Sunteți pe pagina 1din 10

Teste grila

1. Mecanismul prin care resursele sunt organizate pentru a fi folosite n vederea satisfacerii nevoilor societatii este cunoscut sub numele de: a) guvern; b) societate comerciala; c) ntreprindere publica; d) administratie privata; e) economie. 2. Indicati raspunsul corect privind resursele economice: a) nu pot fi folosite simultan pentru mai multe destinatii;
14

b) societatea trebuie sa aleaga ntre destinatiile alternative de folosire a acestora; c) modul cum societatile aleg sa le utilizeze se rasfrnge asupra performantei macroeconomice; d) au un caracter dinamic; e) toate cele de mai sus. 3. Factorii de productie reprezinta: a) parte a capitalului tehnic; b) parte a capitalului banesc; c) parte a resurselor economice atrase n procesul economic; d) numai obiect al proprietatii publice; e) numai obiect al proprietatii private. 4. Capitalul ca factor de productie derivat reprezinta: a) bunurile economice care fac obiectul tranzactiilor pe piata; b) bunurile produse si destinate producerii altor bunuri si servicii; c) capitalul banesc investit n cursul unei perioade pentru achizitionarea de noi echipamente; d) sumele mprumutate de la banci pentru finantarea proiectelor investitionale; e) echipamentele a caror valoare a fost recuperata de-a lungul timpului. 5. Care dintre urmatoarele resurse nu constituie factori de productie?: a) capitalul tehnic; b) populatia apta de munca, dar neocupata; c) materiile prime, materialele si combustibilul; d) populatia ocupata; e) constructiile speciale ale societatilor comerciale. 6. Care dintre urmatoarele bunuri apartinnd unei societati comerciale au caracter de capital fix ?: a) materiile prime si materialele; b) combustibilii; c) produsele finite; d) calculatoarele; e) semifabricatele achizitionate de la furnizori. 7. Conceptul de raritate a resurselor semnifica faptul ca: a) resursele sunt disponibile n schimbul unui pret; b) oferta de resurse este finita; c) alegerile individuale sunt inutile; d) importul este inevitabil; e) resursele sunt insuficiente n raport cu volumul si structura nevoilor. 8. Forma curbei posibilitatilor de productie reflecta: a) legea cererii; b) legea ofertei; c) legea descresterii randamentelor; d) legea cresterii costului de oportunitate; e) scaderea costului de oportunitate. 9. Costul de oportunitate reprezinta: a) valoarea celei mai bune alternative sacrificate de alocare a resurselor; b) costul suplimentar pe care-l suporta producatorul atunci cnd mareste productia cu o unitate; c) valoarea resurselor folosite pentru implementarea unei decizii; d) costul celui mai important factor de productie; e) cheltuielile efectuate pentru realizarea unei unitati de produs.

10. Un fermier poate cultiva pe o suprafata de teren gru si/sau porumb. Presupunnd ca resursele de care dispune sunt folosite integral, se dau urmatoarele combinatii posibile accesibile fermierului: Posibilitati Productia de gru (tone) Productia de porumb (tone) 1 200 40 2 100 80 3 50 100 4 0 120 5 150 60 6 300 0 7 250 20 Costul de oportunitate pentru gru este: a) 4 tone de porumb; b) 10 tone de porumb; c) 0,4 tone de porumb; d) 2,5 tone de porumb; e) nu se poate determina. 11. Cresterea productiei de bunuri realizate n cursul unei perioade de timp la nivelul unei economii nationale ar putea fi provocata de: a) cresterea numarului somerilor; b) cresterea nivelului general al preturilor; c) schimbarea preferintelor de consum ale populatiei; d) utilizarea unor tehnologii mai eficiente; e) reducerea volumului de resurse disponibile. 12. Care dintre urmatoarele afirmatii exprima cel mai bine scopul economiei ca stiinta? a) studiul utilizarii resurselor n vederea obtinerii de bunuri si servicii pentru propria folosinta si pentru schimb; b) studiul utilizarii banilor n cadrul unei economii; c) distributia venitului ntre membrii societatii; d) studiul utilizarii resurselor rare, cu ntrebuintari alternative, pentru satisfacerea nevoilor nelimitate; e) studiul cererii de bunuri si servicii din partea menajelor. 13. Microeconomia se ocupa cu studiul: a) agregatelor macroeconomice; b) populatiilor; c) actiunilor agentilor economici individuali; d) politicilor de combatere a somajului; e) politicilor de combatere a inflatiei. 14. Microeconomia se ocupa cu studiul: a) politicilor de stabilire a preturilor; b) deciziilor ntreprinzatorilor de optimizare a productiei; c) alocarii optime a resurselor; d) politicilor antitrust; e) toate cele de mai sus. 15. Macroeconomia se ocupa cu studiul: a) actiunilor economice ale populatiei unei regiuni; b) deciziilor ntreprinderilor de mari dimensiuni;
16

