Managementul securitatii ecologice

Prof. asoc. Dr. Anca Elena Gurzau

Ce este securitatea?

Securitatea este functia inversa a riscului, in general considerata ca fiind probabilitatea gradului de protejare a obiectului evaluat sau fiabilitatea in prevenirea aparitiei vreunui eveniment defectuos si incert.

Conceptul de securitate
Incepand din anii 80-90, abordarea conceptului de securitate doar din perspectiva militara, traditionala, s-a aratat a nu fi satisfacatoare Cinci dimensiuni ale securitatii / cinci surse de amenintare militar politic economic societal de mediu

Conceptul de securitate
Domeniile:

- nu opereaza separat. - fiecare defineste un aspect central in cadrul problemei securitatii si o cale de ordonare a prioritatilor - sunt legate impreuna printr-o retea puternica de legaturi

Economic Societal

Securitatea
Mediu

Militar Politic

Securitatea ecologica
Termenul de "securitate ecologica" este utilizat de obicei in legatura cu incercarile de a proteja pierderile de resurse ecologice, infrastructura si servicii la scara nationala.
Securitatea ecologica poate fi definita ca fiind gradul de garantare pentru omenire ca nu este afectata de distrugerile ecologice si poluarea mediului privind productivitatea, modul de viata si sanatatea, inclusiv elementele de baza ca apa si securitatea alimentara, calitatea aerului si a mediului verde.
Securitatea ecologica urbana determina aparitia strategiilor care reconfigureza orasele si infrastructurile acestora in moduri care contribuie la asigurarea reproducerii lor ecologice si materiale.

Redefinirea conceptului de securitate

securitatea statului

securitatea individului

Conceptul de securitate statala

???

securitate umana

Redefinirea conceptului de securitate

Conceptul folosit cel mai des in analizele de securitate, in noul context este acela de securitate umana. Acest lucru este determinat de faptul ca subiectul si obiectul de referinta al securitatii este individul uman. Omul reprezinta elementul esential al oricarei forme de organizare sociala, iar gradul de realizare a securitatii acestuia se reflecta in securitatea grupului din care face parte.

Securitate umana
Termenul de Human Security a inceput sa fie folosit inca din secolul al 18-lea (secolul Luminilor) cand drepturile omului erau interconectate cu integritatea teritoriala a statelor Conceptul a inceput sa fie folosit pe scara larga si cu intelesul actual doar din a opta decada a secolului trecut.
Raportul pentru Dezvoltare Umana (ONU): Securitatea umana = starea de siguranta fata de amenintarile foametei, bolilor, crimelor si represiuni, precum si protectia fata de orice intreruperi bruste ale vietii de zi cu zi.

ONU
1994 - Dezbaterea conceptului de securitate umana 1994- solutia pentru securitatea mondiala consta in dezvoltare si nu inarmare Raportul Dezvoltarii Umane Securitatea umana starea de siguranta din punct de vedere al foametei, bolilor, criminalitatii si represaliilor

ONU
Au fost declarate 4 domenii care pot afecta securitatea umana:

Subdezvoltarea economica Lipsa de hrana Starea precara de sanatate a populatiei

Degradarea mediului si dezastrele naturale

Globalizarea si securitatea ecologica

Securitatea oricarui obiect (subiect) nu poate fi asigurata pe deplin fara a asigura securitatea planetara. Securitatea civilizatiei depinde de protejarea biosferei, de durabilitatea si evolutia ei, prin urmare este necesara o asigurare a securitatii mediului natural

3 categorii de amenintari ce definesc dimensiunea ecologica a securitatii:

amenintarile din partea mediului natural la adresa comunitatilor umane, ce nu sunt rezultatul activitatilor umane - cutremure, eruptii vulcanice, tsunami amenintatile cauzate de actiunile umane asupra siatemelor naturale sau structurilor planetei atunci cand schimbarile facute par a constitui amenintari existentiale la adresa unei parti sau a intregii comunitati - poluarea mediului inconjurator, distrugerea stratului de ozon amenintatile cauzate de actiunile umane asupra siatemelor naturale sau structurilor planetei atunci cand schimbarile facute nu par a constitui amenintari existentiale la adresa unei parti sau a intregii comunitati, dar pe termen lung exista efecte adverse exploatarea resurselor minerale.

Globalizarea si securitatea ecologica

Un flux din ce in ce mai mare de oameni, produse, plante, daunatori si agenti patogeni care trec de frontierele devenite mai permeabile ameninta sa strice echilibrul dintre om si natura si sa dea nastere unor probleme noi, inclusiv bio-invazii si posibile viitoare epidemii sau chiar pandemii.
Incepand cu anul 1973, douazeci de boli cunoscute, inclusiv tuberculoza, malaria si holera s-au intarit si s-au raspandit geografic. Cel putin treizeci de boli necunoscute pana acum au aparut in aceasta
perioada.

In prezent, pandemia HIV/SIDA care continua, pare sa reprezinte cea mai mare amenintare pentru viitor, desi o forma noua si mai mortala de gripa s-ar putea deplasa rapid in intreaga lume inainte ca un vaccin sa poata fi produs (Naik 2003).

Globalizarea si securitatea ecologica

Dinamica globalizarii aduce oamenii mai aproape unul de altul din punct de vedere fizic si psihologic, in ceea s-ar putea cel mai bine numi o societate emergenta mondiala. O parte tot mai mare din populatia globului se conecteaza la o retea de telecomunicatii in curs de dezvoltare

Globalizarea si securitatea ecologica

De mai bine de 2 decenii, lumea stiintifica, guvernele si opinia publica au acceptat, in fata evidentelor, realitatea fenomenului schimbarilor climatice si incearca sa faca fata primelor sale manifestari meteorologice extreme

Problema cea mai importanta cuprinsa in dinamica economica securitatii este schimbarea climatica, implicit incalzirea globala.

Politica de mediu componenta a securitatii europene

Actualul mediu de securitate, consecinta directa a transformarilor profunde intervenite in configuratia geostrategica a Europei si a lumii, este deosebit de complex, in continua schimbare, fiind inca marcat de fenomene destabilizatoare la nivel regional sau global. Trebuie subliniata importanta ce trebuie acordata riscurilor si amenintarilor non-clasice, asimetrice, de tip ecologic, avand in vedere caracterul transnational si transfrontalier al acestora si efectele negative, uneori ireversibile in timp, in cazul materializarii prin producerea de catastrofe, cu impact direct asupra securitatii nationale, continentale si chiar planetare.
Securitatea ecologica, subsumata obiectivelor de securitate nationala, reprezinta, in noul context mentionat, un obiectiv important aflat pe agenda de lucru a tuturor guvernelor responsabile de mentinerea echilibrului mediului planetar.

Politica de mediu in Uniunea Europeana

La nivel european, reglementarile privind protectia mediului inconjurator au aparut dupa 1970 Pana atunci, singurele interventii aparusera in urma unor evenimente precise si au avut un caracter temporal scurt. Tratatele care au stat la baza Comunitatilor Europene nu prevedeau competente comunitare in acest domeniu.

1973- Comisia Europeana a propus elaborarea unui program de actiune sub forma unei combinatii de programe pe termen mediu si de gandire strategica, care accentua nevoia de protectie a apei si a aerului si care continea o abordare sectoriala a combaterii poluarii. 1981 - crearea, in cadrul Comisiei Europene, a Directiei Generale pentru Politica de Mediu Sfarsitul anilor 80 - Actului Unic European cu trei mari obiective: protectia mediului, sanatatea umana si utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale.

Conceptul de securitate ecologica in

Romania
Conceptul de securitate ecologica a fost enuntat politic pentru prima data in Romania in Platforma Program a Forumului Ecologic al PDSR in anul 1996, ramanand pana in prezent nedetaliat si neaplicat in practica prin acte legislative (Heredea, 2003).
2007 Aderare UE

Kofi Annan, Courage to fulfill our responsibilities, in The Economist, decembrie 2004.

La inceputul secolului al 21-lea suntem martorii

unor provocari si interconexiuni extraordinare. Suntem cu totii vulnerabili in fata noilor amenintari care evolueaza in maniere complexe si imprevizibile. Astazi un eveniment sau un proces care lasa in urma sa un numar mare de victime sau reduce sansele de supravietuire si submineaza statul ca actor al sistemului international ar trebui privit ca o amenintare la pace si securitate.

In centrul preocuparilor lor teoretice, metodologice si operationale legate de mediul natural oamenii au postat problemele privind protectia si managementul bazei de resurse naturale

Factorii de mediu
Aer
Apa

Sol

1. Siguranta apei
Apa este esenta vietii din punct de vedere al tuturor proceselor bilogice, cat si ca parte intrinseca a ecosistemelor. Ambele componente, de mediu si sociala, la fel ca si dimensiunea economica si politica sunt relationalte la calitatea apei si au un profund impact asupra sanatatii umane, nerespectand granitele geografice.

 EXISTENTA UMANA ESTE ABSOLUT

DEPENDENTA DE APA
SURSELE DE APA SUNT LIMITATE

Ciclul apei

Evaporarea din surse de suprafata si sol Transpiratia plantelor Transportul apei atmosferice Precipitatiile Curgerea spre mari si oceane (suprafata si profunzime)

Surse de apa
Aproximativ 71% din suprafata Pamantului este APA (volum=1.5 miliarde km3)

97.4% salina 2% in ghetari Mai putin 1% APA DULCE (rauri, lacuri, apa subterana si apa in stare de vapori din atmosfera).

96.5% din apa dulce este apa subterana

Resurse de apa dulce

Resurse existente

Apa de profunzime Apa de suprafata Ghetari

Resurse aditionale

Cresterea capacitatii de inmagazinare Reducerea cantitatii folosite; folosire eficienta Reciclarea Transportul - mobilizarea Desalinizarea

SURSE DE APA

Suprafata - caracteristici
- Curgatoare - Statatoare

Subterane
- Freatice - Profunzime

Apa si supravietuirea umana

Nevoi

Consum

Sanitatie
Utilizari Agricultura Industrie

Impact aupra sanatatii (contaminanti chimici , fizici si

biologici)

Apa si supravietuirea umana

Cantitate Accesibilitate Calitate

Acoperirea necesarului global de apa

All the rivers run into the sea, yet the sea is not full; to the place from whence rivers come, thither they return again. - Ecclesiastes 1:7

If there is magic on this planet, it is contained in water. - Loren Eiseley

WHO 2000 Report

Acoperirea necesarului global -sanitatie

WHO 2000 Report

Este o criza de apa?

In ultimele trei secole cresterea necesarului de apa pentru uz uman (din surse de apa dulce) a fost mult mai accentuata decat cresterea populatiei, de treizeci si cinci de ori fata de numai sapte Cresterea anuala a necesarului de apa este de 2 3% anual. Inainte de 1990 rata de crestere a afost de 4.8%.

Romania face parte din tarile europene SARACE privind resursele de apa

Surse de apa in Romania

Sursele de apa sunt reprezentate de -ape de profunzime (14%) - ape de suprafata (86%) - mult inferioare calitativ - preferate pentru tratare in scop potabil datorita avantajelor cantitative Cerinta de apa in crestere?????

Consumul mediu de apa al populatiei in Romania

Consumul rezidential mediu de apa
250

200

150
L/pers/zi

224 100 183 144 50 138

131

123

116

110

0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Indiferent de scopul in care este utilizata apa (potabil, industrie alimentara, recreational, etc.) si de natura bolii transmise hidric, calitatea necorespunzatoare a acesteia poate fi datorata: - contaminarii sursei - procesului de tratare al apei (absenta, insuficienta, intrerupera lui) - contaminarii in sistemul de distributie

Deteriorarea continua a surselor de apa

mentinerii calitatii apei in special in: - zonele urbane - acolo unde exista multiple surse de poluare a acesteia

Surse de poluare
In linii mari se disting doua categorii de surse de poluare:
sursele organizate reprezentate de obiective care isi devarsa rezidurile in apa receptoare printr-un sistem de canalizare constituit in acest scop sursele neorganizate - au marele dezavantaj ca nu pot fi cuantificate si nici supravegheate

In cele mai multe tari exista trei surse importante de poluare a apei: - fecaloid menajere - efluentii industriali - agricultura Apele reziduale reprezinta una din cele mai importante surse de poluare a apelor de suprafata

Substantele continute in apele reziduale, degradabile sau nu, pot afecta: -proprietatile organoleptice -fizice -chimice -biologice ale apei

Compozitia apelor reziduale industriale este de o mare diversitate, dupa specificul predominant, putand contine: - germeni patogeni - suspensii - substante organice - substante chimice toxice REZULTAND aspectele epidemiologice, toxicologice, ecologice si economice ale deversarii lor

Alegerea corecta si protectia surselor de apa sunt de prima importanta in asigurarea rezervelor sigure pentru apa de baut. Intotdeauna este de preferat protectia surselor de apa decat tratarea acesteia dupa ce a fost contaminata. Sursele de apa trebuie protejate de activitatile umane, ceea ce include: 1. izolarea surselor de apa si/sau 2. controlul activitatilor umane (indepartarea rezidurilor periculoase, mineritul, utilizarea in agricultura a fertilizantilor si pesticidelor, limitarea si reglementarea activitatilor recreationale).

