Locutiunile substantivale

Locutiunile substantivale sunt grupurile de doua sau mai multe cuvinte care, impreuna, au intelesul unui substantiv. Cele mai multe locutiuni substantivale au aparut din locutiuni verbale, prin transformarea infinitivului lung in substantiv propriu-zis.

Locutiuni verbale a-(i) parea rau a tine minte a aduce aminte a baga de seama a lua aminte

Locutiuni substantivale parere de rau (regret) tinere de minte (memorie) aducere-aminte (amintire) bagare de seama (atentie) luare-aminte (grija, atentie)

Locutiunile substantivale se comporta ca un substantiv, avand forme pentru singular si plural, putand fi articulate sau nearticulate. Cuvintele din care este alcatuita o locutiune substantivala nu se pot analiza separat. Alte locutiuni substantivale mai frecvent folosite sunt: Locutiuni substantivale punct de vedere bataie de joc bataie de cap dare de mana nebagare de seama Sensul locutiunii opinie, parere batjocura suparare darnicie neatentie

de obicei. iar celalalt cuvant (substantiv. a-si baga mintile in cap (a se cuminti). a ajunge la sapa de lemn (a saraci). a duce. b) verb cu determinari intre care apare si un pronume cu valoare neutra: a o lua la fuga (a fugi). a da ajutor (a ajuta). locutiunile verbale pot avea complemente directe.Locutiuni verbale Locutiunile verbale sunt grupurile de cuvinte (in care se afla obligatoriu un verb) cu pozitie fixa. in analiza gramaticala. Verbul care intra in componenta locutiunii verbale are rolul gramatical de a preciza modul. a baga etc) sunt instrumente lexicale sau auxiliare lexicale. adverb) da. alcatuind un tot cu sens unitar. indirecte sau circumstantiale si pot fi complinite chiar prin propozitii intregi: Adu-ti aminte ce ai spus. sensul locutiunii. numeral. Exista locutiuni care sunt echivalente cu un verb insotit de o complinire: a baga de seama (a observa. Lociutiunile verbale sunt alcatuite din : a) verb si determinari substantivale: a-si da sufletul (a muri). a da de veste (a instiinta). Concludent este faptul ca intre elementele componente ale locutiunilor verbale pot fi intercalate alte parti de vorbire: Ii lua pe toti la rost. a-si aduce aminte (a-si aminti). a lua. se intalnesc locutiuni verbale. a o scalda (a raspunde evaziv). . d) verb si adverb sau locutiune adverbiala : a da de-a dura (a rostogoli). Baga de seama ce vorbesti. a se lua la harta (a se certa). timpul. Asemenea verbelor (cu care sunt echivalente din punct de vedere semantic). a aduce. a se da huta (a se legana). numarul si persoana actiunii. a face. Cand. echivalente in majoritatea cazurilor cu un verb simplu: a-i parea rau(a regreta). Isi bate foarte rau joc de el Sta adeseori de vorba cu prietenul sau. trebuie stiut ca functia sintactica a acestora este de predicat verbal si ca analiza morfologica nu i se aplica decat verbului. a fi atent). c) verb si numeral: a da pe din doua (injumatati). a baga in seama (a acorda atentie). Verbele care intra in structura locutiunilor verbale (a da.

Locutiuni prepozitionale Relatia dintre atribut sau complement si cuvintele determinate se face si prin locutiuni prepozitionale (grupuri de cuvinte care prezinta unitate de sens si indeplinesc rolul unei prepozitii). Observatii: Uneori prepozitiile si locutiunile prepozitionale pot fi confundate cu adverbele sau locutiunile adverbiale. de obicei. (important) Locutiunile adjectivale se comporta ca un adjectiv: a) pot fi insotite de articolul demonstrativ (adjectival): omul cel cu stare. (prepozitie) Noi ne-am asezat in fata. alaturi de. fata cea mai mare era mai tacuta si mai cu judecata. In realitate. Ele se comporta ca un adjectiv. Nu se cuvine sa-ti pierzi prietenii cei cu credinta. afara de. aproape de. diferentele sunt vizibile diferenta formala (prepozitiile si locutiunile prepozitionale. (locutiune prepozitionala) Exista desigur. adverbele si locutiunile adverbiale sunt nearticulate). Sa se compare: Ei merg inainte. (cumsecade) Am intalnit un om cu stare. din pricina. b) pot avea grade de comparatie: un om mai de nadejde. in loc de. si o diferenta functionala : adverbele au functie sintactica. (adverb) Ei merg inaintea lui. Sunt formate dintr-una sau doua prepozitii si o alta parte de vorbire: substantiv articulat sau nearticulat: in urma. in spatele. bogat) Dintre toti copiii. in afara gradinii. (instarit. in urma ei etc. fata de.Locutiuni adjectivale Insusirea unui obiect poate fi exprimata si prin locutini adjectivale(grupuri de cuvinte care au valoarea unui adjectiv). Locutiunile prepozitionale in structura carora se afla un substantiv sau un adverb articulat se construiesc cu substantive si pronume in genitiv: in fata blocului. un baiat foarte de treaba. (credinciosi) Baiatul acela era de treaba. (chibzuita) Parea un om de seama. un adverb articulat sau nearticulat: pe dinaintea. in fata. in afara etc. ci exprima o relatie de subordonare. . sunt articulate. (locutiune adverbiala) Noi ne-am asezat in fata clasei. prepozitiile si locutiunile prepozitionale nu au functie sintactica.

fara indoiala. Cand locutiunea adverbiala nu poate primi verbul copulativ a fi.Dintre locutiunile prepozitionale cu o structura diferita sau mai complexa pot fi adaugate :de-a lungul. cu siguranta. Aceste locutiuni adverbiale predicative exprima siguranta. Ele sunt: de prisos. Se considera ca daca o astfel de locutiune adverbiala poate admite pe langa ea verbul copulativ a fi. al carei statut locutional este dat de faptul ca aceasta imbinare frazeologica calchiaza francezul “en ce qui concerne…” Multe dintre locutiunile prepozitionale cunoscute se pot construi cu un pronume personal in cazul dativ (la forma neaccentuata si cu valoare posesiva): Si-a aruncat privirea asupra-mi. 2/ E de prisos 1/ sa muncesti. 2/ Ori de cate ori predicatul este exprimat prin adverbe sau locutiuni adverbiale predicative. de-a latul. In fata-i statea o eleva. fara doar si poate etc. S-au asezat in juru-ti. o data cu. Locutiuni adverbiale predicative din limba romana Imaginea generala asupra locutiunilor adverbiale trebuie intregita cu unele detalii referitoare la asa-numitele locutiuni adverbiale cu functie sintactica de predicat. atunci ea se comporta ca un predicat verbal. privitor la sau chiar in ceea ce priveste. Fara doar si poate 1/ ca timpul va sterge acele amintiri. referitor la. in raport cu. dupa imprejurari. 2/ De prisos 1/ sa continuam.2/ (impreuna cu verbul copulativ “a fi” subinteles alcatuieste predicat nominal) Sa se compare constructiile paralele: De prisos 1/ sa muncesti. Pentru ca acestea sa constituie singure predicatul unei regente si sa aiba drept subordonata o propozitie subiectiva este necesar sa fie urmate de conjunctia ca ori sa (in cazul locutiunii adverbiale “de prisos”). nominal sau verbal. necesitatea si probabilitatea. de buna seama. atunci formeaza un predicat nominal. 2/ . el poate fi. Cu siguranta 1/ ca vor intarzia.

ici-colo. De aceea unitatile lexicale componente pot fi analizate si separat din punct de vedere sintactic. expresiile adverbiale sunt mai putin sudate si in mod obligatoriu purtatoare de expresivitate. Se scriu cu cratica: • • • • locutiunile adverbiale ale caror prime termene de compunere sunt prepozitiile intru saudintru. Aceste prepozitii au pierdut vocala u inaintea unui cuvant care incepe cu o vocala: intr-acolo. hodoronc-tronc. numeralsau adverb cu una sau mai multe prepozitii: de dimineata. asta-vara. de nevoie. In categoria expresiilor adverbiale pot fi incadrate: la voia intamplarii la pastele cailor pe toate cararile cat vezi cu ochii cum scrie la carte cu lacrimi de sange Faptul ca unele expresii adverbiale sunt propozitii intregi si ca ele sunt incluse printre locutiuni inseamna ca granitele fintre cele doua concepte sunt totusi foarte labile si greu de fixat. taras-grapis. intr-adins. vrand-nevrand. de-a pururea. din cand in cand.Locutiuni adverbiale Grupurile de doua sau mai multe cuvinte care indeplinesc rolul unui adverb se numesc locutiuni adverbiale. taras-grapis. de voie. hodoronc-tronc. pe negandite. de-a curmezisul. pronume sau adverb repetat cu una sau doua prepozitii: zi de zi. harcea-parcea. vrand-nevrand. Locutiunile adverbiale sunt formate din: a) substantiv. de-a pururea. etc. participiu (de obiecei negativ). Ca structura. propozitia compusa de-a din locutiunile: de-a binelea. rand pe rand. pe nepusa masa. marea majoritate a locutiunilor adverbiale formate prin unirea a doua parti de vorbire identice: substantive. din nou. incetul cu incetul. b) substantiv. Spre deosebire de locutiunile adverbiale autentice. val-vartej. din vreme in vreme. a doua verbe. dintr-adins. asta-seara etc. a doua adverbe sau doua interjectii: caleavalea. etc. expresiile adverbiale sunt mult mai complexe si deseori in diferite lucrari de specialitate. harcea-parcea. din ce in ce. in tacere. pe neasteptate. in manuale scolare se confunda sau se asmileaza cu locutiunile adverbiale propiu-zise. de-a dreptul. locutiunile adverbiale formate din prepozitia dupa sau din adjectivul demonstrativ astasi un substantiv cu sens temporal: dupa-amiaza. pe de rost. dintr-acolo. c) din parti de vorbire de acelasi fel: calea-valea. adjectiv substantival. cu una cu doua. a unui substantiv cu un adverb. . intradevar. in graba.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful