MANAGEMENTUL SIGURANTEI SI SECURITATII IN TRAhJSPORTUL MARITIM

Modul t t.- Aparifia gi dezvoltarea sistemelor de managernent de calitate

1.1.- Principiile scopul pi obligaliile sistemului managementului de calitate 1.2.- Aplicarea sistemelor managementului calitdfii Tn shipping

1,1.- Principiile, scopr.rlqi ob/rgatrile srsfem ului de ca/ifafe

1.1.1.-Generaliti[i
$tandardele din familia ISO 900G sunt abordate de organizaliile care doresc si implementeze gi sF rne*finE un sistem de management al calitElii efectiv, proiectat astfel incdt sfi asigure Tmbundtdlirea gi competitivitatea pe piala na{ionali gi internafionalE. Adrptarea unui sistem de management al calit6lii este o deeizie strategic* a unel organizafii. Proiectarea gi frnplementarea unui sistem de rnanagement al ca|it&lii al unei organizalii sunt influentate de: . necesitdlidiferite, '. obiective specifice, produ$ele pe care le furnizeazS, r pfocesele utilizate, ' mirlrnea qi structura organiza(iei. ISO 9000 sunt aplicate in managementul Nu numai standardele din farnilia modern. Au apirut si alte standarde care acoperi domenii necesare a fi conduse cat maibine. Standarde fSO pentru calitate in condueerelmanagement

5R EN ISO 9001 * 2008 $isteme de managernent al calitii{ii* CERINT*

SR EN ISO 9000

$isteme de management al calitfifii * Frincipii fundamentafe sl vocabular $R EN ISO 9004 - 2000 Sisteme de management al calitd{ii * Linii dlrectoare pentru im bunEt6firea performantei; SR EN ISO 19011 * 2003 Linii directoare pentru auditarea sistemelor de management al calit6lii si management al mediului SR Ef! ISO 14001 - 2005 Sisteme de management de mediu *"f,erin{e cu ghid de utilizare SR EN tSO 1S00f -2004 OIJSAS 1800'1 Sisteme de managernent al sdnitd{ii si securitf;lii opera{ionale ?0SS Liniidlrectoara pentru implernentarea OHSAS 18fi01 OH$AS 18002 SR Ehl ISQ 22000 *2*A5 Sisterne de management alsiguranfei alirnentelar- Cerinfe pentru crice organizafie din lantul nlimentar (HACCP)
Prezentarea standardelcr care se o$Jpa de management are ca $cop sa reNiefeae rnultitudinea de damenii in care se pnate aplica. S organiza{ie poate sa fie nevniia sa aplice standardele l$O din mai multe domenii; rnanagernnt general de calitate, managmentul msdiului, managementul sEnEtE{iisi securit5tii operationale si altele ceea ce conduce la conceptul de sistem integrat de management.

* 2000

RJC

Page 1 of22

MANAGEMENTUL $IGURANTEI SI SECURITATII IN TRANSPORTUL MARITIM

$istemul de Managernent lntegral se construiegle, in general, pe osatura Sistemului de Management al Calitdlii, primul sistem implementat intr-o organiza{ie qial cdrui document de referin{A este l$O 9001:t008. lntegrarea aftor sisteme intr-un sistem de management integrat va avea ca avantaje :

>

MlcAorarea costurilor de a menline mai rnulte sisterne;

impreund acestea forrneaza un ansamblu coerent de standarde pentru sistmul de management al calitSliicare fasiliteaz& inlelegerea mutual5 in come(ul nationalgi interna{ional. ln finalam dori sa mai amintirn si conceptul calitiliitotale care are in vedere atdt conducerea organizafiei c6t si produsele care trebuie realizate conform standardelor cie calitete sf certlficate ca atare. De altfel tratarea unitara a sistemelor de management de calitate este [n atenlia . celor care reglementeaz& domeniul, dnp5 cum a fost men]ionat fugitiv in prezentarea de mai sus, si acum subliniem importanta standardului de auditare ISO 19.011/2002 care furnizeazd indrum5ri referitoare la pri*clpiile fundamentale afe audiiufui, conducerea sistemelor de management al calitdlii gi al mediului, precum gi calificarea auditorilor sistemelor de management al calitE[ii gi mediului si care in viltor se generalizeazd si pe celelalte si*teme. "2,-Gerin{e generale

1.1

Ga orice gtiin!6, managementul calit6lii se sprijind pe o serie de principii care etabilesc princlpalele direclii pe care o organizafie trebuie sfr le urmeze pentru a putea oferlimaximulde eatisfacfie celor interesaflde rezultaiele ei. Ele vorfi prezentate in sontinuare:

[A] ORTENTAREA CATRE CLTENT

Organizafiile depind de clienlii lor gi de aceea ar trebui sd infeleagi necesit$[ile existente qiviitoare ale clientului, sfr satisfacd cerinlele pi sd depdgeasc agteptirile acestora,
Aplicarea Frincipiului conduce la : intelegerea cerintelor pi agteptarilor clienlilor referitoare la produse;

)'

Baneficii
rCre$terea veniturilor $i a coteide piatf, rCregterea eficien{ei utilizdrii resurselor rCre$[erea loialitHfii clien!ilor

necesitS{ile gi a gteptirile clien!ilor;

asupra rezultatului nblinut;

interiorul organiea!iei.

R/C

Fage 2 of ?2

MANAGEMENTUL SIGURANTEI $I SECURITATII IN TRANSPORTUL MARITIM

[sl LEADERSHIp
Liderii stabilesc unitatea dintre seopul gi orientarea organiza{iei. Acegtia ar trebui si creeze gi sf, men{infr mediul intern in care personalul poate deveni pe deplin implicat in realirarea obiectlvelon crganizatiei.

Benefi
Aplicarea principiului conduce la : Stabilirea unei viaiuni claro pentru viitorul organiza!iei; ts Luarea in considerare a nevoilcr gi agtepldritor tuturor p*(il or interesate;

rTran spunerea viziunii organizatiei in obiective qi !inte

misurabile

> >

pentru realizarsa obiectivelor; Asigurarea de resunre, instruiri gi tibertfili pentru ca personalul s5 ac{ioneze cu responsabllitate gi rlspundere; $timularea, inc*rajarea. recunoagterea cnntribuliei persanafului Si elirninarea senzaflei de team&.

r Csla borarea gi cornunicarea intre niveluri le organiza!iei rPersonalul in[elege gi este rnotivat s6 indeplineascf;

[c]

IMP LTCAREA PERSoNALULU I

Fersonalul de la toate nivelurile constituie e$enla unei orgsnizalii $i implicarea fui totalS permite ca abilitS{ile gi cunogtin{ele de care dispune sE fie utilizate ?n beneficiuf organizaliei.

Benefitii
Aplicarea principiului conduce la : in{elegerea responsabititililor gi rotul in cadrul arganiza[iei;

rAsumatea rispunderii

?n

imbunHtElire;

rezolvarea problernelar rFunerea ln valoere a cornpetenlelcr, cunogtin!eior gi experien{e! cloialilatea fa{6 de crganizalie

FJC

Page 3 of

2l

MANAGEMENTUL SIGURANTEI SI $ECURITATII IN TRAT{SPORTUL MARITIM

ltr] ABORDAREA BAZATA PE PROCE6

Reeultatul dorit este mult maieficient cflnd actirriti{ile gi resursele aferenle sunt conduse ca un proce$.

Beneficii
,Aplicarea principlului conduce Ia : Definirea proceselor gi activitdtilor necesare ob{inerit rezultatului dorit

autoritdlilor in conducerea proceselor Asigurarea resurselor, rnetodefor de lucru, infornafii necesare rezuliaiului dcrit impacturile proceselor asupra clienlilor, furnizorilor q;i altor pErti interesate,

rUtilizarea eficient a resurselor, reducerea cesturilor $i a duratelor de produclie o l nleleg erea cauzelor probl emelor gi stabilirea acliunilor de imbundt*tire

imbunStdtirea continud a sistemului

Clien!i
ClienJi
9l

$ialte pf;rli
interesante

alte pa4i inieresate

"

d-irf-r'".1,i

HHn'sf"ffiffidF

Date de

i$ffitr#

intre

R/C

Fage 4 of22

MANAGHMENTUL SIGURANT=I SI $ECURITATTI IN TRAI{SPORTUL MARITIM

[F] ABOROAREA MAi'IAGEMENTULUI CA SI$THM

ldentificarea, in,telegerea $i conducerea proceselor corelate ca un sistem, contribuie la eficacitatea gi eficien{a unei organizalii In rgaHzarGa obiectivelor sale. Bene x.t
Aplicarea principiutui conduce la
:

afecteazd obiectivele stabilite ; proceselor;

r Abordarea globalB a dezvoltErii organiza{iei; r Focalizarea managemeniului pe

desf5gurarea activit3lilor;

imbunit$firea continu* a sistemului prin

m$surare gi evaluare

imbun$tdfirea cnntinud a performan{ei globale a organizafiei ar trebui s& fie un obiectiv permanent.

tcl iMBUNArAlrnr*

coNTrNuA
:

&eneficii
Aplicarea principiului conduce la criterii de excelent6 stabilite pentru a determina potenliale ?mbunitEliri ; Stabilirea obiectivelor de imbundt$tire pentru fiecare angajat;

>

efi

corespunzitoare, fiecirui membru al organiza{iei precurn gi de instrumente gi meiode de Trnbunitdlire continud ca: ciclul RDStr rezolvarea prbblemelor, etcla imbundtifire.

continuS a cienlei gi eficacit5lii proceselsr r lmplicarea personalului in prncesul de imbun5tA{ire. r Evitarea cierderilor

r inbundtffirea

-t't

Nivelul

calltilii

-*---*--?

(Planificdl

Flan \

.,/

Check
(Veri{ica}

R/C

MANAGEMENTUL S|GURANTEI SI SECURITATII IN IRAf\,SpORTUL MAR|T|M

ffi flan - Planificare ldentificafi o oportunitate gi planifica{i o schimbare? Planificarea trebuie f6cutb cu un efort direc{ionat, astfel incdt sd se previnfr pierderi de resurse materiale, umane, tehnologice gi timp. Orice nereu6it6 induce cregterea costurilor, f5rd a adSuga valoare.

Hno-Aface

Conforrn planificirii, se trece fa realizarea propriu-zisfr.

ait de bine func{isneazi. Verificarea constH in identificarea a ceea ce s-a realizat prin schimbarea ficutE gi dac6 ?ntr-adevdr a dus la ceea ce a{i dorit. Aceastd informalie este extrem de importantfr, dupd cum arati gi ultima etapd a ciclului.
i4 Rct - Acfioneazi

ffi Ctrectt - Verificfr rezultatele Dupd ce ali implementat schimbarea, l un interval de timp trebuie sE determinati

In aceastd etapd, trebuie sE decideli dacd meritd sE continua{i sd o aplica{i. Dacd schimbarea a dus ta o imbuniti[ire cortsiderabilfi, pute{i considera necesard continuarea sau extinderea ei. Aceast$ deciaie determind gdsirea unei noi solulil de imbun6t6{ire, care vi trimite din nou la prima etapd a ciclului.
IHI ABORDAREA PE HAZA DE FAPTE TN lUeng* nECtZItLOR Deciziile eficace $e bazeazfi pe analiza datelor gi informaliifor" Benefdi
Aplicarea principiului conduce la
:

corecle, clare, disponibile qi accesibile;

enatiza datelcr gi informaliilor;
pe baza analizei logice sus{inuti de

Deciziile sunt bine fundamentate Deavsltarea aptitudinilor de a examina, reconsidera gi modifica

decizii.

r r r

('.

experien!& 9i intui{ie;

Demonstrarea eficacitAtii deciziilor anterioare prin referire la date faptice lnreEisirate

lrl RELATil

RECTFROC AVANTAJOA$E CU FURN|ZORTT

Organizafia $i furnizorii acestuia suni intr*o rela{ie de lnterr mutuale qi benefice cresc abilitatea ambelor parli de a crea valoare.
Aplicaren principiului conduce la
principali.
:

!S gi rela{iile

EeneScii

sistem de parteneriat, in ceea ce privegte beneficiite pe termen nrediu gi

lung.
a-r-

r intelegerea reciproci a necesitd!ilor; r $uptele qi rapiditrate de reaclie; r Optimizarea costurilor gi

resurselor.

cu furnizorii.
progreselor inregistrate de furnizori. 6 at22

MANAGEMENTUL SIGURANTEI SI $ESURITATII IN TRANSPORTUL MARITIM

0rganizafia trebuie:

'. r . r *

SMe gi si le aplice Tn organizafie, sd determine succesiunea Ei interactiunea acestor procese,

sE idenfifrce procese/e necesare

atAt uperarea cit sA se asigure de disponibilitatea resurse/or Si informaliil*r necesare peniru a susline operarea gi monitorizarea acestor procese, s& monitorizeze, sd mdsoare gi sd anaf2eze aceste procese gi qi controlul acestor proce$e sunt eficace,

$A determine criteriile

gi

metodele nece$are pentru

a se asigura cd

s* implementeze acfiuni:+ rezultatele planificate

acestor prose$e.

gi

imbun5tilirea eontinu6

DacE sunt utilizate proce$e din afara organizalief, procese care influenfeaz6

confonnitatea produsului cu cerinfele sff fie identificat Tn cadrul SMC.

controlul asllpra unnr astfelde procese trebuie

Gerinte referitoare la documentatie

Documentalia SMC: *fre$uie sd includd:

r . I

. r
-poafe

declaraliidocumentate ale politicii giafe obiectivelor calitdlii manualulcatit5$i procGduridocumenlffte * procedura e$te stabilita, documentata, implementat* gi men{inuti documents r}ecesare pntru eficacitatea planific6rii, operdrii gi controlului proceselor inregistrEri.
difere de Ia o organtzalte /a a/fa fn func$e de: mdrimea organizalieiqi tipuN activitfifilor complexitatea proceselor gi interactiunea acestora CIompeten{a personalului.

r . i

s6j

-poate fi in srice formd $au ps once mediu suporf. Manuatut calit8lii -+ stabilit gi menlinui -+ include: domeniulde aplicare al SMC deialii gijustific6ri ale oricEror excluderi procedurile docurnentate sau o referire la acestea o descriere a interacliunii dintre procesele SMC.

r r . *

Controlul donumenteior

Bocurnenlele $MC -: controlate iinregistri*le sunt un tip special de documente gi trebuie controlatei:+ procedurd docun:entatd care sd defineascfi controlul necesar pentru: Fage 7 of22 FYC

MANAGEM ENTUL SiGURANTEI SI SECURITATI I I N TRANSPORTU L MARITI M

I r . . r r I

a aprob docurnentele, inainte de emitere, in ceea ce privegte adecvarea acestora, a analiza, a actualiza gia reaproba documentele, a se asigura cf, sunt identificate modificdrite qistadiul revizuirii curente ale documentelor, a $e asigura cfr versiunile relevante sunt disponihile la punctele de utilizare, o s asigura cE documentele rdrndn lizibile gi identificabile cu uqurin{d, s asigura ci documentele de provenien{d externi sunt identificaie gi distribulia lor este controlatd a preveni utilizarea neintenlionata a documentelor perimate gi a le aplica o identificare adecvati daci sunt pdstrate indiferent Tn ce scop.

Control ul in re gi st rdriNo r

Inregistr6rile -+ stabilite qi rnenfinute.+ fumizare dovezi ale conformitfr]ii cu cerlnlele funcfion*rii eficace a SMC. tnregistr$rile -+ lizibile, identificabile gi regfrsibile cu ugurinli :+ procedurd documentat6 care deflneqte controlul necesar pentru: identificare depozitare protejare regdsire

r r * '. r

duratfi de pisttare eliminare.

