Utopiile si Istoria.

Universul oniric: iluzii, fantasme, inchipuiri

Repere ale unei istorii a religiei populare si a sentimentului religios.Sensibilitatea religioasa.Religia presrcisa si religia populara.O istorie a atitudinilor in fata mortii in spatiul romanesc.

Coordonator : Prof.dr. Simona Nicoara Student : Mara Irina Matei Facultatea de Istorie si Filosofie An II, Istorie

Utopiile si Istoria. Universul oniric: iluzii, fantasme, inchipuiri Utopia in sensul cel mai larg al al termenului se refera la tentativa umana de a crea o societate perfecta, care nu exista. Ideile care ar putea schimba radical lumea noastra sunt denumite utopice. In sens peiorativ, utopia inseamna o idee lipsita de realism, care la un moment dat devine imposibila de realizat. Thomas Morus este cel care a realizat pentru prima data o societate utopica, bazandu-se pe o Republica in care egalitatea sa planeze, sa nu existe razboaie, fiind omise chiar si bolile, saracia si mizeria. Acesta s-a inspirat probabil din structura organizatorica a manastirilor. Utopiile pot fi de mai multe feluri, exemple fiind utopiile economice, la inceputul secolului al XIX-lea au aparut multe idei utopice, create de problemele din cresterea naturala a capitalismului. Ele sunt cunoscute sub denumirea de "socialism utopic" si militau pentru: o distribuire a produselor, abolirea banilor, cetatenii trebuiau sa faca doar o munca placuta pentru binele comun, si care sa le lase timp pentru a se cultiva intr-un domeniu artistic sau stiintific. Utopiile religioase- ideile crestine sau islamice ale Gradinii Paradisului si Raiului au tendinta sa devina utopii n forma lor populara. Intr-un sens similar conceptul budist de Nirvana poate fi considerat o utopie . Asemenea locuri paradisiace sunt un argument esential pe care religiile il folosesc pentru convertirea de noi adepti. In SUA au existat societati utopice cu profil religios, dintre care se pot aminti Quakerii. Mai exista o astfel de biserica intemeiata n 1830 de Joseph Smith, care are n ziua de azi mai mult de 12.000.000 de membri n toata lumea, chiar si n Romania. Membrii acestei biserici (Biserica lui Isus Hristos a Sfintilor din zilele din urma) sunt mai cunoscuti sub porecla de Mormoni. Utopiile tehnologice sau stiintifice- acestea au loc de obicei in viitor cand se crede ca standarde avansate ale stiintei si tehnologiei vor transforma lumea dupa standarde utopice; vor elimina moartea si suferinta; vor schimba natura si conditia umana. Un exemplu notabil este opera scriitorului scotian Iain M. Bank, Cultura. O alta viziune este cea pesimista, in care avansul stiintific va conduce in mod inevitabil la extinctia rasei umane. O asemenea utopie recomanda precautie in abordarea noilor tehnologii. Lucian Boia este unul dintre scriitorii romani care vorbeste despre utopii in lucrarea sa Mitul longevitatii. Acesta aduce in discutie o noua utopie, cea a longevitatii din punctul de vedere al vietii umane, comunismul demonstrandu-se ca fiind o utopie, fapt demonstrat chiar de

ramanerea in picioare a capitalismului. Faptul ca rata mortalitatii a depasit rata nativitatii in occident, lucru care incepe sa fie vizibil si in tarile din est, a dus la utopia conform careia oamenii vor ajunge la o varsta de 120 sau chiar 150 de ani, ramanand tineri cu ajutorul stiintei si al biologiei. Acestia vor iesi la pensie in jurul varstei de 100 de ani, vor exista mariaje intergenerationale, fapt ce va duce cu siguranta la o lume mult mai interesanta, permitand oamenilor sa-si materializeze mult mai multe vise. Lipsa bolilor si diminuarea fecunditatii vor fi printre primele idealuri ce vor ajuta la o longevitate mai mare, populatia va fi in special batrana, tinerii fiind din ce in ce mai putini, femeile vor fi mai apreciate ne mai fiind preocupate de treburile casnice si de cresterea copiilor, se vor putea afirma mult mai usor, oamenii vor fi mai putin agresivi si mai putin grabiti, se vor putea concentra mai mult asupra dragostei, nu vor mai exista someri deoarece nu va mai exista suprapopularea pe Terra. Faptul ca in Franta anilor 1995 a murit o cetateanca care avea 122 de ani, fiind intr-o stare fizica buna, deci bucurandu-se de viata si acum si in plus de asta, in Franta zilelor noastre mai exista cateva zeci de persoane centenare, a caror stare fizica e de admirat, i-a facut pe multi sa ia in considerarea si chiar sa creada in aceasta utopie. Un medic francez a studiat cazul acestei frantuzoaice si a ajuns la concluzia ca in organismul ei au avut loc anumite dereglari hormonale, si ca prin administrarea unui hormon oamenilor, sansele de imbolnavire la batranete se vor reduce drastic, permitandu-le un trai mai usor si mai longeviv. Dupa descoperirea acestui tratament, un libanez si-a serbat a o suta treizeci si treia aniversare, iar un chinez a murit la varsta de 147 de ani. Un studiu efectuat pe muste, la care s-a intervenit asupra celulelor si s-a redus cantitatea de carbohidrati administrata a dovedit ca si acestea pot fi o solutie pentru imbatranirea mai lenta. Lucian Boia explica acest fapt prin urmatoarele cuvinte : Dar n ce priveste enzimele care favorizeaza longevitatea, cele mai mari sperante le suscita telomeraza. Ea se gaseste in cantitati mari n sperma si n celulele canceroase. Gena care se afla la originea ei asigura celulelor in cauza o capacitate de diviziune, deci de innoire, mult superioara celei caracteristice ciclului celulei obisnuite. Fapt ce explica, de exemplu, prodigioasa proliferare a tesuturilor canceroase. Iata agentul care, bine stapanit, ar fi susceptibil sa perpetueze organismul, infuzand celulelor sanatoase aceeasi vigoare reproductiva pe care o manifesta tumorile maligne. Michael Fossel, medicul care a publicat o lucrare referitoare la acest fapt, spunea ca nu cu mult mai tarziu de 2015, oamenii vor ajunge sa traiasca sute de ani.

Daca asupra oamenilor aceste teste nu au dat inca rezultate, se pare ca testele aplicate in laboratoare pe un vierme care nu traieste mai mult de noua zile, i-a prelungit viata pana la 55 de zile, adica viata unui om ar putea fi prelungita de la 80 de ani la 420 de ani. Un alt lucru care ar putea creste speranta la o viata mai lunga se pare ca este reducerea caloriilor si a cantitatii de mancare. Un staudiu britanic a demonstart ca vegetarienii traiesc mai mult datorita faptul ca consuma un numar mic de calorii. Acest lucru se pare ca este testat pe grupuri de maimute, unele grupuri fiind hranite mai mult, iar celelalte mai putin. Daca femeile erau campioane la curele de slabire, se pare ca in prezent barbatii sunt pe cale se le ajunga, in special oamenii de afaceri care tin la aspectul si longevitatea lor fizica, reducand in special cantitatile de alcool consumate. Pe langa curele de slabire pe care le-au adoptat si ei, barbatii incep sa se adune si ei in salile de gimnastica, sa regurga la chirurgia plastica si chiar la produsele cosmetice. In concluzie, pe langa modurile clasice de a-ti ingriji tineretea,precum vegetarianismul, chirurgia estetica si exercitiile fizice, stiinta vine din urma si doreste sa propuna si ea metode de pastrare a tineretii, unind astfel miturile istorice cu dorintele prezentului.

Repere ale unei istorii a religiei populare si a sentimentului religios.Sensibilitatea religioasa.Religia presrcisa si religia populara.O istorie a atitudinilor in fata mortii in spatiul romanesc. In cartea Pacatul si frica. Culpabilitatea in Occident, J. Delumeau vorbeste in capitolul Pacatul originar in centrul unei culturi despre impactul produs de actiunile Evei si ale lui Adam asupra omenirii. Prezinta ideile unor oameni de cultura precum Bartolomeo Spina, Malebranche, George wither, Martin Luther vizavi de pacatul originar. Totodata este prezentat si impactul pe care pacatul originar l-a avut asupra sufletului omului, un exemplu fiind citatul din autoarea Hildegarde de Bingen : n momentul n care Adam nu a mai ascultat de porunca divin, nchiar acea clip melancolia i s-a nchegat n snge la fel cum claritateadispare cnd se stinge lumina n timp ce fitilul, cald nc, produce unfum neccios. La fel s-a ntmplat cu Adam, cci pe cnd lumina s-as t i n s n e l , m e l a n c o l i a i s - a n c h e g a t n s n g e i d i n e a s - a u r i d i c a t tristeea i disperarea ce l-au cuprins. ntr-adevr, cnd a czut Adam,diavolul i-a insuflat melancolia care l face pe om molatec i nencrezator. Si revoltele din secolul XVII ce au avut loc in Marea Britanie sunt puse pe seama pacatului originar de catre Robert Mentet. Daca pacatul originar este situat in mijlocul crestinismului, la inceput acesta nu era mentionat decat in unulel scrieri necanonice. Chiar si sfantul Pavel vorbea despre un pacat al lumii, dar care prin indurarea lui Isus va putea fi iertat, deci la inceput crestinismul s-a bazat pe o lume plina de sperante. Daca la inceputul secolului II se stia intr-o oarecare masura despre pacatul comis de Adam si Eva, acesta nu era considerat unul din punctele centrale ale crestinismului. De-abia spre inceputul secolului III, Tertulian si Origene incep sa isi puna intrebari referitoare la pacatul originar. Acest pacat va deveni principalul lucru cercetat de catre sfantul Augustin, iar episcopul de Hipona va fi principalul care a contribuit la schimbarea normelor dogmatice din acest punct de vedere. Sfantul Augustin spunea ca de atunci omul a renuntat a mai fi stapan pe trupul si simtamintele sale, pe mintea si intelepciunea sa, spunand ca el este impartit, imprastiat, stain lui insusi. Sfantul Augustin spunea ca la inceputuri rasa umana era incarnata in Adam, de aici si deductia lui conform careia asupra omenirii intregi planeaza un pacat universal ce nu va putea fi iertat decat prin botez. Copii si oamenii ce nu vor primii botezul nu se vor putea bucura de imparatia cerurilor, lucru sustinut chiar si de Conciliul de la Cartagina din anul 418.

Tristetea si melancolia pe care pacatul originar a rpodus-o asupra sufletelor omenesti a incrcat sa fie diminuata de catre sfantul Toma, Erasmus sau Molima, insa aceasta a fost readusa in discutie si acutizata o data cu secolele XV- XVII, de catre Martin Luther in principal, ocupand temele de cercetare si discutie atat a teologilor cat si a taranilor, fapt ce nu va mai ramane doar in Occident, ci se va extinde in toata lumea. La inceputul modernaitatii Bellarmino afirma Toat controversa dintre catolici i luterani este de a ti dacstricciunea naturii i mai ales concupiscena n sine, aa cum rmne ea n c e i b o t e z a i i n c e i d r e p i , c o n s t i t u i e e x a c t p c a t u l o r i g i n a r . Astfel, pacatul originar nu numai ca a reusit sa-i scindeze pe crestini in catolici si protestanti, intr-un final au fost scindati chiar si catolicii si protestantii intre ei. Pacatul originar era extrem de prezent in viata oamenilor, acesta fiind ilustart in picturi rupestre inca de la inceputul secolului II si continuand in tot Evul Mediu, pacatul originar fiind pictat in pesteri si in catedrale sau biserici de pictori precum Hugo van der Goes, Rizzo, Rafael si Michelangelo. Pana in secolul XV textele se vor referi in principal la drama lui Adam, ele fiind scrise in principal de catre teologi, mai apoi tiparul, se raspandeste in toata lumea. Spre sfarsitul secolului XVI si inceputul secolului XVII, tema privind pacatul originar atinge apogeul, circuland in lumea-ntreaga atat opere de arta cat si opere literare referitoare la geneza si la pacatul originar. Un exemplu care ilustreaza valva care s-a creat in jurul acestui fapt este unul din colinzile ce se cantau in secolul XVII : Adam muc din mr; El nu avea cuit Mancadinmar obucata"* .Cnd fu s guste, Dinfructul amar Acesta nu putu s treac De nodu ldin gtlej i l ddu napoi Printr-unsughi"

.Ct sttu pe gnduri nchipuindu-i c-i face pe plac [Evei]i nelese fapta i fcu jalnic figur, Deveni mai alb Dect un plasture Se trezi tot gol.i ascunse dosul ifrunzulia

In capitolul Originea raului si paradisul terestru, Delumeau spunea : Dac ncercm s desprindem caracterele majore ale doctrinei cretine tradiionale cu privire la pcatul ereditar, se impun n primul rnd patru elemente: 1) constatarea existenei rului sub toate formele sale de-alungul istoriei omeneti; 2) imensul efort teologic pentru a ndeprta, naceast privin, responsabilitatea lui Dumnezeu, ceea ce s-a fcut prin mpovrarea omului. Cum scrie sfintul Bonaventura:Dac nc de la nceput Dumnezeu l-ar fi creat pe om n mijlocul attor mizerii, nu ar fi existat nici mil, nici dreptate; ...dac Dumnezeu ne-ar fi umplut de attea mizerii sau ar fi permis-o fr ca noi s fi fcut vreo greeal, providena divin nu ne-ar fi stpnit nici cu mil, nici dup dreptate. Starea noastr actual, sub stpnirea unui Dumnezeu drept i bun nu poate fi, deci, dect rezultatul unei pedepse.3) afirmaia c moartea omului este consecina primului pcat; 4) proclamarea salvrii printr-un Rscumprtor. Aceast veste bun" marcheaz diferena dintre cretinism i unele mituri africane ce explic pe alocuri ntr-un mod foarte apropiat cum, la nceputurile lumii, Dumnezeu s-andeprtat" de copiii lui. O alta incertitudine a filosofilor s-a dovedit a fi tema raului, ei punandu-si intrebarea de Dumnezeu daca este atotputernic, nu a intervnit cand s-a comis pacatul capital pentru ca omenirea sa nu ajunga in asemenea suferinta, producandu-le atata rau. Aceste intrebari au ramas pana astazi neelucidate.