Sunteți pe pagina 1din 428

TEOLOGIE ORTODOXA

D E

Preot ProL Dr.

ION BRIA

DICIONAR

TEOLOGIE

ORTODOX
A-Z
TIPRIT CU HINECUVNTAREA PREA FEMCLTULUr PAttlNE

TEOCTIST
PATftl.AMHL'L

MSERICH ORTODOXE HOMANE


REVIZUITA

ED1TJA

IJ-A

COMPLETATA

EDITURA INSTITUTULUI PIBLIC

SI Dti

MINUNI:

AL

BISEEUCI!

ORTODOXE ROMANE

CupuLi
i-..\

ROD1CA COTEA NU
1994
fti
I

COPYftiGHT
tort
J-ti^l: Lii
i

Bl scutii

lli nihWu i de Mistuie Orkxlnxt- RftpMl!

JK.RN. Q73-!}J3D-3[-3

CUVtNT NAINTE
(la

a doua ediie}

una apariie n 981, Dicionarul de teologie ortodoxa a fost numai de teologi i preoi, ci i de efcaftite cele moi solicitate nu aceast cerere, cttmrl ai culturii i filozofiei. Pentru a rspunde Io

De

In

,-,',,,-

Dicionarul a fost tiprit a doua oara in Olanda n 1B86. ce mai Nevoia de carte teologic in Romnia este jastfei din ce n de teologie, fie tnui mure. jie din cauza nfiinrii unor noi faculti circuitul teologia intr, Ca valoare absolut, n ahs atorit faptului ediie $& unde propunerea de a se publica a daua

filosofii a Dicionarului, unic in literatura teologica


eultUtU
si

romna de

acest gen,

prezentarea i stiactual, Dicionarul pstreaz structura, noi subiecte i au foit lul primei ediiL Au fost totui adugate Au fost abordate noi avii teoiin&U teme cuprinse n ediia anterioar. spiritualitatea* Au fost prezentate logice, ca de pilda, adtul, morala, denomina lunile cretine cu care teologd
n

form

&$Uw

succint curentele,

micrile i
contact

ortodoci
reit/ioas.

vin

In

ntr~o

societate

pluricanfesionala

pluri-

ofere, sub forma noScopul Dicionarului rmine acelai, anume cultul i spirtiunilor i conceptelor, pori de intrare spre dogmatica, cretinismului, Dicionarul este i toialitatea ortodox, tradiie unic a celorlalte Biserici # confesiuni o punte de cunoatere i de nelegere a teologic. Dicionarul vrea, Cretine cu care Ortodoxia se afl n dialog mbogeasc inspire i propun valori noi care ie 'asemenea, romn. n mod sigur, cultivarea teologiei, a perspectivelor fi

cultum
tine in

limbajului

ei,

este vital

i esenial

pentru supravieuirea culturii cre-

aceast epoc de secularism.


AtrroRtm

TRADLXERI FOLOSTTE I TITLURI ABREVIATE


DflmflUhln
ortodox
SaUU-Jniin

Clecfi'.Mfq

Domasc^it*,

Lq

lot

aTtha&QXfi

[ii

D&ltsna de& ivneth Uaduetrp

ni&e 4# E- Po$#pye, Editlans Cahlen


oJ

Salfit-

tj

11

Klttcl; Thvoloyicai
Klttel
II.

D/ciiOJlry

i'jC

G<?rhaid
cat de 197?

si

Gerhard, FrSedficfe, tn.idus

jje

jVcw Groffrey

'l'vhtt.';::-

.',

ediii t

de-

W<

JBrDinliey,

pU-ull?

Wjh
,\
i

Kcrdnums C^mpon-yi
a 9
I

CrHiiiI Rjfcp!dt''Mtil09i, 10

volume, 1&73
ftfBtfqHftfc

o n

'

|i

1,

tetarhia

rrrtfflirdl

''

.''"'' jttfJti
ui
I

.'

cttesfe,

vtudiLi

de
P
1

Gar.dlllrtc,
'

U
tip

text

critic

de Gini-ll^r HaU,
Par,
ncvfii'jtje
c)Je

tTduCErfl
iftsdvl/.^i'J,

da
''
' l

Maurko
' '

Prlllhna du Cert,

1970 (coli,

aSfltttt'es

']

o"c*'li''fl

al'n

PtPSCltti silntPDT
Pi.

Inti'ttrincr

h.'dn
f

..ii-

$i
li

not'6

Pre

D,

FMinlioac,
fiy.ltih

Tlpogroriii
grafia
f

aThldi(K>Ji;iiifi

Siiu,

tiAfc

(1917?

in
:

(i-i-;ijj,

IV

Institutului
BBOJ,

wbije
\.i/'m
PI
iii
'

BaUR
it,
f

V G
r
|

(ln7tj;.
r
I

VI
r
i

(1377),

Vil (IM??).
,i

VIU
critic,

W8), IX
;

[1WJ.J.
fee

i n

ii-

N
r.
i

"i

^.

ii

/.

crtiari
teii

teologice

Grd^fllre

-'''
Ltf>

f/nTjJoffiLjutii.

InlrriTimrpif,
i-.nis,

tnidn ore
,,-..

i
J4

jiot*

ollay,

Bdittoiw
1

du

|c?7-.1-

steri

blbertfiroacl
Ui
ifj/i(|.-.

universali:
.

ujh n j-<jemu!..

MttJfl

eiwi

T>...-

dn'
resll,

r,

fstcr/Q
I

bwjog&fd
fPettetion)

iJiA'c-rsuifl,

Edftnx

Iiv liluLnhil

H'.bUc, Bucii-

1973. voi.

(ll '!";.). ni

-'-a.

Pldallonui: Thf
.'.i..

Rtitfdvt

ot

tho

Qfthatet
iy

ChiisUtun
h.
JttOB,

or

MI
hy

Uit

..-..'

u.'ii

Hiviw

Ciitxais, tranalfltntl
l>y
i

Into Efldll&fi
li

Cum.mlnQ-5
pttrJihfrd

tron tha
rii

F-ll;i

Edlllcin

putrHsbed

Jfl&u NlcolaJdes

l&fcAt,
1357,

Orthudor C?irMUi:i l.iii iiLi^nul Sodeiy, StftnHadc. Th-iih,H ia dogiRoMed P, Praf. D.


t
j

Cliirarjo.

iatSnllnfl.e,
i,

TcOlogfj'u J3<?gfflatte4

Offu-

ttex4

^rii.in,i

in.'.iuiiutul
r.'i,'.':i .'.',m.-

Qlblie,

^ucpre, yol
v.

n,

ni,

l&?a^
tic

Ttrtuiiiij
conttu

De
fe*
P.

,. JioBjnrt/cdmmJ
tf
rin

i^W/iwm
si
I'

3frJld

hi
I

pftttrlpUon

ftrHtye-i^

tntfo'dttwr*,

crtc

noto de
;i=.
1F3.T?,

K.

'!

"

'
>

ducer d^

Dg

L'biivllr.

Md!i.i?is

Ori.
P.

[tatt.

srS(hjfnite

TTmbclas
/"^JJTse

i'^rrtf^jVn

&tuttcti Ort odoxe

N. Trenilv
|i?H37),

,^.

fmo(/[?ue
t

(t<
"li-

OrtJjotfoxe Cnt/'^j'u^ radutfir'e

vr ,i tK]n(,

_ Deil**

de
li

Plefre Diiimum,

Hd[t!&ns de

de Brniivv.i

='-i>--:
i

iu

:i=)r-ii;i.

Ali' Pf*ftwrtirf
Bfl

PSB
V
tii

Edltuifl

l,,-lll':li Iul

fiWifi,

BUtliTfi^U
Erritirr i 7n

Scr.niif Pr Iuilor Apdihltcl,


ttii\

n'Jlr

rtu
),

f>,

Pctom, EIB,

Bu.^ii-

v.m
i'i

(toL paiinu
iu

Scfifort ftfe*i^*,
.iih'i'ct.

w.

h:iiiih.(.

illii!t'[i

UE] urLinal ssti

lorniH

Mvdlcul

fu gEHC#j

ini

r^rma

-hivalrusa tu ltnS.

A
.(se akathistos ascult) Stind in picioare} inin de ortodoxii IrnntJgrafla mulumire. cunoate acatittte nchinate Sfintei Treimi, Sfititel Cruci i unora dintre sfini Un acatist de larga cirMaicii nchinat este culaie Cel

ACATIST

[gr,

Cozi a, Snagov, Suceava, Vatra Mol-

do viei).
expresie culiiAcatistul dl G nvturii despre Mria, maica a Unuia din Sfnta Treime, sau Nsi

ctoare de Dumnezeu" *r Theotokos,

promulgat
ecumenic de

la la

Sinodul

al

III-

aprtoarea. Doamn capodopera Constantinopolulu, a a imnogratlei liturgice bizantine. Acattilvl acesta are forma unui poem
Domnului,

ESea (431), precum si altor aspecte principale ale hristologiei si mar io log iei din secoVI, lele
lea

compus din

24

ic oase

fcwiifc,
irApdrLJtu.irf
t> .lositf,

flecare Icos frlnd nie alctuita" din

urmat de
12

pctllru

L^.

lita-

stihuri (dup fi descrierea din Apocalips, cap. 13), w.Siicare se ncheie cu invocaia curn-te Mireas, pururea fecioa:

ventea mulumiri, clin tabviEndn-ne moarte prin darul Cel ni ce 5-a nscut din Uni. Hristos Dumnezeul noslru. i prin
1
,

mijlocirea

tj

cea do malc
noi
fobii
nehiruETii,

Ittalntca

LuJ,

Imnul acesta are ia baa corida cele compuse de Roman Metodul


!>.

aducem te
dl

ti. Ci, ca
i/.hdveEc-m:'

co^a
|]q

ce

t pin Ir f
iar

nai

(491960), diacon la Constantinopol,


4J38>.

la

Beirut
este

apoi

fuiii

din toate ucvnllc


:

sJifvFinh'l'v

atribuit

a
1

patriarhului ecumenic Srghia ft Filozoful bizantin MihaiL Psellos (sec. XI) II atribuie lui Georgo de Psidla, biblio Lee ar ui Sfintei So-

^3 nnlftm ie lu curaVle ceea ca eli plin de dar, NasCiloafa de nuniut/n


1

.',iuiifi\ r

ijuciirla

luliirur

celor iiocajlji

[*i

(Acatistul Maici] DruniuiLul,


Acattsicr,
tutului
Mii
ii-,

Cottd&ul
j

J)

m-a, EdltSTi

Insti-

care -ftr Ti compus In <j2o, sul) Heraclius, cu ocazia victoriei bizanfii,

B&tta

itoireftJ!
[gr-

nw,

/ 3?.

ACHIVIE
titate]
:

tinilor

mpotriva perilor

carta

ase-

akriveia = exacobservarea exact a canoa-

diaser

victorie Con&tantlnopolul, atribuit Fecioarei Marta (Pentru

nelor n cazuri n cart indiferena (diaphoria) ar produce confuzie n

biruina Ii
j'n

mulumim). Se
n
ci

administrarea

i'Jnta,

Denia de vineri ^are precede Duminica & cineca in postul Patilor i la srbtoarea Buspecial,

Mare, can.

BP).

(Va si Ie cel Sinodul VI ecumer Lle


Bisericii

nel Vestiri, El a primit o ilustrare iconografic n 24 de scene, pe peretele din jumtatea de vest. a pro-

(cari. J02) recomand doua rrietore de exercitare a autoritii c-ancmice metoda tradllnmul, a observa* Hi stricte a canoanelor akrtv&i) si meto:!,i experiene (synkheia), a
:

practicii,

dispensei

(o Ikon

om ia)

naosului

(frescele

din

mnstirile

Dac

nevoia

timpului

mpiedica

ADAV
-acriveia ea stricta observare a legii deloc limitele condesrestringe

arat
5).

convertire adevrata (Can.

nu

255,

papa tefan

confirma

eendenVe"Oikon.oini.a>>
car*. 37),

(Sinodul

\I,

situaIn cursul istoriei, s-au Ivit bisericeasca ii te care autoritatea apere doctrina de a fost nevoita Fapt credina i drepturile Bisericii,

tradiia romana de a nu repeta Boaceasta eretici, tezul savrsit de mpotriva opiniei episcopului Cyprian de Cartagina iar in anul 314, Conciliu! din Arles t contra donatls;

tllor,

excluderea membrul egzui n erezie, prin excomunicare. Bisericii, Dar pentru raiuni utile i nai ales tind austeritatea punea
.

;ire

dus

Ia

recunoate validitatea BotezuTrelui conferit, In numele Sfintei imi, de un eretic.


ilibLIogrd

FrenJ(

Gavin,

Some

Tit'Ol

minuirea
sau

fosasi

personale,

nar

un ci
tfeb

deschiderea i compasiunea pastoral, a~ acrivia a ai terna t cu icano(v,

cazuri misio-

Aspecte oi ConlempDfflrv Grask OrlhOby AmnrlcSft Itaprlnted efox Thouqhi, I^.vu-w fit Eflsleru Orthodoxy, New York. ]^a, pp. 3B3HS i 292- -aua.

ecumenice, freriuia i iconodoua iitli.uin/rr au fost sugerate ca de validitatea taictini posibile anelor, in special a hirotoniei, n Bisefar de limitele canonice ale
ii

ICONOMIE).

In

caii versa-

Doua interpretri

posibile: a) perc^te fiul lui & oana individuala (Set

ADAM

febr,

a dam ah

-=

pmlnll.

fa

Adam

Le, 3, 38)
38),

primul

om

zidit

Le

de

Dumnezeu

(fiul lui

Dumnezeu
;

printele neamului o10, 1)

ricii.

Canonul 7 al Sinodului II ecureluat tmtlc (Consun tlnopol, 381], 9S aL Sinosi completat de canonul dul iii VI ecumenic {Constantinopol, 500 68IJ, menioneaz doua categorii
lju

omul n neamul omegeneral (anthropos) lui nesc, colectivitatea umana, fiii 31), Adam. Potrivit Genezei [l,
menesc (tn. SoL
b)

Adamul

W
a

flinta

uman

[ost

plsmuit

du eretici
Biserica
;

shismaticl, faft

care
este

procedeaz diterU
la

vorba de primirea lor unii sint acceptai Ortodoxie botezai valid, prin repudierea

dnd

a
tn

cu mina Iul Dumnezeu, in ziua a asea, ca nsuflacoronare a creaiei, primind Durea de viaa nemuritoare prin hul lui Dumnezeu. Cinstit cu chidin

pmnt

i asemnarea lui Dumnezeu CHIP i ASEMNARE), nzestrat


pul

(V.

cu

scris
sfi

(libeilii)

ereziei

lor

mi ruin ger i virarea Tainei 'macedoneni, sabutteni, novaipnl


eni,
;

prin (Ar-

voin

liber l cu puterea s

sta-

plnefiBcft

fptura creat
destinat a ssldlt pe

(Fac. 2, 15),
:

tetradii, apoi 1 nane ni, aili^sint enlf dioscaril. severlem) primii ea nebotezai, urmnd^ * Ue in fine apoi catehizai, exorcizai l

eutlbi-

este omul Dumnezeu

stricclune

nemuririi om spre nc1-a fcut dup chipul


2,

fiinei Sale (In, Sol.

23),
ciea
fi

mpredi ni ti

iluminaisabelieni.

(eimomieni, montanlti, valentini ani, manlhei,

una cu Eva, formeaz pereche de fiine umane


13)

Tini,

2>

din ei s-a
fi

nscut neamul
;

o-

marcionii)- Criteriul acestei analii ins] rt^ula de credina apostohde la care nu exista dispensa. recomand'i Vatift cel Mare (f 379) primii ereticii care se paca,,

c s

Fapte 17, 36), El menesc fTob, B, 4. au nscut pe Cain i Abel (Fac. 12) l apo pe Set (Fac. o, 3 Le.
;

3,

3B)

fii

Eiiee

(Fac. 5,

4).

Prin

fie

nu Fra iesc in momentul morii, dUcernmnt, ci examinnd dac ei

pizma diavolului (In. SoL


din

24) pricina neascultrii lor (Fac. 3;


f

AJJAU

Rom,

,"j,

19),

Adam

a fost
sa,

izgonit

se

leapd

din raL Prin

cderea

rul i

de umanitatea sa negaact

moartea au
ra
3,

creat:!

fost introduse in fptufirea omeneasca (Faa.

1724). Apnutoiul Pavel face o comparaie ini re Adorti, ca prefigurare a Celui care avea a vin (Horn. U) l Jlsus Hrlstos, ornul cel nou, stabilind anumite antiteze primul
,"5,
:

de regenenirei\ prin mprtirea cu divnoumanitatea lui Hristos, Incepnd cu Terouim (331 j, care prioritate sensului literar n exegeza bi.iJii-.i

tiv printr-un

blic, teologia c n persoana

apusean
lui

considera
ntreg

Adam

dinii, ieit din pimint, cu trup firesc ultimul Adam, omul al doilea, venit din cer, nzestrat cu auflei viu i duh dttor de viaa (I Cor. 15, 4547), Potrivit aL-estel tipologii, precum prin ciderea (v. l neascultarea ursul singur am (Rom. 3, L0), Adam, a venit moartea penito[ oamenii tru {Kom. I>, 12K tot aa prin harul unuia singur, Hristos, a venit r.iifumpararea caic viaa tuturor oamenilor (Rom. 5, 17 19). De uceea teologia a insistat nu numai
;

Adam, omul

neamul omenesc a primit si a culcat porunca lui Dumnezeu, de aceea toate fiinele umane poart
consecina
actului

su

(v,

PCAT

CDERE?

Pentru teologia 0r lenta la, cderea lui Adam sin sub regimul voinei libert l nu al ne> cesitii firii, deoarece el na fost nici neschimbabtl schlmbubll nici n chip unilateral spre ru l deci ri-tt ClCal porunca din necesitatea firii, ci din buna plcere a voinei (Marcu Ascetul, Despre Uoie* t n
t

STKMOESC),

Flloe. rom.,
Stlnt.
T.iiul

vul.
Silnl

1,

p,

W2)

SInt,

tioslni. col
Irt-i
]

asupra unitii unt ologi ce a umanitii (v. ANTROPOLOGIE), concolectiv n persoana luE Adam, d i asupra caracter ut ui dinamic al firii a da mice, care este asumat i transfigurata n persoana divin a Fiului fui Dumnezeu, n ntruparea i jertfa Sa Noul Adam reconstituie starea de neutri
N

cel Iu

pil Doamna Uuranuliniarii In alaiul Ta ti polisuri a tMI pi? cm, l In


c&
ni
riln

trupul Iul tul |n al

arlnU,
fnsullat
;

sul'Lire

cte

templail

in

mod

vlsd din gura Ta


Stlnt

al

oli
if[ij

Ocuiftlm- DnmitF^i?u] bOfftTU,


lui

O
l
;

ce

ni

\darn
noi,
pt

cu

chipul
\\*--m

fyl

asem-

mir^a Ta,
li ei

jhj

h>ti

ciulit

nanilor rJllilut micimi B*-flfl tirul SI lut cli Dojmim DumtU'/eu] ioistni, Cui

ce cu InErk'pcIiine ne-al inJ|ai pe noi


prfviuji

mal

uniune pierdut de cel dinii dam omul redevenind prta


t

Aal

idpiurj cea
di

decK toate la visate* # p? toaii tic jos aub ptatofcrete noasari*


j

firii

dumnezeieti.

(II

Pt

1,

4).

Cu

upuw
Slnl

caracterul tragic al pcatului primordial, Adam. rmine un preajma raiului (Fac, 3 24), nu pierde deci orizontul vieii venice. Viziunea teocentric este intrinsec nah

tot

eli

rJo.jmn,'

Dumnc/tu]

nt>ji|ru,

CtiJ

lirjn^

cc np-al d^mll aoui pomul vierii spre vt Cfl ddrul ju-mtiririi n-e-al LmlKigii-

il:
Sfnt

e(l Dudmne
pj:

Dumnezeul
nu^tri r

no^lriL.

adamice. Adam reprezint punctul de plecare, genetic, aJ umanitaii T care ae reproduce n constituirea oricrei fiine umane, ui ortul zmbii Hi i naterii fizice, Dar omul nu poate atinge centrul sau termenul sau final decit daca
turii

Cel c
filcAt

iirmoU

ccj

care

au

nu l-ai prul niu nupi greeU, d Fntru ndejdea mlutuirlJ Itv nr^lmd Elfului |-al s^alnlt.
iiiinirti.i.
,

\oati&tui Pteasllni&i

mmt,

H-.t*

5,

tir

(HUiro

Institutului

Uilillc,

Bnotre^l

1^7,

w
BltU.fl--tl.:
(p,

A.DEVA

*ffM*

**

UI 143.

ADEVR
Ultimii,

GlcLhela oas care exprima


rai ir:.
,

iun. realull

jM^^^yg; noiune r^
t

20)
tfri

Actetrtrttf

este

coninutul
l:

reLi

r^UUj^vW
ffJf^VfiVE
Iul

iul

IM, omul
este

spus fitf**l pe i'f *


la

" uU/lt dS ^
am
o

DuUeaeu, atenta n

..realitatea nrnt4 a Carul creaie


in

^ %
lui

Dumnezeu {In rttrint nu

8, 40),

divin impersonala.
de speculaii
tenta personal
vin tul fi-a

comunii
l

Reverie

ATIE>

Aduvfmrt

.fcjjg* bumnezLU
credm-

IB religioase,

o s ^Wrle care intra fa


ci
l

tfMg> un con mu

Se,
11

gX* S* oamenilor ut irup g a ocu,


*S*
n
iCe
1.

care Cate -'U^ul mintuii Tes. 2. 10-12),

pun de har

H).

este

revelat {II * temL lui Dumnezeu H^aturare Minciuni est, O

Mi
Jaj,

Iiu nu mas,- mii

intrrbare Iu I'Ha UDru ?. (In . rtapunde, deoarece

de leva

"CuPr ' n

deoarece

(I

.Antihrist, ttti
torui care asito

minciunii, lmpos-

aatt, z wrtoriUtatc&

care

masche^

^^^
In

SJSXJS

odwfirul tru Apostolul

viaaif
In

(In 17, 17).

*L^llS *"
Ilw
(In
'

loan.

HrM^
1*,

g
1

este
9)

Adevrul
ei
si

persoana (In lumln. to oste (ta*fa oj.


ndeuiiratn

Te> 4 b 22
\
*i
,

viaa

>_

Ca noiune
<*St

reias.
iul

Ade^rul

ar*

multiple sensuri a) Atribut al


st

cd

adevrat (Apoc.

^ A?
3,

O*

tranteendem.. I Lui nu port* stana fe .terna care 1 nici schimbata, nk fif

^"^
i

ldev& rg

devine

^"'f^
lui

doar afirmat ilnt w*E^1 curtatele Tai* Acte^nri este Si Red 7 2B). dlneloia (Pa. MS, S&jErSJ ene #4 A u m moarte c Dumnwu
dewttrat

^** ^feS

^^

trnnscende
d)

persoana

"
Hsiis

Viaa 1 Blujlrea lui eplfante nreitnt adevrata El Snuui. totui alt va TU ^ trimit un

re

r* F
^

Rom. 3* !Ltt*a+u P^nahMu o acoperire a *S* Aj*v Uamru.^-. -C* .cifrat,

ta * foit Fiul
27, 5*)
b)
ie

lui

Dumnezeu* (Mi

cretin este a tul Uicrarea de

Adevrul

r^le
ale

h W:

f*Zck Care lumea Duhul adevrului, pe nu-L u-L poate primi, pentru dar Wi vede ?i ntti cunoate, -oa? tel, cci i n voi* {In 14, t ^T 7 T^ o rl fi Hr^ este cel care confirm
!

clet

*3*&. &

Dum

Ic

Sale

si nt

"legi

ADEVAU
capacitate de a separa duhul ndcvarului de duhul rtcirii (I In 4, fi), realul de nchipuire {II Tlra. 4 T 4} misterul de mit.
(

II

Cor. 13, (i), Cunoaterea Adevrului este sursa libertii a pir Hui ui, cci liberi (In va face adevrul a 32). Cunoaterea Adevndh este

Apostolii
U'Se

vorbesc de
2. 4).
6,

'adevrul
de cuvin7) al
t

parte
logc.

integranta

actului

Evangheliei (Oul.

Adevrul

adevrului
lor

(II

Cor.

n ca-

pat,
gii

t nu
(In

Cuvnde ^martori (Fapte 1, B), ca unii ce au tului vorbit de la Dumnezeu. n suflai de Duhul Sfnt (II Pt, 1, 31). Pentru el
litatea

fiind

o Lege completarea
1,

este scrisa.

Cuvin tul

(Oteriuntru-

El apare

ca

cretnlBJnul este calea


{II

Pt

2,

2),

adBvrutuw Dumnezeu deoarece

VOe^te
I

ca

toi oamenii s
[X

vin
2,

la

cunotina adevrului
Tim. 2
h

Tlra.

Ei lrindu-i liberi. cretini de Lege, Etica cretina ncepe deci cu IIutcunoaterea Atatea pe care o dev-rului nu cu Legea. Acest adeeste un principiu de a deacit'ra realul (In 1. 5) ; Intru lumina Ta
17),

i depirea Ledistaneaz pe

vr
nu

ntreaga via tini are un caracter dogmatic dedoctrioarece toate aspectele ei snt dena. L'ull, etica, ni lai u ne Credina este terminate de 4 de vr, a dogmatlr* i nseamn nainte de
25).

cre-

vom vedea
este
o

lumina.

Viaa cretina
h

simpl

etica

redusa

la

orice

ascultare
S
;

fa

de adevur

de B 15, 8), adic ,(Kom. 2 a doctrina arcLoas, de invrltura normativ apostolic (II Cor. 13, 0). Adorarea lui Dumnezeu se ace -n duh i adevr* (n 4, 23), prin re-

fa

mplinirea poruncilor d presupune o iluminare-^, o revelaie personal, Credina are un caracter cognitiv esenial. Ea presupune contemdar nu idolatrirealului, plarea* zarea acestuia, nici ml a Uf darea lui.
l

Adevrul
Iul

cretin

este

revelaia
in
li

Dumnezeu, descoperi U\

posedarea Lui in aira (Ps. 14. 2). Propovadulrea Eechivalent eu avangheliel este n un a rea l manifestarea Adevruapostolilor este alui. Chenutrea <ceea de a nu ine ascuns sau acoperita Evanghelia (II Cor. 4, 2 6), deoarece ei nu au nici o putere ftftpotriva adevrului, ci pentru flde-

cunoaterea Lui

actele Iul soana, cuvintele HrJstos, Ea formeaz di dsclia ade postalidi ce a fost transmisa
la

persus

Smyrna, (Pulvi-arp de Scriitoare ctre FUipzni VII, 2), Cu Biserica primari a pstrat toate
nceput

vr

(II

Cor. ia,

8).

Adevrul (alethela) are i un sena (agiiuaetic l nseamn sfinenie


mos)
N

dezvluirea ilumneze iasc in Noul Testament l in Tradiie, Adevrul rmi ne un mister l nu se confuncu textele biblice sau crezurile Maxim Mrturisi tor ui dogmatice. (580666) afirma ca Dumnezeu rihtnine nerevelat char n Revelai

fi

Sa. In acest sens,


lui

AuVnil

este

f--

dreptate
la

(Toblt

3,

2),

se refera

un mod de

a fi

adtc n co-

chlvalenfc cu transcendena misteru-

revelat. Didahia (cap.

1(5)

menpe

de a tri (I In 1, B, 34)l, de a poseda lumina. De aceea, opusul Ade-

mu n iu nea in lumin
erezia
(II

lut

Dumn^eu,

ioneaz semnele adevrului


care le identific cu eshatologice mente
cerurilor,
lui,

mjirile

eveni(deschiderea

vrului este nu numai minciuna


;
t

?i

anunarea

venirii

Domnu-

Tim. 2, lfl TU l 1>, ci \ impostura i nelegiuirea (Dan, B. 12). Dnnjaatea nu bc bucura de nelegiuire, ci se bucur de iidevr (I

morilor), care preced n doua venire a Fiului lui Dumnezeu Prinii islha<ju apun c Adenvierea

vrul, adic

Dumnezeu

In

Sine

APORAJIE
simplu, dar ca aproprieprin contemplaie se Iaca n

este

unul
lui

rea

faa de Dumnezeu Despre adevrata credin, cap. 45). Cretinii

mod

compus, dat Eitad mul este o fire ndoit.


Trei
,

l'aptul

0-

stal cele ce dau miirturie Duadevrului zidirea, Scriptura hul. Cd prin Srripiur $ zidire,

privite
cel

duhovnicete, se eon tem pi ei Adeua'rul cel Unul i simplu^ ca $'

compus
aceste

ce
trei

provine- din

El.

Itir

prin

mrturii, ajungind mintea l oprlndu-ae In cele dou;i adsitruH, i -a aflul, cu hanii lui

Hrislos,

calea. Cci prin Adevrul adincel simplu a aflat in fi Ii mc a i cimea gndit cu mintea {inteligibi-

l), ea

i
i

punind-o
sn

preamreasc pe Dumnezeu plin


Inimii,

Largimeu nesfirii, care, n stare de uimire o face

ait chiar de la nceputul Bisericii, aduc sacrificii idolilor refuzai pftgtai, invoeind nu numai inconsiftten ii jertfelor de alimente i animale, ci i caracterul idololatru al Iu (Horn, 1, 26) zeilor cultului cursul disputelor provocate de Icove~ noclasm, ortodocii au ar Att nseamn nu icoanelor rerarea reprezentarea idolatrie, deoarece n iconografica sau picturala, persoanele nu sini cinstite ca dumnezei, pe temeiul material, cum credeau icoriornahii, ci pe temeiul asemnCinstirii lor cu chipurile pictate. direct rea data icoanelor evi ne persoanelor reprezentate (v. ICOA^

de frica. Iar prin cel compus a aflat, pe ling cele pomenite, ine l pfti

NA.)

dragostea

bucuria.

Adorarea sau "]a treia* conetiEUie nchinarea in sau cultul suprem


,

ceea ce o face sa cnte cu iubire, copleita de miraTe (Caii st Catafygietul, Despre viaa contEmplativn.
c p.
BO.
n

Flloc.

rom.,

voi.

S.

p-

4JK 455). nfblioqrulle:

aens propriu, care se cuvine num..ii persoanelor Sfintei Treimi, i se deosebete de actul de venerare sau de cinstire n general (proskyne&is). Urmeaz supracinstireu [Bau hipercalitadoulf a) Maici] Domnului, tea ei de fl&cntoare-de-Dunmetfeu (Thcotokos) si cinstirea (doulia) Interilor i sfinilor, pe baza asociHristoa. persoana iui erii lor cu

Pu] FLWL'nskv. lQ dement efe la Veri!*, tracalanne el le fon Crjiiitandi AidrnxrHfcCJf, Ed'iura

ducere du 1'Ajc da l'Hfimma, L Misa Mie t$$&>

sau adoro-are, aduce lalria de la gr. latrela - a un cult, o jertfa, nchinare, venera-

ADORARE

[lat,

religioasa, nlLliadine profund gesturi, prin de ritual nsoita

re|r

care se

exprim dependena i matotputernic

punerea totala fafi de DanwWfift

Domnului Dumnezeului tu sa te mehini i numai Lui sa-I slujeti


f

ca

Domn

atotlitor

vinul euharistie pref&pute st* n Trupul i Singele Domnului bucura de acelai rull de mtru-nrv, goape cnd Evanghelia, crucea l a^ nele sint cinstite ta mod relativ, evenimentele di ca prin referire la i persoanele reprezentate. Adorarea se exprim; n aoe de prosternare, aducere de ofrande, rugciuni de invocare i doxologe, in gesturi

Plinea

Fapte (Mt. 4, 10; 10, 12: fa* *> S; ine ct Deut. 6, 13). adorarea 7 7
;

de pietate si revermA. Adorarea se deosebete n

natura religiei Vechiului l Noului Testament (Rom. 9, 4)conFericitul Augustin 354^30) fundaatitudine sider ltra ca
de

nsi

mental cretina, de supunere

tota-

de idolatrie, radical mitologic, intre misintre religie totater i mit, exist o diferen cretinul se la. Tn actul de adorare, adreseaz Iul Dumnezeu ca nin-

dup

mod cum

ADUCERE
personala
Idolatria

13

i plin de

Mea provine dv divinitatea imdin mitul) personalii, reprezentata prin IdoU tcui Apostolul Pavel vorbete de lojiki l ui rvia (Rom. 12, 1). adic di aezarea fiinei omului n stare de

iubire, pe cnd (sau din

fa

euharUtice. care devin acum jertfa de mulumire, nesngeroas, in amintirea jertfei pe caDup;'"! Hristoa. re a a dus -n Hsus sfinirea darurilor, n cursul unei Litanii pentru cei ce se mprtesc i care se ncheie cu Tatl nostru,
darurilor

Jertfa spirit n.il.i frailor, pentru

*V ndemn,
lui

deci,

ndurrile

dum-

nezeu, s Infta trupurile VO& fcre ca pe o jertfa vie, sfnl, blneplcuta" lui Dumnezeu, fa nchina-

rea
irj

Voastr
1U8B),

cea
ttcii

duhovniceasc
o slujire a vons(Noul Testament
nai

(Biblia

roag comunitatea liturgica 9e Pentru Cinstitele Daruri ce s-au atius i s-au sfinit. Artui punerii nainte a darurilor, cunoscut deja n cultul Vechiului Testament (Evr. 0, '3), Indicii cel mal hi ne caracterul de jertf euharistic ui Litur:

cuvlnttoai*"

mi.
td&U pe
VBfs
tott
I..
.

{HfiSttn)

ti

tulorm
cl

ghiei, n care te actualizeazil n mod tainic jertEa Mielului lui DumnepcatuL lumii, zeu t Cel ce rldlcri

dsoQTstm cate Piui lut


,'j-"

Dummxem

pi-

martiri,

noi

.ini-

fMialoil ol din t'auKG .consacrrii


in

H btbim ra dltti* Domnului i aceo.Mn


lat t^r
lot.

msntuirea pentru lumii. Cretinii aduc ceea ce El a adus, El l'Jind $1 celebrantuL Adu^preul rea amintete litecdcll

pentru

viaa

si

egal
ta

iat de
tiflgut

piratul
tyst

Siiplnut
II

minhilrii este faptul

&-a ridicat

itiistm,

putem

prietenii
P -'iv-

de pe
Isus

icvn&U It* (Mftrtirtui SftnUiiu Ktp. XVII, ^ Ifutl* citi p. 233),

pmnt viaa Lur>, de aceea Hrlstos rmine Arhiereul


c&rintetil, 3ti

prin care darurile noastre snt ofeEpistola rite* (Cement de Roma,


l-n
42).
15
i

BM;11
irefa,

o*i

\:

H. StrutUnuirn.
Klttel
r

tfa
1977,

ctre
b
1

trad.

cit.,

p.

n
G.'j.

Dicionar

v&i

IV,

p,

J8

o*j

o,

Clement

ftfltrmnul,

ADUCERE
gr,
j ;

CHite
Jsriu

Cpttn'rnt,
Scrierile

cap.

XXXI, XLXLI,
Apnsalcl.
(17
f

tn

pune re-in din Ir,

prosphora, lat. oblatio ridicaparte din ana fora sau re* oferi re canonul euharistie, intercalat intre actelor ,'inrirnnez. |>au amintirea
1

voi.

P.trin iilor

EIB,

Bucurai!
tiAN[lB r

S97&, p, 31, AS,

Nknlae CaEs* Branin.


l,;
]

Tlleulren
.i

rJumnezclult lltUfQhil,
trad.

cap.

CM 34
|

Sfl-^S&j

Editura
p.

Artuepseap-ei

Bufurfi^ilor,

'^

# invocarea Duhului
rfi&twmprfltoiuriB)
fiice
tti

epicleza
Sftnt),.

(sau care

7.1iya

'in nm.

prezentarea ca jertf de mulumire, prin oferirea spre sfinire a pUnli i vinului, auuse de credincioi pentru Euharistie i pregtite in timpul p ros t:o midiei, c*re, dup N< Cabasla. reprezint Aducea dinii punere nainte*. cerea spre consacrare, *a doua punere nainte.!*, se face n timpul rugciunii Ale Taie dintru ale Tale, le-l aducem do toate i pentru toate* j, inaolta de rituala! ridicrii
:

AGHIASMA

cea mare a sviresie in ziua Bobotezei (6 nuarie) in amintirea bc Ledului


fisus n lortion ui nin) Sfintei Treimi,

ntore sau sfinirea apel este slujba ce se


iaLui

artrii epifa-

aa cum
;

se cn-

ta in troparul arbtoril ; In Iordan boLej?Jindu-Te Tu, Doamne, nE^luchinarea Treimii s-a ajratat sui Printelui a dat mart ur l* nspre Tine, Fiu iubit pe Tine ni i-

mlndu-Te

iar

Duhul

in

rjhlp

de

14

porumbel a adeverit
neclintit.

acest

Cuvirtt

Atfc n Vechiul, cil i |ft Noul Tratament, apa este un element u> regenerare a creaiei fa ie vedea textele biblice care se citesc la sluj-

ta deschisa spre stricciune (coruptibilitatea), n firea omeneasca exista acum nu numai afectele

110; 55, 113; 6; I Cor Ji 1^4; Marcu 0 11 J, Prin boeau l Sau, Ilsus
:

Isaia 35,

nclinarea spre pcat legata de aceste afecte Noi cunoatem arecfcle ca -slbiciuni Ca tendine
.

le,

el

natura-

12,
1,

prezent b Botezul n Iordan in chip de porumbei. Prin aieast binecuvlntare, apa este iftnita, dar ea nu devine sau se preface in Duh
Sffirt.

sfinii natura apelor. Sfinirea afhiasmct se face prin Invocarea puterii Duhului Sfint, care, ia nceputul creaiei, .. purta pe deasupra (Facere i. 2} |J care -.om
-

iraionale i afeciuni pctoase contra firii. De aceea, neptlmlrea sau curia este rezult;, roinel

de

a ine afectele In limitele ..raiunii* firii, de a vindeca pornirile

timae l iraionale
ascuUarea
iui

p-

1-

'

'

mod

ale voine! prin Hrlstos. iLsus Hristo a acceptat afectele a suportat in

voluntar itiferinele omeneti fphtoraj, dar le- a eliberat de ca


:

terul

lor

far de

Puterea aghiasmei este foarte mare, pentru cei ce cred ea ia


:

a sufletoata boala i neputina ea se folosete 1 sfinirea locaului de cult, a vaselor


tului,

spre

sntatea
spre
;

trupului

tmduirea a

bEsericegU a caselor

vemintelor
lo<

liturgice,

apa f| AfjhiazmQ mic sau ttfctanm. care are acelei ritual, te face In ori ce ocazie din viaa cretinilor, fie In eteie lor. fie In alte Jocuri.
ii bl li| taiit:
Pfltra,

mi. e Savoareler a grdinilor roditoare.


'Ir

prin nvierea Sa. El este In ce privete ofertele firii, de unde capacitatea Sa de a suferi pentru noi, dar El le-a ctstirpat nclinarea tor pctoasa, Ui troducind in firea noastr notri caci unea, pentru ca astfel *aeost torcf striciicios ti se mbrace in nestri, i acest trup muritor s ie
identic cu noi

prihana

pctos prin naterea Sa pcat, prm viaa Sa fftra

mbrace

nemurire*
II

53). El are

bena tea

Cor 15 totala faa de


<[

Meljficftsir.
iOftl

E[B,

Bttatr^it,

p,

11^ a oll C2J,

bere

pcat, datorita statorniciei neschimbata ie a vonel Sale libere, Indreptfnd astfel tras&tura rea a firii noastre prin puritnten voinei Sale li-

(Mas Im

Mrturisitorul

ftfj.

**

&tt\l%u

Uniata
naturale

speciei*. E1B, Bu-

punsitri titre Talojrfe 42, fn rom., voi. Dl, -147), p


totjunsui

FIoc

AFECTE
patru.
flce
*l

tu

pefjmi jgr
spccl-

aibn<ier*!l*;M*ito Mrtarttorvi

patim)

-,

pasiuni

t&n
Ih
p

ftifesfe
1

facultile naturale (pastblUtatea) au devenit, din pricina povimiril voinei libere, o surej de

d faptul ea

inute In limitele firii put h o stare de ptat i pot duce la corupie i moarte, Afectele Indica cel mal bine dualitatea firii umane. odU

nsuiri proprii firii omeneti, ireproabile, care data nu sfat

m,
tind.

ir

Jr

voi.

lii9n
Iii.

DAn
30

Ctettina
*o#e,

ojjodorf,

li.
j

23*

ik

w iot.

cK p. Bl-81 3, d. Sflnt* T*ojbg& jDceatoUcd Oriudox vut

AGAPE

[gr.

aapd

iubire,

pcat

(pecabllltatea), care este poar-

dragoste, Iru; tatej Agape este cea mat importanta virtute a cretinilor fi Corinteni 13, 13), de-

oarece

Dumnezeu nsui

este iubire

AGGORNAMENTO
Io an
4,
8),

15

(1

Iubirea a determinat

modul de
va a

personal cretinilor. Ca semp

via

colecti-

In sens mai larg, aggiarnamsTit^ poate Ba IroUce orice form de a-

reciproca i nii se intlneau

de iubire de solii ar itate, creti-

renlm mese comu-

ne numite agaps t care aveau loc nainte sau n legtura cu liturghia, aceasta. Cretinii dar separate de
rntind
tre

daptare a Bisericii la o situaie istoric nuua, de la simpla nnoire in radrul unul sistem dat pi na la transstructurilor. a formarea radicala in Agijiornamcttto are in vedere
al primul rnd aspectul sociologic Biserici^ dei aceasta nu este o lu-

masa comtm* Epistola cmagnet V, I VI. 10) cci el


f
P

crare exclusiv pragmaticii. In

afa(pri-

iubesc pe toi.

Bibll ag rd II pa | U<\it\jliit;.
(1854),
nr,

e
Im
p.

GrErjnre

Dftbu, Aga"Studii Teologice* Vi

78,

458472.
JltaL

de dimensiunea pragmatic oriti specifice unei perioade), aggiornamenta are o dimensiune teoBilogiei, deoarece orice aciune a
sericii

reflect

i determin
:

per-

aduceoper de vasta re la zi, adaptare actualizare pastorala a tuto. 15 damual loan lui ntreprins de Papa XX II 1-1 ea, pentru care convoac al 2-Lea Conciliu de la Vatican (W2 1365). Ales pap n 193B t dup moartea papei Plus al XLI-lea, papa (nscut Angelo loan al XXIIt-leu Bergamo, Giuseppe Roneali, lin^
1
:
1

ACGIORNAMETS3TO

spectiv teologic,
Bl tillog ra
L'enjfeu
dltiftns
tfuet.
tiu

II e

Rentf

taurini Un,

Synotiv, utfe
Souil,
Paris,
ei

du ConrMo, E^
1

au

1S67

Henri Fes-

SyBtottS

/'ave ni r

de

TB&Iia*'*

La Centurion, Parts, t&i ' " da Vatican l [lunare colectivaParis, 1985.

)=*eep*ie*
Cerf,.

ALELUIA
mii]
:

[ebr.

ludai pe Domla

1831. fost nuniu papal in (192& 1934). n Turcia Unigarla |.i;34 HH4) n Frana (1944 llo3>, ales patriarh de Veneia in Util) vrea g restructureze instituiile i
Italia,

in

cnitcu

de bucurie folosit

religioase rugciunile i serviciile 13. (Tobit din Vechiul Testament 18), Expresia este des imilnit n

Psalmi
I i

<10ti,

schimbe orientri Le catolici*, muale lul n funcie de nevoile istorice timpului. Pentru aceasta reia tr-adicomisie de liu conciliar, creeaz o
revizuire a dreptului canonLc, instipentute secretariatul Vaticanului

150), Ea i s erl c
i j

135, n s-a transmis Al e iui a-, ere ti ne


110. 112,

L-j
i

cultul

Am n

Aleluia fApoc
Liturghiei,

HI,

15), In timpul
se clnt nainte
la sfir^itul

Mduia

de citirea Evangheliei l imnului fHenivimiltir.

cretinilor unitatea tru consiliu in 198Q), reface

{devenit

legturile

ALEXANDRIA
i

[ca

COtttft
;

de

cu Consiliul Ecumenic al Bisericiunilor, cuutind sa rt?:dizeze aeea,^ tate pentru care s-a rugat Hrstos. A publicat opt enciclice dintre care
;\fn(cr

exegei din Alexandria! cunoscut prin metod; alegorica sau contemplativa de interpretare a Bibliei, a-

ct

Magistru (ffi)
(1#63>,

i Pac^m
sa

n
n

TerHs
ltfB3,

Dup
a
t

moartea

conclllul
al

continuat

sub

vind ca reprezentani de seam pe OPili ion, Clement Alexandrinul i platorigen Sub influena filozofiei nice, care domina mediul elenistic din Alexandria, in sec. IIIII, coaala a introdus n exegeza, biblica legorlsmul, potrivit cruia coninuSeriptul plin de mistere al Sfintei

papa Paul
failibile.

Vl-lea,

pronunat dogme

Conclliul n-a adic doctrine In-

18

ALIA i OMEGA

turl are
istoric,

nu numai un sens evident, literal, d i un sens spirimistic recunoscut

tual
terii

ascuns
cel ce

nu-

mai de

posewS barul Cunoacontemplaiei. Alegorismul ii

Chipscu, Contrlbatia Bl&et-iti Egipkiitii ln Mpara dogmatic n Ti-ul-.i\\ ,-,:;>, (-Slugii Bisericii btep Ir, V]ri iTUi), ur. la, p, 33 58.
mEnaJ-a,
1573
3
i
.

fost folosit ntr-o

form

extremii

tfe
<i

ALFA i
ma

OMV.CA

Iprima

i
;

ulti-

(135232), dar spiritul por. -excesele colii aUn-nndrine


Ori gen

Ii

exegetic gsite n literatura mal traEu {Didim cel Orb, GrigOrie ele Nyssa i Maxim Mrturisi torul). Metoda exegetic alezitndfitt difecea a colii din An tichia (v. ANTIOHIA), care prefer interpre*1 tarea istoric^ sensul semantic textului biblic.
ri d

de

nume liter din alfabetul grec] date lui II sus Hristos pentru o exprima credina cu El este in cepului l sLlritul creaiei, ca Ei reprezint venicia existenei, Literele Alja l Omega apar pe icoana iui Ilsus Jirisios, mpreuna cu O OK (Cel ce este), dou nume descoperite de irEu snt Alfa l Omega, El nsui Cel ce este l Cel ce vine (Apoc.
;

ce privete hrisiologa coala tendina unidin Alexandria arc lateral i a nclinat spre expresii ce ar putea t\ interpr etate in sens
Ln
h

B).

ALIANA -

leg?imnt, teslanumi

monofizit (v. EREZK). Formula lui Chirii de Alexandria o Ure a Cncare las a $u v ritului ntrupate nelege ca exist doua naturi ffiflinte de unire, dar nu dup uni ren postatic e Logosului, a fost completata de al patrulea Sinod ecumenic de Iu Culcedon (4$1J. In CtfHflr fruntarea lor cu antiohenii, teologii icoiil din Alexandria au susinut ntruparea Logosului constituie (theoprincipiul indumnezeirlb* sis} firii omeneti, concept introduc de Atanaaie i reluat de puri
;

ncheiat intre Dumnezeu i oameni (Galateni 4, 24). In Vechiul Tegunseamn l>e.rith cuvntul ment convenie, pact, contract cu caraeter social, politic, juridic {ef. Fac< 14 T
!:;;

21.

33),

Not.il

Testament

folo-

sete termenul athiki cu sensul de legmnt, plan, testament, dispoziii de motenire, ALiana consfinete aceast legtur unica a lui Dumnezeu cu poporul ales, cei re exist Legeiij vreme el o respecta rii intui pe care l-am ncheiat cu voi sa nu-l uitai i pe zeii aLtora s nu-i
:

ii

cinstii (IV Regi J7, 38). Aliana cea veche, sinaitiea.

ii capadocieni (Vas! ie de Ce2r.1rt.-1-.-1. Grigorie de N^asa, Grlgorie de Nm-

zlam si Amf Horii e de Iconiurn). DibLlogfjlla: OuMwi* k, ii-nry


The Eaily
dkaex,
Potkati.
C!\uilI\.

iVuyuln
j.

ed,
T,f n_>

1077,

Boita, Mid04115? Jaroslaw

ioty of fhe

Glirisliun Tmdtliou : A Ri&> Doctrine, Dovelopmcnt of

vqU

1,

The Etnergnnce
(400-460},
1'ressf.
L

Ql

the

Cat!

TradJttoti

Chicago,
p. 23rU

Unlverslty
234,

Of Chlcaon

187.1,

&J7

252

ipate

Tr aian
a

Se viciu,
Chirii
al

BfKtym
AlexanTL-

iirUlolagtca
driei,

alintului

Editura Mitropolit!

B.u-.u.tLilut.

mumele Pe caracter Special. o Horeb, Inhve care se arat cu revelat, par de foc ntr-un rug, a iul Moise numele su l planul pe care-1 are cu Israel (Ieire li, 7 De vei asculta glasul Meu l 15) de vei pzi lega mimul Meu, dintre toate neamurile imi vei fi popor ales, eel al Meu este tot pa mintii L(Ieire 19 5). Dumnezeu va libera poporul din Egipt i-1 va aeza in promisa Canaan, ca s-1 dea ara prinilor (Ieire 3, 1617), Israel este obiectul unei alegeri libere i al unei fgduine. Mai mult, prin
un
:

ALlANfA
acest legmnt se constituie por, poporul lui Dumnezeu
3,

17

un

po{Ieire

direct profetul
(a.

I ere

mi a

31,

91

-33
ren-

Osea

2, 21),

separat de naiunile pftgine (Deut. 7, H), Aceast unire dmre lahve i Israel e marcat de un ritual (Ieire 24, 3 S), legLmmt, acestui In amintirea Dumnezeu o cerut iui Molse sa construiasc arca aLkmi (Ieire 25* 10 aeze Tablele mr21) n. care adic' Legea T ca semn a) preturie! zentei lu Dumnezeu, Chivotul Le10),

Du pa
este

Iezechie1

Dumnezeu

noiete aliana din Rinai {lt), 60) i Aliana veche cu David (34 23).
n

astfel

rupt

din cauza Infideft;

cum este desfcuta o custorie <0sindii pe muma voastr, invinuil-u cci ea nu mai cute temei a Mea,
:

litii (Ieremia

22,

31,

32),

aa

iar

Eu nu mai

sint

brbatul

e...

gii

este

aezat

n cortul

cul de euli oficial re 33,

710), Un tul adunrii, semn cei locul era umplut de slava lui Dumnezeu {Ieire 40, 34). Cu ocazia marilor evenimente, se face nnoirea alianei {2

adunrii. Losi poporului (Ieinor acoperea cor-

(Osea 2 t 4J. Instrumentul

anei noi

este peste care se

aamijlocitorul sluji torul Iul Uihye,

revars

Duhul

lui

Dumnezeu pe care lahve 11 numete alian a poporului i lumina popoareLor (Isaia 42,
ta
i>
;

49,

li),

Acos-

Regi 2a, 13). lulitte intra in aliana cu David l dinasFtia acestuia (2 Hegl 7, Ei Io) cut- am Jegmint cu aleii Mei. juratu-M-utn lui David, robul Meu(Psalmi UQ, 4). denuna InProfeii nu numai poporufidelitatea l fteascultarea lui Iu] Israel (din cauza aceasta vor 4 fi pedepsite ce tai te Samar iei 2 Rei 17, 17 l Ierusalimului Retn' 33, 123), dar i dau o alt Regi
5,

este Cuvin tul lui Dumnezeu identlc cu Item Hristos, care va nlocui Testamentul cel vechi, deoarece toate fgduinele lui Dumnezeu rm n n El t sint date prin El (Gal. 3, 14). Cuvntui dialhlkt [leg mi ut, plan,

de ctre a finei sngele Meu, rtAcesta este Iisus alngelc l.egmintulu, cjtt* se vars pentru muli (Marcu 14, 2 4). Ma:

testament) este instituire le de

folosii. In

naraiuni-

tei

adaug

spre

iertarea
;

pcate-

dimensiune raportului dintre Dumnezeu i poporul ales. Acetia compar pe lahve cu total si pe Israel fiul (2 Hegi 7, 8) sau recurg la
i

Acest (Matei 26, 2B). Pavel Legumim intru pahar este noul
lor

sngele

Meu*
:

{1

Cor.

11,

23).

Lucia

adaug
ment

ucare se
20).

vars pentru
Noul

ii

analogia
Hi,

mire-mirensti
&h

(IczL-diel

(Luca 22,

Astfel,

voi Testa-

613).

Acetia ncep

vad c,

In

ca-

confirm ceea ce fgduise Vechiul Testament, anume c ro-

drul alianei sinaitlce,

Dumnezeu
popor,

e limitat. La n tui rea fiind

iui planul destinul unui

bul suferinei

i -a

dat viaa ca jert-

dependenta

de fidelitatea acestuia. El ncep S descopere universalitatea iconomiei


Iul

Dumnezeu,

pentru toi.

De

fapt,

promisiunea unei noi aliane exista, inuepnd cu Noc (Facere 9, 117) i Avramii (Facere 15; 17, 1.4). legm nt nou vorbete Despre Lin
2

pentru pcat (Isaia 53, 1011), Moartea Sa e un sacrificiu expiator, sacrificiu de Pate, sacrificiul alianei. In Noul Te&tEiment pcatele este Yx-gAAcesta sint ridicate m n tul Meu cu ei. cind voi ridica pcatele lor tHom. 11 27) Pa vel vorbete de diathiki, care s-a promis lui Avranm naintea Lepoate s-1 anuleze. gii. Legea nu
;

Dlrlcnur

ile

TftilOHta fr Z.

Cri.

43

IV.

AMBftOSlUS
Mii an
venind, din cauza aceasta,
fl

Usus e plinirea fgduinei (Gal. 3, e 15, 1BJ, prin urmare im intuirea din credina n El, nu din observarea LcglL Noul Testament, pecetluit
cu snpcHe lui Iisus, e superior anei vechi {ci. Gal. 4, 2428), un testament nu al literei, ci al duhuali-

conflict Justina,

#n

3Q5) cu

mprteasa

mama

mpratului Valen-

tini an II,

lui

(2 Cor. 3,

6).

Iisus

ei

rscump-

rat lui

Dumnezeu, oameni din toat poporul i neamul In epistola ctre

cu sngele Su, seminia, limba, (Apoc, 5, d).

Ambrosius devine consilier al mpratului Teodosius, ct a rezidat la Milan, pe care-] determina &a' fac o confesiune public dup ce a aprobat masacrul cetenilor in circul din Tesalonlc Ambrosius a botezat pe Augustin la Milan n 367

Evrei, Iisus este care face arhiereul l mijlocitorul o noua" alian (B, 313; cf, Iere-

a avut o mare

influen asupra

mia

31,

,1134),
(13,
20),

mal buna
(9,

(3,

6).

ncurajat dezvoltarea monahismului, a Introdus cintarea comuna n Biseric a compus


Lui.

Ambrosius

venica"
tru

pecetluita cu
12),

n-

latin

imne

liturgice,

scris

sui sSngee
Sntlul

Su

vrsat pent

rscumprarea

greelilor de sub

Testament (R, 15). Ilsus ca sngele sfineasc poporul cu .':.iii, g ptimit n afara porii (Evrei

personajele bidespre blice, o omilie despre bogie i B~ rcie sau Nabot sracul (De A/nbusistematic dethe) i o catehez spre Sacramente,

comentarii

il3,

12).

Bibliografie:
Dfclttmmre
dos

A,
tit>

G.
1971, p.

Hatman

n acest Testament Nou, toi slat chemai s devin o seminie alea-

Hres
Pariu,

l'Egliae,

ele De Browef,

DesIfl& 170.
n-

s, comunitate preoeasc, neam sfnt, popor agonisit de Dumnezeu


Fetru 2, 9 Ieire 19, 30), adic trupul lui Hrlstos. Aliana are i o dimensiune e&Tiatolgtc (Apoc 5- e^ care ia forma nunii mie-l CJJ, lului cu Biserica, mireasa Sa (Apoc.
(1
;

AMIN: cuvin ebraic care seamn aa sa fie", n adevr,


t

v
;

21, 2, 9).

BibJlogrHiic:
jQfelUte*

Gottiried

Quell
In

solemn*, afirmaie, n sensul de dine sau consimire solemna, ^pentru a in tari cele spuse sau fgduite mi In adevr, toate fgtidulnele Dumnezeu snt date n El de aeste folosit de certitu;

spun in mod

Behm,

art.
II,

Dfathlkl
P.

Dlctl*-

ceeai
prin

urnin,

pe care-1 spunem noi


;

nnr Kittpl. voi.

tWfl,

W&-13B,
:

de ori(339397) gine nobila roman, a studiat drepguvernator fost tul i retorica,


Mllan, nordul Italiei A Sost ales de arieni i antiarlen cnd nu era nc episcop n 374, administrator botezat. Predicator, l politician vestit, Ambrosius a fost pstorul mulimilor si sracilor. S-a zeiei cultului restaurrii opus (Victoria) In casa senatului din Eoma. Ambrosius a mpiedicat rspndirea arianismului n Occident i n
provincial
in

AMBROSIUS

este spre slava iul Dumnezeu (2 Cor. 1, 2tt) Dumnezeul adevrului (Isaia 65, lli) i "Cete Amin Iar bapatru fiine ziceau
El,
:

trnil
B,

czur i

14). Dar amin arc sensul de participare -^u rugciune mintea^, con t ient.fi, la

ee nchinar (Apoc. altor texte, potrivit

Dac vel binccuvlnta cu sau cult duhul, cum va rspunde ^amin^, ia


:

rugciunile tale de mulumire,


lipsit

cel
lfi

de daruri,

dac

el

nu

M*

ge ce spui ft> (1 Con H, 16). ExpreAmin, Asia e folosit de Xisus min, zic vou (Io an 5, 19), cu sen:

AN/Vl

ORA
ruia
iar

10

.adevrat, adevrat, va se vou (loan 5. 2425), evangheliei Lui g&sogice la sOritul formula Luca (24, &3), n sens de cuntrire i de acceptare a celor adevr Evanghelie, ca prinsa n

Wb de

spun

Amm

din cele ce euhariMit, au fost consfinite prin laii, 11 se relor care nu snt de

se

mprteasc

euharistia trimite coni^. (Apologia h trad. rom., n eoL


bisericetii. Bucureti, 19B0, P1
.

i UWH. LXV J*lJ

acas,

,r 1

1WJ li_* E-l--. 2


tir

7071).

pc-arn Apocalips. lsus Hristos numele de Cel ce este Amin. l adevrat martorul credincios sens Pa14 of. 1, 5J. Tn acelai (3 Dumnezeu, vel scrisese: -Fiul lui
;

este exRostirea acestui deoarece inditrem de importanta, a deplina participare liturgici Poporul poporului.

Amm

lisus

duit

a fost
tit

propovHnstos, CaW de no! ui mijlocul vostru, nu da i ia*, cci n El nu


a
fost
(2

este dert da

Cor.

1,

19),

Rosn-

exprime cnnsimmmtul la preotului mie i mulumirile Te ghisitor prin Amin (el. Mopsuestia, Omflii

tnj^jgfi rUgauu
lltur-

semne totala credtndoie l ascultare Kristos fata de cuvntul lui lisus lui Care nu a cunoscut duplicitatea
d^

de credincioi.

Amin vrea

I/inifcotwm chre^ tfc/l, 33, text In

^ <^J^I&
r ?/
t
r 3

Znne,

par A,

Hamman

Bronwer, Paris, 1980 p> 150), rugciune are deci i sensul de

M^> Am*
.

fie

aa

!*

nu<

iustin

dunrea

aMartirul amintete liturgica este cea care n-

cheie canonul euharistie rostind Amin ca rugciune *Cnd el (proost.osul) a terminat rugciunile i eueste haristia, ntreg poporul care rostete cu glas mare; *'Ad min. Cuvntul Urniri est^ un cuvin t ebraic, care nseamn aa sa ce n tiist Statorul a terfie*,
:

fa

euharistiei [gr. aoridicare, naphorn - nlare, parfrand, in missa latina canon] corestea centrala a liturghiei care rug^Hunea ritualul i punde cu Sfintei Jertfe. Anaforti const dintr-un ansam-

ANAFORA

Dup

de blu de rugciuni de mulumire, cu sfinire i de invocare, rostite


_

a minat euharistia l tot poporul Amin. slujitorii aceia care rostit fiesnt numii la noi diaconi dau

glas tare ite de gesturi


n

L fr

ntrerupere nsoaciuni simbolice,

cruia dintre
faa"

cei

ce

se

gsesc

de

din apa, care s-au l vinul amestecat cu transformat n euharistie, Iar celor

se

mprteasc
de faa,
li

puiefl

pretimpul crora se svireste daruri facerea metaboll) Sfintelor (ta Taine Sfintele {ta dora) n

ce nu casele lor.

snt

se

duc:

pe

la

tel

Apoi ne ridicm n picioare toi rugciuni dup laolalt t aa care, ncetnd noi rugciunea, adueum am artat mai nainte, se mtiistce pline i vin l ap, iar

de are originea n rugciunea mulumire (euharistia) pe care llsus pvinea l paa spus-o crid a luat
harul. Ea cuprinde trei Sus de mulumire principale avem Inimile, "Avem ctre Dom:

Anaford

sau

canonul

euharistie

nlm

rugciuni

nul*

tiitorul nal deopotriv rugciuni $ mulumiri, cft poate mai multe,

rspunde care poporul se glas, rostind Amin.


In

ntr-un

fiec-

de avrednicie i cu dreptate pomemintre (anamnez) n care se iconomia pe nete rnduiala nuncare Fiul a mplinit-o pentru

S mulumim

Domnului
;

Cu

,\NA(;n\lUlON

tuirea oamenilor^ inclusiv instituimincai,.. Luai, rea Euharistiei Bei dintru aw?sta toL." rug u dunea de invocare (tpikle^a) pentru precOborirea Duhului Sfint ca fac darurile pe care eelebrantul le prezint pis op pul sau preul Tale dintre ale ca jertf Aifi
:
;

al
fia,

misterului divin. In descoperirea

Dumnezeu i contract
numele

lirea

Sa

divin pentru a lsa

posibilitatea ncunoaterii din partea omului.

'.

sui

Dumnezeu^

indic

mai degrab formele de participare


pe care El le accepta n relaia Cti omul, derit natura Sa invizibil i inaccesibil. Pe de alt parte, participarea la Revelaie, ca obiect al cunoaterii teologice, este conform, cu capacitatea de deschidere a minii, care se captf, prin sfinenie in Duh, De neptruns prin i'irea Sa, poate fi cuprind dup buf Duhul) ntatea Sa, umpltnd Ui tul de puterea Sa, El nu Se mprtete dect acelora care sint vrednici, nu potrivit unei msuri unice, ci mprtind lucrarea Sa n proporie cu
i

Tute, toate

ie i-aducem
j
penitru toate".
fiuHnExeiGtii

(anuphor) ds
Cfciefta,
cftp.

Bibliografie:
7"

Nfstfta*

Urwtr.a

Ltiitfghil,

XL LX, rrtd Era Branite,

ci
3U72,

rU..

M2 10S)
^vpJtaol,

Petru
E.! r n..

VJnttteti,

E/tafJifafUi
p,

Bucureti,

'.MM

ANAGRAPHON
Cuvin re atribuite
de
ele.

gr.
lui
Ii sus ,

nescii-.

nescrise

n Evanghelii, dar p5stra)be in

afnr
!

varianta la textul din Matei ti, S3 i Lut/fi .12, HI ^Cerei lucrurile mari, -jar cele miri
pidfi,

De

credina {Vasile

cei
S

Mare, Despre
trad.
cit.,

Duhul

S/n*,

IK

22,

p,

325327).

se vor

aduga vou, sau


(CF,

Cerei

bunurile cereti l cele vi se vor adaug vou>

pmintetl

Orii^T. Despre rugciune, cap, 14, n Origen Scrieri alese J f E.I.B., l9B2

Exist o tgiudagie imitativ, de pild icoana care subzist In original, pe care ii reprezint nu Jup
natur,
ci

dup

ipostas

icoana di-

fer de original ca natur, nu efi persoan i arvaloiiia simbolic sau


;

ANALOGIE

analog Ui proporie, asemnare, conformi[gr,


:

i M,

i.ii-'|

metod

teologica potrivit

cfi

reia cuno aterea iui

Dumnezeu

este

conforma cu sau upe msura* revelaiei $ condescendenei Sale i potrivit cu* capacitatea omului de
a primi Revelaia. Cunoalerea teo-

logic este o cunpatere anoio^icfl, msurat, simetric, corespunztoare experienei spirituale. Pe de o parte, Dumnezeu, Care prin fiina Sa
este dincolo de orice msura port, Ti menine caracterul solut transrtmdent, chiar n

figurativ, care se poate lua n doVeu;j direcii de pild, Legea sau chiului Testament este o lor Noului un tip pentru Evanghelia Testament, dar harul este o icoan a mpriei dup cum Duminica este un tip pentru veacul viitor Analogie, se poate foosi i in sens generai creaia esLe o analogic pentru Dumnezeu. Toate creaturile pot fi concepute ca Icoanei
:

ale

Creatorului.

poate spune

De asemenea

-^
f

Biserica este o pre-

Su

ra-

ab-

de Revelaie. ngerii isl naintea tronului slavei lui "Dumnezeu (s, S, 2), ceea ce arata caracterul insondabil i de necuprins

actul acoper ia-

figurare anaitJijie}, un avans nr.licipat al mpriei, sau harul Tainelor, o pregusure a bunurilor viiciteaz pe toare, Grigorie P alama Maxim Mrturisitorul, care a numit lumina de la Schimbarea la la Ui a

Domnului ^simbol

al

teologiei)

(al

21

AKAlVftfEZA

dumnezeii),

sensul

cm

**1

&

ais >

mprtete

pe

msura
a^lPgtc

noastr
,L

spie a re pregtirea darurilor

ritualul

t^**^^
8,

E? Li

rr,

Yne ndreapt

_ (Despre -Sflnto
Uri
, hilir

nalt

^w*^
*
1
',
,
: .

spre ceva

S( ,re

amintire

morii lw

Hrffltos
.

53 7_B; Fapte ritualul liturghiei.

32 3D

Grlgon* Paianuta sa *-u Varlaam, puui na cu LrLl ndill moaui tUnoa!Jt u ? ni si n artat ca

dw*f* cu consacrarea darurilor ducerea l snge. fertffi luni de

Dumnezeu

-in

prin negaie) are

wff latele

Jj

Btnlwd-c ni .nu din nn^te cineva, ci numai

^k

"^
re nu tu

ttSnM "wg? ,uina


zeaz

Liturghia mtreSaS * Biserica

f^T are o
pm

h
fi,.

e i a esh.i Uo realitatea istorica emorii Iul Hrlstos, cauza

* l JggS.

Bricto a lumii

create,

ta putem cmoaste

dedt

** HM
ari
e

***<

nuntirea jertfei de pe a cuvintelor de intuire


Euharistiei,
Ba enflcialu

lent a

rscumprrii

gj^*^ T.

nari

(Ibtfem, p. 3S13^> *^ asemnarea i wareea analogia,

speclalS
lor

care se refera, ci li taii la mai nalt al acesta

ndiM un

CLEZA), pentru prefacerea v,nu!

tt a Duhului Sfia . daruriplinea

um prm

/^T^Ji^
i
n

IW
in

tatt
el

*#*&

U* l
nulul
nilul.

euharistire,

Trupul

btftf

tluniTieMUlui cuvintelor lui

^K^ i
i

anagofte-

De KM. evocarea

Uimea

L *** ** Hrlstos
nnt.

ea ANAMNEZ
rii

fe*

SUS*
tel

comemorare, amintire, ^Sarte principala din

n care se Miilde din Istoria imntulrli.

^
,

^SS^ pomenican.mu

posibile mimai tt Acievarului CjMngieterul. Duhul tot ce va aduce aminte de re 1", 2b v -im iduS Eu Ioan H. ab-hrt .int .1 epicle^i tal pentru presta real a

-Duhul

UMteSSUM
tinil snt

necesare HritoS n taina

Euhamtei
toate

(v.

E-

UHARKT1E l "^J"^?';. contieni c Domnul


,

L e

prezeur eu
tei 23. 20)

ei

ni ele (Ma-

incisiv ft doua venire Termenul es te ne aminte .^ toi n I uca 22, Ij vorba de WJ 24 %\ 25- unde este ace^a Euharistiei (.Facei _ Dup 1 Cor. spre pomenirea Mea) raportat Euharistia este

<***

*
S

.* ^

M, ntU fl 0rU fcn,

iwm "2*^3;
Mei
a-

&

Sl^wr-h

2G

.=:..:;',.,

^na morii Demnul,

"JJ*^
W

Fr>i

impun Hi omM.

23

ANTIHRIST
im; ANTIHRIST * cal car este Oricine neaga potriva lui Hristos.

Euharistia cu toata c
preot din
pieptul

Pionul *
W?d
In
toio n toc

Maparea

&*
Ilsuy
1
7).

SS <Ve.il feu X *&* V?^? de Ajwcnlipsii Iu


Clar. 20) antihrist este aprea inaim.e de tra n slava fZiw tlnsind ca ea este
1H,

Dumnezeuji JJJ M^* din Na^aret nu este rtttrt* Pte H numit


lui

Antiohia, care,

M^
J Djnro^
(13,
l

su. teodorei de Cyr


diaconului sau

Unlle

<"

altar. Iar

Iun

hi mi

tpun ci

***? miintte armie


un

e|-

P**"

Starul
M
,

pc*pre
acela

preofie. UI, 4, tntf.

q distrusa de Srlstp* nre a torelor rului,


,

^:J^ C ^_
*

S? ^mtwfomt a
a

'.IhILt

reamintite
c6

tapt
este o

nial,

Eulvantm
nran
5J

diiUo^ cu Nero
rai

mm

*W

romani

paraecutost,

uJ CQ
--

imortstre

de
la

E2S "

6
,
'

53),

c^

tQ

D credlncio-

f7.
.

persecutorii cretini amu iui.

Imitai,
se

Sltota

Cin,

^anla)
puru-

ANTIMI5
in locul

[lat
:

imte-meiisa

mesei]

epermtet nwrS*
fl

Sfini (altar), na l bucuria


va
de

pregtete pa lemnul a num1

gic pe

reprezentate cart, sint

rea n
Hristos,

moM

vin

(Luca 22, 30)

tfa*^ ca
k

MW lur^a^
^
-'^

^m-

ce

Bisericii dlneiosilor.

S?* aa*S PJ\ fiJS eare se _ m vederea liturghii ere


,

pre
rit..

masa. de cit aceasta

Antwiisul

parte din martir poart semntura pului lJculul. Tradiie cmrfmisul mloL primele secole,
(

moatele urnii simt sau

**$***

fl.

P.

**M&

436

^7

MSq-

j*^J"
Al

altar sfinit, pentru liturghie.

un
*

^*f W Canonul 31
fiind

; l

Uta iodului VI ecumenic Interzic de rugciune *au case ,n


Bfcla

ale pentru credina,

ce

twWde *

foeurt particulare.

De

b^lor .ontradlctori, din punct^ SS In pnemartin fr montele martirilor, te p iBj ufrin teologi,. **; .
nonul
7

Sinodului i-ter.ke
al

OM
al
Iar.

**; etuVII-Lua

r3 i

fie ca aezate sub masa altarului, SftKfem n cmtivris, reprezint ***** cereasc pe

moatele

insde.venta dintre

Ka
st

^^

^
m

^
lt

*m^a

Biserica pamnteaacS.

PreouU

pHme,te imlAttol de la garanteaz su a crui semntura nu 'numai existena unei conw-

eptoeopul

tas-

locale, tai euharistie*

ci

si

Lt

H?

a conceptelor , i P conceptuala, mnotri v ,+!* rioematic r detmiie d rilozoKce. Orice


,
;-.

>

Ptru

Sivir^

Tainei

doi poli,

Plivit cu

^ cele

do,

23

ANTIHRIST
im; ANTIHRIST * cal car este Oricine neaga potriva lui Hristos.

Euharistia cu toata c
preot din
pieptul

Pionul *
W?d
In
toio n toc

Maparea

&*
Ilsuy
1
7).

SS <Ve.il feu X *&* V?^? de Ajwcnlipsii Iu


Clar. 20) antihrist este aprea inaim.e de tra n slava fZiw tlnsind ca ea este
1H,

Dumnezeuji JJJ M^* din Na^aret nu este rtttrt* Pte H numit


lui

Antiohia, care,

M^
J Djnro^
(13,
l

su. teodorei de Cyr


diaconului sau

Unlle

<"

altar. Iar

Iun

hi mi

tpun ci

***? miintte armie


un

e|-

P**"

Starul
M
,

pc*pre
acela

preofie. UI, 4, tntf.

q distrusa de Srlstp* nre a torelor rului,


,

^:J^ C ^_
*

S? ^mtwfomt a
a

'.IhILt

reamintite
c6

tapt
este o

nial,

Eulvantm
nran
5J

diiUo^ cu Nero
rai

mm

*W

romani

paraecutost,

uJ CQ
--

imortstre

de
la

E2S "

6
,
'

53),

c^

tQ

D credlncio-

f7.
.

persecutorii cretini amu iui.

Imitai,
se

Sltota

Cin,

^anla)
puru-

ANTIMI5
in locul

[lat
:

imte-meiisa

mesei]

epermtet nwrS*
fl

Sfini (altar), na l bucuria


va
de

pregtete pa lemnul a num1

gic pe

reprezentate cart, sint

rea n
Hristos,

moM

vin

(Luca 22, 30)

tfa*^ ca
k

MW lur^a^
^
-'^

^m-

ce

Bisericii dlneiosilor.

S?* aa*S PJ\ fiJS eare se _ m vederea liturghii ere


,

pre
rit..

masa. de cit aceasta

Antwiisul

parte din martir poart semntura pului lJculul. Tradiie cmrfmisul mloL primele secole,
(

moatele urnii simt sau

**$***

fl.

P.

**M&

436

^7

MSq-

j*^J"
Al

altar sfinit, pentru liturghie.

un
*

^*f W Canonul 31
fiind

; l

Uta iodului VI ecumenic Interzic de rugciune *au case ,n


Bfcla

ale pentru credina,

ce

twWde *

foeurt particulare.

De

b^lor .ontradlctori, din punct^ SS In pnemartin fr montele martirilor, te p iBj ufrin teologi,. **; .
nonul
7

Sinodului i-ter.ke
al

OM
al
Iar.

**; etuVII-Lua

r3 i

fie ca aezate sub masa altarului, SftKfem n cmtivris, reprezint ***** cereasc pe

moatele

insde.venta dintre

Ka
st

^^

^
m

^
lt

*m^a

Biserica pamnteaacS.

PreouU

pHme,te imlAttol de la garanteaz su a crui semntura nu 'numai existena unei conw-

eptoeopul

tas-

locale, tai euharistie*

ci

si

Lt

H?

a conceptelor , i P conceptuala, mnotri v ,+!* rioematic r detmiie d rilozoKce. Orice


,
;-.

>

Ptru

Sivir^

Tainei

doi poli,

Plivit cu

^ cele

do,

24

ANTIOlil

inseparabile ale o de varului religios, de tinde caracterul antinomic l dialectic al degtoei. Antinomia ca metoda teologica scoate in

aspecte

Palestina, putnd accentul pe sensul istoric, literal al textului biria

blic,

fiara

sfl

elimine sensul spiri-

evidena

necuprinsul

lui

Dumne-

zeu, caracterul personal, din antic aL fiinei Sale, care nu poate fi asimilat, nici redus la termenii i noiunile

raionale

coninutul credinei,
divine, can definiii

adic misterul revelaiei re nu poate fi epuizata


Ferm alt
1
;

limbajului conceptual, car^ nu poate expune adecvat plenitudinea adevrului reUrni iele

prevaleaz n mediul eleReprezennistic din Alexandria. tani de seam sint Diodor de Taraus (cea 300 cea 300), Teodor de Mopsuestia (cea, 350 428}, Teodorei de Cyr (cea 393cea 466), tom o care 407) Hrisostom (340 mare importan istoriei taii BlblleL hristologiei, coala In domeniul
tual T care
:

velat.

din Antiohia s-a fcut cunoscuta n controversa provocata de scrlcrilr lui Chirii de Alexandrin, In general,

doctrina despre Dumnezeu, la unitatea eseniala b Treimii n distincia Persoanelor, la dialectica dintre fiina l

Antinomia

&e

plk

la

teologii

nr]tioheni
firii

au nclinat

spre separarea

dumnezeiasc
curajat
al

ce A spre afirmarea unei


ce

omeneti de

umaniti autonome, ceea


nestoranismul.
treilea

a naltfel

precum i la alte dogme ale Dumnezeu este credinei. De pild


energii,
:

De

o fiina dincolo ile fiin, rminind acoperit chiar In descoperirea deodat deH Sa. Se alrmQ

(Eles, ecumenic 431) a condamnat pe Nes t orie, discipolul lui Teodor de Mopsuestia, iar al cincilea Sinod ecumenic (Con-

Sinod

este inaccesibil i inefaneparticlpabil c!up:':i esena Sa, bil, totui, priin uciuniJe i energiile Suie, Ei este creator In timp, intru in istoric in moi personal, Se las a mprtit prin har de ci re

Dumnezeu

stau tinopol,
trei

553)

capitole,

cele condamna adte nvtura lui

Teodor de Mopsuestia, ederile lui Teodorei de Cyr l Iba de Edesa contra lui Chiri] de Alexandria,

l'i

Bibliografie:

Jaroslav
vn],

Pelikan,
i:

>ar ti ci pat n sfini, EL este neparticipat, vzut n chip nevzut, neles in chip necunoscut, mica, dar nu e micat, aduce la existen;

mod

Jm
cago,
p.

ChrtstitsH

TtadMon,

Tte
1971,

E&ettfsrm

oi Ihc Caiholfc TreuiilUm, Chi-

Unlverslty ol Chicago Pfess,

an236,

250255,

ii,

dar

nu

adus

la

existen i nu
:

devine. Astfel se poate spune

In-

tr-o anumit privin Dumnezeu i pot \ cunoscucele dumnezeieti te in alto privina nu pot fi eu-noscute. Poate fi cunoscut prin cele din
;

ANTROPOLOGIE [yr- anthropos lat. homo om] nvtura cretin despre uman, persoana i
;

firea
logiei,

omeneasc-

Pe fondul

jurul Lui dar nu poate fi cunoscut In ceea ce este El nsuii (Si n tul Maxim Mrturisitorul, Capete desFilocalla n pre dragoste, IV, 7 t
;

s-a al in cursul disputei dintre Chirii n disAlexandriei i N calorie, ca doua cuiile ulterioare despre cele

antropologia

hrlstocristalizat

naturi,

divin

i uman,

n persoa-

rom.

voi.

2,

p,
:

100).

na unic a Cuvntulul
pentru

lui

Dumneteologicii

ANTlOHIA

ora renumit

coala de exegez din Antiohia, care exprimii tendina Bisericii din Si-

zeu. Aceast antropoloe/ie Ia n considerare nu numai datele d hristalogie] (v. flRlSTOLOGIE),

doctrina despre creaie

deoare-

AMROFOLUGIE
omul
esLc

2ff

ce

concentreaz

precum $i universului (v. ra despre rscumprare


,

^microcosmosul care n el toate elementele

i^"
^itsie
fl

de ^un nesc ca ntreg reprezentat Adam, ci a fiecrui singur om sunet individual.


I/nttatea
:

RIOLOC1E). Ca Hcmente
rtiropolorjiei
ion.-itt?

fundamental*
t

ontologici a umanului crearea femeii se poate observa n indic: din -coasta lui Adam, care

ortodoxe, pot

men-

nu numai comunitatea de
dintre

a)

urmtoarele Orinea divina l unitatea onn

brbat t

femeie,

ci

natur i com-

tologica omenirii Potrivit adus iei biblice, omul e*te


a)

revelafiin-

existeniala lor plementaritatea 2122) distincia sexe2, (Fac vederea lor, masculin t feminin, In
;

rUzeu produsul mateHei

exlat prin voina* nefiind (Fac. 1, 26),


lui

num
nici

transmiterii
si

vieii, prin fecunditate naprocreale (Fac. 2, 27-29)


;

evoluie, ca n dicosmologie, nld Identic cu fiina voina 5a vini, ca in mitologie. Prin intr-o re creatoare omul e stabilit DumneWite ontologic G]*ciica cu existenei sale. zeu de la nceputul trup Avind o fire compus din aduse muritor si suflet nemuritor,
In
f

tura comunitar

i monogamic

cstoriei
b)

(Fac. 2, 24).

Omul ca

subiect personal unic,

creat
n

dup
la

(rac. vederea biblia se re2b). Aceasta afirmaie

..chipul* asemniJrl;.

Dumnezeu

fer
Ltt

misterul persoanei umane, ireductibicaracterul el de fiina


(v

existena in mod inse [arabile (Fac menite nu se reduce i 7} persoana umana de vla t'omsi Ui ele. Firi suflul
i

aiinu l-tom

si

la

s rmm

partea centrul personal al omului, natural din constituia sa, insi

CHIP). Chipul

reprezint

nu ftlndivina (uepheah, ebr.) omul 11W, CAHi ca atare (Fac. 3, 10 Ps


;

contiina unitii sale i a/*lai*1 datorita creia sale cu Dumnezeu,


de

di301 Pentru a sublinia factorul sa ontovin in om i plenitudinea (Inlogic, unii scriitori bisericeti r.j vorbe.se de spirit (nous, neu)

starea sa e*te capabil a transcende creatur Pnrinii Bisericii recurg


expresii echivalenesena chipului* te centru a reda ontologic ctre -Duro nela o

mulime de

Ji care ar fi complementar trupului bisesunetului. n general, prinii sau proprietate ricii vorbesc de o n-ar de care omul un atribut harul ca exista ca om *1 consider ^u omeneti, ceva propriu Urii creatura a toate acestea, starea de omului l deci deosebirea de natusint clara dintre om l Dumnezeu dintre trup re. Susin nd unitatea existensulte t i aducerea lor in

orientarea transcendere, pe seu sau starea de umane, concetea personala a firii de Libertatea spirituala

tiina i

fr

autodeterminare, deschiderea liuera a libertatea de spre comuniune, ndumneaeitor conlucra cu harul


In
antropologia,

tsihast,

exprimata

simultan, antropologia rtodoxa despre a respins concepia orlgeni&ta om influenat de a pi rituali smul
:

a Macaiie Eptaanul (f 390)> mitrul spiritual al omului este ma, firii uc) Restaurarea efectiv a mane recapitularea umanului

IjUitonic, aceasta special irteea de

in dup afirma preexistent _a su-

sens, prin lisus Kristos. In acest al au Fiul EH este Omul (Rom, &\ 15) Omului, n care totalitatea oame-

fletelor
te

cdere n pcat nainde istorie, nu a neamului ome-

de

nilor este readunat ca ntr-un caracprincipiu. inind seama de libertaterul dinamic al firii ft de

nou

2ii

ANTHOPOLW.IE
FJiTSonal,

antropologia ortodovorbete de diverse strU ale umanului, care corespund cu schimbarea relaiei acestuia cu Dumnezeu. Biblia amintete de suirea dinainte de picat., dar i de starea de care Lidere, adic umanul negativ
tea

Adam a fost creat intr-o susine stare de mijloc, intre stricciune * urmind a o dobndi nestricSclune,
pe aceea spre care va nclina prin voina sa. Lui Dumnezeu li era cu nu pcafac pe om putin

tul asc

& pierdut perspectiva ^asemnrii)*, sau urcuul spre destinul Bu esbatologic, precum t de starea de rcstaiir.iiv

omului
bere,
ii

tatuai pentru ca nemurirea fie i fapta voinei lui li-

sau

de

rscumprare

umanitaLKi stare n care pozitiv a fost nu numai nnoita, ci $1 glorificat. Pentru Favel ntrean ga umanitate este incorporat Dumnezeu prin ntruparea Fiului
Bri&to.s,
h

porunca ndumnc^&irii. Aadar, A dam, dup ce a lca an mbrac t ceasta porunc, s-a trup muritor a pierdut vrednicia
i

nceput (Triodul, Duminica izgonirii lui Adarn din rai. ed. 1970. p. 100110),
de
la
* Altfel

Su, adic se mbrac in omul cel nou rare se nnoiete dup* chipul
Celui ce
j(Evi\
7,

ia

t&*r&

w
dup

tmt mi 'a im
cel
U\r
iiititll,

te-

cm
rfupd
i

titnirc

lpturt,

altul

l-a

zidit

dudndu-Se

Ajertf pe Sine nsui


(Col. 3,
10>,

f&ette

iutl

altul.

Ou fii tonh
(U-

ttw.it.
?j

Atie&ta s-n luviednteil


tjrii din

ntlta cin-

27 J, toi ceea ce are El ca

particip la tm om l Dumnezeu,
1,

ste
cil

oal

lumsa
efe

nftfttea lu fiijnfiraieu, o&ifiSta vdztiia c fast t-

de aceea toi vor nvia {Ei Fiul ntrupare, 14), Prin

cut
ia
34},

nainte

*1

pentru

el.

Jaf

mpr-

10
lui

cerurilor a fost
Himil,
d*.-

gtit

Irwfoifel
'-l

dup
t^t.

tn13,

ieme.iefca
nainte

iot
el.

p&ntta

Dumnezeu -a asumat omul


tegritatea sa
suflet si trup.
f

in1-a

ndumnezeit

in

propria Sa persoa-

despre *l

i
?J

fast

(v.

I.NDUMNEZK1HE).

Du*uBeu

dup
iotUJ

Dur i s!at ti prcuncts plsmuit de mJnn lut fJumrwacu chlpui

W
?

na
din
riiVi

primii

din

mnteiq

cirefflfta

Doctrina despre om a format omari controverse de biectul unei proporii intre fericitul Augustin i
Pelagius,
discipolul
lui

lunvm supusa
fL'J L
'

^tnttutiior,

rn celelalte
sur sultotuL
rntii fctafe

vWuHaafr,
21$
tfc

cJ ttunial

fmpuj
tic

mtti

pie&us

imtms
x

Celestin.

Ah

Du/nnuvcu

\ttsu$l

P r *n

sufluri?

Sinoadele
(419)

run^e

damna
tate a

din Cartagina X25 + i din Ocan, 120 14, conean. (529) susipelaglunismul, care
regionale

e ceva mer^ tu$1 mtnuriut i ntrece toiul i private nti fo pt: tul i clrmliiete fante

negrit. Aceasta, pchitu


r

nea, printre ai Le le

cii

moartea truftfefeQ

peasca a lut

A dam

Inerent naturii

*alc t

necesinu o fap-

poat cunoate pe Dumnuw-u mu ti jiUmi p* El i bs dovedite mai presus rftc]l orice Ktsultatul mririi mai
parte,

$t-L

voinei sale i deci, O consecina pcatului, indiferent dac p-

ctui a sau nu pctula prin voin, Or, trupeti. ei ora supus morii Dumnezeu nu a creat, moartea (In.
Sol. 1,15); aceasta a intrat n

e Meletutof. Ba nu nunuil t\6 po<itc- primi pi> Dumn^tea prin aiitin&a&a nevoitoare i prin har, ci 99 ?j poale uni cu EJ lnir*un sngur ip&staA* i&untiU Gride
toate

gOte
]tli

Puiama,
437).
I>1

Capetci
24,

deapri-

cun'iati'

EmmJWai
p,

In

Fitaculia

ram,

voi,

lume
prin

7,

prin

pcat (Rom.

5,

12),

nu

creat prin natura lre. Omul a Io st nemuritor, nu prin fire, muritor. n antropologia tradiional general,

&fj

d I| o

Pflnaf[l&Us
t/1
1

N.

Tfftitt-

belas,

Dogmu(j"fli

FEglite

Orthodoxe
Pt
&tt-

Cathollauc,

Dw(M*

de Brouwr


APOCALIPS A
de Chflvotofnc, ]9$$, tom, 1, p 530 -,a?>p D. Ktnikjge, reojogfa Dogim t.'?&
(i

27

0113

QrtirfQxA,

od,

cil.,

Voi,

I.

p.

35

<'Bl
.

Lurs Thunfceirci,

Micime: asnurjad

Mcdj'nfur

locul grdinii din Eden, va aprea o cetate nou, Noul Ierusalim (Apotv 21 t 2), iar n locul pomului morii din Genez, va rsuri

iL In

7/n* TttvoSogk-ul AHirupoioijy oi Mnxfjnus id!> toii CotUfmO!, Gleerup, Lunci,


c

arborele

vieii

(Fac,

-:t,

'22

34).

.ii'-:-

Acest
an,

pom va produce
a
Istoriei,

Budc,
Vmtf,
Br.
li.

Artirtpdofji
te
p-

WfMu/u*

T^.*h^
(LSl),
fiftft-

frunzehj lui

de 12 ori pe l.vufiind spre


(22, 2). n

Studii

2839

Teolog fcp>. XLI M. Lol-BorocUnj,


f'orteirt

dulrea neamurilor

auat

ntorstur
pal
l

rolul

fropoJogile
r-

JftfcoccnlfJijue "rte

eittir

are

I Iris tos

col
{ci,

princinviat, Fiul

vi

in

R^tnlta*

16

(&w,
[gr-

p.

0si

Omului. Caro

j^ugureaz
Apoc,
ca

mprI,

ia
descoperire, ultima carte a Nesului revelaie] Testament, scris de evanghelistul loan n Patmos ctre anul i36 e*fce dresata celor apte Biserici dirs As ia Mic. Io an descrie stei situai politica n care se afla ctitorii si, Jnsistmd asupra persecuiilor contra cretinilor dezlnuite de tiuniversale. ranul cart are puteri acestei imperiile Curtea de nunii sfinilor rzboi Iu ini care fac Autorul este influ{Apoe, 13, 7), enat de profeiile lui Daniel, de se neleag de aceea este uor ce Roma este comparat cu Bablion {Daniel cap. 17 i I8) iar tiara sau dragonul, cu puterea totalitar roman. De altfel, Ajjtmaipsa abund n 'simboluri, figuri, elite, a cror interpretare nu este simpl, aceasta De diferitputnd avea sensuri
: r

lui

Dumnezeu
Lui

APOCALIPSA

Ifl).

Cuvn'tul

este

L7rsabie
are

cu doua puterea
(1,

tiuri

(1,

Uj

adlcfi

pun

In

micare

1B).

Cel nviat prezint

istoria u mon n-

i\

tri le si fgduinele ce se vor nr tmpla pinii la sl'rit Mielul deschide cartea istoriei lumii (cap. 5) i conduce lupta de eliberare. Lui i Colul ce sade pe tron li aparin puterea l slava. El judec istoria (cap. 59) si Tace invitaia la ospul nunii mesitmU'c, in care toat umanitatea va fi mpcata .i n plina comuniune cu El (cap. 10). Satana dup care va fi nvins definitiv, va avea toc judecata, naintea tre-

nului, flecare dupii fapta sa. u a fost nscris n cartea vieile ioc, de iezerul va fi aruncat, n Toate acestea se intlmpl in cu22, 6). Cel ce mrturind {1, 1 vin Da, zice aceasta riseti'
;

One

pilda,

cele

dousprezece
(7,

triburi

aje

lui Israel

reprezint poporul Lui Dumnezeu, dar simbolizeaz l lumea. total tatea t toat omenirea,
4)

curnd. Jisusc !v

Numrul
simbolul

666

(Apoc.

13,

18)

este

{Apoc. 22, 20). Drepii i sfinii, aleii vor cnta clntarea Iul Moise {Ieire Io, 210) t cntarea Mielului (Apoc, Io, 34).

Amin

Vino,

Doamne

care mpratului Neron apoi rzbuIncendiaz Horn a, dnd narea pe seama cretinilor. Apocalips este o recapitulare a istoriei mintuJrii *i vorbete de o
serie

de

rsturnri i

nnoiri

caracter istoric i cosmic. De lumea creata la nceput va

cu ptLd,
n-

locuit cu o creaie nou, un cer nou si un pamint nou& (Apoc. 21,

Toate acestea pun la grea in cerstatornicia care tria credinei l am venit In rugciune, cci Foc (Luea 12, +8). pamnt aduc pe Este o perioad de purificare dureroas dar necesara. Actul de puriprocesul ficare esLe comparat cu stpinul oare dintre doi adversari vine En ziua n care nu este ai cp

tit

intr-un ceas de

neprevzut

A
2B

APUCAT ASTA/
Fapte
1T
6),

slujitorul cape nu a-a prsgfitit pentru aceasta venire (Luca 12, 42 49) Cit privete runoate-rea vremii, cretinul trebuie s exercite acelai dseernmnt cu care prevede starea timpului, cci el are capacitatea sa consecinele a cu no ase ii sensul

ca

i nvtura
Dumnezeu,

despre
este

nsabatismulii

lui

incompatibil cu apocatanto-za sau universalismul, speculaie escatocare logic (v. OKIGEN), despre
Atunci nu va mal exista deosebire ntre bine i ru, procari nu va mai exista ru prlu-zis Dumnezeu i este Lui totul, i El In care rul nu poate exista

Grigen serie

ceea ce face (Luca 12, 5457).


n Biserica a admis Apocalipsa Incanonul biblie, totui a respins terpretarea acestefa ca baz pentru sOrltul calcule cronologice despre lumii i veacul eahato logic.

mal doreasc s mnnce din pomul cunotinei binelui . rului, care de acum petrece numai
nici cine

in

bine

pentru

care

Dumnezeu
sfr-

AP O CAT A STAZ [gr. a poca tastai s ton pan ton restabilirea tuturor lucrurilor n starea lor primaorigemst despre specula^ 6 r]
;

este iari totul. ltul, refcut

Dac, aadar,

starea de la nceput l de la ncheierea lucrurilor puse din nou n legtur cu nceputurile lor VQr restabili din re ii pe care o avusese la

dup

sfrsitul

istoriei,

potrivit

creia

lu-

nou

sta-

mea, care ar fi aprut dup cartere omului n pcat, va fi n cele din.

fptura cugettoare
nevoie

urma

restabilita

starca ei

nala, n perspectiva unei universale, prin etape succesive dfi desvrire, graie harului Iul Hristos

origiintuiri

cnd

nceput nu avea

guste din

mrul cunotince-1
la

ei

binelui

ndeprtat de rutate
bine
ca

rului, dup ce va fi din ea orice sentiment

care nu ngduie pi (firea vftffile a creaiei Sale nici pedepsele eterne. Pcatul T starea actuala a lumii, rul nu pot dura si coexista cu mpria iul Dumnezeu. Printr-un act de supunerea, totul se va ntoarce la starea de la nceput (Orlgen, B&pti*
Principii,
II,

i dup
ajung

va

fi

splat
si

curenie

mumii senintate deplin, atunci Acela, Care e singurul Dumnezeu bun, va deveni pentru ea totul i

va

fi

totul

nu numai

n unii

nici

va mai
ntr

1,

III, l

Vii).

Con-

n cei mai muli, ci n toi, cnd titi bold ui morfi moarte, nici atunci de ii* i nici alt

urm

ru

secinele acestei doctrine sint radilipsa oricrui proces de sfincale ire, dispariia judecii de apoi, ne:

adevr Dumnezeu va

fl

totul
c.

n toi* (Orlsen. Desj?re Principii, III, cap. 6, III),

intuieternltatea iadului i chiar rea diavolului care se va ntoarce din nou n veacul viitor (Qritfen, Despre Prindpii, 111, 13, III) Ee^l a atras pe unii teologi din perioada patristic (Grlgorle de Nyssa l Didim cei Orb) prin optimismul ei cosmic, apocnio*txtza a fost condamnat ea nvtura

Odihna de Simbt a
nezeu (sabatlsmul
lui

lut

Dum-

Dumnezeu)

este revenirea deplin a tuturor celor fcute, la El, c'ind lucrarea Lui atotdumnezeiaac, ce se svirete n chip negrit, se va odihni de lucra-

neortodox de ctre al V-lea Sinod ecumenic (Constantlnopol, 553), Afrmaa biblic despre aezarea din nou a tuturor lucrurilor (Fapte 3, Matei 17, 11 cf, Marcu 9, 12 1
;

rea natural din ele. Cci Dumnezeu Se va odihni de lucrarea natural din flecare fptur, prin care se n chip natural fiecare, atunci msura cnd flecare, primind fi va sa lucrarea dumnezeiasc, ajuns la grania lucrrii sale naturale

mic

dup

APOtATISM
ndreptate spre Dumnezeu* Maxim Mrturisitorul, Capete
logice (gnostice),
siu-ta
(.SC
i?o-

Dumnezeu omul i Dumnezeu transcende


,

seama

I-u,

47

in FI

fiinA, experiaz deci negarea oricrei cu-

orice

locaUa

APOFAT1SM
Pentru Ortodoxie, apofat mmulreprezint calea adecvat in abordacel rea transcendenei Iul Dumnezeu treviu i personal. Apofatismul nu agnostibuie sa fie confundat nici cu cunoacismul, adic cu absena de ignotere a Iul Dumnezeu, nici eu
necunoiibilitatea teolofiinei Sale nu exclude orice Dimpotriv, nu tu ai n perspec-

apofatice atei principiu al teologiei cuc, pe msura ce nainteaz in notina dumnezeiasca, mintea se
_

scuiund

tot

mai mult

n netiin-

nr-o ne vede re Infinit. exAcest apofatism ar pierea clud calea cataf atic i sa suprime

rolul creaiei ca

ai

kenozel n cu-

rana,
gic.

dup cum

noaterea

lui

Dumnezeu,

Maxim

Mrturisitorul (n Ambigua i Rspunsuri ctre 'Moie) susine i el caracterul apofatic al cunoaterii Lui o mare imporDumnezeu, dar tan rolului creaiei materiale n nu iiceast cunoatere, creaie care in este suprimaii, ci transfigurat pe unirea cu Dumnezeu. Desigur, baza ere ai ei i s providenei, raiudoar c& Dumnezeu conclude nea exist ca principiu, cauzal al creaiei, dar ea nu poate indica ce este Dumnezeu n esena Sa, Apofatismul nu neaga deci integral catafatismul, dar scrisa l depete. Chiar Revelaia are un sens analogie, de depire, in procesul cunoaterii. Cuvintul scris este dnaintemergtor al Cuvntumod lui care va ti descoperit in perfect n Duh, Teologia apojutic se gsete, de asemenea, la originea controversei

obiectiva apo/aEismulut se pot fixa teologiei, tul, validitatea l Limitele asurare are menirea de a se apleca Dumne.pra ^energilor prin care

zeu Se
nsumi

comunic l Se mprt^et^
Celui

numele Dumnezeu (Thecs)

nu poate acoperi imensitatea fine, nemrginit i nes!rlt prin deoarece nu e numai Dumnezeu mai presus de cele ce snt (de c*i i Suprauumnezeu, i ci create), -mulimea Celui ce e dincolo i depete toat nlimea ce se poate mai cugeta cu mintea, nu e numai
presus de orice afirmaie,
ci

i de

negaie Despre Sjinta


orice
t-tmi, voi,

Lumin

Paiama, (Grifiorle &, n Ftlocaliu

isihaste din secolul al XlV-lea, din-

tre Grigorie

Palama i Varlaam. Grigorie Palama (1206-4350) stabilete n Dumnezeu o distincie Intre fiina dumnezeiasc necunotibil i inaccesibil si luorriie^au energiile Sale necreate (v, ENERGIILE DIVINE}, ceea ce constituie ieirea* 8a In afar, manifestarea Sa accesibil omului. Prin natura
Sa,

VII, p. 273). Apofatismul Insist totui asupra contemplaiei (theoria) luminii neapare ca ntuneric, apropiate, care coexistenn sens de depire, prin CU slava lui Dumnezeu, care revars in sufletele celor vrednici. uniTn acest sens, perceperea prin mai rea nemijlocita, prin vederea presus de vederi n Duh, este altce-

va
tlve

e superioar^ teologiei (Ibiriem, p. 297).

nen.i

Dumnezeu
ct
^i

transcen-de att calea

rjtirmrini

pe CAS

negaiei
din

Teologi

este

apnfntic

loomai

cauza transcendenei firii dumnezede ieti Si nu doar din cauza limitei cum cunoatere a raiunii umane, susinea scolasticul Varlaam adverh

Ce ce se apropie de desvrlreinc decit in parte sin* i nu o nspimn t ai neleg n d n es ilrlrea e necuprinderea celor ce le vad. ce pAtrund n luCci, pe mina cunotinei, primesc cunotina netiinei lor. Dar cnd realitatea spiritual le apare nc n chip neoglinda clar l 11 se arat ca ntr-o

vd

msur

sarul isihatilwr.

luminat numai

parte,

ea

APOLOGETICA
se faci vzut i va binevoi se uneasc prin mprtmult i ire cu subiectul iluminat, lundu-1 va intreg in sine eind acest subiect H scufundat ntreg n admeul Duabis de neiiului ca in sinul unui

31

mai

dintre raiune i credin (In Prosazi teologia fundameniogium). tal (apologetic) este predat na-

fifirite

el atunci ape luminoase desvi raita urc-a in chip negrit la netiina* ca unul ce a ajuns mai Sipresus de toata cunotina* {St, tneon Noul Teolog, Capete ?#!&
;

de te ologi a dogmatic, cu ndeelesul ca Evanghelia trebuie sa vin mai credibil pe baza demonstraiilor Logice, dup care credina dea certitudinea cuIntervine ca Alexandrinul Clement noaterii.
inte

apune

efi

teologice. 16, In Filoealia rom.,


B,

voi.

p. 55).

Bibliogrdiic: 5L. ifctl Sur vwompr&im&iNfr LiniL',


|.:,.i.
T

Chrysi^<te

D^"*
Les

exerciiu intelectual pentru primirea credinei (Strtnntita I, cap. II t ^Cunoa201!). Dar precizeaz dn terea adevrului se da b indexe credina cele ce snt deja crezute

filosofi a

este

un

fel

de

{Ca]3.

Smirn-K
irad.
Sf.
lifflJ(

QtojtifllUltt},
te

se dobindeve

din cele ce

nu

snt

i,tion5

du

Ceri,

R"bert Flwe-

ii..ic>,

Paris,

Io an

DamaftcMn,
TI\(^ioAiibler.
p,

cit,,

qk:

L^- 1 Viadlmfc WfatLvm Cfe njl^W


p,
F

LOssky,
ri'OritTr,

liilUnnK
i

MojiLui-jlii-,
s,

U'Up,

19?7,

21GreTl<i
-

Rotiri
fljrf

rlgbtaottn!
InfJifty

Apopltatic
n
St.

i{votoij\
.|..

DMjip

iy

ol

Nys^n, t wGroe* Orihodoi


Ri'VHAv...

ologfc!
p,

KVS3

(M

ni\

12-

114).

crezute l astfel credina ajundovege, ca s spun aa. temeiul cap. XV 1, zii* (Str omata a VU-a, o eunoa98, 3). Sj\ Vasile spune credinei. bere din creaie premerge {pAtt n perioada apologeilor aprini din sec. II, care au luat disputa Li rarea cretinismului n cestula cu Iudaismul i pgnismuU ca de pilda* Just in Mari irul) cit s* adevrul despre n' cea patristic, existena Iul Dumnezeu nu se poa-

nc

APOLOGETICA cum - aprare,


mura a
teologiei

lat-

apClogeti|

te

justifica re

ra-

sistematic care ncearc dovedirea existenei lui Dumnezeu prin probe raionale sau argumente logice. Creaie a Scotdsik-ii,

tblii pe baza aa-ziselor argumente raionale. Dumnezeu Re dovedete n i prin manifestrile SaLogole, mai ales prin ntruparea plesului care constituie revelaia
a

nvm intui
:

apologetica a fost introdusa n

ortodox sub influena apusene, care a conceput teologiei dou domenii dlEerlte de cunoateraional i teologic, de unde re i separarea net ntre filozofi*, i credin, raioteologie, tiina nalism l metafizic, logic i spiriAnselm de Canterbury tualitate. (Uj-33 1109) t -printele scolasticii, care definete teologia ca fiind **IiinteUectum {credl:i;i Liey quaerens
.are

conceptual a misterului lui Dumnezeu este exclus. Desigur, cunoaterea raional nu este e 11 minat dar ea are limitele, parialitatea i am,

nara a Iul

Dumnezeu.

abordare

biguitile
(dlanoia),

el.

Raiunea
iiaptul
1

prin

inteligenta ca obiecti-

devine ren tru l care n afara * lui Dumnefi, v\\ mine lenzeu. Cnoseologia prinilor de dinta intelectual ist (Clement, Oriex peiV Evagrie) insist asupra care rierii directe a lui Dumnezeu,

veaz lumea,

caut

in tel labilitatea ei}

folo-

este

eentrul

sete argumentul tru a demonstra

ontologic pen^ a priori acordul

Cunoaterea

oricrei (gnoza) in

cunoateri.
sens biblic

se face cu mintea (noua) n mediul

32

APOI-OCiElTCA

ntlnirii

cu personale sau unirii Dumnezeu. In general, pentru Ortodoxie, contemplaia


(theoria)

nu
neinte-

reinem clcva orientri este unu! st indivi1, -Vie vrul zibil. De aceea, cretinismul Aa
tS
\

se poate separai mijlocit, dup


lectului

fie

experiena

cum vederea

nu se separ de simirea I* nlmL Se pare ca separarea intre deducia ntre logic i teologi^ raional i experiena mistic,
la

baza conflictului dintre Grl^orEe Cidabri.i. Varia am de Paianta \ Pentru Varlaam^ spiritul nu poate dar ajuti&t adevrul dumnezeiesc, pretrage eonc Luzii apodictice din uire revelate printr-un proces Ixh. gc, intelectual. Pentru Grigorie Pa1

poate fie indiferent faa de metodele tiinifice, etice i intelectuavad atiest adele care ncearc perspective, ajunvr din divtTse nd ia ntrezriri i intuiii, ^aa imaginile n ap. Caii? se nelepciunii umane snt ca nite pori deschise spre cunoaterea A-

mm

vd

devruluL
Apologetica i filosofi a corespund unei nevoi intelectuale, aceea
2.

iarna,

Dumnezeu

nu

i c

cunosci.it
ci

prin acest proces logic,

cunoatere
purificare

directa, c^irc participare.


in

prmtr-u presupune

de a afla principiile prime ale existenei folosinciu-se de argumente tiinifice, de logic i de probabilii Ai,

ne existeniala

atitudifolosirea inteiec,

fera

Cunoaterea tiinifica se la un obiect i se folosete

re-

tu lui este absolut necesar. Ori cum demonstrarea raional a misterului lui Dumnezeu este de-a dreptul de neconoeput pentru spiritul tradiiei

Instrumentele raiunii si presupune un exerciiu de confruntare dialectica de argumente silogisme, Cunoaterea teologic se re tern i,i persoana care nu poate fi sesizat
::

rsritene, pentru care cunoaterea lui Dumnezeu nu este un simplu exerciiu intelectual, ci mal degrab spirituala profund o experiena
ii

tlut.it

fii

comuniune

te

via i

iu-

bire cu ea

c-unui^terea teologica esie un act de transcende.ro spiritual i de unire nemijlocit cu personaliAPtatea lui Dumnezeu (v. CJL
In
fon:l
b

atitudine tipic este aceea i apologeilor" din perioada ie confruniarr a L'ilosofiei vechi greceti
3.
<.

i romane

MO

TERE).
Apologetica se refer la un ansamblu de probleme i noiuni, ca-* re preocupa misiunea i educaia cretin de bz\, De pi Edil *Ce este corn un intre Atena l Ierusalim ?*, care esto partea de adevr cupriaTest afl Vechiului n revelaia
merit, cine sint prerursorii gheliei in lumea neatinsa de

o J&ftbun :'acest aprectere filosoficii re IV iar te folosi tors, deoarece n ea se afl urinei de inclepuune,
minte? ale
soful),

cu cretinismul. da\ Clement. Alexandrinul

Db

fl-

adevr iduj
,

(Justin

FU;.i

Evan-

revelaia lui Moise, cit fllosote au asumat Evangheliile scrise ? Ce raport

Prin urmare cal ti va rea filosofici ca metoda de a gindl l in tresri adevrul nu este deloc negatfi experieneleFilosoful este omul Intelectuale care caut urmele Adevrului. Dar calea ctre creaie nu e totuna cu calea ctre Creator, necunoscut inalnte de ntruparea Uri
lisus Hrstos,
4,

exist ntre
Ilristos ?

profei ] Msus Ce raport exist intre cufilosofi,


si

Pe

aceste ci.

Dumnezeu
departe,

eslc

noaterea tiinific ca?

cea teologi-

privit

din

afar,

de

de

acee

apologetica este doar un dis-

aa

APOLOtiETl

cU rs despre

nrE ce este s d vin, care

Dumn^cu, Uumnezeu
nu

^rnu

in reaiitaie-J aparine lumii


vulnerabil.i

an UnemU a cunoate paradoxul d la tot pasi n revelaie t-are se

aH

sul
scriitor, fo (gred) aprare, filosofi care iau laie mului mpotriva acuzaiilor per^CUnior care stau la originea

APOLOGEI

Incomplet *i fure tendina H **


deci
dialectica,

dent de filosof iei. E rett ** mpotriva cunoate c ea a ajuns La Dumnezeu de ..Necunoscutul tul ns ca /Fapte 17, 23). El retoriceasta P^t e deveni trebuie *& tic *paci de aoeea ea ^unel iudeul de Inelepnunea lumii unei convertiri, inncrcata de contradicii,

Apostolul

^ **5 lavei

d m pdmele secole,

anun

MU

^^
m
caile

l }* de ordin moral, intelectual caracteignorana cretinilor subversiv al vtafl ICg rul imoral ei cretinii silit dumanii sculul, divinitatea lui venereze refuza ortransform agapele in

^
.

^^

Caesar

S X-:
s
tic

Acestea atat

*hWftt

dar
I

este

coerene, aproximaii mal 'itn mpotriva credinse poate intonree de respinei, devenind instrument
gere a revelaiei.
5.

stabilete

ca,
i

CT

urmrii

^ de

tlnl

f Zt. ton tai

nchid. lagtfc raionaliste *e a lom mirai Ia nelepciunea * tl erau eestett, oamenii de Dincolo br lumii (Gal 4 r 3), este revelat limita pndirii logice care re a lui Dumnezeu,

La un moment, dat

apo-

daci cineva

acuza, s& fie peu<

^W
umoare

Apologet
tii

ie

resping acesta pglcrin atac direct contra

au
a docdc.ctri

personal

Sama

credina <*Jf," realide a vedea pe Dumnezeu prim* retatea Sa intima i do a

alte faoultnti *e Credina este

areac. ta' eastfi epol$K prima prezentare aMemataca general. a trinei cretine in
nel

se

laia Sa. Numai prin Dumnezeu este ere tinii cunosc ca tai Hrlstos e Ftal torul, ntrupat, ca nvierea tttf

g^
-

rfettil
Irian.

Logosului in special. scrie o Apologie


n

(c.

care

ca tui

wu

prezmtu pe cr<.uni neam, superior barbariiudeilor.

Dumnezeu
6.

Usus e sperana

Acesta nelege, (bala V, 3). cre^tme, caprincipiul cunoaterii Crefilosolla. re nu face caduc experiena seruuW-

Dac nu

^ mU vei cpede,

lor, grecilor l

u nu vei

JMtfai (martirizat NeapoUs, se ricine din Flavla

Kte
tualp

-JW>J%g cori U cretinism. **


"

dina nseamn
l

asharului, sursa luminoasa filosolie de Viacunsa a realitii, o


a

Ju5i In Apolog sa T locul nteoHei ,. bete' despre iudaismului in

lo
,

*mWL7$

care vine de sus.


calea

Credina este cectre Dumnezeu, un dar

re^
-

de dar ca se presimte, existenei, en meditaia asupra pentru necesar xercliu prealabil


a

W*

"'**!: AMtOtts O'Wio din Alf Lsese deja eanceptul la a cvinos Logos), dupi care Elioso adevrul matale de nit n parte Hrlst^ datorita aoelor

M^*

toflto*
"

Diemnoir ut Teuloglo

A-K -

Cd. *U

u
ale Logosului

APOLOGET]
Tatiun,
tit

care provin din Lotfosul seminal Justin insista asupra valorii pozitive a filosofici, care este parte a Logosului*. iustin afirafirm cretin, monoteismul

la

nscut n Assyria, converRoma, conduce o coala In


nfiinat secta encratUor.

Siria
cej

(a

faptele

istorice

o interpretare tipologica Cuvintul, Cellalt Dumnezeu^


rora
s-a
cap.
le
*i

ale

Evanghelici

c-

care se abin de la cstorie vin), Scrie o apologie Ctre greci, &sliin care aratri superioritatea oJH barbarilor (a cretinilor)

fa

de cea a grecilor.

Abraain LVI), Hristos este primul nsartat


lui

{Dialogul,

cut al lui Dumnezeu, Cuvintul Sau, la care participii toi oamenii*. Cei
*

au

vici.m
atei.

potrivit

Cuvlntului

slnt cretini, chiar

dac
iar

au fost so-

cotii

r,
cei

Astfel au fost, bunoaSocrates t Heracllt l la eleni


:

Aienagoras Filosoful, contemporan cu Tai an, in Pledoarie n favoarea cretinilor (c. 177) i Despre nvierea molilor, respinge, ea Hind formulate acuzaiile temei, ateism, Incretinilor mpotriva cest, imoralitate, omucidere,
tt

fr

asemenea

lor,

la

barbari:
Teojit ai

Abraam i
te

Ananlft, Azaria, MHail & Ilie i alii muli, ale cror nume i FapU- fiind prea multe ca s

Antiohin

scrie trei

cri

Ctre Autolic {c, cum cretinismul


losof ie.

180) in care

este

arat adevrata fibtre Cu-

nirm

aici

renunm

la

ele^

El face deosebiri

(Apologia I, cap, XLVI). n Dialogul cu iudeul Trrph&tt, Iustin povestete propria Sa convertire. Apologia conine, de asemedespre cult, nege, date rfiportante botez, euharistie- Nimeni nu poa-

imanent in mima lui Dum* nezeu, adic mintea i raiunea lui


vintul

Dumnezeu,
Curnlul
ntregii

nainte

de creare,

i
ft

rostit,

primul

nscut

ea (euharistie) rieeU cele proponumai cel ce crede l vduite ele noi sfat adevrate care a trecut prin. baia iertrii p^ caftelor l a renaterii, trind mai cum ne-a transmis departe aa
te

participa

La

(Cartea l, XXII), creaii fie curat ca o Sunetul trebuie oglind strlucitoare pentru a re-

flecta

imaginea

Daca mi
:

Dumnezeu, Arat-mi spu


lui
:

pe

BEristos.

Cci

noi

nu primim aceas;

ta ca pe o pine

pe o prin Cuvintul lui Dumnezeu, Ksus Hrlstoa, Mntutorul nostru, S-a Ia* trupat i n avut n vederea mntuirii noastre trup i Bnge; tot astfel i hrana transformat in euharistie, prin rugciunea cuvntutui din celui de la El. hrana aceasta care se hrnesc sngele i trupurile
noastre prin schimbare,

comun i nici ca Mu tur comun ci, thip cum

Dumnezeul tu, atunci ii voi spune i eu arala-ml omul din ine l -i vo arta si eu pe Dumnezeul meu (Cartea 1. cap. TI), Teof.il folosete pentru prima dat termenul Cuvnt, Treime, adic Dumnezeu. nelepciune (Cartea I, eap. XV).

Hermias a
Meiiton-de

scris

apologia Luarea

n deridere a filosofilor

pgni

iar

Sardes.o Omilie pascal.


//alb*
bi-

BIbliDorullQ; Apologei de
fiar; tn cOecttA, PSrLnl
retir
vot.
rfttS,
I,

$1

scriitori
bblSe,

am

fost n-

sericeti, Editura Institutului


lSJOt
Ioflft

Rucu-

vai c
I,

este att trupul, cit

sin-

G.

Coman.

Pattnlagia

gele Acelui lisus ntrupat^ (Apologia


cap.

Editura
*9G4i
p.

foiallLiltiiliiL

Jlbllc,

Bucu-

LXVI).

23 353,

APOSTOLICITATH

35

APOSTOLICII ATE (v, SUCCESIUNE APOSTOLICA) una din


i

zidirea lui

Dumnezeu,

Biserica,

fundamentale aie Bisericii, dup cum afirma Sinodul ecu menie de la Constant inopol (381) "Cred n^ una, sfinit, sobornic l apostolic Biseric.. Ca nuul popor
nsuirile
:

aJ

lui

Dumnezeu,

temelia care esu* Ifsus Hristos (i Cor. 3, 9 11), S-au pstrat patru liste cu numele celor 13 apostoli (Mt 10, 3.; Mc, 3, 1B; Le 6, 15; Fapte, l 13) Slmon, numit Petru, fratele sau, Andrei, lacov i loan,
p :

pe

Bs&ric.-Bi

este l*

fiii

Iul

Zevi'dr'u,

Kiliu,

temelia apostolilor (EL 2, 20), nvind misiunea de a propovdui mpria lui Dumnezeu "-i chemlnd pe cel doisprezece ucenici ai Si, lti-y dat putere i stpnire peste toi demonii i vindece bolile. |-a trimis propovduias-

dt pe

BartoJomeu,
lui

Toma. MaieE,

ycov,

'l'inl

Al Teu,

i c mpria
vinderu pe
2j.

s c

lui

Dumnezeu E
(Le.
J,

ce

bolnavi

Biserica

cretin

nu mimai pentru

este apostolic se prevaleaz


t

de o origine apostolic adic de continuitatea istoric din timpul Apostolllor

pn

azi,

posed

a-

numite instituii i slujiri apostolice im\ de care ea nu se poate identifica, ei i pentru are o triml-

LevI Tadeul, Simon Canaaneul si Iada Iscarioteanul n te rusa l im (Fapte 1, 7, 12); loan a fost cel dinii intre apostoli. Desigur, mesajul f misiunea celor doisprezece apostoli au un caracter unic i definitiv (Le. 10, 16), deoarece ei ant martori direci ai evenimentelor oare constituie revelaia i istoria mistuirii (Fapte 5, 3!iy nsui apostolul Pa vel este obligat justifice aposioland sau atunci cind ii este contestat In Corint l Gelatla (Cai. 1, 1112). Kcrygma Originalii a mar-

torilor

oculari

rmne deci normn-

tre
19),

mesianica (Mt

l()

540

aa dup cum

IIsus

23, Hristos a
;

tlvi pentru predica Bisericii, deoarece Hristos a mplinit iconomia

trimis de Tatl (In 20, 21), iar apostolii de Ii sus. Identitatea i caracterul apostolic al Bisericii pot
fost
l'l

exprimate astfel a) Bkerica este apostolic pentru


;

c
lui

posed mrturia
Testament,
sj
lui
;

apostolilor,

sub

forma Tradiiei

mis
lia
4,

i pentru c este tripropovduiasc Evanghecei

canonului

Nou-

pentru totdeauna (Evr. 7, 27), Numai ^depozitul qpos&tic (l Tim. 6, 20 II Tlm. 1, 1'2, 14 2, 2) doctrina sntoas* (11 Tim 4, 3; TH 2, I). are autoritate pentru credin si constituie reguEa de credina >_ In pstrarea depozitului i propcvduirea E; ;

mmuirii

o ii a ca"

vangheliei,
tere!]
ei

Biserica exercita
<<

trimilui

Krisios

nviat
apostoli

(II

Cor,

Umtos,
sens,

de a fi martor al atest deci fidelitatea


13,

el

Fupte

1, 22),

apostolic (Fapte
repreca ala

31).

Grupul celor 13
tanta^ instituie

acest
ntredl

apo&tclititaiea

aparine
instiLuii
3,

zint, fr ndoial, cea mal impor-

gului

corp

IMserijiest',
(ir

creat de

lisus

Dumnezeu

furi,

nvtor,

pentru transmiterea

mprteasc

1112)

pUcarea operei Sale. Constituit

nceputul misiunii Sale n Gallieea, acest grup a primit o harism Special pentru funcia unlcA ce 1 s-a ncredinat, n planul Bltiericii. Cel 12 apostoli devin In acest fel dtnpreun-lucrtor cu Dumnezeu la

ghelia Iul are misiunea de a predica Evanghelia! de unde, caracterul misionar al Biserici L
b) Biserica

celor db afara" EvanHristos. flecare cretin

este apostolic

deoa-

rece continu misiunea apostolilor de a aduna noul popor al lui Dum-

APOSTOLI CITATE
n

nezeu, boteaind

numele

Sfintei

Treimi (ML 20, 19) pe cei ce se convertesc a credina In Hristos cel nviat, Hristos a adunat in jurul
pe cei doisprezece apostoli, ca simbol al acestui popor. Hristos. apostolii, aceasta este o structur constitutiva a Bisericii zidii fiind pe temelia apostolilor proorocilor, piatra^ din capul unghiului fiind Iisus Hristos (Efes. 2, 20). De aceea, aptostoiatul nu este o autoritate n sine. ci depinde de relaia fia eu Hristos. miBiserica deine siunea ei de la apostoli, dup cum apostolii o dein de la Hristos (In
:

Su

scopul e eshatologle, fiind semnul, prefigurarea adunrii eshatologlce finale, cetate sfint, Noul ierusalim (Apocv 2l 2 J3. Ea exercit aceast chemare prin episcop in
1'

dup

calitatea sa de

n locul cel inait, pe tronul altarului, el iiind chipul apostolilor care vor judeca lu-

stttor

mea (Apoc. 20, 4). j dup;j alungarea unuia


a

poruncit,

pe cind

st-

din ntorcea

ei,

la

Tatl,
zece

dup A

rmai
i
al

nviere,

celor

unspre-

mearg i

S, 1G>

de la
se

2627 Tatl Su
;

17,

18),

Jar Hristos,

structur
toiice
le
si

continu

(In 17, 18), Aceast Hristos si apostolii in Bisericile posL-apostrziu,

botezi ndu -le in Fiului si al Sntului Duh (Matei 28, 10), Kflr tfbsv au ales Apostolii iruvintul Apostol nsemneaz trimis pe al doisprezecelea n locul Iul Iuda, sorul

neamurile

nvee numele

Tatlui

de mai

care se orloca-

ganizeaz ca nite comuniti


n

care se distinge episcopul nconjurat de colegiu de preoi (prezbiterium) ,si de popor. Succesiunea apostolic exista numai acolo unde se reproduce aceasta structura, Hristos-apostolii sub forma episcopulprezbi terii. cum nu exist apostol in afar de colegiul apos-

cznd pe Matta (Fapte 1, 2e>, dup mrturia profeiei ce se afl ntr-un psalm al lui Pa vid. Ei au dobindit puterea Sf trulul Duh. Egdultl lor, ca sviroasc minuni i G*

griasc

n attea limbi.

La

n-

Dup

ceput au mrturisit credina cea in Tisus Hristos in ludeea, unde au ntemeiat ] Biserici de aici, pierind n lume, au vestit neamurilor
;

iolc

tot

aa

nu exist episcop mai


evenimentul care ates-

aceeai credin
tura,.,

presus de colegiul episcopal. Cincizeci mea este

au
al

tot astfel, n toate cetile ntemeiat Biserici de la care ce-

i aceeai

nvbutai

lei ai Le

misiunea apostolilor de a aduna poporul in numele lui Hristos cel

mal

no] $I-au

cptat

De aceen continuitatea cu apostolii, adic reproducerea strucnviat.


turil

credinei .i semine ale turii, pe care o mprumut ?{ de


ca

nvzi,

se
n.

prefac

riii...

susmenionate^ se afirm

acest chip

ele insele in Bisti ele snt kik'u-

ASEMNARE
tDexvr*
trad.

39

tm
lat.

In

vul.

t*

ortkoaex ttim

O*-

cre^nim"prezint insal esena geneta omAvi, Qmilin


lul
l

17

Cit-, P-

ZID
;

**

^echi<

ASEMNARE
slmilitudo]:

|gr,

BWea

bJW^J" de *_
51

valent cu indumaezelrea Duhul SJ'irtt IX, 23 XV,


cit.,

De
.

Jt,

iraa.

*?J?

&W

S*

ST1 >-

Doyfl

fam, w
u f**uj

omul, creat

dup
car*--

chipul

dup*

Uini c*/

prin

^.. mm

fldurc

rtonfl

iJaruJ

w
"'
''

^ cderea
48),

stare pe
in

prm a pierduta o cflP&cut, dar pe care

Mit

.'tj

e <M>fc.t*

** *

orientarea A*emfl*uw*fl esie

i
,..,.

lilJ ,.

,..

fof

reJdbff

#tP
iJ

i ce

CHIP) spre perfe^unea

T %&.
5
ro

nezeu, de

unde caru^erul spuiiuulttah antropoidei 1 iLft chipul este cprapr.;


..natural,

]^^ dLn^
'

fotoni

Jm^und

cu

^ca

roduL libertii
al energiei.

care presupune
si

Am&V*m *^*&T *
***f?^ arului indumiie
.

i olului voiM

fW^^
-

S p^hri^!'

Duh

Mim

*f

contienta a

rintf

pl..',-i

&U*

r*'fJ"n

^^"r*rt

pijn

*^

d in oimtam. ^^^'omul
claritatea dintre

5ffi St
pucut

*.

KS
du
;

SSL ** vechi

J art

^nd

rr

ft*i

M^,

te*

rr.l

nj

l uman Lwto.

noua.,

nersoacel.
suflet
lui

Sta*
a
Sftat.
Ici,

Pentru prinii Biserlc

frumuseii
Este

i.
,

,,,

3rlu itd

cftipuJ

sattrtulttl

ttilfl

*:

"feSE? chipului

Iu! iS

Dumneaei o ia

Ee

abur. limbajul estetic care


;

ta* P L "" o M**


Ir

nceiic,
346),

5S

In

f-'ifon.-.jYj

r-un..

vnf.

f,

Uu
ui

ta etic orienLul la 5 e tea ntuni

c^ P u

|**}Uf

^ |L Sur rorrfllnc cJl? fftowdft r^f hint '" L >* Smct. Vi Mk*tt* .n t Cl Cri (drtL Ll1inns du
'

ca un ur te desert, mal degrab Cer, S. cu -din slav in slava (I


.18) dectt

omologie

"**'!

nr,

180),

W. N^^
&r- 10'
:

!
1

^
'

^^
L
t

VpiC^

asemnarea cu Dumnezeu, omului, St te cu putin firii

re pierdut.

la o ca o rentoarcere JH* Pentru Vasile

vin

i'tftsej,

Jir-

P-

^HKS,
ireale

pu
re-

U* constaii cure se firii dumnezeieti, pronietoute n rmUe, n lucrareu

ATRIBUT1:

pppfi^t^

:iij

ASCEZA

neptlmire ajunge la starea de prin dobindirea virtuilor, cu nelesul patima sau viciul nu este cie Asceza propriu firii umane. constitutive unul din elementele ale spiritualitii cretine si este ca chf valen cu filozofia, activa Virtuilor., cu dezbrcarea de cornul cel vechi, cea dinii treapt u urcuului duhovnicesc. Vi ut utile con-

stituie

yri pile
Iu

prin care sufletul se


a

ridica

contemplaie,
acestui

doua

treapta
ri

U2CU*.
lut

^ a li

urmarea

ISepMi miHrlatos prin

virtui nu este posibila fr.i abandonarea elementului iraional, "nmestecat, impersonal si nespirit.ua
a|
1

vieii umane. In fond, efortul asce tic este o lupt spirituala dt a rertiga viata unitar dinainte de cderea In pcat, cnd spiritul do nirea peste trup i fire. Accesa pre-

cretin nu se Desigur, asceta n poate limita la autodisdplin, sens natural, adic la efortul moral de a tace binele i a evita rul. De asemenea, ea nu epuizeaz ntreg urcuul duhovnicesc. Nu ejdsr:!" ta ascez propriu -zis nainte har sau har {cf. Ps. I2i\ pregtirea Mat degrab ea este continu pentru experlerea Inttm.s.i a harului deja prrrtft, Ea este proprie vEeii de uiri, dup care Sufletul vu Intra n nelucrarea de dincolo de moarte. Lumea de acum, comparata cu ziua, dinaintea S mbete! fee numete ziua de pregtire (Gngorie (paraschevi vineri) rrad. de Nyssa, Viata lut Malse,

fr

supune un exerciiu atletic continuu de schimbare radical a direcomul truspirituale iei vieii pesc^ moare pentru a se nate cornul duhovnicesc (I Cor, 15, 42
:

rom., p. fi 8), Asceza este condiia n c[ire pzete p&rgB credinciosul S fin tuiul Duh, pe care a primi t-o sau din harul Botezului, nestinsa, daca ceasta s-a stins, o nviorea-

z, De aceea m

str-duie?*;

{mS

exersez) sa" am totdeauna un cuget curat naintea lui Dumnezeu i naintea oamenilor (inapte 24, 16).

53).

In acest iens,

si torul

Maxim Mftrturi vorbete de mo ar tea morh

H i moartea

vieii* (Rspunsuri ctre Ta tas ic iii, Fi loc. rom., voi, planul crr III, p. 340350}. n lei, spiritul de ascez se poete exercitu prin depirea strii de duclihile
nil
lniilfi'iai.i
i

."itrc

uiiihilco

\a

unul spiritualiu tii, numai renunarea la ^deprinderea rpeasc (I Tim. 4, B), de pilic moartea trupului cat)* (Rom, 9, 10). poate efcibera forele spiritului spre lucrarea virtuilor. Asceza este un stil de viaa care respinge fl amestecacretin rea valorilor, pervertirea perscB naturii nel umane, degradarea cccJbna mediului fizic, tendina
creaiei,
tn
pi
te

necurate stapnlte nebunete de dragostei trupurilor. Dar lulntl din cercarea dragostei pricin de pocin, au ntors aceeai dragoste spre Domnul. peste orice frica, sorind ndat n-au alliot saiu in dragostea de Dumnezeu. De aceea i Domnul a zis despre" acea desfrnat, nu
suflate

Am vzut

fr

s-a

temut

ci

Iubit
(Le.

mult
47).

Ea

putut schimba cu tea cu dragostea

uurin
7,

dragosloari

fj

&

Suvnttll V, 6 n Fts. rom,, voi, TX, p. 149 ; Mar cu Ascetul, Despre U$e dvitpvnic^uicii, ti Fllocala rom., voi. J, p. 2;0 250 loan S crrui, Scara (trad. D. -S!.i niloae, Flloc. rom,, voh IX, 1980).

crrui,

sumau nii. Ea

afara sensului comuniuin const n convertirea dra-

Bibliografii?: NLkoJatv von Arsenicw,


hiqrdt

gostei naturale in eros divin.

Ost kfrelua nud Mysitk, Ernst ReinUerlrH, Munchen, I&4&4 AtchlTn.

ASEMNARE
tDexvr*
trad.

39

tm
lat.

In

vul.

t*

ortkoaex ttim

O*-

cre^nim"prezint insal esena geneta omAvi, Qmilin


lul
l

17

Cit-, P-

ZID
;

**

^echi<

ASEMNARE
slmilitudo]:

|gr,

BWea

bJW^J" de *_
51

valent cu indumaezelrea Duhul SJ'irtt IX, 23 XV,


cit.,

De
.

Jt,

iraa.

*?J?

&W

S*

ST1 >-

Doyfl

fam, w
u f**uj

omul, creat

dup
car*--

chipul

dup*

Uini c*/

prin

^.. mm

fldurc

rtonfl

iJaruJ

w
"'
''

^ cderea
48),

stare pe
in

prm a pierduta o cflP&cut, dar pe care

Mit

.'tj

e <M>fc.t*

** *

orientarea A*emfl*uw*fl esie

i
,..,.

lilJ ,.

,..

fof

reJdbff

#tP
iJ

i ce

CHIP) spre perfe^unea

T %&.
5
ro

nezeu, de

unde caru^erul spuiiuulttah antropoidei 1 iLft chipul este cprapr.;


..natural,

]^^ dLn^
'

fotoni

Jm^und

cu

^ca

roduL libertii
al energiei.

care presupune
si

Am&V*m *^*&T *
***f?^ arului indumiie
.

i olului voiM

fW^^
-

S p^hri^!'

Duh

Mim

*f

contienta a

rintf

pl..',-i

&U*

r*'fJ"n

^^"r*rt

pijn

*^

d in oimtam. ^^^'omul
claritatea dintre

5ffi St
pucut

*.

KS
du
;

SSL ** vechi

J art

^nd

rr

ft*i

M^,

te*

rr.l

nj

l uman Lwto.

noua.,

nersoacel.
suflet
lui

Sta*
a
Sftat.
Ici,

Pentru prinii Biserlc

frumuseii
Este

i.
,

,,,

3rlu itd

cftipuJ

sattrtulttl

ttilfl

*:

"feSE? chipului

Iu! iS

Dumneaei o ia

Ee

abur. limbajul estetic care


;

ta* P L "" o M**


Ir

nceiic,
346),

5S

In

f-'ifon.-.jYj

r-un..

vnf.

f,

Uu
ui

ta etic orienLul la 5 e tea ntuni

c^ P u

|**}Uf

^ |L Sur rorrfllnc cJl? fftowdft r^f hint '" L >* Smct. Vi Mk*tt* .n t Cl Cri (drtL Ll1inns du
'

ca un ur te desert, mal degrab Cer, S. cu -din slav in slava (I


.18) dectt

omologie

"**'!

nr,

180),

W. N^^
&r- 10'
:

!
1

^
'

^^
L
t

VpiC^

asemnarea cu Dumnezeu, omului, St te cu putin firii

re pierdut.

la o ca o rentoarcere JH* Pentru Vasile

vin

i'tftsej,

Jir-

P-

^HKS,
ireale

pu
re-

U* constaii cure se firii dumnezeieti, pronietoute n rmUe, n lucrareu

ATRIBUT1:

pppfi^t^

W
,i

ATftIUl-Tg

Dumn* de nUnttUre P^n W* ca manifesta Se Se comunic to| personal privit -:* ta**
^i

duhul
noi 31

Tu l

ae vor zidi
(Ps.

***
103, d

faa pmntului

Omului Atributele nu jM
a

Dumnezeu te in care cu omul *i ere intra n comuniune Iul Atributele ant numele
atu
este cu neputina Bd care in lume Imagine

VV
a

%
la

prin prtie P*; din afar, ru o are neliind adu*. de aceea flinta Sa.

Dumnezeu nu priiwite

**
nu

w g^**
exempu

existena din neexitena. de departe nimic contrar. Pe de P rtnt cerurile mT',Ip cile ele de cjde caile

dul de

K
la

existen
'adesea

al Sfintei

1*1*

departe sint vristre si cuartei Dei este voastre [s. 55. 9). lt creatorul Iul, fiina Sa ^P* lut diferit dup din trup om, care este compus l de

^^"KS1 1

^ %*&

pentru a descrie
lai

proprU Sl Sale ta ar Dumnezeu de tun


lucrrile

i
W). El Jt fpturile, nu are nici o

Sg
ea

Num,

23.

port

D-rnii oameni (antropomorfism)

^te_CelUdU

Jl lg Care

se trebuie Iunelor ceea ce aparine

de*P re nume sau zeu, care L-ar


rreat,

M 2 &#%*$
li

^"JlS
Orice

vei
ternic

idemnica

"3&

uueU cuvinte, caliti

este o ldoUltrie ,. atri butc atribute, pentru a exprima aceste i nume sint
citi

i 1 i-u cine mi... Cu oli asemenea. zi voi ca s Siu 25). tul {s. 40, 18 l Dumnezeu eate Bewe, *****;

... menea

asemna vo! pe Lei Freap sffli unde vei gsi altul asemnai

*****^2JZ

^
1

Dumnezeu arat
ceputuU venic

ca El

de direct, ca de pU revelaie mb.re venic, duh, bun.


ar
iar
j

dL

autorii

biblie,
.

altee au fost treime, persoana. --.ca


:

WdM^WJ*
1
l

i
l
.

din

nceput sau origlM l este existenei Sale n timp. El


(Fac.
1,

nW e* * *
1
;

nu are nic

M.

4.

ee D"' Astfel Dumnezeu A person^ Vdic Htotf vie,


24

netrupease i

&
este (n

nemater a

e* e
,;

nsui
in

suflul

'l

**

vieii

&* f
(

UI " ane

eVueste Duh i

cal oe I

"

pe Cel dinii i Cel de este mai 41 4-44 6), Dumnezeu presu chittr decit Vfl^leia. create* port cu fiinele i in ttaP Jl El nu este circumscris ?i in atara spaiu. El este In toate supus legilor fini de toate, nefiind Care a (ai devenirii ,Uurnnezeu,

h Ue
,

W* g-

In

1*

'rul

lumea

M, Acesta

i ton cele ce sin ta fiind Domnul cerului *


,n

.iVmintulul. nu locuiete te pta' fcute de tfKMo <^ .

tun-

venic

si

existena toata sutiarc wr V ci duhul tar.*! Trimite ve. arin se vor ntoarce,

%*$&$$>&,

Dumnezeu Prin rola Sa, afara de El, lumen rul creeaz, n i timodat cu aceasta, micarea si
pi. Existena umana
istorica

&,? Atotnw-

**

eman

din

existena venica

nu IW

4t

ATRIBUTE

Dumnezeu.

Domul

st e

numele

Tat]

Mi-a

poruncit,
este

aa

fac

(In

de faa Lui nu se poate ascunde Unde rs voi duce de la &***?** U Ta, unde va, ta# ,i de la lata U De in <*r. Tu acel
i

'

&

voi sui iad, de m voi pogori 1> vo! iul aripile mele voi aeza de nea

om

iradiaz Hi vie atotprezent. care dumnezede aceea energiile blre energii ale Iubirii
:

Dumnezeu

fiin personal,

nuna Ta nri .- nile mrii, i acolo povui i nrii va ine tem**?*'

faa eude dur, l-

1^

IraujlrUe

lucrrile

Mjfc"
ii
:

Tm*
lu-

zeu n afar sint nsuiri

U marM

XiM
te
ii

poaadincul flh*d Salo nu utem ptruns, totui noi P ,."i"

crri ale iubirii: ntrupare tal rurnprarea au ca mobil Iubirea Dumnezeu [aa de om Dumnezeu bM aa a iubit lumea, nct pe Fiul dat ca^ oridj [Jmil-NScut L-a

f*J^
i

crede
viat*

El

nu piar
Puterea

c,

asb
Is-

venic .

pitoare
providena a creaia, Aadar, ca prin tlc prin care cunoatem, Parte, existena ni te oHnri i i nsuirile iul Dumnezeu

a cipiu Iubirea,

(In 3, 16>Lui Ilri&tos are ca prin-

!*"&
vme

ei

din

mt

iubire

Dumnezeu

nvedereaz

jJamnewiu

este i*l><

3*. .* Jj

de noi prin adragostea Lui mupentru noi Hrlstt* a ?ee pneatoi eram inca rit, cnd noi Hristos este(Rom. 5, Q). Iti W3S

fa

lc,

S r gW-.,
m meet
lui
6).

prezent nsi iubirea (TU zeii pentru oameni

lui
3,

Dumne-

cuvintele^Dumnezeu

Altoiul loan
insu!
Bfcva

r^
mi-

a
tfi

lui

Dumnezeu
iubirii
iui

este

Voinconcentrata
4),

toata revelaia

Iubirea este

^gS, numele
lalive,

legea iubirea

Dumnezeu

JJ-g^ Dumnezeu, manifestata constituie fora f in li&ua Hrstoa, C amt ncoeziune a Bisericii
:

(Mc,

17.

Dumnezeu,

Iubitor

fe oameni
in

viacredinat c nici moartea, nici


nici

ndelung-rbdator. lostiv, indurare i de dreptate, gradul Iubirea arata

pUn de
'

care

^
i

a,
nici

fele

descoperit DuuMM H>arat udincul propria comu

Intimitate,

lunii Sale cu oamenndin partea crettattor. Dumnezeu ferea de a fi unit cu

g*#***
.

^^L,ff n
I)el

mAlimea, nici puterile, va nici o alt fptur nu adncul ^drane despart pe noi de putea artata intru gostea lui Dumnezeu Domnul nostru (Be-m.

de

ngerii, nici acum, nici

stapmirlle,
cele ce

mo

vor

1,

nici

Hristoa
Bt

cea

maT

d**
in

P**"*

"

Hbus 3833).

Iubirea
tfitfenfe,

Lui

Dumnezeu

se arata

Numa! un Dumnezeu
.ine iubire /ist CA TreLme

SS

P^eaza
d

HMl^ ^^? ^ umta3

c*l* este

Iubirea e*te

Dumnezeu

fiin i treime.

P^"j

Dumne$6 (Ps. 9%< 3K Sfinenia lui Jii ca zeu (Amos 4, 2) nseamn al tJt::; iViriT. este elul absolut * "-". Fii sfini, cu vieii umane
:
1

bimficrrten

m djgW

7)- w 5*. Mea cel Iubit- (Mc, cunoasc lumea Dar ca s

\[^

^mt Domnul Dumnezeul vo&tru, 20, 7). Dumnesflnt, (Lev. li 2 (Lev. ^u v zeu are un nume siint
j

sriune

Eu'iub^peT.uk v

pr^um

3;

Amoa

V),

pe care ngerii

13

AUGUSTTN

laud

in ceruri

.SflnV,

SSnt
(

Sfint

voi

pmntul de mrire l"' culmea El este nu numai


dar>

^ m^de t
.

^
1

',

i ele reprezint ir In persoane. ) "3r iul Dumnezeu ZL mi primesc pxfctenanri wds. OL'Sl bcnb, t"^ r" tfini
tUn tenta vojrik dup f'."", * de ineeput. tot UI
v v,;..

W*?^
ce

to-r^l precum T
deavwju

vpa
fflffi

nu T fr de
BSnt

afinii,

sfinete, l ,4B),ritf Cel care


2
'

tru cel ceresc

tuni 1 inapi narea lui Dumnezeu


p.

*t&.2 tapete <i^V'


f

uar num:i

Buntatea

***

care
,'H

toamn *ggg<{ Printele Induram**


ctarurut
^

8182)-

.Ihllegralia:

K.a

f^J
la

rnr

mprtete

r.

3.

p.

365
8-a

*ite
i

DoeonTuiu-&e ac ]a r ._u -w h care nu te schimb.

AUGUSTIN:
paste

ftSseut

la

>.

El

q* 9

de

** ^8f srau. care S-a


:

nu ti dar nostru harul Domnului


srcit, ca
voi,

^S & C**,2S^
"
,

ftn| dini
zat

l" (Numidla-AiRL-rui) din cr taVat africani, in 354 A de la mama

***

Iisus

Hr

<J

"f

u
-

nu nseamn nu Dreptatea col in ne mllwtivlrea Sa fa de

o !n 3(17. in (deertei m CoitfeMtmJ tire A Caragina predat retoriea in o ta. deZit adept al maniheiamu oare ncuraja -

dup

^VfeS)

religie

dualista,

SffiSS
rtri

a mpa celui puternic

^V^^
pe

-r

^.

ascultarea El rspistete
si

influena* de accent pe piri nlarn. r^are punea i conte j>l iu tiunea Spiritual
Este

W^
i

145, ie)

JW*rttSST?3toi
P
2

^ellEvr
1

2;cL IITim.

4,

Sub a interioar. .,., rul are Wii" Auflustin crede efl nu este deci un ta absente binelui, cum credeau maorin in"u in stne,

Maxim
mari
in a le-a

Mrturisitorul

f^J
1

imnrtslt i"ip ,

^a niri .iumn J*"* * raiona e


'Wei
!

gsmd ipri formeze cu lumea Knmani S, w pentru aceasta in

"
^i

vederea

ril suitlneru

conservrii <+

i
-

Bntuirii
.JL.i

el
lui

ta atare

capacitii doua k-a druit

^^^netep PHmele doua f urmele S f Dumnezeu .fS^ de


acesteia
sint

elds _

W*
H ^
ir,

exemplele

lui

Antonie

Aug*ta

i^i';;

uaT

iar
ttile,

in

.'

in

creaie

ui

morta^trea de atui comunitate


g!

JW. I se ntoarce

m
-

Africa IU Al nea. Formeala

din

c-ontemplatle

Tagaste. Jn

AUTOCEFALIE
301 devine preot la Hippo, iar n acest timp. episcop, hi anul 396 neoplatonismul Iei de Augustin, cretin, nclin Citare" o concepie societate, lume', pesimitii despre
istorie,

43

Do irauwcr, Peiis., TOT?, ?. H> L Mar ou, Sint Augustin


r

[?l--l**i

Itiiiym-

tmtfim, Ln Senil Paris, 1951, P^tor Jirewn.

Lq vfa

tfe

St*

Auotfitin, Pa^ls, hcull

ID71.

formuleaz prlnvipiul Augustin nelegi, principiu opOS Crede ca maniheilor. Contra raionalismului
:

au to-kephak - conducere de sine stttoare.j Ideea de autocefalie este constitu[yr.

AUTOCEFALIE

care existau donaiilor, Biserica este n IIlppo, susine mi teren mixt, undo sariul i neghischismei

tiva Bisericii lot/ale. deoarece aeSoreprrv.inta poporul Iul Dumnet r^

zeu

(feosj

drese mpreuna, refprifge deci deoarece taipractica rebotezrii, nele sfert celebrate de ffa-lstos, Desigur, sacru mentei* nu dau roade dasnt primite tari dragoste Scrie

na

pentru a ca o mrturie a vieii sale In HrisIn tos, sub conducerea episcopului, irn^nju-ontln uitate cu apostolii, r.ii de preoi i asistat de diaconi Cacu participarea credincioilor,
autocefal al Bisericii loca Ic se c^prinU] ce] mal ulne n asse^Bdoa rece euharistlc t ad li ea poseda" acea structura e^lezlftl Biseric tara" de care nu exist ca Toi sii HnsLuLiS'- pe dto m episcop, care pe Ilsus Hrlstoa, pe este chipul Tatlui, ji pe preoi, ba
racterul
l i
;

adun cit ntr-un anumit loc Euharistiei aduce Taina

tfeipre

Treime.

Justific

coereiu-

nea disidenilor.
unul 411. Augustin intervine in disputa cu pelugienii. pe care! Lil:-' 'lup ce Celestin respinge botezul ud pi lor. Augustin susine condamnarea peLa^lenilor Pare minimalizau puterea harului. t!| de{Jespfe. doctrine volt mal multe cdere l pcatul originar, ea vin despre necesitatea Hasi corupie despre convertire pentru rului
i
\ ;

Dup

i-i

i,

ci m pe adunarea apostolilor (Ignatte se poate vorbi de Biserica* ctre Tfh* al Antiobci, Epistola
;

fr

enit III,

1,

trnd.

cit.,

p. 7),

predes't naie

numrul

fix

de

a-

leL

In teologia si spiritualitatea sa,

August in a cerut cretinilor st nu cu tunica n care .se " conformele


ruul, ct i3 <crbe pacea cetii cereti, In afar de celebrele Cetatea lui sale opere Confesiuni Dumnezeu, Augustin a scris cumen-

domnete

irjril

biblice

pe Munte,

Psalmi, Predica de despre fon) $3 omiLH


(la
;

apostolic i postaperioada locale i-au postolica, cnmunitaiie consliiuli'pstrat ntiL-L-i aceasta eclezlai, sub conducerea episcopal. Dar din momentul cind cretinii mul se fspin dete in afara de marile ceti i metropole, iar preoii jnil sint trimii de episcop sa poarte de grij comuni tailor locan
le,

mai ales n regiuni rurale, or-

anul liturgic

Augustin moare n anul 430 emu vandalii atacau Hppo. Augustin ii exercitat o Influeni capital asu|th cretinismului apusean, asupra culturii medievale, asupra te ologiri
reformatorilor,

ganizarea biserleeaacji &e modifica Aceste Biserici depind acuin de e>


la piseopul regiunii, iar episuopil, erindu] lor, depind de cel dinii* Ijiseop, adic de arhiepiscop sau mitropolit. Desigur, odat ce regiunile au fost repartizate Intre episuopi, independena vechilor Biserici locale a Jost limitat, mai ales in do meniul disciplinar i administrativ.

HBin*a< Dlctionnaiic des Pfces de j'EgJlse, Desetoe

BlbLloc]

mi lei

A,

G,

u
i

-iilrilBmW

aceM

Biserici.

Dar

Deja slnOi<*

^,%jrt$
S Sffi

ti -a fosfnlcioda
tf

dn*
liC

patriarhale

."S
de

wdr . Achia

W MW.1

;<*,

Tradiia

canon ca

ile

bisericii
(n

*
IW
recU _
acesta

aceasta

S punino privin, _Snd


'."*

lu-

* ftJTs -

SmS

al

ea ecumenic).

Si
une

d
8

e
I nlenVa

noscut ca

fund aP"

a ? cmai de

sinodul Btnd singura ca si ftteag


;

l*^?*5tS *** ^j; ^ primat 1

1iepip sau.
ui 34

PP""lJ5
>.

un

teritoriu

" UwBcta apostoli BWM ca .


al

eueziiwB e nonie plenitudinea local* l Bteerid


b) Prin

autocefalie

^^ &lS*^
a se

Sg-J-*

hin in das
,, n-te ecu

(caa o-

SW

^entitatea

locBle,

realitate data

^tal ^SS ^tinuu


oe
diveri atea
1561 '

cultura e.

i^*^? Ulup
V T^ericu

este Prin

Sinodului "can. 2 al Blw sa meniri jnemcj j" sfineasc ou "ri mir. un eerll necesar Tainei uni""
,

ate .

su

primat a to
1

ta afara

"V lB7ii *^- "Ji I


dup
P

incerpatrit

minat a,adar
cunoscut o
* ia

^^
esle

arhle autocefo a naiU na1 Biserica

nali ^^Nourne- bhiar eaC & c Aitoce/olw. * primatul, nu \ SS * sil ^u nlca de ^^"-J^Siud ! o poat-^ m** este ne B& teologi < nS
"T

a.

f transetnica

sau

Patriarhia

^"^ ecu"^
a

multinaionala.

"iA

att

K*

namm--

M W1 triarliatelor noi,
iiattel

<*Mar e d L, ar eee s-ar

r-

?lSSrW, umnor numai JocalW


dWe
an
oriC e Biserica
s

licl S a,i

deoarea

rf

" prin doctrina ei

se ronlundu Biserica auto^Jnlfi sa u nationaU este cu Biserica r,t r principi 1 Desigur, lc , aten .

egal cu Blsf r '"

mu

fwdaMWtal pentru nfiinarea BIsenc


te

nonul^aLS.a!

Jg^i, ^
i

loc

(ca-

1-

nstituje ^f'^^Vlezioloordin ale tlle de prim care o giei lsiiitene. Bi S no, Itt de sistemul cit i de ic monooefalc,
nille

^a-

AUTORITA-TE

45

congregaie nu li st. Acest sistem mtikti prim: Epiu teri tor tai l tegank datorie cu necesitile misionar^ i
L

fcUograrU;
loc<:!alic,
lti

3?

pastorale ale
-lin

Bisericii,

De

altfel,

Despre auVII 11950), ur. Idem, despre tn.it oiKtmht bisericeasc,


Stan,

l.

Qrtndoxis,

StudfJ

Teologice.

punct de vedere

[Nljtf),

tt r,

jj

fi]

istoric,

siste-

iri^m,
'.ilc,
>

Autocefalia
di ui,

nmi Bisericilor autocefale este antena- ShfomeJ dintre Orient l Occident flt)r>4) cum i c&tefii Ccmsismtinopolulu su b turci (J453).
1

.J

fi tfitQm&ta ut Qrton MltrnpoUn OltanioU; XII (10S1J,


j
|

i f

t,c,j

,'fj J"j"cr

$i taitOf] O ffl ta

Ijt

Blserh-u

Biserica nind statutul

e)

MU*opoUa Moldovei i SuccvrU, XXXVIII {[W32], r.r, 7B, 5.


h,

Ofilit,
De

loc al fi

su

rare, uzurde autocefalie wu

Troitzky,
(extr H
ij

f^iiiotphaHt

*t

a r\n
ar.

ingttse

diji

necoardonEirii, itdii-.i FiefntegTatfl in ordinea catolicitaii ortodoxe, nu este Biseric, ci o grupare shismatiefi. EckzQioglix ortodox este in aceast privina toarte exigent, comuni t&tq

autonomie,

Mea*ager
r

tic

J'ExurchaL
11

r.imne

IVtn.ndio Russeu

Paris,

1952,

du
12|

Mitroputittr Tt-uctiit da Mol dn vie. cji. /'nalft (Jo rQ\}iQr.kpha!ie (1885 IflBj),
La

din punct de de sine stttoare, independenta,, u tos uf] oi ente\ pentru ca el i lipsete moca ni siiml esenial al succesiunii Bisericii un preot nu poate hirotoni un alt preot, un episcop singur nu ponte hirotoni un uit episcop.
fi,

ortodox nu pole
vedere

*Bauatafa Oriodo* Chun:h News?', Z iyfI5, i>. 3243; Jargu Jvsri, CJJiva farflmi v.(mQr\it:L nelesul 9 expifcare Q tor in tfrpul lUsrrimsc, In Stuiii Teatogli:i

ecieziologie,

P*i

1939, nr.

-l,

p.

91^84,
[gr.

ei

Tn

te rm in ologi a

canonul

orto-

doxa se face distincie ntre ciutenomie $i nytore/nie. O Biserica nom are un teritoriu i o autoadministra ie proprie, dar ram/ine fi'i tncOrpOTt ca Biseric-HIc \n futisdtelfl * Biserici i-rn a me. Biserica autocefal are conducere proprie sub forma imul sinod local este de sine stttoare ca organ teare

exousia, lat. capacitate* de a exercita puterei f&ywiiiit) sau harul (ht&te) primit n Sfintele Taine i n special Jn Taina hirotoniei, n sens restrm^ noiunea de autoritate se refera la exerciiul celor trei slujiri sacerdotul sa^rai"ui'.il, misionar ] pastorala de ctre ierarhia bisericeasca. Sub
auctorltas

AUTORITATE

potestasj

influena teologiei catolice, care consider cheile Impar aiel* (Mt


li') potc.Ui$ claves ca J'tini sursa oricrei puteri n Biserica, a
''',
-

este Blscrtc-sorso egala cu celelalte 3f serici surori, Dependenii

existat tendina de a coniunda ai*taritateu cu puterea jurisdicional i de a o separa de puterea saera'

canonica a unei ^Biserlcl-filce? do Blserica-manuui nu nseamn subordonare, dup rum autocefalia nu friseamn independen absolut.
Disciplina canonica ortodox impune ca B (se dea local, indiferent de

mentflla i de sfinenia personala. Spre deosebire de aceast tendin tradiia orientala a subliniat mal deuntii tea organica dintre puterea de a judeca (In 5> 22) l puterea de a Ierta pcatele (Mt 18, In 30, 23), dintre preoie i ur18 marea lut JJrlatos ca Arhiereu de ctre cel ce dein autoritatea In Biserica (In 21, 1517), Cine, oare,
;

tfrab

pe care a obinut-o, rmn n succesiunea apostollc .si in comuniunea universal a tuturor Bisericilor Ortodoxe

forma de

.'iiitonornie

surori

este slujitorul credincios

i nelept pe care 1-a pus stpinul peste sin-

rroiUTATS
4B

inii;

sule,

in

, cu

ti sd

le

dea hrana

Iu

condliar.

Desigur, ca este apostolilor, episcopul^

^
f

sen d* credina a B ftind doctrina mai dogmatica *e preocupa ,ii


i

Certul

teologiei

**3
* pon
,

adevaru ui rul de cuvint al slujirea epiKOAtanasie). El deine hirotoniei -;'" n virtutea ml-i si " uc^lune apostolica, Mjre !
cultatea de

PJ* (Sfintul

hartem care se nelege aabllitatee Bisenctl de


,i

Pf^rpreu core

determina

gute de PL_

5,
,

sau a tsTsenl, episcopatul

hgg
^mau

ntr-un

"iod

Juridic-

ma8 *tc '!'


n

eTintr-un mod harismak,


mai

tate . manifestat in nrocesul de aprare

/** Se c

i 5S doarme!

Saffi
etala

ortodox

mpotriva

plscopllor are durtfM apra i r de a nva, de a Sub oficial a Bisericii. ,.,,-trina proprio a ea prin semnturi, Pe sinodale te alt parte, exista

oblice.

zllor Potrivit unei separa intre tice s-a ficut o ierarhia bisediscens...

g**.**

adic

riceo*:*. si acctota credincios, ppportfl

dW^ * & ? P"*"*


i^^l depz tul a
un .caracter

de rismutic a poporului a **** actul "J: car se exercit n propuse *sau tor ture a doctrinei Numai, contiina
tOTpului

f^^t
n

cxistn

un magisteriu

sensus cK ,sesus Odelium... receppoate confirma, prin duc,

bisericesc,

W
, i

tadec

raportul dintre formala a BieooatoUc i doctrina ortodoxe nPotrivit, tradiiei

hotaririlor Lrc taciii, autenticitatea

Spatului, adic
olncluana
rt data sfinilor,

r^i T orice

iv..<
i

W-lgaJ -harlmu de

^oritatt

are.

h, 'tematic,

ecoleaoiogto utoiitaii in [Ur de aceea natura neleg vMBtotre trebuie sa fie

jUfg.

odat pentru
ii

-.^ (nt WtiJ'-ju

nfj
"e

^1 privilegiul barUmatic ~nfu? adevrului maii in materie de Biserici FAlUBILITATE) aparine

%A&

**Wfg; crdaUljW
*M

nvaturile m illstinpe poruudlel poporului eredmv ne "capacitatea care udevaru a discerne


c os este

tualut luciosul u primit

Cci

n Tainele de

au

.dlumUinl^

de

CB7e, in Duhul J. adevrului (1 im. 1 temelia bisenceasea in sine 15). Autoritatea adevr -j nu este surs de

WW. "ftjfBj

f^-tci^'stod^eTradiie, e
harismatcft.

friptur l

Zte
fiul

(Ifi- M- **/ de a nu cunoaDe ademenea, Ortodoxia neconedldo instan Infailibila te legal extern de r sau un criteriucredinei In ce a "defini adevrul

substitui Biserica. Sfint este ce! care vorW cu autoritate

*2 da puterea

t^
A
s

W*^ T' 'S


d
5
tt
,

PUl 7avet% JMJJ Slor Bon */^! *S


^ni
din care

nu vin,
13,
1).

,f de
1

Dumnezeu

(Rom-

de credui ^ tegSri cu dogmele interpretarea tanti* alte cuvinte are un caracter a Tradiiei, aceasta

privete

exercitarea itonW*ii

apostolica n sens att (oritat sa

^^ m
erMorl
1,

Spmriare

pastoral^

avem at.pinto.pt* "preuna tr, dar smtem


al

'J^g* ^^^
i

bucuriei voastre

(II

Cor.

^*J-

AUTORITATE

Al

liM.s

Dumnezeu (Mc 1 eu putere lui **, 27), avind deci demonilor i de a cere rriri eftH* supmire ascultat de orice
T

Kritfft care

wtos

ct

Dumnezeu.
tea

a nismul naionalist
El

combtut mesiasi

politic dinain-

M^MMM

Sa l nu

funca atribuit nici o


orinduirii

ie religioas, mesianic,
poHtire.

rf

II.

;,,

flJra iubim.
(

Petru

>M

ubes?ll

w,^ ^fs: mat mult detu


l*fl

retoate ace&tea, El civilt runoHuut structura autoritii a ucenicilor sfii: S1 loialitatea civic sint deci Cezarului cele ce

Cu

.Dai
ale

Cedrului,
snt
21),

lui

Dumneaei!

cele

lubes* Zis-a Ac, Tu tii c Te Pate oile Mele (In 21, Iisus
:

ce

ale

lui

IJunrnezeu

(MaleV

1>-

22

Cretini]

nu au negat

toarte,
Tnp(
,.

ei

Safiri

Oferii
ni.

tii

uMi-i"r

*
amt
:

ottftmMM
apel
Iu

o
.,

'Mt.ar...

ii

bbS-0' I WeWL, ,,, iiWj Vv rJ J

Tiu-

^ w Authutlty
ot:l

civu. respecta accept iuncia statului ftttt acestuia i chiar utrtorifcfltea.

niciodat Apostolul Favel

iyCJ

bowm^I

Cflwwfl*
ar.

,,

Ma*

aui..'^:,

rqview.,

reab Autonomia puterii civile este este fcf. Romani 13, 1-7)- ** supliabsoluta: 8tapntoi dai

protecia legilor

romane.

drept lor votri ceea ce este

eg-u*

tiind
t^u,
,,.,.

Autorfrrit-

^
r

flMWft,.
'

m
SfK

onortD|ttrttot

m
si

ri..

mu (MV

*'

llljh .,,.
,.,

AutaWtfe ,,^,,d, tn ^tfopcls

te^htat,

,^7;

Md4

AUTORITATE
UV
ce
In

pubHcfi,

rfy*

a te supune cseamn a accepta i adora idolii^usmt rora autoritile politice po^itn, rol un liicyte. Statul are exploateze cedaT el nu trebuie negative. tenii in scopuri politice izoleze pe disopaIlaus nu vrea &u decomunitlle lor ca

voi avei stpin to Cefar (Col. 4, 1). A asculta de stapinirllor nu n-

cadrul

IVUiriJMe]

al

altor

Uj vin:i

slujbe

comuna

rugciuni

autoriti

ocirmuire. pentiv, cerind itpagfticli linitea lor, viatru ca l noi, ntru lg panic l netulburata AtitudiPomenirile dup Axion). nea cretinilor feft de ntemeiaz pe nv nii tura

cMe

Bteerfca local aflu; de mijlocire pentru ale locului respec-

aciune aeefe, iar prezena i schimbe totui public. El vrea

mi

raportul dintre Cezar


nuU-rli politice
tr^o

tr-o

ponoua calitate a comuniunii nnrului cu Dumnezeu.


Slujirea celor ce

nu pnnmicare de rezistena, ci pnn-

simbol

al

pojpor

a^**^
care,

dein

autoritatea

civila se

exemplul Lui lisutf Hristos contient de coaliia dintre des!

mpotriva sa rolul O{Fapte 4, $tj} a recunoscut d&serfcfi Iisus aceste] biectlv al Cedrului nu a identificat ordinea Dumnezeu, nici pute[rod

nu nseamn dominare, ci Biserica dere pentru binele comun. penlru aduce euharbtie-mulumlrc acetia: V indemn deci a5 tJ*
cereri, rugciuni, miri (enhiurlstii)
im].lociri

^P^~

i PnnUi

Pi lat

mulu-

voina lui rea lumeasc cu puterea


cu

Iul

DumIul

nezeu, nici statul cu

mpria

pentru toi oameconductori i pentru pentru nii dregtorii snt n nalte totl care Vorbind de buna 1 Tim. 2, 1-2), apotoioi Unduita a cretinilor, oricrei Petru spune: -Fii supui


ift

AVVA
omeneti pentru Domnui:
de
2 fi, plul

st.pniri

att mpratului, ca inalt stapnitcr, cit i dregtorilor, ca unii care snt


petilepseas.c: pe trimii de ci laude pe cel ce ctorii de rele l iac bine (I Petru 2, 1314).

Mine cupa aceasta^ t^ * 39 Marcu 14, 'M\). Du pa exemIn


fl
;

fi l

Su, rugciunea

cretinilor n:

cepe cu invocarea Tatlui <,Avva, printe (Gal, 4, El; Rom, ii, 15}*

Biserica

nu Impune un anumit

AXIOS
nic (In
1,

[gr,
:

lat.

dignus

- vred-

re-

gim

sau sistem economic, ca fiind de Inspiraie biblica. Holul d nu este acela de a propune orndupolitic

27)1 comunitii, in

aclamaie
timpul

liturgica a hirotonirii

specific cretine. Ea nu trebuie s fie interesat v?*0da de dorina de prestigiu i de putere. Comunitatea uman are liifli

politice

slujitorilor. Vorbind de titlul i de oficiul episcopului, Clement Romanul spune cil episcopii nu fost inStituil de apostoli sau de succesorii

bertatea, datoria i rspunderea de a imagina i edifica organizarea sa politica- Totui, Biserica ine ca to orice forma de societate fie aplicate imperativele biblice i valuri Ir cvnngh elice.

acestora, eu cit Bisericii

consimmntul
(I
cit.,

deplin Epistol ctre Carinp.

tem, 44, trad.

44).

Azios in-

dic nu numai acceptarea de ctre

uman s

d noului ei pstor, are sens i de rugciune pentru cel fie vrednic. nou hirotonit
comunitate
ei
:

Cad erai c& nite dar v-al [nor.s acum


h

o la

rtciie, Pstorul

A7IMA
-

f
:

gr,

azimos,

lat.

azyma

vostru i la sufletelor puitorul voastre^ (i Petru 2 25). Evanghelistul Mar cu scrie, desigur dup

folosirea plnii nedospite In ritualul Euharistiei este menpatriarhul Mi hali Ceruionata

azim]

mrturia

apostolului,

c
1

vzut mulime mare i mila de ei, cci erau ca nite oi pstor i a nceput sft-i nvee multe (Marcu 6, 34); Ii sus i seama populaia din timpul su era sub conducerea unui ef, care dei nu-I asigure o stare ideal, totui evitase starea de anarhie. Unei asemenea ca n duceri nu se poate fere mai mult, pentru ca nu poate dea mai mult sau altceva. Acest ef conduce, dar nu poate ofere &U

disus a s-a ficul

fr

Constant inopolului (1000 1053), ca una din ereziile latine. In polemica dintre Occident i Orient (sec. XI XIV), latinii oare foloseau pinea nefermentata snt nu-

trie

al

mii o&imifK Bl se d ca rsritean nu folosete azima ca pline euharisaceasta este tic, argumentmd ca
o
(Ies, a pastelul iudaic 13 Deut. 16, 4, 8 Ml 2*3. 12, 17) la instituirea Euharistiei (Mc. 14 t 22; I Cor, II. 23) Hfistos a luat aposarta s, 8dJ$ pline dospit
; ; ;
;

rmi 15
si

valori

De

aici

ntrebarea

ee este
:

mai
nilor,

important n

existena oamecredin-

n ierarhia valorilor

a, religia sau politicul 7 Oare conductor politic deal poate


nlocuiasc pe lisus
7
latsl,

un

Biserica primara n-au foloaziirm simsit azim (Fapte 3 f 42j bolizeaz moartea nu viata pe cnd aluatul reprezint sufletul n trup, adic elementul incoruptibil (In 6 deformeaz sensul 31, 35, 4 l, 51)
tolii
;

AVVA
pe care
Iisus tn

pruUtt,

o vorbit-o Isus.
;

mi ia Folosit de
n
li

Cinei de pe urma, care *r fi fost o simpla cin pascal, i nu instituirea Tainei Noului Testament, Euo haristia ; folosirea azimei indic

rugciunea Sa Meu, de este cu putina

Pei rin Leit1

anumit
sean.

'teologie

cuharistic

apu-

treac

AZIMA
In polemica cu Biserica
care

49

Armean,

it i
tos.

asemenea plinea folosete de nedospit, teologii hizaalnj (n apelOQfs -iiithatu] yl Nkhita


L
,

Incoruptibil a Plinea obinui l


f

Iul Ilsus

HrLseste

dospit,

un

tip

al

firii

umane i

consubstanialitatea lui

ea arata Hrlstos c n
si-

1002) fac o hristologia


lor,

legtur

intre

azhn. i

umanitatea noastr,
ntr-o
seri soare

ape- llnar ist a armeni-

sigjllionw,
t

li
i

Azvw implic
care

neaga ntr-adevr, ca om, a avut suflet. un decret al sinodului de- la Floerezie

apoliftariamul, lisus Hristos,

Constam nopol nodului local din (153 3), prezidat de patriarhul Jeremia, folosirea csdmei este condamnatei astfel
:

rena
mei

(1439) elimina

tic

pe

lista

problema azpunctelor de con-

iQrictne
i

spune ci
.

Domnul

tlsus

Hth-

traversa dintre Apus i Rusarlt, admind c atlt pilnea dospita cit i cea nedospitfl pot fi folosite n ritualul euharistiei, n practica liturgitrecii ortodox plinea euharistiei buie fie dospita pentru a simbo-

/( cea de Taini luat pJe tos Q YWUor, i RU pitTiedQSptlti, u: tte ndeprtai ne tlmintai tiii ulimt, *.!.'le shafma cb anu cc susine ?/
:.'.m

&

&

ccph'i'

!..'

vVteil&r

ijrJa

lui

Apol/mu-tos,
Iii

fttftfdftd

ifivd#ilurjJe

armen/Joi
tfOcJn

Kstfrip-

lici

.i;il'cl

firea

omeneasca nsufle-

ca naustri* (Pldallunul,

djN

14).

B
BIBLIA ne greac

&m\

IU

cart nseamn biblion, Q plural biblia] instituie

de

la

cuvin tul

rie

origi-

13).

colcie de cri pe care Biserica .SJinta accepta i le venereaz ca motiScriptur tBihlia hagiu}, pe
s-a

up&In acelai timp, Biserica a biblict ral integritatea revelaiei l, in mod la Facere la Apocallps complementaritatea dintre special Noul Testament, Ia care

Vechiul

se

sub tawfravul Cfl n de ruvintul lui Dum ti;, Duhului Sfinx, formeaneaeu, prin l pentru cel ce poporul Sau.

**&

Augustm, refera fericitul spune ca Noul Testament se cunde in ce VechiVechiul


fie
citit

cinci

as-

Testament continu mal ales in comuniti

Ea

se

compune
sfinte
ale

din

dou pri

Crile

religiei

iudaice,

numite Vechiul Testament* legmat pe cace conin cel dinii re Dumnezeu 1-a E&ttt Cp PSE?l
evreu
(v,

deoare-

(=' cretine provenite dintre ludei wiriearora evanghelistul Matei le pentru imporEvanghelia sa}, zll

VECHIUL TESTAMENT);
de primii
cretini

Testament pune Vechiul calea, Jupe Lege, care constituie

tana

lui

moral i

profetica.

CM

accent '.u

Crile

scrise

despre ntemeietorul religiei comuniti dcsnre vi 4a celor dintU WottJ Tesiarrt^t, cretine, numite

WfJ

dreptdecata, adevrul, cuvintul coninutul actuii ntr-un cuvnt. Ta este Dreptatea


lui

religios dreptate n

deoarece
Ittt

conin

legmntul
n Iisus

[ttGne-

Hrlstos oamenii. Biblia sau Sffnta cu toi Scriptur nseamn deci totalitatea

de Dumnezeu

legea Ta. aue 118, 142}. De ascultarea vruit Legii depinde msa s de mplinirea Dumnezeu i dintre si raportul de aceea. Punei aceste cu-

veac

&L

popor
vinte

ce crilor Vechiului Testament {39 Noului Tesscrieri canonice) si ale Bisetament (27 de scrieri) pe care ca selecionat rica Ie-a adunat si DunuIind produse sub inspiraia cuvintul sau lui Sfnt si cuprinzind

ale Mele in mima legaUe ca semr n sufletul vostru sa le avei ]a mina voastr l
;

voastr

st

pe o

revelaia lui Dumnezeu dat transprofei i prin Hsus Hristo* 1 nceputul misa de apostoli De ia recunoscut Noul Tesei Biserica a critament ca fiind coninutul i tradiiei apostolice a Evanteriul doc20, 30W, surs
gheliei
trinei
(In
si

pnn

:Vuatea voastr, msul re(Deut. 11, 18). lisua Hrisios pedacunoate valoarea profetica i Testament gogica a Vecinului psalmi;. gea lUl Moise, proorocii i citeaz i Le. 24, 44), pe -care ii n sens mesianic l interpreteaz

tbli

pe,

'

eticii

sale teologice
(I

B
4,

la ncepnd de la Moise -i de din lor toi proorocii, le-a tkuit cele despre El Scripturile toate El este interpretul su-

St

>

(Le

24,

27),

practicii

sale

liturgice

Tim.

tentic

al

Vechiului Testament

In

*
BIBI IA
J]

acesic ta LeEjea Apostolii


iruri sa
MC4MMA-,

dou
si
:

porunci se jprittf toaproerodi (Mt. 4^, * lJ >;

Biblia varietate
lori

conine de fapt o mare de scrieri de divise va-

in ae*$j i krterpreteia deschizlnd Iar Fuif>, perspectiv


si

ncepMd de

la

1-a

bme vestii

friptura pe HStt*

dar de aceeai^ nsemntate pentru Revelaie, Texte dogmatice Si profetice stau alturi
spirituale,
de' descrieri
-/ii-iuni,

istorice,

reguli
lui

cronologii, ru_Ea civile, viziuni.

{Fapte , 33), BiMw* Autoritatea religioasa a de aceia ata in inspiraia* ei, de cuvin serid ei este inseparabil

este o

carte religioas care

conine

'^
#

tni

lui

Dumnezeu (Le

1),

re

vetaia aceluia in Duhul prin profei vorbit, el

^ U,
(II

de

despre sa Fie o carte de tiincreaie, isde cosmologie, biologie sau

adevrul

Dumnezeu

fr

torie.

i,

Biserica este cea care a nrc^lsn-at crile Vechiului o lecia nat ser ieri le apostolice a
.

2021} l Care a
Bibliei
(II

inspirat

trierea

Testament

si

Sfim
care

Tim. 3, 14-17). Duhu Duhni Adevrului, cete cel

re au devenit

menine vie n memoria istoria mnporului lui Dumnezeu


iuirii,

po-

Hffrtofl

Duftui trimite lataU Sfmt, pe Care-L va Aceia vfl va ..ivn in numele Meu.
:

al

crei centru

este

HSUS

..Iar

Minutarul

Noului Trta earilor canonice ale s-u in<:i.'i.iment, in numr de 27. Aceste cri iat n secolul al Vl-lea. diferita, suit menionate, n ordine de de canonul 83 apostol ic transcris
.

Noul

caTestament. Lis-

toate apre toate

(In ce v-aii spus Eu Cu toate ca, in B14 26; 10, xsra canonului biblic, biserica *

va aduce aminte ae

le

Clement Romanul, de sinoadele gionale o. in L undi ceea [3W, n nonul 00} si din Carvayina (41

re-

ca-

Ei,

m
in

inut seami
Bisericii

primul

nnd de

crj

&ul inspiratei,

scriitorii *>

prinii

despre au divele opinii Antena Juainspiraie. Ignatie de AlexanMartirul, Clement de tir. laan Hn^sdria, Origcn. Aufteta dittatom iueli prin inspiraii* Sfw* rea scrierii de ctre Duhul greeli. t" ferirea autorului de ntre inspiraie i ilufafc deosebire de minare sau asisten, sau ferire

canonul 33), de sfinii Atanasle, Grlgorie Teologul (3301(10). AmDamaschin filohie de koniu, loan ortodox, cartea (Despre credinia trad. cit., p, 1&$ IV. tap- XVII. eim, Sfmtul Atanasic, in a 39-acit. pistd pascal (Pidalitm, trad. Vep 7S&T7Q)i mparte crile Testament n doua categof

chiului canonice, 22 rii


:

M
Deial
in
,

i Dionisie de Alexandria partea istoricii a Iercmim susin asistena Bibliei a fost scris sub foDuhului Sfiit De pild. Mo.sc doua descrieri pentru a_reda

dar in realitate ^9 adic folositoasi aiiat)hmoskomentt 10. re i bune de citit, in numr de l esCrile canonice ale Vechiului Levitament sint Facerea, Ieirea,
betului
ebraic,
;

dup
t

literele alfa-

losete aceiai

menaj
51

Ies.

20.

*W1

Si

pe

propriu si duduce prin elortul su (IT Mac. 2, stilul su personal

id 21. Autorul biblic Imens, iat unui mu ieri al narativ reproii care ii organizeaz i
13,

sta

Deuteronomul, IoNumeri! Reffi, II Regi, ua Judectori, ftut, I Paralipomena III Regi, IV Regi, 1 Prinilipomena (II Cro(I Cronici). IE Vulganki), I Ezdra { - TI Ezdra in TCeeta TI Ezdra in ediia stevon&, Psalmia (=. II Ezdra), Ester, Iov, Eeclcmii Pro veri jele iui Solomon.
ticul
,

25^27 t

38 40),

Cntarilor, Is^ia, fastul, Cntarea Itremia, Iezechel. Daniel, Plinge-

52

niHlilA

rlte

lu

nei a,

cum
ne
In

Ieremia, Qsea, Amos t Miloll, Avdie, lona, Naum, AvaSofcnie, Agheu + Zaharia, MaHanaghinoskoiftZTiti

Dionisic Areopag tul. Sub influena colilor catehetlce din Siria i Pai

teahi

Crile

bu-

folositoare

de

citit

(denumite

XVI-lea, n Occident, deadmiterea ntemcantmic'.c, deoarece lor n canon de ctre Biserica Apusean alturi de crile pro toca n cinice, a fost pu& in discuie) se gdin sesc Incluse n canonul biblic cele nuri vechi 'timpuri (canonul Iul
sec. al
,

Ata*J Ezdra (

sint

Iudlt,

Ezdra n

Baruh, Epistola lut lepciunea lui Solomon, nelepciunea Iul Srah, I Macabei, II Macabei, III Macabei. Canonul Bisericii roman o-catoli ce nu a inclus III Ezdra i III Macabei. ediia Biblia n limba romna, fragmente 1960, a inclus i unele (Cintarea celor trei tinecanonice neri Istoria Suzanei, Istoria balaurului l a lui Bel, Rugciunea Iul Mnase). n primele secole au circulat o serie de cri fie apocrife, fie autentice, foarte apreciate de -cretini, din dar pe tare Biserica, in cele urma, nu le-a acceptat in canonul Apocalipsa nNoului Testament. cu a fost acceptat n canon
,

Tobit, 111 Septuaginta), Ieremia, ne-

Apocalipsa nu este folosiii totui coala n lecturile ikurgice, aiurnd rin a impus-o n canon. Raportul dintre iJiblie l Tradiie de (v, TRADIIE) este exprimat #*Vasile cel Mare n afirmaia m in dou au aceeai valoare pentru credina (Despre Duhul Sfim 27i 2). Biblia s-a format, se p'istreaz, se citete i se interpreteaz n contextul istoriei i experienei Biseri1H). Ea csLe rriterluL acii Mc. fi,
lestina,

ta Referina devruluJ Trfidllei Sfnta Scriptur este fundamenta!..

Cercepentru crediria n Hristos tai Scripturile, cci voi socotii ci


:

acen eie avei viaa venic. despre lea snt care mrturisesc Martirul Iustin Mine* (In 5, 39). arata" nvtura (didahia) Bibliei

este

obligatorie

pentru
fi

credin.

Terul ian" (cea, 15 220) numete crile biblice instrumenta dootrinae, n sensul c doctrina cretin

si

editare.

Canonul

8!5

apostolic

nu

menioneaz Apocalipsa, n schimb recomand cele dou epistole ctre


corinteni ale
lut

nsi nvtura Biblicare este Identic (De praeei, cu XXXVUIt scriptione haereticorum Chirii al Ieru1, trad. cit, p. 140) salimului o recomand catehumenilor. iar loan Hrsostom susine la originea tuturor relelor st * necunoaterea m Sfintei Scripturi (.O Sf. mllia a 9-a la Coloscnl). Vasile cel Mare, [*?nr.ru Ortodoxie fi arbitru cea insuflat e Scriptura
provine din
;

Dup

Clement Romanul

Didahia apostolic (respins apoi de sinodul VI ecumeni4j|pm.. 2, pe era folosita de uconsiderentul de asemenea, sinodul nii eretici) din Laodiccea (cam 60) i Chirii de Ierusalim. Este acceptat de Atana-

de Duhul Sfnt, de aceea dogmele snt de acord cu cuvintele Scripturii (Epistola 189, III, trad. rom,, p. mi). credin In mrturisirea sa de
(1672) Dositei
scrie

dup cum

sie,

lui

menioneaz i Ps-torul Herma (ca l Maxim Mrturisicare

Cartagina sinodul din (can, 30), care recomand n acelai timp Vieile Sfinilor (can. 54), l de
torul),

de

Scriptura este numita cuvntul -Duhului Sfim... grit prin Apostoli i Profei, tot asa Biserica este nvde Duhul Sfrnt prin mijlocirea Sfinilor Prini i nvtorii. Bi r serica, luminata de nvtura Du-

at

IU

NU A

tf

nulul

infailibila, fifiri, este

de

*#**

Inv^tor ^\i pot aven ea &bUa fk Biserlra orahita V* XH). Alelei Homtakov

Ortodoxia a preferat Testament, Sep* greac a Vechiului timpul Macatuaginta, alctuit pe

versiuni

2SC
cea.

-b

creul
SLrG

de orfce carte recunoscuta


are
tatrflctw

230

&&

Ftolomeu Philudep-, pe care au totopj^

WMrlcfl
ilibil,

de Screre

apostolii, cu toate

versiunea

Biserica caic Ini. SfinU. diaree* ci este DesgUf, nu In sensul


inspirata,
t,

riao (folosit de
tn

Vasile cel

Mare

vectie. HexaemeTC-n) este mai

pentru Oi Biseru-a nu

<J*

nou

revelaie.

Canonul 19 ai prevede menic


episcop

Sculul
obligaia

VI ecu-

P**
Bitifc

dug& >t. nonul Scripturii Mft'fta in Docloan Damaschln (6S0-?5i


1T trina QriofJo^S, IV,
'

BIBLIA

Cri

hi^rise in

preot de a

nva

liturgic (cwi. 9 in cadrul cultului icce cun. liturghie, n d?lp

>

msW
De
speciai

" - L^
o

'altfel,

ntreaga

Numeri
1
>
'

VECHIUL TESTAMENT

sn in

NNftWi

prima parte, tpct

a cinstirii

Bibliei

Cu

dovada Ortodoxia o tt P e care toate c cUirea i mC


sini

tarta

Biblici

gator (Fapte

pentru
17,

necesare si oblicredincios fiecare

Jnili'cStori

vd,n

Evr. 4, 12), totu* i interpretat Biblm nu poate fi autonom, deoarece


11
:

R*sl
o
I

f IUTtfl
Ntw*
Av.cum

"-1
Cljl

folosit in
en

mod

nsi

eate

partea

ecrifta

a Tra-

diiei

apostolice,

care este

nu nu-

?*******
Iul

XrU
Solomon
1

exegesi bfcH<* mai o instana' de

Primii
Proverbele
:

*
^idra

Folosiautoritate teologica. ci Sl de su P ort pe "~ biblice r,;,' textelor :onvinfiere nu gatru o opinie sau mod necesar, c tet*

.L.cifLsiaiUil

GUMM
Cri

ClntSTlJoi

***

ranteaz, n

tfr>ttOve ^nie este ortodoxa. In nu Atanasie a Vit*4 be, cu Arie, terminologia biIn sine sau

elevate

si

bune de
:

dtit, dtir

canon nelept;n u enumerate n (Fanaretos) l nrvea lui Soiomon

textul

blic

in.

autoritate, el
siflfl

eensU! teolo-

elepciunea

lui

WM,

fiul

lui

birah.

gic care se

biblice. in textele
1

NOUL TESTAMENT
Mulii
Mtiiou

De **,
logie
sios)

el

<W

* rmlno -

din

aFar de

IttnUe

(hoiMUunui

pentru a e*B&Cft sensul

Luca

Corlpteili

2 CorintenL

text biblic.

fllNF 54

?']

iLttioo

rala. In

Facere

{*,

2-3), se vorbe-

Evrc!
lacoif
1

Pitru

|-,.sril"iudeKl

2 Ti-lrj
[

de cunoatere* binelui de tm, care este o experiere cotWtf Sate de a Ivii Dumnezeu in fretel* o simpla caiubire. BfftfU nu esle
te

ctre

Io an In an

ntate
ci

etic

sau

aptitudine

morala,

'Ttmotri

2 TlTPOleE fii

3 Iobti
AvriL'ii Lipsa

un reflex al harului. arttoare d* Dumnezeu*, n


este re

***&
lucra-

Crtcunele
Ctffironl

Stotifatf Apostoli

transmis* de

indumneaeltoare care, vine. in care ste din rtinele ultim, suprem, Dumnezeu (Gatl Cal plotul, De^jretJfnfflcoNiemptafii^, 69, In Filoc se Ifenrom., vot, 8, p. i?S): Rituale

om

1llS

/,.

om^rtfli fef &&*J *W*h

ife

^'"f-tiEic-rl

,,,
rj

val.Aitsdp-r Nt-u pffho*>Jfi9 Kirriif. in

nYihMhrn
i-.'
.

Thnalogie.

nl-ilar

D. Sarruits,
1061,
p.

AugUifcfei
13,
n

wn.,..|
lUtttfa

WLjribiim,

iB-

dr 6 &** put este credina, ou -arta ^e traduc* aupfi Evanghelie, SMele


tare;i

cu

nsi

Cftlco. al

crd

ftft*-

ncolonate ale
1

crtll-ntffc,

t!.naiiScP,

vezi PWalirttiul, ei,


B.

trsd,

ftluniropieS
ele

divine

i
5,

c:u

r45-46a (twnnill
-4iLft r

apostoli*:..

0i.

trrea

fart de &hie*, preb luhrj


{I

.ib:i-

p.

STO,

era.

78 -77.

a*

Dumn^eu

Pt. 2,
(Le.

20
5+

ft)

W
u

Bria,

criptUt i
XXII

TaMtti,
nr.

n S#tttW

lt"""
3fb

logleG,
,,
r

(19701,

fi,

dr aproapele
toate

MfciM Chuilda, CSfffk ftrrag&JO*f?"


te

C faiulpre^nt itt tte centrai, Mh*I este smt virtuile cretine, cafe nu
ule allceva decit diversa ftpectt
cerii

VecWuJul T^rn^nt te Bftulw XIV (IM), nr, OrttHfotf !n Ortodoxia


,

6tei.

lr\

4,

p.

48^-^338)

Vflstlc

M'lin.'.

r.M.'iNiMff

calic, d^rjvnirca,
n

spiritualUaleii R-* ruimea viaii

Hdstos^

este

armonia
hiii,

deplmii
creeatc

lW
^ciJ
kj
nii.

nr

,3.

p.

aiWUp WC*
fdJtfteW

^
^
J|JJ1 "

dintre

frumos i
fim*?:

tKrit?e

dina i
le

Cad

^rrdin.n
p

irtte
i,!

Sffr.r^r

binele? cofteentrat

[nim(ni

?Vn-

bine-

,.,,,,,*.

Bteerk* Ortodoxa Rcminr.

C!VIl
-ceo

U.
gfinfef

3 ,

Pi

4-^..l
In-

{Si. Mxlm csfe credinUi wiivnt-JMrturisitorul, fiffi*"pitttwwrii c-^


IflSfe,

T^

M,

***k

Aw^rlc t Wfa
ScrJpturl,
ftr.

55,

scolia

13,

Flloc.

rom,

terp^-rdrfj
*...

fQrtOdtM

voL

3, p- 8??).
-

xu [mm

4,

p.

0-40*1 tt

WNECt'VlNTARt

muU'imiro

In

Vechiul "h-sianinii*

{&&), ApivanUky

Domnia. Atona, VMl.


BlNii
[lat,

l>ene

gr.

agaton]

pentru binefacerile primite Dummitere a acestor binefaceri. prtincitfic oin^nezeu este vfadnlic adle a(Apoe, 5, 1). ruvtnfar&n

trana

este o valoare

o nct-iune religioao calificare

dorare

recunotin.

Fmritul

i nu -are

num ui

mo-

primate binecuvintare de

Ei (E-

55
ftlSF-HlCA

binecuvintai. mai vrei ti. 7). El ne-a Hristos (Gal. 3, 14) Inti prin U*u*

t-o
*rvrt

talul
|

umanitatea Sa, la dreapta restaurmd ntreaga creaie

Bmcruvintat
rcu

fie

Domnul DumnoHrifttos

Tatl Domnului nostru Ita


ne-s

,semnul WU ^***!* umaniti rAscumpa>ate (h*L Ufft


t'

ia 1H).
t

Bisertea reprezin-

astfel

Hrl*t, Cel ce intru bifiCtoUvmr iiecuyintat pe noi, CU


tare

care

dahovnteease <Efes. li 3 )> nseumu liturgic, a binmivlnta


fii-Vtfa

a doua ba perspectiva tirvenire. Din aceast


tn S ceL nviat

triete din putorea

iul

Hm-

i ateapt
se

mi a

harul

lui

Dumne/eu

a-

toloftic. Biserica Hristas, este lui

afla

in

Mn*

Mii:ry

a bmecufnfemetfttt (Matei 14, Ity, Pentru Ape itat i Mnt pline ti

lnecuiva sau ceva. tt$ufi a mulimea pentru piTiilG viritul

-\ hrfatolora exista P !"" 2527), in sensul ei Hrislo intre lormitate onteaoflic iltwnc. Chirii al Ierusalimului ai

(kt.

afirma
Hrlslos
rall

ea,
*i

Taina
sint

Euharistii,

]n
2ii
;

ittm
l

&

i'iiwricti

consort

ittttiumirfi
IU).

(Matei

tt,

Cor.

10,

titogWc

nu *U> numai *& transmite mesajul #

conaan^ulni^
H*i*iOfl,
Ci

Biserica

preotul bineeuvinteaza plinea


,_

vijirea

lui

credincios: pe poporul Domnului sa tie *Bineeiivmtarea


, ;|
]

pete

binecuvnteaz Preotul crucea, invorind oeu mm.i sau l-u


viii.

ntruparea Sa, astfel su. nu poate l mtilnlt tara Biserica Hijto" Ea parLU,,M ia sfinenia Iul devin *Bf|nw (Evrei 13, 12), ra Si

prelungete Srti^i incit

carotrea

pevmneldr sau lunurilor

btnLTiivintate.

audl In semn

Cretinii fac semnul altora asupra lor sau asupra pe el se bineeuvinteaza

i frl
lut

de prihan, Atunci tind vorbete d^

Uisenm
:

sau pe alft.

B1SFRICA

Tgr-

ekklesia de

ld

comunitatea eedesiu Iaeo, lat. Noul Testament a cz]qv chemai] mulime de imagini, consemnat o trl denumiri s! slmboale ce s-au perioada apostoilbuil BiitfrfeH in
:

2, Cor, 1, 2 refera in pri10, 32). teologia se 11 SK.it mul rind la venirea Duhului a fcui posi[l Cinci -se ei me. Care umanit^il bila recapiLularea -Da mult, Treimi

Dumnezeu

[CI.

dup

mo^lul
rilll

Sftntei

h fost tfttplt*

poporul
3Pt

Iul

Dumnezeu*

M; crupul Iul Hrlstos ^.'12,4:1 Cor. 12, 13, 27; tem2 plul 15
;

lucrarea aduna prin ina! via fctorului sftttuiut i de "o Duh a unuia di o Treimea cea
loc

adunarea cea cu gno neamurilor, Iar ucum In un

se

desprita^ (Paveceraia,
Rusaiii,
370),
in

pnl

Lui

Dumnezeu
2,

Tim,

a,

Peniteostar, ed.

f P? 197
J,

p-

EL

S
Iu,

Cor.

3,

18
P*>

ic

mprteasc

F*0^'"t*

mireasa

Kitofc

Apoc. 31,

ce Trupul lui Hrlstos exprima Hrlfitos ^ mai b&w raponul dintre

nvierea Bfatric& llristos este, dupfl (Kephalls) B^er^ai, pe S* Capul


care a gele

tta&aa&Pft* tu
{Fapte 20, 28)

insusi aR-

SU

si

a inala-

tradiia eclezlolo^: dt^crlerea c rsritean prefcrfi de Apostermenii slmbellci mlosll Areusta, A|K.rnli|^l. tou! loan in Bwertotatru a sublinia Cptul manifestare a creaiei ca este o .mpnraiei care noi, un Simbol 3 nvluit de si.ise'pofloar din cer realitate noua vl im Dumne^u, o

De

altfel,

IlISfiRlC/V
l-tl

perfect explica oare nu se poate prin Imaginile sau analogiile rare Am vzut tetatc exist n' lume
:

o dimensiune esMc. 2t 1 catologic (Mt 25, 1 ApOC 21 1 2), Ea este semnul, paraBiserica are
;
;

sfinte noul Ierusalim, pogorndu-se din cer de la Dumnezeu, gali iii C* o mireas, mpodobit pentru mirele
ei...

t][?la

l prezena
lut

anticipata a

mp-

riei
este

Iuta.

DOrtul lui

Dumnezeu

Comunitatea ntr-un loc d, ftdic de cretini Biserica pmintaasfl (H Tim, 4, &%

Dumnezeu.

cu oamenii. El va sllui cu ei i fi poporul Lui, iar El va vor i\ (A poc., Dumnezeu ere este eu efr
i

nedesprit

reasca" sau fiind astfel

de Biserica cesfinilor, ebm un lunea

21,

23).

Totui aceasta nu nseamn ea


tradiia ortodoxii
iuJ istoric,
ei

uman.
;

al

nAgUjffl specBisericii* Chiar

un semn profetic al mpriei. Bi&erica a fost prefigurat poin Vechiul Testament de ctre porul Israel, iar profeii o anun", Legm im., prin ca poporul Noului
care Dumnezeu vei stabili Lmprta Sa venicii ce se va ntinde pe '

Apor.allps

gfcSitt

Iar dousprezece pietre de temelie i in dousprezece nume ale celor ele

aeest suns

mrturie M zidul cetii ftV*a

pmntul
este

(s.

2,

Ier.

31,

31),

Ea

chemat

sa
;

cuprind
t

ntreaga

Htelutai" {Apoc 21, 14), Bisvrim este deci o realitate unlcfl, un organism teandimensiuni, dric*, ins cu dubla
doisprezece
apostoli
al

creaie, toate popoarele i veacuFape Mc. 16 S rile (Mt. 28, 30


;

8).

In
rlcii t

ce

priveze organizarea, con-

divino-umana, v^t-nevsut,, cape nu ae poate descrie perfect, aa care cura ea este, n termenii de dispune teologia. Clement Alexaniiwrjai de pe pdrinul spune mint este L-hip al Bisericii cereti

ducerea

unitatea istoric a Bi$vstabili

un model apostolic unic, n Nou] Testament fi-au pstrat descrieri ale unor co~

nu se poate

fSLi-QTTUita

2 fio).

p iV-a, es.l. trad Aceasta analogie este

cit.,

p.

munUl apostolice, ca de pild eo^ m unitatea din Ierusalim, a efir via este eentrat pe uite va 'nstlnvtura apostolide baa lor (Fapta 2. 42), Botezul (Fapte 3, U. T>; 12, 16), prezena 10; 10, 4B unul pstor in continuitate ea Apostolll, fringereu plnu* i spfa tuuhtaiea comuniunii, disciplinei si slujirii (Fapte 4, 3235; In. 17, 20 23 Bvr. 10, 20 -23 I Cor Li 2 Principiul de organizare * 40). confost. dat de lsus Hristos tare stituit grupul celor 12 apostoli, rore le-a dat puterea Duhului Sfinx (Mt I6 t 18; In 20, 30), ca o imagine a Bscr'mi. Biserica ye manifesta n Istorie dup modelul colegiului apostolic tare are n centru pe lisus HrisLos. Hristos l uposMiii
:

domi-

ecleatoiogla Scrierilor arcopatjUke (sec. S ti).

nant

Pin perspectiva pn ev mato ionica, Sferica este ca&t sau templul


=Jui

Dumnezeu,
modelul
in

care i are originea

adunarea strnsa
;

jurul Maici! Domnului l al aposto2, lilor la Cncizecime (Fapte 2, 1

Duhul Simt prin excelent al


42),

este
Iul

Martorul*
liaus

li

Bristos ^ln, 15, 3 OJ; de aceea, Biserica nu poate mrturisi pe Hristoa decit n i prin Duhul Sfnl (I Cor. 12, $), i Care es1.L principiul eKistene
vitalitii el
inri

(Fapte

0.

31)*

imparCor.

deosebit, fiecruia voiete, har lamele Sale U).

dup cum
(I

io Iiicii

continu

in

structuri

Bia>

1%

post-apostolice sub forma ^aposprezbiterii

tolii,

Biserica, iau

BISERIC \

57

fraii (Fap;H), sau *episonp i preate 15. biter i" i episcopi i diaconi (Tit 1). Pe temeiul gestul Filip. 1 1, 5 principiu, organizarea Btiet&ti ii eapostolii, prezbiterii
si

Uri tos. ^au boteza-t in nu mele.. Treimii $ urme u zii pe li sus in si nu unei comuniti disciplinate. Credit din
1

voina Tatlui prin ntruparea Cuvintului Iul Dumnezeu, rit anipprin moartea j nvierea FiuNoului poporul luii Biserica sau de binecu vin urul Testament este Dumnezeu prin venirea peste eu i
rata

vol-uat,
te ni a,

punindu-se n lumin dteva unitate. sfinclemente specifice


:

universalitatea

apostoli:

-i

lulea.

Duhului
Bkiilioqrdlie:
NScnli^
AJartasslei,
]!)73:

iul

Dumnezeu,
sehs'
h

Lelie
Lubnr
A/Jsjh. pi

du Saint-Bsptti, Paris, Ceri,


:
]

:<i'-s,

1581

K. JL SchmWt,
Kittel, vnl.
j

fffr-

art

teloftif
p.
citit

tt P

ed,

(rad,
r

cf

$39
i,

Dumlt-u
ih.i S"i

siilEtB,

]Qae

Teolagta

DOfftfiatf
yol.
titblf,
n.

PrwrfQwfc
i

BuL-ur^r,

im,

O"

singura Biseric sau un singur popor deo oarece exista un singur Domn. singr credina, un Botez unic (sarifeseni 4, fi). laus este etpu] Hi (Colocii, Biserica este trupul S), iar cretinii snt meniaenl l
n
acest

exista

Su

An

ge Ptetowky, fewteftt Ortliodox


hr.hiHN.!
Mfltts.

r.Uunh.
VleVr,
I

rimlltton

bre

Nurdlainl.

171

voi,

D&ttl
r

P^fl",

Co'hsMufio
ibdcKl**<
;.<

(enridrfcfl
r

a
r

nr

1a/1987
10-e 10

BJser?Wf In fPrPfiul flvdukmov,

trupului (Romani B, 5), U* nitatea Biserldi vine din faptul c aduts ca Ii sus $, rstignii i S-a Jertf de rsi'Limprtire o datn penBomanl tru totdeauna {Evrei 9* 12
ale
;

coutanta

prJne/peik de
&i$eJe
r

r*t citite JoIn


p.

gfc rti.ltofQX nu
chLTTfL-ji>s

EasIfTii

La
le

plural, bisericile slnt

Iti-virw,

(197*)

28-12
1

cretinilor Intr-uo
a celebra
zi

adun Miianumit _loc


iui

Minim
Mv*j*>B
jn**m:

flimcn*.
rtc
';-'

Mys [trL.

d'jKHf.-.

pentru a comemora Istoria

lisu*

l'Egll&e.

my

Les cfcux fe$* tf'W .:IH? p. * iT^ni kouu.


ta

Euharistia

(Liturghia)
1

I548Sj Mar,
re

de duminic. Aii numite Apotalul Pave comunii.fitile loculi.


in

de
In

rEp^l dnns
HlTMJpjiii
efec/sioffijjije
',

treaaSoti
p.

OrrWo-

x*,

3/1BH7,

3&33$i
in^so
(JS42]
1

OUvier Ctemoni, Uecci&MoQie orjNXfeke


cnrti m<
;

de

bjntfuiniottj
p-

cure este Biserica Mi Dumnezeu in Corint (I Corinteni ], 2). Uneori * Hi secretinii se intinesc in case rica ce se adun la Priscila t Ae:

oalaei

ab,

W/iW
TaJjiIr

N.
In
nr.

vllaj>

(Romani

H>, 5}.

Chii!ci

TnjpuJ

o/

Domnul,
LX
H

In timpul lui lisus, evreii se adu-

Biserica Oftftdoxl

Horo tea"

nau pentru

cult al

invmint

78.

atribute; (. refkmi in una (tf&ti, soborniceasca i apo Biserte. La singular, Bifetoic serica este totalitatea celor ce mr-

BISERICA
N

nagogij in ziUfi sabaluhn seamn repaus, odihn). Ii sus


postolil

n sl{sabat n-

l A-

Tu Apostolul Petru cu Fiul Iul Dumnezeu e&ti Hrbtosul, a Ii bus 16, 10). celui viu (MaitM preda at c pe aceasta iifftMfi ^Sdi Biserica Sa, va mrturisire Carpul celur cure s-au con v mit la
i uri

ses c

intr in sinagoga unde citesc si interpretezi Scriptura fUucu Fapte 13, 15}. Cretinii 4, XSW schimb ziua de repaus n zi de Duminica n amintirea nvierii Domtanului, a Pastelul. Aceasta cei spre pomenirii Ha*t {1 Co;

rinteni

11/34, 25; Luca

anul 321. mpratul

19 J, In ConstEiniin de22,

clar

duminica

ziua

Domnului

BISERICA
chiar de la Inc^ut pol intra in si au admis creBiserica fr alte condiii lui nvierea moartea l

zi

Greitei penlru de rCT.au, Octal


ca
?!

de

cult

pentm

Biserica este alinta,

tf

.1
ii

rezerv^
Er de

*&t"i

fU*^ ^ pcat. Ea
lui

adic

^8^

ceasta

problem

pg&H

*dt
mal

este

"> CUk

dina n HrUtosai
eesar

Botezai,

^a
neztiu
Cn

unde

se

descoper Dumnt
=1.

ca cretinul izraelit (prin

cum
c,S

iul

Toi

m.ubru

Bisericii se

numeai

sflnt.
t

in sen_sui

toi

boeai

f^Pf*J
cei

beneficieze de harul Iu, ra 11 (Fapte 11, l tB iurtifte* n Biserica nu se deoarece se personale,

"^ **
s
Ele
_

,m ***'"* mi
Dum

#*

^rHe

botezat au rneKfint- Ali cretini ca de Pfa riu: excepionale,

lucrarea

&WK

Unul

"^
W
ru cu
s

Lor

in

fa
lor,

tiranilor
,int

u.rllcr.

Martirii
la

_^P^ccu ^rbmorl m

prin Botez n mamela iertarea Baratelor, apostolic, 'Biserica este Apostolilor, mat ui uit pe temelia care JgjU.i ftrUftff

ace sirc treimii

*#$*

unici
110,

,i

CR

Lumea.

Apostolul
ftfi

ziua mofttl

considerata ca

nastere

turlBitorl,

se vrednicie deosebita care Ite fraii lor. vorba de merite

Xw 22
intre
m,,;

rVf l^T' cuvios terlnl, n**.


eer<

roag

transmit sA internet* Uglin lui Hrfctcft " *J ^ locale. lin a chemat rici doisprezece apostoli, atttult pe oel
-iekgat
triburi ale constituie

VO ta*JJg; ^.a.i^nc

Aiql tlU

poporului
al

lui

gjggj
tr

Sgg-g
Bisei
i

fundamentul
iul

membrele oare alctuiesc


Sfinii

Uul popor
atei

Dummi

11

p Mul arfe

mn *
si

nutu-

determina noate cine eate ales. sau

Dumnezeu
este

nevoia de a alege al IWjJ ^ Mtol in i"cul Iul luda fapte 1.

,li-,
,

descruv n^ic/ universal, gft destinat * cuprind Aceasta se vede l eun m n-, n-untul

Biserica

soborniceasca,

*^ ecu
nu

*dM

^^
Fllin

tiit

Levi

Petru (de

la

&&#*
.

ebraic), ^etul celor \) din ord ^ece; iacob (decapitat regelui Irod AgripaH lui Zevecleu, Andrei trateta
5i

^gft
g, J a Alfeu

Capemaum.

Nimeni
tal

-Iu* de ta hanj A: tu nu crede In dar teapta pe

Wt<? Dvainnezeu.

Vartolomen.
taeov
al

Toma
Iul

**

" XSieeul.
Lev

MW*

****
gM
7,

ceae^ceTadeu Mmonain-h

J
1

W**^
va vtnd

npU
10,

si

luda Iacariotc^ul

(MaLei

,.

spun

rLivlntul

Car*

2-4). sini In Noul Testament,


stoli

pe

slujitorul

SAU

-Jj

ali slujitor,

^f B. Paul
'

*r

naba
Israel

(1

Codntenl
2,

0,

Bl

j
J
l

s
'

,""

gsete
dl

chiar in sttrt de n-are dreptul Biserirt. Nimerii

ten! cS =u, Unt aeoperfmtttul 9U b

vmlnk
>u

iW "
Ll1
1

4-7). Tot m Noul Evanghelii ament, n afara de


saionicenl

ea
,
*

<

menionai u r al suecesoii *f apostouiut ft numii T Ztel , ). in^ituii


ta
prirt ritualul

^f^ !^
pwrn
Sfint,

"cin* are dreptul sa au dezbtut serica? Apostolii

intre

hi

B
a

munllor

"

WvTOrti Duhului

e*

S9

BlSEftlCA

funcia: de episcop,

BheHd

Slipului,
3,

Mii
loeule
),

inttlsttatoru!
S,

17),

j#E* l^mr
la

unU

Bisericii,
iul

care

\ltiz

Domnului,

Vineri
ricuac

de tttf
agape,
in

g
aervuiui

slujitor la

episcopului-

de eiill. loc m.npre temeliei unui nou

BISERICA

loc

S
ne

ndndu-se la biserica tocuM, fift dreapt spre Ierusalim. de Up HttLcaul bikini, toglturitorm. He *0 tip basUlc

Mormint,

Qrke toM bjjj Sfmmiui simit este- Bisenca 4u du aceea credincioii,


Patimilor.

se

loniL face prohod^

OT^ *

dlnaR

are
a)

pri
!,,,

mmm
eaw

La

general

trei

Wjri

un vestibul
in

crtefaumiiLor
ttwiij,

g^J rezervat od-mn* penitenilor (sculiM

i*&**)

S
lul>,)

13K (De
in
l ;i

n-ar

zid'

l*><nnm
<*.

mrt
Ia

*d **
-

osteni a a

ce o
._,

lidesc),

Tem priMlptl
cui de cult
tlt

'-f

,or P* n ,

Pe boltii prmviosuLui, EHWftf dac exist, se picteaz Mftica nulul, iar pe perei,
vecernie.
aratistuL Maieii
|jrjt

multe

laude,

svirese acum tu de inclusiv


Li

DomnUluL l^^U

^TO*
f
3

tuturor (Pa. B", O)- {-" se aftfl locul

Pentru

Dumnezeu,

***** tu
tocul

&&
si
.

pronaosului se afl cafasul, pronaos galele pentru cor. In pstreaz cristeinia sau CUVfl copiilor. ?arc ae face botezul
bi

o
se

Care Prin paminlul. l nvierea Sa ii simit


de
le
tttcepufc,

*P
mw rtn^ta
4
uelc

Nnomt

ratatul S4u , t e dtetu


far), dinti

iral a una sau mal multe turle sau cicntraPe bolta turlei sau eupclei

efiSSltute Biseririi, fiind

apte

*5C

fjg
in

Utwshil

afl ieoana Iwi Domnul Pantocratorul,


Le,

se

"^ lumina
m

unde IHW
altare

construit tf

ere,i.in,

de

nvierii.

Pani ort cierul se ga&ete

J-

portul central al er^U Injt formeaz loea^nl b^enec^. laterale


H,

^^

mai

alia

doua coruri

Locaul locul unde a


ttirgrlia

KsericH
invlat

!''
uir
I.

Uomnul

se

face

duminica, ziua

m-

Evan|bepropovaduteste emtaUi, Ct & atil prin lectur 11a p fwee prin predld, tetrapoaul, hrarm i-ana Hei- iW i gtete ^perioare. care erau U tce,oarelor ^i

unde

tf

Uz
;

Elestinatc
pal,

odinioar
al

vierii

mormntul l ia Mas reprezint* Moate ,ul mvierl Domnului,


sfini

Potrivit,

exegeilor liturghiei

Sfft.

vduvelor:

doies iCauri

lq-

n parte,

dreapt^

episcop end nu

sau de martiri se
altarului.
J l

& b

metia

Sflat>
lui

p^a*a,

continuu,

f Sflntde

Hristos Trupul si S^elc In mvlat, mpratul tuturori

W
*
SL
-

S nia

eft ilturghl^cte, episcopul s. mtra nceput m contrul naosului


(eind
in"

M
la

celebrea.H
ta

*Wi

ep^^
LU
r-

alte ujbe

en e

vohodu Xr de iH separat

Jttrs*

ea re arc trei

haosul prin lcnosta, decideri, dou latemic),


r

00

filSEHlCA

mijite, uile imprfitetl. naintea iconostasului, In l'ormai tiiK de semicerc, se afla D parte reminissoteea. o ridicat numit de la bazilicile seculare.
rale>

iar

in

nul loc ne cult Intr-un anumit loc, organizrii spaiului liturgic, al i\\
iconografiei biseriarhitecturii si ceti, toate acestea au in vedere 6* Sofia-rest fapt: nelepciunea lui Dumnezeu, care dei scap orU .nci eonstrngeri spaiale (Aa ziscaunul este Cerul ce Domnul picioareMeu ipmntul, aternut

cen

Altarul este rezervat sluji loSfini! rilor ivind in centrul su o dala in forjertfe in Icul ptrat, simboliznd universul, care este aezat pe un cub, reprezentind pe Brlstos, y piatra din traflancat de patru pul unghiului-, simbolul celor patra ecolonete,
c)

Mas

Sfintei Mese se depun moate ale martirilor sau sfinilor. In spatele Si iniei Mase se
vanffhell^ti.
Lei

bZB

Mele, Ce fel de cas mi vei zidi i ce loc de odihn pentru Mine v __ isaia 68, 1), si J a fout ..cort In mijlocul nostru l a locuit rrVOS fteZa locaul Meu printre noi mijlocul vostru... Voi umbla prinlor
:

afla

o cruce cu icoana lui Hrstos rstignit. In absida centra IA a altaarhieresc rului este aezat tronul nconjurat de ambele pri de scaune pentru cinul preoilor.

tre vni, iar voi.

voi

fi

Dumnezeul

vostru,
2fr,

poporul

Meu

(L-ev.

11
al el

Templul este un semn prezenei divine, mai ales


12].
;

c m

Pe Sflnta Mas se afl antlmisul, un acoper mint pe care este impri-

*Intrase aflfl crucea rstignirii ne nchinai vcm n locaul Lui, la locul unde au Sttut picioarele Lui. Seoai-Te, Doamne, vino la lo-

mar

scena trupului lui

punerii in mor mint w Ii sus de ctre Iosif din


sini cusute un rest devenind astfel un jertci

cul

Tu

de

odihn

fPs.

131,

7 B).

Arimateeti. n

poate fi folosit in Jocuri ce nc nu s-au sfinii ca loc de cult. Nu exist practica sa se uparticulare ca tocuri case t Mizeze
c*
sfinte,

de moate, felnic mobil

Noul Tertament ceea vieii n Vechiul ce este pomul viaa vedea Vei Testament

Crucea

este in

voastr spin z ura ta

pe lemn nain-

tea ochilor votri" (Deu. 28, 66).. Forma locului de cult fiind cru-

riform l

orientarea

fiind

de

la

fr

prezeni

unor lOftt*

sfinsau de martir l irea locaului Canonul 91 al Sino410). In pardului din Cartai mi tea stingi spre nord, se afl proscomidinrid, locul unde se face prepentru liturfihte gtirea darurilor

de

sl'int

fr

Biserica urat apus la rsrit, reprezint calea spre cete ce sint


inainte
rii,

in

viitor sau tocul

nvie-

de trecere de la moarte la viai], Misiunea el este aceea de a rrci'linciosul de la umbr:'i la iraiiij


locul

i consumarea La sud, e st
xl]

lor

dup

fclturghe
in

diaconi fiii.

efir^

expune i transfigura prin punerea lui in plin lumini, aceast trecere de a^I antrena in

lumin, de

a-l

se

pire uz

vasele, obiectele

l ve-

mintele liturgice. Locul de cult face parte din ftcomunicare sau teologie eca^t scoate simbolica, prin aceea In eviden an a togi a sau corespon-

. De aceea, de la moarte la vi din punct de vedere al simbolismului, centrul ntregului loca liturgic este ironul sau scaunul de sus, care reda cel mai bine Imaginea tronului

slavei

ce estist ntre ritual, structur, instituie bisericeasc si realitile divine. Principiul nlrii li-

dena

Dumnezeu, Tronul simbolul Tatlui, numit "Cei


-lui

es*e
C

sade

(Apoc.

munitii

Orientarea slujitori i credincioi


4,
3).

co-

BISERICA ANGtlCAINA

(11

ctre tron corespunde cu atragerea umanitii de ctre Ful, ca


arhiereu
toarcere

i
la

mijlocitor,

spre

l
de

sinul Tatlui. Fiul este ca leu

TatL

Credinciosul

n nrt-

texcare formuleaz tele anglicane de baza Fr-ayer Hooh i cele 39 de articole (de credina),
(1469
fiind sprijinit

1550),

de

teologii

reformai

vint^ este adus Tatlui de cdtre Pastorul cel bun (Io an 10, 11). Ade ceasta micare, de revenite i Hrisaducere ctre Tatl n el prin tas, este simbolizat j de tUurgbia episcopului, aL crui omofor reamin-

tete oaia pierduta pe care pastorul o readuce pe umerii si la ca*a


pri rtteasc.

*Ca
sitor

loc.

s
ife

tie

de rugdciurt e plcut ji tete^ ieV race fa in cum 9$ adun


ttntfg
it

crmllrttlni!,
sjnt
ftrfd
ti<2

puterii*

inqeretfi

ta
Uita

ndiJiflri'J'u?

craGflncfu?Uor

imdv

Jrwtof

puf e nea

Do finului
1

t
Jo*

MnftittQiutui

misim

pe iftg a^aa-

(Nk'holas "Ridley l Iiugh Latimer) care au fost profesori la Oxford si Cam bridge. Dimpotriv, regina ria Tudor (155U< 1558) vrea restabileasc in ara catolicismul, perse cu tind pe cei de tendin protestanta. Regina Eiisabehi I (5SS 1(50,1) restaureaz protestantismul, se declara guvernatorul Bisericii Angliei, introduce eee 39 de Arti* cote de credin i Pray^r Book ale Iul Eduard VI, Astfel, apare angliaparte eamsrnul ca o confesiune care menine totui succesiunea aposlollc prin episcopat contra curentului calvinist. Printre episcopii

M-

ta 9I

duhul sfjn/tef, cred ed fi a^ cemaJ da cfemuJi adormi/, precum i,


cate
//
fflJtl

renumii de acum
Jtawe]

se

numr

John

desigur, al srtSlnfa
vfafa,
fai*
5,

l"cd
Jjl

In

de/ nu
(Gri ga n,

este

u$ar de at&lut
HWjpJditfw,

co

litsprz

XXXI.
Pid.

Hdiard {Apologii 1510) l Hooker (15541500). In 1563 se publica cele 30 de Articole t un te] de rezultat al reforme; anglicane.
Nici
fost
catolicii nici calvin itil

n Orlgen, Scrterf olesc, lrL

cit.,

n^au

p. asej,

BISERICA ANGLICANA. CretiDlamul a fost introdus n Anglia de Sf. Augustfn de Canterbury, misionar trimis de papa Grigorie I. Anglia rmne sub jurisdicia Romei pnil n 1534, cnd regele Hernie al 8-lea (ea re primise titlul de ^defensor Udei'* n 1521) ae autodeelatti ef al Bisericii contra papei care nu aprobase anularea cstoriei cu regina Caterina de Aragon l csEitoria cu Ana Boleyn. Regele a fost excomunicat, dar obine anularea de la

satisfcui cu forma de Biseristabilit de Elisabeta I l de regii James (100233) si Charles I flS2B -1G4). Cel care doreau o accentuare a elementului dogmatic l sacramental s-au numit ^ongloHigh (Tractorlans catolid sau reforChurch). Cel care au vrui o radical s-au numit puritani. Acetia erau contra episcopatului

i Arhiepiscopul de Canterbury public Cele 6 ArtiCQls cu Intenia de a rmne catolic. Din acest moinent, Anglia ea te rind pe rlnd catu Meu i protestant.
Eduard VI (15471553) reforma e introdus de arhiepiscopul Thomas Cranmer de Canterbury
sSub

i ceremoniilor de origine catolica, voind o Biserica condus de presbiteri i sinod, Curentul separatist s-a organizat independent avnd ca Brown reprezentani Robert pe (1550 163$) i Hobert Harrison (t pu1585). Reprimai de autoriti,
dizidenii s-au rel'ugiat n Olanda. In .timpul revoluiei puritanilor, adunarea ce s-a ntlnit in mnstirea Westminster a adoptat
ritanii

Confesiunea Westmnster (lH5), scris sub influenta Bisericii Sco-

62

BISFRICI

ORTODOXE
Biseric pe ling o patriarhie sau calendar agregoHUioeeial. Noul de mariaa* a lest adoptat in 1924 de joritatea ortodocilor, n afara
Ierusalim,
Rusia,

ici.

Anglia doptatu de presbitevienli din i Scoia i de congregaonaUstii din Anglia si Statele Unite, mDi 11 anglicanism, ca o reacie calvinistului, au derivai, potrivii

A&tit

Cvniesiune a

Cost

a-

mai multe
ru'a

Biserici

i
;

mlscrl

presbiteriim din Scoia, metodat de John Knos: Biserica pietist, mlimata dist de

Biseiun-

Mumele Serbia, Aihos i Vechii caLenduriti. Cr^ureu Bisericilor autocefale n Rsar Vi, este un proces istoric care cu constituirea celor pa-

nuan

in 1794, de fraii Wesley

Oxford, vn vind ca reprezentani pe


.onvertit la
catolicism,

Mimarea pario&da 1033 Jtf4a, ti;

Newma,
V
liste
li

a nceput patriarh a te: Alexandria. tru vtvh Pencare cuprindea Libiu, Egiptul, includea care Ierusalim, tapole deAntiohia, de care Palestina
;

Discipoli) care (Baptiti, Quakeri, Smodunu accepia nici autoritatea L1 mVi a episcopatului, ci doar a comunitii loca Le. A ngl ican fi este *Vq un u n ei onuformat din 25 de Biserici aut clin centrul rne in comuniune cu milioane. 51 Suiiistte
l

Kebte

Bisericile

Pusey eongregaion

Fenieia i Siria; i Constantinopol, care cuprindea Asia Mica, Punt, Penlsula Balcani-

pindeau Arabia.

i rile Romne. Astzi


:

C^

no asie m urmtoarele

fc

Canterburv,

Patriarhia Ecumenica de Constonnceput tinopol. Bizanul a fost la o episcopie sufratfana a scaunului dup de Heracleea, in Trda; dar a ce a devenit capitala imperiului,

BltalUcjmMc:
G/Lin.'i

Ihirtianlun

rlft**
Mr-rcmi,

doua

nd CHurck
15mlu.fLJr,L,

o!

ftogim* BHiUcoi
|

tailtttfoi

'1J7B

Alrx.

noua Rom??, in 324, datorit mpratului Constantin (306 3:U), el a cptat o mare im por-

Rom,

tani bisericeasc i

politica,

Pi

fitf//*

ei

cu

Bterfttfl

ft&mdtf,
i/tnflfl.

^Jrtoftnnlti,
p.

nr

4>ftfe p. Wft-^eaj lj'avM. JVrmtoc ete

& 1^1
ng/inj-

rfftftftflti*^

In

Studii TenlQgtre, nr.


^-. J
.

4-*lflW,

fr

213

BISERICI

ORTODOXE
:

(v
.

**

ansamblu] de vedeHei locale care, din punct aceeai mrturisesc re dogmatic, nvtur de credina, formulata dezvoltade sinoadele ecumenice i

ORTODOXIE)

de Bise^

personascaunul patriarhal au stat Neliti ca loart Hrisostom (407). (W). Justorie (423-451). Fotle risdicia patriarhului de Constantinopol a fost stabilit de ctre sinoaIa Constandele ecumenice. Cel *tinopol (381), prin canonul 3, ii du|M tribuie un primat de onoare, Roma cel de ia Calcedon (431 h cpi.rjuiprin cunonul 2S, ii atribui*Pontului. si le Trudei, Asiei Mici

jurisdicia n secolul al Xl-lea, sub din acestuia Intr nu numai grecii dm imperiu! bizantin, ci i cretinii

din neapafcrlstca tradiia toate topunct dp vedere liturgic, limba proloseac ritul bizantin, *ac parte; prie poporului din Wtffc organizam, din punct de vede al conunele sint autocefale, adic au

de

Nordul

ducere proprie, iar


t.onome,

altele

sint

au

de Sud l PeninSicilia, din Asia Mic, din ri? sula Balcanic, din Husia, din timp, Patriarle Romne. In acest cuprindea fi 00 de hia Ecumenica scaune episcopale. Cucerirea ConAfricii, din Italia

adic

sint

ataate canonic

stant inopolu lui

de

ctre

cruciaii

BJSFRUt

OKIOUOXE
a respins :i constituit

fi3

aceasta patrireedina la Miceea, .iifiiiL i unde rfnme in tot ii pn ba 1272) cderea acestuia sub turci iipLj- si redus considerabil Imin M;j:j flll
latini,

1204,

{dup

mut

bisericeasc a Ptriarfee ConsianHnopoiului, nu toate ca otopatriarhului manii au recunoscut


jjortiLJia

calitatea de conduci^r arta* cretinilor civU (ctnarh) al dor<ji. De asemenea, odat cu for-

ecumenic

marea
J l
i

Bisericilor

locak autore rale,

XlX-lea, secolului ai Jurisdicia sa se restrinae. In l^ze, 4!) de episcopii au fost rodate Biseacricii Grefai, In jurisdicia din greci tual, intra credincioi nIslanbul, eparhii fc din Turcia, leva din Insulele Dodecanez, ca i
rfrltttl

&

Cal ce donul i s-a Egiptean Biseric Alexandriei prnCopta. Patriarh] vtne din grecii (melMi* din Egipt La nceput a folosit ritul copt ^n XIII ,:Lcxandrian. dar din sec. XI a trecut Iii ritul bizantin, deoarece atit credincioii ct i ierarhia snt de origine greac. Jurisdicia actual a patriarhiei de Alexandria se Tunisia, jn tinde n Egipt, Sudan, Camerun i Africa Congo, Kenia, de Sud, regiuni pentru care au pst afriepiscop! hirotonii preoi i la Alecani Patriarhia are centrul xandria {Egipt} l este condusa de patriarhul Partbenos, nLronizut la H martie 1&87.
care
i

ti

'

Muntele Athos. Pe baza unui canon


Sinodului de la Cakedon patripretinde arh ut de Constantinopol drept de jurisdicie asupra ntregii el rapl, diaspora ortodoxe. In exc'rvil.i acest drept numai asupra comunitilor greceti din nordul i r> BUdul Amcricii (care fornu^a/a arhiepiscopie autonom), din Europa apuseana t Au strat la. Patriarhul ecumenic actual, Bartholomeos I, a fost In tron izul Ul 2 noiembrie 1 U y 1 EH are reedina In cartierul Fanar,
al

anul '14 unde Antiohia, Petru se aflfl in Hrfstd* afet numii discipolii lui Tars se cretini (c. 43), Saul din
Patrinrliu Antiohiei.
n

convertete pe drumul Damascului vor (r-. 36). Antiohia l Damascul


sub peri n 610. In J2ti8 Antiohia e distrusa, ar in 1400 mon-

cdea

goii fete
lul

invadeaz

Siria

si

DiWte*
al Si-

menionat
II

de canonul 2
(381),

nodului
al

ecumenic
f

V4ea
se
in

In secodin cauza ereziei mo-

nofizite,

produce aceeai

shbm

din istanbul.

Patriarhia ortodoxa, ijrearu a Ale.randriei. Este cel mai vechi scaun patriarhal, fiind amintit de sinodul I ecumenic. Patriarhul, tare se considera a fi succesorul evanghelistului Marcu l poarta" titlul de papa i patriarh al Alexandriei i al Africil, ocupa Ia nceput iocul doi Din Clapa episcopul Romei. controversei monofizita, in 457 Biin scindat serica Alexandriei s-a dou grupuri unul, care a accep-

Alexandria. Patriarhia Anprovine din sirienii tiohiei de azi "calcedtmieni (sau melkii). Ea a lo&ii ritul antlohian sau sirian pn in secolul al XlII-lea, cnd a preluat de Ia Constant inopol ritul biun maronlii 1215 zantin. In sint recunoscui grup autohton Antumiei^ de Roma ca Biserica
ca

dup

se patriarhului din Antiohia (azi in Turcia), la Damasc* n Siria. Din 1699 patriarhul este arab, ca i majorita-

1380,

reedina

mut

doctrina hristologiea de la Calcedon (451) i autoritatea mpratului bizantin (melkii*). i altul


tat

in' credincioilor, limba liturgica este araba. Patriarhia, CU oelral la Damasc, cuprin-

tea clerului

de eparhii

in

Siria,

Liban,

Irak,

fl*

HI SERICI

ORTODOXE
Dlmiiri, Moscovei, de se rscoal mpotriva lturi lor. abia Ivitn al ill-lea al Moscovei cdeH44(l 1595), imediat dupii rea Constantinopolutul (1453), pune capt dominaiei mongole. [vae treia Moscova ca considera

Unite, Australia, Noua 7&Brazi ti ei i Agenfc. PaelantU:. Ignatius al lV-Lea, triarhul actual, li t'ost ir. Ironizat In iun Se 1979,
Statele

1330

prinul

Patriarhia
ti

ortodox greac a

Ic-

rusalimuhd. n anul 70 Ierusalimul ramanl n 135 are ioc este luat ti profanrii Templului i a Sf n tulul MOTmmt, La Sinodul de la Caleedon (451), episcopul luve nalte obine recunoaterea Ierusalimului ca

Roma.
al leremi.i patriarhul Constantina polului acord mltroppal patriarh litului Iov lUlul de Rusiei, dar palriiirhaiu] a fost suprimat in 1721 de arul Petru cel

In

lS3f>

autonoma, ocupind locul cinci In ordinea pentarhiet, avind jurisdicia asupra Palestinei i peninsulei Sinai. Din cauza invaziei perilor i arabilor, n secolul al Yll-lr.a, $ mai ales datorit ntepatriarhie
statelor latine in secolele v:jj Ierusalimul a pierdut XIII, nsemntatea lui "bisericeasc. din (Islamul ocup Ierusalimul in 6fl,
rreierit

Mare (16921725)
triarhului Ti hon

nlocuit:

cu

Sfntul-Slnod, El a Jost restaurat de abia n 1917, prin alegerea pa-

C mterrejnuin, In patriarh mitropolitul Serghie, dup Alexei patriarhul care a urmat


(1945

LS25), 1943 n &ost ales

Dup

itfi

107>.

Isteria Biserici

Ruse

devine Heraclius patriarhul manotelit. Cruciaii cuceresc Ierusalimul in 1099). Mai trziu a in-

dnd
trat

de patriarhiei sub influena Constanllnopol i de abia in secolul i-a reoistigat vechea ai XlX-lea autonomie. Majoritatea credincioilor sint arabi de origine, stabilii
n
Iordania. Patriarhul Diodoros, ntronizat la 16 actual, are reedina n 1981, februarie
Israel
si

mari conductori bisericeti i duhovniceti, ca de? pild (13141391), Serghie de Radoncj (lfiSl 1709), Rostov de DlmitTi Zadooslc (17241783), de Ti hon Serafim de Surov (1759 1833?, dar i mari micri ahismalice, ca cea a raskolnicilor, iniiat de paPa(16521053), triarhul Nikon

cunoate

triarhul actual Alexel II a fost intronizat la 10 iunie 1990.

Ierusalim. Patriarhia Moscovei i a toat Rwtia, Cuprinde ortodocii din Rusia i Ucraina, n afara de cel din pstreaz care Georgla, ortodoci calendarul vechi, nendrepta, t folosesc n cult limba al^orta veche, VladirmT de Kiev n 9G3, prinul

Patriarhia Serbiei, ntemeietorul Sava, Bisericii Srbe a fost Sfntul


fiul

impune botezul

masa

si

astfel

cretinismul ortodox devine religia, oficial a statului sau. Prinul Iaroslav (10191054) aaz Biserica sub .jurisdicia patriarhului de Constantinopol, care numea pe mitropoULul de Kiev. In 1240, Kievul este ocun pat de- mongoli i, cu toate

prinului tefan Ne mania (cea, 11G7 1196). Clugr la Muntele Athos, sf intui Sa va revine n ara in 1204 i este hirotonit arhiepiscop al Serbiei n 1219, la Mceea de ctre Se patriarhul ecumenic. Manuel T. proclacunosc trei patriarhate 1) mat de arul Dus an cel Mare 111 134(i, dar desfiinat de turd n 1557 i 17SG (cu iH53 2} ntre centrul la Peci), cnd e desfiinai nfiinat 'n .1) de Constantinopol statului ntemeierea S 20, dup Iugoslavia, cu sediul la Belgrad, cu
j

fMSERici
:

onroooxE
05

'"'

ci

Serbia

cpitan
l

un

statut

*arlcq Sar
Gabr.cl

(1B37 1BS0)/

patriarhul

&*&?
Art Ja

*W%"
Peel
1990,
f

au

ndura
par-

Bor is (SS^&flar a <"*Uanil ^b forma ritul u


Jttttl

Patriarhia Bulgar. Butefirii ra jmjra de sud a au foii U d IB 1 b i^^tlnf tril\\TT mii de patriarh u FotJe in H*

!&r, L ? "

"**
T
fiin

Favel, Aritiepfccop de iropoln de Be[grad,

i decembrie
1

Mif0H a intronU
n 105t
,

ff

ft/**!*^
in

bulgar

[a

^tdesflnata

l.M de nfl ra!

2 h ^ evrica autonom
papile

ArhiPoaiii canonic * acestei Bteerici n-a fost r*cunosfiii de BisfiHdJo ortodoxe) Patrkirhm Ro*m. Cretinismul
.

i poarta epUcqp deOhridA

M
J

di *

P**rtrhfo
a

Sfrfafi

tu

^W*

Macednniei Mi

M reedina
titlu]

In

Patriarhi oj centrul

la

Tfmovo,

de

tomane
Wf-h*.a

Biserica a- a afl.u au g de ConstantlnojK.I ir


blljRariF ^i \!f9S Az z dreptul A i*duj
1

Pu

a
de
a

secolul

,1

fi-

gWdri
^>man
poporului
..'i

k.^

l7\l ^suli;,nu|
ln

peri0 ^da

acestei regiuni

u fo,
roman

o&l
De fa

de
n

.,ir-

i^
tocefalia
,

cu formarea

P^r'arhie Con Un (l iinopokij n~a

4e

r>

dependent*.

aciptat

im

tal* Nicem Preotul WrUa to iO_3 9iJ traduce


te
.

W,i

gotic*.

AVJe;, se organizeaz doua

arian Biblia aecoiyj a


,

%5 rupiurS in.etea^ ^^"tinopolul recunoate


in

1I4S,

mari

^nXinopol De asemene*,
fKWie a

aptanadjcttq Patriarhului de Conexistat

pentru

o mitroortodot^if

Mwlul Htrwawr, Dup ""M*"*


uolfea firUor
1

ce

se
In

Homne

BiserdJ Bulgara, reeunt and ea exarh mitropolitul tefan, De abia in 1953, dup 5^0 dV ani patrlarMa Inat NttattlHfl prin alegeraa patriarhului K\r\l Mtottm, patriarhul acl.^1 cu ta Sofia a fost tn iult l^Ji. Din 1975, patriarhia Bulsar * trecu Ia ealt^daml nou, da r

Sti

au-

t+Wl)

^^ m w

cult

Jmha

aWnl

ve.he

-d

SW, liinf Patriarhia Ramna gra ridicar* ariiieplseopuiuj ucuretl la rangul de patriarh de Ca
i.;i

Koman.i obine utonomm. In

d^tu

^fnf]
hp

d u c^fala) a fost declarat.l ind.pen! P d& nodul ,jr n K fe S f4;U) p e >nnt,vu! Ca a Jos tntemeW de
f

Pam j
rl

Barnaba,
d

,P1

?
[it '
-

^ ts
tun;n

Insula

a arabi,

WV-i i
;iwb--1077J
n

(Jf23

3839),

dupii care I,K B 1MBJ


!

r Iustin

Atttjau!

au urmat Jus (IS177 iWifi)


-

"^
f

1^71

a^}'
rw'll

etomanj Malarie

m*.|
1

p , rU,rh, Teoetist, ]n g noiembrie


t

Vt

ffi Irmos

*i

-prefii

se

romana.

awesc

.WV

<ma

^ h ^P^opu\
n

Li"
n

ttajptf preedinte al ^rij Biaerfca a rost aagajata

unire ffirio^j C u Creeia, Arhl-

(ajjtwhS mlearei

66

BISERICI

OKTUDDXE

^
2

"f tost ntrcmtoat la 13


-

f hl

***>Pp

Urysoswmos,

a noiembrie Vll

S
aut";

depins de

J^rmmi,, Mu^ovei

ne-

*
S
i

ISi

^i^
de

Mi'"

Ul,ul

Husa ni*| P*W'*i

Arhiepiscopie),
cUl

Greoi* este
-

sigura
seralul
;i

SfNt

fL

iv

\ P r0Vmd ^
*
f

din

greceti

*, cucuta
i anul

l., rbfaa, *o cult Ilinb. ruitai Au i'laiia Bisericii Georgiene a fost re

eu

^edina

Bi^Xa

de

ftJ^rt

X-X
1

T)

pe
"

m
* *o
aIn

UtiiO.

Ptori^Ji teSIfl ..-irnenira


a friaitouaSif

averi* Onorior

S^
tnnpoluim.
fost
Ju.it

geto
r
fl

SL l^g? naionid fj3j ^ Biserica Grafia T


f

7i

itaifci

Jttfttlnopo)

nu a recunoscut cearta autocefal deeil m 1850.


"

dar Patriarhia d ,

4
rl

im f > t^Jf
'
(

dfn

Urhu
f

1B70.

Tn

tt

wnte numite

S1,b

****<# anele

Sabhtttlo*
ie

Un
dG
n
,

at

grup

Mki-opojum Serafim B ntronat I* Tn Janm,rie 74

tLH^ or todox nurul "


J *

Homn

i te
a

Ui

.1^23.

Gora R^vllk, Patriarhul srb. n if^a ^

sub inducerea

ca ,i

Patriarhul ^-ve ^rt rennoi^f


_

*
ecumenica
ji

pentru vechea populaie dav ortodocii bielorui frvmSSdi j! P torttoriW Poloniei O

aiaJ,

/irnu riupa primul rzboi

T ;on-

"d

a ~"n^
aL :ordat.-j

a fost

de Patriarhul Mo*.

a^rda
ih

Oupfi

SP

mondlnr.

tw

stalului de Blal doilea rfi

JgBtiit.

Biserica

folosete
al

cult

m
.

m
.

*"

tianstitiT

,-.p

rica
jur,
Vajtfle,

BEie-

fn dependent A

Hp

P-it..-

mitropolit

Varoviei
;""rdat ranfiu! de SrWepIscopie an' tonpma, aib lur&dicfa

Fp*a Io 24

ianuarie

197$,

Patria
Cr^c Inum.i
KtaL Pina Nrna i
d,
a

. luI -^-^. Prin .lan,


In

fCatolicosaiul) Geoiyiei a patnm s n beo?#a


1053,
'

M,

Patria

dnd

devine

ti<*i>i.

tfohta'^'S Un 16H

U Patriar ^fc

Ana

S
f. i'i

f^Stftfv ^"
r[

in

Kuppto, unj e e5te

nina

lln ( Ei,'^]ii P )iS( , toatil finl

op

lJ

!li

K;i ,vlrd

flft?

J 24 mnufirie

^J".
[flfla.

:.,

tatnmbat

BISERICI

ORTODOXE
fost

67

de

Arhiepiscopia de- Siwv. eutfade Mmta fapt o singura mnasttre,

Ecaterina, Justinan

mtemeiat de mpratul

m^eput nuMuntelui lui Mose. La nstirea a fost depeadenta e *-

|M

VI),

la

picioare^

rttjL episcopii hirotoni de BiDup al doilea rzboi mondial, Mitrode serica Japoneza a depins New >ork polia rus autocefal din

pinn in aprilie

3 dar triarfiul Ierusalimului, autocefala Ue fost m-unoscuta ca B pal iar m un sinod din Constantina patriarhii yeI?B2 al de cele patru
ehi

ia"

autonomia din de Moscova. Arhiepiscopul de


Teodosiuti, a
i'ost

1370, end a primit partea Patriarhii lui


TaJsio,
la

instalat

#?

martie

11)72.

Sftnta

Damianos Ecaterlna arhiepiscop de este n acelai timp Sinai, din 1973. Biserici &u In ultimi! ani, dieva obin un statui, de auto* reuit o nomie sau de autocefalie, dup

VaUriteiie.

stareul

rnn*tirH

afara Ortodocii care se afla in tradiioHrnitele* Bisericilor locale


prin

misiunilor t ie nale, fie ca rezultat al emigraie recenta (asa-zisa -di-i-

inorai.

ortodox),

formeaz
si

mai

multe categorii: eparhii

Ml^g

depind dicu statut canonic, care l care sint rect de Bisericile mame
n

rjr'ooftdur

necunoscut

istoria or-

MAutowganizSrli Bisericilor locale. Biserici esu- tonsidefalia* acestor Bisericilor OrtortS de ctre restul
doxe,

todoxe

care avind un caracter le- a acordat-o, ca de povtioriU, relativ. Este

afar de Biserloa-mama

unele grupuri autonome, avmd o poneEind recunoscute ca izolat* oe ziie canonica; grupuri cu emigrani care nu au comuniune nido Biseric ortodoxa autocefala
;

comuniune cu

toate Bisericile or-

woa

sau

autonom
din exil).

(de

pilda,

Biserica

Biserica
ifitftatea

Ortodox

in ^Anverica.

Ma-

Rus
C,

ortodocilor

din America.

BibllogranetArtlcnlt' ik
Xlntyras,

de

limb diverse oriftini etnice si cuprinsa n liturgica proprie, este jurisdicia eparhii care se alt sub ConduBisericilor locala respective. lormca^a eparhii acestor ctorii
.['unl'erlna lor canonici

MUan
colt
"

fc&fti

SSat**ry Ivra. !<*&*


fie*

pirrra

tovakTOfctf

& t
Le

Bfte*
fce
tfts

QFthod&m,

"londl*
-

li$ieHX<

PiirJHllt,

LewYr *l F Ovornlt,

LepcncZ of *K* Apoztie Arairev


jd,.f f

permanent

a epis<:opi,

iW

tyoifrtteiltt

n BVMnfJiiffl.
PflM*.

Cam|n -*i

ortodoci n America. ArhiepisCrei preedinte este al Arhiepiscopiei copul lakovos - al Patriargrtodoxe Greceti In L970 acorda auhul Alexei al -Moscovei Ortodoxe Ruse tocefalie Mhropoli ei
^

bridye

Harvflird

UnWarstty
Franc*.,

atewnt LWtt*
rtr

OJJJ*oxe.
P**i*i

trtw

Universitate
Mto4j

1
1

val,

CflinbrErigc,

i^i

^'V
s

soborniceti in America
tJ)
in

(Mmapoadunat

CKirrjrarslty,
/jv^:i'*i:iisi

Hm
-St,

StktfAn *" G^n'ijuVJ ftakkert. BiM^ticiU.-s,


oi postim Vlndmlr's &*&&mi Qwwr-

jurul

crda s-au

idenunele eparhii i parohii de alte canonica titi naionale, cu situaie acestei nc ftereeunoacut- Primatul
Biserici este Mitropolitul

S^
i4 f]
.

CyrJ^ and
In
r

Mcthwilus,

Slavi,

v,

7 inea), p.

3 ta

idn, Tfts

^v-

Teodosi^

arhiepiscop de New-York.
BfeeriCtt Ortodox Japonia, doxia a fost introdusa in
16fi0.

Japonez. Orto-

antM COmmOrtWO*^ Bte#*i Bu>P* Ni.tiI^i, LonfiM 3 W'r'Li 'i'l'l uiitS Alexandra Va & i]iev. HWory oi drj 1071
i

(j.e

JlyBiiiilJiw

Bffl|J^

3S*-I4i 2
*J-

uu La nceput, preoii nauvi

lia

HI SERI CI

ORTODOXE
l>i.ns|iL>r,i

MJ**toGS
T.

vmong

iha

S/avs,

ifltg***.

fij!j)pnilcnid

rf*

IMserSnLe do

cirignG)

Vft.s.11
,

hidvridK

&ft|iOB* aPV
,

'

Jfe
l|L
S

..,,..,/

Ih^ry f^*3
**<

I0

ths

*****#'
jJU

..T,-:.|

4E (i*fr),
a-

nr. 2. p.

\iuerku do Nord rca de Sad A


Euii.p.i
'\i.-.ira!la

_,S

mttiQajift

ISPHEtW

4.H

7',m-Mm,

250 009.

oi

m
In

ficiaf,

voi,

MiiwBuifit*.
Pi

mi
r J

tm\
1974,

T, E. Uird,

A mrvey

blBkouls*.

OrttetfMfi - & HI [l7"'-


-

BISERICI

ORTODOXE ORIENptrecalcedpjalene)
:

TALE

[sau

co-

^fona tyriay,

Iu

ateUrtitUmal Kfivkw

ai

BisEurn
'

ortodoxe

^tmistM

tc-

monoMt, de tendinii retcare s-au organizat separat, Cykedon alncidul de la plngl^d In atmosfera de? la nceputul (45IjF. secolului a. V-lea, rnd dogma hnsmunt]
LDlcjglca'
L.

i.i-il-ir]-

P,hrl Jr liU

nmqaic* d* m*\*nUn
LlUfl

lai

^1

era eicpusA unor interpreformulri neortodOKL\ Bi se-

jlsLu'mM

2fcG00 iu Turda, lCOCOfl

ri ea

Ortodox

convoac
;

doul

st-

patrlariiu.

Eglpl):

1000

Alexandriei In E|l;.'. KJI


Anilciliiob
c*ri

fiM*r&.
1

'

"

PJlriarbiii
$qo'(

(Dfcinafct,

Srt

in 431, cnd L'onecumenici! ia damnfl nes tor lan Ism ui i astfel SiriunA, i n 40 1, fiina Big&Aca <'ind condamn monoftzimut. falitOjftdi

swooo
1

1n

ett*

iei.

Bisericile

din

Armenia, lHfl
Etiopia

(i^obit), JEgtpt
P li
r
I

(LMjpcii),

' r h la

le

m i dl 1" m Iu
sflJilH

(1 US rtlitf
Brileriirlj.

s )

India,

AtftbnoiM 10 000 [inclusiv fhlepl*cop4


Sinul

>ltti

MlnavhfM
;. :

pairi iiW*
: i i -

M70 mlliniiufSerVdeL
ln
Iffe

R*lei (fc|MftV# n'.iiril^a


(Ik-lijr^l.

Jji

|VilrJ,.rhlM
hlni.i'.a
llS
IIiI't|,'

5*kl<t,
I

Ln-

nwj): 8

mii.

din care

mU-

?,ilrlitrhJ t t

(tamAnlel lilui.ur^U, liffitofttl


iii
1

ln

|'i

,i

17

liij-ic-_

inut uri ie de la din marginea Imperiului bizantin, s-uli despArlit fe ceri ce au accaptftt dogma de la CaJcedon. considerai a |hirsi/.Ln] ai mpratului^. O serie de caract.eristiL:i sint ccimune EC?stOC B3opoziia Ier faa de domin. Herlci ia imperiului hizantin, dorina de autonomie bferteeosc, simbiozii co cultuf i limba nativei, ndivieni,rcw cnllului.
udk-a
l'i
:

p.iLr>iirfiid

llulfljriol

<Hta

iisftiUftl

tu

IEW3!)

B tttiUOfttffti

0fet1fcfl
|Tb3l.s(.

Copfn
Egipteana)

(E'opi

inscumfifl

Plr1*Thti Georglei
In
jflfOl
i

reMlrUMH'n'.!

mUkm.
(Alfrna)
:

u&rca Qi*c4d
HistfrUd IJKcrk.i FolonU'l
Bin&rlCfl

cntlipsn**

are la oricine gru-pul de ortodoci egipteni condus de Patriarhul Alexandriei, Dioscur


vfilii
Ui care a susinut monofizismui CaieedOn (4S1) i care a-a separai de grupul me Iklr. {mtlkit nseamn mpratului'') format pLirtizan ai din R,reci ortodoci care au acceptat dogma de la C^lcidon, Cu toate rcunltlcare a ac: s-a" ncercat toni. in 520, n jurul iimnofiztemudo lui mexierat formulat de Sever Antlohia (312 &3BJ, din anul T>43 copii se reorganizeazfi autonom SA
I,

Cypriihii

(Nfcsaf:

WfeOOO.
41)0 000.
3

(Vni^ovia]

Ohosrtovudel
AMdniL-l

(PriUj.il

L50.0QQ,

BUrJca
L
! > j

[rimn-ij:

&SG0G8

In

ftedca FlnJanrtel (K<J"P"0 TOO0O, KJwrkd Urinei: KHHJU Jn Ittft


:

Hkurk-d OrludO.Y
Vurk.
h
.i

dia

AmLTUd

{New

j,

,'

unicul
In

-fi

cA autocefal
lflTO)
;

dt* PdlrSar-

:-',:'/iVi-l

Bl SE Bl CI

OHTODt>XE

69

anticalcedonian, fluenei Iul lacov

Grup

datorita

in-

BqraM

episcop

un palrlarnai Conductorul acestei


India
eatolieosul Baselius

Independent.
Biserici este

de fidcssM
Biserica

(541-S7B).

Cu tiP^

copta b-b detaat definitiv ta* Bi*anfc ait de Homa cil i de favorii cucerirea arab din 0*2 a aca&ej aeeast autonomie, n viaa jucat un maBiserici monahismul a iar ^Trc ml Bt. Antonie, in 3GS,

hews, cu centrul
I : 1

Marthoma Ma(Kela Kottayam


Apo^tolko..

-.1

Iruiii).

Pahomie, n 317, Inaugureaz nahismul cenobitic n Ifcipt Catep284. darul copt ncepe in Biserici oarece ori hi nea acestei

mo-

AD

Pe e*W

Cretinismul a pair uns in Armenia i deviinc.a din vremea apostolilor sene religie oficial ta nceputul Grtcolului al IV-lea datorit lui convertete gork Luminatorul, ^ure
'

Ui serica

Armean

pus

in

Legtur cu ederea evanMarCM


la

gbellfltului

Alexandri a

conductorul Bisericii poart tuiul patriarh de pap al Alexandriei i MarcU*. CenHi scaunului sflntului Calra Paprt trul Biserica se afl 1d

pe regele Tridat (288 sau 301), creeaz 405, clugrul Mesrop gfo Biblia, alfabetul armean si fcraduce Armean accepii In 520, Biserica
hrstolutfia AriliSeverus de laohla, pentru a deveni autonom Capadociei i de Anta de Cezareea nfluentichia, care se eseau sub Bibizantina. In& de timpuriu,
lui

Shenuda
noiembrie

III
lJ~

a
1

fp

intronzat

in

451. Are la ore s~a separai din riginc o minoritate monofizit independent Siria ture se grupeaz in patriarhul Anllohiei, Petrii,

provine din vede cadica patriarhi a Anuohiei,


Biserica

Sirianu

armean are propria ei culde tur, limb i arabei (Inventat


serica

dup

Mesrop Muahrut/). Centra} istoric, arnaional i spiritual al tuturor menilor este Elehmiadzin (Armedecursul istoriei, s-au orgadin nizat alte centre pentru armenii de n S2Z, patriarhatul diasporu iorIerusalim, pentru armenii dm dania i Palestina n 1SB5 se
nia). In
:

sub 455

Eate cunoscut sub numele Uairo-lacobit*, dupA episcopul a ]Ucob Baradeus de flde&sa, care organizarea rol Important n
cat
,[
ei

de

-jj

entwl lorfls (MMardln {Turcia), apoi la Damasc. Sirleri:i) Iar dfa lM5H la
n
m:bi

expulzai; ctT anul 540. arabi din Antiohin (cucerita de


Hiyi rira

un

bi Ieste
,-i.i

catolicosatui de
cei

Sla
;

in

L.ui-

Dup

mu*

l.i

n Hol. din Liban Constani no pol, de patriarhatul pentru cei din Turcia. -eatoheoIn prezent otttf dou

pentru

nii

necaleedoneni sviresr

hiatului lacov, n
patriarhii

liturghia siriac. Din B7B,

de Etchmiadzin, n Armenia, vascondus de parriariud-ciitolicos de armenilor ken I al tuturor


satc
;

slro-iambii poart nupatriarh mele de gnatius. Actualul II 1-1 eu, este Mar Ignatius laeob ai
ca

Beirut, condus CUteia, 3n Antei] as. arde catolicosul Kar^kin lh Sttu o menii din Liban. Siria, Cipru si

reedina

la

Damac

parte din dlaspara.


f? at Biserica EiiapuMt* Etiopia a

Bimm

Tndla are sirian-lacoblt. slt.,-1

Siriana (de Malabar) din Bio istorie comuna cu

autonom i Biseric Abdul Patriarhul din 1912, cin in Masslah al Antiohici a stabilit

dar este- o autocefal,

nnr-retinat de ctre sirieni la prin IV-lea ceputul secolului al dmtii misiunea lui Frumentirc. cel patriepiscop etiopian, consacrat de pen~ arhul Atanasie al Alexandriei,

7(1

lUliRiCl

ORTODOXE
chiar

tru vechea ei capitala, Axum, n secolul al VIII-lea se izoleaz defini tiv de imperiul bizantin i accept
hrlsiologia precalredonian. Serc-le ntregi pto n 1931, episcopii i
f

dup

1054, toi cretinii orto-

preoii erau hirotonii i trimii de Alexandria, n patriarhul copt de 1958, devine patriarhi? aiitocefali Eupu revoluia din Februarie 1974

doci, din Apus i Rsrit, erau numii melkil, in sensul de adepi Cei al sinodului de la Calcedon). melkil snt ftil arabi, mai muli sub conducerea patriarhului Maxl-

mos
nea,

Haktm

(Liban).

De aaome-

depunerea

fostului

patriarh,

de ctre Sinod n februarie L&76, in august acelai an a fost ntr irizat, ca al treilea patriarh al Abuna Tekle Etiopiene, Bisericii
Theot'iloa,

se Bi^rica maronitU catolici r&refer la grupul ntemeiat de un lUgr, MaVon (sec V), L^are i-a nmonatelit, resplnsuit (lortrin a gnd sinodul de la Constantinopol (GB1) i rare. aub presiunea cruci-

ailor
.

latini,

Halmanot, care are reedina in Addis Ababa, Dup o scurt pstorire, patriarhul Mercurtos a fost suspendat l nlocuit cu patriarhul Paul
n iunie 1S92,

Apusean,
.itolicl

de

s-a unit cu Biserici Marontll sint n 1445. rit aratiohtem (Liban).

Bisericile

Ortodoxe

Orientale,

asirktn a Orientului {caldean sau neatorian), iiserica


HiseritxL

s-au angajat precalcedonienc, n ultimele decenii ntr-o micare de apropiere ntre ele n^ele + cum
sau

{imperiul poarta numele regiunii persan, la rsrit de Eufrat) n care s-au refugiat cretinii nestorienL persecutai in Imperiul roman. Biserica se

Ortodoxe Rsritene. Cea dinii intilnlre pan-

intre

ele

Biaerleile

declar independent

fa

de Antiohia, in 424, avfnd centrul Seleucia-Ctesiphon, Iar in 4Bli la In ader i la doctrina Iul NesturLe. VIII. Biserica asidan secolele VI dealoar, n India i China, una din cel* mai vaste activiti misio-

orlentnl a avut loc la Mds Ababa tor ma{3 ian. 1965), unde s-a decis rea unei comisii permanente de coanii ordonare, care s-a reunit n Consiliului urmtori Uin iniiativa E umenic al Bisericilor, o serie de teologi intre consultaii neoficiale

ortodoci
nlaate

orientali

au fost orga^
1964
; ;

1367
1971.

Aarhus, Geneva, 1970


la:

Bristol,

Addta Ababa,

cunoscute In istorie. n fi 32 nare oh a med moare, iar In 63ti adepii Iul cuceresc Mesopotamia. Biserica originar din Mesopotamia a fost distrus de Tarnerian in 13tiQ. Adepil acestei Biserici snt rspindil in Irak, Iran, Siria i Liban, folosesc liturghii de lnsjHrakr nenainte de 43 stor l an, alctuite Catolkoaul-pan vechea siriac, trlarh din Iran este Mar Dinkha IV. Denumirea de Biserica jrsac metkit este folosit acum peni.ru comunitile catolice de rit bizan-

acestor discuii, cursul teologii au redescoperit marele ond comun hrlatologlc pe care se poa^ cele unitatea intre te reconstitui
In

comuniuni de Biserici rsrial tene. La 10 mai 1973, papa Paul VI-lea i papa Shenuda al IlHea o au semnat (al Biaerieii Copte)

dou

tin

(uniate )

care

au acceptat
451

fel

declaraie comuna n care afirm c Bisericile lor au n comun acelai fond tradiional de credin. La 19 noiembrie, un acofd semnat de conductorii bisericeti din Orientul mijlociu vorbete de comuniunea* profunda de credin ntre Bisericile
orientale.

1724 unirea eu

Roma (dup

si

71

HLA5FEMII1

B
o!

r a

i*

Azi* Atiya,

UtetOTY
l^rt<ilix

31 3til
tocii!

B&i$tn
lOTflr

Oi^iiiJiNy.
I.

MnwhruYi

dan

M Hom
f

WP*V<w

^
,74),

P-

k-

N.

A. Hom-r,

ApJJcr

P n.
Tiu:

T^lrut,
of

1*4
tht

W*
Ht

* *

ftfari,

*OT
of

C*t*t*

flS t
.VabL,

GawiCH
Cpiro,

(MNL DW
I

IOTA

WUte*W
*B

#Dte
A,

,,.,,, ,.,.1-vi

Klrcfieft

P*f*WWi "
vtaji
G6B,

MP "Vr

MW^
EL

tpM purta Lui insului Oamenilor SSSnt Hula mpotriva Duhului 2S) Sna,amun picai W, Qk* cerni ce WW n volta mpotriva i^^ *0tice hula te va pcatele mpotriva buoamenilor, dar hula (Matei U, 31> hului nu se va icrU
atunci
rfnd

El a fost

hulit pe CTtt^,

%*

S.

Totui, Pavel, care a ost iertat lea, dupn convertite


Tlrn,
1,

m^W^**fSj U
ItW
^>a^

Algemimn.
7<i-M7
F

Koiuo.-nnstLirwJ*.

13),

Sbt^wOTtdHOHt.
p

PaderhoTti,

&fe

Br^te,
nr.

CufluT

W*t1

tMfti., KVT1 (tm fexrUe Nula. Doclrtna


,/ oaJS d

I.

p,

B3r-
ta

nainte de venirea lui bla.emleze pe tain n-. incer^t Dumnezeu, deoarece nu *t}s inc heContra sa

rnndamnarea

fWn^
H :

,J

viata

re/J-

rMiilor, C.V.

XXVI

2).

m^fJ'cN Copia rentate


(te**

*'
ln
P.

(ic

*;

Utotge*

de

M^w.
ir.

(19W), Ortodoxia.." XXVUt liturghia 4H-&0G) Zaroli 0arorri*m,


aricii

3-4,

fognrmL organizat de un oarecare DC

BOCOM1LISM
in

secta

dualist

W*

(ctre
tea)

jumtatea
fo

Arm*
1,

ln

codrul

JlWtfflU*

*K

rdsflfitcn^ [loji j tefj^te rj(urJ UftWfC Orteoacls. xxvi riwtnrat), Extras din

pS^te
sfritul

colului al de unde ae rasBulgaria, a Balcani, ia .ecohd

SSh

nr,

Vedic

CU*

&iHuI

M
P-

coiului al .pavlicienllor, gomilW dnt urmaU micare de origine (A>mt

^V^^w

Hncfe de
cctfomana
pecNtxc

cofltad !* Ar/smragJo !n tea nrcalc**wiffrf.

Cal-

p?*
7

SSTa

ttocvtneitot

Chiriide
(1939),

Mc^ndpt^
*.

aoare n partea de frisant dup imperiului bizantin, *ina_n conducerea unul


650, sub

^*tS2

XLI la Ortodoxia.

BT-

Constantin. Conducerea Pa>el numele cu apostolul

asociaz

^n ^

Td^lpolii

acestuia

ei

^nsidennd

BLASFEMIE Insulta

hul defimare?. teln Vechiul Testament,


r

ca Inspirate

numai Evangheliile

(Numele Meu este un pcat comun defimat tf^a * este continuu ** 5 Rnm. 12, 24), <ie aceea e
-

Carea

numelui

lui

W**

canonul u epistolele paullne, restul Peniru, pavl^ biblic fiind respins. Jnmii =4 eleni, IfcUS era un oger oamemlor oin salveze sufletele

grav, Cel ce linite pe cetate este scos aEara din

Dn i
L
f

ttea

fizica

creaW de

lapidai

r\j K despre oare chiul Testament.

mrturie Acelai splnt ru

jJW d ^
preoia, fcoffljj

I-*fc * tUvitk 24, 14-1B). este Uul Testament, cel ce hulete Tlm, l, W vinovat de anatema (1 i de osnda venic (Marcu 3 *?h blasfemia, deIi&us a fost abuzat de puterea lui ierta poalele cu

a creat Tainele,
autoritatea

bisericeasca

<MW^

iconoclaste, n cursul controversei organizaii misecta la forrua unei mpraii bizantini l-au ue~
litare.

Persecutai de

mprteasa TeOUora

oarece

Dumnezeu
clama Fiul

(Matei
lui

9,

8)

l se pro(toarv

Dumnezeu

iu,

apere Importat in Balcani, ca B* bulgarilor. periul contra slavilor si

72

Hii-ny

Aici,

micarea

Ifo^omf, care rului st Cain, nscut din Eva, -i Satanael acesta fiind cel dinii iu al lui Dumnt'zeu, expulzat din ceruri din cauza mindriei. Du in ne acu a trimii ns pe al doi le fiu al scoat omenirea Shu, Logos, ca
h
1

este reorganizat de nva la originea

rea

in

moartea Lui,
h

am

fnsi.

nca,

gropai mpreun cu El

pentru

dup cum
mori,

Hrlstos a invial prin slava Tatlui, tot

din

aa

i ,

noi sa trim o Eptelofa ctre 4),

via nou

{Rom.

Romani vor-

ti

bete de

dou

aspecte eseniale ale

de sub dominaia lui toate Logosul ntrupat este ucis de Satanael, totui trupul lui splrilual u nviat i s-a nlat Iu ceruri, Astfel, Satanael a fost n vi na. Bogof nil ii pnirtie un ascetism sever, respingind cstoria, consumul cr-

Satana el. Cu

botezului : aj moarte asemntoare eu a Lu?>, adic lepdarea umanitii negative prin tergerea consecinelor pcatului care se afl m naterea dup trup a omului (Rom. ft, asemn1214) b) nviere toare cu a Lui, adic asumarea
;

unei

umaniti

pozitive,

sau rena-

nii

vinului.

De asemenea,

res-

ping botezul

Euharistia, conside-

rindu-le rituri satanice, intruc/t ele folosesc elemente materiale, distrugerea de imperiului bulgar ctre turci, n 1&3, secta bpg&ftiilior dispare. Se crede efi urmaii lor snt "catarii i albigcnzii, care s-au stabilit n Italia i, r**pertiv, Tn Frana, (Languedoc).

terea prin nnoirea Duhului Sfnt* (Tit 3, 5), prin care se rectig libertatea de a intra n comuni unsa
lui

Dup

Dumnezeu,
botezului este de fapt

Rindulala
rnduiala

iniierii in cretinism i primirii a celui ce crede ntr-o co-

Ui bt|
gvois
*Je

ri fi

e: Fijiard

Nici,

AlbiParts,
blp,

si

t2aiimres,
(u<slL
f

Ptcsb
Quej

Ursivi-f^LlLiJrcfi

munitate cretin, care este Biserica. Ba cuprinde a) pregtirea prin post, o reminiscen a botezului pocinei (In I, 26), condiia de a accepta calea?
:

FrajscL:
p.

.^ais-ji i ?'*),

1955,

3744

Milan

ean
vi.
i

Jffo/Jo-

cea nou. (Practica postului nainte de botez este amintit de DidahiiII,

**rfcease4

tuiJV#>4w^,

e.

cit,

7).

2962#7.

b)

Lepdrile

sau
-it,

renunarea

la

omul

BOTEZ
actul

[yr.

btiplisniti,

]aL baptis:

baptismum afundare] Baia nateri cetei de a doua {Tir. 3, 5),


naterii n gnesa In 3, 3

c:el vechi (Col. 9), prin exorcizarea forelor diabolice care s-au cuibrit, de la cdere in firea omef

neasc
)

{I

Ft. 5,

814)

Dumnezeu
3),

pl-heo-

Mrturisirea credinei

adev-

semnul ilumin mis-

nrii spirituale
terul
lu

i afundrii

Hrlstos (Gal 3, 27). Boteeste una din Tainele instituite direct de Jisus (Mi 26. 1819) i practicate de -apostoli (Fapte 2, 38 10, 4 fi), ca fiind actul de iniiere
zul
;

rate (Simbolul credinei), d) Afundarea de trei ori in apa sfinit a botezului, act sacramental de asumare personal a crucii i nvierii Iul Hristos, simbol al ^tre-

in

istoria
In

mintuirii
Biserica

(Mt
(Ef.

3,
5,

H), de
26),
&-'

intrare

imitare
Iisua
*fi?oi

sacramentala

a
;

morii

lui

(Mt. 20,
deci,

2323

Le,

prin botezul

12,

50)

afunda-

(pasha) de la o existen dup trup, spre stricciune, la naterea dup Duh, spre nemurire. Trecerea Iul Hristos Latre Tatl pactele a fost prefigurat de trecerea evreilor prin Marea Roie, sepind astfel de robia egiptenilor (I Cor. 10, 12). Botezul amintete de
cerii

Su

BOTEZ
prin fundarea

73

eliberarea de

pcat

(canonul 6

al

Sinodului din Neoce-

Sfintei numelui ^Invocarea pnn par* Treimi de ctre celebram, este restaurat (lupa cel nou bot**at

%)

aareea, 315). reboieml Al doilea bt*S sau


interzis

**e
.

ortodocilor, deoarece Hw jertfa singura Hrisioa a adus d

chipul

i asemnarea

o zeu. Treimea cea de desprita; Taina ungerii cu Simn UrmeaiS bomzat pnMir, in care cel

M UumneBin# i ne-

pentru pcate, (Evr. pentru totdeauna lEvr,

^ *%*g* H
10. 10)

tui copiii s fie boreant se tie cine i-a

reba^i

da?* nu
.14

(can,

ul

Sinodul
rid

al

Vl-iea ecumenic),

Bota-

*a
(Fapte

pecete*
fl,

<Jg8ffiS WIRUNGP-HE). 1517).


(v.

ereticilor
n

schismaticilor

respins
t

general,

pe temeiul

J c

de LUurBotezul se tace nainte care cep ehle in pronaos, ca nou botezat ia parte la liturghie

exist un

dup

membru
sVtul ci
1

al

comunitii,
d:i

iar

le

aw-

se

ca
la

semn

vizibil

Taina mprtaniei, saie al apartenenei


apostol
t-,

? l ?&* singur (EI< redln i o singuri Biserica ateno mare 4 4_ S) Tradiia a dat mrturiie principiului dup care Taina {in sirea credinei precede
cazul
este
copiilor,

MWV

mrturisirea nailor

acea comunitate. potrivit canonului 47

numai

epicul

tatea de a 43 a l Sinodului

VI ecumenic pa boteze, n mile oricrd cretin urgena dar caz de necesitate l de Qc comple tat g* b*** trebuie }i a nnpartacu Taina mtartgftf! canonul Uaaniet (Sfintui. Vwifo, vorbesc Trnele Apostolilor ae

preotul au ceboteza. Tutuai, talionul


si

esenial), cum i {din m*wf meiul Sfintei Treimi accepta cauza sintul Atanasie nu ca

^^J^

adevrat botasul arienilor), E*le ' distincie tradiia canonic* **Ce oe sa tie tre eretici care trebuie
(can.
4fi

&^aflprlmminBiigict
apostolic,

can 19

aul

de botezul familiilor, fedoluarv tor. (Fapte 10;2*-4Sl lo,l^;J prinicredinei 1 Ifl pe temeiul pcat personal lor Dei copiii n-au mrturisi n mod voluntar
li

capii

ecumenic, can. 7 cam El II-lep ecumenic, r"i i dul al Vl-lea ecumenic) poate ti accep Ut pe al cror botez Sinodul temeiul iconomiri (can. 2, Totui a C0 o ecumenic). al Vl-lea absent a unde credina adevrat este numai ritualul ex si ia implinete
1
i

^" - Sinodul S ~ ^ ^ei

conrredina lor, tottftl, prin actul starea ceperii lor, el rnpartaeac Ei comun a firii umane nest nite paitrtaroa snt botezai deci spre Sinodala, c^elur (canonul 121 al respinge ideea din Cartag-ina. care care ia copul lui Pelagius, potrivit

nu pot

acestui tartor, eficacitatea

botez este

pus
ctre

La in doi ala.

avea na pentru a *M* voie de pocin, ci (Mt 3 W, pltn toat dreptatea eapftt pentru a asuma pfol ie

IteUfl

Hristos a fost loan nu pentru

botezat

de

adic
aresi

n-au

motenit

.ceata fiind o bere, nu un act

Copilul al naturii). perdatoreaz zmislirea sa la doua trupul avnd soane, de aceea ftul neflind o ", sufletul su propriu, sau c n simplii parte din mama boteza separat de aa^tia

-WJ^lf&n

pcatul

originar,

condiia

uman, pn

l^us mea suferinei i a morii. De, S^a nscut fr de pcat t viaa Sa mtr-o lioer, El transforma vopermanent kenoza. o imcsorare tot pentru noi luntara de a asuma

mormint

la coborrea in lichid care este Iu-

ce

este

al

nostru,

acelai timp.

tat se


71

BOTEZ
pentru dreapta credina, in trucit.au suportat moartea pentru Uristos, cu adevrat i nu prn imitare, n-au avut nevoie, pentru a se mintui, nu de simbolismul apel. Pentru propriu stngele fost botezai Ia (Vaslle cel Mare, Despre Duhtd Sfint. XV trad. rom. p. 51). Marc li Ar ce-

care pre nchipuie moartea i nvierea Sa (Le. I2 t 50). El recreeaz ntreg universul prin regenerarea energiei cosmice primor*
prin botezul Sau,
carul simbol este apa. El S-a nscut i a fost botezat ca Sa*, patima :-ur."ieasc, apa prin .i.i.iii.- sTintul Ignatie {Scrisoarea ctre E ieeni XVIII, 2, in trad. eh
dlftle>

al

lui

i Diadoh

al Fotieeii

(eca

400

p.

rr>).

Prefigurat
(li'T.

2,

13),

Vechiul Testament Taina botezul devine


in

in controversa <:u nies;di,uii.sIa mul (erezie ascetic JV-lea, Siria la sfirsitul secolului al
489),

aprut

in locuind splrile rituale introduse de iudei (Mc. 7, 38). In jurul botezului st va dezvolta o teologie sacramentala timpurie, cum se vede. de pilda,
i-p.-^tlnS

prin

excelen,

care susine ca harul

l pcatul

'

aa

exist n suflet si dup botea), *"*in prezena exclusiv i definitiv, harului care se manifest m mad contient pe msura creterii spirituale

in Scrisorile lui Ignatle

de Antiohia
;

pdn

virtui.
slnt
tfnfr

{Ctre Smirneni IX,

Ctre

Poli-

curp VI, 2 in trad. clL, p, 141 i 11 liilJj, Epistola lui Barnalm, n (trad, dt. p 20l 209;. in Didahia. II, 7 (trad. cit., p, 230331), Botezul va cpta o importan misionara si educativa extraordinar in perioada n care cretinismul, devenind religie legala in 313 t a eria g ani stat pregtirea candidailor botez (catehumenatul), aa cum redespre cateheze iese din primele Tainele de iniiere (Cateheze te mis(

Pe &t a parte, credina t& desaviresLe prin botez iar pe de alt parte, botezul $e ntemeiaz pe credin : ambele
alta.
;

Credina i botezul rtmii ale mintuirii. de nedesprit, una de

dou
legai'

mnt depline {prin inuocareaj acelorai nume. Pentru ca dup cum credem n Tatl i n Fiul i n Sjntul

Duh

la.

fel

ne

ni

botezm

in

nu1

inele

tutui

Tatlui $i ui Fiului l al S\nDuh. Mrt-urisirea precede ere *

tagogice
93),

2,

n trad.

cit,,

p,

53

dina, care duce la mlntuire, ins aur nu botezul, cel ce pecetluiete


l urmeaz ete mentut nostru, aproape (Vasile cel Mare. Despre Sfttttul Duh, XII, trad, rom,, p, 43).

inute de sfntul Chirii

Ierusalim, Ia mijlocul secolului al &oteIV-lea. El subliniar Ideea r<apa mntulru i zul este numit este, in acelai timp, mor mint i maic, moarte i natere, prin imitarea i participarea tainic ia moartea nvierea Iul Hristos. Tradiia ca a. recunoscut jertfa martirilor botez Unii, n luptele (susinute)

(f B8S)

Bibliografiei
todoxia,
ar,
f

Hlvhi
2/10185,

tiim, SQfiUl
p
n

3n tfiierjte tituri liturgice cretine, tu Or1

J7

1B7

^L

2^1345
nr,

Iun

Bria,

viaa duhovniceasc,

Hatul Botezului si Glasul BteBrtoii*;,


-FH4.

II 12/1 MO,

p.

ftte

c
CALEA
expunere

Cea dinii (sau Evlavia) asupra vieuirii cretine,


i
:

Didahia, vorbete de cele doua ci una a vieii i alta tiSni doua ci l este marc deosebire ina morii
:
;

Hristos, conductorul luptei celor oe cununa celor re biruiesc se lupt Evanghelia Lui Hristos este mplinirea Legii (Matei 5, 17). lisus nu face doar o alt expunere i o in-

Fiecare st la mijlocul acestor do ui ci, adlc a dreptii i a pcatului i-i alege pe care o vrea pe aceasta nainteaz (Petru Datnaschin. Mtre

cele

doua ci

(1

I).

terpretare autentic a Legii,

ci

desIul

coper noile valori Dumnezeu (Matei

ale
13,

mpriei
52),

necunos-

V&turi duhovniceti,
5, p.

n Filoc, voi,

34).

Vieuirea sau morala crein


scrierile
;

tina,

numit

apostolice
;

calm [Fapte $ 2 16, 17 26) i calea vieii {Didahia


iar

1B,
1,

25
12),

n literatura patristic evlavie (evsebla) (Vaslle cel Mare, Despre Petru DamasDuhul Sfntt t, 2 chtn, op, dt, t Flioc. voi. 5, p. 60), are la baia anumite doctrine de cre;

cute n Vechiul Testament. Fericirile nu sint o alt versiune a Decalogului. Noutatea Evangheliei st In faptul r nu se limiteaz la respingerea ca pcatelor, ci ia in considerare, iubirea faptelor, motiv exclusiv al de aproade Dumnezeu si pele. Dar aceasta nu n sens geneaceea, ral, ci in sens particular. De morala nu vorbete de fapte n geFericii neral, ci n med specific

fa

fa

cel milostivi*.

din i
<]

afirmaii teologice. Legea a fost udat, dar harul i do vr ui au venit* (loan l t 17). ADatatorul nceasta nseamn sumi a venit eu darul Su. In predica Sa de pe munte, Dumnesreu-Cu-

Cor, 9, 23) are integritatea i coerenmse ei, care nu permit preun atitudini care se exclud, de

Viata n

numele

Evangheliei

(1

in

vintui descrie calea vieii nu ca un nvtor de porunci, ci ca cel ce este


in

pilda idolatria l adorarea Iul Dumnezeu fi Cor. 10, 2021), nici sa se separe inter iorltatea i exteriori Uitea.

Dup

cum exist

^nlnuire

Sine

Calea,

Adevrul l Viaa.

El este,
lor ce

cum spun

alearg grii. Morala este fixat n Fiul capersonal naintea ro du mrturie oamenilor de iubirea tul Dumnezeu, De aici, i frumuseea interioar a poruncilor evanghelice de aici, im;

asceii, Ioc al cespre Et i calea aler-

desnaintare pe treptele virtuilor, care se desfoar" ca o scar {Petru Damasc hln f nvturi duhovniceti, Filoc. rom,,
a patimilor care trebuie fcut, tot a&a exist o
fie

voi.

p.

51),

Virtuile se
alta,

aseamn

cu scara
se

lui lacov,

nu 5n sensul

svresc una dup toate stau mpreun.

dc

ele

posibilitatea

de a separa lupta de

cunun, pentru

Apoi, legea veche a oprit nedrepprin fapte rele n ambele se afl ^Itatea ce se manifesta

7fl

CALCEDON
aceea laptele capt un aspect personal, aa de pozitiv nct identiOc detatea cretinului nu poate finit Iar manifestrile i aciunile sale. Faptele lui l vor insoi, ca parte din personali ta te;i lui, in vea-

(irSfl

nu ucizl>). Legea nou oprete nu numai f^pfi rea. ci chiar jindul care st5 La originea fa piei. Eu cerc ca pcatul s fie scos din nsi vofn^a de pild, mini a mpode a-l Tace trivn semenului. De voiete cineva, fl-M! urmeze fciten (Marou 6 f 34 a ttffB-fl mscamnr'i a nu 35), Tar privi contra tul Dumnezeu. Evanghelia insist asupra unitii n bine,
:

cul viitor.

rsriteni (d.p. Maxim Mrturisitorul, Capete dejfpre dragoste 1. 3) iubirea este cul-

Pentru

Prinii

ntre Interior i exterior, ntre partea ascunsa i '-ea ort. Legea nu a creat pcatul pe care 1-a artat, Ficatul nu a tunt fiin prin Liege Prin Lege s-a fcut cunoscut, uc aceea ea a avut un rol de

concentreaz toate care se virtuile evanghelice. Ea este cauza pietii. Ea este prezenta l activa n toate virtuile. Iubirea este cea mai nalt, dar si cea mai acce-

mea

in

sibil raiune a
viu.

lui

Dumnezeu

cel

pedagog. Dar Legea a


n

fost

clu-

adepta rea
credinei,

lui

Urlstos.

Dup
3,

venirea
sini

cretinii

nu mai
(Cfal

supui

* pedagogul ui

pedagogia divina, in isterie, sint conduse i antrenate numit Sfinenia este de iubire. Calea mprteasca* (nt Numeri

Iconomia

293Sj.
i.Cel ce

20,

17).

are poruncile

pzete,
cineva

va pzi cuvin (loan 14, 21 si 23), An-; tul te texte ale Evangheliei dup loan subliniata cel mai bine elementul moralei al propriu, constitutiv, cretine, anume legtura dintre polui runcile evanghelice si iubirea Dumnezeu, Pe de o parte, respectarea formal a poruncilor, o moral iegallst care se limiteaz la a
iubete,

m Meu

eoeta

Mele

le
-

aibllnfille:
Doi^&Jeaeci
riiailu"

{y-vattur

iubete...

Dac A

ApQstQll,

\a

a EBtt "Serurile ViD.

Apostolici*

(trsdp,

FMnru).

ElM,
<

Bucure**!

im,
1t\

2545\ IHe Molteupte


(]939L
tfp? ordinci munr.

Ic

iv an.

itwtillurit

p/tetex
rwflJifc.flWa

Into
talc,
p.

roiul ei

iiOyI-hIuMiii,

XLI

ft^Bfi,

CALCEDON [Doqma
i

hrislologs-

de

la..,].

Al iV-lea Sinod ecume-

nu

face

it
zeu Sale

depde Evanghelia iubirii. Dumnene-a mntuit din cmiz whirti

ru

aproapelui,

este

nic, care s-a don, ora n

inut

n 451 la Calcen

fa

Cretinul de noi poruncile din cauza iubirii zeste crede Dumnezeu. Faptele
;

fa

apropierea la convocarea Constantlnopolului, ard an 450457), n mpratului prezena a ceti. :ffl de episcop! i ix reafirme 4 ki*ai papali, dorind
Bitinia,

tine

sint

lapte

ale

iubirii.

Dumiubirii

nezeu rspltete pe i smereniei fMarcu


nit fi

msura

este crezul n Cruntat cu problema interpretlogice, rii corecte a doctrinei hristo

niceoconstantirsopolitan.

Sft),

Pe

de

in

parte, nici o pietate spiritualirealizarea concret a pozat, runcilor, nu este o pietate evagheiic. Faptele snt instrumentele iubirii. Tn fond, nu fapta in sine se caut, ci cel ce o face si prin ce o

fr

EREZII HRISTOLOGCE). Condamnind nv tura tui Eu ti hi e, monah din


si

faa i^ismul

doua mari

erezii

memo-

nestorianismul

(v,

face

s>

pentru ce o

Face.

Tocmai de

c, susinea Constant! no pol, care dup unirea postai c, HrlatOi are numai o singur fire [munos phyasis), cea dumnezeiasc, sinodul
S

CANON
firmn
Vrt,

77

c
de

lisus Hristos este

fiina
L

(v.

om udeHQMOOUSI-

oameni dup. umanitate. El raiona L i trup nscut are suflet Mari a, intru toi te din Fecioara (Jupa asemnarea noastre, afar de Condamnind pcate (Evr, 4, 13).
OS)
cli

sinodul afirm rtestorianismui, Hrstos este cunoscut in doufi fr (dio physcin), fiind Dumnezeu ade-

c
in

vrat i orn adevrat, dar nu


d-;ju."i

persoane {prosopa). Ei este nSil li lui

decret prin rare confirma crezul de formul l,i Nireea, inclusiv noua hmto logic () nu cea pe fcsre papa Leon I o sugerase Intr-O scrisoare ctre episcopul FI a v ian). sinodul recuPrin canonul 2fl, noua noate Consum inupohi ii Roma, aceleai privilegii ca scaunului de Roma, avi rid al doilea rang dup Homii, in ordinea bisericilor, a$a cum de altfel ho un se Sinodul al Il-iea ecumenic (Constantin o pol,
i'.,
1

tr-adevr unul, subiectul


nsui ipostesul
iheaeu
lui

fiind

381),

in

canonul

2.

Cuv intui ui
Astfel,

Dum-

cel

venic.

CuvintuL

sinodul scaunul de Ierusalim la treapta de patriarhie, {v, PEN-

nl
g
r

De asemenea,

Dumnezeu, Unul-n^L-ut, este recunoscut in doua naturi {dio phyaeln)

TAUl'HE).
Q
ris,
I ti

ne

FrancU Dvrmilk. H&tidilVn


.-.

unite

in

uwd

amestecarea schimbarea lor (utreplos), fura imcategorii (aprires lor in dou dialreos), Car separarea Vor [a-hor ii tos), ntr-o singur persoana (prosopon) si ipostas hypQSWtai). Hrifetolegia de la Ccefen coriatttule un pus decisiv in dezvoltarea teologiei cretine ia nivel universal, ale cele trei mari coli de teologic Alexandria, Autiohia $i timpului m fiind reprezentate i Roma
firilor

ipottatlc, fftr (asinkitua), fr

Uy;t<-

rfBS

<.n,'\r.<!<:$.

du

<HrLUl,

!'

R4W* Mftz, Htetairo tfe* ispntthm, Pr*$w tmivftf$tAl'n* de Franc*. Pa196* i


ris,

\>:-\

K.

SvxXEJtaR,

T/je

dotdtttf

ni

ChateedQii

\mi ihe
2,
r

Armefiian
tn

i.htitch,

Naw
(i
f

Ytftkt eA.

l^|

D, S-feftfcBe, Hf/-

tologet
'7i;-.

str\e&iel&r
nr,
a,

Or tijtiux

lll:>.

XXVI
<SM*

p.

\,n $aop Toatei tm;


hriiiialQgfcti
ci

SfvH-U.
rll

ftiwtrtna

Si.

a!

Itew&ntf/fcA

BdWBffl
1973.

Mit r-spoitei
p.

BtlStVtUL
Mitrrjp,

Thniyiara,
rfp

L3

J3

Mf(h triton
(ftp

Aksum, TA* fvflfo,!

togy
G3

uJ

fuuJicjiJcnl

Sy?ti&da j
5fl

[c
'

"Ek'
lf

deplin acord.

kisstqfitlkrifi
1

Phiir^,
lnfarM.
ih'
f

197i
Rc'i.i'i

CaUwdonul folosete ttkypestsato


de persoana {sau de persosubleet In care subnalitate), de zist naturile unlls, nu in srnsul de substan, cum este folosii de Nin sens

Ren
lin

ttftJc^flojfit

re/nterrouk^s,

jii,

tN-zmh
p.

ci^SiCft*

65 [19771,
fmpnrfrr'f'fi

11 44

T(v>dnr M. Pomi-.iu,
FVr
Ti
;

i$&f't&Bi
io

GimBfik,

S Sortii JuJ fll ibrtobxl>, (IftSJ'V.


fl

ceea.

Ipostasul

este

divin

unic.

li|J

este
ul

nsi persoana Fiului, nu uman, cum afirma teologia

euac

Phisft arata substana, realitatea sau natura, deci diferena. Proprietile (Irtlotetos) Elecrei
tiotiijiii'L.

R^muTfBmi, 6*rt/-JMHtifW MQitG nainte i dup$ Slntetet :v,| f:on Itl Studii (te te CuU<i(fm W'l fT'/fl) H 3-^1, p. IKl_'Jl,
$.
p":

to-aW"*
r

I.

naturi
tr-o

se

pstreaz

si

concurg

n-

persoan. Sinodul accept: rele 12 anatematisme ale s Untului Chipatriarhul Dtoaeur depun* pe rii, al Alexandriei, care la Sinodul de fora la Efes din 44<+ reabilitase pe Eutlhle, Sinodul a adoptat

pSsuj, kanun fejul lege] are mai multe nelesuri 1, Canonul Sfintei Scripturi, adic lista crilor acceptate de Biseric ca fiind st:rise sub inspiraia Duhului Sftnt i cuprinzi nd revela|gr,
:

CANON
r
:

ia dumnezeiasca.
crilor eanoruce

Dac
este
o

Inspiraia

nvtur

CANON
i-restin le accept l le recunoate ca inspirate i canonice : e*le patru

descoperiii chiar in SimLn SuripiuTi iu. 3, lG) Introducerea l (IJ meninerea acestor c^ri In canon,

Evanghelii

precum l numrul
bilite

lor.

an

fost sta-

de Tradiie (v, BIBLIE). L'jTwnul Vechiului Testament s-a for-

mat
1+

secolului definitiv la Boitul de iudaice, in cadrul sinagogii


1-a

Matei, dup Maiepistoeu, dup Luea l dup oan Boman, I i II Cor Inlele pauline Filipeni, EfeseruN Galnten]. terii. Coloseni, I i TI Tesalonlceni, I i II cTi motel, Tit, Filimon, Epistola
;

dup

unde

preluat Biserica Cretina.


a alea

tre

"Evrei
I si

epistolele
II

BOSomice
II

vanonul alexandrin sau Sepuuulnta. care cuprinde 3R de cri mprite dup


Biserica primara

Iacov
luda,
2.

Petru,

1.

UI los

Apocalips
Canoanele
^i

bisericeti,

cuprinsul lor. eere. Ieirea,


tori,

Crii

istorice

a-

norme

Leviticul, Numcrli Deuteropomul, Iosua Nbvi, Judec-

reguli privind tn3, cultul, diac pi in k clerului,

dlea etica ere

mo-

Rut, I H^i, II Reci. III Hep. IV Regi, 1 Cronici. II Cronici, Ez(Ezdra II). Estera dra I. Neemla Psalmii, Iov. ProCarele didactice Edeaiastu Solomon, verbele lui erile proietfCintaren Cintriior Daniel, I&aia. eremta, tezechiel, ce (profeii leremHi lui Plinirile
! :
;

nahismul, organizarea i Jurisdicia bisericeasca, "promulgate de sinoade ecumenice sau locale, sau recomangei date de Prinii Bisericii, legislaia ral, cttxowteh reprezint formeaz obiectul bisericeasc ce dreptului c&no'nfa n afara" de dof-

me

i Avde, Iou\ Ioha, Amos, meri) AvaOsca, Mheea, Naum, Sofonle,


;

care constituie obiectul credinei i care indicii bordenele Tradiiei avnd caracter de finiii foros - finis), exista cttnwa(v,

DOGM),

eum, Agheu,

Zaharla

(prn reii mici). n Cr inspiraie l coftPflfce, care ee gsesc n Biblia ebraica, Biblia cretin (sau Septunglnta) considera ca bune de citit i folositoare de 3Ualt* zece credincioi Nn pentru Slinta pstrai care s-au
i

Malcahi afar de aceste

jee, adic reguli enunate de aude toritatea bisericeasca in materie disciplin, cult l organizare *$&** valabile bile la situaii specifice l

determinat. Daca pentru un scop scopul pentru eare ele au fost dat* n-a fost atins, atunci CarcoaiWa po*

cri

revizuite

i
are

chiar nlocuite,

vanomScriptura mpreun cu cele Uce al care snt folosite [n cult MacaEzdra TU, I MaraUei, Jt dil Macabei. TobU, nelepciubel,

i de a ndruma disciplina clerului viaa pstoriri a laicilor, ci i reapanta] -ii lintea de a se pronuna
diverse
15,

Biserica

nu numai misiunea

nea Solomon, Epistola


ruh.

lui Isus Slrah,

Inidup.umea
lui

lui

situaii
1

si

momente
3,

r (

;i

Ieremia

Ba150,

2ft 29:

Tim.

15).

EWM-

La un moment

dat,

ctre anul

Biserica a fixat un cunon ni scrieriLui Evanghelu lor care rupriml aIrisul, propovduita du

atind aceast autoritate, Biserica apllca iconomia (v< func canoanele in dica folosete i necesitile ei pas-

ECONOM,

de condiiile
torale.
lare,
fost

Dei exist ctnwanc

particua
|

U^ls

tradiia ranunim ortodoxa


;

postdli,

si

care

formeaz Noul Tes-

ictSoar* de Patii tament, ntr-o l'uce Hstfl cu riin anul 367, Atanasie Biserica rele 27 de cri pe care

elaborat m mod sinodal. post, cultul refec la nofiTiclr-r se cstoicoanelor, al sfinilor, Pati, elerie, hirotonie, divor, conduita

CATOLIC-CATOUC1TAE

n
anune
1,

rleilor

%\

monahilor,

#lipf
-

mm
lul

inilor, nptafe ntei seimelor episcopale, rclau


fterteett,

ierarhice, tftftoit

piimlntuHrlstfcB RUlai Io marginile

Evanghelia

lui

Rojulirelaii publice etc.


fie

Biier& 1* canonice propuse de

nu

confundate eu legistrebuie sa W privire laia de drept civil cu publica i In Bisen-

CotoUdtttteaJndi'deschiderea biiumai cel c misioequmenei i dinamismul cuprinnar al Bisericii, chemat toa*e locurile l timpurile,

(Fapte

).

viata reUgtoasB juridica. ,, tirtttaa ca instituie CdnodncM utreniei, serie noua cnt&r: pe le intfe Laude (a doua blblke ce ae cnta In

teme
a

toate p.Linintnlui, culturile # popoarele In raport Biserica este ucatolicn pastrinci concu istoria minttilril. ci apostolica, tinuitate ou originea

la

Cincizccime.

narte

Ulmii Form este


Creta
BL
(ser-

utreniei 149 143,

eu.-

cuprinde

este

de atribuit Iul Alkdfe!

lflO),

n eSrcr

lui 5 Uoric al mpriei reda n moo K eu, comuniunea oare

tcawUc

ea locui n sensul de

De asemenea

Dum^

VIIVIII),
N.
(Jie

antici put

>fMl!
fejwten
fa
ti
fi/ai

Ctiitescu,

Te
ite
*

adunarea eshato logici "ffiSpre deosebire do ier>U>^in


se
ft

denLla care
tia B#bgraftc

llmiiea a Ui an:ep?
catoIicrtaf-M

r.,f.'.'4'i7r,.-

CanonepNii
Tir
vi< ,,, 1|

mWtWm
Df p<

f0
i QI

anrJ
(J|

cen-

He '

sul

oi

fl*wl

Greek
Lil

Qrtho4o?
.

Cnafctt. ta RrThimlngiral

il7 |),

tOHH#f
OatJ^crJy*,

NfcholM
cJiiii^ii
St,

tfnmafev.
Cftanprofrie
rfljti/r's

rji

G^mon* oi ho or UnchanfM&te. In
Ivnn.

VL
2,
l

ri'.--"JiKjJ'fNJ

l'.ij?!

lofpu
r ? .=s.

ptui
xi(Ld,

-rJcesc

" -OJ-os* j *Ca ^ jOrwdnottoeta*.


ni3,

ar universalitate, Ortodoxia reinut sensul acesteia d fi comuniune cu Hristos. tudlne n degrabu un CatoLtitatw ar fi mal comun, care presustil de viaa n contrar pune contiina ntregului, Este individuallsi. Separatismului

de

^J

XXII [HffOJ

a.

AftS 37li

Ulo

MCftkrvui,
ifvrfof.'n

Jor C(tftfnnc& 8 fapwtuJ CJrtudoxJnii. XXVwl bl ri.'wiifl.

o dimensiune Interioar, orivertical, nu de una concret creterea zontala. Ue abte'a Si vorba de


Bisericii

consta In de^vir^rea mtuditdl aale luntrice, a


rftli

pl-

interne,

mi

CATOLIC-C ATOLIC1TTE
- universalitate oii.holikl Una din e snlH.rriirrUttc]
:

spaial, g**ograSdi
r,

exi.vndeiea numerica. In

^J-

to

\ j

inauirlcaracteristice ale Belc sau notele in Simbolul sertdi, menionata aii Simbolul de ift apostolic dt l in Cred n una, S0nt6, catoNiivisi
ii,,-,

acest sen,, teologul George FlOJWnu esse o akv scrie: Cniolicftatea geop.ii concepie cantitativa sau
e,

apostolica (otanlemtf) i iBiseric. Ca expresie terni, pentru folosita serica tMoicp este

cretinilor. raspmdirca universam o conUniversalitatea Bisericii este dar nu secina tiu o manifestare,
a

Eu nu depinde

in

nid

"*.

vaUAlctn ei. cauaa sau temelia UiiiverExtinderea universal sau


salitatea
Oi&ericii

An tichiei imiin oara de Ignatie al BiUnde este Hristos, acolo este catoBe (~ soborniceasca}"
:

B^rica

un numai absosemn v^zut. unul care nu eatfi de calaiicllut neresar.,. Concepia mSsurati i prin mtate nu poate
este
T
i'i

Biserica are un caracter ntytoUe fiind rtfir n Sens de universalitate,

nnderea ei universala; universaliin mod exact*. tatfcfl nu o exprima

m
mi
ut*
*>

CATOLICISM
infailibile, pera unei uiitotritiHi respectiv pontiful roman sonale
i?ie

'

turcei dhrttt**"*. Ht\* iw. P- '' L0 a301

^llthms

^f
t1u
"
'

Me Otwtih
M,
L.

***

^T
1 11

J* L \\
1

chiar

Iar consensul
poate.

Bisericii

se

tace aici o Istorie a

ChU1

lir

e *.

teologiei catolice. va date. nume

Vom

sminti cite-

eveniment,

.Mullo-Ku.sslan

SynL-posltiiii-

editai
-

Morali,
jj.
l

SJMS* stanic. &Wte*


3,

Wi*

*
J1

au determinat organizarea catoCt*rnulH

m)
"i"
1

'

.'
1

iinfcrefattW

^
.

sistem (log mutic pjOpMSfc patristica, meIn dtVWae perioade Contra-Kedievala sau scolastic,
ea
:

-^:.

ar,

W***J
P. In

"'

S, "'"

lJ

forma,

reacia

mpotriva

moder-

cIL
.,

nr.

1,

Mi

^^
30I-Wi3i

CiU
ei

"

nismului, consolidarea ultramontjianti-ecumenlsmul, a^lnlsmulut.


[iriuimento-ul.
Ir

,^,
j

CttottrftaftM
u

InfH^u/
OlKi'.h^.

XUS

.^x,
p !:

.Mitropolii

-ia.

&c* *e
La
i

mteitat*.
,,,

3*wW roJoglc
>.

mw *^ xxxl
Unu
ArlWU

m &TB;1

4.

tpMoim ptam, in XIX (1867).. iu, 1


'.i,

*
P-

C*^k(w,

Utprimele secole Orientul i comunumv cUteatul snl in deplina episCtre nul 95, papa Clemem Bisericii din L-tx)p de Roma, scrie Schismele rint, in legtura cp Potioarp o> atiolo. In 134 episcopul Boma Smyrfl* cere episcopului de
i

4S W.

ATOLICISM

roman) imperiului ddtntal a so expriin.i sistem doctrinar in care Bisericii *1 tradlL,lo0 ta orroinSe, care a-a otttaltoat perioada Ciwimga claate n acria*?-' Reformei, folosind metoda ae de0 ^' c tomuri. CatoilclamuT UMl i,t de tradiia teologica a Blaricilor Rsritene, de car* J-a Protestanparat n 1054. ni si de Ilte ditt tism doctrina ptserleUpr eRHurm isc, XVI), prin etevu kmentc principale; metod* tomalui Logica ta rare aplica credinei concep.-istotel i Impun* teologii 'ra^subte filozofice particular* care sianicre^: ftfofeeaa tridentiiiii, problcmauer. in dogma
;

mul sau

(Romario-cfiloluiscretinismul din partea oc

pastelul tiupa o recomun. In 313, impratuJ lEul iar Constantin da edictul din Mi lan

fixeae data

ConatantinopOlui, Sn ,124 ntemeiaz


al

urui scaun
din
28), al

sinodul

patriarhal, Calcedon, n

obine la 451 a-

WW

nonul
tea
in
rjjij

doilea rang

pairi arhatelor,

dup
si

Alexandriei
vc-rhi.
afci.nl

ierarh :i Roma, nainAntlohitn e^r


al

erau mui
sericii

de prinii dosiri

Bi-

;i

42 dl

al Bibliei n

Vulgata V a Uutrj; nionotirafic despre .Oameni de AugustLn de Thagaste. episcop GojnHlppo (354430), care & serva

iatlne: Amboete.te 3971 jeronim de Stndon ^,iir vestul la lin Cel care a fixai,

Mw*

feunlU
Treime,

(ntre

3^-401^ despre
,

tntrodW*

apucamedievala (teorii, satisfaciei raracte degoicl rHScump. iriifu^ te ir " f ir, riil mafi Inter Ui! 1 tio ti mei Vatt** rostat mul ateu in Consiliul
:
|

Cetatea lui Dumnezeu*, i De doctrina CnriRtiiina- cir c>flrc a Griaorie cel Mare <t **) " l Regula Laat ^Moralia n lob* pastorii -, paurlatica apuseana, Seviua tare se ncheie cu Iitdor de i]u tea&t-riUkri <f ^afi), in^lutlo oUi
1

IH

(sui.

IBiiO)

18(38 Iulie Plus IV, dec. dup care dogma este o deci-

n,

Irincu, ejji^'op de l.von (f cea, 2d2) orJgtoar din Asia


L'fl

de pild

CATOLICISM
sfntului Policarp Mlc, discipolul afm ^ de Smirna, c*re oUttoscoflfi pe Adversus haetul apostol loan (n reses el iace o list a epiacopiior j*ta ROtnL'K preUnsshid tft allnlui
franc,

3rl

este wPetru a tosi ed dlnti) respintDruL lucrrii Revelaia i impotriv.i gerea gnozei false-* sen Roereziilor gnostice; Hypolit de ser s ma, martir n 235. cel care a Tortul ian Tradiia apostolica priCartfcgn* (oca. I5*<SSfl, 220), cretina, aumul scriitor n latina apotorul multor scrieri polemic i

statului apariia pontif C-ai. In catedrala de Iu Roma, in AGO, Garol Cel Mare primapute corn, mi imperiului din mina pul l.orn-1 JIT\ un Htrtt dft Imn^rtiin^ Istorica, deoarece acum apare imcare periul cretin occidental, pe invoca papii de mai trslu l vor cu Insistent:!. Pentru a argumenta

de

unde

Bisericii universal" al Romei, papa Nicolae 1 (8H8 867) inventeaz o colecie apocrilieti de decizii papale vechi (Decreta Iii fl-

-primatul

Conlrii Apologeticiim, logetice Contra Praereziilor (cea. 200),

Contra Marcion, Despre Minucius Felix din Numisuflet* de Cartarii* (Octavlus), Cyprlan de gina (j 258}, martir si episcop auprestigiu al Bserfcil din AMca,
xeas.
;

redactai l.i jumtatea sec. al prolX-lea, In ace iist atmosfer se duce isliisma^ iul Fotic I (cea. 820 8S5) care (in 8*i3) nu e recunoscut
4i),

de

de Constanisinod local la Constantinopol (S6?5 condamna pe pap:i Nicolae I, iar uri alt. sinod local la Ro-

pap nopoUUn

fcfl

p:iiriarh

tor
al

al

multor
;

unui

sericii

pastorale si tratat despre unitatea BiLactantiu, care scrie Instiscrisori


;

ma (8&9870}, sub influena impaMacedoneanul, conBasll damna" pe Folie. In perioada 170 are loc reconcilierea intre papa fi 80 Iuan VIII si patriarhul Fotie. Intre
ra Ui lui
h

tuiile
tul

exege(304314) Ruliu de Aqullea (t 410) Darie


divinei

de Hoitiers (era. papa unui tratat Despre Treime Leon I (t 4 iii), care a contribuit ia la formularea dogmei bristolul ne perioada Calcedon (451). In acerat
;

:U5

367),

autorul

timp, In anii &60 8t5& Cyrii si Metod iu predica Evanghelia in Moravi A, folosind limba slav in liturghie. In 863 are loc botezul lui Boierie, prin bugar. iar n @B7, se

se

ine

(411),

Sinodul de la Cartugmu cart sub papa Inoceni u I,

boteaz prinul Vladlmir de Kiev*


nepotul principesei
in 9o5}.

Gig* {botezata
in 1052, pa-

pelagianismului. erezia Toledo, In conciliu! al 3-lea de la Cren. 589, Ffti&que e*te adugat aceast epoc, una din

condamn

In

aceast atmosfera,

Dup

principale ale CErtoIrpreocuprile cbmului a fost aceea de a formula argumente istorice si teologice ij
teoria puterii pontificale a jurisdicRoiei universale a episcopului de ma. In timp ee papa Grlgorie fcfil Mare (590 SQ4) face din concepia

(l(M:.i Cernktfle Mihail 1058) ncepe ofensiva mpotriva bisericilor de rit latin din Constant! nopol. T,a 10 iulie 1054, legaii papei, n frunte cu cardinalul Humprimii de patriarh. bert, nefind
iri, ii-lml

despre autoritatea papala o doctrina teocratul. papa "Adrian (772 19%) invoc o eroare istoric du pi* care Constantin ar fi cedat impralnl nanei .Silvestru o parte din statul

pe altarul Sfintei Sofii, n numele papei Leon ai IX-ea (mort deja de trei luni), bula de excomuTl ~ nicare mpotriva Bisericii de sl.antinnpol. La riadul su, patriardelegaii papei hal excomunic pe (excomunicarea, care are -Un caracter personal,' va Ei ridicat prin ac-

depun


ai

CAtOUClSM
torul scolasticii, canonizut ca tor anggllcu. Discipol al lui

de conciliere de la 7 decembrie 1965). In fine, pupii Grlg&re V (I07 1095). iosit eardinal-dlacon Blidebrand, care introduce sistemul conclavuiui de candlnali-episeopi pentru alegerea papei, publica *Ectelus papaek, decrete prin care imtul

^docA bort
3

(1206 l^tiO).

lui al comentator d'Aquino ([ 1 274) Aristotel, Thomu redacteaz ntre 1260 ] 1272 uto-

definitiv teoria puterii pontificale, inclusiv dreptul papei de a

pune

depune pe efii slutelor Cu aceasta,

imul din marile capitole ale catalkismului, de la & ursitul primului


i

mileniu, adic lupta papilor mustemporale, ne ntri va autoritii cheie. In i 2941 303 papa Boni faci u VIII prin Urnim Sanctiim impune teoria celor dou sbii, adic
[<

cea mai grandioas prezentare scolastic a creti nisipuconceptual lui, folosind structura a filozofiei Iul AristoteL Cu loa-te toimpotriva intelectualismului rn Ist se vor ridica teologii din c< la franciiiean, de inspiraie augu*ua de pild ini i plot imanii

ma

teologica,

.1

c
t

an

Bonaventura

Duns Scot

loa: (1221 I274J, iii i:i()ti) sJ Gulluu(121

subordonarea puterii temporale fade cea spirituala La nceputul celui de al 2-lea miIntr in epoca leniu, catolicismul
sa scolastica, n care teologia se re*

duce

Iii

raionalismul ircdinei

si la

metosistematizarea doctrinei dele fi io sofiei. In 1014 (FiUoque este introdus la Roma, iar n .1008 lQS9 t celibatul papa Urban II instituie
preoilor, In aceast
:

dup

me(12751347) imputoda scolastica tomlst va catolicisca normativa n ntreg mul medieval i modern, catolicismului c marcat Istoria in aceast perioada de shisma papapa Inopalitii (113011313 1154 cent II, amipap Anaclet de antipapii snt susinui 1177

me

d'Ockharn

l'l

epoc po

li

menionai An&elm de Canterbury 00331109), numit printele scolasticii!*,

ca fiind

cel care consideri! teologia intcllecu.uaerens tdes

tum,

si

formuleaz
(n

argumentul
*Froslogjum>)>
ideea

ontologic pentru a dovedi existen-

a
mo

Iul

Dumnezeu
tratatului
in

autorul
i*>*

iCur Deus Hode

Aselm introduce

aL Bcirbarosa Germaniei) i de asaltul cruciadelor asupra Ierusalimului O 101HJ (Imperiul l'ranc ai Ierusalimului) si asuin 1203 pra Constantinopolidul 1204 se nfiineaz imperiul latin Orientului. Tot acum au loc o al care serie de concilii ecumenice promulg nu nuniii canoane discidecrete cu caracter plinare, ci l doctrinal. Astfel, al 4-lea Conciliu de de la Lateran (1215), dominat papa Inotic-nlu II (cel care in 1200

mpratul Crederi c

k satisfaciei,

Abclard lecie! de

doctrina mntuiri. (10971142), autorul co-

Summae
;

fUehtorum,

Sic el Non>' fesor i episcop la Paris (f 1160), cel care publici! n 1150 cele Patru curi prezentrile de sentine, una din clasice ale doctrinei catolice n evul

Petru Lombardul. pro-

mpotriva cataripentru obligativilor), se pronuna tatea mrturisirii i mprtirii anudoctrina transsubstanale* pentru ierii In ce privete Taina Euharistiei i pentru analogia ontis n ce privete asemnarea de fiina din-

iniiaz cruciada

mediu; Bernard de Clairvaux 10U1 1153) i Thoma d'Aquino {1223*


1274),
la

Convocat creatur i creator. pentru a pune capt ahismel papilor trei papi i dispu(13701417)
tre

dominican

italian,

universitatea din Parls t

profesor ntemeie-

tau tiara
la

papal

Roma.

Crigorie al lX-lea la Ttenedlct al XlII-lea


;

CATOLICISM

BJ

Avignon i loan

XXII-lea La Pi&a Constant" (1414 1417) condamn, ! Iu moarte in 1415 IJe reformatorul ceh Jan lluss (Lttftf

al

Conciliu!

de

la

protestant gsete caiolicismul medieval n plina criz. In confruntarea sa cu protestantis-

Reforma

Teoria despre superia papal ter susinuta mal cu seama de teologii galicani Pierre d'Ailly (1^50 1420) ^i Jean Ger son {1363 M2f). La Concjliul din Constani* napul (14141410), superioritatea
14:* l),

Hl.jJ akglnd (1417

impune eunciliarismul-, ti n nou pup. pe Martin V

mul

(v.

PROTESTANTISM), moli-

cismul recurge ta toate mijloacele pentru a menine primatul papei i


autoritate* curiei romane. Wiclifisi Ian lluss sint condamnai de consiliul de ia Constana. La iunie papa Leon al X-lea omite bula 1520, E*urge Dominoi prin care con-

oritatea consiliilor asupra

damn

doLirina

Iul

Martin Luther
aiigustmian. exegez la u-

(14B3 lo4(i),

clugr

conulillur faii de papii este refuzaii, Prima ncercare de unire ntre greoi l latini Shisroa din IM A are loc la euneilful din Lyon in

la Eriurt, profesor de

dup

1274
nii.

anul morii

lui

Toma d'Aq ui-

niversitatea din WiUenberg, care Le 31 octombrie 1517 afieaz cele 95 de + eze despre indulgene, declan-

nd
In

astfel

micarea de protest Imcatolicismului.

VIII Paieolorecucerise ConstantiriopuSul n |2lil) accepta mrturisirea de credin propus de papii Clement IV n 1267. Dar in 1281 122 pagul
(care

Imparului

Mi bat

jotriva
.1518

abuzurilor

pa e\romuiiii'ii pe mprat l usik't Bh&mft se menine, O alin convenie de unire faci la ont'ilul de Ia Ferrara- Florena (1439 1445;. sub presiunea mpratului bizantin loan Paleotogul Dei sint semnate mai multe uniri (cu grecii In 1430,, eu armenii n L43fl t ru iacobiii in 1442, eu ma rniii ] chaldeenil n 1445J T aceste convenii n-au avut ni fi o urma, Conciliu! de Iii Kerrar a- Florena proclama doctrina de-

<

Luther e declarat eretic. Influenai de marele umanist Dldier Erasm din Rotterdam (1466 1530), Luther, care are o ntrevedere la Dieta de la Augsbure; (oct, 1518) cu dominicanul T ho mas. de Vio Cajetnn 14 o M 1534), celebru alimentator al lui Tamas d'AquSnu,
1

Spre rele apte taine. Este de remarcat n aceast epoca protejarea doctrinei de credin eu fora dreptului canonic, Coleciile de texte canonice circula cu valoare normativa Decretul lui
i

Gratian (1140), 'Liber extra al Iul Grigorie al iX-lea (1234), Liber sextus al lui ttonil'aciu al VID-lea (Iii 9 8} C le men rinele:*, publicate in 1317 (toate au fost compilate in Code* iu ria canoni ci , promulgat de papa Benedct a] XV- lea in IUI).
;

Melanch'tun (1497 compus Confesiunea rie Iu Autf&barg (133(1), acceptai de Luther, continuii lupta pentru reforma IMserlcl Catolice. In 1B4Q, papa Paul III instituie Compania Iui lisus*, organizaia iezuiilor nfiinat n 14f>l de Ofierul spaniol Ignaiu de Loyola, creia i ncredineaz riposta" catolic mpotriva ereziei protestante, aa numita contra re formm. Pentru depistarea erejig|kj exista deja *InchJriia, tribunal creat in 123d de papa Grigore al IX-lea ncredinat Ordinului n-Frailor predicatori* (dominicani), nfiinat de Domin ique de Guzman (11701321). Dar cea mai impresionanta confruntare cu noile doctrine protestante are loc la eonciliul de la Trident, convocat n trei reprize 35451549,
1560), cel care a
h
:

ca

Philip

GA.TOY.IC1SM

15511332 i 15(321563, sub


P.-uil

papii

Dac

rumul

secolului

al

(f 1549) i Juliu IIL Concil iul reia toate marile capitole ale dogmaticii (Scriptur $1 Tradiie, credin sji fapte, cele apte Taine, rartiSubstnlerca*, Euharistia ca jerl.i'i'i, hirotonia ca Tain superioritatea papei asupra sinoadelor etc<),
III
,

XVIII-lea catoUcisfm e*t* con frunii t cu jansenismul (curent, teologic care neag liberul arbitru iniiat la nceputul sec. XVII de Corne litra Jansenius, episcop de Ypres), in se,

Q formuiarf Scolastic L, clasica. Tezele papale sfnt aparate l meninute cu strictee. Catolicismul trident in. care este un catolicism -n (.[protestant transpus n conceptele tornismului, devine normativ; de aceea n 15B4 se formeaz o congregaie de cardinali nsrcinai s
le

Crora

XIX-Iea catolicismul cu~ noaste aa-isa crisfi a modernismului provocat de conflictul dintre credina i spiritul motiinific dern. Cu toate o seama de scriicolul
al
,

lori

in
nais,

pas

teologi Insist ca Biserica' cu ideile epocii (Lamen-

vegheze Ist Interpretarea corect a documentelor conciliare. Iar n 1566, papa Piu* V public celebrul Catehism al Conciliului de la Trident Unul din teologii iezuii care s-a opus .ll trie Reformei in u ceasta vreme este Robert. BellurmEn (15431621). tn 1622, papa Grigore XV creeaz congregaia De Propaganda Fidc, cel mai important organism misiocare are n obiectiv necredincioi (infideli), dar .i cretini disideni , fcshismatid (reorganizata de papa Paui al VMeu sub denumirea de '(Cangregatio pro Gentium Evangelisaiione sau de Propaganda Ftde prin constituia Regimini Ecciesiae, din 15 iulie 1907). Mai multe ri i capitale europene ntrerup relaiile cu Biserica Romei Henric al VIIMeaal Angliei Tn 1535, Geneva care accept Reforma n t530 (anul n cart.1 Calvin scrie Instituia treiin n limba latin), n 1559 John Knox predic Reforma in Scoia. Catolicismul se orienteaz spre Rsrit* In 1596* o parte din ierarhia ortodoxa din Polonia se unete cu Roma (Unirea de la Brest), i astfel la fiin *Biseriea uniat. n 15G2, papa GH^orie al XU-lea face reforma calendarului iulian.
nar,
r
:

Ltowdifei 1BG2 lfttil), totui ta 1864 papa PittB al JX-leaflB4G 1878) publici enciclica Quanta Cura la care adaug
si

I7B2 1854

moderne condamnate. Acelai pap i ia dreptul in IBM, de a propune ca


cSyllabus^-ui, lista ereziilor
,

de credin nvturii despre zmislirea Imaculat* a Fecioarei Mria i provoac astfel disputa despre infailibilitatea pontifical ^. Pius al rX-lea, urmrind cu ardoare Inteniile sale ultramontaniste, convoac n 1868, prin bula Atfttf* nf PtHs, Concliul Vatican I (al 20-lea ecumenic). Inaugurat n decembrie 1869, conciliul voteaz n 1B70 constituia a Pas tor aeternus n care impune cele dou dogme C ..tolice capitale primatul universal
:

dogm

de Roma i infailibil Etatea personal a papei cind el se pronun ex. eathedraw, Conciliul Vatican I a dus nu numai la
episcopului

vechi-^eato linide Biserica roman, dar i la fixarea unei eelezlologil de tip juridic al universalist, Aceast eole^iologie liltramontanst a fost favolor,

separarea Bisericilor

de cardinalul John Henrv Ne\vman (1801 18*J0), anglican con-

rizat
vertit

In

cnt.niiciam

ena Micrii de
In ani]

care sula influla Oxford, lansat!

1830r-a833 (Pusey) scrie n 1854 un Eseu despre dezvoltare*. n care vorbete de evoluia orgaT

B5

CATOLICISM
Chardin
religie

nk

,1

dogmelor, sub i*P***Jj


ci

(Mfe*tf ffti.vm *
adaptata te tigjflfl* t
;es

MW;
ck.

faptului

un teolog

cato Uc

Ig

prost* de
In
lftjfl

spiritul t-onciliar

tradiie
Xlll-lea to [.Hamut

llenrv de Lubac, Y Han* Montehmiil, Yv Congar f "<>*"'. von Balthaaar. Dintre renumii sm fierre

1074)

^
i

mttci

cei

mai

pap^

Leon

al

recomand [1B7B IMOa) oblele pen_ ca. metoda scolastica

ne Gilson. Jacques
conversaiile de

Maritalii, tteOto-

13p
im

Ace hv interpretarea doctrinei. validitatea hirotoniilor


public in j&l 2g Novntimn, n oare a* pronun

liB4 Tot acum au loc l",.


la

Malro

r^,
(

SSS
Ste

(18^

Partale Hsliiax, abatele abawlm CouMerrier) i eforturile

f^f

mm dpr^ule

..-.umenisni wrier intru un

sptot-

despre
fiidnd

ideile

aociale

pMU
Tarii

ttmpuiui
claselor

M*. propune n ^ciclica <<Orientalium,

P*rtMff

apologia pro* * impur


iar

textul

mlcriJ

^ ume "

I< t

\j"'Jt, 1 -

soeU&N

'arte

dwde referina. Chri


n

Aceeai doctrin
pusa te

sociala

va
ui

li

Bus al XHe*
(1931)
al

Eaimo Anini" papa lom Paul

IM**
*

;Q^ ^Me m
d ";
s

nis In 1937.

<C*&-

* SE cotoi luiei tehnologic* 5 oiLul i pune problema fftV acontinu schimbare,


sale pastorale
i

Fa

fat CO

societiite

sodale,

X* rest eontext. papa 1'] modern mi. definitiv condamn X-lea public in 07 ue S Va': p W Ptus al a GregJ^ ie- aTfeST^ESS Wb *ndi DominJel p pun, Oheiu m i^n. pe -re deja de caire Sfiitul Dup. *J o rnat umil aSKlomamenlo. ^
,

rti

oulturalc n
f'

as

1,

decretul
afl
.

Uidine
*

UmentatrtU*, ff a|b Kgeati Continui nd J" nencredere, Pius al Xi-

de

enoi. 11 e mite dou.i importante Ad PeW Cath^ pro acesta tem


: ,

L conuamn micarea
IM, Animi*
prin ,n car, se
la

^n.,;i
fl

r;,,. (1999)

i .Mater

et

MaR^'.*
ta patru
.

n^cllca Mortalliiiu

Wl),
11 ort-

papa deschide

Consul

-ntoarcerii

^f^f if^ Roma-. In 1JSU, se

fettenl

nlarea la promulga doimi" despre tiatte !; r C u trupul a Fecioarei Necesitai^ unei schimburi de mptotui din ee Ji tpd este simit muit papa Piua al X Mea Wtunjeatf o nnoire in studie Spinlu... AflSnte bljce {B'wmo

^
,

papa prim. Papa Paul al VMea, dup aciclic. Ecclcsiam Sumiffl; ad-r ' oromulga patru oonstitut" 00?rconrillnl Vatican II doua

i ^

1962, fure se ine '" ncheie la 8 de> murind la !

*W

BfoerfcS

i Dd
divin)
,i
;

Verbum

fovcat

Si
in

1043)

liturgice

m*m;

Xr.Lnctum
liturghie)
j,'.,.,.,;..

eur*

eoari

teolog

filosofi

*- J*J MM** de

ore Biseric

Doua in lumea actuala). Intar-eiua din cele noua.

OWSpM<^ gW udiumc; :C
a

dou

frt^

(despre

m
dsm i
capitol
tul,
1

CATOLICISM
(Chile).

mai mult raporturile dintre Caiotiunul despre *UnitEits Redintegracumerism un tio ( ov. 19*54), care consacri

Toi acetia au

intrat

In

Ortodoxii

conflict cu Congregaia pentru doctrin a Vati tunului,

Bisericilor

rsritene, l

al-

despre Bteerick Rsritene liOrientali um Ecni l cu Rnma cleiarum*.

exhaustiva inin? Catolicism i Ortodoxie nu se poarte face aici. Totui se poate spune

comparaie

Cel mal muli observatori considera Conciliu L Vatican II CB un nonpastoral, dei contribuia lui teologicii nu este lipsit de ImporLanaltele, se pare ca tn-i fi, Printre
ei
11 li

Rl\pf plan universal. Biserica siiiitean este cea cate a jucat, Iii primul mileniu al erei cretine, rolul primordinL in formularea doctrisinoadele eu adenei. Nu numai
:-.i,

vrat ecumenice au Post iniia' K organizate in Rsrit, dar dogmele


'

an tradiionale fcrtOdtftt perspectiv,. ntr-o fosl reeupefate nou conei Ilaritatea, ca metoda uc a interpreta tradiia l de a prezenimperta doctrina, cal.olicitalea n lisericii locale, fect dar rcalri

mari

idei

fundamentale ale cretinismului au


fost lor
pi

elaborate

rsri temi,
1-1

termenii priniDei Biserica latin


in

episcopala. colegialitatea parte din teologii catolici

mitre

contem-

porani vrea sa cread ci ecleziolo gin Conciliului Vatican II este diferi [a de cea a Conciliului Vatican L Unii profit de declaraii sau uludin documentele cnnnliare penirii ,l Tace o critic de ansamblu a ir'ii r(\io\ic:htmdul tradiional, tn acea*
ta

ilutri scriitori p firi i i Roma nu se poare compara cu macretine din Orient \ rile centre An tio hi a. Alexandria, Elen. Africa Cartagina. ConEde&a, Cczareea, a tribuia teologic a papilor sau ecumelegailor papali Ir sinoadele nice este palealiv. Separate politii

-seda

i
mii
te
ei
I

cultural,

cele

dou pri

cretine au

ale In perspective diferi-

Rsritul
si

are

HHudWe-

ian

preocupai
cu

cande pAstrares

ir mint re

teologica

post -concica
;

continuii, iii

liar snt angajai

(.colori

Er

Apusul
sericii

Ortodoxa tradiia urmrete centralizarea Iii

waru Hans
nena,
lard,

Sehillebeck,
Kaint;,

Josepjl

Karl Ha h nev, Cardinalul Leo SueRatzinger, Jean Til-

prin ntrirea autoritii papei, de

l expansiunea

Emunuel Lan ne.

criticata Pe de q parte, a fost autoritaconcepia despre putere ! pe de te [n Bisericii (liana Kiing)


:

aceea accepta uor acumularea de noi tradiiK se race c. Irit din sec. al IXde liste Ir.i rut circulat n dogmele tailne sau Inovaiile ctre papapale*. In EneMica sa

Aa

RSHI

.ill.'r

na
ricii

parte, sociala

L'oRt

care

denunata doctrinu stimuleaz ansi

gajamentul

social

politic al Bise-

mpotriva srciei, exploatrii i oprimrii. Aceasta a fost tema de baza a teologiei eliberrii >, o nou metod de face teolog ca.1

experiena utonuini tailor de? baafl. Ea a fost exprimat do Gusta vo Gutierez (Feru), Lenmird BoT" {Bravii ), .Juan Luis Secundo {Uruguay), Sergios Tonvs
ri.
1

se Inspir din

Fotie menioneaz, prinl.re altele. Fllinque, cef ol oii rea azi mei la Euharistie si libatul preoilor. La cererea lui FoLeOn de Oliridti pretie, epcouu] para o scrisoare ctre episcopul loan de Trani, in care enumera obiceiuri Le introduse de Latini, care contratriarhii

orientali

(&B7),

folo*U^a uvin tradiiei apostolice sdmei ca materie pentru Euharistia mi n care de carne i suprimarea Iul
:

CATOLICISM
Postul mure, postul de
larg,

aleluia-

in

dar

respinse de o

manier

actul de ifrabta. Mhai patriarhul ,v!-r din 1054, mttarle, i'ntr-o scrisoare c&tre pamentintriarhul Petru de Antiohia, adaosul FInewt ca erori latine
f
:

Dup

ex^ntenl-

categorica^

celibatul, teena venerrii se intreabA de ce nugftnllffl-, l pstnit in diple papei mai este Itaque,
tice.

Vves M.J-Con^ar enumera ci net diferene principale in mate.Hc de doctrin intre Ortodoci i Calolici, el dar consider ca nici una din nu are un sens radical. Acestea
2) primatul eFiiioque Horn 3 asupra B ison ci )i scop ui ui de universale i int'alibiUUilea papala special 3) doctrina sacramentala, in caracterul indelebil al hirotonia si mir-uneerii, nai ura Tainei cununiot ] consacrarea euharistiei prin epi-

snt
j

1)

In

rspunsul su.
furt o

patriarhul
intre in-

antlohian
!.,niri

diferen

eseniale, unanime v 6\M-

tradiii dvtfe, locale (ael accepce nseamn zimii), o uni late n diversitate.

|*torH

-4

--l*:

ci

ptkp'S
fctfitine

tiecbiuJ

al

Xl~lea, listele

M-

de Inovaii latine cuprind hotelul prin Stroprintre niele " cu har ist le A, "Tmd pire, materia papei. Dona acu^rac-, primului Introducere principele se adUc
:
:

?mi3lirea-fra-prlhan_ a r-VnOiirui Marla (intre timp, in 1930, despre eate adugat o nou dogmS

ez

4)

Mai' n nlarea "] crr cu ni pul Domnului o) jnVtura despre purI

:i

gatoriu i judecata particular, Congar este convins cH tte opoztu

nare i liturgice; de inuvtiii di episcopului exercitarea primatului /a t, de Roma, ntr-un Sens centrul! anticonceea ce denota 6 concepie Pritero, necunoscut Ui Biseric. recunosmatul roman este, idesfguf, episcocut, dar numai in sen*u] pftmu din cel pul de Roma pate
-trl

reduse in mod serios pna la dar Urnita unei diversiti legitime, .an starea actual, pr recunoate matul l int'alibilitatea papei s-nt puncte de opoziie ireductibil.
pol
fi

Conclllul al Iireafirmat le a de La Vatican, care a ru vigoare en primatul papei este


Inr.r-adevr,

dup

rinei

patriarhi

egali,

.primus inter

o structur indispensabil
Bisericii

parcH-, dreptul divin de a interveni


a Bisericilor Locale ca tn anurmfd respins, cu toate mpratul, te caiuri patriarhul, ea i irh apel hi pap. Ateste diferene

viaa Intern

amintite de oru> do^i atit eu orMfl sinoadelor unimprailor on&te (sub presiunea jren accepta bizantini ortodocii la afflloqufc* ,,., discute doctrina neUlul de la Lyon n 1S74, i s pe* scrie la formula ex Patre
doctrinare vor
fi
.

universale, se ceea ce este in joc intre Catolicism n.1 Ortodoxie nu este o simpl diferen doctrinar, ei o ntreaga Afttl'el, ortovlssitine erlezlologic-i. vor accepta niciodat s

unitii vede dar

doci im
discute

-n

catolicii

proiectul Bi&edri

universale pornind de |;i un principiu care determin prior! acest proiect Trasaturile sub care este cunosIstorice

FJlium*.
de
la

propus

florena
(Brest,

apoi

do

conciliu
P

I48S Stt*>'

cit

cu
ca
ele

unire cu prilejuL ncercrilor de

Homa

159$).

IfcGicU-

pamnrhilor orient al U din L84&, pe sfat nu rtUMt enumerate

reauriiate fi cut t&toUvistml -pot acei astfel, chiar dac unele din rigiditairsMluri nu mai au astzi tea din trecut slfltemalizarea doctrinei de credina de aa maniera nct o distinca Bisericii l teolo-

ie

intre

dogm

gie

personal devine Imposibil

CDERE

re

in trodu cerea

iri

formularea

Pals,
.

Bucii e/b*rtfl,
/.a

IfrHi

Charles

WaFtes-

dogmelor a unor noiuni metafoconcept? scolastice, garacterlsfilosofice particutueunei colt


lare

Il*=i

ilic-lm,
i

[.'itaJosfJc
\'i

cl /Qlit*,

,-..

i.ivi'-.i^-rir^,
P,
Jiijjjs

(07?

>>H
<tl

Que
H^-

,ns-:k*)
punt/%

L'HuiLMi-r

U*

vi' i-itf- -ut*.

w
In

atc
;1,

IQtlhwt'-tsi,-

dezvoltarea continua a traIn

rrro,

MEP^EO

ISSjj

A. Ar^flau.

nol de pildiV afirmaia ca, pfitftTU mlnluire. BSt* nede pontiful supunerea cesara rormm (Papa Bonifariu VIII. Bula

diiei

dogme

fa
;

zgnlfnific:!^

P;;rHiUuugcLi>.
I

Arotofd*-i

IV
' '

1169?).

Ph

ft 31

T.

M.

PflPasei

^"''

Vnam

instituirea unui mag] steri u inex cathefalibil care se pronun" conla nivel universal, drafe

Saurtum, 1302)

palricrhu/u
fttji/

fe6'7J f
2,

FoWe cdrrc Pqlrtafhtf Ofiua* (l^ij. Jn ^wi^i rL'^JfJMjfice-.


I

nr,

p.

50 7S

D,

IfcfttVCU,

Ecicia}oqia

fr

rttmQWi-rul&UcA
rfc-aJ
eforie*]
j.'i

dwpd

do<*U^fli*^e

oaW
*f
(te-

C^ici'JJu
fetfOflio
n,

Jrf

Vfil

sensul necesitatea de a impune cu Turdogta dreptului ranortic acceptarea dogma nu mei, de unde impresia are nevoie de receptarea?? Bisericii prin centralizare unitate t

Bisericii

z
ti

fpurlf* */
rte

conij&Jyjoranfl

doctorat)

^Ortodoxia",

VusLlIu. fl.^i, nr. 3, .p. 3?5-^45t| Ciar Relaiile 'iaUe Wscticfi ftaMami-Cult>iicQ

Biserica Ortt}dQ\& <

flnuniwoa Cqjl930j+
r
-

rlUului
In

S/plran

/f

f/arwir/le
Lteztt
citi
ji

pJ.nJ

structura juridic a prn consens sau concilioritite,


Bisericii,

i nu
&B*
optW'

dcccfflttris

?y>0

doctara!^
li
:

uOrtodoxaif XXVIII
159
|

[ifflSj,

* 1

'

f>-

Blbllucffrilie:
V.
1
i -

Pkrrr
Idfrrtl

BbLUI'jI,

i-h

|$tt|

/-L-

S*eg

Cp^hlsinff poizr ptfuJes, P^rts, ad LBuruiiUn, L'eitMi du


ConOi'A-,
Krtiti.;:,'

ifsi

tte-

$V^e
Pri*i.

lufte

du

tai/gut,

:tf9 4l,
Kur|
(irad.

iU

mii

2-*&, PmLs. J. tlabidAd^n J.evioivJsage du-co


h

du

SJSlW.

18?^

[ho/teiunt
iflid

de

E,

Riewd.

Pari*,

RTt

CDERE
mar tema
proc'tiu]

fqr.

propaterikou
pat-d
a trn

ha:

Grass*t.

^jo/fr/sme.

HWj

Part*,

HcjiM de Lg*, i aspect oeJaux du U"-,'J.es EuILtiuiM dU tVrl, J93D jftiL


iftti

Q^

moesc]

Una*

SmictiiJii

&M Vvn*

M'-

&

de corupie i de descompunere care se ncheie cu moartea, omeneasca prn inirodua n firea


picatul
tt'n

GhthitejW

ddsuiiis.

pttfpei
jfi/'ifojfi*

tina
Bd, du

OecuGffrJ,

lui

Adam
{Maxim

{v.

ADAM). C5-

mntsmt*
i.!7;

cuththqiu;, Paris,

derf^j este ftp5eatul


firii

frU sau lijnoBiVlrturlsitorul).


firii

Efofii

r;

ii

Ycm-Arc
Idcati

Psti*.

Edlllmi
i'i

du /ifMJ du OtI,
<'''!.

MolilGSi
:

;iul.:j
-,.1

desfacerea

din Imatura

''-'

C^fr'-JMr.-.f

(tyftjfetfljd.

tge4i
KJrri',,-

Fritxli'Kh
n".

r-THli-r,

Dfe

Kst/ifrfkcfc*

O./i'i'A

U/Ut VV&Sfew*i Mii


j

m Iu

<i

RinUardi, 2 vnl,
!<.
i

1^ lHI

ontologic cu Dumnezeu, ieirea omului din planul divin i fixarea iui in regimul unei viei tk; conti-

.1-

U.

Uimi*'!11Jlij
.1'

Hi4$Jf
.il,
:

llU
v.i

fNti'irWl'tj'EITH',

P.($#M

i.

-,

Frna-,

Par;s,
el

MM
f

nuu degradare, In sfera material BXaanel. Sta*a de tdere mi;,

MirviindorJfj
Porif,

Qrh#iQ3Hk
iii:

tologica a omului cunstttuit-

ie

na din
t'tid

'G&&alkliiA,

Ed:(-ni'-

BUll,

lfl&5

JW*J*V

afirmaiile biblice

fcftpltaie

Alitngd"n
litS.j
.le.-i

Pffl**i

W>N

Vtn-|t.N.i-*tiivLlfl,

JJ.jiii61>u.

Jueji Hunore,

Paul

Pcmp&rd,

te

CuJfjoJfcismi^

Wefr4*iiwM*

toi au pt:iltuit i snt Lipsii dt slava lui Dumnezeu., (Ram, a t 2:i). iar monrtea este pcatului *plata (Rom. f 23). S inta Scriptur l'oloT

CADE

Mate divers

exj#*m $

tftte*

se

lumina

{slava)

ca P* penrru a descrie ciderea originare {nScrt a *Urll de har Fac, & % olului chiderea

nceput, n jurul ntunericul pcatului

ta 0*4 mvrilma acum lui rotete


tf

kmottffcca
lt

in

pcat
6,

ot

^vlu.iei astul, Mr Iraionale (Slmeon Mctatr .tf la Macark Egipteanul


al
t

Noiunea de

*idotatrte
l*t;

^UJ:

Mt.

Ram-

(^Lfj 25 .1
1,

Cor. 10, 14) mdio ne starea de c&iere a

p9ffte d?l

mai ~ ca omului
a ordiHTrwate-

rafrr^a l.u voi. 5, p. <M4). n Fttee rom., pstreaz o pertoate acestea, omul reve te spectiva a minerii. toomul raional ajunge^

Fr
L

iu

scrisa,

flint religioasa,

deoarece areaata
totala

Jusl

Sa dlseearnu n

l'irea

sa

"'

presupune

nii dfttM carea si d*ofcaatfe tusle i morale.

Umnnezeu i om

hmpaXi

creaie

valorilor

a&rh
.

Toate VOT^h de cori Ci *il Testarm urig m*re strii de har te de pierderea proopurintilor (Horn picatul T ;rin deosebesc 5 1214). Totui ele se mtura si etund dnd vorbea de
-nudul
(hl rjul
n
Lui

confesiunile

cretine sini

religia natuCreatorului. Astfel ln S pir din revelat* ral, ere u valoare cosmica a Logosului are pre-ere.npHltfvi pentru filozofia

urme,

semne

acte

a e

na (Rom.

2,

14>,

De

altfel, istoria fl-

rat

ca

emul ajunge
valorilor

la starea de a

mpotriva

Idolatriei,

mpotriva

rsturnrii
Tn" general,

rontaiel

care

cderea
nu

a
in

afectai
(V

antropologia

cretin,
;

Dumnezeu
se

om
pouie

fr

tfi

nefie

oa Desigur, CHIP) a chipului care o definiie completa omujAsttBt in fiinfc corupta a eatotfc vede efectul Teologia lui supracderii in pierderea darului

M
t

natural
le

J
.

corupia

r oteatiin ti s mul radical a naturii


ei

vorbete

ne
-,

iuii.pa.-il.-i.-a ni ereiitii. de unde s poeftt. pentru om a unei vlejj ttrft

a raportului

cu

umaDumnezeu

rrii omului i5; TU 3. 4-7). ca 1, 16--10** kmtropie! divine {In ,, meredeartat totdeauna o ueplin a omului, dna, re n esena ca atare ce se suuupa pcat; de aceea cei von celui pun dup Simul Botez ci cele volte de rtUl i mplinesc

necosUate-a. (Rom, , h 10

gicui*
J

nu,.

}***;

se

nstrineaz

de

sfintul

*m

*}

fericitul

Augusto
sa contra

noiunea de umanitate subliniaz rczut, rnasm damnata. Teologia

disputa

pel agi am* mu Lui,

(SW-^m
ca

"

botezului, fPs !7 4).

sritean considera pfofcw


traeere
lui

t*-

Cci nu ne ^himbum, nld nu ne rmrtto dfc liwf ^JJ zidii buni de ani fost atdlti, d fiind a nu Dumnezeu (cci Dumnezeunesdlimi rminind riiul) tV|rlll
,

dup

cuvntul Iul Eavia

Dumn^euicaoslabireachipnlin
pierdut calea ctre asemomul s-a psnarea CU Dumnezeii, dar a relua dialotrat posibilitatea de
a

omului
n

din

ambianta

baU
care

prin

Dumnezeu

om. Prin cdere,

Oe prin socotina bunvoie, pe acelea le j WaWOMMftg bun,, fie T*te (Sfin Ceie 225 d*? capete, 30,

am
si

firea si prin natura le fost zidii, cele ce

ale-

eem

le

voim

^1^
t

gul eu

"Ei.

ogllfr Ihtr-adevt, organul Acetic, Dumnezeu, a da in rare se reflefta este Sfe slbit tf ntunecat Suflul pasiuni si de realMue setlu* de T.umdu-iereate, devenind idolatru,

Teolog, ^) FiiOQi rom., voi. fi, p. o^^rnpfnriTJ-se mai intii Ubera ^murale a Itti leacre n rflfivTii pir ^Ti- eji dam* a corwpt mpreuna

ril

.si

o**

s-fl

^t

pocatw.-

^edr.

fl'

CAsATORlE CUNUNIE
bine
la r&tt
s.-.i

cderea voinei de
estt*

\a

facem ajutor
...

cea dinii
,1

de rwrtu.
pricina

cea med wre&rtio doua, intimplat dm

el*

ttar

coasta

potrivit pentru luata din Adam

mut&r& Mntf, este stricciufirii de Ia nest riccUtne la ne* mutare ce nu poale fi oslnM&. Coci dovfl i&catv .s-nu ivit in protocelei

prurte, prin ridearen. poruncii


nezet&ptt
uniri
;

unul,
flw

dumvrednic de osinu i

fcu t-o Domnul Dumnezeu Fwfaie l a adus-o la Adam-v. uDe ceea va lsa omul pe tatl s&U i pe mama sa i se va lipi de L'emeamin doi un trap Ea a, l vor R efi Mt. 1% 5--6>. (Fac. 2, 1824 Aceast unire se baseez pe ai;

fftfffi

drept da. Cui


re,

pfcte fi osindit, tmnd cauz pe cel vrednic de osi ridinii vstte al hotriri liben
[eprtdjfll

cnr^r

binele,

eu voia

iar oi doilea, ui firii, care a

lepdat
Kbe-

fr
re
f

voie, din pricina h&tRrtii

nemurirea. Schimhnrea fitil Spre spre .fi stricciune jjiithnire, spre moarta e d&ci na.nda pcatului, sri rit prin Iwtrre libera de Admn. Aceast atare nu a avuUn omul dintru nceput de la Dumnezeu, ci a itt-o, xvirftnd j Unt a t-a a cunoscut pcatul cu voia. prin ncasndtare oQ&ind& prin moarte futto rodul
^

f' nitaiea natural; a persoanelor vocaia brliuinstinctul sexual, pe tulu t lemeii de a fi roditori a se nmuli l a umple pm intui (Kae l, 2fl). Cu timpul, forma originar a acestei uniri a feal deformata fie prin poligamie, fie prin rei

&

ducerea cstoriei

la

im simplu

<N>n-

Iriirt provizoriu, fie prin considerarea trupului ci obiect de prostitumrturie ie. Veehiul Testament despre aecasia degradare a instituiei cstoriei. n Noul Testament, unirea dintre

ce$tid ptbealb (Sf. Maxim Mrturisi* tayzd, Rspunsul etfe Tal asie. 42 rom., voi. A, p. }4a. M*J. n
f

brbat l femeie n are alt dlmensiuiu


tolul

ac-tul
.

ctittttH

Pentru Apos-

mm*

HfMingriiMo:
mi'.i:,
tratl.
.

Dnsltii

;il

(etaftt-

este aebast ^Taina ca are mare* (Ef. 5, 32), deoarece principiu i model comuniunea de

Pavel,

WititotisiPik de ertdfrjd; ia.p. Frutlk jfovjtf l'J"? L38 ri: |:


\

XIV;

iubire

dintre
iubit

Snmr
"I

Brbailor,

i.s.-i. -r

fs

o? CoJrteffiporary

CFreek

rr.^ng.'if.

cum a
*5-ii

Hrlstos i BscricA aa soiile iubi i -vu Bteeriea $ i HrStoa

i-.

MpiNia
Oi
i

&*
II

Amnr;caTi
1

RHJpw
Y'.irk.

dut

pe

.Sint'

pentru

eei>

(Kf.

p,

feffltwTl

v:|..xv:

ff*
I,

IMI2,

p.

lVn ]7

D,

StrtftoflK

UcA

OfU'fU^. voi
"f
'

ftibogto IMijtap. JW^-48*'i J. S.


hrtjbjtf/ratno

c;Y 25). Constituirea familiei prin torie este un evenimenl care' alei destinul a doua numni teicii nu

p..i -.inidps,

propateri/cwt
).

jxTSoane pentru totdeauna,


*

ci

ln-

fPBtvtxll

Jlvan'r^rsr
Sf:i

Ali'ivl,

|9$7|
iV

WfiTll

6>/jJn*J
5t.

ieeof$fcg

ff

Wftif,

Vlndionh-'s

Thcolfiilcnl

CtartaVif*

trupul lui stltul RiserlHi, adic ttCorondt cu Hrlstos*. Mirii snt si cununiile# semnul murtlrilor,
H

IV,

'*,

1955 1956.
[gr.

sint

mtmplna cu imnul mucemsint dlor, ceea ce nseamn ei ei


rhemal
s

CASTORIE-CUNUNIU
nins,
;

ga:

depeasc

lat, matrmonium] slnapheia unirea fizica" dintre brbat i femeie, una din legile eseniale ale naturii umane, stabilite de Dumnezeu de s nceputul existenei omu-

inrlividualismiil

egolstnul si omenesc, prlnlr-o


tic?

viaa de comuniune i
tate.

solidari-

Prin harul Tainei cununiei, ed Incorporai ea familie doi miri snt

lui

a ais Ku este bine


:

Domnul Dumnezeu

fie

omul sogut

harul bo.teasului l mlruntferit persoane, disau fost integrai ca


(prin

CfoiAlOftlE-CLlNUNlE

91

In vechitinete) in trupul Bisericii. snvirea ea me, Taina cununiei se la Mi.urgnlc, artt lategrartt din mirii erau invitai sf-.rsiLul croia
i.-"s

Tini. 2 Itjg dar naterea al casacopii nu este singurul scop Femela nu este stpin iJe turlei
fii
(1
P

de

primeasc

comun Unta m-

prtanie

(simbolizat in ritualul mioLuinl^ actual prin paharul Cds&iona cretina ie distinge pnn dteva elemente particulare Natura ei monogamic, deoar?:

bfirbaul; asemenea pe trunici brbatul nu este stapn Upttl nu ci femeia.


trupul
pul
h

u,

ei

v nvoiaunul de altul dect CU bun l pentru un timp, ca s v ndeletsu,


nicii cu postul

a)

re ea

l Mtftetea&c, a uqua Combtnd InterpretofiW peroane.


trupeasca
Ii

ImpUe o unire

inseparabila^

cstoriei ca un contract temporar,


sus Hristoe

caracterul ei_ ul-au zis w'lic, de aceea ucenicii cu Wastfel este pcfccina omului nsoameis, nu este de t'oloa sa re (Mt. 19, MJ>* deoarece trupului, b) Sftnitfa

apar

nu va fii mpreun, ca tarl ispiteasc satana, din pricina r*m4 ^). > (I Cor. 7 fr narii voastre Ortodox a admis prin Biserica nplWrtu adic prin tconomie, condescendenei divine faa de s|oleiunea omeneasc, desfacerea cs-

cu rugdtzne*, V

toriei (v.
iri

DIVOR),
HP,

4fo pricina
5^

de-

nrii {Mt-

10
{I

d*d recas-

torirca celui divorat, ea

j
7,
tle

relui

vduv
tui
,,

prin deces

Cor.

3M).

To(te

Sunt trupul este "templul Duhului al trupu19) i medular (I Cor, t deoarece a lui lui Hristos. Trupul, Cor fost rscumprat tic Hristos (I ci desftare, 6' 20) nu e pentru
f

ritualul celei de a nri.j (vimturii admisf

doua

Hi^erh-i

peniteni al are un vdit caracter Lin timp fc Biserica ncurajeaz cstorie ca o poruncit ni rea prin

Fugii de desfnva sanare. Ori ce pcftt pe eare-J afar ele trup. virl omul este n
pentru

Domnul

&e itele in
;

-e

ins ti

nsui

destrinrii irupu! tt*

pctu(I

monasdivin, ea recomand viaa ca tic i abinerea de la cstori? un drum de excepie (1 Gor. 7 fi


^

Cor,

6,

18;.

c)

Aeteplai-ea

consacrarea re:

Cstoria preotului este unica, de Episaceea nu se poate ricanatoricopul


trebuie sa Se cstori*, cu toate
pjscopii
a,
2),

ciproca pentru o viaa de coraunjtuCci brbanu, iubire curie sfinete prw tul necredincios se credincioas i femeia necre-

abin

de la

au

fost

mcepul ccstorii (1 Tim,


In

femela

brbatul dincioasa se sfinete prin Coninuttfcditicios (I Cor, 7, W). aceasta coSt in cfi.sdiorict tul nu tbtatfi n care nimic muniune
sau impersonal Distincia brbat- femeie este de tur personal si de responsabieste
solitar,

MIjILogrdMi'i

StAtfLors
n

St pi tari o

^
M
,

rj, Ff

cjj'^.th^\

GJfU'-Jfc

Tbt;

Grw*cfc

egoist

OrU*nd#*
a
Pi

Thi;tilw|kM-l

RvJWJi 3S
i

fWTOi

-Ml^-^ftl?

S'..'|ih.in..

h.Hrnl.im-

dar ea nu justlM nk-1 s_Uy peroritatea unuia asupra altuia, nici separarea, nici contradicia lor. i transmiterea d) Fecunditatea Fevieii prin naterea de pruncb de se va mint ui prin natere
litate,

of Mci-rtefe
oiiq
in

tke
ts

Oithixiox

CJiLirn.'i.
**

ciiiiM-,

(i&W

7^

In

74t

plslLp

^luM.ird, ClutetJanUy

wd

Er*f#

mei

ji

CHIP
|iini,cu.
nii'l

C>j

,v.i ii,

IjiI

ilMhnviilciMC

hi
it

kO.riO-

djuiU

htbut

]&meie,

Mitroi.r.

polia
p.

Ardealului.

XXIV \W7%

eae~*3&

imago eikon lai, imagine, icoan, t-hipj pe temeiul Bisericii invita Revelaiei biblice,
[gr*
;

CHIP

Dumnezeu

a creat

omul

dut>.i

propriu c&|7uf* (kat'eikona) (Fac. 1, 26). Omul este Imaginea n care se reflect fiina personal, libera 31 de comuniune n lui Dum-

Su

nezeu

(It

cretin adic depinde de concepia despre


Dumnezeu, Desigur,

Cor. 3 18K Antrppologia are un caracter teologi c?>,


t

chipul, ca prodefinete prietate ce Ontologici mul {v, ANTROPOLOGIE} n raportul cu Dumnezeu i cu celelalte creaturi, dei constitutiv, are un caracter potenial, dinamic. ncepintl CU Irineu de Lyon, prinii

au

chipul a fost desfigurat, dar nu pierdut Chipul slavei Tale' snt. de^i fiort r anele pcatului. Nu este vorba de dispariia chipuin hii. de dezintegrarea umanului neant, ci de leffoea din comuniunea cu Dumnezeu, de pierderea stabilitii uiiioiogice l a sensului existenei, Cdere* (v. CA PERE) modific condEla chipului de la nceput, existenial, introduce o dezordine ndeprteaz de punctul omui se su de referin originar asemnarea cu Dumnezeu. De aceea restaurarea diipuLuit urbana! prin care omului, accesibil Dumnezeii este c^te n condiie absolut necesara pentru reconstituirea drumului spre afS^ manwre. Ou toatii opacitatea clupitUfc om ni cel vechi ponta mrturilnsemnatu-s-a peste noi lumisi
s)
: :

susin

chipi Biserici! subliniaz Ideea nu este un termen de limitei fi umunulul, o stare defini ti v, deoarece firea omeneasca era destinat a-

na feei Tale, Domine

(Fs,

ii).
r

*Cr?ai trtijrf tftiAll hti tkttrtnet&i*, Q-mul efatih i -alung la *wsvmnatv.ai cu DlU*

nez, Pentru a
iitf
I

rrrrfi/q
lr\

acest Ideal, CUrltt-

stmnrli
fruct re sa
al

(V*

ASEMNARE),

ca

itMit

trimis

lumr, a hwit

cMpul
.

iob*
,

dup
ma

libertii. Omul era in Mucstige voluntar asemnarea, cum a pierdut voluntar fororiginar A a chipului su.

ni,

tF\\

ci-i

n&c sin {xrtvm imhffiru tnr$i chipul rit noi Axejn&nuTva r.u. Difffttuinmpzelesc.
luat o . \p f&-l
e'/e

pvu

JicKfii

twdistim
pfctiirl

atulfei

etnti

,!."
\

Fericitul

Augustln, vorbind

n ral starea originara, afirm omul a avut o perfeciune Euprann tural realizat, iHa posada ineposibile lepciunea f?i cunoaterea, umanului, Teologia apuseana identifica in general chipid ea total iaten viriuilur l rjsulriior sunninaturale de la nceput, Teologia rifixarea rhipul n sriteanu vede
r.nzu.unilso

de

ca

nMc

ahi\i.

imprimam
Vetl
l>.il

noti&fri:

trffstitFlfc

HtltOS,
fif

attMc} cnd urimim rt rumul pe ctk '1 utitut. b wrr-n, Htlzlm- nuni',, 1-a lmbrrai trupul rtiitttU, cu iind (j
\$
uyetit,

"
i

Inior-mpI

cm

un

fnWiti
tfp

vmpui
ie

ptlvfttiat,

un mtnWl
n-l

ItJvth
Jfflfto-

viaa
B,t,&

rtm-

.-,$

fficetem
H]K:hHul.

(Mf^Ui
rran.,

Otimp,

IV,

Iforf,

ml
i h

p,

Bik o 4
r

a
lui

omului

comuniunea
;

li

a
,

M
:

W.

J.

fliif

<|fm

r'l

'

$e viiii a
?i

Dumnezeu

pcatul este neles ce re ontologica, i nu o simpl corupie etici

de aceea, degr a da-

Imayp
nj

ni

Qo

M*|it

Arrnuling U> Cvrtl


n.ilni:,
(

Mi'xiMfillit,

Woshi

^'.huVIc
::.vh'.

U!
iu

v^raUv Fr^fis, I36tj D. Stln mc, isfag* tic fteu dam !e


.!

tfimm

muKcJi-.

Cum
derea

ei

fost

afectat Chipul de
?

css

in

pcat

Prinii rsriten

Afj.hirwrjciis';.

1
-;,

Imagt' ns

-S Vj-"'

i-^'-'

CINA
Gp*i KutwWtfS*
fJ(1[ '

fl3

jtttj

fii

'

^^"^
florid

ti

rmagt ac^wttiff
in
.'i

^
!
r

tf Safcu

sa duca rtat In Ipostas propriu, ca mntuiril. Ala desvirire istoria

O^o,
..v,,

ftGfeeic Ojtii-iiLio-x
(-.ii76).

Tbwi&Sfcfll &**

nr.

Ip^/tfOtfDfti of fe*
fim^gi:
[Jie
t>I

1^*54 1 H. 3f*** * AOn **?***


ip.
'

ncepe propriu -zis iconomia Duhului Sfrt. ca unul care aduna lui poporul iul Dumnezeu in trupul

cum

God? AfteOKtfP io Ba
1

ut

Ba*fl
p.

trlslos.

Or&at, In revi
Nterfatifc
oi

cit.,

(ir.

3,

Wrfi.

63
ti*

_B6f N,
potfrtj

rfte

fmponance

^p
*dF

Triit/iy

O!o
riev
IFHll

oiid

lUculogy,
(

de
in

3299 Io T*?ea Conc^uf vt>-rioic>gic& Ubipr i implicat itt>- tai


p.
'

tto>

A.

Cfetfeb In vdL. T&H OrthuOxford, J, Ptillppou.


t

Jw tM

Ortodoxia XT
f

(1907,

tu. iul

3,

p>

lU~
ll
1

fntre Fiul l Smtul Duh 9-a virtucut nu numai un schimb in pirga mi tea cruia Fiul a luat noastre pe care a InLaL-o l cer i Sau, ci fte-a trimis pe Duhul ca L-a u>s proslvit, vrtnd sa arat* mprat pe Tatl cu noi fi L-a iadar Ducui milostiv, ne-a trimis n

Hm-

&mne**u , D, S^niloEifi, Chipul "" j responsn Halea luf tof Tn


foi.
1

hul Sau. Venirea Duhului este sem si nul mpcrii dintre Dumnezeu
;

tDQQVL.,,

XXV

il973>,

tu,

3.

P.

&*7~0fl2j
efiJptfi
tui

om

n liaus Hrlatos,

dup cum

N,

BLcfl.

JnvrWiT"

despro
(cojqg/n

Dmniwscir Jn canin mparrvt


RarJ.'J
sj

om
t

Jn

e'fcfainfWM
SWiHWPft
-l.

Jttil
cr,

ltl

protestant rttoW* K* rJ QrlQdoxU',

XX

lAOB},

*>

322335.

masa a

eu Apostolii in IeruTaina salim, atunci ond a instituit aEuharistiei (Lues 2, 1 20). n mintirea Cinei Biserica celebreaz
lui liaus

CIN

masa de sear. Ultima

rea Duhului Sfnt a vr semnul mini ei lui Dumnezeu. de Apostolul loan afirm c nainte cruce nu era Duhul Sfint n lume, deoarece nu se tfcuse mpcarea cu Dumnezeu prin jertfa Fiului l Fiul nu fte proslvise ca dreptate pentru ascultarea Sa dat Duhul, pentru fusese proslvit (In
:

oprifost ntr-ade-

nc nu era lisua nc nu 7 39). De aT

ceea, nsui

n fiecare

duminic

Euharistia, tai-

cate cretinii se mprtesc cu tptaea vieii spre iertarea & T 54). catelor i viaii venic (loan

na

La

pj

Mlntuitorul spune ca nlarea Sa la cer este de trebuinca pentru a trimite pe Duhul semn i ca dar al mpcrii cu Dumnezeu prin jertfa Sa (loan ibi Duhul SUnt este 7). Prin urmare,
cel
fei

pentekoste - elncteeci de ritel ifit. pentecoste evenimentul l srbtoarea pogonrii aue Duhului Sfnt la cincizeci de

CINCIZECIME

[gr,

ce
lui

mprtete

Iisus

mrturie

nvierea lui Hristoa, anunate profeii men Vechiul Testament ca ci Fapt* 2, 121). sianici (oii 3, 1

dup

devenit n Hristos fii a lui Dumnezeu dup har Duhul nsui mrturisete mpreun cu duhul nostru sntem fii al lui Dumnezeu (Horn.

Hnstos, am primit nfierea, cA


i

efectul jertcel care

am

Cinc&edtnea este denumita capevenimentul tul srbtorilGr** ydlc


cu rare se ncheie istoria ca turnarea Duhului nitate, sau botezul eu
este

c
Ei,

1B).

mm

tui ni

Cincz-edmecr. constituie

nu numai
el.

pentru realizata de Hristoa, tocmai


peste

originea Bisericii, ci

modelul

umaS.fnt

deoarece erau prezeni n jurul aposuceto Iilor, In adunare, l cel dlnti


nici

Uuhul
fi

una din
ci

slujirile Iul

Mesia.

Cu

toate

Duhul a

lucrat

ds Cincizecime, totui

acum

nainte -5-a a-

Sfnt a fost primare ruit comun Uii apostolice tot (Fapte 4, 31), inzestrnd-D cu

rretlni.

Duhul

d-

ceea ce era necesar

organismului

tl\< [/t.t'lME
rmmiiHl pri nrecsld eoxjffo in * ziua tomfatu, de hutul care nJ s-a ddt
rrii

cretin

Tainele, alenii istoric, continuitatea eu postoiii l orice aciune sacramenta-

preipuvf uluirea Evangheliei. harismele* uaconia. Kxis-

c/e

fapluJ
$J

c
5f

am

nv/al
sd

Impremid. cu Ht,i&
Gdfi
r*fte
-2JJ
>'

tu
j*
id

* a Biserici] depind acum de *1 voearea Duhului Sfnt Biserica i trage viaa ei luntrica din oontnua actualizare a Cind^amii, prin invocarea Duhului, Tocmai de aceea

*?tf

Jrc-ftujE?

pn'vj'jit
rfl

Oi

pL'JlJTJ

faceasAfl
vtflfltt,

P"'-:
'i.

/ie
i

c/irpuJ

veacu/uj

Dp

<n-r.
i

ncepute maior fs*ff**nH nu a ftat munitd de Moise p/Jme,, lj' ir-'in. ./enim c<5, pJcc fScTipiurrt}. s-a tcui vuifjr#
j
si

noi

putem celebra

in

spune Cintizetimea, Hrteostom {Despre Sflrtia dm-e. P.G,, 50, 454),


Cint-izecime.

orice vreme sf intui Io; ni


C'wr.ize-

s-n

/aVu/

dJiuineatfl fa!

a fl^u(
Jd'
i

to=J

ai,
jr,r
r/r-

cc

^ pum

aceeai # avei
titl,

IM

mai multe

Aceast
si

ests u:im

$J

In ftfle&j? timp n opUi

\sfmba}tz&tz\\
a
Ofltn
&<>

Trimiterea Duhului n timp,

la

pe arfa cu adevrat una


i

nceputul Imigraiei eshatologlce pe care Biserica o anticipeaz aici. Biserica cea nou esrte chipul Bisericii viitoa(Petru Damaschln), De aceea. re aprins foBiserica trebuie sa pmint cul ariiiu'at de Hristos pe
si

nseamn

r.-re

i'-a

ser teri

rehwfi P5;mIsiirJ N? uneJe 4^^** ah. shtrev rcut ultimilor ah-tiupti n^esf

se va

wtti
Bi,

tfmp ziua cva tar


t

ds
rt,

iJrsil,

care nu
i

ru.'icKt.fc.-

seard nirf u

</cvrjfl

etce

-.

i-^fiL-cd/ur

itftJ

tfifi

in

Prm tJrmrj^

&fc*fii

i <:Mu stingei DuApostolul Pa vel hul (El 4, 30), Prin puterea Sntuntrelul Duh. se va schimba aa
(Le.

12,

49).

aa cum ndeamn
:

se rtcfftt Jfl eeaitfd ai rr. p^nfru ca ptltl continua retiwiiUUe a xk-ii vvtei iar (ie sir^JJ, s4 nu MgUJid

tl Jnvutfl ii" ^Bwi la ptetev

gii
ct,
fi

creaii (Apoc. 21, in cele din urm.


totul
in

1),

astfel n-

toate,

Dumnezeu va Cum spune Bflfn,

pfOOQTJ merinde^ fflec^sorej v/Jvc-jE?^rj BUitf/JM ^fl " d vJa|d;. Vio|o vn erven J ^Ooiff, d^s/uJ-e <!n cftdtffi efi iJmtOJj'zfr de tQ jjl vtfccui vi'jfui, tsfc
K*
fwl->;
I

|J

-'

iffCiioufin}
,j

Mau im Mrturisitorul, flnele vor

prrnrj,

Cmcii^imiL Cci acea ]nmuJfJ(tI cte i^te ori cu


p^rifjatiu
cie
^<if>'e

zi

tiTio

ap-'c.

deveni prin har Ceea ce Dumnezeu c prin natur (Capete gvtetice* El 25 T in Filoc. rom., vokX. p. slluiete in cei vrednici i n veacul viitor fcnd nemuritoare si um-

(./cfinuf iie
JJnli?
!

ftjrtdnfrln

a te

P^nij-a-i^Jii/uL

/nrrplnd
5CJ

^^
or/.

i3

Dajnj"n. rfj r sg reia accJ

c-iV/u tte
ffi

de

Jl//jid
>cn5!i

tu

cujjiJ/iii.

pi 'fi'ciddj

se

oce*o _,.(owamdfiff v^nfefci,


teAii

trupurile apli nd de Omilie et*tbr (Sf. Grigorie Palajna, de la Poprirea Sfiitului DuK trad, O. C'fiulcl, in Mitropolia OltenieK
slav'i

venic

df? ca niir-n /nj'jcaa- cteJiti, Inct'pe la aceiai punct alu'Mypun*! : un mitica ne-rj tiwifffll ^c " ^.Cb'W perf-

airpi

onifd
,.-.

af:em

tuij fciuftt

slnd

XXIII (1911%

nr.

12,

penirti ca
t-cie

<i

ar

f/riJcjn

pti&Gcu iflinicu de
in
Dtrpr
n
fa

p. 44).

Semnificaia Cincizecinrii con tii de acum Duhul Snt In aceea trunde definitiv n istorie Tteextetinu

ih

p-

pjva^nte ia ce/e nfffin- jft^eni/nthPJfe ne

vlilonTc,
rid/cfflffl

pe?i'nr

rifa ca
pi&JM,
.

dflforiffl

ptfcnfuJuJ
fuP^Jff

am

^toul

pretenii persoefecnala, venirea reai i lucrarea

timp

si

sp;-iUu

Kw

JrtSd

efflioiJtii

^B oameni a
In

,'ai

cort*

jw-a creai, pjn /ost cHeflO(r


ew

tiva a lui
*ftjrejn
zi

Dumnezeu.
juyr'niiui/

r#

fVflsile

Mn/e

Dc$pjG
p.

SJJniuJ

iJuh,

XXVI, rd. rom.

80 Bl).
tu de

sfnd

fl

pteioue
nurntu

n
tnt

de dott&tft&t tkti nu maiivuL {Facem wcaitu}

cunoatem
ral

p#b

Bibliografie: PniU Evdokiniov, ffnrec^e, In voi. Le etapes de i'n

cu;r
Delfltfiaux ct Nlegtle, NeufhaU-1, ptype* Ancjelos J. Ph:lipp'iu, \&2, p. 1.117 J.3.5
1

MyJefy oi OUhodoi Etbo^a,


tipa
I

JPjeniepis.f,

In

voi.

*The

editat de autor, Onorii.


1964,
p.

este unitatea dintre Biserica celor care poarta lupta credinei in acest timp i veac + cu Biserica celor cart au tigat deja o stare definitiv de

hiUywfcl

Pres,

7097.
slujitori

har

de comuniune nemijlocita cu
inter ~voiniiniunea) de Etft credincioi

CLER EgtVM, munteni re.


numii

bisericetii. i nceput; toi cei ce er;iu iu .serviciul unei Biserici erau

Dumnezeu. Comuniunea

euftaristic cu

lor mau clerti. Astzi termenul cler se refera numai la episeop(, prezbiteri -preoi i diaelerc

confesiune.
piu, potrivit

Urmlnd vechiul

princi-

introdui n misiunea hiroBisericii prlntr-o tain numit tonia sau punerea inimilor. Clerul mirenii formeaz mpreun poporul
coni, lujtofi
lui

cruia mrturisirea aee le iai credine determin comuniunea sacramental fTeodtWet, Zvtoria
bserk-LWc, IV, 16
cit, p. J13),
;

n coL.

trad,

Dumnezeu. Biserica cretin.


[gr.

Ortodoxia pretinde unitate de credina deplin nainte de c&mmmii a participa la aceeai


euharistic.
mior

COMUNIUNE
commimicaiio
;

komonia

lai.

covnuare mai multe sensuri niunej i Participarea celor care sint ncorporai in noul popor al lui un> neztu Iu ffiilitatea divina nsei, pri:i ntruparea i jertfa lui Tisus HrisCeea ce am vzut i arrt auzii fo?a vestim i vou, ea si voi ceea

mprtire,

pe

noi,

pe

toii,

fin dj&r-o turteti unul

pNw i
cu

ne imprtine dlntr-un potir,


cure

altui

prin

Wpartst&
i

Achitai
tul

Sttnl

Duh i

noi *4 nu ne iaci
Tntfi

p* nKi unui d)\iUe o ne mprti cil S n


ci
sdi

Slnge ai ilriatosului Tau *pre

)utl?cat

$<iu

oslud.
cti

titf

,:i

nnr l^ipteuita
tiu

foj/ IJnttf,
r

care din V*ae


pdriflfH,

sA

avei

mprtire

cu noi, Tar imIi sus Hristos

tirncpfdciil

7/Jr

ru

lrflmosfl,

pui- Lirea (koinonia) noastr este cu

patriarhii,
tt'orfl,

pfWrpcU
$1

opasioJ/J.

propOWio'us-a

Tatl i cu Fiul Sau


(I

ey^totfftW,
cu

murenfcJi, r^ftjitfjttti-

aCoTnmihinca Duhului Sfintn adic 13 13; FlUp. 2, 1), (II Cor. experiena personal i comunitar a Duhului lui Hrietos, care se exprim in sentimentul de solidaritate cretin, de filantropie, de ntrEjjmuriire i asisten reciproc (Faph

Ioan

1,

3),

fj dasclii

(oi

&ui&i4 drept te

BifalUnr* 1 ***
-i-omujiiu/iJ^
in

M9G8). ue, n

Tir.

y ia,

Ion Bria, EcJczJoJogJfl ^Studii Teologic eu, X.N kW*. tu p. 069 68J
:

jtojftqijq*

c o mine-

comfliunoute
I,

r&iif.-,-

te 2, 42, 44).

KtsUno:',

m.

L3?5,
ef

p,

Ji latj
45

mprtirea

sau

cumineccircf.i

A.
(

UuU.Hsltiu,

JjiC&ifnalj'on
tfis'S,
li*

commLtn^n

CU Sfintele Taina ristiei (I Cor. 10 T 17

cadrul Euha;

seiin
;i

ies
p.

Pfef&'^

irenUtoni,

Fapte 2, 42), semn al apartenenei la aceeai eoni imitate i al mrturisirii aceleiai rente (EL 4, 5). liturgica adunarea Synaxs, participa oare este o condiie de o

i7^!),

r/I*
tu:

Jean Zizbulo^, V#Ctn'nmujii'ori dttA fo Jlspecli* r( Iu pen#ee p^lrlsl/^ue gfecue. n W4457--4G8}


50 (1B77J. nt.
A.

iiikrjLi..,

Q>

451 51Q

Kh-

l)5tos

Wijrp,

Chuieil

fl/Ki

Eucharstt.

C&mP

la

kQinonia,
t
h

mun.on orirf fnlef-Cojnmunfon, In SobojD, SloLoae B^l, 7. I^7fi. p, 55056?


i

.Comuniunea sfinilor despre care face meniune Crezul apos toii c

/n

pfoli^'^a

jntef'CnuJiJun.
1197-1),

j'
.
l

ti

Ofto-

dr,3tie,

XXili

at,

4,

p.

fitil-W4.

':

CO-UT.INR1NE

COMUNIUNEA cu
t&e&iguf .'rirffcd da
&};\ifc
cfl
a,

Sfintele Tah*:
z/T.nic-d

BiscrJcvj

pjlmnteasrS,

celor

Viti

thp? lirea

este 3n
gl

ho-.
*j
3,1

comuniune real i permacu

ptimi

zlfni^

iahtul Trap

un Jur tu bun fo'feMitQT, t-Aci Ei ihiiii o spune limpede jininc impui Meu i bcrr sin''cel f.v. .,/' ,M viat $i$ttlt$* (tngn G, 54). Cine se nifctyef* cA paittelp%r&& conimid Ja v/ctJA Ji-nr ti ncefaj iucru eu a tri pe ffln/ RtatJla pianmi ?
ni

iui

Hn'sfQfl

'i

i.',

:'

Biserica cereasca, cu cei car* au cetatea ks cerud (Evr. L3i 14 Apoc. 3, 12), Ea te parte organica din acea communiQ mnetorum doctrin dezvoltat de Niceta de Remeaana care face ta iiigc-.
;

nent

ii

C
rn.
n

toci Io

ri"v-j,'oii

nai nr mpftrfd^i'rt

fta*

jnj'efcurec,

vJnciea
fiJntf

slJrtJxjJo.,

prcTU/ji

nttr

gfjte

tare

pcmwrifJTa

mijloceasc pentru cei vii, iar cel vii a invoce rugciunile aceLora. Moartea nu distruge legtura de dragoste ntre cei botezai in acelai trup. Cele doua pri formeaz o singur unitate i comunitate aun trup in Hristos^ (Rom. 12,
sfinit
sA
,

lfi).

Comuniunea

sfinilor indic
social

mal hin& aspectul


erau
furvoiji

comuni;

In
te

Jipsa

pr&oiuiui

sau

ii-

tar al vieii cretine (EI 4, 25


H,

G&L

targuiui,
nkii

sd

cu mlinlle lor Impar ta*

tic

ptisQs

mai spunem
efa

25).

nu
cd

cojl-

tlituie
rftri

nici

yre^eci/fl,
(jf-Pjfi^o

pcn(ru
de.

aft-

Cine forme Eiz aceasta comuniune ? Drepii Vechiului Tcstamcm

pftcN'nfl

TMfj'tdl

de

pe care Biserica

comemorea^i

la

/ungd;

obinui Jil eoni ir mala


fdfjJ?-J-j"J

faptele lr>
In

ci.
ujtte

'ofJ

car? iocuiesc

flMfWei

nu se gst.'jti! preot, pstreaz cumiiw.AlutQ u^fliiS la fc[ $i o /au r:ti mina loi proprie. La Alexandria i Jii Egivl shiar t Uscare tale ara 7n moi obinuit

Liturghie i sfinii, n sens larg (I Cor, 13, t J H Cor. 1, 17). adic ce botezai i. n sens restrns. adc cei c^e pot spune cu Apostolul

tmprlajiia
Strfte

acc. singur rAnd voiete,


la

oi

iii

W
a

P'u\
jV
t?q

Imp^igj/pa dpd
irr\pnit-o
r

Pavel M bucur acum n suferinele mele pentru voi l mplinesc, n trupui meu ce lipsete suferinelor lui Hristos pentru trupul Lui,
:
H 1

preotul
ce/ torc
parifriipd

a a

s&\-}r$r

jfrJl'Ai

primea
ea

odfl<4

Jn(fr*ff,

daca

adkl

Biserica^*

(Col.

24J.
:

fa

stii^te,

tfeiwjJe

^d

creud
e-tr

ApocaHpfte subliniaz

rbdarea
.13,

pe fruru dreptate cd

/a

parte Ta

credina sfinilor^ (Apoc.

10}.

pjJnnj^c d/n mJ/n^e reJu/ car^ i-a dn(-o.


/jifr'rrdevtiJ\

Comuniunea

Biwric
t

preotul

d
?f

pnrt&a
fl

rare

se

c$fe
Cil

fftf

eefe

vrim&i}1i$

sfinilor este alctuita din cei oe au rmas credincioi pila urm. cum cea clintit co-

Aa

pfTsima^d
io

toat
^u;

Hhertatea
ptt>prte.

dur?

ffHf

ai

snJnfl

Aceasta vfea

i7t[/d

prtfcte
93^

mu
p.

S(\i\i

multe
cel

pitttctfe
ii'pJs-

dint.Qdata'*.
i-pJa

SI.

Va,5i&
27(5

Man
i.

ir*d.

rtm

27]

COMUNIUNEA

SFINILOR

Cred n comuniunea sfinii o pa afirma Crezul apostolic. Tradiia snva tura efl pastollc a pstrat

munitate cretin s-a constituit din flrrn^atj' fidel a Iul Israel, tot aa comuniunea sfinilor va cuprinde Biserica celor ce s-nu dovedit pri la capt credincioi adevrai, autentici (Matei 24, 13)> Cci numele Mielului este "cel credincios l cel adevrat (Apoc. ,19 1.1 Kii Srit Alfa l Omega, Cel d Iritai i Cel de pe urm, fni-eputul i Sfritul (Apoc, 22, 13).
1

CONSTANTIN

Q7

CONSTANTIN:

Oftd mpratul

Constantin intra in Roma i nvinge pe Maxentius la Podul Milvius W 312, uevenindstpinui Occidentului, el interpreteaz acesta victorie ea un rspuns favorabil i proiector din partea Dumnezeului cretin. * DumUi Convertirea nezeul suprem-'. cretinism a mpratului Constantin in 313 este descris de Eusebin, cel
timpului- Eu biu reda scena iii care Constantin vede o cruce pe cer deasupra soa*In aceasta vei relui, -n i'iivintele se arata in vis nvingea. Hristoa

au persecuie] intervin i cerut lui Constantin s- primeasc sub autoritatea iui eoni' isca Constantin Pn la Bisericile donat iti Lor l perse: ulii pe

tilor n timpul

urm

conductorii lor, Acetia au rezistai,, dar au disprut odat cu jerg*rea eretiuismuiui din Nordul Africii
din
ciiiijca

cuceririi

islamice.

mal mare

istoric

,il

;'

ii

cere 3a foloseaic seninul

Tt

ca o

pava za

Dumnezeului cretin Jlor ca ou ml te privilegii rora ie. acord


t
ii
;

rii Cu rfeptul

luptele cu adversaaceasta Constantin devine an

Adriunopol, de la peite" mprat Constantin devine Occident i Orient n anul 324; Homenlni punea n imlui lui este periu l sa asigure uni lat ea Bisericii de Rsrit. Cel mai mare triumf al lui Constantin n afacerile bisericeti este sinodul ecumenic de la ISiiceea mpotriva arienilor. Constanlin intervine in controversa dintre opiscopul Alexandru de Alexandria i ca presh Herul Arie. care susinea

Dup

btlia

imunitatea clerului primi donaii. Cu


isi.intin

dreptul
titlul

de a

toate

acestei,

Fiul lui creat l


pin.i

de mare Pofitijox Mtxiinu& venepreot reaz Soarele Recucerii". El amin botezul spre sfr'tul vieii, pentru a evita pcatele mortale. Fetnd o

pstreaz

la

Dumnezeu, dei creator, este nu e divin dup esen, dar urmi recurge La t-rmvocarea

sinodului. Constantin, avnd ca teu log apropiat pe Qssius de Cor ti ova, ii prezidat sinodul l a propus o formulil de reconciliere, pacea nu fe-a

'oplere

Intre
.i

soare

l Dumnezeul
321

Constantin declara in g ipmiiii cu zi de urii li prima / ,.i. pe care p numete srlua sf.mi
cretin,
{Dies Soia), De altfel, a soarelui perioad crettjriism.u aceasta n mprumut elemente din cultura celebrarea pldi pagina ca de
i terii

de&areee Aianaste, succesorul LuE Alexandru din 32B, refuza sa primeasc in Biserica pe arienii care au respins erezia lor. Tolerant Iat de arien, cu Atana^lc n exil, Constantin moare n 357. ntemeia ai Constau Constantin
restabilit,

tui

Hristos

la

25

decem-

liiuipolul

in

'SAO

*i

astfel

deplaseaz

brie, sriua

lOHiren
cerile
1

de naistere a soarelui, foluminrilor, a fmVilel #fc


ia

Constarm

parte direct la afabisericeti. De pildn, intervii

ne n schisma donai l lor i in eprt* ' v victoria asurh.;i arian. donatitii pra lui Maxentlus, Africii de -Nord care refugrup din ca za .ea recunoasc pe C cei li an
1 i

centrul imperiului, ceea ce a dus La declinul Apusului l la independenBisericii de aici. El a nceput tncretinarea imperiului cu nelegerea cu el st deasupra Bisericii, Cei

Dup

a-

Constantin 11, Constanius si Constant au mprit im, moartea lui Constanperiul, tin II (f 4Q) l eliminarea lui Con
trei
fii

al

sal

Dup

episcop de tii/aui de

Cartagina fiind sub trftditoi, deoarece a ab-

dicat de la Etewiptura in

faa autori-

stant (35Q), Constanus favnrizeaz pe arieni care condamna pe Atanafe Edictul din Milan (&I3) deelurt tolerana pentru cretini i pagini

CONTEMPLAIE
1>8

Armata i
ne
.

nobilimea erau tn
a

femple pgine i a
ciile

a In a eurimat sacrificii
, urii

*IW f** private ^ <^ ar g^f" IU suprimat cu] Iul pagin ^*K
altarul

Constanius

mehis

c^ cileva

vedecontemplat! n -* vr/.iutie de una din treptei. rea minii)


lat,
:

CONTEMPLAIE

[gr.

Lheorlaj

cunoatere i

transfigurare,

rit*

Las. senatului clin lui Auustus. oferea tmie n epoca mprat neIn anul 3^1 W^W
Iulian,

W^LJ
^
s

^ fl**"*^
1

rrea

?*TT ^Uaat Intre prttfii virtuUor, sau nepal murea,

lJ

* ^.i vedercu El. Teolog'l unirea nemijlomf, cu un prin L/onsideni contemirtaia ca

tt

Dumnezeu

sau

rare face trececlpiu epistemologic, afirmativa, catrea de la teologia

poii] lui DSnstotfn greci vccfelsg^te Stras de scriitorii

intlacnat de neoplatonism este lui Iulian Apostatul imperiul la a crei HJt* trie pqin

K
tem

"^f

iste^ria auprem
tologie

**f (Plato), rep*e-

^
un
iii

WttgJ
converT

W
ca,

ta

teolog ggOrt, ghfr


la mee.i

\ _. _ ncepe cu Ptruntransfigurare de sensurile disderea eu mintea la

pornind de

tincte
dlcfl

sens^U temptafid natural sau directa a Raiuni.

ale

creaiei.

De

*W.f
m

cunoatere

cultura, mi de un sincretism intre

groaz

n an cult, o ierarhie, de C*ganUar* n frunt,


religie,

*** *&_* sr*mcare&

rxistente lor divine distincte, cosmosului, este pari.;


tura

na-

Inte-

granta din procesul

transfigurrii.

acest

sens.

Maxim
trei
:

Pontifex Maximus, helemsmuluUu asigure confruntarea (cretinii), acelui Btad gifeetlti

rul

vorbete

de

operaii

M&*J*W me-

pratul.

acuzai de
Jovitin.

dateitt*;
ffcfe

1U * urmat Ef rt cretin, ca l su clotf 363) este sau, Valenninicm 1 rul mprat n Ori-

diatorii ale omului realiiajt, adic mijlocirea intre eu i care ei atmdatorit simurilor prin sensibil; cOBtemptaffo ge Lumea reoperaia raionala de a lega

sensibili a tea,

Sau

PM^gJ'

Valens (38497,
ent, este mai

puin tolerant cu creJGrattan (37 tinismul in Hsrlt. Vest, fiul lui V3S3). mprat n
lentlnlan,
a ale*

dup alitllc ntre ele sufletului, Intermediul lor Win grin ptrunderea la ultima Raiune,

fntelgen
text,

** Tedfl^W * 373-guvernez in Ist Tcodtwlus ortodoxa *i 383) sprijin credina

al Uimirilor rea geniului material a lor. printr-un nou fel de simire natura luIn controversa despre

nepatimirea nseamn depi

(nou*)..

In

^Mj|
W&fjg

pgin* ^odoIn tirlM rtSeHtt ecu-

^s
EJ

convocat
SB1 Iu

al

M-

sinod

minii Ugrice, Varlaam, fiina aOteologia scolastica despre

menic

Constantinele
credine* orto3

W lutn
rn

l neparttdpabil

a lut

Dum-

compus Simbolul !ri doxe

Ambrele, ales (reedina mpratului


Ear
li^ii

mm
ctu

s^ raft Mito episcop


de.

contemnezeu, susinea ca obiectul sau o crefltU plaiei este un simbol P^lnma arat efl LumiGrifioric

in Vest),
in

n
'-

na taborica nu
gBU o
iluzie,

este

un simbol

creat,

scoaterea 374, a contribuit la

este

insL

slava Un

a religiei patine

Dumnezeu, modul m care Con^rn^irei S e las imprt^it. scopul ulthn pnfm nu este aadar
,1

durtme-

ITiliW*

Sfftf,

*****

Utt

p,

*-**=

edinei,

ct

ea Ireboic

depa^L.

CONTROVERSE

prin unirea

divine

nerreate

^^j^ASS^ CUNOA?? TEKb


(V.

i ENERGIE). CONTROVERSE, M ere/.ie i shism&


1

carea prin har dup botezare. carea dispare.

Dup
:

Iertarea pcatelor anul 500, mi-

cu caracter de perioada IjD-

553;

MoTilanlsm:
racter

micare cu
eshatologc,

ca-

profetic
in

rut

Frli* Asia
fOt preot
La

Mku

cen^
Mon

ap-

care apare n Asia Mica i volta la Roma, unde c&te propagata i de Praxeas, ctre 100, de Noetus unapoi de Sabelie (ctre 200), de

Moda

1 s

erezie

LriniUra se dez-

de

trivit

numele de gaMiantem*. PoDumnezeu acestei concepii,


:

ctre 156 sub conducerea

lui

Mito
,, r1 .it
,.,

pg-n Wgiaii, con-

cretinii,

&t* ^smea

odaia cu el ncepe inj (In 14, epoca Paracleuibil Duhului 26 adlc Lucrarea Btoeric, Aceasta Lucrare
sini

realHate

1^-lTj

Simtm
[

d
'

X1 liniate uoiim |iror...n-. ^'' millasi FrWia,

f.

forme S-a revelat succesiv m trei forma Tasau modaliti diferite dat tlui, Care a creat lumea l a forma Fiului, Care a salvat legea Uimea forma Duhului. n acest fel. persoanele divine nu snt distincte i Fiul nein mod real, intre Tatl
; ;

etica Ba disciplina i Noului lepitind-, pentru priiriir^ pe Pcare se va stabili Frigia. Tn la Pepuzu in

^^jJ*^ BisericLpre

Pentru existnd nici o deosebire. care Fotie modaUsmul lui Sabelie, Tatl, Fiul i Duhul PU afirma formeaz dect o singur persoana,

ruWm

deschide

35

trebuia tf scop, orice cretin prosale, in special cfte harismele oriee P^eocufeia $i sa prseasc

*g* M*

ua iudaismului. AdopHaTiism: erezie apru Ln


Borna,

la

datoria

pire

WM

(ratre
ra, a

lt>S) p

dup

Theodotus care Ilsus, Care


lut

PctiHnd ascetici
mfirururtr eu

fecioaS-a nscut miraculos dintr-o

Bb.tliie.ta,

postul,

primit, la botezul

Su

te,

W-

catelor zllnk.
al sFrltului,

piMontwutimvl propu-

ne adepilor sal

cere separarea Biser


fc

^^^j
Jn

linsdan, Duhul Slnt, adic este rstignit, a inviat l tos. El a fOSt ascultarea Sa. e mntuil lumea prin

cu de lume, ncurajeaz gJ? Datorita nonri preoia femeilor. disciplinei *ile ranformismului l moitftoM^ se organi-rigoriste, de Bjser ea micare separat

za

desvirita Lui ascultare, Dumnezeu t-a adoptat ca Fiul hau, Samoata In acelai sens, Pau] de Aflloiua, episcop de 272), (2^0 Logosul care a locui L in susine omul Moi se i pr o fei a slluit ia

Pentru

african Tertuban (150^J. torul lucrri monAresta a scris o serie de serviciul multoitUtfi n care critic conjuslujbele publice, morala tei;
iftls

Tinus,
tat

peniteni al a. pr&ctimpul Sau florte de BMrica din ..Despre cantate, Ctre soiei post, Despre monogumie, Despre n-a (ost *BS&pre urltat. Micarea cauza aacceptat de BiSurfc* din a concepiei bucului de harisme ndoial juslihsak. care punea la

dlscipllTia

dup. rstignire i m viere i cdumnezeul' ruia 1-a dat un tel de de iuIlsus Se afl ntr-o relaie Duhul bire cu Dumnezeu, Iar intre i Ilsus exist numai o uniSfiit
tate

pe care Dumnezeu

1-a

adop-

voina, a unitate nu o unitate de substana.


de

morala,

Donatlsm:

micare

shismaib

in jurul ca ivita in Biserica african, Tainelor disputei despre validitatea

CONTROVERSE
|IH>

sl

Caedllanesie hirotonit episparticiparea lui cop de Cartaglnu.cu compromis Felix. de Aptunga. aceea, un timpul petiecuiilor3 de agrup declara invalida ulegewu lamele MStuiu pe conalderenliil <*
\r\

sviraltorulul vrednicia morala a

nU

practicarea contient prin spirituale iot pe msura creterii autorul Simlu! Macarie Egipteanul, acunOmi]jlor duhovniceti, a fost dar acu totent, tul de me&salitmiswi

vi Ui

za ia

este

nedreapt
t

Tbeopashism
Buferft]
:

rT>unine/en
Iu

administrate de n ,.i-eot nevrednic, ori


l'oat

himtuml

in

mod

Snt VriiliU-

mcral suni de preoii cu caracter s* produce tn slnt efective, &htema cure parte ti oponenta

tilm

nevrednic, mi Tainele sav^iUf

eri^P
unul

^ rare a

momentul
e

Im condusa de onatttt urmaul


_ E

In

Iii contra-eplscopul Mariorimft, apeleaz la CnechUni. Ambele p lrt 1lM mpratul Constantin. pumni C$ reunete dou sinpade !*' detfor ftoma si Arlea. in 313, care dar vallil alegerea hi C&ecMai., defavoarea tfoIntervine direct in noilor. Bonatus nmisi a fost n-

eoniroyera ne ivete MaConstantinupot sub patriarhul provocam cedonie (W-Ml), Blnd de includerea in textul Trbaghiori ras u!ni u adaosului Care S-a pentru noi, de ctre paUimii mono'zk lvi-i tle Antriarhul erau deja tlohla. In aceaat disputa Tf'udorct. episcop de Ur

angajai

*w.

in 453 tonaacrfi coa> (f 4f), care o carte (*E baterii fthbpaAW*ttii^ compendiu con^ pftofrie) clintr-un

lturat

dup

cr

dOROtt#H nu

tosT

deeUirafl

erei ici. iar bisericile lor

au

Ful susinind ereziilor ne/eu degprt Care face meniune ^aaghionuU, a murit pe cruce. mviiSfntul Chirii al AlexamMel suferR ;i cg cxprealu iLpiimfieieu a
Iul
i

Dum-

iu

fost irn.'hise

de Consuutin,

Mcssallan Ism

Un limba i*

HarA. .uv'intiil Inseamml *nigtor, dr iiritfc mi melc grcr dt- ifi|' Sfarta la sect de fee! aprut! in sub consecohlttl al rV-leo,
sftrsltul

trup* i'onsun cu hristotogla asumai, m.LodoxA. deoarece Viul a &au ml En condiia ,i-a care Atlaiu existena tropO*>)

"'

uman

de
a

Moartea Viului lui Oumumime pe nezeu este semnul nul urli


laat-6.

^are

lmeota de Mesopotamia, pcatul rncare mvafi ca harul ^1

ducerea

Iul

exiatS n sunet
botefculuj

si

dup

bote;?.

Taina

n-ar avea puterea reirim bScMul, rare ^t pamlti eu ine influenta

s dezmen#
ozic.

asumat-o, \n 534, piiE^' Leun ni XlMea accepta formuh. "Unu* de rrmiioceput Mxspecta (Unul tun niff po^sus e*i carne * Treime dintre Persoane, a suferit
El
a
-.
I

n trup), Fnnmii.-i fusese

ii

trodu

harului cn^imil fund dualism mata hlectul acestui

noua

ortodoci si ur.vpi:.^ de clugrii Mfirtu de mpratul Justlniari m publicata in 5 risirea de credn^


ii
l

ortodoci, n Partiii Fottcgii, Marc-u Ascetul i tiiadoh al aiirnu re*pns aceasta concepie, exclusiva preftfta reali, Ti-iuid p suflet de La definitiva s narului n evacuat, scos botez. PAi-al.nl a fntit

ehyi

speelal

li

Hugr
*>

SafAB

l.

6an*fla^ A
r\lilnfirl'ii

Jmtfjir
fross,

JjoupM. N^huillo d Neir S


C'ifji.vfJwn
1

^.

Cl

'

'

iwd a i*-WBtfl tJfirfl^ Syawen M.^prVrrm^i dto aaedieWMng *


flfrnruirhfln
ft

vfla
H

Molcarto.^
H

SeftNjrtn,
l

rKlfe

afara*; harul
tainic n

slluiete

mod

LrtiHM.iirlim.i^ra
Um<iii<'1

mim,
el

centrul spiritual al

omului, de*

se manftesta n

mod

eiihtAiveftif

LHWta IWt 1, SB JUiien d'Hnf/injnatvc c( ti^ '^ vtra d"An((orfr.*-iur


CREAIE
IHcQtmptJbttiti du
ytln,
..*

IUI

COm
:

tiu

CliriU

Loil-

fost
tele

I9fi4|

J,

MflvefldPft*

)<

An^*MeMllrtMWf * MiM^rian prabjein*.


.labflMHfv
p.
Jtftf

Mc^afMwi.iW A U4th i*eofl fii


Ia

exprimat in limba, In eam-epl reprezentrile folosite m cui-

nKyrlokoh.

rWsthrJJl
\Q?2,

("JiitL-rU'iiN,

Mtim*r*
SiflWMJ
lui

3WJ\
#J

VtnreJ

Iun Ui.

efl tura Orientul ui Apropiat, care mbibat de mM urile vechilor reliRs gii din hgch zon (ve&i s .ii, B reprezentare a 74, 14). Modul de
.

VJ enxmaitfe
I

Ijirtr/Widfrilfw
1ti?*&

P* Tii]
ln

dsmosuhil

fizic

(.'tiJFicrt/HffiuJ

ut luat

de doctoral}
11978),
UT,

Kiium Tertegta**,

XXX

5^

care a fait o supmintul era reprezentat prafa plat st ainut de st ii pi ce

aparine epocii In cnd scris ^Facere ^,

se sprijin

apelfl

inferioare

-i

CREAIE
creai o
chiulul

[yr.

ktiss-ktinrio, lut,
[

protejat de un firma meni deasupra

aci creator,
*

acere

creatu-

cruia

se

at'l.i

apele superioare.

Sl'in-

ra, ddirel

nvaturi

specifica

V-

tul VusiLe <el

Mare,

In

comentariul

Noului Testament, potrivi! creia Dumnezeu Tatl. Atotli torul (pantokrnior). Fctorul {prieten) a
creat cerul ?i Aducind totul

su

la

Gete ****

#k

piimintul
in

(fac.

1,

1),

existena

C&a#e#

prin Cuvin tul i voina Sa creatoa* re: Cu eu vin tu) Domnului cururiLui le s-au ntrit i cu duhul gurii toat puterea lor ... *C El a zis M poruncit l 6-uu s-au fflcut El A
h

fHexaemerouJ. spune punerea n termenii l reprezenta rile Cosmologice ale timpului Sa> Facere* nu cate deci un capitol de aceea. CJ presude cosmologie
;

ale ^eatlc-ica vu face ex-

pus
si

incompatibilitate dintre Biblie tiin, dintre adevrurile revela-

te

i adevrurile
Redactorii

stabilite

de

tiin,

este falsa.

Meiajul cr^tiei este cunoscut din revelaia actoriei a iui Dumnezeu (Iahve), de aceea doctrina cretin a despre creaia nu trebuie su fie confundata nc cu mitologia, nici cu cosmologia- De altfel, doctrina cretin despre creaie trebuie sa fie ferit atit de panteism, care identifica pe Bumneseu cu lumea imanent/!, de unde idolatria, dt i de dualism, care separ pe Dumnezeu transcendent de realitatea imanenii, In descrierea creaiei, din Facere, trebuie & se fac o distincie intre mesajul revelat, coninuiul lui cunoscut prin revelaia fcuta Mose s forma n care s-a redactat acest coninui, care aparine mediuperioada lui cultural semitic din mileniului dinainte de Hristos, Mesajul biblic este deci cunoscut prin reverie, nu este rodul evoluiilor ideilor cosmologice sau aJ speculaa cosmologice. Acest mesaj iilor
zidita
{Ps.

32,

5\

fi).

Vecinului
exil,
:

Testament

au reunit
te

dup

doua documen-

cap. cap, 2. 4 ale * Facerii 4 (lahvisttilh a crd redactare s-a l cap. fiu n sec. IX Ld.Hr.
[
i

2 3 {codul sacerdotal) ntec mit. la nceputul se*?. V, sub Ezdra, dup mtoarcerea din exiL Se crede efl referatul creaiei, din -Facere, este idolatriei scris anume mpotriva milunle pr i a poli te (uiului din gne (bablloniene. egiptene l canaconfirma, anene), Istoria religiilor
i

Biblia combate cOpde altfel, univers. icpia mitologic despre Religia biblic este an ti mi tt ca * dus la desacrallzorea cosmosului, sensul ca nu mi exist dlvInltAl
: '

planetare sau
religiile

Ia(Texte pur alele despre creaie 40, scrise in timpul exiluia cap 40 3B). 37 Ps. 104 l GS lui Noiunea de creaie are doua r-i:

mitologici ca n ortentaleastrologie
/ei

I"!

elesuri

HVJ

cnmA.i*
a)

Atotlitorul* cheam. la flinfi cele ce inc nu Snt:* (Rom, 4, 17), adic lumea vzutfi l n^vuaei& i pt> ggre o aiBz lnr-un raport personal cte existena tiu El reoia i urc principi ut l scopul in Du mnezeu, pe Care 11 fese transparent, fiind opera nelepciunii i buntii Sale (Rom. i, 20;. Ea nu are fiina i cauzq Mt 9 \ne ci eacist pentru DumnviKu o voiete, prin cuvin tul crentar. Creaia este un act in care se manifesta pu teren .Sa absoluta (Pa, 103 Iov 38, G). b) Substana materiala a univerl

Adu! Dumnezeu

fn^jator (kUals) prin

care

"Dumnezeu, (tind iubire Introduce sinplraJa ctre fiina, elanul eatr-e perfceune. Totul se mica in interiorul lui Dumneaei! (Fapt* 17, 2H>. Creaia insnl aspira spre Dumnezeu, cfiul
,

art

ae

intoarc-ii

in F.l t

oa la sursa

ei,

Dar

mlsuarea

devenirea

smt

proprii materiei. Micarea nu este altceva dect devenirea genurilor, sperii lor .i indivizelor, in creterea iar cantitativa si calitativa In. a-

Su

coast deveniiv, creaia la deci diverse forme i soopurt Fermele reami trec de la una la atta si no
snt

altceva dect diverse

categorii

sului

i
fi

lotul Itaten rrealiirilor,


iul
4, 4),

ton-

fptura fktlsma)
Tlm.
11).

Dumnezeu-

zidirea aceasta (Evr.

lumea inteligibila, care nu este supusa morii Lumea imateriala (cerul ) t>ate l.o t rr&rt l se supune
acelorai
lo^i

a fost ertat anume ca materie, ca cer s-1 pa mint, Dualitatea fpturilor $e observa lumea sensibilii, care are un nceput l un soTrit, prin descompunere i moarte
&i

Cosmos ut

i m
sine

de existena. Totui, ea este limitata de substana i caracterul lumii ca creaie 3. Iui Dumnezeu. Insl evoluie naturii arata ca lumea nu poate fi n acelai i.mp ceva vesnte
devenire.
eterna,
ei

Micarea nu este m de aceea nu se poate


ei,

vorbi nicf de oprirea

nici

de abIa

sorbia

in

ale creaiei.

nu

Iar legile

relaiile ei snt

Imateriale,
creea&ft

Modul
este

n care

Dumnezeu

nu este ren in esena ei, cum susinea Ongen, d n mod accidental Substana el este limitat, tocmai peitIru c este destinat unul alt scop spre care se mic. Tar micarea este determinata, ea fiind un proces care e atras spre un scop. Aceasta se araU de al'tfel i prin noiunea da nceput (in ebraica "bereshlth. fo greaca en &*he*), care Indica originea cosmosului m

structura el crentn de Dumnezeu ca parte din materie ea


;

eternitate. materialii e

Lumea

cunoscut, deoarece El este maj presus de actele Sule, El e Of. atorul prin voina Sa tolqsi c.rea?m nu ine de ftfca Sa IrmiscWidenta dect n. acest sens. Creaia nu este o emanaie divn, d ea participa la sau nefiina prin voina dumnearclasrV Prin urmare, relaia din;

fim

Creator T creaie nu este intri totul relaia dintre cauafl 41 efect deoarece lumea este opera hotSrrfi libere a lui Dumnezeu ((Toate efi a vrut Domnul a fcut in cer pe P&mni n mari l fii toate nd incu1

tre

timp i spaiu, acestea nefiind realiti materiale, cr limite ale createi. Nimic n lume nu este necreat
imobil, dtni infinit. Numai Dumnezeu nu are alt principiu l al L scop m alara de fiina Sa. Nu exlstf llmp
l

rile

(Ps
cel
la

spaiu

134,

fr/i

ff).

zeu

vu pune

atrage

Dcsiflur, Diimnen micare totul

Dumnezeu. De aceta
c fe

nceputul este punctul


re al creaiei. creator divin
nihilo,
I

plecaari.nl

eu creator, fiind mal presus de micare. Ii haosul primordial


Luvjntii]

Su

existena

i modeleaz

n acest sens,

nseamn crema
alusrie cartea
(7,
2fl)

ex
II

de care face

MaeabeJ, tfnd stric

ea

Dum

cat MIE
ne**u ,i feut romi l pmintui din n-au fost* (cf. j In^ Sol. 9, 1 ;

!'.'

P*

.13. *.

inceput, de aceea materie preexistent creafitt, pe care Dumnezeu ar fi orfmtUat-o ( Cor 4, K r Rom 4 ] 7> Toate* {Ef, 3, 0), lumea l toate cele ce snt In ea (Fapte 17. 24 % jiu fost chemate la uin c* nlhlio prin cuvin tul Sau creafor * Pentru efi In Aresta au foat fcute toa-

Uimea are un
evitta o

1j, 4$) vine peste Fiul, de ac*ca mi putut ai i\v Unut de moarte. Acelai Duh ne menine in via *i in

nemurire ereuija
.

pieri toare

(Horn

nu

ll>

Exisii t> legtura In (re cr4ftfi rsctimpii rrea omului

dup

darea in pi-at Revelaia biblicii firma deodat valoarea i demnitatea creaiei, dar si degradarea si corupi.i ei (Eyr 1, 1013). Ea ir.*a*i este rsi-umparat din robia stricri un ii (phtora Rom fi, 2lh din temporali la tea ei, si atespt

cele din meniri i cele tic pe j> mini. cele vzute i cele nevzute, fe tronuri, fie domnii, fie cpetenii,
te,

transfifiiirureit
si

finali,.

fit stil pi ni ri.

i pentru
In

Toate <^au Avut prfn 1


1,

Ei. (Col

16)

invAfiiiif despre ereof re. se net face ci te va meniuni speciale:


a)
la,

cudml

pul S3u unic n creaie,, este adu*, existena prin cooperarea dintre Cvivintul crevttrr i Duhul datator viaa Miinie TiiW m-au fcut

adk brbatul i femeea fptur a Iul Dumnezeu ! rhl


OniLiI
-

de

naturala de rreatNsuflet viu* <J Cor 15, 45), cu toata fragilitatea ex Latenei sale (vasul de lut fn minlle olarului Rom fl. 20 Ier 18, 2 5} omul este nu numai o parte clin existenele create, ci este - imago Dei*. de aceea ol poate depi tea te poslbi li tai le naturale aezate In creaie v devenind o nou creatur,, Jn fi prin puterea iui lisu* Hrlstos *Cci daci este cineva n Hrlstos, este o fptura ncuA,. (II Cor. 5, 17: cf GaL 6. S ; Ef 2, 10, 15 Col. 3 la. hj Duhul Sfnt este prezent In mod activ* la creaie Creator Spiritus (Fac. 1, 2), ca unul cure da vie-

Cu toat

m-au zidita Femeia, creat ntr-un moment de extaz somn, are aceeai umanitate cu Adam (JV. 2,31),

<Ps 1B. ||, Dup cum omul irupec* se va preschimba in nunii duhovnicesc*, (oi aa forma actuaEi a creaiei ae va schimba in aa fel. Incit va fi un cer nou si un pmlnt nou.. (II Petru 3, 13 cf.
tia
;

ea ramtac fptura tul Dumnezeu, de aceea L-alca spre Uu nezeu trece prin creaie (Rom. 1, 2(1), care nu pstreaz tAceren cci ^cerurile apun slava tul Dumnezeu $i facerea irulnlor Lui o vestete
alta,
I
i

ntr-o stare

tsaia G5, d)

17

g, 22).

stan?*) sa

r> aceea de

Activitatea creatoare continuii a Celui ee a ntocmit lumina a dat ehip in tuner Icului (fa, 45 7). Datorita raiunilor sale (logoi). adic sen-

sului

s/iu

venic

neschlmbaLil,

Duhul & viaa (loan Duhul, datatorul de via*


/l
:

ca pe o substan care cuprindea totul i purta ta potenUHile, Marele Meter pus n micare acest imreg, fAcrind u-1 o lume bine ntocmit, cu chibzuiala l rjnduialii, spre o arrrwnle tntTB toate elementele ei. Nu numui a zidit, el l a rimluii || | nijv;njoh]{ toate Pe toate le-a rindut ca pe o

l pmlntul

creaia este intr-o continua transformare. Formele vieii. 1t*.i n iodul de organfeare, de ubziatenA si de actualizare a raiunilor lucrurilor, trec de Ia una la aJta CYernd cerut

6, 63).
(I

Ctor.

podoahii. lor Lor, ca

si

s se poat

dupij

tegfttura

r^iinnldrt?pt

numi pe

104

C'k.MUlZ

ruvlnt,

podoaba (ujsmes)* PaUirim, (Sf Grigorle Capete


ntregul,

nezeu.
>i

AceasU creaie
,

este

bun*

espfe Ciaaoftinti Filoe rom., voi. 7

naturala
h

23,,

in

p.

436),

ufj

ii

ie:

Bislle

de

Cesar^e,

este binecuvntata de Dumnezeu, Ea este data omului creat la nceput ca fiina compus din trup i suflet, creai chipul i a&ejna-

dup

tfamfifki

wi

riir-i^-in'-nah

te-ad.

dp
,\

ik.jjcu
s.

luV

JDumnezeu. fureata

crjurji

df*
tJu

fe'ill
.

S&fCS
i'

r|ir;-l' f inMi-,|,

E:i!|.-m.

Cr
Sfc

IhunDS,
/o

ed 2 ,i. Cmtitian

...

i\HW-

m.

ur.
D.

n^HJ

.'iiiJvr.'JJc/ii

atfer^/jj)

mlc daim-j(.i bnecuvintarJi date omului. Sabatul, odihna, face parte dfen planul creaiei,
se

iRnsN of

StSnlUidP,
r^/i,
t,

Caewefl. Crcafa ca dcir


;

Aten."i,

t75

Creaia
Tatii
l 4

?/

JaMsJti

/i^re1 *

in

Ortodoxii,
d,

xxvru

(iswtiu

nr.

p.

!i> L?n

SttnitoM
ti.

o/ntiin/ra

w*
fh*
ji
1343.

bit de sufle Lui

este upera Sfintei Treimii Fiul i Duhul. Omul, tieo&ccreaia materiei^ poariii in

(jNgI In
ar,

Bimtii,
)jj;

L,cJri,>doxlA
?

XX EK
vm,

flOT),

3^,
ui

L!8t 291
i'.'i

pi

.-.i,v,

Jdrfl

fwaion

('JuJslAw

{'l.'lioaofv.

mEeiv[.-hi

Chttrdtes

Qustt^ly,
ii

sau chipul Sfintei TrHrni. Facerea precizeaz Duhul Iul Dumnezeu era prezent i bucra in creaie de la nceput (Foc. 1, 2). Toate au fost create prin Cuvrr. ti

CREATOR - nume
:

Iul

Dumnezeu, cure exist


1,

mintii

In

primul articol ni Crezului referitor la fiina imcl iibsoluta o&r este osen ani creaiei- Dumnezeu lui Molse j scos din ape cel tare r condus Ieirea lui Israel Hin Egipt prin traversarea Murii Roii Ieire, cap. 14; Evrei II, 2!? 2flj adevrata semnificaie a numelui Sau Eu snt Cel ce eatfi (Ieire 3, 14). Dumnezeu are l'iini-i r existena in Sine, nu e-man din prind piu si nici nu mparte alt fiina Sn cu ali dumneaei, Dumnezeu este fiina.transcendenta, absoluta, unic* n esena el.
iu in ea

de creaie. loan El s-au fcul i


s-a Ecul
lul
Llin

nainte prin *--Toste


tun

flrfi

El nimic

ce s-a J!acin>. Aposto-

descoper

Pavel merge mai departe i spune Toate s-au fcut prin EL l pentru Ei, El este mal nainte de- H
:

loate toate prin El ant (Colosenl 1, 1617),


Astfel,
In ta

aezate

rrearea lumii, apar ca persoane dfuStlncte, a Vinci aceeai esen, voina i putere. Persuanele nu mpart fiina unica a lui Dumo nezeu. Astfel, cretinismul este religie monoteist Cred in unul
la

de

TftnL Fiul

i Duhul

Mmi

Care a
ia este

nl

cerul

^i

pin in-ti.it &Q&Sr


>'

Dumnezeu^, nu sin Domnul Dumnezeu] tu* (Ieire 20


,

prima afirmaie din rea dinrare a Bibliei. Fa cerni (sau ii riczfj vorbete pe larg despre Dumnezeu l modu] creaiei lumii si a o(

2)>

nu

poli-

ei sta
mai
4,

Sa

afara de
t'ali

ali dumnezei Mine (Ieire 20, 3], ^Nu al Lui afara de El- (Deut

nu

ai

muHii. Acrea nseamn alei a trage o existenii in realitate? actuala in timp $ spaiu, prin puterea cuvin*

3>,

PANTOCRATOR, nume

grec CU

tul ui

ee fi tnrnt cere

creator, nnmnczcu este tras fiinele din n ini Ic

fiCel

Pa-

im Hernia. Vedenia
1

6),
:

';$

Dumnezeu a

zis

Fafie

lumin i a fost creator nseamn

lumina. Cuvin tul

e originea fiinei, a micrii, a vieii csle m Dum-

nelesul de tatothtQr^, folosit n textul crezului de la NI ceea (325). Vechiul Testament n greaca [Sepmag in ta) a tradus cu acest termen cuvin tul ebraic Adormi Sahaoth, care nseamn Domnul Atotputernic care susine n viaa toata creaia,

CfcfO

iu".

CRFI> (aedem n r>riy malul u'julul dn 381) exprimi certitudinea


fj"i

cele

afirmate

ljfit

reaty

in

mod
folo-

nfierea (Galatcm &, 714; 4. aici Astfel credina nseamn 7). ateptarea cu jmTcderc a unui vii-

MiliU>ctW %\ obiectiv. actuala a acestei credine &e numeij-

Exprimarea
itmuL

tor promis.

sete i pistei jiwwhi crede-m l homrturisim. Batpresia mjalogoumen Dumnezeu* recunoaCred n unul te caracterul uni' # absolut al fiinei tal Dumnezeu* Care este prezent i

mrturisire,

Lte altfel

De^Ig^f, credina este un proces dificil, complex. A constata o realitate? de mister, care nu e tangibil prin simurile de cunoatere empiric, mi a fum ujpor nici pentru tel ce i.-iipi' Ilsus Ilr istos. Uau vzui
rfnii'i
n

ntlnrea

t*u

Hrlstfis

cel

personal. Cretinismul 'reclam credina ca mijloc de cunoatere o unei realiti care ac ttitue&t dincolo de Lumea v/iArgumentele raionule. filosostltti. fice l fitlce, pentru dovedirea existenei lui Dumnezeu, sint probe solide i uUle, dar acestea nu pot nse manifesta in

mod

nviat,

pe drumul spre Emaus, nu Trei iui,neleg f medial profeia ca Mesia sr tuferen (Luca 24, 26).
i

li

sus constui cu
lor

ma

Inicompasiune are nevoie de mult timp

cread

ceea

ce

profeii au

anunat

(Luca 24.

locul sau elimina credina. Apologetica poate convinge raiunea, dar nu pQsta sii converteasc, adic s schimbe 'igelul i viaa. Certitudinea cretinilor Btl pe ivvelum i

i<Cum voi mntu atunci ? Prin credina, cci credina e suficient exist convinge ci pcnlru a ne este DumneDumnezeu, dar nu ce zeu in sinea Lui, iar (El va rsplti dup cuviina ceor care-L caut.

25).

credina
dttndoa,
lui.

sus. El instigi este ereadic fidel revelaiei Tai-ilui


li

Cci, in fond, cunoaterea dumnezeieti const tocmai

fiinei

smn-o

Chiar

etuncl cind & fcut mi-

nuni

i semne

mntul
sta n

cJ fiina Iul

Dumnezeu

cerut credini"]

extraordinar EL a Kr rezerve. Astfel,

putem cunoate, dar nchinarea nu

legtur

cu

ct

cunoatem din

lisus pune noi condiii de mintuire, numai a. urma care nseamn nu Legea, ci a schimba viaa (Vlndel Luca 1B. 32). Atoate averile ceasta transformare este cu putinnumai prin credina, acea credina pe care o are i EL Cel ce I.ui devine Tratecrede cu ere- din le Su.

fiina lui Dumnezeu, ci cu convingerea c El existai (Vasile cel Mare. Epistola 234, trad. rum, T p. 42.1).

CREDINA
dincios,
fi

[Uit.

cre-dens

cre-

dere

gr.

dinarea
da celor

des piti si

cunoatere, ncre:

-iiemella

ncre-

ndjduite, dovanevzute* (Evr. 11, 1)


ceia*

Noul Testament ofer multe exemple de credin. La venirea lui Itsus Mesia era atept ut ea un rege victorios din descendena lu Du vid (remia 23, 5 SJ. Aceasta ateptare mesianica se fondeaz pe promisiunea fcuii profeilor. Toi care vor
h

credina este Inrultatfa de a primi revelaia divin, de a cunoate lumea supranaturala, de a trece n^

devin crede n aceasta descendenii lui Avraam, PHn credina n Ilsus toate naiunile vor primi bineeuvnlarea lui Avraam i

fgduin

ordine de existena. Urcdina este o putere de legtur Intre divin i uman, de unde afinitatea ei cu religia Pentru apostolul Pavel credina este lucrarea hacutr-o
nlti

lui

lui

nmiil

Dumnezeu, care produce :n czut starea de mntuire


dreptul,

Cad

prin credina

va

fi

CREDINA
Hltt

viu.-

(Rom.

17)

KW

socotim ca

omul este ndreptat prin erre&nta. nu din fapt.de lefii* CBot 3. 28.3
ct
Giil.

2, IaL monii tmt i ft ficeat Eens ^ prm Este vorba de acceptarea, Lff). strpungerea inimii (Fapte %J&ty*
""
,

3, 24),

Pentru evanghelistul

spiritului, loan, ca este deschiderea harului pentru pre-

Dumnezeu. a ffiguduintelor lui Se manifesta n prezena Iul Hrlstc?s N

Care

prin puterea zenta Iubirii lui Dumruyseu, S- descoperii In Hristos cel nit ei nviat (1 n 5,

acceptare

care
stil

Care
rasln-.

numai

un schimbare
(Fapte
2.

nou
33),
ci

determina nu de viaa o

a spiritului prin

pocina
pentru
aciI

lumina casf intui Vwllft, produce descoperirea adevrului i-t iar dup loan in proporia credinei ; Hrsoswm, credina este temelia pe de aceea nu Bise.;in* sta Biserica, adevrul, ,ira justifica credina Biserica, ci credina justifica

Duhul

! Dup

destinul
a,
1).

eternitate
tul

(H

Cor.

De

temerea de Dumnezeu este ncepucredinei, deoarece aceasta li-

bereaz
intre S
;

sufletul de Insplmimurca pcatului i a morii, ajutindu-1 s|

in stapirilr^i
10,

harului

'

posedare a invizibilului baapropriere a celor viitoare &e <,[ zeaz pe o eviden, pe certitudinea Un umil evenimente manifestarea Dumnezeu In persoana Fiului

Aceasta

i
"de

Cin "fr la ea sfirete mintuiren putin a ereudfefa nu este cu

ML

m>

edin

iU:.

U-

ncepe

&U

plcea lut Dumnezeu (Evr. 11, Credina este apoi O eale- de cuEoa nu tere prin ex peri ere personaK
prin probe.

nvierea lui Hri&tos este ntrupat. vei de Cuci piatra credinei, mrturii cu gura la ea Iisus este

i mnt nu avem o cunoatere clara

Dup

Pavet, aici pe P*"

Domnul,
mOTi,

Dumnezeu

ere** n Inima ta L-a nviat pe El

.ca

mntu (Rom. 10, 9}. De aceea, credina vine din propoa cevaduire din mrturia directa vieii (1 in lor ce au vzut. Cuvintul (Rom. i_:) e a nu se inventeaz
te vel
;

'Doua aspecte majore nle credincream fa ei pot n menionate aici mod de via, adic ^credina
:

pardefinitiv, ci ca prin oglinda^, iala (I Cor. 13, 12). prefera sa d Apostolul Toan tie credinei sensul de vedere*', dezvluire a Adevrului, de afefta sinonimele el stat lumina (in 3, 2 Zaac 21), judecata, dl&cernamntul. care vine din Slrul distinge credina temeceea ce s-a auzit, primita pe credJnf.a inte* iul unui euvnt, de
i

meiat

ipostas.

primit prmtr^s
a

nwdere contemplativa
:

realiti-

S* lucratoare prin iubire (Gal. j. sotedologic care are un caracter .lyedina ta te-a mintuit (Mt. P,
:

mod de cunoatere credina Adevrului. a sau' contemplaie


12)
,

mi
itea

caracter-

epistemologic
i*fl

pe

El

CST* care

aurit-o
e

"vesM de
in
ls-l

Alta este creana tea le/ crezute adic de obte a dreptcredinelosller, dogmele drepte despre Dumnezeu I despre fpturile Sale mtelgibile Un Dui sensibile, precum cu harul >uortnezeu le-a primit afin ta Vceasca Biseric,
si

v~o

propovduit

este ca nu este

Dumnezeu

lumina

dina

Dumnezeu. Nu laia personala eu intelectuavals vorba de adeziunea existena lui Dumnezeu $ delii

ntuneric- (I In 1, 5). Crepresupune dialogul iubirii, re-

cea a vienu acilea a cunotinei, care rii ea. mpotrivete cetei ce o nate pe Pentru ci o Tace i mai sipiura.
alta,
ci

cea dlntl am invut-o din N credintenind-o d* ta prinii credinei cioi t de la nvtorii doua dreptmaritoare, iar rea de a

auz,

mo-

la

tREsiinvciti^riNisM

vine prin aceea c

ne

tetrtim

credem drept l de Domnul, in Care am

nfncJ cs e&lG

r.rfld'iUa,

zice

trecut." (ritul

dup PeLru Damaschm.

p"po*(nauj cicfor
rilor

duhovniceti, in Fi loc. rom., voi. 5 p. HM), Tradiia cretina nu s-a de^ intea resat de calitatea epistemologica na ew&inei, de impliraitle intelect
tnvG&twri
h

nid^jdula itavmlcw (Evt. L


tir

st

MOedijfla tti tiuvado kMSU"


for
eidjrj

JJ.

d*

nVa
tj

detlnl-n

si

Ca

bun liant t le,

nu

w\'-iQ$itnla

adevrat dovedire
silrtt,

auritei fa/r>ict\

u ba* mpotriva anu ar pcitaf

ti^v rutul,
.-..-.
i

trt

Domnul,

nva\tti\d

credinei. De}a loan ctedKnfa Damaschinul vor ivete de Anputerea raiunii care redm aceasaetm de Canterbury numete credinei in cutare de neleta gere* iar Maxim Mrturisitorul spune c toi sfinii iut Iluminridescoperite le sau raiunile celor zicem c "Fiindc nu o ngduit n numai harul de sine lucreaz
te

le

actului
ii

r.e

lucrurile, talnteG
ai

dasfire cele

rwN

tiafdnitie

nevtutf,
este
Jn

zicefauni tul

7mpd;-iJJfa
*ftfltl

iul

Dusanetibu
17,
efife

(ie,

ii
8tt

Aattar credinU ta DtuBJtrnpittla


hil

zeu

ace/a?/ lucru cu
cuqpltitz:,

ihitup-'?^'}.

* Uvonebc^t^

nUB&i

pWa

tfc Imp&rUu cci credina mio

sfinE
terile

cunotinele

tainelor,

fr

caro primesc prin fire tina. Cci atunci socotim cu sfinii pTOOTOCi nu nelegeau iluminrile date lor de ctre Preasfinii Duh. Dar in acest caz, cum ar fliai crinfi adevrat cuvntul care zice elcpiul nelege cele din gura sa*
I

pucuno-

DWfltf^WW iar (arm, iar credina Cof* a primit jn Juipnij/ii .f"/i r.'Limn^zo.'-isc o (arma, Dtrcf, pe fempj'u/ aci?a(u/ fa pi. <- mii cita fttl este iU ofuffl (fis jPl, Dar naL euifivhirl-Q prin pDfiincik dumnezete i/, & te* Dum&ft$e u, cettt $(* devini fniptfra/a iui caro c ranoicuid namaJ de cei ce o ou.
tmpjatfo
i-a

(n

Asocia rj

Ifttpd ffltra

fui

Hhitiviezbu

este

Pe de albi parte. nici n-au primit cunotina adeva^ rat a lucrurilor numai cutnd-o prin puterea firii, fr harul Duhuf

Pilde

10,

25)

1\

credina dezvoltat prin tu&Qre* Iu* ImPriffv aceasta intplut^ts Uflttafl natni.}Itxit cu nunrneznu, n ev lor ce &c pcUJi:
tff;t

ea^
a -a
cTovpfJj'(.

Asffdqf
t?s(c

iiwipecTfl

cd

cf-tdnta

atunci s-ar dovedi n Duhului de prisos sal si ui rea iftrti, neajutlnclu-le ntru nimic la adevrului (Rspundescoperirea in KUoc. suri ctre Talasic 50, rom., voL 3, p. 311}.
lui

Sfnt

Clei

o puj.jfc cf* legturi, c<\n- mtpiu?7 Isp unirea d$5dv'a$U(i nemijlocit mai presus de fire q cciui pe crede, tu /XnriTiefGij cef crezu * fiHixJm M^ufJsJ*
t

foni/
fJJoc.

Rfcpunsurl
tom,.

ctre
3*

Talailu,

3M.

].'i

voL

p^

IlflJ,

Dar

timp ce teologia apusean credina principiul apllcnd


n
i

CRETlN-CREi^TlNiSM
tiono^,

jcjr +

a implica reflecia raional utat, n sistematizarea doctrinei,

Csil

nus t

hrlstunismos ehrist!anismus|.

la,

luisfhrlstia-

Numele

de

pun
fle,

revelaia

termeni

llo2c-

tpd'iin atribuit discipolilor lui Hrlstos apare Imediat du pft nviore, pen-

prit
ter.

cea orientala n-a Insistat asupra articularii misterului credinei, ci a considerat credina ca iiind nedesde cult i de spiritual rele
t

Pentru tru mtlia oara [n Antlohla lntUa dai! ucenicilor ti s-a dat nu^ mele de cretmi In Antiohla^ {Fappe te H, &(}. Cretin desemnea
:

de adorarea misterului lui Dumnezeu l de experierea acestui rn!s-

convertesc la religia Iul Hristos (Fapte 2t 28) i pe. cei ce sufer pentru Hristo^ [I Petru 4 folosete 161 Ignat ie de Antioha
cei

ce

se

IOB

CRESTIN-rRF.IlMSM

numele de
moii)
Ini

cretinism
a

(hrititlunis-

mi n participa
Iul
ii

pentru

Hrsios tn

desemna fowfifttura comparaie eu judals:


\

sus, a

viaa l suferina avea fora de a-L urma


la

C8tf* Mttgneztmti* Romani ITI, 1 CHx, 1 d- Mtxrtirh tre madelfiuni VI, 1 iui Poicnrp X, 1). tn primul rnd, speculaie nu este o creat [ni amu Blospflcfl despre fiina i tistenn lui Dumnezeu, i-i crvdinw in Ihunucze-U, adic.fi aoea viziune l W&gttlfi de viaA revelaii in ceea ce a zis, ai a Jfilcut Hau a Hrislos, Fiul Jui IJumtiffceu (I Io an r> 5), pe pmint Cretinismul se bazeuz pe evenimeiic revelatoare l nvturi obiective,

mu]

(Epistolele t 3 Ctre
;

a-L pe drumul Sflu i curajul de proclama public. A fi ci'efirt in* seamnrl a schimb viaa mir -o non.i existena dup.i chipul Lui Hm Hrlsti

tns.

Noul Testament nu se g&xe?' expus un plan de a constitui WjiIn

m*m fii

cr^ntt'j. ^sncUdaic paralela sau suprapun', statului, ntd religios ca un sistem filozofic- sau

ca

cr&$tfnQ apare ca ekklesta iaos tou Theou


particular.

ComnniUitea

imiversaEe,
le-a

pe rara e-a nvat i


lisitf

adunarea celor chemai de Dumri8ti* unii prin aceeai credin, iubire i ndejde, in oare l prin care

t/uvintu! Hrisios, lui Dumnezeu care s-a ntrupat, Aproprerea per&onala a acestor elemente constitutive eate condiia eaenial de a ii discipol i martor ni lui lisus in smi! unei comuni-

trit

Dumnezeu
real

cel

viu

ptrund*

in

viaa

a oamenilor pentru a-i strmuexistent,. ta ntr-o alt ordine de

ti

die^lpliniite.

Cretinismul are
mnrtuTrli tflta rnlntuiesc 7

r-hubtlunc teologi sj Ci

Cum

in centrul sriu o dinspre nrhudiCe sa tic sa mu motenesc via-

Biserica i ore originea n iniiativa i chemarea tui Dumnezeu ^l nu *e InverilvLWt'i, nu Se creeaz ca o asoHale publien voluntara. Desigur, aceaata implica n referin teologii j.
d^uvi
f

ii

faptei* lui

Dumnezeu
intru par ea,

in

UN

tcrle,

incepmd cu

moarculmi'-,|

tea

etern

Aceasta probi cm

ri

ine

nvierea i hrml cu trimiterea Duhului


Ti al ni

Su

Su

de existena umana actualei i en s-a pus de la nceputul omului. Mori a devine as fel istoria m intuirii oamen'iiiH, Vn predlcn ?l minlil nc*ft 1-viInpSa, se refera hi un rspuns ne s-a det, ace? le] prolaleme tu perioada. Hnterioar venirii Sale, n cadrul Vechiului Testament. Pentru Ei, rc^uSa de vlarl propuii de Legea dat prin Moise (Ieire 20, 2 1 7 Deuteronom l fie neleasa 5> fi21) trebuie trita In alt mod derit cel propus de autoritile religioase ale timpului Su, Mai mult, El nsui revele in viaa i exemplul Lui, calea, devrttt i viaa (lumt 14, &}, car* conduc la Dumnezeu. fi eretiin naeamna a mrturisi ca Ilsus eflte

SRnt

n lume. la ClndJredffift. De ,iceea, de la nceput, nu orice adunare de credincioi sau ntrunire sociala se numea biseric. Astfel, cp-, munitatea tr&&fcrt ftpare im istoria

modelul pe care ISuE Hristos nsui l-a instituit Aceasta este marea surprizu [itoricti pe care h creat-o ..iici^l neam omenesc, care duce Un nou mod de viaa, necunoscut nainte, de care amintete Epistola ctre DkHjnr.t {cea 124). Dar tocmai
fiu pii

aceast amprenta
dificulti pentru
i

specifica

creat
r.re-

acomodarea

tinlsviuhU n situaii
;i|c

culturale,

ao-

politice diferite de- a lungul

istoriei.

llristos,

nu-i suficient.

mintuitoml lumih Aceasta A fi cretin riaeam-

rii

Biserica pastapostolin i pairi tia trebuit totui sa gseasc un

CRE*Tl*.C*F*TlM\l
Cidru de existenta fu luntrul imperiului roman, rare, ta rindul sau, nu putea sil nu recunorac* rea li iai

nrg

| importana

nnd ca foarte muli filozofi greci romani au foal atrai la credina cretina f iustin, Pantem t alii). fi-

Istbrib'i

religiei

cretine. Aezarea cre>fjni*muiwj in atest mediu n-*t fort motr.i, deoare*

loaofta Ii reconsidera ptufl-ille proprii faft de religia trezind (de pil-

di* Iulian
Gallllaeoa-j,

Apmtaiul

in

Contra

fu prjiiwiinTiul religios. \ rtloxotia vremii, di ludjiKmul t nre te concentrase in jurul templului din. Ierusalim,

'

presupune a multipl ronlrunta-

Cu toate r,i Biberi ea nu i-a pus problema convertirii imperiului rotransformarea acestuia lorpu cJirMirunortim*, (0itti Entpfoif] rumni sprijinii pjujinismul vi nu ezit la ia iruisurt pentru a mpiedica dezvoltarea cretituMmulut. Iui nceput, nu exista o polltk de persecut- a creunthr dar, eu niponi (ii Dn mit lan (81%) > Traian (!i I7J, ipoi cu Deeiu <250^2|> $1 Valenun (57~260>, Lcrminind iu Si Plucielan (2B4 305 j, situaia se agraveaz, dei lotaUtatea cretinilor ta^'i de autoritutile
si

man

nici

1 ui instituiile

si

-i

ioturi-

in Ir- un

le pollth'e oare menineau Imperiul. In ce privete atitudinea faa de cul-

tura ^rrco-roman* se cunosc

multe
milii

n-ndine

apologetice

mat una

-l.-.,

dinii dintre cretinism

radicala adoptutA de ceJ apolt^fti. are pun raportul

m pj^inism in t> oi rk' discerni mutau- tutuia (AVenagunO alta, de ierni va, clar dest-Jil hj LtVi o> valorile culturii filo/oJice
,

antice

iTeofil al An t ion le]. Iustin Vslit' iile t/nuvell}, iar alt tiare
l
i

dvHe
Iu

r;>mine e3jEam.pt ur
re/i si tn

IQQtatf 3

formulezi

rrtsiJjuamtd

euruttur de
a
Teri ui an

de -filoane [Clement Alexandri nu l, in


termen
te*,

rrttin
.-rSironu-

in pln la sacri-

Pui

rnp#fiiti/ur

(dup
},

expresia

lui

Qrigeti

(184-254),

in

Contra

CeJtum) Cu cH crej&tmsmul ptriimlea lumea intelectual A cu silit proIn


vurc sjint presupoziiile flitzcifh e ale credinei nvtiitc : cum se ^marir Evanghelia prn limbajul, ideile i literatura epicii eoniUi.^jiil hi necesitatea unul mblonarhn cultural Teologia patristica ats'J* toarte rlar roistat o asirniUnr lL ,i Itmbnjuiui i no" or filosofice (mal alea din pfi*:&m j neoplatonism), aceasta. dupA ce au fost supuse unui disrerilnt sever nsei bazele metafi.ii- le sistemelor flJozofee antice In arest proces, crtpixUmvl este preocupat cu fta*nMIe nu atit OH erori metafizice, d mai rieRralm a
;

%mgele martirilor *?ste *mlna cretinismului* Impereii schimba edictele de persecuie in ediete de tolerana.
i*ersei tiiile
ni,
i

blemele

Mt tematice care

ur-

Ht'hldnrea definitiv.;! e cre^* mismului (marea jiersecule a lui Dkxleian tn 303) mentea* deja sub Galerii! Inttlnirea Ha cu
ceai
i
i

Dup

fcinlus,

la

Constant in.

MiJan (S13>, Kropftratui care rmine tmil via.

-fioniifei mat in iu, odopU o le^i^loie favorab cree tn i&m.ulu i (libertatea cultului public* Dumini.
i
i

ca este recunoti it ea
Biserica

zi

de repau*.

obine dreptul de a a*ea


ai

erori eplstemokatke.

deoarece ltcdat

dna nsemna iluminare cunoatere prin revelaie

De asemenea,

de a primi donaii vil jjunind apoi barele unul ii; riu *evttinm pentru care dades -a doua Romi. Consta ntlnopol ui cetatea lui Conataaatin1 \w care o investete cu o autoritate politic* l bisericeasca universal, erttmenici^ Datorit Iul Constantin i

proprieti

110

CftEsTlN-CJll^TlNlSM
lui

apoi
tat

Teodosie

dup

periu]
in

rom im nu numai

231. s-a

im-

mu-

ortodoci cu

dup

Orfent, dor i-n fundamental structura i


sau,

schimbat
fesrfcctettU

monofiziii sinodul ecumenic do


<
:

separai
la

Cak-e-

Cretinismul

este

recunoscut

In

ea religie oftdali a Imperiului, Biserica Jlind indusa ut structura polUicS a statului, bucu3fli

rintiu-se

de protecia
efigftl

acestui;.

rlndul
stantin

el*

Biserica detuni

cu apostolii,

me ic mpratului apare pe
pomenire
ri

La pe ConIar nude

don 451; i Ektesis&, promulgat de mpratul Hexadius in U38, in care propune monoteismul ca doctrifi de reconciliere. Ambele tentative au euat, doctrinele propuse i'lind respinse si de o parte i de
atta.

listele

ale Bisericii

n ateste condiii

oad

(sec,

IVVIU)

aceast pepreot za t

s-a

niponul dintre Biserica i stat, are poate Q definit ca un raport de simfonie, n sensul o in9*
j <

$e poate C$rw#pe Jr exis tind ea entirii eomplementai*, impasibil de separi r Este teoria im para Ud ui
cealftltfly

stituie

nu

ele

dou

pe re~ cunoaterea adfarhiei, a dublei autoriti cea a mpratului i cea a patriarhului. In virtutea acestei simfonii*, h impl rtul, cure trebuia sg profesecrezut ortodox, accepta primeasc coroana din miinih? patriarhului Constant inopoiu lui. m cadrul unei ceremonii religioase din biserica Sfnta Sofia. Desigur, el ni era ncoronat ef al Bisericii, itr patriarhul nu putea Enotobfc

JtifttfnJait

ffilfl $)

bagat

Desigur, aceast simfonie... nu poate fi descris dect ntr-un sens general i ea nu poate fj .onstdenil.fl un sistem social cretin ideal, deoarece ea & avut o evoluie inegal j plina de tensiuni. Ea a fost mal degrab o polaritate instabil i dinamic. Mai mult, unele epoci, Biserica a avut chiar de suferit din 'iwizu alianei sale cu statul bizantin. De pild, n disputa iconoclati ca din secolele VIIIIX, mpraii bizantini au pretins exercite

o se

autoritate doctrmrir. tie, mpotriva mprailor

Dup cum
ico-

noclati clugrii au purtat o lupta apriga. Simfonia rmnc totui o

fundamentala a traaceast perioada, in partea orientala a imperiului, (i Simfonia hq deosebete de rrceznro-pijpismul medieval din Biserica apuseana i de teoria csepararlift, care s-a impus in epoca modern).
diiei

caracteristica

canonice din

nese un mpftraf eretic, mrturisirea ortodoxa fiind obligatorie pentru a deine oficiul imperial. Pe de alii parte, in virtutea acel eti

St atst ica

nt

nih r

mi $

Bomano-catoiic* Protestani

$3f|0
3133

OOfJ

promulgai edicte de credina- mpotriva eremit ior care con st tuta u un pericol nu numai pentru ortodox i.i Credinei, d j pentru unitate* imperiului, Astfel se expiir Heratt*
I

mpraii bizantini au convocat sinoadele ecumenic j au


simfonii,

Ortodoci
Anglicani Cretini de alte

6tfOGO 169 9420013 r> VM 300

denominaluni
Trt
]

i
:

(Dup

Erifurlopedia
JtfRl)
efttat&itc

785 70n 7 5 H 778 tui Ih-Ucinmca,


ITifl

Hunk Year
Cn.^thiJl

consul
40J),
4R2"

mprat u] ui Zenon (474

un edict de unire, publicat Eh ru Intenia de a reconcilia pe

mi u

tiv.

&iatti q&*

mntt&t
rtirt

nH-i

ptm mtn-.

itfc/

prin

itmh.

prin

nhin'i/tfl.

Cretinii

un

tor-uiata

t;REZ

III

mintal n vttticfo

ptapru, nu i-n*hc
tiu

monBi Bywtrftos
/iiof/ot

V'iit'Ofimcy
Iu
\tS\.
I

ond

(ihf

O"
Nai

.
i.

1-aibu
cIl*

;.i.-. ffft,
1

raid

fjrmfJcfl

un

Oluu/i,
5aj'n/

Vliuilmlr's
{',053),

So-mi-

mod
au
i.n,'.

vtata

tiraniu,

Inv&itutu p* wf*
ii

ndry
ti.

Qi.JarltirK'M,

vr>L

RJ\

I]

i r^i'.M/U nu 0fJs O filfa ri;>L'jiiift/fl om. n^ij'r jtsJ iiti atfef, ea iwft
}\w\\Siur
]/i

Wilwn.

BtrfiW

W
.

tJN

Vo/ijc^

otmk ytea&m*
U7i (t^NM.ir>rC.

uoudn.i.
'

d^pa-pi
nmh-hUi
[k\
j

ta

t'ieo

u!nr\\>-mr.a>

El

$l P^

triclut^-i

OflW K9ft fl** ' !MI **r*Jfb de rum '.vndmm r-rr tu5l Itf&zil tyjd ce .iMfid, 11^ ..?.i m ribicuJui Jutd Uma In p.fjvc-fv 1-.-1 ''/. ft/Blifl j oile * tdrJ t**uU .i.,t Qfciid cUrVa Jj^dii-J Jni'i'iuifil*?
,', viaa.
'

W.
R

J.
,

Molltfy.

ktiiaatm
JtJjc

ri,|vt' S lUi

G&tixiunll ti;nk Grijgi^lflUfl


i\;\tt

lEfTA;

Di>-mcitrlos
j'n

Cnjwitii

i"-

/<fttfta.J

bhd Jucifem
fW

5uriv Gr^ek
l

4j

rhtar niijpr^iuatoofft
n
trilr
fii

ij.

In

Srt

W*i locuiesc efltt*&J nxmt vi |w


Pn^/rfpfi
fa
jM
raftcf'4
(ei[j

A.D. gtju A.D.J. te In- GrH'rSt OtShados hooJOBlcI RyiV^i 23 iJ*?ft]i


p,

1,

1-5 lutif
po/ili<7ii*

IHctEe
efe
-l

L'-Hulllli.i,

-v,-

i..,nfjrM
...-

fili*

slfrtinJ,

nonec
*0.ji

i'QfJiMJo'fflitie,

In

Vl

fa eeMttwti ra

ttur

vi

pe

t"i>

ch-rdUi'iis
j

lotv

itr&inU c fl
M'

oamenii
iJn

ai

71125
rol

fGbnftd
1 i

Mflimv AL)^wls::in,
l'-liit.

IW^
Kojifi.".-

i.-fl'irt.'nf+'sr
,.,

fiq#C

*M'pff.

ftU

J<"'-

sj"a;is^jii[/o,

Vt.TLag BoilifldtJ*

Dri tkj

,.i,,r.'.|

CP
* ji

-/

n^fpuji,

brice
'(J

prtrtin tfa
ttti'Mi

PjadL-T'ijniii,

^.
tis
fid.0l
piftn

Ijbf'i

vi

imfjdf(ih<?u*td
ii lj

rtlruta

i,i:-,-..^'HjiJ
(.

Qtc pai cfmun,


tiup, ci

Cu

/an-

rd

.v|uk;sr

Fu

Irlivni dttpfl

"CREZ [jjr; Lu simbolon rt^ulu teo; ]at/r:redo


erez,

este

frefoflfcifl;

ii

ascult

tegJJc

hotdrUr dat
pifciiii
pft/-

JnliwJn
(ie fcy;.

for

parJtouJurfl el

ilW mm'

lu^^r pe
rfe
, 1

roti 'oifini&i.

K&ttafi
rJfrmnrrJli
tj|i'
i<j

iot/.

S*

rtJTf

du/ sini nentfJc^ J


'

coji*
rrfr*

/flf

suletlnd maattvn ct *7nt


SWtl
vr/n'j.
tio.i

rezumat sau expunere n dofEcMvul&nt cit *slmbol de rrjn^t]. credinil, termenul crez este fotOru un sen generat pentru e de!J1 mina un corp de nvfiiit.ur sau de fundament.Ble de &&hlogjne
creti nis mul de alte religii, pentru a indica o scurta mrturisire de credina cr*muma cu uti sens jire^ls, cu un sens dogmatic major, end Se reFt-r.i rredinei^ ^.smbotui Creul sau rtodoxe, i(d&'Cfi *cred Inn de la Mceeap ("Criorle de Nazian?, Scrisori
L'resiii

vjcrjd.

tmbogiltM

frt^tln

distinge

pi

jj/jfj.
tffti

dta

ii'jMfif/

*fc

roate,

tfM om
'
r

trfe
lini

pjrfi!,

SitJ

dcKtNtfJ/fl/i
1

'fi^l

jJdvJf/

prin
i'.t

Li

i&c\impr\rti\t.

b}i\rruv\!\1 t/Mi,
PrrfJj-H
ilfi
tir

huttyi, ^ttt Jos/Ta for ru ffptfitiM calomnia dfeJttMftfitt ru tnmtei.


li

Mrtttfi

p Wfi
tfofli
1

fat *hif pc!t'P*

nfte ti, ii
ejjtj"!

nud
ar
rffl

fM

aalndiU,

W
Prt

todHfl cn
ii'nsijfJ
<f"

Wfl4*

^
8/

r 'i

"

teologie*, Cil,

i,

i'urk
'/l.nJ.

w
rii

nfjtfe

elJd

pc^w'
/'

Cu
nu
se

tonte

trad.

rit...

p.

71).

in

Woul
crez

cuJoJI f/o

tei* cd cei ec
pr/ri'nu
r

iec

gsete un

Testa merit; formulat ca

ru

m'ptit fsn'icu
r.atii'

off/jV/WJ/j"

A"p,

fiplfctkl
j?fl

DUhjih'I,

JfifJ

rit.,

-r?7j.

IfUu^i, stabilit, de Ajauatotl, atare, mrri dc la fccepUtil Bserd au de crecirculat scurte formularS
i.3in,
r
i

in

cri

re

si:

rezum A SOrlttnii

"

Bi UI lug
teJ

r ,i

o:

Oacox

CiLlImonn,

L*

fa !{

ttuiin

tte

t'BjHsz. primitive, DelnNriu.-liatP,

rUuiUX

Kii-dir-,

1949

P^

W
-

a mintuiril l care indica obiectul cred In. tei cretine. In afara de biodescrieri dE. evenimente, grafii i
1

H\2
4F>i-iii;iii

HtMiiy Dijdwi:k,
i

T2u Sarff
J>tiu[

Ciiuji-,'i

Ikiciki).
t/e

td,
,

19W|

UmyHis
l?ttlv*J

NpuI Testament este plin de al irmaii de credin(fi de unde i earact

M.^fM!.'-"
Ir:'r4-

BY/.t/\;i '\
i',

Pf^1
13?;i
i

rr.i.i

l'nrilv^

A. J3d;in^

dogmatic, De sau exista o mare varietate de


terul

pilda,
i-

mr tur

\1?

C-fiEZ

iri de credini, cu
lo^lc

coninut hristo-

12. ;t- Horn. 10,


;

(Unii este Domnul I Cor. 3; PIL 2,91; CoL 2,


^ ;

boipz. Tn perioada de mare * poverii re l cretinism (250300), Bsetfea insl


lul,

a organicul, ujiteliunieiiu-

Fapte U. 17, 20 6 15, ;J1 Iteufl este lirism sul au li Iiflua este Fiul
lui
fl,

ud iert

metoda de

primire n

Dumnezeu*
2W
!"'

In
;

2>
I

2'
;

Mi. 15

1 ,

Fapte
Kvr.
4,

8,

o.

3f 38 14; Mc,
trtnitar
1.

In
11
;

4,
5,

3,

7J,
;

sau
l..r

cil

ronlnut

fMt 2S + 18
,,
I

24,

33; Rom.
13,

14:
1H;
ea

H,
lt>

H5V

1718;

15 Cor 2,
i

de pregtire penurii boVotk din obligaiile catehumenlor era aceea de recita n public fiimboh.il credinei. Printre cfe&ril care au circulat nc din vechime f s-au psirat In tradiia dognuitira i eulUcfl sfat
Hlseriril
it,

Crezul este
'

folosit

simbol

al

comune (Ham, i, 21), tau ca o formula simpl la botez (In 3, Ifi; I Cor, 12. i; FU. 2, 11). Origine, -n --ului se afla In contextul botezului, dennrece mrturisirea credinei este o oonrjie pentru botez (Fapte B 3'B 33). E] are rolul
rt'illnei
i i

tipQSt&tie (sau Crtzu rovechi), va re apare (a Roma in sec. al IIL-Iea, fiind atribuit apoi n-

C?teu\

man

de erezii credina arlev,. deoarece Biserica fire datoria transmit" credina apostolilor fara deformare. Transmiterea autori1,-irivA i coninutul dogmatic orfccfcj sn( de altfel douA elemente complementare ale Tradle] fi Cor
ii

de

pitei

r.ii,

dar numai din semlul al IX-ea este felicit n Btflerfcile din Europa, la ho loz- In ce privete coninutul, el cuprinde nvaturile -i.'.i. deja formulate la sffrtul q* al j-lea, pentru nevoile catehetice. Printre altele, el cuprinde rineItfna despre coborirea la luci (I rt. B" .1, 19), despre i-unn ini unea sffntir l despr* nvierea Lm pulul.
ilor,
"

3.

Crvml
de

nianaxian.

Nu
(f

S.fntu

A ta na sie

H,

2JJ:

In

15, 3), Istoria lJci^i n,

if

&e.

uliscrv o

evoluie a Crezului, aiit n ce*ia ce privete coninutul, ct l In folosirea Iu!. Deja Ignatie a mi Mute & folosire unul crez ta slujbei l>o ie Ului l a LilurgMul (Ep, cdtrP. Trn-

partea a doiui reflei Mi doctrina lirhtoDglca de Ta Calcedon f!51), Ap.irr n .net.-, al VMcr.i in limba latina. La nreputu] soc. al VlII-lea este recitat DiimEnira, la Bervirdfe de diminea. n Biscrlra r^mano-

t&v

a fost mris 373), daon-

catolic
cjnd
la

e i'oarle

puin

folDKit,

pe

ni

IX,

l-

-?,

trud.

nt

p,

101

anglicani
ia

nlocuiete

nvnd

Dar cea din Iii ncercare de a fnmiula un m-z aparine Uri iustin
102),

apostoli" f

mari ie aUrbtorL Par-

Mnrtirul (cea
nil

$r#i sub de ntrebri adresate eelu! ce

IJQ)

Aes
la

tea ntia f2f.i articole) trnteuz despre doctrina Trrimli, Hiibliniind uniunii de sufestan| ^ mai ule.*
idcjiltaiea zeu, pentru
tv Ini tar.

ae boteze, se
ele
tir
irel

remm
Ic-

persoane

credina n Sfmte Treimi


s;i

numerica a

Iu!

Dumne-

a sublfnia monoteismul

De ademenea, HIppit de Roma (marrapitala despre TVadia Aposl:o!fra> (rea 200), Insista ;i*upra doctrinei hrl stolo^ ce. Tn nreastn epocal, Crtnd este i'-iit nu numai cu slujbele boteI

Dhtincia

Fersoanelnr re:

J'n

235),

lucrarea

iese
Tatr'rl

din atributele Lor proprii este rwnft scut, Fiul e.5te mlsSfnt

mt,

Duhi.il
snt

este purces.

pw,
rt

tasele

mal

dctfrnb

relaii

inu-irlorul

zului
irea

Euharistie], ci t" cu instrucatehetlr a candidailor la

(nr\

2740) trateaz
lui

na

dumne^eirll- Pari t-a a 2-a tle.tjfire persoarisus Hristofl, n sensul defl-

CBE*
nilei hrlstologite de la Calcedon, La condamnare. itr!t are o clauz de T\ieeo-c<m*tantinapalittm Crezul (Simbolul credinei) cate textul
h

113

cuL de Sinodul ecumenic din Calcedon (451) ea o expresie autentica a credinei Bisericii universale
i

1.

dCrod [credem,

ln

orlgln.iItU

tlli

3ttl)

cretis& ren s mulul, deoarece a reuit concilieze concepia monwtest cg concepia trinitar de&pre Dumneseu, La originea testului de la Nle&ea se afW eresurile baptismale foales losite n Siria, Palestina l chete prin care n Ceaarcea. Fraaa tot le respinge erezia lui Arie cate n special expresia de o .ui 2,
de

credin

prin

excelen

aL

ntr-Unui Dumneaei!, Taial AlaltfimraLr

2.

Tir atomi cemltU i ai pamlnttrtui, vzutelor MLuror l tit-vB^ul^nr* Fiul SI tnir-Unnl lpmn Etstn Hrls<(nSr Nscut, Caro din Ini Dumncien, UflUJ

Tall

S-d nascul mai nainte de lo|t ve-

mm

pumnwie a lumina *dev4ri din Dumaiezun ideyfcat nsml, nu Scut, Cel de a Tlinl cu TaUl,
I :

lumina

din

prin
3.

CJna

loaLe

6*au

Bfcil
|J

flinA cu
ezitat

Tatii*.

Muli ephcopl au

Cart) penlru

noi n^menll

pont

accepte 'homoausiasi, pe motivul e nu este o expresie "btparagraf adoptai de bllc. Ultimul sinodul din 325 conine o Formula
ii-

iM.^lra mlnlulre S-a porjorll din COfiUi i S-d imnifi-il ric Ia Puhui SHnL i din

Miirm [fcioura
4.

f}l

S-a Mt'fll

jm

l
b

Cit privete pe anatema rare spun efl ar fi fost un timp


:

cei

S-a rlsHintL pentru noi In iHele Iul PrtnUii Pliat i a plim SI tf g-a fogtfO***

5.

l
f>f

InvJdl

-i

(reia

zi,

dup

Scrinuri!
dfr-a

care Bl

(Fiul)

existat, l fost e El a fost adus n existena din Fiul afirma ni mir, sau cel care ipostas Dumnezeu este de Iul

de a

fi

nu era l nscut El n-a

e5 inalnte

S-h Jnaial

teruTl

i fade

drL^piLi
7.

Tn laiul

SJ

Iari Vd
1

vin*,
tir,
;

slavi, s

Ju*

dec*.

vili

i mur

Crui mprie
Domnul
dn-vlatl-

(fire)

sau

substan

Fiul este stricciunii


Biserica
l

diferit, sau este supus creat sau

nu va uvea sUrll
8,

Inlrn

Duliul SHnl.

schimbri . pe aceti a
ereziei
lui

dJn Taldl Rcaiorul. Caro Cela ce Imp reuni ni TataJ


e>le

purcede

cu

Fiul
flrflll

anatematiaeas.

nchinai
;

slavii,

Care a
?l

mpotriva

Macedonie,
.

prin prnumrjl

5 f intui Duh este care susinea unul din duhurile sau ngerii slujiecutori aj Iul Dumnezeu, Sinodul,
menic
din

hUruiiH

alinia,
:

knimriilej

afln*-

lellc
10,

Hi'.iM-ic.i

MSrin rlaesc un
eiilslor
j

fleici Inii u lor La rea pa-

Constantin opoi

(38 1)
11.
12.

aflrmA dumnezeirea deplin i egaUlatea Duhului CU Tatl i cu Fiul,


folosind

Ajlepi
^>i

morlMor vina. Amin. vtala lumii ce va


nvierea
;

expresii biblice referitoare treia a Sfintei Trela persoana a Domn, dttor de viaii (II imi
:

ii

>j

,-;,.-

Iftan

N.

KarmlrS^
a/e
(n

Moflumrji^fe dugmijllve
flfstJrte//

aimbnlita

Cor.

3,

6t

17),

Care
h

de

la

Tatl

Qrftftoxs
vol. f
r

SQfjof.nJct^^
IT-fl,

re-

purcede (In 15. 26) * Care a vorbit prin prooroci (II ?t 1, 21). Simbolul Credinei, adic Crezui sinoadelor din Ni ceea n 32 5, conl vocat de mpratul Constantin, (azi Istandin Constantlnopol cel convocat de bul n Turcia} n 3fll impar atul Teodosle. a fost recunos^
r

rpste],

!'in>nJ95

i QroK, ediUa Osair C^Umn-nn, JLy tfvtniAtenn


C/j^<|'!:.'I.'IlM.

&W9

EnntaSfltnfTl ds foj

Pfi*

4M

1M8. Mnr Rssile Krlvoscheine, Lat erl. II-ui rfana l'Bgitte- OrthornFhfes ^JBftelWpfSft
Unlversllalfc; de

Prance.

Parts,

t&sm* In
r^n

Lo

Messagorde J'Exurchat
Occlitaiitiilei*,

russe
196-4>.

Europe

nr.

<i&

uicLonDr d*

THoiofii*?

a z

Cd. 4)

(.

ii:

KUCfc

prii

rscumprtoare
de
sf intui

i
om.

Iubirii

Lui

l tiiii

VUiilJBB

Uiux-iat,

Symbote

l>u

m ne* eu faa

In

acest

sens

Maxim

Mrturisitorul

spune
teJTnp Sandu,
jQ&to
jjr. fii

c
au

toate

Sfmkoul
u. -H

upasiaia

In

iu-

rile,
tei

prin

nsi

creatuEiuiele si finalitatea existen-

.-.(

acruq, In

OrtoflttJtiBKi,

M.l

(l&Bfljp

nr.

3,

62,

CRUCE
:

Jgr.

5 La v ros,

lat.

