UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDI, ARAD FILIALA BAIA MARE FACULTATEA DE TIINE ALE EDUCAIEI, PSIHOLOGIE I EDUCA IE FIZIC

I SPORT

MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

nvarea interactiv n nvmntul precolar

Prof. Lector Univ. Corneliu Maior

Masterand: Solome (Pop) Alina Maria

2013

CUPRINS

1. 2. 3.

Scurt prezentare Precizri conceptuale Prezentarea cercetrii Obiectivele cercetrii Locul de desfurare a cercetrii Eantionul de participani

4. Scopurile principale
5. 6.

7. Perioada de cercetare
8.

9. Instrumentele de cercetare utilizate 10.Concluzii 11.Fia de evaluare 12.Anexe foto 13.Bibliografie

Motto: ,,Lsai copilul s vad, s aud, s descopere, s cad, s se ridice i s se nele. Nu folosii cuvinte cnd aciunea, faptul nsui, sunt posibile.
(Johann Heinrich Pestalozzi)

Argument
Importan a nv rii interactive n nv mntul precolar deriv din nsui idealul educaional care, conform Noului Curriculum i Legii actuale a nvmntului, este reprezentat de dezvoltarea integral i armonioas a personalitii umane, formarea unui om capabil de integrare contient, active i creative n viaa social i de participare activ i proactiv n viaa societii. n locul unui nvmnt verbalist i pasiv, didactica modern promoveaz ideea de efort personal, de a-l pune pe educat n contact direct cu sursa de informare i cu obiectul nvrii, ndemnndu-l la cutari, explorri, cercetri, care s-l conduc la redescoperirea adevrului, pe ct posibil, prin forr proprii. Copilul, cu particularitile, trebuinele i interesele sale, este aezat n centrul activitii de nvare, iar cadrul didactic organizeaz, stimuleaz i indruma experienele de nvare ale educatilor, ncurajndu-i s aib iniiative i curaj de a aciona.

Prezentarea masterandului:
M numesc Solome (Pop) Alina Maria i sunt masterand n anul I, specializarea Management Educaional. Am absolvit Facultatea de Litere, specializarea Limba i Literatura Romn la Universitatea Tehnic din Cluj Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare. 3

Precizri conceptuale
Managementul resurselor umane este un cencept de larg cuprindere care se refer la filosofia, politicile, procedurile i practicile cu ajutorul crora sunt condui angajaii. Cu alte cuvinte, este domeniul funcional al managementului care cuprinde: recrutarea, utilizarea, perfecionarea/optimizarea, disponibilizarea personalului dintr-o organizaie n vederea realizrii funciilor i atingerii obiectivelor organizaionale, precum i pentru obinerea satisfaciei acestuia n raport cu activitatea depus. n acest spirit, este foarte clar c managementul eficient al resurselor umane este esenial succesului unei organizaii. n plus, atunci cnd resursele umane sunt neglijate sau conduse necorespunztor, organizaia nceteaz de a mai fi prosper i poate chiar s regreseze. Cea mai dificil problem pentru reuita unei organizaii (cel puin n perioada de tranziie) este propria ei schimbare. Astfel c, schimbarea structurii organizaiilor ar trebui s aib n vedere schimbarea metodelor i procedurilor manageriale i apoi a mijloacelor tehnice i tehnologice. Iar aceste schimbri pot fi asigurate numai de un management performant al resurselor umane. 2. Scurt comparare a teoriei tradiionale cu cea a managementului resurselor umane Ca urmare, resursa uman devine din unealt de producie (adic o component oarecare a costurilor de producie), agent de productivitate, investiie rentabil, una dintre valorile ascunse ale organizaiei , capitalul de competene al organizaiei. n teoria tradiional, salariaii erau privii prin prisma modului n care executau disciplinat operaiile prestabilite. Spre edificare, prezentm concepiile privind personalul n cele dou teorii:

