JAMES MAXWELL

tiina devine suportabil atunci cnd aflm despre autorii marilor

descoperiri i despre vieile acestora i fascinant atunci cnd
urmrim evoluia n timp a ideilor tiinifice
O SCURTA BIOGRAFIE
James Clerk Maxwell (1831 1879) a fost un fizician
teoretician i matematician scoian, renumit pentru
ecuaiile sale care au pus bazele electrotehnicii, datorit
creia exist astzi televizorul, telecomunicaiile, electronica
i multe altele.
James Clark Maxwell s-a nscut la 13 noiembrie 1831, n anul n care
Faraday a descoperit fenomenul i legile induciei. La maturitate Maxwell s-
a acoperit de glorie cu lucrri teoretice strns legate de studiul matematic
al fenomenului descoperit de Faraday. Tatl lui Maxwell, un scoian nstrit,
a urmrit atent pregtirea fiului su. La 14 ani Maxwell a conceput i
prezentat o metod mecanic pentru a trasa ovale perfecte, folosind ace i
a. Conducerea colii a premiat-o cu medalia de aur pentru matematic i
a prezentat-o elogios la Societatea Regal din Edinburgh.
Maxwell a urmat timp de trei ani cursurile de fizic i matematic ale
Universitii din Edinburgh, unde s-a fcut remarcat (profesorul Hopkins a
afirmat :"Pare imposibil ca Maxwell s interpreteze greit o tem de fizic.")
Avnd existena asigurat de averea familiei, la sfritul anilor de
scolarizare activeaz o scurt perioad de timp ca cercettor independent, apoi
pred un curs de hidrostatic i optic la Trinity College, dup care preia catedra de
filozofie natural la Marischal College (din Aberdeen).
Intre anii 1860 i 1868 deine catedra de fizic i astronomie de la cunoscutul
King's College, din Londra. Este o perioad de munc intens, rodnic, cu
rezultate remarcabile. Totui Maxwell nu este mulumit, drept pentru care
prsete nvmntul, retrgndu-se la proprietatea motenit, unde
definitiveaz lucrarea "Electricitate i magnetism". Activitatea lui Maxwell s-a
desfurat ntr-un ritm susinut, n domenii variate ale fizicii. Teoriile sale, crora
nu a avut timp n scurta-i via, s le pun la punct o baz experimental
corespunztoare, au fost confirmate pe deplin de lucrrile urmailor (ca exemplu :
existena undelor electromagnetice a fost confirmat de ctre H. Hertz).
Cercetrile lui Maxwell au unit cmpul electric cu cel magnetic n ceea ce
numim noi azi cmpul electromagnetic. Maxwell a fost considerat de muli fizicieni ca
fiind omul cu cea mai mare influen asupra fizicii secolului XX, munca sa fiind
considerat la fel de important precum cea a lui Newton. Albert Einstein spunea c
o er din tiin a luat sfrit i o alta a nceput odat cu Maxwell.
Maxwell este i cel care a susinut printre primele cursuri de fizic
experimental la Univeritatea Cambridge, deoarece pe vremea aceea fizica era
predat doar la catedr, iar experimentele erau doar povestite. Scoianul a luptat
pentru introducerea muncii de laborator, susinnd nevoia i utilitatea acesteia i
rolul ei ajuttor n ceea ce privete nelegerea fenomenelor fizice.

ECUATIILE LUI MEXWELL
Ecuaiile lui Maxwell constituie fundamentarea matematic a
principiilor electrodinamicii clasice, teoria macroscopic a cmpului
electromagnetic. n memoriul intitulat O teorie dinamic a cmpului
electromagnetic (A Dynamical Theory of the Electromagnetic Field), publicat
n 1864, Maxwell a formulat ecuaiile generale ale cmpului electromagnetic ca
douzeci de ecuaii pentru douzeci de cantiti variabile, preciznd c
aceste ecuaii sunt deci suficiente pentru a determina toate cantitile care apar
n ele, dac ne sunt cunoscute condiiile problemei. Ele au fost reformulate
n 1884, dup moartea lui Maxwell, de Heaviside, ca ecuaii pentru mrimile cu
semnificaie fizic direct (cmpul electric i cmpul magnetic), folosind notaia
compact a analizei vectoriale.
Descrierea teoretic a undelor electromagnetice este facut cu ajutorul ecuaiilor
lui Maxwell, elaborate n anul 1867. Maxwell a selectat i generalizat legile
fenomenelor electrice i magnetice alctuind un sistem complet de ecuaii care
descriu cmpul electromagnetic. Este interesant de artat faptul c pe baza
ecuaiilor sale Maxwell a dedus existena undelor electromagnetice care au fost
mai trziu descoperite experimental de Hertz.


Descrierea cmpului electromagnetic va fi complet dac se cunosc marimile , , ,
Aceste mrimi definesc ntr-un punct al spaiului cmpul electromagnetic.
Maxwell a dat o formulare general a legilor electromagnetismului sub forma unui
sistem de ecuaii, cunoscut sub numele de ecuaiile lui Maxwell. A generalizat
teorema lui Ampere n sensul c introduce n ea, pe lng curentul de conducie
i curentul de deplasare, stabilind c:

Acesta este prima ecuaie a lui Maxwell scris sub form integral.
Forma local corespunztoare:




Aceasta este ecuaia Maxwell scris sub form local care se poate interpreta
astfel: orice cmp electric variabil n timp produce n jurul su un
cmp magnetic variabil
Ecuaia a doua a lui Maxwell reprezint o generalizare a legii lui Faraday cu
privire la fenomenul de inducie electromagnetic
D

d
C
i
I I l d H + =
}

t
D
j H t ro j j H t ro
S d j j I I
S d H t ro l d H
c d c
S
d c d c
C S
c
c
+ = + =

+ = +
=
}
} }

) (
t
D
c
c
H

dt
d
E
i
u
=
T.e.m indus reprezint ciculaia cmpului electric Indus pe ntregul circuit
adic:









Orice cmp magnetic variabil

i i
C
E dl =
}
dt
d
l d E
C
i
u
=
}

t
B
E sau
t
B
E t ro
S d E t ro l d E
S d
t
B
S d B
dt
d
l d E
S C
i
S C
i
c
c
= V
c
c
=

c
c
= =
} }
} } }

t
B
c
c

creeaz n jurul su un cmp electric variabil

cu linii de cmp inchise.
La cele dou ecuaii stabilite mai sus se mai adaug teorema luiGauss dine
electrostatic: i teorema lui Gauss din magnetism:

= V = D sau D div

0 0 = V = B sau B div

Aceasta reprezint a doua ecuaie a lui
Maxwel scris sub form integral. Trecerea
ctre forma local se face astfel:
Sistemul de ecuaii considerat de Maxwell este deci:







Acest sistem de ecuaii st la baza teoriei cmpului electromagnetic i a
undelor electromagnetice care se propag prin interiorul acestui cmp.
Pentru a determina cmpurile electrice i magnetice, ecuaiile lui Maxwell
se mai completeaz cu aa numitele relaii de material impuse de polarizarea
electric i magnetic a corpurilor, care se exprim prin:
Pentru mediile conductoare se mai adaug i legea lui Ohm sub form local:


Sistemul de ecuaii a lui Maxwell se poate scrie i cu ajutorul operatorului nabla

=
=
c
c
=
c
c
+ =
0 B div
D div
t
B
E t ro
t
D
j H t ro

P E D

+ =
0
c
j H B

+ =
0

) (
i
E E j

+ =o
" "V
James Clerk Maxwell si formularea celor patru ecuatii
care
exprima legile fundamentale ale electricitatii si
magnetismului


