SISTEM NERVOS CENTRAL constituit din creier si maduva spinarii.

La acest nivel sunt receptionate aferentele senzoriale si apoi procesate si integrate, nainte de-a se elabora o eferenta motorie adecvata . SISTEMUL NERVOS PERIFERIC constituit din cele 12 perechi de nervi cranieni si cele 31 de perechi de nervi spinali, ce leaga trunchiul cerebral si maduva spinarii de restul corpului. SNP este divizat din punct de vedere functional n dou parti: - nervi senzitivi ( aferenti ), care transporta informatii senzitive de la receptorii din muschi, articulatii, (proprioceptori) si piele (exteroceptori) = teritoriu somatic sau din organe (interoceptori) = teritoriu visceral, spre SNC. - nervi motori (eferen i), care transmit comanda efectorie de la SNC la efectorii somatici (muschi striati) si vegetativi (muschi netezi si glande). n general, nervii periferici sunt nervi micsti, continnd att fibre motorii ct si fibre senzitive (indiferent ca acestea sunt somatice sau vegetative). SISTEM NERVOS SOMATIC (SNS/ de relatie), asigura receptia senzitivo-senzorial si activitatea motorie somatica , coordonnd adaptarea organismului la mediul ambiant. - receptorii se localizeaza n piele (exteroreceptori) si n aparatul locomotor (proprioreceptori). - centrii de comanda se afla n tot SNC. - efectorii sunt muschi striati scheletici si cutanati, care pot fi astfel controlati voluntar. SISTEM NERVOS VEGETATIV (SNV/ autonom), ce include acele parti ale sistemului nervos care regleaza activitatea viscerelor, contribuind, alaturi de sistemul endocrin si paracrin (al treilea sistem efector), la men inerea homeostaziei. receptorii se localizeaza n organe si vase (interoreceptori) - centrii de comanda se afla n unele segmente ale SNC - efectorii sunt muschii netezi si glandele endocrine si exocrine, care au activitate involuntara .

SNV controleaza functii care n mod normal nu au activitate constienta cum ar fi frecventa cardiaca sau digestia. Pe criterii anatomice, functionale si de raspuns la administrarea de medicamente, sistemul nervos vegetativ este submpartit n: Sistem nervos simpatic(SNS)-care initiaza raspunsurile organismului la stress (de exemplu cresterea frecventei cardiace). Sistem nervos parasimpatic(SNPs)-care controleaza functii care de obicei se desfasoara n repaus (de exemplu digestia). Un neuron prezinta corpul celular si un numar variabil de prelungiri, unele conducnd impulsul nervos centripet (dendritele) si o prelungire unica ce conduce impulsul nervos centrifug (axonul). Prelungiri neuronale : n SNP - nervi periferici pot fi: - senzitivi - contin numai fibre senzitive (somatosenzitive si/sau viscerosenzitive). - motori -contin numai fibre motori(somatomotorii si/sau visceromotorii). - micsti - contin att fibre motorii ct si fibre senzitive(indiferent ca sunt somatice sau vegetative) Sinapsa este o jonctiune sau un spatiu intre doi neuroni sau ntre un neuron si un efector, cum ar fi o glanda sau un muschi. Procesele care au loc la nivelul unei sinapse dau posibilitatea impulsului nervos sa treaca de acest spatiu,fapt vital pentru continuitatea si integritatea sistemului nervos. Continuitatea transmisiei poate fi realizat n mod electric sau chimic. Sinapsa 1. axonul neuronului presinaptica 2. vezicule sinaptice continnd neurotransmitator 3. membrana postsinaptic cu receptori 4. fanta sinaptica 5. terminatie axonica 6. butoni terminali

Structural sinapsele pot fi: axo-dendritice, axo-somatice si mai rar axo-axonale; dendro-dendritice;somato-somatice.
Tipuri de sinapse 1. dendrit 2. proeminenta"n maciuca" 3. buton terminal 4. axon 5. sinaps axo-dendritic 6. sinaps axo-somatic 7. corpuscul Nissl 8. conul de origine al axonului 9. axon 10.celula Schwann 11.teaca de mielina 12.nod Ranvier 13.sinapsa axo-axonica 14.nucleu 15.nucleol 16.soma

