Locutiunile substantivale

Locutiunile substantivale sunt grupurile de doua sau mai multe cuvinte care, impreuna, au intelesul unui substantiv. Cele mai multe locutiuni substantivale au aparut din locutiuni verbale, prin transformarea infinitivului lung in substantiv propriu-zis.

Locutiuni verbale a-(i) parea rau a tine minte a aduce aminte a baga de seama a lua aminte

Locutiuni substantivale parere de rau (regret) tinere de minte (memorie) aducere-aminte (amintire) bagare de seama (atentie) luare-aminte (grija, atentie)

Locutiunile substantivale se comporta ca un substantiv, avand forme pentru singular si plural, putand fi articulate sau nearticulate. Cuvintele din care este alcatuita o locutiune substantivala nu se pot analiza separat. Alte locutiuni substantivale mai frecvent folosite sunt: Locutiuni substantivale punct de vedere bataie de joc bataie de cap dare de mana nebagare de seama Sensul locutiunii opinie, parere batjocura suparare darnicie neatentie

indirecte sau circumstantiale si pot fi complinite chiar prin propozitii intregi: Adu-ti aminte ce ai spus. a se da huta (a se legana). Verbul care intra in componenta locutiunii verbale are rolul gramatical de a preciza modul. de obicei. a lua. adverb) da. a ajunge la sapa de lemn (a saraci). alcatuind un tot cu sens unitar. d) verb si adverb sau locutiune adverbiala : a da de-a dura (a rostogoli). c) verb si numeral: a da pe din doua (injumatati). a baga etc) sunt instrumente lexicale sau auxiliare lexicale. a-si baga mintile in cap (a se cuminti). a aduce. iar celalalt cuvant (substantiv. timpul. a face. Cand. b) verb cu determinari intre care apare si un pronume cu valoare neutra: a o lua la fuga (a fugi). Verbele care intra in structura locutiunilor verbale (a da. . trebuie stiut ca functia sintactica a acestora este de predicat verbal si ca analiza morfologica nu i se aplica decat verbului. numeral. a duce. sensul locutiunii. a fi atent). Baga de seama ce vorbesti. locutiunile verbale pot avea complemente directe. Isi bate foarte rau joc de el Sta adeseori de vorba cu prietenul sau.Locutiuni verbale Locutiunile verbale sunt grupurile de cuvinte (in care se afla obligatoriu un verb) cu pozitie fixa. Concludent este faptul ca intre elementele componente ale locutiunilor verbale pot fi intercalate alte parti de vorbire: Ii lua pe toti la rost. a baga in seama (a acorda atentie). Lociutiunile verbale sunt alcatuite din : a) verb si determinari substantivale: a-si da sufletul (a muri). se intalnesc locutiuni verbale. in analiza gramaticala. Asemenea verbelor (cu care sunt echivalente din punct de vedere semantic). a da ajutor (a ajuta). a-si aduce aminte (a-si aminti). numarul si persoana actiunii. a o scalda (a raspunde evaziv). Exista locutiuni care sunt echivalente cu un verb insotit de o complinire: a baga de seama (a observa. a da de veste (a instiinta). a se lua la harta (a se certa). echivalente in majoritatea cazurilor cu un verb simplu: a-i parea rau(a regreta).

bogat) Dintre toti copiii. aproape de. (instarit. Locutiuni prepozitionale Relatia dintre atribut sau complement si cuvintele determinate se face si prin locutiuni prepozitionale (grupuri de cuvinte care prezinta unitate de sens si indeplinesc rolul unei prepozitii). ci exprima o relatie de subordonare. in loc de. diferentele sunt vizibile diferenta formala (prepozitiile si locutiunile prepozitionale. afara de. (cumsecade) Am intalnit un om cu stare. (locutiune adverbiala) Noi ne-am asezat in fata clasei. in afara etc. fata de. in spatele. Sa se compare: Ei merg inainte. in urma ei etc. (locutiune prepozitionala) Exista desigur. Observatii: Uneori prepozitiile si locutiunile prepozitionale pot fi confundate cu adverbele sau locutiunile adverbiale. . Sunt formate dintr-una sau doua prepozitii si o alta parte de vorbire: substantiv articulat sau nearticulat: in urma. din pricina. prepozitiile si locutiunile prepozitionale nu au functie sintactica. (credinciosi) Baiatul acela era de treaba. si o diferenta functionala : adverbele au functie sintactica. Ele se comporta ca un adjectiv. un baiat foarte de treaba. un adverb articulat sau nearticulat: pe dinaintea. b) pot avea grade de comparatie: un om mai de nadejde. in afara gradinii. alaturi de.Locutiuni adjectivale Insusirea unui obiect poate fi exprimata si prin locutini adjectivale(grupuri de cuvinte care au valoarea unui adjectiv). sunt articulate. adverbele si locutiunile adverbiale sunt nearticulate). Locutiunile prepozitionale in structura carora se afla un substantiv sau un adverb articulat se construiesc cu substantive si pronume in genitiv: in fata blocului. in fata. (chibzuita) Parea un om de seama. de obicei. (prepozitie) Noi ne-am asezat in fata. (important) Locutiunile adjectivale se comporta ca un adjectiv: a) pot fi insotite de articolul demonstrativ (adjectival): omul cel cu stare. Nu se cuvine sa-ti pierzi prietenii cei cu credinta. In realitate. fata cea mai mare era mai tacuta si mai cu judecata. (adverb) Ei merg inaintea lui.

Aceste locutiuni adverbiale predicative exprima siguranta. 2/ . al carei statut locutional este dat de faptul ca aceasta imbinare frazeologica calchiaza francezul “en ce qui concerne…” Multe dintre locutiunile prepozitionale cunoscute se pot construi cu un pronume personal in cazul dativ (la forma neaccentuata si cu valoare posesiva): Si-a aruncat privirea asupra-mi. atunci ea se comporta ca un predicat verbal. 2/ De prisos 1/ sa continuam. In fata-i statea o eleva. referitor la.2/ (impreuna cu verbul copulativ “a fi” subinteles alcatuieste predicat nominal) Sa se compare constructiile paralele: De prisos 1/ sa muncesti. necesitatea si probabilitatea. 2/ Ori de cate ori predicatul este exprimat prin adverbe sau locutiuni adverbiale predicative. Cu siguranta 1/ ca vor intarzia. Ele sunt: de prisos. in raport cu. dupa imprejurari. de-a latul. Fara doar si poate 1/ ca timpul va sterge acele amintiri. el poate fi. 2/ E de prisos 1/ sa muncesti. o data cu. nominal sau verbal. cu siguranta. Locutiuni adverbiale predicative din limba romana Imaginea generala asupra locutiunilor adverbiale trebuie intregita cu unele detalii referitoare la asa-numitele locutiuni adverbiale cu functie sintactica de predicat. fara indoiala. Se considera ca daca o astfel de locutiune adverbiala poate admite pe langa ea verbul copulativ a fi. fara doar si poate etc. S-au asezat in juru-ti. Cand locutiunea adverbiala nu poate primi verbul copulativ a fi.Dintre locutiunile prepozitionale cu o structura diferita sau mai complexa pot fi adaugate :de-a lungul. Pentru ca acestea sa constituie singure predicatul unei regente si sa aiba drept subordonata o propozitie subiectiva este necesar sa fie urmate de conjunctia ca ori sa (in cazul locutiunii adverbiale “de prisos”). atunci formeaza un predicat nominal. de buna seama. privitor la sau chiar in ceea ce priveste.

de-a curmezisul. participiu (de obiecei negativ). a doua adverbe sau doua interjectii: caleavalea. locutiunile adverbiale formate din prepozitia dupa sau din adjectivul demonstrativ astasi un substantiv cu sens temporal: dupa-amiaza. taras-grapis. propozitia compusa de-a din locutiunile: de-a binelea. asta-vara. pe neasteptate. Se scriu cu cratica: • • • • locutiunile adverbiale ale caror prime termene de compunere sunt prepozitiile intru saudintru. harcea-parcea. a unui substantiv cu un adverb. din ce in ce. etc. de-a dreptul. Ca structura. adjectiv substantival. a doua verbe. de-a pururea. vrand-nevrand. in graba. In categoria expresiilor adverbiale pot fi incadrate: la voia intamplarii la pastele cailor pe toate cararile cat vezi cu ochii cum scrie la carte cu lacrimi de sange Faptul ca unele expresii adverbiale sunt propozitii intregi si ca ele sunt incluse printre locutiuni inseamna ca granitele fintre cele doua concepte sunt totusi foarte labile si greu de fixat. pe negandite. din nou. incetul cu incetul. asta-seara etc. dintr-acolo. Locutiunile adverbiale sunt formate din: a) substantiv. expresiile adverbiale sunt mult mai complexe si deseori in diferite lucrari de specialitate. pe nepusa masa. b) substantiv. Aceste prepozitii au pierdut vocala u inaintea unui cuvant care incepe cu o vocala: intr-acolo. dintr-adins. ici-colo. expresiile adverbiale sunt mai putin sudate si in mod obligatoriu purtatoare de expresivitate. Spre deosebire de locutiunile adverbiale autentice. taras-grapis. val-vartej. numeralsau adverb cu una sau mai multe prepozitii: de dimineata. etc. hodoronc-tronc.Locutiuni adverbiale Grupurile de doua sau mai multe cuvinte care indeplinesc rolul unui adverb se numesc locutiuni adverbiale. pronume sau adverb repetat cu una sau doua prepozitii: zi de zi. De aceea unitatile lexicale componente pot fi analizate si separat din punct de vedere sintactic. pe de rost. intradevar. hodoronc-tronc. vrand-nevrand. de nevoie. in manuale scolare se confunda sau se asmileaza cu locutiunile adverbiale propiu-zise. c) din parti de vorbire de acelasi fel: calea-valea. cu una cu doua. de-a pururea. intr-adins. de voie. marea majoritate a locutiunilor adverbiale formate prin unirea a doua parti de vorbire identice: substantive. din vreme in vreme. . in tacere. rand pe rand. din cand in cand. harcea-parcea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful