Sunteți pe pagina 1din 110

Semnale si sisteme

Facultatea de Electronica si Telecomunicatii, octombrie 2012

OBIECTIVELE CURSULUI
Disciplina i propune s familiarizeze studentul cu noiunile de semnal i de sistem, care stau la baza tuturor disciplinelor pe care acesta le va parcurge n continuare. Studentul este nvat s judece i n domenii alternative domeniului timp, ca de exemplu domeniul frecven. Este antrenat s lucreze cu aparate specifice domeniului frecven, ca de exemplu: voltmetre selective i analizoare de spectru.

SUBIECTELE CURSULUI 1. Definiii i clasificri. 2. Determinarea rspunsului unui sistem liniar i invariant n timp la un semnal specificat, Convoluia semnalelor n timp discret, Convoluia semnalelor n timp continuu, Metoda armonic. 3. Analiza de fecven a semnalelor periodice, Seria Fourier i transformata Fourier folosite pentru analiza semnalelor n timp continuu, Seria Fourier n timp discret i transformata Fourier n timp discret pentru analiza semnalelor n timp discret. 4. Analiza de frecven a semnalelor aperiodice n timp continuu, Transformarea Fourier. 5. Analiza de frecven a semnalelor aperiodice n timp discret. Transformarea Fourier n timp discret.

BIBLIOGRAFIE Naforni Ioan, Gordan Cornelia, Isar Alexandru, Semnale i Sisteme, http://shannon.etc.upt.ro/cercetare/carti.html

http://shannon.etc.upt.ro/teaching/

1.1. Semnale
Un fenomen fizic, variabil in timp, care poarta cu sine o informatie este un exemplu de semnal. Tipuri de semnale: biologice, acustice, chimice, optice, electronice,

a)

b)

Modelul matematic
Functia, avand ca variabila independenta timpul,

x ( t ) = 10 sin 2 103 t

[V]

Semnale in timp discret


Esantionand x(t) cu pasul Te=0,05 ms

( t ) = x ( nTe ) = 10 sin 2 103 0 , 05 103 n = x = 10 sin 0 ,1 n

[V]

nZ

n=t/Te timp normat

x [ n ] = x ( nTe ) ; n Z

Cateva semnale mai importante pentru un inginer


i) Semnalul sinusoidal
x ( t ) = Acos ( 0t + ) A, 0 = 2f0 , T0 ,

Semnalul sinusoidal este periodic


x ( t + T0 ) = x ( t ) , t x ( t + nT0 ) = x ( t ) , t si n Z Acos 0 t + T0 + = Acos ( 0t + ) ; t cos ( 0t + + 0T0 ) = cos ( 0t + ) , t 0T0 = 2 T0 = 1 2 = f0 0

ii) Semnalul sinusoidal in timp discret


x [ n ] = Acos ( 0Te n + )

[0Te ] = [0 ][Te ] =

rad s = rad s

f 0 = 0Te =2 0 - frecventa in timp discret fe x [ n ] = Acos ( 0 n + ) cos ( 0 + 2 ) n + = cos ( 0 n + )

Frecventa in timp discret


x [ n ] = cos 0 n

Confuzii datorate esantionarii


0 = 0; xk +1 ( t ) = Acos k 2 t; k =0,1,... Te
x1 (t ) = 1

t x2 (t ) = cos 2 T e

t x3 (t ) = cos 4 T e

x1 (nTe ) = x2 (nTe ) = x3 (nTe ) = x[n] 0 =0

Periodicitatea dupa n a semnalului sinusoidal in timp discret


Fie numarul natural N perioada dupa n a acestui semnal.
A cos[ 0 (n + N ) + ] = A cos( 0 n + ), n 0 N = k 2 N =k 2 0

Q 0

Exemplu
0 =

Valoarea minima a lui k pentru care N este un intreg este k=2. Rezulta N=7, perioada semnalului x [ n] = Acos 4 n + . Semnalul dupa n.
x [ n ] = Acos ( 2n + )
7

4 7 27 7 = N =k =k 7 0 4 4 2

nu este periodic

Tema de curs: Reprezentati grafic acest semnal.

Semnalul treapta unitara in timp continuu


1, t 0 (t ) = 0 , t < 0

Acesta este doar un model neputand fi generat in practica.

Semnalul treapta unitara discreta


1, n 0 [ n ] = ( nTe ) = 0 , n < 0

Semnalul impuls unitar in timp continuu. Impulsul lui Dirac


k 0
A1 = A2 = A3

f k ( t ) dt = 1

k 0

, t = 0 lim f k ( t ) = k 0, t 0
, t = 0 (t ) = 0, t 0

( t ) dt = 1

Legatura intre impulsul unitar si treapta unitara


lim g k ( t ) = ( t )

k 0

g'k ( t ) = f k ( t )
k 0

lim g'k ( t ) = lim f k ( t ) = ( t )


k 0 '

lim g k ( t ) = ( t ) k 0 ' ( t ) = ( t )

( )d = 0, t < 0

1, t > 0

( )d = ( t )

Impulsul unitar in timp discret


1, n = 0 [ n] = 0 , n 0

Tema de curs. Demonstrati urmatoarele relatii:


[n] =
k =

[k ]

[n] [n 1] = [n]

Oscilatie cu anvelopa complexa in timp discret


x [ n ] = a n cos 0 n

Exercitiu Trasati graficul semnalului pentru cazul a>1.

Semnale complexe. Fazori


e j = cos + j sin ; e j = cos j sin e j + e j cos = 2 cos = Re e j ; ; e j e j sin = 2j sin = Im e j

{ }

{ }

Semnalul sinusoidal real

Pentru =0, varful fazorului descrie o elice infasurata pe un cilindru de raza A.

Frecventa negativa

Transformari simple ale semnalelor


i) Multiplicarea cu o constanta

Permite amplificarea sau atenuarea semnalului.

Deplasarea in timp
x ( t t0 ) reprezinta versiunea deplasata a lui x ( t ) spre dreapta daca t0 > 0 stanga daca t0 < 0

Scalarea timpului pentru semnale analogice

Scalarea timpului pentru semnale definite in timp discret


n x , daca n este divizibil cu k x(k ) [n] = k 0, in rest

x[n]

x(2 ) [n]

Sisteme
Sunt modelate prin operatori.
d dt : x ( t ) x' ( t ) : x ( t ) x ( )d
- t

Sistem digital
x[n] x[n-1] x[n-2] x[n] + x[n-1] +x[n-2] 3

Mediere alunecatoare. Algoritm.

Modelul matematic

y ( t ) = S { x ( t )} sau x ( t ) y ( t ) y [ n ] = Sd { x [ n ]} sau x [ n ] y [ n ]
Sd

Sisteme liniare
S {a1x1 ( t ) + a2 x2 ( t )} = a1S { x1 ( t )} + a2 S { x2 ( t )} Sd {a1x1 [ n ] + a2 x2 [ n ]} = a1Sd { x1 [ n ]} + a2 Sd { x2 [ n ]}

Omogenitate
S {ax ( t )} = aS { x ( t )} Sd {ax [ n ]} = aSd { x [ n ]}

2y(t) t

Aditivitatea
Raspunsul sistemului liniar la suma a doua semnale de intrare este suma raspunsurilor la fiecare semnal.

Sisteme invariante la translatia in timp


S { x ( t )} = y ( t )

S { x ( t t0 )} = y ( t t0 )

Stabilitatea sistemelor
Daca semnalul de intrare este marginit si semnalul de iesire trebuie sa fie marginit.

Cauzalitatea sistemelor
Efectul sa nu apara inaintea cauzei.
x(t) y(t) x[n]=[n] y1[n] y2[n] n t n

t y(t) x(t)

Cateva exemple de sisteme


i) Sistemul proportional ideal

y ( t ) = ax ( t ) , a R y [ n ] = ax [ n ] , a R Este un sistem fara memorie.

2. CONVOLUTIA
2.1 Suma de convolutie. Raspunsul sistemelor discrete liniare si invariante in timp la un semnal de intrare oarecare

x [ n ] [ n ] = x [ 0] [ n ] 1, n = k [n k ] = 0 , n k x [k ] , n = k x [ n] [ n k ] = nk 0, x [ n] [ n k ] = x [ k ] [ n k ] x [ n] = x [ k ] [ n k ]
k =

Raspunsul sistemelor discrete liniare si invariante in timp la un semnal de intrare oarecare


y [ n ] = Sd { x [ n ]} = Sd x [ k ] [ n k ] = k = = x [ k ] Sd { [ n k ]} hk [ n ] = Sd { [ n k ]} y [ n ] = x [ k ] hk [ n ]
k = k =

10

Suma de convolutie

y [ n] = x [ k ] h [ n k ] = = x [ n] h [ n] = h [ n] x [ n]
k =

11

2.1. Conditia de cauzalitate a unui SLITD


h [ n] 0 , n < 0
k =

h [ n ] = h [ n ] [ n ] , n Z
k =0

y [ n] = x [ n k ] h [ k ] = x [ n k ] h [ k ] = = x [k ] h[n k ]
k = n

Daca atat semnalul de intrare cat si sistemul sunt cauzale atunci si semnalul de iesire este cauzal.

