Sunteți pe pagina 1din 45

MODALITATI DE INVESTIGARE RADIO-IMAGISTICA A CORPULUI UMAN

CATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA SUUB UMF CAROL DAVILA

RADIOLOGIA SI IMAGISTICA MEDICALA


DEFINITII RADIOLOGIA CONVENIONAL - imaginea este rezultatul impresionrii directe a ecranului de fluoroscopie sau a filmului radiografic n funcie de absorbia fasciculului de raze X prin structura de examinat IMAGISTICA MEDICALA imaginea este rezultatul utilizarii computerului, imaginea fiind digitala

in TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA formarea imaginii este un proces care are trei timpi distinci:
1. 2.

3.

Scanarea cu fasciculul de raze X colimat Reconstrucia imaginii Conversia imaginii numerice ntr-o imagine vizibil

ECHOGRAFIE REZONANTA MAGNETICA

RADIOLOGIA STANDARD
Raza X = flux energetic fotonic produs de generatorul de Rx (tub radiogen) I. surs II. vector (fascicolul de radiaii) III. corp de radiografiat (modulator) IV. receptor V. decodor

I. II. III. IV. V.

I. SURSA
= anodul tubului radiogen Tubul radiogen: format din anod /catod /conintorul (din sticl) catodul filament de tungsten (2300C) anodul

1.discul anodului 4.filamentul catodului 5.peretele de sticl al tubului 2.axul de rotaie 3.rotorul anodului 6.statorul anodului

pies metalic situat opus catodului (din metale greu fuzibile) form de disc cu suprafaa nclinat fa de axul lung al tubului cu 15-20 destinat frnrii electronilor provenii din catod tuburile moderne anode rotative

ACCESORIILE TUBULUI RADIOGEN

n afara tubului scop: optimizarea omogenitii i transmisiei fascicolului de raze

1.cupola rol: protecie mecanic a tubului oprete alte radiaii limiteaz dimensiunile fascicolului conine uleiul destinat rcirii tubului 2.diafragmul rol: modeleaz dimensiunea i formarea fascicolului 3.centrorul rol: obiectiveaz limitele fascicolului 4.filtrul rol: absorbia razelor moi din fascicolul emis omogenizarea fascicolului

II. VECTORUL

= fascicolul de radiaii radiaie incident:

fascicolul de radiaii (form conic) ce traverseaz atmosfera de la fereastra cupolei pn la corpul de radiografiat radiaia incident care nu mai prsete obiectul radiografiat pierzndu-se din fascicol ce rmne din fascicol dup pierderea radiaiei absorbite e purttoarea informaiei diagnostice sursa principal de iradiere a mediului nconjurtor

radiaia absorbit:

radiaia rezidual:

radiaie secundar:

Proprietatile razelor X. Aplicatii


1.
2.

Propagare sub forma de fascicul conic Luminiscenta (fluorescenta + fosforescenta): transformare in energie luminoasa la interactiunea cu substante ca : sulfat de Zn si Cd, platicianura de Ba aplicatii:
ecranul radioscopic, ecranele intaritoare

3.

Absorbtia + difuziune = atenuare; absorbtia ~ Z, , , grosimea structurii strabatute aplicatii:


contrastul in imagine, substante de contrast (Ba, I), protectie cu Pb

4.

5.

6. 7.

Divergenta: scaderea intensitatii fascicolului cu patratul distantei aplicatii: radioterapie Penetrabilitate : functie de lungimea de unda (raze dure / moi) Efecte biologice (ionizare) aplicatii: radioterapie Efectul fotochimic asupra filmului

Opacitati de intensitati variabile Transparente

III. MODULATOR

=corpul de radiografiat modifica intensitatea fascicolului de raze X prin absorbtia diferita a acestuia la trecerea prin structurile care-l compun, transformandu-l intr-un fascicol neomogen

IV. RECEPTORUL

fascicolul de radiaie rezidual este obiectivat pe un mediu sensibil fotografic ( strat de bromura de argint) razele X favorizeaza reducerea bromurii de argint la argint oxidat de catre substantele reducatoare din revelator argintul oxidat este un precipitat negru in functie de intensitatea variabila a fascicolului apar tonuri de gri

Formarea imaginii :
Principiile geometrice ale formrii imaginii
1.