Elemente caracteristice

Concepii privind personalul Teoria tradiional

Managementul umane resurse umane

resurselor

Noiuni folosite fora de munc, mna de lucru Categorii cu munca productiv i creatori de caracter discriminatoriu bunuri materiale categorii privilegiate munca neproductiv i personal neproductiv categorii

dezavantajate Modul de abordare n mod global, ca mas de oameni ca a personalului de capabili s munceasc ctre manager Principiul fundamental salarizare Activitatea evaluare performanelor Stimularea iniiativei salariailor de de nesemnificativ, formal a absent n funcie de munca depus

individualiti, i

cu nevoi,

persona-litate, comportament

viziune

specifice n funcie de rezultatele obinute esenial

susinut i promovat prin de salarizare,

Iniiativa salariailor este considerat sistemul ierarhici

ca o afectare a activitii efilor promovare n funcii, etc.

3. Politica resurselor umane Politica unei organizaii n raport cu resursele umane este constituit de ctre ansamblul regulilor de baz i al atitudinilor fa de resursele umane pe baza crora se adopt deciziile. O politic de personal corect formulat este elementul esenial n obinerea unor rezultate performante i, pentru stabilirea ei trebuie s se in cont de: importana personalului dintr-o organizaie, rspunderea care revine conducerii, 5

obiectivele organizaiei n acest domeniu. 4. Descrierea componentelor managementului resurselor umane Recrutarea cuprinde modaliti de achiziionare de ctre organizaie a competenelor i calificrilor necesare bunei desfurri a activitilor specifice. n principiu, exist trei modaliti eseniale de recrutare: autoproducia prin ucenicie i diverse forme de coal intern care conduc la perfecionarea/realocarea intern a resurselor umane, recurgerea la piaa muncii adic obinerea din exterior a personalului gata calificat, participarea la programe mixte de calificare de exemplu cele pentru inseria tinerilor i reconversia profesional. Utilizarea resurselor umane cuprinde urmtoarele categorii de activiti: salarizarea i stimularea personalului aplicabile att atribuiilor curente ct i celor suplimentare; promovarea i proiectarea carierei conceperea procedurilor de promovare i avansare n ierarhia organizaiei (pe baza unor criterii clar definite) i a planurilor de succesiune (mai ales pentru posturile de management) precum i stabilirea legturii ntre formare i promovarea n carier; recompensarea i sancionarea stabilirea procedurilor de recompensare, de sancionare dar i a celor de contestaie i plngere. Cele mai frecvent utilizate instrumente referitoare la utilizarea resurselor umane sunt: definirea postului (job definition, job design) care stabilete: 1. locul fiecrui post n structura i funcionarea organizaiei, 2. specificaiile de personal (calificarea formal, cunotinele, experiena, aptitudinile i capacitile necesare, solicitrile fizice i condiiile de lucru), toate acestea referindu-se att la nivelul minimal sau esenial, ct i la cel dezirabil. fia postului (job description) este documentul cel mai frecvent utilizat n relaiile patronat-angajat. Ea trebuie s cuprind: numele postului,

funcia general a postului i expertiza cerut (disciplina predat, nivel de colaritate, etc.), descrierea locului de munc echipamente, materiale i resurse disponibile, nivelul salariului, gradaia i primele, numele efului direct (de exemplu, eful de catedr), numrul i numele colegilor din catedr sau departament, identitatea colectivelor de elevi la care este alocat postul respectiv, ncrcarea postului-catedra, numrul de ore, principalele obiective i responsabiliti personale i, dac este cazul, ale grupului de munc din care face parte (de exemplu, ale colectivului de catedr), limita autoritii, relaiile cu alte departamente din coal, cu prinii, comunitatea, agenii economici, autoritile locale,etc. definirea rolului identificarea i comunicarea expectanelor organizaionale referitoare la activitatea ce trebuie sau este depus, descrise funcional i pe baza rezultatelor cerute persoanei care performeaz rolul respectiv. Folosirea acestui instrument este extrem de util n dezvoltarea organizaional deoarece evit suprancrcarea/subncrcarea unei anumite persoane. n cadrul utilizrii resurselor umane, elementul crucial este evaluarea att a competenelor ct i a performanelor. De aceast clas de activiti este intim legat perfecionarea/optimizarea resurselor umane.

