Etica protestanta si spiritul capitalismului

Max Weber

Etica protestanta si spiritul capitalismului este una din lucrarile care l-au facut celebru pe Max Weber, datorita studiului sau despre originile capitalismului.

Opera ce la propulsat n elita sociologiei: Etica protestant i spiritul capitalist, propune ca tema de dezbatere, aportul religiei protestante fata de dezvoltarea capitalismului, a birocraiei, a statului raional n Occident. El susine ipoteza conform creia protestantismul, etica sa, au dezvoltat spiritul activ concurenial, productor, managerial. Aceste idei mai sunt recunoscute si sub denumirea: tezele weberiene.

In aceasta lucrare Weber ne arata cum dezvoltarea capitalismului a fost influentata in mod pozitiv de etica si intelegerea protestanta a lumii. Cele doua principii - cel al actiunii rationale si cel al democratiei exprimate prin libertate, egalitate, fraternitate - au rodit pe continentul european. Inovatiile aduse de biserica protestanta au oferit legitimitate eticii principiilor iluministe.

Ca un fapt real capitalismul este evolutia moderna a societatilor in SUA si Europa Occidentala. Intrebarile la care raspunde Max Weber sunt: de ce a aparut capitalismul? si Care a fost motivul pentru care in unele dintre aceste zone a avut o influientamajora iar in altele una neinsemnata sau chiar nula?

Weber a descoperit paradigma capitalismului. De asemenea a afirmat ca dezvoltarea economica si sociala este posibila datorita dezvoltarii partilor productive, care la randul lor au nevoie de o baza tehnica solida si moderna, capital, manageriat competitiv si forta de munca calificata. El a constatat ca pentru omul modern munca este o datorie, un semn de virtute, o satisfactie personala. Aceasta mentalitate a indivizilor vine din libertatea pe care o dau societetile fortei de munca.

In primul capitol n u m i t A f i l i e r e a religioasa si stratificarea sociala , sociologul analizeaza ce asemanari si deosebiri exista intre protestatanti si catolici. Intre catolici si protestanti existau mai multe diferente. Protestantii fata de catolici aveau pregatire superioara atat in cadrul scolii cat si la locul de munca, protestantii ajungand muncitori calificati, iar catolicii simplii mestesugari. De asemenea protestantii au dat dovada de rationalism economic, la catolici neputand fi constatat acest lucru.

La o analiza superficiala sociologul constata ca preocuparea mai intensa pe care o arata catolicismul fata de idealuri pare sa ii fi educat pe adept ii sai, intr-o indiferenta fata de lucrurile bune din lume. In acest timp protestantii critica idealurile catolice in timp ce catolicii ii critica inacelari fel pe cei dintai.

Weber afirma despre catolici ca sunt mai cumpatati, clasele inferioare sunt interesate sa traiasca bucuriile vietii iar celesuperioare sunt absolut indiferente fata de religie. Despre protestatanti ne spune ca sunt oameni mai legati de biserica si de ceea ce ii invata ea, oameni care militeaza pentru pastrarea traditiilor.

In cel de-al doilea capitol Max Weber analizeaza trasaturile capitalismului in mod detaliat. A spus despre capitalism ca ii selecteaza pe cei mai buni pentru a reusi sa supravietuiasca, pentru ca vocatia este pentru capitalisti o trasatura caracteristica. Munca in astfel de socioetati trebuie sa fie perfecta dar, obstacolul intampinat de economiile capitaliste burgheze au fost legate tocmai de acest criteriu. Muncitorii aleg de obicei plata in acord si asta pentru ca prefera sa munceasca putin si sa castige cat sunt obisnuiti. Pentru a se indeparta acest obstacol, industriasii si-au platitangajatii cu salarii mai mici doar pentru a produce mai mult. Aceasta metoda s -a dovedit a figresita pentru ca desi cantitatea a crescut calitatea a devenit indoielnica. Pentru a rezolva aceasta problema capitalismul a gasit o cale de mijloc: a transformat cu ajutorul factorilor religiosi,munca, nu in vocatie ci in scop. In cele din urma spiritul economic sistematic si organizat andepartat traditiile astfel incat intreprinderile er au bazate pe obiceiuri si tehnici traditonale dar actiunile lor erau capitaliste. Alte trsturi ale spiritului tradiional sunt zgrcenia i lipsa de scrupule n organizarea afacerilor. Treptat acest spirit tradiional a cedat n faa unui alt spirit orientat dupa anumite principii morale

Capitalismul, ca tip de organizare economic, a condus la o dezvoltare fr precedent a societilor, ajungnd s fie considerat singura cale raional de dezvoltare modern. Acesta a aprut n Europa Occidentala i s-a extins treptat, ajungnd un sistem de organizare economic de cuprindere mondial. Weber consider c dependena capitalismului de sistemul de credine al primilor calviniti este cel mai bun exemplu al modului n care ideile dirijeaz societatea; i chiar dac nu protestantismul a produs capitalismul, el a fost cu siguran un ingredient esenial. n concepia lui Weber, comportamentele economice au un coninut etic intrinsec. Pentru anul modern, munca este o datorie, un semn de virtute i o surs de satisfacie profesional. Aceasta este o trstur a omului capitalist modern ns ea are o origine transcedental i o semnificaie religioas evident pe care sociologul german i propune s o reliefeze. In partea a doua a cartii sociologul trateaza bazele religioase ale ascentismului laic. Componentele protestantismului ascetic adica: calvinismul, pietismul, metodismul si sectele baptiste s -au aflat intr-o pozitieapriga una fata de cealalta inainte de sec al XVII-lea dupa care au ajuns sa aiba un contact strans. Mai exista in etica protestanta o idee revolutionara: aceea ca marginalii dintr-o comunitate devinfoarte ambitiosi - si de cele mai multe ori si eficienti tocmai datorita statutului lor de marginali. Acestia intra in competitie cu eci inovatori si deschisi la idei noi. Prin aceasta idee, etica protestanta inoveaza si democratia, legitimand marginalii sa ia loc in competitia sociala fara niciun fel de prejudecata, chiar cu un fel de intaietate. Eficienta spiritul democratic

vor fi cuvintelede ordine ale secolelor al XIX-lea si al XX-lea. Weber considera ca dependenta capitalismului de sistemul de credinte al primilor calvinisti esteexemplul modului in care ideile dirijeaza societatea; si chiar daca nu protestantismul a produscapitalismul, el a fost cu siguranta un ingredient esential.