P. 1
Locutiuni

Locutiuni

|Views: 3,384|Likes:
Published by Ramona Acatincăi

More info:

Published by: Ramona Acatincăi on Jan 30, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/26/2015

pdf

text

original

Locutiunile substantivale

Locutiunile substantivale sunt grupurile de doua sau mai multe cuvinte care, impreuna, au intelesul unui substantiv. Cele mai multe locutiuni substantivale au aparut din locutiuni verbale, prin transformarea infinitivului lung in substantiv propriu-zis.

Locutiuni verbale a-(i) parea rau a tine minte a aduce aminte a baga de seama a lua aminte

Locutiuni substantivale parere de rau (regret) tinere de minte (memorie) aducere-aminte (amintire) bagare de seama (atentie) luare-aminte (grija, atentie)

Locutiunile substantivale se comporta ca un substantiv, avand forme pentru singular si plural, putand fi articulate sau nearticulate. Cuvintele din care este alcatuita o locutiune substantivala nu se pot analiza separat. Alte locutiuni substantivale mai frecvent folosite sunt: Locutiuni substantivale punct de vedere bataie de joc bataie de cap dare de mana nebagare de seama Sensul locutiunii opinie, parere batjocura suparare darnicie neatentie

a-si baga mintile in cap (a se cuminti). a face. a baga etc) sunt instrumente lexicale sau auxiliare lexicale. alcatuind un tot cu sens unitar. echivalente in majoritatea cazurilor cu un verb simplu: a-i parea rau(a regreta). Verbele care intra in structura locutiunilor verbale (a da. trebuie stiut ca functia sintactica a acestora este de predicat verbal si ca analiza morfologica nu i se aplica decat verbului. a da ajutor (a ajuta). numarul si persoana actiunii. sensul locutiunii. Verbul care intra in componenta locutiunii verbale are rolul gramatical de a preciza modul. Asemenea verbelor (cu care sunt echivalente din punct de vedere semantic). Exista locutiuni care sunt echivalente cu un verb insotit de o complinire: a baga de seama (a observa. timpul. . a lua. a duce. iar celalalt cuvant (substantiv. adverb) da. Lociutiunile verbale sunt alcatuite din : a) verb si determinari substantivale: a-si da sufletul (a muri). se intalnesc locutiuni verbale. a baga in seama (a acorda atentie). a ajunge la sapa de lemn (a saraci). Baga de seama ce vorbesti. a da de veste (a instiinta). locutiunile verbale pot avea complemente directe. a aduce.Locutiuni verbale Locutiunile verbale sunt grupurile de cuvinte (in care se afla obligatoriu un verb) cu pozitie fixa. in analiza gramaticala. c) verb si numeral: a da pe din doua (injumatati). a o scalda (a raspunde evaziv). Concludent este faptul ca intre elementele componente ale locutiunilor verbale pot fi intercalate alte parti de vorbire: Ii lua pe toti la rost. indirecte sau circumstantiale si pot fi complinite chiar prin propozitii intregi: Adu-ti aminte ce ai spus. a se da huta (a se legana). de obicei. a se lua la harta (a se certa). a-si aduce aminte (a-si aminti). d) verb si adverb sau locutiune adverbiala : a da de-a dura (a rostogoli). Cand. numeral. Isi bate foarte rau joc de el Sta adeseori de vorba cu prietenul sau. a fi atent). b) verb cu determinari intre care apare si un pronume cu valoare neutra: a o lua la fuga (a fugi).

Observatii: Uneori prepozitiile si locutiunile prepozitionale pot fi confundate cu adverbele sau locutiunile adverbiale. in loc de. bogat) Dintre toti copiii. un adverb articulat sau nearticulat: pe dinaintea. (adverb) Ei merg inaintea lui. In realitate. (important) Locutiunile adjectivale se comporta ca un adjectiv: a) pot fi insotite de articolul demonstrativ (adjectival): omul cel cu stare. Locutiunile prepozitionale in structura carora se afla un substantiv sau un adverb articulat se construiesc cu substantive si pronume in genitiv: in fata blocului. in afara etc. in fata. afara de. Nu se cuvine sa-ti pierzi prietenii cei cu credinta. fata de. Ele se comporta ca un adjectiv. de obicei. un baiat foarte de treaba. b) pot avea grade de comparatie: un om mai de nadejde. prepozitiile si locutiunile prepozitionale nu au functie sintactica. (prepozitie) Noi ne-am asezat in fata. Sa se compare: Ei merg inainte. (instarit. .Locutiuni adjectivale Insusirea unui obiect poate fi exprimata si prin locutini adjectivale(grupuri de cuvinte care au valoarea unui adjectiv). (credinciosi) Baiatul acela era de treaba. alaturi de. (locutiune adverbiala) Noi ne-am asezat in fata clasei. (locutiune prepozitionala) Exista desigur. diferentele sunt vizibile diferenta formala (prepozitiile si locutiunile prepozitionale. in urma ei etc. Sunt formate dintr-una sau doua prepozitii si o alta parte de vorbire: substantiv articulat sau nearticulat: in urma. in spatele. (chibzuita) Parea un om de seama. din pricina. (cumsecade) Am intalnit un om cu stare. adverbele si locutiunile adverbiale sunt nearticulate). aproape de. ci exprima o relatie de subordonare. in afara gradinii. sunt articulate. Locutiuni prepozitionale Relatia dintre atribut sau complement si cuvintele determinate se face si prin locutiuni prepozitionale (grupuri de cuvinte care prezinta unitate de sens si indeplinesc rolul unei prepozitii). si o diferenta functionala : adverbele au functie sintactica. fata cea mai mare era mai tacuta si mai cu judecata.

