Locutiunile substantivale

Locutiunile substantivale sunt grupurile de doua sau mai multe cuvinte care, impreuna, au intelesul unui substantiv. Cele mai multe locutiuni substantivale au aparut din locutiuni verbale, prin transformarea infinitivului lung in substantiv propriu-zis.

Locutiuni verbale a-(i) parea rau a tine minte a aduce aminte a baga de seama a lua aminte

Locutiuni substantivale parere de rau (regret) tinere de minte (memorie) aducere-aminte (amintire) bagare de seama (atentie) luare-aminte (grija, atentie)

Locutiunile substantivale se comporta ca un substantiv, avand forme pentru singular si plural, putand fi articulate sau nearticulate. Cuvintele din care este alcatuita o locutiune substantivala nu se pot analiza separat. Alte locutiuni substantivale mai frecvent folosite sunt: Locutiuni substantivale punct de vedere bataie de joc bataie de cap dare de mana nebagare de seama Sensul locutiunii opinie, parere batjocura suparare darnicie neatentie

timpul. a lua. a-si aduce aminte (a-si aminti). c) verb si numeral: a da pe din doua (injumatati). a duce.Locutiuni verbale Locutiunile verbale sunt grupurile de cuvinte (in care se afla obligatoriu un verb) cu pozitie fixa. echivalente in majoritatea cazurilor cu un verb simplu: a-i parea rau(a regreta). sensul locutiunii. d) verb si adverb sau locutiune adverbiala : a da de-a dura (a rostogoli). a face. Verbele care intra in structura locutiunilor verbale (a da. Asemenea verbelor (cu care sunt echivalente din punct de vedere semantic). trebuie stiut ca functia sintactica a acestora este de predicat verbal si ca analiza morfologica nu i se aplica decat verbului. a se da huta (a se legana). a ajunge la sapa de lemn (a saraci). de obicei. Isi bate foarte rau joc de el Sta adeseori de vorba cu prietenul sau. Verbul care intra in componenta locutiunii verbale are rolul gramatical de a preciza modul. Cand. b) verb cu determinari intre care apare si un pronume cu valoare neutra: a o lua la fuga (a fugi). Concludent este faptul ca intre elementele componente ale locutiunilor verbale pot fi intercalate alte parti de vorbire: Ii lua pe toti la rost. Lociutiunile verbale sunt alcatuite din : a) verb si determinari substantivale: a-si da sufletul (a muri). numarul si persoana actiunii. numeral. . a o scalda (a raspunde evaziv). in analiza gramaticala. a baga in seama (a acorda atentie). Exista locutiuni care sunt echivalente cu un verb insotit de o complinire: a baga de seama (a observa. locutiunile verbale pot avea complemente directe. a se lua la harta (a se certa). Baga de seama ce vorbesti. alcatuind un tot cu sens unitar. a-si baga mintile in cap (a se cuminti). se intalnesc locutiuni verbale. a fi atent). adverb) da. indirecte sau circumstantiale si pot fi complinite chiar prin propozitii intregi: Adu-ti aminte ce ai spus. a da ajutor (a ajuta). a da de veste (a instiinta). a baga etc) sunt instrumente lexicale sau auxiliare lexicale. a aduce. iar celalalt cuvant (substantiv.

alaturi de. Ele se comporta ca un adjectiv. si o diferenta functionala : adverbele au functie sintactica. diferentele sunt vizibile diferenta formala (prepozitiile si locutiunile prepozitionale. un baiat foarte de treaba. Locutiuni prepozitionale Relatia dintre atribut sau complement si cuvintele determinate se face si prin locutiuni prepozitionale (grupuri de cuvinte care prezinta unitate de sens si indeplinesc rolul unei prepozitii). (locutiune adverbiala) Noi ne-am asezat in fata clasei. fata de. in afara gradinii. In realitate. din pricina. (prepozitie) Noi ne-am asezat in fata. de obicei. . ci exprima o relatie de subordonare. Observatii: Uneori prepozitiile si locutiunile prepozitionale pot fi confundate cu adverbele sau locutiunile adverbiale. (locutiune prepozitionala) Exista desigur. Nu se cuvine sa-ti pierzi prietenii cei cu credinta. (instarit. un adverb articulat sau nearticulat: pe dinaintea.Locutiuni adjectivale Insusirea unui obiect poate fi exprimata si prin locutini adjectivale(grupuri de cuvinte care au valoarea unui adjectiv). fata cea mai mare era mai tacuta si mai cu judecata. in loc de. (chibzuita) Parea un om de seama. in fata. (important) Locutiunile adjectivale se comporta ca un adjectiv: a) pot fi insotite de articolul demonstrativ (adjectival): omul cel cu stare. afara de. (cumsecade) Am intalnit un om cu stare. Locutiunile prepozitionale in structura carora se afla un substantiv sau un adverb articulat se construiesc cu substantive si pronume in genitiv: in fata blocului. in spatele. in afara etc. b) pot avea grade de comparatie: un om mai de nadejde. bogat) Dintre toti copiii. (adverb) Ei merg inaintea lui. (credinciosi) Baiatul acela era de treaba. Sunt formate dintr-una sau doua prepozitii si o alta parte de vorbire: substantiv articulat sau nearticulat: in urma. Sa se compare: Ei merg inainte. in urma ei etc. adverbele si locutiunile adverbiale sunt nearticulate). aproape de. prepozitiile si locutiunile prepozitionale nu au functie sintactica. sunt articulate.