Cea mai mare parte a sinapselor suntde tip chimic.Transferul informatiei n sinapsele chimice se bazeaza pe fenomenul de neurocrinie , capacitatea neuronului de a secreta substante biologice active neurotransmitatori(de exemplu acetilcolina) ce actioneaza asupra receptorilor specifici de pe membranele altor celule. Distanta sinaptica este de de aproximativ400A, iar membranele celulare sunt prevazute cu canale ionice pentru Na, Cl, K, Ca si Mg. O sinapsa este formata din: -component presinaptic,reprezentat de butonul sinaptic al axonului, continand vezicule cu mediator chimic si prezentnd o densitate mai mare a canalelor de Ca; -fanta sinaptica dintre cele doua componente, n care se elibereaza neurotransmitatorul -componenta postsynaptic,reprezentata de o portiune a membranei celui de-al doilea neuron (sau efector), care prezinta situsuri receptoare, anume structuri specifice pe care se fixeaz reversibil sau ireversibil molecula de neurotransmitator; aceste situsuri receptore sunt de mai multe feluri - fiecare raspunde la un tansmitator chimic specific sau la actiunea mai multora.

Sinapsa chimic 1. neurotubuli 2. membrana neuronala 3. segment presinaptic 4. fanta sinaptica 5. segment postsinaptic 6. vezicule cu mediator chimic 7. impuls nervos 8. calmodulina 9. fuzionarea veziculelor intre ele 10.fuzionarea veziculelor cu axolema 11.cuante de neurotransmitator descarcate in fanta sinaptica 12.receptor membranar 13.canale ionice controlate chimic 14.depolarizarea membranei postsinaptice 15.enzima sintetizata in segmentul postsinaptic care inactiveaza neurotransmitatorul 16 inactivarea mediatorului chimic 17.endocitoza 18.resturi de neurotransmitator fagocitate 19.neurotransmitator

Actul reflex este reactia de raspuns la o excitatie venit din mediul extern sau intern, realizat cu participarea sistemului nervos. Arcul reflex este un traiect anatomic care reprezinta suportul material al actului reflex. Cel mai simplu arc reflex are 2 neuroni: unul senzitiv, care primeste de la receptor si transmite influxul nervos spre centru si unul motor care conduce impulsul nervos (mesajul) de la centru la organul efector. n cele mai multe cazuri, ntre acesti doi neuroni se interpun unul sau mai multi neuroni intercalari (de asociatie). Schematic arcul reflex este format din: Receptor(traductor)cale aferenta(dendritele neuronului enzitiv)centrul nervos(sinapsa)calea eferenta (axonul neuronului motor)organul efector(muschi striat sau neted, gland ). Arcurile reflexe se dispun segmentar de-a lungul SNC.

Arcul reflex 1. receptor pentru durere 2. fibra senzitiva 3. cornul posterior al maduvei spinarii 4. interneron 5. cornul anterior al maduvei spinarii 6. fibra motorie
7. muschi

NERVUL SPINAL Cele 31 de perechi de nervi micsti spinali iau nastere din maduva spinarii si asigura conexiunile ntre SNC si periferie, adica gt, trunchi si membre. Sunt clasificati si denumiti n functie de nivelul la care parasesc maduva spinarii: 8 nervi cervicali, 12 nervi toracali, 5 nervi lombari, 5 nervi sacrati, nerv coccigian Sunt8nervi cervicali si numai7 vertebre cervicale;prima pereche de nervi cervicali parasesc maduva ntre craniu si prima vertebra cervicala,iar cea dea 8a pereche se desprinde sub ultima vertebra cervicala.Ceilalti nervi sunt denumiti dupa vertebra superioara gaurii intervertebrale corespunzatoare. Nervii lombari, sacrati si coccigieni se afla n canalul vertebral sub denumirea de coada de cal , nainte sa iasa din din canalul vertebral la nivelul corespunzator. Datorita decalajului dintre mielomere si vertebre, nervii spinali au o directie din ce n ce mai descendenta n canalul vertebral, pentru a ajunge la nivelul orificiului intervertebral corespunzator nervului respectiv. ntruct maduva spinarii se termin la nivel L1-L2, nervii lombari si sacrali formeaza, n traiectul lor intravertebral, coada de cal (ocupa singuri, mpreuna cu filum terminale, canalul vertebral). Nervul spinal are dou radacini, un trunchi si patru ramuri. a) Radacina posterioara - mai poarta numele de radacina senzitiva sau aferenta . - contine fibre aferente (senzitive) provenite din ganglionul spinal , aflat pe traseul radacinii posterioare;ganglionii spinali contin att neuroni somatosenzitivi ct si neuroni viscerosenzitivi; acestia sunt neuroni pseudounipolari, constituind protoneuronul cailor ascendente.

b) Radacina anterioara - mai poarta numele si de radacin motorie sau eferenta . - este alcatuita din axonii neuronilor - somatomotori:- din coarnele anterioare, ce se pot ndrepta: - spre fibrele musculare striate extrafusale. - spre por iunile periferice,contractile ale fibrelor fusului neuromuscular. -visceromotori simpatici:-preganglionari cu origine n coarnele laterale ale maduvei toraco-lombare -visceromotori parasimpatici:-preganglionare cu origine n zona intermediara a maduvei sacre

Nervul spinal -radacina posterioar si eferenta somato-motorie. 1. cornul posterior al maduvei b) fasciculul spinobulbar (Goll si spinarii (MS)Burdach) 2. cordonul posterior al MS c) nucleii Goll si Burdah din bulb 3. cornul lateral al MS d) neuron somatosenzitiv din cornul posterior al MS 4. cordonul lateral al MS e) fasciculele ascendente ale MS 5. cornul anterior al MS (spinotalamice, spinocerebeloase) 6. cordonul anterior al MS f) interneuron 7. canalul ependimar g)axon al neuronului din ganglionul senzitiv care face 8. comisura cenusie sinapsa in cornul anterior(face parte din reflexul monosinaptic) 9. comisura alba h) neuronul somatomotor eferent al reflexului polisinaptic 10.radacina anterioara a nervului spinal(NS) i)neuronul somatomotor eferental reflexului monosinaptic 11. radacina posterioara a NS j)efectori (muschi striati) 12. ganglion spinal k)neuroni viscerosenzitivi 13. trunchiul NS l)receptori (extero, proprio, intero) 14. ramura comunicanta alba a NS m)neuroni viscerosenzitivi din cornul lateral al MS 15. ramura meningeala(spinala)a NS n)fascicule ascendente vegetative 16. ramura dorsal a NS o)neuroni visceromotori din cornul lateral al MS 17. ramura ventral a NS p) eferen a arcului reflex vegetativ 18. ganglionul latero-vertebral(simpatic) 19. ramura comunicanta cenuaie a ganglionului simpatic a) neuron somatosenzitiv

Trunchiul nervului spinal Radacinile,acoperite de duramater si de arahnoida ,se unesc pentru a forma trunchiul mixt al nervului spinal, unirea avnd loc nainte ca nervul sa paraseasca canalul vertebral prin gaura intervertebrala .

