P. 1
Drept Constitutional ANul 1 ID

Drept Constitutional ANul 1 ID

|Views: 22|Likes:
Published by ghe
Drept ID
Drept ID

More info:

Published by: ghe on Jan 30, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/07/2014

pdf

text

original

Drept constitutional

Cursul I: 03.10.2012 Dreptul reprezinta un ansamblu de norme care exista in societate si in conformitate cu care se organizeaza si functioneaza societatea umana. Dreptul subiectiv reprezinta posibilitatea recunoscuta de lege unei persoane fizice sau juridice de a face sau a nu face ceva, de a pretinde altuia sa faca sau sa nu faca ceva, iar in caz de nevoie de a apela la forta de constrangere a statului in vederea realizarii acelei posibilitati . Dreptul obiectiv este alcatuit din totalitatea normelor juridice instituite si sanctionate de catre stat, norme care sunt aduse la indeplinire de buna voie sau in caz de nevoie putem face apel la forta de constrangere a statului. Dreptul mai poate fi impartit in drept pozitiv si drept natural . Cel pozitiv reprezinta totalitatea regulilor juridice scrise care exista intr-o societate. Dreptul natural reprezinta totalitatea regulilor si a ideilor directoare din care leguitorul se inspira in elaborarea dreptului pozitiv. Dreptul se mai divide in dreptul public si cel privat. Dreptul public este cel care contine totalitatea principiilor si regulilor juridice aplicabile in raporturile dintre stat si individ precum si in raporturile dintre stat . Dreptul privat contine totalitatea principiilor si regulilor juridice aplicabile raporturilor dintre indivizi indiferent daca acestia sunt din acelasi stat sau din state diferite. (ex: regulile de drept civil , cele de drept comercial, dreptul familiei). In dreptul public cel putin unul dintre subiecte este statul.In dreptul public subiectele raporturilor juridice sunt intr-un raport de inegalitate. In dreptul privat subiectele raporturilor juridice sunt intotdeauna pe picior de egalitate. (ex: contract de cumparare-vanzare). Cursul 2: 10.10.2012 Dreptul costitutional este una dintre ramurile dreptului public alaturi de cel administrativ, penal. Dreptul constitutional reprezinta ramura principala a dreptului civil , ce cuprinde norme juridice dupa care se organizeaza si se guverneaza un stat in exercitarea puterii suverane a poporului. Dreptul constitutional cuprinde normele juridice cele mai importante intr-un stat deoarece reglementeaza principalele relatii sociale dintr-un stat. Acest lucru este stabilit de catre cei ce redacteaza o constituie (puterea constituanta, care stabileste care dintre relatiile sociale dintr-un stat sunt cele mai importante si de ce). Locul dreptului constitutional in sistemul de drept este unul primordial , dreptul constitutional fiind cel ce dirijeaza intregul drept al unui stat . In concordanta cu acesta trebuie sa fie celelalte ramuri ale dreptului. Scurt istoric : Dreptul constitutional ca ramura de drept a aparut mult mai traziu decat alte ramuri ale dreptului. Dreptul constitutional ca ramura de drept este legat de aparitiile constitutiilor , acestea aparand tot mai tarziu si ramura de drept constitutional apare mai tarziu. Prima catedra de drept constitutional este cel din Italia din 1789 ulterior s-au creat si in Franta 1834 (Paris) . In Romania primul curs de drept constitutional se preda la inceputul secolului XX cel al profesorului Constantin Visescu in 1915 . Izvoarele dreptului constitutional . (sursa din care isi trage esenta ramura dreptului). Izvoarele de drept constitutional pot avea ca sursa norme juridice, dar si alte tipuri de norme : morale , religioase sau regulile politice. Atat religia cat si morala si politica sunt fundamente ale dreptului. Morala reprezinta un set de reguli pe care le intalnim intr-o societate, reguli ce se revela la convietuirea in societate. Normele religioase sunt si ele norme de convietuire sociala bazata pe o anumita credinta. Atat normele religioase cat si cele morale sunt fundamente ale dreptului si pot contitui izvoare ale dreptului constitutional. Regulile politice constituie si ele fundamente ale dreptului in general. Prin izvor de drept constitutional intelegem forma de exprimare a normelor juridice intalnite in ramura dreptului constitutional. Izvoarele dreptului constitutional sunt ierarhizate in functie de criteriul fortei juridice, iar forta juridica este data de emitentul normei si de continut .