2.1.2 Conditia de BIBO stabilitate a SLITD


Daca semnalul de intrare este marginit atunci si raspunsul trebuie sa fie marginit.
x [ n ] M , n Z y [ n]
k =

x [k ] h[n k ] x [k ] h[n k ]
k =

M h [k ]
k =

y [ n] <

k=-

h [ k ] < h [ n ] l1 conditie suficienta

Necesitatea conditiei
M = 1, x [ n ] = sgn ( h [ n ] ) y [ 0] = x [ k ] h [ 0 k ] = sgn ( h [ k ] ) h [ k ] a = a sgn ( a ) y [ 0] = h [ k ]
k = k k k = k =

y [ 0] = h [ k ]
k =

y [ 0] <

K a.i. n h [ n ] < K

kl=-

h [ k ] < , h [ n ] l1, conditie necesara,

Un exemplu
h [ n] = [ n] , y [ n] = x [ k ]
k = n

x [ n ] - cauzal, y [ n ] = x [ k ] - acumulator
k =0

x [ n] = [ n] y [ n] = 1 = n + 1
k =0

Acumulatorul este instabil.

Asociativitatea convolutiei. Conectarea in cascada (serie) a SLITD

he [n] = h1[n] h2 [n]

y[n] = (x[n] h1[n]) h2 [n] = x[n] (h1[n] h2 [n])

Prin conectarea in cascada a 2 sisteme stabile se obtine tot un sistem stabil.

h1[n] l1 , h2 [n] l1 (h1 h2 )[n] l1


Suma de convolutie este comutativa.

he [n] = h1[n] h2 [n] = h2 [n] h1[n]


x[n]

h1[n]

x1[n]

h2 [n]

x[n]

y[n]

h2 [n]

h1[n] x2 [n]

y[n]

La conectarea in cascada nu conteaza ordinea.

Sistemul invers
Sistemul cu raspunsul la impuls h1[n] este inversul sistemului cu raspunsul la impuls h[n] daca prin conectarea lor in cascada se obtine un sistem de identitate. h[n] h1[n] = [n]
Tema de curs. Dati un exemplu de sisteme inverse.

Distributivitatea convolutiei fata de adunare. Conectarea in derivatie (paralel) a SLITD

y1[n] = x[n] h1[n] = x[k ] h1[n k ] , y2 [n] = x[n] h2 [n] = x[k ] h2 [n k ]


k = k =

y1[n] + y2 [n] = x[k ](h1[n k ] + h2 [n k ]) , y[n] = x[k ] he [n k ]


k =

he [n] = h1[n] + h2 [n]

k =

2.2 Raspunsul indicial al unui SLITD


x[n] = [n ], y[n] = s[n] = h[n] [n] = h[k ] Daca sistemul este cauzal, s[n] 0, pentru n < 0 s[n] = h[k ]
k =0 n n

h[n] = s[n] s[n 1]

k =

2.3 Sisteme cu raspuns finit la impuls (FIR) si cu raspuns infinit la impuls (IIR)
ak y[n k ] = bk x[n k ] ;
k =0 N M

-2

10

k =0

In ipoteza ca a0 0 si a1 = a2 = ... = a N = 0
0 2 4 6 8 10

M b y[n] = k x[n k ] ; y[n] = h[k ]x[n k ] a0 k =0 k =

-2

10

bn , 0nM h[n] = a0 0, in rest

FIR (Finite Impulse Response Systems).

Sisteme IIR (Infinite Impulse Response)


y [ n ] 0.5 y [ n 1] = x [ n ] y [ 1] = 0; y [ 0] 0.5 y [ 1] = x [ 0] = 1 y [ 0] = 1 y [ 0] = h [ 0] y [1] 0.5 y [ 0] = x [1] = 0 y [1] = 0.5 y [1] = h [1] y [ 2] 0.5 y [1] = x [ 2] = 0 y [ 2] = 0.52 y [ 2] = h [ 2] y [3] 0.5 y [ 2] = x [3] = 0 y [3] = 0.53 y [3] = h [3] h [ n ] = 0.5n [ n ]

2.4 Implementarea SLITD caracterizate prin ecuatii cu diferente finite, liniare si cu coeficienti constanti
Exemple de sisteme liniare si invariante in timp discret caracterizate prin ecuatii cu diferente finite: sistemul de intarziere, sistemul de mediere alunecatoare.
a0 y[n] + a1 y[n 1] = b0 x[n] + b1x[n 1]

2.4.1 Implementarea directa I


a0 y[n] + a1 y[n 1] = b0 x[n] + b1x[n 1] z[n] = b0 x[n] + b1x[n 1] y[n] = 1 (z[n] a1 y[n 1]) a0

a0 y[n] + a1 y[n 1] = b0 x[n] + b1x[n 1]

x[n] b0
D
x[n 1]

z[n]

1/a0

y[n]

D
b1
-a1 y[n 1]

D
x[n 2]
. . .

D
b2
. . . . . .

-a2 y[n 2]
. .

k =0

ak y[n k ] = bk x[n k ] ;
k =0

bM

-aN-1

D
x[n M ]

D -aN

y[n N ]

SUBSISTEMUL 1 SUBSISTEMUL 2

Implementarea directa II
x[n ] x[n ]

1/ a0 v[n ] b 0

y [n ]

1/ a0 v[n ] b0
D

y [n ]

a1

D
v[n 1]

b1

a1
D

b1

v[n 1]
SUBSISTEMUL 2

SUBSISTEMUL 1

x[n ]

1/ a0 b 0
v[n ]

y [n ]

a2

b2

. . .

a1

D
v[n 1]

b1

a N 1 bN 1

. . .

D
aN
bN

2.5 Produsul de convolutie. Raspunsul SLITC la un semnal de intrare oarecare (tratarea euristica)
1 , 0<t < dir (t ) = 0, in rest

x(t )

x(t ) x[0] x[ ]
x(t ) =
t

k =

x x(k ) dir (t k ) ; (t ) x(t ) ,

- 0

Un sir reprezentativ pentru distributia Dirac


1 b a<0<b 1, , 0<t < dir (t ) = lim dir (t )dt = 0, a < b < 0 sau 0 < a < b 0, in rest 0 a lim dir (t ) = (t )
0

(t ) = x

k =

x(k ) dir (t k ) ;

(t ) = S x(k )dir (t k ) = x(k )S {dir (t k )} y k = k = lim (t ) = y (t ) y

S - operator continuu lim S {x} = S {lim x}


0

lim k = lim = d
0

y (t ) = lim

S {(t )} = h (t ) y (t ) = x()h (t )d h(t ) = S {(t )} raspunsul la impuls al sistemului Daca sistemul este invariant in timp h (t ) = S {(t )} = h(t ) y (t ) = x( )h(t )d = x(t ) h(t )

0 k =

x(k )S {dir (t k )} = x()S {(t )}d

k 0

lim (t ) = x(t ) = x()(t )d, x


x(t ) = x(t ) (t ) = x( )(t )d

10

2.5.1 Produsul de convolutie intre functii


f (t ), g (t ) L1 loc

( f g )(t ) = f ()g (t )d = g () f (t )d

Operatia de convolutie este comutativa a.p.t.

( f g )(t ) = (g f )(t )

Exemple
i) f : R R, f ( t ) =

1 t
t =u2

1 , f L1 deoarece t +1

f ( t ) dt = 2 f ( t ) dt = 2
0 1

du < f L1 u +1 0
2

g = f f g L1

( f f )( 0 ) = f ( ) f ( ) d =

d ( + 1)
2

Convolutia exista a.p.t., dar nu pentru t = 0.

11

( )(t ) = ()(t )d =

t , t 0 = = t (t ). 0, t < 0
(t )
1

r (t )
t t t
0

Raspunsul la impuls al unui integrator este (t).

y (t ) = x(t ) h(t ) = = (t ) (t ) = (t ) = = ( )d =
t

x()d

2.5.6 Semnificatia practica a proprietatilor produsului de convolutie


= h2 ( t ) ( h1 ( t ) x ( t ) ) ; x1 ( t ) = h1 ( t ) x ( t ) ; y ( t ) = h2 ( t ) x1 ( t ) = y ( t ) = h2 ( t ) ( h1 ( t ) x ( t ) ) =
2 1 e

( h (t ) h (t )) x (t ) = h (t ) x (t ) ,
he ( t ) = h2 ( t ) h1 ( t ) = h1 ( t ) h2 ( t )

Inversul sistemului cu raspunsul la impuls h(t ) este sistemul cu raspunsul la impuls h1 (t ) care are proprietatea h(t ) h1 (t ) = (t ). Sistemul obtinut prin conectarea in cascada a sistemelor direct si invers este un sistem de identitate, y (t ) = x(t ).