Perimetre de protectie sanitara

Regim sever Regim de restrictie Hidrogeologic
Sursele de apa de profunzime, cum ar fi izvoarele, fantanile si puturile trebuie amplasate si construite in asa fel incat sa fie ferite de infiltratii si inundatii. Zonele de exploatare a apelor de profunzime trebuie ingradite pentru a preveni accesul publicului si animalelor trebuiesc de asemenea controlate in aceste zone. Utilizarea terenurilor incluse in perimetrele sanitare de protectie cu regim sever si de restrictie

Protectia surselor de apa de suprafata

Lacurile - poat fi protejate de activitatile umane majore Raurile - protectia este posibil sa fie realizata pe doar pe o arie limitata. De multe ori este necesar a se accepta poluarea actuala si istorica a sursei de apa si de a avea in vedere o tratare a apei in concordanta cu acestea.

Poluarea apei
Dintre foate multele tipuri de poluare si substante poluante cateva reprezinta aspecte deosebite legate de tratarea apei in scop potabil si anume, de interferarea lor in cursul proceselor tehnologice.
Poluarea biologica Poluarea cu detergenti Poluarea cu substante eutrofizante Poluarea cu pesticide

???

Contaminantii din apa

Peste 2100 contaminanti au fost detectati in apa de baut incepand din 1974 din care 190 cunoscuti sau suspecti in cauzarea efectelor asupra sanatatii

In total:

97 carcinogeni si suspecti carcinogeni 82 mutageni si suspecti mutageni 28 contaminanti acuti si cronici 23 promoteri tumori

2. Dezastre naturale

Incalzirea globala si schimbarile climatice pot sa influenteze raspandirea bolilor prin cresterea potentiala a incidentelor si magnitudinii dezastrelor naturale Asemenea razboaielor si conflictelor violente, aceste evenimente duc in mod inevitabil la distrugerea/intreruperea starii de sanatate si a infrastructurii sanitare, la fel ca si dizlocarea masiva a oamenilor in adaposturi si tabere supraaglomerate.

Dezastrele naturale

Dezastrele naturale
Dezastrele naturale pot avea o aparitie rapida sau lenta, cu consecinte serioase asupra sanatatii, sociale si economice.

In ultimele 2 decade dezastrele naturale au ucis milioane de oameni, afectand viata a cel putin unui miliard si cauzand substantiale daune economice.

Inundatiile
Inundatiile prezinta provocari specifice situatiilor de urgenta, deoarece uneori arii vaste de pamant sunt acoperite de ape, facand coordonarea foarte dificila.
Datorita naturii lor rapide inundatiile instantanee sunt dificil de prevazut, oferind populatiei putin timp de salvare si de recuperare a bunurilor. S-a constatat vulnerabilitatea populatiei fata de efectele inundatiilor, existenta unui grad de pregatire insuficienta pentru a intelege si raspunde obligatiilor ce-i revin. Ca urmare este necesara trecerea de la actiuni traditionale defensive la cele de management si control al riscului, in vederea prevenirii viiturilor.

Istoricul inundatiilor catastrofale in Romania

45 42 40

35

30 28 26

Nr. of floods

25

20

19

15

10

10

0 XVI XVII XVIII Ce ntury XIX XX

Frecventa si magnitudinea inundatiilor este influentata Schimbarile climatice Limitarea albiei raurilor Dezvoltarea economica si cresterea populatiei Despadurirea excesiva

Romania 2005

Din punct de vedere al sanatatii umane:

Inundatiitiile pun probleme epidemiologice

Inec Raniri Siguranta apei Siguranta alimentului Vectori Epidemii de boli transmisibile (populatia dislocata)

3. Terorismul de mediu si eco-terorismul

Intre aceste doua notiuni exista diferente importante.
Termenul de terorism de mediu trebuie sa se refere exclusiv la utilizarea nelegala a fortei impotriva resurselor de mediu sau sistemelor cu intentia de a ataca indivizi sau a depriva populatia de beneficiile mediului inconjurator in scop politic sau social. Eco-terrorismul trebuie considerat numai ca utilizarea nelegala a fortei impotriva oamenilor sau proprietatilor cu intentia de a proteja mediul de distructii umane ulterioare. Scopul declarat al eco-terorismului este de a incetini sau opri exploatarea resurselor naturale si de aduce in atentia populatiei problemele de mediu

Simplificand:

Terorismul de mediu tinteste resursele naturale pentru obiective sociale sau economice. Eco-terorismul tinteste resurse sociale, politice sau economice pentru obiective de mediu

Ecoterorismul
Incepand din 2005 FBI considera actiunile militantilor pentru mediu si drepturile animalelor ca numarul unu in terorismul intern.
Ecoterorismul = folosirea sau incercarea de a folosi din motive politice sau de mediu violenta de natura criminala impotriva victimelor inocente sau proprietatii de catre un grup subnational militant pentru mediu.

In perioada 1990-2004 extremistii de dreapta pentru drepturile animalelor si de mediu au fost responsabili pentru peste 1200 atacuri, avand ca si consecinta pagube materiale si pierderi economice de peste 1 mil dolari. S-au adoptat legi statale si federale care au inasprit pedepsele pentru activitatile criminale ale grupurilor extremiste pentru mediu.
SUA singura tara care avea in 2003 legi clare impotriva ecoteroriamului. In legislatia internationala ????

Apa
Este o resursa fundamentala pentru oameni si economie, societatea moderna depinzand de o infrastructura pentru apa complexa, interconectata, in vederea furnizarii de apa sigura si pentru a colecta si trata apa reziduala.
Aceasta infrastuctura este vitala pentru bunastarea omenirii si dezvoltarea economica si este vulnerabila la distructii in timp de razboi, violenta intrastatala si mai recent la terorism.

Istoria atacurilor asupra sistemelor de alimentare cu apa

Dateaza de 4500 ani, cand Urlama, rege in Lagas ntre 2450-2400 i.Hr. a deviat apa din aceasta regiune spre canalele de granita, a secat santurile de granita pentru a priva orasul-stat vecin Umma de apa.