Trunchiurile nervilor spinali,n drumul lor catre orificiile intervertebrale, au o directie oblica n jos, mai evidenta n portiunea inferioara a maduvei spinarii, catre care trunchiurile sunt din ce n ce mai lungi. La nivelul acestei portiuni, trunchiurile acopera conul medular si filum terminale, devin aproape verticale si formeaza coada de cal. Dupa ce a parasit coloana vertebrala, fiecare nerv se divide n: -Ramura dorsala contine fibre senzitive si motorii,care se distribuie la tegumentul si musculatura regiunii dorsale a capului,gtului si trunchiului, de o parte si de alta a liniei mediane;distributia se face metameric. -Ramura ventrala contine fibre senzitive si motorii,care se raspndesc n muschii si pielea regiunii anterioare a gtului, trunchiului, membrelor superioare si inferioare. Cu exceptia nervilor cu origine n mielomerele toracale (nervii intercostali,cu distributie metamerica ),toti ceilalti nervi spinali si mpletesc ramurile ventrale, formnd plexuri nervoase (cervical, brahial, lombar, sacral, coccigian). Aparitia plexurilor se datoreaza prezentei membrelor, deoarece nervii membrelor care pornesc din aceste plexuri contin fibre din mai multi nervi spinali, plexurile fiind singurele locuri unde se face aceasta grupare de fibre. -Ramura meningeala contine fibre destinate nvelisurilor meningeale. -Ramura comunicanta alba contine fibre preganglionare simpatice si face legatura dintre trunchiul nervului spinal si lantul de ganglioni simpatici laterovertebrali; fibrele preganglionare pot face sinapsa cu neuronii postganglionari simpatici, care la rndul lor se pot distribui organelor interne sau, prin ramura comunicant cenusie se pot ntoarce n trunchiul nervului spinal, sau pot sa traverseze ganglionul simpatic fara sa sinapteze la acest nivel, distribuindu-se plexurilor previscerale abdominale. REFLEXELE NERVOASE Din punct de vedere func ional, reflexele se clasific n: VEGETATIVE: - controlate de sistemul nervos vegetativ - exemple: tusea, voma, secre ia de saliva,metinerea presiunii sanguine - efectori: mu chi netezi sau glande -pot fi:-simpatice cu centrii situa si n maduva dorsolombara -parasimpatice cu centrii n trunchiul cerebral, maduva sacrata SOMATICE:- controlate de sistemul nervos somatic - exemple: de flexie, miotatice - efectori: muschii striati Majoritatea reflexelor sunt excitatorii si determina contractie musculart.n general sunt nsotite de reflexe de inhibare a grupelor musculare antagoniste inhibitie reciproca . n ambele situatii exista si o implicare cerebral care va

influenta si modifica reflexele spinale, pentru coordonarea contractiei musculare si mentinerea posturii. Tipurile de reflexe somatice sunt: MONOSINAPTICE/PROPRIOCEPTIVE/DE EXTENSIE MIOTATICE (OSTEOTENDINOASE) - o sinapsa - doi neuroni: - un neuron senzitiv - un neuron somatomotor - receptor: - proprioreceptor (localizat n sistemul locomotor) - tipul de miscare: - extensie - timp de latenta scurt, nu iradiaza
Reflexul monosinaptic 1. Ganglionul spinal 2. Neuron somatosenzitiv 3. Cornul anterior al maduvei spinarii 4. Neuron somatomotor 5. Radacina anterioara a nervului spinal 6. Muschiul striat (extensie) 7. Proprioceptor 8. Radacina posterioara a nervului spinal

POLISINAPTICE/ EXTEROCEPTIVE/ DE FLEXIE - cel putin doua sinapse: - cel putin trei neuroni: - un neuron senzitiv - un neuron motor - cel putin un neuron intercalar - receptor: - exteroceptor - tipul de mi care: - flexie - sunt nociceptive (de nl turare a stimului nociv) - vitez mai mic de transmitere - timp de laten mai lung (ntrzie mai mult la nivelul sinapselor) - iradiaz (neuronii intercalari trimit prelungiri)

Reflexul polisinaptic 1. Ganglionul spinal 2. Radacina posterioara a nervului spinal 3. Neuron somatosenzitiv 4. Cornul posterior al maduvei spinarii 5. Neuron intercalar 6. Colateral intersegmentar 7. Colateral heterolateral 8. Colateral homolateral 9. Cornul anterior al maduvei spinarii 10. Neuron somatomotor 11. Radacina anterioara a nervului spinal 12. Muschi striat (flexie) 13. Exteroceptor

