Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Ce este securitatea?
Securitatea este functia inversa a riscului, in general considerata ca fiind probabilitatea gradului de protejare a obiectului evaluat sau fiabilitatea in prevenirea aparitiei vreunui eveniment defectuos si incert.
Conceptul de securitate
Incepand din anii 80-90, abordarea conceptului de securitate doar din perspectiva militara, traditionala, s-a aratat a nu fi satisfacatoare Cinci dimensiuni ale securitatii / cinci surse de amenintare militar politic economic societal de mediu
Conceptul de securitate
Domeniile:
- nu opereaza separat. - fiecare defineste un aspect central in cadrul problemei securitatii si o cale de ordonare a prioritatilor - sunt legate impreuna printr-o retea puternica de legaturi
Economic Societal
Securitatea
Mediu
Militar Politic
Securitatea ecologica
Termenul de "securitate ecologica" este utilizat de obicei in legatura cu incercarile de a proteja pierderile de resurse ecologice, infrastructura si servicii la scara nationala.
Securitatea ecologica poate fi definita ca fiind gradul de garantare pentru omenire ca nu este afectata de distrugerile ecologice si poluarea mediului privind productivitatea, modul de viata si sanatatea, inclusiv elementele de baza ca apa si securitatea alimentara, calitatea aerului si a mediului verde.
Securitatea ecologica urbana determina aparitia strategiilor care reconfigureza orasele si infrastructurile acestora in moduri care contribuie la asigurarea reproducerii lor ecologice si materiale.
securitatea statului
securitatea individului
securitate umana
Conceptul folosit cel mai des in analizele de securitate, in noul context este acela de securitate umana. Acest lucru este determinat de faptul ca subiectul si obiectul de referinta al securitatii este individul uman. Omul reprezinta elementul esential al oricarei forme de organizare sociala, iar gradul de realizare a securitatii acestuia se reflecta in securitatea grupului din care face parte.
Securitate umana
Termenul de Human Security a inceput sa fie folosit inca din secolul al 18-lea (secolul Luminilor) cand drepturile omului erau interconectate cu integritatea teritoriala a statelor Conceptul a inceput sa fie folosit pe scara larga si cu intelesul actual doar din a opta decada a secolului trecut.
Raportul pentru Dezvoltare Umana (ONU): Securitatea umana = starea de siguranta fata de amenintarile foametei, bolilor, crimelor si represiuni, precum si protectia fata de orice intreruperi bruste ale vietii de zi cu zi.
ONU
1994 - Dezbaterea conceptului de securitate umana 1994- solutia pentru securitatea mondiala consta in dezvoltare si nu inarmare Raportul Dezvoltarii Umane Securitatea umana starea de siguranta din punct de vedere al foametei, bolilor, criminalitatii si represaliilor
ONU
Au fost declarate 4 domenii care pot afecta securitatea umana:
amenintarile din partea mediului natural la adresa comunitatilor umane, ce nu sunt rezultatul activitatilor umane - cutremure, eruptii vulcanice, tsunami amenintatile cauzate de actiunile umane asupra siatemelor naturale sau structurilor planetei atunci cand schimbarile facute par a constitui amenintari existentiale la adresa unei parti sau a intregii comunitati - poluarea mediului inconjurator, distrugerea stratului de ozon amenintatile cauzate de actiunile umane asupra siatemelor naturale sau structurilor planetei atunci cand schimbarile facute nu par a constitui amenintari existentiale la adresa unei parti sau a intregii comunitati, dar pe termen lung exista efecte adverse exploatarea resurselor minerale.
In prezent, pandemia HIV/SIDA care continua, pare sa reprezinte cea mai mare amenintare pentru viitor, desi o forma noua si mai mortala de gripa s-ar putea deplasa rapid in intreaga lume inainte ca un vaccin sa poata fi produs (Naik 2003).
Problema cea mai importanta cuprinsa in dinamica economica securitatii este schimbarea climatica, implicit incalzirea globala.
Actualul mediu de securitate, consecinta directa a transformarilor profunde intervenite in configuratia geostrategica a Europei si a lumii, este deosebit de complex, in continua schimbare, fiind inca marcat de fenomene destabilizatoare la nivel regional sau global. Trebuie subliniata importanta ce trebuie acordata riscurilor si amenintarilor non-clasice, asimetrice, de tip ecologic, avand in vedere caracterul transnational si transfrontalier al acestora si efectele negative, uneori ireversibile in timp, in cazul materializarii prin producerea de catastrofe, cu impact direct asupra securitatii nationale, continentale si chiar planetare.
Securitatea ecologica, subsumata obiectivelor de securitate nationala, reprezinta, in noul context mentionat, un obiectiv important aflat pe agenda de lucru a tuturor guvernelor responsabile de mentinerea echilibrului mediului planetar.