Responsabilitatea managementului
Angajamentul managementului
Managementul de la cel rnai?nalt niveltrebuie s5 produci doveai ale

angajamentului siu Pentru: dezvoltarea SMC {proiectarea SMC} implementarea $MC Trnbundt&{irea continu6 a eficacitEfii SMC prin comunicarea ?n sadrul organizafiei a importanfei satisfacerii cerinlelor, : i&-J,g'", * reglementate' stahrirea poriticii referitoare ra a se asigura de faptul cfr sunt stabilite obiectivele calitEfii' cohoucerea analizelor efectuate de management a se asigura de dEsponibilitatea resurselor. cdtre client -+ c,erintele cllentului : Orientare *determinate -+ in scopul cregterii satisfacfiei clientului. *satisff,cute

. r r

" . r I

caritate,

Politica referitoare la calitate

Pofitica caNitdlii: adecvat5 scopului organizalie'i

Rvc

Fage

of 22

MAFIAGEMEhITU L SI G U RANTH I $ I

ECLJRITATI I I N TRANSPORTU I. MARITI M

. r r .

include un angajament pentru,c satisfacerea cerlnielsr c imbundtdfirea continuE a eficacitAlii SMC, asigurfr un cadru pentru stabilirea gi analizarea obiectivelor calitdlii este cornunicatd giTnleleasfr in cadruf organizaliei este analizalE pentru adecvarea ei cantinu5 --+ analizh efectuatS de management

Obiectivele calit5Jii -+ stabilite pentru functiile relevante gi la nivelurile relevante ale organiza{iei. misurabile ?n concardanf* cu potltica calitBlii. Planificarea SMC este efectuati in scoputindeplinirii cerinfelor gi obiectivelor calitHlii, integritatea SMC este menlinutd atunci cdnd schimbdrile $MS sunt planificate gi implementate.

Responsabilitate, autoritate gi comunicare

ResponsabilitEli $i autoritili

-+

-r

definite comunicate, in cadru! organiza{iei,

i

r . . . . r

Reprezentantul managementulu : numit de rnanagementul de la nivelul cel rnai inalt, dintre membrii rnanagementului, are responsabilitate gi autoritate + cd procesele necesare SMC suni stabilite, implementate, men{inute, a raporta managementului de Na cel maiinalt nivel despre {unc{ionarea SMC gi necesitatea de imbunEt5lire a se asiEura cE este promovat* Tn cadrul organizaliei congtientizarea cerinielor clientului. teg&tura cu pArfiexterne in aspecte referitoare la SMC. Comunlcarea Interni --r stabilite Froce$e adecvate de comunicare -+ cornunicarea se referi la eficaeitatea SMC.

Analiza efectuat5 de management -+ la intervale planificate pentru a se asigura c6: SMC este in continuare corespunzdtor, adecvat gi eflcace evaluarea oportunitEfilor de irnbun6tS{ire a SMG necesitatea de schimbare in SMC actualizarea pollticii gi a obiectivelor calitdlii. - lnregistrEri ale analizelor efsctuate de management * elemente de inlrare ale analizei-+ sd ineludd informa[ii referitoare la: rezultateleauditurilor feedback-ul de la client p#crmanla proceselor gi conformitatea prndusului stadiul ac{iunilor corective gi preventive acliunide urmdrire de la analizele de management efectuate anterior schimbdri care ar putea sd influnnleee SMC recomand5ri peniruimbun5t6{ire. - elemente de iegire ale anqlizei -+ s6 includi oriqe decizii gi acliuni referitoare la: ?mbun$tAfirea eficacit5lii SMC gi a praceselon sale imbunfitdfirea produsuluiin raport cu cerinfele clientului

r r . r

n " I . u . o r
o

FJC

Fage

of22

MAf{AGE[ft ENTUL SIGURANTEI SI $ECU RITATII IN TRANSFORTUL MARITIM

necesitatea de resurse.

Avdnd aceste cunogtin[e generale despre sistemele de management de calitate, precum gi obligativitatea aplic&rii Codutui l$M in transporturile navale, se va dezv*lta mai rnult Csdul ISM gi aplicarea lui efectivi la nave.

il2 pnHilHuml mmTl0n $mHEIHil[U Ht] t{St}tffXl$

SISTEM DE MANAGEMENT DE IUIEBIU
Cennfe generale (eerin"ta

4,fi

Organizalia trebuie : sd stabileascS, si docurnenteze, sd implementeze gi sE rnenlind un sistem de management de nrediu; s6 Tmbundtdleascd in mcd continuu eficacitatea Tn conformitate cu cerinlele prezentului standard; sd determine modul in care va Tndeplini aceste cerinfe de standard; sd defineasc5 gi sfr documenteee domeniul sistemului sdu de managenrent de mediu.

Politiea de mediu (cerinfa 4.2)

Managementul la cel mai inalt nivel trebuie sd defineasc$ o politicd de mediu a companiei gi sd se asigure cd aceasta: corespunde naturii, dimensiunilor 9i impacturilor asupra mediului alo activitdfilcr', produselor, proceselor gl servic$ilor, include un angajament pentru irnbundt5lire continui gi prevenire a poluHrii mediului inconjur6tor, conline un angajarnent de conformare cu cerinfele legale gi alte cerin]e aplicabile la care compania subscrle, referilor la aspectele sale de mediu, oferd un bun cadru pentru stabitirea gi analizarea obiectivelor gi a lintelor de mediu, este documentatA, impler*entati gi rnenlinutd, este comunicati intregului personal care lucreaz6 lnlpentru companie sau in numele acesteia, gi este dl$ponibilS publicului.
Pl aniftcare (ceri n{a 4.3) Aspecfe de mediu (cerinla 4.3-1] Compania trehuie sf, stabileascd, sf, implennenteze gi sd men{ini proceduripentru: a identifica aspectele de mediu a activitElilor, proce*elor, produselor gi seruiciilor sale conform domeniului definit a[ sislemului sfru de management de mediu pe
Paoe 10 of 22

MANAGEMEhITUL $IGURANTEI TI SECURITATII IN TRAI{SPORTUL MARITIM

sare le

pCIate controla

planificate, sau activit5{ile, procesele, produsele gi serviciile noisau modiflcate, g[

gi influenfa, lu6n ?n considerare dezvoltdrite noi sau

semnificativ(e) asupra rnediuluiinconjuritor (aspecte de mediu sernnificative).

deterrnina acele aspecte care au sau pot avea un impact sau irnpacturi

Compania trebuie sfi se asigure cd aspectete de mediu semnificative sunt luate in considerare la stabilirea, implementarea gi menlinerea sistemului s6u de management de mediu.

Cerinle legategf alfe cerinle (cerinla 4.j.2]

Gompania trsbule sa stsbileasci, sE implementeze gi sd menlinA proceduri pentru: a identifica qi permite accesul la cerin$ele legale gi alte cerinle aplieabile ta care compania subscrie, referitoare la aspectele sale de mediu, $l a determina msdulin care aceste cerin{e se aptici la aspectele sate de mediu.
Obr'ectr've, linte

gi programe (cerinfa d.g.SJ

Compania trebuie si stabileasca, sS implementeze gi s& menfind documentate obiective gi linte la taate nivelurile pifuncliile relevante din cadrul companlei. Aceste obiective gi fi*te trebuie sfr fie pe c6t posibil mfrsurebile gi in conforrnitete cu politica de mediu stabilitd, inclusiv angajamentetre de prevenire a paluririi, cu cerintele legale gi alte cerin{e aplicabile, gicu angajamentul de Tmbundt5lire continu6"

Cu ocazia stabilirii gi analizHrii obieetivelor gi a tintelor de mediu, cornpanla trebuie sE ia fn considerare cerin{ele legale gi alte cerinte aplicabile precum aspectele Ei de mediu semnificative. De asemenea, compania trebuie sd ia ln considerare op{iunile gi capabilitalile sale tehnalogice gi cerin{ele sale financiare, operafionale gi de 'afaceri, precum pi punctele de vedere ale p5(ilor implicate sau inieresate.

si

Tn vederea indeplinirii obiectivelor gi fintelor sale, compania trebuie s6 stabileasca, implernenteze gi s& men{ini programe de mediu. Un program de mediu trebuie sri includfr: desemnarea de responsabilitdli pentru funcllile gi nivelurite relevante din cadrul companiei in vederea ?ndepliniril obiectivelor gi !intelar, 6i mijloacele gitermenele de realizare a acestora_

lrnplementare gi operare {certnf;a tt,4}

Resurse, atribu ,tii, nesponsabdrtafe gi auforffate fcennfa 4.d"1)

Managementul la cel mai Tnalt nivel trebuie sA asigure dispnnibilitatea unor resurse inifial* pentru stebilirea, implementarea, rnenfinerea qi imbun6tilirea sistemului de management de rnediu. Aceste resurce incfud rsslirse umane gi abilit*F speeializate, infra structur5 organ izatoricS, lehnologie qi resurse fl nanciare. Fentru facilitarea eficacitEtii managementutui de mediu, atrlbutiile" responsabilitfl|ile giautorit*fite trebuie definite, dojumentate $icomunicate.
Ryc

Page 11

ofl2

MANAGEMENTUL SIGURANTEI SI SECURITATII IN TRAN$PCRTUL MARITIM

Managementul companiei trebuie s6 desemneze unul sau mai mutti reprezentanti cate, in afara altor responsabilit5ti, trehuie si aibi definite atribuliile, respbnsabititfrlile $i autoritatea pentru: a se asigura ci sistemul de management este stabilit, implementat 9i menfinut in conform ilate cu cerirrlele prezentul ui stand ard, a raporta managementului companiei, performanla sistemului de management de mediu, in vederea analizirii gi inrbun*t6!irii.

Competen{&, instruire gf congfientizare (cerinda 4.4.2} Compania trebuie s5 se aslgure ci orice persoan5 care lucreazfr penlru sau in numefe sdu gi care poate provo un impact semnificativ asupra mediutui, este competentE prin studii, instruire gi experien{i gi trebuie sd pdstreze inregistrfirile
asocIale.

Compania trebuie s& Identifice necesitdtile de instrulre asociate aspeclelor sale de mediu gi sistemului de management de rnediu" Ea trebuie sfi instruiascd sau sE demareze ac{iuni care sfr indeplineascfi aceste cerin{e gi sd pdstreze ?nreglstrdrile
respective.

Compania trebuie sE stahileasca, implementeze gi se menlind proceduri pentru ca personalul si fie congtient de:

irnportanla conformit6lii cu politica de mediu, procedurile gi cerin{elc sistemului

de rnanagement de rnedru,

aspectele de mediu gi impacturile asseiate acestora, reale sau posibite, ale activitdlilor gi de efectele benefice aduse mediului inconjuritor prin imbuniti{irea
performanlei lor individuale, atribu{iile gi responsabilitElile lor in realizarea conformirii la cerin[ele sistemul*.ri de management de mediu, gi consecinlele posibile ale abaterilor de la procedurile specificaie.

Gomunicare fcerfnfa 4.4"A)

Compania kebuie sE stabileasci, implementeze gisi menfinfr proeedurireferitoare la aspectete de mediu gi la sistemul de management de mediu peniru: comunicare intern6 intre nivelurigifunclli diferite din cadrul companiei,

prirnirea, documentarea

gi transmiterea r$spunsurilor coresFunzitoare

la

solicitSrile pedinente ale pdrfitor din exterior.

*ompania trebuie sd se hotfrrasci asupra unei comunicfiri externe legati de aspecte[e de mediu semnificative, iar decizia sa trebuie s5 fie documentatd. DacE decizia sa este de a comunica, organizalia trebuie sfr stabileasci gi s5 implementeze metode specifice pentru aceastd corftunic&re.
Doc u me ntalie (ceri nla 4.4- 4)

Documenta[ia sistemutui de managernent de mediu trebuie sfi confind: politica de mediu, obiective gi {inte, descrierea domeniului sistemului de management,

?age 12af 22

MANAGTM ENTU L $I G URANTEI $I SECU RITAT] I I N TRAN$FORT{J L MARITI M

descrierea principalelor elemente ale sistemutui de management de mediu, interac{iunea acestsra gi referirea [a dccumentele conexe, documentele giinregistr*rile cerute de prezentul standard, gi documentele giinregistrf;r'ile determinate de organiza{ie ca fiind necesare pentru a se aslgura de planificarea, operarea Fi csntrolul eficient al proceselor legate de aspectele de mediu semnificative. Controful dccrmenfelo r {cerinfa
tl. 4.5)

Docurnentele cerute de sisternul de managemenl de mediu gi de prezentul standard trebuie finute sub control. lnregistrdrile sunt un tip special de documente gi trebuie {inute sub controlin conformitate cu cerin{ele 4.5.4.
Compania trebuie s6 stabileasc6, implementeze qi s5 meniinF praceduri pentrui aprobarea documentelor pentru acceptare Tnaint* de punerea lor in circulatle, revizuirea gi actualizarea, atunci cfrnd este necesar, gi reaprobarea documentelor, asigurarea cH sunt identificate schimbirile gi stadiul reviziei documentelor,

asigurare* disponibilit6!ii lor,

la loeurile de utilizare, versiuniie

relevante ale

documentelor apl icabile, a$igurarea cd documentele se men{in liribile gi ugor de identificat,

s$igurarea ci documentele de provenien|fi extern3 detenninate de organizalie ca fiind necesare pentru planificarea qi func{ionarea sistemului de managerxent de mediu sunt identificate gi difuzarea lor este ccntrolati, gi impiedicarea utiliz*rii neintenlionate a documentelor dep*gite gi identificarea lor ?n mod corespunzf,tor indiferent de motivul retragerii.

Gonfrol aperafiona t (cerinla 4,4"6] Sompania trebuie si identifice opsraliunile gi a*tivitf,file asociate aspectelor de mediu semnlficative identificate, conform cu politica de mediu, pentru obiectlvele gitintele sale, ln vederea asigurfrrii cf aeestea $e rea[izeazfi in condilii specificate, prin: stabilirea, implementarea gi men{inerea de proceduri documentate pentru tinerea sub control a situa{iilor in care absenfa unon astfel de proceduri poate conduce la abateri de la politica de medlu , obiectivele gi lintele de mediu, stipularea in proceduri a criteriilsr de operare, gi stabilirea, implernentarea gi men[inerea Llnor Froceduri referitoare la aspectele semnificative de mediu identificate, ale bunurilor gi servicitlor utitizate in eadrul acmpaniei Ei comunicarea citre furnizori / contraetan{i a procedurilor gi cerinlelor

relevante.

Pr*gdtirea pentru situa{ii de urgenld gi c*pacifafe de r#spans fcennfa 4.4.7}

Compania trebuie s* stahileascE, implementeze qi sd menlind proceduri pentru identificerea posibilelor situalii de urgen!6 gi accidente ce pct avea un impact asupra mediuluiinconjur5tor, gi a modului de a rEspunde la stfel de situalii. Compania trebuie sE rSspundi sliua[iilor de urgen!6 gi aecidentelor care pot ap6rea in mod curent, precum gi s* prevind sau reducfi impacturile diun$toare asaciate asupra mediului

si

RIC

Page t3 of 22

MANAGEMENTUL SIGURA$ITEI SI SECURITATII IN TRANSPORTUT MARITIM

pentru situafii

Compania trebuie sE analizeze pi

si revizuiasci periodic procedurile de preg6tire de urgen{6 gi capacilate de r5spuns, in special dupd producerea

accidentelor sau aparifia unor situafii de urgen{d. Verfficare ( ceri nla 4" 5j Monitorizare gf mdsurare {cerinla 4,5.1} Compania trebuie si stabilescd, implementeze gi sd n'lenfind pr*ceduri pentru monitarizarea gi mdsurarea caracteristfcilor principale ale aclivit*lllor sale ce pot avea un irnpact sernnificativ asupra mediului. Aceste proceduri trebuie sE includfi docurnentarea informa{iilor ce permit matritorizarea performarrlei, a controlului opera[ional aplicabil gi a confonmitd{ii cu obiectivele gi lintele de mediu ale companiei. Compania trebuie sd se asigure cH este folosit gi menfinut un echipament de monitorizare gi mEsurare etalonat sau verificat, iar ?nregistr&rile acestuia trebuie pistrate, Evaluarea conformdrii (ee rinla 4.5,2)

in concordan! cu angajamentul sdu de conformitate, compania trebuie sd stabileasci, implementeze gi sd men{in6 proceduri documentate in vederea evaludrii
periodice a conforgnirii cu cerinlele legale aplicabile. evalueze conformare cu *lte cerinfe la care subscrie. Compania trebuie Compania poate combina aceastS evaluare cu evaluarea conformirii cu cerinlele legale la care se face referire, sau poate stabili proceduri separate" Compania trebuie sd pA$treze inregistr*ri ale rezultatelor acestor evaluiri periodice.

si

Neconfarrnitate, ac{iune coreclivi gi acfiune preventivd {cerinla 4.5.3J

Compania trebuie si siabileascS, implemenleze qi sF menlinfr proceduri pentru tratarea unei neconformitd{i existente sau potenlia16 gi pentru a inrtreprinde ac[iuni
corective gi acfiuni preventive. Procedurile trebuie s5 aibd definite cerinle pentru:

identificarea gi corectarea neconforrnitifilor gi luarea acfiunilor de reducere a impacturilor asupfa rnediul ui, investigarea neconformft5filor, determinarea cauzelor lor gi intreprinderea acfiunilor
pentru a preveni repetarea lor, evaluarea necesitfrlilor de ac[iuni preventive pentru prevenirea necanformitdfilor gi irnplementarea acliunifot'corespunzdtoare desernnate a ?mpiedica apari![a for, Tnregistrarea rezultatelor acliunilor corective gi a ac{iunitor preventive intreprinse gi analizarea eficacitdlii acfiunilor corective gf a ac!iunitor preventive intreprinse. Aciiunile ?ntreprinse trebuie se corespund6 dimensiunii problemelor gi a irnpacturllor asupra mediului ?nt6lnite.

Organizalia trebuie sE se asigure cd crice schimb6ri necesare sunt fisute documenta!iei sistemului de managernent de mediu. Csntralul inregrsfrdnfo r (cerin[a
4.

5.4]

Rt'C

Page 14 of 22

MANAGEMENTUL SIGURANTEI SI SECURITATII IN TRANSPORTUL MARITIM

Compania trebuie si stabileasc6 {i sF men{infr fnregistr8ri dupi cum este necesar pentru demonstrarsa conformit&lii cu cerinlele sistemului s5u de rnanagement de mediu, cu prezentul slandard gi cu rezultatefe ab{inute. Compania trebuie sE stablleascd, irnplementeze gi sd menlin5 proceduri pentru identificarea, p6strarea, protec[ia, retragerea, retinerea gieliminarea inregistrfrrilor. lnregistr*rile trebuie sI fie gi sE r6min& lizibile, identificabile gitrasabile.

Audit intern (cerinla

4.S.5J

Compania trebuis

s5 se

asigure cA auditurile interne

ale sistemului de

management de mediu sunt sfectuate Ia intervale planificate, pentru:

a determina daci sistemulde management de mediu: este conform dispozl{lllor convenlte pentru managementill de mediu, incluz3nd cerin{ele acestui standard interna{ional gi a fost irrrplemerrtet gi este rvrentlnut corespunz&tor, a furniza conduceriicompanieiinformalii legate de reaultatele auditurttror.

a) b)

Programete de audit trebuie planificate, stabilite, irnplementate gi menfinute ?n cornpanie, tu*nd in considerare importan{a activitd}ilor implicate referitoare la mediu gi rezultatele auditurilor precedente. Frocedurile de audit trebuie stabilite, implementate gi menlinute, gi si se r*fere la: reoponsabilitSlile gi cerin{ele pentru planificarea gi realizarea auditurilor, raportarea rezultatelar gi pisira rea inreg istrfirilor core$punz6toare, determinarea criteriiJor, dameniului, frecvenfei gi metodelor de audit.

Seleclia auditorilor q[ reaiizarea auditurilor trehuie sd asigure obiectivitatea

irnparlia litatea procesului de audit.

qi

Analiza efecfuafd de managerrenf (cerin,ta 4,6) Managementul companiei la cel mai inalt nivel trebuie sH analizeze sistemul de management de mediu [a intervate planificaie, pentru a se asigura c5 acesla este corespunz6tor, adecvat gi eficient in permanen!f,. Analiza efectuati de management trebuie s5 cuprind* evaluarea oportunit6tilor de imbundtfrlir* gi necesitatea schimbfrrilor in sistemul de management de mediu, insluzdnd politica de mediu gi obiectivele gi {intele de mediu. Trebuie sf, tie pdstrate Tnregistr6ri ale analizelor efectuate de cdtre management.
Datele de intrare ale analizelor efectuate de management trebuie s5 includ6:

rezultatele auditurilor interne qi evaluirile conform5rii cu cerinfele legale gi alte

cerinte apticabife, cemunicarea cu p5rfile externe interesate, inclusiv reclamafiile, perfonnanla de mediu a companiei, rn5sura in care abiectivele gi fintele au fost indeplinite, stadiul acfiunilor corective gi preventive, ac{iuni de urmdrire din precedentele analize efectuate de rnanagernent,
Page tE of 22

Rt'C

MANACTMENTUL SICURANTEI SI SECURITATII IN TRANSFORTUL MARITIM

schimbarea imprejurdrilor, inclusiv dezvsltdri ale cerintelor legale

referitoare la aspectele de mediu gi recomand dri pentru Tmbundtdlire.

pi a

celor

Datele de iegire ale analizelor efectuate de management trebuie s* cuprindfr decizii gi acliuni referitsare la posibile schimbdri in politica de mediu, obiective, linte qi orice alle elemenie ale sistemului de managerxent de mediu, conform cu angajamentul de imbunStdtire conti nu6.

GALITATE TGTALA

ldeea ca T.Q.M. {Total Quallty Management} reprezint6 o schimbare de cultura in domeniul calit6fii este promovata in multe organizafii ale calitdlii. Oricunr la o privire rnai atenta pare evident ca T.Q.M. presupune Tn cele mai multe cazuri, un set de valori enunlate (slogane, declaralii, angajamente) Ei nu este lllat in serios decdt de c6tiva discipoli ai calitilii.

Asumirile

de baza fafa de

6faccre, clien{i, calitate

gi

personal rdmAn

neschimbate pentru majoritatea meflnbrilor organizafiilcr. in mod csntrar foarte multe companii ofer$ clienfilor eorvicii sficienta f$rd a produce,,sloganuri". ?n acest sens modul lor de lucru existent nu necesita o transformare a organiz5rii gi a mentalitafii angajaiilor. ,{devdrata competilie in cadrul T.Q.M. este aceea de a pune in praclica valorine exprirnete gi fiecare sa Tqi asume responsabilitatea. Aceasta presupune o schimbare gi o lranslatare in gdnclirea managerialE. Schirnbarea culturiiinseamni a vedea lucrurite in mod diferit. Abordarea T"O.M. de c6tre manageri presupune "a invEfa sA privegti propria companie din perspectiva clienfilor gi de a fac schimbdrile necesare pentru a veni in intfimpinarea astepterilor clientilo/'. in multe lucrdri de specialltate care se referi la asigurarea calitilii 6i T.Q.M. se puns un accent deosebit pe subordonarea fa16 de conducere. Tn naviga{ia maritirnfr mai mult dec6t in orice alt* activitate, in majoritatea companiilor existi un tip autocratic de management. Managementul de la nav5 este proiec{at a f[ autocratic Ai atdta timp cdt rnarea majoritate a rnanagerilor de la uscat au o pregf,tire marin6reascd la bazi, e$te aproape normalca si apari gi la uscnt. Din nefericire ?n cadrul sistemului de conducere T.Q.M. stilul autocratic nu este compatibil. Liderul unei cornpanii este necesar a-gi pfistra claritatea In viziune gi scopuri. Adoptarea T.Q.M. presupune analiza rolului liderului Tn cadrul organizaliei gi orice fel de tendin!6 de conducere in stil autocratie va duce la colapsul programului T.Q"M,. Galit5lile personale ale liderului vor fi sever testate, iar acesta trebuie sd aprecieze faptul cd mandatarea (imputernicirea) personalutui este un cdgtig in sistemul decizional al organiza{iei. Filozofia ob{inerii satisfacfiei rnaxime din partea clieniilor qi obfinerea de profit nu esie o noutate dar conceptul de a minimaliza permanent costurile interne in acelagi cadru, cu siguranfd repreeintE o noutate. Un alt element conjugat la lipsa de acces la informatlile pentru oblinerea unui rnanagement de calitate o ieprezintd evaluarea riscului. inir-un mediu T.Q"M. riscul trebuie gestionat altfel o qans6 pierduti poate determina negativ a$upfa maxirnizirii veniturilor. Este de presupu$ in cele mai multe cazuri cfi anumili sameni care executd anumite lucrfrri, sunt cei care pot determina riscul gi pot Eestiona acesi rlsc deoarece ee Page 1S sf 2? RYC