2.

3.

Legea proiectiei conice: cu ct obiectul se afl situat mai departe de film i mai aproape de surs, proiecia lui este mai mult mrit Legea proiectiei oblice: un obiect al crui plan este oblic fa de film se proiecteaz deformat Legea paralaxei
f f f

f
1

2
3 F F F
3. Legea paralaxei

1. Mrimea imaginii depinde de distana obiect-surs i obiect-film 1,2,3 obiecte de aceeai mrime; f focarul tubului radiogen; F film.

2. Legea proiectiei oblice

V. DECODORUL
= staia final la care ajunge informaia = ochiul i creierul utilizatorului analiza informaiei presupune integrarea ntr-un context clinic, biologic i imagistic
1. SURSA 2. SUPORT 3. MODELARE 4. SUPORT MODELAT Imagine radiologica invizibila (fascicul emergent) 5. RECEPTIA MESAJULUI Detectie pe ecran sau film 6. PERCEPTIA (DECODIFICAREA) Interpretarea imaginilor

Tub generator de raze X

Fascicul de radiatii X

Atenuarea fasciculului in mediu

Lanul informaional reprezentat de imaginea radiologic

Formarea imaginii :
Principiile geometrice ale formrii imaginii
4. 5.

6.

Legea sumatiei si sustractiei Legea proiectiei tangentiale Legea proiectiei ortograde

f 1

2
3 F 4. 5. 6. F

TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
Definiie: reprezint o metod de imagistic n care, cu ajutorul unui fascicol colimat de raze X, se produce imaginea unui plan selectat din regiunea de interes. Principiul metodei:

msurarea atenurii unui fascicol de raze X care strbate un corp i calculul coeficientului de absorbie, deci a densitii. reconstrucia imaginii unui obiect n funcie de diversele sale proiecii.

Aparatura:

Tubul Circuitele de rcire: ulei-ap / ulei-aer Colimatorul Detectorii: cu iodur de cesiu sau cu xenon presurizat
n decursul timpului au existat mai multe tehnologii CT: sistem rotaie-translaie cu detector unic sistem rotaie-translaie cu detectori multiplii sistem rotator cu detectori mobili sistem de rotaie cu detectori staionari

Computerul:

reconstruiete imaginea stocheaz imaginea

Gantry-ul: se poate bascula nainte-napoi cu un unghi variind ntre 15-39 Masa pentru bolnav: calitile ei sunt apreciate n funcie de viteza cu care poate introduce bolnavul n gantry i precizia cu care vine la o anumit distan(0,5-1mm).

computertomograf rapid (fast CT, dynamic scanner) computertomograf spiral (spiral CT, ultrafast CT) computertomograf multislice

Formarea imaginii
1.

are 3 timpi distinci: Scanarea: fascicolul de raze X strbate structura de examinat fcnd o rotaie de 360 n jurul bolnavului; fasciculul atenuat ajunge s ionizeze detectorii de iodur de Cesiu, curenii generai de acetia sunt amplificai i utilizai ca date de msur primar a densitilor traversate fiecare detector efectueaza peste 1000 de masuratori de densitati; aceste msurtori sunt convertite n semnal electric i transmis spre prelucrare digital unui calculator.

Formarea imaginii
2. Reconstrucia imaginii: Calculatorul utiliznd peste 350.000 de valori rezultate la o rotaie complet, reconstruiete imaginea de seciune pe care o afieaz pe un monitor video n nuane de gri. n funcie de valoarea coeficientului de atenuare si pozitia in spatiu, fiecare structur intern va putea fi recunoscut. Din coeficientul de atenuare a luat natere unitatea de densitate=UH. n cadrul prelucrrii i reconstruciei sunt incluse operaii care permit o obiectivizare strict matematic a datelor imaginii: astfel densitile au fost codificate n 2000 de nuane de gri, cte una pentru fiecare unitate convenional de densitate ntre 1000 UH (uniti Hounsfield), cea mai mic densitate posibil n corpul omenesc aerul, i + 1000 de UH, cea mai mare densitate posibil compacta osoas. Apa = 0 UH, Aer = - 1000 UH, os = + 1000 UH rinichi se situeaz ntre 30 60 UH, pentru urin la 20 UH, pentru grsimea perirenal de la 15 la 60 UH.

