Republica Popular Chinez

Republica Popular Chinez (Pinyin Zhnghu Rnmn Gnghgu ntins stat n Asia de Est i cel mai populat stat din lume. ascult) este cel mai

Istorie

Studiile arheologice moderne au demonstrat existen a unei ornduiri primitive avansate cultural i economic ntre anii 2000 i 2500 . e. n. n ariile rulul Huang He n nordul Chinei. Secole de migraie, amalgamare, asimilare i dezvoltare a populaiei din aceast regiune a dus la formarea unui sistem distinctiv de scriere, un corpus filozofic, artistic autentic i o organizare politic, care n zilele noastre se numete civilizaia chinez.

Dinastiile antice
Dup textele mitologice, civilizaia chinez ncepe de la Pangu, creatorul universului, i o succesiune de imprai, nelepi i eroi mitici (Huang Di, Yao i Shun), care i-au nvat pe chinezii antici s-i dobndeasc mncare, s eas i s construiasc case. Prima dinastie preistoric a fost Xia (2100-1700 n. e. n.). n anii 1960 excavrile arheologice au descoperit aezminte omeneti n provincia Henan, care au indicat existena unei civilizaii urbane in perioada neolitic trzie. Dinastia Xia, n urma unor conflicte ntre triburi, a czut sub puterea dinastiei Shang. Cele mai semnificative invenii din perioada Shang au fost sistemul ideografic (hieroglific) de scriere i obinerea bronzului pentru metalurgie. Ultimul conductor din dinastia Shang a fost detronat de un ef de trib vecin, cu numele Zhou. Zhou, care mprtea limba i cultura epocii Shang, a colonizat teritoriile vecine, formnd aanumita "China Central" (Zhou) la nord de rul Yangtze. Dinastia Zhou a condus peste 800 de ani. Filosofii aceste dinastii au elaborat doctrina mandatul cerului, care susinea c mpratul este fiul cerului i guverneaz doar prin voina divin, iar detronarea acestuia ar demonstra c el a pierdut acest mandat. Doctrina a explicat i a justificat cderea dinastiilor precedente, dar a i ntrit legitimitatea dinastiei prezente.

Republica Popular Chinez

Republica Popular Chinez a fost proclamat n 1949 de ctre Partidul Comunist Chinez, dup ce a ctigat rzboiul civil cu forele naionaliste reprezentate de partidul Kuomintang. Guvernul format de Kuomintang s-a refugiat n insula Taiwan, unde a proclamat Republica Chinez, care contest legitimitatea conducerii comuniste a Chinei. Republica Popular Chinez consider Taiwanul o provincie rebel i a ameninat c va ncepe rzboi dac acesta i declar independena. n 1997 Republica Popular Chinez a preluat controlul asupra Hong Kong-ului, care fusese stpnit de Marea Britanie, iar n 1999 asupra teritoriului Macao, care fusese sub stpnire portughez, n urma unor nelegeri cu fostele puteri coloniale, prin care s-a angajat s pstreze economia de pia din aceste zone, conform sistemului "o ar, dou sisteme".

Politic extern
Republica Popular Chinez menine relaii diplomatice cu aproape toate statele lumii. n 1971 RPC a devenit unicul reprezentant cu denumirea "China" n Naiunile Unite i unul din cei 5

membri permaneni ai Consiliului de Securitate al Organizaiei Naiunilor Unite. Politica "unui stat chinez" a dus la legturi diplomatice numai cu rile care recunosc dreptul Chinei asupra insulei Taiwan. China a jucat un rol important n crearea zonelor de comer liber i stabilirea unor tratate de securitate cu vecinii si din regiunea pacific. China este membru fondator a EAS ( East Asia Summit), la care particip India, Australia i Noua Zeland, i a Organizaiei de Cooperare Shanghai cuFederaia Rus i republicile asiatice din fosta URSS. Politica extern a Chinei se bazeaz pe conceptul "convieuirii panice", dei de-a lungul istoriei moderne au fost inregistrate conflicte cu state strine (e.g. bombardarea Ambasadei RPC n Belgrad i incidentul cu avioanele SUA ce spionau teritoriul Chinei n 2001). Relaiile cu Japonia au fost ncordate din 1945, dup ce Japonia a refuzat s accepte responsabilitatea pentru atrocitile din timpul Rzboiului Mondial. Disputele teritoriale interne au dus la Rzboiul Sino-Indian n 1962, conflictul Sino-Sovietic din 1969, i Rzboiul Sino-Vietnamez din 1979. Urmnd o politic de diplomaie rezervat, China ncearc s combine o cretere economic stabil cu participarea activ n diverse organizaii regionale i mondiale.

Organizarea administrativ
Republica Popular Chinez este compus din 22 de provincii. Pe lng aceste provincii, exist 5 regiuni autonome, fiecare desemnat pentru anumite grupuri minoritare, 4 municipii (regiuni municipale), i dou regiuni autonome cu statut special, care se bucur de o autonomie mai extins. Cele sus numite snt referita ca "China continental", denumire ce include Hong Kong i Macau.

Relief
Relieful Chinei este foarte variat , predominnd munti foarte nalti si podiuri intinse.Exist , de asemenea , podiuri joase , depresiuni cu deerturi si cmpii netede.Relieful Chinei are una dintre caracteristicile importante ale reliefului Asiei: treptele de relief principale sunt completate de alte trepte de relief - podiuri nalte (Tibet), depresiuni interioare , podiuri cu muni tocii (China de Sud-Est).Specificul su deosebit de existena pe mari ntinderi din nordul si nord-estul arii a unor mari acumulari de loess; acestea pot ajunge la grosimi de 200 m i pot fi continue pe mari suprafee (Podiul de Loess).

Clim
China este situat n Asia de Est. La est China este splat de ctre mrile de vest ale Oceanului Pacific. Suprafaa Chinei este de 9.6 milioane km . China este cea mai mare ar din Asia i a treia cel mai mare ar din lume, dup Rusia i Canada. Pe teritoriul Chinei, exista mai multe tipuri de clim. Lungimea total a frontierelor terestre din China este de 22 117 km, fiind vecin cu 14 ri. Coasta maritim a Chinei se ntinde de la granita cu Coreea de Nord, n nord, cu Vietnam la sud i are o lungime de 14 500 km. China este marginita de Marea Chinei de Est, Golful Corean, Marea Galben i Marea Chinei de Sud. Taiwan este separat de continent prin strmtoarea Taiwan. Cea mai mare parte a Chinei se afl ntr-o zon moderat, cu anotimpuri distincte. Exist diferene de clim care se datoreaz musonilor, extinderii suprafeelor de uscat i diferenelor

considerabile n altitudine. n timp ce n China centrala i de sud-est este, n general, cald i umed, n nord i nord-est este relativ uscat. China ajunge pn la 35 latitudine, fapt care produce o mare variaie n ceea ce privete climatul regional. n multe zone, vara este fierbinte i ploioas, cu un mare grad de umiditate, i iarna este uscat. n China de nord, mai mult de 80% din precipitaii cad n lunile de var, dar numai 40% din precipitaiile anuale au loc n China de sud n aceeai perioad. n China de sud-est, n timpul anotimpului ploios, perioada iulie-septembrie, au loc taifunuri frecvente. La nord de Chang Jiang (Rul Yangzi) iarna este extrem de rece. Partea de nord-est are veri fierbini i uscate, i ierni lungi i reci. Verile din zonele deertice din Xinjiang i Mongolia interioar sunt, de asemenea, fierbini i uscate, iar iernile reci i uscate. n China central, verile sunt fierbini i umede, cu multe precipitaii n lunile de sfrit de var. n regiunile joase din Yangzi, iarna este ntr-un fel mai blnd dect n zonele centrale ale Chinei, cu munii loess, sau n Sichuan, care este nconjurat de muni. n regiunile din jurul Beijingului, Xian i Zhenghou, se pot isca furtuni de nisip iarna i primvara. n podiul Tibet-Qinghai (altitudinea medie: 4000 m), vara este scurt, moderat i cald, n timp ce iernile pot fi extrem de reci: nu prea sunt precipitaii n timpul anului i diferenele de temperatur zi/noapte sunt mari. Un climat blnd, cu veri calde i ierni rcoroase predomin n general n podiul nalt Yunnan-Guizhou; aici nu prea sunt precipitaii i ngheurile sunt rare. China central are o clim subtropical. Ploile cad regulat de-a lungul ntregului an; verile sunt lungi, umede i clduroase, iar iernile sunt scurte, cu temperaturi mai sczute. China ncadreaz o mare varietate de forme de relief i varietate corespunztoare de resurse naturale. n general, cele mai mari nlimi de pe teritoriul Chinei se gsesc n vest, unde se afl unii dintre cei mai nali muni de pe Pmnt. Trei dintre acetia, munii Tien Shan, Kunlun i Qinling, dateaz din perioada Paleozoic de ridicare muntoas (orogenez), care a nceput n perioada Carbonifer i s-a terminat n perioada Permiana, cnd toate poriunile de pmnt ale Terrei s-au unit pentru a forma un singur supercontinent, Pangaea. Munii Himalaya, sunt de origine mai recent. S-au format cnd sedimentele odat depozitate ntr-o mare mezozoic, numite tethys, au fost strnse ntr-un loc i ridicate la suprafa datorit coliziunii Indiei cu Eurasia, eveniment ce a nceput n timpul epocii Oligocene a perioadei Tertiare, n urm cu aproximativ 40 milioane de ani. Numeroasele tipuri de muni ale rii nchid o serie de platouri i bazine, care furnizeaz o considerabil surs de ap si resurse minerale. Varietatea de tipuri climatice, de la subpolar la tropical i incluznd mari zone alpine i deertice, suport o magnific via animal i o deosebita flor.

Vegeta ia
n ultima vreme n rezervaia natural de pe muntele Gaoligong, din provincia Yunnan, sud-vestul Chinei, a fost descoperit o pdure primitiv format dintr-o specie de arbore, numit Taiwania flousicina . Potrivit administratorului rezervaiei naturale, pdurea se extinde pe suprafa de peste 200 de hectare. Acest arbore are o nlime de 40 de metri. Un expert n silvicultur a declarat corespondentului nostru c Taiwania flousicina este un arbore din categoria B de protecie din China. Este o specie din familia de brad taiwanez. n afar de Taiwan, arborele este rspndit n judeele Lingchang i Fengqing, din provincia Yunnan. Coroana sa are form conic

i scoara este brun-gri. Straturile superficiale ale lemnului sunt galbene i albe, iar miezul este roiatic i brun. Masa lemnoas este uoar i moale. Lemnul este rezistent, avnd fibre drepte i fiind uor de prelucrat. Este un arbore preios, folosit la ornamentri. Arborele crete rapid i are o mare valoare economic. Arborii descoperii pe muntele Gaoligong se nmulesc prin semine. n judeul Fengqing, n 1918, existau 31 de specii, cu peste 300 de arbori, iar n comuna Fengxiang exista doar o specie de arbori, fiecare cu o vrst de peste 400 de ani.

Fauna
Fauna Chinei este foarte bogat si variat. Pentru ocrotirea elementelor rare de flor si faun , pe teritoriul Chinei exist peste 100 parcuri naturale. Printre animalele ocrotite , cel mai cunoscut este ursul panda. Fauna pdurii este rar i adaptat frigului: mamifere cu blan deas, mai ales ursul brun, erbivore care vin iarna din tundr, psri care sosesc vara din sud, multe furnici i muli nari vara. Taigaua e bogat n animale cu blan ca: samurul, veveria, vulpea, hermina. Ea mai e i casa ursului, obolanului cu miros de mosc i a lupului.

Geologie
China este afectat periodic de seisme. Unul dintre cele mai puternice a fcut, oficial, peste 200.000 de mori n 1979, la Tangshan, dar experii occidentali vorbesc de 700.000 de mori

Economie
China este o ar cu o economie n plin proces de dezvoltare si modernizare.Folosind marile resurse de crbuni superiori , China i-a dezvoltat o puternic baz energetic. Este prima productoare mondial de crbuni.Dei rezervele de petrol sunt modeste , China trebuie s extrag din propriile resurse cantiti importante de petrol (locul 7 pe glob) pentru a susine dezvoltarea economic a rii. Este a treia productoare de energie electric , predominant n termocentrale pe baz de crbuni. Industria metalurgiei feroase prelucreaz minereurile de fier si mangan care se gsesc n apropierea bazinelor carbonifere. Republica Popular Chinez este al doilea mare exportator mondial, livrnd n anul 2008 bunuri n valoare de 1.430 miliarde dolari, fa de Germania care a livrat bunuri n valoare de 1.470 miliarde dolari.

Popula ia
Mai mult de o cincime din totalul populaiei Pmntului triete n China. China a dat natere celei mai vechi civilizaii din lume i are o istorie ce dateaz din urma cu 3500 de ani. Numele chinezesc Zhong Guo, care desemneaza denumirea arii se traduce astfel: Zhong-mijloc, Guo-ara, numindu-se astfel "Tara de mijloc" , o referin la credina chinezeasc n care se spune ca ar era centrul geografic al Pmntului i singura civilizaie adevarat. In secolul al XIX-lea, China a devenit o naiune slab din punct de vedere economic i politic, dominat de puteri strine. Prima masurare a numrului populaiei dup preluarea statului de ctre comuniti a avut loc n 1953. La acea data, populaia Chinei era de 582.600.000 locuitori. La cea de-a doua msurare,

care a vut loc in 1964, s-a artat o cretere pn la 694.580.000; la cea de-a treia , n 1982, msuratorile au artat o populaie de 1.008.180.000 (fr Hong Kong, Macau i Taiwan), fcnd din China primul stat care a trecut pragul de un miliard de oameni. Intre 1953 si 1997, rata mortalitatii a sczut de la 22,5 la aproximativ 7 la 1000 de locuitori; rata natalitii a sczut, de asemenea, de la 45 la 1000 de locuitori in 1953, la aproximativ 16,4 in 1997. Ca rezultat, creterea numrului de oameni s-a micorat de la 22,5 la mie, n 1953, la 0,9 la mie in 1997. Chiar i n aceste condiii, China tot inregistreaz o cretere anual a populaiei de aproape 11 milioane de oameni.

Principalele religii din China

Budismul Budismul a ptruns n China n secolul I era noastr i s-a popularizat pe scara larg dup secolul 4, devenind treptat religia cu cea mai mare influen din China. Aceast religie este ramificat n budismul de limba chinez, budismul de limba tibetan i budismul de limba bali. n ara noastr exist 200.000 de clugri buditi i funcioneaz peste 1300 de temple, 33 de institute budiste i aproape 50 de publicaii. Budismul tibetan este o ramur a budismului din China i se rspndete n Regiunea Autonom Tibet, Regiunea Autonom Mongolia Interioar i provincia Qinghai. Peste 7 milioane de locuitori de naionalitile tibetan, mongol, yugu, menba, luoba i tu snt adepi ai budismul tibetan. n districtul autonom de naionalitate tai din Xishuangbanna i cel de naionalitate de tai i jingbo din Dehong se propovduiete budismul de limba bali. Mai mult de 1 milion de locuitori de naionalitile tai, bulang, achang i wa sunt credincioi. Locuitorii de naionalitate han sunt adepi ai budismului de limba chinez i locuiesc n diferite regiuni ale rii. Taoismul Taoismul este o religie autohton care dateaz din secolul II. Taoitii au preluat cultul antic fa de natur i strmoi. De-a lungul istoriei au existat numeroase secte. Pentru c nu exist o ceremonie de admitere a credincioilor, e greu s se estimeze numrul acestora. La ora actual funcioneaz peste 1500 de temple n care activeaz 25.000 de maetri taoiti. Cnd vorbim despre taoism, nu putem s nu ne referim la muntele Wudang. Situat n partea nord-vestic a provinciei Hubei din centrul Chinei, muntele Wudang este renumitul loc sfnt al taoismului. Legenda spune c mpratul Zhengwu despre care taoitii cred c a dus aici o via ascetic i ulterior a devenit zeu. Aici este de asemenea locul de origine al practicii Taijiquan. Acum