MANAGEMENTUI- SIGIJRANTEI SI SECURITATII IN TRANSPORTUL MARITIM

presupune cd au acces la cea mai bun6 informafie. Accidentele din 1970 gi 19&0 au arfitat cS managementul transporturilor marltime at6t la nivetul cornpaniilor de navigafie maritimfr, c6t gi at autaritifilor maritime nu dispune Tntotdeauna de cea mai bund structurd de evaluare a risculuigi de gestionare a acestuia. Dearoltarea cu seriozitate a sistemului T.Q.M. va soliclta o schlmbare maiord in cadrul managementului companiilcr de naviga{ie maritimd. DacS cornpaniile nu vor fl capabile sd igi satisfac clienlii gi s6 minirnalizeze costurile interne, printr-o evaluare comprehensivi a riscurilor implicate in afaceri, in acest caz vor f[ necesare noi tehnologii gi abilit6li rnanageriale. Este de ?nfeles faptul cE printre factorii oare militeazi impotriva accept6rii schimbErii este $i existenfa urnei structuri aflatg intr-o fazfr tirnpurie de dezvoltare"

.7.- Apficarea sisfs melar cafftdlii in shrppingr

Dezvoltarea ffianagementului navat s=a produs in larile cu rnarl puteri rnaritime care au dominat gi dominfi giin prezent lurnea shippingului. Firmele din SUA domin6 plata americand, tnclusiv America eentrala gi de Sud, Europa de Vest, cu eentrul Tn Marea Britanie acoper* Eunopa (inclusiv !6rile scandinave), Orientul Mijlociu, Europa de Hst (inclusiv est Mediterana gi Grecia) O alt6 pia{ esl.e In Orientulindep$rtat cjominatfr de $ingapore, dar gi cu extindere in Japonia gi Corea de $ud. Deci o mare firm* de rnanagement naval ar trebui sH aibd sedii rdsp*ndite ?n intreaga [une, pentru a fi ct maiaproape de factorii care put s5 i*fluen]eze managerii in luarea deciziilor, precum gi a centrelor operafionale ale fir:mei. Teoretic carnpaniile de management put opera de sriunde de pe glob. Trebuie linut cont, Tns6, de o serie de factoricare condus spre un aptim. Unele {frri ca S.U.A, Norvegia sau Marea Britanie sunt sedii cu costuri foarte mari, dar sunt in rnljlocul activitifil internalionale de come(. Altele creeazi facilitSli care le fec atraetive cum ar fi :Liberia, Malt*, Cipru, etc. gi au fost preferate flind folosite ca pavilioane de complezar{6. Fup* modific6rile po[itice din estul Huropei, au apirut gi aici o mulfime de firme de managernent, dintre care doar o parte au mai rezistat pe piafa managementulul. Un criteriu l*a mnstifuit gi aplicarea CneJului ISM care a stabilit condi{iile minime pe care o companie care lucreaz6 cu nave trebuie sf, le Tndeplineasci prin irnplementarea gi mentinerea unui sislem de rnanagement al siguranfei cu principalele obiective : siguranfa navei, echipajului, a rnirfii giproprietatii, precum gi prevenirea poluirii, care trebuie sa conduci la o ncuh cultur* in shipping. De asernenea. tot mai multe firme de managernent aleg sd corespundfr standarduluii ISO 900112000 al managementutui de cafitate. De acelagi nlvel sunt gi Codul lSM, care este un standard interna{ional ?n transporturile maritirne care oblig& la inrplementsrea unui sistem al managementului siguranfei {SMS} ?n vederea operfrriiin siguran{5 a navei gi pentru prevenirea polu&rii nrediufui {marin}, eiCodul ISF$ care obliga la implementarea si menlinerea unui sistem cl managementuluisecuritdliinavei. Daca celelalte standande l$0 sunt opfionale certificarea acestcr sisteme este obligatorie in transpnrtul maritim. Flecand de la acestea se vor plezenta cSteva criterii pe care trebuie s3 le aiba in considerare cel ce doregte infiiniarea uneicompanii de management naval: 1.- Un sistern docunnentat de manaEement al sigurantei bazat pe Codul l.$.M.; ?.- Un sistem documentat de management al securitfilii bazat pe Cadul l.$.P.S;

HC

Page 17 af 22

MAilIAGEMENTUL SIGURANTEI SI SECURITATII IN TRANSPORTUL MARITIM

3"- Bune comunicafii pe apf,laer gi uscat {port, aeropoil apropiat,etc} 4.- $tabilitate politicd gi economic5 a regiunii; 5.- Posibilitatea utiliziriilimbiiengleze ca a doua limbd ide lucru) S.- Leg6turi directe bune pe E-mail, telefon, fax * costuri rezonabile; 7.- For{6 de munci califlcati la un cost acceptabil, de preferat cu pregfitire in marin$ qi experien{5 Tn computere; 8.- Servicii marltime auxiliare dezvoltate sau in curs de dezvsltare pe baze legale gi contabile bunel 9.- Agezare geograficfi gi euonomic} corespunz6toare pentru ca vizitatorii sa fle tncfrntali sfi fac6 vizite in vederea intfrinirilor de afaceri (hoteluri bune) 10.- Regim de taxe favorabil (bl6nd), cu posibititdfi de angajare personal extern; 11.- $lstem legislativ de inleles uqor, favorabil, flexibil qi bun, legislalie a muncii favorabila gi structurare simpl6; 12.^ A relalie potenfial bund cu Guvernul, care ar trebui s6 sprijine lndustria maritimi; 13,- O valuti stabilfi qi previzibil5; 14,- Servicii bancare care sd realizeze iransferurivalorice operative; 15.- Acces special la b'eneficii daci se inregistreazfr localcompania; 16.- $paliide birouriaprfiape de port sau de centrul oragului cu toate facilitdlile necesare la costuri de funcfionare rezonabile; 17.- A,ngajarea autoritf,lilor locale de e acorda permise de munca gi de sedere pentru rezidenlide alte nationalitili, angaja{i de manager; 18.- Existen{a unor birouri locale ale unor cornpanii de clasificare recunoscute international {IACS) f 9.- Toleranli rasial} gi religioasfi bun$ (cunoscutH) 20,- Standard ridicat de via{E in zonE, ceea ce ?nseamn5: a) case bune la chiriirezonabile; b) gcoli locale bune recunoscute internafional, universitdtiinternationale recunoscute; ci taxe personale scdzute; d) costuri rezonabile pentru hranf,, transport, etc.; e) climd bun6, facilitSli recreative, magazine, alimentare cu energie electricE, api, sisterne de canalizare; servicii medicale bune. 21.- Stabilitate politici

f)

Acfiunea rnai trebuie sd aibi in vedere gi existen{a unor armatoriin zona respectivi sau cLr interese econCImice legate de transporturile maritime, caFe si facd atractivi ofefta unui management naval dat de noua firm*/sucLrrsald. Trebuie avut in vedere cii gi armatorii doresc sa lucreze cu mangeri de aceiagi nationalitate ca gi ei ssu cu unii care au obieciuriapropiate- Prin urmare managerul trebuie sE fie foarte comunicativ pi adaptabit la diversele situaliiin care se poate gdsi cu armatorul. Desigur, cilm s-a afirrnat gi mai su6, o noud cultur6 trebuie instauratd ?n activitatea managerial5, bazat6 pe siguran!6, securitate gi prevenirea poludrii. De asemenea hinterlandul portului in care se stabilegte sediul managementului trebuie sa aibd un poten{ial economic ridicat, care sa necesite transporturi navale maritime cat si pe ape interioare. O datE stabilitE gi ?nceput& aclivitatea, este norrnal ca rela{iile de afacerisl fie reglerneillate de un coniract de management. Dezvoltarea va fi dati de cregterea calitativ6 a per*onalului utilizet at6t la nave c&t gi la uscat. Alegerea personalului nsu va impune standarde mai ridicate de preg6tire teoretici gi profesionalS, precum gi

R/C

Page 18 of22

MANAGEMENTUL $IGURANTTI SI SEGURITATII IN TRANgPORTUL MARITIM

perfec|ionarea continufr, atdt teoretict c6t $i practicd a intregului personal antrenat in aceast6 activitate. Exist6 a legaturi strfinsi intre recrutare-perfec{ionarelantrenare gi calitaie.

