Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea Lucian Blaga Facultatea de jurnalistic Specializare Master MRP

Chestionar
Lansarea cremei de mini Dove Hand Care cu arom de levn ic Stabilirea gradului de satisfacere a publicului int

Conf. Univ. Dr. Florica Vasiliu

Cristea (Tarcea) Oana-Roxana MRP, An I

Sibiu, 2012

Analiza continutului, desi a cunoscut n ultima perioad o dezvoltare exceptional, mai ales prin utilizarea calculatorului electronic (asa-numita analiz computerizat), care permite reperarea direct de ctre computer, pe baza unui dictionar ntocmit pentru fiecare cercetare, a categoriilor stabilite, are limite ca oricare alt metod si tehnic de cercetare, iar utilizarea complementar, n cadrul aceleiasi cercetri, a anchetei pe baz de chestionar, a observatiei sau experimentului nu poate dect s sporeasc valoarea de ansamblu a investigatiei.1 Chestionarul este probabil cea mai folosita metoda n cercetarile psihosociologice de nivel cantitativ siinstrumentul preferat al sociologilor. Din acest motiv ar trebui sa se faca deosebirea ntre inventar sauchestionar de personalitate, scale de masurare a atitudinilor, teste etc Chelcea defineste chestionarul ca fiind o tehnica si, corespunzator, un instrument de investigare constnddintr-un ansamblu de ntrebari scrise si, eventual, imagini grafice, ordonate logic si psihologic, care, prinadministrarea de catre operatorii de ancheta sau prin autoadministrare, determina din partea persoanelor anchetate raspunsuri ce urmeaza a fi nregistrate n scris.2 Prin aceasta definitie, Chelcea releva faptul ca itemii din instrument sunt reprezentati att de o succesiune de ntrebari sau imagini (desene, fotografii) fixate n scris, grafic, dar si de imagini, fotografii sau desene. Chelcea sustine ca ntr-un chestionar combinarea si succesiunea stimulilor trebuie sa fie logica, dar si psihologica.3 Trebuie subliniat nsa faptul ca spre deosebire de testele de personalitate chestionarul vizeaza cu precadere nivelul constiintei. Formatul chestionarului Intr-un chestionar ntrebarile urmeaza de cele mai multe ori o logica interna stabilita de cercetator. Exista n general vorbind chestionare care pornesc cu ntrebari simple a caror complexitate creste pe masura ce seavanseaza n derularea lor (chestionare tip plnie), altele care ncep cu ntrebari neutre avansnd catrentrebari personale sau ntrebari nespecifice mergnd catre unele foarte specifice. Evident, n functie de logica interna a cercetarii si n functie de obiectivele particulare se pot folosi si chestionare de tip plnientoarsa (pornind cu ntrebari complexe catre ntrebarisimple). n stabilirea succesiunii ntrebarilor e nevoie sa se tina seama de o serie de aspecte care favorizeazacomunicarea si stimuleaza cooperarea subiectului. De pilda, n debutul

Chelcea, Septimiu Chestionarul n investigaia sociologic, Bucuresti, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1975 2 Chelcea, Septimiu Metodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative si calitative,Bucuresti, Ed. Economica, 2001 3 Idem

chestionarului se recomandafolosirea uneia sau mai multor ntrebari usoare, la care oamenii raspund cu placere, cu scopul de a antrenasubiectul n dialog. Raspunsul la fiecare ntrebare a chestionarului depinde nu numai de faptele sau gndurile subiectului nainte de a intra n contact cu cercetatorul, ci si de modul n care se stabileste relatia subiect-cercetator, de felul cum subiectul o percepe si i evalueaza consecintele pentru propria viata. Locul pe care l are o ntrebareantr-un chestionar sau plasarea ei ntr-o anumita succesiune de ntrebarieste n masura sa modifice dramatic cantitatea si calitatea raspunsurilor. Dimensiunea chestionarului se refera la numarul de ntrebari. Se considera ca un chestionar trebuie sa aiba un numar ct mai mic de ntrebari. Dar n acelasi timp aceastaasa numita regula de aur nu trebuie sa impieteze asupra calitatii cercetarii sau asupra capacitatii deacoperire a temei cercetate. Exista riscul ca, din dorinta de a fi foarte clari si eficienti n construirea siaplicarea chestionarului, sa nu putem obtine informatii relevante sau si mai grav sa nu reusim sa acoperim tema propusa. Continutul si tipul ntrebarilor n constructia ntrebarilor trebuie sa se tina cont de o serie de criterii4: relevanta continutul ntrebarilor trebuie sa fie corelat cu tema si sa aiba relevanta pentru obiectivelecercetarii; simetria fiecare ntrebare trebuie sa se refere la un anumit aspect particular si unic al cercetarii; claritatea si simplitatea ntrebarile trebuie sa fie clare, simple, precise si sa reflecte ntr-o manieraconsistenta sensul itemului la care se face referire; adaptarea limbajului care trebuie sa fie nteles de catre persoanele supuse anchetei

Dupa functia lor ntrebarile pot fi5 Introductive Sunt cele care permit introducerea persoanei chestionate in subiectul anchetei.Aceste intrebari nu trebuie sa fie nici foarte dificile si nici prea specifice. Scopul este de a sparge gheata side a da incredere repondentului. Evident, trebuie evitate intrebarile extrem de genrale si banale care pot pune operatorul de ancheta intr-o lumina nefavorabila

Chelcea, Septimiu Metodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative si calitative, Bucuresti, Ed. Economica, 2001 5 Chelcea, Septimiu, Mrginean, Ioan i Cauc, Ion Cercetarea sociologic. Metode i tehnici, Deva, Ed. Destin, 1998

De trecere sau de tampon Marcheaza trecerea sau saltul de la o categorie de intrebari la alta sau de la o dimensiune a chestionarului laalta. Scopul lor este atat de a semnaliza, cat si de afacilita aceasta schimbare. Filtru Menite sa permita trecerea anumitor categorii de repondenti si sa blocheze accesul altora la itemiichestionarului, intrebarile filtru alaturi de cele bifurcate au un rol extrem de important in economiainstrumentului. Intrebarile filtru au cele mai uzuale variante de raspuns de tip Da/Nu urmate de precizareaactiunii pe care o are de urmat repondentul ( Pentru varianta Da se merge mai departe). Bifurcate Intrebarile bifurcate sunt asemanatoare celor filtru doar ca nu blocheaza accesul niciunei persoane saucategorii de repondenti, ci le redirectioneaza catre sectiuni diferite ale instrumentului (Exp.: Pentru variantaDa se merge l aurmatoarea intrebare, pentru varianta Nu se trece direct la intrebarea X). Tip de ce Au rolul de a provoca explicatii. De obicei au fie multe variante de raspuns prestabilite, fie sunt intrebarideschise cu raspunsuri libere. Din pacate, pentru studiile care se incadreaza in paradigma cantitativista sicare urmeaza aceasta linie, intrebarile deshcise pun probleme de centralizare, prelucrare si cotare destul demari. Din acest motiv, in acest caz, se recomanda folosirea cat mai redusa a intrebarilor cu variante deraspuns libere. De indentificare Sunt reprezentate de itemii cu valoare statistica sau de datele personale. Sex, varsta, nivel de venituri, nivelde scolarizare, stare civila, numar de copii etc. sunt astfel de intrebari. Ele sunt introduse in functie deobiectivele si de ipotezele care trebuie testate prin respectivul studiu. Formularea intrebarilor Exista o serie de reguli generale si specifice dupa care trebuie construite si formulate intrebarile dintr-unchestionar. Inainte de toate, intrebarile trebuie sa fie formulate intr-o maniera clara, simpla, fara inflorituristilistice, respectand regulile gramaticale si topica frazei sau a propozitiei. Pe baza studiilor efectuate pe populatii vorbitoare de limba engleza s-a ajuns la concluzia ca o intrebare buna este cea care nu are mai mult de 20 de cuvinte. Se recomanda apoi sa nu fie folosite negatiile si sunt complet interzise dublele negatii. Intrebarile trebuie sa nu sufere de sugestibilitate si nici sa serveasca raspunsul gata pregatit. Trebuie sa tinem cont in formularea intrebarilor de evitarea reactiei de prestigiu si de protejarea stimei de sine.

Clasificarea chestionarelor Clasificarea chestionarelor dupa continutul informatiilor adunate vizeaza calitatea informatiilor. Din acest punct de vedere, se disting doua tipuri de chestionare. Chestionarele de date factuale, de tip administrativ, referitoare la fapte obiective, susceptibile de a fi observate direct si verificate si de alte persoane. Astfel de chestionare, lansate n scopuri administrative, nu sunt totdeauna foarte laborios concepute. Orice formular tip reprezinta, n fond, un chestionar, dar formularele tip din administratie corespund prea putin unor necesitati mai ndepartate: de centralizare adatelor, de prelucrare secundara a lor. Dupa forma ntrebarilor si a stimulilor se pot distinge chestionare cu ntrebari nchise, chestionare cuntrebari deschise si chestionare cu ntrebari mixte.Intrebarile inchise implica o alegere obligatorie din partea persoanei chestionate pentru una sau mai multedin variantele de raspuns, iar intrebarile deschise accepta orice raspuns. Trebuie stiut insa ca, orice intrebareinchisa implica o varianta de raspuns de tipul Nu stiu, nu raspund, pentru a pastra dreptul repondentului de anu raspunde. Exceptie fac o parte din testele de personalitate care forteaza subiectul sa aleaga o varianta deraspuns dorita sau care se apropie cel mai mult ca sens de raspunsul pe care l-ar da.

Bibliografie
Chelcea, Septimiu Metodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative si calitative, Bucuresti, Ed. Economica, 2001 Chelcea, Septimiu, Mrginean, Ioan i Cauc, Ion Cercetarea sociologic. Metode i tehnici, Deva, Ed. Destin, 1998 Chelcea, Septimiu Chestionarul n investigaia sociologic, Bucuresti, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1975

Chestionar Lansarea cremei de mini Dove Hand Care cu arom de levn ic Stabilirea gradului de satisfacere a publicului int
1. De unde ai aflat de apariia noii creme? a. din publicitate b. recomandare c. pentru c folosesc n mod normal produsele Dove 2. Ce v-a determinat s alegei acest produs? a. brand-ul b. calitatea c. publicitatea 2. Ct de satisfcut/ suntei de calitatea produsului? a. foarte satisfcut b. satisfcut c. nesatisfcut 3. Motivai rspunsul.

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 4.Care dintre efectele cremei v satisface? a. emolient b. hidratant c. amndoua 5. Ce prere avei despre aroma de levnic? Exprimai-v prerea prin ncercuirea gradul de satisfacie. a. foarte satisfcut b. satisfcut c. nesatisfcut 6. Care persoane dintre cele crora le-ai recomandat crema sunt satisfcute de calitatea acesteia? a. toat familia

b. colegii c. rudele 7. Motivai rspunsul _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

8. Gradul de satisfacie fa de produsele companiei noastre. Foarte ridicat Profesionalismul realizrii produselor Concordarea cu ateptrile mele Design-ul produselor 8. Alte aspecte ale activitii noastre pe care dorii s ni le comunicai pentru a ne satisface clienii ct mai bine. Ridicat Sczut

Sexul m/f Vrsta

Studii Ocupaie