Marele fizician britanic James Clerk Maxwell este cunoscut ndeosebi pentru
formularea celor patru ecuaii care exprim legile fundamentale ale electricitii
i magnetismului.
Cele dou domenii fuseser investigate cu muli ani naintea lui Maxwell i se
tia ct de strns erau legate ntre ele. ns, cu toate c au fost descoperite
diferite legi ale electricitii i magnetismului valabile n anumite circumstane,
naintea lui Maxwell nu a existat nici o teorie general, unificat. Prin cele patru
ecuaii scurte (dar extrem de sofisticate), Maxwell a reuit s descrie exact
interaciunea dintre cele dou cmpuri - magnetic i electric. Astfel, el a
transformat o mas confuz de fenomene ntr-o teorie unic, cuprinztoare.
Ecuaiile lui Maxwell au fost intens folosite n ultimul secol n tiina teoretic i
aplicaiile acesteia.
Marea calitate a ecuaiilor lui Maxwell o constituie caracterul lor general, ceea ce
le consfinete valabilitatea n toate circumstanele. Toate legile anterioare ale
electricitii i magnetismului pot fi deduse din ecuaiile lui Maxwell, pe lng
multe alte rezultate care anterior nu erau cunoscute.


Cel mai important dintre aceste rezultate a fost dedus de Maxwell nsui.
Pornind de la ecuaiile lui se poate demonstra c sunt posibile oscilaii periodice
ale cmpului electromagnetic. Aceste oscilaii, numite unde electromagnetice, o
dat declanate se vor propaga n spaiu. Pe baza ecuaiilor sale, Maxwell a
stabilit c viteza unor asemenea unde electromagnetice va fi de aproximativ
300000 de kilometri pe secund. Maxwell a remarcat c aceast valoare
coincide cu viteza msurat a luminii. Astfel, el a ajuns la concluzia corect c
lumina nsi const din unde electromagnetice.
Ecuaiile lui Maxwell nu sunt, aadar, numai legi fundamentale ale electricitii i
magnetismului, ci i legi fundamentale ale opticii! ntr-adevr, toate legile optice
anterior cunoscute pot fi deduse din ecuaiile sale, precum i multe fenomene i
relaii anterior nedescoperite.
Lumina vizibil nu este singurul tip posibil de radiaie electromagnetic. Ecuaiile
lui Maxwell pun n eviden existena altor unde electromagnetice diferite de
lumina vizibil prin lungimea de und sau frecven. Aceste concluzii teoretice
au fost ulterior confirmate ntr-o manier spectaculoas de ctre Heinrich Hertz,
care a reuit s produc i s detecteze unde invizibile a cror existen fusese
prezis de Maxwell. Civa ani mai trziu, Guglielmo Marconi a demonstrat c
acele unde invizibile pot fi utilizate pentru comunicaiile fr fir, iar radioul a
devenit o realitate. Astzi, acele unde se folosesc i n televiziune. Radiaiile X,
radiaiile gamma, radiaiile infraroii i radiaiile ultraviolete sunt alte exemple de
radiaii electromagnetice. Toate pot fi studiate cu ajutorul ecuaiilor lui Maxwell.
Dei celebritatea lui Maxwell se datoreaz n principal realizrilor sale
spectaculoase n domeniul electromagnetismului i opticii, el a mai adus
contribuii importante i n multe alte domenii ale tiinei, inclusiv teoria
astronomic i termodinamic (studiul cldurii). Un interes deosebit a manifestat
fa de teoria cinetic a gazelor. Maxwell i-a dat seama c nu toate moleculele
unui gaz se mic cu aceeai vitez.
Unele molecule se deplaseaz lent, altele repede, iar altele cu viteze extrem de
mari. Maxwell a calculat formula care determin (pentru orice temperatur dat)
ce fraciune din moleculele unui anumit gaz se va mica cu o anumit vitez,
dinainte specificat. Aceast formul, numit distribuia Maxwell", este una
dintre cele mai frecvent folosite ecuaii tiinifice i are importante aplicaii n
numeroase domenii ale fizicii


PRIMA ECUATIE A LUI MAXWELL
Fie un conductor liniar infinit strabatut de un curent electic de intensitate
I . Acesta produce un camp magnetic situat in plan perpendicular pe
directia curentului electric .

Sa calculam circulatia vectorului intensitatea campului magnetic de-a
lungul unei linii de camp ce inconjoara condoctorul liniar infinit , adica sa
calculam integrala de linie a vectorului intensitatea campului magnetic
de-a lungul liniei de camp inchisa ( C ).
Relatia 1) ne arata ca circulatia vectorului intensitatea campului
magnetic de-a lungul liniei de camp inchisa este egala cu intensitatea
curentului electric ce strabate suprafata inchisa de linia de camp . Daca
suprafata inchisa de linia de camp este strabatuta de intensitatile I
1
,
I
2
...I
i
atunci se obtine relatia 2). Relatia 2) arata ca intotdeauna campul
magnetic este creat de curentul electric ( purtatori de sarcina electrica in
miscare ). Campul magnetic nu are un caracter potential , ci un caracter
solenoidal .
Liniile de camp magnetic sunt
intotdeauna curbe inchise .
Daca circuitul are conectat si
un condensator campul
magnetic este creat de
curentul de conductie si de
curentul de deplasare[
relatia2) ]. Expresia curentului
de deplasare se afla : fie un
condensator plan incarcat cu
sarcina q si suprafata inchisa
prin care trece un flux
electric . Prin elementul de
suprafata dS trece fluxul
elementar
(Se integreaza intre 0 si 4 pentru ca unghiul solid are
valori cuprinse intre 0 sr si 4 sr ).
A DOUA ECUATIE A LUI MAXWELL
Daca un circuit electric inconjoara un flux magnetic variabil , in circuitul
respectiv se induce o tensiune electromotoare (t.e.m.) e .
T.e.m. e este egala cu viteza de variatie a fluxului magnetic conform legii
lui Faraday [ relatia 1) ] . Fluxul magnetic este o marime fizica scalara
care stabileste o legatura intre inductia magnetica si aria suprafetei
intersectata de liniile de camp magnetic [ relatia 2)] .
In jurul unui camp magnetic care variaza in timp punem o spira metalica
, in spira se induce o t.e.m. e , in care se stabileste un curent electric
daca spira este inchisa . Aparitia t.e.m. nu este determinara de prezenta
spirei , campul electric ar exista si in absenta spirei , dar prin intermediul
ei evidentiem existenta lui . Deci , variatia campului magnetic determina
in spatiul din jurul sau un camp electric . Daca o sarcina electrica se afla
in acest camp electric , asupra ei actioneaza o forta care o deplaseaza .
Forta electrica efectueaza lucru mecanic . De-a lungul elementului de
lungime dl se efectueaza lucrul mecanic dL .
Variatia in timp a campului magnetic , produce in spatiul inconjurator un
camp electric cu linii de camp inchise , deci apare un camp rotational .

Regula burghiului : se tine burghiul paralel cu directia inductiei
magnetice si se roteste in asa fel incat burghiul sa inainteze in sensul
inductiei magnetice , sensul in care este rotit burghiul coincide cu sensul
intensitatii campului electric (cand campul magnetic este descrescator in
timp ).

A TREIA ECUATIE A LUI MAXWELL
Daca se aplica la ecuatia a doua a lui Maxwell sub forma diferentiala
divergenta atat in membrul intai cat si in membrul al doilea se

obtine :
In fiecare punct al spatiului divergenta vectorului inductie magnetica
trebuie sa aiba o valoare constanta . In lipsa curentilor inductia
magnetica , deci si divergenta se anuleaza in intreg spatiul . A treia
ecuatie a lui Maxwell se mai numeste si ecuatia de conditie , ea ne
arata ca liniile de camp magnetic sunt continue . Ele nu se intrerup in
nici un punct din spatiu si nici nu pot lua nastere in anumite domenii .
A PATRA ECUATIE A LUI MAXWELL
Se aplica divergenta ambelor parti ale primei ecuatii a lui Maxwell
si se obtine :
Ultima ecuatie este numita ecuatia de continuitate si exprima legea
conservarii cantitatii de electricitate .
Relatiile 2) si 2') ne indica faptul ca liniile de camp electric in acele
domenii unde densitatea sarcinilor electrice = 0 sunt de asemenea
continue . Ele pot lua nastere sau se termina numai in acele domenii
unde 0, adica acolo unde exista sarcini electrice libere .