^ ' , -

ln ce direclii se va indrepta managementul avind in vedere tendin]ele actuale: Flata rnondiat5 imb6trne$te; $e apreclazi cf, produc{ia Santierelsr navale nu va reugi s* ?ntinereasci semnlficativ flata in viitorul apropiat pentru a reduce vdrsta nnedie a flotei
mondiale: $e fac eforturi pentru extinderea perioadei de exploatare a navetsr care, insi, vor necesita un personal foarte calificat gi c mentenan{fi susfinutS; Evenimentele navale cu petroliere, care au produs polu6ri cata$trofale in diverse puncte de pe glob au condus la introducerea cu obligativitate in transportul petrolier a navelar cu dublu corp; Csnstrucfiile noi din ce ?n ce mai sofisticate, cu echiparnente electronice gi tehnic de ralcul la bord, necesit5 personal supercalificat pentru exploatare; Froteclia rnediului constituie o prioritate in management mai ales dupd generalizarea Codului l.S.M; echipajele vor fi mult responsabllizate pentru evenirnente gi vor cregte penalitatile; Vor cregte cerintele proprietarilor m5rflifaffi de echipaje privind raportarea gi nurnEru[ inspectiilor, illevele vor deveni mai costisftoare, dar se sper5 profitabite in continuare pentru armatori. De aici gitendinf* ca viteza navelor sd creasc5 pAn& ta viteza rnaxima de siguran!5, perioadele de andocars, operar in porturi sau scsatere dln exploatare si fie reduse la maximum; Tehnic* informafiilor gi comLrnicatiilor va conduce la o urmdrire rnai apropiatfr a operarii navelor gi a determinErii situa{iei reale a navei, cu sau fdr6 participarea echipajului; Managerii gi armatcrii vor dori s6 rnute aetlvitatea gi bugetul c*t rnai mult la

bordulnavelor Ecanornia de combustibiiiva fi dntenninantE in activftate avdnd ?n vedere prelurile combustibililor, iar calilalea atestor cornbustiblli va fi atent monitorizat6 Sianalizai6; Guvernele {irilor riverane vor deveni tot mai drastice in ce privegte siguranla navigatiei gi prevenlrea polufrrii, oeea ce va conduce la un stress suplimentar asupra echipajelor gi echipelor manageriale de la uscat.

Tsate acestea adunate vor distruge aura de catifea a navigatorilor cu privire fa romantismul vielii de marinar cu sta{iondri lungi in port, cu servicii la tavd ale uncr o$p5tari cu vestoane alb impecabil eare servesc cafeaua. Frofesionistul va avea o rnunca grea, perioade lungide timp. Dupa cum se poate ob$erus pentru manageri urrneazd ,,vrernuri grele" c6nd vor trebui sE se concentrsze pe trei direclii impofiante: Alegere personal calificat profesional; Perfec[ionare continu6 gi eficientE; TnaltE catitate ?n toate dorneniile activit*lii.

Prima comparalie generala s vom face intre Codul l$M si principalul etandard de management ISO 9001, aplicat aceleia6i Companii de navigafie, care este prezentata maijos.

FIC

Page 19

ofZl

MANAGEMEhITUL SIGURANTEI SI SECURITATTI IN TRANSPORTUL MARITIM

Se remarca echivalenta generala a cerinfelor celor doua sisteme de managernent, apdr6nd s[ singura mare diferen{a. ln tirnp ce implementarea standardului ISO S00112000 este voluntara aplicarea Codului ISM in transporiurile maritinre este obligatorie. Apar si diferen{e referitoare la scop. In timp ce pentru ISO 9001/2000 trebuie sE dernonstreze capacitatea conducerii cornpaniei gi a activit6filor de [a bordul navei de a r&spunde cerinlelor clieniutui [navlositorului], pentru Codul ISM trebuie sd demonstreze capacitatea sistemului de a asigura siguranla gi prevenirea poludrii, care in standardsle I,SO sunt acoperite de CIHSA$ 1800111$99 si 140O1/2004. O comparalie sumara a cerinlefor celor patru reglementari este data in continuare tabelar pentru o trecere in revista a principalelor prevederi:

Relatia dintre Godul ISM

Domeniul de aplicare

standardul ISO 9001 $tandardul ISO 9001 $iguranta navelor gi prevenirea Aslgurarea calit6lii prcduselor

ti

Codull$M

poludrii Companii de navigalie gi nave

sau a seryiciilor [Transport navall

Aplicabil la
Scop

Relalia contractual* intre

client gifurnizor [Armetor si navlositorl Sd demonstreze capacitatea conducerii companiei gi a activit5tilor de la bordul navei de a rf,spunde cerinfelor cl iantul ui lnavlositoru lui] lmplementarea sistem ului de asigurare a caliti{ii l "Verificarea ccmpaniei gi a navelor Z"Certificarea sistemului de calitate

Sf, demonstreze capacltatea sistemuluide a asigura siguranla gi prevenirea poluirii

Mijloace
Schema

certificdrii

lmplementarea sistern ului de siguran!5 a navelor gi prevenirea poIudrii 'l .Verificarea companiei Document de conforrnitate

(troc

Fistrarea certificatului

2.Verificarea navei Certificatul managementului de siuuranti f SMC ] 1 .Asigurf, nd auditarea companiei (anualfri gi a naveior (interrnediari) Z.Re-certificare dupl cinci ani

Conditie

o8ltGATORTU

1. Audit de supraveghere: * la fiecare an - compania - in decurs de trei ani - toate navele 2.Re-certificare dup6 trei ani VOLUNTAR

Voi prezenta prevederile comparative din standarde referitoare la perscana responsabila cu implementarea si urmdrirea sistemului de rnanag*ment si se constata cerinle similare, precum sisublinierea importanteiacestei persoane in sistem, cu acces dlrect ]a managementulde top. Marea diferenfa intre slstemulmanagementului siguran{eicerut in transporturile marltime si sistemele de manaEernent de la uscat este tratarea sisternului. Daca inainte de aparilia standardului modernizat ISO 900112000, si acesta lS0 g00f /1994 siCodul ISM se preoclJpau de unitate pe structura organizatorica, in prezent l$Q cere tratarea procesuala a sistemelor de management. Acea$ta tratare poate fi aplicata si sistemelor de management naval, prin urmare se poate realiza un

p/n

Page 20 of 22

MANAGEMENTU;- SISURANTFI $I SECURITATII IN TRAFJ$PORTUL MARITIM

si$tem de management nava[ bazat pe procesele concurente in realizarea expedifiei rnaritime, sianurne: Procesul comercialde navlosire;

Proeesulde navigalie; Procesele de incircare/descircare a navei; Procesulde aprovizionare nava; ca sa &numerSm cAieva dintre ele care concura la desffigurarea activitfrlii navei. Desigur $e pst dezvolta punctual prevederile standardelor analizate, dar scopul no$tru este de a demonstra ca si$temul de management aN siguran{ei aplicat in tnansporturile navale esle un sistem integrat de management. Acesta poate fi echivalat prin urmdtoarea diagrama: Ultima editie a standardulul ISO 900f este cea din 2008.

tso
$istem integrat de hdanagement

9001f2CI88

{*

solAs
MARPOL
STCW

ISO 14001/2004

r$o

tso

18001/2004

Sistern I d* management h siguranlei lal J Cod ISM

Ce ar trebui sub[iniat in final este faptul ca fiecare standard insereaz5 necesitatea aplic6rii,,{Gerin{eforlegale si altor cerinfe" (l$O)lsau [1 "2.3.2",,1uarea ?n considerare a codurilsr aplicabile, a liniilor directoare gi a standardelor recomandate de LM"O, administraflf, societdlide clasificare qide organizallidin sestorul maritim> conform Codului lSMj. Frin urmare toate standsrdele din management aceepta si obliga la aplicarea ?ntregii legislaliisi reglementari in domeniul in care compania respectiva iqidesf5goar6 activitatea. Modul in care Tqi concepe fiecare cornpanie sistemul de managernent rdmflne [a a$egerea acesteia, condifia fiind s6 indeplineasc6 cerinfele standardelor menlionate" Vslurfiul docurnenta{iei poate fi mai mare sau mai succ[nt, funcfie de fiecare cornpanie si conducerea acestora. Alte echivalente care ar putea fi realizale intre standardele l$S si sistemele aplicate in transportul maritim sunt:

lCod l$M 2010 managemenl siguran[A lf,od l$M 2010 prevenirea pofudrii rsCI 18nfft2il04 IMSC-MEPC"2/Circ"3 mafiagement al s*n&t6!ii si securit5lii operalionale I SOHSP * Ghid asupra elementelor OHSAS 18001 Sisteme de management I de baz6 pentru prograrnul profesional al sdn6t5|ii si securltdlii operalionale I de sdndtate si siguranffi la nave;
Din anul2004 in transportul maritirn a fost obligatorie siirnplemerrtarea Codului ISPS, care in esen{a, ste tot un sistern de management avflnd ca proces securitatea echipajuluisi a navei. Ca si aplicarea Sodului l$M si acesta este obligatoriu, iar ce{ificrea este realizata de statuide pavilion, Prevederea Capitolului Xl-2 din $OLAS'?4 si prezentul God se aptica navelor si facilitalilor pcrtuare, Extlnderea $OLA5'74 peniru 6 acoperifarilitellle portuare a fost acceptata in baza faptului ca SOLA$'74 a oferit cele rnai rapide mijloace de asigurare a

