CURS 7 OPERATORI LINIARI. TRANSFORMARI LINIARE Fie V / K , W / K doua spatii vectoriale peste acelasi corp comutativ K. Definitia 1.

Functia f : V W s.n. operator liniar daca si numai daca pentru x, y V , , K avem f ( x + y ) = f ( x ) + f ( y ) . Se poate arata fara nici o dificultate ca definitia de mai sus este echivalenta cu urmatoarea : Definitia 2. f : V W este operator liniar daca si numai daca : 1. f ( x + y ) = f ( x) + f ( y ), x, y V ; 2. f ( x ) = f ( x ), x V , K . Obs. Din cele doua definitii putem deduce ca daca f : V W este operator liniar, atunci f ( i xi ) = i f ( xi ) , unde xi V , pt i = 1, n , i K , pt
i =1 i =1 n n

i = 1, n .

Propozitia 1. Daca f : V W este operator liniar , atunci : a) f ( x ) = f ( x) , pt x V ; b) f (0) = 0 . Dem. a) Aplicam direct definitia 2 pt = 1 . b) In acelasi mod , in definitia 2 inlocuim x si y cu 0 . Vom avea f (0) = f (0) + f (0) , de unde prin simplificare , deducem ca f (0) = 0 . Propozitia 2. Daca f : V W este operator liniar bijectiv , atunci f 1 : W V , inversa lui f este tot operator liniar. Dem. : Fie w1 , w2 W . Deoarece f este bijectiva, este si surjectiva , deci v1 , v2 V a.i. f (v1 ) = w1 , f (v2 ) = w2 . Atunci pt , K , avem : f ( v1 + v2 ) = f (v1 ) + f (v2 ) = w1 + w2 . 1 Atunci f ( w1 + w2 ) = v1 + v2 = f 1 ( w1 ) + f 1 ( w2 ) . Definitia 3. Daca f : V W operator liniar bijectiv atunci f s.n. izomorfism de spatii vectoriale, si notam acest lucru cu V W . Exemple de operatori liniari : 1) Fie V / K a.i. V = V1 V2 . Atunci , pt v V , !v1 V1 si v2 V2 a.i. v = v1 + v2 . Fie p : V V1 , p(v) = v1 , v V . Aceasta functie este un operator liniar care s.n. proiectia lui V pe V1 facuta paralel cu V2 .

2) In aceleasi ipoteze ca-n exemplul anterior , fie s : V V1 , s (v) = v v2 , v V . Acesta este tot un operator liniar , numit simetria lui V fata de V1 , facuta paralel cu V2 . Obs. In mod analog se pot defini proiectia si simetria lui V fata de V2 , facuta paralel cu V1 . 0 Proiectii si simetrii pe E 3 0 0 Luam V1 = dreapta vectoriala in E 3 si V2 = plan vectorial in E 3 a.i. E30 =V1 V2 .

V1

O
V2

Vectorul OA este proiectat pe V 1 paralel cu V2 ducand un plan paralel cu V2 {C} = V1 . 0 p(OA) = OC este proiectia lui E 3 pe V 1 , paralel Aplicatia p : E30 V1 cu V2 . 0 Aplicatia s : E30 V2 s (OA) = OB OC = OA ' este proiectia lui E 3 fata de V2 , facuta paralel cu V1 . 3) Omotetia de raport ( 0 ). Pentru K ( 0 ) , definim aplicatia h : V V , h (v) = v, v V . Se verifica imediat ca este un operator liniar si poarta numele de omotetie de raport a spatiului vectorial V . Deoarece 0 , h admite o inversa
h 1 : V V , h 1 (v ) =

v.

In consecinta , o omotetie a unui spatiu vectorial este un automorfism al acestui spatiu .

Pentru = 1 se obtine automorfismul identitate : idV : V V , idV (v) = v, v V . Pentru = 1 se obtine simetria spatiului vectorial V fata de 0 :
s0 : V V , s0 (v) = v, v V

Notatie : Multimea tuturor operatorilor liniari definiti pe V cu valori in W se noteaza cu Hom(V ,W ) = { f : V W | f operator liniar}. Propozitia 3. Fie f Hom(V ,W ) . Atunci : a) Daca V ' V f (V ' ) W ; b) Daca W ' W f 1 (W ' ) V . Dem. : a) Fie w1 , w2 f (V ' ) . Atunci v1 , v2 V ' , a.i. f (v1 ) = w1 si f (v2 ) = w2 . Atunci pt , K , avem : w1 + w2 = f (v1 ) + f (v2 ) = f ( v1 + v2 ) f (V ' ) . b) Daca v1 , v2 f 1 (W ' ) , atunci f (v1 ), f (v2 ) W ' . Deci , pt , K , avem f (v1 ) + f (v2 ) W ' . Dar f (v1 ) + f (v2 ) = f ( v1 + v2 ) , asadar v1 + v2 f 1 (W ' ) . Consecinta. Im f W si Kerf V . Propozitia 4. Fie f Hom(V ,W ) . Atunci : a) f injectiva Kerf = {0} ; b) f surjectiva Im f = W ; c) f bijectiva Kerf = {0} si Im f = W . Dem. : a) Se stie ca Kerf = { x V | f ( x) = 0} . Presupunem f injectiva . Deoarece f (0) = 0 rezulta Kerf = {0} . Fie v1 , v2 V a.i. f (v1 ) = f (v2 ) f (v1 v2 ) = 0 v1 v2 Kerf . Daca Kerf = {0} , atunci v1 v2 = 0 , adica v1 = v2 , deci f este injectiva . Punctul b) este o proprietate a functiilor surjective , iar punctual c) este evident . Propozitia 5. Fie f Hom(V ,W ) si S = {v1 , v2 ,..., vn } un system de vectori din V . Atunci : a) Daca f este injective si S este s.l.i., atunci f ( S ) este s.l.i. ; b) Daca f este surjectiva si S este s.g. pt V , atunci f ( S ) este s.g. pt V ; c) Daca f este bijectiva si S este baza a lui V , atunci f ( S ) este baza a lui W Dem. : a) Fie wi = f (vi ) , () i = 1, n . Fie i K , () i = 1, n a.i. 1w1 + + n wn = 0 f (1v1 + n vn ) = 0 1v1 + n vn Ker f .

Dar f injectiva. Conform Prop. 4 Kerf = {0} , deci

1v1 + ... + n vn = 0 . Cum S este s.l.i. , deducem ca i = 0, i = 1, n . c) Deoarece f este surjectiva , avem ca pt w W , v V a.i. f (v) = w . Dar S este s.g. pt V , deci 1 , 2 ,..., n K a.i. v = 1v1 + ...n vn . Asadar , w = f (v) = 1 f (v1 ) + ...n f (vn ) , adica f ( S ) este s.g. pt W . Fie f , g Hom(V , W ) . Definim : ( f + g )( x + y ) = f ( x + y ) + g ( x + y ) = ( f + g )( x) + ( f + g )( y ) , deci
f + g Hom(V ,W ) ( f )( x + y ) = f ( x + y ) = ( f ) ( x) + ( f ) ( y ) , deci f Hom(V ,W )

Propozitia 6. In raport cu operatiile de adunare si inmultire cu scalari definite mai sus , multimea Hom(V ,W ) admite o structura de K - spatiu vectorial. Obs. Daca V = W , atunci Hom(V , W ) = End (V ) si se numeste multimea transformarilor liniare . Cf. Prop. 6 este un K -spatiu vectorial , si mai mult , cu ajutorul compunerii functiilor (care, in cazul nostru , compunerea a doi transformari liniare este tot o transformare liniara ) , ( End (V ), +, ) este o structura de inel cu unitate . Transformari liniare pe spatii vectoriale finit dimensionale Fie T : V V o transformare liniara a lui V , unde V / K cu dim K V = n < . Fie B = {e1 , e2 ,..., en } si B ' = { f1 , f 2 ,..., f n } doua baze ale lui V . Cum T (ei ) V , rezulta ca T (ei ) = ai j f j , () i = 1, n
j =1 n

Pe de alta parte f j = c j k ek , () j = 1, n unde C = ( cij ) este matricea de

k =1

schimbare de baza in V . Atunci T (ei ) = ( ai j c j k ) ek , () i = 1, n

k =1 j =1

Problema se pune in cazul B = B ' . In acest caz , T (ei ) = ai j e j , () i = 1, n

j =1

A = (ai j )1i , j n matricea transformarii liniare T in baza B

n i =1

Daca x V , avem x = xi ei Atunci y = T ( x) = T ( xi ei ) = xi T (ei ) = xi ai j e j = ( xi ai j ) e j

i =1 i =1 i =1 j =1 j =1 i =1 n n n n n n

y = y j e j atunci y j = xi ai j
j =1

i =1

 y1 y2 Obtinem: daca Y = . , . y n

x1 x2 X = . atunci Y = At X . x n
n j =1

La o schimbare de baza fi = ai j e j avem

x = xi' fi = xi' ci j e j = ( xi' ci j ) e j
i =1 i =1 j =1 j =1 i =1 n n n n n

x = x j e j x j = xi' ci j X = C t X ' t t t j =1 i =1 D Y '= A C X ' t Y =D Y'

X ' D = X 'C A

Y ' = X '(C A D 1 )
Im f

A ' = D 1 AC

Definitia 4. Numim rang al operatorului liniar f : V W dimensiunea subsp Deci: rang f = dim Im f Definitia 5. Numim defect al operatorului liniar f : V W dimensiunea subsp Ker f
def f = dim Ker f Propozitia 7. Pentru () f HomK (V ,W ) , avem n = rang f + def f , unde
dim K V = n < .

Dem. : Fie m = def f . O baza B ' = (e1 ,..., en ) Ker f poate fi extinsa la o baza B = (e1 , ... , em , em +1 , ..., en ) a lui V . Avem pt () y Im f , x V a.i. f ( x) = y . Cum
x = xi ei y = xi f (ei ) f (ei ) este un sistem de generatori pt Im f .
i =1 i =1 n n

Dar f (e1 ) = ... = f (em ) = 0 Im f { f (em +1 ) , ... , f (en )} este un sistem de generatori pt Im f . Fie m +1 f (em +1 ) + ... + n f (en ) = 0 , cu alte cuvinte putem spune ca f

e =0
i = m +1 i i

i = m +1

e Kerf . Asadar , e = e
i i i = m +1 i i j =1 j

Deoarece B este o baza a lui V , deducem ca i = 0, i = m + 1, n . Deci { f (em +1 ) , ... , f (en )} este s.l.i. . Rezulta ca acest sistem este baza pt Im f . Deci dim K Im f = n m . Obs: rang f min {m, n} , unde m = dim K W si n = dim K V .