Sunteți pe pagina 1din 10

L/O/G/O

LEGUMELE
Reprezinta produse de origine vegetala cu o larga ntrebuintare n alimentatie. Ele sunt bogate n substante nutritive. Procentul de glucide variaza n functie de specie. Glucidele se afla n forma de glucoza, fructoza, zaharoza, amidon, celuloza. Continutul de proteine este foarte redus, cu exceptia leguminoaselor uscate. Lipidele se gasesc n proportii foarte scazute cu exceptia semintelor de oleaginoase. Majoritatea legumelor verzi sunt bogate n vitamine si substante minerale. Legumele contin o cantitate mare de acid ascorbic. Continutul lui este invers proportional as-corbicoxidazei. Aceasta enzima n prezenta oxigenului transforma acidul ascorbic n compusi lipsiti de activitate vitaminica. Ea se gaseste n cantitati crescute n castraveti, din aceasta cauza continutul vitaminei C n ei este foarte scazut.

Surse importante de caroten prezinta frunzele verzi, morcovii, sparanghelul, ridichea. n vitamina K sunt bogate frunzele verzi de spanac, loboda, urzici, varza, conopida. Vitamina E contin fasolea si mazarea verde, cartofii, sfecla rosie, varza, spanacul. Dintre elementele minerale sunt bogate n potasiu morcovii, rosiile, cartofii, salata, castravetii; n calciu - spanacul, loboda, sfecla; n fier - fasolea si mazarea verde, papadia, patrunjelul, urzica, spanacul. Legumele contin diversi compusi aromati, pigmenti, acizi organici de care depinde gustul, mirosul, culoarea bucatelor.

Unele legume contin substante antinutritive, ca ascorbicoxi-daza (inactiveaza acidul ascorbic), acidul fitic, acidul oxalic din spanac si fasole (leaga calciul, magneziul, fierul n complexe insolubile, deregleaza absorbtia si utilizarea lor n organism), substantele antitiroidiene din varza, conopida, gulii (mpiedica fixarea iodului n glanda tiroida), substantele antiproteinogenice din fasole (inhiba actiunea tripsinei pancreatice). Legumele, pe lnga proprietatile lor nutritive, au o valoare terapeutica. Ca aperitive servesc telina, mazarea, cicoarea. Proprietati depurative poseda ridichea, salata verde, papadia, cicoarea; diuretice - sparanghelul, papadia, prazul, telina, macrisul; vermi-fuge - usturoiul, ceapa, varza; emoliente - spanacul, prazul, macrisul, ceapa, cartofii; expectorante - varza rosie.

Arpagicul (ALLIUM SCHOENOPRASUM)


Este o liliacee, ca si usturoiul, ceapa, prazul. Toate contin o esent sulfurat. Se gsesc proprietti analoge sau comparabile. Contine: siliciu, esent sulfurat. PROPRIETTI: Antiputrid, digestiv, anticanceros. INDICATII: Util n caz de dispepsii si de fermentatii intestinale. MOD DE FOLOSIRE: in salate si aperitive.

Bostanul si pepenele tamaios


Exist numeroase specii, cum ar fi: bostanul de Brazilia, pepenele tmaios de Marsilia, dovleacul galben, dovleacul rosu, cel gri, verde, dovleacul turban, cel din America. La toate aceste tipuri se foloseste miezul precum si semintele. Contine: leucina, tirozina, peporezina, vitamina B, provitamina A, fosfor. PROPRIETTI: Nutritiv, sedativ, rcoritor, emolient, pectoral, laxativ, diuretic. INDICATII: Astenii, infectii urinare, insuficienta renal, hemoroizi, dispepsii, enterite, dizenterie, constipatie, afectiuni cardiace, insomnii, diabet. MOD DE FOLOSIRE: a) UZ INTERN:* Crud, amestecat cu aperitive, n supe, nnbusit. * Un pahar de suc dimineata, pe nemancate, ca laxativ. * Se piseaz 50 gr. de seminte, se amestec cu miere. Se foloseste n 3 reprize, din jumtate n jumtate de or. Dup o or, se bea o infuzie de ceai purgativ, pregtit dup cum urmeaz: 1 lingurit de coaj de crusin la o ceasc mare de ap, care se d n clocot 2 - 3 minute. * Semintele, mpreun cu cele de castravete, de pepene galben, decojite si pisate se fierb n ap sau lapte. Emulsia este calmant si rcoritoare, are efect mpotriva insomniilor, durerilor inflamatorii ale cilor urinare. b) UZ EXTERN: * In cataplasme, contra arsurilor, a inflamatiilor, abceselor, a cangrenei senile.

MORCOVUL (DAUCUS CAROTA)


Este cea mai pretioas legum pentru om. PrtI utilizates: pulpa, sucul, frunza uscat, semintele. Contine: vitaminele A, B, C, caroten, zaharuri, dextroz, sruri minerale, fier, fosfor, calciu, sodiu, potasiu, magneziu, arsenic, mangan, sulf, cupru, brom, asparagina. PROPRIETTI: Tonic, remineralizant, antianemic, ntreste imunitatea natural, factor de crestere, antidiareic, antiputrid, cicatrizant gastric, depurativ, fluidifiant biliar, pectoral, diuretic, favorizeaz lactatia, vermifug, cicatrizant al rnilor, ntineritor al tegumentelor. INDICATII: Astenii, tulburri de crestere, demineralizare, rahitism, carii dentare, anemii, insuficient a acuittii vizuale, enterocolite, infectii intestinale, diaree, colibaciloz, ulcer gastro-duodenal, hemoragii gastrointestinale, constipatie, afectiuni pulmonare (tuberculoz, bronsite cronice, astm), scrofuloz, reumatism, gut, litiaz, ateroscleroz, insuficient hepato - biliar, icter, insuficienta lactatiei, dermatoze, parazitI intestinali (tenia), prevenirea bolilor infectioase, degenerative, prevenirea mbtranirii, a ridurilor.UZ EXTERN: Plgi, ulcere, arsuri, furuncule, dermatoz, eczeme, pecingine, degerturi, crpturi, cancerul sanului (pentru ajutorare).

MOD DE FOLOSIRE:

* Suc de morcovi cruzi. Intre 50-500 gr. pe zi, dimineata si seara. Pentru copii se dilueaz cu ap. * Amestecat cu lapte - expectorant. * Sup dintr-un kg. de morcovi, fierti de dou ori, ntr-un litru de ap, si paserat contra constipatiei. * Sup din 500 gr. morcovi, fierti ntr-un litru de ap, paserati, se adaug ap clocotit si lapte pan se ajunge la un litru de compozitie, se adaug 1 lingurit sare marin - mpotriva diareei infantile. Se pstreaz la rece. * Pentru o mai bun mineralizare a organismului copiilor, se va da un terci de cereale cu sup de frunze uscate de morcovi. * Impotriva gazelor intestinale, ca stimulent, aperitiv, diuretic - se folosesc semintele. O infuzie dintr-o lingur de seminte la o ceasc de ap dat n clocot. * Decoct de morcovi, aplicatii de morcovi dati pe rztoare, cataplasme de frunze proaspete pisate, lotiuni din decoct de frunze proaspete - pentru abcese, cancerul sanului, plgi recente, ulcere ale gambei, arsuri, furuncule. * Decoct de frunze de morcovi n gargar - pentru afte, abcese ale gurii, bi sau splturi n degerturi, crpturi. * Lotiuni cu suc de morcovi pentru ngrijirea fetei, a gatului (cu lptuc, rosie, castravete, fragi). Dau suplete si prospetime. Impotriva aparitiei ridurilor.

Varza (BRASSICA OLERACEA)


Contine: fecul verde, albumin vegetal, rsin, extrace gomos, extract solubil n ap si alcool, sulfat nitrat de potasiu, oxizi de fier, sulf, protide, lipide, glucide, minerale ca fosfor, calciu, fier, vitaminele B2 , PP, D2 , A. PROPRIETTI: A. UZ INTERN:* Anemie, slbiciune general, aefctiuni respiratorii, gastrice, intestinale, tratarea alcoolismului, a ulcerelor gastruce sau duodenale cu ajutorul substantei extrase "glutamina", antibiotic, colite ulceroase, remineralizant, antiscorbutic, ntretine nutritia tesuturilor, ntarzie semnele exterioare de mbtranire, factor de echilibru nervos, dezinfectant, tonifiant, previne cancerul, energetic, paraziti intestinali. B. UZ EXTERN:* Crpturi, degerturi, contuzii, plgi diverse, ulcere ale gambei, cangrene, necroze, arsuri, eczeme, acnee, tumori albe, afectiuni vasculare, hemoroizi, flegmoane, panaritiu, furuncule, abcese, nevralgii reumatismale, migrene, cefalee.

MOD DE FOLOSIRE:
A. UZ INTERN:* Crud sau nbusit, suc proaspt - n caz de acnee, alcoolism, anemie, artrite, colite, betie, ciroz, demineralizare, constipatie, stri depresive, dureri musculare, reumatismale, eczeme, enterite, grip, infectii intrestinale, litiaz urinar, nervozitate, rahitism, scrobut, seboree, ulcer gastric, viermi intestinali. * Bronsite cronice - decoct cu 60 gr. varz fiert o or n 0,5 litri ap, cu un adaus de 70 gr. miere . B. UZ EXTERN:* Antrax, abcese, furuncule - se aplic frunze crude. * Acnee - lotiuni din suc proaspt. * Afectiuni ale gambelor - frunze de varz crude, aplicate pe zona dureroas. * Arsuri - aplicri de frunze proaspete de varz. * Astm bronsic - aplicatii de frunze proaspete de varz pe piept, pe gat, omoplati. * Congestie cerebral, insolatie - aplicarea frunzelor de varz crude pe crestet, ceaf. * Dureri musculare, reumatice - se aplic 3-4 straturi de frunze de varz, se acoper cu un material clduros; se rennoiesc de 3 ori pe zi. Se mai pot aplica cataplasme cu frunze fierte n vin alb. * Msti de frumusete - aplicri de frunze 1 or, dar se recomand pstrarea pe toat durata noptii.