ISO 900112flS8 management al caliti{ii ISO 1400112004 rnanagement al mediului

RJC

Fage ?'1 of 22

MAhIAGEMENTUL SIGURANTEI $I $ECURITAT}I IN TRANSPORTUL MA,RITIM

masurilor de securitate necesare intrate in vigoare si puse rapid in aplicare. Orisum, s-a convenit s[ in legdtura cu faptul ca prevederile cu privire la facilitdfile poriuare ar trebui puse in legEtura exclusiv cu interfafa navalport. Problema maiampla a securitfifii zsnelor portuare va face subiectul unor lucrfrri viitoare de colaborare intre Organiza{ia Maritima Internafionala si Organiza{ia Interna{icnala a Muneii. $-a convenit de asemenea ca prevederile nu ar trebui extinse asupra rdspunsuf ui efectiv la atacuri sau asupra sricdror alte activitbli necesare de combatere a efectelor dup6 un asffel de atac. Frezentarea Codului si a cerintelor acestuia va f[ f5cui5 intr-un curs ulterior. Aici se face precizarea ca este un sistem de managernent alsecurit5fiicare are in vederea trei grade de securitate si parcurge o procedura de certificare dupd cum urmeazd; evaluarea securftdliinavei; avizarea evalu*rii de cdtre Administra{ia statului de pavifion; Tntocmirea planului de securitate al navei in baza evaluirii avizate; aprobarea planului de securitate al navel; implernentarea simen{inerea planuluide securitale la nava; auditarea sistemuluide securitate al navei; eliberarea certificatului international de securilate al naveide sitre Administratia statului de pavilion. Dezvoltarea problemelor legate de securitatea navelcr in capitolul urmdtor.

R/C

?age22of 22

MANAGEMENTUL SIGURANTEI SI SECURITATII IN TRANSPORTUL MARITIM

Teme pentru
1. ISO 2. ISO 3. ISO 4. ISO 5. ISO

lucriri

R/C

9001/2008 - Principiile sistemului managementului de calitate 9001/2008 - Scopul sistemului managementului de calitate 9001/2008 - Obligatiile sistemului managementului de calitate 9001/2008 - Responsabilitdlile managementului 9001/2008 - Politici ale managementului de calitate 6. ISO 1400112004 - Principiile sistemului managementului de mediu 7. ISO 1400112004 - Scopul sistemului managementului de mediu 8. ISO 1400112004 - Obligatiile sistemului managementului de mediu 9. ISO 1400112004 - Responsabilitdlile managementului 10. ISO 1400112004 - Politici ale managementului de mediu 11. ISO 1800112005 - Principiile sistemului de management al sdndtdtii si securitdtii operationale 12. ISO 18001/2005 - Scopul sistemului de management al sindtSlii si securitdtii operalionale 13. ISO 18001/2005 - Obligafiile sistemului de management al sdndtdlii si securitdtii operationale 14. ISO 1800112005 - Responsabilitifile managementului 15. ISO 1800112005 - Politicile managementului 16. ISO 2200112005 - Principiile sistemului de management al sigurantei alimentelor 17. ISO 2200112005 - Scopul sistemului de management al sigurantei alimentelor 18. ISO 2200112005 - Obligaliile sistemului de management al sigurantei alimentelor 19. ISO 2200112005 - Responsabilitdlile managementului 20. ISO 2200112005 - Politicile managementului 21. ISO 2200112005 - Analiza a riscului in punctele critice de control ale sistemului alimentar la nava; 22. ISO 2200112005 - Prepararea si servirea mesei la nava; 23. Aplicarea sistemelor managementului calitdtii in shipping 24. Codul ISM - sistem integrat de management; 25. Codul ISM - Persoana desemnata de la uscat, 26. Codul ISM - Comandantul navei; 27. Codul ISM - Resurse si personal; 28. Codul ISM - Dezvoltarea planurilor pentru operarea navei: incdrcarea si descdrcarea navei : petrolier; 29. Codul ISM - Dezvoltarea planurilor pentru operarea navei: incdrcarea si descdrcarea navei : mineralier 30. Codul ISM - Dezvoltarea planurilor pentru operarea navei. incdrcarea si descdrcarea navei : cargou general; 31. Codul ISM - Dezvoltarea planurilor pentru operarea navei: incdrcarea si descircarea navei : portcontainer; 32. Codul ISM - Dezvoltarea planurilor pentru operarea navei. ambarcarea si debarcarea pasagerilor la nave; 33. Codul ISM * Dezvoltarea planurilor pentru operarea navei: cart pe puntea de navigatie,,bridge team management" 34. Codul ISM - Dezvoltarea planurilor pentru operarea navei: management cart magini ,,engine room team management" 35. Codul ISM - Dezvoltarea planurilor pentru operarea navei: marg
Paqe 1 of 2

MANAGEMENTUL SIGURANTEI SI SECURITATII IN TRANSPORTUL MARITIM

36. Codul ISM - Dezvoltarea planurilor pentru operarea navei: planul de marg ,,passage planning" 37. Codul ISM - Pregdtirea pentru situalii de urgenta; 38. Codul ISM - Raportarea si analiza non-conformitatilor accidentelor si situatiilor periculoase; 39. Codul ISM - Mentenanta navei si a echipamentelor sale - mecanica 40. Codul ISM - Mentenanta navei si a echipamentelor sale - electrica 41. Codul ISM - Mentenanta navei si a echipamentelor sale - echipamente punte 42. Codul ISM - Documentalia navei - intocmirea manualelor de exploatare a instalatiilor si echipamentelor; 43. Codul ISM - Analiza managementului si masuri corective; 44. Codul ISPS - Evaluarea securitdtii Facilitatii portuare 46. Codul ISPS - Evaluarea securititii portuare 47. Codul ISPS - Evaluarea securitdlii navei 48. Codul ISPS - Planul de securitate al Facilitatii portuare 49. Codul ISPS - Planul de securitate al portului 50. Codul ISPS - Planul de securitate al navei; 51. Codul ISPS - Ofi{erul cu securitatea al facilititii portuare 52. Codul ISPS - Ofi{erul cu securitatea al navei 53. Codul ISPS - lnstruirea, antrenamentele si exercitiile pentru securitatea facilitd{ii portuare; 54. Codul ISPS - lnstruirea, antrenamentele si exercitiile pentru securitatea navei; 55. Terorismul naval - analiza si cauze; 56. Combaterea terorismului naval; 57. SOLAS - Cap.Xl - Masuri speciale pentru mdrirea securitdtii maritime 58. SOLAS - Cap.lX - Managementul pentru operarea in siguranta a navelor 59. Abordarea sistemica a intretinerii navei 60. Ofiler 1 - punte: Instalalii si echipamente in supraveghere si intretinere 61. Ofiler 2 - punte: Instalalii si echipamente in supraveghere si intretinere 62. Ofi{er 3 - punte: Instalalii si echipamente in supraveghere si intretinere 63. Ofiter 1 - mecanic: Instalatii si echipamente in supraveghere si intretinere 64. Ofiler 2 - mecanic: Instalalii si echipamente in supraveghere si intretinere 65. Ofi{er 3 - mecanic: Instalatii si echipamente in supraveghere si intrelinere 66. Ofiler electrician: Instala{ii si echipamente in supraveghere si intretinere

Ghid lucrare 1. Cuprins 2. Introducere (prezentarea stadiului in care se afla subiectul) 3. Dezvoltarea temei (teoretica - practica) 4. Concluzii (in care sa se sublinieze contributia masterandului) 5. Prescurtdrifolosite 6. Anexe 7. Biblioorafie

R/C

Page2 of 2