In alte sisteme. ci doar acele legi care au in vedere relatiile sociale care privesc exercitiul puterii. Un alt treilea izvor este constituit din acetele normative cu putere de lege precum ordonantele guvernului si ordonantele de urgenta ale guvernului. In timp ce legile ordinare sunt reglementate cu majoritatea simpla a prezentei. Cursul 3 : 17. Tot in dreptul anglosaxon regina are posibilitatea exercitarii dreptului de veto. care este principalul izvor al dreptului constitutional. Un al doilea izvor este reprezentat de lege. In Constitutie se regasesc relatiile sociale considerate a fi cele mai importante. Tot prin lege intelegem in sens larg orice act juridic. Notiunea de lege poate avea doua sensuri : sensul restrans (stricto sensum ?!) este actul juridic adaptat de paralament dupa o procedura speciala si care reglementeaza relatii sociale intr-o societate. ordinare cat si in cazul celor organice for fi aprobate fie dupa regula l organice fie dupa regula l ordinare. Legile se impart in legi organice si legi ordinare. sa priveasca relatiile de putere. In sistemul anglo-saxon practica constitutionala poate contitui izvor de drept constitutional . ( Majoritate : -simpla (50% + 1 din numarul celor prezenti-> l ordinare) Absoluta (50% +1 din totalul membrilor -> lege organica) Calificata (2/3 sau ¾…) Ordonantele guvernului au forta juridica a unei legi ordinare si se vor vota. Nu toate legile din Romania sunt izvor de drept constitutional . cu precadere in cel anglo-saxon cutumele joaca rolul de drept constitutional. In dreptul romanesc cutumele nu sunt izvoare ale dreptului constitutional . ar putea fi considerate o parte a jurisprudentei Curtei Constitutionale .2012 Tratatele international. Cutumele – Izvoare de drept constitutional Cutumele sunt izvoare de drept constitutional numai in masura in care sunt recunoscute ca atare de catre dreptul national. De regula nu este izvor de drept constitutional . Legile organice se reglementeaza cu majoritatea absoluta a membrilor parlamentului. doar cu titlul de exceptie o anumita parte a jurisprudente poate fi considerate izvor a dreptului constitutional . Aceste ordonante de urgenta pot constituit izvore de lege ale dreptului constitutional. Al patrulea izvor al dreptului Constitutional il constituie tratatele internationale . Pentru ca tratatele internationale sa fie izvoare ale dreptului Constitutional acestea trebuie sa fie ratificate ?! de catre Parlament sa fie licite(sa nu contravina intereselor statului sau intereselor altor state).Un prim izvor al dreptului constitutional il constituie constitutia . Jurisprudenta Jurisprudenta. In Romania jurisprudenta nu este izvor de drept constitutional ..10. Ordonantele de ugenta se pot emite atat in cazul l.Izvoare de drept constitutional Tratatele international pentru a constitui izvoare de drept constitutional trebuie sa se refere la puterea de stat. Ex : decizia Madison – curtea a decis ca orice lege de pe teritoriul Statelor Unite trebuie sa fie in acord cu constitutia. (art 147 al 4) Doctrina . prin lege intelegand legea ca act juridic al Parlamentului. altfel nefiind izvor de drept constitutional.cazurile practice judecate in instant.

Poporul este subiect al raporturilor de drept constitutional atunci cand priveste acele relatii sociale ce se refera la putere. anumite autoritati ale statului. Strainii sunt persoanele care au cetatenia unui alt stat decat al statului pe teritoriul caruia traiesc. Institutii de drept public (de ex partidele politice).populatie. etc). poporul si anumite entitati de drept public. seful statului. Prin stat intelegem : in sens larg suma a trei elemente : teritoriu . Subiectele pot fi de doua tipuri : subiecte colective si subiecte individuale. O ultima caracteristica : anumite raporturi de drept constitutional au o dubla natura juridical . Raporturile de drept constitutional se caracterizeaza prin faptul ca unul din subiectele lor este statul sau o autoritate a statului. si apatrizii. strainii. Statul este subiect de drept constitutional intr-o serie de raporturi in care el intra. Raporturile de drept constitutional sunt raporturi juridice fundamentale. la modul de numire sau alegere a autoritatilor statale . privesc relatiile sociale fundamentale in stat. Din randul subiectelor collective fac parte : statul . Subiectul – persoanele care intra in raporturi. adica sunt si raporturi de drept constitutional si raporturi juridice apartinand altor ramuri de drept. govern. Raportul juridic de drept constitutional este o relatie sociala reglementata de normele de drept constitutional. Subiectele individuale (exista 3 categorii ) Cetatenii sunt persoanele care au cetatenia statului pe teritoriul caruia traiesc.In principiu doctrina nu constituie izvor al dreptului constitutional . intrucat el e detinatorul puterii de stat . . In categoria subiectelor individuale intra : cetatenii . pentru ca asta ar inseamna ca ceea ce se svrie in doctrina sa fie respectat de catre stat sau de catre institutiile statului. Continutul – drepturile si obligatiile pe care le au subiectele in cazul raporturilor juridice. In al patrulea rand raporturile de drept constitutional privesc acele relatii sociale care se refera la fenomenul putere de stat. Autoritatile statului: anumite autoritati vor intra in raporturi de drept constitutional . Raporturile juridice de drept constitutional Raportul juridic este o norma sociala reglementata de drept . Subiectele raporturilor juridice de drept constitutional sunt alcatuite din participantii la raporturile juridice de drept constitutional . Caracteristici: Sunt raporturi juridice au un caracter social si unul dublu volitional adica necesita o actiune si contraactiune din partea celuilalt subiect al raporturilor juridice. Apatrizii sunt persoanele care nu au cetatenie. Raporturile juridice de drept constitutional sunt acele relatii sociale reglementate de catre normele dreptului constitutional care se refera la organizarea si functionarea statului . Nu intotdeauna autoritatile statului vor intra in raport de drept constitutional. la modul de funcitonare si relationare a diferitelor institutii ale statului precum si la modul de instituire si garantare a drepturilor fundamentale ale cetatenilor.In al cincelea rand raporturile juridice de drept constitutional se caracterizeaza printr-o pozitie de inegalitate a subiectelor lor. suveranitate . in sens restrans pot intelege suma autoritatilor statale (parlament. Raportul juridic : -obiect –subiect – continut Obiectul raportului juridic este reprezentat de norma juridica ce reglementeaza norma sociala.consilii locale .

norme pentru care exista o sanctiune specifica si norme pentru care exista o singura sanctiune . toata legile si actele juridice ale unui stat trebuie sa fie emise in acord cu normele constitutionale si sa nu le incalce. -constitutiile sunt adoptate dupa o procedura speciala. modul de relationare intre ele. in timp ce consitutiile scise apar in jurul secolului al XVIII-lea ( Consitutia Americana : 1787) Consitutia cutumiara este rezultatul unor experiente si practice zilnice. constitutiile au o procedura specifica de adoptare. Notiunea de Constitutie poate avea doua sensuri: un sens material si un sens formal . Orice constitutie stabileste un set minim de drepturi libertati si indatoriri pe care cetatenii acelui stat le au. acte normative care reglementeaza relatiile sociale -constitutia contine norme care forta juridica suprema. drepturile si libertatile fundamentale. Constitutia este un act juridic care cuprinde acele norme juridice ce reglementeaza relatiile sociale care privesc puterea de stat. Aceste constitutii se regasesc si sub denumirea de constitutii nescrise.Toate aceste trei categorii pot intra in raporturi juridice de drept constitutional. -constitutiile stabilesc drepturile libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor. iar constinutul este dat de cele mai importante relatii sociale dintr-un stat. fiind bazate atat pe reguli scrise cat si nescrise. Australia . Caracteristicile constitutiei : -constitutiile sunt legi. Aceasta stabilitate este data de o serie de elemente care rigidizeaza o constitutie sau o fac greu de modificat. Constitutiile cutumiare se intalnesc in state precum : Marea Britanie . -constitutiile stabilesc organele esentiale ale statului si modul in care acestea functioneaza. Constitutia este o lege . de ex : retragerea increderii pe care Parlamentul o acorda Guvernului. Constitutiile cutumiare . Constitutiile pot fi : cutumiare si scrise. In sens material prin Constitutie intelegem toate acele norme juridice care reglementeaza relatiile sociale care privesc autoritatile statului. indiferent de actul in care ar fi reglementate aceste norme. Prin urmare in dreptul constitutional putem avea norme a caror santiune se regaseste intr-o alta ramura de drept. Spre deosebire de legi . functionarea puterii.modul in care acestea functioneaza precum si drepturile. -constitutiile sunt mult mai stabile in timp decat celelalte legi. sunt considerate a fi aparut undeva la secolul al XIII-lea. organizarea. rezultat al unor traditii. uzante precedente si principia cristalizate in timp in activitatea statala . avand forta juridica cea mai mare fiind data de continutul relatiilor sociale si de emitent. Emitentul unei norme constitutionale este puterea constituanta . Constitutia cutumiara cuprinde o parte scrisa care mai poarta denumirea si de statute law si una nescisa. Constitutia reprezinta un ansamblu de reguli juridice investite cu forta suprema si adoptata dupa o procedura speciala.2012 A treia caracteristica a dreptului constitutional este data de aceea ca in mai multe norme intalnim o singura sanctiune . drepturile si libertatile fundamentale . de . De asemenea putem avea norme pe care le intalnim in dreptul constitutional sau detaliate intr-o alta ramura de drept (ex: dreptul la viata). In sens formal prin constitutie intelegem toate normele juridice intalnite intr-un act juridic denumit constitutie. Continutul este dat de totalitatea drepturilor sau obglitiilor subiectelor Curs 4: 24. reguli care stabilesc autoritatile statului.10. libertatile si indatoririle fundamentale.

Constitutiile cutumiare sunt considerate a fi neclare. lipsita de incertitudini. dar ulterior poporul o aproba printr-un plebiscit. fie obtinerea vointei reprezentantilor populatiei in mod indirect. Constitutia pact se caracterizeaza prin existenta in prealabil a unui pact intre popor sau partidele politice si monarh. In evolutia istorica a societatii au existat mai multe forme de adoptare a constitutiilor. Este tot un mod nedemocratic de adoptare a poporului pentru ca modul de consultare a poporului era unul formal . pentru ca toate traditiile se schimba in timp in functie de evolutia societatii.2012 Adoptarea constitutiei. Orice societate are nevoie de o stabilitate a raporturilor juridice in timp pentru ca altfel am avea un haos perpetuu. Cea orginala este acea autoritate investita in cadrul unui stat cu adoptarea unei constitutii pentru prima oara in cadrul acelui stat sau a unei constitutii noi. Se bazeaza pe teoria contractului social a lui Jean Jaques Rousseau. incerte si incomplete pentru cad oar regulile scise pot fi opozabile . cetatenii nu aveau alta alternativa decat aprobarea. aceasta consultare fiind de fapt o simulare. Constitutiile scrise sunt create printr-un act normative de putere. Constitutiile scrise au ca rol principal limitarea puterilor guvernantilor si garantarea drepturilor fundamentale. Toate constitutiile sunt adoptate de catre o autoritate special create pe care docrina a numit-o putere constituanta. conventia americana de la Philadelphia ce a adoptat consitutia americana. pentru ca numai printr-o norma scisa te poti opune unui abuz. Tot constitutiile scise au la baza faptul ca numai o norma scrisa poate fi eficienta in fata unor abuzuri ce s-ar putea intampla oricarui individ. Este un act cu valoare permanenta.Pactul reprezinta una dintre constitutiile democratice pentru ca acest tip de pact presupune fie obtinerea vointei populatiei.12. legea fiind unicul instrument dupa care fiecare individ isi desfasoara activitatea in societate. Curs 5: 31.Constitutiile cutumiare sunt considereate a fi intr-o continua miscare. Ideea de constitutie scrisa ajuta la o stabilitate a sistemului juridic in timp. acesta daruind supusilor sai o constitutie . De asemenea sunt in situatie de a ignora la un moment dat orice fapt care deroga de la cutuma . Este de regula clara. Ele erau emanatia sefului de stat. Astfel de pacte s-au realizat in istorie de regula atunci cand la conducerea unui stat a venit un principe stain. deoarece cetatenii se pot raporta usor la o astfel de constitutie . forme care sunt in stransa legatura cu etapa istorica prin care a trecut societatea. Acestea sunt cele mai raspandite . Tot constitutia scisa are la baza ideea domniei legii. Puterea constituanta derivata in ceea ce priveste constitutia Romaniei este Parlamentul. O prima modalitate de adoptare a constitutiei o reprezinta constitutiile acordate. Aceasta este de doua feluri : putere constituanta originala si putere constituanta de rigoare. . Constitutiile acordate se caracterizeaza prin faptul ca ele sunt redactate de seful statului si impuse poporului sau. Puterea constituanta derivata este acea autoritate statata investita cu modificarea unei constitutii ea fiind de regula prevazuta de catre constitutia in vigoare.precedent judiciar common law si o parte de jurisprudenta sau cazuri practice care echivaleaza valoarea constitutional equity law. Puterea constituanta de rigoare – acea autoritate statala care poate modifica constitutia. Modalitatile de adoptare e unei constitutii. Exemple : Statutul dezvoltator al conventiei de la Paria 1864. Prin urmare acele reguli nescrise trebuie sa fie atat de bine incetatenite in constiinta popoarelor . acest pact luand forma unei constitutii. Exemple : lege 2/1989. Constitutia lui Carol al II-lea 1938. Ex: constitutia lui Ludovic al XVIII-lea Constitutia statut (plebescitara) este data tot de catre monarh.