Tratarea apei

Coagulare

Sedimentare

Filtrare

Dezinfectie

Inmagazinare

Lac Gilau

Cluj-Napoca
Apa bruta Coagulant Decantoare 1-3 Decantor 4

Filtrare rapida
Clorinare
Rezervor 1

Filtrare rapida
Clorinare
Rezervor 2

Filtrare rapida
Clorinare
Rezervor 3

1000

1400

Rezervor 1000mc statie

Rezervoare oras

Rezervoare oras

Retea oras

STATIA DE TRATARE APA SOMES S.A. DEJ

INSTALAIA DE TRATARE AP

CAPTAREA

APA BRUTA ESTE PRELUATA DIN RAUL SOMESUL MARE BARAJ MOBIL CU 8 STAVILE - 6 segment si 2 plane PRIZA LATERALA CU GRATAR TREI DENISIPATOARE

PREOZONIZAREA
ARE LOC ASUPRA APEI BRUTE
DOZA ESTE DE max 0.5 mg O3/m3 apa

COAGULAREA ARE LOC CU AJUTORUL SULFATULUI DE ALUMINIU

SULFATUL SOLID ESTE STOCAT

DIZOLVAT LA SOLUTIE 50% DILUAT LA 2-10% CONCENTRATIE ADAUGAT IN PROCES

LAPTELE DE VAR

ADAUGAT PENTRU CORECTIA pH-ului

SE PREPARA PRIN STINGEREA VARULUI

BAZINELE DE AMESTEC

SUNT DOUA
Nr.1 pentru APA INDUSTRIALA ECHIPAT CU AGITATOARE

SI INSTALATIE DOZARE POLIELECTROLIT

Nr.2 pentru APA POTABILA

DECANTAREA
Apa din bazinele de amestec ajung in decantoare

unul pentru apa potabila alte trei pentru apa industriala Se separa namolul Acesta este indepartat hidraulic

OZONIZAREA

OZONIZAREA SE REALIZEAZA DUPA DECANTARE PENTRU APA POTABILA DOZA DE OZON ESTE de max 1 mg O3/m3 apa

FILTRAREA
SE REALIZEAZA CU FILTRE RAPIDE DESCHISE CU NISIP

CLORINAREA
SE REALIZEAZA PENTRU PROTECTIA APEI IN SISTEM doza 2-6 kg/h

STATIA DE POMPARE
ASIGURA DISTRIBUTIA APEI IN SISTEM

Managementul securitatii ecologice APA

Legislatie
Monitorizare Actiune corectiva
HG 100/2002 - NTPA 013 norme de calitate ape de suprafata penrtu prelucrare in scop potabil
NTPA -014 frecventa de prelevare si analiza HG 188/2002 - NTPA 001 si 002 norme de calitate pentru evacuarea in receptor a apelor uzate industriale si orasenesti HG 930/2005 - aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara i hidrogeologica Legea 458/2002si 311/2004 Calitatea apei potabile

Bioterorismul
Amenintarea unor atacuri deliberate cu ageni

biologici.
n urma atacurilor teroriste din ultimii ani,

Uniunea European a adoptat o atitudine proactiva, revizuind sistemele de protecie deja existente i minimiznd ameninrile la adresa sntii publice.
Arma biologica este o arma invizibila.

Arma biologica
poate fi transportata, fara a fi detectata, chiar peste

granite, culturi pentru obtinerea cantitatii dorite, sau in cantitati suficiente pentru savarsirea unui masacru. Microorganismele pot fi eliberate fara zgomot si fara a provoca efecte imediate. Nu se poate determina maladia pana nu se cunosc simptomele infectiei si agentul cauzal. Exemplu: VARIOLA se poate propaga usor de la o persoana la alta, numarul victimelor atinge cu usurinta zeci de mii de cazuri.

Folosirea agentilor biologici si a toxinelor ca arma are caracteristica principala constienta utilizarii avantajului agentului biologic sau a toxinei asupra potentialului inamic, uman sau animal.

Istoria armelor biologice - doua perioade: -- - perioada empirica (experieta) - perioada stiintifica

Perioada empirica
Vechiul Testament - potentialului serpilor - potentialului bolilor ca element de constrangere - tularemia - arma biologica inca din secolul XIV i.Hr.,
-

asocierea cu epoca bronzului a utilizarii armelor biologice este atribuita imperiului Hitit (2000-1200 B.C). asocierea caderea imperiului Hitit cu epidemiile succesive de tularemie

evidentei bolilor si a transmiterii prin contact direct au fost scoase recent in evidenta de scrieri arheologice din regiunea Sumer, actuala regiune din Siria

Exemple
Otravirea fantanilor cu cadavre animale sau plante otravitoare ca mijloc de aparare precum si a surselor de alimente Primul consemnat in istoria militara pentru utilizarea plantei Spanz (Helleborus) pentru a otravi apa din cetatea Kirrha in anii 600 B.C. de catre Solon din Atena. In 400 BC arcasii Scitiei foloseau sageti otravite in cadavre in descompunere. Radacinile de mandragora au fost utilizate in ani 200 BC de catre cartaginezi pentru a otravi vinul inamicului Hanibal a folosit serpi veninosi aruncati in barcile inamicilor in batalia de la Pergamus in 190 BC. Catapultarea cadavrelor infectate cu ciuma a fost folosita de Mussis, un mongol, la asediul cetatii din Crimeea actuala, Kaffa in 1346. 15 milioane de europeni au decedat dupa reintoarcerea corabiilor genoveze cu marinari infectati in portul Genova. Spaniolii in razboiul contra francezilor pentru orasul Napoli au infectat vinul cu sange provenind de la bolnavii de lepra in 1495.

 Siemenowic in 1650, un general polonez

de artilierie, a folosit obuze de artilerie incarcate cu saliva de la cainii bolnavi de turbare. In 1710 trupele rusesti folosesc tehnica din 1346 catapultand cadavrele infectate cu ciuma impotriva trupelor suedeze.

1763 colonelul britanic Henry Bouquet distribuie paturi infectate cu variola populatiei indiene americane din Fort Pitt, Pensilvania. Diseminarea variolei populatiei indiene a avut efecte devastatoare- primul contact cu o boala necunoscuta al unei populatii fara imunitate la un agent biologic are efecte de masa masive. Probabil ca a fost prima oara cand o arma biologica a avut efect de exterminare in masa.
Folosirea agentilor biologici pe populatii susceptibile, a incercat sa fie reprodus in 1785 impotriva tunisienilor, prin distributia de paturi infectate cu variola. Descoperirea noilor continente, in afara schimburilor culturale a dus si la schimburi biologice, europeni au dus variola in America si s-au intors cu sifilis. Razboiul civil american este probabil primul care a experimentat noi tipuri de arme, armele biologice fiind intens folosite Mai multi oameni au murit in razboiul civil american rapusi de bolii decat pe campul de lupta.

Perioada stiintifica

Jumatatea secolului 19 a insemnat momentul de cotitura in evolutia microbiologiei si a bolilor infectioase. 1863: descoperirea medicului francez Casimir Joseph Davaine a agentului cauzal al antraxului este considerata momentul de iesire din perioada empirica si trecerea in perioada stiintifica, bazata pe dovezi.

Descoperiri
1876, Robert Koch obtine primele culturi pure de antrax; 1882, Loffler si Shutz descopera agentul cauzal al morvei; 1887, Sir David Bruce descopera agentul cauzal al brucelozei; 1883, Koch descopera agentul cauzal al holerei; 1907, Howart T Ricketts descopera agentul cauzal al tifosului. 1912, Agentul cauzal al tularemiei a fost descoperit in districtul Tulare din California.
Descoperirea primului vaccin antirabic de catre Pasteur, apoi antituberculos de Koch si confirmarea teoriei vaccinale a lui Jenner privind proprietatile vaccinale ale tulpinilor de variola de la cabaline si bubaline care determina un raspuns imunitar de protectie impotriva variolei umane au reprezentat intruparea sperantelor umanitatii privind existenta reala a uni antidot sau a unei protectii reale impotriva agentilor biologici.

Primul razboi mondial

A avut ca vedeta unanim acceptata arma chimica.
Desi umbrite de succesul armelor chimice, armele biologice au fost o

permanenta preocupare a armatei germane.

Epidemiilor de diverse tipuri, tifos, holera, febra de transee, gripa

spaniola, etc din perioada primului razboi mondial face imposibila o evaluare a eficacitatii programului biologic militar german
Exista suspiciuni asupra utilizarii ciumei impotriva trupelor ruse la St. Petersburg in 1915, asupra infectarii cailor din porturile americane destinati armatelor britanice si franceze. In primul razboi mondial caii aveau o importanta covarsitoare in doctrina armatelor, motiv pentru care programul biologic german avea ca obiect acest animal.

Este probabil primul program biologic exclusiv contra animalelor.

Al doilea razboi mondial

armele chimice au tacut, armele biologice au fost intens cercetate. 1929: Descoperirea primului antibiotic de catre Sir. Alexander Fleming in in 1941: izolarea si purificarea acestuia pentru a fi folosit in tratamentul infectiilor bacteriene la om si mamifere a reprezentat o victorie epocala a omului impotriva bolilor in plin razboi mondial.

1925: a fost semnat Protocolul de la Geneva

care interzicea utilizarea armelor biologice si chimice in razboi 1675 Intelegerea de la Strasbourg referitoare la interzicerea utilizarii gloantelor si armelor otravite in razboi.

 Inca din anii 30 a fost recunoscuta imposibilitatea controlului

armelor biologice in operatiuni militare, avand actiune inclusiv asupra proprilor trupe sau trupe aliate, dar si caracterul imprevizibil si impredictibil al actiunii lor.
Dispersia armelor biologice ramane principala problema de

utilizare, timpul latent de actiune, inconstanta distributiei agentului biologic, susceptibilitatea diferita la agent, cantitatea si calitatea agentului, caracterele reologice si atmosferice in zona de diseminare precum si contaminarea pe perioade imposibile de cuanatificat a zonei de distributie au exclus arma biologica din strategia armatelor in al doilea razboi mondial.

 1936: Germania antrax.

1939: Canadienii antrax, toxina botulinica,

ciuma si psitacoza 1933 Japonia, cercetari efectuate cu agenti biologici direct asupra prizonierilor chinezi, asupra populatiei satelor chineze cu rickettsii, vibrionul holerei, agentului ciumei, antraxului, experimentarea a diverse tipuri de bombe si dispozitive cu agenti biologici, peste 5000 de autopsii efectuate pe prizonieri nu au putut proba eficacitatea armelor biologice.

 1942, SUA,patru laboratoare pentru cercetarea

armelor biologice: toxina botulinica, bacillus globigi si antrax, unul pentru a produce patogeni ai plantelor si ultimul pentru producerea pe oua embrionate de brucella si agentul psitacozei. 1936 Franta dezvolta un program de cercetare a rezistentei microbiene la detonatia exploxibilor clasici 1929 Uniunea Sovietica avea in apropierea Marii Caspice o unitate de cercetarea a armelor biologice.

Razboiul rece
aduce noi provocari pe scena internationala, dominate de criza rachetelor

balistice si de escaladarea inarmarii nucleare.

Desi minor ca insemnatate, domeniul armelor biologice nu a fost

abandonat, dimpotriva, sufera transformari radicale, atat conceptuale cat si umane, protectia propriilor trupe si implicarea unei elite de cercetatori, din ce in ce mai numerosi in actiuni de producere si testare a armelor biologice.
Fiecare tara a considerat programele biologice la cel mai inalt nivel de

clasificare a secretului, putine evidente apar astazi privind detaliile programelor desfasurate
Au fost dezvoltate programe specifice antiom, antianimal si antiplante

SUA
1959 este standardizat virusului febrei galbene

transmis de tantar; capacitatea de productie de milioane de tantari lunar la laboratoarele din Fort Detrick. 1969 SUA renunta unilateral la programul ofensiv de inarmare cu agenti biologici si ratifica Protocolul de la Geneva din 1925. In perioada 1971-1973 SUA a distrus stocurile proprii de arme biologice si a semnat Conventia pentru Interzicerea Armelor Biologice si a Toxinelor in 1972.

Uniunea Sovietica
a negat constant detinerea de arme biologice
aprile 1979 Sverdlovsk, in Ural - epidemie de

antrax la un grup de cercetatori care lucrau la un laborator:

auroritatile au explicat ca era determinata de contaminarea natuala de la carnea de vita infectata cu antrax. 1992 Rusia recunoaste accidentul din laboratorul de la Sverdlovsk
ca fiind determinat de cercetarile militare asupra antraxului.

Rusia a declarat inchiderea programului biologic in 1994.

Bomba nucleara a saracului

Nu exista arme biologice perfecte. Vectorii de infectie sunt pentru moment sensibili la antibioticele cunoscute. Toxina botulinica -relativ fragila si necontagioasa. In prezent, utilizarea armei biologice ar putea sa provoace un anumit numar de morti, dar nu epidemii infricosatoare. Ramane ipoteza bacteriei rezistente la toate antibioticele existente, prin manipulari genetice

SOLUL

Known Extent of Arsenic Contamination Peter Ravenscroft, Department of Geography, Cambridge University Royal Geographical Society Annual International Conference 2007

Arsenic in the CEE

Slovakia, Hungary countries having groundwater contaminated by arsenic

In Romania, several areas have been affected by natural arsenic contamination, others areas being contaminated from anthropogenic sources (non-ferrous industry). In Northwest of Transylvania region (Bihor and Arad counties), drinking water contains arsenic as a result of geochemical characteristic of the land, as well as in Bekes district located in Southeast of Hungary, causing a non-occupational exposure. The populations in this cross-border region obtain their drinking water from the naturally contaminated sources. This region is known as having elevated arsenic levels of water dating back from the 1940s.

The mobilization mechanism of Arsenic

Romania Bihor and Arad counties

Estimates indicated that about 36,000 people are exposed to arsenic via drinking water in concentrations ranging from 11g/L to 48g/L, and about 14,000 inhabitants are exposed to water arsenic levels exceeding 50g/L.

Estimate of population exposed to arsenic in drinking water by settlement area (estimated % of population exposed to arsenic concentrations 25 g/L) - 1999

BI HOR Count y

ARAD Count y

DISTRIBUTE OF WATER SUPPLIES RELATED WITH DEPTH 1999

DEPTH < 50 M 50 - 99 M 100 - 149 M 150 - 299 M 300 M

WELLS, SPRING NO. (%) 15 (14.71) 13 (12.75) 37 (36.27) 27 (26.47) 10 (9.80) 102 (100)

MICRO-STATIONS NO. (%) 2 (8.33) 5 (20.83) 5 (20.83) 5 (20.83) 7 (29.17) 24 (100)

WATER PLANTS NO.(%) 3 (37.5) 1 (12.5) 3 (37.5) 1 (12.5) 0 8 (100)

The geographical distribution of arsenic in drinking water is spotty, with a mixture of high and low arsenic concentrations in contiguous areas.

Distribution of water sources related to arsenic content

0 ug/L 40%

>100 ug/L 2% 75-100 ug/L 2% 50-75 ug/L 5%

<10 ug/L 19% 10-25 ug/L 17%

25-50 ug/L 15%

Rural population exposed to arsenic via drinking water

0 ug/L 42%

>100 ug/L 2% 75-100 ug/L 4%

<10 ug/L 14% 10-25 ug/L 12% 25-50 ug/L 21%

50-75 ug/L 5%

Policies of water supply

The water consumption of drinking water from public networks limitated by the preferences of population for private and public old water sources (drills, wells, artesians one of the more than 150 years old)
-

the good taste of water accessibility (free of charge) and no diseases related to water consumption

Policies of water supply

Part of the underground water sources were closed due to different reasons, not because of the arsenic concentration There are still in function public underground water sources (e.g. artesians) containing arsenic over 10 g/L

Evaluarea de risc - Background I

1981 1983 FDA, NAS
1986 The Risk Assessment Guidelines

Carcinogen Mutagen Health risk assessment of chemical mixtures Health assessment of suspect developmental toxicants Dupa 1986, altele

Background II
In timp ce in USA si unele tari din UE documntele de EIS fac parte

din documentele EPA de ex. guidelines for estimating exposure population characteristics, human dosimetry, or health assessment of suspect developmental toxicants endpoints of maternal toxicity)

In Romania EIS, nu este bine definit ca si componenta esentiala a

ER si din perspectiva reglementarii in sensul aplicarii

EIS
Definitie (multe) ex.: cum aplicam evaluarea de

risc ca sa putem afla nr. sau procentul celor afectati din grupul populational cu susceptibilitate crescuta Mai putin dezvoltat, necesitatea unor metodologii unice la nivel specific (ex. cancerigeni, mixturi) Lipsa integrarii in documentele ER ca si un intreg Probleme de comunicare intre specialistii de mediu si sanatate

DE CE EIS?
Avem nevoie de EIS din perspectiva calitatii

solului? Zone industriale transformate in zone rezidentiale, programe de inchidere de mine, zone rezidentiale in arii miniere vechi, minerit responsabil, etc. Avem o metodologie comuna de abordare si integrare a EIS in ER asociate calitatii solului? Avem aceesasi intelegere?

Sol si sanatatea umana - Cum traducem stiinta in strategie si politica?

Viziunea UE: Metodologii unice la nivelul UE - Baze de date comparabile - Limbaj comun in sensul comunicarii - Strategii de interventie specifice populatiile implicate - think global act local - OMS REGLEMENTARI: sol versus CMA gardul face diferenta

Sanatatea asociata calitatii solului

Zone industriale:

- contaminare istorica: sol, apa, vegetale - zone rezidentiale noi

Zone miniere:

contaminare istorica reminerit

Starea de sanatate ca si Conditie initiala

Distributia spatiala a starii de sanatate
Distributia temporala a starii de sanatate si

evolutia spatiala a temporalitatii

Mediul ca si conditie de baza ex. distributia

spatiala a substantelor periculoase, si temporala (dificil din punct de vedere al mediului)

Cum obtinem datele de sanatate?

Din interviuri (semistructurate si structurate,

etc.) Din date medicale de la serviciile de sanatate publica (limite ex. spatial) Din evidentele medicale primare (medici de familie) cele mai bune evidente necesita resurse importante Din examinari active necesita resurse impresionante

De ce spatial?
Evaluarea expunerii
Susceptibilitati individuale Determinanti sociali

migrare
Indicatori de sanatate Dozimetrie umana

Ex. Rosia Montana ca si conditie initiala

Hypertension
#
Vadu Motilor

Valea Caselor

N W S E

Valea Bistrii

Bistra

# #
Gura Sohodol

CAMPENI

Boncesti

#
Boli Cardio-Vasculare Cronice

Curaturi

High blood pressure

#
Localitati Limita licenta explorare Limita teritoriu comunal Drumuri Drum National Drum Judetean Drum Comunal Cale Ferata Pi10-i15 0 - 1.942 1.942 - 5.325 5.325 - 8.929 8.929 - 14.65 14.65 - 48.137

# # #
Carpinis

Vartop

Gura Rosiei Iacobesti

#
Ignatesti

Tarina

# # #
Daroaia Blidesti

Balmosesti

Rosia Montana

Scara 1 : 65 000
1000 0 1000 2000 3000 Meters

Corna

ABRUD

Gura Cornei

Bucium

Ex. Rosia Montana ca si conditie initiala

Ischemic heart disease
#
Vadu Motilor

Valea Caselor

N W S E

Valea Bistrii

Bistra

# #
Gura Sohodol

CAMPENI

Boncesti

ischaemic heart disease Boli Cardio-Vasculare Cronice

#
Localitati Limita licenta explorare Limita teritoriu comunal Drumuri Drum National Drum Judetean Drum Comunal Cale Ferata Pi20-i25 0 - 0.208 0.208 - 1.596 1.596 - 5.298 5.298 - 10.957 10.957 - 19.13

Curaturi

# # #
Carpinis

Vartop

Gura Rosiei Iacobesti

#
Ignatesti

Tarina

# # #
Daroaia Blidesti

Balmosesti

Rosia Montana

Scara 1 : 65 000
1000 0 1000 2000 3000 Meters

Corna

ABRUD

Gura Cornei

Bucium

Ex. Rosia Montana ca si conditie initiala

Cerebrovascular diseases
#
Vadu Motilor

Valea Caselor

N W S E

Valea Bistrii

Bistra

# #
Gura Sohodol

CAMPENI

Boncesti

Boli Cardio-Vasculare Cronice

Cerebrovascular diseases
#
Localitati

Curaturi

# # #
Carpinis

Vartop

Limita licenta explorare Limita teritoriu comunal Drumuri Drum National Drum Judetean Drum Comunal Cale Ferata Pi60-i69 0 - 0.102 0.102 - 0.532 0.532 - 1.389 1.389 - 2.463 2.463 - 4.164

Gura Rosiei Iacobesti

#
Ignatesti

Tarina

# # #
Daroaia Blidesti

Balmosesti

Rosia Montana

Scara 1 : 65 000
1000 0 1000 2000 3000 Meters

Corna

ABRUD

Gura Cornei

Bucium

Ex. Rosia Montana ca si conditie initiala

Other heart diseases
#
Vadu Motilor

Valea Caselor

N W S E

Valea Bistrii

Bistra

# #
Gura Sohodol

CAMPENI

Boncesti

Other forms o f heart disease

Boli Cardio-Vasculare Cronice

Curaturi

Localitati

# # #
Carpinis

Vartop

Limita licenta explorare Limita teritoriu comunal Drumuri Drum National Drum Judetean Drum Comunal Cale Ferata Pi30-i52 0 - 0.081 0.081 - 0.637 0.637 - 0.993 0.993 - 1.325 1.325 - 1.923

Gura Rosiei Iacobesti

#
Ignatesti

Tarina

# # #
Daroaia Blidesti

Balmosesti

Rosia Montana

Scara 1 : 65 000
1000 0 1000 2000 3000 Meters

Corna

ABRUD

Gura Cornei

Bucium

ex. Distributia geografica a morbiditatilor in localitatile studiate boli respiratorii cronice

Ex. Distributia geografica dupa localitatea de domiciliu a pacientilor spitalizati in Spitalul Judetean Deva Tulburari vasculare periferice cu complicatii si comorbiditati

ex. Adresabilitatea (in nr de cazuri la 100 000 de locuitori) la medicul de familie a pacientilor din zonele de interes diagnosticati cu boli cronice ale sistemului respirator

1200,00 1000,00 800,00 600,00 400,00 200,00 0,00

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Zona 1 boli respiratorii cronice Zona 2 boli respiratorii cronice 3 per. Mov. Avg. (Zona 1 boli respiratorii cronice)

ex. Adresabilitatea (in nr de cazuri la 100 000 de locuitori) la medicul de familie a pacientilor din zonele de interes diagnosticati cu bronsita cronica simpla si mucopurulenta

40.00 35.00 30.00 25.00 20.00 15.00 10.00 5.00 0.00 Zona 2 j41 3 per. Mov. Avg. (Zona 2 j41) 3 per. Mov. Avg. (Zona 1 j41) Zona 1 j41

19 97 19 98 19 99 20 00 20 01 20 02 20 03 20 04 20 05 20 06

Modelul de studiu
Ecological sau spatial
Temporal Transversal expunere si efecte la

acelasi moment in timp - latenta Panel ocupatrional, trial Cohorta resurse majore Caz Control foarte costisitoare

Date de sanatate
Extrem de bune la nivel primar
Mai multe beneficii decat limitari Rata de raspuns foarte buna pentru

examinarile active

Date de mediu
Putine evidente bazate pe masuratori
Mai mult estimari si predictii Mai putin din punct de vedere istoric

Multe alte limitari

Factori de confuzie (eroare)

Fumatul
Expunerea ocupationala (mal ales in

zone cu poluare istorica si sau actuala ex. mine, topitorii, extractie de petrol) Poluarea interioasa importanta in unele zone industriale si miniere Determinanti sociali si stilul de viata

Exemplul bolilor respiratorii si a factorilor de confuzie

Fumatul activ, fumatul pasiv, expunerea

ocupationala, poluarea interioara, poluarea atmosferica Timpul petrecut in exterior sub 20% Sampling si masuratori Lipsa biomarkerilor de expunere

Exemplul metalelor
Caracteristice pentru multe soluri poluate
Sol si apa Biomarkeri de expunere specifici (ex. Pb,

Cd, As, Hg) mai putin specifici pentru organice (ex. Compusi aromatici = fenoli in urina)

Doza face o substanta otravitoare

Paracelsius secolul 16th
Riscul acceptabil populatii vulnerabile

(ex. arsenul in apa potabila de la 50 la 10 ug/L)

Doza si susceptibilitatea individula face o

substanta otravitoare (ex. cianurile in apa potabila)

Copii versus adulti

Schimb mai mare cu mediul: ex.

Ventileaza mai mult aer/suprata corporala; ingera mai mult / greutate corporala
Permeabilitate crescuata a membranelor

dezvoltare/crestere

Observation drills
Sample pH Pb (g/l) Cd (g/l) As (g/l) CN (g/l) F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13 4.85 3.45 3.19 6.82 6.01 5.82 5.49 6.26 6.14 3.8 4.33 4.62 3.17 2800 1340 80 20.8 80 <1 22.9 26.8 26.6 650 23.5 32.4 <1 158 266 287 <1 <1 <1 515 1.1 20 339 90 133 415 <1 <1 <1 <1 <1 <1 <1 <1 <1 <1 <1 <1 <1 4.1 3.38 49.62 19.5 <3 3.5 <3 <3 <3 3.34 3.15 <3 <3

Copsa 2004 Evaluare a riscului expunerii la plumb a copiilor care locuiesc in zona de influenta a uzinei SC SOMETRA SA

Metodologie de lucru
Determinarea concentratiei de plumb din sange la un esantion

de copii de la Gradinita Nr. 1 si de la Scoala Generala Nr.3 din Copsa Mica; Tehnica utilizata pentru determinarea plumbemiei este voltametria anodica stripata, tehnica ce permite analizarea plumbemiei cu o sensibilitate de 0.1 ug/dL si cu o acuratete de 99%, in timp de trei minute. Aparatul utilizat va fi un Lead Care System, fabricat in 2000, acest tip de aparat fiind utilizat in SUA pentru screening-ul si evaluarea riscului comunitar in expunerea la plumb si aprobat pentru utilizarea in sistemul sanitar din Romania de catre Ministerul Sanatatii. Determinarea se face din 50l sange capilar, rezultatele obtinandu-se pe loc, in decurs de 3 minute.

Metodologie de lucru
Efectuarea de masuratori somatometrice (inaltime si greutate) in

grupul de copii investigati; Recoltarea de probe de praf de pe mainile subiectilor investigati si respectiv din locuintele acestora folosind servetele speciale impregnate cu apa deionizata continand clorura de benzalconiu care fixeaza plumbul. Tehnica de determinare a plumbului si a altor metale in praful de pe maini si din locuinta, este fluorescenta in raze X.

Metodologie de lucru
Culegerea de informatii cu privire la expunere la

plumb a copiilor luati in studiu pe baza unui chestionar aplicat parintilor copiilor investigati

Rezultate
Distributia procentuala pe grupe de varsta si pe sexe a subiectilor investigati Varsta 11-14ani Sex masculin 24.14 % Sex feminin 35.71 %

7-10ani
4-6ani

13.79 %
62.07 %

21.43 %
42.86 %

Rezultate
Distributia procentuala a subiectilor investigati in functie de distanta intre locuinta si SC SOMETRA SA distanta >1000m 1000-760m 9.09% 11.36%

760-560m <560m

2.27 77.27%

Rezultate
Distributia procentuala a plumbemiei plumbemia (g/dl) 10-20 20-35 35-60 >60 5.00% 50.00% 35.00% 10.00%

Rezultate
Distributia procentuala pe sexe a subiectilor investigati in functie de categoriile de plumbemie (ug/dl)

sex feminin sex masculin

120 100 80
%

60 40 20 0
10-20 20-35 35-60 >60 categorii de plumbemie (ug/dl)

Rezultate
Distributia procentuala a subiectilor investigati in functie de categoriile de plumbemie si distanta fata de SC SOMETRA SA >1000 760-1000 <560 120 100 80 60 40 20 0 10-20 20-35 35-60 >60 categorii de plumbemie

Rezultate
Media, deviatia standard, valoarea minima si valoarea maxima a concentratiilor de plumb in praful de pe mainile copiilor investigati

Variabila
Pb_maini

Media
87.63

Deviatia standard
134.97

Valoarea minima
13.3

Valoarea maxima
511.2

Rezultate
Media, deviatia standard, valoarea minima si valoarea maxima a concentratiilor de plumb in praful din locuintele copiilor investigati Variabila Pb_praf Media 29.45 Deviatia standard 31.36 Valoarea minima 20 Valoarea maxima 124

Rezultate
Media, deviatia standard, valoarea minima si valoarea maxima a concentratiilor unor metale in praful de pe mainile copiilor investigati

Variabila Zn_maini Cu_maini

Media

Deviatia standard

Valoarea minima

Valoarea maxima

1220.57 641.36

2853.80 1467.58

50 25

16870.4 8217.6

Cd_maini
Sn_maini Mn_maini As_maini Sb_maini

98.31 241.73 848.40 127.91 40

11.05 86.13 754.29 95.9151 0

27.5 60 70 9.2 40

100 462.2 3353.6 349.8 40

Rezultate
Media, deviatia standard, valoarea minima si valoarea maxima a concentratiilor unor metale in praful din locuintele copiilor investigati

Variabila
Zn_praf Cu_ praf Cd_ praf Sn_ praf Mn_ praf

Media

Deviatia standard

Valoarea minima

Valoarea maxima

59.81 72.24 100 304.3 712.78

35.76 36.32 0 67.85 308.65

40.6 45.9 100 157.7 200.8

167.3 168.6 100 411.2 1074.4

As_ praf
Sb_ praf

125.6 40

48.10 0

41.5 40

204 40

Rezultate
Valorile medii ale plumbemiei inregistrate la copiii de 4-14 ani din zona Copsa Mica in anul 2003 fata de anul 2002 si testarea statistica a diferentei

Paired t test

Number of obs =

72

-----------------------------------------------------------------------------Variable | Mean Std. Err. t P>|t| [95% Conf. Interval] ---------+-------------------------------------------------------------------Pb_mie02 | 48.99861 1.528005 32.0671 0.0000 45.95186 52.04537 Pb_mie03 | 45.38056 1.300541 34.8936 0.0000 42.78735 47.97376 ---------+-------------------------------------------------------------------diff | 3.618055 1.849302 1.95644 0.0543 -.0693486 7.305459 -----------------------------------------------------------------------------Degrees of freedom: 71 Ho: mean diff = 0 Ha: diff < 0 t = 1.956 P < t = 0.9728 Ha: diff ~= 0 t = 1.956 P > |t| = 0.0543 Ha: diff > 0 t = 1.956 P > t = 0.0272

Rezultate
Valorile medii ale plumbemiei inregistrate la copiii de 4-14 ani din zona Copsa Mica in anul 2003 fata de anul 2004 si testarea statistica a diferentei
Two-sample t test with unequal variances pbmie03: Number of obs = Pbmie: Number of obs = 89 20

-----------------------------------------------------------------------------Variable | Mean Std. Err. t P>|t| [95% Conf. Interval] ---------+-------------------------------------------------------------------pbmie03 | 45.34382 1.183839 38.3023 0.0000 42.99119 47.69645 Pbmie | 39.145 3.425381 11.4279 0.0000 31.9756 46.31441 ---------+-------------------------------------------------------------------diff | 6.19882 3.624184 1.7104 0.1002 -1.285519 13.68316 -----------------------------------------------------------------------------Satterthwaite's degrees of freedom: 23.736865 Ho: mean(pbmie03) - mean(Pbmie) = diff = 0 Ha: diff < 0 t = 1.7104 P < t = 0.9499 Ha: diff ~= 0 t = 1.7104 P > |t| = 0.1002 Ha: diff > 0 t = 1.7104 P > t = 0.0501

Concluzii
Media plumbemiei a scazut in anul 2003 fata de

valoarea inregistrata in anul 2002 cu 3.6 g/dL. Diferenta inregistrata este semnificativa statistica cu o valoare p=0.05.
Media plumbemiei a scazut in anul 2004 fata de

valoarea inregistrata in anul 2003 cu 6.2 g/dL.