Se considera ca daca o astfel de locutiune adverbiala poate admite pe langa ea verbul copulativ a fi. 2/ . nominal sau verbal. fara indoiala. S-au asezat in juru-ti. referitor la.2/ (impreuna cu verbul copulativ “a fi” subinteles alcatuieste predicat nominal) Sa se compare constructiile paralele: De prisos 1/ sa muncesti. fara doar si poate etc. Cand locutiunea adverbiala nu poate primi verbul copulativ a fi. el poate fi. de-a latul. 2/ Ori de cate ori predicatul este exprimat prin adverbe sau locutiuni adverbiale predicative. 2/ E de prisos 1/ sa muncesti. privitor la sau chiar in ceea ce priveste. o data cu. in raport cu. dupa imprejurari. Cu siguranta 1/ ca vor intarzia. necesitatea si probabilitatea. Fara doar si poate 1/ ca timpul va sterge acele amintiri. Ele sunt: de prisos. Pentru ca acestea sa constituie singure predicatul unei regente si sa aiba drept subordonata o propozitie subiectiva este necesar sa fie urmate de conjunctia ca ori sa (in cazul locutiunii adverbiale “de prisos”). Aceste locutiuni adverbiale predicative exprima siguranta. In fata-i statea o eleva. 2/ De prisos 1/ sa continuam. atunci ea se comporta ca un predicat verbal.Dintre locutiunile prepozitionale cu o structura diferita sau mai complexa pot fi adaugate :de-a lungul. atunci formeaza un predicat nominal. al carei statut locutional este dat de faptul ca aceasta imbinare frazeologica calchiaza francezul “en ce qui concerne…” Multe dintre locutiunile prepozitionale cunoscute se pot construi cu un pronume personal in cazul dativ (la forma neaccentuata si cu valoare posesiva): Si-a aruncat privirea asupra-mi. cu siguranta. Locutiuni adverbiale predicative din limba romana Imaginea generala asupra locutiunilor adverbiale trebuie intregita cu unele detalii referitoare la asa-numitele locutiuni adverbiale cu functie sintactica de predicat. de buna seama.

in tacere. etc. din nou. din ce in ce. pe negandite. De aceea unitatile lexicale componente pot fi analizate si separat din punct de vedere sintactic. asta-vara. val-vartej. a unui substantiv cu un adverb. a doua adverbe sau doua interjectii: caleavalea. in manuale scolare se confunda sau se asmileaza cu locutiunile adverbiale propiu-zise. numeralsau adverb cu una sau mai multe prepozitii: de dimineata. pe neasteptate. hodoronc-tronc.Locutiuni adverbiale Grupurile de doua sau mai multe cuvinte care indeplinesc rolul unui adverb se numesc locutiuni adverbiale. dintr-acolo. pronume sau adverb repetat cu una sau doua prepozitii: zi de zi. propozitia compusa de-a din locutiunile: de-a binelea. incetul cu incetul. etc. de-a pururea. asta-seara etc. pe nepusa masa. din cand in cand. In categoria expresiilor adverbiale pot fi incadrate: la voia intamplarii la pastele cailor pe toate cararile cat vezi cu ochii cum scrie la carte cu lacrimi de sange Faptul ca unele expresii adverbiale sunt propozitii intregi si ca ele sunt incluse printre locutiuni inseamna ca granitele fintre cele doua concepte sunt totusi foarte labile si greu de fixat. b) substantiv. de voie. participiu (de obiecei negativ). dintr-adins. Spre deosebire de locutiunile adverbiale autentice. intr-adins. vrand-nevrand. adjectiv substantival. c) din parti de vorbire de acelasi fel: calea-valea. a doua verbe. pe de rost. Se scriu cu cratica: • • • • locutiunile adverbiale ale caror prime termene de compunere sunt prepozitiile intru saudintru. vrand-nevrand. expresiile adverbiale sunt mai putin sudate si in mod obligatoriu purtatoare de expresivitate. harcea-parcea. rand pe rand. taras-grapis. harcea-parcea. din vreme in vreme. de-a curmezisul. Locutiunile adverbiale sunt formate din: a) substantiv. de nevoie. de-a pururea. . hodoronc-tronc. locutiunile adverbiale formate din prepozitia dupa sau din adjectivul demonstrativ astasi un substantiv cu sens temporal: dupa-amiaza. Aceste prepozitii au pierdut vocala u inaintea unui cuvant care incepe cu o vocala: intr-acolo. intradevar. marea majoritate a locutiunilor adverbiale formate prin unirea a doua parti de vorbire identice: substantive. Ca structura. expresiile adverbiale sunt mult mai complexe si deseori in diferite lucrari de specialitate. taras-grapis. ici-colo. cu una cu doua. de-a dreptul. in graba.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful