Colegiul Naional de Informatic PROIECT PENTRU OBINEREA ATESTRII PROFESIONALE N INFORMATIC TITLUL LUCRRII:

Viata subacvatica
Profesori coordonatori: Costrachevici Elena Podbereschi Maria Elev: Gheorghiu Gheorghe Clasa a XII-a A

Piatra Neam Mai, 2011

Cuprins

1.

Introducere.............................................................pag.4 Descrierea lucrrii.................................................pag.5 Generaliti despre limbajul HTML....................pag.8 Cerine hardware si software.......pag.15 Structura i coninutul proiectului..pag.16 Bibliografie....pag.31

2.

3.

4.

5.

6.

Argument

Introducere
Lucrarea de fa cuprinde prezentarea vietii subacvatice. Avem la dispozitie urmatoarele butoane : * Pagina principala-cuprinde cateva date despre viata subacvatica * Galerie-intalnim fotografii facute in mediul acvatic * Fun facts-cuprinde date despre specii deosebide de vietuitoare marine * Sculpturi subacvatice-cuprinde fotografii din primului parc
sculptura subacvatic

de

* Hochei-este descris unul din sporturile practicate in apa * Contact-cuprinde datele persoanei care a realizat proiectul

Viaa marin a impresionat din totdeauna prin diversitatea de culori i formele ciudate. Unele dintre cele mai impresionante vieti se afl sub ap, n momentul de fa fiind cunoscute aproximativ 200.000 de specii subacvatice. Rasa umane ocup doar aproximativ 30% din suprafaa Pmntului, i anume masele de pamant. n timp ce el utilizeaza oceanele i mrile
4

pentru transport sau pescuit, potenialul lor ca spaiu de locuit pentru fiine umane, a fost doar ezitant explorat. Habitatele subacvatice au fost o tehnologie viabil inca din anii 1960. Ele au contribuit la facilitarea cercetrii tiinifice i tehnologice si au funcionat ca baze de antrenament pentru submarine i scafandri, i a ajutat la deschiderea lumii sub valurile care pentru omul de rnd erau imposibile de vazut. Primele astfel de habitate au fost construite la nceputul anilor 1960 de ctre Jacques Cousteau i echipa sa de cercetare cu sprijinul francez oferit de industria lor petrochimic. Alte faciliti care au urmat, Au fost construite de diferite ri i interese, stimulate de preocupri tiinifice i numeroase proiecte de rzboi rece. n momentul n care sa pus capt conflictului, multe astfel de habitate au fost nchise datorita nefolosirii lor cat i a bugetelor care erau in cadere libera. Astzi, doar o mn de habitate subacvatice au ramas n funciune,printre care si NOAA Aquarius Reef Base n Florida Keys. n viitorul apropiat aceasta se poate schimba. habitatelor subacvatice sunt serios considerate ca atracii turistice majore, cu cel puin dou hoteluri subacvatice n construcie. Dac aceste faciliti s devin un succes, mai probabil va urma. n ceea ce privete creterea de mediu cu oceanele, noi faciliti pot fi nfiinate pentru a studia ecosistemele complexe subacvatice n locales numeroase. agricultura Ocean bazate pe este, de asemenea ce n ce mai popular, i facilitile permanente sau semi-permanent subsuprafa, pot fi construite pentru a permite full-time tinznd ctre operatori.

Descrierea lucrrii
.

Generaliti despre limbajul HTML

Pn n anul 1990 accesarea informaiilor de pe INTERNET era foarte dificil i reeaua nu era folosit dect de un numr restrns de persoane, n general oameni de tiin. Fizicianul Tim Berners-Lee a devenit celebru deoarece a inventat linkurile hypertext.Aceast idee a dus la dezvoltarea unui limbaj simplu care s-a impus pe piaa mondial.Acest limbaj a fost numit Hypertext Markup Language, prescurtat, HTML. Dar ce este de fapt limbajul HTML ? HTML-ul este un set de convenii pentru marcarea poriunilor de document astfel nct fiecare poriune s apar cu format distinct atunci cnd documentul este accesat de un program de analiz sintactic (parser). HTML este limbajul de marcare ce stabilete aspectul documentelor WWW, iar prin intermediul browserelor se poate vedea documentul gata formatat.
6