REFLEXELE SPINALE: REFLEXELE DE FLEXIE Sunt importante reflexe de protectie care permit persoanei sa raspund la stimuli durerosi sau daunatori prin retragerea partii respective a corpului. Acest tip de reflex implica mai mult dect o sinapsa (polisinaptice),interneuroni si iradiere n functie de intensitatea stimulului. Exemple:- retragera brusc a minii de pe un vas fierbintede pe aragaz -ridicarea brusc a piciorului daca te plimbi descult pe plaja si calci pe o scoica taioasa Aceste reflexe initiaza si relaxarea grupelor musculare antagoniste (inhibitie reciproca )si cteodata extensie a partii contalaterale ca postura si echilibrul sa se pastreze. REFLEXUL DE NTINDERE (A TENDONULUI) Aceste reflexe sunt implicate n men inerea tonusului muscular si a posturii.Reflexul depinde de ntinderea fibrelor musculare,ce determina excitarea receptorilor de ntindere (terminatii nervoase libere sensibile la ntindere) localiza si n fusurile neuromusculare(celule musculare specializate), aflate printre fibrele musculare extrafusale. Reflexele de ntindere sunt simple, monosinaptice (nu exist interneuron) si au cale aferenta formata din fibre senzitive din ganglionul spinal ce se distribuie fusului neuromuscular. Acestea fac sinapsa cu un neuron somatomotor alfa din cornul anterior al maduvei spinarii ce stimuleaza contractia fibrelor musculare extrafusale destinse. Fusurile sunt deasemeanea inervate de fibre somatomotorii gama care cresc sensibilitatea fusului la o ntindere aditionala.Fibrele gama sunt influentate de impulsuri de la nivel superior,care modifica caracteristicile reflexului de ntindere.

1) ARCUL REFLEX SIMPATIC - cale aferenta: - neuron senzitiv localizat n ganglionul spinal - este de tip pseudounipolar - dendrita sa pleaca la receptorii viscerali avnd traiect prin:

- nervii spinali (din teritoriul somatic) - lanturile simpatice i ramurile comunicante (din teritoriul visceral) - cale eferent :-neuron preganglionar:mielinizat,are origine n maduva spinarii toraco-lombara (n coarnele laterale),parcurge radacina anterioara a nervului spinal Patrunde n trunchiul nervului spinal,parcurge ramura comunicanta alba ,ajunge n ganglionul simpatic laterovertebral (sau paravertebral), unde poate avea 2 posibilitai: sa traverseze ganglionul latero-vertebral fara sa faca sinapsa-cei trei nervi splanhnici (fibre preganglionare cu originea T1-T12 care ajung n abdomen, unde fac sinapsa n ganglionii previscerali) sa faca sinapsa cu un neuron postganglionar cu origine n ganglionul paravertebral, fibra amielinica. Poate avea dou posibilitati: a) se rentoarce n trunchiul nervului spinal prin ramura comunicanta cenusie (care este ramura a ganglionului latero-vertebral) -apoi parcurge ramura dorsal sau ventral (ramuri somatice, care se distribuie teritoriului somatic: piele, aparat locomotor) -inerveaza viscerele din teritoriul somatic (efectori vegetativi din piele si muschi: muschi netezi de la nivelul tunicii mijlocii a vaselor sanguine si de la baza firului de par si glande sudoripare) b) prin nervi simpatici se distribuie la viscere n felul urmator: - din ganglionii cervicali: - viscerele capului si gtului (exemplu glande salivare, muschii intrinseci ai globului ocular) - prin cei trei nervi cardiaci la cord -din cei 12 ganglioni toracici:- plexuri ce se distribuie organelor intratoracice (mai putin cel cardiac) - din ganglionii lombari (fibre ce vor forma initial plexul hipogastric superior) si din cei sacrati (care, mpreuna cu cei precedenti, intra n plexul hipogastric inferior) fibrele se distribuie organelor micului bazin 2. ARCUL REFLEX PARASIMPATIC -cale aferenta:-neuronsenzitiv localizat: - n ganglion spinal parasimpatic sacrat - n ganglion senzitiv ata at unui nerv cranian parasimpatic cranian -cale eferenta:- neuron preganglionar: - n nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral - sinaps n ganglionul parasimpatic corespunzator - n zona intermediar a maduvei sacrate S2-S4(nerv pelvic) sinapsa n ganglionii previscerali ai plexului hipogastric inferior sau chiar n ganglionii intramurali - neuron postganglionar, foarte scurt