Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Inginerie Mecanica

Catedra de organe de masini si tribologie
Proiect
TRANSMISIE MECANICA CU REDUCTOR CO -CI
Titular : conf.dr.ing. Lucian Petre Seiciu
Coordonator :
2011-2012
Universitatea Politehnica Bucuresti
Facultatea de Inginerie Mecanica
Catedra de organe de masini si tribologie
Tema de proiect
Sa se proiecteze o transmisie mecanica formata din:
ME - motor electric trifazat
TCT - transmisie cu curele trapezoidale
LH - lagar hidrodinamic
CRF - cuplaj rigid cu flanse
RT - reductor de turatie n=50 rot/min
CEB - cuplaj elastic cu bolturi
I-V - arbori
Z1 - Z4 - roti dintate
Arborele rotii mari de curea D2 este sprijinit pe doua lagare hidrodinamice cu ungere
proprie prin inel.
Angrenajele cilindrice sunt cu dinti inclinati si cel conic cu dinti drepti.
Se dau:
- puterea la arborele de iesire P = 13 kW
- turatia la arborele de iesire ni = 51 rot/min
- coeficientul de suprasarcina cs = 1,9.
Schema cinematica a transmisiei este prezentata mai jos.
2011-2012
Universitatea Politehnica Bucuresti
Facultatea de Inginerie Mecanica
Catedra de organe de masini si tribologie
Fisa de lucru
Nr.
crt
Data Continutul etapei Realizare Observatii
1 Primirea temei de proiect,indicatii
2 1. Alegerea motorului electric
2. Calcul energetic si cinematic al transmisiei
3. Predimensionare arbori
4. Calcul transmisie cu curele trapezoidale
3 1. Calcul lagar hidrodinamic
2. Calcul de predimensionare angrenaje
3. Desen de ansamblu preliminar a lagarului hidraulic
4 1. Calculul fortelor din angrenaje
2. Verificare angrenaje
3. Desen de ansamblu definitiv al lagarului hidraulic
5 1. Verificare arbori la solicitari compuse
2. Desen de ansamblu al reductorului
3. Calculul rulmentilor
6 1. Verificarea completa a arborelui V
2. Alegere lubrifiant si calcul temperatura de
functionare reductor
3. Desen de ansamblu avansat - reductor
4. Desen de executie al arborelui V
7 1. Sustinere si predare proiect
Capitolul I
I.1 Alegerea motorului electric de antrenare
Date de intrare:
- puterea la arborele de iesire P = 13 kW
- turatia la arborele de iesire ni = 51 rot/min
- coeficientul de suprasarcina Cs = 1,9.
kW k P P
s V Vcalc
7 , 24 9 , 1 13
1) Puterea necesar la motorul electric PI

[kW]:

MM
TCT acilindric aconic LH PR
Vcalc
tot
Vcalc
P
P P
P <

2 3

P

[kW] - puterea necesar la motorul electric;

Vc
P

[kW]

- puterea la arborele de iesire;

tot
[-] - randamentul total de la masina de lucru la masina motoare, care
antreneaza
masina de lucru;

PR
[-] - randament pereche de rulmenti;

LH
[-] - randament lagar hidraulic;

aconic

[-] - randament angrenaj conic

acilindric

[-] - randament angrenaj cilindric

TCT

[-] - randament transmisie curele trapezoidale

In tabelul urmator sunt estimate randamentele cuplelor de frecare, utilizate in
transmisia mecanica.
Se aleg urmatoarele valori pentru cuplele de frecare:
96 , 0
98 , 0
96 , 0
98 , 0
99 , 0

TCT
acilindric
aconic
LH
PR

kW
P
P
tot
Vcalc
347 , 29
96 , 0 98 , 0 96 , 0 98 , 0 99 , 0
7 , 24
2 3

Din STAS 1893-87;881-88 se aleg urmatoarele doua tipuri de motoare asincron:

1) Motor AT 200L-2B, cu urmatoarele caracteristici:
kW P
n
29
;
n
P
- puterea nominala dezvoltata de motor
min / 3000
0
rot n
;
0
n
- turatia de mers in gol;
min / 2920rot n
n

;
n
n
-turatia nominala
2) Motor AT 225S-4, cu urmatoarele caracteristici:
kW P
n
29
;
n
P
- puterea nominala dezvoltata de motor
min / 1500
0
rot n
;
0
n
- turatia de mers in gol;
min / 1460rot n
n

;
n
n
-turatia nominala
I. 2) Calculul cinematic al transmisiei
Odata cu alegerea motorului de actionare, se cunosc turatiile nominale si efective ale acestuia,
putandu-se determina raportul de transmitere total al transmisiei:
34 12
i i i
n
n
i
TCT
V
n
TOTc

La repartizarea rapoartelor de transmitere pe trepte trebuie sa se tina seama de urmatoarele
cerinte: obtinerea unei suprafete minime a transmisiei mecanice, asigurarea unor dimensiuni
ale transmisiei minime, in latime sau lungime, greutate minima, capacitate portanta egala pe
trepte, cufundare egala in baia de ulei a tuturor treptelor.
Rapoarte de transmitere pentru transmisii cu o treapta si cu doua trepte de reducere
conform STAS 6012-82 sunt:
Tipul transmisiei Recomandat Valoare maxima
Reductor cu roti dintate conice 2...4 6,3
Reductor cu roti dintate cilindrice 2,5...6,3 12,5
Transmisie prin curele trapezoidale 1...5 7,1
Se calculeaza rapoartele de transmitere pentru cele doua motoare alese.
1) Motor AT 200L-2B
- reductor cu roti dintate conice : 4
12
i
- reductor cu roti dintate cilindrice : 7
34
i
- transmisie prin curele trapezoidale : 2
TCT
i
56 2 7 4
2 , 57
51
2920
34 12


i i i i
n
n
i
TCT TOT
V
n
TOTc
Se admit abateri ale rapoartelor de transmitere fata de valoarea nominala de 3%.
% 3 % 09 , 2 100
2 , 57
2 , 57 56
100 <

TOT
TOTc TOT
i
i i
i
2) Motor AT 225S-4
- reductor cu roti dintate conice : 15 , 3
12
i
- reductor cu roti dintate cilindrice : 5
34
i
- transmisie prin curele trapezoidale : 8 , 1
TCT
i
35 , 28 7 , 1 5 , 5 1 , 3
62 , 28
51
1460
34 12


i i i i
n
n
i
TCT TOT
V
n
TOTc
Se admit abateri ale rapoartelor de transmitere fata de valoarea nominala de 3%.
% 3 88 , 1 100
62 , 28
35 , 28 62 , 28
100 <

TOT
TOTc TOT
i
i i
i
I. 3) Alegerea motorului electric
In urma calculelor se alege motor Motor AT 200L-2B deoarece rapoartele de transmisie se
situeaza in plaja de valori recomandate si valoarea abaterii este foarte mica.
Motor AT 225S-4, cu urmatoarele caracteristici:
kW P
n
29
;
n
P
- puterea nominala dezvoltata de motor
min / 3000
0
rot n
;
0
n
- turatia de mers in gol;
min / 2920rot n
n

;
n
n
-turatia nominala
min / 2895
max
rot n
;
max
n
-turatia maxima
7 , 1
2 , 2
max

n
p
n
M
M
M
M
k
max
M
- momentul maxim dezvotat de motor
p
M
- momentul la pornire
Nmm M M
Nmm M M
Nmm
n
P
M
n
P
M
n p
n
n
n
n
x
x
x
203020045 7 , 1
24 , 2627318 2 , 2
56 , 1194235 10
2920
37 30
10
30
10
30
max
6 6
6

I. 4) Determinarea puterilor, turatiilor si momentelor de torsiune pentru fiecare arbore

kW P
kW
P
P
kW
P
P
kW
P
P
kW P
LH
conic PR
V
acilindric PR
V
V
V
22 , 34
52 , 33
98 , 0
20 , 32
20 , 32
96 , 0 98 , 0
29 , 30
29 , 30
99 , 0 98 , 0
8 , 28
8 , 28
2 2
2 2

min / 50
min / 78
7
465
min / 465
4
1460
min / 1460
2
2920
min / 2920
34
12
rot n
rot
i
n
n
rot
i
n
n
rot
i
n
n
rot n
V
V
TCT

Nmm
n
P
M
Nmm
n
P
M
Nmm
n
P
M
Nmm
n
P
M
Nmm
n
P
M
V
V
tV
V
V
V t
t
t
t
2654328
50
8 , 28 10 30 10 30
2016019
78
29 , 30 10 30 10 30
661263
465
20 , 32 10 30 10 30
194689
1460
52 , 33 10 30 10 30
111910
2920
22 , 34 10 30 10 30
6 6
6 6
6 6
6 6
6 6

I. 5) Predimensionare arbori
3
16
at
tx
x
M
d

MPa MPa
at at
25 30 10
mm
M
d
mm
M
d
mm
M
d
mm
M
d
mm
M
d
at
tv
v
at
v t
v
at
t
at
t
at
t
81
25
2654328 16 16
74
25
2016019 16 16
52
25
661263 16 16
34
25
194689 16 16
28
25
111910 16 16
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3