n acest loc funcioneaz o coal de arte mariale. Toi taoitii de aici practic Taijiquan. Pe muntele Wudang se gsesc multe cldiri antice construite n timpul dinastiilor feudale . Muntele Wudang este o renumit destinaie turistic. Zona are o suprafa total de 321 de kmp i ofer vizitatorilor multe peisaje pitoreti i monumente istorice. Aici se afl tezaurul cultural al Chinei i totodat centrul de activitate taoist al ntregii rii. Islamismul Potrivit documentelor istorice, islamismul a fost adus n China n secolul 7, era noastr. Majoritatea locuitorilor de naionalitate hui, uigur, tatar, kerkez, kazah, uzbek, dongxiang, sala i baoan snt adepi ai islamismului. Majoritatea musulmanilor din China locuiesc n Regiunile Autonome Xingjiang uigur, Ninxiahui, n provinciile Gansu, Qinghai i Yunan. La ora actual funcioneaz n ara noastr peste 30.000 de moschei n care activeaz peste 40.000 de preoi musulmani. Catolicismul Catolicismul a ptruns n China n secolul 7 era noastr, n cteva etape succesive. Dup rzboiul opiului din 1840 aceast religie a intrat pe scar larg n ara noastr. La ora actual funcioneaz 100 de episcopii cu circa 5 milioane de credincioi, aproape 5000 de biserici i 12 institute de teologie. n ultimii 20 de ani episcopiile au pregtit peste 1500 de preoi tineri,dintre care 100 au fost trimii la studii n strintate. Cretinismul Cretinismul a fost adus n China n prima perioada a secolului 19 i a cptat o dimensiune mai mare dup rzboiul opiului. n 1950 cercurile cretine au fost chemate s elimine influene imperialiste i s cultive patriotismul, depunnd eforturi pentru autonomie, autodezvoltare i autotransmitere . La ora actual n China exist aproape 10 milioane de cretini, 18.000 de preoi, 12.000 de biserici i 25.000 de locuri pentru slujbe simple.

Orae Capitala Chinei este Beijing (se citete: Peiing); cel mai populat centru urban este Shanghai. China are peste 20 de orae mari cu o populaie minim de 1 milion de locuitori. Transportul ungimea total de drumuri este de 3.5 milioane km. Lungimea total a autostrzilor moderne, la sfritul anului 2006, se ridicau la 45,3 mii km (n 2006 a fost construit 4,3 mii km de autostrzi, n 2007, au fost planificate s fie construite 5 mii km). Lungimea reelei de cale ferat din China la sfritul anului 2006 a constituit 76,6 mii km (n 2006, creterea economic se ridica la 1.2 mii km). n anul 2006 a fost pus n funciune cale

ferat n Tibet cel mai mare altitudine de (pn la 5072 m deasupra nivelului mrii), n valoare de 4.2 miliarde dolari. Transporturi pe ap include comerul maritim i fluvial. Transporturi pe ap este concentrat n partea de sud-est i regiunile de sud. Cota sa din cifra de afaceri total de marf a crescut de la 42 la sut n 1980 la 53.2 la sut n anul 2001. Lungimea total a rurilor interioare n China este de 110 mii km, iar lungimea total a canalelor navigabile - 7,8 mii km.

Cultur
Este una din cele mai vechi culturi din lume, mpreun cu cea a Indiei, Egiptului i a Mesopotamiei, i una dintre cele mai fascinante din lume.

Curiozitati
Ultimul trib matriarhal din lume, la poalele Himalayei
Locuitorii tribului Mohs, din provincia chineza Yunnan, aflata la poalele muntilor Himalaya, sunt consecventi si astazi traditiilor lor de viata matriarhala, ca acum doua milenii. Populatia numara 40.000 oameni, toti credinciosi budisti, cu limba lor proprie, cu obiceiuri si cu traditii care nu se regasesc la alte popoare. Despre familie, membrii tribului au un conceptciudat. In orice caz, capul familiei este femeia. Poate ar fi mai corect sa-i spunem mama, dar nu-i gresit sa remarcam ca, in familie, adesea nu exista si un tata. Este posibil ca tatal sa convietuiasca alaturi de restul famiiei, dar adesea el dispare chiar a doua zi, dupa ce face o vizita nocturna viitoarei mame. O mama singura in familia tribului Mohs nu-i motiv de rusine. Dimpotriva, este o cutuma. Ceremonialul de casatorie nu exista la locuitorii Mohs, ca la altii. Fata care a petrecut o aventura de o noapte e multumita cu atat si se simte fericita ca, prin ea, se asigura perpetuarea speciei. Ea va deveni cap de familie. Daca va mai avea si alte aventuri, specia va fi mai numeroasa, iar mama poate deveni capul de familie al unei intregi comunitati. Baietii, copiii mamei, vor face mereu parte din familie, chiar daca, intre timp, au facut pe ici, pe colo, mici viizite nocturne. In general, proprietatea familiei apartine mamei si se transmite fiicelor acesteia. Ele au nevoie de bunuri, pentru ca ele vor avea familie si vor trebui s-o intretina. Asta nu inseamna ca in tribul Mohs nu se cunoaste dragostea in sensul adevarat al cuvantului. Cand partenerii tin unul la altul, ei raman impreuna, fara formalitati nuptiale. Raman, dar organizati numai pe principiul matriarhatului. Nu-i opreste nimeni pe parteneri sa-si petreaca impreuna chiar si toata viata. La prima vedere, asemenea mod de viata pare primitiv. Totusi, bagam de seama ca, in tribul Mohs, nu exista prostitutie, violenta, copiii nu sunt niciodata considerati bastarzi, nu sunt conflicte pe teme de proprietate si nici pe tema custodiei copilului.

In plus, neexistand casatorie, nu exista nici divort. Cea mai mare fericire in familie este nasterea unei fete. Atunci, membrii tribului se simt fericiti, mai ales femeile. Barbatii participa la fericirea lor.