CL'u*

cer

o orientare hrlstqcentrW" vzute ae prin Cru.ce, de meca cele Cruce. Iar cele inteligibile
lor

dup

unul din cele dinii aimcruce 1 poae cretine reprezentind marele mtster al credinei cretine padma t moartea prin rstignire a lui
:

au trebuina
teologic*
I,

de morminte fGppt* 67, Filoc. rom,, voi 2,

rsritean n-a sep. 149), Tradiia tocmai parat Crucea de nviere l


ntruparea de Se aceea n-a separat

HrlHtoa. Identificata de la nceput ca fiind semnul Fiului omuBilui {Ut. 24 t 30; l stindardul Beridl [Ia. 5, 2t), Crucea devin* calea de a urma pe Llsus din Nazar^t.
Bsufl

ndumnezeit Numai
se vede
(

Vlerll

n lumma mrealitatea tragica n

'meii si a pcatului, ler si lui Dumnezeu. si staptntrea

mpratul
5J,

rstignit
martirii
IIsns,

(Mc

0,

3i

Toi
lui

asupra

au ochii aintii Care, pentru bu-

puterea Paratocmai doxul credinei cretine si a aceea c puterea lui Dumnezeu Iii eu Cerina, In Cruca, n
S

arat

cad,
rarev.

dnd
(II

sini
12,

slab,
10).

curia ima malnto-I, a sulerit CrtistavrDs (Evr. 12, 2), mrturieca sind c nu exista experiena a mpriei Iul Dumnezeu tr Cruce

Cor.

atunci suit nvierea a

aJ dat apostolilor adevratul sens dar Crucii, adncmea sacri ticlui ui,

i mreia
De
dindol
nvierii
(I

iertrii

Iubirii

dMn*

(Fapte 7, 355(5). Pentru sfintul Ignat ie, Biserica sl are rdcina In lemnul Cruc, cretinii fiind ramurile cruc& "[lisua tlrlstos) a fost ntr-adevr r fia Lignit pentru noi, cu Pontu Pliat l Irod trupul, sub irarhul, l datorita rondel CVt*cti patimii Sale dumnezeieti Sule i noi existam pentru a -nla stindardul de-a lungul veacurilor, prin nvierea Sa l pentru a aduna pe sfinii Sat i credincioi 1 Si, provenii fie dintre iudei, fie dintre neamuri, n unicul trup al Bisericii Sale (Epistola ctre Smymzni, I,
:

aceea Crucea este o piatra de necrepoticnire (skandalon) pentru


Cer, 1, 20^-23), In pietatea ortodox, venerarea Crucii cate nedesprit de lauda
*.

*-Crucii Tale
sillntft

ne nchinam,

in vierea Ta q Hrlstoasa, ql mar im. Pe de o parte, ludam

Cmc&& descoper

a I uni ti *i pentru organizarea


1

starea de pcat responsabilitatea omului

Infernal a

lU
all.i

2,

trad. dt. T p.

13*^135).

Crucea evoc Jertfa rseumprloare. dar i recapituleaz ntreaga viea a Iul llsus Hrl&tos *E1 a purSau, tat pcatele noastre, In trupul lifinum), penpe lemn (ta xllon tru ca noi, murind faa de pcate,
:

mii i veacului acestuia. parte Crucea este o provocare a Dumnezeu contra fatal] tai Ei* lui in care o rului i B morii, * cursa fost a&as -Ht;'pinitorut acestei huni
,

Pe

'de

(In I4 r 30) ta

locul

Cpinii

(Le. 2 li,

3730)
din
slabi

Cci dei a
din
viu,

fost rstignit

slbiciune,
este

puterea

lui

Dumnezeu
ntru

i
vom

no
fi

smtem
vii

El t dar
El, din

m-

spre ndreptarea (I Pt. 2, 24}. Crucea este deci inerenta ntrub3

trim

preun cu
nezeu

puterrn
(II

lui

Duttl
4)

fa

de noi

Cor. 13,

COLT
L'Spltre de Gyt il!\: da Jcrusalom d Conalanfc slij
fllhaln,

115

DlfolJograHo: E
ete

semneze
:n

aici

personale cu

v/den (MW), p.
i'n

Dumnezeu cel
a-

contextul ntdniril viu, sau

fa

cro/x,

In
Bi.

KByKBnilQn*.
tftsftcie,

53

26Jawr
1*177,
r/i<?

prezena

ri*

lui

l n comuniunea DuhuSfint care se va da cretinilor


antrena n
sluji-

tocmai pentru
In

KSoboinusN,
R.

uf,

4,

p.

2J324&
and
fl

rea
esie
i'n

Davis

Grfgft Jmnge. jwme Teste


'.''iu

C/oas

ya

Dumnezeu, ^Martor mi Dumnezeu, Cruia m inchln


lui

In

a Renani Kp/ar>Q^ By/^ntlnl^ho ZeitsLlirLJK 7%


oi
I,

Duh (Rom.

$)>

Cultul presu:

pune

fWMJ, nr
l'i':.

p.

63Sj Mnns
Tfarfi/jDir

contiina prezentei Du pulul


slavei

PTifi

CfOWi
B,

Rueii Weand Inlorpm*


Rnplds,

tfMtt,

W.

HerdniuHjj,
j

Crand

MJdtJ^n,
cruiUti

1H79

C
Stlnta

G&leriii,

d*$pti

cruce

hmiehin j cin-fJros
nr,

li
p.

In

irQrtadailai,

XXX

(1373),

4U7 5T1.

CULT

cretinismul

corista

nu

Tale, Prin Duhul Su, Dumnezeu este *Cel ce exist (le^. 3, 16), Cel ce este prezent acolo, Cel ce se afl n tot locul si n tot timpul, Cel ce lucreaz toate in l;<ifU Cel ce se roag mpreuna cu r.?i v.e se roag. In Dtt&Ul Sau, El este un Dumnezeu

'(Stnd naintea sfintei

turnai in mrtuj'isirea unei ereulne revelate, numit i Crez, ci l n celebrarea acestei credine prin fi<jte de adorare.

Apostolul Pa vel numete aceasta atitudine iggiki larei.a. (Rom. 14.1),


Etdle

de aproape l de departe {Ier. 23, 2 24). Prin Duh, El vine mal ales In mijlocul celor ce-L adora adlca se odihnete in sfinii SJtt Cultul ndeamn deci a sta n faa l in
,

1582),

slujire cuvinttoare (NT, achinare duhovniceasca


19.88),

ambianta Duhului el este un ad de iUinire l de srbtoare, de ur\r\p ntmosTera de bucurie a Litur;

[Biblia

ghiei

nchinciune

ne_

leapt* (Gala Gaiaction), !n sensul de reorganizata a cugetului l conduitei dup exigenele, imperativele dbrtpLlna Evangheliei, Aceasta $1 Eiscamn cultul cu mintea a orienta, a druf al a ncredina vi ia
:

*!n
nici

advt poate
In
totalfi

sa fie neles ascultare faa de

Iul
linii

Dumnezeu
pe
tt llf

*Fe noi f.nlne i toul viaa neutr

Dumnezeu, urmnd Ini nu &_ avut alt scop dect acela de a mplini opera Tatlui floan 5, 42). Cultul este n rond im act de ascultare, de disciplin l de
lui

voina

I5U3 carp

lui

Hrteijos

Dumnezeu

a darul m,
trebuie sa

Cu*H sau fn rrh f ti tir en


se
fafvl

Duh t adevr. Vine ceasul, l chiar acum a i venit, end nchintorii adevrai se vor
fn

ntregii viei, potrivit dcsropertS n Duhul Mmt. De aceea, n rult, nu svr' ~wv;\ r tu rilor exterioare este par tea cea mal Importanta, ci aezarea
I

orientare credinei,

centiwitl
m1r-,'i

nchtnn in Duh si adevr.. Dumncteu este Duh i cei ce se io china" hui se cade s se nchine In Duh
.

(loaa 4, pro4>. nuna aceste cuvinte n contextul "vorbirii Sale cU femela din SamnrLq, al care! subfcct eate cultul
r
I

adevr

23

liber a credinciosului comuniune dependent de Dumnezeu, in Care revunoate centrul vieii F>ale. /n odfeuJr nsenrnn
te fixa fAra

=:i

.:-.

sursa a
adlca a

echivoc pentru unica vieii, Dumnezeu. n aleqe


calea hii Hristos, credincios adevfululw, a

farft^ ezitare
fi

templu i adorarea Iul Dumnewu. Expresia rfn Duh poate sa nIn

trM

dup
Ta

adevr

fitr

loan ,14)1

De

,-tienie

nceputul ei, Biserica a dai. deosebita cultului comun,

m
liturgic,

CULT nevizuQ. pe rare o reprezini Simbolul aduce in lumin o realitate aacunia, nevzuta pe care o repreznU. Simbolul aduie in tonii n ii. intr-o forma concentrat, [ tm contemplarea noastr, misterul infinit a] dumnt zeirli. Simbolul nu este o copie creat a kd Dumnenu
osos oe ar Inssrona Idolatrie. are ca punct de referin prezena personali a Iul DumSun. nezeu prn intrupuro Fiului llsus llrtatos, Care este adevra tul
cel

nainte* altarului, dintre toate formele de a credinei cretine, evitai sie cel mai expus idolatriei, atitudine pe rare Biserica cretina a condam-

nat-o

Ur

biii met, fugii Idoli* fi Cor. 10.

compromis: Prea de nchinarea

iu-

la

ehtatpriJ

la Idoli

14K aeaarece Inatj vor moteni


(I

nevzut,,

mprai*
10).

lui

Dumnezeu

Cor. 6,
i?i

Credina cretina nu are nimic


pollteimul

comun cu
pantri&rnul

ateu

cu

(Rom. 1 2125). In Vechiul Testament, este rejn an un*

tata sfrfroare* altarelor consacrat Idolilor (bala 27. 9J. De aceea, parte

p al lui Dumnezeu. Slujitorii cuitului Cultul lltur-

fie organizat de Biserica presupune

d^n
Ia

preg tirea centru convenirea cretinism era renunarea La idolatrie {Fapte H, 1516). Catehumenatul, adic pregtirea teologic i etic* a credincioilor de a deveni creUnl prin Rotez, urmarea ui primai rind elimine adorarea zeilor fi Idolilor ca act de cult (Profeii Vechiului Testament urmreau ace-

mol muli
djrr
irttrt'

factori

a) Iisus Hrfstos este unicul raljlo-

eai pedagogie,
13.
4).

cf.

DeuL

7,

tjev.

Spre deosebire de

Idolatrie,

cultul cretin

inea sA scoat pe

cre-

dincios din servitutea de creaie, care nu are nici o putere asupra libertii omului In cult, se reafirplanul Iul Dumnezeu cu flinta uman : si faci pe om mprat al celor pmlntesti fi ca un alt dumnezeu al celor ale lu Dumnezi Cum se poala adora Du mn eseu ^ In Duh l adevr, far a ca ace&t act ii devin Idolatrie? Pentru evita

fa

mf

oameni -Care S-a 10, 10) r dat pe Sine nsui pre de rscumprare pentru tai (l Hm. 2, 56) mijlocitor ncepnd cu IntruSa (Evr, 10, 5), dar mal ales In Jertfa Sa, lndnZnd pentru venicie arhiereul nostru (Evr. 7, 25 ; 9, 24) E! S-a adus, pentru pcatele multora. Jertf pe Stne nsui o dai pentru totdeauna (Evr 7. 26 : *, 38 28) In actul Su de jertf, Iisus Hristos face vota Tatlui, dar mplinete are ari I voie fn mod liber, oferind nsui trupul (Evr. 10.
(Evr. G, II

15

Dumnezeu

Su

10. 20) Itius ibislo* nu a venit nici ca simplu preot aductor de jertfe.

aici ca

sau victim, pentru pcatele trecute, fptuite sub


jiertf

simpl

Legmintul

cel

vecii I.

Dimpotriv.

nu numai

idolatria,

df

panteismul

dup

ce a adus o

Indumneaetrea naturala, Biieri a a recurs la cil de comunicare l exprimare simbolic. Exista in tradiie o ntreaga teologic simbolic (termen folosi frecvent In Scrierile arcopoaitire) ce s-a dezvoltat mal ales In legtur cu cultul liturgic i iconografia. Simbol tnseamp o reprezentare purttoare de un mijloc de contact vzut cu realii

pentru pcate t 5-^a totdeauna la dreapta iul Durrcneaau fEvr. 10, 12) Prin trupul Lui avem o Intrare liber In mpria tul Dumnezeu, ni s-a deschis o cal* nou i vie (Evr. 10, 1930) sora mouri |n a venic- Hristos a venit ca Ilare Preot al bunurilor viitoare (Evr 9 k ll. nfptuind fa trupul Su. pentru toi, poscJia.

singur Jertf aezat pentru

CVLT
adfc trecerea de )a moarte ta viai i tocmai de aceea El este mijlocitorul unul

n:

Duh, de
[nalnte-r.

legam in t nou (Evr,

darurile ce s!nt puse Jar n timpul Heruviculul


la

15)

zice:
mlrte,

incepZ tonii nvierii tuturor. Tradiia liturgic a dat o mare ateni locului Duhului Sflnt cul-

*S nu fntord faa Ta de nid sfl lepezi dintre

Ia

JltoHl Tai*.
cj Episcopul, ta fel preotul, este slujitorul vzut al preoiei lui Hristos. Ei este icoana vzuta a lut

tul

liturgic,

potrivit

nvaturi!

despre conlucrarea persoanelor STln^ tei Treimi in iconomla mnturl

Duhul Sfirrt nd/rttorul de vka, Care din Tatl purcede l In Fiu! se odihnete tite Cel care, tncepinx de ia Apostoli, in riuaCJncK lecimil, se revars ca dar Iu* fi
Crtri

crare a Sfintei Treimi asupra Bisericii,

mcredinind astfel venirea lui de slava. La Liturghie, Duhul cU' Cel care tun.* cu putina
Jiriatof plfn

darurilor i tipoi nnfrea tor In Trupul \ Sio^ele Iul lirfstoa si sfinirea credincioilor El nsui *e spre mprtire o dat** cu Euharistia : Am primit Duhul ce] ceresc- Iar pe ns care ne impiirt.jim dmtr-o pline i dlntr-un potr, sa ne unsti unul ni altul prin mpnzire* aceluiai Dt.

Hnecuvlntsraa

mijlocul adunrii Itturllce, Vemintele sacerdotale arata caJitotea slujitorului. El llturghlstte Jn numele lui Hristos, de aceea se poate spune ca drui Sfintelor Taine este ceea ce Dumnezeu drufellte Bisericii Sale, prin slujirea preoiei hirotonite. Slujitorul a nrl mit fns aceasta autoritate in Biserica si prin Biserica. liiurqhiwte
In

KrtstU

in numele Bisericii, mpreuna du ifirreaga Biserica, aducnd

cii

mulumire l
i

CflcJ

Biserica tatea ei, slujitori

euharistia cuit al acesteia. totalitatea uni-

hirotonii

$1

Sfintw.
bj Biserica
n

aduce

cultul

dependenei de Hristo

liturgic in unire

cu El + desigur prin mijlocirea prennilul

De

altfel,

preotul exprima ru-

^riunllc I! tu riti ce ta plural. In numele credincioilor, care formeaz Hi serica Pomenete, Doamne, pe fel ce l-nu adua aceste daruri, pe cr*l pentru care t prin care *-au adoa l pentru ce au fost adus acestea (Utur^hln Sf. Vaslta. Rug&chrne de pomeniri cm e zfr* in (impui ^swmlui) Euhnrlwtlu. ca i
:

Blaco stabilit ea n rik4 f>reottii enie separ Fit de comunitate tn mod vaiut i nu face ceea ce Biserica a hotr i ca ritual, liturghia nu cate svfrtA In numele Bisericii Legtura dintre
rleH l tualul ei.

dincioi botezai, flecare n chipul Bitt, a primit misiunea de a nprezenta pe Hristos Preotul trebuie aduc cultul In numele

cre-

am cum

Biserica

bl* de
treilea rul de

ie Cruia
a ne

preot este redai cel mal nmAclunea Antifomilui ni


ne-al dat hauni Blnurile noastre adun in comun aceste
ni

pentru a-t ri mar luni ^ Care

Tainele, lucreasa n mod eficace, prin ritualul slujitorului, deoarece actul sacramental n sine este garantat de fgduina expres! a lui

nlint cererile In doi sau tnrf adunLij n numele Tftu, u nsui, *tn. HnpltnW. rvrllc r. Tal, du pil ceea ce le e de trebuina, din du -le noua In veacul de acum

FAgaduli de

cunauilna adevrului l,
viitor,

in

veacul

viata

venic-

La pro&comldle, preotul se roag sa nu opreti, pentru paca!

tristei

jele mele,

harul

Freasfntulu

Tau

d) Cultul pornete de principiul c liturghia trnele se sVirese tn numele l In presena unei

cin

CUNUATEHE
Pn-ss,

comUEitl chiar dacfl membrii acelei cDmunitnl nu particip ta diversele ei manifestri. Credincioi participa In cultul liturgic nu numai cn primitori al S [bn.pl Gr Taine ' ii harului, d l ca cel ce se roag

Nt:tv

York.
'\SLudiJi
!1^
I
I

J97S

Dumitra

Colo3**-

apusean,,
3!il!i,
'

n
1

p.

tir

Teolog l:t:*> nr.

CUNOATERE

mpreuna cil preoii (Rugciunea a cr&di ncioi}. Jertfa doua pentru.


dar ci n numele credincioilor, mpreuna cu ei i pentru scopul cu care el au mprtirea cu Sfintele adus-o
preo!.,
i

euhartatlr este adus de nu separat de credincioi,

Taine. Totl credincioii se prfn preoii Bisericii, cu nelegerea

roa

eo+gno5cei-e] + ca cepere spiritual a adevrului lui Dumnezeu descoperit in Cuvlntul Sau ntrupat Posibilitatea cunaa* teii st ui Epul revelrii Iui Dum^ nefflu ca Qrt personala i in capacitatea omului de a intra n dialog ai Dumnezeu. Totui, teologia a recunoscut totdeauna caracterul limi-

gnosis, lat. sesizare sau per[gr,

nii formeaz un popor ales ai lut Dumnezeu (Deut 7, 6 2il, IR), un popor surit (Lev. 19, 2), un popor
;"
e.
i

(I

de preoi tfsala fii, fi), preoie sfint Petru 3, 5) preoie mprteasca (T Petru 2 fl), mprie de preoi
t
k

(Apoe, 1. 6 ; 5, 10). Slujirea credincioii or l preo a Btajoriior hirotonii au izvorul n Hr faina, Maree Arhiereu, Care a Pi rut din noi o impslr^te de preo fApoc. 1, 5 fi), Participarea credincioilor la liturghia euharlstic ae vede t n aceea ca" el trebuie s$ rosteasc Amin la sfiritul ru^a ciunti He rnul1 urnire min, it

cunoaterii de Dumnezeu l ni cunoaterii persoanei, n general. Cu toate cil este obiectul experienei spirituale, prezena lui Dumnezeu, ca de altfel a oricrei persoane,, nu se poate defini l limita, fiind ma presus do orice noiune, ;itribut i simbol uSflnt, Sttrvt, 31' it eti Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce eti nlimea des virri lor celor nespuse ad incul tainelor celor
tat
al
:

neurmate

(Tind el (proc^to^ul) n terrugciunile i euharistia, ntror poporul care este de fafrl ros:

(Acatistul Preaxfintui Personalitatea iul 1). Dumnezeu rmine nvluita chiar n actele Sale de dezvluire, de aceea se poate spune c nimeni n-a v:iut vreodatfi pe Dumnezeu?* (In 1,

Treimi, IcnuT

10).

tete cu
tin,

tare Amin (St. IusApologia, I, 55 trsd rom. n col.


rjlas
si

Exist
rale de
i)

dou ci
cunoatere

sau moduri gene-

PaHn!

scriitori

bisericeti,

nr, 2.

asemenea, este de datoria cred mros lor ca, Ta vohodnl mare,


p, 70), "De

s
afle

fdentlfce darurile onhariatlce ca Tor i sS pomeneasc" dipticele

celor peni ni care se


"1.

aduc aceste da-

vil

turqhlci sa se

mori, Iar Ta af Tritul 1cuminece cu Sfintele


p:

Taine.
u
fiflrn
l

i>

1 *i !

Ene
2-a.

Bron^te,

Lltu-

Spcciaa,

<t

ETO

Buture'jll.

Calea catafatic sau afirma Li (v. CATAFATISM), care indica ceea ee este Dumnezei In raport cu realitile create, vzute, luate ca sm~ bol ai Sau, Dumnezeu este< deci cuaoBCUt din prezena din lucrrile Sule n Creaie, Atribuind u-T-se nsuirile acesteia. Trei activiti ale iul Dumnezeu pot fi identi Picate pe aceasta cale : creatoare, lumea dnd o mrturie evidenta c Dumnezeu este creatorul cerului l al pfim fotului pronatoare. care se In legea natural nacris
;

LJBaSj

Aluxnjitler
io

Sctrmei matul,

introduc-

(Kmt

.j/wrpfcd

7i%.

exprim
n. rai-

The

Fatfc

CUNOATERE
nnpfl

lin

omului ca

legea

smsn,

cus, t 995), care pretindea ca ei

cri-

pe <!Gr& Dumnezeu le folosete n maci liber pentru a ridica pe om de

temporale la rele de judecat", tritrudt Dumnezeu Se acomodeaz^ adic ajuta, intervine l ceart,
la-nele vtaute

nevfeBt*

venice

wttte pe Dumnezeu aa cum se cunoate pe el nsui, apllclnd lui Dumnezei categoriile logice ale ni,noa sterii umane. Cunoaterea mistica" a fost Ignorai de reformatorii protestani,
deoarece ar redure valoarea Intru pfirl &j deci a cuiw?t#rii prin m^rtura externii a Bibliei i cea Intern fi, a Duhului Kfnt. In general,
teologia
protestanta"

ntft

prin

cuvinte

cit .i

prin eveni-

mente,
li)

(v.

Calea apof atica" sau negativei APOFATtfKlVt), care [riefearefi srt

este Dumnezeu n raluindu-se ca cu creaturile, I simbol realitile necreate, inteligibile. Pe aceasta Ctltf, Dumnezeu este C&Tft&ftit nu din creat] a E lucrrile
arate ee

nu

refuz
,

cepte experiena misticii


ca loc tenloqic*. *!> ce nseamn

acspirituala

d din experiena nemijlocit a prezenei Sale Inefabile,


Sale in lume,

Intrarea lui ntuneric l vederea lui Dumnezeu n acesta Cci ceea ce Istorisete acum pare oarecum con-

Mo im?
trar

fn

aceasta nmulu,
<:reate.

prezen fiind tu depind

accesibilii

primd grtar!

atributele

zeu.

Cci

atunci,

DumneDumnezeu S-a
a
lu

n timp te cafea catafatc este o rnn.rMiiere prin reflectare Intelectuala* analitic l succesiv. limltn-

iUit n lumin, iar acum, n ntuneric. Dar nici acest lucru nu-1 so rotesc abfltndu-se din irul celor

du-se

la

apofaHc
nn'M.nn,
Iul

legile ea te o

cauzali ta ll, calea CKnonffere experiiind


in

niMediul

fata

Dumnezeu i

avnd

evidena

>ute do noi dup nelesul lor mal nalt. Cfni eu vin Iul ne nva prin acestea r/3 cunoaterea dreptei dinte ^e arata prima data" n lumina celor ce o primesc. Pentru ci
ceea
contrar dreptei e ntuneric; iar alungarea ntunericului se face ptfn mpartsfrea de luminii, Dar mintea naintfnd |f4 prfntr-n 1utire-a minte din m ce mal mare si ma deaSvrta. alungind la nelegerea de var atei nnoasterl, cu ct se apropie mal mult de vedere (contemplare), eu
ce se cugeta"

im aet de contemplaie direct, prin asceza l rugciune, n care noussv-ul adc orcanul noetle, ajunge la o evidena fri contradicii, cunoscnd o uniantinomic a misterului ul tate Dumnezeu, Simbolul aceste! tii,' istei negative au mistice este lumina taborfc* Desigur, calea apoprezentei Sale. Este
.

credine

ei

nu trebuie sft fie neleas ca O simpla cunoatere intelectual nef atica"

att

vede mai mult


f

c firea
c

dumne-

gativa, sau ca o negare Intel e-ctualS a proprietilor atribuite Iul

spun c relaia nezeu, ct vrea cu Dumnezeu presupune un mod existenial de cuntmsterrji, care scap definiiei raionale, Teologia patristicii a lrriit s5 salveze apofatlsmu!
flmei i persoanei lui Dumnezeu, tle aceea ea a respins eonnepia lui Eimomie (episcop arian de Cyzi-

Dum-

de nevzut fde necontempTat de neneles). Prsind dr?c] tot ce se vede, nu numai efte ie cuprinde ru simurile, ci si pe cele cte socotete mintea Ic vede (le
iiac este

nelege),
cele

nnmtnaz dinuntru pln

mereu
ce,

spre

hfcSb&ilh

nrin multa strduin de a nelege, la ceea ce este de nevfldtt l de neneles, acolo vede pe Dumnezeu, Cflc n aceasta const adevrata

120

CtJVtNT

cunoatere a Celui cutat ca b-L cunoate st chiar n faptul de a nu-L cunoate. Pentru ca Cel cutat e mai presus de orice cunoatere, nconjurat din toate prile de ne:

propovduirit In cuvntul vorbit sau scris, persoana divina se descoper i In acelai timp se
.hiectul

ascunde.
:,pre

Cuvintele

tare

mesajul revelat snt

formeaz doar nite ci

cuprinsul Lui, ca de ntuneric. De aceea zice t neleptul loun, ajuns *pe n acest ntuneric strlucitor,

L-d vzut vreodat* (In 1, 18). Cad cunoaterea Fiinei dumnezeieti rmine neaprciplata nu numai ournenilnr, t i ntregii firi gndite cu mintea (inte-

Dumnezeu

nimeni

nu

al mlntulril, misterul central Fiului; de aceea persoana sure Maxim Mrturisitorul face deosebire ntre? voce l cuvint. Cuvinmi vorbit sau scris constituie vocare Inaintemergtorui cea Bau

anuna" apariia Cuvlntului Ipostatie


Cuvintele
n

general

nu au auport

ligibile J

(Grigorie
trad.

lui

Moine,

de Nyssa, vM$ rom, p, 7273}.


LoKsky,
4
fu
!'.1

BitiHcgjrdflc: V.
bbnm
din
I.

prael fa

In sne, ci ele comunica persoana, realitatea i sensul subiectului care bc exprim. Cuvintele Scripturii au

tfe

In

*VteJsn

Jcife

t
p

fac?-

iradittt>n

jmtrtattqiu!

de

flyjtfincc,

StU*
ri37;

iMii-lsllca*.

(IM?),
fuJ

Hfln,

Cunoaterea
M/rxJfti

DLunncXGU
In
p.

dWpd
Studtl

SltrftfJ

Mflrfiiff.vrt'in/P,

n'nhmlrLKM,

IX
Jn

(1337).

nr,

3S,

$10
dp
*

325

P,

EvdtJkimflV,

Ut

con^rtlteancu
orfcnraje,
Hrllti

Dk-n icfnn Xovfar


sinrr
071,
</>

tracf/rfrarJ
'

Mnppus,

Lyiti,
ei

iW\
p.

Chrtetoa

YannBrits,

De

ra^se-ncu

t* Edltlrwis pap, despre opoaUsm


igr, o cuvin tul,

0|M

da ftorojinaJ*du Cort Paris,


104121.

Logos, lai. Veratt cuverbul] imn -lui Dum%4ntul -care lese din Wti# nezeul (Is< 55. ll) t adc nvtura Domnului (K 1, 10 i Iercm. 1, 4). rft i realitatea personal, Subiectul,

CLJVtNT

de precursor sau de postat Ic, In cAUuzti a Cuvintvlui acest sens, textul revelat al Scripturii este doar un precursor al descoperirii Sale Ipostatice, vocea aparle Sale chenotiee In lume si apariiei .Sale esh mitologice, pline de slava. In cuvintafc Sale, noi sesizam prezena personala a Iul Dumnezeu, cu toate c nu avem sensul deplin i vederea clar a realitii acestei prezene. Dei Se manifest prin semne prn cuvinte exprimate conin gindlrea Sa, minuni, care Persoan n rmine o realitate nvluit, Dar cu rit Cuvintul ipostatlc ia forma vizibila In viaa cretinu-

ded funcie

postasul, n manifest?} (In


tfe,

Care dumnezeirea
1, 11
:

Se

se poate vorbi

de

n Istorie. Astfel, Cuvintul iposta-

persoana Logosului divin, Cure Se descoper n mod personal i Se comunic n cuvintele, actele l eveEu snt canimentele Revelaiei
:

eu att aceasta realitate se dezvluie. cum cuvn.tv.1 vorbit nu poate fi comunicat fr suflu sau voce, tot aa Cuvintul lui Dumnezeu Logosv nu poate fi mprtit (Fapte 4, fr Duhul Pnevmai* 25 25, 25 ti Ft. 1, 21). De aceea, Cuvntul nseamn puterea (loflosdynamis), aciunea, fapta Persoanei
lui,

Dup

lea,

adevflrul

viata.

Vine la Tata] Meu, dect cuvintul revelaonal sau (In 14, fi)
;

Nimeni nu prin Mine

prin creat prin


in

Duhul. Lumea a fost energia Cuv-ntuhii lu


(Evr.
11,
3).

Dumnezeu

credinei (Rom. 10, 8), adic mesajul n care Se comunic Cuvntul ipostatlc i care f armeana"
tuawTitul

mai eu IrdeJoln/cese Ce/ar ce Scrh mult rirgufnl au rfumnezeteEfle Cuvntul Domnului Je apaie n doud l\jri
t

CYPWAN
turme; ntr-tina comun t mai ilmpt, ca ic e vizai do eei nwli, potrivii cu vccq ce J*a jeris : l-am vziif pe fi / fll n-aven nfc/ chfo Jlta/ frumuseje* {Ja. 53, iar i alia. mai ajunsa tfi numni tfe ?J de cef ce ou dfVtflit puflnf cunosc uM,
1

lJ

conjessores. In anul 251 un sinod local fi decis condiiile de prisuferit,

eo ittnl apostoli Pt3(m,


Jnnl/itea
tefd,

lacov
sJavo

qj

foan.
ia
br-

ctfrora

Domnul t-d
In

ichimefl

mire in Biseric a lapsi-l ot. Din cauza aceasta, un grup de disideni s-au separat de Biseric. mpotriva Cyprian a aerls Despi-e. acrestoxa Saunitatea Bisericii l a afirmat lus extra eeclcsiam nori est.
:

imfcraeJndu-Se
.jm[urIJe,
ta
3J,

caro
erte

mft
(Pa.

Dupfl

fmmo
44,
tfjfjiU

njdjfcare

aceoato ca Htt
tiQud

imI

oameni forForme, cea

jse

Olnlrn (KntQ potrivit* reior

ncepdlorh a
Ifi

rioud c pe jnflsura

w'ar

(fesflvlrftl

cu-

notlnta,
/of.

am

cit

este cu puflntd oameni-

Cea

tf/ftlH

ente
ta

/coana
se

pr/mej"
rete/"

vnrri
litera

In anul 255 ncepe conflictul dintre Cyprlan i episcopul tefan de Roma, cu pdvire la validitatea oo*nUA t&rtrjU In a^arS. de Biserica mintulrea se principal, EL crede limiteaz la Biseric l de aceea cere ca cretinii din Biserica separai este trimis fie rebotezai. Cyprlan
\.-

s
In

Demnului
cei

caro

Evanghelici
miri pe
tfoua
est*.

i nm&
tfc

aur&tc?te
Jrenpia

prin pti-

in 14

osii

moare

ca

martir

pe

ptalrl
tfe
se.
ei

septembrie 25B, devenind un persecuc templu pentru cretinii


tai.

prrljrcWputaJn relei
slava,
In

doua
rvtor

venfrV

jrrm

0afit

duhul
jwif,

care preface prin tnfofcpet&m pe oel de pe treapta cunoaEvangheliei


ridiclndu-i
n
ta

starea

(te

ndumjiezefre.

Aftf^/a,

Civlntulul,
nftrva

femeiuf schimbrii Ia taf a oglndizmc cti Ica desceper f/d

influenat n teologia sa de Terunitatulllan, Cyprian a crezut tea Bisericii depinde de armonia l Lealitatea episcoplor. A dat o mare

importana
care,

Domnului*
ica/ojpJce
val.
ff,

Capete
Piti?,

p,

Maxim

Martuf^/imuJ,
fr

dup

conciliului episcoplor, el snt toi egali, ea

(gnosticei

07,

In

apostolii.
A. D'AJes. t,a (htofogfc tfe JSafnt Cyprhn, Perts 392^1 Tdemi G. Coman, Pairalog* voi EIB, fiucurel!
H

ram,,

m^iM).

Blbllvsraltei

episcop de Cftftficina, convertit la cretinism Jn 246. persecuiei mpratului In timpul Dedus (2BQ), Cyprlan a prsit Carlagina Ca i el, muli au negat credina sub prenhinca iersecuitovllor, lapsi-caul, n timp ce alii au
:

CYPRIAN

H?fl5,

p.
cnJ.

P5

S^i

Apologei
fl*

tfft

UmbA
r

latina.
t'l-H.

^PSfinti

scrii tari
I

bisericeti ,
Do/\atu$

Hui

urrH.
f

Jflflt

GAtie
urrKflttfa

p. p.

410

457 42B *St


i-

Dejrpfp
;

Bisericii,

Despre

rugflciiinfin

*tom-

neosed,

4574B#.

D
DARURI fale Diiniiliii Sfnt), MrturUre Ortodoxa (1642) menioneaz pe
pfnt, n I'despre
c-ndrul

te aceste
4)

daruri snt date ins vederea ddirll Bisericii (l Cor.

m
14
In

larg darurile ni nv
.

Duhului
1

li

genera-

Deoarece tema se da

copiilor,

Sfl ritul

Duh
In

(ntrebai

LXXII LXXX,

60),
a-*u

In

trad. rom,, p. 75 capitolul Taina mlrunfte-

rii,

artat

aceste

daruri

manifestai energiile Iu: ti ii viitoare (Evr. ti, 5), constituind pe tirepl cuvin t cealalt dimensiune a vieii

cadrul botezului, darurile primite pot r-ijiTiliLQ ascunse (Ei nu ejdiui c exista JDtih Sfinte chiar Fapte L, 2). Nu toi au percepia darurilor primite, snu Mint dSpu] le foloseasc. De aici grijii Eu de

tlvarea
lalte

arvuna mostenrlU (Ef-gC t, lij. HI tul rnirurigeril nu este un semn sacramental (ol, ci cflcane, deoarece el

energiilor ce aparin celeiLumi (EvB 5) prin efort i


;

vigilena
;
i

"Duhul
Ifl).

Tei;,

5t
l

Nu

nu-1 stingei neglija harul

confer darurile

speciale

ale

pe f.n-c
ri

DTih.ut.ul Sfnt.

Un ut i acelai Duh

coniunde
.ilivirci

eSte cel care Ie mparte n mod reni ,l personal, clar n mod divers, pe msura, la fiecare Ia parte, di>(1 Cor. 12, 13), n perioada de consolidare b Bisericii, cele mai frecvente daruri erau tmdiiin.'n, profeia, explicarea EvanglielieL Apostolul Pave] spunea rrCu nimic nu voi 1 de folos, daca nu voi gri sau In descoperire, sau n cunoatere, sau n proi

TTtrk 4, 14). Sa nu se deci eficacitatea lajnel, cu ulterioara.


ai(1

le apte
Sfnt snt

daruri

ale

menionate
Sfatului,
al
al

cum voiete

Duhului ssla 11. 2


al

duhul nelepciunii,
al

neleal
al

gerii,

mriei,

cute-

notinei,

bunei -credine,

merii de Dumnezeu. Apostolul Pavel se refera la unele din ele astfel


:

ic

Dumnezeul Domnului

Ii.suir*

Hrtetos, Tata! slavei,

vou
sa
vft

nostru va dea
;il

duhul nelepciunii
Intru

lus-

feie sau

Tnvtnr.T"

(1

Cor.

14

ecperlrli,

ctmoaerea Lui/ l
sa Ia ca-

w
Ungerea cu Mir este semnul consacrrii celui botezat, ridicarea lui la starea de preoie duhovnuease.

lumineze ncnf mimi, ca

Cretinul devin
jitor n stare
re,

astfel

altar
al

slu-

ade

ofere

se ofe-

pricepei care este ndejdea re v~a chemat, care este bogia slavei motenirii Lui n rci sfini, i elt de eovirsitoare este mrim":! puterii Lui fflS de noi, dup lucrarea punoi cel Oft teri) triei LuT, pentru
i

svreasc

aici

l acum
vii-

redem"
P
I

{Efes.
tj r i
i

1,
:

1710),
qhc. Litiu, GJrJJrStitit,

i.ifjte

liturgice ce

aparin lumii
j

li 1

Uci/

toare.
nii

Prin taina miningerli, cretiIntra in preoi; Ini Hrintos. Toa-

sciatic

ca

cler

Dulmiui

tu

Or-

DECALOG

I2J

DECALOG [gr. aectt cuvinte sau Dumnezeii a vorbi L lui porunci


J
:

r^lihnCC.
v.iiIl!

&e

petica

bine ce vin [a Doranu, tiu

ap Ui a i
*a-|l
>pc
Ft

a sKnit'O.
talii
ai

pe Muntele Sin ai i 1-a dat arul evreu o U?ge rezupentru mai n cele zece porunci sau deDeut &, fc-r calog {Ieire 20, 117 22 j, liaus nu a anulat Decalogul, ci ta dus la de&iWIrire,

Mg isc

r;.

UnstL^ta pe

pti

Pa

la,

ce

miiltl

l* Uiteste nul [p^tttniul pe care neomul Dum-

bine

n*)ifl

le*lrc 20,

17

va ria tfc. 13. sa nu udai U. Sa mi IM destrlnaJM J5, S& nu rurl 1E5, Sa mi flOiTtrtiiftl aiMmb
U-l
I I

tu

iiiipni"

.va

L Aluna
2,

& rostit

D'-niiinl

Iwafoica
|

lui

aproapelui n
17.

ftMoise taste cuvintele

^eitea

=sW^

S4 nu
lui,

dfjr.ivil

rasa

aiproflpelu!

U"

ftu

slnt

Domnul Dumrtciewl VUi CaEgiptului afc plailHttt


ni

si nu dor^tl temuta 4prf>BipeluJ HtUj


o parul
nici

iilci

ro te-H

din

jjgp rouiei.

nJd a'lu^fl Iul. ni<^l sujnlca bivuillui uda asinul lu4 si n:d luanil
lui
si

lut,

d'.n
fl-

1
r,:i

Si

nu

al

ali

dumnexcl far 5
chip
i

de

dobltofl^ele
|-jruapLvlo

nimic

din

rfiis.

are

tal

tilu h.

A,
:,.!

SA nu-M
dr-.'ir.t

rad
aur,
gri

ctepftt
Bfc
iimi-i

iud
lucril

un
din

Wrnan&.re
In
|as,
I

DIACON
tor]
:

[gr,

tU^kottftS

5lJ$r

,,!.-

au<*,

din

rttfi
Ifl

9M P*
o-petfr
fle

^Lujitor bisericesc atart dlr)

psttat,
sub
,1.

din elte slnt


lor,

episcopului, ca

reprezentnd pdtna

Ti

'

nint

S@ mi te nchini JolL ta Eu. Domnul


un

uW

h& te iutSu>

form

Dumnezeul
ca

*Wi
pe

prin coni snt amtntltl in Fapte

aceidjotaifit cajre ae hrotonJe, n Biiieric. i>ioslujirii


u"
1

Dumitru
nnttt
Mina, pna

**rto*

Pedepsesc
al

copil
p<?

vina
In

prinilor ce
al

M& WttC
al

orgati. ctfj dintH meniune despre nizarea siluirii la mesele cretinilor eenti (aai^ Iudei din afara Palestinei, care aveau propriile lor fiinigogl unde Biblia se citea In gre-

^lea

patrule n

n ' n in
6,

[ M^
g|

milostiv*^/ pin*

In
*l

al

mllle

uetrni

cS^rececu Met?.
nu
lei

MS

iubea*

p*WCl#'
["iu-mne-

ninclfi
7.

numele O om nulul

ttomtwlri tBu In 4oert, rft nu va lisa dttjert (Klnnl nepedepsit pe cri ce la In


rn
r1

in

cete). Evanghelistul Luca deerte pe larg alegerea l hirotonirea ce(Fapte ti, 1 fi). diaconi lor apte acetia au primit slusubliniind rniinilor, jirea lor prin punerea un ritual sacramental sndepllnit de

B,

Adii-Ll

OTTiU'lr

df-

Jinfl

odihnei.

apostoli,

prin

care se
liturglre

s
Hi
nnltal
3|

sfJQt&jtL
|

puterea Simului Duh.

transmitea Diaconii a-

.\

fl^ zile

?i-tl

in

acelea

vollu
torii

Tunir-il

loate trenurile tale.


Iar

pe car*

ilu

*Bi|J**sa

ert*' uflMuia
b&

ComCOe
n'.i'i

ndeplineau sau apostolii. blKerkr^t.S


le
t t

cutei teti.ee numai sluji-

In
lui

Dumptwulul
:

Lfiu

nu

fncl In

Fripte

Nu

este potrivit ca noi

ntcl un lucru

nici
ta,

Iu,

nici

Hui laU,
ifl,

(apostolii)
nici

sil

ISlcn

W,
al

nlri ataga
nici

nici slujnica

Dumnezeu i
sev

la&m
ne

cuvintul

ocupm

de me-

noul
blin c
li
1

tiu,

iau,

aintii tiu, rlcE orice dutLld siTlnul care raiflJre


b Ifcut
sj

este vorba de rolul ce revenea diaconilor n legtur U adnafei-

Uns.
1

trarea Euharistiei
In se rile

i
8,

a agapelor

(cf.

C
?1

Domnul C*
floptuti

Fapte
iese
te t
S,

2,

42, 4&),

Din
5

alte locuri, re-

rul
i

ptanlnlut.

mnrc:a
Iar

toata' ctio

diaconii

propovdui au |Fap
;
P

mu -Insele,

Ju

ziua a

3 -

10

7,

36

diaconul

DIAVOL

Fllip

propovduiete Evanghelia

acuza naintea
3. J
;

lui

Dumnezeu
3).

(Zah.

Samaria
geau

in alic pri) Si alte Taine {Fapte* a

c
-

lvlr-

Par. 21. Ir P*. 108,

Dum-

2e *

condiiile intr&rtt descrie in treapta dioconotului : candidatul este admis la slujire prin hirotonie ce a fost ncer(I Tm. 5, 22}f misiune (II Tun cuit petru aceasta nsuiri 10), dovedind anumite
t^avel

pietatea ieaeu pnna la J nu creare qamenilor (cazul fui Iov) prin dia* vot cruia ii da o putere limitat
t

(Iov

dup

este un pnn* fiin cpiu distructiv, de a cirul

Mli2
El,

4;Zah.3.
diaiwliii

1).

n *teul

Testament,

3.

iperlale

fi

Tinx

9* 8.

9,

13>-

Desl

titlul

dtafcono* este dat ori-

crei forme de

tU nkonia slujire in Biserica, totuat in Noul Testament Kiel arat o funcie specifica, ca In Ilpe-ni. 1,1, unde se vorbete in moi

clar
sini

de diacon l episcop. Diaconii punerii ritualul primii prin


sijvrsit

mlnllor

(Fapte S, 7>, condiii speciale i ajula pe cplscop Ui cultul euharistia cit fi .itt ntrudt administrative. treburile serviciu! mese! or este lei^it de agape, iar ofranda silnica e In legtura

de sfinii apost^' anumite ndeplinesc

ucide la inceput gtor de oameni si nu a stai intru nu este adevr adevr, pentru minciuna. Cind griete intru eJ e,rfete dintru ale sate, cel mincinos si tall minciunii (in a. stpnh 44). 1 pretinde a avea prla Iul morii- (w, 2, 14) sl dominaie asupra lumii i oan^fuTOf toadin veacul acesta *ic Ii vo] da t stplnlrea aceasta, cci mi-a fost dat mie si eu o dau cui volevc d'"(Le 4, G), Demonii snt supuii voo Iul ui, iar oamenii se aaz de luntar stih sfera Iul de Influenta,

ine nsui pcatul, ura l minciu:

na

cu ofranda euhmitic, liturgicii ?[ o funcia IUE)

dittconii
(v.

au

IERAK*
InvraJt

DIAVOL
bilor,

[gr.

rfiabolos

spicalomniator, ispititei ] om de rfiu care dezbina pe ritul Dumnezeu si care Inspir ura, perEste fidie i minciun intre oameni.

aceea ei se numest-fiii diawtaiuilor sin t lucru(l In 3 10), Iar faptele toarile rfiauiluLu (1 In 3. fl Ou 4. I). te c ispitete pe Ilsui rM' Acesta este cel ce va produce -suiprea" diavolului, frtplnul acestei uml* a fost aruncat afarfl fin 12, lui duta 3), iar judecata a fost
Hristos_ . a )ui satana continua activitate

cunoscut gi sub numele ebraic c *< l5; p^Pte tana- CMi. 4, purtind B, 3; 21*. IA; Apoc. \% &. denumiri care arata lucrrile sale 12, 10}, tsplrli, invuiuiuw (Apoc T8I >. '., i rt: piiiiur (Mt. 14, pn al acestei lumi [rf I2 t 31

&
*
I

O St dup

intrupnreo l nvierea Iul Hristos (Fapte 5. S% dar el a fost dezbr&cst de putere (1 In 2, 13). EI cuumJnlulrea ttoufi si pun in pericol

-I.

omului
fost n

(I

Tlm.

5,

15),

dar omul

30

veacului ]n\ 11), puacestuia fl Cor, 4, 4), stapin al Veterilor vzduhului (Bf, 2. 2). In apare ea rii iul Testament diavolul

dumnezeu

ni

mod
de

liberal
0}
:

Omul
..

definitiv $1 obiectiv eputerea rului (II Te*. 3; are nu numai libertate

.taica

d* >

elibera de do-

un
te

-Am Dumnezeu vzut pe satana ca un fulger czind


pianului
lui
fi care sedin cer (Le- 10, 1B) u duce pe oameni le pcal ql

spirit

ceresc

ca

mpotrive-

diavolului (te- 22, 1; ! O a t Tlm 1. 20), d l datoria de 5, 5 pe aalaim" zdrobi sub pi doare doSfl), deoarece acesta lti

minaia
;

(Rom

rete suferina

(Le.

13, 1^?- to

Apa-

DISCEMNAMtNT
diavolul apare ca sinistr. La rufctoare,
ca lips,

125

fiin
de

Iisus este

numit diavol [loan

fi,

70).

sfiritul
folosi

veacurilor, dtatfolul se

va
2
;

Antihrist (Apoc,
9) pentru a

13,

II Tea. 2.

exorci&meLe sau Biserica cunoate lepdrile (Te lepezi de satana ?) ca parte din pregtirea condldatului
la botez.

domina o scurta vreme,


ft

dupS care va
in

judecat

nimicit

nuni definitiv. Perioada lui 'Ana tihrist este o ultima sforare diavolului de a devia creaia de la

inta
ricii

ei

i de a deruta atenia BiseDe


perfidia diavolului

Hrlstos i de la judecata lui de ia ateptarea mpriei lui Dumnezeu.


sitari,

(moral i spiriTC Tortul ascetic ncepe cu putual) Icrea de a discerne binele de ru, de a deosebi Intre ceea ce este dup" i contrai firii, Cea mai autentica

DI5CLRNAMINT

aceea c& ascunde pe Dumneprintr-o "unitare zeu ea judector, in gens invers a ceea ce face Dum-

st

prinii virtute a cugetului, diseeriuimtntul, ascei, eate tocmai adevrata deosebire, dreapta socoteal.

dup

In

Preocuparea cea dinii este aceea


de a scoate Identitatea persoanei din acost stare de compunere*, de Interior de zbucium scindare i (Eclez. 3, 1011) ti de a ajunge la coeren i stabilitate. De aici, concentrarea spiritului, aducerea n sine sau n inim a minii (Matei 6, i 25), pentru a evita neorndulala Instabilitatea vieuirii Iar calea cea mai sigur de a iei din nimprati*;-

nezeu, n acest sens, fiiavQlut creeaiadul, Pentru aaeei t demonii prin care lucreaz diavolul snt, patimile rele, adic o ordine moral negativa, n faa creia omul i pstreaz toa-

ta libertatea

responsabilitatea.

Nu

fie distrus, ci spitrupul trebuie ritul ru care se aer veste de el (Et> 4, 12). Diavolul rmne n exteriorul nostru i seduce omul prin mndrie, slava" deart l mai ales prin senzuEditate,
i?cu
r

cu ngduina lui DumncCure vrea sa pun la ncercafelul acesta, virtuile. Astfel, el se mplinete o mare fcofr(S im eon

re, n

Inim, re JJp de a aduna mintea in mieri incoeprin liberarea ei de rente, este rugciunea. Cel mai important rod al rugciunii este tocpacea vieii spirituale, prin puterea Duhului Sfint

prin noiruc

mai Integritatea
unificator.

si

Metalrastul. Parafraz la Mcar e Egipteanul* 37 33, n Filoc rom., voi, 5, .115). Arma de luplri mpotriva diavolului este El a dezrugciunea i Crucea brcat domniile j puterile i le-u dst in vileag, cu hotrre, biruind asupra lor prin crucea (Col, 2, 15), Prin urmare, drotul sau satana

adic inima. n reurdficarea cugetului ru stare de rugciune, inima este cea care stpneto propria sa libertate, cea care connuntru l In a
aci
isihia,

De

fr

contradictorii, vertete clementele fecunde* neautentice, n elemente A dubind! discctnmntul nu n-

(duman, adversar)

este

identificat

cu spiritul ru (demon), conductocderea rul ngerilor Cftii. (Pipre 12, 7 ngerilor, vezi Apocalips^ stpnttorul lua fi E3), El pretinde mii acetia* czute (loan 12, 31), dar el nu are putere asupra Iul Hrlstos (Toan 14, -'30), ml toate tf\ l Ispitete (Mutei 4, 11(1). Cel care a trdat pe

seamn nc

tmdui

pcatul care

s-a ascuns n fire. In plus, pentru a

ajunge la adevrata isihie, la stpnire l cunoatere de sine, alte dou elemente trebuie fc fit? considerate disciplina sau asceza trupului l experiena ncercrilor sau Ispitelor, a ritaboluiul nevzut.
:

u
12&

PI H CER NA Ml NT

deosebire intre trupul fUlc (soma) credit, de Dumnezeu, ca parte din umanitatea noa*tr l ca

Asceii

fac;

destin venic, si pasiunile pctoase care s-au adugat trupului (sark-), numite duhul "crai*. Acest trup efortului ascetic 1'cjrniL^z.i obiectul

orice loc fi mp, trebuie si fie respins de la nceput. Ispitele nu obinuiesc & se lupt' cu cei ce se Lupt. Influena lor se

asupra tiranie Patimile exercit trupului, nct conlucrarea acestuia


este foarte siablta
:

Duhul este

plin

exercita n contentul neascultrii, ai clcrii poruncilor. Daca In faa virin neputlncloas.'i, tuii Ispita este mn cu schimb ea merge' mina n' neascultarea. D<? aici i responsabivoina car* deplina pentru li late fi
irl.inde

de rvn, dar trupul cute neputincios (Matei 20\ 4.1). El poate chiar 6a ramn neclintit n put in ui sa, de aceea exerciiu 1 ascetic de a sili h
rea ia

mna ispitei. Isjsfca nu poate sili

libertatea ere-

dhei osului, ^Bre

ramne neatins \ ferma. Conlucrrii libera cu Un ml,


nvoiala libera cu puterea rftusint deopotriv acte rerpnir;abU Yeeum puterea potrivnica, aa le i harul dumnezeiesc ni 86 nrat nden'iii'idu-ne, nu sfhndu-fte, ea altfel sfi ne r&rnna neatinsa libertate* l sta pini ren peste noi nine. De a ceea pentru relele pe care le face omul ndemnat de sataan, nu tatoprlelmvietc na, ci nsui omul i ee mai degrab pedeapsa, cn unul
ca
:

un caracter

eroi:-

#in

mijlo-

cul acestui

generalii adultere

pB

ctoasc:: (Marcu 8. 38). Apoi, trupul nsui trebuie t ue rseumpftrat

toat

curim du Irit tn Arunca trupului i duhucurit


:

S
1).

ne

lui (II Cor.

7,

imhulul Sfint {I pul e*te pentru Domnul, inr Domnul este pentru trup* i Cer, 6, 13). pe adu aceea, itv ndemn frailor

El este templul Cer. (5, ia). ^Tru-

voastre (Rom. 12, 1). El c-dc destinat nemuririi la care este chemata t amni tatea ntreg duhul i su/lel-U B fie pzite frn pat intru numele "Domnului nostru lisus HriSfcOf* {I Tei:
ceti

trupurile

jertfa vie"

n-a fost dus cu alia, r\ duplecat de bunvoie

?,-,>

lsat n;

pin rtutae
barul
sa,

Asemenea i
ci

n piwiil b'melul

nu pune fapta svrt pe seama

5,

23).
~

Cit privete topitele sau n cerem cefile din le, ui 5] pra Irlie har* ele trebuie, sa te considerate cu toata sobrietatea. Cererea *# nu ne fn ispit* este totdc.i tfuce pe

au

pe tfeamu omului l de aceea [1 mbrac" n slava, fiindc el nsui s^a Scut siei pricin a binelui. C barul nu-l face prin sili pe om ne;.r-h!mMtor legndu-i voia Iul, ei h

car
sfi

efl

de ra,
fie

lasfl

se

fac
e te,

vdit
voii

voia llbe voia omuht!


fire,

aa

rum
in

spre virtute, fie spre

deoarece S* pita nu e Itceva deoit numele noutii. Pe cit de uor cad cel drepi, pe att de greu se pot converti ce] -pA-

na actual

necesar

p.nrat.

C&ol e a lege nu n
libere,

fi

se pandrepta spre bine seu Spre n'in In f;-;imion Metifrastul, Parafraz


hotfirren

ca

Aftftrie

Bgptetmul, 118, n FUoe.


fi,

i-nm

voi.

p. 3fi5).

cfLtoi, Pe de o parte, fragi litatra bertfiii chiar pe c*3* mai avansate Lrepfce ale spiritualitii; pe de alt parte, nclinarea omului de a se inInsistent i durabil n mediul stal
ii

Ispitele
rii

nu

se pot mpotrivi pute-

lui

Dumne^u. Dumneaeu nu

vo-

patimilor.

De

aceea, orice ispita

felte nlul, dar El ngduie ncercrlle ca pe nite osteneli l trepte ale "parai pocine L Prinii spun rile> harului, adic omtoaroerea lui

DIVOST

DBSPAKOttn

127

Dumnezeu de

la

otn^ in de icono-

mla nu rnirii subiective l au totcIlkilii n un scop pedagogic. Ia ieon oralii

a celebrat-o. Chiar n cazul vdurecomanda" celor viei, Biserica nu Vduvi recsoiil (1 Cor. 7. fi), Ea

m Intuirii

personale,.

Dumne-

permite un anumit loc de lucrare: pesie curo nu pot treac, Crcl chiar de s*-a dat unora slozeu
Io

admite cstoria a doua l a Lrelu (dar nu admite pe a. patra ), pentru neputina firii omeneti do a purta

zduful i greutatea

zilei

aprin-

bozenie n u ti ele

lucruri,

nu

li

?j-u
i

da; n tonte lucrurile.

Nu
ai\

LasA Do!

nul ca de sldireti Lui puterea dracilor l a


sa- l

se apropie
^1

derea trupeasca. Tn ce privete motivele de divor l de anulare a rsuriei, Biserici


a urmat Totui
t

uamonllor

mplineasc n ea voia lor {Si Isaac irul, Cuirinttf deijurc ruwoina, III, n FMloc. rom., voi. 1Q, p
37).

legislaia civila in vigoare. nu rspunde de Biserica starea civil i nici nu este obligii t s oficieze sau anuleze o torie care nu consun cu principiile

cs-

DIVOR

lat, dlvorapottision, phistemi desfacerea acrepudiumj lium

DESPAUT1RE
:

[S*

^i

canoanele
li
I
l-t

.el,
I
-t:

<i

-rf

ir

.i

Malttclnir.
Tl-n,

Slujba hr

[Miirr

nunfd,

cil,

1B71,

p,

8587

tului chiul

csturie, adnila Sti Vc~ (Deut 24, 1^3), Testament


de

Ele

Mflllfl,

eWvorea dans
ar,

l'Hgf/fle

Or-

f/iDtfsjw,

n&piskops^,

121.

marU*

prlntr-o simpla ^declaraie de dQSprirfl (ML 5 f 31). este interzis In Naui Tratament, oare apr ca-

(975, p,

14 Ifc
[qr.

DOGMA

tul

dogma
:

rterul monogamic, unic ui f&fltOr ntrebat m legtura cu acea. ricL mozaic, llaus UrKt instituie
pricina mpiengduit voastre B tririi inimilor lsai femeile voastre, Moise s dar din nceput nu a fost aa* (Mt,
in,

opinie,

riotarre]

doctrina

do mata de
tj

credina formulata in mod sinodal, n care Biserica recunoate coninudeplin

rspunde:

..Din

nvaturi!
prin
ral.

dezvoltarea ortodoxa a apostolice, transmisa fie tra:l!ia Bcrfs fie prin cea o^
1

Mc. 10, 212). Biserica nu sprijin i divorul, dar incurajea&ti


19
f

rf.

nici
ii

nu
fra-

tolerea-

z
ii,

ca o

condescendena faa de

gilitatea
iwj-U

j
'5,

slbiciunea
32).

Tirll

amefeme-

(Mt

Brbatul

complementara nu numai din punct de vedere sexual, d nu al destinului lor- Cstoria si


snt fiine
:it
lui,

pe o simpl declaraie a cupluci pe intenia lui Dumne^n d(

n Noul Testament., cuvntul dQgn\& este Folosit cu mal mull.e 'iruri edkt sau decret imperial (Le. 2, 1 Fapte IV, 7 Evr. 2 23) porunc sau regula a Legii iudaice (Ef, S f 11; Col. 2, 14); hotarre cu caracter obligatoriu pentru credin(ceea ce este absolut necesar Fapte 15, 2B) a comunitii apostoliee clin Ierusalim >< clm-I treceau prin cotai le predau t
r ;

pa&a&ca'

nvaturile (dogmata)

a-

reconstitui tr-o familie


a

neamul omenesc

postolllor

(v, determinata STORIE), De aceea ceea ee a mnu omul preunat ftumnezeu, rtasparti- fMt 19, 5). In arest sens Biserica dizolva, totdeauna cu. prere de ru, o citea tor ie pe care ea

Cs

n-

salim*

(Fapte

preablterilor din IeruIfi. literatura 4), In

post apostol [ca i patristica^ termenul Indica nvturile fundamentale

ale

cretinismului
ii

dogmele
c.

Domnului

(Tgn.'itie,
,

Epistola

dogmele Evangheliei (Didahia 11, 3) dogmele Bl1),

Magnezieni 13

];b

pnflMA
(fu an

serldh
Fllip, S,

Hrisostom,

2;

P.

Omilie la SfinMl G., H2, 220J.

episcopii

au
n

misiunea de a preda

Vaslle cel Mare afirm c nvtura (dldaskallaj Bisericii cuprinde doyme (dogmata), adic doctrine predate prin tradiia lainic, l propc-

nvtura c, i prin
vtura,
rinii

continuitate apostolieclezia1fi t receptarea are intrurt ntreg corpul Bisericii

misiunea de a confirma aceast


in

n-

mod

existenial, c)
o

P-

vduirl (kerygmata), adic nvaturi transmise prin proclamarea public l prin cult Printre do y mele si propovduirile pstrate n Bise:

rsrite ni, avnd

apofatlc
categoriile

concepie despre Revelaie, prefer

<:

rica,

unele

le

avem

din

nvtura

le-am cules, transIn mod tainic, dJn tradiia aToate au aceeai for n postolca ce privete credina,., /Despre Duhul Sjnt XXVII 66, In trad. dt, p. 4 7 D 481), In vocabularul sinoadogm nseamnri delor ecumenice, expresia conciliar, cu autoritate obligatorie ex pi Irit, 8 credinei Bicu sericii. Dogma este echivalent oros, adic norma de credin sau definiia doctrinar, i se deosebete de canon, care are ieftsuj unei prescripii disciplinare iau reguli scris mise
altele
.
P

misterului l termenii doxologici cnd se refer la nv-* turile revelate, d) Dooma este o cale de cunoatere de aceea Biserica dncjmaUzetizil nu pentru a nchide a misterul n defini h\ ci pentru deavlul acest mister i a-i ace accesibil n vederea nelegerii i ex;

perlerll

lui.

e)

In

hotrrile doctri-

deosebire intre dogme, adic doctrine de credin care mi autoritatea unul sinod, steologunicne-!*, adic nvaturi cu mare circulaie n Biseric dar care nu au consensul unanim al Bisericii, l adic interpreopinii) teologice, particulare ale unor teologi sau tri coli de teologie, care ins nu contravin consensului Tradiiei, Aspectele principale ale domri propune dogmele snt a) Biserica ca ex primind regula f d e J*, sau cred tur, adic coni*q u a e normativ l unitar nutul obiectiv, al mrturisirii ei de credina (nortiorraans fidel), bj DeoaEvanghelici a fost rece Adevrul descoperit apostolilor l ncredinat Bisericii, care ii cunoate nemijlocit in l prin puterea Duhului Sflnt, Bio serica este cea care investete domatic doctrin cu autoritate prin formularea sinodal, deoarece
cui ti ce. Teologii
i'ac.
;

nare ale sinoadelor ecumenice, terminologia dogmatic constituie un Interpretacriteriu esenial pentru rea ortodox a acelor hoturiri. Forsfi tle mulele doctrinare trebuie luate dup sensul lor real i ele nu trebuie 3 Iu- schimbate decit dac este n interesul unei mal bune nelegeri i receptri a credinei, t) Ortodoxia n-a inut eu orice risc formu Ieste, pe caie sinodal, ta dogme, mrturisirea ei de credina, deoarece dezvoltarea doctrinei nu dedtj-matisfire. pinde de procesul de Transmiterea tradiiei nu se limiteaz la calea dogmatic, deoarece exist alte moduri de articulare i

Comunicare

cultul,

nografia, arta,

liturghia, icomnografia, pietatea,

ma

moravurile, g) Noi dogme h nu nseamn noi revelaii sau doctrine, ci noi experiene l nelegeri teocare Bilogice ale adevrului pe serica 1-b primit odat pentru totdeauna. Se poate vorbi de istoria dogmelor n sensul de evoluie Issitoric a formulrii doctrinelor
;

nodul ecumenic, adic adunarea episcopllor locali ortodoci, ett autoritatea suprem care dezbate probleme dogmatice generale i hotrte n materie de doctrina de ere-

DOGMA
dina, Trebuie subliniat, de asemenea, faptul c, n R srit a-n dat o mare importan tradiiei dogmatice acceptate n comun de Biserica nedivizat, deoarece aceasta constituie
,

T2

Petru
lui

Mrturisirea

Mo vi Ut,

Iul Ortodoxa a mitropolitul Kievu-

criteriul

unltrii

Bisericii

locale

Actele sinodului tinopol (1G72), Actele sinodului


(1672).

(1G42).

din Constandin Ierusalim


lui

universale.
In ce privete autoritatea textelor fn care s-au exprimat dogmele, m general se i'ace distincie ntre veadie deciziile cechile simboluri, lor apte sinoade ecumenice, singurele csflre poarta pecetea infalibilitii Bisericii i au un cararter normativ pentru fnvatStura de credina, ca facnd parte din Sfnta Tradiie, pe de o parte i pe de altU parte, mrturisirile do credina, sau crile i textele simbolice, aprute de-a lungul istoriei, unele publicate de Biserici ocale c.mpfi, ne fiind raLlficntc de un sinod ecumenic, peseda un alt grad de autoritate teologic decH prima categorie. Profeca sorul I. Kfirmlrla menioneaz
;
N ]
fc

Mrturisirea de credina a
patriarhul

Dositei,
(167a).

Ierusalimului

Actele sinodului din Constau-

tinopol (lti91).

Rspunsurile patriarhilor

orto-

doci

orientali (raritenl) efitre an-

glicanul

Anomotus (17161725),
si-

Mrturisirea de credina a

nodului

din Constantin opol (1727), ConEnciclica sinodului din stani nopol impotriva misionarilor

protestani (1836), Enciclica sinodului din Constantin opol impotriva inovaiilor latine (1S3S),

Rspunsul

patriarhilor

orto-

texte
rele

simbolici?

ortodoxe urmtoa-

(rftsritenl) orientali doci Papa Plus al IX-lea (1848).

ctre

Enciclica Ctre |c&U!ete arhiereti ate Rsritului" {8GB) fi patriarhului Folie

Rspunsul sinodului
ctre

din

stant! no pol

papa

ConLeon al

Xm-lea (1895). En ci clicile


nice

Patriarhiei
La

Scrisoarea I ctre Petru al AntohM (1054) a patriarhului Mi hali Ceru Iar te al Con stan tlnopolulu. Deciziile sinoadelor de la Con stantinopol (134! 1351) cu privire
la

cu privire
(inaa
s

ecumemicarea ecume-

nic

19525.

*Unele dintre dogmele

prapavduirtfe
din Jnviffl-

pstrate
tttra

rfc

Biseric

te

avem

Scrisoarea *Ci1tre
de pretutindeni

islhasm.

scris,

cretini! orln-

din
iaJnfl.

docsl

(IW

-H4I)

pe atclc ins, le -am primit In Tradiia apostoli tor, trantmiis Anintfoui aceste r&trgorii mi cn#*

Mrcii Edenicul de Efes. Mrturisirea de credina n Iul Ghenadius Scbolars. Cele trei rspunsuri ale patria lu

eaJ- aularitala pentru ev/avfe, Nimeni nu p*nvei spune cttvlnt mpotriva atestam,
Ira

nimeni

nu

cunocafe.

cit

de

cit.

ne-nmMele

bisertcett.

Daca

am

neci
Ifcc*

arhului Icremia II al Constantinepolului ctre teologii protestani din Tiibingcn <I573 1SB1). Actele sinodului din Constantin opol fi fi 38).

s
ma
oi

in-lUirm oh fee futile


morr?
r-fl

nescrise, ca

vlntf

importanta, nu ne-am da

sea-

om pgubi
j

Evanghelia In pa~r\U*

Actele sinoadelor din Constan-

testrlnrjo mal mull. am propovduirea Ia numtlo ii ooJ, De pild, (ea pomenesc lucrul cet dinii $1 toarte

principale

tlnopoi
ti

l lai

(1042).

obtesc},
55

cine

nvat

prin

scris,

ca

nir-ilriruir

do TMlCffl*:

Cd.

DOGMA 0t LA
wi aw*
Aif JMrf/u
naoafcfttJmic
in

Jrw* Hritaf

ttrf

cnti t Cm
Ce
pJaJeci
nflnt

stttttt

twcvua ap*
fm

fa*/ rt

nunrJt Dontmj. ir Iman* cu m-9 twvici atunci clfid i*

p*.

2>

f I94i.
.,

p,

3*1 1
o
lui

^aa

njotfmf

H4

A!4f(irNhJi-a

crifOjnf*

In

oca
pa*

e^/Melt da

<

mxm cucei*
toh.il

aft4*Mrtf# NU ih pe cor* te annfjofiakrrt AjAfajttlt

mu

Hitiokm XfUupouh*. nMitmAtmm H 4o#IM. **"fl a^rf < t iimaicacir, ai -VrjftntttlLt AroeciaJaK XV flt71h Dogma omf Mui^JAun, vul 4. c Sch Ucbcerkv. Hrrdrt and fferd*f
'

Sam
7

gvitngAarfc,

nauuM
lucrn

Yoirk. 19?[ |.CsnrfIimfr

notat*

p# u/j
j

****
p c*fy Jr

*t

mare pufr'r ppnttu la.r^


din
fiw

aovflft an
Grtanras.
ii

3fia

Irt

In Otodealc*.

XXV
nil

tctJnn flrtvdffxi. (lUWl n* L o, 11^


rtegmd
pi j/

Jrtvdrdiurt
ft
i

o*KrJsfl.
fc

No/
i

*|j*-

AtfM
vi**

naii wr rncd n pi

f R
j i
i

^wnaMl

ru/f

pfi

prooHtaai
t

rafet-

rnninlpii

Din c* erMrff Nit M Tfndlffa fflCuM f ltafoif C* cu*|M fit nr-q Jrwtpir

(lot P 4oMort)
(J1771.
nr.

in
p

iQrto.

dla- XXIX

j~,

ne

eu mi

K Mi

fa/ coJun-

(Ml fi o*

an*

ster

Cf iVlo/fr rid
Jeptfriojvn
rit-

mJr>f

|n Japarurd

cu Pof*uf,

$i a> lunarii lui. Cin zau. f cun n^nt IflidMfurd' najaubhraAt I ccraM a* cam

mtuno
t

ca aerttia iim
noflfrf

Hu

wr

ro|. Ca Ceg a licMllurc rtiFLtutttlui UiMttv RocoroitL 107i. p. 3<3_39| t GteCfgfe* AbM*. #rtraM

rnlc/o
In
r*r

ina*olfat

pi

natffcc Oi^oti
XVII

-Milfifpollc P-^10,
p.

OtecJti-.

per/nfi

MM
ecrl

eu

MS)
lr%rf
si

Uf atfjv*,
lucru
i

Mwu

pdtfmf-o
pi

mtb

feafe,

uitU

cm* ImiM'rl

IMT PflMc ?farJorf_ #i rMrtnrJfc cam au rf*bWi


Ift

Uh
MJ

4
epottoJiF

DOGUA
ec
oo#i#m eu Convocat
Constantin

I>

LA raCSEA*

o>-o<fiiiira

feffuM
(Ar.

io ncepui c*r>

rom
Iii

fftanuMmMofJ

oara

cererea

mpratului
(^337),
dlntll

e[
I,

tt,*
SNnt.

Vacii* cri Moi. Dttpr* Denii]


flfl.

a
turti

Mare

Bythinia, in 323. n timpul

XXVII.
b
1 1 tt

f fa rf L

e/ ,

ft

-H>JL

papei 5'llvntm
fr-"umiJc

ai

cel dfcecutpl

itarsciti,

4 inovof
fjv

<*i

tk*

Ootctir

rhaoJpgr

Orita* * Coihci/k crai* *ji OnJ do* EJUiniL 3et*ntoD. P^tr4,4a Orna
Blftonoatoa.

p tf| P. 8r*t*oav U avgim dom ic fMotofito qrjodottii* tn fot -o>i- :s&ii I &U*r rt tm aglUn*. Sditian drOwn^fO*
1073,

La

uvru/toaUan

divine nu dumneaeiril FuluJ ridicau d* Arli un p,,^ n*n Alexandria. Arte iuplnea dl Ciotul tot( dup naturd. radical diferii de TatJ E mbotrkmat

Sinod problema na>

mUemi

tf

tuia.
fiU'.

Tatu

Am-

,1

Fiul

au doua naturi

diferite |

separate

Tatl

cate

vnl.

7 flS5L

n.

|7aat

N CkMcok

JVoUcmrc de ttogmd In IceMaJa 01*000*4 cQiiicmpotttn*} in Qm *. XJ (JBoL * 5, p 311-3i] j rdcaL fncpauMianM


Wf-runiifrta*
Vlt
loat.
(LiiS).

nu ore Ervepui f( ate nrmai. pe clnd Hui are un nceput, fiind creat, mi tirxiu, de Talii din coaa nu eibvt, din nefiina Tat! a

ve-

>

cf*a7nf4. In

a,. 3, p,

mtt **, *Vt fi^ ar _.

mm

Ortodoxii J3-5I3| (J. In!Stadii coloalca*


fr

xktat fnabtte de FiuJ Arte recurge ia l felul de apecuUti raiona* Itaat, atcJnd de pild dl dacA Fiul
fi

SM-^,

lari nceput, atunci ar

li

fra-

Pvt

tele

Tatlui, nu Flyl Aceaiuia Deal-

DOGMA
eur,

DE tA Ni CEEA
Fiul

31

Fiul

ea te

creatur

speciala,

nu Dumnezeu in sena strici Liinijal, rilnd primul nscut dintre creaturi. pentru nseamn aUnul-tfS r-u t Arie unul creat direct ea liu de
iar Dumnezeu din Dumnezeu, Dumnezeu are sensul de creat. Dumnezeu de Dumnezeu, Prin urmare, Cuvin tul este Fiu s! Domn i
i'hmi-

ntrupat o Dumnezeu prin fiIns Sa, identic cu a Tatlui, de rare difer numai In personalitatea Sa, Arienii se opun acestui termen

spunmd

nu

se

al hi

Biblie.

Termenul fusese respins de un sinod din An'iinhfn in 21315-, pe motivul


.i

sugera o erezie.
lillc

De

altfel n

dedi-

urmtoare, Interpretrile
cu

Dumnezeu

nu

mod
1

nece-

substanial, d pentru ca Dumnczeu-Tatl l volt -L iaca aa. Pentru cei ce puneau un accent deosebit pe argumentul sotcriologic Jui Itsus Hristos, ca a! dumnezeirii i al ntruprii lui Dumnezeu, ca de Atanasie (293373). Sfintei pftlt ifare a participat la Nleeea i a combtut arianismul, a spune ca Mnhiltorul este o creatur nseamn
sar

privire Ia vor da natere la tot atltea versiuni ,-ile arianismului. De fapt, chiar la -mod. unii ca Eustatius al Antioliiel ] Sareeus de Andre, dei oponent
ferite

ho maoustos

Arie l Orlgen, dt privete subordin ai aniamul acestora, l fr s nege dumnezeirea dup fiina a contra lui totui snL Fiului, homaotitias* deoarece ar sugera o u.-':

Ini

absurditate.
al

dru

Episcopul AlexanAlexandriei condamn, frn


lui

nltate a lui Dumnezeu n care nu persoane existe cele trei pot

ale Treimii, El
eafce

ezitare opiniile

preoie, Arie se seblu de Nicomidla, care va deveni iartlzanul l rsprijinitarul acestuia, i.ir-ndevr t Ja sinod se organizeaz

Depus din adreseaz lui "EuArie.

trei

susin ea" Dumnezeu unul. dar Se face cunoscut tp moduri de aciune aau stri de

doua grupuri oponente unul condus Je Eusebiu de NIco midia, care a prezentat o versiune extrema a
:

deci o trinitate pentru revelaie, seopuj revelaiei (aceast tendina este denumita modal l&m sau sabelianlsm), Sinodul condamna arianismul, dar nu se refera la aceasta Interpretar, Sinodul nu se pronunta" eu privire la dogma trlrilde aceea s-a UiW In totalitatea ei oprit la i n Duhul Sfint.
;

arianismului
i

{-Fiul

este

creatu-

condus de Alexandru de Fiul Alexandria, care susinea i'ina. i aste unul cu Talul dup
>)
;

altul

eternitatea Sa.

Sinodul

din

Ni ceea.

condamna

La sinod a participat Osius de Constantin lui Ordona, trimisul (din 324 mprat pe tot imperiul) n
Orient, care a acceptat declaraia de JTcrJintLl Tn Occident, doctrina trlnitar despre unitatea de fffnfi fsubstnntla) era deja formulata neJ

Sinodul echivoc, arianismul, fr" afirm e Elsua Hrlstos eae nsui Fiul lui 'Dumnezeu, nscut din eter-

persoana Tatlui, nscut, nu creai, Dumnezeu prin fiina Sa Identic cu a Ta Ui lui. Pentru a dedumneun ilntea de esen fini irea i co-eternitateo Cu vintuli.il sinodul folontrupat eu Tatl sete termenul tetOgolfc hamocusios, n senn- fi in a. consubstanial, suTc exist o unire eseniala" absonitate din

timpul lui Tertulian f+ 320). mporlal, sinodalii Frin decret care nu au semnat crezul i ana tema nu mal au dreptul s3. exercite funca lor. Arie este exilat si apoi uitat de toi. Totui, dup Nleeea, ctfoa arian a continuat n nlte verrin
1

siuni

(vor

fi

examinate
si

la capitolul

luta

ntre

Tatl

si

Fiul

ntrupat.

Controverse

erezii antitrinitare),

132

DUXOLOCilE

mai ales in perioada 351- 3^1, cnd au fost sprijinii de se mi -arienii Constantin (care din 353 conduce Acetia au ocupat tot imperiul). Timp de 40 de ani bisericile orLaConstantiiwpol. Valens, doxe din [mprat in partea orientala din 364.
este botezat arian n 3GB.

noi,

numele Tu, de-mare-cuvllna Tatlui l al Fiului i al Sf n tulul Duh". Doxologia indica cel mai bine pminteasca Biserica faptul alturi de Biserica eoncelebreaza
a!

sa

mreasc

prea

cinstitul

DOXOLOGIE Lgf, lat. gioria - lauda,


mreia
gciunii,
lui
al

doxa -h Legq mrire, slav]

dincioilor -nchipuind n mod Lainic (Tmm.il Heruvc) rfntarea cetepe Tine Te laud lor ngereti
:

creasc (Apoc.

&,

13),

corul

cre-

forma imnologc imnograflc de a expHma transcendena, puterea i

Dumnezeu
citului

in actul ru-

liturgic-, ai

omi-

toate puterile cereti i n&lftm...*. Tradiia a preluat ca model biblic de doxalgie Magnip55) cat-id (Le 1,

ie mrire

46

J face liei i discursului teologic, l avel i dojcoo apropiere ntre Euharistie loge, intre mulumire ilaud (I Tes,

,iMArf>st*?,

KtittBta
cttktii

al

meu. fM Domnul
c/l-

t<
Cfl

biicuEtt

meu

Dummr.cu,

MfiLiixrtOfiil
ra

mcm.

de Dumnezeu, singurul vrednic cu adevrat de a O ludiiL, ia Lorma litaDeci, fie niei de proslvire. bei, fie bfi facei mJneal, fie totul pentru slava altceva, facei (doxa) lui Dumnezeu* {I Cor, 10, 31). De unde insistena nu numai asupra structurii doxoloaice a doymei, ti
5,

17 ) t deoarece

recunotina

fa

j
$|
fj

r.uiat spre smerenia roatei Salt, voi ier ir i toate neaiat de ftcam

murile.

icut mie mrire CcJ putvttiic Lut in neam slnt namefe LuJ i mila t*m d* Dlruul. In neam sjpftt c*i
ffiJ-o

Fcut -a
risipii*

t&rt*

p&

bmut ru cei mndrf cu


&** puternici

Su

Domnul,
Irf*

cugetul

mii ior,

Biserica ea te temTu Biserica slaplul slavei divine vei Tale stind, n cer a ata ni se

asupra

ideii

pajoriUa pe
ni
cr

ridicai
J-a

min

f **' umplut tla

de pe icsupe pe eef Wmertfi buntU, lat pe cei


p

pare*

<cf.

Ia.

6,

13).

hoga\i l-a acoj aiafu de$&rfl>

forme de rugExista diverse cinne sau doxologie : de mulumire, de laud, de mrturisire, de cerere, toate ncepind cu Drixa Patri,,. Cea mai nalt expresie de lauda Ca estf? nsi doxologia trinltar ie se cuvine toat mrirea, cinstea Tatlui si Fiului si nchinciunea, i Sfntulul Duh*. Pentru Nlcolae
:

A
$I-a

sprl finit
ffiftNi

fjc

Urnei

slujitorul
Sd.
lui

Sflu.

tf

ammlc de

mfjfl

precum a

grit ctre
!st*tnm\iei

pr im

ntqttL

Avrnam

&
J

Iul n veac.
|ebri.ik\i

DUHUL SFlNT
gr.

ftuao

Pnevma

lat.

Splritus

In 4, 24 Spiritul lui a treia peraoan a 17] II Cur. 3, Sfintei Treimi, despre care articolul
; :

Dumnezeu

suflul.

Cabaalla
liturghii,
p.

(Explicarea
4,

dumnezeietii
trad.
cit.,

preotului l credincioilor din cadrul liturghiei intesc sa constituie o unica l grandioas dtizologie euhari atic, aa cum arata
turile,

XXIII, S 1163), toate rugciunile, gesriturile

din Simbolul de credina spune Cred ntr-Unui Duhul Sftnt DomCare din de-viat-Filctorul, nul Tatl purcede, Cela ce mpreun cu Tatl l cu Fiul este nchinat i slTare a grit prin prooroci*. vit,
8
: t

ecfonisu]
:

ni lor

dup ectenia catchumeO* i acetia, mpreuna cu

Duhul care d

via

(loan

fi,

63) este
1.

prezent la crearea lumii (Fac

2)

DUHUL
La botezul
lui

f.J

1NT

ia:i

Ilsus n Iordan,
1

Duhul

arata In chip de porumbe] l niEih peste El, conflrrnnd ca Acesta Dumnezeu. Iisus eaie Cuvlntul ]q iste de a Lunci plin de Duhul Sfnt
in MTuinlluLira .Sa. -Duhul este peste Mine* (Luca 3

veni Mngttetorul, pe Care Eu ! voi limite vou de la Tatl, Duhul Vh,'v, irului, Care de la Tatl pur-

Domnului
h

Esie acelai Duh pe care-] gsim prezent creaiei (Facere l T 2)> la ncepu Lui Este acelai Duh pe care Dumnezeu speciale Ju eelcr ce au rutul unt Juidecatori i efi de popoare dectori 3, 10}, profeii ent micat vorde Duhul lui Dumnezeu beasc* sa apere dreptatea Iul Dumcheme nezeu in riadul oamenilor, poporul La convertire (Isala 61, 13), Profetul Io ii enuna un timp dnd Duhul ne va cla peste tot Bufleiul (Ml 8, t fi). Aceast fAg/iduina S-a mplinii in ziua Cincizeci rnil, la 50 de zile dupfi Pati, cnd evreii btoreau darea Legii pe muntele 2. 17). Din acest mo51 nai (Fapte ment. Eserj ;i, impurul Iul DumiH' l o spezeu care are o credina e condus de Duhul lui Dumneeu. Ereziile pnevmatotogce din
Ui).

despre Mlneu (In 15, 2*3). Duhul purcede din Tatl dup existenta Sa, dar are o micare venica de ieire din Tatl spre Fiul, Prin purcederea Sa, Duhul unelte pe Tatl i Fiul, svirete o
cede,

Acela

va

mrturisi

s s

unitate de viaa *i iubire ntre. Tatl l Fini Sflntul loan Damaschin spune Ci Ditiml purcede de ta TauiL Se odihnete n Fiul, prin Care <]

Se
... f

Se face cunoscut (Da


trad.

,tuu-

, Ji

^ 7_ii,
El Se
[irln
J'^iui

34).

odihnete
Fiul
1,

cit, p. 17, 2B, in Fiul, str-

lucite

eate

trtmls de
fcc^ea

ctre
Se

(In

3235). De

numete nu numai Duh al Tatlui, ci si Duh al Fiului. Tot el


spunt*
cil
;

u Duhul

lut

Dumnezeu

care putere substaniala, ette o ipo&tasa proprie ei eidt Tntr-o in>ii jl, Care purcedn din Tatl l Se odihnete fm Fiul s I face cunoscut,
r

nm,

EREZII) nu au contestat persoana Duhului Sfnt, ci divinitatea l deofiinimea aceateia


primele
secole
(v.

poate s3 Se despart de Dumnezeu, in Care exist, si de Cuvin [risoete, i nici nu Iul, pe C'ivr e pierde in nee* latena, ci exsta dup asemnaIn chip substanial

iu

cu Tai fii.
rinii

Faa

de aceste

erezii,

p-

au precizat mai multe pnevmatologel, pornind pecte ale de 1b principiul stabilit de aui aile,
Bisericii
du|/.'j

cjire,

dacii

Duhul

este o crea-

turii,

prfn El

dumnezeiasc, Dumnezeu, proaj Purcederea (ekporevsls

noi nu la firea

participam

la

Duind Sini cute Cuvin tulul de-slne-mlctor, activ* viu, liber, voiete totdeauna binele si, n orice Intenie a Lui. puterea coincide CU vninit, este de nceput i i'r de sflt*i Niciodat Cu vin tul nu a Tatlui, nici Duhul. Cuvinlipsit
rea

fr

de la proe.cdo), ca fojisiihstnnialltii Sale


cesslQ,
{v.

dovad
ctJ

Tatl

de Care coe^lat nainte de veacuri


ii Care

PURCEDERE}, Duhul Sf?>tJ este o flint cu Tatl l cu Fiul, cu


$i

aceeai voina l energie dumneaei ase^ avnd persoan si lucrare proprie, El pureede din veci din Tatl, dar este trimis
n

mprtete

timp de cAtre Fiul

*lar cind va

[tbidem. p. 17). b) UuUnl In parte la creaie i la ntreaga conomle a providenei i mntuni. Pentru Grlgorle tie TTbizionz. Duhul este co-creator cu Fiul Creaie ort si in nviere att n (OwiUfi XJJ la Cmcizecime 14. P.G. 3G\ 44rt). Sflntul Vasle vorbete de trei moduri n care persoanele TreiTatl mii slnt cauze ale creaiei iniiatoare a tot ce e *te cauza creat, deoarece din voina Sa se eretutui
:

134

DlUUL 5P1NT
lui,

eazS totul Piui este cauza ef lelent, existena deoarece prin El vine tei ce e creat, Iar Duhul este cauza sfintoare, pentru ca prin El ajunge preata la desvlrslre (D^pre Duhul P.G. 32, 136). Dufcu! Sffnt 16, 38 FiuVi -vtf la parte i Ia ntruparea *de lui Care S-a nscut dup trup, Fecioara la Duhul Sftnt i. din
;

loan Hrisostom afirma daca n-ar fi Efebul SJflt. n-ar


Iar

c
fi

nici ptstor, nici ric- (Omilie Ia


50, 463).

nvtori
Cincizedme

Bise2, P.G,

M-

Tot loan -Hrisostom spune c, fr venirea Duhului Sftut. Biserica n-ar Despre Preot ic, VI luat fiin Ci trad. D. Fednru, n Biserica Orto-

ria

ntrupeaz

dar El rmne asupra Fiului pentru totdeauna. La botezul peste n Iordan, Duhul S-a cbborit umanitatea lui liaus pentru a o sfini, dei nu avea p 8 cat (Mt. 3, Ifi), Iar de la Cincizeci mi? este trimis n
1

Wt

1,
,

1B,

30).

Duhul nu Se

dox Romna LXXV


ftf$.
i

(1957),

l0

Aceasta, deoarece toata fiavea nevoie de sfinirea Duhului l deoarece nimeni nu putea t
intre
i

mpria
n

lui

Dumnezeu

r naterea de
primit

sus, udlc ari a real o

lume ca Duh al Fiului o icOTiomle c) Exist


nunului Sflnt (Fapte
Identifica
1,

5),

cu

sfinirea
;

n
4,

(Rom.
fiind

5,

1319

Gal

proprie care se HrUJtos Ity, El

noua ^De nu se va jir n Duhul Sfint : nate cineva din ap i din Duh, nu intre n mpria lut va putea Dumnezeu)* (Tn 3, 5). Biserica cre^
fi

mod

via

Chirii al sfinenia nsi. Alexandriei accentueaz rolnl speapropierea pertal al Duhului n sonal prin harul Tndumnezeltnr. Orice dar sfini tor vine de la Tatfll, prin Flnh n Duftut Sptt. Ne unim
ti
,'
i

ntemeiata l;i Cincizedrne cjnd Duhul Sfmt, n chip de limb de foc, a cobort asupra Fecioarei Mria, a apostolilor l a celor care erau cu el (Fapte 2,

tin

vfiut

fost

13 14).
Sftnt

Duhul

comunica

energiile

Tfttal

prin Fiul

Buhul

Sflnt,

sau Duhul Imprima in su Netul nos-

imaginea Fiului, Care este chipul Tatlui. Duhul nu nlocuiete pe Hrtattw, ci 11 aduce (tn noi, modeleaz n noi, mal eafl* n^ l tz n El, In Duhul, devenim primim fOTEfta adit nn-formi.
Irn
:

Sfintei Treimi, care este libertatea II Cor. in comuniune fin 8, ne refren 17). CV ntta ^uunlr, ndn

EH B*t6 puterea divine n Tainelor i El consacr pe slujitorii bisericeti (Fapte 20, 20), ca *coTainelor lui Dumnezeu!" nornl al (I Cor, 4, 1), Dulnd Sfnt d. viai pe care evanghelice instituiilor Mrstos le-a ntemeiat (Fapte 2, 42), El prlstreaz Biserica spre a fi una, afinii, sel^rnicessc si trpostaIiea> Cor. 12. (I El mparte hatismele
3

Blsorli "

este
(It

lucrarea Pt. 1, 4: In

proprie
10,

Duhului
n

11),

rlnriirllo

30).

Tradiia

rsritean

pus

un

Perete a arvuna motenirii (Ef< 1, 1314),


itoare.
d)

nelo miDuhului SfM este


$!
fSflfidi.il

slave!

viitoare

accent deosebit pe rolul dec! siv al Duhului Sftnt nu numai n actul de sfinire personal, el i n sfinirea creaiei, prin viaa sacra mental, precum i n vist ti b ari sm atica organizarea Bisericii. Sftnta Vasi structura Bisericii, in sile aratei

Sftnt eate ePufttil AdeBiserlni davQrulum. adic El

Duhut

rul de a

pzi adevrul, a cluzete l o ferete de orice greeala (In H, Care cunoate Duhul Sflfcti 26), adlnciirile luj Dumnezeu (I Cor. 2
t

special

slujirile,

este

opera Duhu-

I0)

inspirat pe

profeii dinainte

DUKUL
Je Hrlatofl

SFIN-T

135

chiului P&t* Duhul

pe autorii crilor VeNoului Testament Unul


:

gEtfeti

Aii

Dumnezeu
n

effd,

P'** puia rea


El
tor

provJde?TfTf/loo,

foaie,

$1

mic roprin
-vd1

inSfint, sfinltorul r dumnezetoru tuturor, Cel care r' vorbit In Legeni Profei, n Vechi

[lunea

natumtH
flrfuco

din
ia

Waraiw,

artQBa
t&tf

cuna.fi inia

JnpJoJor

ffrcff,

JflipoWv'd

flntlutelj !

Urli

l Noul Testam enL- (B


Ierusalimului

Chirii

ui
t

Cateheza

(rad,

D Periam
rolul

XVU
472).

p.

P-

simt, adic pe c*J c pe cei in si.ar are voiaja nUspu^a Jffre pflfefoM ptrfUf^ale UrlL Cci *e InfJmpfd A tor drepte
:ii.'ii,v<
r-::.
:
.-

rinii

mai (des l aplicarea Evanghein nelegerea Hristoa, de In Ckirzedme liei Uri pin In a dua Sa venire, Patriarhul Fote apune c Duhul este cel rare completeaz ce a descoperit lisus
vild
1

Duhului

r. r

baruri
de

5/

nomaiLi

tnui\f

rare
o.-.if

titic

via

fripte

hune

-Fv*-

r
.

ingih nSJPeiica cate sipsteau tiJa^fl jw poate sptrne fe oftfp fleAjs*/eJ

jn.vaj

cd

iTfe

fu[J

i t sifT

Duhul
insa"

Sllnt.

nlt-un rhlp

d&QMbH
fof/

i
fo

n n/t !n(e-

Hrtefcoa
rul

Tu ne
parte,

s]
Ifi?

^"scoperlt

a-

M
rflfj'J

af/ct
t?/

Jn

ac*Jn car?
?j'

l^/au
vistea

<et^
tat-

Mmgietorul ne

''.\ Jn

^uai/ncq leg^n
^^fJi(n

cluzete

adevrul^ (te&pre cluzirea Duhului P.G. 10?, M


ia tot

p&rurtci'Jur

?i

cfefpno dcsflvlr-

300) n general, interpretarea Tra. 'v-rl felurii diiei ca o completare Dm/ini decurge din nvtura descoper noi sensuri, proSijfnt mde, ale Evangheliei lui Uristo*, transmis A prin cUdasonlU aposto-

id^ffl
,-fnriffl

viitoare
crr-FS^-f/a

Jn

HW*/6a
fpteAfrf
fpre ctta
Ifl

De

a^eec

.y|

d/JdrTE
i

rouW, cafOj

pflm.-i'nJ
r

tluftftti
<

vbchr

[jmbre
if

i-nu

r/

ru bticu^te
p-

nou

lairtiefl.

r>^r mari

ftgA modurile
flJ;

amfnlf.lv
Ifl

nai

.flJs,

oJ/J In

cltfp

ro(f af(?la

ccj-e

Ikm.
c)
lrir'in

mi

uin5t' i nft

prin

rrvdfa
se
fe

nnrete cu

***

Evanghelistul^

care vor-

ydral cfumPe^JtMfi ^/

^nrfumitt.'cj'j'tf

ol ?uJ

bete pe '.ai.: deapre natura l hterarea" Duhului -$#rti (cap. 1GJ, subM
Acestuia de ntasf ndeosebi npapar ac l e to, de mngiEetnr rator. Duhitl este Cel care prea&Lvuste pe Fiul, ded Cel care S \c.ongmiei Fiului dimensiunea ci efiha^
rolul
r>i

HrlUo^ In
ii
1

acfylfa

ai/ ru ratmai cq
jji.^f:^,

c*i

*u ai/ne

pr/n

pro'vi-

rfent,

rafunea

naturala,

apoi

ea

eeJ

cp

b
rfiQ

c/esrrupcrd
fof
ri'fi

?J

ie

e^cafna pofunc.'ior i ptfxJ*vestete tfvtvlr-reu vUoqHrisios,


ci
rr

r*

Jnirn
Jn
i.'f

co ce/ ce i*
ftflf<

rJi's/i

Jn.'/.'^'r?

(fUJttS

titfnii'f

o legi dl.

n lin ten de DuhfO.

ComuCincizeci mc, 're tini lor este dependent

De

la

cn tfUIfar da In^e/cpc/unc # mi/na/ In nreid torc ji-ou curfft


f?r^n

Tt'^^n/fl.

Dflr

Care o teap de linhut Prn eahatologic. veacul Sfnt, poporul Iul Dumnezeu tr*11e?te att In pianul Istoriei d! i in cel al
SfiuL
<?& li teologiei.

Jru/7cfLj/

$t

trupul

prin
a

dtprlndete-ri

In

mp J/n/f ea
cwefla
i7Sf/rtJa
^ ;,-j

Jnformnl
ra
^f
(

porunpl/oj-,
ai

Jninr

pp/irr;cn

Inlm

Si,

prin

cuft-o

j/nip/a
,

npjnafef/nJd

ce

Prin Invocarea Buhului Sftnt. trupul lui Hrstos se afla continuitii i dUconn misterul fctnuftl! istorice, punlnd viaa aa
:;ub
u }e]

rj^f f tf^ef c
*:(

Jji

fprlnd 3 n min tea


itleauri.
l

for pr*-n-

(urtifefe

nctjrd/ft?le

rare

|J

rM/cfl

ia
r

Ifrdujjjn<;'?ci r.'

$l.

MaJtfta

Mflr*
t$,

(!^nontl
n

RflspuPtilTi
3.

rlr?
p.
sr.

der-ata
Siint

Duhului
te

SfSn*
din
*:<*

rr/oi:.

rom., voj,

^a

Ttff&ti**

45j r

ntiUul

ab&uti
fcite

nici o

1 1

o q

Vasfle.

Dcsprv
]ti

laptur

.f!

mai afes
fl*

ttfn

s-au Jn-

''.'Mf

S&U trad
bolea,

fr.

iitiblicatS
i

coli.

itl-^i/iT"!

raiune. Fi a iustina Trr exis* forare, InfrucM Dumnweu fi

rtSource

Chretenne-ti)

Mae-cu

Ascetul.
h

spre

In

FUoc.

rpm.

vel.

Ip

I.ill

DUHUL SrlNT
2&729flf
Grlgorie

p.

Palama,
1

Despre
PIUjc

este

imp&ttSlrea

mm., voi, CgfwMIfl Fericitului August In despre pd1

dumnese/oscd, 400 7. p. 374

21. In

tefan Alene,
Vili
lefi.

pupa Damasus (30S 3B4). Scopul sinodului eate de a se pronuna n legtur cu afirmaia pnevmmi;manilor

(dumani

caf

5/

Jtafj

In

vStul]
p,

(195Q}

m,

Sfl,

330

TealoiJceu,
34fl
?

[ormulat de
strmtlnopol, v&

Duhului), Maoedonto din Conai

tnan

Duhul

St'int

este o

Cc/ttr epiif

Iftotoff/ee

orontifc

JajUJ rffnlrc nnfUfd fJ

asupra feportaft \n Studii Tau4, p.

lagiCOB,

Xtl

(1950),

nt

'i26 SSt

Athatia^e Jaf tic. /p^oduct/pn a JN) #te du Saini fisurii ehez ies Feres Cappadodtens.
p,

UJioJo-

creatur. Sinodul s~a releiit i la diversele variante ale arianismului Mai Intil, este de remarcat partlciparea la sinod u unet ploiade de

In

MEPREQ,
ut
/a

0334
vie

(1073),

t-15 Jttif
^a

D. Sl-IuUuEip, Le Sa^il

BWHfl

mari teologi i personaliti biseriMeletle de Anceti ale timpului Grlgorie de Constantlnopol, tiohla,
:

dan*

tMotogte
n

de

J'Effffec

XXVI, 87 (1974), Yarnamura T/ic &*? p. afiU^a! K*& lopcaiunt uJ tte> Doctrine ol *w JJe/y&pMJ SI, fiasfJ fl * in Patritftc Phito&aphy
Orfarf&xc,

Contacta,

Gregoj-y d/
i

NyMu,

In

SVTQ

Ifl,

(13741

OrtkodQxie st A. de p. Jr 21 Cat baluilsmv: du persan nu Jiam &n pneumalotogle. Ut Revua ThGnSoglqinj da LmiHalleux,
VHln.,
6,
]

Alexandriei, Chirii al al Cezflreil k'fiiMili inului, GheSasle Paleatlnef, Grlgorie de Nyssa, Petru de Sa vasta, Amfitotile fi Iconlu, Dtodor de Tars. La preedinia sinodului s-au succedat Meletie al AnNectarie de Grlgorie i tlohlei, ConstnntlnopoL Tn al doilea rrnd, silirnoiel
al
:

nodalii snt
tal
al
3

contieni de

rolul capi-

flGS).
Sf,

PsrmanllHr,
ir^ne of fhe

V Or egory
Spif/lj
5fl

3-30;
of

Mritau
Doc-

terminologici

trinitate,

nu

Nysara'j

numn

^oJy
r

n nEkkleslflstllios
p.

Pharos
C.

(EPh1

fi 978),

41 100
/n
rir,

>

TsdrpamlL.

Pireu maf of Cor


In Et'h.
fii

rto?

Eastern Rhuwlf,
p.

(I97fl,

201209) Andre de Hali, La ProHttfcfl de 1'Ejpr.fl-flniftJ dems le Symuofe de CcmstdiffincipJcL Ici oRevue Theoloqtquo
dfl

pentru exprimarea doctrinei ortodoxe n totala fidelitate faa de *dotfma de la Ni ceea, d i n vederea pstrrii unitii ecumenice ntre diverse interpretri care divizau Biserica, pentru practic pasto-

LtwvaJu 10 <1873), l.l.S Mi D, SilSfnfuf


In

leonomlc a ortodocilor. Tocmai din aceast cauz, termenul JiomQOwias, termen aproral^
tactica

nLloae,

Duh

Jrt

revelai I?

In

fll-

wtlc,
p.

Ortodoxia h,

XXVI

[iff4>,

^r,2,

lfl24Uj

rriiawflfr

dr

Toan Ramureanu, Sfnadrjf nta ConaJonHriopoJ f3M)


r

vlfdfurit
fljflilHTli.il

despre Duhul SfJirt ronslqnMrtopQWePi.

$f

B/scrtafl.

Jn

studii

Tyoluijlec.

XXI lfl),
:

tir-

5-e.

piat pentru a defini consubstanialitatea FiuJui ntrupat cu Tatl, n-a putut sa fie impus. Sfintul Vaslle, a crui teologie trlnitar a Influenat n mod absolut stnodul, dei murise cu doi ani In urm, in 373. n-a cerut ca si5 fie aplicat, n crez, Duhu-

DUHUL SFINT C*l ce eu 7'atat ejfe mpreun adorat i ntfrft.


Sinodul II ecumenic, Constantinopol 381, conceput ca sinod al episcopilor din Orient este convocat de Teodosle I (378 3S5), Jmpratul purtesi Cre din J0O guvern&ax orientala a Imperiului roman, urni ind lui Gratian Episcop de Roma

Preferind termeni i nume care ae gsesc hi Sfmta Scriptura


lui Sfnt,

in practica

liturgica,

care pot

obine

tuturor, Sfntul consensul Vaslle folosete cu precdere termenul homottmos, n sensul ca Duhului I se cuvine o adorare i dnEite identic cu cea a Tatlui i

a Fiului

DUHUL SUNT
sinod inut n Antiohia in 3S2 condamnase din neu arianismul dar

137

Un

3i

prerea

Duhul te

Separat accepta *ousia

dup

creatur, fiina de Fiul. Sinodul


o

Dumnezeu. Expresia i cu Fiul este cela ce cu Tatl mpreun nchinat i mrit este foexisteni a
iul

homooiksiQ&t

Tatlui.

din ascut Ousia este folosit


r.

ideea lui Arie ca Fiul a fost creat din ceea ce nu exista, din nimic. Alii accepi conFiului in brunat, substanialitatea Duhului. Sinocu Tatl, dar nu a perdul din Alexandria a artat sifla o confuzie referitoare la relaiile ntre Persoanele divine i terminologia folosit pn acum trebuie sa fie clarii icat. De pilda, ter-

pentru a

nega

losit ca echivalena cu h&tWQ&stea, pentru a exprima consubstaniali tatea i co -eternitatea Iul Dumnezeu treime de persoane. Este luata Sf in tu lui vocabularul direct din Vasile cel Mare, care, Sn lucrarea sa Despre Dtihul Sfnt, examineaz doxoLogiUe biblice i liturgice cu cat.-ix

m Slav Taracter treimk-, de pild tlui Fiului mpreun cu Duhul, sau prin Fiul In Duhul Sfnt* In aprarea acestora, Sftntul VasUe se bazeaz pe texte biblice, n special
:

menul
fiind

hyjtostasi&
folosit

este

ambiguu,
diferite

cu
;

sensuri

in

dou

afirmaii ipostas, ftdii-H o fiina Dumnezeu are trei i postase, adlc Persoane, Sinodul, pornind de La principiul ci diferenele vei ba ic nu Bint importante cit vreme sensul cele doua este acelai, gfiseie afirmaii de mai sus snt acceptaprima (tre ipostaae) nu bile dac A

Dumnezeu

are o ousia
;

dar si pe tradiia kerygmatio, deoarece textul devenise invocare sacramental, ca formula" a Botezului. De aceea el a credina ortodox putut apune No creeste conform botezului dem asa cum sntem botezai ai noi cum noi credem, doxologm aa

Matei

2B,

19,

stabilind astfel principiu! !er ornniii. Despre Duhul (vezi Isx -redendi Sfnt, cap 27 l 23).

nseamn
beliantsm).

triteitrtn.

Iar
la

a doua

(o

ipostas) nu duce

modalism

(sa-

Preocupat a evite termeni absir.ici i necunoscui* Sinodul ecumenic din 381 recurge la denumiri
s3

Sinodul din 381 (canonul 1) condamn In ansamblu pe se mi arieni de ta MacedofSeu macedoneni

nie),

numii pnevmatomahl.
Tatii atunci U conin Et nsui, cupitwlml n tiroiasi
ia

-CJnd re gini im

expresii biblice, acceptate n lima Cred Liturgic, si n Duhul bajul

Mprm
timp
$t

pe
ntti

Fitil

prin

rol/cxle, iar tind

ii

Sfnt,

Domnul, de via fctorul, care din Tatl purcede, care cu Tatl i cu Fiul este mpreuna adorat si mrit, care a vorbit prn .profei-.

e&nrepeBfl

p$ Ar&stj,
rfo

atu nci nu

r*c

des-

p&rim
gic

Duhul

Sljnt, ci In chip lo-

zini
farJf

deodat,, potrivit Nfaje/, tf-o reprefel fa ea ns&t. crmcntiUt Io aa


a
ttl

Toi termenii slnt biblici TI Cor,, 3, Romani, 8 2 1713; [oan $3


:

numai una
Ducii

erori fata

fa

***>
par-

fi,

iret
;

parjsorsne,
II

nelegi eu adevrat

25 I Cor. 2, 12 II Petru 1,31. Sinodul a schimpara bat de la (loan 15, 36) cu din (cf, 1 Cor, eh 3 12) (qul a Petre protedit qul ex Deo est) Expresia din Tal l purcedem recunoate monarhia^ Tatlui, dar i persoana ca entitate individuala de
11

Cor.
:

3,

E>

loan

15,

pe Piui.
[iki,
V-l

wl

vedea din njnirufaud

va nduAQ* pe ete*o' puric, pe ToW l din ceaialiG pe Duhul Sdu propriu, Intr^atfevr, Cui cart e merpu In Tai Al, Aceia nu vn puU:u li tuA da Taial -i nu

va li ntetotlitta d*p&tit du Duhtti Siu, Cute lucrzut Jlu/ In tO|f. $t fa' osa dav primeti pe TuULi ftfilt puterea LuJ

ILiQ

DUMNEZEU Dl jMr^ B7
Tt\

fcl

*B

primsdU
DtifruJ,

octlaflJ
CBfl

timp
nri-1

?i

pe *iai

?J

pfi

ponfru
irt-(J

ud JW
gfeftf
jj'i,'[J;

eM pta.'iifa Jri ri* JncMpui o frtafmpan* sau o

JtmpdrfJf** ?n
fflr
fJfe

aa
cf

iul

ii,c;[

f-uj

*ri

/to

0U!ft

Sa dar creaia nu ine de esena Sa. Ca i Vechiul Testament (s, 'P Dan. Ei, 20), Noul Tes40 Ps. 104 numai categorii tament foloseau*
p

r#tdl teu ta
frai,

QwNi
o

*d

iJe

personale

atunci
cel

mii

5* reler

la

concepi Tn acelai
sf

litfip

Dumnezeu
j

In

Ei

o
fl|

comunitate!

tf#Of*kfre

ne-

.'nnhj

cumva
tiu

telfllefcaffd,
.-.-a

MM

en eieasub-

Tefilanfltn din se con ?ontrea2ri

viu (Fapte 14 15), Vechiul 'Bestame&t


n

B^irjr^n
fiinai*

fradEateiot

rup

tonlinxtBtifM
rJc?

t&4
&<l

ocenstd
[Viatiii

comun7iu(<t
ccJ

flotil

i.'1'j'nii'ric

f^.irh'cLjJarj'fflJe.'j

.:-mrie-

marea epifanie sau eendeacencl^na^ divin (syn adic ntruparea Fin 'ui katfibauls), Iul Dumnezeu, prin care nu numai
religia

lor ciixlhicttvv*,

Msflb g^iftfa

este posibila,

i IV, trai

rom., p. ll),

zeirWj,
Jur,

DUMNEZEII DUMNEZEIRE

Thcns, Iheotes; Fiina hu premii, Existena gftgs Teologia ruafiidivina personala toana prefera categoria Euteteruiu l termenii doxcloftlci cnd vorbete de Cilna divin asa de Oumrtegeu, nume mai presus de orice numen (Fii, 2, 9), In 1 urnirea are&pagtic despre Numele divinele arat ofi Dumnezeu nu poate fi dcl definit, nfei Urnita* de Imaginile create, l

Int.

Deus, Daminus

deoarece i asutoS firea omeneasc n suntruparea dezvluie biectul epifannal -al, cameteri.il vin.

indumiieCuvMul ntrupat
pi

Su
:-

lt.it

, un DfcffWtezeu plin comptimire l iubire pentru om,

Dumn
fie

care
ii

tebbfiur*
T.c,

mbr-i^a
(ct,
si

pentru a $8ru eblpul S^U Ji-esat tn


7,

creaie
En
B,

11

15, 10

t9

ii

Dumnezeu este Domnul, Cel care con tu N^Orlfl oamenilor, aa cum arata expresia Domnul
2),:

Dumneseu--Theos-Kyr]oa,
frecvent n 5[nta Scripturi

nti' ilta
fcf.

Ps,

noiunea de Dumnezeu ca nsi este relativa, deoarece:, ea se referfi gu creaia, nu La s legtura Lui misterul fiinei Sale transcendente, upraosental'i (cf. Ldicfl ta esenfl frarfefa eet*fl*C& XV, 2).
Imaginea
de El
iui

Spte deosebire de Vechiul Testament, Noul Testamenl vbrb^ete h

mad

expliuii

despre

Dumnezeu

DtwznAzmi e&e

dat

truul n actele Sale de manifestare In treaie ijl in venirea Sa prin ntruparea Fiului, In istoria Cu tonte teofaniilc de care este plin. Vechiul Testament subliniai lui universala a tr.'insrL'ndenn sEu alnt cel ce snt* Dumnczfcu tine si a este numele prin (le, 3, 11)
:

SHnta Treime: Tat!, Fini <\ Duhul trinitar cretto uit. Monoteismul este structura supremei iubiri. Treimea este un, mod de relaie cwe depete dualismul >e care a fost unstrulM t.L'ulo;'!a Vechiului Testament. Teologia face o distincie Intre comudumnezeire, esena mu na a Iul Dumni-ffett, l ceea ce ex.bta n jurul esenei sau propdetiLc lui

Bw
<i

excelen
principiu
rile

al tul

Dumnezei DvmMr
n

zeu are existena

Sine,

nu are aii
scrie-

alt srap,

Ideea ea te re-

luat de NotU Testament, de

pnatapostolfcc l de cele dlnti crezuri cretine, In caru Dumnezsu &$ nui' 'ii ..u''tic-,. prfodpfell existenei. El este creatorul prin vo'

a esenei. fe e de caracterul fi wpol'atlc. Ci 'arA esena lui Dumti'cs eii de orice comparaie afirmativ sau

Dumnezeu. E vorb;i ded ctmdena .absolut/i n *:lne

ri

trnns-

lumea. Dwt?7i.'c.-, .iv!-.t (theotes) nu poate fi identificata cu nici o proprietate sau lucrare a lui
nagatlva

cu

DUMNEiLUDL MM E7J7! R E
Dumnezeu.
Sirii torul
I)

i,::i

evreu

Filai

nea existenei, ntr-un procea de revelaie, Dar n aceasta micare devenire, natura lui Dumnezeu
se

din Alexandria (Mec.

vorbete de

de

numek (amm" mous) dup fiina $i de Dumnezeu cu multe nume (polyonymous)


Dumnezeu
cel ffiri

nu

transform, nu primete O

form

atribute i energii. Termenii teologi privesc deci relaia dintre np s Dumnezeu, nu esena Sa, Do asemenea, tradtlu teologic patrj distinge intre firea comun $1 persoanele Treimii (v, THEIME). Persoanele snt altceva dec3t esena lor lo mun.il sau lucrrile lor comune- (v, IPQSTAS). De pild, Tuiul nu esie nume de fire sau de lucrare, aau de nsuire comii.-., i de ipoatas. Le aceea atributele ipostatke, personale, nu trebuie $& i'ic consundate cu r)sip.',:ii ile comune, iuen-flee

dup

pe care n-a avut-e mai nainte, cci Dumnezeu nu stft sub categoria
existene! determinate, ne fiind supus timpului i spaiului, Esena l

*i

existena lui Dumnezeu ermnate, ntru r?.t nu


aplica

alttt

nedepoate
?

se

eu ni

?.

tind

l unde

Ei

nu

primete o Gorln pe

care n-a

nvut-o. El nsumi fiind ..flinta^, tn moi absolut, El nsui tne micarea fiinei i limiteaz exi stern,; tn timp i spaiu; De aceea, dincolo de
1

Dumnezeu

j1

creaie

nu exist

ni-

>

durnMzeivii

cfnd

este o Tatlui, conclud ea are natura dumnee&sctfj


ivj t

firea Iul" e r e fi, care

(Eunnmie identifiDumnezeu, cu n o [jropr le-

are o Subzisten n S!nc, ca o entitate de sine stttnare, Friptura creat Si

mic altceva, Cfid El este Inexistena sau neantul

nesfrjitul.

nu

tute a

c
1

omul
decit
false

h'u

Fiul nu

pot fi private de existena de ctre Dumnezeu.


diferite

Exist

concepii

$1

idei

Vn anumit
De pild

curent

tean a preferat atributele apofatice ale Iul


Sfltr.
:

s pun

mistic r&ari* accentul pe

Uumne-

transcenden-

despre Dumneteu i despre religie. Vechiul s Noul Testament se ridic viguros impotrva poltteismulul |t a idoloatri (Deut f>, 7
; Fapte 7, 4142), La nceput, cretinii ermi numii trats tocmai pentru ca negau un dumnezeu fals, n negativ, divinitile reprodus

unuL in fiin. mi depinde de In afar existena altuia, nd RU este egal EU altceva. El nu poate fi definit prntr-o relaie, avmd im caracter
fiind de relaie,

a, Dumnswu

infinitranscendent tatea, adit- lip.^a de Urnit de poztie in timp sau nespaiali tatea, de nceput $1 sfinit in timp; i m u Indefinitul, tsbilitatea, sau
absolut,
;

Ei au fost mpotriva Iul Venus, Jupitcr, B&chUB, dac au admirat pe Platon l Aris total- Fi
j;

re ce- romane.

edic lipsa de dezvoltare. Dumnezeu, fiind plenitudinea n El nsui,

au respectat autoritatea cezarului, dar nu au adus Jertfe idolilor, n ceea ce privete structura actului
religios,

Dumnezeu
-on funda

ca

per-

nu Se
de El
rtez&U
;

m :-,pre un :;cop mai sus venicia, deoarece Dumi :

.soana

nu

Se

cu

omul,

dupfi

cum

sufletul

orice mai presus de determinare j compunere. DwrrmeAfieasta nu nseamn seu este o natur static, imobila, nfr-i impersrni,ih'i, lui Dumnezeii ia o forma de a fi*, Intra" in ordiesfte

CU Dum7\r-?M. ci unite n ambiana iubirii


rului.

nu este identic fillt doua SUpicl.'

l
efe

ha-

Pumn zeu
r>

<rJJe

unui.

iar

ImvpuJ,
6
r

necu.pt insA
fa.

uvlnd UrnlA puAqtett El exdu* pe G$ntf" fi *cuJn

***>
tiilw

iu

DUMNEZE U DUMNE ZEI RE


t eu total inaccesibil
ric-

el*

*(

nu poete
Sa.

ti

fisf^j

.j,

temelie

de-putete'lrUitjrrTf

tf

mprinM

nitf

una dintre fpturi,


a
?J

ptli

m/
dJne

prd^us

de

luata

^ulo/ai

'
i

UPtAtU
>

v/eo tleacQfcTtw ftlntlaii Dumnezeu nu estv In

lucratoare-

l tar

de

iftrJJI

*cur.i

pentru

Sin*

vufWnd.
tHnta*
togiee*

eflrtfate

JdcaJoare

itiatd

tim} nsui cil n* cile cu putin nici ncpui, nici tniftac, aici *Hrj/i, nici
altceva din cela ce sini
;iixJtftiJ

{Maxim MTluti&ltotuI, Q&pa\v W-i Suta taiiia, 1% 4 In FtlQc. rom u


t

cugetate In chip

voi
n
i

U,

p.

124 3J.
a.
r

pq cxiillnd
mef/

determini,
e
jftjjjiil
fl/

dup Bl CtfuJ te neJVtfRfettl # iniin/t, ca Cel ce


preau*
eta

>)1J o

Mc:

St.

Jcan

Chrysrjfcr

fttald

Wnla, popIn

ms

5u/

JVrrcomp^/tenJiJ/Nle

de

DwW*

rea

Juc/qj-eja

{jtfnJJiaretiJ.,

DuiouBiiEU

tui

este

MiJi|A r

sena

tf

Wd
mJneif.d
ju.'u

pur

ia" d WnW doiorn oatf&arz lat, ca Jfl U9 $ pElftaf*


eJ

BiJiipJu,

fl^Mfjmfg

fl*wJL alei

purc', Jn

of
al

tom, L OttaUEIe TI ii t, lr<id, ?i ed. GL, 167 217 Sf, lemn Domaschlu, Ca*efffi[a ,p, cil., tratL HMftj, 1, cart na Qtltidtox* ti. L Pnsttg*. Oaci fa Pairii^l p. 31 iic ftogQf* SPCK, tandra, V&52] D, BtAi

de puf ere
Tii

pu/

sirop fu.

sau
ca

da
sd
3n

plltcrv
fli

nllDau.
voi.
1.
d

IcolQCfSu
[).

Dogmaticii
L.abor
et

S4T

ofteare ici

detefmJnctffl,

SSftlp

Ortoda^o. D, sranl1cwL\ oieu e*j


Fldes,
tS

mijloc, nici Jucfata fraultian),

Mim

dt-

imu/

Genii) ve,

jue;are pur si simplu,

ttau

Ce Jucrum In

oarecare
srt

fcJ

cfeiermJnafrd, ca
li

s
?i

(te i

s'Jr-

VLadlmlr Lossky, Visinrf c( dll&n patrluUtjue qrticuc


yntre

D/eu,

ia

tta~

jusquVi

Qre-

ai

micrii

ml &M
ea

gndit

ea

exis-

Pafamas,

Neuchalol,
Jeaii
I

Dulacliau*

tivit

mai

Jnaiiitc

Kriuoi/iare.

tltt/tf*

d*-vJa(-Jfletflcnw

C ewta sup/ulWn-

NSesitl*
vt

1WJ

'J.inlelui],

mtai\i-.n\<

il&Qlovie myatfqua, P*rLs, Aubl^r, 1S53.

E
necreate [grdivine energeia putere de aciune, ludespre energiile crare [ Capitolul sau activitile, sau lucrrile divine necreate, este o dezvoltare tirzie a

ENERGII

Pentru
giile

Maxim

Mrturisitorul, ener-

teologiei bizantine,

eptind

im-

portan
Grigorie
tici

capitala

Achlndin, despre natura harului i a ndumnezeiii, Termenul energeia este fo-oioEEJu:

Palama Varlaam latini,

lui in disputa cu teologii scolas-

divine nu snt altceva dert raiunile divine n aciunea lor concreta, perceptibile la nivelul empiric al lucrurilor. In aceasta aciune, raiunile pot fi cunoscute ca enercreatoare, proniatoare i de jugii decata. Prin energii, Dumnezeu miEl nsui, _rcreaia l Se
:

mic

mnnd totui nemicat i neschimbat.

sillnasjp uj Joile}un iso consacrat de ctre al fiind gice, VMea Sinod ecumenic (Constantine pol,
GB1),

care

condamn mono-

loan Damaschln, noiunea energia are sensul de reaa oricrei nalizare sau activitate
ivlismul.

Pentru

despre natura discuiile cu teologii latini luminii taborice care sub pretextul simplicitii i nemprii-ii naturii divine spuneau Grigorie Palaharul este creat, ma (+ 1359) face distincie ntre
In

turi.

Apllcndu!

hri^tc logici,
fire

el

are voina. operaia i lucrarea ei proprie, de aceea in Hristos trebuie s fie recunoscute dou voine si doua lucruri firi, naturale potrivit cu cele
suspine

fiecare

esena lui Dumnezeu, adic dumnezeiasc necreat, nefirea schimbtoare, necuprins i negriadic l. l energiile divine necreate,
fiina sau

lucrrile sau ieirile personale prin care El Se las mprtit, Se maniEnergiile ndumnezeloste. festa i

dou

izvorsc
celor trei

dumnezeiasc
gur
si
i

cele

i omeneasc, dou lucrri snt


comun
una cu

Desiunite
alta.

dumnezeirea comun persoane ale Treimii i prin


din

opereaz

in

ceasta

tinic,

Ipostasulul lor din cauza n care snt unite lucrrile ficele ale
firii

aceasta sint unice, indivizibile^ permanente l stabile Ele snt ipostflzlate, adic exist deodat cu Persoanele
real,

sint contemplate

mod

rii

umane cu

dumnelucrare

zeieti

artndu-se teandrlca, Diferena

ca

voinen ae recunoate lor l lucrrilor unitatea Ipostasului, cci chiar dup este ce a luat trupul omenesc, Fiui
firilor,

nu simbolic. Energiile nu constituie o persoan, nu au ipostasul lor propriu l nu exist independent. Energiile snt contemplate ntr-un ipoatas i se manifest printr-o

persoan, dar nu

sint

ele

in-

*Unul

Domn
prire,

din care
,

Treime,

este

acelatf
ele.

sele ipostas.

opereaz prin
schimbare, amestecare.

fr
m-

InvStura despre energiie divine recreate constituie o caracteristic

separare

nici nici

CTft

esenial

Ortodoxiei

<?a

st

la

M2

ENERGII DIVINE
\postesutS

temelia credinei n caracterul personal al Iul Dumnezeu, "i ndurnneaeirea omuSul l in transfiguracreaiei. Teologia rea materiei l ortodoxa nelege harul anume c4 dumneze lunc, lucrare mergie ?i prin ctxripersonal i nccn ii
i:
"1,

fit

spunlnd

cil

Ei este n (oare

Bfv&tftfc wipq

a re
jfc*j

pttft

>:>

# riceefiJ bej lue/drtfp ta nt neUinitote i iwlpnsfnfrMnte.


nici
lposla.su
i.
1

rad/cd
id

fij't-/

Njci

nu
5/

feci
r.^a
Iji

fff^fllIa^Ul
Hl3

fstmfo
eawfiff

Iui
fJ

ftumnricu,
efe

presus

fff

nume

omul devine
zee$t
(It

.prta} ol ilrll
1.

dumne-

man^esia^.
areo44,
,.1/iri/r

sine JwlmpftridsJ'bJJi nUflirtd e5Bf|4 Jof es


uhJi
7n

^
e

e^
ne-

Desigur, disi postas esena, dintre tinct fa enertfie nu trebuie s fie exagerai. deoarece Bl Serica a respins emsmi-

Pt

4),

i
^1

crede Jn aceiai
nelmpJ-.'/i.

JPiBtC*a*tl,

m.',1

Impcrf^

(tliilntt
j-i

puftrriid

n anlre r rtefe^il dfa Sino fn fcsJfJ nenii.^rnrv Jn oifecI/lcfit-Ss

ianismul i moralismul, De aserr.enea ndrumnezelrea tiu trebuie neleas ca absorbie fizic a creah

rhpflrUnrfu-Sc

neJmpdrt/t
dupi

jnprfaJin-

du-$e
(M.

Jflilrtg

chipul
Deaa-fe
Mlc-c.

tatei

aoiatc.
s

QfTgofe

Paianta,

imparu^v'
rom.,
vot,

turii n

fiina
este

mul nu

Dumnezeu. Islamisaltceva de cit o mrturie


Iul

dWeieiftacS,
p,

W,

in

40a ^05J.

a confruntrii dintre

dou

"teologii

nibUogr^Ho:
CfGdJnla
p.

Sf,
III,

loan

Dama^ciiin.
trad.
ct..

liuk.ranfaUsmtil scolastic si persocoriceptl care nalismul patristic, s-au repercutat asupra multor capitole ale dog mn tu ii, n special asu pra soterooglel l teologici sacra-

OJ-odax,
Sr.

XV,

1271331
20^

GNynrU- Pitems.
In

r>f.-ap/t

^/3xi[q
p,

374
dti

luminai
1

Fior,

rum.,

val,

7,

JtJtg

MsyenfJfufi,

LilrotJui''
i-.l,

tton

J'Wudc de Gr&ga/Je
Seu!l,

Paiiimnff.
3

mentale, Mei sil

nu

OKtiti
fa>

itons

Pfl^s,
eE

1959

tdito,

/num.-

dumnezeirea
eurt

rrj'ina
t't

nom/.'iniialc
u?J

myar^u;e eh re
aJfcc/o^

am ne
QO-S
r.r r^e

mpAfafa
sa
iiu
tfe

rjamrqjwu

create

flyjsoUc*

X/V-e

In

Nfliivclle
p.

C4cj'

flCeife fcinj

lucrri

q& lui
ad

fimneitiu.

n^vue
914
tt
I

TtiiialDi|lqlitri\

6$
dsfts

(1957],

Nici
/a

cobori

f\dml

jrtrtuinncBeWbi
rstr

B4a;l

KfJViJflii'^H?,

rEssenrc

Ireapla

creaiurt, do
a

robort

*e-sicr]ce
t.'e

(ii^irbt

Ja iJ)^oiog/e ni-

mpreuna cu
pe ceva

pe Cei &o o*e


ffref
5fl

"tfto

J^c

r/rueJJe

$r pj-Murd acei*
flnftfefrtfi

teri

ruj

tott ce

fptui nea S-a tcui ta noi Cci cum ar li &s fac pefltm mJi ca iwA binevoit

laen,

tn

t, Symhaii s Nwvcttu Jheo. MeaaBgcr du Vcx^rrhat du


ru.eJRiK p
s

Fiul tul

Dum-

pajrlirchc

nr,

7."

7i,
ffffi

1971,

* 15] 170
<St.

ldfm,
St.
1

SJxrtp^flUV

of

Di-

vide Naturc and thc

Ditflncttonfi

in

God.
in
' i

rfftcfl

nu

Sflni,

d
ii

Whf P* bine *3< eto fifl niJ o rrenlurd, mc/


jw-ar
JJ

mparte
iJirJeriJ

awo-rdlng io

GrcgorY
!"nr-.::h..|if
P

ol
.1

Nytta,
iJil
,

VlfttLtanli *

:'

n-af
5-a

du(

duJiuJ

Se/tfjnbUJ

(SVTQ).

21

(J0T7J,

trupului

pe

con?

iUl'f&U-l

a**

fecioara,
fcwJfUJ'J

trvt

om?

Sici

s
pe

Edmund
r

Huiiey,
(ie

nr 3 p. The P&*BM
oJ

71

104,

Energy

nu
int

Iei
r

Simziurs In

Wteojagy

Sr.

Gr^oJ^

a/e ipturllor
tul

pe cei ca

biserici
nJcJ

aio

Dumnezeu, adic Jfc/t, incll Uite sa nu [e led util <*< te abii rfe la Jmpflr^rsa nu- numai
stinit

pe

PalctiM4 In s\n:q, la (1974), i. p\ 'iz4ft| Cen-.gea Barroli.,- Pa^mJsm fievi^te^.


ti

SVTQ,

19

(3975},

nr.

4,

p,

2tt*3|
ttfti
?rj-

duptweJoW.fl
texpingt

9/

.'ii,'umn::^- (!!.'.,

vi

Chrlstus Yannafte.
lA-een

IH
In

rifirfm<:(/on

nade/dea
'ii*7i.'u

tn

ea. Nici
rft

Efscvn^e

rtnd

HnerejJ'oa

etnd

fj

nu

faci

pe
3fl

n
nu

allt

aepttilneioa,

IneK

pornnee for riicOJogy.


4,

S%^TQ,

]9(l?n),
JValufdl
i

piiai

flrui 3iMri

laptttiilor
zis,

Lut raionala nu-L iaci pe Ui

Lui imnfiitAirc curita, Mat uirw


ftfislt

p,

-232245;

D.

SMiiEloae,

de tiln[

sJ

XXVI

(iflW),

nr.

3,

V-

392-^as.

EKlPOS'1'A.HERT!

U3
J
h

enhypoftpreiuata enhyposLalon tasis, Logosului] ipostasul firii umane rele mai importante clari un;i din Leoniu de Bizan r icuri pe care
[gr-

BNIPOSTAZIEUE

PihMnfiran^:
h\
p.

Mey&ndarfr, Chitii
Thoagiit
r

Ea&lcm
ei

Qhti^ffi

ed.

cit,,

681
lut

ion

Caraba,
m".

Docffina hrfetoiQ?

giv a
LJif

Leonm

de Uimal Sludtd Ta

loglfl* XIX ( M7),


FWfceft,
tte
f

5 G,

p,

321333]
ftei.
tfe

542) o aduce bristologiei tuilcedonene. pentru a evita confuzia d in-unitpastas ter # unirea
(t

U-ur.liu

al

Blzanldut,
lui
,

zgcJ

capete
l:i

lmpfi/Jva

Sever
1

dup

AniioWc
nr.
^3

ALtard UajlfttuluU

(lUIrOl,

rea

dup

natur. Pentru
Iui

modul de unire a
omul,
scriitorul

ineLege Dumnezeu cu
ti

10.

p,

48W.
[gr.
:

dei
o
el,

bizantin araii cm. In natura creata nu vieuiete

EPECTAZ.A
tindere,
lui

epektasiH
(in

n-

urcu]

nvtura
a Tratat

dezvol-

fire

iar un purttor

riposta 5) al

tat de Grigorie de Nyssa


Moi se, sau
sire n virtute), potrivit i'letul, fiind atras de

Viaa

adic ea este n mod normal totdeauna individuauziita. Dumnezeuca Dumnezeu-FiuL Tatfil a ftotrlt
firea nepreta in tpOSaSVA uaizat a neindivid personflieat,. tifriijln}. T^ont-hi afirm S ca "dac.

de desvr-

iU

este intr-o

creia SttDumnezeu, continu micare ascentreptele superioare ale harului Urctiuj acesta
i,idli;

dent ctre
plenitudinii
Jn
Iji
1 . .

umunUateu, ttru dumnesciTcti slnt unite n esena lor, nu ar p ria tra, Chiar n untre, proprietate'
\<\
1

.1

1:11

iALlitUI

Csttfcrtl

J-i i

m-

DionisU* An:oheseu pt pagitul. crosul divin l imprim ca


care,,

dup

tural

fiecreia, atun-cl ele ar fi amestecate tonjonuna $1 cte nu ar


a
1

un element dina mit:


Iui.

in fiina

omu

mai rmme nici dumnezeire, nir umanitatea, In unirea, ipstaicZ* firea omeneasca nu mai are un centru sau subiect omenesc fUnlal autonom, aceasta nu din cauza ca" este
definitiv an-ipostttziat subiect), dj centru sau este en-ipast-aziat,

El presupune o continu eliberare de patimi (^katharsis), o cretere spiritual spre Vrsta lui Hris(El. i t 13), SimboVul epectraei l.ua

(lipsit

pentru

adic cjtitra vJn tulul, asumat hi n persoana Cu fie absubiectul Acestuia, sorbit, (v. HRISTOLOGIE. UNIRE IPOSTATIC), Faa de nestorinnism si monctflzlsrrit eare susineau

nu se oprete deloc In urcuul su, nici au-i Oxeaz limite La micarea Sa ctre nlimi, ci, odat ce a pus piriorul pe sejarJp el nu nceteaz de a W treptele acesteia i continu mereu
este

Moise

care

Er s

sa se ridice, deoarece orice treapta totdeauna, nirtpe rare o urc superioara^ (Grigotlnd, spre una

rie

de Nyssa, Vi&a
II,

lui
f

Moise Theob

nu exist fire Tara ipostav, Leoniu arat cu ipostasul divin exist prin el In&ugi i el indic distincia, nu diferena. In acest sens, ipostasul
poale
naturi
fi

Ha

227, trad. dt.

p.

2G3).

Kpectaza
virtute

nseamri;"i

aciune,

progres in deoarece creti-

nul

nu trebuie

renune niciodat
:

din individuale. Hypasia&s


constituit
;

mal multe
in-

la ceea ce a dobndit, ci trebuie aa Ducontinue ceea ce a nceput

cei pnn
31).

Ia
lui

capt

seamna" subiectul, persoana posUton nseamn" natura


care exist care a [ost

nenhy-

In spiritul

fapta* (II Cor. B, tradiiei nisritene,


este

umana

urmarea
tentei

Ilristos

In luntrul ipoteticului, asumat de lagosul pre-

existent, la ntrupare.

cu dezvluirea lui manifestarea Lui de la forma ehe^ notlcfl la forma taborieft, prin m-

concomiHrtetos, cu

144

FPICLEZA

ptfrtsirea cu

Duhul

Sfiat.

Tocmai

ca

ti

pus picioru pe scara cars se


tar.ov.

spri-

de aceea, cretinul este st mulat, n acest urcu n desvrlre, 5 ii ttndtf m sus RIvnii harlsmele mat rnar* (I Cor, 12, 31). Stingerea ela:

jin de Dumnezeu, cum spune

p-

ete t nu
prin

rjunufeo

spre

treapta

de

dcasupta
se ina*,

Inccfengtf

niciodat

nului

ctre Dumnezeu nseamn

aceea r$ mereu descoper ceva deasupta treptei uitase n urcufttf Spre lnt-

acelai timp o reducere a energiilor umane. Mobilul acestei persoanei


aspiraii ctre Dumnezeu aste Iubirea, Iubirea fizica fiind o parabola Fericit este cel a iubirii divine de Dumnezeu un dor ce are asemntor celui pe eare-4 are ndrgostitul de iubita lufa (loan
;

flmc. Dar
Incfl

ridicat

prin

asliel

dorin l
pu nirett
s-ar

mult. $1 nseteaz
se

de tttlrl, arde e flmind de i mai nc de ce ie au care


putea,
nefl,
SJ,

udpa
nu

cit

ca

ii

Fa

cnfjf
fld

U mprtit
cerJnd Iul
elf

se

rang
ci

rfoanflfediacd,
tfe

PiJJnneieu sd

fa

arafe,

na

poate

sd

vad,
h

dl

Scalarul, rom., voi,

Sctsrtt
@,

XXX,

5,

Sn

Filoc.

eaie
/ui

fO^gorje de ATysaa Mtjistv J/otf. roSW Pt flO 5JK


Peciei*

Viut-i

p, 425).

*Aa
dnrd

precum corpurile

ce tind

ffl

nu

le

pornesc fa vnJe, cWflf dacd mai mpinge drtp pr/mr> micare,


in
jan,
niita.

Ofj nimeni

SlbUograiie:
La v^e
|]

Grirjolre

de

NyaaCH

efe

Mcjisc
rfe

trnducct'*

LntTOdUMrt, tcit critic Jenn Ddnild'u, od. 3-a,


Cert,
P*rLi,
l*3

ne avlnta prin ele Innele intr-c

mal repestl
ntiji

nesam l vreme cit Tsupus


r

Us
p.

Editions

du

[CaK
II,

itSnurcs
257
-2&'3

ChretSennosiijH
r

eu

ettpui

fetlna!

si

&nt*t
prin
[ol

Thcarla EvrreU F*?r{jusrtji. Ood's


Murfjb.'ii/y
(o
:

te-

porniri,

neadlndu-se nimic rnrr


h

Jmnsa,

potriV/re sd

opreasc pornirea

lor,

n nd Mafi's Tfoaress Accortiuxa


iJnJfv
In

Perp^liMif
0/ IVyjsa.

Qfcgoiy

dar dimpotriv, sufletul eliberat Ef rnpp&mlniensc s* nvnt lnfOl i timirea

Crcrk Orlhadox Theologicnl Rev]r>w,


(1074),
rp.

12

5578) NlcoEae

Far,

Cu-

repede
fime.

In

mljcnnen

cdfJ'^

C^ft

cit

ftJ
ltffl*

f7tf c 'idu.HJ

de

ia

ie de f,
rare
si<3-i

spre

noasfettB ^^ &JroW!ltJ si ideea do cpecQtlgQTte de rVyssaj ta sintul Ui I^Ed

neilind nimic

oprenzc

Ortodox

<

KXiii (1011
(gr,

ni-

1.

p-

eagfl.

de
#fe

itis

pomiVea

(pentm rd

WfcQ binelui

pentru cele ce privesc spre el), sulleluf ridic mereu mal sus de fa sine, intinilndu-sc mpreuna cu doa^flgrtfoarLrtnttx

dup cele
zice

cereti spre cele dinainte,

cum
Cflcl
r

Apostolul
spre-

{FMp
<-t-ce
.

$,
.
r

t4),

cortli-

epikiesh, lat. Invocaie invocare n vederea sfinpunctul fulminant al canonuirii] lui euharistie (v. ANAFORA), prin care comunitatea se adreseaz, in forma unei rugciuni sacerdotale,. Iui

EPICLHZA

nund zborul
dorind
plardd
faf

mc'
*d
e

sus.

tu

prin

ceh

a /uns* sus.

nu
pur-

Dumnczeu-Tatl, s trimit Duhul Simt pentru prefacerea daruri! &r


In Trupul lui Hristos cel preaslvit i pentru sfinirea credincioilor. n liturghia ortodox, consacrarea

indHftnca

fdKtftd

mal

nencetat

sus,

reirmoind

ti la
tute

de mereu prin cele dobnriite lbomluJ. Fiindc lucrarea prin viri ftftneta puterea prin osteneal,
pornirea

spre

re Te

de

darurilor

se face prin a

rugciunea
Sfnt.

nesioboajridu-s/
tfiuf-G,

tria

prin lucrate,

ct

apo-

de invocare

Duhului

care

urmeaz
stituire

imediat
a

Pentru aceasta %tce urend


din

mereu,
nici

nu se

marele Moine, oprete niciodat


hotar

cuvintelor de inEpicleza nu Euharfettei,


nici
nici
nici

poate

nlocui

anamnez
rugciunea
r

(v.

pune vreun na -ni ntel In micarea spre nlime, ah


urr.u

ANAMNEZ),
mulumire i

de
ir\\0-

odat

nu poate

fi

n<;

e/.a

145

cuit" cu acesitea. Epici eza apare deja la sJ' coltul sec. II, 'avmd forme vnate. E amintit de Irlneu, care consacrarea ofrandelor &e pro-

dup
j

cuvintele invocrii de care vorbete de cuvintele rugciunii* de Ori gen de Grigorle de Nys*a (cea 3 3 1313 5), care ii gsete originea biblic in textul din I Timotei 4, 45 Tot ceea ce Dumnezeu a creat este bun i nimic nu este de lepdat daca se ia cu mulumire pentru c totul se sfinete prin cuvintut lui Pumafzeu i prin rugciune:-, Chirii de Iesfintul
Iustin,
;
;

duce prin

Grgorie Taulucrare sftnltoar* pornete din Tatl, trece prin Fiul T se realizeaz n Duhul- Catolicii Insist asupra puterii eonsacratuare a cuvintelor de instituire,, pe temeiul unei hristoio^ii care porneti de la principiul supunerii Duhului de Fiul. Al 24ea Conciliu de la Vatican a acceptat o rugciune de invocare, uare Ins e rlndult nalntt de cuvintele de instiluire, tocmai pentru a evita ideea dl Fiul este

Sfintei Treimi, maturgul, orice

Dup

fa

rusalim precizeaz invocarea se adreseaz Stmtulul Duh. Vasile col

Mare (In Desprz Duhul 5fnt XXVII, 60, trad. cit, p, 481) asaz rugciunea epiclezei printre elementele liturgice care s-au transmis prin tradiia tainicei nescris.
Ni colac
fiind

supusa Duhului In Rsrt, loan Hrisostom acoro importan excepional cuvintelor de instituire (Dz&prz preoh

ie vi 4, trad. dt., p. 140). Nu numai Tatl este invocat pentru a manifesta prin Duhul dilat pe
Hristos
dr iruri lor

cel

preaslvit,

ci

Hristos

Cabaslla

menioneaz

ca

complementare

"rugciunea

consacrare i cuvintele de instituire (Explicarea dumnezEietii liturghii XXLX, 722, trad. S. Salaville, 1B5 ^191). p, n canonul euharistie egiptean al lui Serapion, exist o cerere nainte de cuvintele de instituire i una dup anamnez, ajdresiite Cuvin tul uE invocat sa vina peste elemente. Prinii apuseni vorbesc de necesitatea aciunii direcLe a Duhului Sfnt n consacrarea euhartatLc.fi.

de

Duhul Sau asupra asupra comunitii. Euharistia este Taina rare realizeaz aceast dubl epfame pre-

InsuE trimite

zena real

Hristos cel nviat a Duhului Simt. Cu adevrat, drui ren $1 venirea Simului Duh de la Tatl la credincioi are loc n Hristos Iisus si
a lui

i prezena real

Lui nume (Cal ist i Ignatle Xanthopol, Capete 12/nFiloc.


In sfntul

rom., voL

8,

p.

30).

In

plus s-ar

Pentru siintul Ambrozie, epideza e rugciunea sacr pentru Augustin, rugciunea miti c iar pentru Ieronim rugciunea solemnii. In canonul euharistie roman exista rugciuni de consacrare, nainte i dup cuvintele de institui re dar
; ,
p ,

putea spune e, ntruct aciunea Indurnnrzeitoare este proprie Duhului Sfnt epcleza ine de natura jertfei, cci ofranda se sfinete prin Duhul Sflnt (Romani 15, 16;
h

Epistola ctre Evrei (gj 14), Duhul ia locul focu^ lui. un element indispensabil, im^ preun cu snEcle n sacrificiu] din
9).
t

Numeri U,

Dup

acestea slnt

adresate

menionarea Duhului

Tatlui, far SOnt. Locul


fi

Vechiul 2b 39

Testament
Ilie

(n

Regi

IB,

invoc

consum

holocaustul).

necesitatea epiclezei n liturghia euharistic snt puse n legtur cu doctrina despre Treime in chip
1

Hriaostom afirm preotul nu aduce focul, ci Duhul Sfnt, Care


preface darurile (piine surs de via divin.

locul Sfntul

care

loan

special

cu

konomia

vin)

in

persoanelor

u
Prin extensiune, noiunea de epi-

n
mimai txmttu c&ati
a>

foii

rostite

de
i

DJnsil,
dfli

Hez arat orice aciune lliurgr iau iacrameMaLa a Duhului SHnt


care precede manifestarea Iul Hristos cel prea&lvt.
Epiclcrfl,

ipuna
sini

ti jlnful

twm
t/r.-

Ollffl Aii iUntj

cd vie ar
clncf

mea
MMtv

acem-i
preot

pitlcFc

acum,
sujsj/n

cum

flirii

cu

coninutul

nc

nu o atldm nki cuvintele crealun//


-

fe

ntaJit-N.

Cdei

aducem
ceasca

ie

aceasta jertui duhovnide snge. l Te ehefrii

IrifKlcd
''.'
i'

flf

II

rotlll*
r/

ttw4i Iar clrcluJ d un am oaiaca/e.

ur

H5,

c/ penfj

cd aO

IfiWl

mm. Te rugam l
Tine

cu

umilin

la

josJWr odfTfd d* Dutnnt&ei tn-suti* (N, C**


bailfid.

trimite Du hui T fi fim. peste noi g"l peste aceste daruri ce *nt puse nainte.. >, **te precedau fu Liturghlerul romn {dup textele slavone din sec. XVI) n-leu ceasului ii troparul de n Doamne Cel efe in ceasul al treitrimis pe V\ lea al Duh apostolilor Ti* pe Acela, lti:

cdem

TOfeinfM
iiimi.

xx/x.
Bl
der
VVi-i.-.'.
i

dmnaeinlll mms, *. tgw}.

Uimra^ik.

bNogrjIla:
explicel,
S^rtaiifaiaivii,

luiijiieml

Pctr VlatLk*CU 1.:^ Akxaop* 24025


i

Fur

itte

Liic

ol

rine

tncf QlUt&QMY* St. \ --IC dJmlr- SptnJuary Preai, 1973. K. C^1nE1a, TikLincc dummvmfri} l/nirgh;. XXIX, uud rom, dl-, p. 767.
i

..

:i. ,-,.. -fa

nulc,

nu-L
cd
efl

lua

de

la

no!, ri

rt-L

nnoiete nouo,

'Cum
(304*0**

IhimtvrTeu

cxculta
Cfl]

ru.

Ei trimit* Duhni Sn
fief

SJJnl

IPANJf gr cpiphaneia apariie, artare] manifestarea Iul Ekjntne2eu mal ales prin ntruparea Fiului i prin revelarea Sfintei
:

actuoro cafe-f,
nejuttiifd
fa

ii
f

ffl

nim.k-

Nn
cei

ori

c*

*r
cA

fwgd
3J

<v

IMd, a ipttj-o Ef JnsusJ


po-afr
iacti

nimic mi

M
,U4l

Treimi cu otazlu botezului lui lisus rlristos, fn Iordan, de ctre loan,


Pinti n secol u!
ui IV-lea, srba toa-

ad

credem.

Iflff'iliimla

e#J fatr rttii nifte cuv^ife hiiki c n*ts nfcdwri. Cufl ca nrzc/ctfi,
fjjftcu

afh tilaffl fiu&atfito *!f $1 eektlaite pe ean? fc-eun po flirtul', fuoicAine Jnir-a<fev-dr idvIrcKarin
tlinlcM
Tff.'nc.
.1

r r/i'r

M
l

*flii

tatui-o
</u

pflir

iracrllfe

Elini JJ

w/lnl*

co/f

Ijnvdlui

de

/a

stinW

QjtaxiQli

de ia urma&i im p |BMfV ma/U e/Ui. fon puT-oJ f Voitfe ref Mare I foan cei Cu
CSuiA-de-Aur,
Iar

mafW

efajwtfli

of

Bi&erlztt,

pe cef te

ImpQlivcm: ac**lora< Ha
efe?

rrefaite j*-r jv/etfJUfljedl


/stuii
fiJttftgi

nW

un fdi-

oct fa tuf*
ti

|m
de

sd

fio

drtfp(cr*dlft-

Dwr cd ar
puifrtf

tuaarui/, ttuiif?

afuns cuvintele Mi.iLi Ja#Pi4 de .rtofiilre,


dafuriSot,

referea li mai mul le evenimente din istoria rolntulri natere * dup trup a Fiului -nchlnaren magilor Iul Dumnezeu, jMlstori lor. Botezul n fordan ] cea dintif minune la nunta din Cana Toate acesea &e srbtoreau tt^i una ia ii Ianuarie (data solstiiului de fn calendarul da atmr asa cum se prartica si nS in BiserlcLIe coptj si armeana. In secolul al IV- tea, durj.i nu tarea sols tiu Iul 25 derambrle (cnd se iarbfltor sol invjctus denumire dai mpratului romani. Biserica Homel li 1 s.:irboarea Naterii Doni nulul la 25 decembrie, pentru pi~
Epii'imkM
-

rc

se

lam

.i

>l

Wttttt nfcl KnuJ GTJnNi- tjpQslolJ' mu rtlnlre Jiwdfdtori) UiMtttclt. Cd accile cuvuiJc, rosIile O slnau/d dald <te Datini/, ilm flfr

xtinlirm

n-a

turma

ufffre,

ca

*i

cuvintele

erenf lunii,

fante pstrind data ei veche, adic la fj ianuarie. Practlea roman i fost prelua ui n Hasrlt ctre 390 Crigorie Teologul o Introduce la Constantina pol. Iar toan Hrsos:

EPISCOP
tom,
In

T47

aceeai perioada,

aplica

izbvit
Utitei

tiv
rit*

Innmv.rte

n Biserica Antlohiel.

Sumhmtau

Biserica apuseana serbea^ adorarea magilor sau ^srbtoarea regilor,

cu lumina emo* ne luminm. Astzi,

mpreun

cu
a

Sa dumnezeiasc de la zmislirea i naterea Sa respingind astfel erezia care susinea


p

6 ianuarie, pentru Ilristos are J'irea

Botezul, la arata ca Eteus

mtiumiimi lumii stf risipete* cu artmvn Dumnezeului nostru. Astzi, ie lumltwmit cu ft&m te mfl to a i iutmn. Astzi, nelciunea s<? surp i -.alc bte intuire '' lucreaz nou venirea Stpl nulul.
tic m& cu e<sfe fo 9 Impw'i-praanu/ese, ?r rdjg ac Jos cu eo/e tfe -us mpreuna- vd/ /,, AgKs& ob^en cm sfinit i mult vistMA a orforfaetfor fls miaifd .48WZ/, Slpmii meiqi. l n Hufcz,

AMzi,

r.ete

&

c Isus a fost
a
devenit,
Cfcazlfl

adoptat. de Tatl i teceptacolul dumnezeirli


m
>

pogor irM Duhului asupra Sn la ikrteiu in Iordan. In Biserica .Rsritei m, srbtoarea Botezului Domnului, cu prilejul careta indii

fu

ra

ridice

fi tea

umencu^'

la

niiiil

s-a artata, este mbine cu v-in tarea apelor faghiazraa mare), care n Apus se face in noaptea Patilor, Rugciunea de sfinire s apelor, un _ text de o mare valoare dogmatfe alctuit de patriarhul ,Sn ironie al Ierusalimului (sec. VII),, vor^t'- .it.e nu mi mai de dimensiunea universal a ntruprii, c l Botezul Iui Ii sus. r-a act de regenerare
iui

rea Treimii

nepheat $e pteac roitului Su, ca x& ne li$wn& pe noi ef/n telrfe,


r.tv.i,

Cel

A^(zJ
4
f.

Ijnprij^u

ccni/iioj-

SOit

de

cm

doW.-n?a.
(r/Jrstt.

jm.TKjfjf^r

Domn u Ju;

Aatiiy.t.

pamntul
^uciur/u

nu maf^a

are
a -au
d.>.

tit
ile

c/e

lumi/ .j

Junii-,,.

Impdfv vac-

fl

U&phtfp

iMijiitiijlnic,

etJ.

-0.^71,

p.

")03- -Sfj^j.

EPISCOP
episoopus
<-iniMiitorl

&

episkopoB, lat. supraveghetor, pstor


[gr.

perkinr.1
al

cosmirvi.

imi la

Mani Testarea Sfiniei TreHotelul Domnului umple n-

slujitorul d?n treapta auierarhiei bisericeti, ales

trimis
doi
&]

prm
sau
sa~

hirotonie de
trei

ctre
(v,

cel

puin
fctefau

epbcopi,

treg universul de lumina, pamntul primind germene !e noii creaii prfl prin sfinirea firii apelor.
pst

ROTONIE)

HI-

nvtor
donator

exercite rolul de aradunurlJ euharistlce, de al Evangheliei ^i de coorslujirilor

ai

harlsmelor

ti

ttlHs

cu mtnti
Sttfui!,

rf*

c&Ue fptura
cu
rea

Sa.

intr-o Bisericii, local fejiarhje). Slujirea episcopal este centrala i in-

apropjt
iittinit
Htf

dispensabil
ce

Bisericii,
t<

incit

tiar

fiic

st
se

Lir

tisi,

vOlflf
Astfif;

;*-.......-i

/^

jOuatr-

na/,

opeJs

e$&$cop Biserica )ocal nu poate fi recunoscuta. Acolo tinde se vede


gjtiscQjml,

/-orfanului

p/c Joc n vind*'&rt. prin


/'i.'.

v&ra
se

acolo

Dommicu

fie

i poporul

iftld&if,

fosta

Mp. ,:ru
f

adap

rus, ; ,ij
aJi<jf

iq/ft/c*,

Aridjci
In

d&ejv
o^e/e

oamc'%l

ouriJesc
/qjjjI

foftfanu/uY,

AArf*
Somnie
Asttii,

s-a

fteschfc

Qnmcnlter

dreptii

ne

lumineaz
care era

nou

np a ceQ untur,

credincios (SE. gnatle, Ctre Smirrtmtit VIU, episcopul 2)i n sensul este un semn viadbil Biserica exista hitr-un anumit ^oc, Didahia (XV, 1 -2J compar rolul episcopului cu slujirea profeilor,

c c

n vre-

Ma/se, se p re /ace Ju tfu/ee^a pu potului, eu venirea /Jommj/u/. Ast&l,


fttf

mi n

fh

-fim

u^artr/

rfe

pilnsu/

cel vechi

ca

un Umii nou f\e-am

ntfnliiiL

Asizl, nc-am

Testament, titlul de se ntlnete de cinci ori (I Pt 2 3 Iisus Hristoa este nuni pstorul i episcopul Fapte 20.2*; FU. l t 1 Tim. 3, 2 Tit 1,
ppiscop
i.
t
: ;

Noul

Mit

EPISCOP
Tn

terminologia clin epoca apostolic, aceleiai funcii i se ddeau mal multe denumiri, dei slujirile
7).

lilor.

In starea de organizare a Bise-

instituite se L'nul din cele

deosebeau ntre ele, mal frecvente schimntre

buri s-a
biter

fcut

termenii prez;

Astfel, Ln episcop. mal multe locuri (FII. 1, I I Tim. 3, 2 Tit 1, 7), episcop nu par indice prin treapta a ierarhiei bisericeti, tn doua locuri tipice, termenii episcop l prezbiter se aplica aceleiai trepte, adic preotului Fapte 20, 17 ^t 28 i Tit U 5 n care se porunca de a hirotoni prezbiter i Tit I, 7 care cuprinde nsuirile celui ce intr funcia de episcop. n aceste cazuri, cei doi

primare, episcopii snt sub supravegbt'rea apostolilor, ]ar mai trzlu, nub a reprezentanilor acestora. Autoritatea pastoralii in comunitate o deine episcopul instituit
ricii

de apostol. In primele zile ale cretinismului, fiecare comunitate era condus de un grup de preoi despre existena rruia avem mrturii atlt n Ierusalim (Fapte 9, 30; 11 18 r 13. 2),
, ,

d
:

ct

i afar
1.

(Fapte 14,

Tit

5)

Totui

dac
preoi

17 ntr-o ectaie
;

23

20,

erau mai muli

(presbiteri),

termeni denota aceeai treapta, termenii putndu-se schimba ntre ei. Prezbteril- preoi snt numii i episcopi, cnd se accentua slujirea lor de supraveghetori, de crmuitori al comunitilor. Aceasta nu nseamn ns n-au existat i episcopi ca slujire instituit, de sinestttoare, dar titlu] acesta de episcop iu a-a dat tuturor prczul Lefilor, ci numai celor oare aveau o poziia unica, de clrmuitori bi.serieestl i aveau o hirotonie speciala.

responsabilitatea principala reverie;) unul presblter-episcop. De fapt, in rndul preoilor se face o distincie. De pild, apostolul Pa vel vorbete do <:prebteri vrednici drftgtorl (I Tim. 5, 17, cel care merita dubl consideraie) de prezbiterl care luistoresc (Fapte 20, 17 i 28) proistamenos, adic cel care cirmu ieste (Rom. 13, 8) cine ermuiete, crmuiasca cu rivn (el. I Tes\ 5, 12) de poimen pastor (Ef. 4, 11 unii snt pastori) de
;

snt Un fel de repve2erftim,\ succesori ai AnDStDluluJ

Tim otel l TU
ei

figoumenos-, conductor, jnListHttor (adueei-v aminte de mai marii votri igoumenol Evr.

13, 7

cf. 5, 17, 24).

Pa vel. Des!

lucreaz

intr-o Bise-

sti
i lor

rica anumita, Ti matei n EEes n Creta, el rspund de mat

Tit

mtiteton al emunitilocale, unde existau mai muli

prezbiterl,

multe

comuniti, neflind legai anume de


vreuna (Tit
1,

timpul din
(r Pt,
5,
1

5).

Tmotel este hiroTim. 4, 14) judece pe prezbi(I

transformat cu preoi cm-e pstoresc* 3) n episcopi Deci este


ii

s-au

tonit episcop

de Pa vel

are puterea
(I

Tim. 3, 19). Tit primete srcinarea de a hirotoni preoi


teri

nn

flecare cetate (Tit


lui

1,

3),

in calitatea

de episcop

al

comunitii din

Tn felul acesta se stabilete o succesiune ntre apostoli i cei


Creta,
dinti

conductori

ai

comunitilor
at

cretine, ca

succesori

aposto-

de admis prerea c n rndul preoilor din flecare Biseric numi unul era episcop, cu funcii speciale, dei putea fi numit cu ambele denumiri. In Orice caz, la nceputul secolului al Il-Iea ga^m un episcop n flecare Biseric local, n calitate ilc conductor principal al el Aceast dezvoltare nu s-ar explica dac la nceput toi prezbi terii erau episcopi. Deci nu toi prezbiterii
1

EPISCOP

14!)

aveau funcia

de

episcop

(v.

IE-

RARHIE).
Lucrul acesta se explic l dac se ine seama de Eaptul c, la svrslrea cultului euharistie, un slujitor sa bisericesc trebuia s prezideze

a cercului apostolic care Include, de Os doisprezece >, pe in afar Fecioara Mria i pe ali ucenici In orice Biseric local se reproduce
cercul
apostolii

de

la

Cmcizecimc,
in
(v.

adic

i
cel

discipolii

jurul lui

pronune rugciunea de mulumire i binecuvnWe, potrivit cu rila instituirea Cinei din urma. n lipsa apostolului, cel care conducea acest cult era unul din

Hrstos

nviat
ncolo,

BISERICA).
nu se
reprezentanii
J

De acum
l

Biserica

tualul

de

poate recunoate

lr

episcopia funcie la care era admis pr Lntr-u hirotonie special. Dar toc-

mai aceast funcie de conductor al liturghiei a nzestrat pe episcop de ceilali cu o preeminen

Succesorii apostolilor, deturnai chiar de acest ia. Mal t rziu, B Isc r n -a desemneaz ca episcop pe locala unul din preoii el. Iar ntrucit Biserica locala nu poate S^l hi ro tu-

ne asc singur

fa

nconjurau. Este care l tizul lui laeov. n ce sena episcopalul este o sluslujitori

episcopul ei, ea a Invitat episcopii eparhiilor vecine conSi invoce harul preoiei i firme pe spisGopid lor, Pe de o par-

reprezentativ i Indispensabil conin uu-iBisericii locale, pentru tea ei jOBtoHcl l pentru autentljire
,

it:itca

rvmrUiriei

sale ?

Cu toate c pstreaz Sg
cesiune
in

succesiunea apostolici prin episcopat, totui ea face o distincie de untur ntre apostolat l episcopat, Aceast suc-

nu trebuie

fie

neleas

individualist i Iii sens linear, ca o linie istoric de contlnul!n<e de la apostol la episcop n co-

mod

munitile
.s

ntemeiate de apostoli, an de la episcop la episcop. n corn un Etile de mal lrzlu. Apostolii au hirotonit pe cei dlnttl epincapi Epistola l ctre "Rom.., (Clement Cor, ; Inate T Epistola ctre Tta-

dar el n-au fost numii episcopi s n-au exercideoaresponsabilitate, tat aceasta rece au avut propria lor autoritate Mc. 3. 15). s misiune (Mt- 10, 18 In plus, ei n-au ^delegat* puterea recunoscut in persoana lor, ci au episcopului, n actul hirotoniei, o narism special pentru acea Biseliem.
II,

III,

2),

ric local,
Biserica va ncepe existena el istoric la Cincizeclme, ca adunare

episcopul e Legat de comun litate t este ales cu participarea preoilor i Laicilor din eparhie, este legat de o Btierica local concreta, ii exerdiocezei n luntrul cit -funcia :-::ile, Pe de alt parte, deoarece odat cu hirotonirea episcopului i face apariia o Biseric local (eparhia), el se afl in comuniune cu universale. Bisericii episcopatul Cercul episcopilor rare snvnjcsc hirotonia episcopului reprezint colegiul apostolic, deoarece la hirotonia episcopului se comemoreaz srbtoarea Cincizeci ii, Potrivit descrierii lui gnatie de Antiohia. colegiul prezbierial represei ntl colegiul apostolic (Epistola n orice cai efitre Tralient fii, 1), episcopul are continuitate apostoli'-a nu ca Individ, ci mpreun; eu cercul preoilor. Sau, mai bine glj, succesiunea apostolic ae pstreaz n comuniunea episcopului cu toate treptele Ierarhice i eu comunitatea. Astfel, Biserica ntreag exprirn continuitatea apostolic. Aceasta se vede mai ales n modul n care se exercit autoritatea nvtoare n Biseric (v, AUTORITATE)-. Biserica se afl n rontln uitate npostote,

1.>H

EREZII

dar na ca prin episcopul ei vericnd y ceasta continuitate este aposficata de doctrina de credina
II
N

mal

TradUon

Episcopul arc datoria de a nva (Canonul LV IU apostolic, canonuL CXtX aL Sinod, din Laodito]itjii.

ApmfUUifuv. 21 (cU. Saurc CIuGLIwihm). trad, de B. Boite. E^liBqMi p. 4t51 1S4&, Lloi.H du Ceri, de fedfan. Decretul X, In jMdir( urj'sireo
i

trad. *l
in
. .

e4,

cit.,

p,

ttL-4#-t
fa pt

"' T- str

l-j

j/tv^uc

t/ana
1

Jfadrtio.'i

jgeaanl-

ceea).

El

supravegheaz

corectitu-

tete,

voi,

L episcopat

l'Etflse

dinea credinei apostolice si exprimarea ei autentic, Totui harisma a episcopului nu este o veritatifl posesiune Individual iat, ci ae pracBisetica in comuniune cu ntreaga ric (Efea. 4, 4), In fond infalibilrtatea este un dar al Bisericii n general, i nu aparine nici unul episcop soEa litar, nici unei singure Biserici. speran a poporului Lui este o Dumnezeu i se fondeaz pe fidelide Biserica tatea lui Dumnezeu S-a i pe asistena permanenta a

verse llfin
Lions

coll Unam SanctaimJ, Us Edidu Orf, Paris, 19&4- p, 303 -33&


[gr.
*sl
i

EREZU
iune,

lai.

liueresis

op-

concepii particufie lare fie despre ffnttt Treime, Hrisdespre dumnezeirea lui lisua omeneasca, tos, sau despre Arca Sa
ereziej
3

sau despre raportul dintre cele dou firi n potaul Suu dumnezeiesc, fiind cunoscute sub acestea din

urm

denumirea de
cunosc
si

erezii hrlstologce.

Se

fa

erezii jlevTntologice

1*1-

Duhului Sfnt LIBILITATE).


tos a

(In 15. 2Q).

(v.

INFA-

sub denumirea do subordinaianlsm pnevmatologic, Kau de pnevmatomahie (pnevmatomahi - eei ce nu recunoteau deoflinimea i egalitatea in rong, cu
tilnite in teologie

urmat

Tattiuii
tli
f
i

Ru.

$1

e pteoff, <k

ce'elalte

doua PerBoane,

Simului

pp apQdolti atir-j ic |
d

pritatjte
rXi
i

mi

p* diacon/, cinBtflrtrwHfrui NJAftw

/afa crvn In afara" de episcop, din ftfrrf fa $m*is&< Wltmai cele ce se *a * fi fac s"fc condu nereii Ei{JifffJtfra

nu

ci-G^tinUmului Uurtrinelc occidental se pot identific urme din n doctrina Filioque eteziiie vechi simte n lips de echilibru in ca-

Duh), In

(se

lificarea teologica a Celor Trei Per-

episcopului
jniflrcfn
si

u
sfl

q
Jfa

ocrtUJa
soculfid

p* etf* V va

ta tffwfflfclfl. AcoJo uutfe tipare epftC&rtSli colo sd FW scafa undr tt cmmj/i.'fafan, du pi rum sahoiHftffctu/ Ii\us, tt<fo o este Bftfcttfta nfecttsc. ATU ^sfa Jipflduff ta in Qiard tfO ..-pi L-op ta 30. Mtfe&e hile sa se faed agnp*,
fi

L^mdu-se impresia jnane divine, unul minus de importana a Persfinpfeare prin excelen, a
floanejl

"MinEiietorulul.

Dar istoriEi dogmemarc varietate de lor cunoate adesea erezii hTisloloqict. cel mal
privind
lu

na* to refjprebd^ te.piOcut ftu! ciLfe Smlf* ,-iczcu* (ai, Fr/nch'c. Epistulo
nuni, Vflf,

Dom-

umanitii minima] i/,arc a negarea unei firi Bristol, sau

1 3, Pft
citire

r/t.H

p.

139 H'J.
al

Blbltqij r*fi.*
tialiicl.

Sf

hj.iaV.r

An-

Silitori

E/t-scn;,
1

IV,
p

Cdtre
1

fagn&enA
IL.

IV,

12
6'

Vi. 2

Cdfrc

autentice n persoana S:.i. Vom aminti aici turnai ereziile hristologice care au l'cut ob'petul condamnrii celor diut slnoade Principiul formulat de

umane

TluJS-i-..

t WI 2f
In

C4tM

SmJj-nciiJ
rit,
p,

VU.

LX,

l.

trnd.

4.

62-

8385,
EpJsiofa
tred.

97,

13 14M
c4fre
f

CtanatU Rnmun-ii.
In

J-a

CorJntenf, dLV^Q,

cit.,

444B

Hippolyte de Rome, ia

ecumenice. s-au Grigorie de Nazianz, p^ care respingerea s critica ntemeiat acestor concepii, a losl de natur ceea ce nu a fost soteriologie asumat In persoana Fiului lui Dum:

ERE/II

151

negeii nu poate fi restaurat. Ceea e u-ti unit t:u Dumnezeu n Hrlatos, acea a tiost mini.uL. De nli, rigo-

rismul dogmatic al sinoadelor fata de erezii De altfel, tradiia cano-

nic

face
si

deosebire intre ^eresie^,

realii, n starea e czut, cu inclusiv toate urinrile picatului coruptibilitatea- 03r n ce e3w* umane ? Este firii coruptibilitatea naturala, sau e o consecina a omul e catului ? Iulian neag
tEilc

p-

aschism

adunri

ilegale

*lrtUe *eia%U au numit gruprile ce/or ca caro *gl JepGdat .5/ fi-"" nsfi&itfl!
(g!ljj
Jiffl

Btrecfos prin fire, deci natura lui Erteti&S este nestrcadoas.

tfe

efec/flil'd

f^hisme* erou Jcumur

tare *-na ndeprta* pentru tinumita mutfr-e de ordin admMtiQtv, u. twritvsc sau fiffn pricina ti jiu f probleme cae
fiilor
C-flJ
o. 11

patul

iczclvu

efesoi

ar

fi

e*i*(a<
Ffe-

Jnfe^egefc rec/proc,
stol

far

*cdunry
cTe

mpotriva acestei doctrine, sO riin. tul loan Damascliin va arta Hristos nu se poate nega realitatea uman a suferinei. El a fost liber de pcat, dar -a nsuit Sn mod voluntar starea czut a omului, pentru a-1 elibera definitiv. In dis-

flaJt!*

partidele iot mate


nesuptfid

p?#0ji sau

de episcop!

precum

cleirii nsdlscipinat'n tip pild, ric oarecare a tost judecat pentru o t\hn-

i de dac un

mi-

t&tt

inJdlurcU

din ulujbu

pentm

nu

se

mut supunea canounclof, ci cetea pentru el 2ntJj>*afca i twtcfo respectiva, iar impreui ea e cu plecat &i nljii, pariind
Biserica,
tzea

cuiile ulterioare s-a precizat p% stricciune o boala, esie catul afectat ntreaga care a (phtora) umanitate. Nu numai greeala i vina lui Adam, care sini personale, se transmit, ci i consecinele lor. O consecin a separrii intre om i

Dumnezeu,

dup

pcatul

Iu

Adam.

urilvotsata, nici aYlti

qdu-

nra

ilegala.

Schisma,

jcitJflib,

esfe

este moartea naturala, care se tenete din generaie n generaie,

mo-

nenelegere cU tei tfJp Biseric pe tema poclntol. ntre eretici amintim pe manihei, pe VCUiTltininl, pe KtarciQnl, precum i pkputleftit lai ?!/ ia acetia n)n1

Flecare

are

natura

motenirea greelii

corupt prin Iul Adam, dar

e responsabil de libertatea sa. pa Ca t adic starea dr st -para -o

Dup

elegerea se leag

direrl

tfe

rjedinta

}r\

pamnst$U*
11,

(Vftsife cel

Mare, Epistola

138.

irod, ram,, 3Z4J,

de Dumnezeu i de supunere sub omul are un mod consecinele ei existen (troraft) afectat de de moarte, mod care e In opoziie cu

Aftartodochetlsm sau aftardoclwtism [gr. aptvthartos nestricclos^; dokesis asemnare]. Erezie susiHalicarnas de Iulian nuta de (sec. VI ) dup care trupul lui Hristos nscut din Fecioara Mria a fost trupul Noului Adanu fr. pt

n.itura vocaia sa (logos). In acest sens, jertfa nu este o justificare sau

un

schimb, ci o scoatere a Tlrii noastre din starea de stricciune i


mortalitate,

Arianism.
{cea

nvtura
33f).

Iul
n

Ane

incoruptibil (aphthartos). nitatea lui Hristos tissfa nu


cat,

Uma-

fr pcat, dar nici mrile pcatului lui


filbidimile

numai nu poart urAdam, adic


ei

ii oh ia acuz SevtT de i pe discipolii sui extremiti de $&cfaetim, ceea ce ar nsemna Logosul nu i-a asumat o umani-

$ An

afectele

naturale, pe Iulian

Alexandria, discipol al tul Lucian de An tichia, acesta din coala Iul Origen {185 254}, care. invoctnd anuIr. mite texte biblice (Pilde 8 22 fiina Iul t% 3), susine 14, 20

253 cea

preot

Dumnezeu
cabil
are o
f

este

unic l incomuni-

tra*e concluzia

Fiul nu
'

natur identic cu Tatl.

152

EHK71I

pari nd Or ea Tatlui de cea a Fiului, Arte face o diferena ntre tfnascut" si creat", de unde inferioritatea Fiului. Fiul e Dumnezeu nu n mod adevrat, prin natere, ci este creat, de aceea El are un nceput. Arie n formulat erezia sa apun n d ^A fost un timp cnd Fiul mu adic Tatl a existat era, Fiul. Fiul nu este nainte de, de aceeai natur eu Tatl, dar se
:

de a Introduce elenismul n
gie, la c:am Hisurini a rea stat.

teolo-

Com-

btnd un

pretins modalism, pe care epE scopul Alexandru l-ar f exprimat intr-o omilie (inut n 318) despre unitate in Treime, Arie re-

curge la subordin ai anism bristolcgic, poate cea mai yrava erezie pi care o cunoate istoria Bisericii.

l fr,

Nestorianism.
patriarhul stantin opolului
discipol Kuestia,
al

Doctrin susinut
Nestorie
(cea.
3fl0

celelalte creaturi. El e cea dinli dintre creaturi t nelep-

deosebete de

de

al

Con-

cea, 440),

ciunea creat sau chipul lut "Dumnezeu, instrumentul prin care Tatl
a croat celelalte creaturi.

lui

Teodor
atribuie

de
lui

Mop~
Hristos

care
:

dou

persoane

Dei

fost

aprat de Eusebiu,

sau Cuvin tul,

una divin, Logosul i una Umani, ii sus.

Nico midia, Arie a fost vehement criticat de episcopii Alexandru i Atanasle de Alexandria. Sinodul I ecumenic formuleaz r- ^ mpotriva ereziei punsul ortodox Care ariene sub diverse expresii din Tatl H-a nscut mai nainte de toi vecile iinscut, iar nu fcui, tfcel ce este de o fiin eu Tatl v. Esena Fiului este identic (v. HOMOOUSIOS) cu a Tatlui, iar naterea Sa din Tatl este din veci, Tatl n-a exisceea ce nseamn FluL Discipolii lui tat vreodat .\rie s-au separat n dou grupuri nimic nu e unul care susinea L-omun ntre Tatl i Fiul (eunaj
:

episcop de

Natura

uman
;

dependent
exist

dou

este distinct i Inde aceea n Hristos subiecte. El a fost con-

damnat de

Sinodul ecumenic din refuza FecioaEJes (431) pentru Nsctoare de rei Mria titlul de Dumnezeu sau Maica lui. Dumneseu. Un fel de dualitate n Hrtetos de Mopsuestui profesa i Teodor deosebire de (t 428) t care, spre coala din Antlohia, care profesa

rr

hristologEa

ce

tip Hristos , insist

fr

mienl) are o
a

altul

care

accepta

esen asemntoare

Fiul cu cea

Tatlui (homeeni). Disputa, arian nu se sflre^tc cu Sinodul I Ecumenic (325), deoarece arianismul este adoptat de ca lire urmaii impratuConstantin, Cflnstaut (353 lu! 362) Valens (3ti4 ?(78), care persecut pe partizanii Crezului de la NI ceea. Pentru unii prini a! Bisericii, erezia lui Arte ar fi o tr^e a politeismului pgn care, reducnd categorie fizicii, divinitatea la o adora creatura* Pentru patriarhul

asupra fiinei umane concrete a iui independenei acesIlsus l asupra teia. Pentru Vesione, firea uman a fost nu numai complet i independent, compus din trup i suvorbesc flet i voin f Evangheliile cunoatere^ de de creterea n dezvoltarea capacitii de a discerne binele l rul, de lupta cu ispitele), d a avut i eu-ul el genuin, care se p&treaz mpreun cu persoana Cuvin tulu. Uni ren n-ar B dert o simpla asociere sau cooperare a celor doua persoane, cores-

urm

punztoare celor doua firi. 1 n cersoluioneze logic prezena ci nd Lui Ii sus din Nazaret n chipul SAu

Fotle,

arianismul ar

fi

tentativ

omenesc, Nestorie ajunge *. for* muieza Ldeea unei a treUi persoane, ^persoana unirii, care le leag pe
l

fiRE/n

153

celelalte
p.-.v,

dou i

este Cel care pro-

are o
turi.

singur

persoanrl in

dou

na-

Uluiete, face minuni, alturi de apostoli l ucenici. O consecin tot eretic a n&stQTkmlumu-

mnnc

mai recunoate n Fecioara Mria pe uMiiiea Di/innulub, care pentru aceast concepie este Nsctoare de Uri stan. i nu Nsctoare de Dumnezeu, cum
lui este faptul

tiu

Biserica. Nestarianismul afirma vn r aspru criticat de Chirii al

Alexandriei, care nva subiectul este CuvntuL

cn

lisus

Este

ade-

Cele doufi firi, dumnezeiasc i omeneasca, i pstreaz integritatea lor, dar ele snt unite i'r confuzie, nici separare, ntr-un singur ipostas, Calcedcmul respinge fis acelai timp Tnnofizisinul, afirmind c" n HriHtos exist dou firi, dar nestorianiamul, care susinea c' El este n, dou persoane. Hrfatoiagla de la Calcedon se bazeaz tot nupe un argument soteriologic mai daca Cuvin tul i-a asumat au3

Calcedon comuniune pe {4jJJ primete n Teodorei de Cir i Iba de Edesa, prietenii lui Nestorie, ceea ce a dei.crminat pe monofizii afl nu ne-

vra

<-u

Sinodul

de

la

tentic

ipostasul

Su

tbrea

ome-

neasc Una
culat

integral, este dumnezeirea omului.


din

posibil in-

formele sub care a cirdup Calcedon erezia lui


este
mon.oJfi3ssrn.til

leag

dintre Efes l Calcedon, Totui, Sinodul din 553 conmonodamna" cele Trei capitole
lffr;;lLura
:

Eutihie
ri.'m

seve-

Teodor de Mopsue&tia, scrierile in care Teodorei de Cir i Iba de Edesa atae anatematsmele lui Chirii de Alexandria contra Iui
fizismuL lui
NcsLorir.

sau moderat, propus ca o formul de reconciliere ntre calcedonieni si necalce don Icni de ctre Seve^ patriarh de Antiohia (512 Sever condamn 53$}, (ntr-adevr, pe Eutihie, In schmb respinge Caleedonul deoarece acesta ar fi reabilitat

monO-physis [gr, Monotiiism - n singur l'ire], Erezie predicata de Eutihie [3^<<& 454] calugur din Constant in op ol, discipol l patriarhului Chirii de AlexanHrlstos nti are dria, nvand dect o singur fire (mono-pbysi&), eea divin, ntruct trupul omenesc
f

nestorianlsmul, eare fusese respins de Sinodul din Efes {43 1).

Pentru

el,

tologie ar o sinlui Chirii de Alexandria gura Hi re a lui Dumnezeu-Logosul


s

adevrata doctrin hrisfi exprimat n formula

ntrupat,
fiare Erezie a susicelui ce poart numele nut-o, ApalinariE, episcop de LaodIceea (t era 90). Acesta neag prezena unui suflet uman In HristoS, Prieten al afin tu Iu Atanasie s?i ap-

Apolinarianlsin.

1-a In fu

aparent. Eutihie rehypostasisi> intre fuza distincia phyata (na(IjOgtBS, persoana^


in
;

mod

daca rlristos e o pers&ana. El nu poate avea doua naturi. M$ifcfizismw era ncurajat de mu rularea Im Chirii cU* Alexandria, care a pus n circulaie si a aprat cu Indirjlre Rirmuln unic
tura,
fire). s plinind
: :

este

natura
confuzii de

(-fihysis)

Cuvin

ului

dumnezeiesc ntrupat*, In faa acestei

Calcedon realitatea integral


la

termeni, sinodul de (451) vorbete clar de

rtor al doctrinei de la Ni ceea, Apotinark afirma ca Hristos esteradical deosebit de noi (Fl.2,7 8^ fcmdu-Se ntru asemnarea., oamenilor (Fii. 2, 7}. Deoarece trupul' omenesc nu ppate exista prin el nsui, are nevoie de un principiu
animator. In
sufletul,
fim, acest rol
n
S.1

joac

a Fiului,

Care

dar

cazul

Jui

HHs'tos,,

E&HATOLOGtE

sufletul e nlocuit de Logosul divin, Lftgo&ll e principiul de att ol fizicului ct al psihicului. Trupul Iui Iisus e viu prin Cuvntul dumnezeiesc, nu prin suflet raional uman. Astfel, Hristos nu a -avut suflet raional sau minte i vu'mpi. Biserica nu a acceptat

via

persoanele xftitRf prop^Jp $J


rfld.
fifei

au
ti*:

In.

cfc

];iseJe

mra

cs
,

ce

plin nu IdtffidufESG putin au cea mat


DuJjaJ
5/n
ali

minte,
$J

Tatl

fnjf

o sJngul' dJvJn^atA caic ne du:: cu ghidul In titefi precise i compt&l. Cci Jiu st In pi./tore raiunii adun (tdotaln
oc^faS/ nnfurn tiNf mimirl dl Ier Sie,
; .

j i

ujiu

'aceast

nvtur,
:

deoarece
li

con-

cluzia ei e radical nu ntirnai c Hristos ar fi avut n ace sta situaie o umanitate anormal, dar El nu ar mal fi om real. Or, in ntruparea S*i Hristoa l-a, asumat firea in integritatea el. Inclusiv sufletul ra-

cuvenit Tailm l Fiului j" Dulmiui Sllnl lf dnt'.aea nu conhwnpl. Iat lunut;, Inmlrllc fiecreia- dintre petsva-

"

r*
LTiiti.

(Vflstf.*

ce;
-l'i!

iVlr-jj-o.

Epistola

2JD,

IV,

uman

rom., p.

2).

GnDsLklsm
B
voi,
i

(v.

arL,

GNOSTI
1.

ional i voina. nsuirile ne n-au fost distruse, ct


rate

1'jrii

umali

rscump-

<\

M.

^tin l
p,

ItJ-

afirmate tocmai pentru ';"* au fost unite cu Cu vin tul. Hr stologia apoi mar ist t prin concluzia el ea irstos nu arc o fire uman deplina, revenea la arianism,
4t5*beLinsmll! e Lin ici

murfitinu.
I,

latoria bikc.ficeascfj
T:Tc?Ai

universal,
227

cap.

schisme,
i-arly
p.

289

Henry Chadwlck,
fruin

Ti\c

oijks,

ed.

I977

Chureh, Pen10B-133151
r

212

John Mayendorff,

Chfifii
1

fi

Sastern
In

Chfittiafl Thotigh, Si,

Vlndim!f s SemlJiary

de Iudaism cmc

iuriez in juviurn evanghelic sub haina cretina", /n reaJJa


nceput
cet
ffe

]075i Alnys CS\ tist ian TradStlon,


Press,
A(ji

GMIlmfiier,
lt

Chris

Pwm.

iho Apw&tvlit:

tafe

caic

ui ir

mi

io

Chalzcdan
f

(4:>]).

-Sheed and Ward,

Tatl,

Fiui

f?

Duhul

singur fiin tel moi multe persoane, dar care nu admit*, penStnt
sjrti

Ke.w York, 1QG5 apolinarlanlsm, p, 2^d J. S, Rn223; nestortan^m. p. ^.ft :i05 mnnkU ^ llhjhliglita In tfx Dobatv over
i 1

tru cela
iposias,,

tr&l

pe-t&Otuic

det.lt

u.t

Silitii

Theodttr

ol

Mo pvuc- st ia* s
In
r

Christuiony

toi

ce

atcevn

face

recJ

B$pi

a Frcsh
1960, p.
don',srrn:

ApptoacU,
Jcvcw
le
rj

Greck
voi.
2,

Ortbodax
2,

existena din veni n cut? El mai neag


Lut
ca

Viului Cel

totodat

Unul-Nxjf vnitfn

ThetJl&gtcal

1059
ChaH'i:-

140 B'if

C. Mppller.

Ia*

Mintulior Intre oameni h ie s\ co-borlimt Lui la iad, precum si Invltreh l fudvcala pe cate o \a fate la Hflrtt.

N^o-t'if.iii^donmf
la lin

un

mai nemia totodat t uilcn. lucrri personale ale Duhului Silnt.,, tntt-*\Sa.bc! os
<

du V-e sihcii\ in Gri IJmt'ier-Bfl flit, Kumtll van r.haikei ricwT, vrj], Wfjiv.ijunj, iftSi, p- e:i7 72flr

Orinrt, de 4Sl

(.:.

flinsriui, T/juh.- McmonJaysrti' Chr/ft(b-

devr dup cum


r

atunci
|7

cJief

ttf9
1,

*P&v*i
1\

?/

Silvan

l
trr{

Tlmate*

Tea.

sJnt

0smtt
c$a
$1

nume,
a

rffif

toate

trei

rinf
toi

Sfvefus oi Antio-ch, FhlQXeniix ol Mttbbug and Jacob ol Sa rug, Clarsndon Pre?, Oxford, I9?6.
Jog/f i

legate unul de altul prin


cei
$1

silaba *.j*,
dfo'aptB

ce

vorbit

*nunvi<ta>;

ISHATOLOG1E
sfritul
(tloa}
lai

fqr.

^chaLon-es\

Tatlui

al Fiului
trei

ui

Stfntului

i#E&, ic-a fegat laolalt prjntr-o conjuncie pentru a arta sub ftecw uume se ascunde C*cj puttlcufat, fonat de un nume, ptltu .nume fa snl rele ettr* tesJprteflJd J-acruu

dmi

pQtnGWt

nvtura chata ultim, EfnalJ despre realitile ultime legate <io


istoriei

mnturil,

c priei

activa despiri

reelizar&a

deplin

a ma

Uumnezeu sau viaa veavin, ca necrenare

cuiui ce va s

ESHATOLtKijE

155

operei

rscumprtoare
istorie^ plin

mpratul, Care
skul
viii
,1.

a Lui Hrlslosse manifesta la sHr-

area

la ceruri,

de slav,

judee
;

i morii (Ef. 1, 2023 1 II). Eshatologia nu


cu
sfritul
Iei

Tes, trebuie
I ot

[nn fundat
niri

lumii"

dreapta l rita iari-venire. Ca adunare liturgic, Biserica nsi este poporul de pelerilui Dumnezeu n stare impar fii a lui naj, n micare spre

de ederea cea de-a de cea de a doua i

m-

evenimentelor oare nsoesc a doua


venirem
'mi

nu trebuie limitat
UrWtos
nvierea

descrierea

Dumnezeu
tate

{v.

PAROU-

morilor. Judecata Eshntologia se refera ralul l iadul. la o la o noua ordine de existena, dinstare ultim de transfigurare obieccolo de istorie, stare care este
SIA)
: ,

stttoare, ci o cutm pe fie (vr, 13, 14). aceea ce va Apostolul Vavel (I Cor. 5, 5fr comII Cor. 5, 1517) face o 58

CSd nu avem

aloi ce-

rulri unii l speranei cretine Vin mpria Ta* (Mt. 6, W) l dar care este deja prezent acl acum, l care confrunt istoria acmpria Iul Dumnezc-u tuala
tul
:

paraie intre forma Istoric a creaiei i a omului l forma lor e$hatologic Potrivi t Apocal psc i cap 5 aceast lume transfigurat h), si
i

este

biruinei Mielului, rezultatul care este numit ultimul (esenatos) Adams* (l Con l& t 45) i &cel dinii

cel

21). este n mijlocul vostru (Le, 17, Dei se ntmpl la sfritul


istorici,

altfel,

de pe urm. (Apoc. 1, 27). De noul este numele lui Hrifl-

tos Iisus

mpratul
moartea

mpria

sshatologica

nu

(mkos) t

Prfi biruina Sa a fost nghiit,

este rezultatul

unul proces

Istoric.

Transformat, lumea ncepe din nou avnd ca scop nu af rltul^ ci


eternitatea.
lui,

De
este
lui

ia

lumea

ntruparea Fiulocul manifestant

mpriei
duce
rie,

Dumnezeu

i
'n

al

materiei i omului, transfigurrii introIar de la CinclzecLme, Duhul

l menine mpria

isto-

schimbnd

cronologic,
git,

venic. nu este numai


ci al

istorlcitatea lineara, prezen eshcitolon In acest sens, istoria

Domnul devenind Hrlstos (Kirios) nostru m (I Cor, 15 5J. Distrugerea Satanei i a puterilor adFiul Omuverse Iul Dumnezeu strice lui S-a artat tocmai ca s lucrurile diavolului* {I In 3, 8), pe va desfiii care n cele din ina cu * artare a venirii Sale (II dispariia rului din Tes. 2, B) ncetarea suferinei Biseistorie, pmnt. toate acestea snt ricii pe semne apocaliptice care premerg a

urm

trecut, tfanamnesi^\

doua Venire

a lui

Iisus.

Totui, f-

real

avans, anticipare i pregustare a veniciei. Sau, mal bice zis.


s?i

gduinele

euhatologice,

adic

istoria

eahaUAogia
n

formeaz^

unic
turil

mncare nu se confund cu timpul


realitate

iconornla

iul staurarea mpriei Care sade de-a dreapta Tatlui pe tronul autoritii divine (Mt. 28,31)

inHrlstos,

Care

Se manifest

in

plenitudi-

In rugciunea euh ari silea", a doua venire a lui Hristos este invocat ca parte din istoria mln nAducndu-ne aminte, aatuiril
acesta.
:

nea *l;-ivei Sale pentru a conduce universul spre destinul su venic cu (Evr. 12, 2), Ftfnt n contradicie

ameninrile
Io

si

vehiculeaz

prezicerile pe care sectele apocaliptice.

dar, de aceast porunca mntuitoar^ i de toate cele ce s-au fcut pen-

de cruce - de tru noi nvierea cea de-a treia


: t

groap, de zi, de nl-

de-a lungul istoEste adevrat referiei s-au fcut diferite calcule ritoare la a doua Venire. (Dup lrineu i Ipolit, istoria lumlt va dura

156

EUHARISTIE
firea

de ani l 6a va ncheia cu al aptelea mileniu sub mpria lui Ps. B, 4 Eff. 4 4). BiHrlsttra serica ns, dei a admis Apoca lipsa respins in canonul biblic, totui a ~ interpretarea acesteia ca bas P eil tru calcule cronologice despre veaGflQO

nu cre puterea do

dtlpffndf CS*a

din ce este? iflai preaiis de J/re. GflM nimic ri W* ^ceea ce este ide ut &u *#* PJ"' ce m'rl nu cili tu da ndumnesseirp, panta cuprinde pe DufltHM'Ju. Peri Im cG numnl iianiJuJ dwmnezefeid Ii *#* P^"

cut

fir/u

frrdeensefl
pfl

JJfnle/ar
^J

c^ait?

eshntologio, Parouaia* va II o mare surpriza, cftcl de aiua si de ceasul acela nimeni nu tie, nici ngerii din ceruri, nici Fiul ci numai tatl* (Mt. 24 T SS). Cretinii triesc ndejdea vie s ferma n miricul

efuu9NBa*^G8i

mdsu/o. for

mu mu

eJ

cbafuattaat i/rea cu lumina am **& pi*$U9 de Ura l o tldiv deasupra hQluMaxlta relaT ei prin ca vUvlrea iiflvci> (SL
MfctUJtiii&U.
23,
l
1J1

R^punsmi
fQffl,

eStfe

tuirea viitoare (I Ft. 1 3^t). Toi rei eare ram in Fideli Iul HriStos nAvor participa la fcfc* djduiesc dumele Tmprte\ t ca tcrV <j\ preoi

eu

F/Joc.

voi,
Sr.

11^ p.

I f%
irad.

TftUaSe,

iilluii

r.i rif:

loen

Damastlilti,
cit.,

CT*rfM|o p
r

?riodo?ta,
D.
111,

IV,

2S-27.

^07 312;
VcjL

Si Unii DM,
p.

TeotogJo

^9"

Apoc. 5 10]. Iar logic presupune


N

sperana esfuitocutare intensa

|RQt/c4

3513T7i N. Mpx\m,
irt
.

BhatQiogh

voluntara
f>,

(Mt,

33 J,

a bunurilor fgduite o rscumprare activa


45),

vIbIa 'Wse ^i/, in Sucevei", nr, 3 MUru-pciIlfl Moldove*] sj] Dragului, 1973, p. 2f> 2S5i Chcorghti 4,

teim

a timpului istoric (Mt. 24,

nu o

logice,

XI lftWl

P-

4556.

ateptare

nfricoat
veacul tte
lempOJ'aJa,
fi

judecii*

(Bvr

10, 27).

EUHARISTIE
mulumire,
U\

fcjr,

euharistia
!

* Astfel,

vteUi
dupfl

Httfr

3"

r<ue Ufl/ra ticjum (edei


si

Srjj-p(iudj

eu&#&
:

vt-aciurJ
osieftft
sftt

cuvniui
pna"
fa

**
aJlJ"-

Taina recunotina! instituit de nsui lisus Hriatos. de mulumire l prn rugciune


de paharului
gesftfl

binecuvntarc
(Le.
22,
1*

In vece
care

vfl

[fflj

a pilnii
20>, Im

ul-

Rft*J,

veacur/te

*Jir/J

oct/v**

te?

BftfP
*ifai/#

virtc-one,

uyfl**flsd

rfupd
a ic

eeJt de

sini

veacul lin
n

du Jiu fui,

prefacerii'
iei

ta

sarea
rfu-ne
ocflti

pdtuniioa/c.
stofe de
6flT$ItuI

Aadar
nctMtote,

fltainGjttftfftf

vom
lund

ia

veacurilor,

tflffi

plierea
(JVflm,

f
for

Junra/ea noutfrd prin


n

ctrn?

ac-

timind

vor v^nf, pdveacurile pre/arprea JndumneacirJjT prin nor,


ll

nu

vom

Jn

rcciiWfatc

ci

nrrsiv/tfliC
J*j

tima Sa cin cil Biserica actualizeaz n mod aaerflmentol opera Sa r^cumijrriioare, concentrata n jertfa i nvie rra Sa Mt. 2fl, 2t5 Le. (I Cor. 11, 2326 Biserica l Euhflrstta 22, 1719). dou realiti inseparabile, ant deoarece aliana Noului Testament lui din care se nate noul popor al Dumncsteu etfte pecetluit eu sSngftl*
;
;

apostolii, n car*

i de

nflCEva

nu

vom

fj^n^t-

6te#td#*i

/JftiUil

ridumneiwJrii
cte

(lO^rii'C.
iJ

Urnirea*
f/re
,'
1 1 . : .

a(unc^

va
o

mtit

Odei 'P*3 ' presus tic


ia

si
r
: .

Jiu
r.
. ,

va
sc(S

fV

nici

ralun*

ndumnesselrcn

erff s neaJiril

(Mt. 2R, Mc. 14, 31). Pentru teologia rssnteanA Ji;iihan.ffin nu este n simpla sacramental, ci centrul de
lui

lisus

HrtetCfl

26

Jcisa a euJor c* o pdJimosc. Atunci vom cqIb mtijjlsd so otWrneoseG, rfeorioW nlte prin IHft l puie r/Je noastre, doblndind apeffl c-e nu pfla<c rioblndJ niciete-

aciune convergena
cestl.

al

ntregii

viei biberiEuharistia
in
:

Ca
rile

termen
lui

tebnlc,

apare pentru prima

oar

scrie-

ptUS

pu(ew?o

cea

tiupfl

tfre,

tftfifl

Ignatle al Antlohiel

Puf-

EUHAR1STJE

157

tai de grija des pentru a

adunai cit mai aduce lut Dumneaeu

Arhiereu, Isus

Hristos,
ci

Care nu a

cruat viaa Sa,

mulumire
(Ctre

(euharistia)

Efcseni XIII. 1). numete ^piinea care este leacul antidotul morii, pennemuririi, tru a tri n lisus Ilristos pentru totdeauna (Ctre E Ieeni X'X, 2).
post-apostolice subliniaz Sn mod deosebit efectul edeztal al se care pe Altarul Euharistiei. i/.weste fusuri aduce Baharlstia
Scrierile

mrire;? Tot el o

rscumprare 3 2425
ti
;

S-a dat prefc de pentru noi (Evr. 6,


Col.

ori

de

cte

rul

mii, iii Bisericii


;

Nimeni
cineva
el

nu

ae ri lipeasc afla n launtrul


lipsi

dac

nu se
se va

altarului,

de plnea lui Dumnezeu {Ibidem VI 2). Dinam ir a Euharisde procesul >n micare tiei pune tutuadunare i ce convergent a
,

ror

in

Dup

mpcai lui Dumnezeu cum aceasta" piine frntu,

aceasta i bei moartea Domnului, pi na va tii veni Eh- (I Cor, 11, 2a). Iar Jertfa 3a nu este un act de imolare, dect ca act de iubire l de mijlocire, de {Evr. trecere de la moarte la 10, 10). Hristos, Pastile cele mari l Prea-sfinite:, S-a dat de bm.,1 voie, nu a iest trimis la moarte Ca un miel nevinovat spre junghi ere S-a adus i ca o oaie. ilarii de glas mpotriva celor ce-o tund, mjy nu @lr deschis gura fia. Jertfa Sa are nu numai un *wpuc reat*rupreurtor, de rscumprare, el

aceea, ori mi n ci plinea paharul acesta, veslt


4).

De

via

^int trecerea de

la

moarte la

via,

pe r impuri, a fost strins m.prcnn.i al a devenit o

odinioar raspindit

pine, tot a.i tiism-ica Tu s fie adunat la un loc de la marginile pmn-

tului n

mprla Ta (Didahia,

9).

Ierusalimului, mL Chirii n tu ir ii, Euharistia este cupa prin care fiiniala" plinea asupra-

Pentru

devenim prtai
ieti

al

firii

dumneze-

IV. mistagogic, (Cateheza 1 9) pentru Vasile cel Mare, IU** veniciei drumul pentru rin de (Epistola 24 3, 111), Iar pentru Nicolae Cabasila, ea este desvrlrea vieii n Hristos, * Tai na ultim, prin care sntem prtai la ^trupul

de la nefiina la fiin loan Hrisosiom). Hristos nu numai a murit pentru noi, ba mai mult-, El a i nviat, sta la dreapta lui Dumnezeu 5] mijlocete pentru nc Mhsristia (Rom. fl, .34). De altfel, nu se celebreaz n ziua instituirii ci in ziua ei, nainte de rstignire, nvierii, ca retrire a Fastelui Noului Testament. Elementele materiale ale Euha(Sfintu!

ristiei,

plinea
n

$1

vinul,

&rst

formate
Hristos,

trupul

transangele lui

purttoare de

via venic

mpratului (Viaa
1

liturghia euhariatic iconomiei divine recapitulare a i.c am avut pomenirea morii Tale, vzut- am chipul nvierii Tale, um3).
:

Hristos

IV, este o

plutu-ne-am de viaa Taceanesfirlt, ndulcitu-ne-am de hrana Ta


cea neimpuinati> [Liturghia tului Vasile), reactualizeaz Euharistia unic a Noului Legmnt,
alinjertfa adwtfi

odat

pentru totdeauna de Marele-

(loan u, 53), prin rugciunea la consacrare a Bisericii. Pentru ucenic: i care mergeau la Emaus, Intilnirea cu Hristos cel nviat are loc i end a n Iringerea plinii* stat mpreuna cu ei la masa, lund Ei plinea, a binecuvtntat l, frinle-a dat lor (Le. 24, 30). Pnd, ttulmrixtia este *pinea noastr cea spre fiinau, substana pentru nnoirea fiinei, hrana vieii venice (In 5, 54). Mana este prefigurarea r.inel euharlstice, pinea lui Dumnezeu care se pogoar din cer i
:

1,19

EUHARISTIE
Sflnt peste noi i peste darurile acestea ce sint puse nainte, Cuvintele pronunate de lisus la ultima Cin i pstreaz puterea lor creatoare numai n legtur cu ru-

lumii? (In 6, 33, 4951, GB). Hrlstos Se mprtete n Euharistie in i prin puterea Duhului Sflnt, n toat realitatea Sa personaj a ca mncare a credincioilor:, n Euharistie cretinii se mprtesc cu sngele care se vara, de aceea ei devin con corporali i consanguini cu El. Euharistia este un dar ca merinde pe calea vieii
t

via

gciunea
Sflnt
(v.

de

ANAMNEZ

invocare

Duhului

i EPICL&-

<i

venice^, de aceea

se

pstreaz

si

dup

Liturghie,

>e la Cincizeeime, s-a fcut o legtura organic ntre FAtharistie

trupul Iui Hrlstos Biserica (Fapte 2, 42 I Cor. 10, 17), nu tmniMi EuuirhLia efite hrana n sensul
;

ZA). Caracterul sobornicesc al Euharistiei este pus n eviden de vechea tradiie de ii &vrl o singura liturghie euharistic sub un singur episcop n flecare loc, Io an Damasrtun, Euharistia

Dup

este

arvuna vieii

viitoare

(tradu-

dnd

i butura

necesar

pentru

tena Bisericii, ci i In Euharistia e un punct de a unei comun it i li tu vti\<v lOC cu Biserica universala, ta sfinilor, toata cu Cretinii, pentru aduc mulumire, frng o singur
fc

exissensul

c vtura
p.

epiousion cu care va sa vin), deoarece Trupul lui Hristos este plin de Duhul dttor de viaa (nI7&). viitor, Biserica

ntlnlre

ortodox, cartea IV, I3 Duminica, Icoana veacului


t

dintr-un cu cea-

trfitefte

ta mpriei
euharistie
m/itcrlei

lumea* singur
pi Ine

tocmai ndumnezeit,

anticipaprin trupul

simbolul

l
,

l umanitii transfigurate. Comparat cu realitatea care se va


descoperi n ziua e*hBto3Ggicl, realitate care acum este acoperiii i ascuns sub forma vinului l a plinii. Euharistia este o pref figurare (a ii ti tip) a Iul Ilristos plin de slav*

beau dimr-o singur cup,


tute o singura

consti-

Biserica

(I

Cor, 10

hi^ 17).
Adunarea euharistiei aduce jertJYi de laud! i iar de sinfle pentru
Biserica

nevzut

(Fecioara

Mria,

De

aceea,
:

adunarea

liturgica,

dup

drepii Vechiului Testament, Apostolii i sfinii Noului Testament), va act de mulumire, i pentru Biserica vzut, ca act de cerere. Dar Hristus nsui celebreaz Euharistia ca Cei ce aduce $i Cel ce Se aduce. Cel ce primete l Cel ce Se tmp.ir teste. Aceast legtura ntre

mprtirea cu Sfintele Taine, se roag B-ne noua s ne mprti iii cu Tine, mai cu adevrat, n ziua cea ncinserat a mpriei
Tale, sfini ]c ir

A tund
lisus

mincarea-*
:

vorbete

descoperit despre care Eu am de mincat


fi

va

preoia
tica se

lui

Ilristos

observ

jertfa eubarisIn organizarea litur-

ghiei.

Episcopul sau preotul pronuna cuvintele de instituire a Cinei in persona ChrUtl, fiind gura
prin
el

binenuvinteaz rostete epicleza n numele Bi secare


Ilristos
;

ri c ii h

In persona

rugciunea de

comuniti*

S vin

fiind consacrare a ntregii


fi

ecclesiae,

Duhul

Tu cel

o mncare pe care voi nu o cunoatei^ (In 4, &}, Exaa" un raport particular ntre Euharistie i Botez <^l ndat a ieit din ea (coast) sliige l ap* In 10, 34 I In 5, Gfy, Mirungere (?s. 104, 15) i Hirotonie (Didahia, cap. 14 15). De asemenea, o corelaie direct ntre Tainele de iniiere (Ps. 104, 1&), care dup tradiia rsritean se svlre c m-

EUHAHISTEE
unitatea Bisericii (v. BOTEZ \ LITURGHIE). Bxls un raport esencuminecarea cu Tainele ial intre
j.rritri.-f
i

J..'<

n cadrul

iturgh fei,

fllll.'l

;m ii-V,"M-.el uil

li

tT"U|

rpl

Jmjtii:<:

ale Iul Hristos, prin lucrarea Sf lutului Duh, a Crui chemare o

s-

l mrturisirea pcatelor mpcarea cu aproapele Cunl Vii duminica Domnului, a ci urs ai j'n iringel pilnea i mulutnj, dup ce mai ntH v-ai mrturisit pcaSfinte,
:

tele voastre* ea jertfa voastr t:urai... Tot cel care e certat

virsete n acea vreme, ca s desvn-easc aceast Tain rugindu-secel si grind Pogoar" Duhul asupra noastr i :iMipr;i Sfnt acestor daruri care si nt puse nainte i din piinea aceasta trup al Hr lt

Tu

fie

osul ui
ii]

Tu,
a]

iar n acest potir

cinsti'

cu

snge

Hrfetbsuhll

aproapele su nu vin mpreuna cu voi p.ln nu se mpac, peni ni a B i-J se pngceasc jertfa voaai,;i... aceasta este ceea ce s-a din orice loc i zis de Domnul timp s-Mi aducei jertf curat mprat mare smt. aice Domnul,
c

du-leprin Duhul

Tu cel

Tu,

refcfn-

Sl'inl.

"i

i numele Meu

este
l>

minunat
11
.1-';.

Entre

neamuri* (Maleahi

{hfl;$atur&
b

trlor

f2

AomtaH. XIV,
..
.

{Goi

Scrierile
:llu-

BAltafe I-lwMU:

Prinii"' A^BSt&t&ai l'lfl'J, Hiljlir, Uiim /

"Mai nil aceasta Tain nimeni o suvireasc, In iihul nu poate s-ar afla, frA numai tjrice nevoie

est preot legiuit. Apoi* el Lrese ngrijeasc fift fi* uu rihar ne


.1

acolo undo va sluji, sluj Er de care In' nici

un antmis, un chip nu

cuvintele acestea, prefacerea plm se petrece ndat i schimb n adevratul trup al lui Hristoa vinul, n arvanitul singe, p&strindu-i doar chipul n care se inlVUi ea^n, si aceasta potrivit cu iconomia dumneaei risc. Mal nii, ca nu vedem irupul Iul Hrlsf.os, ci credem este, pentru cuvintele pe tita ett trupul care le-a rostit Meu $ acesta exts sngele Meii, creznd mai degrab n cuvintele puterea Lui, decit n nsei simurile noastre, care fapt aduce fericire cTedincl Fericii cei ce n-mi vzut # au crezut (loan 20, 29) (Mrturisirea de credin (1042) Partea I-a, ntrebare CVII, (trad. A. Elun).
fi
'-'*

dup

s
s

EIB, Bucureti 1981,


Jiilil
rr.uluj.
:

p.

Oii).

de cea sge. In al treilea rnd t trebuie poarte de grij sa se gseasc materii: care se cuvine, adic pi Ine de

pote

fi

adusa

jertfa

fr

log r jite Sf. Chirii al lenwalColecie mislagugic?, IV V, irntl.

d.,

y,.

B1

BOj

Sfrecfte Cabarslln, Vtattt n


In
irod,
d.t,
p,
li:
1

Hrtslw, IV,
t<2'f
/

l 17,

iu
rci U,,

dospit,

cit

se va putea de cu-

FranJt
r

Ga vin, &Qmv

Aftjtfjcit

oi

Con-

vin,

J'.ir

amestec

cu vreo
Iar

iipoj

afy
ci

Qpk
p.

OfiodQx TJUgh, capi


i

altS
ia

butur i

curat n sine.

Huhaiiste.

3243.*J3

Borft Dbri:i- :!.:/.


trinilair?
r

prOseomldie se
se

vars i ap,

ca

Liiugte
Dq&lu-t

v.cc!HiQlogte
vo|.
II,

mplineasc Scriptura, care Uimi dintre ostai cu spune sulia a mpuns coasta Lui #i .? dat a iett singe $e ap (toan IE),

d'Ccddent,
N,
':/.,.

do Si. d O-ient ef Euthflristie ]fi7T.'*\ Parl s Corf,


,

Al.uiHiSskjff,

tl&ss&mhlH

i<-Lh:Fmrt5t!t!iiQ-

34),
i-iud

In al

patrulea

rind, in timpul

dans Tglsc anctnnQi, (n Klerafi, 1 (1S74), i3#| Tnt:odQT ,p. r,onila!J fttHJiinopouios, Jioiy Birfusri&t am! PN:H\o{xi
.-ck
ili '>,
.

sfinete drui, preotul

nsi fiina aceasta ncredinare plinii i fina vinului se prefac in

aib

tf\

(Jtg

N.2W
-l
3(1

IvfiitmvnL

in

k
(IflVfl),

Th-eotogical
p.
1

UrvU-w-s. vnl, 23
p

13

Aiea

ManoiflCte,.

n predica turfl lui Iisus (Mc. 13, 10


periri cuprins
si
;

\m
Dtimm^elastiti
ritjii>,

EtiHFBILIS

Euimtistfe,

Glasul
Bel,
nr.

Elsf-

inv.;-

Di 7 >/(97&f
itStudii
,p.

Vaier

imTic
3-

14,

tfuhaTllie,

tefi]r?cj4ce->*

-V

Rom

JSG2,

230242.
(c>

prepovaduirea acestui mesaj (FiL 4 3); J^nnr

le),

precum

EVSEBIUS

263c.

339)

ns-

cut In Palestina, persecutat si nchis pentru credin. Este consacrat episcop In Cezareea Palestinei in

3X331*. Mare admirator al Imperiului de Biaan, devine prietenului cronicarul mpratului Cu restani n, o descrie. Adept -a crui convertire
al lui

fhelia lui Hrlstos este "putere a lui Dumnezeu spre mintuirca a toi celui care crede, iudeului mtil i elinului (Rom. 1, 16 el. Ef, 1, IZ 1 I Cor. 15, 2). Evanghelia este nsui Iisus Hrlstos, centrul i des'l
.

vrslrea

istoriei

m intuirii
deosebit

Evan-

ghelia are

Origcn, se
}

amestec n dsputa

arian

accept

Atanasie La Eusebius sede

condamnarea tul sinodul din Tyr (S35J.

venirea Min tui torul ui, a Domnului nostru Iisus Hri'iio.s, patimile Lui i nvierea. Profeii cei iubii L-au vesti;.

ceva

Bemonumi iu

Evanghelia

Insa,

este

desvrlrea

o-

vtmghelic.

Pregtirea

evanghelica,

Cronici (apologia cretinismului) fci Istoria bisericeasc, opera de mare erudiie care reda istoria c rest ini smului de la nceput pn !a triumful
lui Constantin n 324,

nemuririi (St I^naie, Ctre Filudetfieni, IX, 2). Ea reprezint vestea fericita a pcii i iubirii aduse de Dumnezeu pe pmn^ destinau
tuturor,

umanitii

Euebiua
istorie

serie

eea

mai completa ceaca apruta pna


sj

la el

biseh (Heyc su-

Julius Alricanus), care devine o surs de inspiraie pentru iia perioadele urmtoare. De Iii el

pus

rmas

informaii

preioase
din

dtpre
timpul

episcopii
apostolic,

didascalii

martiri, despre erezii, cretinilor. mpotriva persecuiile El transmise detalii despre caitfmul pstreaz lungi extrase Scripturii, postaposscriitorilor din operele
tolicl.

tutindeni l din toi Este un apel care ine] ude pe fie greci, tara nid o discriminare l'ie barbari, brbai, lemei sau copii, toi deopotriv, sraci i bogai, instruii i neinstruii, farS a exclude poporul sclavii or (Eusebiu de Cezareea, Pregtireit Evanghelic, cartea 1, 1, B, trad. cit. p. 101). La nceputul Bisericii* prin cvnftiliGiie s-a neles ntreaga tradiie oral a predicii lui Iisus Hristos. Cu timpul, termenul a desemnat 1:ori'i..i fix l definita a acestei tradiii
1 .

ntregi, de pretoate timpuriii.

orale,

adic colecia crilor Koulul

Blbnof?3n:
'

Uut&

von Canipens

Edikms d^ g-roefi, Fbrtzs hausrm, Lcs 81 95 Ioan G. l'Onmte, Paris 1993, p.

Testament, Aceasta devine normaliv pentru nvtura Bisericii:


milosteniile voastre, voastre i toate faptele voastre asa le facei, cum este scris n evem-

"Rugciunile

Coman,
L98&

Petrologie,

voi

3,

E1B, BiKm*ftti,

p. -1B2

-Slft^

gheUa
evangheliei! n Noul Testaevangelium] lat. ment, prin evanghelie se nelege vestea cea bun sau revelaia lui Dumnezeu in persoana l lucrarea rnintuitoare a lui li sus Ilristos, mesajul sau coninutul acestei desco-

Domnit lui

nostru

nv-

EVANGHELIE

gr.

tur

a celor S Aposi.vlU XV, 4). Dar Evanghelie mai nseamn i cartea n care s-a transcris mrturia apostolic despre viaa, ncetura i slujirea lui Hristos putul Evangheliei lui Iisus HrMos.

nvToi

Fiul Iui

Dumnezeu. (Mc.
.

1,

1).


KVAM3HEIH
ttevangheliftiin,
M,l

adic
s-au

autorii ce Lor
folosit

patru
f orm a

evanghelii^

de
l

grup de 12 apostoli pe care Ii pregtete In jurul Stf, j] investete


cu puterea iertrii [jucatelor {Mt,
IB)
si
3,
i

original

i-a

tradiia oral creia Biserica dat o forma definii v.i nainte de

I,

Evangh &

iei

1H,

pe Cfcre a test la pretenia dea Et intenia expres cei scrierile lor devin St' in ta Scriptura u Noului Testament. Cu toate acestea, autorii M ou Iul Tes turnuri t nu au transcris mrturii le Tradiiei primare orale in niod empiric, ca simple reproduceri ale acesteia. Evanghelist ii nu sini simpli colectori tic tradiii, o contribuie personala la Interpretarea materialului care circula, 3 au un ral important nu numai in ce prj
secolului transcris-o au inspirata l tara
siirsitu]

fr

;i

fr

14 fi mar19), pentru torii^ Sal npn la marginea pmintului* (Fapte 1, 8). Iisus Hri&tos a fost un mare predicator si nvtor (cf. Mt. 10, 24 35 23, 10 2ti, 18). El vorbete in sinagoga angajeaz discuii in contradictoriu cu crturarii Legii, care nu L-au acceptat* folosete metode rabinice de exegez a Scripturii. Dar spre deosebire de rabi din Vechiul Testament, llsus nu numai predica in mod public, pe strzi, in case particulare (Mc. 2 2), in aer liber, pe cmp, pe vrful

(Mc.

trimite

la

propovdure
fi

materialului dup un plan cart? are in centru pe lisus HrJstos, pentru scopuri misionare i
veste

aezarea

colinelor,

pe

rmul
ci

lacurilor,

ling
Sa

Marea

GaliLeii,

nvtura

cate h etice,

ci

in

ce

privete

in-

terpretarea
scriitor
l.i

teologic pe care fiecare biblic o du tradiiei ce ii st

dispoziie, texte evanghelice Bxst patru parale le pstrate n limba greac, flecare cuprinzi nd Evanghelia in ntregime, dar flecare proze ritm d-o intr-un mod propriu autorului. fn Evttngh&lht ea, llsus Se descot

vine din plintatea Iul Dumnezeu, pe care o vestete ca trimis de Dumnezeu (In 3 34). El nu predic nvturi omeneti ca fariseii (Mi 1, 7 13), ci vestea cea bun, Evanghelia Imp raiei (Mt, -1, 23), uuvntut lui Dumnezeu, El este profetul* (In 4, U) al crui mesaj are o putere dumnezeiasc de tran sfor mare a sufletelor deoarece Cuvintele pe care vi le-am spus
S

per ca
care

nvtor*,

ca

singurul

snt

duh l

snt

viaa

(In

cunoate misterul Iul Dumnezeu l care -a fcut cunosnut oamemister (In 17, 3, 8). De fept, cea dinii si cea mat puternica impresie pe care a fncut-o lisus o m-i1 aceea de nvtor rabi (Mf. i.' i'9, In I, 4*3), 16; 23, 8: Le, &,
nilor acest

Prin cu vin tu]


iubire

Su
lor

63f,
si

plin de
t

adevr

divin (Mp. I, 22) In \-arp credincioii gsesc rspuns la problemele vieii


spirituale.,

Tisus

cheam
total a de via.
a

la credin, la_ schimbarea existenei, Ili un nou mod

misiunea Sa n predl arca Evanghelici mtnfuirti (tcc pentru


El

nsui consider principal const

c
:

*
Pnrlea
o

EVANGHELII;
Noului

principal

Testament

formeaz

aceasta am venita {Mc. l t 36) i de n ceea se cuvine sa fie numit "nvtor Nici nvtori nu

v
11

numii,
:

este unul orice rabi

nvtorul vostru Uristos (Mt, 23, 10). Ca iudeu Iisus i alege un


,

Rvtmgkeliile, In de patru, f'uvintul eimnyhelie, ia nceput, nu se referea la o crti1 ci la tot mesajul relevat de lisus i predicat de Apostoli Exist patru ^evanghelii
,

numr

pstrate

limba

greac,

fiecare

DL^Lansr

dti

Tafrloglo

A Z

Cd| f 48

Tft:

EVANrir-iEt.il

nipnnziriri
i

ntregi h'fi dar fiecare ci (Marcu 1, 1), avnd uti autor (evanghelist) dfertl., un stil partiun scop diferit evanghelii scrise Cele trei cular. de Matei, Marcu i Luca au locuri
in

evanghelia

Roma, unde colaboreaz cu Apo 3 to Iul P ave care se afl


se
la
[

gsete

In captivitate

(Kilim,

1+

24).

Dup

moartea

Roma.
ricului

Pavel, Marcu rm ine la Potrivit unei afirmaii a istoiul

comune
ralel,

care

pot

ii

prezentate pa1 ,

de aceea se numesc sinoptic*dupff Matei (numit Evanghelia Marcu 2, 14 Levt al lui Alfeu Luc^ 3, 27). Matei este de origine cretin l apoj evreu i devenit, apostol din agent de VaniS i colector de taxe (Matei 10, 9). El a scris evanghelia in limba vorbita atunci

wvU Ivlarcu a Eusebiu. Evanghelia sa n greac ia Roma, dup predica Apostolului Petru,
ntr-adevr l numete fiul meu* (t Petru 5, S); Marcu l-a vaa cum reiese din BUt pe lsus, 51), propria-i mrturie (Marcu
care,

dn Palestina, arama ica, pentru cretinii provenii dintre iu-

de

evreii

sau ludeo-rreninlL arata vocabularul folosit,


dei
lia

Aa

cum

dintr-o sa 'provine iuden -creti na, avind ca idee prin-

evanghecomunitate

cipal
chiul

rolul mesianic al lui Usua Matei cunoate foarte bine Ve-

Testament, din c#pe citeaz numeroase texte profetice (1> 23 2, 6, 15, 23 s.a.) cu intenia de a deIlsus din Nazaret este monstra
:

n orice c, Marcu era apropiat de cercul Apostolilor gl al celor dinii -mamei ucenici, deoarece n ei aale se reunea comunitatea cretina primar din Ierusalim (Fapte 12, 12). In plus, el consemneaz nunte pe? care nu le putea reine decit un martor ocular originar, respectiv Apostolul Petru. A scris cea dinii evaligMli cam la 30 do ani de la In Ia rea lu ILsus, pentru convertii, nu din rindul Iudeilor, rnrc tr-Viau n afara Palestinei.

am-

:1

c
i

Mea ia
prin
altele,

cel

fgduit de Dumnezeu
lui

profeii
el

Israel,

Printre

vorbete Frecvent de con-

vertire

mpria
17),

cerurilor:

(Matei

4.

expresie

luat din

Evanghelia dup Luca, medie i ;m de studiu, convertit do la pgnlsm Evanghelia sa, scris In gre:c in Grecia sau la Roma^ unde ,n fa a- dus dup Pavel, prizonier intre 61 i 03, s adreseaz unora ciire svii:ni mnotln de Ilsus, din
.

Vechiul Testament pent.ru a exprima realitatea prezenei lui Dumnezeu a-i aminti numele n mod

afara

Palestinei.
<?ste

vaugh&Ua

hii

fr

direct.
lui

Ctre

anul 70,

fositry.v

Matei a fost tradusa" n greac i introdus n canonul Noului Tcstameni. Evanghelia dup Marcu, sau loan Marcu, sau Io an, ucenic din Ierusalim. Cunoscut dn Faptele Apostolilor, Marcu nsoete pe Pa vel i Barnaba in Antiohla (Fapte 12, 25) si n prima cltorie apostolica dar pe care Pavel t las la Perga pentru a se ntoarce la Ierusalim (Fapte 13, 13), Ctre anul 60, Marcu

drept cea mai documentat ca informare i cea mai literar ca forma. Luca nu cunoate ne Ii sus, Ca literat i om de studiu, el a cules toate informaiile posibile

Lue

considera

cercetat toate datele

care cir-

culau n vremea sa (Luca 1, 1 4) t stabilind n mod precis timpul n care a trit Ii sus Hristos (Luca 2, 1 2), Se crede ca el a folosit evanghelia lui Marcu, precum Logia, o colecie de cuvinte ale lu lisua Hristos, care circula n acea vreme (de aceea i Pavel tia de lisus).

EXEGEZA

u.,i

Evmghblia
viivn
21
$1
,

dupft jocm. fiul Lui Zefrate Le lui lacov (Matei 4,

:i

..',zi

urs or

credincioi care practi-

cau contemplaia mistica.

W, 2; Marcu
GallJei],
(Io an

iiL-rwiiicSu

1921), din 1, cetatea lui Petru


44).
h

Andrei

1,

Mama

sa,

Salomeea (Marcu 14
din
li

grupul
1)

(Marcu 1,
dinii

ijiitimile lui

40) face parte femeilor mironosie rare au fost martore lisus si au aflat cele

cum se vede, fiecare evanare tema lui proprie l stilul ghelist Ini personal, Fiecare Evawjfiele are semnificaia ei par ti rular cu
oale $0 refer la aceleai mari evenimente din viaa lui Hristos,
Scriitorul Taiun a compus o lucrare Diatessiiron, ctre anul 170, n Rina, n rare armonizeaz cele patru $vmgh$iip redunndu-lt La un sin-

Dup

despre nvierea Domnului. ChTftt la apostolat mpreuna eu I.! <>b, fratele gfti, i cm Petru si Andrei (Matei 4 21), el a fost preP

veni la schlmiafljpea Ia faa a nului (Matei 17, 13) i la

Domrug-

riunca
niiini

lui lisus grdina Ghetsi(Matei 24, 37), El e celalalt dib-niMpol pe care-1 iubea Ii au a, tare

gur text. n aceast concordan, anumite pasaje biblice slut lsata de 6 parte. Lucrarea a fost folosit pini n secolul cncl; dnd Biserica a stabint canonul crilor biblice.
In
acest

moment, Biserica
Evanghelii

aplecat pe lisus hi cn, El a nsoit pe Iteus n curtea arhiereului Caiafa (loan 18, 15, 16) l a fost
si-n

inut

pai.ru

recanonice,

ilor
: '

ocular al rstignirii (loan 2ti-"JV). Lut i-a ncredinat lisus


"Maica Sa mama la $3 ceasul acela ucenicul a Luai-n a
;

pe
clin
ii-

ulA
27),

Este prezent la poflormi Duhului S'iit in ziua CinW:' ioij (Fapte 2, 14) i Ut ferea retar 7 diaconi (Fapte 6, '). h'-urtun eu Petm pleac apoi in Samaria (Fapte 8, 14, 17). apostolul Pavel, care i ntlneste la it-rusiliMi ('.n anu] 49), H numite unul din stlpii Bisericii, aturi

(lofin

19,

deoarece fiecare carte, cjvnd stilul i coninutul el propriu, se completeaz una pe alta. Toata particularitatea Evangheliilor s-ar pierde dac a-rar reduce la un text prescurtat Astfel, Biblia poate fi comparat cu o bibliotec scris de diveri autori, fieeare avmrt stilul su do a scrie i modul sau de a inlorprera evenimentele. tii ui lui Matei se deosebete de stilul iui
Ioan,

La nceput au circutat si evanghelii necanoniee, con testate (Euseblu, Istoria bisericeasc. ITT, 25,
fi 7). Noi nu primim dect ceea ce

('"

Fot.ru

(:!
evitat

2
fS

lacob, fratele Domnului Spro sffrttul vieii este ),

adepta
imi e

in

Palmei (Apne.

1,

Feri ii ului

Apocalipsa, Ieronim, loan a scris Bti&ri/ghelitL sa ea o completare a

Dup

9), unde afirmaia

recunoscute numai patru cvanyludiU (Grigen, Omilia I La


fie

Biserica,

'j

anumu

tre-

Kvr\M}heliilor sinoptice, pentru cel ce oauta Lumina, Adevrul i Viaa, din Asia Ml- a.

EXEGEZA

[gr.

uxegesis
:

oxpli-

care, interpret&e]

metod

care ur-

iflrBtt punerea textului biblic n


contentul su istoric i cuftursi, nelegerea' mesajului su teologic propriu l explicarea Ini, innd

1n

Evanghelia

sa,

scrisa

cete l.i El'es ctre anul redacteaz ceea ce el nsui propovdui in Asia Midi. Ea conine multe precizri cronologice despre evenimentele bibUee, dei se adrei

n gre100, lon

seama de
velaiei

integritatea

biblice.

l unitatea reMetoda exegetic

nu este independent, deoarece B-

1*54

EXECE7A

blia

nu

se interpreteaz fra ni ci

un

Te-am
Z,

cunoscut,

acesta a

au cu-

seondu-se cuvintele din sau construindu-se contextul lor


criteriu,

noscut ea

Tu M-al

trimis (In 17, 25).

epmbJnatif

tipologii

arbitrare.

Metoda exegetica ine seama de


mai multe principii
1.
sfi

Reptuaginia (Vechiul Testament in versiunea greaca a celor 70, fcul n Alexandria ctre mijlocul secolulul
dei

elemente

al

:Mea

I.d.Hr.J

a fost folosit

Biserica crede n inspiraia biblic, Iar acest adevr determina po-

diasporaua iudaic, de apostolul Pavel l de ntreaga Bisericii pri-

ziia

ei

faa de

teoriile

i metodele
(v.

mar,
la

inclusiv Biserica
secuiului
oficial

Romei pin
al
al

oiTiiineuticii

biblice.

Inspiraia

jumtatea
textul

2-lea,

SFlNTA SCRIPTURA) nu
verbal,
include
(v.

este nici

venind

deVechiului

deoarece Noul Testament piu raliate de &vfiK2tU


iar Biblia n ge-

Testament pentru Biserica Ortodoxa.

Cu

toate acestea.

EVANGHELIE),

Indiferent
masuretie,

fa

Biserica n-a fost textul ebraicde


fiind

neral

presupune o mare diversitate

dovad

studiile

de autori, i nu ea te restrns la coninutul, pur dogmatic, ci cuprind* tot ce se refera la mnl.uire. avnd coninut divin i forma literar u manii,
Exista o unitate teologica intre Vechiul si teri ologi ca
2.

comentariile asupra Vechiului Testament in ebraic, fcute de Origen

l Ieronim.
SfintM Scriptur se bucurii de o adevrat veneraie n pietatea orto4,

so-

Noul

dox.

Biserica

asm t
I

h!

acelai

Testament, ambele avnd


n

centru!, lor

li&ua Hrlatos.
i'h-v*

Cuprins

ntre Fa-

ri

im' rit,

minIn tre se observa mai multe


tApQcalipsilJ*,
istoria

timp venereaz cuvin tul lui Dumnezeu, Ea folosete Biblia in cult. sub form de citiri psaittcc, de ruiuni si imne liturgice, dar i in
.-.
i

pregtire, realizare, desetape Col. vlrire (Evr, 1. 1 2 In 1. J este o istorie a revelaiei 1. lfl) Logosului lui Dumnezeu, nu ca descoperire de adevruri ai precepte d Ca manifestare personala a Iui Dumnezeu, creator, mntultor s sfini tor, ;n iskirki unui pnpor, Dar Noul Testament are coninutul su revelator propriu, independent de ce a- a scris n Vechiul Testament, deoarece nu-

catehez i
n.

lecturi particulare.

Biserica
r

atest

canonul

biblic

(linitind asupra ricinii apostolice? a

Noului Testament) t hiterpre&eafcS Biblia pe temeiul Tradiiei, n care Se manifest Duhul Sfnt
i-:'-i'f

lor

(Ic

bi,

13).

Nu

se

pune deci problede autoritate intre


fji

uni unei ntUft.-l.

Scriptura,

fiindc
.-"ii

Biseri :u, n ier arcuirea, ne fiind altceva


f

Tradiie

teologia Scripturii,

face parte

FfuJ cel Un ul-JV fiscul, Care este n sinul Tatlui, Acela a miirturisit* fin 1, 18). Tn lumina revelaiei, proprii Noului Testa- meni Ve-

mai

din Tradiie.
ft,

Se cunosc mai multe


;

memde

chiul Testament
sens. n

capt

astfel

un nou

rugdu&ea Sa arhiereasc, Ii $us spune Printe dreptei, lumea pe Tine nu Te- a cunoscut, dar Eu
:

ce:i is"oric. tradiionale ere r/e # ce li legar, sau filozofica, practicata de coala din Antinhia (din care face parte oan Irisostom), potrivii creia, evenimentele biblice au locul lor istoric bine determinat far Im,

EXICTINA
; era alegoric* tipolafk. promovai de coala din Alexandria,, care evenimentele, persoanele l l mbo] urile biblice au sensul lor api ritual uu corcspon-

l*i

plteali tipologice

nu
In

EXISTENA
po*1
:

(lat ex^itld, gr. irola

dup

forma pe care o
in

viaa, au

iina

procesul
ei

micarea

de devenire. de dezvoltare, ubei

r 1

r
1

tor ljiulogir ftic pilda,


i tipul iui lisu*.

losua

Kavf este rece Vechiul


lut

Testament

deoacuprinde

itafta se transforma, primete o stare pe care n-^a avut-o an ir Hor decit poteni ai Forma este un grad al cristenfi. un mod de viaa. In cate-

goria

Umpului i a spaiului

(tro-

rea teologica, potrivii creia Biblia nu ac poate nelege independent, in arar de Tradiia Bisericii, din rar* a Ieit i pe care o
lisua)
;

poa).

Ut

Deoarece fpturile raionale au existena istorica cit i cjufen|

Tradiia conine interpretarea teologica a Scripturii, de aceea ele Unt complrmentare Teoleajia a da: o mare atenie acestui principiu eieprfir, pornind de la caracterul revelatoriu propriu prexenel i lucrrii Puhoiul STint fin 36, 13J.
Dartm aer at ttttrpem itanacsea puaimOort ta ruda dfrf pdrf a^ufiofa Ijo aaVr ae ewr -* pasrra(~a u.i in

conine

veyikA prin participare l har, ele au ai cava contrariu, adic neexav tenu Aducerea lor ia exurenr |jrin Cuvintui lui Dumneaeu al inerea lor n r Jtftenf unt un dar, adic eie sitit dependente de voina fui Dumnezeu totui venicia *t narea tau forma acesteia depind l de voina
;

fiecrei
nica;

fiine

raionale
ti

veanka trebuie

Exim**A devm viaa vela

nm
t

adk partkipare
(ar

A-&AJ*/d ntreaga
'

fii

ItMHapa SlSMi &rjfp*ura apurd,


cflu utii

ahl

mu

caia iuaaal tru exiafeafa

Cai ca anatea|o, Viaa, pen-

fwlamuriiit

Dumnraau

et.

Sma
Iti

Sittptitt
fi

r
rUJ
pi>(/

ra

Ol

ntJri'KH

DJh*fl$f>

*j ftwAOJ jw zvn prior JpoJd.

f.lngfl

tfecvfr

ruwrt

ar lat o cArfe
rj

ia

ai

rra pnffJvrttf
ic-J

rhrtfcr
ti

tatu/ar

* )atpf*Wr
;*Aa

au uau

mvrfrJOf
rar*?

9 t+ratv rnmrt* tf aj JMjnrd de*Jui de g^co 1-jj tjAntyti chita potrivit cu con- 1 poff ufirhafe.
rfeirlM FJ

Tot tlM ttmuk .'i'pli'i rd sf pt-nlru &Tfp *- ra/r nu-t c itttr. nu dm oltd x*
i

poate devard moarte venica, adic nefericire venica, Simul actual ai Meteci, ai timpului Htoric. e consecina unei vi/un l a unei percepii determinate de pcat, ca o form de nepartadpare la har ELrisfenfa eate a&tfel redusa prin alienarea, detaarea de Dumnezeu, prin separare intre vxUn'na actuala i exiitena care vine i ni ie da
prin prtii i|3ore.

auftv rifct fllf Jkwfc Maur lol ap I eheim a> rxpOrrv latpntrt*.

ev*
p i

Jntt*na

care vine,

viaa venka, nu aparine viitorului, ri eite un prezeni continuu, un mod


de ufenrd infinita, anticipata, pe caro nul rcuUflm cit timp perv tiim in aiartM da nacomuntune cu ce are existena de la Sine
*Mkxil.

r.hHhhn

3.

in

fr*4

ii al

la raita:
iaataf

Euwbtu. tatona ueoa

m.'tutd/

Hirio.r. Cfrur**, nfitue. test grec, tr*aar*re W ntc ^aiUa* aani>\ EritUo* tai Cert. rarH

|eam
\

somn ChNHiaa

aaualnf

ni

iiinit

hrtuitiar

lIV.

{&,

aaat Uaaaruai rv fhiawi * i Ojn ai c* auaaa eJ**f.ir- am tutui lada

wn

EXT A ECC
u
nu n<< \Iiqi1u \iadk$ia a*te numai iau* cWifdli. \o. luai utfl e num-u Linia dummiciaMa nu art nimk centrute

M HUILA Sa:

kt

El.

tuif/jwou ed

fiina

tiu ca

lund

jj

fnJJntfd

fi

dYu
In

recomandare (line! pecisj din partea unui cretin rar suferit, numit mrturisitor (confessorj. Or, in aceasta privina s au
de

fcut abuzuri
sl-lor, cit si

atit

din partea *lan-

0j* rafv*ff4
i Cekif

e; fteendatenta.

Df*< *Jd

re oale cu artrvdraf ra cu MURI de-a jururi iau &d nu tflM. f>nr Mtnca Lut mt-l port rdu o* tfarurtfa

ea va r*%ts wptJc
prin
cfntd
tis.
<i

vn
cp.

fl

au

jnta
nitul

Lui

a1Mfwftj*f*. chiar

M>|jrurmi

tum

w-a

Ca u*ia ec a
*i

oul atfuM
tfd
fJe.#

la riUlratli

din ne- v:iicnjd

In

a*a Ini ea

e?
)n

tt

fie

atu

ai nu

f*M**/ai

Mdffw
ttt.

fofuf,

Cu pete despre dragoilr.


pi

28,

FUoc- roav voi, fL

*H
D. Beht
>

lhll*ffU#;
ru/

aqknl la

leofoo/cJ

mu/u.
(J7l.

Mltrof>aU
i

a mrturisi lorilor | Episcopul Ciprian este preoilor excomunici pus in situaia pul celor care mi respectau pract tradiional si se separau astfel de Biserica tradiionala, Pentru a combate tendinele shismatite, care existau nu numai in Africa, ti l ta Roma fsfitsma lui Kovatian* In 251, episcopul Corne desprit de dup moartea papei Fabianl, Ci-Oricine se separ de prian scrie Biseric pentru a se uni cu o aci Icra se lipsete de tagaduintc> Hi-

Btuta.
. II!

X>

sericii

lui

prsete Biserica oricine Hrfs&os nu va ajunge s pri;

EXTRA ICCLESIAM NULlA


LUS
:

SA-

measc

recompensa
strin,

Iul

Expresia *in ajar de Biseric nu este mi uluire ii re originea n teologia lui Origen fi mai cu seam n eriezlologla Iul Clprlan de Cerlaglr.a (Episr 73.21. 2) Acesta face tradiionalii doctrina nirwicu si dintre li-' despre raportul Tainele rnlntiilril. tn special botezul. In

Acesta e un
tata

un

dusfnan. Nimeni

nu poate avea ca pe DumnczeUt dm\i nu are ca


Biserical

putea <i existe salvare in afar de a lui Noe, atunci ar putea & existe si n afar de Biserica* (Deipre

mam.i

Daca

tea
p.

Bisericii,

cap.

6,

trad,

doua

scrieri

De

l-apst*

de circumstana De unitate Eccle-

3031).

sae
totul

CatholUae

scrise

nainte

de Pastele din

251, in condiii cu particulare n timpul perse-

In timp ce argumentul iul Origen se bejeaza pe faptul ei in afar de vaxi Biserica exista pmtj
1 .

semnul

divini

l3,

deci

un

ci

cuiei Iul Derlu (2502^1). puini credincioi ai Bisericii din CartaCna au rmai fermi in credina (ftan mal muli au acceptul apostazia (Lipsi), fiind prin

semn

al

m intuirii,

exclui de la Euharistie. Pentru neparea acelor c&zui existe ** disciplina du penitena care putea f redui daci acetia prezentau o

Ciprian pune obstetiv si sacramental al Bisericii ca trup al lui iirislos + In care Hristos nsui este cel care aduce! mprtiai Botezul este Ti
taii,

argumentul a< -centul pe earm<

iul

Euharisia, in cere

adiind toi ca boabele de griu ;ientru a

forma o singura pune Sensul

EXT A FCCi,BS;AM NULLA apartenena la Biiucultaprin Taine nu este

SALtIS_

U>7

ucestei

axiome

,e 2 uL

cu ap,

cei

in

veto

serica
tiv.M,

botezul

dorinei).

&#e

Biserica

eiale voluntarii,
rmmMiirilf.
inil.Uwi n

d
HI

este o aao o cCitfttftate sa>


twi

se aplic a*)
validitatea
..ir

Extra cefrttom mal ales cu privirv la Tonelor huvrtfw n


Iul Hristos,

prin

rare

Dum-

de trupul
s-elnr

*U

pa-

nezeu nsui

lucreaz mlntuirea

.iimiUUeu

cu
1

imparta^ws
17), S*

lumii;

pastoral de binarilor

StS n totettU ** tombatera ahluntitoc $

Uintr-o pline

(<

Cor. 10,

in

Biserica

dar

i1
,

nu
bili

n sens restrictiv,

adic de a
ale

sta-

afirm l o doctrina ele m anume c prezenta lui Hriaws


unitate a Taine este elementul de da Bisericii. Je aceea, BUerlt importana ritului l semnelor

frredtn^

Urnitele

canonice

Bisericii.

rEgUsa 'caihoiiqua tur ITs^l- unfc.

Atiflustln,

Sftrtf^a
1

fa*

d *'

M
t

V:

'"
<

mare

exterioare ele Taint>lor

chiar in ca-

M,

dans
*j

la.

toi*},

l#*.1

G
a
nr.

^ oM
Sl
;

de eretici zul botezului admlntafert dease^ (Conciliu! din Trident face


bire
ntre

tomMk MUfiM.
p
h

torni*

^ a****;

'

XXVIII

(1W

7-W,

botezul

ta

re

k-

705,

F
FACEI ACEASTA,
Iul
Ii

Iu timpul
,

Petele, cea mai mare dintre srbtori (Exod eliberrii amintirea oap, 12), n poporului din Egipt. Consideri ml toi un fost sclavi n Egipt
sub,

Iudeii

respectau

C
l

faraonul
in

i-ti

eliberat,

deii

i apropriaz
cadrul

(patria)
pi inilor

aceast unei srbtori


12,
14).

iutrecere

de pomenire* (le.

fur
<

care dura
loc
1

te

acest,

Ritualul aluat (aaime), ritual a 14 la 21 Nissan, are context de ateptare- a


!

loan 3. 14). Acesta este esenialul credinei cretine. Ca si profetul din Vechiul Testament, care mprospteaz memoria deviaiile <n poporului donunind fie insistnd ca ziua aceasta lisus spre pomenire* (le. 12, 4), cere discipolilor eu care a mincat \r.< pastile, n camera de sus, dup padlle, n Joia sfinii, nainte de Aceasta sa fatima Sa pe cruce cei spre pomenirea Mea (Luca 22,
Ja

via

(1

eliberrii {le. 12, 1720), exod, la 14 Nissan (prima lunii a anului), se muica mielul pascal (le, 12, 213). tn cadrul [umil iei, ^pas-

Dup

Cor. 11, 2327). Biserica crede c, 'in actul euhiicelebreaz Pasristle, Itoua insui i nvierea Sa. tile, adic moartea
19
;

n care se

mplinete

prornihiimcii

Domnului &e srbtorea prf-n tr-o masa la care se consuma carne de miel Iar tu s mg ele se ungeau semn de proiecie {&, uile, n
tile

iMiiinut in ieirea poporului evreu din Egipt Cci tkimnereu n-a trecut in Istoria

umanitii o dat

timpul
lui

tui

Moise

o daii
apoi,

Evrei ti, 23). Mki trziu, mol are a templu. n sdui mielului are loc de Nissan, dup amiaza, in faa pelerinilor venii la Ierusalim pentru un Pate colectiv (cf, le. 12, 6)
i

lisus.

lind,

timpul M.oria in
in

cum eliberacursul ei normal. rea din sclavi n Egiptului este mereu amintit, -ca aezare venici s
o
prflzmiiti
gfajt

Aa

12,

*h

*$*

Pentru Apostoli,
Mielul,

liftul

esle

acum

Mielul pascal, prin singele cruia lurnea este purificat de pmoarte, adic cat l eliberata de noufi (Cf. loan treciiti ntr-o

via

1,

29).

Eisus

amicii, n templu in re pe sacrificarea miei&f. Acum, Hristos a fost jertfit, devenind, astfel, Fofeto t&stm (l Cor. Mntuirea, ca eliberare de 7).
l
3,

Duhul ytrierl momentul n rare la


uda"

viaa noastr. Cci de cte ori vei mm ca aceast pi ine i vei bea acest moartea Domnului Vestii pahar, pfn cnd El va veni* (I Cnr. 11, 26)
(V.

Fastele cretin, adic trecerea Iul nviere, lisus Hristos prin moarte ncetare m perpetueaz se

fr

EUHARISTIA).

Ortodoxa Hiserita IAM1LIA: acord o importanta major cstoriei

moarte, se realizeaz" prin jertl'a lui Noi wm trecut din moarte llsus
:

familiei cretine, deoarece de acest ea depind nu numai dec> linul uimi CUplUn Gi i c rin ui

IAMJLIA
aiunittii umane unj naiunii fit

'

t-

in

general,
Biserici

al
U>-

unei
lui
ei

mpriei Cstoria, cu road


cete
ai

Dumnezeu.
fireasc,
fa-

milia,

este o

mare

tafi

2532). Eu ar* evi unic, vorba de o relaie uman specific nou, care o face sa se deosebeasc de orice alt form de grupate

(Efea. fi, caei este

Biserica da o atenie particular tradiiei orale. Familia este mediul cel mal propice pentru transmiteri.' credinei prin viu grai. In fond, familiile cretine, Biserica n-ar

omeneasc

(Matei

IU,

10 li).

Familia a exercitat o influena capitala asupra comunitii cxetfcle de cult a primare. Cea dini 1 Lor 10, rOflt cultttl in familie (Fapte 10 Apostolul Pavel 2G lfi 1 Cor. Uty familia lui Acvila i Prisa avut in ajutor misionar de prim cfla un CjriL Acvila era un Iudeu din Pont, care emigrase la Roma, Prisori ci la, son lui, era, probabil, de

continue tiz ic in .lmp. Pstrarea i continuarea credinei depind n mod exclusiv de familiile cretine. Cci credina se in vat, &e practic l se transmite numai din luntrul unei comuniti cretine, care este eonsLituitu din familii- Bi-

fr

putea

serica se extinde in tini.p si spahiu prin familia cretina.

Familia constituie, astfel, mediul evanghelia tic in care se pregtesc noi generaii de membri ui Bisericadrul facii. Educaia cretina in i miliei este decisiv pentru copii wS tineret. Sfanul Tmirurp scrie
:

gine
i.'

edictului Iul t'L.'iiJilins (4EJ/50), care interzicea capitala imvrei lor sa rnmin

romana. Din

caufca

nvm

periului. Acvila
sit

f^

PrlicUa au

pr-

noastre ri ms ca n credina dal lor in dragoste i n curie, fiind devotate

l pe

Cemeile

s-au aezat n Corint (Fapte 18, 12), unde l intilnesie Pavelj care se asociaz cu ei, devenind nu numai tovari de meserie, :i i colaboratori direci in lucrarea misionara (Fapte 18, 3, 24 2f>). Gnd Pavel a plecat din Corint la Efea, acetia ii urmeaz (Fapte 16, 18), ntre timp, s-au intors ta Roma, unde Ic scrie Pavel (Rom. 16, 3 4)!n oel'e din urm se pare e au re-

Roma l

brbailor in toata sinceritatea i s iubeasc pe toi deopotriv cu desvrita inl'rnare i s educe copiii lor n Mea Iul Dumnezeu* {Ctre FfHpmit IV, 2>. Aceasta educaie se
face fie direct, fie indirect, prin expostului, a rugciunilor periena pregtirea copiilor comune, prin

pentru parea
liale,

Cuminecturii, prin particimarile evenimente famila ales prin relaiile dar mal

personale dintre

prini
si

si

copii, nu-

venit la EfcS (II Tim. 4, 19), ctre Romani, Pan Epistola vel scrie aceste cuvin le despre Acmbriai pe vila i Priscjla Prtsdla i Acvila, luvarll mei de lucru ta Hrlstos. care i-au riscat v ina ca s-ml salveze Viaa t ca-

&

duhovniceasc si exemplul direct al prinilor snt de o importan cruci ;il. S-ar putea spune, de Eisemenea, ca prinii cretini snt cei mai de seam mijlocitori dintre
marea
iiiserlc

mim al

acas,

ci

in

afar. ndru-

ro nu numai eu
ri

le

mulumesc,

lume,

Gd

prin

el

se

ci

toate Bisericile dintre mbriai l Biserica din ea sa or^

neamuri,

(Rom,
lor

:i a). *Vau pus viaa in transformaser casa joc, deoarece


1(5.

face mbisericirea copiilor l a 1inerllor i, tot prin el, acetia sin ucenici ai Iul trimii in Sume

Hrlstos,
in

in

loc
1B, 2t5
|

de
1

adunare
Cor. 11,
(

cretin
IU).

lume

o prelungire a Bisericii in o aducere a lumii

(Fapte

Biseric.

l?n

FECIORIA

FECIOKSA
Ettatca
tn\i
]f

Curia

trupului, cusiivtr

unlc. Prin urmare,


;..

actoria eflte

marea
de

totala de Ili relaii sexuale soior, tkir i n nemicri?

proprii

fa
;

patimile

pctoase
tftiufre de rinul

iile
:i

trupului-

Curaia, ta
peti,
ea,

Urii

netru-

ine montul,

imurilor
starea
;

de

prin
;

biruina
1

asupra trupului. Imit \2 li), rilor (Matei 2'J, 30


Fecioria este nestricriunii vlitom-e.
7,

se nge-

Cur

8).

i>

arvun
lavi
j

Area-l-i

uin
uniuni,.
i

presupune

ci'

anume
mineri;!
. :

tura faa

de trupul

BeatoBUatitudine fata in sine, tate. Trupul nu este ru aco<vi cstoria sexualitatea slftt daruri naturahnepetoase. Trupul este dentinat a fi templu] Duhului Monahul se Sfnt (I Cor. 0il9). transforme propriul SU lupta i trup intr-un tron ai Duhului, Unitatea dintre sulet si trup a fost zdruncinata prin pcatul k.Lu mic n aa msuri, incit trupul

martiELcarea de vindecarea lui rad icni fizic, ci de orice stricciune. Numai trind viguros, neprihnit, ntr-un .rup sufletul poate nainta pe ciaea mutelor virtui. Kumai topit cu postul, impui pierde din neputint: i se lace sn atu*;. Asceza rsar iUiiuri ml cunoate tlttgeiare*^ deoarece tru pul este co prta 3 a lucrarea vii teuio^ui tlor, Apoi, este sigur Inspirat din ascetica din LM srit, s-a tradiia aelor Prini care pun det$, sau ruperea comuniunii originare dintre Dumnezeu i om, m ruperea comudirect cu raport niunii kretj dintre bd&m l Eva,
i

rate vurt^ trupului in erifi

nu

avnd drept
"
.l/j
-i

consecin

folosirea p

ut un ci

r.

Focul ncepe trupului diavolul vrea sa le n, d

pe unii de alii cu o legtur uriii, amindou priica sa ncerce


(Scarn. frnnrea

ew

XV,

+1).

In

plus,

joaca

acum un
H

rol

nind n acelai
prieten

ambiguu, de timp i duituin l

m.

l'uv,

susintor \ potrivnic [St XV, 81). Sufletul nu mal


!.

are ncredere total -n trupul, cu eput l de care coexista de corp nu se mai poate elibera. Mal mult. poftele lui devin tiranice
:

SJ V lori i de poftele Hlrij tetl <;are se rzboiesc eu sufletul


{l

pmr.

este singurul pcat de 1 carp nimeni nu se mat poate intoarce pe aceeai cale pe <\i r c s ntinat, GomfeH Und textul din T CorinLtni 6, 14, loan Scraru! sice Aceasta o spunn greit, pentru prin scurgere ntlaea [nssi fiina Irupul.uf, fapt care e cu neputin eu alt pacal sS-se ntmple ntreb de re la ari ce alt pcat
;

'

Va l&b de trupul morii acesteia? {Rom. om7 24) Sfntul Apo^tnl 1\lyH H bfltut desfrlnarea, ca fiind cel mai mare pcat *;ivrltcu Trupul "FuW Orice pigii de desfrfnare afarfi eare-1 va v|rj omul este in trup. Cine se ded ns desfrinfirit pctuiete n nsui trupul u'4

Petru 2

1).

<<Cine

zicem numai obinuit dnr cnd auyfm ocn^fnil greesc,


1

kw

'
:

ti

fi

Cor',

ii,

13),

practica ascetic, fecioria este virtutea mono hala prin excelena. din inelegcrcd Aceasta, mal inti ca fum trup nu se pot c 15 ti ga vlrn
N

cineva a cuxvit, dcem, cu durers <:'. acestfi a czuta {Scarcf XV, aceast grij Tot el a spus Bl pentru curia trupului f;xsevera futil fie extrem de serica "i ce svresc pcatut des frigde sisnpe care nu-L socotete ca rii :'.( o adevrata c ^esean*, dere Un brbat cunosctor mL-u nfricotoare; ntrebare pus o Care este, afar de omor si de tgduire, pcatul cel mai greu dintre luate 7* a zis eL Iar eu am spus

'

<

FliMEI

171

de ce, a zis acela* Biserica universal, primind pe eretici, dup anatemizare sineerf ereziei lor, i invred Fiice.--.;' de mprtirea de Taine, dar pe cel ce a curvit, prim in du- L dup ce
fi

cdea

n erezie.

despre nniLatea
li.irbatuluj 9-a

egalitatea jemeii

i
cu

modificat

enorm

toat starea ei de inferioritate, femeia participa la srbtori religioase (Deut. L2, 12), a dansul ritual (Jui
Sara, binecusoia lui Avraaii, primete t$i o voi vuuar<:a Iul Dumac:;cu voi da din ea uri binecuvin-ta fiu o voi binccLivim.a i va de popoare (Fac, 17, IC; Rom 0, *J). Femeia are un rol n meninerea pode pilda, Kut, porului Ini Izr&el moablteanca (Eut 4, o, II). Di menea, se cunosc dteva nume de Iluida (11 Par. [34, 22), proorocite Mnam, sora Lui Mulse l a iui Aarttn
8&.
:

s-a mrturisii, si a ncetat tui asen, canoanele apostolica poruncesc s-1 departe de Prea Cu-

s pc-

31, %\) la icnii jertfelor hi servilii n isltar {Ies.


Y

(I

Par,

1,

41,

3%

mai muL ani 1 i eu splmintndu-m de neputina de a rrnas nedcilerspunde. iaina


ratele Taine
t

in

mam

ti

gata fScam RIE).

XV,
|iat,

43),

(V,

CSTG*

feminal. Din refera Lui creaiei) se cunoate nuEoee cele] dinii femei, Evo care nseamn y viaa", deoarece clin ea s-a misci.t neamul omenesc (FfiC. 3

FEMPlr!

(Ie$.

15,

20),

Debora

care
4,

fost

direct de Dumnezeu cu destinaia cH a Ei * ajutor asemenea omului (Far, 2, 20 23).


2(5
;

Toij. H

fi),

creat

aleasa
(Le. 2,

judec Lor (Jad

4)

i Ana

mpreuna

formeaz

un ansamchemait constituie blu :lr de care actul creaiei este I Por de ncconccpnt fFac, 2, 24 rmpltcal'i n 11, 8>&;\ Mt, tS, 5). jn pcnt prin seducia .ici 11] cderii diavolului {Fac. 3, 4^12; In. Sfr. ?.\ 27). ptimind consecinele aces15). jemeki tei exlderi fi Tini. 2, 13 prirnere l ea una din marile ?if;-i dnine mesianice din istoria mntulposteritatea rii t deoarece smna "Voi pune ei, va distruge diavolul
;

cu Adam (v, ADAM). strmoeasca, perechea

Noul Testament, femeia este chemata s aib un roi principal


aut
a)
in Istoria

Dup

3^3).
mlnturU,
cit

viaa

Bisericii AstlVI

particip n mod direct i separat de brbat Ia ntruparea Fiului iul Dumnezeu. Jn acest sens, mngnificau- uJ (I.e. 1. 4(> 48) poale

Femeh

fi

considerat ca

un crez

aL teologiei

cretine despre femeie. n rspunsul plin de bucurie al Mriei ncepe ft se realizeze fgduina fcut Eve posteride Dumnezeu. rrtfna
tatea

femeii
ia).

este

lisus

ntre tine a ntre .femeie, ei i ntre samlria ta zdrobi capul iar tu aceasta tl Vfl !'.;; i vei nepa clciuln fFae. 3, 15) actul femeii eu brbatul litatea n specific procreai*!, aportul ei

dumnie

smna
,

femeie, Dumnezeu i face trupul .Su. b) Femeile snt acceptate i ca disdar nu. ca cipoli ai lui Hristos apostoli care simbolizau tribu-

(Gal

3,

Din

Hrlstos Fiul lui

rile
11

lui

fsr&eJ

ele

II

nsO'esc,

asculta

l
15,

particip

la

misiunea
B,

transmiterea vieii t mai ales briecuvntarea posteritii et sini Idei subliniate cu vigoare in Cartea Faceri L

.Sa

Le.

(Mt i%

40-41
-55)h
Ii

Le,
4,

13;
fe-

sus vorbete
(In
(Le,

meii samaritence

720)

i
t9,

M artei l
sttea
25),
la

Mriei

10,

mpreuna cu Fecioara Mria,


picioarele
cruci]

38^-42), care
(n

Sub influenta legislaiei iudaice de mai trziu. aceast concepia biblicii

mulime

de fdmei care ur-

,172

FEMEJE

din Galileea pe liaus i;m parte la suferinele de pe Golgota.

maser
c)

Femeite au fost alese ca cele 'dimii martore i vestitoare ale nvierii lui Hristos {ML 28, 110 Mc. ift 1 II Le. 24, 12 t In 20, 11 16). Ele anuna pe apostoli l
;

Din punctul de vedere al antropologiei, teologia a recunoscut specificitate;] sexului feminin sub aspect fiziologic, anatomic, hormonal si
t

psihologic Ea a
tatea

combtut

Inferiori-

brbat,

fiind

pe

inegalitatea femeii mpotriva actelor

fa

ceilali

de de

discipoli

(Le,

24.

9)

slnt convocate

Uriataa cel nviat, in GulUeea Mergei $1 vestii frailor Mei, ca B mearg n Galileea i acoio M vor vedea (ML 23, 10),
:

mpreun

cu acestui

Intim pi ne pe

toate nu se tie pe larg ce rol precis au avut femeile In Biserici primara, totui tim efl preactivitatea lor este foarte importanta. Femeile l Muri a* se afls" totdeauna in compania apostolilor (Fapte 1, |4), f?eea ce nseamn

d)

Cu

discriminare feminist. Aportul femeii In actul de pro creaie este cel puin egal cu cel al brbatului Brbatul l femeia au o interdepen o complementaritate natural, ei for mea zii o unitate frfl de care nu se poate nelege umanul

den

totalitatea

Integritatea

aces-

tuia.

zena i

Din punct de vedere

ecleziologic,

Biserica a Necunoscut locul i natura slujirii femeii, potrivit cu spe-

cercul apostolic era des eh ia. Apostolul Pa vel consider tovare de

lucru pe Frlscilla, ca l pe Evdochla l Sfntihf, n casa creia organizeaz" o biserica (I Cor. lfi, 10
;

natural, dar n-u tcut din femei o categoric special In trupul biserieesc, nsui sensul de
Integritate organica ai noiunii de laos nu a permis discriminri de sex sau de vfr>t. n acest ansamblu,
jjatj

cificitatea ei

cf.

Fapte

12,

13),

fap t

pentru caro

dmtre neamuri Ui sini recunosctoare (Rom. Ui, 4). El circnzil o mulime de nume de femei oare participa la viaa BisectOOte

Bisericile

(nom, |( i, S, Fii. 4, 3J. e) Femeile au diverse slujiri, harisme i roluri n Biserica de la nceput. De pild harisma profeiei
rn-ii
t

(I

Cor,

11,

5),

responsabilitatea ruh

l 14; 12. 12 I a instruirii (Tt 2, 35), 5), organizarea cultului n casele lor (I Cor. 16. 13 Col. 4, 15), pred; ;

gciunii Tim, 5,

(Fapte

femei i Ijarau o preoie general (I Pt. 2. itr-$h P^n Taina botezului, fiecare avnd hnrismu sa particulara, proprie, prin Taina mirungerii. Bi uerica este cj comunitate de hmnSme in care femeile au un rol esenial De pilda, texte ca Cor 14, 34 ni I Tim 2, 1012 nu exclud femeile, de ia misiunea de a nva credina. Structura Bisericii, ca o comunitate istorica i social, compar cu structura L'amiliei, care

toi membrii

are Ia
gal
(Ef.

baz
5,

Carea Evangheliei
In,

Fapte

lfl.

Doua
parat:
l]
12)
I

i didahia (Rom. 2425 FII. 4, 3),


;

cstoria, cuplul conju20-^5). Insa Tradiia nu


accesul
hirotonie.

categorii
Tini.
ro3

stnt

riiaca niele
3,

11)

menionate seRom. IM, ] vduvele, care


(Febe

amintete de preoie prin


logi

femeilor a Unii -teo-

au un

bine precizat

care trebuie ndeplineai anumite condiii speciale (I Tim, 3*

fi

Tim.

5, 0,

1-13;

5,

9^30).

vorbesc de tipologia :-iii Simbolismul eclez? ologi c al femeiU deoarece brbatul reprezint pe Hnstos, capul Bisericii, iar femeia este chipul Bisericii, mireasa lui Hristos. (Ori gen spune c Eva este simbol ai Bisericii Filor.alia,

FEMEIE

173

2\1.

trad,

m&k

p.

32*J.

(sau

preotul)

reprezini

Episcopul totdeauna

Trebuie totui sa

L'ie

recunoscut
ri-

ctehipul Lui liri^t.cjs, j numai are o slujire care structureaz


serica.

aa d
Bi-

dispoziii canonice turi privind situaia


serica

i anumite

femeii n Bi-

Acest

Bisericii, f emule capul trupul lui Hristos, Biseric s-ar strica in ca*ul In care iemeia, Bisericii, ar Uifi (ni re este imaginea Incul episcopului, * Icoana Iul Hrts-

Irig tos

echilibru,

brbat

au fost Influenate nu numai de iudaism i de mentalitatea oriental,


ci

de

dreptul

civil,

roman

tos,

preot La nu este o problema de reprezentare^ sau de

A iit apun

sau bizantin, potrivit cruia femeia era persoana tutelata i n subordonare permanent, civil l social, O asemenea discriminare l suborprincipiului donare este contrar

tipologie, deci de se*, ci de de slujire in Biserica. Adic,


rica

form
Bise(le

hristocentrk al Bisericii, n care nu mai este nici parte brbteasc, ftjd


parte emeiasc (Gal. 3, 3), Femeia are deci rangul si dreptul ei propriu
n

n-ar trebui
preoieih

sa

in

seama

lu-iiiripiul

reprezentri E,
Or,

de

obiectul
jiri

perspectiv
care

din aceasta nu exista roluri i slufie,

viaa

Bisericii,
Qrthadu.s.

BLfrllQjrHilc;
ddjc

prin natura lor, masculine sau feminini* La ntrebarea dnrri femeia poate fi delega dp episcop pentru a prezida
si
t?"j
<

Timlt Roia and PariicipuLivn in

Ifre

Wnfflen j Grtha-

Chutch
13?7

W-;

ilcl

Cu mi cil
i

<:JiMieva,

']Rnir)rtul
l&Tft]

Chuixhca, c*jnsiiltflttet de
i
i

AfcspUL-,

srp 1

A,
dfttw

dtf-

S&tifeetetti

euharistia,

unl

canoniU rspund
episcopul,

Mteioi\

do
Si.

la

Fam mc
au

fa

petpQlWa
In

nu,

deoarece

paternitii nu poate fi tat de o femeie, Tradiia amintete feai care au de femei-d ia co nie, diaco<fhlrotesite.' liturgic pentru
nat, ca

simbolul reprezen-

de 'ArwJen
*.f:iihl(?rs

.VouvetjLr
ar,

Jesitizr\<::d,

rntatau
i.

44.

Uta feb,

1^-1,
ttjt

EJ_1<3

Kcrrlll

Wan\t-ti

ond

Cny.c. The /^i'.Wv Ordinul fcuw n-uffltn'j


r

tn

3$ll
"
I I

vi ThfrilrjrpU-i, 9

(197fl),

I.

p.

51
ihte
i-'^fl.

parte din slujitorii instituii. In orice caz, trebuie respinsa acuneaccep tarea femeilor !a zaia preoie, prin hirotonie, ar fi cea mai patenti! dovad a discriminrii mfemeilor, ce se practic in potrivi Biseric.

ElL&flfcfli

lidir-SLejjel,
)n

The
Lite
i

partidGf
fc

pniion
Churcft.
p.

ct n

Wunn-i.

ihc

*So&Qrfl##t,
l<enj.
:

AW i&.f
r

J_a

Ott0iiv\<:

rfKart

k-mnip rJm? l'hqisv "Unita f/stoj'i-i:-, )..


197fl,

ChrAtlcnne.
!n

nr.

53-^54

P.

H*<
K

Idem. Li plac* de
dr^nLkrjiLif,

h
uf.

ieftine
1/19S3,

tfflflj

%ij*t,

In
eSt*

Noul Testament, femeia nu mat comparata eu Eva, femein Iul


1-"

p,

4fr-8Sj

M(-thodtos,
tfW
ttteh

Mitropolii fe
o!
IUli'riosi'/iuorf,
Ilj

AXum,

Fa* frig
al

Mar ia, Eva cei o ara Adarn, ci cu cea dou; Mitica Domnului, prin a crei ascultare l maternitate S-a
ntrupai
Fiul

Problem
fo
fftj

Qttlhiat >Qn

W\

Hitkloikifitlk.os
-l,

Pharab",

Bl

(1979).

nr,

1
tft

p,
>;

-'17 1501.
ta

kd Dumnezeu,

Mria

Paul
r.'u

Evdnklm^v
Jiiuiide.

iV-^-n,.-

tafta
I

cd:L.

Doiw

di'

B'rooW
Idram-

nu numai ca nvidel de virtute i do iubire maten &, ci i ca * Nsctoare de Dumnezeu*,


este chipul jenieii In acest sens, jemtiii
spiritual
in
si
ii

H'nrU

IlmII.
rJ.-

rFH'tjpli^iLl*')

l!vHf

Sfr-

4-rt'jTirrij
(1

;Vjjriuur.

n1^77

feytNrg

ron^ticj?

Jum.'i''n-

,.

fe,

J'.'diMfjo.'T
t

orfJrfj^^xo,

revine rolul

P4JUfifis

pi,

Pa-rJ-s.

Mgr. EmLlim;-:^
WDjmiMi
i.ft
L

mintuitor de a -nate Dumnezeu pe brbatul l pe

TimlDd:\ V/n

C'GMCfM

Jof

i'it

r,'n

copiii

sL

Qii&fteftTiMiUyBii ta n3WalwtfB N, ChLtBSCU, h nr. p. fl Jl


]

11^77),

iagtui

174

l'MFMC-IKI

cu

preoia iemelL n OrioduicLua,


ttf,

XXXI

-J.

Ftrridt ctl

C$

plin-g,

accli

&c

vor

(IS79),

ij.

&4$

$&i Anca Mano...FgrMl cel


%,miI
i-

lathr,
In
li.

Din ptobtemaVco. feminina vciuai. Mi tropi: Jiu liana ului m UT. 7B/LHS5,
t
p

blltvl,

ftneia

voc

mo

pSznlntul.

49flr-4&;
. i

FERICIRI
vduiril ghelia

In centrul propovaMmtu torului Jt "Evan;

FtrldU CjJ Ct flininsesc & Inselcoda dreptate, ci ateia se vot salura. aCRto B v.n mlSoativi, tefri r. rt-rUll

:ujJuL,
E;

mpriei

Iul

Dumnezeii"

Fericii

cei

curai ru latoa,

c
c5

acria
ni-ota

(Mc-1, H): De atunci ii nceput IiijUH a propovdui l a zice; Poci


i-vVcfl s-a apropiat rurilor (Mt. 4, 17 Ct Le,
;

vor yiKJQB pe Dumnezeu.


i
'jii

mpria

Fericii
Iul
ft

fa

c terii

de

pace,

ce-

Pujxmczeu
Tir IU
tvi

se vor tliema.

0, 11).

Mo-

mpria lui Dumnezei (Basileia) sau mpria cerurilor--,


iunea

prigonii pentru dreptate, c&. a lr est^ ImpL^Lu c\TUr^or. II. I'srleiti vei fi vo] cnd va vor ocfirl
Iii,

cum
2).

prefera Evanghelistul Maici (3, avea n acea vreme sensuri multe


Ti

c!

vii

yor prigoni

fi

vor zice

lot

cuvlntu!

i.ui

inrpotriva vtissLra,

minind

din pricina

contemporani u Iteus se gndeau mai ales la reorganizarea uniri nou stat naional {Fapte I t 6^ incit i Mesia era ateptat ca tm erou naional ca un eliberator
dLferite.
ideii

Miii.
ii'.

Riiruffl|L-vA -si

vi veaoliU,

ci plato
asii
ii-'

voadtri miiU est* In ''Uri. ci prigonit pp proorocul Cfi dJsnalntr

nu

voK

politic.

Iisus
lui

^mpria
leia),

ns precizeaz" c Dumnezeu (Bas$1 Q

pe care El o vestete
este din

nte-

El tare
i

K*aeta (In IEI, 36). Ea estt: o reajtat* viitoare, eshatologic (Mc, 9 1), dar care a intrat n timp odat cu venirea S:i. n persoana st lucrarea
t

meiaz, nu

Lume4

nu numai o nou interpreLega vechi, n contrast evident .:i-eea ce a-a zis de cei veohK oi aduce o noua Euannfaelte, tare ex,i
i

prm voina lui Dumnezeu ma ei dii.^vrit si lin; li


21).

n for(Ml. 7.

Sa,
iei a)

mpria
devme
i,

lui

Dumnezeu (Bnprezent
;

o
lui
ir>

realitate

mpria
piate (Mo.

"Dumnezeu 6-a aprolsus

nvtura
P

lui

Hristos

este

rezumat! n predica de pe munte (Mt H 17, 20), n care El a exde Legea pus atit atitudinea Sa morala a Vechiului Testament, cit l coninutul Noului Testament, pe can-' t-a sintetizat sub forma celor noua Fericiri (Mt. 5, 312)

fa

ii,

Vatrid
$l

nurlii

m IU,

His S*a
Ucenicii

siint

In

munte..

a&z.!iuhi-se,

Lui

au

venit
.

Ici

El,

deochi* lndu-l
(*i

gura,

Invita

silind
3.-

Fi*rteliL

ili*d C* duhul, r5 a lor


cri urilor.

tfff

mpria

Vechiul Testament este risMel imptimt l depit (Mt. 5, 20 4 l 19, 39) i de aceea Biserica n-a resps Vechiul Testament, d 3-a lumina in nelegjndu-i preluat, celui Nou, Faptul acesta reiese cu prisosina din coninutul l sensul Fericiri cil pe oare lorn, care reprezint credincnsul poate descoperi i mplini voia lui Dumnezeu. EI ridic la o nbii strfe relaia credinciosului ou Dumnezeu, ff care accentul nu mal cade pe formalismul religios i pe morala rAabunrli, ci pe transformarea spiritului i pe morala iubirii. De fapt, li sus cere o schimbare radicala n inima i viaa celor De nu va nce vor s-L urmeze trece dreptatea voastr pe cea a
;
1

FiLrooun
i^ii.irilur
bitru
"ii

175

ip

20). ' Eifit o


l ,

nu vei cerurilor (Mt lisus Hristoa a arta* diferen radicala ntre


^i
,i

fariseilor,

mpria

de vedere Treime.
FiliorjUG

iii

nvturii
de

despre
latini

a fost introdus

Bv&ttghtia Sa, care ie axea2 pe porunca iubirii, a iubirii defttofrite, care Include si pe dtiman.
.,]<?

Crezu] niceoeonstantinopolEtan

*T

*Af auzit s^a zis iubeti pe aproapele tuilurSti'jSe vrjma:

in liturghia latina, incepmd fcJnodu] locai din Toledo, in 389; apoi, ponl'rri./u de sinodul englez

blefeit

ul tu.
pe
<

Iar

Eli vifcafc

vou:

Iubiri

vrjmaii
<

H
i

v ursc i rugai- v pentru ee


vatm i

v.1

votri, bjneeuvmta',1 pe blesteama, facei bine celor

prigonesc fMt. 5, 43- \) ITsua precizeaz vocmai n panidoxuJ iubiri i al jertfei pentrn alii cnnst Evanghelia Sa Fl, dar, desvirll,, precum Tatl vostru
\

ce

ceresc desvlrsit este* (Mt.

5 40).

BiMJogralJ:
q
p,

jnn
![[>,

Oria.

CrttdfnQ pe

mAtt/nr

.,-,

Bucureti

W7,

din Hatfield in tfBO* cu ocazia ronvertirli la catolicism a regelui arian al vizigoilor (Rccarede), sub pretextul ca ar pune n eviden deplina dumnezeire a Iui Hristos i .lintea .Sa eu Tatl. Dei rebele Caro! cel Mare insist ca Bisericile din Spania, Italia, Fnma l Gu mania rbltesca Crezul cu adaosul Filfoqui (de altt'e] Librl aroUlUX ca t sinodul din Coni lly, ataca expresia e* Pritre per FU tiutn* rare circul; paralel cu !''Uioquel lotus] papa l&o al III-tea re-

2ti 276.

ex pfltre FHIoque proeedit - care de Ia Tatl i de la Fiul purcede dogm dup are Duhul Sttnt purcede de ia Tnt'i] *$i de la FiuU, FiUnque a provocal
[..tini
r

ril.IOQUR

fuz introducerea Simbolului modificat, In Biserica Bornei. Cu toat


aceasta opoziie, la propunerea Iul al H-foa. pap Benedict el VIII -l ca accepii n 10H Crezul Interpolat n Biserica "Roman rri ronsimmmtul Bisericilor

HenriC

dn cele mai nverunate polemici teologice dnlre Orient i Occident \ rmiae una din divergenele doctriivirr majore dintre Catolicism
un'a

R-

sritene
C'l
:'.

riintl

r'iire

arata

implicaiile

Ortodoxie

fv.

CATOLICISM). Penf

tru catolici, Fifoqu* nr fi o cx licre ' iliirificare a doctrinei despre Duhul sint, formulat de ctre al Il-lca Sinod ecumenic (Constantino-

mpotriva cremei lui Macedonia (v. EREZII), a reafirmat expresia folosita de evanghelistul loan Cart de Ls Tatii purcede)) (ui in, ?tf) Pentru ortodoci, Filwfme este o ogmJ noua, care Implici o alt credin schlmblnd doctrina biblic despre o singur purcedere fu doctrina despre dubla purcedere** a Duhului, Inadmisibilii din punctul
r
:

pol, sfii). eare

neortodbxe ale adaosului FiUot-ue este patriarhul Fot ie (820 Bflfr), iar cel care a formulat, la conciliul de Iu Florena (438), nrgumentele respingerii ace? lui adaos este Mereu de Efts, .Sinoadele unionista de Ia Lyon f 12T4J i Florena (1438143$) nu pretind catolicilor de rit bizantfn sa includ! Fitfaque

iernatice

Mai mult, concillul de Ia Florena admite douil expresii *ex


n

Crcs,

^ex Patre per F1tiutti (ftf^t el Tiou^Ortodocci insist asupra argumentului htorie, FiUa<] U e fiind o alterare a Simbolului din 38 1> ar catolicii invoca motivele Tocale,
deoarece, n secolul al Vl-lea, Bfgefiri.ic din .Spania i alEe ^r europene

Pati-e Filioquen

erau ameninate de arianism

pris-

II.IOQUF

I7li

iMunism. Fmqu* ar respinge ideea arian despre Inferioritatea Fiului faa de TatiipreIn general, teologie catolic Fiiioque ar expUea relata tinde venica dintre Tatl i Fiul i ar Tatl clarifica egalitatea Fiului cu
,

nate dn Tatl, Duhul purcede (ckporevomemm


tntk-a.

Fiul Se
26).

iar

In

la,

Purcederea

venic

Duhului

este paralela cu naterea din veci a Fiului, i ele indic

dou

moduri personale de origine


acelai principiu
n

Dumnezeu -Tatl.
i

din

in

de ci modul consubstanialitatea, proveniena a Persoanelor. Fiiioque doctrinei ar fi deci o completare a divin a Duhului despre originea amSfint, care n-a fost precizat n cu nnunt, aa cum &-a Intim plat v.iatura despre Fiul lui Dumnezeu, ceea despre Care Sinodul de la Ni

esena dumnezeiasc, nu numai

Fiiioque anuleaz sens, mono-arhia <urche) Tatlui n dumnezeire, introducmd doua principii
acest
n

Sfmta Treime, Tatl

Fiul, ceea

ce duce la confuzia ipostasurilor.

nscut, iar nu fcut, Cel ce este de o Hln eu Tatl,


(325)

afirm

Din partea teologiei ortodoxe, s-au formulat mai multe argumente m:

dintre potriva doctrinei F'dioquevi, Ftiiaque 1) care principalele sint necanonicA a **te o interpretare 2) Simbolului ecumenic de la 381 FUioqu* implic doctrina lui Aun gustin despre cele doua principii
;

Teologia catolica, urmind fericituorice lui Augustin care afirma nsuire atribui iii Uneia din persoaCenele divine poate fi atribuim i simplitatea i lorlalte, i\ exagerat unitatea de esen a tui Dumnezeu, Persoanein defavoarea diversitii introduce o lor, n faa acuzaiei doctrina nou despre * dulii a procesiune*, teologia catolic a specificai Duhul Sflnt purcede de la Tatl ab uno prinsi de in Fiul atanquam Dar fipio, a Pai re prin ci pali ter.

Treime i d*d despre dubla purceFiiioque are repercusiuni asupra altor dogme de credin, de pilda eclezlologia, teologia Tainelor i a energiilor divine, ntr-adevr canonul 7 al Sinodului ecumenic de

dere

3)

personal aceasta terge distincia intre Tatl i Fiul, Este adevrat e unii teolog] biDuhuzantini au afirmat purcede ren lui di a tou Youa (Fotie i patriarhul dia Taruaie), dar ci au precizat

la Ees

(431) interzice

schimbarea
;

Simbolului ni ^constantin o poli tan de aceea ortodocii n-au ncetat sa

refer la misiunea Duhului^ lume, i nu la purcederea venic Tatl. Au fcut deci o distincie
se tre

din
n-

susin ca Fiiioque a fost Introdus Iar aun mod necanonic n Crez,


toritatea unui sinod ecumenic tflnsimmntul Bisericii Rsritene. Este vorba den de o atitudine care

fr

purcederea venic i temporal. Pentru el, Fiiioque presupune doctrina lui Augustin despre

misiunea

dou

principii n

Treime

deci
Astfel,

sfideaz consensul ecumenic atunci


cnd este n joe doctrina de credina.

Dar
lei

si

coninutul teologic
in

al

formu-

despre dubla purced ere. cu toate explicaiile aduse de catocontroversa pentru ortodoci lici, dogmatic despre Fiiioque rmine deschis deoarece nu s-a adus nici

discuie. ortoPotrivit teologiei trinitare muza unic dox.e Tat3 este &ursu i a dumnczeirl, de aceea exist o uniDumnezeu, care tate de fiina n totui nu distruge diversitatea iposFilioque este pus
h

un nou argument
trinei despre

n clarificarea doc-

Duhul

Sfiht

(v.

PTTH-

CEDERE)
atras au Unii teologi ortodoci repercusiunilor pe atenia asupra care Fiiioque le are pentru alte dog-

F1L0CAIH

177

me

de credina. S-a vorbit cWar de

des
P.

byzanttnfis*.

(1947),

p,

2lH23*
Ja

un raport direct ntre Filioque

supremaia jurisdlclonala a
Filiaiile

papei.

corespunde cel mai bine cu ide*a de subordonare a Duhului f de Fiul, pe cure teologia raloHc o ure n vedere atunci cnd respinge epjcleza euharlstic i sacramental. In general, Filioque nu permite catolicismului
T-iornie*

Evdnkiqq&Y, i-'cjiasJsTwnunf rff Sa ini- Ewpth tfu f\nx:es&l<}n sui ta P L'Huilllert La proeemion du. 8tArtUS*prH
r

Bihl,:

eliesr

tes

P&ies OrfetttttlK
PlOfia*Mtofl

si

S,

Verk&Ytu

Tky,
rt'eprfrj

Lu
Ai
rt

4U
3

Sui'if-.'i'-i.'/r

tatoJoglc

orthMtoxv?.

aRuraa
g/

ChrctipnU'-ii,
J.i'

vai

4,

li&Oi
tf

philohlos Hflrtovlc,
/riCJ^'e
t/c
tfte

rfJi&gae*
Tih%lti\

A> FWJs
jk

vorbeasc

eie

o "ico-

/a

Su/nd

seton

proprie a Duhului LSfnt. Desigur, teologia ortodoxa a dat o mare atenie raportului dintre Fiul
qi

doctrine

s.

Grbfjuife Po;Jamas. n

Mes-

Ins sa limiteze acest raport cu <*purl s confunde (v. edercafr Duhului din Fiul
Duhul
Sfnt,

fr

du pitttafebft russt', 1t44; John Rom.i23, W3 90 (I9?5)i nktes, TJld FtfJogu, In Ktemnoml^, 72
sageT

de

l'eararehflt

(ffl%
cqtei/ce

V-

'W5 313

D.

Stauilnnfl,

Sfuctfl

SFlNT). Scrierile pnevmatologice patristice sau liturgice vorbesc despre Duhul care purcede din Tatl i prin Fiul Se arat* sau de Duhul care ntru Fiul pururea Se odthne&te. Pe baza unor asemenea texte, unii ncearc s demonstreze complementaritatea dintre Fitioque i per Fillum. In line, exist teologi care considera Flioque ca avlnd autoritatea unei *theologouteologica tnenon, acilea, allrmale tolerabila din punct de vedere dogmatic. In discuiile recente cu aaglteantf ortodocii au cerut acestora

DUHUL

wcante ek'spfe Tilipt&t; In Staaffl W, 7~3 |IfBS| P- 471SflD ftolpgtatf


StyHnnopouloSr FlUoqtiQ* La
po[jftncifoxc,

Theoctu:
js/fion
i-fl,

tn CtinclUiini> 1979, BT*

p.

iivspU-

lnv&\Atti-ra 47 35 M. CMatft> 'HliOuUe* Jn BJff^J-Jrrr Vor!d-ca1

foim,
p,

In

KOrtcdnxiflp,

XIX

(1&B7),

nf,

Mij36^

L. Visc&sj fndittte),

^pir/i

t\i

Goci-Spirit ui Chil&t< Ecumenioal n ttn Fitlrtcpia Contr-ftvpr^y,

RttQfcOtfcfftS

S,P,C K.
r

WCC
sil&

Lc-Ticion.

Qeava

ibhi.

FILOCALIE
Ijipea

U^
1

[gr, nio-kalos SrttTnoft fmime dat

=
tic*

iu-

Va-

cel

MaTe i Grl^orie Teologul

sa
Ir

omit

Filioque din crezul


h

latin.

Oriunei analogii din scrierile lui gen, cu tema ^Iubirea de frumusee eolece de texto care se divhmr)l
-

<*eneral anglicanii nu sini mpotriva revenirii la forma originalii a Crezului din 381, dar nu accept

s fie

condamnata doctrina
la

lui

Au-

aa :^cdLu1 iii CetiG, scrise inuinte de EX4es de ttrc! mari prini al spiAceste texte rlT.ualitw^ii r^rtenc

refer

la

viaa contempl?n.iv i

gustul care sta

cesiuni . La fel care au decis s rosteasc Crezul, l";"ir."i Filioque. Iu anumite ocazii, catolicii l omit. Bibttofl raite; Frank f*Vn, wie ttect oi Coni&mpatQiy Grcck Orthodox
Thought, ed.
brfnskoy,
Le
In
f

baza * dublei proVechii Catolici, si

cit.,

p.

120 343

Borls
ei

Bts
qu-

*rntQquG*.
Conta ctSH

Hfor
nr,

QUTd'hut,
p,

117/"192.
PJtCfilS
fc*

al in secolul adunate XiVlTI-lea de ctre Nicodim, de la Muntele Atos (17491609) i Mapur.BTie do Coriiu (17311805) l Veneblicate pentru intia oarri Ui ia (1872) subtitlul de Filocalia pA rinilor care practic trezvia*. padoua ediie a fost publica tn de triarhul Kallisto^, la Atena PBJ3, mtre 1857 iar a treia, tot la Atena,
nit

fost

7 27

Venanro

Grod,

i'a&U&rt cf tFilioWB tiu SymbgJe Mcie-COrtsten'iaopJe, Jn Itevue des


l

de
iii-

Cea dintl traducere n limba slavon a fost fcuta de PaiMnstirea ele (VelifikovsM) de la
1963-

EHttkraar dn TculOfilC

A2

Cd.

13

7a

FRAII DOMNULUI
frqrf.

(17221734), publicat sub la Moscova Dobvatviuhiye* titlul (17S3), retiprit n 1B22. In Limba
rusa,
a fost

Keam

de d
J

Jatfi&9
pelerin

TrjuraLllc,

Abbaye

de

B&l3efotafcf
Uktfts
y/

B^grolles-eri-MtiuriPs.
ruase,
tred.

1&7T>1

de Jcsn

Brandaninov
n 1857, <1615 1894),

tradus de? {1907 1B67)

Ignatii
N

publi-

cat

de episcopul Teofan

do la Buttta&I* Senil, 197S N. Cr>rn*a:m, frurmrseBoudry PU d(j niribui oi Duron Erze/rJI, n Studii
LaJDy,

Edttton*

Traducerea
titlul

1877. publicat n In limba romn sub

Teologi a-*.

XI

\i$9Q),

nr.

S6,

p.

27

310

roanlrltle

E&ron.

Pttterlr

Romnesc,

Filacalm sfintelor nevoinc ale detvirirli & fost fcut de Preotul Profesor Dumitru Strriloae, ncepi rid din E94& Colecia (pn acum

EI1,

Bucureti, 1990.

FRAII
Iosif
N

DOMNULUI Si.mon
(3,

hicov
;

Iuda,
1

(Matei 12, 4(1


loari
7,
:i

au aprut dousprezece volume) este nsoi tfi de comentarii l note de o

48
1,

Mareu
;

Fapte

maro valoare
Filocalia.

14 crezut

teologicii.

reu

pe

iubirea de frumusee, pune n centrul vieii duhovniceti curirea inimii, prin practicarea rugciunii lui isus- i Bugciunea inimii, a virtuilor. care va devem' disciplina central a isfhasmului (v. ISIHASM), nu este altceva dedt calea de a ine contiina in stare de priveghere, sau trezvle. Numai n condiia de pzre a minii de orice gnd prin rugciunea pur iubirea dumnezeiasc se revars in inim pentru a o curai,

Cor. 0, 5), La nceput 5-a acetia, care nsoesc meIi sus i pe Apostoli, snt

nsemnnd

copiii isus.

Meii cil

Domului,

nscui dup

S-au dat diverse explicaii ale numelui fraii Domnului?-. El ar fi fiii Mriei, identificat cu mama lui
adicA sora Fecioarei Mria (Ioan 19, 25), soia fui Cleopa. Sau fiii Mriei, mama Iul Iacob i Toslf, i ai lui Cleopa, acesta fiind
Iacob
Io&lf,

alii (Epianie) fraii Domnului snt rudele lui Ilsus, adic fiii iul losif diotr-o alt
fratele
lui

losiL

Dup

custorie,
istoric esacerdotala, familie vreu dlntr-o educat la coala fariseilor. n anul 64 viziteaz Roma, Participa la ret

Ilumina
B
1

desvri,
;

FLAVIUS

[37 tp\i

b H o ff f i IJ &
si

Ffttoncalln

tfjni ele

m-vainlB ale desOviririt. introducere,


d n car c

tra-

comentarii de D.

StfinElofle.

TE-

pogroHa flrhkItecezBTi.fi, Slbtu.vol, I{194fl). voi II (19471. "Voi. UI (tfNWl, voi. IV U948)i ti&X& InstU ulii Iul rj[b]5e, Bucureti vnL V lflftBJ, V6L Vi {1977), va]. VI T
'I

romanilor contra (HU 70). fiind capturat de romani. Pleac Ir Roma cu Tilus devenind prieten al mpnrallor Vespaslars l
volta

Iudeilor

!?7).

voi. VIII [IOT), vot, IX


voi.

(19WJ, voi.
f

Ti tu*. Josephus acestora, de Flavius,

numele

familiei

X
P

\lfl8lK
(/fi

X[ JjlWJ, voi. XII (1992)

ftftoHttff

d%

la

pr/fere
r

da

:Wf

Editorts

de Jfflti CjomlIStird palQ4 dea aftcfetl ApoIjliit'jjies de* pifW dii desert, trend, de l.--iHrClftudR Cuy, Eclltltuis du Sfjtttt; PfiIQ7&r TJie Ptiilnkalln, vnl, I rrad, dScull,
j

du

Par5s

ftift

trnd.

R&zboa&ele iudaica i Antichitile iudaica flstorin poporului Israel de la creaie Cofiirtx Teru&alfmului), la cderea Apion, cu caracter biografic, J o sepii
s.rris
3;i

Roma

d multe

ti. Ei. II.

phLUj Shermi.l -A KbWsKm Wart. Faber nud Fntiiy, t.nnrfun and BosMiraj ne pi igues, ton. l!)79i F/JfocaWc des et EgnAce Xanthopoulos, leac. , CZa-USstci
Ffllmtr,
i

da despre conde dup revolta maeabeilor, damna pe zeloi, laud pe romani,

am m nun te

Scrierile

sale
Ii

conin
sus,

referme imBoteztorul

portante la

oan

Iacov,

* frate le

lut isus.

G
GENEALOGII: [gr. ghenealoghia, onuma ton ghenon lat genealogia,
;

de

la lisus

i urc pn

la

Adam,

liber

generationlsj

termen

folosii

de

Eusebiu,
I,

Istoria

cartea

cap. VII,
capitolul I

bisericeasc, 110. care tricart a

Dumnezeu, cu intenia da lisus aparine ntregului a arta neam omenesc. Importana acestei
fiul lui

mite La ghelie

din primaevan-

genealogii consta tocmai in aceea Biserica a neles efi de la nceput


'

(Mi

1,

1)

W*"

IM?

In Noul Testa mmt s-au pstrat dou ^genealogii* fa$au liste cu nume de tulpini de istoria milie, n bar* este descris neamului Lui Ii sus
Iul lui lisus Ilristos.
:

descendent al din neamul iudeu, ca mintuitor tuturor. n spiritul acestei genealoPavel numete pe lisus ai gii,
lisus

KHsto,

dei

doilea

Adam

(I

Cor.

15, 43). incit

prin umanitatea

Gencaioijia

lui

Matei

{1,

t)

are o linie

nete de

la

descendenta, care porAvraam, strmoul po-

proorocul David i se oprete la losif, cu scopul de a arata ca lisus aparine, dup nainterea Sa iizca, poporului Iudeu, seriindu-e In linia de descenden
porului Israel, prin
davidic. In
listul

toi oamenii l gai de El (Rom. 12, 21). ^ A nega nfirea omeneasc a lui lsus seamn deci a nega firea purtata de

este legat de toi oameni! snt le-

Sa EI

noi toi, Ambele

mod, aduc descendena

genealogii, fiecare \n alt amnunte precise despre te^al* l filiaia tru-

aceast

linie,

evanghetrei
:

Matei

marcheaz

seni

lor peasca a lui lisus, dar pe buza nu ae poate nchega o biografie

de la neamuri patrusprezece Avraam la David. de ta David la l exilul din Babllon, de la S&, Citind foarte Ii sus. naterea Iul Vechiul Testament, frecvent din ^ iT1 demonstreaz

complet
privete
gheliile

a Iul Ilaua.

De

fapt,

in

ce

originea

Iul

lisus.

Evandescrie-

nu s-au

limitat la

Matei Care, Nazaret este nsui Mesia, dei provine din neamul iudeu, va aa mntui Intrefi neamul omenesc,

c &M

Sale fizice. Genealogia testamentar stabilete ob!r<?ia lnl prin care isus n funcie de I6*l, descendent din David lisus este
rea filiaiei
(Le.
1,

27, 32,

fi&).

rum Dumnezeu fgduise


sul

profeilor

din

prin glaVechiul Testa-

Noul Testament ramne sursa iscunoatetorica principala pent.ru


rea
vieii i misiunii lui Hri&tos, dei exista l unele mrturii i surse afara de comunitatea literare din cretin, cum snt cele ebraice (Tal-

ment. Genealogia lui Luca (3, 23 3) pleac are o linie ascendent, care

mo

ftEiNGALQCilE

mud, Mldrash), greceti i latineti (Josefus Flaviu, Ta rit, Su elen iu, Pliniu cel Tnr, Eusebiu de Ce mareea,
Istoria bisericeasc, rar tea
I,
;

late

dect printr-uii act


1,

ire (Mt.
lisus
ei

1'ost

de desprUo caua a aceasta, 19). considerat fiul lui loaiE


f ; ;

cap,

36
7
;

VIII,

415

IX,

14

XI, 19), Eusebiu de (JsLorm bisericeasc, cartea I, cap. VII 14 15) red o tradiie dup care
h

X, tCezarea

nii prinii

dup

trup

ai

lui lisus

(desposynoi) au compilat,, pstrat transmis genealogia Acestuia, dup3

cum

era obiceiul la evrei,

contesta existena Sa Istorica, sau a spune ca lisus e numele unei din Vechiul Tesfiguri mitologice tament sau din cultele precretine, despre care nu exist de altfel dovezi, nseamn a nega valoarea do-

cumentar
mente din

Noului Testament, lata

Mriei (Le. 3 23 4, 24 In fi, numit fiul tmplarului 42), fiind (Mc. 6, 3), Dar Iosif, descendent din neamul lui David (Le. 1, 27 2. 4). nu est* tatl fizic al lui Hsu. Eosti afl de la ngerul Dnmnuhn (Mt. I, 20) cj modul cum n ^'irnlsllt logodnica sa, Fecioara Mana, este o lucrare miraculoas a Duhului Sfint. tatl legal al lui Iosif este aadar paternitate legala lisus are adic asupra Lui, dar nu una natural, fizic. In acest sens i descendena lui Hriatos din David prin Iosif este tot una legal, nu fizica. Fiul Sui David- era un titlu pe care iudeii

al

cteva indicaii biografice


istoria
tui

eveniHrlatos,
:

lisus

confirmate de Noul Testament

atribuiau lui Mesia ca rege eliberator i succesor al regelui David, potrivit fgduinei fcute acestuia
l

Pup
origine
sat

prinii Si,
din
Nftlfiet

lisus
(n
1,

es'te

de

prin

profetul
ia).

JJ titan

{II

Sam

7,

13,

45),

un

14
le

Acestea

sini.

datele pe care

populat cu iudei i romani din Galileea, provincie din nordul Palestinei. Palestina era ocupata de romani din anul 63, puterea p0&* ca" fiind deinut de familia regelui

ofer textele noutestamentare. Totui tradiia imnografic a Bi-

Irod,

De

patrioilor
trziu,

aceea,
este

in rndul

corn-

sub

numele

cunoscut, mal Ilsus Nazarl-

Ortodoxe 8 adus pln ta noi afirmaia de netgduit e nsi este Maica lui i sus Fecioara din seminia lui David, Mntultorul avind i o ascenden fizica stricto sensu* in neamul Iul David. Astiel.
sericii

neanub> (Mc. 14. 67), iar de la acest num*! cel dintH creti ti s-au numit
1

ziua a
cntfi

aptea
ia

se

a lunii septembrie, slhoavn Venii, cel


:

cnazurlnenl (Fapte 24,

5),

din
d<?
:

Dup

genealogiile

pstrate

evanghelist ii Matei i LUc. lisus este fiul Fecioarei Mari", logotft cu Iosi-C (Mi 1, 16; Le. 1, 27), La evrei, logodna era un contract att de puternic, incit cel logodit se putea

HristoS nscut, pe Fecioara Mria cea Pn'.ipr^curat. Iar n ziua a opta Feri oare, Sfintei naterii nulrea > Strig, "D avide, ce elnt Biserica ce ti S-a jurat ie Dumnezeu? Cele
iii
1

A dam, s Ludm David a rsrit i pe

pe

ceea

ce
;1

nunii so,

iar nvoiala tinerilor


de*

S-au jurat mie.


nit
:

zice,

iat, a

crea o

seam

drepturi

datorii
fi

din rodul

pntecetui

i meu

pli-

dln-

reciproce ce nu mai puteau

anu-

du-mi pe Fecioara,

din eare Zidi-

filNEAI.OGlE

LL

torul Hrlatos,

Adam

nscut mprat pe
(Fpctobla utreniei).
origine, provenit, din a

nou, S-a scaunul meu


cel

IIsub Hriatos

S-a nscut cu

cel ptfn

34
cum
un

ani naintea erei cretine, aceasta a fost calculat In se-

aa

De

dupu familia din cure


Nazaretul Gallleu,
r

Mic, colul al Vl-tea de Dionjsie cel elugiir scit din Dobrogea. nceputul aceate ere a fost lixat de care Uionisie in funcie de v&Sta la public, lisus a ncepui, activitatea de stabilit cu aproximaie la nni, pe baza textului din Evanghelia dup Luca, cap. n, v. 23 lisua era ca de treizeci de ani cjnd a nceput

prolisus S-a nscut la Betl.eem, in timpul vincia ludeea (Le. 2. 4) In

Homei rntl Augustns era mpratul rege tn (Le. 2, 1), iar Irod cel Mare, ludeea. Idumeea l Samara (Mt *, unul din titlurile I), Augustu.s fiind
care s atribuite lui Calu Octaviua, domnit intre anii 29 i.d.Hr.

(.s

propovduiasc)
,

fiind,

precum

se socotea

fiu al lui lo^i..^

14

d.'Hr.,
;

tar

Le. 1, Palestinfi din anul 37 treaga

122

2 Irod cel M;jre n5) domnind peste


(Mt.

ps

to

anul

(Cnd moare, e*te urmat de fiul sau, Irod Antpa, care ntre a guvernat provincia Galileii loanii 4 .d.Hr, i 39 dllr., potrivit Mt. 14, 1 10 Mc, 6, curilor
4

Ld-Hr.

Primi iul vcsjLi despre naterea lui reItsus pe care magii -11 numeau Irod gele iudeilor (Mt. 2, 211), ainedriu cel Mare convoac marele din Ierusalim, un consiliu religios

format din arhiereii, btrnii

fi
T

n-

U
13,
t

vtorii
nind
la

Legii
cale,

(Mt.

2,

4 5)

pu-

cu ajutorul

27 Al

Le X

1,

1920
;

i\

79
;

Fapte 4, 27 13 1). Evanghelia dup Luca precizeaz naterea pruncului Hsus a-a ntmplat n timp ce loslf # Mara drum spre Ierusalim cu aTLaiti n popuocazia unui recensmnt ai laiei din ntreg Imperiul roman,
;

23, ft 12

identificarea i uciderea Pentru a evita cest plan, lonif m-

magii ur, pruncului.

preuna cu Fecloarn Mria i Haua se refugiaz h Egipt unde vmn pln la moartea lui Irod. Dar ntruMare, cit Ar hei au, l'iul iui Irod cel
succede pe tatl Ierusalim (Mt. 2,
ii

su
22).

ca rgfe in
intre
si

anii

de httprtul recensmrit a Augustus. Primul avut loc in anul 7 Ld.IIr., cnd Qulriniua era guvernatorul ^ i^ e, O care depindea n '2. 2), provincie de Palestina. Dei era din jircl timp
rpf.-.fnsmint

ordonat

4 .d.Hr.

'

intorcindu-se din Egipt, nu rumm stan ludeea, ci merg n Gallleea, n Nazaret, de bil indu-se definitiv unde l numele lui Iisus de -maza-

d.Hr,,

osif

Mria,

Nazaretul Galileli, btrinul loslf, ca descendent din neamul lui Davld, la era oblicat sa se inregi&treze Betleem n ludeea, cetatea de origine a
7,

rinean i al celor dinti ucenici ai Si, de nosarineri {Fapte 24, 5) nuSI a venit i a locuit n oralul

lui

David

(I

Begi

S#,

In

se mplineasc mit Nazaret,, ca nazariee s-a spus prin prooroci, nean se va chema (Mt. 2, 23 cf.

42),

Jud. 13,

5).

Dat fiind c& Irod cel Mare, care dn a decis s fie ucii i copiii Betleem, dup naterea lui liaus, a murit M anul 4 I.d.Hr. rezult
t

familie de iudei, rnduielilor Ilsus este supus tuturor loc Legii cultice mozaice, care aveau la templul din Ierusalim (Le, 2, 27).

Nscut

ntr-o

IBS

GENEALOGIE
n-aa Sale. Evanghelistii recunosc faptele lui transcris cuvintele lisus cu de-amnuntul i in totalitatea lor (In 21, 25), ci au selectat

supus ritualului circiumaouei alunii, care se aplica tuturor nscuilor de sex brbtesc, la o
Astfel* este

sptmin dup
12
;

natere

(Fac.

17,

seamn Dumnezeu mn tulete i


1

LeVn 12, 3) etnd I se d i mele de losua (Le. 2, 21), nume ebraic destul de cunoscut, care mr

nu-

mrturiile care circulau

En

tradiia
co-

oral ce

se

fixase In

memoria

care s-a tradus n grecete tiu tsus. Numele acesta este comunicat nger Iul losif nainte de a fi fost

munitii cretine din acea vreme, consemnnd numai datele eseniale mintuiril. Fciud ale Evangheliei aceasta, ei nu s-au dezinteresat ns
de
ci

istoricitatea faptelor

(In 2,

2%
fi-

*Ea va nate fiu |H vei pune numele lisus, pentru EL va mntui pe poporul Sau de pzmislit lisus
:

au

fost preocupat!

de redarea

del a mrturiei tradiiei orale, a$8| cum mrturisete n chip special


evanghelistul (Luca 1, 14). Prin urmare, Evangheliile, care ru a irit. curi de istorie propriu-zb, :i N'oul Testament n general, care nu trebuie conceput ca o biografie am-

cate (Mt.

1,

21),

La 40 de zile dup natere, Maica Domnului vine la templul din Ierusalim ea s ndeplineai ritualul de curire dup natere i ritualul
de oferire pruncului
ntiln
si

de rscumprare
2.

nunit
degrab
nara,
Slint,

(Le,

22).

Este pentru

lisus Hristos, sint mai mrturia apostolic origiIui

oar

end Ilsus se
2,

afl n

Ie-

scris sub inspiraia Duhului

rusalim
orice

2223), lisus, ea nti-nscut de partn brb(Le.

teasc este

oferit Iul

Dumnezeu

ai

despre ceea ce este i reprezint El n iconomia mntuirii, despre Fiul Omului in care Dumnezeu

rscumprat cu

dou

turnirele,

ofranda iudeului de condiie sraca. La templul din Ierusalim este ntmpnat de doi batrni dintre sracii i drepii poporului Izrnel, care fgduita de ateptau mntui rea btrimil Simeon si prooprooroci rocit Ana, Btrnul Slmeon l mbrieaz i l binecuvnteaz, nu:

Se proslvete (In 13, 31), Scris n acest scop, Noul Testament a consemnat nu att elementele biografice, ci mai ales evenimentele cu rol decisiv n iconomia mntulrii al cautor este lisus Hristos. (Dovad Biserica nu a canonieste faptul zat evangheliile apocrife, care dau amnunte despre copilria lui lisus, ci a reinut numai patru evanghelii rsinoptice care se concentreaz asupra mesianitii i slujirii Sale purei

mindu-L Lumina spre descoperirea neamurilor l slav poporului Izraeb (Le, 2, 3 2) iar Fecioarei Mria
,

Acesta este lata, prooroclndu-i pus spre cderea t ridicarea multora din Israel (Le 2, 34). Noul Testament, &*Desigur
:

blice).

De

fapt,

ceea

ce

conteaz

pentru lisus nsui nu este biografia Lui ca persoan istoric l pad

descendena Sa pmnteasc,
tul
la

ci

fap-

taro fiind scris cu Intenia de a se biografia lut lisus Hristos, nu cu-

ordine cronologic precisS, sau dup un plan sistemavieii i activitii tic, toate datele

prinde

ntr-o

c vine 3 este trimis de Dumnezeu, c gindete i lucreaz cum gndete lucreaz Dumnezeu (tk El tie c S-a nscut din Fe55,
si
8),

cioara

Mria,

la

Betleem, unde Ma-

m
11W

CENEA10GIE

tete
nici Iul

aarirt

mm *# ^Bn^ Sl Iade s m^rl


?

42471
l

Din rspunsul pe care

Caesar
T

Augustus

(27 i,d Jr

Iisus

dk maicii Sale Oare, gj Meu Mi n ele al. Tatlui


:

(Le. 2

1).

Dar

sc te

multe OCgdl g

^ tP;
exista
,

le

fiu ?

2STj

tata veci (Hora, B, 29 , este al doilea

Wg.
;

c
fc 1.

dm
*

O*
Ef.

Adam

ie S

15,

45;

W^J) 3,11 J
ff

^'

aceasta virsU El avea nc de la mesianic*. contiina misiunii Sale "face o obTot evanghelistul Luca servaia fleneraU privind aceasta perioada rea lui Iisus din *i ci; Ubub sporea cu nelepciuni Dumnezeu tata L cu harul la

^g
r
:

M
;

ft Desigur, nu este de un om real. cunoate ca Iisus a fost

JJ

trit nw-o popiniul bffwl, care a

dup ^ce oameni. (Le, 2, S2) Copilul cre spusese mal nainte duhul umpU^ tea i Se nulrea cu harul lui du-Se da nelepciune, i (i-c.
Dumnezeu
2

era

asupra

Lui

Sfnnt

sl

nici

2dl

*au Iul IUub nitaU, Mesianitatea


etii

mcar C un proap

este al

^
Ifctt-

un

40)

'pton

dnd
blica,

Sa puSi-a nceput activitatea prinIisus a rmas In casa

de ani, Jurul virstd d* 30

credina

*tb*

Evanghelist,

M,

Hi* pro gturi cu mesianismul Emanuab (ML lui Isaia despre


23
;

de batriteasc din Nazaret, alturi Marfa, de La nul losiE i Maica Sa, n spiritul care a primit o educaie

Le L

31),

arat

S
Iteu*
iui

c
a

ta

*PW&**2 persoane ft**^}


iar
si

19-21 2, W. Lgil mozaice (Le. 8. jucat rolul 43). Cea care a 51 1 n viaa Iul Iisus cel' mal important
a fost desigur Fecioara
2 11
5li.

Mana

(Le

bul Dumn^c-ul
tort
:

Avraam

IrlC ov,

Dumnezul

"* Im W &**? nstr Puilor


al

poporulu
si al

Iisus

este
?

singurul ei

evanghclitu copl'ln 12. 2"?)- De! [ surori ai Domvorbesc de frai i


nului
3)

{Fapte a slvit pe Fiul Su... cuprind jprj Evangheliile nu copilria p multe amnunte despre nseamn tinereea lui Iisus, ceea c*
3, 13)-

Iuda, lacov, losif (IosuaK


a

acest capitol n-a ocupa ttn& priprincipal ia predicarea Din aceast perioada,

un

lot

cW

mar. menioneaz numai


a^i

faptul

virata majoratului

religios
]

&

^
la

acetSa nu snt copil ndeprDomnului, membri mai a cror tai al familiei el. numele Marin este o alt femeie cu urmare, aretia 27. 56). Prin
(

Mai^i

mam

(Mt

12

sint veri ai lui Iisus.

fiind

mpreuna

Ierusalim

cu prinii Sal srbtoarea Patilor,

orice copii virata de dnci ani cultul sinagogii, Iudeu participa la

La

adic

aa cum

acetia

obinuiau to Sen

care an, Iisus Lecii mozaice, mijlocul nvtorilor impresionai de cura rc au rma* i rspunsurile Lui {L&

Se duce

templu

in

comunitii din care fceau ca o Sinagoga parte prinii sal. era admlimunitate iudaic conductor (MC.&, nistrata de un un slujitor {Le. 35 _3B), ajutat de
al

notinele

4t

2(1),

fiecare Cultul avea loc n

zi


ifl-i

GENEALOGIE
cu care trateaz despre genealogia Domnului indic nelegerea pe care urmaii lui Hrlstos au dat-o faptului -ntruprii Dumnezeu a alea un neam omenesc, din care Fiul Silu Se ntru pe n^i. pentru a uni dumnezeirea cu uman im tea, n trupul l Persoana Sa. Demonstraiile urmresc att confirmarea realitii totale a prelurii de ctre Dumnezeu a lirit omeneti
h

de sabat, dfid membrii comunitii se adunau la sinagog pentru ru gaciune &E citiri din' scrierile Vechiului Testament (jertfe se aduceau numai la templul din Ierusalim), Prin intermediul lesturilor Si comentariilor biblice de Ia sinagog, lisua a cunoscut foarte bine Vechiul Testament i $tia ca toi iudeii contemporani Lui MqIsc ea te mi torul primelor cinci cfiri ale
1

!n

concluKie

insistent

autorii evangheliilor

BiblEef

Daca

ai
crezut

fi

crezut

lui

McUse, despre
4 ti).

ai fi Mine

Mie,

cci
(In
5,

n
cc|

a scris

acelaMoi.se,

Ur s tos,
lui

cit

atestarea

dumneal

De asemenea,
Legii Iul

El

cunotea

^eiril

co-

Iteus

din Nazaret, Mesia

mentariul

pstra pe
l'er

calea colile rabinice, si

care se tradiiei orale in |a care El Se re-

propovduit., Mntuitor

nea-

mului omenesc.
9
fl

Iii

o r

Euseblu,
5,

Utoia
6,1

ii.
f 7-,

mimtndu-1 '.-tradiia batrmlor> (Mc. 7, 3), Ei, nsui citete in limba


ebraica scrierea profetului Isai.i. din care ciesziS texte referitoare la slujire; Ea mesianica (Le, 4, 13
13
;

.^r/fCAh-cil,

cntlG*
f

[,

i S

l lf
JM

|_i o, 1 .._4f i0i !_0 ii, j_ 12,1-^ii3,l_22, Uad.irLt,, -p.2l 45r


F

fl,

cartea

TI.

1,

1 [4;
e/i

2,

fiantel Rtipj, Jtsna Ar uitam- Faya-ri.

15, p. 43 $ son cmp, Llbralrk'


\

Pari*,

s.

fii,

1^.3),

Mal
citea
:

lM5
tir

tinziu,

U:)rnkmann.
glttehj

Qui

ust

Usua a avut
terpret:
i

Jisut

GUatha Nnmfeiht

o activitate Toarte in-

tensa n sinagoga,

unde

Vechiul
[Ya^-iret,

Testament.

i i
t

In-

venct
cut,
si

in

unde fusese
in

cresintrat

dup" obiceiul Sau, a


sinagoga

du Senil, Paris, 1037? Fran-ni-. Bovoa, te* rJntnicru fours tte Jbiis, DelackauK el Nfrsfl, N>uchau:, 1U7I; Ertianuu! q&pegaau, Ylafa fi nvtura MJiituitomlut Hum Htintw. Editura Mi.
irojiullufi
t:hini

in zfita rabatului

S-a

Banalului,

ridicat sa citeasc^ (Le. 4, 'lfi). Datorita acestei activiti El este considerat drept unul din cei mai n-

jf&niai, Tiu*
Jt-sus..
j

Timioara Pn^fem oi
Preii,
dti

Li>77j

Jo*.

fk-a!

F&rtra

thv Ht&tP* Philadelphia.


Setition. jur

19&4
k\

Id^ni,

ParQh

J6i\jt$.

vai

exegei biblici
a

Mo&tagne* Le

Garf,

ParLr,
tfe
f

rS3

J*a-ji

DacjE^lcid,

Us
S&uSl,

tivaugitet

lisus
iudeni,

recunoscut

apartenena

i"iis

du

Sa naionala"
datoririle

i
casei
Ia

PbtK

10B7

fen/nee. EdlVincent Tayp

politica la poporul

Ibr,
IJjo

Jiuj and $fa &fttti/e#

Sfucfy
t

o/

respeci nd obiceiurile
acestuia
:

n-

saluta
1

cu for-

FawJojt-Sayijigs /n ^jg Gv$pels MulMlllafe Loadra, 194$ j [tm]. 7; u? /jf,.

muln Pace
12);

acesteia * (Mt, 10,

M/n/^ry
Uii
ptas-

^
r

o/ Jes-us, AbiflcjcluJi
H

Pr^, 1G55

pltete

personal anual, toi brbaii izraelii

impozitul obligatoriu pentru


(Mt.
17,

Templu

rrnano do TEglise d Orlcnt, Jistxj,

,//5-

regent aar
/ncGrnc,

ie

Swveur> EdUlot; 5
fe

&
L&

Cbevetognfi,
Vcffte

ID59p

suport impozitul pe care deii l plteau pentru mpratul roman (Mc. 12, 17).

24} toi iu;

feraievsky,
Kasper,

OrthdnxP,
te

im
f

Paria,

EriltEons

Pafcrtmtf&e

Walter

J&aO*
Patlii,
lftflD.

htistr

Parh

Cerf.

1976]
Ceri,

AlaLn
Parts,

Ce fui qu'Qn

appelti JSstt*,

1RG>

GNOSTICISM

GNOSTICISM
natere
secreta,

[gr,

gnos&
:

iniiere]

trial slncretista, meniu ale religiilor de '.^ populare in India,


1

compud

Peri*

mituri

idei ceti asockte cu unele Ioan. e& lSte din Evanghelia lui gnostice, comuna a sistemelor

bW \S^G
Lerc

ci

^ m ^
hi

=-

cu "

Adver*us haereses) au

Wg
sincretisu

ca

gnostice nu numai pentru ci i entu lor teologica, l peri racterul lor blasfematonu vedere rnoral culos din punct de

vehemen

sistemele

f^fZ FfM*"
lui

(^ W9

Acetia afirm

dca-pre creaie caste

bun, fiindc
nezeu.

este opera

Uum-

precretine, pawwsrtin*
tine,

S
(

Bftl* este dualismul o sls vina originara, Inaccesibila 1.1c .care

CP**** do materie .Sta . in lume l in ajung cretin eh mul Ini Valentin (t Ui 0), Alexandria, cart a expus acelai Ump cu .ira sa la Roma in

M
ntre

Jtf-

taj

9JJJ

mortfcamaPrintre reprezentanii perioadele apostoUce Lu cretin din hirnon se


Bi

Wa-

Nic-olac, O* din Samaria (magician) [Apoc. J, datorul sectei nicolalilor contempoI In 2, 111), Cerint, 15

post -apostolice

numr

ivinreion,
trai,

pe ideea este conv spiritual puni (plirmna) eoni, emapusa dintr-n unitate de recunosr!l1i divine din Tatl prin multiplicutul sau ultimul

1^0, este cen135 de pliroma. Lttn*M

Menandru ran cu apostolul tean, Antiohia V.iSamarfa, Satornil din (rea 125), Carsliide din Alexandria Marcion pocrate (I55^1&), Cerdon,
di-.

identica cri succesive. Creaia est* iar lumea macu raderea in pcat,
teriala,

cea (scu* din Snope, Pont 154). Bardefcan din Edessa (n. sm* gnostici lor Supravieuitori] (mandalla azi mandeenli de Irak. gnoaicj din Iran si dintre doctrinele gnos-

B&

Iat citeva
:

moau cu *i spiritele umane, demiurg. CuvintuVMmdelate de cu Dunmev.iitorul nu este acelei spirireu-Creatorul. Ci o emanaie
o$t

care este

esena

ei rea,

i ci lor

Marrkmlsm
bU H
i,-i

numele vine *

I'

fttaraori, originar

din Asia Mica, sta-

Fecioara tual, care a trecut prin conducta, nu a Marfa ca apa prin Iran BD* murit fizic S nu a nviat. Mntulrea este tefct&TU este Mesia. revelat, neun act de cunoatere armonia j>Uro<cesara revenirii n
mei.

sub Rorra ctre 140, unde lui Cerdon, influena gnosticismului lui sistem, pe baza
teni,

decolta propriul ctre qftLEunor texte din Epistola Dumnezeul celor doua
despre

Testamente
turii

Dup
:

despre canonul ScripMarcion, exist doi dum-

F^ist O uvtrc oameni,


spirituali,

Inegalitate

Hin^il..
cei

nM eto

deoarece

numai
cei

nerleet,

imun dumnezeu inferior, Testament, care al Vechiului

getici
cel

nu

tru-

peti,

nici

psihici

.-

cunoatere si deci se de Alexanrmntni. Odgen, Clement Epifanu.Terul ian, Hipolit, dria, Panaglon-O. Efrem irul jt
creast
fn

tm& pat

a creat lumea, a dat minie spirat profeii, care se


buni!

U&*
i

f l se rzun rlnm
lui

" * in

<] talionuM)
al

P^ c u
IldUfe

Noului Testament Tu^l

milei Hristos, al iubirii,

ier-

tgrl

dumnezei, cel Tntre rei nnl

rreator
c^ist

STinertl

Tcls

numite

i cel legtur

riacurnprtof,
;

mi
si

nici intre

Lege

GNtSTlCSM
166

Biserica, Evanghelie, ntre izrael V Ma& au ntre iudaism &fare reteria este rea, de aceea ascetismul riguros. Pentru

yiua
eici

Paracletulul.

Ca sistem <J^duahsmul

i m&Stanu

radical

comand

el stabilete a sualiie ideile sule, dup propriul su canon Evanghelia TimoLuca, epistolele puuline, far* elimin .ideile tel %l Tit, din care Biserica a Iudaice. De la nceput, ondamnat ideile lui jVtordO (excord ea a aparat
:

doua ontologic Intre cele rul, care principii eterne, binele l istoriei. intr-Q b* opun, In cursul

manilMMl **"

sirsH. OW**tS confruntare lumini, ra o noua religie, -religia ierarhi*. m*caavnd cri, cult i obiectul unor rea manifidrt& a fost persecuii crunte. In represalii t

fr

municat

secolele

1V-V
i
n

se

rfiJJtodetf*

ta
Q

144=},

unitatea Istoriei Vecinul " l^ieu continuitatea dintre important Noul Testament. Cel mai Marcion a fost cxeeei modern al lui Harnak {1&51-HW, care sus-

mntuirvl

si

reye-

China

partea

occidentala

Europei.

Bibliografia

ivilulllen,

D*
twri.

pricdl.
I

swiprW r^reUcorum,
,.
Li

ed.

*i

AdolC rdica ntre Evantfcie deti^bitea l celelalte ghelia unica a lut Hristos
religii.

di,

i^-4m

ae

ch.i.Kum.
i

ftrfs

^ynrnl.

amMfjraft-,
i

IftWi Sefft Hulln, * Presses aa*v*rstt*r*s P^rls,

Maniheism erezie cretina Manes-Mom propagat de list

dursptitftt& 5' frt^We drltiinbti dnctrina* XL In *Studi Ttoloflii^, /,,.'-.. ..mm.Ii.j.


(ir, a>,
JKlJHiiui, p.

care, pre(216276), aioiof persan unor revelaii tinzind fi n posesia considerau n universale secrete, se ntruchiparea Bultimul trlml*,

10J-106

Teodor

pcottifcyp

1383. p,

1#M*$.

H
HARTSMA [gr, chariama. lat, chariamata daruri] n afar de slu:

dup
o

nevoile comunitii,

Nu exist
Exista

lsta

formeaz care preoia ierarhic, rlnduite potrivit uttcl ordini (arist prin hirotonie (I Tim. 4, 14 3 Petru 4, 10), n corpul Bisericii exist daruri, vocaii sau faculti, \jg care Duhul Sfnt te
jirile

sacerdotale,

fi.nUi-e

complet a slujirilor harisi nici o definiie absolut a


{Horn.
12,

acestora

G
:

fl).

mrturii despre totui numeroase formele diverse ale harismelor n apostoli i r-omunltatea primar profei (Ef. 2, 20 3, 5) episcop! i
; ;

personal (Rom. 11. 29). In viaa comunitii din Corint (I Cor. cap. 12) un loc eseni-iL ocupa karismaUcii. Pentru Pa vel, El harismele au un mare rol n zidirea Trupului, Astfel, Biserica se zidete nit numai prin slujbele episcopului i preotului ci l prin hamm^le credincioilor. In afar de pluralitatea slujirilor preoeti, Duhul elfi o varietate de daruri l virtui personale (Avem felurite daruri, harlsmata, Rom, dup harul ce ni a-a dat 12, 6), nare snt exercitate n launDup charismo. pe iru Bisericii r,m* fi primit- o fiecare, slujli-va de ea spre folosul tuturor, ea nite buni multe iconomi ai harului celui de

fmprt^ete

mod

si

dldascali, pstori diaconi {Fii. 1, I) EL 8 evanghelist! (Horn. 12 t 4, U); tmduitori (I Cor, 12, 23 31) prooroci (I Tes. 5, 20).
\

Dimensiunea liarismatic a Bisericii se observa cel mai bine n liturghie, care coor doneaz, dinamizeaz

folosete o mare varietate de sLujiri i harisme. : cetebrani, lectori ai Biblici. "Meheu profei care denun n&dr etatea, slujitori la agape etc. Att slujirile preoeti cit l. vocaiile purism aticu, fiecare potrivit cu ordinea sa, au o responsabilitate comuna n viaa Bisericii. Biserica are datoria n aprinse darurile i

feluri al lui Dumnezeu (l Pt. 4, 10), Biserica este un trup format rin

chemrile Duhului Sfnt #Nu gei Duhul (I Tes, 5 J9).


:

stin-

BiliHiigrjdR:
ChnrtaniQtn
In
in

E.

A, 5tp.ph.wiM, The

diverse membre, care au slujiri diferite i care lucreaz mpreun (T Cor, 12, 14), In fond, orice slujire se Internei ast pe o harism primita In sfintele Taine, deoarece Biserica este ntemeiat n Buhul Sfiii fi Cor. 14, 3a). ns nu toate slujirile au o consacrare sacerdotal i snt primite prin hirotonie, Variaiile ha?is~ mat ic? formeaz preoia unvcrsaTw a credincioilor, stare obinut Ele variaz in Taina mirungeriL

ihc

Eary

Chutch Futhcrs,

Tlie

Greet OrLhadox Theologlcfll Re*


1L976], pp.

vlettn, no. 31

125 146
r.t

OU vier
te

CEement,
vf-rrcinT

L'Egli&e

OrhQiinxi'

maufin

i-.hati&nmtiqUe

c&httimpmain,
(Rurls),
tiT.

Li
t&?4,

Tribun**
p.

FHmllIflW

2fli

Marc-Aiiioine

\A% Cnsla de
cltftrti-

l^nilfi-iLiiftl,

L'EqUc
V-a3er:u

fMr.haristSque;

}miiquc, Jucate, In nPr^ence Orthodos**,


jifi.

2D,]D73p

D-.-^|Us5n,
li

in viatt, Hiscricii
Logica*,

primare,
f]r,

Harl&mele Studii Tkq-

XLI

[m%

$-$

p,

50~fl

HIROTONIE
1KH

HIROTONIE
ordinatto)
miinilor]
:

[(gr. heir otonia,

aciunea

*>"

mina, de a MO*

pnn

Taina Duhului ssim oclunea de invocare a de ctre un | prin punerea miinilor

WM**^

**"" ^

unei slujiri sens daci corespunda crezut-o neceSe care Apostolii au o parte. eBte ta Biseric. Pe de slujitor lor dte vo ba de trimitorea U * a ctre episcop (c. Mc. 3, 1* iface pe t S-'ll Orice Wrownir

06

iU. Parohii Indicarea


.

JL
mentul
ricit

''

acttntl1 -

iniiverMU

instituit 11 preaeste introdus l de cea sacramental (distinct primii de toi membrii

n care

"*T^ un membru

WI

5L

de-

oante {Can. 1. ia miri este obligatorie Can. b al Sinodului de la Niceea Si H-_ Calcedcn Sinodului de la ^aW.lu Hirotonia independent .,

lor

in

*P^^
actul

taro

tO,

botezului), recuffieVcti in Taina cestul membru auto-

SSSfil particulara
nUtoim

statutul sau

Occident cate mtor minstirile din potrivit can. a 7ls Pe do altS parte, la I-aodlceea (3b4) a Sinodului de prin vot a ale acrea i desemnarea acceptarea clndTdatulul, precum

introdus

in

sec.

al

^J*

permanent n slujirea Toate acestea sint taii

f^rnuni-

daruri aie episcopu Duhului Sfnt, pe Care specia a SvocS prlntrlo rugciune toate candidatului. Preoia, in prin natura ei, (iind asociata

S ctre comunitate Hirotonirea esie tocmai

?leza de cop prin aclamaia


fi,

tat

t^*"*;

K
,- e

troducore a slu aiocjaa* l*ge Ic local, care se epis : Jurotonire rostit de

ritualul ue r-o B itorllor

trectele

'.,,,!

| Mci
preoi,

hh

Taina

Euharistiei.

prezena eptm tli de vacante sau nou in(sau eparhiei), pune mina pe illntate csle cel care
frt

in eWfcul Uturgtne, calitatea sa de conductor locale, fiind nc

(MM Eps-

vrednic (Axios).

"* (cap.
Didahia
participarea

15,

indic foarte

clar

=
s

diaconilor,

transmite autoritatea anuidHt conlirmindu-1 de a exercita preoia, preot (sa" diacon n slujirea de fie trebuie in care CM
si
li

Clement. 2. Pentru nev. de Lyon, &a bl pentru a numai succesiunea

^^^f=^S i^n^jLS 3

*f.^ J^

Tv .

nu

episcop,
ce!

^
puin
Practica
,

* continuitatea cu de in^put. Iar funcia


capul

JpwJ^g ta

. *?J exultate

2 episcopij.

oe hirotonim, ca rituaL

SaS
.

slujitorilor biserioe*

1,

^^J^J Klll
idte Lin. din
LnC)S tt>R

^pwtat

Hrtsw

epistolele MStorala ,d deosebit de II Tim. I Tlm. 4, 14 rFaote 8. 6 5-9). Caracterele 1.


;
;

a te mere a fost aceea ue EvanL1 ^i transmiterea din^a p.isirarea si cuvmte i in Taine


cheliei Sale, n colegiul .pn la Evanghelia

Fr

I^VSb. ta Im Hnsto.
i L

',

S- 7 TU foniei pot

fi

r^mato

a^^

le
J

dreptul mimai episcopul are

de contract social sau

M*^

^85 d ; Hrstos
ii

L
!.t.

r^

&ESB -

"prestare Euh^seato in Taina Utur Tiresedinte al adunam


re

5*

" iror,fflCte

e9te

HOMOU5IOS
episcopul caro liturghisete. De aceea* re hirotonie i Euharistie este o legtur indisolubila (Didahia, 14 15). 3. Episcopul este hirotonit de doi sau trei episcopi din Bisericile Vecin* (Can. 1 apostolic). Tradiia apostolica atesta aceasta practic Petru, Incov i loun hirotonesc pe Iacov, fratele Domnului (Fapte 15, 4 34 21, ia la Gal. 1, 19 2, 113),
i

18SI

ii

eparhiol. n episcop sau


universale.
5.

Ortodoxie, nu exist patriarh al Bisericii

doua hirotonire este interzisa

(canonul b"fl apostolic), deoarece episcopul sau preotul snt asociai la


n preot

pruoa venica a lui Jisus Hristos, 3n veac (Evr, 7, 1721). Ca-

racterul

pcmru a

fi

conductorul

Bisericii

primare din Ierusalim. Exista dou motive principale care explic acest mai ntii este vorba de aparitual
:

indelebil al hirotoniei are ta baz fidelitatea permanenta a lui de cei pe care i-a ales Hrifttos fi- fie discipol] i slujitori n.hiroLoniey> se iola3, Termenul

fa

riia unei JUserici locale, care nu-si puate hirotoni singura episcopul, dat i'ilmJ integrarea ei in succesiunea apostolica prin prezena episco-

sele pentru consacrarea rea sacramental a celor

institui-

reprezentani ai Bisericii sr>borni ceti apoi, pentru a arata egali ta (ea de autoritate i de putere a imului hirotonit cu ntreg episcopatul Daca m cazul preotului se aplic A
pii or,
;
,

sacerdotale diacon atu l, prezbUeratld si episcopatul, pe clnd pentru slujirile nesaoerdotale, care nu cer o consacrare sacramental, ae folo-

trei slujiri

sete termenul nuntea le.

t)

fj

l
I i

J.

Stnloae,
III,

togiu

('QgmGtif..

voh

p.

Too14117]
i

principiul ierarhic woel mai mic ia liinecuvntare- de la ceL EFt-1 mare (Evr, 7, 7), in cazul episcopului, treapta cea mai nalt a Ierarhie! bisericeti, se mani Test paritatea l colegialitatea episcopatului. Hirotoniile independente, absolute, airrt
:

CyrLIlo
rhr&iie']
l
3

Ar/enti,
ei

Sticp.rdoc?

<iti

peupfa
in
|

sacerduce

m/Jifatfrj'eJ,

ri^seucti

Sever "OModnvFii,

OrllindOKe S (f?4j, 1, B3) Biizan,, Hitutonic hStutesis, In .?J


nr.
4,

1057,

p.

5tG

-813.

HOMOU5IOS
iUn)
o
lat.

[gr.

homoousios.

(homo aceeai, ousia


fiin,

cazul episcopului, deoarece eparhia trebuie i'le Inn

anormale

substan, consubstantiaLiter = de
:

dicat n actul hirotoniei, iar preoii


si

diaconii
fie

credincioii ei trebuie prezeni ]a liturghia n cadrul

creia se hirotonete noul lor pstor. 4> Unele demniti l funcii bisericeti
fn

aprute

decursul

js toriei,

vederea or^anlzarf

Jursdirici

pastorale, nu anuleaz principiul si treptele de bnz ale ierarhiei diacanatul, prcebi'teratu]. i episcopatul, PaLriarhu] unei Biserici locale autocefale este nainte de orice episcopul
:

consubstanial] Termen adoptat de Sinodul de la Ni ceea (335) pentru a defini identitatea de fiin dumnezeirea i coexistena sau consubstaniali (.ate a dintre Cuvntul ntrupat l Tatl. Termenul Eusese deja Folo-iii de ctre Paul de Samosata, dar nodul local din Antic li ia {2li8) I-a respins. Cel care a Impus h-omowtios ca termen ortodox este Atan^siLdin Alexandria care scrie {De. Synateologic nebiblict

fii

dr.A,

41, P.G. 28, p. 7G4) c cei e* tiu

unei eparhii Numai prin i cu no mie se poate admite o slujire de dimensiune regional sau naional (mitropolit, exarh, primat, patriarh), cu onsimm Intui celorlali episcopi

iioiTimiuios, hornoiouaccept ci BiOt (asemntor), difer de ortodoxie m nu mai printr-o singur liter. PiuL nu n uimii Cu nu este

creat,

&dicu

adus

la

existen

din

ItO

HR1STOI.OUII:

nimit-,

are o unitate de fiina i de existena cu Tatl din veci. De fapt, Atanasie a crezut di ho moi oui&

avea un sens ortodox (de aceeai prere a fost l Hurie, De Syiadis 71, P.L, 10, 527 B) l amndoi termenii exprima deofi tasios poate

Or cu Jofos-csc cuvJntui 'da o iirtt&* tocmai prin e/ nu ne mii poate ujunga pentru Sa vreun Ihffei btviltdr iuui itV/etlQr*
si

rnv

ndeprtate

tfe

tulgirtaitit

lot,

\SU
"

VMile
p,

cel

Mart;,

Epistola

9,

IU.

lrfl4.

"i..

143)

i mea

cu Tutal. Dar ntruclt 'lujmoiousLOs* pro du nea confuzii gj de toi, Atanasie nil era acceptat 1-a folosit foarte rar i na l^a impus altora, Pn ia urm, prinii ortodoci s-au unit cu episcopul Va&lle de Aricim, rure era umil din susFiului

HRISTOLOGIE

[gr, Hrifltos
:

cel

nvace a primit ungerea, Unsul] l^tura ortodox despre cele dou firi l persoana unic A a 1ui irtatos, care n forma ei definitiv a fost

eLaborat de ctre Si noadei e

rr'urr4e-

in

;i

(or li

serni arianismului,

dup

care Fiul arc

natura
(v.

toarc cu a Tatlui

asemn^ HRI STOLO j

GIE l EREZII).
*Clt

tiGzpw

mina,

spun
lor
si

eu pterm.
ca
itntH*

mntor
Jc?ns5

dac ar trebtti sd wcpl expresia ai-p dac se pun Ipnintca


/'(

nice (In special I t IV i VI) prfto sinteza datelor Noului Testament l teologia patrifitlc. Tot n aceast perioada s-a elaborat vocabularul Jiristologic : persoan, un irea Ipostatic sau eri f posta zierc-i nururii umane n persoana Cuvntului coperlhorexa municarea idlomelor,
;

sau ntreptrunderea reciproc,

n-

euYinttie
ca

cu

fofu/*,

cfacdl

e
n

Jnfctae*
CE#

dumnezeirea
Hristos, Piui nezeu, eate a

firii

omeneti-

liaua

*de o
aJ

ffrtt,

desigur

iosuJ

snJtaS

aceste/

exp/ssii

flinta*.

Aa

nu cujetat
<;Jna\

Prinii de
pe
FjuJ

ia

Wfceefl

Urm/ nezeu

alune/
JVdsctJl
(rrtevd*CT

numixirf

Gal

^Lum'fia din

aimJnd,

Dumaces?

din

Dum/ie-fleu

nrfevGral*

i
O

recmnc-sflncfu-J ji aJic
ia

ln*u$Jr/" d4*

Cuvntul lui Dumdoua persoana a SfinSimbolul tei Treimi, despre Care de la Ni ceea (art 27) afirma S^a nscut din Tatl niai mainte de Lumin din lumin, toi vecii DixmnDzeu adevrat din Dumnezeu

teJ.

urm
$&^i
jjJ

!*teo

ifiJlM*.

Dupd
ntre

&tf&ugf i expresia *cte etm n.u^ cy pumif" ra


c*ar
exista,

este de o

i-.iw.vi

nchipuie

viza
uira
postit

dt>.<s$t*blre

fum na
r

adevr
Wcepfl
Coft*
/./.-,'.

adevr
fi

tot

i aa

htmin, nu se
/itaja

dcoseb/j-D

Vi (fu

Celui

IfrniMtfdteril
ff-o

nfre tfc-a a TatdJuJ, din rjdRrrf De4 Jnfefege ejfieva


1
.

adevrat, nscut, nu facrut, CeJ ce fiin cu Tatl.,.. Aceast mrturisire de credin s Sinodului Ecumenic de la Ni ceea (325), care afirm, mpotriva ereziei ariene, deoflinlmca Ei m lui cu Tatl, a fosl. dezvoltat f clarificata de

i.i.v

'i'u.(

1..-.I.

fffunei

-7J

cir

GCOpt

expresia
Injcicgc

fe&
idf.

rum
Jp^e

effl

pu
,

Dai

(fatttfl

"

riu

jj;l! jJ

tu

tatilh

de

<usurtdnrJit>f
$J crJ
fj'iVi

ea ?##!$*, cum flS pw^iaJ Constant inopoi HGHj. tttetei md

Inctofcsc!

nsupfa afieiii expresii, trtJUfu"t novot ctl pjtffl ea ac- mic^nrpi' murirea tB/e retorii- rtteAOfeiiMI P/u'hJ CaJ UnuJi

Ecumenice ulterioare flll, IV, V)> in faa diTeriteior erezii r* s-au ivit dupii Sinodul de la LNfceea i care negau fie unirea celor couS firi, dumnezeiasca si omeneasp, fie realitatea voinei omeSinoadele

iVdveur.

$f di* Jnpl

noi

obtoUm
m<tt

*fl

intre-

biltnlm
thifir

ndcsec-rl

termenul

*asemr,a'tu!*
pu\n cJeire

Sinodul 4-B1) al iV-leu Ecumenic {Calcedon a adoptat dtitfma potrivit creia lisus Hristos este Fiul i Cu v intui

neti

persoana

Fiului,

pantm imaginile

Iul

Dumnezeu

cel ntrupat

fin 1, 14),

HRiyOLoeiE

19t

Dumnezeu adevrat i om adevrat, fiina cu Dumnezeu cel venic de i nevzut dup firea Sa dumne~
zeBsea
lirt-n

(Rom.
(Col, hj

13,

32) a tainei Iul

Dumnezeu

i de

fiina
ceie

cu nnl

dup

omeneasc,

dou

firi

de-

snvirite fiimi unite in mod tainic in persoana divina untc a CuVtttului oare,
IVirn

hi

Dumnezeu, iar amesteschimtni,

fr
arc

fr c

nvrtire,

Simxlul al Iar desprire. VI -leu Ecumenic din Consta ntinopol

{im tSBl)
pat
Jnu.-i

a atlrmat

Fiul

"ntru-

doua

energii,

voine naturale i una creata i alia

1, 21; 2, 2). Unirea celor de-u naturi *i voine, dumnezeiasc $1 omeneasca. potaului unitatea nu altereaz CuvintuUii. Nici. o natur sau voin este diminuat sau alterata n Tn definitiv, nu sale. proprietii Cuvinse cunoate misterul relaiei asutulul CU natura umana care a ma t-o. Aceasta cate marea tain a bunci-credtne i Tim. 3, 115), Prin ntruparea Sa, Cuvnul Iul
i
r
. 1 1

unite n mod neseparat n subiectul unic al Cuvin tulul. alcl Hteva aspecte Vom
necreut',

mmhma

Dumnezeu i-a asumat n ipostasul Su firea omeneasc din Sflnta Fecloari^ rmnnd si ceea ce a fost Dumnezeunainte de ntrupare
:

majore ale
a)

ffritffltepkrfo

prin Logosului Preexistenta nnterea din veci a Cuvin tulul, ceea ctfcOflfttitnte actul unic al Persoanei este TatflHi! in relaia cu Fiul. Fiul rodul Tatlui ca subiect care exista Fiul in comuniune cu alta persoan. esena exist din veci. cb aceeai Tatl i simultan cu subiectul cuvin care nate. ntr-adevr, din uUc Sfintei Scripturi, reie&c? ca Fiul ;le a doua Persoan a Sfintei Tre(Mi 2B i#>, Dumnezeu-Ftul, imi Care S--a ntrupat i a locuit n mijlocul nostru (In 1, 14), nainte de intrupan.', Fiul cel unul nscut n*l>fl din Tatl exista din veci ceput era Cuvnul i Cuvnul era .! Dumnezeu i Dumnezeu era Cu*E1 este mai vnul* (In 1, 1) nainte de toate l toate_pen1rn

Cuvntul, Duh, S-u

prin
Linii,

pogorirea alintului cu ea l dintr-insa

sa-i S-a nscut om desvrit, amestece si s-i schimbe fire*, Damaschim Astfel, loan spunea

fr

Cuvnul ntrupat are dou firi, doua voine si dou energii, dumomeneasca, unite in venic, fra amesteipos tasul care, tar schimbare, Tar mprunirea separare. ire i ipostaticB, flecara Hre, cu deplintatea proprietilor l n Buirilor el

nezeiasc

Su

fr

Dup

naturale, se pstreaz permanent amestecare i far A seHristos, parare, incit Bl este i om l Dumtimp, Despre acelai n nezeu

fr

aceasta Chirii al Ierusalimului &pu',(_Om, dar i Dumnezeu n aceceea ce se lai timp. Om, vede, OG] intrcL., aa cum snt i eu*
:

dup
Cfl

alezate (Col 1, 1% El este chipul lui Dumnezeu celui nevzut (eL h 15 1 HNT. 1, 3), Cuvnul cel vesnif C&re *5-a Tcut trup (n t, Hristos am y&mit pe 14). n lisus Dumnezeu in persoann. in timp i
s!t

cu toate ale mejj,

tmdu-m
i,.'^eu.
l

'iii

duia

mine CU&ml mntuiasc. Dumceea ce nu se vede,

'.mineze li" esaviisit, ftvjri'cfc EUna exista din fatal desvfrit. Cel ce
n
;i

spaui
lucrind

(n 14,

7},

fiind
n

prezent,

personal

lume.

El

viaa venic^ care era ia Tatl, s-a manifestat n lume (I In 1. 3), Fiul deplin l final revelaia tfte

chipul meu de Tab. Nu yi~a micorat vrednicia dumne^eirli, dar a sfinit frfimmttura firii mele. Acelai, intrefi Sus i ntreg jos. de timp, Jos nscut Sus nscut
luat

nii-V.

stapiriesc al lui

Dumnezeu

acum

fr

11)2

IIRISTOLOGJE

ca Sus creator ca oms>. Dumnezeu, jos creatur Nscut, nu fcut, adic LoCuvin tul Iul Dumnezeu gosul S-a fcut n sens propriu ipo stasul trupului pe cure L-a luat din Fecioara Mria l astfel apare ca Ii sus Hriltos DomnuL nostru. El nu este

fr

de

s mint.

are

un singur
lucreaz
in

subiect,

care voiete
firi

i dou energii. Cu v n tul voiete i lucreaz ca Dumnezeu,


voine
prin voina i energia Sa necreat, si ea om, prin voina i energia Sa crea.. El svrea cete dumnezeieti (minunile) prin trup, pentru #i nu era numai Dumnezeu

dou

cu

dou

creatur

existen i Fiul venic

superioara, ufi 16 In timp, ci nsui Logosul


al

indura

cele

Tatlui. Prin ntru parc, firea omeneasc ti devenit proprie Lui i astfel, El a devenit de o fiin eu noi, Sfinii prini au pus un accent deosebit pe deot'iinimea Fiului cu Tatl i pe integritatea firii Sale omeneti. Pe de o
parte,

dumnezeiete,

desprit potaul
i

de
unite

(patimile) nu lucra pentru dumnezeirea Sa. In

omeneti

cel unic

al

Dumnezeu Se ntrupeaz r-

de alta parte nu a avut o forma trupeasc aparent. Nici n-a adus cu Sine din cer un trup omenesc. Dumnezeu a de luat trup din firea noastrn pcat i este om cu adevrat, dup

mmnd Dumnezeu. Pe

au pte. Dar fcindu-Se om, El nu tt-a subordonat firii omeneti, ci a ridicat la Sine firea noastr. Firea omeneasca, dei are micarea ei proprie, e micat de cea dumnezeiasc, pentru I ea nu subzist ntr-un posta propriu, ci subzist
rile

cele

Cuvlntulul firmas neconto-

in Ipust.asul

fr

Voina omeneasc e n mod libff supus voinei divine, i astfel El mi suprima


Cuvntuluj.
nsuirile naturale ale neti, ci le depea, dnd
tre
d)
firii

unire, nu rentreaga fiin. zult o fire compus prin contopire,

Dup
se

ome-

firii

noas-

deosebesc se impart. Dumnezeu ntrupat n-a fast strin de nimic din cele

cele

dou

firi

fr

un

alt

mod

de a

fi.

ndumnezeirea

firii

omeneti

ale noastre,

afar
firii.

de
El

pcat, care

nu aparine

Su
lnd
c)

tot ceea ce era al

l-a fcut al nostru, curfirea

n persoana Fiului, Pe de o parte, hrisiologia a afirmat autenticitatea nu este 31 realitatea ntruprii, care Iul a ^coresponden o simpl

n aceiai

timp

noastr.

De pe urma

unirii

celor

dou

Dumnezeu, cu intenia de a ne da un exemplu. EJ a cunoscut toate


afectele

trefiri are loc i comunicarea sau firi, celeilalte, cerea nsuiri lor unei nct fiecare fire pstreaz nsuirile primete nsuirile proprii i si celeilalte, farl contopire i confuzie ntre firi. Astfel, Cuvin tul ntrupat,

nsuirile

firii

noastre

oboseala (In 4, C), foamea, durerea, agonia,


i

tristeea, plnsut,

moartea,
n se sine,

astfel

firea

dumnezeiasc

strn^e

se

comprim*
n

prin unirea

erelor

dou

firi

i voine,
l,

pentru a lsa cmp deschis i liber prin firii omeneti, Pe de alt parte
r

svrea omenete minunile


,

om

enipostazicrea
firea

ei

Cuvirtul,

suporta dumnezeiete patifiind mile firii. El impimea deodat pe amindou, n chip tcandric, pentru

omeneaac

transfigurata n soana Sa proprie, Fiul restabilete

ntrit i ea nsi. n pera fost

Dumnezeu i om n acelai timp. El nu a lucrat numai printr-o El fire, n mod separat de cealalt.
era

conformitatea el natural cu Pumliberruin dunezeu-Cre&torul, de de pcat i tatea total moarte. Dac Dumnezeu S-a fcut

fa

fa

IRISIQUXUE

i&3

om

Rovin dum.pentru ea omul cei Atanasic nezeufc, turn apune nMare, procesul nduronezeirii a ceput chiar n Hristflii, cci Cuvnpropriu tul a ndumnezeit n sens Sa trupul pe care l-a luat. In Orea omeneasca, El a fost uns (l. 61, 1 consacrat Le. 4, 18; Fapte 4 27) l (Fapte prin ungerea Duhului Sfnt eu 10,38). Dumnezeu S-a tcut om
;

Bibliografie*
Chti$tccgte
Ettfll;

KettLie

de

S^fai

Rozemond, Ia leda Damascbne,


J 135 f
r

UudikunsU'erJafj.
Ijs

A.

Grll]-

meier,
iJ..-iri^,

Chrlzt

tffttJ*

Ja

Tfad^Jflfi
Paria,

Cft*
1973]

EdiLLoQS

fiu

Coff,

\\;ntm& Kalnglrtni,
itQte
!fi

Httofryte

Boieriar

Qp&mte
1&H>

Si.

Atrnai? (In grecG!jte)


publicat
Sf.

Tci Ionic,

sixiiHu

)n

volu-

adevrat
nsui
pul
ri

Su

deplin, ca s lucreze El Intuire a noastr prin trai El a ret&ut Eirea noastr


ci

mul comiMU-^allv cuti*florflt & (373 1073). p. 2372711


f

Atanastft

M^ycndatH,
Thvugbt.
St
CrastwoiHl

Christ

Easienr

Christkin
Pr-S's,

Vhnrlimlr's
(N.Y.),
]

emlnnry
3

El,

artind prin aceasta


!?i

putem

E)7'i

jflhn

Romauides, /nvd^fuJ-a

ceea ce ne-a artat ceea ce El. E) ne ia in Sine cu tot mistuie ine de firea noastr, ca n aceasta, iar In Sne ceea ce e irfu ale noi sfi ne impar tEsim de cele absoarbe umeiJii't, aa cum soarele g&U pamlntului.
iirveni

noi

firfiblppfc

ii
in

f^' 1
A.

DamscJf/nuJ
Pliaros^i

in
53

gremtej,

uEkklesiJtiltos

('&,
l.i

p-

2312C9;

de
fJ

HallQux.

fa

d^/Ju'^on
ftftevuQ
(197S),

cnrisCo^og^qua
Tht}(j,u*|iqui
p,

Cliaice^/Jic,
J.ouvijliiH,

'!''

323;

Chihinlogr

ni

U\e

pe

cuea Sg
flJ

si

aJ-"CfI

a"Up

invtere
inalffl

enicitot
Ja

nainta* ocAi/o-r far Se


ii

tttte LT n Domn, canosciii In doua neaseff? c?J l3tjtt$itnS lftE*ml cu tai) #


5/3 nrt
;

cefuU

srita

tff*

af

Wrf-

de Eclw^rd R< Jardy, I.aW i'nthf.rf;, Philadelphia, Pa, W^lminster Tha voL tIr ifi**'.l v asilt Bfiflp Contribuia StlnAlumislc. fa lixarva dc^mci arlsto},;l;n
:

&

DuM
f W
pe
ce

10$ iw,
p.
fitf

tl\

Ortodoxa,
f

XIII

(19fil),

nr,

2.

oviiMfj

tf*

t^mfcns'fl,
Jar
pJ-J'n

dodd voine
3reJes

iS33i3
u

N, Chiteau,
Treimi'
J.-i

A doua
t

p^r$oSi.
1

n'odd

lurrtr/J

as<n.

Sfflte/
r

dvcitlna

oun
f

rtJ

presus de Jnfejes**e, mrginit tf zugrvii i)ii$9#ift, cu ptrtffid de a ii

*e-

0qiHCLKJJn In
nr.
2,

p,

Ortodox ifl XXVIII f) Cnnstantin VokiL 3[)f>34


f

jfDfT.ie

tadiinflt,

ctatorild
pitiri

trupuu/

^j-.wm;r/fa PflnfJ^r ir^oio/jc.',


doS.ift"
\ll">

Sn
103
iu^

Ortu-

cn/s
l

l>n

hmt,

iar.

se uluce, siavn se

JnchinrMtnaa ridic la cri zugrvit


fost

(1^611

nr.

3,

l>.

41S

pe ftoantfr

aa cum om

Jivfntf

tfe

man Mrcas ^cto, H/MlMa


rie
a,'i,''m,''n

Sever ou

cfatf ime, &umn*2cte$vuie printe Vasltc, Ireoe la icoanei a) saisi Cinstea dot

s/
;

fWJ^rfdnii
n

dialogului

r;(':fi|rix'r,,|i<'ri.

;
.

uOrtodoxla"

nr. 4/1988-

P 74-99,
.

13

nteicnar de

Temuse a

sfi

Cd.

-ts

I
hades, echivalentul cuvintului ebraic, sheull. Daotrlna nvierii nu este cunoscuta de religia coboar dup iudaici Orie* om moarte in sheol, un loc. suta pil mint,

IAD

[gr.

litatea

uman
i
bj

aspectele

ei

cele

mai negative
cu diavolul

ins^i confruntarea acolo unde acesta i-a

fcut
rea,

laul
in

i i-a

adic

mpria

ntins stpnimorii. n

umbr, unde mi plin de ntuneric exi&ti nici amintirea, nici lauda lui Iov 6 Dumnezeu (Pa. 6, 5 68, admcal 1313). Iadul e deci 3
;

fond,

minUiirea

nseamn

scoaterea

un mprat anun victoria venica asupra morii i satanei, nu numai


omului
din iad. El

coboar

ca

ri, vor ti aruncai, sau locuina morilor. Iisus 1 Iris tos ;x coborit ia iad pentru a propovdui duhurilor inute n nchisoare u (I Petru 3, 19). Iad nseamn i toc de pedeapsa a celar condamnai (Luca 16, 2B), sau starea celor condamnai, suferina l

unde toi morii, buni

focul

venic

destinat diavolului

ngerilor lui

(Matei 25, 41). Coborre n la iad u Mntuitorulul,

drepi*, ci pentru toi, credincioi i necredincioi. Ori gen, care credea n structura n(cf. I Tes, 5, 23), treita a omului spune ca ateste elemente s-au desprit cu ocazia patimilor i s-au unit din nou cu ocazia nvierii Trupul zficea n mormnt, sufletul hl dusese la cer, iar duhul a fost ncredinat Tatlui (Cnnvorhirea ru

pentru pentru

cei

al nviemirt- momentul morii rii este o credin."i biblic afirmat 1819 i 4, 6 ji epistola I Petru 3 menEI. 4, 9) (v. i Romi 10\ 7 ionata n scrierile postapostolice
h ;

F/eraetide, n Ori gen, Scrieri alese, EIB, trad, T. Bodogae, 1982, p. 329).

Evenimentul
sens

are,

pe ling acest

l
:

soterlologic, i a importan hristo logica, deoarece Ilsus Hristos a cobor t la iad cu sufletul Su, tru-

MagIgnatie, Epistolele ctre Filadelfieni X, ixezieni IX, 1, p.


(Sf.

pul fiind n mormnt,

aa cum

se

,1

Traitin

Martirul

IX, 1), <le Ctre Justin (Dialogul 72, 4) ca i in


p

rugciunea de la ncheieIn mormnt cu rea Froscomtdlei

afirm

trupul,

iad ru
n

crezul apostolic. loan Eamaschin, care citeai locul din epistola ctre FElpeni 3, 20, spune c lsus, cu sufletul ndumnezeit, a coborit la
iad

Dumnezeu,
scaun

ral

ca sufletul, cu tlharul i

un
pe

mpreun
ai

cu

Tatl

cu

Duhul

pentru a acoper l pe

arta
cei ee

lumina Sa
n ntu-

edeau

nerirul i umbra morii, pentru a elibera pe cel robii, IUus Hristos, Care acceptrl voluntar moartea pe cruce, i asum pn la capt rea-

Hristoase, pe umplndu-lCp Cel ce eti necuprinsa De asemenea, aceasta nseamn ci n faptul morii, sufletul raional sau personnlitatea umana nu se distruge, ci ateapt nvierea trupului.
fost,

toate

Iadul este ncremenirea ntr-o stare de Dumde separare de ura

fa

ICOANA
nezeu, datorita pcatului, care este o fort A de dezbinare. Iadul este ntlnlt n aspectul sumbru, infernal, al condiiei umane
1
.

\'K.

j0*4pra
elt.
p,

mutir-

DamascMn. ctedirfQ urlodox, UI XXIX, traci. \$ Pf, D. srantJou, Teologia Do attatioxd,- zsp, T-lr ist olog Remui
1

g r d

3f.

foan

icoane reprezentlnd pe Hristoa i apostoli, Tradiia a existat o Imagine autentic a portretului lui Hristos este foarte popular n acest timp. Sfn-

cunoate

vzut

tul

Vasile
:

compara funcia de co-

t)

l<?

Rus,
efoxi,

Ralul
In

fi

iadul

nvtura

ario-

val.

Klnrlnimarl rctlsEon&rtiw
p.

EJ.B

tu aceea a cuvntului ceea ce cuvintul este pentru auzire, acelai roi II are icoana pentru vedere, Sfintul loan Hrl-

municare a icoanei

Bucur*(>L,

Nftft

884S8& eikon
; f

sostom spune c icoana e o garanie


a
lai,,

ICOANA

Jtjr.

imago

chip, reprezentare] imagine sacr in dimensiuni, care reprezint pe lisus Hristos, pe Mitica iui

"

dou

ntruprii reale, vizibile, a lui Dumnezeu. Cet care a fixat teologia icoanei n forma ei clasic a fost
sfintul
760).

Io an Damaschln (cea Pentru acesta, icoana

730 st pe
n

Dumnezeu sau un
de

si'm,

cu

putina

faptul

asumrii

firii

omeneti

zugrvit datorit trupului pe care 1-au avut, Crora LI se aduce nchinare sau cinstire, cinstea dat icoanei

dup

persoana Cu vntului. In fine, mpotriva iconoclasmului,. Sinodul a

principiul
la

trece

cel

zugrvit pe Icoan, Ca reprezentare picturala, icoana poate avea aspectul


'

VH-lea ecumenic (Niceea, Blthinia, 7G7}, cu contribuia patriarhului Tarasie (784 80G), fixeaz nvtura

ortodox despre reprezentarea


nografic a
nului,
(ui fristos,

ico-

eJ

istoric,

estetic

arheologic,

Maicii

; ea nu aparine artei sacre, c uliului BiaeriOtl, mpreun cu Sfniu Sc-riptur j Sfintele Taine. Ea im este nn ormjmftnt, un tablou sau Q reprezentare figurativ, ci comuni- 7 irea v zua a "real tai i in vi zi.b ii divine, mnnifest.ata n timp i spalin De aceea, contemplarea vteual, ea i mrturisirea oral sau mesajul seria, are aceeai valoare pentru primirea misterului lui Dumnezeu
i

Dom-

ngerilor i sfinilor. serie de canoane se refera la cultul icoanelor, care poate fi rezumat astfel
:

Icoanele nu stnt venerate pe temeiul material, substanial (nu se ador icoanele mod Jdololatru, ca
a)

dumnezei,

aa cum

credeau Ico-

revelat In istoria mnluri, Pentru teologia ortodoxa^ temeiul ctxmei B&u reprezentaii simbolice este

ntruprii Fiului lui Dumneaea l Cuvintul trup S-a fcut (In 1, 14). Icoana este o consecin a ntruprii, deoarece lifiua
realitatea
\

Hrlaio este
c^el

chipul
(Col.

lu
15).

Dumnezeu

nevzute

Atitudinea Bisericii de cultul icoanelor s-a precizat cu timpul. Gri gen i Terul ian nu snt n faVO&rea icoanelor, ca l Eusebiu de Ceznrcea (263333), care totui re-

fa

nomahli), ci pe temeiul asemnrii chipului reprezentat cu persoana al crei nume trebuie indicat pe icoan. Prin nsi indicarea numelui lui Ilsus Hristos sau a sf n tulul, se sfinete icoana. Dac conturul sau numele persoanelor aacre se terg icoana i pierde valoarea ei simbolic;] l analogic j de aceea se arde. La fel i crucea, rare primete sfinenie prin nsi forma ei. Hac aceast form sau lemnul ei se degradeaz, ea se arde. Astfel, orice cinstire dat icoane tor revine persoanei zugrvite (originalului), nu materiei din care este fcuta.
f

b)
_

Tradiia
:

ortodox
latre,

face

dis-

tincie ntre

adorarea cuve-

Ilffl

COAMA
icoane sini patrimoniul ni, ct de pre al evlaviei ortodoxe. In ultimele decenii s-a produs a> adevrat redescoperire a icoanei din partea confesiunilor neortodoxe i a artelor n general Icoana devine astfel un semn de meditaie i remrturisete despre velaie, cci (sOnt sau despre) prezena in tinifj i spaiu a lui Dumnezeu, n actul ntruprii i nvierii Fiului comunici vizual realitatea nevzuta divina, care vine sub percepia simlumina vieii sugereaz urilor starea de ndumneaeire. viitoare, siiu htuilre dintre punctul de iM'ipul Istoric i eternitate: recuomului i a noate participarea operelor umane Ja transfigurarea Creaiei.
iasca, aceste
I

nil

ii

lui

Hri&tos

nsui

atoiUtor (l plinii i mte n Trupul i Slngele Domnului,


potrivit

ca Domnvinului jfrfelfl-

ii

Sin udul ui local clin 1084, sub patriarhul Nieolae l Alexis hlperddis a au supraComnenul) venerare, acordata Maicii Domnului ca Nsctoare de Dumnezeu, i venerare sau cinstire., ce revine iffefrtlnr pe temeiul legii turii lor cu
;

Hristos,
c)

SE irita Natura lui Dumnezeu Treime nu poate fi reprezentat pic-

Su

forrna\ fiind Invizibil Tatl este totui reprezentat cum apare n viziunile profeilor i
tural,

fr

aa

teofanile

din

Vechiul

Testament

(sub
lui

l
do

de ttnr in descrierea 18, 13). La fel Duhul Sfnt, Care vine n chip

form

Avraam

Fac

porumljel cu ocazia eplfaniei Treimii la Botezul tui lisus n lorii an (Mt. 3, 16), VkiUnlle, teofanile i celelalte evenimente din istoria mntnirii, pot fi pictate l cinstite, leonograful -trebuie aii respecte ntru
nitul

In secolul al VlII-lca, mpratul bizantin Leon V, Armanul (813


820), ncepe o

campanie de persecuicoanelor
ortoreligiei islamice,

ie contra

cultului

datele

Sfintei

Scripturi.

domeniul

d) In istoria Bisericii, mai ales n misiunii, catehizrii

instruirii religioase, icoanele

un

rol

decisiv.

au avut Icoana are funcie


:

didactic, iconografia fiind socotit catehismul celor nvai, ca i celor neinstruii funcie contemplativ, deoarece ea sugereaz si atrage spiritul spre o lume transfigurat funcie de mijlocire, deoarece ea mprtete pu teren nevzut a sfineniei celui pictat. In acest sens, icoanele trebuie (ie mbriate i srutate cu cea mai mare pietate, n istoria Ortodoxiei se cunosc icoafctoare da minuni, al cror ne au mister rmine nvluit, Fe fost pictate de sfini, fte din cauza credinei puternice a celui care ie au fost alese ca cinstete, fie
;

doxe, sub influena persecuie cunoscut sub numele de iconoclasm (distrugtor de icoctae). Cei care s-au opus acestei campanii, are a produs mari pagube iconografici ortodoxa, au fost clugrii. Cu toate ca Sinodul al II-lea de la Niiconoclasmul rcea (7fl7) consider o erezie, persecuia n-a ncetat dect mult mai ttraiu. Pentru a comemora

restaurarea cultului icoanelor tul persecuiei iconoclaste,

sfr*

mp-

rteasa Teodora a instituit ziua de 11 martie 842 ca Srbtoare a Orcea todoxiei, Azi se serbeaz n
dinti

Duminic

din Postul Patilor,

cnd se face procesiunea cu icoane l amintirea tuluror celor ce au luptat

pentru credina ortodox

sfini,

patriarhi i episcopi. mprai evlamartiri vio, dida^call, l


lurisitorl.
a

mr-

Doamne

totoliMoruIe,

Dumnezeul

ptrto-

instrumente in iconomia

dumneze-

notri Cei ce* voind scefti pe *oporuJ T_u f pe Israii, din nelciune^ aJutfor

ICONoGHAllf-;
pururea neabtut In cunpefteMtf si slujirea Ta unul adevtutuS Dumnezeu, cu Inofoifre S-ai Opt ti Mi-.yi" tuc& tui r.hip .$; flscmdJitt/c potrivnic
firii

MIT

Idolct!

$j

s-1

al

S
>

te, adwre-tuiui Dumnezeu,


iiidiinu

ia

care si ?e

sd

siu/ctrscd

Cfi

Juj

.Dumne^'u

Heini Paul Gcrhcird, Tlie Wo/id ol Ircj/i3, trad, din germani, New York, 1371 E, N. Trubetskoi, icons : Tl\eolc.gy }r Cotor trod, de G^ Vftkar, St. VLidimlr'fi Sefn-isary Fre.s:s 1S373-II Laonid OiBpfensky, Ths n&eooj (h e /con in the Qrtliodux Church, /&ay
p ; r H

Ia52

Si ur$$i ut

poruncii pi In
colet

Mofee sd se
dinii,

purtd,

In
p*

*One Cbupcbt
r

<

Jnrda ov flta

2 B 3 f IOT :
,

tn Cortul
$i

LeIiTtn
$i ai

a&emnti
n

chipuri,

poruncii
tete de

ca clivatui
pfard,
r.nrc
$f

care c/au tabiee

nsrnpa
attau
porni-

de

ani
r

toiagul kil

Asron,

13^144 Chrtsiaph von Sch&nbpm, L'icne du Chrisi. pQnd&eiite tMQtvgiqivz ktobote cjife fe i-er H ie t*kmi ConcfltJ de jV/ce^ f^5,-7S7J Frl*Oirg, Ed[[[ous
r

pvtn
ri

eret

Ta acolo cu oamenii
rieU,

L'jilversltalTK,
^fflin/Q

:\)M\

Uni

i.,i, ;

f i]

r-uiuii,

iny stavilelor TaJe minuni


se

si binefaceri,

$
cu
-vr
f.ttf

vinsteusea cu

eu cutremur

i
ii

p/piwii bfztmrtae, ediie In-|7i]!!JI do C, Sndukjieu-V^rrin, Editura Mltr-o^a-

,nv hi nde io.nr


,*

cuvenita tai
ai
iJ

Dumnezeu
7i:i

iac mVcri i
uri

mgdftfunf
prlmit-o
ta st

lulea

ctatea oaeifl
ro
far
{fi

efeffj.e
1

cum

ar

cu Jnadusa Ti'e

Hol BanattiaatS, T.lmi^OEira, ]&79j 1 von K.ijuperihati^n, The Ttteolagteil S'robh-.m oi tmygmi in tl-c Eariy Chufsjt, Lri v<il.
1
.

.--

Tratfition

ajid

Ufo
In

In

tti*

Cjjur.ci

ia plinirea vremii ni trimis pe Uttul-Nscut Piu} Ttfu, Domnul nostru ittuis


f
J"

n vlj

E^says and Lectures


J l

CiuT^b

ftior.^*j

Hi miau,
jc/j

Ce/ to$cui

din
;

femeie,
r

din

pu-

Cane- Julnd chip de aacmenea oamenilor idcncTu-Se, a ^urjFt5v j( Jc-ofljia ct*n neiouts de mJnd ft pn-ticmaialai Sau chip, punlnd mahrama pe ilnta Sa lat si a trimis-o Sui Avger,
^j
r

ni teu FecrJDfjfa

Mria

Ififi, p. 171300] S, GgteJh Noies ca iy^anrine rcQntwJfjsm the in i: sfiit Geniu/y, lh iBysontln^, 44 J1974)

ni[adeliph?ii,

p,

3342
tit,

D.

BelUp

fcanugj-u^y

"'!//::f,'"r,',

In

itMilropolEa

ca favor Ardealului-. [II

ilumnui Ldczei st prin ea 1-a vindecul <jb rH-piJ[/n(n JuJj j tuluror rtirc apropiau

1112, p, U7^3a6) Ene Bra:i,.>to, Teologia icaanaor, Iu nSludll TenIcjgict:^.. CV (1952). nr. 3 1, lj r--"i<:alae Stfl&scu, Sensul ortodox al feOja<195a),

tto

dln&i tu
prifl

fredinfd

se nchinau fc

neJ.

Ortodoti4ii
l

Vil

flQ:fij,

nr.

2,

da,

minuni,

toefiumitat* vindecri

j,

mulic

Itieerl

dv htae,
Slflpfie, AtotttftaJtlJ,

i
n.
i

noi dar, o bunule

ust fcoan a

preaiubitului

Tau

fhi,

ICONOGRAFIE- fconogtttfi locului de cult exprim flce<it adevr


:

mlucercu amittf& a ntruprii, a tuturor mi* t\i)uilor ceiof slvile st q blnclttceiUvr urtai neamului umwicc prin venirea Sa ea om pi- p&mlntt am pus-o ni cinste nainioa slovei t'viv, nu ndumnzxeind^Q, ci tiind cd clJistfrc icoanei se *ute la ce/ zugrvit pe difiasu* [WujfSduneii de sfinire q Icoanelor,
Jn

MoJ/1 tulnic,
li J
I>

&
n

ff)7f.

p,

ffj

*?),

d g

jf

l-

SL

Jta n

D^mes^ne,
E.

l umanitatea o data ^p snt a^E^ate In lumina cumnezeascFl (Ps lumina Indestructibila pe care 4, G) ntunericul nu pante sS o acopere (loan 1, 5), acestea devin transparente, De aceea, nu exist nici o umbra pe leo&rul Icoane ie slmllor. care nconjoar/i naosul redau forma es ha ta logic a umanitii nviate. Stilizarea vrea s arate fifnl
creaia
h

iio.lcnae
ErtltirtiL

den

ictnea,

trad,

de

Poimoye,,

Cahtei*
'

Sa [nt -frnta, Far la,


'Jjo

1966?

''

h.

K.

ky-rls,

Essefjce

rj^

Orthodox

au o nou configuraie nmrEaiogic^ o natur transfigurat, c| ei au devenit Inc3 d^ aici parte din ;>noua
creaie. Dei snt portrclc simbolice, icoanele fac posibil recunoaterea persoanei. Ochi exprimi! capacita1
1

ImTiQtjrophy, Baly Cross Scho^l

BpmWIb*,

Mass.,
iii

197]

LeotiEd

Oiispensky
efef

Vladi-

ir

Lfjssky,

Bej Stan

jitonnen, tiern*.

198

ICONOGRAFIE
rini
ai Bisericii,

sfinilor de a contempla strlude cim* lui Dumnezeu, iar discul simbolilumina, aurie sau galben, n Hurta persoanei la Slava
(i.tl

care au alctuit

li-

turghii.

zeaz

Iconostasul este un zid sau perete naosul de de icoane care separa


altar,
al

De fapt, persoana domina ntreaga suprafa a icoanei. Figura pentru este adus In faa suprafeei
necreati,
staa reda i mai bine dorina de a cel Mi o relaie directa, intim, cu Daca snt doua sau iire privete. retrei persoane, pictura trebuie exista dea comuniunea de iubire ce
i

sau poporul de slujitori, simbol nainte unei separri temporale?.


al

de secolul

Il-lea,

iconostasul era
re-

o simpla demarcaie a spaiului procesiuzervat pentru micarea i

nea liturgic. Pfn iu secolele XIVXV iconostasul nu mpiedica accesul naos. vizual ctre altar al celor din
Arhitectura sa a evoluat continuu, mdin secolul al XVI-lea. Pe uile

ntre ele.

Icoanele sint bl dimensiona le, poSinodului al 7 -le ei trivii hotrri ecumenic. Ele s-au pictat, ia ncedup o naosului, put, pe pereii schem iconografica. Mal tlralu. au Subiectele fost prinse in Iconostas.
pic.tii te

prteti

sau cei lui care amintete nceputul misiunii cuprinsa HHstos l nvtura Sa

reprezint Buna Vestire patru evanghelist!, ansamblu


se

snt

diverse

Maica Domnului, nimente din Noul Testament, care casint comemorate ca srbtori in mai importana lendar, Partea
monograf tei o formeaz icoanele Itsus Krlstos din Ciclul dogmatic* invtor, la intrarea n biseric: Pantocratorul, adic lisus Mintos n
.'i

lsus Hristos. sfini, ngeri, eve:

Deasupra sfintelor ui Se afl zugrvit Cina cea de Tain. Pe iconostas, icoanele Sint multe registre. In aezate In mai primul rind, la dreapta uilor mprteti, icoana lui Hrstos, cu mina dreapta blneeuvntnd l cu cartea
in

Evanghelie,

plina siav, mbrcat n alb i auriu, Maica Domnului n centri]) cupolei -, Tbeotokos (Iiala 7, 14), care reprezint plenitudinea sfineniei i chip"' Icoana Bisericii, In nia altarului ruimit Dei&ls, pe iconostas, care re;
;

Evangheliei deschis, inut in sau sting. Alturi, icoana sfntului icoahramului bisericii. l.a sting, i na Maicii Domnului, n versiunea un, rea mai cunoscut, Detsis. Alnt Urmeaz, SfntuL loan Boteztorul. icoanele celor douli. sens vertical, mpruprezece srbritorl mari, Apostetii, i ale celor doisprezece

mina

prezint pe llsus centru, avnd n

Uns ti*,

at-i^l

in

Sa pe Noului Mria, Fecioara Testament, intr-a atitudine de mijBolocire, iar la sting Sa, pe Ioan prietenul MireUU", si |IL teztorul, bolul Vechiului Testament. Pictate din profil, ambele fee sint ndrepdeasupra tate spre Hrist.os. In altar,
dreapta simbolul
>.<

Crucea i ochiul fttotvfctbr Tatlui ncheie partea superioara


toli.

al

iconostasului,

picteaz n naos, la baza turlei, se


unLiturghia cereasc svrit de snt zugeri. Ce! patru evangheliti grvii n arcurile care susin cupola.

Pe bolile absidelor

laterale sint re-

tronului,

este

pictat

lisus

HistQS

judec lor, aezai pe


zugrvesc

nconjurat de Apostoh, tron, care vor judeca Biserica (Matei 19. 28). Tot n altar #e
chipurile
celor trei

prezentate scene biblice, in primul Domnului, rind, Naterea i nvierea De asemenea, o galerie de sfini i din calendarul martiri, nu numai
din cel al Bisericii soborniceti, ci sfini locali, sfnLul Bisericii locale
:

P-

TCOtfOMTE
ale carul moate se afl n acea bl* ftedcfe, sfntu] sub oblduirea cruia se afl biserica.
B
J

an

copul
b)

este

numit

ictmo7ti

al

Iul

Dumnezeu^),
deosebire ntre teologie, care Cuprinde doctrina dr.spre fiina, relaia i viaii -'-lur trei ipoatasurl divine n sinul Treimii, i iconamic, adic doctrina despre manifestarea i lucrarea Iubirii lui Dumnezeu in lume, mal precis Istoria ntruprii i rscumprrii In i prin Iisus Hristos, prin carte s-a restaurat ordinea (nomos) n creaia
Sfinii
fac o

prini

j IE v

nogratia
jlfftdJ/,
p.

ortodox
ji

Daniel Ciobot&a, Ico-

memoria
XLI
(

v tizul
IflHfl],

t\

fOff&tffXfc*<

w\

3-,

107 1 17,
jgt, oikanomla,
lai.

ICONGMIE dispensato
ministrare}]
:

plan, providena, ad-

etimologie nftftanihS restaurarea ordinei fnomos) n (crea-

ie
a)

(oikos).

Noiunea
:

circula

acum
privire

cu mal multe sensuri

Planul

lui

Dumnezeu eu

Dumnezeu (oikas), Exist o colnciden fundamental intre teologie i iconomie, deoarece Dumnezeu a
lui

Ja destinul

creaiei

sebi pregtirea m Testament i realizarea mntuiri n Noul Testament '<Fdndu-ne cu;

ndeointuirii in Vechiul
1

i omul ui

organizat planul de mintuire potri


vit sfatului tain a fost

Su

"A'-ims-;i venic: Cunoscut mai nainte

noscuta taina voii Sale,

dup bunin
plifie cu-

voina S,
nirii

astfel

eum ho tr se

Sine mai nainte, spre iconomia.

vremuri lor ea toate s


t

veacurile dv. cfere Tatl, Fiul i Duhul Sfnt De Tatl, ca c*3 care a binevoit-o, de Fiul, ca vel care a ndeplinit-o, Iar de Sfntul Duh, ca cel care a conlucrate (St

de toate

prinse Iari n Hristos, cele din ceruri l cele de pe pmnt toate intru El (Ef. 1, 9 10 ef, EL 3 f

Maxim, Rspunsuri ctre


in FOCi rom,,
cj

Tnrlcisie, fiO,

voL
fv,

3, p.

330).

'J,

fost fost
25).

Col 1, 2425). Acest plan a pstrat ca o tain pn cnd a revelat prin Iisus (Romani 10,
;

Iconomia este una dn modali-

tile principale

Pentru apostolul Pavel iconomia


o

divina este

lucrare

a iubirii

lui

Dumnezeu, *Care voiete ca toi oamenii s fie mf nituii i s vin La cu-

notina adevrului^

(I

im,

care Biserica le folosete n aplicarea normelor canonice, care consta ntr-o atitudine pastoral de condescenl de compasiune, Patriarhul Fcxie (820 roii lider icononia 69'J consistent ca spiritul Ortodoxiei
1

ACR1VIE) pe

den

2,

4).

Iconomia este identificat adesea, eu providena, dar misterul iconamiei se dezvluie n ntruparea "PI ului lui Dumnezeu (E 1, 10), Iconomia presupune caracterul dinamic, personal al dumnezei r 13, o micare In voina divin, Care se fondeaz pe iubirea Sa n%\ de om. Nlcolae Misticul rezum iconomia astfel planul Iul Dumnezeu de mntuirc a omului, realizat de ti sus Hristos. Toi cei care
r :

mal ales pentru raiuni de circum-

stan )

In

cezuri concrete, perso-

nale, n care este in joc nu numai binele generai al Bisericii, H i rnntulrea individului. In rlndul celor ce s-au desprit de Biseric, Si". Vaslle cel Mare face deosebire n:tre

coopereaz
n

schism'* i ^adunri Ileaceea i modul de reprimire n Biseric e diferit. Pentru eretici, sa se urmeze exact prevederea canoanelor rebol.ezarea, penerezie, galei, de

la realizarea acestui plan,

primul rnd apostolii, snt numii *icanomi (oikonomos) ai lui Dumnezeu (I Cor, 4, I Tit 1, 7 epis;

tru ceilali se pot face concesiuni-; la primirea botezului (Epistola UM, 11, trad. rom., p. 310). Exista cazuri extreme i:are admit indulgen ere
:

2()0

1CONOUIE
care pleca din
tieiJ

de recunoan apHcarea miiloale de ^ktafre. are dreptul ??, sa stabileasc n ce cazuri si ce condiii face uz de icorwmie,
tere,

nerafliinnd seama de aspectele juridic* &j disciplinare n vigoare, care jr mpiedica o astfel
Biserica,

fTJ.Ll e ? fl m3tier a fost *+ studiat in cadrul dreptului canonic i a fost pusa n legtura cu valida tu ea Tamelgr svrite de confesiunile ncortodoxe. Ateste Tatne n-ar avea valoare sacramentala n sine to recunoscut*, prin iconomie, de Bfserica Ortodoxa, ele se umplu de substan sacramentala, Prin aplica^ rea teonomtei, Biserica Ortadoxa" cunoate, de pilda, validitatea rebo~ tecului confesiunile neortodoxe

^ p^iesc nainte de a viata trebuie ai pri^ Uta Cin * dev t


ffce

n arT

r97^

mU

^ tamw

<C*i ce o dat

K^W
ds>

& tusy&Ms
*i
ti*

^^ ^^Om
ini fagii

vzuto

rmsuti

t-u

puterea
\-vclf,

a avut hiafttte

votmi mi
detf taatef* prea bw.
\

foN
r

facer^

Ujnii

wi plan

teffrtft ta feffffUlJ

ca ed Var pfl
Se Jn

cu a. lot aresta a fim


.

fior^ cu firea

Jnipftunc 1 i JlKW/i MflJ mWjn , oamenilor, pt; !t Wlirea mJr


/p

J nfr . Ufl

iflS

flfl

c^p

uj eflsea

cu

nesc/,pmini(

/ife*

devin am, pro'. **m mimat El a #fa im pe am lM w /aC(3 dumnezeu prin unite cu Sine. /,, nrM rcop n mprit veacurile cu JnfeJ^jc-Jr-if tiffl&MH p e wrwfe fMnVfu /^ aren rm p
[

Atfewfc p&nttn cn Bl sQ

omenea jr

pentru Jucrate* prm ca /* fes* p e

naj. SJr^ij/ veacurilor

bI

t^Hv pentru Jucrqred prin r n m Pe Stiseomaufum latio, ^lu{


P//n/fe
prin

o^ dum

dhainie ho. S- a fcut


ki!

&im,

Dei-

totui principiul iconomiei n ce prl, veste nvtura de credin, ntr-o


VatfJ*. vorbind de practica ni botezului ereticilor, se

nfptuire
cn privit*
}

Iul.

L fl

(fce^S

zirtd

c
tio

slutul

lrm

veacurile ho/
.

Dumnesreu ^a sd Se

ucceptrefera la
la

mplinit

prm nsi
spune

nezcii Cuvlntul,

at d om s a ntruparea iul Dam.


.

cepii de

^bcefurJ, bisericeti i nu
ta

,f

fl

afeu^

norme

ex'''''

fixate de mitorl-

^
nul,

^top/u de ioate
Cj

romah, L-are ar imphee abandonare, o suspendare u Icoanelor, ci o imitare a iubirii lui


ntr-un caz concret Icoare la baz principiul paulin pinvit cruia poruncile dumncvi'-

tatei bisericeasca. Prin urmare, icoflomw nu este o excepie, o dispens a dreptul canonic

d^
iui.

^ aCur^

L,

ffJllrfi(( ,

de cefe findui^ pentru

da iflmr/ Jnimpiri/, Cure nil a/ll ; capto lor prin taUfJjfa y rrf funirJry ,,,

nffijw

(ft
)n

MAM/W Raspmuuri
(

catr..
flli!

Tali^io

2?

P/Joc romii ,,1^

uumnezeu
las

3i

nmja

PWe

/cDrojnjej

<(|H

punct

.,

..,,>,,.
.; ,.
-

isjt

fdtulul

posibilitatea 5 libertatea pastoral. Planul divi., nu


i

JUrffcMn
de

SE:idfS TeolDfltce.. V]j

^
,

l*eoai e
]!71

fMO^a/flstrue,
L'i? eoil0JIlfe

n Biserica Ortodox*., dar propunerea a fost abandonata do'

wononua

bberta.i umane, rf f solicit conlucrarea totala a acesteia. a ?" ,r^ambesy, Conferina Panarftxfot (Ci 1 3$ j^ase printre temele pentru viitorul Sinod ortodox

Duculot
^JodoxE.?.
p.

m
5

bOnt*
tn
P

377378)
.

Gfcmblou*, dans ,. ff(7 iM ,. XVJi[ fLtt7:3]. nr. x

Liviu. Sl^n,

Jconom^

,/

comurtj-une,
nf
1.

j^^J

p,

19

Ortadoii a ., KXli (1970), Chesark. Giheorghejsci, l,


Se ud ii Teologice
p,

?i fc^jici/n

XXXII

(!$&)), nr,

Waentenwd, 31,

33-J^.Vn.

20

IFEARBII:

arhi 1EBARHIE [gr. hiera sacra) conducere sau autoritate


:

l-u-

hotririle sinodului rece ea apare n do la Ierusalim. Dar, n

**

confirmate ****; prtoe autoritate de a Uonie, oare au uslujirile

cad

denumirea

treptelor

conduc
dpiul
Evrei
este

toate ca I" Biserica. Cu ierarhiei slujirilor^


7,

7,

unde

se arata

Inferior cate

c*aa binecuvtntat oe

pn

nu era fixata ntr-un Intre gradei nu se fcea confuzie pilda, tfM* dele ierarhi De nceput toi pluroi . a nhumat ia
titorii
!

mod

WJW
m

deiinitiv,

Bisericii

indiferent

ce
i

,,,,,,,e,te superior, acest * TWl primit o motivare pioiusK t:u trierile lui rft tocetfnd

SS ^
retl.
trei

t^

prin^pm

orice iorm diakonos a desemnat


cie

:..,--

alto

EWffl
;

vede n brar**

bisorSsc o imitare

P^tru
nu
grade de

Uc

acesta, cele trei trepte cete snt altceva dficit sfinenie de pe st ara
.

f^";

bisericeasca, &| ctsAvirsirii (ierarhia

fptopul

Sterul,
DLiL

perfeciunii e^.e simbolul diacon al U<imS*AfU, iar


;

Sui, Bl purificrii.

Tendina dM. ex-

este mult mele de slujire bisericeasca apos , mai veche. Totui, Biserica tererhiUd nu apare ca o instituie ue tirziu. mt, n sensul de mai tul ^"atle, epispilda, pentru

m mod simbolic i

analogic lar-

timpul, s-au denumirile treptelor fttoi cea episcop a desemnat l-Kat: presbiter* -~ mal nalii treapta, pstrat pentru treapta 3 au preot a-a pentrutreapia a doua, iar diaconi credincioii nehirotonitf treia a De pilda aposfiind numii sfini*. deosebire clara tolul Pivd iVe o (presbiten) t ,lre sfini, episcop! amintind l pe Timotei, care
slujire
n

Biserica.

Cu

diaconi, i. eru episcop, n Fllipeni 1, II-lea, Dar incepind cu secolul al


slujirile

preoeti

instituite prin

^
;

cop
lui

Jtto chipul

si

imiiatoru

l^mnezeu-Tatl
sietnicil

reprezint colegiul apOStolk ajunconjoar pe Hrlstoa diaconh,


;

pre^enu i collturghlsitoru epfc^care

*i

devin foarte rotonie flint precizate i Roimportante. Didahia, Clement Inrjeu, manul, Itfnatie al Antlohiei, eseniale Ciprian ne-au lflftftt texte
privind teoloqiu l rcrdoului n general
sint

simbolismul sa-

ttorii direci ai imitatorii ttchipul lui Hrstps, sau


telor ingeretfi

(^; ** ^
T, i
2),

^g^L,
Ghehisie
c

organizareaspecial To* slujirilor hirotonite, n aeeste forme do acord

e fr

de aSuiire sacerdotal

nu

se

poate

HtS

2,

*- *
Sinelui

ui

/ s tori

Iul Hr s pare pe episcop cu chipul rf os, .remiterii fiind Q a serafimilor, iar diaconii l tronului heruvimilor,

ecume w

com'

re^'

Biseric. vorbi propriu-zis de trei Biserica Ortodox recunoate sau hiforme ale preoiei pastorale diaconul, preotul si egsrotonite -,,,,' Toate acestea sfat constitu:

tive

lebrarea

Antici
U

dup! cum se menionei


Biserica

acestora In Ta!na Euhatrei slujiri partSd erat c cele re0 tie unica a Iul ticipa la WfcWtf P

si

iwwsW

Bisericii

Omoe-

Faptele Apostolilor, ta caprimar distingem mai multe preoii apostolii. tegorii de membri 10, 23 j ci. Papte
:

Aaii^Fai-ie
:
,

EirWoa, dar n mod nevoile comunitii. De hirotonie rile bazate pe

diferit,
altfel,
<n>.L

dup
p

slujl-

avea membrii Bisericii se pare c oficial deoaun Laracter oarecum

Aceast mprire

intre

mul
rea

rinduit* putepentru Taina Euharistiei. Din autoritatea de a consacra


cind
slujiri

liturgice,

202
lIRARJIlf;

decurg celelalte .funcii con ductoare! Episcopatul constituie cea mai malta treapta m fe rar Afa

KnhFirata,

poral& nvtoare,
(V,

rile acestein, j'ind sra ^acestora.

EPISCOP). EJ reprerint comuntftea i coordoneaz slujicentrul

ceasca

biseri-

expre-

capt un
care

Episcopul

(epskopos)

rol

decisiv

da mrturie despre continuitatea ace iei Biserici cu apostolii de 8 asigura comuniunea ei cu cele^
lalte Biserici.
s

rolul de a

Stork locala se organica ceti i centre importante avlnd

perioada n

cretini provenit] din ludei, In Paestma, care prezbi terni avea rolul de a conduce comunitile ntemeiate de iiposiQli, Rolul specific al prezbiterulul este Instruirea i n-

gire a preoiei din Vechiul Testament, n comunitile formate din

Prezbiteratul (de ia presbiteros batrfn) s crede a i'i o prelua

holbeaz poria

Tronul episcopal staepiscopului


te

celui zidwa Euharistia (proestos), ce prenconjurat de preoi l diaconi, celebrnd

?-. *$lc Imaginea


i mpreun
calitate,
ol

Bj-

Pentru

aceasta

cu poporul recapituleaz
el este

In
r

mele
nun

Bisericii

de aceea

despre Biserica, tradiia ortodoxa n-a contidm* episcopatul ca o Instituie juridica sau ca un ordin separat rare ar deine o putere exclusiva' superioara celorlalte slujii bkarjJ ceti El are dreptul exclusiv de a hirotoni preoi diaconi, deoarece i exercita slujirea sa numai mpreuna cu acetia. Biserica local
a)

mare n ierarhia bisericeasc Ayjmj o concepie grganic

cel

aciunea liturgic,
tea

credincioilor (I Tim, 5, Prezbiteratul este subordonat episcopatului ca exerciiu i slujire dar nu ca origine. El nu este o derivare din slujirea episcopului, ci are luncia IuE proprie. Ambele slujiri exercita aceeai chemare apostolica i smt indispensabile Bisericii dnr nu n acelai fel i In aceeai capacitate, In altar, tronul episcopului este nconjurat de syntronul preoilor, care slnt colin ircfhisitorl i eonluertorl cu episcopul, Aceaat colaborare se petrece nu numai
17).
ci

drumarea

in n activita|

pastoral. De pilda, preoii ljau parte la sinoadele locale, desigur drept de vot.

m
Jui

Eat'onatul

este

gic permanent,

slujire

litur-

nu o

treapta premergtoare preoie! Diaconii snt prin hirotonie legai de episcopii lor, fiind, dup simbolica folosita de slntul Ignatfe, chipul
Irstos

simpl

ei, de ceea eJ hirotonit de doi sau trei epis^ <*>pf dfn Bisericile venine fCario""1 1 apostol [f si Canonul 4

SS^ i singur
este

nU P ates[
-

episcopul

Ei

au un

rol

important

hirotoneasc

in

instruirea cioilor,

fr

dere pastoral.
Biserica
_

catehizarea credinns albi rspun-

Ortodox

este o

Biseric

a]

Sino-

dului I de la Njceca?. EI este prin hirotonie unit cu eparhia sa l nu exercit o funcie In afara acesteia. FA este de drept membru al sinodului unei Biserici autonome, iar

rmd

Biserica ntreag este chemata se pronune n probleme

de
al

interes general, el este

membru

sinodului ecumenic,

dup cum

ea face o distincie ntre preot? a pastorala primita n Taina Hirotonie!, cu cele trei trepte sau forme ale ei episcopatul, prezbiteratul i diaconatul -, i preoia generala, comuna, a credincioilor, care e primita n Tainele botezului i mlrungcri. De aceea, Biserica nu trebuie fie confundata cu ierarhia sau clerul

ierarhic n sensul

poporul

lui

Dumnezeul

lERUHN
nu trebuie
mireni.

203

fie

limitat Li laici sau

Biserica se sprijin nu numai pe o categorie de membri, ierarhia sau clerul care au, firete, Slujiri proprii, specifice, L'i pe ntreg poporul. Mai mult, ierarhia exist n luntrul poporului rr^dincios care
(

cu preotul care svrete aceste rugciuni.


Biserica practica l alte forme de pa de pild BndnieU de btnecu vin tare in felurite mprejurri, la rare se face stropirea cu aghiazm (daca" nu s-ar afla sfinita, se face sfetania sau sfinirea cea mic a apei). De pild, binecuvntarea unei case
erurgli,

buie si se uneasc"

formeaz Biserica, PREOT, PREOIE)


HiljJiocjr ltfc: iarhia b te priceasc
Cralova.
tt^nsioilci,

(v.

EPISCOP,

ap

Iustin
In

MdIsescU. lzepoca apostulicl,


/cfaJ,'i>V|

noi, sfinirea

semnatului,

arinii,
:

1955

Stelten

Izv&ranu,

a viei,

hiscHeea&i-Q
Jn

dupd

scrierile

barhaljnt

"Mitropolia Mgld^vr]

timii.,
To/fia
val,

XXXIII
PieQUet

<1957), nr.

B9

SuD. Radu,
51

Rugciunile la felurite buine personale, neputine i Rinduiell de sfinire a locautre;

ti

fntinil,

a recoltei etc.

boli

leratbfa h^ricea^cH, J r

tiidrucnafl-lmisioiiBifl^EEn,

Butun^U.

de cult, a vaselor sfinte, a vesmintelor preoeti, a icoanelor, a


lui

isec, ).

sessas,
[gr.

crucilor

clopotelor.

IERLTRGn
serica,

primind

slujbe sfinte] Biautoritatea de n


:

orndul cultul, a atabilit ritualul i icremoni liturgice, dar cu caracter noEacramentaE, care postii numele

de

ierurgii.

Acestea au citev ca:

racteristici specifice

Ele nu au caracterul de Taina, deoarece nu au fost instituite printr-o porunca explicita de Iisus llrls1.osEle snt. instituite de Biseric si snt exercitate In numele ei, desigur, In unire cu Hristos
;

Tainele au eficacitatea lor din jertfii de pe cruce a lui isus Hristos, de aceea ele snt n raport direct cu Pastele Ierurgiilesnt roade ale binecuvntrii Dumnezeu lui 10 (leala 55, 11), care este numit, izvorul tmduirilor:?. Cele mai importante krurgli sini. n legtur cu naterea i cu moartea, cele dou margini ale vieii omului. din uele mai frecvente lerurgii snt aghiazma sau sfinirea apei si In morm ntrea,
,

Dou

Biserica, avnd roiul principal, ea asigur acestor rituri eficacitatea


lor.

IERON1M
nordul

[c.

Italiei,

345420), scut n este cel mai mare

Biserica implor Dumnezeu pentru

in ele harul iui felurite situaii si trebuine le credincioilor i mai ales pentru sfinirea vre. atici i a mediului nconjurtor. Spre deosebire de Liturghie, care se :lvrete Mcniru intreaga Biseric si pHaam nevoile ei, icrurgitie snt sviriite

traductor al Bibliei n Biserica A pu seam i unul din cei mai renumii exegei cretini mpreun ou Oritfcn ?! Augustin. La nceput intra Intr-o mnstlre la A qu iile ia. Apoi
pleac" n desertul din sud -estul Antiohiel, unde se ocup cu studierea manuscriselor biblice n limba ebraic. Dupfl ce este hirotonit la Antioha, pleac la Constri tlnopol n 380 i studiaz cu de Grigorie Naaianz, In 392 devine secretarul papei Dantascus in Roma, de la care primete sarcina traduc Scriptura n latina. Viziteaz n acest

pentru o anumita persoan sau penini o anumit nevoie.

atitudinea participarea credinciosului snt foarte importante, de aceea el tre-

n lucrarea iarurgiilor.

21

IISL'S

IHUSIOS

scop Antiohia. Egpt, Palestina

se

Mria,
vine
:

potrivit unei
iEa
lisus,

fgduine

di-

stabilete la Bethleem n 8$& unde lucreaz la traducerea i comentarea textelor biblice.

va nate Fiusi-I

Papa dor pa o versiune latin a Scripturii care sa o nlocuiasc pe cea veche, La nceput Ieronim se
foloSeta pentru traducere ele versiunea greac a Bibliei cretine, Scptuaglnta, dar n cele din bazeaz traducerea pe Biblia Sfi ebraica. Revizuirea Scripturii latine {ntre 382 i 405) se numete Biblia Vulgata. Vulgata a Cost confirmata de Conciliu! "de la Trent (154o) ca textul oficial al Bibi [el n limba la-

urm

tina.

Comentarii te biblice scrise de fetontm snt de marc valoare istorica deoarece se refer la tradiia iu-

daic
rii

abunda

n citate din scriito-

pentru El va m intui pe poporul de pcate* (Mc, 1, 21). Pentru a-L distinge de alii cu acelai nume, se recurge la o indicaie geografic Jisua din Nazaret ui Gali leii (Mt 21. 11 Mc. 1, 9), lisus din Nazaret (In t, 45 10, Fapte 2, 22, 32, 30), sau lisus 5, 7 Nazarineanul (Mc 1, 24 10, 47; Le. 24, li)). Prin acest /mis, apostolii Indic pur i simplu persoana istoric a Celui ce le-a fost nvtor, in calitatea lor de conteni uu i.ini, discipoli i martori autentici de la nceput (I In 1,1; Fapte B, 35 13, 23, 33 13, 4). Hrlstosula, echivalentul cuvntului ebraic Messiah care nseamn unsul lui Dumnezeu, nu e un nume propriu, ci un

numele

Su

vel

pune

cretini din primele Secole. Jeronitn recomand interpretarea istorica, simbolica j spirituala.

care se refera la originea si misiunea divina a lui fittt, in spetitlu


1

cial

La

slujirea
in

apare

Sa de preot (Hrtsto Moui Testament de 529 ori

USUS
in

HRISTOS
2

iiume

stabilit

TesLament inclus in ceti dinii mrturisire de credin creN'tnil


r

tin (Fii. noate pp


sia.

pentru a recuIisus din Nazaret ca "Meo


11),

Fiul lut MtntuUoriri


:

Dumnezeu, Domnul l

*i

orice
lixit&

mrturiseasc, spre slava


nezeu Tatl,
(Fii.

limb s lui Dumeste

dintre care, de 3ltt ori n epistolele pauline), tn Vechiul Testament, regii lui Israel si arhiereii erau supui ri Luai ului ungerii cu untdelemn sfinit atunci rnd primeau funciile respective, si de aceea se numeau

-unii
TJntftlS*

Domnului *
este
cel

Intr-un sens
I-a

(Zah 4, 14). mai general, MealaF

Hristvs

Cruia Dumnezeu

Numele Hristos este asociat cu numele Kyrios Domnul (Luca 2 anume II), pentru a arta autoritatea Sa unic
2,

Domnul

11).

ncredinat misiune Ei de n elipe poporul ales, $ pe Care evreii l ateptau la sfrltul timpubera
lui

(sfntul

divifio-umanu

"Dumn
2,

este

Hsiis

spune
al Iul

Ierusalimului n multe privine, losua


Chirii al
a fost
tipul
iul

Bri&tim
Iisns t
21, 2a
;

(Filip

II).

Na vi

numele Lui propriu


Le.
1,

31)

care este
(Le.
2,

(Mt.
21)

1,

forma
ce
este

greac

lui

toshua

nseamn"
rnintuirea--

tn

ebraic

Domnul

sau rntntu torul (s. ' 11) i in grecete, cel care vindeca I se U prezent j re la templu de ctre mama Sa, Fecioara

:i

X, II). In mrturisirea sa din CeKareea, Simen Petra a recunoscui, pe Mesiallristos n losua-Jisus din Nazart ft.Tu eti Hristvsul, Fiul Im Pliiv.nezeu celui viu** (Mt. IU. Ui). Oros nsui Se identific cu bsUjjbuI Domnul ui -Mesia, pe Care DubttJ Domnului L-a uns propoyS'>

Hristos

li&us

(Cateheza

nsus imisros
du iasc mntuirea
4,

^15

(Le.

4,

18

Fapte

omului Hristos Hsus

(I

Tim.

2,

5)

36ST),

a fost trimis de sinedriu

Pliat eu tinde Mesia


la

acuzaia

fost

EL Se prerstignit ca
lui

Sa, adic identitatea mesianlitatea dintre lisua din Nazaret i Fiul lui

Dumnezeu.

Mesfs, *Hnstoi\ (Mc> 15 32).

regele

IsraeK

cretin nc din Comunitatea primele Bite ale existenei ei a atribuit aceste nume lui Hsus din Nazaret, iar mrturisirea lor a constituit una din condiiile primirii Tftl nei botezului l apartenenei La BiFocii-v i s se bfee seric
:

fiecare dintre voi n numele lui Iteus HriStot, spre Iertarea pn sate-

*>S-a pogor ii din Crezul spune ceruri si S-a ntrupat de La Duhul .Sfnt j din Fecioara Mria i 5-a lcut om, pentru noi oamenii i pentru a nuastr m intuire. Cine este Acesta ? Ctre anii 27^0 ai erei cretine, HiU fiu'i unui timplar din Naaaret n provincia Gallleea, cutreier ce;.iile t inuturile din Palestina, atrSa gnd mulimile prin invii tur
p

li

primi darul voastre si vei Duhului Sfnt (Fapte 2, 3&). Pentru acea comunitate nu exista separarea intre litfutf Istorie, p minte se. iinl Mriei, $ Hrisiw, Fiul lui "Dumnezeu. Desigur, ea cuta metraduc, pentru ea i pentru reu cei din afara de ea, sensul lui Hrisio$ al lui Meaa, de aceea o mulime de nume au fost date Iul Hsvs Hnstos Cea mai frecvent si auten ti ea interpretare este aceea de
lor

huuii,

(vinde c/ ri de bolnavi l chiar nvieri din mori). Acest liaus


t-iinil-

prin

exemplul Su,

prin

tnl

.Sale

5-a nscut n Betlecm (Miheia 5, l)i un sat ia sud de Ierusalim unde se .iscuse Davld, ca fiu al Mriei i Iui Ipif, protectorul Mriei. Palesi

tina
la

ara
i

Filistenilor

aez,n:i
ari

Est de

Marca
sudul

Mediteran.

Domn
&tt* (Rom.
&,

i
9
;

#Mntuitor>.

este constituie cel


10,

KyrioE Domnul mal vechi rre^ cretin


I

;
k

De
II

fapt

Cor. S, 3
fi;
i

Cor

4,

H;

Col.

2,

Pt

:*:

Le

23,

42).

Persoana,
lisus

numele i actele Ini IMstQS snt fundamentale pen-

tru Biserica cretina, deoarece in mntulrii ^despre istoriei centrul are ea ne da* mrYrturie sta J*us HristQs, cu 1&t ori citate a i mesianiIn acest. tatea Sa incontestabil a. sens, cretinismul nu este o religie anistoric, deoarece istoria Iui lisu*
i

Libanului, protectorat roman dup ce Pompei cucerete Ierusalimul 63 nainte 4e Hrstos). Ea a avut totui dreptul ft iul un rege dependent de romani. In anul n sterii lui li sus (probabil cu 14 ani nainte de era noa^.jele tuturor iudeilor era Irod cel Mare, de origine din Idumeea, care a domnit pe perioada anilor 374 La Roma gunainte de Hrlsto. verna mpratul Qctavjan, cruia i se dduse titlul de AugusLus (dr-mn de respect divin), dn anul 27 nainte de JIristo* pn in anul 14
Israel
;

devine

ii

dup

Hristos,

Hristos tii
tine (Evr.
10,
13).
2,

la
[1

Doua

baza credinei cre7, 22 6, 20 3, .1 probleme majore ri;


;

dica n
fi

istoria

lui Iiirus Tlristos


:

redata
22) t a

Evanghelistul Matei numete pe lesei f tatl lui David) in genealogia lui H&us (Matei 1, 5 ti), lisus nsui spune rru, Hsu$, sint dewendimted 22, \r\rniliei lui David (Apoeailpsa 16). Ca orice iudeu, iistis este prezentat la Templu l accept pre:

Noul Testament
clin

istordtatea lui
2,

sus

Nazaret

(Fapte

zena colonllor romani In Palestina, cror* le pltete impozit. La nec-

3U0

JISUS HJiiSTOS

putui misiunii Sale publto?, lixus este botezat de profetul loan n riul Iordan, profetul pare anunase venirea iminenta a tui Jisus c<Eu unul va botez cu spre pocin, dar Cel ce vine dup mine tste mal puternic decit mine (Matei 3, 11). nconjurat de un grup de apostoli, flaus nva o nou nvtura despre mpria lui Dumnezeu pe care o rezum In Predica ds pe munte, care ncepe cu Fericirile. n acelai timp face minuni, Se identific cu sracii, ia aprarea femeilor compromise, vindec bolnavi, critic sever pe e.Cil religioi ai poporului evreu, Intr n comunitatea pctoilor, ralc anume unele prescripii ale Legii (sabatul), nfrunt deschis
:

("Pesah

seara de
Sate.

trecere) era celebrat n vineri spre simbt). Este

ap

i rudele Arestarea, judecata, rstignirea Iul lisufi se ntmpla ctre anul 30, mprat la Roma era Tlberius (1437). Apostolii pleac din Ierusalim i se ntorc la locurile lor in Nordul rii, n Galilcea. Revin imediat la Ierusalim deoarece au auzit de la femeile care ngrijeau mormntul listi* a nviat n dimineaa celei
nmormntat de prietenii

sptamlnli, este viu S^a artat deja. ntr-adevr, IlrlxLos nviat sta de var ctre Iat cu Apostolii, pe care vrea
dlntfl zile a

b fa

l chiar Mesia. H$u& nu vrea, la nceputul misiunii Sate, descopere imediat cine este EL, de aceea cere ucenici-

partidele cred ca

politice religioase. este un profet

Muli

s-1 conving de realitatea nvierii (cazul lui Toma). lisus nviat trimite pe Apostoli km propovduiasc Evanghelia la toate naiunile lumii l le boteze n numele Sfintei Treimi spre Iertarea pcatelor din-

lor SiYi

# Vedei,

nimeni sa nu tie

(Matei

du- le pentru aceasta puterea Duhului Sfnt La 40 de zile dup nviere.


Iisus

ii,

30),

prsete

ucenicii

Se nal

Totui, lisus pretinde c Dumnezeu este Ta t/l Lui, ca este FJut lui Dumnezeu, dispune de Duhul Sflnt, este domn asupra Legii. Aceste pretenii provoac opoziia autoritilor religioase care l' acuza de blasfemie. Fariseii srut convins! c Jmta calc;j Legea mnemd mpreun cu pctoii. Din cauza

cu trupul nviat

Ia cer, (V.

GENEA-

LOGIE)
*FHt fiurxl, dar, efrid cineva vori}ei& altceva deeft efe Hrlstos, Cel dfa neamul tui Davkl. Cel din. Muria, Car cu ade-

vrat s-rt nscut a cu adevrat a /osl


t'ittit

tiin

a b&ut. Car* prigonit pe Itmj&il lut Punt, Cere r.u advvarti a fost
n nvia! In

mlftcat

aceasta,

rstignit
al

lisus este arestat, fiind

tr-

vmi
t

celor cereti,

dat de apostolul Iuda, uit imn GinO tu Apostolii, atunci cnd a


instituit

dup

Tajna Euharistie),

celor psminteti $} al celar dedesubt} cu adevrat a nviat din morj, luvinalndu-l. pe El Tat} lui dup asemi\-

Cefe
\UTe

este apoi judecat instanelor religioase de la

lisus

faa Templul
n

Tai

Lui
noi.

lisus <?Qte

pe

din

pe
rial

dup

Acestea determina Poniu Filat, procura tor impein ludeea ntre anii 2(i i 3G
Ilrtetos,

Ierusalim.

va nvia care credem In


rue

In
El,

Htik>i

ir&de
{SI,

avem
CBire

vhn

cea
IX,

adevrat',
12).

Igaafe,

Trallfinr,

I.

condamne

Ia

moarte, lisus este rstignit de romani pe cruce i moarte I n timpul cind la templu avea loc sacrificiul mieilor (in anul acela Pastele evreilor

-Blnecuvlntat eti, Cel ce ne-ai binecuvnfat pe noi ntru toata blnecuvlntarea duhovniceasc {EL 1. 3), ntru persoana Iui Ilsus Hriatos
at

nostru, ntru Care ne-al ridicat ne-al aezat mpreuna cu EI ntru

TISUS HJLl&TOS

07

(EL 2 }, mai presus de toat nceptori a, Stptnia, Puterea, Domnia l de tot numele ce se nucele cereti
n

mete

veacul acesta, fie in tel viitor (Ef. 2, 21), facndu-ne Imprciin-motenitori cu El l n ntrefie in

CroEiwood, Nuw Yurk, 3&?2f Vaslle Vasilachi, J^sus Christ TUrougti th$ Ag&M CaJJtan Press, NjiW Yark, gFj Uns Ur* von Uai-thasar, TI teolog te do l'hliiolre, Faysrd, Paris, 1970 A. HEunnnan, la venitedu Fiii dans f'l\istoif& primion: Hape de
t

gime motenitori

ai Tai,

Treime

la

redvmpUQn,
voi.
0,
i

Iu

l-nil,

tiMys ier luau SalnCcrr,


Paris,
Hrj'afi^ff,

unui singur Dumnezeu, dindu-ne In chip m] ruinat toate suh stpinire. cele din cer i cele de pe pmint intru Ilristos Iisus, prin Care ne-am ndreptat din Cuvintul cel de o : fiini-j, cu harul Lui. mi pmntenii. O, coviritoare iubire i minuni-ufi dragoste Ne foeem prtai de da;
i

tta*,
p.

Bd.

du
Bflfli

^73,
fiiim-

121

154

Ion

fiSUI

hzzw
tLoxia,
IdpiiL
p.

atiw&rQt

ii

om

at/evC/ai, In

&tj
dtipS

XXV

(J973).

r.

2,

Ortuaifl 353 p.
Elfl,

1-

Ortodoxiei,
L'Ue

1989,

u*4 2^fii

V,

Mlhoc, Ii*u* Hn'GQ*


EpJflrfOO

ca
lt*

fljrJjJtjf.'U,

Evtet,

^Ortodoxia.
V,

2/1 9B3,

pp. 176200,

n Treime fi Dumnezeu. Slvit eti Cuvinte a! lui cu adevrat, Doamne, Care ne-iii l'cut prtai A slava firii Tale mai presus de nelegere. Cu adevrat
rul
]

Tu, Dumnezeule,

Vr\

SLU.J1UEA LUI liSMS HRISTO^


[Date apr-oatlmatlve)

repere ckdNbtooic]
nainte de Ilristos

negrit eti

Tu,

necuprinse

snt

lucrurile ce Je faci

n chip covr-

itor nepovestit este dragostea Ta cea pentru noi* (Calist Patriarhul, 'aplte despre rugciune, 40, n Fi1

Orient cucerete in 63 Pompt'i Ierusalimul 47 Cezar traverseaz Palestina 37 Irod cel Mare devine regele
iudeilor (al Iudeii)

lo ralia

rpm,, voL

8,

2^4)*
Islvrin

BlbHugrallo:
riceasc., car lua
1,

27 August, mprat roman 2(1 IM nceputul construirii

Tem-

EU'iF.ilsin.

bise-

plului (Ioan 2
7
5,

20)

120, trai. rit, p, 3 l$j Wcitricr Faerstej, ISU$ In i>ir|l.:indr F< t <--d, tlU VnL 3, p. 3$^2,

127,

3,

Hecensamintul In Iudeea (Luca

13)

Naterea
1,

Iul
;

13

sus n
2
h

Betleem

2&3<j

vij],

Watter Th\i ChtIM


In
li,

Cirundimann,

CHfiISTOS
fii
1 .

(M^tel

ia 25

Luca
cel

2,

Erclrmente
t

the tti&W
ed,
rit H

120)
Ii^us

Testament,
p,

521 5S&I

D Ic

lunar

Kill''

Se nate sub Irod

Mare,

Cluudi!

T;-t;5mi'i:l>i:il-

HditSon rin Senil, Parte, 1J70? Charles-HaroW Dadd, te faiitfutuar du CJjj-jsNa^i.'smr. Lou:* 1972 Pr-f, t-ditlom du Se un, iL-uifer, Le FJ/s Cleme/, fidiUaas rfu Ceri,
1

care moare n anul 4, ceea ee face fie fixat nainta ea data naterii de anul 1 al ere! cretine, aa cum a determinat-o Dionisie Exiguul n senolul Q 4 Moartea lui Irod

Paris,
/-.v

ifi?4r

Joactli

J^rmlas,

Jesua

el

patent Dela^haus
1956;
tf<?

Ntesile.

Nwuch*
&e
1

Dup

Hilstos

Ii:]-Par1s.

Roteri

StttQfeer,

Vlrss/e
turti

ta flibjr?,

EtlteVXg di ia

UttiSra-

btblEque,
p

Brante-I/AHi'ud.
4<?

1-toLfflqiic.

Un w<?lne jence du Chrisi,


1^74

VRgUpt d'Orient,
(k
TJie

prfc.

Bdltiqryp

Gbttfatopne
ffftflff

19G0|

Veselii
St.

Kftsich,

Goirpel

uj Cfirial,

Vifldimir's

SemLaary

Presa,

nceputul erei cretine fixatde Dlonlsie cei Mic n anul 753 de l;i ntemeierea Romei (a/U.c.) 6 Iudeea eate guvernata de utv procurator 1(3 Naterea lui Rul din Tars Ir Cillcfa, din prini evrei (Fi lip. 3, 5)

?m
14 (767 a.U.e.)

IrsLS IlKjSTOfi

Moartea Iul August. (l.iu-:i Tberu mprat (1437)

Ultimele zile ale

tul

Isns,

3, 1)

Moartea, nvierea, nlarea 30 Iisus Se refugiaz dincolo de


Iordan {lom 10, 4042; 11, 34) Iisus viziteaz Betanla unde n-

[> Pi lat procuratorul Iudeii (MaMarcu 15, 1 Luca 23, 1 tei 27, 2 loan 18, 2323)
;

viai pe La^r (loan


adj

11,

44)

26 Caiafa arhiereu (Matei 2S, loan ie, 24 Fapte 4, d) 57, 05


;

3,

27/29

oaj
la

boteaz
1,

Boteztorul predica lorcian, Luea 3, l 3


i

si

In

al

dncis-pfezccplDj

aii

fr!

dcfflmcil

'Cezarului T'bcr-u,

pe
Iudeii,

clud Frmliu
Irod,
r

pliat
eirh
ti

era
.:

procuratorul
FMtp,
ui

i<-t:

*]
Tlu-

GriLleM,
.

fratele

s$u

letrfcffl
jtar

ase zile nainte de Pati, a venit n Betania, unde era isua Lazr pe care ii nviase,, (loan 12, 1) Venirea tui 30 (martie aprilie) Iisus la Ierusalim pentru srbtoarea Patilor. loan Evanghelistul noteaz pentru trei veniri la Ierusalim Pati In anut 2726 (loan 2, 13), adic la un interval de 46 de ani

j
In

Urnitului

TrahoiL'JEdol,

USfc

nifl.,

tetrarh al Abltenei,
zllek:
-arh Le rod lor
lai

2,

Ana a

ii

Caiafa,

fO.*
Iul

cuvinUil

Jiul
3,

Buuum&*!1 e*f l^an, ZHborja, n pus Li-.


vcjLili
t-l

umstruirea Templului (loan 2, m anul 2$ (martie aprilie) 20} in anul 30 (loan i\ 11 S) Sa ui la Ierusalim unde tace 30 studii rabinice cu Gmliei (Fapte
du|i;i
;

$1

g,

Ijl

Mnlii

Imprrvjurf.mea
ii"ifii,i-

22, 3)

Inrdf. MUluL
tel,

propovduind

bMt'V.nl

30
21.
19.

Intrarea
;

In

Ierusalim
11,
1,

(Matei
;'

ipre

(ierta rea

ipScatelof,

111; Marcu

11

Luca

27 Botezul
17; Mereu 22 loan 1,
;

lut

Iisus (Matei 3,
3,

3
21

1,

911; Luca

loan 12, 1213) Ultima Cina cu Apostolii (Matei

28 38

3234) 38 loan Boteztor ui

Sfl,

2020

S2,

Marcu
ear<f

38;* loan
in

1724 Luca cap. 1317) n


14,
;

n nchisuare*

noaptea
(1

fost

vin dai
2(3,

ISU3 jfteepe sa predicii in

Gulileea.

Cor, 11,
;

23 26)
47
22,

Pleac din Niaret ^ e stabilete n Capernaum (Matei 4, 12 LI),


20 Pred luarea Evangheliei chemarea Apostolilor, minunile, controverse. Iisus este dispreuit i neneles j(Matei 13, 54 Marcu 8; 1 Luca
, ; ;
.

Arestarea lui Iisus (Matei

Marcu
;

14,
6,

4352
211)

Luca

4753
Caiafa,

loan

arhiereilor An na i n timpul nopii (loan L6, 13 14i 19 t 22)


Iisus naintea
Iisus

3330}

29 Decapitarea Iul loan Boteztorul din ordinul lui Irod (Matei 14,

faa sinedruUui Marcu 14. &3 (Matei 2f>, 57 f>6 64 Luca 22, 6671 23 1),
adus n
; ; ;

312

Marcu

ti,

1729

Luca
;

9,

Iisus naintea Iui Filat (Matei 27,

29 nmulirea plinilor la lacul Ti-

1126; Marcu

benada (Matei 14, 1321 Marcu 6, SI44; Luca 9 1017) Cltoria n Siria (Matei 15, 21 Marcu 7, 24) Cltoria n Decapoli, Betsaida,
t
;

27

loan 18,

15, 25; Luca 29 3&)

23,

Iisus la Irod

(Luca 23

ntoarcerea n
;

812) pretoriu condam,


: ;

narea la moarte pe cruce (Matei 27, 36 Marcu 15, ti 15 Luca 23, 1325
;

loan 19,

X 16)
14

Cezareea de (Marcu 7, 31
IR, 1
;

Filipi,
;

8,

Marcu

8,

22 27
;

Transiordania Matei lfi, 13


;

30 Iisus moare pe cruce, vine

10,

I)

nissan, la orele 3 amiaz. Moartea lut Iisus are loc n anul n care

dup

11SIJS

HDTSTOS

209

Fastele
In

t:ojnclde
Bfttt

cu
33
;

sabatul,

adic

anul 30
; ;

(Matei 27,

50 46

Mjircn 15,

3537
n

Luca

23,

45 44

45/49 Cea dinii cltorie misienar a lui Pa vel eu Barnaba (Fapte


13,

414, 27}

Ioan

19,

25 30)
pus
15,
19,

mormint, smbSt 15 Nissan, srbtoarea Azimlsus

este

br (Matei 27, 5761 Marcu 47_I7 Luca 23, 5050 Ioan


;

43 Sinodul apostolic din Ierusalim care decide condiiile de admitere n Biseric a convertiilor de origine pgn (Fapte 15, 1- 35) 50 Evreii expulzai din Roma. Edictul iui Claudiu.

nvierea lui Iisua, n prima


Bptmlnii,

zi

51

52

A doua cltorie misionar

Descoperirea mormntului goi Artrile dupfi nviere (Matei Luca 24 Ioan 20 Marctt Iti 21
;
;

si)

ullsrea

la cer la 40
1,

de

zile

dup

nviere (Fapte

111)

Dup
30
t

Clncizecimc

Pavel (Fapte Io, 4018, 22). Pavel la Corint 53 53 A treia cltorie misionar a lui Pavel (Fapte 18, 2321, 35) 54 Nero devine mprat (54 &8) 5B Arestarea lui Pavel la templul din Ierusalim, n timpul srbtorii
a lui

Cincteecimii (Fapte 21,

1940

22,

Cincizeci mii. Pogorirea Duhului Sfint pesxe Apostoli (Fapte 2 113) Constituirea celei dinLi comuniti cretine (Fapte 2, 41 47J Alegerea celor apte diaconi elenist! (Fapte 6, 17)

Srbtoarea

129)
Gfl Transferarea lui Pavel la Borna (Fapte 27, 28, 114) fii 63 Pavel la Roma, sub garda militar (Fapte 28, 1531) fiii Lapidarea lui Iacov t Tratele

Domnului

34 Apostolul Petru n Antiohia 36 Plecarea lui Pliat din Iudeea


3ft/

6203
15, 24)

Eliberarea lui Pavel (Hora.

Martiriul diaconului tefan.


se.

Comunitatea cretina
din

deplaseaz
B

Ceruaalim
;

(Fapte

0,

13

7,

160

0, 1263 37 Moartea lui Tiberlu, Caligula

G4 Incendierea Romei ia cretinilor B7 Martiriul iul Petru

i l

persecu-

Pavel

la

Roma
fi

mprat
J.ll

(37

Moartea
Pati,

lui

Nero

41)

70
;

Convertirea lui Saul aproape de Damasc (Fapte fi, 119 22, 1(5

cucerete

genera] ui Ierusalimul

roman TUus

distruge

36,

1010

41
4;]

Gal 1, 1317) Claudu mprat (41-54)


;

Templul
73 Massada, ^fortreaa, cade in miinile romanilor, Sfrttul rezistenei iudaice. Jobanan Ben Zakkaj se retrage la Jabne (Jamnla) si reorganizeaz iudaismul n jurul Tarei Legea, care nlocuiete Templul din

Pentru prima data n Antiohia, ucenicii au fost cretini numitf

i Barnaba n Antio(Fapte 11 252 6) Petru n Signarta (Fapte 8, 325) 44 Petru n nchisoare ]a Ierusalim (Fapte 12, 113) laeov conduce comunitatea cretina din Ierusalim (Fapte 21, 16) Moartea lui lacov, fratele lui Ioan
hia Siriei
,

(Fapte 11, 26) 43 44 Paul

Ierusalim
81

36

Persecuia cretinilor sub


lui

Dom ii an
A0 Erezia

Mar clon i

curentele

g&OSttOQ 95 Apostolul Ioan scrie Apocctlipsa


n

Patmos

uj(r#cnr d Teologie

a %

Cd,

21(1

INDELEBIL

Scrisoarea Papei Clement ctre cretini] din Corint 100 Moartea Lui loan la Efes 1.07 Martiriul episcopului I^natii: al Antlohiei 111 Plini u cel TnSr legat n Bii ni u 115 Edid.nl lui Triau
fl&

p.

firea, pcatul si moartea, care separau omul de Dumnezeu au fost nlturate pentru totdeauna

(Viata n Hrstos,

HI 34,
t

trad.

cit.,

117 Moaruri lui Troian (08117) 154 Pollcarp, episcop de Smirna 161/169 Martiriul iui Policarp de

Smirna
tai/107
Martiriul
Bria, lisuu

iui

Iustin

hi

105106), Prerile despre caracterul indelebil al acestor Taine sint mult mai nuanate. De exemplu, cu toate chemarea lui Dumnezeu este definitiv, cci cel care a fgduit rmlne credincios (Evr, 10, 23), puterea preoi ei confirmat n actul

Roma
{Dup
on
Hrtstna,
J9&2),

Editura

EnHdGpedlc,, Bucureti,

nu e ceva impersonal, Independent de includerea celui hirotonit n slujirea unei comuniti, Preoia este mai degrab o slujire
hirotoniei

INDELEBIL, caracter Ugt. haraktir


;

lat

characterj

Indelebil Ls

--

mrcii,

amprent
:

ce

nu se poale

expresie scolastica despre caracterul permaneni de neters, pe care unele Taine l Imprim primitorului lor. Aceast concepia s-a impus n secolele XII XIII i a
J

terge

unei persoane, aleasa de Dumnezeu, dar care este recunoscut numai prin chemarea i acceptarea din partea Bisericii. aceasta acceptare este retras, din lips de

dat

Dac

credin sau de
pierde

aptitudini, slujitorul

formulat de con cil iul de Florena (1433), pe baza teologiei Toma de Aquino, Ea s-a aplicat,
fost
niei.

la
lui

autoritatea de a sluji. Alt punct de vedere este acela Dumnezeu nu este legat de sacramente,

n catolicism, n pecial Tainei hiroto-

Prin consacrarea unei persoane

ntr-o slujire preoeasc, acoa persoan Intra n posesia unut har special, care are o valabilitate l o perabsoluta, potrivit textului Tu eti preot in veac rinei ui al a Iul Melhisedec* (Evr. 7, 21).

de fgduinele Sale (Evr, 10, 23). Caracterul indelebil ar fi un dar, n promisiune care confirma fidelitatea lui Dumnezeu n actele Sale de chemare i alegere daci darurile
ci
:

i chemarea

lui

Dumnezeu nu

se

manen

dup

pot lua napoi" (Rom. 11, 29) Tainele, prin faptul c asigur configuraia cu Hristos, au un caracter indelebil. Harul pune stapnire pe suflet n

poate spune despre botez l mi ninge re, Taine care imprima o pecete ce nu se poate pierde niciodat. De aceea, aceste trei Taine pot fj primite numai o singura" dat de aceeai persoan, ntr-adevr. Chirii al Ierusalimului vede mreia botezului n aceea ca Taina aceasta ofer sfnta pecete Indisolubil (Procatehez. 16, trad, cit., p. 50), Iar Nicolae Cabaslla consider pecetea darului
fel se

La

aa

fel nct

nimeni

nu-1 mal poate

separa de

Dumne-

Cine ne va despari pe noi de iubirea lui Hristos /> (Rom. 8, 35). Cretinii nu mal snt nsemnai pe dinafar, n ttrup, cu circumciziunea'>, ci poart n inima lor stigmatele nepieritoare ale lut Hrlstes (Horn, 2, 2fi 29} de aceea nici nlimea, nici adincul i nici o alta fpturii nu va putea sa ne despart pe noi de dragostea lui Dumnezeu,
:

zeu

Duhului Slnt, formula mirungerit, este o garanie ci cele trei bariere

cea ntru Hristos Iisus, nostru (Rom, 8, 39),

Domnul

INFALIBLUTATI:

211

IIVFAL1BILITATE [lat n + falfallere = a nu grei, a ramne ie

-J-

discernmnta]

ti

nucii:'

t:a

fidel J

de a
rului

fgduina fcut Bisericii 3 i'Btipul i temelia adev(I

Duhului Sflnt, de fi ni ii le sinoadelor nu au autoritate pentru credin, Aceast concepie pune n valoare
al

pzltd

Tlm. 3, 15) adic de a ii de greeala prin asistena

Duhului Sflnt, atunci cnd nva credina adevrata. InjaUbitatea &


are sursa Jn aceasta tate a lui Hristos
:

Su

fa

dubl

fideli-

de Trupul

Biserica,

de Capul ei porile iadului

a Bi serid i,

fa

capacitatea fiecrui credincios de a discerne Adevrul de aceea autori Ui tea de a nva are un caracter ecleziologlc, conclllar i harfsmatlc (V. AUTORITATE), In acest sen, infaliblitatea sinoadelor este analogic*, adic potrivit cu fidelitatea
;

Hristos,

astfel nct

lor

faa de contiina

Bisericii.

nu o vor birui.

Ea

este un atribut al Bisericii In totalitatea ei, n calitatea acesteia de neam silnt l preoie mprteasc
(I

Pt

2,

a).

Infaliblitatea are
:

dou

eseniale starea de aj sfinenie sau capacitatea spirituala a Bisericii, ca templu al Duhului Irt Sflnt, de a discerne adevrul, fond, aceasta este lucrarea proprie credinei de a deosebi binele de ru. adevrul de minciun de aceea

clemente

Catolicismul vorbete de rtjalibiUtatea episcopului de Roma, cruia 1 s-ar fi fgduit o asistena speciala a Duhului Sl'nt, n calitatea sa de succesor al apostolului Petru (Mt. S, 18 191. Consiliul Vatican I (sesiunea VI/1870) afirm papa nu poate grei end vorbete ex cathedra, adic atunci cnd mplinind

funcia de pstor l de

nvtor

al

tuturor cretinilor, n virtutea autorftili sale apostolice supreme, pro-

nfalibitatea

presupune
;

exercitarea

harismei

dena

corespondintre didascalia apostolic l

credinei

b)

clam In form (ic credin sau fi inut de

definitiva o

doctrin

de moral, pentru a
Biserica

universal

Tradiia permanent aciuat a Bisericii, sau memoria Christi. Credina Bisericii trebuie consune cu

(Constituia Pastor Aetemusw i Constituia dogmatic, Lumea Gentil im, nr. 25, a Concilul Vatican II).

ceea

ce este

descoperit

in

Sfnta

Scriptur i in Tradiia apostolica. Biserica nu creeaz dogmele, ci distileaz pentru fiecare epoc i situaie doctrina dat odat pentru totdeauna, In ceea ce privete slujirea de a transmite nvtura n Biseric aceasta aparine episcopatului, fie n

Ortodox nu accept aceast nvtura, deoarece nu ine


Biserica
:

cont de a) colegialitatea episcoplor (sau autoritatea conciliar) n exercitarea slujirii nvtoare l b) scrutinul sfinilor sau contiina Bisericii (sensua eccleslae) n receptarea deciziilor sinodale.

mod

particular, fie n mod conclllar, care are datoria i dreptul de a pro-

fllltlioflfailc: N,
>l!hiut

Afllnflsflieff, tf&ftrf-

de rggliae du
etri/todoser
le

poJnt
In

rtr-r

vue tfun
L'incla

pune credina, Totu sensus jidei este o sperana i o fgduin fcut poporului lui Dumnezeu. n
acest sens, infaiihilitaea episcopatului sau a sinodului nu este per se, ci ne-x consensu ecclesiae^.

Ihcvtogten
faiUlbillU

Vot,

coli.

l'EriltH&M,

Edttlons
IB03.
p.

Chei

vetogne,

Qttfttdgsfi

103 202

Fr

Ion Bria, Inttiilibimnten Wi&titk ta Oitrc4&1504i doarta, XII nr. % p. <]050]


t

Idoni,

JninUSbilltattra

%i

primotui papal
in

ttl

acceptarea sau receptarea unanim de ci re Biserica (sen sus fidelium),

diffcyjfa
rlojcia,

primului Sinod Voiintsn^

XIV

(1962),

nr.

3,

p.

454

Orti>
459
f

7\2

INSPIRAIE
thils,
*trt
|

Gnstay* GhlJ&Ti
P-aris.

L'tnluUiblIitti
r

tiu

peuplc
Jfarta

zeiasc coninutului crilor


ficat

biblice,

cre{tendQ* PescliG do Brouwer,


Hp. AnUuilc P]mdoi3ll
H

dar Biserica este cea care a identiaceste cri, De fapt, Biserica recunoate n cuprinsul acestor crti cuvin tul. lui Dumnezeu ce i s-a ncredinat e de ctre apostoli, Biserk-i a ales canonul biblic sub calmi zi rea Sfntului Duh iar Noul Testat ment da mrturie despre capacitatea Bl seri di de a rmine fidel acestei

1363
fj

Kting
in

declasat/a

MrSfe^Um. EccJkAjp*,
{1974),
nr.
1,

icOrtodoiia,

XXVI

p,

&fii

INSPIRAIE
[n
-|-

[lat,

spirati*

In -|- spiro insuflare, comuni;

theopneus-* Inspiraia scrierilor Sfintei l.os J Scripturi ca un ntreg este o nvdescoperit n tradiia apostolic Toat Scriptura este insuflata de Dumnezeu l de folos spre
gr,
:

care a Iui

Dumnezeu

cluziri
ii
i

(I
l

Tim.
a
f |
r.'

3,
2

15).

(v. BIBLII'.-,)

tur

a g

tntcrcunfasianat

Joan GlSjarj Problema inspiraia blbJicA, \n

Ortodoxia, IX flSST), *r.


inspiraiei,
nr.
1,

p.

210233j
pmbi(ir] a
(1975) r

spre mustrare, spre ndreptare, spre Ineleplrea cea ntru drepjt&te (II Tim. 3, 15 c\ I Pt. 1, 24, 25 ; I Cor. 2 1213), inspiraia este lucrarea nemijlocit a Duhului 5fnt prin care scriitorul biblie devine capabil de a primi, de a exprima corect l de a scrie nvaturile de credin i de morala care formeaz coninutul revelaiei
; f
fc

nvtura,

DiimlTu /UVudan, ScptuafiMa


n

Qrtodoilfln,

XJCVn

p.

19B201,
202)
;

IRINEU [+ cea
In Asia diat cu

s-a

un scut

Mica (Smirna unde -a stuPoh carp, episcop do Smirna. Vine la Lyon unde succede episcopului martir Potin,
martirizat

m-

dumnezeieti,

preuna cu ali (Lugdunum) i


177,

cretini

din

Lyon
n

ferlndu-J de greeli. n aceast lucrare participa factorul dumnezeiesc, adic Duhul Slfnt, care discerne cont inului descoperirii i ferete de greeli pe scriitor, factorul omenesc, aghograful, care comunic acest coninut n expresii

Dou

Vier. na (GaliaJ scrieri importante au


:

r-

mpotriva ereziilor la el i Predica apostolica, i dovezile ei, o carte popular de catehez. S-a preocupat de evanghelizarea Gal lei i Germaniei, fiind socotit fondatorul Bisericii din Frana. Irineu a expus credina cretin n faa ereziilor gnosticismului, cu-

mas de (5 cri)

cuvinte omeneti, Biserica, astiipul l temelia adevrului* (I Tim. 3 + 15), este aceea care a transmis prin

canonul crtitor Sfintei Scripturi, canonul SeptuagintcI pentru Vechiul Testament l canonul scrierilor apostolice pentru Noul Testament. Dac inspiraia crilor canonice este o nvtur descoperita chiar n Sflnta Scriptur, numrul crilor canonice este stabilit de Biseric prin Tradiie. Chirii al Ierusalimului spune nva de la Biserica", cu rvn, care snt crile Vechiului Noului Testament (Ca:

Tradiie

noscut n regiunea

sa,

astfel

Lu-

creata de un singur Ifeus, Fiul lui Dumnezeu, a murit pentru rnntuirea lumii exist nvierea trupului Scriptura mrturie de o serie de
;

mea a fost Dumnezeu


;

leg aminte

ale

aceluiai

Dumnezeu,

Care S-a descoperii: progresiv, pe ce oamenii erau capabili primeasc revelaia. Tn contrast cu gnosticii, care diminuau valoarea i

msur

teheza IV,
este cel

33).

care

Desigur,

Duhul Sflnt autoritate dumne-

substana credinei, Irineu vorbete de succesiunea apostolic n termeni de credine i doctrine trans-

I9NIASM
mise
ceput,
ftiaj multe docrcgula-canoind credinei, care este necesara pentru interpretarea despre Scripturi i Euharistie care conine o realitate divina i una pmnteasc despre locul Fecioarei Mar la (Noua Evn) n teologie. Scriptura st la baza tuturor doctrinelor l argumentele]

213

public de

Biserica

de

Ia n-

Mncu
:

a subliniat

trine

despre

autorul lucrrii Scara raiului >, n care recomanda rugciunea "monologica^ adic redusa la un singur cuvnt fcli&jse, Pentru prinii isihati, teoria i practica rugciunii Iul II sui, meditaia tcere asupra numelui Iul Ii sus i starea de liniate pe care aceasta o produce nu sfert un scop n stne. sihia ereeaz mai degrab o stare n care se practic virtuile, dintre care cele mai
:

teologice.
i[
J

importante snt
Uieia),
r
.1

curia

li

r
i

pocina
(nipsis).

toati

G.

Comun, Pa-

inimii (upa(metannia), dar mal

ales sobrietatea,
in

lralr\giL\

p>

10

vel,
j

!L

E.T.H.,

Bticuroti
r

15,
Jn-

40

Audr*
tfiff.

0cnr>1t

Sato/ tii&t

Ml

trezvia sau ateriia Sirneon Noul Teolog

vorbete

de contiina

i ^'mlrea

Parte.

PUF,

ISIHASM
cere
r

[gr,

liesyi-li-i

i.,-

Naiste i concentrare tn""rioarf disciplin ascetica de origine monastic (sec, IV V), care s-a organizat n sec, XIII XIV ca o
:

adevrata micare de renatere


ritual

spi-

i teologica, prin Introducerea -nv u^uci unii Iui Iisus ca metod de a produce o stare de concentrare i de pace luntrica, In care sufletul asculta =i se des eh Ide lui Dumnezei. Isihia a fo&t practicat la ncepui de prinii deertului care au avut ca surs de inspiraie FilocUa l care l-au nsuit ca disciplin de dezvoltare a vierii interioare, Invocarea continu a numelui lui ttsir.
i

harului, iar sfntul Grigorie Palama, de contemplarea nemijlocita o slavei lui Dumnezeu sub forma erterfiilor divine necreate, ca elemente eseniale ale spirit u aii taii ixikastc. Ca micare ce s-a organizat la tos n secolele XII XIV, isiha&mul nu poate fi separat de teologia caracterului necreat al luminii l.ahorico

si

de experiena
tui

nemijlocit a
(v.

sla-

vei
la

Dumnezeu

SLAVA). De

n secolele din Bulgaria, Serbia, Buaa i Romnia, influejimd nu numai viaa monastic;! d l pe cea liturgic. De alticl, ca

Ata, el s-a rspndit urmtoare fn mnstirile

metod

vieii contemplative,

isi-

Rugciunea Inimii, numit si tug^dunea Iul Ilsus sau rugciunea pur, cgnstnd din cuvintele Doamne, lisuse Hrtstoase, Fiul lui Dumnezeii, mluiete-m pe mine pctotil>, este bazat pe textul din
:

hasmul nu este separat de spiritualitatea liturgic sau sacramental, ntr-adevr, textele islhaste au fost scrise pentru monahi l ele fcc aplic cel mai bine n condiiile de retragere si de singurtate sau pustnicie ale mnastril. Nicodim de la Muntele

A tos,

Duea 17, 2.1 mpria Iul Dumnezeu este n Irluntrul vostru ] pe ndemnul apostolului Pa vel Ru(jai-v nencetat (l es. 5, 17) l struii n rugciune (Col. 4, 2).
:
:

scrierile

colecionat cel care a ftlocalice (v\ FlLOCATJEh

ntemeietorul

proprlu-zis al isikas-

midui

este

Io an

S crrui

(f

S4!i),

va spune ns3 .rugciunea inimii aparine tuturor, att monahilor ct si mirenilor; de aceea nu exista doul modele de spiritualitate ortodox. Una din ideile de baz ale isihasmulm este arnea viaa spiritual sub form monastic sau

TSILTASM
214

nu liturgic printe nevoie de cluzirea unui pentru itihasmid spiritual- Dac cade practicat de Evagrle accentul l rupe contemplarea intelectuala Ingciunea mintii monologic, sau cuvocarea numelui lui liaus, alte propus rente isihaste* de pilda cel V) rede Macarie Egipteanul (sec. psihologie vin la o antropologie l asupra pazirlt biblic, nstetnd spiritualitatea InlmU.i, De altfel, \n
este orortodoxa, inima (kardiu) spiritual ol canul fizi^ ci centrul Dumomului, creat dup, chipul Iul cel nezeu eu-ul cel mai adine t n mal adevrat, altarul ifmntrlc kenoza i care se ntr n stare de n care are loc unirea jertfii

este arbitrar , ci

are

fj u

m/njfl

sd

ie

mpiedice.

Aceasfa
cu
Jucffitfe

prtfi

ce

mintea,

abiViu/ndu-se
s/

rea,
la

va nainta
sfl

n ea

va
a

lua putere

Duhul,

ca se roage n tolreatme Si nu
riaJ

pulerc.

Atuncj

de

trebuind

5$ se roteasc tu gura, mai poate. Atunci SJURS*

dnr

n/ei

^*
2.

r2 se iQ (oaW
Si-

/ucrarea
nqitui,

numai cu
p.

ntititto

fGrifleffe

Despre rugciune,

In FilPfc fom.,

voi.

VIU,

3S J89J,
Gregnrte
et notes
1959,

Bibliografie:
Di.-iense
tlon,

Pakmas.
de
voi,
f

des

Sflln(

Jtesyclmsres, tOrodUPJ.

nu

textea ^rltlques

MeS&int

yeiidofJI.

LouvaJn,

Jean Cldmaque, L'tafcelle W/R, Bgrolles-en-Maugi^, EeldonlaEn^, de Placido DesseUle [coli. Prunta, trtui. de
SplrittiftlU*

AbbHyo

Orienials,

2-1},

^7Et

t/Jisecn

de

percu Hristos. ntina du unitatea rugciusoanei umane. De aceea, existennea inimii creeaz o stare integritate a iala de unitate i de
persoanei.
-Despre k&ii
rigr.itriea

Wcrlnr^

as

edKed &y Ncodcmus

ni

rrc

Holy Mounio/n (tfld re vist d J>y T/icopinfi Reduse, tradn de E. Kadlnaboviiky l (Jir:
G.E.H.

Palmer,

SI.

Vladlmlr's

SctnJnflry

Preas

Crestwood,
SlirelkJBie,

New

Yerk,

1973

Pr.

Prof. D,

Din istoria l&thasmulut

cum
twll

trebuie

.n

0/(odo?fla
VIII,
p.

*e

z(t?fl

voi.
r.a
:

FiSocaSo, tn Roma rid, 552 5B7 lrei^ee Hausherr,


I

Dintre

par/nfJ

tic

^
Fiul

ntregime
Iul

mM^cde

d'tjrflison

fjesyd^sJ^.
B

in

.Doamne, timm Hrfci&M*,


r***u,
*lisuse
t

Oum-

QrteaialLa

ChrlstLanap,

11927). p.

101

mw**t*-***'
Piui
Iul

Afin,

mAtti*!
nepurinfo

210? J.Meyeadofir,
Hlslorlza},

By^snllne Hesyctuartu
nncf
1

rhe&Jogrlcal
V.tl.,

JSociaJ

Dumnezeu, mUutet*-m&*,
Wrtfti

ce&B

ce

Wto mai uor

b&m
rov,

London,

1974
Ia

G.

Pt& M. PW*1^slectej
p.

arensta nu poate rf *k& mintii. -Domnul sine chip tainic, tingurt de la chip tte&vW intru curie i

Cci

t'Maycacsme
O; tenia/e
31

ei

peras&a sociulvcn

Europe:

au XfV-c
nr.

in
j

Hm**,

<iCcmtarrt5n

I.HW),

105,

2563

declt In

Duhul

SJJit

fi

Con

13,

3| A'tfeP,

D.

SlnllOBe,

Brevfalre
(1979), nr.

iiesyf?"iste,
1,

Itr

un copil, va face aceasta ulJhMndti-se co Dnr nu 'J*ne put n d sd o zic artlcniai, des cuvintele wgelunii,
bute ad chtflfe* din nepteare, ci
f)[?re 1

Irenlkon^,
nr.
3, p.

LH

Pr

5468,

fi

Bofl

373

Antlm Ntca Rugciucritica

nea

lui

Jisus.

ncercate
In

asuprn

cu

tgaz> Mrt

Jnfreni-

misticii

laihette,

Biserica

InrtL

unii pdriitti fcvatf sd se

Iac

ru-

O&fcurt* tu paJ*, nltff cu Cdci uneori sUbe*t* ala cu amtedUlft Iar n ]teo/J, mintea a o grtl, fcncvinrfu-se sd ne rugam ^1 n U ru. *>e a, InM* Dar rr^ulc sd o cu gura *I tu mintea.
|

mfnteo. fiu o

Romana^, 1939. nt. 713, PR Ca*orgiw <Vtrtfil Cndfjn). ChvIosuI OlteW/codfm Agii lorii ui. In MHraprjUa
i

OrtodoK SSL 50H

nia, VIU 119G0), Firescu, Pfobhme


iegfife

,p.

SSB-fl33

Pan Zam-

leQlogtee

Jiaglogrnfj'ce

spunem linfcm
t'UFRve fllasu; sa

i&

ruJbuw afmjirea

0*m i W

nu

supranume ie Sllntulul Simian Noui Teolog, In Ortodoxa*. X [Wffi),


de

nien-

pi 39

420.

I
mpria
|gr.

baslleia]

lui dumnezeu tem principal n

Teologia Koului Testament. Ii sus ti vorbit despre mprie n parabole (Luca 14, 1524) i a iiwaat^pc S vina mse roage Apostoli

pria
C

ta. Tntr-o rugciune din secolul al 2-lea, cretinii se roag i a Ta este mpria, puterea mrirea. Amin, frnp&rte este lflil*
;

aparine, deoarece este precedat de nvierea l judecata tuturor, cnd El va despri pe cei buni de cei ri cum separa pastorul oile de capre. El va lua n sinul -Su pe cei ai Sal, va da binecuvntnrea crora le Tamlui, Ceilali vor fi destinai unei

mprate ultim, venica

11

existene

fr

iubirea

slava Iul
lui

Dumnezeu.

".Cutai ultim a vieii cretine mai degrab mpria lui Dumne:

nvtura
Dumnezeu

despre

lmp&m\n

(baslleia) este ioarte

Im-

zeu,

ee-leate se
t

vor

adaug vou::

portant deoarece ea arat


mea, Istoria nu
In ele nsele,

(Luca 12 Pe de

31).

lui parte, Dumnezeu este aproape (Marcu 1, deja 15), cci In Iiaus se realizeaz mesianic a poporului ateptare; evreu. Muli credeau fa mp#r5

mpria

lu~ nchise snt realiti acestea au un viitor,

deoarece stau sub puterea suveran a lui Dumnezeu. Desigur, omul va

muri
tinul

lumea creat va nu are aici tie

per.

Crest-

cetate

iui

Dumnezeu

se va arata

ndat

(Luca 19, 11)- lisus Se prezint ea regele-pstor, Fiul lui David, care conduce poporul spre mpria lui Dumnezeu. Cretinii au de acoperit
deja

ttoare* (Evrei 13, 14), ci ateapt patria cereasc (Evrei 11, 16), leruuii mul cei de su, Exist ns o dimensiune cereasca a vieii care nu fie uitat. Toi vor muri. trebuie dar toi vor nvia i vor fi schimbai dup chipul lui Hristos nviat. (1 Te^iloniceni 4 1317). Apoi mpnl : iu nu ne aparine, ci este a ittl

mpria

I&tlfl

Hristos,
lui

nscut

n Betleem, din

seminia

David. La intrarea solemn n Ierusalim, dei umil i pacificator, El Se Identifica cu regele mesianic, Por<Blnecuvntai. este mporul striga vine Intru numele pratul care DomnuLui. Pace n cer $\ slava
:

Dumnezeu.
este ziua

Ziua

nvierii

viitoare

Domnului n care Dum-

nezeu

ntru cel de sus

Pe de
actuala a

alt

(Luca 19. 3fi)* parte, manifestarea


n

mpriei

misiunea Iul Hristos nat de manifestarea deplin a lui Dumnezeu n faa unei umaniti
care

persoana i va fi ncunu-

va da biuecuvntarlle Sale tuturor naiunilor lumii. Tot ce lisus u fgduit pe pmnt, Ei a pregtit i va drui la manifestarea Sa n slav. Pmntul ntreg va fi motei smerii cu nirea celor blnzi
Inima care au urmat iui Hristos. n cretinului pentru jupregtirea decata lui Hristos, viaa sa actual

va

fi

ea schimbat.

Aceast

2L6

MPRTIRE
determpria are cel ce crede i

este esenialii, deoarece mina destinul venic,

ea

sens numai pentru

sperm
B
J 1) 1
1

Dumnezeu,
1

(v.

JUDECATA)
H

u g r a J

fon Br]s Credina pa


EIB,

cam o
p,

toTturlslto,
j

Bucuru^tE,

LfiGft

200 C. Llmnurjs, erf M Church tCfagdamWorld, The Church as Mvatety and Sign WCC, Geneva IS8C Ioon MLreea,
176
r ]

l obligatorie a celor ce iau parte Ia Liturghie. Sf Bitul Vasfle cel Mare (Eptei 03, P,G. XXXil, 4M) Insiti eretlnli se fmprtH$ca$c joia, vinerea ] Duminica, Sar cei care nu participa la Liturghie s ae mprteasc acas. Regulile & l 9 apostolice impun, ca fiind obliventil
1 1

Itfijt&Ua lui lirhlon d& mii


20,
p,

ete

gmJ [Apoi\
nr. 1/1 Sa 4

11%
2333.

In

KOrtodEixioi,

preoilor l credincioilor care asist la Liturghie i amenin pe cei rare se abin. Din sec. al IV-lea se introduce
gatorie,

mprtirea

kolnonia comuniune, lat. rommunuiato comunicare (rom. cuminecare sau prta loJl unul din momentele eseniale ale Liturghiei ortodoxe, Liturghie care se desfoar n dou etape, cea a catehu meni lor i cea ;i credincioilor, tocmai avnd n vedere criteriul mprtirii, tn tradiia ortodoxa, exist Liturghie anafora {consacrarea darurilor), dar
[gr.
;
t

tMPARTA$!RE

practica

mprtirii,
1

afara

de

marile srbtori cretine (Epifanla i Pati), un Interval de cel puin trei Duminici, sub pedeapsa excomunicrii. Mai trzlu, n sec. XVI, mprtirea devine din ce n ce mal rar ajungndu-se chiar l& situaia fie primit numai o singur dat pe an, ia Pati, fiind confj

XV

fr

nu exist Liturghie
rea
slujitorilor

fr

mprti-

eredinrtoilor, aspectul de comuniune al Euharistiei ar fi eliminat. mprtirea credincioilor are loc dup cea a slujitori lor, Ia invitaia diaconului "Cu frica de Dumnezeu, cu credin i cu dragoste
Frfi

starea moral a credi cosilor, potrivit concepiei ea s-ar da ca recompens pentru merite personale.

diionat de

mprtire,

&v

apropiai*.
In primele trei secole s-a practicat frnprtftren frecvent chiar zilnic, potrivit regulii nu exista" participare real" La Liturghie comuniune. Cel care se abinea sau refuza se mprteasc era ame-

Astzi, unii cer o nou discuie asupra ntrebrilor n ce sens taina mrturisirii pcatelor si canonul de pocin reprezint o eordiie sine qua non pentru mprtire? In ce condiii Taina Euharistiei se numai ca ultima fmprtaTiie*, ea viai cum*, merinde pe calea vieii venice ?
:

'Cfp.d,
esij

fr

Doamna mrturisesc- ci Tu Ol ttdev&Vi Uristos, Fiu) iui Duuinc


rviui
viu,

mu

Caro ai vanii
ptr-Gtoi,

In

Jume

a
vs.i

minufctt pe c*J
tlintli

dintre

mre

ninat cu
buia

excomunicarea, sau tresi justifice aceasta abinere.

slnt

cu,

m&
jj

aed

ca
$1

acesta e&l*
aresta esU:

Terul ian spune


rini

intuit Preacurat Tniptll

Tu

milnile

creti-

nilor ating n fiecare zi trupul Domnuluiu <P,L. t 1, col. S6EJ), Ali

nsui Scump Sngele Tdu, ie mhdete' md i- l }u rt


i
i

Deci rog greelile mele

K&tm

bisericeti Ciprlan, Qrigen, Chirii al Alexandriei, Chirii al Ierusalimului, Io an Hri(P.a lxii, 2, aaa) dau
scriitorii

p-

cefe cte voie $i caic

auvlnhil

&ati

lat da vttin, cete ca cu lucrul, ceia \nltu $t lini


r

mrturie despre mprtirea

frec-

iar ojh.d, $& Imparii ese cu JVencmrtiU Tale Taine, spre icrtatea pcatelor l spre viaa de veci, Amn.
hitrii

t
'

net!ni&

$j

mi

litvrttdnfcGte,

IM Alta re
Cine! Tule cde de tain. Fiu! iui Duntastzi {trta primete, nu

217

JicreUr

puire viiSinmfet siularv i vai da ca


voi
mtiTturlsItJdu.fcr strig

Ti
Iurta,
;

Taina
ci

'i'u,

nici

Efrltul veacului {Matei 23, 20). ftiuf, El este Demnul care va reveni plin de slava i iar ai va
la

Mai

Drmui,
,\'jj

fat/tl

ie mpria Ta

Ca ilihatul Pomeneste-md,

vin

cu slav,

judece

viii

morii, a
sfrit.

va avea Cretinii, spre deosebire de

Crui

mprie nu

/Je

apta judecat aou ipre bdfrt sd-m; mic rnn a rt ivirea Stntclor Tale Taina,
ni
jjpre

Doamiw^
a

trupului*

lmduireii ml felului (Rugciunea mpart aslril,


1974, p.
120J.

ji"

continua [ astzi s atepte pe Mesia, ateapt ntoarcerea Iul Hrlstos nviat n lumin \
evrei

care

!.i-

strlucire.

Ucenicii
h

t\.Tgttivr t jfL

de pe
SdimoDot"hi

pmnt

Ii sus

au vzut, nc din Nazaret

ii

t\

r ni

l
j i
i

A Loxiinctor
CrcmraiUfircm,

m.nLiif i:itmts
rica,

Confcss/ofi
of

nnd

th

Orlhcidos

Chmrh

Ame-

ri'Ejruary

ife
j

pe Hui Iui Dumnezeu colul viu. Deja, n trupul dup nviere, se manifest o nou umanitate devenit nemuritoare.

Su

La 40 do z$ie. dup nviere, IU.us Se ntoarce n sinul TMu sf-a nlat la reruri l sade' de-a dreapta Tatlui,:-, La un
:

nlare

Cnd

fi-a

desprit de
la

ucenicii

Si

i sus i-a bEnecuvntat prin ridicarea m inilor (Luca 24, 50 F52). Apostolii Ti ador. La a doua venire, HHstos i manE-

l S-a nlat

cer,

cla lisus nu mai este Hzlc n mijlocii ucenicilor l prietenilor Sjj nu mai este vzut cu ochii trupeti (Fapte 1 112), Din secolul al 4-lea ESertea Srn zi de joi naCincizeci me-EusaHL lisus nlat, in slava tul Dumnezeu nu prsete ns lumea. El este mereu pseze.t n Bisericii prin Duhul Stnt pe care -L trimite dea viat celor cc-L urmeaz. E riadul Apostolilor si de ti iinir turle despre Hristo, mai ales despre moartea si nvierea Lui, Ifotr-areyr, dup.i /fidlfarea la
H

moment

btorete nlarea
de

inte

este pode credina iluminat, fn Ver-hiul Testament, tabernacolul era locul sacru de comuniune cu Dumnezeu, Care edea pe Arca Alicmtei^ tronul prezenei divine. Venea acolo sub forma slavei Sale sa blnecuvnteze poporul.
sibil

festa

dumnezeirea Sa
fie

ct

perceput

A
n

Templu nsemna prezena Iui Dumnezeu


intra n
rji

a intra a primi

Tatl A po atolti de vi n 3 martori Iu Hristos; propovduind Evanghelia Sa


,

binecuvntata (N umeri fi, 22 27). lisus Hristos vine n insst persoana Sa, cu o umanitate nou, din care izvorsc energiile divine care transfigureaz pe cel ce [e primesc. A doua venire inaugureaz o nou

din Ierusalim pin fi n Palestina ) n tarile i centrele din Marca Meii kcra na AnMohia, Corint, Efes. faptele Apostol fi or nareaz cltoria A pe atolul ui Fayel, convertit dup ce a vzut pe Kristds nviat pe drumul spre E-mase (Inapte 9. 122), pn la Roma, eapltala impsriului. Jlaur, a nviat clin mori, dar El nste Domnul rol viu Care ramne cu ? !:ii ai pin Hi fliritul veacului Eu Ent cu voi n toate zilele, pna
:
: ;

creaie, care este

mpria

Iul

Dumnezeu,
:

preoit de Hristos ..Eu rin du lese vou mprie, precum

Mi-a rndult Mfe^itul Meu (Luca 22, 20). Ea este'^ata venic (Matei 25, 40). A judeca viii i morii n-

seamn
Sa,

binecuvnarea pe care
n

a da tuturor bnecuvntarea a dat-o


ziua

ApoB toii lor


defcatiol

nlrii
[gr,

la

cer.

NDUMNE/EIRE
:

Ihso-iis, lat.

participarea
lui

credincio-

sului

la

viaa

Dumnezeu

prin

2IB

NDUMNEZEITA
pul,

energiile divine necreate, coninutul ontologic al comuniunii dintre

captul

final

sau

mrimea

fi:

om i

Dumnezeu-

ndwrmezeirea

este starea de transfigurare a umanului, depirea** firii create, prin consolidarea e| n existena adevrat i prin reactualizarea unei posibiliti ce i-a fost dat de la 'nceput Ideea se gsete deja in I Petru, 1, 4 Prtai firii dum-

la care este chemat omul ndumnezeirca, ca spun sumar, este concentrarea l sfrltul tuturor timpurilor i veacurilor i a celor din timp si din veac& (Sfintul Maxim Mrturisitorul, Rspunsuri

reasca

ctre
voi.

Talasie,
r

55,

Fi loc.

rom.,
li-

II I

p.

3 Iii),

De
de

ndumneseirett
fire

este mal presus

i f&r

nezeieti, dar ea a fost dezvoltat in teologia patristic, devenind dogma centrali a Ortodoxiei, Incepnd cu sfinii Irincu, Atanase l Chirii, pna la Simeon N'oul Teolog i Grigorie Pat am a, toi prini] Bisericii reiau aceas.3 afirmaie glorioasa a

mit,

firea

dificat, ci slava destinat de la creaie.

omeneasc nu este momat degrab readus la

2. Chi