Prezentarea cercetrii pedagogice

Tema cercetrii: Contribuia metodelor interactive la eficientizarea nvrii i la

dezvoltarea personalitii precolarilor.,

Prezentarea problemei cercetate

,,nvarea interactiv este un process activ, volitiv, mediat intern, n cadrul cruia cel care nva descoper, infereaz, construiete i resemnific sensuri, valorificand materiale de nvat, analiznd situaii i experiene etc. si trecndu-le prin filtrele propriei personaliti ( M. Bocos, 2002, p.62). n grdini copilul se angajeaz n acte voluntare, individual sau n grup, pentru a gsi rspunsuri la ntrebrile proprii sau cele puse de educatoare sau colegi i transformate n ,, probleme proprii. Copii pun intrebari, gsesc rspunsuri, problematizeaz, coopereaz, se bucur mpreun de rezultatul muncii individuale i colective. nvarea interactiv presupune att din partea educatoarei, ct i din partea copilului, angajare activ, cu toat fiina bio-psiho-social n construcia, semnificarea i reconstrucia cunotintelor. Educatoarea creeaz acel tip de situaii de nvare care pun copilul n ipostaza de participant active n procesul de cutare i de gsire a celor mai bune soluii situaiilor problem propuse ( Ce s-ar intmpla dac am tia pdurea, am distruge cuibul de psrele, plantele nu ar avea apa, dac nu ar mai fi apa, aer?). Totodata, copilul este ncurajat sa creeze el nsui probleme i, firete, s ncerce s le resolve. Copilul nva active prin implicare profund, din punct de vedere intellectual (analizeaz, sintetizeaz, compar, face analogii, problematizeaz), afectiv (manifest plcerea de a participa la actulinvrii, are o motivaie proprie, intrinsec), i psihomotoriu (se deplaseaz, noteaz, deseneaz, efectueaz un exerciiu fizic, cnt), participnd la activiti cu toi analizatorii (vz, auz, pipit, gust, miros). Starnirea interesului copiilor pentru activitate se realizeaza adesea printr-o angajare personala a lor in activitate, prin abordarea unor aspecte care ii preocupa, care ii atrag si prin participarea lor afectiva la descoperirea noilor cunostinte. In vederea promovarii unei invatari active, copiilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a pune intrebari, manifestandu-si astfel curiozitatea, nedumerirea, interesul, urmand sa fie 8

condusi sa descopere, in masura in care este posibil, singuri raspunsurile. In acest sens , educatoarea manifesta deschidere fata de interactiunile si comunicarea cu copiii, ii asculta si le accepta opiniile, argumentele, judecatiile sau contraargumentele. Euristica reprezinta in metodologia instruirii o orientare cu valoare de principiu calauzitor, care recomanda ca materia de invatat sa nu fie data copiilor ,,de-a gata, ci sa necesite reorganizare si transformare sis a devina pretext, motiv de investigare in efortul lor de a (re)construi cunoasterea, In acest fel, copiii sunt obligati sa participe activ la descoperirea noului prin mobilizarea intregului lor potential psihic, afectiv-motivational si fizic. Problematizarea si descoperirea reprezinta doua forme didactice ale euristicii, aflate in stransa relatie de interdependenta. Intre problematizare si descoperire exista o legatura foarte stransa : Ambele sunt integrate si integrabile in demersuri euristice (copilul sesizeaza problema, se implica activ in cautarea solutiei si descopera, prin eforturi personale, solutia). Descoperirea este dependenta de existenta problemei/ situatiei problematice si se desfasoara intr-un cadru problematizat (existenta situatiei problema motiveaza copilul in demersurile sale investigative care au ca finalitate descoperirea: ,, ce s-ar intampla daca am distruge cuibul de pasarele, musuroiul de furnici, daca am taia padurea?). Problematizarea, respective punerea unei probleme / situatii-problema si rezolvarea ei se finalizeaza cu o descoperire (efortul copilului de observare, cercetare, experimentare se finalizeaza prin gasirea raspunsului: ,, Daca am taia padurea am distruge habitatul natural, am strica aspectul si functionalitatea naturii). Problematizarea se refera la intregul proces de sesizare, punere si rezolvare a problemei, la intregul demers reflexive si rezolutiv desfasurat de elevi, demers care presupune formulare de ipoteze, verificarea lor, tatonari, reveniri, incercari, experimentari etc. Descoperirea se refera strict la momentul rezolutiv de solutionare a problemei. Problematizarea ii familiarizeaza pe evevi cu strategiile euristice ale descoperirii, iar descoperirea presupune aplicarea acestora in inlaturarea unor dificultati-obstacol si in rezolvarea unor probleme,deci in problematizare.

Activitatea principala a copilului in gradinita este jocul. Valorificand valentele formative ale jocului, educatoarea are posibilitatea sa organizeze cele mai eficiente situatii de invatare active si interactive, prin antrenarea senzoriala, intelectuala, psihomotorie si afectiva a copilului in activitate. Jocul poate fi utilizat atat ca forma de organizare a activitatii, cat si ca metoda de predare-invatare in invatamantul prescolar. Copilul prescolar este energic, activ si curios, predispus cautarilor, experimentelor,descoperirilor. Relationeaza active cu mediul apropiat, cerceteaza obiectele din jurul lui, le da semnificatie etc.

SCOPURILE PRINCIPALE vizate n experimentul didactic sunt:

Promovarea invatarii interactive in invatamantul prescolar prin abordarea metodologiei didactice de tip euristic, respective prin organizarea, medierea, si facilitatea de catre educatoare a situatiilor de invatare interactiva la prescolari de nivelul II-grupa mare/ pregatitoare. Experimentarea metodologiei didactice de tip euristic in invatamantul prescolar, stabilirea eficientei sale in procesul didactic, stabilirea avantajelor si limitelor invatarii interactive in dezvoltarea cognitiva, afectiva si volitiva a copiilor prescolari de nivelul IIgrupa mare/ pregatitoare.

TIPUL CERCETRII: Cercetare didactica experimentala.

Testarea ipotezei de lucru a presupus organizarea si desfasurarea unei investigatii stiintifice experimentale.

OBIECTIVELE CERCETRII:

10

Necesitatea organizarii de situatii de invatare si activitati didactice cu valente activizante la grupa de nivel II-mare/ pregatitoare. Necesitatea familiarizarii copiilor cu utilizarea metodelor active si interactive de invatare. Asigurarea rolului activ si interactiv al copilului in procesul de invatare si realizarea cunoasterii prin actiune. Accentuarea rolului educatoarei de organizator, mediator si facilitator al invatarii interactive la copiii prescolari. Reevaluarea relatiei educatoare-copil, copil-copil, educatoare-copil-familie prin realizarea unui climat de tip democratic in grupul clasa si a unei relatii de parteneriat autentic intre educatoare si copil in procesul instructiv-educativ.

OBIECTIVELE cercetrii-pentru institutoare:

Sa constientizeze faptul ca sunt organizatoare, coordonatoare, dar si parteneri ai copiilor in procesul didactic. Sa conceapa invatarea ca modalitate de dezvoltare a capacitatilor cognitive si, totodata, a celor metacognitive. Sa selecteze continuturi ale invatarii care sa faciliteze deplasarea dinspre zona invatarii declarative inspre invatarea procedurala logica. Sa familiarizeze copii cu metodologia de tip euristic in procesul de predareinvatare, stimuland implicarea lor activa si interactica in procesul de invatare. Sa ofere copilului un ,,esafodaj in eforturile sale de redescoperire si reconstructie a cunostintelor, de asumare a responsabilitatilor in invatare. Sa construiasca un mediu educational, fizic si social propice invatarii active si interactive, care sa ofere un permanent suport motivational pentru activitatea de invatare. Sa ofere copiilor feed-back permanent.

OBIECTIVELE CERCETRII - pentru copii:

11

Sa participe activ si interactiv la procesul de invatare, sa depuna eforturi constiente in realizarea cunoasterii. Sa traiasca bucuria succesului obtinut in invatare prin investitie de efort propriu. Sa abordeze diferite domenii de cunoastere in functie de interesele si trebuintele personale. Sa puna si sa isi puna intrebari si sa foloseasca raspunsurile in satisfacerea nevoii de cunoastere specifice varstei prescolare. Sa creeze situatii-problema, sa reflecteze, sa puna si sa isi puna intrebari.

IPOTEZA CERCETRII
In invatamantul prescolar, invatarea interactiva, bazata pe utilizarea metodologiei didactice de tip euristic contribuie la activizarea si implicarea copilului de varsta prescolara, 5-6/7 ani, la formarea si dezvoltarea tuturor laturilor personalitatii proprii.

VARIABILELE CERCETRII
Variabila independenta : promovarea invatarii interactive la copiii de nivelul II, prin utilizarea metodelor active si interactive in procesul didactic. Variabilele dependente : performantele obtinute in procesul de invatare si comportamentele cognitive ale prescolarilor.

Locul de desfurare a cercetrii

12

Experimentul psihopedagogic s-a desfasurat in judetul Satu Mare, comuna Bixad , sat Trip, la gradinita nr. 1. Grupa de nivel II- mare/ pregatitoare (5,6/7ani), alcatuita din 20 de prescolari este grupa experimentala notata cu E . Grupa de nivel II mare/ pregatitoare B (5-6/7 ani), alcatuita din 20 de prescolari , este grupa de control si ii corespunde notatia C . Cadrele didactice participante la experiment sunt institutoarele Solomes Felicia si Man Simona.

PERIOADA DE CERCETARE
Testarea ipotezei cercetarii a impus organiozarea si desfasurarea unui sir de experimente didactice pe parcursul anului scolar 2011-2012.

EANTIONUL DE PARTICIPANI
Stabilirea grupei experimentale si a celei de control s-a realizat in urma administrarii unor probe de evaluare initiala care au avut rolul de a constata nivelul general al grupelor. In functie de rezultatele obtinute, s-au stabilit grupa experimentala si de control, aproximativ de acelasi nivel si cu aceleasi caracteristici. Grupa mare/ pregatitoare A, cu un efectiv de 20 de copii, reprezinta grupa experimentala, in care s-a realizat interventia, iar grupa mare/pregatitoare B, cu un efectiv de 20 de copii, reprezinta grupa de control, la care procesul didactic s-a desfasurat in mod obisnuit, fara sa fie influentat de demersul de la grupa experimentala. Alegerea grupei experimentale si de control s-a facut utilizand urmatoarele metode de cercetare: observatia directa si metoda testelor si a altor probe de evaluare scrisa. Experimentul psihopedagogic a constituit principala metoda de investigare folosita in aceasta cercetare. Testarea ipotezei cercetarii a impus organizarea si desfasurarea unui sir de experimente didactice si parcurgerea a patru etape: etapa 13