1973- Comisia Europeana a propus elaborarea unui program de actiune sub forma unei combinatii de programe pe termen mediu si de gandire strategica, care accentua nevoia de protectie a apei si a aerului si care continea o abordare sectoriala a combaterii poluarii. 1981 - crearea, in cadrul Comisiei Europene, a Directiei Generale pentru Politica de Mediu Sfarsitul anilor 80 - Actului Unic European cu trei mari obiective: protectia mediului, sanatatea umana si utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale.
Kofi Annan, Courage to fulfill our responsibilities, in The Economist, decembrie 2004.
In centrul preocuparilor lor teoretice, metodologice si operationale legate de mediul natural oamenii au postat problemele privind protectia si managementul bazei de resurse naturale
Factorii de mediu
Aer
Apa
Sol
1. Siguranta apei
Apa este esenta vietii din punct de vedere al tuturor proceselor bilogice, cat si ca parte intrinseca a ecosistemelor. Ambele componente, de mediu si sociala, la fel ca si dimensiunea economica si politica sunt relationalte la calitatea apei si au un profund impact asupra sanatatii umane, nerespectand granitele geografice.
DEPENDENTA DE APA
SURSELE DE APA SUNT LIMITATE
Ciclul apei
Evaporarea din surse de suprafata si sol Transpiratia plantelor Transportul apei atmosferice Precipitatiile Curgerea spre mari si oceane (suprafata si profunzime)
Surse de apa
Aproximativ 71% din suprafata Pamantului este APA (volum=1.5 miliarde km3)
97.4% salina 2% in ghetari Mai putin 1% APA DULCE (rauri, lacuri, apa subterana si apa in stare de vapori din atmosfera).
Resurse aditionale
Cresterea capacitatii de inmagazinare Reducerea cantitatii folosite; folosire eficienta Reciclarea Transportul - mobilizarea Desalinizarea
SURSE DE APA
Suprafata - caracteristici
- Curgatoare - Statatoare
Subterane
- Freatice - Profunzime
Consum
Sanitatie
Utilizari Agricultura Industrie
biologici)
All the rivers run into the sea, yet the sea is not full; to the place from whence rivers come, thither they return again. - Ecclesiastes 1:7
Romania face parte din tarile europene SARACE privind resursele de apa
200
150
L/pers/zi
131
123
116
110
Indiferent de scopul in care este utilizata apa (potabil, industrie alimentara, recreational, etc.) si de natura bolii transmise hidric, calitatea necorespunzatoare a acesteia poate fi datorata: - contaminarii sursei - procesului de tratare al apei (absenta, insuficienta, intrerupera lui) - contaminarii in sistemul de distributie
mentinerii calitatii apei in special in: - zonele urbane - acolo unde exista multiple surse de poluare a acesteia
Surse de poluare
In linii mari se disting doua categorii de surse de poluare:
sursele organizate reprezentate de obiective care isi devarsa rezidurile in apa receptoare printr-un sistem de canalizare constituit in acest scop sursele neorganizate - au marele dezavantaj ca nu pot fi cuantificate si nici supravegheate
In cele mai multe tari exista trei surse importante de poluare a apei: - fecaloid menajere - efluentii industriali - agricultura Apele reziduale reprezinta una din cele mai importante surse de poluare a apelor de suprafata
Substantele continute in apele reziduale, degradabile sau nu, pot afecta: -proprietatile organoleptice -fizice -chimice -biologice ale apei
Compozitia apelor reziduale industriale este de o mare diversitate, dupa specificul predominant, putand contine: - germeni patogeni - suspensii - substante organice - substante chimice toxice REZULTAND aspectele epidemiologice, toxicologice, ecologice si economice ale deversarii lor
Alegerea corecta si protectia surselor de apa sunt de prima importanta in asigurarea rezervelor sigure pentru apa de baut. Intotdeauna este de preferat protectia surselor de apa decat tratarea acesteia dupa ce a fost contaminata. Sursele de apa trebuie protejate de activitatile umane, ceea ce include: 1. izolarea surselor de apa si/sau 2. controlul activitatilor umane (indepartarea rezidurilor periculoase, mineritul, utilizarea in agricultura a fertilizantilor si pesticidelor, limitarea si reglementarea activitatilor recreationale).
Lacurile - poat fi protejate de activitatile umane majore Raurile - protectia este posibil sa fie realizata pe doar pe o arie limitata. De multe ori este necesar a se accepta poluarea actuala si istorica a sursei de apa si de a avea in vedere o tratare a apei in concordanta cu acestea.
Poluarea apei
Dintre foate multele tipuri de poluare si substante poluante cateva reprezinta aspecte deosebite legate de tratarea apei in scop potabil si anume, de interferarea lor in cursul proceselor tehnologice.
Poluarea biologica Poluarea cu detergenti Poluarea cu substante eutrofizante Poluarea cu pesticide
???