Tema de curs: Dati un exemplu de sisteme inverse.

12

2.5.4 Conditia ca un SLITC sa fie cauzal


h(t ) 0 , t < 0 h(t ) = h(t ) (t ), y (t ) = h(t ) x(t ) = x( )h(t )d = x(t )h( )d
t 0

Daca si semnalul de intrare este cauzal, x(t ) = x(t ) (t ) se obtine : y (t ) = h(t ) x(t ) = x( )h(t )d =
t 0

x
0

()h(t )d = x(t )h()d;


t 0

y (t ) = y (t )(t )

2.5.5 Conditia de BIBO stabilitate a SLITC


x(t ) M , y (t ) = M

(t )h()d

h( )d y (t ) M h(t ) 1

O conditie suficienta este h(t ) L1 .

Necesitatea conditiei
( x(t ) = sgn[h( t )] = sgn h (t ) ; ( y (0 ) = h()x( )d = h( ) sgn h ( ) d =

[ ]

= h( ) sgn{h( )}d =

h( )d = h(t ) 1

Conditia h(t ) L1 este deci necesara.

Un exemplu
Integratorul nu este stabil. h(t ) = (t ) L1 ; y (t ) = x( )d
t

Daca semnalul de intrare este cauzal : y (t ) = x( )d;


t

Semnalul x(t ) = (t ) este marginit, y (t ) = 1 d = t , semnal nemarginit.


t

Daca x(t ) este de durata limitata atunci y (t ) este marginit.

2.5.6 Semnificatia practica a proprietatilor produsului de convolutie


= h2 ( t ) ( h1 ( t ) x ( t ) ) ; x1 ( t ) = h1 ( t ) x ( t ) ; y ( t ) = h2 ( t ) x1 ( t ) = y ( t ) = h2 ( t ) ( h1 ( t ) x ( t ) ) =
2 1 e

( h (t ) h (t )) x (t ) = h (t ) x (t ) ,
he ( t ) = h2 ( t ) h1 ( t ) = h1 ( t ) h2 ( t )

Inversul sistemului cu raspunsul la impuls h(t ) este sistemul cu raspunsul la impuls h1 (t ) care are proprietatea h(t ) h1 (t ) = (t ). Sistemul obtinut prin conectarea in cascada a sistemelor direct si invers este un sistem de identitate, y (t ) = x(t ).

Conectarea in derivatie a SLITC

he (t ) = h1 (t ) + h2 (t )

= (h1 (t ) + h2 (t )) x(t ) = he (t ) x(t );

y (t ) = y1 (t ) + y2 (t ) = h1 (t ) x(t ) + h2 (t ) x(t ) =

2.5.7 Raspunsul indicial al unui SLITC


s(t ) = h(t ) (t ) = h( )d.
t

s(t ) = h(t ) (t ) = h( )d.


t

s' (t ) = (h(t ) (t ))' = h(t ) (t ) = h(t ). s' (t ) = h(t ).

= h(t ) ' (t ) = h(t ) (t ) = h(t ). s' (t ) = h(t ). Daca sistemul este cauzal atunci : s(t ) = h(t ) (t ) = h( )d
t 0

s' (t ) = (h(t ) (t ))' =

Raspunsul indicial al unui sistem cauzal se calculeaza cu relatia : s (t ) = h(t ) (t ) = h( )d


t 0

2.5.8 Implementarea SLITC caracterizate de ecuatii diferentiale liniare, cu coeficienti constanti


Exemple de SLITC caracterizate de ecuatii diferentiale liniare cu ceoficienti constanti: derivator, integrator Forma directa II de implementare folosind derivatoare.

d k y (t ) N d k x(t ) ak = bk aN 0 k =0 k =0 dt k dt k
N

a
k =0

d k y (t ) dt
k

= bk
k =0

d k x (t ) dt k
t

aN 0

y( 0 ) ( t ) = y ( t ) ,

y(1) ( t ) = y ( t ) ( t ) =

y ( )d
1

y( 2) ( t ) = y ( t ) ( t ) ( t ) = . . . y( k ) ( t ) = y( k 1) ( t ) ( t ) =

y ( )d d
1 1

t 2

x( 0) ( t ) = x ( t ) ; x(1) ( t ) = x ( t ) ( t ) ,...

... y ( )d d ...d
1 1 2

t k k 1

k 1

d k

Forma directa II de implementare folosind integratoare

Integrand de N ori ecuatia diferentiala se obtine:

a
k =0

y( N k ) ( t ) = bk x( N k ) ( t ).
k =0

Exemplu
i)

a
k =0 N

d k y (t ) dt
k

= bk
k =0 N

d k x (t ) dt k

a
k =0

y( N k ) ( t ) = bk x( N k ) ( t ),
k =0

LCy( 0) ( t ) + RCy(1) ( t ) + y( 2) ( t ) = x( 2) ( t ) ; a2 = LC , a1 = RC , a0 = 1, b0 = 1.

Seria Fourier. Analiza spectrala a semnalelor periodice


Raspunsul sistemelor continue liniare si invariante in timp la exponentiala complexa de modul unitar

Sinteza unui semnal prin convolutie cu impulsul unitar descompunere Descompunere in baza de functii trigonometrice

Leonard Euler

Daniel Bernoulli

Joseph-Louis Lagrange

Jean Baptiste Joseph Fourier

Gaspard Monge

Pierre-Simon Laplace

Raspunsul sistemelor continue liniare si invariante in timp la exponentiala complexa de modul unitar
x ( t ) = e j0t 0 R, t R y (t ) =

h ( )e

j0 ( t )

d = e j0t

h ( )e

j 0

H ( ) =

h ( ) e

d = H ( ) e

j ( )

j t + ( ) ) y ( t ) = e j0t H ( 0 ) = H ( 0 ) e ( 0 .

S e j0t = H (0 )e j0t , x(t ) = ak e jk t ,


k

y (t ) = S ak e jk t = ak S e jk t , k k y (t ) = a k H (k )e jk t .
k

Reprezentarea semnalelor periodice

x(t ) = a k e jk t ,
k

L2

T0 , T0 2 2

U = { , cos(k0t ), sin (k0t )}kN baza ortogonala. 1

Seria Fourier trigonometrica


L2
T0 , T0 2 2 T0 2 2 2 T 0 2

U = { , cos (k0t ), sin (k0t )}kN baza ortogonala. 1


T0 2

= 1 dt = T0 ; cos (k0t )
T0 2

T = cos 2 (k0t )dt = 0 ; 2 T0


2

sin (k0t )

T = sin 2 (k0t )dt = 0 ; 2 T0


2

x(t ) = a0 1 + (a k cos (k0t ) + bk sin (k0t ))


k =1

a0 =

x(t ),1 12

T0

1 2 = x(t )dt , componenta continua. T0 T0


2

ak = bk =

x(t ),cos (k0t ) x(t ), sin (k0t ) sin (k0t )


2

cos (k0t )

2 x(t )cos (k0t )dt , T0 T


0

2 = x(t )sin (k0t )dt. T0 T


0

Particularitati ale seriei Fourier trigonometrice


a0 componenta continua a semnalului x ( t ) . x1 ( t ) = x ( t ) a0 ; x1 ( t ) = ( ak cos k 0 t + bk sin k 0 t ); x1 ( t ) - componenta oscilanta. x1 ( t ) par bk = 0; x1 ( t ) impar ak = 0;
2 a b2 1 2 P = a0 + k + k = 2 T0 k =1 2 Relatia lui Parseval. k =1

x (t )
T0

dt

Seria Fourier exponentiala


e jk0t + e jk0t e jk0t e jk0t ; ; sin k0t = 2 2j a + jb jk t a jb k jk0t k x(t ) = a0 + k e + k e 0; k =1 k =1 2 2 a jbk 1 ck = k = x(t )e jk0t dt ; T0 T0 2 cos k0t = c k = ak + jbk 1 = x(t )e jk0t dt ; T0 T0 2
ck e
jk0t

x(t ) R c k = c* k x(t ) = a0 +
k =1

+ c k e jk0t =
k =1

k =

ck e jk0t .

ck = ak2 + bk2 , k 1 ; ck = c k , k 1; arg ck = k , k 1 ; arg c k = k , k 1; c0 = a0 ; arg c0 = 0.