c) preturilor si productiei ntreprinderilor apartinnd unei ramuri industriale; d) comportamentului economiei privita ca un ntreg; e) alocarii resurselor economice la nivelul producatorului individual. 16. ............. face afirmatii despre ce ar trebui sa fie, n timp ce .............face afirmatii despre ceea ce este bazate pe evenimente observabile si posibil de verificat: a) analiza pozitiva/analiza normativa; b) analiza normativa/analiza pozitiva; c) macroeconomia/microeconomia; d) microeconomia/macroeconomia.

1. ntr-o economie de piata, sunt agenti economici financiari: a) societatile comerciale industriale; b) menajele; c) partidele politice; d) bancile; e) fundatiile 2. Sunt agenti economici non-financiari: a) bancile; b) institutiile financiare specializate; c) menajele;
31

d) bursele de valori; e) administratiile publice. 3. n cadrul operatiunilor asupra bunurilor si servicilor sunt cuprinse: a) producerea bunurilor si serviciilor; b) consumul de bunuri; c) formarea de capital; d) importurile si exporturile; e) toate cele de mai sus. 4. n cadrul operatiunilor de repartitie sunt incluse: a) remunerarea salariatilor; b) impozitele legate de productie si de import; c) subventiile de exploatare; d) veniturile proprietatii si ale ntreprinderii; e) toate cele de mai sus. 6. Nu sunt operatiuni financiare: a) realizarea de profituri; b) emisiunea de moneda; c) tranzactiile la bursa de valori; d) acordarea de credite; e) consumul de bunuri si servicii. 6. Instrumentele legate de operatiunile financiare sunt: a) instrumentele de plata; b) instrumentele de plasament; c) instrumentele de finantare; d) rezervele tehnice de finantare; e) toate cele de mai sus. 7. n cadrul fluxului circular al venitului ntr-o economie, menajele furnizeaza..........si primesc............care atunci cnd sunt................devin...........pentru ntreprinderi: a) bunuri/bani/economisite/capital; b) bunuri/obligatiuni/folosite/ncasari; c) resurse de munca/salarii/ cheltuite/ncasari; d) venituri monetare/bunuri/consumate/capial; e) capital/dobnzi/cheltuite/ncasari. 1. Care dintre urmatoarele afirmatii corespund conceptului de cerere ?: a) cantitatile dintr-un bun achizitionate de un segment majoritar de clienti; b) cantitatile dintr-un bun solicitate de ansamblul cumparatorilor; c) cantitatile de bunuri oferite de firmele care actioneaza pe piata; d) cantitatile dintr-un bun pe care consumatorii pot si sunt dispusi sa le achizitioneze la niveluri diferite de pret; e) nici una dintre alternativele de mai sus. 2. Conform legii ofertei si clauzei ceteris paribus: a) ntre pret si ncasarile producatorilor exista o relatie inversa; b) pretul si cantitatea ceruta sunt invers corelate; c) relatia dintre pret si cantitatea oferita este directa; d) ncasarile vnzatorilor si cheltuielile cumparatorilor sunt n relatie directa;

e) orice relatie ntre pret si cantitatea oferita poate fi posibila. 3. Curba ofertei unui produs este afectata n mod direct de:
52

a) preturile factorilor de productie; b) tehnologia folosita; c) numarul de ofertanti; d) impozitarea vnzarilor; e) toate cele de mai sus. 4. Daca pretul unui bun creste: a) cantitatea ceruta se reduce; b) cantitatea ceruta creste; c) cererea se reduce; d) cantitatea oferita se reduce; e) oferta creste. 5. Cererea unui bun X nregistreaza o crestere: a) oricnd cresc veniturile consumatorilor; b) cnd creste numarul consumatorilor; c) cnd scade pretul unui alt bun aflat n relatie de substitutie cu bunul X; d) cnd creste pretul unui alt bun aflat n relatie de complementaritate cu bunul X; e) cnd scade pretul bunului X. 6. Elasticitatea cererii pentru un bun n raport cu pretul sau este de -0,4. O reducere a pretului cu 20% conduce la: a) reducererea cantitatii cerute cu 5%; b) cresterea cantitatii cerute cu 5%; c) cresterea cantitatii cerute cu 8%; d) reducererea cantitatii cerute cu 8%; e) mentinerea nivelului cantitatii cerute. 7. Cererea pentru bunuri alimentare este inelastica. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata n conditiile reducerii pretului acestor bunuri: a) determina cresterea ncasarilor producatorilor de bunuri alimentare; b) determina reducerea ncasarilor producatorilor de bunuri alimentare; c) determina cresterea cheltuielilor cumparatorilor; d) nu afecteaza puterea de cumparare a consumatorilor; e) nu are nici-un efect asupra ncasarilor producatorilor de bunuri alimentare. 8. Presupunem ca bunurile X si Y sunt substituibile, iar pretul bunului X scade. n aceste conditii: a) cantitatea ceruta din X scade, iar cererea bunului Y creste; b) cantitatea ceruta din X si cererea bunului Y scad; c) cantitatea ceruta din X creste, iar cererea bunului Y scade; d) cantitatea ceruta din X si cererea bunului Y cresc; e) nu se poate preciza evolutia cantitatii cerute din X sau a cererii bunului Y. 9. Daca coeficientul elasticitatii cererii n functie de pret este n valoare absoluta superior lui 1 atunci cererea este: a) inelastica; b) elastica; c) cu elasticitate unitara; d) perfect inelastica;
53

e) perfect inelastica. 10. Se considera un bun normal. Cresterea veniturilor consumatorilor are ca efect pe piata acestui bun: a) cresterea pretului si a cantitatii de echilibru; b) cresterea pretului si reducerea cantitatii de echilibru; c) reducerea pretului si a cantitatii de echilibru; d) reducerea pretului si cresterea cantitatii de echilibru; e) nici-un efect.