OBICEIUL CEAIULUI IN CHINA

Obiceiul ceaiului s-a format in China in timpul dinastiei Tang, defalcat pe trei categorii: pentru oamenii obisnuiti, pentru preotii de la manastire si pentru familiile regale. In vreme ce obiceiurile calugarilor de la manastire au fost introduse ceva mai tarziu in Japonia, unde au devenit religie (Chao Dao), cele ale familiilor regale au inceput sa varieze, in functie de preferintele fiecaruia, de la dinastie la dinastie. In ceea ce priveste ritualul oamenilor obisnuiti, acesta merita mentionat si el, pentru ca a refuzat eticheta, adoptand inima conceptului, ce vorbea drespre relaxare si placere. Chinezii au inceput sa bea ceai acum 5.000 de ani, si au pastrat obiceiul pentru oaspetii care le intra in casa. Niciodata nu trebuia intrebat daca oaspetele vrea sau nu sa guste o ceasca de ceai. A lasa un oaspete sa astepte in sufragerie, fara sa i se serveasca ceaiul, insemna o umilire grava, ca si un indiciu ca acesta nu este binevenit in acea casa. Iar daca se dorea ca oaspetele sa nu stea foarte mult, atunci stapanul casei solicita membrilor familiei sau servitorilor "sa serveasca ceaiul", ceea ce insemna ca oaspetele va trebui in curand sa-si incheie vizita. MODALITATI DE A BEA CEAIUL Bautul ceaiului este una dintre activitatile zilnice ale chinezilor, la fel cum este bautul cafelei pentru europeni. In sudul Chinei lucrurile au mers chiar mai departe, ajungandu-se la a bea "ceaiul de dimineata", "ceaiul de pranz" si "ceaiul de seara". Aceste activitati sunt departe de obiceiul englezilor de a-si bea ceaiul, pentru ca la ele se adauga mancarea, nu in exces, si discutiile cu prietenii, totul transformand acest ritual intr-o activitate sociala extrem de apreciata in zonele dezvoltate ale Chinei. Chinezii au trei modalitati de a bea si aprecia ceaiul: gustarea, bautul si mancatul. A gusta inseamna a bea cantitati mici de ceai, respectand si admirand calitatea acestuia, gustul si mirosul. A bea inseamna, normal, a utiliza cantitati mari de ceai in fiecare zi, in loc de apa, iar a manca presupune gustarea frunzelor de ceai, pentru a le aprecia calitatea, aroma si prospetimea. De asemenea, ceaiul se foloseste, in unele cazuri, si la prepararea unor feluri de mancare, astfel ca el isi gaseste locul potrivit si la bucatarie, in functie de priceperea bucatarului. In ceea ce priveste apa, aceasta putea fi cea obisnuita, desi destul de des apa provenea din izvoare limpezi, curate, dupa gustul persoanei care prepara ceaiul. CASA CEAIULUI Casa ceaiului, ca parte integranta a culturii ceaiului, a devenit foarte populara in China, mai ales in timpul dinastiei Ming, oferind doritorilor de ceai tot felul de ceaiuri si de obiecte adiacente ritualurilor existente. Nu intamplator, in aceste case au fost jucate si piese de teatru, fie drame, fie teatru scurt, spre deliciul consumatorilor. Spre deosebire de restaurante, casele ceaiului nu serveau niciodata mancare, dar ofereau fructe uscate sau produse din orez. Oamenii discutau, cantau si se relaxau aici, in timp ce chelnerii de pe atunci umblau cu recipiente gigantice sau de dimensiuni mai reduse pentru a-i servi pe meseni. "Tea House", o drama scrisa de Lao She, care s-a sinucis in timpul revolutiei culturale din China, a fost pentru o

lunga perioada de timp una dintre cele mai apreciate drame jucate in casele ceaiului, deoarece aceasta reflecta toate aspectele legate de ceai si servirea sa, in perioada dinastiei Qing.

Obiceiuri la mas n China

Dac eti invitat la mas n China trebuie s tii c: Nu e frumos s ajungi cu ntrziere la mas (i de fapt la nici un fel de ntlnire) chinezii sunt foarte punctuali.

Dac eti invitat acas la o familie de chinezi, ceea ce e o mare onoare, du un mic cadou dar ai grij s nu fie mpachetat n hrtie alb care este culoarea morii. Probabil c va trebui s te descali i i se vor oferi papuci. Fiecare invitat are de obicei n fa un bol, o ceac, o farfurioar i bee. Masa, de foarte multe ori, este de form rotund i felurile principale de mncare sunt aezate n mijloc. Politicos este s te serveti din farfuriile cu mncare cele mai apropiate i cu partea din mncare care este ntreptat spre tine (adic dac ai n fa o farfurie cu pui, iei partea din pui care e ndreptat spre tine, fie ea copan sau gt). E nepoliticos s te ridici n picioare s iei un bol - trebuie sa ceri cuiva care e mai aproape de bolul respectiv s i-l paseze. ntr-un restaurant, mesele rotunde cu un blat rotativ pe mijloc unde se pun farfuriile cu mncare, au scopul de a permite tuturor s guste din toate preparatele. Aezarea la mas corespunde i importanei sociale a fiecrui membru: astfel mncrurile cele mai bune vor fi totdeauna plasate mai aproape de invitaii principali (de aceea e politicos s iei din farfuriile cele mai apropiate). Cel mai de vaz invitat va sta la dreapta gazdei (sta pare s fie un obicei cam peste tot) iar urmtorul n importan la stnga gazdei. Cnd au invitai, chinezii au obiceiul s spun cteva vorbe ninte de a ncepe masa. Nu trebuie s ncepi s mnnci pn ce n-ai fost invitat (dar asta cam aa e i pe la noi).

Dac vrei s dai gata gazdele, nva s ii corect beioarele. Cnd nu sunt folosite, beioarele trebuie alianiate pe mas perfect, unul lng cellalt, ca s te asiguri c vei fi aezat corect n sicriu . ndreptarea beioarelor ctre un comesean se consider o insult grav. n orice caz e nepoliticos s mnnci cu mna. Vezi aici cum s mnnci cu beioare. Nu cred c mai e un secret pentru nimeni faptul c la chinezi, plescitul i rgitul, chiar scuipatul pe jos sunt lucruri normale la mas, ba chiar se consider c rgitul e un semn c masa a fost bun. De asemenea nu trebuie s v surprind dac resturile de mncare (de pild oasele) se pun direct pe mas, ba chiar se arunc pe jos.

Dac mnnci pete, nu-l ntoarce de pe o parte pe alta n farfurie. O superstiie chinezeasc spune c acest gest aduce ghinion pescarului, a carui barca se poate rsturna asa cum e ntors petele n farfurie.

Nu goli complet farfuria se consider c nu te-ai sturat ceea ce e considerat o insult pentru gazd care va continua s-i umple farfuria pn cnd vei lsa ceva n ea. Gazda e cea care d semnalul c masa s-a terminat invitaii se ridic de la mas dup ce se ridic gazda.

Diferentele culturale dintre China si vest sunt foarte mari. Astfel ca unele obiceiuri care sunt normale in vest pot fi considerate deplasate de catre chinezi, asa cum si ceea ce este normal in China poate parea ciudat pentru occidentali. In vizita la o familie de chinezi Punctualitatea este foarte importanta pentru chinezi in cadrul oricaror Este indicat ca oaspetele sa se prezinte la intalnire cu un cadou, impachetat in Cadoul va fi inmanat intodeauna cu ambele maini. Se pot darui obiecte de Oaspetele se va descalta si va folosi papucii ce ii vor fi oferiti cu siguranta de intalniri; orice culoare in afara de alb, culoarea mortii pentru chinezi; arta, o fotografie inramata, obiecte de birou sau de casa etc.; catre gazda; La masa De cele mai multe ori masa este de forma rotunda, felurile de mancare fiind asezate in mijloc. Fiecare invitat se va servi din farfuriile de mancare cele mai apropiate, fara a se intinde pentru a gusta din farfuriile mai indepartate; Asezarea la masa corespunde si importantei sociale. Asadar, cel mai De regula, gazda va rosti cateva vorbe inainte de masa. Oaspetii vor gusta din Fiecare oaspete va avea in fata un bol, o ceasca, o farfurioara si doua important invitat va fi asezat in dreapta gazdei; mancaruri numai dupa ce gazda lanseaza invitatia; betisoare. Ideal ar fi ca mancarea sa fie servita cu betisoarele insa daca nu vor fi folosite, acestea vor fi aliniate unul langa celelalt, simbolizand pozitia in sicriu. Indreptarea acestora catre un comesean se considera o insulta; Daca se serveste peste, oaspetele va evita sa intoarca pestele de pe o parte pe alta, acest lucru simbolizand ghinion pentru pescar, determinand rasturnarea barcii asemeni pestelui, de pe o parte pe alta; Plescaitul, ragaitul, ba chiar scuipatul pe jos nu sunt considerate deprinderi dizgratioase. In cazul ragaitului se considera ca mancarea a fost pe placul oaspetelui iar gazda chiar apreciaza acest gest; Mereu se va lasa putina mancare in farfurie in caz contrar, gazda va tot umple Invitatii se ridica de la masa doar dupa ce se ridica gazda; In situatia in care nu vreti sa serviti specialitati locale precum gandaci, laba de La restaurant nota de plata va fi achitata de catre cel care a lansat invitatia, farfuria;

urs sau carne de caine va sugerez sa fiti atenti la bucatele oferite; fara a se lasa bacsis; La o intalnire de afaceri

10

La o intalnire cu un chinez cartea de vizita va fi oferita cu ambele maini.

Niciodata cartea de vizita primita nu va fi pusa in buzunarul din spate al pantalonilor si nu va fi uitata; Interlocutorul nu va fi privit in ochi si vor fi evitate atingerile sau imbratisarile; In cazul unor divergente referitoare la afaceri, medierea este considerata

mereu un semn de intelepciune; In societate Imbracamintea va fi una sobra, hainele cu prea multe imprimeuri tipatoare Se vor evita pantofii ce descopera prea mult piciorul. Piciorul gol are In locurile publice se va vorbi incet, fara a face multa galagie. fiind considerate caraghioase; semnificatii sexuale;

Miresele din China sunt ascunse de soti pana la ceremonie

In traditia chineza se spune ca un intermediar ar fi fost cel care ar fi apropiat destinele logodnicilor. Parintii erau cei care se ocupau cu "negocierile". Atunci cand un barbat gasea o femeie cu care sa se casatoreasca, atunci el trimitea cadouri parintilor ei prin acel intermediar. Tot intermediarul era responsabil pentru aflarea zilei de nastere a viitoarei mirese. Dupa ce acest lucru era cunoscut, familiile calculau compatibilitatea copiilor in functie de ziua si ora nasterii lor, si consultau un astrolog expert. In ziua ceremoniei, mireasa era adusa la casa mirelui intr-un scaun. In prezent, datele ocupa un loc foarte important in traditia de nunta din China. Ghicitorii consulta almanahurile si analizeaza compatibilitatea mirilor. Mirii nu fac asta, ci platesc un ghicitor.

Obiceiuri de afaceri in China

Multi expati bine pregatiti din punct de vedere professional, vad China ca pe o noua casa. Multi absolventi de scoli de top si care nu-si pot gasi slujba la care viseaza in tara lor, se uita in directia acestei tari, ajunsa recent a doua mare putere a lumii. Inainte de a lua in considerare o astfel de miscare, trebuie sa te familiarizezi cu cateva dintre cele mai des intalnite obiceuri de afaceri din China. Tine minte ca multe dintre aceste obiceiuri sunt luate mai in serios de generatiile vechi, comparativ cu cele tinere. Un factor cheie este acela ca oamenilor din China nu le place sa faca afaceri cu persoane pe care nu le cunosc. Este o idee buna si uneori ceva absolut necesar, sa lucrezi cu un intermediar. Aceasta persoana trebuie sa fie un bun reprezentant, care sa garanteze pentru legitimitatea companiei tale.

Daca mergi intr-o calatorie de afaceri in China, trebuie sa trimiti inainte de plecare, cateva materiale despre firma ta, traduse in limba chineza, care sa descrie istoricul ei, precum si evenimente importante si cifre.

11

Firmele chineze vor apela adesea la alti intermediari, pentru a trimite informatiile inapoi si a adresa intrebari. Vei fi capabil sa construiesti in timp relatii de afaceri, dar trebuie sa ai rabdare si sa accepti sa ai de-a face cu multa birocratie. Rabdarea este o valoare importanta in China, reflectata de mediul afacerilor.

Inspirata de confucianism, societatea chineza este inca ierarhica si lucrul asta se vede cu adevarat in mediul oamenilor de afaceri. Pozitia unei persoane intr-o companie este luata foarte in serios si trebuie sa ai grija la acest aspect, atunci cand comunici cu altii. Cu oficialii de prim rang din cadrul companiei se comunica la modul foarte formal. De obicei, mediul de afaceri si cel social nu interactioneaza. Nu discuta afaceri in afara unui cadru adecvat.

In ce priveste intalnirile de afaceri, trebuie sa te programezi cu mult timp inainte 4 8 saptamani in scris. Daca trebuie sa te intalnesti personal cu cineva din cadrul companiei, trebuie sa ai un aranjament intermediar, un fel de sesiune introductiva. La intalniri trebuie sa ajungi la timp sau chiar mai devreme. Chinezii pun mare pret pe punctualitate. Fiecare om de afaceri chinez isi va face o agenda cu subiectele discutiei. Prin urmare, trebuie sa trimiti inainte la firma agenda intalnirii, astfel incat cei interesati sa aiba timp sa pregateasca tot ce au nevoie (cum ar fi de exemplu, un retroproiector). Trebuie sa ai rabdare in a-i asculta pe ceilalti, chiar daca acestia bat campii.

Telefoanele mobile vor fi inchise pe durata intalnirii. La masa, vei fi probabil insotit catre un anume loc. Scaunele sunt aranjate in ordinea rangului, iar cei cu functii mai importante vor sta fata in fata cu cei aflati pe aceleasi pozitii. Daca nu esti fluent in chineza, trebuie sa aduci un translator care sa te ajute sa te descurci. Daca folosesti un document in Power Point, care are imagini, incearca sa le realizezi in alb si negru, pentru ca uneori, culorile pot semnifica anumite lucruri, de care nu iti dai seama.

Daca intalnirea de afaceri implica negocieri, lasa persoana cu vechime mai mare in firma ta sa se ocupe de asta. E putin probabil ca se va ajunge imediat la o intelegere; ai rabdare.

Legat de haine, imbracamintea pentru afaceri este conservatoare si in culori inchise. Barbatii trebuie sa poarte costume sobre. Femeile trebuie sa poarte taioare sau rochii inchise pana la gat si pantofi fara toc. Incearca sa nu pui pe tine culori prea tipatoare.

Daca vei schimba carti de vizita, acest lucru are loc dupa introduceri. O fata a cartii tale de vizita trebuie sa fie tradusa in limba chineza, folosindu-se caractere simplificate. Pe cartea de vizita trebuie sa se regaseasca titlul tau personal (domn, doamna, domnisoara). Cand inmanezi cartea ta de vizita unui chinez, tine-o cu amandoua mainile, cu partea tradusa in chinezeste in sus.

12

Obiceiuri sociale in Hong Kong

Locuitorii din Hong Kong pun un accent deosebit pe mimica fetei, care poate sugera demnitate, reputatie si putere. Oamenii afiseaza o fata atunci cand sunt insultati si o alta atunci cand fac complimente cuiva. Indivizii dar si companiile practica acest concept al fetei, care sta la baza multor decizii si interactiuni umane. Datorita influentei chinezesti, Confucianismul este luat foarte in serios in Hong Kong. Este un obicei foarte vechi, pe baza caruia meritele oamenilor sunt stabilite in functie de relatiile acestora cu ceilalti si este respectata ierarhia. Acest sistem filozofic pune accent pe valori cum ar fi: datoria, loialitatea, increderea si respectul pentru cei in varsta. Cand te intalnesti cu alti oameni in Hong Kong, obiceiul este sa va strangeti usor mainile. Localnicii pot cobori usor privirea, in semn de respect, dar tu nu trebuie sa faci asta. Locuitorii din Hong Kong si cei din China au de obicei trei nume: numele de familie, urmat de numele tatalui si de prenume. Trebuie sa i te adresezi unei persoane cu titlul ei onorific si numele de familie si poti fi invitat sa-i spui pe numele mic.