Abrogarea constitutiei Semnifica scoaterea din vigoare a unei constitutii. Abrogarea totala inseamna scoaterea din vigoare a tuturor dispozitiilor . drepturile si libertatile fundamentale). Atat constitutia parlamentara cand si cea referendara sunt constitutii democratice pentru ca reprezinta vointa cetatenilor indirect in cazul cele parlamentare si direct in cazul cele referendare. Constitutia federala americana in 1787 s-a constituit o conventie la care au participat reprezentati ai tuturor statelor care erau dispusi sa semneze acest act. in timp ce abrogarea partiala inseamna scoaterea din funtiune doar a unor dispozitii. instituirea in textul constitutional a unor valori considerate intangibile (ex : unitatea . redactata de parlament dar supusa aprobarii cetatenilor prin referendum.Constitutia conventie este acel tip de constitutie care ia nastere in urma unie conventii nationale alcatuita la nivel statal. diferite fata de cele de modificare a legilor obisnuite. Constitutiile rigide sunt cele care se modifica dupa reguli speciale. fie la initiativa revizuirii. independenta. Acest tip de constitutie este caracteristic statelor americane si constitutiei federatiei americane. Modalitati de rigidizare : se poate institui in constitutie regula interdictiei modificarii constitutiei pentru o perioada determinata sau nedeterminata de timp. Constitutia referendara este o subdiviziune a constitutiei parlamentare . Prin urmare tot puterea constituanta este cea care are dreptul de a modifica o constitutie. Constitutiile suple sau flexibile sunt acele constitutii care se modifica conform regulilor de modificare ale legilor obisnuite. In fucntie de intindere paote fi partiala sau totala. limba natala). precizarea unor conditii in care nu pot face revizuirea. Regulile de modificare ale constutiilor rigide pot fi de doua feluri : reguli procedurale si reguli material – domenii constitutionale pe care nu le pot modifica. Astfel incat cine are dreptul sa adopte o constitutie il are si pe cel de a-l modifica. Ex abdrogarea constitutiei din 1965 prin decretul de lege I din 1989 . Pe continental american puterea constituanta poarta denumirea de conventie de unde si denumirea constitutiei. Exemple clasice de constitutii parlamentare sunt constitutiile socialiste ale statelor centrale si est-europene. unitatea nationala. Este caracteristica constitutiile statelor americane.Modificarea constitutiei se face dupa anumite proceduri specifice. proceduri care pot fi indentice cu procedurile de modificare ale unei legi obisnuite sau diferite fata de acestea. Acest lucru face sa avem doua tipuri de constitutii si anume : constitutii suple sau flexibile si constitutii rigide. (ex in Constitutia Romana : suvernaitatea. acestea jucand un dublu rol : cel de adunare legiutoare si de putere constituanta. instituirea unei procedure greoaie . Suspendarea constitutiei Scoaterea ei din vigoare total sau partial pentru o anumita perioada de timp. Se caracterizeaza prin existatenta unei conventii nationale constituita din reprezentanti ai cetatenilor. Suspendarea totala inseamna ca nu se aplica nicio dispozitie din constitutie pentru o anumita perioada de timp. Modificarea constitutiei Se face conform principiului simetriei juridice. in timp ce suspendarea partial inseamna ca nu se aplica anumite dispozitii din constitutie penrtu o anumita perioada de timp. dificele de revizuire ce se refera fie la vot. Constitutia parlamentara se caracterizeaza prin faptul ca ea este adoptata de catre parlamente. Constitutia conventiei este considerata a fi o constitutie democrata pentru ca exprima vointa populara a cetatenilor prin intermediul reprezentantilor. Aceasta clasificare se face in functie de criteriul modului de revizuire.

Curs 7: 14. Justitia constitutional se exercita fie prin judecatorii obisnuiti. In functie de criteriul inscrierii obligativitatii totale sau partile a unui text cunosteam: abrogarea iacita – nu este prevazuta in textul constitutiei dar din redactare te lasa sa intelegi ca au intervenit schimbari. Sunt alte constitutii care nu reglementeaza drepturile fundamentale in mod expres dar fac trimitere. Este de asemea o trasatura a acesteia. -incalcarea normelor constitutionale de catre cetateni duce fie la sancionarea acestora . Cursul 6: 07. Suprematia constitutiei este un temei in virtutea caruia constitutia are cea mai mare forta juridical intrun stat. Din perspectiva orizontala supreamtia constitutiei semnifica supreamatia pe care o are o constitutie fata de constitutiile altor state si fata de sistemul normativ international. Sunt constitutii care detaliaza drepturile fundamentale.Norme exterioare puterii 3. Abrogarea expresa – in textul constitutiei se mentioneaza expres ce articole au fost abrogate. Justitia constitutional este un mecanism de institutii si reguli juridice menit sa asigure constitutiei superioritatea fata de toate celelalte acte juridice ale unui stat.11. Controlul de constitutionalitate se realizeaza prin justitia constitutionala.Normele referitoare la drepturi – au anumite elemente specifice.Normele referitoare la putere: normele care reglementeaza principalele institutii ale statului. Ca instrument de mentinere a supreamatiei constitutiei avem controlul de constitutionalitateinstrumentrul juridic prin intermediul carora functioneaza supreamatia constitutiei. Din aceasta suprematie deriva o serie de consecinte: -toate actele normative din acel stat trebuie sa fie subordinate constitutiei -toate institutiile statului si toti cetatenii trebuie sa respecte normele constitutionale -in caz de nerespectare a normelor constitutionale intervine sanctiunea.(partiala). fie prin judecatori specializati.11. Supreamatia constitutiei poate fi analizata din doua perspective: din perspectiva vertical supreamtia inseamna ca prevederile constitutionale au forta jurifica suprea.2012 Controlul de constitutionalitate . toate celelalte acte normative subsecvente constitutiei fiind obligate sa respecte normele constitutionale.2012 Intr-o constitutie regasim 3 categorii de reglementari juridice: 1. Controlul de constitutionalitate presupune verificarea atat a actelor juridice cat si a faptelor juridice din perspectiva respectarii normelor constitutionale. fie la anularea actiunilor desfasurate. raporturile care se stabilesc intre aceste puteri 2.