5.1 Raspunsul sistemelor discrete liniare si invariante in timp la exponentiala complexa de modul unitar
x [ n ] = e j0 n = 0 [ n ] y [ n ] = h [ n ] e j0 n = h [ k ] e
k = j 0 ( n k )

= e j0 n h [ k ] e j0 k
k =

j n + ( 0 ) H ( ) = h [ k ] e jk y [ n ] = e j0 n H ( 0 ) = H ( 0 ) e 0 k =

Exponentiala complexa discreta este functie proprie pentru SLITD.

S d e j 0 n = H ( 0 ) e j 0 n k [ n ] = e jk n ; x [ n ] = ak k [ n ] y [ n ] = ak H ( k ) k [ n ]
k k

5.2 Seria Fourier in timp discret pentru semnale discrete periodice


Semnalul discret x [ n ] este periodic de perioada N daca x [ n + N ] = x [ n ] , n Z . Intr-o perioada a semnalului exista numai N valori:

{ x [0] ,x [1] ,...,x [ N 1]} , x [ N ] = x [0] , x [ N + 1] = x [1] etc.


x [ n ] = x ( n ) N unde ( n ) N este reprezentarea lui n in clase de resturi modulo N . Pentru n < 0 restul ( n ) N trebuie sa fie pozitiv.

Spatiul semnalelor discrete si periodice de perioada N are dimensiunea N . Bazele din acest spatiu sunt N dimensionale.
2 jk n Multimea k [ n ] = e N k N , 0 k N 1 este o baza ortogonala in spatiul functiilor discrete

periodice de perioada N .

Demonstratie Ortogonalitatea. Se noteaza 0 = 2 . N


n=0

N 1 N 1 j k l k [ n ] ,l [ n ] = e jk 0 n e jl 0 n = e ( ) 0

j k l N 1 e ( ) 0 j ( k l ) 0

n =0

1 e Pentru k = l :

j k l 2 1 e ( ) j ( k l ) 0

1 e

,lk

k [ n ] ,k [ n ] = e jk 0 n e jk 0 n = N .
n=0

N 1

Deci: N , k = l 2 si k [ n ] = N in l 2 [ 0 ,N 1] . k [ n ] ,l [ n ] = 2 0, k l

Completitudinea Orice semnal periodic de perioada N se poate exprima in forma x [ n ] = ck e jk 0 n coeficientii ck fiind unic determinati.
k =0 N 1

Cu notatiile n = exp ( j0 n ) si k = exp ( jk 0 n ) n ultima relatie devine pentru n = 0, n = 1,...,n = N - 1:


2 N x [ 0] = c0 + c10 + c20 + ... + cN 10 1 2 N x [1] = c0 + c11 + c21 + ... + cN 11 1 2 N x [ 2] = c0 + c12 + c22 + ... + cN 12 1 . . . N 1 x [ N 1] = c0 + c1 N 1 + c22 1 + ... + cN 1 N 1 N

Sistemul de N ecuatii liniare cu N necunoscute c0 ,c1 ,...,cN 1 are determinantul : 1 0 1 1 1 2 = . . . . . .


2 N 0 ... 0 -1 2 N 1 ... 1 -1 N 2 ... 2 -1 Vandermonde 2 = . . . . . .

( 1 0 )( 2 0 ) ...( N 1 0 ) ( 2 1 ) ...( N 1 N 2 ) .

Im {}
1 = e j0
0 = 1

-1

N 1 = e

j 0 ( N 1)

Re {}

= ( 1 0 )( 2 0 ) ...( N 1 0 )

( 2 1 ) ...( N 1 N 2 )

Nici una dintre diferentele k l , pentru k l nu este nula, in consecinta 0 si sistemul are solutie unica. Deci multimea considerata este si completa. In consecinta ea este o baza ortogonala.

Descompunerea semnalului x [ n ] in baza considerata poate fi privita ca si descompunerea acestui semnal periodic in serie Fourier. Pentru calculul coeficientilor poate fi folosita si relatia: ck = x [ n ] , k [ n ] k [ n ]
2 2

1 N 1 jk 0 n ; x [ n] e N n=0

2 j(k + N ) n 1 N 1 N = x [ n ] {ck } ; ck + N = x [ n] e N n=0 2 jk n 1 N 1 = x [ n ] e N e j 2N = ck , 0 k N - 1 N n =0 ck = ck + N sau ck = c( k ) . Diagramele spectrale de modul ( ck

si de faza ( A rg {ck } ) sunt periodice de perioada N .

Exemple
2 1. Semnalul x [ n ] = sin n are perioada N . N 2 1 j n 1 j n 1 j N n 1 j ( N 1) N n n= e N e N = e e N 2j 2j 2j 2j 1 1 , cN 1 = , toti ceilalti coeficienti fiind nuli. c1 = 2j 2j sin
c5 = c1 c1 = c5 c1
c5 = 1 c7 = c5 2

k -6 -2 01 56
arg {c5 } =
2 2

12

x[n] = ck e jk0n
k =0

N -1

arg {c1} = arg {c5 } arg {c5 } = arg {c1}

arg {c1} =

k 56 12

-6

-2

01

Exemple de descompunere
2 2 4 2. x [ n ] = 1 + sin n + 4 cos n + cos n + 2 N N N
j n j ( N 1) n 1 j n 1 j ( N 1) N n N + x [ n] = 1 + e N e + 2e N + 2e 2j 2j 1 j 2 j 2 N n 1 j 2 j ( N 2) N n e + e e + e 2 2 j j 1 1 c0 = 1 ; c1 = 2 + ; c2 = ; cN 2 = ; cN 1 = 2 . 2j 2 2 2j 2 2 2 2 2 2

Diagrame spectrale
2, 0 t < t1 T x (t ) = ; t1 = 0 . 2 0, t1 t < T0

x(t ) = a0 +
1 a0 = T0

ak cos k0t + bk sin k0t


k =1
T0

1 x ( t ) dt = T0 0

T0 2

2dt = 1 ; A
0 T0 2

= a0 . x1 ( t ) = x ( t ) a0 - impar

ak = 0 pentru k 0. 2 bk = T0 =
T0

2 x ( t ) sin k 0tdt = T0 0

2sin k tdt = T
0 0

4 cos k 0 t k 0 0

0 T0 2

k par 0, 4 4 1 cos ( k ) 2 k = k 0. , b2 k +1 = 1 ( 1) = 4 T0 k 0 k 2k + 1) , k -impar ( k 4 x (t ) = 1 + sin ( 2k + 1) 0 t 2k + 1) k =0 (

x(t ) = 1 +

4 4 4 sin 0t + sin 30t + sin 50t + ... 3 5

ck =

1 T0

T0

x (t ) e
0

jk 0 t

dt =
T0 2

1 2 e jk 0t jk t 2e 0 dt = T0 jk 0 T0 0
2

0 T0

1 ( 1) jk

, k0

1 c0 = T0 c2 k +1 ck =

T0

1 x ( t ) dt = T0 0

2dt = 1
0

j j 2 2 2 e 2 , k 0 , c2 k +1 = e 2 , k 1 =j = 2k + 1 ( 2k + 1) 2k + 1

2 , k Z , c0 = 1. 2k + 1

Observatii i) Diagrama spectrala de modul este para iar cea de faze este impara. ii) Diagrama spectrala de modul poate fi determinata experimental folosind un analizor de spectru.

Forme ale relatiei lui Parseval


2 e 1 t1 +T0 1 n 2 2 = ak uk (t ) relatia lui Parseval. x(t ) dt = T0 T0 t1 T0 k =1 2

Exprima prin doua forme echivalente puterea medie. Relatia lui Parseval se mai numeste si teorema Rayleigh a energiei.

Diagrame spectrale de putere

Banda efectiva de frecvente a semnalului. In intervalul (0,90) se gaseste 96,5% din puterea semnalului x(t).

Fenomenul Gibbs
Albert Michelson, 1898

Josiah Willard Gibbs (11 februarie 1839 28 Aprilie 1903) a fost un matematician-inginer american celebru, fizician teoretic si chimist, recunoscut pentru faimosul sau articol, aparut in 1876, On the Equilibrium of Heterogeneous Substances, o analiza grafica a sistemelor chimice multi-faza, care reprezinta baza unei parti importante a stiintei moderne. El si-a petrecut intreaga activitate la Universitatea Yale, care i-a decernat prima diploma de doctorat din America in inginerie in anul 1863. In anul 1880, pentru cercetarile sale in domeniul caldurii, Gibbs a primit medalia Rumford din partea Academiei Americane de Arte si Stiinte.

t ~ (t ) = 40 [cos + cos 3 + ... + cos(2n 1) ]d = y 0 0 0 0 sin 2n 2 0 < < t <<T0 sin 2 2 T0 T0 T0 2t d 0

2n

2 =u T0

T ( t ) =
T 2

k =

( t kT ) .
T

2 2 jk t 1 1 T dt = 1 ck = T ( t ) e ( t ) dt = T T T T T 2 2

T ( t ) =

k =

( t kT ) = T e
k =

jk 0 t

Proprietatile seriei Fourier exponentiale


x x (t ) c k F

{ }c

x k

1 x x (t )e jk 0t dt x (t ) = c k e jk0t a.p.t T T k =

1. Aditivitatea si omogenitatea
x ( t ) ckx , y ( t ) cky

{ }

{ } }

ax ( t ) + by ( t ) ackx + bcky

2. Deplasarea in timp
x x(t t 0 ) e jk0t0 ck

3. Conjugarea complexa

x x* (t ) c k

{ }

4. Reflectarea semnalului

( x x (t ) = x( t ) c k

{ }

5. Scalarea variabilei

x x(at ) ck

{ }

6. Modularea semnalului
x x(t )e jk00t ck k0 .

7. Produsul a doua semnale

8. Convolutia periodica a semnalelor


z (t ) = x ( ) y (t ) d
T

Convolutia circulara a doua unde rectangulare. Se observa efectul de circularitate

x (t ) y (t )

{Tc c } .
x y k k

Dualitatea timp-frecventa
Daca aplicam o operatie in domeniul timp (de exemplu inmultirea cu o exponentiala complexa) efectul va fi o operatie corespunzatoare in domeniul frecventa (de exemplu translatia). Acest exemplu corespunde celei de a sasea proprietati. Daca aplicam cea de a doua operatie in domeniul timp (translatie in timp) efectul va fi aplicarea primei operatii in domeniul frecventa (inmultirea cu o exponentiala complexa). Se obtine astfel proprietatea 2. Acest comportament se numeste dualitate.

Ca o consecinta a proprietatii 4 putem afirma ca reflectarea este o operatie autoduala.

9. Derivarea semnalului
Si dupa derivare, un semnal ramane periodic de aceeasi perioada, dar componenta continua dispare.

dx(t ) x jk0 ck dt

10. Integrarea semnalului

x ck x x()d jk c0 = 0 0
t

10

11. Cazul semnalelor reale Seriile componentelor para si impara


xp (t ) = xi ( t ) = x ( t ) + x ( t ) 2 x ( t ) x ( t ) 2

{Re {c }}
x k

j Im ckx

{ { }}

11

5. Transformarea Fourier a semnalelor analogice


O reprezentare spectrala aplicabila semnalelor neperiodice

1, t T x ( t ) = pT1 ( t ) = 0 , in rest % x ( t ) = x ( t ) T ( t ) = x ( t ) ( t kT ) = x ( t kT )
k = k =

% x (t ) x (t )

T1 T T % 1 1 jk 0t e jk 0t x (t ) , t < = x (t ) = dt = 2 ck = e T T jk 0T 0, in rest 1 T1

2 sin k 0T1 e jk 0T1 e jk 0T1 k 0 ; ck = jk 0T k 0T 2T1 1 1 dt = T T T


1

Pentru k = 0 : c0 =

Se observa ca : ck 0, k X ( k 0 ) ; 2 sin T1 ; Tck = 2T1 ; k 0 k =0

2 sin k 0T1 ; Tck = k 0 2T1 ;

k 0 k =0

X ( ) =

1 2 1 2 1 jk 0t % ck = x ( t ) e jk 0t dt = x ( t ) e jk 0t dt = dt x (t ) e T T T T T

X ( ) = x ( t ) e jt dt ; ck =

1 2 X ( k 0 ) , 0 = T T

% x ( t ) = ck e jk 0t =
k =

1 2 X ( k 0 ) e jk 0t ; 0 = T k = T

% x (t ) =

1 1 jk t X ( k 0 ) e 0 0 = X ( ) e jt = k 0 0 2 k = 2 k = 0 = X ( ) e jt d X ( ) e j t 0 0 k = 2 = k 2 1 1
0

% lim x ( t ) = lim

x (t ) =

1 j t j t dt ; X ( ) e d ; X ( ) = x ( t ) e 2

Georg Friedrich Bernhard Riemann, (17 Septembrie, 1826 20 Iulie, 1866) a fost un matematician german care a avut contributii importante in analiza si geometrie diferentiala, unele dintre ele pavand drumul spre dezvoltarile ulterioare din teoria relativitatii generala. Contributiile sale au devenit ulterior parti majore ale ale geometriei Riemanniene si ale geometriei algebrice. Teoria suprafetelor lui Riemann a fost elaborata de Felix Klein si in special de Adolf Hurwitz. Aceasta parte a matematicii este o parte din bazele topologiei si este inca aplicata in forme noi in fizica matematica.

X ( ) =

x (t ) e

j t

dt

Transformare Fourier directa. Densitate spectrala. Transformare Fourier inversa. Pereche Fourier.

1 j t x (t ) = X ( ) e d 2 x ( t ) X ( )

Spectrele semnalelor periodice sunt spectre de linii. Spectrele semnalelor aperiodice sunt curbe continue. Integralele se calculeaza in sensul valorii principale Cauchy.

Transformarea Fourier pentru semnalele din clasa L1


F 1 { x ( t )} ( ) = X ( )

x (t ) e
j t

j t

dt

x (t ) e

dt =

x ( t ) dt = x ( t )

<

Daca x(t) este din L1 si este cu variatie marginita

pe toata axa atunci:

x ( t ) = lim

F { x ( t )} ( ) e
1

j t

d .

Cateva proprietati ale transformarii Fourier in L1


1. Liniaritatea ax(t ) + by (t ) aX () + bY () 2. Translatia in domeniul timp

F {x(t-t0 )} =
1

x(t t )e
0

j t

dt =

x()e

j ( + t 0 )

d = e jt0 X ()

Timpul de intarziere de grup la trecerea unui semnal printr-un sistem cu caracteristica de faza () este:
g = d ( ) d

In cazul sistemului de intarziere cu t0 timpul de intarziere de grup este egal cu t0.

3. Modularea in domeniul timp


F 1 x ( t ) e j0 t =

} x (t ) e

j 0 t

e jt dt =

x (t ) e
a

j ( 0 ) t

dt = X ( 0 )

4. Scalarea variabilei timp


F 1 { x ( at )} = 1 a

x ( ) e

d =

1 X a a
2 sin 2 = 2 2

sin 2 ; p ( 2t ) = p ( t ) p ( t ) 2 2
2

sin

2 sin 2 sin 2 1 p t = p2 ( t ) =2 1 2 2 2

jt jt p ( t ) e dt = 2 lim p ( t ) e dt = lim 2 jt 1( t ) e dt = lim 2 = lim 2 = 0, 0

lim p ( t ) = 1( t ) sin

sin

sin

sin , = 0

Aria de sub graficul spectrului este: A = 2

0 sinu sinu sin sin d = 2 d ( ) = 2 du + 2 du = u 0 u

sinu

du +

sinu

du = 4Si ( ) = 2

jt 1( t ) e dt = 2 ( ) ; 1( t ) 2 ( )

sin = ( ) lim

5. Conjugarea complex a semnalului

{ x ( t )} = x ( t ) e
* *

j t

v * j ( ) t * dt = x ( t ) e dt = X ( ) = X ( )

6. Reflectarea in timp a semnalului

x ( t ) X ( )
7. Derivarea semnalului

F 1 { x ' ( t )} =
t

x ' ( t ) e jt dt = x ( t ) e jt
t

+ j x ( t ) e jt dt

lim x ( t ) e jt = lim x ( t ) = 0

x ' ( t ) j X ( )

8. Integrarea semnalului
y (t ) = Y ( ) =

x ( ) d
X ( ) j

y ' ( t ) j Y ( ) ; x ( t ) X ( ) j Y ( ) = X ( ) lim y ( t ) =
t t

x ( ) d = 0

X (0) =

x ( ) d

X ( ) j

x ( ) d = 0

9. Convolutia semnalelor (teorema convoluiei) F 1 { x ( t ) y ( t )} = ( x y )( t ) e jt dt = x ( ) y ( t ) d e jt dt =


x ( ) e

y (t ) e

j ( t )

dtd =

x (t ) y ( t ) X ( ) Y ( )

x ( ) e

d y ( u ) e ju du.

t p ( t ) p ( t ) = 1 p ( t ) 2 2 p (t ) 2
2

sin

sin 2 = 2 2
2

sin 2 t 1 p ( t ) 2 2

10. Derivarea spectrului

Spectrul unui semnal din L1 este continuu, marginit si se anuleaza la infinit.


dX ( ) d =
d d jt x ( t ) e jt dt = x ( t ) e dt = j tx ( t ) e jt dt d d

tx ( t )

1 dX ( ) j d

11. Proprietati ale transformatelor (spectrelor) semnalelor reale

Daca x ( t ) L1 si x ( t ) R atunci x* ( t ) = x ( t ) x ( t ) X ( ) = X ( ) e x* ( t ) X * ( ) . X ( ) = X * ( ) X ( ) = X ( ) ( ) = ( ) Re { X ( )} = Re { X ( )} Im { X ( )} = Im { X ( )} x p ( t ) Re { X ( )} = X R ( ) xi ( t ) j Im { X ( )} = jX I ( )
j ( )

Spectrul unui semnal real si par este real si par. Spectrul unui semnal real si impar este pur imaginar si impar.

x (t ) = p t p t + 2 2
2

p (t ) 2
2

sin

sin sin j sin j j j 2 ; p t e 2 2 2 ; p t + e 2 2 2 ; x (t ) 2 2 e 2 e 2 2 2 2 2

Spectrul unui semnal real si impar este pur imaginar si impar.

10

12. O teorema gen Parseval pentru semnale din L1

F { x ( )} ( t ) y ( t ) dt = x ( )F { y ( t )} ( )d .
1 1

Marc-Antoine Parseval des Chnes (27 aprilie 1755 16 august 1836) a fost un matematician francez faimos pentru Teorema lui Parseval, care garanteaza unitaritatea transformarii Fourier. Se pare ca el nu a publicat decat cinci lucrari matematice, in anul 1806 sub titlul Mmoires prsents l'Institute des Sciences, Lettres et Arts, par divers savans, es lus dans ses assembles. Sciences mathmatiques et physiques. (Savans trangers.) In cea de a doua lucrare el a declarat fara a demonstra (afirmand ca este evident) enuntul teoremei care ii poarta in prezent numele. In urmatoarea lucrare el a dezvoltat aceasta teorema si a folosit-o pentru a rezolva diferite ecuatii diferentiale. Aceasta teorema a fost inclusa si de catre

Lacroix in cartea sa Trait des diffrences et des sries la pagina 377.

13. Relatia dintre transformata Fourier a unui semnal aperiodic si coeficientii seriei Fourier exponentiale ai semnalului obtinut prin periodizarea semnalului aperiodic
T 2 T 2

ck =

1 T

% x ( t ) e jk 0 t dt =

T 2

1 T

x ( t ) e jk 0 t dt =

T 2

1 jk t x ( t ) e 0 dt T

ck =

1 2 . X ( k 0 ) ; 0 = T T

11

X ( ) = 2 j

1 cos

T0 2

1 % x ck = 2 j T0

1 cos

k 0T0 k 1 ( 1) 1 cos k % x 2 dar 0T0 = 2 ck = 2 j ; =j k 0 k 2k


% x c2k 1 =

2j , k - impar % x ck = k 0, k - par

2j % x ; k = 1, 2 ,... c2k = 0 ; k = 0 ,1, 2 ,... 1) ( 2k

12

Transformarea Fourier a semnalelor din clasa L2


Se considera pentru inceput ca: x ( t ) L1 L2 x* ( t ) L1 L2 y ( t ) = x ( t ) * x ( t ) L1 Y ( ) y (t ) =
1 j t * Y ( )e d = x ( )x ( t ) d ; 2 2

Y ( ) = X ( ) X * ( ) = X ( ) ; y ( 0) = x ( )
2

1 d = X ( ) d relatie de tip Parseval, 2

relatia lui Rayleigh. Spectrul lui x ( t ) este din L2 si X ( )


2 2

= 2 x ( t )

2 2

Se considera acum ca: x ( t ) L2 \ L1 Se trunchiaza x ( t ) prin inmultire cu p ( t ) .

y ( t ) = x ( t ) p1 ( t ) p2 ( t ) L1 L2 F 1 x ( t ) p1 ( t ) F 1 x ( t ) p2 ( t ) = 2 x ( t ) dt + 2 x ( t ) dt
2 1 2 1 , 2 1 >2 2 2 1

2 2

= 2 x ( t ) p1 ( t ) x ( t ) p2 ( t ) =
2

lim F

{x ( t ) p ( t )} F { x ( t ) p ( t )}
1 1 2

2 2

=0

F 2 { x ( t )} ( ) = l.i.m F 1 { x ( t ) p ( t )} = l.i.m x ( t ) e jt dt

{ x ( t )}

= lim

x (t ) e

j t

dt .
2

Teorema lui Plncherel


Daca x ( t ) L2 atunci: i) exista X ( ) = l.i.m x ( t ) e jt dt , R ,

ii) pentru t R are loc egalitatea: 1 R j t x ( t ) = l.i.m X ( ) e d R 2 R

Michel Plncherel (16 ianuarie 1885 4 martie 1967) a fost un matematician elvetian. S-a nascut la Bussy (Fribourg, Elvetia) si si-a obtinut diploma in matematica de la Universitatea din Fribourg in 1907. A fost numit profesor la Fribourg (1911), si din 1920 s-a mutat la ETH Zurich. El a lucrat in domenile analizei matematice, al fizicii matematice si al algebrei si este cunoscut pentru teorema lui Plancherel din analiza armonica. A fost casatorit cu Ccile Tercier, au avut noua copii si a prezidat Misiunea Catolica Franceza din Zrich.

Observatii i) Transformata Fourier a semnalelor din L2 este si ea in L2 . ii) Toate proprietatile demonstrate pentru transformarea Fourier 1 raman valabile si pentru transformarea 2 . Pentru semnale din L2 este valabila relatia Rayleigh. Ea nu este valabila pentru semnale din L1 \ L2 . iii) Pentru x(t ) si y (t ) din L2 are loc relatia:
* x ( t ) y ( t ) dt =

1 * X ( )Y ( ) d 2

Cele 2 integrale sunt formele de exprimare ale unor produse scalare. Relatia poate fi scrisa si in forma: x (t ) , y (t ) = 1 X ( ) ,Y ( ) 2

Proprietati suplimentare ale transformarii Fourier din L2


14. Convolutia spectrelor (teorema convolutiei spectrelor)
Z ( ) = X ( ) Y ( ) L1 Z ( ) =
1 j ( u ) t X ( u ) Y ( u ) du = 2 X ( u ) dt du = y (t ) e 2

1 = 2 y ( t ) X ( u ) e ju du e jt dt = 2 x ( t ) y ( t ) e jt dt = 2F { x ( t ) y ( t )} ( ) . 2 1 x (t ) y (t ) X ( ) Y ( ) . 2

15. Teorema simetriei


2x ( t ) =

X ( ) e jt d 2x ( t ) =

X ( ) e

j t

d = F 2 F 2 { x ( t )} ( ) (t )

n aceasta relatie se face dubla schimbare de variabila

t si t
2x ( ) =
x (t )

X (t ) e

j t

dt = F { X ( t )} ( ) ,

X ( ) = F { x ( t )} ( )

X (t )

2x ( ) = F { X ( t )} ( )

Exemple
1. Semnalul poarta temporala sin p ( t ) = ( t + ) ( t ) 2 . 2. Semnalul poarta in domeniul frecventa. Se aplica teorema simetriei
2 sin 0 t 2p0 ( ) . t

3. Semnalul triunghiular simetric


t pT / 2 ( t ) pT / 2 ( t ) = triT ( t ) = T 1 T triT ( t ) = pT / 2 ( t ) pT / 2 ( t ) 2sin pT ( t ) . pT / 2 ( t ) 2sin T 2 , .
2

T T 2sin 2 2 .

4. Semnalul triunghiular in domeniul frecventa


t 0 sin 2 t 2 t 0 sin 2 t 2
2

T 2sin 2 triT ( t )

2tri0 ( ) = 2tri0 ( ) , 20 1 0
2

p0 ( ) .

5. Semnal cauzal exponential cazator

x ( t ) = e 0t ( t ) , 0 > 0 X ( ) = 1 +
2 0 2

e 0t ( t )

1 . 0 + j . 0

; ( ) = arg X ( ) = arctg ( x (t ) 1 + 2
2 0

( x ( t ) = x ( t ) = e0t ( t ) ,

1 . 0 j ;

( F { x ( t )} ( ) = F { x ( t )} ( ) =

( ArgF { x ( t )} ( ) = arctg = ArgF { x ( t )} ( ) . 0

x (t ) = e

0 t 0

; 0 < 0 < 1
0

X ( ) = e0t e jt dt + e0t e jt dt = 20 1 1 = + = 2 0 + j 0 j 0 + 2

6. Semnalul lui Gauss

x ( t ) = e at , a > 0
2

X ( ) =

at j t

dt =

j 2 a t2 + 2 t 2 2a 4a

2 4a

dt = e

2 4a

j a t + 2a

dt

j a t + = u ; adt = du 2a X ( ) =

1 a

2 4a

at 2

u2

du. 41a 2 , a > 0. e a

u2

du =

Spectrul semnalului Gaussian este Gaussian.