Se aleg urmatoarele capete de arbori conform STAS 8724/2-71 in functie de momentele
transmise:
diametru capat de arbore
[mm]
lungime capat de arbore
[mm]
( )
009 , 0
004 , 0
6 22
+

j d
caI
36
( )
009 , 0
004 , 0
6 25
+

j d
caII
42
( )
018 , 0
002 , 0
6 45
+
+
k d
caIII
82
( )
018 , 0
002 , 0
6 60
+
+
k d
caIV
-
( )
018 , 0
002 , 0
6 55
+
+
k d
caV
82
Capitolul II
Calcul transmisie cu curele trapezoidale
II.1 Alegerea modelului de curea trapezoidala
s rad
n
rot n
/ 306
30
min / 2920
1
1

o
1
[rad/sec]- viteza unghiular a arborelui motorului electric;
o n
n
[rot/min]- turaia motorului electric
Se alege conform STAS 7192/2-83 curea trapezoidala ingusta cu profil SPA, cu
mm D
p
180
1
<
1 p
D
-diametrul primitiv al rotii motoare de curea
II.2 Stabilirea dimensiunilor geometrice ale profilului de curea i canalului din roata de
curea
Seciunea
transversal prin
curea
Dimensiunile principale ale curelelor
Profilul
curelei
lp
[mm]
h
[mm]
a
[mm]
b
max
[mm]

c
[grd]
A
c
[mm
2
]





SPA 11 100,5 - 2,8 401 150
II.3.1 Alegerea diametrului primitiv al rotii motoare de curea
mm l h d D
constr p
80 15 2 11 2 28 2 2
min 1
+ + + +

o

d
[mm]- diametrul arborelui motorului electric;
o h
min
[mm]- nlimea de fund a canalului roii de curea;
o l
constr
[mm]- distana constructiv aleasa n vederea montajului penei roii de
curea (l
constr
15 mm);
Se standardizeaza conform STAS 1162-67
mm D
p
80
1

II.3.2 Calculul diametrului roii conduse D
p2
[mm]:
( ) mm i D D
TCT P P
8 , 156 2 80
100
2
1 1
1 2

,
_

=alunecarea elastica=2%
Se standardizeaza conform STAS 1162-67
mm D
p
160
2

Pentru intindere se foloseste rola de intindere, diametrul acesteia fiind;

80 1 , 1 ) 5 , 1 1 (
1 0 p p
D D
mm D
p
88
0

II.3. 3 Verificarea vitezei periferice a curelei v [m/s]

s m V
V
n D
V
a
a
p
/ 50
60000
1 1

s m V / 23 , 12
60000
2920 80

II.3. 4 Verificarea abaterii raportului de transmitere al curelei i
TCT
[%]:
2
80
160
% 2 % 0 100
2
2 2
100
1
2

<

p
p
TCTefectiv
TCTefectiv
TCT TCTefectiv
TCT
D
D
i
i
i i
i
II.3. 5 Stabilirea distanei ntre axe
12
A [mm]:
( ) ( ) ( ) ( ) 480 168 160 80 2 160 80 7 , 0 2 7 , 0
12 12 2 1 12 2 1
+ + + + A A D D A D D
P P P P
Se adopta mm A 300
12
.
II.3. 6 Calculul unghiului dintre ramurile transmisiei [grd]/[rad] :
rad
A
D D
P P
22 , 0 40 , 13
300 2
80 160
arcsin 2
2
arcsin 2
12
1 2

,
_

,
_

II.3. 7 Calculul unghiurilor de nfurare

1,2
[grd] :

0 0 0 0 0 0
2
2
0 0 0 0 0 0
1
1
63 , 192 63 , 12 180 180
36 , 3 22 , 0
37 , 167 63 , 12 180 180
92 , 2 22 , 0
+ +
+ +






rad
rad
II.3. 8 Calculul lungimii preliminare a curelei L
p
[mm]:
mm L
A
D D D D
A
D D
A L
orientativ P
P P P P P P
orientativ P
982
300 4
) 80 160 (
2
) 160 80 (
300 2
4
) (
2
) (
2
2 2 2
cos 2
2
_
12
2
1 2 2 1
12 2
2
1
1
12 _

+
+
+

+
+
+ + +

Aceasta valoare se standardizeaza conform STAS 7192-83
Se alege : mm L
P
1000
Cureaua se va nota SPA 1600 STAS 7192-83
Se recalculeaza distanta axiala:
[ ] 0 6400 2492 8 0 ) ( ) ( 2 2 8
12
2
12
2
1 2 12 2 1
2
12
+ + + A A D D A D D L A
P P P P p

mm A
mm A
309
03 , 2
2 12
1 12
mm A 309
12

Se recalculeaza unghiul dintre ramurile transmisiei si unghiurile de nfurare 1,2
rad
A
D D
P P
23 , 0 31 , 13
309 2
80 160
arcsin 2
2
arcsin 2
12
1 2

,
_

,
_

0 0 0 0 0 0
2
2
0 0 0 0 0 0
1
1
193 31 , 13 180 180
37 , 3 23 , 0
167 31 , 13 180 180
91 , 2 23 , 0
+ +
+ +






rad
rad
II.3.9 Verificarea frecvenei flexiunilor curelei f
x
[Hz]:

Hz f
f Hz
L
V x
f
x
x
p
x
80
46 , 24
1000
23 , 12 2
10 10
max
max
3 3

<

o x numrul roilor peste care se nfoar cureaua;

o V [m/sec]- viteza curelei trapezoidale;
o L
p
[mm]- lungimea STAS a curelei trapezoidale;
o f
xmax
[Hz] - frecvena maxim a flexiunilor curelei
II.3. 10 Calculul preliminar al numarului de curele:
22 , 5
34 , 7 96 , 0 9 , 0
1 22 , 34
0
0

P c c
c P
Z
L
f I

curele

I
P - puterea pe arborele rotii conducatoare
1
f
c
- coeficientul de functionare pentru un strung cu timp de lucru pana la 8 ore
9 , 0
L
c - coeficientul de lungime a curelei
96 , 0 ) 180 ( 003 , 0 1
1

c
- coeficientului unghiului de nfurare

'

,
_

,
_

,
_

+
1
1
]
1

,
_

,
_

'

,
_

,
_

,
_

+
1
1
]
1

,
_

,
_

45 , 0
8 , 1
09 , 0
3
0
45 , 0
1
2
1
09 , 0
3
0
1 145 , 1
1
1
112
51475
81 0984 , 0
112
51475
1600
9
512 9 10
1 145 , 1
1
1 10
e
P
e
D
B
V C
D
B
L
V
A V P
TCT
i
p p p
kW P 34 , 7
0

Coeficientii A,B,C au urmatoarele valori pentru curea trapezoidala tip SPA:
A=512; B=51475; C=0,0984

II.3.11 Calculul efectiv al numarului de curele:
curele z
Z c
curele Z
z
c
Z
Z
z
z
12 8
92 , 0 02 , 0 02 , 1
60 , 5
92 , 0
16 , 5
max
0
max
0




6 Z curele
II.3.12 Caracteristicile mecanice ale curelelor trapezoidale
II.3.1 3 Calculul forei periferice transmise F [N]:
N
V
P
F
I
3798
23 , 12
22 , 34 10 10
3 3

II.3 .15 Calculul fortei de intindere iniiala F
0
[N] si forta de apasare pe arbori F
a
:
N F F F
a
4197 3798 5 , 1 ) 2 5 , 1 (
0

II.3.16 Calculul variaiei lungimii necesare a curelei L [mm]:
mm
A E
L F
L
c t
p
95 , 69
150 400
1000 4197
0

II.3.16 Calcul canalelor rotilor de curea
Caracteristicile mecanice ale curelelor de transmisie
Tipul
curelei
Tensiunea de
rupere
R
[MPa]
Modulul de
elasticitate la
Densitatea Coeficientul
de frecare
Domeniul de utilizare
Trapezoidal

ngusta
(STAS
7192/2-83)
ntindere
Et[MPa
ncovoiere
Ei[MPa]
f
max
[Hz]
Va
[m/s]
2530 300
500
2050 1,25*10
3
0.35
1/251/12,5 50









Dimensiunile canalelor pentru curele trapezoidale
Profilul curelei
lp
[mm]
b
min
[mm]
h
min
[mm]
f
[mm]
e
[mm]
SPA 11 3,3 11
2
1
10
+

3 , 0 15 t
Latimea rotii de curea este:
46 , 24 2 15 5 2 ) 1 ( + + f e z B
mm B 124
Capitolul III
Calcul lagar hidrodinamic
a) Forta care apasa pe lagar:
N
F F
F 3998
2
0

+

Turatia: n=1460 rot/min
Diametrul fusului: D=38mm
Latimea cuzinetului: B= 19mm
5 , 0

,
_

D
B
b) Se alege uleiul TIN25 cu urmatoarele caracteristici:
t TIN25
o
C 10
6
, m
2
/s ,Ns/m
2
50 23,5 0,02123
60 16,6 0,01490
70 12,4 0,01089
80 9,25 0,00820
90 7,2 0,00635
unde: este vascozitatea cinematica a uleiului
este vascozitatea dinamica a uleiului
Se aleg 5 valori consecutive in intervalul [0,5 , 3] cu pas de 0,5 pentru jocul relativ:
00
0
D
J
i

i
0,5 1 1,5 2 2,5
c) Aria exterioara a lagarului:
2
12960 19 38 20 ) 35 20 ( m D B A
d) Temperatura mediului ambiant: C t

20
0

e)Temperatura probabila de functionare a lagarului: ( ) C t
j

90 80 70 60 50
f) Temperatura admisibila: C t
a

90
g) Ungerea se face cu inel si racire naturala prin corpul lagarului
h) Inaltimea admisibila a filmului de lubrefiant: mm h
a
3
10 7


i) Coeficientul global de transfer de caldura :
rn m c
K K K +
j) Factorul de emisivitate: =0,7 (otel (fonta) turnat sau forjat)
k) Coeficientul de transfer de caldura convectiv:
5 , 5
C
k
l) Coeficientul de transfer de caldura radiant pentru corpul negru:
K
rn
3.9 0.039 t t
0

( )
+ 0.072 0.0022 t t
0

( )
+

1
]
t
0
+ :
Krn 7,83 8.66 9.49 10.32 11.15
K 14.062 14.643 15.224 15.805 16.386
m) Presiunea medie:
MPa
D
B
D
F
p
m
17 , 6
5 , 0 38
3998
2
2

,
_

n) Coeficientul de portanta:
j
m
ij
p
n
Cp
2
i

o) Se aleg valorile pentru C

F
C
Fij
=f(Cp
ij
)
p) Se determina puterea pierduta prin frecare:
P
Fi,j
=C
Fi,j
FDn
i
10
-6
q) Se determina C
Qij
r) Se determina debitul de scapari de lubrifiant:
i
j
Q ij
D
B
n D C Q
ij

,
_

3
i

] [
00
0
C t
k

50 C t
k

60
Cpik Cfik Pfik Cqik Qik Cpik Cfik Pfik Cqik Qik
0.5 0,30197748 8 40,35563168 0,9 22809375 0,211938979 6 30,26672376 1,01 426725
1 0,075494 2,75 27,7445 1,21 1022450 0,052985 2,4 24,21338 1,28 1081600
1,5 0,0335531 1,6 24,213379 1,33 1685775 0,0235488 1,4 21,1867066 1,365 1730137,5
2 0,01887359 1,22 24,61693532 1,38 2332200 0,013246186 1,1 22,19559742 1,405 2374450
2,5 0,01207909 1 25,2222698 1,418 2995525 0,008477559 0,7 17,65558886 1,43 3020875
i

] [
00
0
C t
k

70 C t
k

80
Cpik Cfik Pfik Cqik Qik Cpik Cfik Pfik Cqik Qik
0.5 0,15490036 4,5 22,7000428 1,08 456300 0,116637559 3,8 19,16892505 1,14 481650
1 0,038725 1,8 18,16003 1,31 1106950 0,029159 1,58 15,94047 1,34 1132300
1,5 0,0172112 1,2 18,1600343 1,385 1755487,5 0,0129597 1,1 16,6466981 1,41 1787175
2 0,00968127 0,85 17,1511434 1,425 2408250 0,007289847 0,65 13,1155803 1,44 2433600
2,5 0,00619601 0,55 13,8722483 1,44 3042000 0,004665502 0,425 10,71946467 1,45 3063125
i

] [
00
0
C t
k

90
Cpik Cfik Pfik Cqik Qik
0.5 0,090322988 3,3 16,64669807 1,18 498550
1 0,022581 1,38 13,92269 1,37 1157650
1,5 0,0100359 0,88 13,3173585 1,42 1799850
2 0,005645187 0,5 10,08890792 1,47 2484300
2,5 0,00361292 0,28 7,062235544 1,46 3084250
s) Fluxul de caldura evacuata prin corpul lagarului:
P
ck
=KA(T
j
-T
0
)
10,5465 14,643 19,03 23,7075 28,6755
t) Prin interpolare se determina temperaturile de echilibru:
T
1
=74,5
o
C
T
2
=69,19
o
C
T
3
=68,85
o
C
T
4
=67,97
o
C
T
5
=63,71
o
C
Calculul parametrilor caracteristici pentru temper aturile de echilibru .
Se determina:
a) vascozitatile pentru temperaturile de echilibru prin interpolare liniara

,
b) coeficientii de portanta
p
C
,
c) grosimea minima a filmului de lubrefiant
m
h
,
d) excentricitatea relativa

,
e) coeficientii de debit
Q
C
,
f) debitul hidrodinamic
Q
,
i

] [
00
0
T
] [ C

] / [
2
m Ns p
C
f
C
f
P
] [W

m
h
] [ m
Q
C
Q
min] / [
3
dm
0.5 74,5 0,009576 0,14 4,5 22,70 0,27 5,38 0,73 1,1 0,03
1 69,19 0,01118 0,04 1,8 18,16 0,13 4,25 0,87 1,3 0,07
1,5 68,85 0,01131 0,02 1,2 18,16 0,09 3,38 0,91 1,38 0,13
2 67,97 0,01163 0,01 0,9 18,16 0,045 2,25 0,955 1,42 0,14
2,5 63,71 0,01328 0,01 0,65 16,39 0,035 2,19 0,965 1,435 0,17
g) Puterea pierduta prin frecare la temperaturile de echilibru:
P
Lj
=KA(T
ej
-T
0
)
19,16 18,01 18,59 18,95 17,91
h) Grosimea minima admisibila a filmului de lubrefiant:
h
a
=R
z1
+R
z2
=1.6+1.6=3.2
m
i) Determinarea ajustajului
Execenticitatea admisibila :
8 . 0
a

Din restrictii rezulta ca jocul trebuie sa ia urmatoarele valori:

00
0
max
00
0
min
6 , 1
5 , 0


Jocurile relative la temperatura de montaj:
( )
( )
00
0
3
0 min max 20 max
00
0
3
0 max min 20 min
608696 , 1 10
502385 , 0 10
+
+

T T k
T T k
e d
e d
Jocurile minime,respectiv maxime:
m D J
m D J

91306 , 57 38 608696 , 1
08586 , 19 38 502385 , 0
20 max 20 max
20 min 20 min


Din STAS se alege un ajustaj astfel incat :
STAS
STAS
J J
J J
max 20 max
min 20 min
<

Conform STAS,se alege ajustajul H7/h8 pentru care:

0 25
39 0


s s
i i
a A
a A
( ) m
Rezulta:
( )
( ) m a A J
m a A J
i s S
s i S

64 ) 39 ( 25
0 0 0
max
min


Se calculeaza jocul probabil:
m
J J
J
S S
p
32
2
64 0
2
max min

Jocul probabil este:

m
D
J
p
p
84 , 0
38
32

Jocul probabil la 20
o
C :
( )
0
3
20
10 T T k
e d p p
+

pt
1,1945 1,18919 1,18885 1,18797 1,18371
p

] [
00
0
T
] [ C

] / [
2
m Ns p
C
f
C
f
P
] [W

m
h
] [ m
Q
C
Q
min] / [
3
dm
0,84 69,0948 0,0116628 0,03 1,59 15,59 0,09 4,275 0,91 1,3369 0,07727
Capitolul IV
Predimensionare angrenaje
IV.1 Alegerea materialelor pentru rotile dintate si a tratamentelor termice sau
termochimice
In cazul reductoarelor, dorinta de obtinere a unor utilaje compacte a condus la tendinta
actuala de utilizare a rotilor dintate executate din oteluri care se durifica prin tratamente
termice sau termochimice, reducerea gabaritului si a consumului de material prevaland asupra
cresterii costului executiei tehnologice. Solutia moderna consta in utilizarea unor tratamente
ce durifica doar stratul superficial , miezul dintelui ramanand moale. Se imbina astfel
avantajele cresterii duritatii stratului superficial legate de marirea rezistentei la uzare in general
si la pitting in special, cu cele conferite de tenacitatea danturii (ce confera rezistenta la socuri si
conformabilitate in cazul unor contacte defectuoase ale dintilor) asigurata de mentinerea
duritatii reduse a miezului dintelui.
Pentru realizarea rotii am ales material:
Mat. STAS Tratamentul
termic sau
termochimic
Duritatea Rezistenta la
rupere,
r
(N/mm
2
)
Limita de
curgere
c
(N/mm
2
)
Rezistenta limita de rupere la
oboseala la piciorul dintelui
Flim
(N/mm
2
)
Presiunea
hertziana limita
la oboseala
Hlim
(N/mm
2
)
miez
(HB)
flanc
DF
(HRC)
21
MoMnCr
12
8306-01 Cementare 300-350 55-63 1100 850 390-460 25,5 HRC
IV.2 Predimensionarea angrenajului conic cu dinti drepti
La predimensionarea unui angrenaj conic se determina diametrul de divizare al pinionului si
modulul danturii pe conul frontal exterior (d1, respectiv m) si numerele de dinti ale celor doua
roti (z1 si z2).
IV.2.1 Calculul diametrului de divizare al pinionului conic pe conul frontal exterior d1
Pe baza calcului de solicitare hertziana (pitting) se dimensioneaza diametrul de divizare al
pinionului pe conul frontal median dm1:
1
4
3
2
lim
1

,
_

W R HN
H
H
H M
Rm
H V A tpinion
m
Z Z K
S
Z Z
u
K K K M
d

in care:
M
tpinion
-moment de torsiune la arborele pinionului
K
A
- factorul sarcinii dinamice exterioare; la proiectarea unor reductoare de
uz general sa va lua K
A
=1
K
V
- factor dinamic interior; la predimensionare K
V
=1,15
K
H
- factorul repartitiei longitudinale a sarcinei pentru solicitarea
hertziana: la predimensionare K
H
=1,35

Rm
- coeficient de latime:
Rm
=b/R
m
=0,3..0,35 unde b - latimea rotii
conice, iar R
m
- lungimea medie a generatoarei conului de divizare
u=z
mare
/z
mic
- raportul numerelor de dinti; pentru angrenaje reductoare u=i
Z
M
- factor de material; in cazul ambelor roti executate din otel Z
M
=271
2
/ mm N
Z
H
- factorul punctului de rostogolire; la predimensionare Z
H
=1,77

Hl im
- efort unitar limita la solicitarea hertziana, dependent de materialul
pinionului si de tratamentul termic sau termochimic aplicat
S
H
- factor de siguranta la solicitarea hertziana; la predimensionare se poate
utiliza valoarea minima S
H
=1,5
K
HN
- factorul numarului de cicluri la solicitarea hertziana; pentru
angrenaje cu durata nelimitata de functionare se va lua K
HN
=1
Z
R
- factor de rugozitate; la predimensionare Z
R
=1
Z
w
- factorul raportului duritatii flancurilor; la predimensionare Z
w
=1
mm d
m
64
5 , 1
1403
77 , 1 271
4 3 , 0
35 , 1 15 , 1 1 661263 4
3
2
1

,
_

Se calculeaza apoi diametrul de divizare al pinionului pe conul frontal exterior d1 (care se

rotunjeste la numar intreg de milimetri):
( ) mm d d
Rm m
6 , 73 ) 3 , 0 5 , 0 1 ( 64 5 , 0 1
1 1
+ +
mm d 74
1

IV.2.2 Calculul modulului pe conul frontal exterior m
Se dimensioneaza modulul pe conul frontal median mm pe baza relatiei de calcul a
efortului la piciorul dintelui; se obtine relatia:

Fx S FN
F
F
m Rm
F F V A tpinion
m
Y Y K
S
d
Y K K K K M
m

lim 2
1
1
sin 4

in care:
tpinion
M
-moment de torsiune la arborele pinionului

A
K
- factorul sarcinii dinamice exterioare; la proiectarea unor reductoare de uz general
sa va lua 1
A
K

F
K
- factorul global al tensiunii la piciorul dintelui
) 24 22 (
F
K
pentru danturi
nedurificate HB D 350 <
Rm

- coeficient de latime:
35 , 0 3 , 0
m
Rm
R
b
, unde b - latimea rotii conice, iar
Rm - lungimea medie a generatoarei conului de divizare

1
2
12
Z
Z
i u
; raportul numerelor de dinti;

lim F

- rezistenta limita la rupere prin oboseala la piciorul

Fx S FN
F
F
m Rm
F F V A tpinion
m
Y Y K
S
d
Y K K K K M
m

lim 2
1
1
sin 4

mm m
m
28 , 3
400 64 3 , 0
2 , 0 242 , 0 35 , 1 15 , 1 1 661263 4
2

Se determina modulul pe conul frontal exterior:

( ) mm m m
Rm m
77 , 3 ) 3 , 0 5 , 0 1 ( 28 , 3 5 , 0 1 + +
Se alege din STAS 822-82 valoarea : mm m 4
IV.2.3 Calcul numar de dinti pentru pinion Z1:
14
6
74
1
min 1

m
d
Z dinti
IV.2.4 Alegerea finala a modulului si numarului de dinti
Aleg
18
1

p
Z
dinti
5 , 4
18
81
1
1

p
p
Z
d
m
Se alege din STAS 822-82 valoarea :
mm m 5
17
5
81
1
1

m
d
Z dinti
68 17 4
1 12 2
Z i Z dinti
Aleg 46
2
Z dinti
IV.2.5 Calcul raportului efectiv al angrenajului conic
88 , 3
17
46
1
2
12

Z
Z
i
ef
IV.2.6 Elemente geometrice ale rotilor dintate conice c u dinti drepti
a) Numarul de dinti
17
1
Z dinti
46
2
Z dinti
b) Semiunghiul conului de divizare
- pentru pinion

56 , 17
88 , 3
1
arctan
1
tan
1

,
_

,
_

ef
i
ar
- pentru roata

44 , 72 56 , 17 90 90
1 2

c) modul pe conul frontal exterior
mm m 6
d) pasul pe conul frontal exterior
mm m p 85 , 18 6
e) coeficient de latime
3 , 0
Rm
f) modulul pe conul frontal median
mm
m
m
Rm
m
22 , 5
15 , 1
6
5 , 0 1

+

g) inaltimea capului dintelui

mm m h h
a a
6
*
0

unde : 1
*
0

a
h - coeficientul inaltimii capului de referinta
h) inaltimea piciorului dintelui
mm m h h
f f
5 , 7 6 25 , 1
*
0

unde :
2 , 1
*
0

f
h
- coeficientul inaltimii piciorului de referinta
i) inaltimea dintelui
mm h h h
f a
5 , 13 +
j) diametrul de divizare pe conul frontal exterior
mm m Z d 102 6 17
1 1

mm m Z d 266 6 46
2 2

k) diametrul de divizare pe conul frontal median
mm m Z d
mm m Z d
m m
m m
240 22 , 5 46
89 22 , 5 17
2 2
1 1


l) diametrul de cap
m h d d
mm h d d
a a
a a
270 ) 44 , 72 cos( 6 2 266 cos 2
113 ) 56 , 17 cos( 6 2 102 cos 2
2 2 2
1 1 1
+ +
+ +

m) diametrul de picior
mm h d d
mm h d d
f f
f f
262 ) 44 , 72 cos( 6 2 266 cos 2
90 ) 56 , 17 cos( 6 2 102 cos 2
2 2 2
1 1 1

n) lugimea exterioara a generatoarei conului de divizare

mm
d
R
mm
d
R
139
44 , 72 sin 2
266
sin 2
169
56 , 17 sin 2
102
sin 2
2
2
2
1
1
1

o) lugimea medie a generatoarei conului de divizare

mm
d
R
mm
d
R
m
m
m
m
126
44 , 72 sin 2
240
sin 2
147
56 , 17 sin 2
89
sin 2
2
2
2
1
1
1

p) latimea danturii
mm R b
mm R b
Rm m
Rm m
38 3 , 0 129
44 3 , 0 147
2 2 2
1 1 1


q) unghiul capului dintelui

2
139
6
arctan arctan
2
169
6
arctan arctan
2
2
1
1

,
_

,
_

R
h
R
h
a
a
a
a

r) unghiul piciorului dintelui

3 , 2
139
5 , 7
arctan arctan
3 , 2
169
5 , 7
arctan arctan
2
2
1
1

,
_

,
_

R
h
R
h
f
f
f
f

s) unghiul dintelui

3 , 4 +
f a

t) semiunghiul la varf al conului de cap

44 , 75 2 44 , 72
56 , 19 2 56 , 17
2 2 2
1 1 1
+ +
+ +
a a
a a


t) semiunghiul la varf al conului de picior

74 , 74 3 , 2 44 , 72
86 , 19 3 , 2 56 , 17
2 2 2
1 1 1
+ +
+ +
f f
f f


u) diametrul de divizare al rotii cilindrice echivalente
v) diametrul de cap al rotii cilindrice echivalente
mm h d d
mm h d d
a v av
a v av
884 2
109 2
2 2 2
1 1 1
+
+
x) diametrul de baza al rotii cilindrice echivalente
mm d d
mm d d
v bv
v bv
829 cos
100 cos
2 2
1 1

y) distanta dintre axe al rotii cilindrice echivalente

mm
d d
a
v v
v
495
2
2 1

IV. 3 Predimensionarea angrenajului cilindric cu dinti inclinati

La predimensionarea unui angrenaj cilindric cu dinti inclinati se determina distanta dintre axe
a
, modulul normal
n
m
,unghiul de inclinare al danturii, numarul de dinti ale celor doua roti si
coeficientii de deplasare a danturilor rotilor .
IV. 3.1 Determinarea distantei dintre axele rotilor
a

Pe baza calcului de solicitare hertziana (pitting) pentru dimensionare se determina distanta
dintre axe.
3
2
lim
2
) 1 (

,
_

+
W R HN
H
H
H M
a
H V A tpinion
Z Z K
S
Z Z Z
u
K K K M
u a

in care:
tpinion
M
-moment de torsiune la arborele pinionului

A
K
- factorul sarcinii dinamice exterioare; la proiectarea unor reductoare de uz general
sa va lua 1
A
K
V
K
factor dinamic interior; la predimensionare
1 , 1
V
K
H
K
- factorul repartitiei longitudinale a sarcinii pentru solicitarea hertziana: la
predimensionare
15 , 1
H
K

- coeficient de latime:
6 , 0
a
b
a
, unde b - latimea rotii cilindrice,

3
34
4
Z
Z
i u
; raportul numerelor de dinti;

M
Z
- factor de material; in cazul ambelor roti executate din otel
271
M
Z

H
Z
- factorul punctului de rostogolire; la predimensionare
77 , 1
H
Z

Z
- factorul lungimii de contact
1

lim H

- efort unitar limita la solicitarea hertziana, dependent de materialul pinionului si

de tratamentul termic sau termochimic aplicat
mm
d
d
mm
d
d
v
v
882
cos
107
cos
2
2
2
1
1
1

H
S
- factor de siguranta la solicitarea hertziana; la predimensionare se poate utiliza
valoarea minima 25 , 1
H
S
HN
K
- factorul numarului de cicluri la solicitarea hertziana; pentru angrenaje cu durata
nelimitata de functionare se va lua
1
HN
K

R
Z
- factor de rugozitate; la predimensionare
1
R
Z
w
Z
- factorul raportului duritatii flancurilor; la predimensionare
1
w
Z
mm a 354
1 1 1
25 . 1
1120
1 77 , 1 271
7 6 , 0 2
15 , 1 1 , 1 1 2016019
) 7 1 (
3
2

,
_

+
Aceasta valoare se standardizeaza conform STAS 6055-82
mm a 355
IV.3.2 Determinarea modulului normal al rotii dintate mn
Modulul normal minim necesar al daturii rotilor se obtine pe baza conditiei de
rezistenta la oboseala la piciorul dintelui.

Fx S FN
F
F
a
F F V A tpinion
n
Y Y K
S
a
u Y Y K K K K M
m

+

lim 2
) 1 (

in care:
F
K
- este factorul repartitiei longitudinale a sarcinii
15 , 1
F
K

K
- este factorul repartitiei frontale a sarcinii
1

F
Y
- este factorul de forma
25 , 2
F
Y

Y
- factorul unghiului de inclinare ;
1

lim H

- efort unitar limita pentru solicitarea la piciorul dintelui;

MPa
H
190
lim

F
S
- factor de siguranta pentru solicitarea la piciorul dintelui;
5 , 1
F
S
S
Y
- factorul concentratorului de eforturi;
1
S
Y

FX
Y
- factor dimensional;
1
FX
Y
mm m
n
52 , 2
1 1 1
5 , 1
190
355 6 , 0 2
8 1 25 , 2 1 15 , 1 1 , 1 1 2016019
2

Aceasta valoare se standardizeaza conform STAS 822-82

3
n
m
IV.3.3 Determinarea unghiului de inclinare al dintilor
Se recomanda alegerea unei valori a unghiului de inclinare a danturii

cuprinsa in intervalul
[ ]

20 8 . Pentru reducerea numarului de reglari ale masinilor de danturat se recomanda
folosirea urmatoarelor valori pentru roti dintate executate din oteluri de imbunatatire avand
duritatea Brinell a flancului
2
/ 3500 mm N < .

10 .
IV.3.4 Determinarea numarului de dinti ai pinionului Z3
29
8 3
10 cos 355 2
) 1 (
cos 2
max 3

u m
a
Z
n

dinti
Se alege constructiv
27
3

p
Z
dinti
IV.3.5 Alegerea finala a modulului si numarului de dinti
mm
u Z
a
m
n
23 , 3
8 27
10 cos 355 2
) 1 (
cos 2
3

Aceasta valoare se standardizeaza conform STAS 822-82
mm m
n
4
22
8 4
10 cos 355 2
) 1 (
cos 2
3

u m
a
Z
n

dinti
Se alege
21
3
Z
dinti
147 7 21
3 4
u Z Z
dinti
Se alege 152
4
Z dinti
IV.3.6 Calcul raportului efectiv al angrenajului cilindric
24 , 7
21
152
3
4
34

Z
Z
i
ef
IV.3.7 Calcul raportului efectiv al reductorului
% 43 , 1 100
28
28 6 , 27
% 3 100
28 7 4
6 . 27
21
152
17
46
34 12
3
4
1
2

i
i
i i
i
i i i
Z
Z
Z
Z
i
RT
RT RTef
RT
RTef
IV.3.8 Calculul deplasarii danturii
Prin deplasarea danturii rotilor cilindrice, se urmareste obtinerea unor avantaje cum ar fi:
cresterea capacitatii portante, evitarea subtaierii, cresterea gradului de acoperire. Prin
deplasarea danturii se aduce distanta de referinta dintre axe
0
a
la o valoare standardizata.
Pentru stabilirea coeficientilor deplasarilor de profil ai celor doua roti se calculeaza:
a) distanta de referinta dintre axe
0
a
mm
Z Z m
a
n
351
10 cos 2
173 4
cos 2
) (
4 3
0

b)
( )
) 2 , 5 6 , 1 ( 4 351 355
3 , 1 4 , 0
0
0


mm a a
m m a a
n n
c) unghiul de presiune pe cilindrul de divizare in planul frontal

65 , 20
10 cos
20 tan
arctan
cos
tan
arctan
,
_

,
_

n
t
unde:
n

- unghiul de presiune pe cilindrul de divizare in plan normal;

20
0

n
d) unghiul de angrenare in plan frontal

72 , 19 65 , 20 cos
355
351
arccos cos arccos
0

,
_

,
_

t wt
a
a

e) suma coeficientilor deplasarilor celor doua roti
( ) ( ) ( )
( )
22 , 0 3 , 0 52 , 0 ) (
52 , 0
20 tan 2
56 , 20
180
56 , 20 tan 72 , 19
180
) 72 , 19 tan(
191
tan 2
) (
3 4 3 4
4 3 4 3
+

,
_

,
_

+ +
x x x x
x
inv inv
Z Z x x x
S
n
t wt
S

unde:

180
tan inv
Elemente geometrice ale rotilor dintate cilindrice cu dinti inclinati
a) Numarul de dinti
21
3
Z
dinti
152
4
Z dinti
b) Unghi de inclinare pe cilindrul de divizare

10
c) Unghiul de presiune pe cilindrul de divizare in plan normal

20
d) Unghiul de presiune pe cilindrul de divizare in plan frontal

65 , 20
t

e) unghi de angrenare in plan frontal

72 , 19
wt

f) modulul normal
mm m
n
4
g) pasul normal
mm m p
n
57 , 12 4
h) modulul frontal
mm
m
m
n
t
18 , 5
10 cos
4
cos

i) pasul frontal
mm m p
t
27 , 16 18 , 5
j) coeficientul deplasarii de profil
22 , 0
3 , 0
4
3

x
x
k)inaltimea capului dintelui
( )
( ) mm x h m h
mm x h m h
a n a
a n a
88 , 4
2 , 5
4
*
0 4
3
*
0 3
+
+
unde : 1
*
0

a
h - coeficientul inaltimii capului de referinta
l) inaltimea piciorului dintelui
( )
( ) mm x h m h
mm x h m h
f n f
f n f
12 , 4
8 , 3
4
*
0 4
3
*
0 3


unde :
25 , 1
*
0

f
h
- coeficientul inaltimii piciorului de referinta
m) inaltimea dintelui
mm h h h
f a
9 +
n) diametrul de divizare
mm
m Z
d
n
85
cos
3
3

mm
m Z
d
n
612
cos
4
4

o) diametrul de cap
mm h d d
mm h d d
a a
a a
614 2
87 2
4 4 4
3 3 3
+
+
p) diametrul de picior
mm h d d
mm h d d
f f
f f
5 , 609 2
5 , 82 2
4 4 4
3 3 3


q )diametrul de baza
mm d d
mm d d
t b
t b
572 cos
80 cos
4 4
3 3

r) diametrul de rosotgolire
mm d d
mm d d
wt
t
w
wt
t
w
608
cos
cos
84
cos
cos
4 4
3 3

s) latimea danturii rotii

mm a b
a
213 6 , 0 355
3

Capitolul V
Calculul fortelor din angrenaje
V.1 Fortele din angrenajul conic cu dinti drepti
Pe conul frontal median se considera forta normala pe dinte
n
F
aplicata in punctul de
intersectie al liniei de angrenare cu cercul de divizare mediu. Forta normala
n
F
se descompune
in trei componente ortogonale:
forta tangentiala t
F
la cercul de divizare mediu;
forta radiala
r
F
forta axiala a
F
Se negijeaza fortele de frecare in angrenaj. se calculeaza fortele ce actioneaza asupra
pinionului, iar fortele ce actioneaza asupra rotii conduse se iau egale si de sens contrar.
Fortele tangentiale
N
d
M
F F
m
tpinion
t t
14860
89
661263 2
2
1
2 1

Fortele radiale
N F F
N F F
t r
t r
1632 44 , 72 cos 20 tan 14860 cos tan
5157 56 , 17 cos 20 tan 14860 cos tan
2 2 2
1 1 1




Fortele axiale
N F F F
N F F F
t r a
t r a
5157 44 , 72 sin 20 tan 14860 sin tan
1632 56 , 17 sin 20 tan 14860 sin tan
2 2 1 2
1 1 2 1




Forta normala pe flancul dintelui
N F F F F
r a t n
15814 5157 1632 14860
2 2 2 2
1
2
1
2
1
+ + + +
V.2 Fortele din angrenajul cilindric cu dinti inclinati
La contactul a doi dinti apare o forta normala
n
F
. Forta normala
n
F
se descompune in trei
componente ortogonale:
forta tangentiala t
F
la cercul de divizare mediu;
forta radiala
r
F
forta axiala a
F
Se negijeaza fortele de frecare in angrenaj. se calculeaza fortele ce actioneaza asupra
pinionului, iar fortele ce actioneaza asupra rotii conduse se iau egale si de sens contrar.
Fortele tangentiale
N
d
M
F
tpinion
t
47436
85
2016019 2
2
3
3

Fortele radiale
N F F F F
t t
n
t r r
17877 65 , 20 tan 47436 tan
cos
tan
3 3 2 1

Fortele axiale
N F F F
t a a
8364 10 tan 47436 tan
3 2 1

Forta normala pe flancul dintelui
N
F
F F F F
n
t
r a t n
51259
10 cos 20 cos
47436
cos cos
3
2
1
2
1
2
3
+ +

Capitolul VI
Verificarea angrenajelor
VI.1 Verificarea subtaierii dintilor
Pentru evitarea subtaierii trebuie respectata conditia:
( )
( )
i d
x h
Z
i d
x h
Z
i d
Z
Z
i d
Z
Z
Z Z
Z Z
t
a
t
a
n
n
n
n
int 12
sin
cos 2
int 11
sin
cos 2
int 159
cos
int 22
cos
2
4
*
0
4 min
2
3
*
0
3 min
3
4
4
3
3
3
4 min 4
3 min 3

unde:
min
Z - numarul minim de dinti al rotii cilindrice cu dinti inclinati ce poate fi preucrata sub taiere
n
Z
- numarul de dinti ai rotii echivalente
VI.2 Verificarea continuitatii angrenarii
Pentru angrenajul cilindric gradul de acoperire total este dat de relatia:
37 , 7 +


unde:

- gradul de acoperire al profilului in plan frontal

- gradul de acoperire suplimentar datorat inclinarii dintilor

1 , 1 43 , 2
cos
sin
cos 2 cos 2
2
4
2
4
2
3
2
3
>

t t
wt
t t
b a
t t
b a
m
a
m
d d
m
d d

31 , 3
sin
3

n
m
b

Pentru angrenajul conic cu dinti drepti

9 , 0
cos
sin
cos 2 cos 2
2
2
2
2
2
2
2
1

t
wt v bv av bv av
m
a
m
d d
m
d d

VI.3 Verificarea interferentei dintilor

Diametrul inceputului profilului evolventric este:
( )
( )
mm
Z
x h
d d
mm
Z
x h
d d
t t
a
t b l
t t
a
t b l
671
cos sin
cos 2
tan 1
107
cos sin
cos 2
tan 1
2
4
4
*
0
4 4
2
3
3
*
0
3 3

1
]
1

1
]
1

Diametrele cercurilor inceputurilor profilelor active ale flancurilor dintilor:

( )
( )
32 , 0
2
tan
95 , 671
cos
098 , 0
2
tan
3 , 108
cos
4
3
4
4
4
4
3
4
3
3
3
3

Z
mm
d
d
Z
mm
d
d
a
E
E
b
E
a
A
A
b
A

Conditiile ce trebuiesc indeplinite pentru a avea o angrenare corecta sunt :

4 4
3 3
l E
l A
d d
d d

VI.4 Verificarea jocului capului dintilor

75 , 6
2 2
4 3 4 3

+

+

a f f a
d d
a
d d
a c
Jocul trebuie sa satisfaca conditiia:
5 , 0 1 , 0 c m c
n
VI.5 Verificarea grosimii dintilor pe cercul de cap

79 , 22 cos arccos
21 , 30 cos arccos
24 , 4
2
tan 4
11 , 3
2
tan 4
4
4
4
3
3
3
4
4
4
4 4
3
3
3
3 3

,
_

,
_

,
_

+
+

,
_

+
+

t
a
at
t
a
at
at t
n
a at
at t
n
a at
d
d
d
d
mm inv inv
Z
x
d s
mm inv inv
Z
x
d s






at

- unghi de presiune pe cercul de cap in plan frontal.

Pentru evitarea stirbirii capului dintelui datorita ascutirii accentuate trebuie respecata conditia:
036 , 1 2 , 0
at t at
s m s
VI.6 Verificarea rezistentei danturii
1) Verificarea la piciorul dintelui
La piciorul dintelui apare un efort unitar maxim datorat incovoierii variabile in timp supa un
ciclu pulsator. Ca urmare dupa un numar de cicluri , se poate produce ruperea prin oboseala la
piciorul dintelui.Verificarea solicitarii la piciorul dintelui se face prin calcularea efortului
unitar datorat incovoierii.
a) Pentru angrenaj cilindric cu dinti inclinati:
FX S FN
F
a
FP F V A F
n
t
F
Y Y K
S
Y K K K K Y
m b
F

lim

in care:
t
F
- forta tangentiala la nivelul cercului de divizare =
b- latimea rotii=
n
m
- modulul normal al danturii =

A
K
- este factorul sarcinii dinamice exterioare;
A
K
=1
V
K
- este factorul repartitiei frontale a sarcinii ; V
K
=1,3
F
K
- este factorul repartitiei longitudinale a sarcinii
15 , 1
F
K
=

K
- este factorul repartitiei frontale a sarcinii
1

K
=

F
Y
- este factorul de forma
25 , 2
F
Y
=

Y
- factorul unghiului de inclinare ;
1

Y
=

lim F

- efort unitar limita pentru solicitarea la piciorul dintelui;

MPa
F
220
lim

F
S
- factor de siguranta pentru solicitarea la piciorul dintelui;
5 , 1
F
S
=

S
Y
- factorul concentratorului de eforturi;
1
S
Y
=

FX
Y
- factor dimensional;
1
FX
Y
=
a F
a
F
MPa
MPa

241 1 9 , 1 1
5 , 1
220
187 1 15 , 1 1 3 , 1 1 25 , 2
4 213
47436
b) Pentru angrenaj conic cu dinti drepti:
FX S FN
F
a
FP F V A F
m
t
F
Y Y K
S
Y K K K K Y
m b
F

lim

in care:

t
F
- forta tangentiala la nivelul cercului de divizare
b- latimea rotii

n
m
- modulul normal al danturii

A
K
- este factorul sarcinii dinamice exterioare;
A
K
=1

V
K
- este factorul repartitiei frontale a sarcinii ;
V
K
=1,3
F
K
- este factorul repartitiei longitudinale a sarcinii
35 , 1
F
K

K
- este factorul repartitiei frontale a sarcinii
1

F
Y
- este factorul de forma
5 , 1
F
Y

Y
- factorul unghiului de inclinare ;
1

lim H

- efort unitar limita pentru solicitarea la piciorul dintelui;

MPa
H
190
lim

F
S
- factor de siguranta pentru solicitarea la piciorul dintelui;
2
F
S

S
Y
- factorul concentratorului de eforturi;
9 , 1
S
Y

FX
Y
- factor dimensional;
1
FX
Y
a F
a
F
MPa
MPa

209 1 9 , 1 1
2
220
50 1 35 , 1 1 3 , 1 1 5 , 1
22 , 5 149
14860
VI.7 Verificarea solicitarii de contact hertzian
a) Pentru angrenaj cilindric cu dinti inclinati:


+

W R HN
H
H
a
a H V A
t
H M HC
Z Z K
S
K K K
u
u
d b
F
Z Z Z
lim
3
1

in care:

t
F
- forta tangentiala la nivelul cercului de divizare
b- latimea rotii

1
d
- diametrul de divizare al pinionului
u=5, raportul de transmisie

A
K
- este factorul sarcinii dinamice exterioare;
A
K
=1

V
K
- este factorul repartitiei frontale a sarcinii ;
V
K
=1,3
H
K
- este factorul repartitiei longitudinale a sarcinii
35 , 1
H
K

HN
K
- este factorul numarului de cicluri
1
HN
K

M
Z
- este factorul de material
2
/ 271 mm N Z
M

H
Z
- factorul punctului de rostogolire ;
1
H
Z

Z
- factorul lungimii de contact;
2 , 1

lim H

- efort unitar limita pentru solicitarea la piciorul dintelui;

MPa
H
850
lim

H
S
- factor de siguranta pentru solicitarea la piciorul dintelui;
25 , 1
H
S

R
Z
- factorul rugozitatii;
5 , 1
R
Z

W
Z
- factor dimensional;
2 , 1
W
Z
a F
a
F
MPa
MPa

12241 2 , 1 5 , 1
25 , 1
850
621 35 , 1 3 , 1 1
7
8
85 213
47436
1 1 271
b) Pentru angrenaj conic cu dinti drepti:


+

W R HN
H
H
a
a H V A
m
t
H M HC
Z Z K
S
K K K
u
u
d b
F
Z Z
lim
2
1
1

in care:

t
F
- forta tangentiala la nivelul cercului de divizare
b- latimea rotii

1
d
- diametrul de divizare al pinionului
u=3,15, raportul de transmisie

A
K
- este factorul sarcinii dinamice exterioare;
A
K
=1

V
K
- este factorul repartitiei frontale a sarcinii ;
V
K
=1,3
H
K
- este factorul repartitiei longitudinale a sarcinii
35 , 1
H
K

HN
K
- este factorul numarului de cicluri
1
HN
K

M
Z
- este factorul de material
2
/ 271 mm N Z
M

H
Z
- factorul punctului de rostogolire ;
77 , 1
H
Z

lim F

- efort unitar limita pentru solicitarea la piciorul dintelui;

MPa
F
220
lim

H
S
- factor de siguranta pentru solicitarea la piciorul dintelui;
5 , 1
H
S

R
Z
- factorul rugozitatii;
5 , 1
R
Z

W
Z
- factor dimensional;
2 , 1
W
Z
a F
a
F
MPa
MPa

264
37 , 136 35 , 1 1 1
4
12 , 4
89 149
14860
77 , 1 271
Capitolul VII
Proiectarea arborilor si organelor de rezemare
VII.1 Alegerea i verificarea rulmenilor
Arborii reductoarelor sunt n general arbori scuri (l/d<10, unde l este distana dintre
reazeme i d diametrul mediu al arborelui i n consecin au rigiditate flexional ridicat. Ca
urmare unghiurile de nclinare n reazeme sunt reduse, ceea ce permite folosirea rulmenilor
radiali cu bile si a rulmentilor radial-axiali cu role conice (ce impun condiii restrictive privind
nclinarea n reazeme). Uneori se folosesc i rulmeni cu role cilindrice, rulmeni radial-axiali
cu role precum i rulmeni oscilani cu role butoia.
n cele ce urmeaz ne vom referi la alegerea i verificarea rulmenilor radial-axiali
cu role conice.
Rulmenii radial-axiali cu role conice preiau att sarcini radiale ct i sarcini axiale.
Datorit contactului mai favorabil dintre role i calea de rulare din inele ei au, la aceleai
dimensiuni, capacitai de ncarcare i durabiliti mai mari dect rulmenii cu bile.
a) Vom folosi dou tipuri de montaje pentru rulmenii radial-axiali cu role conice:
-montaj n O;
-montaj n X.
Montajul n O este utilizat n cazul unor distane reduse ntre rulmeni (roile fiind
montate n consol). n cazul acestui montaj se realizeaz o majorare a distanei dintre centrele
de presiune ale celor doi rulmeni n raport cu situaia de la montajul n X. Acest montaj l
vom folosi pentru rezemarea arborelui pinionului.
Reglarea jocului din rulmeni (la montaj) n vederea compensrii diferenelor de
dilatare dintre arbore i carcas n funcionare se face cu ajutorul unei piulie care acioneaz
asupra inelului interior al rulmentului.
Montajul n X se utilizeaz la arbori mai lungi, pe care roile sunt montate ntre
lagre. Reglarea jocului n rulmeni se face cu ajutorul capacelor ce fixeaz inelele exterioare.
b) Estimarea diametrului arborelui n dreptul rulmentului se face innd cont de dimensiunile
arborilor stabilite la predimensionarea acestora. Am stabilit diametrele capetelor de arbore ca
fiind:
mm d
mm d
mm d
V
IV
III
ca
ca
ca
55
60
45

Diametrele fusurilor n dreptul rulmenilor se aleg conform relaiei:

mm d d
ca rul
) 10 ... 7 ( +
Pentru arborele III, diametrul stabilit la predimensionare d
III
poate fi considerat estimativ
pentru zona central a arborelui, aadar diametrul fusurilor pentru rulmeni se poate lua:
mm d
mm d d
rul
caIII rul
55 10 45
) 10 ... 7 (
3
3
+
+
mm d
mm d d
rul
IV rul
70 10 80
) 10 ... 5 (
4
4


Se aleg din STAS 3920-68 urmatoarele tipuri de rulmenti:
R
u
l
m
e
n
t
F
o
r
t
a

a
x
i
a
l
a

R
e
a
z
e
m

1
F
o
r
t
a

a
x
i
a
l
a

R
e
a
z
e
m

2
F
o
r
t
a

a
x
i
a
l
a

t
o
t
a
l
a
3
2
2
1
1
1
7
1
9
5
4
4
2
8
0
7
3
2
5
9
5
9
8
3
Simbol rulment 32211 32212 32214
Diametru alezaj d[mm] 55 60 70
Diametru exterior D[mm] 100 110 125
Latime rulment B[mm] 25 28 31
Capacitatea dinamica C[N] 85000 110000 137000
Capacitatea dinamica C0[N] 76500 96000 120000
Factorul Y 1,5 1,5 1,4
e 0,4 0,4 0,42
2
1
2
5
9
5
9
6
4
R
u
l
m
e
n
t
r
a
F
F

R
e
z
e
m

1
r
a
F
F

R
e
z
e
m

2
F
o
r
t
a

d
i
n
a
m
i
c
a

e
c
h
i
v
a
l
e
n
t
a

R
e
a
z
e
m

1
F
o
r
t
a

d
i
n
a
m
i
c
a

e
c
h
i
v
a
l
e
n
t
a

R
e
a
z
e
m

2
3
2
2
1
1
0
,
3
2
3
,
1
6
5
1
5
7
4
8
6
3
3
2
2
1
2
0
.
0
9
0
,
4
7
1
7
8
7
7
1
9
6
9
7
Rulment Forta dinamica Durabilitate rulmenti Durabilitate rulmenti
maxima L [mil rotatii] Lh [ore]
32211 5157 11396 408459
32212 19697 309 66026
h L
L L
ha
ha h
20000 12000

VII.2 Alegerea i verificarea penelor

Asamblarea roilor dinate a roilor de curea i a cuplajelor pe arbori se realizeaz de obicei
cu ajutorul penelor paralele. Uneori se folosesc i alte tipuri de asamblri (cu strngere proprie,
prin caneluri, prin pene nclinate sau prin strngere pe con).
De obicei, pinioanele au diametre apropiate de cele ale arborilor aa nct ele se
execut dintr-o bucat cu arborele. Se alege aceasta soluie dac diametrul de picior al roii
dinate d
f
satisface condiia:
ate d rotii dreptul n arborelui diametrul d
d d
a
a f
int
) 5 , 1 ... 4 , 1 (

n cazul nostru avem:
mm mm d mm d
a f
5 , 121 81 5 , 1 5 , 1 90
1

mm mm d mm d
IV f
84 60 4 , 1 4 , 1 84
3

,
deci vom alege asamblarea prin pene a roilor dinate doar pentru arborele patru.
Pentru arborele roii conduse:
mm b
ici carcterist e urmatoarel cu B tip pana Alegem
mm d
a
16
:
87
3

mm l
mm h
180 ... 35
10

Alegem lungimea necesara penei din verificarile la strivire si forfecare:

Avem urmatoarele tensiuni admisibile:
-la strivire:
2
/ 120 mm N
as

-la forfecare:
2
/ 80 mm N
af

. 40 :
48
87 80 16
2016019 4
2 2
40
87 120 10
2016019 4
4 4
4 4
4 4
4 4
4 4
mm l Alegem
mm
d b
M
l
d l b
M
mm
d h
M
l
d l h
M
a af
t
af
a
t
f
a as
t
as
a
t
s

VII.4 Calculul reactiunilor. Trasarea diagramelor de momente incovoietoare si de
torsiune
Pentru a putea alege rulmenii i pentru a verifica arborii este necesar aflarea
reaciunilor n reazeme i trasarea diagramelor de variaie a momentelor ncovoietoare i de
torsiune.
In figura de mai jos este prezentata schema de incarcare a celor doi arbori pentru
care se vor trasa diagramele de momente.
In continuare se vor calcula reactiunile si se vor reprezenta diagramele de moment pentru
arborele pinionului si arborele rotii.
Reactiunile radiale din reazeme se vor calcula astfel:
2 2
AY AX A
R R R +
In mod analog se vor calcula reactiunile pentru celelalte reazeme.
a) Arborele pinionului

+ N R
d
F F R M
BX
m
a r BX A
32 , 2143 0
2
215 150 0
1
21 21

+ N R
dm
F F R M
AX a r AX B
46 , 1243 0
2
1
70 150 0
21 21

N R F R M
BY t BY A
15 , 45731 0 215 150 0
21
N R F R M
AY t AY B
14 , 14889 0 70 150 0
21

N R R R
AY AX A
97 , 14940
2 2
+
N R R R
BY BX B
49 , 45781
2 2
+
b) Arborele rotii conduse

N R
d
F F R M
DZ
m
a r DZ C
78 , 5022 0
2
90 250 0
2
12 12

+ N R F
d
F R M
CZ r
m
a CZ D
1 , 6270 0 165
2
250 0
12
2
12

N R R F M
DY DY t C
51 , 5212 0 300 94 , 2613 250 85 0
12

N R F R M
CY t CY D
93 , 21067 0 9460 , 2613 165 250 0
12
VII.5 Verificarea arborilor
Alegem pentru arbori ca material OLC 55 (tratat termic CR) STAS 880-88 cu urmtoarele
caracteristici:
2
2
/ 500
/ 900 750
mm N
mm N
c
r

a) Verificarea la oboseal
Verificarea la oboseal a arborilor se face n seciuni ale arborilor care prezint
concentratori de eforturi (canale de pan, salturi de diametru, degajari, filete etc.).
Considernd cazul general n care ntr-o seciune cu concentratori de tensiuni avem
att efort unitar de ncovoiere, ct i efort de torsiune, ambele variabile n timp, se parcurg
urmtoarele etape:
Se calculeaz mrimile caracteristice ale ciclului variabil de solicitare la ncovoiere.
Chiar dac momentul ncovoietor ntr-o seciune oarecare este constant n timp, datorit rotaiei
arborelui efortul de ncovoiere ntr-o fibr oarecare variaz dup un ciclu alternant simetric.
Ca urmare putem scrie pentru arborele III :
2
max min
2
3
2 2
max
3
2 2
max
/ 2761 , 29
/ 2761 , 29
32
52
449800 246948
32
mm N
mm N
W
M
d
M M
W
M
z
i
iH iV
z
i
rez
rez

De asemenea putem calcula:

0
2
min max

m
solicitare de ciclului ea amplitudin
mediu unitar efort
mm N
v
m
v

2
max
min max
/ 2761 , 29
2
Se calculeaz coeficientul de siguran la oboseal pentru solicitarea de ncovoiere
folosind relaia lui Serensen:
) 5 , 1 (
1
1 1

k
k
m v
k
rului concentrao geometria si natura de dependent
unitare r eforturilo a e concentrar de coeficient
c
0
0 1
2
1
1
2
:
) / 320 ( var
cov
) 8 , 0 ( sup
) 75 , 0 ( dim

relatia de dat coeficient

mm N simetric alternant ciclu un dupa iabila
oiere in de a solicitare la arborelui ui materialul a oboseala la rezistenta
rafetei al calitate de coeficient
ensional coeficient
26 , 3
0
320
2761 , 29
8 , 0 75 , 0
5 , 1
1

c
Se calculeaz pentru seciunea considerat elementele ciclului de solicitare variabil la
torsiune. De cele mai multe ori solicitarea la torsiune a arborilor este variabil dupa un ciclu
pulsator. n acest caz:
0
/ 37 , 24
16
52
661263
16
min
2
3 3
3 3
max

mm
d
Mt
W
Mt
p
i ca urmare:
2 max min max
2 max min max
/ 1846 , 12
2 2
/ 1846 , 12
2 2
mm N
mm N
v
m

Se calculeaz coeficientul de siguran la oboseal pentru solicitarea de torsiune

folosind relaia lui Serensen:
1 1
1

+

m v
k
c
) 5 , 1 (

k
k
orului concentrat geometria si natura de dependent
unitare r eforturilo a e concentrar de coeficient
) 2 ... 8 , 1 ( ), 58 , 0 ... 55 , 0 (
0
406
406 203 2 2
:
var
) 8 , 0 ( sup
) 75 , 0 ( dim
1 - 1 1 -
0
0 1
1

o
relatia de dat coeficient
simetric alternant ciclu un dupa iabila
torsiune de a solicitare la arborelui ui materialul a oboseala la rezistenta
rafetei al calitate de coeficient
ensional coeficient
66 , 6
203
1846 , 12
8 , 0 75 , 0
5 , 1
1

c
Se calculeaz coeficientul de sigurant global pentru seciunea considerat:
) 5 , 1 ... 3 , 1 (
93 , 2
66 , 6 26 , 3
66 , 6 26 , 3
5 , 1 ... 3 , 1
2 2
2 2

a a
a
c admisibil siguranta de coeficient c
c
c
c c
c c
c


b) Verificarea la solicitare compus
Verificarea la solicitare compus (ncovoiere i torsiune) se face pentru seciunile n
care momentul echivalent este maxim sau pentru cele n care aria este diminuat datorit
salturilor de diametru. ntr-o astfel de seciune se calculeaz:
Momentul ncovoietor rezultant:
mm N Mi Mi M
H V i
rez
+ + 93 , 513130 449800 246948
2 2 2 2
Momentul echivalent (redus) n seciunea considerat:
2 2
3
t i ech
M M M
rez
+
in care este un coeficient ce ia in considerare modul diferit de variatie in timp a eforturilor de
incovoiere si torsiune. Pentru o variarie alternant simetrica a eforturilor de incovoiere si de
torsiune valoarea coeficientului este:
1
III
III
ai
ai

deci valoarea momentului echivalent (redus) este:

mm N Mt M M
rez
i ech
+ + 38 , 1301448 661263 1 93 , 513130
2 2 2
3
2

Verificarea la solicitare compus se face pe baza condiiei:

2
3
2
/ 0158 , 53
32
52
38 , 1301448
) / 65 (
cov
mm N
W
M
mm N simetrica alternant
solicitare pentru oiere n la admisibil efort
W
M
ech
ai
z
ech
ech
ai
ai
ai
z
ech
ech
III
III
III
III

c) Verificarea deformailor arborilor
Verificarea deformaiilor arborilor se face pentru deformaii flexionale (de ncovoiere).
Sgeata maxim trebuie s satisfac condiiile:
-pentru funcionarea normal a rulmenilor:
m mm l f 46 046 , 0 230
10000
2
10000
3
...
10000
2
max

,
_

-pentru repartizarea uniform a sarcinii pe lungimea dintelui:

( ) m mm m f 100 1 , 0 5 02 , 0 02 , 0 ... 01 , 0
max

Unghiurile de nclinare n reazeme trebuie s satisfac condiia:
rad
3
max
10

d)Verificarea la vibraii
Verificarea la vibratii se refer la determinarea turaiei critice lund n considerare vibraiile
flexionale i torsionale.
Un calcul corect poate fi complicat i, ca urmare, se determin turaia critic pe baza unor
ipoteze simplificatoare. Turaia de funcionare trebuie s difere de cea critic cu cel puin 15
20
0
/
0
din valoarea acesteia.
VII.6 Alegerea lubrefiantului i a sistemului de ungere al angrenajului
Alegerea lubrifiantului pentru angrenaje se face innd seama de parametrii
cinematici i de ncrcare ai angrenajelor, de tipul acestora i de caracteristicile materialelor
din care sunt confecionate.
Un parametru important n alegerea tipului lubrifiantului este viteza periferic a
roilor dinate care la nivelul cercului de divizare are valoarea:
s m
n d
v
s m
n d
v
IV w
III v
/ 42 , 0
60000
78 84
60000
/ 6 , 2
60000
465 107
60000
3
34
1
12

Deoarece viteza este v=2,1m/s<4m/s se recomand folosirea uleiurilor.
Presiunea Stribeck este data de relaia:
MPa k
Z Z i u mm b mm d N F
Z Z
u
u
d b
F
k
s
H t
H
t
s
33 , 7 1 77 , 1
4
5
102 44
14860
1 ; 77 , 1 ; 4 ; 44 ; 102 ; 14860
1
12
12 1 1
2 2
1
1
12

MPa k
Z Z i u mm b mm d N F
Z Z
u
u
d b
F
k
s
H t
H
t
s
3 , 5 1 77 , 1
7
8
85 213
47436
1 ; 77 , 1 ; 7 ; 213 ; 85 ; 47436
1
34
12 3 3
2 2
3
3
34

Factorul de carcare-vitez este:

m
s MPa
v
k
s

8 , 4
52 , 1
3 , 7
Vscozitatea cinematic a uleiului la 50
0
C n raport cu factorul de ncarcare-vitez
calculat anterior trbuie sa fie: 50mm/s.
Alegem uleiul TIN42EP cu urmtoarele caracteristici:
-vscozitatea cinematic la 50
0
C:
50
=3745cSt;
-indice de vscozitate: IV=60;
-punct de congelare: -25
0
C;
-inflamabilitate: 210
0
C.
Viteza calculat fiind v=2,1m/s<12m/s se recomand ca sistem de ungere
barbotarea (ungerea prin imersiune). n cazul angrenajului conic, dintele trebuie s patrund n
ulei pe toat laimea lui.
Cantitatea de ulei din baie se va lua egal cu (0,350,7)litri pentru fiecare kilowat
transmis:
litri litri P V
ulei
11 27 , 11 29 , 30 35 , 0 35 , 0
4

Intervalul de schimbare a uleiului este uzual de (25003000) ore de funcionare.
VIII Calculul termic al reductorului cu roi dinate
VIII.1 Calculul randamentului total al reductorului
Datorit frecrilor din angrenare, a frecrilor din rulmeni i a celor care apar la
antrenarea uleiului din baie, putere la ieire din reductor, P
IV
, este mai mic dect cea de la
intrare, P
III
, diferena reprezentand-o puterea pierduta P
p
:
uleiului agitarea prin pierduta puterea P
lagare in pierduta puterea P
angrenaje din frecarile prin pierduta puterea P
P P P P P P
u
l
a
u l a IV III p

+ +
Randamentul total al reductorului este dat de relaia:
34 12
3
34 12 u u l a a R

a) Randamentul angrenajelor:
n timpul angrenrii apar pierderi de energie datorate unor cauze multiple: frecarea
de alunecare, frecarea de rostogolire, comprimarea aerului i a uleiului ntre dini etc. Cea mai
important este frecarea de alunecare a flancurilor dinilor n contact. Relaia pentru calculul
randamentului angrenajelor cilindrice i conice, innd seama de pierderile prin frecarea de
alunecare este:
Angrenaj conic:
( )
0
0
2 1
/ 97 97 6 , 1
46
1
17
1
10 cos
4 , 1 06 , 0
1
6 , 1 ;
) 0 (
) 4 , 1 (
) 10 , 0 ... 06 , 0 ( int
1 1
cos
1

,
_

,
_

a
A A
A a
K danturii al prelucrare de gradul de seama tine ce factor K
danturii a inclinare de unghi
ui angrenajul al acoperire de grad
flancuri re d alunecare de frecare de coeficient
K
z z
Angrenaj cilindric:
( )
0
0
2 1
/ 98 98 8 , 0
152
1
21
1
10 cos
4 , 1 06 , 0
1
8 , 0 ;
) 10 (
) 4 , 1 (
) 10 , 0 ... 06 , 0 ( int
1 1
cos
1

,
_

,
_

a
A A
A a
K danturii al prelucrare de gradul de seama tine ce factor K
danturii a inclinare de unghi
ui angrenajul al acoperire de grad
flancuri re d alunecare de frecare de coeficient
K
z z
b) Randamentul lagrelor:
0
0
/ 98 98 , 0 98 , 0 ... 96 , 0
l

c) Randamentul datorat pierderilor prin barbotare:

Randamentul datorat pierderilor prin agitarea uleiului se calculeaza cu relatia:
% 99
10 3 , 1
1 1
% 99
10 3 , 1
1 1
4
2
3
34
4
2
3
12

IV IV
u
u
III III
u
u
P
v h b
P
P
P
v h b
P
P

mm in ate d rotii latimea b , int

s m in rotii a perifrica viteza v / ,
Randamentul total al reductorului va fi:
% 69 , 87 8769 , 0 99 , 0 98 , 0 98 , 0 97 , 0
2 3

R

VIII.2 Calculul temperaturii de funcionare al reductorului

Folosind ecuaia de echilibru termic, se poate calcula temperatura reductorului n
timpul funcionrii. Cldura produs prin frecri este disipat ctre exterior prin carcasa
reductorului (prin convecie i radiaie).
Ecuaia de bilan termic a reductorului poate fi scris sub forma:
ui reductorul carcasa prin evacuata puterea P
pierduta puterea P
P P
c
p
c p

Daca se nlocuiesc expresiile celor dou puteri, ecuaia de bilan termic capat
forma:
( )
( )
. 90 ... 80 79 , 72
79 , 72
8769 , 0 5 , 1 018 , 0
) 8769 , 0 1 ( 8 , 28
20
1
) 20 (
) 1 , 1 ( sup
) 018 , 0 (
int
1
0 0
0
0
0
0 0
2
2
0
C t C t
C
S k
P
t t
C t ambiant mediului a temperatur t
m S aer cu racita ui reductorul carcasei rafata S
grd m k ambiant mediul si carcasa
re caldura de schimb de global coeficient k
t t S k P
a
R
R V
R
R
V
<

+


+

,
_