HTML este de fapt un subset al standardului SGML (Standard Generalized Markup Language) i include capaciti care permit autorilor s insereze hiperlegturi care afieaz alte documente HTML cnd se execut click pe ele. Noiunea de hypertext nseamn text pstrat in format electronic cu linkuri ntre pagini. Pn n 1993, n jur de 100 de calculatoare erau echipate pentru a gzdui pagini HTML;aceste pagini interconectate au fost denumite <WORLD WIDE WEB> Nu mult dup aceea au nceput s fie scrise primele browsere Web cu ajutorul crora puteau fi vizualizate pagini web care conineau text i imagini. n funcie de versiunea HTML folosit, paginile WEB sunt grupate n trei generaii: - paginile din prima generaie, care foloseau versiunea 1.0, n care se edita text i 1-2 imagini. - paginile din a doua generaie, proiectate cu HTML 2.0, care puteau conine i un fundal, permiteau aranjarea datelor n tabele i posibilitatea de a comanda un produs prin intermediul Internetului. - paginile din a treia generaie care pot conine culori diferite, secvene animate, sunete, etc. n prezent a aprut a patra versiune a limbajului HTML. Documentele HTML sunt exclusiv de tip text (ASCII); ele pot fi editate direct, prin comenzi specifice sistemului de operare folosit. n WINDOWS, se poate utiliza NOTEPAD,WORDPAD sau orice alt editor de texte. Vizualizarea acestor documente se face cu ajutorul unor aplicaii speciale, numite BROWSER-e, care nu depind de tipul sistemului de calcul folosit, ceea ce permite independena fiierelor de tip HTML fa de platforma de lucru. Pentru descrierea documentelor WEB se utilizeaza anumite etichete (tag-uri) specifice pentru fiecare element descris; acestea stabilesc structura si aspectul documentului final. Tag-urile sunt recunoscute de browser-e care stabilesc apoi modul de formatare a documentului. Pentru delimitarea (separarea ) tag-urilor se folosesc delimitatorii < si > care ncadreaza fiecare etichet. Forma general: <tag> pentru a marca nceputul unui tag i </tag> pentru a marca sfritul unui tag. n HTML nu se face distincie ntre majuscule i minuscule; Unele elemente HTML admit atribute care specific informaii suplimentare despre coninutul elementului. Atributele elementului se precizeaz n cadrul etichetei de nceput i se aplic doar elementului curent.
7

Ex. Dac se dorete includerea unei imagini n document, se va specifica drept atribut adresa fiierului care conine imaginea i eventual alte informaii despre felul n care se va face includerea. Avantajul major al unui browser este acela c poate suporta i alte limbaje, ca Java sau Basic, ce completeaz utilitatea limbajului HTML. Macromedia Dreamweaver este o unealt destinat creatorilor de pagini web. Dreamweaver a fost creat de Macromedia (acum Adobe Systems) i momentan a ajuns la versiunea 9. Primele versiuni ale produsului serveau doar ca simple editoare HTML de tipul WYSIWYG dar n versiunile recente au fost implementate funcii de editare avansate i support pentru alte tehnologii web cum ar fi CSS, JavaScript etc. Dreamweaver s-a bucurat de un larg succes nc de la sfritul anilor '90 i momentan deine aproximativ 80% din piaa editoarelor HTML. Produsul poate fi rulat pe variate platforme software: Mac, Windows, dar suport n acelai timp i platforme UNIX cu ajutorul unor emulatoare software, cum ar fi Wine. Ca orice alt editor WYSIWYG, Dreamweaver poate ascunde detaliile de implementare a paginilor HTML, fcnd astfel posibil crearea cu uurin a paginilor web de ctre utilizatorii neexperimentai.

Unii creatori de pagini web critic aceste tipuri de editoare deoarece produc pagini de dimensiuni mult mai mari dect ar fi necesar, ceea ce conduce la o funcionare neperformant a browserelor web. Aceast afirmaie este n mare parte adevarat deoarece paginile web produse folosesc design-ul pe baz de tabel. n plus, produsul a mai fost criticat n trecut i pentru producerea de coduri care adesea nu erau conform standardelor W3C, dar acest aspect a fost mult mbuntit n versiunile recente. Cu toate acestea, Macromedia a crescut suportul pentru tehnologia CSS precum i alte modaliti de design fr a fi necesar folosirea design-ului pe baz de tabel. Dreamweaver permite folosirea majoritii browserelor instalate pe calculatorul utilizatorului, pentru a previzualiza website-ul creat. De asemenea conine i cteva utilitare pentru administrarea site-urilor, cum ar fi cele pentru a gsi i modifica un paragraf sau o linie de cod, n ntregul web site, pe baza oricror parametri specificai de ctre utilizator. Cu ajutorul panourilor de stare se poate crea cod JavaScript fr a avea cunotine de programare. Odat cu apariia versiunii MX, Macromedia a ncorporat utilitare de generare dinamic a coninutului. De asemenea este oferit suport pentru conectarea la baze de date (cum ar fi MySQL i Microsoft Access) pentru a filtra
8

i afia coninutul folosind script-uri de genul PHP, ColdFusion, Active Server Pages (ASP) i ASP.NET, fr a avea nevoie de o prealabil experien n programare. Un aspect foarte ludat al Dreamweaver-ului l reprezint arhitectura sa extensibil. Extensiile, aa cum sunt ele cunoscute, sunt mici programe, pe care orice dezvoltator le poate scrie (de obicei n HTML i JavaScript) i pe care oricine le poate descarca i instala, acestea aducnd un spor de performan i funcionalitate mbuntit programului. Exist o comunitate de dezvoltatori care produc aceste extensii i le public (att comercial ct i gratuit) pentru probleme de dezvoltare web, de la simple efecte rollover pn la soluii complete de vnzare online.

Macromedia Flash sau mai pe scurt Flash este o aplicaie utilizat pentru dezvoltarea obiectelor-aplet de tip Flash disponibile n cadrul unor pagini WEB. Prin intermediul obiectelor flash, vei putea crete dinamismul unei pagini precum i facilita interaciunea cu utilizatorul. Iniial dezvoltat de Macromedia, aplicaia Flash a fost preluat de ctre Adobe odat cu achiziionarea companiei sus amintite.
9

Avantajele folosirii Flash-ului pe web:

Elemente grafice vectoriale: dimensiuni mici i scalabil: Pentru a memora imaginile un calculator poate recurge la dou metode: prima este reinerea pixel cu pixel a imaginii, cea de-a doua este memorarea unor puncte critice cu ajutorul crora imaginea poate fi refcut. Astfel pentru a afia un cerc, acesta poate fi memorat ntr-o imagine de tip raster (cum ar fi formatul BitMap sau Jpeg) dac avem un cerc cu o raz destul de mare vor fi memorai nu numai pixelii de pe circumferina cercului ci i cei din interiorul acestuia sau care sunt n jurul su. Spre deosebire, n cadrul formatelor vectoriale (SVG Scalable Vector Graphics, SWF - ShockWave Flash) sunt reinute doar centrul i raza cercului, calculatorul gsind imediat metoda de afiare a tuturor punctelor ce vor alctui cercul. Este evident faptul c dimensiunea unui fiier n format rasterizat (jpg, bmp, gif) este mai mare dect cea a unui fiier n format vectorial (din cauza numrului de informaii ce vor fi reinute). Atunci cnd mrim o imagine de tip vectorial nu facem dect s redesenm o parte a sa, calculatorul putnd reda cercul cu aceeai claritate se cunoate forma geometric reprezentat i mrirea imaginii nu reprezint dect trasarea (la scar) a fostei imagini vectoriale. Atunci cnd mrim o imagine de tip raster calculatorul nu cunoate despre ce este vorba i operaia va consta doar n suprademensionarea pixelilor (un pixel al cercului va fi afiat n mai multe puncte de pe ecran). Independena de platform (browser/sistem de operare): Imaginile vectoriale, dei mai utile, necesit o aplicaie care s genereze imaginea (pentru formatul SVG de exemplu exist Adobe SVG Player iar pentru SWF avem Playerul de Flash). Independena de platform apare din cauz c acest program ce tie s afieze imaginile a fost construit pentru o gam larg de hardware i sisteme de operare: Astfel dac vom vizualiza obiectul Flash n Windows se va folosi automat Playerul de Flash versiunea Windows, dac utilizm un telefon mobil (SmartPhone), se va folosi playerul disponibil pentru telefoane (Flash Player Lite 1.0), sau dac vom folosi MacOS exist un player separat (evident toate playerele vor afia aceeai imagine final). Animaii de lung durat uor de realizat: animaiile sunt punctul forte al Flash-ului, interfaa aplicaiei d posibilitatea de a sincroniza (n funcie de timp) diversele obiecte, poziii sau forme ale acestora. Flash-ul nu numai c realizeaz aceast sincronizare, dar poate i interpola poziia (sau forma) unui obiect pentru a uura munca utilizatorului. Se pot aduga interfeei elemente multimedia: n interiorul obiectelor Flash putei importa i manipula (nainte, inapoi, salt la un anumit moment) MP3-uri sau AVI-uri.
10

Nu necesit cunotine de HTML, XHTML: n cazul n care v hotri s realizai un ntreg site n Flash, aplicaia v poate furniza odat cu obiectul flash i codul HTML necesar n acest fel tot ce mai trebuie fcut este doar publicarea sitului pe un server WEB.

Editoare puternice i lucrul facil: (Macromedia) Flash este un editor puternic care d posibilitatea de atari de comportamente diverselor obiecte fie folosind interfaa de desenare grafic fie prin ataarea de scripturi obiectelor. Uurina mbinrii elementelor grafice cu scriptul: ataarea codurilor ActionScript obiectelor din flash se realizeaz prin selectarea obiectului i introducerea codului asociat obiectului ntr-o fereastr special. Transferabil ca flux de date: pentru ca un film Flash s ruleze pe maina clientului nu este necesar s fie ncrcat n ntregime playerul va afia doar ct va putea din film ateptnd (eventual) ncrcarea n continuare. Din acest motiv se pot realiza scripturi speciale care ataate obiectelor Flash pot furniza informaii privitoare la procentul de fiier care a fost ncrcat.

Dezavantaje ale utilizrii Flash-ului:

Depinde de player: dei acesta vine instalat pe o suit de browsere (i n cazul n care nu este preinstalat instalarea este destul de rapid dimensiunea Playerului Flash este destul de mic i descrcarea acestuia n contextul reelelor actuale este rapid), totui exist cazuri n care obiectele Flash ajung pe maini ce nu au instalat aplicaia necesar interpretrii obiectelor Flash, ajungndu-se n imposibilitatea folosirii fiierelor (Pentru a rula aplicaiile Flash pe aceste calculatoare trebuie exportat obiectul Flash ca un executabil).
11

Mare amator de resurse: deoarece trebuie s reconstruiasc de fiecare dat elementele grafice, Playerul Flash (precum i aplicaia de dezvoltare) este mare consumator de memorie i procesor (n cazul graficii raster este clar unde trebuiau afiai pixelii ce formeaz cercul n cadrul graficii vectoriale trebuie ca poziiile pixelilor s fie recalculate). Motoarele de cutare nu pot indexa textul: Flashul lucreaz cu mai multe tipuri de texte, majoritatea dintre acestea (textul static) nu poate fi indexat de motoarele de cutare deoarece obiectul Flash este tratat ca element grafic/obiect i roboii de cutare nu au cunotinele necesare disecrii obiectelor Flash i extragerii textului intern.

Uurina utilizrii l face sa fie folosit n cele mai absurde moduri (de exemplu, flash-urile - sperietoare). Pentru aceste tipuri de Flash-uri, fcute de obicei de nceptori, n limba englez exist un termen special: "flashturbation". Tehnologie liceniat: fiind o aplicaie dezvoltat de o serie de programatori (pltii pentru a dezvolta Flashul), instrumentul de dezvoltare cost cel puin 600[necesit citare]. Totui specificaiile formatului obiectului Flash sunt disponibile i din acest motiv au aprut (i nc apar) destule instrumente care s utilizeze acest format n scopuri mai mult sau mai puin productive sau legale. Dintre acestea amintim: Swift3D, Swish, ImperatorFLA, ActionScript Obfuscator.

12

Cerine hardware i software

Fiind realizat n HTML, funcionarea corect depinde de foarte puini factori la nivel hardware. Configuraia minim necesar : procesor la 133MHz min. 32 MB RAM (de preferat cel puin 64 MB) o plac video care s suporte mai mult de 256 de culori (opional pentru o afiare corect a detaliilor)

13

Este necesar o versiune a browser-ului care s permit recunoaterea tuturor comenzilor ( testul a fost fcut cu Internet Explorer 6.0), i de asemenea este obligatoriu un flash player, sau un patch pentru flash. Condiii de testare: proiectul a fost fcut i testat pe un PC AMD Athlon 1700MHz, la 256 MB DDRAM, sistem de operare MS Windows Xp.

Structura i coninutul proiectului

14

Aplicaia a fost realizat n cea mai mare parte n limbajul HTML, prin programare direct n cod surs. Scrierea liniilor de comand s-a fcut cu Adobe Dreamweaver CS4 , vizualizarea codului putndu-se face cu orice editor text (MS Word, Notepad s.a.). Prima pagin (index.html) este structurat cu ajutorul div-urilor i a tabelelor. n primul rnd (table row) este prezentat meniul animat,din care poi alege: Home, Dispariie, Clasificare, Etimologie, Detalii, Apariie, Video.

15

Meniul principal a fost realizat n html si css (cascading style sheet), pentru care s-a folosit n principal programul de editare Adobe Dreamweaver CS4. De asemenea banner-ul din partea de sus a paginii a fost fcut in Adobe Photoshop CS3 .
1. Home - index.html. n aceast pagin este prezentat o introducere i date

despre autorul atestatului.

Dinozaurii au fost animale vertebrate care au dominat ecosistemele terestre pe o perioad de aproximativ 160 de milioane de ani, prima dat aprnd pe planeta noastr cu aproximativ 220 de milioane de ani n urm, la sfritul perioadei triasice.
16

La sfrsitul perioadei cretacicului, acum circa 65 de milioane de ani, dinozaurii au suferit o extinctie catastrofal cauzat de schimbarea temperaturii globale si de impactul Pmntului cu un meteorit urias de 40 Km diametru n golful Mexicului, numit "Chicxulub", care a ncheiat nu numai perioada de dominare a uscatului de ctre aceste animale, dar chiar si existenta lor. Totusi, psrile moderne sunt considerate descendente directe ale dinozaurilor de tip theropod din familia rpitorilor, avnd drept prim reprezent pasrea "Archaeopterix", care a trit cu 150 de milioane de ani n urm. Odat cu descoperirea primilor dinozauri la nceputul secolului al 19-lea, scheletele lor fosilizate au devenit puncte majore de atractie n toate muzeele din lume. Dinozaurii au devenit ntr-o foarte scurt perioad de timp parte esenial a culturii globale a omenirii, devenind extrem de populari, mai ales n rndul copiilor. n sfrsit, ei au devenit parte integrant si din multe crti si filme renumite, asa cum ar filmul Jurassic Park. Noile descoperiri stiintifice privitoare la dinozauri sunt permanent aduse n centrul atentiei generale de ctre mijloacele de informare n mas.
2. Dispariie disparitie.html. n aceast pagin sunt prezentate detalii despre

dispariia dinozaurilor.

Dispartia dinozaurilor se pare c a fost cauzat de un meteorit de mrimea unui orsel, care s-a ciocnit cu Pmntul acum aproximativ 65 milioane de ani. Cnd meteoritul a lovit planeta, aceasta a fost acoperit de un nor urias de praf care a blocat lumina soarelui si astfel, a fost frig si ntuneric timp de cteva luni. Odat cu disparitia plantelor au murit si dinozaurii ierbivori, iar datorit acestui fapt dinozaurii carnivori au murit si ei, rmnnd fr hran. n acest timp au erupt multi vulcani care vrsau lav pe suprafata Pmntului si emanau gaze otrvitoare n aer. Traiul pe Pmnt devenise din ce
17

n ce mai dificil.Cu toate acestea, nu toate viettile au disprut acum 65 milioane de ani. Animalele mici cum ar fi soprlele, serpii, psrile sau sobolanii au supravieuit. Dup ultimele cercetri se crede c asteroidul s-a ciocnit de Pmnt n apropiere de Mexic, unde n nord-estul orasului Chicxulub exist un crater submarin urias cu un diametru de 200 km.

Rspndirea mamiferelor
Chiar din timpul cnd dinozaurii triau pe Pmnt exista o grup mai mic de animale numit mamifere. Dup ce dinozaurii au disprut, mamiferele au avut n sfrsit ocazia s se rspndeasc mai mult. Platybelodon era un fel de elefant cu trompa plat. Icaronycteris a fcut parte dintre primii lilieci. Smilodon era o felin ce seamn foarte mult cu tigrul dar avea doi colti enormi. Titanotylopus era o cmil primitiv mai mare dect cea de azi. Argyrolagus era un mamifer asemntor cu un sobolan dar care si pstra puii ntr-un fel de marsupiu (asemntor cu cel al cangurilor) Macrauchenia era asemntoare cu o cmil cu tromp. 3.Clasificare - clasificare.html Pagina n care sunt prezentate principalele tipuri de dinozauri. Este prezentat urmtorul submeniu:

18

* Ornithischia o Ornithischia o Neoornithischia o Ornithopoda * Saurischia o Sauropodomorpha o Theropoda 4.Etimologie - etimologie.html Pagin n care este prezentat provenienta numelui. De asemenea este prezentat un marquee cu imagini (galerie folosind lightbox)

Supraordinul "Dinosauria" a fost denumit formal de ctre savantul englez Richard Owen n 1842. Termenul este un cuvnt compus din cuvintele grecesti (deinos, de groaza, formidabil) si (sauros, "soprl" sau "reptil"). Owen a ales aceast combinatie lingvistic cu referire la proportiile impresionante ale acestor animale, precum si la arsenalul lor formidabil de dinti si ghiare. De fapt dinozaurii erau extrem de diversi, fcnd parte din subclasa Diapsida. Unii erau ierbivori (n general ornitischieni), altii carnivori (saurischieni). Unii erau bipezi, altii erau patrupezi, iar altii (precum amozaurul) erau si bipezi si patrupezi, dup cum o cerea situatia.

19

5.Detalii - detalii.html Detalii despre viaa dinozaurilor. Alte specii au optat pentru deplasarea n grup sau pentru "arme" naturale mpotriva carnivorelor.Un exemplu este Triceratops avea un guler osos n jurul gtului si 3 coarne pe acesta cu care reusea s-l descurajeze chiar si pe celebrul T-Rex. Stegozaurul avea 3 spini la captul cozii cu care se apra mpotriva atacatorilor. Hrana era o problem n timpul dinozaurilor doar pentru speciile ierbivore. Plantele nu contineau destule substante hrnitoare pentru a asigura necesarul zilnic al unui dinozaur; problema se agrava n cazul speciilor gigantice. Datorit insuficientei nutritive a hranei, un sauropod trebuia s-si petreac majoritatea zilei mncnd, ceea ce i lsa putin timp pentru alte activitti ca de exemplu mperecherea. Ca si multe specii actuale probabil c si dinozaurii aveau diverse ritualuri de mperechere, desi oamenii de stiint nu sunt ferm convinsi de acest lucru. Gulerul osos si cele 3 coarne ale triceratopsului puteau fi folosite si pentru atragerea unei partenere, iar platosele osoase de pe spatele stegozaurului puteau fi vascularizate pentru a deveni un punct de atractie pentru femele. Aceste reptile de mult disparute, care continua sa ne fascineze, au pierit complet acum circa 60 de milioane de ani, cu mult inainte ca omul sa-si faca aparitia pe aceasta planeta. Au fost identificate deja peste 600 de specii de dinozauri, de la animale gigantice pana la reptile de dimensiuni foarte modeste, asemanatoare cu soparlele de astazi. Aceste specii se incadreaza in aproape 30 de familii de dinozauri, clasificate destul de riguros de oamenii de stiinta. Dar, odata cu descoperirea unor alte schelete, noi specii continua sa fie clasificate si studiate. Dinozaurii se inmulteau prin oua, ca si reptilele din zilele noastre. Femela isi depunea ouale pe sol, intr-un fel de cuib facut in pamant. Dimensiunile si numarul oualor variau in functie de rasa de dinozaur careia ii apartineau. Uneori, ouale erau pur si simplu furate de alti dinozauri! Exista o specie care avea acest obicei, denumita stiintific oviraptor, ceea ce inseamna in latina hot de oua. Dinozaurii puteau inota, dar nu traiau numai in apa, spre deosebire de alte specii de reptile, contemporane lor, care erau acvatice: plesiozaurii si ichtiozaurii. Despre dinozauri se mai stie ca erau acoperiti cu solzi, dar nu se poate preciza cu siguranta culoarea pielii lor. De
20

obicei, naturalistii ii reprezinta colorati asemanator reptilelor de azi, in nuante de verde, galbui sau cenusiu. Este doar o presupunere, dar probabil nu vom sti niciodata care era adevarata culoare a dinozaurilor. Nu se cunoaste nici cauza disparitiei dinozaurilor. Exista cateva presupuse cauze: o schimbare brusca a climei Pamantului, o epidemie devastatoare, lupta pentru existenta cu mamiferele care tocmai isi facusera aparitia, o eruptie vulcanica de mari proportii, un meteorit care a lovit Terra... Insa, la o analiza atenta, nici una dintre aceste teorii nu lamureste pe deplin misterul. Nu se poate explica de ce au disparut dinozaurii, in timp ce alte animale, contemporane lor (rechini, broaste testoase, crocodili) au supravietuit. Asa ca disparitia acestor animale care au stapanit candva planeta noastra ramane in continuare o enigma. Unele rase de dinozauri erau carnivore - teribile animale de prada, ca, de exemplu, fiorosul Tyranosaurus rex - altii erau erbivori. Variau foarte mult si ca dimensiuni, de la o talie gigantica, pana la dinozaurii pitici, de numai cateva zeci de centimetri. Stegozaurul era acoperit cu placi osoase, care il aparau de pradatori si il ajutau sa-si pastreze constanta temperatura corpului. In capatul cozii avea patru spini lungi, cu care, la nevoie, se putea apara. In ciuda infatisarii sale impresionante (masura 18 metri lungime si 3,5 metri inaltime), era un animal erbivor pasnic. Brontozaurul este unul dintre cei mai cunoscuti dinozauri.Avea si el dimensiuni mari, impunatoare (20 de metri lungime) si cantarea 35 de tone. Sau gasit oua fosile de brontozaur, de 20-30 cm lungime. Aceasta reptila se pare ca traia foarte mult. Mediul sau de viata era mlastina, caci se hranea cu plante acvatice. Un alt gigant erbivor era brachiozaurul, care se hranea cu frunzele copacilor, asemenea girafelor din zilele noastre, cu care de altfel semana destul de bine. Avea 14 metri inaltime, 26 de metri lungime si cantarea 50 de tone! Fosile de brachiozaur au fost gasite atat in Africa, dar si in America de Nord, ceea ce ii face pe geologi sa sustina ca aceste doua continente nu erau separate complet de ocean, in acele timpuri indepartate.

21

Tyranosaurus rex era cel mai feroce dinozaur de prada, o adevarata teroare pentru celelalte animale. Este unul dintre cei mai cunoscuti dinozauri carnivori, poate si pentru faptul ca a fost reinviat in mai multe productii cinematografice SF. Cantarea 8 tone, avea 15 metri lungime si 8 metri inaltime. Mergea ridicat pe labele dinapoi; cele din fata erau extrem de mici. In ciuda dimensiunilor si a greutatii mari, era foarte agil. Avea dinti lungi, taiosi, cu care smulgea usor bucati mari de carne din prada sa. Primele fosile de Tyranosaurus rex au fost descoperite in anul 1900, in Statele Unite. Archaeopteryx era o reptila zburatoare, un fel de stramos al pasarilor. Masura 30 pana la 60 cm lungime si avea dinti, gheare si o coada osoasa, asemenea reptilelor. Poseda insa aripi si pene, ca o adevarata pasare. A trait in perioada jurasica, in Europa Centrala. Dinozaurul numit oviraptor nu era mai mare decat un caine. Se hranea cu ouale altor dinozauri. Gratie rapiditatii sale, fugea de indata ce fura oul. Pterodactylul era o alta reptila zburatoare, dotata cu aripi, dar nu avea pene. Era un pradator destul de agresiv. Toate aceste creaturi, disparute de mult, au fost facute din nou sa se miste, dar, din fericire, numai pe pelicula de film, de unii cineasti cu fantezie. Cel mai recent film populat cu dinozauri este binecunoscutul Jurassic Park.

6.Apariie - aparitie.html Pagina n care sunt prezentate amnunte despre aparitia dinozaurilor. Pmntul are aproximativ 4,5 miliarde de ani. "nverzirea" lui a nceput abia dup 1miliard de ani de la formarea sa, probabil cu o pelicul de ml microbian unde existau forme de viat simple, mono-celulare si crora le-au trebuit aproape 2,5 miliarde de ani s se uneasc si s formeze prima form de viat mai complex.

22

n mrile strvechi de la nceputul erei paleozoice (n urm cu 570 milioane de ani) conditiile erau perfecte pentru dezvoltarea formei de viat stabile din primele nevertebrate cu corpul moale si gelatinos. Pe uscat conditiile nu erau att de favorabile. Rocile nu ofereau singure hran; ele trebuiau s fie dezagregate mai nti, si descompuse n sol, nainte ca plantele s se poat stabilii n ele, iar animalele nu pot exista fr abundent de plante care s le ofere hran. n acea perioad (n urm cu aproximativ 520 milioane de ani) a aprut n ap, prima vietate care avea coloan vertebral, nu mai mare de 5 cm, numit Pikaia, dar care nu avea flci. Se hrnea printr-o deschiztur prin care filtra apa colectnd alge sau animale mult mai mici care pluteau n ap. Dup aproximativ 45 milioane de ani s-au "dezvoltat" flcile si dintii, moment n care viata n ap devine din ce n ce mai competitiv, aprnd primii prdtori. Tranzitia unor nevertebrate marine sau acvatice la o viat pe uscat a vut loc probabil n urm cu aproximativ 409 milioane de ani. Acestea au prsit apa pentru siguranta si se hrneau cu plante dar si unele cu altele. Trigonetarbizii - cele mai vechi "corpuri fosile" desoperite pe uscat, disprute acum - erau rude puernic blindate ale pianjenilor si semnau foarte mutl cu acestia. Au constituit n scurt timp sursa de hran pentru un tip mult mai mare de animal, deoarece n urm cu aproximativ 370 milioane de ani, primele vertebrate s-au trt pe mal din habitaclul lor acvatic si au nceput viata pe uscat. Plantele primitive formeser pduri ntinse de plante uriase asemanatoare cu arborii, care erau pline de gndaci imensi. n sfrsit mediul terestru oferea suficient hran pentru ca un animal acvatic s se aventureze n cltorii scurte pe uscat. Aceast oportunitate a fost foarte important pentru pestii care nghiteau aer.

23

Primele tetrapode (animale pe patru picioare) care au iesit pe uscat au fost amfibienii - animale care pot s triasc n ap si pe uscat, dar care trebuiau s se ntoarc n ap pentru a-si depune ole gelatinoase - rude ndeprtate cu broastele testoase si salamandrele de astzi. n scurt timp acesti amfibieni au stabilit un ciclu al vietii pe uscat asemntor cu cel din ap - prdtori si prad. Aceste animale s-au dezvoltat sub o mare varietate de forme si dimensiuni, permitnd ca n urm cu aproximativ 270 milioane de ani s apar un nou animal - reptila. Acesta nu mai avea capul turtit ca cel al amfibienilor, ci craniul nalt, sub form de cutie, cu o constructie mul tmai puternic, membre mai lungi si mai robuste, foarte bine adaptati la o existent agil, terestr. Acestea au evoluat, fiind divizati n oerbivori si carnivori, au ajuns s fie mult mai mari dect primi dinozauri. Reptilele au dominat uscatul pn la jumtatea Triasicului cnd si-au facut aparitia dinozaurii. Acum 300 de milioane de ani, toate reptilele care triau pe Pangea erau asemntoare. O perioad de nclzire global a fragmentat pdurile n "insule" de copaci aflat n mijlocul deerturilor, iar reptilele, izolate n jungle, au evoluat fiecare diferit. Lumea s-a ncins aa de tare pe atunci, nct calotele glaciare de la poli s-au topit i au fost nlocuite de pduri. Acum 300 de milioane de ani, toate reptilele care triau pe Pangea erau asemntoare. O perioad de nclzire global a fragmentat pdurile n "insule" de copaci aflat n mijlocul deerturilor, iar reptilele, izolate n jungle, au evoluat fiecare diferit. Lumea s-a ncins aa de tare pe atunci, nct calotele glaciare de la poli s-au topit i au fost nlocuite de pduri. Reptilele au ieit n cele din urm din pduri i s-au adaptat deerturilor, nainte de apariia dinozaurilor acum circa 220 de milioane de ani.

24

7.Video - video.html . Seciunea video prezentnd 5 clipuri referitoare la dinozauri. Este prezentat meniul: * Stegosaurus * Brachiosaurus * Allosaurus * T-rex * Triceratops

25

Codul surs al paginii etimologie.html :

<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Strict//EN" "http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-strict.dtd"> <html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml"> <head> <meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-8" /> <title>Dinozaurii</title> <link rel="stylesheet" href="styles.css" type="text/css" /> <script type="text/javascript" src="js/prototype.js"></script> <script type="text/javascript" src="js/scriptaculous.js? load=effects,builder"></script> <script type="text/javascript" src="js/lightbox.js"></script> <link rel="stylesheet" href="css/lightbox.css" type="text/css" media="screen" /> </head> <body> <div id="wrap"> <div id="header"></div> <div id="nav"> <ul> <li><a href="index.html" >Home</a></li> <li><a href="disparitie.html">Disparitie</a></li> <li><a href="clasificare.html">Clasificare</a></li> <li><a href="etimologie.html" class="selected">Etimologie</a></li> <li><a href="detalii.html">Detalii</a></li> <li><a href="aparitie.html">Aparitie</a></li> <li><a href="video.html">Video</a></li> </ul> </div> <div id="content"> <div style=" padding-left:30px; padding-right:30px; padding-bottom:30px; padding-top:20px;"> <h3>Etimologie</h3> <p>Supraordinul "Dinosauria" a fost denumit formal de ctre savantul englez Richard Owen n 1842. Termenul este un cuvnt compus din cuvintele greceti
26

 (deinos, de groaza, formidabil) i (sauros, "soprl" sau "reptil"). Owen a ales aceast combinatie lingvistic cu referire la proportiile impresionante ale acestor animale, precum si la arsenalul lor formidabil de dinti si ghiare.</p> <p>De fapt dinozaurii erau extrem de diversi, fcnd parte din subclasa Diapsida. Unii erau ierbivori (n general ornitischieni), altii carnivori (saurischieni). Unii erau bipezi, altii erau patrupezi, iar altii (precum amozaurul) erau si bipezi si patrupezi, dup cum o cerea situatia.</p> <marquee behavior="scroll" direction="right" height="200" scrolldelay="0" style="padding-top:20px; padding-bottom:30px;" > <a href="images/site/1.jpg" rel="lightbox[marquee]"><img src="images/site/1.jpg" height="200" /></a> <a href="images/site/2.jpg" rel="lightbox[marquee]"><img src="images/site/2.jpg" height="200" /></a> <a href="images/site/3.jpg" rel="lightbox[marquee]"><img src="images/site/3.jpg" height="200" /></a> <a href="images/site/4.jpg" rel="lightbox[marquee]"><img src="images/site/4.jpg" height="200" /></a> <a href="images/site/5.jpg" rel="lightbox[marquee]"><img src="images/site/5.jpg" height="200" /></a> <a href="images/site/6.jpg" rel="lightbox[marquee]"><img src="images/site/6.jpg" height="200" /></a> <a href="images/site/7.jpg" rel="lightbox[marquee]"><img src="images/site/7.jpg" height="200" /></a> <a href="images/site/8.jpg" rel="lightbox[marquee]"><img src="images/site/8.jpg" height="200" /></a> <a href="images/site/9.jpg" rel="lightbox[marquee]"><img src="images/site/9.jpg" height="200" /></a> <a href="images/site/10.jpg" rel="lightbox[marquee]"><img src="images/site/10.jpg" height="200" /></a> </marquee> </div> </div> </body> </html> <!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Strict//EN" "http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-strict.dtd"> <html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml"> <head>
27

<meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-8" /> <title>Dinozaurii</title> <link rel="stylesheet" href="styles.css" type="text/css" /> </head> <body> <div id="wrap"> <div id="header"></div> <div id="nav"> <ul> <li><a href="index.html" class="selected">Home</a></li> <li><a href="disparitie.html">Disparitie</a></li> <li><a href="clasificare.html">Clasificare</a></li> <li><a href="etimologie.html">Etimologie</a></li> <li><a href="detalii.html">Detalii</a></li> <li><a href="aparitie.html">Aparitie</a></li> <li><a href="video.html">Video</a></li> <li><a href="contact.html">Contact</a></li> </ul> </div> <div id="content"> <div style=" padding-left:30px; padding-right:30px; padding-bottom:30px; padding-top:20px;">

<p>Dinozaurii au fost animale vertebrate care au dominat ecosistemele terestre pe o perioad de aproximativ 160 de milioane de ani, prima dat aprnd pe planeta noastr cu aproximativ 220 de milioane de ani n urm, la sfrsitul perioadei triasice.</p> <img src="images/site/1.jpg" width="300" align="right" /> <p> La sfrsitul perioadei cretacicului, acum circa 65 de milioane de ani, dinozaurii au suferit o extinctie catastrofal cauzat de schimbarea temperaturii globale si de impactul Pmntului cu un meteorit urias de 40 Km diametru n golful Mexicului, numit "Chicxulub", care a ncheiat nu numai perioada de dominare a uscatului de ctre aceste animale, dar chiar si existenta lor. Totusi, psrile moderne sunt considerate descendente directe ale dinozaurilor de tip theropod din familia rpitorilor, avnd drept prim reprezent pasrea "Archaeopterix", care a trit cu 150 de milioane de ani n urm.</p> <p>Odat cu descoperirea primilor dinozauri la nceputul secolului al 19-lea, scheletele lor fosilizate au devenit puncte majore de atractie n toate muzeele din
28

lume. Dinozaurii au devenit ntr-o foarte scurt perioad de timp parte esential a culturii globale a omenirii, devenind extrem de populari, mai ales n rndul copiilor. n sfrsit, ei au devenit parte integrant si din multe crti si filme renumite, asa cum ar filmul Jurassic Park. Noile descoperiri stiintifice privitoare la dinozauri sunt permanent aduse n centrul atentiei generale de ctre mijloacele de informare n mas.</p> <p>Termenul "dinozaur" este utilizat de asemenea frecvent pentru a desemna n general reptile preistorice, asa cum ar fi pelicozaurii, dimetrodonii, pterozaurii cu aripi, pleziozaurii, mozazaurii si ihtiozaurii acvatici, desi din punct de vedere stiintific aceste animale nu au fost dinozauri propriu-zisi.</p> </div> </div> </div> </body> </html>

29

Bibliografie :

Lewis, Tom; "HTML for the web", 2002 Ed. OceanPress. Niederst, Jennifer ; "Learning Web Design 2nd Edition", 2001, Ed. OReilly; Dave, Taylor ; "Creating Cool HTML 4 Web Pages" ;2000,Ed, Wiley; Chuck Musciano, Bill Kennedy ; "HTML and XHTML: "The Definitive Guide ";2003 ; Ed. OReilly; James H. Pence , "How to Do Everything with HTML" ;2001,Ed. McGraw-Hill Osborne Media; http://ro.wikipedia.org/ http://www.youtube.com/

30