tratatele international. O a treia cauza a aparitiei controlului de constitutionalitate este data de necesitatea armonizarii raporturilor dintre statelele federate si statul federal precum si in interiorul statelor feterate Fundamentarea stiintifica a controlului de constitutionalitate se face pe baza separatiei puterilor de stat plecand de la necesitatea separarii exercitiului fiecare puteri in interiorul statului. O a doua fundamentare a controlului de constitutionalitate se face pe principiul legalitatii si anume fiecare institutie a statului trebuie sa functioneze in conformitate cu legea pentru ca insasi aparitia constitutiei a fost legata de necesitatea conducerii statale pe baza legii. regulamentele parlamentului. control politic(exercitat de institutii politice). procedurele de derulare a referendurilor nationale. proiectele de lege . este un control efficient in sensul ca partea care invoca . In Romania controlul de constitutionalitate apare tot pe cale jurisprudentiala in 1912 printr-o decizie a tribunalului Bucuresti ramasa in istorie sub denumiterea de “Afacerea tramvaielor”. O a treia fundamentare stiintifica a controlului de constitutionalitate este pe principiul suprematiei constitutiei . autoritatea care face aceasta verificare. O prima cauza este reprezentata de apartitia constitutiilor scrise. Cauzele aparitiei controlului de constitutionalitate. Nu a existat un text juridic care sa instituie acest control de constitutionalitate pentru ca acesta este la randul lui un control de legalitate. Doar anumite fapte juridice sunt verificate de controlul de constitutionalitate : activitatea partidelor politice. este mult mai aplicat si prezent in legislatiile statelor deoarece priveste un caz anume) -inscrierii in Constitutie a controlului : explicit (cel prevazut in textul constitutional ex Romania) si implicit (care nu este prevazut in Constitutie dar care se deduce pe cale jurisprudentiala – Constitutia Americana) -dupa modelul de exercitare a cotrolului : control exercitat pe model american (este un control concret. modalitate de depunere a candidaturii. control jurisdictional ( e dat unor organisme specializate in afara instantelor judecatoresti dar care se conduc dupa reguli aplicabile instantelor de judecata) -modul de exercitare a controlului : control pe cale de obiectie(control ofensiv – control asupra unei legi care inca nu ti se aplica ) si control pe cale de exceptie ( defensiv. reguli dupa care se conduce intreaga activitate statala.Controlul de constitutionalitate a aparut in lume pe cale jurisprudentioala. Obiecte ale controlului de constitutionalitate Pot face parte acele acte juridice> Doar o mica parte cu controlate – normative cu forta juridical legalalegile. anumite hotarari ale guvernului (depinde de locul guvernului in cadrul institutiilor statale) . In lume controlul de constitutionalitate a aparut in 1803 in SUA prin faimoada decizie Madison vb Marbory. procedura de urmat si sanctiunile aplicabile in caz de nerespectare a dispozitiilor constitutionale Clasificarea se face printr-o serie de criteria: -momentul exercitarii controlului : control aprioric sau anterior intrarii in vigoare a unei legi si un control posterior -autoritatile carora le este incredintat controlul de constitutionalitate: control judecatoresc (realizat de catre instantele de judecata). A doua cauza este reprezentata de aparitia puterilor in stat. ordonanantele guvernului. Asta inseamna ca in orice stat constitutia este legea fundamentala ce contine reguli juridice cu forta juridica cea mai mare .impotriva unei legi care ti se aplica la un caz anume. starea interimara a functiei. la caz. de urgenta. are aplicabilitate doar intre partile aflate in litigiu. Clasificarea controlului de constitutionalitate Controlul de constitutionalitate este acea institutie juridical a dreptului constitutional alcatuita dintr-un ansamblu de norme care reglementeaza activitatea de verificare a conformitatii legilor cu textul constitutiei.