11. Cresterea ofertei unui bun si reducerea cererii aceluiasi bun va determina.pretului si.cantitatii tranzactionate: a) cresterea/reducerea; b) reducerea/reducerea; c) reducerea/efectul este nedeterminat; d) cresterea/ cresterea; e) mentinerea constanta/mentinerea constanta. 12. Cresterea semnificativa a pretului benzinei ar putea determina .pretului autoturismelor si .numarului de autoturisme vndute pe piata: a) cresterea/reducerea; b) reducerea/reducerea; c) reducerea/efectul este nedeterminat; d) cresterea/ cresterea; e) mentinerea constanta/mentinerea constanta. 13. Care dintre consecintele urmatoare este adevarata n conditiile unui pret mai mic dect cel de echilibru ?: a) vnzatorii nu pot vinde ct doresc; b) cumparatorii pot achizitiona ct doresc; c) vnzatorii pot vinde att ct doresc; d) cumparatorii vor cere guvernului sa intervina pentru a creste pretul; e) att vnzatorii ct si cumparatorii vor renunta sa vnda sau sa cumpere ct timp pretul nu este la nivelul de echilibru. 14. Pe piata unui bun X, cererea si oferta sunt date de urmatoarele relatii : Q = 1000 - 150P, respectiv Q = 100 + 75 P, unde Q este cantitatea, iar P este pretul. Daca guvernul impune un pret de 5 unitati monetare, atunci pe piata bunului X apare: a) un deficit de 150 unitati de cantitate; b) un deficit de 225 unitati de cantitate; c) un surplus de 75 unitati de cantitate; d) un surplus de 225 unitati de cantitate; e) o diferenta de 2 unitati monetare ntre pretul de echilibru si pretul impus de guvern 15. Daca pretul grului este de 2000 u.m./ unitatea de cantitate, atunci cantitatea oferita este mai mare decat cantitatea ceruta. Daca pretul grului este 1400 u.m./unitatea de cantitate, atunci cantitatea ceruta este mai mare decat cantitatea oferita. n aceste conditii, pretul de echilibru este: a) 1400 u.m/unitatea de cantitate; b) 2000 u.m./unitatea de cantitate;
54

c) mai mic de 1400 u.m./unitatea de cantitate; d) ntre 1400 si 2000 u.m./ cantitatea de unitate; e) mai mare decat 2000 u.m./ unitatea de cantitate. 16. Daca cererea si oferta se reduc simultan n aceeasi proportie: a) pretul creste; b) cantitatea tranzactionata creste; c) pretul se reduce; d) cantitatea tranzactionata se reduce; e) modificarea cantitatii tranzactionate este nedeterminata. 1. Pentru a construi dreapta bugetului este necesar si suficient sa se cunoasca: a) pretul unui singur bun; b) preturile celor doua bunuri; c) preferintele consumatorului fata de aces te bunuri; d) preturile acestor bunuri si venitul consumatorului; e) venitul consumatorului. 2. Axiomele care stau la baza teoriei alegerilor consumatorului postuleaza ca: a) subiectivitatea este incompatibila cu rationalitatea; b) preferintele tuturor consumatorilor sunt identice; c) desi, preferintele indivizilor sunt diferite, ele au n comun cteva caracteristici;

d) ntr-o economie nu exista loc pentru fantezie. 3. Ipoteza tranzitivitatii n alegerile consumatorului implica una dintre urmatoarele afirmatii:
79

a) curbele de indiferenta nu se intersecteaza niciodata; b) curbele de indiferenta trebuie sa fie non-liniare; c) curbele de indiferenta trebuie sa aiba o panta negativa; d) curbele de indiferenta trebuie sa fie descrescatoare. 4. Pentru un consumator rational a se situa pe o curba de indiferenta la un nivel mai ridicat dect altul, semnifica: a) o diminuare a satisfactiei nevoilor sale; b) un nivel de satisfactie identic precedentului, ca urmare a alegerii un nou cos de bunuri continnd mai mult dintr-un bun si mai putin din altul; c) un nivel inferior al satisfactiei ca urmare a alegerii unui cos de bunuri continnd mai putin din cele doua bunuri; d) cresterea nivelului sau de satisfactie. 5. Pentru a construi dreapta bugetului unui consumator care alege ntre doua bunuri este necesar si suficient sa se cunoasca: a) preturile acestor bunuri si venitul consumatorului; b) preferintele consumatorului fata de aceste bunuri; c) preturile acestor bunuri; d) venitul consumatorului.

6. Daca pretul unitar al bunului A este 200 unitati monetare/unitatea de cantitate si cel al bunului B este 400 unitati monetare/unitatea de cantitate, pentru orice nivel al venitului panta dreptei bugetului unui consumator care alege ntre aceste bunuri este:
a) - 2; b) - 1 / 2; c) + 2; d) imposibil de determinat. 7. Un consumator si consacra venitul sau pentru a cumpara doua bunuri A si B. Pretul unitar al bunului B este 1500 lei. Stiind ca venitul sau i permite sa cumpere maxim 30 unitati din bunul A sau 40 din bunul B, atunci: a) venitul sau este 45000 unitati monetare si pretul unitar al bunului A este 1000 unitati monetare/unitatea de cantitate; b) venitul sau este 60000 unitati monetare si pretul unitar al bunului A este 2000 unitati monetare/unitatea de cantitate; c) venitul sau este 45000 unitati monetare si pretul unitar al bunului A este 1500 unitati monetare/unitatea de cantitate; d) venitul sau este 60000 unitati monetare si pretul unitar al bunului A este 1500 unitati monetare/unitatea de cantitate. 8. Echilibrul consumatorului rational este corect definit astfel: a) cantitatile bunurilor care costa mai ieftin; b) cantitatile bunurilor care i maximizeaza satisfactia; c) venitul care-i permite satisfacerea preferintelor; d) cantitatile bunurilor care-i maximizeaza satisfactia tinnd cont de constrngerea bugetului sau. 9. Un consumator alege ntre doua bunuri A si B si dispune de un buget de 100000 unitati monetare. Pretul unitar al bunului A este 5000 unitati monetare/unitatea de cantitate, iar cel al bunului B este de 10000 unitati monetare/unitatea de cantitate. n situatia de echilibru al consumatorului, rata marginala de substituire a bunului A prin bunul B este egala cu: a) - 1000; b) 2; c) 1/2;

d) 150. 10. Un consumator rational a facut o alegere ntre doua bunuri de consum curent. Daca preturile acestor bunuri si venitul se dubleaza, atunci: a) panta contrngerii bugetare se modifica; b) preferintele fata de cele doua bunuri se modifica; c) ansamblul sau de consum se modifica; d) ansamblul sau de consum nu se modifica. 11. Pentru a construi curba cererii unui consumator pentru fiecare bun, este necesar si suficient sa se cunoasca: a) preturile bunurilor; b) preferintele sale pentru aceste bunuri; c) venitul sau; d) preferintele sale pentru aceste bunuri, preturile bunurilor si venitul sau. 12. Daca pentru un consumator, A si B sunt bunuri substituibile si daca pretul lui A creste, atunci: a) cantitatea ceruta din A va scade si cea ceruta din B va creste; b) cantitatile cerute din cele doua bunuri vor creste; c) cantitatea ceruta din A va creste si cantitatea ceruta din B se va diminua; d) pretul bunului B se va reduce. 13. Daca pentru un consumator A si B sunt bunuri complementare si daca pretul bunului B creste, atunci: a) cantitatea ceruta din A va creste si cantitatea ceruta din B se va diminua; b) pretul bunului A va creste; c) cantitatea ceruta din A se va diminua si cantitatea ceruta din B va creste; d) cantitatile cerute din cele doua bunuri vor scadea. 14. Ceteris paribus, o crestere a venitului consumatorului, ar putea avea ntotdeauna drept efect: a) cresterea ansamblului posibilitatilor de consum; b) scaderea raportului dintre preturile bunurilor; c) scaderea ansamblului posibilitatilor de consum; d) cresterea raportului dintre preturile bunurilor.

1. Raportul dintre cresterea productiei si cresterea cu o unitate a unui factor de productie, n conditiile n care ceilalti factori ramn nemodificati reprezinta:
95

a) productia totala; b) productivitatea marginala; c) productivitatea medie globala; d) productivitatea medie factoriala; e) randamente de scara. 2. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte? a) functia de productie pune n evidenta relatiile dintre factorii de productie; b) functia de productie descrie relatia dintre cantitatea produsa dintr-un bun si cantitatea dintr-un factor de productie folosit la producerea acesteia;

c) functia de productie descrie relatia dintre cantitatea maxima produsa dintr-un bun si cantitatile utilizate din factori de productie diferiti necesari realizarii sale;
d) functia de productie este o expresie matematicaa fenomenelor tehnice. 3. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte? a) R M S este constanta n cazul izocuantelor convexe; b) R M S este crescatoare n cazul izocuantelor concave; c) R M S este crescatoare n cazul izocuantelor liniare; d) R M S este descrescatoare n cazul izocuantelor convexe; e) R M S este crescatoare n cazul izocuantelor convexe. 4. Izocuantele descrescatoare pot fi: a) convexe; b) concave; c) liniare; d) toate cele de mai sus.

5. Rata marginala de substituire ntre factorii de productie exprima: a) modificarea volumului productiei la cresterea cu o unitate a unui factor de productie; b) modificarea unui factor de productie, atunci cnd un altul se diminueaza cu o unitate, volumul productiei mentinndu-se constant; c) productivitatea marginala a factorului substituit raportata la productivitatea marginala a factorului de substituire;
d) productivitatea marginala a factorului de substituire raportata la productivitatea marginala a factorului substituit.

6. Daca toti factorii de productie dintr-o combinatie productiva sporesc cu 100%, iar productia nregistreaza o crestere cu 125%, atunci: a) randamentele de scara sunt descrescatoare; b) randamentele de scara sunt crescatoare; c) randamentele de scara sunt constante; d) productivitatile marginale cresc; e) productivitatile marginale cresc. 1. Dobnda platita de un producator bancii n contul unui credit reprezinta: a) cost explicit; b) cost implicit; c) cost variabil;
105

d) cost de oportunitate. 2. Cnd legea randamentelor descrescatoare este valabila: a) costul variabil creste, nsa din ce n ce mai rapid; b) costul variabil se mentine constant; c) cresterea costului variabil se face cu o rata descrescatoare; d) costul variabil scade. 3. Costul..............este dependent de volumul productiei realizate: a) implicit; b) marginal; c) variabil; d) fix. 4. Costul marginal reprezinta: a) variatia costului total; b) modificarea costului variabil raportata la modificarea productiei; c) raportul dintre variatia costului total si cea a productiei; d) modificarea costului variabil ca urmare a cresterii productiei cu o unitate; e) sporul productiei ca urmare a cresterii cheltuielilor. 5. Selectati din lista urmatoare factorii ce influenteaza oferta firmei: a) randamentul capitalului; b) pretul inputurilor variabili; c) numarul de firme existente pe piata; d) tehnologia; e) productivitatea firmelor concurente. 1. Pe o piata de monopol: a) nu exista concurenta; b) concurenta poate exista doar prin intermediul produselor substituibile; c) gradul de satisfacere al nevoilor consumatorilor este mai redus comparativ cu situatiile de concurenta monopolistica sau oligopol; d) unicitatea producatorului nu conduce la dominatia absoluta asupra pietei;
124

e) toate cele de mai sus. 2. Care dintre urmatoarele caracteristici poate fi asociata pietei de monopol?: a) deschiderea la comertul international poate modifica situatia de monopol; b) se poate practica discriminarea; c) accesul pe o astfel de piata este foarte greu, uneori chiar imposibil; d) profiturile producatorului sunt cele mai ridicate comparativ cu cazul altor piete;