preexperimentala/

pretest,

etapa

experimentala/

experimentul

formativ,

etapa

postexperimentala/ etapa de control/ posttest si verificarea la distanta/ retest. Conditia esentiala in etapa preexperimentala/ pretest a experimentului a constituito asigurarea echivalentei intre grupa experimentala si grupa de control, a unor nivele aproximativ egale, astfel incat sa poata fi considerate initial comparabile sub toate aspectele. Ca modalitati de culegere a datelor de start, in aceasta etapa amintim: metoda convorbirilor cu institutoarea de la grupa de control si cu educatoarele din colectivul de catreda, valorificarea datelor furnizate de observarea directa a activitatii si comportamentului prescolarilor, valorificarea datelor obtinute la aplicarea probelor de evaluare initiala la grupa experimentalasi grupa de control. Etapa experimentala / experimentul formativ a constat in introducerea variabilei independente la grupa experimentala, respectiv utilizarea in procesul didactic a metodelor active si interactive de predare-invatare si promovarea invatarii interactive. Pe tot parcursul acestei metode s-au administrat probe de evaluareformativa in scopul verificarii gradului de asimilare si intelegere a cunostintelor. In etapa postexperimentala/ etapa de control/ posttest au fost administrate probe de evaluare finala. In aceasta etapa s-a realizat compararea datelor si rezultatelor finale cu cele de start. Etapa a IV-a veificarea la distanta/ retestul-n a avut rolul de a stabili, la un interval de timp mai mare, soliditatea si trainicia achizitiilor prescolarilor.

INSTRUMENTE DE CERCETARE UTILIZATE

Principalele instrumente utilizate au fost : chestionarul oral, testul de cunostinte si fisele de evaluare.

CONCLUZIILE CERCETRII
In gradinita, metodologia didactica de tip euristic, respectiv metodele de invatamant active si interactive se preteaza a fi folosite la disciplinele care prin definitie 14

promoveaza activitatea de cercetare sau activitatile practice: abilitati practice, educarea limbajului etc. Eficienta invatarii interactive creste cu atat mai mult, cu cat este sprijinita de activitatile nonformale. Contributia educatiei nonformale la dezvoltarea personalitatii copiilor prescolari poate deveni un subiect incitant al cercetarii pedagogice. Mediul extrascolar ofera copiilor de varsta prescolara surse inepuizabile de cunoastere . In afara de formarea de competente subordonate activitatilor de invatare, aceasta metodologie didactica sustine si dezvoltarea unui sistem interrelational ce contribuie la socializarea copilului. In urma activitatilor desfasurate s-a observat ca, utilizand metodele active si interactive, prescolarii devin mai comunicativi, depasesc mai usor faza egocentrismului, stabilesc mai usor relatii de colaborare. Utilizarea metodologiei euristice in sustinerea invatarii interactive contribuie la formarea motivatiei intrinseci pentru invatare si la asumarea mai usoara a sarcinilor de lucru, cu conditia sa se permanentizeze in procesul didactic din invatamantul prescolar. Prin utilizarea metodologiei didactice de tip euristic la toate disciplinele prevazute pentru gradinita, se face tranzactia graduala din sfera declarativului spre zona cunostintelor procedurale si strategice. Invatarea interactiva in gradinita contribuie la formarea si dezvoltarea capacitatilor metacognitive, conditie esentiala in realizarea unei invatari logice, profunde si eficiente. Numai un copil care se cunoaste bine pe sine va putea fi increzator in fortele proprii si se va putea angaja eficient in angrenajul social de azi si de maine.

Fi de evaluare: ,,Pe trm de poveste

Privete desenele. Recunoate povetile, descrie imaginile, enumer toate personajele din povetile recunoscute i caracterizeaz-le pe scurt. Aminteste-i i de alte poveti spuse de educatoarea ta. Alege 5 cuvinte, inspirndu-te din imaginile date i alctuiete propoziii. 15

Povestete colegilor despre un personaj ndragit de tine. Deseneaz scene din povetile preferate.

ANEXE FOTO

16

Foto 1

Foto 2

17

BIBLIOGRAFIE
Albulescu, I. (2003), Educaia si mass media. Comunicare i nvare n societatea informaional, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Bocos, M., (2002), Instruire interactiv. Repere pentru reflecie i aciune, Editura Presa Universitar Clujean, Cluj- Napoca. Bocos, M., (2007), Teoria i practica cercetrii pedagogice, Editura Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca. Breben, S., (2004), Activiti bazate pe inteligentele multiple, Inteligena naturalist, Vol.II, Editura Reprograph, Craiova. Ministerul Educatiei si Cercetarii (2012), Programa activitilor instructiv-educative n grdinita de copii, Bucuresti.

18