obligativitatea de a respecta contitutia – este o obligatie generala a tuturor. controlul pe model European este un control abstract.caracterizata prin existenta unor acte. Consecintele directe : respectarea constitutiei. simplificare dreptului. In plan extern prin constitutionalizarea dreptului se realizeaza un dialog mult mai bun intre judecatori. evolutiv care presupune o miscare continua a normelor constitutionale. Prin urmare factorii care duc la constitutionalizarea dreptului pot fi identificati ca : 1. indepartarea normelor neconstitutionale de drept. acestea din urma dobandit o putere suprema.2012 Cetatenia Cetatenia poate fi vazuta din doua perspective : ca institutie juridical. directe cat si indirecte. Tot prin existenta justitiei constitutionalale se realizeaza un set de principii general valabile aplicabile intregului sistem de drept. procesul de constitutionalizarea aduce cu sine un set de idei pe care toti judecatorie si-l apropie.controlul se poate folosi de efectele acestuia in litigiul pe care il are de dus in fata instantei). -dupa efectele pe care le produce : control cu efecte asupra tuturor (controlul European) si control cu efecte doar intre partile din litigiu (controlul american) Cursul 8:21. Curs 9: 28. Este un proces continuu.11.obligatia de respectare a constitutiei. de la stat la persoanele fizice. si difuz in sensul ca neconstitutionalitate regulii juridice respective va afecta intreg sistemul normativ in general. Consecintele procesul de constitutionalizare sunt atat interne. constitutii inspirate in mare masura din constitutiile vremii ale altor state. Constitutionalizarea – reprezinta un proces ce presupune raspandirea normelor constitutionale intr-un sistem de drept. cetatenia inseamna toate reglementarile juridice care au ca .existenta justitiei constitutionale prin controlul de constitutionalitate si 2. dar si intre institutii.set de reguli sau norme juridice care au un obiect de reglementare specific. Constitutionalism la nivelul Uniunii Europene Etapa preconstitutionala. norme cu valoare suprema Al doilea factor. are efecte asupra tuturor. prin controlul de constitutionalitate. Existenta justitiei constitutionale. unificarea dreptului. realizandu-se astfel un proces de constitutionalizare. unele ramase in faza de proiect Etapa a II-a : etapa formarii statului modern.11.2012 Procesul de constitutionalizare Constitutionalismul – reprezinta un set de idei care tin de necestitatea aparitiei si dezvoltarii unei constitutii intr-un stat. Consecinte indirecte: modernizarea dreptului.etapa in care apar primele constitutii ale Romaniei moderne. intreg sistemul de drept este obligat sa respecte normele constitutionale.

In Romania cetatenia este relgementata prin constitutie. Cetatenia a fosr reglementa fie sub natiune de cetatenie fie sub cea de nationalitate. cerere care se adreseaza Comisie pentru Cetatenie din cadrul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie. unele state vorbind despre natiunile lor. O a doua opinie este cea conform caruia cetatenia este vazuta ca un raport juridic. si prin documente international pe care Romania le-a semnat. cetatenie nu poate fi considerate doar statut juridic. In al cincelea punct de vedere cetatenia este vazuta ca statut juridic al persoanelor. Nationalitatea exprima o legatura permanenta ce se stabileste intre indivizii unei comunitati care au in comun o serie de elemente precum istorie. o relatie in urma caruia rezulta drepturi si obligatii. cetatenia se dovedeste. A stabili natura juridica inseamna ca inscribe acel concept intr-unul dintre concepetele prestabilite de catre teoria generala a dreptului. Exista o diferenta intre cetatenie si nationalitate care este notabila mai ales in statele din centru si estul Europei . majore sau apatrizii pot dobandi cetatenia romana pe baza unei cereri. de aceea si decizia pe care o iau parintii se va rasfrange asupra copilului -la cerere:persoanele straine. legea . dar se nasc si o serie de obligatii ale tale catre stat. adica acea situatie care rezulta din raporturile juridice dintre o persoana fizica sau juridica si stat. pentru ca de la nastere in calitate de cetatean obtii o serie de drepturi. pentru ca cetateanul este cumva subordonat statului. Proceduri 1. Moduri derivate de obtinere a cetateniei romane: -adoptia (infierea) unui copil cetatean strain sau apatrid de catre parinti cetateni romani sau cel putin unul dintre parinti cetateni romani va conduce la dobandirea cetateniei romane de catre acel copil. suveranitate.. In doctrina sunt mai multe conceptii in ceea ce priveste natura juridical a dreptului. fie prin legi proprii.Prin adoptie. ca o conditie juridica a persoanelor.12. limba. Intr-o a treia opinie s-a considerat ca cetatenia ar fi un raport juridic de supusenie.obiect relatia ce se stabileste intre o persoana si stat. traditie. In baza cetateniei. Nationalitatea se asuma. ci la aceste elemente. . documente care privesc cetatenia: Conventia Europeana. Fiecare stat isi reglementeaza prin norme proprii cetatenie. -redobandirea sau repatrierea de catre cetateni care au fost candva cetateni romani dar au pierdut aceasta cetatenie din diverse motive. populatie. Indivizii care fac parte din aceasi nationalitate pot trai pe teritorii diferinte. Aceasta relatie permanenta se realizeaza prin multitudinea relatiilor in care intra acea persoana. nefacand referire la un anumit teritori. printr-o legea speciala. Cetatenia este definite pe de o parte in actele normative care reglementeaza cetatenia legea 21/1991? Care reglementeaza cetatenia ca fiind apartenenta si legatura permanenta dintre o persoana fizica si un stat.2012 Moduri de dobandire a cetateniei: -prin nastere: copii nascuti din cetateni romani vor dobandi cetatenia romana. In al patrulea punct de vedere cetatenia a fost considerate in doctrina sic a fiind un contract. cultura. In a sasea opinie cetatenia este vazuta ca capacitate juridica a persoanei. Sunt autori care afirma ca cetatenia este un element al statului. strain sau apatrid se dobandeste cetatenia romana daca cel putin unul dintre adoptatori este cetatean roman. aceasta notiune este evaziva. persoana avand posibilitatea sa aiba drepturi si sa-si obligatiile. pentru ca acesta are 3 elemente principale: teritoriu. Momentul dobandirii cetateniei romane prin adoptie este momendul realizatii adoptiei.ca efect al adoptiei unui cetatean minor. fie in cadrul unor legi Curs 10: 5. Cetatenia este parte a capacitatii juridice a persoanei. Se face intotdeauna fata de copii (minori).

daca cetateanul strain provine dintr-o tara menbru UE. Pentru redobandire este necesara o cerere. trebuie sa faca dovada ca sta pe teritoriul Romaniei in mod constant si neintrerupt de cel putin 8 ani de zile. cunoasterea unor elemente de istorie. cei minori o vor redobandi odata cu redobandirea cetateniei de catre parinti. Daca se propune aprobarea. o pot face numai cetatenii majori. sa faci dovada cunoasterii suficient de bine a limbii romane. Cererea impreuna cu dovada acestor conditii se depune la Comisia pentru Cetatenie sau la oficiile consulare ale statului Roman din tara respectiva. Redobandirea . acestea deriva din ceea ce priveste terminologia. se face in nume personal de catre un cetatean strain sau apatrid major.La cerere – trebuie intrunite mai multe conditii: cererea pe care trebuie sa o faca persoana respectiva. aceasta cerere se poate depune personal sau prin mandat postal la comisia pentru cetatenie sau la oficiile consulare ale statului Roman din tara in care soliciatantul se afla. cultura generala privind Romania. Comosia pentru Cetatenie poate sa propuna aprobarea cetateniei romane sau respingerea acesteia. sau de cel putin 5 ani de zile daca este casatorit cu o persoana de cetatenie romana. Pierderea cetateniei romane -prin retragere -prin aprobarea renuntarii la cetatenie -prin anularea sau desfacerea adoptiei -prin stabilirea filiatiei Cursul 11: 12. sunt verificate indeplinirea tuturor conditiilor legale. acest lucru se probeaza printr-un test de limba . pe baza unui certificat medical ce se depune autoritatii nationale pentru cetatenie. cei care au avut cetatenia romana dar au pierdut-o precum si urmasii aceastora pana la gradul al III-lea. se depunde juramant de credinta.2. Din punct de vedere juridic nu exista nicio diferenta dintre drept si liberate. Cererea se poate depunde ca la dobandirea la cerere. urmand o perioada de 3 luni de zile in care persoana trebuie sa depuna un juramnt de credinta.a fost introdusa in legislatia romana ca o modalitate de rezolvare amiabila dintre stat si cetatean. sa faci dovada ca ai mijloace de subzistenta suficiente . momentul dobandirii cetateniei fiind momentul publicarii in.12. recompensare a greselilor pe care statul le poate face fata de proprii cetateni. de asemea trebuie facuta dovada ca nu intreprinde actiuni de natura stirbirii imaginea statului roman. Cerea se proceseaza de catre Comisia de Cetatenie. momentul redobandirii cetateniei romane este momentul depunerii juramantului de credinta. Cerea este procesata. Juramantul de credinta se depunde in fata presedintelui Asociatiei Nationale a Cetateniei si a … 3.2012 Drepturile fundamentale Ceea ce distinge drepturile fundamentale de celelalte drepturi este faptul ca drepturile fundamentale se regasesc in legile fundamentale. In cazul conditiilor o parte dintre cele pentru dobandirea la cerere sunt valabile. Pentru persoanele care nu se pot deplasa. iar aceasta terminologie este determinate de momentul aparitiei dreptului.In cazul in care 3 luni de zile nu se depune juramantul se considerea ca persoana nu a primit cetatenia romana. atunci cetatenia Romana se acorda pe baza ordinului emis de Comisia pentru Cetatenie. Cele care poarta . Actuala lege prevede redobandirea de catre cei care s-au nascut cetateni romani dar nu mai sunt. poate fi scutita de depunerea juramantului. Acest termem poate fi redus la jumatate pentru anumite persoane: care investesc in Romania (cel putin 1 milion euro). moment din care este considerat cetatean roman. geografie. Daca se propune respingerea.. daca nu e casatorit sau daca e casatorit cu o persoana cu o alta cetatenie. aceasta i se comunica persoanei care are un timp pentru atacarea respingerii in instanta.

la sanatate. Proclamarea drepturilor considerate fundamentale s-a facut mai ales in cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea. ca dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial drepturile si liberatile fundamentale sa cunoasca o adevarata explozie. In al treilea rand sunt drepturi prevazute de catre acte juridice specific. In epoca moderna incep miscarile de emancipare. … III. in Romania avem declaratiile revolutionare. Articolul 20 din Constitutie prevede ca dispozitiile generale privind drepturile si obligatiile cetatenilor vor fi interpretate in concordanta cu actele international la care Romania este parte. Documentele juridice au menirea de a obliga partile semnatare din punct de vedere juridic (legally bounding) Documentele politice nu te responsabilizeaza decat din punct de vedere politic fata de societate La nivelul Romaniei primele incercari privind promovarea acestor drepturi sunt cele din perioada din Evului Mediu. Sunt esentiale pentru viata omului din perspective dezvoltarii fizice si psihice. iar drepturile apar pe masura ce statul se implica din ce in ce mai mult societate. In Romania drepturile fundamentale au fost consimtite prin Constitutie Ca natura juridical drepturile fundamentale sunt in primul rand drepturi subiective. apar cu nasterea individului. Ex Dezvoltarea aviatiei. Considerarea de “esentiala”este facuta de cel care face legea. Clasificarea drepturilor fundamentale Drepturi politice – sunt cele prin intermediul carora cetatenii participa la viata politica Drepturile private sunt considerate cele care tin cont de natura umana a omului Drepturi publice – cele pe care cetatenii le exercita in raport cu statul Un alt criteriu ar fi cel al importantei drepturilor fundamentale : Drepturi si libertati primare si drepturi si libertati secundare Drepturile si liberatatile primare sunt considerate cele care sunt strans legate de fiinta umana. constitutii sau declaratii de drepturi. Liberatatile apar primele. documente bisericesti avand un continut puternic religios. Drepturi care sunt consimtite la nivel international ca urmare a colaborarii statelor. Modurile de inscriere a drepturilor fundamentale difera de la un stat la altul in functie de dezvoltarea.denumirea de “drepturi”presupun o obligatie pozitiva din partea statului. In al doilea rand drepturile fundamentale sunt drepturi esentiale pentru viata omului. Exista o serie de tratate de protejare a drepturilor fundamentale care incep sa apara la sfarsitul secolului al XIX-lea inceputul secolului XX. Ex: dreptul la invatatura. Drepturile fundamentale sunt acele drepturi subiective care fiind esentiale pentru existent fizica si psihica a indivizilor. altfel neputand fi garantate indivizilor ex: dreptul la un mediu sanatos Aparitia drepturilor fundamentale s-a datorat constientizarii protejarii si garantarii acestor drepturi. fiind legate de fiinta umana. din perspectiva dezvoltarii material si intelectuale. pe masura ce se dezvolta un anume segment economic. cele cu care omul se naste . pentru dezvoltarea intelectuala si materiala a lor precum si pentru asigurarea participarii acestora la conducerea statului sunt garantate de insasi constitutia si legile fiecarui stat in parte.

la integritate fizica. sanatate Drepturile de solidaritate sunt acele care nu pot fi exercitate decat printr-o colaborare. Pe masura dezvoltatii tale apar drepturile din a doua generatie sunt denumite si drepturi pozitive : dreptul la munca. De exemplu: egalitatea. gratuite si facultative . adica o aplicare pentru trecut. Accesul la justitie se face pentru aparare unui drept libertati sau interes legitim. viata personala.drepturi care nu pto exista decat daca statul se implica pentru existent si garantarea lor : dreptul la invataturaa. utilizarea tuturor mijloacelor procesuale pe care legea le recunoastea in cazul litigiilor. Jurisdictiile special administrative presupune rezolvarea unor litigii in afara salilor de judecata. psihica . Accesul la justitie presupune dreptul pe care il are orice persoana la un process echitabil(tine de aplicarea principiului egalitatii intre parti. limba. accesul liber la justitie Egalitatea este reglementata in articolul 16 din constitutie al 1 : toata lumea este egala in fata legii indiferent de nationalitate. drepturi social-economice si culturale. Un al cincelea criteriu. universalitatea. dupa momentul aparitie drepturilor sunt considerate mai multe momente ale aparitiilor drepturilor. inviolabilitati. Universalitatea se regaseste reglementata in art 15 din constitutie presupune ca toti cetatenii beneficiaza de toate libertatile si drepturile acordate . Sunt cele cu care te nasti. In al doilea rand egalitatea presupune tratament egal aplicat tuturor indivizilor. liberate de gandirea. libertatea de exprimare. De la principal neretroadctivitatii mai exista o a treia exceptie si anume legea interpretative Accestul liber la justitie este reglementat prin art 21 si presupune posibilitatea pe care o au toti indivizii de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor. iar aceasta trebuie sa fie una rezonabila Curtea Suprema europeana spune ca e posibilitatea de a se bucura de acel drept pe care il reclama in justitie si difera de la caz la caz). corespondenta Un ultimo criteriu de clasificare ar fi dupa continuturile drepturilor: drepturi principia. apartenenta politica . drepturi social politice.echitabilitatea nu inseamna in schimb posibilitatea utilizarii tuturor cailor de atac) judecat intr-un termen rezonabil(rezonabilitatea tine cont de perioada de timp in care este judecat un process. doar in cazul lor putem vorbi de o retroactivitate. mediu sanatos. sex . libertatilor sau intereselor lor legitime. sanatate. Exista autori care spun ca ar exista a patra sau chiar a cincea generatii de drepturi : asa numitele drepturile mamut care inglobeaza mai multe drepturi de ex dreptul la privacy inglobeaza mai multe drepturi : dreptul la identitate. si care implica o atitudine negative Cele care implica o atitudine pozitiva. sunt drepturile cu care omul se naste : dreptul la viata . sunt considerate acele generatii Drepturile din prima generatie. libertatea constiintei. drepturi exclusive politice si drepturi garantii Drepturile principia sunt acele drepturi fundamnetale care prin continutul lor reprezinta adevarate principia pentru exercitarea tuturor celorlalte drepturi de catre indivizi. munca Cele ce necesita o atitudine negative din partea statului – statul nu trebuie sa faca nimic ci doar sa se abtina de a le incalca : dreptul la viata. neretroactivitatea legii. Neretroactivitatea art 15 al 2 .Drepturi secundare sunt cele pe care le dobandeste in calitatea lui de cetatean Un al treilea criteriu de clasificare este in functie de titularul dreptului Drepturi si libertati individuale si drepturi si libertati collective Un al patrulea criteriu de drept prin inplicarea statului pentru garantarea drepturilor fundamentale : sunt drepturi si libertati fundamentale care implica o atitudine pozitiva din partea statului. De la acest principiu exista 2 exceptii : legea penala mai favorabila si legea contraventionala mai favorabila. Egalitatea este aplicabila numai in situatii indentice.

Extradarea – reprezinta un instrument procesul penal prin care o persoana este deferita justitiei din tara de origine catre un alt stat pe teritoriul cauia comite o infractiune. Expulzarea – este o modalitate de declarare a unei persoane ca persona non grata. . expulsarea este un instrument utilizat de dreptul international public. statul pe teritoriul pe care stai iti impune sa parasesti teritoriul statului respectiv.Exista o exceptie .Un alt drept principiu este protectia de care se bucura cetatenii romani in strainatate . In replica protectia cetatenilor staini si apatrizilor care lociuesc in Romania. cetateanul roman nu poate fi extradat din Romania decat pe baza de reciprocitate si in conditiile legii. prin expulzare fiind intepartat de pe teritoriu unui alt stat . acestia bucurandu-se de protectia generala a persoanelor si averilor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->