Manierele la masa nu sunt foarte stricte in Hong Kong, asa ca poti face ceea ce fac cei din jurul tau si, in mod normal, nu este nicio problema. Cand esti invitat la un eveniment, asteapta pana ti se spune unde sa te asezi si nu incepe sa mananci pana ce nu incepe gazda sau pana ce aceasta nu da semnalul pentru inceperea mesei.

Curiozitati

In China sunt executati de trei ori mai muli oameni decat in tot restul lumii

Conform rapoartelor publicate de Amnesty International,in China sunt condamnati la moarte de aproape trei ori mai multi oameni decat in restul lumii . n 2008, Amnesty International a confirmat 1718 de execuii dar multe altele nu sunt cunoscute in afara Chinei . UNII analisti spun ca o cifra realista a celor executati anual poate poate fi aceea de 6000 persoane.

13

Numarul exact al celor executati este secret de stat in China. Multe execuii au loc pe drum ,in vehicule special concepute proiectate la uzina Jinguan Motors . S-ar parea ca in China s-a trecut de curand de la execuia prin impuscare la injectii letale, semn ca in aceast ar incep sa fie promovate drepturile Omului . Exist deja mai multi cretini n China dect in Italia,aceasta tara fiind pe cale de a deveni cel mai mare centru al cretinismului din lume. Datorit extinderii extrem de rapide a cretinismului n China , exist acum cca.54 milioane cretini in aceasta ar, format din care 40 milioane sunt protestani iar catolici 14 milioane . Asta nseamn ca Italia cu cei 47.4 milioane cretini ai sai are cu 12% mai puin dect China . Peste 4000 de copii din China au fost botezati de parintii lor cu numele Jocurile Olimpice Olimpiada de la Beijing a fost mai mult dect un punct de mndrie pentru chinezi pana acolo incat peste 4.000 de copii au fost numiti in cinstea acestui eveniment cu numele Aoyuncare inseamna Jocurile Olimpice.. Cele mai multe dintre cele 4104 de persoane numite astfel , s-au nscut n jurul anului 2000 , anul in care Beijing a fost nominalizat sa adaposteasca Jocurile Olimpice de var din 2008 .

14

Marea majoritate a oamenilor numit Aoyun sunt de sex masculin . Nume legate de Jocurile Olimpice nu se opresc doar cu Jocurile Olimpice . China folosete 45 miliarde de betisoare pe an n China, o 45 miliarde de perechi de betisoare de unic folosin sunt intrebuintate si aruncate anual. Aceasta reprezinta pn la 1,7 milioane de metri cubi de lemn sau 25 milioane de copaci maturi n fiecare an. 200 milioane de chinezi triesc cu mai puin de un dolar pe zi In China sunt considerate sarace persoanele al cror venit este mai mic dect de 1.25 dolari pe zi. Rata srciei n China, n 1981 a fost 64% din populaie. Din fericire, aceast rat a sczut la 10% n 2004 , indicnd faptul c aproximativ 500 de milioane de oameni au iesit din saracie n aceast perioad. Peste 700 de milioane de chinezi beau ap poluat China are 20% din populaia lumii , dar numai 7% din resursele de ap globale. Pentru a nruti lucrurile , 90 % din orae i 75% din rurile i lacurile Chinei sunt poluate . Aceasta nseamn c 700 milioane de oameni beau ap contaminat n fiecare zi. Inghetata si Pastele au fost create n China Un amestec de lapte congelat i orez a fost inventat n China n jurul anului 200 .Hr., dnd natere la inghetata. De asemenea, un bol vechi de 4000 de ani cu
15

taitei a fost descoperit intr- un sit arheologic din vestul Chinei, ceea ce demonstreaza c in China au fost inventat pastele naintea Italiei Peste 50% din bunurile contrafcute importate in UE provin din China China este principala surs in nclcarea drepturilor de proprietate intelectual si tara in care se produc cele mai multe marfuri falsificate .In Europa dintre marfurile falsificate,54% din CD / DVD-uri cu o valoare total de 79 milioane de euro, urmate de igri (23%) i de mbrcminte i accesorii (10%) provin din China . In China inca mai exista ciuma ,boala eradicata de europeni inca din Evul Mediu n 2009, China un ora din nord-vest a fost pus in carantin fiind lovit de cium o boal extrem de contagioas . China are sporadic experiene cu focare de cium , boala care este de obicei rspndita de roztoare i purici i poate trece uor la oameni. Pn n 2025 , China va construi zece orae de marimea New York-ului Amploarea si ritmul urbanizrii China continua intr-un ritm fara precedent . Dac se menin tendinele actuale , populaia urbana a Chinei va creste de la 572 milioane n 2005 la 926 milioane n 2025 si la un miliard pan n 2030. n 20 de ani de ,la orae din China se vor adauga 350 milioane de Oameni Mai Mult dect ntreaga populaie a Statelor Unite de astzi .
16

Vor fi construiti 40 de miliarde de metri ptrai de spatiu locativ n Cinci milioane cldiri ,din care 50.000 de cldiri vor fi zgarie nori,adica echivalentul a Zece Noi Orae New-York.
Bicicelta este principalul mijloc pentru chinezi. In fiecare an, in aceasta tara se fabrica peste 17 milioane de biciclete. Modurile traditionale sunt inca raspandite in multe parti ale Chinei. Aici pescarii folosesc pasari, numite cormorani, pentru a pescui. Ei leaga o funie in jurul gatului pasarii pentru a o impiedica sa inghita pestele prins

17