Reprezentarea economica cu plusuri si minusuri a acestor versuri (veridicitatea cererii si a ofertei).

Din cocos nu faci gaina Nici din mandra gospodina Din gaina nu faci rata Nici din mandra om de casa Diferenta dintre barbati si femei, in societate, in viata de zi cu zi, diferenta intre clasele sociale, dreptul la libertate, la dezvoltare si progres, dreptul de a munci, egalitatea de sanse, dreptul la democratie, demnitate. E greu sa iti gasesti un job nou in conditiile actuale in care se afla economia tarii. Cei ce au un job accepta toate conditiile impuse de angajator pentru a trece peste aceste momente de criza si de a iesi la liman, insa nu trebuie sa uitam ca suntem angajati si chiar daca este o perioada de criza nu trebuie sa renuntam la drepturile noastre de angajat. Daca am fi citit un astfel de titlu cu cativa ani in urma, am fi zis ca este o aberatie ca Romania sa importe forta de munca ieftina din alte tari, avand in vedere cati capsunari exporta anual Romania in tari precum Spania. Ei bine, daca ai nostri pleaca toti in tari mai dezvoltate decat a noastra, este clar ca la un moment dat si tara noastra va intra intr-un impas pe piata fortei de munca si va fi nevoita sa importe si ea la randul sau muncitori din tari mai putin dezvoltate, muncitori care sunt dispusi sa accepte un salariu mai mic decat este dispus un roman sa accepte la ora actuala. Domeniile care au cea mai mare nevoie de forta de munca sunt constructiile, productia, metalurgia si altele. Marea problema cu care se confrunta agentiile din Romania in momentul in care doresc sa importe forta de munca straina este cea a birocratiei din Romania, a necunoasterii legislatiei de catre functionarii institutiilor care se ocupa de acest proces, fiecare institutie spunand ca este de competenta unei alte institutii sa solutioneze o anumita problema, si uite asa agentiile se plimba de la o institutie la alta, afla ca trebuie sa faca rost de noi documente de la fiecare functionar cu care vorbeste si asa mai departe. Egalitatea de gen trebuie s constituie un obiectiv central al oricrei democraii care dorete s ia masuri ca opiniile femeilor i brbailor s se bucure de aceeai greutate i influen. A milita pentru drepturi reale pentru femei nseamn s tindem ctre o societate care s dea dovad de generozitate i de o toleran care poate crea drepturi ceteneti depline i egale pentru toi. Glenys Kinnock - membr a Parlamentului European 1. Viaa economic Datele statistice anuale consemneaz diferene substaniale ntre situaia femeilor i brbailor, iar compararea datelor n timp relev c diferenele pe plan economic dintre Salariile din sectoarele n care proporia femeilor este majoritar n rndul angajailor sunt mai mici dect cele ale brbailor care dein ponderea. Salariile din sectoarele bugetare, n care peste 2/3 din personal sunt femei, se situeaz sub nivelul mediu pe economie. Femeile lucreaz majoritar n urmtoarele domenii ale economiei naionale: _ sntate i asisten social (78,8%); 1

_ activiti financiare, bancare i de asigurri (71,3%); _ nvmnt (69,5%); _ hoteluri i restaurante (66%); _ comer (55,4%); _ pot i telecomunicaii (53,9%); _ agricultur (50,4%). ntruct de-a lungul anilor procentele de mai sus au suferit modificri nesemnificative, se poate afirma c n mod tradiional n aceste domenii de activitate lucreaz n majoritate femei. Ali indicatori statistici relev importante dispariti ntre femei i brbai n privina accesului la promovare i carier. Astfel, n categoria conductorilor i funcionarilor superiori din administraia public i din unitile economico-sociale, numrul femeilor era, n 2008, de peste dou ori mai mic dect cel al brbailor. n general, femeile sunt prezente cu precdere n domeniile de activitate cu nivel sczut de salarizare. n schimb, brbaii nu sunt ncurajai s ocupe posturi considerate prin tradiie ocupate de femei, cum ar fi: educatoare, baby-sitter, asistente medicale, femeie de serviciu, secretar etc. limitndu-se astfel accesul lor pe piaa muncii. Din analiza datelor statistice rezult c femeile reprezint o categorie de populaie mai vulnerabil la efectele tranziiei, caracterizat printr-o rat crescut a omajului de lung durat, prin limitarea accesului la locuri de munc (n general) i la locuri de munc bine pltite (n special), prin creterea participrii la economia subteran, care nu asigur accesul la sistemul de securitate social. 2. Viaa de familie n privina vieii de familie, o prim discriminare este coninut n Codul familiei, actul normativ care instituie reguli fundamentale n acest domeniu, i prin care este stabilit vrsta minim la care partenerii i pot asuma responsabilitatea constituirii unei familii, care este diferit pentru fete i pentru biei: fetele se pot cstori de la 16 ani, iar cu aviz medical i de la 15 ani, n timp ce bieii se pot cstori de la 18 ani, dup ce au obinut toate drepturile civile i politice. Aceast discriminare conduce la o inegalitate ntre parteneri n ceea ce privete exercitarea drepturilor n cadrul cstoriei, poate conduce la o inegalitate de statut social ntre parteneri fetele putnd fi puse n situaia de a-i ntrerupe studiile, pentru a putea face fa sarcinilor domestice i chiar la afectarea prematur a strii de sntate a respectivelor femei. Codul familiei asigur soilor, n principiu, un statut juridic egal; n realitate femeile au mai multe responsabiliti familiale dect brbaii. Sub influena unui model tradiional anacronic, se consider c este de datoria femeilor s administreze resursele familiei, s ndeplineasc treburile gospodreti considerate uoare i mrunte (aprovizionarea, gtitul, splatul, clcatul, curenia), s supravegheze i s ngrijeasc copiii i vrstnicii, toate acestea adugndu-se, n majoritatea cazurilor, la ndeplinirea sarcinilor profesionale la locul de munc. n schimb, brbailor le sunt alocate acele lucruri considerate grele i importante, cum ar fi lucrrile de construcie i zidrie ori reparaia i ntreinerea instalaiilor, pentru efectuarea crora, de altfel, sunt chemai lucrtori specializai. n consecin, bugetul de timp liber al femeilor este mult mai mic dect cel al brbailor.

Tradiia acioneaz uneori i n defavoarea brbailor. Ei sunt considerai mai puin capabili s creasc i s ngrijeasc copiii, motiv pentru care, de multe ori, n caz de pronunare a divorului, justiia nu le ncredineaz copiii minori spre cretere i ngrijire. n prezent exist o tendin, din ce n ce mai accentuat, de ocolire a formalizrii cstoriei i de convieuire a tinerilor n uniuni consensuale. n acelai timp, se constat o cretere a numrului de familii monoparentale i, n cadrul acestora, a numrului celor n care responsabilitatea gospodriei i a procurrii resurselor revine femeilor. 3. Viaa public i participarea la decizie Dei Romnia a facut progrese n ndeplinirea angajamentelor asumate n domeniul drepturilor omului, acestea nu sunt semnificative n ceea ce privete asigurarea participrii egale a femeilor i brbailor la viaa social, astfel nct, sferele decizionale politice de nivel nalt, structurile de partid sau instituiile administraiei publice, nu sunt accesibile n aceeai msur femeilor i brbailor, femeile rmnnd cel mai adesea cantonate n activiti executive, fr posibiliti reale de promovare sau de afirmare n prima linie politic. Participarea disproporionat a femeilor i brbatilor la viaa public i la luarea deciziilor reflect cel mai bine existena i perpetuarea discriminrilor dup criteriul de sex. Incontestabil, lumea politic i viaa partidelor sunt dominate de brbai, dei drepturile politice egale pentru toi cetenii, femei i brbai, sunt legiferate de peste aizeci de ani. Puine partide au inclus n statut sau n programe principiul egalitii ntre femei i brbai, iar cele care au fcut-o, n principal partidele de orientare socialdemocrat, nu au adoptat i strategii adecvate de aplicare n practic. Nici un partid politic nu are preedinte o femeie i sunt puine femei care fac parte din structurile de conducere ale partidelor. 4. Contiina public n perioada comunist egalitatea femeilor i brbailor a fost puternic susinut, cel puin la nivelul ideologiei oficiale, fiind una dintre ideile importante folosite n procesul de modernizare a societii romneti n perioada postbelic. Chiar dac n practic aceast egalitate a dus la apariia fenomenelor de supraaglomerare a femeilor devenite tovare de munc cu brbaii, dar nc responsabile aproape n exclusivitate de treburile casnice, de creterea i educarea copiilor, de ngrijirea btrnilor familiei modelul de la care pornea, al egalitii ntre sexe, era unul modern i progresist. Dup 1989, rolul mijloacelor de informare n mas a devenit esenial n formarea imaginii asupra realitilor sociale i n popularizarea unor modele contemporane, dar mass-media romneasc este nc departe de a promova mesaje pozitive n privina parteneriatului de gen i a participrii sociale a femeilor. Continu i uneori se amplific utilizarea unor cliee discriminatorii, att n presa scris ct i n cea audio-vizual, acestea contribuind la perpetuarea n constiina public a unor modele deformate de reprezentare a femeilor i brbailor. Diferentele intre clasele sociale Fiecare societate si repartizeaza resursele n mod inegal : unii primesc mai mult, altii mai putin, n functie de statutul lor, de locul ocupat pe scara ierarhiei sociale.

Exista deosebiri pe care chiar societatea le creeaza, de care tine cont, pe care le dezvolta sau le atenueaza. Clasele sociale - remarca sociologul I. Ungureanu - "sunt grupuri sociale cu semnificatie societala maxima si interactiunea care le produce este mai complexa" dect a altor grupuri (a familiei, de exemplu). Un exemplu devenit clasic de stratificare sociala, cel existent n Marea Britanie. Aici, etajarea sociala contine 4 clase principale : 1. clasa superioara : familii ce poseda bogatii de mai multe generatii si din cnd n cnd au si putere ; 2. clasa de mijloc : relativ mare si variata, formata din indivizi ce au cstigat o bogatie modesta din afaceri si profesiuni libere, iar la nivel inferior, din gulere albe (contabili, functionari, vnzatori). 3. marea clasa muncitoare : efectueaza diferite munci, deseori manuale ; 4. clasa de jos : indivizi care nu muncesc deloc sau ale caror venituri sunt suplimentate de stat. Familia. Ea este probabil unul din principalele mecanisme prin care repartizarea inegala a resurselor societatii se transmite generatiilor viitoare. Familiile lasa generatiilor urmatoare, mostenitorilor lor, resursele de care dispun. Sa-l mostenesti pe Ford sau pe locuitorul unui ghetou nu este acelasi lucru. Clasele sociale tind sa educe diferit copiii : sa actioneze si sa gndeasca diferit, sa aiba nivele de educatie diferite, slujbe, cariere diferite. Studiile relizate de Kohn si Schooler (1983) arata ca socializarea diferita n clasa de mijloc si cea muncitoare duce la tipuri diferite de personalitati, care sunt legate de ocupatiile bazate pe clasa. De asemenea, socializarea duce la dezvoltarea unui sistem axiologic si ideologic care sustine sistemul social existent. Religia si ideologia. Monarhiile feudale si consolidau puterea afirmnd "dreptul divin al regilor". Ideologia sistemului castelor sustinea inferioritatea nnascuta a castelor inferioare. Ordinea politica : statul ajuta la perpetuarea stratificarii sociale prin controlul asupra legilor, care sustin repartizarea inegala a resurselor. De regula, legile importante sunt facute de cei care beneficiaza de sistemul de clasa existent. Economia. Repartizarea diferentiata a resurselor n economie contribuie la stratificarea sociala. Cnd resursele economice inegale sunt transmise de la o generatie la alta (fapt ce se produce frecvent) sistemul de stratificare existent persista. 1. un om din clasa mijlocie superioara ar putea sa-si tina familia singur, in caz de deces al partenerului de viata. 2. un om din clasa mijlocie superioara isi permite, cu familia, macar un concediu/sejur pe an la doua stele, oriunde in tara (eventual in strainatate) 3. un om din clasa mijlocie superioara isi permite servicii medicale complexe, eventual catalogate "costisitoare": de exemplu, ortodontie pentru copii, rinoplastie, nutritionist, psiholog, etc. 4. un om din clasa mijlocie superioara nu se gandeste in mod curent la ziua de maine, el isi permite sa poata ramane fara job un an (pe membru de familie) 5. un om din clasa mijlocie superioara isi permite sa caute CALITATEA alimentelor, bunurilor si serviciilor, nu pretul ( isi permite 15-20% in plus si da cu placere daca produsele sunt de calitate)

Clasa saraca nu-si permite nimic din toate astea. Am clasificat "clasa superioara" oamenii care nu (mai) sunt interesati de nimic din ce am scris mai sus. Bogatii nu (mai) sunt interesati de echilibru si pace, ei oricum au bani, au acces la bunuri si servici in orice situatie politico-economica. Schimbarile majore sau minore, nu-i afecteaza. In schimb, interesul lor e sa se apropie si sa finanteze politicul, iar la randul lor politicul sa-i finanteze pe ei. In orice societate, clasa de mijloc este acea categorie sociala la care se raporteaza majoritatea companiilor si careia ii sunt adresate cele mai multe servicii si produse. Desi in contextul actual al cresterii economice accelerate si al modificarilor sociale prin care trece Romania este dificil sa delimitam clar categoriile sociale si caracteristicile lor, exista destule date care ne permit sa conturam clasa medie romaneasca. Potrivit unor estimari ale companiei de cercetare de piata Daedalus Consulting, middle class-ul de la noi reprezinta aproximativ 40% din totalul populatiei din mediul urban, cu varste cuprinse intre 18 si 65 de ani, in timp ce clasa superioara reprezinta un procent de 4,6%. Restul de circa 55% dintre romani se plaseaza in clasa inferioara. Dintre acestia, 15% traiesc in saracie, iar 40% duc grija zilei de maine. Evolutia Clasa medie din Romania continua sa reprezinte un segment de populatie eterogen, ale carui limite se afla la o distanta foarte mare una de cealalta. Totusi, cercetarile arata ca Romania se afla pe drumul catre stabilizarea evolutiei nivelului de trai al populatiei. Astfel, in timp ce clasele din zona de jos apreciaza ca traiesc din ce in ce mai prost, in cadrul clasei de mijloc si a clasei superioare se constata o crestere anuala a nivelului de trai. Dintre romanii din clasa medie superioara, 54% apreciaza ca traiesc mai bine decat anul trecut, fata de 32% din totalul populatiei si 8,1%, dintre cei din clasa saraca. Potrivit lui Daniel Enescu, General manager Daedalus Consulting asistam la un fenomen de polarizare a societatii, in care clasele superioare tind sa o duca din ce in ce mai bine, iar clasele de jos o duc din ce in ce mai rau.

Uscatu Emilia Raluca Master B1, An II