e) toate cele de mai sus. 3. Cnd cererea pietei este inelastica, ncasarea totala a monopolistului are urmatoarea evolutie: a) creste odata cu cresterea productiei; b) scade pe masura ce productia creste; c) ramne neschimbata, indiferent de evolutia productiei; d) informatia furnizata este insuficienta pentru a oferi un raspuns precis. 4. Cnd productia creste si cererea pietei este......., ncasarea totala scade, iar cea marginala devine negativa, n timp ce atunci cnd productia creste si cererea este ........, ncasarea totala creste, iar cea marginala este pozitiva, nsa n scadere: a) elastica, inelastica; b) inelastica, elastica; c) elastica, cu elasticitate unitara; d) cu elasticitate unitara inelastica. 5. ncasarea marginala este egala cu pretul n cazul........ si mai mica dect pretul atunci cnd firma se afla n situatie de........: a) monopolului, concurenta perfecta; b) monopolului, oligopol; c) oligopolului, concurenta perfecta; d) concurentei perfecte, monopol. 6. Conditia maximizarii profitului n cazul monopolistului este: a) pretul egal cu costul marginal; b) ncasarea marginala egala cu pretul; c) costul marginal egal cu ncasarea marginala; d) costul mediu egal cu pretul. 7. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata n conditii de monopol al carui obiectiv l reprezinta maximizarea profitului?: a) monopolistul obtine supraprofituri; b) pretul excede costul mediu; c) ncasarea medie depaseste costul marginal; d) ncasarea marginala este inferioara celei medii; e) toate cele de mai sus. 8. Productia unei ramuri aflata n situatie de monopol este comparativ cu o aceeasi ramura, nsa caracterizata prin concurenta perfecta........, n timp ce pretul de vnzare este.........n primul caz dect n al doilea: a) egala, mai mare; b) mai mare, mai mic; c) mai mica, mai mare; d) nu se poate realiza comparatia nici n ceea ce priveste productia si nici n cazul pretului de vnzare. 1. Daca piata muncii se caracterizeaza prin concurenta perfecta, costul marginal al muncii este egal cu: a) pretul muncii; b) costul total al muncii; c) valoarea produsului marginal.
147

2. Daca cererea privind bunurile realizate cu ajutorul factorul munca va scadea atunci: a) creste oferta de munca; b) cererea de munca va spori; c) cererea de munca se va reduce; d) se va reduce oferta de munca. 3. n cazul pietei muncii cu concurenta perfecta daca valoarea produsului marginal al muncii excede costul marginal al muncii atunci firma va ............., si invers, daca valoarea produsului marginal este inferioara costului marginal al muncii firma va ....: a) reduce angajarea; creste angajarea; b) mentine nivelul actual al angajarii; c) reduce angajarea si ntr-un caz si n celalalt; d) va creste angajarea; va reduce angajarea.

4. Daca capitalul si munca sunt resurse substituibile n productie, reducerea pretului la bunurile capital vor determina: a) reducerea cererii de munca; b) cresterea cererii de munca; c) cresterea ofertei de munca; d) reducerea ofertei de munca. 5. Ameliorarile n tehnologie conduc la cresterea produsului marginal al muncii. Aceasta are drept consecinta pe piata muncii: a) reducerea ofertei de munca; b) reducerea cererii de munca; c) cresterea ofertei de munca; d) cresterea cererii de munca. 6. Identificati din lista urmatoare avantajele non-salariale ale unei activitati: a) oportunitati de avansare; b) siguranta locului de munca; c) relatii amicale n cadrul colectivului de munca; d) orar flexibil; e) salarii mai mari; f) satisfactia muncii. 7. Daca la nivelul ramurii exista o singura firma care cumpara ntreaga forta de munca atunci aceasta reprezinta: a) oligopol; b) monopol; c) monopson; d) oligopson. 8. Salariul platit de monopsonist este fata de ncasarea marginala pe seama minii de lucru: a) mai mic; b) mai mare; c) egal. 9. Daca pe piata muncii exista un singur cumparator si un singur vnzator de forta de munca, atunci avem: a) monopson;
148

b) monopol; c) monopol bilateral. 10. Daca n conditii de monopol bilateral, sindicatele determina......... salariului, ocuparea va .........., iar salariul se va apropia de .........: a) cresterea, creste, ncasarea marginala pe seama minii de lucru; b) cresterea, creste, costul marginal al muncii; c) scaderea, creste, valoarea produsului marginal.