privitor la sau chiar in ceea ce priveste. fara doar si poate etc. Ele sunt: de prisos. referitor la. 2/ De prisos 1/ sa continuam. fara indoiala. atunci formeaza un predicat nominal. Se considera ca daca o astfel de locutiune adverbiala poate admite pe langa ea verbul copulativ a fi. Aceste locutiuni adverbiale predicative exprima siguranta. 2/ Ori de cate ori predicatul este exprimat prin adverbe sau locutiuni adverbiale predicative. Cand locutiunea adverbiala nu poate primi verbul copulativ a fi. dupa imprejurari. Fara doar si poate 1/ ca timpul va sterge acele amintiri. In fata-i statea o eleva. necesitatea si probabilitatea. cu siguranta. Pentru ca acestea sa constituie singure predicatul unei regente si sa aiba drept subordonata o propozitie subiectiva este necesar sa fie urmate de conjunctia ca ori sa (in cazul locutiunii adverbiale “de prisos”). 2/ . el poate fi. al carei statut locutional este dat de faptul ca aceasta imbinare frazeologica calchiaza francezul “en ce qui concerne…” Multe dintre locutiunile prepozitionale cunoscute se pot construi cu un pronume personal in cazul dativ (la forma neaccentuata si cu valoare posesiva): Si-a aruncat privirea asupra-mi.2/ (impreuna cu verbul copulativ “a fi” subinteles alcatuieste predicat nominal) Sa se compare constructiile paralele: De prisos 1/ sa muncesti. Locutiuni adverbiale predicative din limba romana Imaginea generala asupra locutiunilor adverbiale trebuie intregita cu unele detalii referitoare la asa-numitele locutiuni adverbiale cu functie sintactica de predicat. atunci ea se comporta ca un predicat verbal. S-au asezat in juru-ti. de buna seama. o data cu. nominal sau verbal. de-a latul. in raport cu.Dintre locutiunile prepozitionale cu o structura diferita sau mai complexa pot fi adaugate :de-a lungul. Cu siguranta 1/ ca vor intarzia. 2/ E de prisos 1/ sa muncesti.

Spre deosebire de locutiunile adverbiale autentice. etc. harcea-parcea. ici-colo. b) substantiv. cu una cu doua. a doua adverbe sau doua interjectii: caleavalea. rand pe rand. de nevoie. de-a dreptul. a doua verbe. de-a pururea. de voie. de-a pururea. hodoronc-tronc. a unui substantiv cu un adverb. vrand-nevrand. pronume sau adverb repetat cu una sau doua prepozitii: zi de zi. in manuale scolare se confunda sau se asmileaza cu locutiunile adverbiale propiu-zise. In categoria expresiilor adverbiale pot fi incadrate: la voia intamplarii la pastele cailor pe toate cararile cat vezi cu ochii cum scrie la carte cu lacrimi de sange Faptul ca unele expresii adverbiale sunt propozitii intregi si ca ele sunt incluse printre locutiuni inseamna ca granitele fintre cele doua concepte sunt totusi foarte labile si greu de fixat. in graba. din vreme in vreme. din nou. val-vartej. expresiile adverbiale sunt mult mai complexe si deseori in diferite lucrari de specialitate. propozitia compusa de-a din locutiunile: de-a binelea. Ca structura. vrand-nevrand. expresiile adverbiale sunt mai putin sudate si in mod obligatoriu purtatoare de expresivitate. pe neasteptate. etc. De aceea unitatile lexicale componente pot fi analizate si separat din punct de vedere sintactic. intradevar. asta-seara etc. hodoronc-tronc. intr-adins. locutiunile adverbiale formate din prepozitia dupa sau din adjectivul demonstrativ astasi un substantiv cu sens temporal: dupa-amiaza. adjectiv substantival. de-a curmezisul. taras-grapis. asta-vara. pe nepusa masa. din cand in cand. c) din parti de vorbire de acelasi fel: calea-valea. incetul cu incetul. Locutiunile adverbiale sunt formate din: a) substantiv. numeralsau adverb cu una sau mai multe prepozitii: de dimineata. . dintr-adins. harcea-parcea. in tacere. Aceste prepozitii au pierdut vocala u inaintea unui cuvant care incepe cu o vocala: intr-acolo. dintr-acolo. marea majoritate a locutiunilor adverbiale formate prin unirea a doua parti de vorbire identice: substantive. Se scriu cu cratica: • • • • locutiunile adverbiale ale caror prime termene de compunere sunt prepozitiile intru saudintru. pe de rost. taras-grapis.Locutiuni adverbiale Grupurile de doua sau mai multe cuvinte care indeplinesc rolul unui adverb se numesc locutiuni adverbiale. pe negandite. din ce in ce. participiu (de obiecei negativ).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->