Formarea imaginii Imaginea CT este o matrice de elemente


individuale O matrice este un tablou rectangular cu m coloane i n linii care are m x n ptrate elementare. Volumul studiat este descompus n mici elemente de volum numite voxeli = volumul elementar. Mrimea unui voxel depinde de: cmpul de reconstrucie (FOV field of view) mrimea matricei (64, 128, 256, 512, 1024 elemente) grosimea seciunii (1-20mm) Pixelul = imagine elementara Mrimea unui pixel= FOV/ mrimea matricei cunoscandu-se suma cifrelor unei matrice de-a lungul tuturor axelor se deduc toate cifrele corespunzatoare fiecarui voxel marimea matricei si volumul tisular influenteaza rezolutia spatiala

Formarea imaginii
3. Vizualizarea imaginii: conversia imaginii numerice ntr-o imagine vizibil (scal de gri-uri). Ochiul uman nu poate percepe din cele 2000 de nuane de gri dect 18 20. Pentru ca imaginea s devin operaional n cadrul diagnosticului este necesar ca medicul radiolog imagist s perceap elementele patologice ale unei imagini i s aleag dintre cele 2000 UH pe cele 18 20 optime pentru vizualizarea imaginii patologice. Aceast operaie se efectueaz cu ajutorul ferestrelor de densitate. Fereastra = intervalul de densiti reprezentate de totalitatea scrii de gri-uri a monitorului. Lrgimea ferestrei (window width) poate fi modificat. O fereastr larg furnizeaz o imagine cu contrast moderat, n timp ce o fereastr ngust ne ofer un contrast foarte bun. nivelul ferestrei trebuie adaptat la valoarea medie a densitii structurii studiate

Indici de performanta ai CT

Rezoluia spaial = distana minim la care 2 elemente geometrice matriceale, puncte sau linii pot fi percepute corect (separat):

n CT: 0,5-1,5 mm n radiografia standard: 0,2-0,4 mm n mamografie: 0,1mm

Rezoluia de densitate = diferena de densitate a 2 esuturi care s poat fi observate separat.


n radiografia convenional: 10% n CT: 0,25-0,5%

Avantajele CT

diferentiaza intre ele densitati radiologice putin diferite realizarea de cupe transversale (axiale) inaccesibile radiologiei standard iradierea pacientului este limitata pe zona studiata (fata de tomografia conventionala in care pentru fiecare sectiune este iradiat tot segmentul respectiv) ptr. CT spiral si multislice: rapiditate scanarea intregului volum, fara a sari tehnici de reconstructie MPR, 3D avansate investigatie de electie a vaselor si vascularizatiei parenchimelor dupa adm. s.c.

Inconvenientele CT secvential

numar limitat de cupe, ce dau doar o imagine fragmentara (nu avem vederea de ansamblu din Rx) exclusiv cupe axiale (cu exceptia craniului unde se pot efectua si cupe coronale directe)

INDICATIILE TOMOGRAFIEI COMPUTERIZATE

in patologia craniana, mai ales in urgenta (suspiciune de accidente vasculare acute hemoragice sau ischemice, traumatisme craniene, patologie tumorala etc) in patologia toracica (plus de informatii dupa radiografie, stadializare tumorala pulmonara, patologie mediastinala) in patologie abdominala si pelvina (dupa echografie, pentru patologie a organelor parenchimatoase in special) in patologie osteo-articulara (pentru segmente osoase greu investigabile prin Rx pelvis, craniu, coloana vertebrala-, dupa radiografie pentru date suplimentare in patologie traumatica, infectioasa sau tumorala in ceea ce priveste integritatea corticalei, densitatea leziunilor etc, reconstructii MPR si 3D)

ECOGRAFIA

se bazeaza pe studiul modificarilor suferite de un fascicul de ultrasunete care traverseaza medii cu proprietati acustice diferite la zona de contact dintre doua medii diferite apar fenomene de reflexie, refractie si absorbtie ale undelor incidente undele reflectate = ecouri sunt receptionate si decodificate sursa de US = transductorul (emitator+receptor)

traversarea unor medii cu un coeficient de atenuare foarte mare os, calcificari, calculi- determina absorbtia totala a fasciculului incident con de umbra posterior
interfata dintre aer si orice alta structura reflexie totala a fasciculului fenomenul de reverberatie imagine in coada de cometa structurile lichidiene, grasimea : intarire posterioara Semiologic: imagini hipo/ hiper/ anecogene

INDICATIILE ECHOGRAFIEI
patologie abdominala variata (colecist, organe parenchimatoase) patologie pelvina, monitorizarea sarcinii patologie articulara ghidare punctii / biopsii patologie endocraniana la nau-nascut

Indicatiile investigatiilor imagistice in sarcina normala

Atat screeningul malformatiilor cat si urmarirea dezvoltarii fetale si a anexelor se face ecografic.

Ritmul ecografiilor recomandate (varsta sarcinii este exprimata in saptamani de amenoree, adica de la ultima menstruatie): 6/7 sptamani: se combina ecografia transabdominala cu cea transvaginala; se evidentiaza sacul embrionar si localizarea acestuia care este in mod normal intrauterin; sunt mentionate elementele specifice sarcinii: ecoul embrionar si vezicula vitelina; nonvizualizarea sacului gestational intrauterin poate semnifica: o sarcina extrauterina (se investigheaza cu atentie zonele anexiale pentru evidentierea semnelor de sarcina extrauterina, sac gestational ectopic, hematocel si fundurile de sac pentru evidentierea hemoperitoneului); se aplica protocoalele specifice urmaririi clinico ecografice a suspiciunii de sarcina extrauterina o sarcina mica, inca nu se evidentiaza sacul embrionar; se recomanda reexaminare dupa 1/2 saptamani.

Indicatiile investigatiilor imagistice in sarcina normala


11-14 saptamani : ecografia (se combina ecografia transabdominala cu cea transvaginala) urmareste: fatul; se masoara FL, BPD, CRL, translucenta nucala; aceste valori sunt importante si pentru interpretarea triplului test se poate face prima morfologie fetala, tinand cont de aspectul specific al diferitelor organe la aceasta varsta gestationala, putand fi detectate anumite malformatii anexele fetale: placenta, sacul amniotic, cordonul ombilical (se urmaresc alcatuirea sa din 2 artere si o vena, insertia placentara a cordonului) colul uterin- lungimea, aspectul orificiului intern

Indicatiile investigatiilor imagistice in sarcina normala


18-22 saptamani este ecografia dedicata morfologiei fetale se poate detecta majoritatea malformatiilor vizibile ecografic se mai urmareste: biometria: masurarea segmentelor osoase fetale aprecierea anexelor fetale: placenta: pozitie la nivelul peretilor uterini (anterioara, posterioara, laterala, fundica), pozitia fata de orificiul intern: normal situata sau variantele de insertie joasa pana la placenta praevia cu variantele ei (totala, partiala, marginala); gradul de calcificare (maturare) 0-3 si grosimea; structura- eventuale tromboze cordon ombilical; structura, insertie (placentara, marginala, velamentoasa=membranoasa,=extraplacentara sau vasa praevia ); circulara-nucala, etc lichid amniotic- cantitate: normala, in exces (polihidramnios), scazuta (oligohidramnios); aspect (clar, modificat) aprecierea colului vezi mai sus indice de rezistenta la nivelul arterelor ombilicale si uterine

Indicatiile investigatiilor imagistice in sarcina normala


28-30 saptamani - se urmareste protocolul de la 18-22 saptamani; se urmareste cresterea fetala, prezentatia; IR in arterele uterine crescut poate fi un semnal de alarma al instalarii in viitor a disgravidiei sau intarzierii de crestere fetala. 30-34 saptamani - protocolul de mai sus; se urmareste cresterea fetala (majoritatea intarzierilor de crestere fetala debuteaza dupa 30 saptamani), prezentatia (craniana, pelviana, transversa) 36-38 saptamani: protocolul de mai sus, prezentatie, greutate, lichid, circulara de cordon, aprecierea starii fetale.

INVESTIGATIA PRIN REZONANTA MAGNETICA


IRM foloseste proprietatile magnetice ale protonilor de hidrogen din corpul omenesc ce contine peste 90% apa metoda se bazeaz pe propietatea protonilor de H+ plasai ntr-un cmp magnetic puternic (0,2-3T) i excitai printr-o und de RF (impuls), de a emite un semnal, care este tratat informatic i convertit n imagine. AVANTAJE: metoda neinvaziva reprezentare multiplanara contrast spontan intertisular foarte bun

Principiile formrii imaginii RM

fiecare proton este un dipol magnetic, avand o miscare de rotatie in jurul axului propriu , orientat la intamplare pacientul e introdus intr-un camp magnetic de intensitate crescuta ce aliniaza toti protonii din organism pe aceeasi directie cu ajutorul unor bobine de gradienti se induce un alt camp magnetic,oscilant, de scurta durata,adica o unda de radiofrecventa, care sa determine rezonanta nucleilor (schimb de energie intre doua sisteme care oscileaza cu aceeasi frecventa frecventa de rezonanta) Oprirea campului magnetic ce a interactionat cu campul magnetic principal determina intoarcerea la pozitia de echilibru = relaxare longitudinala relaxare spin-retea, refacandu-se magnetizatia longitudinala T1 transversala relaxare spin-spin, legata de neomogenitatile de camp de origine moleculara T2 tesuturile au timpi de relaxare diferiti, ceea ce determina contrastul spontan in RM (lichidele :T1 si T2 lungi, grasimea : T1 si T2 scurti) magnetizatia depinde si de concentratia protonilor:

semnal crescut lichide, edem semnal absent corticale osoase,calcificari, aer

substantele de contrast paramagnetice scad timpii de relaxare

Imediat dupa incetarea pulsului de RF, protonii care au fost excitati, revin la starea initiala; printr-un proces care se numeste RELAXARE Prin fenomenul de relaxare, magnetizarea transversala descreste, proces numit RELAXARE TRANSVERSALA, iar magnetizarea longitudinala creste catre valoarea sa initiala, proces numit RELAXARE LONGITUDINALA In urma aplicarii pulsului de radiofrecventa (RF) nucleii absorb energie si trec intr-o stare excitata. Ei pot reveni la starea initiala numai dupa ce surplusul de energie acumulat este cedat mediului inconjurator, care este numit retea.

Dupa ce protonii au fost perturbati, revenirea magnetizarii longitudinale la starea de echilibru poate denumirea de timp de relaxare longitudinal T1 sau timp de relaxare spin-retea. Conditia principala pentru a se realiza transferul de energie de la nuclei la retea este ca si reteaua sa aiba un camp magnetic care sa preceseze la frecventa Larmor. Ca rezultat al variatiei campului magnetic pe care il simte fiecare proton in parte, datorata neomogenitatilor, atat ale campului magnetic intern (microscopic), cat si ale celui extern (static), imediat dupa incetarea pulsului RF protonii se vor defaza, deoarece au frecvente de precesie diferite.

Deoarece defazarea spinilor este o consecinta a interactiei reciproce dintre acestia, relaxarea transversala poarta denumirea si de relaxarea spin-spin

Contrastul reprezinta diferenta de luminozitate intre nuantele de gri (culoare) ale doua regiuni adiacente de pe imagine. Contrastul dintre 2 pixeli din imagine este egal cu diferenta dintre nuantele lor de gri si, intrucat acestea sunt corelate cu magnetizarile tesuturilor (longitudinale si transversale), putem sa consideram contrastul ca fiind diferenta dintre magnetizarile voxelilor surprinse la un moment dat in timpul fenomenului de relaxare. In IRM exista 3 tipuri principale de contrast: T1, PD, T2

Timpi de relaxare T1 diferiti pentru tesuturi diferite

Aspectul curbei T2 pentru diferite tesuturi

Principiile formrii imaginii RM

TR= timp de repetitie corespunde timpului de recuperare a magnetizatiei longitudinala, stabilind la ce interval se reaplica impulsul de RF conditioneaza ponderarea in T1 a unei secvente (cu cat TR e mai scurt, cu atat secventa e mai ponderata in T1) TE = timp de ecou momentul la care este masurat semnalul conditioneaza ponderarea in T2 (cu cat TE e mai lung, cu atat secventa e mai ponderata in T2)

Secventa scurta T1
contrast

Secventa lunga T2, DP


contrast invers (LCR > s.c .> s.a.) leziune = hipersemnal lichide = hipersemnal

anatomic (s.a. alba, s.c. gri, LCR negru) leziune = hiposemnal grasime, metHb = hipersemnal

INDICATIILE IRM

patologie craniana variata investigatie neinvaziva a vaselor angioRM cu sau fara contarst i.v. patologie a coloanei vertebrale: discala, a componentelor canalului vertebral, tumori vertebrale patologie abdominala daca CT nu este concludent (ex.: prezenta de determinari secundare hepatice, cancer pacreatic incert, patologie tumorala suprarenale, colangioRM, uroRM etc) patologie pelvina (in corelatie cu echografia cu transductor transvaginal) patologie osteo-articulara (leziuni ale partilor moi articulare sau periarticulare, extensii tumorale osoase in canalul medular etc)

IRM fetal

se recomanda pentru completarea examenului ecografic atunci cand exista suspiciuni de malformatii sau cand caracterizarea ecografica a malformatiilor este incompleta:

craniene: ventriculomegalia asimetrica, agenezia de corp calos, malformatiile fosei posterioare, hemoragii periependimare sau intraparenchimatoase, anomaliile de migratie, de mielinizare, tumori hernii diafragmatice pentru stabilirea continutului herniar - ficat scheletice renovezicale

NOTIUNI DE RADIOPROTECTIE PENTRU PERSONAL SI PACIENTI

CATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA SUUB UMF CAROL DAVILA

trebuie stabilit ce examinare imagistic ofer informatiile necesare pentru cel mai bun management al bolii pacientului pacientul trebuie informat asupra tipului de investigaie i a posibilelor riscuri i complicaii examenul trebuie s fie ct mai scurt efectuat de o persoan competent care se orienteaz uor trebuie evitate examenele inutile i cele repetate efectuat cu un fascicul de raze X ngust gonadele bolnavului nu trebuie iradiate (se vor proteja cu mti speciale) Trebuie avut in vedere ca examinarea CT este o procedura de doza mare Informatii clinice adecvate, incluzand inregistrari ale investigatiilor anterioare, trebuie sa fie disponibile

1. Modaliti de realizare a radioproteciei A. Protejarea bolnavului la diagnostic

In unele aplicatii pot fi solicitate investigatii anterioare ale pacientilor prin tehnici alternative de imagistica n terapie: trebuie s se fac un plan judicios de tratament s se utilizeze filtrul adecvat s se ia msuri de izolare a poriunilor din corp care sunt n afara cmplui de iradiat

1. Modaliti de realizare a radioproteciei B. Protejarea medicului si asistentelor


tub de raze X blindat cu Pb, cu cupol diafragma cu volete care nu se poate deschide m larg dc ecranul n faa cruia se afl medicul ecran protejat cu sticl plumbat orul pb., mnui pb., ochelari protectori, tiroida paravanul plumbat protector filme, casete, folii ntritoare constrngeri de doz monitorizarea personalului expus profesional
mnui, mti, bonete, sterilizarea corespunztoare a instrumentarului

n terapie: