Tehnologi a, utila sau periculoa sa?

Bancila Ana-Maria Dezsi Sabina Gatejel Ana-Maria Husti Stefania

Cum ne afecteaz noile tehnologii viaa?

Tehnologiile pot cauza sau accentua diverse tipuri de probleme de sanatate, inclusiv psihice. Pana la urma, orice lucru util este inofensiv doar atat timp cat nu il folosim excesiv.

CE EFECT AU CALCULATOARELE ASUPRA NOASTRA? Daca stai toata ziua la calculator, ti se poate deteriora acuitatea vizuala si poti dezvolta dureri de spate. De asemenea, poti lua in greutate daca nu iti programezi si activitati in aer liber. Timpul indelungat petrecut la calculator poate avea efecte negative si asupra relatiilor cu familia si cei apropiati. Deci, este foarte important sa pastrezi un echilibru sanatos si sa nu faci abuzuri. Calculatoarele ar trebui folosite pentru numai cateva ore pe zi, in asa fel incat sa ai timp suficient timp si pentru socializare sau dezvoltare personala. Daca petreci mai mult de patru ore pe zi in fata unui monitor VDT (tip televizor) poti suferi de: stres, dureri de cap, iritabilitate, insomnie, surmenajul ochilor, slabirea vederii, oboseala generala, scaderea productivitatii, slabirea sistemului imunitar, scaderea libidoului, tulburari ale ciclului menstrual, tulburari hormonale. Cand ne bazam pe tehnologie si ne bucuram ca face anumite lucruri in locul nostru, ne pierdem, de fapt, abilitatile cu care suntem inzestrati. Astfel:

- calculatoarele duc la pierderea cunostintelor de matematica si a conexiunilor logice; - internetul - pierderea abilitatilor sociale; - google-ul - o pierdere si mai accentuata a aptitudinilor sociale. Ne pierdem capacitatea de a cauta informatii fizic, de a intra in contact cu alte persoane, abilitatile de relationare cu acestia. - telefoanele mobile, ATM-urile, cartile de credit, creditele - duc la aparitia nerabdarii, la sentimentul vreau acum! si la piederea capacitatii dezvoltarii retelelor sociale. In plus, apare impulsul cumparaturilor, lipsa planificarii acestora si pierderea capacitatii de intelegere a castigului in raport cu sacrificiul. Bineinteles, exista tone de exemple, dar acestea sunt cateva dintre cele mai importante. Tehnologia ne ajuta, intr-adevar, sa rezolvam unele lucruri. Dar daca intr-o zi am fi nevoiti sa ne descurcam singuri? Am mai fi in stare? Traim intr-o societate tot mai obosita. Pentru ca tehnologia nu are nevoie de odihna, putem munci cu ajutorul ei si de acasa, si de la serviciu. Iar prelungirea activitatilor de peste zi pana noaptea tarziu este unul dintre motivele pentru care orele de somn sunt din ce in ce mai putine. Lipsa somnului scade imunitatea, puterea de concentrare si ne afecteaza comportamentul. Pe termen lung, un somn prost este asociat cu numeroase afectiuni precum boli de inima, depresie sau diabet. Un somn prost poate cauza o sensibilitate sporita la bolile infectioase. Sistemul imunitar nu se mai poate dezvolta cum trebuie si nu mai are o reactie adecvata. Hiperactivitatea necontrolata te face sa mananci multe dulciuri, din cauza carora se perturba metabolismul. Rolul creierului este sa proceseze informatia. Daca nu dormim suficient, apar tulburari de memorie. In momentul in care nu te mai poti adapta la realitate pentru ca nu poti procesa informatiile, pot sa apara frustrarile care, la randul lor, pot cauza modificari hormonale si neurologice si, mai apoi, depresie. Somnul este necesar organismului uman in aceeasi masura ca o dieta sanatoasa si exercititiu fizic, fiind esential pentru sanatatea psihica si emotionala. In plus, un somn odihnitor va ajuta sa va mentineti greutatea si

pofta de mancare la un nivel echilibrat.

CUM NE INFLUENTEAZA SMARTPHONE-URILE VIATA? Un studiu recent facut de sociologul american Sherry Turkle, expert n domeniul noilor tehnologii i profesor la Universitatea Tehnic din Massachusetts sustine ca inca nu exist un rspuns univoc cu privire la influena pozitiv sau negativ pe care apariia de telefoane digitale i de smartphone-uri o exercit asupra oamenilor. Cu acest telefon m simt confortabil: l iau cu mine n pat i n general l simt ca pe o parte din mine, iar pe mine nsumi - ca pe un om-robot, consider muli oameni, n primul rnd reprezentanii noii generaii, crora Turkle le-a luat interviu pentru cartea sa intitulat Singurtate n comun. n acest sens, profesorul american amintete despre o alt modificare, la fel de important, survenit n contiina utilizatorilor contemporani de telefoane digitale: oamenii au nceput s scrie mai mult dect s discute. Locul discuiilor adevrate ntre oameni este luat din ce n ce mai des de comunicarea prin SMS, prin pota electronic i prin programulmessenger. O asemenea comunicare permite reducerea contactelor personale i eludarea diverselor situaii sociale, afirm expertul, subliniind c smartphone-urile duc la o asemenea imagine a lumii n care omul devine un fel de singuratic: decide singur la ce, cui i ct s acorde atenie. Dup prerea lui Turkle, acest lucru duce n mod inevitabil la un al treilea efect psihologic, pe care sociologul l descrie astfel: comunic prin urmare exist. Potrivit expertei, reprezentanii tinerii generaii s-au dezobinuit practic s rmn unul la unul cu gndurile lor. Ei simt o acut nevoie de a-i mprti ideile i gndurile chiar n momentul apariiei lor. i, dac n urm cu doar civa ani, o relatare conform creia, de exemplu, soul i-a sunat soia de 15 ori pe zi strnea nedumerire sau atesta o idee

fix sau probleme n familie, astzi un asemenea schimb tumultos de SMS-uri constituie norm, subliniaz Sherry Turkle. Nu voi afirma c un numr imens de oameni sufer de cine tie ce devieri psihologice, ns o tendin a crei esen se reduce la nevoia de a comunica orice gnd sau sentiment ne oblig s vorbim despre semnele dezvoltrii unui narcisism patologic, afirm experta. Sherry Turkle consider extrem de periculos ca un smartphone s se transforme n prieten. Cu tot respectul fa de progresul tehnologic, un smartphone este n primul rnd un aparat, care nu tie s empatizeze, afirm Turkle. mi iubesc iPhone-ul i sunt ncntat de multe descoperiri n domeniul tehnologiilor informaionale. Utilizez Twitter (...) Cu toate acestea, oamenii nu trebuie s-i fac iluzii c o mainrie va putea vreodat s aib vreo contribuie notabil la experiena noastr uman de via, conchide sociologul american.