartă denum iri diferite. plăm înilor.In ziua a 2-a de viaţă. purceilor li se injectează fier în scopul p revenirii anem iei provocată de scă­ derea hem oglobinei din sînge. p e n tru a asigura purceilor un p at cald. In m om entul cînd purceii au început să consum e furaje. indife­ ren t de form a sub care aceasta se face. Purceii. Din cercetările făcute s-a constatat că purceii care prim esc fier din prim ele zile de viaţă. în m od obişnuit. 61 . S u p tu l după voie şi căldura m atern ă oferă cele m ai bune condiţii pen­ tru săn ătatea şi dezvoltarea purceilor.

produc m ai m ulte p ierderi decît cîştigă anim alele în condiţii de plim bare la ex terio r în padocuri. C reşterea p u r­ ceilor în tab ere din luna iunie şi pînă la jum ătatea lui septem brie. A sem enea purcei nu m anifestă nici un sem n de anem ie din cauza lipsei de fier din laptele m atern. nici singuri. purceii îşi com pletează o p arte din necesarul de să ru ri m ine­ rale în mod n atu ral. în m ajo ritatea ferm elor au început să fie astupate. uşiţele p e n tru ieşirea purceilor din boxele de fu ra ja re în padocuri. dato rită existenţei fu rajelo r com­ binate.In sezoanele calde. nici îm preună cu m am ele lor. cînd la soare se înregistrează tem p e ra tu ri peste 15PC. In asem enea condiţii. In concepţia crescătorilor din epoca actuală. Şi acestea sîn t exploatate în condiţii de stabulaţie p e r­ m anentă. in ­ d ife ren t dacă purceii se cresc în sistem industrial sau gospodăresc. A ceasta p e n tru că pe de o parte s-a consta­ ta t că deschiderea uşiţelor dă naştere la curenţi de aer care p rin îm bolnăvirile pe care le determ ină purceilor. cu bune rezultate. ca şi purceii. vor fi lăsaţi afară în padocuri sau vor însoţi m am ele la păşunat cel p u ţin 3— 4 ore pe zi. în condiţiile clim ei ţă rii noastre se poate face. E xpunerea la lum ina directă a razelor solare fereşte organism ul purceilor de rahitism . iar pe de altă p arte p e n tru că p rin exi­ stenţa fu rajelo r com binate se pot pune la dispoziţia 62 . P rin plim bările pe te re n sau păşune. p u r­ ceii sugari începînd cu vîrsta de 3 săptăm îni. cu u n conţinut com plet faţă de nevoile p u r­ celului. de asem enea. asigurînd o dezvoltare norm ală şi plină de vigoare. sau şi în celelalte. precum şi a p rep aratelo r de fier injectabil. este ten d in ţa ca purceii să nu m ai fie scoşi la plim ­ bare.

F u rajele com binate treb u ie însă folosite în ca­ d ru l term en u lu i de valabilitate fix a t p e n tru fiecare şarjă şi etichetat.1 0.3 0 . 3 % d in p u r c e ii F ă ta ţi 15 5 .8 3 4 . Ţabelul 14 C au zele m o r ta lită ţii la purcel (după S m i t h ) u Sufocaţi D iverse "a” u tn % Diaree C Z £ < 9 C *o & a.4 T o ta l Cauza morţii O Mîncati de scroafă Născuţi neviabili O E Vătămaţi dc animale Leziuni ale gurii Loviri şi viermi 63 . i 0 . precum şi a sincerităţii şi corectitudinii cu care ele sînt în reg istrate şi raportate. a tît p rin îm bolnăviri cît şi p rin m ortalitate. A ltfel.5 0 .2 3 2 . U na d in tre cele m ai m ari g reu tăţi în în grijirea purceilor sugari o constituie p revenirea pierderilor. A ceasta este în funcţie de condiţiile care se asigură purceilor în perioada de sugari. iar procentul de m o rtalitate variază n u nu­ m ai de la o ţa ră la alta.purceilor. p rin rîncezirea grăsim ilor şi reducerea sau chiar pierderea com pletă a conţinu­ tu lu i vitam inic.2 1.3 0 .5 i . a felului în care se fac în ­ reg istrările purceilor sugari fătaţi m orţi.3 0. ci şi de la o gospodărie la alta. ele vor pierde d in valoarea n u tritiv ă şi biologică.1 4 . P ie r­ derile de purcei sîn t in flu en ţate de o m ulţim e de factori. a în g rijirii lor în această perioadă. săru rilo r m inerale şi a oligoelem entelor. pe lîngă substanţele n u tritiv e de care aceştia au nevoie în tim pul creşterii şi a vitam ine­ lor.

2 0 . m ai griju lii decît altele.4o/0 de p u r­ cei m orţi.9 0 . sîn t m ai p u ţin active şi în con­ secinţă m ai p u ţin aten te cu purceii decît scroafele uşoare.2 45 2 1.3 0 . ju m ă ta te (15o/0) din procentul de 34. O scroafă a te n tă se scoală im ediat alarm ată cînd aude g u iţatu l purcelului p rin s sub ea.3 40 3 1.Din tabelul de m ai sus purceii striv iţi reprezintă cca.4 2 .5 0 .9 0 . în m od n a tu ra l unele scroafe sîn t m ai bune m am e. Se ştie că.6 1.6 30 10 3 .9 0 . de regulă strivesc m ai m ulţi purcei decît cele tinere.9 2 .5 50 1 1 55 60 _ _ _ _ I 1 1 _ 2 .5 0 .8 35 3 1.3 0 . S triv irile se produc cu deosebire în prim a săptăm înă de viaţă.4 0 .5 25 13 6 . îngrăşate.5 3 .9 0 . greoaie.9 2 .9 __ _ — — _ _ _ _ _ D in datele cuprinse în acest tab el reiese că în viaţa purceilor sugari se rem arcă două perioade critice 64 . Scroafele grele. cînd purceii n u sîn t încă adaptaţi la noile condiţii şi încă nu li s-a creat reflex u l de a p ă ra re contra pericolului de a fi accidentaţi prin strivire. Tabelul 15 P ie rd erile de p u rcei. Din această cauză scroafele bătrîne. pe cau ze şi p erioad e (după G r I g o r i u) P ierd erile pe perioade de cinci zile (%) Cauza 5 T o t a l D e b ilita ­ te A c c id e n ­ te Pneum o­ p a tii E n te r o p a ti i 45 28 17 10 8 4 4 15 8 5 20 7 2 . b ătrîne.

.

u l i n i i de d e c o v i l . adăp ostu ri a u t o m a t e şi a l e i de deservire suspendate c.S i s t e m di 1 c o n s t r u i r e v i ta r ea st ri vi ri i Organizarea in ter i­ oară a grajdurilor de t iner et porcin. cu grătare. fără p ad o cu r i.

îngrămădirea tine­ r e t u l u i în b o x ă duc e la c r e a r e a d e d i f e ­ r e n ţ e m a r i în d e z ­ v o l t ar e a i ndivizilor .

. î m b o l n ă ­ viri p u l m o n a r e U m e z e a l a şi c u r e n ­ ţ i i de ae r d ă u n e a z a dezvoltării purcei­ lor . c audof agi e. auriculofagie. Neas i gur a r ea con­ f ort ul ui p e nt r u p o r ­ ci d u c c la î n g r a m a direa animalelor.

L i p s a de c ă l d u r ă n e ­ li ni şt eşt e a n i m a l e l e din a dă po s tu ri F u r a j a r e a purceilor înţărcaţi din hr ă­ nitori a u t o m at e .

A d ă p ă t o r i a u t o ­ mate .Furajarea tineretu­ l ui p o r c i n î n h r ă n i ­ tori t r o n c o n i c e Hrănirea pur cei lor î n ţ ă r c a ţ i p r i n î mp r ă ş t i e r e a h r a n e i pe j os.

Apa curentă pentru adăpătorile a u to m a ­ te. la t e m p e r a t u r ă c o n s t a n t ă . se a s i g u r ă p r i n r e z e r v o a r e la gr aj d Creşterea tineretului p o r c i n de r e p r o d u c ­ ţie trebuie făcută în c on d iţ i i de p ă ­ ş u n e şi mi ş c a r e .

.

se realizează p rin asigurarea unei tem p e ra tu ri cores­ punzătoare în m ediul înco n ju răto r (m aternităţi. sau chiar în tr-u n colţ din boxa scroafei. La v îrsta de 8— 12 zile purceii consum ă h ran ă suplim entară. cul­ cuşul purceilor). A ceste perioade corespund cu criza de acom odare p rin lipsa din m ate rn ită ţi a unui sistem de term oreglare şi ventilaţie. în zona purceilor. fără însă ca tu b u l digestiv să fie p reg ă tit din punct de vedere fiziologic p e n tru a digera în m ăsură su ­ ficientă n u tre ţu l consum at. Practic. ca şi p rin pu n erea la dispoziţia purceilor a unor re ţe te de fu ra je cît m ai uşor de digerat. după term i­ n a re a suptului. p rin în tre ţin ere a u n u i regim de ventilaţie. P rev en irea pierd erilo r în condiţiile celor mai m oderne cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii de care d ispune creşterea purceilor în perioada actuală. In acest sens. chiar de la naştere purceii se aşază sub baia de căldură rad ia tă de bec. de fiecare dată. Ţ inînd seam a de scop. Din ziua a 2-a purceii s-au obişnuit 65 . aceste becuri se suspendă la 65— 70 cm de podea în boxa suplim entară a purceilor. p rin am enajarea boxelor scroafelor şi ale purceilor. deasupra a ştern u tu lu i de paie sau rum eguş.şi anum e : prim ele cinci zile după naştere şi de la 20 la 30 de zile. In tru c ît la alăp tare purceii m erg după voie. In acest caz lam pa treb u ie p ro te jată cu 2— 3 şipci de lem n. în prim a zi e necesar ca purceii să fie d irija ţi de în ­ g rijito ri sub lam pă. a efo rtu lu i de a d ap tare la noile condiţii de viaţă şi apoi cu pe­ rioada cînd laptele m ate rn este insuficient faţă de nevoile de creştere ale purceilor. se va m onta o sursă supli­ m en tară de d ă d u ră : becuri infraroşii sau reşouri. acolo unde există.

cu acest sistem şi după term in area suptului se duc singuri sub bec. Folosirea lăm pilor este indicată ziua şi noaptea, in d iferen t de anotim p, în vederea asigurării confortului corespunzător fiecărei etape din viaţa purcelului sugar. Pe lingă asigurarea căldurii în prevenirea p ier­ derilor la purcei, în prim ele zile de viaţă s-au do­ vedit a fi necesare crearea de zone de refugiu, faţă de m işcările necontrolate ale m am ei. A ceste zone se realizează p rin construirea pereţilor boxei din ţevi m etalice, sau p rin m ontarea în interiorul boxelor scroafelor de bare de protecţie la o înălţim e de 20— 25 cm de la podea. Se creează astfel un spaţiu de refugiu p e n tru purcei în cazul că ei sînt surp rin şi lîngă perete, cînd se culcă scroafa. Din realizarea acestor două dispozitive (încăl­ zirea şi protecţia faţă de strivire), pierderile la purcei faţă de datele din lite ra tu ră au p u tu t fi reduse de la 18— 35»/o în această perioadă, la 11— 13%. Au fost reduse sim ţitor pierderile p rin s tri­ vire, au disp ăru t îm bolnăvirile şi pierderile dato­ ra te afecţiunilor pulm onare, accidentelor, de ase­ m enea au scăzut îm bolnăvirile d ato rate afecţiunilor digestive. R idicarea tem p eratu rii în com partim entele de fătare şi m ate rn ită ţi favorizează ferm en taţia su b stan ­ ţelor organice din fecale, urină, furaje, m otiv pentru care în aceste sectoare se va în tre ţin e un regim de curăţenie perm anent, iar îm prospătarea aerului se va face p rin punerea periodică în m işcare a siste­ m ului de ventilaţie, sau deschiderea geam urilor v ara (nu şi a uşilor), d ar num ai de pe o singură la66

tu ră a adăpostului sau a com partim entului, astfel ca să nu se form eze curenţi de aer. P rev en irea diareei purceilor care cel m ai adesea se complică cu colibacili, se face p rin punerea la dispoziţia purceilor, aşa cum s-a ară tat, de fu raje care conţin proteină b ru tă conform cerinţelor, care conţin acizi am inaţi esenţiali, vitam ine şi săruri m inerale, energetice sub form ă de zah aru ri solu­ bile şi tot am estecul num ai sub form ă de făinuri. Se vor evita g rău n ţele chiar p răjite şi uruielile. Dacă şi n u triţia este pusă la punct în sensul a ră ­ tat, pierderile la purcei p e n tru perioada de sugar sîn t reduse m ult, iar eficienţa economică a secto­ ru lu i creşte, deoarece p reţu l de cost al unui purcel în ţă rca t în tre 5— 15 kg nu depăşeşte 150—200 lei. In perioada de alăp tare purceii se dezvoltă într-u n ritm proporţional cu greu tatea la naştere, ca­ pacitatea de alăp tare a scroafei, dar şi în funcţie de fu ra jare a şi condiţiile de zooigienă asigurate. G reu tatea la naştere influenţează în tr-u n grad în alt viabilitatea purceilor nou născuţi şi în mod im plicit influenţează şi proporţia de purcei în ţă r­ caţi. D intre purceii născuţi sub 0,5 kg nu se înţarcă nici unul. P e m ăsură ce creşte greu tatea la naştere, creşte şi procentul de purcei care ating v îrsta în ­ ţărcării, iar cei cu greu tăţi peste 2 kg se m enţin în viaţă în totalitate. Din aceste date rezultă necesitatea selecţiei scroa­ felor şi vierilor din linii de anim ale care să dea naş­ tere la purcei cu o g reu tate cît m ai m are la fătare. C reşterea în g reu ta te a purceilor în cursul perioa­ dei de alăp tare în condiţii obişnuite este de pînă la 6— 18 kg, în funcţie de condiţiile de în tre ţin ere din 67

Tabelul 16
In flu en fa g r e u tă ţii p u rceilo r lâ n aştere asu p ra n u m ă ru lu i ş l g r e u tă ţii In d iv id u a le la în ţărcare Greutatea la naştere Numărul de purcel fătaţi capete Născuţi mortl % Intârca (i%

Greutatea medie la
înţărcare

Kg

Kg

0,450 0,570 0,680 0,740 0,910 1,020 1,130 1,245 1,360 1,470 1,585 1,700 1,810 2,040 2,150

56 107 270 291 674 832 1531 1157 1354 587 426 143 93 2 3

46,4 14,0 15,9 7,9 6,0 4,3 4,3 3,5 4,1 2,7 3,05 2,8 1,08 0,0 0,0

0,0 1,8 12,9 34,0 49,2 63,3 67,4 74,1 77,3 82,4 85,6 83,6 83,9 100,0 100,0

3,9 8,3 9,0 9,4 10,3 11,0 11,8 12,4 13,3 13,6 13,9 15,7 13,5 17,5 Tabelul 17

S p o r u l m e d iu z iln ic (g r a m e ) a l p u r c e ilo r I n înţărcarea tim pu rie M.A. X L (Dep. IAS)

s u g a r i,

pe

s&ptămtnl

In înţărcare a obişnuită Vîrsta în ii l e Marele alb (REDKIN) Landrace (ESPERSEN)

7 14 21 28 35 42 49 56

185 200 210 210 285 350 410 500

165 200 170 140 190 220 250 290

163 184 170 151 199 280 313 417

68

Un a lt factor care a re influenţă asupra sporului m ediu zilnic este n u m ăru l de purcei din lot (la scroafă).crescătorii. In condiţii foarte bune de creştere şi alim entaţie purceii pot atinge chiar greu tăţi de 22—25 kg la vîrsta de 8 săptăm îni. plăcută din punct de ve­ d ere gustativ. D in datele acestui tabel rezu ltă că atunci cînd purceilor li se asigură h ran ă valoroasă din pu n ct de vedere n u tritiv şi biologic. se ob­ servă apariţia u nui procent însem nat de tu lb u ră ri digestive m anifestate p rin diaree. în vederea în ţă rcă rii tim purii. de alim entaţie şi de v îrsta de în ţărcare (25— 56 zile). In condiţiile fu ra jării tim purii. cu cît lotul de purcei este m ai m are cu a tît scade sporul m ediu zilnic şi g reu ­ tatea acestora la înţărcare. In tre aceste două elem ente există u n ra ­ p ort invers şi anum e. trecerea de la săptăm îna a 3-a la săptăm îna a 4-a de viaţă. N u triţia tim purie însă. precum şi ad m inistrarea de fu ra je corespunzătoare 69 . E voluţia lor e scurtă şi fără p ierd eri atunci cînd fu rajele conţin pu ţin ă fibră b ru tă şi sîn t ad m inistrate sub form ă de făinuri. purceii. in tră în tr-o perioadă critică de dezvoltare. ca u rm are a red u ­ cerii secreţiei lactate răm în în urm ă cu creşterea. sub form ă de la p te praf. In tre 16— 24 de zile de la fă ta re se com pletează den tiţia de lapte care de asem enea produce tu lb u ră ri în m ersul creşterii. după care sporul în g reu ta te se redresează. S porul m ediu zilnic este pu tern ic in flu e n ţa t de g reu tatea cu care purceii pornesc de la naştere. care începe în tre 6— 10 zile. grăsim ile nu sîn t rîncezite şi la alcă­ tu ire a lor participă laptele ecrem at.

rezolvarea acestor operaţiuni economice şi san itare treb u ie efectuată în tre 7 şi 14 zile. fac însă ca aceste diferenţe să fie — destul de mici. CASTRAREA PURCEILOR In perioada de sugar în crescătoriile p e n tru pro ­ ducerea cărnii. nu se datoreşte g reutăţii m ai m ari la naştere. pot creşte rap id dacă sîn t puşi în condiţii deosebit de bune. Din acest fa p t rezultă că şi purceii cu g reu tă ţi m ici la naştere. ci aşa cum s-a ară tat. iar în con­ 70 . aceasta p e n tru că viteza de rep a ra ţie a ţesu tu rilo r este cea m ai m are şi p e n tru că. T rebuie precizat însă că sporul m ediu zilnic m ai m are constatat la lo turile m ai m ici de purcei. cînd în ţărcarea purceilor se face în ju ru l v îrstei de 42— 56 de zile. se asigură u n fro n t de fu ra ja re suficient. P ă rere a noastră este că în con­ diţiile obişnuite din ferm ele noastre. poate fi e v ita t fu rtişag u l de lapte. contenţia anim alelor se face cu cea m ai m are u şu rin ţă şi su ferin ţa postoperatorie este cea m ai mică. dar şi în cele de reproducţie. din loturile m ari ca num ăr. este v îrsta de 3— 4 săptăm îni după cei m ai m ulţi tehnicieni. şi atunci cînd n u triţia se face la discreţie. m ate­ rialul necorespunzător p e n tru prăsilă tre b u ie cas­ trat. Perioada cea m ai potriv ită p e n tru castrare este considerată perioada de alăptare.(p re sta rte r O 1). Cea m ai indicată perioadă p e n tru castrarea vieruşilor. d ar şi p e n tru rem edierea h e r­ niilor. cel m ai adesea. precum şi a fu ra jă rii suplim en­ ta re a purceilor. capacităţii de alăp tare a scroafelor m am e.

iar purceii. C astrarea lor treb u ie făcută însă în condiţii de asepsie. cu capul în jos şi faţa abdom inală înainte. ca durată. d a r necesită o îndem înare form ată şi se poate practica în acelaşi tim p. In ziua castrării purceii nu vor beneficia de fu ra jare suplim entară. S u tu ra inciziei se va face în tr-u n sin g u r plan şi în fir continuu. d atorită posibilităţilor apariţiei tu lb u ră rilo r digestive în pe­ rioada im ediat urm ătoare. in terv en ţia opera­ torie să su rp rin d ă purcelul ieşit din criza de 10 zile şi în ain te de criza de 21 de zile. O peraţiunea este uşoară. Se pot castra şi scrofiţele în această perioadă. cel m ai bine este ca aceste operaţiuni să fie făcute la vîrsta de 14 zile şi im ediat după aceasta. P e n tru executarea operaţiunii de castrare a vieru şilo r e necesar ca in stru m e n ta ru l să fie sterilizat.2— 1. spre operator. Adică. se poate lucra în condiţii de c u răţenie bună chiar şi fără dezinfectante. boxa şi a şte rn u tu l să fie foarte curate. de 20 cm/cap. la jgh eab u ri cu un 71 . Nu e nevoie de preg ătiri speciale în vederea săvîrşirii actului operator . O singură tă ie ­ tu ră de 5 cm e suficientă p e n tru ex trag erea ova­ relo r şi sm ulgerea lor.diţiile în ţărcării tim purii. S p aţiu l de odihnă pe cap de purcel sugar este ne­ cesar să fie de 0. O peraţiunea se execută pe anim alele contenţionate. deoarece im ediat după 6 zile se introduce fu ra jare a suplim entară.4 m 2. P e n tru p rin d erea ovarelor se p ătru n d e p rin linia albă înapoia om bilicului. ca şi cas­ tra re a vieruşilor. iar fron tu l de jgheab p e n tru hrănire. O peraţiunea o execută tehnicianul ferm ei.

ÎNŢĂRCAREA PURCEILOR în ţă rc a re a este fenom enul biologic n a tu ra l sau artificial p rin care puii m am iferelor dom estice şi sălbatice. iar condiţiile în care aceasta se face în n a tu ră şi la anim alele de ferm ă este deosebită. de m are im portanţă p e n tru obţinerea în tr-u n tim p m ai scu rt şi cu u n consum de fu ra je m ai redus a unui num ăr m ai m are de produşi. V îrsta de în ţărcare poate fi coborîtă în dauna laptelui m atern. în special la porcine. în ţărcarea. s-au em is p ă re ri diferite.diam etru de 30 cm. uneori contradic­ torii. este caracte­ ristică fiecărei specii. se îm bolnăvesc şi m ulţi mor. purceii nu găsesc loc de dorm it. unde tră iau a lă tu ri de scroafa-m am ă sau doic?. ca fenom en biologic. stagnează în dezvoltare. în ţă rca rea constă de fapt în ru p ere a rela ­ ţiilor de h răn ire d in tre m am ă şi puii săi. s-a scris m u l t . în special asupra tim pului optim cînd să se efectueze aceasta în condiţii de crescătorie. D espre înţărcare. obişnuindu-se cu n u triţia caracteristică speciei căreia îi ap arţin. 72 . A ltfel boxa este veşnic m u r­ dară. dacă paralel se asigură purceilor condiţii corespunzătoare şi dacă purceii în ţărcaţi sîn t puşi în condiţiile unor adăposturi care să rep rezin te continuarea directă a celor din m atern itate. în ţă rca rea este o operaţiune zooeconomică. ren u n ţă la laptele m atern şi trec la alim entaţia caracteristică anim alelor adulte.

C onflictul imunologic este cu a tît m ai grav cu cît în ţărcarea se face mai de tim puriu. C onflictul n u tritiv constă în aceea că purcelul în ţă rca t sub 5 săptăm îni — v îrsta la care începe să fie posibilă digestia com pletă a n u tre ţu rilo r — p rin lipsa laptelui m ate rn este obligat să trăiască exclusiv cu n u tre ţu rile care i se pun la dispoziţie. necunoscuţi. Cele de com portam ent sîn t legate de lipsa agi­ taţiei purceilor din tim pul alăptării. P rin în ţă rca re purceii sîn t expuşi la o serie de conflicte psihice (de com portam ent). tra n sp o rt supraaglo­ m erat. Conflictul n u tritiv este cu a tît m ai m are cu cît în ţărcarea se face m ai devrem e. precedate de lu p te violente. datorită dezacor­ 73 . de sustragerea de la u m b ra ocrotitoare a m am ei. cîntărire. lotizări etc. de a p ariţia în ju r de indivizi noi. astfel că purceii în ţărcaţi la 4. la care se adaugă in terv en ţia (uneori brutală) a în g rijito rilo r care le im pun p rin forţă operaţii de castrare. cu în ­ d e p ă rtare a şi izolarea celor m ai slabi. C onflictul im unologic rezu ltă din suprim area bruscă a lap telu i m atern.25 zile răm în descoperiţi im unologic o perioadă de tim p de aproxim ativ 2—4 săptăm îni.în ţă rc a re a treb u ie făcută astfel ca să asigure păs­ tra re a săn ătăţii a p aratu lu i m am ar al scroafei — m am e p e n tru noi serii de purcei. P urceii sîn t lipsiţi astfel de acţiunea anticorpilor pe care scroafa îi tran sm i­ tea p rin colostru şi lapte. m u tarea în tr-u n loc necunoscut. im unologice şi nu tritiv e. U rm ează acom odarea şi în fră ­ ţire a purceilor. A ceştia nu vor avea acces la h ran ă şi adăpători şi nici la su ­ p rafa ţa uscată a culcuşului.

M am a să fie alim entată astfel ca la 2— 3 zile după u ltim a alăp tare u gerul să nu m ai conţină lapte. gaze nocive. treb u ie făcută astfel ca purcelul să sim tă cît m ai p u ţin lipsa m am ei şi p e n tru aceasta a nece­ sar ca în adăpostul în care sîn t tran sm u taţi. de digestie. incom plet dezvoltate faţă de trecerea de la u n regim lac tat la acel al n u triţie i su plim entare exclusive. în ţă rca rea . D in acestea rezu ltă caracteristicile fundam entale ale unei în ţă rcă ri reuşite. în ţă rca rea purceilor la v îrsta de peste 4 săptăm îni este un sistem de în ţărcare obişnuită. lum ină.dului d in tre posibilităţile biochim ice ale tu bului digestiv. curenţi de aer. in d ife re n t de v îrsta la care este practicată. 42 de zile. um iditate. In caz contrar. d in tre care cele m ai uzuale sîn t la 56 de zile. ei să găsească condiţii corespunzătoare clim atului m atern (tem peratură. iar în ţărcarea sub 4 săptăm îni este considerată o în ţă rca re tim ­ 74 . fenom en care este u rm a t de îm bolnăvirea a p aratu lu i m am ar şi com prom iterea lui de cele m ai m ulte ori p en tru o nouă lactaţie. 2. în ţă rc a re a purceilor — în tim p şi în d iferite ţări — s-a practicat şi continuă să se practice şi astăzi la d iferite term ene. laptele răm as în uger se alte­ rează în sinusurile şi canalele galactofore. A cestea pot fi sistem a­ tizate în felul u rm ăto r : 1. în g rijire blîndă). 3. P urcelului în ţă rca t să i se pună la dispoziţie fu ra je care să aibă o com poziţie identică cu aceea a laptelui m atern şi digestibilitate cît m ai apro­ piată de acesta. 25 de zile şi 4 zile.

d ar ea necesită ex isten ţa unei in dustrii a furajelor.purie. e cel m ai bine să practice în ţărcarea obişnuită — de 42 sau 56 de zile. Acelaşi spor la purcei se poate obţine cu num ai 1. cu aceleaşi cheltuieli. a înlocuitorilor de lapte. A v an taju l economic este evident deci şi din acest punct de vedere. p e n tru realizarea unui kg spor. în ţă rc a re a purceilor la 56 de zile este unanim re ­ cunoscută ca cea m ai p o triv ită în condiţiile creşterii extensive şi în m od deosebit atunci cînd nu este rezolvată problem a su b stitu en ţilo r de lapte de scroafă şi a fu rajelo r com binate.3 kg n u tre ţ com binat. sau forţată. justifică în ţărcarea purceilor în acest m om ent. altfel în ţărcarea m ai tim p u rie poate produce p e rtu rb a ţii care se sol­ dează cu m ari pierderi. scroafa are nevoie de 3. La aceasta treb u ie făcut u rm ă to ru l calcul şi anum e : că. ad m in istrat purceilor în prim ele 35 zile de viaţă. U nitatea însă care nu beneficiază de fu raje com­ b inate corespunzătoare p e n tru purceii sugari şi p e n tru tin e ret. purceii sugari consum ă 4 1 lapte.5— 1. In m od n a tu ra l scroafa este capabilă să producă lapte pînă la 10— 12 săptăm îni de la fă tare şi chiar m ai m ult.8 kg su b stitu e n t de lap te şi p re sta rte r (furaj com binat 0— 1). Scăderea însă a producţiei de lapte a scroafei după 5 săptăm îni de la făta re şi posibili­ tate a purceilor de a se h răn i şi cu alte n u tre ţu ri de la această vîrstă. p e n tru care la rîn d u l ei. în ţă rc a re a tim p u rie este m ai economică deoarece creşte n u m ăru l de purcei care se obţin pe cap de scroafă în tr-u n an de zile (30 de purcei şi peste). Fiecare m etodă îşi are avantajele şi dezavantajele sale. 75 .

în a doua zi de 4 ori. G reutatea purceilor la în ţă rca re variază în func­ ţie de rasă. în a tre ia zi de 3 ori. în ţă rc a re a purceilor la 42 de zile este o în ţă r­ care asem ănătoare cu aceea de la 56 de zile. ei vor fi h răn iţi şi în continuare. astfel că în u ltim a zi de în ţărcare scroafa n u va prim i nici un fel de fu raj în afară de apă. P e n tru ca purceii să nu sufere după înţărcare. iar în a cincea zi şi a şasea zi — cîte odată. de condiţiile în care au fost crescuţi ca sugari. A cest sistem de în ţă rca re este p racticat astăzi în crescătoriile de reproducţie. în crescătoriile care nu au asigurate fu ra je com binate. de la această vîrstă ei sînt sepa­ ra ţi de m am ă astfel ca în prim a zi de în ţărcare p u r­ ceii să sugă de 5 ori. Acelaşi regim îl va avea şi în prim a zi după în ţărcare . Ea se 76 .In vederea înţărcării purceilor la 56 de zile se re ­ com andă u rm ătoarele m ăsuri : de la 50 de zile de v îrstă a purceilor se reduce ra ţia scroafei şi în special n u tre ţu rile suculente. to t de la sfîrşitu l acestei săptăm îni se va m odifica program ul suptului p u r­ ceilor în sensul că dacă pînă la această vîrstă sugeau la discreţie. d ar m ai ales de h răn irea suplim entară a purcelului sugar. cel p u ţin 3 săp tă­ m îni. P e n tru în ţărcarea la 56 de zile g reu tatea m edie a purceilor este cuprinsă în tre 13— 16 kg. cu aceleaşi fu ra je cu care s-a început n u triţia suplim entară. în a p a tra zi de 2 ori. P urceii care în re­ gistrează o g reu tate m are la în ţă rca re prezin tă ga­ ra n ţia unei bune producţii viitoare. în sistem ul ţărăn esc al creşterii porcului. uneori şi m ai m ult. a tît de prăsilă cît şi de carne. de n u triţia m am ei în perioada de gestaţie şi lactaţie. la v îrsta de 8 — 1 0 zile.

— F abrica de m edicam ente BIOFAC — D ane­ m arca fabrică şi livrează înlocuitori de lap te de scroafă p e n tru purcei.M. de 60 X 32 X X 30 cm.O. este o în ţă rca re foarte tim purie a purceilor şi este p racticată de către firm a H. iar creşterea lor pînă la 90 de zile se face în baterii m etalice individuale. 14 sau 21 de zile . după perioada de m a­ xim ă p erm eabilitate a in testin u lu i p e n tru a n ti­ corpii colostrali. în ţă rc a re a purceilor la această vîrstă este legată de existenţa u n u i su b stitu en t de lapte. în ţă rc a re a precoce a purceilor se poate face la v îrsta de 4 zile şi la v îrsta de 25 de zile. iar pe de altă p a rte sîn t asigurate fu ra je corespunzătoare din pu n ct de vedere calitativ. BIEHL şi & din H am burg. care p erm ite în ţă rca rea tim ­ purie a acestora . care creşte artificial purceii în ţărcaţi la v îrsta de 4 zile.C. 77 . H răn irea se execută de 8 — 9 ori pe zi cu sub stitu en ţi de la p te ad m in istraţi sub form ă lichidă. A cest deziderat s-a realizat concom itent în m ai m ulte puncte ale globului d in tre care m enţionăm : — F irm a B.practică atunci cînd purceii se dezvoltă bine. în ţă rc a re a purceilor la 4 zile. din A nglia produce u n su b ­ stitu e n t de lap te de scroafă care perm ite în ţă r­ carea purceilor şi dezvoltarea corporală a purceilor în bune condiţiuni la v îrsta de 10. P urceii provin din ferm e de scroafe specializate în obţinerea a 3 fă tă ri anual. ajung la această vîrstă la g reu tăţi corporale corespun­ zătoare şi atunci cînd sîn t obişnuiţi din vrem e şi bine cu n u triţia su p lim en tară pe de o parte. adică după ce p u r­ ceii au consum at colostrul.

U. P urceii în ţărcaţi tim p u riu sau obişnuit. siste­ m ul de în ţărcare tim purie la v îrsta de 25 de zile s-a generalizat din 1969.A. dacă este cazul. la v îrsta de 25 de zile. ca urm are a unor ex p e ri­ enţe efectuate în anii 1968— 1969 pe efective m ari de porci în Com plexele C ălăraşi şi B răila de cătrc Dr. sub form ă de granule cu 2 2 °/o proteină b ru tă şi cu u n grad superior de digestibilitate. în condiţiile neschim bării adăpostului.5— 6 kg. In continuare purceii răm în încă 5 zile în com partim entele de fătare. T ran sferarea purceilor se face în rem orci tehnologice p e n tru a se evita obosirea lor dato rită alergatului cu care ei nu sînt obişnuiţi.— De asem enea. altfel anim alele suferă criza străm u tării. în tre p rin d eri din S. fac com ­ 78 . a n u triţie i suplim entare. P e n tru aceasta scroafele sîn t scoase de la purcei brusc. La această vîrstă purceii treb u ie să aibă o greu ­ tate individuală de 5. se vor tran sp o rta în grajd u rile de tin e re t care în preala­ bil au fost dezinfectate şi încălzite. La vîrsta de 30 de zile purceii sîn t s tră ­ m u taţi în halele de tin e re t după prealabila lor cîntă rire şi lotizare. a m icroclim a­ tului. M arinescu A lexandru. T em p eratu ra pe care treb u ie să o găsească purceii în adăposturile de creştere e necesar să fie de 22°C. cu lipsa laptelui m a­ tern. Criza de în ţă rca re este în acest fel in fin it m ai redusă. fabrică şi livrează p re s ta rte r p e n tru în ţărcarea purceilor la v îrsta de 3 săptăm îni. In această perioadă ei se obişnuiesc fără m am ă. din cauza creşterii lor în condiţii de stabulaţie p e r­ m anentă. în com plexele de porci din ţa ra noastră.

Îngrăm ădirea lor în colţuri. dar num ai pen­ tru extragerea purceilor răm aşi în creştere. Purceii se sim t bine atunci cînd. O în ţărcare este considerată reu şită atunci cînd de pe urm a efectuării ei num ărul de îm bolnăviri 79 . în cazul înţărcării purceilor la 25 de zile şi la d iferenţă de cel m ult 0.plicaţii gastrointestinale şi pulm onare d atorită scă­ derii bruşte a tem p eratu rii faţă de cea din m ate r­ nitate. In acest scop se va păstra în fiecare adăpost sau com partim ent cîte o boxă liberă în care se vor introduce tre p ta t purceii r ă ­ m aşi în creştere sau bolnavă ce se extrag din cele­ lalte boxe. p en tru a se sesiza la tim p factorii care a r putea d eran ja confortul anim alelor. Lotizarea se va rep eta periodic. agitaţia.2 kg. se culcă u n u l lîngă al­ tul.5 kg atunci cînd în ­ ţărcarea purceilor se face la 42 sau 56 de zile. astfel ca să nu existe diferen ţe de greu tate în tre indivizi m ai m ari de 0. e bine să se facă lotizarea purceilor nu num ai pe stru c tu ră de g reu tate apropiată. după ce s-au sătu rat. în ţă rca rea trebuie supravegheată îndeaproape a tît de în grijitori cît şi de către tehnicieni. pre­ cum şi a celor bolnavi. P urceii introduşi în boxele de tin e re t vor fi lotizaţi cît m ai uniform . trebuie întotdeauna suspectate şi căutată care este cauza care le d eterm in ă şi lu area u nor m ăsuri im ediate p e n tru rem edierea lor. P rin acest procedeu se evită o nouă lotizare. u n con­ flict în plus în viaţa anim alelor. Dacă este posibil şi spaţiul de cazare perm ite. dar şi pe sexe. Lotizarea pe sexe este o operaţiune zooeconomicâ obligatorie în crescătoriile p e n tru prăsilă.

atunci cînd glanda m am ară n u are de su fe rit p rin com plicaţii. purceii au la d ata respectivă p a ra m etrii corespunzători de greu­ ta te . ia r recu p erarea scroafelor în tr-u n nou ciclu de producţie (m ontă fecundă) se face în cel m ult 4— 1 0 zile de la d a ta suprim ării suptului. ca u rm a re a nereducerii la tim p a secreţiei lactate. creşterea în greu­ tate.şi p ierd eri este n ul şi foarte mic. dezvoltarea corporală nu sîn t afectate sau sînt afectate în tr-o m ăsură foarte m ică . .

Î N G R IJ IR E A ŞI HRANIREA TINERETULUI PORCIN D upă încheierea perioadei de alăptare. In d iferen t de destinaţie (reproducţie sau carne). G rajd u rile p e n tru creşterea tin e retu lu i treb u ie să fie curate. ele treb u ie să în d e­ plinească şi anum ite condiţii de m icroclim at. purceii sîn t tre c u ţi în categoria de tin e re t sau purcei în ­ ţărcaţi. în practică în g rijirea şi h răn irea purceilor înţărcaţi este aceeaşi. a unei dezvoltări cores­ punzătoare. lum inoase. în vederea reducerii crizei de în ţărcare.5— 4 luni cînd ating g reu tatea de 30— 35 kg. pînă la v îrsta de 3. In afara fap tu lu i că ele au fost cu ră ţite şi dezinfectate. după golirea de tin e retu l porcin din seria precedentă. In lim baj cu ren t această categorie de porcine m ai este num ită şi tin e re t 2 —4 luni. uscate. Din acest p u n ct de vedere m enţinerea unei tem p eratu ri corespunzătoare şi a u m idităţii optim e este u n a din principalele condiţii de care depind în cea m ai m are 81 "T’ U l . In d ife re n t dacă creşterea tin e retu lu i porcin se face în sistem gospodăresc sau sistem industrial. adăposturile treb u ie să îndeplinească anum ite ce­ rin ţe. să asigure confort tin e retu lu i porcin. în vederea asigurării igienei.

m ăsură pierderile.5 0 . E ste foarte im p o rtan t de asigurat în acest sector spaţiu suficient p e n tru anim ale şi culcuşul uscat.6 0 .8 2 0 .1 0 .5 kg la li vrare S p a ţiu d e d o r m it s a u p e c a p în m — v ara — ia r n a P o r c i la m d e jg h e a b în c a z u l f u r a j ă r ii u s c a te 0 .56 kg De la 56. T em p eratu ra şi um iditatea optim ă p e n tru această categorie este urm ăto area : T abelul 18 V îrsta tin erelu lu i în zile T e m p e r a tu r a la 2 m de p a rd os ea în U C. conform tab elu ­ lui 19. consum ul specific şi starea de sănătate. p en tru fiecare purcel din această ca­ tegorie se vor afecta 0. s-a consta­ ta t că bioxidul de carbon sub 3o/00 şi am oniacul pînă la l%o sîn t com patibile cu p ăstrarea stării de sănă­ tate şi a sporului optim al tin e retu lu i porcin.5— 0 . sporul de creştere în greutate.l 9 In ceea ce priveşte gazele dăunătoare. U m iditatea relativ ă % 6 0 — 65 6 0 — 65 6 0 — 65 6 5 — 70 3 0 — 35 3 6 — 50 5 1 — 70 7 1 — 90 2 4 — 22 2 3 — 21 2 2 — 20 21. Tabelul 19 N ecesaru l de sp aţiu pentru porci Categoria De la î n ţ ă r ­ care p în ă la 33. In acest scop.7 0 1. 6 m 2.7 kg D e la 34 .9 2 13 10 10 82 .

Este începutul unui fenom en de selecţie n aturală. sîn t neliniştite. m ai ales că în tre tim p tot m ai m ulte exem ­ plare se obişnuiesc cu gustul sărat. C azarea anim alelor în adăposturi este deci o pro­ blem ă vitală şi de zooeconomie. com portam entul şi gustul iotului sînt dezorganizate şi p e rv e rtite (alterate). caudofagia şi auriculofagia progresează pe acelaşi individ şi se extinde la alţii. Ei constituie baza p ira ­ m idei lotului din boxă. locul de culcuş se udă. peritoneului. P urceii se sim t bine în tr-u n adăpost atunci cînd după ce s-au să­ tu ra t găsesc loc p e n tru a se desfăşura în poziţia culcat pe o cît m ai m are p a rte a boxei. cei m ai p u ­ ternici caută să scoată din piram ida culcuşului pe cei m ai slabi m uşcîndu-i de urechi şi coadă. sau fac stă ri de septicem ie (infecţie generalizată). Zilnic şi de m ai m ulte ori pe zi. ficatului.U n spaţiu m ai restrîn s 0. cu abcese localizate la nivelul pulm onilor. la început de către 1 — 2 indivizi. apoi de m ai m ulţi. iar purceii caută loc p e n tru siestă fără să-l m ai găsească. com plicaţiile se extind. p rin tr-u n sistem de im itaţie care se propagă rapid. după 2 — 3 săptăm îni devine insuficient. Cei m ai tineri şi slabi ce­ dează condiţiilor necorespunzătoare şi se culcă cu toate acestea în tr-u n colţ.3 m 2/cap de tin e ret porcin. Cînd p u r­ . A nim alele consum ă puţin. rănile produse p rin dinţi se infectează. suficient la început. caracteristic în această 1 etapă şi în asem enea condiţii. dispare. C orespunzător acestei situaţii. plăcut al sîngelui. b ariera şi nivelul rezistenţei faţă de m icrobii obişnuiţi sîn t învinse şi purceii m or p rin necroze com plicate.2— 0. creşte iar am oniacul peste l%o. T reptat. care se soldează cu m oartea lor tre p ta tă şi zilnică. In continuare.

nu este d ău nătoare creşterii şi dezvol­ tării tin e retu lu i porcin. a încălzirilor cen trale sau p rin cuptoare tip teracotă. în asocia­ ţie cu un culcuş uscat şi cu o tem p e ra tu ră cores­ punzătoare. 80— 95o/0. în special de la zi la noapte. In tim pul iernii tem p e ra tu ra se poate regla cu aju to ru l aeroterm elor. în cazul folosirii aeroterm elor acestea vor fi m ontate astfel ca aerul cu care se va încălzi adăpostul să provină direct din atm osferă şi va fi d irija t cît m ai jos posibil p e n tru a m ătu ra duşum eaua şi în felul acesta să antreneze gazele nocive şi să spele atm osfera adăpostului. p rin reglarea corespunză­ toare a instalaţiilor de încălzire şi ventilaţie. U m iditatea sub 50<>/o poate consfitui punctul de plecare p e n tru pneum onia enzootică (infecţioasă) a porcului. Uşile de la com partim ente se vor m enţine în perm anenţă închise p e n tru a se evita curenţii de aer. De precizat că. Pe tim pul verii tem p e ra tu ra se va regla cu a ju to ru l geam u­ rilo r şi a ventilatoarelor. atunci cînd este asociată şi cu o fluctuaţie a tem p eratu rii. Nicidecum n u se vor m onta aeroterm ele în in terio­ ru l adăpostului de încălzit. diagnosticul de confort este comprom is. 6 m sec.ceii au ten d in ţa de a se îngrăm ădi. U m iditatea relativ ă ridicată. 84 . C om prom iterea confortu­ lui în ordinea im portanţei poate fi determ in ată de urm ătorii factori : suprapopularea şi lipsa de tem ­ p e ra tu ră în p ă rţi egale. A tît în anotim pul friguros cît şi pe tim pul verii este necesar a se asigura în adăposturile de tin e ret u n m icroclim at optim . apoi curenţii de a er şi ex­ cesul d e amoniac. sau cu curenţii de aer m ai m ari de 0 . iar în tim pul iernii gea­ m urile se vor m enţine închise.

a de­ m onstrat că este posibilă creşterea şi dezvoltarea tin e retu lu i porcin în bune condiţiuni dacă se afec­ tează spaţiu suficient. creşterii norm elor de îngrijire. dacă în in terio ru l adăposturilor (grajduri. Chiar şi germ enii banali produc îm bolnăviri la purceii lipsiţi de mişcare. dar m ai ales a m uşchilor scheletici. deci se evită supraaglom e­ rarea. m icrobiene şi parazitare. devin u n m ediu p o triv it p e n tru grefarea bolilor de creştere. u n u l din factorii de îng rijire im portanţi în creşterea tin e retu lu i porcin înţărcat. 85 . m ecanizării. îl constituia m işcarea în aer liber. A pariţia însă a sistem ului intensiv şi în « tim a vrem e a celui in d u strial de creştere şi îngrăşare a porcilor. sistem e incom patibile cu m işcarea în scopul plim bării anim alelor d atorită aglom erării.Pînă nu dem ult. A ceasta p en tru a se asigura gim nastica necesară bunei dezvoltări a a p aratu lu i circulator. A ltfel anim alele au o rezistenţă organică redusă.

C urăţirea g rajd u rilo r de tin e re t treb u ie efectuată de două ori pe zi în vederea m enţinerii unor con­ diţii de zooigienă corespunzătoare. în sistem ul gospodăresc. există exem plare 86 . al p ăstrării culcuşului uscat şi curat. m ai ales că la porc ingestia şi excreţia. In acelaşi scop.halo. în condiţiile fu ra jării uscate prelungite. adăpătoarea autom ată se va m onta în zona de defecare. se fac şi concom itent. p e n tru u s­ carea pardoselii. A ceste cazuri se vor izola im ediat şi vor fi tra ta te corespunzător. In vederea în lă tu ră rii p ierderilor de tin eret. p en tru d epistarea cazurilor de boală şi a celor accidentate. Spălarea tota® a boxelor se va face num ai în cazuri de necesitate. m ăturii şi a jetu lu i de apă. cu a ju to ru l ra ­ zului. în tre h ră n i­ toarele autom ate şi zona de defecare este un con­ tin u u du-te-vino. S pălarea boxelor se va face num ai în zona de defecare. an i­ m alele vor fi supravegheate perm anent. altfel. In cazul în care în m om entul liv ră rii (m utării) grupei de tin e ret la îngrăşătorie. iar autom atele cu fu ra je uscate în im ediata vecinătate a a c e s te ia . luîndu-se însă m ăsuri ca im ediat după spălare să se introducă un s tra t izolator de ru m e­ guş sau paie. păstrîndu-se z o n a |d e odihnă în perm anenţă uscată. care are ca urm are p e rtu rb are a în tregii populaţii de anim ale. com partim ente) se asigură un m icroclim at corespunzător şi dacă prin raţiile şi reţetele fu rajere se asigură nevoile de h ran ă ale categoriei respec­ tive.

f ă ră p a d o c u r i.O r g a n iz a r e a g r a j d u r i l o r p e n tr u c r e ş te r e a t in e r e tu lu i p o r c in p e g r ă t a r e . astfel ca să se poată aplica sistem ul de populare şi evacuare „totul plin şi to tul gol“ cu o perioadă de repaus şi dezinfecţie în tre două serii de purcei de 3— 4 zile. 87 . p e n tru recondiţionarea lor. acestea se vor tra n sfe ra la lichidarea lotului în tr-u n com partim ent special. p e n tru u n a sau m ai m ulte hale sau adăposturi. c u a le e d e s e r v ic iu s u s p e n d a tă care din diverse cauze nu îndeplinesc condiţiile de trecere la îngrăşătorie.

oligoelem ente şi alte adao­ suri fu rajere (antibiotice. sub rap o rtu l energie/proteină şi al satisfacerii tu tu ro r nevoilor organism ului în 88 . făina de peşte. în special pe seam a dezvoltării m usculaturii şi a scheletului.). apoi porum bul şi orzul. echilibrate. F u ra ja rea tin e retu lu i porcin treb u ie făcută de aşa m anieră ca să asigure o creştere forţată.HRĂNIREA TINERETULUI PORCIN In perioada de după înţărcare. h ra n a de bază a tin e retu lu i porcin o con­ stitu ie n u tre ţu rile concentrate. cu scopul obţinerii g reutăţii de 18—20 kg la vîrsta de 56— 60 de zile. care trebuie făcută în aşa fel ca să n u constituie o criză p e n tru purcei. iar făinurile proteice tre ­ buie să satisfacă nevoile m inim e de aminoacizi esenţiali. iar prem ix u rile să aducă n ecesarul de vitam ine. în ve­ derea m atu rării precoce a oaselor şi m usculaturii. Ţ in !® seam a de acest scop şi capacitatea gastrică redusa. de carne şi şroturile de soia. Dacă în tre c u tu l nu prea în d ep ă rta t al creşterii porcului se practica creşterea tin e retu lu i porcin pe bază de n u tre ţu ri concentrate cultivate şi în can ti­ tăţi m ai m ici fu rajele industriale. fiind de neînlocuit. ferm enţi etc. astăzi în m aterie de h răn ire a tin e retu lu i porcin se precizează că treb u ie d a tă p rio rita te ovăzului sub form ă de fulgi. A ceasta se poate realiza num ai p rin ad m in istrarea unor am estecuri de cea m ai bună calitate. problem a de bază în creşterea acestora o consti­ tuie h răn irea corespunzătoare în vederea realizării de sp o ru ri cît m ai m ari de greutate.

Din experienţele efectuate s-a ajuns la concluzia că n u este nevoie de o can titate de proteină b ru tă peste I 8 0 / 0 în ali­ m en taţia purceilor după înţărcare. C o n s u m to ta l în k g /p e r io a d ă 2 1 .I . fapt care va m ări su ­ .29 4 .P urceii vor fi astfel stim ulaţi să consume zilnic cel p u ţin 4 1 apă/cap.5 7 5400 — — — 3 4 . d ig e s t.3 6 6 .4 3 0 .7 7 0 .12 kg Startcr ( 0 -2 ) pentru tineret tntttrcat 12-25 kg P r o t e in ă b r u t ă % G r ă s im e % F ib r e b r u t e (c e lu lo z ă ) % T o ta l s u b s t . F o s f a t d e ty lo s in p .cea m ai critică perioadă de viaţă.81 0 .51 6500 130 100 35 12 1 8.2 9 0.p . se recom andă să fie adm in istrate sub form ă uscată. Tabelul 20 V a lo a re a b io lo g ic ă a n u t r e ţ u r i l o r p e n tr u p u rc e i c o m b in a te Spec i l i c a r e Preslarler (0—l ) pentru purcel sugari 10 zile . de p refe ra t granule la dim ensiunea de 4/6 mm.0 0 P e n tru m otivele a ră ta te am estecurile de fu raje com binate p e n tru tin e re tu l porcin sub 25 kg.6 7 0.m ..5 6 7 2 . cu un procent de fibre b ru te (celuloză) sub 5% . % C a lc iu % F o sfo r t o t a l % F o sfo r u t i l i z a b i l % V ita m in a A U .7 2 3 . in d iferen t la ce vîrstă se face aceasta.m .8 8 7 8 .m .1 5 2 ./k g T e t r a c i c l i n ă p .p . Şrotu rile n u vor fi adm in istrate în cantitate m ai m are de 15o/o.7 8 0 .p . F u r a z o lid o n ă p .

p rafa ţa digestivă şi va contribui la sporirea g ra­ dului de d igestibilitate a sortim entelor componente. F orm a cea m ai plăcută, de prezen tare a furajelor p e n tru purcei, este aceea de granule în am estec cu sp ărtu ră, d ar cea m ai practică şi economică este cea de granule. A ceasta p e n tru că : a. Se în lă tu ră dezom ogenizarea şi sep ararea in ­ gredientelor com ponente în tim p u l m anipulării şi transportului. b. D igestibilitatea substanţelor n u tritiv e din am estecuri este cu cel p u ţin 3Vo m ai m are d atorită tra tam e n tu lu i term ic realizat în tim pul granulării. c. A nim alele sîn t obligate să consum e integral n u tre ţu l com binat, fără a avea posibilitatea de a alege ingredientele m ai plăcute, astfel că se reduce la m inim um risipa de furaje. d. C arotenul din făin a de lucernă deshidratată nu este d istru s p rin presare, pierderile după 6 luni de la g ran u lare nedepăşind 2 0 »/o. e. P urceii consum ă m ai bine granulele în com­ paraţie cu am estecurile uscate sub form ă de făină. In condiţiile fu ra jării cu n u tre ţu ri gran u late tra n ­ zitul intestin al este încetinit, digestia fu rajelo r este m ai com pletă, astfel că se realizează o m ai bună valorificare a hranei, cu cca 15°/o, iar consum ul specific se reduce în m edie cu 1 0 o/0. A dm inistrarea granulelor se face în au tohrănitori m etalice şi la discreţie, d ar în can tităţi mici, pen­ tru că m irosul de g rajd pe care fu rajele îl îm p ru ­ m ută, le în ră u tăţe şte gustul. M etoda de h răn ire direct pe pardoseală s-a dovedit a fi practică, an i­ m alele sîn t stim ulate pe cale reflexă să consum e can tităţi m ai m ari de hrană, m ai ales atunci cînd
90

granulele sîn t eliberate în can tităţi dinainte sta ­ bilite şi la ore fixe. In sistem ul de exploatare gospodăresc sau acela care nu beneficiază de fu raje com binate, im portant este ca reţetele să conţină o proporţie ridicată de su bstanţe proteice rep rezen tată p rin tr-u n m inim um de 120— 130 g P.B. de fiecare U.N. D in to talu l de proteină p revăzut de reţetă, cel p uţin 1/3 trebuie să fie de n a tu ră anim ală.
Tabelul 21
A m estecu ri de n u treţu ri u scate (în %) pentru tin e retu l p orcin Felul n u l r e | u 1u i
în t im p u l p ă şu n a tu lu i In peri o ada dc s ta b u l a tic (iarna)

F ă in ă d e o rz 'j F ă in ă d e p o r u m b 1 t F ă in ă de o v ă z f c e r n u te F ă in ă d e m a z ă r e ) F ă in ă d e lu c e rn ă T ă r î ţ e d e g r îu Ş r o tu r i d e flo a re a -s o a re lu i F ă in ă d e c a d a v r e F ă in ă d e sîn g e C r e t ă S a r e

40 20 10 15

50 22

10 6

5

5

8 —

1,5 0, 5

5 1,5 0, 5

Din aceste am estecuri se dau cîte 1,2— 1,9 kg/cap şi zi, după vîrstă şi greutate, com pletîndu-se raţia în am îndouă cazurile cu cîte 1— 1,5 1 lapte ecrem at şi, după anotim p, păşune sau rădăcinoase la discreţie. A lcătuirea am estecurilor treb u ie să se facă cu foarte m are atenţie, deoarece am estecurile ră u al­
91

cătuite, nu num ai că au valoare n u tritiv ă mică, d a r nu asigură nici rap o rtu l necesar d in tre su b stan ­ ţele n u tritiv e şi cele m inerale.
T a b elu l 22
E x em p le de a m estecu ri de co n cen tra te p entru (după A . V . K v a sn iţk i) p u rceii în tă r e a ţi

A m e s te c u 1 Nutreţurile 1 25 35
■ — —

2 25 18
—.

3

4

5

6 30

7

0 r z O văz P o ru m b M a z ă re L in te T ă r î t e d e g r îu T u r t e d e in T u r t e fl. s o a re lu i F ă i n ă d e p e ş te F ă i n ă c a rn e -o a s e C r e t ă S a re

25

25 25
— —

24

18 24

26 20 10

14 20

30 15 20

8 10

15

15 10
— —

18 10 10

12 11 10

15 10

15 10 8 ,5 1, 2 0 ,3

10 10

10

6 1, 5 0 ,5

10 1, 3 0 ,2

10 1 —

10 1 —

1. 4 0,1

6 1, 4 0 ,6

In condiţii norm ale de în g rijire, cu raţiile de mai sus tin e re tu l porcin în ţă rca t realizează sporuri zilnice de 250—400 g, dezvoltîndu-şi bine m uscu­ latu ra şi scheletul. In creşterea tin e retu lu i porcin, chiar dacă nu se beneficiază de fu ra je com binate, treb u ie fo rţa t con­ sum ul fu ra jelo r p rin adm in istrarea lor la discreţie, fără a se lim ita consum ul zilnic. In asem enea cond iţiuni rez u lta te bune au fost obţinute dacă d istri­ buirea fu rajelor, s-a făcut în tre i tain u ri sub form ă de terci, care să conţină şi laptele ecrem at sau zărul, zara etc. F u ra ja rea la discreţie va fi satisfăcută
92

C erinţele de apă p e n tru purceii pînă la 25 kg sîn t de 2— 3 l/cap şi zi. care treb u ie să fie p rev ă­ zute cu a p a ra te de term oreglare. In condiţiile tehnice de astăzi. In această situaţie decontul consum ului de fu ra je se va face zilnic. A ceasta este a tre ia selecţie a m aterialului de reproducţie. ÎN G R IJIR EA ŞI HRĂNIREA TINERETULUI PORCIN PENTRU REPRODUCŢIE D upă v îrsta de 4 luni tin e re tu l porcin este des­ tin a t fie p e n tru creştere în v ederea reproducţiei. de asem enea la discreţie. d ar va fi destul de aproxim ativ.p rin pu n erea la dispoziţie a fu rajelo r în stare us­ cată în autom ate sau jg h eab u ri şi cu apă curentă. fie p e n tru producerea de carne. In ferm ele cu apă cu ren tă ad ăpatul se va face în jgheaburi aşe­ zate astfel ca iarn a să nu îngheţe şi să poată fi îm prospătate cu apă la tem p e ra tu ra de 22— 25°C în toate anotim purile. apa se asigură p rin adăpători autom ate. au răm as doar reţetele (proporţiile) d in tre d iferitele fu ra je care treb u ie alese şi ad m inistrate purceilor cu foarte m ultă grijă. aşa cum s-a arătat. iar p e n tru cei de g reu ta te cuprinsă în tre 25—30 kg de 4— 5 l/cap şi zi. A dăpatul treb u ie să constituie o g rijă perm a­ nentă. p e n tru că prim a s-a făcut odată cu individualizarea purceilor. am estecurile de n u tre ţu ri se adm inistrează la discreţie . In noua concepţie despre producerea cărnii de porc raţiile de fu ra je au d is p ă r u t. 93 . proaspătă.

odată cu c în tărirea şi lotizarea purceilor. gruparea scrofiţelor şi vieruşilor în lo tu ri se va face pe baza sexelor. se vor se­ lecţiona num ai acei produşi care provin de la scroa­ fele care au cea m ai m are prolificitate. ca u rm are a ajungerii indivizilor la 94 . a culcuşului. a fro n tu lu i de fu ra ja re şi adăpare. a g reu tăţii corporale individuale şi a nu m ăru lu i de capete în lot. capacitate de a lă p tare şi precocitate. Ţ inînd cont de aceasta. P e n tru continuarea liniei de reproducţie în u n i­ tate a respectivă sau p e n tru alte u n ităţi. M ări­ m ea lotului va fi dată de m ărim ea suprafeţei boxei. astfel ca acestea să dea posibilitate anim alului de a-şi satisface nevoile în condiţiile unui confort care să-i asigure dezvoltarea deplină a capacităţii sale productive. iar a doua s-a făcu t la în ­ ţărcare.im ediat după naştere. d iferenţa de g reu tate în tre indivizii aceluiaşi lot la această vîrstă şi cu stru c ­ tu ra m edie de g reu ta te cerută.5 kg p e n tru porcul Bazna. Astfel. iar m ărim ea lotului va fi de cel m ult 50 capete scrofiţe şi 30 capete vieruşi. chiar dacă lotizarea pe sexe nu s-a p u tu t face odată cu în ­ ţărcarea. cu m edia 32 kg p e n tru rasele L andrace şi M arele Alb şi 29. iar p e n tru rasa M angaliţa g reu tatea m edie va treb u i să fie de 25 kg. N u vor fi crescuţi în nici un caz îm preună vieruşii cu scrofiţele de la această vîrstă. deoarece la această vîrstă e posibil ca la exem plarele m ai bine dezvoltate să apară instinc­ tul genezic. nu treb u ie să de­ păşească 3 kg. La v îrsta de 4 luni greu tatea corporală a purcei­ lor tre b u ie să fie de 26—39 kg.

m otiv pentru care. Toate acestea se concretizează în a tin ­ gerea g reutăţii corporale m edii la vîrsta optim ă de reproducţie ( 1 0 — . In sistem ul gospodăresc. urm ăresc creşterea u nor organism e sănătoase. la creşterea tin eretu lu i porcin. cu o satura fină. în can tităţi su­ ficiente conform cerinţelor. în scopul reproducţiei. în toate fazele de creş­ tere şi în toate perioadele anului. generează m ult prea m ulte reb u tu ri. com ­ plexele industriale. pe lîngă în g rijire şi hrană. A ceasta este înlo­ cuită în sistem ul intensiv p rin tr-o fu ra jare com pletă care pune la dispoziţia organism ului toate princi­ piile n u tritiv e de care are nevoie. în parte. In continuare. robuste.vîrsta de m aturitate sexuală. se practică şi gim nastica funcţională a ap aratu lu i de susţinere şi m işcare. au tre c u t la creşterea tin e retu lu i de reproducţie în ferm e gospodăreşti. p rin plim barea purceilor.l 2 luni). dar consolidată şi m usculatura bine dezvoltată. cu posibilităţi perm anente de m işcare a anim alelor şi de su punere a lor la acţiunea razelor solare. tin e retu l porcin de reproducţie treb u ie să se bucure de o în g rijire şi alim entaţie corespunzătoare. atunci cînd este crescut p e n tru reproducţie. D iferitele p ă rţi corporale şi ţesu tu ri ale orga­ nism ului nu se dezvoltă în aceeaşi perioadă şi în 95 . dar incom patibilă cu reproducţia. asociate cu u n regim de plim bare zilnică. acolo unde e posibil (în sistem gospodăresc. A ceste tre i condiţii esenţiale în dezvol­ tarea anim alelor. P ractica a d em onstrat însă că un tin e re t crescut în afara m işcării şi a supunerii lui acţiunii razelor solare. ţărănesc). în vederea rem edierii acestei deficienţe.

0 2 4 5 .0 3 .0 10.Tabelul 23 R e(ete d e n u tre fu rl co m b in a te pentru sc r o fiţe şl v le r u ş l d e p r â silă •/ /o de pro­ teină Gr eu t a t e 25 . cre­ ier.120 kg 1 4 5 .0 0 .0 10.0 100.0 2 0 .0 10.5 luni a găsit că sporind album ina digestibilă din raţie.0 8 .0 1. s o a r e lu i Ş r o t d e s o ia F ă i n ă d e p e ş te F ă in ă d e o a s e F ă i n ă d e lu c e r n ă F ă in ă d e c a m e C a r b o n a t d e c a lc iu S a re de b u c ă tă rie S u p e r n u c le u p t.0 10.0 2 .0 9 .0 8 . p ro tein a exercită cea m ai m arcan tă influ en ţă asupra dezvoltării.3 1. Din acest p u n ct de vedere.0 7 .50 kg 1 4 5 . a tît su b n u triţia cît şi reducerea raţiei pe parcurs.6 0 . m am ela.0 11.5 1.0 1.0 1.5 0 .0 2 0 .0 — P o ru m b O rz T ă r î t e d e g r îu Ş r o t d e fl.9 0 .0 8 . r e p r o d u c ­ ţie T o ta l k g 40 45 60 0 .5 1. schelet etc..0 2 .0 12.5 0 .0 2 0 . C ontrar.0 0 .0 1.0 8 . grăsim ea. D intre toate condiţiile necesare creşterii tin e re ­ tu lu i porcin p e n tru reproducţie.0 0 . şi num ai u lterio r se dezvoltă organele care p rezin tă interes econo­ m ic : m uşchii.5 1. fără 96 .0 1. în tîrzie dezvoltarea.0 100.0 1 00.0 aceeaşi m ăsură. D intre organe se dezvoltă în tîi ace­ lea care asigură m enţinerea vieţii anim alului. organe de sim ţ. factorul hrană are influenţă hotărîtoare.0 — — 2 4 5 .0 2 0 . A stfel Popov ex p erim en tîn d pe purcei de 4— 4.5 1.0 100.0 1.5 0 .0 — Componentul 5! .

tărîţele. dovleacul. dintre fibroase : făina de lucernă. D intre n u tre ţu rile specifice ce se folosesc în ali­ m entaţia tin eretu lu i. la clădirea m usculaturii şi a scheletului. n u tre ţu rile m u rate şi verzi.5— 2 kg pe zi şi vor ocupa 65— 70% din valoarea n u tritiv ă a raţiei. trifoi. cît şi p rin tr-u n în alt grad de folosire a h ran ei consum ate. d in tre n u tre ţu rile de origine anim ală : făinurile anim ale şi subprodusele laptelui . el le foloseşte la în tre ţin ere a vieţii. iar iarna p rin făinurile de lucernă şi trifoi. orzul.a-i m odifica valoarea n u tritiv ă totală. Consum ul lor treb u ie însă lim itat p e n tru că su rplusul este tran sfo rm at în grăsim e de depozit.A ceastă dem onstraţie se potriveşte şi la h ră n ire a purceilor răm aşi în creştere. A ceasta se m anifestă a tît p rin sporuri superioare de greutate. d in tre suculente : m orcovul. a av u t ca u rm a re creşterea sporului zilnic cu 28<>/o. aceştia răspund m ai bine decît cei dezvoltaţi norm al la h răn irea cu raţii care conţin p roporţii m ari de proteină. N u treţu rile m inerale şi vitam inele necesare p en ­ tru tin e re tu l porcin destin at reproducţiei sîn t asi­ g u rate v ara p rin păşunile de legum inoase. în sensul că. lucru care depreciază calitatea anim alelor de reproducţie. şroturile. In ceea ce p riv eşte energeticele (hidrocarbonatele şi grăsim ile) din reţetele tin e retu lu i porcin p e n tru reproducţie. cartoful. la care se adaugă 97 . sfecla. restu l fiind form at din n u tre ţu ri suculente şi fibroase la u n loc. d in tre concentrate cele m ai de seam ă sîn t : ovăzul. N u treţu rile concentrate se adm inistrează în can­ tităţi de 1. . de la 150 g la 170 g/UN. ghizdei sau m a­ zăre .. porum ­ bul etc. în m edie şi scăderea consum ului de n u tre ţu ri p e n tru u n ita te a de spor cu 16o/o.

la discreţie de la p u b ertate pînă la m ontă şi din nou restrictiv în tim pul gestaţiei pînă la 3 săptăm îni înainte de fătare. P erform anţele în direcţia reproducţiei la scrofiţe şi vieruşi sîn t in flu en ţate de fu ra jare a în prim a perioadă de viaţă. 2 kg s-au o bţinut p rin aplicarea unui sistem com binat de fu ra jare : restrictiv pînă la p u bertate. se pot obţine de la scrofiţe care au fost h ră n ite cu am es­ tecu ri care conţin 15% proteină la g reu tatea de 98 . treb u ie să evite : — m atu ritate a sexuală în tîrziată care poate să apară. A ccelerarea ritm u lu i de creştere. cel m ai m are num ăr de purcei la g reu tatea m edie de peste 1 . însă cantitatea şi echilibrul în elem ente n u tritiv e p e n tru m enţinerea în stare op­ tim ă de sănătate. dar contribuie la îngrăşarea scroafelor şi la scăderea num ărului de em brioni viabili. In asem enea cazuri ritm u l de creştere se poate reduce cu pînă la 50%. — fu ra jare a la discreţie de la p u b e rta te pînă la m ontă sporeşte num ărul de ovule. F ăin u rile de origine anim ală se adm inistrează în ­ tre 5— 1 0 o/o din valoarea n u tritiv ă a raţiei. cînd can titatea de fu ra je treb u ie să crească tre p ta t p e n tru a susţine ritm u l de dezvoltare rapidă a em brionilor. iar pub ertatea este întîrziată cu 6 — 7 săptăm îni .în raţii şi un suplim ent de 20—25 g făină de oase. C ercetările în trep rin se pe plan m ondial au sta­ bilit că. m atu ritate a se­ xuală precoce şi un n u m ăr sporit de ovule. cît şi al celei la discreţie. iar subprodusele lactate se pot introduce pînă la 40°/o din valoarea raţiei. a tît în cazul fu ra jării restrictive. sau 30—40 g carbonat de calciu.

0 0 3 .N.7 0 S c r o f i ţ e 5 6 7 8 9 10 3 7 — 45 4 6 — 56 5 5 — 67 6 6 — 79 7 7 — 93 9 0 .7 0 — 1.1 0 3 .9 0 .35 2 .85 1 .4 0 — 2.6 0 — 2 .9 0 .3 0 — 2 .3 . Albumlnâ d iges tibilă Sâruti minerale Sâru Ca g e V i e r u ş i 5 6 7 8 9 10 4 2 — 50 5 4 — 65 6 6 — 80 7 8 — 95 9 0 — 110 104— 125 4 0 0 — 450 4 0 0 — 450 4 0 0 — 500 4 0 0 — 500 4 5 0 — 500 5 0 0 — 600 2 .6 0 — 2 .3 0 196— 21 3 2 0 4 — 220 2 1 5 — 230 2 1 9 — 247 2 4 7 — 27 6 2 6 1 — 29 7 12 14 16 17 18 19 2 3 0 — 247 2 4 2 — 25 9 2 4 0 — 27 0 2 4 7 — 276 2 6 1 — 27 9 2 9 7 — 333 ■ 13 16 17 18 19 20 10 13 15 19 22 25 10 13 15 19 22 25 . iran ă pentru Spor mediu g in eretu l d e rc■producţie în slstem u U.9 0 2 .8 5 — 2 .1 5 — 2 .3 0 — 3 .0 0 — 2.70 2 .3 .3 0 2 .9 0 2 .110 3 0 0 — 350 3 0 0 — 350 3 5 0 — 40 0 3 5 0 — 450 4 0 0 — 50 0 4 5 0 — 55 0 1.15 2 .2 0 — 2.6 0 2 .Norm e de Vîrsta in luni Greut atea i.

In acest scop p rep a ra tu l A im ax (ICI 33828) — M ethalibure. în vederea reglării planului de m ontă şi fătări. în com­ p a raţie cu lo tu ri care au p rim it 20% . La 4—8 zile de la în tre ru p e re a tratam en tu lu i. scrofiţele in tră în călduri în propor­ ţie de 90—95% şi pot fi însăm înţate n a tu ra l sau artificial. în vederea realizării planului de carne. are o im portanţă deosebită în u n ităţile de tip industrial. în doză de 10 g/cap în ain te de prim ul tain. respectiv 15% p roteină şi la care nu s-au în re g istrat spo­ ru ri de producţie care să justifice cheltuieli legate de consum ul suplim entar de proteină. . Sincronizarea estru lu i la scroafe. folosit în h ra n a scrofiţelor tim p de 20 de zile.55 kg şi cca 12»/o la greu tatea de 100 kg. la vîrsta de 8— 9 luni a scrofiţelor. a oprit apariţia căldurilor. dar m ai ales la scrofiţe.

rezer­ vele de glucide din organism (sînge. în prim ele zile de viaţă şi m ai ales în condiţii de g rajd în care tem p e ra tu ra este scăzută. d atorită unei hipogalaxii m aterne.BOLILE PURCEILOR SUGARI Şl ALE TINERETULUI PORCIN H1POGLICEMIA PURCEILOR Purceii. iar gu iţatu l este slab şi răguşit. num ai dacă purcelul nou-născut este pus în tr-u n m ediu cu tem p era­ tu ra de cel p u ţin 24 grade. purcelul m anifestă tre m u ră tu ri. 101 •ml . poziţia capului este m odificată. pielea devine alb-cenuşie. ficat) se epui­ zează repede şi se ajunge la starea de hipoglicem ie. în sensul că tem ­ p e ra tu ra corporală a purceilor nou-născuţi scade im ediat după naştere cu cîteva grade sub norm al. p ă ru l se zburleşte. sîn t foarte frecvent afectaţi de scăderea glucozei din sînge (hipoglicemie). T em p eratu ra corporală poate să-şi revină la n o r­ m al în in terv al de 48 de ore. sau cînd can titatea de colostru pe care el o suge este mică. Sim ptom ul caracteristic al acestei m aladii este hipoterm ia. Pe lîngă hipoterm ie. dacă are o greutate corporală norm ală şi dacă în prim ele ore de viaţă a su p t de la o scroafă can tităţi suficiente de co­ los tru. A tunci cînd purcelul se află în tr-u n adăpost rece.

a tît profilaxia cît şi tra tam e n tu l acestei boli se vor face ţinînd cont de acestea. In etiologia acestor boli. TULBURĂRILE GASTRO-INTESTINALE T ulb u rările gastro -in testin ale constituie una d in ­ tre problem ele cele m ai com plexe şi dificile p en tru toţi lucrătorii din acest sector. P e n tru tra ta m e n tu l hipoglicem iei se foloseşte so­ luţia de glucoză 5°/o. sau chiar de la vaci. tim p de 1— 3 zile. hipoglicem ia se va preveni p rin asigurarea în m a­ te rn ită ţi a unei tem p eratu ri de cel p u ţin 24°. coli în agent producător de tu lb u ră ri gastro-intestinale sîn t u r ­ m ătorii : 102 . Factorii care contribuie la tran sfo rm area lui E.In tru c ît hipoglicem ia este produsă în condiţiile tem p eratu rilo r scăzute din m ate rn ita te şi aportului scăzut de lactoză d a to rită hipogalaxiei m aterne. din punct de vedere profilactic.A ceasta se adm inistrează intrap erito n eal cîte 5— 15 m l pe zi. R ezultate bune se obţin însă num ai dacă purcelului i se asigură şi tem p e ra tu ra am biantă şi colostrul m ate rn sau de la doici. A ceasta am a ră ta t că se realizează cu aju to ru l becurilor infraroşii sau term ogene prevăzute cu pîlnii care să dirijeze căldura în sp re purcei. iar p en tru purcei tem p e ra tu ra culcuşului n u va fi mai mică de 28° la n a şte re şi în prim a zi de viaţă. în funcţie de grav itatea bolii. în cele m ai m ulte cazuri s-a precizat că in­ terv in e colibacilul (E. coli) în condiţiile în care acest m icrob poate să-şi m ărească virulenţa. In acest scop.

. sau au fost altele şi deci organism ul m atern n -a reac­ ţionat p rin producerea de anticorpi lo c a li. în special în ceea ce priveşte ap o rtu l proteic şi acel al vitam inelor. m am ite cronice etc. clinice sau ascunse. fie dato rită faptului că m am ele au fost aduse din u n i­ tăţi în care tip u rile de E. c o li. T u lb u rări g astro-intestinale fac m ai frecvent purceii care provin de la scroafe cu infecţii cro­ nice. sau din contră. — p reg ătirea necorespunzătoare a scroafei p en ­ tru fă ta re şi lactaţie cu 7— 10 zile înainte. înce­ p u tu l prim ăverii. — m icroclim atul necorespunzător din m ate rn i­ ta te : frig. ca urm are fie a unei n u triţii m atern e defici­ tare în acizi am inaţi esenţiali şi unele vitam ine. A ceastă in ­ fluenţă se observă m ai ales la sfîrşitul iernii. ca : bruceloza. salm oneloza.— o predispoziţie congenitală a purceilor în sen­ sul că. aer v ic ia t. — neefectuarea unor dezinfecţii corespunzătoare. d atorită cărui fap t au răm as în m ate rn ita te colibacili suficienţi de la seria precedentă de purcei şi care pot infecta organism ul în ain te ca acesta să fi în g h iţit cea m ai m ică cantitate de colostru. leptospiroza. — lipsa anticorpilor specifici din colostrul m a­ tern. — defecţiuni în alim entaţia scroafelor în p e ri­ oada de gestaţie. aceasta p e n tru a evita fie o supraproducţie de lap te şi deci o indigestie gastro-intestinală. cînd rezervele vitam inice din fi­ catul scroafei au fost epuizate . u m id itate m are. în fondul e re d ita r al p ărin ţilo r exista această predispoziţie la infecţiile digestive şi îri mod spe­ cial la infecţiile cu E. o slabă producţie de lapte . coli nu au existat.

devenind susceptibil la îm bolnăvi­ rea condiţionată cu su p rap u n erea de cele m ai m ulte ori a infecţiei cu E. coli hem olitic şi m ai r a r cu anaerobi sau alţi germ eni. ca u rm are a lipsei lap telu i m atern. a satisfacerii cerinţelor bio­ logice de h răn ire şi am bianţă şi în al doilea rînd. care fie că are o granulaţie p rea m are. pot să apară la v îrsta de 10— 12 zile şi în acest caz tu lb u ră rile diareice sîn t d ato rite m ai ales fu ra jării suplim entare. fie că hidrocarbonatele folosite nu sîn t suficient de solubile şi sim ple şi produc fe r m e n ta ţii. diareea poate să apară după înţărcare. 104 . pierd erea m am ei. lotizarea şi con­ flictu l cu purceii de la alte scroafe. ca u n fenom en de criză.T u lb u rările g astro-intestinale pot să apară în prim ele zile după fă ta re şi în această situaţie diareea este dato rită m ai ales n ep reg ătirii m ate rn ită ­ ţilo r şi scroafelor în condiţiile a ră ta te a n te r io r . p rin vaccinarea anticolibacilară a scroafelor cu cel p u ţin 3 săptăm îni în ain te de fătare. conţine p rea m ultă celuloză din fu ra je sau rum eguşul din aştern u t. diareea poate să apară apoi în ju ru l v îrstei de 21 de zile şi aceasta este în le­ g ătu ră cu d ispariţia anticorpilor din organism ul purcelului şi în sfârşit. adăpos­ tu lu i şi odată cu acestea a m icroclim atului. schim barea boxei. Ea apare în condiţiile în care purcelul îşi pierde echi­ lib ru l biologic. P rev en irea tu lb u ră rilo r digestive din cele p atru faze de creştere ale p urcelului sugar se face cu succes în p rim u l rîn d p rin asigurarea cerinţelor de m ediu din m ate rn ita te şi g rajd u l în care sîn t in­ troduşi după în ţărcare. dato­ rită schim bării fu ra jelo r şi a m odului de p rep arare şi adm inistrare. Boala se n u ­ m eşte colienterotoxiem ie sau boala edem elor.

B une rezu ltate se obţin şi p rin ad m inistrarea cloram fenicolului. A nem ia p rin lipsa de fier. care de cele m ai m ulte ori sînt dato rite aşa cum am a ră ta t lui E. coli şi E. deoarece cel m ai frecv en t colibaciloza este o afecţiune locală di­ gestivă şi num ai rare o ri infecţia depăşeşte bariera in testinală şi devine septicem ică. paloarea pielii şi a m ucoaselor conjunctivale la care se adaugă uneori o coloraţie subicterică. în funcţie de situaţie. spre deosebire de an e­ m ia d atorită lipsei n u tre ţu rilo r proteice. n itro fu ra n u lu i şi furazolidonei. ANEMIA PURCEILOR A nem ia se constată m ai ales în lunile de iarnă. lipsă la pofta de su p t sau m încare. se in terv in e cu raţii care con­ ţin m edicam ente în doze biostim ulatoare sau te ra ­ peutice. coli hem olitic. în tu lb u ră rile digestive ale purceilor sugari şi înţărcaţi. Serum izarea însă este bine să se facă pe cale bucală. se d iferen­ 105 . Criza de în ţă rca re poate fi m ai uşor suportată sau ev itată atunci cînd. pe lîngă aten u area factori­ lo r de criză am intiţi. A nem ia are la bază tre i cauze : deficitul de pro­ tein e de origine anim ală din raţiile ad m inistrate scroafelor în perioada de gestaţie şi alăptare.Terapeutic. lipsa fieru lu i d in laptele m ate rn şi anum ite boli. se poate face p rin serum izarea specifică a purceilor bolnavi. la purceii în vîrstă de 2— 6 săptăm îni. în special la purceii care nu beneficiază de fu ra je com binate. anem ia se caracterizează p rin scăderea vioiciunii purceilor. Clinic. d ar şi a celor sănătoşi din lo tu ­ rile şi g rajd u rile contam inate.

Lipsa sau insuficienţa lui se m anifestă p rin anem ie. In perioada p rem ergă­ toare începerii consum ului de h ran ă suplim entară. ferodex. cea m ai frecventă este ane­ m ia dato rată lipsei de fier din laptele scroafei. A lim entaţia este u n u l din factorii cei m ai im por­ tan ţi în creşterea purceilor şi în m enţinerea stării de săn ătate a acestora. A nem ia la purcei se poate preveni p rin adm i­ n istrare a în a tre ia zi de viaţă a purcelului a unui p rep a ra t injectabil care conţine fier (bioferan. In te rv en ţia cu fie r injectabil de necesitate. anim alele nu sîn t slă­ bite. m yofer etc. astfel că se înregistrează de la această v îrstă u n deficit de fier. iar laptele m atern este foarte sărac în acest m icroelem ent. adică atunci cînd consecinţele anem iei încep să apară. D upă a doua săptăm ină de viaţă purcelul a re nevoie zilnic de 7 mg fier. care se întîlnesc în biologia purceilor. astfel ca să se asigure 150— 200 mg de fie r p e n tru a se com pleta cu sigu­ ra n ţă deficitul. precum şi can titatea m inim ă care îi parvine p rin laptele m atern. In practica curentă. 106 . în tim p ce lap tele m atern conţine num ai 1 mg fier/l. pe cînd în cea de n u triţie se constată o slăbire gravă. Se injectează 1— 3 cm din aceste produse.ţiază p rin aceea că în prim a. deficitul purcelului în fier este de aproxim ativ 125 mg. asigură ritm u l de dezvoltare corporală rapid al purceilor în p ri­ m ele două săptăm îni de viaţă. O serie întreagă de stări patologice. ursoferan. R ezerva de fier cu care se naşte purcelul. este tîrzie şi fără efect.). la 12— 15 zile. P urceii se nasc cu rezerve reduse de fier faţă de nevoile organism ului.

aglom erările. volum ul ce-l ocupă. vitam ine. ele pot fi prevenite cu succes dacă cu cîteva zile în a­ inte li se adm inistrează în raţie un suplim ent de vitam ine. a tît în u n ităţile cu sistem de creştere in ­ d u strială cît şi în cele cu sistem de creştere gospo­ dărească.l11. apoi în ţărcarea precoce sau obişnuită. D esigur că la acestea pot fi adaugate lo­ tizările. m icroelem ente şi sub­ 107 . sau deficient nu tritiv . săru ri m inerale. can titatea sau calitatea acesteia. care au ca efect îm bolnăviri care nu în to td eau n a au un su b strat infecţios. digestibilitatea fu rajelo r apreciate p rin conţinutul în fibre brute. In tru c ît în u n ită ţi se cunosc perioadele critice din viaţa purceilor după care pot apare tu lb u rările. conţinutul în săru ri m inerale. în u n u l sau m ai m ulte din aspectele ei ca : m odul de adm i­ n istrare şi conservare. Lipsa sau insuficienţa unuia sau m ai m ultora din aceste elem ente se traduce p rin o serie de sem ne clinice şi tu lb u ră ri de creştere pe care le rezum ăm în sim ptom ele n u triţie i deficitare la porcine de la paginile 108—.îşi găsesc cauza în factorul alim entaţie. ACŢIUN I PEN TRU MĂRIREA REZISTEN ŢEI O RGANISM ULUI In creşterea porcilor şi în special a purceilor sînt m ai m ulte faze critice d in tre care cele m ai însem ­ n ate sîn t tu lb u ră rile digestive şi hipoglicem ia din prim ele zile de viaţă. In stab ilirea raţiilo r treb u ie să se ţină cont de to talu l substanţelor digestibile. precum şi sa lu b ritatea furajelor. vaccinările. conţinutul în proteine şi am inoacizii necesari.

tra ta m e n ­ tele prev en tiv e an tistress sau de in terv en ţie p rin in term ed iu l fu rajelo r sau apei de b ă u t îşi fac tot m ai ju stificată prezenţa. : — volum ul de m uncă şi efortul fizic al persona­ lului de în g rijire şi v e te rin a r se reduc .S.A. după specialiştii D epartam entului I. — previne îm bolnăvirea anim alelor sănătoase. d ar expuse . In scopuri antistressoare poate fi utilizată. A cestea alcătuiesc reţete fu ra je re antistress şi de in terv en ţie şi cu ele s-au ob ţin u t rezu ltate fo arte bune. oferind urm ăto arele av an ­ taje. p e n tru ev itarea pierd erilo r consi­ derabile pe care pesta le poate produce în cazul apariţiei bolii în cadrul tin e retu lu i porcin. ca în cazul tra ta ­ m entelor individuale . In noile condiţii de creştere a purceilor. A CŢIUN I PEN TRU PREV EN IREA UNOR BO LI SPECIFICE In acest capitol se include cu p rio rita te vaccina­ rea antipestoasă. — se evită fenom enul de stress provocat p rin tra tam e n tu l individual. — tra ta m e n tu l poate cuprinde şi anim ale în faza incipientă a unei boli cînd sem nele clinice nu se m anifestă p e n tru a fi depistate. hem oterap ia m atern ă sau heterohem oterapia p aren teral sau chiar p er os. reducîndu-se m ult n u m ăru l îm bolnăvirilor şi al pierd erilo r la purcei de pe u rm a u nor perioade critice din viaţa acestora. im e­ d iat după naştere sau în ain te de înţărcare. P e n tru 108 .sta n ţe antiinfecţioase.

d ar m ai ales pen­ tru prev en irea acestei boli constau în aplicarea m e­ todelor corespunzătoare de creştere şi îngrijire. iar a tin e retu lu i porcin cu virus lapin izat C. Astfel. V accinarea reproducătorilor se face cu vaccinuri inactivate. 109 . specialiştii au cău tat să găsească unele m ijloace specifice de p revenire a salm onelozei. G reu ta­ tea m edie a lo turilor vaccinate în m om entul trece­ rii anim alelor de la sectorul de tin e ret la îngrăşătorie a fost m ai m are cu 8— 15% decît a loturilor nevaccinate.obţinerea unei im unităţi antipestoase solide şi de lungă d u rată la tin e re tu l porcin. s-a p re p a ra t din tr-o tu lp in ă apatogenă de Salm onella un vaccin care aplicat la purcei în perioada de su­ gari s-a soldat cu rezu ltate destul de bune. efectuînd o nouă vac­ cinare. Cum acest com plex de m ăsuri nu poate fi asi­ g u ra t în mod perm anent.5—3 luni se re ­ face im u nitatea antipestoasă. Salm oneloza sau paratifosul purceilor prezintă un interes deosebit p e n tru crescătoriile noastre de purcei p rin p ierderile pe care le poate produce. după care la 2. este recom andabil ca im unizarea scroafelor să fie făcută în perioada de repaus. M ăsurile p e n tru com baterea. p e n tru m enţinerea in teg rităţii funcţionale a orga­ nism ului anim alelor receptive. ca şi în cazul colibacilozei. A ceasta însă nu poate suplini deficienţele de zooigienă şi profilaxie generală p e n tru care cres­ cătorii şi îngrijito rii de purcei trebuie să aibă o preocupare principală. în ain te de m ontă. V îrsta m inim ă p en tru aplicarea prim ei vaccinări antipestoase la purcei este de 60 de zile.

P o ta s iu 8. r e p r o d u c ţie i Apetit re du s S îm p to m e S tr u c t u ra osoasă slabă Şchiopăluri N u t r e ţ u r i l e s înt d e f ic ita r e în : 0 1. tu lb u ră r i c ard iac e P ic ă . d e rm a tită e sc o ria tiv ă . h ip erc h era to za e x tre m ită ţilo r .. su p ra în g ră şa re a c a rc ase ­ lor. N iv e lu l p ro teic i X X X X X X X X — — 2 3 — 4 — 5 — 6 X X 7 8 — A nem ie D iaree Al t e efecte 0 10 — X X X X X X X X — — X X X X — X X — X X X X 3. A cizi a m in a ţi esen­ ţia li 4. M agneziu 10. | stagnează | S im p to m e le n u tr iţie i d eficita re la p orcin e____________________ Anexa Moartea sau de­ bilitatea produi şilor la naştere Căderea p ă r u ­ lui» d e rm a to z e 1 şi m ers greoi Tulburări ale . Creşterea este 1 încetinită sau . C alciu 6. guşă . X X H ip e rca lc e m ie. X —• Scade fosforul a n o rg a n ic d in sînge. — — H ip e r ir ita b ilita te şi t e t a ­ n ie : slă b ire . — — A lopecie la n a şte re . Scadc e fic ie n ţa c re ş te rii. r a ­ h itism . E n erg e tic e 2. sin d ro m e x ic o to x ic . Fosfor 7. I dem — — X X — — X X X X — — C ăderea p ă ru lu i. G r ă s i m e 5. Iod G răsim e re d u să în ra p o rt cu g re u ta te a c o rp o ra lă. te ta n ie . E fic ie n ţa s la b ă a n u tr iţie i. S o d iu (sare) 9.

A cid p a n to te n ic 2 0. C upru 1 X X 2 X 3 4 5 X X — — X — — 13. R ib o fla v in ă 18. Z in c 14. V ita m in a D 16. V ita m in a A X X X — X — X X X — 15. T ia m in ă 17.0 11. P irid o x in ă X X X X X X — X X — X X — — X X X X X — X — X X — X X X X X . F ier 12. N ia cin ă 19.

.

V ita m in a E — — 25.0 21. M angan — — — X — . B io tin ă X X X X X X X — X — 24. C o lin ă 1 X 2 X 3 4 X 5 — — 22. V ita m in a B l2 23.

edem p u lm o n a r D im in u a re a c re şte rii sche­ le tu lu i. g h iilo r.6 X 7 X 8 9 1 0 --- L ip sa co o rd o n ării m iş c ă ri­ lo r. necroza e p ite liu lu i n e fro n u lu i. c reşte rea g ră sim ii dor­ sale. X X . a s te n ie . glom er u lită o c lu z iv ă . h e p a to z ă . seim e a le un­ — — — — — X — A lopecie. r ig id ita te a a r tic u la ­ ţ iilo r . h e p a ­ to ză. A nem ie. e stru n e re g u la t. X — — — M io d istro fie sc h a le tic ă şi c a rd ia c ă .

B oala p u rc e lu lu i n o u -n ă scu t Anexa 2 S c h e m a tn d lc ft u n e le I n te r r e l a ţll p ro b a b il fiz io lo g ic e . F a c to ri fizici: — S fîrcu ri o a rb e sau in su ficie n ţa sfîrcu rilo r. c a r e cu fa c to rii p a to lo g ic i duc la m o a rte a p u rc e lu lu i s u g a r (după GOODW1N — 195&). t. — E.e. coli — R u jetu l — D iz e n te ria a n aero b ă — In flu e n ta p u rc eilo r V ira li: — G a stro e n te rita tra n s ­ m isib ilă — B oala lu i A ujeszky A lte cauze: — B oala h e m o litic ă (anem ia) — M ioclonia co n g en itală F a c to ri fiz ic i: — T ra u m a tism e ______ S im p to m e specifice: — p riv esc cauza p rim a ră de la purcel F a c to ri L A P T E L E 4 In te rfe re n ţa cu scăd erea se c re ţie i la c ta te . — S fîrcu ri n e fu n cţio n a le T e m p e ra m e n tu l: S im p to m e c ara c te ristic e p u r c e lu lu i: — — — — — — — — M oleşeală H ip o te rm ie H ip erg licem ie B ra d ic a rd ie P a lo a re D e sh id ra ta re A zotem ie C on v u lsiu n i — A n im ale re fra c ta re p e n tru funcţia de m am ă sau doică — C a n ib a lism A g a lax ia sau h ip o g a la x ia : — In fec ţii g e n era le (pesta g. cu punct de plecare scroafa. F a c to ri cu p u n c t de p lecare purcelul B a c te rie n i: — S tre p to c o ci g ru p u l C. bo ala lu i A ujeszky) — M a stita — M e trita — D eficienţe în se c re ţia la c ta tă de n a tu ră n e in fe cţio asă S im p to m e specifice: — P riv e sc cauza p rim a ră de la scroafă — Com ă — S triv ire — M oarte S in d ro m u l o b se rv a t ..

.

........... F ătarea ........................................................... R o m â n i a ....................................... H răn irea ş l în g r ijir e a p u rceilo r s u g a r i . 5 C a ra c te ris tic ile c re şte rii p o r c i l o r ...... H răn irea şi în g r ijir e a sc ro a fe lo r care a l ă p t e a z ă ............... ......CUPRINS G en era lită ţi leg a te de sp ecia p o r c i n e ..................................................... Ie ristic ile c re şte rii p o rc ilo r în siste m u l podăresc C a r a c t e r i s t i c i l e c r e ş te r ii tr ia l P reg ă tirea p o r c ilo r în 19 gos­ 20 23 24 26 28 36 40 43 70 72 81 88 de tip g o s p o d ă ria p e r s o n a lă in d u s ­ C a r a c t e r i s t i c i l e c r e ş te r ii p o r c ilo r în s is te m u l de tip sc r o a fe lo r şi scrof iţe lo r pentru ..................... ............ în g rijire a şi h ră n ire a tin e re tu lu i p o rcin p e n tru re p ro d u c ţie B o lile p u rceilo r su g a ri ş i tin e r e tu lu i p orcin .................................................................................................................................................. H ră n ire a tin e r e tu lu i p o r c i n ................... 6 11 18 S iste m e de creştere a p o r c i l o r ..................................... P reg ă tirea sc ro a fe lo r şl sc ro fiţelo r pentru f ă t a r e ................................................... U n e le p a r tic u la r ită ţi a n ato m ic e şi fiziologice ale p o rcin elo r R a se le d e p o rc i d in R .............................. ....... în g r ijir e a şi h r ă n ir e a tin e r e tu lu i p o r c i n ........................ m o n tă ........... 93 101 115 ............. C a s tr a re a p u r c e i l o r ......... în ţă r c a r e a p u r c e i l o r .........................................S ............................................................................................................

..... ........................................................ ........ A c ţiu n i p e n tr u p r e v e n ire a u n o r b o li s p e c ific e ...............H ip o g lic e m ia p u r c e ilo r ...i n t e s t i n a l e A n e m ia p u r c e i l o r ................. A c ţiu n i p e n tr u m ă r ir e a r e z is te n ţe i o r g a n is m u lu i .. ................. 101 102 105 107 108 T u lb u r ă r i l e g a s t r o ............................ ................ ...

.

.

.

conducătorilor unităţilor agricole şi tuturor crescătorilor de porci. !n . îngrijire şi hrănire care pot fi aplicate in orice tip de crescătorie.Prezentind metode de creştere. brigadierilor. „Creşterea purceilor" va fi folositoare tutu­ ror îngrijitorilor.