Johann Carl Friedrich Gauss (30 aprilie 1777 23 februarie 1855) a fost un matematician german si om de stinta care a contribuit semnificativ in multe domenii, incluzand teoria numerelor, analiza, geometria diferentiala, geodesia, electrostatica, astronomia si optica. Uneori numit printul matematicienilor sau cel mai mare matematician de dupa antichitate Gauss a avut o influenta remarcabila in multe domenii ale matematicii si stiintei si este considerat cel mai influent matematician din istorie.

Transformarea Fourier pentru distributii


i ) Distributia Dirac si transformata ei Fourier

( t ) dt = 1

( t ) ( t ) dt = ( 0 )

( t ) = ( t ) ( t ) = e jt F { ( t )} ( ) = ( t ) 1( )

( t ) ( t ) dt = ( 0 )

(t ) e

j t

dt = e j0 = 1

ii) Spectrul constantei 1(t ) Aplicand teorema simetriei 1( t ) 2 ( ) = 2 ( ) c 2c ( )

iii) Treapta unitara si spectrul ei ( t ) poate fi descompusa intr-o suma dintre u (t ) si v (t ): 1 2 , t > 0 1 1 u (t ) = = sgn t si v ( t ) = . 1 2 2 , t < 0 2 Semnalul u (t ) nu are componenta continua si: u' ( t ) = ( t ) . Avem : {u ' ( t )} ( ) = { ( t )} ( ) = 1 {u ( t )} ( ) = {u' ( t )} ( ) j = 1 j 1 1 + 2 ( ) j 2

Dar: ( t ) = u ( t ) + v ( t ) asa ca: { ( t )} ( ) = {u ( t )} ( ) + {v ( t )} ( ) = (t ) 1 + ( ) j

iv) Semnalul sgn (t ) si spectrul sau 1, t > 0 sgn t = 0 , t = 0 1, t < 0 sgn t = 2 u (t ) {sgn t } = 2 {u ( t )} = sgn t 2 j 2 j

v) Semnalul 1/t si spectrul sau Aplicand teorema simetriei perechii: sgnt2/j se obtine: 2/jt 2 sgn(-)=-2 sgn Inmultind in ambii membri cu j/2 se obtine:

j, > 0 1 j sgn = 0, = 0 t j, < 0

10

vi) Transformata integralei unui semnal care are componenta continua. Fie: y ( t ) = x ( )d = x ( t ) ( t ) dar care are X ( 0 ) 0 { y ( t )} ( ) = { x ( t ) ( t )} = { x ( t )} ( ) { ( t )} ( ) adica: 1 X ( ) Y ( ) = X ( ) + ( ) = + X ( ) ( ) j j Dar: X ( ) ( ) = X ( 0 ) ( ) si deci:
t

Daca X ( 0 ) = 0 atunci se obtine relatia din proprietatea P8.

x ( )d j + X ( 0 ) ( )

X ( )

11

vii) Spectrul semnalului complex e j0t = cos 0t + j sin 0t Se stie ca : 1( t ) 2 ( ) Aplicand teorema de modulare: e j0t 1( t ) 2 ( 0 ) adica: e j0t 2 ( 0 )

viii) Spectrul semnalului cos 0t 1 1 cos 0t = e j0t + e j0t 2 2 1 1 2 2 {cos 0t} = e j0t + e j0t = ( 0 ) + ( + 0 ) 2 2 2 2 In final: cos 0t ( 0 ) + ( + 0 )

ix) Spectrul semnalului sin 0t x ( t ) = sin 0t = 1 j0t 1 j0t e e 2j 2j 1 1 X ( ) = 2 ( 0 ) 2 ( + 0 ) 2j 2j

sin 0t j ( 0 ) ( + 0 )

Transformarea Fourier pentru semnale periodice


T0 ( t ) = ( t kT0 ) =
k =

1 jk 0t ; ( t ) 1 ; ( t t 0 ) e j t 0 e T0 k =
k =

T0 ( t ) ( ) = { ( t kT0 )} = e jk T0
k =

Facand schimbarile de variabila si de constante: t , T0 0 se obtine: 1 jk T0 0 ( ) = ( - k 0 ) = . Deci: e 0 k = k = - T0 ( t ) = ( t kT0 ) 00 ( ) =


k =

2 2 k T0 k = T0

y ( t ) = x ( t ) T0 ( t ) = x ( t kT0 ) ;
k =

Y ( ) = x ( t ) T0 ( t ) = X ( ) 00 ( ) =
y Dar: ck = P13

X ( k 0 ) T0

2 X ( k 0 ) ( k 0 ) T0 k =

y . Deci: Y ( ) = 2ck ( k 0 ) k =

Raspunsul in frecventa al sistemelor liniare si invariante in timp continuu

x ( t ) y ( t ) X ( ) Y ( )
Raspunsul sistemului poate fi determinat inversand transformata Fourier a produsului dintre spectrul semnalului de intrare si raspunsul in frecventa al sistemului.

Raspunsul sistemelor liniare si invariante in timp continuu la semnale periodice

x ( t ) = ck e jk 0t ,
k

y ( t ) = ck H ( k 0 ) e jk 0t .
k

Metoda armonica

Raspunsul poate fi exprimat si in forma echivalenta:

H ( 0 ) cos 0t + arg { H ( 0 )}

Sisteme de ordinul intai


dy (t ) + 0 y (t ) = K0 x(t ) dt 0 > 0

H ( ) =

K 0 j + 0

H ( ) =

K >0

K 0
2 2 + 0

; ( ) = arctg

. 0

Caracteristica de modul este o functie para. Caracteristica de faza este o functie impara.

Caracteristici de frecventa
K=1 si 0=1

Sisteme de ordinul doi


d 2 y (t ) dy (t ) 2 2 + 20 + 0 y (t ) = K0 x(t ), 2 dt dt
H () =
2 K 0 . 2 2 + 2 j 0 + 0

= 1 / 2 si 0 = 1

Daca =1, 0 = 1

Cateva proprietati spectrale remarcabile ale semnalelor


Relatia de incertitudine HeisenbergGabor

Cum este repartizata in timp energia semnalului x ( t ) ? W = x ( t ) dt asa ca x ( t )


2 2

poate fi considerata o densitate de repartitie

in timp a semnalului x ( t ) . Prin impartire cu W se obtine: x2 ( t ) x2 (t ) x2 (t ) dt = 1 ; poate fi privita ca si o densitate 0. De aceea W W W

de repartitie in timp a energiei. Vom defini un moment de timp tc in jurul caruia se grupeaza energia semnalului
2 si o dispersie a acestuia, t :

tc =

1 t x ( t ) dt = W

t x ( t ) dt x ( t ) dt
2 2 ( t tc ) x ( t ) dt 2 2

2 t =

1 2 ( t tc ) x ( t ) dt = W

x ( t ) dt

Cum este repartizata in frecventa energia semnalului x ( t ) avand spectrul X ( ) ? W= 1 1 2 X ( ) d asa ca 2 X ( ) poate fi considerata o densitate de repartitie 2
2 2

in frecventa a semnalului x ( t ) . Prin impartire cu W se obtine:


X ( ) 2W

d = 1 ;

X ( ) W

0. De aceea

X ( ) W

poate fi privita ca si o densitate

de repartitie in frecventa a energiei. Vom defini o frecventa c in jurul careia se grupeaza energia semnalului
2 si o dispersie in frecventa, :

X ( ) d 1 c = X ( ) d = 2W 2 X ( ) d
2 2 2 =

1 2 ( c ) X ( ) d = 2W

2 ( c ) X ( ) d

X ( ) d

Valorile abaterilor standard t si ne dau informatii despre durata efectiva si banda efectiva a semnalului x (t ).

Relatia de incertitudine Heisenberg-Gabor Daca t si pot fi definite, atunci pentru orice semnal avem: Egalul are loc daca si numai daca x ( t ) este un semnal Gaussian.
t 1 2

Observatii i) Interpretarea inegalitatii Heisenberg-Gabor: t = C 1 2 Daca durata semnalului t creste atunci intinderea sa spectrala descreste.

Un exemplu a fost dat cand s-a demonstrat proprietatea de sclare in domeniul timp. La o durata a semnalului fixata, intinderea spectrala este mai mare sau egala cu: C 1 . Deci dintre toate semnalele de aceeasi durata semnalul Gaussian = t 2t are banda de frecvente minima. Reciproc, dintre toate semnalele de banda de frecvente impusa cea mai mica durata o are semnalul Gaussian. De aici importanta acestui semnal. Folosirea sa este indicata in telecomunicatii deoarece la banda impusa ofera cea mai mare viteza de transmisie. ii) Valorile t si nu pot fi calculate pentru orice semnal. De exemplu pentru x ( t ) = e0t ( t ) X ( ) = W = x ( t ) dt =
2 1 1 2 avem t x ( t ) dt = , 0 + j ( 2 ) 2 - 0

1 1 1 , si deci: tc = 20 = . 2 20 20 ( 20 )

Transformata Fourier in timp discret


Aparitia, la mijlocul anilor '60 a algoritmului FFT, de transformare rapida, a facut prelucrarea numerica deosebit de eficienta. Astazi, practic nu se poate concepe prelucrarea semnalelor fara ajutorul calculatorului electronic numeric, devenit mai mult "bun de larg consum" decat un instrument de cercetare teoretica.

Raspunsul sistemelor discrete liniare si invariante in timp la semnale armonice


Sd e j0 n = H ( 0 ) e j0 n k [ n ] = e jk n ; x [ n ] = ak k [ n ] y [ n ] = ak H ( k ) k [ n ]
k k

A A x [ n ] = A0 cos 0 n = 0 e j0 n + 0 e j0 n 2 2 A A y [ n ] = 0 H ( 0 ) e j0 n + 0 H ( 0 ) e j0 n 2 2 y [ n ] = A0 H ( 0 ) cos 0 n + arg { H ( 0 )}

X ( + 2 ) =

n =

j + 2 ) n x [ n] e ( =

n =

x [ n] e jn e j 2n = X ( );
= 0,
2

Cazul semnalelor de energie finita x [ n ] l 2 lim X ( )


N

n = N

x [ n] e jn

X ( ) = l.i.m

N n = N

x [ n] e jn .

Exemple

1. x [ n ] = [ n + N1 ] [ n N1 1] ; sin ( 2 N1 + 1) 2 X () = sin 2

Tema de curs Reprezentati grafic spectrul obtinut pentru N1=3.

Proprietatile transformarii Fourier in timp discret


1. Liniaritatea
ax [ n ] + by [ n ] aX ( ) + bY ( ) .

2. Translatia in domeniul timp


x [ n n0 ] e jn0 X ( ) .

3. Modularea in domeniul timp


e j0 n x [ n ] X ( 0 ) .

4. Scalarea variabilei timp


x( k ) [ n ] X ( k ) .

5. Conjugarea complexa a semnalului


x* [ n ] X * ( ) .

6. Reflectarea in timp a semnalului


x [ n ] X ( ) .

7. Diferentierea numerica a semnalului discret


x [ n ] x [ n 1] 1 e j X ( ) .

8. Convolutia semnalelor
x [ n] y [ n] X ( ) Y ( ) .

9. Insumarea in domeniul timpului


k =

( ) x [ k ] 1 e j + X ( 0 ) 2 ( ).
n

10. Produsul semnalelor discrete


1 1 x [ n ] y [ n ] X ( u ) Y ( u ) du = X ( ) Y ( ) . 2 2 2

11. Derivarea in domeniul spectrului


nx [ n ] j dX ( ) d .

12. Proprietati ale transformatelor semnalelor discrete reale x* [ n ] = x [ n ] X * ( ) = X ( ) . x p [ n ] Re { X ( )} ; xi [ n ] j Im { X ( )} . X ( ) = X ( ) ; Arg ( X ( ) ) = Arg ( X ( ) ) ; Re { X ( )} = Re { X ( )} ; Im {X ( )} = Im { X ( )} . 13. Relatia lui Parseval
x [ n] l ,
2 n=-

x [ n]

2 1 X () d ; 2 2 2 l2

X ()

2 L2 ,] [

= 2 x [ n ]

.
2 L[ ,]

x [ n ] , y [ n ] l 2 , X ( ) ,Y ( )

= 2 x [ n ] , y [ n ]

l2

Densitatea spectrala de energie


S X () = X () W=
2

1 S X ( ) d . 2 2

Transformarea Fourier in timp discret pentru semnale discrete si periodice


x x [ n ] = x [ n + N ] , ck =

1 2 X k . N N
n =

[ n ] = e j 0 n 0 ( ) = 2 ( ) =

n =

e j 0 n e j n = 1 0

j 0 ) n e ( 2 0

k =

( k 0 ) =

k =

1 ( k 2 ) = 2

k =

jk

e jn .

n =

[ n ] 22 ( 0 ) =

k =

( 0 k 2 ).

x [ n] =

N 1 k =0

ck e jk n ; e j n
0 0

22 ( 0 )
N 1

e jk 0n 2 2 ( k 0 ) x [ n ] 2 ck 2 ( k 0 ) . X ( ) = 2 ck
k =0 N 1

2 2 k m 2 = 2 ck ( k + mN ) N N m = k = 0 m =

k =0 N 1

Fie l = k + mN . Datorita periodicitatii coeficientilor Fourier cu perioada N : cl = ck . In consecinta X ( ) = 2 Exemplu 1 N [ n ] = [ n - kN ] ; ck = N k = N [ n ] 2


N 1 n=0

l =

cl l N .
jk 2 n N

N [ n] e

1 N

1 2 k = 0 0 ( ). N k = N

[ n + N ]

[ n]

[ n N ]

[ n 2N ]
n

-N

2N

00 ( )
0 ( ) 0 ( 0 )

-2 -

(N-1)0

Cazul sistemelor caracterizate de ecuatii cu diferente finite liniare si cu coeficienti constanti


k =0

ak y [ n k ] = bk x [ n k ] , a0 0 ,
N k =0

Y ( ) ak e

k =0 k j

= X ( ) bk e
k =0 k

, a0 0.

bk ( e j ) Y ( ) k =0 H () = =
M

X ()

k =0

ak ( e
N

j k

; a0 0.

Raspunsul in frecventa al sistemelor linare si invariante in timp discret


H ( ) = h [ k ] e jk
x [ n]
x [ n 1] x [ n 2]

k =

D
b0 b1

D
b2 bM-1

x [n M ]

bM

y [ n]

h [ k ] = bk

bk =

1 , k = -N1 ,...,N1 1, h [ n ] = [ n + N1 ] [ n N1 1] ; M sin ( 2 N1 + 1) 2 H () = sin 2

h[n]
1/4

n
-1 0 1 2 3 4

Raspunsul indicial
Transformata Fourier in timp discret a treptei unitare poate fi determinata aplicand proprietatea P9 de insumare in domeniul timp:

Pentru x [ k ] = [ k ] membrul drept al relatiei anterioare devine: X () = S () = 1 1 e j


j

k =

( ) x [ k ] 1 e j + X ( 0 ) 2 ( ).
n

+ 2 ( ) , S ( ) = H ( ) X ( ) ; 1
j

(1 ae )(1 e )

2 ( ) . 1 a

S ( ) = ... = s [ n] =

1 1 1 a + + 2 ( ) ; j 1 a j 1 a 1 ae 1 e

1 1 a n+1 a n [ n] = [ n] . a [ n] + 1 a 1 a 1 a

Sisteme discrete liniare si invariante in timp de ordinul intai si doi


H () =
k =0 N k =0

bk e j

ak e

j k

(1 + 1k e j + 2k e2 j ) (1 + k e j ) b0 k =1 k =1
P

M 2 P

a0

(
Q k =1

1 + 1k e j + 2 k e2 j

) 1 (1 + k e j ) k=

N 2Q

Fie M = N . H () =
Q N 2Q bN 0 k + 1k e j Ak + + j 2 j j aN k =1 1 + 1k e + 2k e k =1 1 + k e

Sisteme de ordinul intai


y [ n ] ay [ n 1] = x [ n ] , a < 1 . H ( ) = s [ n] =
n +1

1 1 ae
j

; h [ n] = a n [ n] .

1 a [ n ] (conform exemplului iii)). 1 a

10

Sisteme de ordinul doi


i) y [ n ] 2 cos y [ n 1] + 2 y [ n 2] = x [ n ] , 0<<1 , 0 , H ( ) = h [ n] = = n 1 1 2 cos e
j

+ e

2 2 j

(1 - e je j )(1 - e je j )

e j j n jn j n jn e e e e n = [ ] 2 j sin sin [ n ] , ( 0, ) .

sin ( n + 1)

j n +1 j n +1 e j 1 e e j 1 e s [ n] = [ n ] ; ( 0, ) . j j 2 j sin 1 e 2 j sin 1 e

11