In total:
97 carcinogeni si suspecti carcinogeni 82 mutageni si suspecti mutageni 28 contaminanti acuti si cronici 23 promoteri tumori
2. Dezastre naturale
Incalzirea globala si schimbarile climatice pot sa influenteze raspandirea bolilor prin cresterea potentiala a incidentelor si magnitudinii dezastrelor naturale Asemenea razboaielor si conflictelor violente, aceste evenimente duc in mod inevitabil la distrugerea/intreruperea starii de sanatate si a infrastructurii sanitare, la fel ca si dizlocarea masiva a oamenilor in adaposturi si tabere supraaglomerate.
Dezastrele naturale
Dezastrele naturale
Dezastrele naturale pot avea o aparitie rapida sau lenta, cu consecinte serioase asupra sanatatii, sociale si economice.
In ultimele 2 decade dezastrele naturale au ucis milioane de oameni, afectand viata a cel putin unui miliard si cauzand substantiale daune economice.
Inundatiile
Inundatiile prezinta provocari specifice situatiilor de urgenta, deoarece uneori arii vaste de pamant sunt acoperite de ape, facand coordonarea foarte dificila.
Datorita naturii lor rapide inundatiile instantanee sunt dificil de prevazut, oferind populatiei putin timp de salvare si de recuperare a bunurilor. S-a constatat vulnerabilitatea populatiei fata de efectele inundatiilor, existenta unui grad de pregatire insuficienta pentru a intelege si raspunde obligatiilor ce-i revin. Ca urmare este necesara trecerea de la actiuni traditionale defensive la cele de management si control al riscului, in vederea prevenirii viiturilor.
35
30 28 26
Nr. of floods
25
20
19
15
10
10
Frecventa si magnitudinea inundatiilor este influentata Schimbarile climatice Limitarea albiei raurilor Dezvoltarea economica si cresterea populatiei Despadurirea excesiva
Romania 2005
Inec Raniri Siguranta apei Siguranta alimentului Vectori Epidemii de boli transmisibile (populatia dislocata)
Simplificand:
Terorismul de mediu tinteste resursele naturale pentru obiective sociale sau economice. Eco-terorismul tinteste resurse sociale, politice sau economice pentru obiective de mediu
Ecoterorismul
Incepand din 2005 FBI considera actiunile militantilor pentru mediu si drepturile animalelor ca numarul unu in terorismul intern.
Ecoterorismul = folosirea sau incercarea de a folosi din motive politice sau de mediu violenta de natura criminala impotriva victimelor inocente sau proprietatii de catre un grup subnational militant pentru mediu.
In perioada 1990-2004 extremistii de dreapta pentru drepturile animalelor si de mediu au fost responsabili pentru peste 1200 atacuri, avand ca si consecinta pagube materiale si pierderi economice de peste 1 mil dolari. S-au adoptat legi statale si federale care au inasprit pedepsele pentru activitatile criminale ale grupurilor extremiste pentru mediu.
SUA singura tara care avea in 2003 legi clare impotriva ecoteroriamului. In legislatia internationala ????
Apa
Este o resursa fundamentala pentru oameni si economie, societatea moderna depinzand de o infrastructura pentru apa complexa, interconectata, in vederea furnizarii de apa sigura si pentru a colecta si trata apa reziduala.
Aceasta infrastuctura este vitala pentru bunastarea omenirii si dezvoltarea economica si este vulnerabila la distructii in timp de razboi, violenta intrastatala si mai recent la terorism.
Dateaza de 4500 ani, cand Urlama, rege in Lagas ntre 2450-2400 i.Hr. a deviat apa din aceasta regiune spre canalele de granita, a secat santurile de granita pentru a priva orasul-stat vecin Umma de apa.
Tratarea apei
Coagulare
Sedimentare
Filtrare
Dezinfectie
Inmagazinare
Lac Gilau
Cluj-Napoca
Apa bruta Coagulant Decantoare 1-3 Decantor 4
Filtrare rapida
Clorinare
Rezervor 1
Filtrare rapida
Clorinare
Rezervor 2
Filtrare rapida
Clorinare
Rezervor 3
1000
1400
Rezervoare oras
Retea oras
INSTALAIA DE TRATARE AP
CAPTAREA
APA BRUTA ESTE PRELUATA DIN RAUL SOMESUL MARE BARAJ MOBIL CU 8 STAVILE - 6 segment si 2 plane PRIZA LATERALA CU GRATAR TREI DENISIPATOARE
PREOZONIZAREA
ARE LOC ASUPRA APEI BRUTE
DOZA ESTE DE max 0.5 mg O3/m3 apa
LAPTELE DE VAR
BAZINELE DE AMESTEC
SUNT DOUA
Nr.1 pentru APA INDUSTRIALA ECHIPAT CU AGITATOARE
DECANTAREA
Apa din bazinele de amestec ajung in decantoare
unul pentru apa potabila alte trei pentru apa industriala Se separa namolul Acesta este indepartat hidraulic
OZONIZAREA
OZONIZAREA SE REALIZEAZA DUPA DECANTARE PENTRU APA POTABILA DOZA DE OZON ESTE de max 1 mg O3/m3 apa
FILTRAREA
SE REALIZEAZA CU FILTRE RAPIDE DESCHISE CU NISIP
CLORINAREA
SE REALIZEAZA PENTRU PROTECTIA APEI IN SISTEM doza 2-6 kg/h
STATIA DE POMPARE
ASIGURA DISTRIBUTIA APEI IN SISTEM
Bioterorismul
Amenintarea unor atacuri deliberate cu ageni
biologici.
n urma atacurilor teroriste din ultimii ani,
Uniunea European a adoptat o atitudine proactiva, revizuind sistemele de protecie deja existente i minimiznd ameninrile la adresa sntii publice.
Arma biologica este o arma invizibila.
Arma biologica
poate fi transportata, fara a fi detectata, chiar peste
granite, culturi pentru obtinerea cantitatii dorite, sau in cantitati suficiente pentru savarsirea unui masacru. Microorganismele pot fi eliberate fara zgomot si fara a provoca efecte imediate. Nu se poate determina maladia pana nu se cunosc simptomele infectiei si agentul cauzal. Exemplu: VARIOLA se poate propaga usor de la o persoana la alta, numarul victimelor atinge cu usurinta zeci de mii de cazuri.
Folosirea agentilor biologici si a toxinelor ca arma are caracteristica principala constienta utilizarii avantajului agentului biologic sau a toxinei asupra potentialului inamic, uman sau animal.
Istoria armelor biologice - doua perioade: -- - perioada empirica (experieta) - perioada stiintifica
Perioada empirica
Vechiul Testament - potentialului serpilor - potentialului bolilor ca element de constrangere - tularemia - arma biologica inca din secolul XIV i.Hr.,
-
asocierea cu epoca bronzului a utilizarii armelor biologice este atribuita imperiului Hitit (2000-1200 B.C). asocierea caderea imperiului Hitit cu epidemiile succesive de tularemie
evidentei bolilor si a transmiterii prin contact direct au fost scoase recent in evidenta de scrieri arheologice din regiunea Sumer, actuala regiune din Siria
Exemple
Otravirea fantanilor cu cadavre animale sau plante otravitoare ca mijloc de aparare precum si a surselor de alimente Primul consemnat in istoria militara pentru utilizarea plantei Spanz (Helleborus) pentru a otravi apa din cetatea Kirrha in anii 600 B.C. de catre Solon din Atena. In 400 BC arcasii Scitiei foloseau sageti otravite in cadavre in descompunere. Radacinile de mandragora au fost utilizate in ani 200 BC de catre cartaginezi pentru a otravi vinul inamicului Hanibal a folosit serpi veninosi aruncati in barcile inamicilor in batalia de la Pergamus in 190 BC. Catapultarea cadavrelor infectate cu ciuma a fost folosita de Mussis, un mongol, la asediul cetatii din Crimeea actuala, Kaffa in 1346. 15 milioane de europeni au decedat dupa reintoarcerea corabiilor genoveze cu marinari infectati in portul Genova. Spaniolii in razboiul contra francezilor pentru orasul Napoli au infectat vinul cu sange provenind de la bolnavii de lepra in 1495.
de artilierie, a folosit obuze de artilerie incarcate cu saliva de la cainii bolnavi de turbare. In 1710 trupele rusesti folosesc tehnica din 1346 catapultand cadavrele infectate cu ciuma impotriva trupelor suedeze.
1763 colonelul britanic Henry Bouquet distribuie paturi infectate cu variola populatiei indiene americane din Fort Pitt, Pensilvania. Diseminarea variolei populatiei indiene a avut efecte devastatoare- primul contact cu o boala necunoscuta al unei populatii fara imunitate la un agent biologic are efecte de masa masive. Probabil ca a fost prima oara cand o arma biologica a avut efect de exterminare in masa.
Folosirea agentilor biologici pe populatii susceptibile, a incercat sa fie reprodus in 1785 impotriva tunisienilor, prin distributia de paturi infectate cu variola. Descoperirea noilor continente, in afara schimburilor culturale a dus si la schimburi biologice, europeni au dus variola in America si s-au intors cu sifilis. Razboiul civil american este probabil primul care a experimentat noi tipuri de arme, armele biologice fiind intens folosite Mai multi oameni au murit in razboiul civil american rapusi de bolii decat pe campul de lupta.
Perioada stiintifica
Jumatatea secolului 19 a insemnat momentul de cotitura in evolutia microbiologiei si a bolilor infectioase. 1863: descoperirea medicului francez Casimir Joseph Davaine a agentului cauzal al antraxului este considerata momentul de iesire din perioada empirica si trecerea in perioada stiintifica, bazata pe dovezi.
Descoperiri
1876, Robert Koch obtine primele culturi pure de antrax; 1882, Loffler si Shutz descopera agentul cauzal al morvei; 1887, Sir David Bruce descopera agentul cauzal al brucelozei; 1883, Koch descopera agentul cauzal al holerei; 1907, Howart T Ricketts descopera agentul cauzal al tifosului. 1912, Agentul cauzal al tularemiei a fost descoperit in districtul Tulare din California.
Descoperirea primului vaccin antirabic de catre Pasteur, apoi antituberculos de Koch si confirmarea teoriei vaccinale a lui Jenner privind proprietatile vaccinale ale tulpinilor de variola de la cabaline si bubaline care determina un raspuns imunitar de protectie impotriva variolei umane au reprezentat intruparea sperantelor umanitatii privind existenta reala a uni antidot sau a unei protectii reale impotriva agentilor biologici.
spaniola, etc din perioada primului razboi mondial face imposibila o evaluare a eficacitatii programului biologic militar german
Exista suspiciuni asupra utilizarii ciumei impotriva trupelor ruse la St. Petersburg in 1915, asupra infectarii cailor din porturile americane destinati armatelor britanice si franceze. In primul razboi mondial caii aveau o importanta covarsitoare in doctrina armatelor, motiv pentru care programul biologic german avea ca obiect acest animal.
care interzicea utilizarea armelor biologice si chimice in razboi 1675 Intelegerea de la Strasbourg referitoare la interzicerea utilizarii gloantelor si armelor otravite in razboi.
armelor biologice in operatiuni militare, avand actiune inclusiv asupra proprilor trupe sau trupe aliate, dar si caracterul imprevizibil si impredictibil al actiunii lor.
Dispersia armelor biologice ramane principala problema de
utilizare, timpul latent de actiune, inconstanta distributiei agentului biologic, susceptibilitatea diferita la agent, cantitatea si calitatea agentului, caracterele reologice si atmosferice in zona de diseminare precum si contaminarea pe perioade imposibile de cuanatificat a zonei de distributie au exclus arma biologica din strategia armatelor in al doilea razboi mondial.
ciuma si psitacoza 1933 Japonia, cercetari efectuate cu agenti biologici direct asupra prizonierilor chinezi, asupra populatiei satelor chineze cu rickettsii, vibrionul holerei, agentului ciumei, antraxului, experimentarea a diverse tipuri de bombe si dispozitive cu agenti biologici, peste 5000 de autopsii efectuate pe prizonieri nu au putut proba eficacitatea armelor biologice.
armelor biologice: toxina botulinica, bacillus globigi si antrax, unul pentru a produce patogeni ai plantelor si ultimul pentru producerea pe oua embrionate de brucella si agentul psitacozei. 1936 Franta dezvolta un program de cercetare a rezistentei microbiene la detonatia exploxibilor clasici 1929 Uniunea Sovietica avea in apropierea Marii Caspice o unitate de cercetarea a armelor biologice.
Razboiul rece
aduce noi provocari pe scena internationala, dominate de criza rachetelor
abandonat, dimpotriva, sufera transformari radicale, atat conceptuale cat si umane, protectia propriilor trupe si implicarea unei elite de cercetatori, din ce in ce mai numerosi in actiuni de producere si testare a armelor biologice.
Fiecare tara a considerat programele biologice la cel mai inalt nivel de
clasificare a secretului, putine evidente apar astazi privind detaliile programelor desfasurate
Au fost dezvoltate programe specifice antiom, antianimal si antiplante
SUA
1959 este standardizat virusului febrei galbene
transmis de tantar; capacitatea de productie de milioane de tantari lunar la laboratoarele din Fort Detrick. 1969 SUA renunta unilateral la programul ofensiv de inarmare cu agenti biologici si ratifica Protocolul de la Geneva din 1925. In perioada 1971-1973 SUA a distrus stocurile proprii de arme biologice si a semnat Conventia pentru Interzicerea Armelor Biologice si a Toxinelor in 1972.
Uniunea Sovietica
a negat constant detinerea de arme biologice
aprile 1979 Sverdlovsk, in Ural - epidemie de
Nu exista arme biologice perfecte. Vectorii de infectie sunt pentru moment sensibili la antibioticele cunoscute. Toxina botulinica -relativ fragila si necontagioasa. In prezent, utilizarea armei biologice ar putea sa provoace un anumit numar de morti, dar nu epidemii infricosatoare. Ramane ipoteza bacteriei rezistente la toate antibioticele existente, prin manipulari genetice
SOLUL
Known Extent of Arsenic Contamination Peter Ravenscroft, Department of Geography, Cambridge University Royal Geographical Society Annual International Conference 2007
In Romania, several areas have been affected by natural arsenic contamination, others areas being contaminated from anthropogenic sources (non-ferrous industry). In Northwest of Transylvania region (Bihor and Arad counties), drinking water contains arsenic as a result of geochemical characteristic of the land, as well as in Bekes district located in Southeast of Hungary, causing a non-occupational exposure. The populations in this cross-border region obtain their drinking water from the naturally contaminated sources. This region is known as having elevated arsenic levels of water dating back from the 1940s.
Estimates indicated that about 36,000 people are exposed to arsenic via drinking water in concentrations ranging from 11g/L to 48g/L, and about 14,000 inhabitants are exposed to water arsenic levels exceeding 50g/L.
Estimate of population exposed to arsenic in drinking water by settlement area (estimated % of population exposed to arsenic concentrations 25 g/L) - 1999
BI HOR Count y
ARAD Count y
WELLS, SPRING NO. (%) 15 (14.71) 13 (12.75) 37 (36.27) 27 (26.47) 10 (9.80) 102 (100)
The geographical distribution of arsenic in drinking water is spotty, with a mixture of high and low arsenic concentrations in contiguous areas.
0 ug/L 40%
0 ug/L 42%
50-75 ug/L 5%
The water consumption of drinking water from public networks limitated by the preferences of population for private and public old water sources (drills, wells, artesians one of the more than 150 years old)
-
the good taste of water accessibility (free of charge) and no diseases related to water consumption
Part of the underground water sources were closed due to different reasons, not because of the arsenic concentration There are still in function public underground water sources (e.g. artesians) containing arsenic over 10 g/L
Carcinogen Mutagen Health risk assessment of chemical mixtures Health assessment of suspect developmental toxicants Dupa 1986, altele
Background II
In timp ce in USA si unele tari din UE documntele de EIS fac parte
din documentele EPA de ex. guidelines for estimating exposure population characteristics, human dosimetry, or health assessment of suspect developmental toxicants endpoints of maternal toxicity)
EIS
Definitie (multe) ex.: cum aplicam evaluarea de
risc ca sa putem afla nr. sau procentul celor afectati din grupul populational cu susceptibilitate crescuta Mai putin dezvoltat, necesitatea unor metodologii unice la nivel specific (ex. cancerigeni, mixturi) Lipsa integrarii in documentele ER ca si un intreg Probleme de comunicare intre specialistii de mediu si sanatate
DE CE EIS?
Avem nevoie de EIS din perspectiva calitatii
solului? Zone industriale transformate in zone rezidentiale, programe de inchidere de mine, zone rezidentiale in arii miniere vechi, minerit responsabil, etc. Avem o metodologie comuna de abordare si integrare a EIS in ER asociate calitatii solului? Avem aceesasi intelegere?
etc.) Din date medicale de la serviciile de sanatate publica (limite ex. spatial) Din evidentele medicale primare (medici de familie) cele mai bune evidente necesita resurse importante Din examinari active necesita resurse impresionante
De ce spatial?
Evaluarea expunerii
Susceptibilitati individuale Determinanti sociali
migrare
Indicatori de sanatate Dozimetrie umana
Valea Caselor
N W S E
Valea Bistrii
Bistra
# #
Gura Sohodol
CAMPENI
Boncesti
#
Boli Cardio-Vasculare Cronice
Curaturi
# # #
Carpinis
Vartop
#
Ignatesti
Tarina
# # #
Daroaia Blidesti
Balmosesti
Rosia Montana
Scara 1 : 65 000
1000 0 1000 2000 3000 Meters
Corna
ABRUD
Gura Cornei
Bucium
Valea Caselor
N W S E
Valea Bistrii
Bistra
# #
Gura Sohodol
CAMPENI
Boncesti
Curaturi
# # #
Carpinis
Vartop
#
Ignatesti
Tarina
# # #
Daroaia Blidesti
Balmosesti
Rosia Montana
Scara 1 : 65 000
1000 0 1000 2000 3000 Meters
Corna
ABRUD
Gura Cornei
Bucium
Valea Caselor
N W S E
Valea Bistrii
Bistra
# #
Gura Sohodol
CAMPENI
Boncesti
Cerebrovascular diseases
#
Localitati
Curaturi
# # #
Carpinis
Vartop
Limita licenta explorare Limita teritoriu comunal Drumuri Drum National Drum Judetean Drum Comunal Cale Ferata Pi60-i69 0 - 0.102 0.102 - 0.532 0.532 - 1.389 1.389 - 2.463 2.463 - 4.164
#
Ignatesti
Tarina
# # #
Daroaia Blidesti
Balmosesti
Rosia Montana
Scara 1 : 65 000
1000 0 1000 2000 3000 Meters
Corna
ABRUD
Gura Cornei
Bucium
Valea Caselor
N W S E
Valea Bistrii
Bistra
# #
Gura Sohodol
CAMPENI
Boncesti
Curaturi
Localitati
# # #
Carpinis
Vartop
Limita licenta explorare Limita teritoriu comunal Drumuri Drum National Drum Judetean Drum Comunal Cale Ferata Pi30-i52 0 - 0.081 0.081 - 0.637 0.637 - 0.993 0.993 - 1.325 1.325 - 1.923
#
Ignatesti
Tarina
# # #
Daroaia Blidesti
Balmosesti
Rosia Montana
Scara 1 : 65 000
1000 0 1000 2000 3000 Meters
Corna
ABRUD
Gura Cornei
Bucium
Ex. Distributia geografica dupa localitatea de domiciliu a pacientilor spitalizati in Spitalul Judetean Deva Tulburari vasculare periferice cu complicatii si comorbiditati
ex. Adresabilitatea (in nr de cazuri la 100 000 de locuitori) la medicul de familie a pacientilor din zonele de interes diagnosticati cu boli cronice ale sistemului respirator
Zona 1 boli respiratorii cronice Zona 2 boli respiratorii cronice 3 per. Mov. Avg. (Zona 1 boli respiratorii cronice)
ex. Adresabilitatea (in nr de cazuri la 100 000 de locuitori) la medicul de familie a pacientilor din zonele de interes diagnosticati cu bronsita cronica simpla si mucopurulenta
40.00 35.00 30.00 25.00 20.00 15.00 10.00 5.00 0.00 Zona 2 j41 3 per. Mov. Avg. (Zona 2 j41) 3 per. Mov. Avg. (Zona 1 j41) Zona 1 j41
19 97 19 98 19 99 20 00 20 01 20 02 20 03 20 04 20 05 20 06
Modelul de studiu
Ecological sau spatial
Temporal Transversal expunere si efecte la
acelasi moment in timp - latenta Panel ocupatrional, trial Cohorta resurse majore Caz Control foarte costisitoare
Date de sanatate
Extrem de bune la nivel primar
Mai multe beneficii decat limitari Rata de raspuns foarte buna pentru
examinarile active
Date de mediu
Putine evidente bazate pe masuratori
Mai mult estimari si predictii Mai putin din punct de vedere istoric
zone cu poluare istorica si sau actuala ex. mine, topitorii, extractie de petrol) Poluarea interioasa importanta in unele zone industriale si miniere Determinanti sociali si stilul de viata
ocupationala, poluarea interioara, poluarea atmosferica Timpul petrecut in exterior sub 20% Sampling si masuratori Lipsa biomarkerilor de expunere
Exemplul metalelor
Caracteristice pentru multe soluri poluate
Sol si apa Biomarkeri de expunere specifici (ex. Pb,
Cd, As, Hg) mai putin specifici pentru organice (ex. Compusi aromatici = fenoli in urina)
Ventileaza mai mult aer/suprata corporala; ingera mai mult / greutate corporala
Permeabilitate crescuata a membranelor
dezvoltare/crestere
Observation drills
Sample pH Pb (g/l) Cd (g/l) As (g/l) CN (g/l) F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13 4.85 3.45 3.19 6.82 6.01 5.82 5.49 6.26 6.14 3.8 4.33 4.62 3.17 2800 1340 80 20.8 80 <1 22.9 26.8 26.6 650 23.5 32.4 <1 158 266 287 <1 <1 <1 515 1.1 20 339 90 133 415 <1 <1 <1 <1 <1 <1 <1 <1 <1 <1 <1 <1 <1 4.1 3.38 49.62 19.5 <3 3.5 <3 <3 <3 3.34 3.15 <3 <3
Copsa 2004 Evaluare a riscului expunerii la plumb a copiilor care locuiesc in zona de influenta a uzinei SC SOMETRA SA
Metodologie de lucru
Determinarea concentratiei de plumb din sange la un esantion
de copii de la Gradinita Nr. 1 si de la Scoala Generala Nr.3 din Copsa Mica; Tehnica utilizata pentru determinarea plumbemiei este voltametria anodica stripata, tehnica ce permite analizarea plumbemiei cu o sensibilitate de 0.1 ug/dL si cu o acuratete de 99%, in timp de trei minute. Aparatul utilizat va fi un Lead Care System, fabricat in 2000, acest tip de aparat fiind utilizat in SUA pentru screening-ul si evaluarea riscului comunitar in expunerea la plumb si aprobat pentru utilizarea in sistemul sanitar din Romania de catre Ministerul Sanatatii. Determinarea se face din 50l sange capilar, rezultatele obtinandu-se pe loc, in decurs de 3 minute.
Metodologie de lucru
Efectuarea de masuratori somatometrice (inaltime si greutate) in
grupul de copii investigati; Recoltarea de probe de praf de pe mainile subiectilor investigati si respectiv din locuintele acestora folosind servetele speciale impregnate cu apa deionizata continand clorura de benzalconiu care fixeaza plumbul. Tehnica de determinare a plumbului si a altor metale in praful de pe maini si din locuinta, este fluorescenta in raze X.
Metodologie de lucru
Culegerea de informatii cu privire la expunere la
plumb a copiilor luati in studiu pe baza unui chestionar aplicat parintilor copiilor investigati
Rezultate
Distributia procentuala pe grupe de varsta si pe sexe a subiectilor investigati Varsta 11-14ani Sex masculin 24.14 % Sex feminin 35.71 %
7-10ani
4-6ani
13.79 %
62.07 %
21.43 %
42.86 %
Rezultate
Distributia procentuala a subiectilor investigati in functie de distanta intre locuinta si SC SOMETRA SA distanta >1000m 1000-760m 9.09% 11.36%
760-560m <560m
2.27 77.27%
Rezultate
Distributia procentuala a plumbemiei plumbemia (g/dl) 10-20 20-35 35-60 >60 5.00% 50.00% 35.00% 10.00%
Rezultate
Distributia procentuala pe sexe a subiectilor investigati in functie de categoriile de plumbemie (ug/dl)
120 100 80
%
60 40 20 0
10-20 20-35 35-60 >60 categorii de plumbemie (ug/dl)
Rezultate
Distributia procentuala a subiectilor investigati in functie de categoriile de plumbemie si distanta fata de SC SOMETRA SA >1000 760-1000 <560 120 100 80 60 40 20 0 10-20 20-35 35-60 >60 categorii de plumbemie
Rezultate
Media, deviatia standard, valoarea minima si valoarea maxima a concentratiilor de plumb in praful de pe mainile copiilor investigati
Variabila
Pb_maini
Media
87.63
Deviatia standard
134.97
Valoarea minima
13.3
Valoarea maxima
511.2
Rezultate
Media, deviatia standard, valoarea minima si valoarea maxima a concentratiilor de plumb in praful din locuintele copiilor investigati Variabila Pb_praf Media 29.45 Deviatia standard 31.36 Valoarea minima 20 Valoarea maxima 124
Rezultate
Media, deviatia standard, valoarea minima si valoarea maxima a concentratiilor unor metale in praful de pe mainile copiilor investigati
Media
Deviatia standard
Valoarea minima
Valoarea maxima
1220.57 641.36
2853.80 1467.58
50 25
16870.4 8217.6
Cd_maini
Sn_maini Mn_maini As_maini Sb_maini
27.5 60 70 9.2 40
Rezultate
Media, deviatia standard, valoarea minima si valoarea maxima a concentratiilor unor metale in praful din locuintele copiilor investigati
Variabila
Zn_praf Cu_ praf Cd_ praf Sn_ praf Mn_ praf
Media
Deviatia standard
Valoarea minima
Valoarea maxima
As_ praf
Sb_ praf
125.6 40
48.10 0
41.5 40
204 40
Rezultate
Valorile medii ale plumbemiei inregistrate la copiii de 4-14 ani din zona Copsa Mica in anul 2003 fata de anul 2002 si testarea statistica a diferentei
Paired t test
Number of obs =
72
-----------------------------------------------------------------------------Variable | Mean Std. Err. t P>|t| [95% Conf. Interval] ---------+-------------------------------------------------------------------Pb_mie02 | 48.99861 1.528005 32.0671 0.0000 45.95186 52.04537 Pb_mie03 | 45.38056 1.300541 34.8936 0.0000 42.78735 47.97376 ---------+-------------------------------------------------------------------diff | 3.618055 1.849302 1.95644 0.0543 -.0693486 7.305459 -----------------------------------------------------------------------------Degrees of freedom: 71 Ho: mean diff = 0 Ha: diff < 0 t = 1.956 P < t = 0.9728 Ha: diff ~= 0 t = 1.956 P > |t| = 0.0543 Ha: diff > 0 t = 1.956 P > t = 0.0272
Rezultate
Valorile medii ale plumbemiei inregistrate la copiii de 4-14 ani din zona Copsa Mica in anul 2003 fata de anul 2004 si testarea statistica a diferentei
Two-sample t test with unequal variances pbmie03: Number of obs = Pbmie: Number of obs = 89 20
-----------------------------------------------------------------------------Variable | Mean Std. Err. t P>|t| [95% Conf. Interval] ---------+-------------------------------------------------------------------pbmie03 | 45.34382 1.183839 38.3023 0.0000 42.99119 47.69645 Pbmie | 39.145 3.425381 11.4279 0.0000 31.9756 46.31441 ---------+-------------------------------------------------------------------diff | 6.19882 3.624184 1.7104 0.1002 -1.285519 13.68316 -----------------------------------------------------------------------------Satterthwaite's degrees of freedom: 23.736865 Ho: mean(pbmie03) - mean(Pbmie) = diff = 0 Ha: diff < 0 t = 1.7104 P < t = 0.9499 Ha: diff ~= 0 t = 1.7104 P > |t| = 0.1002 Ha: diff > 0 t = 1.7104 P > t = 0.0501
Concluzii
Media plumbemiei a scazut in anul 2003 fata de
valoarea inregistrata in anul 2002 cu 3.6 g/dL. Diferenta inregistrata este semnificativa statistica cu o valoare p=0.05.
Media plumbemiei a scazut in anul 2004 fata de